Edgar Cayce - Despre originea si destinul omului.pdf

8/16/2019 Edgar Cayce - Despre originea si destinul omului.pdf

1/132

Edgar Cayce – Despre Originea şi Destinul Omului

EDGAR CAYCE,

DESPRE ORIGINEA ŞI

DESTINUL OMULUI

1


2/132


First published in Great Britainby Neville Spearman Limited

112 Withfield St., London W 1 P !P" #he $d%ar &ay'e Foundation 1()2

SBN *+-+ -11 (

Set in Baserville, 11pt and 1pt leaded, and printed byWestern Printin% Servi'es Ltd., Bristol

usin% !almore Semi Smooth supplied byFran Grunfeld Ltd., London.

Bound by #he Pitman Press, Bath

2


3/132


„În analiza şi înțelegerea de sine însuşi a omului, este bine ca el să cunoască de unde a venit şi încotro se îndreaptă.”

Edgar Cayce

-


4/132


/0#3S3$

4n dorin5a de a6mi e7prima %radul de 8ndatorare '9tre mul5i dintre autorii :ieditorii pe ale '9ror volume m6am ba;at, pre'um :i pentru utili;area de s'urte 'itatedin a'estea, 'u toate apar mai t


5/132


„Caecorum in patria luscus re imperat omnis ” „În !ara orbilor, c"iorul este regele care împără!eşte peste to!i.”

#esiderius Erasmus, $%&&'$()&

*m tradus această carte pentru a o înțelege eu însumi mai bine. +i dacă tot am ăcut acest lucru, m'am g-ndit că tot ce este bun trebuie împărțit întotdeauna rățeşte.

entru toți cei însetați după *devăr./ictor 0.

12$1+


6/132


CUPRINS

Prefaţă .................................................................................................... )

P=#$= 36a. S#03N3 P$ P0/?N#1. = fost a'olo o =tlantid9@ ..................................................................... 1A2. &rea5ia ............................................................................................... 2A-. 4n9l5area :i !e'9derea =tlantidei .......................................................... . &onstru'torii Piramidei ........................................................................ +

P=#$= a 336a. PP=$L$ !3SP0#$ =L$ =/$3&33

+. $ni%ma 3n'a ........................................................................................ (1. imitoarea 'ivili;a5ie /aya ................................................................. 1A). Primii nord6ameri'ani ........................................................................ 11)*. &ine au fost &onstru'torii /ovilei@ ..................................................... 12*(. Norsemen 1 8n Noua =n%lie ................................................................ 1-2

P=#$= a 3336a. 1((* C3 !P0 =&$$=1A. &ri;a 8n =meri'a modern9 ...................................................................11. Sosirea Noii rdini ..............................................................................

12. e8n'arnareaD &ontinuitatea vie5ii .........................................................1-. !estinul uman ....................................................................................

Anexă .....................................................................................................

1 Eorbitor de limba norve%ian9, 8n mod spe'ial 8ntr6o form9 str9ve'he sau medieval9. Norseman, plural Norsemen 6

%rup lin%visti' s'andinav.


7/132


PREFAȚĂLa o anumit9 perioad9 de timp, apare un om sup9rat 'omplet pe s'hema de

a''eptare a lu'rurilor. &eea 'e fa'e sau spune el, este o provo'are pentru 8ntre%ulnostru 'on'ept de natural :i normalH este 'roit astfel un nou drum prin >un%lane'unos'utului.

Si%mund Freud a spus odat9 '9 e7ist9 trei etape 8n istoria unei marides'operiri. Prima dat9, oponen5ii a'esteia spun '9 des'operitorul este nebunH maita

8nt


8/132


n b9rbat din #e7as a vrut s9 :tie unde ar putea %9si o ma:in9 $lliot :i i s6a spus '9erau dou9 8n =ustin. n b9rbat din Wyomin% a fost mustrat la 8n'eputul unei dintrele'turi, 8n timpul unui dis'urs de6al s9u, iar din lipsa unei fra;e mai bune i s6a spus,

Eino ai'i :i stai >os nui b9rbat 8n apartamentul s9u din NeO or i6a f9'ut unuldin rarele 'omplimenteD Pi>amalele nu arat9 r9u. =semenea remar'i pe lutat de o femeie din antura>H ei petre'urul 8ntr6un hotel din Pennsylvania de Eest :i av


9/132


ale epo'ii noastre. Povestea vie5ii sale pare a fi un ameste' 8ntre Ee'hiul #estament :iun roman de s'ien'e6fi'tion. n re;umat al a'esteia apare 8n =ne7a de la sf


10/132


PARTEA ÎNTÂI

STRĂINI PE PĂMÂNT

&=P3#LL N

= FS# =&L =#L=N#3!0@ 4n 2.+AA de le'turi stranii despre via59 pe 'are $d%ar &ay'e le6a dat, multe

perioade ale istoriei, at


11/132


au mers :i mai departe de a'easta ba;ut9 s9 re;iste 8n fa5a %elo;iei profesionale :i a ridi'olului publi'. &u toate '9, at


12/132


13/132


14/132


8n e7'es. $i au fost ni:te iubitori ai naturii, pentru '9 au tr9it atuns 8n 'entrul Statelor nite.!ate re'ente Jcartea este scrisă "n anul #$%#K indi'9 faptul '9 omul a tr9it ai'i 'u multtimp 8n urm9, 'u ).AAA de ani 4nainte de Rristos, iar Norseman se pare '9 e7plorase/ontana, 'u toate '9 la prima vedere a'est lu'ru pare pu5in plau;ibil.

!e asemenea, apare 'eva 'omun 8n le%9tur9 'u a'este 'ulturi separate de maridistan5e, :i de altfel 'eva 'are le lea%9 8mpreun9, este sistemul lor so'io6politi'.Pra'ti', toate a'este so'iet95i erau so'ialiste, 'ooperatiste sau 'omunale. &eea 'e erabun pentru so'ietate, pentru 'omunitate, adu'ea mai 8nainte bun9starea pentruindivid, nel9s


15/132


Eom e7plora $po'a Ee'he p


16/132


'elebrului lin%vist, arheolo% :i pionier 8n domeniul s'ufund9rilor s'rieD Ne putema:tepta 'a des'operirile referitoare la 'ultura atlant9 s9 fie prea 'omple7e pentru a fi%9site pe fundul o'eanului, astfel, 'u e'hipamente noi :i tot mai efi'iente, '9ut9torii

se an%a>ea;9 8ntr6o divers9 investi%a5ie suba'vati'9. ='um, pentru prima dat9 8n lun%aistorie a '9ut9rii =tlantidei, avem mi>loa'ele de a>un%e la a'easta, :i 'apa'itatea de a ore'unoa:te.

n remar'abil arheolo%, !r. /anson Ealentine, fost profesor de ;oolo%ie laniversitatea ale, a raportat 8n anii 1(*, 1(( :i 1()A '9 a f9'ut unele des'opeririinteresante de temple pre'um 'ele maya:e undeva 8n apele din Bahams, 8n lar%ul'oastelor FlorideiD un fel de pia5et9, un spa5iu des'his :i un ;id 8n'linat :i 'u trepte./aterialul este dintr6un fel de ;id9rie :i este 'u si%uran59 f9'ut de m


17/132


ferm9 pentru re'oltarea bure5ilor prin 1(2A :i 'are mai t


18/132


Superior, am foto%rafiat ins'rip5iile :i peisa>ele de pe pere5i Juna dintre a'estearepre;int9 o b9t9lie pe mare 8ntre atlan5ii invadatori :i ap9r9torii $%iptuluiK :i 'are auservit drept dovad9 pentru povestirea lui Solon despre =tlantida.

4n anul 1( o e7pedi5ie :tiin5ifi'9 %re'o6ameri'an9 a petre'ut dou9 s9pt9m


19/132


a'umule;e. amenii de :tiin59 au 8n'eput s9 dea tot mai mult 'redit ideii. $7ist9 toatemotivele s9 'redem '9 tehnolo%ia modern9 va re;olva 8n 'ele din urm9 problemele :iva da r9spuns 8ntreb9rilor 'are p


20/132


&=P3#LL !3

&$=X3==tun'i '


21/132


a'ela:i timp, :i la separarea unit95ilor mai mi'i, dar spun


22/132


sin%ur9 :ans9, a'easta :i6ar fi atins 'omple7itatea ei din pre;ent. 3deea nu este nou9,ea a fost pentru prima oar9 predat9 de '9tre $pi'ur 8n anul -A 4nainte de Rristos.='esta este $volu5ionismul, :i atuns a'easta la e7isten59, teoria 8:i am


23/132


e7isten5a sufletelor :i ulterioara lor 8n'ar'erare 8n trupuri. Pu5in mai t


24/132


e7ist9 ai'i :i o des'riere simplifi'at9 a unei serii de evenimente 'ompli'ate, 'are 8nmod normal sunt aproape din'olo de ori'e 8n5ele%ere a min5ii umane.

/are parte din 'ea mai profund9 8n5ele%ere a omului este 'onfirmat9 de

le'turile lui &ay'eH 8ns9, e7ist9 de asemenea ai'i :i ;one 8n de;a'ord, 8n spe'ial 8n'eea 'e prive:te 'on'eptele moderne materialiste 8n le%9tur9 'u 'rea5ia. ='est lu'runu este surprin;9tor at


25/132


-intea Lui Dumnezeu îmrăţi+ează energia totală a #ieţii, pentru că totul în forma sa elementară este "nul. )ot timpul, tot spaţiul, toată puterea +imateria sunt în esenţă una +i se azează pe forţa de atracţie +i repulsie, pe legea

poziti#ului +i negati#ului, în /urul căreia se în#ârte "ni#ersul. -i+carea, #iraţiaacestei structuri atomice, sunt manifestarea Creatorului. %n timpul acti#ităţineuloase de colectare a forţelor poziti#0negati#e acestea de#in puterecreatoare . $tomii, moleculele, celulele +i materia se schimă; dar esenţa, duhul,nu se schimă. (umai forma de manifestare se schimă, nu +i relaţia cu Cauzarimordială.

Cea de0a doua cauză a fost dorinţa; dorinţa de auto0e1primare, dorinţade a crea, dorinţa de companie. Duhul s0a mi+cat, iar prin mi+carea de 'ine,'inele a creat o #iraţie separată; o manifestare separată. $stfel, în aceastămare a păcii +i a #iraţiei în armonie a #enit un $milius , Lumina; prima e1presie aminţii di#ine, manifestarea dintâi a duhului, s0a născut primul !iu care a emanatdin duhul 'ursei, precum un gând frumos, precum o idee. $ceasta a fost primaCreaţie.

Din necesitate, $milius a fost înzestrat cu #oinţă lieră, cu raţiune, altfelar fi rămas al %ntregului, la #oinţa %ntregului. Cu toate că este parte a %ntregului +ieste con+tient de identitatea sa cu 'ursa, el a fost o entitate separată +icon+tient de propria sa indi#idualitate în timp ce era tot+i una cu Creatorul în

duh +i în intenţie.$cesta a fost $milius, Cel care a fa#orizat sosirea celorlalte entităţisuflete+ti în această lume electro0spirituală 2 pentru că toate sufletele au fostcreate la început; nici unul nu a fost creat mai târziu. Cu #oinţă lieră +i raţiune,ele au e1istat ca +i copii într0o stare a perfecţiunii, în deplin acord cu 3oinţadi#ină a 'ursei lor. $ceste nenumărate manifestări, manifestări fără se1 aleduhului, au fost descendenţi perfecţi ai unui )ată ine#oitor +i se ucurau de o#iaţă cu ade#ărat spirituală, într0o lume cu ade#ărat spirituală. $scultători în

întregime 3oinţei 'upreme a+a cum a fost $milius, ei au fost companioni ai)atălui, a+a cum le fusese destinat să fie; o parte a %ntregului +i totu+i con+tienţică erau entităţi separate +i independente.

$tâta timp cât a#eau liertatea de a alege, fiecare a gândit mai înainte lael însu+i, prima reacţie +i prima impresie era oarecum diferită de a tuturor celorlalţi. $stfel, fiecare idee indi#iduală +i fiecare realizare sau moti# a de#enit oparte a entităţii. 4ând după gând, e1perienţă după e1perienţă, fiecare dintreaceste duhuri neîntrupate +i0a construit propria sa indi#idualitate aparte +ipropriul său caracter. $cti#itatea entităţii duh a de#enit astfel propria0+i

înregistrare ca suflet. $cesta este gândul +i a apărut în mod gradual.2+


26/132


27/132


cunoscute su denumirea de muzică, aritmetică +i geometrie; armonie, sistem +iechiliru. rin modificarea ritmului #iraţiei 2 a lungimii de undă +i frec#enţei, casă spunem a+a 2 au luat fiinţă diferitele mi+cări, diferitele tipare, forme +i

sustanţe. $cesta a fost începutul legii di#ersităţii, lege care furnizează tipareinterminaile pentru modelul uni#ersal. e această lege se azează mariledi#iziuni în forţă +i materie.

!iecare model realizat în mod inerent prin el însu+i are propriul plan aldez#oltării +i e#oluţiei, unul care corespunde sunetului unei note muzicale.(otele se alătură pentru a alcătui tonuri; tonurile de#in fraze; frazele melodii;melodiile inter0pătrunse una în alta alcătuiesc o simfonie. %napoia +i înainteaminţii lui Dumnezeu este /ocul "ni#ersului; unul nelimitat în oiecti#ul imaginaţieiunui Duh $0)oate0Creator.

)oată materia se mi+că +i se schimă, asumându0+i propriul model înfuncţie de #iraţia proprie +i de menţinerea propriei acti#ităţi prin intermediullegii atracţiei +i repulsiei, a poziti#ului +i a negati#ului. )ot ceea ce a #enit îne1istenţă a fost un aspect al minţii 2 al Duhului Creator.

)oată materia conţine duh +i este de natură electrică, manifestându0se îndiferite forme, din cauza diferitelor ritmuri sau #iteze. !iecare dintre condiţiilecare e1istă în planul material are un omolog +i modelul său în panul cosmic sauspiritual. )oate forţele sunt o singură forţă. Lucrurile spirituale +i lucrurile

materiale sunt în esenţă acelea+i, cu toate că sunt diferite ca manifestare saue1presie.ământul este numai un atom în "ni#ersul lumilor. 'istemul solar cuprinde

+i alte lumi sau alte stări ale con+tiinţei, ale e1istenţei. Cu toate că fiecaredimensiune are propriul set de legi, aceea+i forţă gu#ernează legile ământului,ale planetelor, ale stelelor, constelaţiilor, cu toate sunt ţinute în spaţiu prinaceea+i lege a atracţiei +i repulsiei. ământul reprezintă cea de0a treiadimensiune, laoratorul de testare pentru întregul sistem. Celelalte planuri 2-ercur, -arte, 3enus, 9upiter, 'aturn, (eptun, "ranus 2 urmează să /oacerolul lor în planul de e#oluţie a sufletului, cu toate că într0un mod oarecum diferit+i târziu faţă de când treuia.

„lanul ăm-ntului, în primul r-nd o masă de căldură care vibra şi care a apărut dintr'o ceață clocotind, s'a decis să ie un companion al lumii în 3niversul lumilor. *stel a început rotația naturală, cu încetul s'a deplasat mai aproape de 0oare, cel de la care primeşte impulsul pentru trezirea elementelor care dau viața în dieritele sale orme.”

4Cazul 5 )&%'&62)


28/132


Legile !orţelor Creatoare sunt uni#ersale. rima este Legea :uirii, adoua este legea propagării, a treia este legea e#oluţiei sau a cre+terii +idez#oltării. $stfel, Duhul lui Dumnezeu, !orţa Creatoare, s0a mi+cat pe faţa

ământului +i din haos a #enit frumuseţea naturii de la început, în toatăsplendoarea sa.Cayce a spus „7intea 8ui #umnezeu cuprinde întreaga energie a

vieții, cu mintea 0a 3niversală, cuprinde evoluția în toate ormele sale, în toate etapele sale de dezvoltare, precum şi în toate conştiințele de sine, punctele de vedere individuale, inclusiv pe noi înşine. 9otuşi, noi în orma noastră izică nu avem tipul de minte a Creatorului, ci mai degrabă tipul de minte care provine din

materialitate.” 4Cazul 5 :;1'Ca6

„rima Cauză a ost crearea a ceea ce ar i putut i un companion pentru Creator< căci ea, creatura, ar i putut i prin maniestările în activitate 4care i'au ost6 date, să'şi arate sie însăşi, pentru a i demn, dar şi un bun însoțitor al Creatorului. rin urmare, orice ormă de viață pe care omul o vede într'o lume

materială este o esență sau o maniestare a Creatorului< nu Creatorul, ci o maniestare a rimei Cauze.” „*poi, unui sulet care vine din Creator = 4atunci6 c-nd intră într'o

conştiință care devine o maniestare în orice plan sau seră de activitate, îi este dată libertatea de a alege, pentru a'şi olosi aceste abilități sau calități ori condiții în eperiența sa. >ar acest lucru va demonstra, va maniesta şi va arăta dinainte, ce se relectă în activitatea sa dinaintea acestei rime Cauze.”

4Cazul 5 )&%'0d'$6Lui $milius i0a fost dată în gri/ă sfera pământească. 8egnul mineral,

plantele +i animalele, acestea s0au dez#oltat cu mult timp înainte ca omul să intre în acest plan. $cesta este gu#ernat de legi imuaile care au fost de/a stailite +isunt în aplicare. 'ufletele care de/a erau în duh au fost atrase în materie +i au#enit pe noi tărâmuri în număr foarte mare. ământul a fost numai una dintremultele sfere pe care le0au întâlnit în calea lor +i care au fost întocmite pentruaceste suflete.

2*


29/132


$ceste suflete, fiind încă în duh +i fiind atrase către planul pământesc, auoser#at diferitele forme de #iaţă animală +i legăturile trupe+ti ale acestora. &leau plutit pe deasupra acestora, #ăzând aundenţa dez#oltării acestora în u+oara

răcoare tropicală. &le au #ăzut fructele care cre+teau pe alocuri +i au dorit să guste din ele; au oser#at #iaţa se1uală a animalelor +i au dorit să oe1perimenteze.


30/132


31/132


32/132


timp ce duhul intra din ce în ce mai mult în materie.roiecţia rasei perfecte în materie nu s0a făcut numai în 4rădina

&denului 2 despre care lecturile spun că a fost în :ran +i Caucaz @@ 2 ci în acela+i

timp, în cinci locuri diferite de pe ământ.$ceste cinci locuri ocupate în lume, reprezintă cele cinci simţuri careurmează să fie cucerite înainte de a fi atinsă din nou perfecţiunea. &rau în aceltimp @AA de milioane de suflete pe ământ. 8asa ală se afla în :ran, zonaCaucazului de0a lungul -ării (egre +i în -unţii Carpaţi din &uropa Centrală*n. tr. Din lecturi se înţelege faptul că pe atunci -unţii Caucaz +i -unţiiCarpaţi formau un singur lanţ muntos, iar -area (eagră nu a#ea forma +idimensiunile actuale. 8asa galenă a fost în ceea ce mai târziu a de#enitDe+ertul 4oi din $sia de &st. 8asa neagră a fost în 'udan +i partea de susa #estului $fricii. 8asa rună în $nzi +i Lemuria, continentul situat ulterior în11 $ste reprodus9 mai >os tradu'erea apro7imativ9 a '


33/132


zona Oceanului acific. 8asa ro+ie a fost în $tlantida +i $merica.-ediul încon/urător +i condiţiile climatice determină culoarea rasei. entru

toţi oamenii, indiferent de culoare, era un singur sânge +i sunt memri ai rasei

6perfecte7. ur +i simplu, culoarea rasei l0a adaptat pe om la condiţiile careurmau să fie îndeplinite +i simolizează atriutul de conducător al oamenilor dinacea rasă. %n cadrul rasei ale, #ederea +i simţul #ăzului este predominant sauaccentuat; în cea ro+ie, sentimentul sau emoţia; în cea galenă, auzul; în ceaneagră, satisfacerea poftelor; iar în cea rună, accentul este pe simţul mirosului.

rei ca +i popor, s0au dez#oltat la o dată mult mai târzie. De asemenea,egiptenii au apărut mai târziu ca urmare a unui amestec între rasele ro+ie, neagră+i ală, cu apro1imati# @B.BBB de ani %nainte de =ristos.

Continentul $tlant a fost cel mai important ca ţinut +i ca suprafaţă dinlume +i a fost centrul primei ci#ilizaţii. rin cel de0al doilea aflu1 de suflete a #enitrasa perfectă, cu apro1imati# @B milioane +i /umătate de ani în urmă 2 a#ea să

înceapă o nouă eră a e#oluţiei omului pe ământ.$tlanţii au fost un popor pa+nic +i au făcut progrese rapide în folosirea

resurselor naturale. 4azul natural +i focul au fost printre primele descoperiri. %nanii care au urmat, ei au construit o ci#ilizaţie superioară din mai multe puncte de#edere.

Di#izarea forţelor mentale a a#ut loc în timpul primilor o mie de ani de la

ocuparea ământului de către rasa perfectă. rin această di#izare a forţelor mentale a fost o legătură cu materialul +i una cu spiritualul. $ceasta a a#ut locprintr0o din ce în ce mai slaă accentuare a aspectului di#in al naturii sale, omulde#enind din ce în ce mai puţin con+tient de pro#enienţa sa. entru că omul nu arecunoscut că este o parte a ceea ce este, nu +i0a recunoscut unicitatea în

întreaga materie, forţele sale, ci s0a azat din ce în ce mai mult pe mentalul fizic cuinterpretările carnale ale acestuia. Odată cu trecerea timpului, numai #isele,rugăciunea +i religia au mai rămas să0i amintească despre originea sa di#ină.Dorinţa care l0a condus către acceptarea acestor lucruri pe care el le cuno+tea

în mod instincti# nu era una ade#ărată; el s0a amestecat cu monstruozităţile +i aprodus 6amestecături7 0 /umătate animal, /umătate om. %n cele din urmă, el +i0a puspropriul ego mai presus de orice altce#a, 6


34/132


care au reu+it să atingă o asemenea înaltă con+tientizare a Creatorului încât nua fost necesar pentru ei să mai treacă din nou prin planul terestru. entru că,6chiar +i în ziua aceea ei au chemat numele Domnului7...


35/132


nu +i în metodă. rimul capitol are legătură cu perioada de dinainte +i cuperioada din timpul celor cinci proiecţii ale 'ufletului Lui =ristos, cu perioadalui $milius pe planul pământesc.

'e presupune că -oise împreună cu :osua ar fi scris cartea 4enezei +iera e#identă ideea de a oferi oamenilor din timpul lui -oise un concept desprece a fost la începutul apariţiei omului în con+tiinţa materială.

Cartea lui :o# scrisă de -elchisede5, este o relatare a !iului în ale căruimâini a trecut ământul +i încercările prin care a trecut în carne, astfel încât săpoată de#eni sal#ator al omenirii.

Eilia este în primul rând o carte ezoterică, o carte simolică. 4enezaeste po#estea creaţiei comprimată în câte#a #ersete scurte. 'imolurile +ipersonificările sunt utilizate într0un cadru pământesc pentru a transmite ideiledin spatele e#enimentelor produse în întreg uni#ersul, pe tărâmul spiritual +i întrupul uman însu+i.

%n cel de0al doilea capitol al 4enezei, este po#estea lui $dam, aceastaeste ade#ărata po#este a omului ca om, începutul. $ceasta nu este orecapitulare a ceea ce a fost mai înainte. %n timp ce primul capitol #ore+tedespre omul duh, cel de0al doilea #ine cu relatări despre rasa perfectă +i omulfizic pe ământ, 6pentru că acolo nu era un om care să lucreze pământul7*#ersetul G. ământul însu+i era complet, cu capacitatea de a furniza tot ceea ce

este necesar pentru reproducere.Ca urmare a creaţiei din cea de0a +asea zi, ământul a fost ocupat desuflete care s0au proiectat ele însele în materie, interesate de e#oluţia #ieţii peacest ământ +i care nu erau con+tiente că astfel erau separate de imaginea dincare au fost făcute. O perfecţiune, un om fizic a treuit să fie creat ca +i creaţieseparată, în scopul de a putea fi o comparaţie pentru sufletele care s0auproiectat ele însele în animale +i au produs monstruozităţi. Omul, omul fizicperfect a fost creat, se spune în 4eneza ?J, pentru a fi o contra0parte fizică acreaţiei spirituale, acest lucru este e1primat în 4eneza @?>. Omul creat a fostfăcut după imaginea Lui Dumnezeu, el a fost făcut din pământ, iar ca e1emplu sepoate da trupul uman care este compus din punct de #edere chimic din toateelementele ce se află în sol.

Când sufletele eu fost create la începuturi, ele nu erau nici ărat, nicifemeie, ci amele, un complet întregit. 'ufletul în sine nu are nici un se1, ciadoptă o e1presie poziti#ă sau negati#ă atunci când #ine în materialitate, înacord cu dez#oltarea +i cu scopul care treuie să fie îndeplinit.

De asemenea, timpul când a #enit $dam a fost împărţit în alte etape ale

creaţiei. a a fost creată pentru a completa e1presia lui $dam ca e1emplu-+


36/132


pentru ceilalţi. $dam era făcut de/a complet, astfel că a fost necesar să se iaforţa negati#ă din trupul său fizic +i care treuia să se e1prime prin a. $stanu înseamnă că sufletul lui $dam a fost împărţit, ci faptul că din trupul său a fost

luată forţa negati#ă prin care un alt suflet s0a manifestat ca a. &i au fostceea ce am putea numi suflete gemene. !iecare suflet este complet în el însu+i, însă în relaţie unul cu celălalt, ăratul este poziti#ul iar femeia este negati#ul.

$stfel a #enit "ni#ersul în e1istenţă, prin -intea !ăcătorului. ământul a#enit în e1istenţă foarte asemănător cu modul în care fiecare celulă atomică se

înmulţe+te prin sine însă+i; iar lumile sunt +i acum făcute prin acela+i proces.Când ământul s0a răcit +i a de#enit locuiil, omul ca om a intrat în el prin

intermediul minţii !ăcătorului. &l a intrat în forma materială a omului carnal; care,precum carnalul, putea muri, se degrada +i se întorcea în ţărână. %nsă, duhul dinom este nemuritor +i etern ca să poată de#eni din nou una cu Creatorul. 63oi nu+tiţi că sunteţi templul lui Dumnezeu +i că Duhul Lui Dumnezeu locuie+te în#oiK7

Cu toate că omul a parcurs un drum lung pentru a stăpâni ământul, dinpunct de #edere material +i +tiinţific, el continuă totu+i în încercarea de a0+isupune semeni. &l încă nu +i0a acceptat pe deplin !răţia omului +i aternitateaLui Dumnezeu. entru că, într0ade#ăr, oamenii cu toţii sunt fraţi; nu e1istă înrealitate nici o altă relaţie între oameni..

Depă+irea monstruozităţii, amestecului +i influenţelor animalice s0aurealizat prin rena+tere, chirurgie, precum +i prin e#oluţia către un scop mult maidi#in. %n cele din urmă, influenţele animalice au dispărut cu apro1imati# IBBB deani %nainte de =ristos. "rme ale acestor patetice creaturi, cu ane1e lor ca aripi,cozi, pene, gheare +i copite au fost ulterior descrise cu precizie în arta asiriană +iegipteană. 'fin1ul este unul dintre notailele e1emple ale acestor monstruozităţi de la începuturi.

Etrase din lecturile lui Cayce „C-nd orțele 3niversului s'au adunat împreună, pe deasupra apelor era

sunetul venirii iilor 8ui #umnezeu. +i stelele dimineții c-ntau împreună. este supraața apelor era vocea gloriei venirii omului pentru a locui. ăm-ntul în orma sa a devenit un loc< iar după aceea, capabil pentru a i o locuință pentru creatura numită om.”

4Cazul 5 )%'8'$6

„Entitatea a ost... la început c-nd primul dintre elemente a ost dat şi orțele -


37/132


38/132


sau se îndepărtează de 0oare, acesta a primit impulsul lui pentru trezirea elementelor care dau însăşi viața 4prin radiația unor asemenea elemente... de la

0oare6... *ceste elemente au atracția şi repulsia lor, sau... animozitățile şi apropierile împreună. *cestea le vedem prin întreaga împărăție... indierent că vorbim despre gazde cereşti, despre stele sau despre planete.”

4Cazul 5)&%'&6

„Bmul a ost ăcut ca om. *u ost, şi sunt = aşa cum le găsim, doar trei creații... materia, orța şi mintea. 9rupul nu este numai un trup, însă dezvoltarea

unică a rămas întotdeauna aceeaşi 4ca model6... şi a ost numai 4dezvoltare6 pentru a satisace necesitățile omului, pentru care a ost ăcut tot ceea ce a ost ăcut.umai omul a avut evoluție... o dezvoltare graduală înainte către mintea ?ăcătorului.”

„Bmul a ost ăcut de la început, ca să ie stăp-n peste acele elemente care au ost pregătite în planul păm-ntesc pentru necesitățile sale. *tunci c-nd planul a aDuns prin orțe şi condiții, astel înc-t să îl susțină pe om pe ața ăm-ntului,

omul a apărut. >ar în om se găseşte tot ceea ce poate i găsit pe întregul plan al ăm-ntului, şi altele în plus, suletul omului este ceea ce îl ace să ie mai presus de regnul animal, vegetal şi mineral, al ăm-ntului. Bmul nu descinde din maimuță, însă el a evoluat, s'a reînnoit din timp în timp = aici puțin, dincolo puțin, pas cu pas.”

„Bmul este om şi reprezintă ordinea creației 8ui #umnezeu c"iar aşa cum 48'a ăcut6 pe ?iul 0ău care, în calitate de reprezentant al 9atălui, a luat

orma de om, cea mai măreață creație a planului< şi a devenit pentru om elementul care arată... Calea, direcția, /iața, *pa, /ița către /eşnicie...” „9oate suletele au ost create de la început şi se ală pe drumul lor înapoi

către găsirea locului de unde au venit.” 4Cazul 5@)):'#'1:&6

„... #umnezeu s'a mişcat şi a zis, 0ă ie lumină, şi a ost lumină. u

lumina 0oarelui, ci mai degrabă 8umina pe care iecare dintre sulete o are, şi a -*


39/132


40/132


supraconştientul sau suletul conştient al entității individuale.” 4Cazul 5(:(1')6

„entru că entitatea nu a venit doar la înt-mplare. entru că ăm-ntul este o lume a cauzalității, pentru că pe ăm-nt cauza şi eectul sunt legi normale.+i cum iecare sulet intră în acest plan, el este alimentat sau oeră anumite lecții sau adevăruri către ceilalți, de asemenea, poate dob-ndi mai multă cunoaştere cu privire la scopul pentru care au intrat iecare dintre sulete...”

„*poi, voi ca şi sulet entitate, de la început ați căutat tovărăşia 8ui

#umnezeu< a'ți pierdut această tovărăşie prin alegerea... a ceea ce v'ar satisace s' au gratiica numai dorința materială. *stel că voi, precum şi 7aestrul, intrați din nou şi din nou< veniți pentru a înăptui legea aduc-ndu'vă suletul întru iință pentru a i una cu cel al 8ui.”

4Cazul 5)&%('8'$6

„Întrebare. ?ormele inerioare ale creației precum animalele, au ele sulet

sau orice ormă de viață în spiritF” Găspunsul. Cu toate au orța spiritului. Bmul, aşa cum a ost el ăcut, poartă în el orța suletului, cel care a ost ăcut egal cu cel al Creatorului de la început şi în relație cu realizarea sa 4a omului6 în planul eistenței. rin urmare, este necesară dezvoltarea acestei energii a suletului... entru că în om găsim ambele, entitatea spirituală c-t şi entitatea izică.”

4Cazul 5;22'1%6

„0upraviețuirea celui mai bine adaptat se aplică numai regnului animal nu şi omului. Hai să citim întreaga istorie. Ce anume a supraviețuit = orța brută, sau dezvoltarea pe calea către #umnezeuF Cine supraviețuieşte = omul care îl studiază pe #umnezeu şi caută să imite orțele şi puterile 0ale, sau omul care imită orțele păm-ntului sau ale cărniiF 8a asta să răspunzi tu pentru tine însuți...”

4Cazul 5;22')%26

A


41/132


„Întrebare. 0unt suletele perecte, aşa cum au ost ele create de #umnezeu de la începutF #acă este aşa, de ce mai este nevoie aici de dezvoltareF

Găspunsul. Găspunsul la această întrebare poate i găsit numai în evoluția vieții, şi într'o asemenea modalitate înc-t să ie înțeles de mintea limitată. În Cauza sau rincipiul rimordial totul este perect. *ceastă parte a întregului 4maniestarea în creație a suletelor6 poate deveni un sulet viu şi să ie egală cu Creatorul. entru a pricepe această poziție, prin separarea de El , acesta 4omul6 trebuie să treacă prin toate etapele de dezvoltare în scopul de a putea i una cu Creatorul.”

4Cazul 5;22'$26 „Întrebarea $. rima dintre probleme se reeră la motivul creației. *r

putea să'i ie acordată 8ui #umnezeu dorința de a se eperimenta pe 0ine Însuşi, dorința de companie a 8ui #umnezeu, dorința 8ui #umnezeu de a se eprima într'un mod sau altulF

Găspunsul $. #orința 8ui #umnezeu de companie şi de eprimare.

Întrebarea 1. Cea de'a doua problemă se reeră la ceea ce este denumit în dierite eluri ca, răul, întunericul, negarea, păcatul. *r putea i spus că această condiție a eistat ca un element necesar al creației, că suletului = iindu'i oerită libertatea de a alege, şi'a găsit el însuşi puterea de a se da spre pierzareF 0au ar trebui spus că acesta 4răul, păcatul6 este o condiție creată prin activitatea suletului însuşiF În orice caz, ar putea i acesta descris precum o stare de conştiință, o lipsă graduală de pierdere a conştiinței sinelui şi în relația sinelui cu #umnezeuF

Găspunsul 1. *ceasta înseamnă libertatea de a alege, şi pierderea sinelui însuşi în relația sa cu #umnezeu.Întrebarea ). Cea de'a treia întrebare are de'a ace cu căderea omului.

*r putea i descrisă precum ceva ce a ost inevitabil în destinul suletelorF 0au ceva ce #umnezeu nu a dorit, dar pe care El nu a putut'o preveni îndată ce a acordat libertatea de alegere...F

Găspunsul ). Îndată ce a acordat libertatea de alegere, El nu a putut

preveni acest lucru. entru că El a ăcut entitățile individuale la început... desigur 1


42/132


că, începutul păcatului a apărut 4în sulete6 în căutarea eperiențelor lor însele în aara planului sau a modului în care #umnezeu le'a eprimat. /ezi, astel a

apărut individualulF „*v-nd acordată libertatea de alegere, şi c"iar av-nd o cunoaştere dinainte, c"iar prin a i omnipotent şi omniprezent = aceasta este numai o parte a alegerilor 8ui #umnezeu, #umnezeu cunoaşte s-rşitul acesteia.”

Întrebarea %. Cea de'a patra problemă se reeră la timpul omului pe ăm-nt. >nițial a ost destinat ca suletele să răm-nă în aara ormelor păm-nteşti iar rasele originare au apărut ca o necesitate în urma greşeliiF

Găspunsul %. ăm-ntul şi maniestările sale au ost numai epresia 8ui #umnezeu şi nu neapărat un loc pentru suletele oamenilor atunci c-nd au ost create... pentru a satisace necesitățile condițiilor eistenței...

Întrebarea &. Cea de'a şasea problemă se reeră la locuirea în sisteme şi pe planete din aara sistemului, între viețile păm-nteşti. *cest lucru va i dat prin această sursă, această entitate... a mers în sistemul *rcturus, după care s'a întors înapoi pe ăm-nt. *cest lucru poate indica o etapă obişnuită sau mai puțin

obişnuită în evoluția suletuluiF Găspunsul &. *şa cum a ost arătat, sau a ost indicat şi în alte surse în aară de aceasta, respectiv această 4oarte importantă6 problemă = *rcturus este ceea ce poate i numit centrul acestui 3nivers< 4sistemul6 prin care trec individualitățile, şi perioada prin care vin la alegere indivizii, prin care se stabileşte dacă această reîntoarcere este completă 4evoluție6 acolo< ... acesta vine în acest sistem planetar, către 0oarele nostru şi sistemul lui planetar, sau trece către

altele. *cesta a ost un pas mai puțin obişnuit = şi totuşi, unul normal.Întrebarea :. Cea de'a şaptea problemă se reeră la implicațiile care

decurg din cea de'a şasea problemă. Este necesară terminarea unui ciclu solar înainte de a putea merge către alte sistemeF

Găspunsul :. Este necesară terminarea ciclului solar. ...Întrebarea ;. 9rebuie să ie terminat un ciclu solar pe ăm-nt, sau poate

i acesta completat pe o altă planetă< ori iecare planetă are un ciclu propriu care

2


43/132


trebuie completatF Găspunsul ;. #acă acesta a început pe ăm-nt, el trebuie terminat pe

ăm-nt. 0istemul solar din care ace parte ăm-ntul este numai o parte a întregului. entru că, după cum este indicat în numărul de planete care au legătură cu ăm-ntul, acestea sunt una şi aceeaşi... şi au legătură una cu cealaltă.

Întrebarea $(. 0unt ereditatea, mediul şi voința, actori egali în aDutorul sau înt-rzierea dezvoltării entitățiiF

Găspunsul $(. /oința este cel mai mare dintre actori, pentru că poate depăşi orice, pe oricare şi pe toate celelalte = cu condiția ca voința să ie una cu

paternul, înțelegiF entru că nici o inluență ereditară, nici mediul sau alte leacuri nu depăşesc voința , altel ce el de patern ar i putut i arătat în suletul individual = nu contează c-t de departe poate rătăci acesta = ar i putut acesta să intre cu El în 0-nta 0intelorF

Întrebarea $&. Cea de'a noua problemă se reeră la simbolul potrivit sau asemănător pentru 7aestru, Hristosul. *r putea i descris >isus ca 0ulet care a trecut primul prin ciclul de vieți păm-nteşti pentru a atinge perecțiunea,

incluz-nd de asemenea şi perecțiunea în viețile planetareF Găspunsul $&. *r putea i. El este precum omul, înțelegiF” Întrebarea $:. *r putea i descrisă precum o misiune voluntară a

*celuia care era deDa perect şi s'a întors la #umnezeu după ce şi'a realizat 3nitatea 0a în celelalte planuri şi sistemeF

Găspunsul $:. Corect.” 4Cazul 5(:%;'$%6

„8umile au ost create şi se ală încă în procesul de creație, în această masă eterogenă care este numită sera eterioară< sau în acele porțiuni către care priveşte omul în sus, în spațiu. Ceața se adună... în ceea ce este începutulF În acelaşi început, aşa a început şi sera păm-ntească...”

4Cazul 5;22')%26

-


44/132


&=P3#LL #$3

4N0LX=$= C3 !$&0!$$= =#L=N#3!$3 4n'9 de pe atun'i 'ustifi'ate prin intermediul numeroaselor tradi5ii ale str9ve'hilorinsule din m9rile estului :i 'are ofereau diferite pun'te de asem9nare 'u =tlantida.nele dintre a'este insule s'ufundate au fost mar'ate pe h9r5ile de mai t


45/132


mai bun9 dintre a'estea fiind probabil, =tlantisD #he =ntidiluvian World J=tlantidaD Lumea de dinainte de Potop K a lui 3%natius !onnelly. Xinutul a fost 8n mod diferitidentifi'at 'u =meri'a, 59rile s'andinave, 3nsulele &anare :i Palestina Q 8ns9, de obi'ei

:i 8n prin'ipal, 'u 'ele situate 8n =tlanti'ul de Nord.Probabil '9 'el mai proeminent ap9r9tor din timpurile moderne a fost $dOardR. #homson, arheolo%ul :i 'onsulul ameri'an timp de dou9;e'i :i patru de ani 8nu'atan, /e7i'. $l a murit 8n anul 1(-+ 'u 'onvin%erea '9 tribul de indieni /aya din=meri'a &entral9 8:i avea ori%inile 8n =tlantida. 4n 'iuda elementului de ridi'ol dinpartea :tiin5ei 'onservatoare, au mai fost :i al5i 'are au 8mbr95i:at a'est pun't devedere.

amenii de :tiin59 au tendin5a de a 'onsidera 8ntrea%a poveste 'a fiind unainventat9 deoare'e nu s6au %9sit s'rieri 8nre%istrate 'ontemporane. mi'9 do;9 de

'redibilitate este a'ordat9 des'rierilor timpurii, le%endelor :i teoriilor, 'u toate '9a'estea din urm9 nu r9spund multora dintre 8ntreb9ri, 'hiar 'ontr9. Platon, Pliniu :iBa'on, nu sunt 'unos'u5i 'a s'riitori de fi'5iune f9r9 vreo sus5inere, iar povestireapre'um :i mitul par a fi e7trem de nepotrivite 8n lu'r9rile filo;ofi'e :i istori'e serioase.!e 'e ar trebui s9 fie ei a'u;a5i '9 :i6au 'onstruit relat9rile, e7'eptos a =tlanti'ului. !in 'au;a unul 'ablu rupt 8ntre Brest :i &ape &od, %eolo%ii au %9sit lav9 'are s6a dovedit '9 a fost solidifi'at9 8n'ondi5ii atmosferi'e Q de'i, deasupra apei Q 'u 'el pu5in 1+.AAA de ani 8n urm9. 4n&olorado, un ve'hi 'raniu de '


46/132


epo'a noastr9 din pre;ent 8ntr6un mod 'are este tulbur9tor, 'onvin%9tor :i alarmant. 4mpletirile din ultima er9 a 'ulturii atlante sunt fa'tori 'are au influen5e dire'te

:i semnifi'ative 'u problemele :i evenimentele 'urente de la noi :i din alt9 parte.

='estea nu sunt 8nt


47/132


48/132


pe deasupra ământului, hrănindu0se +i de#orând tot ce le ie+ea în cale. rincomparaţie, omul era inapt fizic, însă a#ea o armă superioară pentru apărareforţa sufletului sau mintea. rin raţiune +i e1ercitarea puterii #oinţei, el a fost

capail să elaoreze, să impro#izeze +i să fie mai de+tept. (umai prin aceastămodalitate, el a fost capail să supra#ieţuiască forţei rute a animalelor, a căror regulă era aceea că supra#ieţuie+te cel mai ine adaptat.

)otu+i, relati# aproape de Dumnezeu, cu toate că era căzut în materie,omul în timpul primilor săi o mie de ani pe ământ, poseda un trup prin caresufletul se e1prima mult mai u+or decât a#ea s0o facă mai târziu. uterile oculteerau atunci ce#a comun. Cel de0al treilea ochi sau glanda pituitară situată înapropierea centrului capului, era e1trem de dez#oltată. rin intermediul acestei

glande funcţionează ailităţile psihice creati#e ale sufletului. Cei din rasaperfectă au a#ut o astfel de cunoa+tere a ceea ce se întâmplă la mare distanţă +io cunoa+tere dinainte a e#enimentelor ce #or urma. &i a#eau de asemeneaputerea de a controla monstruozităţile +i de a le supune #oinţei lor. Cu toateacestea, omul a continuat să meargă în deri#ă departe de sursa lui +i s0acufundat din ce în ce mai mult în lumea materială cu toate interesele ei temporare;a/ungând în cele din urmă să piardă 2 toate scopurile sale practice 2 aceastăputere dată de Dumnezeu. $ceste daruri ale duhului rămân latente în om pânăcând se spiritualizează din nou în gând +i în faptă. uţini sunt capaili să facă

acest lucru.8egnul animal de#enise o prolemă care se dez#olta, iar ameninţareaconstantă a morţii făcuse #iaţa mizerailă. "n consiliu al înţelepţilor celor cincinaţiuni ale lumii, reprezentând cele cinci rase, a fost chemat în /urul anului G?.BBB

înainte de =ristos. 8eprezentanţii au sosit din partea rasei ale din Caucaz,-unţii Carpaţi din &uropa Centrală +i ersia; din partea rasei galene, dinceea ce a de#enit mai târziu de+ertul 4oi; din partea rasei negre din 'udan +i$frica superioară de 3est; +i din partea rasei rune din Lemuria. %n prima+edinţă de acţiune unită, au fost planificate căile +i mi/loacele pentrucomaterea creaturilor care se răspândiseră peste tot în atât de multe locuri.Dezaterile pentru apărare s0au centrat în /urul folosirii puternicelor forţechimice ale elementelor din pământ +i aer. Deciziile luate s0au do#edit a fieficiente, însă au a#ut consecinţe nea+teptate +i de durată în anii care au urmat.

$mestecurile +i monstruozităţile erau surghiuniţii societăţii. %n modfrec#ent cu principii scăzute +i cu #oinţă +i autocontrol scăzut, acestea eraufolosite pentru sarcinile cele mai dezonorante. 'tatutul lor pe scara socială erapuţin mai înalt decât cel al animalelor domestice +i al celor de po#ară. Din cauza

acelor oameni din rasa perfectă, a apărut o di#izare în două taere, ideologic*


49/132


acestea se opuneau #ehement una împotri#a celeilalte. $ceste ideologii diferiteerau din cauza celor de neam pur care erau împotri#a celor ce nu î+i depă+iserăcomplet influenţele animale, aceste lucruri pro#ocând disensiuni +i crescând

certurile +i tulurările.$ce+ti proscri+i înroiţi de cei ai lui Eelial, adepţi ai lui Eaal sauEelzeu *Eelzeut 2 forţele răului 2 erau trataţi cu asprime. rin folosireaputerilor oculte, hipnoză +i telepatie, ace+tia se aflau su dominaţia completă astăpânilor lor. &i erau crescuţi precum #itele pentru anumite tipuri de munci +i nuse ucurau niciodată de fructele muncii lor, +i foarte puţin de o #iaţă de familie.Cunoscuţi su denumirea de Lucruri 2 cei care nu treuie atin+i, automatonii 2ei făceau toată munca de pe câmpuri, din casă +i anumite me+te+uguri.

$u apărut castele +i clasele sociale, acestea erau susţinute de !iii luiEelial prin lăcomie, cu ură +i dispreţ. Din această desconsiderare +i lipsă derespect pentru drepturile +i liertăţile celorlalţi a apărut #ărsarea de sânge.-ulţi au fost suiectele capriciilor pentru cei puţini +i pentru propria lor mărirede sine. Legile eredităţii +i mediului au de#enit treptat mai mult un moti# deinfluenţă; apartenenţa s0a schimat în funcţie de puritatea descendenţei +i descopurile indi#iduale 2 de idealurile +i moti#aţiile acti#ităţii. &rau atunci unii careerau aproape perfecţi la înfăţi+are +i caracteristici, +i alţii care erau o cominaţiemonstruoasă între fizicul uman +i apendice animalice cum ar fi copite, gheare,

pene, aripi +i cozi. $cestea erau straniile creaturi care mai târziu a#eau să fiedescrise în misterioasele inscripţii egiptene +i asiriene. %n perioada timpurie a&giptului, acestea au dispărut într0un final din rasa umană.

$ceste fiice ale omului +i uria+ii de pe ământ , descrise în 3echiul)estament, au fost moti#ele mustrării ăstraţi rasa pură . Cu toate acestea,amestecurile produc uneori trupuri di#ine cu întorsături; spirite deformate,trupuri respingătoare cu suflete care caută lumina. (u era trupul cel care contaatât de mult, cât puritatea scopului, a idealului.

=otârât, Dacă #ei fi poporul meu, atunci &u #oi fi Dumnezeul #ostru , s0afăcut un efort mai mult prin intermediul minţii0spirit pentru a0i atrage pe oamenicătre #enerarea "nui 'ingur Dumnezeu. Cunoscuţi su numele de !iii LegiiLui "nul, ace+tia au căutat să purifice rasa pentru scopul propus, precum +ipentru un trup mai un. rincipiile celor din Legea Lui "nul 2 O 'ingură8eligie, "n 'ingur 'tat, O 'ingură 'oţie, O Casă, "n Dumnezeu 2 erauprea mici pentru a0i atrage pe !iii lui Eelial.

$u apărut pentru prima dată altarele pentru sacrificiul din roadele munciiomului; din recolta câmpurilor +i din turmele de pe pă+uni. $ apărut religia,

moti#ată de ceea ce a simţit omul, însă nemai+tiind care este ade#ărul, cu toate(


50/132


că Legea Lui "nul a fost întotdeauna aceea+i6:ue+te în fiecare zi a ta. $plică iuirea în acti#ităţile tale zilnice, a+a cum

ţi0a arătat )atăl tău. %n relaţiile tale cu omul de lângă tine să faci +i să cuno+ti

Legea Lui "nul.7$cesta a fost primul crez, stailit a fi prima lege a Lui Dumnezeu către fiii'ăi $scultă :sraele *căutătorilor, Domnul Dumnezeul tău este "nul 'ingur.'ă nu ai alţi dumnezei în afară de -ine.

$u fost făcute )emplele +i curând au apărut simolurile religioase 2ceremoniile, ritualurile, rugăciunile +i incantaţiile. $u apărut focurile sacre,precum +i altarele de purificare +i modalităţile de curăţare +i spiritualizare aamestecurilor care #eniseră în căutarea iluminării +i a unui scop mult mai di#in în#ieţile lor. 8eligia s0a dez#oltat încet ca un sistem 2 ca o metodă pentru a0i amintiomului despre di#initatea sa. Continuitatea #ieţii, sau reîncarnarea, a fostrecunoscută ca parte esenţială a planului de e#oluţie al sufletului. arma, legeacauzei +i efectului în acţiune, sau altfel spus, Ceea ce semeni, aceea #ei culege , ade#enit fundamentală.

$stfel, discrepanţa dintre cei ai Legii Lui "nul +i cei ai lui Eelial acăpătat încet formă, discrepanţă care mai târziu a#ea să se e1tindă într0o mareprăpastie. Carnalul, calea materialismului #ieţii a celor ce0l urmau pe Eelial eraatracti#ă, chiar +i pentru mulţi dintre !iii Legii Lui "nul, +i un mare număr dintre

ace+tia au cedat ispitelor. Cu accent pe #aloarea lucrurilor temporare +idezinteres pentru spiritual, s0a strecurat pe scenă credinţa religioasă în idoli.rima dintre cele trei serii de catastrofe continentale a a#ut loc cu

aproape GB.JBB de ani înainte de =ristos, cu mai multe mii de ani înainte descufundarea finală. $ceasta a apărut ca rezultat al folosirii produselor chimice+i e1ploziililor puternici din planul pentru anihilarea fiarelor sălatice.$de#ăratul moti# a fost starea /oasă în care căzuse omul.

Cantitatea uria+ă +i numărul mare de containere cu gaz care au e1plodat în deschiderile unde se ascundeau animalele, căderile de precipitaţii din urmaerupţiilor #ulcanice +i cutremurele, au făcut ca pământul să se răcească încet, încet. $mploarea tulurărilor au produs în lume schimarea polilor, au adus polii

în poziţia lor actuală +i au produs marea +i ultima &ră 4laciară.Lemuria a#ea să fie prima afectată, pierzând multe dintre teritoriile sale,

din cauza scufundării în oceanul acific. %n $tlantida, zona -ării 'argaselor din largul coastei de #est a Cuei a#ea să fie prima scufundată. 8estulcontinentului a#ea să fie rupt în câte#a insule cu multe canale, ra#ene, golfuri +iflu#ii. Clima temperată s0a schimat rapid într0una mai mult toridă.

O dată cu transformările s0au produs +i micile migraţii iniţiale din+A


51/132


$tlantida către est +i #est. 'tailimentele de început au fost în regiunea-unţilor irinei, în !ranţa +i 'pania; apoi, mai târziu în $merica Centrală +i de'ud. -i+carea lemurienilor s0a produs în principal către $merica de 'ud.

Pinutul lui Og, zona aflată de0a lungul coastei acificului a fost ocupată +i a#easă fie mai târziu sudul eru0ului. $cesta a fost începutul acelui misterios tri deindieni cunoscut cu numele de inca+i.

Din acel moment, cu toate că marile ci#ilizaţii s0au dez#oltat pe marile înălţimi, a e1istat o nelini+te tot mai mare printre atlanţi. e un tărâm alel+ugului, au apărut certurile în locul păcii care treuia să de#ină regula.$ltarele au a/uns să fie folosite pentru sacrificiul uman de către cei care s0au

întors de la conceptul originar al "nui singur Dumnezeu. $ de#enitpredominantă închinarea la 'oare. (umai cei dedicaţi, miezul interior al !iilor Legii Lui "nul au rămas fermi.

'tandardele scăzute de moralitate, indulgenţa se1uală +i per#ersiunile aude#enit agresi#e +i s0au răspândit necontrolat. 'ărăcia +i foametea s0aurăspândit în rândul ţărănimii +i claselor muncitoare. $ fost atunci o deteriorare atrupurilor fizice +i spirituale, a+a cum a fost atunci o depărtare a munţilor +i #ăilor care au intrat în mări. %n ciuda progreselor materiale semnificati#e +i marilor realizări +tiinţifice, decăderea din interior a dus către dispersie +i în cele din urmăla anihilare, prin mândria, răutatea +i adulterismul oamenilor.

Cea de0a doua +i importantă schimare a ţinutului s0a produs la mult timpdupă prima, în /urul anului ?F.BBB înainte de =ristos, +i a a#ut ca rezultatscufundarea multora dintre insulele mari. Eilia ne oferă o relatare a acesteia înpo#estea lui (oe +i a otopului.

După otop, care a fost precedat de erupţii #ulcanice +i furtuni electrice,principalele zone de teren rămase în acestă parte a lumii au fost insula oseidia

în (ord *zona :ndiilor de 3est, $ryaz în $tlanticul Central +i Og *eru în#est. $u fost deplasări mari de oameni în aceste ţinuturi, precum +i în alte părţiale ământului.

Lemuria a dispărut în Oceanul acific. "nii dintre locuitorii săi au fugit înzonele sigure ale Californiei inferioare, $rizonei +i (e -e1ico, unde au înfiinţat !răţia lui -u, în ţinutul 6-ayra7.

entru atlanţi, acest lucru a însemnat sfâr+itul unei era +i începutul uneianoi care a fost una de neegalat în mai multe feluri.

După zilele otopului, a început o perioadă de reconstrucţie în$tlantida. %nclinaţia către +tiinţă a minţii atlanţilor, cominată cu energia +iagresi#itatea lor, au făcut posiili marii pa+i înainte în domeniul chimiei, fizicii +i

psihologiei; în multe feluri, $tlanţii au fost un popor superior. %n anumite+1


52/132


domenii, ei erau mult mai în#ăţaţi decât oricare altă ci#ilizaţie.$tunci când a fost descoperită electricitatea a urmat prima dintre

transformări, aceasta a deschis calea către descoperiri remarcaile în domeniul

electronicii +i a dispoziti#elor electrice. &nergia atomică a "raniului a a/uns săfie înţeleasă +i folosită în transportul +i deplasarea oiectelor grele. Deasemenea, s0a auzat de aceasta în scopuri egoiste. $tlanţii a#eau un sistemmai eficient de încălzire +i iluminat; iar comunicaţiile cu alte ţinuturi erau foarteine stailite. 8azele luminoase de mai multe tipuri, precum cele laser, eraudescoperite +i controlate, inclusi# raza morţii. &ra faricat aer lichid +i deasemenea comprimat, precum +i cauciucul. &1istau alia/ul metalic din alamă,aluminiul +i uraniul, unele necunoscute de noi, +i erau folosite în construcţiaamarcaţiunilor care pluteau în aer +i pe apă, inclusi# la sumarine. )elefonul +iliftul erau în uzul comun, radioul +i tele#iziunea erau e1trem de dez#oltate, precum+i amplificarea razelor de lumină pentru oser#area +i fotografierea telescopicăla mari distanţe. $u a/uns să fie faricate multe tipuri de podoae pentru corp.'oldaţii +i aplicarea legii au a/uns să de#ină o parte a scenei politice.

%nsă, cea mai notailă realizare +tiinţifică a atlanţilor a fost #alorificareaenergiei solare. Dez#oltate iniţial ca mi/loc de comunicare spirituală între finit +iinfinit, uria+ele cristale reflectorizante au fost cunoscute su denumirea deiatra )uaoi. -ai târziu, prin îmunătăţirea s0a de0a lungul secolelor, acesta s0a

e1tins pentru a fi folosit ca generator de putere sau energie, radiind0o împre/ur pe întregul ţinut, fără a/utorul firelor. $poi, acesta a a/uns să fie cunoscut cudenumirea de iatra de !oc sau -arele Cristal .

$mplasată în )emplul 'oarelui din oseidia, iatra de !oc era centralaenergetică a ţării. ractic, aceasta era un mare cilindru din sticlă sau piatră, cumai multe faţete +i introdus într0un mecanism de la un capăt la celălalt. $ceastaera suspendată în centrul construcţiei +i izolată cu un material non0conductor de

genul azestului +i asemănător achelitei. Deasupra ietrei era o cupolă careputea fi retrasă pentru a o e1pune la soare.

Concentrarea +i amplificarea razelor solare prin mai multe prisme era de ointensitate e1traordinară. $stfel, aceasta era atât de puternică încât putea firegenerată +i transmisă în întreg ţinutul su formă de raze in#iziileasemănătoare undelor radio. $ceastă energie era folosită pentru puternicelena#e maritime, pentru aerona#e +i chiar pentru #ehiculele de agrement. $cestlucru era realizat prin control de la distanţă, prin metode de inducţie cătreaparatele de pe amarcaţiuni. -arile ora+e +i cartierele î+i primeau energia de laaceea+i sursă.

Chiar +i trupul uman putea fi întinerit prin intermediul aplicării moderate a+2


53/132


razelor care pro#eneau din cristal, +i omul se putea reîntineri de mai multe ori. Cutoate acestea, prin aplicarea în mod gre+it, iatra de !oc putea fi utilizată la felde ine ca mi/loc de tortură +i pedeapsă. $cordată prea intens 2 nu în mod

intenţionat 2 aceasta a contriuit la cauza celei de0a doua catastrofe. 8azelesale, în cominaţie cu alte forţe electrice, au acti#at mai multe focuri din interiorulământului, iar erupţiile #ulcanice au produs precipitaţiile din puternicul depozitde energie.

!rumoasele ora+e din piatră care străluceau în lumina 'oarelui s0aurăspândit pe întreg teritoriul. rintre acestea, $ma5i , $chaei +i oseidia aude#enit în cele din urmă cele mai importante ora+e în acele zile. $cestea eraulocalizate pe ultima dintre marile insule denumită cu acela+i nume, oseidia. $ici,

în 4olful arfa, a e1istat unul dintre cele mai importante +i aglomerate porturimaritime din lume.

$pa era furnizată către clădirile ora+ului, precum +i spre multele piscine +ilagune, prin #iaductele construite până la iz#oarele muntelui din apropiere. $tâtde mari +i de multe erau aceste conducte, încât păreau a fi un zid prin ora+.'porturile de apă era foarte populare. Clădirile erau construite pe ni#ele +i dinpiatră strălucitoare, din piatră lustruită +i cu mozaicuri e1ecutate cu maremăiestrie.

%n centrul ora+ului se afla un templu în /urul căruia se desfă+ura cea mai

mare parte a #ieţii !iilor Legii Lui "nul. 'usţinut de ura+e coloanesemicirculare din oni1, topaz +i eril încrustat cu ametist +i alte pietre preţioasecolorate, elaoratul templu reflecta razele 'oarelui în unghiuri +i de o minunată#arietate.

%n interior, focurile sacre ale altarelor ardeau constant în încăpereadinăuntru. $ceste misterioase flăcări produceau raze 2 cunoa+terea în legăturăcu acestea s0a pierdut atât de repede 2 flăcări care erau folosite în tratareaacordată $mestecurilor pentru eliminarea ane1elor nedorite. &ra acolo o marecurte interioară care ser#ea ca sală de întrunire, încăperi pentru profeţi +i mulţipreoţi, preotese +i îngri/itori ai templului. -area preoţime era alcătuită dinfemeile +i ăraţii cei mai în#ăţaţi din acele zile, iar unii dintre ace+tia acţionau încalitate de /udecători precum +i ca instructori spirituali +i de #ocaţie.

$tlanţii, +i în mod special poseidienii, studiau energiile creatoare ale"ni#ersului +i au pătruns esenţa depozitului naturii; #iraţia planurilor, i/uteriile+i metalele 2 +i mai târziu efectul lor #iratoriu asupra psihicului +i naturii intuiti#ea omului. $gricultura era e1trem de a#ansată, ca de altfel +i astronomia +iastrologia. $tlanţii au calculat semnificaţia numerelor, stelelor +i elementelor;

cunoscând chiar +i acti#itatea +i efectul pe care îl dă roua dimineţii. &i +tiau cum+-


54/132


se poate neutraliza gra#itaţia. &i erau con+tienţi de misterele originii omului +ide e1istenţa celor cinci rase, a#eau o înţelegere deplină asupra legilor metafizicii2 a ade#ărurilor spiritualului +i +tiinţelor care este în esenţă acela+i.

&1ista această ogăţie de cunoa+tere pe care o posedau cei ai Legii Lui"nul, +i care a fost cercetată +i aplicată în mod eronat de către cei ai lui Eelial,materiali+tii care au respins nu numai idea adorării "nui singur Dumnezeu, dar de asemenea +i precauţiile +i a#ertismentele. $u e1istat +i unii dintre !iii LegiiLui "nul care au ascultat argumentele +i tentaţiile oferite de cei ai lui Eelial +iau cedat, au de#enit colaoratorii lor în dorinţa de a folosi energiile creatoare +iale "ni#ersului în scopuri de plăcere +i distrugere.

$ceastă aplicare gre+ită a fost numită 6artea %ntunecată7 a legii, sau a#ieţii. -ulte dintre templele religioase au fost degradate la temple ale păcatului,precum +i pentru aplicarea legilor spirituale în satisfacerea poftelor trupe+ti.$uzarea de puterile psihice a dus la conflicte în multe locuri. $ fost susţinutăfolosirea e1ploziililor, gazelor +i a aerului lichid în scopuri egoiste. Conflicteleau apărut în mod special în cadrul celor care urmau să fie liderii, precum +i înpartidul ce urma să fie la gu#ernarea ţinutului. 'cla#ii, ţărănimea +i clasamuncitoare nu numai că erau asupriţi +i auzaţi în mod egoist, dar li se impuneau+i mari ta1e. %ntre cele două grupări au apărut linii partinice care le diferenţiau înmod categoric. Cu toate că cei cu "n singur Dumnezeu erau aparent la putere,

e1istau mari amestecuri din partea opoziţiei în autoritatea +i controlul lor. $izucnit astfel răzoiul ci#il.!orma de gu#ernământ era una monarhică, într0un stat semi0socialist.

8egele era a/utat la conducere de către un consiliu intern. %n acesta e1istauelemente rele; în+elăciune, intrigă +i conspiraţia din /urul regelui. 'ocietatea era

în general di#izată în trei clase clasa de gu#ernământ 2 compusă din cei aflaţi înamele grupuri din poziţia de putere +i autoritate, fiind inclusă aici +i mareapreoţime; clasa de mi/loc sau în#ăţătorii 2 instructorii +i supra#eghetorii; +iţărănimea sau clasa muncitoare, inclusi# amestecurile. De asemenea, mai e1ista+i linia regală, prinţii +i prinţesele de la curtea regelui +i care iueau fastul +isplendoarea. !iii Legii Lui "nul trăiau în comunităţi.

Dez#oltarea factorilor perturatori din interior, preamărirea, dorinţelepersonale +i înrăirea au făcut ca distrugerea finală a $tlantidei să fie tot maisigură. %naintata înţelegere a legilor spirituale +i ale naturii +i aplicarea în mod

gre+it a acestora, a făcut ca distrugerea să fie mult mai groaznică. Cei cu un'ingur Dumnezeu +i0au dat seama, prin intermediul puterilor de clar#edere ale

glandei pituitare +i care se aflau într0un rapid declin, +i0au dat seama că

destrămarea finală a ţinuturilor poseidiano0atlante era la un pas. &i au căutat+


55/132


56/132


precum +i anumite porţiuni din ţinutul lor. $tunci când #or începe modificările,insula oseidia #a fi printre primele puncte care se #or i#i deasupra ni#eluluimării; noi ţinuturi #or apărea în largul coastei de est a 'tatelor "nite. $cest

lucru poate fi a+teptat să se întâmple în @I>F sau @I>I.:nsulele Eahamas sunt rămă+iţele #ârfurilor muntoase din oseidia, oparte din ceea ce a fost odinioară marele continent, înainte de ruperea sa îninsule după cel de0al doilea dezastru. %n apropierea insulelor Eimini, la cinci milede coasta -iami, !lorida, sunt îngropate su mâlul mării rămă+iţele unuistră#echi templu atlant. %ntr0o ună zi el #a fi dezgropat.

%n irinei +i -aroc sunt a+ezări timpurii care încă a+teaptă să fiedescoperite. %n =onduras, 4uatemala +i Nucatan, -e1ic, atlanţii care au fugitau de#enit cunoscuţi ca poporul -aya. %n $merica de (ord ei s0au stailit în(e -e1ico, $rizona, (e#ada, Colorado, +i într0o anumită măsură în est, înzona -ississippi +i Ohio, unde au a/uns să de#ină cunoscuţi su denumirea deConstructorii -o#ilei. :ndienii irochezi sunt descendenţi direcţi, iar anumiteurme ale credinţelor religioase atlante pot fi regăsite +i în alte triuri indiene. %n&gipt, se poate resimţi influenţa atlantă în construcţia piramidelor. $cesteinfluenţe se pot găsi în &gipt, Eimini +i Nucatan, acestea dulând rapoarteledespre istoria atlantă. %nregistrările sunt identice +i #or clarifica unele dintrerelatările din 3echiul )estament. %n înregistrări se află inclus +i planul pentru

construirea -arelui Cristal. "nele dintre aceste #estigii au fost de/arecuperate din piramidele din Nucatan, de către arheologi care nu +tiu desprece este #ora. %n timp ce datele primelor înregistrări din lecturile lui Cayce sunt

între zece +i o /umătate de milioane de ani în urmă 2 cel de0al doilea aflu1 desuflete din cadrul rasei perfecte 2 ci#ilizaţiile s0au ridicat +i au decăzut de maimulte ori în timpul perioadei atlante de la ?BB.BBB până la @B.JBB de ani înaintede =ristos. %ntre prima +i următoarea distrugere a trecut o perioadă de ani maimare decât de la începutul timpului erei cre+tine +i până în prezent. )ipul decultură dus în irinei +i $merica în timpul primei catastrofe, a fost diferit faţă decel luat către $merica Centrală +i -aroc în cel de0al doilea e1od; iar către&gipt +i Nucatan, -e1ic, un al treilea tip în timpul dezastrului final. (ici nu seputea ca întreaga ci#ilizaţie în totalitatea elementelor sale să fie transplantată înoricare dintre timpuri. O di#izare a limilor #orite s0a produs atunci cândcontinentul s0a rupt în mai multe insule, cu toate că în restul lumii încă #orea osingură limă. $ceste lima/e atlante au a#ut în #iitor un efect complicat asupradiferitelor ci#ilizaţii spre care oamenii au migrat.

$stfel, omul a e#oluat din punct de #edere material, +i câteodată +i

spiritual, dar aproape niciodată în linie dreaptă, cu toate că, în general, tendinţa+


57/132


a fost întotdeauna către înainte. Când un puţin mai ine; când puţin mai rău;fluctuând precum o plută dusă de #aluri. 'ufletele s0au ridicat la mari înălţimi; +iadesea au căzut la mari adâncimi luând cu ele +i pe altele. %nsă, întotdeauna au

e1istat #reo câte#a care au căutat răspunsul la misterioasele întreări în legăturăcu locul de unde au #enit, încotro se îndreptă, +i de ce. Omul încă se sustrage dela înalta cale către o mai mare noleţe +i o #iaţă trăită după #oia lui Dumnezeu,cu toate că aceasta se află la o aruncătură de ăţ distanţă.

&poca prezentă este o replică pe mai multe planuri a stră#echii $tlantide+i a măreţiei ei, +i prin urmare, tehnologia noastră poate fi mai ine înţeleasădacă este #ăzută în lumina realizărilor atlante. $tlanţii se reîncarnează acum peământ în număr mare, +i a+a cum ciclul progresului omenirii se realizează prinintermediul legii 5armei 2 acţiunea +i recţiunea 2 omul se confruntă din nou cu olume creată de el însu+i. %n primul rând, e1istă oportunitatea pentru ci#ilizaţianoastră, în circumstanţe similare, nu numai pentru a primi recompensa pentrumultele răutăţi comise, dar +i pentru a alege încă o dată între a folosi legile naturii

în scopuri constructi#e sau în scopuri distructi#e. %nregistrările de la Cayce spun 6$+a cum s0a arătat aici, această entitate

este una atlantă. rin urmare, ea se manifestă pe ământ în această perioadă încare mulţi dintre atlanţi au intrat. De aceea, poţi fi foarte sigur 2 nici un lider, dinorice ţară, cu orice climă 2 indiferent că este prieten sau du+man, indiferent ce ar

crede entitatea 2 acesta nu este altce#a decât un atlant.76$+a cum am arătat, atlanţii au a/uns la un asemenea a#ans; +i au fost însărcinaţi cu acti#ităţile di#ine de pe ământ. %nsă 2 a+a cum a făcut +i aceastăentitate 2 ei au uitat Cine sunt +i pentru Ce trăiesc în totul +i de unde î+i aufiinţa lor. $stfel, ei au a/uns să î+i distrugă ei în+i+i trupul, nu însă +i sufletul.7

6$tunci, acesta este scopul e1istenţei entităţii pe ământ să fie un canalal inecu#ântării pentru cine#a astăzi 2 acum . $sta este, să fii un e1emplu #iu alCelui ce a chemat Q3eniţi la -ine toţi cei slai +i împo#ăraţi, luaţi0-ă pe -ineasupra #oastră +i în#ăţaţi de la -ine .R $cestea sunt scopurile tale pe ământ.


58/132


lor de via!ă, au devenit 4inorma!iile6 prin care ei, ca entitate sau individualitate, au ocupat un loc special, sau au eectuat o anumită actvitate pe acel continent< sau

au emigrat de pe acel continent către o altă parte a ăm-ntului la un anumit timp şi au început o altă dezvoltare deosebită. *cesta 4continentul6 trebuie să i ost unul simplu şi ocupat, apari!ia lor 4a atlan!ilor6 în alt tip de climat i'a determinat să acă multe sc"imbări în acest domeniu în care intraseră.”

„?ie că este vorba despre adevărul eisten!ei reîncarnării, şi că suletele ocupă un asemenea mediu intr-nd în sera ăm-ntului... în prezent< este straniu aptul că, în cazul în care ei au ăcut modiicări în ceea ce se înt-mpla pe ăm-nt

în zilele lor, acestea le'au adus propria distrugere, iar dacă ei au intrat acum, ar putea ace la el de multe sc"imbări în legătură cu oamenii şi individualită!ileF *poi, sunt ei iin!e născute în această lumeF +i dacă este aşa, care au ost împreDurările = şi ce înseamnă împreDurările în lumea materială de astăziF”

4Cazul 5)&%'$6

„*şa precum în *tlandida, în acea perioadă c-nd au apărut

întrebările ... precum cele în legătură cu recunoaşterea castelor în acel !inut, atunci c-nd au ost considera!i de neatins, precum dieren!a dintre c-ini şi cele mai înalte caste. Entitatea se ala în această pozi!ie 4în care se aştepta să ie6 prin care ob!inea o abordare de intangibil în legătură cu propria sa auto'dezvoltare. În prezent, ca urmare a acestei eperien!e, entitatea are cunoştin!e şi abilită!i în lucrurile care au legătură cu prelucrarea metalelor şi în construc!ii ... şi cu sentimentul democratic.”

4Cazul 5)))'8'$6

„... entitatea era unul dintre proesori printre oamenii din acea perioadă, şi printre cele distruse de revărsările din acel !inut = şi din nou va veni entitatea în sera păm-ntească atunci c-nd vor veni asemenea sc"imbări. *v-nd numele de >ss"uta, entitatea a pierdut în această eperien!ă, prin rica creată în sine însăşi, prin inducerea în eroare a altor persoane atunci c-nd adevărul le era cunoscut.În prezent, această rică îi este una înnăscută.”

4Cazul 5$2('8'$6+*


59/132


„Iilele pe ăm-nt îi erau atunci numărate în zeci, cinzeci şi sute, nu în

zile, săptăm-ni sau ani aşa cum se numără în prezent ... 0au, în acea eperien!ă, a trăi p-nă la cinci, şase sau şapte sute de ani, nu însemna mai mult dec-t a trăi astăzi p-nă la cincizeci, şaizeci sau şaptezeci de ani din prezent.”

4Cazul 5$;&@'8'16

„... *şa cum s'a indicat, el ca entitate a ost asociat cu cei care se ocupau cu aplica!iile mecanice şi cu punerea lor în practică în timpul eperien!ei sale. +i aşa cum alăm, aceasta a ost o perioadă în care eistau at-t de multe, înc-t nici măcar nu ne putem g-ndi în eperien!a prezentă.”

„În legătură cu iatra de ?oc ... activită!ile entită!ii erau de o asemenea natură înc-t aveau legătură at-t cu or!ele constructive c-t şi cu cele distructive din această perioadă. *r i bine să'i ie oerite entită!ii c-teva descrieri ale acesteia, astel înc-t să poată în!elege mai bine în prezent ...”

„În centrul unei clădiri despre care am putea spune astăzi că era căptuşită

cu metale neconductoare sau rocă neconductoare = ceva oarecum asemănător cu azbestul, cu ... altceva non'conductor precum cel abricat acum în *nglia sub o denumire care este bine cunoscută multora dintre cei care se ocupă de asemenea lucruri 4n. tr. din domeniul electric.6”

„artea de sus a clădirii unde se ala piatra era ovală, sau putea i acolo un dom ... o por!iune de glisare înapoi, astel înc-t piatra activă să recep!ioneze razele 0oarelui sau ale stelelor = concentr-nd energiile emanate de corpurile care sunt

prin ele însele oc, împreună cu elementele care se găsesc şi care nu se găsesc în atmosera ăm-ntului.” „Concentrarea prin intermediul prismelor sau lentilelor 4aşa cum poate i

denumită aceasta în prezent6 să ăcea într'un asemenea mod în care aceasta ac!iona instrumentele conectate în dierite modalită!i pentru navigare< prin metode de induc!ie care aveau mai mult caracteristică de control aşa cum în zilele de astăzi poate i ceva comandat sau g"idat prin vibra!ii 4n.tr. ale undelor6 radio< prin

intermediul unui el de or!ă împingătoare provenită din piatră şi care ac!iona ca +(


60/132


or!ă motrice c"iar în ambarca!iuni.” „*colo era pregătit astel înc-t, atunci c-nd domul era retras, să eiste sau

nu un obturator în calea dieritelor nave ac!ionate direct şi care erau împinse prin spa!iu = indierent că se alau în raza vizuală a oc"iului, dacă am putea spune aşa, sau indierent dacă erau direc!ionate prin apă sau prin unele sau prin altele dintre elemente.”

„*spectele în legătură cu această piatră se alau eclusiv în m-na ini!ia!ilor din acel timp< iar entitatea s'a alat printre cei care au direc!ionat inluen!ele radia!iilor care apăreau, cele de orma razelor invizibile pentru oc"i dar care

ac!ionau asupra pietrelor însele, stabilind astel or!ele motrice = indierent că erau nave aeriene ... care în acea perioadă erau ac!ionate de gaze< sau era olosită mai mult pentru g"idarea navelor de agrement care zburau aproape de sol< sau ceea ce am putea numi ambarca!iuni care se deplasau pe supraa!a apei sau pe sub apă.”

„*poi, acestea, erau împinse prin concentrarea razelor care veneau de la piatra care era centrată în miDlocul sta!iei de alimentare sau a casei de alimentare 4aşa cum s'ar spune în prezent6.”

„rin or!ele active ale acesteia, entitatea a adus or!ele distructive din cauza suprasolicitării = în dierite zone ale !inutului = prin modul de ac!iune în producerea energiei pentru dieritele orme ale activită!i umane în oraşe, în cartiere şi în !ările din împreDurimi. *cest lucru nu l'a ăcut în mod inten!ionat, l'a acordat prea intens 4n. tr. l'a suprasolicitat, i'a cerut prea mult, mai mult dec-t putea debita6< ini!iind astel cea de'a doua perioadă a or!elor distructive care s'au abătut asupra oamenilor din acel !inut = iar acesta s'a rupt în acele insule care au

devenit mai t-rziu insulele distruse prin aducerea or!elor distructive asupra !inutului.”

„rin aceeaşi ormă de oc erau regenerate şi trupurile indivizilor prin ardere = prin aplicarea razelor provenite de la piatră = inluen!-nd provenien!a or!elor distructive asupra organismului animal. rin urmare, organismul era reîntinerit prin el însuşi< şi el a rămas în acel !inut p-nă la ulterioara sa distrugere, alătur-ndu'se oamenilor care au participat la ruperea !inutului = sau,

A


61/132


alătur-ndu'se lui Jelial p-nă la distrugerea inală a !inutului. În acest sens,4n. tr. în acea eisten!ă6, entitatea a pierdut. 8a început, aceasta nu a avut

inten!ia şi nici dorin!a 4n. tr. de a se alătura6 or!elor distructive. 7ai t-rziu a evoluat prin propria putere.” „În ceea ce priveşte descriere modului cum era construită piatra găsim că

aceasta era un mare cilindru din sticlă 4aşa cum ar i denumit astăzi6< tăiat în a!ete, astel înc-t, între partea de sus şi cea de Dos a cilindrului să se concentreze puterea sau or!a.”

„*şa cum s'a indicat, înregistrările în legătură cu modalită!ile de

construc!ie sunt aceleaşi în trei locuri de pe ăm-nt, acestea sunt situate astăzi în por!iunile scuundate ale *tlantidei sau oseidiei, acolo unde se ală o parte din templele ce ar putea i descoperite în noroiul depus pe undul mării de'a lungul erelor = în apropiere de locul cunoscut cu numele de Jimini, pe coasta ?loridei.+i 4în cel de'al doilea r-nd6 în templul înregistrărilor care se ală în Egipt, acolo unde entitatea a ac!ionat mai t-rziu în cooperare cu al!ii, pentru conservarea înregistrărilor care soseau din !inutul unde acestea useseră păstrate. #e asemenea

4în cel de'al treilea r-nd6, în înregistrările ce au ost duse în locul care este acum Kucatan, în *merica, acolo unde se ală acum aceste pietre 4despre care se cunosc at-t de pu!ine lucruri6 = în urmă cu c-teva luni, acestea au ost descoperite.”

4Cazul 5%%2'(6

„... în ceea ce este cunoscut ca !inutul *tlant, în timpul perioadelor c-nd a eistat tulburare şi ceartă din partea celor mul!i care respingeau legile şi principiile

8egii 8ui 3nul< atunci au început revoltele, stabilindu'se astel plecarea din !inutul poseidian. Entitatea a locuit printre cei care lucrau pentru stocarea or!elor ce ac!ionau în natură, cele ale marelui cristal, astel înc-t luminile, ormele, activită!ile pentru g"idarea navelor care se deplasau pe apă ori pe sub apă< şi pentru multe alte comodită!i 4aşa cum sunt cunoscute acum6 pentru om cele pentru transmisia în trup 4n. tr. probabil este reerire ac!iunea de vindecare, reîntinerire6, transmisia vocii, înregistrarea acelor activită!i care au devenit în

cur-nd lucruri practice = în crearea acelor vibra!ii care se ac asemenea transmisiei 1


62/132


televizate, aşa cum este denumirea în termenii din prezent.” 4Cazul 5@$)'8'$6

„... în !inutul atlant, în timpul perioadei speciale c-nd, din cauza previziunilor a început eodul ... acelor activită!i care aduceau or!ele distructive./om găsi entitatea printre cei care au aDuns nu numai în !inutul cunoscut acum ca Kucatan, dar de asemenea şi în irinei şi în !inutul Egiptului.”

„rintre miDloacele de transport, modalită!ile de comunica!ie prin intermediul navelor aeriene din acea perioadă, se găseau acelea care au ost descrise

de Ezec"iel după o perioadă mult mai t-rzie.” 4Cazul 5$@(;'8'$6

„... în !inutul atlant, în acea perioadă c-nd a eista o plecare a oamenilor, înaintea perioadei distrugerii inale. Entitatea s'a alat printre cei care au aDutat la coordonare 4aranDarea6, împreună cu cei din dieritele !inuturi, a celor care aveau să plece.”

„e atunci entitatea nu era numai ceva asemenea Dudecătorului sau Duratului = aşa cum ar putea i denumit astăzi = dar era însărcinat şi cu misiunea de a căuta !inuturi care ar putea oeri împreDurări asemănătoare, mediu şi activită!i pentru oameni. +i entitatea a aDuns în !inutul care este cunoscut acum cu denumirea de *merica Centrală, acolo unde oamenii au construit multele temple care sunt descoperite astăzi.”

„*tunci c-nd entitatea citeşte sau aude despre aceste lucruri, ea capătă un

interes deosebit pentru ele, pentru că acestea sunt o parte din eperien!a entită!ii.Entitatea poate răspunde multora dintre întrebările care apar în min!ile celor ce au îndoieli şi care caută să ale de ce nu eistă vestigii ale aşezărilor sau ale popoarelor şi nu se vede vreun cimitir ăcut în păm-nt . entru că entitatea a ost una dintre cele care au început cu obiceiul de ardere a cadavrelor< iar cenuşa de la acestea poate i găsită într'unul dintre aceste temple care erau pregătite în acest scop.”

4Cazul 5;$%'8'$6

2


63/132


„... în !inutul atlant, în timpul perioadei c-nd au început eodurile din cauza or!elor distructive care au ost ini!iate de către iii lui Jelial.”

„Entitatea se ala printre prin!ii acelui !inut, cei care au realizat separarea inluen!elor ce ar i putut inluen!a şi stabili călătoriile către alte !inuturi, cu păstrarea înregistrărilor şi ... stabilirea permanentă a activită!ilor care aveau să devină o parte a ceea ce numi!i voi civiliza!ie în timpul prezent.”

„rin urmare ... stabilimentele din Kucatan, din 8uzon, din ceea ce a devenit >nca, în !inutul *mericii de ord, şi în ceea ce mai t-rziu a devenit !inutul Constructorilor 7ovilei în B"io< de asemenea stabilimente ale

activită!ilor în partea de sus a ceea ce este acum estul !inutului.” „Entitatea a ost una caliicată nu numai în aeronave şi ambarca!iuni nautice = ca aviator şi marinar< dar, de asemenea, a ăcut mari progrese şi în păstrarea legăturilor cu celelalte !inuturi prin intermediul or!elor naturii ... rin urmare, acele lucruri naturale care !in de comunica!ii au devenit o parte din eperien!a entită!ii. >magina!ia ... în povestirile de călătorie ... cele care au legătură cu !inuturi stranii, oameni şi tradi!ii stranii, au devenit o parte înnăscută

a sa.” 4Cazul 5$1$('8'$6

„Entitatea s'a alat printre cei care au căutat mai mult dec-t un singur !inut unde ar i putut i trimişi cei ce urmau să ie salva!i. rin urmare, entitatea cunoştea !inutul Kucatanului, precum şi anumite lucruri din irinei, şi la el de bine 4cunoştea6 şi !inutul Egiptului.”

„În prezent, înnăscut şi la el de bine maniestat, găsim că aceşti oameni au devenit interesan!i pentru entitate< de obiceiurile lor şi de inluen!ele motivante din vie!ile lor.”

„Lăsim că entitatea a ost un locuitor temporar în oseidia în prima parte a acestei eperien!e< însă, atunci c-nd au apărut actorii determinan!i ce au rezultat prin disputele dintre ?iii 8egii 8ui 3nul şi iii lui Jelial, entitatea a ost printre cei ce au călătorit către !inutul egiptean în timpul perioadei de

reconstruc!ie.” -


64/132


„Ca urmare, vom găsi abilită!i apărute din aceste combina!ii de scopuri, de' a lungul liniilor de activită!i în care avea o mai mare satisac!ie, o mai mare

satisac!ie care putea să apară pentru entitate.” 4Cazul 5$;2@'8'$6

„Înainte de aceasta, entitatea se ala în !inutul atlant atunci c-nd au eistat tulburările, c"iar înainte de cea de'a doua rupere a !inutului< atunci c-nd au eistat acele discu!ii şi tulburări între iii lui Jelial şi ?iii 8egii 8ui 3nul.”

„Entitatea s'a alăturat celor ce au căutat şi au încercat să olosească

avantaDele materiale ale iilor lui Jelial, însă, pentru a men!ine, pentru a păstra, principiile ?iilor 8egii 8ui 3nul. *stel, au urmat aceste scopuri încrucişate între mentalul şi idealurile materiale ale entită!ii. Însă, #omnul #umnezeu este 3nul singur, nu o casă dezbinată împotriva ei înşişi.”

4Cazul 5)$21'8'$6

„... în !inutul atlant, în perioada c-nd s'a rupt !inutul şi s'a stabilit acolo

edictul că în !inut trebuie să ie sc"imbări.” „Entitatea se ala printre cei care au pornit spre !inutul Egiptului, însă au aDuns în irinei şi în ceea ce sunt acum !inuturile ortugaliei, ?ran!ei şi 0paniei. +i încă pot i văzute acolo în st-nca de calcar din Calais , însemnele lăsate de discipolii entită!ii, precum şi încercările ... de a crea un templu al activită!ii pentru sus!inătorii 8egii 8ui 3nul.”

„Entitatea a avut de pierdut şi de c-ştigat ... * c-ştigat atunci c-nd a

stabilit asocierea cu cei care au construit !inutul egiptean. +

Documents

Edgar Cayce - Despre originea si destinul omului.pdf