, ,Probabil ca una dintre cele mai dramatice

schimbari care au avut loc pe rrulsura dezvol-tarii fiintei umane, ~i care ne face diferiti decelelalte animale, este faptul ca am devenitbipezi -literalmente pe doua picioare -mergand In pozitie verticala pe membrele dinspate. Apoi, spre deosebire de alte primate, ne-am pierdut marea majoritatea a parului de pecorp ~i ne-am dezvoltat dexteritatea, astfellncatmainile noastre sunt diferite de ale celorlaltoranimale, ~i fata de cele ale str:lmo~ilor no~tri.

Mental, de asemenea, ne-am dezvoltat cumult fata de animale ~i fata de predecesorii

Omul aratii a~a cum aratii,deoarece -ca toate celelalteorganisme -s-a adaptat me-diului fnconjuriitor de-a lungulmilioanelor de ani, dezvoltiin-du-se fntr-un mod aparte fatiide celelalte primate atiit fnceea ce prive~te fnfiiti~area,ciit ~i comportamentuL

O O caricatura din 1874 a lui CharlesDarwin, cel care a prezentat pentru primadata teoria selec~iei naturale. Era antipatizatde tradi~ionali~ti, care sus~ineau ca omul afost creat dupa chipul lur Dumnezeu.

~craniu larg ~i

boltit\ OMUL

'" : 0'~

.

-

i

E ste de ajuns sa mergem la gradina zoolo-gica sau sa urmarim documentare d~spreviata animalelor ca sa observam asema-

narea omului cu primatele -lemuri, maimute~i gorile. in acela~i timp su.ntem remarcabildiferiti fat:l de aceste animale. Asemanarea nutrebuie sa ne surprinda, pentru ca ~i noiface.m parte din categoria primatelor; insa de-a lungul dezvolatarii lioastre ne-am adaptat indiferite moduri la mediul inconjurator. ~

13~

Locuitorii copacilor ~Ilrimatele cu care ne asemanam atat de mult ~sunt toate adaptate la viata in copaci. Aceasta ~le-a dezvoltat vederea, agilitatea ~i dexteri- ~tatea (abiliatea de a-~i folosi "mainile") ~i de ~asemenea un instinct explorator mai degrabad~cat unul de vanatoare. Stramo~ii no~tristravechi de acum cateva milioane de anierau creattlri asemanatoare cu ace~ti locuitoriai copacilor, iar noi am mo~tenit multe dincaracteristicile lor. De exemplu, vedereaascutita foarte folositoare pentru aceste ani-male, reprezinta un avantaj mare deoarecepot vedea u~or lucrurile de la distanta.Stramo~ii omului ~i-au dezvoltat capacitateade a vedea in detrimentul simtului olfactiv(folositor pentru vanatul animalelor). Deaceea, zona din creierul uman asociata cusimtul niirosului, ~i cu "organul olfactiv" -nasul -este relativ mica.

~,

~

-.;:)~~. ,

forma coloaneivertebrale

,O Abilitatea de a merge vertical estecontrolata de mu~chii pelvieni. Gorilele aupelvisul mult lung ~i inclinat pe orizontal. intimp ce pelvisul uman este mai ingust.vertical ~i mult mai bine adaptat pentrupozi~ia verticala ~i pentru mers.

~,

\,'

.

~/

~ ,

~

-

~

-

GORILA'I

~

\\\~

,forma coloaneivertebrale\\ {1MACACUL

forma coloanei

r-

flU

~

pelvis ingust,larg ~i vertical

~'\ J\

\~\ 2:-

~

::0~

"

tj;;:u~

!1 /',,)

~

I

~

"

~

~

97

i(

kr)

iNFATI~AREA OMULUI

no~tri umanoizi, cu abilitatea de a vorbi ~i dea gandi rational, unice pentru fiinta urnan:l.Aceste abilit:lti mentale se reg:lsesc ininf:lti~area omului, expicand in parte ~i formacraniului.

O Acest macac japonez, cunoscut ~i camacacul mancator de crabi, este in egalamasura adaptat vietii in copaci cat ~i vie1ii deapa. A fost dresat de ingrijitorii unei rezer-vatii naturale sa-~i procure hrana din apa.

Mersulo mare parte din trecutul nostru este inc1[obscur ~i probabil unii cred c1[ nu putem s1[~tim prea multe despre acesta. jns1[ ast1[ziexit1[ posibilitatea unui studiu atent al fo-silelor ~i uneltelor folosite de om In decursuldezvolti1rii.

Din cand In cand ies la lumin1[ doveziextraordinare, care ne ofer1[ noi date despredezvoltarea noastr1[. Relativ recent, In 1961, InOlduvai Gorge, Tanzania, Africa de Est, a fostdescoperit1[ o urma mic1[, dar semnificativ1[,referitoare la trecutul nostru, sub forma fosileiunui deget rnare de la un picior. Aceast1[form1[ a unui picior are peste un milion de anivechime ~i apartine cu certitudine unei fiinteumane". Aceasta arat1[ de asemenea foarteclar, dup1[ urmele g~site pe picior, c1[ mersul ~

. 1 c:

era vertlca .E

cand umbl1[m, cu fiecare pas Impingem 8p1[mantul cu c1[lcaiul ~i apoi imediat transfe- ~fernm Intreaga greutate a corpului pe degetul ~mare de la picior. Acest transfer al greutatli pedegetul mare care las1[ urme pe oasele dege-tului, confirm~ mersul continuu vertical, ~iacestea sunt dovezile descoperite la aceasti1fosil1[. Deci, ~tim acum c1[, hominidele"mergeau vertical cu cel putin un milion de aniIn urm1[.

jnc1[ nu s.a Inteles foarte bine cum s-a dez-voltilt omul Intr-o fiint:1 vertical1[, dar este

foarte evident faptul ca aceasta nu s-ar fiputut intampla farn ca alte modificari sa aibaloc in anatomia noastrn, in structura sistemu-lui muscular ~i osos. Oamenii de ~tiinta aunumit acest mers "potential catastrofal",deoarece cand face un pas inainte, omul lasadoar un singur picior pe pamant ~i lasandu-~imomentan toata greutatea numai pe degetulmare al piciorului respectiv, doar mi~carea rit-mica a celuilalt picior 11 impiedica sa cada cufata la pamant.

Controlul mu~chilorCentrul de gravitatie al omului vertical estein ~ale ~i pelvis, iar rotatia pelvisului con-troleaza intinderea spre fata a picioarelor .Aceasta rotatie a pelvisului este guvernatade musculatura, mu~chii pelvieni ajutandatat la mersul leganat cat ~i la mentinereaechilbrului in timpul mersului ~i a.l statuluiin picioare. in mers, tot trupul este condusinainte de energia musculara, determinandfiecare picor sa se mi~te inainte cugenunchiul ~i articulatiile indoindu-seautoniat, astfel ca piciorul sa se poata ridicacu fiecare pas inainte, ~i de asemenea candpasul s-a terminat, piciorul se intare~te lagenunchi, in timp ce articulatiile ramanindoite astfel iQcat calcaiul atinge pamantulprimul. Trupul este de asemeriea pastratvertical prin controlul mtlsculaturii, aceastafiind concentrata in centrul gravitational alpuncului cel mai de jos al spatelui ~i alpelvisl;llui.

O O compara,ie intre mi~carile bra,elor pecare le pot face macacul, gorila ~i omul.Abilitatea omului de a apuca cu mana puter-nic ~i,cu precizie a fost probabil facilitata deadopra'rea pozi,iei verticale de mers ~i dedegajarea mainilor cu care se carau greuta,i.

O O teorie a modului In care primateleumane au evoluat In pozi~ie verticala suge-reaza ca stramo~ii no~tri, care erau locuitori aicopacilor. s-au confruntat cu o problema degreutate. Obi~nui~i cu balansatul mainilor ~i custatui pe picioarele posterioare. sprijinindu-senumai de maini escaladatul pe ramurile celemai Inalte a devenit prea riscant.

AdaptareaVerticalitatea este de asemenea un punct der:lscruce in dezvoltarea omului, 1ns~ adapta-rea anatomic~ care a f~cut posibil acest lucrunu s-a 1ntamplat dintr-o dat~. Controlul mus-

98

O Un cimpanzeuincearca sa apuce undeget uman. Degetulmare al cimpanzeuluieste scurt in compa-ra1ie cu celelaltedegete ale sale, iardegetul poate sa fjeapucat numai pe par-tea laterala a mainii.Degetul mare al omu-lui, mai lung decat al ~cimpanzeului. da posi- :3biltatea mainii sainfa~oare degetele ~idegetul mare in jurul ~obiectelor .

cular s-a referit doar la o parte a problemei,pentru ca stramo~ii no~tri nu era\i capabili sastea vertical ~i sa mearga, datorita pelvisuluilor lat ~i lung, a coastelor .Jasate, a mem-brelor anterioare lungi ~i a falcilor grele carele confereau un centru de gravitatie mult

I diferit.Pozitia verticala ~i nu In ultimul rand mer-

sui ~i mentinerea acestei pozitii trebuie samearga mana In mana cu dezvoltarea pelvi-sului Intr-o forma mai rotunda ~i mai Ingusta,cu scurtarea membreloranterioare ~i cu trans-formarea formei capului ~i a cavitatii abdomi-nale. Fara Indoiala ca undeva In timp acesteanimale au devenit asemanatoare omului prinadaptarea pozitiei verticale care s-a petrecutprobabilln milioane de ani.

Multi cercetatori ~tiintifici cred ca stra-mo~ii no~tri se asemanau mai mult cu lemuriidecat cu maimutele, avand membrele poste-rioare mult mai lungi decat cele anterioare,Insa nu se ~tie acest lucru cu certitudine.Majoritatea sunt Insa de acord cu faptul caleganatul prin copaci cu greutatea sus-pendata de membrele anterioare (cunoscutsub numele de brahiatie) a jucat un rolimportant In dezvoltarea bipedalismului(mersulln doua picioare).

Coborarea din copaciNu este foarte clar cum ~i-au dezvoltat ~iadaptat stramo~ii no~tri stilul de viata Incopaci, iarapoi i-au parasit. Unii oameni de~tiint:I cred ca ace~tia au Inceput sa creasca Ingreutate ~i marime, fapt pentru care agatatul~i leganatul In copaci nu mai reprezenta o

.siguranta pentru ei. O alta teorie sustine ca-, femelele care traiau In copaci au Inceput

MANA O Toate primateleGORILEI au capacitatea de a

apuca cu putere, darnici o alta specie nueste capabila sa facaacea mi~care precisaa degetului mare decare este in stareomul. Linia albastraindica lungimea ~iunghiul degetuluimare.

MANA OMULUI

O alt:l schimbare esential~ In dezvoltareaomului este pierderea p~rului. Din nou, oame-nii de ~tiinta nu ~tiu exact cum ~i ce s-aIntamplat. A fost sugerat~ ideea c~ stramo~iino~tri au trait pe p~mant ~i au Inceput s~vaneze, iar din cauza p~rului de pe corp s-auInc~lzit, natura Indep~rtand In timp stratul grosde p~r, pentru a facilita r~corirea corpului.

Pielea ~i mainileS-a sugerat c~ ~i clima ar fi fost un alt factorcare a contribuit la pierderea p~rului, daracest lucru este putin probabil, atata timp catalte mamifere au blan~ groas~ fie c~ traiesc Infrigul din zona polara fie In c~ldura din zonatropical~. Este de asemenea sugerat c~ pieleasubtire este o dovad~ c~ omul a evoluat Intr-o clim~ cal~ ~i numai treptat a migrat c~trezone cu clima mai rece, unde purtatulhainelor a devenit esential pentru protejareacorpului lipsit de p~r .

Cu toate c~ unele primate au ni~te prelun-giri la membrele din fat~ care le dau abilitatea

O Un cimpanzeu care traie~te in copaci i~icara puii in spate -probabil ca acesta a fostunul din factorii care a determinat femelelemaimu,e care locuiau in copaci sa-~i aleagapana la urma locuin,a pe sol.

incetul cu incetul s:I coboare pe p:Imant pen-tru a evita c:Iratul puilor lor in spate, a~a cumo fac inc:I cimpanzeii. Ar putea fi de aseme-nea un argument faptul c:I atarnandu-se de"maini" a ar:Itat acestor primate posibiltataunei posturi verticale care degaja mainile,facandu-le capabile s:I foloseasc:I unelte ~i s:Idezvolte aceast:I indemanare, acest mod deviat:I de la nivelul p:Imantului avand mult maimult de oferit.

Un alt factor in dezvoltarea omului ca ofiint:I care nu mai tr:Iia in copaci este faptul c:Iins:I~i mediul inconjur:Itor s-a schimbat ~i el atrebuit s:I se adapteze mediului. jn timpulMiocenului, epoc:I care a durat aproape 14milioane de ani ~i care a luat sfar~it acumaproape 7 milioane de ani, un climat rece atransformat multe zone de p:Idure intundr:I ~icamp deschis, ceea: ce f:Icea imposibilavietuirea acestor fiinte in copaci.

De~i nu se $tie exact cum s-au petrecutcoborarea din copaci ~i adaptarea la o viat:Iterestr:I, putem fi siguri c:I a fost o evoluti~inceat:I ~i a luat timp -ar fi gre~it s:I credem 2:'c:I str:Imo~ii no~tri primati au inceput s:I stea ;,

~ drept ~i s:I umble dintr-o dat:I. E foarte proba- ~:3 bil c:I leg:Inarea involuntar:I a bratelor in tim- -~ pul mersului este o r:Im:I~it:I a felului in care ~ii: str:Imo~ii no~tri se deplasau printre copaci i~ ag:Itati de brate. V'

mu~chi

99

iNFATI$AREA OMULUI

devreme in procesul nostru de evolutie ~i cafiinte cu creier asemanator cual nostru auexistat cu trei milioane de ani in urma.

Azi se ~tie ca intelig~nta nu depindeneaparat de marimea creierului. Delfinul, deexemplu, are creierul mai mare decat omul,raportat la cO!"p. Marimea ~i forma caracte-ristica a creierului uman, asociate cu maxi-larele mai mici, au dat capului nostru oforma diferita de cea a celorlaltor primate,contribuind in acela~i timp la dez.voltareavorbirii.

O Doctorul Ralph Holloway inlaboratorul sau din Columbia University.El a facut modele de cauciuc din interiorulcraniilor ~i a adus dovezi noi privitoare lastructura neurologica a creierului uman.O umflatura, cunoscuta sub denumireade zona lui Broca, care se presupune a ticentrul vorbirii (care nu exista la maimu~e),a fost gasita intr-un craniu vechi de pestedoua milioane de ani. Aceasta indica caabilitatea lingvistica a omului s-a dezvoltatcu mii de ani mai devreme decatse crezuse ini~ial.

O Patru tipuri de creier de mamifere carelocuiesc in copaci sau ale caror stramo~itraiau in copaci. Multe zone motorii s-au dez-voltat ca rezultat a! vederii ascu~ite ~iindemanarii impuse de via~a din copaci.Func~ia multor zone din cortexul cerebral nueste inca clara.

TARSIERULSCORPIA DE COPAC

de a se ag~ta de crengi $i de a se leg~na prin-tre copaci, de a apuca plantele pe care lem~nanc~, alte maimute antropoide cu uncreier mult mai dezvoltat sunt capabile s~foloseasc~ unelte $i s~ manipuleze obiecte cu"mainile" lor. Omul este singurul "animal"care are maini adev~rate care fac posibil~manipularea cu un grad de precizie $i deputere in functie de situatie.

Puterea de a apucaMana omului se deosebe$te prin degetulmare, mai lung in comparatie cu ar~t~toruldecat la alte animale $i care se poate mi$ca cumult inspre exterior. Degetul mare Iieajutas~prindem cu putere un obiect $i ne permite s~folosim mana cu mare precizie.

Dezvoltarea mainii a ajutat omul s~vaneze, s~-$i prind~ vanatul $i de asemeneas~ manuiasc~ unelte. Dar, pe lang~ man~,suntem mult ajutati de brat $i de mu$chiiulrulrului, care ne dau posibilitatea de a tinein man~ obiecte de greut~ti diferite $i chiar dea c~ra obiecte foarte grele. Atat aceste lucruricat $i forma mainii, flexibilitatea ~ putereadegetului mare ne fac deosebiti de primateleierbivore.

zona motorie

zona auditiva

zona senzoriala

zona vizuala

zona olfactiva

zona cu func~ie nedeterminata

Gura ~i vorbireaAbilitatea de a cara obiecte folosind mainiledemonstreaza ca omul nu a avut nevoie, com-parativ cu alte animale, sa-$i care prada 1ngura. Probabil acest lucru a dus la mic$orareagurii pregatind-o incetul cu incetul pentru ascoate sunete safisticate.

Dar se pare ca inceputul dezvoltarii vor-birii a avut lac mult mai devreme, candstramo$ii no$tri primati cu vederea foartebinedezvoltata. $i pozitii bune de observatie stri-gau unii la altii printre copaci.

Gura mica a facut posibila ajustareacatorva altar organe cum ar fi limba, buzele $ipalatul, toate necesare vorbirii, dar comuni-carea $i exprimarea nu ar fi fost niciodata ~posibile fara dezvoharea creierului. :3

Exista a tearie bazata pe dovezile din res- ~turile vechi de cranii, conform careia creierul ~nostru a devenit bine dezvoltat destuJ. de ~

Corpul omenesc 34- RASELE UMANE Corpul omenesc 40- EREDITATEA100