110

Click here to load reader

Duceac Ionut

Embed Size (px)

Citation preview

Page 1: Duceac Ionut

UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞIMEDICINĂ VETERINARĂ bdquoION IONESCU DE LA BRADrdquo IAŞI

FACULTATEA DE AGRICULTURĂ

SPECIALIZAREA IEA

PROIECT DE AN LA PROIECT DE AN LA

MANAGEMENTMANAGEMENT

IcircNDRUMĂTOR

CONF DR BREZULEANU STEJĂREL

STUDENTDUCEAC IONUT

2013

INTRODUCERE

Reforma economică din agricultură la nivel micro- sau macrosocial

prezintă pe lacircngă schimbarea fundamentală a formei de proprietate şi

schimbarea radicală a funcţiilor de producţie a relaţiilor de schimb şi de

repartiţie a profitului

Reintrarea agriculturii romacircneşti icircn reţeaua relaţiilor economiei de

piaţă a relaţiilor de concurenţă unde criteriul de bază este doar eficienţa şi

calitatea necesită un nou tip de management care prin metodele şi

tehnicile utilizate să corespundă cerinţelor diferitelor tipuri de exploataţii

agricole

Icircntocmirea proiectului de an la disciplina de Management general

ocupă un loc important icircn cadrul pregătirii de ansamblu a viitorilor specialişti

Pentru elaborarea proiectului de an disciplina pune la dispoziţia

studenţilor prezentul ghid elaborat icircn conformitate cu reglementările şi

normativele actuale

Ghidul pentru icircntocmirea proiectului de an la disciplina Management

general se adresează icircn special studenţilor de la Facultatea de

Agricultură specializarea Inginerie economică icircn agricultură

2

Tema proiectului

PROIECT MANAGERIAL DE IcircMBUNĂTĂŢIRE A REZULTATELOR TEHNICO - ECONOMICE DE

ANSAMBLU A SC ALBINA SA

3

CUPRINS

CAP I PLANUL DE AFACERI PENTRU CREŞTEREA EFICIENŢEICAP I PLANUL DE AFACERI PENTRU CREŞTEREA EFICIENŢEI ECONOMICE A FIRMEI SC ALBINA SAECONOMICE A FIRMEI SC ALBINA SA

PARTEA I - DESCRIEREA SOLICITANTULUI A DATE GENERALE PRIVITOARE LA SOLICITANT

A1 Numele solicitantuluiA2 Obiectul de activitateA3 Forma juridica a solicitantuluiA4 Structura capitalului social si evoluţia acestuia de la icircnfiinţareA5 Administratorii societatiiA6 Informaţii referitoare la locul desfasurarii activitatii solicitantului A7 Litigii ( in desfăşurare )B DESCRIEREA ACTIVITATII CURENTEB1 Istoricul activitatii B2 Principalele mijloace fixe care compun patrimoniul actual al solicitantului B3 Descrierea activitatilor curente si a tehnologiilor aplicateB4 Politica de aprovizionare Furnizori de materii primeB5 Politica de desfacere Canale de distribuţie

PARTEA A II - A - DESCRIEREA INVESTIȚIEI

C PREZENTAREA PROIECTULUIC1 Obiectivele proiectuluiC2 Descrierea tehnica a proiectului C3 Managementul proiectuluiC4 Lista de achizitii si sursele de achiziţii C5 Personal si instruireC6 Graficul estimat al proiectuluiC7 Impactul proiectului asupra dezvoltarii zonei si a mediului de afaceri

D PROIECŢII FINANCIARE SI INDICATORI FINANCIARID1 Bazele de productieD2 Contul de profit si pierderi previzionat D3 Fluxul de numerar previzionat D4 Indicatorii financiari

CAPITOLUL II STRUCTURA FONDULUI FUNCIAR ŞI IcircNTOCMIREACAPITOLUL II STRUCTURA FONDULUI FUNCIAR ŞI IcircNTOCMIREA ASOLAMENTULUIASOLAMENTULUI

CAPITOLUL III ORGANIZAREA PROCESULUI DE PRODUCŢIECAPITOLUL III ORGANIZAREA PROCESULUI DE PRODUCŢIE AGRICOLĂAGRICOLĂ

CAPITOLUL IV DETERMINAREA PRAGULUI DE RENTABILITATECAPITOLUL IV DETERMINAREA PRAGULUI DE RENTABILITATE (PUNCTULUI CRITIC) PE CULTURI(PUNCTULUI CRITIC) PE CULTURI

CAPITOLUL 4 CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI CAPITOLUL 4 CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI

4

CAP ICAP IPLANUL DE AFACERI PENTRU PLANUL DE AFACERI PENTRU CREȘTEREA EFICIENȚEICREȘTEREA EFICIENȚEI

ECONOMICE A FIRMEI SC ALBINA SAECONOMICE A FIRMEI SC ALBINA SAPARTEA I - DESCRIEREA SOLICITANTULUI

A DATE GENERALE PRIVITOARE LA SOLICITANT

A1 Numele solicitantului

DUCEAC IONUT - PERSOANA FIZICA

A2 Obiectul de activitate

SC ALBINA SRL s-a autorizat pentru Cod CAEN 0126 Apicultura

A3 Forma juridica a solicitantului

-denumire SC ALBINA SRL

-adresa Secuieni Neamt

-cod unic de inregistrare 15247821

-cod CAEN 0126 Apicultura

-nr cont bancar RO85BRDE120SV01534381370

-banca BRD SGS Roman

A4 Structura capitalului social si evoluţia acestuia de la icircnfiinţare Tabel A41NU ESTE CAZUL

Structura acţionariatSTRUCTURA ACŢIONARIAT SC ALBINA SA SC ALBINA SA LA DATA 28022012

NrCrt

Denumire acţionar

Nr de actiuniparţi

sociale deţinute

(Buc)

Valoare nominala

a parţii sociale(lei)

Valoare totala(lei)

Participarela capital

()

1 DUCEAC IONUT 51 60 602 ZABALAN GABRIEL 49 40 40

N

TOTAL 100 100 0 100

5

Tabel A42NU ESTE CAZUL

Date de identificare ale acţionarilor

DATELE DE IDENTIFICARE ALE ACTIONARILOR PERSOANE FIZICE SISAU JURIDICE

NrCrt

Denumire acţionar

BICI (Persoane fizice)

Cod Unic de Inregistrare(Societati)

CNP(Persoane fizice) Adresa

Participarela capital

()

1DUCEAC IONUT 1902221182298 Secuieni

judNeamt60

2ZABALAN GABRIEL 1923083888299 Secuieni

judNeamt40

N

TOTAL 100

A5 Administratorii societatii Tabel A51

Administratorii societatii

NrCrt

Nume prenume

BICI PP SerieNrLocul si

data emiterii

CNPLocul si

data naşterii

Domiciliu Funcţia

1 DUCEAC IONUT

NT247123Neamt

040102

1902221182298Secuieni

JUD NEAMT

SecuieniJUD Neamt

AD-TOR

2

6

Tabel A52

NU ESTE CAZUL

Cenzorii societatii

NrCrt

Nume prenume

BICI PP SerieNrLocul si

data emiterii

CNPLocul si

data naşterii

Domiciliu Funcţia

1

DUCEAC IONUT

NT247123

Secuieni 040102

1902221182298Secuieni

JUD NEAMT

Secuieni JUD Neamt

AD-TOR

2ZABALAN GABRIEL

NT266199

Secuieni 060105

1923083888299Secuieni

JUD NEAMT

Secuieni JUD Neamt

Director sef

A6 Informaţii referitoare la locul desfasurarii activitatii solicitantului

Tabel A61Puncte de lucru

NrCrt

TipSediul social punct de lucru

sucursala filiala loc de vanzareActivitate Localizare Adresa

1

Secuieni JudNeamt

Producerea de-miere-polen-familii albine

Secuieni Jud NEAMT

Secuieni JudNeamt

2

B DESCRIEREA ACTIVITATII CURENTE

B1 Istoricul activitatii

Compania SC ALBINA SA este cea mai moderna ferma apicola din Secuieni produsele sale

concurand cu success pe piata locala

Ferma a luat fiinta in anul 2000 si pana in prezent a adus imbunatatiri semnificative din

punct de vedere tehnologic astfel produsele obtinute au o calitate superioara

7

Societatea este din punct de vedere tehnologic si organizatoric la nivelul performantelor

din Europalucru ce s-a realizat pe parcursul a 13 aniprin investititii masive de capital

SC ALBINA SA lupta sa furnizeze produse si servicii de inalta calitateastfel incat clientii

sa sa beneficieze de o valoare

B2 Principalele mijloace fixe care compun patrimoniul actual al solicitantului

NU ESTE CAZULTabel B21

Mijloace fixe cu exceptia terenurilor aflate in patrimoniul societatii in prezent

NrCrt

Denumire mijloc fixData achizitionarii PV NIR

Grupa de incadrare contabila

Valoare de intrare

Amortizarea cumulata la

data ultimului

bilant contabil

Valoarea rămasa la data

ultimului bilant

contabil

Buc

1 Centrifuga 4 R inox Mijloc Fix 12500 10000 2500 12 Tava de descapacit 1520 1000 520 13 Furculita de descapacit x 2 120 100 20 14 Cutit de descapacit x 2 Mijloc Fix 500 400 100 15 Strecuratoare miere 175 100 75 16 Colector de polen x 25 Mijloc Fix 7500 5000 2500 17 Hranitor x 25 1375 1000 375 18 Dalta apicola x 2 134 100 34 19 Afumator x 2 Mijloc Fix 520 250 270 110 Perie apicola x 2 90 50 40 111 Ladita de transport rame 60 40 20 112 Gratie de urdinis x 25 Mijloc Fix 750 500 250 113 Rama de ventilatie x 25 3700 3000 700 114 Scaun apicol 60 30 30 115 Suport pentru stup x 25 Mijloc Fix 1875 1000 875 1

Tabel B22

Nr

Crt

LO

CA

LIT

AT

EJ

UD

ET

SU

PR

AF

A

TO

TA

LA

(MP

)C

AT

EG

OR

IA

DE

FO

LO

SIR

E

IND

IVIZ

A

EX

CL

US

IVA

(M

P)

VA

LO

AR

EA

C

ON

TA

BIL

A

(LE

I)

SE

RIE

C

ER

TIF

ICA

T

NR

C

ER

TIF

ICA

T

DA

TA

E

MIT

ER

II

1 Secuienijud Neamt 4000 mp E 74500 154N 327 01011991N

TOTAL NA NA NA NA

8

B3 Descrierea activitatilor curente (agricole si non-agricole) si a tehnologiilor aplicate

Buget de venituri - cheltuieli și consumuri intermediare pentru produsul - Miere

Indicatori UM Cantitate

Pret VALOAREUM

ICONSUMURI (CHELTUIELI) MATERIALE (1+2+3+4+5+6) 3198100

1 Combustibil L 2000 59 11800002 Apa si canal msup3 100 24 240003 Energie electrica Kw 30000 053 15900004 Romtelecom min 1000 004 40005 Gaz msup3 550 12 66000

6Cheltuieli cu aprovizionarea ( 10din 1) lei 334100

IICONSUMURI(CHELTUIELI) CU FORTA DE MUNCA 173000

7Personalul permanent implicat icircn producție zo 10 30 30000

8Personal sezonier implicat icircn producție zo 2 20 4000

9 Personalul administrative persoane 1 50 500010 Fond retribuire zo 134000

III ALTE CONSUMURI(7+8+9+10) 8651133

11 Cheltuieli generale(3din I+II) Lei 101133

12 Dobacircnzi la credite Lei 500000

13 Asigurări (8 din valoare ) Lei 635000014 Amortismente Lei 1700000

ATOTAL CONSUMURI INTERMEDIARE (I+II+III) 12022233

B VALOAREA PRODUCTIEI 10000000 1400000000B1 Miere kg 10000000 14 1400000000

C VENIT IMPOZABIL(B-A) 1387977767

C1 (-)Impozite si taxe 500000 C2 (+)Subvenţii 30000000D PROFIT BRUT 1357477767

E IMPOZITUL PE VENIT 222076443F PROFIT NET 1165901324

G COST DE PRODUCTIE 042H Profit la kg 117

9

3 Cheltuieli cu energia electrica si combustibil

Indicatori kw kw Lei LeiValoare leibuc

Curs leuEuro =43791zi

unitate anunitate Kw anunitate

CONSUMURI CU ENERGIA bucunitate Zile an 36500

Consum energie 8219 300000005

3 1590000 1590000

Total (lei)an 1590000 Total (Euro) 363088 363088Revine pe kg miere (lei) 000

Revine pe kg miere (Euro) 000 bucunitate Zile an 36500

Consum energie mentinere ambient 189 10000005

3 53000 53000

Total (lei)moara 53000

Total (Euro) 12103 Revine pe kg miere (lei) 000

Revine pe kg miere (Euro) 000

kwunitate Zile an 36500

Consum energie iluminat 189 5000005

3 26500 26500Total (lei)moara 26500

Total (Euro) 6051

Revine pe produs (lei) 000

Revine pe produs (Euro) 000

Indicatori litri litri lei Lei

zi

unitate anunitate litru anunitate

10

CONSUMUL CU COMBUSTIBILUL litriunitate Zile an 36500

Aprovizionare materii prime 1370 50000060

0 3000000

Transport produse 219 8000040

0 320000

Alte operaţii tehnologice 110 4000048

0 192000

Total (lei)moara 620000 3512000

Total (Euro) - 141582 801991 Revine pe kg miere (lei) - 000 002

Revine pe kg miere (Euro) 000 000 000

TOTAL CONSUMUL ENERGIE+COMBUSTIBILUL Kw+Lunitate Zile an 36500

Total (lei)moara 5181500

Total (Euro) 1183234 Revine pe kg miere (lei) 00051815 Revine pe kg miere (Euro) 00011832 Revine pe um (lei) 00051815 Revine pe um (Euro) 00011832

5Alte cheltuieli materiale+apaIndicatori Leian

Cheltuieli cu apa 240

Cheltuieli diverse(obiecte de recuzitaobiecte sanitare etc) 1155

Total (lei) 1395Total (Euro) 3185586

Revine pe um (lei) 1395Revine pe um (Euro) 3185586

9Asigurari-cota parte 08 din valoarea productieiIndicatori Curs Valoare lei

4312 0

kg miere 10000000

11

Valoare producție 14000000Valoare asigurare lei 112000

Valoare asigurare Euro 2597403Revine pe um (lei) 1120Revine pe um (Euro) 2597403

10AmortismentIndicatori Curs Valoare lei

43791 0

Moara 1200 kgh Loporcaro MDTL-2 735000

Siloz 100000Cantar electronic 20000

IVECO Daily Furgon 215000Ford Cargo 3535D 500000Magazie de cereale 10000

Valoare utilaje 1580000Valoare amortizare din utilaje (2) lei 31600Valoare amortizare din utilaje (Euro) 72160946

Revine pe kg miere (leian) 0158

Revine pe kg miere (Euroan) 00360805Revine pe um (lei) 000158

Revine pe um (Euro) 00000158

NU ESTE CAZUL

ICHELTUIELI CU FORTA DE MINCA

Indicatori nr salariu Lei

12

salariati icircncadrare anunitate

CONSUMURI CU ENERGIA moara 0 Zile an

Contabil 1 1500 18000

Administrator 1 1700 20400

Șofer 2 1000 24000

Total fond salarii (lei)ferma 4200 62400

Total (Euro) 959101 142495

Revine pe UM (lei) 42 624Revine pe UM (Euro) 959101 142495

Ajutor şomaj( 5) 210 2520

C A S (2333) 97986 1175832Contribuţii ptfond sănătate(7) 671371 805645

Fond solidaritate (2) 84 1008

Total fond retribuire (lei)moaraan 1609196

Total fond retribuire (Euro)ferma an 367472Total fond retribuire (lei)um 1609196

Total fond retribuire (Euro)um 36747197

13

B4 Politica de aprovizionare Furnizori de materii prime

Tabel B4 1

PRINCIPALII FURNIZORI DE MATERII PRIME

FURNIZOR

Extern

AdresaCantitate

aprox(tone)Valoare

aprox (LEI) aprox din total

achizitii

Inter

n

1

Sc ZOO IMPEX Srl I

str Tineretului Nr 2-4 NEAMT 5000

3500000050

2

SC AGROMEC SA I

STR AGRICULTORILOR 30A NEAMT 2000

14000000

20

3

SCMIERE AZ SA

I

STRCOLINEI NR28 NEAMT 2000

14000000

20

4

SC SC Marsat SA I

Str Stefan cel Mare nr 270 Neamt 1000

700000010

TOTAL 10000 70000000 100

Tabel B4 3PRINCIPALII FURNIZORI DE SERVICII

FURNIZOR

Extern

AdresaCantitate

aproxValoare aprox

(LEI) aprox din total

achizitiiIntern

1SC CONEL SA

I 30000 15900 9191

2SC TERMOFICARE SA I 300

700405

3SC ROMGAZ SA

I 550660

382

4

SC ROMTELECOM SA

I 100040

023TOTAL 0 17300 10000

B5 Politica de desfacere Canale de distribuţie

Tabel B51Principalii clienţi ai societatii

Nr crt

Client Valoare

Pondere

Termen de plata

(Nume si adresa)

(lei)

14

1

DELTA COM SRL NEAMT

7000000 50 7 ZILE

str Aleea Ulmilor nr 21A Neamt

2Dorivi Prodcom SRL Baneasa Str Alexandru Zirra Nr 5 3500000 25 7 ZILE

3Eurolil SRL - Aleea Targului BlA 9 ScA15 Neamt 615200 3500000 25 7 ZILE

TOTAL 14000000 100 7 zile

Tabel B52Datele de identificare ale principalilor clienţi

Nr Crt Societate

Cod Unic de Inregistrare

Telefon

AdresaFax

1DELTA COM SRL 19845043

756987341 str Aleea Ulmilor nr 21A Neamt

2Dorivi Prodcom SRL 16534567

757453421 Baneasa Str Alexandru Zirra Nr 5

3 Eurolil SRL 1599114975519543

2 Aleea Targului BlA 9 ScA15 Neamt 615200

Produsele obținute ndash Miere albatarate si altele ndash sunt valorificate pe baza de

contract cu ALFA COM SRL ASCO Prodcom SRL FOOD AZ SRL care preia marea

parte a cantititatii de miere aceasta fiind folosita in domeniul panificatiei Distribuția se

efectueaza direct fara inermediari Livrarile se fac zilnic cu termene de plata la 7 zile

PARTEA A II - A - DESCRIEREA INVESTIȚIEI

C PREZENTAREA PROIECTULUI

C1 Obiectivele proiectuluiFerma de cultivare a

Folosirea metodelor biologice de control al buruienilor ndash micoerbicidele

15

Diversificaea și implementarea masurilor biologice icircn tehnologia de cultivare a graului de toamnaporumbului si marului

Producerea de cereale ecologice Integrarea producției prin achiziționarea unei COMBINE DEUTZ-FAHR

MODEL 6060 HTS si a unui TRACTOR SAME MODEL EXPLORER 3-100 pentru o mai buna valorificare a solului si pentru producerea unei mai mari cantitați de grau si porumb in localitatea Secuieni jud Neamt

Achizitionarea unui Cultivator Maschio MG 300 Stabwalze 500 Valorificare producției secundare

Suprafata destinata pentru cele trei culturi avute in vedere va fi urmatoarea Mar 5 ha Grau 303 ha Porumb 302 ha

Bugetele de venituri si cheltuieli agrozootehnice

Buget de venituri - cheltuieli și consumuri intermediare pentru produsul ndash Miere

Indicatori UMCantitat

e

Pret VALOAR

EUM

ICONSUMURI (CHELTUIELI) MATERIALE (1+2+3+4+5+6) 3198100

1 Combustibil L 2000 59 11800002 Apa si canal msup3 100 24 24000

3 Energie electrica Kw 30000 053 15900004 Romtelecom min 1000 004 40005 Gaz msup3 550 12 66000

6Cheltuieli cu aprovizionarea ( 10din 1) lei 334100

IICONSUMURI(CHELTUIELI) CU FORTA DE MUNCA 173000

7Personalul permanent implicat icircn producție zo 10 30 30000

8Personal sezonier implicat icircn producție zo 2 20 4000

9 Personalul administrativepersoan

e 1 50 500010 Fond retribuire zo 134000

IIIALTE CONSUMURI(7+8+9+10) 8651133

11Cheltuieli generale(3din I+II) Lei 101133

12 Dobacircnzi la credite Lei 500000

13 Asigurări (8 din valoare ) Lei 635000014 Amortismente Lei 1700000

16

ATOTAL CONSUMURI INTERMEDIARE (I+II+III) 12022233

B VALOAREA PRODUCTIEI 1000000

0 1400000000

B1 Miere kg1000000

0 14 1400000000

C VENIT IMPOZABIL(B-A) 1387977767 C1 (-)Impozite si taxe 500000 C2 (+)Subvenţii 30000000D PROFIT BRUT 1357477767

E IMPOZITUL PE VENIT 222076443F PROFIT NET 1165901324

G COST DE PRODUCTIE 042H Profit la kg 117

Caracteristicile principale ale utilajelor sau constructiilor intentionate a se achiziționa prin proiect

COMBINA DEUTZ-FAHR MODEL 6060 HTS

17

CARACTERISTICI GENERALE

Elevator de alimentare Inversor electric pentru elevator si heder 2 cilindrii hidraulici de ridicare Batator Latime 1270 mm Oslash 600 mm 8 sine de batere variator electric pentru variatia vitezei de la 420 la 1250 rotmin Turbo separator diametru 590 mm Suprafata de separare 081 mp Ajustare electrica in 5 pozitii de la 25 la 65 mm Viteza 775 sau 410 rotmin Contrabatator 15 sine 14 mm distanta suprafata 095msup2 aparator pietre rabatabil reglare electrica independenta frontala si posterioara Scuturatori 5 caisori suprafata totala 730 msup2 Sistemul de curatire curatire proprie prin contra-actiune a sitelor Recuperare independenta pe ambele laturi ale masinii Buncar Capacitate 7500 litrii cu suprafata de acoperire Viteza de descarcare 90lsec Tub de descarcare cu deschidere hidraulica fereastra de inspectie in spatele scaunului operatorului Motor Deutz TCD 2012 L06 4V 6 cilindrii 4 valve Commom Rail diesel 183 kw250 CP Racire cu lichid Rezervor combustibil 555l Transmisia Complet hidrostatica cutie de viteze cu 4 trepte Frane Discuri de frana asistate hidrostatic si frana de parcare independenta Pneuri 62075R30 fata si 40570R20 spateLatime de suport 3047 mm Cabina Tip Commander IV cu vedere panoramica si geamuri usor colorate coloana volan reglabila sistem de aer conditionat si incalzire scaun PNEUMATIC sofer si scaun pasager radio si set pre-cd (4 difuzoare si antena) oglinda dreapta cu control electric Control softwear in limba Baneasaa Sistem de iluminat Conform regulamentului de trafic 6 lumini de lucru 1 lumina pentru tubul de descarcare 2 girofaruri 2 lumini posterioare Echipament atasare posterioara rapida pentru carucior heder extinctor manual de operare in limba Baneasaa

18

TRACTOR SAME MODEL EXPLORER 3-100

CARACTERISTICI GENERALE

Motor DEUTZ EURO III cu 4 cilindri turboalimentat cu capacitate de 4038 cm3 Putere max (2000 25 CE) 109 CP80 kW Motor răcit cu lichid ulei Radiator ulei motor transmisie Oprire motor cu cheia de contact Motor compatibil cu Biodiesel pacircnă la 100 Capacitate rezervor combustibil 160 l Ambreiaj hidrostatic Ambreiaj multi-disc PTO comandat hidraulic cu discuri imersate icircn ulei Blocare electrohidraulică a diferenţialului faţă şi spate Direcţie hidrostatică cu pompă independentă şi cilindru de direcţie cu dublu sens Coloana volanului rabatabilă şi reglabilă Unghi de viraj 55deg Manete laterale comandă cutie de viteze Toba de eșapament cu evacuare pe cabină cutie de viteze cu 5 rapoarte 15F + 15R cacircrlig frontal cacircrlig de prindere categoria C posterior PTO spate 540 ndash 1000 RPM baterie 12V-100h-650A manual de utilizare şi icircntreţinere icircn limba Baneasaă

ECHIPAMENTE STANDARDIZATE

Cutie de viteze 40kmh Sistem hidraulic cu pompă de 56 lmin Roti 42070R 24 faţă 48070R 34 spate Reglaj electronic motor

19

Extensie aripi spate Cilindrii suplimentari Filtru aer 8rdquo cu ejector de praf Distribuitori hidraulici auxiliari cu 4 prize rapide Stabilizatori telescopici Fracircnă hidrostatică integral independentă pe toate cele 4 roţi cu discuri de fracircnare icircn baie de ulei cu dispozitiv de excludere a franelor anterioare Scaun textil CABINĂ ORIGINALĂ TESTATĂ FONIC icircncălzire şi ventilare parbriz mobil locaş radio 2 lumini de lucru faţă şi 2 lumini de lucru spate ieşire spate pentru cabluri lumini interioare Faruri anterioare pentru condus pe dreapta Aer condiționat Girofar Suport pentru contragreutăți + 8 contragreutăți față (320 kg)

Cultivator Maschio MG 300 Stabwalze 500

20

Model Latime de lucru(cm) Putere necesara(CP) Masa(kg)MG 175 175 2535 320

Dotari- cutie de viteze din fonta- reductor de viteza de 540 rotmin(rotmin rotor 260)- rolele sunt plasate intr-un fel de cusca- cat I (3 puncte de prindere)

C3 Managementul proiectului (Responsabilul legal)

1 NumeDUCEAC Prenume IONUT Funcţia ADMINISTRATOR Studiile si experienţa (relevante pentru proiect)

C V Responsabilul legal

Icircntreprinderea Funcţia avuta Perioada

SC ALBINA SA SEF BIROU 2008-2013

STUDENT In prezent

C4 Lista de achizitii si sursele de achiziţii pentru activele ce fac obiectul proiectului materiile prime pentru punerea in functiune a proiectului

Tabel C41 ndash Lista de achizitii active

Furnizor Date furnizor Produs

21

Nr Crt

Valoare estimata

(EUR)

din total valoare eligibila

a proiectului

(daca este cunoscut la momentul

depunerii cererii de finantare)

1 DEUTZ-FAHR

Specializat in producția de utilaje pentru

agricultura

COMBINA MODEL 6060

HTS 125000 7483

2 SAME

Specializat in producția de utilaje pentru

agricultura

TRACTOR MODEL

EXPLORER 3-100 40000 2394

3 GEO

Specializat in producția de utilaje pentru

agriculturaCultivator MG

175 2031 123

TOTAL167031 100

Lista de achizitii materii prime

Nr Crt

Furnizor

Date furnizor Produs

Valoare estimata

(EUR)

din total

necesar de

materii prime

(daca este cunoscut la momentul depunerii cererii de finantare)

1 SC GA PRO CO CHEMICALS SA

Are in patrimoniu fabrica de

icircngrasăminte Icircngrășaminte 1255000 5375

2 PETROM

Specializat in comercializarea combustibililor Combustibil 500000 2141

3 KWS SEMINTE SRL

Specializat in obținerea

semințelor de soiagrauporumb

etc

Semințe de grauporumbsoia etc 580000 2302

TOTAL 2335000 100

C5 Personal si instruireNU ESTE CAZUL

Tabel C51Grafic angajare personal

Nr Crt Specialitate

Număr2002 2003 2004 2005 2006 2007

TOTAL 0 0 0 0 0 0

Necesar personal

22

- 1 contabil- 3 mecanizatori- 4 muncitori sezonieri

C6 Graficul estimat al proiectului

Proiectul va fi realizabil in 12 luni de la aprobarea finantarii

Lunile I ndashIV vor face demersuri pentru un imprumut bancar și se va acorda

icircmprumutul ( 300000 E)

Lunile V ndash VIII - se va achiziționarea utilajul propriu-zis

(combinatractorulcultivatorulsemanatoarea) se vor semna contractele cu furnizorii și

se vor livra utilajele

Lunile IX ndashXII ndash testarea utilajelor si inceperea activitatii

Diagrama Gantt

Denumire activitate

IAN

FEB

MARTIE

APRILIE

MAI

IUNIE

IULIE

AUGUST

SEPT

OCT

NOI

DEC

Contractarea unui imprumut bancar pe tremen lung X X Studierea ofertelor furnizorilor de utilaje X X Contractarea furnizorilor de utilaje

X X X Livrarea utilajelor X X X X Testarea utilajelor X X X

C7 Impactul proiectului asupra dezvoltarii zonei si a mediului de afaceri

In urma contractarii imprumutului bancar si achizitionarii de utilaje

performante se va incerca practicarea unei agriculturi rationale si de durata cu recolte

23

bogate si sanatoase de secara mazare si cartof care din punct de vedere ecologic sa

corespunda normelor UE in localitatea Secuieni JudNeamt

Acest fapt va determina totodata si creșterea veniturilor la bugetul

Primariei Secuieni JudNeamt datorita taxelor și impozitelor care se plătesc și

desemeni la bugetul statului se vor plăti impozite și taxe care icircn final vor fi icircn

beneficiul cetățenilor In practicarea agriculturiiintr-un mod intensiv se va avea in

vedere respectarea normelor de mediuPentru toate categoriile de materii prime

(combustibil piese de schimb icircngrășaminte etc) se vor icircncheia contracte icircn așa fel

icircncat să fie asigurat mersul normal al activității agricole Deasemeni si producția finita

(secaramazarecartof) care se va realiza va fi livrata in icircntregime pe baza de

contracte icircncheate

D PROIECŢII FINANCIARE SI INDICATORI FINANCIARI

D1 Bazele de productie

Cu proiect

A6 Denumire utilaj (noi) Costuri Amortizare Intretinere 2Combina DEUTZ-FAHR model 6060 HTS 125000 000 2500

TRACTOR SAME MODEL EXPLORER 3-100 40000 000 800

Cultivator Maschio MG 300 Stabwalze 500 2031 000 4062

167031 000 334062

D2 Contul de profit si pierderi previzionat ( pe o perioada de 3 ani )

Proiectia contului de profit si pierdere activitate cu proiect

Nr Crt Categoria AN 1 AN 2 AN 3

Venituri din exploatare 1 Venituri din vanzarea marfurilor Mii Lei

24

Euro 2 Productia vanduta Mii Lei 47000000

0485000000 500000000

Euro 107327990

110753351 114178713

3 Variatia stocurilor Mii Lei

Euro

4 Alte venituri Mii Lei Euro 5 Venituri din exploatare ndash total Mii Lei 47000000

0485000000 500000000

Euro 107327990

110753351 114178713

Cheltuieli pentru exploatare 6 Cheltuieli materiale ndash total Mii Lei

94000000 97000000 100000000

Euro 21465598 22150670 22835743

7 Cheltuieli cu lucrari si servicii executate de terti Lei

437330 450050 500040

Euro 99868 102772 1141888 Cheltuieli cu impozite taxe si varsaminte

asimilateMii Lei

250000 300000 350000 Euro 57085 68507 79925

9 Cheltuieli cu personalul ndash total Mii Lei 347330 360050 370560 Euro 79315 82220 84620

10 Alte cheltuieli de exploatare Mii Lei

Euro

11 Cheltuieli cu amortizarile si provizioanele Mii Lei 2510000 2750000 3000000

Euro 573177 627983 68507212 Cheltuieli pentru exploatare - total Mii Lei

97544660 100860100 104220600 Euro 22275047 23032153 23799548

13 Rezultatul din exploatare Mii Lei 372455340 384139900 395779400

Euro 85052942 87721198 90379165Venituri financiare ndash total

14 Venituri financiare ndash total Mii Lei Euro

Cheltuieli financiare din care

15 Cheltuieli privind dobazile Euro

16 Altele Mii Lei

Euro

17 Cheltuieli financiare - total Mii Lei Euro

18 Rezultatul financiar al exercitiului Mii Lei

25

Euro

19 Rezultatul brut al exercitiului Mii Lei

Euro

20 Impozit pe profit Mii Lei

Euro

21 Profit net Mii Lei

Euro

D3 Fluxul de numerar previzionat ( pe o perioada de 3 ani )

Flux de numerar - previziuni Anul 1 Anul 2 Anul 3OPERATIUNEAPERIOADA

MII LEI I ACTIVITATEA DE INVESTITII SI FINANTARE 0 0 0A Total intrari de lichiditati din (A1+A2+A3)

A1 Aport la capitalul social si contul intreprinzatoruluiA2 Vanzari de active inclusiv TVA 0 0 0A3 Credite pe termen lung din care (A31 + A32) A31 Imprumut BancaA 32 Grant SAPARD 0 0 0

B Total iesiri de lichiditati prin (B1+B2+B3)B1 Achizitii de active fixe corporale inclusiv TVAB2 Achizitii de active fixe necorporale inclusiv TVAB3 Cresterea investitiilor in curs 0 0 0

C ExcedentDeficit de lichiditati (A-B) 0 0 0D1 Rambursari de Credite pe termen mediu si lung din care (D11+ D12) D11 Rate la imprumutul Banca D12 Rate la alte Credite pe termen mediu si lung 0 0 0D2 Plati de dobanzi la Credite pe termen mediu si lung din care (D21+D22) D21 La imprumutul Banca D22 La alte Credite pe termen mediu si lung 0 0 0

E Flux de lichiditati din activitatea de investitii si finantare (C-D1-D2)II ACTIVITATEA DE EXPLOATARE SI ALTE ACTIVITATI 130727

51472387 1624350

F Incasari din activitatea de exploatare inclusiv TVA ( F1)130727

51472387 1624350

F1 Vanzari varianta cu proiectG Incasari din activitatea financiaraH Credite pe termen scurt 130727

51472387 1624350

K Plati pentru activitatea de exploatare inclusiv TVA (dupa caz) din care 0 0 0

1 Cheltuieli privind marfurile

2 Cheltuieli cu materiileprime 679603 747737 807415

26

3 Cheltuieli cu materialele consumabile 43637 48000 51842

4 Cheltuieli cu energia si apa 12988 14512 15672

5 Altecheltuieli materiale 10204 10323 11144

6 Cheltuieli cu serviciile executate de terti 55609 61160 66051

7 Cheltuieli cu impozite taxe si varsaminte asimilate 12500 13740 148408 Cheltuieli cu personalul angajat 0 0 09 Cheltuieli cu asigurarile si protectia sociala 0 0 0

10 Alte cheltuieli exploatare 0 0 011 Cheltuieli cu amortizarea si provizioanele

26064 26064 260642222222111111

L Flux brut exclusiv plati pentru impozit pe profit si TVA468670 550851 631321

M Plati pentru impozite si taxe (M1 + M2)186568 219297 251573

M1 TVA de platit 68667 104661 119950

M2 Impozit pe profit 97901 114636 131623N1 Rambursari de credite pe termen scurtN2 Plati de dobanzi la credite pe termen scurtO1 DividendeP

Total plati exclusiv cele aferente exploatarii (M+N1+N2+O1)P Total plati exclusiv cele aferente exploatarii (M + N1 + N2 + O1) 186568 219297 251573Q Flux de numerar din activitatea curenta (L-P) 280102 331554 379748II FLUX DE LICHIDITATI (CASH FLOW)R Flux de lichiditati net al perioadei (Q+E) 280102 331554 379748

S Disponibil de numerar al lunii precedenteDisponibil de numerar curent (S+R) 130597 410609 742253

T 410609 742253 1122001

D4 Indicatorii financiari

Valoarea investitiei (Vi) = valoarea totala a proiectului (exprimata in lei) ndash 12900000000 lei

LEI___________________________________________________________________________Specificare AN 1 AN 2 AN 3______________________________________________________________________Veniturile din exploatare (Ve)

27

470000000 485000000 500000000

___________________________________________________________________________Cheltuieli de exploatare (Ce)

97544660 100860100 104220600

___________________________________________________________________________

Rezultatul din exploatare (Re) = Se calculeaza Re = Ve ndash Ce - minim 10 din Ve

372455340 384139900 395779400

Profitul net (Pn) = rezultatul final al exercitiului financiar (anual) din care s-a scazut impozitul pe profit

312862486 322677516 332454696

Durata de recuperare a investitiei (Dr) = indicator ce exprima durata de recuperare a investitiei (exprimat in ani)

Se calculeaza Dr= ViPn mediu sau Dr=(Vi - 5 x Pn)Pn

unde Pn mediu = profit net mediu pe orizontul de prognoza Dr ndash ESTE 145 ANI

Rentabilitatea capitalului investit (Rc) = PnVi x 100 () Pn-profit net pentru fiecare an al perioadei previzionate

145 150 154___________________________________________________________________________

Cheltuieli financiare (Cf) = NU ESTE CAZUL___________________________________________________________________________

28

Gradul de acoperire a cheltuielilor financiare (Ga) = NU ESTE CAZUL

___________________________________________________________________________Flux de numerar net la sfarsitul perioadei (FNN) = Total intrari-Total iesiri FNNgt=0 (pentru fiecare an de prognoza)

280102 331554 379748 425733466695

Valoare actualizata neta (VAN) =aringFNi(1+r)I +FN5r VANgt0 r=rata de actualizare=8

CAPITOLUL IICAPITOLUL IISTRUCTURA FONDULUI FUNCIAR ŞI IcircNTOCMIREASTRUCTURA FONDULUI FUNCIAR ŞI IcircNTOCMIREA

ASOLAMENTULUIASOLAMENTULUI

21 Mărimea şi structura categoriilor de folosinţă a terenului

Tabelul 1Mărimea şi structura categoriilor de folosinţă a terenului

Specificare Ha din total din agricol

Suprafaţa totală 620 1000 -

Teren agricol 618 9968 1000

Teren arabil

- din care irigat

610 9839 987

300 4839 4854

Păşuni naturale 2 032 032

29

Facircneţe naturale 1 016 016

Livezi 5 08 08

Vii

Teren neproductiv 2 032 X

Condiţii naturaleDescrierea zonei icircn care este amplasată exploataţia cu cel puţin următoarele elemente

a) Temperatura medie anuală 940Cb) Precipitaţii medii anuale 534 mmmpc) Tipul de sol predominant textura panta

- tipul de sol cernoziom cambic- textura grosieră- panta 7 - 150C

Favorabilitatea terenului pentru diferitele culturi

Se va face o scurtă prezentare a caracteristicilor principalelor tipuri de sol cu favorabilitatea culturilor

CernoziomurileAu proprietăti fizice hidrofizice chimice termice şi de aeraţie foarte bune Cu toate că

sunt foarte bine aprovizionate cu azot fosfor şi potasiu pe aceste soluri pentru menţinerea fertilităţii şi obţinerea de producţii mari şi constant se recomandă aplicarea de icircngrăşăminte chimice şi organice Cernoziomurile sunt indicate pentru toate folosinţele şi culturile agricole

AluvisolurilePrezinta o fertilitate relativ bună fertilitatea depinzacircnd de gradul de solificare Pe

aluvisoluri pot fi cultivate o serie largă de plante specifice condiţiilor din ţara noastră porumb floarea soarelui cartof gracircu legume viţă de vie pomi

Soluri bruneDatorită proprietăţilor fizice (textură mijlocie structură granular medie permeabilitate

pentru apă şi aer rezistenţă scăzută la lucrările mecanice) sunt favorabile creşterii şi dezvoltării plantelor Pentru producţii mari se recomandă administrarea de icircngrăşăminte chimice organice şi verzi Sunt folosite pentru culturile gracircu porumb legume pomi migdal

22 Alegerea culturilor (criteriile avute icircn vedere culturile alese)

30

Criteriile avute icircn vedere (economice tradiţie asigurarea materiilor prime pentru investiţia de la planul de afaceri etc)

Cultura m ărului Importanta culturii marului se datoreaza valorii alimentare si gustative terapeutice si

profilactice a fructelor insusirilor lor tehnologice specifice particularitatilor agrobiologice ale pomilor si valorilor economice mari

Merele constituie unul dintre componentele de baza in alimentatia moderna a omuluiMărul creşte şi se dezvoltă bine icircn toate zonele Moldovei deoarece sunt condiţii

pedoclimaterice favorabile pentru cultivarea acestei specii pomicole Importanţa acestei specii pomicole ca cultură este determinată de valoarea alimentară calităţi gustative icircnalte icircnsuşirile terapeutice şi profilactice pentru sănătatea omului particularităţilor tehnologice specifice particularităţilor agrobiologice ale pomilor şi de valoarea economică mare de producţie Cultivarea merelor este o afacere profitabilă care are următoarele avantaje

- Plantaţia de măr poate fi exploatată 20-30 de ani iar investiţia se recuperează icircn 2-3 ani- Cererea crescacircndă pe piaţa locală şi externă la produsele agricole de valoare icircnaltă- Preţ avantajos la comercializarea merelor icircn stare proaspătă- Creşterea pe piaţa internaţională a cererii pentru producţia conservată (sucul concentrat)

Ele reprezinta aproape singurul aliment gata pregatit in natura care poate fi consumat fara alte adaosuri fie in stare proaspata fie consumate ca sucuri compot dulceata cidru marmelada etc Datorita insusirilor tehnologice merele constituie o materie prima cu pondere mare in industria alimentara

Astfel din punct de vedere chimic merele contin in medie 845 apa 141 zaharuri 02 substante pectice 06 substante grase 90 UI vitamina A 002 mg vitamina B2 01mg vitamina B1 7mg vitamina C 7 mg calciu 10 mg potasiu cat si cantitati reduse de aluminiu mangan sulf cobalt si altele

Principalii consumatori de mere sunt pieţele agricole locale antreprenori care exportă fructele fabricile de conserve depozite angro şi magazine procesatorii de fructe uscate Cele mai bune preţuri pot fi obţinute icircn cazul comercializării merelor icircn stare proaspătă pentru consum curent iar cele mai mici preţuri sunt icircnregistrate la mere comercializate icircntreprinderilor de procesare

Importanta marului rezida in particularitatile lui biologice Existenta unui numar mare de soiuri cu coacere esalonata in diverse epoci si capacitatea de pastrare in stare proaspata timp indelungat a soiurilor de iarna asigura consumul de fructe proaspete aproape in tot cursul anului circa 10 luni din 12 ale unui an Avand o mare capacitate de pastrare si o buna rezistenta la manipulare fructele pot fi transportate cu usurinta la distante mari

Cultura porumbului

Porumbul ocupa locul 3 ca importanta in lume Aceasta pozitie se justifica printro serie de particularitati

-prezinta o mare capacitate de productie cu cca 50 decat celelalte cereale-are o mare plasticitate ecologica-este o planta prasitoare fiind o foarte buna premergatoare pentru majoritatea plantelor de

cultura-suporta bine monocultura-are un coeficient multiplicat de 150-400ori-semanande-se primavara mai tarziu permite esalonarea mai buna lucrarilor agricole-cultura este mecanizata

31

-recoltarea se face fara pericol de scuturare

Porumbul este utilizat icircn alimentaţia omului icircn furajarea animalelor şi ca materie primă pentru diferite industrii

Icircn alimentaţia omului porumbul se utilizează sub formă de mălai (făină) din care se prepară mămăliga sau diferite peparate de patiserie fulgi de porumb porumb zaharat conservat sub formă de boabe sau ştiuleţi pentru salate şi garnituri porumb fiert sau copt popcorn (porumb pentru floricele) Din germenii de porumb rezultaţi icircn urma măcinării boabelor prin presare se obţine un ulei alimentar de foarte bună calitate apreciat icircn alimentaţia dietetică

Icircn furajarea animalelor boabele de porumb constituie furajul concentrat de bază pentru toate speciile de animale Valoarea nutritivă a porumbului este de 117 - 130 unităţi nutritive la 1 kg boabe

Planta icircntreagă recoltată şi tocată icircn faza de maturitate icircn lapte-ceară se utilizează pentru obţinerea de siloz care este utilizat pe scară largă icircn hrana vacilor de lapte De asemenea planta icircntreagă se poate utiliza ca masă verde

Tulpinile de porumb (cocenii) rezultate după recoltarea boabelor se pot utiliza ca furaj Ciocălăii măcinaţi pot fi utilizaţi icircn hrana rumegătoarelor Boabele de porumb se utilizează ca materie primă pentru obţinerea de amidon glucoză

dextrină izoglucoză (icircndulcitor lichid) whisky etc Boabele de porumb se utilizează pe scară largă pentru obţinerea de biocombustibil (etanol) după cum planta icircntreagă verde se poate utiliza pentru obţinerea de biocombustibil (metanol etanol)

Tulpinile de porumb se pot utiliza icircn industria celulozei şi la fabricarea panourilor aglomerate

Din ciocălăi se poate obţine furfurol sau pot fi folosiţi drept combustibil De asemenea icircn gospodăriile tradiţionale tulpinile de porumb se utilizează drept combustibil

Pănuşile se utilizează pentru diferite icircmpletituri tradiţionale Mătasea porumbului (stigmatele florilor femele) poate fi utilizată icircn scop medicinal iar

polenul de porumb este colectat cu uşurinţă de către albinele melifere (plantă poleniferă)

Cultura gracircului

Gracircul este una dintre cele mai importante cereale si planta care ocupa pe glob cele mai mari suprafete Boabele de grau au continut ridicat in hidrati de carbon si substante proteice Miere de grau este materie prima pentru paine si produse de panificatie aliment de baza pentru 35-40 din populatia globuluiGraul se mai utilizeaza si in prelucrari industriale (alcool amidon dextrina glucoza) si furaj in hrana animalelorTaratele sunt un nutret concentrat bogat in proteine hidrati de carbon si substante minerale Paiele se utilizeaza in industria celulozei si in hrana animale

Gracircul este cea mai importantă plantă cultivată din care se obţine icircn principal pacircine aliment de bază pentru cca 40 din populaţia globului Prin măcinare din boabele de gracircu se obţine făina care este utilizată pentru prepararea de diferite produse de panificaţie şi patiserie

32

fabricarea de paste făinoase etc Boabele de gracircu intră icircn alcătuirea amestecurilor de cereale prentru micul dejun

Boabele de gracircu se utilizează icircn hrana animalelor ca atare sau măcinate De asemenea icircn furajarea animalelor se utilizează şi tăracircţa rezultată ca subprodus icircn urma procesului de măcinare aceasta fiind bogată icircn proteine lipide şi săruri minerale

Boabele de gracircu servesc ca materie primă icircn diferite industrii pentru obţinerea de amidon gluten spirt băuturi spirtoase (vodcă wisky) bere biocarburburant (bioethanol)

Paiele au utilizări multiple precum materie primă icircn industria celulozei şi hacircrtiei aşternut pentru animale furaj grosier icircngrăşămacircnt organic prin icircncorporare icircn sol după recoltare sau prin compostare producerea de energie termină prin arderea icircn arzătoare cu recuperare de căldură

Germenii de gracircu rezultaţi icircn urma procesului de măcinare sunt utilizaţi icircn hrana omului ca produse energizante (germeni consumaţi cu lapte sau miere de albine) ca adaus icircn diferite produse de panificaţie sau pentru obţinerea de ulei foarte apreciat icircn industria cosmetică

Aluatul conservat prin refrigerare şi aluatul modelat (de exemplu blaturi pentru pizza) icircncepe să fie din ce icircn ce mai apreciat pe piaţă

Gracircul romacircnesc este un gracircu de foarte bună calitate pentru panificaţie care poate fi valorificat atacirct pentru consumul intern cacirct şi la export pentru consum european şi icircn afara Europei

Gracircul ecologic este unul dintre produsele ecologice cele mai bine cotate şi cerute pe piaţa mondială

Cultura gracircului oferă următoarele avantaje - boabele au un conţinut ridicat icircn glucide şi proteine corespunzător cerinţelor organismului uman - boabele au o bună conservabilitate pe perioade mari de timp - boabele se transportă cu uşurinţă pe distanţe mari - boabele de gracircu au diferite alternative de valorificare - boabele de gracircu reprezintă o importantă sursă de schimburi comerciale pe piaţa mondială - gracircul se poate cultiva icircn diferite condiţii pedoclimatice asiguracircnd producţii satisfăcătoare peste tot unde se cultivă - tehnologia de cultivare este complet mecanizată şi bine pusă la punct fără probleme deosebite - gracircul este o foarte bună premergătoare pentru majoritatea plantelor de cultură - după soiurile timpurii de gracircu pot fi semănate culturi succesive mai ales dacă sunt condiţii de irigare

Alegerea soiurilor şi hibrizilor (criteriile avute icircn vedere soiurile şi hibrizi aleşi pentru fiecare cultură)

-criteriile avute icircn vedere ndashproducţie rezistenţe specifice conţinut de principii nutritive etc

-soiurile şi hibrizi aleşi pentru fiecare cultură + prezentarea listei cu soiuri pentru 2012 la culturile alese şi descrierea soiului respectiv

MĂRUL - SOIURI

33

Icircn funcţie de epoca de coacere a fructelor merele se icircmpart icircn (a) soiuri de varăMelba Red melba Şafran de vară Papirovka Mantet Quinte Akane Plat August (b) soiuri de toamnă Prima Slava Peremojţiam James Grive Red Calvil de Zăpadă Spartan Focuşor Codrene Coredana Reglndis etc (c) soiuri de iarnă Idared Speranţa Banana de iarnăWellspur Goldspur Golden Delicious Jonathan Jonared Yellowspur Renet Simerenco Coredar Wagener etc

Antreprenorul trebuie să elaboreze proiect de plantare a livezii la icircntreprinderileautorizate şi materialul săditor trebuie să fie procurat de la pepinierele licenţiate cu actelenecesare pentru posibilitatea de beneficiere de subvenţii Cele mai de perspectivă soiuri de mere şi cu o cere sporită pe piaţă sunt Golden DeliciousRed Delicious Jonathan Idared Fugi Granny Smith Gala Melrose Ionagold Elstar precum şisoiurile genetic rezistente la boli şi dăunători aşa ca Florina Prima Coredana CoredarGeneros Pionier

Piaţa Romacircniei la merele proaspete este reprezentată prin 50 la sută din soiuri colorate (complet roşu sau parţial) şi 50 la sută pentru soiurile necolorate (gal-bene şi verzi) Cele mai populare soiuri colorate sunt Jonathan şi Idared urmate de Jonagold Gala Gloster etc iar dintre cele necolorate predomină soiul Golden Delicious Soiurile Granny Smith şi Mutsu icircnregistrează vacircnzări modeste Dintre soiurile locale icircn supermarket-uri se comercializează Glorios şi Florina icircnsă icircn can-tităţi foarte mici Fructele de obicei sunt icircmpărţite icircn trei categorii mici (sub 70 mm) medii (70-90 mm) şi mari (peste 90 mm)

PORUMB ndash SOIURI

Porumbul face parte din familia Gramineae subfamilia Panicoideae tribul Maydeae genul Zea Genul Zea cuprinde 3 specii - Zea mexicana (Schrad) Recv et Mangel (sin Euchlaena mexicana) ndash teosinte1 anual - Zea perennis (Hitsch) Recv et Mangel (sin Euchlaena perennis) ndash teosinte peren - Zea mays L ndash porumbul cultivat

Porumbul cultivat cuprinde mai multe convarietăţi (grupe de varietăţi) cele mai importante fiind următoarele - Zea mays conv dentiformis Koumlrn (sin Zea mays conv indentata Sturt) denumit porumbul dinte de cal Se caracterizează prin boabele mari prismatice cu partea sticloasă (cornoasă) a endospemului dispusă pe părţile laterale ale bobului iar partea făinoasă (amidonoasă) dispusă icircn partea centrală şi superioară a bobului (fig 19) Prin uscare endospemul făinos icircşi reduce volumul se contractă şi determină apariţia unei depresiuni icircn partea superioară a bobului sub forma mişunei dintelui de cal de unde denumirea acestei convarietăţi de bdquoporumb dinte de calrdquo La această convarietate au fost creaţi primii hibrizi de porumb iar icircn prezent această convarietate are cea mai margă răspacircndire icircn lume Majoritatea hibrizilor de porumb aparţin acestei convarietăţi La noi icircn ţară primii hibrizi care au fost icircntroduşi icircn cultură aparţin acestei convarietăţi şi au fost aduşi din SUA de unde şi denumirea de bdquoporumb americanrdquo - Zea mays conv indurata (Sturt) Bailey denumit porumbul cu bobul tare porumbul sticlos Se caracterizează prin boabe rotunjite icircn partea superioară netede lucioase dure la spargere de unde vine denumirea de bdquoporumb tarerdquo Partea sticloasă a endospermului este dispusă la exteriorul bobului de jur-icircmprejurul acestuia iar partea făinoasă este dispusă icircn partea centrală a bobului uneori ajungacircnd pacircnă icircn partea superioară a bobului situaţie cacircnd determină apariţia

34

unei uşoare mişune (fig 20) Din această convarietate au făcut parte vechile populaţii şi soiuri romacircneşti de unde şi denumirea de bdquoporumb romacircnescrdquo - Zea mays conv aorista Grebensc denumit porumbul semisticlos Prezintă caracteristici intermediare icircntre convarietăţile dentiformis şi indurata Bobul este rotunjit mat icircn partea superioară şi uneori prezintă o uşoară adacircncitură - Zea mays conv everta Sturt (sin Zea mays conv microsperma Koumlrn) denumit porumb de floricele Se caracterizează prin plante cu o talie mai mică care au capacitatea de a forma mai mulţi ştiuleţi pe plantă Boabele sunt mici (MMB = 40-100 g) cu vacircrful rotunjit sau ascuţit Endospermul este aproape icircn icircntregime sticlos cu excepţia unei mici porţiuni icircn jurul embrionului care este amidonoasă Prin icircncălzire apa din grăunciorii de amidon din endospermul făinos se transformă icircn vapori care exercită o presiune asupra tegumentului pacircnă cacircnd determină spargerea acestuia moment icircn care conţinutul bobului se revarsă (boabele expandează) mărindu-şi volumul de 15-20 de ori formacircnd o masă albă-spongioasă respectiv aşa-numitele floricele

RUSTICA a castigat o pozitie de lider pe piata de porumb precoce din Europa de Nord si poseda o gama larga de seminte adecvata pentru toate pietele lumii HIBRIZI FOARTE PRECOCIBarbados - excelent pentru boabe si silozEarly Star - precoce si productivEnergy Star - foarte buna valoare alimentaraComera - performanta inalta HIBRIZI PRECOCIBatz - vigurosEurostar - lider in EuropaGalaStar - porumb pe care il veti adoraInagua - bun pentru boabe si siloz

GRAcircU ndash SOIURI

Cercetătorii de la Institutul de Cercetare - Dezvoltare Agricolă Fundulea au creat soiuri de grau productive si rezistente la secetaBOEMA soi de gracircu de toamnă extrem de productiv şi cu indici de calitate ridicaţi pentru panificaţie adaptat condiţiilor climatice din zona de cacircmpie din sudul ţării şi Moldova este un soi foarte precoce mai timpuriu la icircnspicat cu 1-3 zile faţă de soiul Flamura 85 talia plantei de 77-90 cm rezistent la iernare şi cădere arşiţă şi secetă rugina galbenă rezistenţă mijlocie la rugina brună şi făinare are calitate bună de morărit şi panificaţie

GRUIA este un soi de toamnă care a dat rezultate foarte bune icircn Oltenia şi Dobrogea este mai timpuriu cu 4 zile faţă de soiul Fundulea 4 talie de 76 cm se remarcă printr-o rezistenţă bună la iernare la cădere dar şi la rasele actuale de rugina galbenă

35

superior multor soiuri ca rezistenţă la făinare rugină brună şi septorioza frunzelor calitatea de panificaţie a soiului Gruia este apropiată de cea a soiului Dropia faţă de care tinde să aibă un gluten mai tenace soiul se evidenţiază printr-o productivitate ridicată icircn medie cu 9-12 mai mare faţă de soiurile martor sporul de producţie fiind mai mare icircn condiţii de secetă in pofida taliei sale scurte soiul se comportă foarte bine icircn condiţii de deficit hidric Gracircul aparţine genului Triticum familia Gramineae (Poaceae) Genul Triticum cuprinde un număr mare de specii de gracircu forme sălbatice şi cultivate clasificate diferit de-a lungul timpului

Pentru ţara noastră prezintă importanţă 2 specii şi anume Triticum durum Desf şi Triticum aestivum L Triticum durum Desf (fig 16) are tulpina plină icircn interior pe toată lungimea sau cel puţin icircn partea superioară Spicul este aristat cu ariste lungi comparativ cu lungimea spicului şi orientate paralel Boabele au aspect sticlos la maturitate şi sunt conice la capet Triticum aestivum L (fig 17) are tulpina goală icircn interior pe toată lungimea Spicul este nearistat sau aristat cu ariste mai scurte comparativ cu lungimea spicului şi orintate divergent Boabele sunt ovoidale sau alungit-ovoidale prevăzute cu un smoc de perişori la capătul superior Endospermul este făinos semisticlos sau sticlos

Gracircul comun reprezintă specia cea mai importantă care pe plan mondial reprezintă cca 90 din suprafaţa cultivată cu gracircu şi cea mai mare partea a suprafeţei cultivată cu gracircu din ţara noastră Gracircul comun are forme de toamnă şi de primăvară aproape icircntreaga suprafaţă din ţara noastră fiind cultivată cu gracircu de toamnă (gracircul de primăvară ocupă suprafeţe foarte mici nesemnificative)

Soiurile de gracircu cultivate icircn Romacircnia sunt icircn marea lor majoritate soiuri romacircneşti create la Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Fundulea sau icircn reţeaua de Staţiuni de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Aceste soiuri se caracterizează prin potenţial de producţie ridicat (9-10 tha) o bună rezistenţă la cădere ger iernare secetă şi boli o bună calitate şi stabilitate a recoltelor

23 Intocmirea asolamentului

Specificare HaSuprafaţa totală a terenului arabil 610Suprafaţa medie a solei (3 sole) 2033

Tabelul 2Schema rotaţiei culturilor

SOLAANUL 2012 2013 2014I măr măr mărII gracircu porumb gracircuIII porumb gracircu porumb

36

37

CAPITOLUL IIICAPITOLUL IIIORGANIZAREA PROCESULUI DE PRODUCŢIE AGRICOLĂORGANIZAREA PROCESULUI DE PRODUCŢIE AGRICOLĂ

31 Proiectarea producţiilor medii prin metoda bonităriiterenurilor agricole

Tabelul 3

Date iniţiale

Cultura Tipul de solSuprafaţa - ha (Si)

Nota de bonitare pentru

condiţiile ecologice (Pi)

Corecţia pt distanţă şi

felul drumului (k)

Coeficient de

potenţare (c)

Producţia medie

realizată

MărGracircuPorumb

Cernoziom 5 75 015 11 15000Cernoziom 303 80 018 12 4000Cernoziom 302 85 019 13 8000

TOTAL 610

2) Notele totale de bonitare pentru condiţiile ecologice (Ni)

MĂR ndash 575 = 375Ni = Si x Pi GRAcircU ndash 30380 = 24240

PORUMB ndash 30285 = 25670TOTAL = 50285

3) Nota medie ponderată de bonitare

50285 610 = 8243

1) Producţia ce revine pe un punct al notei medii ponderate de bonitare

P măr = 515000 375 = 200P gracircu = 3034000 24240 = 50

P porumb = 3028000 25670 = 9411

6) Corecţia totală icircn funcţie de distanţă şi drumuri Ct = S x kMĂR ndash 5015 = 075

Suprafaţă x coeficient corecţie GRAcircU ndash 303018 = 5454PORUMB ndash 302019 = 5738

TOTAL = 11267

38

7) Nota de bonitare recalculată (Nbr)

MĂR ndash 375-075 = 37425Nbr = Nota totală de bonitare ndash Corecţia GRAcircU ndash 24240-5454 = 2418546

PORUMB ndash

25670-5738 = 2561262

8) Notele totale de bonitare potenţate (Ntp)

MĂR ndash 3742511=4117

Ntp =Nota de bonitare recalculată (Nbr)

xCoeficient

de potenţare

GRAcircU ndash241854612=290225

PORUMB ndash

256126213=332964

9) Producţia totală pe cultură pentru fiecare unitate de sol (Pt)

MĂR ndash 4117200= 82340

Pt =Nota totală de

bonitare potenţată (Ntp)

x

Producţia ce revine pe un punct de

bonitare P(kgpunct)

GRAcircU ndash

29022550= 1451125

PORUMB ndash

3329649411=31335242

TOTAL= 4666989

10) Producţia medie la hectar Pmc1

Pm măr = Producţia totală Suprafaţa totală = 823405=16468

Rezultatele pentru celelalte culturi

Pmedie gracircu = 1451125303= 4789

Pmedie porumb =31335242302= 10376

39

32 STABILIREA CANTITĂŢILOR DE IcircNGRĂŞĂMINTE PE CULTURI

Calculul dozelor de icircngrăşăminte s-a efectuat ţinacircndu-se cont atacirct de

producţiile medii cacirct şi de existentul de suprafaţă activă din sol S-au luat icircn

considerare şi pierderile rezultate prin levigare

Icircn tabelul 4 este prezentat calculul dozelor de icircngrăşăminte chimice la ha

separat pentru cele 3 culturi icircn parte

Tabelul 4

Calculul dozelor de icircngrăşăminte chimice

Nr Crt

SPECIFICARE UM

CULTURA

GRAcircU PORUMB MĂRN P K N P K N P K

1 Producţie medie Kgha 4789 10376 16468

2 Consum specific Kg sat

23 11 20 20 21 20 5 3 6

3 Sa de administrat

Kg 11014

5268 9578

20752

2179 20752 8234 494 988

4 Sa icircn sol Kg 45 31 60 40 35 30 30 20 355 Diferenţa de

admKg sa

6514 2168 3578

16752

1829 17752 5234 294 638

6 Pierderi prin levigare

13 5 7 13 5 7 13 5 7

7 Cant pierdută prin levigare

Kg sa

847 108 25 2177

914 1242 68 147 446

8 Total sa de administrat

Kg 7361 2276 3828

18929

19204 18994 5914 3087 6826

9 Tipul de icircngrăşămacircnt

NO4NO3

Super P c

Sare potasică

NO4NO3

Super P c

Sare potasică

N P2O5 K20

10 Conţinutul icircn sa a icircngr

Kgt 345 40 40 345 40 40 345 40 40

11 Doza de icircngr de administrat

Kg 213 57 96 549 480 475 171 77 171

40

33 PLANUL DE CULTURĂ

Planul de cultură cuprinde structura culturilor dimensiunile fiecăreia

producţiile medii şi totale (tabelul 5)

Tabelul 5

Icircntocmirea planului de cultură

Cultura Suprafaţa (ha)

Producţii medii (kgha)

Producţia totală (t)

Preţ livrare (leikg)

Măr 5 16468 8234 2Gracircu 303 4789 1451 08

Porumb 302 10376 313355 1

34 FUNDAMENTAREA FIŞELOR TEHNOLOGICE PE CULTURI

Icircn vederea organizării proceselor de muncă şi de producţie icircn etapa pregătitoare se

icircntocmesc fişele tehnologice pe culturi Informaţiile cuprinse icircn fişele tehnologice servesc icircn

acelaşi timp la stabilirea tehnologiilor stabilirea destinaţiei producţiei determinarea volumului

lucrărilor mecanice şi manuale necesarul de forţă de muncă cantităţile de materiale şi mijloacele

financiare necesare pentru aprovizionare

DATELE NECESARE

1 Culturile incluse icircn planul de producţie al firmei

2 Suprafaţa ocupată de fiecare cultură icircn parte

3 Culturile premergătoare

4 Producţia medie şi totală a fiecărei culturi

5 Lucrările tehnologice icircn ordinea cronologică a executărilor

6 Perioada de executare şi data lucrării

7 Mijloacele cu care se execută lucrarea

8 Tarifele de plată pentru lucrările mecanice

9 Tarifele de plată pentru lucrările manuale pe categorii

10 Cuantumul taxelor pentru CAS şomaj risc asigurare

11 Amortismentul specific

12 Materialele necesare procesului tehnologic consumul normat pe UM preţul unitar şi cota

pentru cheltuielile de aprovizionare

41

13 Cota de cheltuieli indirecte (comune şi generale)

MODUL DE LUCRU

1 Se icircnscriu icircn fişă datele privind suprafaţa şi producţia medie Producţia medie se planifică

icircn raport cu fertilitatea solului şi cantitatea de icircngrăşămacircnt aplicată

2 Se icircnscriu lucrările tehnologice icircn ordinea executării lor precizacircndu-se toată perioada

optimă de execuţie şi durata fiecărei lucrări

3 Pentru fiecare icircn parte se determină volumul lucrărilor sumele necesare şi materiale

4 La lucrările manuale icircn raport cu volumul lucrării se calculează numărul de zile om iar

fondul de salarii rezultă icircnmulţind numărul de zile om necesar pentru evaluarea lucrării cu

tariful pe ziom corespunzător

5 Taxele asupra fondului de salarii se calculează aplicacircnd cota icircn proporţie de 30 pentru

CAS 5 pentru fondul de şomaj 1 pentru risc şi asigurare impozit 15 asupra sumei

care reprezintă fondul de salarii

6 Amortismentul specific se determină icircn raport cu valoarea de inventar a mijlocului fix

folosit exclusiv la cultura respectivă şi durata de folosire

7 Cota de cheltuieli pentru aprovizionare se calculează o cotă parte din valoarea

materialului folosit

8 Din icircnsumarea pentru lucrările mecanice lucrările manuale taxe asupra valorilor

materialelor se obţin cheltuielile de producţie

9 La cheltuielile directe se aplică cota de cheltuieli comune şi prin icircnsumarea lor se

determină cheltuielile de producţie

10 După fiecare trimestru se fac totalurile

11 Se calculează indicatorii cheltuieli de producţie la hectar şi costul la tona de produs

42

44

45

46

47

35 Organizarea lucrării de semănat la cultura gracircului

Semănatul este una dintre cele mai importante lucrări agricole de care depinde icircn ultimă instanţă obţinerea de producţii ridicate Suprafeţele icircntinse ocupate de culturi precum şi termenele restracircnse icircn care trebuie executat fac ca procesul de muncă al semănatului să ocupe un loc important icircn activitatea de producţie a exploataţiilor agricole

Etapele organizării lucrărilor de semănat cereale păioase sunt următoarele1 se stabileşte componenţa agregatului de semănat potrivit condiţiilor existente

(tractor plus semănătoare SUP-29 sau SUP-21)2 Se determină necesarul de agregate pentru terminarea semănatului icircn termen

optim folosind formula

icircn care

N ndash numărul de agregate pentru terminarea lucrării icircn timpul propusS ndash suprafaţa de icircnsămacircnţatn ndash numărul de zile icircn care trebuie terminată lucrareaP ndash randamentul zilnic al maşinii

(1)N = 303(512) = 5 agregate

Aşadar icircn prealabil trebuie cunoscut randamentul zilnic al agregatului de semănat folosit Aceasta se calculează după formula

icircn

care

P ndash randamentul zilnic al agregatului (ha)B ndash lăţimea de lucru a agregatului icircn lucru (m)V ndash viteza de deplasare a agregatului

icircn lucru (moră)t ndash durata zilei de lucru (ore)H ndash coeficientul de folosire a timpului de lucru (070-080)

(2)P = 366000807 10000 = 12 ha

3 Stabilirea lungimii marcatoarelor semănătoriiLungimea marcatoarelor adică distanţa la care trebuie aşezată piesa activă a marcatorului faţă de ultimul brăzdar se stabileşte icircn funcţie de

lăţimea de lucru a semănătorii (B) distanţa icircntre două brăzdare (b) distanţa icircntre roţile din faţă sau marginile exterioare ale şenilelor

tractorului (c)

= 11

= = 26

49

49

Cacircnd tractorul poate urmări urma lăsată de marcator atacirct cu roata din dreapta cacirct şi cu roata din stacircnga lungimea celor două marcatoare este egală şi este dată de relaţia

4 Stabilirea debitului semănătorii icircn funcţie de norma de sămacircnţă la hectar La icircnceputul lucrării trebuie icircntotdeauna să se verifice corectitudinea reglării debitului la icircnsămacircnţare Această verificare se face după formula

icircn

care

G ndash cantitatea de sămacircnţă cursă din semănătoare la un număr stabilit de icircnvacircrtiri a roţii semănătoriiA ndash norma de semănat la un ha (kg)d ndash lungimea roţii semănătorii (m)B ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)O ndash nr de icircnvacircrtituri a roţii semănătorii

(6)G= 2501743620 10000 = 313

5 Stabilirea dimensiunilor postatelor la semănat Lungimea maximă a postatelor la semănat este icircn funcţie de capacitatea cutiei semănătorii Pentru a uşura organizarea transportului de seminţe este indicat ca alimentarea semănătorii cu seminţe să se execute la un singur capăt a postatei ~n acest caz lungimea maximă a postatei se calculează după formula

icircn

care

L ndash lungimea maximă a postatei (m)Q ndash capacitatea coşului de alimentare

a semănătorii (kg)Y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii coşului de alimentare a semănătorii (icircn medie 070-080)A ndash norma de semănat (kgha)B ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)

(7)L = (051000040007) (25036) = 1556m

Icircn ce priveşte lăţimea postatei aceasta se determină icircn funcţie de lăţimea totală a parcelei de icircnsămacircnţat şi de metoda de deplasare a agregatului Ea se calculează aşa icircncacirct să asigure de lucru agregatului pentru 1-2 zile de lucru

Lăţimea postatei la semănatul icircn suveică se calculează după formula

icircn care

l ndash lăţimea postatei (m)P ndash productivitatea zilnică a agregatului (hazi)Z ndash durata icircn zile a lucrului pe aceeaşi postată (1-2 zile)L ndash lungimea postatei (m)

(8)l = 10000122 1556 = 154m

6 Lăţimea zonei de icircntoarcere a agregatului Pentru icircntoarcerea agregatului la capetele parcelei se delimitează o facircşie de teren denumită bdquozonă de icircntoarcereldquo Delimitarea acestei zone se face icircn cazul deplasărilor icircn parcursul liniar cu buclă şi fără buclă Lăţimea zonei de icircntoarcere este dată de relaţia

50

50

icircn care

E ndash lăţimea zonei de icircntoarcereR ndash raza de icircntoarcere a agregatuluie ndash lungimea de ieşire a agregatului (adică distanţa de la centrul agregatului mijlocul osiei motoare a tractorului) pacircnă la organele active ale maşinii

(9)E = 34 + 15 = 135m

Aceasta reprezintă lungimea cu care trebuie să se deplaseze centrul agregatului pentru aducerea organelor active ale maşinii agricole pe linia de icircntoarcere a lucrului

7 Stabilirea distanţei dintre punctele de alimentare a semănătorii Distanţa dintre punctele de alimentare a semănătorii se determină icircn funcţie de metoda de deplasare a agregatului la semănat ~n cazul semănatului icircn suveică lungimea postatei este determinată icircn funcţie de capacitatea cutiei de seminţe icircn aşa fel ca alimentarea semănătorii să se facă numai la unul din capetele postatei distanţa dintre punctele de alimentare se află după formula

icircn care

D ndash distanţa dintre punctele de alimentare (m)B ndash lăţimea de lucru a agregatului (m)T ndash numărul turelor (adică nr curselor dus-icircntors) pe care le face agregatul pacircnă la golirea coşului semănătorii

(1)D = 2362 = 144m

Icircn cazul cacircnd lungimea postatei nu este determinată icircn funcţie de capacitatea cutiei de seminţe este necesar ca icircn prealabil să cunoaştem turele pe care le face agregatul pacircnă la golirea coşului semănătorii Aceasta se determină icircmpărţind lungimea drumului pe care icircl face semănătoarea pacircnă la golirea cutiei sale pe lungimea cursei de lucru dus şi icircntors ~n acest scop se foloseşte următoarea formulă

icircn care

T ndash numărul turelorQ ndash capacitatea cutiei semănătorii

(kg)Y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii cutiei (080)A ndash norma de semănat (kgha)B ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)L ndash lungimea postatei (m)

T= (1000040007) (2503621556) = 1Icircn cazul semănării icircn bdquolaturildquo sau bdquope două jumătăţi ale postateildquo distanţa dintre

punctele de alimentare se calculează după formula = 136 = 36

(semnificaţiile literelor sunt aceleaşi ca la formulele (10) şi (11)

51

51

8 Stabilirea cantităţilor de seminţe ce se pun la punctele de alimentare Cantităţile de seminţe care se pun la primul punct de alimentare se calculează după formula

= 4001 = 400kgiar cantitatea care se pune la punctele următoare este

icircn care

C ndash cantitatea de seminţe necesară alimentării agregatului (kg)Q capacitatea coşului semănătorii (kg)y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii cutieia ndash nr semănătorilor icircn agregat

(14)C1 = 400071 = 280kg

9 Stabilirea necesarului zilnic de muncitori pentru semănat şi transportat seminţele Necesarul zilnic de muncitori pentru deservirea semănătorilor variază icircn raport cu numărul de agregate folosite zilnic şi al maşinilor ce compun agregatul

10 Necesarul de mijloace de transport se stabileşte icircn funcţie de cantităţile de seminţe necesare semănătorilor la o icircncărcare timpul de golire a semănătorilor capacitatea mijloacelor de transport distanţa de transport şi timpul necesar pentru un ciclu de transport

~n primul racircnd se determină timpul icircn care se consumă cantitatea de seminţe existentă icircn cutia semănătorii folosind relaţia

icircn care

q ndash capacitatea cutiei semănătorii (kg)085 ndash coeficientul de folosire a cutiei semănătoriiB ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)V ndash viteza de lucru a agregatului (moră)N ndash norma de sămacircnţă la ha (kg)

Tgol = (10000400085) (366000250) = 063h = 38min

Numărul de mijloace de transport necesare zilnic se determină pe baza relaţiei

icircn care

Nt ndash numărul mijloacelor de transportn ndash numărul semănătorilor ce lucreazăt ndash durata unui ciclu de transport (min)Cm ndash capacitatea mijlocului de transport (kg)

Nt = (540008530) (38400) = 33 = 311 Se determină necesarul de saci pentru transportul seminţelor cunoscacircnd că

pentru uşurarea manipulării se recomandă ca un sac să aibă 40 kg

Nr saci = (512250) 40 = 375 sacizi

52

52

Centralizarea datelor

Nr crt

Specificare UMAgregatul folosit

Tractor + (SUP-29)

Tractor + SUP-21

1 Productivitatea zilnică a agregatului haschimb 12

2 Necesarul zilnic de-tractoare nr 5-semănători nr 5

3Productivitatea zilnică a tuturor agregatelor

hazi 60

4Dimensiunile solei de semănat

-lungime m 1556-lăţime m 1947-suprafaţă ha 303

5Dimensiunea parcelelor de semănat

-lungime m 1556-lăţime m 154-suprafaţă 24

6Lungimea marcatorului

-dreapta m 11-stacircnga m 26

7Norma de icircnsămacircnţare

-la 20 icircnvacircrtituri kg 3-la hectar kg 250

8Distanţa dintre punctele de alimentare cu seminţe

m 144

9Cantitatea de seminţe ce se pune la punct de alimentare

-la primul punct

kg 400

-la punctele următoare

kg 280

10 Necesarul zilnic de muncitori

-pt servirea semănătorii

nr 5

-pt transportul seminţelor

nr 3

-total nr 8

11Lăţimea facircşiei de icircntoarcere a agregatului

m 135

12Necesarul zilnic de mijl de transport

-atelaje nr-tractor+remorcă nr 3-auto-camion nr

13Necesar saci pt transportul seminţelor

nr 375

53

53

36 Evaluarea producţiei

Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţieiacestora

Evaluarea se face icircn două etape1) icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele

caracteristice de dezvoltare a plantelor2) icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite

norme standardizate~n funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfel

1) Gracircu orz (orz - 1 iunie gracircu - 15 iunie) Gracircu Boemandash se stabileşte numărul punctelor de control icircn funcţie de mărimea şi

uniformitatea parcelelor(icircn cazul parcele de pacircnă la 100 ha - 5 puncte pe suprafeţe mai mari de 100 ha - 10 puncte)

Determinările se fac cu ajutorul ramei metrice (un cadru de 1 metru patrat)Metodologie de lucrundash se numără spicele din interiorul ramei metricendash se stabileşte numărul mediu de boabe icircn spicndash se calculează producţia medie la hectar astfel

Q kgha = (360353610000) (10001000) = 4536kgha

Q kgha - producţia medie kgha Nsp - număr mediu de spice la mp (medie pe toate punctele de control) 360Nb - număr mediu de boabe icircn spice 35MMB - greutatea a 1000 boabe (grame)3610000 mp = 1 ha1000 x 1000 = 1000 grame x 1000 boabe

Exemplu

2) Porumb (1 septembrie) DKC 3511ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 28 mp (4 racircnduri x 070 x 10 m

lungime 070 (m) - distanţa dintre racircnduri)ndash se numără ştiuleţii la fiecare punct de controlndash se calculează numărul de ştiuleţi la hectar

54

54

Nstha = (30010000)(510) = 60000

Nstha - număr de ştiuleţi la hanst - numărul de ştiuleţi număraţi la toate punctele de controld - suprafaţa unui punct de control (mp)i - numărul punctelor de control

ndash se determină apoi numărul de boabe pe ştiuletendash se calculează apoi producţia medie la hectar

Q kgha = (60000588337) (10001000) = 11889 kgha

Q kgha - producţia medieNst - număr ştiuleţi la hectar 60000Nb - număr mediu de boabe pe ştiulete 588MMB - greutatea a 1000 boabe (grame) 337

Exemplu

3) Floarea soarelui (15 august)ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 28 mp (4 racircnduri x 070 x 10)ndash se numără capitulele la fiecare punct de control şi se stabileşte numărul mediu

de capitule la ha după formula

Ncpha - număr total de capitule la hancp - număr de capitule numărate la toate punctele de controld - suprafaţa unui punct de controli - numărul punctelor de control

ndash se determină numărul mediu de seminţe pe capitul(Ns)ndash se calculează producţia medie la hectar astfel

55

55

Q kgha - producţia medieNcp - număr mediu de capitule la hectarNs - număr seminţe pe capitulMMB - greutatea a 1000 seminţe icircn grame

Exemplu

4) Sfecla de zahăr (1 septembrie)ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 10 mp (3 racircnduri x 045 m x 74 m

lungime)ndash la fiecare punct de control plantele se recoltează se decoletează (tăierea

frunzelor) se curăţă de pămacircnt şi se cacircntărescndash se determină producţia medie astfel

q - cantitatea de rădăcini recoltate din punctele de control (kg)d - suprafaţa unui punct de control (mp)i - numărul punctelor de control

ndash la producţia stabilită se adaugă sporul de producţie ce se va realiza de la data evaluării la data prevăzută a se recolta (18 grziplantă)

Exemplu

5) Fructe (1 septembrie) MĂRMetoda de evaluare diferă icircn funcţie de tipul de livadă clasică sau intensivă dar

icircn mare constă icircn următoarele etapendash se stabileşte numărul de pomi pentru examinare (2 - 5 ) 480ndash se determină numărul mediu de fructe pe pom şi greutatea acestora icircn kg 30kg

167 de fructe

56

56

ndash se icircnmulţeşte numărul mediu de fructe pe pom cu numărul de pomi existenţi la ha şi se obţine astfel producţia medie la ha 16032 kgha

6) Struguri (de masă - 15 iulie de vin - 1 septembrie)ndash evaluarea se face separat la viile nobile şi la viile de hibrizindash se stabileşte numărul de butuci pe rod la ha cu relaţia

Nbha - numărul de butuci pe rod la hadr - distanţa dintre racircnduri (m)db - distanţa icircntre butuci pe racircnd (m)Ng - număr mediu de goluri (butuci neproductiviinexistenţi) la ha icircn procente

ndash se evaluează producţia de struguri pe butuc număracircndu-se toţi strugurii de pe un număr de 1 - 2 din butucii existenţi pe lot (se recomandă să se efectueze numărătoarea strugurilor pe fiecare al 10-lea butuc din 15 icircn 15 racircnduri)

Producţia de struguri pe butuc se calculează astfel

Pmb - producţia medie pe butuc (grame)Gms - greutatea medie a strugurilor (grame)Ns - numărul de struguri total găsiţi la numărătoareNba - numărul butucilor analizaţi

ndash se calculează producţia medie de struguri la ha cu formula

Pmha - producţia medie de struguri la ha (kg)Nbha - numărul de butuci pe rod la haPmb - producţia medie pe butuc (grame)

Exemplu

57

57

CAPITOLUL IV DETERMINAREA PRAGULUI DE RENTABILITATE (A PUNCTULUI CRITIC) PE CULTURI

Punctul critic marchează acea dimensiune a producţiei medii la care icircncasările din

valorificarea producţiei sunt egale cu cheltuielile totale de producţie deci acel punct al

producţiei medii la care nu se obţine profit dar nu se icircnregistrează nici pierderi

Mărimea costului de producţie şi a ratei profitului se găsesc icircntr-o stracircnsă legătură

cu raportul dintre cheltuielile de exploatare şi cantitatea de produse realizate Prin analiza

costurilor şi cheltuielilor de exploatare icircntreprinzătorul poate calcula nivelul minim de

activitate cerut de menţinerea icircn stare de funcţionare a firmei Cunoscacircnd pragul de

rentabilitate se poate proiecta volumul de vacircnzări icircn vederea obţinerii profitului scontat

De asemenea creditorii şi investitorii solicită adesea efectuarea analizei punctului

critic pentru a ajuta icircn evaluarea cacircştigurilor potenţiale ale unei afaceri şi icircn consecinţă

aceasta trebuie introdusă icircn planul de afaceri

Punctul critic se poate determina icircn două moduri şi anume fără profit programat

sau cu profit programat

Calculul punctului critic fără profit programat este exprimat printr-o relaţie

simplă

y = yי

y = Pvx

yי = Cvx + CF

Pvx = Cvx + CF

x(Pv ndash Cv) = CF

icircn care

y ndash veniturile din valorificarea producţiei (mii lei)

yי - cheltuielile totale icircnregistrate (mii lei)

Pv ndash preţul de vacircnzare unitar

x ndash producţia medie sau volumul vacircnzărilor (unităţi fizice)

Cv ndash cheltuieli variabile unitare

58

58

CF ndash costuri fixe totale

De unde x marchează acea dimensiune a producţiei la care nu se icircnregistrează nici

profit nici pierderi

Determinarea cantitativă şi reprezentarea grafică a PC la cultura Porumb

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Incărcat transportat IC (PK) t 2881 180225 575

22 Descărcat IC (PK) t 2881 2444609 78

33 Incărcat transportat IC (N) t 10 2484545 793

44 Descărcat IC (N) t 1655 6371 02

55 Transportat apa prep sol mii l 30 599 019

66 Incărcat transportat săm t 66 599359 191

77 Recoltat porumb boabe t 530 2606662 832

88 Transportat porumb boabe t 225 1245 04

99

1010

TOTALTOTAL 9962236 31792

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch Variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologicacopy= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

59

59

Cheltuielile fixe

NrNr CrtCrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) copycopy (d)(d) (e)(e)

11 Adm Şi deservit IC (PK) ha 302 617645 2045

22 Arat 25 cm +grăpat ha 302 1140192 3775

33 Adm Şi deservit IC (N) ha 302 630389 2087

44 Erbicidat şi deservit ha 302 61155 2025

55 Discuit si preg Pat germ Ha 302 586536 1942

66 Semănat +deservit ha 302 472517 1565

77 Prăşit mecanic I ha 302 819024 2712

88 Prăit mecanic II ha 302 654182 2166

99

1010

TOTALTOTAL 5532035 18318

(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)

60

60

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura porumb - fără profit programat

Ch variabile Cv = 9962236 lei

Ch fixe totale CF = 5532035 lei

Ch fixeha CFha = 18318 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 11 leikg = 1100 leit

Producţia totală de PT= 313355 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 302 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 33961599 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 9962236 + 33961599 = 133583959 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 133583959 313355=

4263leit

Productia medie de porumb la punctul critic (X)

X= (CFha)(Pv-CVt) = 18318 ( 1100 ndash 4263 ) = 272 tha = 2720 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 272 tha 4263 leit = 115953 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx =18318 leiha+ 115953 leiha =299133 leiha

Nivelul producţiei de 2720 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la

cultura porumb icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de

2720 la preţul de 11 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie

Depăşirea acestui nivel al producţiei (2720 ha) duce la obţinerea unui profit iar

scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi

61

61

62

PROFI

T

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

2720 kg2720 kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

18318

leiha

299133

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura porumb ndash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

62

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura porumb - cu profit programat

Ch variabile Cv = 9962236 lei

Ch fixe totale CF = 5532035 lei

Ch fixeha CFha = 18318 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 11 leikg = 1100 leit

Producţia totală de PT= 313355 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 302 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 33961599 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)

Pr = 500000lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 9962236 + 33961599 = 133583959 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 133583959 313355=

4263leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha=PrS =500000302= 165562 leiha

Producţia medie de porumb la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 18318+165562) ( 1100 - 4263 )= 517 tha

= 5170 kgha

Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 517 tha 4263 leit = 220397 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 18318 leiha+ 220397leiha = 403577 leiha

63

63

64

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

5170 kg5170 kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

18318

leiha

403577

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura porumb ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

64

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura porumb

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 9962236 9962236

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 33961599 33961599

Ch variabile totale CVT lei 133583959 133583959

Ch variabile t CVt leit 4263 4263

Ch fixe totale CF lei 5532035 5532035

Ch fixe ha CFha leiha 18318 18318

Profit programat total Pr lei 500000

Profit programat ha Prha leiha 165562

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 2720

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 5170

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 115953 220397

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 299133 403577

Preţ de vacircnzare t Pv leit 1100 1100

Suprafaţa cultivată S ha 302 302

65

65

DETERMINAREA CANTITATIVĂ ȘI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA gracircu

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Incărcat transportat IC (PK) t 4605 260015 179

22 Descărcat IC (PK) t 4605 495645 341

33 Incărcat transportat săm t 666 601343 414

44 Incărcat transportat IC (N) t 10 97019 669

55 Descărcat IC (N) t 6454 24848 017

66 Transportat apa prep sol mii l 30 599 04

77 Recoltat grau t 530 2614762 1802

88 Transportat gracircu t 225 1245 09

99

1010

TOTALTOTAL 49504298 34115

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

66

66

Cheltuielile fixe

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Adm şi deservit IC (PK) ha 303 619685 2045

22 Arat 18 - 20 cm +grăpat ha 303 1025772 3385

33 Discuit si preg pat germ ha 303 588479 1942

44 Semănat +deservit ha 303 474081 1565

55 Adm şi deservit IC (N) ha 303 632476 2087

66 Adm şi deservit ha 303 613575 2025

77

88

99

1010

TOTALTOTAL 3954068 130497

(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)

67

67

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura gracircu - fără profit programat

Ch variabile Cv = 49504298 lei

Ch fixe totale CF = 3954068 lei

Ch fixeha CFha = 130497 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 09 leikg = 900 leit

Producţia totală de gracircu PT= 145107 t

Suprafata cultivată cu gracircu S = 303 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 14849866 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 49504298 + 14849866 = 64354164 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 64354164 145107 =

4435leit

Productia medie de gracircu la punctul critic (X)

X= (CFha)(Pv-CVt) = 130497 ( 900 - 4435 ) = 286 tha

= 2860 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 286 tha 4435 leit = 12684 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 130497 leiha+ 126841 leiha = 257338 leiha

Nivelul producţiei de 2860 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la

cultura de gracircu icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de

2860 la preţul de 09 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie

Depăşirea acestui nivel al producţiei (2860 ha) duce la obţinerea unui profit iar

scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi

68

68

69

PROFI

T

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

2860 kg2860 kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

130497

leiha

257338

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura gracircu ndash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

69

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura gracircu - cu profit programat

Ch variabile Cv = 49504298 lei

Ch fixe totale CF = 3954068 lei

Ch fixeha CFha = 130497 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 09 leikg = 900 leit

Producţia totală de gracircu PT= 145107 t

Suprafata cultivată cu gracircu S = 303 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 14849866 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)

Pr = 400000 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 49504298 + 14849866 = 64354164 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 64354164 145107 =

4435leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 400000 303 =

132013 leiha

Producţia medie de gracircu la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 130497 + 132013 ) ( 900 - 4435 )

= 575 tha = 5750 kgha

Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 575tha 4435 leit = 255012 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx =130497 leiha+ 255012leiha = 385509 leiha

70

70

71

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

5750 kg5750 kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

130497

leiha

3855

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura gracircu ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

71

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura gracircu

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 49504298 49504298

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 14849866 14849866

Ch variabile totale CVT lei 64354164 64354164

Ch variabile t CVt leit 4435 4435

Ch fixe totale CF lei 3954068 3954068

Ch fixe ha CFha leiha 130497 130497

Profit programat total Pr lei 400000

Profit programat ha Prha leiha 132013

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 2860

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 5750

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 12684 255012

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 257338 385509

Preţ de vacircnzare t Pv leit 900 900

Suprafaţa cultivată S ha 303 303

72

72

DETERMINAREA CANTITATIVĂ ȘI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA măr

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Incărcat transportat IC (PK) T 124 694 84

22 Descărcat IC (PK) T 124 145896 177

33 Adm şi deservit IC (PK) T 50 691 839

44 Administrat gunoi de grajd T 50 288 35

55 Săpat gropi pt plantat pomi Buc 048 281 34

66 Plantat + udat Buc 048 7488 909

77 Tăieri de forma coroanei Buc 25 25 03

88 Incărcat transportat IC (N) T 0855 1107 134

99 Adm şi deservit IC T 5 896 109

1010 Transportat apa prep sol T 3 4592 558

1111 Recoltat prune T 5 187 23

1212 Transportat prune T 8234 14327 174

TOTALTOTAL 1914066 2325

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

Cheltuielile fixe

73

73

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Arătură in livadă Ha 5 2057 4114

22 Discuit arătura Ha 5 913 1826

33 Prăşit printre racircnduri Ha 5 804 1608

44 Stropit cu insecto-fungicide Ha 5 1802 3604

55 Erbicidat şi deservit Ha 5 690 138

66

77

88

99

1010

TOTALTOTAL 6266 12532

(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)

74

74

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura măr - fără profit programat

Ch variabile Cv = 1914066 lei

Ch fixe totale CF = 6266 lei

Ch fixeha CFha = 12532 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 1 leikg =1000 leit

Producţia totală de mere PT= 8234 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 5 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 673021 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 1914066 + 673021 = 2587087 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 2587087 8234 = 3142 leit

Productia medie de mere la punctul critic (X)

X= (CFha)(Pv-CVt) = 12532 ( 1000 - 3142 ) = 19 tha

= 1900 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 19 tha 3142 leit = 59698 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx =12532 leiha+ 59698 leiha =185018 leiha

Nivelul producţiei de 1900 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la

cultura de măr icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de

1900 la preţul de 1 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie Depăşirea

acestui nivel al producţiei (1900 ha) duce la obţinerea unui profit iar scăderea

producţiei sub acest nivel determină pierderi

75

75

76

PROFI

T

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

1900 kg1900 kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

12532

leiha

185018

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura măr ndash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

76

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura măr - cu profit programat

Ch variabile Cv = 1914066 lei

Ch fixe totale CF = 6266 lei

Ch fixeha CFha = 12532 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 1 leikg =1000 leit

Producţia totală de mere PT= 8234 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 5 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 673021 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)

Pr = 100000 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 1914066 + 673021 = 2587087 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 2587087 8234 = 3142 leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 100000 5

= 20000 leiha

Producţia medie de mere la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 12532 + 20000 ) (1000 - 3142 )

= 31 tha = 31000 kgha

Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 31 tha 3142 leit = 97402 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx =12532 leiha+97402 leiha = 109934 leiha

77

77

78

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

31000 kg31000 kghaha

7500

5000

1000

2500

10000

15000

12500

12532

leiha

109934

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura măr ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

78

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura măr

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 1914066 1914066

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 673021 673021

Ch variabile totale CVT lei 2587087 2587087

Ch variabile t CVt leit 3142 3142

Ch fixe totale CF lei 6266 6266

Ch fixe ha CFha leiha 12532 12532

Profit programat total Pr lei 100000

Profit programat ha Prha leiha 20000

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 1900

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 31000

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 59698 97402

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 185018 109934

Preţ de vacircnzare t Pv leit 1000 1000

Suprafaţa cultivată S ha 5 5

79

79

CAPITOLUL VCAPITOLUL VCONCLUZII ŞI RECOMANDĂRICONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI

Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţiei acestora

Evaluarea se face icircn două etape- icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele caracteristice de dezvoltare a plantelor- icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite norme standardizate

Icircn funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfelPorumb 3133 toneGrau 1451 toneMăr 82 toneEfectuacircnd eficiența celor trei culturi icircn urma rezultatelor acestora am

observat că cultura cea mai favorabilă este porumbul urmată de cultura grăacircluiPe viitor cea mai bună cultură atat cantitativă cacirct și calitativă este cultura porumbului

80

80

  • A DATE GENERALE PRIVITOARE LA SOLICITANT
    • A1 Numele solicitantului
    • A2 Obiectul de activitate
    • A3 Forma juridica a solicitantului
    • A4 Structura capitalului social si evoluţia acestuia de la icircnfiinţare
    • A5 Administratorii societatii
    • A6 Informaţii referitoare la locul desfasurarii activitatii solicitantului
      • B DESCRIEREA ACTIVITATII CURENTE
        • B1 Istoricul activitatii
        • B2 Principalele mijloace fixe care compun patrimoniul actual al solicitantului
        • B3 Descrierea activitatilor curente (agricole si non-agricole) si a tehnologiilor aplicate
        • B4 Politica de aprovizionare Furnizori de materii prime
        • B5 Politica de desfacere Canale de distribuţie
          • C PREZENTAREA PROIECTULUI
            • C1 Obiectivele proiectului
            • TRACTOR SAME MODEL EXPLORER 3-100
            • C3 Managementul proiectului
            • C4 Lista de achizitii si sursele de achiziţii pentru activele ce fac obiectul proiectului materiile prime pentru punerea in functiune a proiectului
            • C5 Personal si instruire
            • C6 Graficul estimat al proiectului
            • C7 Impactul proiectului asupra dezvoltarii zonei si a mediului de afaceri
              • D PROIECŢII FINANCIARE SI INDICATORI FINANCIARI
                • D1 Bazele de productie
                • D2 Contul de profit si pierderi previzionat ( pe o perioada de 3 ani )
                • D3 Fluxul de numerar previzionat ( pe o perioada de 3 ani )
                • D4 Indicatorii financiari
                • Tabelul 1
                  • Tabelul 3
                    • Centralizarea datelor
Page 2: Duceac Ionut

INTRODUCERE

Reforma economică din agricultură la nivel micro- sau macrosocial

prezintă pe lacircngă schimbarea fundamentală a formei de proprietate şi

schimbarea radicală a funcţiilor de producţie a relaţiilor de schimb şi de

repartiţie a profitului

Reintrarea agriculturii romacircneşti icircn reţeaua relaţiilor economiei de

piaţă a relaţiilor de concurenţă unde criteriul de bază este doar eficienţa şi

calitatea necesită un nou tip de management care prin metodele şi

tehnicile utilizate să corespundă cerinţelor diferitelor tipuri de exploataţii

agricole

Icircntocmirea proiectului de an la disciplina de Management general

ocupă un loc important icircn cadrul pregătirii de ansamblu a viitorilor specialişti

Pentru elaborarea proiectului de an disciplina pune la dispoziţia

studenţilor prezentul ghid elaborat icircn conformitate cu reglementările şi

normativele actuale

Ghidul pentru icircntocmirea proiectului de an la disciplina Management

general se adresează icircn special studenţilor de la Facultatea de

Agricultură specializarea Inginerie economică icircn agricultură

2

Tema proiectului

PROIECT MANAGERIAL DE IcircMBUNĂTĂŢIRE A REZULTATELOR TEHNICO - ECONOMICE DE

ANSAMBLU A SC ALBINA SA

3

CUPRINS

CAP I PLANUL DE AFACERI PENTRU CREŞTEREA EFICIENŢEICAP I PLANUL DE AFACERI PENTRU CREŞTEREA EFICIENŢEI ECONOMICE A FIRMEI SC ALBINA SAECONOMICE A FIRMEI SC ALBINA SA

PARTEA I - DESCRIEREA SOLICITANTULUI A DATE GENERALE PRIVITOARE LA SOLICITANT

A1 Numele solicitantuluiA2 Obiectul de activitateA3 Forma juridica a solicitantuluiA4 Structura capitalului social si evoluţia acestuia de la icircnfiinţareA5 Administratorii societatiiA6 Informaţii referitoare la locul desfasurarii activitatii solicitantului A7 Litigii ( in desfăşurare )B DESCRIEREA ACTIVITATII CURENTEB1 Istoricul activitatii B2 Principalele mijloace fixe care compun patrimoniul actual al solicitantului B3 Descrierea activitatilor curente si a tehnologiilor aplicateB4 Politica de aprovizionare Furnizori de materii primeB5 Politica de desfacere Canale de distribuţie

PARTEA A II - A - DESCRIEREA INVESTIȚIEI

C PREZENTAREA PROIECTULUIC1 Obiectivele proiectuluiC2 Descrierea tehnica a proiectului C3 Managementul proiectuluiC4 Lista de achizitii si sursele de achiziţii C5 Personal si instruireC6 Graficul estimat al proiectuluiC7 Impactul proiectului asupra dezvoltarii zonei si a mediului de afaceri

D PROIECŢII FINANCIARE SI INDICATORI FINANCIARID1 Bazele de productieD2 Contul de profit si pierderi previzionat D3 Fluxul de numerar previzionat D4 Indicatorii financiari

CAPITOLUL II STRUCTURA FONDULUI FUNCIAR ŞI IcircNTOCMIREACAPITOLUL II STRUCTURA FONDULUI FUNCIAR ŞI IcircNTOCMIREA ASOLAMENTULUIASOLAMENTULUI

CAPITOLUL III ORGANIZAREA PROCESULUI DE PRODUCŢIECAPITOLUL III ORGANIZAREA PROCESULUI DE PRODUCŢIE AGRICOLĂAGRICOLĂ

CAPITOLUL IV DETERMINAREA PRAGULUI DE RENTABILITATECAPITOLUL IV DETERMINAREA PRAGULUI DE RENTABILITATE (PUNCTULUI CRITIC) PE CULTURI(PUNCTULUI CRITIC) PE CULTURI

CAPITOLUL 4 CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI CAPITOLUL 4 CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI

4

CAP ICAP IPLANUL DE AFACERI PENTRU PLANUL DE AFACERI PENTRU CREȘTEREA EFICIENȚEICREȘTEREA EFICIENȚEI

ECONOMICE A FIRMEI SC ALBINA SAECONOMICE A FIRMEI SC ALBINA SAPARTEA I - DESCRIEREA SOLICITANTULUI

A DATE GENERALE PRIVITOARE LA SOLICITANT

A1 Numele solicitantului

DUCEAC IONUT - PERSOANA FIZICA

A2 Obiectul de activitate

SC ALBINA SRL s-a autorizat pentru Cod CAEN 0126 Apicultura

A3 Forma juridica a solicitantului

-denumire SC ALBINA SRL

-adresa Secuieni Neamt

-cod unic de inregistrare 15247821

-cod CAEN 0126 Apicultura

-nr cont bancar RO85BRDE120SV01534381370

-banca BRD SGS Roman

A4 Structura capitalului social si evoluţia acestuia de la icircnfiinţare Tabel A41NU ESTE CAZUL

Structura acţionariatSTRUCTURA ACŢIONARIAT SC ALBINA SA SC ALBINA SA LA DATA 28022012

NrCrt

Denumire acţionar

Nr de actiuniparţi

sociale deţinute

(Buc)

Valoare nominala

a parţii sociale(lei)

Valoare totala(lei)

Participarela capital

()

1 DUCEAC IONUT 51 60 602 ZABALAN GABRIEL 49 40 40

N

TOTAL 100 100 0 100

5

Tabel A42NU ESTE CAZUL

Date de identificare ale acţionarilor

DATELE DE IDENTIFICARE ALE ACTIONARILOR PERSOANE FIZICE SISAU JURIDICE

NrCrt

Denumire acţionar

BICI (Persoane fizice)

Cod Unic de Inregistrare(Societati)

CNP(Persoane fizice) Adresa

Participarela capital

()

1DUCEAC IONUT 1902221182298 Secuieni

judNeamt60

2ZABALAN GABRIEL 1923083888299 Secuieni

judNeamt40

N

TOTAL 100

A5 Administratorii societatii Tabel A51

Administratorii societatii

NrCrt

Nume prenume

BICI PP SerieNrLocul si

data emiterii

CNPLocul si

data naşterii

Domiciliu Funcţia

1 DUCEAC IONUT

NT247123Neamt

040102

1902221182298Secuieni

JUD NEAMT

SecuieniJUD Neamt

AD-TOR

2

6

Tabel A52

NU ESTE CAZUL

Cenzorii societatii

NrCrt

Nume prenume

BICI PP SerieNrLocul si

data emiterii

CNPLocul si

data naşterii

Domiciliu Funcţia

1

DUCEAC IONUT

NT247123

Secuieni 040102

1902221182298Secuieni

JUD NEAMT

Secuieni JUD Neamt

AD-TOR

2ZABALAN GABRIEL

NT266199

Secuieni 060105

1923083888299Secuieni

JUD NEAMT

Secuieni JUD Neamt

Director sef

A6 Informaţii referitoare la locul desfasurarii activitatii solicitantului

Tabel A61Puncte de lucru

NrCrt

TipSediul social punct de lucru

sucursala filiala loc de vanzareActivitate Localizare Adresa

1

Secuieni JudNeamt

Producerea de-miere-polen-familii albine

Secuieni Jud NEAMT

Secuieni JudNeamt

2

B DESCRIEREA ACTIVITATII CURENTE

B1 Istoricul activitatii

Compania SC ALBINA SA este cea mai moderna ferma apicola din Secuieni produsele sale

concurand cu success pe piata locala

Ferma a luat fiinta in anul 2000 si pana in prezent a adus imbunatatiri semnificative din

punct de vedere tehnologic astfel produsele obtinute au o calitate superioara

7

Societatea este din punct de vedere tehnologic si organizatoric la nivelul performantelor

din Europalucru ce s-a realizat pe parcursul a 13 aniprin investititii masive de capital

SC ALBINA SA lupta sa furnizeze produse si servicii de inalta calitateastfel incat clientii

sa sa beneficieze de o valoare

B2 Principalele mijloace fixe care compun patrimoniul actual al solicitantului

NU ESTE CAZULTabel B21

Mijloace fixe cu exceptia terenurilor aflate in patrimoniul societatii in prezent

NrCrt

Denumire mijloc fixData achizitionarii PV NIR

Grupa de incadrare contabila

Valoare de intrare

Amortizarea cumulata la

data ultimului

bilant contabil

Valoarea rămasa la data

ultimului bilant

contabil

Buc

1 Centrifuga 4 R inox Mijloc Fix 12500 10000 2500 12 Tava de descapacit 1520 1000 520 13 Furculita de descapacit x 2 120 100 20 14 Cutit de descapacit x 2 Mijloc Fix 500 400 100 15 Strecuratoare miere 175 100 75 16 Colector de polen x 25 Mijloc Fix 7500 5000 2500 17 Hranitor x 25 1375 1000 375 18 Dalta apicola x 2 134 100 34 19 Afumator x 2 Mijloc Fix 520 250 270 110 Perie apicola x 2 90 50 40 111 Ladita de transport rame 60 40 20 112 Gratie de urdinis x 25 Mijloc Fix 750 500 250 113 Rama de ventilatie x 25 3700 3000 700 114 Scaun apicol 60 30 30 115 Suport pentru stup x 25 Mijloc Fix 1875 1000 875 1

Tabel B22

Nr

Crt

LO

CA

LIT

AT

EJ

UD

ET

SU

PR

AF

A

TO

TA

LA

(MP

)C

AT

EG

OR

IA

DE

FO

LO

SIR

E

IND

IVIZ

A

EX

CL

US

IVA

(M

P)

VA

LO

AR

EA

C

ON

TA

BIL

A

(LE

I)

SE

RIE

C

ER

TIF

ICA

T

NR

C

ER

TIF

ICA

T

DA

TA

E

MIT

ER

II

1 Secuienijud Neamt 4000 mp E 74500 154N 327 01011991N

TOTAL NA NA NA NA

8

B3 Descrierea activitatilor curente (agricole si non-agricole) si a tehnologiilor aplicate

Buget de venituri - cheltuieli și consumuri intermediare pentru produsul - Miere

Indicatori UM Cantitate

Pret VALOAREUM

ICONSUMURI (CHELTUIELI) MATERIALE (1+2+3+4+5+6) 3198100

1 Combustibil L 2000 59 11800002 Apa si canal msup3 100 24 240003 Energie electrica Kw 30000 053 15900004 Romtelecom min 1000 004 40005 Gaz msup3 550 12 66000

6Cheltuieli cu aprovizionarea ( 10din 1) lei 334100

IICONSUMURI(CHELTUIELI) CU FORTA DE MUNCA 173000

7Personalul permanent implicat icircn producție zo 10 30 30000

8Personal sezonier implicat icircn producție zo 2 20 4000

9 Personalul administrative persoane 1 50 500010 Fond retribuire zo 134000

III ALTE CONSUMURI(7+8+9+10) 8651133

11 Cheltuieli generale(3din I+II) Lei 101133

12 Dobacircnzi la credite Lei 500000

13 Asigurări (8 din valoare ) Lei 635000014 Amortismente Lei 1700000

ATOTAL CONSUMURI INTERMEDIARE (I+II+III) 12022233

B VALOAREA PRODUCTIEI 10000000 1400000000B1 Miere kg 10000000 14 1400000000

C VENIT IMPOZABIL(B-A) 1387977767

C1 (-)Impozite si taxe 500000 C2 (+)Subvenţii 30000000D PROFIT BRUT 1357477767

E IMPOZITUL PE VENIT 222076443F PROFIT NET 1165901324

G COST DE PRODUCTIE 042H Profit la kg 117

9

3 Cheltuieli cu energia electrica si combustibil

Indicatori kw kw Lei LeiValoare leibuc

Curs leuEuro =43791zi

unitate anunitate Kw anunitate

CONSUMURI CU ENERGIA bucunitate Zile an 36500

Consum energie 8219 300000005

3 1590000 1590000

Total (lei)an 1590000 Total (Euro) 363088 363088Revine pe kg miere (lei) 000

Revine pe kg miere (Euro) 000 bucunitate Zile an 36500

Consum energie mentinere ambient 189 10000005

3 53000 53000

Total (lei)moara 53000

Total (Euro) 12103 Revine pe kg miere (lei) 000

Revine pe kg miere (Euro) 000

kwunitate Zile an 36500

Consum energie iluminat 189 5000005

3 26500 26500Total (lei)moara 26500

Total (Euro) 6051

Revine pe produs (lei) 000

Revine pe produs (Euro) 000

Indicatori litri litri lei Lei

zi

unitate anunitate litru anunitate

10

CONSUMUL CU COMBUSTIBILUL litriunitate Zile an 36500

Aprovizionare materii prime 1370 50000060

0 3000000

Transport produse 219 8000040

0 320000

Alte operaţii tehnologice 110 4000048

0 192000

Total (lei)moara 620000 3512000

Total (Euro) - 141582 801991 Revine pe kg miere (lei) - 000 002

Revine pe kg miere (Euro) 000 000 000

TOTAL CONSUMUL ENERGIE+COMBUSTIBILUL Kw+Lunitate Zile an 36500

Total (lei)moara 5181500

Total (Euro) 1183234 Revine pe kg miere (lei) 00051815 Revine pe kg miere (Euro) 00011832 Revine pe um (lei) 00051815 Revine pe um (Euro) 00011832

5Alte cheltuieli materiale+apaIndicatori Leian

Cheltuieli cu apa 240

Cheltuieli diverse(obiecte de recuzitaobiecte sanitare etc) 1155

Total (lei) 1395Total (Euro) 3185586

Revine pe um (lei) 1395Revine pe um (Euro) 3185586

9Asigurari-cota parte 08 din valoarea productieiIndicatori Curs Valoare lei

4312 0

kg miere 10000000

11

Valoare producție 14000000Valoare asigurare lei 112000

Valoare asigurare Euro 2597403Revine pe um (lei) 1120Revine pe um (Euro) 2597403

10AmortismentIndicatori Curs Valoare lei

43791 0

Moara 1200 kgh Loporcaro MDTL-2 735000

Siloz 100000Cantar electronic 20000

IVECO Daily Furgon 215000Ford Cargo 3535D 500000Magazie de cereale 10000

Valoare utilaje 1580000Valoare amortizare din utilaje (2) lei 31600Valoare amortizare din utilaje (Euro) 72160946

Revine pe kg miere (leian) 0158

Revine pe kg miere (Euroan) 00360805Revine pe um (lei) 000158

Revine pe um (Euro) 00000158

NU ESTE CAZUL

ICHELTUIELI CU FORTA DE MINCA

Indicatori nr salariu Lei

12

salariati icircncadrare anunitate

CONSUMURI CU ENERGIA moara 0 Zile an

Contabil 1 1500 18000

Administrator 1 1700 20400

Șofer 2 1000 24000

Total fond salarii (lei)ferma 4200 62400

Total (Euro) 959101 142495

Revine pe UM (lei) 42 624Revine pe UM (Euro) 959101 142495

Ajutor şomaj( 5) 210 2520

C A S (2333) 97986 1175832Contribuţii ptfond sănătate(7) 671371 805645

Fond solidaritate (2) 84 1008

Total fond retribuire (lei)moaraan 1609196

Total fond retribuire (Euro)ferma an 367472Total fond retribuire (lei)um 1609196

Total fond retribuire (Euro)um 36747197

13

B4 Politica de aprovizionare Furnizori de materii prime

Tabel B4 1

PRINCIPALII FURNIZORI DE MATERII PRIME

FURNIZOR

Extern

AdresaCantitate

aprox(tone)Valoare

aprox (LEI) aprox din total

achizitii

Inter

n

1

Sc ZOO IMPEX Srl I

str Tineretului Nr 2-4 NEAMT 5000

3500000050

2

SC AGROMEC SA I

STR AGRICULTORILOR 30A NEAMT 2000

14000000

20

3

SCMIERE AZ SA

I

STRCOLINEI NR28 NEAMT 2000

14000000

20

4

SC SC Marsat SA I

Str Stefan cel Mare nr 270 Neamt 1000

700000010

TOTAL 10000 70000000 100

Tabel B4 3PRINCIPALII FURNIZORI DE SERVICII

FURNIZOR

Extern

AdresaCantitate

aproxValoare aprox

(LEI) aprox din total

achizitiiIntern

1SC CONEL SA

I 30000 15900 9191

2SC TERMOFICARE SA I 300

700405

3SC ROMGAZ SA

I 550660

382

4

SC ROMTELECOM SA

I 100040

023TOTAL 0 17300 10000

B5 Politica de desfacere Canale de distribuţie

Tabel B51Principalii clienţi ai societatii

Nr crt

Client Valoare

Pondere

Termen de plata

(Nume si adresa)

(lei)

14

1

DELTA COM SRL NEAMT

7000000 50 7 ZILE

str Aleea Ulmilor nr 21A Neamt

2Dorivi Prodcom SRL Baneasa Str Alexandru Zirra Nr 5 3500000 25 7 ZILE

3Eurolil SRL - Aleea Targului BlA 9 ScA15 Neamt 615200 3500000 25 7 ZILE

TOTAL 14000000 100 7 zile

Tabel B52Datele de identificare ale principalilor clienţi

Nr Crt Societate

Cod Unic de Inregistrare

Telefon

AdresaFax

1DELTA COM SRL 19845043

756987341 str Aleea Ulmilor nr 21A Neamt

2Dorivi Prodcom SRL 16534567

757453421 Baneasa Str Alexandru Zirra Nr 5

3 Eurolil SRL 1599114975519543

2 Aleea Targului BlA 9 ScA15 Neamt 615200

Produsele obținute ndash Miere albatarate si altele ndash sunt valorificate pe baza de

contract cu ALFA COM SRL ASCO Prodcom SRL FOOD AZ SRL care preia marea

parte a cantititatii de miere aceasta fiind folosita in domeniul panificatiei Distribuția se

efectueaza direct fara inermediari Livrarile se fac zilnic cu termene de plata la 7 zile

PARTEA A II - A - DESCRIEREA INVESTIȚIEI

C PREZENTAREA PROIECTULUI

C1 Obiectivele proiectuluiFerma de cultivare a

Folosirea metodelor biologice de control al buruienilor ndash micoerbicidele

15

Diversificaea și implementarea masurilor biologice icircn tehnologia de cultivare a graului de toamnaporumbului si marului

Producerea de cereale ecologice Integrarea producției prin achiziționarea unei COMBINE DEUTZ-FAHR

MODEL 6060 HTS si a unui TRACTOR SAME MODEL EXPLORER 3-100 pentru o mai buna valorificare a solului si pentru producerea unei mai mari cantitați de grau si porumb in localitatea Secuieni jud Neamt

Achizitionarea unui Cultivator Maschio MG 300 Stabwalze 500 Valorificare producției secundare

Suprafata destinata pentru cele trei culturi avute in vedere va fi urmatoarea Mar 5 ha Grau 303 ha Porumb 302 ha

Bugetele de venituri si cheltuieli agrozootehnice

Buget de venituri - cheltuieli și consumuri intermediare pentru produsul ndash Miere

Indicatori UMCantitat

e

Pret VALOAR

EUM

ICONSUMURI (CHELTUIELI) MATERIALE (1+2+3+4+5+6) 3198100

1 Combustibil L 2000 59 11800002 Apa si canal msup3 100 24 24000

3 Energie electrica Kw 30000 053 15900004 Romtelecom min 1000 004 40005 Gaz msup3 550 12 66000

6Cheltuieli cu aprovizionarea ( 10din 1) lei 334100

IICONSUMURI(CHELTUIELI) CU FORTA DE MUNCA 173000

7Personalul permanent implicat icircn producție zo 10 30 30000

8Personal sezonier implicat icircn producție zo 2 20 4000

9 Personalul administrativepersoan

e 1 50 500010 Fond retribuire zo 134000

IIIALTE CONSUMURI(7+8+9+10) 8651133

11Cheltuieli generale(3din I+II) Lei 101133

12 Dobacircnzi la credite Lei 500000

13 Asigurări (8 din valoare ) Lei 635000014 Amortismente Lei 1700000

16

ATOTAL CONSUMURI INTERMEDIARE (I+II+III) 12022233

B VALOAREA PRODUCTIEI 1000000

0 1400000000

B1 Miere kg1000000

0 14 1400000000

C VENIT IMPOZABIL(B-A) 1387977767 C1 (-)Impozite si taxe 500000 C2 (+)Subvenţii 30000000D PROFIT BRUT 1357477767

E IMPOZITUL PE VENIT 222076443F PROFIT NET 1165901324

G COST DE PRODUCTIE 042H Profit la kg 117

Caracteristicile principale ale utilajelor sau constructiilor intentionate a se achiziționa prin proiect

COMBINA DEUTZ-FAHR MODEL 6060 HTS

17

CARACTERISTICI GENERALE

Elevator de alimentare Inversor electric pentru elevator si heder 2 cilindrii hidraulici de ridicare Batator Latime 1270 mm Oslash 600 mm 8 sine de batere variator electric pentru variatia vitezei de la 420 la 1250 rotmin Turbo separator diametru 590 mm Suprafata de separare 081 mp Ajustare electrica in 5 pozitii de la 25 la 65 mm Viteza 775 sau 410 rotmin Contrabatator 15 sine 14 mm distanta suprafata 095msup2 aparator pietre rabatabil reglare electrica independenta frontala si posterioara Scuturatori 5 caisori suprafata totala 730 msup2 Sistemul de curatire curatire proprie prin contra-actiune a sitelor Recuperare independenta pe ambele laturi ale masinii Buncar Capacitate 7500 litrii cu suprafata de acoperire Viteza de descarcare 90lsec Tub de descarcare cu deschidere hidraulica fereastra de inspectie in spatele scaunului operatorului Motor Deutz TCD 2012 L06 4V 6 cilindrii 4 valve Commom Rail diesel 183 kw250 CP Racire cu lichid Rezervor combustibil 555l Transmisia Complet hidrostatica cutie de viteze cu 4 trepte Frane Discuri de frana asistate hidrostatic si frana de parcare independenta Pneuri 62075R30 fata si 40570R20 spateLatime de suport 3047 mm Cabina Tip Commander IV cu vedere panoramica si geamuri usor colorate coloana volan reglabila sistem de aer conditionat si incalzire scaun PNEUMATIC sofer si scaun pasager radio si set pre-cd (4 difuzoare si antena) oglinda dreapta cu control electric Control softwear in limba Baneasaa Sistem de iluminat Conform regulamentului de trafic 6 lumini de lucru 1 lumina pentru tubul de descarcare 2 girofaruri 2 lumini posterioare Echipament atasare posterioara rapida pentru carucior heder extinctor manual de operare in limba Baneasaa

18

TRACTOR SAME MODEL EXPLORER 3-100

CARACTERISTICI GENERALE

Motor DEUTZ EURO III cu 4 cilindri turboalimentat cu capacitate de 4038 cm3 Putere max (2000 25 CE) 109 CP80 kW Motor răcit cu lichid ulei Radiator ulei motor transmisie Oprire motor cu cheia de contact Motor compatibil cu Biodiesel pacircnă la 100 Capacitate rezervor combustibil 160 l Ambreiaj hidrostatic Ambreiaj multi-disc PTO comandat hidraulic cu discuri imersate icircn ulei Blocare electrohidraulică a diferenţialului faţă şi spate Direcţie hidrostatică cu pompă independentă şi cilindru de direcţie cu dublu sens Coloana volanului rabatabilă şi reglabilă Unghi de viraj 55deg Manete laterale comandă cutie de viteze Toba de eșapament cu evacuare pe cabină cutie de viteze cu 5 rapoarte 15F + 15R cacircrlig frontal cacircrlig de prindere categoria C posterior PTO spate 540 ndash 1000 RPM baterie 12V-100h-650A manual de utilizare şi icircntreţinere icircn limba Baneasaă

ECHIPAMENTE STANDARDIZATE

Cutie de viteze 40kmh Sistem hidraulic cu pompă de 56 lmin Roti 42070R 24 faţă 48070R 34 spate Reglaj electronic motor

19

Extensie aripi spate Cilindrii suplimentari Filtru aer 8rdquo cu ejector de praf Distribuitori hidraulici auxiliari cu 4 prize rapide Stabilizatori telescopici Fracircnă hidrostatică integral independentă pe toate cele 4 roţi cu discuri de fracircnare icircn baie de ulei cu dispozitiv de excludere a franelor anterioare Scaun textil CABINĂ ORIGINALĂ TESTATĂ FONIC icircncălzire şi ventilare parbriz mobil locaş radio 2 lumini de lucru faţă şi 2 lumini de lucru spate ieşire spate pentru cabluri lumini interioare Faruri anterioare pentru condus pe dreapta Aer condiționat Girofar Suport pentru contragreutăți + 8 contragreutăți față (320 kg)

Cultivator Maschio MG 300 Stabwalze 500

20

Model Latime de lucru(cm) Putere necesara(CP) Masa(kg)MG 175 175 2535 320

Dotari- cutie de viteze din fonta- reductor de viteza de 540 rotmin(rotmin rotor 260)- rolele sunt plasate intr-un fel de cusca- cat I (3 puncte de prindere)

C3 Managementul proiectului (Responsabilul legal)

1 NumeDUCEAC Prenume IONUT Funcţia ADMINISTRATOR Studiile si experienţa (relevante pentru proiect)

C V Responsabilul legal

Icircntreprinderea Funcţia avuta Perioada

SC ALBINA SA SEF BIROU 2008-2013

STUDENT In prezent

C4 Lista de achizitii si sursele de achiziţii pentru activele ce fac obiectul proiectului materiile prime pentru punerea in functiune a proiectului

Tabel C41 ndash Lista de achizitii active

Furnizor Date furnizor Produs

21

Nr Crt

Valoare estimata

(EUR)

din total valoare eligibila

a proiectului

(daca este cunoscut la momentul

depunerii cererii de finantare)

1 DEUTZ-FAHR

Specializat in producția de utilaje pentru

agricultura

COMBINA MODEL 6060

HTS 125000 7483

2 SAME

Specializat in producția de utilaje pentru

agricultura

TRACTOR MODEL

EXPLORER 3-100 40000 2394

3 GEO

Specializat in producția de utilaje pentru

agriculturaCultivator MG

175 2031 123

TOTAL167031 100

Lista de achizitii materii prime

Nr Crt

Furnizor

Date furnizor Produs

Valoare estimata

(EUR)

din total

necesar de

materii prime

(daca este cunoscut la momentul depunerii cererii de finantare)

1 SC GA PRO CO CHEMICALS SA

Are in patrimoniu fabrica de

icircngrasăminte Icircngrășaminte 1255000 5375

2 PETROM

Specializat in comercializarea combustibililor Combustibil 500000 2141

3 KWS SEMINTE SRL

Specializat in obținerea

semințelor de soiagrauporumb

etc

Semințe de grauporumbsoia etc 580000 2302

TOTAL 2335000 100

C5 Personal si instruireNU ESTE CAZUL

Tabel C51Grafic angajare personal

Nr Crt Specialitate

Număr2002 2003 2004 2005 2006 2007

TOTAL 0 0 0 0 0 0

Necesar personal

22

- 1 contabil- 3 mecanizatori- 4 muncitori sezonieri

C6 Graficul estimat al proiectului

Proiectul va fi realizabil in 12 luni de la aprobarea finantarii

Lunile I ndashIV vor face demersuri pentru un imprumut bancar și se va acorda

icircmprumutul ( 300000 E)

Lunile V ndash VIII - se va achiziționarea utilajul propriu-zis

(combinatractorulcultivatorulsemanatoarea) se vor semna contractele cu furnizorii și

se vor livra utilajele

Lunile IX ndashXII ndash testarea utilajelor si inceperea activitatii

Diagrama Gantt

Denumire activitate

IAN

FEB

MARTIE

APRILIE

MAI

IUNIE

IULIE

AUGUST

SEPT

OCT

NOI

DEC

Contractarea unui imprumut bancar pe tremen lung X X Studierea ofertelor furnizorilor de utilaje X X Contractarea furnizorilor de utilaje

X X X Livrarea utilajelor X X X X Testarea utilajelor X X X

C7 Impactul proiectului asupra dezvoltarii zonei si a mediului de afaceri

In urma contractarii imprumutului bancar si achizitionarii de utilaje

performante se va incerca practicarea unei agriculturi rationale si de durata cu recolte

23

bogate si sanatoase de secara mazare si cartof care din punct de vedere ecologic sa

corespunda normelor UE in localitatea Secuieni JudNeamt

Acest fapt va determina totodata si creșterea veniturilor la bugetul

Primariei Secuieni JudNeamt datorita taxelor și impozitelor care se plătesc și

desemeni la bugetul statului se vor plăti impozite și taxe care icircn final vor fi icircn

beneficiul cetățenilor In practicarea agriculturiiintr-un mod intensiv se va avea in

vedere respectarea normelor de mediuPentru toate categoriile de materii prime

(combustibil piese de schimb icircngrășaminte etc) se vor icircncheia contracte icircn așa fel

icircncat să fie asigurat mersul normal al activității agricole Deasemeni si producția finita

(secaramazarecartof) care se va realiza va fi livrata in icircntregime pe baza de

contracte icircncheate

D PROIECŢII FINANCIARE SI INDICATORI FINANCIARI

D1 Bazele de productie

Cu proiect

A6 Denumire utilaj (noi) Costuri Amortizare Intretinere 2Combina DEUTZ-FAHR model 6060 HTS 125000 000 2500

TRACTOR SAME MODEL EXPLORER 3-100 40000 000 800

Cultivator Maschio MG 300 Stabwalze 500 2031 000 4062

167031 000 334062

D2 Contul de profit si pierderi previzionat ( pe o perioada de 3 ani )

Proiectia contului de profit si pierdere activitate cu proiect

Nr Crt Categoria AN 1 AN 2 AN 3

Venituri din exploatare 1 Venituri din vanzarea marfurilor Mii Lei

24

Euro 2 Productia vanduta Mii Lei 47000000

0485000000 500000000

Euro 107327990

110753351 114178713

3 Variatia stocurilor Mii Lei

Euro

4 Alte venituri Mii Lei Euro 5 Venituri din exploatare ndash total Mii Lei 47000000

0485000000 500000000

Euro 107327990

110753351 114178713

Cheltuieli pentru exploatare 6 Cheltuieli materiale ndash total Mii Lei

94000000 97000000 100000000

Euro 21465598 22150670 22835743

7 Cheltuieli cu lucrari si servicii executate de terti Lei

437330 450050 500040

Euro 99868 102772 1141888 Cheltuieli cu impozite taxe si varsaminte

asimilateMii Lei

250000 300000 350000 Euro 57085 68507 79925

9 Cheltuieli cu personalul ndash total Mii Lei 347330 360050 370560 Euro 79315 82220 84620

10 Alte cheltuieli de exploatare Mii Lei

Euro

11 Cheltuieli cu amortizarile si provizioanele Mii Lei 2510000 2750000 3000000

Euro 573177 627983 68507212 Cheltuieli pentru exploatare - total Mii Lei

97544660 100860100 104220600 Euro 22275047 23032153 23799548

13 Rezultatul din exploatare Mii Lei 372455340 384139900 395779400

Euro 85052942 87721198 90379165Venituri financiare ndash total

14 Venituri financiare ndash total Mii Lei Euro

Cheltuieli financiare din care

15 Cheltuieli privind dobazile Euro

16 Altele Mii Lei

Euro

17 Cheltuieli financiare - total Mii Lei Euro

18 Rezultatul financiar al exercitiului Mii Lei

25

Euro

19 Rezultatul brut al exercitiului Mii Lei

Euro

20 Impozit pe profit Mii Lei

Euro

21 Profit net Mii Lei

Euro

D3 Fluxul de numerar previzionat ( pe o perioada de 3 ani )

Flux de numerar - previziuni Anul 1 Anul 2 Anul 3OPERATIUNEAPERIOADA

MII LEI I ACTIVITATEA DE INVESTITII SI FINANTARE 0 0 0A Total intrari de lichiditati din (A1+A2+A3)

A1 Aport la capitalul social si contul intreprinzatoruluiA2 Vanzari de active inclusiv TVA 0 0 0A3 Credite pe termen lung din care (A31 + A32) A31 Imprumut BancaA 32 Grant SAPARD 0 0 0

B Total iesiri de lichiditati prin (B1+B2+B3)B1 Achizitii de active fixe corporale inclusiv TVAB2 Achizitii de active fixe necorporale inclusiv TVAB3 Cresterea investitiilor in curs 0 0 0

C ExcedentDeficit de lichiditati (A-B) 0 0 0D1 Rambursari de Credite pe termen mediu si lung din care (D11+ D12) D11 Rate la imprumutul Banca D12 Rate la alte Credite pe termen mediu si lung 0 0 0D2 Plati de dobanzi la Credite pe termen mediu si lung din care (D21+D22) D21 La imprumutul Banca D22 La alte Credite pe termen mediu si lung 0 0 0

E Flux de lichiditati din activitatea de investitii si finantare (C-D1-D2)II ACTIVITATEA DE EXPLOATARE SI ALTE ACTIVITATI 130727

51472387 1624350

F Incasari din activitatea de exploatare inclusiv TVA ( F1)130727

51472387 1624350

F1 Vanzari varianta cu proiectG Incasari din activitatea financiaraH Credite pe termen scurt 130727

51472387 1624350

K Plati pentru activitatea de exploatare inclusiv TVA (dupa caz) din care 0 0 0

1 Cheltuieli privind marfurile

2 Cheltuieli cu materiileprime 679603 747737 807415

26

3 Cheltuieli cu materialele consumabile 43637 48000 51842

4 Cheltuieli cu energia si apa 12988 14512 15672

5 Altecheltuieli materiale 10204 10323 11144

6 Cheltuieli cu serviciile executate de terti 55609 61160 66051

7 Cheltuieli cu impozite taxe si varsaminte asimilate 12500 13740 148408 Cheltuieli cu personalul angajat 0 0 09 Cheltuieli cu asigurarile si protectia sociala 0 0 0

10 Alte cheltuieli exploatare 0 0 011 Cheltuieli cu amortizarea si provizioanele

26064 26064 260642222222111111

L Flux brut exclusiv plati pentru impozit pe profit si TVA468670 550851 631321

M Plati pentru impozite si taxe (M1 + M2)186568 219297 251573

M1 TVA de platit 68667 104661 119950

M2 Impozit pe profit 97901 114636 131623N1 Rambursari de credite pe termen scurtN2 Plati de dobanzi la credite pe termen scurtO1 DividendeP

Total plati exclusiv cele aferente exploatarii (M+N1+N2+O1)P Total plati exclusiv cele aferente exploatarii (M + N1 + N2 + O1) 186568 219297 251573Q Flux de numerar din activitatea curenta (L-P) 280102 331554 379748II FLUX DE LICHIDITATI (CASH FLOW)R Flux de lichiditati net al perioadei (Q+E) 280102 331554 379748

S Disponibil de numerar al lunii precedenteDisponibil de numerar curent (S+R) 130597 410609 742253

T 410609 742253 1122001

D4 Indicatorii financiari

Valoarea investitiei (Vi) = valoarea totala a proiectului (exprimata in lei) ndash 12900000000 lei

LEI___________________________________________________________________________Specificare AN 1 AN 2 AN 3______________________________________________________________________Veniturile din exploatare (Ve)

27

470000000 485000000 500000000

___________________________________________________________________________Cheltuieli de exploatare (Ce)

97544660 100860100 104220600

___________________________________________________________________________

Rezultatul din exploatare (Re) = Se calculeaza Re = Ve ndash Ce - minim 10 din Ve

372455340 384139900 395779400

Profitul net (Pn) = rezultatul final al exercitiului financiar (anual) din care s-a scazut impozitul pe profit

312862486 322677516 332454696

Durata de recuperare a investitiei (Dr) = indicator ce exprima durata de recuperare a investitiei (exprimat in ani)

Se calculeaza Dr= ViPn mediu sau Dr=(Vi - 5 x Pn)Pn

unde Pn mediu = profit net mediu pe orizontul de prognoza Dr ndash ESTE 145 ANI

Rentabilitatea capitalului investit (Rc) = PnVi x 100 () Pn-profit net pentru fiecare an al perioadei previzionate

145 150 154___________________________________________________________________________

Cheltuieli financiare (Cf) = NU ESTE CAZUL___________________________________________________________________________

28

Gradul de acoperire a cheltuielilor financiare (Ga) = NU ESTE CAZUL

___________________________________________________________________________Flux de numerar net la sfarsitul perioadei (FNN) = Total intrari-Total iesiri FNNgt=0 (pentru fiecare an de prognoza)

280102 331554 379748 425733466695

Valoare actualizata neta (VAN) =aringFNi(1+r)I +FN5r VANgt0 r=rata de actualizare=8

CAPITOLUL IICAPITOLUL IISTRUCTURA FONDULUI FUNCIAR ŞI IcircNTOCMIREASTRUCTURA FONDULUI FUNCIAR ŞI IcircNTOCMIREA

ASOLAMENTULUIASOLAMENTULUI

21 Mărimea şi structura categoriilor de folosinţă a terenului

Tabelul 1Mărimea şi structura categoriilor de folosinţă a terenului

Specificare Ha din total din agricol

Suprafaţa totală 620 1000 -

Teren agricol 618 9968 1000

Teren arabil

- din care irigat

610 9839 987

300 4839 4854

Păşuni naturale 2 032 032

29

Facircneţe naturale 1 016 016

Livezi 5 08 08

Vii

Teren neproductiv 2 032 X

Condiţii naturaleDescrierea zonei icircn care este amplasată exploataţia cu cel puţin următoarele elemente

a) Temperatura medie anuală 940Cb) Precipitaţii medii anuale 534 mmmpc) Tipul de sol predominant textura panta

- tipul de sol cernoziom cambic- textura grosieră- panta 7 - 150C

Favorabilitatea terenului pentru diferitele culturi

Se va face o scurtă prezentare a caracteristicilor principalelor tipuri de sol cu favorabilitatea culturilor

CernoziomurileAu proprietăti fizice hidrofizice chimice termice şi de aeraţie foarte bune Cu toate că

sunt foarte bine aprovizionate cu azot fosfor şi potasiu pe aceste soluri pentru menţinerea fertilităţii şi obţinerea de producţii mari şi constant se recomandă aplicarea de icircngrăşăminte chimice şi organice Cernoziomurile sunt indicate pentru toate folosinţele şi culturile agricole

AluvisolurilePrezinta o fertilitate relativ bună fertilitatea depinzacircnd de gradul de solificare Pe

aluvisoluri pot fi cultivate o serie largă de plante specifice condiţiilor din ţara noastră porumb floarea soarelui cartof gracircu legume viţă de vie pomi

Soluri bruneDatorită proprietăţilor fizice (textură mijlocie structură granular medie permeabilitate

pentru apă şi aer rezistenţă scăzută la lucrările mecanice) sunt favorabile creşterii şi dezvoltării plantelor Pentru producţii mari se recomandă administrarea de icircngrăşăminte chimice organice şi verzi Sunt folosite pentru culturile gracircu porumb legume pomi migdal

22 Alegerea culturilor (criteriile avute icircn vedere culturile alese)

30

Criteriile avute icircn vedere (economice tradiţie asigurarea materiilor prime pentru investiţia de la planul de afaceri etc)

Cultura m ărului Importanta culturii marului se datoreaza valorii alimentare si gustative terapeutice si

profilactice a fructelor insusirilor lor tehnologice specifice particularitatilor agrobiologice ale pomilor si valorilor economice mari

Merele constituie unul dintre componentele de baza in alimentatia moderna a omuluiMărul creşte şi se dezvoltă bine icircn toate zonele Moldovei deoarece sunt condiţii

pedoclimaterice favorabile pentru cultivarea acestei specii pomicole Importanţa acestei specii pomicole ca cultură este determinată de valoarea alimentară calităţi gustative icircnalte icircnsuşirile terapeutice şi profilactice pentru sănătatea omului particularităţilor tehnologice specifice particularităţilor agrobiologice ale pomilor şi de valoarea economică mare de producţie Cultivarea merelor este o afacere profitabilă care are următoarele avantaje

- Plantaţia de măr poate fi exploatată 20-30 de ani iar investiţia se recuperează icircn 2-3 ani- Cererea crescacircndă pe piaţa locală şi externă la produsele agricole de valoare icircnaltă- Preţ avantajos la comercializarea merelor icircn stare proaspătă- Creşterea pe piaţa internaţională a cererii pentru producţia conservată (sucul concentrat)

Ele reprezinta aproape singurul aliment gata pregatit in natura care poate fi consumat fara alte adaosuri fie in stare proaspata fie consumate ca sucuri compot dulceata cidru marmelada etc Datorita insusirilor tehnologice merele constituie o materie prima cu pondere mare in industria alimentara

Astfel din punct de vedere chimic merele contin in medie 845 apa 141 zaharuri 02 substante pectice 06 substante grase 90 UI vitamina A 002 mg vitamina B2 01mg vitamina B1 7mg vitamina C 7 mg calciu 10 mg potasiu cat si cantitati reduse de aluminiu mangan sulf cobalt si altele

Principalii consumatori de mere sunt pieţele agricole locale antreprenori care exportă fructele fabricile de conserve depozite angro şi magazine procesatorii de fructe uscate Cele mai bune preţuri pot fi obţinute icircn cazul comercializării merelor icircn stare proaspătă pentru consum curent iar cele mai mici preţuri sunt icircnregistrate la mere comercializate icircntreprinderilor de procesare

Importanta marului rezida in particularitatile lui biologice Existenta unui numar mare de soiuri cu coacere esalonata in diverse epoci si capacitatea de pastrare in stare proaspata timp indelungat a soiurilor de iarna asigura consumul de fructe proaspete aproape in tot cursul anului circa 10 luni din 12 ale unui an Avand o mare capacitate de pastrare si o buna rezistenta la manipulare fructele pot fi transportate cu usurinta la distante mari

Cultura porumbului

Porumbul ocupa locul 3 ca importanta in lume Aceasta pozitie se justifica printro serie de particularitati

-prezinta o mare capacitate de productie cu cca 50 decat celelalte cereale-are o mare plasticitate ecologica-este o planta prasitoare fiind o foarte buna premergatoare pentru majoritatea plantelor de

cultura-suporta bine monocultura-are un coeficient multiplicat de 150-400ori-semanande-se primavara mai tarziu permite esalonarea mai buna lucrarilor agricole-cultura este mecanizata

31

-recoltarea se face fara pericol de scuturare

Porumbul este utilizat icircn alimentaţia omului icircn furajarea animalelor şi ca materie primă pentru diferite industrii

Icircn alimentaţia omului porumbul se utilizează sub formă de mălai (făină) din care se prepară mămăliga sau diferite peparate de patiserie fulgi de porumb porumb zaharat conservat sub formă de boabe sau ştiuleţi pentru salate şi garnituri porumb fiert sau copt popcorn (porumb pentru floricele) Din germenii de porumb rezultaţi icircn urma măcinării boabelor prin presare se obţine un ulei alimentar de foarte bună calitate apreciat icircn alimentaţia dietetică

Icircn furajarea animalelor boabele de porumb constituie furajul concentrat de bază pentru toate speciile de animale Valoarea nutritivă a porumbului este de 117 - 130 unităţi nutritive la 1 kg boabe

Planta icircntreagă recoltată şi tocată icircn faza de maturitate icircn lapte-ceară se utilizează pentru obţinerea de siloz care este utilizat pe scară largă icircn hrana vacilor de lapte De asemenea planta icircntreagă se poate utiliza ca masă verde

Tulpinile de porumb (cocenii) rezultate după recoltarea boabelor se pot utiliza ca furaj Ciocălăii măcinaţi pot fi utilizaţi icircn hrana rumegătoarelor Boabele de porumb se utilizează ca materie primă pentru obţinerea de amidon glucoză

dextrină izoglucoză (icircndulcitor lichid) whisky etc Boabele de porumb se utilizează pe scară largă pentru obţinerea de biocombustibil (etanol) după cum planta icircntreagă verde se poate utiliza pentru obţinerea de biocombustibil (metanol etanol)

Tulpinile de porumb se pot utiliza icircn industria celulozei şi la fabricarea panourilor aglomerate

Din ciocălăi se poate obţine furfurol sau pot fi folosiţi drept combustibil De asemenea icircn gospodăriile tradiţionale tulpinile de porumb se utilizează drept combustibil

Pănuşile se utilizează pentru diferite icircmpletituri tradiţionale Mătasea porumbului (stigmatele florilor femele) poate fi utilizată icircn scop medicinal iar

polenul de porumb este colectat cu uşurinţă de către albinele melifere (plantă poleniferă)

Cultura gracircului

Gracircul este una dintre cele mai importante cereale si planta care ocupa pe glob cele mai mari suprafete Boabele de grau au continut ridicat in hidrati de carbon si substante proteice Miere de grau este materie prima pentru paine si produse de panificatie aliment de baza pentru 35-40 din populatia globuluiGraul se mai utilizeaza si in prelucrari industriale (alcool amidon dextrina glucoza) si furaj in hrana animalelorTaratele sunt un nutret concentrat bogat in proteine hidrati de carbon si substante minerale Paiele se utilizeaza in industria celulozei si in hrana animale

Gracircul este cea mai importantă plantă cultivată din care se obţine icircn principal pacircine aliment de bază pentru cca 40 din populaţia globului Prin măcinare din boabele de gracircu se obţine făina care este utilizată pentru prepararea de diferite produse de panificaţie şi patiserie

32

fabricarea de paste făinoase etc Boabele de gracircu intră icircn alcătuirea amestecurilor de cereale prentru micul dejun

Boabele de gracircu se utilizează icircn hrana animalelor ca atare sau măcinate De asemenea icircn furajarea animalelor se utilizează şi tăracircţa rezultată ca subprodus icircn urma procesului de măcinare aceasta fiind bogată icircn proteine lipide şi săruri minerale

Boabele de gracircu servesc ca materie primă icircn diferite industrii pentru obţinerea de amidon gluten spirt băuturi spirtoase (vodcă wisky) bere biocarburburant (bioethanol)

Paiele au utilizări multiple precum materie primă icircn industria celulozei şi hacircrtiei aşternut pentru animale furaj grosier icircngrăşămacircnt organic prin icircncorporare icircn sol după recoltare sau prin compostare producerea de energie termină prin arderea icircn arzătoare cu recuperare de căldură

Germenii de gracircu rezultaţi icircn urma procesului de măcinare sunt utilizaţi icircn hrana omului ca produse energizante (germeni consumaţi cu lapte sau miere de albine) ca adaus icircn diferite produse de panificaţie sau pentru obţinerea de ulei foarte apreciat icircn industria cosmetică

Aluatul conservat prin refrigerare şi aluatul modelat (de exemplu blaturi pentru pizza) icircncepe să fie din ce icircn ce mai apreciat pe piaţă

Gracircul romacircnesc este un gracircu de foarte bună calitate pentru panificaţie care poate fi valorificat atacirct pentru consumul intern cacirct şi la export pentru consum european şi icircn afara Europei

Gracircul ecologic este unul dintre produsele ecologice cele mai bine cotate şi cerute pe piaţa mondială

Cultura gracircului oferă următoarele avantaje - boabele au un conţinut ridicat icircn glucide şi proteine corespunzător cerinţelor organismului uman - boabele au o bună conservabilitate pe perioade mari de timp - boabele se transportă cu uşurinţă pe distanţe mari - boabele de gracircu au diferite alternative de valorificare - boabele de gracircu reprezintă o importantă sursă de schimburi comerciale pe piaţa mondială - gracircul se poate cultiva icircn diferite condiţii pedoclimatice asiguracircnd producţii satisfăcătoare peste tot unde se cultivă - tehnologia de cultivare este complet mecanizată şi bine pusă la punct fără probleme deosebite - gracircul este o foarte bună premergătoare pentru majoritatea plantelor de cultură - după soiurile timpurii de gracircu pot fi semănate culturi succesive mai ales dacă sunt condiţii de irigare

Alegerea soiurilor şi hibrizilor (criteriile avute icircn vedere soiurile şi hibrizi aleşi pentru fiecare cultură)

-criteriile avute icircn vedere ndashproducţie rezistenţe specifice conţinut de principii nutritive etc

-soiurile şi hibrizi aleşi pentru fiecare cultură + prezentarea listei cu soiuri pentru 2012 la culturile alese şi descrierea soiului respectiv

MĂRUL - SOIURI

33

Icircn funcţie de epoca de coacere a fructelor merele se icircmpart icircn (a) soiuri de varăMelba Red melba Şafran de vară Papirovka Mantet Quinte Akane Plat August (b) soiuri de toamnă Prima Slava Peremojţiam James Grive Red Calvil de Zăpadă Spartan Focuşor Codrene Coredana Reglndis etc (c) soiuri de iarnă Idared Speranţa Banana de iarnăWellspur Goldspur Golden Delicious Jonathan Jonared Yellowspur Renet Simerenco Coredar Wagener etc

Antreprenorul trebuie să elaboreze proiect de plantare a livezii la icircntreprinderileautorizate şi materialul săditor trebuie să fie procurat de la pepinierele licenţiate cu actelenecesare pentru posibilitatea de beneficiere de subvenţii Cele mai de perspectivă soiuri de mere şi cu o cere sporită pe piaţă sunt Golden DeliciousRed Delicious Jonathan Idared Fugi Granny Smith Gala Melrose Ionagold Elstar precum şisoiurile genetic rezistente la boli şi dăunători aşa ca Florina Prima Coredana CoredarGeneros Pionier

Piaţa Romacircniei la merele proaspete este reprezentată prin 50 la sută din soiuri colorate (complet roşu sau parţial) şi 50 la sută pentru soiurile necolorate (gal-bene şi verzi) Cele mai populare soiuri colorate sunt Jonathan şi Idared urmate de Jonagold Gala Gloster etc iar dintre cele necolorate predomină soiul Golden Delicious Soiurile Granny Smith şi Mutsu icircnregistrează vacircnzări modeste Dintre soiurile locale icircn supermarket-uri se comercializează Glorios şi Florina icircnsă icircn can-tităţi foarte mici Fructele de obicei sunt icircmpărţite icircn trei categorii mici (sub 70 mm) medii (70-90 mm) şi mari (peste 90 mm)

PORUMB ndash SOIURI

Porumbul face parte din familia Gramineae subfamilia Panicoideae tribul Maydeae genul Zea Genul Zea cuprinde 3 specii - Zea mexicana (Schrad) Recv et Mangel (sin Euchlaena mexicana) ndash teosinte1 anual - Zea perennis (Hitsch) Recv et Mangel (sin Euchlaena perennis) ndash teosinte peren - Zea mays L ndash porumbul cultivat

Porumbul cultivat cuprinde mai multe convarietăţi (grupe de varietăţi) cele mai importante fiind următoarele - Zea mays conv dentiformis Koumlrn (sin Zea mays conv indentata Sturt) denumit porumbul dinte de cal Se caracterizează prin boabele mari prismatice cu partea sticloasă (cornoasă) a endospemului dispusă pe părţile laterale ale bobului iar partea făinoasă (amidonoasă) dispusă icircn partea centrală şi superioară a bobului (fig 19) Prin uscare endospemul făinos icircşi reduce volumul se contractă şi determină apariţia unei depresiuni icircn partea superioară a bobului sub forma mişunei dintelui de cal de unde denumirea acestei convarietăţi de bdquoporumb dinte de calrdquo La această convarietate au fost creaţi primii hibrizi de porumb iar icircn prezent această convarietate are cea mai margă răspacircndire icircn lume Majoritatea hibrizilor de porumb aparţin acestei convarietăţi La noi icircn ţară primii hibrizi care au fost icircntroduşi icircn cultură aparţin acestei convarietăţi şi au fost aduşi din SUA de unde şi denumirea de bdquoporumb americanrdquo - Zea mays conv indurata (Sturt) Bailey denumit porumbul cu bobul tare porumbul sticlos Se caracterizează prin boabe rotunjite icircn partea superioară netede lucioase dure la spargere de unde vine denumirea de bdquoporumb tarerdquo Partea sticloasă a endospermului este dispusă la exteriorul bobului de jur-icircmprejurul acestuia iar partea făinoasă este dispusă icircn partea centrală a bobului uneori ajungacircnd pacircnă icircn partea superioară a bobului situaţie cacircnd determină apariţia

34

unei uşoare mişune (fig 20) Din această convarietate au făcut parte vechile populaţii şi soiuri romacircneşti de unde şi denumirea de bdquoporumb romacircnescrdquo - Zea mays conv aorista Grebensc denumit porumbul semisticlos Prezintă caracteristici intermediare icircntre convarietăţile dentiformis şi indurata Bobul este rotunjit mat icircn partea superioară şi uneori prezintă o uşoară adacircncitură - Zea mays conv everta Sturt (sin Zea mays conv microsperma Koumlrn) denumit porumb de floricele Se caracterizează prin plante cu o talie mai mică care au capacitatea de a forma mai mulţi ştiuleţi pe plantă Boabele sunt mici (MMB = 40-100 g) cu vacircrful rotunjit sau ascuţit Endospermul este aproape icircn icircntregime sticlos cu excepţia unei mici porţiuni icircn jurul embrionului care este amidonoasă Prin icircncălzire apa din grăunciorii de amidon din endospermul făinos se transformă icircn vapori care exercită o presiune asupra tegumentului pacircnă cacircnd determină spargerea acestuia moment icircn care conţinutul bobului se revarsă (boabele expandează) mărindu-şi volumul de 15-20 de ori formacircnd o masă albă-spongioasă respectiv aşa-numitele floricele

RUSTICA a castigat o pozitie de lider pe piata de porumb precoce din Europa de Nord si poseda o gama larga de seminte adecvata pentru toate pietele lumii HIBRIZI FOARTE PRECOCIBarbados - excelent pentru boabe si silozEarly Star - precoce si productivEnergy Star - foarte buna valoare alimentaraComera - performanta inalta HIBRIZI PRECOCIBatz - vigurosEurostar - lider in EuropaGalaStar - porumb pe care il veti adoraInagua - bun pentru boabe si siloz

GRAcircU ndash SOIURI

Cercetătorii de la Institutul de Cercetare - Dezvoltare Agricolă Fundulea au creat soiuri de grau productive si rezistente la secetaBOEMA soi de gracircu de toamnă extrem de productiv şi cu indici de calitate ridicaţi pentru panificaţie adaptat condiţiilor climatice din zona de cacircmpie din sudul ţării şi Moldova este un soi foarte precoce mai timpuriu la icircnspicat cu 1-3 zile faţă de soiul Flamura 85 talia plantei de 77-90 cm rezistent la iernare şi cădere arşiţă şi secetă rugina galbenă rezistenţă mijlocie la rugina brună şi făinare are calitate bună de morărit şi panificaţie

GRUIA este un soi de toamnă care a dat rezultate foarte bune icircn Oltenia şi Dobrogea este mai timpuriu cu 4 zile faţă de soiul Fundulea 4 talie de 76 cm se remarcă printr-o rezistenţă bună la iernare la cădere dar şi la rasele actuale de rugina galbenă

35

superior multor soiuri ca rezistenţă la făinare rugină brună şi septorioza frunzelor calitatea de panificaţie a soiului Gruia este apropiată de cea a soiului Dropia faţă de care tinde să aibă un gluten mai tenace soiul se evidenţiază printr-o productivitate ridicată icircn medie cu 9-12 mai mare faţă de soiurile martor sporul de producţie fiind mai mare icircn condiţii de secetă in pofida taliei sale scurte soiul se comportă foarte bine icircn condiţii de deficit hidric Gracircul aparţine genului Triticum familia Gramineae (Poaceae) Genul Triticum cuprinde un număr mare de specii de gracircu forme sălbatice şi cultivate clasificate diferit de-a lungul timpului

Pentru ţara noastră prezintă importanţă 2 specii şi anume Triticum durum Desf şi Triticum aestivum L Triticum durum Desf (fig 16) are tulpina plină icircn interior pe toată lungimea sau cel puţin icircn partea superioară Spicul este aristat cu ariste lungi comparativ cu lungimea spicului şi orientate paralel Boabele au aspect sticlos la maturitate şi sunt conice la capet Triticum aestivum L (fig 17) are tulpina goală icircn interior pe toată lungimea Spicul este nearistat sau aristat cu ariste mai scurte comparativ cu lungimea spicului şi orintate divergent Boabele sunt ovoidale sau alungit-ovoidale prevăzute cu un smoc de perişori la capătul superior Endospermul este făinos semisticlos sau sticlos

Gracircul comun reprezintă specia cea mai importantă care pe plan mondial reprezintă cca 90 din suprafaţa cultivată cu gracircu şi cea mai mare partea a suprafeţei cultivată cu gracircu din ţara noastră Gracircul comun are forme de toamnă şi de primăvară aproape icircntreaga suprafaţă din ţara noastră fiind cultivată cu gracircu de toamnă (gracircul de primăvară ocupă suprafeţe foarte mici nesemnificative)

Soiurile de gracircu cultivate icircn Romacircnia sunt icircn marea lor majoritate soiuri romacircneşti create la Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Fundulea sau icircn reţeaua de Staţiuni de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Aceste soiuri se caracterizează prin potenţial de producţie ridicat (9-10 tha) o bună rezistenţă la cădere ger iernare secetă şi boli o bună calitate şi stabilitate a recoltelor

23 Intocmirea asolamentului

Specificare HaSuprafaţa totală a terenului arabil 610Suprafaţa medie a solei (3 sole) 2033

Tabelul 2Schema rotaţiei culturilor

SOLAANUL 2012 2013 2014I măr măr mărII gracircu porumb gracircuIII porumb gracircu porumb

36

37

CAPITOLUL IIICAPITOLUL IIIORGANIZAREA PROCESULUI DE PRODUCŢIE AGRICOLĂORGANIZAREA PROCESULUI DE PRODUCŢIE AGRICOLĂ

31 Proiectarea producţiilor medii prin metoda bonităriiterenurilor agricole

Tabelul 3

Date iniţiale

Cultura Tipul de solSuprafaţa - ha (Si)

Nota de bonitare pentru

condiţiile ecologice (Pi)

Corecţia pt distanţă şi

felul drumului (k)

Coeficient de

potenţare (c)

Producţia medie

realizată

MărGracircuPorumb

Cernoziom 5 75 015 11 15000Cernoziom 303 80 018 12 4000Cernoziom 302 85 019 13 8000

TOTAL 610

2) Notele totale de bonitare pentru condiţiile ecologice (Ni)

MĂR ndash 575 = 375Ni = Si x Pi GRAcircU ndash 30380 = 24240

PORUMB ndash 30285 = 25670TOTAL = 50285

3) Nota medie ponderată de bonitare

50285 610 = 8243

1) Producţia ce revine pe un punct al notei medii ponderate de bonitare

P măr = 515000 375 = 200P gracircu = 3034000 24240 = 50

P porumb = 3028000 25670 = 9411

6) Corecţia totală icircn funcţie de distanţă şi drumuri Ct = S x kMĂR ndash 5015 = 075

Suprafaţă x coeficient corecţie GRAcircU ndash 303018 = 5454PORUMB ndash 302019 = 5738

TOTAL = 11267

38

7) Nota de bonitare recalculată (Nbr)

MĂR ndash 375-075 = 37425Nbr = Nota totală de bonitare ndash Corecţia GRAcircU ndash 24240-5454 = 2418546

PORUMB ndash

25670-5738 = 2561262

8) Notele totale de bonitare potenţate (Ntp)

MĂR ndash 3742511=4117

Ntp =Nota de bonitare recalculată (Nbr)

xCoeficient

de potenţare

GRAcircU ndash241854612=290225

PORUMB ndash

256126213=332964

9) Producţia totală pe cultură pentru fiecare unitate de sol (Pt)

MĂR ndash 4117200= 82340

Pt =Nota totală de

bonitare potenţată (Ntp)

x

Producţia ce revine pe un punct de

bonitare P(kgpunct)

GRAcircU ndash

29022550= 1451125

PORUMB ndash

3329649411=31335242

TOTAL= 4666989

10) Producţia medie la hectar Pmc1

Pm măr = Producţia totală Suprafaţa totală = 823405=16468

Rezultatele pentru celelalte culturi

Pmedie gracircu = 1451125303= 4789

Pmedie porumb =31335242302= 10376

39

32 STABILIREA CANTITĂŢILOR DE IcircNGRĂŞĂMINTE PE CULTURI

Calculul dozelor de icircngrăşăminte s-a efectuat ţinacircndu-se cont atacirct de

producţiile medii cacirct şi de existentul de suprafaţă activă din sol S-au luat icircn

considerare şi pierderile rezultate prin levigare

Icircn tabelul 4 este prezentat calculul dozelor de icircngrăşăminte chimice la ha

separat pentru cele 3 culturi icircn parte

Tabelul 4

Calculul dozelor de icircngrăşăminte chimice

Nr Crt

SPECIFICARE UM

CULTURA

GRAcircU PORUMB MĂRN P K N P K N P K

1 Producţie medie Kgha 4789 10376 16468

2 Consum specific Kg sat

23 11 20 20 21 20 5 3 6

3 Sa de administrat

Kg 11014

5268 9578

20752

2179 20752 8234 494 988

4 Sa icircn sol Kg 45 31 60 40 35 30 30 20 355 Diferenţa de

admKg sa

6514 2168 3578

16752

1829 17752 5234 294 638

6 Pierderi prin levigare

13 5 7 13 5 7 13 5 7

7 Cant pierdută prin levigare

Kg sa

847 108 25 2177

914 1242 68 147 446

8 Total sa de administrat

Kg 7361 2276 3828

18929

19204 18994 5914 3087 6826

9 Tipul de icircngrăşămacircnt

NO4NO3

Super P c

Sare potasică

NO4NO3

Super P c

Sare potasică

N P2O5 K20

10 Conţinutul icircn sa a icircngr

Kgt 345 40 40 345 40 40 345 40 40

11 Doza de icircngr de administrat

Kg 213 57 96 549 480 475 171 77 171

40

33 PLANUL DE CULTURĂ

Planul de cultură cuprinde structura culturilor dimensiunile fiecăreia

producţiile medii şi totale (tabelul 5)

Tabelul 5

Icircntocmirea planului de cultură

Cultura Suprafaţa (ha)

Producţii medii (kgha)

Producţia totală (t)

Preţ livrare (leikg)

Măr 5 16468 8234 2Gracircu 303 4789 1451 08

Porumb 302 10376 313355 1

34 FUNDAMENTAREA FIŞELOR TEHNOLOGICE PE CULTURI

Icircn vederea organizării proceselor de muncă şi de producţie icircn etapa pregătitoare se

icircntocmesc fişele tehnologice pe culturi Informaţiile cuprinse icircn fişele tehnologice servesc icircn

acelaşi timp la stabilirea tehnologiilor stabilirea destinaţiei producţiei determinarea volumului

lucrărilor mecanice şi manuale necesarul de forţă de muncă cantităţile de materiale şi mijloacele

financiare necesare pentru aprovizionare

DATELE NECESARE

1 Culturile incluse icircn planul de producţie al firmei

2 Suprafaţa ocupată de fiecare cultură icircn parte

3 Culturile premergătoare

4 Producţia medie şi totală a fiecărei culturi

5 Lucrările tehnologice icircn ordinea cronologică a executărilor

6 Perioada de executare şi data lucrării

7 Mijloacele cu care se execută lucrarea

8 Tarifele de plată pentru lucrările mecanice

9 Tarifele de plată pentru lucrările manuale pe categorii

10 Cuantumul taxelor pentru CAS şomaj risc asigurare

11 Amortismentul specific

12 Materialele necesare procesului tehnologic consumul normat pe UM preţul unitar şi cota

pentru cheltuielile de aprovizionare

41

13 Cota de cheltuieli indirecte (comune şi generale)

MODUL DE LUCRU

1 Se icircnscriu icircn fişă datele privind suprafaţa şi producţia medie Producţia medie se planifică

icircn raport cu fertilitatea solului şi cantitatea de icircngrăşămacircnt aplicată

2 Se icircnscriu lucrările tehnologice icircn ordinea executării lor precizacircndu-se toată perioada

optimă de execuţie şi durata fiecărei lucrări

3 Pentru fiecare icircn parte se determină volumul lucrărilor sumele necesare şi materiale

4 La lucrările manuale icircn raport cu volumul lucrării se calculează numărul de zile om iar

fondul de salarii rezultă icircnmulţind numărul de zile om necesar pentru evaluarea lucrării cu

tariful pe ziom corespunzător

5 Taxele asupra fondului de salarii se calculează aplicacircnd cota icircn proporţie de 30 pentru

CAS 5 pentru fondul de şomaj 1 pentru risc şi asigurare impozit 15 asupra sumei

care reprezintă fondul de salarii

6 Amortismentul specific se determină icircn raport cu valoarea de inventar a mijlocului fix

folosit exclusiv la cultura respectivă şi durata de folosire

7 Cota de cheltuieli pentru aprovizionare se calculează o cotă parte din valoarea

materialului folosit

8 Din icircnsumarea pentru lucrările mecanice lucrările manuale taxe asupra valorilor

materialelor se obţin cheltuielile de producţie

9 La cheltuielile directe se aplică cota de cheltuieli comune şi prin icircnsumarea lor se

determină cheltuielile de producţie

10 După fiecare trimestru se fac totalurile

11 Se calculează indicatorii cheltuieli de producţie la hectar şi costul la tona de produs

42

44

45

46

47

35 Organizarea lucrării de semănat la cultura gracircului

Semănatul este una dintre cele mai importante lucrări agricole de care depinde icircn ultimă instanţă obţinerea de producţii ridicate Suprafeţele icircntinse ocupate de culturi precum şi termenele restracircnse icircn care trebuie executat fac ca procesul de muncă al semănatului să ocupe un loc important icircn activitatea de producţie a exploataţiilor agricole

Etapele organizării lucrărilor de semănat cereale păioase sunt următoarele1 se stabileşte componenţa agregatului de semănat potrivit condiţiilor existente

(tractor plus semănătoare SUP-29 sau SUP-21)2 Se determină necesarul de agregate pentru terminarea semănatului icircn termen

optim folosind formula

icircn care

N ndash numărul de agregate pentru terminarea lucrării icircn timpul propusS ndash suprafaţa de icircnsămacircnţatn ndash numărul de zile icircn care trebuie terminată lucrareaP ndash randamentul zilnic al maşinii

(1)N = 303(512) = 5 agregate

Aşadar icircn prealabil trebuie cunoscut randamentul zilnic al agregatului de semănat folosit Aceasta se calculează după formula

icircn

care

P ndash randamentul zilnic al agregatului (ha)B ndash lăţimea de lucru a agregatului icircn lucru (m)V ndash viteza de deplasare a agregatului

icircn lucru (moră)t ndash durata zilei de lucru (ore)H ndash coeficientul de folosire a timpului de lucru (070-080)

(2)P = 366000807 10000 = 12 ha

3 Stabilirea lungimii marcatoarelor semănătoriiLungimea marcatoarelor adică distanţa la care trebuie aşezată piesa activă a marcatorului faţă de ultimul brăzdar se stabileşte icircn funcţie de

lăţimea de lucru a semănătorii (B) distanţa icircntre două brăzdare (b) distanţa icircntre roţile din faţă sau marginile exterioare ale şenilelor

tractorului (c)

= 11

= = 26

49

49

Cacircnd tractorul poate urmări urma lăsată de marcator atacirct cu roata din dreapta cacirct şi cu roata din stacircnga lungimea celor două marcatoare este egală şi este dată de relaţia

4 Stabilirea debitului semănătorii icircn funcţie de norma de sămacircnţă la hectar La icircnceputul lucrării trebuie icircntotdeauna să se verifice corectitudinea reglării debitului la icircnsămacircnţare Această verificare se face după formula

icircn

care

G ndash cantitatea de sămacircnţă cursă din semănătoare la un număr stabilit de icircnvacircrtiri a roţii semănătoriiA ndash norma de semănat la un ha (kg)d ndash lungimea roţii semănătorii (m)B ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)O ndash nr de icircnvacircrtituri a roţii semănătorii

(6)G= 2501743620 10000 = 313

5 Stabilirea dimensiunilor postatelor la semănat Lungimea maximă a postatelor la semănat este icircn funcţie de capacitatea cutiei semănătorii Pentru a uşura organizarea transportului de seminţe este indicat ca alimentarea semănătorii cu seminţe să se execute la un singur capăt a postatei ~n acest caz lungimea maximă a postatei se calculează după formula

icircn

care

L ndash lungimea maximă a postatei (m)Q ndash capacitatea coşului de alimentare

a semănătorii (kg)Y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii coşului de alimentare a semănătorii (icircn medie 070-080)A ndash norma de semănat (kgha)B ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)

(7)L = (051000040007) (25036) = 1556m

Icircn ce priveşte lăţimea postatei aceasta se determină icircn funcţie de lăţimea totală a parcelei de icircnsămacircnţat şi de metoda de deplasare a agregatului Ea se calculează aşa icircncacirct să asigure de lucru agregatului pentru 1-2 zile de lucru

Lăţimea postatei la semănatul icircn suveică se calculează după formula

icircn care

l ndash lăţimea postatei (m)P ndash productivitatea zilnică a agregatului (hazi)Z ndash durata icircn zile a lucrului pe aceeaşi postată (1-2 zile)L ndash lungimea postatei (m)

(8)l = 10000122 1556 = 154m

6 Lăţimea zonei de icircntoarcere a agregatului Pentru icircntoarcerea agregatului la capetele parcelei se delimitează o facircşie de teren denumită bdquozonă de icircntoarcereldquo Delimitarea acestei zone se face icircn cazul deplasărilor icircn parcursul liniar cu buclă şi fără buclă Lăţimea zonei de icircntoarcere este dată de relaţia

50

50

icircn care

E ndash lăţimea zonei de icircntoarcereR ndash raza de icircntoarcere a agregatuluie ndash lungimea de ieşire a agregatului (adică distanţa de la centrul agregatului mijlocul osiei motoare a tractorului) pacircnă la organele active ale maşinii

(9)E = 34 + 15 = 135m

Aceasta reprezintă lungimea cu care trebuie să se deplaseze centrul agregatului pentru aducerea organelor active ale maşinii agricole pe linia de icircntoarcere a lucrului

7 Stabilirea distanţei dintre punctele de alimentare a semănătorii Distanţa dintre punctele de alimentare a semănătorii se determină icircn funcţie de metoda de deplasare a agregatului la semănat ~n cazul semănatului icircn suveică lungimea postatei este determinată icircn funcţie de capacitatea cutiei de seminţe icircn aşa fel ca alimentarea semănătorii să se facă numai la unul din capetele postatei distanţa dintre punctele de alimentare se află după formula

icircn care

D ndash distanţa dintre punctele de alimentare (m)B ndash lăţimea de lucru a agregatului (m)T ndash numărul turelor (adică nr curselor dus-icircntors) pe care le face agregatul pacircnă la golirea coşului semănătorii

(1)D = 2362 = 144m

Icircn cazul cacircnd lungimea postatei nu este determinată icircn funcţie de capacitatea cutiei de seminţe este necesar ca icircn prealabil să cunoaştem turele pe care le face agregatul pacircnă la golirea coşului semănătorii Aceasta se determină icircmpărţind lungimea drumului pe care icircl face semănătoarea pacircnă la golirea cutiei sale pe lungimea cursei de lucru dus şi icircntors ~n acest scop se foloseşte următoarea formulă

icircn care

T ndash numărul turelorQ ndash capacitatea cutiei semănătorii

(kg)Y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii cutiei (080)A ndash norma de semănat (kgha)B ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)L ndash lungimea postatei (m)

T= (1000040007) (2503621556) = 1Icircn cazul semănării icircn bdquolaturildquo sau bdquope două jumătăţi ale postateildquo distanţa dintre

punctele de alimentare se calculează după formula = 136 = 36

(semnificaţiile literelor sunt aceleaşi ca la formulele (10) şi (11)

51

51

8 Stabilirea cantităţilor de seminţe ce se pun la punctele de alimentare Cantităţile de seminţe care se pun la primul punct de alimentare se calculează după formula

= 4001 = 400kgiar cantitatea care se pune la punctele următoare este

icircn care

C ndash cantitatea de seminţe necesară alimentării agregatului (kg)Q capacitatea coşului semănătorii (kg)y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii cutieia ndash nr semănătorilor icircn agregat

(14)C1 = 400071 = 280kg

9 Stabilirea necesarului zilnic de muncitori pentru semănat şi transportat seminţele Necesarul zilnic de muncitori pentru deservirea semănătorilor variază icircn raport cu numărul de agregate folosite zilnic şi al maşinilor ce compun agregatul

10 Necesarul de mijloace de transport se stabileşte icircn funcţie de cantităţile de seminţe necesare semănătorilor la o icircncărcare timpul de golire a semănătorilor capacitatea mijloacelor de transport distanţa de transport şi timpul necesar pentru un ciclu de transport

~n primul racircnd se determină timpul icircn care se consumă cantitatea de seminţe existentă icircn cutia semănătorii folosind relaţia

icircn care

q ndash capacitatea cutiei semănătorii (kg)085 ndash coeficientul de folosire a cutiei semănătoriiB ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)V ndash viteza de lucru a agregatului (moră)N ndash norma de sămacircnţă la ha (kg)

Tgol = (10000400085) (366000250) = 063h = 38min

Numărul de mijloace de transport necesare zilnic se determină pe baza relaţiei

icircn care

Nt ndash numărul mijloacelor de transportn ndash numărul semănătorilor ce lucreazăt ndash durata unui ciclu de transport (min)Cm ndash capacitatea mijlocului de transport (kg)

Nt = (540008530) (38400) = 33 = 311 Se determină necesarul de saci pentru transportul seminţelor cunoscacircnd că

pentru uşurarea manipulării se recomandă ca un sac să aibă 40 kg

Nr saci = (512250) 40 = 375 sacizi

52

52

Centralizarea datelor

Nr crt

Specificare UMAgregatul folosit

Tractor + (SUP-29)

Tractor + SUP-21

1 Productivitatea zilnică a agregatului haschimb 12

2 Necesarul zilnic de-tractoare nr 5-semănători nr 5

3Productivitatea zilnică a tuturor agregatelor

hazi 60

4Dimensiunile solei de semănat

-lungime m 1556-lăţime m 1947-suprafaţă ha 303

5Dimensiunea parcelelor de semănat

-lungime m 1556-lăţime m 154-suprafaţă 24

6Lungimea marcatorului

-dreapta m 11-stacircnga m 26

7Norma de icircnsămacircnţare

-la 20 icircnvacircrtituri kg 3-la hectar kg 250

8Distanţa dintre punctele de alimentare cu seminţe

m 144

9Cantitatea de seminţe ce se pune la punct de alimentare

-la primul punct

kg 400

-la punctele următoare

kg 280

10 Necesarul zilnic de muncitori

-pt servirea semănătorii

nr 5

-pt transportul seminţelor

nr 3

-total nr 8

11Lăţimea facircşiei de icircntoarcere a agregatului

m 135

12Necesarul zilnic de mijl de transport

-atelaje nr-tractor+remorcă nr 3-auto-camion nr

13Necesar saci pt transportul seminţelor

nr 375

53

53

36 Evaluarea producţiei

Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţieiacestora

Evaluarea se face icircn două etape1) icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele

caracteristice de dezvoltare a plantelor2) icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite

norme standardizate~n funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfel

1) Gracircu orz (orz - 1 iunie gracircu - 15 iunie) Gracircu Boemandash se stabileşte numărul punctelor de control icircn funcţie de mărimea şi

uniformitatea parcelelor(icircn cazul parcele de pacircnă la 100 ha - 5 puncte pe suprafeţe mai mari de 100 ha - 10 puncte)

Determinările se fac cu ajutorul ramei metrice (un cadru de 1 metru patrat)Metodologie de lucrundash se numără spicele din interiorul ramei metricendash se stabileşte numărul mediu de boabe icircn spicndash se calculează producţia medie la hectar astfel

Q kgha = (360353610000) (10001000) = 4536kgha

Q kgha - producţia medie kgha Nsp - număr mediu de spice la mp (medie pe toate punctele de control) 360Nb - număr mediu de boabe icircn spice 35MMB - greutatea a 1000 boabe (grame)3610000 mp = 1 ha1000 x 1000 = 1000 grame x 1000 boabe

Exemplu

2) Porumb (1 septembrie) DKC 3511ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 28 mp (4 racircnduri x 070 x 10 m

lungime 070 (m) - distanţa dintre racircnduri)ndash se numără ştiuleţii la fiecare punct de controlndash se calculează numărul de ştiuleţi la hectar

54

54

Nstha = (30010000)(510) = 60000

Nstha - număr de ştiuleţi la hanst - numărul de ştiuleţi număraţi la toate punctele de controld - suprafaţa unui punct de control (mp)i - numărul punctelor de control

ndash se determină apoi numărul de boabe pe ştiuletendash se calculează apoi producţia medie la hectar

Q kgha = (60000588337) (10001000) = 11889 kgha

Q kgha - producţia medieNst - număr ştiuleţi la hectar 60000Nb - număr mediu de boabe pe ştiulete 588MMB - greutatea a 1000 boabe (grame) 337

Exemplu

3) Floarea soarelui (15 august)ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 28 mp (4 racircnduri x 070 x 10)ndash se numără capitulele la fiecare punct de control şi se stabileşte numărul mediu

de capitule la ha după formula

Ncpha - număr total de capitule la hancp - număr de capitule numărate la toate punctele de controld - suprafaţa unui punct de controli - numărul punctelor de control

ndash se determină numărul mediu de seminţe pe capitul(Ns)ndash se calculează producţia medie la hectar astfel

55

55

Q kgha - producţia medieNcp - număr mediu de capitule la hectarNs - număr seminţe pe capitulMMB - greutatea a 1000 seminţe icircn grame

Exemplu

4) Sfecla de zahăr (1 septembrie)ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 10 mp (3 racircnduri x 045 m x 74 m

lungime)ndash la fiecare punct de control plantele se recoltează se decoletează (tăierea

frunzelor) se curăţă de pămacircnt şi se cacircntărescndash se determină producţia medie astfel

q - cantitatea de rădăcini recoltate din punctele de control (kg)d - suprafaţa unui punct de control (mp)i - numărul punctelor de control

ndash la producţia stabilită se adaugă sporul de producţie ce se va realiza de la data evaluării la data prevăzută a se recolta (18 grziplantă)

Exemplu

5) Fructe (1 septembrie) MĂRMetoda de evaluare diferă icircn funcţie de tipul de livadă clasică sau intensivă dar

icircn mare constă icircn următoarele etapendash se stabileşte numărul de pomi pentru examinare (2 - 5 ) 480ndash se determină numărul mediu de fructe pe pom şi greutatea acestora icircn kg 30kg

167 de fructe

56

56

ndash se icircnmulţeşte numărul mediu de fructe pe pom cu numărul de pomi existenţi la ha şi se obţine astfel producţia medie la ha 16032 kgha

6) Struguri (de masă - 15 iulie de vin - 1 septembrie)ndash evaluarea se face separat la viile nobile şi la viile de hibrizindash se stabileşte numărul de butuci pe rod la ha cu relaţia

Nbha - numărul de butuci pe rod la hadr - distanţa dintre racircnduri (m)db - distanţa icircntre butuci pe racircnd (m)Ng - număr mediu de goluri (butuci neproductiviinexistenţi) la ha icircn procente

ndash se evaluează producţia de struguri pe butuc număracircndu-se toţi strugurii de pe un număr de 1 - 2 din butucii existenţi pe lot (se recomandă să se efectueze numărătoarea strugurilor pe fiecare al 10-lea butuc din 15 icircn 15 racircnduri)

Producţia de struguri pe butuc se calculează astfel

Pmb - producţia medie pe butuc (grame)Gms - greutatea medie a strugurilor (grame)Ns - numărul de struguri total găsiţi la numărătoareNba - numărul butucilor analizaţi

ndash se calculează producţia medie de struguri la ha cu formula

Pmha - producţia medie de struguri la ha (kg)Nbha - numărul de butuci pe rod la haPmb - producţia medie pe butuc (grame)

Exemplu

57

57

CAPITOLUL IV DETERMINAREA PRAGULUI DE RENTABILITATE (A PUNCTULUI CRITIC) PE CULTURI

Punctul critic marchează acea dimensiune a producţiei medii la care icircncasările din

valorificarea producţiei sunt egale cu cheltuielile totale de producţie deci acel punct al

producţiei medii la care nu se obţine profit dar nu se icircnregistrează nici pierderi

Mărimea costului de producţie şi a ratei profitului se găsesc icircntr-o stracircnsă legătură

cu raportul dintre cheltuielile de exploatare şi cantitatea de produse realizate Prin analiza

costurilor şi cheltuielilor de exploatare icircntreprinzătorul poate calcula nivelul minim de

activitate cerut de menţinerea icircn stare de funcţionare a firmei Cunoscacircnd pragul de

rentabilitate se poate proiecta volumul de vacircnzări icircn vederea obţinerii profitului scontat

De asemenea creditorii şi investitorii solicită adesea efectuarea analizei punctului

critic pentru a ajuta icircn evaluarea cacircştigurilor potenţiale ale unei afaceri şi icircn consecinţă

aceasta trebuie introdusă icircn planul de afaceri

Punctul critic se poate determina icircn două moduri şi anume fără profit programat

sau cu profit programat

Calculul punctului critic fără profit programat este exprimat printr-o relaţie

simplă

y = yי

y = Pvx

yי = Cvx + CF

Pvx = Cvx + CF

x(Pv ndash Cv) = CF

icircn care

y ndash veniturile din valorificarea producţiei (mii lei)

yי - cheltuielile totale icircnregistrate (mii lei)

Pv ndash preţul de vacircnzare unitar

x ndash producţia medie sau volumul vacircnzărilor (unităţi fizice)

Cv ndash cheltuieli variabile unitare

58

58

CF ndash costuri fixe totale

De unde x marchează acea dimensiune a producţiei la care nu se icircnregistrează nici

profit nici pierderi

Determinarea cantitativă şi reprezentarea grafică a PC la cultura Porumb

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Incărcat transportat IC (PK) t 2881 180225 575

22 Descărcat IC (PK) t 2881 2444609 78

33 Incărcat transportat IC (N) t 10 2484545 793

44 Descărcat IC (N) t 1655 6371 02

55 Transportat apa prep sol mii l 30 599 019

66 Incărcat transportat săm t 66 599359 191

77 Recoltat porumb boabe t 530 2606662 832

88 Transportat porumb boabe t 225 1245 04

99

1010

TOTALTOTAL 9962236 31792

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch Variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologicacopy= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

59

59

Cheltuielile fixe

NrNr CrtCrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) copycopy (d)(d) (e)(e)

11 Adm Şi deservit IC (PK) ha 302 617645 2045

22 Arat 25 cm +grăpat ha 302 1140192 3775

33 Adm Şi deservit IC (N) ha 302 630389 2087

44 Erbicidat şi deservit ha 302 61155 2025

55 Discuit si preg Pat germ Ha 302 586536 1942

66 Semănat +deservit ha 302 472517 1565

77 Prăşit mecanic I ha 302 819024 2712

88 Prăit mecanic II ha 302 654182 2166

99

1010

TOTALTOTAL 5532035 18318

(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)

60

60

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura porumb - fără profit programat

Ch variabile Cv = 9962236 lei

Ch fixe totale CF = 5532035 lei

Ch fixeha CFha = 18318 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 11 leikg = 1100 leit

Producţia totală de PT= 313355 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 302 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 33961599 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 9962236 + 33961599 = 133583959 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 133583959 313355=

4263leit

Productia medie de porumb la punctul critic (X)

X= (CFha)(Pv-CVt) = 18318 ( 1100 ndash 4263 ) = 272 tha = 2720 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 272 tha 4263 leit = 115953 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx =18318 leiha+ 115953 leiha =299133 leiha

Nivelul producţiei de 2720 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la

cultura porumb icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de

2720 la preţul de 11 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie

Depăşirea acestui nivel al producţiei (2720 ha) duce la obţinerea unui profit iar

scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi

61

61

62

PROFI

T

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

2720 kg2720 kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

18318

leiha

299133

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura porumb ndash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

62

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura porumb - cu profit programat

Ch variabile Cv = 9962236 lei

Ch fixe totale CF = 5532035 lei

Ch fixeha CFha = 18318 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 11 leikg = 1100 leit

Producţia totală de PT= 313355 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 302 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 33961599 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)

Pr = 500000lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 9962236 + 33961599 = 133583959 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 133583959 313355=

4263leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha=PrS =500000302= 165562 leiha

Producţia medie de porumb la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 18318+165562) ( 1100 - 4263 )= 517 tha

= 5170 kgha

Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 517 tha 4263 leit = 220397 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 18318 leiha+ 220397leiha = 403577 leiha

63

63

64

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

5170 kg5170 kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

18318

leiha

403577

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura porumb ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

64

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura porumb

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 9962236 9962236

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 33961599 33961599

Ch variabile totale CVT lei 133583959 133583959

Ch variabile t CVt leit 4263 4263

Ch fixe totale CF lei 5532035 5532035

Ch fixe ha CFha leiha 18318 18318

Profit programat total Pr lei 500000

Profit programat ha Prha leiha 165562

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 2720

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 5170

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 115953 220397

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 299133 403577

Preţ de vacircnzare t Pv leit 1100 1100

Suprafaţa cultivată S ha 302 302

65

65

DETERMINAREA CANTITATIVĂ ȘI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA gracircu

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Incărcat transportat IC (PK) t 4605 260015 179

22 Descărcat IC (PK) t 4605 495645 341

33 Incărcat transportat săm t 666 601343 414

44 Incărcat transportat IC (N) t 10 97019 669

55 Descărcat IC (N) t 6454 24848 017

66 Transportat apa prep sol mii l 30 599 04

77 Recoltat grau t 530 2614762 1802

88 Transportat gracircu t 225 1245 09

99

1010

TOTALTOTAL 49504298 34115

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

66

66

Cheltuielile fixe

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Adm şi deservit IC (PK) ha 303 619685 2045

22 Arat 18 - 20 cm +grăpat ha 303 1025772 3385

33 Discuit si preg pat germ ha 303 588479 1942

44 Semănat +deservit ha 303 474081 1565

55 Adm şi deservit IC (N) ha 303 632476 2087

66 Adm şi deservit ha 303 613575 2025

77

88

99

1010

TOTALTOTAL 3954068 130497

(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)

67

67

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura gracircu - fără profit programat

Ch variabile Cv = 49504298 lei

Ch fixe totale CF = 3954068 lei

Ch fixeha CFha = 130497 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 09 leikg = 900 leit

Producţia totală de gracircu PT= 145107 t

Suprafata cultivată cu gracircu S = 303 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 14849866 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 49504298 + 14849866 = 64354164 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 64354164 145107 =

4435leit

Productia medie de gracircu la punctul critic (X)

X= (CFha)(Pv-CVt) = 130497 ( 900 - 4435 ) = 286 tha

= 2860 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 286 tha 4435 leit = 12684 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 130497 leiha+ 126841 leiha = 257338 leiha

Nivelul producţiei de 2860 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la

cultura de gracircu icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de

2860 la preţul de 09 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie

Depăşirea acestui nivel al producţiei (2860 ha) duce la obţinerea unui profit iar

scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi

68

68

69

PROFI

T

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

2860 kg2860 kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

130497

leiha

257338

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura gracircu ndash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

69

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura gracircu - cu profit programat

Ch variabile Cv = 49504298 lei

Ch fixe totale CF = 3954068 lei

Ch fixeha CFha = 130497 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 09 leikg = 900 leit

Producţia totală de gracircu PT= 145107 t

Suprafata cultivată cu gracircu S = 303 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 14849866 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)

Pr = 400000 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 49504298 + 14849866 = 64354164 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 64354164 145107 =

4435leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 400000 303 =

132013 leiha

Producţia medie de gracircu la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 130497 + 132013 ) ( 900 - 4435 )

= 575 tha = 5750 kgha

Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 575tha 4435 leit = 255012 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx =130497 leiha+ 255012leiha = 385509 leiha

70

70

71

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

5750 kg5750 kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

130497

leiha

3855

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura gracircu ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

71

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura gracircu

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 49504298 49504298

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 14849866 14849866

Ch variabile totale CVT lei 64354164 64354164

Ch variabile t CVt leit 4435 4435

Ch fixe totale CF lei 3954068 3954068

Ch fixe ha CFha leiha 130497 130497

Profit programat total Pr lei 400000

Profit programat ha Prha leiha 132013

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 2860

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 5750

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 12684 255012

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 257338 385509

Preţ de vacircnzare t Pv leit 900 900

Suprafaţa cultivată S ha 303 303

72

72

DETERMINAREA CANTITATIVĂ ȘI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA măr

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Incărcat transportat IC (PK) T 124 694 84

22 Descărcat IC (PK) T 124 145896 177

33 Adm şi deservit IC (PK) T 50 691 839

44 Administrat gunoi de grajd T 50 288 35

55 Săpat gropi pt plantat pomi Buc 048 281 34

66 Plantat + udat Buc 048 7488 909

77 Tăieri de forma coroanei Buc 25 25 03

88 Incărcat transportat IC (N) T 0855 1107 134

99 Adm şi deservit IC T 5 896 109

1010 Transportat apa prep sol T 3 4592 558

1111 Recoltat prune T 5 187 23

1212 Transportat prune T 8234 14327 174

TOTALTOTAL 1914066 2325

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

Cheltuielile fixe

73

73

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Arătură in livadă Ha 5 2057 4114

22 Discuit arătura Ha 5 913 1826

33 Prăşit printre racircnduri Ha 5 804 1608

44 Stropit cu insecto-fungicide Ha 5 1802 3604

55 Erbicidat şi deservit Ha 5 690 138

66

77

88

99

1010

TOTALTOTAL 6266 12532

(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)

74

74

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura măr - fără profit programat

Ch variabile Cv = 1914066 lei

Ch fixe totale CF = 6266 lei

Ch fixeha CFha = 12532 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 1 leikg =1000 leit

Producţia totală de mere PT= 8234 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 5 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 673021 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 1914066 + 673021 = 2587087 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 2587087 8234 = 3142 leit

Productia medie de mere la punctul critic (X)

X= (CFha)(Pv-CVt) = 12532 ( 1000 - 3142 ) = 19 tha

= 1900 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 19 tha 3142 leit = 59698 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx =12532 leiha+ 59698 leiha =185018 leiha

Nivelul producţiei de 1900 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la

cultura de măr icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de

1900 la preţul de 1 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie Depăşirea

acestui nivel al producţiei (1900 ha) duce la obţinerea unui profit iar scăderea

producţiei sub acest nivel determină pierderi

75

75

76

PROFI

T

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

1900 kg1900 kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

12532

leiha

185018

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura măr ndash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

76

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura măr - cu profit programat

Ch variabile Cv = 1914066 lei

Ch fixe totale CF = 6266 lei

Ch fixeha CFha = 12532 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 1 leikg =1000 leit

Producţia totală de mere PT= 8234 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 5 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 673021 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)

Pr = 100000 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 1914066 + 673021 = 2587087 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 2587087 8234 = 3142 leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 100000 5

= 20000 leiha

Producţia medie de mere la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 12532 + 20000 ) (1000 - 3142 )

= 31 tha = 31000 kgha

Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 31 tha 3142 leit = 97402 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx =12532 leiha+97402 leiha = 109934 leiha

77

77

78

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

31000 kg31000 kghaha

7500

5000

1000

2500

10000

15000

12500

12532

leiha

109934

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura măr ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

78

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura măr

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 1914066 1914066

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 673021 673021

Ch variabile totale CVT lei 2587087 2587087

Ch variabile t CVt leit 3142 3142

Ch fixe totale CF lei 6266 6266

Ch fixe ha CFha leiha 12532 12532

Profit programat total Pr lei 100000

Profit programat ha Prha leiha 20000

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 1900

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 31000

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 59698 97402

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 185018 109934

Preţ de vacircnzare t Pv leit 1000 1000

Suprafaţa cultivată S ha 5 5

79

79

CAPITOLUL VCAPITOLUL VCONCLUZII ŞI RECOMANDĂRICONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI

Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţiei acestora

Evaluarea se face icircn două etape- icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele caracteristice de dezvoltare a plantelor- icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite norme standardizate

Icircn funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfelPorumb 3133 toneGrau 1451 toneMăr 82 toneEfectuacircnd eficiența celor trei culturi icircn urma rezultatelor acestora am

observat că cultura cea mai favorabilă este porumbul urmată de cultura grăacircluiPe viitor cea mai bună cultură atat cantitativă cacirct și calitativă este cultura porumbului

80

80

  • A DATE GENERALE PRIVITOARE LA SOLICITANT
    • A1 Numele solicitantului
    • A2 Obiectul de activitate
    • A3 Forma juridica a solicitantului
    • A4 Structura capitalului social si evoluţia acestuia de la icircnfiinţare
    • A5 Administratorii societatii
    • A6 Informaţii referitoare la locul desfasurarii activitatii solicitantului
      • B DESCRIEREA ACTIVITATII CURENTE
        • B1 Istoricul activitatii
        • B2 Principalele mijloace fixe care compun patrimoniul actual al solicitantului
        • B3 Descrierea activitatilor curente (agricole si non-agricole) si a tehnologiilor aplicate
        • B4 Politica de aprovizionare Furnizori de materii prime
        • B5 Politica de desfacere Canale de distribuţie
          • C PREZENTAREA PROIECTULUI
            • C1 Obiectivele proiectului
            • TRACTOR SAME MODEL EXPLORER 3-100
            • C3 Managementul proiectului
            • C4 Lista de achizitii si sursele de achiziţii pentru activele ce fac obiectul proiectului materiile prime pentru punerea in functiune a proiectului
            • C5 Personal si instruire
            • C6 Graficul estimat al proiectului
            • C7 Impactul proiectului asupra dezvoltarii zonei si a mediului de afaceri
              • D PROIECŢII FINANCIARE SI INDICATORI FINANCIARI
                • D1 Bazele de productie
                • D2 Contul de profit si pierderi previzionat ( pe o perioada de 3 ani )
                • D3 Fluxul de numerar previzionat ( pe o perioada de 3 ani )
                • D4 Indicatorii financiari
                • Tabelul 1
                  • Tabelul 3
                    • Centralizarea datelor
Page 3: Duceac Ionut

Tema proiectului

PROIECT MANAGERIAL DE IcircMBUNĂTĂŢIRE A REZULTATELOR TEHNICO - ECONOMICE DE

ANSAMBLU A SC ALBINA SA

3

CUPRINS

CAP I PLANUL DE AFACERI PENTRU CREŞTEREA EFICIENŢEICAP I PLANUL DE AFACERI PENTRU CREŞTEREA EFICIENŢEI ECONOMICE A FIRMEI SC ALBINA SAECONOMICE A FIRMEI SC ALBINA SA

PARTEA I - DESCRIEREA SOLICITANTULUI A DATE GENERALE PRIVITOARE LA SOLICITANT

A1 Numele solicitantuluiA2 Obiectul de activitateA3 Forma juridica a solicitantuluiA4 Structura capitalului social si evoluţia acestuia de la icircnfiinţareA5 Administratorii societatiiA6 Informaţii referitoare la locul desfasurarii activitatii solicitantului A7 Litigii ( in desfăşurare )B DESCRIEREA ACTIVITATII CURENTEB1 Istoricul activitatii B2 Principalele mijloace fixe care compun patrimoniul actual al solicitantului B3 Descrierea activitatilor curente si a tehnologiilor aplicateB4 Politica de aprovizionare Furnizori de materii primeB5 Politica de desfacere Canale de distribuţie

PARTEA A II - A - DESCRIEREA INVESTIȚIEI

C PREZENTAREA PROIECTULUIC1 Obiectivele proiectuluiC2 Descrierea tehnica a proiectului C3 Managementul proiectuluiC4 Lista de achizitii si sursele de achiziţii C5 Personal si instruireC6 Graficul estimat al proiectuluiC7 Impactul proiectului asupra dezvoltarii zonei si a mediului de afaceri

D PROIECŢII FINANCIARE SI INDICATORI FINANCIARID1 Bazele de productieD2 Contul de profit si pierderi previzionat D3 Fluxul de numerar previzionat D4 Indicatorii financiari

CAPITOLUL II STRUCTURA FONDULUI FUNCIAR ŞI IcircNTOCMIREACAPITOLUL II STRUCTURA FONDULUI FUNCIAR ŞI IcircNTOCMIREA ASOLAMENTULUIASOLAMENTULUI

CAPITOLUL III ORGANIZAREA PROCESULUI DE PRODUCŢIECAPITOLUL III ORGANIZAREA PROCESULUI DE PRODUCŢIE AGRICOLĂAGRICOLĂ

CAPITOLUL IV DETERMINAREA PRAGULUI DE RENTABILITATECAPITOLUL IV DETERMINAREA PRAGULUI DE RENTABILITATE (PUNCTULUI CRITIC) PE CULTURI(PUNCTULUI CRITIC) PE CULTURI

CAPITOLUL 4 CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI CAPITOLUL 4 CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI

4

CAP ICAP IPLANUL DE AFACERI PENTRU PLANUL DE AFACERI PENTRU CREȘTEREA EFICIENȚEICREȘTEREA EFICIENȚEI

ECONOMICE A FIRMEI SC ALBINA SAECONOMICE A FIRMEI SC ALBINA SAPARTEA I - DESCRIEREA SOLICITANTULUI

A DATE GENERALE PRIVITOARE LA SOLICITANT

A1 Numele solicitantului

DUCEAC IONUT - PERSOANA FIZICA

A2 Obiectul de activitate

SC ALBINA SRL s-a autorizat pentru Cod CAEN 0126 Apicultura

A3 Forma juridica a solicitantului

-denumire SC ALBINA SRL

-adresa Secuieni Neamt

-cod unic de inregistrare 15247821

-cod CAEN 0126 Apicultura

-nr cont bancar RO85BRDE120SV01534381370

-banca BRD SGS Roman

A4 Structura capitalului social si evoluţia acestuia de la icircnfiinţare Tabel A41NU ESTE CAZUL

Structura acţionariatSTRUCTURA ACŢIONARIAT SC ALBINA SA SC ALBINA SA LA DATA 28022012

NrCrt

Denumire acţionar

Nr de actiuniparţi

sociale deţinute

(Buc)

Valoare nominala

a parţii sociale(lei)

Valoare totala(lei)

Participarela capital

()

1 DUCEAC IONUT 51 60 602 ZABALAN GABRIEL 49 40 40

N

TOTAL 100 100 0 100

5

Tabel A42NU ESTE CAZUL

Date de identificare ale acţionarilor

DATELE DE IDENTIFICARE ALE ACTIONARILOR PERSOANE FIZICE SISAU JURIDICE

NrCrt

Denumire acţionar

BICI (Persoane fizice)

Cod Unic de Inregistrare(Societati)

CNP(Persoane fizice) Adresa

Participarela capital

()

1DUCEAC IONUT 1902221182298 Secuieni

judNeamt60

2ZABALAN GABRIEL 1923083888299 Secuieni

judNeamt40

N

TOTAL 100

A5 Administratorii societatii Tabel A51

Administratorii societatii

NrCrt

Nume prenume

BICI PP SerieNrLocul si

data emiterii

CNPLocul si

data naşterii

Domiciliu Funcţia

1 DUCEAC IONUT

NT247123Neamt

040102

1902221182298Secuieni

JUD NEAMT

SecuieniJUD Neamt

AD-TOR

2

6

Tabel A52

NU ESTE CAZUL

Cenzorii societatii

NrCrt

Nume prenume

BICI PP SerieNrLocul si

data emiterii

CNPLocul si

data naşterii

Domiciliu Funcţia

1

DUCEAC IONUT

NT247123

Secuieni 040102

1902221182298Secuieni

JUD NEAMT

Secuieni JUD Neamt

AD-TOR

2ZABALAN GABRIEL

NT266199

Secuieni 060105

1923083888299Secuieni

JUD NEAMT

Secuieni JUD Neamt

Director sef

A6 Informaţii referitoare la locul desfasurarii activitatii solicitantului

Tabel A61Puncte de lucru

NrCrt

TipSediul social punct de lucru

sucursala filiala loc de vanzareActivitate Localizare Adresa

1

Secuieni JudNeamt

Producerea de-miere-polen-familii albine

Secuieni Jud NEAMT

Secuieni JudNeamt

2

B DESCRIEREA ACTIVITATII CURENTE

B1 Istoricul activitatii

Compania SC ALBINA SA este cea mai moderna ferma apicola din Secuieni produsele sale

concurand cu success pe piata locala

Ferma a luat fiinta in anul 2000 si pana in prezent a adus imbunatatiri semnificative din

punct de vedere tehnologic astfel produsele obtinute au o calitate superioara

7

Societatea este din punct de vedere tehnologic si organizatoric la nivelul performantelor

din Europalucru ce s-a realizat pe parcursul a 13 aniprin investititii masive de capital

SC ALBINA SA lupta sa furnizeze produse si servicii de inalta calitateastfel incat clientii

sa sa beneficieze de o valoare

B2 Principalele mijloace fixe care compun patrimoniul actual al solicitantului

NU ESTE CAZULTabel B21

Mijloace fixe cu exceptia terenurilor aflate in patrimoniul societatii in prezent

NrCrt

Denumire mijloc fixData achizitionarii PV NIR

Grupa de incadrare contabila

Valoare de intrare

Amortizarea cumulata la

data ultimului

bilant contabil

Valoarea rămasa la data

ultimului bilant

contabil

Buc

1 Centrifuga 4 R inox Mijloc Fix 12500 10000 2500 12 Tava de descapacit 1520 1000 520 13 Furculita de descapacit x 2 120 100 20 14 Cutit de descapacit x 2 Mijloc Fix 500 400 100 15 Strecuratoare miere 175 100 75 16 Colector de polen x 25 Mijloc Fix 7500 5000 2500 17 Hranitor x 25 1375 1000 375 18 Dalta apicola x 2 134 100 34 19 Afumator x 2 Mijloc Fix 520 250 270 110 Perie apicola x 2 90 50 40 111 Ladita de transport rame 60 40 20 112 Gratie de urdinis x 25 Mijloc Fix 750 500 250 113 Rama de ventilatie x 25 3700 3000 700 114 Scaun apicol 60 30 30 115 Suport pentru stup x 25 Mijloc Fix 1875 1000 875 1

Tabel B22

Nr

Crt

LO

CA

LIT

AT

EJ

UD

ET

SU

PR

AF

A

TO

TA

LA

(MP

)C

AT

EG

OR

IA

DE

FO

LO

SIR

E

IND

IVIZ

A

EX

CL

US

IVA

(M

P)

VA

LO

AR

EA

C

ON

TA

BIL

A

(LE

I)

SE

RIE

C

ER

TIF

ICA

T

NR

C

ER

TIF

ICA

T

DA

TA

E

MIT

ER

II

1 Secuienijud Neamt 4000 mp E 74500 154N 327 01011991N

TOTAL NA NA NA NA

8

B3 Descrierea activitatilor curente (agricole si non-agricole) si a tehnologiilor aplicate

Buget de venituri - cheltuieli și consumuri intermediare pentru produsul - Miere

Indicatori UM Cantitate

Pret VALOAREUM

ICONSUMURI (CHELTUIELI) MATERIALE (1+2+3+4+5+6) 3198100

1 Combustibil L 2000 59 11800002 Apa si canal msup3 100 24 240003 Energie electrica Kw 30000 053 15900004 Romtelecom min 1000 004 40005 Gaz msup3 550 12 66000

6Cheltuieli cu aprovizionarea ( 10din 1) lei 334100

IICONSUMURI(CHELTUIELI) CU FORTA DE MUNCA 173000

7Personalul permanent implicat icircn producție zo 10 30 30000

8Personal sezonier implicat icircn producție zo 2 20 4000

9 Personalul administrative persoane 1 50 500010 Fond retribuire zo 134000

III ALTE CONSUMURI(7+8+9+10) 8651133

11 Cheltuieli generale(3din I+II) Lei 101133

12 Dobacircnzi la credite Lei 500000

13 Asigurări (8 din valoare ) Lei 635000014 Amortismente Lei 1700000

ATOTAL CONSUMURI INTERMEDIARE (I+II+III) 12022233

B VALOAREA PRODUCTIEI 10000000 1400000000B1 Miere kg 10000000 14 1400000000

C VENIT IMPOZABIL(B-A) 1387977767

C1 (-)Impozite si taxe 500000 C2 (+)Subvenţii 30000000D PROFIT BRUT 1357477767

E IMPOZITUL PE VENIT 222076443F PROFIT NET 1165901324

G COST DE PRODUCTIE 042H Profit la kg 117

9

3 Cheltuieli cu energia electrica si combustibil

Indicatori kw kw Lei LeiValoare leibuc

Curs leuEuro =43791zi

unitate anunitate Kw anunitate

CONSUMURI CU ENERGIA bucunitate Zile an 36500

Consum energie 8219 300000005

3 1590000 1590000

Total (lei)an 1590000 Total (Euro) 363088 363088Revine pe kg miere (lei) 000

Revine pe kg miere (Euro) 000 bucunitate Zile an 36500

Consum energie mentinere ambient 189 10000005

3 53000 53000

Total (lei)moara 53000

Total (Euro) 12103 Revine pe kg miere (lei) 000

Revine pe kg miere (Euro) 000

kwunitate Zile an 36500

Consum energie iluminat 189 5000005

3 26500 26500Total (lei)moara 26500

Total (Euro) 6051

Revine pe produs (lei) 000

Revine pe produs (Euro) 000

Indicatori litri litri lei Lei

zi

unitate anunitate litru anunitate

10

CONSUMUL CU COMBUSTIBILUL litriunitate Zile an 36500

Aprovizionare materii prime 1370 50000060

0 3000000

Transport produse 219 8000040

0 320000

Alte operaţii tehnologice 110 4000048

0 192000

Total (lei)moara 620000 3512000

Total (Euro) - 141582 801991 Revine pe kg miere (lei) - 000 002

Revine pe kg miere (Euro) 000 000 000

TOTAL CONSUMUL ENERGIE+COMBUSTIBILUL Kw+Lunitate Zile an 36500

Total (lei)moara 5181500

Total (Euro) 1183234 Revine pe kg miere (lei) 00051815 Revine pe kg miere (Euro) 00011832 Revine pe um (lei) 00051815 Revine pe um (Euro) 00011832

5Alte cheltuieli materiale+apaIndicatori Leian

Cheltuieli cu apa 240

Cheltuieli diverse(obiecte de recuzitaobiecte sanitare etc) 1155

Total (lei) 1395Total (Euro) 3185586

Revine pe um (lei) 1395Revine pe um (Euro) 3185586

9Asigurari-cota parte 08 din valoarea productieiIndicatori Curs Valoare lei

4312 0

kg miere 10000000

11

Valoare producție 14000000Valoare asigurare lei 112000

Valoare asigurare Euro 2597403Revine pe um (lei) 1120Revine pe um (Euro) 2597403

10AmortismentIndicatori Curs Valoare lei

43791 0

Moara 1200 kgh Loporcaro MDTL-2 735000

Siloz 100000Cantar electronic 20000

IVECO Daily Furgon 215000Ford Cargo 3535D 500000Magazie de cereale 10000

Valoare utilaje 1580000Valoare amortizare din utilaje (2) lei 31600Valoare amortizare din utilaje (Euro) 72160946

Revine pe kg miere (leian) 0158

Revine pe kg miere (Euroan) 00360805Revine pe um (lei) 000158

Revine pe um (Euro) 00000158

NU ESTE CAZUL

ICHELTUIELI CU FORTA DE MINCA

Indicatori nr salariu Lei

12

salariati icircncadrare anunitate

CONSUMURI CU ENERGIA moara 0 Zile an

Contabil 1 1500 18000

Administrator 1 1700 20400

Șofer 2 1000 24000

Total fond salarii (lei)ferma 4200 62400

Total (Euro) 959101 142495

Revine pe UM (lei) 42 624Revine pe UM (Euro) 959101 142495

Ajutor şomaj( 5) 210 2520

C A S (2333) 97986 1175832Contribuţii ptfond sănătate(7) 671371 805645

Fond solidaritate (2) 84 1008

Total fond retribuire (lei)moaraan 1609196

Total fond retribuire (Euro)ferma an 367472Total fond retribuire (lei)um 1609196

Total fond retribuire (Euro)um 36747197

13

B4 Politica de aprovizionare Furnizori de materii prime

Tabel B4 1

PRINCIPALII FURNIZORI DE MATERII PRIME

FURNIZOR

Extern

AdresaCantitate

aprox(tone)Valoare

aprox (LEI) aprox din total

achizitii

Inter

n

1

Sc ZOO IMPEX Srl I

str Tineretului Nr 2-4 NEAMT 5000

3500000050

2

SC AGROMEC SA I

STR AGRICULTORILOR 30A NEAMT 2000

14000000

20

3

SCMIERE AZ SA

I

STRCOLINEI NR28 NEAMT 2000

14000000

20

4

SC SC Marsat SA I

Str Stefan cel Mare nr 270 Neamt 1000

700000010

TOTAL 10000 70000000 100

Tabel B4 3PRINCIPALII FURNIZORI DE SERVICII

FURNIZOR

Extern

AdresaCantitate

aproxValoare aprox

(LEI) aprox din total

achizitiiIntern

1SC CONEL SA

I 30000 15900 9191

2SC TERMOFICARE SA I 300

700405

3SC ROMGAZ SA

I 550660

382

4

SC ROMTELECOM SA

I 100040

023TOTAL 0 17300 10000

B5 Politica de desfacere Canale de distribuţie

Tabel B51Principalii clienţi ai societatii

Nr crt

Client Valoare

Pondere

Termen de plata

(Nume si adresa)

(lei)

14

1

DELTA COM SRL NEAMT

7000000 50 7 ZILE

str Aleea Ulmilor nr 21A Neamt

2Dorivi Prodcom SRL Baneasa Str Alexandru Zirra Nr 5 3500000 25 7 ZILE

3Eurolil SRL - Aleea Targului BlA 9 ScA15 Neamt 615200 3500000 25 7 ZILE

TOTAL 14000000 100 7 zile

Tabel B52Datele de identificare ale principalilor clienţi

Nr Crt Societate

Cod Unic de Inregistrare

Telefon

AdresaFax

1DELTA COM SRL 19845043

756987341 str Aleea Ulmilor nr 21A Neamt

2Dorivi Prodcom SRL 16534567

757453421 Baneasa Str Alexandru Zirra Nr 5

3 Eurolil SRL 1599114975519543

2 Aleea Targului BlA 9 ScA15 Neamt 615200

Produsele obținute ndash Miere albatarate si altele ndash sunt valorificate pe baza de

contract cu ALFA COM SRL ASCO Prodcom SRL FOOD AZ SRL care preia marea

parte a cantititatii de miere aceasta fiind folosita in domeniul panificatiei Distribuția se

efectueaza direct fara inermediari Livrarile se fac zilnic cu termene de plata la 7 zile

PARTEA A II - A - DESCRIEREA INVESTIȚIEI

C PREZENTAREA PROIECTULUI

C1 Obiectivele proiectuluiFerma de cultivare a

Folosirea metodelor biologice de control al buruienilor ndash micoerbicidele

15

Diversificaea și implementarea masurilor biologice icircn tehnologia de cultivare a graului de toamnaporumbului si marului

Producerea de cereale ecologice Integrarea producției prin achiziționarea unei COMBINE DEUTZ-FAHR

MODEL 6060 HTS si a unui TRACTOR SAME MODEL EXPLORER 3-100 pentru o mai buna valorificare a solului si pentru producerea unei mai mari cantitați de grau si porumb in localitatea Secuieni jud Neamt

Achizitionarea unui Cultivator Maschio MG 300 Stabwalze 500 Valorificare producției secundare

Suprafata destinata pentru cele trei culturi avute in vedere va fi urmatoarea Mar 5 ha Grau 303 ha Porumb 302 ha

Bugetele de venituri si cheltuieli agrozootehnice

Buget de venituri - cheltuieli și consumuri intermediare pentru produsul ndash Miere

Indicatori UMCantitat

e

Pret VALOAR

EUM

ICONSUMURI (CHELTUIELI) MATERIALE (1+2+3+4+5+6) 3198100

1 Combustibil L 2000 59 11800002 Apa si canal msup3 100 24 24000

3 Energie electrica Kw 30000 053 15900004 Romtelecom min 1000 004 40005 Gaz msup3 550 12 66000

6Cheltuieli cu aprovizionarea ( 10din 1) lei 334100

IICONSUMURI(CHELTUIELI) CU FORTA DE MUNCA 173000

7Personalul permanent implicat icircn producție zo 10 30 30000

8Personal sezonier implicat icircn producție zo 2 20 4000

9 Personalul administrativepersoan

e 1 50 500010 Fond retribuire zo 134000

IIIALTE CONSUMURI(7+8+9+10) 8651133

11Cheltuieli generale(3din I+II) Lei 101133

12 Dobacircnzi la credite Lei 500000

13 Asigurări (8 din valoare ) Lei 635000014 Amortismente Lei 1700000

16

ATOTAL CONSUMURI INTERMEDIARE (I+II+III) 12022233

B VALOAREA PRODUCTIEI 1000000

0 1400000000

B1 Miere kg1000000

0 14 1400000000

C VENIT IMPOZABIL(B-A) 1387977767 C1 (-)Impozite si taxe 500000 C2 (+)Subvenţii 30000000D PROFIT BRUT 1357477767

E IMPOZITUL PE VENIT 222076443F PROFIT NET 1165901324

G COST DE PRODUCTIE 042H Profit la kg 117

Caracteristicile principale ale utilajelor sau constructiilor intentionate a se achiziționa prin proiect

COMBINA DEUTZ-FAHR MODEL 6060 HTS

17

CARACTERISTICI GENERALE

Elevator de alimentare Inversor electric pentru elevator si heder 2 cilindrii hidraulici de ridicare Batator Latime 1270 mm Oslash 600 mm 8 sine de batere variator electric pentru variatia vitezei de la 420 la 1250 rotmin Turbo separator diametru 590 mm Suprafata de separare 081 mp Ajustare electrica in 5 pozitii de la 25 la 65 mm Viteza 775 sau 410 rotmin Contrabatator 15 sine 14 mm distanta suprafata 095msup2 aparator pietre rabatabil reglare electrica independenta frontala si posterioara Scuturatori 5 caisori suprafata totala 730 msup2 Sistemul de curatire curatire proprie prin contra-actiune a sitelor Recuperare independenta pe ambele laturi ale masinii Buncar Capacitate 7500 litrii cu suprafata de acoperire Viteza de descarcare 90lsec Tub de descarcare cu deschidere hidraulica fereastra de inspectie in spatele scaunului operatorului Motor Deutz TCD 2012 L06 4V 6 cilindrii 4 valve Commom Rail diesel 183 kw250 CP Racire cu lichid Rezervor combustibil 555l Transmisia Complet hidrostatica cutie de viteze cu 4 trepte Frane Discuri de frana asistate hidrostatic si frana de parcare independenta Pneuri 62075R30 fata si 40570R20 spateLatime de suport 3047 mm Cabina Tip Commander IV cu vedere panoramica si geamuri usor colorate coloana volan reglabila sistem de aer conditionat si incalzire scaun PNEUMATIC sofer si scaun pasager radio si set pre-cd (4 difuzoare si antena) oglinda dreapta cu control electric Control softwear in limba Baneasaa Sistem de iluminat Conform regulamentului de trafic 6 lumini de lucru 1 lumina pentru tubul de descarcare 2 girofaruri 2 lumini posterioare Echipament atasare posterioara rapida pentru carucior heder extinctor manual de operare in limba Baneasaa

18

TRACTOR SAME MODEL EXPLORER 3-100

CARACTERISTICI GENERALE

Motor DEUTZ EURO III cu 4 cilindri turboalimentat cu capacitate de 4038 cm3 Putere max (2000 25 CE) 109 CP80 kW Motor răcit cu lichid ulei Radiator ulei motor transmisie Oprire motor cu cheia de contact Motor compatibil cu Biodiesel pacircnă la 100 Capacitate rezervor combustibil 160 l Ambreiaj hidrostatic Ambreiaj multi-disc PTO comandat hidraulic cu discuri imersate icircn ulei Blocare electrohidraulică a diferenţialului faţă şi spate Direcţie hidrostatică cu pompă independentă şi cilindru de direcţie cu dublu sens Coloana volanului rabatabilă şi reglabilă Unghi de viraj 55deg Manete laterale comandă cutie de viteze Toba de eșapament cu evacuare pe cabină cutie de viteze cu 5 rapoarte 15F + 15R cacircrlig frontal cacircrlig de prindere categoria C posterior PTO spate 540 ndash 1000 RPM baterie 12V-100h-650A manual de utilizare şi icircntreţinere icircn limba Baneasaă

ECHIPAMENTE STANDARDIZATE

Cutie de viteze 40kmh Sistem hidraulic cu pompă de 56 lmin Roti 42070R 24 faţă 48070R 34 spate Reglaj electronic motor

19

Extensie aripi spate Cilindrii suplimentari Filtru aer 8rdquo cu ejector de praf Distribuitori hidraulici auxiliari cu 4 prize rapide Stabilizatori telescopici Fracircnă hidrostatică integral independentă pe toate cele 4 roţi cu discuri de fracircnare icircn baie de ulei cu dispozitiv de excludere a franelor anterioare Scaun textil CABINĂ ORIGINALĂ TESTATĂ FONIC icircncălzire şi ventilare parbriz mobil locaş radio 2 lumini de lucru faţă şi 2 lumini de lucru spate ieşire spate pentru cabluri lumini interioare Faruri anterioare pentru condus pe dreapta Aer condiționat Girofar Suport pentru contragreutăți + 8 contragreutăți față (320 kg)

Cultivator Maschio MG 300 Stabwalze 500

20

Model Latime de lucru(cm) Putere necesara(CP) Masa(kg)MG 175 175 2535 320

Dotari- cutie de viteze din fonta- reductor de viteza de 540 rotmin(rotmin rotor 260)- rolele sunt plasate intr-un fel de cusca- cat I (3 puncte de prindere)

C3 Managementul proiectului (Responsabilul legal)

1 NumeDUCEAC Prenume IONUT Funcţia ADMINISTRATOR Studiile si experienţa (relevante pentru proiect)

C V Responsabilul legal

Icircntreprinderea Funcţia avuta Perioada

SC ALBINA SA SEF BIROU 2008-2013

STUDENT In prezent

C4 Lista de achizitii si sursele de achiziţii pentru activele ce fac obiectul proiectului materiile prime pentru punerea in functiune a proiectului

Tabel C41 ndash Lista de achizitii active

Furnizor Date furnizor Produs

21

Nr Crt

Valoare estimata

(EUR)

din total valoare eligibila

a proiectului

(daca este cunoscut la momentul

depunerii cererii de finantare)

1 DEUTZ-FAHR

Specializat in producția de utilaje pentru

agricultura

COMBINA MODEL 6060

HTS 125000 7483

2 SAME

Specializat in producția de utilaje pentru

agricultura

TRACTOR MODEL

EXPLORER 3-100 40000 2394

3 GEO

Specializat in producția de utilaje pentru

agriculturaCultivator MG

175 2031 123

TOTAL167031 100

Lista de achizitii materii prime

Nr Crt

Furnizor

Date furnizor Produs

Valoare estimata

(EUR)

din total

necesar de

materii prime

(daca este cunoscut la momentul depunerii cererii de finantare)

1 SC GA PRO CO CHEMICALS SA

Are in patrimoniu fabrica de

icircngrasăminte Icircngrășaminte 1255000 5375

2 PETROM

Specializat in comercializarea combustibililor Combustibil 500000 2141

3 KWS SEMINTE SRL

Specializat in obținerea

semințelor de soiagrauporumb

etc

Semințe de grauporumbsoia etc 580000 2302

TOTAL 2335000 100

C5 Personal si instruireNU ESTE CAZUL

Tabel C51Grafic angajare personal

Nr Crt Specialitate

Număr2002 2003 2004 2005 2006 2007

TOTAL 0 0 0 0 0 0

Necesar personal

22

- 1 contabil- 3 mecanizatori- 4 muncitori sezonieri

C6 Graficul estimat al proiectului

Proiectul va fi realizabil in 12 luni de la aprobarea finantarii

Lunile I ndashIV vor face demersuri pentru un imprumut bancar și se va acorda

icircmprumutul ( 300000 E)

Lunile V ndash VIII - se va achiziționarea utilajul propriu-zis

(combinatractorulcultivatorulsemanatoarea) se vor semna contractele cu furnizorii și

se vor livra utilajele

Lunile IX ndashXII ndash testarea utilajelor si inceperea activitatii

Diagrama Gantt

Denumire activitate

IAN

FEB

MARTIE

APRILIE

MAI

IUNIE

IULIE

AUGUST

SEPT

OCT

NOI

DEC

Contractarea unui imprumut bancar pe tremen lung X X Studierea ofertelor furnizorilor de utilaje X X Contractarea furnizorilor de utilaje

X X X Livrarea utilajelor X X X X Testarea utilajelor X X X

C7 Impactul proiectului asupra dezvoltarii zonei si a mediului de afaceri

In urma contractarii imprumutului bancar si achizitionarii de utilaje

performante se va incerca practicarea unei agriculturi rationale si de durata cu recolte

23

bogate si sanatoase de secara mazare si cartof care din punct de vedere ecologic sa

corespunda normelor UE in localitatea Secuieni JudNeamt

Acest fapt va determina totodata si creșterea veniturilor la bugetul

Primariei Secuieni JudNeamt datorita taxelor și impozitelor care se plătesc și

desemeni la bugetul statului se vor plăti impozite și taxe care icircn final vor fi icircn

beneficiul cetățenilor In practicarea agriculturiiintr-un mod intensiv se va avea in

vedere respectarea normelor de mediuPentru toate categoriile de materii prime

(combustibil piese de schimb icircngrășaminte etc) se vor icircncheia contracte icircn așa fel

icircncat să fie asigurat mersul normal al activității agricole Deasemeni si producția finita

(secaramazarecartof) care se va realiza va fi livrata in icircntregime pe baza de

contracte icircncheate

D PROIECŢII FINANCIARE SI INDICATORI FINANCIARI

D1 Bazele de productie

Cu proiect

A6 Denumire utilaj (noi) Costuri Amortizare Intretinere 2Combina DEUTZ-FAHR model 6060 HTS 125000 000 2500

TRACTOR SAME MODEL EXPLORER 3-100 40000 000 800

Cultivator Maschio MG 300 Stabwalze 500 2031 000 4062

167031 000 334062

D2 Contul de profit si pierderi previzionat ( pe o perioada de 3 ani )

Proiectia contului de profit si pierdere activitate cu proiect

Nr Crt Categoria AN 1 AN 2 AN 3

Venituri din exploatare 1 Venituri din vanzarea marfurilor Mii Lei

24

Euro 2 Productia vanduta Mii Lei 47000000

0485000000 500000000

Euro 107327990

110753351 114178713

3 Variatia stocurilor Mii Lei

Euro

4 Alte venituri Mii Lei Euro 5 Venituri din exploatare ndash total Mii Lei 47000000

0485000000 500000000

Euro 107327990

110753351 114178713

Cheltuieli pentru exploatare 6 Cheltuieli materiale ndash total Mii Lei

94000000 97000000 100000000

Euro 21465598 22150670 22835743

7 Cheltuieli cu lucrari si servicii executate de terti Lei

437330 450050 500040

Euro 99868 102772 1141888 Cheltuieli cu impozite taxe si varsaminte

asimilateMii Lei

250000 300000 350000 Euro 57085 68507 79925

9 Cheltuieli cu personalul ndash total Mii Lei 347330 360050 370560 Euro 79315 82220 84620

10 Alte cheltuieli de exploatare Mii Lei

Euro

11 Cheltuieli cu amortizarile si provizioanele Mii Lei 2510000 2750000 3000000

Euro 573177 627983 68507212 Cheltuieli pentru exploatare - total Mii Lei

97544660 100860100 104220600 Euro 22275047 23032153 23799548

13 Rezultatul din exploatare Mii Lei 372455340 384139900 395779400

Euro 85052942 87721198 90379165Venituri financiare ndash total

14 Venituri financiare ndash total Mii Lei Euro

Cheltuieli financiare din care

15 Cheltuieli privind dobazile Euro

16 Altele Mii Lei

Euro

17 Cheltuieli financiare - total Mii Lei Euro

18 Rezultatul financiar al exercitiului Mii Lei

25

Euro

19 Rezultatul brut al exercitiului Mii Lei

Euro

20 Impozit pe profit Mii Lei

Euro

21 Profit net Mii Lei

Euro

D3 Fluxul de numerar previzionat ( pe o perioada de 3 ani )

Flux de numerar - previziuni Anul 1 Anul 2 Anul 3OPERATIUNEAPERIOADA

MII LEI I ACTIVITATEA DE INVESTITII SI FINANTARE 0 0 0A Total intrari de lichiditati din (A1+A2+A3)

A1 Aport la capitalul social si contul intreprinzatoruluiA2 Vanzari de active inclusiv TVA 0 0 0A3 Credite pe termen lung din care (A31 + A32) A31 Imprumut BancaA 32 Grant SAPARD 0 0 0

B Total iesiri de lichiditati prin (B1+B2+B3)B1 Achizitii de active fixe corporale inclusiv TVAB2 Achizitii de active fixe necorporale inclusiv TVAB3 Cresterea investitiilor in curs 0 0 0

C ExcedentDeficit de lichiditati (A-B) 0 0 0D1 Rambursari de Credite pe termen mediu si lung din care (D11+ D12) D11 Rate la imprumutul Banca D12 Rate la alte Credite pe termen mediu si lung 0 0 0D2 Plati de dobanzi la Credite pe termen mediu si lung din care (D21+D22) D21 La imprumutul Banca D22 La alte Credite pe termen mediu si lung 0 0 0

E Flux de lichiditati din activitatea de investitii si finantare (C-D1-D2)II ACTIVITATEA DE EXPLOATARE SI ALTE ACTIVITATI 130727

51472387 1624350

F Incasari din activitatea de exploatare inclusiv TVA ( F1)130727

51472387 1624350

F1 Vanzari varianta cu proiectG Incasari din activitatea financiaraH Credite pe termen scurt 130727

51472387 1624350

K Plati pentru activitatea de exploatare inclusiv TVA (dupa caz) din care 0 0 0

1 Cheltuieli privind marfurile

2 Cheltuieli cu materiileprime 679603 747737 807415

26

3 Cheltuieli cu materialele consumabile 43637 48000 51842

4 Cheltuieli cu energia si apa 12988 14512 15672

5 Altecheltuieli materiale 10204 10323 11144

6 Cheltuieli cu serviciile executate de terti 55609 61160 66051

7 Cheltuieli cu impozite taxe si varsaminte asimilate 12500 13740 148408 Cheltuieli cu personalul angajat 0 0 09 Cheltuieli cu asigurarile si protectia sociala 0 0 0

10 Alte cheltuieli exploatare 0 0 011 Cheltuieli cu amortizarea si provizioanele

26064 26064 260642222222111111

L Flux brut exclusiv plati pentru impozit pe profit si TVA468670 550851 631321

M Plati pentru impozite si taxe (M1 + M2)186568 219297 251573

M1 TVA de platit 68667 104661 119950

M2 Impozit pe profit 97901 114636 131623N1 Rambursari de credite pe termen scurtN2 Plati de dobanzi la credite pe termen scurtO1 DividendeP

Total plati exclusiv cele aferente exploatarii (M+N1+N2+O1)P Total plati exclusiv cele aferente exploatarii (M + N1 + N2 + O1) 186568 219297 251573Q Flux de numerar din activitatea curenta (L-P) 280102 331554 379748II FLUX DE LICHIDITATI (CASH FLOW)R Flux de lichiditati net al perioadei (Q+E) 280102 331554 379748

S Disponibil de numerar al lunii precedenteDisponibil de numerar curent (S+R) 130597 410609 742253

T 410609 742253 1122001

D4 Indicatorii financiari

Valoarea investitiei (Vi) = valoarea totala a proiectului (exprimata in lei) ndash 12900000000 lei

LEI___________________________________________________________________________Specificare AN 1 AN 2 AN 3______________________________________________________________________Veniturile din exploatare (Ve)

27

470000000 485000000 500000000

___________________________________________________________________________Cheltuieli de exploatare (Ce)

97544660 100860100 104220600

___________________________________________________________________________

Rezultatul din exploatare (Re) = Se calculeaza Re = Ve ndash Ce - minim 10 din Ve

372455340 384139900 395779400

Profitul net (Pn) = rezultatul final al exercitiului financiar (anual) din care s-a scazut impozitul pe profit

312862486 322677516 332454696

Durata de recuperare a investitiei (Dr) = indicator ce exprima durata de recuperare a investitiei (exprimat in ani)

Se calculeaza Dr= ViPn mediu sau Dr=(Vi - 5 x Pn)Pn

unde Pn mediu = profit net mediu pe orizontul de prognoza Dr ndash ESTE 145 ANI

Rentabilitatea capitalului investit (Rc) = PnVi x 100 () Pn-profit net pentru fiecare an al perioadei previzionate

145 150 154___________________________________________________________________________

Cheltuieli financiare (Cf) = NU ESTE CAZUL___________________________________________________________________________

28

Gradul de acoperire a cheltuielilor financiare (Ga) = NU ESTE CAZUL

___________________________________________________________________________Flux de numerar net la sfarsitul perioadei (FNN) = Total intrari-Total iesiri FNNgt=0 (pentru fiecare an de prognoza)

280102 331554 379748 425733466695

Valoare actualizata neta (VAN) =aringFNi(1+r)I +FN5r VANgt0 r=rata de actualizare=8

CAPITOLUL IICAPITOLUL IISTRUCTURA FONDULUI FUNCIAR ŞI IcircNTOCMIREASTRUCTURA FONDULUI FUNCIAR ŞI IcircNTOCMIREA

ASOLAMENTULUIASOLAMENTULUI

21 Mărimea şi structura categoriilor de folosinţă a terenului

Tabelul 1Mărimea şi structura categoriilor de folosinţă a terenului

Specificare Ha din total din agricol

Suprafaţa totală 620 1000 -

Teren agricol 618 9968 1000

Teren arabil

- din care irigat

610 9839 987

300 4839 4854

Păşuni naturale 2 032 032

29

Facircneţe naturale 1 016 016

Livezi 5 08 08

Vii

Teren neproductiv 2 032 X

Condiţii naturaleDescrierea zonei icircn care este amplasată exploataţia cu cel puţin următoarele elemente

a) Temperatura medie anuală 940Cb) Precipitaţii medii anuale 534 mmmpc) Tipul de sol predominant textura panta

- tipul de sol cernoziom cambic- textura grosieră- panta 7 - 150C

Favorabilitatea terenului pentru diferitele culturi

Se va face o scurtă prezentare a caracteristicilor principalelor tipuri de sol cu favorabilitatea culturilor

CernoziomurileAu proprietăti fizice hidrofizice chimice termice şi de aeraţie foarte bune Cu toate că

sunt foarte bine aprovizionate cu azot fosfor şi potasiu pe aceste soluri pentru menţinerea fertilităţii şi obţinerea de producţii mari şi constant se recomandă aplicarea de icircngrăşăminte chimice şi organice Cernoziomurile sunt indicate pentru toate folosinţele şi culturile agricole

AluvisolurilePrezinta o fertilitate relativ bună fertilitatea depinzacircnd de gradul de solificare Pe

aluvisoluri pot fi cultivate o serie largă de plante specifice condiţiilor din ţara noastră porumb floarea soarelui cartof gracircu legume viţă de vie pomi

Soluri bruneDatorită proprietăţilor fizice (textură mijlocie structură granular medie permeabilitate

pentru apă şi aer rezistenţă scăzută la lucrările mecanice) sunt favorabile creşterii şi dezvoltării plantelor Pentru producţii mari se recomandă administrarea de icircngrăşăminte chimice organice şi verzi Sunt folosite pentru culturile gracircu porumb legume pomi migdal

22 Alegerea culturilor (criteriile avute icircn vedere culturile alese)

30

Criteriile avute icircn vedere (economice tradiţie asigurarea materiilor prime pentru investiţia de la planul de afaceri etc)

Cultura m ărului Importanta culturii marului se datoreaza valorii alimentare si gustative terapeutice si

profilactice a fructelor insusirilor lor tehnologice specifice particularitatilor agrobiologice ale pomilor si valorilor economice mari

Merele constituie unul dintre componentele de baza in alimentatia moderna a omuluiMărul creşte şi se dezvoltă bine icircn toate zonele Moldovei deoarece sunt condiţii

pedoclimaterice favorabile pentru cultivarea acestei specii pomicole Importanţa acestei specii pomicole ca cultură este determinată de valoarea alimentară calităţi gustative icircnalte icircnsuşirile terapeutice şi profilactice pentru sănătatea omului particularităţilor tehnologice specifice particularităţilor agrobiologice ale pomilor şi de valoarea economică mare de producţie Cultivarea merelor este o afacere profitabilă care are următoarele avantaje

- Plantaţia de măr poate fi exploatată 20-30 de ani iar investiţia se recuperează icircn 2-3 ani- Cererea crescacircndă pe piaţa locală şi externă la produsele agricole de valoare icircnaltă- Preţ avantajos la comercializarea merelor icircn stare proaspătă- Creşterea pe piaţa internaţională a cererii pentru producţia conservată (sucul concentrat)

Ele reprezinta aproape singurul aliment gata pregatit in natura care poate fi consumat fara alte adaosuri fie in stare proaspata fie consumate ca sucuri compot dulceata cidru marmelada etc Datorita insusirilor tehnologice merele constituie o materie prima cu pondere mare in industria alimentara

Astfel din punct de vedere chimic merele contin in medie 845 apa 141 zaharuri 02 substante pectice 06 substante grase 90 UI vitamina A 002 mg vitamina B2 01mg vitamina B1 7mg vitamina C 7 mg calciu 10 mg potasiu cat si cantitati reduse de aluminiu mangan sulf cobalt si altele

Principalii consumatori de mere sunt pieţele agricole locale antreprenori care exportă fructele fabricile de conserve depozite angro şi magazine procesatorii de fructe uscate Cele mai bune preţuri pot fi obţinute icircn cazul comercializării merelor icircn stare proaspătă pentru consum curent iar cele mai mici preţuri sunt icircnregistrate la mere comercializate icircntreprinderilor de procesare

Importanta marului rezida in particularitatile lui biologice Existenta unui numar mare de soiuri cu coacere esalonata in diverse epoci si capacitatea de pastrare in stare proaspata timp indelungat a soiurilor de iarna asigura consumul de fructe proaspete aproape in tot cursul anului circa 10 luni din 12 ale unui an Avand o mare capacitate de pastrare si o buna rezistenta la manipulare fructele pot fi transportate cu usurinta la distante mari

Cultura porumbului

Porumbul ocupa locul 3 ca importanta in lume Aceasta pozitie se justifica printro serie de particularitati

-prezinta o mare capacitate de productie cu cca 50 decat celelalte cereale-are o mare plasticitate ecologica-este o planta prasitoare fiind o foarte buna premergatoare pentru majoritatea plantelor de

cultura-suporta bine monocultura-are un coeficient multiplicat de 150-400ori-semanande-se primavara mai tarziu permite esalonarea mai buna lucrarilor agricole-cultura este mecanizata

31

-recoltarea se face fara pericol de scuturare

Porumbul este utilizat icircn alimentaţia omului icircn furajarea animalelor şi ca materie primă pentru diferite industrii

Icircn alimentaţia omului porumbul se utilizează sub formă de mălai (făină) din care se prepară mămăliga sau diferite peparate de patiserie fulgi de porumb porumb zaharat conservat sub formă de boabe sau ştiuleţi pentru salate şi garnituri porumb fiert sau copt popcorn (porumb pentru floricele) Din germenii de porumb rezultaţi icircn urma măcinării boabelor prin presare se obţine un ulei alimentar de foarte bună calitate apreciat icircn alimentaţia dietetică

Icircn furajarea animalelor boabele de porumb constituie furajul concentrat de bază pentru toate speciile de animale Valoarea nutritivă a porumbului este de 117 - 130 unităţi nutritive la 1 kg boabe

Planta icircntreagă recoltată şi tocată icircn faza de maturitate icircn lapte-ceară se utilizează pentru obţinerea de siloz care este utilizat pe scară largă icircn hrana vacilor de lapte De asemenea planta icircntreagă se poate utiliza ca masă verde

Tulpinile de porumb (cocenii) rezultate după recoltarea boabelor se pot utiliza ca furaj Ciocălăii măcinaţi pot fi utilizaţi icircn hrana rumegătoarelor Boabele de porumb se utilizează ca materie primă pentru obţinerea de amidon glucoză

dextrină izoglucoză (icircndulcitor lichid) whisky etc Boabele de porumb se utilizează pe scară largă pentru obţinerea de biocombustibil (etanol) după cum planta icircntreagă verde se poate utiliza pentru obţinerea de biocombustibil (metanol etanol)

Tulpinile de porumb se pot utiliza icircn industria celulozei şi la fabricarea panourilor aglomerate

Din ciocălăi se poate obţine furfurol sau pot fi folosiţi drept combustibil De asemenea icircn gospodăriile tradiţionale tulpinile de porumb se utilizează drept combustibil

Pănuşile se utilizează pentru diferite icircmpletituri tradiţionale Mătasea porumbului (stigmatele florilor femele) poate fi utilizată icircn scop medicinal iar

polenul de porumb este colectat cu uşurinţă de către albinele melifere (plantă poleniferă)

Cultura gracircului

Gracircul este una dintre cele mai importante cereale si planta care ocupa pe glob cele mai mari suprafete Boabele de grau au continut ridicat in hidrati de carbon si substante proteice Miere de grau este materie prima pentru paine si produse de panificatie aliment de baza pentru 35-40 din populatia globuluiGraul se mai utilizeaza si in prelucrari industriale (alcool amidon dextrina glucoza) si furaj in hrana animalelorTaratele sunt un nutret concentrat bogat in proteine hidrati de carbon si substante minerale Paiele se utilizeaza in industria celulozei si in hrana animale

Gracircul este cea mai importantă plantă cultivată din care se obţine icircn principal pacircine aliment de bază pentru cca 40 din populaţia globului Prin măcinare din boabele de gracircu se obţine făina care este utilizată pentru prepararea de diferite produse de panificaţie şi patiserie

32

fabricarea de paste făinoase etc Boabele de gracircu intră icircn alcătuirea amestecurilor de cereale prentru micul dejun

Boabele de gracircu se utilizează icircn hrana animalelor ca atare sau măcinate De asemenea icircn furajarea animalelor se utilizează şi tăracircţa rezultată ca subprodus icircn urma procesului de măcinare aceasta fiind bogată icircn proteine lipide şi săruri minerale

Boabele de gracircu servesc ca materie primă icircn diferite industrii pentru obţinerea de amidon gluten spirt băuturi spirtoase (vodcă wisky) bere biocarburburant (bioethanol)

Paiele au utilizări multiple precum materie primă icircn industria celulozei şi hacircrtiei aşternut pentru animale furaj grosier icircngrăşămacircnt organic prin icircncorporare icircn sol după recoltare sau prin compostare producerea de energie termină prin arderea icircn arzătoare cu recuperare de căldură

Germenii de gracircu rezultaţi icircn urma procesului de măcinare sunt utilizaţi icircn hrana omului ca produse energizante (germeni consumaţi cu lapte sau miere de albine) ca adaus icircn diferite produse de panificaţie sau pentru obţinerea de ulei foarte apreciat icircn industria cosmetică

Aluatul conservat prin refrigerare şi aluatul modelat (de exemplu blaturi pentru pizza) icircncepe să fie din ce icircn ce mai apreciat pe piaţă

Gracircul romacircnesc este un gracircu de foarte bună calitate pentru panificaţie care poate fi valorificat atacirct pentru consumul intern cacirct şi la export pentru consum european şi icircn afara Europei

Gracircul ecologic este unul dintre produsele ecologice cele mai bine cotate şi cerute pe piaţa mondială

Cultura gracircului oferă următoarele avantaje - boabele au un conţinut ridicat icircn glucide şi proteine corespunzător cerinţelor organismului uman - boabele au o bună conservabilitate pe perioade mari de timp - boabele se transportă cu uşurinţă pe distanţe mari - boabele de gracircu au diferite alternative de valorificare - boabele de gracircu reprezintă o importantă sursă de schimburi comerciale pe piaţa mondială - gracircul se poate cultiva icircn diferite condiţii pedoclimatice asiguracircnd producţii satisfăcătoare peste tot unde se cultivă - tehnologia de cultivare este complet mecanizată şi bine pusă la punct fără probleme deosebite - gracircul este o foarte bună premergătoare pentru majoritatea plantelor de cultură - după soiurile timpurii de gracircu pot fi semănate culturi succesive mai ales dacă sunt condiţii de irigare

Alegerea soiurilor şi hibrizilor (criteriile avute icircn vedere soiurile şi hibrizi aleşi pentru fiecare cultură)

-criteriile avute icircn vedere ndashproducţie rezistenţe specifice conţinut de principii nutritive etc

-soiurile şi hibrizi aleşi pentru fiecare cultură + prezentarea listei cu soiuri pentru 2012 la culturile alese şi descrierea soiului respectiv

MĂRUL - SOIURI

33

Icircn funcţie de epoca de coacere a fructelor merele se icircmpart icircn (a) soiuri de varăMelba Red melba Şafran de vară Papirovka Mantet Quinte Akane Plat August (b) soiuri de toamnă Prima Slava Peremojţiam James Grive Red Calvil de Zăpadă Spartan Focuşor Codrene Coredana Reglndis etc (c) soiuri de iarnă Idared Speranţa Banana de iarnăWellspur Goldspur Golden Delicious Jonathan Jonared Yellowspur Renet Simerenco Coredar Wagener etc

Antreprenorul trebuie să elaboreze proiect de plantare a livezii la icircntreprinderileautorizate şi materialul săditor trebuie să fie procurat de la pepinierele licenţiate cu actelenecesare pentru posibilitatea de beneficiere de subvenţii Cele mai de perspectivă soiuri de mere şi cu o cere sporită pe piaţă sunt Golden DeliciousRed Delicious Jonathan Idared Fugi Granny Smith Gala Melrose Ionagold Elstar precum şisoiurile genetic rezistente la boli şi dăunători aşa ca Florina Prima Coredana CoredarGeneros Pionier

Piaţa Romacircniei la merele proaspete este reprezentată prin 50 la sută din soiuri colorate (complet roşu sau parţial) şi 50 la sută pentru soiurile necolorate (gal-bene şi verzi) Cele mai populare soiuri colorate sunt Jonathan şi Idared urmate de Jonagold Gala Gloster etc iar dintre cele necolorate predomină soiul Golden Delicious Soiurile Granny Smith şi Mutsu icircnregistrează vacircnzări modeste Dintre soiurile locale icircn supermarket-uri se comercializează Glorios şi Florina icircnsă icircn can-tităţi foarte mici Fructele de obicei sunt icircmpărţite icircn trei categorii mici (sub 70 mm) medii (70-90 mm) şi mari (peste 90 mm)

PORUMB ndash SOIURI

Porumbul face parte din familia Gramineae subfamilia Panicoideae tribul Maydeae genul Zea Genul Zea cuprinde 3 specii - Zea mexicana (Schrad) Recv et Mangel (sin Euchlaena mexicana) ndash teosinte1 anual - Zea perennis (Hitsch) Recv et Mangel (sin Euchlaena perennis) ndash teosinte peren - Zea mays L ndash porumbul cultivat

Porumbul cultivat cuprinde mai multe convarietăţi (grupe de varietăţi) cele mai importante fiind următoarele - Zea mays conv dentiformis Koumlrn (sin Zea mays conv indentata Sturt) denumit porumbul dinte de cal Se caracterizează prin boabele mari prismatice cu partea sticloasă (cornoasă) a endospemului dispusă pe părţile laterale ale bobului iar partea făinoasă (amidonoasă) dispusă icircn partea centrală şi superioară a bobului (fig 19) Prin uscare endospemul făinos icircşi reduce volumul se contractă şi determină apariţia unei depresiuni icircn partea superioară a bobului sub forma mişunei dintelui de cal de unde denumirea acestei convarietăţi de bdquoporumb dinte de calrdquo La această convarietate au fost creaţi primii hibrizi de porumb iar icircn prezent această convarietate are cea mai margă răspacircndire icircn lume Majoritatea hibrizilor de porumb aparţin acestei convarietăţi La noi icircn ţară primii hibrizi care au fost icircntroduşi icircn cultură aparţin acestei convarietăţi şi au fost aduşi din SUA de unde şi denumirea de bdquoporumb americanrdquo - Zea mays conv indurata (Sturt) Bailey denumit porumbul cu bobul tare porumbul sticlos Se caracterizează prin boabe rotunjite icircn partea superioară netede lucioase dure la spargere de unde vine denumirea de bdquoporumb tarerdquo Partea sticloasă a endospermului este dispusă la exteriorul bobului de jur-icircmprejurul acestuia iar partea făinoasă este dispusă icircn partea centrală a bobului uneori ajungacircnd pacircnă icircn partea superioară a bobului situaţie cacircnd determină apariţia

34

unei uşoare mişune (fig 20) Din această convarietate au făcut parte vechile populaţii şi soiuri romacircneşti de unde şi denumirea de bdquoporumb romacircnescrdquo - Zea mays conv aorista Grebensc denumit porumbul semisticlos Prezintă caracteristici intermediare icircntre convarietăţile dentiformis şi indurata Bobul este rotunjit mat icircn partea superioară şi uneori prezintă o uşoară adacircncitură - Zea mays conv everta Sturt (sin Zea mays conv microsperma Koumlrn) denumit porumb de floricele Se caracterizează prin plante cu o talie mai mică care au capacitatea de a forma mai mulţi ştiuleţi pe plantă Boabele sunt mici (MMB = 40-100 g) cu vacircrful rotunjit sau ascuţit Endospermul este aproape icircn icircntregime sticlos cu excepţia unei mici porţiuni icircn jurul embrionului care este amidonoasă Prin icircncălzire apa din grăunciorii de amidon din endospermul făinos se transformă icircn vapori care exercită o presiune asupra tegumentului pacircnă cacircnd determină spargerea acestuia moment icircn care conţinutul bobului se revarsă (boabele expandează) mărindu-şi volumul de 15-20 de ori formacircnd o masă albă-spongioasă respectiv aşa-numitele floricele

RUSTICA a castigat o pozitie de lider pe piata de porumb precoce din Europa de Nord si poseda o gama larga de seminte adecvata pentru toate pietele lumii HIBRIZI FOARTE PRECOCIBarbados - excelent pentru boabe si silozEarly Star - precoce si productivEnergy Star - foarte buna valoare alimentaraComera - performanta inalta HIBRIZI PRECOCIBatz - vigurosEurostar - lider in EuropaGalaStar - porumb pe care il veti adoraInagua - bun pentru boabe si siloz

GRAcircU ndash SOIURI

Cercetătorii de la Institutul de Cercetare - Dezvoltare Agricolă Fundulea au creat soiuri de grau productive si rezistente la secetaBOEMA soi de gracircu de toamnă extrem de productiv şi cu indici de calitate ridicaţi pentru panificaţie adaptat condiţiilor climatice din zona de cacircmpie din sudul ţării şi Moldova este un soi foarte precoce mai timpuriu la icircnspicat cu 1-3 zile faţă de soiul Flamura 85 talia plantei de 77-90 cm rezistent la iernare şi cădere arşiţă şi secetă rugina galbenă rezistenţă mijlocie la rugina brună şi făinare are calitate bună de morărit şi panificaţie

GRUIA este un soi de toamnă care a dat rezultate foarte bune icircn Oltenia şi Dobrogea este mai timpuriu cu 4 zile faţă de soiul Fundulea 4 talie de 76 cm se remarcă printr-o rezistenţă bună la iernare la cădere dar şi la rasele actuale de rugina galbenă

35

superior multor soiuri ca rezistenţă la făinare rugină brună şi septorioza frunzelor calitatea de panificaţie a soiului Gruia este apropiată de cea a soiului Dropia faţă de care tinde să aibă un gluten mai tenace soiul se evidenţiază printr-o productivitate ridicată icircn medie cu 9-12 mai mare faţă de soiurile martor sporul de producţie fiind mai mare icircn condiţii de secetă in pofida taliei sale scurte soiul se comportă foarte bine icircn condiţii de deficit hidric Gracircul aparţine genului Triticum familia Gramineae (Poaceae) Genul Triticum cuprinde un număr mare de specii de gracircu forme sălbatice şi cultivate clasificate diferit de-a lungul timpului

Pentru ţara noastră prezintă importanţă 2 specii şi anume Triticum durum Desf şi Triticum aestivum L Triticum durum Desf (fig 16) are tulpina plină icircn interior pe toată lungimea sau cel puţin icircn partea superioară Spicul este aristat cu ariste lungi comparativ cu lungimea spicului şi orientate paralel Boabele au aspect sticlos la maturitate şi sunt conice la capet Triticum aestivum L (fig 17) are tulpina goală icircn interior pe toată lungimea Spicul este nearistat sau aristat cu ariste mai scurte comparativ cu lungimea spicului şi orintate divergent Boabele sunt ovoidale sau alungit-ovoidale prevăzute cu un smoc de perişori la capătul superior Endospermul este făinos semisticlos sau sticlos

Gracircul comun reprezintă specia cea mai importantă care pe plan mondial reprezintă cca 90 din suprafaţa cultivată cu gracircu şi cea mai mare partea a suprafeţei cultivată cu gracircu din ţara noastră Gracircul comun are forme de toamnă şi de primăvară aproape icircntreaga suprafaţă din ţara noastră fiind cultivată cu gracircu de toamnă (gracircul de primăvară ocupă suprafeţe foarte mici nesemnificative)

Soiurile de gracircu cultivate icircn Romacircnia sunt icircn marea lor majoritate soiuri romacircneşti create la Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Fundulea sau icircn reţeaua de Staţiuni de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Aceste soiuri se caracterizează prin potenţial de producţie ridicat (9-10 tha) o bună rezistenţă la cădere ger iernare secetă şi boli o bună calitate şi stabilitate a recoltelor

23 Intocmirea asolamentului

Specificare HaSuprafaţa totală a terenului arabil 610Suprafaţa medie a solei (3 sole) 2033

Tabelul 2Schema rotaţiei culturilor

SOLAANUL 2012 2013 2014I măr măr mărII gracircu porumb gracircuIII porumb gracircu porumb

36

37

CAPITOLUL IIICAPITOLUL IIIORGANIZAREA PROCESULUI DE PRODUCŢIE AGRICOLĂORGANIZAREA PROCESULUI DE PRODUCŢIE AGRICOLĂ

31 Proiectarea producţiilor medii prin metoda bonităriiterenurilor agricole

Tabelul 3

Date iniţiale

Cultura Tipul de solSuprafaţa - ha (Si)

Nota de bonitare pentru

condiţiile ecologice (Pi)

Corecţia pt distanţă şi

felul drumului (k)

Coeficient de

potenţare (c)

Producţia medie

realizată

MărGracircuPorumb

Cernoziom 5 75 015 11 15000Cernoziom 303 80 018 12 4000Cernoziom 302 85 019 13 8000

TOTAL 610

2) Notele totale de bonitare pentru condiţiile ecologice (Ni)

MĂR ndash 575 = 375Ni = Si x Pi GRAcircU ndash 30380 = 24240

PORUMB ndash 30285 = 25670TOTAL = 50285

3) Nota medie ponderată de bonitare

50285 610 = 8243

1) Producţia ce revine pe un punct al notei medii ponderate de bonitare

P măr = 515000 375 = 200P gracircu = 3034000 24240 = 50

P porumb = 3028000 25670 = 9411

6) Corecţia totală icircn funcţie de distanţă şi drumuri Ct = S x kMĂR ndash 5015 = 075

Suprafaţă x coeficient corecţie GRAcircU ndash 303018 = 5454PORUMB ndash 302019 = 5738

TOTAL = 11267

38

7) Nota de bonitare recalculată (Nbr)

MĂR ndash 375-075 = 37425Nbr = Nota totală de bonitare ndash Corecţia GRAcircU ndash 24240-5454 = 2418546

PORUMB ndash

25670-5738 = 2561262

8) Notele totale de bonitare potenţate (Ntp)

MĂR ndash 3742511=4117

Ntp =Nota de bonitare recalculată (Nbr)

xCoeficient

de potenţare

GRAcircU ndash241854612=290225

PORUMB ndash

256126213=332964

9) Producţia totală pe cultură pentru fiecare unitate de sol (Pt)

MĂR ndash 4117200= 82340

Pt =Nota totală de

bonitare potenţată (Ntp)

x

Producţia ce revine pe un punct de

bonitare P(kgpunct)

GRAcircU ndash

29022550= 1451125

PORUMB ndash

3329649411=31335242

TOTAL= 4666989

10) Producţia medie la hectar Pmc1

Pm măr = Producţia totală Suprafaţa totală = 823405=16468

Rezultatele pentru celelalte culturi

Pmedie gracircu = 1451125303= 4789

Pmedie porumb =31335242302= 10376

39

32 STABILIREA CANTITĂŢILOR DE IcircNGRĂŞĂMINTE PE CULTURI

Calculul dozelor de icircngrăşăminte s-a efectuat ţinacircndu-se cont atacirct de

producţiile medii cacirct şi de existentul de suprafaţă activă din sol S-au luat icircn

considerare şi pierderile rezultate prin levigare

Icircn tabelul 4 este prezentat calculul dozelor de icircngrăşăminte chimice la ha

separat pentru cele 3 culturi icircn parte

Tabelul 4

Calculul dozelor de icircngrăşăminte chimice

Nr Crt

SPECIFICARE UM

CULTURA

GRAcircU PORUMB MĂRN P K N P K N P K

1 Producţie medie Kgha 4789 10376 16468

2 Consum specific Kg sat

23 11 20 20 21 20 5 3 6

3 Sa de administrat

Kg 11014

5268 9578

20752

2179 20752 8234 494 988

4 Sa icircn sol Kg 45 31 60 40 35 30 30 20 355 Diferenţa de

admKg sa

6514 2168 3578

16752

1829 17752 5234 294 638

6 Pierderi prin levigare

13 5 7 13 5 7 13 5 7

7 Cant pierdută prin levigare

Kg sa

847 108 25 2177

914 1242 68 147 446

8 Total sa de administrat

Kg 7361 2276 3828

18929

19204 18994 5914 3087 6826

9 Tipul de icircngrăşămacircnt

NO4NO3

Super P c

Sare potasică

NO4NO3

Super P c

Sare potasică

N P2O5 K20

10 Conţinutul icircn sa a icircngr

Kgt 345 40 40 345 40 40 345 40 40

11 Doza de icircngr de administrat

Kg 213 57 96 549 480 475 171 77 171

40

33 PLANUL DE CULTURĂ

Planul de cultură cuprinde structura culturilor dimensiunile fiecăreia

producţiile medii şi totale (tabelul 5)

Tabelul 5

Icircntocmirea planului de cultură

Cultura Suprafaţa (ha)

Producţii medii (kgha)

Producţia totală (t)

Preţ livrare (leikg)

Măr 5 16468 8234 2Gracircu 303 4789 1451 08

Porumb 302 10376 313355 1

34 FUNDAMENTAREA FIŞELOR TEHNOLOGICE PE CULTURI

Icircn vederea organizării proceselor de muncă şi de producţie icircn etapa pregătitoare se

icircntocmesc fişele tehnologice pe culturi Informaţiile cuprinse icircn fişele tehnologice servesc icircn

acelaşi timp la stabilirea tehnologiilor stabilirea destinaţiei producţiei determinarea volumului

lucrărilor mecanice şi manuale necesarul de forţă de muncă cantităţile de materiale şi mijloacele

financiare necesare pentru aprovizionare

DATELE NECESARE

1 Culturile incluse icircn planul de producţie al firmei

2 Suprafaţa ocupată de fiecare cultură icircn parte

3 Culturile premergătoare

4 Producţia medie şi totală a fiecărei culturi

5 Lucrările tehnologice icircn ordinea cronologică a executărilor

6 Perioada de executare şi data lucrării

7 Mijloacele cu care se execută lucrarea

8 Tarifele de plată pentru lucrările mecanice

9 Tarifele de plată pentru lucrările manuale pe categorii

10 Cuantumul taxelor pentru CAS şomaj risc asigurare

11 Amortismentul specific

12 Materialele necesare procesului tehnologic consumul normat pe UM preţul unitar şi cota

pentru cheltuielile de aprovizionare

41

13 Cota de cheltuieli indirecte (comune şi generale)

MODUL DE LUCRU

1 Se icircnscriu icircn fişă datele privind suprafaţa şi producţia medie Producţia medie se planifică

icircn raport cu fertilitatea solului şi cantitatea de icircngrăşămacircnt aplicată

2 Se icircnscriu lucrările tehnologice icircn ordinea executării lor precizacircndu-se toată perioada

optimă de execuţie şi durata fiecărei lucrări

3 Pentru fiecare icircn parte se determină volumul lucrărilor sumele necesare şi materiale

4 La lucrările manuale icircn raport cu volumul lucrării se calculează numărul de zile om iar

fondul de salarii rezultă icircnmulţind numărul de zile om necesar pentru evaluarea lucrării cu

tariful pe ziom corespunzător

5 Taxele asupra fondului de salarii se calculează aplicacircnd cota icircn proporţie de 30 pentru

CAS 5 pentru fondul de şomaj 1 pentru risc şi asigurare impozit 15 asupra sumei

care reprezintă fondul de salarii

6 Amortismentul specific se determină icircn raport cu valoarea de inventar a mijlocului fix

folosit exclusiv la cultura respectivă şi durata de folosire

7 Cota de cheltuieli pentru aprovizionare se calculează o cotă parte din valoarea

materialului folosit

8 Din icircnsumarea pentru lucrările mecanice lucrările manuale taxe asupra valorilor

materialelor se obţin cheltuielile de producţie

9 La cheltuielile directe se aplică cota de cheltuieli comune şi prin icircnsumarea lor se

determină cheltuielile de producţie

10 După fiecare trimestru se fac totalurile

11 Se calculează indicatorii cheltuieli de producţie la hectar şi costul la tona de produs

42

44

45

46

47

35 Organizarea lucrării de semănat la cultura gracircului

Semănatul este una dintre cele mai importante lucrări agricole de care depinde icircn ultimă instanţă obţinerea de producţii ridicate Suprafeţele icircntinse ocupate de culturi precum şi termenele restracircnse icircn care trebuie executat fac ca procesul de muncă al semănatului să ocupe un loc important icircn activitatea de producţie a exploataţiilor agricole

Etapele organizării lucrărilor de semănat cereale păioase sunt următoarele1 se stabileşte componenţa agregatului de semănat potrivit condiţiilor existente

(tractor plus semănătoare SUP-29 sau SUP-21)2 Se determină necesarul de agregate pentru terminarea semănatului icircn termen

optim folosind formula

icircn care

N ndash numărul de agregate pentru terminarea lucrării icircn timpul propusS ndash suprafaţa de icircnsămacircnţatn ndash numărul de zile icircn care trebuie terminată lucrareaP ndash randamentul zilnic al maşinii

(1)N = 303(512) = 5 agregate

Aşadar icircn prealabil trebuie cunoscut randamentul zilnic al agregatului de semănat folosit Aceasta se calculează după formula

icircn

care

P ndash randamentul zilnic al agregatului (ha)B ndash lăţimea de lucru a agregatului icircn lucru (m)V ndash viteza de deplasare a agregatului

icircn lucru (moră)t ndash durata zilei de lucru (ore)H ndash coeficientul de folosire a timpului de lucru (070-080)

(2)P = 366000807 10000 = 12 ha

3 Stabilirea lungimii marcatoarelor semănătoriiLungimea marcatoarelor adică distanţa la care trebuie aşezată piesa activă a marcatorului faţă de ultimul brăzdar se stabileşte icircn funcţie de

lăţimea de lucru a semănătorii (B) distanţa icircntre două brăzdare (b) distanţa icircntre roţile din faţă sau marginile exterioare ale şenilelor

tractorului (c)

= 11

= = 26

49

49

Cacircnd tractorul poate urmări urma lăsată de marcator atacirct cu roata din dreapta cacirct şi cu roata din stacircnga lungimea celor două marcatoare este egală şi este dată de relaţia

4 Stabilirea debitului semănătorii icircn funcţie de norma de sămacircnţă la hectar La icircnceputul lucrării trebuie icircntotdeauna să se verifice corectitudinea reglării debitului la icircnsămacircnţare Această verificare se face după formula

icircn

care

G ndash cantitatea de sămacircnţă cursă din semănătoare la un număr stabilit de icircnvacircrtiri a roţii semănătoriiA ndash norma de semănat la un ha (kg)d ndash lungimea roţii semănătorii (m)B ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)O ndash nr de icircnvacircrtituri a roţii semănătorii

(6)G= 2501743620 10000 = 313

5 Stabilirea dimensiunilor postatelor la semănat Lungimea maximă a postatelor la semănat este icircn funcţie de capacitatea cutiei semănătorii Pentru a uşura organizarea transportului de seminţe este indicat ca alimentarea semănătorii cu seminţe să se execute la un singur capăt a postatei ~n acest caz lungimea maximă a postatei se calculează după formula

icircn

care

L ndash lungimea maximă a postatei (m)Q ndash capacitatea coşului de alimentare

a semănătorii (kg)Y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii coşului de alimentare a semănătorii (icircn medie 070-080)A ndash norma de semănat (kgha)B ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)

(7)L = (051000040007) (25036) = 1556m

Icircn ce priveşte lăţimea postatei aceasta se determină icircn funcţie de lăţimea totală a parcelei de icircnsămacircnţat şi de metoda de deplasare a agregatului Ea se calculează aşa icircncacirct să asigure de lucru agregatului pentru 1-2 zile de lucru

Lăţimea postatei la semănatul icircn suveică se calculează după formula

icircn care

l ndash lăţimea postatei (m)P ndash productivitatea zilnică a agregatului (hazi)Z ndash durata icircn zile a lucrului pe aceeaşi postată (1-2 zile)L ndash lungimea postatei (m)

(8)l = 10000122 1556 = 154m

6 Lăţimea zonei de icircntoarcere a agregatului Pentru icircntoarcerea agregatului la capetele parcelei se delimitează o facircşie de teren denumită bdquozonă de icircntoarcereldquo Delimitarea acestei zone se face icircn cazul deplasărilor icircn parcursul liniar cu buclă şi fără buclă Lăţimea zonei de icircntoarcere este dată de relaţia

50

50

icircn care

E ndash lăţimea zonei de icircntoarcereR ndash raza de icircntoarcere a agregatuluie ndash lungimea de ieşire a agregatului (adică distanţa de la centrul agregatului mijlocul osiei motoare a tractorului) pacircnă la organele active ale maşinii

(9)E = 34 + 15 = 135m

Aceasta reprezintă lungimea cu care trebuie să se deplaseze centrul agregatului pentru aducerea organelor active ale maşinii agricole pe linia de icircntoarcere a lucrului

7 Stabilirea distanţei dintre punctele de alimentare a semănătorii Distanţa dintre punctele de alimentare a semănătorii se determină icircn funcţie de metoda de deplasare a agregatului la semănat ~n cazul semănatului icircn suveică lungimea postatei este determinată icircn funcţie de capacitatea cutiei de seminţe icircn aşa fel ca alimentarea semănătorii să se facă numai la unul din capetele postatei distanţa dintre punctele de alimentare se află după formula

icircn care

D ndash distanţa dintre punctele de alimentare (m)B ndash lăţimea de lucru a agregatului (m)T ndash numărul turelor (adică nr curselor dus-icircntors) pe care le face agregatul pacircnă la golirea coşului semănătorii

(1)D = 2362 = 144m

Icircn cazul cacircnd lungimea postatei nu este determinată icircn funcţie de capacitatea cutiei de seminţe este necesar ca icircn prealabil să cunoaştem turele pe care le face agregatul pacircnă la golirea coşului semănătorii Aceasta se determină icircmpărţind lungimea drumului pe care icircl face semănătoarea pacircnă la golirea cutiei sale pe lungimea cursei de lucru dus şi icircntors ~n acest scop se foloseşte următoarea formulă

icircn care

T ndash numărul turelorQ ndash capacitatea cutiei semănătorii

(kg)Y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii cutiei (080)A ndash norma de semănat (kgha)B ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)L ndash lungimea postatei (m)

T= (1000040007) (2503621556) = 1Icircn cazul semănării icircn bdquolaturildquo sau bdquope două jumătăţi ale postateildquo distanţa dintre

punctele de alimentare se calculează după formula = 136 = 36

(semnificaţiile literelor sunt aceleaşi ca la formulele (10) şi (11)

51

51

8 Stabilirea cantităţilor de seminţe ce se pun la punctele de alimentare Cantităţile de seminţe care se pun la primul punct de alimentare se calculează după formula

= 4001 = 400kgiar cantitatea care se pune la punctele următoare este

icircn care

C ndash cantitatea de seminţe necesară alimentării agregatului (kg)Q capacitatea coşului semănătorii (kg)y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii cutieia ndash nr semănătorilor icircn agregat

(14)C1 = 400071 = 280kg

9 Stabilirea necesarului zilnic de muncitori pentru semănat şi transportat seminţele Necesarul zilnic de muncitori pentru deservirea semănătorilor variază icircn raport cu numărul de agregate folosite zilnic şi al maşinilor ce compun agregatul

10 Necesarul de mijloace de transport se stabileşte icircn funcţie de cantităţile de seminţe necesare semănătorilor la o icircncărcare timpul de golire a semănătorilor capacitatea mijloacelor de transport distanţa de transport şi timpul necesar pentru un ciclu de transport

~n primul racircnd se determină timpul icircn care se consumă cantitatea de seminţe existentă icircn cutia semănătorii folosind relaţia

icircn care

q ndash capacitatea cutiei semănătorii (kg)085 ndash coeficientul de folosire a cutiei semănătoriiB ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)V ndash viteza de lucru a agregatului (moră)N ndash norma de sămacircnţă la ha (kg)

Tgol = (10000400085) (366000250) = 063h = 38min

Numărul de mijloace de transport necesare zilnic se determină pe baza relaţiei

icircn care

Nt ndash numărul mijloacelor de transportn ndash numărul semănătorilor ce lucreazăt ndash durata unui ciclu de transport (min)Cm ndash capacitatea mijlocului de transport (kg)

Nt = (540008530) (38400) = 33 = 311 Se determină necesarul de saci pentru transportul seminţelor cunoscacircnd că

pentru uşurarea manipulării se recomandă ca un sac să aibă 40 kg

Nr saci = (512250) 40 = 375 sacizi

52

52

Centralizarea datelor

Nr crt

Specificare UMAgregatul folosit

Tractor + (SUP-29)

Tractor + SUP-21

1 Productivitatea zilnică a agregatului haschimb 12

2 Necesarul zilnic de-tractoare nr 5-semănători nr 5

3Productivitatea zilnică a tuturor agregatelor

hazi 60

4Dimensiunile solei de semănat

-lungime m 1556-lăţime m 1947-suprafaţă ha 303

5Dimensiunea parcelelor de semănat

-lungime m 1556-lăţime m 154-suprafaţă 24

6Lungimea marcatorului

-dreapta m 11-stacircnga m 26

7Norma de icircnsămacircnţare

-la 20 icircnvacircrtituri kg 3-la hectar kg 250

8Distanţa dintre punctele de alimentare cu seminţe

m 144

9Cantitatea de seminţe ce se pune la punct de alimentare

-la primul punct

kg 400

-la punctele următoare

kg 280

10 Necesarul zilnic de muncitori

-pt servirea semănătorii

nr 5

-pt transportul seminţelor

nr 3

-total nr 8

11Lăţimea facircşiei de icircntoarcere a agregatului

m 135

12Necesarul zilnic de mijl de transport

-atelaje nr-tractor+remorcă nr 3-auto-camion nr

13Necesar saci pt transportul seminţelor

nr 375

53

53

36 Evaluarea producţiei

Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţieiacestora

Evaluarea se face icircn două etape1) icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele

caracteristice de dezvoltare a plantelor2) icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite

norme standardizate~n funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfel

1) Gracircu orz (orz - 1 iunie gracircu - 15 iunie) Gracircu Boemandash se stabileşte numărul punctelor de control icircn funcţie de mărimea şi

uniformitatea parcelelor(icircn cazul parcele de pacircnă la 100 ha - 5 puncte pe suprafeţe mai mari de 100 ha - 10 puncte)

Determinările se fac cu ajutorul ramei metrice (un cadru de 1 metru patrat)Metodologie de lucrundash se numără spicele din interiorul ramei metricendash se stabileşte numărul mediu de boabe icircn spicndash se calculează producţia medie la hectar astfel

Q kgha = (360353610000) (10001000) = 4536kgha

Q kgha - producţia medie kgha Nsp - număr mediu de spice la mp (medie pe toate punctele de control) 360Nb - număr mediu de boabe icircn spice 35MMB - greutatea a 1000 boabe (grame)3610000 mp = 1 ha1000 x 1000 = 1000 grame x 1000 boabe

Exemplu

2) Porumb (1 septembrie) DKC 3511ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 28 mp (4 racircnduri x 070 x 10 m

lungime 070 (m) - distanţa dintre racircnduri)ndash se numără ştiuleţii la fiecare punct de controlndash se calculează numărul de ştiuleţi la hectar

54

54

Nstha = (30010000)(510) = 60000

Nstha - număr de ştiuleţi la hanst - numărul de ştiuleţi număraţi la toate punctele de controld - suprafaţa unui punct de control (mp)i - numărul punctelor de control

ndash se determină apoi numărul de boabe pe ştiuletendash se calculează apoi producţia medie la hectar

Q kgha = (60000588337) (10001000) = 11889 kgha

Q kgha - producţia medieNst - număr ştiuleţi la hectar 60000Nb - număr mediu de boabe pe ştiulete 588MMB - greutatea a 1000 boabe (grame) 337

Exemplu

3) Floarea soarelui (15 august)ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 28 mp (4 racircnduri x 070 x 10)ndash se numără capitulele la fiecare punct de control şi se stabileşte numărul mediu

de capitule la ha după formula

Ncpha - număr total de capitule la hancp - număr de capitule numărate la toate punctele de controld - suprafaţa unui punct de controli - numărul punctelor de control

ndash se determină numărul mediu de seminţe pe capitul(Ns)ndash se calculează producţia medie la hectar astfel

55

55

Q kgha - producţia medieNcp - număr mediu de capitule la hectarNs - număr seminţe pe capitulMMB - greutatea a 1000 seminţe icircn grame

Exemplu

4) Sfecla de zahăr (1 septembrie)ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 10 mp (3 racircnduri x 045 m x 74 m

lungime)ndash la fiecare punct de control plantele se recoltează se decoletează (tăierea

frunzelor) se curăţă de pămacircnt şi se cacircntărescndash se determină producţia medie astfel

q - cantitatea de rădăcini recoltate din punctele de control (kg)d - suprafaţa unui punct de control (mp)i - numărul punctelor de control

ndash la producţia stabilită se adaugă sporul de producţie ce se va realiza de la data evaluării la data prevăzută a se recolta (18 grziplantă)

Exemplu

5) Fructe (1 septembrie) MĂRMetoda de evaluare diferă icircn funcţie de tipul de livadă clasică sau intensivă dar

icircn mare constă icircn următoarele etapendash se stabileşte numărul de pomi pentru examinare (2 - 5 ) 480ndash se determină numărul mediu de fructe pe pom şi greutatea acestora icircn kg 30kg

167 de fructe

56

56

ndash se icircnmulţeşte numărul mediu de fructe pe pom cu numărul de pomi existenţi la ha şi se obţine astfel producţia medie la ha 16032 kgha

6) Struguri (de masă - 15 iulie de vin - 1 septembrie)ndash evaluarea se face separat la viile nobile şi la viile de hibrizindash se stabileşte numărul de butuci pe rod la ha cu relaţia

Nbha - numărul de butuci pe rod la hadr - distanţa dintre racircnduri (m)db - distanţa icircntre butuci pe racircnd (m)Ng - număr mediu de goluri (butuci neproductiviinexistenţi) la ha icircn procente

ndash se evaluează producţia de struguri pe butuc număracircndu-se toţi strugurii de pe un număr de 1 - 2 din butucii existenţi pe lot (se recomandă să se efectueze numărătoarea strugurilor pe fiecare al 10-lea butuc din 15 icircn 15 racircnduri)

Producţia de struguri pe butuc se calculează astfel

Pmb - producţia medie pe butuc (grame)Gms - greutatea medie a strugurilor (grame)Ns - numărul de struguri total găsiţi la numărătoareNba - numărul butucilor analizaţi

ndash se calculează producţia medie de struguri la ha cu formula

Pmha - producţia medie de struguri la ha (kg)Nbha - numărul de butuci pe rod la haPmb - producţia medie pe butuc (grame)

Exemplu

57

57

CAPITOLUL IV DETERMINAREA PRAGULUI DE RENTABILITATE (A PUNCTULUI CRITIC) PE CULTURI

Punctul critic marchează acea dimensiune a producţiei medii la care icircncasările din

valorificarea producţiei sunt egale cu cheltuielile totale de producţie deci acel punct al

producţiei medii la care nu se obţine profit dar nu se icircnregistrează nici pierderi

Mărimea costului de producţie şi a ratei profitului se găsesc icircntr-o stracircnsă legătură

cu raportul dintre cheltuielile de exploatare şi cantitatea de produse realizate Prin analiza

costurilor şi cheltuielilor de exploatare icircntreprinzătorul poate calcula nivelul minim de

activitate cerut de menţinerea icircn stare de funcţionare a firmei Cunoscacircnd pragul de

rentabilitate se poate proiecta volumul de vacircnzări icircn vederea obţinerii profitului scontat

De asemenea creditorii şi investitorii solicită adesea efectuarea analizei punctului

critic pentru a ajuta icircn evaluarea cacircştigurilor potenţiale ale unei afaceri şi icircn consecinţă

aceasta trebuie introdusă icircn planul de afaceri

Punctul critic se poate determina icircn două moduri şi anume fără profit programat

sau cu profit programat

Calculul punctului critic fără profit programat este exprimat printr-o relaţie

simplă

y = yי

y = Pvx

yי = Cvx + CF

Pvx = Cvx + CF

x(Pv ndash Cv) = CF

icircn care

y ndash veniturile din valorificarea producţiei (mii lei)

yי - cheltuielile totale icircnregistrate (mii lei)

Pv ndash preţul de vacircnzare unitar

x ndash producţia medie sau volumul vacircnzărilor (unităţi fizice)

Cv ndash cheltuieli variabile unitare

58

58

CF ndash costuri fixe totale

De unde x marchează acea dimensiune a producţiei la care nu se icircnregistrează nici

profit nici pierderi

Determinarea cantitativă şi reprezentarea grafică a PC la cultura Porumb

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Incărcat transportat IC (PK) t 2881 180225 575

22 Descărcat IC (PK) t 2881 2444609 78

33 Incărcat transportat IC (N) t 10 2484545 793

44 Descărcat IC (N) t 1655 6371 02

55 Transportat apa prep sol mii l 30 599 019

66 Incărcat transportat săm t 66 599359 191

77 Recoltat porumb boabe t 530 2606662 832

88 Transportat porumb boabe t 225 1245 04

99

1010

TOTALTOTAL 9962236 31792

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch Variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologicacopy= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

59

59

Cheltuielile fixe

NrNr CrtCrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) copycopy (d)(d) (e)(e)

11 Adm Şi deservit IC (PK) ha 302 617645 2045

22 Arat 25 cm +grăpat ha 302 1140192 3775

33 Adm Şi deservit IC (N) ha 302 630389 2087

44 Erbicidat şi deservit ha 302 61155 2025

55 Discuit si preg Pat germ Ha 302 586536 1942

66 Semănat +deservit ha 302 472517 1565

77 Prăşit mecanic I ha 302 819024 2712

88 Prăit mecanic II ha 302 654182 2166

99

1010

TOTALTOTAL 5532035 18318

(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)

60

60

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura porumb - fără profit programat

Ch variabile Cv = 9962236 lei

Ch fixe totale CF = 5532035 lei

Ch fixeha CFha = 18318 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 11 leikg = 1100 leit

Producţia totală de PT= 313355 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 302 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 33961599 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 9962236 + 33961599 = 133583959 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 133583959 313355=

4263leit

Productia medie de porumb la punctul critic (X)

X= (CFha)(Pv-CVt) = 18318 ( 1100 ndash 4263 ) = 272 tha = 2720 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 272 tha 4263 leit = 115953 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx =18318 leiha+ 115953 leiha =299133 leiha

Nivelul producţiei de 2720 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la

cultura porumb icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de

2720 la preţul de 11 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie

Depăşirea acestui nivel al producţiei (2720 ha) duce la obţinerea unui profit iar

scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi

61

61

62

PROFI

T

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

2720 kg2720 kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

18318

leiha

299133

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura porumb ndash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

62

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura porumb - cu profit programat

Ch variabile Cv = 9962236 lei

Ch fixe totale CF = 5532035 lei

Ch fixeha CFha = 18318 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 11 leikg = 1100 leit

Producţia totală de PT= 313355 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 302 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 33961599 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)

Pr = 500000lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 9962236 + 33961599 = 133583959 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 133583959 313355=

4263leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha=PrS =500000302= 165562 leiha

Producţia medie de porumb la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 18318+165562) ( 1100 - 4263 )= 517 tha

= 5170 kgha

Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 517 tha 4263 leit = 220397 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 18318 leiha+ 220397leiha = 403577 leiha

63

63

64

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

5170 kg5170 kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

18318

leiha

403577

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura porumb ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

64

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura porumb

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 9962236 9962236

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 33961599 33961599

Ch variabile totale CVT lei 133583959 133583959

Ch variabile t CVt leit 4263 4263

Ch fixe totale CF lei 5532035 5532035

Ch fixe ha CFha leiha 18318 18318

Profit programat total Pr lei 500000

Profit programat ha Prha leiha 165562

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 2720

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 5170

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 115953 220397

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 299133 403577

Preţ de vacircnzare t Pv leit 1100 1100

Suprafaţa cultivată S ha 302 302

65

65

DETERMINAREA CANTITATIVĂ ȘI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA gracircu

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Incărcat transportat IC (PK) t 4605 260015 179

22 Descărcat IC (PK) t 4605 495645 341

33 Incărcat transportat săm t 666 601343 414

44 Incărcat transportat IC (N) t 10 97019 669

55 Descărcat IC (N) t 6454 24848 017

66 Transportat apa prep sol mii l 30 599 04

77 Recoltat grau t 530 2614762 1802

88 Transportat gracircu t 225 1245 09

99

1010

TOTALTOTAL 49504298 34115

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

66

66

Cheltuielile fixe

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Adm şi deservit IC (PK) ha 303 619685 2045

22 Arat 18 - 20 cm +grăpat ha 303 1025772 3385

33 Discuit si preg pat germ ha 303 588479 1942

44 Semănat +deservit ha 303 474081 1565

55 Adm şi deservit IC (N) ha 303 632476 2087

66 Adm şi deservit ha 303 613575 2025

77

88

99

1010

TOTALTOTAL 3954068 130497

(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)

67

67

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura gracircu - fără profit programat

Ch variabile Cv = 49504298 lei

Ch fixe totale CF = 3954068 lei

Ch fixeha CFha = 130497 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 09 leikg = 900 leit

Producţia totală de gracircu PT= 145107 t

Suprafata cultivată cu gracircu S = 303 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 14849866 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 49504298 + 14849866 = 64354164 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 64354164 145107 =

4435leit

Productia medie de gracircu la punctul critic (X)

X= (CFha)(Pv-CVt) = 130497 ( 900 - 4435 ) = 286 tha

= 2860 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 286 tha 4435 leit = 12684 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 130497 leiha+ 126841 leiha = 257338 leiha

Nivelul producţiei de 2860 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la

cultura de gracircu icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de

2860 la preţul de 09 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie

Depăşirea acestui nivel al producţiei (2860 ha) duce la obţinerea unui profit iar

scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi

68

68

69

PROFI

T

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

2860 kg2860 kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

130497

leiha

257338

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura gracircu ndash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

69

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura gracircu - cu profit programat

Ch variabile Cv = 49504298 lei

Ch fixe totale CF = 3954068 lei

Ch fixeha CFha = 130497 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 09 leikg = 900 leit

Producţia totală de gracircu PT= 145107 t

Suprafata cultivată cu gracircu S = 303 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 14849866 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)

Pr = 400000 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 49504298 + 14849866 = 64354164 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 64354164 145107 =

4435leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 400000 303 =

132013 leiha

Producţia medie de gracircu la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 130497 + 132013 ) ( 900 - 4435 )

= 575 tha = 5750 kgha

Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 575tha 4435 leit = 255012 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx =130497 leiha+ 255012leiha = 385509 leiha

70

70

71

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

5750 kg5750 kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

130497

leiha

3855

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura gracircu ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

71

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura gracircu

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 49504298 49504298

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 14849866 14849866

Ch variabile totale CVT lei 64354164 64354164

Ch variabile t CVt leit 4435 4435

Ch fixe totale CF lei 3954068 3954068

Ch fixe ha CFha leiha 130497 130497

Profit programat total Pr lei 400000

Profit programat ha Prha leiha 132013

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 2860

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 5750

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 12684 255012

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 257338 385509

Preţ de vacircnzare t Pv leit 900 900

Suprafaţa cultivată S ha 303 303

72

72

DETERMINAREA CANTITATIVĂ ȘI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA măr

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Incărcat transportat IC (PK) T 124 694 84

22 Descărcat IC (PK) T 124 145896 177

33 Adm şi deservit IC (PK) T 50 691 839

44 Administrat gunoi de grajd T 50 288 35

55 Săpat gropi pt plantat pomi Buc 048 281 34

66 Plantat + udat Buc 048 7488 909

77 Tăieri de forma coroanei Buc 25 25 03

88 Incărcat transportat IC (N) T 0855 1107 134

99 Adm şi deservit IC T 5 896 109

1010 Transportat apa prep sol T 3 4592 558

1111 Recoltat prune T 5 187 23

1212 Transportat prune T 8234 14327 174

TOTALTOTAL 1914066 2325

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

Cheltuielile fixe

73

73

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Arătură in livadă Ha 5 2057 4114

22 Discuit arătura Ha 5 913 1826

33 Prăşit printre racircnduri Ha 5 804 1608

44 Stropit cu insecto-fungicide Ha 5 1802 3604

55 Erbicidat şi deservit Ha 5 690 138

66

77

88

99

1010

TOTALTOTAL 6266 12532

(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)

74

74

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura măr - fără profit programat

Ch variabile Cv = 1914066 lei

Ch fixe totale CF = 6266 lei

Ch fixeha CFha = 12532 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 1 leikg =1000 leit

Producţia totală de mere PT= 8234 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 5 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 673021 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 1914066 + 673021 = 2587087 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 2587087 8234 = 3142 leit

Productia medie de mere la punctul critic (X)

X= (CFha)(Pv-CVt) = 12532 ( 1000 - 3142 ) = 19 tha

= 1900 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 19 tha 3142 leit = 59698 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx =12532 leiha+ 59698 leiha =185018 leiha

Nivelul producţiei de 1900 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la

cultura de măr icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de

1900 la preţul de 1 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie Depăşirea

acestui nivel al producţiei (1900 ha) duce la obţinerea unui profit iar scăderea

producţiei sub acest nivel determină pierderi

75

75

76

PROFI

T

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

1900 kg1900 kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

12532

leiha

185018

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura măr ndash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

76

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura măr - cu profit programat

Ch variabile Cv = 1914066 lei

Ch fixe totale CF = 6266 lei

Ch fixeha CFha = 12532 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 1 leikg =1000 leit

Producţia totală de mere PT= 8234 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 5 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 673021 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)

Pr = 100000 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 1914066 + 673021 = 2587087 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 2587087 8234 = 3142 leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 100000 5

= 20000 leiha

Producţia medie de mere la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 12532 + 20000 ) (1000 - 3142 )

= 31 tha = 31000 kgha

Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 31 tha 3142 leit = 97402 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx =12532 leiha+97402 leiha = 109934 leiha

77

77

78

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

31000 kg31000 kghaha

7500

5000

1000

2500

10000

15000

12500

12532

leiha

109934

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura măr ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

78

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura măr

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 1914066 1914066

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 673021 673021

Ch variabile totale CVT lei 2587087 2587087

Ch variabile t CVt leit 3142 3142

Ch fixe totale CF lei 6266 6266

Ch fixe ha CFha leiha 12532 12532

Profit programat total Pr lei 100000

Profit programat ha Prha leiha 20000

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 1900

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 31000

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 59698 97402

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 185018 109934

Preţ de vacircnzare t Pv leit 1000 1000

Suprafaţa cultivată S ha 5 5

79

79

CAPITOLUL VCAPITOLUL VCONCLUZII ŞI RECOMANDĂRICONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI

Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţiei acestora

Evaluarea se face icircn două etape- icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele caracteristice de dezvoltare a plantelor- icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite norme standardizate

Icircn funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfelPorumb 3133 toneGrau 1451 toneMăr 82 toneEfectuacircnd eficiența celor trei culturi icircn urma rezultatelor acestora am

observat că cultura cea mai favorabilă este porumbul urmată de cultura grăacircluiPe viitor cea mai bună cultură atat cantitativă cacirct și calitativă este cultura porumbului

80

80

  • A DATE GENERALE PRIVITOARE LA SOLICITANT
    • A1 Numele solicitantului
    • A2 Obiectul de activitate
    • A3 Forma juridica a solicitantului
    • A4 Structura capitalului social si evoluţia acestuia de la icircnfiinţare
    • A5 Administratorii societatii
    • A6 Informaţii referitoare la locul desfasurarii activitatii solicitantului
      • B DESCRIEREA ACTIVITATII CURENTE
        • B1 Istoricul activitatii
        • B2 Principalele mijloace fixe care compun patrimoniul actual al solicitantului
        • B3 Descrierea activitatilor curente (agricole si non-agricole) si a tehnologiilor aplicate
        • B4 Politica de aprovizionare Furnizori de materii prime
        • B5 Politica de desfacere Canale de distribuţie
          • C PREZENTAREA PROIECTULUI
            • C1 Obiectivele proiectului
            • TRACTOR SAME MODEL EXPLORER 3-100
            • C3 Managementul proiectului
            • C4 Lista de achizitii si sursele de achiziţii pentru activele ce fac obiectul proiectului materiile prime pentru punerea in functiune a proiectului
            • C5 Personal si instruire
            • C6 Graficul estimat al proiectului
            • C7 Impactul proiectului asupra dezvoltarii zonei si a mediului de afaceri
              • D PROIECŢII FINANCIARE SI INDICATORI FINANCIARI
                • D1 Bazele de productie
                • D2 Contul de profit si pierderi previzionat ( pe o perioada de 3 ani )
                • D3 Fluxul de numerar previzionat ( pe o perioada de 3 ani )
                • D4 Indicatorii financiari
                • Tabelul 1
                  • Tabelul 3
                    • Centralizarea datelor
Page 4: Duceac Ionut

CUPRINS

CAP I PLANUL DE AFACERI PENTRU CREŞTEREA EFICIENŢEICAP I PLANUL DE AFACERI PENTRU CREŞTEREA EFICIENŢEI ECONOMICE A FIRMEI SC ALBINA SAECONOMICE A FIRMEI SC ALBINA SA

PARTEA I - DESCRIEREA SOLICITANTULUI A DATE GENERALE PRIVITOARE LA SOLICITANT

A1 Numele solicitantuluiA2 Obiectul de activitateA3 Forma juridica a solicitantuluiA4 Structura capitalului social si evoluţia acestuia de la icircnfiinţareA5 Administratorii societatiiA6 Informaţii referitoare la locul desfasurarii activitatii solicitantului A7 Litigii ( in desfăşurare )B DESCRIEREA ACTIVITATII CURENTEB1 Istoricul activitatii B2 Principalele mijloace fixe care compun patrimoniul actual al solicitantului B3 Descrierea activitatilor curente si a tehnologiilor aplicateB4 Politica de aprovizionare Furnizori de materii primeB5 Politica de desfacere Canale de distribuţie

PARTEA A II - A - DESCRIEREA INVESTIȚIEI

C PREZENTAREA PROIECTULUIC1 Obiectivele proiectuluiC2 Descrierea tehnica a proiectului C3 Managementul proiectuluiC4 Lista de achizitii si sursele de achiziţii C5 Personal si instruireC6 Graficul estimat al proiectuluiC7 Impactul proiectului asupra dezvoltarii zonei si a mediului de afaceri

D PROIECŢII FINANCIARE SI INDICATORI FINANCIARID1 Bazele de productieD2 Contul de profit si pierderi previzionat D3 Fluxul de numerar previzionat D4 Indicatorii financiari

CAPITOLUL II STRUCTURA FONDULUI FUNCIAR ŞI IcircNTOCMIREACAPITOLUL II STRUCTURA FONDULUI FUNCIAR ŞI IcircNTOCMIREA ASOLAMENTULUIASOLAMENTULUI

CAPITOLUL III ORGANIZAREA PROCESULUI DE PRODUCŢIECAPITOLUL III ORGANIZAREA PROCESULUI DE PRODUCŢIE AGRICOLĂAGRICOLĂ

CAPITOLUL IV DETERMINAREA PRAGULUI DE RENTABILITATECAPITOLUL IV DETERMINAREA PRAGULUI DE RENTABILITATE (PUNCTULUI CRITIC) PE CULTURI(PUNCTULUI CRITIC) PE CULTURI

CAPITOLUL 4 CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI CAPITOLUL 4 CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI

4

CAP ICAP IPLANUL DE AFACERI PENTRU PLANUL DE AFACERI PENTRU CREȘTEREA EFICIENȚEICREȘTEREA EFICIENȚEI

ECONOMICE A FIRMEI SC ALBINA SAECONOMICE A FIRMEI SC ALBINA SAPARTEA I - DESCRIEREA SOLICITANTULUI

A DATE GENERALE PRIVITOARE LA SOLICITANT

A1 Numele solicitantului

DUCEAC IONUT - PERSOANA FIZICA

A2 Obiectul de activitate

SC ALBINA SRL s-a autorizat pentru Cod CAEN 0126 Apicultura

A3 Forma juridica a solicitantului

-denumire SC ALBINA SRL

-adresa Secuieni Neamt

-cod unic de inregistrare 15247821

-cod CAEN 0126 Apicultura

-nr cont bancar RO85BRDE120SV01534381370

-banca BRD SGS Roman

A4 Structura capitalului social si evoluţia acestuia de la icircnfiinţare Tabel A41NU ESTE CAZUL

Structura acţionariatSTRUCTURA ACŢIONARIAT SC ALBINA SA SC ALBINA SA LA DATA 28022012

NrCrt

Denumire acţionar

Nr de actiuniparţi

sociale deţinute

(Buc)

Valoare nominala

a parţii sociale(lei)

Valoare totala(lei)

Participarela capital

()

1 DUCEAC IONUT 51 60 602 ZABALAN GABRIEL 49 40 40

N

TOTAL 100 100 0 100

5

Tabel A42NU ESTE CAZUL

Date de identificare ale acţionarilor

DATELE DE IDENTIFICARE ALE ACTIONARILOR PERSOANE FIZICE SISAU JURIDICE

NrCrt

Denumire acţionar

BICI (Persoane fizice)

Cod Unic de Inregistrare(Societati)

CNP(Persoane fizice) Adresa

Participarela capital

()

1DUCEAC IONUT 1902221182298 Secuieni

judNeamt60

2ZABALAN GABRIEL 1923083888299 Secuieni

judNeamt40

N

TOTAL 100

A5 Administratorii societatii Tabel A51

Administratorii societatii

NrCrt

Nume prenume

BICI PP SerieNrLocul si

data emiterii

CNPLocul si

data naşterii

Domiciliu Funcţia

1 DUCEAC IONUT

NT247123Neamt

040102

1902221182298Secuieni

JUD NEAMT

SecuieniJUD Neamt

AD-TOR

2

6

Tabel A52

NU ESTE CAZUL

Cenzorii societatii

NrCrt

Nume prenume

BICI PP SerieNrLocul si

data emiterii

CNPLocul si

data naşterii

Domiciliu Funcţia

1

DUCEAC IONUT

NT247123

Secuieni 040102

1902221182298Secuieni

JUD NEAMT

Secuieni JUD Neamt

AD-TOR

2ZABALAN GABRIEL

NT266199

Secuieni 060105

1923083888299Secuieni

JUD NEAMT

Secuieni JUD Neamt

Director sef

A6 Informaţii referitoare la locul desfasurarii activitatii solicitantului

Tabel A61Puncte de lucru

NrCrt

TipSediul social punct de lucru

sucursala filiala loc de vanzareActivitate Localizare Adresa

1

Secuieni JudNeamt

Producerea de-miere-polen-familii albine

Secuieni Jud NEAMT

Secuieni JudNeamt

2

B DESCRIEREA ACTIVITATII CURENTE

B1 Istoricul activitatii

Compania SC ALBINA SA este cea mai moderna ferma apicola din Secuieni produsele sale

concurand cu success pe piata locala

Ferma a luat fiinta in anul 2000 si pana in prezent a adus imbunatatiri semnificative din

punct de vedere tehnologic astfel produsele obtinute au o calitate superioara

7

Societatea este din punct de vedere tehnologic si organizatoric la nivelul performantelor

din Europalucru ce s-a realizat pe parcursul a 13 aniprin investititii masive de capital

SC ALBINA SA lupta sa furnizeze produse si servicii de inalta calitateastfel incat clientii

sa sa beneficieze de o valoare

B2 Principalele mijloace fixe care compun patrimoniul actual al solicitantului

NU ESTE CAZULTabel B21

Mijloace fixe cu exceptia terenurilor aflate in patrimoniul societatii in prezent

NrCrt

Denumire mijloc fixData achizitionarii PV NIR

Grupa de incadrare contabila

Valoare de intrare

Amortizarea cumulata la

data ultimului

bilant contabil

Valoarea rămasa la data

ultimului bilant

contabil

Buc

1 Centrifuga 4 R inox Mijloc Fix 12500 10000 2500 12 Tava de descapacit 1520 1000 520 13 Furculita de descapacit x 2 120 100 20 14 Cutit de descapacit x 2 Mijloc Fix 500 400 100 15 Strecuratoare miere 175 100 75 16 Colector de polen x 25 Mijloc Fix 7500 5000 2500 17 Hranitor x 25 1375 1000 375 18 Dalta apicola x 2 134 100 34 19 Afumator x 2 Mijloc Fix 520 250 270 110 Perie apicola x 2 90 50 40 111 Ladita de transport rame 60 40 20 112 Gratie de urdinis x 25 Mijloc Fix 750 500 250 113 Rama de ventilatie x 25 3700 3000 700 114 Scaun apicol 60 30 30 115 Suport pentru stup x 25 Mijloc Fix 1875 1000 875 1

Tabel B22

Nr

Crt

LO

CA

LIT

AT

EJ

UD

ET

SU

PR

AF

A

TO

TA

LA

(MP

)C

AT

EG

OR

IA

DE

FO

LO

SIR

E

IND

IVIZ

A

EX

CL

US

IVA

(M

P)

VA

LO

AR

EA

C

ON

TA

BIL

A

(LE

I)

SE

RIE

C

ER

TIF

ICA

T

NR

C

ER

TIF

ICA

T

DA

TA

E

MIT

ER

II

1 Secuienijud Neamt 4000 mp E 74500 154N 327 01011991N

TOTAL NA NA NA NA

8

B3 Descrierea activitatilor curente (agricole si non-agricole) si a tehnologiilor aplicate

Buget de venituri - cheltuieli și consumuri intermediare pentru produsul - Miere

Indicatori UM Cantitate

Pret VALOAREUM

ICONSUMURI (CHELTUIELI) MATERIALE (1+2+3+4+5+6) 3198100

1 Combustibil L 2000 59 11800002 Apa si canal msup3 100 24 240003 Energie electrica Kw 30000 053 15900004 Romtelecom min 1000 004 40005 Gaz msup3 550 12 66000

6Cheltuieli cu aprovizionarea ( 10din 1) lei 334100

IICONSUMURI(CHELTUIELI) CU FORTA DE MUNCA 173000

7Personalul permanent implicat icircn producție zo 10 30 30000

8Personal sezonier implicat icircn producție zo 2 20 4000

9 Personalul administrative persoane 1 50 500010 Fond retribuire zo 134000

III ALTE CONSUMURI(7+8+9+10) 8651133

11 Cheltuieli generale(3din I+II) Lei 101133

12 Dobacircnzi la credite Lei 500000

13 Asigurări (8 din valoare ) Lei 635000014 Amortismente Lei 1700000

ATOTAL CONSUMURI INTERMEDIARE (I+II+III) 12022233

B VALOAREA PRODUCTIEI 10000000 1400000000B1 Miere kg 10000000 14 1400000000

C VENIT IMPOZABIL(B-A) 1387977767

C1 (-)Impozite si taxe 500000 C2 (+)Subvenţii 30000000D PROFIT BRUT 1357477767

E IMPOZITUL PE VENIT 222076443F PROFIT NET 1165901324

G COST DE PRODUCTIE 042H Profit la kg 117

9

3 Cheltuieli cu energia electrica si combustibil

Indicatori kw kw Lei LeiValoare leibuc

Curs leuEuro =43791zi

unitate anunitate Kw anunitate

CONSUMURI CU ENERGIA bucunitate Zile an 36500

Consum energie 8219 300000005

3 1590000 1590000

Total (lei)an 1590000 Total (Euro) 363088 363088Revine pe kg miere (lei) 000

Revine pe kg miere (Euro) 000 bucunitate Zile an 36500

Consum energie mentinere ambient 189 10000005

3 53000 53000

Total (lei)moara 53000

Total (Euro) 12103 Revine pe kg miere (lei) 000

Revine pe kg miere (Euro) 000

kwunitate Zile an 36500

Consum energie iluminat 189 5000005

3 26500 26500Total (lei)moara 26500

Total (Euro) 6051

Revine pe produs (lei) 000

Revine pe produs (Euro) 000

Indicatori litri litri lei Lei

zi

unitate anunitate litru anunitate

10

CONSUMUL CU COMBUSTIBILUL litriunitate Zile an 36500

Aprovizionare materii prime 1370 50000060

0 3000000

Transport produse 219 8000040

0 320000

Alte operaţii tehnologice 110 4000048

0 192000

Total (lei)moara 620000 3512000

Total (Euro) - 141582 801991 Revine pe kg miere (lei) - 000 002

Revine pe kg miere (Euro) 000 000 000

TOTAL CONSUMUL ENERGIE+COMBUSTIBILUL Kw+Lunitate Zile an 36500

Total (lei)moara 5181500

Total (Euro) 1183234 Revine pe kg miere (lei) 00051815 Revine pe kg miere (Euro) 00011832 Revine pe um (lei) 00051815 Revine pe um (Euro) 00011832

5Alte cheltuieli materiale+apaIndicatori Leian

Cheltuieli cu apa 240

Cheltuieli diverse(obiecte de recuzitaobiecte sanitare etc) 1155

Total (lei) 1395Total (Euro) 3185586

Revine pe um (lei) 1395Revine pe um (Euro) 3185586

9Asigurari-cota parte 08 din valoarea productieiIndicatori Curs Valoare lei

4312 0

kg miere 10000000

11

Valoare producție 14000000Valoare asigurare lei 112000

Valoare asigurare Euro 2597403Revine pe um (lei) 1120Revine pe um (Euro) 2597403

10AmortismentIndicatori Curs Valoare lei

43791 0

Moara 1200 kgh Loporcaro MDTL-2 735000

Siloz 100000Cantar electronic 20000

IVECO Daily Furgon 215000Ford Cargo 3535D 500000Magazie de cereale 10000

Valoare utilaje 1580000Valoare amortizare din utilaje (2) lei 31600Valoare amortizare din utilaje (Euro) 72160946

Revine pe kg miere (leian) 0158

Revine pe kg miere (Euroan) 00360805Revine pe um (lei) 000158

Revine pe um (Euro) 00000158

NU ESTE CAZUL

ICHELTUIELI CU FORTA DE MINCA

Indicatori nr salariu Lei

12

salariati icircncadrare anunitate

CONSUMURI CU ENERGIA moara 0 Zile an

Contabil 1 1500 18000

Administrator 1 1700 20400

Șofer 2 1000 24000

Total fond salarii (lei)ferma 4200 62400

Total (Euro) 959101 142495

Revine pe UM (lei) 42 624Revine pe UM (Euro) 959101 142495

Ajutor şomaj( 5) 210 2520

C A S (2333) 97986 1175832Contribuţii ptfond sănătate(7) 671371 805645

Fond solidaritate (2) 84 1008

Total fond retribuire (lei)moaraan 1609196

Total fond retribuire (Euro)ferma an 367472Total fond retribuire (lei)um 1609196

Total fond retribuire (Euro)um 36747197

13

B4 Politica de aprovizionare Furnizori de materii prime

Tabel B4 1

PRINCIPALII FURNIZORI DE MATERII PRIME

FURNIZOR

Extern

AdresaCantitate

aprox(tone)Valoare

aprox (LEI) aprox din total

achizitii

Inter

n

1

Sc ZOO IMPEX Srl I

str Tineretului Nr 2-4 NEAMT 5000

3500000050

2

SC AGROMEC SA I

STR AGRICULTORILOR 30A NEAMT 2000

14000000

20

3

SCMIERE AZ SA

I

STRCOLINEI NR28 NEAMT 2000

14000000

20

4

SC SC Marsat SA I

Str Stefan cel Mare nr 270 Neamt 1000

700000010

TOTAL 10000 70000000 100

Tabel B4 3PRINCIPALII FURNIZORI DE SERVICII

FURNIZOR

Extern

AdresaCantitate

aproxValoare aprox

(LEI) aprox din total

achizitiiIntern

1SC CONEL SA

I 30000 15900 9191

2SC TERMOFICARE SA I 300

700405

3SC ROMGAZ SA

I 550660

382

4

SC ROMTELECOM SA

I 100040

023TOTAL 0 17300 10000

B5 Politica de desfacere Canale de distribuţie

Tabel B51Principalii clienţi ai societatii

Nr crt

Client Valoare

Pondere

Termen de plata

(Nume si adresa)

(lei)

14

1

DELTA COM SRL NEAMT

7000000 50 7 ZILE

str Aleea Ulmilor nr 21A Neamt

2Dorivi Prodcom SRL Baneasa Str Alexandru Zirra Nr 5 3500000 25 7 ZILE

3Eurolil SRL - Aleea Targului BlA 9 ScA15 Neamt 615200 3500000 25 7 ZILE

TOTAL 14000000 100 7 zile

Tabel B52Datele de identificare ale principalilor clienţi

Nr Crt Societate

Cod Unic de Inregistrare

Telefon

AdresaFax

1DELTA COM SRL 19845043

756987341 str Aleea Ulmilor nr 21A Neamt

2Dorivi Prodcom SRL 16534567

757453421 Baneasa Str Alexandru Zirra Nr 5

3 Eurolil SRL 1599114975519543

2 Aleea Targului BlA 9 ScA15 Neamt 615200

Produsele obținute ndash Miere albatarate si altele ndash sunt valorificate pe baza de

contract cu ALFA COM SRL ASCO Prodcom SRL FOOD AZ SRL care preia marea

parte a cantititatii de miere aceasta fiind folosita in domeniul panificatiei Distribuția se

efectueaza direct fara inermediari Livrarile se fac zilnic cu termene de plata la 7 zile

PARTEA A II - A - DESCRIEREA INVESTIȚIEI

C PREZENTAREA PROIECTULUI

C1 Obiectivele proiectuluiFerma de cultivare a

Folosirea metodelor biologice de control al buruienilor ndash micoerbicidele

15

Diversificaea și implementarea masurilor biologice icircn tehnologia de cultivare a graului de toamnaporumbului si marului

Producerea de cereale ecologice Integrarea producției prin achiziționarea unei COMBINE DEUTZ-FAHR

MODEL 6060 HTS si a unui TRACTOR SAME MODEL EXPLORER 3-100 pentru o mai buna valorificare a solului si pentru producerea unei mai mari cantitați de grau si porumb in localitatea Secuieni jud Neamt

Achizitionarea unui Cultivator Maschio MG 300 Stabwalze 500 Valorificare producției secundare

Suprafata destinata pentru cele trei culturi avute in vedere va fi urmatoarea Mar 5 ha Grau 303 ha Porumb 302 ha

Bugetele de venituri si cheltuieli agrozootehnice

Buget de venituri - cheltuieli și consumuri intermediare pentru produsul ndash Miere

Indicatori UMCantitat

e

Pret VALOAR

EUM

ICONSUMURI (CHELTUIELI) MATERIALE (1+2+3+4+5+6) 3198100

1 Combustibil L 2000 59 11800002 Apa si canal msup3 100 24 24000

3 Energie electrica Kw 30000 053 15900004 Romtelecom min 1000 004 40005 Gaz msup3 550 12 66000

6Cheltuieli cu aprovizionarea ( 10din 1) lei 334100

IICONSUMURI(CHELTUIELI) CU FORTA DE MUNCA 173000

7Personalul permanent implicat icircn producție zo 10 30 30000

8Personal sezonier implicat icircn producție zo 2 20 4000

9 Personalul administrativepersoan

e 1 50 500010 Fond retribuire zo 134000

IIIALTE CONSUMURI(7+8+9+10) 8651133

11Cheltuieli generale(3din I+II) Lei 101133

12 Dobacircnzi la credite Lei 500000

13 Asigurări (8 din valoare ) Lei 635000014 Amortismente Lei 1700000

16

ATOTAL CONSUMURI INTERMEDIARE (I+II+III) 12022233

B VALOAREA PRODUCTIEI 1000000

0 1400000000

B1 Miere kg1000000

0 14 1400000000

C VENIT IMPOZABIL(B-A) 1387977767 C1 (-)Impozite si taxe 500000 C2 (+)Subvenţii 30000000D PROFIT BRUT 1357477767

E IMPOZITUL PE VENIT 222076443F PROFIT NET 1165901324

G COST DE PRODUCTIE 042H Profit la kg 117

Caracteristicile principale ale utilajelor sau constructiilor intentionate a se achiziționa prin proiect

COMBINA DEUTZ-FAHR MODEL 6060 HTS

17

CARACTERISTICI GENERALE

Elevator de alimentare Inversor electric pentru elevator si heder 2 cilindrii hidraulici de ridicare Batator Latime 1270 mm Oslash 600 mm 8 sine de batere variator electric pentru variatia vitezei de la 420 la 1250 rotmin Turbo separator diametru 590 mm Suprafata de separare 081 mp Ajustare electrica in 5 pozitii de la 25 la 65 mm Viteza 775 sau 410 rotmin Contrabatator 15 sine 14 mm distanta suprafata 095msup2 aparator pietre rabatabil reglare electrica independenta frontala si posterioara Scuturatori 5 caisori suprafata totala 730 msup2 Sistemul de curatire curatire proprie prin contra-actiune a sitelor Recuperare independenta pe ambele laturi ale masinii Buncar Capacitate 7500 litrii cu suprafata de acoperire Viteza de descarcare 90lsec Tub de descarcare cu deschidere hidraulica fereastra de inspectie in spatele scaunului operatorului Motor Deutz TCD 2012 L06 4V 6 cilindrii 4 valve Commom Rail diesel 183 kw250 CP Racire cu lichid Rezervor combustibil 555l Transmisia Complet hidrostatica cutie de viteze cu 4 trepte Frane Discuri de frana asistate hidrostatic si frana de parcare independenta Pneuri 62075R30 fata si 40570R20 spateLatime de suport 3047 mm Cabina Tip Commander IV cu vedere panoramica si geamuri usor colorate coloana volan reglabila sistem de aer conditionat si incalzire scaun PNEUMATIC sofer si scaun pasager radio si set pre-cd (4 difuzoare si antena) oglinda dreapta cu control electric Control softwear in limba Baneasaa Sistem de iluminat Conform regulamentului de trafic 6 lumini de lucru 1 lumina pentru tubul de descarcare 2 girofaruri 2 lumini posterioare Echipament atasare posterioara rapida pentru carucior heder extinctor manual de operare in limba Baneasaa

18

TRACTOR SAME MODEL EXPLORER 3-100

CARACTERISTICI GENERALE

Motor DEUTZ EURO III cu 4 cilindri turboalimentat cu capacitate de 4038 cm3 Putere max (2000 25 CE) 109 CP80 kW Motor răcit cu lichid ulei Radiator ulei motor transmisie Oprire motor cu cheia de contact Motor compatibil cu Biodiesel pacircnă la 100 Capacitate rezervor combustibil 160 l Ambreiaj hidrostatic Ambreiaj multi-disc PTO comandat hidraulic cu discuri imersate icircn ulei Blocare electrohidraulică a diferenţialului faţă şi spate Direcţie hidrostatică cu pompă independentă şi cilindru de direcţie cu dublu sens Coloana volanului rabatabilă şi reglabilă Unghi de viraj 55deg Manete laterale comandă cutie de viteze Toba de eșapament cu evacuare pe cabină cutie de viteze cu 5 rapoarte 15F + 15R cacircrlig frontal cacircrlig de prindere categoria C posterior PTO spate 540 ndash 1000 RPM baterie 12V-100h-650A manual de utilizare şi icircntreţinere icircn limba Baneasaă

ECHIPAMENTE STANDARDIZATE

Cutie de viteze 40kmh Sistem hidraulic cu pompă de 56 lmin Roti 42070R 24 faţă 48070R 34 spate Reglaj electronic motor

19

Extensie aripi spate Cilindrii suplimentari Filtru aer 8rdquo cu ejector de praf Distribuitori hidraulici auxiliari cu 4 prize rapide Stabilizatori telescopici Fracircnă hidrostatică integral independentă pe toate cele 4 roţi cu discuri de fracircnare icircn baie de ulei cu dispozitiv de excludere a franelor anterioare Scaun textil CABINĂ ORIGINALĂ TESTATĂ FONIC icircncălzire şi ventilare parbriz mobil locaş radio 2 lumini de lucru faţă şi 2 lumini de lucru spate ieşire spate pentru cabluri lumini interioare Faruri anterioare pentru condus pe dreapta Aer condiționat Girofar Suport pentru contragreutăți + 8 contragreutăți față (320 kg)

Cultivator Maschio MG 300 Stabwalze 500

20

Model Latime de lucru(cm) Putere necesara(CP) Masa(kg)MG 175 175 2535 320

Dotari- cutie de viteze din fonta- reductor de viteza de 540 rotmin(rotmin rotor 260)- rolele sunt plasate intr-un fel de cusca- cat I (3 puncte de prindere)

C3 Managementul proiectului (Responsabilul legal)

1 NumeDUCEAC Prenume IONUT Funcţia ADMINISTRATOR Studiile si experienţa (relevante pentru proiect)

C V Responsabilul legal

Icircntreprinderea Funcţia avuta Perioada

SC ALBINA SA SEF BIROU 2008-2013

STUDENT In prezent

C4 Lista de achizitii si sursele de achiziţii pentru activele ce fac obiectul proiectului materiile prime pentru punerea in functiune a proiectului

Tabel C41 ndash Lista de achizitii active

Furnizor Date furnizor Produs

21

Nr Crt

Valoare estimata

(EUR)

din total valoare eligibila

a proiectului

(daca este cunoscut la momentul

depunerii cererii de finantare)

1 DEUTZ-FAHR

Specializat in producția de utilaje pentru

agricultura

COMBINA MODEL 6060

HTS 125000 7483

2 SAME

Specializat in producția de utilaje pentru

agricultura

TRACTOR MODEL

EXPLORER 3-100 40000 2394

3 GEO

Specializat in producția de utilaje pentru

agriculturaCultivator MG

175 2031 123

TOTAL167031 100

Lista de achizitii materii prime

Nr Crt

Furnizor

Date furnizor Produs

Valoare estimata

(EUR)

din total

necesar de

materii prime

(daca este cunoscut la momentul depunerii cererii de finantare)

1 SC GA PRO CO CHEMICALS SA

Are in patrimoniu fabrica de

icircngrasăminte Icircngrășaminte 1255000 5375

2 PETROM

Specializat in comercializarea combustibililor Combustibil 500000 2141

3 KWS SEMINTE SRL

Specializat in obținerea

semințelor de soiagrauporumb

etc

Semințe de grauporumbsoia etc 580000 2302

TOTAL 2335000 100

C5 Personal si instruireNU ESTE CAZUL

Tabel C51Grafic angajare personal

Nr Crt Specialitate

Număr2002 2003 2004 2005 2006 2007

TOTAL 0 0 0 0 0 0

Necesar personal

22

- 1 contabil- 3 mecanizatori- 4 muncitori sezonieri

C6 Graficul estimat al proiectului

Proiectul va fi realizabil in 12 luni de la aprobarea finantarii

Lunile I ndashIV vor face demersuri pentru un imprumut bancar și se va acorda

icircmprumutul ( 300000 E)

Lunile V ndash VIII - se va achiziționarea utilajul propriu-zis

(combinatractorulcultivatorulsemanatoarea) se vor semna contractele cu furnizorii și

se vor livra utilajele

Lunile IX ndashXII ndash testarea utilajelor si inceperea activitatii

Diagrama Gantt

Denumire activitate

IAN

FEB

MARTIE

APRILIE

MAI

IUNIE

IULIE

AUGUST

SEPT

OCT

NOI

DEC

Contractarea unui imprumut bancar pe tremen lung X X Studierea ofertelor furnizorilor de utilaje X X Contractarea furnizorilor de utilaje

X X X Livrarea utilajelor X X X X Testarea utilajelor X X X

C7 Impactul proiectului asupra dezvoltarii zonei si a mediului de afaceri

In urma contractarii imprumutului bancar si achizitionarii de utilaje

performante se va incerca practicarea unei agriculturi rationale si de durata cu recolte

23

bogate si sanatoase de secara mazare si cartof care din punct de vedere ecologic sa

corespunda normelor UE in localitatea Secuieni JudNeamt

Acest fapt va determina totodata si creșterea veniturilor la bugetul

Primariei Secuieni JudNeamt datorita taxelor și impozitelor care se plătesc și

desemeni la bugetul statului se vor plăti impozite și taxe care icircn final vor fi icircn

beneficiul cetățenilor In practicarea agriculturiiintr-un mod intensiv se va avea in

vedere respectarea normelor de mediuPentru toate categoriile de materii prime

(combustibil piese de schimb icircngrășaminte etc) se vor icircncheia contracte icircn așa fel

icircncat să fie asigurat mersul normal al activității agricole Deasemeni si producția finita

(secaramazarecartof) care se va realiza va fi livrata in icircntregime pe baza de

contracte icircncheate

D PROIECŢII FINANCIARE SI INDICATORI FINANCIARI

D1 Bazele de productie

Cu proiect

A6 Denumire utilaj (noi) Costuri Amortizare Intretinere 2Combina DEUTZ-FAHR model 6060 HTS 125000 000 2500

TRACTOR SAME MODEL EXPLORER 3-100 40000 000 800

Cultivator Maschio MG 300 Stabwalze 500 2031 000 4062

167031 000 334062

D2 Contul de profit si pierderi previzionat ( pe o perioada de 3 ani )

Proiectia contului de profit si pierdere activitate cu proiect

Nr Crt Categoria AN 1 AN 2 AN 3

Venituri din exploatare 1 Venituri din vanzarea marfurilor Mii Lei

24

Euro 2 Productia vanduta Mii Lei 47000000

0485000000 500000000

Euro 107327990

110753351 114178713

3 Variatia stocurilor Mii Lei

Euro

4 Alte venituri Mii Lei Euro 5 Venituri din exploatare ndash total Mii Lei 47000000

0485000000 500000000

Euro 107327990

110753351 114178713

Cheltuieli pentru exploatare 6 Cheltuieli materiale ndash total Mii Lei

94000000 97000000 100000000

Euro 21465598 22150670 22835743

7 Cheltuieli cu lucrari si servicii executate de terti Lei

437330 450050 500040

Euro 99868 102772 1141888 Cheltuieli cu impozite taxe si varsaminte

asimilateMii Lei

250000 300000 350000 Euro 57085 68507 79925

9 Cheltuieli cu personalul ndash total Mii Lei 347330 360050 370560 Euro 79315 82220 84620

10 Alte cheltuieli de exploatare Mii Lei

Euro

11 Cheltuieli cu amortizarile si provizioanele Mii Lei 2510000 2750000 3000000

Euro 573177 627983 68507212 Cheltuieli pentru exploatare - total Mii Lei

97544660 100860100 104220600 Euro 22275047 23032153 23799548

13 Rezultatul din exploatare Mii Lei 372455340 384139900 395779400

Euro 85052942 87721198 90379165Venituri financiare ndash total

14 Venituri financiare ndash total Mii Lei Euro

Cheltuieli financiare din care

15 Cheltuieli privind dobazile Euro

16 Altele Mii Lei

Euro

17 Cheltuieli financiare - total Mii Lei Euro

18 Rezultatul financiar al exercitiului Mii Lei

25

Euro

19 Rezultatul brut al exercitiului Mii Lei

Euro

20 Impozit pe profit Mii Lei

Euro

21 Profit net Mii Lei

Euro

D3 Fluxul de numerar previzionat ( pe o perioada de 3 ani )

Flux de numerar - previziuni Anul 1 Anul 2 Anul 3OPERATIUNEAPERIOADA

MII LEI I ACTIVITATEA DE INVESTITII SI FINANTARE 0 0 0A Total intrari de lichiditati din (A1+A2+A3)

A1 Aport la capitalul social si contul intreprinzatoruluiA2 Vanzari de active inclusiv TVA 0 0 0A3 Credite pe termen lung din care (A31 + A32) A31 Imprumut BancaA 32 Grant SAPARD 0 0 0

B Total iesiri de lichiditati prin (B1+B2+B3)B1 Achizitii de active fixe corporale inclusiv TVAB2 Achizitii de active fixe necorporale inclusiv TVAB3 Cresterea investitiilor in curs 0 0 0

C ExcedentDeficit de lichiditati (A-B) 0 0 0D1 Rambursari de Credite pe termen mediu si lung din care (D11+ D12) D11 Rate la imprumutul Banca D12 Rate la alte Credite pe termen mediu si lung 0 0 0D2 Plati de dobanzi la Credite pe termen mediu si lung din care (D21+D22) D21 La imprumutul Banca D22 La alte Credite pe termen mediu si lung 0 0 0

E Flux de lichiditati din activitatea de investitii si finantare (C-D1-D2)II ACTIVITATEA DE EXPLOATARE SI ALTE ACTIVITATI 130727

51472387 1624350

F Incasari din activitatea de exploatare inclusiv TVA ( F1)130727

51472387 1624350

F1 Vanzari varianta cu proiectG Incasari din activitatea financiaraH Credite pe termen scurt 130727

51472387 1624350

K Plati pentru activitatea de exploatare inclusiv TVA (dupa caz) din care 0 0 0

1 Cheltuieli privind marfurile

2 Cheltuieli cu materiileprime 679603 747737 807415

26

3 Cheltuieli cu materialele consumabile 43637 48000 51842

4 Cheltuieli cu energia si apa 12988 14512 15672

5 Altecheltuieli materiale 10204 10323 11144

6 Cheltuieli cu serviciile executate de terti 55609 61160 66051

7 Cheltuieli cu impozite taxe si varsaminte asimilate 12500 13740 148408 Cheltuieli cu personalul angajat 0 0 09 Cheltuieli cu asigurarile si protectia sociala 0 0 0

10 Alte cheltuieli exploatare 0 0 011 Cheltuieli cu amortizarea si provizioanele

26064 26064 260642222222111111

L Flux brut exclusiv plati pentru impozit pe profit si TVA468670 550851 631321

M Plati pentru impozite si taxe (M1 + M2)186568 219297 251573

M1 TVA de platit 68667 104661 119950

M2 Impozit pe profit 97901 114636 131623N1 Rambursari de credite pe termen scurtN2 Plati de dobanzi la credite pe termen scurtO1 DividendeP

Total plati exclusiv cele aferente exploatarii (M+N1+N2+O1)P Total plati exclusiv cele aferente exploatarii (M + N1 + N2 + O1) 186568 219297 251573Q Flux de numerar din activitatea curenta (L-P) 280102 331554 379748II FLUX DE LICHIDITATI (CASH FLOW)R Flux de lichiditati net al perioadei (Q+E) 280102 331554 379748

S Disponibil de numerar al lunii precedenteDisponibil de numerar curent (S+R) 130597 410609 742253

T 410609 742253 1122001

D4 Indicatorii financiari

Valoarea investitiei (Vi) = valoarea totala a proiectului (exprimata in lei) ndash 12900000000 lei

LEI___________________________________________________________________________Specificare AN 1 AN 2 AN 3______________________________________________________________________Veniturile din exploatare (Ve)

27

470000000 485000000 500000000

___________________________________________________________________________Cheltuieli de exploatare (Ce)

97544660 100860100 104220600

___________________________________________________________________________

Rezultatul din exploatare (Re) = Se calculeaza Re = Ve ndash Ce - minim 10 din Ve

372455340 384139900 395779400

Profitul net (Pn) = rezultatul final al exercitiului financiar (anual) din care s-a scazut impozitul pe profit

312862486 322677516 332454696

Durata de recuperare a investitiei (Dr) = indicator ce exprima durata de recuperare a investitiei (exprimat in ani)

Se calculeaza Dr= ViPn mediu sau Dr=(Vi - 5 x Pn)Pn

unde Pn mediu = profit net mediu pe orizontul de prognoza Dr ndash ESTE 145 ANI

Rentabilitatea capitalului investit (Rc) = PnVi x 100 () Pn-profit net pentru fiecare an al perioadei previzionate

145 150 154___________________________________________________________________________

Cheltuieli financiare (Cf) = NU ESTE CAZUL___________________________________________________________________________

28

Gradul de acoperire a cheltuielilor financiare (Ga) = NU ESTE CAZUL

___________________________________________________________________________Flux de numerar net la sfarsitul perioadei (FNN) = Total intrari-Total iesiri FNNgt=0 (pentru fiecare an de prognoza)

280102 331554 379748 425733466695

Valoare actualizata neta (VAN) =aringFNi(1+r)I +FN5r VANgt0 r=rata de actualizare=8

CAPITOLUL IICAPITOLUL IISTRUCTURA FONDULUI FUNCIAR ŞI IcircNTOCMIREASTRUCTURA FONDULUI FUNCIAR ŞI IcircNTOCMIREA

ASOLAMENTULUIASOLAMENTULUI

21 Mărimea şi structura categoriilor de folosinţă a terenului

Tabelul 1Mărimea şi structura categoriilor de folosinţă a terenului

Specificare Ha din total din agricol

Suprafaţa totală 620 1000 -

Teren agricol 618 9968 1000

Teren arabil

- din care irigat

610 9839 987

300 4839 4854

Păşuni naturale 2 032 032

29

Facircneţe naturale 1 016 016

Livezi 5 08 08

Vii

Teren neproductiv 2 032 X

Condiţii naturaleDescrierea zonei icircn care este amplasată exploataţia cu cel puţin următoarele elemente

a) Temperatura medie anuală 940Cb) Precipitaţii medii anuale 534 mmmpc) Tipul de sol predominant textura panta

- tipul de sol cernoziom cambic- textura grosieră- panta 7 - 150C

Favorabilitatea terenului pentru diferitele culturi

Se va face o scurtă prezentare a caracteristicilor principalelor tipuri de sol cu favorabilitatea culturilor

CernoziomurileAu proprietăti fizice hidrofizice chimice termice şi de aeraţie foarte bune Cu toate că

sunt foarte bine aprovizionate cu azot fosfor şi potasiu pe aceste soluri pentru menţinerea fertilităţii şi obţinerea de producţii mari şi constant se recomandă aplicarea de icircngrăşăminte chimice şi organice Cernoziomurile sunt indicate pentru toate folosinţele şi culturile agricole

AluvisolurilePrezinta o fertilitate relativ bună fertilitatea depinzacircnd de gradul de solificare Pe

aluvisoluri pot fi cultivate o serie largă de plante specifice condiţiilor din ţara noastră porumb floarea soarelui cartof gracircu legume viţă de vie pomi

Soluri bruneDatorită proprietăţilor fizice (textură mijlocie structură granular medie permeabilitate

pentru apă şi aer rezistenţă scăzută la lucrările mecanice) sunt favorabile creşterii şi dezvoltării plantelor Pentru producţii mari se recomandă administrarea de icircngrăşăminte chimice organice şi verzi Sunt folosite pentru culturile gracircu porumb legume pomi migdal

22 Alegerea culturilor (criteriile avute icircn vedere culturile alese)

30

Criteriile avute icircn vedere (economice tradiţie asigurarea materiilor prime pentru investiţia de la planul de afaceri etc)

Cultura m ărului Importanta culturii marului se datoreaza valorii alimentare si gustative terapeutice si

profilactice a fructelor insusirilor lor tehnologice specifice particularitatilor agrobiologice ale pomilor si valorilor economice mari

Merele constituie unul dintre componentele de baza in alimentatia moderna a omuluiMărul creşte şi se dezvoltă bine icircn toate zonele Moldovei deoarece sunt condiţii

pedoclimaterice favorabile pentru cultivarea acestei specii pomicole Importanţa acestei specii pomicole ca cultură este determinată de valoarea alimentară calităţi gustative icircnalte icircnsuşirile terapeutice şi profilactice pentru sănătatea omului particularităţilor tehnologice specifice particularităţilor agrobiologice ale pomilor şi de valoarea economică mare de producţie Cultivarea merelor este o afacere profitabilă care are următoarele avantaje

- Plantaţia de măr poate fi exploatată 20-30 de ani iar investiţia se recuperează icircn 2-3 ani- Cererea crescacircndă pe piaţa locală şi externă la produsele agricole de valoare icircnaltă- Preţ avantajos la comercializarea merelor icircn stare proaspătă- Creşterea pe piaţa internaţională a cererii pentru producţia conservată (sucul concentrat)

Ele reprezinta aproape singurul aliment gata pregatit in natura care poate fi consumat fara alte adaosuri fie in stare proaspata fie consumate ca sucuri compot dulceata cidru marmelada etc Datorita insusirilor tehnologice merele constituie o materie prima cu pondere mare in industria alimentara

Astfel din punct de vedere chimic merele contin in medie 845 apa 141 zaharuri 02 substante pectice 06 substante grase 90 UI vitamina A 002 mg vitamina B2 01mg vitamina B1 7mg vitamina C 7 mg calciu 10 mg potasiu cat si cantitati reduse de aluminiu mangan sulf cobalt si altele

Principalii consumatori de mere sunt pieţele agricole locale antreprenori care exportă fructele fabricile de conserve depozite angro şi magazine procesatorii de fructe uscate Cele mai bune preţuri pot fi obţinute icircn cazul comercializării merelor icircn stare proaspătă pentru consum curent iar cele mai mici preţuri sunt icircnregistrate la mere comercializate icircntreprinderilor de procesare

Importanta marului rezida in particularitatile lui biologice Existenta unui numar mare de soiuri cu coacere esalonata in diverse epoci si capacitatea de pastrare in stare proaspata timp indelungat a soiurilor de iarna asigura consumul de fructe proaspete aproape in tot cursul anului circa 10 luni din 12 ale unui an Avand o mare capacitate de pastrare si o buna rezistenta la manipulare fructele pot fi transportate cu usurinta la distante mari

Cultura porumbului

Porumbul ocupa locul 3 ca importanta in lume Aceasta pozitie se justifica printro serie de particularitati

-prezinta o mare capacitate de productie cu cca 50 decat celelalte cereale-are o mare plasticitate ecologica-este o planta prasitoare fiind o foarte buna premergatoare pentru majoritatea plantelor de

cultura-suporta bine monocultura-are un coeficient multiplicat de 150-400ori-semanande-se primavara mai tarziu permite esalonarea mai buna lucrarilor agricole-cultura este mecanizata

31

-recoltarea se face fara pericol de scuturare

Porumbul este utilizat icircn alimentaţia omului icircn furajarea animalelor şi ca materie primă pentru diferite industrii

Icircn alimentaţia omului porumbul se utilizează sub formă de mălai (făină) din care se prepară mămăliga sau diferite peparate de patiserie fulgi de porumb porumb zaharat conservat sub formă de boabe sau ştiuleţi pentru salate şi garnituri porumb fiert sau copt popcorn (porumb pentru floricele) Din germenii de porumb rezultaţi icircn urma măcinării boabelor prin presare se obţine un ulei alimentar de foarte bună calitate apreciat icircn alimentaţia dietetică

Icircn furajarea animalelor boabele de porumb constituie furajul concentrat de bază pentru toate speciile de animale Valoarea nutritivă a porumbului este de 117 - 130 unităţi nutritive la 1 kg boabe

Planta icircntreagă recoltată şi tocată icircn faza de maturitate icircn lapte-ceară se utilizează pentru obţinerea de siloz care este utilizat pe scară largă icircn hrana vacilor de lapte De asemenea planta icircntreagă se poate utiliza ca masă verde

Tulpinile de porumb (cocenii) rezultate după recoltarea boabelor se pot utiliza ca furaj Ciocălăii măcinaţi pot fi utilizaţi icircn hrana rumegătoarelor Boabele de porumb se utilizează ca materie primă pentru obţinerea de amidon glucoză

dextrină izoglucoză (icircndulcitor lichid) whisky etc Boabele de porumb se utilizează pe scară largă pentru obţinerea de biocombustibil (etanol) după cum planta icircntreagă verde se poate utiliza pentru obţinerea de biocombustibil (metanol etanol)

Tulpinile de porumb se pot utiliza icircn industria celulozei şi la fabricarea panourilor aglomerate

Din ciocălăi se poate obţine furfurol sau pot fi folosiţi drept combustibil De asemenea icircn gospodăriile tradiţionale tulpinile de porumb se utilizează drept combustibil

Pănuşile se utilizează pentru diferite icircmpletituri tradiţionale Mătasea porumbului (stigmatele florilor femele) poate fi utilizată icircn scop medicinal iar

polenul de porumb este colectat cu uşurinţă de către albinele melifere (plantă poleniferă)

Cultura gracircului

Gracircul este una dintre cele mai importante cereale si planta care ocupa pe glob cele mai mari suprafete Boabele de grau au continut ridicat in hidrati de carbon si substante proteice Miere de grau este materie prima pentru paine si produse de panificatie aliment de baza pentru 35-40 din populatia globuluiGraul se mai utilizeaza si in prelucrari industriale (alcool amidon dextrina glucoza) si furaj in hrana animalelorTaratele sunt un nutret concentrat bogat in proteine hidrati de carbon si substante minerale Paiele se utilizeaza in industria celulozei si in hrana animale

Gracircul este cea mai importantă plantă cultivată din care se obţine icircn principal pacircine aliment de bază pentru cca 40 din populaţia globului Prin măcinare din boabele de gracircu se obţine făina care este utilizată pentru prepararea de diferite produse de panificaţie şi patiserie

32

fabricarea de paste făinoase etc Boabele de gracircu intră icircn alcătuirea amestecurilor de cereale prentru micul dejun

Boabele de gracircu se utilizează icircn hrana animalelor ca atare sau măcinate De asemenea icircn furajarea animalelor se utilizează şi tăracircţa rezultată ca subprodus icircn urma procesului de măcinare aceasta fiind bogată icircn proteine lipide şi săruri minerale

Boabele de gracircu servesc ca materie primă icircn diferite industrii pentru obţinerea de amidon gluten spirt băuturi spirtoase (vodcă wisky) bere biocarburburant (bioethanol)

Paiele au utilizări multiple precum materie primă icircn industria celulozei şi hacircrtiei aşternut pentru animale furaj grosier icircngrăşămacircnt organic prin icircncorporare icircn sol după recoltare sau prin compostare producerea de energie termină prin arderea icircn arzătoare cu recuperare de căldură

Germenii de gracircu rezultaţi icircn urma procesului de măcinare sunt utilizaţi icircn hrana omului ca produse energizante (germeni consumaţi cu lapte sau miere de albine) ca adaus icircn diferite produse de panificaţie sau pentru obţinerea de ulei foarte apreciat icircn industria cosmetică

Aluatul conservat prin refrigerare şi aluatul modelat (de exemplu blaturi pentru pizza) icircncepe să fie din ce icircn ce mai apreciat pe piaţă

Gracircul romacircnesc este un gracircu de foarte bună calitate pentru panificaţie care poate fi valorificat atacirct pentru consumul intern cacirct şi la export pentru consum european şi icircn afara Europei

Gracircul ecologic este unul dintre produsele ecologice cele mai bine cotate şi cerute pe piaţa mondială

Cultura gracircului oferă următoarele avantaje - boabele au un conţinut ridicat icircn glucide şi proteine corespunzător cerinţelor organismului uman - boabele au o bună conservabilitate pe perioade mari de timp - boabele se transportă cu uşurinţă pe distanţe mari - boabele de gracircu au diferite alternative de valorificare - boabele de gracircu reprezintă o importantă sursă de schimburi comerciale pe piaţa mondială - gracircul se poate cultiva icircn diferite condiţii pedoclimatice asiguracircnd producţii satisfăcătoare peste tot unde se cultivă - tehnologia de cultivare este complet mecanizată şi bine pusă la punct fără probleme deosebite - gracircul este o foarte bună premergătoare pentru majoritatea plantelor de cultură - după soiurile timpurii de gracircu pot fi semănate culturi succesive mai ales dacă sunt condiţii de irigare

Alegerea soiurilor şi hibrizilor (criteriile avute icircn vedere soiurile şi hibrizi aleşi pentru fiecare cultură)

-criteriile avute icircn vedere ndashproducţie rezistenţe specifice conţinut de principii nutritive etc

-soiurile şi hibrizi aleşi pentru fiecare cultură + prezentarea listei cu soiuri pentru 2012 la culturile alese şi descrierea soiului respectiv

MĂRUL - SOIURI

33

Icircn funcţie de epoca de coacere a fructelor merele se icircmpart icircn (a) soiuri de varăMelba Red melba Şafran de vară Papirovka Mantet Quinte Akane Plat August (b) soiuri de toamnă Prima Slava Peremojţiam James Grive Red Calvil de Zăpadă Spartan Focuşor Codrene Coredana Reglndis etc (c) soiuri de iarnă Idared Speranţa Banana de iarnăWellspur Goldspur Golden Delicious Jonathan Jonared Yellowspur Renet Simerenco Coredar Wagener etc

Antreprenorul trebuie să elaboreze proiect de plantare a livezii la icircntreprinderileautorizate şi materialul săditor trebuie să fie procurat de la pepinierele licenţiate cu actelenecesare pentru posibilitatea de beneficiere de subvenţii Cele mai de perspectivă soiuri de mere şi cu o cere sporită pe piaţă sunt Golden DeliciousRed Delicious Jonathan Idared Fugi Granny Smith Gala Melrose Ionagold Elstar precum şisoiurile genetic rezistente la boli şi dăunători aşa ca Florina Prima Coredana CoredarGeneros Pionier

Piaţa Romacircniei la merele proaspete este reprezentată prin 50 la sută din soiuri colorate (complet roşu sau parţial) şi 50 la sută pentru soiurile necolorate (gal-bene şi verzi) Cele mai populare soiuri colorate sunt Jonathan şi Idared urmate de Jonagold Gala Gloster etc iar dintre cele necolorate predomină soiul Golden Delicious Soiurile Granny Smith şi Mutsu icircnregistrează vacircnzări modeste Dintre soiurile locale icircn supermarket-uri se comercializează Glorios şi Florina icircnsă icircn can-tităţi foarte mici Fructele de obicei sunt icircmpărţite icircn trei categorii mici (sub 70 mm) medii (70-90 mm) şi mari (peste 90 mm)

PORUMB ndash SOIURI

Porumbul face parte din familia Gramineae subfamilia Panicoideae tribul Maydeae genul Zea Genul Zea cuprinde 3 specii - Zea mexicana (Schrad) Recv et Mangel (sin Euchlaena mexicana) ndash teosinte1 anual - Zea perennis (Hitsch) Recv et Mangel (sin Euchlaena perennis) ndash teosinte peren - Zea mays L ndash porumbul cultivat

Porumbul cultivat cuprinde mai multe convarietăţi (grupe de varietăţi) cele mai importante fiind următoarele - Zea mays conv dentiformis Koumlrn (sin Zea mays conv indentata Sturt) denumit porumbul dinte de cal Se caracterizează prin boabele mari prismatice cu partea sticloasă (cornoasă) a endospemului dispusă pe părţile laterale ale bobului iar partea făinoasă (amidonoasă) dispusă icircn partea centrală şi superioară a bobului (fig 19) Prin uscare endospemul făinos icircşi reduce volumul se contractă şi determină apariţia unei depresiuni icircn partea superioară a bobului sub forma mişunei dintelui de cal de unde denumirea acestei convarietăţi de bdquoporumb dinte de calrdquo La această convarietate au fost creaţi primii hibrizi de porumb iar icircn prezent această convarietate are cea mai margă răspacircndire icircn lume Majoritatea hibrizilor de porumb aparţin acestei convarietăţi La noi icircn ţară primii hibrizi care au fost icircntroduşi icircn cultură aparţin acestei convarietăţi şi au fost aduşi din SUA de unde şi denumirea de bdquoporumb americanrdquo - Zea mays conv indurata (Sturt) Bailey denumit porumbul cu bobul tare porumbul sticlos Se caracterizează prin boabe rotunjite icircn partea superioară netede lucioase dure la spargere de unde vine denumirea de bdquoporumb tarerdquo Partea sticloasă a endospermului este dispusă la exteriorul bobului de jur-icircmprejurul acestuia iar partea făinoasă este dispusă icircn partea centrală a bobului uneori ajungacircnd pacircnă icircn partea superioară a bobului situaţie cacircnd determină apariţia

34

unei uşoare mişune (fig 20) Din această convarietate au făcut parte vechile populaţii şi soiuri romacircneşti de unde şi denumirea de bdquoporumb romacircnescrdquo - Zea mays conv aorista Grebensc denumit porumbul semisticlos Prezintă caracteristici intermediare icircntre convarietăţile dentiformis şi indurata Bobul este rotunjit mat icircn partea superioară şi uneori prezintă o uşoară adacircncitură - Zea mays conv everta Sturt (sin Zea mays conv microsperma Koumlrn) denumit porumb de floricele Se caracterizează prin plante cu o talie mai mică care au capacitatea de a forma mai mulţi ştiuleţi pe plantă Boabele sunt mici (MMB = 40-100 g) cu vacircrful rotunjit sau ascuţit Endospermul este aproape icircn icircntregime sticlos cu excepţia unei mici porţiuni icircn jurul embrionului care este amidonoasă Prin icircncălzire apa din grăunciorii de amidon din endospermul făinos se transformă icircn vapori care exercită o presiune asupra tegumentului pacircnă cacircnd determină spargerea acestuia moment icircn care conţinutul bobului se revarsă (boabele expandează) mărindu-şi volumul de 15-20 de ori formacircnd o masă albă-spongioasă respectiv aşa-numitele floricele

RUSTICA a castigat o pozitie de lider pe piata de porumb precoce din Europa de Nord si poseda o gama larga de seminte adecvata pentru toate pietele lumii HIBRIZI FOARTE PRECOCIBarbados - excelent pentru boabe si silozEarly Star - precoce si productivEnergy Star - foarte buna valoare alimentaraComera - performanta inalta HIBRIZI PRECOCIBatz - vigurosEurostar - lider in EuropaGalaStar - porumb pe care il veti adoraInagua - bun pentru boabe si siloz

GRAcircU ndash SOIURI

Cercetătorii de la Institutul de Cercetare - Dezvoltare Agricolă Fundulea au creat soiuri de grau productive si rezistente la secetaBOEMA soi de gracircu de toamnă extrem de productiv şi cu indici de calitate ridicaţi pentru panificaţie adaptat condiţiilor climatice din zona de cacircmpie din sudul ţării şi Moldova este un soi foarte precoce mai timpuriu la icircnspicat cu 1-3 zile faţă de soiul Flamura 85 talia plantei de 77-90 cm rezistent la iernare şi cădere arşiţă şi secetă rugina galbenă rezistenţă mijlocie la rugina brună şi făinare are calitate bună de morărit şi panificaţie

GRUIA este un soi de toamnă care a dat rezultate foarte bune icircn Oltenia şi Dobrogea este mai timpuriu cu 4 zile faţă de soiul Fundulea 4 talie de 76 cm se remarcă printr-o rezistenţă bună la iernare la cădere dar şi la rasele actuale de rugina galbenă

35

superior multor soiuri ca rezistenţă la făinare rugină brună şi septorioza frunzelor calitatea de panificaţie a soiului Gruia este apropiată de cea a soiului Dropia faţă de care tinde să aibă un gluten mai tenace soiul se evidenţiază printr-o productivitate ridicată icircn medie cu 9-12 mai mare faţă de soiurile martor sporul de producţie fiind mai mare icircn condiţii de secetă in pofida taliei sale scurte soiul se comportă foarte bine icircn condiţii de deficit hidric Gracircul aparţine genului Triticum familia Gramineae (Poaceae) Genul Triticum cuprinde un număr mare de specii de gracircu forme sălbatice şi cultivate clasificate diferit de-a lungul timpului

Pentru ţara noastră prezintă importanţă 2 specii şi anume Triticum durum Desf şi Triticum aestivum L Triticum durum Desf (fig 16) are tulpina plină icircn interior pe toată lungimea sau cel puţin icircn partea superioară Spicul este aristat cu ariste lungi comparativ cu lungimea spicului şi orientate paralel Boabele au aspect sticlos la maturitate şi sunt conice la capet Triticum aestivum L (fig 17) are tulpina goală icircn interior pe toată lungimea Spicul este nearistat sau aristat cu ariste mai scurte comparativ cu lungimea spicului şi orintate divergent Boabele sunt ovoidale sau alungit-ovoidale prevăzute cu un smoc de perişori la capătul superior Endospermul este făinos semisticlos sau sticlos

Gracircul comun reprezintă specia cea mai importantă care pe plan mondial reprezintă cca 90 din suprafaţa cultivată cu gracircu şi cea mai mare partea a suprafeţei cultivată cu gracircu din ţara noastră Gracircul comun are forme de toamnă şi de primăvară aproape icircntreaga suprafaţă din ţara noastră fiind cultivată cu gracircu de toamnă (gracircul de primăvară ocupă suprafeţe foarte mici nesemnificative)

Soiurile de gracircu cultivate icircn Romacircnia sunt icircn marea lor majoritate soiuri romacircneşti create la Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Fundulea sau icircn reţeaua de Staţiuni de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Aceste soiuri se caracterizează prin potenţial de producţie ridicat (9-10 tha) o bună rezistenţă la cădere ger iernare secetă şi boli o bună calitate şi stabilitate a recoltelor

23 Intocmirea asolamentului

Specificare HaSuprafaţa totală a terenului arabil 610Suprafaţa medie a solei (3 sole) 2033

Tabelul 2Schema rotaţiei culturilor

SOLAANUL 2012 2013 2014I măr măr mărII gracircu porumb gracircuIII porumb gracircu porumb

36

37

CAPITOLUL IIICAPITOLUL IIIORGANIZAREA PROCESULUI DE PRODUCŢIE AGRICOLĂORGANIZAREA PROCESULUI DE PRODUCŢIE AGRICOLĂ

31 Proiectarea producţiilor medii prin metoda bonităriiterenurilor agricole

Tabelul 3

Date iniţiale

Cultura Tipul de solSuprafaţa - ha (Si)

Nota de bonitare pentru

condiţiile ecologice (Pi)

Corecţia pt distanţă şi

felul drumului (k)

Coeficient de

potenţare (c)

Producţia medie

realizată

MărGracircuPorumb

Cernoziom 5 75 015 11 15000Cernoziom 303 80 018 12 4000Cernoziom 302 85 019 13 8000

TOTAL 610

2) Notele totale de bonitare pentru condiţiile ecologice (Ni)

MĂR ndash 575 = 375Ni = Si x Pi GRAcircU ndash 30380 = 24240

PORUMB ndash 30285 = 25670TOTAL = 50285

3) Nota medie ponderată de bonitare

50285 610 = 8243

1) Producţia ce revine pe un punct al notei medii ponderate de bonitare

P măr = 515000 375 = 200P gracircu = 3034000 24240 = 50

P porumb = 3028000 25670 = 9411

6) Corecţia totală icircn funcţie de distanţă şi drumuri Ct = S x kMĂR ndash 5015 = 075

Suprafaţă x coeficient corecţie GRAcircU ndash 303018 = 5454PORUMB ndash 302019 = 5738

TOTAL = 11267

38

7) Nota de bonitare recalculată (Nbr)

MĂR ndash 375-075 = 37425Nbr = Nota totală de bonitare ndash Corecţia GRAcircU ndash 24240-5454 = 2418546

PORUMB ndash

25670-5738 = 2561262

8) Notele totale de bonitare potenţate (Ntp)

MĂR ndash 3742511=4117

Ntp =Nota de bonitare recalculată (Nbr)

xCoeficient

de potenţare

GRAcircU ndash241854612=290225

PORUMB ndash

256126213=332964

9) Producţia totală pe cultură pentru fiecare unitate de sol (Pt)

MĂR ndash 4117200= 82340

Pt =Nota totală de

bonitare potenţată (Ntp)

x

Producţia ce revine pe un punct de

bonitare P(kgpunct)

GRAcircU ndash

29022550= 1451125

PORUMB ndash

3329649411=31335242

TOTAL= 4666989

10) Producţia medie la hectar Pmc1

Pm măr = Producţia totală Suprafaţa totală = 823405=16468

Rezultatele pentru celelalte culturi

Pmedie gracircu = 1451125303= 4789

Pmedie porumb =31335242302= 10376

39

32 STABILIREA CANTITĂŢILOR DE IcircNGRĂŞĂMINTE PE CULTURI

Calculul dozelor de icircngrăşăminte s-a efectuat ţinacircndu-se cont atacirct de

producţiile medii cacirct şi de existentul de suprafaţă activă din sol S-au luat icircn

considerare şi pierderile rezultate prin levigare

Icircn tabelul 4 este prezentat calculul dozelor de icircngrăşăminte chimice la ha

separat pentru cele 3 culturi icircn parte

Tabelul 4

Calculul dozelor de icircngrăşăminte chimice

Nr Crt

SPECIFICARE UM

CULTURA

GRAcircU PORUMB MĂRN P K N P K N P K

1 Producţie medie Kgha 4789 10376 16468

2 Consum specific Kg sat

23 11 20 20 21 20 5 3 6

3 Sa de administrat

Kg 11014

5268 9578

20752

2179 20752 8234 494 988

4 Sa icircn sol Kg 45 31 60 40 35 30 30 20 355 Diferenţa de

admKg sa

6514 2168 3578

16752

1829 17752 5234 294 638

6 Pierderi prin levigare

13 5 7 13 5 7 13 5 7

7 Cant pierdută prin levigare

Kg sa

847 108 25 2177

914 1242 68 147 446

8 Total sa de administrat

Kg 7361 2276 3828

18929

19204 18994 5914 3087 6826

9 Tipul de icircngrăşămacircnt

NO4NO3

Super P c

Sare potasică

NO4NO3

Super P c

Sare potasică

N P2O5 K20

10 Conţinutul icircn sa a icircngr

Kgt 345 40 40 345 40 40 345 40 40

11 Doza de icircngr de administrat

Kg 213 57 96 549 480 475 171 77 171

40

33 PLANUL DE CULTURĂ

Planul de cultură cuprinde structura culturilor dimensiunile fiecăreia

producţiile medii şi totale (tabelul 5)

Tabelul 5

Icircntocmirea planului de cultură

Cultura Suprafaţa (ha)

Producţii medii (kgha)

Producţia totală (t)

Preţ livrare (leikg)

Măr 5 16468 8234 2Gracircu 303 4789 1451 08

Porumb 302 10376 313355 1

34 FUNDAMENTAREA FIŞELOR TEHNOLOGICE PE CULTURI

Icircn vederea organizării proceselor de muncă şi de producţie icircn etapa pregătitoare se

icircntocmesc fişele tehnologice pe culturi Informaţiile cuprinse icircn fişele tehnologice servesc icircn

acelaşi timp la stabilirea tehnologiilor stabilirea destinaţiei producţiei determinarea volumului

lucrărilor mecanice şi manuale necesarul de forţă de muncă cantităţile de materiale şi mijloacele

financiare necesare pentru aprovizionare

DATELE NECESARE

1 Culturile incluse icircn planul de producţie al firmei

2 Suprafaţa ocupată de fiecare cultură icircn parte

3 Culturile premergătoare

4 Producţia medie şi totală a fiecărei culturi

5 Lucrările tehnologice icircn ordinea cronologică a executărilor

6 Perioada de executare şi data lucrării

7 Mijloacele cu care se execută lucrarea

8 Tarifele de plată pentru lucrările mecanice

9 Tarifele de plată pentru lucrările manuale pe categorii

10 Cuantumul taxelor pentru CAS şomaj risc asigurare

11 Amortismentul specific

12 Materialele necesare procesului tehnologic consumul normat pe UM preţul unitar şi cota

pentru cheltuielile de aprovizionare

41

13 Cota de cheltuieli indirecte (comune şi generale)

MODUL DE LUCRU

1 Se icircnscriu icircn fişă datele privind suprafaţa şi producţia medie Producţia medie se planifică

icircn raport cu fertilitatea solului şi cantitatea de icircngrăşămacircnt aplicată

2 Se icircnscriu lucrările tehnologice icircn ordinea executării lor precizacircndu-se toată perioada

optimă de execuţie şi durata fiecărei lucrări

3 Pentru fiecare icircn parte se determină volumul lucrărilor sumele necesare şi materiale

4 La lucrările manuale icircn raport cu volumul lucrării se calculează numărul de zile om iar

fondul de salarii rezultă icircnmulţind numărul de zile om necesar pentru evaluarea lucrării cu

tariful pe ziom corespunzător

5 Taxele asupra fondului de salarii se calculează aplicacircnd cota icircn proporţie de 30 pentru

CAS 5 pentru fondul de şomaj 1 pentru risc şi asigurare impozit 15 asupra sumei

care reprezintă fondul de salarii

6 Amortismentul specific se determină icircn raport cu valoarea de inventar a mijlocului fix

folosit exclusiv la cultura respectivă şi durata de folosire

7 Cota de cheltuieli pentru aprovizionare se calculează o cotă parte din valoarea

materialului folosit

8 Din icircnsumarea pentru lucrările mecanice lucrările manuale taxe asupra valorilor

materialelor se obţin cheltuielile de producţie

9 La cheltuielile directe se aplică cota de cheltuieli comune şi prin icircnsumarea lor se

determină cheltuielile de producţie

10 După fiecare trimestru se fac totalurile

11 Se calculează indicatorii cheltuieli de producţie la hectar şi costul la tona de produs

42

44

45

46

47

35 Organizarea lucrării de semănat la cultura gracircului

Semănatul este una dintre cele mai importante lucrări agricole de care depinde icircn ultimă instanţă obţinerea de producţii ridicate Suprafeţele icircntinse ocupate de culturi precum şi termenele restracircnse icircn care trebuie executat fac ca procesul de muncă al semănatului să ocupe un loc important icircn activitatea de producţie a exploataţiilor agricole

Etapele organizării lucrărilor de semănat cereale păioase sunt următoarele1 se stabileşte componenţa agregatului de semănat potrivit condiţiilor existente

(tractor plus semănătoare SUP-29 sau SUP-21)2 Se determină necesarul de agregate pentru terminarea semănatului icircn termen

optim folosind formula

icircn care

N ndash numărul de agregate pentru terminarea lucrării icircn timpul propusS ndash suprafaţa de icircnsămacircnţatn ndash numărul de zile icircn care trebuie terminată lucrareaP ndash randamentul zilnic al maşinii

(1)N = 303(512) = 5 agregate

Aşadar icircn prealabil trebuie cunoscut randamentul zilnic al agregatului de semănat folosit Aceasta se calculează după formula

icircn

care

P ndash randamentul zilnic al agregatului (ha)B ndash lăţimea de lucru a agregatului icircn lucru (m)V ndash viteza de deplasare a agregatului

icircn lucru (moră)t ndash durata zilei de lucru (ore)H ndash coeficientul de folosire a timpului de lucru (070-080)

(2)P = 366000807 10000 = 12 ha

3 Stabilirea lungimii marcatoarelor semănătoriiLungimea marcatoarelor adică distanţa la care trebuie aşezată piesa activă a marcatorului faţă de ultimul brăzdar se stabileşte icircn funcţie de

lăţimea de lucru a semănătorii (B) distanţa icircntre două brăzdare (b) distanţa icircntre roţile din faţă sau marginile exterioare ale şenilelor

tractorului (c)

= 11

= = 26

49

49

Cacircnd tractorul poate urmări urma lăsată de marcator atacirct cu roata din dreapta cacirct şi cu roata din stacircnga lungimea celor două marcatoare este egală şi este dată de relaţia

4 Stabilirea debitului semănătorii icircn funcţie de norma de sămacircnţă la hectar La icircnceputul lucrării trebuie icircntotdeauna să se verifice corectitudinea reglării debitului la icircnsămacircnţare Această verificare se face după formula

icircn

care

G ndash cantitatea de sămacircnţă cursă din semănătoare la un număr stabilit de icircnvacircrtiri a roţii semănătoriiA ndash norma de semănat la un ha (kg)d ndash lungimea roţii semănătorii (m)B ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)O ndash nr de icircnvacircrtituri a roţii semănătorii

(6)G= 2501743620 10000 = 313

5 Stabilirea dimensiunilor postatelor la semănat Lungimea maximă a postatelor la semănat este icircn funcţie de capacitatea cutiei semănătorii Pentru a uşura organizarea transportului de seminţe este indicat ca alimentarea semănătorii cu seminţe să se execute la un singur capăt a postatei ~n acest caz lungimea maximă a postatei se calculează după formula

icircn

care

L ndash lungimea maximă a postatei (m)Q ndash capacitatea coşului de alimentare

a semănătorii (kg)Y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii coşului de alimentare a semănătorii (icircn medie 070-080)A ndash norma de semănat (kgha)B ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)

(7)L = (051000040007) (25036) = 1556m

Icircn ce priveşte lăţimea postatei aceasta se determină icircn funcţie de lăţimea totală a parcelei de icircnsămacircnţat şi de metoda de deplasare a agregatului Ea se calculează aşa icircncacirct să asigure de lucru agregatului pentru 1-2 zile de lucru

Lăţimea postatei la semănatul icircn suveică se calculează după formula

icircn care

l ndash lăţimea postatei (m)P ndash productivitatea zilnică a agregatului (hazi)Z ndash durata icircn zile a lucrului pe aceeaşi postată (1-2 zile)L ndash lungimea postatei (m)

(8)l = 10000122 1556 = 154m

6 Lăţimea zonei de icircntoarcere a agregatului Pentru icircntoarcerea agregatului la capetele parcelei se delimitează o facircşie de teren denumită bdquozonă de icircntoarcereldquo Delimitarea acestei zone se face icircn cazul deplasărilor icircn parcursul liniar cu buclă şi fără buclă Lăţimea zonei de icircntoarcere este dată de relaţia

50

50

icircn care

E ndash lăţimea zonei de icircntoarcereR ndash raza de icircntoarcere a agregatuluie ndash lungimea de ieşire a agregatului (adică distanţa de la centrul agregatului mijlocul osiei motoare a tractorului) pacircnă la organele active ale maşinii

(9)E = 34 + 15 = 135m

Aceasta reprezintă lungimea cu care trebuie să se deplaseze centrul agregatului pentru aducerea organelor active ale maşinii agricole pe linia de icircntoarcere a lucrului

7 Stabilirea distanţei dintre punctele de alimentare a semănătorii Distanţa dintre punctele de alimentare a semănătorii se determină icircn funcţie de metoda de deplasare a agregatului la semănat ~n cazul semănatului icircn suveică lungimea postatei este determinată icircn funcţie de capacitatea cutiei de seminţe icircn aşa fel ca alimentarea semănătorii să se facă numai la unul din capetele postatei distanţa dintre punctele de alimentare se află după formula

icircn care

D ndash distanţa dintre punctele de alimentare (m)B ndash lăţimea de lucru a agregatului (m)T ndash numărul turelor (adică nr curselor dus-icircntors) pe care le face agregatul pacircnă la golirea coşului semănătorii

(1)D = 2362 = 144m

Icircn cazul cacircnd lungimea postatei nu este determinată icircn funcţie de capacitatea cutiei de seminţe este necesar ca icircn prealabil să cunoaştem turele pe care le face agregatul pacircnă la golirea coşului semănătorii Aceasta se determină icircmpărţind lungimea drumului pe care icircl face semănătoarea pacircnă la golirea cutiei sale pe lungimea cursei de lucru dus şi icircntors ~n acest scop se foloseşte următoarea formulă

icircn care

T ndash numărul turelorQ ndash capacitatea cutiei semănătorii

(kg)Y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii cutiei (080)A ndash norma de semănat (kgha)B ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)L ndash lungimea postatei (m)

T= (1000040007) (2503621556) = 1Icircn cazul semănării icircn bdquolaturildquo sau bdquope două jumătăţi ale postateildquo distanţa dintre

punctele de alimentare se calculează după formula = 136 = 36

(semnificaţiile literelor sunt aceleaşi ca la formulele (10) şi (11)

51

51

8 Stabilirea cantităţilor de seminţe ce se pun la punctele de alimentare Cantităţile de seminţe care se pun la primul punct de alimentare se calculează după formula

= 4001 = 400kgiar cantitatea care se pune la punctele următoare este

icircn care

C ndash cantitatea de seminţe necesară alimentării agregatului (kg)Q capacitatea coşului semănătorii (kg)y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii cutieia ndash nr semănătorilor icircn agregat

(14)C1 = 400071 = 280kg

9 Stabilirea necesarului zilnic de muncitori pentru semănat şi transportat seminţele Necesarul zilnic de muncitori pentru deservirea semănătorilor variază icircn raport cu numărul de agregate folosite zilnic şi al maşinilor ce compun agregatul

10 Necesarul de mijloace de transport se stabileşte icircn funcţie de cantităţile de seminţe necesare semănătorilor la o icircncărcare timpul de golire a semănătorilor capacitatea mijloacelor de transport distanţa de transport şi timpul necesar pentru un ciclu de transport

~n primul racircnd se determină timpul icircn care se consumă cantitatea de seminţe existentă icircn cutia semănătorii folosind relaţia

icircn care

q ndash capacitatea cutiei semănătorii (kg)085 ndash coeficientul de folosire a cutiei semănătoriiB ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)V ndash viteza de lucru a agregatului (moră)N ndash norma de sămacircnţă la ha (kg)

Tgol = (10000400085) (366000250) = 063h = 38min

Numărul de mijloace de transport necesare zilnic se determină pe baza relaţiei

icircn care

Nt ndash numărul mijloacelor de transportn ndash numărul semănătorilor ce lucreazăt ndash durata unui ciclu de transport (min)Cm ndash capacitatea mijlocului de transport (kg)

Nt = (540008530) (38400) = 33 = 311 Se determină necesarul de saci pentru transportul seminţelor cunoscacircnd că

pentru uşurarea manipulării se recomandă ca un sac să aibă 40 kg

Nr saci = (512250) 40 = 375 sacizi

52

52

Centralizarea datelor

Nr crt

Specificare UMAgregatul folosit

Tractor + (SUP-29)

Tractor + SUP-21

1 Productivitatea zilnică a agregatului haschimb 12

2 Necesarul zilnic de-tractoare nr 5-semănători nr 5

3Productivitatea zilnică a tuturor agregatelor

hazi 60

4Dimensiunile solei de semănat

-lungime m 1556-lăţime m 1947-suprafaţă ha 303

5Dimensiunea parcelelor de semănat

-lungime m 1556-lăţime m 154-suprafaţă 24

6Lungimea marcatorului

-dreapta m 11-stacircnga m 26

7Norma de icircnsămacircnţare

-la 20 icircnvacircrtituri kg 3-la hectar kg 250

8Distanţa dintre punctele de alimentare cu seminţe

m 144

9Cantitatea de seminţe ce se pune la punct de alimentare

-la primul punct

kg 400

-la punctele următoare

kg 280

10 Necesarul zilnic de muncitori

-pt servirea semănătorii

nr 5

-pt transportul seminţelor

nr 3

-total nr 8

11Lăţimea facircşiei de icircntoarcere a agregatului

m 135

12Necesarul zilnic de mijl de transport

-atelaje nr-tractor+remorcă nr 3-auto-camion nr

13Necesar saci pt transportul seminţelor

nr 375

53

53

36 Evaluarea producţiei

Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţieiacestora

Evaluarea se face icircn două etape1) icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele

caracteristice de dezvoltare a plantelor2) icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite

norme standardizate~n funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfel

1) Gracircu orz (orz - 1 iunie gracircu - 15 iunie) Gracircu Boemandash se stabileşte numărul punctelor de control icircn funcţie de mărimea şi

uniformitatea parcelelor(icircn cazul parcele de pacircnă la 100 ha - 5 puncte pe suprafeţe mai mari de 100 ha - 10 puncte)

Determinările se fac cu ajutorul ramei metrice (un cadru de 1 metru patrat)Metodologie de lucrundash se numără spicele din interiorul ramei metricendash se stabileşte numărul mediu de boabe icircn spicndash se calculează producţia medie la hectar astfel

Q kgha = (360353610000) (10001000) = 4536kgha

Q kgha - producţia medie kgha Nsp - număr mediu de spice la mp (medie pe toate punctele de control) 360Nb - număr mediu de boabe icircn spice 35MMB - greutatea a 1000 boabe (grame)3610000 mp = 1 ha1000 x 1000 = 1000 grame x 1000 boabe

Exemplu

2) Porumb (1 septembrie) DKC 3511ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 28 mp (4 racircnduri x 070 x 10 m

lungime 070 (m) - distanţa dintre racircnduri)ndash se numără ştiuleţii la fiecare punct de controlndash se calculează numărul de ştiuleţi la hectar

54

54

Nstha = (30010000)(510) = 60000

Nstha - număr de ştiuleţi la hanst - numărul de ştiuleţi număraţi la toate punctele de controld - suprafaţa unui punct de control (mp)i - numărul punctelor de control

ndash se determină apoi numărul de boabe pe ştiuletendash se calculează apoi producţia medie la hectar

Q kgha = (60000588337) (10001000) = 11889 kgha

Q kgha - producţia medieNst - număr ştiuleţi la hectar 60000Nb - număr mediu de boabe pe ştiulete 588MMB - greutatea a 1000 boabe (grame) 337

Exemplu

3) Floarea soarelui (15 august)ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 28 mp (4 racircnduri x 070 x 10)ndash se numără capitulele la fiecare punct de control şi se stabileşte numărul mediu

de capitule la ha după formula

Ncpha - număr total de capitule la hancp - număr de capitule numărate la toate punctele de controld - suprafaţa unui punct de controli - numărul punctelor de control

ndash se determină numărul mediu de seminţe pe capitul(Ns)ndash se calculează producţia medie la hectar astfel

55

55

Q kgha - producţia medieNcp - număr mediu de capitule la hectarNs - număr seminţe pe capitulMMB - greutatea a 1000 seminţe icircn grame

Exemplu

4) Sfecla de zahăr (1 septembrie)ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 10 mp (3 racircnduri x 045 m x 74 m

lungime)ndash la fiecare punct de control plantele se recoltează se decoletează (tăierea

frunzelor) se curăţă de pămacircnt şi se cacircntărescndash se determină producţia medie astfel

q - cantitatea de rădăcini recoltate din punctele de control (kg)d - suprafaţa unui punct de control (mp)i - numărul punctelor de control

ndash la producţia stabilită se adaugă sporul de producţie ce se va realiza de la data evaluării la data prevăzută a se recolta (18 grziplantă)

Exemplu

5) Fructe (1 septembrie) MĂRMetoda de evaluare diferă icircn funcţie de tipul de livadă clasică sau intensivă dar

icircn mare constă icircn următoarele etapendash se stabileşte numărul de pomi pentru examinare (2 - 5 ) 480ndash se determină numărul mediu de fructe pe pom şi greutatea acestora icircn kg 30kg

167 de fructe

56

56

ndash se icircnmulţeşte numărul mediu de fructe pe pom cu numărul de pomi existenţi la ha şi se obţine astfel producţia medie la ha 16032 kgha

6) Struguri (de masă - 15 iulie de vin - 1 septembrie)ndash evaluarea se face separat la viile nobile şi la viile de hibrizindash se stabileşte numărul de butuci pe rod la ha cu relaţia

Nbha - numărul de butuci pe rod la hadr - distanţa dintre racircnduri (m)db - distanţa icircntre butuci pe racircnd (m)Ng - număr mediu de goluri (butuci neproductiviinexistenţi) la ha icircn procente

ndash se evaluează producţia de struguri pe butuc număracircndu-se toţi strugurii de pe un număr de 1 - 2 din butucii existenţi pe lot (se recomandă să se efectueze numărătoarea strugurilor pe fiecare al 10-lea butuc din 15 icircn 15 racircnduri)

Producţia de struguri pe butuc se calculează astfel

Pmb - producţia medie pe butuc (grame)Gms - greutatea medie a strugurilor (grame)Ns - numărul de struguri total găsiţi la numărătoareNba - numărul butucilor analizaţi

ndash se calculează producţia medie de struguri la ha cu formula

Pmha - producţia medie de struguri la ha (kg)Nbha - numărul de butuci pe rod la haPmb - producţia medie pe butuc (grame)

Exemplu

57

57

CAPITOLUL IV DETERMINAREA PRAGULUI DE RENTABILITATE (A PUNCTULUI CRITIC) PE CULTURI

Punctul critic marchează acea dimensiune a producţiei medii la care icircncasările din

valorificarea producţiei sunt egale cu cheltuielile totale de producţie deci acel punct al

producţiei medii la care nu se obţine profit dar nu se icircnregistrează nici pierderi

Mărimea costului de producţie şi a ratei profitului se găsesc icircntr-o stracircnsă legătură

cu raportul dintre cheltuielile de exploatare şi cantitatea de produse realizate Prin analiza

costurilor şi cheltuielilor de exploatare icircntreprinzătorul poate calcula nivelul minim de

activitate cerut de menţinerea icircn stare de funcţionare a firmei Cunoscacircnd pragul de

rentabilitate se poate proiecta volumul de vacircnzări icircn vederea obţinerii profitului scontat

De asemenea creditorii şi investitorii solicită adesea efectuarea analizei punctului

critic pentru a ajuta icircn evaluarea cacircştigurilor potenţiale ale unei afaceri şi icircn consecinţă

aceasta trebuie introdusă icircn planul de afaceri

Punctul critic se poate determina icircn două moduri şi anume fără profit programat

sau cu profit programat

Calculul punctului critic fără profit programat este exprimat printr-o relaţie

simplă

y = yי

y = Pvx

yי = Cvx + CF

Pvx = Cvx + CF

x(Pv ndash Cv) = CF

icircn care

y ndash veniturile din valorificarea producţiei (mii lei)

yי - cheltuielile totale icircnregistrate (mii lei)

Pv ndash preţul de vacircnzare unitar

x ndash producţia medie sau volumul vacircnzărilor (unităţi fizice)

Cv ndash cheltuieli variabile unitare

58

58

CF ndash costuri fixe totale

De unde x marchează acea dimensiune a producţiei la care nu se icircnregistrează nici

profit nici pierderi

Determinarea cantitativă şi reprezentarea grafică a PC la cultura Porumb

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Incărcat transportat IC (PK) t 2881 180225 575

22 Descărcat IC (PK) t 2881 2444609 78

33 Incărcat transportat IC (N) t 10 2484545 793

44 Descărcat IC (N) t 1655 6371 02

55 Transportat apa prep sol mii l 30 599 019

66 Incărcat transportat săm t 66 599359 191

77 Recoltat porumb boabe t 530 2606662 832

88 Transportat porumb boabe t 225 1245 04

99

1010

TOTALTOTAL 9962236 31792

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch Variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologicacopy= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

59

59

Cheltuielile fixe

NrNr CrtCrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) copycopy (d)(d) (e)(e)

11 Adm Şi deservit IC (PK) ha 302 617645 2045

22 Arat 25 cm +grăpat ha 302 1140192 3775

33 Adm Şi deservit IC (N) ha 302 630389 2087

44 Erbicidat şi deservit ha 302 61155 2025

55 Discuit si preg Pat germ Ha 302 586536 1942

66 Semănat +deservit ha 302 472517 1565

77 Prăşit mecanic I ha 302 819024 2712

88 Prăit mecanic II ha 302 654182 2166

99

1010

TOTALTOTAL 5532035 18318

(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)

60

60

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura porumb - fără profit programat

Ch variabile Cv = 9962236 lei

Ch fixe totale CF = 5532035 lei

Ch fixeha CFha = 18318 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 11 leikg = 1100 leit

Producţia totală de PT= 313355 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 302 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 33961599 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 9962236 + 33961599 = 133583959 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 133583959 313355=

4263leit

Productia medie de porumb la punctul critic (X)

X= (CFha)(Pv-CVt) = 18318 ( 1100 ndash 4263 ) = 272 tha = 2720 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 272 tha 4263 leit = 115953 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx =18318 leiha+ 115953 leiha =299133 leiha

Nivelul producţiei de 2720 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la

cultura porumb icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de

2720 la preţul de 11 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie

Depăşirea acestui nivel al producţiei (2720 ha) duce la obţinerea unui profit iar

scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi

61

61

62

PROFI

T

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

2720 kg2720 kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

18318

leiha

299133

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura porumb ndash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

62

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura porumb - cu profit programat

Ch variabile Cv = 9962236 lei

Ch fixe totale CF = 5532035 lei

Ch fixeha CFha = 18318 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 11 leikg = 1100 leit

Producţia totală de PT= 313355 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 302 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 33961599 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)

Pr = 500000lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 9962236 + 33961599 = 133583959 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 133583959 313355=

4263leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha=PrS =500000302= 165562 leiha

Producţia medie de porumb la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 18318+165562) ( 1100 - 4263 )= 517 tha

= 5170 kgha

Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 517 tha 4263 leit = 220397 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 18318 leiha+ 220397leiha = 403577 leiha

63

63

64

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

5170 kg5170 kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

18318

leiha

403577

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura porumb ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

64

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura porumb

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 9962236 9962236

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 33961599 33961599

Ch variabile totale CVT lei 133583959 133583959

Ch variabile t CVt leit 4263 4263

Ch fixe totale CF lei 5532035 5532035

Ch fixe ha CFha leiha 18318 18318

Profit programat total Pr lei 500000

Profit programat ha Prha leiha 165562

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 2720

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 5170

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 115953 220397

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 299133 403577

Preţ de vacircnzare t Pv leit 1100 1100

Suprafaţa cultivată S ha 302 302

65

65

DETERMINAREA CANTITATIVĂ ȘI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA gracircu

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Incărcat transportat IC (PK) t 4605 260015 179

22 Descărcat IC (PK) t 4605 495645 341

33 Incărcat transportat săm t 666 601343 414

44 Incărcat transportat IC (N) t 10 97019 669

55 Descărcat IC (N) t 6454 24848 017

66 Transportat apa prep sol mii l 30 599 04

77 Recoltat grau t 530 2614762 1802

88 Transportat gracircu t 225 1245 09

99

1010

TOTALTOTAL 49504298 34115

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

66

66

Cheltuielile fixe

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Adm şi deservit IC (PK) ha 303 619685 2045

22 Arat 18 - 20 cm +grăpat ha 303 1025772 3385

33 Discuit si preg pat germ ha 303 588479 1942

44 Semănat +deservit ha 303 474081 1565

55 Adm şi deservit IC (N) ha 303 632476 2087

66 Adm şi deservit ha 303 613575 2025

77

88

99

1010

TOTALTOTAL 3954068 130497

(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)

67

67

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura gracircu - fără profit programat

Ch variabile Cv = 49504298 lei

Ch fixe totale CF = 3954068 lei

Ch fixeha CFha = 130497 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 09 leikg = 900 leit

Producţia totală de gracircu PT= 145107 t

Suprafata cultivată cu gracircu S = 303 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 14849866 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 49504298 + 14849866 = 64354164 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 64354164 145107 =

4435leit

Productia medie de gracircu la punctul critic (X)

X= (CFha)(Pv-CVt) = 130497 ( 900 - 4435 ) = 286 tha

= 2860 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 286 tha 4435 leit = 12684 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 130497 leiha+ 126841 leiha = 257338 leiha

Nivelul producţiei de 2860 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la

cultura de gracircu icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de

2860 la preţul de 09 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie

Depăşirea acestui nivel al producţiei (2860 ha) duce la obţinerea unui profit iar

scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi

68

68

69

PROFI

T

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

2860 kg2860 kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

130497

leiha

257338

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura gracircu ndash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

69

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura gracircu - cu profit programat

Ch variabile Cv = 49504298 lei

Ch fixe totale CF = 3954068 lei

Ch fixeha CFha = 130497 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 09 leikg = 900 leit

Producţia totală de gracircu PT= 145107 t

Suprafata cultivată cu gracircu S = 303 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 14849866 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)

Pr = 400000 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 49504298 + 14849866 = 64354164 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 64354164 145107 =

4435leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 400000 303 =

132013 leiha

Producţia medie de gracircu la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 130497 + 132013 ) ( 900 - 4435 )

= 575 tha = 5750 kgha

Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 575tha 4435 leit = 255012 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx =130497 leiha+ 255012leiha = 385509 leiha

70

70

71

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

5750 kg5750 kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

130497

leiha

3855

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura gracircu ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

71

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura gracircu

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 49504298 49504298

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 14849866 14849866

Ch variabile totale CVT lei 64354164 64354164

Ch variabile t CVt leit 4435 4435

Ch fixe totale CF lei 3954068 3954068

Ch fixe ha CFha leiha 130497 130497

Profit programat total Pr lei 400000

Profit programat ha Prha leiha 132013

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 2860

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 5750

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 12684 255012

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 257338 385509

Preţ de vacircnzare t Pv leit 900 900

Suprafaţa cultivată S ha 303 303

72

72

DETERMINAREA CANTITATIVĂ ȘI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA măr

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Incărcat transportat IC (PK) T 124 694 84

22 Descărcat IC (PK) T 124 145896 177

33 Adm şi deservit IC (PK) T 50 691 839

44 Administrat gunoi de grajd T 50 288 35

55 Săpat gropi pt plantat pomi Buc 048 281 34

66 Plantat + udat Buc 048 7488 909

77 Tăieri de forma coroanei Buc 25 25 03

88 Incărcat transportat IC (N) T 0855 1107 134

99 Adm şi deservit IC T 5 896 109

1010 Transportat apa prep sol T 3 4592 558

1111 Recoltat prune T 5 187 23

1212 Transportat prune T 8234 14327 174

TOTALTOTAL 1914066 2325

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

Cheltuielile fixe

73

73

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Arătură in livadă Ha 5 2057 4114

22 Discuit arătura Ha 5 913 1826

33 Prăşit printre racircnduri Ha 5 804 1608

44 Stropit cu insecto-fungicide Ha 5 1802 3604

55 Erbicidat şi deservit Ha 5 690 138

66

77

88

99

1010

TOTALTOTAL 6266 12532

(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)

74

74

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura măr - fără profit programat

Ch variabile Cv = 1914066 lei

Ch fixe totale CF = 6266 lei

Ch fixeha CFha = 12532 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 1 leikg =1000 leit

Producţia totală de mere PT= 8234 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 5 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 673021 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 1914066 + 673021 = 2587087 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 2587087 8234 = 3142 leit

Productia medie de mere la punctul critic (X)

X= (CFha)(Pv-CVt) = 12532 ( 1000 - 3142 ) = 19 tha

= 1900 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 19 tha 3142 leit = 59698 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx =12532 leiha+ 59698 leiha =185018 leiha

Nivelul producţiei de 1900 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la

cultura de măr icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de

1900 la preţul de 1 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie Depăşirea

acestui nivel al producţiei (1900 ha) duce la obţinerea unui profit iar scăderea

producţiei sub acest nivel determină pierderi

75

75

76

PROFI

T

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

1900 kg1900 kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

12532

leiha

185018

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura măr ndash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

76

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura măr - cu profit programat

Ch variabile Cv = 1914066 lei

Ch fixe totale CF = 6266 lei

Ch fixeha CFha = 12532 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 1 leikg =1000 leit

Producţia totală de mere PT= 8234 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 5 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 673021 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)

Pr = 100000 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 1914066 + 673021 = 2587087 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 2587087 8234 = 3142 leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 100000 5

= 20000 leiha

Producţia medie de mere la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 12532 + 20000 ) (1000 - 3142 )

= 31 tha = 31000 kgha

Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 31 tha 3142 leit = 97402 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx =12532 leiha+97402 leiha = 109934 leiha

77

77

78

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

31000 kg31000 kghaha

7500

5000

1000

2500

10000

15000

12500

12532

leiha

109934

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura măr ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

78

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura măr

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 1914066 1914066

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 673021 673021

Ch variabile totale CVT lei 2587087 2587087

Ch variabile t CVt leit 3142 3142

Ch fixe totale CF lei 6266 6266

Ch fixe ha CFha leiha 12532 12532

Profit programat total Pr lei 100000

Profit programat ha Prha leiha 20000

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 1900

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 31000

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 59698 97402

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 185018 109934

Preţ de vacircnzare t Pv leit 1000 1000

Suprafaţa cultivată S ha 5 5

79

79

CAPITOLUL VCAPITOLUL VCONCLUZII ŞI RECOMANDĂRICONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI

Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţiei acestora

Evaluarea se face icircn două etape- icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele caracteristice de dezvoltare a plantelor- icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite norme standardizate

Icircn funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfelPorumb 3133 toneGrau 1451 toneMăr 82 toneEfectuacircnd eficiența celor trei culturi icircn urma rezultatelor acestora am

observat că cultura cea mai favorabilă este porumbul urmată de cultura grăacircluiPe viitor cea mai bună cultură atat cantitativă cacirct și calitativă este cultura porumbului

80

80

  • A DATE GENERALE PRIVITOARE LA SOLICITANT
    • A1 Numele solicitantului
    • A2 Obiectul de activitate
    • A3 Forma juridica a solicitantului
    • A4 Structura capitalului social si evoluţia acestuia de la icircnfiinţare
    • A5 Administratorii societatii
    • A6 Informaţii referitoare la locul desfasurarii activitatii solicitantului
      • B DESCRIEREA ACTIVITATII CURENTE
        • B1 Istoricul activitatii
        • B2 Principalele mijloace fixe care compun patrimoniul actual al solicitantului
        • B3 Descrierea activitatilor curente (agricole si non-agricole) si a tehnologiilor aplicate
        • B4 Politica de aprovizionare Furnizori de materii prime
        • B5 Politica de desfacere Canale de distribuţie
          • C PREZENTAREA PROIECTULUI
            • C1 Obiectivele proiectului
            • TRACTOR SAME MODEL EXPLORER 3-100
            • C3 Managementul proiectului
            • C4 Lista de achizitii si sursele de achiziţii pentru activele ce fac obiectul proiectului materiile prime pentru punerea in functiune a proiectului
            • C5 Personal si instruire
            • C6 Graficul estimat al proiectului
            • C7 Impactul proiectului asupra dezvoltarii zonei si a mediului de afaceri
              • D PROIECŢII FINANCIARE SI INDICATORI FINANCIARI
                • D1 Bazele de productie
                • D2 Contul de profit si pierderi previzionat ( pe o perioada de 3 ani )
                • D3 Fluxul de numerar previzionat ( pe o perioada de 3 ani )
                • D4 Indicatorii financiari
                • Tabelul 1
                  • Tabelul 3
                    • Centralizarea datelor
Page 5: Duceac Ionut

CAP ICAP IPLANUL DE AFACERI PENTRU PLANUL DE AFACERI PENTRU CREȘTEREA EFICIENȚEICREȘTEREA EFICIENȚEI

ECONOMICE A FIRMEI SC ALBINA SAECONOMICE A FIRMEI SC ALBINA SAPARTEA I - DESCRIEREA SOLICITANTULUI

A DATE GENERALE PRIVITOARE LA SOLICITANT

A1 Numele solicitantului

DUCEAC IONUT - PERSOANA FIZICA

A2 Obiectul de activitate

SC ALBINA SRL s-a autorizat pentru Cod CAEN 0126 Apicultura

A3 Forma juridica a solicitantului

-denumire SC ALBINA SRL

-adresa Secuieni Neamt

-cod unic de inregistrare 15247821

-cod CAEN 0126 Apicultura

-nr cont bancar RO85BRDE120SV01534381370

-banca BRD SGS Roman

A4 Structura capitalului social si evoluţia acestuia de la icircnfiinţare Tabel A41NU ESTE CAZUL

Structura acţionariatSTRUCTURA ACŢIONARIAT SC ALBINA SA SC ALBINA SA LA DATA 28022012

NrCrt

Denumire acţionar

Nr de actiuniparţi

sociale deţinute

(Buc)

Valoare nominala

a parţii sociale(lei)

Valoare totala(lei)

Participarela capital

()

1 DUCEAC IONUT 51 60 602 ZABALAN GABRIEL 49 40 40

N

TOTAL 100 100 0 100

5

Tabel A42NU ESTE CAZUL

Date de identificare ale acţionarilor

DATELE DE IDENTIFICARE ALE ACTIONARILOR PERSOANE FIZICE SISAU JURIDICE

NrCrt

Denumire acţionar

BICI (Persoane fizice)

Cod Unic de Inregistrare(Societati)

CNP(Persoane fizice) Adresa

Participarela capital

()

1DUCEAC IONUT 1902221182298 Secuieni

judNeamt60

2ZABALAN GABRIEL 1923083888299 Secuieni

judNeamt40

N

TOTAL 100

A5 Administratorii societatii Tabel A51

Administratorii societatii

NrCrt

Nume prenume

BICI PP SerieNrLocul si

data emiterii

CNPLocul si

data naşterii

Domiciliu Funcţia

1 DUCEAC IONUT

NT247123Neamt

040102

1902221182298Secuieni

JUD NEAMT

SecuieniJUD Neamt

AD-TOR

2

6

Tabel A52

NU ESTE CAZUL

Cenzorii societatii

NrCrt

Nume prenume

BICI PP SerieNrLocul si

data emiterii

CNPLocul si

data naşterii

Domiciliu Funcţia

1

DUCEAC IONUT

NT247123

Secuieni 040102

1902221182298Secuieni

JUD NEAMT

Secuieni JUD Neamt

AD-TOR

2ZABALAN GABRIEL

NT266199

Secuieni 060105

1923083888299Secuieni

JUD NEAMT

Secuieni JUD Neamt

Director sef

A6 Informaţii referitoare la locul desfasurarii activitatii solicitantului

Tabel A61Puncte de lucru

NrCrt

TipSediul social punct de lucru

sucursala filiala loc de vanzareActivitate Localizare Adresa

1

Secuieni JudNeamt

Producerea de-miere-polen-familii albine

Secuieni Jud NEAMT

Secuieni JudNeamt

2

B DESCRIEREA ACTIVITATII CURENTE

B1 Istoricul activitatii

Compania SC ALBINA SA este cea mai moderna ferma apicola din Secuieni produsele sale

concurand cu success pe piata locala

Ferma a luat fiinta in anul 2000 si pana in prezent a adus imbunatatiri semnificative din

punct de vedere tehnologic astfel produsele obtinute au o calitate superioara

7

Societatea este din punct de vedere tehnologic si organizatoric la nivelul performantelor

din Europalucru ce s-a realizat pe parcursul a 13 aniprin investititii masive de capital

SC ALBINA SA lupta sa furnizeze produse si servicii de inalta calitateastfel incat clientii

sa sa beneficieze de o valoare

B2 Principalele mijloace fixe care compun patrimoniul actual al solicitantului

NU ESTE CAZULTabel B21

Mijloace fixe cu exceptia terenurilor aflate in patrimoniul societatii in prezent

NrCrt

Denumire mijloc fixData achizitionarii PV NIR

Grupa de incadrare contabila

Valoare de intrare

Amortizarea cumulata la

data ultimului

bilant contabil

Valoarea rămasa la data

ultimului bilant

contabil

Buc

1 Centrifuga 4 R inox Mijloc Fix 12500 10000 2500 12 Tava de descapacit 1520 1000 520 13 Furculita de descapacit x 2 120 100 20 14 Cutit de descapacit x 2 Mijloc Fix 500 400 100 15 Strecuratoare miere 175 100 75 16 Colector de polen x 25 Mijloc Fix 7500 5000 2500 17 Hranitor x 25 1375 1000 375 18 Dalta apicola x 2 134 100 34 19 Afumator x 2 Mijloc Fix 520 250 270 110 Perie apicola x 2 90 50 40 111 Ladita de transport rame 60 40 20 112 Gratie de urdinis x 25 Mijloc Fix 750 500 250 113 Rama de ventilatie x 25 3700 3000 700 114 Scaun apicol 60 30 30 115 Suport pentru stup x 25 Mijloc Fix 1875 1000 875 1

Tabel B22

Nr

Crt

LO

CA

LIT

AT

EJ

UD

ET

SU

PR

AF

A

TO

TA

LA

(MP

)C

AT

EG

OR

IA

DE

FO

LO

SIR

E

IND

IVIZ

A

EX

CL

US

IVA

(M

P)

VA

LO

AR

EA

C

ON

TA

BIL

A

(LE

I)

SE

RIE

C

ER

TIF

ICA

T

NR

C

ER

TIF

ICA

T

DA

TA

E

MIT

ER

II

1 Secuienijud Neamt 4000 mp E 74500 154N 327 01011991N

TOTAL NA NA NA NA

8

B3 Descrierea activitatilor curente (agricole si non-agricole) si a tehnologiilor aplicate

Buget de venituri - cheltuieli și consumuri intermediare pentru produsul - Miere

Indicatori UM Cantitate

Pret VALOAREUM

ICONSUMURI (CHELTUIELI) MATERIALE (1+2+3+4+5+6) 3198100

1 Combustibil L 2000 59 11800002 Apa si canal msup3 100 24 240003 Energie electrica Kw 30000 053 15900004 Romtelecom min 1000 004 40005 Gaz msup3 550 12 66000

6Cheltuieli cu aprovizionarea ( 10din 1) lei 334100

IICONSUMURI(CHELTUIELI) CU FORTA DE MUNCA 173000

7Personalul permanent implicat icircn producție zo 10 30 30000

8Personal sezonier implicat icircn producție zo 2 20 4000

9 Personalul administrative persoane 1 50 500010 Fond retribuire zo 134000

III ALTE CONSUMURI(7+8+9+10) 8651133

11 Cheltuieli generale(3din I+II) Lei 101133

12 Dobacircnzi la credite Lei 500000

13 Asigurări (8 din valoare ) Lei 635000014 Amortismente Lei 1700000

ATOTAL CONSUMURI INTERMEDIARE (I+II+III) 12022233

B VALOAREA PRODUCTIEI 10000000 1400000000B1 Miere kg 10000000 14 1400000000

C VENIT IMPOZABIL(B-A) 1387977767

C1 (-)Impozite si taxe 500000 C2 (+)Subvenţii 30000000D PROFIT BRUT 1357477767

E IMPOZITUL PE VENIT 222076443F PROFIT NET 1165901324

G COST DE PRODUCTIE 042H Profit la kg 117

9

3 Cheltuieli cu energia electrica si combustibil

Indicatori kw kw Lei LeiValoare leibuc

Curs leuEuro =43791zi

unitate anunitate Kw anunitate

CONSUMURI CU ENERGIA bucunitate Zile an 36500

Consum energie 8219 300000005

3 1590000 1590000

Total (lei)an 1590000 Total (Euro) 363088 363088Revine pe kg miere (lei) 000

Revine pe kg miere (Euro) 000 bucunitate Zile an 36500

Consum energie mentinere ambient 189 10000005

3 53000 53000

Total (lei)moara 53000

Total (Euro) 12103 Revine pe kg miere (lei) 000

Revine pe kg miere (Euro) 000

kwunitate Zile an 36500

Consum energie iluminat 189 5000005

3 26500 26500Total (lei)moara 26500

Total (Euro) 6051

Revine pe produs (lei) 000

Revine pe produs (Euro) 000

Indicatori litri litri lei Lei

zi

unitate anunitate litru anunitate

10

CONSUMUL CU COMBUSTIBILUL litriunitate Zile an 36500

Aprovizionare materii prime 1370 50000060

0 3000000

Transport produse 219 8000040

0 320000

Alte operaţii tehnologice 110 4000048

0 192000

Total (lei)moara 620000 3512000

Total (Euro) - 141582 801991 Revine pe kg miere (lei) - 000 002

Revine pe kg miere (Euro) 000 000 000

TOTAL CONSUMUL ENERGIE+COMBUSTIBILUL Kw+Lunitate Zile an 36500

Total (lei)moara 5181500

Total (Euro) 1183234 Revine pe kg miere (lei) 00051815 Revine pe kg miere (Euro) 00011832 Revine pe um (lei) 00051815 Revine pe um (Euro) 00011832

5Alte cheltuieli materiale+apaIndicatori Leian

Cheltuieli cu apa 240

Cheltuieli diverse(obiecte de recuzitaobiecte sanitare etc) 1155

Total (lei) 1395Total (Euro) 3185586

Revine pe um (lei) 1395Revine pe um (Euro) 3185586

9Asigurari-cota parte 08 din valoarea productieiIndicatori Curs Valoare lei

4312 0

kg miere 10000000

11

Valoare producție 14000000Valoare asigurare lei 112000

Valoare asigurare Euro 2597403Revine pe um (lei) 1120Revine pe um (Euro) 2597403

10AmortismentIndicatori Curs Valoare lei

43791 0

Moara 1200 kgh Loporcaro MDTL-2 735000

Siloz 100000Cantar electronic 20000

IVECO Daily Furgon 215000Ford Cargo 3535D 500000Magazie de cereale 10000

Valoare utilaje 1580000Valoare amortizare din utilaje (2) lei 31600Valoare amortizare din utilaje (Euro) 72160946

Revine pe kg miere (leian) 0158

Revine pe kg miere (Euroan) 00360805Revine pe um (lei) 000158

Revine pe um (Euro) 00000158

NU ESTE CAZUL

ICHELTUIELI CU FORTA DE MINCA

Indicatori nr salariu Lei

12

salariati icircncadrare anunitate

CONSUMURI CU ENERGIA moara 0 Zile an

Contabil 1 1500 18000

Administrator 1 1700 20400

Șofer 2 1000 24000

Total fond salarii (lei)ferma 4200 62400

Total (Euro) 959101 142495

Revine pe UM (lei) 42 624Revine pe UM (Euro) 959101 142495

Ajutor şomaj( 5) 210 2520

C A S (2333) 97986 1175832Contribuţii ptfond sănătate(7) 671371 805645

Fond solidaritate (2) 84 1008

Total fond retribuire (lei)moaraan 1609196

Total fond retribuire (Euro)ferma an 367472Total fond retribuire (lei)um 1609196

Total fond retribuire (Euro)um 36747197

13

B4 Politica de aprovizionare Furnizori de materii prime

Tabel B4 1

PRINCIPALII FURNIZORI DE MATERII PRIME

FURNIZOR

Extern

AdresaCantitate

aprox(tone)Valoare

aprox (LEI) aprox din total

achizitii

Inter

n

1

Sc ZOO IMPEX Srl I

str Tineretului Nr 2-4 NEAMT 5000

3500000050

2

SC AGROMEC SA I

STR AGRICULTORILOR 30A NEAMT 2000

14000000

20

3

SCMIERE AZ SA

I

STRCOLINEI NR28 NEAMT 2000

14000000

20

4

SC SC Marsat SA I

Str Stefan cel Mare nr 270 Neamt 1000

700000010

TOTAL 10000 70000000 100

Tabel B4 3PRINCIPALII FURNIZORI DE SERVICII

FURNIZOR

Extern

AdresaCantitate

aproxValoare aprox

(LEI) aprox din total

achizitiiIntern

1SC CONEL SA

I 30000 15900 9191

2SC TERMOFICARE SA I 300

700405

3SC ROMGAZ SA

I 550660

382

4

SC ROMTELECOM SA

I 100040

023TOTAL 0 17300 10000

B5 Politica de desfacere Canale de distribuţie

Tabel B51Principalii clienţi ai societatii

Nr crt

Client Valoare

Pondere

Termen de plata

(Nume si adresa)

(lei)

14

1

DELTA COM SRL NEAMT

7000000 50 7 ZILE

str Aleea Ulmilor nr 21A Neamt

2Dorivi Prodcom SRL Baneasa Str Alexandru Zirra Nr 5 3500000 25 7 ZILE

3Eurolil SRL - Aleea Targului BlA 9 ScA15 Neamt 615200 3500000 25 7 ZILE

TOTAL 14000000 100 7 zile

Tabel B52Datele de identificare ale principalilor clienţi

Nr Crt Societate

Cod Unic de Inregistrare

Telefon

AdresaFax

1DELTA COM SRL 19845043

756987341 str Aleea Ulmilor nr 21A Neamt

2Dorivi Prodcom SRL 16534567

757453421 Baneasa Str Alexandru Zirra Nr 5

3 Eurolil SRL 1599114975519543

2 Aleea Targului BlA 9 ScA15 Neamt 615200

Produsele obținute ndash Miere albatarate si altele ndash sunt valorificate pe baza de

contract cu ALFA COM SRL ASCO Prodcom SRL FOOD AZ SRL care preia marea

parte a cantititatii de miere aceasta fiind folosita in domeniul panificatiei Distribuția se

efectueaza direct fara inermediari Livrarile se fac zilnic cu termene de plata la 7 zile

PARTEA A II - A - DESCRIEREA INVESTIȚIEI

C PREZENTAREA PROIECTULUI

C1 Obiectivele proiectuluiFerma de cultivare a

Folosirea metodelor biologice de control al buruienilor ndash micoerbicidele

15

Diversificaea și implementarea masurilor biologice icircn tehnologia de cultivare a graului de toamnaporumbului si marului

Producerea de cereale ecologice Integrarea producției prin achiziționarea unei COMBINE DEUTZ-FAHR

MODEL 6060 HTS si a unui TRACTOR SAME MODEL EXPLORER 3-100 pentru o mai buna valorificare a solului si pentru producerea unei mai mari cantitați de grau si porumb in localitatea Secuieni jud Neamt

Achizitionarea unui Cultivator Maschio MG 300 Stabwalze 500 Valorificare producției secundare

Suprafata destinata pentru cele trei culturi avute in vedere va fi urmatoarea Mar 5 ha Grau 303 ha Porumb 302 ha

Bugetele de venituri si cheltuieli agrozootehnice

Buget de venituri - cheltuieli și consumuri intermediare pentru produsul ndash Miere

Indicatori UMCantitat

e

Pret VALOAR

EUM

ICONSUMURI (CHELTUIELI) MATERIALE (1+2+3+4+5+6) 3198100

1 Combustibil L 2000 59 11800002 Apa si canal msup3 100 24 24000

3 Energie electrica Kw 30000 053 15900004 Romtelecom min 1000 004 40005 Gaz msup3 550 12 66000

6Cheltuieli cu aprovizionarea ( 10din 1) lei 334100

IICONSUMURI(CHELTUIELI) CU FORTA DE MUNCA 173000

7Personalul permanent implicat icircn producție zo 10 30 30000

8Personal sezonier implicat icircn producție zo 2 20 4000

9 Personalul administrativepersoan

e 1 50 500010 Fond retribuire zo 134000

IIIALTE CONSUMURI(7+8+9+10) 8651133

11Cheltuieli generale(3din I+II) Lei 101133

12 Dobacircnzi la credite Lei 500000

13 Asigurări (8 din valoare ) Lei 635000014 Amortismente Lei 1700000

16

ATOTAL CONSUMURI INTERMEDIARE (I+II+III) 12022233

B VALOAREA PRODUCTIEI 1000000

0 1400000000

B1 Miere kg1000000

0 14 1400000000

C VENIT IMPOZABIL(B-A) 1387977767 C1 (-)Impozite si taxe 500000 C2 (+)Subvenţii 30000000D PROFIT BRUT 1357477767

E IMPOZITUL PE VENIT 222076443F PROFIT NET 1165901324

G COST DE PRODUCTIE 042H Profit la kg 117

Caracteristicile principale ale utilajelor sau constructiilor intentionate a se achiziționa prin proiect

COMBINA DEUTZ-FAHR MODEL 6060 HTS

17

CARACTERISTICI GENERALE

Elevator de alimentare Inversor electric pentru elevator si heder 2 cilindrii hidraulici de ridicare Batator Latime 1270 mm Oslash 600 mm 8 sine de batere variator electric pentru variatia vitezei de la 420 la 1250 rotmin Turbo separator diametru 590 mm Suprafata de separare 081 mp Ajustare electrica in 5 pozitii de la 25 la 65 mm Viteza 775 sau 410 rotmin Contrabatator 15 sine 14 mm distanta suprafata 095msup2 aparator pietre rabatabil reglare electrica independenta frontala si posterioara Scuturatori 5 caisori suprafata totala 730 msup2 Sistemul de curatire curatire proprie prin contra-actiune a sitelor Recuperare independenta pe ambele laturi ale masinii Buncar Capacitate 7500 litrii cu suprafata de acoperire Viteza de descarcare 90lsec Tub de descarcare cu deschidere hidraulica fereastra de inspectie in spatele scaunului operatorului Motor Deutz TCD 2012 L06 4V 6 cilindrii 4 valve Commom Rail diesel 183 kw250 CP Racire cu lichid Rezervor combustibil 555l Transmisia Complet hidrostatica cutie de viteze cu 4 trepte Frane Discuri de frana asistate hidrostatic si frana de parcare independenta Pneuri 62075R30 fata si 40570R20 spateLatime de suport 3047 mm Cabina Tip Commander IV cu vedere panoramica si geamuri usor colorate coloana volan reglabila sistem de aer conditionat si incalzire scaun PNEUMATIC sofer si scaun pasager radio si set pre-cd (4 difuzoare si antena) oglinda dreapta cu control electric Control softwear in limba Baneasaa Sistem de iluminat Conform regulamentului de trafic 6 lumini de lucru 1 lumina pentru tubul de descarcare 2 girofaruri 2 lumini posterioare Echipament atasare posterioara rapida pentru carucior heder extinctor manual de operare in limba Baneasaa

18

TRACTOR SAME MODEL EXPLORER 3-100

CARACTERISTICI GENERALE

Motor DEUTZ EURO III cu 4 cilindri turboalimentat cu capacitate de 4038 cm3 Putere max (2000 25 CE) 109 CP80 kW Motor răcit cu lichid ulei Radiator ulei motor transmisie Oprire motor cu cheia de contact Motor compatibil cu Biodiesel pacircnă la 100 Capacitate rezervor combustibil 160 l Ambreiaj hidrostatic Ambreiaj multi-disc PTO comandat hidraulic cu discuri imersate icircn ulei Blocare electrohidraulică a diferenţialului faţă şi spate Direcţie hidrostatică cu pompă independentă şi cilindru de direcţie cu dublu sens Coloana volanului rabatabilă şi reglabilă Unghi de viraj 55deg Manete laterale comandă cutie de viteze Toba de eșapament cu evacuare pe cabină cutie de viteze cu 5 rapoarte 15F + 15R cacircrlig frontal cacircrlig de prindere categoria C posterior PTO spate 540 ndash 1000 RPM baterie 12V-100h-650A manual de utilizare şi icircntreţinere icircn limba Baneasaă

ECHIPAMENTE STANDARDIZATE

Cutie de viteze 40kmh Sistem hidraulic cu pompă de 56 lmin Roti 42070R 24 faţă 48070R 34 spate Reglaj electronic motor

19

Extensie aripi spate Cilindrii suplimentari Filtru aer 8rdquo cu ejector de praf Distribuitori hidraulici auxiliari cu 4 prize rapide Stabilizatori telescopici Fracircnă hidrostatică integral independentă pe toate cele 4 roţi cu discuri de fracircnare icircn baie de ulei cu dispozitiv de excludere a franelor anterioare Scaun textil CABINĂ ORIGINALĂ TESTATĂ FONIC icircncălzire şi ventilare parbriz mobil locaş radio 2 lumini de lucru faţă şi 2 lumini de lucru spate ieşire spate pentru cabluri lumini interioare Faruri anterioare pentru condus pe dreapta Aer condiționat Girofar Suport pentru contragreutăți + 8 contragreutăți față (320 kg)

Cultivator Maschio MG 300 Stabwalze 500

20

Model Latime de lucru(cm) Putere necesara(CP) Masa(kg)MG 175 175 2535 320

Dotari- cutie de viteze din fonta- reductor de viteza de 540 rotmin(rotmin rotor 260)- rolele sunt plasate intr-un fel de cusca- cat I (3 puncte de prindere)

C3 Managementul proiectului (Responsabilul legal)

1 NumeDUCEAC Prenume IONUT Funcţia ADMINISTRATOR Studiile si experienţa (relevante pentru proiect)

C V Responsabilul legal

Icircntreprinderea Funcţia avuta Perioada

SC ALBINA SA SEF BIROU 2008-2013

STUDENT In prezent

C4 Lista de achizitii si sursele de achiziţii pentru activele ce fac obiectul proiectului materiile prime pentru punerea in functiune a proiectului

Tabel C41 ndash Lista de achizitii active

Furnizor Date furnizor Produs

21

Nr Crt

Valoare estimata

(EUR)

din total valoare eligibila

a proiectului

(daca este cunoscut la momentul

depunerii cererii de finantare)

1 DEUTZ-FAHR

Specializat in producția de utilaje pentru

agricultura

COMBINA MODEL 6060

HTS 125000 7483

2 SAME

Specializat in producția de utilaje pentru

agricultura

TRACTOR MODEL

EXPLORER 3-100 40000 2394

3 GEO

Specializat in producția de utilaje pentru

agriculturaCultivator MG

175 2031 123

TOTAL167031 100

Lista de achizitii materii prime

Nr Crt

Furnizor

Date furnizor Produs

Valoare estimata

(EUR)

din total

necesar de

materii prime

(daca este cunoscut la momentul depunerii cererii de finantare)

1 SC GA PRO CO CHEMICALS SA

Are in patrimoniu fabrica de

icircngrasăminte Icircngrășaminte 1255000 5375

2 PETROM

Specializat in comercializarea combustibililor Combustibil 500000 2141

3 KWS SEMINTE SRL

Specializat in obținerea

semințelor de soiagrauporumb

etc

Semințe de grauporumbsoia etc 580000 2302

TOTAL 2335000 100

C5 Personal si instruireNU ESTE CAZUL

Tabel C51Grafic angajare personal

Nr Crt Specialitate

Număr2002 2003 2004 2005 2006 2007

TOTAL 0 0 0 0 0 0

Necesar personal

22

- 1 contabil- 3 mecanizatori- 4 muncitori sezonieri

C6 Graficul estimat al proiectului

Proiectul va fi realizabil in 12 luni de la aprobarea finantarii

Lunile I ndashIV vor face demersuri pentru un imprumut bancar și se va acorda

icircmprumutul ( 300000 E)

Lunile V ndash VIII - se va achiziționarea utilajul propriu-zis

(combinatractorulcultivatorulsemanatoarea) se vor semna contractele cu furnizorii și

se vor livra utilajele

Lunile IX ndashXII ndash testarea utilajelor si inceperea activitatii

Diagrama Gantt

Denumire activitate

IAN

FEB

MARTIE

APRILIE

MAI

IUNIE

IULIE

AUGUST

SEPT

OCT

NOI

DEC

Contractarea unui imprumut bancar pe tremen lung X X Studierea ofertelor furnizorilor de utilaje X X Contractarea furnizorilor de utilaje

X X X Livrarea utilajelor X X X X Testarea utilajelor X X X

C7 Impactul proiectului asupra dezvoltarii zonei si a mediului de afaceri

In urma contractarii imprumutului bancar si achizitionarii de utilaje

performante se va incerca practicarea unei agriculturi rationale si de durata cu recolte

23

bogate si sanatoase de secara mazare si cartof care din punct de vedere ecologic sa

corespunda normelor UE in localitatea Secuieni JudNeamt

Acest fapt va determina totodata si creșterea veniturilor la bugetul

Primariei Secuieni JudNeamt datorita taxelor și impozitelor care se plătesc și

desemeni la bugetul statului se vor plăti impozite și taxe care icircn final vor fi icircn

beneficiul cetățenilor In practicarea agriculturiiintr-un mod intensiv se va avea in

vedere respectarea normelor de mediuPentru toate categoriile de materii prime

(combustibil piese de schimb icircngrășaminte etc) se vor icircncheia contracte icircn așa fel

icircncat să fie asigurat mersul normal al activității agricole Deasemeni si producția finita

(secaramazarecartof) care se va realiza va fi livrata in icircntregime pe baza de

contracte icircncheate

D PROIECŢII FINANCIARE SI INDICATORI FINANCIARI

D1 Bazele de productie

Cu proiect

A6 Denumire utilaj (noi) Costuri Amortizare Intretinere 2Combina DEUTZ-FAHR model 6060 HTS 125000 000 2500

TRACTOR SAME MODEL EXPLORER 3-100 40000 000 800

Cultivator Maschio MG 300 Stabwalze 500 2031 000 4062

167031 000 334062

D2 Contul de profit si pierderi previzionat ( pe o perioada de 3 ani )

Proiectia contului de profit si pierdere activitate cu proiect

Nr Crt Categoria AN 1 AN 2 AN 3

Venituri din exploatare 1 Venituri din vanzarea marfurilor Mii Lei

24

Euro 2 Productia vanduta Mii Lei 47000000

0485000000 500000000

Euro 107327990

110753351 114178713

3 Variatia stocurilor Mii Lei

Euro

4 Alte venituri Mii Lei Euro 5 Venituri din exploatare ndash total Mii Lei 47000000

0485000000 500000000

Euro 107327990

110753351 114178713

Cheltuieli pentru exploatare 6 Cheltuieli materiale ndash total Mii Lei

94000000 97000000 100000000

Euro 21465598 22150670 22835743

7 Cheltuieli cu lucrari si servicii executate de terti Lei

437330 450050 500040

Euro 99868 102772 1141888 Cheltuieli cu impozite taxe si varsaminte

asimilateMii Lei

250000 300000 350000 Euro 57085 68507 79925

9 Cheltuieli cu personalul ndash total Mii Lei 347330 360050 370560 Euro 79315 82220 84620

10 Alte cheltuieli de exploatare Mii Lei

Euro

11 Cheltuieli cu amortizarile si provizioanele Mii Lei 2510000 2750000 3000000

Euro 573177 627983 68507212 Cheltuieli pentru exploatare - total Mii Lei

97544660 100860100 104220600 Euro 22275047 23032153 23799548

13 Rezultatul din exploatare Mii Lei 372455340 384139900 395779400

Euro 85052942 87721198 90379165Venituri financiare ndash total

14 Venituri financiare ndash total Mii Lei Euro

Cheltuieli financiare din care

15 Cheltuieli privind dobazile Euro

16 Altele Mii Lei

Euro

17 Cheltuieli financiare - total Mii Lei Euro

18 Rezultatul financiar al exercitiului Mii Lei

25

Euro

19 Rezultatul brut al exercitiului Mii Lei

Euro

20 Impozit pe profit Mii Lei

Euro

21 Profit net Mii Lei

Euro

D3 Fluxul de numerar previzionat ( pe o perioada de 3 ani )

Flux de numerar - previziuni Anul 1 Anul 2 Anul 3OPERATIUNEAPERIOADA

MII LEI I ACTIVITATEA DE INVESTITII SI FINANTARE 0 0 0A Total intrari de lichiditati din (A1+A2+A3)

A1 Aport la capitalul social si contul intreprinzatoruluiA2 Vanzari de active inclusiv TVA 0 0 0A3 Credite pe termen lung din care (A31 + A32) A31 Imprumut BancaA 32 Grant SAPARD 0 0 0

B Total iesiri de lichiditati prin (B1+B2+B3)B1 Achizitii de active fixe corporale inclusiv TVAB2 Achizitii de active fixe necorporale inclusiv TVAB3 Cresterea investitiilor in curs 0 0 0

C ExcedentDeficit de lichiditati (A-B) 0 0 0D1 Rambursari de Credite pe termen mediu si lung din care (D11+ D12) D11 Rate la imprumutul Banca D12 Rate la alte Credite pe termen mediu si lung 0 0 0D2 Plati de dobanzi la Credite pe termen mediu si lung din care (D21+D22) D21 La imprumutul Banca D22 La alte Credite pe termen mediu si lung 0 0 0

E Flux de lichiditati din activitatea de investitii si finantare (C-D1-D2)II ACTIVITATEA DE EXPLOATARE SI ALTE ACTIVITATI 130727

51472387 1624350

F Incasari din activitatea de exploatare inclusiv TVA ( F1)130727

51472387 1624350

F1 Vanzari varianta cu proiectG Incasari din activitatea financiaraH Credite pe termen scurt 130727

51472387 1624350

K Plati pentru activitatea de exploatare inclusiv TVA (dupa caz) din care 0 0 0

1 Cheltuieli privind marfurile

2 Cheltuieli cu materiileprime 679603 747737 807415

26

3 Cheltuieli cu materialele consumabile 43637 48000 51842

4 Cheltuieli cu energia si apa 12988 14512 15672

5 Altecheltuieli materiale 10204 10323 11144

6 Cheltuieli cu serviciile executate de terti 55609 61160 66051

7 Cheltuieli cu impozite taxe si varsaminte asimilate 12500 13740 148408 Cheltuieli cu personalul angajat 0 0 09 Cheltuieli cu asigurarile si protectia sociala 0 0 0

10 Alte cheltuieli exploatare 0 0 011 Cheltuieli cu amortizarea si provizioanele

26064 26064 260642222222111111

L Flux brut exclusiv plati pentru impozit pe profit si TVA468670 550851 631321

M Plati pentru impozite si taxe (M1 + M2)186568 219297 251573

M1 TVA de platit 68667 104661 119950

M2 Impozit pe profit 97901 114636 131623N1 Rambursari de credite pe termen scurtN2 Plati de dobanzi la credite pe termen scurtO1 DividendeP

Total plati exclusiv cele aferente exploatarii (M+N1+N2+O1)P Total plati exclusiv cele aferente exploatarii (M + N1 + N2 + O1) 186568 219297 251573Q Flux de numerar din activitatea curenta (L-P) 280102 331554 379748II FLUX DE LICHIDITATI (CASH FLOW)R Flux de lichiditati net al perioadei (Q+E) 280102 331554 379748

S Disponibil de numerar al lunii precedenteDisponibil de numerar curent (S+R) 130597 410609 742253

T 410609 742253 1122001

D4 Indicatorii financiari

Valoarea investitiei (Vi) = valoarea totala a proiectului (exprimata in lei) ndash 12900000000 lei

LEI___________________________________________________________________________Specificare AN 1 AN 2 AN 3______________________________________________________________________Veniturile din exploatare (Ve)

27

470000000 485000000 500000000

___________________________________________________________________________Cheltuieli de exploatare (Ce)

97544660 100860100 104220600

___________________________________________________________________________

Rezultatul din exploatare (Re) = Se calculeaza Re = Ve ndash Ce - minim 10 din Ve

372455340 384139900 395779400

Profitul net (Pn) = rezultatul final al exercitiului financiar (anual) din care s-a scazut impozitul pe profit

312862486 322677516 332454696

Durata de recuperare a investitiei (Dr) = indicator ce exprima durata de recuperare a investitiei (exprimat in ani)

Se calculeaza Dr= ViPn mediu sau Dr=(Vi - 5 x Pn)Pn

unde Pn mediu = profit net mediu pe orizontul de prognoza Dr ndash ESTE 145 ANI

Rentabilitatea capitalului investit (Rc) = PnVi x 100 () Pn-profit net pentru fiecare an al perioadei previzionate

145 150 154___________________________________________________________________________

Cheltuieli financiare (Cf) = NU ESTE CAZUL___________________________________________________________________________

28

Gradul de acoperire a cheltuielilor financiare (Ga) = NU ESTE CAZUL

___________________________________________________________________________Flux de numerar net la sfarsitul perioadei (FNN) = Total intrari-Total iesiri FNNgt=0 (pentru fiecare an de prognoza)

280102 331554 379748 425733466695

Valoare actualizata neta (VAN) =aringFNi(1+r)I +FN5r VANgt0 r=rata de actualizare=8

CAPITOLUL IICAPITOLUL IISTRUCTURA FONDULUI FUNCIAR ŞI IcircNTOCMIREASTRUCTURA FONDULUI FUNCIAR ŞI IcircNTOCMIREA

ASOLAMENTULUIASOLAMENTULUI

21 Mărimea şi structura categoriilor de folosinţă a terenului

Tabelul 1Mărimea şi structura categoriilor de folosinţă a terenului

Specificare Ha din total din agricol

Suprafaţa totală 620 1000 -

Teren agricol 618 9968 1000

Teren arabil

- din care irigat

610 9839 987

300 4839 4854

Păşuni naturale 2 032 032

29

Facircneţe naturale 1 016 016

Livezi 5 08 08

Vii

Teren neproductiv 2 032 X

Condiţii naturaleDescrierea zonei icircn care este amplasată exploataţia cu cel puţin următoarele elemente

a) Temperatura medie anuală 940Cb) Precipitaţii medii anuale 534 mmmpc) Tipul de sol predominant textura panta

- tipul de sol cernoziom cambic- textura grosieră- panta 7 - 150C

Favorabilitatea terenului pentru diferitele culturi

Se va face o scurtă prezentare a caracteristicilor principalelor tipuri de sol cu favorabilitatea culturilor

CernoziomurileAu proprietăti fizice hidrofizice chimice termice şi de aeraţie foarte bune Cu toate că

sunt foarte bine aprovizionate cu azot fosfor şi potasiu pe aceste soluri pentru menţinerea fertilităţii şi obţinerea de producţii mari şi constant se recomandă aplicarea de icircngrăşăminte chimice şi organice Cernoziomurile sunt indicate pentru toate folosinţele şi culturile agricole

AluvisolurilePrezinta o fertilitate relativ bună fertilitatea depinzacircnd de gradul de solificare Pe

aluvisoluri pot fi cultivate o serie largă de plante specifice condiţiilor din ţara noastră porumb floarea soarelui cartof gracircu legume viţă de vie pomi

Soluri bruneDatorită proprietăţilor fizice (textură mijlocie structură granular medie permeabilitate

pentru apă şi aer rezistenţă scăzută la lucrările mecanice) sunt favorabile creşterii şi dezvoltării plantelor Pentru producţii mari se recomandă administrarea de icircngrăşăminte chimice organice şi verzi Sunt folosite pentru culturile gracircu porumb legume pomi migdal

22 Alegerea culturilor (criteriile avute icircn vedere culturile alese)

30

Criteriile avute icircn vedere (economice tradiţie asigurarea materiilor prime pentru investiţia de la planul de afaceri etc)

Cultura m ărului Importanta culturii marului se datoreaza valorii alimentare si gustative terapeutice si

profilactice a fructelor insusirilor lor tehnologice specifice particularitatilor agrobiologice ale pomilor si valorilor economice mari

Merele constituie unul dintre componentele de baza in alimentatia moderna a omuluiMărul creşte şi se dezvoltă bine icircn toate zonele Moldovei deoarece sunt condiţii

pedoclimaterice favorabile pentru cultivarea acestei specii pomicole Importanţa acestei specii pomicole ca cultură este determinată de valoarea alimentară calităţi gustative icircnalte icircnsuşirile terapeutice şi profilactice pentru sănătatea omului particularităţilor tehnologice specifice particularităţilor agrobiologice ale pomilor şi de valoarea economică mare de producţie Cultivarea merelor este o afacere profitabilă care are următoarele avantaje

- Plantaţia de măr poate fi exploatată 20-30 de ani iar investiţia se recuperează icircn 2-3 ani- Cererea crescacircndă pe piaţa locală şi externă la produsele agricole de valoare icircnaltă- Preţ avantajos la comercializarea merelor icircn stare proaspătă- Creşterea pe piaţa internaţională a cererii pentru producţia conservată (sucul concentrat)

Ele reprezinta aproape singurul aliment gata pregatit in natura care poate fi consumat fara alte adaosuri fie in stare proaspata fie consumate ca sucuri compot dulceata cidru marmelada etc Datorita insusirilor tehnologice merele constituie o materie prima cu pondere mare in industria alimentara

Astfel din punct de vedere chimic merele contin in medie 845 apa 141 zaharuri 02 substante pectice 06 substante grase 90 UI vitamina A 002 mg vitamina B2 01mg vitamina B1 7mg vitamina C 7 mg calciu 10 mg potasiu cat si cantitati reduse de aluminiu mangan sulf cobalt si altele

Principalii consumatori de mere sunt pieţele agricole locale antreprenori care exportă fructele fabricile de conserve depozite angro şi magazine procesatorii de fructe uscate Cele mai bune preţuri pot fi obţinute icircn cazul comercializării merelor icircn stare proaspătă pentru consum curent iar cele mai mici preţuri sunt icircnregistrate la mere comercializate icircntreprinderilor de procesare

Importanta marului rezida in particularitatile lui biologice Existenta unui numar mare de soiuri cu coacere esalonata in diverse epoci si capacitatea de pastrare in stare proaspata timp indelungat a soiurilor de iarna asigura consumul de fructe proaspete aproape in tot cursul anului circa 10 luni din 12 ale unui an Avand o mare capacitate de pastrare si o buna rezistenta la manipulare fructele pot fi transportate cu usurinta la distante mari

Cultura porumbului

Porumbul ocupa locul 3 ca importanta in lume Aceasta pozitie se justifica printro serie de particularitati

-prezinta o mare capacitate de productie cu cca 50 decat celelalte cereale-are o mare plasticitate ecologica-este o planta prasitoare fiind o foarte buna premergatoare pentru majoritatea plantelor de

cultura-suporta bine monocultura-are un coeficient multiplicat de 150-400ori-semanande-se primavara mai tarziu permite esalonarea mai buna lucrarilor agricole-cultura este mecanizata

31

-recoltarea se face fara pericol de scuturare

Porumbul este utilizat icircn alimentaţia omului icircn furajarea animalelor şi ca materie primă pentru diferite industrii

Icircn alimentaţia omului porumbul se utilizează sub formă de mălai (făină) din care se prepară mămăliga sau diferite peparate de patiserie fulgi de porumb porumb zaharat conservat sub formă de boabe sau ştiuleţi pentru salate şi garnituri porumb fiert sau copt popcorn (porumb pentru floricele) Din germenii de porumb rezultaţi icircn urma măcinării boabelor prin presare se obţine un ulei alimentar de foarte bună calitate apreciat icircn alimentaţia dietetică

Icircn furajarea animalelor boabele de porumb constituie furajul concentrat de bază pentru toate speciile de animale Valoarea nutritivă a porumbului este de 117 - 130 unităţi nutritive la 1 kg boabe

Planta icircntreagă recoltată şi tocată icircn faza de maturitate icircn lapte-ceară se utilizează pentru obţinerea de siloz care este utilizat pe scară largă icircn hrana vacilor de lapte De asemenea planta icircntreagă se poate utiliza ca masă verde

Tulpinile de porumb (cocenii) rezultate după recoltarea boabelor se pot utiliza ca furaj Ciocălăii măcinaţi pot fi utilizaţi icircn hrana rumegătoarelor Boabele de porumb se utilizează ca materie primă pentru obţinerea de amidon glucoză

dextrină izoglucoză (icircndulcitor lichid) whisky etc Boabele de porumb se utilizează pe scară largă pentru obţinerea de biocombustibil (etanol) după cum planta icircntreagă verde se poate utiliza pentru obţinerea de biocombustibil (metanol etanol)

Tulpinile de porumb se pot utiliza icircn industria celulozei şi la fabricarea panourilor aglomerate

Din ciocălăi se poate obţine furfurol sau pot fi folosiţi drept combustibil De asemenea icircn gospodăriile tradiţionale tulpinile de porumb se utilizează drept combustibil

Pănuşile se utilizează pentru diferite icircmpletituri tradiţionale Mătasea porumbului (stigmatele florilor femele) poate fi utilizată icircn scop medicinal iar

polenul de porumb este colectat cu uşurinţă de către albinele melifere (plantă poleniferă)

Cultura gracircului

Gracircul este una dintre cele mai importante cereale si planta care ocupa pe glob cele mai mari suprafete Boabele de grau au continut ridicat in hidrati de carbon si substante proteice Miere de grau este materie prima pentru paine si produse de panificatie aliment de baza pentru 35-40 din populatia globuluiGraul se mai utilizeaza si in prelucrari industriale (alcool amidon dextrina glucoza) si furaj in hrana animalelorTaratele sunt un nutret concentrat bogat in proteine hidrati de carbon si substante minerale Paiele se utilizeaza in industria celulozei si in hrana animale

Gracircul este cea mai importantă plantă cultivată din care se obţine icircn principal pacircine aliment de bază pentru cca 40 din populaţia globului Prin măcinare din boabele de gracircu se obţine făina care este utilizată pentru prepararea de diferite produse de panificaţie şi patiserie

32

fabricarea de paste făinoase etc Boabele de gracircu intră icircn alcătuirea amestecurilor de cereale prentru micul dejun

Boabele de gracircu se utilizează icircn hrana animalelor ca atare sau măcinate De asemenea icircn furajarea animalelor se utilizează şi tăracircţa rezultată ca subprodus icircn urma procesului de măcinare aceasta fiind bogată icircn proteine lipide şi săruri minerale

Boabele de gracircu servesc ca materie primă icircn diferite industrii pentru obţinerea de amidon gluten spirt băuturi spirtoase (vodcă wisky) bere biocarburburant (bioethanol)

Paiele au utilizări multiple precum materie primă icircn industria celulozei şi hacircrtiei aşternut pentru animale furaj grosier icircngrăşămacircnt organic prin icircncorporare icircn sol după recoltare sau prin compostare producerea de energie termină prin arderea icircn arzătoare cu recuperare de căldură

Germenii de gracircu rezultaţi icircn urma procesului de măcinare sunt utilizaţi icircn hrana omului ca produse energizante (germeni consumaţi cu lapte sau miere de albine) ca adaus icircn diferite produse de panificaţie sau pentru obţinerea de ulei foarte apreciat icircn industria cosmetică

Aluatul conservat prin refrigerare şi aluatul modelat (de exemplu blaturi pentru pizza) icircncepe să fie din ce icircn ce mai apreciat pe piaţă

Gracircul romacircnesc este un gracircu de foarte bună calitate pentru panificaţie care poate fi valorificat atacirct pentru consumul intern cacirct şi la export pentru consum european şi icircn afara Europei

Gracircul ecologic este unul dintre produsele ecologice cele mai bine cotate şi cerute pe piaţa mondială

Cultura gracircului oferă următoarele avantaje - boabele au un conţinut ridicat icircn glucide şi proteine corespunzător cerinţelor organismului uman - boabele au o bună conservabilitate pe perioade mari de timp - boabele se transportă cu uşurinţă pe distanţe mari - boabele de gracircu au diferite alternative de valorificare - boabele de gracircu reprezintă o importantă sursă de schimburi comerciale pe piaţa mondială - gracircul se poate cultiva icircn diferite condiţii pedoclimatice asiguracircnd producţii satisfăcătoare peste tot unde se cultivă - tehnologia de cultivare este complet mecanizată şi bine pusă la punct fără probleme deosebite - gracircul este o foarte bună premergătoare pentru majoritatea plantelor de cultură - după soiurile timpurii de gracircu pot fi semănate culturi succesive mai ales dacă sunt condiţii de irigare

Alegerea soiurilor şi hibrizilor (criteriile avute icircn vedere soiurile şi hibrizi aleşi pentru fiecare cultură)

-criteriile avute icircn vedere ndashproducţie rezistenţe specifice conţinut de principii nutritive etc

-soiurile şi hibrizi aleşi pentru fiecare cultură + prezentarea listei cu soiuri pentru 2012 la culturile alese şi descrierea soiului respectiv

MĂRUL - SOIURI

33

Icircn funcţie de epoca de coacere a fructelor merele se icircmpart icircn (a) soiuri de varăMelba Red melba Şafran de vară Papirovka Mantet Quinte Akane Plat August (b) soiuri de toamnă Prima Slava Peremojţiam James Grive Red Calvil de Zăpadă Spartan Focuşor Codrene Coredana Reglndis etc (c) soiuri de iarnă Idared Speranţa Banana de iarnăWellspur Goldspur Golden Delicious Jonathan Jonared Yellowspur Renet Simerenco Coredar Wagener etc

Antreprenorul trebuie să elaboreze proiect de plantare a livezii la icircntreprinderileautorizate şi materialul săditor trebuie să fie procurat de la pepinierele licenţiate cu actelenecesare pentru posibilitatea de beneficiere de subvenţii Cele mai de perspectivă soiuri de mere şi cu o cere sporită pe piaţă sunt Golden DeliciousRed Delicious Jonathan Idared Fugi Granny Smith Gala Melrose Ionagold Elstar precum şisoiurile genetic rezistente la boli şi dăunători aşa ca Florina Prima Coredana CoredarGeneros Pionier

Piaţa Romacircniei la merele proaspete este reprezentată prin 50 la sută din soiuri colorate (complet roşu sau parţial) şi 50 la sută pentru soiurile necolorate (gal-bene şi verzi) Cele mai populare soiuri colorate sunt Jonathan şi Idared urmate de Jonagold Gala Gloster etc iar dintre cele necolorate predomină soiul Golden Delicious Soiurile Granny Smith şi Mutsu icircnregistrează vacircnzări modeste Dintre soiurile locale icircn supermarket-uri se comercializează Glorios şi Florina icircnsă icircn can-tităţi foarte mici Fructele de obicei sunt icircmpărţite icircn trei categorii mici (sub 70 mm) medii (70-90 mm) şi mari (peste 90 mm)

PORUMB ndash SOIURI

Porumbul face parte din familia Gramineae subfamilia Panicoideae tribul Maydeae genul Zea Genul Zea cuprinde 3 specii - Zea mexicana (Schrad) Recv et Mangel (sin Euchlaena mexicana) ndash teosinte1 anual - Zea perennis (Hitsch) Recv et Mangel (sin Euchlaena perennis) ndash teosinte peren - Zea mays L ndash porumbul cultivat

Porumbul cultivat cuprinde mai multe convarietăţi (grupe de varietăţi) cele mai importante fiind următoarele - Zea mays conv dentiformis Koumlrn (sin Zea mays conv indentata Sturt) denumit porumbul dinte de cal Se caracterizează prin boabele mari prismatice cu partea sticloasă (cornoasă) a endospemului dispusă pe părţile laterale ale bobului iar partea făinoasă (amidonoasă) dispusă icircn partea centrală şi superioară a bobului (fig 19) Prin uscare endospemul făinos icircşi reduce volumul se contractă şi determină apariţia unei depresiuni icircn partea superioară a bobului sub forma mişunei dintelui de cal de unde denumirea acestei convarietăţi de bdquoporumb dinte de calrdquo La această convarietate au fost creaţi primii hibrizi de porumb iar icircn prezent această convarietate are cea mai margă răspacircndire icircn lume Majoritatea hibrizilor de porumb aparţin acestei convarietăţi La noi icircn ţară primii hibrizi care au fost icircntroduşi icircn cultură aparţin acestei convarietăţi şi au fost aduşi din SUA de unde şi denumirea de bdquoporumb americanrdquo - Zea mays conv indurata (Sturt) Bailey denumit porumbul cu bobul tare porumbul sticlos Se caracterizează prin boabe rotunjite icircn partea superioară netede lucioase dure la spargere de unde vine denumirea de bdquoporumb tarerdquo Partea sticloasă a endospermului este dispusă la exteriorul bobului de jur-icircmprejurul acestuia iar partea făinoasă este dispusă icircn partea centrală a bobului uneori ajungacircnd pacircnă icircn partea superioară a bobului situaţie cacircnd determină apariţia

34

unei uşoare mişune (fig 20) Din această convarietate au făcut parte vechile populaţii şi soiuri romacircneşti de unde şi denumirea de bdquoporumb romacircnescrdquo - Zea mays conv aorista Grebensc denumit porumbul semisticlos Prezintă caracteristici intermediare icircntre convarietăţile dentiformis şi indurata Bobul este rotunjit mat icircn partea superioară şi uneori prezintă o uşoară adacircncitură - Zea mays conv everta Sturt (sin Zea mays conv microsperma Koumlrn) denumit porumb de floricele Se caracterizează prin plante cu o talie mai mică care au capacitatea de a forma mai mulţi ştiuleţi pe plantă Boabele sunt mici (MMB = 40-100 g) cu vacircrful rotunjit sau ascuţit Endospermul este aproape icircn icircntregime sticlos cu excepţia unei mici porţiuni icircn jurul embrionului care este amidonoasă Prin icircncălzire apa din grăunciorii de amidon din endospermul făinos se transformă icircn vapori care exercită o presiune asupra tegumentului pacircnă cacircnd determină spargerea acestuia moment icircn care conţinutul bobului se revarsă (boabele expandează) mărindu-şi volumul de 15-20 de ori formacircnd o masă albă-spongioasă respectiv aşa-numitele floricele

RUSTICA a castigat o pozitie de lider pe piata de porumb precoce din Europa de Nord si poseda o gama larga de seminte adecvata pentru toate pietele lumii HIBRIZI FOARTE PRECOCIBarbados - excelent pentru boabe si silozEarly Star - precoce si productivEnergy Star - foarte buna valoare alimentaraComera - performanta inalta HIBRIZI PRECOCIBatz - vigurosEurostar - lider in EuropaGalaStar - porumb pe care il veti adoraInagua - bun pentru boabe si siloz

GRAcircU ndash SOIURI

Cercetătorii de la Institutul de Cercetare - Dezvoltare Agricolă Fundulea au creat soiuri de grau productive si rezistente la secetaBOEMA soi de gracircu de toamnă extrem de productiv şi cu indici de calitate ridicaţi pentru panificaţie adaptat condiţiilor climatice din zona de cacircmpie din sudul ţării şi Moldova este un soi foarte precoce mai timpuriu la icircnspicat cu 1-3 zile faţă de soiul Flamura 85 talia plantei de 77-90 cm rezistent la iernare şi cădere arşiţă şi secetă rugina galbenă rezistenţă mijlocie la rugina brună şi făinare are calitate bună de morărit şi panificaţie

GRUIA este un soi de toamnă care a dat rezultate foarte bune icircn Oltenia şi Dobrogea este mai timpuriu cu 4 zile faţă de soiul Fundulea 4 talie de 76 cm se remarcă printr-o rezistenţă bună la iernare la cădere dar şi la rasele actuale de rugina galbenă

35

superior multor soiuri ca rezistenţă la făinare rugină brună şi septorioza frunzelor calitatea de panificaţie a soiului Gruia este apropiată de cea a soiului Dropia faţă de care tinde să aibă un gluten mai tenace soiul se evidenţiază printr-o productivitate ridicată icircn medie cu 9-12 mai mare faţă de soiurile martor sporul de producţie fiind mai mare icircn condiţii de secetă in pofida taliei sale scurte soiul se comportă foarte bine icircn condiţii de deficit hidric Gracircul aparţine genului Triticum familia Gramineae (Poaceae) Genul Triticum cuprinde un număr mare de specii de gracircu forme sălbatice şi cultivate clasificate diferit de-a lungul timpului

Pentru ţara noastră prezintă importanţă 2 specii şi anume Triticum durum Desf şi Triticum aestivum L Triticum durum Desf (fig 16) are tulpina plină icircn interior pe toată lungimea sau cel puţin icircn partea superioară Spicul este aristat cu ariste lungi comparativ cu lungimea spicului şi orientate paralel Boabele au aspect sticlos la maturitate şi sunt conice la capet Triticum aestivum L (fig 17) are tulpina goală icircn interior pe toată lungimea Spicul este nearistat sau aristat cu ariste mai scurte comparativ cu lungimea spicului şi orintate divergent Boabele sunt ovoidale sau alungit-ovoidale prevăzute cu un smoc de perişori la capătul superior Endospermul este făinos semisticlos sau sticlos

Gracircul comun reprezintă specia cea mai importantă care pe plan mondial reprezintă cca 90 din suprafaţa cultivată cu gracircu şi cea mai mare partea a suprafeţei cultivată cu gracircu din ţara noastră Gracircul comun are forme de toamnă şi de primăvară aproape icircntreaga suprafaţă din ţara noastră fiind cultivată cu gracircu de toamnă (gracircul de primăvară ocupă suprafeţe foarte mici nesemnificative)

Soiurile de gracircu cultivate icircn Romacircnia sunt icircn marea lor majoritate soiuri romacircneşti create la Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Fundulea sau icircn reţeaua de Staţiuni de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Aceste soiuri se caracterizează prin potenţial de producţie ridicat (9-10 tha) o bună rezistenţă la cădere ger iernare secetă şi boli o bună calitate şi stabilitate a recoltelor

23 Intocmirea asolamentului

Specificare HaSuprafaţa totală a terenului arabil 610Suprafaţa medie a solei (3 sole) 2033

Tabelul 2Schema rotaţiei culturilor

SOLAANUL 2012 2013 2014I măr măr mărII gracircu porumb gracircuIII porumb gracircu porumb

36

37

CAPITOLUL IIICAPITOLUL IIIORGANIZAREA PROCESULUI DE PRODUCŢIE AGRICOLĂORGANIZAREA PROCESULUI DE PRODUCŢIE AGRICOLĂ

31 Proiectarea producţiilor medii prin metoda bonităriiterenurilor agricole

Tabelul 3

Date iniţiale

Cultura Tipul de solSuprafaţa - ha (Si)

Nota de bonitare pentru

condiţiile ecologice (Pi)

Corecţia pt distanţă şi

felul drumului (k)

Coeficient de

potenţare (c)

Producţia medie

realizată

MărGracircuPorumb

Cernoziom 5 75 015 11 15000Cernoziom 303 80 018 12 4000Cernoziom 302 85 019 13 8000

TOTAL 610

2) Notele totale de bonitare pentru condiţiile ecologice (Ni)

MĂR ndash 575 = 375Ni = Si x Pi GRAcircU ndash 30380 = 24240

PORUMB ndash 30285 = 25670TOTAL = 50285

3) Nota medie ponderată de bonitare

50285 610 = 8243

1) Producţia ce revine pe un punct al notei medii ponderate de bonitare

P măr = 515000 375 = 200P gracircu = 3034000 24240 = 50

P porumb = 3028000 25670 = 9411

6) Corecţia totală icircn funcţie de distanţă şi drumuri Ct = S x kMĂR ndash 5015 = 075

Suprafaţă x coeficient corecţie GRAcircU ndash 303018 = 5454PORUMB ndash 302019 = 5738

TOTAL = 11267

38

7) Nota de bonitare recalculată (Nbr)

MĂR ndash 375-075 = 37425Nbr = Nota totală de bonitare ndash Corecţia GRAcircU ndash 24240-5454 = 2418546

PORUMB ndash

25670-5738 = 2561262

8) Notele totale de bonitare potenţate (Ntp)

MĂR ndash 3742511=4117

Ntp =Nota de bonitare recalculată (Nbr)

xCoeficient

de potenţare

GRAcircU ndash241854612=290225

PORUMB ndash

256126213=332964

9) Producţia totală pe cultură pentru fiecare unitate de sol (Pt)

MĂR ndash 4117200= 82340

Pt =Nota totală de

bonitare potenţată (Ntp)

x

Producţia ce revine pe un punct de

bonitare P(kgpunct)

GRAcircU ndash

29022550= 1451125

PORUMB ndash

3329649411=31335242

TOTAL= 4666989

10) Producţia medie la hectar Pmc1

Pm măr = Producţia totală Suprafaţa totală = 823405=16468

Rezultatele pentru celelalte culturi

Pmedie gracircu = 1451125303= 4789

Pmedie porumb =31335242302= 10376

39

32 STABILIREA CANTITĂŢILOR DE IcircNGRĂŞĂMINTE PE CULTURI

Calculul dozelor de icircngrăşăminte s-a efectuat ţinacircndu-se cont atacirct de

producţiile medii cacirct şi de existentul de suprafaţă activă din sol S-au luat icircn

considerare şi pierderile rezultate prin levigare

Icircn tabelul 4 este prezentat calculul dozelor de icircngrăşăminte chimice la ha

separat pentru cele 3 culturi icircn parte

Tabelul 4

Calculul dozelor de icircngrăşăminte chimice

Nr Crt

SPECIFICARE UM

CULTURA

GRAcircU PORUMB MĂRN P K N P K N P K

1 Producţie medie Kgha 4789 10376 16468

2 Consum specific Kg sat

23 11 20 20 21 20 5 3 6

3 Sa de administrat

Kg 11014

5268 9578

20752

2179 20752 8234 494 988

4 Sa icircn sol Kg 45 31 60 40 35 30 30 20 355 Diferenţa de

admKg sa

6514 2168 3578

16752

1829 17752 5234 294 638

6 Pierderi prin levigare

13 5 7 13 5 7 13 5 7

7 Cant pierdută prin levigare

Kg sa

847 108 25 2177

914 1242 68 147 446

8 Total sa de administrat

Kg 7361 2276 3828

18929

19204 18994 5914 3087 6826

9 Tipul de icircngrăşămacircnt

NO4NO3

Super P c

Sare potasică

NO4NO3

Super P c

Sare potasică

N P2O5 K20

10 Conţinutul icircn sa a icircngr

Kgt 345 40 40 345 40 40 345 40 40

11 Doza de icircngr de administrat

Kg 213 57 96 549 480 475 171 77 171

40

33 PLANUL DE CULTURĂ

Planul de cultură cuprinde structura culturilor dimensiunile fiecăreia

producţiile medii şi totale (tabelul 5)

Tabelul 5

Icircntocmirea planului de cultură

Cultura Suprafaţa (ha)

Producţii medii (kgha)

Producţia totală (t)

Preţ livrare (leikg)

Măr 5 16468 8234 2Gracircu 303 4789 1451 08

Porumb 302 10376 313355 1

34 FUNDAMENTAREA FIŞELOR TEHNOLOGICE PE CULTURI

Icircn vederea organizării proceselor de muncă şi de producţie icircn etapa pregătitoare se

icircntocmesc fişele tehnologice pe culturi Informaţiile cuprinse icircn fişele tehnologice servesc icircn

acelaşi timp la stabilirea tehnologiilor stabilirea destinaţiei producţiei determinarea volumului

lucrărilor mecanice şi manuale necesarul de forţă de muncă cantităţile de materiale şi mijloacele

financiare necesare pentru aprovizionare

DATELE NECESARE

1 Culturile incluse icircn planul de producţie al firmei

2 Suprafaţa ocupată de fiecare cultură icircn parte

3 Culturile premergătoare

4 Producţia medie şi totală a fiecărei culturi

5 Lucrările tehnologice icircn ordinea cronologică a executărilor

6 Perioada de executare şi data lucrării

7 Mijloacele cu care se execută lucrarea

8 Tarifele de plată pentru lucrările mecanice

9 Tarifele de plată pentru lucrările manuale pe categorii

10 Cuantumul taxelor pentru CAS şomaj risc asigurare

11 Amortismentul specific

12 Materialele necesare procesului tehnologic consumul normat pe UM preţul unitar şi cota

pentru cheltuielile de aprovizionare

41

13 Cota de cheltuieli indirecte (comune şi generale)

MODUL DE LUCRU

1 Se icircnscriu icircn fişă datele privind suprafaţa şi producţia medie Producţia medie se planifică

icircn raport cu fertilitatea solului şi cantitatea de icircngrăşămacircnt aplicată

2 Se icircnscriu lucrările tehnologice icircn ordinea executării lor precizacircndu-se toată perioada

optimă de execuţie şi durata fiecărei lucrări

3 Pentru fiecare icircn parte se determină volumul lucrărilor sumele necesare şi materiale

4 La lucrările manuale icircn raport cu volumul lucrării se calculează numărul de zile om iar

fondul de salarii rezultă icircnmulţind numărul de zile om necesar pentru evaluarea lucrării cu

tariful pe ziom corespunzător

5 Taxele asupra fondului de salarii se calculează aplicacircnd cota icircn proporţie de 30 pentru

CAS 5 pentru fondul de şomaj 1 pentru risc şi asigurare impozit 15 asupra sumei

care reprezintă fondul de salarii

6 Amortismentul specific se determină icircn raport cu valoarea de inventar a mijlocului fix

folosit exclusiv la cultura respectivă şi durata de folosire

7 Cota de cheltuieli pentru aprovizionare se calculează o cotă parte din valoarea

materialului folosit

8 Din icircnsumarea pentru lucrările mecanice lucrările manuale taxe asupra valorilor

materialelor se obţin cheltuielile de producţie

9 La cheltuielile directe se aplică cota de cheltuieli comune şi prin icircnsumarea lor se

determină cheltuielile de producţie

10 După fiecare trimestru se fac totalurile

11 Se calculează indicatorii cheltuieli de producţie la hectar şi costul la tona de produs

42

44

45

46

47

35 Organizarea lucrării de semănat la cultura gracircului

Semănatul este una dintre cele mai importante lucrări agricole de care depinde icircn ultimă instanţă obţinerea de producţii ridicate Suprafeţele icircntinse ocupate de culturi precum şi termenele restracircnse icircn care trebuie executat fac ca procesul de muncă al semănatului să ocupe un loc important icircn activitatea de producţie a exploataţiilor agricole

Etapele organizării lucrărilor de semănat cereale păioase sunt următoarele1 se stabileşte componenţa agregatului de semănat potrivit condiţiilor existente

(tractor plus semănătoare SUP-29 sau SUP-21)2 Se determină necesarul de agregate pentru terminarea semănatului icircn termen

optim folosind formula

icircn care

N ndash numărul de agregate pentru terminarea lucrării icircn timpul propusS ndash suprafaţa de icircnsămacircnţatn ndash numărul de zile icircn care trebuie terminată lucrareaP ndash randamentul zilnic al maşinii

(1)N = 303(512) = 5 agregate

Aşadar icircn prealabil trebuie cunoscut randamentul zilnic al agregatului de semănat folosit Aceasta se calculează după formula

icircn

care

P ndash randamentul zilnic al agregatului (ha)B ndash lăţimea de lucru a agregatului icircn lucru (m)V ndash viteza de deplasare a agregatului

icircn lucru (moră)t ndash durata zilei de lucru (ore)H ndash coeficientul de folosire a timpului de lucru (070-080)

(2)P = 366000807 10000 = 12 ha

3 Stabilirea lungimii marcatoarelor semănătoriiLungimea marcatoarelor adică distanţa la care trebuie aşezată piesa activă a marcatorului faţă de ultimul brăzdar se stabileşte icircn funcţie de

lăţimea de lucru a semănătorii (B) distanţa icircntre două brăzdare (b) distanţa icircntre roţile din faţă sau marginile exterioare ale şenilelor

tractorului (c)

= 11

= = 26

49

49

Cacircnd tractorul poate urmări urma lăsată de marcator atacirct cu roata din dreapta cacirct şi cu roata din stacircnga lungimea celor două marcatoare este egală şi este dată de relaţia

4 Stabilirea debitului semănătorii icircn funcţie de norma de sămacircnţă la hectar La icircnceputul lucrării trebuie icircntotdeauna să se verifice corectitudinea reglării debitului la icircnsămacircnţare Această verificare se face după formula

icircn

care

G ndash cantitatea de sămacircnţă cursă din semănătoare la un număr stabilit de icircnvacircrtiri a roţii semănătoriiA ndash norma de semănat la un ha (kg)d ndash lungimea roţii semănătorii (m)B ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)O ndash nr de icircnvacircrtituri a roţii semănătorii

(6)G= 2501743620 10000 = 313

5 Stabilirea dimensiunilor postatelor la semănat Lungimea maximă a postatelor la semănat este icircn funcţie de capacitatea cutiei semănătorii Pentru a uşura organizarea transportului de seminţe este indicat ca alimentarea semănătorii cu seminţe să se execute la un singur capăt a postatei ~n acest caz lungimea maximă a postatei se calculează după formula

icircn

care

L ndash lungimea maximă a postatei (m)Q ndash capacitatea coşului de alimentare

a semănătorii (kg)Y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii coşului de alimentare a semănătorii (icircn medie 070-080)A ndash norma de semănat (kgha)B ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)

(7)L = (051000040007) (25036) = 1556m

Icircn ce priveşte lăţimea postatei aceasta se determină icircn funcţie de lăţimea totală a parcelei de icircnsămacircnţat şi de metoda de deplasare a agregatului Ea se calculează aşa icircncacirct să asigure de lucru agregatului pentru 1-2 zile de lucru

Lăţimea postatei la semănatul icircn suveică se calculează după formula

icircn care

l ndash lăţimea postatei (m)P ndash productivitatea zilnică a agregatului (hazi)Z ndash durata icircn zile a lucrului pe aceeaşi postată (1-2 zile)L ndash lungimea postatei (m)

(8)l = 10000122 1556 = 154m

6 Lăţimea zonei de icircntoarcere a agregatului Pentru icircntoarcerea agregatului la capetele parcelei se delimitează o facircşie de teren denumită bdquozonă de icircntoarcereldquo Delimitarea acestei zone se face icircn cazul deplasărilor icircn parcursul liniar cu buclă şi fără buclă Lăţimea zonei de icircntoarcere este dată de relaţia

50

50

icircn care

E ndash lăţimea zonei de icircntoarcereR ndash raza de icircntoarcere a agregatuluie ndash lungimea de ieşire a agregatului (adică distanţa de la centrul agregatului mijlocul osiei motoare a tractorului) pacircnă la organele active ale maşinii

(9)E = 34 + 15 = 135m

Aceasta reprezintă lungimea cu care trebuie să se deplaseze centrul agregatului pentru aducerea organelor active ale maşinii agricole pe linia de icircntoarcere a lucrului

7 Stabilirea distanţei dintre punctele de alimentare a semănătorii Distanţa dintre punctele de alimentare a semănătorii se determină icircn funcţie de metoda de deplasare a agregatului la semănat ~n cazul semănatului icircn suveică lungimea postatei este determinată icircn funcţie de capacitatea cutiei de seminţe icircn aşa fel ca alimentarea semănătorii să se facă numai la unul din capetele postatei distanţa dintre punctele de alimentare se află după formula

icircn care

D ndash distanţa dintre punctele de alimentare (m)B ndash lăţimea de lucru a agregatului (m)T ndash numărul turelor (adică nr curselor dus-icircntors) pe care le face agregatul pacircnă la golirea coşului semănătorii

(1)D = 2362 = 144m

Icircn cazul cacircnd lungimea postatei nu este determinată icircn funcţie de capacitatea cutiei de seminţe este necesar ca icircn prealabil să cunoaştem turele pe care le face agregatul pacircnă la golirea coşului semănătorii Aceasta se determină icircmpărţind lungimea drumului pe care icircl face semănătoarea pacircnă la golirea cutiei sale pe lungimea cursei de lucru dus şi icircntors ~n acest scop se foloseşte următoarea formulă

icircn care

T ndash numărul turelorQ ndash capacitatea cutiei semănătorii

(kg)Y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii cutiei (080)A ndash norma de semănat (kgha)B ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)L ndash lungimea postatei (m)

T= (1000040007) (2503621556) = 1Icircn cazul semănării icircn bdquolaturildquo sau bdquope două jumătăţi ale postateildquo distanţa dintre

punctele de alimentare se calculează după formula = 136 = 36

(semnificaţiile literelor sunt aceleaşi ca la formulele (10) şi (11)

51

51

8 Stabilirea cantităţilor de seminţe ce se pun la punctele de alimentare Cantităţile de seminţe care se pun la primul punct de alimentare se calculează după formula

= 4001 = 400kgiar cantitatea care se pune la punctele următoare este

icircn care

C ndash cantitatea de seminţe necesară alimentării agregatului (kg)Q capacitatea coşului semănătorii (kg)y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii cutieia ndash nr semănătorilor icircn agregat

(14)C1 = 400071 = 280kg

9 Stabilirea necesarului zilnic de muncitori pentru semănat şi transportat seminţele Necesarul zilnic de muncitori pentru deservirea semănătorilor variază icircn raport cu numărul de agregate folosite zilnic şi al maşinilor ce compun agregatul

10 Necesarul de mijloace de transport se stabileşte icircn funcţie de cantităţile de seminţe necesare semănătorilor la o icircncărcare timpul de golire a semănătorilor capacitatea mijloacelor de transport distanţa de transport şi timpul necesar pentru un ciclu de transport

~n primul racircnd se determină timpul icircn care se consumă cantitatea de seminţe existentă icircn cutia semănătorii folosind relaţia

icircn care

q ndash capacitatea cutiei semănătorii (kg)085 ndash coeficientul de folosire a cutiei semănătoriiB ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)V ndash viteza de lucru a agregatului (moră)N ndash norma de sămacircnţă la ha (kg)

Tgol = (10000400085) (366000250) = 063h = 38min

Numărul de mijloace de transport necesare zilnic se determină pe baza relaţiei

icircn care

Nt ndash numărul mijloacelor de transportn ndash numărul semănătorilor ce lucreazăt ndash durata unui ciclu de transport (min)Cm ndash capacitatea mijlocului de transport (kg)

Nt = (540008530) (38400) = 33 = 311 Se determină necesarul de saci pentru transportul seminţelor cunoscacircnd că

pentru uşurarea manipulării se recomandă ca un sac să aibă 40 kg

Nr saci = (512250) 40 = 375 sacizi

52

52

Centralizarea datelor

Nr crt

Specificare UMAgregatul folosit

Tractor + (SUP-29)

Tractor + SUP-21

1 Productivitatea zilnică a agregatului haschimb 12

2 Necesarul zilnic de-tractoare nr 5-semănători nr 5

3Productivitatea zilnică a tuturor agregatelor

hazi 60

4Dimensiunile solei de semănat

-lungime m 1556-lăţime m 1947-suprafaţă ha 303

5Dimensiunea parcelelor de semănat

-lungime m 1556-lăţime m 154-suprafaţă 24

6Lungimea marcatorului

-dreapta m 11-stacircnga m 26

7Norma de icircnsămacircnţare

-la 20 icircnvacircrtituri kg 3-la hectar kg 250

8Distanţa dintre punctele de alimentare cu seminţe

m 144

9Cantitatea de seminţe ce se pune la punct de alimentare

-la primul punct

kg 400

-la punctele următoare

kg 280

10 Necesarul zilnic de muncitori

-pt servirea semănătorii

nr 5

-pt transportul seminţelor

nr 3

-total nr 8

11Lăţimea facircşiei de icircntoarcere a agregatului

m 135

12Necesarul zilnic de mijl de transport

-atelaje nr-tractor+remorcă nr 3-auto-camion nr

13Necesar saci pt transportul seminţelor

nr 375

53

53

36 Evaluarea producţiei

Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţieiacestora

Evaluarea se face icircn două etape1) icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele

caracteristice de dezvoltare a plantelor2) icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite

norme standardizate~n funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfel

1) Gracircu orz (orz - 1 iunie gracircu - 15 iunie) Gracircu Boemandash se stabileşte numărul punctelor de control icircn funcţie de mărimea şi

uniformitatea parcelelor(icircn cazul parcele de pacircnă la 100 ha - 5 puncte pe suprafeţe mai mari de 100 ha - 10 puncte)

Determinările se fac cu ajutorul ramei metrice (un cadru de 1 metru patrat)Metodologie de lucrundash se numără spicele din interiorul ramei metricendash se stabileşte numărul mediu de boabe icircn spicndash se calculează producţia medie la hectar astfel

Q kgha = (360353610000) (10001000) = 4536kgha

Q kgha - producţia medie kgha Nsp - număr mediu de spice la mp (medie pe toate punctele de control) 360Nb - număr mediu de boabe icircn spice 35MMB - greutatea a 1000 boabe (grame)3610000 mp = 1 ha1000 x 1000 = 1000 grame x 1000 boabe

Exemplu

2) Porumb (1 septembrie) DKC 3511ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 28 mp (4 racircnduri x 070 x 10 m

lungime 070 (m) - distanţa dintre racircnduri)ndash se numără ştiuleţii la fiecare punct de controlndash se calculează numărul de ştiuleţi la hectar

54

54

Nstha = (30010000)(510) = 60000

Nstha - număr de ştiuleţi la hanst - numărul de ştiuleţi număraţi la toate punctele de controld - suprafaţa unui punct de control (mp)i - numărul punctelor de control

ndash se determină apoi numărul de boabe pe ştiuletendash se calculează apoi producţia medie la hectar

Q kgha = (60000588337) (10001000) = 11889 kgha

Q kgha - producţia medieNst - număr ştiuleţi la hectar 60000Nb - număr mediu de boabe pe ştiulete 588MMB - greutatea a 1000 boabe (grame) 337

Exemplu

3) Floarea soarelui (15 august)ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 28 mp (4 racircnduri x 070 x 10)ndash se numără capitulele la fiecare punct de control şi se stabileşte numărul mediu

de capitule la ha după formula

Ncpha - număr total de capitule la hancp - număr de capitule numărate la toate punctele de controld - suprafaţa unui punct de controli - numărul punctelor de control

ndash se determină numărul mediu de seminţe pe capitul(Ns)ndash se calculează producţia medie la hectar astfel

55

55

Q kgha - producţia medieNcp - număr mediu de capitule la hectarNs - număr seminţe pe capitulMMB - greutatea a 1000 seminţe icircn grame

Exemplu

4) Sfecla de zahăr (1 septembrie)ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 10 mp (3 racircnduri x 045 m x 74 m

lungime)ndash la fiecare punct de control plantele se recoltează se decoletează (tăierea

frunzelor) se curăţă de pămacircnt şi se cacircntărescndash se determină producţia medie astfel

q - cantitatea de rădăcini recoltate din punctele de control (kg)d - suprafaţa unui punct de control (mp)i - numărul punctelor de control

ndash la producţia stabilită se adaugă sporul de producţie ce se va realiza de la data evaluării la data prevăzută a se recolta (18 grziplantă)

Exemplu

5) Fructe (1 septembrie) MĂRMetoda de evaluare diferă icircn funcţie de tipul de livadă clasică sau intensivă dar

icircn mare constă icircn următoarele etapendash se stabileşte numărul de pomi pentru examinare (2 - 5 ) 480ndash se determină numărul mediu de fructe pe pom şi greutatea acestora icircn kg 30kg

167 de fructe

56

56

ndash se icircnmulţeşte numărul mediu de fructe pe pom cu numărul de pomi existenţi la ha şi se obţine astfel producţia medie la ha 16032 kgha

6) Struguri (de masă - 15 iulie de vin - 1 septembrie)ndash evaluarea se face separat la viile nobile şi la viile de hibrizindash se stabileşte numărul de butuci pe rod la ha cu relaţia

Nbha - numărul de butuci pe rod la hadr - distanţa dintre racircnduri (m)db - distanţa icircntre butuci pe racircnd (m)Ng - număr mediu de goluri (butuci neproductiviinexistenţi) la ha icircn procente

ndash se evaluează producţia de struguri pe butuc număracircndu-se toţi strugurii de pe un număr de 1 - 2 din butucii existenţi pe lot (se recomandă să se efectueze numărătoarea strugurilor pe fiecare al 10-lea butuc din 15 icircn 15 racircnduri)

Producţia de struguri pe butuc se calculează astfel

Pmb - producţia medie pe butuc (grame)Gms - greutatea medie a strugurilor (grame)Ns - numărul de struguri total găsiţi la numărătoareNba - numărul butucilor analizaţi

ndash se calculează producţia medie de struguri la ha cu formula

Pmha - producţia medie de struguri la ha (kg)Nbha - numărul de butuci pe rod la haPmb - producţia medie pe butuc (grame)

Exemplu

57

57

CAPITOLUL IV DETERMINAREA PRAGULUI DE RENTABILITATE (A PUNCTULUI CRITIC) PE CULTURI

Punctul critic marchează acea dimensiune a producţiei medii la care icircncasările din

valorificarea producţiei sunt egale cu cheltuielile totale de producţie deci acel punct al

producţiei medii la care nu se obţine profit dar nu se icircnregistrează nici pierderi

Mărimea costului de producţie şi a ratei profitului se găsesc icircntr-o stracircnsă legătură

cu raportul dintre cheltuielile de exploatare şi cantitatea de produse realizate Prin analiza

costurilor şi cheltuielilor de exploatare icircntreprinzătorul poate calcula nivelul minim de

activitate cerut de menţinerea icircn stare de funcţionare a firmei Cunoscacircnd pragul de

rentabilitate se poate proiecta volumul de vacircnzări icircn vederea obţinerii profitului scontat

De asemenea creditorii şi investitorii solicită adesea efectuarea analizei punctului

critic pentru a ajuta icircn evaluarea cacircştigurilor potenţiale ale unei afaceri şi icircn consecinţă

aceasta trebuie introdusă icircn planul de afaceri

Punctul critic se poate determina icircn două moduri şi anume fără profit programat

sau cu profit programat

Calculul punctului critic fără profit programat este exprimat printr-o relaţie

simplă

y = yי

y = Pvx

yי = Cvx + CF

Pvx = Cvx + CF

x(Pv ndash Cv) = CF

icircn care

y ndash veniturile din valorificarea producţiei (mii lei)

yי - cheltuielile totale icircnregistrate (mii lei)

Pv ndash preţul de vacircnzare unitar

x ndash producţia medie sau volumul vacircnzărilor (unităţi fizice)

Cv ndash cheltuieli variabile unitare

58

58

CF ndash costuri fixe totale

De unde x marchează acea dimensiune a producţiei la care nu se icircnregistrează nici

profit nici pierderi

Determinarea cantitativă şi reprezentarea grafică a PC la cultura Porumb

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Incărcat transportat IC (PK) t 2881 180225 575

22 Descărcat IC (PK) t 2881 2444609 78

33 Incărcat transportat IC (N) t 10 2484545 793

44 Descărcat IC (N) t 1655 6371 02

55 Transportat apa prep sol mii l 30 599 019

66 Incărcat transportat săm t 66 599359 191

77 Recoltat porumb boabe t 530 2606662 832

88 Transportat porumb boabe t 225 1245 04

99

1010

TOTALTOTAL 9962236 31792

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch Variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologicacopy= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

59

59

Cheltuielile fixe

NrNr CrtCrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) copycopy (d)(d) (e)(e)

11 Adm Şi deservit IC (PK) ha 302 617645 2045

22 Arat 25 cm +grăpat ha 302 1140192 3775

33 Adm Şi deservit IC (N) ha 302 630389 2087

44 Erbicidat şi deservit ha 302 61155 2025

55 Discuit si preg Pat germ Ha 302 586536 1942

66 Semănat +deservit ha 302 472517 1565

77 Prăşit mecanic I ha 302 819024 2712

88 Prăit mecanic II ha 302 654182 2166

99

1010

TOTALTOTAL 5532035 18318

(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)

60

60

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura porumb - fără profit programat

Ch variabile Cv = 9962236 lei

Ch fixe totale CF = 5532035 lei

Ch fixeha CFha = 18318 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 11 leikg = 1100 leit

Producţia totală de PT= 313355 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 302 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 33961599 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 9962236 + 33961599 = 133583959 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 133583959 313355=

4263leit

Productia medie de porumb la punctul critic (X)

X= (CFha)(Pv-CVt) = 18318 ( 1100 ndash 4263 ) = 272 tha = 2720 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 272 tha 4263 leit = 115953 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx =18318 leiha+ 115953 leiha =299133 leiha

Nivelul producţiei de 2720 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la

cultura porumb icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de

2720 la preţul de 11 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie

Depăşirea acestui nivel al producţiei (2720 ha) duce la obţinerea unui profit iar

scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi

61

61

62

PROFI

T

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

2720 kg2720 kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

18318

leiha

299133

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura porumb ndash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

62

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura porumb - cu profit programat

Ch variabile Cv = 9962236 lei

Ch fixe totale CF = 5532035 lei

Ch fixeha CFha = 18318 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 11 leikg = 1100 leit

Producţia totală de PT= 313355 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 302 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 33961599 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)

Pr = 500000lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 9962236 + 33961599 = 133583959 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 133583959 313355=

4263leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha=PrS =500000302= 165562 leiha

Producţia medie de porumb la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 18318+165562) ( 1100 - 4263 )= 517 tha

= 5170 kgha

Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 517 tha 4263 leit = 220397 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 18318 leiha+ 220397leiha = 403577 leiha

63

63

64

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

5170 kg5170 kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

18318

leiha

403577

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura porumb ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

64

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura porumb

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 9962236 9962236

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 33961599 33961599

Ch variabile totale CVT lei 133583959 133583959

Ch variabile t CVt leit 4263 4263

Ch fixe totale CF lei 5532035 5532035

Ch fixe ha CFha leiha 18318 18318

Profit programat total Pr lei 500000

Profit programat ha Prha leiha 165562

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 2720

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 5170

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 115953 220397

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 299133 403577

Preţ de vacircnzare t Pv leit 1100 1100

Suprafaţa cultivată S ha 302 302

65

65

DETERMINAREA CANTITATIVĂ ȘI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA gracircu

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Incărcat transportat IC (PK) t 4605 260015 179

22 Descărcat IC (PK) t 4605 495645 341

33 Incărcat transportat săm t 666 601343 414

44 Incărcat transportat IC (N) t 10 97019 669

55 Descărcat IC (N) t 6454 24848 017

66 Transportat apa prep sol mii l 30 599 04

77 Recoltat grau t 530 2614762 1802

88 Transportat gracircu t 225 1245 09

99

1010

TOTALTOTAL 49504298 34115

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

66

66

Cheltuielile fixe

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Adm şi deservit IC (PK) ha 303 619685 2045

22 Arat 18 - 20 cm +grăpat ha 303 1025772 3385

33 Discuit si preg pat germ ha 303 588479 1942

44 Semănat +deservit ha 303 474081 1565

55 Adm şi deservit IC (N) ha 303 632476 2087

66 Adm şi deservit ha 303 613575 2025

77

88

99

1010

TOTALTOTAL 3954068 130497

(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)

67

67

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura gracircu - fără profit programat

Ch variabile Cv = 49504298 lei

Ch fixe totale CF = 3954068 lei

Ch fixeha CFha = 130497 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 09 leikg = 900 leit

Producţia totală de gracircu PT= 145107 t

Suprafata cultivată cu gracircu S = 303 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 14849866 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 49504298 + 14849866 = 64354164 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 64354164 145107 =

4435leit

Productia medie de gracircu la punctul critic (X)

X= (CFha)(Pv-CVt) = 130497 ( 900 - 4435 ) = 286 tha

= 2860 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 286 tha 4435 leit = 12684 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 130497 leiha+ 126841 leiha = 257338 leiha

Nivelul producţiei de 2860 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la

cultura de gracircu icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de

2860 la preţul de 09 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie

Depăşirea acestui nivel al producţiei (2860 ha) duce la obţinerea unui profit iar

scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi

68

68

69

PROFI

T

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

2860 kg2860 kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

130497

leiha

257338

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura gracircu ndash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

69

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura gracircu - cu profit programat

Ch variabile Cv = 49504298 lei

Ch fixe totale CF = 3954068 lei

Ch fixeha CFha = 130497 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 09 leikg = 900 leit

Producţia totală de gracircu PT= 145107 t

Suprafata cultivată cu gracircu S = 303 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 14849866 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)

Pr = 400000 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 49504298 + 14849866 = 64354164 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 64354164 145107 =

4435leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 400000 303 =

132013 leiha

Producţia medie de gracircu la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 130497 + 132013 ) ( 900 - 4435 )

= 575 tha = 5750 kgha

Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 575tha 4435 leit = 255012 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx =130497 leiha+ 255012leiha = 385509 leiha

70

70

71

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

5750 kg5750 kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

130497

leiha

3855

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura gracircu ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

71

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura gracircu

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 49504298 49504298

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 14849866 14849866

Ch variabile totale CVT lei 64354164 64354164

Ch variabile t CVt leit 4435 4435

Ch fixe totale CF lei 3954068 3954068

Ch fixe ha CFha leiha 130497 130497

Profit programat total Pr lei 400000

Profit programat ha Prha leiha 132013

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 2860

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 5750

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 12684 255012

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 257338 385509

Preţ de vacircnzare t Pv leit 900 900

Suprafaţa cultivată S ha 303 303

72

72

DETERMINAREA CANTITATIVĂ ȘI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA măr

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Incărcat transportat IC (PK) T 124 694 84

22 Descărcat IC (PK) T 124 145896 177

33 Adm şi deservit IC (PK) T 50 691 839

44 Administrat gunoi de grajd T 50 288 35

55 Săpat gropi pt plantat pomi Buc 048 281 34

66 Plantat + udat Buc 048 7488 909

77 Tăieri de forma coroanei Buc 25 25 03

88 Incărcat transportat IC (N) T 0855 1107 134

99 Adm şi deservit IC T 5 896 109

1010 Transportat apa prep sol T 3 4592 558

1111 Recoltat prune T 5 187 23

1212 Transportat prune T 8234 14327 174

TOTALTOTAL 1914066 2325

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

Cheltuielile fixe

73

73

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Arătură in livadă Ha 5 2057 4114

22 Discuit arătura Ha 5 913 1826

33 Prăşit printre racircnduri Ha 5 804 1608

44 Stropit cu insecto-fungicide Ha 5 1802 3604

55 Erbicidat şi deservit Ha 5 690 138

66

77

88

99

1010

TOTALTOTAL 6266 12532

(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)

74

74

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura măr - fără profit programat

Ch variabile Cv = 1914066 lei

Ch fixe totale CF = 6266 lei

Ch fixeha CFha = 12532 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 1 leikg =1000 leit

Producţia totală de mere PT= 8234 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 5 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 673021 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 1914066 + 673021 = 2587087 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 2587087 8234 = 3142 leit

Productia medie de mere la punctul critic (X)

X= (CFha)(Pv-CVt) = 12532 ( 1000 - 3142 ) = 19 tha

= 1900 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 19 tha 3142 leit = 59698 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx =12532 leiha+ 59698 leiha =185018 leiha

Nivelul producţiei de 1900 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la

cultura de măr icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de

1900 la preţul de 1 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie Depăşirea

acestui nivel al producţiei (1900 ha) duce la obţinerea unui profit iar scăderea

producţiei sub acest nivel determină pierderi

75

75

76

PROFI

T

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

1900 kg1900 kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

12532

leiha

185018

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura măr ndash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

76

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura măr - cu profit programat

Ch variabile Cv = 1914066 lei

Ch fixe totale CF = 6266 lei

Ch fixeha CFha = 12532 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 1 leikg =1000 leit

Producţia totală de mere PT= 8234 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 5 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 673021 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)

Pr = 100000 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 1914066 + 673021 = 2587087 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 2587087 8234 = 3142 leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 100000 5

= 20000 leiha

Producţia medie de mere la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 12532 + 20000 ) (1000 - 3142 )

= 31 tha = 31000 kgha

Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 31 tha 3142 leit = 97402 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx =12532 leiha+97402 leiha = 109934 leiha

77

77

78

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

31000 kg31000 kghaha

7500

5000

1000

2500

10000

15000

12500

12532

leiha

109934

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura măr ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

78

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura măr

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 1914066 1914066

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 673021 673021

Ch variabile totale CVT lei 2587087 2587087

Ch variabile t CVt leit 3142 3142

Ch fixe totale CF lei 6266 6266

Ch fixe ha CFha leiha 12532 12532

Profit programat total Pr lei 100000

Profit programat ha Prha leiha 20000

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 1900

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 31000

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 59698 97402

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 185018 109934

Preţ de vacircnzare t Pv leit 1000 1000

Suprafaţa cultivată S ha 5 5

79

79

CAPITOLUL VCAPITOLUL VCONCLUZII ŞI RECOMANDĂRICONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI

Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţiei acestora

Evaluarea se face icircn două etape- icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele caracteristice de dezvoltare a plantelor- icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite norme standardizate

Icircn funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfelPorumb 3133 toneGrau 1451 toneMăr 82 toneEfectuacircnd eficiența celor trei culturi icircn urma rezultatelor acestora am

observat că cultura cea mai favorabilă este porumbul urmată de cultura grăacircluiPe viitor cea mai bună cultură atat cantitativă cacirct și calitativă este cultura porumbului

80

80

  • A DATE GENERALE PRIVITOARE LA SOLICITANT
    • A1 Numele solicitantului
    • A2 Obiectul de activitate
    • A3 Forma juridica a solicitantului
    • A4 Structura capitalului social si evoluţia acestuia de la icircnfiinţare
    • A5 Administratorii societatii
    • A6 Informaţii referitoare la locul desfasurarii activitatii solicitantului
      • B DESCRIEREA ACTIVITATII CURENTE
        • B1 Istoricul activitatii
        • B2 Principalele mijloace fixe care compun patrimoniul actual al solicitantului
        • B3 Descrierea activitatilor curente (agricole si non-agricole) si a tehnologiilor aplicate
        • B4 Politica de aprovizionare Furnizori de materii prime
        • B5 Politica de desfacere Canale de distribuţie
          • C PREZENTAREA PROIECTULUI
            • C1 Obiectivele proiectului
            • TRACTOR SAME MODEL EXPLORER 3-100
            • C3 Managementul proiectului
            • C4 Lista de achizitii si sursele de achiziţii pentru activele ce fac obiectul proiectului materiile prime pentru punerea in functiune a proiectului
            • C5 Personal si instruire
            • C6 Graficul estimat al proiectului
            • C7 Impactul proiectului asupra dezvoltarii zonei si a mediului de afaceri
              • D PROIECŢII FINANCIARE SI INDICATORI FINANCIARI
                • D1 Bazele de productie
                • D2 Contul de profit si pierderi previzionat ( pe o perioada de 3 ani )
                • D3 Fluxul de numerar previzionat ( pe o perioada de 3 ani )
                • D4 Indicatorii financiari
                • Tabelul 1
                  • Tabelul 3
                    • Centralizarea datelor
Page 6: Duceac Ionut

Tabel A42NU ESTE CAZUL

Date de identificare ale acţionarilor

DATELE DE IDENTIFICARE ALE ACTIONARILOR PERSOANE FIZICE SISAU JURIDICE

NrCrt

Denumire acţionar

BICI (Persoane fizice)

Cod Unic de Inregistrare(Societati)

CNP(Persoane fizice) Adresa

Participarela capital

()

1DUCEAC IONUT 1902221182298 Secuieni

judNeamt60

2ZABALAN GABRIEL 1923083888299 Secuieni

judNeamt40

N

TOTAL 100

A5 Administratorii societatii Tabel A51

Administratorii societatii

NrCrt

Nume prenume

BICI PP SerieNrLocul si

data emiterii

CNPLocul si

data naşterii

Domiciliu Funcţia

1 DUCEAC IONUT

NT247123Neamt

040102

1902221182298Secuieni

JUD NEAMT

SecuieniJUD Neamt

AD-TOR

2

6

Tabel A52

NU ESTE CAZUL

Cenzorii societatii

NrCrt

Nume prenume

BICI PP SerieNrLocul si

data emiterii

CNPLocul si

data naşterii

Domiciliu Funcţia

1

DUCEAC IONUT

NT247123

Secuieni 040102

1902221182298Secuieni

JUD NEAMT

Secuieni JUD Neamt

AD-TOR

2ZABALAN GABRIEL

NT266199

Secuieni 060105

1923083888299Secuieni

JUD NEAMT

Secuieni JUD Neamt

Director sef

A6 Informaţii referitoare la locul desfasurarii activitatii solicitantului

Tabel A61Puncte de lucru

NrCrt

TipSediul social punct de lucru

sucursala filiala loc de vanzareActivitate Localizare Adresa

1

Secuieni JudNeamt

Producerea de-miere-polen-familii albine

Secuieni Jud NEAMT

Secuieni JudNeamt

2

B DESCRIEREA ACTIVITATII CURENTE

B1 Istoricul activitatii

Compania SC ALBINA SA este cea mai moderna ferma apicola din Secuieni produsele sale

concurand cu success pe piata locala

Ferma a luat fiinta in anul 2000 si pana in prezent a adus imbunatatiri semnificative din

punct de vedere tehnologic astfel produsele obtinute au o calitate superioara

7

Societatea este din punct de vedere tehnologic si organizatoric la nivelul performantelor

din Europalucru ce s-a realizat pe parcursul a 13 aniprin investititii masive de capital

SC ALBINA SA lupta sa furnizeze produse si servicii de inalta calitateastfel incat clientii

sa sa beneficieze de o valoare

B2 Principalele mijloace fixe care compun patrimoniul actual al solicitantului

NU ESTE CAZULTabel B21

Mijloace fixe cu exceptia terenurilor aflate in patrimoniul societatii in prezent

NrCrt

Denumire mijloc fixData achizitionarii PV NIR

Grupa de incadrare contabila

Valoare de intrare

Amortizarea cumulata la

data ultimului

bilant contabil

Valoarea rămasa la data

ultimului bilant

contabil

Buc

1 Centrifuga 4 R inox Mijloc Fix 12500 10000 2500 12 Tava de descapacit 1520 1000 520 13 Furculita de descapacit x 2 120 100 20 14 Cutit de descapacit x 2 Mijloc Fix 500 400 100 15 Strecuratoare miere 175 100 75 16 Colector de polen x 25 Mijloc Fix 7500 5000 2500 17 Hranitor x 25 1375 1000 375 18 Dalta apicola x 2 134 100 34 19 Afumator x 2 Mijloc Fix 520 250 270 110 Perie apicola x 2 90 50 40 111 Ladita de transport rame 60 40 20 112 Gratie de urdinis x 25 Mijloc Fix 750 500 250 113 Rama de ventilatie x 25 3700 3000 700 114 Scaun apicol 60 30 30 115 Suport pentru stup x 25 Mijloc Fix 1875 1000 875 1

Tabel B22

Nr

Crt

LO

CA

LIT

AT

EJ

UD

ET

SU

PR

AF

A

TO

TA

LA

(MP

)C

AT

EG

OR

IA

DE

FO

LO

SIR

E

IND

IVIZ

A

EX

CL

US

IVA

(M

P)

VA

LO

AR

EA

C

ON

TA

BIL

A

(LE

I)

SE

RIE

C

ER

TIF

ICA

T

NR

C

ER

TIF

ICA

T

DA

TA

E

MIT

ER

II

1 Secuienijud Neamt 4000 mp E 74500 154N 327 01011991N

TOTAL NA NA NA NA

8

B3 Descrierea activitatilor curente (agricole si non-agricole) si a tehnologiilor aplicate

Buget de venituri - cheltuieli și consumuri intermediare pentru produsul - Miere

Indicatori UM Cantitate

Pret VALOAREUM

ICONSUMURI (CHELTUIELI) MATERIALE (1+2+3+4+5+6) 3198100

1 Combustibil L 2000 59 11800002 Apa si canal msup3 100 24 240003 Energie electrica Kw 30000 053 15900004 Romtelecom min 1000 004 40005 Gaz msup3 550 12 66000

6Cheltuieli cu aprovizionarea ( 10din 1) lei 334100

IICONSUMURI(CHELTUIELI) CU FORTA DE MUNCA 173000

7Personalul permanent implicat icircn producție zo 10 30 30000

8Personal sezonier implicat icircn producție zo 2 20 4000

9 Personalul administrative persoane 1 50 500010 Fond retribuire zo 134000

III ALTE CONSUMURI(7+8+9+10) 8651133

11 Cheltuieli generale(3din I+II) Lei 101133

12 Dobacircnzi la credite Lei 500000

13 Asigurări (8 din valoare ) Lei 635000014 Amortismente Lei 1700000

ATOTAL CONSUMURI INTERMEDIARE (I+II+III) 12022233

B VALOAREA PRODUCTIEI 10000000 1400000000B1 Miere kg 10000000 14 1400000000

C VENIT IMPOZABIL(B-A) 1387977767

C1 (-)Impozite si taxe 500000 C2 (+)Subvenţii 30000000D PROFIT BRUT 1357477767

E IMPOZITUL PE VENIT 222076443F PROFIT NET 1165901324

G COST DE PRODUCTIE 042H Profit la kg 117

9

3 Cheltuieli cu energia electrica si combustibil

Indicatori kw kw Lei LeiValoare leibuc

Curs leuEuro =43791zi

unitate anunitate Kw anunitate

CONSUMURI CU ENERGIA bucunitate Zile an 36500

Consum energie 8219 300000005

3 1590000 1590000

Total (lei)an 1590000 Total (Euro) 363088 363088Revine pe kg miere (lei) 000

Revine pe kg miere (Euro) 000 bucunitate Zile an 36500

Consum energie mentinere ambient 189 10000005

3 53000 53000

Total (lei)moara 53000

Total (Euro) 12103 Revine pe kg miere (lei) 000

Revine pe kg miere (Euro) 000

kwunitate Zile an 36500

Consum energie iluminat 189 5000005

3 26500 26500Total (lei)moara 26500

Total (Euro) 6051

Revine pe produs (lei) 000

Revine pe produs (Euro) 000

Indicatori litri litri lei Lei

zi

unitate anunitate litru anunitate

10

CONSUMUL CU COMBUSTIBILUL litriunitate Zile an 36500

Aprovizionare materii prime 1370 50000060

0 3000000

Transport produse 219 8000040

0 320000

Alte operaţii tehnologice 110 4000048

0 192000

Total (lei)moara 620000 3512000

Total (Euro) - 141582 801991 Revine pe kg miere (lei) - 000 002

Revine pe kg miere (Euro) 000 000 000

TOTAL CONSUMUL ENERGIE+COMBUSTIBILUL Kw+Lunitate Zile an 36500

Total (lei)moara 5181500

Total (Euro) 1183234 Revine pe kg miere (lei) 00051815 Revine pe kg miere (Euro) 00011832 Revine pe um (lei) 00051815 Revine pe um (Euro) 00011832

5Alte cheltuieli materiale+apaIndicatori Leian

Cheltuieli cu apa 240

Cheltuieli diverse(obiecte de recuzitaobiecte sanitare etc) 1155

Total (lei) 1395Total (Euro) 3185586

Revine pe um (lei) 1395Revine pe um (Euro) 3185586

9Asigurari-cota parte 08 din valoarea productieiIndicatori Curs Valoare lei

4312 0

kg miere 10000000

11

Valoare producție 14000000Valoare asigurare lei 112000

Valoare asigurare Euro 2597403Revine pe um (lei) 1120Revine pe um (Euro) 2597403

10AmortismentIndicatori Curs Valoare lei

43791 0

Moara 1200 kgh Loporcaro MDTL-2 735000

Siloz 100000Cantar electronic 20000

IVECO Daily Furgon 215000Ford Cargo 3535D 500000Magazie de cereale 10000

Valoare utilaje 1580000Valoare amortizare din utilaje (2) lei 31600Valoare amortizare din utilaje (Euro) 72160946

Revine pe kg miere (leian) 0158

Revine pe kg miere (Euroan) 00360805Revine pe um (lei) 000158

Revine pe um (Euro) 00000158

NU ESTE CAZUL

ICHELTUIELI CU FORTA DE MINCA

Indicatori nr salariu Lei

12

salariati icircncadrare anunitate

CONSUMURI CU ENERGIA moara 0 Zile an

Contabil 1 1500 18000

Administrator 1 1700 20400

Șofer 2 1000 24000

Total fond salarii (lei)ferma 4200 62400

Total (Euro) 959101 142495

Revine pe UM (lei) 42 624Revine pe UM (Euro) 959101 142495

Ajutor şomaj( 5) 210 2520

C A S (2333) 97986 1175832Contribuţii ptfond sănătate(7) 671371 805645

Fond solidaritate (2) 84 1008

Total fond retribuire (lei)moaraan 1609196

Total fond retribuire (Euro)ferma an 367472Total fond retribuire (lei)um 1609196

Total fond retribuire (Euro)um 36747197

13

B4 Politica de aprovizionare Furnizori de materii prime

Tabel B4 1

PRINCIPALII FURNIZORI DE MATERII PRIME

FURNIZOR

Extern

AdresaCantitate

aprox(tone)Valoare

aprox (LEI) aprox din total

achizitii

Inter

n

1

Sc ZOO IMPEX Srl I

str Tineretului Nr 2-4 NEAMT 5000

3500000050

2

SC AGROMEC SA I

STR AGRICULTORILOR 30A NEAMT 2000

14000000

20

3

SCMIERE AZ SA

I

STRCOLINEI NR28 NEAMT 2000

14000000

20

4

SC SC Marsat SA I

Str Stefan cel Mare nr 270 Neamt 1000

700000010

TOTAL 10000 70000000 100

Tabel B4 3PRINCIPALII FURNIZORI DE SERVICII

FURNIZOR

Extern

AdresaCantitate

aproxValoare aprox

(LEI) aprox din total

achizitiiIntern

1SC CONEL SA

I 30000 15900 9191

2SC TERMOFICARE SA I 300

700405

3SC ROMGAZ SA

I 550660

382

4

SC ROMTELECOM SA

I 100040

023TOTAL 0 17300 10000

B5 Politica de desfacere Canale de distribuţie

Tabel B51Principalii clienţi ai societatii

Nr crt

Client Valoare

Pondere

Termen de plata

(Nume si adresa)

(lei)

14

1

DELTA COM SRL NEAMT

7000000 50 7 ZILE

str Aleea Ulmilor nr 21A Neamt

2Dorivi Prodcom SRL Baneasa Str Alexandru Zirra Nr 5 3500000 25 7 ZILE

3Eurolil SRL - Aleea Targului BlA 9 ScA15 Neamt 615200 3500000 25 7 ZILE

TOTAL 14000000 100 7 zile

Tabel B52Datele de identificare ale principalilor clienţi

Nr Crt Societate

Cod Unic de Inregistrare

Telefon

AdresaFax

1DELTA COM SRL 19845043

756987341 str Aleea Ulmilor nr 21A Neamt

2Dorivi Prodcom SRL 16534567

757453421 Baneasa Str Alexandru Zirra Nr 5

3 Eurolil SRL 1599114975519543

2 Aleea Targului BlA 9 ScA15 Neamt 615200

Produsele obținute ndash Miere albatarate si altele ndash sunt valorificate pe baza de

contract cu ALFA COM SRL ASCO Prodcom SRL FOOD AZ SRL care preia marea

parte a cantititatii de miere aceasta fiind folosita in domeniul panificatiei Distribuția se

efectueaza direct fara inermediari Livrarile se fac zilnic cu termene de plata la 7 zile

PARTEA A II - A - DESCRIEREA INVESTIȚIEI

C PREZENTAREA PROIECTULUI

C1 Obiectivele proiectuluiFerma de cultivare a

Folosirea metodelor biologice de control al buruienilor ndash micoerbicidele

15

Diversificaea și implementarea masurilor biologice icircn tehnologia de cultivare a graului de toamnaporumbului si marului

Producerea de cereale ecologice Integrarea producției prin achiziționarea unei COMBINE DEUTZ-FAHR

MODEL 6060 HTS si a unui TRACTOR SAME MODEL EXPLORER 3-100 pentru o mai buna valorificare a solului si pentru producerea unei mai mari cantitați de grau si porumb in localitatea Secuieni jud Neamt

Achizitionarea unui Cultivator Maschio MG 300 Stabwalze 500 Valorificare producției secundare

Suprafata destinata pentru cele trei culturi avute in vedere va fi urmatoarea Mar 5 ha Grau 303 ha Porumb 302 ha

Bugetele de venituri si cheltuieli agrozootehnice

Buget de venituri - cheltuieli și consumuri intermediare pentru produsul ndash Miere

Indicatori UMCantitat

e

Pret VALOAR

EUM

ICONSUMURI (CHELTUIELI) MATERIALE (1+2+3+4+5+6) 3198100

1 Combustibil L 2000 59 11800002 Apa si canal msup3 100 24 24000

3 Energie electrica Kw 30000 053 15900004 Romtelecom min 1000 004 40005 Gaz msup3 550 12 66000

6Cheltuieli cu aprovizionarea ( 10din 1) lei 334100

IICONSUMURI(CHELTUIELI) CU FORTA DE MUNCA 173000

7Personalul permanent implicat icircn producție zo 10 30 30000

8Personal sezonier implicat icircn producție zo 2 20 4000

9 Personalul administrativepersoan

e 1 50 500010 Fond retribuire zo 134000

IIIALTE CONSUMURI(7+8+9+10) 8651133

11Cheltuieli generale(3din I+II) Lei 101133

12 Dobacircnzi la credite Lei 500000

13 Asigurări (8 din valoare ) Lei 635000014 Amortismente Lei 1700000

16

ATOTAL CONSUMURI INTERMEDIARE (I+II+III) 12022233

B VALOAREA PRODUCTIEI 1000000

0 1400000000

B1 Miere kg1000000

0 14 1400000000

C VENIT IMPOZABIL(B-A) 1387977767 C1 (-)Impozite si taxe 500000 C2 (+)Subvenţii 30000000D PROFIT BRUT 1357477767

E IMPOZITUL PE VENIT 222076443F PROFIT NET 1165901324

G COST DE PRODUCTIE 042H Profit la kg 117

Caracteristicile principale ale utilajelor sau constructiilor intentionate a se achiziționa prin proiect

COMBINA DEUTZ-FAHR MODEL 6060 HTS

17

CARACTERISTICI GENERALE

Elevator de alimentare Inversor electric pentru elevator si heder 2 cilindrii hidraulici de ridicare Batator Latime 1270 mm Oslash 600 mm 8 sine de batere variator electric pentru variatia vitezei de la 420 la 1250 rotmin Turbo separator diametru 590 mm Suprafata de separare 081 mp Ajustare electrica in 5 pozitii de la 25 la 65 mm Viteza 775 sau 410 rotmin Contrabatator 15 sine 14 mm distanta suprafata 095msup2 aparator pietre rabatabil reglare electrica independenta frontala si posterioara Scuturatori 5 caisori suprafata totala 730 msup2 Sistemul de curatire curatire proprie prin contra-actiune a sitelor Recuperare independenta pe ambele laturi ale masinii Buncar Capacitate 7500 litrii cu suprafata de acoperire Viteza de descarcare 90lsec Tub de descarcare cu deschidere hidraulica fereastra de inspectie in spatele scaunului operatorului Motor Deutz TCD 2012 L06 4V 6 cilindrii 4 valve Commom Rail diesel 183 kw250 CP Racire cu lichid Rezervor combustibil 555l Transmisia Complet hidrostatica cutie de viteze cu 4 trepte Frane Discuri de frana asistate hidrostatic si frana de parcare independenta Pneuri 62075R30 fata si 40570R20 spateLatime de suport 3047 mm Cabina Tip Commander IV cu vedere panoramica si geamuri usor colorate coloana volan reglabila sistem de aer conditionat si incalzire scaun PNEUMATIC sofer si scaun pasager radio si set pre-cd (4 difuzoare si antena) oglinda dreapta cu control electric Control softwear in limba Baneasaa Sistem de iluminat Conform regulamentului de trafic 6 lumini de lucru 1 lumina pentru tubul de descarcare 2 girofaruri 2 lumini posterioare Echipament atasare posterioara rapida pentru carucior heder extinctor manual de operare in limba Baneasaa

18

TRACTOR SAME MODEL EXPLORER 3-100

CARACTERISTICI GENERALE

Motor DEUTZ EURO III cu 4 cilindri turboalimentat cu capacitate de 4038 cm3 Putere max (2000 25 CE) 109 CP80 kW Motor răcit cu lichid ulei Radiator ulei motor transmisie Oprire motor cu cheia de contact Motor compatibil cu Biodiesel pacircnă la 100 Capacitate rezervor combustibil 160 l Ambreiaj hidrostatic Ambreiaj multi-disc PTO comandat hidraulic cu discuri imersate icircn ulei Blocare electrohidraulică a diferenţialului faţă şi spate Direcţie hidrostatică cu pompă independentă şi cilindru de direcţie cu dublu sens Coloana volanului rabatabilă şi reglabilă Unghi de viraj 55deg Manete laterale comandă cutie de viteze Toba de eșapament cu evacuare pe cabină cutie de viteze cu 5 rapoarte 15F + 15R cacircrlig frontal cacircrlig de prindere categoria C posterior PTO spate 540 ndash 1000 RPM baterie 12V-100h-650A manual de utilizare şi icircntreţinere icircn limba Baneasaă

ECHIPAMENTE STANDARDIZATE

Cutie de viteze 40kmh Sistem hidraulic cu pompă de 56 lmin Roti 42070R 24 faţă 48070R 34 spate Reglaj electronic motor

19

Extensie aripi spate Cilindrii suplimentari Filtru aer 8rdquo cu ejector de praf Distribuitori hidraulici auxiliari cu 4 prize rapide Stabilizatori telescopici Fracircnă hidrostatică integral independentă pe toate cele 4 roţi cu discuri de fracircnare icircn baie de ulei cu dispozitiv de excludere a franelor anterioare Scaun textil CABINĂ ORIGINALĂ TESTATĂ FONIC icircncălzire şi ventilare parbriz mobil locaş radio 2 lumini de lucru faţă şi 2 lumini de lucru spate ieşire spate pentru cabluri lumini interioare Faruri anterioare pentru condus pe dreapta Aer condiționat Girofar Suport pentru contragreutăți + 8 contragreutăți față (320 kg)

Cultivator Maschio MG 300 Stabwalze 500

20

Model Latime de lucru(cm) Putere necesara(CP) Masa(kg)MG 175 175 2535 320

Dotari- cutie de viteze din fonta- reductor de viteza de 540 rotmin(rotmin rotor 260)- rolele sunt plasate intr-un fel de cusca- cat I (3 puncte de prindere)

C3 Managementul proiectului (Responsabilul legal)

1 NumeDUCEAC Prenume IONUT Funcţia ADMINISTRATOR Studiile si experienţa (relevante pentru proiect)

C V Responsabilul legal

Icircntreprinderea Funcţia avuta Perioada

SC ALBINA SA SEF BIROU 2008-2013

STUDENT In prezent

C4 Lista de achizitii si sursele de achiziţii pentru activele ce fac obiectul proiectului materiile prime pentru punerea in functiune a proiectului

Tabel C41 ndash Lista de achizitii active

Furnizor Date furnizor Produs

21

Nr Crt

Valoare estimata

(EUR)

din total valoare eligibila

a proiectului

(daca este cunoscut la momentul

depunerii cererii de finantare)

1 DEUTZ-FAHR

Specializat in producția de utilaje pentru

agricultura

COMBINA MODEL 6060

HTS 125000 7483

2 SAME

Specializat in producția de utilaje pentru

agricultura

TRACTOR MODEL

EXPLORER 3-100 40000 2394

3 GEO

Specializat in producția de utilaje pentru

agriculturaCultivator MG

175 2031 123

TOTAL167031 100

Lista de achizitii materii prime

Nr Crt

Furnizor

Date furnizor Produs

Valoare estimata

(EUR)

din total

necesar de

materii prime

(daca este cunoscut la momentul depunerii cererii de finantare)

1 SC GA PRO CO CHEMICALS SA

Are in patrimoniu fabrica de

icircngrasăminte Icircngrășaminte 1255000 5375

2 PETROM

Specializat in comercializarea combustibililor Combustibil 500000 2141

3 KWS SEMINTE SRL

Specializat in obținerea

semințelor de soiagrauporumb

etc

Semințe de grauporumbsoia etc 580000 2302

TOTAL 2335000 100

C5 Personal si instruireNU ESTE CAZUL

Tabel C51Grafic angajare personal

Nr Crt Specialitate

Număr2002 2003 2004 2005 2006 2007

TOTAL 0 0 0 0 0 0

Necesar personal

22

- 1 contabil- 3 mecanizatori- 4 muncitori sezonieri

C6 Graficul estimat al proiectului

Proiectul va fi realizabil in 12 luni de la aprobarea finantarii

Lunile I ndashIV vor face demersuri pentru un imprumut bancar și se va acorda

icircmprumutul ( 300000 E)

Lunile V ndash VIII - se va achiziționarea utilajul propriu-zis

(combinatractorulcultivatorulsemanatoarea) se vor semna contractele cu furnizorii și

se vor livra utilajele

Lunile IX ndashXII ndash testarea utilajelor si inceperea activitatii

Diagrama Gantt

Denumire activitate

IAN

FEB

MARTIE

APRILIE

MAI

IUNIE

IULIE

AUGUST

SEPT

OCT

NOI

DEC

Contractarea unui imprumut bancar pe tremen lung X X Studierea ofertelor furnizorilor de utilaje X X Contractarea furnizorilor de utilaje

X X X Livrarea utilajelor X X X X Testarea utilajelor X X X

C7 Impactul proiectului asupra dezvoltarii zonei si a mediului de afaceri

In urma contractarii imprumutului bancar si achizitionarii de utilaje

performante se va incerca practicarea unei agriculturi rationale si de durata cu recolte

23

bogate si sanatoase de secara mazare si cartof care din punct de vedere ecologic sa

corespunda normelor UE in localitatea Secuieni JudNeamt

Acest fapt va determina totodata si creșterea veniturilor la bugetul

Primariei Secuieni JudNeamt datorita taxelor și impozitelor care se plătesc și

desemeni la bugetul statului se vor plăti impozite și taxe care icircn final vor fi icircn

beneficiul cetățenilor In practicarea agriculturiiintr-un mod intensiv se va avea in

vedere respectarea normelor de mediuPentru toate categoriile de materii prime

(combustibil piese de schimb icircngrășaminte etc) se vor icircncheia contracte icircn așa fel

icircncat să fie asigurat mersul normal al activității agricole Deasemeni si producția finita

(secaramazarecartof) care se va realiza va fi livrata in icircntregime pe baza de

contracte icircncheate

D PROIECŢII FINANCIARE SI INDICATORI FINANCIARI

D1 Bazele de productie

Cu proiect

A6 Denumire utilaj (noi) Costuri Amortizare Intretinere 2Combina DEUTZ-FAHR model 6060 HTS 125000 000 2500

TRACTOR SAME MODEL EXPLORER 3-100 40000 000 800

Cultivator Maschio MG 300 Stabwalze 500 2031 000 4062

167031 000 334062

D2 Contul de profit si pierderi previzionat ( pe o perioada de 3 ani )

Proiectia contului de profit si pierdere activitate cu proiect

Nr Crt Categoria AN 1 AN 2 AN 3

Venituri din exploatare 1 Venituri din vanzarea marfurilor Mii Lei

24

Euro 2 Productia vanduta Mii Lei 47000000

0485000000 500000000

Euro 107327990

110753351 114178713

3 Variatia stocurilor Mii Lei

Euro

4 Alte venituri Mii Lei Euro 5 Venituri din exploatare ndash total Mii Lei 47000000

0485000000 500000000

Euro 107327990

110753351 114178713

Cheltuieli pentru exploatare 6 Cheltuieli materiale ndash total Mii Lei

94000000 97000000 100000000

Euro 21465598 22150670 22835743

7 Cheltuieli cu lucrari si servicii executate de terti Lei

437330 450050 500040

Euro 99868 102772 1141888 Cheltuieli cu impozite taxe si varsaminte

asimilateMii Lei

250000 300000 350000 Euro 57085 68507 79925

9 Cheltuieli cu personalul ndash total Mii Lei 347330 360050 370560 Euro 79315 82220 84620

10 Alte cheltuieli de exploatare Mii Lei

Euro

11 Cheltuieli cu amortizarile si provizioanele Mii Lei 2510000 2750000 3000000

Euro 573177 627983 68507212 Cheltuieli pentru exploatare - total Mii Lei

97544660 100860100 104220600 Euro 22275047 23032153 23799548

13 Rezultatul din exploatare Mii Lei 372455340 384139900 395779400

Euro 85052942 87721198 90379165Venituri financiare ndash total

14 Venituri financiare ndash total Mii Lei Euro

Cheltuieli financiare din care

15 Cheltuieli privind dobazile Euro

16 Altele Mii Lei

Euro

17 Cheltuieli financiare - total Mii Lei Euro

18 Rezultatul financiar al exercitiului Mii Lei

25

Euro

19 Rezultatul brut al exercitiului Mii Lei

Euro

20 Impozit pe profit Mii Lei

Euro

21 Profit net Mii Lei

Euro

D3 Fluxul de numerar previzionat ( pe o perioada de 3 ani )

Flux de numerar - previziuni Anul 1 Anul 2 Anul 3OPERATIUNEAPERIOADA

MII LEI I ACTIVITATEA DE INVESTITII SI FINANTARE 0 0 0A Total intrari de lichiditati din (A1+A2+A3)

A1 Aport la capitalul social si contul intreprinzatoruluiA2 Vanzari de active inclusiv TVA 0 0 0A3 Credite pe termen lung din care (A31 + A32) A31 Imprumut BancaA 32 Grant SAPARD 0 0 0

B Total iesiri de lichiditati prin (B1+B2+B3)B1 Achizitii de active fixe corporale inclusiv TVAB2 Achizitii de active fixe necorporale inclusiv TVAB3 Cresterea investitiilor in curs 0 0 0

C ExcedentDeficit de lichiditati (A-B) 0 0 0D1 Rambursari de Credite pe termen mediu si lung din care (D11+ D12) D11 Rate la imprumutul Banca D12 Rate la alte Credite pe termen mediu si lung 0 0 0D2 Plati de dobanzi la Credite pe termen mediu si lung din care (D21+D22) D21 La imprumutul Banca D22 La alte Credite pe termen mediu si lung 0 0 0

E Flux de lichiditati din activitatea de investitii si finantare (C-D1-D2)II ACTIVITATEA DE EXPLOATARE SI ALTE ACTIVITATI 130727

51472387 1624350

F Incasari din activitatea de exploatare inclusiv TVA ( F1)130727

51472387 1624350

F1 Vanzari varianta cu proiectG Incasari din activitatea financiaraH Credite pe termen scurt 130727

51472387 1624350

K Plati pentru activitatea de exploatare inclusiv TVA (dupa caz) din care 0 0 0

1 Cheltuieli privind marfurile

2 Cheltuieli cu materiileprime 679603 747737 807415

26

3 Cheltuieli cu materialele consumabile 43637 48000 51842

4 Cheltuieli cu energia si apa 12988 14512 15672

5 Altecheltuieli materiale 10204 10323 11144

6 Cheltuieli cu serviciile executate de terti 55609 61160 66051

7 Cheltuieli cu impozite taxe si varsaminte asimilate 12500 13740 148408 Cheltuieli cu personalul angajat 0 0 09 Cheltuieli cu asigurarile si protectia sociala 0 0 0

10 Alte cheltuieli exploatare 0 0 011 Cheltuieli cu amortizarea si provizioanele

26064 26064 260642222222111111

L Flux brut exclusiv plati pentru impozit pe profit si TVA468670 550851 631321

M Plati pentru impozite si taxe (M1 + M2)186568 219297 251573

M1 TVA de platit 68667 104661 119950

M2 Impozit pe profit 97901 114636 131623N1 Rambursari de credite pe termen scurtN2 Plati de dobanzi la credite pe termen scurtO1 DividendeP

Total plati exclusiv cele aferente exploatarii (M+N1+N2+O1)P Total plati exclusiv cele aferente exploatarii (M + N1 + N2 + O1) 186568 219297 251573Q Flux de numerar din activitatea curenta (L-P) 280102 331554 379748II FLUX DE LICHIDITATI (CASH FLOW)R Flux de lichiditati net al perioadei (Q+E) 280102 331554 379748

S Disponibil de numerar al lunii precedenteDisponibil de numerar curent (S+R) 130597 410609 742253

T 410609 742253 1122001

D4 Indicatorii financiari

Valoarea investitiei (Vi) = valoarea totala a proiectului (exprimata in lei) ndash 12900000000 lei

LEI___________________________________________________________________________Specificare AN 1 AN 2 AN 3______________________________________________________________________Veniturile din exploatare (Ve)

27

470000000 485000000 500000000

___________________________________________________________________________Cheltuieli de exploatare (Ce)

97544660 100860100 104220600

___________________________________________________________________________

Rezultatul din exploatare (Re) = Se calculeaza Re = Ve ndash Ce - minim 10 din Ve

372455340 384139900 395779400

Profitul net (Pn) = rezultatul final al exercitiului financiar (anual) din care s-a scazut impozitul pe profit

312862486 322677516 332454696

Durata de recuperare a investitiei (Dr) = indicator ce exprima durata de recuperare a investitiei (exprimat in ani)

Se calculeaza Dr= ViPn mediu sau Dr=(Vi - 5 x Pn)Pn

unde Pn mediu = profit net mediu pe orizontul de prognoza Dr ndash ESTE 145 ANI

Rentabilitatea capitalului investit (Rc) = PnVi x 100 () Pn-profit net pentru fiecare an al perioadei previzionate

145 150 154___________________________________________________________________________

Cheltuieli financiare (Cf) = NU ESTE CAZUL___________________________________________________________________________

28

Gradul de acoperire a cheltuielilor financiare (Ga) = NU ESTE CAZUL

___________________________________________________________________________Flux de numerar net la sfarsitul perioadei (FNN) = Total intrari-Total iesiri FNNgt=0 (pentru fiecare an de prognoza)

280102 331554 379748 425733466695

Valoare actualizata neta (VAN) =aringFNi(1+r)I +FN5r VANgt0 r=rata de actualizare=8

CAPITOLUL IICAPITOLUL IISTRUCTURA FONDULUI FUNCIAR ŞI IcircNTOCMIREASTRUCTURA FONDULUI FUNCIAR ŞI IcircNTOCMIREA

ASOLAMENTULUIASOLAMENTULUI

21 Mărimea şi structura categoriilor de folosinţă a terenului

Tabelul 1Mărimea şi structura categoriilor de folosinţă a terenului

Specificare Ha din total din agricol

Suprafaţa totală 620 1000 -

Teren agricol 618 9968 1000

Teren arabil

- din care irigat

610 9839 987

300 4839 4854

Păşuni naturale 2 032 032

29

Facircneţe naturale 1 016 016

Livezi 5 08 08

Vii

Teren neproductiv 2 032 X

Condiţii naturaleDescrierea zonei icircn care este amplasată exploataţia cu cel puţin următoarele elemente

a) Temperatura medie anuală 940Cb) Precipitaţii medii anuale 534 mmmpc) Tipul de sol predominant textura panta

- tipul de sol cernoziom cambic- textura grosieră- panta 7 - 150C

Favorabilitatea terenului pentru diferitele culturi

Se va face o scurtă prezentare a caracteristicilor principalelor tipuri de sol cu favorabilitatea culturilor

CernoziomurileAu proprietăti fizice hidrofizice chimice termice şi de aeraţie foarte bune Cu toate că

sunt foarte bine aprovizionate cu azot fosfor şi potasiu pe aceste soluri pentru menţinerea fertilităţii şi obţinerea de producţii mari şi constant se recomandă aplicarea de icircngrăşăminte chimice şi organice Cernoziomurile sunt indicate pentru toate folosinţele şi culturile agricole

AluvisolurilePrezinta o fertilitate relativ bună fertilitatea depinzacircnd de gradul de solificare Pe

aluvisoluri pot fi cultivate o serie largă de plante specifice condiţiilor din ţara noastră porumb floarea soarelui cartof gracircu legume viţă de vie pomi

Soluri bruneDatorită proprietăţilor fizice (textură mijlocie structură granular medie permeabilitate

pentru apă şi aer rezistenţă scăzută la lucrările mecanice) sunt favorabile creşterii şi dezvoltării plantelor Pentru producţii mari se recomandă administrarea de icircngrăşăminte chimice organice şi verzi Sunt folosite pentru culturile gracircu porumb legume pomi migdal

22 Alegerea culturilor (criteriile avute icircn vedere culturile alese)

30

Criteriile avute icircn vedere (economice tradiţie asigurarea materiilor prime pentru investiţia de la planul de afaceri etc)

Cultura m ărului Importanta culturii marului se datoreaza valorii alimentare si gustative terapeutice si

profilactice a fructelor insusirilor lor tehnologice specifice particularitatilor agrobiologice ale pomilor si valorilor economice mari

Merele constituie unul dintre componentele de baza in alimentatia moderna a omuluiMărul creşte şi se dezvoltă bine icircn toate zonele Moldovei deoarece sunt condiţii

pedoclimaterice favorabile pentru cultivarea acestei specii pomicole Importanţa acestei specii pomicole ca cultură este determinată de valoarea alimentară calităţi gustative icircnalte icircnsuşirile terapeutice şi profilactice pentru sănătatea omului particularităţilor tehnologice specifice particularităţilor agrobiologice ale pomilor şi de valoarea economică mare de producţie Cultivarea merelor este o afacere profitabilă care are următoarele avantaje

- Plantaţia de măr poate fi exploatată 20-30 de ani iar investiţia se recuperează icircn 2-3 ani- Cererea crescacircndă pe piaţa locală şi externă la produsele agricole de valoare icircnaltă- Preţ avantajos la comercializarea merelor icircn stare proaspătă- Creşterea pe piaţa internaţională a cererii pentru producţia conservată (sucul concentrat)

Ele reprezinta aproape singurul aliment gata pregatit in natura care poate fi consumat fara alte adaosuri fie in stare proaspata fie consumate ca sucuri compot dulceata cidru marmelada etc Datorita insusirilor tehnologice merele constituie o materie prima cu pondere mare in industria alimentara

Astfel din punct de vedere chimic merele contin in medie 845 apa 141 zaharuri 02 substante pectice 06 substante grase 90 UI vitamina A 002 mg vitamina B2 01mg vitamina B1 7mg vitamina C 7 mg calciu 10 mg potasiu cat si cantitati reduse de aluminiu mangan sulf cobalt si altele

Principalii consumatori de mere sunt pieţele agricole locale antreprenori care exportă fructele fabricile de conserve depozite angro şi magazine procesatorii de fructe uscate Cele mai bune preţuri pot fi obţinute icircn cazul comercializării merelor icircn stare proaspătă pentru consum curent iar cele mai mici preţuri sunt icircnregistrate la mere comercializate icircntreprinderilor de procesare

Importanta marului rezida in particularitatile lui biologice Existenta unui numar mare de soiuri cu coacere esalonata in diverse epoci si capacitatea de pastrare in stare proaspata timp indelungat a soiurilor de iarna asigura consumul de fructe proaspete aproape in tot cursul anului circa 10 luni din 12 ale unui an Avand o mare capacitate de pastrare si o buna rezistenta la manipulare fructele pot fi transportate cu usurinta la distante mari

Cultura porumbului

Porumbul ocupa locul 3 ca importanta in lume Aceasta pozitie se justifica printro serie de particularitati

-prezinta o mare capacitate de productie cu cca 50 decat celelalte cereale-are o mare plasticitate ecologica-este o planta prasitoare fiind o foarte buna premergatoare pentru majoritatea plantelor de

cultura-suporta bine monocultura-are un coeficient multiplicat de 150-400ori-semanande-se primavara mai tarziu permite esalonarea mai buna lucrarilor agricole-cultura este mecanizata

31

-recoltarea se face fara pericol de scuturare

Porumbul este utilizat icircn alimentaţia omului icircn furajarea animalelor şi ca materie primă pentru diferite industrii

Icircn alimentaţia omului porumbul se utilizează sub formă de mălai (făină) din care se prepară mămăliga sau diferite peparate de patiserie fulgi de porumb porumb zaharat conservat sub formă de boabe sau ştiuleţi pentru salate şi garnituri porumb fiert sau copt popcorn (porumb pentru floricele) Din germenii de porumb rezultaţi icircn urma măcinării boabelor prin presare se obţine un ulei alimentar de foarte bună calitate apreciat icircn alimentaţia dietetică

Icircn furajarea animalelor boabele de porumb constituie furajul concentrat de bază pentru toate speciile de animale Valoarea nutritivă a porumbului este de 117 - 130 unităţi nutritive la 1 kg boabe

Planta icircntreagă recoltată şi tocată icircn faza de maturitate icircn lapte-ceară se utilizează pentru obţinerea de siloz care este utilizat pe scară largă icircn hrana vacilor de lapte De asemenea planta icircntreagă se poate utiliza ca masă verde

Tulpinile de porumb (cocenii) rezultate după recoltarea boabelor se pot utiliza ca furaj Ciocălăii măcinaţi pot fi utilizaţi icircn hrana rumegătoarelor Boabele de porumb se utilizează ca materie primă pentru obţinerea de amidon glucoză

dextrină izoglucoză (icircndulcitor lichid) whisky etc Boabele de porumb se utilizează pe scară largă pentru obţinerea de biocombustibil (etanol) după cum planta icircntreagă verde se poate utiliza pentru obţinerea de biocombustibil (metanol etanol)

Tulpinile de porumb se pot utiliza icircn industria celulozei şi la fabricarea panourilor aglomerate

Din ciocălăi se poate obţine furfurol sau pot fi folosiţi drept combustibil De asemenea icircn gospodăriile tradiţionale tulpinile de porumb se utilizează drept combustibil

Pănuşile se utilizează pentru diferite icircmpletituri tradiţionale Mătasea porumbului (stigmatele florilor femele) poate fi utilizată icircn scop medicinal iar

polenul de porumb este colectat cu uşurinţă de către albinele melifere (plantă poleniferă)

Cultura gracircului

Gracircul este una dintre cele mai importante cereale si planta care ocupa pe glob cele mai mari suprafete Boabele de grau au continut ridicat in hidrati de carbon si substante proteice Miere de grau este materie prima pentru paine si produse de panificatie aliment de baza pentru 35-40 din populatia globuluiGraul se mai utilizeaza si in prelucrari industriale (alcool amidon dextrina glucoza) si furaj in hrana animalelorTaratele sunt un nutret concentrat bogat in proteine hidrati de carbon si substante minerale Paiele se utilizeaza in industria celulozei si in hrana animale

Gracircul este cea mai importantă plantă cultivată din care se obţine icircn principal pacircine aliment de bază pentru cca 40 din populaţia globului Prin măcinare din boabele de gracircu se obţine făina care este utilizată pentru prepararea de diferite produse de panificaţie şi patiserie

32

fabricarea de paste făinoase etc Boabele de gracircu intră icircn alcătuirea amestecurilor de cereale prentru micul dejun

Boabele de gracircu se utilizează icircn hrana animalelor ca atare sau măcinate De asemenea icircn furajarea animalelor se utilizează şi tăracircţa rezultată ca subprodus icircn urma procesului de măcinare aceasta fiind bogată icircn proteine lipide şi săruri minerale

Boabele de gracircu servesc ca materie primă icircn diferite industrii pentru obţinerea de amidon gluten spirt băuturi spirtoase (vodcă wisky) bere biocarburburant (bioethanol)

Paiele au utilizări multiple precum materie primă icircn industria celulozei şi hacircrtiei aşternut pentru animale furaj grosier icircngrăşămacircnt organic prin icircncorporare icircn sol după recoltare sau prin compostare producerea de energie termină prin arderea icircn arzătoare cu recuperare de căldură

Germenii de gracircu rezultaţi icircn urma procesului de măcinare sunt utilizaţi icircn hrana omului ca produse energizante (germeni consumaţi cu lapte sau miere de albine) ca adaus icircn diferite produse de panificaţie sau pentru obţinerea de ulei foarte apreciat icircn industria cosmetică

Aluatul conservat prin refrigerare şi aluatul modelat (de exemplu blaturi pentru pizza) icircncepe să fie din ce icircn ce mai apreciat pe piaţă

Gracircul romacircnesc este un gracircu de foarte bună calitate pentru panificaţie care poate fi valorificat atacirct pentru consumul intern cacirct şi la export pentru consum european şi icircn afara Europei

Gracircul ecologic este unul dintre produsele ecologice cele mai bine cotate şi cerute pe piaţa mondială

Cultura gracircului oferă următoarele avantaje - boabele au un conţinut ridicat icircn glucide şi proteine corespunzător cerinţelor organismului uman - boabele au o bună conservabilitate pe perioade mari de timp - boabele se transportă cu uşurinţă pe distanţe mari - boabele de gracircu au diferite alternative de valorificare - boabele de gracircu reprezintă o importantă sursă de schimburi comerciale pe piaţa mondială - gracircul se poate cultiva icircn diferite condiţii pedoclimatice asiguracircnd producţii satisfăcătoare peste tot unde se cultivă - tehnologia de cultivare este complet mecanizată şi bine pusă la punct fără probleme deosebite - gracircul este o foarte bună premergătoare pentru majoritatea plantelor de cultură - după soiurile timpurii de gracircu pot fi semănate culturi succesive mai ales dacă sunt condiţii de irigare

Alegerea soiurilor şi hibrizilor (criteriile avute icircn vedere soiurile şi hibrizi aleşi pentru fiecare cultură)

-criteriile avute icircn vedere ndashproducţie rezistenţe specifice conţinut de principii nutritive etc

-soiurile şi hibrizi aleşi pentru fiecare cultură + prezentarea listei cu soiuri pentru 2012 la culturile alese şi descrierea soiului respectiv

MĂRUL - SOIURI

33

Icircn funcţie de epoca de coacere a fructelor merele se icircmpart icircn (a) soiuri de varăMelba Red melba Şafran de vară Papirovka Mantet Quinte Akane Plat August (b) soiuri de toamnă Prima Slava Peremojţiam James Grive Red Calvil de Zăpadă Spartan Focuşor Codrene Coredana Reglndis etc (c) soiuri de iarnă Idared Speranţa Banana de iarnăWellspur Goldspur Golden Delicious Jonathan Jonared Yellowspur Renet Simerenco Coredar Wagener etc

Antreprenorul trebuie să elaboreze proiect de plantare a livezii la icircntreprinderileautorizate şi materialul săditor trebuie să fie procurat de la pepinierele licenţiate cu actelenecesare pentru posibilitatea de beneficiere de subvenţii Cele mai de perspectivă soiuri de mere şi cu o cere sporită pe piaţă sunt Golden DeliciousRed Delicious Jonathan Idared Fugi Granny Smith Gala Melrose Ionagold Elstar precum şisoiurile genetic rezistente la boli şi dăunători aşa ca Florina Prima Coredana CoredarGeneros Pionier

Piaţa Romacircniei la merele proaspete este reprezentată prin 50 la sută din soiuri colorate (complet roşu sau parţial) şi 50 la sută pentru soiurile necolorate (gal-bene şi verzi) Cele mai populare soiuri colorate sunt Jonathan şi Idared urmate de Jonagold Gala Gloster etc iar dintre cele necolorate predomină soiul Golden Delicious Soiurile Granny Smith şi Mutsu icircnregistrează vacircnzări modeste Dintre soiurile locale icircn supermarket-uri se comercializează Glorios şi Florina icircnsă icircn can-tităţi foarte mici Fructele de obicei sunt icircmpărţite icircn trei categorii mici (sub 70 mm) medii (70-90 mm) şi mari (peste 90 mm)

PORUMB ndash SOIURI

Porumbul face parte din familia Gramineae subfamilia Panicoideae tribul Maydeae genul Zea Genul Zea cuprinde 3 specii - Zea mexicana (Schrad) Recv et Mangel (sin Euchlaena mexicana) ndash teosinte1 anual - Zea perennis (Hitsch) Recv et Mangel (sin Euchlaena perennis) ndash teosinte peren - Zea mays L ndash porumbul cultivat

Porumbul cultivat cuprinde mai multe convarietăţi (grupe de varietăţi) cele mai importante fiind următoarele - Zea mays conv dentiformis Koumlrn (sin Zea mays conv indentata Sturt) denumit porumbul dinte de cal Se caracterizează prin boabele mari prismatice cu partea sticloasă (cornoasă) a endospemului dispusă pe părţile laterale ale bobului iar partea făinoasă (amidonoasă) dispusă icircn partea centrală şi superioară a bobului (fig 19) Prin uscare endospemul făinos icircşi reduce volumul se contractă şi determină apariţia unei depresiuni icircn partea superioară a bobului sub forma mişunei dintelui de cal de unde denumirea acestei convarietăţi de bdquoporumb dinte de calrdquo La această convarietate au fost creaţi primii hibrizi de porumb iar icircn prezent această convarietate are cea mai margă răspacircndire icircn lume Majoritatea hibrizilor de porumb aparţin acestei convarietăţi La noi icircn ţară primii hibrizi care au fost icircntroduşi icircn cultură aparţin acestei convarietăţi şi au fost aduşi din SUA de unde şi denumirea de bdquoporumb americanrdquo - Zea mays conv indurata (Sturt) Bailey denumit porumbul cu bobul tare porumbul sticlos Se caracterizează prin boabe rotunjite icircn partea superioară netede lucioase dure la spargere de unde vine denumirea de bdquoporumb tarerdquo Partea sticloasă a endospermului este dispusă la exteriorul bobului de jur-icircmprejurul acestuia iar partea făinoasă este dispusă icircn partea centrală a bobului uneori ajungacircnd pacircnă icircn partea superioară a bobului situaţie cacircnd determină apariţia

34

unei uşoare mişune (fig 20) Din această convarietate au făcut parte vechile populaţii şi soiuri romacircneşti de unde şi denumirea de bdquoporumb romacircnescrdquo - Zea mays conv aorista Grebensc denumit porumbul semisticlos Prezintă caracteristici intermediare icircntre convarietăţile dentiformis şi indurata Bobul este rotunjit mat icircn partea superioară şi uneori prezintă o uşoară adacircncitură - Zea mays conv everta Sturt (sin Zea mays conv microsperma Koumlrn) denumit porumb de floricele Se caracterizează prin plante cu o talie mai mică care au capacitatea de a forma mai mulţi ştiuleţi pe plantă Boabele sunt mici (MMB = 40-100 g) cu vacircrful rotunjit sau ascuţit Endospermul este aproape icircn icircntregime sticlos cu excepţia unei mici porţiuni icircn jurul embrionului care este amidonoasă Prin icircncălzire apa din grăunciorii de amidon din endospermul făinos se transformă icircn vapori care exercită o presiune asupra tegumentului pacircnă cacircnd determină spargerea acestuia moment icircn care conţinutul bobului se revarsă (boabele expandează) mărindu-şi volumul de 15-20 de ori formacircnd o masă albă-spongioasă respectiv aşa-numitele floricele

RUSTICA a castigat o pozitie de lider pe piata de porumb precoce din Europa de Nord si poseda o gama larga de seminte adecvata pentru toate pietele lumii HIBRIZI FOARTE PRECOCIBarbados - excelent pentru boabe si silozEarly Star - precoce si productivEnergy Star - foarte buna valoare alimentaraComera - performanta inalta HIBRIZI PRECOCIBatz - vigurosEurostar - lider in EuropaGalaStar - porumb pe care il veti adoraInagua - bun pentru boabe si siloz

GRAcircU ndash SOIURI

Cercetătorii de la Institutul de Cercetare - Dezvoltare Agricolă Fundulea au creat soiuri de grau productive si rezistente la secetaBOEMA soi de gracircu de toamnă extrem de productiv şi cu indici de calitate ridicaţi pentru panificaţie adaptat condiţiilor climatice din zona de cacircmpie din sudul ţării şi Moldova este un soi foarte precoce mai timpuriu la icircnspicat cu 1-3 zile faţă de soiul Flamura 85 talia plantei de 77-90 cm rezistent la iernare şi cădere arşiţă şi secetă rugina galbenă rezistenţă mijlocie la rugina brună şi făinare are calitate bună de morărit şi panificaţie

GRUIA este un soi de toamnă care a dat rezultate foarte bune icircn Oltenia şi Dobrogea este mai timpuriu cu 4 zile faţă de soiul Fundulea 4 talie de 76 cm se remarcă printr-o rezistenţă bună la iernare la cădere dar şi la rasele actuale de rugina galbenă

35

superior multor soiuri ca rezistenţă la făinare rugină brună şi septorioza frunzelor calitatea de panificaţie a soiului Gruia este apropiată de cea a soiului Dropia faţă de care tinde să aibă un gluten mai tenace soiul se evidenţiază printr-o productivitate ridicată icircn medie cu 9-12 mai mare faţă de soiurile martor sporul de producţie fiind mai mare icircn condiţii de secetă in pofida taliei sale scurte soiul se comportă foarte bine icircn condiţii de deficit hidric Gracircul aparţine genului Triticum familia Gramineae (Poaceae) Genul Triticum cuprinde un număr mare de specii de gracircu forme sălbatice şi cultivate clasificate diferit de-a lungul timpului

Pentru ţara noastră prezintă importanţă 2 specii şi anume Triticum durum Desf şi Triticum aestivum L Triticum durum Desf (fig 16) are tulpina plină icircn interior pe toată lungimea sau cel puţin icircn partea superioară Spicul este aristat cu ariste lungi comparativ cu lungimea spicului şi orientate paralel Boabele au aspect sticlos la maturitate şi sunt conice la capet Triticum aestivum L (fig 17) are tulpina goală icircn interior pe toată lungimea Spicul este nearistat sau aristat cu ariste mai scurte comparativ cu lungimea spicului şi orintate divergent Boabele sunt ovoidale sau alungit-ovoidale prevăzute cu un smoc de perişori la capătul superior Endospermul este făinos semisticlos sau sticlos

Gracircul comun reprezintă specia cea mai importantă care pe plan mondial reprezintă cca 90 din suprafaţa cultivată cu gracircu şi cea mai mare partea a suprafeţei cultivată cu gracircu din ţara noastră Gracircul comun are forme de toamnă şi de primăvară aproape icircntreaga suprafaţă din ţara noastră fiind cultivată cu gracircu de toamnă (gracircul de primăvară ocupă suprafeţe foarte mici nesemnificative)

Soiurile de gracircu cultivate icircn Romacircnia sunt icircn marea lor majoritate soiuri romacircneşti create la Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Fundulea sau icircn reţeaua de Staţiuni de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Aceste soiuri se caracterizează prin potenţial de producţie ridicat (9-10 tha) o bună rezistenţă la cădere ger iernare secetă şi boli o bună calitate şi stabilitate a recoltelor

23 Intocmirea asolamentului

Specificare HaSuprafaţa totală a terenului arabil 610Suprafaţa medie a solei (3 sole) 2033

Tabelul 2Schema rotaţiei culturilor

SOLAANUL 2012 2013 2014I măr măr mărII gracircu porumb gracircuIII porumb gracircu porumb

36

37

CAPITOLUL IIICAPITOLUL IIIORGANIZAREA PROCESULUI DE PRODUCŢIE AGRICOLĂORGANIZAREA PROCESULUI DE PRODUCŢIE AGRICOLĂ

31 Proiectarea producţiilor medii prin metoda bonităriiterenurilor agricole

Tabelul 3

Date iniţiale

Cultura Tipul de solSuprafaţa - ha (Si)

Nota de bonitare pentru

condiţiile ecologice (Pi)

Corecţia pt distanţă şi

felul drumului (k)

Coeficient de

potenţare (c)

Producţia medie

realizată

MărGracircuPorumb

Cernoziom 5 75 015 11 15000Cernoziom 303 80 018 12 4000Cernoziom 302 85 019 13 8000

TOTAL 610

2) Notele totale de bonitare pentru condiţiile ecologice (Ni)

MĂR ndash 575 = 375Ni = Si x Pi GRAcircU ndash 30380 = 24240

PORUMB ndash 30285 = 25670TOTAL = 50285

3) Nota medie ponderată de bonitare

50285 610 = 8243

1) Producţia ce revine pe un punct al notei medii ponderate de bonitare

P măr = 515000 375 = 200P gracircu = 3034000 24240 = 50

P porumb = 3028000 25670 = 9411

6) Corecţia totală icircn funcţie de distanţă şi drumuri Ct = S x kMĂR ndash 5015 = 075

Suprafaţă x coeficient corecţie GRAcircU ndash 303018 = 5454PORUMB ndash 302019 = 5738

TOTAL = 11267

38

7) Nota de bonitare recalculată (Nbr)

MĂR ndash 375-075 = 37425Nbr = Nota totală de bonitare ndash Corecţia GRAcircU ndash 24240-5454 = 2418546

PORUMB ndash

25670-5738 = 2561262

8) Notele totale de bonitare potenţate (Ntp)

MĂR ndash 3742511=4117

Ntp =Nota de bonitare recalculată (Nbr)

xCoeficient

de potenţare

GRAcircU ndash241854612=290225

PORUMB ndash

256126213=332964

9) Producţia totală pe cultură pentru fiecare unitate de sol (Pt)

MĂR ndash 4117200= 82340

Pt =Nota totală de

bonitare potenţată (Ntp)

x

Producţia ce revine pe un punct de

bonitare P(kgpunct)

GRAcircU ndash

29022550= 1451125

PORUMB ndash

3329649411=31335242

TOTAL= 4666989

10) Producţia medie la hectar Pmc1

Pm măr = Producţia totală Suprafaţa totală = 823405=16468

Rezultatele pentru celelalte culturi

Pmedie gracircu = 1451125303= 4789

Pmedie porumb =31335242302= 10376

39

32 STABILIREA CANTITĂŢILOR DE IcircNGRĂŞĂMINTE PE CULTURI

Calculul dozelor de icircngrăşăminte s-a efectuat ţinacircndu-se cont atacirct de

producţiile medii cacirct şi de existentul de suprafaţă activă din sol S-au luat icircn

considerare şi pierderile rezultate prin levigare

Icircn tabelul 4 este prezentat calculul dozelor de icircngrăşăminte chimice la ha

separat pentru cele 3 culturi icircn parte

Tabelul 4

Calculul dozelor de icircngrăşăminte chimice

Nr Crt

SPECIFICARE UM

CULTURA

GRAcircU PORUMB MĂRN P K N P K N P K

1 Producţie medie Kgha 4789 10376 16468

2 Consum specific Kg sat

23 11 20 20 21 20 5 3 6

3 Sa de administrat

Kg 11014

5268 9578

20752

2179 20752 8234 494 988

4 Sa icircn sol Kg 45 31 60 40 35 30 30 20 355 Diferenţa de

admKg sa

6514 2168 3578

16752

1829 17752 5234 294 638

6 Pierderi prin levigare

13 5 7 13 5 7 13 5 7

7 Cant pierdută prin levigare

Kg sa

847 108 25 2177

914 1242 68 147 446

8 Total sa de administrat

Kg 7361 2276 3828

18929

19204 18994 5914 3087 6826

9 Tipul de icircngrăşămacircnt

NO4NO3

Super P c

Sare potasică

NO4NO3

Super P c

Sare potasică

N P2O5 K20

10 Conţinutul icircn sa a icircngr

Kgt 345 40 40 345 40 40 345 40 40

11 Doza de icircngr de administrat

Kg 213 57 96 549 480 475 171 77 171

40

33 PLANUL DE CULTURĂ

Planul de cultură cuprinde structura culturilor dimensiunile fiecăreia

producţiile medii şi totale (tabelul 5)

Tabelul 5

Icircntocmirea planului de cultură

Cultura Suprafaţa (ha)

Producţii medii (kgha)

Producţia totală (t)

Preţ livrare (leikg)

Măr 5 16468 8234 2Gracircu 303 4789 1451 08

Porumb 302 10376 313355 1

34 FUNDAMENTAREA FIŞELOR TEHNOLOGICE PE CULTURI

Icircn vederea organizării proceselor de muncă şi de producţie icircn etapa pregătitoare se

icircntocmesc fişele tehnologice pe culturi Informaţiile cuprinse icircn fişele tehnologice servesc icircn

acelaşi timp la stabilirea tehnologiilor stabilirea destinaţiei producţiei determinarea volumului

lucrărilor mecanice şi manuale necesarul de forţă de muncă cantităţile de materiale şi mijloacele

financiare necesare pentru aprovizionare

DATELE NECESARE

1 Culturile incluse icircn planul de producţie al firmei

2 Suprafaţa ocupată de fiecare cultură icircn parte

3 Culturile premergătoare

4 Producţia medie şi totală a fiecărei culturi

5 Lucrările tehnologice icircn ordinea cronologică a executărilor

6 Perioada de executare şi data lucrării

7 Mijloacele cu care se execută lucrarea

8 Tarifele de plată pentru lucrările mecanice

9 Tarifele de plată pentru lucrările manuale pe categorii

10 Cuantumul taxelor pentru CAS şomaj risc asigurare

11 Amortismentul specific

12 Materialele necesare procesului tehnologic consumul normat pe UM preţul unitar şi cota

pentru cheltuielile de aprovizionare

41

13 Cota de cheltuieli indirecte (comune şi generale)

MODUL DE LUCRU

1 Se icircnscriu icircn fişă datele privind suprafaţa şi producţia medie Producţia medie se planifică

icircn raport cu fertilitatea solului şi cantitatea de icircngrăşămacircnt aplicată

2 Se icircnscriu lucrările tehnologice icircn ordinea executării lor precizacircndu-se toată perioada

optimă de execuţie şi durata fiecărei lucrări

3 Pentru fiecare icircn parte se determină volumul lucrărilor sumele necesare şi materiale

4 La lucrările manuale icircn raport cu volumul lucrării se calculează numărul de zile om iar

fondul de salarii rezultă icircnmulţind numărul de zile om necesar pentru evaluarea lucrării cu

tariful pe ziom corespunzător

5 Taxele asupra fondului de salarii se calculează aplicacircnd cota icircn proporţie de 30 pentru

CAS 5 pentru fondul de şomaj 1 pentru risc şi asigurare impozit 15 asupra sumei

care reprezintă fondul de salarii

6 Amortismentul specific se determină icircn raport cu valoarea de inventar a mijlocului fix

folosit exclusiv la cultura respectivă şi durata de folosire

7 Cota de cheltuieli pentru aprovizionare se calculează o cotă parte din valoarea

materialului folosit

8 Din icircnsumarea pentru lucrările mecanice lucrările manuale taxe asupra valorilor

materialelor se obţin cheltuielile de producţie

9 La cheltuielile directe se aplică cota de cheltuieli comune şi prin icircnsumarea lor se

determină cheltuielile de producţie

10 După fiecare trimestru se fac totalurile

11 Se calculează indicatorii cheltuieli de producţie la hectar şi costul la tona de produs

42

44

45

46

47

35 Organizarea lucrării de semănat la cultura gracircului

Semănatul este una dintre cele mai importante lucrări agricole de care depinde icircn ultimă instanţă obţinerea de producţii ridicate Suprafeţele icircntinse ocupate de culturi precum şi termenele restracircnse icircn care trebuie executat fac ca procesul de muncă al semănatului să ocupe un loc important icircn activitatea de producţie a exploataţiilor agricole

Etapele organizării lucrărilor de semănat cereale păioase sunt următoarele1 se stabileşte componenţa agregatului de semănat potrivit condiţiilor existente

(tractor plus semănătoare SUP-29 sau SUP-21)2 Se determină necesarul de agregate pentru terminarea semănatului icircn termen

optim folosind formula

icircn care

N ndash numărul de agregate pentru terminarea lucrării icircn timpul propusS ndash suprafaţa de icircnsămacircnţatn ndash numărul de zile icircn care trebuie terminată lucrareaP ndash randamentul zilnic al maşinii

(1)N = 303(512) = 5 agregate

Aşadar icircn prealabil trebuie cunoscut randamentul zilnic al agregatului de semănat folosit Aceasta se calculează după formula

icircn

care

P ndash randamentul zilnic al agregatului (ha)B ndash lăţimea de lucru a agregatului icircn lucru (m)V ndash viteza de deplasare a agregatului

icircn lucru (moră)t ndash durata zilei de lucru (ore)H ndash coeficientul de folosire a timpului de lucru (070-080)

(2)P = 366000807 10000 = 12 ha

3 Stabilirea lungimii marcatoarelor semănătoriiLungimea marcatoarelor adică distanţa la care trebuie aşezată piesa activă a marcatorului faţă de ultimul brăzdar se stabileşte icircn funcţie de

lăţimea de lucru a semănătorii (B) distanţa icircntre două brăzdare (b) distanţa icircntre roţile din faţă sau marginile exterioare ale şenilelor

tractorului (c)

= 11

= = 26

49

49

Cacircnd tractorul poate urmări urma lăsată de marcator atacirct cu roata din dreapta cacirct şi cu roata din stacircnga lungimea celor două marcatoare este egală şi este dată de relaţia

4 Stabilirea debitului semănătorii icircn funcţie de norma de sămacircnţă la hectar La icircnceputul lucrării trebuie icircntotdeauna să se verifice corectitudinea reglării debitului la icircnsămacircnţare Această verificare se face după formula

icircn

care

G ndash cantitatea de sămacircnţă cursă din semănătoare la un număr stabilit de icircnvacircrtiri a roţii semănătoriiA ndash norma de semănat la un ha (kg)d ndash lungimea roţii semănătorii (m)B ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)O ndash nr de icircnvacircrtituri a roţii semănătorii

(6)G= 2501743620 10000 = 313

5 Stabilirea dimensiunilor postatelor la semănat Lungimea maximă a postatelor la semănat este icircn funcţie de capacitatea cutiei semănătorii Pentru a uşura organizarea transportului de seminţe este indicat ca alimentarea semănătorii cu seminţe să se execute la un singur capăt a postatei ~n acest caz lungimea maximă a postatei se calculează după formula

icircn

care

L ndash lungimea maximă a postatei (m)Q ndash capacitatea coşului de alimentare

a semănătorii (kg)Y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii coşului de alimentare a semănătorii (icircn medie 070-080)A ndash norma de semănat (kgha)B ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)

(7)L = (051000040007) (25036) = 1556m

Icircn ce priveşte lăţimea postatei aceasta se determină icircn funcţie de lăţimea totală a parcelei de icircnsămacircnţat şi de metoda de deplasare a agregatului Ea se calculează aşa icircncacirct să asigure de lucru agregatului pentru 1-2 zile de lucru

Lăţimea postatei la semănatul icircn suveică se calculează după formula

icircn care

l ndash lăţimea postatei (m)P ndash productivitatea zilnică a agregatului (hazi)Z ndash durata icircn zile a lucrului pe aceeaşi postată (1-2 zile)L ndash lungimea postatei (m)

(8)l = 10000122 1556 = 154m

6 Lăţimea zonei de icircntoarcere a agregatului Pentru icircntoarcerea agregatului la capetele parcelei se delimitează o facircşie de teren denumită bdquozonă de icircntoarcereldquo Delimitarea acestei zone se face icircn cazul deplasărilor icircn parcursul liniar cu buclă şi fără buclă Lăţimea zonei de icircntoarcere este dată de relaţia

50

50

icircn care

E ndash lăţimea zonei de icircntoarcereR ndash raza de icircntoarcere a agregatuluie ndash lungimea de ieşire a agregatului (adică distanţa de la centrul agregatului mijlocul osiei motoare a tractorului) pacircnă la organele active ale maşinii

(9)E = 34 + 15 = 135m

Aceasta reprezintă lungimea cu care trebuie să se deplaseze centrul agregatului pentru aducerea organelor active ale maşinii agricole pe linia de icircntoarcere a lucrului

7 Stabilirea distanţei dintre punctele de alimentare a semănătorii Distanţa dintre punctele de alimentare a semănătorii se determină icircn funcţie de metoda de deplasare a agregatului la semănat ~n cazul semănatului icircn suveică lungimea postatei este determinată icircn funcţie de capacitatea cutiei de seminţe icircn aşa fel ca alimentarea semănătorii să se facă numai la unul din capetele postatei distanţa dintre punctele de alimentare se află după formula

icircn care

D ndash distanţa dintre punctele de alimentare (m)B ndash lăţimea de lucru a agregatului (m)T ndash numărul turelor (adică nr curselor dus-icircntors) pe care le face agregatul pacircnă la golirea coşului semănătorii

(1)D = 2362 = 144m

Icircn cazul cacircnd lungimea postatei nu este determinată icircn funcţie de capacitatea cutiei de seminţe este necesar ca icircn prealabil să cunoaştem turele pe care le face agregatul pacircnă la golirea coşului semănătorii Aceasta se determină icircmpărţind lungimea drumului pe care icircl face semănătoarea pacircnă la golirea cutiei sale pe lungimea cursei de lucru dus şi icircntors ~n acest scop se foloseşte următoarea formulă

icircn care

T ndash numărul turelorQ ndash capacitatea cutiei semănătorii

(kg)Y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii cutiei (080)A ndash norma de semănat (kgha)B ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)L ndash lungimea postatei (m)

T= (1000040007) (2503621556) = 1Icircn cazul semănării icircn bdquolaturildquo sau bdquope două jumătăţi ale postateildquo distanţa dintre

punctele de alimentare se calculează după formula = 136 = 36

(semnificaţiile literelor sunt aceleaşi ca la formulele (10) şi (11)

51

51

8 Stabilirea cantităţilor de seminţe ce se pun la punctele de alimentare Cantităţile de seminţe care se pun la primul punct de alimentare se calculează după formula

= 4001 = 400kgiar cantitatea care se pune la punctele următoare este

icircn care

C ndash cantitatea de seminţe necesară alimentării agregatului (kg)Q capacitatea coşului semănătorii (kg)y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii cutieia ndash nr semănătorilor icircn agregat

(14)C1 = 400071 = 280kg

9 Stabilirea necesarului zilnic de muncitori pentru semănat şi transportat seminţele Necesarul zilnic de muncitori pentru deservirea semănătorilor variază icircn raport cu numărul de agregate folosite zilnic şi al maşinilor ce compun agregatul

10 Necesarul de mijloace de transport se stabileşte icircn funcţie de cantităţile de seminţe necesare semănătorilor la o icircncărcare timpul de golire a semănătorilor capacitatea mijloacelor de transport distanţa de transport şi timpul necesar pentru un ciclu de transport

~n primul racircnd se determină timpul icircn care se consumă cantitatea de seminţe existentă icircn cutia semănătorii folosind relaţia

icircn care

q ndash capacitatea cutiei semănătorii (kg)085 ndash coeficientul de folosire a cutiei semănătoriiB ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)V ndash viteza de lucru a agregatului (moră)N ndash norma de sămacircnţă la ha (kg)

Tgol = (10000400085) (366000250) = 063h = 38min

Numărul de mijloace de transport necesare zilnic se determină pe baza relaţiei

icircn care

Nt ndash numărul mijloacelor de transportn ndash numărul semănătorilor ce lucreazăt ndash durata unui ciclu de transport (min)Cm ndash capacitatea mijlocului de transport (kg)

Nt = (540008530) (38400) = 33 = 311 Se determină necesarul de saci pentru transportul seminţelor cunoscacircnd că

pentru uşurarea manipulării se recomandă ca un sac să aibă 40 kg

Nr saci = (512250) 40 = 375 sacizi

52

52

Centralizarea datelor

Nr crt

Specificare UMAgregatul folosit

Tractor + (SUP-29)

Tractor + SUP-21

1 Productivitatea zilnică a agregatului haschimb 12

2 Necesarul zilnic de-tractoare nr 5-semănători nr 5

3Productivitatea zilnică a tuturor agregatelor

hazi 60

4Dimensiunile solei de semănat

-lungime m 1556-lăţime m 1947-suprafaţă ha 303

5Dimensiunea parcelelor de semănat

-lungime m 1556-lăţime m 154-suprafaţă 24

6Lungimea marcatorului

-dreapta m 11-stacircnga m 26

7Norma de icircnsămacircnţare

-la 20 icircnvacircrtituri kg 3-la hectar kg 250

8Distanţa dintre punctele de alimentare cu seminţe

m 144

9Cantitatea de seminţe ce se pune la punct de alimentare

-la primul punct

kg 400

-la punctele următoare

kg 280

10 Necesarul zilnic de muncitori

-pt servirea semănătorii

nr 5

-pt transportul seminţelor

nr 3

-total nr 8

11Lăţimea facircşiei de icircntoarcere a agregatului

m 135

12Necesarul zilnic de mijl de transport

-atelaje nr-tractor+remorcă nr 3-auto-camion nr

13Necesar saci pt transportul seminţelor

nr 375

53

53

36 Evaluarea producţiei

Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţieiacestora

Evaluarea se face icircn două etape1) icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele

caracteristice de dezvoltare a plantelor2) icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite

norme standardizate~n funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfel

1) Gracircu orz (orz - 1 iunie gracircu - 15 iunie) Gracircu Boemandash se stabileşte numărul punctelor de control icircn funcţie de mărimea şi

uniformitatea parcelelor(icircn cazul parcele de pacircnă la 100 ha - 5 puncte pe suprafeţe mai mari de 100 ha - 10 puncte)

Determinările se fac cu ajutorul ramei metrice (un cadru de 1 metru patrat)Metodologie de lucrundash se numără spicele din interiorul ramei metricendash se stabileşte numărul mediu de boabe icircn spicndash se calculează producţia medie la hectar astfel

Q kgha = (360353610000) (10001000) = 4536kgha

Q kgha - producţia medie kgha Nsp - număr mediu de spice la mp (medie pe toate punctele de control) 360Nb - număr mediu de boabe icircn spice 35MMB - greutatea a 1000 boabe (grame)3610000 mp = 1 ha1000 x 1000 = 1000 grame x 1000 boabe

Exemplu

2) Porumb (1 septembrie) DKC 3511ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 28 mp (4 racircnduri x 070 x 10 m

lungime 070 (m) - distanţa dintre racircnduri)ndash se numără ştiuleţii la fiecare punct de controlndash se calculează numărul de ştiuleţi la hectar

54

54

Nstha = (30010000)(510) = 60000

Nstha - număr de ştiuleţi la hanst - numărul de ştiuleţi număraţi la toate punctele de controld - suprafaţa unui punct de control (mp)i - numărul punctelor de control

ndash se determină apoi numărul de boabe pe ştiuletendash se calculează apoi producţia medie la hectar

Q kgha = (60000588337) (10001000) = 11889 kgha

Q kgha - producţia medieNst - număr ştiuleţi la hectar 60000Nb - număr mediu de boabe pe ştiulete 588MMB - greutatea a 1000 boabe (grame) 337

Exemplu

3) Floarea soarelui (15 august)ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 28 mp (4 racircnduri x 070 x 10)ndash se numără capitulele la fiecare punct de control şi se stabileşte numărul mediu

de capitule la ha după formula

Ncpha - număr total de capitule la hancp - număr de capitule numărate la toate punctele de controld - suprafaţa unui punct de controli - numărul punctelor de control

ndash se determină numărul mediu de seminţe pe capitul(Ns)ndash se calculează producţia medie la hectar astfel

55

55

Q kgha - producţia medieNcp - număr mediu de capitule la hectarNs - număr seminţe pe capitulMMB - greutatea a 1000 seminţe icircn grame

Exemplu

4) Sfecla de zahăr (1 septembrie)ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 10 mp (3 racircnduri x 045 m x 74 m

lungime)ndash la fiecare punct de control plantele se recoltează se decoletează (tăierea

frunzelor) se curăţă de pămacircnt şi se cacircntărescndash se determină producţia medie astfel

q - cantitatea de rădăcini recoltate din punctele de control (kg)d - suprafaţa unui punct de control (mp)i - numărul punctelor de control

ndash la producţia stabilită se adaugă sporul de producţie ce se va realiza de la data evaluării la data prevăzută a se recolta (18 grziplantă)

Exemplu

5) Fructe (1 septembrie) MĂRMetoda de evaluare diferă icircn funcţie de tipul de livadă clasică sau intensivă dar

icircn mare constă icircn următoarele etapendash se stabileşte numărul de pomi pentru examinare (2 - 5 ) 480ndash se determină numărul mediu de fructe pe pom şi greutatea acestora icircn kg 30kg

167 de fructe

56

56

ndash se icircnmulţeşte numărul mediu de fructe pe pom cu numărul de pomi existenţi la ha şi se obţine astfel producţia medie la ha 16032 kgha

6) Struguri (de masă - 15 iulie de vin - 1 septembrie)ndash evaluarea se face separat la viile nobile şi la viile de hibrizindash se stabileşte numărul de butuci pe rod la ha cu relaţia

Nbha - numărul de butuci pe rod la hadr - distanţa dintre racircnduri (m)db - distanţa icircntre butuci pe racircnd (m)Ng - număr mediu de goluri (butuci neproductiviinexistenţi) la ha icircn procente

ndash se evaluează producţia de struguri pe butuc număracircndu-se toţi strugurii de pe un număr de 1 - 2 din butucii existenţi pe lot (se recomandă să se efectueze numărătoarea strugurilor pe fiecare al 10-lea butuc din 15 icircn 15 racircnduri)

Producţia de struguri pe butuc se calculează astfel

Pmb - producţia medie pe butuc (grame)Gms - greutatea medie a strugurilor (grame)Ns - numărul de struguri total găsiţi la numărătoareNba - numărul butucilor analizaţi

ndash se calculează producţia medie de struguri la ha cu formula

Pmha - producţia medie de struguri la ha (kg)Nbha - numărul de butuci pe rod la haPmb - producţia medie pe butuc (grame)

Exemplu

57

57

CAPITOLUL IV DETERMINAREA PRAGULUI DE RENTABILITATE (A PUNCTULUI CRITIC) PE CULTURI

Punctul critic marchează acea dimensiune a producţiei medii la care icircncasările din

valorificarea producţiei sunt egale cu cheltuielile totale de producţie deci acel punct al

producţiei medii la care nu se obţine profit dar nu se icircnregistrează nici pierderi

Mărimea costului de producţie şi a ratei profitului se găsesc icircntr-o stracircnsă legătură

cu raportul dintre cheltuielile de exploatare şi cantitatea de produse realizate Prin analiza

costurilor şi cheltuielilor de exploatare icircntreprinzătorul poate calcula nivelul minim de

activitate cerut de menţinerea icircn stare de funcţionare a firmei Cunoscacircnd pragul de

rentabilitate se poate proiecta volumul de vacircnzări icircn vederea obţinerii profitului scontat

De asemenea creditorii şi investitorii solicită adesea efectuarea analizei punctului

critic pentru a ajuta icircn evaluarea cacircştigurilor potenţiale ale unei afaceri şi icircn consecinţă

aceasta trebuie introdusă icircn planul de afaceri

Punctul critic se poate determina icircn două moduri şi anume fără profit programat

sau cu profit programat

Calculul punctului critic fără profit programat este exprimat printr-o relaţie

simplă

y = yי

y = Pvx

yי = Cvx + CF

Pvx = Cvx + CF

x(Pv ndash Cv) = CF

icircn care

y ndash veniturile din valorificarea producţiei (mii lei)

yי - cheltuielile totale icircnregistrate (mii lei)

Pv ndash preţul de vacircnzare unitar

x ndash producţia medie sau volumul vacircnzărilor (unităţi fizice)

Cv ndash cheltuieli variabile unitare

58

58

CF ndash costuri fixe totale

De unde x marchează acea dimensiune a producţiei la care nu se icircnregistrează nici

profit nici pierderi

Determinarea cantitativă şi reprezentarea grafică a PC la cultura Porumb

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Incărcat transportat IC (PK) t 2881 180225 575

22 Descărcat IC (PK) t 2881 2444609 78

33 Incărcat transportat IC (N) t 10 2484545 793

44 Descărcat IC (N) t 1655 6371 02

55 Transportat apa prep sol mii l 30 599 019

66 Incărcat transportat săm t 66 599359 191

77 Recoltat porumb boabe t 530 2606662 832

88 Transportat porumb boabe t 225 1245 04

99

1010

TOTALTOTAL 9962236 31792

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch Variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologicacopy= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

59

59

Cheltuielile fixe

NrNr CrtCrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) copycopy (d)(d) (e)(e)

11 Adm Şi deservit IC (PK) ha 302 617645 2045

22 Arat 25 cm +grăpat ha 302 1140192 3775

33 Adm Şi deservit IC (N) ha 302 630389 2087

44 Erbicidat şi deservit ha 302 61155 2025

55 Discuit si preg Pat germ Ha 302 586536 1942

66 Semănat +deservit ha 302 472517 1565

77 Prăşit mecanic I ha 302 819024 2712

88 Prăit mecanic II ha 302 654182 2166

99

1010

TOTALTOTAL 5532035 18318

(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)

60

60

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura porumb - fără profit programat

Ch variabile Cv = 9962236 lei

Ch fixe totale CF = 5532035 lei

Ch fixeha CFha = 18318 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 11 leikg = 1100 leit

Producţia totală de PT= 313355 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 302 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 33961599 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 9962236 + 33961599 = 133583959 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 133583959 313355=

4263leit

Productia medie de porumb la punctul critic (X)

X= (CFha)(Pv-CVt) = 18318 ( 1100 ndash 4263 ) = 272 tha = 2720 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 272 tha 4263 leit = 115953 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx =18318 leiha+ 115953 leiha =299133 leiha

Nivelul producţiei de 2720 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la

cultura porumb icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de

2720 la preţul de 11 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie

Depăşirea acestui nivel al producţiei (2720 ha) duce la obţinerea unui profit iar

scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi

61

61

62

PROFI

T

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

2720 kg2720 kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

18318

leiha

299133

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura porumb ndash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

62

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura porumb - cu profit programat

Ch variabile Cv = 9962236 lei

Ch fixe totale CF = 5532035 lei

Ch fixeha CFha = 18318 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 11 leikg = 1100 leit

Producţia totală de PT= 313355 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 302 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 33961599 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)

Pr = 500000lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 9962236 + 33961599 = 133583959 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 133583959 313355=

4263leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha=PrS =500000302= 165562 leiha

Producţia medie de porumb la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 18318+165562) ( 1100 - 4263 )= 517 tha

= 5170 kgha

Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 517 tha 4263 leit = 220397 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 18318 leiha+ 220397leiha = 403577 leiha

63

63

64

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

5170 kg5170 kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

18318

leiha

403577

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura porumb ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

64

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura porumb

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 9962236 9962236

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 33961599 33961599

Ch variabile totale CVT lei 133583959 133583959

Ch variabile t CVt leit 4263 4263

Ch fixe totale CF lei 5532035 5532035

Ch fixe ha CFha leiha 18318 18318

Profit programat total Pr lei 500000

Profit programat ha Prha leiha 165562

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 2720

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 5170

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 115953 220397

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 299133 403577

Preţ de vacircnzare t Pv leit 1100 1100

Suprafaţa cultivată S ha 302 302

65

65

DETERMINAREA CANTITATIVĂ ȘI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA gracircu

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Incărcat transportat IC (PK) t 4605 260015 179

22 Descărcat IC (PK) t 4605 495645 341

33 Incărcat transportat săm t 666 601343 414

44 Incărcat transportat IC (N) t 10 97019 669

55 Descărcat IC (N) t 6454 24848 017

66 Transportat apa prep sol mii l 30 599 04

77 Recoltat grau t 530 2614762 1802

88 Transportat gracircu t 225 1245 09

99

1010

TOTALTOTAL 49504298 34115

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

66

66

Cheltuielile fixe

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Adm şi deservit IC (PK) ha 303 619685 2045

22 Arat 18 - 20 cm +grăpat ha 303 1025772 3385

33 Discuit si preg pat germ ha 303 588479 1942

44 Semănat +deservit ha 303 474081 1565

55 Adm şi deservit IC (N) ha 303 632476 2087

66 Adm şi deservit ha 303 613575 2025

77

88

99

1010

TOTALTOTAL 3954068 130497

(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)

67

67

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura gracircu - fără profit programat

Ch variabile Cv = 49504298 lei

Ch fixe totale CF = 3954068 lei

Ch fixeha CFha = 130497 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 09 leikg = 900 leit

Producţia totală de gracircu PT= 145107 t

Suprafata cultivată cu gracircu S = 303 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 14849866 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 49504298 + 14849866 = 64354164 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 64354164 145107 =

4435leit

Productia medie de gracircu la punctul critic (X)

X= (CFha)(Pv-CVt) = 130497 ( 900 - 4435 ) = 286 tha

= 2860 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 286 tha 4435 leit = 12684 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 130497 leiha+ 126841 leiha = 257338 leiha

Nivelul producţiei de 2860 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la

cultura de gracircu icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de

2860 la preţul de 09 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie

Depăşirea acestui nivel al producţiei (2860 ha) duce la obţinerea unui profit iar

scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi

68

68

69

PROFI

T

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

2860 kg2860 kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

130497

leiha

257338

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura gracircu ndash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

69

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura gracircu - cu profit programat

Ch variabile Cv = 49504298 lei

Ch fixe totale CF = 3954068 lei

Ch fixeha CFha = 130497 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 09 leikg = 900 leit

Producţia totală de gracircu PT= 145107 t

Suprafata cultivată cu gracircu S = 303 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 14849866 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)

Pr = 400000 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 49504298 + 14849866 = 64354164 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 64354164 145107 =

4435leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 400000 303 =

132013 leiha

Producţia medie de gracircu la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 130497 + 132013 ) ( 900 - 4435 )

= 575 tha = 5750 kgha

Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 575tha 4435 leit = 255012 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx =130497 leiha+ 255012leiha = 385509 leiha

70

70

71

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

5750 kg5750 kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

130497

leiha

3855

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura gracircu ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

71

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura gracircu

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 49504298 49504298

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 14849866 14849866

Ch variabile totale CVT lei 64354164 64354164

Ch variabile t CVt leit 4435 4435

Ch fixe totale CF lei 3954068 3954068

Ch fixe ha CFha leiha 130497 130497

Profit programat total Pr lei 400000

Profit programat ha Prha leiha 132013

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 2860

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 5750

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 12684 255012

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 257338 385509

Preţ de vacircnzare t Pv leit 900 900

Suprafaţa cultivată S ha 303 303

72

72

DETERMINAREA CANTITATIVĂ ȘI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA măr

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Incărcat transportat IC (PK) T 124 694 84

22 Descărcat IC (PK) T 124 145896 177

33 Adm şi deservit IC (PK) T 50 691 839

44 Administrat gunoi de grajd T 50 288 35

55 Săpat gropi pt plantat pomi Buc 048 281 34

66 Plantat + udat Buc 048 7488 909

77 Tăieri de forma coroanei Buc 25 25 03

88 Incărcat transportat IC (N) T 0855 1107 134

99 Adm şi deservit IC T 5 896 109

1010 Transportat apa prep sol T 3 4592 558

1111 Recoltat prune T 5 187 23

1212 Transportat prune T 8234 14327 174

TOTALTOTAL 1914066 2325

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

Cheltuielile fixe

73

73

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Arătură in livadă Ha 5 2057 4114

22 Discuit arătura Ha 5 913 1826

33 Prăşit printre racircnduri Ha 5 804 1608

44 Stropit cu insecto-fungicide Ha 5 1802 3604

55 Erbicidat şi deservit Ha 5 690 138

66

77

88

99

1010

TOTALTOTAL 6266 12532

(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)

74

74

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura măr - fără profit programat

Ch variabile Cv = 1914066 lei

Ch fixe totale CF = 6266 lei

Ch fixeha CFha = 12532 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 1 leikg =1000 leit

Producţia totală de mere PT= 8234 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 5 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 673021 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 1914066 + 673021 = 2587087 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 2587087 8234 = 3142 leit

Productia medie de mere la punctul critic (X)

X= (CFha)(Pv-CVt) = 12532 ( 1000 - 3142 ) = 19 tha

= 1900 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 19 tha 3142 leit = 59698 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx =12532 leiha+ 59698 leiha =185018 leiha

Nivelul producţiei de 1900 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la

cultura de măr icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de

1900 la preţul de 1 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie Depăşirea

acestui nivel al producţiei (1900 ha) duce la obţinerea unui profit iar scăderea

producţiei sub acest nivel determină pierderi

75

75

76

PROFI

T

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

1900 kg1900 kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

12532

leiha

185018

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura măr ndash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

76

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura măr - cu profit programat

Ch variabile Cv = 1914066 lei

Ch fixe totale CF = 6266 lei

Ch fixeha CFha = 12532 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 1 leikg =1000 leit

Producţia totală de mere PT= 8234 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 5 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 673021 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)

Pr = 100000 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 1914066 + 673021 = 2587087 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 2587087 8234 = 3142 leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 100000 5

= 20000 leiha

Producţia medie de mere la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 12532 + 20000 ) (1000 - 3142 )

= 31 tha = 31000 kgha

Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 31 tha 3142 leit = 97402 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx =12532 leiha+97402 leiha = 109934 leiha

77

77

78

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

31000 kg31000 kghaha

7500

5000

1000

2500

10000

15000

12500

12532

leiha

109934

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura măr ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

78

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura măr

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 1914066 1914066

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 673021 673021

Ch variabile totale CVT lei 2587087 2587087

Ch variabile t CVt leit 3142 3142

Ch fixe totale CF lei 6266 6266

Ch fixe ha CFha leiha 12532 12532

Profit programat total Pr lei 100000

Profit programat ha Prha leiha 20000

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 1900

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 31000

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 59698 97402

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 185018 109934

Preţ de vacircnzare t Pv leit 1000 1000

Suprafaţa cultivată S ha 5 5

79

79

CAPITOLUL VCAPITOLUL VCONCLUZII ŞI RECOMANDĂRICONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI

Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţiei acestora

Evaluarea se face icircn două etape- icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele caracteristice de dezvoltare a plantelor- icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite norme standardizate

Icircn funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfelPorumb 3133 toneGrau 1451 toneMăr 82 toneEfectuacircnd eficiența celor trei culturi icircn urma rezultatelor acestora am

observat că cultura cea mai favorabilă este porumbul urmată de cultura grăacircluiPe viitor cea mai bună cultură atat cantitativă cacirct și calitativă este cultura porumbului

80

80

  • A DATE GENERALE PRIVITOARE LA SOLICITANT
    • A1 Numele solicitantului
    • A2 Obiectul de activitate
    • A3 Forma juridica a solicitantului
    • A4 Structura capitalului social si evoluţia acestuia de la icircnfiinţare
    • A5 Administratorii societatii
    • A6 Informaţii referitoare la locul desfasurarii activitatii solicitantului
      • B DESCRIEREA ACTIVITATII CURENTE
        • B1 Istoricul activitatii
        • B2 Principalele mijloace fixe care compun patrimoniul actual al solicitantului
        • B3 Descrierea activitatilor curente (agricole si non-agricole) si a tehnologiilor aplicate
        • B4 Politica de aprovizionare Furnizori de materii prime
        • B5 Politica de desfacere Canale de distribuţie
          • C PREZENTAREA PROIECTULUI
            • C1 Obiectivele proiectului
            • TRACTOR SAME MODEL EXPLORER 3-100
            • C3 Managementul proiectului
            • C4 Lista de achizitii si sursele de achiziţii pentru activele ce fac obiectul proiectului materiile prime pentru punerea in functiune a proiectului
            • C5 Personal si instruire
            • C6 Graficul estimat al proiectului
            • C7 Impactul proiectului asupra dezvoltarii zonei si a mediului de afaceri
              • D PROIECŢII FINANCIARE SI INDICATORI FINANCIARI
                • D1 Bazele de productie
                • D2 Contul de profit si pierderi previzionat ( pe o perioada de 3 ani )
                • D3 Fluxul de numerar previzionat ( pe o perioada de 3 ani )
                • D4 Indicatorii financiari
                • Tabelul 1
                  • Tabelul 3
                    • Centralizarea datelor
Page 7: Duceac Ionut

Tabel A52

NU ESTE CAZUL

Cenzorii societatii

NrCrt

Nume prenume

BICI PP SerieNrLocul si

data emiterii

CNPLocul si

data naşterii

Domiciliu Funcţia

1

DUCEAC IONUT

NT247123

Secuieni 040102

1902221182298Secuieni

JUD NEAMT

Secuieni JUD Neamt

AD-TOR

2ZABALAN GABRIEL

NT266199

Secuieni 060105

1923083888299Secuieni

JUD NEAMT

Secuieni JUD Neamt

Director sef

A6 Informaţii referitoare la locul desfasurarii activitatii solicitantului

Tabel A61Puncte de lucru

NrCrt

TipSediul social punct de lucru

sucursala filiala loc de vanzareActivitate Localizare Adresa

1

Secuieni JudNeamt

Producerea de-miere-polen-familii albine

Secuieni Jud NEAMT

Secuieni JudNeamt

2

B DESCRIEREA ACTIVITATII CURENTE

B1 Istoricul activitatii

Compania SC ALBINA SA este cea mai moderna ferma apicola din Secuieni produsele sale

concurand cu success pe piata locala

Ferma a luat fiinta in anul 2000 si pana in prezent a adus imbunatatiri semnificative din

punct de vedere tehnologic astfel produsele obtinute au o calitate superioara

7

Societatea este din punct de vedere tehnologic si organizatoric la nivelul performantelor

din Europalucru ce s-a realizat pe parcursul a 13 aniprin investititii masive de capital

SC ALBINA SA lupta sa furnizeze produse si servicii de inalta calitateastfel incat clientii

sa sa beneficieze de o valoare

B2 Principalele mijloace fixe care compun patrimoniul actual al solicitantului

NU ESTE CAZULTabel B21

Mijloace fixe cu exceptia terenurilor aflate in patrimoniul societatii in prezent

NrCrt

Denumire mijloc fixData achizitionarii PV NIR

Grupa de incadrare contabila

Valoare de intrare

Amortizarea cumulata la

data ultimului

bilant contabil

Valoarea rămasa la data

ultimului bilant

contabil

Buc

1 Centrifuga 4 R inox Mijloc Fix 12500 10000 2500 12 Tava de descapacit 1520 1000 520 13 Furculita de descapacit x 2 120 100 20 14 Cutit de descapacit x 2 Mijloc Fix 500 400 100 15 Strecuratoare miere 175 100 75 16 Colector de polen x 25 Mijloc Fix 7500 5000 2500 17 Hranitor x 25 1375 1000 375 18 Dalta apicola x 2 134 100 34 19 Afumator x 2 Mijloc Fix 520 250 270 110 Perie apicola x 2 90 50 40 111 Ladita de transport rame 60 40 20 112 Gratie de urdinis x 25 Mijloc Fix 750 500 250 113 Rama de ventilatie x 25 3700 3000 700 114 Scaun apicol 60 30 30 115 Suport pentru stup x 25 Mijloc Fix 1875 1000 875 1

Tabel B22

Nr

Crt

LO

CA

LIT

AT

EJ

UD

ET

SU

PR

AF

A

TO

TA

LA

(MP

)C

AT

EG

OR

IA

DE

FO

LO

SIR

E

IND

IVIZ

A

EX

CL

US

IVA

(M

P)

VA

LO

AR

EA

C

ON

TA

BIL

A

(LE

I)

SE

RIE

C

ER

TIF

ICA

T

NR

C

ER

TIF

ICA

T

DA

TA

E

MIT

ER

II

1 Secuienijud Neamt 4000 mp E 74500 154N 327 01011991N

TOTAL NA NA NA NA

8

B3 Descrierea activitatilor curente (agricole si non-agricole) si a tehnologiilor aplicate

Buget de venituri - cheltuieli și consumuri intermediare pentru produsul - Miere

Indicatori UM Cantitate

Pret VALOAREUM

ICONSUMURI (CHELTUIELI) MATERIALE (1+2+3+4+5+6) 3198100

1 Combustibil L 2000 59 11800002 Apa si canal msup3 100 24 240003 Energie electrica Kw 30000 053 15900004 Romtelecom min 1000 004 40005 Gaz msup3 550 12 66000

6Cheltuieli cu aprovizionarea ( 10din 1) lei 334100

IICONSUMURI(CHELTUIELI) CU FORTA DE MUNCA 173000

7Personalul permanent implicat icircn producție zo 10 30 30000

8Personal sezonier implicat icircn producție zo 2 20 4000

9 Personalul administrative persoane 1 50 500010 Fond retribuire zo 134000

III ALTE CONSUMURI(7+8+9+10) 8651133

11 Cheltuieli generale(3din I+II) Lei 101133

12 Dobacircnzi la credite Lei 500000

13 Asigurări (8 din valoare ) Lei 635000014 Amortismente Lei 1700000

ATOTAL CONSUMURI INTERMEDIARE (I+II+III) 12022233

B VALOAREA PRODUCTIEI 10000000 1400000000B1 Miere kg 10000000 14 1400000000

C VENIT IMPOZABIL(B-A) 1387977767

C1 (-)Impozite si taxe 500000 C2 (+)Subvenţii 30000000D PROFIT BRUT 1357477767

E IMPOZITUL PE VENIT 222076443F PROFIT NET 1165901324

G COST DE PRODUCTIE 042H Profit la kg 117

9

3 Cheltuieli cu energia electrica si combustibil

Indicatori kw kw Lei LeiValoare leibuc

Curs leuEuro =43791zi

unitate anunitate Kw anunitate

CONSUMURI CU ENERGIA bucunitate Zile an 36500

Consum energie 8219 300000005

3 1590000 1590000

Total (lei)an 1590000 Total (Euro) 363088 363088Revine pe kg miere (lei) 000

Revine pe kg miere (Euro) 000 bucunitate Zile an 36500

Consum energie mentinere ambient 189 10000005

3 53000 53000

Total (lei)moara 53000

Total (Euro) 12103 Revine pe kg miere (lei) 000

Revine pe kg miere (Euro) 000

kwunitate Zile an 36500

Consum energie iluminat 189 5000005

3 26500 26500Total (lei)moara 26500

Total (Euro) 6051

Revine pe produs (lei) 000

Revine pe produs (Euro) 000

Indicatori litri litri lei Lei

zi

unitate anunitate litru anunitate

10

CONSUMUL CU COMBUSTIBILUL litriunitate Zile an 36500

Aprovizionare materii prime 1370 50000060

0 3000000

Transport produse 219 8000040

0 320000

Alte operaţii tehnologice 110 4000048

0 192000

Total (lei)moara 620000 3512000

Total (Euro) - 141582 801991 Revine pe kg miere (lei) - 000 002

Revine pe kg miere (Euro) 000 000 000

TOTAL CONSUMUL ENERGIE+COMBUSTIBILUL Kw+Lunitate Zile an 36500

Total (lei)moara 5181500

Total (Euro) 1183234 Revine pe kg miere (lei) 00051815 Revine pe kg miere (Euro) 00011832 Revine pe um (lei) 00051815 Revine pe um (Euro) 00011832

5Alte cheltuieli materiale+apaIndicatori Leian

Cheltuieli cu apa 240

Cheltuieli diverse(obiecte de recuzitaobiecte sanitare etc) 1155

Total (lei) 1395Total (Euro) 3185586

Revine pe um (lei) 1395Revine pe um (Euro) 3185586

9Asigurari-cota parte 08 din valoarea productieiIndicatori Curs Valoare lei

4312 0

kg miere 10000000

11

Valoare producție 14000000Valoare asigurare lei 112000

Valoare asigurare Euro 2597403Revine pe um (lei) 1120Revine pe um (Euro) 2597403

10AmortismentIndicatori Curs Valoare lei

43791 0

Moara 1200 kgh Loporcaro MDTL-2 735000

Siloz 100000Cantar electronic 20000

IVECO Daily Furgon 215000Ford Cargo 3535D 500000Magazie de cereale 10000

Valoare utilaje 1580000Valoare amortizare din utilaje (2) lei 31600Valoare amortizare din utilaje (Euro) 72160946

Revine pe kg miere (leian) 0158

Revine pe kg miere (Euroan) 00360805Revine pe um (lei) 000158

Revine pe um (Euro) 00000158

NU ESTE CAZUL

ICHELTUIELI CU FORTA DE MINCA

Indicatori nr salariu Lei

12

salariati icircncadrare anunitate

CONSUMURI CU ENERGIA moara 0 Zile an

Contabil 1 1500 18000

Administrator 1 1700 20400

Șofer 2 1000 24000

Total fond salarii (lei)ferma 4200 62400

Total (Euro) 959101 142495

Revine pe UM (lei) 42 624Revine pe UM (Euro) 959101 142495

Ajutor şomaj( 5) 210 2520

C A S (2333) 97986 1175832Contribuţii ptfond sănătate(7) 671371 805645

Fond solidaritate (2) 84 1008

Total fond retribuire (lei)moaraan 1609196

Total fond retribuire (Euro)ferma an 367472Total fond retribuire (lei)um 1609196

Total fond retribuire (Euro)um 36747197

13

B4 Politica de aprovizionare Furnizori de materii prime

Tabel B4 1

PRINCIPALII FURNIZORI DE MATERII PRIME

FURNIZOR

Extern

AdresaCantitate

aprox(tone)Valoare

aprox (LEI) aprox din total

achizitii

Inter

n

1

Sc ZOO IMPEX Srl I

str Tineretului Nr 2-4 NEAMT 5000

3500000050

2

SC AGROMEC SA I

STR AGRICULTORILOR 30A NEAMT 2000

14000000

20

3

SCMIERE AZ SA

I

STRCOLINEI NR28 NEAMT 2000

14000000

20

4

SC SC Marsat SA I

Str Stefan cel Mare nr 270 Neamt 1000

700000010

TOTAL 10000 70000000 100

Tabel B4 3PRINCIPALII FURNIZORI DE SERVICII

FURNIZOR

Extern

AdresaCantitate

aproxValoare aprox

(LEI) aprox din total

achizitiiIntern

1SC CONEL SA

I 30000 15900 9191

2SC TERMOFICARE SA I 300

700405

3SC ROMGAZ SA

I 550660

382

4

SC ROMTELECOM SA

I 100040

023TOTAL 0 17300 10000

B5 Politica de desfacere Canale de distribuţie

Tabel B51Principalii clienţi ai societatii

Nr crt

Client Valoare

Pondere

Termen de plata

(Nume si adresa)

(lei)

14

1

DELTA COM SRL NEAMT

7000000 50 7 ZILE

str Aleea Ulmilor nr 21A Neamt

2Dorivi Prodcom SRL Baneasa Str Alexandru Zirra Nr 5 3500000 25 7 ZILE

3Eurolil SRL - Aleea Targului BlA 9 ScA15 Neamt 615200 3500000 25 7 ZILE

TOTAL 14000000 100 7 zile

Tabel B52Datele de identificare ale principalilor clienţi

Nr Crt Societate

Cod Unic de Inregistrare

Telefon

AdresaFax

1DELTA COM SRL 19845043

756987341 str Aleea Ulmilor nr 21A Neamt

2Dorivi Prodcom SRL 16534567

757453421 Baneasa Str Alexandru Zirra Nr 5

3 Eurolil SRL 1599114975519543

2 Aleea Targului BlA 9 ScA15 Neamt 615200

Produsele obținute ndash Miere albatarate si altele ndash sunt valorificate pe baza de

contract cu ALFA COM SRL ASCO Prodcom SRL FOOD AZ SRL care preia marea

parte a cantititatii de miere aceasta fiind folosita in domeniul panificatiei Distribuția se

efectueaza direct fara inermediari Livrarile se fac zilnic cu termene de plata la 7 zile

PARTEA A II - A - DESCRIEREA INVESTIȚIEI

C PREZENTAREA PROIECTULUI

C1 Obiectivele proiectuluiFerma de cultivare a

Folosirea metodelor biologice de control al buruienilor ndash micoerbicidele

15

Diversificaea și implementarea masurilor biologice icircn tehnologia de cultivare a graului de toamnaporumbului si marului

Producerea de cereale ecologice Integrarea producției prin achiziționarea unei COMBINE DEUTZ-FAHR

MODEL 6060 HTS si a unui TRACTOR SAME MODEL EXPLORER 3-100 pentru o mai buna valorificare a solului si pentru producerea unei mai mari cantitați de grau si porumb in localitatea Secuieni jud Neamt

Achizitionarea unui Cultivator Maschio MG 300 Stabwalze 500 Valorificare producției secundare

Suprafata destinata pentru cele trei culturi avute in vedere va fi urmatoarea Mar 5 ha Grau 303 ha Porumb 302 ha

Bugetele de venituri si cheltuieli agrozootehnice

Buget de venituri - cheltuieli și consumuri intermediare pentru produsul ndash Miere

Indicatori UMCantitat

e

Pret VALOAR

EUM

ICONSUMURI (CHELTUIELI) MATERIALE (1+2+3+4+5+6) 3198100

1 Combustibil L 2000 59 11800002 Apa si canal msup3 100 24 24000

3 Energie electrica Kw 30000 053 15900004 Romtelecom min 1000 004 40005 Gaz msup3 550 12 66000

6Cheltuieli cu aprovizionarea ( 10din 1) lei 334100

IICONSUMURI(CHELTUIELI) CU FORTA DE MUNCA 173000

7Personalul permanent implicat icircn producție zo 10 30 30000

8Personal sezonier implicat icircn producție zo 2 20 4000

9 Personalul administrativepersoan

e 1 50 500010 Fond retribuire zo 134000

IIIALTE CONSUMURI(7+8+9+10) 8651133

11Cheltuieli generale(3din I+II) Lei 101133

12 Dobacircnzi la credite Lei 500000

13 Asigurări (8 din valoare ) Lei 635000014 Amortismente Lei 1700000

16

ATOTAL CONSUMURI INTERMEDIARE (I+II+III) 12022233

B VALOAREA PRODUCTIEI 1000000

0 1400000000

B1 Miere kg1000000

0 14 1400000000

C VENIT IMPOZABIL(B-A) 1387977767 C1 (-)Impozite si taxe 500000 C2 (+)Subvenţii 30000000D PROFIT BRUT 1357477767

E IMPOZITUL PE VENIT 222076443F PROFIT NET 1165901324

G COST DE PRODUCTIE 042H Profit la kg 117

Caracteristicile principale ale utilajelor sau constructiilor intentionate a se achiziționa prin proiect

COMBINA DEUTZ-FAHR MODEL 6060 HTS

17

CARACTERISTICI GENERALE

Elevator de alimentare Inversor electric pentru elevator si heder 2 cilindrii hidraulici de ridicare Batator Latime 1270 mm Oslash 600 mm 8 sine de batere variator electric pentru variatia vitezei de la 420 la 1250 rotmin Turbo separator diametru 590 mm Suprafata de separare 081 mp Ajustare electrica in 5 pozitii de la 25 la 65 mm Viteza 775 sau 410 rotmin Contrabatator 15 sine 14 mm distanta suprafata 095msup2 aparator pietre rabatabil reglare electrica independenta frontala si posterioara Scuturatori 5 caisori suprafata totala 730 msup2 Sistemul de curatire curatire proprie prin contra-actiune a sitelor Recuperare independenta pe ambele laturi ale masinii Buncar Capacitate 7500 litrii cu suprafata de acoperire Viteza de descarcare 90lsec Tub de descarcare cu deschidere hidraulica fereastra de inspectie in spatele scaunului operatorului Motor Deutz TCD 2012 L06 4V 6 cilindrii 4 valve Commom Rail diesel 183 kw250 CP Racire cu lichid Rezervor combustibil 555l Transmisia Complet hidrostatica cutie de viteze cu 4 trepte Frane Discuri de frana asistate hidrostatic si frana de parcare independenta Pneuri 62075R30 fata si 40570R20 spateLatime de suport 3047 mm Cabina Tip Commander IV cu vedere panoramica si geamuri usor colorate coloana volan reglabila sistem de aer conditionat si incalzire scaun PNEUMATIC sofer si scaun pasager radio si set pre-cd (4 difuzoare si antena) oglinda dreapta cu control electric Control softwear in limba Baneasaa Sistem de iluminat Conform regulamentului de trafic 6 lumini de lucru 1 lumina pentru tubul de descarcare 2 girofaruri 2 lumini posterioare Echipament atasare posterioara rapida pentru carucior heder extinctor manual de operare in limba Baneasaa

18

TRACTOR SAME MODEL EXPLORER 3-100

CARACTERISTICI GENERALE

Motor DEUTZ EURO III cu 4 cilindri turboalimentat cu capacitate de 4038 cm3 Putere max (2000 25 CE) 109 CP80 kW Motor răcit cu lichid ulei Radiator ulei motor transmisie Oprire motor cu cheia de contact Motor compatibil cu Biodiesel pacircnă la 100 Capacitate rezervor combustibil 160 l Ambreiaj hidrostatic Ambreiaj multi-disc PTO comandat hidraulic cu discuri imersate icircn ulei Blocare electrohidraulică a diferenţialului faţă şi spate Direcţie hidrostatică cu pompă independentă şi cilindru de direcţie cu dublu sens Coloana volanului rabatabilă şi reglabilă Unghi de viraj 55deg Manete laterale comandă cutie de viteze Toba de eșapament cu evacuare pe cabină cutie de viteze cu 5 rapoarte 15F + 15R cacircrlig frontal cacircrlig de prindere categoria C posterior PTO spate 540 ndash 1000 RPM baterie 12V-100h-650A manual de utilizare şi icircntreţinere icircn limba Baneasaă

ECHIPAMENTE STANDARDIZATE

Cutie de viteze 40kmh Sistem hidraulic cu pompă de 56 lmin Roti 42070R 24 faţă 48070R 34 spate Reglaj electronic motor

19

Extensie aripi spate Cilindrii suplimentari Filtru aer 8rdquo cu ejector de praf Distribuitori hidraulici auxiliari cu 4 prize rapide Stabilizatori telescopici Fracircnă hidrostatică integral independentă pe toate cele 4 roţi cu discuri de fracircnare icircn baie de ulei cu dispozitiv de excludere a franelor anterioare Scaun textil CABINĂ ORIGINALĂ TESTATĂ FONIC icircncălzire şi ventilare parbriz mobil locaş radio 2 lumini de lucru faţă şi 2 lumini de lucru spate ieşire spate pentru cabluri lumini interioare Faruri anterioare pentru condus pe dreapta Aer condiționat Girofar Suport pentru contragreutăți + 8 contragreutăți față (320 kg)

Cultivator Maschio MG 300 Stabwalze 500

20

Model Latime de lucru(cm) Putere necesara(CP) Masa(kg)MG 175 175 2535 320

Dotari- cutie de viteze din fonta- reductor de viteza de 540 rotmin(rotmin rotor 260)- rolele sunt plasate intr-un fel de cusca- cat I (3 puncte de prindere)

C3 Managementul proiectului (Responsabilul legal)

1 NumeDUCEAC Prenume IONUT Funcţia ADMINISTRATOR Studiile si experienţa (relevante pentru proiect)

C V Responsabilul legal

Icircntreprinderea Funcţia avuta Perioada

SC ALBINA SA SEF BIROU 2008-2013

STUDENT In prezent

C4 Lista de achizitii si sursele de achiziţii pentru activele ce fac obiectul proiectului materiile prime pentru punerea in functiune a proiectului

Tabel C41 ndash Lista de achizitii active

Furnizor Date furnizor Produs

21

Nr Crt

Valoare estimata

(EUR)

din total valoare eligibila

a proiectului

(daca este cunoscut la momentul

depunerii cererii de finantare)

1 DEUTZ-FAHR

Specializat in producția de utilaje pentru

agricultura

COMBINA MODEL 6060

HTS 125000 7483

2 SAME

Specializat in producția de utilaje pentru

agricultura

TRACTOR MODEL

EXPLORER 3-100 40000 2394

3 GEO

Specializat in producția de utilaje pentru

agriculturaCultivator MG

175 2031 123

TOTAL167031 100

Lista de achizitii materii prime

Nr Crt

Furnizor

Date furnizor Produs

Valoare estimata

(EUR)

din total

necesar de

materii prime

(daca este cunoscut la momentul depunerii cererii de finantare)

1 SC GA PRO CO CHEMICALS SA

Are in patrimoniu fabrica de

icircngrasăminte Icircngrășaminte 1255000 5375

2 PETROM

Specializat in comercializarea combustibililor Combustibil 500000 2141

3 KWS SEMINTE SRL

Specializat in obținerea

semințelor de soiagrauporumb

etc

Semințe de grauporumbsoia etc 580000 2302

TOTAL 2335000 100

C5 Personal si instruireNU ESTE CAZUL

Tabel C51Grafic angajare personal

Nr Crt Specialitate

Număr2002 2003 2004 2005 2006 2007

TOTAL 0 0 0 0 0 0

Necesar personal

22

- 1 contabil- 3 mecanizatori- 4 muncitori sezonieri

C6 Graficul estimat al proiectului

Proiectul va fi realizabil in 12 luni de la aprobarea finantarii

Lunile I ndashIV vor face demersuri pentru un imprumut bancar și se va acorda

icircmprumutul ( 300000 E)

Lunile V ndash VIII - se va achiziționarea utilajul propriu-zis

(combinatractorulcultivatorulsemanatoarea) se vor semna contractele cu furnizorii și

se vor livra utilajele

Lunile IX ndashXII ndash testarea utilajelor si inceperea activitatii

Diagrama Gantt

Denumire activitate

IAN

FEB

MARTIE

APRILIE

MAI

IUNIE

IULIE

AUGUST

SEPT

OCT

NOI

DEC

Contractarea unui imprumut bancar pe tremen lung X X Studierea ofertelor furnizorilor de utilaje X X Contractarea furnizorilor de utilaje

X X X Livrarea utilajelor X X X X Testarea utilajelor X X X

C7 Impactul proiectului asupra dezvoltarii zonei si a mediului de afaceri

In urma contractarii imprumutului bancar si achizitionarii de utilaje

performante se va incerca practicarea unei agriculturi rationale si de durata cu recolte

23

bogate si sanatoase de secara mazare si cartof care din punct de vedere ecologic sa

corespunda normelor UE in localitatea Secuieni JudNeamt

Acest fapt va determina totodata si creșterea veniturilor la bugetul

Primariei Secuieni JudNeamt datorita taxelor și impozitelor care se plătesc și

desemeni la bugetul statului se vor plăti impozite și taxe care icircn final vor fi icircn

beneficiul cetățenilor In practicarea agriculturiiintr-un mod intensiv se va avea in

vedere respectarea normelor de mediuPentru toate categoriile de materii prime

(combustibil piese de schimb icircngrășaminte etc) se vor icircncheia contracte icircn așa fel

icircncat să fie asigurat mersul normal al activității agricole Deasemeni si producția finita

(secaramazarecartof) care se va realiza va fi livrata in icircntregime pe baza de

contracte icircncheate

D PROIECŢII FINANCIARE SI INDICATORI FINANCIARI

D1 Bazele de productie

Cu proiect

A6 Denumire utilaj (noi) Costuri Amortizare Intretinere 2Combina DEUTZ-FAHR model 6060 HTS 125000 000 2500

TRACTOR SAME MODEL EXPLORER 3-100 40000 000 800

Cultivator Maschio MG 300 Stabwalze 500 2031 000 4062

167031 000 334062

D2 Contul de profit si pierderi previzionat ( pe o perioada de 3 ani )

Proiectia contului de profit si pierdere activitate cu proiect

Nr Crt Categoria AN 1 AN 2 AN 3

Venituri din exploatare 1 Venituri din vanzarea marfurilor Mii Lei

24

Euro 2 Productia vanduta Mii Lei 47000000

0485000000 500000000

Euro 107327990

110753351 114178713

3 Variatia stocurilor Mii Lei

Euro

4 Alte venituri Mii Lei Euro 5 Venituri din exploatare ndash total Mii Lei 47000000

0485000000 500000000

Euro 107327990

110753351 114178713

Cheltuieli pentru exploatare 6 Cheltuieli materiale ndash total Mii Lei

94000000 97000000 100000000

Euro 21465598 22150670 22835743

7 Cheltuieli cu lucrari si servicii executate de terti Lei

437330 450050 500040

Euro 99868 102772 1141888 Cheltuieli cu impozite taxe si varsaminte

asimilateMii Lei

250000 300000 350000 Euro 57085 68507 79925

9 Cheltuieli cu personalul ndash total Mii Lei 347330 360050 370560 Euro 79315 82220 84620

10 Alte cheltuieli de exploatare Mii Lei

Euro

11 Cheltuieli cu amortizarile si provizioanele Mii Lei 2510000 2750000 3000000

Euro 573177 627983 68507212 Cheltuieli pentru exploatare - total Mii Lei

97544660 100860100 104220600 Euro 22275047 23032153 23799548

13 Rezultatul din exploatare Mii Lei 372455340 384139900 395779400

Euro 85052942 87721198 90379165Venituri financiare ndash total

14 Venituri financiare ndash total Mii Lei Euro

Cheltuieli financiare din care

15 Cheltuieli privind dobazile Euro

16 Altele Mii Lei

Euro

17 Cheltuieli financiare - total Mii Lei Euro

18 Rezultatul financiar al exercitiului Mii Lei

25

Euro

19 Rezultatul brut al exercitiului Mii Lei

Euro

20 Impozit pe profit Mii Lei

Euro

21 Profit net Mii Lei

Euro

D3 Fluxul de numerar previzionat ( pe o perioada de 3 ani )

Flux de numerar - previziuni Anul 1 Anul 2 Anul 3OPERATIUNEAPERIOADA

MII LEI I ACTIVITATEA DE INVESTITII SI FINANTARE 0 0 0A Total intrari de lichiditati din (A1+A2+A3)

A1 Aport la capitalul social si contul intreprinzatoruluiA2 Vanzari de active inclusiv TVA 0 0 0A3 Credite pe termen lung din care (A31 + A32) A31 Imprumut BancaA 32 Grant SAPARD 0 0 0

B Total iesiri de lichiditati prin (B1+B2+B3)B1 Achizitii de active fixe corporale inclusiv TVAB2 Achizitii de active fixe necorporale inclusiv TVAB3 Cresterea investitiilor in curs 0 0 0

C ExcedentDeficit de lichiditati (A-B) 0 0 0D1 Rambursari de Credite pe termen mediu si lung din care (D11+ D12) D11 Rate la imprumutul Banca D12 Rate la alte Credite pe termen mediu si lung 0 0 0D2 Plati de dobanzi la Credite pe termen mediu si lung din care (D21+D22) D21 La imprumutul Banca D22 La alte Credite pe termen mediu si lung 0 0 0

E Flux de lichiditati din activitatea de investitii si finantare (C-D1-D2)II ACTIVITATEA DE EXPLOATARE SI ALTE ACTIVITATI 130727

51472387 1624350

F Incasari din activitatea de exploatare inclusiv TVA ( F1)130727

51472387 1624350

F1 Vanzari varianta cu proiectG Incasari din activitatea financiaraH Credite pe termen scurt 130727

51472387 1624350

K Plati pentru activitatea de exploatare inclusiv TVA (dupa caz) din care 0 0 0

1 Cheltuieli privind marfurile

2 Cheltuieli cu materiileprime 679603 747737 807415

26

3 Cheltuieli cu materialele consumabile 43637 48000 51842

4 Cheltuieli cu energia si apa 12988 14512 15672

5 Altecheltuieli materiale 10204 10323 11144

6 Cheltuieli cu serviciile executate de terti 55609 61160 66051

7 Cheltuieli cu impozite taxe si varsaminte asimilate 12500 13740 148408 Cheltuieli cu personalul angajat 0 0 09 Cheltuieli cu asigurarile si protectia sociala 0 0 0

10 Alte cheltuieli exploatare 0 0 011 Cheltuieli cu amortizarea si provizioanele

26064 26064 260642222222111111

L Flux brut exclusiv plati pentru impozit pe profit si TVA468670 550851 631321

M Plati pentru impozite si taxe (M1 + M2)186568 219297 251573

M1 TVA de platit 68667 104661 119950

M2 Impozit pe profit 97901 114636 131623N1 Rambursari de credite pe termen scurtN2 Plati de dobanzi la credite pe termen scurtO1 DividendeP

Total plati exclusiv cele aferente exploatarii (M+N1+N2+O1)P Total plati exclusiv cele aferente exploatarii (M + N1 + N2 + O1) 186568 219297 251573Q Flux de numerar din activitatea curenta (L-P) 280102 331554 379748II FLUX DE LICHIDITATI (CASH FLOW)R Flux de lichiditati net al perioadei (Q+E) 280102 331554 379748

S Disponibil de numerar al lunii precedenteDisponibil de numerar curent (S+R) 130597 410609 742253

T 410609 742253 1122001

D4 Indicatorii financiari

Valoarea investitiei (Vi) = valoarea totala a proiectului (exprimata in lei) ndash 12900000000 lei

LEI___________________________________________________________________________Specificare AN 1 AN 2 AN 3______________________________________________________________________Veniturile din exploatare (Ve)

27

470000000 485000000 500000000

___________________________________________________________________________Cheltuieli de exploatare (Ce)

97544660 100860100 104220600

___________________________________________________________________________

Rezultatul din exploatare (Re) = Se calculeaza Re = Ve ndash Ce - minim 10 din Ve

372455340 384139900 395779400

Profitul net (Pn) = rezultatul final al exercitiului financiar (anual) din care s-a scazut impozitul pe profit

312862486 322677516 332454696

Durata de recuperare a investitiei (Dr) = indicator ce exprima durata de recuperare a investitiei (exprimat in ani)

Se calculeaza Dr= ViPn mediu sau Dr=(Vi - 5 x Pn)Pn

unde Pn mediu = profit net mediu pe orizontul de prognoza Dr ndash ESTE 145 ANI

Rentabilitatea capitalului investit (Rc) = PnVi x 100 () Pn-profit net pentru fiecare an al perioadei previzionate

145 150 154___________________________________________________________________________

Cheltuieli financiare (Cf) = NU ESTE CAZUL___________________________________________________________________________

28

Gradul de acoperire a cheltuielilor financiare (Ga) = NU ESTE CAZUL

___________________________________________________________________________Flux de numerar net la sfarsitul perioadei (FNN) = Total intrari-Total iesiri FNNgt=0 (pentru fiecare an de prognoza)

280102 331554 379748 425733466695

Valoare actualizata neta (VAN) =aringFNi(1+r)I +FN5r VANgt0 r=rata de actualizare=8

CAPITOLUL IICAPITOLUL IISTRUCTURA FONDULUI FUNCIAR ŞI IcircNTOCMIREASTRUCTURA FONDULUI FUNCIAR ŞI IcircNTOCMIREA

ASOLAMENTULUIASOLAMENTULUI

21 Mărimea şi structura categoriilor de folosinţă a terenului

Tabelul 1Mărimea şi structura categoriilor de folosinţă a terenului

Specificare Ha din total din agricol

Suprafaţa totală 620 1000 -

Teren agricol 618 9968 1000

Teren arabil

- din care irigat

610 9839 987

300 4839 4854

Păşuni naturale 2 032 032

29

Facircneţe naturale 1 016 016

Livezi 5 08 08

Vii

Teren neproductiv 2 032 X

Condiţii naturaleDescrierea zonei icircn care este amplasată exploataţia cu cel puţin următoarele elemente

a) Temperatura medie anuală 940Cb) Precipitaţii medii anuale 534 mmmpc) Tipul de sol predominant textura panta

- tipul de sol cernoziom cambic- textura grosieră- panta 7 - 150C

Favorabilitatea terenului pentru diferitele culturi

Se va face o scurtă prezentare a caracteristicilor principalelor tipuri de sol cu favorabilitatea culturilor

CernoziomurileAu proprietăti fizice hidrofizice chimice termice şi de aeraţie foarte bune Cu toate că

sunt foarte bine aprovizionate cu azot fosfor şi potasiu pe aceste soluri pentru menţinerea fertilităţii şi obţinerea de producţii mari şi constant se recomandă aplicarea de icircngrăşăminte chimice şi organice Cernoziomurile sunt indicate pentru toate folosinţele şi culturile agricole

AluvisolurilePrezinta o fertilitate relativ bună fertilitatea depinzacircnd de gradul de solificare Pe

aluvisoluri pot fi cultivate o serie largă de plante specifice condiţiilor din ţara noastră porumb floarea soarelui cartof gracircu legume viţă de vie pomi

Soluri bruneDatorită proprietăţilor fizice (textură mijlocie structură granular medie permeabilitate

pentru apă şi aer rezistenţă scăzută la lucrările mecanice) sunt favorabile creşterii şi dezvoltării plantelor Pentru producţii mari se recomandă administrarea de icircngrăşăminte chimice organice şi verzi Sunt folosite pentru culturile gracircu porumb legume pomi migdal

22 Alegerea culturilor (criteriile avute icircn vedere culturile alese)

30

Criteriile avute icircn vedere (economice tradiţie asigurarea materiilor prime pentru investiţia de la planul de afaceri etc)

Cultura m ărului Importanta culturii marului se datoreaza valorii alimentare si gustative terapeutice si

profilactice a fructelor insusirilor lor tehnologice specifice particularitatilor agrobiologice ale pomilor si valorilor economice mari

Merele constituie unul dintre componentele de baza in alimentatia moderna a omuluiMărul creşte şi se dezvoltă bine icircn toate zonele Moldovei deoarece sunt condiţii

pedoclimaterice favorabile pentru cultivarea acestei specii pomicole Importanţa acestei specii pomicole ca cultură este determinată de valoarea alimentară calităţi gustative icircnalte icircnsuşirile terapeutice şi profilactice pentru sănătatea omului particularităţilor tehnologice specifice particularităţilor agrobiologice ale pomilor şi de valoarea economică mare de producţie Cultivarea merelor este o afacere profitabilă care are următoarele avantaje

- Plantaţia de măr poate fi exploatată 20-30 de ani iar investiţia se recuperează icircn 2-3 ani- Cererea crescacircndă pe piaţa locală şi externă la produsele agricole de valoare icircnaltă- Preţ avantajos la comercializarea merelor icircn stare proaspătă- Creşterea pe piaţa internaţională a cererii pentru producţia conservată (sucul concentrat)

Ele reprezinta aproape singurul aliment gata pregatit in natura care poate fi consumat fara alte adaosuri fie in stare proaspata fie consumate ca sucuri compot dulceata cidru marmelada etc Datorita insusirilor tehnologice merele constituie o materie prima cu pondere mare in industria alimentara

Astfel din punct de vedere chimic merele contin in medie 845 apa 141 zaharuri 02 substante pectice 06 substante grase 90 UI vitamina A 002 mg vitamina B2 01mg vitamina B1 7mg vitamina C 7 mg calciu 10 mg potasiu cat si cantitati reduse de aluminiu mangan sulf cobalt si altele

Principalii consumatori de mere sunt pieţele agricole locale antreprenori care exportă fructele fabricile de conserve depozite angro şi magazine procesatorii de fructe uscate Cele mai bune preţuri pot fi obţinute icircn cazul comercializării merelor icircn stare proaspătă pentru consum curent iar cele mai mici preţuri sunt icircnregistrate la mere comercializate icircntreprinderilor de procesare

Importanta marului rezida in particularitatile lui biologice Existenta unui numar mare de soiuri cu coacere esalonata in diverse epoci si capacitatea de pastrare in stare proaspata timp indelungat a soiurilor de iarna asigura consumul de fructe proaspete aproape in tot cursul anului circa 10 luni din 12 ale unui an Avand o mare capacitate de pastrare si o buna rezistenta la manipulare fructele pot fi transportate cu usurinta la distante mari

Cultura porumbului

Porumbul ocupa locul 3 ca importanta in lume Aceasta pozitie se justifica printro serie de particularitati

-prezinta o mare capacitate de productie cu cca 50 decat celelalte cereale-are o mare plasticitate ecologica-este o planta prasitoare fiind o foarte buna premergatoare pentru majoritatea plantelor de

cultura-suporta bine monocultura-are un coeficient multiplicat de 150-400ori-semanande-se primavara mai tarziu permite esalonarea mai buna lucrarilor agricole-cultura este mecanizata

31

-recoltarea se face fara pericol de scuturare

Porumbul este utilizat icircn alimentaţia omului icircn furajarea animalelor şi ca materie primă pentru diferite industrii

Icircn alimentaţia omului porumbul se utilizează sub formă de mălai (făină) din care se prepară mămăliga sau diferite peparate de patiserie fulgi de porumb porumb zaharat conservat sub formă de boabe sau ştiuleţi pentru salate şi garnituri porumb fiert sau copt popcorn (porumb pentru floricele) Din germenii de porumb rezultaţi icircn urma măcinării boabelor prin presare se obţine un ulei alimentar de foarte bună calitate apreciat icircn alimentaţia dietetică

Icircn furajarea animalelor boabele de porumb constituie furajul concentrat de bază pentru toate speciile de animale Valoarea nutritivă a porumbului este de 117 - 130 unităţi nutritive la 1 kg boabe

Planta icircntreagă recoltată şi tocată icircn faza de maturitate icircn lapte-ceară se utilizează pentru obţinerea de siloz care este utilizat pe scară largă icircn hrana vacilor de lapte De asemenea planta icircntreagă se poate utiliza ca masă verde

Tulpinile de porumb (cocenii) rezultate după recoltarea boabelor se pot utiliza ca furaj Ciocălăii măcinaţi pot fi utilizaţi icircn hrana rumegătoarelor Boabele de porumb se utilizează ca materie primă pentru obţinerea de amidon glucoză

dextrină izoglucoză (icircndulcitor lichid) whisky etc Boabele de porumb se utilizează pe scară largă pentru obţinerea de biocombustibil (etanol) după cum planta icircntreagă verde se poate utiliza pentru obţinerea de biocombustibil (metanol etanol)

Tulpinile de porumb se pot utiliza icircn industria celulozei şi la fabricarea panourilor aglomerate

Din ciocălăi se poate obţine furfurol sau pot fi folosiţi drept combustibil De asemenea icircn gospodăriile tradiţionale tulpinile de porumb se utilizează drept combustibil

Pănuşile se utilizează pentru diferite icircmpletituri tradiţionale Mătasea porumbului (stigmatele florilor femele) poate fi utilizată icircn scop medicinal iar

polenul de porumb este colectat cu uşurinţă de către albinele melifere (plantă poleniferă)

Cultura gracircului

Gracircul este una dintre cele mai importante cereale si planta care ocupa pe glob cele mai mari suprafete Boabele de grau au continut ridicat in hidrati de carbon si substante proteice Miere de grau este materie prima pentru paine si produse de panificatie aliment de baza pentru 35-40 din populatia globuluiGraul se mai utilizeaza si in prelucrari industriale (alcool amidon dextrina glucoza) si furaj in hrana animalelorTaratele sunt un nutret concentrat bogat in proteine hidrati de carbon si substante minerale Paiele se utilizeaza in industria celulozei si in hrana animale

Gracircul este cea mai importantă plantă cultivată din care se obţine icircn principal pacircine aliment de bază pentru cca 40 din populaţia globului Prin măcinare din boabele de gracircu se obţine făina care este utilizată pentru prepararea de diferite produse de panificaţie şi patiserie

32

fabricarea de paste făinoase etc Boabele de gracircu intră icircn alcătuirea amestecurilor de cereale prentru micul dejun

Boabele de gracircu se utilizează icircn hrana animalelor ca atare sau măcinate De asemenea icircn furajarea animalelor se utilizează şi tăracircţa rezultată ca subprodus icircn urma procesului de măcinare aceasta fiind bogată icircn proteine lipide şi săruri minerale

Boabele de gracircu servesc ca materie primă icircn diferite industrii pentru obţinerea de amidon gluten spirt băuturi spirtoase (vodcă wisky) bere biocarburburant (bioethanol)

Paiele au utilizări multiple precum materie primă icircn industria celulozei şi hacircrtiei aşternut pentru animale furaj grosier icircngrăşămacircnt organic prin icircncorporare icircn sol după recoltare sau prin compostare producerea de energie termină prin arderea icircn arzătoare cu recuperare de căldură

Germenii de gracircu rezultaţi icircn urma procesului de măcinare sunt utilizaţi icircn hrana omului ca produse energizante (germeni consumaţi cu lapte sau miere de albine) ca adaus icircn diferite produse de panificaţie sau pentru obţinerea de ulei foarte apreciat icircn industria cosmetică

Aluatul conservat prin refrigerare şi aluatul modelat (de exemplu blaturi pentru pizza) icircncepe să fie din ce icircn ce mai apreciat pe piaţă

Gracircul romacircnesc este un gracircu de foarte bună calitate pentru panificaţie care poate fi valorificat atacirct pentru consumul intern cacirct şi la export pentru consum european şi icircn afara Europei

Gracircul ecologic este unul dintre produsele ecologice cele mai bine cotate şi cerute pe piaţa mondială

Cultura gracircului oferă următoarele avantaje - boabele au un conţinut ridicat icircn glucide şi proteine corespunzător cerinţelor organismului uman - boabele au o bună conservabilitate pe perioade mari de timp - boabele se transportă cu uşurinţă pe distanţe mari - boabele de gracircu au diferite alternative de valorificare - boabele de gracircu reprezintă o importantă sursă de schimburi comerciale pe piaţa mondială - gracircul se poate cultiva icircn diferite condiţii pedoclimatice asiguracircnd producţii satisfăcătoare peste tot unde se cultivă - tehnologia de cultivare este complet mecanizată şi bine pusă la punct fără probleme deosebite - gracircul este o foarte bună premergătoare pentru majoritatea plantelor de cultură - după soiurile timpurii de gracircu pot fi semănate culturi succesive mai ales dacă sunt condiţii de irigare

Alegerea soiurilor şi hibrizilor (criteriile avute icircn vedere soiurile şi hibrizi aleşi pentru fiecare cultură)

-criteriile avute icircn vedere ndashproducţie rezistenţe specifice conţinut de principii nutritive etc

-soiurile şi hibrizi aleşi pentru fiecare cultură + prezentarea listei cu soiuri pentru 2012 la culturile alese şi descrierea soiului respectiv

MĂRUL - SOIURI

33

Icircn funcţie de epoca de coacere a fructelor merele se icircmpart icircn (a) soiuri de varăMelba Red melba Şafran de vară Papirovka Mantet Quinte Akane Plat August (b) soiuri de toamnă Prima Slava Peremojţiam James Grive Red Calvil de Zăpadă Spartan Focuşor Codrene Coredana Reglndis etc (c) soiuri de iarnă Idared Speranţa Banana de iarnăWellspur Goldspur Golden Delicious Jonathan Jonared Yellowspur Renet Simerenco Coredar Wagener etc

Antreprenorul trebuie să elaboreze proiect de plantare a livezii la icircntreprinderileautorizate şi materialul săditor trebuie să fie procurat de la pepinierele licenţiate cu actelenecesare pentru posibilitatea de beneficiere de subvenţii Cele mai de perspectivă soiuri de mere şi cu o cere sporită pe piaţă sunt Golden DeliciousRed Delicious Jonathan Idared Fugi Granny Smith Gala Melrose Ionagold Elstar precum şisoiurile genetic rezistente la boli şi dăunători aşa ca Florina Prima Coredana CoredarGeneros Pionier

Piaţa Romacircniei la merele proaspete este reprezentată prin 50 la sută din soiuri colorate (complet roşu sau parţial) şi 50 la sută pentru soiurile necolorate (gal-bene şi verzi) Cele mai populare soiuri colorate sunt Jonathan şi Idared urmate de Jonagold Gala Gloster etc iar dintre cele necolorate predomină soiul Golden Delicious Soiurile Granny Smith şi Mutsu icircnregistrează vacircnzări modeste Dintre soiurile locale icircn supermarket-uri se comercializează Glorios şi Florina icircnsă icircn can-tităţi foarte mici Fructele de obicei sunt icircmpărţite icircn trei categorii mici (sub 70 mm) medii (70-90 mm) şi mari (peste 90 mm)

PORUMB ndash SOIURI

Porumbul face parte din familia Gramineae subfamilia Panicoideae tribul Maydeae genul Zea Genul Zea cuprinde 3 specii - Zea mexicana (Schrad) Recv et Mangel (sin Euchlaena mexicana) ndash teosinte1 anual - Zea perennis (Hitsch) Recv et Mangel (sin Euchlaena perennis) ndash teosinte peren - Zea mays L ndash porumbul cultivat

Porumbul cultivat cuprinde mai multe convarietăţi (grupe de varietăţi) cele mai importante fiind următoarele - Zea mays conv dentiformis Koumlrn (sin Zea mays conv indentata Sturt) denumit porumbul dinte de cal Se caracterizează prin boabele mari prismatice cu partea sticloasă (cornoasă) a endospemului dispusă pe părţile laterale ale bobului iar partea făinoasă (amidonoasă) dispusă icircn partea centrală şi superioară a bobului (fig 19) Prin uscare endospemul făinos icircşi reduce volumul se contractă şi determină apariţia unei depresiuni icircn partea superioară a bobului sub forma mişunei dintelui de cal de unde denumirea acestei convarietăţi de bdquoporumb dinte de calrdquo La această convarietate au fost creaţi primii hibrizi de porumb iar icircn prezent această convarietate are cea mai margă răspacircndire icircn lume Majoritatea hibrizilor de porumb aparţin acestei convarietăţi La noi icircn ţară primii hibrizi care au fost icircntroduşi icircn cultură aparţin acestei convarietăţi şi au fost aduşi din SUA de unde şi denumirea de bdquoporumb americanrdquo - Zea mays conv indurata (Sturt) Bailey denumit porumbul cu bobul tare porumbul sticlos Se caracterizează prin boabe rotunjite icircn partea superioară netede lucioase dure la spargere de unde vine denumirea de bdquoporumb tarerdquo Partea sticloasă a endospermului este dispusă la exteriorul bobului de jur-icircmprejurul acestuia iar partea făinoasă este dispusă icircn partea centrală a bobului uneori ajungacircnd pacircnă icircn partea superioară a bobului situaţie cacircnd determină apariţia

34

unei uşoare mişune (fig 20) Din această convarietate au făcut parte vechile populaţii şi soiuri romacircneşti de unde şi denumirea de bdquoporumb romacircnescrdquo - Zea mays conv aorista Grebensc denumit porumbul semisticlos Prezintă caracteristici intermediare icircntre convarietăţile dentiformis şi indurata Bobul este rotunjit mat icircn partea superioară şi uneori prezintă o uşoară adacircncitură - Zea mays conv everta Sturt (sin Zea mays conv microsperma Koumlrn) denumit porumb de floricele Se caracterizează prin plante cu o talie mai mică care au capacitatea de a forma mai mulţi ştiuleţi pe plantă Boabele sunt mici (MMB = 40-100 g) cu vacircrful rotunjit sau ascuţit Endospermul este aproape icircn icircntregime sticlos cu excepţia unei mici porţiuni icircn jurul embrionului care este amidonoasă Prin icircncălzire apa din grăunciorii de amidon din endospermul făinos se transformă icircn vapori care exercită o presiune asupra tegumentului pacircnă cacircnd determină spargerea acestuia moment icircn care conţinutul bobului se revarsă (boabele expandează) mărindu-şi volumul de 15-20 de ori formacircnd o masă albă-spongioasă respectiv aşa-numitele floricele

RUSTICA a castigat o pozitie de lider pe piata de porumb precoce din Europa de Nord si poseda o gama larga de seminte adecvata pentru toate pietele lumii HIBRIZI FOARTE PRECOCIBarbados - excelent pentru boabe si silozEarly Star - precoce si productivEnergy Star - foarte buna valoare alimentaraComera - performanta inalta HIBRIZI PRECOCIBatz - vigurosEurostar - lider in EuropaGalaStar - porumb pe care il veti adoraInagua - bun pentru boabe si siloz

GRAcircU ndash SOIURI

Cercetătorii de la Institutul de Cercetare - Dezvoltare Agricolă Fundulea au creat soiuri de grau productive si rezistente la secetaBOEMA soi de gracircu de toamnă extrem de productiv şi cu indici de calitate ridicaţi pentru panificaţie adaptat condiţiilor climatice din zona de cacircmpie din sudul ţării şi Moldova este un soi foarte precoce mai timpuriu la icircnspicat cu 1-3 zile faţă de soiul Flamura 85 talia plantei de 77-90 cm rezistent la iernare şi cădere arşiţă şi secetă rugina galbenă rezistenţă mijlocie la rugina brună şi făinare are calitate bună de morărit şi panificaţie

GRUIA este un soi de toamnă care a dat rezultate foarte bune icircn Oltenia şi Dobrogea este mai timpuriu cu 4 zile faţă de soiul Fundulea 4 talie de 76 cm se remarcă printr-o rezistenţă bună la iernare la cădere dar şi la rasele actuale de rugina galbenă

35

superior multor soiuri ca rezistenţă la făinare rugină brună şi septorioza frunzelor calitatea de panificaţie a soiului Gruia este apropiată de cea a soiului Dropia faţă de care tinde să aibă un gluten mai tenace soiul se evidenţiază printr-o productivitate ridicată icircn medie cu 9-12 mai mare faţă de soiurile martor sporul de producţie fiind mai mare icircn condiţii de secetă in pofida taliei sale scurte soiul se comportă foarte bine icircn condiţii de deficit hidric Gracircul aparţine genului Triticum familia Gramineae (Poaceae) Genul Triticum cuprinde un număr mare de specii de gracircu forme sălbatice şi cultivate clasificate diferit de-a lungul timpului

Pentru ţara noastră prezintă importanţă 2 specii şi anume Triticum durum Desf şi Triticum aestivum L Triticum durum Desf (fig 16) are tulpina plină icircn interior pe toată lungimea sau cel puţin icircn partea superioară Spicul este aristat cu ariste lungi comparativ cu lungimea spicului şi orientate paralel Boabele au aspect sticlos la maturitate şi sunt conice la capet Triticum aestivum L (fig 17) are tulpina goală icircn interior pe toată lungimea Spicul este nearistat sau aristat cu ariste mai scurte comparativ cu lungimea spicului şi orintate divergent Boabele sunt ovoidale sau alungit-ovoidale prevăzute cu un smoc de perişori la capătul superior Endospermul este făinos semisticlos sau sticlos

Gracircul comun reprezintă specia cea mai importantă care pe plan mondial reprezintă cca 90 din suprafaţa cultivată cu gracircu şi cea mai mare partea a suprafeţei cultivată cu gracircu din ţara noastră Gracircul comun are forme de toamnă şi de primăvară aproape icircntreaga suprafaţă din ţara noastră fiind cultivată cu gracircu de toamnă (gracircul de primăvară ocupă suprafeţe foarte mici nesemnificative)

Soiurile de gracircu cultivate icircn Romacircnia sunt icircn marea lor majoritate soiuri romacircneşti create la Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Fundulea sau icircn reţeaua de Staţiuni de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Aceste soiuri se caracterizează prin potenţial de producţie ridicat (9-10 tha) o bună rezistenţă la cădere ger iernare secetă şi boli o bună calitate şi stabilitate a recoltelor

23 Intocmirea asolamentului

Specificare HaSuprafaţa totală a terenului arabil 610Suprafaţa medie a solei (3 sole) 2033

Tabelul 2Schema rotaţiei culturilor

SOLAANUL 2012 2013 2014I măr măr mărII gracircu porumb gracircuIII porumb gracircu porumb

36

37

CAPITOLUL IIICAPITOLUL IIIORGANIZAREA PROCESULUI DE PRODUCŢIE AGRICOLĂORGANIZAREA PROCESULUI DE PRODUCŢIE AGRICOLĂ

31 Proiectarea producţiilor medii prin metoda bonităriiterenurilor agricole

Tabelul 3

Date iniţiale

Cultura Tipul de solSuprafaţa - ha (Si)

Nota de bonitare pentru

condiţiile ecologice (Pi)

Corecţia pt distanţă şi

felul drumului (k)

Coeficient de

potenţare (c)

Producţia medie

realizată

MărGracircuPorumb

Cernoziom 5 75 015 11 15000Cernoziom 303 80 018 12 4000Cernoziom 302 85 019 13 8000

TOTAL 610

2) Notele totale de bonitare pentru condiţiile ecologice (Ni)

MĂR ndash 575 = 375Ni = Si x Pi GRAcircU ndash 30380 = 24240

PORUMB ndash 30285 = 25670TOTAL = 50285

3) Nota medie ponderată de bonitare

50285 610 = 8243

1) Producţia ce revine pe un punct al notei medii ponderate de bonitare

P măr = 515000 375 = 200P gracircu = 3034000 24240 = 50

P porumb = 3028000 25670 = 9411

6) Corecţia totală icircn funcţie de distanţă şi drumuri Ct = S x kMĂR ndash 5015 = 075

Suprafaţă x coeficient corecţie GRAcircU ndash 303018 = 5454PORUMB ndash 302019 = 5738

TOTAL = 11267

38

7) Nota de bonitare recalculată (Nbr)

MĂR ndash 375-075 = 37425Nbr = Nota totală de bonitare ndash Corecţia GRAcircU ndash 24240-5454 = 2418546

PORUMB ndash

25670-5738 = 2561262

8) Notele totale de bonitare potenţate (Ntp)

MĂR ndash 3742511=4117

Ntp =Nota de bonitare recalculată (Nbr)

xCoeficient

de potenţare

GRAcircU ndash241854612=290225

PORUMB ndash

256126213=332964

9) Producţia totală pe cultură pentru fiecare unitate de sol (Pt)

MĂR ndash 4117200= 82340

Pt =Nota totală de

bonitare potenţată (Ntp)

x

Producţia ce revine pe un punct de

bonitare P(kgpunct)

GRAcircU ndash

29022550= 1451125

PORUMB ndash

3329649411=31335242

TOTAL= 4666989

10) Producţia medie la hectar Pmc1

Pm măr = Producţia totală Suprafaţa totală = 823405=16468

Rezultatele pentru celelalte culturi

Pmedie gracircu = 1451125303= 4789

Pmedie porumb =31335242302= 10376

39

32 STABILIREA CANTITĂŢILOR DE IcircNGRĂŞĂMINTE PE CULTURI

Calculul dozelor de icircngrăşăminte s-a efectuat ţinacircndu-se cont atacirct de

producţiile medii cacirct şi de existentul de suprafaţă activă din sol S-au luat icircn

considerare şi pierderile rezultate prin levigare

Icircn tabelul 4 este prezentat calculul dozelor de icircngrăşăminte chimice la ha

separat pentru cele 3 culturi icircn parte

Tabelul 4

Calculul dozelor de icircngrăşăminte chimice

Nr Crt

SPECIFICARE UM

CULTURA

GRAcircU PORUMB MĂRN P K N P K N P K

1 Producţie medie Kgha 4789 10376 16468

2 Consum specific Kg sat

23 11 20 20 21 20 5 3 6

3 Sa de administrat

Kg 11014

5268 9578

20752

2179 20752 8234 494 988

4 Sa icircn sol Kg 45 31 60 40 35 30 30 20 355 Diferenţa de

admKg sa

6514 2168 3578

16752

1829 17752 5234 294 638

6 Pierderi prin levigare

13 5 7 13 5 7 13 5 7

7 Cant pierdută prin levigare

Kg sa

847 108 25 2177

914 1242 68 147 446

8 Total sa de administrat

Kg 7361 2276 3828

18929

19204 18994 5914 3087 6826

9 Tipul de icircngrăşămacircnt

NO4NO3

Super P c

Sare potasică

NO4NO3

Super P c

Sare potasică

N P2O5 K20

10 Conţinutul icircn sa a icircngr

Kgt 345 40 40 345 40 40 345 40 40

11 Doza de icircngr de administrat

Kg 213 57 96 549 480 475 171 77 171

40

33 PLANUL DE CULTURĂ

Planul de cultură cuprinde structura culturilor dimensiunile fiecăreia

producţiile medii şi totale (tabelul 5)

Tabelul 5

Icircntocmirea planului de cultură

Cultura Suprafaţa (ha)

Producţii medii (kgha)

Producţia totală (t)

Preţ livrare (leikg)

Măr 5 16468 8234 2Gracircu 303 4789 1451 08

Porumb 302 10376 313355 1

34 FUNDAMENTAREA FIŞELOR TEHNOLOGICE PE CULTURI

Icircn vederea organizării proceselor de muncă şi de producţie icircn etapa pregătitoare se

icircntocmesc fişele tehnologice pe culturi Informaţiile cuprinse icircn fişele tehnologice servesc icircn

acelaşi timp la stabilirea tehnologiilor stabilirea destinaţiei producţiei determinarea volumului

lucrărilor mecanice şi manuale necesarul de forţă de muncă cantităţile de materiale şi mijloacele

financiare necesare pentru aprovizionare

DATELE NECESARE

1 Culturile incluse icircn planul de producţie al firmei

2 Suprafaţa ocupată de fiecare cultură icircn parte

3 Culturile premergătoare

4 Producţia medie şi totală a fiecărei culturi

5 Lucrările tehnologice icircn ordinea cronologică a executărilor

6 Perioada de executare şi data lucrării

7 Mijloacele cu care se execută lucrarea

8 Tarifele de plată pentru lucrările mecanice

9 Tarifele de plată pentru lucrările manuale pe categorii

10 Cuantumul taxelor pentru CAS şomaj risc asigurare

11 Amortismentul specific

12 Materialele necesare procesului tehnologic consumul normat pe UM preţul unitar şi cota

pentru cheltuielile de aprovizionare

41

13 Cota de cheltuieli indirecte (comune şi generale)

MODUL DE LUCRU

1 Se icircnscriu icircn fişă datele privind suprafaţa şi producţia medie Producţia medie se planifică

icircn raport cu fertilitatea solului şi cantitatea de icircngrăşămacircnt aplicată

2 Se icircnscriu lucrările tehnologice icircn ordinea executării lor precizacircndu-se toată perioada

optimă de execuţie şi durata fiecărei lucrări

3 Pentru fiecare icircn parte se determină volumul lucrărilor sumele necesare şi materiale

4 La lucrările manuale icircn raport cu volumul lucrării se calculează numărul de zile om iar

fondul de salarii rezultă icircnmulţind numărul de zile om necesar pentru evaluarea lucrării cu

tariful pe ziom corespunzător

5 Taxele asupra fondului de salarii se calculează aplicacircnd cota icircn proporţie de 30 pentru

CAS 5 pentru fondul de şomaj 1 pentru risc şi asigurare impozit 15 asupra sumei

care reprezintă fondul de salarii

6 Amortismentul specific se determină icircn raport cu valoarea de inventar a mijlocului fix

folosit exclusiv la cultura respectivă şi durata de folosire

7 Cota de cheltuieli pentru aprovizionare se calculează o cotă parte din valoarea

materialului folosit

8 Din icircnsumarea pentru lucrările mecanice lucrările manuale taxe asupra valorilor

materialelor se obţin cheltuielile de producţie

9 La cheltuielile directe se aplică cota de cheltuieli comune şi prin icircnsumarea lor se

determină cheltuielile de producţie

10 După fiecare trimestru se fac totalurile

11 Se calculează indicatorii cheltuieli de producţie la hectar şi costul la tona de produs

42

44

45

46

47

35 Organizarea lucrării de semănat la cultura gracircului

Semănatul este una dintre cele mai importante lucrări agricole de care depinde icircn ultimă instanţă obţinerea de producţii ridicate Suprafeţele icircntinse ocupate de culturi precum şi termenele restracircnse icircn care trebuie executat fac ca procesul de muncă al semănatului să ocupe un loc important icircn activitatea de producţie a exploataţiilor agricole

Etapele organizării lucrărilor de semănat cereale păioase sunt următoarele1 se stabileşte componenţa agregatului de semănat potrivit condiţiilor existente

(tractor plus semănătoare SUP-29 sau SUP-21)2 Se determină necesarul de agregate pentru terminarea semănatului icircn termen

optim folosind formula

icircn care

N ndash numărul de agregate pentru terminarea lucrării icircn timpul propusS ndash suprafaţa de icircnsămacircnţatn ndash numărul de zile icircn care trebuie terminată lucrareaP ndash randamentul zilnic al maşinii

(1)N = 303(512) = 5 agregate

Aşadar icircn prealabil trebuie cunoscut randamentul zilnic al agregatului de semănat folosit Aceasta se calculează după formula

icircn

care

P ndash randamentul zilnic al agregatului (ha)B ndash lăţimea de lucru a agregatului icircn lucru (m)V ndash viteza de deplasare a agregatului

icircn lucru (moră)t ndash durata zilei de lucru (ore)H ndash coeficientul de folosire a timpului de lucru (070-080)

(2)P = 366000807 10000 = 12 ha

3 Stabilirea lungimii marcatoarelor semănătoriiLungimea marcatoarelor adică distanţa la care trebuie aşezată piesa activă a marcatorului faţă de ultimul brăzdar se stabileşte icircn funcţie de

lăţimea de lucru a semănătorii (B) distanţa icircntre două brăzdare (b) distanţa icircntre roţile din faţă sau marginile exterioare ale şenilelor

tractorului (c)

= 11

= = 26

49

49

Cacircnd tractorul poate urmări urma lăsată de marcator atacirct cu roata din dreapta cacirct şi cu roata din stacircnga lungimea celor două marcatoare este egală şi este dată de relaţia

4 Stabilirea debitului semănătorii icircn funcţie de norma de sămacircnţă la hectar La icircnceputul lucrării trebuie icircntotdeauna să se verifice corectitudinea reglării debitului la icircnsămacircnţare Această verificare se face după formula

icircn

care

G ndash cantitatea de sămacircnţă cursă din semănătoare la un număr stabilit de icircnvacircrtiri a roţii semănătoriiA ndash norma de semănat la un ha (kg)d ndash lungimea roţii semănătorii (m)B ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)O ndash nr de icircnvacircrtituri a roţii semănătorii

(6)G= 2501743620 10000 = 313

5 Stabilirea dimensiunilor postatelor la semănat Lungimea maximă a postatelor la semănat este icircn funcţie de capacitatea cutiei semănătorii Pentru a uşura organizarea transportului de seminţe este indicat ca alimentarea semănătorii cu seminţe să se execute la un singur capăt a postatei ~n acest caz lungimea maximă a postatei se calculează după formula

icircn

care

L ndash lungimea maximă a postatei (m)Q ndash capacitatea coşului de alimentare

a semănătorii (kg)Y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii coşului de alimentare a semănătorii (icircn medie 070-080)A ndash norma de semănat (kgha)B ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)

(7)L = (051000040007) (25036) = 1556m

Icircn ce priveşte lăţimea postatei aceasta se determină icircn funcţie de lăţimea totală a parcelei de icircnsămacircnţat şi de metoda de deplasare a agregatului Ea se calculează aşa icircncacirct să asigure de lucru agregatului pentru 1-2 zile de lucru

Lăţimea postatei la semănatul icircn suveică se calculează după formula

icircn care

l ndash lăţimea postatei (m)P ndash productivitatea zilnică a agregatului (hazi)Z ndash durata icircn zile a lucrului pe aceeaşi postată (1-2 zile)L ndash lungimea postatei (m)

(8)l = 10000122 1556 = 154m

6 Lăţimea zonei de icircntoarcere a agregatului Pentru icircntoarcerea agregatului la capetele parcelei se delimitează o facircşie de teren denumită bdquozonă de icircntoarcereldquo Delimitarea acestei zone se face icircn cazul deplasărilor icircn parcursul liniar cu buclă şi fără buclă Lăţimea zonei de icircntoarcere este dată de relaţia

50

50

icircn care

E ndash lăţimea zonei de icircntoarcereR ndash raza de icircntoarcere a agregatuluie ndash lungimea de ieşire a agregatului (adică distanţa de la centrul agregatului mijlocul osiei motoare a tractorului) pacircnă la organele active ale maşinii

(9)E = 34 + 15 = 135m

Aceasta reprezintă lungimea cu care trebuie să se deplaseze centrul agregatului pentru aducerea organelor active ale maşinii agricole pe linia de icircntoarcere a lucrului

7 Stabilirea distanţei dintre punctele de alimentare a semănătorii Distanţa dintre punctele de alimentare a semănătorii se determină icircn funcţie de metoda de deplasare a agregatului la semănat ~n cazul semănatului icircn suveică lungimea postatei este determinată icircn funcţie de capacitatea cutiei de seminţe icircn aşa fel ca alimentarea semănătorii să se facă numai la unul din capetele postatei distanţa dintre punctele de alimentare se află după formula

icircn care

D ndash distanţa dintre punctele de alimentare (m)B ndash lăţimea de lucru a agregatului (m)T ndash numărul turelor (adică nr curselor dus-icircntors) pe care le face agregatul pacircnă la golirea coşului semănătorii

(1)D = 2362 = 144m

Icircn cazul cacircnd lungimea postatei nu este determinată icircn funcţie de capacitatea cutiei de seminţe este necesar ca icircn prealabil să cunoaştem turele pe care le face agregatul pacircnă la golirea coşului semănătorii Aceasta se determină icircmpărţind lungimea drumului pe care icircl face semănătoarea pacircnă la golirea cutiei sale pe lungimea cursei de lucru dus şi icircntors ~n acest scop se foloseşte următoarea formulă

icircn care

T ndash numărul turelorQ ndash capacitatea cutiei semănătorii

(kg)Y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii cutiei (080)A ndash norma de semănat (kgha)B ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)L ndash lungimea postatei (m)

T= (1000040007) (2503621556) = 1Icircn cazul semănării icircn bdquolaturildquo sau bdquope două jumătăţi ale postateildquo distanţa dintre

punctele de alimentare se calculează după formula = 136 = 36

(semnificaţiile literelor sunt aceleaşi ca la formulele (10) şi (11)

51

51

8 Stabilirea cantităţilor de seminţe ce se pun la punctele de alimentare Cantităţile de seminţe care se pun la primul punct de alimentare se calculează după formula

= 4001 = 400kgiar cantitatea care se pune la punctele următoare este

icircn care

C ndash cantitatea de seminţe necesară alimentării agregatului (kg)Q capacitatea coşului semănătorii (kg)y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii cutieia ndash nr semănătorilor icircn agregat

(14)C1 = 400071 = 280kg

9 Stabilirea necesarului zilnic de muncitori pentru semănat şi transportat seminţele Necesarul zilnic de muncitori pentru deservirea semănătorilor variază icircn raport cu numărul de agregate folosite zilnic şi al maşinilor ce compun agregatul

10 Necesarul de mijloace de transport se stabileşte icircn funcţie de cantităţile de seminţe necesare semănătorilor la o icircncărcare timpul de golire a semănătorilor capacitatea mijloacelor de transport distanţa de transport şi timpul necesar pentru un ciclu de transport

~n primul racircnd se determină timpul icircn care se consumă cantitatea de seminţe existentă icircn cutia semănătorii folosind relaţia

icircn care

q ndash capacitatea cutiei semănătorii (kg)085 ndash coeficientul de folosire a cutiei semănătoriiB ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)V ndash viteza de lucru a agregatului (moră)N ndash norma de sămacircnţă la ha (kg)

Tgol = (10000400085) (366000250) = 063h = 38min

Numărul de mijloace de transport necesare zilnic se determină pe baza relaţiei

icircn care

Nt ndash numărul mijloacelor de transportn ndash numărul semănătorilor ce lucreazăt ndash durata unui ciclu de transport (min)Cm ndash capacitatea mijlocului de transport (kg)

Nt = (540008530) (38400) = 33 = 311 Se determină necesarul de saci pentru transportul seminţelor cunoscacircnd că

pentru uşurarea manipulării se recomandă ca un sac să aibă 40 kg

Nr saci = (512250) 40 = 375 sacizi

52

52

Centralizarea datelor

Nr crt

Specificare UMAgregatul folosit

Tractor + (SUP-29)

Tractor + SUP-21

1 Productivitatea zilnică a agregatului haschimb 12

2 Necesarul zilnic de-tractoare nr 5-semănători nr 5

3Productivitatea zilnică a tuturor agregatelor

hazi 60

4Dimensiunile solei de semănat

-lungime m 1556-lăţime m 1947-suprafaţă ha 303

5Dimensiunea parcelelor de semănat

-lungime m 1556-lăţime m 154-suprafaţă 24

6Lungimea marcatorului

-dreapta m 11-stacircnga m 26

7Norma de icircnsămacircnţare

-la 20 icircnvacircrtituri kg 3-la hectar kg 250

8Distanţa dintre punctele de alimentare cu seminţe

m 144

9Cantitatea de seminţe ce se pune la punct de alimentare

-la primul punct

kg 400

-la punctele următoare

kg 280

10 Necesarul zilnic de muncitori

-pt servirea semănătorii

nr 5

-pt transportul seminţelor

nr 3

-total nr 8

11Lăţimea facircşiei de icircntoarcere a agregatului

m 135

12Necesarul zilnic de mijl de transport

-atelaje nr-tractor+remorcă nr 3-auto-camion nr

13Necesar saci pt transportul seminţelor

nr 375

53

53

36 Evaluarea producţiei

Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţieiacestora

Evaluarea se face icircn două etape1) icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele

caracteristice de dezvoltare a plantelor2) icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite

norme standardizate~n funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfel

1) Gracircu orz (orz - 1 iunie gracircu - 15 iunie) Gracircu Boemandash se stabileşte numărul punctelor de control icircn funcţie de mărimea şi

uniformitatea parcelelor(icircn cazul parcele de pacircnă la 100 ha - 5 puncte pe suprafeţe mai mari de 100 ha - 10 puncte)

Determinările se fac cu ajutorul ramei metrice (un cadru de 1 metru patrat)Metodologie de lucrundash se numără spicele din interiorul ramei metricendash se stabileşte numărul mediu de boabe icircn spicndash se calculează producţia medie la hectar astfel

Q kgha = (360353610000) (10001000) = 4536kgha

Q kgha - producţia medie kgha Nsp - număr mediu de spice la mp (medie pe toate punctele de control) 360Nb - număr mediu de boabe icircn spice 35MMB - greutatea a 1000 boabe (grame)3610000 mp = 1 ha1000 x 1000 = 1000 grame x 1000 boabe

Exemplu

2) Porumb (1 septembrie) DKC 3511ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 28 mp (4 racircnduri x 070 x 10 m

lungime 070 (m) - distanţa dintre racircnduri)ndash se numără ştiuleţii la fiecare punct de controlndash se calculează numărul de ştiuleţi la hectar

54

54

Nstha = (30010000)(510) = 60000

Nstha - număr de ştiuleţi la hanst - numărul de ştiuleţi număraţi la toate punctele de controld - suprafaţa unui punct de control (mp)i - numărul punctelor de control

ndash se determină apoi numărul de boabe pe ştiuletendash se calculează apoi producţia medie la hectar

Q kgha = (60000588337) (10001000) = 11889 kgha

Q kgha - producţia medieNst - număr ştiuleţi la hectar 60000Nb - număr mediu de boabe pe ştiulete 588MMB - greutatea a 1000 boabe (grame) 337

Exemplu

3) Floarea soarelui (15 august)ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 28 mp (4 racircnduri x 070 x 10)ndash se numără capitulele la fiecare punct de control şi se stabileşte numărul mediu

de capitule la ha după formula

Ncpha - număr total de capitule la hancp - număr de capitule numărate la toate punctele de controld - suprafaţa unui punct de controli - numărul punctelor de control

ndash se determină numărul mediu de seminţe pe capitul(Ns)ndash se calculează producţia medie la hectar astfel

55

55

Q kgha - producţia medieNcp - număr mediu de capitule la hectarNs - număr seminţe pe capitulMMB - greutatea a 1000 seminţe icircn grame

Exemplu

4) Sfecla de zahăr (1 septembrie)ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 10 mp (3 racircnduri x 045 m x 74 m

lungime)ndash la fiecare punct de control plantele se recoltează se decoletează (tăierea

frunzelor) se curăţă de pămacircnt şi se cacircntărescndash se determină producţia medie astfel

q - cantitatea de rădăcini recoltate din punctele de control (kg)d - suprafaţa unui punct de control (mp)i - numărul punctelor de control

ndash la producţia stabilită se adaugă sporul de producţie ce se va realiza de la data evaluării la data prevăzută a se recolta (18 grziplantă)

Exemplu

5) Fructe (1 septembrie) MĂRMetoda de evaluare diferă icircn funcţie de tipul de livadă clasică sau intensivă dar

icircn mare constă icircn următoarele etapendash se stabileşte numărul de pomi pentru examinare (2 - 5 ) 480ndash se determină numărul mediu de fructe pe pom şi greutatea acestora icircn kg 30kg

167 de fructe

56

56

ndash se icircnmulţeşte numărul mediu de fructe pe pom cu numărul de pomi existenţi la ha şi se obţine astfel producţia medie la ha 16032 kgha

6) Struguri (de masă - 15 iulie de vin - 1 septembrie)ndash evaluarea se face separat la viile nobile şi la viile de hibrizindash se stabileşte numărul de butuci pe rod la ha cu relaţia

Nbha - numărul de butuci pe rod la hadr - distanţa dintre racircnduri (m)db - distanţa icircntre butuci pe racircnd (m)Ng - număr mediu de goluri (butuci neproductiviinexistenţi) la ha icircn procente

ndash se evaluează producţia de struguri pe butuc număracircndu-se toţi strugurii de pe un număr de 1 - 2 din butucii existenţi pe lot (se recomandă să se efectueze numărătoarea strugurilor pe fiecare al 10-lea butuc din 15 icircn 15 racircnduri)

Producţia de struguri pe butuc se calculează astfel

Pmb - producţia medie pe butuc (grame)Gms - greutatea medie a strugurilor (grame)Ns - numărul de struguri total găsiţi la numărătoareNba - numărul butucilor analizaţi

ndash se calculează producţia medie de struguri la ha cu formula

Pmha - producţia medie de struguri la ha (kg)Nbha - numărul de butuci pe rod la haPmb - producţia medie pe butuc (grame)

Exemplu

57

57

CAPITOLUL IV DETERMINAREA PRAGULUI DE RENTABILITATE (A PUNCTULUI CRITIC) PE CULTURI

Punctul critic marchează acea dimensiune a producţiei medii la care icircncasările din

valorificarea producţiei sunt egale cu cheltuielile totale de producţie deci acel punct al

producţiei medii la care nu se obţine profit dar nu se icircnregistrează nici pierderi

Mărimea costului de producţie şi a ratei profitului se găsesc icircntr-o stracircnsă legătură

cu raportul dintre cheltuielile de exploatare şi cantitatea de produse realizate Prin analiza

costurilor şi cheltuielilor de exploatare icircntreprinzătorul poate calcula nivelul minim de

activitate cerut de menţinerea icircn stare de funcţionare a firmei Cunoscacircnd pragul de

rentabilitate se poate proiecta volumul de vacircnzări icircn vederea obţinerii profitului scontat

De asemenea creditorii şi investitorii solicită adesea efectuarea analizei punctului

critic pentru a ajuta icircn evaluarea cacircştigurilor potenţiale ale unei afaceri şi icircn consecinţă

aceasta trebuie introdusă icircn planul de afaceri

Punctul critic se poate determina icircn două moduri şi anume fără profit programat

sau cu profit programat

Calculul punctului critic fără profit programat este exprimat printr-o relaţie

simplă

y = yי

y = Pvx

yי = Cvx + CF

Pvx = Cvx + CF

x(Pv ndash Cv) = CF

icircn care

y ndash veniturile din valorificarea producţiei (mii lei)

yי - cheltuielile totale icircnregistrate (mii lei)

Pv ndash preţul de vacircnzare unitar

x ndash producţia medie sau volumul vacircnzărilor (unităţi fizice)

Cv ndash cheltuieli variabile unitare

58

58

CF ndash costuri fixe totale

De unde x marchează acea dimensiune a producţiei la care nu se icircnregistrează nici

profit nici pierderi

Determinarea cantitativă şi reprezentarea grafică a PC la cultura Porumb

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Incărcat transportat IC (PK) t 2881 180225 575

22 Descărcat IC (PK) t 2881 2444609 78

33 Incărcat transportat IC (N) t 10 2484545 793

44 Descărcat IC (N) t 1655 6371 02

55 Transportat apa prep sol mii l 30 599 019

66 Incărcat transportat săm t 66 599359 191

77 Recoltat porumb boabe t 530 2606662 832

88 Transportat porumb boabe t 225 1245 04

99

1010

TOTALTOTAL 9962236 31792

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch Variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologicacopy= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

59

59

Cheltuielile fixe

NrNr CrtCrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) copycopy (d)(d) (e)(e)

11 Adm Şi deservit IC (PK) ha 302 617645 2045

22 Arat 25 cm +grăpat ha 302 1140192 3775

33 Adm Şi deservit IC (N) ha 302 630389 2087

44 Erbicidat şi deservit ha 302 61155 2025

55 Discuit si preg Pat germ Ha 302 586536 1942

66 Semănat +deservit ha 302 472517 1565

77 Prăşit mecanic I ha 302 819024 2712

88 Prăit mecanic II ha 302 654182 2166

99

1010

TOTALTOTAL 5532035 18318

(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)

60

60

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura porumb - fără profit programat

Ch variabile Cv = 9962236 lei

Ch fixe totale CF = 5532035 lei

Ch fixeha CFha = 18318 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 11 leikg = 1100 leit

Producţia totală de PT= 313355 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 302 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 33961599 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 9962236 + 33961599 = 133583959 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 133583959 313355=

4263leit

Productia medie de porumb la punctul critic (X)

X= (CFha)(Pv-CVt) = 18318 ( 1100 ndash 4263 ) = 272 tha = 2720 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 272 tha 4263 leit = 115953 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx =18318 leiha+ 115953 leiha =299133 leiha

Nivelul producţiei de 2720 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la

cultura porumb icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de

2720 la preţul de 11 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie

Depăşirea acestui nivel al producţiei (2720 ha) duce la obţinerea unui profit iar

scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi

61

61

62

PROFI

T

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

2720 kg2720 kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

18318

leiha

299133

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura porumb ndash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

62

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura porumb - cu profit programat

Ch variabile Cv = 9962236 lei

Ch fixe totale CF = 5532035 lei

Ch fixeha CFha = 18318 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 11 leikg = 1100 leit

Producţia totală de PT= 313355 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 302 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 33961599 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)

Pr = 500000lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 9962236 + 33961599 = 133583959 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 133583959 313355=

4263leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha=PrS =500000302= 165562 leiha

Producţia medie de porumb la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 18318+165562) ( 1100 - 4263 )= 517 tha

= 5170 kgha

Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 517 tha 4263 leit = 220397 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 18318 leiha+ 220397leiha = 403577 leiha

63

63

64

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

5170 kg5170 kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

18318

leiha

403577

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura porumb ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

64

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura porumb

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 9962236 9962236

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 33961599 33961599

Ch variabile totale CVT lei 133583959 133583959

Ch variabile t CVt leit 4263 4263

Ch fixe totale CF lei 5532035 5532035

Ch fixe ha CFha leiha 18318 18318

Profit programat total Pr lei 500000

Profit programat ha Prha leiha 165562

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 2720

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 5170

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 115953 220397

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 299133 403577

Preţ de vacircnzare t Pv leit 1100 1100

Suprafaţa cultivată S ha 302 302

65

65

DETERMINAREA CANTITATIVĂ ȘI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA gracircu

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Incărcat transportat IC (PK) t 4605 260015 179

22 Descărcat IC (PK) t 4605 495645 341

33 Incărcat transportat săm t 666 601343 414

44 Incărcat transportat IC (N) t 10 97019 669

55 Descărcat IC (N) t 6454 24848 017

66 Transportat apa prep sol mii l 30 599 04

77 Recoltat grau t 530 2614762 1802

88 Transportat gracircu t 225 1245 09

99

1010

TOTALTOTAL 49504298 34115

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

66

66

Cheltuielile fixe

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Adm şi deservit IC (PK) ha 303 619685 2045

22 Arat 18 - 20 cm +grăpat ha 303 1025772 3385

33 Discuit si preg pat germ ha 303 588479 1942

44 Semănat +deservit ha 303 474081 1565

55 Adm şi deservit IC (N) ha 303 632476 2087

66 Adm şi deservit ha 303 613575 2025

77

88

99

1010

TOTALTOTAL 3954068 130497

(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)

67

67

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura gracircu - fără profit programat

Ch variabile Cv = 49504298 lei

Ch fixe totale CF = 3954068 lei

Ch fixeha CFha = 130497 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 09 leikg = 900 leit

Producţia totală de gracircu PT= 145107 t

Suprafata cultivată cu gracircu S = 303 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 14849866 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 49504298 + 14849866 = 64354164 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 64354164 145107 =

4435leit

Productia medie de gracircu la punctul critic (X)

X= (CFha)(Pv-CVt) = 130497 ( 900 - 4435 ) = 286 tha

= 2860 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 286 tha 4435 leit = 12684 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 130497 leiha+ 126841 leiha = 257338 leiha

Nivelul producţiei de 2860 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la

cultura de gracircu icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de

2860 la preţul de 09 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie

Depăşirea acestui nivel al producţiei (2860 ha) duce la obţinerea unui profit iar

scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi

68

68

69

PROFI

T

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

2860 kg2860 kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

130497

leiha

257338

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura gracircu ndash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

69

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura gracircu - cu profit programat

Ch variabile Cv = 49504298 lei

Ch fixe totale CF = 3954068 lei

Ch fixeha CFha = 130497 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 09 leikg = 900 leit

Producţia totală de gracircu PT= 145107 t

Suprafata cultivată cu gracircu S = 303 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 14849866 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)

Pr = 400000 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 49504298 + 14849866 = 64354164 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 64354164 145107 =

4435leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 400000 303 =

132013 leiha

Producţia medie de gracircu la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 130497 + 132013 ) ( 900 - 4435 )

= 575 tha = 5750 kgha

Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 575tha 4435 leit = 255012 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx =130497 leiha+ 255012leiha = 385509 leiha

70

70

71

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

5750 kg5750 kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

130497

leiha

3855

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura gracircu ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

71

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura gracircu

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 49504298 49504298

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 14849866 14849866

Ch variabile totale CVT lei 64354164 64354164

Ch variabile t CVt leit 4435 4435

Ch fixe totale CF lei 3954068 3954068

Ch fixe ha CFha leiha 130497 130497

Profit programat total Pr lei 400000

Profit programat ha Prha leiha 132013

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 2860

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 5750

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 12684 255012

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 257338 385509

Preţ de vacircnzare t Pv leit 900 900

Suprafaţa cultivată S ha 303 303

72

72

DETERMINAREA CANTITATIVĂ ȘI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA măr

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Incărcat transportat IC (PK) T 124 694 84

22 Descărcat IC (PK) T 124 145896 177

33 Adm şi deservit IC (PK) T 50 691 839

44 Administrat gunoi de grajd T 50 288 35

55 Săpat gropi pt plantat pomi Buc 048 281 34

66 Plantat + udat Buc 048 7488 909

77 Tăieri de forma coroanei Buc 25 25 03

88 Incărcat transportat IC (N) T 0855 1107 134

99 Adm şi deservit IC T 5 896 109

1010 Transportat apa prep sol T 3 4592 558

1111 Recoltat prune T 5 187 23

1212 Transportat prune T 8234 14327 174

TOTALTOTAL 1914066 2325

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

Cheltuielile fixe

73

73

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Arătură in livadă Ha 5 2057 4114

22 Discuit arătura Ha 5 913 1826

33 Prăşit printre racircnduri Ha 5 804 1608

44 Stropit cu insecto-fungicide Ha 5 1802 3604

55 Erbicidat şi deservit Ha 5 690 138

66

77

88

99

1010

TOTALTOTAL 6266 12532

(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)

74

74

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura măr - fără profit programat

Ch variabile Cv = 1914066 lei

Ch fixe totale CF = 6266 lei

Ch fixeha CFha = 12532 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 1 leikg =1000 leit

Producţia totală de mere PT= 8234 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 5 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 673021 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 1914066 + 673021 = 2587087 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 2587087 8234 = 3142 leit

Productia medie de mere la punctul critic (X)

X= (CFha)(Pv-CVt) = 12532 ( 1000 - 3142 ) = 19 tha

= 1900 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 19 tha 3142 leit = 59698 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx =12532 leiha+ 59698 leiha =185018 leiha

Nivelul producţiei de 1900 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la

cultura de măr icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de

1900 la preţul de 1 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie Depăşirea

acestui nivel al producţiei (1900 ha) duce la obţinerea unui profit iar scăderea

producţiei sub acest nivel determină pierderi

75

75

76

PROFI

T

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

1900 kg1900 kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

12532

leiha

185018

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura măr ndash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

76

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura măr - cu profit programat

Ch variabile Cv = 1914066 lei

Ch fixe totale CF = 6266 lei

Ch fixeha CFha = 12532 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 1 leikg =1000 leit

Producţia totală de mere PT= 8234 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 5 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 673021 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)

Pr = 100000 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 1914066 + 673021 = 2587087 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 2587087 8234 = 3142 leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 100000 5

= 20000 leiha

Producţia medie de mere la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 12532 + 20000 ) (1000 - 3142 )

= 31 tha = 31000 kgha

Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 31 tha 3142 leit = 97402 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx =12532 leiha+97402 leiha = 109934 leiha

77

77

78

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

31000 kg31000 kghaha

7500

5000

1000

2500

10000

15000

12500

12532

leiha

109934

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura măr ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

78

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura măr

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 1914066 1914066

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 673021 673021

Ch variabile totale CVT lei 2587087 2587087

Ch variabile t CVt leit 3142 3142

Ch fixe totale CF lei 6266 6266

Ch fixe ha CFha leiha 12532 12532

Profit programat total Pr lei 100000

Profit programat ha Prha leiha 20000

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 1900

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 31000

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 59698 97402

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 185018 109934

Preţ de vacircnzare t Pv leit 1000 1000

Suprafaţa cultivată S ha 5 5

79

79

CAPITOLUL VCAPITOLUL VCONCLUZII ŞI RECOMANDĂRICONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI

Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţiei acestora

Evaluarea se face icircn două etape- icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele caracteristice de dezvoltare a plantelor- icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite norme standardizate

Icircn funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfelPorumb 3133 toneGrau 1451 toneMăr 82 toneEfectuacircnd eficiența celor trei culturi icircn urma rezultatelor acestora am

observat că cultura cea mai favorabilă este porumbul urmată de cultura grăacircluiPe viitor cea mai bună cultură atat cantitativă cacirct și calitativă este cultura porumbului

80

80

  • A DATE GENERALE PRIVITOARE LA SOLICITANT
    • A1 Numele solicitantului
    • A2 Obiectul de activitate
    • A3 Forma juridica a solicitantului
    • A4 Structura capitalului social si evoluţia acestuia de la icircnfiinţare
    • A5 Administratorii societatii
    • A6 Informaţii referitoare la locul desfasurarii activitatii solicitantului
      • B DESCRIEREA ACTIVITATII CURENTE
        • B1 Istoricul activitatii
        • B2 Principalele mijloace fixe care compun patrimoniul actual al solicitantului
        • B3 Descrierea activitatilor curente (agricole si non-agricole) si a tehnologiilor aplicate
        • B4 Politica de aprovizionare Furnizori de materii prime
        • B5 Politica de desfacere Canale de distribuţie
          • C PREZENTAREA PROIECTULUI
            • C1 Obiectivele proiectului
            • TRACTOR SAME MODEL EXPLORER 3-100
            • C3 Managementul proiectului
            • C4 Lista de achizitii si sursele de achiziţii pentru activele ce fac obiectul proiectului materiile prime pentru punerea in functiune a proiectului
            • C5 Personal si instruire
            • C6 Graficul estimat al proiectului
            • C7 Impactul proiectului asupra dezvoltarii zonei si a mediului de afaceri
              • D PROIECŢII FINANCIARE SI INDICATORI FINANCIARI
                • D1 Bazele de productie
                • D2 Contul de profit si pierderi previzionat ( pe o perioada de 3 ani )
                • D3 Fluxul de numerar previzionat ( pe o perioada de 3 ani )
                • D4 Indicatorii financiari
                • Tabelul 1
                  • Tabelul 3
                    • Centralizarea datelor
Page 8: Duceac Ionut

Societatea este din punct de vedere tehnologic si organizatoric la nivelul performantelor

din Europalucru ce s-a realizat pe parcursul a 13 aniprin investititii masive de capital

SC ALBINA SA lupta sa furnizeze produse si servicii de inalta calitateastfel incat clientii

sa sa beneficieze de o valoare

B2 Principalele mijloace fixe care compun patrimoniul actual al solicitantului

NU ESTE CAZULTabel B21

Mijloace fixe cu exceptia terenurilor aflate in patrimoniul societatii in prezent

NrCrt

Denumire mijloc fixData achizitionarii PV NIR

Grupa de incadrare contabila

Valoare de intrare

Amortizarea cumulata la

data ultimului

bilant contabil

Valoarea rămasa la data

ultimului bilant

contabil

Buc

1 Centrifuga 4 R inox Mijloc Fix 12500 10000 2500 12 Tava de descapacit 1520 1000 520 13 Furculita de descapacit x 2 120 100 20 14 Cutit de descapacit x 2 Mijloc Fix 500 400 100 15 Strecuratoare miere 175 100 75 16 Colector de polen x 25 Mijloc Fix 7500 5000 2500 17 Hranitor x 25 1375 1000 375 18 Dalta apicola x 2 134 100 34 19 Afumator x 2 Mijloc Fix 520 250 270 110 Perie apicola x 2 90 50 40 111 Ladita de transport rame 60 40 20 112 Gratie de urdinis x 25 Mijloc Fix 750 500 250 113 Rama de ventilatie x 25 3700 3000 700 114 Scaun apicol 60 30 30 115 Suport pentru stup x 25 Mijloc Fix 1875 1000 875 1

Tabel B22

Nr

Crt

LO

CA

LIT

AT

EJ

UD

ET

SU

PR

AF

A

TO

TA

LA

(MP

)C

AT

EG

OR

IA

DE

FO

LO

SIR

E

IND

IVIZ

A

EX

CL

US

IVA

(M

P)

VA

LO

AR

EA

C

ON

TA

BIL

A

(LE

I)

SE

RIE

C

ER

TIF

ICA

T

NR

C

ER

TIF

ICA

T

DA

TA

E

MIT

ER

II

1 Secuienijud Neamt 4000 mp E 74500 154N 327 01011991N

TOTAL NA NA NA NA

8

B3 Descrierea activitatilor curente (agricole si non-agricole) si a tehnologiilor aplicate

Buget de venituri - cheltuieli și consumuri intermediare pentru produsul - Miere

Indicatori UM Cantitate

Pret VALOAREUM

ICONSUMURI (CHELTUIELI) MATERIALE (1+2+3+4+5+6) 3198100

1 Combustibil L 2000 59 11800002 Apa si canal msup3 100 24 240003 Energie electrica Kw 30000 053 15900004 Romtelecom min 1000 004 40005 Gaz msup3 550 12 66000

6Cheltuieli cu aprovizionarea ( 10din 1) lei 334100

IICONSUMURI(CHELTUIELI) CU FORTA DE MUNCA 173000

7Personalul permanent implicat icircn producție zo 10 30 30000

8Personal sezonier implicat icircn producție zo 2 20 4000

9 Personalul administrative persoane 1 50 500010 Fond retribuire zo 134000

III ALTE CONSUMURI(7+8+9+10) 8651133

11 Cheltuieli generale(3din I+II) Lei 101133

12 Dobacircnzi la credite Lei 500000

13 Asigurări (8 din valoare ) Lei 635000014 Amortismente Lei 1700000

ATOTAL CONSUMURI INTERMEDIARE (I+II+III) 12022233

B VALOAREA PRODUCTIEI 10000000 1400000000B1 Miere kg 10000000 14 1400000000

C VENIT IMPOZABIL(B-A) 1387977767

C1 (-)Impozite si taxe 500000 C2 (+)Subvenţii 30000000D PROFIT BRUT 1357477767

E IMPOZITUL PE VENIT 222076443F PROFIT NET 1165901324

G COST DE PRODUCTIE 042H Profit la kg 117

9

3 Cheltuieli cu energia electrica si combustibil

Indicatori kw kw Lei LeiValoare leibuc

Curs leuEuro =43791zi

unitate anunitate Kw anunitate

CONSUMURI CU ENERGIA bucunitate Zile an 36500

Consum energie 8219 300000005

3 1590000 1590000

Total (lei)an 1590000 Total (Euro) 363088 363088Revine pe kg miere (lei) 000

Revine pe kg miere (Euro) 000 bucunitate Zile an 36500

Consum energie mentinere ambient 189 10000005

3 53000 53000

Total (lei)moara 53000

Total (Euro) 12103 Revine pe kg miere (lei) 000

Revine pe kg miere (Euro) 000

kwunitate Zile an 36500

Consum energie iluminat 189 5000005

3 26500 26500Total (lei)moara 26500

Total (Euro) 6051

Revine pe produs (lei) 000

Revine pe produs (Euro) 000

Indicatori litri litri lei Lei

zi

unitate anunitate litru anunitate

10

CONSUMUL CU COMBUSTIBILUL litriunitate Zile an 36500

Aprovizionare materii prime 1370 50000060

0 3000000

Transport produse 219 8000040

0 320000

Alte operaţii tehnologice 110 4000048

0 192000

Total (lei)moara 620000 3512000

Total (Euro) - 141582 801991 Revine pe kg miere (lei) - 000 002

Revine pe kg miere (Euro) 000 000 000

TOTAL CONSUMUL ENERGIE+COMBUSTIBILUL Kw+Lunitate Zile an 36500

Total (lei)moara 5181500

Total (Euro) 1183234 Revine pe kg miere (lei) 00051815 Revine pe kg miere (Euro) 00011832 Revine pe um (lei) 00051815 Revine pe um (Euro) 00011832

5Alte cheltuieli materiale+apaIndicatori Leian

Cheltuieli cu apa 240

Cheltuieli diverse(obiecte de recuzitaobiecte sanitare etc) 1155

Total (lei) 1395Total (Euro) 3185586

Revine pe um (lei) 1395Revine pe um (Euro) 3185586

9Asigurari-cota parte 08 din valoarea productieiIndicatori Curs Valoare lei

4312 0

kg miere 10000000

11

Valoare producție 14000000Valoare asigurare lei 112000

Valoare asigurare Euro 2597403Revine pe um (lei) 1120Revine pe um (Euro) 2597403

10AmortismentIndicatori Curs Valoare lei

43791 0

Moara 1200 kgh Loporcaro MDTL-2 735000

Siloz 100000Cantar electronic 20000

IVECO Daily Furgon 215000Ford Cargo 3535D 500000Magazie de cereale 10000

Valoare utilaje 1580000Valoare amortizare din utilaje (2) lei 31600Valoare amortizare din utilaje (Euro) 72160946

Revine pe kg miere (leian) 0158

Revine pe kg miere (Euroan) 00360805Revine pe um (lei) 000158

Revine pe um (Euro) 00000158

NU ESTE CAZUL

ICHELTUIELI CU FORTA DE MINCA

Indicatori nr salariu Lei

12

salariati icircncadrare anunitate

CONSUMURI CU ENERGIA moara 0 Zile an

Contabil 1 1500 18000

Administrator 1 1700 20400

Șofer 2 1000 24000

Total fond salarii (lei)ferma 4200 62400

Total (Euro) 959101 142495

Revine pe UM (lei) 42 624Revine pe UM (Euro) 959101 142495

Ajutor şomaj( 5) 210 2520

C A S (2333) 97986 1175832Contribuţii ptfond sănătate(7) 671371 805645

Fond solidaritate (2) 84 1008

Total fond retribuire (lei)moaraan 1609196

Total fond retribuire (Euro)ferma an 367472Total fond retribuire (lei)um 1609196

Total fond retribuire (Euro)um 36747197

13

B4 Politica de aprovizionare Furnizori de materii prime

Tabel B4 1

PRINCIPALII FURNIZORI DE MATERII PRIME

FURNIZOR

Extern

AdresaCantitate

aprox(tone)Valoare

aprox (LEI) aprox din total

achizitii

Inter

n

1

Sc ZOO IMPEX Srl I

str Tineretului Nr 2-4 NEAMT 5000

3500000050

2

SC AGROMEC SA I

STR AGRICULTORILOR 30A NEAMT 2000

14000000

20

3

SCMIERE AZ SA

I

STRCOLINEI NR28 NEAMT 2000

14000000

20

4

SC SC Marsat SA I

Str Stefan cel Mare nr 270 Neamt 1000

700000010

TOTAL 10000 70000000 100

Tabel B4 3PRINCIPALII FURNIZORI DE SERVICII

FURNIZOR

Extern

AdresaCantitate

aproxValoare aprox

(LEI) aprox din total

achizitiiIntern

1SC CONEL SA

I 30000 15900 9191

2SC TERMOFICARE SA I 300

700405

3SC ROMGAZ SA

I 550660

382

4

SC ROMTELECOM SA

I 100040

023TOTAL 0 17300 10000

B5 Politica de desfacere Canale de distribuţie

Tabel B51Principalii clienţi ai societatii

Nr crt

Client Valoare

Pondere

Termen de plata

(Nume si adresa)

(lei)

14

1

DELTA COM SRL NEAMT

7000000 50 7 ZILE

str Aleea Ulmilor nr 21A Neamt

2Dorivi Prodcom SRL Baneasa Str Alexandru Zirra Nr 5 3500000 25 7 ZILE

3Eurolil SRL - Aleea Targului BlA 9 ScA15 Neamt 615200 3500000 25 7 ZILE

TOTAL 14000000 100 7 zile

Tabel B52Datele de identificare ale principalilor clienţi

Nr Crt Societate

Cod Unic de Inregistrare

Telefon

AdresaFax

1DELTA COM SRL 19845043

756987341 str Aleea Ulmilor nr 21A Neamt

2Dorivi Prodcom SRL 16534567

757453421 Baneasa Str Alexandru Zirra Nr 5

3 Eurolil SRL 1599114975519543

2 Aleea Targului BlA 9 ScA15 Neamt 615200

Produsele obținute ndash Miere albatarate si altele ndash sunt valorificate pe baza de

contract cu ALFA COM SRL ASCO Prodcom SRL FOOD AZ SRL care preia marea

parte a cantititatii de miere aceasta fiind folosita in domeniul panificatiei Distribuția se

efectueaza direct fara inermediari Livrarile se fac zilnic cu termene de plata la 7 zile

PARTEA A II - A - DESCRIEREA INVESTIȚIEI

C PREZENTAREA PROIECTULUI

C1 Obiectivele proiectuluiFerma de cultivare a

Folosirea metodelor biologice de control al buruienilor ndash micoerbicidele

15

Diversificaea și implementarea masurilor biologice icircn tehnologia de cultivare a graului de toamnaporumbului si marului

Producerea de cereale ecologice Integrarea producției prin achiziționarea unei COMBINE DEUTZ-FAHR

MODEL 6060 HTS si a unui TRACTOR SAME MODEL EXPLORER 3-100 pentru o mai buna valorificare a solului si pentru producerea unei mai mari cantitați de grau si porumb in localitatea Secuieni jud Neamt

Achizitionarea unui Cultivator Maschio MG 300 Stabwalze 500 Valorificare producției secundare

Suprafata destinata pentru cele trei culturi avute in vedere va fi urmatoarea Mar 5 ha Grau 303 ha Porumb 302 ha

Bugetele de venituri si cheltuieli agrozootehnice

Buget de venituri - cheltuieli și consumuri intermediare pentru produsul ndash Miere

Indicatori UMCantitat

e

Pret VALOAR

EUM

ICONSUMURI (CHELTUIELI) MATERIALE (1+2+3+4+5+6) 3198100

1 Combustibil L 2000 59 11800002 Apa si canal msup3 100 24 24000

3 Energie electrica Kw 30000 053 15900004 Romtelecom min 1000 004 40005 Gaz msup3 550 12 66000

6Cheltuieli cu aprovizionarea ( 10din 1) lei 334100

IICONSUMURI(CHELTUIELI) CU FORTA DE MUNCA 173000

7Personalul permanent implicat icircn producție zo 10 30 30000

8Personal sezonier implicat icircn producție zo 2 20 4000

9 Personalul administrativepersoan

e 1 50 500010 Fond retribuire zo 134000

IIIALTE CONSUMURI(7+8+9+10) 8651133

11Cheltuieli generale(3din I+II) Lei 101133

12 Dobacircnzi la credite Lei 500000

13 Asigurări (8 din valoare ) Lei 635000014 Amortismente Lei 1700000

16

ATOTAL CONSUMURI INTERMEDIARE (I+II+III) 12022233

B VALOAREA PRODUCTIEI 1000000

0 1400000000

B1 Miere kg1000000

0 14 1400000000

C VENIT IMPOZABIL(B-A) 1387977767 C1 (-)Impozite si taxe 500000 C2 (+)Subvenţii 30000000D PROFIT BRUT 1357477767

E IMPOZITUL PE VENIT 222076443F PROFIT NET 1165901324

G COST DE PRODUCTIE 042H Profit la kg 117

Caracteristicile principale ale utilajelor sau constructiilor intentionate a se achiziționa prin proiect

COMBINA DEUTZ-FAHR MODEL 6060 HTS

17

CARACTERISTICI GENERALE

Elevator de alimentare Inversor electric pentru elevator si heder 2 cilindrii hidraulici de ridicare Batator Latime 1270 mm Oslash 600 mm 8 sine de batere variator electric pentru variatia vitezei de la 420 la 1250 rotmin Turbo separator diametru 590 mm Suprafata de separare 081 mp Ajustare electrica in 5 pozitii de la 25 la 65 mm Viteza 775 sau 410 rotmin Contrabatator 15 sine 14 mm distanta suprafata 095msup2 aparator pietre rabatabil reglare electrica independenta frontala si posterioara Scuturatori 5 caisori suprafata totala 730 msup2 Sistemul de curatire curatire proprie prin contra-actiune a sitelor Recuperare independenta pe ambele laturi ale masinii Buncar Capacitate 7500 litrii cu suprafata de acoperire Viteza de descarcare 90lsec Tub de descarcare cu deschidere hidraulica fereastra de inspectie in spatele scaunului operatorului Motor Deutz TCD 2012 L06 4V 6 cilindrii 4 valve Commom Rail diesel 183 kw250 CP Racire cu lichid Rezervor combustibil 555l Transmisia Complet hidrostatica cutie de viteze cu 4 trepte Frane Discuri de frana asistate hidrostatic si frana de parcare independenta Pneuri 62075R30 fata si 40570R20 spateLatime de suport 3047 mm Cabina Tip Commander IV cu vedere panoramica si geamuri usor colorate coloana volan reglabila sistem de aer conditionat si incalzire scaun PNEUMATIC sofer si scaun pasager radio si set pre-cd (4 difuzoare si antena) oglinda dreapta cu control electric Control softwear in limba Baneasaa Sistem de iluminat Conform regulamentului de trafic 6 lumini de lucru 1 lumina pentru tubul de descarcare 2 girofaruri 2 lumini posterioare Echipament atasare posterioara rapida pentru carucior heder extinctor manual de operare in limba Baneasaa

18

TRACTOR SAME MODEL EXPLORER 3-100

CARACTERISTICI GENERALE

Motor DEUTZ EURO III cu 4 cilindri turboalimentat cu capacitate de 4038 cm3 Putere max (2000 25 CE) 109 CP80 kW Motor răcit cu lichid ulei Radiator ulei motor transmisie Oprire motor cu cheia de contact Motor compatibil cu Biodiesel pacircnă la 100 Capacitate rezervor combustibil 160 l Ambreiaj hidrostatic Ambreiaj multi-disc PTO comandat hidraulic cu discuri imersate icircn ulei Blocare electrohidraulică a diferenţialului faţă şi spate Direcţie hidrostatică cu pompă independentă şi cilindru de direcţie cu dublu sens Coloana volanului rabatabilă şi reglabilă Unghi de viraj 55deg Manete laterale comandă cutie de viteze Toba de eșapament cu evacuare pe cabină cutie de viteze cu 5 rapoarte 15F + 15R cacircrlig frontal cacircrlig de prindere categoria C posterior PTO spate 540 ndash 1000 RPM baterie 12V-100h-650A manual de utilizare şi icircntreţinere icircn limba Baneasaă

ECHIPAMENTE STANDARDIZATE

Cutie de viteze 40kmh Sistem hidraulic cu pompă de 56 lmin Roti 42070R 24 faţă 48070R 34 spate Reglaj electronic motor

19

Extensie aripi spate Cilindrii suplimentari Filtru aer 8rdquo cu ejector de praf Distribuitori hidraulici auxiliari cu 4 prize rapide Stabilizatori telescopici Fracircnă hidrostatică integral independentă pe toate cele 4 roţi cu discuri de fracircnare icircn baie de ulei cu dispozitiv de excludere a franelor anterioare Scaun textil CABINĂ ORIGINALĂ TESTATĂ FONIC icircncălzire şi ventilare parbriz mobil locaş radio 2 lumini de lucru faţă şi 2 lumini de lucru spate ieşire spate pentru cabluri lumini interioare Faruri anterioare pentru condus pe dreapta Aer condiționat Girofar Suport pentru contragreutăți + 8 contragreutăți față (320 kg)

Cultivator Maschio MG 300 Stabwalze 500

20

Model Latime de lucru(cm) Putere necesara(CP) Masa(kg)MG 175 175 2535 320

Dotari- cutie de viteze din fonta- reductor de viteza de 540 rotmin(rotmin rotor 260)- rolele sunt plasate intr-un fel de cusca- cat I (3 puncte de prindere)

C3 Managementul proiectului (Responsabilul legal)

1 NumeDUCEAC Prenume IONUT Funcţia ADMINISTRATOR Studiile si experienţa (relevante pentru proiect)

C V Responsabilul legal

Icircntreprinderea Funcţia avuta Perioada

SC ALBINA SA SEF BIROU 2008-2013

STUDENT In prezent

C4 Lista de achizitii si sursele de achiziţii pentru activele ce fac obiectul proiectului materiile prime pentru punerea in functiune a proiectului

Tabel C41 ndash Lista de achizitii active

Furnizor Date furnizor Produs

21

Nr Crt

Valoare estimata

(EUR)

din total valoare eligibila

a proiectului

(daca este cunoscut la momentul

depunerii cererii de finantare)

1 DEUTZ-FAHR

Specializat in producția de utilaje pentru

agricultura

COMBINA MODEL 6060

HTS 125000 7483

2 SAME

Specializat in producția de utilaje pentru

agricultura

TRACTOR MODEL

EXPLORER 3-100 40000 2394

3 GEO

Specializat in producția de utilaje pentru

agriculturaCultivator MG

175 2031 123

TOTAL167031 100

Lista de achizitii materii prime

Nr Crt

Furnizor

Date furnizor Produs

Valoare estimata

(EUR)

din total

necesar de

materii prime

(daca este cunoscut la momentul depunerii cererii de finantare)

1 SC GA PRO CO CHEMICALS SA

Are in patrimoniu fabrica de

icircngrasăminte Icircngrășaminte 1255000 5375

2 PETROM

Specializat in comercializarea combustibililor Combustibil 500000 2141

3 KWS SEMINTE SRL

Specializat in obținerea

semințelor de soiagrauporumb

etc

Semințe de grauporumbsoia etc 580000 2302

TOTAL 2335000 100

C5 Personal si instruireNU ESTE CAZUL

Tabel C51Grafic angajare personal

Nr Crt Specialitate

Număr2002 2003 2004 2005 2006 2007

TOTAL 0 0 0 0 0 0

Necesar personal

22

- 1 contabil- 3 mecanizatori- 4 muncitori sezonieri

C6 Graficul estimat al proiectului

Proiectul va fi realizabil in 12 luni de la aprobarea finantarii

Lunile I ndashIV vor face demersuri pentru un imprumut bancar și se va acorda

icircmprumutul ( 300000 E)

Lunile V ndash VIII - se va achiziționarea utilajul propriu-zis

(combinatractorulcultivatorulsemanatoarea) se vor semna contractele cu furnizorii și

se vor livra utilajele

Lunile IX ndashXII ndash testarea utilajelor si inceperea activitatii

Diagrama Gantt

Denumire activitate

IAN

FEB

MARTIE

APRILIE

MAI

IUNIE

IULIE

AUGUST

SEPT

OCT

NOI

DEC

Contractarea unui imprumut bancar pe tremen lung X X Studierea ofertelor furnizorilor de utilaje X X Contractarea furnizorilor de utilaje

X X X Livrarea utilajelor X X X X Testarea utilajelor X X X

C7 Impactul proiectului asupra dezvoltarii zonei si a mediului de afaceri

In urma contractarii imprumutului bancar si achizitionarii de utilaje

performante se va incerca practicarea unei agriculturi rationale si de durata cu recolte

23

bogate si sanatoase de secara mazare si cartof care din punct de vedere ecologic sa

corespunda normelor UE in localitatea Secuieni JudNeamt

Acest fapt va determina totodata si creșterea veniturilor la bugetul

Primariei Secuieni JudNeamt datorita taxelor și impozitelor care se plătesc și

desemeni la bugetul statului se vor plăti impozite și taxe care icircn final vor fi icircn

beneficiul cetățenilor In practicarea agriculturiiintr-un mod intensiv se va avea in

vedere respectarea normelor de mediuPentru toate categoriile de materii prime

(combustibil piese de schimb icircngrășaminte etc) se vor icircncheia contracte icircn așa fel

icircncat să fie asigurat mersul normal al activității agricole Deasemeni si producția finita

(secaramazarecartof) care se va realiza va fi livrata in icircntregime pe baza de

contracte icircncheate

D PROIECŢII FINANCIARE SI INDICATORI FINANCIARI

D1 Bazele de productie

Cu proiect

A6 Denumire utilaj (noi) Costuri Amortizare Intretinere 2Combina DEUTZ-FAHR model 6060 HTS 125000 000 2500

TRACTOR SAME MODEL EXPLORER 3-100 40000 000 800

Cultivator Maschio MG 300 Stabwalze 500 2031 000 4062

167031 000 334062

D2 Contul de profit si pierderi previzionat ( pe o perioada de 3 ani )

Proiectia contului de profit si pierdere activitate cu proiect

Nr Crt Categoria AN 1 AN 2 AN 3

Venituri din exploatare 1 Venituri din vanzarea marfurilor Mii Lei

24

Euro 2 Productia vanduta Mii Lei 47000000

0485000000 500000000

Euro 107327990

110753351 114178713

3 Variatia stocurilor Mii Lei

Euro

4 Alte venituri Mii Lei Euro 5 Venituri din exploatare ndash total Mii Lei 47000000

0485000000 500000000

Euro 107327990

110753351 114178713

Cheltuieli pentru exploatare 6 Cheltuieli materiale ndash total Mii Lei

94000000 97000000 100000000

Euro 21465598 22150670 22835743

7 Cheltuieli cu lucrari si servicii executate de terti Lei

437330 450050 500040

Euro 99868 102772 1141888 Cheltuieli cu impozite taxe si varsaminte

asimilateMii Lei

250000 300000 350000 Euro 57085 68507 79925

9 Cheltuieli cu personalul ndash total Mii Lei 347330 360050 370560 Euro 79315 82220 84620

10 Alte cheltuieli de exploatare Mii Lei

Euro

11 Cheltuieli cu amortizarile si provizioanele Mii Lei 2510000 2750000 3000000

Euro 573177 627983 68507212 Cheltuieli pentru exploatare - total Mii Lei

97544660 100860100 104220600 Euro 22275047 23032153 23799548

13 Rezultatul din exploatare Mii Lei 372455340 384139900 395779400

Euro 85052942 87721198 90379165Venituri financiare ndash total

14 Venituri financiare ndash total Mii Lei Euro

Cheltuieli financiare din care

15 Cheltuieli privind dobazile Euro

16 Altele Mii Lei

Euro

17 Cheltuieli financiare - total Mii Lei Euro

18 Rezultatul financiar al exercitiului Mii Lei

25

Euro

19 Rezultatul brut al exercitiului Mii Lei

Euro

20 Impozit pe profit Mii Lei

Euro

21 Profit net Mii Lei

Euro

D3 Fluxul de numerar previzionat ( pe o perioada de 3 ani )

Flux de numerar - previziuni Anul 1 Anul 2 Anul 3OPERATIUNEAPERIOADA

MII LEI I ACTIVITATEA DE INVESTITII SI FINANTARE 0 0 0A Total intrari de lichiditati din (A1+A2+A3)

A1 Aport la capitalul social si contul intreprinzatoruluiA2 Vanzari de active inclusiv TVA 0 0 0A3 Credite pe termen lung din care (A31 + A32) A31 Imprumut BancaA 32 Grant SAPARD 0 0 0

B Total iesiri de lichiditati prin (B1+B2+B3)B1 Achizitii de active fixe corporale inclusiv TVAB2 Achizitii de active fixe necorporale inclusiv TVAB3 Cresterea investitiilor in curs 0 0 0

C ExcedentDeficit de lichiditati (A-B) 0 0 0D1 Rambursari de Credite pe termen mediu si lung din care (D11+ D12) D11 Rate la imprumutul Banca D12 Rate la alte Credite pe termen mediu si lung 0 0 0D2 Plati de dobanzi la Credite pe termen mediu si lung din care (D21+D22) D21 La imprumutul Banca D22 La alte Credite pe termen mediu si lung 0 0 0

E Flux de lichiditati din activitatea de investitii si finantare (C-D1-D2)II ACTIVITATEA DE EXPLOATARE SI ALTE ACTIVITATI 130727

51472387 1624350

F Incasari din activitatea de exploatare inclusiv TVA ( F1)130727

51472387 1624350

F1 Vanzari varianta cu proiectG Incasari din activitatea financiaraH Credite pe termen scurt 130727

51472387 1624350

K Plati pentru activitatea de exploatare inclusiv TVA (dupa caz) din care 0 0 0

1 Cheltuieli privind marfurile

2 Cheltuieli cu materiileprime 679603 747737 807415

26

3 Cheltuieli cu materialele consumabile 43637 48000 51842

4 Cheltuieli cu energia si apa 12988 14512 15672

5 Altecheltuieli materiale 10204 10323 11144

6 Cheltuieli cu serviciile executate de terti 55609 61160 66051

7 Cheltuieli cu impozite taxe si varsaminte asimilate 12500 13740 148408 Cheltuieli cu personalul angajat 0 0 09 Cheltuieli cu asigurarile si protectia sociala 0 0 0

10 Alte cheltuieli exploatare 0 0 011 Cheltuieli cu amortizarea si provizioanele

26064 26064 260642222222111111

L Flux brut exclusiv plati pentru impozit pe profit si TVA468670 550851 631321

M Plati pentru impozite si taxe (M1 + M2)186568 219297 251573

M1 TVA de platit 68667 104661 119950

M2 Impozit pe profit 97901 114636 131623N1 Rambursari de credite pe termen scurtN2 Plati de dobanzi la credite pe termen scurtO1 DividendeP

Total plati exclusiv cele aferente exploatarii (M+N1+N2+O1)P Total plati exclusiv cele aferente exploatarii (M + N1 + N2 + O1) 186568 219297 251573Q Flux de numerar din activitatea curenta (L-P) 280102 331554 379748II FLUX DE LICHIDITATI (CASH FLOW)R Flux de lichiditati net al perioadei (Q+E) 280102 331554 379748

S Disponibil de numerar al lunii precedenteDisponibil de numerar curent (S+R) 130597 410609 742253

T 410609 742253 1122001

D4 Indicatorii financiari

Valoarea investitiei (Vi) = valoarea totala a proiectului (exprimata in lei) ndash 12900000000 lei

LEI___________________________________________________________________________Specificare AN 1 AN 2 AN 3______________________________________________________________________Veniturile din exploatare (Ve)

27

470000000 485000000 500000000

___________________________________________________________________________Cheltuieli de exploatare (Ce)

97544660 100860100 104220600

___________________________________________________________________________

Rezultatul din exploatare (Re) = Se calculeaza Re = Ve ndash Ce - minim 10 din Ve

372455340 384139900 395779400

Profitul net (Pn) = rezultatul final al exercitiului financiar (anual) din care s-a scazut impozitul pe profit

312862486 322677516 332454696

Durata de recuperare a investitiei (Dr) = indicator ce exprima durata de recuperare a investitiei (exprimat in ani)

Se calculeaza Dr= ViPn mediu sau Dr=(Vi - 5 x Pn)Pn

unde Pn mediu = profit net mediu pe orizontul de prognoza Dr ndash ESTE 145 ANI

Rentabilitatea capitalului investit (Rc) = PnVi x 100 () Pn-profit net pentru fiecare an al perioadei previzionate

145 150 154___________________________________________________________________________

Cheltuieli financiare (Cf) = NU ESTE CAZUL___________________________________________________________________________

28

Gradul de acoperire a cheltuielilor financiare (Ga) = NU ESTE CAZUL

___________________________________________________________________________Flux de numerar net la sfarsitul perioadei (FNN) = Total intrari-Total iesiri FNNgt=0 (pentru fiecare an de prognoza)

280102 331554 379748 425733466695

Valoare actualizata neta (VAN) =aringFNi(1+r)I +FN5r VANgt0 r=rata de actualizare=8

CAPITOLUL IICAPITOLUL IISTRUCTURA FONDULUI FUNCIAR ŞI IcircNTOCMIREASTRUCTURA FONDULUI FUNCIAR ŞI IcircNTOCMIREA

ASOLAMENTULUIASOLAMENTULUI

21 Mărimea şi structura categoriilor de folosinţă a terenului

Tabelul 1Mărimea şi structura categoriilor de folosinţă a terenului

Specificare Ha din total din agricol

Suprafaţa totală 620 1000 -

Teren agricol 618 9968 1000

Teren arabil

- din care irigat

610 9839 987

300 4839 4854

Păşuni naturale 2 032 032

29

Facircneţe naturale 1 016 016

Livezi 5 08 08

Vii

Teren neproductiv 2 032 X

Condiţii naturaleDescrierea zonei icircn care este amplasată exploataţia cu cel puţin următoarele elemente

a) Temperatura medie anuală 940Cb) Precipitaţii medii anuale 534 mmmpc) Tipul de sol predominant textura panta

- tipul de sol cernoziom cambic- textura grosieră- panta 7 - 150C

Favorabilitatea terenului pentru diferitele culturi

Se va face o scurtă prezentare a caracteristicilor principalelor tipuri de sol cu favorabilitatea culturilor

CernoziomurileAu proprietăti fizice hidrofizice chimice termice şi de aeraţie foarte bune Cu toate că

sunt foarte bine aprovizionate cu azot fosfor şi potasiu pe aceste soluri pentru menţinerea fertilităţii şi obţinerea de producţii mari şi constant se recomandă aplicarea de icircngrăşăminte chimice şi organice Cernoziomurile sunt indicate pentru toate folosinţele şi culturile agricole

AluvisolurilePrezinta o fertilitate relativ bună fertilitatea depinzacircnd de gradul de solificare Pe

aluvisoluri pot fi cultivate o serie largă de plante specifice condiţiilor din ţara noastră porumb floarea soarelui cartof gracircu legume viţă de vie pomi

Soluri bruneDatorită proprietăţilor fizice (textură mijlocie structură granular medie permeabilitate

pentru apă şi aer rezistenţă scăzută la lucrările mecanice) sunt favorabile creşterii şi dezvoltării plantelor Pentru producţii mari se recomandă administrarea de icircngrăşăminte chimice organice şi verzi Sunt folosite pentru culturile gracircu porumb legume pomi migdal

22 Alegerea culturilor (criteriile avute icircn vedere culturile alese)

30

Criteriile avute icircn vedere (economice tradiţie asigurarea materiilor prime pentru investiţia de la planul de afaceri etc)

Cultura m ărului Importanta culturii marului se datoreaza valorii alimentare si gustative terapeutice si

profilactice a fructelor insusirilor lor tehnologice specifice particularitatilor agrobiologice ale pomilor si valorilor economice mari

Merele constituie unul dintre componentele de baza in alimentatia moderna a omuluiMărul creşte şi se dezvoltă bine icircn toate zonele Moldovei deoarece sunt condiţii

pedoclimaterice favorabile pentru cultivarea acestei specii pomicole Importanţa acestei specii pomicole ca cultură este determinată de valoarea alimentară calităţi gustative icircnalte icircnsuşirile terapeutice şi profilactice pentru sănătatea omului particularităţilor tehnologice specifice particularităţilor agrobiologice ale pomilor şi de valoarea economică mare de producţie Cultivarea merelor este o afacere profitabilă care are următoarele avantaje

- Plantaţia de măr poate fi exploatată 20-30 de ani iar investiţia se recuperează icircn 2-3 ani- Cererea crescacircndă pe piaţa locală şi externă la produsele agricole de valoare icircnaltă- Preţ avantajos la comercializarea merelor icircn stare proaspătă- Creşterea pe piaţa internaţională a cererii pentru producţia conservată (sucul concentrat)

Ele reprezinta aproape singurul aliment gata pregatit in natura care poate fi consumat fara alte adaosuri fie in stare proaspata fie consumate ca sucuri compot dulceata cidru marmelada etc Datorita insusirilor tehnologice merele constituie o materie prima cu pondere mare in industria alimentara

Astfel din punct de vedere chimic merele contin in medie 845 apa 141 zaharuri 02 substante pectice 06 substante grase 90 UI vitamina A 002 mg vitamina B2 01mg vitamina B1 7mg vitamina C 7 mg calciu 10 mg potasiu cat si cantitati reduse de aluminiu mangan sulf cobalt si altele

Principalii consumatori de mere sunt pieţele agricole locale antreprenori care exportă fructele fabricile de conserve depozite angro şi magazine procesatorii de fructe uscate Cele mai bune preţuri pot fi obţinute icircn cazul comercializării merelor icircn stare proaspătă pentru consum curent iar cele mai mici preţuri sunt icircnregistrate la mere comercializate icircntreprinderilor de procesare

Importanta marului rezida in particularitatile lui biologice Existenta unui numar mare de soiuri cu coacere esalonata in diverse epoci si capacitatea de pastrare in stare proaspata timp indelungat a soiurilor de iarna asigura consumul de fructe proaspete aproape in tot cursul anului circa 10 luni din 12 ale unui an Avand o mare capacitate de pastrare si o buna rezistenta la manipulare fructele pot fi transportate cu usurinta la distante mari

Cultura porumbului

Porumbul ocupa locul 3 ca importanta in lume Aceasta pozitie se justifica printro serie de particularitati

-prezinta o mare capacitate de productie cu cca 50 decat celelalte cereale-are o mare plasticitate ecologica-este o planta prasitoare fiind o foarte buna premergatoare pentru majoritatea plantelor de

cultura-suporta bine monocultura-are un coeficient multiplicat de 150-400ori-semanande-se primavara mai tarziu permite esalonarea mai buna lucrarilor agricole-cultura este mecanizata

31

-recoltarea se face fara pericol de scuturare

Porumbul este utilizat icircn alimentaţia omului icircn furajarea animalelor şi ca materie primă pentru diferite industrii

Icircn alimentaţia omului porumbul se utilizează sub formă de mălai (făină) din care se prepară mămăliga sau diferite peparate de patiserie fulgi de porumb porumb zaharat conservat sub formă de boabe sau ştiuleţi pentru salate şi garnituri porumb fiert sau copt popcorn (porumb pentru floricele) Din germenii de porumb rezultaţi icircn urma măcinării boabelor prin presare se obţine un ulei alimentar de foarte bună calitate apreciat icircn alimentaţia dietetică

Icircn furajarea animalelor boabele de porumb constituie furajul concentrat de bază pentru toate speciile de animale Valoarea nutritivă a porumbului este de 117 - 130 unităţi nutritive la 1 kg boabe

Planta icircntreagă recoltată şi tocată icircn faza de maturitate icircn lapte-ceară se utilizează pentru obţinerea de siloz care este utilizat pe scară largă icircn hrana vacilor de lapte De asemenea planta icircntreagă se poate utiliza ca masă verde

Tulpinile de porumb (cocenii) rezultate după recoltarea boabelor se pot utiliza ca furaj Ciocălăii măcinaţi pot fi utilizaţi icircn hrana rumegătoarelor Boabele de porumb se utilizează ca materie primă pentru obţinerea de amidon glucoză

dextrină izoglucoză (icircndulcitor lichid) whisky etc Boabele de porumb se utilizează pe scară largă pentru obţinerea de biocombustibil (etanol) după cum planta icircntreagă verde se poate utiliza pentru obţinerea de biocombustibil (metanol etanol)

Tulpinile de porumb se pot utiliza icircn industria celulozei şi la fabricarea panourilor aglomerate

Din ciocălăi se poate obţine furfurol sau pot fi folosiţi drept combustibil De asemenea icircn gospodăriile tradiţionale tulpinile de porumb se utilizează drept combustibil

Pănuşile se utilizează pentru diferite icircmpletituri tradiţionale Mătasea porumbului (stigmatele florilor femele) poate fi utilizată icircn scop medicinal iar

polenul de porumb este colectat cu uşurinţă de către albinele melifere (plantă poleniferă)

Cultura gracircului

Gracircul este una dintre cele mai importante cereale si planta care ocupa pe glob cele mai mari suprafete Boabele de grau au continut ridicat in hidrati de carbon si substante proteice Miere de grau este materie prima pentru paine si produse de panificatie aliment de baza pentru 35-40 din populatia globuluiGraul se mai utilizeaza si in prelucrari industriale (alcool amidon dextrina glucoza) si furaj in hrana animalelorTaratele sunt un nutret concentrat bogat in proteine hidrati de carbon si substante minerale Paiele se utilizeaza in industria celulozei si in hrana animale

Gracircul este cea mai importantă plantă cultivată din care se obţine icircn principal pacircine aliment de bază pentru cca 40 din populaţia globului Prin măcinare din boabele de gracircu se obţine făina care este utilizată pentru prepararea de diferite produse de panificaţie şi patiserie

32

fabricarea de paste făinoase etc Boabele de gracircu intră icircn alcătuirea amestecurilor de cereale prentru micul dejun

Boabele de gracircu se utilizează icircn hrana animalelor ca atare sau măcinate De asemenea icircn furajarea animalelor se utilizează şi tăracircţa rezultată ca subprodus icircn urma procesului de măcinare aceasta fiind bogată icircn proteine lipide şi săruri minerale

Boabele de gracircu servesc ca materie primă icircn diferite industrii pentru obţinerea de amidon gluten spirt băuturi spirtoase (vodcă wisky) bere biocarburburant (bioethanol)

Paiele au utilizări multiple precum materie primă icircn industria celulozei şi hacircrtiei aşternut pentru animale furaj grosier icircngrăşămacircnt organic prin icircncorporare icircn sol după recoltare sau prin compostare producerea de energie termină prin arderea icircn arzătoare cu recuperare de căldură

Germenii de gracircu rezultaţi icircn urma procesului de măcinare sunt utilizaţi icircn hrana omului ca produse energizante (germeni consumaţi cu lapte sau miere de albine) ca adaus icircn diferite produse de panificaţie sau pentru obţinerea de ulei foarte apreciat icircn industria cosmetică

Aluatul conservat prin refrigerare şi aluatul modelat (de exemplu blaturi pentru pizza) icircncepe să fie din ce icircn ce mai apreciat pe piaţă

Gracircul romacircnesc este un gracircu de foarte bună calitate pentru panificaţie care poate fi valorificat atacirct pentru consumul intern cacirct şi la export pentru consum european şi icircn afara Europei

Gracircul ecologic este unul dintre produsele ecologice cele mai bine cotate şi cerute pe piaţa mondială

Cultura gracircului oferă următoarele avantaje - boabele au un conţinut ridicat icircn glucide şi proteine corespunzător cerinţelor organismului uman - boabele au o bună conservabilitate pe perioade mari de timp - boabele se transportă cu uşurinţă pe distanţe mari - boabele de gracircu au diferite alternative de valorificare - boabele de gracircu reprezintă o importantă sursă de schimburi comerciale pe piaţa mondială - gracircul se poate cultiva icircn diferite condiţii pedoclimatice asiguracircnd producţii satisfăcătoare peste tot unde se cultivă - tehnologia de cultivare este complet mecanizată şi bine pusă la punct fără probleme deosebite - gracircul este o foarte bună premergătoare pentru majoritatea plantelor de cultură - după soiurile timpurii de gracircu pot fi semănate culturi succesive mai ales dacă sunt condiţii de irigare

Alegerea soiurilor şi hibrizilor (criteriile avute icircn vedere soiurile şi hibrizi aleşi pentru fiecare cultură)

-criteriile avute icircn vedere ndashproducţie rezistenţe specifice conţinut de principii nutritive etc

-soiurile şi hibrizi aleşi pentru fiecare cultură + prezentarea listei cu soiuri pentru 2012 la culturile alese şi descrierea soiului respectiv

MĂRUL - SOIURI

33

Icircn funcţie de epoca de coacere a fructelor merele se icircmpart icircn (a) soiuri de varăMelba Red melba Şafran de vară Papirovka Mantet Quinte Akane Plat August (b) soiuri de toamnă Prima Slava Peremojţiam James Grive Red Calvil de Zăpadă Spartan Focuşor Codrene Coredana Reglndis etc (c) soiuri de iarnă Idared Speranţa Banana de iarnăWellspur Goldspur Golden Delicious Jonathan Jonared Yellowspur Renet Simerenco Coredar Wagener etc

Antreprenorul trebuie să elaboreze proiect de plantare a livezii la icircntreprinderileautorizate şi materialul săditor trebuie să fie procurat de la pepinierele licenţiate cu actelenecesare pentru posibilitatea de beneficiere de subvenţii Cele mai de perspectivă soiuri de mere şi cu o cere sporită pe piaţă sunt Golden DeliciousRed Delicious Jonathan Idared Fugi Granny Smith Gala Melrose Ionagold Elstar precum şisoiurile genetic rezistente la boli şi dăunători aşa ca Florina Prima Coredana CoredarGeneros Pionier

Piaţa Romacircniei la merele proaspete este reprezentată prin 50 la sută din soiuri colorate (complet roşu sau parţial) şi 50 la sută pentru soiurile necolorate (gal-bene şi verzi) Cele mai populare soiuri colorate sunt Jonathan şi Idared urmate de Jonagold Gala Gloster etc iar dintre cele necolorate predomină soiul Golden Delicious Soiurile Granny Smith şi Mutsu icircnregistrează vacircnzări modeste Dintre soiurile locale icircn supermarket-uri se comercializează Glorios şi Florina icircnsă icircn can-tităţi foarte mici Fructele de obicei sunt icircmpărţite icircn trei categorii mici (sub 70 mm) medii (70-90 mm) şi mari (peste 90 mm)

PORUMB ndash SOIURI

Porumbul face parte din familia Gramineae subfamilia Panicoideae tribul Maydeae genul Zea Genul Zea cuprinde 3 specii - Zea mexicana (Schrad) Recv et Mangel (sin Euchlaena mexicana) ndash teosinte1 anual - Zea perennis (Hitsch) Recv et Mangel (sin Euchlaena perennis) ndash teosinte peren - Zea mays L ndash porumbul cultivat

Porumbul cultivat cuprinde mai multe convarietăţi (grupe de varietăţi) cele mai importante fiind următoarele - Zea mays conv dentiformis Koumlrn (sin Zea mays conv indentata Sturt) denumit porumbul dinte de cal Se caracterizează prin boabele mari prismatice cu partea sticloasă (cornoasă) a endospemului dispusă pe părţile laterale ale bobului iar partea făinoasă (amidonoasă) dispusă icircn partea centrală şi superioară a bobului (fig 19) Prin uscare endospemul făinos icircşi reduce volumul se contractă şi determină apariţia unei depresiuni icircn partea superioară a bobului sub forma mişunei dintelui de cal de unde denumirea acestei convarietăţi de bdquoporumb dinte de calrdquo La această convarietate au fost creaţi primii hibrizi de porumb iar icircn prezent această convarietate are cea mai margă răspacircndire icircn lume Majoritatea hibrizilor de porumb aparţin acestei convarietăţi La noi icircn ţară primii hibrizi care au fost icircntroduşi icircn cultură aparţin acestei convarietăţi şi au fost aduşi din SUA de unde şi denumirea de bdquoporumb americanrdquo - Zea mays conv indurata (Sturt) Bailey denumit porumbul cu bobul tare porumbul sticlos Se caracterizează prin boabe rotunjite icircn partea superioară netede lucioase dure la spargere de unde vine denumirea de bdquoporumb tarerdquo Partea sticloasă a endospermului este dispusă la exteriorul bobului de jur-icircmprejurul acestuia iar partea făinoasă este dispusă icircn partea centrală a bobului uneori ajungacircnd pacircnă icircn partea superioară a bobului situaţie cacircnd determină apariţia

34

unei uşoare mişune (fig 20) Din această convarietate au făcut parte vechile populaţii şi soiuri romacircneşti de unde şi denumirea de bdquoporumb romacircnescrdquo - Zea mays conv aorista Grebensc denumit porumbul semisticlos Prezintă caracteristici intermediare icircntre convarietăţile dentiformis şi indurata Bobul este rotunjit mat icircn partea superioară şi uneori prezintă o uşoară adacircncitură - Zea mays conv everta Sturt (sin Zea mays conv microsperma Koumlrn) denumit porumb de floricele Se caracterizează prin plante cu o talie mai mică care au capacitatea de a forma mai mulţi ştiuleţi pe plantă Boabele sunt mici (MMB = 40-100 g) cu vacircrful rotunjit sau ascuţit Endospermul este aproape icircn icircntregime sticlos cu excepţia unei mici porţiuni icircn jurul embrionului care este amidonoasă Prin icircncălzire apa din grăunciorii de amidon din endospermul făinos se transformă icircn vapori care exercită o presiune asupra tegumentului pacircnă cacircnd determină spargerea acestuia moment icircn care conţinutul bobului se revarsă (boabele expandează) mărindu-şi volumul de 15-20 de ori formacircnd o masă albă-spongioasă respectiv aşa-numitele floricele

RUSTICA a castigat o pozitie de lider pe piata de porumb precoce din Europa de Nord si poseda o gama larga de seminte adecvata pentru toate pietele lumii HIBRIZI FOARTE PRECOCIBarbados - excelent pentru boabe si silozEarly Star - precoce si productivEnergy Star - foarte buna valoare alimentaraComera - performanta inalta HIBRIZI PRECOCIBatz - vigurosEurostar - lider in EuropaGalaStar - porumb pe care il veti adoraInagua - bun pentru boabe si siloz

GRAcircU ndash SOIURI

Cercetătorii de la Institutul de Cercetare - Dezvoltare Agricolă Fundulea au creat soiuri de grau productive si rezistente la secetaBOEMA soi de gracircu de toamnă extrem de productiv şi cu indici de calitate ridicaţi pentru panificaţie adaptat condiţiilor climatice din zona de cacircmpie din sudul ţării şi Moldova este un soi foarte precoce mai timpuriu la icircnspicat cu 1-3 zile faţă de soiul Flamura 85 talia plantei de 77-90 cm rezistent la iernare şi cădere arşiţă şi secetă rugina galbenă rezistenţă mijlocie la rugina brună şi făinare are calitate bună de morărit şi panificaţie

GRUIA este un soi de toamnă care a dat rezultate foarte bune icircn Oltenia şi Dobrogea este mai timpuriu cu 4 zile faţă de soiul Fundulea 4 talie de 76 cm se remarcă printr-o rezistenţă bună la iernare la cădere dar şi la rasele actuale de rugina galbenă

35

superior multor soiuri ca rezistenţă la făinare rugină brună şi septorioza frunzelor calitatea de panificaţie a soiului Gruia este apropiată de cea a soiului Dropia faţă de care tinde să aibă un gluten mai tenace soiul se evidenţiază printr-o productivitate ridicată icircn medie cu 9-12 mai mare faţă de soiurile martor sporul de producţie fiind mai mare icircn condiţii de secetă in pofida taliei sale scurte soiul se comportă foarte bine icircn condiţii de deficit hidric Gracircul aparţine genului Triticum familia Gramineae (Poaceae) Genul Triticum cuprinde un număr mare de specii de gracircu forme sălbatice şi cultivate clasificate diferit de-a lungul timpului

Pentru ţara noastră prezintă importanţă 2 specii şi anume Triticum durum Desf şi Triticum aestivum L Triticum durum Desf (fig 16) are tulpina plină icircn interior pe toată lungimea sau cel puţin icircn partea superioară Spicul este aristat cu ariste lungi comparativ cu lungimea spicului şi orientate paralel Boabele au aspect sticlos la maturitate şi sunt conice la capet Triticum aestivum L (fig 17) are tulpina goală icircn interior pe toată lungimea Spicul este nearistat sau aristat cu ariste mai scurte comparativ cu lungimea spicului şi orintate divergent Boabele sunt ovoidale sau alungit-ovoidale prevăzute cu un smoc de perişori la capătul superior Endospermul este făinos semisticlos sau sticlos

Gracircul comun reprezintă specia cea mai importantă care pe plan mondial reprezintă cca 90 din suprafaţa cultivată cu gracircu şi cea mai mare partea a suprafeţei cultivată cu gracircu din ţara noastră Gracircul comun are forme de toamnă şi de primăvară aproape icircntreaga suprafaţă din ţara noastră fiind cultivată cu gracircu de toamnă (gracircul de primăvară ocupă suprafeţe foarte mici nesemnificative)

Soiurile de gracircu cultivate icircn Romacircnia sunt icircn marea lor majoritate soiuri romacircneşti create la Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Fundulea sau icircn reţeaua de Staţiuni de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Aceste soiuri se caracterizează prin potenţial de producţie ridicat (9-10 tha) o bună rezistenţă la cădere ger iernare secetă şi boli o bună calitate şi stabilitate a recoltelor

23 Intocmirea asolamentului

Specificare HaSuprafaţa totală a terenului arabil 610Suprafaţa medie a solei (3 sole) 2033

Tabelul 2Schema rotaţiei culturilor

SOLAANUL 2012 2013 2014I măr măr mărII gracircu porumb gracircuIII porumb gracircu porumb

36

37

CAPITOLUL IIICAPITOLUL IIIORGANIZAREA PROCESULUI DE PRODUCŢIE AGRICOLĂORGANIZAREA PROCESULUI DE PRODUCŢIE AGRICOLĂ

31 Proiectarea producţiilor medii prin metoda bonităriiterenurilor agricole

Tabelul 3

Date iniţiale

Cultura Tipul de solSuprafaţa - ha (Si)

Nota de bonitare pentru

condiţiile ecologice (Pi)

Corecţia pt distanţă şi

felul drumului (k)

Coeficient de

potenţare (c)

Producţia medie

realizată

MărGracircuPorumb

Cernoziom 5 75 015 11 15000Cernoziom 303 80 018 12 4000Cernoziom 302 85 019 13 8000

TOTAL 610

2) Notele totale de bonitare pentru condiţiile ecologice (Ni)

MĂR ndash 575 = 375Ni = Si x Pi GRAcircU ndash 30380 = 24240

PORUMB ndash 30285 = 25670TOTAL = 50285

3) Nota medie ponderată de bonitare

50285 610 = 8243

1) Producţia ce revine pe un punct al notei medii ponderate de bonitare

P măr = 515000 375 = 200P gracircu = 3034000 24240 = 50

P porumb = 3028000 25670 = 9411

6) Corecţia totală icircn funcţie de distanţă şi drumuri Ct = S x kMĂR ndash 5015 = 075

Suprafaţă x coeficient corecţie GRAcircU ndash 303018 = 5454PORUMB ndash 302019 = 5738

TOTAL = 11267

38

7) Nota de bonitare recalculată (Nbr)

MĂR ndash 375-075 = 37425Nbr = Nota totală de bonitare ndash Corecţia GRAcircU ndash 24240-5454 = 2418546

PORUMB ndash

25670-5738 = 2561262

8) Notele totale de bonitare potenţate (Ntp)

MĂR ndash 3742511=4117

Ntp =Nota de bonitare recalculată (Nbr)

xCoeficient

de potenţare

GRAcircU ndash241854612=290225

PORUMB ndash

256126213=332964

9) Producţia totală pe cultură pentru fiecare unitate de sol (Pt)

MĂR ndash 4117200= 82340

Pt =Nota totală de

bonitare potenţată (Ntp)

x

Producţia ce revine pe un punct de

bonitare P(kgpunct)

GRAcircU ndash

29022550= 1451125

PORUMB ndash

3329649411=31335242

TOTAL= 4666989

10) Producţia medie la hectar Pmc1

Pm măr = Producţia totală Suprafaţa totală = 823405=16468

Rezultatele pentru celelalte culturi

Pmedie gracircu = 1451125303= 4789

Pmedie porumb =31335242302= 10376

39

32 STABILIREA CANTITĂŢILOR DE IcircNGRĂŞĂMINTE PE CULTURI

Calculul dozelor de icircngrăşăminte s-a efectuat ţinacircndu-se cont atacirct de

producţiile medii cacirct şi de existentul de suprafaţă activă din sol S-au luat icircn

considerare şi pierderile rezultate prin levigare

Icircn tabelul 4 este prezentat calculul dozelor de icircngrăşăminte chimice la ha

separat pentru cele 3 culturi icircn parte

Tabelul 4

Calculul dozelor de icircngrăşăminte chimice

Nr Crt

SPECIFICARE UM

CULTURA

GRAcircU PORUMB MĂRN P K N P K N P K

1 Producţie medie Kgha 4789 10376 16468

2 Consum specific Kg sat

23 11 20 20 21 20 5 3 6

3 Sa de administrat

Kg 11014

5268 9578

20752

2179 20752 8234 494 988

4 Sa icircn sol Kg 45 31 60 40 35 30 30 20 355 Diferenţa de

admKg sa

6514 2168 3578

16752

1829 17752 5234 294 638

6 Pierderi prin levigare

13 5 7 13 5 7 13 5 7

7 Cant pierdută prin levigare

Kg sa

847 108 25 2177

914 1242 68 147 446

8 Total sa de administrat

Kg 7361 2276 3828

18929

19204 18994 5914 3087 6826

9 Tipul de icircngrăşămacircnt

NO4NO3

Super P c

Sare potasică

NO4NO3

Super P c

Sare potasică

N P2O5 K20

10 Conţinutul icircn sa a icircngr

Kgt 345 40 40 345 40 40 345 40 40

11 Doza de icircngr de administrat

Kg 213 57 96 549 480 475 171 77 171

40

33 PLANUL DE CULTURĂ

Planul de cultură cuprinde structura culturilor dimensiunile fiecăreia

producţiile medii şi totale (tabelul 5)

Tabelul 5

Icircntocmirea planului de cultură

Cultura Suprafaţa (ha)

Producţii medii (kgha)

Producţia totală (t)

Preţ livrare (leikg)

Măr 5 16468 8234 2Gracircu 303 4789 1451 08

Porumb 302 10376 313355 1

34 FUNDAMENTAREA FIŞELOR TEHNOLOGICE PE CULTURI

Icircn vederea organizării proceselor de muncă şi de producţie icircn etapa pregătitoare se

icircntocmesc fişele tehnologice pe culturi Informaţiile cuprinse icircn fişele tehnologice servesc icircn

acelaşi timp la stabilirea tehnologiilor stabilirea destinaţiei producţiei determinarea volumului

lucrărilor mecanice şi manuale necesarul de forţă de muncă cantităţile de materiale şi mijloacele

financiare necesare pentru aprovizionare

DATELE NECESARE

1 Culturile incluse icircn planul de producţie al firmei

2 Suprafaţa ocupată de fiecare cultură icircn parte

3 Culturile premergătoare

4 Producţia medie şi totală a fiecărei culturi

5 Lucrările tehnologice icircn ordinea cronologică a executărilor

6 Perioada de executare şi data lucrării

7 Mijloacele cu care se execută lucrarea

8 Tarifele de plată pentru lucrările mecanice

9 Tarifele de plată pentru lucrările manuale pe categorii

10 Cuantumul taxelor pentru CAS şomaj risc asigurare

11 Amortismentul specific

12 Materialele necesare procesului tehnologic consumul normat pe UM preţul unitar şi cota

pentru cheltuielile de aprovizionare

41

13 Cota de cheltuieli indirecte (comune şi generale)

MODUL DE LUCRU

1 Se icircnscriu icircn fişă datele privind suprafaţa şi producţia medie Producţia medie se planifică

icircn raport cu fertilitatea solului şi cantitatea de icircngrăşămacircnt aplicată

2 Se icircnscriu lucrările tehnologice icircn ordinea executării lor precizacircndu-se toată perioada

optimă de execuţie şi durata fiecărei lucrări

3 Pentru fiecare icircn parte se determină volumul lucrărilor sumele necesare şi materiale

4 La lucrările manuale icircn raport cu volumul lucrării se calculează numărul de zile om iar

fondul de salarii rezultă icircnmulţind numărul de zile om necesar pentru evaluarea lucrării cu

tariful pe ziom corespunzător

5 Taxele asupra fondului de salarii se calculează aplicacircnd cota icircn proporţie de 30 pentru

CAS 5 pentru fondul de şomaj 1 pentru risc şi asigurare impozit 15 asupra sumei

care reprezintă fondul de salarii

6 Amortismentul specific se determină icircn raport cu valoarea de inventar a mijlocului fix

folosit exclusiv la cultura respectivă şi durata de folosire

7 Cota de cheltuieli pentru aprovizionare se calculează o cotă parte din valoarea

materialului folosit

8 Din icircnsumarea pentru lucrările mecanice lucrările manuale taxe asupra valorilor

materialelor se obţin cheltuielile de producţie

9 La cheltuielile directe se aplică cota de cheltuieli comune şi prin icircnsumarea lor se

determină cheltuielile de producţie

10 După fiecare trimestru se fac totalurile

11 Se calculează indicatorii cheltuieli de producţie la hectar şi costul la tona de produs

42

44

45

46

47

35 Organizarea lucrării de semănat la cultura gracircului

Semănatul este una dintre cele mai importante lucrări agricole de care depinde icircn ultimă instanţă obţinerea de producţii ridicate Suprafeţele icircntinse ocupate de culturi precum şi termenele restracircnse icircn care trebuie executat fac ca procesul de muncă al semănatului să ocupe un loc important icircn activitatea de producţie a exploataţiilor agricole

Etapele organizării lucrărilor de semănat cereale păioase sunt următoarele1 se stabileşte componenţa agregatului de semănat potrivit condiţiilor existente

(tractor plus semănătoare SUP-29 sau SUP-21)2 Se determină necesarul de agregate pentru terminarea semănatului icircn termen

optim folosind formula

icircn care

N ndash numărul de agregate pentru terminarea lucrării icircn timpul propusS ndash suprafaţa de icircnsămacircnţatn ndash numărul de zile icircn care trebuie terminată lucrareaP ndash randamentul zilnic al maşinii

(1)N = 303(512) = 5 agregate

Aşadar icircn prealabil trebuie cunoscut randamentul zilnic al agregatului de semănat folosit Aceasta se calculează după formula

icircn

care

P ndash randamentul zilnic al agregatului (ha)B ndash lăţimea de lucru a agregatului icircn lucru (m)V ndash viteza de deplasare a agregatului

icircn lucru (moră)t ndash durata zilei de lucru (ore)H ndash coeficientul de folosire a timpului de lucru (070-080)

(2)P = 366000807 10000 = 12 ha

3 Stabilirea lungimii marcatoarelor semănătoriiLungimea marcatoarelor adică distanţa la care trebuie aşezată piesa activă a marcatorului faţă de ultimul brăzdar se stabileşte icircn funcţie de

lăţimea de lucru a semănătorii (B) distanţa icircntre două brăzdare (b) distanţa icircntre roţile din faţă sau marginile exterioare ale şenilelor

tractorului (c)

= 11

= = 26

49

49

Cacircnd tractorul poate urmări urma lăsată de marcator atacirct cu roata din dreapta cacirct şi cu roata din stacircnga lungimea celor două marcatoare este egală şi este dată de relaţia

4 Stabilirea debitului semănătorii icircn funcţie de norma de sămacircnţă la hectar La icircnceputul lucrării trebuie icircntotdeauna să se verifice corectitudinea reglării debitului la icircnsămacircnţare Această verificare se face după formula

icircn

care

G ndash cantitatea de sămacircnţă cursă din semănătoare la un număr stabilit de icircnvacircrtiri a roţii semănătoriiA ndash norma de semănat la un ha (kg)d ndash lungimea roţii semănătorii (m)B ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)O ndash nr de icircnvacircrtituri a roţii semănătorii

(6)G= 2501743620 10000 = 313

5 Stabilirea dimensiunilor postatelor la semănat Lungimea maximă a postatelor la semănat este icircn funcţie de capacitatea cutiei semănătorii Pentru a uşura organizarea transportului de seminţe este indicat ca alimentarea semănătorii cu seminţe să se execute la un singur capăt a postatei ~n acest caz lungimea maximă a postatei se calculează după formula

icircn

care

L ndash lungimea maximă a postatei (m)Q ndash capacitatea coşului de alimentare

a semănătorii (kg)Y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii coşului de alimentare a semănătorii (icircn medie 070-080)A ndash norma de semănat (kgha)B ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)

(7)L = (051000040007) (25036) = 1556m

Icircn ce priveşte lăţimea postatei aceasta se determină icircn funcţie de lăţimea totală a parcelei de icircnsămacircnţat şi de metoda de deplasare a agregatului Ea se calculează aşa icircncacirct să asigure de lucru agregatului pentru 1-2 zile de lucru

Lăţimea postatei la semănatul icircn suveică se calculează după formula

icircn care

l ndash lăţimea postatei (m)P ndash productivitatea zilnică a agregatului (hazi)Z ndash durata icircn zile a lucrului pe aceeaşi postată (1-2 zile)L ndash lungimea postatei (m)

(8)l = 10000122 1556 = 154m

6 Lăţimea zonei de icircntoarcere a agregatului Pentru icircntoarcerea agregatului la capetele parcelei se delimitează o facircşie de teren denumită bdquozonă de icircntoarcereldquo Delimitarea acestei zone se face icircn cazul deplasărilor icircn parcursul liniar cu buclă şi fără buclă Lăţimea zonei de icircntoarcere este dată de relaţia

50

50

icircn care

E ndash lăţimea zonei de icircntoarcereR ndash raza de icircntoarcere a agregatuluie ndash lungimea de ieşire a agregatului (adică distanţa de la centrul agregatului mijlocul osiei motoare a tractorului) pacircnă la organele active ale maşinii

(9)E = 34 + 15 = 135m

Aceasta reprezintă lungimea cu care trebuie să se deplaseze centrul agregatului pentru aducerea organelor active ale maşinii agricole pe linia de icircntoarcere a lucrului

7 Stabilirea distanţei dintre punctele de alimentare a semănătorii Distanţa dintre punctele de alimentare a semănătorii se determină icircn funcţie de metoda de deplasare a agregatului la semănat ~n cazul semănatului icircn suveică lungimea postatei este determinată icircn funcţie de capacitatea cutiei de seminţe icircn aşa fel ca alimentarea semănătorii să se facă numai la unul din capetele postatei distanţa dintre punctele de alimentare se află după formula

icircn care

D ndash distanţa dintre punctele de alimentare (m)B ndash lăţimea de lucru a agregatului (m)T ndash numărul turelor (adică nr curselor dus-icircntors) pe care le face agregatul pacircnă la golirea coşului semănătorii

(1)D = 2362 = 144m

Icircn cazul cacircnd lungimea postatei nu este determinată icircn funcţie de capacitatea cutiei de seminţe este necesar ca icircn prealabil să cunoaştem turele pe care le face agregatul pacircnă la golirea coşului semănătorii Aceasta se determină icircmpărţind lungimea drumului pe care icircl face semănătoarea pacircnă la golirea cutiei sale pe lungimea cursei de lucru dus şi icircntors ~n acest scop se foloseşte următoarea formulă

icircn care

T ndash numărul turelorQ ndash capacitatea cutiei semănătorii

(kg)Y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii cutiei (080)A ndash norma de semănat (kgha)B ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)L ndash lungimea postatei (m)

T= (1000040007) (2503621556) = 1Icircn cazul semănării icircn bdquolaturildquo sau bdquope două jumătăţi ale postateildquo distanţa dintre

punctele de alimentare se calculează după formula = 136 = 36

(semnificaţiile literelor sunt aceleaşi ca la formulele (10) şi (11)

51

51

8 Stabilirea cantităţilor de seminţe ce se pun la punctele de alimentare Cantităţile de seminţe care se pun la primul punct de alimentare se calculează după formula

= 4001 = 400kgiar cantitatea care se pune la punctele următoare este

icircn care

C ndash cantitatea de seminţe necesară alimentării agregatului (kg)Q capacitatea coşului semănătorii (kg)y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii cutieia ndash nr semănătorilor icircn agregat

(14)C1 = 400071 = 280kg

9 Stabilirea necesarului zilnic de muncitori pentru semănat şi transportat seminţele Necesarul zilnic de muncitori pentru deservirea semănătorilor variază icircn raport cu numărul de agregate folosite zilnic şi al maşinilor ce compun agregatul

10 Necesarul de mijloace de transport se stabileşte icircn funcţie de cantităţile de seminţe necesare semănătorilor la o icircncărcare timpul de golire a semănătorilor capacitatea mijloacelor de transport distanţa de transport şi timpul necesar pentru un ciclu de transport

~n primul racircnd se determină timpul icircn care se consumă cantitatea de seminţe existentă icircn cutia semănătorii folosind relaţia

icircn care

q ndash capacitatea cutiei semănătorii (kg)085 ndash coeficientul de folosire a cutiei semănătoriiB ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)V ndash viteza de lucru a agregatului (moră)N ndash norma de sămacircnţă la ha (kg)

Tgol = (10000400085) (366000250) = 063h = 38min

Numărul de mijloace de transport necesare zilnic se determină pe baza relaţiei

icircn care

Nt ndash numărul mijloacelor de transportn ndash numărul semănătorilor ce lucreazăt ndash durata unui ciclu de transport (min)Cm ndash capacitatea mijlocului de transport (kg)

Nt = (540008530) (38400) = 33 = 311 Se determină necesarul de saci pentru transportul seminţelor cunoscacircnd că

pentru uşurarea manipulării se recomandă ca un sac să aibă 40 kg

Nr saci = (512250) 40 = 375 sacizi

52

52

Centralizarea datelor

Nr crt

Specificare UMAgregatul folosit

Tractor + (SUP-29)

Tractor + SUP-21

1 Productivitatea zilnică a agregatului haschimb 12

2 Necesarul zilnic de-tractoare nr 5-semănători nr 5

3Productivitatea zilnică a tuturor agregatelor

hazi 60

4Dimensiunile solei de semănat

-lungime m 1556-lăţime m 1947-suprafaţă ha 303

5Dimensiunea parcelelor de semănat

-lungime m 1556-lăţime m 154-suprafaţă 24

6Lungimea marcatorului

-dreapta m 11-stacircnga m 26

7Norma de icircnsămacircnţare

-la 20 icircnvacircrtituri kg 3-la hectar kg 250

8Distanţa dintre punctele de alimentare cu seminţe

m 144

9Cantitatea de seminţe ce se pune la punct de alimentare

-la primul punct

kg 400

-la punctele următoare

kg 280

10 Necesarul zilnic de muncitori

-pt servirea semănătorii

nr 5

-pt transportul seminţelor

nr 3

-total nr 8

11Lăţimea facircşiei de icircntoarcere a agregatului

m 135

12Necesarul zilnic de mijl de transport

-atelaje nr-tractor+remorcă nr 3-auto-camion nr

13Necesar saci pt transportul seminţelor

nr 375

53

53

36 Evaluarea producţiei

Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţieiacestora

Evaluarea se face icircn două etape1) icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele

caracteristice de dezvoltare a plantelor2) icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite

norme standardizate~n funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfel

1) Gracircu orz (orz - 1 iunie gracircu - 15 iunie) Gracircu Boemandash se stabileşte numărul punctelor de control icircn funcţie de mărimea şi

uniformitatea parcelelor(icircn cazul parcele de pacircnă la 100 ha - 5 puncte pe suprafeţe mai mari de 100 ha - 10 puncte)

Determinările se fac cu ajutorul ramei metrice (un cadru de 1 metru patrat)Metodologie de lucrundash se numără spicele din interiorul ramei metricendash se stabileşte numărul mediu de boabe icircn spicndash se calculează producţia medie la hectar astfel

Q kgha = (360353610000) (10001000) = 4536kgha

Q kgha - producţia medie kgha Nsp - număr mediu de spice la mp (medie pe toate punctele de control) 360Nb - număr mediu de boabe icircn spice 35MMB - greutatea a 1000 boabe (grame)3610000 mp = 1 ha1000 x 1000 = 1000 grame x 1000 boabe

Exemplu

2) Porumb (1 septembrie) DKC 3511ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 28 mp (4 racircnduri x 070 x 10 m

lungime 070 (m) - distanţa dintre racircnduri)ndash se numără ştiuleţii la fiecare punct de controlndash se calculează numărul de ştiuleţi la hectar

54

54

Nstha = (30010000)(510) = 60000

Nstha - număr de ştiuleţi la hanst - numărul de ştiuleţi număraţi la toate punctele de controld - suprafaţa unui punct de control (mp)i - numărul punctelor de control

ndash se determină apoi numărul de boabe pe ştiuletendash se calculează apoi producţia medie la hectar

Q kgha = (60000588337) (10001000) = 11889 kgha

Q kgha - producţia medieNst - număr ştiuleţi la hectar 60000Nb - număr mediu de boabe pe ştiulete 588MMB - greutatea a 1000 boabe (grame) 337

Exemplu

3) Floarea soarelui (15 august)ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 28 mp (4 racircnduri x 070 x 10)ndash se numără capitulele la fiecare punct de control şi se stabileşte numărul mediu

de capitule la ha după formula

Ncpha - număr total de capitule la hancp - număr de capitule numărate la toate punctele de controld - suprafaţa unui punct de controli - numărul punctelor de control

ndash se determină numărul mediu de seminţe pe capitul(Ns)ndash se calculează producţia medie la hectar astfel

55

55

Q kgha - producţia medieNcp - număr mediu de capitule la hectarNs - număr seminţe pe capitulMMB - greutatea a 1000 seminţe icircn grame

Exemplu

4) Sfecla de zahăr (1 septembrie)ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 10 mp (3 racircnduri x 045 m x 74 m

lungime)ndash la fiecare punct de control plantele se recoltează se decoletează (tăierea

frunzelor) se curăţă de pămacircnt şi se cacircntărescndash se determină producţia medie astfel

q - cantitatea de rădăcini recoltate din punctele de control (kg)d - suprafaţa unui punct de control (mp)i - numărul punctelor de control

ndash la producţia stabilită se adaugă sporul de producţie ce se va realiza de la data evaluării la data prevăzută a se recolta (18 grziplantă)

Exemplu

5) Fructe (1 septembrie) MĂRMetoda de evaluare diferă icircn funcţie de tipul de livadă clasică sau intensivă dar

icircn mare constă icircn următoarele etapendash se stabileşte numărul de pomi pentru examinare (2 - 5 ) 480ndash se determină numărul mediu de fructe pe pom şi greutatea acestora icircn kg 30kg

167 de fructe

56

56

ndash se icircnmulţeşte numărul mediu de fructe pe pom cu numărul de pomi existenţi la ha şi se obţine astfel producţia medie la ha 16032 kgha

6) Struguri (de masă - 15 iulie de vin - 1 septembrie)ndash evaluarea se face separat la viile nobile şi la viile de hibrizindash se stabileşte numărul de butuci pe rod la ha cu relaţia

Nbha - numărul de butuci pe rod la hadr - distanţa dintre racircnduri (m)db - distanţa icircntre butuci pe racircnd (m)Ng - număr mediu de goluri (butuci neproductiviinexistenţi) la ha icircn procente

ndash se evaluează producţia de struguri pe butuc număracircndu-se toţi strugurii de pe un număr de 1 - 2 din butucii existenţi pe lot (se recomandă să se efectueze numărătoarea strugurilor pe fiecare al 10-lea butuc din 15 icircn 15 racircnduri)

Producţia de struguri pe butuc se calculează astfel

Pmb - producţia medie pe butuc (grame)Gms - greutatea medie a strugurilor (grame)Ns - numărul de struguri total găsiţi la numărătoareNba - numărul butucilor analizaţi

ndash se calculează producţia medie de struguri la ha cu formula

Pmha - producţia medie de struguri la ha (kg)Nbha - numărul de butuci pe rod la haPmb - producţia medie pe butuc (grame)

Exemplu

57

57

CAPITOLUL IV DETERMINAREA PRAGULUI DE RENTABILITATE (A PUNCTULUI CRITIC) PE CULTURI

Punctul critic marchează acea dimensiune a producţiei medii la care icircncasările din

valorificarea producţiei sunt egale cu cheltuielile totale de producţie deci acel punct al

producţiei medii la care nu se obţine profit dar nu se icircnregistrează nici pierderi

Mărimea costului de producţie şi a ratei profitului se găsesc icircntr-o stracircnsă legătură

cu raportul dintre cheltuielile de exploatare şi cantitatea de produse realizate Prin analiza

costurilor şi cheltuielilor de exploatare icircntreprinzătorul poate calcula nivelul minim de

activitate cerut de menţinerea icircn stare de funcţionare a firmei Cunoscacircnd pragul de

rentabilitate se poate proiecta volumul de vacircnzări icircn vederea obţinerii profitului scontat

De asemenea creditorii şi investitorii solicită adesea efectuarea analizei punctului

critic pentru a ajuta icircn evaluarea cacircştigurilor potenţiale ale unei afaceri şi icircn consecinţă

aceasta trebuie introdusă icircn planul de afaceri

Punctul critic se poate determina icircn două moduri şi anume fără profit programat

sau cu profit programat

Calculul punctului critic fără profit programat este exprimat printr-o relaţie

simplă

y = yי

y = Pvx

yי = Cvx + CF

Pvx = Cvx + CF

x(Pv ndash Cv) = CF

icircn care

y ndash veniturile din valorificarea producţiei (mii lei)

yי - cheltuielile totale icircnregistrate (mii lei)

Pv ndash preţul de vacircnzare unitar

x ndash producţia medie sau volumul vacircnzărilor (unităţi fizice)

Cv ndash cheltuieli variabile unitare

58

58

CF ndash costuri fixe totale

De unde x marchează acea dimensiune a producţiei la care nu se icircnregistrează nici

profit nici pierderi

Determinarea cantitativă şi reprezentarea grafică a PC la cultura Porumb

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Incărcat transportat IC (PK) t 2881 180225 575

22 Descărcat IC (PK) t 2881 2444609 78

33 Incărcat transportat IC (N) t 10 2484545 793

44 Descărcat IC (N) t 1655 6371 02

55 Transportat apa prep sol mii l 30 599 019

66 Incărcat transportat săm t 66 599359 191

77 Recoltat porumb boabe t 530 2606662 832

88 Transportat porumb boabe t 225 1245 04

99

1010

TOTALTOTAL 9962236 31792

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch Variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologicacopy= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

59

59

Cheltuielile fixe

NrNr CrtCrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) copycopy (d)(d) (e)(e)

11 Adm Şi deservit IC (PK) ha 302 617645 2045

22 Arat 25 cm +grăpat ha 302 1140192 3775

33 Adm Şi deservit IC (N) ha 302 630389 2087

44 Erbicidat şi deservit ha 302 61155 2025

55 Discuit si preg Pat germ Ha 302 586536 1942

66 Semănat +deservit ha 302 472517 1565

77 Prăşit mecanic I ha 302 819024 2712

88 Prăit mecanic II ha 302 654182 2166

99

1010

TOTALTOTAL 5532035 18318

(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)

60

60

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura porumb - fără profit programat

Ch variabile Cv = 9962236 lei

Ch fixe totale CF = 5532035 lei

Ch fixeha CFha = 18318 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 11 leikg = 1100 leit

Producţia totală de PT= 313355 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 302 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 33961599 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 9962236 + 33961599 = 133583959 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 133583959 313355=

4263leit

Productia medie de porumb la punctul critic (X)

X= (CFha)(Pv-CVt) = 18318 ( 1100 ndash 4263 ) = 272 tha = 2720 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 272 tha 4263 leit = 115953 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx =18318 leiha+ 115953 leiha =299133 leiha

Nivelul producţiei de 2720 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la

cultura porumb icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de

2720 la preţul de 11 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie

Depăşirea acestui nivel al producţiei (2720 ha) duce la obţinerea unui profit iar

scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi

61

61

62

PROFI

T

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

2720 kg2720 kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

18318

leiha

299133

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura porumb ndash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

62

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura porumb - cu profit programat

Ch variabile Cv = 9962236 lei

Ch fixe totale CF = 5532035 lei

Ch fixeha CFha = 18318 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 11 leikg = 1100 leit

Producţia totală de PT= 313355 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 302 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 33961599 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)

Pr = 500000lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 9962236 + 33961599 = 133583959 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 133583959 313355=

4263leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha=PrS =500000302= 165562 leiha

Producţia medie de porumb la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 18318+165562) ( 1100 - 4263 )= 517 tha

= 5170 kgha

Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 517 tha 4263 leit = 220397 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 18318 leiha+ 220397leiha = 403577 leiha

63

63

64

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

5170 kg5170 kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

18318

leiha

403577

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura porumb ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

64

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura porumb

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 9962236 9962236

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 33961599 33961599

Ch variabile totale CVT lei 133583959 133583959

Ch variabile t CVt leit 4263 4263

Ch fixe totale CF lei 5532035 5532035

Ch fixe ha CFha leiha 18318 18318

Profit programat total Pr lei 500000

Profit programat ha Prha leiha 165562

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 2720

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 5170

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 115953 220397

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 299133 403577

Preţ de vacircnzare t Pv leit 1100 1100

Suprafaţa cultivată S ha 302 302

65

65

DETERMINAREA CANTITATIVĂ ȘI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA gracircu

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Incărcat transportat IC (PK) t 4605 260015 179

22 Descărcat IC (PK) t 4605 495645 341

33 Incărcat transportat săm t 666 601343 414

44 Incărcat transportat IC (N) t 10 97019 669

55 Descărcat IC (N) t 6454 24848 017

66 Transportat apa prep sol mii l 30 599 04

77 Recoltat grau t 530 2614762 1802

88 Transportat gracircu t 225 1245 09

99

1010

TOTALTOTAL 49504298 34115

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

66

66

Cheltuielile fixe

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Adm şi deservit IC (PK) ha 303 619685 2045

22 Arat 18 - 20 cm +grăpat ha 303 1025772 3385

33 Discuit si preg pat germ ha 303 588479 1942

44 Semănat +deservit ha 303 474081 1565

55 Adm şi deservit IC (N) ha 303 632476 2087

66 Adm şi deservit ha 303 613575 2025

77

88

99

1010

TOTALTOTAL 3954068 130497

(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)

67

67

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura gracircu - fără profit programat

Ch variabile Cv = 49504298 lei

Ch fixe totale CF = 3954068 lei

Ch fixeha CFha = 130497 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 09 leikg = 900 leit

Producţia totală de gracircu PT= 145107 t

Suprafata cultivată cu gracircu S = 303 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 14849866 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 49504298 + 14849866 = 64354164 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 64354164 145107 =

4435leit

Productia medie de gracircu la punctul critic (X)

X= (CFha)(Pv-CVt) = 130497 ( 900 - 4435 ) = 286 tha

= 2860 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 286 tha 4435 leit = 12684 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 130497 leiha+ 126841 leiha = 257338 leiha

Nivelul producţiei de 2860 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la

cultura de gracircu icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de

2860 la preţul de 09 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie

Depăşirea acestui nivel al producţiei (2860 ha) duce la obţinerea unui profit iar

scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi

68

68

69

PROFI

T

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

2860 kg2860 kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

130497

leiha

257338

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura gracircu ndash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

69

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura gracircu - cu profit programat

Ch variabile Cv = 49504298 lei

Ch fixe totale CF = 3954068 lei

Ch fixeha CFha = 130497 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 09 leikg = 900 leit

Producţia totală de gracircu PT= 145107 t

Suprafata cultivată cu gracircu S = 303 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 14849866 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)

Pr = 400000 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 49504298 + 14849866 = 64354164 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 64354164 145107 =

4435leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 400000 303 =

132013 leiha

Producţia medie de gracircu la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 130497 + 132013 ) ( 900 - 4435 )

= 575 tha = 5750 kgha

Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 575tha 4435 leit = 255012 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx =130497 leiha+ 255012leiha = 385509 leiha

70

70

71

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

5750 kg5750 kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

130497

leiha

3855

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura gracircu ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

71

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura gracircu

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 49504298 49504298

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 14849866 14849866

Ch variabile totale CVT lei 64354164 64354164

Ch variabile t CVt leit 4435 4435

Ch fixe totale CF lei 3954068 3954068

Ch fixe ha CFha leiha 130497 130497

Profit programat total Pr lei 400000

Profit programat ha Prha leiha 132013

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 2860

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 5750

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 12684 255012

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 257338 385509

Preţ de vacircnzare t Pv leit 900 900

Suprafaţa cultivată S ha 303 303

72

72

DETERMINAREA CANTITATIVĂ ȘI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA măr

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Incărcat transportat IC (PK) T 124 694 84

22 Descărcat IC (PK) T 124 145896 177

33 Adm şi deservit IC (PK) T 50 691 839

44 Administrat gunoi de grajd T 50 288 35

55 Săpat gropi pt plantat pomi Buc 048 281 34

66 Plantat + udat Buc 048 7488 909

77 Tăieri de forma coroanei Buc 25 25 03

88 Incărcat transportat IC (N) T 0855 1107 134

99 Adm şi deservit IC T 5 896 109

1010 Transportat apa prep sol T 3 4592 558

1111 Recoltat prune T 5 187 23

1212 Transportat prune T 8234 14327 174

TOTALTOTAL 1914066 2325

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

Cheltuielile fixe

73

73

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Arătură in livadă Ha 5 2057 4114

22 Discuit arătura Ha 5 913 1826

33 Prăşit printre racircnduri Ha 5 804 1608

44 Stropit cu insecto-fungicide Ha 5 1802 3604

55 Erbicidat şi deservit Ha 5 690 138

66

77

88

99

1010

TOTALTOTAL 6266 12532

(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)

74

74

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura măr - fără profit programat

Ch variabile Cv = 1914066 lei

Ch fixe totale CF = 6266 lei

Ch fixeha CFha = 12532 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 1 leikg =1000 leit

Producţia totală de mere PT= 8234 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 5 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 673021 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 1914066 + 673021 = 2587087 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 2587087 8234 = 3142 leit

Productia medie de mere la punctul critic (X)

X= (CFha)(Pv-CVt) = 12532 ( 1000 - 3142 ) = 19 tha

= 1900 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 19 tha 3142 leit = 59698 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx =12532 leiha+ 59698 leiha =185018 leiha

Nivelul producţiei de 1900 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la

cultura de măr icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de

1900 la preţul de 1 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie Depăşirea

acestui nivel al producţiei (1900 ha) duce la obţinerea unui profit iar scăderea

producţiei sub acest nivel determină pierderi

75

75

76

PROFI

T

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

1900 kg1900 kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

12532

leiha

185018

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura măr ndash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

76

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura măr - cu profit programat

Ch variabile Cv = 1914066 lei

Ch fixe totale CF = 6266 lei

Ch fixeha CFha = 12532 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 1 leikg =1000 leit

Producţia totală de mere PT= 8234 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 5 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 673021 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)

Pr = 100000 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 1914066 + 673021 = 2587087 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 2587087 8234 = 3142 leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 100000 5

= 20000 leiha

Producţia medie de mere la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 12532 + 20000 ) (1000 - 3142 )

= 31 tha = 31000 kgha

Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 31 tha 3142 leit = 97402 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx =12532 leiha+97402 leiha = 109934 leiha

77

77

78

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

31000 kg31000 kghaha

7500

5000

1000

2500

10000

15000

12500

12532

leiha

109934

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura măr ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

78

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura măr

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 1914066 1914066

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 673021 673021

Ch variabile totale CVT lei 2587087 2587087

Ch variabile t CVt leit 3142 3142

Ch fixe totale CF lei 6266 6266

Ch fixe ha CFha leiha 12532 12532

Profit programat total Pr lei 100000

Profit programat ha Prha leiha 20000

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 1900

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 31000

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 59698 97402

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 185018 109934

Preţ de vacircnzare t Pv leit 1000 1000

Suprafaţa cultivată S ha 5 5

79

79

CAPITOLUL VCAPITOLUL VCONCLUZII ŞI RECOMANDĂRICONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI

Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţiei acestora

Evaluarea se face icircn două etape- icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele caracteristice de dezvoltare a plantelor- icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite norme standardizate

Icircn funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfelPorumb 3133 toneGrau 1451 toneMăr 82 toneEfectuacircnd eficiența celor trei culturi icircn urma rezultatelor acestora am

observat că cultura cea mai favorabilă este porumbul urmată de cultura grăacircluiPe viitor cea mai bună cultură atat cantitativă cacirct și calitativă este cultura porumbului

80

80

  • A DATE GENERALE PRIVITOARE LA SOLICITANT
    • A1 Numele solicitantului
    • A2 Obiectul de activitate
    • A3 Forma juridica a solicitantului
    • A4 Structura capitalului social si evoluţia acestuia de la icircnfiinţare
    • A5 Administratorii societatii
    • A6 Informaţii referitoare la locul desfasurarii activitatii solicitantului
      • B DESCRIEREA ACTIVITATII CURENTE
        • B1 Istoricul activitatii
        • B2 Principalele mijloace fixe care compun patrimoniul actual al solicitantului
        • B3 Descrierea activitatilor curente (agricole si non-agricole) si a tehnologiilor aplicate
        • B4 Politica de aprovizionare Furnizori de materii prime
        • B5 Politica de desfacere Canale de distribuţie
          • C PREZENTAREA PROIECTULUI
            • C1 Obiectivele proiectului
            • TRACTOR SAME MODEL EXPLORER 3-100
            • C3 Managementul proiectului
            • C4 Lista de achizitii si sursele de achiziţii pentru activele ce fac obiectul proiectului materiile prime pentru punerea in functiune a proiectului
            • C5 Personal si instruire
            • C6 Graficul estimat al proiectului
            • C7 Impactul proiectului asupra dezvoltarii zonei si a mediului de afaceri
              • D PROIECŢII FINANCIARE SI INDICATORI FINANCIARI
                • D1 Bazele de productie
                • D2 Contul de profit si pierderi previzionat ( pe o perioada de 3 ani )
                • D3 Fluxul de numerar previzionat ( pe o perioada de 3 ani )
                • D4 Indicatorii financiari
                • Tabelul 1
                  • Tabelul 3
                    • Centralizarea datelor
Page 9: Duceac Ionut

B3 Descrierea activitatilor curente (agricole si non-agricole) si a tehnologiilor aplicate

Buget de venituri - cheltuieli și consumuri intermediare pentru produsul - Miere

Indicatori UM Cantitate

Pret VALOAREUM

ICONSUMURI (CHELTUIELI) MATERIALE (1+2+3+4+5+6) 3198100

1 Combustibil L 2000 59 11800002 Apa si canal msup3 100 24 240003 Energie electrica Kw 30000 053 15900004 Romtelecom min 1000 004 40005 Gaz msup3 550 12 66000

6Cheltuieli cu aprovizionarea ( 10din 1) lei 334100

IICONSUMURI(CHELTUIELI) CU FORTA DE MUNCA 173000

7Personalul permanent implicat icircn producție zo 10 30 30000

8Personal sezonier implicat icircn producție zo 2 20 4000

9 Personalul administrative persoane 1 50 500010 Fond retribuire zo 134000

III ALTE CONSUMURI(7+8+9+10) 8651133

11 Cheltuieli generale(3din I+II) Lei 101133

12 Dobacircnzi la credite Lei 500000

13 Asigurări (8 din valoare ) Lei 635000014 Amortismente Lei 1700000

ATOTAL CONSUMURI INTERMEDIARE (I+II+III) 12022233

B VALOAREA PRODUCTIEI 10000000 1400000000B1 Miere kg 10000000 14 1400000000

C VENIT IMPOZABIL(B-A) 1387977767

C1 (-)Impozite si taxe 500000 C2 (+)Subvenţii 30000000D PROFIT BRUT 1357477767

E IMPOZITUL PE VENIT 222076443F PROFIT NET 1165901324

G COST DE PRODUCTIE 042H Profit la kg 117

9

3 Cheltuieli cu energia electrica si combustibil

Indicatori kw kw Lei LeiValoare leibuc

Curs leuEuro =43791zi

unitate anunitate Kw anunitate

CONSUMURI CU ENERGIA bucunitate Zile an 36500

Consum energie 8219 300000005

3 1590000 1590000

Total (lei)an 1590000 Total (Euro) 363088 363088Revine pe kg miere (lei) 000

Revine pe kg miere (Euro) 000 bucunitate Zile an 36500

Consum energie mentinere ambient 189 10000005

3 53000 53000

Total (lei)moara 53000

Total (Euro) 12103 Revine pe kg miere (lei) 000

Revine pe kg miere (Euro) 000

kwunitate Zile an 36500

Consum energie iluminat 189 5000005

3 26500 26500Total (lei)moara 26500

Total (Euro) 6051

Revine pe produs (lei) 000

Revine pe produs (Euro) 000

Indicatori litri litri lei Lei

zi

unitate anunitate litru anunitate

10

CONSUMUL CU COMBUSTIBILUL litriunitate Zile an 36500

Aprovizionare materii prime 1370 50000060

0 3000000

Transport produse 219 8000040

0 320000

Alte operaţii tehnologice 110 4000048

0 192000

Total (lei)moara 620000 3512000

Total (Euro) - 141582 801991 Revine pe kg miere (lei) - 000 002

Revine pe kg miere (Euro) 000 000 000

TOTAL CONSUMUL ENERGIE+COMBUSTIBILUL Kw+Lunitate Zile an 36500

Total (lei)moara 5181500

Total (Euro) 1183234 Revine pe kg miere (lei) 00051815 Revine pe kg miere (Euro) 00011832 Revine pe um (lei) 00051815 Revine pe um (Euro) 00011832

5Alte cheltuieli materiale+apaIndicatori Leian

Cheltuieli cu apa 240

Cheltuieli diverse(obiecte de recuzitaobiecte sanitare etc) 1155

Total (lei) 1395Total (Euro) 3185586

Revine pe um (lei) 1395Revine pe um (Euro) 3185586

9Asigurari-cota parte 08 din valoarea productieiIndicatori Curs Valoare lei

4312 0

kg miere 10000000

11

Valoare producție 14000000Valoare asigurare lei 112000

Valoare asigurare Euro 2597403Revine pe um (lei) 1120Revine pe um (Euro) 2597403

10AmortismentIndicatori Curs Valoare lei

43791 0

Moara 1200 kgh Loporcaro MDTL-2 735000

Siloz 100000Cantar electronic 20000

IVECO Daily Furgon 215000Ford Cargo 3535D 500000Magazie de cereale 10000

Valoare utilaje 1580000Valoare amortizare din utilaje (2) lei 31600Valoare amortizare din utilaje (Euro) 72160946

Revine pe kg miere (leian) 0158

Revine pe kg miere (Euroan) 00360805Revine pe um (lei) 000158

Revine pe um (Euro) 00000158

NU ESTE CAZUL

ICHELTUIELI CU FORTA DE MINCA

Indicatori nr salariu Lei

12

salariati icircncadrare anunitate

CONSUMURI CU ENERGIA moara 0 Zile an

Contabil 1 1500 18000

Administrator 1 1700 20400

Șofer 2 1000 24000

Total fond salarii (lei)ferma 4200 62400

Total (Euro) 959101 142495

Revine pe UM (lei) 42 624Revine pe UM (Euro) 959101 142495

Ajutor şomaj( 5) 210 2520

C A S (2333) 97986 1175832Contribuţii ptfond sănătate(7) 671371 805645

Fond solidaritate (2) 84 1008

Total fond retribuire (lei)moaraan 1609196

Total fond retribuire (Euro)ferma an 367472Total fond retribuire (lei)um 1609196

Total fond retribuire (Euro)um 36747197

13

B4 Politica de aprovizionare Furnizori de materii prime

Tabel B4 1

PRINCIPALII FURNIZORI DE MATERII PRIME

FURNIZOR

Extern

AdresaCantitate

aprox(tone)Valoare

aprox (LEI) aprox din total

achizitii

Inter

n

1

Sc ZOO IMPEX Srl I

str Tineretului Nr 2-4 NEAMT 5000

3500000050

2

SC AGROMEC SA I

STR AGRICULTORILOR 30A NEAMT 2000

14000000

20

3

SCMIERE AZ SA

I

STRCOLINEI NR28 NEAMT 2000

14000000

20

4

SC SC Marsat SA I

Str Stefan cel Mare nr 270 Neamt 1000

700000010

TOTAL 10000 70000000 100

Tabel B4 3PRINCIPALII FURNIZORI DE SERVICII

FURNIZOR

Extern

AdresaCantitate

aproxValoare aprox

(LEI) aprox din total

achizitiiIntern

1SC CONEL SA

I 30000 15900 9191

2SC TERMOFICARE SA I 300

700405

3SC ROMGAZ SA

I 550660

382

4

SC ROMTELECOM SA

I 100040

023TOTAL 0 17300 10000

B5 Politica de desfacere Canale de distribuţie

Tabel B51Principalii clienţi ai societatii

Nr crt

Client Valoare

Pondere

Termen de plata

(Nume si adresa)

(lei)

14

1

DELTA COM SRL NEAMT

7000000 50 7 ZILE

str Aleea Ulmilor nr 21A Neamt

2Dorivi Prodcom SRL Baneasa Str Alexandru Zirra Nr 5 3500000 25 7 ZILE

3Eurolil SRL - Aleea Targului BlA 9 ScA15 Neamt 615200 3500000 25 7 ZILE

TOTAL 14000000 100 7 zile

Tabel B52Datele de identificare ale principalilor clienţi

Nr Crt Societate

Cod Unic de Inregistrare

Telefon

AdresaFax

1DELTA COM SRL 19845043

756987341 str Aleea Ulmilor nr 21A Neamt

2Dorivi Prodcom SRL 16534567

757453421 Baneasa Str Alexandru Zirra Nr 5

3 Eurolil SRL 1599114975519543

2 Aleea Targului BlA 9 ScA15 Neamt 615200

Produsele obținute ndash Miere albatarate si altele ndash sunt valorificate pe baza de

contract cu ALFA COM SRL ASCO Prodcom SRL FOOD AZ SRL care preia marea

parte a cantititatii de miere aceasta fiind folosita in domeniul panificatiei Distribuția se

efectueaza direct fara inermediari Livrarile se fac zilnic cu termene de plata la 7 zile

PARTEA A II - A - DESCRIEREA INVESTIȚIEI

C PREZENTAREA PROIECTULUI

C1 Obiectivele proiectuluiFerma de cultivare a

Folosirea metodelor biologice de control al buruienilor ndash micoerbicidele

15

Diversificaea și implementarea masurilor biologice icircn tehnologia de cultivare a graului de toamnaporumbului si marului

Producerea de cereale ecologice Integrarea producției prin achiziționarea unei COMBINE DEUTZ-FAHR

MODEL 6060 HTS si a unui TRACTOR SAME MODEL EXPLORER 3-100 pentru o mai buna valorificare a solului si pentru producerea unei mai mari cantitați de grau si porumb in localitatea Secuieni jud Neamt

Achizitionarea unui Cultivator Maschio MG 300 Stabwalze 500 Valorificare producției secundare

Suprafata destinata pentru cele trei culturi avute in vedere va fi urmatoarea Mar 5 ha Grau 303 ha Porumb 302 ha

Bugetele de venituri si cheltuieli agrozootehnice

Buget de venituri - cheltuieli și consumuri intermediare pentru produsul ndash Miere

Indicatori UMCantitat

e

Pret VALOAR

EUM

ICONSUMURI (CHELTUIELI) MATERIALE (1+2+3+4+5+6) 3198100

1 Combustibil L 2000 59 11800002 Apa si canal msup3 100 24 24000

3 Energie electrica Kw 30000 053 15900004 Romtelecom min 1000 004 40005 Gaz msup3 550 12 66000

6Cheltuieli cu aprovizionarea ( 10din 1) lei 334100

IICONSUMURI(CHELTUIELI) CU FORTA DE MUNCA 173000

7Personalul permanent implicat icircn producție zo 10 30 30000

8Personal sezonier implicat icircn producție zo 2 20 4000

9 Personalul administrativepersoan

e 1 50 500010 Fond retribuire zo 134000

IIIALTE CONSUMURI(7+8+9+10) 8651133

11Cheltuieli generale(3din I+II) Lei 101133

12 Dobacircnzi la credite Lei 500000

13 Asigurări (8 din valoare ) Lei 635000014 Amortismente Lei 1700000

16

ATOTAL CONSUMURI INTERMEDIARE (I+II+III) 12022233

B VALOAREA PRODUCTIEI 1000000

0 1400000000

B1 Miere kg1000000

0 14 1400000000

C VENIT IMPOZABIL(B-A) 1387977767 C1 (-)Impozite si taxe 500000 C2 (+)Subvenţii 30000000D PROFIT BRUT 1357477767

E IMPOZITUL PE VENIT 222076443F PROFIT NET 1165901324

G COST DE PRODUCTIE 042H Profit la kg 117

Caracteristicile principale ale utilajelor sau constructiilor intentionate a se achiziționa prin proiect

COMBINA DEUTZ-FAHR MODEL 6060 HTS

17

CARACTERISTICI GENERALE

Elevator de alimentare Inversor electric pentru elevator si heder 2 cilindrii hidraulici de ridicare Batator Latime 1270 mm Oslash 600 mm 8 sine de batere variator electric pentru variatia vitezei de la 420 la 1250 rotmin Turbo separator diametru 590 mm Suprafata de separare 081 mp Ajustare electrica in 5 pozitii de la 25 la 65 mm Viteza 775 sau 410 rotmin Contrabatator 15 sine 14 mm distanta suprafata 095msup2 aparator pietre rabatabil reglare electrica independenta frontala si posterioara Scuturatori 5 caisori suprafata totala 730 msup2 Sistemul de curatire curatire proprie prin contra-actiune a sitelor Recuperare independenta pe ambele laturi ale masinii Buncar Capacitate 7500 litrii cu suprafata de acoperire Viteza de descarcare 90lsec Tub de descarcare cu deschidere hidraulica fereastra de inspectie in spatele scaunului operatorului Motor Deutz TCD 2012 L06 4V 6 cilindrii 4 valve Commom Rail diesel 183 kw250 CP Racire cu lichid Rezervor combustibil 555l Transmisia Complet hidrostatica cutie de viteze cu 4 trepte Frane Discuri de frana asistate hidrostatic si frana de parcare independenta Pneuri 62075R30 fata si 40570R20 spateLatime de suport 3047 mm Cabina Tip Commander IV cu vedere panoramica si geamuri usor colorate coloana volan reglabila sistem de aer conditionat si incalzire scaun PNEUMATIC sofer si scaun pasager radio si set pre-cd (4 difuzoare si antena) oglinda dreapta cu control electric Control softwear in limba Baneasaa Sistem de iluminat Conform regulamentului de trafic 6 lumini de lucru 1 lumina pentru tubul de descarcare 2 girofaruri 2 lumini posterioare Echipament atasare posterioara rapida pentru carucior heder extinctor manual de operare in limba Baneasaa

18

TRACTOR SAME MODEL EXPLORER 3-100

CARACTERISTICI GENERALE

Motor DEUTZ EURO III cu 4 cilindri turboalimentat cu capacitate de 4038 cm3 Putere max (2000 25 CE) 109 CP80 kW Motor răcit cu lichid ulei Radiator ulei motor transmisie Oprire motor cu cheia de contact Motor compatibil cu Biodiesel pacircnă la 100 Capacitate rezervor combustibil 160 l Ambreiaj hidrostatic Ambreiaj multi-disc PTO comandat hidraulic cu discuri imersate icircn ulei Blocare electrohidraulică a diferenţialului faţă şi spate Direcţie hidrostatică cu pompă independentă şi cilindru de direcţie cu dublu sens Coloana volanului rabatabilă şi reglabilă Unghi de viraj 55deg Manete laterale comandă cutie de viteze Toba de eșapament cu evacuare pe cabină cutie de viteze cu 5 rapoarte 15F + 15R cacircrlig frontal cacircrlig de prindere categoria C posterior PTO spate 540 ndash 1000 RPM baterie 12V-100h-650A manual de utilizare şi icircntreţinere icircn limba Baneasaă

ECHIPAMENTE STANDARDIZATE

Cutie de viteze 40kmh Sistem hidraulic cu pompă de 56 lmin Roti 42070R 24 faţă 48070R 34 spate Reglaj electronic motor

19

Extensie aripi spate Cilindrii suplimentari Filtru aer 8rdquo cu ejector de praf Distribuitori hidraulici auxiliari cu 4 prize rapide Stabilizatori telescopici Fracircnă hidrostatică integral independentă pe toate cele 4 roţi cu discuri de fracircnare icircn baie de ulei cu dispozitiv de excludere a franelor anterioare Scaun textil CABINĂ ORIGINALĂ TESTATĂ FONIC icircncălzire şi ventilare parbriz mobil locaş radio 2 lumini de lucru faţă şi 2 lumini de lucru spate ieşire spate pentru cabluri lumini interioare Faruri anterioare pentru condus pe dreapta Aer condiționat Girofar Suport pentru contragreutăți + 8 contragreutăți față (320 kg)

Cultivator Maschio MG 300 Stabwalze 500

20

Model Latime de lucru(cm) Putere necesara(CP) Masa(kg)MG 175 175 2535 320

Dotari- cutie de viteze din fonta- reductor de viteza de 540 rotmin(rotmin rotor 260)- rolele sunt plasate intr-un fel de cusca- cat I (3 puncte de prindere)

C3 Managementul proiectului (Responsabilul legal)

1 NumeDUCEAC Prenume IONUT Funcţia ADMINISTRATOR Studiile si experienţa (relevante pentru proiect)

C V Responsabilul legal

Icircntreprinderea Funcţia avuta Perioada

SC ALBINA SA SEF BIROU 2008-2013

STUDENT In prezent

C4 Lista de achizitii si sursele de achiziţii pentru activele ce fac obiectul proiectului materiile prime pentru punerea in functiune a proiectului

Tabel C41 ndash Lista de achizitii active

Furnizor Date furnizor Produs

21

Nr Crt

Valoare estimata

(EUR)

din total valoare eligibila

a proiectului

(daca este cunoscut la momentul

depunerii cererii de finantare)

1 DEUTZ-FAHR

Specializat in producția de utilaje pentru

agricultura

COMBINA MODEL 6060

HTS 125000 7483

2 SAME

Specializat in producția de utilaje pentru

agricultura

TRACTOR MODEL

EXPLORER 3-100 40000 2394

3 GEO

Specializat in producția de utilaje pentru

agriculturaCultivator MG

175 2031 123

TOTAL167031 100

Lista de achizitii materii prime

Nr Crt

Furnizor

Date furnizor Produs

Valoare estimata

(EUR)

din total

necesar de

materii prime

(daca este cunoscut la momentul depunerii cererii de finantare)

1 SC GA PRO CO CHEMICALS SA

Are in patrimoniu fabrica de

icircngrasăminte Icircngrășaminte 1255000 5375

2 PETROM

Specializat in comercializarea combustibililor Combustibil 500000 2141

3 KWS SEMINTE SRL

Specializat in obținerea

semințelor de soiagrauporumb

etc

Semințe de grauporumbsoia etc 580000 2302

TOTAL 2335000 100

C5 Personal si instruireNU ESTE CAZUL

Tabel C51Grafic angajare personal

Nr Crt Specialitate

Număr2002 2003 2004 2005 2006 2007

TOTAL 0 0 0 0 0 0

Necesar personal

22

- 1 contabil- 3 mecanizatori- 4 muncitori sezonieri

C6 Graficul estimat al proiectului

Proiectul va fi realizabil in 12 luni de la aprobarea finantarii

Lunile I ndashIV vor face demersuri pentru un imprumut bancar și se va acorda

icircmprumutul ( 300000 E)

Lunile V ndash VIII - se va achiziționarea utilajul propriu-zis

(combinatractorulcultivatorulsemanatoarea) se vor semna contractele cu furnizorii și

se vor livra utilajele

Lunile IX ndashXII ndash testarea utilajelor si inceperea activitatii

Diagrama Gantt

Denumire activitate

IAN

FEB

MARTIE

APRILIE

MAI

IUNIE

IULIE

AUGUST

SEPT

OCT

NOI

DEC

Contractarea unui imprumut bancar pe tremen lung X X Studierea ofertelor furnizorilor de utilaje X X Contractarea furnizorilor de utilaje

X X X Livrarea utilajelor X X X X Testarea utilajelor X X X

C7 Impactul proiectului asupra dezvoltarii zonei si a mediului de afaceri

In urma contractarii imprumutului bancar si achizitionarii de utilaje

performante se va incerca practicarea unei agriculturi rationale si de durata cu recolte

23

bogate si sanatoase de secara mazare si cartof care din punct de vedere ecologic sa

corespunda normelor UE in localitatea Secuieni JudNeamt

Acest fapt va determina totodata si creșterea veniturilor la bugetul

Primariei Secuieni JudNeamt datorita taxelor și impozitelor care se plătesc și

desemeni la bugetul statului se vor plăti impozite și taxe care icircn final vor fi icircn

beneficiul cetățenilor In practicarea agriculturiiintr-un mod intensiv se va avea in

vedere respectarea normelor de mediuPentru toate categoriile de materii prime

(combustibil piese de schimb icircngrășaminte etc) se vor icircncheia contracte icircn așa fel

icircncat să fie asigurat mersul normal al activității agricole Deasemeni si producția finita

(secaramazarecartof) care se va realiza va fi livrata in icircntregime pe baza de

contracte icircncheate

D PROIECŢII FINANCIARE SI INDICATORI FINANCIARI

D1 Bazele de productie

Cu proiect

A6 Denumire utilaj (noi) Costuri Amortizare Intretinere 2Combina DEUTZ-FAHR model 6060 HTS 125000 000 2500

TRACTOR SAME MODEL EXPLORER 3-100 40000 000 800

Cultivator Maschio MG 300 Stabwalze 500 2031 000 4062

167031 000 334062

D2 Contul de profit si pierderi previzionat ( pe o perioada de 3 ani )

Proiectia contului de profit si pierdere activitate cu proiect

Nr Crt Categoria AN 1 AN 2 AN 3

Venituri din exploatare 1 Venituri din vanzarea marfurilor Mii Lei

24

Euro 2 Productia vanduta Mii Lei 47000000

0485000000 500000000

Euro 107327990

110753351 114178713

3 Variatia stocurilor Mii Lei

Euro

4 Alte venituri Mii Lei Euro 5 Venituri din exploatare ndash total Mii Lei 47000000

0485000000 500000000

Euro 107327990

110753351 114178713

Cheltuieli pentru exploatare 6 Cheltuieli materiale ndash total Mii Lei

94000000 97000000 100000000

Euro 21465598 22150670 22835743

7 Cheltuieli cu lucrari si servicii executate de terti Lei

437330 450050 500040

Euro 99868 102772 1141888 Cheltuieli cu impozite taxe si varsaminte

asimilateMii Lei

250000 300000 350000 Euro 57085 68507 79925

9 Cheltuieli cu personalul ndash total Mii Lei 347330 360050 370560 Euro 79315 82220 84620

10 Alte cheltuieli de exploatare Mii Lei

Euro

11 Cheltuieli cu amortizarile si provizioanele Mii Lei 2510000 2750000 3000000

Euro 573177 627983 68507212 Cheltuieli pentru exploatare - total Mii Lei

97544660 100860100 104220600 Euro 22275047 23032153 23799548

13 Rezultatul din exploatare Mii Lei 372455340 384139900 395779400

Euro 85052942 87721198 90379165Venituri financiare ndash total

14 Venituri financiare ndash total Mii Lei Euro

Cheltuieli financiare din care

15 Cheltuieli privind dobazile Euro

16 Altele Mii Lei

Euro

17 Cheltuieli financiare - total Mii Lei Euro

18 Rezultatul financiar al exercitiului Mii Lei

25

Euro

19 Rezultatul brut al exercitiului Mii Lei

Euro

20 Impozit pe profit Mii Lei

Euro

21 Profit net Mii Lei

Euro

D3 Fluxul de numerar previzionat ( pe o perioada de 3 ani )

Flux de numerar - previziuni Anul 1 Anul 2 Anul 3OPERATIUNEAPERIOADA

MII LEI I ACTIVITATEA DE INVESTITII SI FINANTARE 0 0 0A Total intrari de lichiditati din (A1+A2+A3)

A1 Aport la capitalul social si contul intreprinzatoruluiA2 Vanzari de active inclusiv TVA 0 0 0A3 Credite pe termen lung din care (A31 + A32) A31 Imprumut BancaA 32 Grant SAPARD 0 0 0

B Total iesiri de lichiditati prin (B1+B2+B3)B1 Achizitii de active fixe corporale inclusiv TVAB2 Achizitii de active fixe necorporale inclusiv TVAB3 Cresterea investitiilor in curs 0 0 0

C ExcedentDeficit de lichiditati (A-B) 0 0 0D1 Rambursari de Credite pe termen mediu si lung din care (D11+ D12) D11 Rate la imprumutul Banca D12 Rate la alte Credite pe termen mediu si lung 0 0 0D2 Plati de dobanzi la Credite pe termen mediu si lung din care (D21+D22) D21 La imprumutul Banca D22 La alte Credite pe termen mediu si lung 0 0 0

E Flux de lichiditati din activitatea de investitii si finantare (C-D1-D2)II ACTIVITATEA DE EXPLOATARE SI ALTE ACTIVITATI 130727

51472387 1624350

F Incasari din activitatea de exploatare inclusiv TVA ( F1)130727

51472387 1624350

F1 Vanzari varianta cu proiectG Incasari din activitatea financiaraH Credite pe termen scurt 130727

51472387 1624350

K Plati pentru activitatea de exploatare inclusiv TVA (dupa caz) din care 0 0 0

1 Cheltuieli privind marfurile

2 Cheltuieli cu materiileprime 679603 747737 807415

26

3 Cheltuieli cu materialele consumabile 43637 48000 51842

4 Cheltuieli cu energia si apa 12988 14512 15672

5 Altecheltuieli materiale 10204 10323 11144

6 Cheltuieli cu serviciile executate de terti 55609 61160 66051

7 Cheltuieli cu impozite taxe si varsaminte asimilate 12500 13740 148408 Cheltuieli cu personalul angajat 0 0 09 Cheltuieli cu asigurarile si protectia sociala 0 0 0

10 Alte cheltuieli exploatare 0 0 011 Cheltuieli cu amortizarea si provizioanele

26064 26064 260642222222111111

L Flux brut exclusiv plati pentru impozit pe profit si TVA468670 550851 631321

M Plati pentru impozite si taxe (M1 + M2)186568 219297 251573

M1 TVA de platit 68667 104661 119950

M2 Impozit pe profit 97901 114636 131623N1 Rambursari de credite pe termen scurtN2 Plati de dobanzi la credite pe termen scurtO1 DividendeP

Total plati exclusiv cele aferente exploatarii (M+N1+N2+O1)P Total plati exclusiv cele aferente exploatarii (M + N1 + N2 + O1) 186568 219297 251573Q Flux de numerar din activitatea curenta (L-P) 280102 331554 379748II FLUX DE LICHIDITATI (CASH FLOW)R Flux de lichiditati net al perioadei (Q+E) 280102 331554 379748

S Disponibil de numerar al lunii precedenteDisponibil de numerar curent (S+R) 130597 410609 742253

T 410609 742253 1122001

D4 Indicatorii financiari

Valoarea investitiei (Vi) = valoarea totala a proiectului (exprimata in lei) ndash 12900000000 lei

LEI___________________________________________________________________________Specificare AN 1 AN 2 AN 3______________________________________________________________________Veniturile din exploatare (Ve)

27

470000000 485000000 500000000

___________________________________________________________________________Cheltuieli de exploatare (Ce)

97544660 100860100 104220600

___________________________________________________________________________

Rezultatul din exploatare (Re) = Se calculeaza Re = Ve ndash Ce - minim 10 din Ve

372455340 384139900 395779400

Profitul net (Pn) = rezultatul final al exercitiului financiar (anual) din care s-a scazut impozitul pe profit

312862486 322677516 332454696

Durata de recuperare a investitiei (Dr) = indicator ce exprima durata de recuperare a investitiei (exprimat in ani)

Se calculeaza Dr= ViPn mediu sau Dr=(Vi - 5 x Pn)Pn

unde Pn mediu = profit net mediu pe orizontul de prognoza Dr ndash ESTE 145 ANI

Rentabilitatea capitalului investit (Rc) = PnVi x 100 () Pn-profit net pentru fiecare an al perioadei previzionate

145 150 154___________________________________________________________________________

Cheltuieli financiare (Cf) = NU ESTE CAZUL___________________________________________________________________________

28

Gradul de acoperire a cheltuielilor financiare (Ga) = NU ESTE CAZUL

___________________________________________________________________________Flux de numerar net la sfarsitul perioadei (FNN) = Total intrari-Total iesiri FNNgt=0 (pentru fiecare an de prognoza)

280102 331554 379748 425733466695

Valoare actualizata neta (VAN) =aringFNi(1+r)I +FN5r VANgt0 r=rata de actualizare=8

CAPITOLUL IICAPITOLUL IISTRUCTURA FONDULUI FUNCIAR ŞI IcircNTOCMIREASTRUCTURA FONDULUI FUNCIAR ŞI IcircNTOCMIREA

ASOLAMENTULUIASOLAMENTULUI

21 Mărimea şi structura categoriilor de folosinţă a terenului

Tabelul 1Mărimea şi structura categoriilor de folosinţă a terenului

Specificare Ha din total din agricol

Suprafaţa totală 620 1000 -

Teren agricol 618 9968 1000

Teren arabil

- din care irigat

610 9839 987

300 4839 4854

Păşuni naturale 2 032 032

29

Facircneţe naturale 1 016 016

Livezi 5 08 08

Vii

Teren neproductiv 2 032 X

Condiţii naturaleDescrierea zonei icircn care este amplasată exploataţia cu cel puţin următoarele elemente

a) Temperatura medie anuală 940Cb) Precipitaţii medii anuale 534 mmmpc) Tipul de sol predominant textura panta

- tipul de sol cernoziom cambic- textura grosieră- panta 7 - 150C

Favorabilitatea terenului pentru diferitele culturi

Se va face o scurtă prezentare a caracteristicilor principalelor tipuri de sol cu favorabilitatea culturilor

CernoziomurileAu proprietăti fizice hidrofizice chimice termice şi de aeraţie foarte bune Cu toate că

sunt foarte bine aprovizionate cu azot fosfor şi potasiu pe aceste soluri pentru menţinerea fertilităţii şi obţinerea de producţii mari şi constant se recomandă aplicarea de icircngrăşăminte chimice şi organice Cernoziomurile sunt indicate pentru toate folosinţele şi culturile agricole

AluvisolurilePrezinta o fertilitate relativ bună fertilitatea depinzacircnd de gradul de solificare Pe

aluvisoluri pot fi cultivate o serie largă de plante specifice condiţiilor din ţara noastră porumb floarea soarelui cartof gracircu legume viţă de vie pomi

Soluri bruneDatorită proprietăţilor fizice (textură mijlocie structură granular medie permeabilitate

pentru apă şi aer rezistenţă scăzută la lucrările mecanice) sunt favorabile creşterii şi dezvoltării plantelor Pentru producţii mari se recomandă administrarea de icircngrăşăminte chimice organice şi verzi Sunt folosite pentru culturile gracircu porumb legume pomi migdal

22 Alegerea culturilor (criteriile avute icircn vedere culturile alese)

30

Criteriile avute icircn vedere (economice tradiţie asigurarea materiilor prime pentru investiţia de la planul de afaceri etc)

Cultura m ărului Importanta culturii marului se datoreaza valorii alimentare si gustative terapeutice si

profilactice a fructelor insusirilor lor tehnologice specifice particularitatilor agrobiologice ale pomilor si valorilor economice mari

Merele constituie unul dintre componentele de baza in alimentatia moderna a omuluiMărul creşte şi se dezvoltă bine icircn toate zonele Moldovei deoarece sunt condiţii

pedoclimaterice favorabile pentru cultivarea acestei specii pomicole Importanţa acestei specii pomicole ca cultură este determinată de valoarea alimentară calităţi gustative icircnalte icircnsuşirile terapeutice şi profilactice pentru sănătatea omului particularităţilor tehnologice specifice particularităţilor agrobiologice ale pomilor şi de valoarea economică mare de producţie Cultivarea merelor este o afacere profitabilă care are următoarele avantaje

- Plantaţia de măr poate fi exploatată 20-30 de ani iar investiţia se recuperează icircn 2-3 ani- Cererea crescacircndă pe piaţa locală şi externă la produsele agricole de valoare icircnaltă- Preţ avantajos la comercializarea merelor icircn stare proaspătă- Creşterea pe piaţa internaţională a cererii pentru producţia conservată (sucul concentrat)

Ele reprezinta aproape singurul aliment gata pregatit in natura care poate fi consumat fara alte adaosuri fie in stare proaspata fie consumate ca sucuri compot dulceata cidru marmelada etc Datorita insusirilor tehnologice merele constituie o materie prima cu pondere mare in industria alimentara

Astfel din punct de vedere chimic merele contin in medie 845 apa 141 zaharuri 02 substante pectice 06 substante grase 90 UI vitamina A 002 mg vitamina B2 01mg vitamina B1 7mg vitamina C 7 mg calciu 10 mg potasiu cat si cantitati reduse de aluminiu mangan sulf cobalt si altele

Principalii consumatori de mere sunt pieţele agricole locale antreprenori care exportă fructele fabricile de conserve depozite angro şi magazine procesatorii de fructe uscate Cele mai bune preţuri pot fi obţinute icircn cazul comercializării merelor icircn stare proaspătă pentru consum curent iar cele mai mici preţuri sunt icircnregistrate la mere comercializate icircntreprinderilor de procesare

Importanta marului rezida in particularitatile lui biologice Existenta unui numar mare de soiuri cu coacere esalonata in diverse epoci si capacitatea de pastrare in stare proaspata timp indelungat a soiurilor de iarna asigura consumul de fructe proaspete aproape in tot cursul anului circa 10 luni din 12 ale unui an Avand o mare capacitate de pastrare si o buna rezistenta la manipulare fructele pot fi transportate cu usurinta la distante mari

Cultura porumbului

Porumbul ocupa locul 3 ca importanta in lume Aceasta pozitie se justifica printro serie de particularitati

-prezinta o mare capacitate de productie cu cca 50 decat celelalte cereale-are o mare plasticitate ecologica-este o planta prasitoare fiind o foarte buna premergatoare pentru majoritatea plantelor de

cultura-suporta bine monocultura-are un coeficient multiplicat de 150-400ori-semanande-se primavara mai tarziu permite esalonarea mai buna lucrarilor agricole-cultura este mecanizata

31

-recoltarea se face fara pericol de scuturare

Porumbul este utilizat icircn alimentaţia omului icircn furajarea animalelor şi ca materie primă pentru diferite industrii

Icircn alimentaţia omului porumbul se utilizează sub formă de mălai (făină) din care se prepară mămăliga sau diferite peparate de patiserie fulgi de porumb porumb zaharat conservat sub formă de boabe sau ştiuleţi pentru salate şi garnituri porumb fiert sau copt popcorn (porumb pentru floricele) Din germenii de porumb rezultaţi icircn urma măcinării boabelor prin presare se obţine un ulei alimentar de foarte bună calitate apreciat icircn alimentaţia dietetică

Icircn furajarea animalelor boabele de porumb constituie furajul concentrat de bază pentru toate speciile de animale Valoarea nutritivă a porumbului este de 117 - 130 unităţi nutritive la 1 kg boabe

Planta icircntreagă recoltată şi tocată icircn faza de maturitate icircn lapte-ceară se utilizează pentru obţinerea de siloz care este utilizat pe scară largă icircn hrana vacilor de lapte De asemenea planta icircntreagă se poate utiliza ca masă verde

Tulpinile de porumb (cocenii) rezultate după recoltarea boabelor se pot utiliza ca furaj Ciocălăii măcinaţi pot fi utilizaţi icircn hrana rumegătoarelor Boabele de porumb se utilizează ca materie primă pentru obţinerea de amidon glucoză

dextrină izoglucoză (icircndulcitor lichid) whisky etc Boabele de porumb se utilizează pe scară largă pentru obţinerea de biocombustibil (etanol) după cum planta icircntreagă verde se poate utiliza pentru obţinerea de biocombustibil (metanol etanol)

Tulpinile de porumb se pot utiliza icircn industria celulozei şi la fabricarea panourilor aglomerate

Din ciocălăi se poate obţine furfurol sau pot fi folosiţi drept combustibil De asemenea icircn gospodăriile tradiţionale tulpinile de porumb se utilizează drept combustibil

Pănuşile se utilizează pentru diferite icircmpletituri tradiţionale Mătasea porumbului (stigmatele florilor femele) poate fi utilizată icircn scop medicinal iar

polenul de porumb este colectat cu uşurinţă de către albinele melifere (plantă poleniferă)

Cultura gracircului

Gracircul este una dintre cele mai importante cereale si planta care ocupa pe glob cele mai mari suprafete Boabele de grau au continut ridicat in hidrati de carbon si substante proteice Miere de grau este materie prima pentru paine si produse de panificatie aliment de baza pentru 35-40 din populatia globuluiGraul se mai utilizeaza si in prelucrari industriale (alcool amidon dextrina glucoza) si furaj in hrana animalelorTaratele sunt un nutret concentrat bogat in proteine hidrati de carbon si substante minerale Paiele se utilizeaza in industria celulozei si in hrana animale

Gracircul este cea mai importantă plantă cultivată din care se obţine icircn principal pacircine aliment de bază pentru cca 40 din populaţia globului Prin măcinare din boabele de gracircu se obţine făina care este utilizată pentru prepararea de diferite produse de panificaţie şi patiserie

32

fabricarea de paste făinoase etc Boabele de gracircu intră icircn alcătuirea amestecurilor de cereale prentru micul dejun

Boabele de gracircu se utilizează icircn hrana animalelor ca atare sau măcinate De asemenea icircn furajarea animalelor se utilizează şi tăracircţa rezultată ca subprodus icircn urma procesului de măcinare aceasta fiind bogată icircn proteine lipide şi săruri minerale

Boabele de gracircu servesc ca materie primă icircn diferite industrii pentru obţinerea de amidon gluten spirt băuturi spirtoase (vodcă wisky) bere biocarburburant (bioethanol)

Paiele au utilizări multiple precum materie primă icircn industria celulozei şi hacircrtiei aşternut pentru animale furaj grosier icircngrăşămacircnt organic prin icircncorporare icircn sol după recoltare sau prin compostare producerea de energie termină prin arderea icircn arzătoare cu recuperare de căldură

Germenii de gracircu rezultaţi icircn urma procesului de măcinare sunt utilizaţi icircn hrana omului ca produse energizante (germeni consumaţi cu lapte sau miere de albine) ca adaus icircn diferite produse de panificaţie sau pentru obţinerea de ulei foarte apreciat icircn industria cosmetică

Aluatul conservat prin refrigerare şi aluatul modelat (de exemplu blaturi pentru pizza) icircncepe să fie din ce icircn ce mai apreciat pe piaţă

Gracircul romacircnesc este un gracircu de foarte bună calitate pentru panificaţie care poate fi valorificat atacirct pentru consumul intern cacirct şi la export pentru consum european şi icircn afara Europei

Gracircul ecologic este unul dintre produsele ecologice cele mai bine cotate şi cerute pe piaţa mondială

Cultura gracircului oferă următoarele avantaje - boabele au un conţinut ridicat icircn glucide şi proteine corespunzător cerinţelor organismului uman - boabele au o bună conservabilitate pe perioade mari de timp - boabele se transportă cu uşurinţă pe distanţe mari - boabele de gracircu au diferite alternative de valorificare - boabele de gracircu reprezintă o importantă sursă de schimburi comerciale pe piaţa mondială - gracircul se poate cultiva icircn diferite condiţii pedoclimatice asiguracircnd producţii satisfăcătoare peste tot unde se cultivă - tehnologia de cultivare este complet mecanizată şi bine pusă la punct fără probleme deosebite - gracircul este o foarte bună premergătoare pentru majoritatea plantelor de cultură - după soiurile timpurii de gracircu pot fi semănate culturi succesive mai ales dacă sunt condiţii de irigare

Alegerea soiurilor şi hibrizilor (criteriile avute icircn vedere soiurile şi hibrizi aleşi pentru fiecare cultură)

-criteriile avute icircn vedere ndashproducţie rezistenţe specifice conţinut de principii nutritive etc

-soiurile şi hibrizi aleşi pentru fiecare cultură + prezentarea listei cu soiuri pentru 2012 la culturile alese şi descrierea soiului respectiv

MĂRUL - SOIURI

33

Icircn funcţie de epoca de coacere a fructelor merele se icircmpart icircn (a) soiuri de varăMelba Red melba Şafran de vară Papirovka Mantet Quinte Akane Plat August (b) soiuri de toamnă Prima Slava Peremojţiam James Grive Red Calvil de Zăpadă Spartan Focuşor Codrene Coredana Reglndis etc (c) soiuri de iarnă Idared Speranţa Banana de iarnăWellspur Goldspur Golden Delicious Jonathan Jonared Yellowspur Renet Simerenco Coredar Wagener etc

Antreprenorul trebuie să elaboreze proiect de plantare a livezii la icircntreprinderileautorizate şi materialul săditor trebuie să fie procurat de la pepinierele licenţiate cu actelenecesare pentru posibilitatea de beneficiere de subvenţii Cele mai de perspectivă soiuri de mere şi cu o cere sporită pe piaţă sunt Golden DeliciousRed Delicious Jonathan Idared Fugi Granny Smith Gala Melrose Ionagold Elstar precum şisoiurile genetic rezistente la boli şi dăunători aşa ca Florina Prima Coredana CoredarGeneros Pionier

Piaţa Romacircniei la merele proaspete este reprezentată prin 50 la sută din soiuri colorate (complet roşu sau parţial) şi 50 la sută pentru soiurile necolorate (gal-bene şi verzi) Cele mai populare soiuri colorate sunt Jonathan şi Idared urmate de Jonagold Gala Gloster etc iar dintre cele necolorate predomină soiul Golden Delicious Soiurile Granny Smith şi Mutsu icircnregistrează vacircnzări modeste Dintre soiurile locale icircn supermarket-uri se comercializează Glorios şi Florina icircnsă icircn can-tităţi foarte mici Fructele de obicei sunt icircmpărţite icircn trei categorii mici (sub 70 mm) medii (70-90 mm) şi mari (peste 90 mm)

PORUMB ndash SOIURI

Porumbul face parte din familia Gramineae subfamilia Panicoideae tribul Maydeae genul Zea Genul Zea cuprinde 3 specii - Zea mexicana (Schrad) Recv et Mangel (sin Euchlaena mexicana) ndash teosinte1 anual - Zea perennis (Hitsch) Recv et Mangel (sin Euchlaena perennis) ndash teosinte peren - Zea mays L ndash porumbul cultivat

Porumbul cultivat cuprinde mai multe convarietăţi (grupe de varietăţi) cele mai importante fiind următoarele - Zea mays conv dentiformis Koumlrn (sin Zea mays conv indentata Sturt) denumit porumbul dinte de cal Se caracterizează prin boabele mari prismatice cu partea sticloasă (cornoasă) a endospemului dispusă pe părţile laterale ale bobului iar partea făinoasă (amidonoasă) dispusă icircn partea centrală şi superioară a bobului (fig 19) Prin uscare endospemul făinos icircşi reduce volumul se contractă şi determină apariţia unei depresiuni icircn partea superioară a bobului sub forma mişunei dintelui de cal de unde denumirea acestei convarietăţi de bdquoporumb dinte de calrdquo La această convarietate au fost creaţi primii hibrizi de porumb iar icircn prezent această convarietate are cea mai margă răspacircndire icircn lume Majoritatea hibrizilor de porumb aparţin acestei convarietăţi La noi icircn ţară primii hibrizi care au fost icircntroduşi icircn cultură aparţin acestei convarietăţi şi au fost aduşi din SUA de unde şi denumirea de bdquoporumb americanrdquo - Zea mays conv indurata (Sturt) Bailey denumit porumbul cu bobul tare porumbul sticlos Se caracterizează prin boabe rotunjite icircn partea superioară netede lucioase dure la spargere de unde vine denumirea de bdquoporumb tarerdquo Partea sticloasă a endospermului este dispusă la exteriorul bobului de jur-icircmprejurul acestuia iar partea făinoasă este dispusă icircn partea centrală a bobului uneori ajungacircnd pacircnă icircn partea superioară a bobului situaţie cacircnd determină apariţia

34

unei uşoare mişune (fig 20) Din această convarietate au făcut parte vechile populaţii şi soiuri romacircneşti de unde şi denumirea de bdquoporumb romacircnescrdquo - Zea mays conv aorista Grebensc denumit porumbul semisticlos Prezintă caracteristici intermediare icircntre convarietăţile dentiformis şi indurata Bobul este rotunjit mat icircn partea superioară şi uneori prezintă o uşoară adacircncitură - Zea mays conv everta Sturt (sin Zea mays conv microsperma Koumlrn) denumit porumb de floricele Se caracterizează prin plante cu o talie mai mică care au capacitatea de a forma mai mulţi ştiuleţi pe plantă Boabele sunt mici (MMB = 40-100 g) cu vacircrful rotunjit sau ascuţit Endospermul este aproape icircn icircntregime sticlos cu excepţia unei mici porţiuni icircn jurul embrionului care este amidonoasă Prin icircncălzire apa din grăunciorii de amidon din endospermul făinos se transformă icircn vapori care exercită o presiune asupra tegumentului pacircnă cacircnd determină spargerea acestuia moment icircn care conţinutul bobului se revarsă (boabele expandează) mărindu-şi volumul de 15-20 de ori formacircnd o masă albă-spongioasă respectiv aşa-numitele floricele

RUSTICA a castigat o pozitie de lider pe piata de porumb precoce din Europa de Nord si poseda o gama larga de seminte adecvata pentru toate pietele lumii HIBRIZI FOARTE PRECOCIBarbados - excelent pentru boabe si silozEarly Star - precoce si productivEnergy Star - foarte buna valoare alimentaraComera - performanta inalta HIBRIZI PRECOCIBatz - vigurosEurostar - lider in EuropaGalaStar - porumb pe care il veti adoraInagua - bun pentru boabe si siloz

GRAcircU ndash SOIURI

Cercetătorii de la Institutul de Cercetare - Dezvoltare Agricolă Fundulea au creat soiuri de grau productive si rezistente la secetaBOEMA soi de gracircu de toamnă extrem de productiv şi cu indici de calitate ridicaţi pentru panificaţie adaptat condiţiilor climatice din zona de cacircmpie din sudul ţării şi Moldova este un soi foarte precoce mai timpuriu la icircnspicat cu 1-3 zile faţă de soiul Flamura 85 talia plantei de 77-90 cm rezistent la iernare şi cădere arşiţă şi secetă rugina galbenă rezistenţă mijlocie la rugina brună şi făinare are calitate bună de morărit şi panificaţie

GRUIA este un soi de toamnă care a dat rezultate foarte bune icircn Oltenia şi Dobrogea este mai timpuriu cu 4 zile faţă de soiul Fundulea 4 talie de 76 cm se remarcă printr-o rezistenţă bună la iernare la cădere dar şi la rasele actuale de rugina galbenă

35

superior multor soiuri ca rezistenţă la făinare rugină brună şi septorioza frunzelor calitatea de panificaţie a soiului Gruia este apropiată de cea a soiului Dropia faţă de care tinde să aibă un gluten mai tenace soiul se evidenţiază printr-o productivitate ridicată icircn medie cu 9-12 mai mare faţă de soiurile martor sporul de producţie fiind mai mare icircn condiţii de secetă in pofida taliei sale scurte soiul se comportă foarte bine icircn condiţii de deficit hidric Gracircul aparţine genului Triticum familia Gramineae (Poaceae) Genul Triticum cuprinde un număr mare de specii de gracircu forme sălbatice şi cultivate clasificate diferit de-a lungul timpului

Pentru ţara noastră prezintă importanţă 2 specii şi anume Triticum durum Desf şi Triticum aestivum L Triticum durum Desf (fig 16) are tulpina plină icircn interior pe toată lungimea sau cel puţin icircn partea superioară Spicul este aristat cu ariste lungi comparativ cu lungimea spicului şi orientate paralel Boabele au aspect sticlos la maturitate şi sunt conice la capet Triticum aestivum L (fig 17) are tulpina goală icircn interior pe toată lungimea Spicul este nearistat sau aristat cu ariste mai scurte comparativ cu lungimea spicului şi orintate divergent Boabele sunt ovoidale sau alungit-ovoidale prevăzute cu un smoc de perişori la capătul superior Endospermul este făinos semisticlos sau sticlos

Gracircul comun reprezintă specia cea mai importantă care pe plan mondial reprezintă cca 90 din suprafaţa cultivată cu gracircu şi cea mai mare partea a suprafeţei cultivată cu gracircu din ţara noastră Gracircul comun are forme de toamnă şi de primăvară aproape icircntreaga suprafaţă din ţara noastră fiind cultivată cu gracircu de toamnă (gracircul de primăvară ocupă suprafeţe foarte mici nesemnificative)

Soiurile de gracircu cultivate icircn Romacircnia sunt icircn marea lor majoritate soiuri romacircneşti create la Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Fundulea sau icircn reţeaua de Staţiuni de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Aceste soiuri se caracterizează prin potenţial de producţie ridicat (9-10 tha) o bună rezistenţă la cădere ger iernare secetă şi boli o bună calitate şi stabilitate a recoltelor

23 Intocmirea asolamentului

Specificare HaSuprafaţa totală a terenului arabil 610Suprafaţa medie a solei (3 sole) 2033

Tabelul 2Schema rotaţiei culturilor

SOLAANUL 2012 2013 2014I măr măr mărII gracircu porumb gracircuIII porumb gracircu porumb

36

37

CAPITOLUL IIICAPITOLUL IIIORGANIZAREA PROCESULUI DE PRODUCŢIE AGRICOLĂORGANIZAREA PROCESULUI DE PRODUCŢIE AGRICOLĂ

31 Proiectarea producţiilor medii prin metoda bonităriiterenurilor agricole

Tabelul 3

Date iniţiale

Cultura Tipul de solSuprafaţa - ha (Si)

Nota de bonitare pentru

condiţiile ecologice (Pi)

Corecţia pt distanţă şi

felul drumului (k)

Coeficient de

potenţare (c)

Producţia medie

realizată

MărGracircuPorumb

Cernoziom 5 75 015 11 15000Cernoziom 303 80 018 12 4000Cernoziom 302 85 019 13 8000

TOTAL 610

2) Notele totale de bonitare pentru condiţiile ecologice (Ni)

MĂR ndash 575 = 375Ni = Si x Pi GRAcircU ndash 30380 = 24240

PORUMB ndash 30285 = 25670TOTAL = 50285

3) Nota medie ponderată de bonitare

50285 610 = 8243

1) Producţia ce revine pe un punct al notei medii ponderate de bonitare

P măr = 515000 375 = 200P gracircu = 3034000 24240 = 50

P porumb = 3028000 25670 = 9411

6) Corecţia totală icircn funcţie de distanţă şi drumuri Ct = S x kMĂR ndash 5015 = 075

Suprafaţă x coeficient corecţie GRAcircU ndash 303018 = 5454PORUMB ndash 302019 = 5738

TOTAL = 11267

38

7) Nota de bonitare recalculată (Nbr)

MĂR ndash 375-075 = 37425Nbr = Nota totală de bonitare ndash Corecţia GRAcircU ndash 24240-5454 = 2418546

PORUMB ndash

25670-5738 = 2561262

8) Notele totale de bonitare potenţate (Ntp)

MĂR ndash 3742511=4117

Ntp =Nota de bonitare recalculată (Nbr)

xCoeficient

de potenţare

GRAcircU ndash241854612=290225

PORUMB ndash

256126213=332964

9) Producţia totală pe cultură pentru fiecare unitate de sol (Pt)

MĂR ndash 4117200= 82340

Pt =Nota totală de

bonitare potenţată (Ntp)

x

Producţia ce revine pe un punct de

bonitare P(kgpunct)

GRAcircU ndash

29022550= 1451125

PORUMB ndash

3329649411=31335242

TOTAL= 4666989

10) Producţia medie la hectar Pmc1

Pm măr = Producţia totală Suprafaţa totală = 823405=16468

Rezultatele pentru celelalte culturi

Pmedie gracircu = 1451125303= 4789

Pmedie porumb =31335242302= 10376

39

32 STABILIREA CANTITĂŢILOR DE IcircNGRĂŞĂMINTE PE CULTURI

Calculul dozelor de icircngrăşăminte s-a efectuat ţinacircndu-se cont atacirct de

producţiile medii cacirct şi de existentul de suprafaţă activă din sol S-au luat icircn

considerare şi pierderile rezultate prin levigare

Icircn tabelul 4 este prezentat calculul dozelor de icircngrăşăminte chimice la ha

separat pentru cele 3 culturi icircn parte

Tabelul 4

Calculul dozelor de icircngrăşăminte chimice

Nr Crt

SPECIFICARE UM

CULTURA

GRAcircU PORUMB MĂRN P K N P K N P K

1 Producţie medie Kgha 4789 10376 16468

2 Consum specific Kg sat

23 11 20 20 21 20 5 3 6

3 Sa de administrat

Kg 11014

5268 9578

20752

2179 20752 8234 494 988

4 Sa icircn sol Kg 45 31 60 40 35 30 30 20 355 Diferenţa de

admKg sa

6514 2168 3578

16752

1829 17752 5234 294 638

6 Pierderi prin levigare

13 5 7 13 5 7 13 5 7

7 Cant pierdută prin levigare

Kg sa

847 108 25 2177

914 1242 68 147 446

8 Total sa de administrat

Kg 7361 2276 3828

18929

19204 18994 5914 3087 6826

9 Tipul de icircngrăşămacircnt

NO4NO3

Super P c

Sare potasică

NO4NO3

Super P c

Sare potasică

N P2O5 K20

10 Conţinutul icircn sa a icircngr

Kgt 345 40 40 345 40 40 345 40 40

11 Doza de icircngr de administrat

Kg 213 57 96 549 480 475 171 77 171

40

33 PLANUL DE CULTURĂ

Planul de cultură cuprinde structura culturilor dimensiunile fiecăreia

producţiile medii şi totale (tabelul 5)

Tabelul 5

Icircntocmirea planului de cultură

Cultura Suprafaţa (ha)

Producţii medii (kgha)

Producţia totală (t)

Preţ livrare (leikg)

Măr 5 16468 8234 2Gracircu 303 4789 1451 08

Porumb 302 10376 313355 1

34 FUNDAMENTAREA FIŞELOR TEHNOLOGICE PE CULTURI

Icircn vederea organizării proceselor de muncă şi de producţie icircn etapa pregătitoare se

icircntocmesc fişele tehnologice pe culturi Informaţiile cuprinse icircn fişele tehnologice servesc icircn

acelaşi timp la stabilirea tehnologiilor stabilirea destinaţiei producţiei determinarea volumului

lucrărilor mecanice şi manuale necesarul de forţă de muncă cantităţile de materiale şi mijloacele

financiare necesare pentru aprovizionare

DATELE NECESARE

1 Culturile incluse icircn planul de producţie al firmei

2 Suprafaţa ocupată de fiecare cultură icircn parte

3 Culturile premergătoare

4 Producţia medie şi totală a fiecărei culturi

5 Lucrările tehnologice icircn ordinea cronologică a executărilor

6 Perioada de executare şi data lucrării

7 Mijloacele cu care se execută lucrarea

8 Tarifele de plată pentru lucrările mecanice

9 Tarifele de plată pentru lucrările manuale pe categorii

10 Cuantumul taxelor pentru CAS şomaj risc asigurare

11 Amortismentul specific

12 Materialele necesare procesului tehnologic consumul normat pe UM preţul unitar şi cota

pentru cheltuielile de aprovizionare

41

13 Cota de cheltuieli indirecte (comune şi generale)

MODUL DE LUCRU

1 Se icircnscriu icircn fişă datele privind suprafaţa şi producţia medie Producţia medie se planifică

icircn raport cu fertilitatea solului şi cantitatea de icircngrăşămacircnt aplicată

2 Se icircnscriu lucrările tehnologice icircn ordinea executării lor precizacircndu-se toată perioada

optimă de execuţie şi durata fiecărei lucrări

3 Pentru fiecare icircn parte se determină volumul lucrărilor sumele necesare şi materiale

4 La lucrările manuale icircn raport cu volumul lucrării se calculează numărul de zile om iar

fondul de salarii rezultă icircnmulţind numărul de zile om necesar pentru evaluarea lucrării cu

tariful pe ziom corespunzător

5 Taxele asupra fondului de salarii se calculează aplicacircnd cota icircn proporţie de 30 pentru

CAS 5 pentru fondul de şomaj 1 pentru risc şi asigurare impozit 15 asupra sumei

care reprezintă fondul de salarii

6 Amortismentul specific se determină icircn raport cu valoarea de inventar a mijlocului fix

folosit exclusiv la cultura respectivă şi durata de folosire

7 Cota de cheltuieli pentru aprovizionare se calculează o cotă parte din valoarea

materialului folosit

8 Din icircnsumarea pentru lucrările mecanice lucrările manuale taxe asupra valorilor

materialelor se obţin cheltuielile de producţie

9 La cheltuielile directe se aplică cota de cheltuieli comune şi prin icircnsumarea lor se

determină cheltuielile de producţie

10 După fiecare trimestru se fac totalurile

11 Se calculează indicatorii cheltuieli de producţie la hectar şi costul la tona de produs

42

44

45

46

47

35 Organizarea lucrării de semănat la cultura gracircului

Semănatul este una dintre cele mai importante lucrări agricole de care depinde icircn ultimă instanţă obţinerea de producţii ridicate Suprafeţele icircntinse ocupate de culturi precum şi termenele restracircnse icircn care trebuie executat fac ca procesul de muncă al semănatului să ocupe un loc important icircn activitatea de producţie a exploataţiilor agricole

Etapele organizării lucrărilor de semănat cereale păioase sunt următoarele1 se stabileşte componenţa agregatului de semănat potrivit condiţiilor existente

(tractor plus semănătoare SUP-29 sau SUP-21)2 Se determină necesarul de agregate pentru terminarea semănatului icircn termen

optim folosind formula

icircn care

N ndash numărul de agregate pentru terminarea lucrării icircn timpul propusS ndash suprafaţa de icircnsămacircnţatn ndash numărul de zile icircn care trebuie terminată lucrareaP ndash randamentul zilnic al maşinii

(1)N = 303(512) = 5 agregate

Aşadar icircn prealabil trebuie cunoscut randamentul zilnic al agregatului de semănat folosit Aceasta se calculează după formula

icircn

care

P ndash randamentul zilnic al agregatului (ha)B ndash lăţimea de lucru a agregatului icircn lucru (m)V ndash viteza de deplasare a agregatului

icircn lucru (moră)t ndash durata zilei de lucru (ore)H ndash coeficientul de folosire a timpului de lucru (070-080)

(2)P = 366000807 10000 = 12 ha

3 Stabilirea lungimii marcatoarelor semănătoriiLungimea marcatoarelor adică distanţa la care trebuie aşezată piesa activă a marcatorului faţă de ultimul brăzdar se stabileşte icircn funcţie de

lăţimea de lucru a semănătorii (B) distanţa icircntre două brăzdare (b) distanţa icircntre roţile din faţă sau marginile exterioare ale şenilelor

tractorului (c)

= 11

= = 26

49

49

Cacircnd tractorul poate urmări urma lăsată de marcator atacirct cu roata din dreapta cacirct şi cu roata din stacircnga lungimea celor două marcatoare este egală şi este dată de relaţia

4 Stabilirea debitului semănătorii icircn funcţie de norma de sămacircnţă la hectar La icircnceputul lucrării trebuie icircntotdeauna să se verifice corectitudinea reglării debitului la icircnsămacircnţare Această verificare se face după formula

icircn

care

G ndash cantitatea de sămacircnţă cursă din semănătoare la un număr stabilit de icircnvacircrtiri a roţii semănătoriiA ndash norma de semănat la un ha (kg)d ndash lungimea roţii semănătorii (m)B ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)O ndash nr de icircnvacircrtituri a roţii semănătorii

(6)G= 2501743620 10000 = 313

5 Stabilirea dimensiunilor postatelor la semănat Lungimea maximă a postatelor la semănat este icircn funcţie de capacitatea cutiei semănătorii Pentru a uşura organizarea transportului de seminţe este indicat ca alimentarea semănătorii cu seminţe să se execute la un singur capăt a postatei ~n acest caz lungimea maximă a postatei se calculează după formula

icircn

care

L ndash lungimea maximă a postatei (m)Q ndash capacitatea coşului de alimentare

a semănătorii (kg)Y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii coşului de alimentare a semănătorii (icircn medie 070-080)A ndash norma de semănat (kgha)B ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)

(7)L = (051000040007) (25036) = 1556m

Icircn ce priveşte lăţimea postatei aceasta se determină icircn funcţie de lăţimea totală a parcelei de icircnsămacircnţat şi de metoda de deplasare a agregatului Ea se calculează aşa icircncacirct să asigure de lucru agregatului pentru 1-2 zile de lucru

Lăţimea postatei la semănatul icircn suveică se calculează după formula

icircn care

l ndash lăţimea postatei (m)P ndash productivitatea zilnică a agregatului (hazi)Z ndash durata icircn zile a lucrului pe aceeaşi postată (1-2 zile)L ndash lungimea postatei (m)

(8)l = 10000122 1556 = 154m

6 Lăţimea zonei de icircntoarcere a agregatului Pentru icircntoarcerea agregatului la capetele parcelei se delimitează o facircşie de teren denumită bdquozonă de icircntoarcereldquo Delimitarea acestei zone se face icircn cazul deplasărilor icircn parcursul liniar cu buclă şi fără buclă Lăţimea zonei de icircntoarcere este dată de relaţia

50

50

icircn care

E ndash lăţimea zonei de icircntoarcereR ndash raza de icircntoarcere a agregatuluie ndash lungimea de ieşire a agregatului (adică distanţa de la centrul agregatului mijlocul osiei motoare a tractorului) pacircnă la organele active ale maşinii

(9)E = 34 + 15 = 135m

Aceasta reprezintă lungimea cu care trebuie să se deplaseze centrul agregatului pentru aducerea organelor active ale maşinii agricole pe linia de icircntoarcere a lucrului

7 Stabilirea distanţei dintre punctele de alimentare a semănătorii Distanţa dintre punctele de alimentare a semănătorii se determină icircn funcţie de metoda de deplasare a agregatului la semănat ~n cazul semănatului icircn suveică lungimea postatei este determinată icircn funcţie de capacitatea cutiei de seminţe icircn aşa fel ca alimentarea semănătorii să se facă numai la unul din capetele postatei distanţa dintre punctele de alimentare se află după formula

icircn care

D ndash distanţa dintre punctele de alimentare (m)B ndash lăţimea de lucru a agregatului (m)T ndash numărul turelor (adică nr curselor dus-icircntors) pe care le face agregatul pacircnă la golirea coşului semănătorii

(1)D = 2362 = 144m

Icircn cazul cacircnd lungimea postatei nu este determinată icircn funcţie de capacitatea cutiei de seminţe este necesar ca icircn prealabil să cunoaştem turele pe care le face agregatul pacircnă la golirea coşului semănătorii Aceasta se determină icircmpărţind lungimea drumului pe care icircl face semănătoarea pacircnă la golirea cutiei sale pe lungimea cursei de lucru dus şi icircntors ~n acest scop se foloseşte următoarea formulă

icircn care

T ndash numărul turelorQ ndash capacitatea cutiei semănătorii

(kg)Y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii cutiei (080)A ndash norma de semănat (kgha)B ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)L ndash lungimea postatei (m)

T= (1000040007) (2503621556) = 1Icircn cazul semănării icircn bdquolaturildquo sau bdquope două jumătăţi ale postateildquo distanţa dintre

punctele de alimentare se calculează după formula = 136 = 36

(semnificaţiile literelor sunt aceleaşi ca la formulele (10) şi (11)

51

51

8 Stabilirea cantităţilor de seminţe ce se pun la punctele de alimentare Cantităţile de seminţe care se pun la primul punct de alimentare se calculează după formula

= 4001 = 400kgiar cantitatea care se pune la punctele următoare este

icircn care

C ndash cantitatea de seminţe necesară alimentării agregatului (kg)Q capacitatea coşului semănătorii (kg)y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii cutieia ndash nr semănătorilor icircn agregat

(14)C1 = 400071 = 280kg

9 Stabilirea necesarului zilnic de muncitori pentru semănat şi transportat seminţele Necesarul zilnic de muncitori pentru deservirea semănătorilor variază icircn raport cu numărul de agregate folosite zilnic şi al maşinilor ce compun agregatul

10 Necesarul de mijloace de transport se stabileşte icircn funcţie de cantităţile de seminţe necesare semănătorilor la o icircncărcare timpul de golire a semănătorilor capacitatea mijloacelor de transport distanţa de transport şi timpul necesar pentru un ciclu de transport

~n primul racircnd se determină timpul icircn care se consumă cantitatea de seminţe existentă icircn cutia semănătorii folosind relaţia

icircn care

q ndash capacitatea cutiei semănătorii (kg)085 ndash coeficientul de folosire a cutiei semănătoriiB ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)V ndash viteza de lucru a agregatului (moră)N ndash norma de sămacircnţă la ha (kg)

Tgol = (10000400085) (366000250) = 063h = 38min

Numărul de mijloace de transport necesare zilnic se determină pe baza relaţiei

icircn care

Nt ndash numărul mijloacelor de transportn ndash numărul semănătorilor ce lucreazăt ndash durata unui ciclu de transport (min)Cm ndash capacitatea mijlocului de transport (kg)

Nt = (540008530) (38400) = 33 = 311 Se determină necesarul de saci pentru transportul seminţelor cunoscacircnd că

pentru uşurarea manipulării se recomandă ca un sac să aibă 40 kg

Nr saci = (512250) 40 = 375 sacizi

52

52

Centralizarea datelor

Nr crt

Specificare UMAgregatul folosit

Tractor + (SUP-29)

Tractor + SUP-21

1 Productivitatea zilnică a agregatului haschimb 12

2 Necesarul zilnic de-tractoare nr 5-semănători nr 5

3Productivitatea zilnică a tuturor agregatelor

hazi 60

4Dimensiunile solei de semănat

-lungime m 1556-lăţime m 1947-suprafaţă ha 303

5Dimensiunea parcelelor de semănat

-lungime m 1556-lăţime m 154-suprafaţă 24

6Lungimea marcatorului

-dreapta m 11-stacircnga m 26

7Norma de icircnsămacircnţare

-la 20 icircnvacircrtituri kg 3-la hectar kg 250

8Distanţa dintre punctele de alimentare cu seminţe

m 144

9Cantitatea de seminţe ce se pune la punct de alimentare

-la primul punct

kg 400

-la punctele următoare

kg 280

10 Necesarul zilnic de muncitori

-pt servirea semănătorii

nr 5

-pt transportul seminţelor

nr 3

-total nr 8

11Lăţimea facircşiei de icircntoarcere a agregatului

m 135

12Necesarul zilnic de mijl de transport

-atelaje nr-tractor+remorcă nr 3-auto-camion nr

13Necesar saci pt transportul seminţelor

nr 375

53

53

36 Evaluarea producţiei

Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţieiacestora

Evaluarea se face icircn două etape1) icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele

caracteristice de dezvoltare a plantelor2) icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite

norme standardizate~n funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfel

1) Gracircu orz (orz - 1 iunie gracircu - 15 iunie) Gracircu Boemandash se stabileşte numărul punctelor de control icircn funcţie de mărimea şi

uniformitatea parcelelor(icircn cazul parcele de pacircnă la 100 ha - 5 puncte pe suprafeţe mai mari de 100 ha - 10 puncte)

Determinările se fac cu ajutorul ramei metrice (un cadru de 1 metru patrat)Metodologie de lucrundash se numără spicele din interiorul ramei metricendash se stabileşte numărul mediu de boabe icircn spicndash se calculează producţia medie la hectar astfel

Q kgha = (360353610000) (10001000) = 4536kgha

Q kgha - producţia medie kgha Nsp - număr mediu de spice la mp (medie pe toate punctele de control) 360Nb - număr mediu de boabe icircn spice 35MMB - greutatea a 1000 boabe (grame)3610000 mp = 1 ha1000 x 1000 = 1000 grame x 1000 boabe

Exemplu

2) Porumb (1 septembrie) DKC 3511ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 28 mp (4 racircnduri x 070 x 10 m

lungime 070 (m) - distanţa dintre racircnduri)ndash se numără ştiuleţii la fiecare punct de controlndash se calculează numărul de ştiuleţi la hectar

54

54

Nstha = (30010000)(510) = 60000

Nstha - număr de ştiuleţi la hanst - numărul de ştiuleţi număraţi la toate punctele de controld - suprafaţa unui punct de control (mp)i - numărul punctelor de control

ndash se determină apoi numărul de boabe pe ştiuletendash se calculează apoi producţia medie la hectar

Q kgha = (60000588337) (10001000) = 11889 kgha

Q kgha - producţia medieNst - număr ştiuleţi la hectar 60000Nb - număr mediu de boabe pe ştiulete 588MMB - greutatea a 1000 boabe (grame) 337

Exemplu

3) Floarea soarelui (15 august)ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 28 mp (4 racircnduri x 070 x 10)ndash se numără capitulele la fiecare punct de control şi se stabileşte numărul mediu

de capitule la ha după formula

Ncpha - număr total de capitule la hancp - număr de capitule numărate la toate punctele de controld - suprafaţa unui punct de controli - numărul punctelor de control

ndash se determină numărul mediu de seminţe pe capitul(Ns)ndash se calculează producţia medie la hectar astfel

55

55

Q kgha - producţia medieNcp - număr mediu de capitule la hectarNs - număr seminţe pe capitulMMB - greutatea a 1000 seminţe icircn grame

Exemplu

4) Sfecla de zahăr (1 septembrie)ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 10 mp (3 racircnduri x 045 m x 74 m

lungime)ndash la fiecare punct de control plantele se recoltează se decoletează (tăierea

frunzelor) se curăţă de pămacircnt şi se cacircntărescndash se determină producţia medie astfel

q - cantitatea de rădăcini recoltate din punctele de control (kg)d - suprafaţa unui punct de control (mp)i - numărul punctelor de control

ndash la producţia stabilită se adaugă sporul de producţie ce se va realiza de la data evaluării la data prevăzută a se recolta (18 grziplantă)

Exemplu

5) Fructe (1 septembrie) MĂRMetoda de evaluare diferă icircn funcţie de tipul de livadă clasică sau intensivă dar

icircn mare constă icircn următoarele etapendash se stabileşte numărul de pomi pentru examinare (2 - 5 ) 480ndash se determină numărul mediu de fructe pe pom şi greutatea acestora icircn kg 30kg

167 de fructe

56

56

ndash se icircnmulţeşte numărul mediu de fructe pe pom cu numărul de pomi existenţi la ha şi se obţine astfel producţia medie la ha 16032 kgha

6) Struguri (de masă - 15 iulie de vin - 1 septembrie)ndash evaluarea se face separat la viile nobile şi la viile de hibrizindash se stabileşte numărul de butuci pe rod la ha cu relaţia

Nbha - numărul de butuci pe rod la hadr - distanţa dintre racircnduri (m)db - distanţa icircntre butuci pe racircnd (m)Ng - număr mediu de goluri (butuci neproductiviinexistenţi) la ha icircn procente

ndash se evaluează producţia de struguri pe butuc număracircndu-se toţi strugurii de pe un număr de 1 - 2 din butucii existenţi pe lot (se recomandă să se efectueze numărătoarea strugurilor pe fiecare al 10-lea butuc din 15 icircn 15 racircnduri)

Producţia de struguri pe butuc se calculează astfel

Pmb - producţia medie pe butuc (grame)Gms - greutatea medie a strugurilor (grame)Ns - numărul de struguri total găsiţi la numărătoareNba - numărul butucilor analizaţi

ndash se calculează producţia medie de struguri la ha cu formula

Pmha - producţia medie de struguri la ha (kg)Nbha - numărul de butuci pe rod la haPmb - producţia medie pe butuc (grame)

Exemplu

57

57

CAPITOLUL IV DETERMINAREA PRAGULUI DE RENTABILITATE (A PUNCTULUI CRITIC) PE CULTURI

Punctul critic marchează acea dimensiune a producţiei medii la care icircncasările din

valorificarea producţiei sunt egale cu cheltuielile totale de producţie deci acel punct al

producţiei medii la care nu se obţine profit dar nu se icircnregistrează nici pierderi

Mărimea costului de producţie şi a ratei profitului se găsesc icircntr-o stracircnsă legătură

cu raportul dintre cheltuielile de exploatare şi cantitatea de produse realizate Prin analiza

costurilor şi cheltuielilor de exploatare icircntreprinzătorul poate calcula nivelul minim de

activitate cerut de menţinerea icircn stare de funcţionare a firmei Cunoscacircnd pragul de

rentabilitate se poate proiecta volumul de vacircnzări icircn vederea obţinerii profitului scontat

De asemenea creditorii şi investitorii solicită adesea efectuarea analizei punctului

critic pentru a ajuta icircn evaluarea cacircştigurilor potenţiale ale unei afaceri şi icircn consecinţă

aceasta trebuie introdusă icircn planul de afaceri

Punctul critic se poate determina icircn două moduri şi anume fără profit programat

sau cu profit programat

Calculul punctului critic fără profit programat este exprimat printr-o relaţie

simplă

y = yי

y = Pvx

yי = Cvx + CF

Pvx = Cvx + CF

x(Pv ndash Cv) = CF

icircn care

y ndash veniturile din valorificarea producţiei (mii lei)

yי - cheltuielile totale icircnregistrate (mii lei)

Pv ndash preţul de vacircnzare unitar

x ndash producţia medie sau volumul vacircnzărilor (unităţi fizice)

Cv ndash cheltuieli variabile unitare

58

58

CF ndash costuri fixe totale

De unde x marchează acea dimensiune a producţiei la care nu se icircnregistrează nici

profit nici pierderi

Determinarea cantitativă şi reprezentarea grafică a PC la cultura Porumb

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Incărcat transportat IC (PK) t 2881 180225 575

22 Descărcat IC (PK) t 2881 2444609 78

33 Incărcat transportat IC (N) t 10 2484545 793

44 Descărcat IC (N) t 1655 6371 02

55 Transportat apa prep sol mii l 30 599 019

66 Incărcat transportat săm t 66 599359 191

77 Recoltat porumb boabe t 530 2606662 832

88 Transportat porumb boabe t 225 1245 04

99

1010

TOTALTOTAL 9962236 31792

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch Variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologicacopy= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

59

59

Cheltuielile fixe

NrNr CrtCrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) copycopy (d)(d) (e)(e)

11 Adm Şi deservit IC (PK) ha 302 617645 2045

22 Arat 25 cm +grăpat ha 302 1140192 3775

33 Adm Şi deservit IC (N) ha 302 630389 2087

44 Erbicidat şi deservit ha 302 61155 2025

55 Discuit si preg Pat germ Ha 302 586536 1942

66 Semănat +deservit ha 302 472517 1565

77 Prăşit mecanic I ha 302 819024 2712

88 Prăit mecanic II ha 302 654182 2166

99

1010

TOTALTOTAL 5532035 18318

(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)

60

60

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura porumb - fără profit programat

Ch variabile Cv = 9962236 lei

Ch fixe totale CF = 5532035 lei

Ch fixeha CFha = 18318 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 11 leikg = 1100 leit

Producţia totală de PT= 313355 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 302 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 33961599 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 9962236 + 33961599 = 133583959 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 133583959 313355=

4263leit

Productia medie de porumb la punctul critic (X)

X= (CFha)(Pv-CVt) = 18318 ( 1100 ndash 4263 ) = 272 tha = 2720 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 272 tha 4263 leit = 115953 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx =18318 leiha+ 115953 leiha =299133 leiha

Nivelul producţiei de 2720 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la

cultura porumb icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de

2720 la preţul de 11 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie

Depăşirea acestui nivel al producţiei (2720 ha) duce la obţinerea unui profit iar

scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi

61

61

62

PROFI

T

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

2720 kg2720 kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

18318

leiha

299133

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura porumb ndash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

62

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura porumb - cu profit programat

Ch variabile Cv = 9962236 lei

Ch fixe totale CF = 5532035 lei

Ch fixeha CFha = 18318 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 11 leikg = 1100 leit

Producţia totală de PT= 313355 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 302 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 33961599 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)

Pr = 500000lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 9962236 + 33961599 = 133583959 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 133583959 313355=

4263leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha=PrS =500000302= 165562 leiha

Producţia medie de porumb la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 18318+165562) ( 1100 - 4263 )= 517 tha

= 5170 kgha

Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 517 tha 4263 leit = 220397 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 18318 leiha+ 220397leiha = 403577 leiha

63

63

64

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

5170 kg5170 kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

18318

leiha

403577

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura porumb ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

64

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura porumb

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 9962236 9962236

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 33961599 33961599

Ch variabile totale CVT lei 133583959 133583959

Ch variabile t CVt leit 4263 4263

Ch fixe totale CF lei 5532035 5532035

Ch fixe ha CFha leiha 18318 18318

Profit programat total Pr lei 500000

Profit programat ha Prha leiha 165562

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 2720

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 5170

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 115953 220397

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 299133 403577

Preţ de vacircnzare t Pv leit 1100 1100

Suprafaţa cultivată S ha 302 302

65

65

DETERMINAREA CANTITATIVĂ ȘI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA gracircu

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Incărcat transportat IC (PK) t 4605 260015 179

22 Descărcat IC (PK) t 4605 495645 341

33 Incărcat transportat săm t 666 601343 414

44 Incărcat transportat IC (N) t 10 97019 669

55 Descărcat IC (N) t 6454 24848 017

66 Transportat apa prep sol mii l 30 599 04

77 Recoltat grau t 530 2614762 1802

88 Transportat gracircu t 225 1245 09

99

1010

TOTALTOTAL 49504298 34115

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

66

66

Cheltuielile fixe

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Adm şi deservit IC (PK) ha 303 619685 2045

22 Arat 18 - 20 cm +grăpat ha 303 1025772 3385

33 Discuit si preg pat germ ha 303 588479 1942

44 Semănat +deservit ha 303 474081 1565

55 Adm şi deservit IC (N) ha 303 632476 2087

66 Adm şi deservit ha 303 613575 2025

77

88

99

1010

TOTALTOTAL 3954068 130497

(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)

67

67

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura gracircu - fără profit programat

Ch variabile Cv = 49504298 lei

Ch fixe totale CF = 3954068 lei

Ch fixeha CFha = 130497 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 09 leikg = 900 leit

Producţia totală de gracircu PT= 145107 t

Suprafata cultivată cu gracircu S = 303 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 14849866 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 49504298 + 14849866 = 64354164 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 64354164 145107 =

4435leit

Productia medie de gracircu la punctul critic (X)

X= (CFha)(Pv-CVt) = 130497 ( 900 - 4435 ) = 286 tha

= 2860 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 286 tha 4435 leit = 12684 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 130497 leiha+ 126841 leiha = 257338 leiha

Nivelul producţiei de 2860 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la

cultura de gracircu icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de

2860 la preţul de 09 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie

Depăşirea acestui nivel al producţiei (2860 ha) duce la obţinerea unui profit iar

scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi

68

68

69

PROFI

T

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

2860 kg2860 kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

130497

leiha

257338

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura gracircu ndash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

69

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura gracircu - cu profit programat

Ch variabile Cv = 49504298 lei

Ch fixe totale CF = 3954068 lei

Ch fixeha CFha = 130497 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 09 leikg = 900 leit

Producţia totală de gracircu PT= 145107 t

Suprafata cultivată cu gracircu S = 303 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 14849866 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)

Pr = 400000 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 49504298 + 14849866 = 64354164 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 64354164 145107 =

4435leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 400000 303 =

132013 leiha

Producţia medie de gracircu la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 130497 + 132013 ) ( 900 - 4435 )

= 575 tha = 5750 kgha

Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 575tha 4435 leit = 255012 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx =130497 leiha+ 255012leiha = 385509 leiha

70

70

71

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

5750 kg5750 kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

130497

leiha

3855

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura gracircu ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

71

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura gracircu

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 49504298 49504298

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 14849866 14849866

Ch variabile totale CVT lei 64354164 64354164

Ch variabile t CVt leit 4435 4435

Ch fixe totale CF lei 3954068 3954068

Ch fixe ha CFha leiha 130497 130497

Profit programat total Pr lei 400000

Profit programat ha Prha leiha 132013

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 2860

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 5750

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 12684 255012

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 257338 385509

Preţ de vacircnzare t Pv leit 900 900

Suprafaţa cultivată S ha 303 303

72

72

DETERMINAREA CANTITATIVĂ ȘI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA măr

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Incărcat transportat IC (PK) T 124 694 84

22 Descărcat IC (PK) T 124 145896 177

33 Adm şi deservit IC (PK) T 50 691 839

44 Administrat gunoi de grajd T 50 288 35

55 Săpat gropi pt plantat pomi Buc 048 281 34

66 Plantat + udat Buc 048 7488 909

77 Tăieri de forma coroanei Buc 25 25 03

88 Incărcat transportat IC (N) T 0855 1107 134

99 Adm şi deservit IC T 5 896 109

1010 Transportat apa prep sol T 3 4592 558

1111 Recoltat prune T 5 187 23

1212 Transportat prune T 8234 14327 174

TOTALTOTAL 1914066 2325

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

Cheltuielile fixe

73

73

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Arătură in livadă Ha 5 2057 4114

22 Discuit arătura Ha 5 913 1826

33 Prăşit printre racircnduri Ha 5 804 1608

44 Stropit cu insecto-fungicide Ha 5 1802 3604

55 Erbicidat şi deservit Ha 5 690 138

66

77

88

99

1010

TOTALTOTAL 6266 12532

(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)

74

74

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura măr - fără profit programat

Ch variabile Cv = 1914066 lei

Ch fixe totale CF = 6266 lei

Ch fixeha CFha = 12532 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 1 leikg =1000 leit

Producţia totală de mere PT= 8234 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 5 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 673021 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 1914066 + 673021 = 2587087 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 2587087 8234 = 3142 leit

Productia medie de mere la punctul critic (X)

X= (CFha)(Pv-CVt) = 12532 ( 1000 - 3142 ) = 19 tha

= 1900 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 19 tha 3142 leit = 59698 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx =12532 leiha+ 59698 leiha =185018 leiha

Nivelul producţiei de 1900 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la

cultura de măr icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de

1900 la preţul de 1 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie Depăşirea

acestui nivel al producţiei (1900 ha) duce la obţinerea unui profit iar scăderea

producţiei sub acest nivel determină pierderi

75

75

76

PROFI

T

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

1900 kg1900 kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

12532

leiha

185018

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura măr ndash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

76

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura măr - cu profit programat

Ch variabile Cv = 1914066 lei

Ch fixe totale CF = 6266 lei

Ch fixeha CFha = 12532 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 1 leikg =1000 leit

Producţia totală de mere PT= 8234 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 5 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 673021 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)

Pr = 100000 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 1914066 + 673021 = 2587087 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 2587087 8234 = 3142 leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 100000 5

= 20000 leiha

Producţia medie de mere la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 12532 + 20000 ) (1000 - 3142 )

= 31 tha = 31000 kgha

Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 31 tha 3142 leit = 97402 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx =12532 leiha+97402 leiha = 109934 leiha

77

77

78

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

31000 kg31000 kghaha

7500

5000

1000

2500

10000

15000

12500

12532

leiha

109934

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura măr ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

78

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura măr

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 1914066 1914066

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 673021 673021

Ch variabile totale CVT lei 2587087 2587087

Ch variabile t CVt leit 3142 3142

Ch fixe totale CF lei 6266 6266

Ch fixe ha CFha leiha 12532 12532

Profit programat total Pr lei 100000

Profit programat ha Prha leiha 20000

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 1900

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 31000

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 59698 97402

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 185018 109934

Preţ de vacircnzare t Pv leit 1000 1000

Suprafaţa cultivată S ha 5 5

79

79

CAPITOLUL VCAPITOLUL VCONCLUZII ŞI RECOMANDĂRICONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI

Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţiei acestora

Evaluarea se face icircn două etape- icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele caracteristice de dezvoltare a plantelor- icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite norme standardizate

Icircn funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfelPorumb 3133 toneGrau 1451 toneMăr 82 toneEfectuacircnd eficiența celor trei culturi icircn urma rezultatelor acestora am

observat că cultura cea mai favorabilă este porumbul urmată de cultura grăacircluiPe viitor cea mai bună cultură atat cantitativă cacirct și calitativă este cultura porumbului

80

80

  • A DATE GENERALE PRIVITOARE LA SOLICITANT
    • A1 Numele solicitantului
    • A2 Obiectul de activitate
    • A3 Forma juridica a solicitantului
    • A4 Structura capitalului social si evoluţia acestuia de la icircnfiinţare
    • A5 Administratorii societatii
    • A6 Informaţii referitoare la locul desfasurarii activitatii solicitantului
      • B DESCRIEREA ACTIVITATII CURENTE
        • B1 Istoricul activitatii
        • B2 Principalele mijloace fixe care compun patrimoniul actual al solicitantului
        • B3 Descrierea activitatilor curente (agricole si non-agricole) si a tehnologiilor aplicate
        • B4 Politica de aprovizionare Furnizori de materii prime
        • B5 Politica de desfacere Canale de distribuţie
          • C PREZENTAREA PROIECTULUI
            • C1 Obiectivele proiectului
            • TRACTOR SAME MODEL EXPLORER 3-100
            • C3 Managementul proiectului
            • C4 Lista de achizitii si sursele de achiziţii pentru activele ce fac obiectul proiectului materiile prime pentru punerea in functiune a proiectului
            • C5 Personal si instruire
            • C6 Graficul estimat al proiectului
            • C7 Impactul proiectului asupra dezvoltarii zonei si a mediului de afaceri
              • D PROIECŢII FINANCIARE SI INDICATORI FINANCIARI
                • D1 Bazele de productie
                • D2 Contul de profit si pierderi previzionat ( pe o perioada de 3 ani )
                • D3 Fluxul de numerar previzionat ( pe o perioada de 3 ani )
                • D4 Indicatorii financiari
                • Tabelul 1
                  • Tabelul 3
                    • Centralizarea datelor
Page 10: Duceac Ionut

3 Cheltuieli cu energia electrica si combustibil

Indicatori kw kw Lei LeiValoare leibuc

Curs leuEuro =43791zi

unitate anunitate Kw anunitate

CONSUMURI CU ENERGIA bucunitate Zile an 36500

Consum energie 8219 300000005

3 1590000 1590000

Total (lei)an 1590000 Total (Euro) 363088 363088Revine pe kg miere (lei) 000

Revine pe kg miere (Euro) 000 bucunitate Zile an 36500

Consum energie mentinere ambient 189 10000005

3 53000 53000

Total (lei)moara 53000

Total (Euro) 12103 Revine pe kg miere (lei) 000

Revine pe kg miere (Euro) 000

kwunitate Zile an 36500

Consum energie iluminat 189 5000005

3 26500 26500Total (lei)moara 26500

Total (Euro) 6051

Revine pe produs (lei) 000

Revine pe produs (Euro) 000

Indicatori litri litri lei Lei

zi

unitate anunitate litru anunitate

10

CONSUMUL CU COMBUSTIBILUL litriunitate Zile an 36500

Aprovizionare materii prime 1370 50000060

0 3000000

Transport produse 219 8000040

0 320000

Alte operaţii tehnologice 110 4000048

0 192000

Total (lei)moara 620000 3512000

Total (Euro) - 141582 801991 Revine pe kg miere (lei) - 000 002

Revine pe kg miere (Euro) 000 000 000

TOTAL CONSUMUL ENERGIE+COMBUSTIBILUL Kw+Lunitate Zile an 36500

Total (lei)moara 5181500

Total (Euro) 1183234 Revine pe kg miere (lei) 00051815 Revine pe kg miere (Euro) 00011832 Revine pe um (lei) 00051815 Revine pe um (Euro) 00011832

5Alte cheltuieli materiale+apaIndicatori Leian

Cheltuieli cu apa 240

Cheltuieli diverse(obiecte de recuzitaobiecte sanitare etc) 1155

Total (lei) 1395Total (Euro) 3185586

Revine pe um (lei) 1395Revine pe um (Euro) 3185586

9Asigurari-cota parte 08 din valoarea productieiIndicatori Curs Valoare lei

4312 0

kg miere 10000000

11

Valoare producție 14000000Valoare asigurare lei 112000

Valoare asigurare Euro 2597403Revine pe um (lei) 1120Revine pe um (Euro) 2597403

10AmortismentIndicatori Curs Valoare lei

43791 0

Moara 1200 kgh Loporcaro MDTL-2 735000

Siloz 100000Cantar electronic 20000

IVECO Daily Furgon 215000Ford Cargo 3535D 500000Magazie de cereale 10000

Valoare utilaje 1580000Valoare amortizare din utilaje (2) lei 31600Valoare amortizare din utilaje (Euro) 72160946

Revine pe kg miere (leian) 0158

Revine pe kg miere (Euroan) 00360805Revine pe um (lei) 000158

Revine pe um (Euro) 00000158

NU ESTE CAZUL

ICHELTUIELI CU FORTA DE MINCA

Indicatori nr salariu Lei

12

salariati icircncadrare anunitate

CONSUMURI CU ENERGIA moara 0 Zile an

Contabil 1 1500 18000

Administrator 1 1700 20400

Șofer 2 1000 24000

Total fond salarii (lei)ferma 4200 62400

Total (Euro) 959101 142495

Revine pe UM (lei) 42 624Revine pe UM (Euro) 959101 142495

Ajutor şomaj( 5) 210 2520

C A S (2333) 97986 1175832Contribuţii ptfond sănătate(7) 671371 805645

Fond solidaritate (2) 84 1008

Total fond retribuire (lei)moaraan 1609196

Total fond retribuire (Euro)ferma an 367472Total fond retribuire (lei)um 1609196

Total fond retribuire (Euro)um 36747197

13

B4 Politica de aprovizionare Furnizori de materii prime

Tabel B4 1

PRINCIPALII FURNIZORI DE MATERII PRIME

FURNIZOR

Extern

AdresaCantitate

aprox(tone)Valoare

aprox (LEI) aprox din total

achizitii

Inter

n

1

Sc ZOO IMPEX Srl I

str Tineretului Nr 2-4 NEAMT 5000

3500000050

2

SC AGROMEC SA I

STR AGRICULTORILOR 30A NEAMT 2000

14000000

20

3

SCMIERE AZ SA

I

STRCOLINEI NR28 NEAMT 2000

14000000

20

4

SC SC Marsat SA I

Str Stefan cel Mare nr 270 Neamt 1000

700000010

TOTAL 10000 70000000 100

Tabel B4 3PRINCIPALII FURNIZORI DE SERVICII

FURNIZOR

Extern

AdresaCantitate

aproxValoare aprox

(LEI) aprox din total

achizitiiIntern

1SC CONEL SA

I 30000 15900 9191

2SC TERMOFICARE SA I 300

700405

3SC ROMGAZ SA

I 550660

382

4

SC ROMTELECOM SA

I 100040

023TOTAL 0 17300 10000

B5 Politica de desfacere Canale de distribuţie

Tabel B51Principalii clienţi ai societatii

Nr crt

Client Valoare

Pondere

Termen de plata

(Nume si adresa)

(lei)

14

1

DELTA COM SRL NEAMT

7000000 50 7 ZILE

str Aleea Ulmilor nr 21A Neamt

2Dorivi Prodcom SRL Baneasa Str Alexandru Zirra Nr 5 3500000 25 7 ZILE

3Eurolil SRL - Aleea Targului BlA 9 ScA15 Neamt 615200 3500000 25 7 ZILE

TOTAL 14000000 100 7 zile

Tabel B52Datele de identificare ale principalilor clienţi

Nr Crt Societate

Cod Unic de Inregistrare

Telefon

AdresaFax

1DELTA COM SRL 19845043

756987341 str Aleea Ulmilor nr 21A Neamt

2Dorivi Prodcom SRL 16534567

757453421 Baneasa Str Alexandru Zirra Nr 5

3 Eurolil SRL 1599114975519543

2 Aleea Targului BlA 9 ScA15 Neamt 615200

Produsele obținute ndash Miere albatarate si altele ndash sunt valorificate pe baza de

contract cu ALFA COM SRL ASCO Prodcom SRL FOOD AZ SRL care preia marea

parte a cantititatii de miere aceasta fiind folosita in domeniul panificatiei Distribuția se

efectueaza direct fara inermediari Livrarile se fac zilnic cu termene de plata la 7 zile

PARTEA A II - A - DESCRIEREA INVESTIȚIEI

C PREZENTAREA PROIECTULUI

C1 Obiectivele proiectuluiFerma de cultivare a

Folosirea metodelor biologice de control al buruienilor ndash micoerbicidele

15

Diversificaea și implementarea masurilor biologice icircn tehnologia de cultivare a graului de toamnaporumbului si marului

Producerea de cereale ecologice Integrarea producției prin achiziționarea unei COMBINE DEUTZ-FAHR

MODEL 6060 HTS si a unui TRACTOR SAME MODEL EXPLORER 3-100 pentru o mai buna valorificare a solului si pentru producerea unei mai mari cantitați de grau si porumb in localitatea Secuieni jud Neamt

Achizitionarea unui Cultivator Maschio MG 300 Stabwalze 500 Valorificare producției secundare

Suprafata destinata pentru cele trei culturi avute in vedere va fi urmatoarea Mar 5 ha Grau 303 ha Porumb 302 ha

Bugetele de venituri si cheltuieli agrozootehnice

Buget de venituri - cheltuieli și consumuri intermediare pentru produsul ndash Miere

Indicatori UMCantitat

e

Pret VALOAR

EUM

ICONSUMURI (CHELTUIELI) MATERIALE (1+2+3+4+5+6) 3198100

1 Combustibil L 2000 59 11800002 Apa si canal msup3 100 24 24000

3 Energie electrica Kw 30000 053 15900004 Romtelecom min 1000 004 40005 Gaz msup3 550 12 66000

6Cheltuieli cu aprovizionarea ( 10din 1) lei 334100

IICONSUMURI(CHELTUIELI) CU FORTA DE MUNCA 173000

7Personalul permanent implicat icircn producție zo 10 30 30000

8Personal sezonier implicat icircn producție zo 2 20 4000

9 Personalul administrativepersoan

e 1 50 500010 Fond retribuire zo 134000

IIIALTE CONSUMURI(7+8+9+10) 8651133

11Cheltuieli generale(3din I+II) Lei 101133

12 Dobacircnzi la credite Lei 500000

13 Asigurări (8 din valoare ) Lei 635000014 Amortismente Lei 1700000

16

ATOTAL CONSUMURI INTERMEDIARE (I+II+III) 12022233

B VALOAREA PRODUCTIEI 1000000

0 1400000000

B1 Miere kg1000000

0 14 1400000000

C VENIT IMPOZABIL(B-A) 1387977767 C1 (-)Impozite si taxe 500000 C2 (+)Subvenţii 30000000D PROFIT BRUT 1357477767

E IMPOZITUL PE VENIT 222076443F PROFIT NET 1165901324

G COST DE PRODUCTIE 042H Profit la kg 117

Caracteristicile principale ale utilajelor sau constructiilor intentionate a se achiziționa prin proiect

COMBINA DEUTZ-FAHR MODEL 6060 HTS

17

CARACTERISTICI GENERALE

Elevator de alimentare Inversor electric pentru elevator si heder 2 cilindrii hidraulici de ridicare Batator Latime 1270 mm Oslash 600 mm 8 sine de batere variator electric pentru variatia vitezei de la 420 la 1250 rotmin Turbo separator diametru 590 mm Suprafata de separare 081 mp Ajustare electrica in 5 pozitii de la 25 la 65 mm Viteza 775 sau 410 rotmin Contrabatator 15 sine 14 mm distanta suprafata 095msup2 aparator pietre rabatabil reglare electrica independenta frontala si posterioara Scuturatori 5 caisori suprafata totala 730 msup2 Sistemul de curatire curatire proprie prin contra-actiune a sitelor Recuperare independenta pe ambele laturi ale masinii Buncar Capacitate 7500 litrii cu suprafata de acoperire Viteza de descarcare 90lsec Tub de descarcare cu deschidere hidraulica fereastra de inspectie in spatele scaunului operatorului Motor Deutz TCD 2012 L06 4V 6 cilindrii 4 valve Commom Rail diesel 183 kw250 CP Racire cu lichid Rezervor combustibil 555l Transmisia Complet hidrostatica cutie de viteze cu 4 trepte Frane Discuri de frana asistate hidrostatic si frana de parcare independenta Pneuri 62075R30 fata si 40570R20 spateLatime de suport 3047 mm Cabina Tip Commander IV cu vedere panoramica si geamuri usor colorate coloana volan reglabila sistem de aer conditionat si incalzire scaun PNEUMATIC sofer si scaun pasager radio si set pre-cd (4 difuzoare si antena) oglinda dreapta cu control electric Control softwear in limba Baneasaa Sistem de iluminat Conform regulamentului de trafic 6 lumini de lucru 1 lumina pentru tubul de descarcare 2 girofaruri 2 lumini posterioare Echipament atasare posterioara rapida pentru carucior heder extinctor manual de operare in limba Baneasaa

18

TRACTOR SAME MODEL EXPLORER 3-100

CARACTERISTICI GENERALE

Motor DEUTZ EURO III cu 4 cilindri turboalimentat cu capacitate de 4038 cm3 Putere max (2000 25 CE) 109 CP80 kW Motor răcit cu lichid ulei Radiator ulei motor transmisie Oprire motor cu cheia de contact Motor compatibil cu Biodiesel pacircnă la 100 Capacitate rezervor combustibil 160 l Ambreiaj hidrostatic Ambreiaj multi-disc PTO comandat hidraulic cu discuri imersate icircn ulei Blocare electrohidraulică a diferenţialului faţă şi spate Direcţie hidrostatică cu pompă independentă şi cilindru de direcţie cu dublu sens Coloana volanului rabatabilă şi reglabilă Unghi de viraj 55deg Manete laterale comandă cutie de viteze Toba de eșapament cu evacuare pe cabină cutie de viteze cu 5 rapoarte 15F + 15R cacircrlig frontal cacircrlig de prindere categoria C posterior PTO spate 540 ndash 1000 RPM baterie 12V-100h-650A manual de utilizare şi icircntreţinere icircn limba Baneasaă

ECHIPAMENTE STANDARDIZATE

Cutie de viteze 40kmh Sistem hidraulic cu pompă de 56 lmin Roti 42070R 24 faţă 48070R 34 spate Reglaj electronic motor

19

Extensie aripi spate Cilindrii suplimentari Filtru aer 8rdquo cu ejector de praf Distribuitori hidraulici auxiliari cu 4 prize rapide Stabilizatori telescopici Fracircnă hidrostatică integral independentă pe toate cele 4 roţi cu discuri de fracircnare icircn baie de ulei cu dispozitiv de excludere a franelor anterioare Scaun textil CABINĂ ORIGINALĂ TESTATĂ FONIC icircncălzire şi ventilare parbriz mobil locaş radio 2 lumini de lucru faţă şi 2 lumini de lucru spate ieşire spate pentru cabluri lumini interioare Faruri anterioare pentru condus pe dreapta Aer condiționat Girofar Suport pentru contragreutăți + 8 contragreutăți față (320 kg)

Cultivator Maschio MG 300 Stabwalze 500

20

Model Latime de lucru(cm) Putere necesara(CP) Masa(kg)MG 175 175 2535 320

Dotari- cutie de viteze din fonta- reductor de viteza de 540 rotmin(rotmin rotor 260)- rolele sunt plasate intr-un fel de cusca- cat I (3 puncte de prindere)

C3 Managementul proiectului (Responsabilul legal)

1 NumeDUCEAC Prenume IONUT Funcţia ADMINISTRATOR Studiile si experienţa (relevante pentru proiect)

C V Responsabilul legal

Icircntreprinderea Funcţia avuta Perioada

SC ALBINA SA SEF BIROU 2008-2013

STUDENT In prezent

C4 Lista de achizitii si sursele de achiziţii pentru activele ce fac obiectul proiectului materiile prime pentru punerea in functiune a proiectului

Tabel C41 ndash Lista de achizitii active

Furnizor Date furnizor Produs

21

Nr Crt

Valoare estimata

(EUR)

din total valoare eligibila

a proiectului

(daca este cunoscut la momentul

depunerii cererii de finantare)

1 DEUTZ-FAHR

Specializat in producția de utilaje pentru

agricultura

COMBINA MODEL 6060

HTS 125000 7483

2 SAME

Specializat in producția de utilaje pentru

agricultura

TRACTOR MODEL

EXPLORER 3-100 40000 2394

3 GEO

Specializat in producția de utilaje pentru

agriculturaCultivator MG

175 2031 123

TOTAL167031 100

Lista de achizitii materii prime

Nr Crt

Furnizor

Date furnizor Produs

Valoare estimata

(EUR)

din total

necesar de

materii prime

(daca este cunoscut la momentul depunerii cererii de finantare)

1 SC GA PRO CO CHEMICALS SA

Are in patrimoniu fabrica de

icircngrasăminte Icircngrășaminte 1255000 5375

2 PETROM

Specializat in comercializarea combustibililor Combustibil 500000 2141

3 KWS SEMINTE SRL

Specializat in obținerea

semințelor de soiagrauporumb

etc

Semințe de grauporumbsoia etc 580000 2302

TOTAL 2335000 100

C5 Personal si instruireNU ESTE CAZUL

Tabel C51Grafic angajare personal

Nr Crt Specialitate

Număr2002 2003 2004 2005 2006 2007

TOTAL 0 0 0 0 0 0

Necesar personal

22

- 1 contabil- 3 mecanizatori- 4 muncitori sezonieri

C6 Graficul estimat al proiectului

Proiectul va fi realizabil in 12 luni de la aprobarea finantarii

Lunile I ndashIV vor face demersuri pentru un imprumut bancar și se va acorda

icircmprumutul ( 300000 E)

Lunile V ndash VIII - se va achiziționarea utilajul propriu-zis

(combinatractorulcultivatorulsemanatoarea) se vor semna contractele cu furnizorii și

se vor livra utilajele

Lunile IX ndashXII ndash testarea utilajelor si inceperea activitatii

Diagrama Gantt

Denumire activitate

IAN

FEB

MARTIE

APRILIE

MAI

IUNIE

IULIE

AUGUST

SEPT

OCT

NOI

DEC

Contractarea unui imprumut bancar pe tremen lung X X Studierea ofertelor furnizorilor de utilaje X X Contractarea furnizorilor de utilaje

X X X Livrarea utilajelor X X X X Testarea utilajelor X X X

C7 Impactul proiectului asupra dezvoltarii zonei si a mediului de afaceri

In urma contractarii imprumutului bancar si achizitionarii de utilaje

performante se va incerca practicarea unei agriculturi rationale si de durata cu recolte

23

bogate si sanatoase de secara mazare si cartof care din punct de vedere ecologic sa

corespunda normelor UE in localitatea Secuieni JudNeamt

Acest fapt va determina totodata si creșterea veniturilor la bugetul

Primariei Secuieni JudNeamt datorita taxelor și impozitelor care se plătesc și

desemeni la bugetul statului se vor plăti impozite și taxe care icircn final vor fi icircn

beneficiul cetățenilor In practicarea agriculturiiintr-un mod intensiv se va avea in

vedere respectarea normelor de mediuPentru toate categoriile de materii prime

(combustibil piese de schimb icircngrășaminte etc) se vor icircncheia contracte icircn așa fel

icircncat să fie asigurat mersul normal al activității agricole Deasemeni si producția finita

(secaramazarecartof) care se va realiza va fi livrata in icircntregime pe baza de

contracte icircncheate

D PROIECŢII FINANCIARE SI INDICATORI FINANCIARI

D1 Bazele de productie

Cu proiect

A6 Denumire utilaj (noi) Costuri Amortizare Intretinere 2Combina DEUTZ-FAHR model 6060 HTS 125000 000 2500

TRACTOR SAME MODEL EXPLORER 3-100 40000 000 800

Cultivator Maschio MG 300 Stabwalze 500 2031 000 4062

167031 000 334062

D2 Contul de profit si pierderi previzionat ( pe o perioada de 3 ani )

Proiectia contului de profit si pierdere activitate cu proiect

Nr Crt Categoria AN 1 AN 2 AN 3

Venituri din exploatare 1 Venituri din vanzarea marfurilor Mii Lei

24

Euro 2 Productia vanduta Mii Lei 47000000

0485000000 500000000

Euro 107327990

110753351 114178713

3 Variatia stocurilor Mii Lei

Euro

4 Alte venituri Mii Lei Euro 5 Venituri din exploatare ndash total Mii Lei 47000000

0485000000 500000000

Euro 107327990

110753351 114178713

Cheltuieli pentru exploatare 6 Cheltuieli materiale ndash total Mii Lei

94000000 97000000 100000000

Euro 21465598 22150670 22835743

7 Cheltuieli cu lucrari si servicii executate de terti Lei

437330 450050 500040

Euro 99868 102772 1141888 Cheltuieli cu impozite taxe si varsaminte

asimilateMii Lei

250000 300000 350000 Euro 57085 68507 79925

9 Cheltuieli cu personalul ndash total Mii Lei 347330 360050 370560 Euro 79315 82220 84620

10 Alte cheltuieli de exploatare Mii Lei

Euro

11 Cheltuieli cu amortizarile si provizioanele Mii Lei 2510000 2750000 3000000

Euro 573177 627983 68507212 Cheltuieli pentru exploatare - total Mii Lei

97544660 100860100 104220600 Euro 22275047 23032153 23799548

13 Rezultatul din exploatare Mii Lei 372455340 384139900 395779400

Euro 85052942 87721198 90379165Venituri financiare ndash total

14 Venituri financiare ndash total Mii Lei Euro

Cheltuieli financiare din care

15 Cheltuieli privind dobazile Euro

16 Altele Mii Lei

Euro

17 Cheltuieli financiare - total Mii Lei Euro

18 Rezultatul financiar al exercitiului Mii Lei

25

Euro

19 Rezultatul brut al exercitiului Mii Lei

Euro

20 Impozit pe profit Mii Lei

Euro

21 Profit net Mii Lei

Euro

D3 Fluxul de numerar previzionat ( pe o perioada de 3 ani )

Flux de numerar - previziuni Anul 1 Anul 2 Anul 3OPERATIUNEAPERIOADA

MII LEI I ACTIVITATEA DE INVESTITII SI FINANTARE 0 0 0A Total intrari de lichiditati din (A1+A2+A3)

A1 Aport la capitalul social si contul intreprinzatoruluiA2 Vanzari de active inclusiv TVA 0 0 0A3 Credite pe termen lung din care (A31 + A32) A31 Imprumut BancaA 32 Grant SAPARD 0 0 0

B Total iesiri de lichiditati prin (B1+B2+B3)B1 Achizitii de active fixe corporale inclusiv TVAB2 Achizitii de active fixe necorporale inclusiv TVAB3 Cresterea investitiilor in curs 0 0 0

C ExcedentDeficit de lichiditati (A-B) 0 0 0D1 Rambursari de Credite pe termen mediu si lung din care (D11+ D12) D11 Rate la imprumutul Banca D12 Rate la alte Credite pe termen mediu si lung 0 0 0D2 Plati de dobanzi la Credite pe termen mediu si lung din care (D21+D22) D21 La imprumutul Banca D22 La alte Credite pe termen mediu si lung 0 0 0

E Flux de lichiditati din activitatea de investitii si finantare (C-D1-D2)II ACTIVITATEA DE EXPLOATARE SI ALTE ACTIVITATI 130727

51472387 1624350

F Incasari din activitatea de exploatare inclusiv TVA ( F1)130727

51472387 1624350

F1 Vanzari varianta cu proiectG Incasari din activitatea financiaraH Credite pe termen scurt 130727

51472387 1624350

K Plati pentru activitatea de exploatare inclusiv TVA (dupa caz) din care 0 0 0

1 Cheltuieli privind marfurile

2 Cheltuieli cu materiileprime 679603 747737 807415

26

3 Cheltuieli cu materialele consumabile 43637 48000 51842

4 Cheltuieli cu energia si apa 12988 14512 15672

5 Altecheltuieli materiale 10204 10323 11144

6 Cheltuieli cu serviciile executate de terti 55609 61160 66051

7 Cheltuieli cu impozite taxe si varsaminte asimilate 12500 13740 148408 Cheltuieli cu personalul angajat 0 0 09 Cheltuieli cu asigurarile si protectia sociala 0 0 0

10 Alte cheltuieli exploatare 0 0 011 Cheltuieli cu amortizarea si provizioanele

26064 26064 260642222222111111

L Flux brut exclusiv plati pentru impozit pe profit si TVA468670 550851 631321

M Plati pentru impozite si taxe (M1 + M2)186568 219297 251573

M1 TVA de platit 68667 104661 119950

M2 Impozit pe profit 97901 114636 131623N1 Rambursari de credite pe termen scurtN2 Plati de dobanzi la credite pe termen scurtO1 DividendeP

Total plati exclusiv cele aferente exploatarii (M+N1+N2+O1)P Total plati exclusiv cele aferente exploatarii (M + N1 + N2 + O1) 186568 219297 251573Q Flux de numerar din activitatea curenta (L-P) 280102 331554 379748II FLUX DE LICHIDITATI (CASH FLOW)R Flux de lichiditati net al perioadei (Q+E) 280102 331554 379748

S Disponibil de numerar al lunii precedenteDisponibil de numerar curent (S+R) 130597 410609 742253

T 410609 742253 1122001

D4 Indicatorii financiari

Valoarea investitiei (Vi) = valoarea totala a proiectului (exprimata in lei) ndash 12900000000 lei

LEI___________________________________________________________________________Specificare AN 1 AN 2 AN 3______________________________________________________________________Veniturile din exploatare (Ve)

27

470000000 485000000 500000000

___________________________________________________________________________Cheltuieli de exploatare (Ce)

97544660 100860100 104220600

___________________________________________________________________________

Rezultatul din exploatare (Re) = Se calculeaza Re = Ve ndash Ce - minim 10 din Ve

372455340 384139900 395779400

Profitul net (Pn) = rezultatul final al exercitiului financiar (anual) din care s-a scazut impozitul pe profit

312862486 322677516 332454696

Durata de recuperare a investitiei (Dr) = indicator ce exprima durata de recuperare a investitiei (exprimat in ani)

Se calculeaza Dr= ViPn mediu sau Dr=(Vi - 5 x Pn)Pn

unde Pn mediu = profit net mediu pe orizontul de prognoza Dr ndash ESTE 145 ANI

Rentabilitatea capitalului investit (Rc) = PnVi x 100 () Pn-profit net pentru fiecare an al perioadei previzionate

145 150 154___________________________________________________________________________

Cheltuieli financiare (Cf) = NU ESTE CAZUL___________________________________________________________________________

28

Gradul de acoperire a cheltuielilor financiare (Ga) = NU ESTE CAZUL

___________________________________________________________________________Flux de numerar net la sfarsitul perioadei (FNN) = Total intrari-Total iesiri FNNgt=0 (pentru fiecare an de prognoza)

280102 331554 379748 425733466695

Valoare actualizata neta (VAN) =aringFNi(1+r)I +FN5r VANgt0 r=rata de actualizare=8

CAPITOLUL IICAPITOLUL IISTRUCTURA FONDULUI FUNCIAR ŞI IcircNTOCMIREASTRUCTURA FONDULUI FUNCIAR ŞI IcircNTOCMIREA

ASOLAMENTULUIASOLAMENTULUI

21 Mărimea şi structura categoriilor de folosinţă a terenului

Tabelul 1Mărimea şi structura categoriilor de folosinţă a terenului

Specificare Ha din total din agricol

Suprafaţa totală 620 1000 -

Teren agricol 618 9968 1000

Teren arabil

- din care irigat

610 9839 987

300 4839 4854

Păşuni naturale 2 032 032

29

Facircneţe naturale 1 016 016

Livezi 5 08 08

Vii

Teren neproductiv 2 032 X

Condiţii naturaleDescrierea zonei icircn care este amplasată exploataţia cu cel puţin următoarele elemente

a) Temperatura medie anuală 940Cb) Precipitaţii medii anuale 534 mmmpc) Tipul de sol predominant textura panta

- tipul de sol cernoziom cambic- textura grosieră- panta 7 - 150C

Favorabilitatea terenului pentru diferitele culturi

Se va face o scurtă prezentare a caracteristicilor principalelor tipuri de sol cu favorabilitatea culturilor

CernoziomurileAu proprietăti fizice hidrofizice chimice termice şi de aeraţie foarte bune Cu toate că

sunt foarte bine aprovizionate cu azot fosfor şi potasiu pe aceste soluri pentru menţinerea fertilităţii şi obţinerea de producţii mari şi constant se recomandă aplicarea de icircngrăşăminte chimice şi organice Cernoziomurile sunt indicate pentru toate folosinţele şi culturile agricole

AluvisolurilePrezinta o fertilitate relativ bună fertilitatea depinzacircnd de gradul de solificare Pe

aluvisoluri pot fi cultivate o serie largă de plante specifice condiţiilor din ţara noastră porumb floarea soarelui cartof gracircu legume viţă de vie pomi

Soluri bruneDatorită proprietăţilor fizice (textură mijlocie structură granular medie permeabilitate

pentru apă şi aer rezistenţă scăzută la lucrările mecanice) sunt favorabile creşterii şi dezvoltării plantelor Pentru producţii mari se recomandă administrarea de icircngrăşăminte chimice organice şi verzi Sunt folosite pentru culturile gracircu porumb legume pomi migdal

22 Alegerea culturilor (criteriile avute icircn vedere culturile alese)

30

Criteriile avute icircn vedere (economice tradiţie asigurarea materiilor prime pentru investiţia de la planul de afaceri etc)

Cultura m ărului Importanta culturii marului se datoreaza valorii alimentare si gustative terapeutice si

profilactice a fructelor insusirilor lor tehnologice specifice particularitatilor agrobiologice ale pomilor si valorilor economice mari

Merele constituie unul dintre componentele de baza in alimentatia moderna a omuluiMărul creşte şi se dezvoltă bine icircn toate zonele Moldovei deoarece sunt condiţii

pedoclimaterice favorabile pentru cultivarea acestei specii pomicole Importanţa acestei specii pomicole ca cultură este determinată de valoarea alimentară calităţi gustative icircnalte icircnsuşirile terapeutice şi profilactice pentru sănătatea omului particularităţilor tehnologice specifice particularităţilor agrobiologice ale pomilor şi de valoarea economică mare de producţie Cultivarea merelor este o afacere profitabilă care are următoarele avantaje

- Plantaţia de măr poate fi exploatată 20-30 de ani iar investiţia se recuperează icircn 2-3 ani- Cererea crescacircndă pe piaţa locală şi externă la produsele agricole de valoare icircnaltă- Preţ avantajos la comercializarea merelor icircn stare proaspătă- Creşterea pe piaţa internaţională a cererii pentru producţia conservată (sucul concentrat)

Ele reprezinta aproape singurul aliment gata pregatit in natura care poate fi consumat fara alte adaosuri fie in stare proaspata fie consumate ca sucuri compot dulceata cidru marmelada etc Datorita insusirilor tehnologice merele constituie o materie prima cu pondere mare in industria alimentara

Astfel din punct de vedere chimic merele contin in medie 845 apa 141 zaharuri 02 substante pectice 06 substante grase 90 UI vitamina A 002 mg vitamina B2 01mg vitamina B1 7mg vitamina C 7 mg calciu 10 mg potasiu cat si cantitati reduse de aluminiu mangan sulf cobalt si altele

Principalii consumatori de mere sunt pieţele agricole locale antreprenori care exportă fructele fabricile de conserve depozite angro şi magazine procesatorii de fructe uscate Cele mai bune preţuri pot fi obţinute icircn cazul comercializării merelor icircn stare proaspătă pentru consum curent iar cele mai mici preţuri sunt icircnregistrate la mere comercializate icircntreprinderilor de procesare

Importanta marului rezida in particularitatile lui biologice Existenta unui numar mare de soiuri cu coacere esalonata in diverse epoci si capacitatea de pastrare in stare proaspata timp indelungat a soiurilor de iarna asigura consumul de fructe proaspete aproape in tot cursul anului circa 10 luni din 12 ale unui an Avand o mare capacitate de pastrare si o buna rezistenta la manipulare fructele pot fi transportate cu usurinta la distante mari

Cultura porumbului

Porumbul ocupa locul 3 ca importanta in lume Aceasta pozitie se justifica printro serie de particularitati

-prezinta o mare capacitate de productie cu cca 50 decat celelalte cereale-are o mare plasticitate ecologica-este o planta prasitoare fiind o foarte buna premergatoare pentru majoritatea plantelor de

cultura-suporta bine monocultura-are un coeficient multiplicat de 150-400ori-semanande-se primavara mai tarziu permite esalonarea mai buna lucrarilor agricole-cultura este mecanizata

31

-recoltarea se face fara pericol de scuturare

Porumbul este utilizat icircn alimentaţia omului icircn furajarea animalelor şi ca materie primă pentru diferite industrii

Icircn alimentaţia omului porumbul se utilizează sub formă de mălai (făină) din care se prepară mămăliga sau diferite peparate de patiserie fulgi de porumb porumb zaharat conservat sub formă de boabe sau ştiuleţi pentru salate şi garnituri porumb fiert sau copt popcorn (porumb pentru floricele) Din germenii de porumb rezultaţi icircn urma măcinării boabelor prin presare se obţine un ulei alimentar de foarte bună calitate apreciat icircn alimentaţia dietetică

Icircn furajarea animalelor boabele de porumb constituie furajul concentrat de bază pentru toate speciile de animale Valoarea nutritivă a porumbului este de 117 - 130 unităţi nutritive la 1 kg boabe

Planta icircntreagă recoltată şi tocată icircn faza de maturitate icircn lapte-ceară se utilizează pentru obţinerea de siloz care este utilizat pe scară largă icircn hrana vacilor de lapte De asemenea planta icircntreagă se poate utiliza ca masă verde

Tulpinile de porumb (cocenii) rezultate după recoltarea boabelor se pot utiliza ca furaj Ciocălăii măcinaţi pot fi utilizaţi icircn hrana rumegătoarelor Boabele de porumb se utilizează ca materie primă pentru obţinerea de amidon glucoză

dextrină izoglucoză (icircndulcitor lichid) whisky etc Boabele de porumb se utilizează pe scară largă pentru obţinerea de biocombustibil (etanol) după cum planta icircntreagă verde se poate utiliza pentru obţinerea de biocombustibil (metanol etanol)

Tulpinile de porumb se pot utiliza icircn industria celulozei şi la fabricarea panourilor aglomerate

Din ciocălăi se poate obţine furfurol sau pot fi folosiţi drept combustibil De asemenea icircn gospodăriile tradiţionale tulpinile de porumb se utilizează drept combustibil

Pănuşile se utilizează pentru diferite icircmpletituri tradiţionale Mătasea porumbului (stigmatele florilor femele) poate fi utilizată icircn scop medicinal iar

polenul de porumb este colectat cu uşurinţă de către albinele melifere (plantă poleniferă)

Cultura gracircului

Gracircul este una dintre cele mai importante cereale si planta care ocupa pe glob cele mai mari suprafete Boabele de grau au continut ridicat in hidrati de carbon si substante proteice Miere de grau este materie prima pentru paine si produse de panificatie aliment de baza pentru 35-40 din populatia globuluiGraul se mai utilizeaza si in prelucrari industriale (alcool amidon dextrina glucoza) si furaj in hrana animalelorTaratele sunt un nutret concentrat bogat in proteine hidrati de carbon si substante minerale Paiele se utilizeaza in industria celulozei si in hrana animale

Gracircul este cea mai importantă plantă cultivată din care se obţine icircn principal pacircine aliment de bază pentru cca 40 din populaţia globului Prin măcinare din boabele de gracircu se obţine făina care este utilizată pentru prepararea de diferite produse de panificaţie şi patiserie

32

fabricarea de paste făinoase etc Boabele de gracircu intră icircn alcătuirea amestecurilor de cereale prentru micul dejun

Boabele de gracircu se utilizează icircn hrana animalelor ca atare sau măcinate De asemenea icircn furajarea animalelor se utilizează şi tăracircţa rezultată ca subprodus icircn urma procesului de măcinare aceasta fiind bogată icircn proteine lipide şi săruri minerale

Boabele de gracircu servesc ca materie primă icircn diferite industrii pentru obţinerea de amidon gluten spirt băuturi spirtoase (vodcă wisky) bere biocarburburant (bioethanol)

Paiele au utilizări multiple precum materie primă icircn industria celulozei şi hacircrtiei aşternut pentru animale furaj grosier icircngrăşămacircnt organic prin icircncorporare icircn sol după recoltare sau prin compostare producerea de energie termină prin arderea icircn arzătoare cu recuperare de căldură

Germenii de gracircu rezultaţi icircn urma procesului de măcinare sunt utilizaţi icircn hrana omului ca produse energizante (germeni consumaţi cu lapte sau miere de albine) ca adaus icircn diferite produse de panificaţie sau pentru obţinerea de ulei foarte apreciat icircn industria cosmetică

Aluatul conservat prin refrigerare şi aluatul modelat (de exemplu blaturi pentru pizza) icircncepe să fie din ce icircn ce mai apreciat pe piaţă

Gracircul romacircnesc este un gracircu de foarte bună calitate pentru panificaţie care poate fi valorificat atacirct pentru consumul intern cacirct şi la export pentru consum european şi icircn afara Europei

Gracircul ecologic este unul dintre produsele ecologice cele mai bine cotate şi cerute pe piaţa mondială

Cultura gracircului oferă următoarele avantaje - boabele au un conţinut ridicat icircn glucide şi proteine corespunzător cerinţelor organismului uman - boabele au o bună conservabilitate pe perioade mari de timp - boabele se transportă cu uşurinţă pe distanţe mari - boabele de gracircu au diferite alternative de valorificare - boabele de gracircu reprezintă o importantă sursă de schimburi comerciale pe piaţa mondială - gracircul se poate cultiva icircn diferite condiţii pedoclimatice asiguracircnd producţii satisfăcătoare peste tot unde se cultivă - tehnologia de cultivare este complet mecanizată şi bine pusă la punct fără probleme deosebite - gracircul este o foarte bună premergătoare pentru majoritatea plantelor de cultură - după soiurile timpurii de gracircu pot fi semănate culturi succesive mai ales dacă sunt condiţii de irigare

Alegerea soiurilor şi hibrizilor (criteriile avute icircn vedere soiurile şi hibrizi aleşi pentru fiecare cultură)

-criteriile avute icircn vedere ndashproducţie rezistenţe specifice conţinut de principii nutritive etc

-soiurile şi hibrizi aleşi pentru fiecare cultură + prezentarea listei cu soiuri pentru 2012 la culturile alese şi descrierea soiului respectiv

MĂRUL - SOIURI

33

Icircn funcţie de epoca de coacere a fructelor merele se icircmpart icircn (a) soiuri de varăMelba Red melba Şafran de vară Papirovka Mantet Quinte Akane Plat August (b) soiuri de toamnă Prima Slava Peremojţiam James Grive Red Calvil de Zăpadă Spartan Focuşor Codrene Coredana Reglndis etc (c) soiuri de iarnă Idared Speranţa Banana de iarnăWellspur Goldspur Golden Delicious Jonathan Jonared Yellowspur Renet Simerenco Coredar Wagener etc

Antreprenorul trebuie să elaboreze proiect de plantare a livezii la icircntreprinderileautorizate şi materialul săditor trebuie să fie procurat de la pepinierele licenţiate cu actelenecesare pentru posibilitatea de beneficiere de subvenţii Cele mai de perspectivă soiuri de mere şi cu o cere sporită pe piaţă sunt Golden DeliciousRed Delicious Jonathan Idared Fugi Granny Smith Gala Melrose Ionagold Elstar precum şisoiurile genetic rezistente la boli şi dăunători aşa ca Florina Prima Coredana CoredarGeneros Pionier

Piaţa Romacircniei la merele proaspete este reprezentată prin 50 la sută din soiuri colorate (complet roşu sau parţial) şi 50 la sută pentru soiurile necolorate (gal-bene şi verzi) Cele mai populare soiuri colorate sunt Jonathan şi Idared urmate de Jonagold Gala Gloster etc iar dintre cele necolorate predomină soiul Golden Delicious Soiurile Granny Smith şi Mutsu icircnregistrează vacircnzări modeste Dintre soiurile locale icircn supermarket-uri se comercializează Glorios şi Florina icircnsă icircn can-tităţi foarte mici Fructele de obicei sunt icircmpărţite icircn trei categorii mici (sub 70 mm) medii (70-90 mm) şi mari (peste 90 mm)

PORUMB ndash SOIURI

Porumbul face parte din familia Gramineae subfamilia Panicoideae tribul Maydeae genul Zea Genul Zea cuprinde 3 specii - Zea mexicana (Schrad) Recv et Mangel (sin Euchlaena mexicana) ndash teosinte1 anual - Zea perennis (Hitsch) Recv et Mangel (sin Euchlaena perennis) ndash teosinte peren - Zea mays L ndash porumbul cultivat

Porumbul cultivat cuprinde mai multe convarietăţi (grupe de varietăţi) cele mai importante fiind următoarele - Zea mays conv dentiformis Koumlrn (sin Zea mays conv indentata Sturt) denumit porumbul dinte de cal Se caracterizează prin boabele mari prismatice cu partea sticloasă (cornoasă) a endospemului dispusă pe părţile laterale ale bobului iar partea făinoasă (amidonoasă) dispusă icircn partea centrală şi superioară a bobului (fig 19) Prin uscare endospemul făinos icircşi reduce volumul se contractă şi determină apariţia unei depresiuni icircn partea superioară a bobului sub forma mişunei dintelui de cal de unde denumirea acestei convarietăţi de bdquoporumb dinte de calrdquo La această convarietate au fost creaţi primii hibrizi de porumb iar icircn prezent această convarietate are cea mai margă răspacircndire icircn lume Majoritatea hibrizilor de porumb aparţin acestei convarietăţi La noi icircn ţară primii hibrizi care au fost icircntroduşi icircn cultură aparţin acestei convarietăţi şi au fost aduşi din SUA de unde şi denumirea de bdquoporumb americanrdquo - Zea mays conv indurata (Sturt) Bailey denumit porumbul cu bobul tare porumbul sticlos Se caracterizează prin boabe rotunjite icircn partea superioară netede lucioase dure la spargere de unde vine denumirea de bdquoporumb tarerdquo Partea sticloasă a endospermului este dispusă la exteriorul bobului de jur-icircmprejurul acestuia iar partea făinoasă este dispusă icircn partea centrală a bobului uneori ajungacircnd pacircnă icircn partea superioară a bobului situaţie cacircnd determină apariţia

34

unei uşoare mişune (fig 20) Din această convarietate au făcut parte vechile populaţii şi soiuri romacircneşti de unde şi denumirea de bdquoporumb romacircnescrdquo - Zea mays conv aorista Grebensc denumit porumbul semisticlos Prezintă caracteristici intermediare icircntre convarietăţile dentiformis şi indurata Bobul este rotunjit mat icircn partea superioară şi uneori prezintă o uşoară adacircncitură - Zea mays conv everta Sturt (sin Zea mays conv microsperma Koumlrn) denumit porumb de floricele Se caracterizează prin plante cu o talie mai mică care au capacitatea de a forma mai mulţi ştiuleţi pe plantă Boabele sunt mici (MMB = 40-100 g) cu vacircrful rotunjit sau ascuţit Endospermul este aproape icircn icircntregime sticlos cu excepţia unei mici porţiuni icircn jurul embrionului care este amidonoasă Prin icircncălzire apa din grăunciorii de amidon din endospermul făinos se transformă icircn vapori care exercită o presiune asupra tegumentului pacircnă cacircnd determină spargerea acestuia moment icircn care conţinutul bobului se revarsă (boabele expandează) mărindu-şi volumul de 15-20 de ori formacircnd o masă albă-spongioasă respectiv aşa-numitele floricele

RUSTICA a castigat o pozitie de lider pe piata de porumb precoce din Europa de Nord si poseda o gama larga de seminte adecvata pentru toate pietele lumii HIBRIZI FOARTE PRECOCIBarbados - excelent pentru boabe si silozEarly Star - precoce si productivEnergy Star - foarte buna valoare alimentaraComera - performanta inalta HIBRIZI PRECOCIBatz - vigurosEurostar - lider in EuropaGalaStar - porumb pe care il veti adoraInagua - bun pentru boabe si siloz

GRAcircU ndash SOIURI

Cercetătorii de la Institutul de Cercetare - Dezvoltare Agricolă Fundulea au creat soiuri de grau productive si rezistente la secetaBOEMA soi de gracircu de toamnă extrem de productiv şi cu indici de calitate ridicaţi pentru panificaţie adaptat condiţiilor climatice din zona de cacircmpie din sudul ţării şi Moldova este un soi foarte precoce mai timpuriu la icircnspicat cu 1-3 zile faţă de soiul Flamura 85 talia plantei de 77-90 cm rezistent la iernare şi cădere arşiţă şi secetă rugina galbenă rezistenţă mijlocie la rugina brună şi făinare are calitate bună de morărit şi panificaţie

GRUIA este un soi de toamnă care a dat rezultate foarte bune icircn Oltenia şi Dobrogea este mai timpuriu cu 4 zile faţă de soiul Fundulea 4 talie de 76 cm se remarcă printr-o rezistenţă bună la iernare la cădere dar şi la rasele actuale de rugina galbenă

35

superior multor soiuri ca rezistenţă la făinare rugină brună şi septorioza frunzelor calitatea de panificaţie a soiului Gruia este apropiată de cea a soiului Dropia faţă de care tinde să aibă un gluten mai tenace soiul se evidenţiază printr-o productivitate ridicată icircn medie cu 9-12 mai mare faţă de soiurile martor sporul de producţie fiind mai mare icircn condiţii de secetă in pofida taliei sale scurte soiul se comportă foarte bine icircn condiţii de deficit hidric Gracircul aparţine genului Triticum familia Gramineae (Poaceae) Genul Triticum cuprinde un număr mare de specii de gracircu forme sălbatice şi cultivate clasificate diferit de-a lungul timpului

Pentru ţara noastră prezintă importanţă 2 specii şi anume Triticum durum Desf şi Triticum aestivum L Triticum durum Desf (fig 16) are tulpina plină icircn interior pe toată lungimea sau cel puţin icircn partea superioară Spicul este aristat cu ariste lungi comparativ cu lungimea spicului şi orientate paralel Boabele au aspect sticlos la maturitate şi sunt conice la capet Triticum aestivum L (fig 17) are tulpina goală icircn interior pe toată lungimea Spicul este nearistat sau aristat cu ariste mai scurte comparativ cu lungimea spicului şi orintate divergent Boabele sunt ovoidale sau alungit-ovoidale prevăzute cu un smoc de perişori la capătul superior Endospermul este făinos semisticlos sau sticlos

Gracircul comun reprezintă specia cea mai importantă care pe plan mondial reprezintă cca 90 din suprafaţa cultivată cu gracircu şi cea mai mare partea a suprafeţei cultivată cu gracircu din ţara noastră Gracircul comun are forme de toamnă şi de primăvară aproape icircntreaga suprafaţă din ţara noastră fiind cultivată cu gracircu de toamnă (gracircul de primăvară ocupă suprafeţe foarte mici nesemnificative)

Soiurile de gracircu cultivate icircn Romacircnia sunt icircn marea lor majoritate soiuri romacircneşti create la Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Fundulea sau icircn reţeaua de Staţiuni de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Aceste soiuri se caracterizează prin potenţial de producţie ridicat (9-10 tha) o bună rezistenţă la cădere ger iernare secetă şi boli o bună calitate şi stabilitate a recoltelor

23 Intocmirea asolamentului

Specificare HaSuprafaţa totală a terenului arabil 610Suprafaţa medie a solei (3 sole) 2033

Tabelul 2Schema rotaţiei culturilor

SOLAANUL 2012 2013 2014I măr măr mărII gracircu porumb gracircuIII porumb gracircu porumb

36

37

CAPITOLUL IIICAPITOLUL IIIORGANIZAREA PROCESULUI DE PRODUCŢIE AGRICOLĂORGANIZAREA PROCESULUI DE PRODUCŢIE AGRICOLĂ

31 Proiectarea producţiilor medii prin metoda bonităriiterenurilor agricole

Tabelul 3

Date iniţiale

Cultura Tipul de solSuprafaţa - ha (Si)

Nota de bonitare pentru

condiţiile ecologice (Pi)

Corecţia pt distanţă şi

felul drumului (k)

Coeficient de

potenţare (c)

Producţia medie

realizată

MărGracircuPorumb

Cernoziom 5 75 015 11 15000Cernoziom 303 80 018 12 4000Cernoziom 302 85 019 13 8000

TOTAL 610

2) Notele totale de bonitare pentru condiţiile ecologice (Ni)

MĂR ndash 575 = 375Ni = Si x Pi GRAcircU ndash 30380 = 24240

PORUMB ndash 30285 = 25670TOTAL = 50285

3) Nota medie ponderată de bonitare

50285 610 = 8243

1) Producţia ce revine pe un punct al notei medii ponderate de bonitare

P măr = 515000 375 = 200P gracircu = 3034000 24240 = 50

P porumb = 3028000 25670 = 9411

6) Corecţia totală icircn funcţie de distanţă şi drumuri Ct = S x kMĂR ndash 5015 = 075

Suprafaţă x coeficient corecţie GRAcircU ndash 303018 = 5454PORUMB ndash 302019 = 5738

TOTAL = 11267

38

7) Nota de bonitare recalculată (Nbr)

MĂR ndash 375-075 = 37425Nbr = Nota totală de bonitare ndash Corecţia GRAcircU ndash 24240-5454 = 2418546

PORUMB ndash

25670-5738 = 2561262

8) Notele totale de bonitare potenţate (Ntp)

MĂR ndash 3742511=4117

Ntp =Nota de bonitare recalculată (Nbr)

xCoeficient

de potenţare

GRAcircU ndash241854612=290225

PORUMB ndash

256126213=332964

9) Producţia totală pe cultură pentru fiecare unitate de sol (Pt)

MĂR ndash 4117200= 82340

Pt =Nota totală de

bonitare potenţată (Ntp)

x

Producţia ce revine pe un punct de

bonitare P(kgpunct)

GRAcircU ndash

29022550= 1451125

PORUMB ndash

3329649411=31335242

TOTAL= 4666989

10) Producţia medie la hectar Pmc1

Pm măr = Producţia totală Suprafaţa totală = 823405=16468

Rezultatele pentru celelalte culturi

Pmedie gracircu = 1451125303= 4789

Pmedie porumb =31335242302= 10376

39

32 STABILIREA CANTITĂŢILOR DE IcircNGRĂŞĂMINTE PE CULTURI

Calculul dozelor de icircngrăşăminte s-a efectuat ţinacircndu-se cont atacirct de

producţiile medii cacirct şi de existentul de suprafaţă activă din sol S-au luat icircn

considerare şi pierderile rezultate prin levigare

Icircn tabelul 4 este prezentat calculul dozelor de icircngrăşăminte chimice la ha

separat pentru cele 3 culturi icircn parte

Tabelul 4

Calculul dozelor de icircngrăşăminte chimice

Nr Crt

SPECIFICARE UM

CULTURA

GRAcircU PORUMB MĂRN P K N P K N P K

1 Producţie medie Kgha 4789 10376 16468

2 Consum specific Kg sat

23 11 20 20 21 20 5 3 6

3 Sa de administrat

Kg 11014

5268 9578

20752

2179 20752 8234 494 988

4 Sa icircn sol Kg 45 31 60 40 35 30 30 20 355 Diferenţa de

admKg sa

6514 2168 3578

16752

1829 17752 5234 294 638

6 Pierderi prin levigare

13 5 7 13 5 7 13 5 7

7 Cant pierdută prin levigare

Kg sa

847 108 25 2177

914 1242 68 147 446

8 Total sa de administrat

Kg 7361 2276 3828

18929

19204 18994 5914 3087 6826

9 Tipul de icircngrăşămacircnt

NO4NO3

Super P c

Sare potasică

NO4NO3

Super P c

Sare potasică

N P2O5 K20

10 Conţinutul icircn sa a icircngr

Kgt 345 40 40 345 40 40 345 40 40

11 Doza de icircngr de administrat

Kg 213 57 96 549 480 475 171 77 171

40

33 PLANUL DE CULTURĂ

Planul de cultură cuprinde structura culturilor dimensiunile fiecăreia

producţiile medii şi totale (tabelul 5)

Tabelul 5

Icircntocmirea planului de cultură

Cultura Suprafaţa (ha)

Producţii medii (kgha)

Producţia totală (t)

Preţ livrare (leikg)

Măr 5 16468 8234 2Gracircu 303 4789 1451 08

Porumb 302 10376 313355 1

34 FUNDAMENTAREA FIŞELOR TEHNOLOGICE PE CULTURI

Icircn vederea organizării proceselor de muncă şi de producţie icircn etapa pregătitoare se

icircntocmesc fişele tehnologice pe culturi Informaţiile cuprinse icircn fişele tehnologice servesc icircn

acelaşi timp la stabilirea tehnologiilor stabilirea destinaţiei producţiei determinarea volumului

lucrărilor mecanice şi manuale necesarul de forţă de muncă cantităţile de materiale şi mijloacele

financiare necesare pentru aprovizionare

DATELE NECESARE

1 Culturile incluse icircn planul de producţie al firmei

2 Suprafaţa ocupată de fiecare cultură icircn parte

3 Culturile premergătoare

4 Producţia medie şi totală a fiecărei culturi

5 Lucrările tehnologice icircn ordinea cronologică a executărilor

6 Perioada de executare şi data lucrării

7 Mijloacele cu care se execută lucrarea

8 Tarifele de plată pentru lucrările mecanice

9 Tarifele de plată pentru lucrările manuale pe categorii

10 Cuantumul taxelor pentru CAS şomaj risc asigurare

11 Amortismentul specific

12 Materialele necesare procesului tehnologic consumul normat pe UM preţul unitar şi cota

pentru cheltuielile de aprovizionare

41

13 Cota de cheltuieli indirecte (comune şi generale)

MODUL DE LUCRU

1 Se icircnscriu icircn fişă datele privind suprafaţa şi producţia medie Producţia medie se planifică

icircn raport cu fertilitatea solului şi cantitatea de icircngrăşămacircnt aplicată

2 Se icircnscriu lucrările tehnologice icircn ordinea executării lor precizacircndu-se toată perioada

optimă de execuţie şi durata fiecărei lucrări

3 Pentru fiecare icircn parte se determină volumul lucrărilor sumele necesare şi materiale

4 La lucrările manuale icircn raport cu volumul lucrării se calculează numărul de zile om iar

fondul de salarii rezultă icircnmulţind numărul de zile om necesar pentru evaluarea lucrării cu

tariful pe ziom corespunzător

5 Taxele asupra fondului de salarii se calculează aplicacircnd cota icircn proporţie de 30 pentru

CAS 5 pentru fondul de şomaj 1 pentru risc şi asigurare impozit 15 asupra sumei

care reprezintă fondul de salarii

6 Amortismentul specific se determină icircn raport cu valoarea de inventar a mijlocului fix

folosit exclusiv la cultura respectivă şi durata de folosire

7 Cota de cheltuieli pentru aprovizionare se calculează o cotă parte din valoarea

materialului folosit

8 Din icircnsumarea pentru lucrările mecanice lucrările manuale taxe asupra valorilor

materialelor se obţin cheltuielile de producţie

9 La cheltuielile directe se aplică cota de cheltuieli comune şi prin icircnsumarea lor se

determină cheltuielile de producţie

10 După fiecare trimestru se fac totalurile

11 Se calculează indicatorii cheltuieli de producţie la hectar şi costul la tona de produs

42

44

45

46

47

35 Organizarea lucrării de semănat la cultura gracircului

Semănatul este una dintre cele mai importante lucrări agricole de care depinde icircn ultimă instanţă obţinerea de producţii ridicate Suprafeţele icircntinse ocupate de culturi precum şi termenele restracircnse icircn care trebuie executat fac ca procesul de muncă al semănatului să ocupe un loc important icircn activitatea de producţie a exploataţiilor agricole

Etapele organizării lucrărilor de semănat cereale păioase sunt următoarele1 se stabileşte componenţa agregatului de semănat potrivit condiţiilor existente

(tractor plus semănătoare SUP-29 sau SUP-21)2 Se determină necesarul de agregate pentru terminarea semănatului icircn termen

optim folosind formula

icircn care

N ndash numărul de agregate pentru terminarea lucrării icircn timpul propusS ndash suprafaţa de icircnsămacircnţatn ndash numărul de zile icircn care trebuie terminată lucrareaP ndash randamentul zilnic al maşinii

(1)N = 303(512) = 5 agregate

Aşadar icircn prealabil trebuie cunoscut randamentul zilnic al agregatului de semănat folosit Aceasta se calculează după formula

icircn

care

P ndash randamentul zilnic al agregatului (ha)B ndash lăţimea de lucru a agregatului icircn lucru (m)V ndash viteza de deplasare a agregatului

icircn lucru (moră)t ndash durata zilei de lucru (ore)H ndash coeficientul de folosire a timpului de lucru (070-080)

(2)P = 366000807 10000 = 12 ha

3 Stabilirea lungimii marcatoarelor semănătoriiLungimea marcatoarelor adică distanţa la care trebuie aşezată piesa activă a marcatorului faţă de ultimul brăzdar se stabileşte icircn funcţie de

lăţimea de lucru a semănătorii (B) distanţa icircntre două brăzdare (b) distanţa icircntre roţile din faţă sau marginile exterioare ale şenilelor

tractorului (c)

= 11

= = 26

49

49

Cacircnd tractorul poate urmări urma lăsată de marcator atacirct cu roata din dreapta cacirct şi cu roata din stacircnga lungimea celor două marcatoare este egală şi este dată de relaţia

4 Stabilirea debitului semănătorii icircn funcţie de norma de sămacircnţă la hectar La icircnceputul lucrării trebuie icircntotdeauna să se verifice corectitudinea reglării debitului la icircnsămacircnţare Această verificare se face după formula

icircn

care

G ndash cantitatea de sămacircnţă cursă din semănătoare la un număr stabilit de icircnvacircrtiri a roţii semănătoriiA ndash norma de semănat la un ha (kg)d ndash lungimea roţii semănătorii (m)B ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)O ndash nr de icircnvacircrtituri a roţii semănătorii

(6)G= 2501743620 10000 = 313

5 Stabilirea dimensiunilor postatelor la semănat Lungimea maximă a postatelor la semănat este icircn funcţie de capacitatea cutiei semănătorii Pentru a uşura organizarea transportului de seminţe este indicat ca alimentarea semănătorii cu seminţe să se execute la un singur capăt a postatei ~n acest caz lungimea maximă a postatei se calculează după formula

icircn

care

L ndash lungimea maximă a postatei (m)Q ndash capacitatea coşului de alimentare

a semănătorii (kg)Y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii coşului de alimentare a semănătorii (icircn medie 070-080)A ndash norma de semănat (kgha)B ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)

(7)L = (051000040007) (25036) = 1556m

Icircn ce priveşte lăţimea postatei aceasta se determină icircn funcţie de lăţimea totală a parcelei de icircnsămacircnţat şi de metoda de deplasare a agregatului Ea se calculează aşa icircncacirct să asigure de lucru agregatului pentru 1-2 zile de lucru

Lăţimea postatei la semănatul icircn suveică se calculează după formula

icircn care

l ndash lăţimea postatei (m)P ndash productivitatea zilnică a agregatului (hazi)Z ndash durata icircn zile a lucrului pe aceeaşi postată (1-2 zile)L ndash lungimea postatei (m)

(8)l = 10000122 1556 = 154m

6 Lăţimea zonei de icircntoarcere a agregatului Pentru icircntoarcerea agregatului la capetele parcelei se delimitează o facircşie de teren denumită bdquozonă de icircntoarcereldquo Delimitarea acestei zone se face icircn cazul deplasărilor icircn parcursul liniar cu buclă şi fără buclă Lăţimea zonei de icircntoarcere este dată de relaţia

50

50

icircn care

E ndash lăţimea zonei de icircntoarcereR ndash raza de icircntoarcere a agregatuluie ndash lungimea de ieşire a agregatului (adică distanţa de la centrul agregatului mijlocul osiei motoare a tractorului) pacircnă la organele active ale maşinii

(9)E = 34 + 15 = 135m

Aceasta reprezintă lungimea cu care trebuie să se deplaseze centrul agregatului pentru aducerea organelor active ale maşinii agricole pe linia de icircntoarcere a lucrului

7 Stabilirea distanţei dintre punctele de alimentare a semănătorii Distanţa dintre punctele de alimentare a semănătorii se determină icircn funcţie de metoda de deplasare a agregatului la semănat ~n cazul semănatului icircn suveică lungimea postatei este determinată icircn funcţie de capacitatea cutiei de seminţe icircn aşa fel ca alimentarea semănătorii să se facă numai la unul din capetele postatei distanţa dintre punctele de alimentare se află după formula

icircn care

D ndash distanţa dintre punctele de alimentare (m)B ndash lăţimea de lucru a agregatului (m)T ndash numărul turelor (adică nr curselor dus-icircntors) pe care le face agregatul pacircnă la golirea coşului semănătorii

(1)D = 2362 = 144m

Icircn cazul cacircnd lungimea postatei nu este determinată icircn funcţie de capacitatea cutiei de seminţe este necesar ca icircn prealabil să cunoaştem turele pe care le face agregatul pacircnă la golirea coşului semănătorii Aceasta se determină icircmpărţind lungimea drumului pe care icircl face semănătoarea pacircnă la golirea cutiei sale pe lungimea cursei de lucru dus şi icircntors ~n acest scop se foloseşte următoarea formulă

icircn care

T ndash numărul turelorQ ndash capacitatea cutiei semănătorii

(kg)Y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii cutiei (080)A ndash norma de semănat (kgha)B ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)L ndash lungimea postatei (m)

T= (1000040007) (2503621556) = 1Icircn cazul semănării icircn bdquolaturildquo sau bdquope două jumătăţi ale postateildquo distanţa dintre

punctele de alimentare se calculează după formula = 136 = 36

(semnificaţiile literelor sunt aceleaşi ca la formulele (10) şi (11)

51

51

8 Stabilirea cantităţilor de seminţe ce se pun la punctele de alimentare Cantităţile de seminţe care se pun la primul punct de alimentare se calculează după formula

= 4001 = 400kgiar cantitatea care se pune la punctele următoare este

icircn care

C ndash cantitatea de seminţe necesară alimentării agregatului (kg)Q capacitatea coşului semănătorii (kg)y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii cutieia ndash nr semănătorilor icircn agregat

(14)C1 = 400071 = 280kg

9 Stabilirea necesarului zilnic de muncitori pentru semănat şi transportat seminţele Necesarul zilnic de muncitori pentru deservirea semănătorilor variază icircn raport cu numărul de agregate folosite zilnic şi al maşinilor ce compun agregatul

10 Necesarul de mijloace de transport se stabileşte icircn funcţie de cantităţile de seminţe necesare semănătorilor la o icircncărcare timpul de golire a semănătorilor capacitatea mijloacelor de transport distanţa de transport şi timpul necesar pentru un ciclu de transport

~n primul racircnd se determină timpul icircn care se consumă cantitatea de seminţe existentă icircn cutia semănătorii folosind relaţia

icircn care

q ndash capacitatea cutiei semănătorii (kg)085 ndash coeficientul de folosire a cutiei semănătoriiB ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)V ndash viteza de lucru a agregatului (moră)N ndash norma de sămacircnţă la ha (kg)

Tgol = (10000400085) (366000250) = 063h = 38min

Numărul de mijloace de transport necesare zilnic se determină pe baza relaţiei

icircn care

Nt ndash numărul mijloacelor de transportn ndash numărul semănătorilor ce lucreazăt ndash durata unui ciclu de transport (min)Cm ndash capacitatea mijlocului de transport (kg)

Nt = (540008530) (38400) = 33 = 311 Se determină necesarul de saci pentru transportul seminţelor cunoscacircnd că

pentru uşurarea manipulării se recomandă ca un sac să aibă 40 kg

Nr saci = (512250) 40 = 375 sacizi

52

52

Centralizarea datelor

Nr crt

Specificare UMAgregatul folosit

Tractor + (SUP-29)

Tractor + SUP-21

1 Productivitatea zilnică a agregatului haschimb 12

2 Necesarul zilnic de-tractoare nr 5-semănători nr 5

3Productivitatea zilnică a tuturor agregatelor

hazi 60

4Dimensiunile solei de semănat

-lungime m 1556-lăţime m 1947-suprafaţă ha 303

5Dimensiunea parcelelor de semănat

-lungime m 1556-lăţime m 154-suprafaţă 24

6Lungimea marcatorului

-dreapta m 11-stacircnga m 26

7Norma de icircnsămacircnţare

-la 20 icircnvacircrtituri kg 3-la hectar kg 250

8Distanţa dintre punctele de alimentare cu seminţe

m 144

9Cantitatea de seminţe ce se pune la punct de alimentare

-la primul punct

kg 400

-la punctele următoare

kg 280

10 Necesarul zilnic de muncitori

-pt servirea semănătorii

nr 5

-pt transportul seminţelor

nr 3

-total nr 8

11Lăţimea facircşiei de icircntoarcere a agregatului

m 135

12Necesarul zilnic de mijl de transport

-atelaje nr-tractor+remorcă nr 3-auto-camion nr

13Necesar saci pt transportul seminţelor

nr 375

53

53

36 Evaluarea producţiei

Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţieiacestora

Evaluarea se face icircn două etape1) icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele

caracteristice de dezvoltare a plantelor2) icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite

norme standardizate~n funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfel

1) Gracircu orz (orz - 1 iunie gracircu - 15 iunie) Gracircu Boemandash se stabileşte numărul punctelor de control icircn funcţie de mărimea şi

uniformitatea parcelelor(icircn cazul parcele de pacircnă la 100 ha - 5 puncte pe suprafeţe mai mari de 100 ha - 10 puncte)

Determinările se fac cu ajutorul ramei metrice (un cadru de 1 metru patrat)Metodologie de lucrundash se numără spicele din interiorul ramei metricendash se stabileşte numărul mediu de boabe icircn spicndash se calculează producţia medie la hectar astfel

Q kgha = (360353610000) (10001000) = 4536kgha

Q kgha - producţia medie kgha Nsp - număr mediu de spice la mp (medie pe toate punctele de control) 360Nb - număr mediu de boabe icircn spice 35MMB - greutatea a 1000 boabe (grame)3610000 mp = 1 ha1000 x 1000 = 1000 grame x 1000 boabe

Exemplu

2) Porumb (1 septembrie) DKC 3511ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 28 mp (4 racircnduri x 070 x 10 m

lungime 070 (m) - distanţa dintre racircnduri)ndash se numără ştiuleţii la fiecare punct de controlndash se calculează numărul de ştiuleţi la hectar

54

54

Nstha = (30010000)(510) = 60000

Nstha - număr de ştiuleţi la hanst - numărul de ştiuleţi număraţi la toate punctele de controld - suprafaţa unui punct de control (mp)i - numărul punctelor de control

ndash se determină apoi numărul de boabe pe ştiuletendash se calculează apoi producţia medie la hectar

Q kgha = (60000588337) (10001000) = 11889 kgha

Q kgha - producţia medieNst - număr ştiuleţi la hectar 60000Nb - număr mediu de boabe pe ştiulete 588MMB - greutatea a 1000 boabe (grame) 337

Exemplu

3) Floarea soarelui (15 august)ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 28 mp (4 racircnduri x 070 x 10)ndash se numără capitulele la fiecare punct de control şi se stabileşte numărul mediu

de capitule la ha după formula

Ncpha - număr total de capitule la hancp - număr de capitule numărate la toate punctele de controld - suprafaţa unui punct de controli - numărul punctelor de control

ndash se determină numărul mediu de seminţe pe capitul(Ns)ndash se calculează producţia medie la hectar astfel

55

55

Q kgha - producţia medieNcp - număr mediu de capitule la hectarNs - număr seminţe pe capitulMMB - greutatea a 1000 seminţe icircn grame

Exemplu

4) Sfecla de zahăr (1 septembrie)ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 10 mp (3 racircnduri x 045 m x 74 m

lungime)ndash la fiecare punct de control plantele se recoltează se decoletează (tăierea

frunzelor) se curăţă de pămacircnt şi se cacircntărescndash se determină producţia medie astfel

q - cantitatea de rădăcini recoltate din punctele de control (kg)d - suprafaţa unui punct de control (mp)i - numărul punctelor de control

ndash la producţia stabilită se adaugă sporul de producţie ce se va realiza de la data evaluării la data prevăzută a se recolta (18 grziplantă)

Exemplu

5) Fructe (1 septembrie) MĂRMetoda de evaluare diferă icircn funcţie de tipul de livadă clasică sau intensivă dar

icircn mare constă icircn următoarele etapendash se stabileşte numărul de pomi pentru examinare (2 - 5 ) 480ndash se determină numărul mediu de fructe pe pom şi greutatea acestora icircn kg 30kg

167 de fructe

56

56

ndash se icircnmulţeşte numărul mediu de fructe pe pom cu numărul de pomi existenţi la ha şi se obţine astfel producţia medie la ha 16032 kgha

6) Struguri (de masă - 15 iulie de vin - 1 septembrie)ndash evaluarea se face separat la viile nobile şi la viile de hibrizindash se stabileşte numărul de butuci pe rod la ha cu relaţia

Nbha - numărul de butuci pe rod la hadr - distanţa dintre racircnduri (m)db - distanţa icircntre butuci pe racircnd (m)Ng - număr mediu de goluri (butuci neproductiviinexistenţi) la ha icircn procente

ndash se evaluează producţia de struguri pe butuc număracircndu-se toţi strugurii de pe un număr de 1 - 2 din butucii existenţi pe lot (se recomandă să se efectueze numărătoarea strugurilor pe fiecare al 10-lea butuc din 15 icircn 15 racircnduri)

Producţia de struguri pe butuc se calculează astfel

Pmb - producţia medie pe butuc (grame)Gms - greutatea medie a strugurilor (grame)Ns - numărul de struguri total găsiţi la numărătoareNba - numărul butucilor analizaţi

ndash se calculează producţia medie de struguri la ha cu formula

Pmha - producţia medie de struguri la ha (kg)Nbha - numărul de butuci pe rod la haPmb - producţia medie pe butuc (grame)

Exemplu

57

57

CAPITOLUL IV DETERMINAREA PRAGULUI DE RENTABILITATE (A PUNCTULUI CRITIC) PE CULTURI

Punctul critic marchează acea dimensiune a producţiei medii la care icircncasările din

valorificarea producţiei sunt egale cu cheltuielile totale de producţie deci acel punct al

producţiei medii la care nu se obţine profit dar nu se icircnregistrează nici pierderi

Mărimea costului de producţie şi a ratei profitului se găsesc icircntr-o stracircnsă legătură

cu raportul dintre cheltuielile de exploatare şi cantitatea de produse realizate Prin analiza

costurilor şi cheltuielilor de exploatare icircntreprinzătorul poate calcula nivelul minim de

activitate cerut de menţinerea icircn stare de funcţionare a firmei Cunoscacircnd pragul de

rentabilitate se poate proiecta volumul de vacircnzări icircn vederea obţinerii profitului scontat

De asemenea creditorii şi investitorii solicită adesea efectuarea analizei punctului

critic pentru a ajuta icircn evaluarea cacircştigurilor potenţiale ale unei afaceri şi icircn consecinţă

aceasta trebuie introdusă icircn planul de afaceri

Punctul critic se poate determina icircn două moduri şi anume fără profit programat

sau cu profit programat

Calculul punctului critic fără profit programat este exprimat printr-o relaţie

simplă

y = yי

y = Pvx

yי = Cvx + CF

Pvx = Cvx + CF

x(Pv ndash Cv) = CF

icircn care

y ndash veniturile din valorificarea producţiei (mii lei)

yי - cheltuielile totale icircnregistrate (mii lei)

Pv ndash preţul de vacircnzare unitar

x ndash producţia medie sau volumul vacircnzărilor (unităţi fizice)

Cv ndash cheltuieli variabile unitare

58

58

CF ndash costuri fixe totale

De unde x marchează acea dimensiune a producţiei la care nu se icircnregistrează nici

profit nici pierderi

Determinarea cantitativă şi reprezentarea grafică a PC la cultura Porumb

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Incărcat transportat IC (PK) t 2881 180225 575

22 Descărcat IC (PK) t 2881 2444609 78

33 Incărcat transportat IC (N) t 10 2484545 793

44 Descărcat IC (N) t 1655 6371 02

55 Transportat apa prep sol mii l 30 599 019

66 Incărcat transportat săm t 66 599359 191

77 Recoltat porumb boabe t 530 2606662 832

88 Transportat porumb boabe t 225 1245 04

99

1010

TOTALTOTAL 9962236 31792

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch Variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologicacopy= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

59

59

Cheltuielile fixe

NrNr CrtCrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) copycopy (d)(d) (e)(e)

11 Adm Şi deservit IC (PK) ha 302 617645 2045

22 Arat 25 cm +grăpat ha 302 1140192 3775

33 Adm Şi deservit IC (N) ha 302 630389 2087

44 Erbicidat şi deservit ha 302 61155 2025

55 Discuit si preg Pat germ Ha 302 586536 1942

66 Semănat +deservit ha 302 472517 1565

77 Prăşit mecanic I ha 302 819024 2712

88 Prăit mecanic II ha 302 654182 2166

99

1010

TOTALTOTAL 5532035 18318

(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)

60

60

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura porumb - fără profit programat

Ch variabile Cv = 9962236 lei

Ch fixe totale CF = 5532035 lei

Ch fixeha CFha = 18318 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 11 leikg = 1100 leit

Producţia totală de PT= 313355 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 302 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 33961599 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 9962236 + 33961599 = 133583959 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 133583959 313355=

4263leit

Productia medie de porumb la punctul critic (X)

X= (CFha)(Pv-CVt) = 18318 ( 1100 ndash 4263 ) = 272 tha = 2720 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 272 tha 4263 leit = 115953 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx =18318 leiha+ 115953 leiha =299133 leiha

Nivelul producţiei de 2720 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la

cultura porumb icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de

2720 la preţul de 11 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie

Depăşirea acestui nivel al producţiei (2720 ha) duce la obţinerea unui profit iar

scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi

61

61

62

PROFI

T

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

2720 kg2720 kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

18318

leiha

299133

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura porumb ndash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

62

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura porumb - cu profit programat

Ch variabile Cv = 9962236 lei

Ch fixe totale CF = 5532035 lei

Ch fixeha CFha = 18318 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 11 leikg = 1100 leit

Producţia totală de PT= 313355 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 302 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 33961599 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)

Pr = 500000lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 9962236 + 33961599 = 133583959 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 133583959 313355=

4263leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha=PrS =500000302= 165562 leiha

Producţia medie de porumb la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 18318+165562) ( 1100 - 4263 )= 517 tha

= 5170 kgha

Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 517 tha 4263 leit = 220397 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 18318 leiha+ 220397leiha = 403577 leiha

63

63

64

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

5170 kg5170 kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

18318

leiha

403577

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura porumb ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

64

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura porumb

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 9962236 9962236

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 33961599 33961599

Ch variabile totale CVT lei 133583959 133583959

Ch variabile t CVt leit 4263 4263

Ch fixe totale CF lei 5532035 5532035

Ch fixe ha CFha leiha 18318 18318

Profit programat total Pr lei 500000

Profit programat ha Prha leiha 165562

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 2720

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 5170

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 115953 220397

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 299133 403577

Preţ de vacircnzare t Pv leit 1100 1100

Suprafaţa cultivată S ha 302 302

65

65

DETERMINAREA CANTITATIVĂ ȘI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA gracircu

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Incărcat transportat IC (PK) t 4605 260015 179

22 Descărcat IC (PK) t 4605 495645 341

33 Incărcat transportat săm t 666 601343 414

44 Incărcat transportat IC (N) t 10 97019 669

55 Descărcat IC (N) t 6454 24848 017

66 Transportat apa prep sol mii l 30 599 04

77 Recoltat grau t 530 2614762 1802

88 Transportat gracircu t 225 1245 09

99

1010

TOTALTOTAL 49504298 34115

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

66

66

Cheltuielile fixe

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Adm şi deservit IC (PK) ha 303 619685 2045

22 Arat 18 - 20 cm +grăpat ha 303 1025772 3385

33 Discuit si preg pat germ ha 303 588479 1942

44 Semănat +deservit ha 303 474081 1565

55 Adm şi deservit IC (N) ha 303 632476 2087

66 Adm şi deservit ha 303 613575 2025

77

88

99

1010

TOTALTOTAL 3954068 130497

(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)

67

67

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura gracircu - fără profit programat

Ch variabile Cv = 49504298 lei

Ch fixe totale CF = 3954068 lei

Ch fixeha CFha = 130497 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 09 leikg = 900 leit

Producţia totală de gracircu PT= 145107 t

Suprafata cultivată cu gracircu S = 303 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 14849866 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 49504298 + 14849866 = 64354164 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 64354164 145107 =

4435leit

Productia medie de gracircu la punctul critic (X)

X= (CFha)(Pv-CVt) = 130497 ( 900 - 4435 ) = 286 tha

= 2860 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 286 tha 4435 leit = 12684 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 130497 leiha+ 126841 leiha = 257338 leiha

Nivelul producţiei de 2860 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la

cultura de gracircu icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de

2860 la preţul de 09 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie

Depăşirea acestui nivel al producţiei (2860 ha) duce la obţinerea unui profit iar

scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi

68

68

69

PROFI

T

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

2860 kg2860 kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

130497

leiha

257338

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura gracircu ndash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

69

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura gracircu - cu profit programat

Ch variabile Cv = 49504298 lei

Ch fixe totale CF = 3954068 lei

Ch fixeha CFha = 130497 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 09 leikg = 900 leit

Producţia totală de gracircu PT= 145107 t

Suprafata cultivată cu gracircu S = 303 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 14849866 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)

Pr = 400000 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 49504298 + 14849866 = 64354164 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 64354164 145107 =

4435leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 400000 303 =

132013 leiha

Producţia medie de gracircu la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 130497 + 132013 ) ( 900 - 4435 )

= 575 tha = 5750 kgha

Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 575tha 4435 leit = 255012 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx =130497 leiha+ 255012leiha = 385509 leiha

70

70

71

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

5750 kg5750 kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

130497

leiha

3855

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura gracircu ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

71

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura gracircu

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 49504298 49504298

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 14849866 14849866

Ch variabile totale CVT lei 64354164 64354164

Ch variabile t CVt leit 4435 4435

Ch fixe totale CF lei 3954068 3954068

Ch fixe ha CFha leiha 130497 130497

Profit programat total Pr lei 400000

Profit programat ha Prha leiha 132013

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 2860

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 5750

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 12684 255012

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 257338 385509

Preţ de vacircnzare t Pv leit 900 900

Suprafaţa cultivată S ha 303 303

72

72

DETERMINAREA CANTITATIVĂ ȘI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA măr

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Incărcat transportat IC (PK) T 124 694 84

22 Descărcat IC (PK) T 124 145896 177

33 Adm şi deservit IC (PK) T 50 691 839

44 Administrat gunoi de grajd T 50 288 35

55 Săpat gropi pt plantat pomi Buc 048 281 34

66 Plantat + udat Buc 048 7488 909

77 Tăieri de forma coroanei Buc 25 25 03

88 Incărcat transportat IC (N) T 0855 1107 134

99 Adm şi deservit IC T 5 896 109

1010 Transportat apa prep sol T 3 4592 558

1111 Recoltat prune T 5 187 23

1212 Transportat prune T 8234 14327 174

TOTALTOTAL 1914066 2325

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

Cheltuielile fixe

73

73

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Arătură in livadă Ha 5 2057 4114

22 Discuit arătura Ha 5 913 1826

33 Prăşit printre racircnduri Ha 5 804 1608

44 Stropit cu insecto-fungicide Ha 5 1802 3604

55 Erbicidat şi deservit Ha 5 690 138

66

77

88

99

1010

TOTALTOTAL 6266 12532

(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)

74

74

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura măr - fără profit programat

Ch variabile Cv = 1914066 lei

Ch fixe totale CF = 6266 lei

Ch fixeha CFha = 12532 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 1 leikg =1000 leit

Producţia totală de mere PT= 8234 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 5 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 673021 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 1914066 + 673021 = 2587087 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 2587087 8234 = 3142 leit

Productia medie de mere la punctul critic (X)

X= (CFha)(Pv-CVt) = 12532 ( 1000 - 3142 ) = 19 tha

= 1900 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 19 tha 3142 leit = 59698 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx =12532 leiha+ 59698 leiha =185018 leiha

Nivelul producţiei de 1900 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la

cultura de măr icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de

1900 la preţul de 1 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie Depăşirea

acestui nivel al producţiei (1900 ha) duce la obţinerea unui profit iar scăderea

producţiei sub acest nivel determină pierderi

75

75

76

PROFI

T

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

1900 kg1900 kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

12532

leiha

185018

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura măr ndash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

76

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura măr - cu profit programat

Ch variabile Cv = 1914066 lei

Ch fixe totale CF = 6266 lei

Ch fixeha CFha = 12532 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 1 leikg =1000 leit

Producţia totală de mere PT= 8234 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 5 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 673021 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)

Pr = 100000 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 1914066 + 673021 = 2587087 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 2587087 8234 = 3142 leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 100000 5

= 20000 leiha

Producţia medie de mere la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 12532 + 20000 ) (1000 - 3142 )

= 31 tha = 31000 kgha

Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 31 tha 3142 leit = 97402 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx =12532 leiha+97402 leiha = 109934 leiha

77

77

78

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

31000 kg31000 kghaha

7500

5000

1000

2500

10000

15000

12500

12532

leiha

109934

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura măr ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

78

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura măr

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 1914066 1914066

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 673021 673021

Ch variabile totale CVT lei 2587087 2587087

Ch variabile t CVt leit 3142 3142

Ch fixe totale CF lei 6266 6266

Ch fixe ha CFha leiha 12532 12532

Profit programat total Pr lei 100000

Profit programat ha Prha leiha 20000

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 1900

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 31000

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 59698 97402

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 185018 109934

Preţ de vacircnzare t Pv leit 1000 1000

Suprafaţa cultivată S ha 5 5

79

79

CAPITOLUL VCAPITOLUL VCONCLUZII ŞI RECOMANDĂRICONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI

Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţiei acestora

Evaluarea se face icircn două etape- icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele caracteristice de dezvoltare a plantelor- icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite norme standardizate

Icircn funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfelPorumb 3133 toneGrau 1451 toneMăr 82 toneEfectuacircnd eficiența celor trei culturi icircn urma rezultatelor acestora am

observat că cultura cea mai favorabilă este porumbul urmată de cultura grăacircluiPe viitor cea mai bună cultură atat cantitativă cacirct și calitativă este cultura porumbului

80

80

  • A DATE GENERALE PRIVITOARE LA SOLICITANT
    • A1 Numele solicitantului
    • A2 Obiectul de activitate
    • A3 Forma juridica a solicitantului
    • A4 Structura capitalului social si evoluţia acestuia de la icircnfiinţare
    • A5 Administratorii societatii
    • A6 Informaţii referitoare la locul desfasurarii activitatii solicitantului
      • B DESCRIEREA ACTIVITATII CURENTE
        • B1 Istoricul activitatii
        • B2 Principalele mijloace fixe care compun patrimoniul actual al solicitantului
        • B3 Descrierea activitatilor curente (agricole si non-agricole) si a tehnologiilor aplicate
        • B4 Politica de aprovizionare Furnizori de materii prime
        • B5 Politica de desfacere Canale de distribuţie
          • C PREZENTAREA PROIECTULUI
            • C1 Obiectivele proiectului
            • TRACTOR SAME MODEL EXPLORER 3-100
            • C3 Managementul proiectului
            • C4 Lista de achizitii si sursele de achiziţii pentru activele ce fac obiectul proiectului materiile prime pentru punerea in functiune a proiectului
            • C5 Personal si instruire
            • C6 Graficul estimat al proiectului
            • C7 Impactul proiectului asupra dezvoltarii zonei si a mediului de afaceri
              • D PROIECŢII FINANCIARE SI INDICATORI FINANCIARI
                • D1 Bazele de productie
                • D2 Contul de profit si pierderi previzionat ( pe o perioada de 3 ani )
                • D3 Fluxul de numerar previzionat ( pe o perioada de 3 ani )
                • D4 Indicatorii financiari
                • Tabelul 1
                  • Tabelul 3
                    • Centralizarea datelor
Page 11: Duceac Ionut

CONSUMUL CU COMBUSTIBILUL litriunitate Zile an 36500

Aprovizionare materii prime 1370 50000060

0 3000000

Transport produse 219 8000040

0 320000

Alte operaţii tehnologice 110 4000048

0 192000

Total (lei)moara 620000 3512000

Total (Euro) - 141582 801991 Revine pe kg miere (lei) - 000 002

Revine pe kg miere (Euro) 000 000 000

TOTAL CONSUMUL ENERGIE+COMBUSTIBILUL Kw+Lunitate Zile an 36500

Total (lei)moara 5181500

Total (Euro) 1183234 Revine pe kg miere (lei) 00051815 Revine pe kg miere (Euro) 00011832 Revine pe um (lei) 00051815 Revine pe um (Euro) 00011832

5Alte cheltuieli materiale+apaIndicatori Leian

Cheltuieli cu apa 240

Cheltuieli diverse(obiecte de recuzitaobiecte sanitare etc) 1155

Total (lei) 1395Total (Euro) 3185586

Revine pe um (lei) 1395Revine pe um (Euro) 3185586

9Asigurari-cota parte 08 din valoarea productieiIndicatori Curs Valoare lei

4312 0

kg miere 10000000

11

Valoare producție 14000000Valoare asigurare lei 112000

Valoare asigurare Euro 2597403Revine pe um (lei) 1120Revine pe um (Euro) 2597403

10AmortismentIndicatori Curs Valoare lei

43791 0

Moara 1200 kgh Loporcaro MDTL-2 735000

Siloz 100000Cantar electronic 20000

IVECO Daily Furgon 215000Ford Cargo 3535D 500000Magazie de cereale 10000

Valoare utilaje 1580000Valoare amortizare din utilaje (2) lei 31600Valoare amortizare din utilaje (Euro) 72160946

Revine pe kg miere (leian) 0158

Revine pe kg miere (Euroan) 00360805Revine pe um (lei) 000158

Revine pe um (Euro) 00000158

NU ESTE CAZUL

ICHELTUIELI CU FORTA DE MINCA

Indicatori nr salariu Lei

12

salariati icircncadrare anunitate

CONSUMURI CU ENERGIA moara 0 Zile an

Contabil 1 1500 18000

Administrator 1 1700 20400

Șofer 2 1000 24000

Total fond salarii (lei)ferma 4200 62400

Total (Euro) 959101 142495

Revine pe UM (lei) 42 624Revine pe UM (Euro) 959101 142495

Ajutor şomaj( 5) 210 2520

C A S (2333) 97986 1175832Contribuţii ptfond sănătate(7) 671371 805645

Fond solidaritate (2) 84 1008

Total fond retribuire (lei)moaraan 1609196

Total fond retribuire (Euro)ferma an 367472Total fond retribuire (lei)um 1609196

Total fond retribuire (Euro)um 36747197

13

B4 Politica de aprovizionare Furnizori de materii prime

Tabel B4 1

PRINCIPALII FURNIZORI DE MATERII PRIME

FURNIZOR

Extern

AdresaCantitate

aprox(tone)Valoare

aprox (LEI) aprox din total

achizitii

Inter

n

1

Sc ZOO IMPEX Srl I

str Tineretului Nr 2-4 NEAMT 5000

3500000050

2

SC AGROMEC SA I

STR AGRICULTORILOR 30A NEAMT 2000

14000000

20

3

SCMIERE AZ SA

I

STRCOLINEI NR28 NEAMT 2000

14000000

20

4

SC SC Marsat SA I

Str Stefan cel Mare nr 270 Neamt 1000

700000010

TOTAL 10000 70000000 100

Tabel B4 3PRINCIPALII FURNIZORI DE SERVICII

FURNIZOR

Extern

AdresaCantitate

aproxValoare aprox

(LEI) aprox din total

achizitiiIntern

1SC CONEL SA

I 30000 15900 9191

2SC TERMOFICARE SA I 300

700405

3SC ROMGAZ SA

I 550660

382

4

SC ROMTELECOM SA

I 100040

023TOTAL 0 17300 10000

B5 Politica de desfacere Canale de distribuţie

Tabel B51Principalii clienţi ai societatii

Nr crt

Client Valoare

Pondere

Termen de plata

(Nume si adresa)

(lei)

14

1

DELTA COM SRL NEAMT

7000000 50 7 ZILE

str Aleea Ulmilor nr 21A Neamt

2Dorivi Prodcom SRL Baneasa Str Alexandru Zirra Nr 5 3500000 25 7 ZILE

3Eurolil SRL - Aleea Targului BlA 9 ScA15 Neamt 615200 3500000 25 7 ZILE

TOTAL 14000000 100 7 zile

Tabel B52Datele de identificare ale principalilor clienţi

Nr Crt Societate

Cod Unic de Inregistrare

Telefon

AdresaFax

1DELTA COM SRL 19845043

756987341 str Aleea Ulmilor nr 21A Neamt

2Dorivi Prodcom SRL 16534567

757453421 Baneasa Str Alexandru Zirra Nr 5

3 Eurolil SRL 1599114975519543

2 Aleea Targului BlA 9 ScA15 Neamt 615200

Produsele obținute ndash Miere albatarate si altele ndash sunt valorificate pe baza de

contract cu ALFA COM SRL ASCO Prodcom SRL FOOD AZ SRL care preia marea

parte a cantititatii de miere aceasta fiind folosita in domeniul panificatiei Distribuția se

efectueaza direct fara inermediari Livrarile se fac zilnic cu termene de plata la 7 zile

PARTEA A II - A - DESCRIEREA INVESTIȚIEI

C PREZENTAREA PROIECTULUI

C1 Obiectivele proiectuluiFerma de cultivare a

Folosirea metodelor biologice de control al buruienilor ndash micoerbicidele

15

Diversificaea și implementarea masurilor biologice icircn tehnologia de cultivare a graului de toamnaporumbului si marului

Producerea de cereale ecologice Integrarea producției prin achiziționarea unei COMBINE DEUTZ-FAHR

MODEL 6060 HTS si a unui TRACTOR SAME MODEL EXPLORER 3-100 pentru o mai buna valorificare a solului si pentru producerea unei mai mari cantitați de grau si porumb in localitatea Secuieni jud Neamt

Achizitionarea unui Cultivator Maschio MG 300 Stabwalze 500 Valorificare producției secundare

Suprafata destinata pentru cele trei culturi avute in vedere va fi urmatoarea Mar 5 ha Grau 303 ha Porumb 302 ha

Bugetele de venituri si cheltuieli agrozootehnice

Buget de venituri - cheltuieli și consumuri intermediare pentru produsul ndash Miere

Indicatori UMCantitat

e

Pret VALOAR

EUM

ICONSUMURI (CHELTUIELI) MATERIALE (1+2+3+4+5+6) 3198100

1 Combustibil L 2000 59 11800002 Apa si canal msup3 100 24 24000

3 Energie electrica Kw 30000 053 15900004 Romtelecom min 1000 004 40005 Gaz msup3 550 12 66000

6Cheltuieli cu aprovizionarea ( 10din 1) lei 334100

IICONSUMURI(CHELTUIELI) CU FORTA DE MUNCA 173000

7Personalul permanent implicat icircn producție zo 10 30 30000

8Personal sezonier implicat icircn producție zo 2 20 4000

9 Personalul administrativepersoan

e 1 50 500010 Fond retribuire zo 134000

IIIALTE CONSUMURI(7+8+9+10) 8651133

11Cheltuieli generale(3din I+II) Lei 101133

12 Dobacircnzi la credite Lei 500000

13 Asigurări (8 din valoare ) Lei 635000014 Amortismente Lei 1700000

16

ATOTAL CONSUMURI INTERMEDIARE (I+II+III) 12022233

B VALOAREA PRODUCTIEI 1000000

0 1400000000

B1 Miere kg1000000

0 14 1400000000

C VENIT IMPOZABIL(B-A) 1387977767 C1 (-)Impozite si taxe 500000 C2 (+)Subvenţii 30000000D PROFIT BRUT 1357477767

E IMPOZITUL PE VENIT 222076443F PROFIT NET 1165901324

G COST DE PRODUCTIE 042H Profit la kg 117

Caracteristicile principale ale utilajelor sau constructiilor intentionate a se achiziționa prin proiect

COMBINA DEUTZ-FAHR MODEL 6060 HTS

17

CARACTERISTICI GENERALE

Elevator de alimentare Inversor electric pentru elevator si heder 2 cilindrii hidraulici de ridicare Batator Latime 1270 mm Oslash 600 mm 8 sine de batere variator electric pentru variatia vitezei de la 420 la 1250 rotmin Turbo separator diametru 590 mm Suprafata de separare 081 mp Ajustare electrica in 5 pozitii de la 25 la 65 mm Viteza 775 sau 410 rotmin Contrabatator 15 sine 14 mm distanta suprafata 095msup2 aparator pietre rabatabil reglare electrica independenta frontala si posterioara Scuturatori 5 caisori suprafata totala 730 msup2 Sistemul de curatire curatire proprie prin contra-actiune a sitelor Recuperare independenta pe ambele laturi ale masinii Buncar Capacitate 7500 litrii cu suprafata de acoperire Viteza de descarcare 90lsec Tub de descarcare cu deschidere hidraulica fereastra de inspectie in spatele scaunului operatorului Motor Deutz TCD 2012 L06 4V 6 cilindrii 4 valve Commom Rail diesel 183 kw250 CP Racire cu lichid Rezervor combustibil 555l Transmisia Complet hidrostatica cutie de viteze cu 4 trepte Frane Discuri de frana asistate hidrostatic si frana de parcare independenta Pneuri 62075R30 fata si 40570R20 spateLatime de suport 3047 mm Cabina Tip Commander IV cu vedere panoramica si geamuri usor colorate coloana volan reglabila sistem de aer conditionat si incalzire scaun PNEUMATIC sofer si scaun pasager radio si set pre-cd (4 difuzoare si antena) oglinda dreapta cu control electric Control softwear in limba Baneasaa Sistem de iluminat Conform regulamentului de trafic 6 lumini de lucru 1 lumina pentru tubul de descarcare 2 girofaruri 2 lumini posterioare Echipament atasare posterioara rapida pentru carucior heder extinctor manual de operare in limba Baneasaa

18

TRACTOR SAME MODEL EXPLORER 3-100

CARACTERISTICI GENERALE

Motor DEUTZ EURO III cu 4 cilindri turboalimentat cu capacitate de 4038 cm3 Putere max (2000 25 CE) 109 CP80 kW Motor răcit cu lichid ulei Radiator ulei motor transmisie Oprire motor cu cheia de contact Motor compatibil cu Biodiesel pacircnă la 100 Capacitate rezervor combustibil 160 l Ambreiaj hidrostatic Ambreiaj multi-disc PTO comandat hidraulic cu discuri imersate icircn ulei Blocare electrohidraulică a diferenţialului faţă şi spate Direcţie hidrostatică cu pompă independentă şi cilindru de direcţie cu dublu sens Coloana volanului rabatabilă şi reglabilă Unghi de viraj 55deg Manete laterale comandă cutie de viteze Toba de eșapament cu evacuare pe cabină cutie de viteze cu 5 rapoarte 15F + 15R cacircrlig frontal cacircrlig de prindere categoria C posterior PTO spate 540 ndash 1000 RPM baterie 12V-100h-650A manual de utilizare şi icircntreţinere icircn limba Baneasaă

ECHIPAMENTE STANDARDIZATE

Cutie de viteze 40kmh Sistem hidraulic cu pompă de 56 lmin Roti 42070R 24 faţă 48070R 34 spate Reglaj electronic motor

19

Extensie aripi spate Cilindrii suplimentari Filtru aer 8rdquo cu ejector de praf Distribuitori hidraulici auxiliari cu 4 prize rapide Stabilizatori telescopici Fracircnă hidrostatică integral independentă pe toate cele 4 roţi cu discuri de fracircnare icircn baie de ulei cu dispozitiv de excludere a franelor anterioare Scaun textil CABINĂ ORIGINALĂ TESTATĂ FONIC icircncălzire şi ventilare parbriz mobil locaş radio 2 lumini de lucru faţă şi 2 lumini de lucru spate ieşire spate pentru cabluri lumini interioare Faruri anterioare pentru condus pe dreapta Aer condiționat Girofar Suport pentru contragreutăți + 8 contragreutăți față (320 kg)

Cultivator Maschio MG 300 Stabwalze 500

20

Model Latime de lucru(cm) Putere necesara(CP) Masa(kg)MG 175 175 2535 320

Dotari- cutie de viteze din fonta- reductor de viteza de 540 rotmin(rotmin rotor 260)- rolele sunt plasate intr-un fel de cusca- cat I (3 puncte de prindere)

C3 Managementul proiectului (Responsabilul legal)

1 NumeDUCEAC Prenume IONUT Funcţia ADMINISTRATOR Studiile si experienţa (relevante pentru proiect)

C V Responsabilul legal

Icircntreprinderea Funcţia avuta Perioada

SC ALBINA SA SEF BIROU 2008-2013

STUDENT In prezent

C4 Lista de achizitii si sursele de achiziţii pentru activele ce fac obiectul proiectului materiile prime pentru punerea in functiune a proiectului

Tabel C41 ndash Lista de achizitii active

Furnizor Date furnizor Produs

21

Nr Crt

Valoare estimata

(EUR)

din total valoare eligibila

a proiectului

(daca este cunoscut la momentul

depunerii cererii de finantare)

1 DEUTZ-FAHR

Specializat in producția de utilaje pentru

agricultura

COMBINA MODEL 6060

HTS 125000 7483

2 SAME

Specializat in producția de utilaje pentru

agricultura

TRACTOR MODEL

EXPLORER 3-100 40000 2394

3 GEO

Specializat in producția de utilaje pentru

agriculturaCultivator MG

175 2031 123

TOTAL167031 100

Lista de achizitii materii prime

Nr Crt

Furnizor

Date furnizor Produs

Valoare estimata

(EUR)

din total

necesar de

materii prime

(daca este cunoscut la momentul depunerii cererii de finantare)

1 SC GA PRO CO CHEMICALS SA

Are in patrimoniu fabrica de

icircngrasăminte Icircngrășaminte 1255000 5375

2 PETROM

Specializat in comercializarea combustibililor Combustibil 500000 2141

3 KWS SEMINTE SRL

Specializat in obținerea

semințelor de soiagrauporumb

etc

Semințe de grauporumbsoia etc 580000 2302

TOTAL 2335000 100

C5 Personal si instruireNU ESTE CAZUL

Tabel C51Grafic angajare personal

Nr Crt Specialitate

Număr2002 2003 2004 2005 2006 2007

TOTAL 0 0 0 0 0 0

Necesar personal

22

- 1 contabil- 3 mecanizatori- 4 muncitori sezonieri

C6 Graficul estimat al proiectului

Proiectul va fi realizabil in 12 luni de la aprobarea finantarii

Lunile I ndashIV vor face demersuri pentru un imprumut bancar și se va acorda

icircmprumutul ( 300000 E)

Lunile V ndash VIII - se va achiziționarea utilajul propriu-zis

(combinatractorulcultivatorulsemanatoarea) se vor semna contractele cu furnizorii și

se vor livra utilajele

Lunile IX ndashXII ndash testarea utilajelor si inceperea activitatii

Diagrama Gantt

Denumire activitate

IAN

FEB

MARTIE

APRILIE

MAI

IUNIE

IULIE

AUGUST

SEPT

OCT

NOI

DEC

Contractarea unui imprumut bancar pe tremen lung X X Studierea ofertelor furnizorilor de utilaje X X Contractarea furnizorilor de utilaje

X X X Livrarea utilajelor X X X X Testarea utilajelor X X X

C7 Impactul proiectului asupra dezvoltarii zonei si a mediului de afaceri

In urma contractarii imprumutului bancar si achizitionarii de utilaje

performante se va incerca practicarea unei agriculturi rationale si de durata cu recolte

23

bogate si sanatoase de secara mazare si cartof care din punct de vedere ecologic sa

corespunda normelor UE in localitatea Secuieni JudNeamt

Acest fapt va determina totodata si creșterea veniturilor la bugetul

Primariei Secuieni JudNeamt datorita taxelor și impozitelor care se plătesc și

desemeni la bugetul statului se vor plăti impozite și taxe care icircn final vor fi icircn

beneficiul cetățenilor In practicarea agriculturiiintr-un mod intensiv se va avea in

vedere respectarea normelor de mediuPentru toate categoriile de materii prime

(combustibil piese de schimb icircngrășaminte etc) se vor icircncheia contracte icircn așa fel

icircncat să fie asigurat mersul normal al activității agricole Deasemeni si producția finita

(secaramazarecartof) care se va realiza va fi livrata in icircntregime pe baza de

contracte icircncheate

D PROIECŢII FINANCIARE SI INDICATORI FINANCIARI

D1 Bazele de productie

Cu proiect

A6 Denumire utilaj (noi) Costuri Amortizare Intretinere 2Combina DEUTZ-FAHR model 6060 HTS 125000 000 2500

TRACTOR SAME MODEL EXPLORER 3-100 40000 000 800

Cultivator Maschio MG 300 Stabwalze 500 2031 000 4062

167031 000 334062

D2 Contul de profit si pierderi previzionat ( pe o perioada de 3 ani )

Proiectia contului de profit si pierdere activitate cu proiect

Nr Crt Categoria AN 1 AN 2 AN 3

Venituri din exploatare 1 Venituri din vanzarea marfurilor Mii Lei

24

Euro 2 Productia vanduta Mii Lei 47000000

0485000000 500000000

Euro 107327990

110753351 114178713

3 Variatia stocurilor Mii Lei

Euro

4 Alte venituri Mii Lei Euro 5 Venituri din exploatare ndash total Mii Lei 47000000

0485000000 500000000

Euro 107327990

110753351 114178713

Cheltuieli pentru exploatare 6 Cheltuieli materiale ndash total Mii Lei

94000000 97000000 100000000

Euro 21465598 22150670 22835743

7 Cheltuieli cu lucrari si servicii executate de terti Lei

437330 450050 500040

Euro 99868 102772 1141888 Cheltuieli cu impozite taxe si varsaminte

asimilateMii Lei

250000 300000 350000 Euro 57085 68507 79925

9 Cheltuieli cu personalul ndash total Mii Lei 347330 360050 370560 Euro 79315 82220 84620

10 Alte cheltuieli de exploatare Mii Lei

Euro

11 Cheltuieli cu amortizarile si provizioanele Mii Lei 2510000 2750000 3000000

Euro 573177 627983 68507212 Cheltuieli pentru exploatare - total Mii Lei

97544660 100860100 104220600 Euro 22275047 23032153 23799548

13 Rezultatul din exploatare Mii Lei 372455340 384139900 395779400

Euro 85052942 87721198 90379165Venituri financiare ndash total

14 Venituri financiare ndash total Mii Lei Euro

Cheltuieli financiare din care

15 Cheltuieli privind dobazile Euro

16 Altele Mii Lei

Euro

17 Cheltuieli financiare - total Mii Lei Euro

18 Rezultatul financiar al exercitiului Mii Lei

25

Euro

19 Rezultatul brut al exercitiului Mii Lei

Euro

20 Impozit pe profit Mii Lei

Euro

21 Profit net Mii Lei

Euro

D3 Fluxul de numerar previzionat ( pe o perioada de 3 ani )

Flux de numerar - previziuni Anul 1 Anul 2 Anul 3OPERATIUNEAPERIOADA

MII LEI I ACTIVITATEA DE INVESTITII SI FINANTARE 0 0 0A Total intrari de lichiditati din (A1+A2+A3)

A1 Aport la capitalul social si contul intreprinzatoruluiA2 Vanzari de active inclusiv TVA 0 0 0A3 Credite pe termen lung din care (A31 + A32) A31 Imprumut BancaA 32 Grant SAPARD 0 0 0

B Total iesiri de lichiditati prin (B1+B2+B3)B1 Achizitii de active fixe corporale inclusiv TVAB2 Achizitii de active fixe necorporale inclusiv TVAB3 Cresterea investitiilor in curs 0 0 0

C ExcedentDeficit de lichiditati (A-B) 0 0 0D1 Rambursari de Credite pe termen mediu si lung din care (D11+ D12) D11 Rate la imprumutul Banca D12 Rate la alte Credite pe termen mediu si lung 0 0 0D2 Plati de dobanzi la Credite pe termen mediu si lung din care (D21+D22) D21 La imprumutul Banca D22 La alte Credite pe termen mediu si lung 0 0 0

E Flux de lichiditati din activitatea de investitii si finantare (C-D1-D2)II ACTIVITATEA DE EXPLOATARE SI ALTE ACTIVITATI 130727

51472387 1624350

F Incasari din activitatea de exploatare inclusiv TVA ( F1)130727

51472387 1624350

F1 Vanzari varianta cu proiectG Incasari din activitatea financiaraH Credite pe termen scurt 130727

51472387 1624350

K Plati pentru activitatea de exploatare inclusiv TVA (dupa caz) din care 0 0 0

1 Cheltuieli privind marfurile

2 Cheltuieli cu materiileprime 679603 747737 807415

26

3 Cheltuieli cu materialele consumabile 43637 48000 51842

4 Cheltuieli cu energia si apa 12988 14512 15672

5 Altecheltuieli materiale 10204 10323 11144

6 Cheltuieli cu serviciile executate de terti 55609 61160 66051

7 Cheltuieli cu impozite taxe si varsaminte asimilate 12500 13740 148408 Cheltuieli cu personalul angajat 0 0 09 Cheltuieli cu asigurarile si protectia sociala 0 0 0

10 Alte cheltuieli exploatare 0 0 011 Cheltuieli cu amortizarea si provizioanele

26064 26064 260642222222111111

L Flux brut exclusiv plati pentru impozit pe profit si TVA468670 550851 631321

M Plati pentru impozite si taxe (M1 + M2)186568 219297 251573

M1 TVA de platit 68667 104661 119950

M2 Impozit pe profit 97901 114636 131623N1 Rambursari de credite pe termen scurtN2 Plati de dobanzi la credite pe termen scurtO1 DividendeP

Total plati exclusiv cele aferente exploatarii (M+N1+N2+O1)P Total plati exclusiv cele aferente exploatarii (M + N1 + N2 + O1) 186568 219297 251573Q Flux de numerar din activitatea curenta (L-P) 280102 331554 379748II FLUX DE LICHIDITATI (CASH FLOW)R Flux de lichiditati net al perioadei (Q+E) 280102 331554 379748

S Disponibil de numerar al lunii precedenteDisponibil de numerar curent (S+R) 130597 410609 742253

T 410609 742253 1122001

D4 Indicatorii financiari

Valoarea investitiei (Vi) = valoarea totala a proiectului (exprimata in lei) ndash 12900000000 lei

LEI___________________________________________________________________________Specificare AN 1 AN 2 AN 3______________________________________________________________________Veniturile din exploatare (Ve)

27

470000000 485000000 500000000

___________________________________________________________________________Cheltuieli de exploatare (Ce)

97544660 100860100 104220600

___________________________________________________________________________

Rezultatul din exploatare (Re) = Se calculeaza Re = Ve ndash Ce - minim 10 din Ve

372455340 384139900 395779400

Profitul net (Pn) = rezultatul final al exercitiului financiar (anual) din care s-a scazut impozitul pe profit

312862486 322677516 332454696

Durata de recuperare a investitiei (Dr) = indicator ce exprima durata de recuperare a investitiei (exprimat in ani)

Se calculeaza Dr= ViPn mediu sau Dr=(Vi - 5 x Pn)Pn

unde Pn mediu = profit net mediu pe orizontul de prognoza Dr ndash ESTE 145 ANI

Rentabilitatea capitalului investit (Rc) = PnVi x 100 () Pn-profit net pentru fiecare an al perioadei previzionate

145 150 154___________________________________________________________________________

Cheltuieli financiare (Cf) = NU ESTE CAZUL___________________________________________________________________________

28

Gradul de acoperire a cheltuielilor financiare (Ga) = NU ESTE CAZUL

___________________________________________________________________________Flux de numerar net la sfarsitul perioadei (FNN) = Total intrari-Total iesiri FNNgt=0 (pentru fiecare an de prognoza)

280102 331554 379748 425733466695

Valoare actualizata neta (VAN) =aringFNi(1+r)I +FN5r VANgt0 r=rata de actualizare=8

CAPITOLUL IICAPITOLUL IISTRUCTURA FONDULUI FUNCIAR ŞI IcircNTOCMIREASTRUCTURA FONDULUI FUNCIAR ŞI IcircNTOCMIREA

ASOLAMENTULUIASOLAMENTULUI

21 Mărimea şi structura categoriilor de folosinţă a terenului

Tabelul 1Mărimea şi structura categoriilor de folosinţă a terenului

Specificare Ha din total din agricol

Suprafaţa totală 620 1000 -

Teren agricol 618 9968 1000

Teren arabil

- din care irigat

610 9839 987

300 4839 4854

Păşuni naturale 2 032 032

29

Facircneţe naturale 1 016 016

Livezi 5 08 08

Vii

Teren neproductiv 2 032 X

Condiţii naturaleDescrierea zonei icircn care este amplasată exploataţia cu cel puţin următoarele elemente

a) Temperatura medie anuală 940Cb) Precipitaţii medii anuale 534 mmmpc) Tipul de sol predominant textura panta

- tipul de sol cernoziom cambic- textura grosieră- panta 7 - 150C

Favorabilitatea terenului pentru diferitele culturi

Se va face o scurtă prezentare a caracteristicilor principalelor tipuri de sol cu favorabilitatea culturilor

CernoziomurileAu proprietăti fizice hidrofizice chimice termice şi de aeraţie foarte bune Cu toate că

sunt foarte bine aprovizionate cu azot fosfor şi potasiu pe aceste soluri pentru menţinerea fertilităţii şi obţinerea de producţii mari şi constant se recomandă aplicarea de icircngrăşăminte chimice şi organice Cernoziomurile sunt indicate pentru toate folosinţele şi culturile agricole

AluvisolurilePrezinta o fertilitate relativ bună fertilitatea depinzacircnd de gradul de solificare Pe

aluvisoluri pot fi cultivate o serie largă de plante specifice condiţiilor din ţara noastră porumb floarea soarelui cartof gracircu legume viţă de vie pomi

Soluri bruneDatorită proprietăţilor fizice (textură mijlocie structură granular medie permeabilitate

pentru apă şi aer rezistenţă scăzută la lucrările mecanice) sunt favorabile creşterii şi dezvoltării plantelor Pentru producţii mari se recomandă administrarea de icircngrăşăminte chimice organice şi verzi Sunt folosite pentru culturile gracircu porumb legume pomi migdal

22 Alegerea culturilor (criteriile avute icircn vedere culturile alese)

30

Criteriile avute icircn vedere (economice tradiţie asigurarea materiilor prime pentru investiţia de la planul de afaceri etc)

Cultura m ărului Importanta culturii marului se datoreaza valorii alimentare si gustative terapeutice si

profilactice a fructelor insusirilor lor tehnologice specifice particularitatilor agrobiologice ale pomilor si valorilor economice mari

Merele constituie unul dintre componentele de baza in alimentatia moderna a omuluiMărul creşte şi se dezvoltă bine icircn toate zonele Moldovei deoarece sunt condiţii

pedoclimaterice favorabile pentru cultivarea acestei specii pomicole Importanţa acestei specii pomicole ca cultură este determinată de valoarea alimentară calităţi gustative icircnalte icircnsuşirile terapeutice şi profilactice pentru sănătatea omului particularităţilor tehnologice specifice particularităţilor agrobiologice ale pomilor şi de valoarea economică mare de producţie Cultivarea merelor este o afacere profitabilă care are următoarele avantaje

- Plantaţia de măr poate fi exploatată 20-30 de ani iar investiţia se recuperează icircn 2-3 ani- Cererea crescacircndă pe piaţa locală şi externă la produsele agricole de valoare icircnaltă- Preţ avantajos la comercializarea merelor icircn stare proaspătă- Creşterea pe piaţa internaţională a cererii pentru producţia conservată (sucul concentrat)

Ele reprezinta aproape singurul aliment gata pregatit in natura care poate fi consumat fara alte adaosuri fie in stare proaspata fie consumate ca sucuri compot dulceata cidru marmelada etc Datorita insusirilor tehnologice merele constituie o materie prima cu pondere mare in industria alimentara

Astfel din punct de vedere chimic merele contin in medie 845 apa 141 zaharuri 02 substante pectice 06 substante grase 90 UI vitamina A 002 mg vitamina B2 01mg vitamina B1 7mg vitamina C 7 mg calciu 10 mg potasiu cat si cantitati reduse de aluminiu mangan sulf cobalt si altele

Principalii consumatori de mere sunt pieţele agricole locale antreprenori care exportă fructele fabricile de conserve depozite angro şi magazine procesatorii de fructe uscate Cele mai bune preţuri pot fi obţinute icircn cazul comercializării merelor icircn stare proaspătă pentru consum curent iar cele mai mici preţuri sunt icircnregistrate la mere comercializate icircntreprinderilor de procesare

Importanta marului rezida in particularitatile lui biologice Existenta unui numar mare de soiuri cu coacere esalonata in diverse epoci si capacitatea de pastrare in stare proaspata timp indelungat a soiurilor de iarna asigura consumul de fructe proaspete aproape in tot cursul anului circa 10 luni din 12 ale unui an Avand o mare capacitate de pastrare si o buna rezistenta la manipulare fructele pot fi transportate cu usurinta la distante mari

Cultura porumbului

Porumbul ocupa locul 3 ca importanta in lume Aceasta pozitie se justifica printro serie de particularitati

-prezinta o mare capacitate de productie cu cca 50 decat celelalte cereale-are o mare plasticitate ecologica-este o planta prasitoare fiind o foarte buna premergatoare pentru majoritatea plantelor de

cultura-suporta bine monocultura-are un coeficient multiplicat de 150-400ori-semanande-se primavara mai tarziu permite esalonarea mai buna lucrarilor agricole-cultura este mecanizata

31

-recoltarea se face fara pericol de scuturare

Porumbul este utilizat icircn alimentaţia omului icircn furajarea animalelor şi ca materie primă pentru diferite industrii

Icircn alimentaţia omului porumbul se utilizează sub formă de mălai (făină) din care se prepară mămăliga sau diferite peparate de patiserie fulgi de porumb porumb zaharat conservat sub formă de boabe sau ştiuleţi pentru salate şi garnituri porumb fiert sau copt popcorn (porumb pentru floricele) Din germenii de porumb rezultaţi icircn urma măcinării boabelor prin presare se obţine un ulei alimentar de foarte bună calitate apreciat icircn alimentaţia dietetică

Icircn furajarea animalelor boabele de porumb constituie furajul concentrat de bază pentru toate speciile de animale Valoarea nutritivă a porumbului este de 117 - 130 unităţi nutritive la 1 kg boabe

Planta icircntreagă recoltată şi tocată icircn faza de maturitate icircn lapte-ceară se utilizează pentru obţinerea de siloz care este utilizat pe scară largă icircn hrana vacilor de lapte De asemenea planta icircntreagă se poate utiliza ca masă verde

Tulpinile de porumb (cocenii) rezultate după recoltarea boabelor se pot utiliza ca furaj Ciocălăii măcinaţi pot fi utilizaţi icircn hrana rumegătoarelor Boabele de porumb se utilizează ca materie primă pentru obţinerea de amidon glucoză

dextrină izoglucoză (icircndulcitor lichid) whisky etc Boabele de porumb se utilizează pe scară largă pentru obţinerea de biocombustibil (etanol) după cum planta icircntreagă verde se poate utiliza pentru obţinerea de biocombustibil (metanol etanol)

Tulpinile de porumb se pot utiliza icircn industria celulozei şi la fabricarea panourilor aglomerate

Din ciocălăi se poate obţine furfurol sau pot fi folosiţi drept combustibil De asemenea icircn gospodăriile tradiţionale tulpinile de porumb se utilizează drept combustibil

Pănuşile se utilizează pentru diferite icircmpletituri tradiţionale Mătasea porumbului (stigmatele florilor femele) poate fi utilizată icircn scop medicinal iar

polenul de porumb este colectat cu uşurinţă de către albinele melifere (plantă poleniferă)

Cultura gracircului

Gracircul este una dintre cele mai importante cereale si planta care ocupa pe glob cele mai mari suprafete Boabele de grau au continut ridicat in hidrati de carbon si substante proteice Miere de grau este materie prima pentru paine si produse de panificatie aliment de baza pentru 35-40 din populatia globuluiGraul se mai utilizeaza si in prelucrari industriale (alcool amidon dextrina glucoza) si furaj in hrana animalelorTaratele sunt un nutret concentrat bogat in proteine hidrati de carbon si substante minerale Paiele se utilizeaza in industria celulozei si in hrana animale

Gracircul este cea mai importantă plantă cultivată din care se obţine icircn principal pacircine aliment de bază pentru cca 40 din populaţia globului Prin măcinare din boabele de gracircu se obţine făina care este utilizată pentru prepararea de diferite produse de panificaţie şi patiserie

32

fabricarea de paste făinoase etc Boabele de gracircu intră icircn alcătuirea amestecurilor de cereale prentru micul dejun

Boabele de gracircu se utilizează icircn hrana animalelor ca atare sau măcinate De asemenea icircn furajarea animalelor se utilizează şi tăracircţa rezultată ca subprodus icircn urma procesului de măcinare aceasta fiind bogată icircn proteine lipide şi săruri minerale

Boabele de gracircu servesc ca materie primă icircn diferite industrii pentru obţinerea de amidon gluten spirt băuturi spirtoase (vodcă wisky) bere biocarburburant (bioethanol)

Paiele au utilizări multiple precum materie primă icircn industria celulozei şi hacircrtiei aşternut pentru animale furaj grosier icircngrăşămacircnt organic prin icircncorporare icircn sol după recoltare sau prin compostare producerea de energie termină prin arderea icircn arzătoare cu recuperare de căldură

Germenii de gracircu rezultaţi icircn urma procesului de măcinare sunt utilizaţi icircn hrana omului ca produse energizante (germeni consumaţi cu lapte sau miere de albine) ca adaus icircn diferite produse de panificaţie sau pentru obţinerea de ulei foarte apreciat icircn industria cosmetică

Aluatul conservat prin refrigerare şi aluatul modelat (de exemplu blaturi pentru pizza) icircncepe să fie din ce icircn ce mai apreciat pe piaţă

Gracircul romacircnesc este un gracircu de foarte bună calitate pentru panificaţie care poate fi valorificat atacirct pentru consumul intern cacirct şi la export pentru consum european şi icircn afara Europei

Gracircul ecologic este unul dintre produsele ecologice cele mai bine cotate şi cerute pe piaţa mondială

Cultura gracircului oferă următoarele avantaje - boabele au un conţinut ridicat icircn glucide şi proteine corespunzător cerinţelor organismului uman - boabele au o bună conservabilitate pe perioade mari de timp - boabele se transportă cu uşurinţă pe distanţe mari - boabele de gracircu au diferite alternative de valorificare - boabele de gracircu reprezintă o importantă sursă de schimburi comerciale pe piaţa mondială - gracircul se poate cultiva icircn diferite condiţii pedoclimatice asiguracircnd producţii satisfăcătoare peste tot unde se cultivă - tehnologia de cultivare este complet mecanizată şi bine pusă la punct fără probleme deosebite - gracircul este o foarte bună premergătoare pentru majoritatea plantelor de cultură - după soiurile timpurii de gracircu pot fi semănate culturi succesive mai ales dacă sunt condiţii de irigare

Alegerea soiurilor şi hibrizilor (criteriile avute icircn vedere soiurile şi hibrizi aleşi pentru fiecare cultură)

-criteriile avute icircn vedere ndashproducţie rezistenţe specifice conţinut de principii nutritive etc

-soiurile şi hibrizi aleşi pentru fiecare cultură + prezentarea listei cu soiuri pentru 2012 la culturile alese şi descrierea soiului respectiv

MĂRUL - SOIURI

33

Icircn funcţie de epoca de coacere a fructelor merele se icircmpart icircn (a) soiuri de varăMelba Red melba Şafran de vară Papirovka Mantet Quinte Akane Plat August (b) soiuri de toamnă Prima Slava Peremojţiam James Grive Red Calvil de Zăpadă Spartan Focuşor Codrene Coredana Reglndis etc (c) soiuri de iarnă Idared Speranţa Banana de iarnăWellspur Goldspur Golden Delicious Jonathan Jonared Yellowspur Renet Simerenco Coredar Wagener etc

Antreprenorul trebuie să elaboreze proiect de plantare a livezii la icircntreprinderileautorizate şi materialul săditor trebuie să fie procurat de la pepinierele licenţiate cu actelenecesare pentru posibilitatea de beneficiere de subvenţii Cele mai de perspectivă soiuri de mere şi cu o cere sporită pe piaţă sunt Golden DeliciousRed Delicious Jonathan Idared Fugi Granny Smith Gala Melrose Ionagold Elstar precum şisoiurile genetic rezistente la boli şi dăunători aşa ca Florina Prima Coredana CoredarGeneros Pionier

Piaţa Romacircniei la merele proaspete este reprezentată prin 50 la sută din soiuri colorate (complet roşu sau parţial) şi 50 la sută pentru soiurile necolorate (gal-bene şi verzi) Cele mai populare soiuri colorate sunt Jonathan şi Idared urmate de Jonagold Gala Gloster etc iar dintre cele necolorate predomină soiul Golden Delicious Soiurile Granny Smith şi Mutsu icircnregistrează vacircnzări modeste Dintre soiurile locale icircn supermarket-uri se comercializează Glorios şi Florina icircnsă icircn can-tităţi foarte mici Fructele de obicei sunt icircmpărţite icircn trei categorii mici (sub 70 mm) medii (70-90 mm) şi mari (peste 90 mm)

PORUMB ndash SOIURI

Porumbul face parte din familia Gramineae subfamilia Panicoideae tribul Maydeae genul Zea Genul Zea cuprinde 3 specii - Zea mexicana (Schrad) Recv et Mangel (sin Euchlaena mexicana) ndash teosinte1 anual - Zea perennis (Hitsch) Recv et Mangel (sin Euchlaena perennis) ndash teosinte peren - Zea mays L ndash porumbul cultivat

Porumbul cultivat cuprinde mai multe convarietăţi (grupe de varietăţi) cele mai importante fiind următoarele - Zea mays conv dentiformis Koumlrn (sin Zea mays conv indentata Sturt) denumit porumbul dinte de cal Se caracterizează prin boabele mari prismatice cu partea sticloasă (cornoasă) a endospemului dispusă pe părţile laterale ale bobului iar partea făinoasă (amidonoasă) dispusă icircn partea centrală şi superioară a bobului (fig 19) Prin uscare endospemul făinos icircşi reduce volumul se contractă şi determină apariţia unei depresiuni icircn partea superioară a bobului sub forma mişunei dintelui de cal de unde denumirea acestei convarietăţi de bdquoporumb dinte de calrdquo La această convarietate au fost creaţi primii hibrizi de porumb iar icircn prezent această convarietate are cea mai margă răspacircndire icircn lume Majoritatea hibrizilor de porumb aparţin acestei convarietăţi La noi icircn ţară primii hibrizi care au fost icircntroduşi icircn cultură aparţin acestei convarietăţi şi au fost aduşi din SUA de unde şi denumirea de bdquoporumb americanrdquo - Zea mays conv indurata (Sturt) Bailey denumit porumbul cu bobul tare porumbul sticlos Se caracterizează prin boabe rotunjite icircn partea superioară netede lucioase dure la spargere de unde vine denumirea de bdquoporumb tarerdquo Partea sticloasă a endospermului este dispusă la exteriorul bobului de jur-icircmprejurul acestuia iar partea făinoasă este dispusă icircn partea centrală a bobului uneori ajungacircnd pacircnă icircn partea superioară a bobului situaţie cacircnd determină apariţia

34

unei uşoare mişune (fig 20) Din această convarietate au făcut parte vechile populaţii şi soiuri romacircneşti de unde şi denumirea de bdquoporumb romacircnescrdquo - Zea mays conv aorista Grebensc denumit porumbul semisticlos Prezintă caracteristici intermediare icircntre convarietăţile dentiformis şi indurata Bobul este rotunjit mat icircn partea superioară şi uneori prezintă o uşoară adacircncitură - Zea mays conv everta Sturt (sin Zea mays conv microsperma Koumlrn) denumit porumb de floricele Se caracterizează prin plante cu o talie mai mică care au capacitatea de a forma mai mulţi ştiuleţi pe plantă Boabele sunt mici (MMB = 40-100 g) cu vacircrful rotunjit sau ascuţit Endospermul este aproape icircn icircntregime sticlos cu excepţia unei mici porţiuni icircn jurul embrionului care este amidonoasă Prin icircncălzire apa din grăunciorii de amidon din endospermul făinos se transformă icircn vapori care exercită o presiune asupra tegumentului pacircnă cacircnd determină spargerea acestuia moment icircn care conţinutul bobului se revarsă (boabele expandează) mărindu-şi volumul de 15-20 de ori formacircnd o masă albă-spongioasă respectiv aşa-numitele floricele

RUSTICA a castigat o pozitie de lider pe piata de porumb precoce din Europa de Nord si poseda o gama larga de seminte adecvata pentru toate pietele lumii HIBRIZI FOARTE PRECOCIBarbados - excelent pentru boabe si silozEarly Star - precoce si productivEnergy Star - foarte buna valoare alimentaraComera - performanta inalta HIBRIZI PRECOCIBatz - vigurosEurostar - lider in EuropaGalaStar - porumb pe care il veti adoraInagua - bun pentru boabe si siloz

GRAcircU ndash SOIURI

Cercetătorii de la Institutul de Cercetare - Dezvoltare Agricolă Fundulea au creat soiuri de grau productive si rezistente la secetaBOEMA soi de gracircu de toamnă extrem de productiv şi cu indici de calitate ridicaţi pentru panificaţie adaptat condiţiilor climatice din zona de cacircmpie din sudul ţării şi Moldova este un soi foarte precoce mai timpuriu la icircnspicat cu 1-3 zile faţă de soiul Flamura 85 talia plantei de 77-90 cm rezistent la iernare şi cădere arşiţă şi secetă rugina galbenă rezistenţă mijlocie la rugina brună şi făinare are calitate bună de morărit şi panificaţie

GRUIA este un soi de toamnă care a dat rezultate foarte bune icircn Oltenia şi Dobrogea este mai timpuriu cu 4 zile faţă de soiul Fundulea 4 talie de 76 cm se remarcă printr-o rezistenţă bună la iernare la cădere dar şi la rasele actuale de rugina galbenă

35

superior multor soiuri ca rezistenţă la făinare rugină brună şi septorioza frunzelor calitatea de panificaţie a soiului Gruia este apropiată de cea a soiului Dropia faţă de care tinde să aibă un gluten mai tenace soiul se evidenţiază printr-o productivitate ridicată icircn medie cu 9-12 mai mare faţă de soiurile martor sporul de producţie fiind mai mare icircn condiţii de secetă in pofida taliei sale scurte soiul se comportă foarte bine icircn condiţii de deficit hidric Gracircul aparţine genului Triticum familia Gramineae (Poaceae) Genul Triticum cuprinde un număr mare de specii de gracircu forme sălbatice şi cultivate clasificate diferit de-a lungul timpului

Pentru ţara noastră prezintă importanţă 2 specii şi anume Triticum durum Desf şi Triticum aestivum L Triticum durum Desf (fig 16) are tulpina plină icircn interior pe toată lungimea sau cel puţin icircn partea superioară Spicul este aristat cu ariste lungi comparativ cu lungimea spicului şi orientate paralel Boabele au aspect sticlos la maturitate şi sunt conice la capet Triticum aestivum L (fig 17) are tulpina goală icircn interior pe toată lungimea Spicul este nearistat sau aristat cu ariste mai scurte comparativ cu lungimea spicului şi orintate divergent Boabele sunt ovoidale sau alungit-ovoidale prevăzute cu un smoc de perişori la capătul superior Endospermul este făinos semisticlos sau sticlos

Gracircul comun reprezintă specia cea mai importantă care pe plan mondial reprezintă cca 90 din suprafaţa cultivată cu gracircu şi cea mai mare partea a suprafeţei cultivată cu gracircu din ţara noastră Gracircul comun are forme de toamnă şi de primăvară aproape icircntreaga suprafaţă din ţara noastră fiind cultivată cu gracircu de toamnă (gracircul de primăvară ocupă suprafeţe foarte mici nesemnificative)

Soiurile de gracircu cultivate icircn Romacircnia sunt icircn marea lor majoritate soiuri romacircneşti create la Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Fundulea sau icircn reţeaua de Staţiuni de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Aceste soiuri se caracterizează prin potenţial de producţie ridicat (9-10 tha) o bună rezistenţă la cădere ger iernare secetă şi boli o bună calitate şi stabilitate a recoltelor

23 Intocmirea asolamentului

Specificare HaSuprafaţa totală a terenului arabil 610Suprafaţa medie a solei (3 sole) 2033

Tabelul 2Schema rotaţiei culturilor

SOLAANUL 2012 2013 2014I măr măr mărII gracircu porumb gracircuIII porumb gracircu porumb

36

37

CAPITOLUL IIICAPITOLUL IIIORGANIZAREA PROCESULUI DE PRODUCŢIE AGRICOLĂORGANIZAREA PROCESULUI DE PRODUCŢIE AGRICOLĂ

31 Proiectarea producţiilor medii prin metoda bonităriiterenurilor agricole

Tabelul 3

Date iniţiale

Cultura Tipul de solSuprafaţa - ha (Si)

Nota de bonitare pentru

condiţiile ecologice (Pi)

Corecţia pt distanţă şi

felul drumului (k)

Coeficient de

potenţare (c)

Producţia medie

realizată

MărGracircuPorumb

Cernoziom 5 75 015 11 15000Cernoziom 303 80 018 12 4000Cernoziom 302 85 019 13 8000

TOTAL 610

2) Notele totale de bonitare pentru condiţiile ecologice (Ni)

MĂR ndash 575 = 375Ni = Si x Pi GRAcircU ndash 30380 = 24240

PORUMB ndash 30285 = 25670TOTAL = 50285

3) Nota medie ponderată de bonitare

50285 610 = 8243

1) Producţia ce revine pe un punct al notei medii ponderate de bonitare

P măr = 515000 375 = 200P gracircu = 3034000 24240 = 50

P porumb = 3028000 25670 = 9411

6) Corecţia totală icircn funcţie de distanţă şi drumuri Ct = S x kMĂR ndash 5015 = 075

Suprafaţă x coeficient corecţie GRAcircU ndash 303018 = 5454PORUMB ndash 302019 = 5738

TOTAL = 11267

38

7) Nota de bonitare recalculată (Nbr)

MĂR ndash 375-075 = 37425Nbr = Nota totală de bonitare ndash Corecţia GRAcircU ndash 24240-5454 = 2418546

PORUMB ndash

25670-5738 = 2561262

8) Notele totale de bonitare potenţate (Ntp)

MĂR ndash 3742511=4117

Ntp =Nota de bonitare recalculată (Nbr)

xCoeficient

de potenţare

GRAcircU ndash241854612=290225

PORUMB ndash

256126213=332964

9) Producţia totală pe cultură pentru fiecare unitate de sol (Pt)

MĂR ndash 4117200= 82340

Pt =Nota totală de

bonitare potenţată (Ntp)

x

Producţia ce revine pe un punct de

bonitare P(kgpunct)

GRAcircU ndash

29022550= 1451125

PORUMB ndash

3329649411=31335242

TOTAL= 4666989

10) Producţia medie la hectar Pmc1

Pm măr = Producţia totală Suprafaţa totală = 823405=16468

Rezultatele pentru celelalte culturi

Pmedie gracircu = 1451125303= 4789

Pmedie porumb =31335242302= 10376

39

32 STABILIREA CANTITĂŢILOR DE IcircNGRĂŞĂMINTE PE CULTURI

Calculul dozelor de icircngrăşăminte s-a efectuat ţinacircndu-se cont atacirct de

producţiile medii cacirct şi de existentul de suprafaţă activă din sol S-au luat icircn

considerare şi pierderile rezultate prin levigare

Icircn tabelul 4 este prezentat calculul dozelor de icircngrăşăminte chimice la ha

separat pentru cele 3 culturi icircn parte

Tabelul 4

Calculul dozelor de icircngrăşăminte chimice

Nr Crt

SPECIFICARE UM

CULTURA

GRAcircU PORUMB MĂRN P K N P K N P K

1 Producţie medie Kgha 4789 10376 16468

2 Consum specific Kg sat

23 11 20 20 21 20 5 3 6

3 Sa de administrat

Kg 11014

5268 9578

20752

2179 20752 8234 494 988

4 Sa icircn sol Kg 45 31 60 40 35 30 30 20 355 Diferenţa de

admKg sa

6514 2168 3578

16752

1829 17752 5234 294 638

6 Pierderi prin levigare

13 5 7 13 5 7 13 5 7

7 Cant pierdută prin levigare

Kg sa

847 108 25 2177

914 1242 68 147 446

8 Total sa de administrat

Kg 7361 2276 3828

18929

19204 18994 5914 3087 6826

9 Tipul de icircngrăşămacircnt

NO4NO3

Super P c

Sare potasică

NO4NO3

Super P c

Sare potasică

N P2O5 K20

10 Conţinutul icircn sa a icircngr

Kgt 345 40 40 345 40 40 345 40 40

11 Doza de icircngr de administrat

Kg 213 57 96 549 480 475 171 77 171

40

33 PLANUL DE CULTURĂ

Planul de cultură cuprinde structura culturilor dimensiunile fiecăreia

producţiile medii şi totale (tabelul 5)

Tabelul 5

Icircntocmirea planului de cultură

Cultura Suprafaţa (ha)

Producţii medii (kgha)

Producţia totală (t)

Preţ livrare (leikg)

Măr 5 16468 8234 2Gracircu 303 4789 1451 08

Porumb 302 10376 313355 1

34 FUNDAMENTAREA FIŞELOR TEHNOLOGICE PE CULTURI

Icircn vederea organizării proceselor de muncă şi de producţie icircn etapa pregătitoare se

icircntocmesc fişele tehnologice pe culturi Informaţiile cuprinse icircn fişele tehnologice servesc icircn

acelaşi timp la stabilirea tehnologiilor stabilirea destinaţiei producţiei determinarea volumului

lucrărilor mecanice şi manuale necesarul de forţă de muncă cantităţile de materiale şi mijloacele

financiare necesare pentru aprovizionare

DATELE NECESARE

1 Culturile incluse icircn planul de producţie al firmei

2 Suprafaţa ocupată de fiecare cultură icircn parte

3 Culturile premergătoare

4 Producţia medie şi totală a fiecărei culturi

5 Lucrările tehnologice icircn ordinea cronologică a executărilor

6 Perioada de executare şi data lucrării

7 Mijloacele cu care se execută lucrarea

8 Tarifele de plată pentru lucrările mecanice

9 Tarifele de plată pentru lucrările manuale pe categorii

10 Cuantumul taxelor pentru CAS şomaj risc asigurare

11 Amortismentul specific

12 Materialele necesare procesului tehnologic consumul normat pe UM preţul unitar şi cota

pentru cheltuielile de aprovizionare

41

13 Cota de cheltuieli indirecte (comune şi generale)

MODUL DE LUCRU

1 Se icircnscriu icircn fişă datele privind suprafaţa şi producţia medie Producţia medie se planifică

icircn raport cu fertilitatea solului şi cantitatea de icircngrăşămacircnt aplicată

2 Se icircnscriu lucrările tehnologice icircn ordinea executării lor precizacircndu-se toată perioada

optimă de execuţie şi durata fiecărei lucrări

3 Pentru fiecare icircn parte se determină volumul lucrărilor sumele necesare şi materiale

4 La lucrările manuale icircn raport cu volumul lucrării se calculează numărul de zile om iar

fondul de salarii rezultă icircnmulţind numărul de zile om necesar pentru evaluarea lucrării cu

tariful pe ziom corespunzător

5 Taxele asupra fondului de salarii se calculează aplicacircnd cota icircn proporţie de 30 pentru

CAS 5 pentru fondul de şomaj 1 pentru risc şi asigurare impozit 15 asupra sumei

care reprezintă fondul de salarii

6 Amortismentul specific se determină icircn raport cu valoarea de inventar a mijlocului fix

folosit exclusiv la cultura respectivă şi durata de folosire

7 Cota de cheltuieli pentru aprovizionare se calculează o cotă parte din valoarea

materialului folosit

8 Din icircnsumarea pentru lucrările mecanice lucrările manuale taxe asupra valorilor

materialelor se obţin cheltuielile de producţie

9 La cheltuielile directe se aplică cota de cheltuieli comune şi prin icircnsumarea lor se

determină cheltuielile de producţie

10 După fiecare trimestru se fac totalurile

11 Se calculează indicatorii cheltuieli de producţie la hectar şi costul la tona de produs

42

44

45

46

47

35 Organizarea lucrării de semănat la cultura gracircului

Semănatul este una dintre cele mai importante lucrări agricole de care depinde icircn ultimă instanţă obţinerea de producţii ridicate Suprafeţele icircntinse ocupate de culturi precum şi termenele restracircnse icircn care trebuie executat fac ca procesul de muncă al semănatului să ocupe un loc important icircn activitatea de producţie a exploataţiilor agricole

Etapele organizării lucrărilor de semănat cereale păioase sunt următoarele1 se stabileşte componenţa agregatului de semănat potrivit condiţiilor existente

(tractor plus semănătoare SUP-29 sau SUP-21)2 Se determină necesarul de agregate pentru terminarea semănatului icircn termen

optim folosind formula

icircn care

N ndash numărul de agregate pentru terminarea lucrării icircn timpul propusS ndash suprafaţa de icircnsămacircnţatn ndash numărul de zile icircn care trebuie terminată lucrareaP ndash randamentul zilnic al maşinii

(1)N = 303(512) = 5 agregate

Aşadar icircn prealabil trebuie cunoscut randamentul zilnic al agregatului de semănat folosit Aceasta se calculează după formula

icircn

care

P ndash randamentul zilnic al agregatului (ha)B ndash lăţimea de lucru a agregatului icircn lucru (m)V ndash viteza de deplasare a agregatului

icircn lucru (moră)t ndash durata zilei de lucru (ore)H ndash coeficientul de folosire a timpului de lucru (070-080)

(2)P = 366000807 10000 = 12 ha

3 Stabilirea lungimii marcatoarelor semănătoriiLungimea marcatoarelor adică distanţa la care trebuie aşezată piesa activă a marcatorului faţă de ultimul brăzdar se stabileşte icircn funcţie de

lăţimea de lucru a semănătorii (B) distanţa icircntre două brăzdare (b) distanţa icircntre roţile din faţă sau marginile exterioare ale şenilelor

tractorului (c)

= 11

= = 26

49

49

Cacircnd tractorul poate urmări urma lăsată de marcator atacirct cu roata din dreapta cacirct şi cu roata din stacircnga lungimea celor două marcatoare este egală şi este dată de relaţia

4 Stabilirea debitului semănătorii icircn funcţie de norma de sămacircnţă la hectar La icircnceputul lucrării trebuie icircntotdeauna să se verifice corectitudinea reglării debitului la icircnsămacircnţare Această verificare se face după formula

icircn

care

G ndash cantitatea de sămacircnţă cursă din semănătoare la un număr stabilit de icircnvacircrtiri a roţii semănătoriiA ndash norma de semănat la un ha (kg)d ndash lungimea roţii semănătorii (m)B ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)O ndash nr de icircnvacircrtituri a roţii semănătorii

(6)G= 2501743620 10000 = 313

5 Stabilirea dimensiunilor postatelor la semănat Lungimea maximă a postatelor la semănat este icircn funcţie de capacitatea cutiei semănătorii Pentru a uşura organizarea transportului de seminţe este indicat ca alimentarea semănătorii cu seminţe să se execute la un singur capăt a postatei ~n acest caz lungimea maximă a postatei se calculează după formula

icircn

care

L ndash lungimea maximă a postatei (m)Q ndash capacitatea coşului de alimentare

a semănătorii (kg)Y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii coşului de alimentare a semănătorii (icircn medie 070-080)A ndash norma de semănat (kgha)B ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)

(7)L = (051000040007) (25036) = 1556m

Icircn ce priveşte lăţimea postatei aceasta se determină icircn funcţie de lăţimea totală a parcelei de icircnsămacircnţat şi de metoda de deplasare a agregatului Ea se calculează aşa icircncacirct să asigure de lucru agregatului pentru 1-2 zile de lucru

Lăţimea postatei la semănatul icircn suveică se calculează după formula

icircn care

l ndash lăţimea postatei (m)P ndash productivitatea zilnică a agregatului (hazi)Z ndash durata icircn zile a lucrului pe aceeaşi postată (1-2 zile)L ndash lungimea postatei (m)

(8)l = 10000122 1556 = 154m

6 Lăţimea zonei de icircntoarcere a agregatului Pentru icircntoarcerea agregatului la capetele parcelei se delimitează o facircşie de teren denumită bdquozonă de icircntoarcereldquo Delimitarea acestei zone se face icircn cazul deplasărilor icircn parcursul liniar cu buclă şi fără buclă Lăţimea zonei de icircntoarcere este dată de relaţia

50

50

icircn care

E ndash lăţimea zonei de icircntoarcereR ndash raza de icircntoarcere a agregatuluie ndash lungimea de ieşire a agregatului (adică distanţa de la centrul agregatului mijlocul osiei motoare a tractorului) pacircnă la organele active ale maşinii

(9)E = 34 + 15 = 135m

Aceasta reprezintă lungimea cu care trebuie să se deplaseze centrul agregatului pentru aducerea organelor active ale maşinii agricole pe linia de icircntoarcere a lucrului

7 Stabilirea distanţei dintre punctele de alimentare a semănătorii Distanţa dintre punctele de alimentare a semănătorii se determină icircn funcţie de metoda de deplasare a agregatului la semănat ~n cazul semănatului icircn suveică lungimea postatei este determinată icircn funcţie de capacitatea cutiei de seminţe icircn aşa fel ca alimentarea semănătorii să se facă numai la unul din capetele postatei distanţa dintre punctele de alimentare se află după formula

icircn care

D ndash distanţa dintre punctele de alimentare (m)B ndash lăţimea de lucru a agregatului (m)T ndash numărul turelor (adică nr curselor dus-icircntors) pe care le face agregatul pacircnă la golirea coşului semănătorii

(1)D = 2362 = 144m

Icircn cazul cacircnd lungimea postatei nu este determinată icircn funcţie de capacitatea cutiei de seminţe este necesar ca icircn prealabil să cunoaştem turele pe care le face agregatul pacircnă la golirea coşului semănătorii Aceasta se determină icircmpărţind lungimea drumului pe care icircl face semănătoarea pacircnă la golirea cutiei sale pe lungimea cursei de lucru dus şi icircntors ~n acest scop se foloseşte următoarea formulă

icircn care

T ndash numărul turelorQ ndash capacitatea cutiei semănătorii

(kg)Y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii cutiei (080)A ndash norma de semănat (kgha)B ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)L ndash lungimea postatei (m)

T= (1000040007) (2503621556) = 1Icircn cazul semănării icircn bdquolaturildquo sau bdquope două jumătăţi ale postateildquo distanţa dintre

punctele de alimentare se calculează după formula = 136 = 36

(semnificaţiile literelor sunt aceleaşi ca la formulele (10) şi (11)

51

51

8 Stabilirea cantităţilor de seminţe ce se pun la punctele de alimentare Cantităţile de seminţe care se pun la primul punct de alimentare se calculează după formula

= 4001 = 400kgiar cantitatea care se pune la punctele următoare este

icircn care

C ndash cantitatea de seminţe necesară alimentării agregatului (kg)Q capacitatea coşului semănătorii (kg)y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii cutieia ndash nr semănătorilor icircn agregat

(14)C1 = 400071 = 280kg

9 Stabilirea necesarului zilnic de muncitori pentru semănat şi transportat seminţele Necesarul zilnic de muncitori pentru deservirea semănătorilor variază icircn raport cu numărul de agregate folosite zilnic şi al maşinilor ce compun agregatul

10 Necesarul de mijloace de transport se stabileşte icircn funcţie de cantităţile de seminţe necesare semănătorilor la o icircncărcare timpul de golire a semănătorilor capacitatea mijloacelor de transport distanţa de transport şi timpul necesar pentru un ciclu de transport

~n primul racircnd se determină timpul icircn care se consumă cantitatea de seminţe existentă icircn cutia semănătorii folosind relaţia

icircn care

q ndash capacitatea cutiei semănătorii (kg)085 ndash coeficientul de folosire a cutiei semănătoriiB ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)V ndash viteza de lucru a agregatului (moră)N ndash norma de sămacircnţă la ha (kg)

Tgol = (10000400085) (366000250) = 063h = 38min

Numărul de mijloace de transport necesare zilnic se determină pe baza relaţiei

icircn care

Nt ndash numărul mijloacelor de transportn ndash numărul semănătorilor ce lucreazăt ndash durata unui ciclu de transport (min)Cm ndash capacitatea mijlocului de transport (kg)

Nt = (540008530) (38400) = 33 = 311 Se determină necesarul de saci pentru transportul seminţelor cunoscacircnd că

pentru uşurarea manipulării se recomandă ca un sac să aibă 40 kg

Nr saci = (512250) 40 = 375 sacizi

52

52

Centralizarea datelor

Nr crt

Specificare UMAgregatul folosit

Tractor + (SUP-29)

Tractor + SUP-21

1 Productivitatea zilnică a agregatului haschimb 12

2 Necesarul zilnic de-tractoare nr 5-semănători nr 5

3Productivitatea zilnică a tuturor agregatelor

hazi 60

4Dimensiunile solei de semănat

-lungime m 1556-lăţime m 1947-suprafaţă ha 303

5Dimensiunea parcelelor de semănat

-lungime m 1556-lăţime m 154-suprafaţă 24

6Lungimea marcatorului

-dreapta m 11-stacircnga m 26

7Norma de icircnsămacircnţare

-la 20 icircnvacircrtituri kg 3-la hectar kg 250

8Distanţa dintre punctele de alimentare cu seminţe

m 144

9Cantitatea de seminţe ce se pune la punct de alimentare

-la primul punct

kg 400

-la punctele următoare

kg 280

10 Necesarul zilnic de muncitori

-pt servirea semănătorii

nr 5

-pt transportul seminţelor

nr 3

-total nr 8

11Lăţimea facircşiei de icircntoarcere a agregatului

m 135

12Necesarul zilnic de mijl de transport

-atelaje nr-tractor+remorcă nr 3-auto-camion nr

13Necesar saci pt transportul seminţelor

nr 375

53

53

36 Evaluarea producţiei

Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţieiacestora

Evaluarea se face icircn două etape1) icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele

caracteristice de dezvoltare a plantelor2) icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite

norme standardizate~n funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfel

1) Gracircu orz (orz - 1 iunie gracircu - 15 iunie) Gracircu Boemandash se stabileşte numărul punctelor de control icircn funcţie de mărimea şi

uniformitatea parcelelor(icircn cazul parcele de pacircnă la 100 ha - 5 puncte pe suprafeţe mai mari de 100 ha - 10 puncte)

Determinările se fac cu ajutorul ramei metrice (un cadru de 1 metru patrat)Metodologie de lucrundash se numără spicele din interiorul ramei metricendash se stabileşte numărul mediu de boabe icircn spicndash se calculează producţia medie la hectar astfel

Q kgha = (360353610000) (10001000) = 4536kgha

Q kgha - producţia medie kgha Nsp - număr mediu de spice la mp (medie pe toate punctele de control) 360Nb - număr mediu de boabe icircn spice 35MMB - greutatea a 1000 boabe (grame)3610000 mp = 1 ha1000 x 1000 = 1000 grame x 1000 boabe

Exemplu

2) Porumb (1 septembrie) DKC 3511ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 28 mp (4 racircnduri x 070 x 10 m

lungime 070 (m) - distanţa dintre racircnduri)ndash se numără ştiuleţii la fiecare punct de controlndash se calculează numărul de ştiuleţi la hectar

54

54

Nstha = (30010000)(510) = 60000

Nstha - număr de ştiuleţi la hanst - numărul de ştiuleţi număraţi la toate punctele de controld - suprafaţa unui punct de control (mp)i - numărul punctelor de control

ndash se determină apoi numărul de boabe pe ştiuletendash se calculează apoi producţia medie la hectar

Q kgha = (60000588337) (10001000) = 11889 kgha

Q kgha - producţia medieNst - număr ştiuleţi la hectar 60000Nb - număr mediu de boabe pe ştiulete 588MMB - greutatea a 1000 boabe (grame) 337

Exemplu

3) Floarea soarelui (15 august)ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 28 mp (4 racircnduri x 070 x 10)ndash se numără capitulele la fiecare punct de control şi se stabileşte numărul mediu

de capitule la ha după formula

Ncpha - număr total de capitule la hancp - număr de capitule numărate la toate punctele de controld - suprafaţa unui punct de controli - numărul punctelor de control

ndash se determină numărul mediu de seminţe pe capitul(Ns)ndash se calculează producţia medie la hectar astfel

55

55

Q kgha - producţia medieNcp - număr mediu de capitule la hectarNs - număr seminţe pe capitulMMB - greutatea a 1000 seminţe icircn grame

Exemplu

4) Sfecla de zahăr (1 septembrie)ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 10 mp (3 racircnduri x 045 m x 74 m

lungime)ndash la fiecare punct de control plantele se recoltează se decoletează (tăierea

frunzelor) se curăţă de pămacircnt şi se cacircntărescndash se determină producţia medie astfel

q - cantitatea de rădăcini recoltate din punctele de control (kg)d - suprafaţa unui punct de control (mp)i - numărul punctelor de control

ndash la producţia stabilită se adaugă sporul de producţie ce se va realiza de la data evaluării la data prevăzută a se recolta (18 grziplantă)

Exemplu

5) Fructe (1 septembrie) MĂRMetoda de evaluare diferă icircn funcţie de tipul de livadă clasică sau intensivă dar

icircn mare constă icircn următoarele etapendash se stabileşte numărul de pomi pentru examinare (2 - 5 ) 480ndash se determină numărul mediu de fructe pe pom şi greutatea acestora icircn kg 30kg

167 de fructe

56

56

ndash se icircnmulţeşte numărul mediu de fructe pe pom cu numărul de pomi existenţi la ha şi se obţine astfel producţia medie la ha 16032 kgha

6) Struguri (de masă - 15 iulie de vin - 1 septembrie)ndash evaluarea se face separat la viile nobile şi la viile de hibrizindash se stabileşte numărul de butuci pe rod la ha cu relaţia

Nbha - numărul de butuci pe rod la hadr - distanţa dintre racircnduri (m)db - distanţa icircntre butuci pe racircnd (m)Ng - număr mediu de goluri (butuci neproductiviinexistenţi) la ha icircn procente

ndash se evaluează producţia de struguri pe butuc număracircndu-se toţi strugurii de pe un număr de 1 - 2 din butucii existenţi pe lot (se recomandă să se efectueze numărătoarea strugurilor pe fiecare al 10-lea butuc din 15 icircn 15 racircnduri)

Producţia de struguri pe butuc se calculează astfel

Pmb - producţia medie pe butuc (grame)Gms - greutatea medie a strugurilor (grame)Ns - numărul de struguri total găsiţi la numărătoareNba - numărul butucilor analizaţi

ndash se calculează producţia medie de struguri la ha cu formula

Pmha - producţia medie de struguri la ha (kg)Nbha - numărul de butuci pe rod la haPmb - producţia medie pe butuc (grame)

Exemplu

57

57

CAPITOLUL IV DETERMINAREA PRAGULUI DE RENTABILITATE (A PUNCTULUI CRITIC) PE CULTURI

Punctul critic marchează acea dimensiune a producţiei medii la care icircncasările din

valorificarea producţiei sunt egale cu cheltuielile totale de producţie deci acel punct al

producţiei medii la care nu se obţine profit dar nu se icircnregistrează nici pierderi

Mărimea costului de producţie şi a ratei profitului se găsesc icircntr-o stracircnsă legătură

cu raportul dintre cheltuielile de exploatare şi cantitatea de produse realizate Prin analiza

costurilor şi cheltuielilor de exploatare icircntreprinzătorul poate calcula nivelul minim de

activitate cerut de menţinerea icircn stare de funcţionare a firmei Cunoscacircnd pragul de

rentabilitate se poate proiecta volumul de vacircnzări icircn vederea obţinerii profitului scontat

De asemenea creditorii şi investitorii solicită adesea efectuarea analizei punctului

critic pentru a ajuta icircn evaluarea cacircştigurilor potenţiale ale unei afaceri şi icircn consecinţă

aceasta trebuie introdusă icircn planul de afaceri

Punctul critic se poate determina icircn două moduri şi anume fără profit programat

sau cu profit programat

Calculul punctului critic fără profit programat este exprimat printr-o relaţie

simplă

y = yי

y = Pvx

yי = Cvx + CF

Pvx = Cvx + CF

x(Pv ndash Cv) = CF

icircn care

y ndash veniturile din valorificarea producţiei (mii lei)

yי - cheltuielile totale icircnregistrate (mii lei)

Pv ndash preţul de vacircnzare unitar

x ndash producţia medie sau volumul vacircnzărilor (unităţi fizice)

Cv ndash cheltuieli variabile unitare

58

58

CF ndash costuri fixe totale

De unde x marchează acea dimensiune a producţiei la care nu se icircnregistrează nici

profit nici pierderi

Determinarea cantitativă şi reprezentarea grafică a PC la cultura Porumb

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Incărcat transportat IC (PK) t 2881 180225 575

22 Descărcat IC (PK) t 2881 2444609 78

33 Incărcat transportat IC (N) t 10 2484545 793

44 Descărcat IC (N) t 1655 6371 02

55 Transportat apa prep sol mii l 30 599 019

66 Incărcat transportat săm t 66 599359 191

77 Recoltat porumb boabe t 530 2606662 832

88 Transportat porumb boabe t 225 1245 04

99

1010

TOTALTOTAL 9962236 31792

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch Variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologicacopy= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

59

59

Cheltuielile fixe

NrNr CrtCrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) copycopy (d)(d) (e)(e)

11 Adm Şi deservit IC (PK) ha 302 617645 2045

22 Arat 25 cm +grăpat ha 302 1140192 3775

33 Adm Şi deservit IC (N) ha 302 630389 2087

44 Erbicidat şi deservit ha 302 61155 2025

55 Discuit si preg Pat germ Ha 302 586536 1942

66 Semănat +deservit ha 302 472517 1565

77 Prăşit mecanic I ha 302 819024 2712

88 Prăit mecanic II ha 302 654182 2166

99

1010

TOTALTOTAL 5532035 18318

(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)

60

60

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura porumb - fără profit programat

Ch variabile Cv = 9962236 lei

Ch fixe totale CF = 5532035 lei

Ch fixeha CFha = 18318 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 11 leikg = 1100 leit

Producţia totală de PT= 313355 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 302 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 33961599 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 9962236 + 33961599 = 133583959 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 133583959 313355=

4263leit

Productia medie de porumb la punctul critic (X)

X= (CFha)(Pv-CVt) = 18318 ( 1100 ndash 4263 ) = 272 tha = 2720 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 272 tha 4263 leit = 115953 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx =18318 leiha+ 115953 leiha =299133 leiha

Nivelul producţiei de 2720 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la

cultura porumb icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de

2720 la preţul de 11 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie

Depăşirea acestui nivel al producţiei (2720 ha) duce la obţinerea unui profit iar

scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi

61

61

62

PROFI

T

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

2720 kg2720 kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

18318

leiha

299133

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura porumb ndash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

62

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura porumb - cu profit programat

Ch variabile Cv = 9962236 lei

Ch fixe totale CF = 5532035 lei

Ch fixeha CFha = 18318 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 11 leikg = 1100 leit

Producţia totală de PT= 313355 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 302 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 33961599 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)

Pr = 500000lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 9962236 + 33961599 = 133583959 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 133583959 313355=

4263leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha=PrS =500000302= 165562 leiha

Producţia medie de porumb la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 18318+165562) ( 1100 - 4263 )= 517 tha

= 5170 kgha

Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 517 tha 4263 leit = 220397 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 18318 leiha+ 220397leiha = 403577 leiha

63

63

64

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

5170 kg5170 kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

18318

leiha

403577

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura porumb ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

64

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura porumb

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 9962236 9962236

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 33961599 33961599

Ch variabile totale CVT lei 133583959 133583959

Ch variabile t CVt leit 4263 4263

Ch fixe totale CF lei 5532035 5532035

Ch fixe ha CFha leiha 18318 18318

Profit programat total Pr lei 500000

Profit programat ha Prha leiha 165562

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 2720

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 5170

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 115953 220397

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 299133 403577

Preţ de vacircnzare t Pv leit 1100 1100

Suprafaţa cultivată S ha 302 302

65

65

DETERMINAREA CANTITATIVĂ ȘI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA gracircu

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Incărcat transportat IC (PK) t 4605 260015 179

22 Descărcat IC (PK) t 4605 495645 341

33 Incărcat transportat săm t 666 601343 414

44 Incărcat transportat IC (N) t 10 97019 669

55 Descărcat IC (N) t 6454 24848 017

66 Transportat apa prep sol mii l 30 599 04

77 Recoltat grau t 530 2614762 1802

88 Transportat gracircu t 225 1245 09

99

1010

TOTALTOTAL 49504298 34115

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

66

66

Cheltuielile fixe

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Adm şi deservit IC (PK) ha 303 619685 2045

22 Arat 18 - 20 cm +grăpat ha 303 1025772 3385

33 Discuit si preg pat germ ha 303 588479 1942

44 Semănat +deservit ha 303 474081 1565

55 Adm şi deservit IC (N) ha 303 632476 2087

66 Adm şi deservit ha 303 613575 2025

77

88

99

1010

TOTALTOTAL 3954068 130497

(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)

67

67

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura gracircu - fără profit programat

Ch variabile Cv = 49504298 lei

Ch fixe totale CF = 3954068 lei

Ch fixeha CFha = 130497 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 09 leikg = 900 leit

Producţia totală de gracircu PT= 145107 t

Suprafata cultivată cu gracircu S = 303 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 14849866 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 49504298 + 14849866 = 64354164 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 64354164 145107 =

4435leit

Productia medie de gracircu la punctul critic (X)

X= (CFha)(Pv-CVt) = 130497 ( 900 - 4435 ) = 286 tha

= 2860 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 286 tha 4435 leit = 12684 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 130497 leiha+ 126841 leiha = 257338 leiha

Nivelul producţiei de 2860 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la

cultura de gracircu icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de

2860 la preţul de 09 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie

Depăşirea acestui nivel al producţiei (2860 ha) duce la obţinerea unui profit iar

scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi

68

68

69

PROFI

T

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

2860 kg2860 kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

130497

leiha

257338

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura gracircu ndash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

69

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura gracircu - cu profit programat

Ch variabile Cv = 49504298 lei

Ch fixe totale CF = 3954068 lei

Ch fixeha CFha = 130497 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 09 leikg = 900 leit

Producţia totală de gracircu PT= 145107 t

Suprafata cultivată cu gracircu S = 303 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 14849866 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)

Pr = 400000 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 49504298 + 14849866 = 64354164 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 64354164 145107 =

4435leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 400000 303 =

132013 leiha

Producţia medie de gracircu la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 130497 + 132013 ) ( 900 - 4435 )

= 575 tha = 5750 kgha

Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 575tha 4435 leit = 255012 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx =130497 leiha+ 255012leiha = 385509 leiha

70

70

71

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

5750 kg5750 kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

130497

leiha

3855

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura gracircu ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

71

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura gracircu

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 49504298 49504298

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 14849866 14849866

Ch variabile totale CVT lei 64354164 64354164

Ch variabile t CVt leit 4435 4435

Ch fixe totale CF lei 3954068 3954068

Ch fixe ha CFha leiha 130497 130497

Profit programat total Pr lei 400000

Profit programat ha Prha leiha 132013

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 2860

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 5750

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 12684 255012

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 257338 385509

Preţ de vacircnzare t Pv leit 900 900

Suprafaţa cultivată S ha 303 303

72

72

DETERMINAREA CANTITATIVĂ ȘI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA măr

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Incărcat transportat IC (PK) T 124 694 84

22 Descărcat IC (PK) T 124 145896 177

33 Adm şi deservit IC (PK) T 50 691 839

44 Administrat gunoi de grajd T 50 288 35

55 Săpat gropi pt plantat pomi Buc 048 281 34

66 Plantat + udat Buc 048 7488 909

77 Tăieri de forma coroanei Buc 25 25 03

88 Incărcat transportat IC (N) T 0855 1107 134

99 Adm şi deservit IC T 5 896 109

1010 Transportat apa prep sol T 3 4592 558

1111 Recoltat prune T 5 187 23

1212 Transportat prune T 8234 14327 174

TOTALTOTAL 1914066 2325

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

Cheltuielile fixe

73

73

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Arătură in livadă Ha 5 2057 4114

22 Discuit arătura Ha 5 913 1826

33 Prăşit printre racircnduri Ha 5 804 1608

44 Stropit cu insecto-fungicide Ha 5 1802 3604

55 Erbicidat şi deservit Ha 5 690 138

66

77

88

99

1010

TOTALTOTAL 6266 12532

(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)

74

74

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura măr - fără profit programat

Ch variabile Cv = 1914066 lei

Ch fixe totale CF = 6266 lei

Ch fixeha CFha = 12532 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 1 leikg =1000 leit

Producţia totală de mere PT= 8234 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 5 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 673021 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 1914066 + 673021 = 2587087 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 2587087 8234 = 3142 leit

Productia medie de mere la punctul critic (X)

X= (CFha)(Pv-CVt) = 12532 ( 1000 - 3142 ) = 19 tha

= 1900 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 19 tha 3142 leit = 59698 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx =12532 leiha+ 59698 leiha =185018 leiha

Nivelul producţiei de 1900 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la

cultura de măr icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de

1900 la preţul de 1 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie Depăşirea

acestui nivel al producţiei (1900 ha) duce la obţinerea unui profit iar scăderea

producţiei sub acest nivel determină pierderi

75

75

76

PROFI

T

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

1900 kg1900 kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

12532

leiha

185018

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura măr ndash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

76

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura măr - cu profit programat

Ch variabile Cv = 1914066 lei

Ch fixe totale CF = 6266 lei

Ch fixeha CFha = 12532 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 1 leikg =1000 leit

Producţia totală de mere PT= 8234 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 5 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 673021 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)

Pr = 100000 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 1914066 + 673021 = 2587087 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 2587087 8234 = 3142 leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 100000 5

= 20000 leiha

Producţia medie de mere la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 12532 + 20000 ) (1000 - 3142 )

= 31 tha = 31000 kgha

Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 31 tha 3142 leit = 97402 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx =12532 leiha+97402 leiha = 109934 leiha

77

77

78

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

31000 kg31000 kghaha

7500

5000

1000

2500

10000

15000

12500

12532

leiha

109934

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura măr ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

78

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura măr

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 1914066 1914066

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 673021 673021

Ch variabile totale CVT lei 2587087 2587087

Ch variabile t CVt leit 3142 3142

Ch fixe totale CF lei 6266 6266

Ch fixe ha CFha leiha 12532 12532

Profit programat total Pr lei 100000

Profit programat ha Prha leiha 20000

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 1900

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 31000

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 59698 97402

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 185018 109934

Preţ de vacircnzare t Pv leit 1000 1000

Suprafaţa cultivată S ha 5 5

79

79

CAPITOLUL VCAPITOLUL VCONCLUZII ŞI RECOMANDĂRICONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI

Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţiei acestora

Evaluarea se face icircn două etape- icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele caracteristice de dezvoltare a plantelor- icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite norme standardizate

Icircn funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfelPorumb 3133 toneGrau 1451 toneMăr 82 toneEfectuacircnd eficiența celor trei culturi icircn urma rezultatelor acestora am

observat că cultura cea mai favorabilă este porumbul urmată de cultura grăacircluiPe viitor cea mai bună cultură atat cantitativă cacirct și calitativă este cultura porumbului

80

80

  • A DATE GENERALE PRIVITOARE LA SOLICITANT
    • A1 Numele solicitantului
    • A2 Obiectul de activitate
    • A3 Forma juridica a solicitantului
    • A4 Structura capitalului social si evoluţia acestuia de la icircnfiinţare
    • A5 Administratorii societatii
    • A6 Informaţii referitoare la locul desfasurarii activitatii solicitantului
      • B DESCRIEREA ACTIVITATII CURENTE
        • B1 Istoricul activitatii
        • B2 Principalele mijloace fixe care compun patrimoniul actual al solicitantului
        • B3 Descrierea activitatilor curente (agricole si non-agricole) si a tehnologiilor aplicate
        • B4 Politica de aprovizionare Furnizori de materii prime
        • B5 Politica de desfacere Canale de distribuţie
          • C PREZENTAREA PROIECTULUI
            • C1 Obiectivele proiectului
            • TRACTOR SAME MODEL EXPLORER 3-100
            • C3 Managementul proiectului
            • C4 Lista de achizitii si sursele de achiziţii pentru activele ce fac obiectul proiectului materiile prime pentru punerea in functiune a proiectului
            • C5 Personal si instruire
            • C6 Graficul estimat al proiectului
            • C7 Impactul proiectului asupra dezvoltarii zonei si a mediului de afaceri
              • D PROIECŢII FINANCIARE SI INDICATORI FINANCIARI
                • D1 Bazele de productie
                • D2 Contul de profit si pierderi previzionat ( pe o perioada de 3 ani )
                • D3 Fluxul de numerar previzionat ( pe o perioada de 3 ani )
                • D4 Indicatorii financiari
                • Tabelul 1
                  • Tabelul 3
                    • Centralizarea datelor
Page 12: Duceac Ionut

Valoare producție 14000000Valoare asigurare lei 112000

Valoare asigurare Euro 2597403Revine pe um (lei) 1120Revine pe um (Euro) 2597403

10AmortismentIndicatori Curs Valoare lei

43791 0

Moara 1200 kgh Loporcaro MDTL-2 735000

Siloz 100000Cantar electronic 20000

IVECO Daily Furgon 215000Ford Cargo 3535D 500000Magazie de cereale 10000

Valoare utilaje 1580000Valoare amortizare din utilaje (2) lei 31600Valoare amortizare din utilaje (Euro) 72160946

Revine pe kg miere (leian) 0158

Revine pe kg miere (Euroan) 00360805Revine pe um (lei) 000158

Revine pe um (Euro) 00000158

NU ESTE CAZUL

ICHELTUIELI CU FORTA DE MINCA

Indicatori nr salariu Lei

12

salariati icircncadrare anunitate

CONSUMURI CU ENERGIA moara 0 Zile an

Contabil 1 1500 18000

Administrator 1 1700 20400

Șofer 2 1000 24000

Total fond salarii (lei)ferma 4200 62400

Total (Euro) 959101 142495

Revine pe UM (lei) 42 624Revine pe UM (Euro) 959101 142495

Ajutor şomaj( 5) 210 2520

C A S (2333) 97986 1175832Contribuţii ptfond sănătate(7) 671371 805645

Fond solidaritate (2) 84 1008

Total fond retribuire (lei)moaraan 1609196

Total fond retribuire (Euro)ferma an 367472Total fond retribuire (lei)um 1609196

Total fond retribuire (Euro)um 36747197

13

B4 Politica de aprovizionare Furnizori de materii prime

Tabel B4 1

PRINCIPALII FURNIZORI DE MATERII PRIME

FURNIZOR

Extern

AdresaCantitate

aprox(tone)Valoare

aprox (LEI) aprox din total

achizitii

Inter

n

1

Sc ZOO IMPEX Srl I

str Tineretului Nr 2-4 NEAMT 5000

3500000050

2

SC AGROMEC SA I

STR AGRICULTORILOR 30A NEAMT 2000

14000000

20

3

SCMIERE AZ SA

I

STRCOLINEI NR28 NEAMT 2000

14000000

20

4

SC SC Marsat SA I

Str Stefan cel Mare nr 270 Neamt 1000

700000010

TOTAL 10000 70000000 100

Tabel B4 3PRINCIPALII FURNIZORI DE SERVICII

FURNIZOR

Extern

AdresaCantitate

aproxValoare aprox

(LEI) aprox din total

achizitiiIntern

1SC CONEL SA

I 30000 15900 9191

2SC TERMOFICARE SA I 300

700405

3SC ROMGAZ SA

I 550660

382

4

SC ROMTELECOM SA

I 100040

023TOTAL 0 17300 10000

B5 Politica de desfacere Canale de distribuţie

Tabel B51Principalii clienţi ai societatii

Nr crt

Client Valoare

Pondere

Termen de plata

(Nume si adresa)

(lei)

14

1

DELTA COM SRL NEAMT

7000000 50 7 ZILE

str Aleea Ulmilor nr 21A Neamt

2Dorivi Prodcom SRL Baneasa Str Alexandru Zirra Nr 5 3500000 25 7 ZILE

3Eurolil SRL - Aleea Targului BlA 9 ScA15 Neamt 615200 3500000 25 7 ZILE

TOTAL 14000000 100 7 zile

Tabel B52Datele de identificare ale principalilor clienţi

Nr Crt Societate

Cod Unic de Inregistrare

Telefon

AdresaFax

1DELTA COM SRL 19845043

756987341 str Aleea Ulmilor nr 21A Neamt

2Dorivi Prodcom SRL 16534567

757453421 Baneasa Str Alexandru Zirra Nr 5

3 Eurolil SRL 1599114975519543

2 Aleea Targului BlA 9 ScA15 Neamt 615200

Produsele obținute ndash Miere albatarate si altele ndash sunt valorificate pe baza de

contract cu ALFA COM SRL ASCO Prodcom SRL FOOD AZ SRL care preia marea

parte a cantititatii de miere aceasta fiind folosita in domeniul panificatiei Distribuția se

efectueaza direct fara inermediari Livrarile se fac zilnic cu termene de plata la 7 zile

PARTEA A II - A - DESCRIEREA INVESTIȚIEI

C PREZENTAREA PROIECTULUI

C1 Obiectivele proiectuluiFerma de cultivare a

Folosirea metodelor biologice de control al buruienilor ndash micoerbicidele

15

Diversificaea și implementarea masurilor biologice icircn tehnologia de cultivare a graului de toamnaporumbului si marului

Producerea de cereale ecologice Integrarea producției prin achiziționarea unei COMBINE DEUTZ-FAHR

MODEL 6060 HTS si a unui TRACTOR SAME MODEL EXPLORER 3-100 pentru o mai buna valorificare a solului si pentru producerea unei mai mari cantitați de grau si porumb in localitatea Secuieni jud Neamt

Achizitionarea unui Cultivator Maschio MG 300 Stabwalze 500 Valorificare producției secundare

Suprafata destinata pentru cele trei culturi avute in vedere va fi urmatoarea Mar 5 ha Grau 303 ha Porumb 302 ha

Bugetele de venituri si cheltuieli agrozootehnice

Buget de venituri - cheltuieli și consumuri intermediare pentru produsul ndash Miere

Indicatori UMCantitat

e

Pret VALOAR

EUM

ICONSUMURI (CHELTUIELI) MATERIALE (1+2+3+4+5+6) 3198100

1 Combustibil L 2000 59 11800002 Apa si canal msup3 100 24 24000

3 Energie electrica Kw 30000 053 15900004 Romtelecom min 1000 004 40005 Gaz msup3 550 12 66000

6Cheltuieli cu aprovizionarea ( 10din 1) lei 334100

IICONSUMURI(CHELTUIELI) CU FORTA DE MUNCA 173000

7Personalul permanent implicat icircn producție zo 10 30 30000

8Personal sezonier implicat icircn producție zo 2 20 4000

9 Personalul administrativepersoan

e 1 50 500010 Fond retribuire zo 134000

IIIALTE CONSUMURI(7+8+9+10) 8651133

11Cheltuieli generale(3din I+II) Lei 101133

12 Dobacircnzi la credite Lei 500000

13 Asigurări (8 din valoare ) Lei 635000014 Amortismente Lei 1700000

16

ATOTAL CONSUMURI INTERMEDIARE (I+II+III) 12022233

B VALOAREA PRODUCTIEI 1000000

0 1400000000

B1 Miere kg1000000

0 14 1400000000

C VENIT IMPOZABIL(B-A) 1387977767 C1 (-)Impozite si taxe 500000 C2 (+)Subvenţii 30000000D PROFIT BRUT 1357477767

E IMPOZITUL PE VENIT 222076443F PROFIT NET 1165901324

G COST DE PRODUCTIE 042H Profit la kg 117

Caracteristicile principale ale utilajelor sau constructiilor intentionate a se achiziționa prin proiect

COMBINA DEUTZ-FAHR MODEL 6060 HTS

17

CARACTERISTICI GENERALE

Elevator de alimentare Inversor electric pentru elevator si heder 2 cilindrii hidraulici de ridicare Batator Latime 1270 mm Oslash 600 mm 8 sine de batere variator electric pentru variatia vitezei de la 420 la 1250 rotmin Turbo separator diametru 590 mm Suprafata de separare 081 mp Ajustare electrica in 5 pozitii de la 25 la 65 mm Viteza 775 sau 410 rotmin Contrabatator 15 sine 14 mm distanta suprafata 095msup2 aparator pietre rabatabil reglare electrica independenta frontala si posterioara Scuturatori 5 caisori suprafata totala 730 msup2 Sistemul de curatire curatire proprie prin contra-actiune a sitelor Recuperare independenta pe ambele laturi ale masinii Buncar Capacitate 7500 litrii cu suprafata de acoperire Viteza de descarcare 90lsec Tub de descarcare cu deschidere hidraulica fereastra de inspectie in spatele scaunului operatorului Motor Deutz TCD 2012 L06 4V 6 cilindrii 4 valve Commom Rail diesel 183 kw250 CP Racire cu lichid Rezervor combustibil 555l Transmisia Complet hidrostatica cutie de viteze cu 4 trepte Frane Discuri de frana asistate hidrostatic si frana de parcare independenta Pneuri 62075R30 fata si 40570R20 spateLatime de suport 3047 mm Cabina Tip Commander IV cu vedere panoramica si geamuri usor colorate coloana volan reglabila sistem de aer conditionat si incalzire scaun PNEUMATIC sofer si scaun pasager radio si set pre-cd (4 difuzoare si antena) oglinda dreapta cu control electric Control softwear in limba Baneasaa Sistem de iluminat Conform regulamentului de trafic 6 lumini de lucru 1 lumina pentru tubul de descarcare 2 girofaruri 2 lumini posterioare Echipament atasare posterioara rapida pentru carucior heder extinctor manual de operare in limba Baneasaa

18

TRACTOR SAME MODEL EXPLORER 3-100

CARACTERISTICI GENERALE

Motor DEUTZ EURO III cu 4 cilindri turboalimentat cu capacitate de 4038 cm3 Putere max (2000 25 CE) 109 CP80 kW Motor răcit cu lichid ulei Radiator ulei motor transmisie Oprire motor cu cheia de contact Motor compatibil cu Biodiesel pacircnă la 100 Capacitate rezervor combustibil 160 l Ambreiaj hidrostatic Ambreiaj multi-disc PTO comandat hidraulic cu discuri imersate icircn ulei Blocare electrohidraulică a diferenţialului faţă şi spate Direcţie hidrostatică cu pompă independentă şi cilindru de direcţie cu dublu sens Coloana volanului rabatabilă şi reglabilă Unghi de viraj 55deg Manete laterale comandă cutie de viteze Toba de eșapament cu evacuare pe cabină cutie de viteze cu 5 rapoarte 15F + 15R cacircrlig frontal cacircrlig de prindere categoria C posterior PTO spate 540 ndash 1000 RPM baterie 12V-100h-650A manual de utilizare şi icircntreţinere icircn limba Baneasaă

ECHIPAMENTE STANDARDIZATE

Cutie de viteze 40kmh Sistem hidraulic cu pompă de 56 lmin Roti 42070R 24 faţă 48070R 34 spate Reglaj electronic motor

19

Extensie aripi spate Cilindrii suplimentari Filtru aer 8rdquo cu ejector de praf Distribuitori hidraulici auxiliari cu 4 prize rapide Stabilizatori telescopici Fracircnă hidrostatică integral independentă pe toate cele 4 roţi cu discuri de fracircnare icircn baie de ulei cu dispozitiv de excludere a franelor anterioare Scaun textil CABINĂ ORIGINALĂ TESTATĂ FONIC icircncălzire şi ventilare parbriz mobil locaş radio 2 lumini de lucru faţă şi 2 lumini de lucru spate ieşire spate pentru cabluri lumini interioare Faruri anterioare pentru condus pe dreapta Aer condiționat Girofar Suport pentru contragreutăți + 8 contragreutăți față (320 kg)

Cultivator Maschio MG 300 Stabwalze 500

20

Model Latime de lucru(cm) Putere necesara(CP) Masa(kg)MG 175 175 2535 320

Dotari- cutie de viteze din fonta- reductor de viteza de 540 rotmin(rotmin rotor 260)- rolele sunt plasate intr-un fel de cusca- cat I (3 puncte de prindere)

C3 Managementul proiectului (Responsabilul legal)

1 NumeDUCEAC Prenume IONUT Funcţia ADMINISTRATOR Studiile si experienţa (relevante pentru proiect)

C V Responsabilul legal

Icircntreprinderea Funcţia avuta Perioada

SC ALBINA SA SEF BIROU 2008-2013

STUDENT In prezent

C4 Lista de achizitii si sursele de achiziţii pentru activele ce fac obiectul proiectului materiile prime pentru punerea in functiune a proiectului

Tabel C41 ndash Lista de achizitii active

Furnizor Date furnizor Produs

21

Nr Crt

Valoare estimata

(EUR)

din total valoare eligibila

a proiectului

(daca este cunoscut la momentul

depunerii cererii de finantare)

1 DEUTZ-FAHR

Specializat in producția de utilaje pentru

agricultura

COMBINA MODEL 6060

HTS 125000 7483

2 SAME

Specializat in producția de utilaje pentru

agricultura

TRACTOR MODEL

EXPLORER 3-100 40000 2394

3 GEO

Specializat in producția de utilaje pentru

agriculturaCultivator MG

175 2031 123

TOTAL167031 100

Lista de achizitii materii prime

Nr Crt

Furnizor

Date furnizor Produs

Valoare estimata

(EUR)

din total

necesar de

materii prime

(daca este cunoscut la momentul depunerii cererii de finantare)

1 SC GA PRO CO CHEMICALS SA

Are in patrimoniu fabrica de

icircngrasăminte Icircngrășaminte 1255000 5375

2 PETROM

Specializat in comercializarea combustibililor Combustibil 500000 2141

3 KWS SEMINTE SRL

Specializat in obținerea

semințelor de soiagrauporumb

etc

Semințe de grauporumbsoia etc 580000 2302

TOTAL 2335000 100

C5 Personal si instruireNU ESTE CAZUL

Tabel C51Grafic angajare personal

Nr Crt Specialitate

Număr2002 2003 2004 2005 2006 2007

TOTAL 0 0 0 0 0 0

Necesar personal

22

- 1 contabil- 3 mecanizatori- 4 muncitori sezonieri

C6 Graficul estimat al proiectului

Proiectul va fi realizabil in 12 luni de la aprobarea finantarii

Lunile I ndashIV vor face demersuri pentru un imprumut bancar și se va acorda

icircmprumutul ( 300000 E)

Lunile V ndash VIII - se va achiziționarea utilajul propriu-zis

(combinatractorulcultivatorulsemanatoarea) se vor semna contractele cu furnizorii și

se vor livra utilajele

Lunile IX ndashXII ndash testarea utilajelor si inceperea activitatii

Diagrama Gantt

Denumire activitate

IAN

FEB

MARTIE

APRILIE

MAI

IUNIE

IULIE

AUGUST

SEPT

OCT

NOI

DEC

Contractarea unui imprumut bancar pe tremen lung X X Studierea ofertelor furnizorilor de utilaje X X Contractarea furnizorilor de utilaje

X X X Livrarea utilajelor X X X X Testarea utilajelor X X X

C7 Impactul proiectului asupra dezvoltarii zonei si a mediului de afaceri

In urma contractarii imprumutului bancar si achizitionarii de utilaje

performante se va incerca practicarea unei agriculturi rationale si de durata cu recolte

23

bogate si sanatoase de secara mazare si cartof care din punct de vedere ecologic sa

corespunda normelor UE in localitatea Secuieni JudNeamt

Acest fapt va determina totodata si creșterea veniturilor la bugetul

Primariei Secuieni JudNeamt datorita taxelor și impozitelor care se plătesc și

desemeni la bugetul statului se vor plăti impozite și taxe care icircn final vor fi icircn

beneficiul cetățenilor In practicarea agriculturiiintr-un mod intensiv se va avea in

vedere respectarea normelor de mediuPentru toate categoriile de materii prime

(combustibil piese de schimb icircngrășaminte etc) se vor icircncheia contracte icircn așa fel

icircncat să fie asigurat mersul normal al activității agricole Deasemeni si producția finita

(secaramazarecartof) care se va realiza va fi livrata in icircntregime pe baza de

contracte icircncheate

D PROIECŢII FINANCIARE SI INDICATORI FINANCIARI

D1 Bazele de productie

Cu proiect

A6 Denumire utilaj (noi) Costuri Amortizare Intretinere 2Combina DEUTZ-FAHR model 6060 HTS 125000 000 2500

TRACTOR SAME MODEL EXPLORER 3-100 40000 000 800

Cultivator Maschio MG 300 Stabwalze 500 2031 000 4062

167031 000 334062

D2 Contul de profit si pierderi previzionat ( pe o perioada de 3 ani )

Proiectia contului de profit si pierdere activitate cu proiect

Nr Crt Categoria AN 1 AN 2 AN 3

Venituri din exploatare 1 Venituri din vanzarea marfurilor Mii Lei

24

Euro 2 Productia vanduta Mii Lei 47000000

0485000000 500000000

Euro 107327990

110753351 114178713

3 Variatia stocurilor Mii Lei

Euro

4 Alte venituri Mii Lei Euro 5 Venituri din exploatare ndash total Mii Lei 47000000

0485000000 500000000

Euro 107327990

110753351 114178713

Cheltuieli pentru exploatare 6 Cheltuieli materiale ndash total Mii Lei

94000000 97000000 100000000

Euro 21465598 22150670 22835743

7 Cheltuieli cu lucrari si servicii executate de terti Lei

437330 450050 500040

Euro 99868 102772 1141888 Cheltuieli cu impozite taxe si varsaminte

asimilateMii Lei

250000 300000 350000 Euro 57085 68507 79925

9 Cheltuieli cu personalul ndash total Mii Lei 347330 360050 370560 Euro 79315 82220 84620

10 Alte cheltuieli de exploatare Mii Lei

Euro

11 Cheltuieli cu amortizarile si provizioanele Mii Lei 2510000 2750000 3000000

Euro 573177 627983 68507212 Cheltuieli pentru exploatare - total Mii Lei

97544660 100860100 104220600 Euro 22275047 23032153 23799548

13 Rezultatul din exploatare Mii Lei 372455340 384139900 395779400

Euro 85052942 87721198 90379165Venituri financiare ndash total

14 Venituri financiare ndash total Mii Lei Euro

Cheltuieli financiare din care

15 Cheltuieli privind dobazile Euro

16 Altele Mii Lei

Euro

17 Cheltuieli financiare - total Mii Lei Euro

18 Rezultatul financiar al exercitiului Mii Lei

25

Euro

19 Rezultatul brut al exercitiului Mii Lei

Euro

20 Impozit pe profit Mii Lei

Euro

21 Profit net Mii Lei

Euro

D3 Fluxul de numerar previzionat ( pe o perioada de 3 ani )

Flux de numerar - previziuni Anul 1 Anul 2 Anul 3OPERATIUNEAPERIOADA

MII LEI I ACTIVITATEA DE INVESTITII SI FINANTARE 0 0 0A Total intrari de lichiditati din (A1+A2+A3)

A1 Aport la capitalul social si contul intreprinzatoruluiA2 Vanzari de active inclusiv TVA 0 0 0A3 Credite pe termen lung din care (A31 + A32) A31 Imprumut BancaA 32 Grant SAPARD 0 0 0

B Total iesiri de lichiditati prin (B1+B2+B3)B1 Achizitii de active fixe corporale inclusiv TVAB2 Achizitii de active fixe necorporale inclusiv TVAB3 Cresterea investitiilor in curs 0 0 0

C ExcedentDeficit de lichiditati (A-B) 0 0 0D1 Rambursari de Credite pe termen mediu si lung din care (D11+ D12) D11 Rate la imprumutul Banca D12 Rate la alte Credite pe termen mediu si lung 0 0 0D2 Plati de dobanzi la Credite pe termen mediu si lung din care (D21+D22) D21 La imprumutul Banca D22 La alte Credite pe termen mediu si lung 0 0 0

E Flux de lichiditati din activitatea de investitii si finantare (C-D1-D2)II ACTIVITATEA DE EXPLOATARE SI ALTE ACTIVITATI 130727

51472387 1624350

F Incasari din activitatea de exploatare inclusiv TVA ( F1)130727

51472387 1624350

F1 Vanzari varianta cu proiectG Incasari din activitatea financiaraH Credite pe termen scurt 130727

51472387 1624350

K Plati pentru activitatea de exploatare inclusiv TVA (dupa caz) din care 0 0 0

1 Cheltuieli privind marfurile

2 Cheltuieli cu materiileprime 679603 747737 807415

26

3 Cheltuieli cu materialele consumabile 43637 48000 51842

4 Cheltuieli cu energia si apa 12988 14512 15672

5 Altecheltuieli materiale 10204 10323 11144

6 Cheltuieli cu serviciile executate de terti 55609 61160 66051

7 Cheltuieli cu impozite taxe si varsaminte asimilate 12500 13740 148408 Cheltuieli cu personalul angajat 0 0 09 Cheltuieli cu asigurarile si protectia sociala 0 0 0

10 Alte cheltuieli exploatare 0 0 011 Cheltuieli cu amortizarea si provizioanele

26064 26064 260642222222111111

L Flux brut exclusiv plati pentru impozit pe profit si TVA468670 550851 631321

M Plati pentru impozite si taxe (M1 + M2)186568 219297 251573

M1 TVA de platit 68667 104661 119950

M2 Impozit pe profit 97901 114636 131623N1 Rambursari de credite pe termen scurtN2 Plati de dobanzi la credite pe termen scurtO1 DividendeP

Total plati exclusiv cele aferente exploatarii (M+N1+N2+O1)P Total plati exclusiv cele aferente exploatarii (M + N1 + N2 + O1) 186568 219297 251573Q Flux de numerar din activitatea curenta (L-P) 280102 331554 379748II FLUX DE LICHIDITATI (CASH FLOW)R Flux de lichiditati net al perioadei (Q+E) 280102 331554 379748

S Disponibil de numerar al lunii precedenteDisponibil de numerar curent (S+R) 130597 410609 742253

T 410609 742253 1122001

D4 Indicatorii financiari

Valoarea investitiei (Vi) = valoarea totala a proiectului (exprimata in lei) ndash 12900000000 lei

LEI___________________________________________________________________________Specificare AN 1 AN 2 AN 3______________________________________________________________________Veniturile din exploatare (Ve)

27

470000000 485000000 500000000

___________________________________________________________________________Cheltuieli de exploatare (Ce)

97544660 100860100 104220600

___________________________________________________________________________

Rezultatul din exploatare (Re) = Se calculeaza Re = Ve ndash Ce - minim 10 din Ve

372455340 384139900 395779400

Profitul net (Pn) = rezultatul final al exercitiului financiar (anual) din care s-a scazut impozitul pe profit

312862486 322677516 332454696

Durata de recuperare a investitiei (Dr) = indicator ce exprima durata de recuperare a investitiei (exprimat in ani)

Se calculeaza Dr= ViPn mediu sau Dr=(Vi - 5 x Pn)Pn

unde Pn mediu = profit net mediu pe orizontul de prognoza Dr ndash ESTE 145 ANI

Rentabilitatea capitalului investit (Rc) = PnVi x 100 () Pn-profit net pentru fiecare an al perioadei previzionate

145 150 154___________________________________________________________________________

Cheltuieli financiare (Cf) = NU ESTE CAZUL___________________________________________________________________________

28

Gradul de acoperire a cheltuielilor financiare (Ga) = NU ESTE CAZUL

___________________________________________________________________________Flux de numerar net la sfarsitul perioadei (FNN) = Total intrari-Total iesiri FNNgt=0 (pentru fiecare an de prognoza)

280102 331554 379748 425733466695

Valoare actualizata neta (VAN) =aringFNi(1+r)I +FN5r VANgt0 r=rata de actualizare=8

CAPITOLUL IICAPITOLUL IISTRUCTURA FONDULUI FUNCIAR ŞI IcircNTOCMIREASTRUCTURA FONDULUI FUNCIAR ŞI IcircNTOCMIREA

ASOLAMENTULUIASOLAMENTULUI

21 Mărimea şi structura categoriilor de folosinţă a terenului

Tabelul 1Mărimea şi structura categoriilor de folosinţă a terenului

Specificare Ha din total din agricol

Suprafaţa totală 620 1000 -

Teren agricol 618 9968 1000

Teren arabil

- din care irigat

610 9839 987

300 4839 4854

Păşuni naturale 2 032 032

29

Facircneţe naturale 1 016 016

Livezi 5 08 08

Vii

Teren neproductiv 2 032 X

Condiţii naturaleDescrierea zonei icircn care este amplasată exploataţia cu cel puţin următoarele elemente

a) Temperatura medie anuală 940Cb) Precipitaţii medii anuale 534 mmmpc) Tipul de sol predominant textura panta

- tipul de sol cernoziom cambic- textura grosieră- panta 7 - 150C

Favorabilitatea terenului pentru diferitele culturi

Se va face o scurtă prezentare a caracteristicilor principalelor tipuri de sol cu favorabilitatea culturilor

CernoziomurileAu proprietăti fizice hidrofizice chimice termice şi de aeraţie foarte bune Cu toate că

sunt foarte bine aprovizionate cu azot fosfor şi potasiu pe aceste soluri pentru menţinerea fertilităţii şi obţinerea de producţii mari şi constant se recomandă aplicarea de icircngrăşăminte chimice şi organice Cernoziomurile sunt indicate pentru toate folosinţele şi culturile agricole

AluvisolurilePrezinta o fertilitate relativ bună fertilitatea depinzacircnd de gradul de solificare Pe

aluvisoluri pot fi cultivate o serie largă de plante specifice condiţiilor din ţara noastră porumb floarea soarelui cartof gracircu legume viţă de vie pomi

Soluri bruneDatorită proprietăţilor fizice (textură mijlocie structură granular medie permeabilitate

pentru apă şi aer rezistenţă scăzută la lucrările mecanice) sunt favorabile creşterii şi dezvoltării plantelor Pentru producţii mari se recomandă administrarea de icircngrăşăminte chimice organice şi verzi Sunt folosite pentru culturile gracircu porumb legume pomi migdal

22 Alegerea culturilor (criteriile avute icircn vedere culturile alese)

30

Criteriile avute icircn vedere (economice tradiţie asigurarea materiilor prime pentru investiţia de la planul de afaceri etc)

Cultura m ărului Importanta culturii marului se datoreaza valorii alimentare si gustative terapeutice si

profilactice a fructelor insusirilor lor tehnologice specifice particularitatilor agrobiologice ale pomilor si valorilor economice mari

Merele constituie unul dintre componentele de baza in alimentatia moderna a omuluiMărul creşte şi se dezvoltă bine icircn toate zonele Moldovei deoarece sunt condiţii

pedoclimaterice favorabile pentru cultivarea acestei specii pomicole Importanţa acestei specii pomicole ca cultură este determinată de valoarea alimentară calităţi gustative icircnalte icircnsuşirile terapeutice şi profilactice pentru sănătatea omului particularităţilor tehnologice specifice particularităţilor agrobiologice ale pomilor şi de valoarea economică mare de producţie Cultivarea merelor este o afacere profitabilă care are următoarele avantaje

- Plantaţia de măr poate fi exploatată 20-30 de ani iar investiţia se recuperează icircn 2-3 ani- Cererea crescacircndă pe piaţa locală şi externă la produsele agricole de valoare icircnaltă- Preţ avantajos la comercializarea merelor icircn stare proaspătă- Creşterea pe piaţa internaţională a cererii pentru producţia conservată (sucul concentrat)

Ele reprezinta aproape singurul aliment gata pregatit in natura care poate fi consumat fara alte adaosuri fie in stare proaspata fie consumate ca sucuri compot dulceata cidru marmelada etc Datorita insusirilor tehnologice merele constituie o materie prima cu pondere mare in industria alimentara

Astfel din punct de vedere chimic merele contin in medie 845 apa 141 zaharuri 02 substante pectice 06 substante grase 90 UI vitamina A 002 mg vitamina B2 01mg vitamina B1 7mg vitamina C 7 mg calciu 10 mg potasiu cat si cantitati reduse de aluminiu mangan sulf cobalt si altele

Principalii consumatori de mere sunt pieţele agricole locale antreprenori care exportă fructele fabricile de conserve depozite angro şi magazine procesatorii de fructe uscate Cele mai bune preţuri pot fi obţinute icircn cazul comercializării merelor icircn stare proaspătă pentru consum curent iar cele mai mici preţuri sunt icircnregistrate la mere comercializate icircntreprinderilor de procesare

Importanta marului rezida in particularitatile lui biologice Existenta unui numar mare de soiuri cu coacere esalonata in diverse epoci si capacitatea de pastrare in stare proaspata timp indelungat a soiurilor de iarna asigura consumul de fructe proaspete aproape in tot cursul anului circa 10 luni din 12 ale unui an Avand o mare capacitate de pastrare si o buna rezistenta la manipulare fructele pot fi transportate cu usurinta la distante mari

Cultura porumbului

Porumbul ocupa locul 3 ca importanta in lume Aceasta pozitie se justifica printro serie de particularitati

-prezinta o mare capacitate de productie cu cca 50 decat celelalte cereale-are o mare plasticitate ecologica-este o planta prasitoare fiind o foarte buna premergatoare pentru majoritatea plantelor de

cultura-suporta bine monocultura-are un coeficient multiplicat de 150-400ori-semanande-se primavara mai tarziu permite esalonarea mai buna lucrarilor agricole-cultura este mecanizata

31

-recoltarea se face fara pericol de scuturare

Porumbul este utilizat icircn alimentaţia omului icircn furajarea animalelor şi ca materie primă pentru diferite industrii

Icircn alimentaţia omului porumbul se utilizează sub formă de mălai (făină) din care se prepară mămăliga sau diferite peparate de patiserie fulgi de porumb porumb zaharat conservat sub formă de boabe sau ştiuleţi pentru salate şi garnituri porumb fiert sau copt popcorn (porumb pentru floricele) Din germenii de porumb rezultaţi icircn urma măcinării boabelor prin presare se obţine un ulei alimentar de foarte bună calitate apreciat icircn alimentaţia dietetică

Icircn furajarea animalelor boabele de porumb constituie furajul concentrat de bază pentru toate speciile de animale Valoarea nutritivă a porumbului este de 117 - 130 unităţi nutritive la 1 kg boabe

Planta icircntreagă recoltată şi tocată icircn faza de maturitate icircn lapte-ceară se utilizează pentru obţinerea de siloz care este utilizat pe scară largă icircn hrana vacilor de lapte De asemenea planta icircntreagă se poate utiliza ca masă verde

Tulpinile de porumb (cocenii) rezultate după recoltarea boabelor se pot utiliza ca furaj Ciocălăii măcinaţi pot fi utilizaţi icircn hrana rumegătoarelor Boabele de porumb se utilizează ca materie primă pentru obţinerea de amidon glucoză

dextrină izoglucoză (icircndulcitor lichid) whisky etc Boabele de porumb se utilizează pe scară largă pentru obţinerea de biocombustibil (etanol) după cum planta icircntreagă verde se poate utiliza pentru obţinerea de biocombustibil (metanol etanol)

Tulpinile de porumb se pot utiliza icircn industria celulozei şi la fabricarea panourilor aglomerate

Din ciocălăi se poate obţine furfurol sau pot fi folosiţi drept combustibil De asemenea icircn gospodăriile tradiţionale tulpinile de porumb se utilizează drept combustibil

Pănuşile se utilizează pentru diferite icircmpletituri tradiţionale Mătasea porumbului (stigmatele florilor femele) poate fi utilizată icircn scop medicinal iar

polenul de porumb este colectat cu uşurinţă de către albinele melifere (plantă poleniferă)

Cultura gracircului

Gracircul este una dintre cele mai importante cereale si planta care ocupa pe glob cele mai mari suprafete Boabele de grau au continut ridicat in hidrati de carbon si substante proteice Miere de grau este materie prima pentru paine si produse de panificatie aliment de baza pentru 35-40 din populatia globuluiGraul se mai utilizeaza si in prelucrari industriale (alcool amidon dextrina glucoza) si furaj in hrana animalelorTaratele sunt un nutret concentrat bogat in proteine hidrati de carbon si substante minerale Paiele se utilizeaza in industria celulozei si in hrana animale

Gracircul este cea mai importantă plantă cultivată din care se obţine icircn principal pacircine aliment de bază pentru cca 40 din populaţia globului Prin măcinare din boabele de gracircu se obţine făina care este utilizată pentru prepararea de diferite produse de panificaţie şi patiserie

32

fabricarea de paste făinoase etc Boabele de gracircu intră icircn alcătuirea amestecurilor de cereale prentru micul dejun

Boabele de gracircu se utilizează icircn hrana animalelor ca atare sau măcinate De asemenea icircn furajarea animalelor se utilizează şi tăracircţa rezultată ca subprodus icircn urma procesului de măcinare aceasta fiind bogată icircn proteine lipide şi săruri minerale

Boabele de gracircu servesc ca materie primă icircn diferite industrii pentru obţinerea de amidon gluten spirt băuturi spirtoase (vodcă wisky) bere biocarburburant (bioethanol)

Paiele au utilizări multiple precum materie primă icircn industria celulozei şi hacircrtiei aşternut pentru animale furaj grosier icircngrăşămacircnt organic prin icircncorporare icircn sol după recoltare sau prin compostare producerea de energie termină prin arderea icircn arzătoare cu recuperare de căldură

Germenii de gracircu rezultaţi icircn urma procesului de măcinare sunt utilizaţi icircn hrana omului ca produse energizante (germeni consumaţi cu lapte sau miere de albine) ca adaus icircn diferite produse de panificaţie sau pentru obţinerea de ulei foarte apreciat icircn industria cosmetică

Aluatul conservat prin refrigerare şi aluatul modelat (de exemplu blaturi pentru pizza) icircncepe să fie din ce icircn ce mai apreciat pe piaţă

Gracircul romacircnesc este un gracircu de foarte bună calitate pentru panificaţie care poate fi valorificat atacirct pentru consumul intern cacirct şi la export pentru consum european şi icircn afara Europei

Gracircul ecologic este unul dintre produsele ecologice cele mai bine cotate şi cerute pe piaţa mondială

Cultura gracircului oferă următoarele avantaje - boabele au un conţinut ridicat icircn glucide şi proteine corespunzător cerinţelor organismului uman - boabele au o bună conservabilitate pe perioade mari de timp - boabele se transportă cu uşurinţă pe distanţe mari - boabele de gracircu au diferite alternative de valorificare - boabele de gracircu reprezintă o importantă sursă de schimburi comerciale pe piaţa mondială - gracircul se poate cultiva icircn diferite condiţii pedoclimatice asiguracircnd producţii satisfăcătoare peste tot unde se cultivă - tehnologia de cultivare este complet mecanizată şi bine pusă la punct fără probleme deosebite - gracircul este o foarte bună premergătoare pentru majoritatea plantelor de cultură - după soiurile timpurii de gracircu pot fi semănate culturi succesive mai ales dacă sunt condiţii de irigare

Alegerea soiurilor şi hibrizilor (criteriile avute icircn vedere soiurile şi hibrizi aleşi pentru fiecare cultură)

-criteriile avute icircn vedere ndashproducţie rezistenţe specifice conţinut de principii nutritive etc

-soiurile şi hibrizi aleşi pentru fiecare cultură + prezentarea listei cu soiuri pentru 2012 la culturile alese şi descrierea soiului respectiv

MĂRUL - SOIURI

33

Icircn funcţie de epoca de coacere a fructelor merele se icircmpart icircn (a) soiuri de varăMelba Red melba Şafran de vară Papirovka Mantet Quinte Akane Plat August (b) soiuri de toamnă Prima Slava Peremojţiam James Grive Red Calvil de Zăpadă Spartan Focuşor Codrene Coredana Reglndis etc (c) soiuri de iarnă Idared Speranţa Banana de iarnăWellspur Goldspur Golden Delicious Jonathan Jonared Yellowspur Renet Simerenco Coredar Wagener etc

Antreprenorul trebuie să elaboreze proiect de plantare a livezii la icircntreprinderileautorizate şi materialul săditor trebuie să fie procurat de la pepinierele licenţiate cu actelenecesare pentru posibilitatea de beneficiere de subvenţii Cele mai de perspectivă soiuri de mere şi cu o cere sporită pe piaţă sunt Golden DeliciousRed Delicious Jonathan Idared Fugi Granny Smith Gala Melrose Ionagold Elstar precum şisoiurile genetic rezistente la boli şi dăunători aşa ca Florina Prima Coredana CoredarGeneros Pionier

Piaţa Romacircniei la merele proaspete este reprezentată prin 50 la sută din soiuri colorate (complet roşu sau parţial) şi 50 la sută pentru soiurile necolorate (gal-bene şi verzi) Cele mai populare soiuri colorate sunt Jonathan şi Idared urmate de Jonagold Gala Gloster etc iar dintre cele necolorate predomină soiul Golden Delicious Soiurile Granny Smith şi Mutsu icircnregistrează vacircnzări modeste Dintre soiurile locale icircn supermarket-uri se comercializează Glorios şi Florina icircnsă icircn can-tităţi foarte mici Fructele de obicei sunt icircmpărţite icircn trei categorii mici (sub 70 mm) medii (70-90 mm) şi mari (peste 90 mm)

PORUMB ndash SOIURI

Porumbul face parte din familia Gramineae subfamilia Panicoideae tribul Maydeae genul Zea Genul Zea cuprinde 3 specii - Zea mexicana (Schrad) Recv et Mangel (sin Euchlaena mexicana) ndash teosinte1 anual - Zea perennis (Hitsch) Recv et Mangel (sin Euchlaena perennis) ndash teosinte peren - Zea mays L ndash porumbul cultivat

Porumbul cultivat cuprinde mai multe convarietăţi (grupe de varietăţi) cele mai importante fiind următoarele - Zea mays conv dentiformis Koumlrn (sin Zea mays conv indentata Sturt) denumit porumbul dinte de cal Se caracterizează prin boabele mari prismatice cu partea sticloasă (cornoasă) a endospemului dispusă pe părţile laterale ale bobului iar partea făinoasă (amidonoasă) dispusă icircn partea centrală şi superioară a bobului (fig 19) Prin uscare endospemul făinos icircşi reduce volumul se contractă şi determină apariţia unei depresiuni icircn partea superioară a bobului sub forma mişunei dintelui de cal de unde denumirea acestei convarietăţi de bdquoporumb dinte de calrdquo La această convarietate au fost creaţi primii hibrizi de porumb iar icircn prezent această convarietate are cea mai margă răspacircndire icircn lume Majoritatea hibrizilor de porumb aparţin acestei convarietăţi La noi icircn ţară primii hibrizi care au fost icircntroduşi icircn cultură aparţin acestei convarietăţi şi au fost aduşi din SUA de unde şi denumirea de bdquoporumb americanrdquo - Zea mays conv indurata (Sturt) Bailey denumit porumbul cu bobul tare porumbul sticlos Se caracterizează prin boabe rotunjite icircn partea superioară netede lucioase dure la spargere de unde vine denumirea de bdquoporumb tarerdquo Partea sticloasă a endospermului este dispusă la exteriorul bobului de jur-icircmprejurul acestuia iar partea făinoasă este dispusă icircn partea centrală a bobului uneori ajungacircnd pacircnă icircn partea superioară a bobului situaţie cacircnd determină apariţia

34

unei uşoare mişune (fig 20) Din această convarietate au făcut parte vechile populaţii şi soiuri romacircneşti de unde şi denumirea de bdquoporumb romacircnescrdquo - Zea mays conv aorista Grebensc denumit porumbul semisticlos Prezintă caracteristici intermediare icircntre convarietăţile dentiformis şi indurata Bobul este rotunjit mat icircn partea superioară şi uneori prezintă o uşoară adacircncitură - Zea mays conv everta Sturt (sin Zea mays conv microsperma Koumlrn) denumit porumb de floricele Se caracterizează prin plante cu o talie mai mică care au capacitatea de a forma mai mulţi ştiuleţi pe plantă Boabele sunt mici (MMB = 40-100 g) cu vacircrful rotunjit sau ascuţit Endospermul este aproape icircn icircntregime sticlos cu excepţia unei mici porţiuni icircn jurul embrionului care este amidonoasă Prin icircncălzire apa din grăunciorii de amidon din endospermul făinos se transformă icircn vapori care exercită o presiune asupra tegumentului pacircnă cacircnd determină spargerea acestuia moment icircn care conţinutul bobului se revarsă (boabele expandează) mărindu-şi volumul de 15-20 de ori formacircnd o masă albă-spongioasă respectiv aşa-numitele floricele

RUSTICA a castigat o pozitie de lider pe piata de porumb precoce din Europa de Nord si poseda o gama larga de seminte adecvata pentru toate pietele lumii HIBRIZI FOARTE PRECOCIBarbados - excelent pentru boabe si silozEarly Star - precoce si productivEnergy Star - foarte buna valoare alimentaraComera - performanta inalta HIBRIZI PRECOCIBatz - vigurosEurostar - lider in EuropaGalaStar - porumb pe care il veti adoraInagua - bun pentru boabe si siloz

GRAcircU ndash SOIURI

Cercetătorii de la Institutul de Cercetare - Dezvoltare Agricolă Fundulea au creat soiuri de grau productive si rezistente la secetaBOEMA soi de gracircu de toamnă extrem de productiv şi cu indici de calitate ridicaţi pentru panificaţie adaptat condiţiilor climatice din zona de cacircmpie din sudul ţării şi Moldova este un soi foarte precoce mai timpuriu la icircnspicat cu 1-3 zile faţă de soiul Flamura 85 talia plantei de 77-90 cm rezistent la iernare şi cădere arşiţă şi secetă rugina galbenă rezistenţă mijlocie la rugina brună şi făinare are calitate bună de morărit şi panificaţie

GRUIA este un soi de toamnă care a dat rezultate foarte bune icircn Oltenia şi Dobrogea este mai timpuriu cu 4 zile faţă de soiul Fundulea 4 talie de 76 cm se remarcă printr-o rezistenţă bună la iernare la cădere dar şi la rasele actuale de rugina galbenă

35

superior multor soiuri ca rezistenţă la făinare rugină brună şi septorioza frunzelor calitatea de panificaţie a soiului Gruia este apropiată de cea a soiului Dropia faţă de care tinde să aibă un gluten mai tenace soiul se evidenţiază printr-o productivitate ridicată icircn medie cu 9-12 mai mare faţă de soiurile martor sporul de producţie fiind mai mare icircn condiţii de secetă in pofida taliei sale scurte soiul se comportă foarte bine icircn condiţii de deficit hidric Gracircul aparţine genului Triticum familia Gramineae (Poaceae) Genul Triticum cuprinde un număr mare de specii de gracircu forme sălbatice şi cultivate clasificate diferit de-a lungul timpului

Pentru ţara noastră prezintă importanţă 2 specii şi anume Triticum durum Desf şi Triticum aestivum L Triticum durum Desf (fig 16) are tulpina plină icircn interior pe toată lungimea sau cel puţin icircn partea superioară Spicul este aristat cu ariste lungi comparativ cu lungimea spicului şi orientate paralel Boabele au aspect sticlos la maturitate şi sunt conice la capet Triticum aestivum L (fig 17) are tulpina goală icircn interior pe toată lungimea Spicul este nearistat sau aristat cu ariste mai scurte comparativ cu lungimea spicului şi orintate divergent Boabele sunt ovoidale sau alungit-ovoidale prevăzute cu un smoc de perişori la capătul superior Endospermul este făinos semisticlos sau sticlos

Gracircul comun reprezintă specia cea mai importantă care pe plan mondial reprezintă cca 90 din suprafaţa cultivată cu gracircu şi cea mai mare partea a suprafeţei cultivată cu gracircu din ţara noastră Gracircul comun are forme de toamnă şi de primăvară aproape icircntreaga suprafaţă din ţara noastră fiind cultivată cu gracircu de toamnă (gracircul de primăvară ocupă suprafeţe foarte mici nesemnificative)

Soiurile de gracircu cultivate icircn Romacircnia sunt icircn marea lor majoritate soiuri romacircneşti create la Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Fundulea sau icircn reţeaua de Staţiuni de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Aceste soiuri se caracterizează prin potenţial de producţie ridicat (9-10 tha) o bună rezistenţă la cădere ger iernare secetă şi boli o bună calitate şi stabilitate a recoltelor

23 Intocmirea asolamentului

Specificare HaSuprafaţa totală a terenului arabil 610Suprafaţa medie a solei (3 sole) 2033

Tabelul 2Schema rotaţiei culturilor

SOLAANUL 2012 2013 2014I măr măr mărII gracircu porumb gracircuIII porumb gracircu porumb

36

37

CAPITOLUL IIICAPITOLUL IIIORGANIZAREA PROCESULUI DE PRODUCŢIE AGRICOLĂORGANIZAREA PROCESULUI DE PRODUCŢIE AGRICOLĂ

31 Proiectarea producţiilor medii prin metoda bonităriiterenurilor agricole

Tabelul 3

Date iniţiale

Cultura Tipul de solSuprafaţa - ha (Si)

Nota de bonitare pentru

condiţiile ecologice (Pi)

Corecţia pt distanţă şi

felul drumului (k)

Coeficient de

potenţare (c)

Producţia medie

realizată

MărGracircuPorumb

Cernoziom 5 75 015 11 15000Cernoziom 303 80 018 12 4000Cernoziom 302 85 019 13 8000

TOTAL 610

2) Notele totale de bonitare pentru condiţiile ecologice (Ni)

MĂR ndash 575 = 375Ni = Si x Pi GRAcircU ndash 30380 = 24240

PORUMB ndash 30285 = 25670TOTAL = 50285

3) Nota medie ponderată de bonitare

50285 610 = 8243

1) Producţia ce revine pe un punct al notei medii ponderate de bonitare

P măr = 515000 375 = 200P gracircu = 3034000 24240 = 50

P porumb = 3028000 25670 = 9411

6) Corecţia totală icircn funcţie de distanţă şi drumuri Ct = S x kMĂR ndash 5015 = 075

Suprafaţă x coeficient corecţie GRAcircU ndash 303018 = 5454PORUMB ndash 302019 = 5738

TOTAL = 11267

38

7) Nota de bonitare recalculată (Nbr)

MĂR ndash 375-075 = 37425Nbr = Nota totală de bonitare ndash Corecţia GRAcircU ndash 24240-5454 = 2418546

PORUMB ndash

25670-5738 = 2561262

8) Notele totale de bonitare potenţate (Ntp)

MĂR ndash 3742511=4117

Ntp =Nota de bonitare recalculată (Nbr)

xCoeficient

de potenţare

GRAcircU ndash241854612=290225

PORUMB ndash

256126213=332964

9) Producţia totală pe cultură pentru fiecare unitate de sol (Pt)

MĂR ndash 4117200= 82340

Pt =Nota totală de

bonitare potenţată (Ntp)

x

Producţia ce revine pe un punct de

bonitare P(kgpunct)

GRAcircU ndash

29022550= 1451125

PORUMB ndash

3329649411=31335242

TOTAL= 4666989

10) Producţia medie la hectar Pmc1

Pm măr = Producţia totală Suprafaţa totală = 823405=16468

Rezultatele pentru celelalte culturi

Pmedie gracircu = 1451125303= 4789

Pmedie porumb =31335242302= 10376

39

32 STABILIREA CANTITĂŢILOR DE IcircNGRĂŞĂMINTE PE CULTURI

Calculul dozelor de icircngrăşăminte s-a efectuat ţinacircndu-se cont atacirct de

producţiile medii cacirct şi de existentul de suprafaţă activă din sol S-au luat icircn

considerare şi pierderile rezultate prin levigare

Icircn tabelul 4 este prezentat calculul dozelor de icircngrăşăminte chimice la ha

separat pentru cele 3 culturi icircn parte

Tabelul 4

Calculul dozelor de icircngrăşăminte chimice

Nr Crt

SPECIFICARE UM

CULTURA

GRAcircU PORUMB MĂRN P K N P K N P K

1 Producţie medie Kgha 4789 10376 16468

2 Consum specific Kg sat

23 11 20 20 21 20 5 3 6

3 Sa de administrat

Kg 11014

5268 9578

20752

2179 20752 8234 494 988

4 Sa icircn sol Kg 45 31 60 40 35 30 30 20 355 Diferenţa de

admKg sa

6514 2168 3578

16752

1829 17752 5234 294 638

6 Pierderi prin levigare

13 5 7 13 5 7 13 5 7

7 Cant pierdută prin levigare

Kg sa

847 108 25 2177

914 1242 68 147 446

8 Total sa de administrat

Kg 7361 2276 3828

18929

19204 18994 5914 3087 6826

9 Tipul de icircngrăşămacircnt

NO4NO3

Super P c

Sare potasică

NO4NO3

Super P c

Sare potasică

N P2O5 K20

10 Conţinutul icircn sa a icircngr

Kgt 345 40 40 345 40 40 345 40 40

11 Doza de icircngr de administrat

Kg 213 57 96 549 480 475 171 77 171

40

33 PLANUL DE CULTURĂ

Planul de cultură cuprinde structura culturilor dimensiunile fiecăreia

producţiile medii şi totale (tabelul 5)

Tabelul 5

Icircntocmirea planului de cultură

Cultura Suprafaţa (ha)

Producţii medii (kgha)

Producţia totală (t)

Preţ livrare (leikg)

Măr 5 16468 8234 2Gracircu 303 4789 1451 08

Porumb 302 10376 313355 1

34 FUNDAMENTAREA FIŞELOR TEHNOLOGICE PE CULTURI

Icircn vederea organizării proceselor de muncă şi de producţie icircn etapa pregătitoare se

icircntocmesc fişele tehnologice pe culturi Informaţiile cuprinse icircn fişele tehnologice servesc icircn

acelaşi timp la stabilirea tehnologiilor stabilirea destinaţiei producţiei determinarea volumului

lucrărilor mecanice şi manuale necesarul de forţă de muncă cantităţile de materiale şi mijloacele

financiare necesare pentru aprovizionare

DATELE NECESARE

1 Culturile incluse icircn planul de producţie al firmei

2 Suprafaţa ocupată de fiecare cultură icircn parte

3 Culturile premergătoare

4 Producţia medie şi totală a fiecărei culturi

5 Lucrările tehnologice icircn ordinea cronologică a executărilor

6 Perioada de executare şi data lucrării

7 Mijloacele cu care se execută lucrarea

8 Tarifele de plată pentru lucrările mecanice

9 Tarifele de plată pentru lucrările manuale pe categorii

10 Cuantumul taxelor pentru CAS şomaj risc asigurare

11 Amortismentul specific

12 Materialele necesare procesului tehnologic consumul normat pe UM preţul unitar şi cota

pentru cheltuielile de aprovizionare

41

13 Cota de cheltuieli indirecte (comune şi generale)

MODUL DE LUCRU

1 Se icircnscriu icircn fişă datele privind suprafaţa şi producţia medie Producţia medie se planifică

icircn raport cu fertilitatea solului şi cantitatea de icircngrăşămacircnt aplicată

2 Se icircnscriu lucrările tehnologice icircn ordinea executării lor precizacircndu-se toată perioada

optimă de execuţie şi durata fiecărei lucrări

3 Pentru fiecare icircn parte se determină volumul lucrărilor sumele necesare şi materiale

4 La lucrările manuale icircn raport cu volumul lucrării se calculează numărul de zile om iar

fondul de salarii rezultă icircnmulţind numărul de zile om necesar pentru evaluarea lucrării cu

tariful pe ziom corespunzător

5 Taxele asupra fondului de salarii se calculează aplicacircnd cota icircn proporţie de 30 pentru

CAS 5 pentru fondul de şomaj 1 pentru risc şi asigurare impozit 15 asupra sumei

care reprezintă fondul de salarii

6 Amortismentul specific se determină icircn raport cu valoarea de inventar a mijlocului fix

folosit exclusiv la cultura respectivă şi durata de folosire

7 Cota de cheltuieli pentru aprovizionare se calculează o cotă parte din valoarea

materialului folosit

8 Din icircnsumarea pentru lucrările mecanice lucrările manuale taxe asupra valorilor

materialelor se obţin cheltuielile de producţie

9 La cheltuielile directe se aplică cota de cheltuieli comune şi prin icircnsumarea lor se

determină cheltuielile de producţie

10 După fiecare trimestru se fac totalurile

11 Se calculează indicatorii cheltuieli de producţie la hectar şi costul la tona de produs

42

44

45

46

47

35 Organizarea lucrării de semănat la cultura gracircului

Semănatul este una dintre cele mai importante lucrări agricole de care depinde icircn ultimă instanţă obţinerea de producţii ridicate Suprafeţele icircntinse ocupate de culturi precum şi termenele restracircnse icircn care trebuie executat fac ca procesul de muncă al semănatului să ocupe un loc important icircn activitatea de producţie a exploataţiilor agricole

Etapele organizării lucrărilor de semănat cereale păioase sunt următoarele1 se stabileşte componenţa agregatului de semănat potrivit condiţiilor existente

(tractor plus semănătoare SUP-29 sau SUP-21)2 Se determină necesarul de agregate pentru terminarea semănatului icircn termen

optim folosind formula

icircn care

N ndash numărul de agregate pentru terminarea lucrării icircn timpul propusS ndash suprafaţa de icircnsămacircnţatn ndash numărul de zile icircn care trebuie terminată lucrareaP ndash randamentul zilnic al maşinii

(1)N = 303(512) = 5 agregate

Aşadar icircn prealabil trebuie cunoscut randamentul zilnic al agregatului de semănat folosit Aceasta se calculează după formula

icircn

care

P ndash randamentul zilnic al agregatului (ha)B ndash lăţimea de lucru a agregatului icircn lucru (m)V ndash viteza de deplasare a agregatului

icircn lucru (moră)t ndash durata zilei de lucru (ore)H ndash coeficientul de folosire a timpului de lucru (070-080)

(2)P = 366000807 10000 = 12 ha

3 Stabilirea lungimii marcatoarelor semănătoriiLungimea marcatoarelor adică distanţa la care trebuie aşezată piesa activă a marcatorului faţă de ultimul brăzdar se stabileşte icircn funcţie de

lăţimea de lucru a semănătorii (B) distanţa icircntre două brăzdare (b) distanţa icircntre roţile din faţă sau marginile exterioare ale şenilelor

tractorului (c)

= 11

= = 26

49

49

Cacircnd tractorul poate urmări urma lăsată de marcator atacirct cu roata din dreapta cacirct şi cu roata din stacircnga lungimea celor două marcatoare este egală şi este dată de relaţia

4 Stabilirea debitului semănătorii icircn funcţie de norma de sămacircnţă la hectar La icircnceputul lucrării trebuie icircntotdeauna să se verifice corectitudinea reglării debitului la icircnsămacircnţare Această verificare se face după formula

icircn

care

G ndash cantitatea de sămacircnţă cursă din semănătoare la un număr stabilit de icircnvacircrtiri a roţii semănătoriiA ndash norma de semănat la un ha (kg)d ndash lungimea roţii semănătorii (m)B ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)O ndash nr de icircnvacircrtituri a roţii semănătorii

(6)G= 2501743620 10000 = 313

5 Stabilirea dimensiunilor postatelor la semănat Lungimea maximă a postatelor la semănat este icircn funcţie de capacitatea cutiei semănătorii Pentru a uşura organizarea transportului de seminţe este indicat ca alimentarea semănătorii cu seminţe să se execute la un singur capăt a postatei ~n acest caz lungimea maximă a postatei se calculează după formula

icircn

care

L ndash lungimea maximă a postatei (m)Q ndash capacitatea coşului de alimentare

a semănătorii (kg)Y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii coşului de alimentare a semănătorii (icircn medie 070-080)A ndash norma de semănat (kgha)B ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)

(7)L = (051000040007) (25036) = 1556m

Icircn ce priveşte lăţimea postatei aceasta se determină icircn funcţie de lăţimea totală a parcelei de icircnsămacircnţat şi de metoda de deplasare a agregatului Ea se calculează aşa icircncacirct să asigure de lucru agregatului pentru 1-2 zile de lucru

Lăţimea postatei la semănatul icircn suveică se calculează după formula

icircn care

l ndash lăţimea postatei (m)P ndash productivitatea zilnică a agregatului (hazi)Z ndash durata icircn zile a lucrului pe aceeaşi postată (1-2 zile)L ndash lungimea postatei (m)

(8)l = 10000122 1556 = 154m

6 Lăţimea zonei de icircntoarcere a agregatului Pentru icircntoarcerea agregatului la capetele parcelei se delimitează o facircşie de teren denumită bdquozonă de icircntoarcereldquo Delimitarea acestei zone se face icircn cazul deplasărilor icircn parcursul liniar cu buclă şi fără buclă Lăţimea zonei de icircntoarcere este dată de relaţia

50

50

icircn care

E ndash lăţimea zonei de icircntoarcereR ndash raza de icircntoarcere a agregatuluie ndash lungimea de ieşire a agregatului (adică distanţa de la centrul agregatului mijlocul osiei motoare a tractorului) pacircnă la organele active ale maşinii

(9)E = 34 + 15 = 135m

Aceasta reprezintă lungimea cu care trebuie să se deplaseze centrul agregatului pentru aducerea organelor active ale maşinii agricole pe linia de icircntoarcere a lucrului

7 Stabilirea distanţei dintre punctele de alimentare a semănătorii Distanţa dintre punctele de alimentare a semănătorii se determină icircn funcţie de metoda de deplasare a agregatului la semănat ~n cazul semănatului icircn suveică lungimea postatei este determinată icircn funcţie de capacitatea cutiei de seminţe icircn aşa fel ca alimentarea semănătorii să se facă numai la unul din capetele postatei distanţa dintre punctele de alimentare se află după formula

icircn care

D ndash distanţa dintre punctele de alimentare (m)B ndash lăţimea de lucru a agregatului (m)T ndash numărul turelor (adică nr curselor dus-icircntors) pe care le face agregatul pacircnă la golirea coşului semănătorii

(1)D = 2362 = 144m

Icircn cazul cacircnd lungimea postatei nu este determinată icircn funcţie de capacitatea cutiei de seminţe este necesar ca icircn prealabil să cunoaştem turele pe care le face agregatul pacircnă la golirea coşului semănătorii Aceasta se determină icircmpărţind lungimea drumului pe care icircl face semănătoarea pacircnă la golirea cutiei sale pe lungimea cursei de lucru dus şi icircntors ~n acest scop se foloseşte următoarea formulă

icircn care

T ndash numărul turelorQ ndash capacitatea cutiei semănătorii

(kg)Y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii cutiei (080)A ndash norma de semănat (kgha)B ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)L ndash lungimea postatei (m)

T= (1000040007) (2503621556) = 1Icircn cazul semănării icircn bdquolaturildquo sau bdquope două jumătăţi ale postateildquo distanţa dintre

punctele de alimentare se calculează după formula = 136 = 36

(semnificaţiile literelor sunt aceleaşi ca la formulele (10) şi (11)

51

51

8 Stabilirea cantităţilor de seminţe ce se pun la punctele de alimentare Cantităţile de seminţe care se pun la primul punct de alimentare se calculează după formula

= 4001 = 400kgiar cantitatea care se pune la punctele următoare este

icircn care

C ndash cantitatea de seminţe necesară alimentării agregatului (kg)Q capacitatea coşului semănătorii (kg)y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii cutieia ndash nr semănătorilor icircn agregat

(14)C1 = 400071 = 280kg

9 Stabilirea necesarului zilnic de muncitori pentru semănat şi transportat seminţele Necesarul zilnic de muncitori pentru deservirea semănătorilor variază icircn raport cu numărul de agregate folosite zilnic şi al maşinilor ce compun agregatul

10 Necesarul de mijloace de transport se stabileşte icircn funcţie de cantităţile de seminţe necesare semănătorilor la o icircncărcare timpul de golire a semănătorilor capacitatea mijloacelor de transport distanţa de transport şi timpul necesar pentru un ciclu de transport

~n primul racircnd se determină timpul icircn care se consumă cantitatea de seminţe existentă icircn cutia semănătorii folosind relaţia

icircn care

q ndash capacitatea cutiei semănătorii (kg)085 ndash coeficientul de folosire a cutiei semănătoriiB ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)V ndash viteza de lucru a agregatului (moră)N ndash norma de sămacircnţă la ha (kg)

Tgol = (10000400085) (366000250) = 063h = 38min

Numărul de mijloace de transport necesare zilnic se determină pe baza relaţiei

icircn care

Nt ndash numărul mijloacelor de transportn ndash numărul semănătorilor ce lucreazăt ndash durata unui ciclu de transport (min)Cm ndash capacitatea mijlocului de transport (kg)

Nt = (540008530) (38400) = 33 = 311 Se determină necesarul de saci pentru transportul seminţelor cunoscacircnd că

pentru uşurarea manipulării se recomandă ca un sac să aibă 40 kg

Nr saci = (512250) 40 = 375 sacizi

52

52

Centralizarea datelor

Nr crt

Specificare UMAgregatul folosit

Tractor + (SUP-29)

Tractor + SUP-21

1 Productivitatea zilnică a agregatului haschimb 12

2 Necesarul zilnic de-tractoare nr 5-semănători nr 5

3Productivitatea zilnică a tuturor agregatelor

hazi 60

4Dimensiunile solei de semănat

-lungime m 1556-lăţime m 1947-suprafaţă ha 303

5Dimensiunea parcelelor de semănat

-lungime m 1556-lăţime m 154-suprafaţă 24

6Lungimea marcatorului

-dreapta m 11-stacircnga m 26

7Norma de icircnsămacircnţare

-la 20 icircnvacircrtituri kg 3-la hectar kg 250

8Distanţa dintre punctele de alimentare cu seminţe

m 144

9Cantitatea de seminţe ce se pune la punct de alimentare

-la primul punct

kg 400

-la punctele următoare

kg 280

10 Necesarul zilnic de muncitori

-pt servirea semănătorii

nr 5

-pt transportul seminţelor

nr 3

-total nr 8

11Lăţimea facircşiei de icircntoarcere a agregatului

m 135

12Necesarul zilnic de mijl de transport

-atelaje nr-tractor+remorcă nr 3-auto-camion nr

13Necesar saci pt transportul seminţelor

nr 375

53

53

36 Evaluarea producţiei

Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţieiacestora

Evaluarea se face icircn două etape1) icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele

caracteristice de dezvoltare a plantelor2) icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite

norme standardizate~n funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfel

1) Gracircu orz (orz - 1 iunie gracircu - 15 iunie) Gracircu Boemandash se stabileşte numărul punctelor de control icircn funcţie de mărimea şi

uniformitatea parcelelor(icircn cazul parcele de pacircnă la 100 ha - 5 puncte pe suprafeţe mai mari de 100 ha - 10 puncte)

Determinările se fac cu ajutorul ramei metrice (un cadru de 1 metru patrat)Metodologie de lucrundash se numără spicele din interiorul ramei metricendash se stabileşte numărul mediu de boabe icircn spicndash se calculează producţia medie la hectar astfel

Q kgha = (360353610000) (10001000) = 4536kgha

Q kgha - producţia medie kgha Nsp - număr mediu de spice la mp (medie pe toate punctele de control) 360Nb - număr mediu de boabe icircn spice 35MMB - greutatea a 1000 boabe (grame)3610000 mp = 1 ha1000 x 1000 = 1000 grame x 1000 boabe

Exemplu

2) Porumb (1 septembrie) DKC 3511ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 28 mp (4 racircnduri x 070 x 10 m

lungime 070 (m) - distanţa dintre racircnduri)ndash se numără ştiuleţii la fiecare punct de controlndash se calculează numărul de ştiuleţi la hectar

54

54

Nstha = (30010000)(510) = 60000

Nstha - număr de ştiuleţi la hanst - numărul de ştiuleţi număraţi la toate punctele de controld - suprafaţa unui punct de control (mp)i - numărul punctelor de control

ndash se determină apoi numărul de boabe pe ştiuletendash se calculează apoi producţia medie la hectar

Q kgha = (60000588337) (10001000) = 11889 kgha

Q kgha - producţia medieNst - număr ştiuleţi la hectar 60000Nb - număr mediu de boabe pe ştiulete 588MMB - greutatea a 1000 boabe (grame) 337

Exemplu

3) Floarea soarelui (15 august)ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 28 mp (4 racircnduri x 070 x 10)ndash se numără capitulele la fiecare punct de control şi se stabileşte numărul mediu

de capitule la ha după formula

Ncpha - număr total de capitule la hancp - număr de capitule numărate la toate punctele de controld - suprafaţa unui punct de controli - numărul punctelor de control

ndash se determină numărul mediu de seminţe pe capitul(Ns)ndash se calculează producţia medie la hectar astfel

55

55

Q kgha - producţia medieNcp - număr mediu de capitule la hectarNs - număr seminţe pe capitulMMB - greutatea a 1000 seminţe icircn grame

Exemplu

4) Sfecla de zahăr (1 septembrie)ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 10 mp (3 racircnduri x 045 m x 74 m

lungime)ndash la fiecare punct de control plantele se recoltează se decoletează (tăierea

frunzelor) se curăţă de pămacircnt şi se cacircntărescndash se determină producţia medie astfel

q - cantitatea de rădăcini recoltate din punctele de control (kg)d - suprafaţa unui punct de control (mp)i - numărul punctelor de control

ndash la producţia stabilită se adaugă sporul de producţie ce se va realiza de la data evaluării la data prevăzută a se recolta (18 grziplantă)

Exemplu

5) Fructe (1 septembrie) MĂRMetoda de evaluare diferă icircn funcţie de tipul de livadă clasică sau intensivă dar

icircn mare constă icircn următoarele etapendash se stabileşte numărul de pomi pentru examinare (2 - 5 ) 480ndash se determină numărul mediu de fructe pe pom şi greutatea acestora icircn kg 30kg

167 de fructe

56

56

ndash se icircnmulţeşte numărul mediu de fructe pe pom cu numărul de pomi existenţi la ha şi se obţine astfel producţia medie la ha 16032 kgha

6) Struguri (de masă - 15 iulie de vin - 1 septembrie)ndash evaluarea se face separat la viile nobile şi la viile de hibrizindash se stabileşte numărul de butuci pe rod la ha cu relaţia

Nbha - numărul de butuci pe rod la hadr - distanţa dintre racircnduri (m)db - distanţa icircntre butuci pe racircnd (m)Ng - număr mediu de goluri (butuci neproductiviinexistenţi) la ha icircn procente

ndash se evaluează producţia de struguri pe butuc număracircndu-se toţi strugurii de pe un număr de 1 - 2 din butucii existenţi pe lot (se recomandă să se efectueze numărătoarea strugurilor pe fiecare al 10-lea butuc din 15 icircn 15 racircnduri)

Producţia de struguri pe butuc se calculează astfel

Pmb - producţia medie pe butuc (grame)Gms - greutatea medie a strugurilor (grame)Ns - numărul de struguri total găsiţi la numărătoareNba - numărul butucilor analizaţi

ndash se calculează producţia medie de struguri la ha cu formula

Pmha - producţia medie de struguri la ha (kg)Nbha - numărul de butuci pe rod la haPmb - producţia medie pe butuc (grame)

Exemplu

57

57

CAPITOLUL IV DETERMINAREA PRAGULUI DE RENTABILITATE (A PUNCTULUI CRITIC) PE CULTURI

Punctul critic marchează acea dimensiune a producţiei medii la care icircncasările din

valorificarea producţiei sunt egale cu cheltuielile totale de producţie deci acel punct al

producţiei medii la care nu se obţine profit dar nu se icircnregistrează nici pierderi

Mărimea costului de producţie şi a ratei profitului se găsesc icircntr-o stracircnsă legătură

cu raportul dintre cheltuielile de exploatare şi cantitatea de produse realizate Prin analiza

costurilor şi cheltuielilor de exploatare icircntreprinzătorul poate calcula nivelul minim de

activitate cerut de menţinerea icircn stare de funcţionare a firmei Cunoscacircnd pragul de

rentabilitate se poate proiecta volumul de vacircnzări icircn vederea obţinerii profitului scontat

De asemenea creditorii şi investitorii solicită adesea efectuarea analizei punctului

critic pentru a ajuta icircn evaluarea cacircştigurilor potenţiale ale unei afaceri şi icircn consecinţă

aceasta trebuie introdusă icircn planul de afaceri

Punctul critic se poate determina icircn două moduri şi anume fără profit programat

sau cu profit programat

Calculul punctului critic fără profit programat este exprimat printr-o relaţie

simplă

y = yי

y = Pvx

yי = Cvx + CF

Pvx = Cvx + CF

x(Pv ndash Cv) = CF

icircn care

y ndash veniturile din valorificarea producţiei (mii lei)

yי - cheltuielile totale icircnregistrate (mii lei)

Pv ndash preţul de vacircnzare unitar

x ndash producţia medie sau volumul vacircnzărilor (unităţi fizice)

Cv ndash cheltuieli variabile unitare

58

58

CF ndash costuri fixe totale

De unde x marchează acea dimensiune a producţiei la care nu se icircnregistrează nici

profit nici pierderi

Determinarea cantitativă şi reprezentarea grafică a PC la cultura Porumb

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Incărcat transportat IC (PK) t 2881 180225 575

22 Descărcat IC (PK) t 2881 2444609 78

33 Incărcat transportat IC (N) t 10 2484545 793

44 Descărcat IC (N) t 1655 6371 02

55 Transportat apa prep sol mii l 30 599 019

66 Incărcat transportat săm t 66 599359 191

77 Recoltat porumb boabe t 530 2606662 832

88 Transportat porumb boabe t 225 1245 04

99

1010

TOTALTOTAL 9962236 31792

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch Variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologicacopy= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

59

59

Cheltuielile fixe

NrNr CrtCrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) copycopy (d)(d) (e)(e)

11 Adm Şi deservit IC (PK) ha 302 617645 2045

22 Arat 25 cm +grăpat ha 302 1140192 3775

33 Adm Şi deservit IC (N) ha 302 630389 2087

44 Erbicidat şi deservit ha 302 61155 2025

55 Discuit si preg Pat germ Ha 302 586536 1942

66 Semănat +deservit ha 302 472517 1565

77 Prăşit mecanic I ha 302 819024 2712

88 Prăit mecanic II ha 302 654182 2166

99

1010

TOTALTOTAL 5532035 18318

(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)

60

60

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura porumb - fără profit programat

Ch variabile Cv = 9962236 lei

Ch fixe totale CF = 5532035 lei

Ch fixeha CFha = 18318 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 11 leikg = 1100 leit

Producţia totală de PT= 313355 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 302 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 33961599 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 9962236 + 33961599 = 133583959 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 133583959 313355=

4263leit

Productia medie de porumb la punctul critic (X)

X= (CFha)(Pv-CVt) = 18318 ( 1100 ndash 4263 ) = 272 tha = 2720 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 272 tha 4263 leit = 115953 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx =18318 leiha+ 115953 leiha =299133 leiha

Nivelul producţiei de 2720 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la

cultura porumb icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de

2720 la preţul de 11 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie

Depăşirea acestui nivel al producţiei (2720 ha) duce la obţinerea unui profit iar

scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi

61

61

62

PROFI

T

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

2720 kg2720 kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

18318

leiha

299133

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura porumb ndash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

62

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura porumb - cu profit programat

Ch variabile Cv = 9962236 lei

Ch fixe totale CF = 5532035 lei

Ch fixeha CFha = 18318 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 11 leikg = 1100 leit

Producţia totală de PT= 313355 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 302 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 33961599 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)

Pr = 500000lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 9962236 + 33961599 = 133583959 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 133583959 313355=

4263leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha=PrS =500000302= 165562 leiha

Producţia medie de porumb la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 18318+165562) ( 1100 - 4263 )= 517 tha

= 5170 kgha

Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 517 tha 4263 leit = 220397 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 18318 leiha+ 220397leiha = 403577 leiha

63

63

64

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

5170 kg5170 kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

18318

leiha

403577

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura porumb ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

64

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura porumb

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 9962236 9962236

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 33961599 33961599

Ch variabile totale CVT lei 133583959 133583959

Ch variabile t CVt leit 4263 4263

Ch fixe totale CF lei 5532035 5532035

Ch fixe ha CFha leiha 18318 18318

Profit programat total Pr lei 500000

Profit programat ha Prha leiha 165562

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 2720

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 5170

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 115953 220397

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 299133 403577

Preţ de vacircnzare t Pv leit 1100 1100

Suprafaţa cultivată S ha 302 302

65

65

DETERMINAREA CANTITATIVĂ ȘI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA gracircu

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Incărcat transportat IC (PK) t 4605 260015 179

22 Descărcat IC (PK) t 4605 495645 341

33 Incărcat transportat săm t 666 601343 414

44 Incărcat transportat IC (N) t 10 97019 669

55 Descărcat IC (N) t 6454 24848 017

66 Transportat apa prep sol mii l 30 599 04

77 Recoltat grau t 530 2614762 1802

88 Transportat gracircu t 225 1245 09

99

1010

TOTALTOTAL 49504298 34115

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

66

66

Cheltuielile fixe

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Adm şi deservit IC (PK) ha 303 619685 2045

22 Arat 18 - 20 cm +grăpat ha 303 1025772 3385

33 Discuit si preg pat germ ha 303 588479 1942

44 Semănat +deservit ha 303 474081 1565

55 Adm şi deservit IC (N) ha 303 632476 2087

66 Adm şi deservit ha 303 613575 2025

77

88

99

1010

TOTALTOTAL 3954068 130497

(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)

67

67

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura gracircu - fără profit programat

Ch variabile Cv = 49504298 lei

Ch fixe totale CF = 3954068 lei

Ch fixeha CFha = 130497 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 09 leikg = 900 leit

Producţia totală de gracircu PT= 145107 t

Suprafata cultivată cu gracircu S = 303 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 14849866 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 49504298 + 14849866 = 64354164 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 64354164 145107 =

4435leit

Productia medie de gracircu la punctul critic (X)

X= (CFha)(Pv-CVt) = 130497 ( 900 - 4435 ) = 286 tha

= 2860 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 286 tha 4435 leit = 12684 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 130497 leiha+ 126841 leiha = 257338 leiha

Nivelul producţiei de 2860 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la

cultura de gracircu icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de

2860 la preţul de 09 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie

Depăşirea acestui nivel al producţiei (2860 ha) duce la obţinerea unui profit iar

scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi

68

68

69

PROFI

T

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

2860 kg2860 kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

130497

leiha

257338

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura gracircu ndash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

69

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura gracircu - cu profit programat

Ch variabile Cv = 49504298 lei

Ch fixe totale CF = 3954068 lei

Ch fixeha CFha = 130497 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 09 leikg = 900 leit

Producţia totală de gracircu PT= 145107 t

Suprafata cultivată cu gracircu S = 303 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 14849866 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)

Pr = 400000 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 49504298 + 14849866 = 64354164 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 64354164 145107 =

4435leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 400000 303 =

132013 leiha

Producţia medie de gracircu la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 130497 + 132013 ) ( 900 - 4435 )

= 575 tha = 5750 kgha

Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 575tha 4435 leit = 255012 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx =130497 leiha+ 255012leiha = 385509 leiha

70

70

71

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

5750 kg5750 kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

130497

leiha

3855

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura gracircu ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

71

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura gracircu

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 49504298 49504298

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 14849866 14849866

Ch variabile totale CVT lei 64354164 64354164

Ch variabile t CVt leit 4435 4435

Ch fixe totale CF lei 3954068 3954068

Ch fixe ha CFha leiha 130497 130497

Profit programat total Pr lei 400000

Profit programat ha Prha leiha 132013

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 2860

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 5750

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 12684 255012

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 257338 385509

Preţ de vacircnzare t Pv leit 900 900

Suprafaţa cultivată S ha 303 303

72

72

DETERMINAREA CANTITATIVĂ ȘI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA măr

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Incărcat transportat IC (PK) T 124 694 84

22 Descărcat IC (PK) T 124 145896 177

33 Adm şi deservit IC (PK) T 50 691 839

44 Administrat gunoi de grajd T 50 288 35

55 Săpat gropi pt plantat pomi Buc 048 281 34

66 Plantat + udat Buc 048 7488 909

77 Tăieri de forma coroanei Buc 25 25 03

88 Incărcat transportat IC (N) T 0855 1107 134

99 Adm şi deservit IC T 5 896 109

1010 Transportat apa prep sol T 3 4592 558

1111 Recoltat prune T 5 187 23

1212 Transportat prune T 8234 14327 174

TOTALTOTAL 1914066 2325

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

Cheltuielile fixe

73

73

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Arătură in livadă Ha 5 2057 4114

22 Discuit arătura Ha 5 913 1826

33 Prăşit printre racircnduri Ha 5 804 1608

44 Stropit cu insecto-fungicide Ha 5 1802 3604

55 Erbicidat şi deservit Ha 5 690 138

66

77

88

99

1010

TOTALTOTAL 6266 12532

(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)

74

74

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura măr - fără profit programat

Ch variabile Cv = 1914066 lei

Ch fixe totale CF = 6266 lei

Ch fixeha CFha = 12532 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 1 leikg =1000 leit

Producţia totală de mere PT= 8234 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 5 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 673021 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 1914066 + 673021 = 2587087 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 2587087 8234 = 3142 leit

Productia medie de mere la punctul critic (X)

X= (CFha)(Pv-CVt) = 12532 ( 1000 - 3142 ) = 19 tha

= 1900 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 19 tha 3142 leit = 59698 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx =12532 leiha+ 59698 leiha =185018 leiha

Nivelul producţiei de 1900 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la

cultura de măr icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de

1900 la preţul de 1 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie Depăşirea

acestui nivel al producţiei (1900 ha) duce la obţinerea unui profit iar scăderea

producţiei sub acest nivel determină pierderi

75

75

76

PROFI

T

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

1900 kg1900 kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

12532

leiha

185018

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura măr ndash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

76

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura măr - cu profit programat

Ch variabile Cv = 1914066 lei

Ch fixe totale CF = 6266 lei

Ch fixeha CFha = 12532 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 1 leikg =1000 leit

Producţia totală de mere PT= 8234 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 5 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 673021 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)

Pr = 100000 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 1914066 + 673021 = 2587087 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 2587087 8234 = 3142 leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 100000 5

= 20000 leiha

Producţia medie de mere la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 12532 + 20000 ) (1000 - 3142 )

= 31 tha = 31000 kgha

Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 31 tha 3142 leit = 97402 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx =12532 leiha+97402 leiha = 109934 leiha

77

77

78

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

31000 kg31000 kghaha

7500

5000

1000

2500

10000

15000

12500

12532

leiha

109934

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura măr ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

78

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura măr

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 1914066 1914066

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 673021 673021

Ch variabile totale CVT lei 2587087 2587087

Ch variabile t CVt leit 3142 3142

Ch fixe totale CF lei 6266 6266

Ch fixe ha CFha leiha 12532 12532

Profit programat total Pr lei 100000

Profit programat ha Prha leiha 20000

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 1900

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 31000

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 59698 97402

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 185018 109934

Preţ de vacircnzare t Pv leit 1000 1000

Suprafaţa cultivată S ha 5 5

79

79

CAPITOLUL VCAPITOLUL VCONCLUZII ŞI RECOMANDĂRICONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI

Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţiei acestora

Evaluarea se face icircn două etape- icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele caracteristice de dezvoltare a plantelor- icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite norme standardizate

Icircn funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfelPorumb 3133 toneGrau 1451 toneMăr 82 toneEfectuacircnd eficiența celor trei culturi icircn urma rezultatelor acestora am

observat că cultura cea mai favorabilă este porumbul urmată de cultura grăacircluiPe viitor cea mai bună cultură atat cantitativă cacirct și calitativă este cultura porumbului

80

80

  • A DATE GENERALE PRIVITOARE LA SOLICITANT
    • A1 Numele solicitantului
    • A2 Obiectul de activitate
    • A3 Forma juridica a solicitantului
    • A4 Structura capitalului social si evoluţia acestuia de la icircnfiinţare
    • A5 Administratorii societatii
    • A6 Informaţii referitoare la locul desfasurarii activitatii solicitantului
      • B DESCRIEREA ACTIVITATII CURENTE
        • B1 Istoricul activitatii
        • B2 Principalele mijloace fixe care compun patrimoniul actual al solicitantului
        • B3 Descrierea activitatilor curente (agricole si non-agricole) si a tehnologiilor aplicate
        • B4 Politica de aprovizionare Furnizori de materii prime
        • B5 Politica de desfacere Canale de distribuţie
          • C PREZENTAREA PROIECTULUI
            • C1 Obiectivele proiectului
            • TRACTOR SAME MODEL EXPLORER 3-100
            • C3 Managementul proiectului
            • C4 Lista de achizitii si sursele de achiziţii pentru activele ce fac obiectul proiectului materiile prime pentru punerea in functiune a proiectului
            • C5 Personal si instruire
            • C6 Graficul estimat al proiectului
            • C7 Impactul proiectului asupra dezvoltarii zonei si a mediului de afaceri
              • D PROIECŢII FINANCIARE SI INDICATORI FINANCIARI
                • D1 Bazele de productie
                • D2 Contul de profit si pierderi previzionat ( pe o perioada de 3 ani )
                • D3 Fluxul de numerar previzionat ( pe o perioada de 3 ani )
                • D4 Indicatorii financiari
                • Tabelul 1
                  • Tabelul 3
                    • Centralizarea datelor
Page 13: Duceac Ionut

salariati icircncadrare anunitate

CONSUMURI CU ENERGIA moara 0 Zile an

Contabil 1 1500 18000

Administrator 1 1700 20400

Șofer 2 1000 24000

Total fond salarii (lei)ferma 4200 62400

Total (Euro) 959101 142495

Revine pe UM (lei) 42 624Revine pe UM (Euro) 959101 142495

Ajutor şomaj( 5) 210 2520

C A S (2333) 97986 1175832Contribuţii ptfond sănătate(7) 671371 805645

Fond solidaritate (2) 84 1008

Total fond retribuire (lei)moaraan 1609196

Total fond retribuire (Euro)ferma an 367472Total fond retribuire (lei)um 1609196

Total fond retribuire (Euro)um 36747197

13

B4 Politica de aprovizionare Furnizori de materii prime

Tabel B4 1

PRINCIPALII FURNIZORI DE MATERII PRIME

FURNIZOR

Extern

AdresaCantitate

aprox(tone)Valoare

aprox (LEI) aprox din total

achizitii

Inter

n

1

Sc ZOO IMPEX Srl I

str Tineretului Nr 2-4 NEAMT 5000

3500000050

2

SC AGROMEC SA I

STR AGRICULTORILOR 30A NEAMT 2000

14000000

20

3

SCMIERE AZ SA

I

STRCOLINEI NR28 NEAMT 2000

14000000

20

4

SC SC Marsat SA I

Str Stefan cel Mare nr 270 Neamt 1000

700000010

TOTAL 10000 70000000 100

Tabel B4 3PRINCIPALII FURNIZORI DE SERVICII

FURNIZOR

Extern

AdresaCantitate

aproxValoare aprox

(LEI) aprox din total

achizitiiIntern

1SC CONEL SA

I 30000 15900 9191

2SC TERMOFICARE SA I 300

700405

3SC ROMGAZ SA

I 550660

382

4

SC ROMTELECOM SA

I 100040

023TOTAL 0 17300 10000

B5 Politica de desfacere Canale de distribuţie

Tabel B51Principalii clienţi ai societatii

Nr crt

Client Valoare

Pondere

Termen de plata

(Nume si adresa)

(lei)

14

1

DELTA COM SRL NEAMT

7000000 50 7 ZILE

str Aleea Ulmilor nr 21A Neamt

2Dorivi Prodcom SRL Baneasa Str Alexandru Zirra Nr 5 3500000 25 7 ZILE

3Eurolil SRL - Aleea Targului BlA 9 ScA15 Neamt 615200 3500000 25 7 ZILE

TOTAL 14000000 100 7 zile

Tabel B52Datele de identificare ale principalilor clienţi

Nr Crt Societate

Cod Unic de Inregistrare

Telefon

AdresaFax

1DELTA COM SRL 19845043

756987341 str Aleea Ulmilor nr 21A Neamt

2Dorivi Prodcom SRL 16534567

757453421 Baneasa Str Alexandru Zirra Nr 5

3 Eurolil SRL 1599114975519543

2 Aleea Targului BlA 9 ScA15 Neamt 615200

Produsele obținute ndash Miere albatarate si altele ndash sunt valorificate pe baza de

contract cu ALFA COM SRL ASCO Prodcom SRL FOOD AZ SRL care preia marea

parte a cantititatii de miere aceasta fiind folosita in domeniul panificatiei Distribuția se

efectueaza direct fara inermediari Livrarile se fac zilnic cu termene de plata la 7 zile

PARTEA A II - A - DESCRIEREA INVESTIȚIEI

C PREZENTAREA PROIECTULUI

C1 Obiectivele proiectuluiFerma de cultivare a

Folosirea metodelor biologice de control al buruienilor ndash micoerbicidele

15

Diversificaea și implementarea masurilor biologice icircn tehnologia de cultivare a graului de toamnaporumbului si marului

Producerea de cereale ecologice Integrarea producției prin achiziționarea unei COMBINE DEUTZ-FAHR

MODEL 6060 HTS si a unui TRACTOR SAME MODEL EXPLORER 3-100 pentru o mai buna valorificare a solului si pentru producerea unei mai mari cantitați de grau si porumb in localitatea Secuieni jud Neamt

Achizitionarea unui Cultivator Maschio MG 300 Stabwalze 500 Valorificare producției secundare

Suprafata destinata pentru cele trei culturi avute in vedere va fi urmatoarea Mar 5 ha Grau 303 ha Porumb 302 ha

Bugetele de venituri si cheltuieli agrozootehnice

Buget de venituri - cheltuieli și consumuri intermediare pentru produsul ndash Miere

Indicatori UMCantitat

e

Pret VALOAR

EUM

ICONSUMURI (CHELTUIELI) MATERIALE (1+2+3+4+5+6) 3198100

1 Combustibil L 2000 59 11800002 Apa si canal msup3 100 24 24000

3 Energie electrica Kw 30000 053 15900004 Romtelecom min 1000 004 40005 Gaz msup3 550 12 66000

6Cheltuieli cu aprovizionarea ( 10din 1) lei 334100

IICONSUMURI(CHELTUIELI) CU FORTA DE MUNCA 173000

7Personalul permanent implicat icircn producție zo 10 30 30000

8Personal sezonier implicat icircn producție zo 2 20 4000

9 Personalul administrativepersoan

e 1 50 500010 Fond retribuire zo 134000

IIIALTE CONSUMURI(7+8+9+10) 8651133

11Cheltuieli generale(3din I+II) Lei 101133

12 Dobacircnzi la credite Lei 500000

13 Asigurări (8 din valoare ) Lei 635000014 Amortismente Lei 1700000

16

ATOTAL CONSUMURI INTERMEDIARE (I+II+III) 12022233

B VALOAREA PRODUCTIEI 1000000

0 1400000000

B1 Miere kg1000000

0 14 1400000000

C VENIT IMPOZABIL(B-A) 1387977767 C1 (-)Impozite si taxe 500000 C2 (+)Subvenţii 30000000D PROFIT BRUT 1357477767

E IMPOZITUL PE VENIT 222076443F PROFIT NET 1165901324

G COST DE PRODUCTIE 042H Profit la kg 117

Caracteristicile principale ale utilajelor sau constructiilor intentionate a se achiziționa prin proiect

COMBINA DEUTZ-FAHR MODEL 6060 HTS

17

CARACTERISTICI GENERALE

Elevator de alimentare Inversor electric pentru elevator si heder 2 cilindrii hidraulici de ridicare Batator Latime 1270 mm Oslash 600 mm 8 sine de batere variator electric pentru variatia vitezei de la 420 la 1250 rotmin Turbo separator diametru 590 mm Suprafata de separare 081 mp Ajustare electrica in 5 pozitii de la 25 la 65 mm Viteza 775 sau 410 rotmin Contrabatator 15 sine 14 mm distanta suprafata 095msup2 aparator pietre rabatabil reglare electrica independenta frontala si posterioara Scuturatori 5 caisori suprafata totala 730 msup2 Sistemul de curatire curatire proprie prin contra-actiune a sitelor Recuperare independenta pe ambele laturi ale masinii Buncar Capacitate 7500 litrii cu suprafata de acoperire Viteza de descarcare 90lsec Tub de descarcare cu deschidere hidraulica fereastra de inspectie in spatele scaunului operatorului Motor Deutz TCD 2012 L06 4V 6 cilindrii 4 valve Commom Rail diesel 183 kw250 CP Racire cu lichid Rezervor combustibil 555l Transmisia Complet hidrostatica cutie de viteze cu 4 trepte Frane Discuri de frana asistate hidrostatic si frana de parcare independenta Pneuri 62075R30 fata si 40570R20 spateLatime de suport 3047 mm Cabina Tip Commander IV cu vedere panoramica si geamuri usor colorate coloana volan reglabila sistem de aer conditionat si incalzire scaun PNEUMATIC sofer si scaun pasager radio si set pre-cd (4 difuzoare si antena) oglinda dreapta cu control electric Control softwear in limba Baneasaa Sistem de iluminat Conform regulamentului de trafic 6 lumini de lucru 1 lumina pentru tubul de descarcare 2 girofaruri 2 lumini posterioare Echipament atasare posterioara rapida pentru carucior heder extinctor manual de operare in limba Baneasaa

18

TRACTOR SAME MODEL EXPLORER 3-100

CARACTERISTICI GENERALE

Motor DEUTZ EURO III cu 4 cilindri turboalimentat cu capacitate de 4038 cm3 Putere max (2000 25 CE) 109 CP80 kW Motor răcit cu lichid ulei Radiator ulei motor transmisie Oprire motor cu cheia de contact Motor compatibil cu Biodiesel pacircnă la 100 Capacitate rezervor combustibil 160 l Ambreiaj hidrostatic Ambreiaj multi-disc PTO comandat hidraulic cu discuri imersate icircn ulei Blocare electrohidraulică a diferenţialului faţă şi spate Direcţie hidrostatică cu pompă independentă şi cilindru de direcţie cu dublu sens Coloana volanului rabatabilă şi reglabilă Unghi de viraj 55deg Manete laterale comandă cutie de viteze Toba de eșapament cu evacuare pe cabină cutie de viteze cu 5 rapoarte 15F + 15R cacircrlig frontal cacircrlig de prindere categoria C posterior PTO spate 540 ndash 1000 RPM baterie 12V-100h-650A manual de utilizare şi icircntreţinere icircn limba Baneasaă

ECHIPAMENTE STANDARDIZATE

Cutie de viteze 40kmh Sistem hidraulic cu pompă de 56 lmin Roti 42070R 24 faţă 48070R 34 spate Reglaj electronic motor

19

Extensie aripi spate Cilindrii suplimentari Filtru aer 8rdquo cu ejector de praf Distribuitori hidraulici auxiliari cu 4 prize rapide Stabilizatori telescopici Fracircnă hidrostatică integral independentă pe toate cele 4 roţi cu discuri de fracircnare icircn baie de ulei cu dispozitiv de excludere a franelor anterioare Scaun textil CABINĂ ORIGINALĂ TESTATĂ FONIC icircncălzire şi ventilare parbriz mobil locaş radio 2 lumini de lucru faţă şi 2 lumini de lucru spate ieşire spate pentru cabluri lumini interioare Faruri anterioare pentru condus pe dreapta Aer condiționat Girofar Suport pentru contragreutăți + 8 contragreutăți față (320 kg)

Cultivator Maschio MG 300 Stabwalze 500

20

Model Latime de lucru(cm) Putere necesara(CP) Masa(kg)MG 175 175 2535 320

Dotari- cutie de viteze din fonta- reductor de viteza de 540 rotmin(rotmin rotor 260)- rolele sunt plasate intr-un fel de cusca- cat I (3 puncte de prindere)

C3 Managementul proiectului (Responsabilul legal)

1 NumeDUCEAC Prenume IONUT Funcţia ADMINISTRATOR Studiile si experienţa (relevante pentru proiect)

C V Responsabilul legal

Icircntreprinderea Funcţia avuta Perioada

SC ALBINA SA SEF BIROU 2008-2013

STUDENT In prezent

C4 Lista de achizitii si sursele de achiziţii pentru activele ce fac obiectul proiectului materiile prime pentru punerea in functiune a proiectului

Tabel C41 ndash Lista de achizitii active

Furnizor Date furnizor Produs

21

Nr Crt

Valoare estimata

(EUR)

din total valoare eligibila

a proiectului

(daca este cunoscut la momentul

depunerii cererii de finantare)

1 DEUTZ-FAHR

Specializat in producția de utilaje pentru

agricultura

COMBINA MODEL 6060

HTS 125000 7483

2 SAME

Specializat in producția de utilaje pentru

agricultura

TRACTOR MODEL

EXPLORER 3-100 40000 2394

3 GEO

Specializat in producția de utilaje pentru

agriculturaCultivator MG

175 2031 123

TOTAL167031 100

Lista de achizitii materii prime

Nr Crt

Furnizor

Date furnizor Produs

Valoare estimata

(EUR)

din total

necesar de

materii prime

(daca este cunoscut la momentul depunerii cererii de finantare)

1 SC GA PRO CO CHEMICALS SA

Are in patrimoniu fabrica de

icircngrasăminte Icircngrășaminte 1255000 5375

2 PETROM

Specializat in comercializarea combustibililor Combustibil 500000 2141

3 KWS SEMINTE SRL

Specializat in obținerea

semințelor de soiagrauporumb

etc

Semințe de grauporumbsoia etc 580000 2302

TOTAL 2335000 100

C5 Personal si instruireNU ESTE CAZUL

Tabel C51Grafic angajare personal

Nr Crt Specialitate

Număr2002 2003 2004 2005 2006 2007

TOTAL 0 0 0 0 0 0

Necesar personal

22

- 1 contabil- 3 mecanizatori- 4 muncitori sezonieri

C6 Graficul estimat al proiectului

Proiectul va fi realizabil in 12 luni de la aprobarea finantarii

Lunile I ndashIV vor face demersuri pentru un imprumut bancar și se va acorda

icircmprumutul ( 300000 E)

Lunile V ndash VIII - se va achiziționarea utilajul propriu-zis

(combinatractorulcultivatorulsemanatoarea) se vor semna contractele cu furnizorii și

se vor livra utilajele

Lunile IX ndashXII ndash testarea utilajelor si inceperea activitatii

Diagrama Gantt

Denumire activitate

IAN

FEB

MARTIE

APRILIE

MAI

IUNIE

IULIE

AUGUST

SEPT

OCT

NOI

DEC

Contractarea unui imprumut bancar pe tremen lung X X Studierea ofertelor furnizorilor de utilaje X X Contractarea furnizorilor de utilaje

X X X Livrarea utilajelor X X X X Testarea utilajelor X X X

C7 Impactul proiectului asupra dezvoltarii zonei si a mediului de afaceri

In urma contractarii imprumutului bancar si achizitionarii de utilaje

performante se va incerca practicarea unei agriculturi rationale si de durata cu recolte

23

bogate si sanatoase de secara mazare si cartof care din punct de vedere ecologic sa

corespunda normelor UE in localitatea Secuieni JudNeamt

Acest fapt va determina totodata si creșterea veniturilor la bugetul

Primariei Secuieni JudNeamt datorita taxelor și impozitelor care se plătesc și

desemeni la bugetul statului se vor plăti impozite și taxe care icircn final vor fi icircn

beneficiul cetățenilor In practicarea agriculturiiintr-un mod intensiv se va avea in

vedere respectarea normelor de mediuPentru toate categoriile de materii prime

(combustibil piese de schimb icircngrășaminte etc) se vor icircncheia contracte icircn așa fel

icircncat să fie asigurat mersul normal al activității agricole Deasemeni si producția finita

(secaramazarecartof) care se va realiza va fi livrata in icircntregime pe baza de

contracte icircncheate

D PROIECŢII FINANCIARE SI INDICATORI FINANCIARI

D1 Bazele de productie

Cu proiect

A6 Denumire utilaj (noi) Costuri Amortizare Intretinere 2Combina DEUTZ-FAHR model 6060 HTS 125000 000 2500

TRACTOR SAME MODEL EXPLORER 3-100 40000 000 800

Cultivator Maschio MG 300 Stabwalze 500 2031 000 4062

167031 000 334062

D2 Contul de profit si pierderi previzionat ( pe o perioada de 3 ani )

Proiectia contului de profit si pierdere activitate cu proiect

Nr Crt Categoria AN 1 AN 2 AN 3

Venituri din exploatare 1 Venituri din vanzarea marfurilor Mii Lei

24

Euro 2 Productia vanduta Mii Lei 47000000

0485000000 500000000

Euro 107327990

110753351 114178713

3 Variatia stocurilor Mii Lei

Euro

4 Alte venituri Mii Lei Euro 5 Venituri din exploatare ndash total Mii Lei 47000000

0485000000 500000000

Euro 107327990

110753351 114178713

Cheltuieli pentru exploatare 6 Cheltuieli materiale ndash total Mii Lei

94000000 97000000 100000000

Euro 21465598 22150670 22835743

7 Cheltuieli cu lucrari si servicii executate de terti Lei

437330 450050 500040

Euro 99868 102772 1141888 Cheltuieli cu impozite taxe si varsaminte

asimilateMii Lei

250000 300000 350000 Euro 57085 68507 79925

9 Cheltuieli cu personalul ndash total Mii Lei 347330 360050 370560 Euro 79315 82220 84620

10 Alte cheltuieli de exploatare Mii Lei

Euro

11 Cheltuieli cu amortizarile si provizioanele Mii Lei 2510000 2750000 3000000

Euro 573177 627983 68507212 Cheltuieli pentru exploatare - total Mii Lei

97544660 100860100 104220600 Euro 22275047 23032153 23799548

13 Rezultatul din exploatare Mii Lei 372455340 384139900 395779400

Euro 85052942 87721198 90379165Venituri financiare ndash total

14 Venituri financiare ndash total Mii Lei Euro

Cheltuieli financiare din care

15 Cheltuieli privind dobazile Euro

16 Altele Mii Lei

Euro

17 Cheltuieli financiare - total Mii Lei Euro

18 Rezultatul financiar al exercitiului Mii Lei

25

Euro

19 Rezultatul brut al exercitiului Mii Lei

Euro

20 Impozit pe profit Mii Lei

Euro

21 Profit net Mii Lei

Euro

D3 Fluxul de numerar previzionat ( pe o perioada de 3 ani )

Flux de numerar - previziuni Anul 1 Anul 2 Anul 3OPERATIUNEAPERIOADA

MII LEI I ACTIVITATEA DE INVESTITII SI FINANTARE 0 0 0A Total intrari de lichiditati din (A1+A2+A3)

A1 Aport la capitalul social si contul intreprinzatoruluiA2 Vanzari de active inclusiv TVA 0 0 0A3 Credite pe termen lung din care (A31 + A32) A31 Imprumut BancaA 32 Grant SAPARD 0 0 0

B Total iesiri de lichiditati prin (B1+B2+B3)B1 Achizitii de active fixe corporale inclusiv TVAB2 Achizitii de active fixe necorporale inclusiv TVAB3 Cresterea investitiilor in curs 0 0 0

C ExcedentDeficit de lichiditati (A-B) 0 0 0D1 Rambursari de Credite pe termen mediu si lung din care (D11+ D12) D11 Rate la imprumutul Banca D12 Rate la alte Credite pe termen mediu si lung 0 0 0D2 Plati de dobanzi la Credite pe termen mediu si lung din care (D21+D22) D21 La imprumutul Banca D22 La alte Credite pe termen mediu si lung 0 0 0

E Flux de lichiditati din activitatea de investitii si finantare (C-D1-D2)II ACTIVITATEA DE EXPLOATARE SI ALTE ACTIVITATI 130727

51472387 1624350

F Incasari din activitatea de exploatare inclusiv TVA ( F1)130727

51472387 1624350

F1 Vanzari varianta cu proiectG Incasari din activitatea financiaraH Credite pe termen scurt 130727

51472387 1624350

K Plati pentru activitatea de exploatare inclusiv TVA (dupa caz) din care 0 0 0

1 Cheltuieli privind marfurile

2 Cheltuieli cu materiileprime 679603 747737 807415

26

3 Cheltuieli cu materialele consumabile 43637 48000 51842

4 Cheltuieli cu energia si apa 12988 14512 15672

5 Altecheltuieli materiale 10204 10323 11144

6 Cheltuieli cu serviciile executate de terti 55609 61160 66051

7 Cheltuieli cu impozite taxe si varsaminte asimilate 12500 13740 148408 Cheltuieli cu personalul angajat 0 0 09 Cheltuieli cu asigurarile si protectia sociala 0 0 0

10 Alte cheltuieli exploatare 0 0 011 Cheltuieli cu amortizarea si provizioanele

26064 26064 260642222222111111

L Flux brut exclusiv plati pentru impozit pe profit si TVA468670 550851 631321

M Plati pentru impozite si taxe (M1 + M2)186568 219297 251573

M1 TVA de platit 68667 104661 119950

M2 Impozit pe profit 97901 114636 131623N1 Rambursari de credite pe termen scurtN2 Plati de dobanzi la credite pe termen scurtO1 DividendeP

Total plati exclusiv cele aferente exploatarii (M+N1+N2+O1)P Total plati exclusiv cele aferente exploatarii (M + N1 + N2 + O1) 186568 219297 251573Q Flux de numerar din activitatea curenta (L-P) 280102 331554 379748II FLUX DE LICHIDITATI (CASH FLOW)R Flux de lichiditati net al perioadei (Q+E) 280102 331554 379748

S Disponibil de numerar al lunii precedenteDisponibil de numerar curent (S+R) 130597 410609 742253

T 410609 742253 1122001

D4 Indicatorii financiari

Valoarea investitiei (Vi) = valoarea totala a proiectului (exprimata in lei) ndash 12900000000 lei

LEI___________________________________________________________________________Specificare AN 1 AN 2 AN 3______________________________________________________________________Veniturile din exploatare (Ve)

27

470000000 485000000 500000000

___________________________________________________________________________Cheltuieli de exploatare (Ce)

97544660 100860100 104220600

___________________________________________________________________________

Rezultatul din exploatare (Re) = Se calculeaza Re = Ve ndash Ce - minim 10 din Ve

372455340 384139900 395779400

Profitul net (Pn) = rezultatul final al exercitiului financiar (anual) din care s-a scazut impozitul pe profit

312862486 322677516 332454696

Durata de recuperare a investitiei (Dr) = indicator ce exprima durata de recuperare a investitiei (exprimat in ani)

Se calculeaza Dr= ViPn mediu sau Dr=(Vi - 5 x Pn)Pn

unde Pn mediu = profit net mediu pe orizontul de prognoza Dr ndash ESTE 145 ANI

Rentabilitatea capitalului investit (Rc) = PnVi x 100 () Pn-profit net pentru fiecare an al perioadei previzionate

145 150 154___________________________________________________________________________

Cheltuieli financiare (Cf) = NU ESTE CAZUL___________________________________________________________________________

28

Gradul de acoperire a cheltuielilor financiare (Ga) = NU ESTE CAZUL

___________________________________________________________________________Flux de numerar net la sfarsitul perioadei (FNN) = Total intrari-Total iesiri FNNgt=0 (pentru fiecare an de prognoza)

280102 331554 379748 425733466695

Valoare actualizata neta (VAN) =aringFNi(1+r)I +FN5r VANgt0 r=rata de actualizare=8

CAPITOLUL IICAPITOLUL IISTRUCTURA FONDULUI FUNCIAR ŞI IcircNTOCMIREASTRUCTURA FONDULUI FUNCIAR ŞI IcircNTOCMIREA

ASOLAMENTULUIASOLAMENTULUI

21 Mărimea şi structura categoriilor de folosinţă a terenului

Tabelul 1Mărimea şi structura categoriilor de folosinţă a terenului

Specificare Ha din total din agricol

Suprafaţa totală 620 1000 -

Teren agricol 618 9968 1000

Teren arabil

- din care irigat

610 9839 987

300 4839 4854

Păşuni naturale 2 032 032

29

Facircneţe naturale 1 016 016

Livezi 5 08 08

Vii

Teren neproductiv 2 032 X

Condiţii naturaleDescrierea zonei icircn care este amplasată exploataţia cu cel puţin următoarele elemente

a) Temperatura medie anuală 940Cb) Precipitaţii medii anuale 534 mmmpc) Tipul de sol predominant textura panta

- tipul de sol cernoziom cambic- textura grosieră- panta 7 - 150C

Favorabilitatea terenului pentru diferitele culturi

Se va face o scurtă prezentare a caracteristicilor principalelor tipuri de sol cu favorabilitatea culturilor

CernoziomurileAu proprietăti fizice hidrofizice chimice termice şi de aeraţie foarte bune Cu toate că

sunt foarte bine aprovizionate cu azot fosfor şi potasiu pe aceste soluri pentru menţinerea fertilităţii şi obţinerea de producţii mari şi constant se recomandă aplicarea de icircngrăşăminte chimice şi organice Cernoziomurile sunt indicate pentru toate folosinţele şi culturile agricole

AluvisolurilePrezinta o fertilitate relativ bună fertilitatea depinzacircnd de gradul de solificare Pe

aluvisoluri pot fi cultivate o serie largă de plante specifice condiţiilor din ţara noastră porumb floarea soarelui cartof gracircu legume viţă de vie pomi

Soluri bruneDatorită proprietăţilor fizice (textură mijlocie structură granular medie permeabilitate

pentru apă şi aer rezistenţă scăzută la lucrările mecanice) sunt favorabile creşterii şi dezvoltării plantelor Pentru producţii mari se recomandă administrarea de icircngrăşăminte chimice organice şi verzi Sunt folosite pentru culturile gracircu porumb legume pomi migdal

22 Alegerea culturilor (criteriile avute icircn vedere culturile alese)

30

Criteriile avute icircn vedere (economice tradiţie asigurarea materiilor prime pentru investiţia de la planul de afaceri etc)

Cultura m ărului Importanta culturii marului se datoreaza valorii alimentare si gustative terapeutice si

profilactice a fructelor insusirilor lor tehnologice specifice particularitatilor agrobiologice ale pomilor si valorilor economice mari

Merele constituie unul dintre componentele de baza in alimentatia moderna a omuluiMărul creşte şi se dezvoltă bine icircn toate zonele Moldovei deoarece sunt condiţii

pedoclimaterice favorabile pentru cultivarea acestei specii pomicole Importanţa acestei specii pomicole ca cultură este determinată de valoarea alimentară calităţi gustative icircnalte icircnsuşirile terapeutice şi profilactice pentru sănătatea omului particularităţilor tehnologice specifice particularităţilor agrobiologice ale pomilor şi de valoarea economică mare de producţie Cultivarea merelor este o afacere profitabilă care are următoarele avantaje

- Plantaţia de măr poate fi exploatată 20-30 de ani iar investiţia se recuperează icircn 2-3 ani- Cererea crescacircndă pe piaţa locală şi externă la produsele agricole de valoare icircnaltă- Preţ avantajos la comercializarea merelor icircn stare proaspătă- Creşterea pe piaţa internaţională a cererii pentru producţia conservată (sucul concentrat)

Ele reprezinta aproape singurul aliment gata pregatit in natura care poate fi consumat fara alte adaosuri fie in stare proaspata fie consumate ca sucuri compot dulceata cidru marmelada etc Datorita insusirilor tehnologice merele constituie o materie prima cu pondere mare in industria alimentara

Astfel din punct de vedere chimic merele contin in medie 845 apa 141 zaharuri 02 substante pectice 06 substante grase 90 UI vitamina A 002 mg vitamina B2 01mg vitamina B1 7mg vitamina C 7 mg calciu 10 mg potasiu cat si cantitati reduse de aluminiu mangan sulf cobalt si altele

Principalii consumatori de mere sunt pieţele agricole locale antreprenori care exportă fructele fabricile de conserve depozite angro şi magazine procesatorii de fructe uscate Cele mai bune preţuri pot fi obţinute icircn cazul comercializării merelor icircn stare proaspătă pentru consum curent iar cele mai mici preţuri sunt icircnregistrate la mere comercializate icircntreprinderilor de procesare

Importanta marului rezida in particularitatile lui biologice Existenta unui numar mare de soiuri cu coacere esalonata in diverse epoci si capacitatea de pastrare in stare proaspata timp indelungat a soiurilor de iarna asigura consumul de fructe proaspete aproape in tot cursul anului circa 10 luni din 12 ale unui an Avand o mare capacitate de pastrare si o buna rezistenta la manipulare fructele pot fi transportate cu usurinta la distante mari

Cultura porumbului

Porumbul ocupa locul 3 ca importanta in lume Aceasta pozitie se justifica printro serie de particularitati

-prezinta o mare capacitate de productie cu cca 50 decat celelalte cereale-are o mare plasticitate ecologica-este o planta prasitoare fiind o foarte buna premergatoare pentru majoritatea plantelor de

cultura-suporta bine monocultura-are un coeficient multiplicat de 150-400ori-semanande-se primavara mai tarziu permite esalonarea mai buna lucrarilor agricole-cultura este mecanizata

31

-recoltarea se face fara pericol de scuturare

Porumbul este utilizat icircn alimentaţia omului icircn furajarea animalelor şi ca materie primă pentru diferite industrii

Icircn alimentaţia omului porumbul se utilizează sub formă de mălai (făină) din care se prepară mămăliga sau diferite peparate de patiserie fulgi de porumb porumb zaharat conservat sub formă de boabe sau ştiuleţi pentru salate şi garnituri porumb fiert sau copt popcorn (porumb pentru floricele) Din germenii de porumb rezultaţi icircn urma măcinării boabelor prin presare se obţine un ulei alimentar de foarte bună calitate apreciat icircn alimentaţia dietetică

Icircn furajarea animalelor boabele de porumb constituie furajul concentrat de bază pentru toate speciile de animale Valoarea nutritivă a porumbului este de 117 - 130 unităţi nutritive la 1 kg boabe

Planta icircntreagă recoltată şi tocată icircn faza de maturitate icircn lapte-ceară se utilizează pentru obţinerea de siloz care este utilizat pe scară largă icircn hrana vacilor de lapte De asemenea planta icircntreagă se poate utiliza ca masă verde

Tulpinile de porumb (cocenii) rezultate după recoltarea boabelor se pot utiliza ca furaj Ciocălăii măcinaţi pot fi utilizaţi icircn hrana rumegătoarelor Boabele de porumb se utilizează ca materie primă pentru obţinerea de amidon glucoză

dextrină izoglucoză (icircndulcitor lichid) whisky etc Boabele de porumb se utilizează pe scară largă pentru obţinerea de biocombustibil (etanol) după cum planta icircntreagă verde se poate utiliza pentru obţinerea de biocombustibil (metanol etanol)

Tulpinile de porumb se pot utiliza icircn industria celulozei şi la fabricarea panourilor aglomerate

Din ciocălăi se poate obţine furfurol sau pot fi folosiţi drept combustibil De asemenea icircn gospodăriile tradiţionale tulpinile de porumb se utilizează drept combustibil

Pănuşile se utilizează pentru diferite icircmpletituri tradiţionale Mătasea porumbului (stigmatele florilor femele) poate fi utilizată icircn scop medicinal iar

polenul de porumb este colectat cu uşurinţă de către albinele melifere (plantă poleniferă)

Cultura gracircului

Gracircul este una dintre cele mai importante cereale si planta care ocupa pe glob cele mai mari suprafete Boabele de grau au continut ridicat in hidrati de carbon si substante proteice Miere de grau este materie prima pentru paine si produse de panificatie aliment de baza pentru 35-40 din populatia globuluiGraul se mai utilizeaza si in prelucrari industriale (alcool amidon dextrina glucoza) si furaj in hrana animalelorTaratele sunt un nutret concentrat bogat in proteine hidrati de carbon si substante minerale Paiele se utilizeaza in industria celulozei si in hrana animale

Gracircul este cea mai importantă plantă cultivată din care se obţine icircn principal pacircine aliment de bază pentru cca 40 din populaţia globului Prin măcinare din boabele de gracircu se obţine făina care este utilizată pentru prepararea de diferite produse de panificaţie şi patiserie

32

fabricarea de paste făinoase etc Boabele de gracircu intră icircn alcătuirea amestecurilor de cereale prentru micul dejun

Boabele de gracircu se utilizează icircn hrana animalelor ca atare sau măcinate De asemenea icircn furajarea animalelor se utilizează şi tăracircţa rezultată ca subprodus icircn urma procesului de măcinare aceasta fiind bogată icircn proteine lipide şi săruri minerale

Boabele de gracircu servesc ca materie primă icircn diferite industrii pentru obţinerea de amidon gluten spirt băuturi spirtoase (vodcă wisky) bere biocarburburant (bioethanol)

Paiele au utilizări multiple precum materie primă icircn industria celulozei şi hacircrtiei aşternut pentru animale furaj grosier icircngrăşămacircnt organic prin icircncorporare icircn sol după recoltare sau prin compostare producerea de energie termină prin arderea icircn arzătoare cu recuperare de căldură

Germenii de gracircu rezultaţi icircn urma procesului de măcinare sunt utilizaţi icircn hrana omului ca produse energizante (germeni consumaţi cu lapte sau miere de albine) ca adaus icircn diferite produse de panificaţie sau pentru obţinerea de ulei foarte apreciat icircn industria cosmetică

Aluatul conservat prin refrigerare şi aluatul modelat (de exemplu blaturi pentru pizza) icircncepe să fie din ce icircn ce mai apreciat pe piaţă

Gracircul romacircnesc este un gracircu de foarte bună calitate pentru panificaţie care poate fi valorificat atacirct pentru consumul intern cacirct şi la export pentru consum european şi icircn afara Europei

Gracircul ecologic este unul dintre produsele ecologice cele mai bine cotate şi cerute pe piaţa mondială

Cultura gracircului oferă următoarele avantaje - boabele au un conţinut ridicat icircn glucide şi proteine corespunzător cerinţelor organismului uman - boabele au o bună conservabilitate pe perioade mari de timp - boabele se transportă cu uşurinţă pe distanţe mari - boabele de gracircu au diferite alternative de valorificare - boabele de gracircu reprezintă o importantă sursă de schimburi comerciale pe piaţa mondială - gracircul se poate cultiva icircn diferite condiţii pedoclimatice asiguracircnd producţii satisfăcătoare peste tot unde se cultivă - tehnologia de cultivare este complet mecanizată şi bine pusă la punct fără probleme deosebite - gracircul este o foarte bună premergătoare pentru majoritatea plantelor de cultură - după soiurile timpurii de gracircu pot fi semănate culturi succesive mai ales dacă sunt condiţii de irigare

Alegerea soiurilor şi hibrizilor (criteriile avute icircn vedere soiurile şi hibrizi aleşi pentru fiecare cultură)

-criteriile avute icircn vedere ndashproducţie rezistenţe specifice conţinut de principii nutritive etc

-soiurile şi hibrizi aleşi pentru fiecare cultură + prezentarea listei cu soiuri pentru 2012 la culturile alese şi descrierea soiului respectiv

MĂRUL - SOIURI

33

Icircn funcţie de epoca de coacere a fructelor merele se icircmpart icircn (a) soiuri de varăMelba Red melba Şafran de vară Papirovka Mantet Quinte Akane Plat August (b) soiuri de toamnă Prima Slava Peremojţiam James Grive Red Calvil de Zăpadă Spartan Focuşor Codrene Coredana Reglndis etc (c) soiuri de iarnă Idared Speranţa Banana de iarnăWellspur Goldspur Golden Delicious Jonathan Jonared Yellowspur Renet Simerenco Coredar Wagener etc

Antreprenorul trebuie să elaboreze proiect de plantare a livezii la icircntreprinderileautorizate şi materialul săditor trebuie să fie procurat de la pepinierele licenţiate cu actelenecesare pentru posibilitatea de beneficiere de subvenţii Cele mai de perspectivă soiuri de mere şi cu o cere sporită pe piaţă sunt Golden DeliciousRed Delicious Jonathan Idared Fugi Granny Smith Gala Melrose Ionagold Elstar precum şisoiurile genetic rezistente la boli şi dăunători aşa ca Florina Prima Coredana CoredarGeneros Pionier

Piaţa Romacircniei la merele proaspete este reprezentată prin 50 la sută din soiuri colorate (complet roşu sau parţial) şi 50 la sută pentru soiurile necolorate (gal-bene şi verzi) Cele mai populare soiuri colorate sunt Jonathan şi Idared urmate de Jonagold Gala Gloster etc iar dintre cele necolorate predomină soiul Golden Delicious Soiurile Granny Smith şi Mutsu icircnregistrează vacircnzări modeste Dintre soiurile locale icircn supermarket-uri se comercializează Glorios şi Florina icircnsă icircn can-tităţi foarte mici Fructele de obicei sunt icircmpărţite icircn trei categorii mici (sub 70 mm) medii (70-90 mm) şi mari (peste 90 mm)

PORUMB ndash SOIURI

Porumbul face parte din familia Gramineae subfamilia Panicoideae tribul Maydeae genul Zea Genul Zea cuprinde 3 specii - Zea mexicana (Schrad) Recv et Mangel (sin Euchlaena mexicana) ndash teosinte1 anual - Zea perennis (Hitsch) Recv et Mangel (sin Euchlaena perennis) ndash teosinte peren - Zea mays L ndash porumbul cultivat

Porumbul cultivat cuprinde mai multe convarietăţi (grupe de varietăţi) cele mai importante fiind următoarele - Zea mays conv dentiformis Koumlrn (sin Zea mays conv indentata Sturt) denumit porumbul dinte de cal Se caracterizează prin boabele mari prismatice cu partea sticloasă (cornoasă) a endospemului dispusă pe părţile laterale ale bobului iar partea făinoasă (amidonoasă) dispusă icircn partea centrală şi superioară a bobului (fig 19) Prin uscare endospemul făinos icircşi reduce volumul se contractă şi determină apariţia unei depresiuni icircn partea superioară a bobului sub forma mişunei dintelui de cal de unde denumirea acestei convarietăţi de bdquoporumb dinte de calrdquo La această convarietate au fost creaţi primii hibrizi de porumb iar icircn prezent această convarietate are cea mai margă răspacircndire icircn lume Majoritatea hibrizilor de porumb aparţin acestei convarietăţi La noi icircn ţară primii hibrizi care au fost icircntroduşi icircn cultură aparţin acestei convarietăţi şi au fost aduşi din SUA de unde şi denumirea de bdquoporumb americanrdquo - Zea mays conv indurata (Sturt) Bailey denumit porumbul cu bobul tare porumbul sticlos Se caracterizează prin boabe rotunjite icircn partea superioară netede lucioase dure la spargere de unde vine denumirea de bdquoporumb tarerdquo Partea sticloasă a endospermului este dispusă la exteriorul bobului de jur-icircmprejurul acestuia iar partea făinoasă este dispusă icircn partea centrală a bobului uneori ajungacircnd pacircnă icircn partea superioară a bobului situaţie cacircnd determină apariţia

34

unei uşoare mişune (fig 20) Din această convarietate au făcut parte vechile populaţii şi soiuri romacircneşti de unde şi denumirea de bdquoporumb romacircnescrdquo - Zea mays conv aorista Grebensc denumit porumbul semisticlos Prezintă caracteristici intermediare icircntre convarietăţile dentiformis şi indurata Bobul este rotunjit mat icircn partea superioară şi uneori prezintă o uşoară adacircncitură - Zea mays conv everta Sturt (sin Zea mays conv microsperma Koumlrn) denumit porumb de floricele Se caracterizează prin plante cu o talie mai mică care au capacitatea de a forma mai mulţi ştiuleţi pe plantă Boabele sunt mici (MMB = 40-100 g) cu vacircrful rotunjit sau ascuţit Endospermul este aproape icircn icircntregime sticlos cu excepţia unei mici porţiuni icircn jurul embrionului care este amidonoasă Prin icircncălzire apa din grăunciorii de amidon din endospermul făinos se transformă icircn vapori care exercită o presiune asupra tegumentului pacircnă cacircnd determină spargerea acestuia moment icircn care conţinutul bobului se revarsă (boabele expandează) mărindu-şi volumul de 15-20 de ori formacircnd o masă albă-spongioasă respectiv aşa-numitele floricele

RUSTICA a castigat o pozitie de lider pe piata de porumb precoce din Europa de Nord si poseda o gama larga de seminte adecvata pentru toate pietele lumii HIBRIZI FOARTE PRECOCIBarbados - excelent pentru boabe si silozEarly Star - precoce si productivEnergy Star - foarte buna valoare alimentaraComera - performanta inalta HIBRIZI PRECOCIBatz - vigurosEurostar - lider in EuropaGalaStar - porumb pe care il veti adoraInagua - bun pentru boabe si siloz

GRAcircU ndash SOIURI

Cercetătorii de la Institutul de Cercetare - Dezvoltare Agricolă Fundulea au creat soiuri de grau productive si rezistente la secetaBOEMA soi de gracircu de toamnă extrem de productiv şi cu indici de calitate ridicaţi pentru panificaţie adaptat condiţiilor climatice din zona de cacircmpie din sudul ţării şi Moldova este un soi foarte precoce mai timpuriu la icircnspicat cu 1-3 zile faţă de soiul Flamura 85 talia plantei de 77-90 cm rezistent la iernare şi cădere arşiţă şi secetă rugina galbenă rezistenţă mijlocie la rugina brună şi făinare are calitate bună de morărit şi panificaţie

GRUIA este un soi de toamnă care a dat rezultate foarte bune icircn Oltenia şi Dobrogea este mai timpuriu cu 4 zile faţă de soiul Fundulea 4 talie de 76 cm se remarcă printr-o rezistenţă bună la iernare la cădere dar şi la rasele actuale de rugina galbenă

35

superior multor soiuri ca rezistenţă la făinare rugină brună şi septorioza frunzelor calitatea de panificaţie a soiului Gruia este apropiată de cea a soiului Dropia faţă de care tinde să aibă un gluten mai tenace soiul se evidenţiază printr-o productivitate ridicată icircn medie cu 9-12 mai mare faţă de soiurile martor sporul de producţie fiind mai mare icircn condiţii de secetă in pofida taliei sale scurte soiul se comportă foarte bine icircn condiţii de deficit hidric Gracircul aparţine genului Triticum familia Gramineae (Poaceae) Genul Triticum cuprinde un număr mare de specii de gracircu forme sălbatice şi cultivate clasificate diferit de-a lungul timpului

Pentru ţara noastră prezintă importanţă 2 specii şi anume Triticum durum Desf şi Triticum aestivum L Triticum durum Desf (fig 16) are tulpina plină icircn interior pe toată lungimea sau cel puţin icircn partea superioară Spicul este aristat cu ariste lungi comparativ cu lungimea spicului şi orientate paralel Boabele au aspect sticlos la maturitate şi sunt conice la capet Triticum aestivum L (fig 17) are tulpina goală icircn interior pe toată lungimea Spicul este nearistat sau aristat cu ariste mai scurte comparativ cu lungimea spicului şi orintate divergent Boabele sunt ovoidale sau alungit-ovoidale prevăzute cu un smoc de perişori la capătul superior Endospermul este făinos semisticlos sau sticlos

Gracircul comun reprezintă specia cea mai importantă care pe plan mondial reprezintă cca 90 din suprafaţa cultivată cu gracircu şi cea mai mare partea a suprafeţei cultivată cu gracircu din ţara noastră Gracircul comun are forme de toamnă şi de primăvară aproape icircntreaga suprafaţă din ţara noastră fiind cultivată cu gracircu de toamnă (gracircul de primăvară ocupă suprafeţe foarte mici nesemnificative)

Soiurile de gracircu cultivate icircn Romacircnia sunt icircn marea lor majoritate soiuri romacircneşti create la Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Fundulea sau icircn reţeaua de Staţiuni de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Aceste soiuri se caracterizează prin potenţial de producţie ridicat (9-10 tha) o bună rezistenţă la cădere ger iernare secetă şi boli o bună calitate şi stabilitate a recoltelor

23 Intocmirea asolamentului

Specificare HaSuprafaţa totală a terenului arabil 610Suprafaţa medie a solei (3 sole) 2033

Tabelul 2Schema rotaţiei culturilor

SOLAANUL 2012 2013 2014I măr măr mărII gracircu porumb gracircuIII porumb gracircu porumb

36

37

CAPITOLUL IIICAPITOLUL IIIORGANIZAREA PROCESULUI DE PRODUCŢIE AGRICOLĂORGANIZAREA PROCESULUI DE PRODUCŢIE AGRICOLĂ

31 Proiectarea producţiilor medii prin metoda bonităriiterenurilor agricole

Tabelul 3

Date iniţiale

Cultura Tipul de solSuprafaţa - ha (Si)

Nota de bonitare pentru

condiţiile ecologice (Pi)

Corecţia pt distanţă şi

felul drumului (k)

Coeficient de

potenţare (c)

Producţia medie

realizată

MărGracircuPorumb

Cernoziom 5 75 015 11 15000Cernoziom 303 80 018 12 4000Cernoziom 302 85 019 13 8000

TOTAL 610

2) Notele totale de bonitare pentru condiţiile ecologice (Ni)

MĂR ndash 575 = 375Ni = Si x Pi GRAcircU ndash 30380 = 24240

PORUMB ndash 30285 = 25670TOTAL = 50285

3) Nota medie ponderată de bonitare

50285 610 = 8243

1) Producţia ce revine pe un punct al notei medii ponderate de bonitare

P măr = 515000 375 = 200P gracircu = 3034000 24240 = 50

P porumb = 3028000 25670 = 9411

6) Corecţia totală icircn funcţie de distanţă şi drumuri Ct = S x kMĂR ndash 5015 = 075

Suprafaţă x coeficient corecţie GRAcircU ndash 303018 = 5454PORUMB ndash 302019 = 5738

TOTAL = 11267

38

7) Nota de bonitare recalculată (Nbr)

MĂR ndash 375-075 = 37425Nbr = Nota totală de bonitare ndash Corecţia GRAcircU ndash 24240-5454 = 2418546

PORUMB ndash

25670-5738 = 2561262

8) Notele totale de bonitare potenţate (Ntp)

MĂR ndash 3742511=4117

Ntp =Nota de bonitare recalculată (Nbr)

xCoeficient

de potenţare

GRAcircU ndash241854612=290225

PORUMB ndash

256126213=332964

9) Producţia totală pe cultură pentru fiecare unitate de sol (Pt)

MĂR ndash 4117200= 82340

Pt =Nota totală de

bonitare potenţată (Ntp)

x

Producţia ce revine pe un punct de

bonitare P(kgpunct)

GRAcircU ndash

29022550= 1451125

PORUMB ndash

3329649411=31335242

TOTAL= 4666989

10) Producţia medie la hectar Pmc1

Pm măr = Producţia totală Suprafaţa totală = 823405=16468

Rezultatele pentru celelalte culturi

Pmedie gracircu = 1451125303= 4789

Pmedie porumb =31335242302= 10376

39

32 STABILIREA CANTITĂŢILOR DE IcircNGRĂŞĂMINTE PE CULTURI

Calculul dozelor de icircngrăşăminte s-a efectuat ţinacircndu-se cont atacirct de

producţiile medii cacirct şi de existentul de suprafaţă activă din sol S-au luat icircn

considerare şi pierderile rezultate prin levigare

Icircn tabelul 4 este prezentat calculul dozelor de icircngrăşăminte chimice la ha

separat pentru cele 3 culturi icircn parte

Tabelul 4

Calculul dozelor de icircngrăşăminte chimice

Nr Crt

SPECIFICARE UM

CULTURA

GRAcircU PORUMB MĂRN P K N P K N P K

1 Producţie medie Kgha 4789 10376 16468

2 Consum specific Kg sat

23 11 20 20 21 20 5 3 6

3 Sa de administrat

Kg 11014

5268 9578

20752

2179 20752 8234 494 988

4 Sa icircn sol Kg 45 31 60 40 35 30 30 20 355 Diferenţa de

admKg sa

6514 2168 3578

16752

1829 17752 5234 294 638

6 Pierderi prin levigare

13 5 7 13 5 7 13 5 7

7 Cant pierdută prin levigare

Kg sa

847 108 25 2177

914 1242 68 147 446

8 Total sa de administrat

Kg 7361 2276 3828

18929

19204 18994 5914 3087 6826

9 Tipul de icircngrăşămacircnt

NO4NO3

Super P c

Sare potasică

NO4NO3

Super P c

Sare potasică

N P2O5 K20

10 Conţinutul icircn sa a icircngr

Kgt 345 40 40 345 40 40 345 40 40

11 Doza de icircngr de administrat

Kg 213 57 96 549 480 475 171 77 171

40

33 PLANUL DE CULTURĂ

Planul de cultură cuprinde structura culturilor dimensiunile fiecăreia

producţiile medii şi totale (tabelul 5)

Tabelul 5

Icircntocmirea planului de cultură

Cultura Suprafaţa (ha)

Producţii medii (kgha)

Producţia totală (t)

Preţ livrare (leikg)

Măr 5 16468 8234 2Gracircu 303 4789 1451 08

Porumb 302 10376 313355 1

34 FUNDAMENTAREA FIŞELOR TEHNOLOGICE PE CULTURI

Icircn vederea organizării proceselor de muncă şi de producţie icircn etapa pregătitoare se

icircntocmesc fişele tehnologice pe culturi Informaţiile cuprinse icircn fişele tehnologice servesc icircn

acelaşi timp la stabilirea tehnologiilor stabilirea destinaţiei producţiei determinarea volumului

lucrărilor mecanice şi manuale necesarul de forţă de muncă cantităţile de materiale şi mijloacele

financiare necesare pentru aprovizionare

DATELE NECESARE

1 Culturile incluse icircn planul de producţie al firmei

2 Suprafaţa ocupată de fiecare cultură icircn parte

3 Culturile premergătoare

4 Producţia medie şi totală a fiecărei culturi

5 Lucrările tehnologice icircn ordinea cronologică a executărilor

6 Perioada de executare şi data lucrării

7 Mijloacele cu care se execută lucrarea

8 Tarifele de plată pentru lucrările mecanice

9 Tarifele de plată pentru lucrările manuale pe categorii

10 Cuantumul taxelor pentru CAS şomaj risc asigurare

11 Amortismentul specific

12 Materialele necesare procesului tehnologic consumul normat pe UM preţul unitar şi cota

pentru cheltuielile de aprovizionare

41

13 Cota de cheltuieli indirecte (comune şi generale)

MODUL DE LUCRU

1 Se icircnscriu icircn fişă datele privind suprafaţa şi producţia medie Producţia medie se planifică

icircn raport cu fertilitatea solului şi cantitatea de icircngrăşămacircnt aplicată

2 Se icircnscriu lucrările tehnologice icircn ordinea executării lor precizacircndu-se toată perioada

optimă de execuţie şi durata fiecărei lucrări

3 Pentru fiecare icircn parte se determină volumul lucrărilor sumele necesare şi materiale

4 La lucrările manuale icircn raport cu volumul lucrării se calculează numărul de zile om iar

fondul de salarii rezultă icircnmulţind numărul de zile om necesar pentru evaluarea lucrării cu

tariful pe ziom corespunzător

5 Taxele asupra fondului de salarii se calculează aplicacircnd cota icircn proporţie de 30 pentru

CAS 5 pentru fondul de şomaj 1 pentru risc şi asigurare impozit 15 asupra sumei

care reprezintă fondul de salarii

6 Amortismentul specific se determină icircn raport cu valoarea de inventar a mijlocului fix

folosit exclusiv la cultura respectivă şi durata de folosire

7 Cota de cheltuieli pentru aprovizionare se calculează o cotă parte din valoarea

materialului folosit

8 Din icircnsumarea pentru lucrările mecanice lucrările manuale taxe asupra valorilor

materialelor se obţin cheltuielile de producţie

9 La cheltuielile directe se aplică cota de cheltuieli comune şi prin icircnsumarea lor se

determină cheltuielile de producţie

10 După fiecare trimestru se fac totalurile

11 Se calculează indicatorii cheltuieli de producţie la hectar şi costul la tona de produs

42

44

45

46

47

35 Organizarea lucrării de semănat la cultura gracircului

Semănatul este una dintre cele mai importante lucrări agricole de care depinde icircn ultimă instanţă obţinerea de producţii ridicate Suprafeţele icircntinse ocupate de culturi precum şi termenele restracircnse icircn care trebuie executat fac ca procesul de muncă al semănatului să ocupe un loc important icircn activitatea de producţie a exploataţiilor agricole

Etapele organizării lucrărilor de semănat cereale păioase sunt următoarele1 se stabileşte componenţa agregatului de semănat potrivit condiţiilor existente

(tractor plus semănătoare SUP-29 sau SUP-21)2 Se determină necesarul de agregate pentru terminarea semănatului icircn termen

optim folosind formula

icircn care

N ndash numărul de agregate pentru terminarea lucrării icircn timpul propusS ndash suprafaţa de icircnsămacircnţatn ndash numărul de zile icircn care trebuie terminată lucrareaP ndash randamentul zilnic al maşinii

(1)N = 303(512) = 5 agregate

Aşadar icircn prealabil trebuie cunoscut randamentul zilnic al agregatului de semănat folosit Aceasta se calculează după formula

icircn

care

P ndash randamentul zilnic al agregatului (ha)B ndash lăţimea de lucru a agregatului icircn lucru (m)V ndash viteza de deplasare a agregatului

icircn lucru (moră)t ndash durata zilei de lucru (ore)H ndash coeficientul de folosire a timpului de lucru (070-080)

(2)P = 366000807 10000 = 12 ha

3 Stabilirea lungimii marcatoarelor semănătoriiLungimea marcatoarelor adică distanţa la care trebuie aşezată piesa activă a marcatorului faţă de ultimul brăzdar se stabileşte icircn funcţie de

lăţimea de lucru a semănătorii (B) distanţa icircntre două brăzdare (b) distanţa icircntre roţile din faţă sau marginile exterioare ale şenilelor

tractorului (c)

= 11

= = 26

49

49

Cacircnd tractorul poate urmări urma lăsată de marcator atacirct cu roata din dreapta cacirct şi cu roata din stacircnga lungimea celor două marcatoare este egală şi este dată de relaţia

4 Stabilirea debitului semănătorii icircn funcţie de norma de sămacircnţă la hectar La icircnceputul lucrării trebuie icircntotdeauna să se verifice corectitudinea reglării debitului la icircnsămacircnţare Această verificare se face după formula

icircn

care

G ndash cantitatea de sămacircnţă cursă din semănătoare la un număr stabilit de icircnvacircrtiri a roţii semănătoriiA ndash norma de semănat la un ha (kg)d ndash lungimea roţii semănătorii (m)B ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)O ndash nr de icircnvacircrtituri a roţii semănătorii

(6)G= 2501743620 10000 = 313

5 Stabilirea dimensiunilor postatelor la semănat Lungimea maximă a postatelor la semănat este icircn funcţie de capacitatea cutiei semănătorii Pentru a uşura organizarea transportului de seminţe este indicat ca alimentarea semănătorii cu seminţe să se execute la un singur capăt a postatei ~n acest caz lungimea maximă a postatei se calculează după formula

icircn

care

L ndash lungimea maximă a postatei (m)Q ndash capacitatea coşului de alimentare

a semănătorii (kg)Y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii coşului de alimentare a semănătorii (icircn medie 070-080)A ndash norma de semănat (kgha)B ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)

(7)L = (051000040007) (25036) = 1556m

Icircn ce priveşte lăţimea postatei aceasta se determină icircn funcţie de lăţimea totală a parcelei de icircnsămacircnţat şi de metoda de deplasare a agregatului Ea se calculează aşa icircncacirct să asigure de lucru agregatului pentru 1-2 zile de lucru

Lăţimea postatei la semănatul icircn suveică se calculează după formula

icircn care

l ndash lăţimea postatei (m)P ndash productivitatea zilnică a agregatului (hazi)Z ndash durata icircn zile a lucrului pe aceeaşi postată (1-2 zile)L ndash lungimea postatei (m)

(8)l = 10000122 1556 = 154m

6 Lăţimea zonei de icircntoarcere a agregatului Pentru icircntoarcerea agregatului la capetele parcelei se delimitează o facircşie de teren denumită bdquozonă de icircntoarcereldquo Delimitarea acestei zone se face icircn cazul deplasărilor icircn parcursul liniar cu buclă şi fără buclă Lăţimea zonei de icircntoarcere este dată de relaţia

50

50

icircn care

E ndash lăţimea zonei de icircntoarcereR ndash raza de icircntoarcere a agregatuluie ndash lungimea de ieşire a agregatului (adică distanţa de la centrul agregatului mijlocul osiei motoare a tractorului) pacircnă la organele active ale maşinii

(9)E = 34 + 15 = 135m

Aceasta reprezintă lungimea cu care trebuie să se deplaseze centrul agregatului pentru aducerea organelor active ale maşinii agricole pe linia de icircntoarcere a lucrului

7 Stabilirea distanţei dintre punctele de alimentare a semănătorii Distanţa dintre punctele de alimentare a semănătorii se determină icircn funcţie de metoda de deplasare a agregatului la semănat ~n cazul semănatului icircn suveică lungimea postatei este determinată icircn funcţie de capacitatea cutiei de seminţe icircn aşa fel ca alimentarea semănătorii să se facă numai la unul din capetele postatei distanţa dintre punctele de alimentare se află după formula

icircn care

D ndash distanţa dintre punctele de alimentare (m)B ndash lăţimea de lucru a agregatului (m)T ndash numărul turelor (adică nr curselor dus-icircntors) pe care le face agregatul pacircnă la golirea coşului semănătorii

(1)D = 2362 = 144m

Icircn cazul cacircnd lungimea postatei nu este determinată icircn funcţie de capacitatea cutiei de seminţe este necesar ca icircn prealabil să cunoaştem turele pe care le face agregatul pacircnă la golirea coşului semănătorii Aceasta se determină icircmpărţind lungimea drumului pe care icircl face semănătoarea pacircnă la golirea cutiei sale pe lungimea cursei de lucru dus şi icircntors ~n acest scop se foloseşte următoarea formulă

icircn care

T ndash numărul turelorQ ndash capacitatea cutiei semănătorii

(kg)Y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii cutiei (080)A ndash norma de semănat (kgha)B ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)L ndash lungimea postatei (m)

T= (1000040007) (2503621556) = 1Icircn cazul semănării icircn bdquolaturildquo sau bdquope două jumătăţi ale postateildquo distanţa dintre

punctele de alimentare se calculează după formula = 136 = 36

(semnificaţiile literelor sunt aceleaşi ca la formulele (10) şi (11)

51

51

8 Stabilirea cantităţilor de seminţe ce se pun la punctele de alimentare Cantităţile de seminţe care se pun la primul punct de alimentare se calculează după formula

= 4001 = 400kgiar cantitatea care se pune la punctele următoare este

icircn care

C ndash cantitatea de seminţe necesară alimentării agregatului (kg)Q capacitatea coşului semănătorii (kg)y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii cutieia ndash nr semănătorilor icircn agregat

(14)C1 = 400071 = 280kg

9 Stabilirea necesarului zilnic de muncitori pentru semănat şi transportat seminţele Necesarul zilnic de muncitori pentru deservirea semănătorilor variază icircn raport cu numărul de agregate folosite zilnic şi al maşinilor ce compun agregatul

10 Necesarul de mijloace de transport se stabileşte icircn funcţie de cantităţile de seminţe necesare semănătorilor la o icircncărcare timpul de golire a semănătorilor capacitatea mijloacelor de transport distanţa de transport şi timpul necesar pentru un ciclu de transport

~n primul racircnd se determină timpul icircn care se consumă cantitatea de seminţe existentă icircn cutia semănătorii folosind relaţia

icircn care

q ndash capacitatea cutiei semănătorii (kg)085 ndash coeficientul de folosire a cutiei semănătoriiB ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)V ndash viteza de lucru a agregatului (moră)N ndash norma de sămacircnţă la ha (kg)

Tgol = (10000400085) (366000250) = 063h = 38min

Numărul de mijloace de transport necesare zilnic se determină pe baza relaţiei

icircn care

Nt ndash numărul mijloacelor de transportn ndash numărul semănătorilor ce lucreazăt ndash durata unui ciclu de transport (min)Cm ndash capacitatea mijlocului de transport (kg)

Nt = (540008530) (38400) = 33 = 311 Se determină necesarul de saci pentru transportul seminţelor cunoscacircnd că

pentru uşurarea manipulării se recomandă ca un sac să aibă 40 kg

Nr saci = (512250) 40 = 375 sacizi

52

52

Centralizarea datelor

Nr crt

Specificare UMAgregatul folosit

Tractor + (SUP-29)

Tractor + SUP-21

1 Productivitatea zilnică a agregatului haschimb 12

2 Necesarul zilnic de-tractoare nr 5-semănători nr 5

3Productivitatea zilnică a tuturor agregatelor

hazi 60

4Dimensiunile solei de semănat

-lungime m 1556-lăţime m 1947-suprafaţă ha 303

5Dimensiunea parcelelor de semănat

-lungime m 1556-lăţime m 154-suprafaţă 24

6Lungimea marcatorului

-dreapta m 11-stacircnga m 26

7Norma de icircnsămacircnţare

-la 20 icircnvacircrtituri kg 3-la hectar kg 250

8Distanţa dintre punctele de alimentare cu seminţe

m 144

9Cantitatea de seminţe ce se pune la punct de alimentare

-la primul punct

kg 400

-la punctele următoare

kg 280

10 Necesarul zilnic de muncitori

-pt servirea semănătorii

nr 5

-pt transportul seminţelor

nr 3

-total nr 8

11Lăţimea facircşiei de icircntoarcere a agregatului

m 135

12Necesarul zilnic de mijl de transport

-atelaje nr-tractor+remorcă nr 3-auto-camion nr

13Necesar saci pt transportul seminţelor

nr 375

53

53

36 Evaluarea producţiei

Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţieiacestora

Evaluarea se face icircn două etape1) icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele

caracteristice de dezvoltare a plantelor2) icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite

norme standardizate~n funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfel

1) Gracircu orz (orz - 1 iunie gracircu - 15 iunie) Gracircu Boemandash se stabileşte numărul punctelor de control icircn funcţie de mărimea şi

uniformitatea parcelelor(icircn cazul parcele de pacircnă la 100 ha - 5 puncte pe suprafeţe mai mari de 100 ha - 10 puncte)

Determinările se fac cu ajutorul ramei metrice (un cadru de 1 metru patrat)Metodologie de lucrundash se numără spicele din interiorul ramei metricendash se stabileşte numărul mediu de boabe icircn spicndash se calculează producţia medie la hectar astfel

Q kgha = (360353610000) (10001000) = 4536kgha

Q kgha - producţia medie kgha Nsp - număr mediu de spice la mp (medie pe toate punctele de control) 360Nb - număr mediu de boabe icircn spice 35MMB - greutatea a 1000 boabe (grame)3610000 mp = 1 ha1000 x 1000 = 1000 grame x 1000 boabe

Exemplu

2) Porumb (1 septembrie) DKC 3511ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 28 mp (4 racircnduri x 070 x 10 m

lungime 070 (m) - distanţa dintre racircnduri)ndash se numără ştiuleţii la fiecare punct de controlndash se calculează numărul de ştiuleţi la hectar

54

54

Nstha = (30010000)(510) = 60000

Nstha - număr de ştiuleţi la hanst - numărul de ştiuleţi număraţi la toate punctele de controld - suprafaţa unui punct de control (mp)i - numărul punctelor de control

ndash se determină apoi numărul de boabe pe ştiuletendash se calculează apoi producţia medie la hectar

Q kgha = (60000588337) (10001000) = 11889 kgha

Q kgha - producţia medieNst - număr ştiuleţi la hectar 60000Nb - număr mediu de boabe pe ştiulete 588MMB - greutatea a 1000 boabe (grame) 337

Exemplu

3) Floarea soarelui (15 august)ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 28 mp (4 racircnduri x 070 x 10)ndash se numără capitulele la fiecare punct de control şi se stabileşte numărul mediu

de capitule la ha după formula

Ncpha - număr total de capitule la hancp - număr de capitule numărate la toate punctele de controld - suprafaţa unui punct de controli - numărul punctelor de control

ndash se determină numărul mediu de seminţe pe capitul(Ns)ndash se calculează producţia medie la hectar astfel

55

55

Q kgha - producţia medieNcp - număr mediu de capitule la hectarNs - număr seminţe pe capitulMMB - greutatea a 1000 seminţe icircn grame

Exemplu

4) Sfecla de zahăr (1 septembrie)ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 10 mp (3 racircnduri x 045 m x 74 m

lungime)ndash la fiecare punct de control plantele se recoltează se decoletează (tăierea

frunzelor) se curăţă de pămacircnt şi se cacircntărescndash se determină producţia medie astfel

q - cantitatea de rădăcini recoltate din punctele de control (kg)d - suprafaţa unui punct de control (mp)i - numărul punctelor de control

ndash la producţia stabilită se adaugă sporul de producţie ce se va realiza de la data evaluării la data prevăzută a se recolta (18 grziplantă)

Exemplu

5) Fructe (1 septembrie) MĂRMetoda de evaluare diferă icircn funcţie de tipul de livadă clasică sau intensivă dar

icircn mare constă icircn următoarele etapendash se stabileşte numărul de pomi pentru examinare (2 - 5 ) 480ndash se determină numărul mediu de fructe pe pom şi greutatea acestora icircn kg 30kg

167 de fructe

56

56

ndash se icircnmulţeşte numărul mediu de fructe pe pom cu numărul de pomi existenţi la ha şi se obţine astfel producţia medie la ha 16032 kgha

6) Struguri (de masă - 15 iulie de vin - 1 septembrie)ndash evaluarea se face separat la viile nobile şi la viile de hibrizindash se stabileşte numărul de butuci pe rod la ha cu relaţia

Nbha - numărul de butuci pe rod la hadr - distanţa dintre racircnduri (m)db - distanţa icircntre butuci pe racircnd (m)Ng - număr mediu de goluri (butuci neproductiviinexistenţi) la ha icircn procente

ndash se evaluează producţia de struguri pe butuc număracircndu-se toţi strugurii de pe un număr de 1 - 2 din butucii existenţi pe lot (se recomandă să se efectueze numărătoarea strugurilor pe fiecare al 10-lea butuc din 15 icircn 15 racircnduri)

Producţia de struguri pe butuc se calculează astfel

Pmb - producţia medie pe butuc (grame)Gms - greutatea medie a strugurilor (grame)Ns - numărul de struguri total găsiţi la numărătoareNba - numărul butucilor analizaţi

ndash se calculează producţia medie de struguri la ha cu formula

Pmha - producţia medie de struguri la ha (kg)Nbha - numărul de butuci pe rod la haPmb - producţia medie pe butuc (grame)

Exemplu

57

57

CAPITOLUL IV DETERMINAREA PRAGULUI DE RENTABILITATE (A PUNCTULUI CRITIC) PE CULTURI

Punctul critic marchează acea dimensiune a producţiei medii la care icircncasările din

valorificarea producţiei sunt egale cu cheltuielile totale de producţie deci acel punct al

producţiei medii la care nu se obţine profit dar nu se icircnregistrează nici pierderi

Mărimea costului de producţie şi a ratei profitului se găsesc icircntr-o stracircnsă legătură

cu raportul dintre cheltuielile de exploatare şi cantitatea de produse realizate Prin analiza

costurilor şi cheltuielilor de exploatare icircntreprinzătorul poate calcula nivelul minim de

activitate cerut de menţinerea icircn stare de funcţionare a firmei Cunoscacircnd pragul de

rentabilitate se poate proiecta volumul de vacircnzări icircn vederea obţinerii profitului scontat

De asemenea creditorii şi investitorii solicită adesea efectuarea analizei punctului

critic pentru a ajuta icircn evaluarea cacircştigurilor potenţiale ale unei afaceri şi icircn consecinţă

aceasta trebuie introdusă icircn planul de afaceri

Punctul critic se poate determina icircn două moduri şi anume fără profit programat

sau cu profit programat

Calculul punctului critic fără profit programat este exprimat printr-o relaţie

simplă

y = yי

y = Pvx

yי = Cvx + CF

Pvx = Cvx + CF

x(Pv ndash Cv) = CF

icircn care

y ndash veniturile din valorificarea producţiei (mii lei)

yי - cheltuielile totale icircnregistrate (mii lei)

Pv ndash preţul de vacircnzare unitar

x ndash producţia medie sau volumul vacircnzărilor (unităţi fizice)

Cv ndash cheltuieli variabile unitare

58

58

CF ndash costuri fixe totale

De unde x marchează acea dimensiune a producţiei la care nu se icircnregistrează nici

profit nici pierderi

Determinarea cantitativă şi reprezentarea grafică a PC la cultura Porumb

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Incărcat transportat IC (PK) t 2881 180225 575

22 Descărcat IC (PK) t 2881 2444609 78

33 Incărcat transportat IC (N) t 10 2484545 793

44 Descărcat IC (N) t 1655 6371 02

55 Transportat apa prep sol mii l 30 599 019

66 Incărcat transportat săm t 66 599359 191

77 Recoltat porumb boabe t 530 2606662 832

88 Transportat porumb boabe t 225 1245 04

99

1010

TOTALTOTAL 9962236 31792

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch Variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologicacopy= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

59

59

Cheltuielile fixe

NrNr CrtCrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) copycopy (d)(d) (e)(e)

11 Adm Şi deservit IC (PK) ha 302 617645 2045

22 Arat 25 cm +grăpat ha 302 1140192 3775

33 Adm Şi deservit IC (N) ha 302 630389 2087

44 Erbicidat şi deservit ha 302 61155 2025

55 Discuit si preg Pat germ Ha 302 586536 1942

66 Semănat +deservit ha 302 472517 1565

77 Prăşit mecanic I ha 302 819024 2712

88 Prăit mecanic II ha 302 654182 2166

99

1010

TOTALTOTAL 5532035 18318

(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)

60

60

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura porumb - fără profit programat

Ch variabile Cv = 9962236 lei

Ch fixe totale CF = 5532035 lei

Ch fixeha CFha = 18318 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 11 leikg = 1100 leit

Producţia totală de PT= 313355 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 302 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 33961599 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 9962236 + 33961599 = 133583959 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 133583959 313355=

4263leit

Productia medie de porumb la punctul critic (X)

X= (CFha)(Pv-CVt) = 18318 ( 1100 ndash 4263 ) = 272 tha = 2720 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 272 tha 4263 leit = 115953 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx =18318 leiha+ 115953 leiha =299133 leiha

Nivelul producţiei de 2720 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la

cultura porumb icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de

2720 la preţul de 11 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie

Depăşirea acestui nivel al producţiei (2720 ha) duce la obţinerea unui profit iar

scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi

61

61

62

PROFI

T

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

2720 kg2720 kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

18318

leiha

299133

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura porumb ndash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

62

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura porumb - cu profit programat

Ch variabile Cv = 9962236 lei

Ch fixe totale CF = 5532035 lei

Ch fixeha CFha = 18318 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 11 leikg = 1100 leit

Producţia totală de PT= 313355 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 302 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 33961599 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)

Pr = 500000lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 9962236 + 33961599 = 133583959 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 133583959 313355=

4263leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha=PrS =500000302= 165562 leiha

Producţia medie de porumb la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 18318+165562) ( 1100 - 4263 )= 517 tha

= 5170 kgha

Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 517 tha 4263 leit = 220397 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 18318 leiha+ 220397leiha = 403577 leiha

63

63

64

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

5170 kg5170 kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

18318

leiha

403577

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura porumb ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

64

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura porumb

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 9962236 9962236

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 33961599 33961599

Ch variabile totale CVT lei 133583959 133583959

Ch variabile t CVt leit 4263 4263

Ch fixe totale CF lei 5532035 5532035

Ch fixe ha CFha leiha 18318 18318

Profit programat total Pr lei 500000

Profit programat ha Prha leiha 165562

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 2720

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 5170

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 115953 220397

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 299133 403577

Preţ de vacircnzare t Pv leit 1100 1100

Suprafaţa cultivată S ha 302 302

65

65

DETERMINAREA CANTITATIVĂ ȘI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA gracircu

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Incărcat transportat IC (PK) t 4605 260015 179

22 Descărcat IC (PK) t 4605 495645 341

33 Incărcat transportat săm t 666 601343 414

44 Incărcat transportat IC (N) t 10 97019 669

55 Descărcat IC (N) t 6454 24848 017

66 Transportat apa prep sol mii l 30 599 04

77 Recoltat grau t 530 2614762 1802

88 Transportat gracircu t 225 1245 09

99

1010

TOTALTOTAL 49504298 34115

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

66

66

Cheltuielile fixe

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Adm şi deservit IC (PK) ha 303 619685 2045

22 Arat 18 - 20 cm +grăpat ha 303 1025772 3385

33 Discuit si preg pat germ ha 303 588479 1942

44 Semănat +deservit ha 303 474081 1565

55 Adm şi deservit IC (N) ha 303 632476 2087

66 Adm şi deservit ha 303 613575 2025

77

88

99

1010

TOTALTOTAL 3954068 130497

(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)

67

67

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura gracircu - fără profit programat

Ch variabile Cv = 49504298 lei

Ch fixe totale CF = 3954068 lei

Ch fixeha CFha = 130497 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 09 leikg = 900 leit

Producţia totală de gracircu PT= 145107 t

Suprafata cultivată cu gracircu S = 303 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 14849866 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 49504298 + 14849866 = 64354164 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 64354164 145107 =

4435leit

Productia medie de gracircu la punctul critic (X)

X= (CFha)(Pv-CVt) = 130497 ( 900 - 4435 ) = 286 tha

= 2860 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 286 tha 4435 leit = 12684 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 130497 leiha+ 126841 leiha = 257338 leiha

Nivelul producţiei de 2860 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la

cultura de gracircu icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de

2860 la preţul de 09 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie

Depăşirea acestui nivel al producţiei (2860 ha) duce la obţinerea unui profit iar

scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi

68

68

69

PROFI

T

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

2860 kg2860 kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

130497

leiha

257338

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura gracircu ndash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

69

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura gracircu - cu profit programat

Ch variabile Cv = 49504298 lei

Ch fixe totale CF = 3954068 lei

Ch fixeha CFha = 130497 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 09 leikg = 900 leit

Producţia totală de gracircu PT= 145107 t

Suprafata cultivată cu gracircu S = 303 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 14849866 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)

Pr = 400000 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 49504298 + 14849866 = 64354164 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 64354164 145107 =

4435leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 400000 303 =

132013 leiha

Producţia medie de gracircu la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 130497 + 132013 ) ( 900 - 4435 )

= 575 tha = 5750 kgha

Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 575tha 4435 leit = 255012 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx =130497 leiha+ 255012leiha = 385509 leiha

70

70

71

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

5750 kg5750 kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

130497

leiha

3855

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura gracircu ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

71

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura gracircu

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 49504298 49504298

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 14849866 14849866

Ch variabile totale CVT lei 64354164 64354164

Ch variabile t CVt leit 4435 4435

Ch fixe totale CF lei 3954068 3954068

Ch fixe ha CFha leiha 130497 130497

Profit programat total Pr lei 400000

Profit programat ha Prha leiha 132013

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 2860

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 5750

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 12684 255012

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 257338 385509

Preţ de vacircnzare t Pv leit 900 900

Suprafaţa cultivată S ha 303 303

72

72

DETERMINAREA CANTITATIVĂ ȘI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA măr

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Incărcat transportat IC (PK) T 124 694 84

22 Descărcat IC (PK) T 124 145896 177

33 Adm şi deservit IC (PK) T 50 691 839

44 Administrat gunoi de grajd T 50 288 35

55 Săpat gropi pt plantat pomi Buc 048 281 34

66 Plantat + udat Buc 048 7488 909

77 Tăieri de forma coroanei Buc 25 25 03

88 Incărcat transportat IC (N) T 0855 1107 134

99 Adm şi deservit IC T 5 896 109

1010 Transportat apa prep sol T 3 4592 558

1111 Recoltat prune T 5 187 23

1212 Transportat prune T 8234 14327 174

TOTALTOTAL 1914066 2325

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

Cheltuielile fixe

73

73

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Arătură in livadă Ha 5 2057 4114

22 Discuit arătura Ha 5 913 1826

33 Prăşit printre racircnduri Ha 5 804 1608

44 Stropit cu insecto-fungicide Ha 5 1802 3604

55 Erbicidat şi deservit Ha 5 690 138

66

77

88

99

1010

TOTALTOTAL 6266 12532

(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)

74

74

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura măr - fără profit programat

Ch variabile Cv = 1914066 lei

Ch fixe totale CF = 6266 lei

Ch fixeha CFha = 12532 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 1 leikg =1000 leit

Producţia totală de mere PT= 8234 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 5 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 673021 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 1914066 + 673021 = 2587087 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 2587087 8234 = 3142 leit

Productia medie de mere la punctul critic (X)

X= (CFha)(Pv-CVt) = 12532 ( 1000 - 3142 ) = 19 tha

= 1900 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 19 tha 3142 leit = 59698 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx =12532 leiha+ 59698 leiha =185018 leiha

Nivelul producţiei de 1900 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la

cultura de măr icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de

1900 la preţul de 1 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie Depăşirea

acestui nivel al producţiei (1900 ha) duce la obţinerea unui profit iar scăderea

producţiei sub acest nivel determină pierderi

75

75

76

PROFI

T

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

1900 kg1900 kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

12532

leiha

185018

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura măr ndash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

76

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura măr - cu profit programat

Ch variabile Cv = 1914066 lei

Ch fixe totale CF = 6266 lei

Ch fixeha CFha = 12532 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 1 leikg =1000 leit

Producţia totală de mere PT= 8234 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 5 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 673021 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)

Pr = 100000 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 1914066 + 673021 = 2587087 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 2587087 8234 = 3142 leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 100000 5

= 20000 leiha

Producţia medie de mere la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 12532 + 20000 ) (1000 - 3142 )

= 31 tha = 31000 kgha

Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 31 tha 3142 leit = 97402 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx =12532 leiha+97402 leiha = 109934 leiha

77

77

78

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

31000 kg31000 kghaha

7500

5000

1000

2500

10000

15000

12500

12532

leiha

109934

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura măr ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

78

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura măr

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 1914066 1914066

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 673021 673021

Ch variabile totale CVT lei 2587087 2587087

Ch variabile t CVt leit 3142 3142

Ch fixe totale CF lei 6266 6266

Ch fixe ha CFha leiha 12532 12532

Profit programat total Pr lei 100000

Profit programat ha Prha leiha 20000

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 1900

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 31000

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 59698 97402

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 185018 109934

Preţ de vacircnzare t Pv leit 1000 1000

Suprafaţa cultivată S ha 5 5

79

79

CAPITOLUL VCAPITOLUL VCONCLUZII ŞI RECOMANDĂRICONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI

Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţiei acestora

Evaluarea se face icircn două etape- icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele caracteristice de dezvoltare a plantelor- icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite norme standardizate

Icircn funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfelPorumb 3133 toneGrau 1451 toneMăr 82 toneEfectuacircnd eficiența celor trei culturi icircn urma rezultatelor acestora am

observat că cultura cea mai favorabilă este porumbul urmată de cultura grăacircluiPe viitor cea mai bună cultură atat cantitativă cacirct și calitativă este cultura porumbului

80

80

  • A DATE GENERALE PRIVITOARE LA SOLICITANT
    • A1 Numele solicitantului
    • A2 Obiectul de activitate
    • A3 Forma juridica a solicitantului
    • A4 Structura capitalului social si evoluţia acestuia de la icircnfiinţare
    • A5 Administratorii societatii
    • A6 Informaţii referitoare la locul desfasurarii activitatii solicitantului
      • B DESCRIEREA ACTIVITATII CURENTE
        • B1 Istoricul activitatii
        • B2 Principalele mijloace fixe care compun patrimoniul actual al solicitantului
        • B3 Descrierea activitatilor curente (agricole si non-agricole) si a tehnologiilor aplicate
        • B4 Politica de aprovizionare Furnizori de materii prime
        • B5 Politica de desfacere Canale de distribuţie
          • C PREZENTAREA PROIECTULUI
            • C1 Obiectivele proiectului
            • TRACTOR SAME MODEL EXPLORER 3-100
            • C3 Managementul proiectului
            • C4 Lista de achizitii si sursele de achiziţii pentru activele ce fac obiectul proiectului materiile prime pentru punerea in functiune a proiectului
            • C5 Personal si instruire
            • C6 Graficul estimat al proiectului
            • C7 Impactul proiectului asupra dezvoltarii zonei si a mediului de afaceri
              • D PROIECŢII FINANCIARE SI INDICATORI FINANCIARI
                • D1 Bazele de productie
                • D2 Contul de profit si pierderi previzionat ( pe o perioada de 3 ani )
                • D3 Fluxul de numerar previzionat ( pe o perioada de 3 ani )
                • D4 Indicatorii financiari
                • Tabelul 1
                  • Tabelul 3
                    • Centralizarea datelor
Page 14: Duceac Ionut

B4 Politica de aprovizionare Furnizori de materii prime

Tabel B4 1

PRINCIPALII FURNIZORI DE MATERII PRIME

FURNIZOR

Extern

AdresaCantitate

aprox(tone)Valoare

aprox (LEI) aprox din total

achizitii

Inter

n

1

Sc ZOO IMPEX Srl I

str Tineretului Nr 2-4 NEAMT 5000

3500000050

2

SC AGROMEC SA I

STR AGRICULTORILOR 30A NEAMT 2000

14000000

20

3

SCMIERE AZ SA

I

STRCOLINEI NR28 NEAMT 2000

14000000

20

4

SC SC Marsat SA I

Str Stefan cel Mare nr 270 Neamt 1000

700000010

TOTAL 10000 70000000 100

Tabel B4 3PRINCIPALII FURNIZORI DE SERVICII

FURNIZOR

Extern

AdresaCantitate

aproxValoare aprox

(LEI) aprox din total

achizitiiIntern

1SC CONEL SA

I 30000 15900 9191

2SC TERMOFICARE SA I 300

700405

3SC ROMGAZ SA

I 550660

382

4

SC ROMTELECOM SA

I 100040

023TOTAL 0 17300 10000

B5 Politica de desfacere Canale de distribuţie

Tabel B51Principalii clienţi ai societatii

Nr crt

Client Valoare

Pondere

Termen de plata

(Nume si adresa)

(lei)

14

1

DELTA COM SRL NEAMT

7000000 50 7 ZILE

str Aleea Ulmilor nr 21A Neamt

2Dorivi Prodcom SRL Baneasa Str Alexandru Zirra Nr 5 3500000 25 7 ZILE

3Eurolil SRL - Aleea Targului BlA 9 ScA15 Neamt 615200 3500000 25 7 ZILE

TOTAL 14000000 100 7 zile

Tabel B52Datele de identificare ale principalilor clienţi

Nr Crt Societate

Cod Unic de Inregistrare

Telefon

AdresaFax

1DELTA COM SRL 19845043

756987341 str Aleea Ulmilor nr 21A Neamt

2Dorivi Prodcom SRL 16534567

757453421 Baneasa Str Alexandru Zirra Nr 5

3 Eurolil SRL 1599114975519543

2 Aleea Targului BlA 9 ScA15 Neamt 615200

Produsele obținute ndash Miere albatarate si altele ndash sunt valorificate pe baza de

contract cu ALFA COM SRL ASCO Prodcom SRL FOOD AZ SRL care preia marea

parte a cantititatii de miere aceasta fiind folosita in domeniul panificatiei Distribuția se

efectueaza direct fara inermediari Livrarile se fac zilnic cu termene de plata la 7 zile

PARTEA A II - A - DESCRIEREA INVESTIȚIEI

C PREZENTAREA PROIECTULUI

C1 Obiectivele proiectuluiFerma de cultivare a

Folosirea metodelor biologice de control al buruienilor ndash micoerbicidele

15

Diversificaea și implementarea masurilor biologice icircn tehnologia de cultivare a graului de toamnaporumbului si marului

Producerea de cereale ecologice Integrarea producției prin achiziționarea unei COMBINE DEUTZ-FAHR

MODEL 6060 HTS si a unui TRACTOR SAME MODEL EXPLORER 3-100 pentru o mai buna valorificare a solului si pentru producerea unei mai mari cantitați de grau si porumb in localitatea Secuieni jud Neamt

Achizitionarea unui Cultivator Maschio MG 300 Stabwalze 500 Valorificare producției secundare

Suprafata destinata pentru cele trei culturi avute in vedere va fi urmatoarea Mar 5 ha Grau 303 ha Porumb 302 ha

Bugetele de venituri si cheltuieli agrozootehnice

Buget de venituri - cheltuieli și consumuri intermediare pentru produsul ndash Miere

Indicatori UMCantitat

e

Pret VALOAR

EUM

ICONSUMURI (CHELTUIELI) MATERIALE (1+2+3+4+5+6) 3198100

1 Combustibil L 2000 59 11800002 Apa si canal msup3 100 24 24000

3 Energie electrica Kw 30000 053 15900004 Romtelecom min 1000 004 40005 Gaz msup3 550 12 66000

6Cheltuieli cu aprovizionarea ( 10din 1) lei 334100

IICONSUMURI(CHELTUIELI) CU FORTA DE MUNCA 173000

7Personalul permanent implicat icircn producție zo 10 30 30000

8Personal sezonier implicat icircn producție zo 2 20 4000

9 Personalul administrativepersoan

e 1 50 500010 Fond retribuire zo 134000

IIIALTE CONSUMURI(7+8+9+10) 8651133

11Cheltuieli generale(3din I+II) Lei 101133

12 Dobacircnzi la credite Lei 500000

13 Asigurări (8 din valoare ) Lei 635000014 Amortismente Lei 1700000

16

ATOTAL CONSUMURI INTERMEDIARE (I+II+III) 12022233

B VALOAREA PRODUCTIEI 1000000

0 1400000000

B1 Miere kg1000000

0 14 1400000000

C VENIT IMPOZABIL(B-A) 1387977767 C1 (-)Impozite si taxe 500000 C2 (+)Subvenţii 30000000D PROFIT BRUT 1357477767

E IMPOZITUL PE VENIT 222076443F PROFIT NET 1165901324

G COST DE PRODUCTIE 042H Profit la kg 117

Caracteristicile principale ale utilajelor sau constructiilor intentionate a se achiziționa prin proiect

COMBINA DEUTZ-FAHR MODEL 6060 HTS

17

CARACTERISTICI GENERALE

Elevator de alimentare Inversor electric pentru elevator si heder 2 cilindrii hidraulici de ridicare Batator Latime 1270 mm Oslash 600 mm 8 sine de batere variator electric pentru variatia vitezei de la 420 la 1250 rotmin Turbo separator diametru 590 mm Suprafata de separare 081 mp Ajustare electrica in 5 pozitii de la 25 la 65 mm Viteza 775 sau 410 rotmin Contrabatator 15 sine 14 mm distanta suprafata 095msup2 aparator pietre rabatabil reglare electrica independenta frontala si posterioara Scuturatori 5 caisori suprafata totala 730 msup2 Sistemul de curatire curatire proprie prin contra-actiune a sitelor Recuperare independenta pe ambele laturi ale masinii Buncar Capacitate 7500 litrii cu suprafata de acoperire Viteza de descarcare 90lsec Tub de descarcare cu deschidere hidraulica fereastra de inspectie in spatele scaunului operatorului Motor Deutz TCD 2012 L06 4V 6 cilindrii 4 valve Commom Rail diesel 183 kw250 CP Racire cu lichid Rezervor combustibil 555l Transmisia Complet hidrostatica cutie de viteze cu 4 trepte Frane Discuri de frana asistate hidrostatic si frana de parcare independenta Pneuri 62075R30 fata si 40570R20 spateLatime de suport 3047 mm Cabina Tip Commander IV cu vedere panoramica si geamuri usor colorate coloana volan reglabila sistem de aer conditionat si incalzire scaun PNEUMATIC sofer si scaun pasager radio si set pre-cd (4 difuzoare si antena) oglinda dreapta cu control electric Control softwear in limba Baneasaa Sistem de iluminat Conform regulamentului de trafic 6 lumini de lucru 1 lumina pentru tubul de descarcare 2 girofaruri 2 lumini posterioare Echipament atasare posterioara rapida pentru carucior heder extinctor manual de operare in limba Baneasaa

18

TRACTOR SAME MODEL EXPLORER 3-100

CARACTERISTICI GENERALE

Motor DEUTZ EURO III cu 4 cilindri turboalimentat cu capacitate de 4038 cm3 Putere max (2000 25 CE) 109 CP80 kW Motor răcit cu lichid ulei Radiator ulei motor transmisie Oprire motor cu cheia de contact Motor compatibil cu Biodiesel pacircnă la 100 Capacitate rezervor combustibil 160 l Ambreiaj hidrostatic Ambreiaj multi-disc PTO comandat hidraulic cu discuri imersate icircn ulei Blocare electrohidraulică a diferenţialului faţă şi spate Direcţie hidrostatică cu pompă independentă şi cilindru de direcţie cu dublu sens Coloana volanului rabatabilă şi reglabilă Unghi de viraj 55deg Manete laterale comandă cutie de viteze Toba de eșapament cu evacuare pe cabină cutie de viteze cu 5 rapoarte 15F + 15R cacircrlig frontal cacircrlig de prindere categoria C posterior PTO spate 540 ndash 1000 RPM baterie 12V-100h-650A manual de utilizare şi icircntreţinere icircn limba Baneasaă

ECHIPAMENTE STANDARDIZATE

Cutie de viteze 40kmh Sistem hidraulic cu pompă de 56 lmin Roti 42070R 24 faţă 48070R 34 spate Reglaj electronic motor

19

Extensie aripi spate Cilindrii suplimentari Filtru aer 8rdquo cu ejector de praf Distribuitori hidraulici auxiliari cu 4 prize rapide Stabilizatori telescopici Fracircnă hidrostatică integral independentă pe toate cele 4 roţi cu discuri de fracircnare icircn baie de ulei cu dispozitiv de excludere a franelor anterioare Scaun textil CABINĂ ORIGINALĂ TESTATĂ FONIC icircncălzire şi ventilare parbriz mobil locaş radio 2 lumini de lucru faţă şi 2 lumini de lucru spate ieşire spate pentru cabluri lumini interioare Faruri anterioare pentru condus pe dreapta Aer condiționat Girofar Suport pentru contragreutăți + 8 contragreutăți față (320 kg)

Cultivator Maschio MG 300 Stabwalze 500

20

Model Latime de lucru(cm) Putere necesara(CP) Masa(kg)MG 175 175 2535 320

Dotari- cutie de viteze din fonta- reductor de viteza de 540 rotmin(rotmin rotor 260)- rolele sunt plasate intr-un fel de cusca- cat I (3 puncte de prindere)

C3 Managementul proiectului (Responsabilul legal)

1 NumeDUCEAC Prenume IONUT Funcţia ADMINISTRATOR Studiile si experienţa (relevante pentru proiect)

C V Responsabilul legal

Icircntreprinderea Funcţia avuta Perioada

SC ALBINA SA SEF BIROU 2008-2013

STUDENT In prezent

C4 Lista de achizitii si sursele de achiziţii pentru activele ce fac obiectul proiectului materiile prime pentru punerea in functiune a proiectului

Tabel C41 ndash Lista de achizitii active

Furnizor Date furnizor Produs

21

Nr Crt

Valoare estimata

(EUR)

din total valoare eligibila

a proiectului

(daca este cunoscut la momentul

depunerii cererii de finantare)

1 DEUTZ-FAHR

Specializat in producția de utilaje pentru

agricultura

COMBINA MODEL 6060

HTS 125000 7483

2 SAME

Specializat in producția de utilaje pentru

agricultura

TRACTOR MODEL

EXPLORER 3-100 40000 2394

3 GEO

Specializat in producția de utilaje pentru

agriculturaCultivator MG

175 2031 123

TOTAL167031 100

Lista de achizitii materii prime

Nr Crt

Furnizor

Date furnizor Produs

Valoare estimata

(EUR)

din total

necesar de

materii prime

(daca este cunoscut la momentul depunerii cererii de finantare)

1 SC GA PRO CO CHEMICALS SA

Are in patrimoniu fabrica de

icircngrasăminte Icircngrășaminte 1255000 5375

2 PETROM

Specializat in comercializarea combustibililor Combustibil 500000 2141

3 KWS SEMINTE SRL

Specializat in obținerea

semințelor de soiagrauporumb

etc

Semințe de grauporumbsoia etc 580000 2302

TOTAL 2335000 100

C5 Personal si instruireNU ESTE CAZUL

Tabel C51Grafic angajare personal

Nr Crt Specialitate

Număr2002 2003 2004 2005 2006 2007

TOTAL 0 0 0 0 0 0

Necesar personal

22

- 1 contabil- 3 mecanizatori- 4 muncitori sezonieri

C6 Graficul estimat al proiectului

Proiectul va fi realizabil in 12 luni de la aprobarea finantarii

Lunile I ndashIV vor face demersuri pentru un imprumut bancar și se va acorda

icircmprumutul ( 300000 E)

Lunile V ndash VIII - se va achiziționarea utilajul propriu-zis

(combinatractorulcultivatorulsemanatoarea) se vor semna contractele cu furnizorii și

se vor livra utilajele

Lunile IX ndashXII ndash testarea utilajelor si inceperea activitatii

Diagrama Gantt

Denumire activitate

IAN

FEB

MARTIE

APRILIE

MAI

IUNIE

IULIE

AUGUST

SEPT

OCT

NOI

DEC

Contractarea unui imprumut bancar pe tremen lung X X Studierea ofertelor furnizorilor de utilaje X X Contractarea furnizorilor de utilaje

X X X Livrarea utilajelor X X X X Testarea utilajelor X X X

C7 Impactul proiectului asupra dezvoltarii zonei si a mediului de afaceri

In urma contractarii imprumutului bancar si achizitionarii de utilaje

performante se va incerca practicarea unei agriculturi rationale si de durata cu recolte

23

bogate si sanatoase de secara mazare si cartof care din punct de vedere ecologic sa

corespunda normelor UE in localitatea Secuieni JudNeamt

Acest fapt va determina totodata si creșterea veniturilor la bugetul

Primariei Secuieni JudNeamt datorita taxelor și impozitelor care se plătesc și

desemeni la bugetul statului se vor plăti impozite și taxe care icircn final vor fi icircn

beneficiul cetățenilor In practicarea agriculturiiintr-un mod intensiv se va avea in

vedere respectarea normelor de mediuPentru toate categoriile de materii prime

(combustibil piese de schimb icircngrășaminte etc) se vor icircncheia contracte icircn așa fel

icircncat să fie asigurat mersul normal al activității agricole Deasemeni si producția finita

(secaramazarecartof) care se va realiza va fi livrata in icircntregime pe baza de

contracte icircncheate

D PROIECŢII FINANCIARE SI INDICATORI FINANCIARI

D1 Bazele de productie

Cu proiect

A6 Denumire utilaj (noi) Costuri Amortizare Intretinere 2Combina DEUTZ-FAHR model 6060 HTS 125000 000 2500

TRACTOR SAME MODEL EXPLORER 3-100 40000 000 800

Cultivator Maschio MG 300 Stabwalze 500 2031 000 4062

167031 000 334062

D2 Contul de profit si pierderi previzionat ( pe o perioada de 3 ani )

Proiectia contului de profit si pierdere activitate cu proiect

Nr Crt Categoria AN 1 AN 2 AN 3

Venituri din exploatare 1 Venituri din vanzarea marfurilor Mii Lei

24

Euro 2 Productia vanduta Mii Lei 47000000

0485000000 500000000

Euro 107327990

110753351 114178713

3 Variatia stocurilor Mii Lei

Euro

4 Alte venituri Mii Lei Euro 5 Venituri din exploatare ndash total Mii Lei 47000000

0485000000 500000000

Euro 107327990

110753351 114178713

Cheltuieli pentru exploatare 6 Cheltuieli materiale ndash total Mii Lei

94000000 97000000 100000000

Euro 21465598 22150670 22835743

7 Cheltuieli cu lucrari si servicii executate de terti Lei

437330 450050 500040

Euro 99868 102772 1141888 Cheltuieli cu impozite taxe si varsaminte

asimilateMii Lei

250000 300000 350000 Euro 57085 68507 79925

9 Cheltuieli cu personalul ndash total Mii Lei 347330 360050 370560 Euro 79315 82220 84620

10 Alte cheltuieli de exploatare Mii Lei

Euro

11 Cheltuieli cu amortizarile si provizioanele Mii Lei 2510000 2750000 3000000

Euro 573177 627983 68507212 Cheltuieli pentru exploatare - total Mii Lei

97544660 100860100 104220600 Euro 22275047 23032153 23799548

13 Rezultatul din exploatare Mii Lei 372455340 384139900 395779400

Euro 85052942 87721198 90379165Venituri financiare ndash total

14 Venituri financiare ndash total Mii Lei Euro

Cheltuieli financiare din care

15 Cheltuieli privind dobazile Euro

16 Altele Mii Lei

Euro

17 Cheltuieli financiare - total Mii Lei Euro

18 Rezultatul financiar al exercitiului Mii Lei

25

Euro

19 Rezultatul brut al exercitiului Mii Lei

Euro

20 Impozit pe profit Mii Lei

Euro

21 Profit net Mii Lei

Euro

D3 Fluxul de numerar previzionat ( pe o perioada de 3 ani )

Flux de numerar - previziuni Anul 1 Anul 2 Anul 3OPERATIUNEAPERIOADA

MII LEI I ACTIVITATEA DE INVESTITII SI FINANTARE 0 0 0A Total intrari de lichiditati din (A1+A2+A3)

A1 Aport la capitalul social si contul intreprinzatoruluiA2 Vanzari de active inclusiv TVA 0 0 0A3 Credite pe termen lung din care (A31 + A32) A31 Imprumut BancaA 32 Grant SAPARD 0 0 0

B Total iesiri de lichiditati prin (B1+B2+B3)B1 Achizitii de active fixe corporale inclusiv TVAB2 Achizitii de active fixe necorporale inclusiv TVAB3 Cresterea investitiilor in curs 0 0 0

C ExcedentDeficit de lichiditati (A-B) 0 0 0D1 Rambursari de Credite pe termen mediu si lung din care (D11+ D12) D11 Rate la imprumutul Banca D12 Rate la alte Credite pe termen mediu si lung 0 0 0D2 Plati de dobanzi la Credite pe termen mediu si lung din care (D21+D22) D21 La imprumutul Banca D22 La alte Credite pe termen mediu si lung 0 0 0

E Flux de lichiditati din activitatea de investitii si finantare (C-D1-D2)II ACTIVITATEA DE EXPLOATARE SI ALTE ACTIVITATI 130727

51472387 1624350

F Incasari din activitatea de exploatare inclusiv TVA ( F1)130727

51472387 1624350

F1 Vanzari varianta cu proiectG Incasari din activitatea financiaraH Credite pe termen scurt 130727

51472387 1624350

K Plati pentru activitatea de exploatare inclusiv TVA (dupa caz) din care 0 0 0

1 Cheltuieli privind marfurile

2 Cheltuieli cu materiileprime 679603 747737 807415

26

3 Cheltuieli cu materialele consumabile 43637 48000 51842

4 Cheltuieli cu energia si apa 12988 14512 15672

5 Altecheltuieli materiale 10204 10323 11144

6 Cheltuieli cu serviciile executate de terti 55609 61160 66051

7 Cheltuieli cu impozite taxe si varsaminte asimilate 12500 13740 148408 Cheltuieli cu personalul angajat 0 0 09 Cheltuieli cu asigurarile si protectia sociala 0 0 0

10 Alte cheltuieli exploatare 0 0 011 Cheltuieli cu amortizarea si provizioanele

26064 26064 260642222222111111

L Flux brut exclusiv plati pentru impozit pe profit si TVA468670 550851 631321

M Plati pentru impozite si taxe (M1 + M2)186568 219297 251573

M1 TVA de platit 68667 104661 119950

M2 Impozit pe profit 97901 114636 131623N1 Rambursari de credite pe termen scurtN2 Plati de dobanzi la credite pe termen scurtO1 DividendeP

Total plati exclusiv cele aferente exploatarii (M+N1+N2+O1)P Total plati exclusiv cele aferente exploatarii (M + N1 + N2 + O1) 186568 219297 251573Q Flux de numerar din activitatea curenta (L-P) 280102 331554 379748II FLUX DE LICHIDITATI (CASH FLOW)R Flux de lichiditati net al perioadei (Q+E) 280102 331554 379748

S Disponibil de numerar al lunii precedenteDisponibil de numerar curent (S+R) 130597 410609 742253

T 410609 742253 1122001

D4 Indicatorii financiari

Valoarea investitiei (Vi) = valoarea totala a proiectului (exprimata in lei) ndash 12900000000 lei

LEI___________________________________________________________________________Specificare AN 1 AN 2 AN 3______________________________________________________________________Veniturile din exploatare (Ve)

27

470000000 485000000 500000000

___________________________________________________________________________Cheltuieli de exploatare (Ce)

97544660 100860100 104220600

___________________________________________________________________________

Rezultatul din exploatare (Re) = Se calculeaza Re = Ve ndash Ce - minim 10 din Ve

372455340 384139900 395779400

Profitul net (Pn) = rezultatul final al exercitiului financiar (anual) din care s-a scazut impozitul pe profit

312862486 322677516 332454696

Durata de recuperare a investitiei (Dr) = indicator ce exprima durata de recuperare a investitiei (exprimat in ani)

Se calculeaza Dr= ViPn mediu sau Dr=(Vi - 5 x Pn)Pn

unde Pn mediu = profit net mediu pe orizontul de prognoza Dr ndash ESTE 145 ANI

Rentabilitatea capitalului investit (Rc) = PnVi x 100 () Pn-profit net pentru fiecare an al perioadei previzionate

145 150 154___________________________________________________________________________

Cheltuieli financiare (Cf) = NU ESTE CAZUL___________________________________________________________________________

28

Gradul de acoperire a cheltuielilor financiare (Ga) = NU ESTE CAZUL

___________________________________________________________________________Flux de numerar net la sfarsitul perioadei (FNN) = Total intrari-Total iesiri FNNgt=0 (pentru fiecare an de prognoza)

280102 331554 379748 425733466695

Valoare actualizata neta (VAN) =aringFNi(1+r)I +FN5r VANgt0 r=rata de actualizare=8

CAPITOLUL IICAPITOLUL IISTRUCTURA FONDULUI FUNCIAR ŞI IcircNTOCMIREASTRUCTURA FONDULUI FUNCIAR ŞI IcircNTOCMIREA

ASOLAMENTULUIASOLAMENTULUI

21 Mărimea şi structura categoriilor de folosinţă a terenului

Tabelul 1Mărimea şi structura categoriilor de folosinţă a terenului

Specificare Ha din total din agricol

Suprafaţa totală 620 1000 -

Teren agricol 618 9968 1000

Teren arabil

- din care irigat

610 9839 987

300 4839 4854

Păşuni naturale 2 032 032

29

Facircneţe naturale 1 016 016

Livezi 5 08 08

Vii

Teren neproductiv 2 032 X

Condiţii naturaleDescrierea zonei icircn care este amplasată exploataţia cu cel puţin următoarele elemente

a) Temperatura medie anuală 940Cb) Precipitaţii medii anuale 534 mmmpc) Tipul de sol predominant textura panta

- tipul de sol cernoziom cambic- textura grosieră- panta 7 - 150C

Favorabilitatea terenului pentru diferitele culturi

Se va face o scurtă prezentare a caracteristicilor principalelor tipuri de sol cu favorabilitatea culturilor

CernoziomurileAu proprietăti fizice hidrofizice chimice termice şi de aeraţie foarte bune Cu toate că

sunt foarte bine aprovizionate cu azot fosfor şi potasiu pe aceste soluri pentru menţinerea fertilităţii şi obţinerea de producţii mari şi constant se recomandă aplicarea de icircngrăşăminte chimice şi organice Cernoziomurile sunt indicate pentru toate folosinţele şi culturile agricole

AluvisolurilePrezinta o fertilitate relativ bună fertilitatea depinzacircnd de gradul de solificare Pe

aluvisoluri pot fi cultivate o serie largă de plante specifice condiţiilor din ţara noastră porumb floarea soarelui cartof gracircu legume viţă de vie pomi

Soluri bruneDatorită proprietăţilor fizice (textură mijlocie structură granular medie permeabilitate

pentru apă şi aer rezistenţă scăzută la lucrările mecanice) sunt favorabile creşterii şi dezvoltării plantelor Pentru producţii mari se recomandă administrarea de icircngrăşăminte chimice organice şi verzi Sunt folosite pentru culturile gracircu porumb legume pomi migdal

22 Alegerea culturilor (criteriile avute icircn vedere culturile alese)

30

Criteriile avute icircn vedere (economice tradiţie asigurarea materiilor prime pentru investiţia de la planul de afaceri etc)

Cultura m ărului Importanta culturii marului se datoreaza valorii alimentare si gustative terapeutice si

profilactice a fructelor insusirilor lor tehnologice specifice particularitatilor agrobiologice ale pomilor si valorilor economice mari

Merele constituie unul dintre componentele de baza in alimentatia moderna a omuluiMărul creşte şi se dezvoltă bine icircn toate zonele Moldovei deoarece sunt condiţii

pedoclimaterice favorabile pentru cultivarea acestei specii pomicole Importanţa acestei specii pomicole ca cultură este determinată de valoarea alimentară calităţi gustative icircnalte icircnsuşirile terapeutice şi profilactice pentru sănătatea omului particularităţilor tehnologice specifice particularităţilor agrobiologice ale pomilor şi de valoarea economică mare de producţie Cultivarea merelor este o afacere profitabilă care are următoarele avantaje

- Plantaţia de măr poate fi exploatată 20-30 de ani iar investiţia se recuperează icircn 2-3 ani- Cererea crescacircndă pe piaţa locală şi externă la produsele agricole de valoare icircnaltă- Preţ avantajos la comercializarea merelor icircn stare proaspătă- Creşterea pe piaţa internaţională a cererii pentru producţia conservată (sucul concentrat)

Ele reprezinta aproape singurul aliment gata pregatit in natura care poate fi consumat fara alte adaosuri fie in stare proaspata fie consumate ca sucuri compot dulceata cidru marmelada etc Datorita insusirilor tehnologice merele constituie o materie prima cu pondere mare in industria alimentara

Astfel din punct de vedere chimic merele contin in medie 845 apa 141 zaharuri 02 substante pectice 06 substante grase 90 UI vitamina A 002 mg vitamina B2 01mg vitamina B1 7mg vitamina C 7 mg calciu 10 mg potasiu cat si cantitati reduse de aluminiu mangan sulf cobalt si altele

Principalii consumatori de mere sunt pieţele agricole locale antreprenori care exportă fructele fabricile de conserve depozite angro şi magazine procesatorii de fructe uscate Cele mai bune preţuri pot fi obţinute icircn cazul comercializării merelor icircn stare proaspătă pentru consum curent iar cele mai mici preţuri sunt icircnregistrate la mere comercializate icircntreprinderilor de procesare

Importanta marului rezida in particularitatile lui biologice Existenta unui numar mare de soiuri cu coacere esalonata in diverse epoci si capacitatea de pastrare in stare proaspata timp indelungat a soiurilor de iarna asigura consumul de fructe proaspete aproape in tot cursul anului circa 10 luni din 12 ale unui an Avand o mare capacitate de pastrare si o buna rezistenta la manipulare fructele pot fi transportate cu usurinta la distante mari

Cultura porumbului

Porumbul ocupa locul 3 ca importanta in lume Aceasta pozitie se justifica printro serie de particularitati

-prezinta o mare capacitate de productie cu cca 50 decat celelalte cereale-are o mare plasticitate ecologica-este o planta prasitoare fiind o foarte buna premergatoare pentru majoritatea plantelor de

cultura-suporta bine monocultura-are un coeficient multiplicat de 150-400ori-semanande-se primavara mai tarziu permite esalonarea mai buna lucrarilor agricole-cultura este mecanizata

31

-recoltarea se face fara pericol de scuturare

Porumbul este utilizat icircn alimentaţia omului icircn furajarea animalelor şi ca materie primă pentru diferite industrii

Icircn alimentaţia omului porumbul se utilizează sub formă de mălai (făină) din care se prepară mămăliga sau diferite peparate de patiserie fulgi de porumb porumb zaharat conservat sub formă de boabe sau ştiuleţi pentru salate şi garnituri porumb fiert sau copt popcorn (porumb pentru floricele) Din germenii de porumb rezultaţi icircn urma măcinării boabelor prin presare se obţine un ulei alimentar de foarte bună calitate apreciat icircn alimentaţia dietetică

Icircn furajarea animalelor boabele de porumb constituie furajul concentrat de bază pentru toate speciile de animale Valoarea nutritivă a porumbului este de 117 - 130 unităţi nutritive la 1 kg boabe

Planta icircntreagă recoltată şi tocată icircn faza de maturitate icircn lapte-ceară se utilizează pentru obţinerea de siloz care este utilizat pe scară largă icircn hrana vacilor de lapte De asemenea planta icircntreagă se poate utiliza ca masă verde

Tulpinile de porumb (cocenii) rezultate după recoltarea boabelor se pot utiliza ca furaj Ciocălăii măcinaţi pot fi utilizaţi icircn hrana rumegătoarelor Boabele de porumb se utilizează ca materie primă pentru obţinerea de amidon glucoză

dextrină izoglucoză (icircndulcitor lichid) whisky etc Boabele de porumb se utilizează pe scară largă pentru obţinerea de biocombustibil (etanol) după cum planta icircntreagă verde se poate utiliza pentru obţinerea de biocombustibil (metanol etanol)

Tulpinile de porumb se pot utiliza icircn industria celulozei şi la fabricarea panourilor aglomerate

Din ciocălăi se poate obţine furfurol sau pot fi folosiţi drept combustibil De asemenea icircn gospodăriile tradiţionale tulpinile de porumb se utilizează drept combustibil

Pănuşile se utilizează pentru diferite icircmpletituri tradiţionale Mătasea porumbului (stigmatele florilor femele) poate fi utilizată icircn scop medicinal iar

polenul de porumb este colectat cu uşurinţă de către albinele melifere (plantă poleniferă)

Cultura gracircului

Gracircul este una dintre cele mai importante cereale si planta care ocupa pe glob cele mai mari suprafete Boabele de grau au continut ridicat in hidrati de carbon si substante proteice Miere de grau este materie prima pentru paine si produse de panificatie aliment de baza pentru 35-40 din populatia globuluiGraul se mai utilizeaza si in prelucrari industriale (alcool amidon dextrina glucoza) si furaj in hrana animalelorTaratele sunt un nutret concentrat bogat in proteine hidrati de carbon si substante minerale Paiele se utilizeaza in industria celulozei si in hrana animale

Gracircul este cea mai importantă plantă cultivată din care se obţine icircn principal pacircine aliment de bază pentru cca 40 din populaţia globului Prin măcinare din boabele de gracircu se obţine făina care este utilizată pentru prepararea de diferite produse de panificaţie şi patiserie

32

fabricarea de paste făinoase etc Boabele de gracircu intră icircn alcătuirea amestecurilor de cereale prentru micul dejun

Boabele de gracircu se utilizează icircn hrana animalelor ca atare sau măcinate De asemenea icircn furajarea animalelor se utilizează şi tăracircţa rezultată ca subprodus icircn urma procesului de măcinare aceasta fiind bogată icircn proteine lipide şi săruri minerale

Boabele de gracircu servesc ca materie primă icircn diferite industrii pentru obţinerea de amidon gluten spirt băuturi spirtoase (vodcă wisky) bere biocarburburant (bioethanol)

Paiele au utilizări multiple precum materie primă icircn industria celulozei şi hacircrtiei aşternut pentru animale furaj grosier icircngrăşămacircnt organic prin icircncorporare icircn sol după recoltare sau prin compostare producerea de energie termină prin arderea icircn arzătoare cu recuperare de căldură

Germenii de gracircu rezultaţi icircn urma procesului de măcinare sunt utilizaţi icircn hrana omului ca produse energizante (germeni consumaţi cu lapte sau miere de albine) ca adaus icircn diferite produse de panificaţie sau pentru obţinerea de ulei foarte apreciat icircn industria cosmetică

Aluatul conservat prin refrigerare şi aluatul modelat (de exemplu blaturi pentru pizza) icircncepe să fie din ce icircn ce mai apreciat pe piaţă

Gracircul romacircnesc este un gracircu de foarte bună calitate pentru panificaţie care poate fi valorificat atacirct pentru consumul intern cacirct şi la export pentru consum european şi icircn afara Europei

Gracircul ecologic este unul dintre produsele ecologice cele mai bine cotate şi cerute pe piaţa mondială

Cultura gracircului oferă următoarele avantaje - boabele au un conţinut ridicat icircn glucide şi proteine corespunzător cerinţelor organismului uman - boabele au o bună conservabilitate pe perioade mari de timp - boabele se transportă cu uşurinţă pe distanţe mari - boabele de gracircu au diferite alternative de valorificare - boabele de gracircu reprezintă o importantă sursă de schimburi comerciale pe piaţa mondială - gracircul se poate cultiva icircn diferite condiţii pedoclimatice asiguracircnd producţii satisfăcătoare peste tot unde se cultivă - tehnologia de cultivare este complet mecanizată şi bine pusă la punct fără probleme deosebite - gracircul este o foarte bună premergătoare pentru majoritatea plantelor de cultură - după soiurile timpurii de gracircu pot fi semănate culturi succesive mai ales dacă sunt condiţii de irigare

Alegerea soiurilor şi hibrizilor (criteriile avute icircn vedere soiurile şi hibrizi aleşi pentru fiecare cultură)

-criteriile avute icircn vedere ndashproducţie rezistenţe specifice conţinut de principii nutritive etc

-soiurile şi hibrizi aleşi pentru fiecare cultură + prezentarea listei cu soiuri pentru 2012 la culturile alese şi descrierea soiului respectiv

MĂRUL - SOIURI

33

Icircn funcţie de epoca de coacere a fructelor merele se icircmpart icircn (a) soiuri de varăMelba Red melba Şafran de vară Papirovka Mantet Quinte Akane Plat August (b) soiuri de toamnă Prima Slava Peremojţiam James Grive Red Calvil de Zăpadă Spartan Focuşor Codrene Coredana Reglndis etc (c) soiuri de iarnă Idared Speranţa Banana de iarnăWellspur Goldspur Golden Delicious Jonathan Jonared Yellowspur Renet Simerenco Coredar Wagener etc

Antreprenorul trebuie să elaboreze proiect de plantare a livezii la icircntreprinderileautorizate şi materialul săditor trebuie să fie procurat de la pepinierele licenţiate cu actelenecesare pentru posibilitatea de beneficiere de subvenţii Cele mai de perspectivă soiuri de mere şi cu o cere sporită pe piaţă sunt Golden DeliciousRed Delicious Jonathan Idared Fugi Granny Smith Gala Melrose Ionagold Elstar precum şisoiurile genetic rezistente la boli şi dăunători aşa ca Florina Prima Coredana CoredarGeneros Pionier

Piaţa Romacircniei la merele proaspete este reprezentată prin 50 la sută din soiuri colorate (complet roşu sau parţial) şi 50 la sută pentru soiurile necolorate (gal-bene şi verzi) Cele mai populare soiuri colorate sunt Jonathan şi Idared urmate de Jonagold Gala Gloster etc iar dintre cele necolorate predomină soiul Golden Delicious Soiurile Granny Smith şi Mutsu icircnregistrează vacircnzări modeste Dintre soiurile locale icircn supermarket-uri se comercializează Glorios şi Florina icircnsă icircn can-tităţi foarte mici Fructele de obicei sunt icircmpărţite icircn trei categorii mici (sub 70 mm) medii (70-90 mm) şi mari (peste 90 mm)

PORUMB ndash SOIURI

Porumbul face parte din familia Gramineae subfamilia Panicoideae tribul Maydeae genul Zea Genul Zea cuprinde 3 specii - Zea mexicana (Schrad) Recv et Mangel (sin Euchlaena mexicana) ndash teosinte1 anual - Zea perennis (Hitsch) Recv et Mangel (sin Euchlaena perennis) ndash teosinte peren - Zea mays L ndash porumbul cultivat

Porumbul cultivat cuprinde mai multe convarietăţi (grupe de varietăţi) cele mai importante fiind următoarele - Zea mays conv dentiformis Koumlrn (sin Zea mays conv indentata Sturt) denumit porumbul dinte de cal Se caracterizează prin boabele mari prismatice cu partea sticloasă (cornoasă) a endospemului dispusă pe părţile laterale ale bobului iar partea făinoasă (amidonoasă) dispusă icircn partea centrală şi superioară a bobului (fig 19) Prin uscare endospemul făinos icircşi reduce volumul se contractă şi determină apariţia unei depresiuni icircn partea superioară a bobului sub forma mişunei dintelui de cal de unde denumirea acestei convarietăţi de bdquoporumb dinte de calrdquo La această convarietate au fost creaţi primii hibrizi de porumb iar icircn prezent această convarietate are cea mai margă răspacircndire icircn lume Majoritatea hibrizilor de porumb aparţin acestei convarietăţi La noi icircn ţară primii hibrizi care au fost icircntroduşi icircn cultură aparţin acestei convarietăţi şi au fost aduşi din SUA de unde şi denumirea de bdquoporumb americanrdquo - Zea mays conv indurata (Sturt) Bailey denumit porumbul cu bobul tare porumbul sticlos Se caracterizează prin boabe rotunjite icircn partea superioară netede lucioase dure la spargere de unde vine denumirea de bdquoporumb tarerdquo Partea sticloasă a endospermului este dispusă la exteriorul bobului de jur-icircmprejurul acestuia iar partea făinoasă este dispusă icircn partea centrală a bobului uneori ajungacircnd pacircnă icircn partea superioară a bobului situaţie cacircnd determină apariţia

34

unei uşoare mişune (fig 20) Din această convarietate au făcut parte vechile populaţii şi soiuri romacircneşti de unde şi denumirea de bdquoporumb romacircnescrdquo - Zea mays conv aorista Grebensc denumit porumbul semisticlos Prezintă caracteristici intermediare icircntre convarietăţile dentiformis şi indurata Bobul este rotunjit mat icircn partea superioară şi uneori prezintă o uşoară adacircncitură - Zea mays conv everta Sturt (sin Zea mays conv microsperma Koumlrn) denumit porumb de floricele Se caracterizează prin plante cu o talie mai mică care au capacitatea de a forma mai mulţi ştiuleţi pe plantă Boabele sunt mici (MMB = 40-100 g) cu vacircrful rotunjit sau ascuţit Endospermul este aproape icircn icircntregime sticlos cu excepţia unei mici porţiuni icircn jurul embrionului care este amidonoasă Prin icircncălzire apa din grăunciorii de amidon din endospermul făinos se transformă icircn vapori care exercită o presiune asupra tegumentului pacircnă cacircnd determină spargerea acestuia moment icircn care conţinutul bobului se revarsă (boabele expandează) mărindu-şi volumul de 15-20 de ori formacircnd o masă albă-spongioasă respectiv aşa-numitele floricele

RUSTICA a castigat o pozitie de lider pe piata de porumb precoce din Europa de Nord si poseda o gama larga de seminte adecvata pentru toate pietele lumii HIBRIZI FOARTE PRECOCIBarbados - excelent pentru boabe si silozEarly Star - precoce si productivEnergy Star - foarte buna valoare alimentaraComera - performanta inalta HIBRIZI PRECOCIBatz - vigurosEurostar - lider in EuropaGalaStar - porumb pe care il veti adoraInagua - bun pentru boabe si siloz

GRAcircU ndash SOIURI

Cercetătorii de la Institutul de Cercetare - Dezvoltare Agricolă Fundulea au creat soiuri de grau productive si rezistente la secetaBOEMA soi de gracircu de toamnă extrem de productiv şi cu indici de calitate ridicaţi pentru panificaţie adaptat condiţiilor climatice din zona de cacircmpie din sudul ţării şi Moldova este un soi foarte precoce mai timpuriu la icircnspicat cu 1-3 zile faţă de soiul Flamura 85 talia plantei de 77-90 cm rezistent la iernare şi cădere arşiţă şi secetă rugina galbenă rezistenţă mijlocie la rugina brună şi făinare are calitate bună de morărit şi panificaţie

GRUIA este un soi de toamnă care a dat rezultate foarte bune icircn Oltenia şi Dobrogea este mai timpuriu cu 4 zile faţă de soiul Fundulea 4 talie de 76 cm se remarcă printr-o rezistenţă bună la iernare la cădere dar şi la rasele actuale de rugina galbenă

35

superior multor soiuri ca rezistenţă la făinare rugină brună şi septorioza frunzelor calitatea de panificaţie a soiului Gruia este apropiată de cea a soiului Dropia faţă de care tinde să aibă un gluten mai tenace soiul se evidenţiază printr-o productivitate ridicată icircn medie cu 9-12 mai mare faţă de soiurile martor sporul de producţie fiind mai mare icircn condiţii de secetă in pofida taliei sale scurte soiul se comportă foarte bine icircn condiţii de deficit hidric Gracircul aparţine genului Triticum familia Gramineae (Poaceae) Genul Triticum cuprinde un număr mare de specii de gracircu forme sălbatice şi cultivate clasificate diferit de-a lungul timpului

Pentru ţara noastră prezintă importanţă 2 specii şi anume Triticum durum Desf şi Triticum aestivum L Triticum durum Desf (fig 16) are tulpina plină icircn interior pe toată lungimea sau cel puţin icircn partea superioară Spicul este aristat cu ariste lungi comparativ cu lungimea spicului şi orientate paralel Boabele au aspect sticlos la maturitate şi sunt conice la capet Triticum aestivum L (fig 17) are tulpina goală icircn interior pe toată lungimea Spicul este nearistat sau aristat cu ariste mai scurte comparativ cu lungimea spicului şi orintate divergent Boabele sunt ovoidale sau alungit-ovoidale prevăzute cu un smoc de perişori la capătul superior Endospermul este făinos semisticlos sau sticlos

Gracircul comun reprezintă specia cea mai importantă care pe plan mondial reprezintă cca 90 din suprafaţa cultivată cu gracircu şi cea mai mare partea a suprafeţei cultivată cu gracircu din ţara noastră Gracircul comun are forme de toamnă şi de primăvară aproape icircntreaga suprafaţă din ţara noastră fiind cultivată cu gracircu de toamnă (gracircul de primăvară ocupă suprafeţe foarte mici nesemnificative)

Soiurile de gracircu cultivate icircn Romacircnia sunt icircn marea lor majoritate soiuri romacircneşti create la Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Fundulea sau icircn reţeaua de Staţiuni de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Aceste soiuri se caracterizează prin potenţial de producţie ridicat (9-10 tha) o bună rezistenţă la cădere ger iernare secetă şi boli o bună calitate şi stabilitate a recoltelor

23 Intocmirea asolamentului

Specificare HaSuprafaţa totală a terenului arabil 610Suprafaţa medie a solei (3 sole) 2033

Tabelul 2Schema rotaţiei culturilor

SOLAANUL 2012 2013 2014I măr măr mărII gracircu porumb gracircuIII porumb gracircu porumb

36

37

CAPITOLUL IIICAPITOLUL IIIORGANIZAREA PROCESULUI DE PRODUCŢIE AGRICOLĂORGANIZAREA PROCESULUI DE PRODUCŢIE AGRICOLĂ

31 Proiectarea producţiilor medii prin metoda bonităriiterenurilor agricole

Tabelul 3

Date iniţiale

Cultura Tipul de solSuprafaţa - ha (Si)

Nota de bonitare pentru

condiţiile ecologice (Pi)

Corecţia pt distanţă şi

felul drumului (k)

Coeficient de

potenţare (c)

Producţia medie

realizată

MărGracircuPorumb

Cernoziom 5 75 015 11 15000Cernoziom 303 80 018 12 4000Cernoziom 302 85 019 13 8000

TOTAL 610

2) Notele totale de bonitare pentru condiţiile ecologice (Ni)

MĂR ndash 575 = 375Ni = Si x Pi GRAcircU ndash 30380 = 24240

PORUMB ndash 30285 = 25670TOTAL = 50285

3) Nota medie ponderată de bonitare

50285 610 = 8243

1) Producţia ce revine pe un punct al notei medii ponderate de bonitare

P măr = 515000 375 = 200P gracircu = 3034000 24240 = 50

P porumb = 3028000 25670 = 9411

6) Corecţia totală icircn funcţie de distanţă şi drumuri Ct = S x kMĂR ndash 5015 = 075

Suprafaţă x coeficient corecţie GRAcircU ndash 303018 = 5454PORUMB ndash 302019 = 5738

TOTAL = 11267

38

7) Nota de bonitare recalculată (Nbr)

MĂR ndash 375-075 = 37425Nbr = Nota totală de bonitare ndash Corecţia GRAcircU ndash 24240-5454 = 2418546

PORUMB ndash

25670-5738 = 2561262

8) Notele totale de bonitare potenţate (Ntp)

MĂR ndash 3742511=4117

Ntp =Nota de bonitare recalculată (Nbr)

xCoeficient

de potenţare

GRAcircU ndash241854612=290225

PORUMB ndash

256126213=332964

9) Producţia totală pe cultură pentru fiecare unitate de sol (Pt)

MĂR ndash 4117200= 82340

Pt =Nota totală de

bonitare potenţată (Ntp)

x

Producţia ce revine pe un punct de

bonitare P(kgpunct)

GRAcircU ndash

29022550= 1451125

PORUMB ndash

3329649411=31335242

TOTAL= 4666989

10) Producţia medie la hectar Pmc1

Pm măr = Producţia totală Suprafaţa totală = 823405=16468

Rezultatele pentru celelalte culturi

Pmedie gracircu = 1451125303= 4789

Pmedie porumb =31335242302= 10376

39

32 STABILIREA CANTITĂŢILOR DE IcircNGRĂŞĂMINTE PE CULTURI

Calculul dozelor de icircngrăşăminte s-a efectuat ţinacircndu-se cont atacirct de

producţiile medii cacirct şi de existentul de suprafaţă activă din sol S-au luat icircn

considerare şi pierderile rezultate prin levigare

Icircn tabelul 4 este prezentat calculul dozelor de icircngrăşăminte chimice la ha

separat pentru cele 3 culturi icircn parte

Tabelul 4

Calculul dozelor de icircngrăşăminte chimice

Nr Crt

SPECIFICARE UM

CULTURA

GRAcircU PORUMB MĂRN P K N P K N P K

1 Producţie medie Kgha 4789 10376 16468

2 Consum specific Kg sat

23 11 20 20 21 20 5 3 6

3 Sa de administrat

Kg 11014

5268 9578

20752

2179 20752 8234 494 988

4 Sa icircn sol Kg 45 31 60 40 35 30 30 20 355 Diferenţa de

admKg sa

6514 2168 3578

16752

1829 17752 5234 294 638

6 Pierderi prin levigare

13 5 7 13 5 7 13 5 7

7 Cant pierdută prin levigare

Kg sa

847 108 25 2177

914 1242 68 147 446

8 Total sa de administrat

Kg 7361 2276 3828

18929

19204 18994 5914 3087 6826

9 Tipul de icircngrăşămacircnt

NO4NO3

Super P c

Sare potasică

NO4NO3

Super P c

Sare potasică

N P2O5 K20

10 Conţinutul icircn sa a icircngr

Kgt 345 40 40 345 40 40 345 40 40

11 Doza de icircngr de administrat

Kg 213 57 96 549 480 475 171 77 171

40

33 PLANUL DE CULTURĂ

Planul de cultură cuprinde structura culturilor dimensiunile fiecăreia

producţiile medii şi totale (tabelul 5)

Tabelul 5

Icircntocmirea planului de cultură

Cultura Suprafaţa (ha)

Producţii medii (kgha)

Producţia totală (t)

Preţ livrare (leikg)

Măr 5 16468 8234 2Gracircu 303 4789 1451 08

Porumb 302 10376 313355 1

34 FUNDAMENTAREA FIŞELOR TEHNOLOGICE PE CULTURI

Icircn vederea organizării proceselor de muncă şi de producţie icircn etapa pregătitoare se

icircntocmesc fişele tehnologice pe culturi Informaţiile cuprinse icircn fişele tehnologice servesc icircn

acelaşi timp la stabilirea tehnologiilor stabilirea destinaţiei producţiei determinarea volumului

lucrărilor mecanice şi manuale necesarul de forţă de muncă cantităţile de materiale şi mijloacele

financiare necesare pentru aprovizionare

DATELE NECESARE

1 Culturile incluse icircn planul de producţie al firmei

2 Suprafaţa ocupată de fiecare cultură icircn parte

3 Culturile premergătoare

4 Producţia medie şi totală a fiecărei culturi

5 Lucrările tehnologice icircn ordinea cronologică a executărilor

6 Perioada de executare şi data lucrării

7 Mijloacele cu care se execută lucrarea

8 Tarifele de plată pentru lucrările mecanice

9 Tarifele de plată pentru lucrările manuale pe categorii

10 Cuantumul taxelor pentru CAS şomaj risc asigurare

11 Amortismentul specific

12 Materialele necesare procesului tehnologic consumul normat pe UM preţul unitar şi cota

pentru cheltuielile de aprovizionare

41

13 Cota de cheltuieli indirecte (comune şi generale)

MODUL DE LUCRU

1 Se icircnscriu icircn fişă datele privind suprafaţa şi producţia medie Producţia medie se planifică

icircn raport cu fertilitatea solului şi cantitatea de icircngrăşămacircnt aplicată

2 Se icircnscriu lucrările tehnologice icircn ordinea executării lor precizacircndu-se toată perioada

optimă de execuţie şi durata fiecărei lucrări

3 Pentru fiecare icircn parte se determină volumul lucrărilor sumele necesare şi materiale

4 La lucrările manuale icircn raport cu volumul lucrării se calculează numărul de zile om iar

fondul de salarii rezultă icircnmulţind numărul de zile om necesar pentru evaluarea lucrării cu

tariful pe ziom corespunzător

5 Taxele asupra fondului de salarii se calculează aplicacircnd cota icircn proporţie de 30 pentru

CAS 5 pentru fondul de şomaj 1 pentru risc şi asigurare impozit 15 asupra sumei

care reprezintă fondul de salarii

6 Amortismentul specific se determină icircn raport cu valoarea de inventar a mijlocului fix

folosit exclusiv la cultura respectivă şi durata de folosire

7 Cota de cheltuieli pentru aprovizionare se calculează o cotă parte din valoarea

materialului folosit

8 Din icircnsumarea pentru lucrările mecanice lucrările manuale taxe asupra valorilor

materialelor se obţin cheltuielile de producţie

9 La cheltuielile directe se aplică cota de cheltuieli comune şi prin icircnsumarea lor se

determină cheltuielile de producţie

10 După fiecare trimestru se fac totalurile

11 Se calculează indicatorii cheltuieli de producţie la hectar şi costul la tona de produs

42

44

45

46

47

35 Organizarea lucrării de semănat la cultura gracircului

Semănatul este una dintre cele mai importante lucrări agricole de care depinde icircn ultimă instanţă obţinerea de producţii ridicate Suprafeţele icircntinse ocupate de culturi precum şi termenele restracircnse icircn care trebuie executat fac ca procesul de muncă al semănatului să ocupe un loc important icircn activitatea de producţie a exploataţiilor agricole

Etapele organizării lucrărilor de semănat cereale păioase sunt următoarele1 se stabileşte componenţa agregatului de semănat potrivit condiţiilor existente

(tractor plus semănătoare SUP-29 sau SUP-21)2 Se determină necesarul de agregate pentru terminarea semănatului icircn termen

optim folosind formula

icircn care

N ndash numărul de agregate pentru terminarea lucrării icircn timpul propusS ndash suprafaţa de icircnsămacircnţatn ndash numărul de zile icircn care trebuie terminată lucrareaP ndash randamentul zilnic al maşinii

(1)N = 303(512) = 5 agregate

Aşadar icircn prealabil trebuie cunoscut randamentul zilnic al agregatului de semănat folosit Aceasta se calculează după formula

icircn

care

P ndash randamentul zilnic al agregatului (ha)B ndash lăţimea de lucru a agregatului icircn lucru (m)V ndash viteza de deplasare a agregatului

icircn lucru (moră)t ndash durata zilei de lucru (ore)H ndash coeficientul de folosire a timpului de lucru (070-080)

(2)P = 366000807 10000 = 12 ha

3 Stabilirea lungimii marcatoarelor semănătoriiLungimea marcatoarelor adică distanţa la care trebuie aşezată piesa activă a marcatorului faţă de ultimul brăzdar se stabileşte icircn funcţie de

lăţimea de lucru a semănătorii (B) distanţa icircntre două brăzdare (b) distanţa icircntre roţile din faţă sau marginile exterioare ale şenilelor

tractorului (c)

= 11

= = 26

49

49

Cacircnd tractorul poate urmări urma lăsată de marcator atacirct cu roata din dreapta cacirct şi cu roata din stacircnga lungimea celor două marcatoare este egală şi este dată de relaţia

4 Stabilirea debitului semănătorii icircn funcţie de norma de sămacircnţă la hectar La icircnceputul lucrării trebuie icircntotdeauna să se verifice corectitudinea reglării debitului la icircnsămacircnţare Această verificare se face după formula

icircn

care

G ndash cantitatea de sămacircnţă cursă din semănătoare la un număr stabilit de icircnvacircrtiri a roţii semănătoriiA ndash norma de semănat la un ha (kg)d ndash lungimea roţii semănătorii (m)B ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)O ndash nr de icircnvacircrtituri a roţii semănătorii

(6)G= 2501743620 10000 = 313

5 Stabilirea dimensiunilor postatelor la semănat Lungimea maximă a postatelor la semănat este icircn funcţie de capacitatea cutiei semănătorii Pentru a uşura organizarea transportului de seminţe este indicat ca alimentarea semănătorii cu seminţe să se execute la un singur capăt a postatei ~n acest caz lungimea maximă a postatei se calculează după formula

icircn

care

L ndash lungimea maximă a postatei (m)Q ndash capacitatea coşului de alimentare

a semănătorii (kg)Y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii coşului de alimentare a semănătorii (icircn medie 070-080)A ndash norma de semănat (kgha)B ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)

(7)L = (051000040007) (25036) = 1556m

Icircn ce priveşte lăţimea postatei aceasta se determină icircn funcţie de lăţimea totală a parcelei de icircnsămacircnţat şi de metoda de deplasare a agregatului Ea se calculează aşa icircncacirct să asigure de lucru agregatului pentru 1-2 zile de lucru

Lăţimea postatei la semănatul icircn suveică se calculează după formula

icircn care

l ndash lăţimea postatei (m)P ndash productivitatea zilnică a agregatului (hazi)Z ndash durata icircn zile a lucrului pe aceeaşi postată (1-2 zile)L ndash lungimea postatei (m)

(8)l = 10000122 1556 = 154m

6 Lăţimea zonei de icircntoarcere a agregatului Pentru icircntoarcerea agregatului la capetele parcelei se delimitează o facircşie de teren denumită bdquozonă de icircntoarcereldquo Delimitarea acestei zone se face icircn cazul deplasărilor icircn parcursul liniar cu buclă şi fără buclă Lăţimea zonei de icircntoarcere este dată de relaţia

50

50

icircn care

E ndash lăţimea zonei de icircntoarcereR ndash raza de icircntoarcere a agregatuluie ndash lungimea de ieşire a agregatului (adică distanţa de la centrul agregatului mijlocul osiei motoare a tractorului) pacircnă la organele active ale maşinii

(9)E = 34 + 15 = 135m

Aceasta reprezintă lungimea cu care trebuie să se deplaseze centrul agregatului pentru aducerea organelor active ale maşinii agricole pe linia de icircntoarcere a lucrului

7 Stabilirea distanţei dintre punctele de alimentare a semănătorii Distanţa dintre punctele de alimentare a semănătorii se determină icircn funcţie de metoda de deplasare a agregatului la semănat ~n cazul semănatului icircn suveică lungimea postatei este determinată icircn funcţie de capacitatea cutiei de seminţe icircn aşa fel ca alimentarea semănătorii să se facă numai la unul din capetele postatei distanţa dintre punctele de alimentare se află după formula

icircn care

D ndash distanţa dintre punctele de alimentare (m)B ndash lăţimea de lucru a agregatului (m)T ndash numărul turelor (adică nr curselor dus-icircntors) pe care le face agregatul pacircnă la golirea coşului semănătorii

(1)D = 2362 = 144m

Icircn cazul cacircnd lungimea postatei nu este determinată icircn funcţie de capacitatea cutiei de seminţe este necesar ca icircn prealabil să cunoaştem turele pe care le face agregatul pacircnă la golirea coşului semănătorii Aceasta se determină icircmpărţind lungimea drumului pe care icircl face semănătoarea pacircnă la golirea cutiei sale pe lungimea cursei de lucru dus şi icircntors ~n acest scop se foloseşte următoarea formulă

icircn care

T ndash numărul turelorQ ndash capacitatea cutiei semănătorii

(kg)Y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii cutiei (080)A ndash norma de semănat (kgha)B ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)L ndash lungimea postatei (m)

T= (1000040007) (2503621556) = 1Icircn cazul semănării icircn bdquolaturildquo sau bdquope două jumătăţi ale postateildquo distanţa dintre

punctele de alimentare se calculează după formula = 136 = 36

(semnificaţiile literelor sunt aceleaşi ca la formulele (10) şi (11)

51

51

8 Stabilirea cantităţilor de seminţe ce se pun la punctele de alimentare Cantităţile de seminţe care se pun la primul punct de alimentare se calculează după formula

= 4001 = 400kgiar cantitatea care se pune la punctele următoare este

icircn care

C ndash cantitatea de seminţe necesară alimentării agregatului (kg)Q capacitatea coşului semănătorii (kg)y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii cutieia ndash nr semănătorilor icircn agregat

(14)C1 = 400071 = 280kg

9 Stabilirea necesarului zilnic de muncitori pentru semănat şi transportat seminţele Necesarul zilnic de muncitori pentru deservirea semănătorilor variază icircn raport cu numărul de agregate folosite zilnic şi al maşinilor ce compun agregatul

10 Necesarul de mijloace de transport se stabileşte icircn funcţie de cantităţile de seminţe necesare semănătorilor la o icircncărcare timpul de golire a semănătorilor capacitatea mijloacelor de transport distanţa de transport şi timpul necesar pentru un ciclu de transport

~n primul racircnd se determină timpul icircn care se consumă cantitatea de seminţe existentă icircn cutia semănătorii folosind relaţia

icircn care

q ndash capacitatea cutiei semănătorii (kg)085 ndash coeficientul de folosire a cutiei semănătoriiB ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)V ndash viteza de lucru a agregatului (moră)N ndash norma de sămacircnţă la ha (kg)

Tgol = (10000400085) (366000250) = 063h = 38min

Numărul de mijloace de transport necesare zilnic se determină pe baza relaţiei

icircn care

Nt ndash numărul mijloacelor de transportn ndash numărul semănătorilor ce lucreazăt ndash durata unui ciclu de transport (min)Cm ndash capacitatea mijlocului de transport (kg)

Nt = (540008530) (38400) = 33 = 311 Se determină necesarul de saci pentru transportul seminţelor cunoscacircnd că

pentru uşurarea manipulării se recomandă ca un sac să aibă 40 kg

Nr saci = (512250) 40 = 375 sacizi

52

52

Centralizarea datelor

Nr crt

Specificare UMAgregatul folosit

Tractor + (SUP-29)

Tractor + SUP-21

1 Productivitatea zilnică a agregatului haschimb 12

2 Necesarul zilnic de-tractoare nr 5-semănători nr 5

3Productivitatea zilnică a tuturor agregatelor

hazi 60

4Dimensiunile solei de semănat

-lungime m 1556-lăţime m 1947-suprafaţă ha 303

5Dimensiunea parcelelor de semănat

-lungime m 1556-lăţime m 154-suprafaţă 24

6Lungimea marcatorului

-dreapta m 11-stacircnga m 26

7Norma de icircnsămacircnţare

-la 20 icircnvacircrtituri kg 3-la hectar kg 250

8Distanţa dintre punctele de alimentare cu seminţe

m 144

9Cantitatea de seminţe ce se pune la punct de alimentare

-la primul punct

kg 400

-la punctele următoare

kg 280

10 Necesarul zilnic de muncitori

-pt servirea semănătorii

nr 5

-pt transportul seminţelor

nr 3

-total nr 8

11Lăţimea facircşiei de icircntoarcere a agregatului

m 135

12Necesarul zilnic de mijl de transport

-atelaje nr-tractor+remorcă nr 3-auto-camion nr

13Necesar saci pt transportul seminţelor

nr 375

53

53

36 Evaluarea producţiei

Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţieiacestora

Evaluarea se face icircn două etape1) icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele

caracteristice de dezvoltare a plantelor2) icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite

norme standardizate~n funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfel

1) Gracircu orz (orz - 1 iunie gracircu - 15 iunie) Gracircu Boemandash se stabileşte numărul punctelor de control icircn funcţie de mărimea şi

uniformitatea parcelelor(icircn cazul parcele de pacircnă la 100 ha - 5 puncte pe suprafeţe mai mari de 100 ha - 10 puncte)

Determinările se fac cu ajutorul ramei metrice (un cadru de 1 metru patrat)Metodologie de lucrundash se numără spicele din interiorul ramei metricendash se stabileşte numărul mediu de boabe icircn spicndash se calculează producţia medie la hectar astfel

Q kgha = (360353610000) (10001000) = 4536kgha

Q kgha - producţia medie kgha Nsp - număr mediu de spice la mp (medie pe toate punctele de control) 360Nb - număr mediu de boabe icircn spice 35MMB - greutatea a 1000 boabe (grame)3610000 mp = 1 ha1000 x 1000 = 1000 grame x 1000 boabe

Exemplu

2) Porumb (1 septembrie) DKC 3511ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 28 mp (4 racircnduri x 070 x 10 m

lungime 070 (m) - distanţa dintre racircnduri)ndash se numără ştiuleţii la fiecare punct de controlndash se calculează numărul de ştiuleţi la hectar

54

54

Nstha = (30010000)(510) = 60000

Nstha - număr de ştiuleţi la hanst - numărul de ştiuleţi număraţi la toate punctele de controld - suprafaţa unui punct de control (mp)i - numărul punctelor de control

ndash se determină apoi numărul de boabe pe ştiuletendash se calculează apoi producţia medie la hectar

Q kgha = (60000588337) (10001000) = 11889 kgha

Q kgha - producţia medieNst - număr ştiuleţi la hectar 60000Nb - număr mediu de boabe pe ştiulete 588MMB - greutatea a 1000 boabe (grame) 337

Exemplu

3) Floarea soarelui (15 august)ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 28 mp (4 racircnduri x 070 x 10)ndash se numără capitulele la fiecare punct de control şi se stabileşte numărul mediu

de capitule la ha după formula

Ncpha - număr total de capitule la hancp - număr de capitule numărate la toate punctele de controld - suprafaţa unui punct de controli - numărul punctelor de control

ndash se determină numărul mediu de seminţe pe capitul(Ns)ndash se calculează producţia medie la hectar astfel

55

55

Q kgha - producţia medieNcp - număr mediu de capitule la hectarNs - număr seminţe pe capitulMMB - greutatea a 1000 seminţe icircn grame

Exemplu

4) Sfecla de zahăr (1 septembrie)ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 10 mp (3 racircnduri x 045 m x 74 m

lungime)ndash la fiecare punct de control plantele se recoltează se decoletează (tăierea

frunzelor) se curăţă de pămacircnt şi se cacircntărescndash se determină producţia medie astfel

q - cantitatea de rădăcini recoltate din punctele de control (kg)d - suprafaţa unui punct de control (mp)i - numărul punctelor de control

ndash la producţia stabilită se adaugă sporul de producţie ce se va realiza de la data evaluării la data prevăzută a se recolta (18 grziplantă)

Exemplu

5) Fructe (1 septembrie) MĂRMetoda de evaluare diferă icircn funcţie de tipul de livadă clasică sau intensivă dar

icircn mare constă icircn următoarele etapendash se stabileşte numărul de pomi pentru examinare (2 - 5 ) 480ndash se determină numărul mediu de fructe pe pom şi greutatea acestora icircn kg 30kg

167 de fructe

56

56

ndash se icircnmulţeşte numărul mediu de fructe pe pom cu numărul de pomi existenţi la ha şi se obţine astfel producţia medie la ha 16032 kgha

6) Struguri (de masă - 15 iulie de vin - 1 septembrie)ndash evaluarea se face separat la viile nobile şi la viile de hibrizindash se stabileşte numărul de butuci pe rod la ha cu relaţia

Nbha - numărul de butuci pe rod la hadr - distanţa dintre racircnduri (m)db - distanţa icircntre butuci pe racircnd (m)Ng - număr mediu de goluri (butuci neproductiviinexistenţi) la ha icircn procente

ndash se evaluează producţia de struguri pe butuc număracircndu-se toţi strugurii de pe un număr de 1 - 2 din butucii existenţi pe lot (se recomandă să se efectueze numărătoarea strugurilor pe fiecare al 10-lea butuc din 15 icircn 15 racircnduri)

Producţia de struguri pe butuc se calculează astfel

Pmb - producţia medie pe butuc (grame)Gms - greutatea medie a strugurilor (grame)Ns - numărul de struguri total găsiţi la numărătoareNba - numărul butucilor analizaţi

ndash se calculează producţia medie de struguri la ha cu formula

Pmha - producţia medie de struguri la ha (kg)Nbha - numărul de butuci pe rod la haPmb - producţia medie pe butuc (grame)

Exemplu

57

57

CAPITOLUL IV DETERMINAREA PRAGULUI DE RENTABILITATE (A PUNCTULUI CRITIC) PE CULTURI

Punctul critic marchează acea dimensiune a producţiei medii la care icircncasările din

valorificarea producţiei sunt egale cu cheltuielile totale de producţie deci acel punct al

producţiei medii la care nu se obţine profit dar nu se icircnregistrează nici pierderi

Mărimea costului de producţie şi a ratei profitului se găsesc icircntr-o stracircnsă legătură

cu raportul dintre cheltuielile de exploatare şi cantitatea de produse realizate Prin analiza

costurilor şi cheltuielilor de exploatare icircntreprinzătorul poate calcula nivelul minim de

activitate cerut de menţinerea icircn stare de funcţionare a firmei Cunoscacircnd pragul de

rentabilitate se poate proiecta volumul de vacircnzări icircn vederea obţinerii profitului scontat

De asemenea creditorii şi investitorii solicită adesea efectuarea analizei punctului

critic pentru a ajuta icircn evaluarea cacircştigurilor potenţiale ale unei afaceri şi icircn consecinţă

aceasta trebuie introdusă icircn planul de afaceri

Punctul critic se poate determina icircn două moduri şi anume fără profit programat

sau cu profit programat

Calculul punctului critic fără profit programat este exprimat printr-o relaţie

simplă

y = yי

y = Pvx

yי = Cvx + CF

Pvx = Cvx + CF

x(Pv ndash Cv) = CF

icircn care

y ndash veniturile din valorificarea producţiei (mii lei)

yי - cheltuielile totale icircnregistrate (mii lei)

Pv ndash preţul de vacircnzare unitar

x ndash producţia medie sau volumul vacircnzărilor (unităţi fizice)

Cv ndash cheltuieli variabile unitare

58

58

CF ndash costuri fixe totale

De unde x marchează acea dimensiune a producţiei la care nu se icircnregistrează nici

profit nici pierderi

Determinarea cantitativă şi reprezentarea grafică a PC la cultura Porumb

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Incărcat transportat IC (PK) t 2881 180225 575

22 Descărcat IC (PK) t 2881 2444609 78

33 Incărcat transportat IC (N) t 10 2484545 793

44 Descărcat IC (N) t 1655 6371 02

55 Transportat apa prep sol mii l 30 599 019

66 Incărcat transportat săm t 66 599359 191

77 Recoltat porumb boabe t 530 2606662 832

88 Transportat porumb boabe t 225 1245 04

99

1010

TOTALTOTAL 9962236 31792

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch Variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologicacopy= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

59

59

Cheltuielile fixe

NrNr CrtCrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) copycopy (d)(d) (e)(e)

11 Adm Şi deservit IC (PK) ha 302 617645 2045

22 Arat 25 cm +grăpat ha 302 1140192 3775

33 Adm Şi deservit IC (N) ha 302 630389 2087

44 Erbicidat şi deservit ha 302 61155 2025

55 Discuit si preg Pat germ Ha 302 586536 1942

66 Semănat +deservit ha 302 472517 1565

77 Prăşit mecanic I ha 302 819024 2712

88 Prăit mecanic II ha 302 654182 2166

99

1010

TOTALTOTAL 5532035 18318

(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)

60

60

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura porumb - fără profit programat

Ch variabile Cv = 9962236 lei

Ch fixe totale CF = 5532035 lei

Ch fixeha CFha = 18318 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 11 leikg = 1100 leit

Producţia totală de PT= 313355 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 302 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 33961599 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 9962236 + 33961599 = 133583959 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 133583959 313355=

4263leit

Productia medie de porumb la punctul critic (X)

X= (CFha)(Pv-CVt) = 18318 ( 1100 ndash 4263 ) = 272 tha = 2720 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 272 tha 4263 leit = 115953 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx =18318 leiha+ 115953 leiha =299133 leiha

Nivelul producţiei de 2720 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la

cultura porumb icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de

2720 la preţul de 11 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie

Depăşirea acestui nivel al producţiei (2720 ha) duce la obţinerea unui profit iar

scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi

61

61

62

PROFI

T

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

2720 kg2720 kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

18318

leiha

299133

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura porumb ndash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

62

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura porumb - cu profit programat

Ch variabile Cv = 9962236 lei

Ch fixe totale CF = 5532035 lei

Ch fixeha CFha = 18318 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 11 leikg = 1100 leit

Producţia totală de PT= 313355 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 302 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 33961599 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)

Pr = 500000lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 9962236 + 33961599 = 133583959 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 133583959 313355=

4263leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha=PrS =500000302= 165562 leiha

Producţia medie de porumb la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 18318+165562) ( 1100 - 4263 )= 517 tha

= 5170 kgha

Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 517 tha 4263 leit = 220397 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 18318 leiha+ 220397leiha = 403577 leiha

63

63

64

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

5170 kg5170 kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

18318

leiha

403577

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura porumb ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

64

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura porumb

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 9962236 9962236

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 33961599 33961599

Ch variabile totale CVT lei 133583959 133583959

Ch variabile t CVt leit 4263 4263

Ch fixe totale CF lei 5532035 5532035

Ch fixe ha CFha leiha 18318 18318

Profit programat total Pr lei 500000

Profit programat ha Prha leiha 165562

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 2720

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 5170

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 115953 220397

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 299133 403577

Preţ de vacircnzare t Pv leit 1100 1100

Suprafaţa cultivată S ha 302 302

65

65

DETERMINAREA CANTITATIVĂ ȘI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA gracircu

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Incărcat transportat IC (PK) t 4605 260015 179

22 Descărcat IC (PK) t 4605 495645 341

33 Incărcat transportat săm t 666 601343 414

44 Incărcat transportat IC (N) t 10 97019 669

55 Descărcat IC (N) t 6454 24848 017

66 Transportat apa prep sol mii l 30 599 04

77 Recoltat grau t 530 2614762 1802

88 Transportat gracircu t 225 1245 09

99

1010

TOTALTOTAL 49504298 34115

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

66

66

Cheltuielile fixe

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Adm şi deservit IC (PK) ha 303 619685 2045

22 Arat 18 - 20 cm +grăpat ha 303 1025772 3385

33 Discuit si preg pat germ ha 303 588479 1942

44 Semănat +deservit ha 303 474081 1565

55 Adm şi deservit IC (N) ha 303 632476 2087

66 Adm şi deservit ha 303 613575 2025

77

88

99

1010

TOTALTOTAL 3954068 130497

(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)

67

67

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura gracircu - fără profit programat

Ch variabile Cv = 49504298 lei

Ch fixe totale CF = 3954068 lei

Ch fixeha CFha = 130497 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 09 leikg = 900 leit

Producţia totală de gracircu PT= 145107 t

Suprafata cultivată cu gracircu S = 303 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 14849866 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 49504298 + 14849866 = 64354164 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 64354164 145107 =

4435leit

Productia medie de gracircu la punctul critic (X)

X= (CFha)(Pv-CVt) = 130497 ( 900 - 4435 ) = 286 tha

= 2860 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 286 tha 4435 leit = 12684 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 130497 leiha+ 126841 leiha = 257338 leiha

Nivelul producţiei de 2860 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la

cultura de gracircu icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de

2860 la preţul de 09 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie

Depăşirea acestui nivel al producţiei (2860 ha) duce la obţinerea unui profit iar

scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi

68

68

69

PROFI

T

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

2860 kg2860 kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

130497

leiha

257338

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura gracircu ndash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

69

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura gracircu - cu profit programat

Ch variabile Cv = 49504298 lei

Ch fixe totale CF = 3954068 lei

Ch fixeha CFha = 130497 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 09 leikg = 900 leit

Producţia totală de gracircu PT= 145107 t

Suprafata cultivată cu gracircu S = 303 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 14849866 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)

Pr = 400000 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 49504298 + 14849866 = 64354164 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 64354164 145107 =

4435leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 400000 303 =

132013 leiha

Producţia medie de gracircu la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 130497 + 132013 ) ( 900 - 4435 )

= 575 tha = 5750 kgha

Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 575tha 4435 leit = 255012 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx =130497 leiha+ 255012leiha = 385509 leiha

70

70

71

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

5750 kg5750 kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

130497

leiha

3855

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura gracircu ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

71

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura gracircu

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 49504298 49504298

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 14849866 14849866

Ch variabile totale CVT lei 64354164 64354164

Ch variabile t CVt leit 4435 4435

Ch fixe totale CF lei 3954068 3954068

Ch fixe ha CFha leiha 130497 130497

Profit programat total Pr lei 400000

Profit programat ha Prha leiha 132013

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 2860

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 5750

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 12684 255012

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 257338 385509

Preţ de vacircnzare t Pv leit 900 900

Suprafaţa cultivată S ha 303 303

72

72

DETERMINAREA CANTITATIVĂ ȘI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA măr

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Incărcat transportat IC (PK) T 124 694 84

22 Descărcat IC (PK) T 124 145896 177

33 Adm şi deservit IC (PK) T 50 691 839

44 Administrat gunoi de grajd T 50 288 35

55 Săpat gropi pt plantat pomi Buc 048 281 34

66 Plantat + udat Buc 048 7488 909

77 Tăieri de forma coroanei Buc 25 25 03

88 Incărcat transportat IC (N) T 0855 1107 134

99 Adm şi deservit IC T 5 896 109

1010 Transportat apa prep sol T 3 4592 558

1111 Recoltat prune T 5 187 23

1212 Transportat prune T 8234 14327 174

TOTALTOTAL 1914066 2325

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

Cheltuielile fixe

73

73

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Arătură in livadă Ha 5 2057 4114

22 Discuit arătura Ha 5 913 1826

33 Prăşit printre racircnduri Ha 5 804 1608

44 Stropit cu insecto-fungicide Ha 5 1802 3604

55 Erbicidat şi deservit Ha 5 690 138

66

77

88

99

1010

TOTALTOTAL 6266 12532

(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)

74

74

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura măr - fără profit programat

Ch variabile Cv = 1914066 lei

Ch fixe totale CF = 6266 lei

Ch fixeha CFha = 12532 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 1 leikg =1000 leit

Producţia totală de mere PT= 8234 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 5 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 673021 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 1914066 + 673021 = 2587087 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 2587087 8234 = 3142 leit

Productia medie de mere la punctul critic (X)

X= (CFha)(Pv-CVt) = 12532 ( 1000 - 3142 ) = 19 tha

= 1900 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 19 tha 3142 leit = 59698 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx =12532 leiha+ 59698 leiha =185018 leiha

Nivelul producţiei de 1900 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la

cultura de măr icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de

1900 la preţul de 1 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie Depăşirea

acestui nivel al producţiei (1900 ha) duce la obţinerea unui profit iar scăderea

producţiei sub acest nivel determină pierderi

75

75

76

PROFI

T

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

1900 kg1900 kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

12532

leiha

185018

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura măr ndash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

76

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura măr - cu profit programat

Ch variabile Cv = 1914066 lei

Ch fixe totale CF = 6266 lei

Ch fixeha CFha = 12532 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 1 leikg =1000 leit

Producţia totală de mere PT= 8234 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 5 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 673021 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)

Pr = 100000 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 1914066 + 673021 = 2587087 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 2587087 8234 = 3142 leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 100000 5

= 20000 leiha

Producţia medie de mere la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 12532 + 20000 ) (1000 - 3142 )

= 31 tha = 31000 kgha

Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 31 tha 3142 leit = 97402 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx =12532 leiha+97402 leiha = 109934 leiha

77

77

78

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

31000 kg31000 kghaha

7500

5000

1000

2500

10000

15000

12500

12532

leiha

109934

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura măr ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

78

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura măr

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 1914066 1914066

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 673021 673021

Ch variabile totale CVT lei 2587087 2587087

Ch variabile t CVt leit 3142 3142

Ch fixe totale CF lei 6266 6266

Ch fixe ha CFha leiha 12532 12532

Profit programat total Pr lei 100000

Profit programat ha Prha leiha 20000

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 1900

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 31000

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 59698 97402

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 185018 109934

Preţ de vacircnzare t Pv leit 1000 1000

Suprafaţa cultivată S ha 5 5

79

79

CAPITOLUL VCAPITOLUL VCONCLUZII ŞI RECOMANDĂRICONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI

Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţiei acestora

Evaluarea se face icircn două etape- icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele caracteristice de dezvoltare a plantelor- icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite norme standardizate

Icircn funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfelPorumb 3133 toneGrau 1451 toneMăr 82 toneEfectuacircnd eficiența celor trei culturi icircn urma rezultatelor acestora am

observat că cultura cea mai favorabilă este porumbul urmată de cultura grăacircluiPe viitor cea mai bună cultură atat cantitativă cacirct și calitativă este cultura porumbului

80

80

  • A DATE GENERALE PRIVITOARE LA SOLICITANT
    • A1 Numele solicitantului
    • A2 Obiectul de activitate
    • A3 Forma juridica a solicitantului
    • A4 Structura capitalului social si evoluţia acestuia de la icircnfiinţare
    • A5 Administratorii societatii
    • A6 Informaţii referitoare la locul desfasurarii activitatii solicitantului
      • B DESCRIEREA ACTIVITATII CURENTE
        • B1 Istoricul activitatii
        • B2 Principalele mijloace fixe care compun patrimoniul actual al solicitantului
        • B3 Descrierea activitatilor curente (agricole si non-agricole) si a tehnologiilor aplicate
        • B4 Politica de aprovizionare Furnizori de materii prime
        • B5 Politica de desfacere Canale de distribuţie
          • C PREZENTAREA PROIECTULUI
            • C1 Obiectivele proiectului
            • TRACTOR SAME MODEL EXPLORER 3-100
            • C3 Managementul proiectului
            • C4 Lista de achizitii si sursele de achiziţii pentru activele ce fac obiectul proiectului materiile prime pentru punerea in functiune a proiectului
            • C5 Personal si instruire
            • C6 Graficul estimat al proiectului
            • C7 Impactul proiectului asupra dezvoltarii zonei si a mediului de afaceri
              • D PROIECŢII FINANCIARE SI INDICATORI FINANCIARI
                • D1 Bazele de productie
                • D2 Contul de profit si pierderi previzionat ( pe o perioada de 3 ani )
                • D3 Fluxul de numerar previzionat ( pe o perioada de 3 ani )
                • D4 Indicatorii financiari
                • Tabelul 1
                  • Tabelul 3
                    • Centralizarea datelor
Page 15: Duceac Ionut

1

DELTA COM SRL NEAMT

7000000 50 7 ZILE

str Aleea Ulmilor nr 21A Neamt

2Dorivi Prodcom SRL Baneasa Str Alexandru Zirra Nr 5 3500000 25 7 ZILE

3Eurolil SRL - Aleea Targului BlA 9 ScA15 Neamt 615200 3500000 25 7 ZILE

TOTAL 14000000 100 7 zile

Tabel B52Datele de identificare ale principalilor clienţi

Nr Crt Societate

Cod Unic de Inregistrare

Telefon

AdresaFax

1DELTA COM SRL 19845043

756987341 str Aleea Ulmilor nr 21A Neamt

2Dorivi Prodcom SRL 16534567

757453421 Baneasa Str Alexandru Zirra Nr 5

3 Eurolil SRL 1599114975519543

2 Aleea Targului BlA 9 ScA15 Neamt 615200

Produsele obținute ndash Miere albatarate si altele ndash sunt valorificate pe baza de

contract cu ALFA COM SRL ASCO Prodcom SRL FOOD AZ SRL care preia marea

parte a cantititatii de miere aceasta fiind folosita in domeniul panificatiei Distribuția se

efectueaza direct fara inermediari Livrarile se fac zilnic cu termene de plata la 7 zile

PARTEA A II - A - DESCRIEREA INVESTIȚIEI

C PREZENTAREA PROIECTULUI

C1 Obiectivele proiectuluiFerma de cultivare a

Folosirea metodelor biologice de control al buruienilor ndash micoerbicidele

15

Diversificaea și implementarea masurilor biologice icircn tehnologia de cultivare a graului de toamnaporumbului si marului

Producerea de cereale ecologice Integrarea producției prin achiziționarea unei COMBINE DEUTZ-FAHR

MODEL 6060 HTS si a unui TRACTOR SAME MODEL EXPLORER 3-100 pentru o mai buna valorificare a solului si pentru producerea unei mai mari cantitați de grau si porumb in localitatea Secuieni jud Neamt

Achizitionarea unui Cultivator Maschio MG 300 Stabwalze 500 Valorificare producției secundare

Suprafata destinata pentru cele trei culturi avute in vedere va fi urmatoarea Mar 5 ha Grau 303 ha Porumb 302 ha

Bugetele de venituri si cheltuieli agrozootehnice

Buget de venituri - cheltuieli și consumuri intermediare pentru produsul ndash Miere

Indicatori UMCantitat

e

Pret VALOAR

EUM

ICONSUMURI (CHELTUIELI) MATERIALE (1+2+3+4+5+6) 3198100

1 Combustibil L 2000 59 11800002 Apa si canal msup3 100 24 24000

3 Energie electrica Kw 30000 053 15900004 Romtelecom min 1000 004 40005 Gaz msup3 550 12 66000

6Cheltuieli cu aprovizionarea ( 10din 1) lei 334100

IICONSUMURI(CHELTUIELI) CU FORTA DE MUNCA 173000

7Personalul permanent implicat icircn producție zo 10 30 30000

8Personal sezonier implicat icircn producție zo 2 20 4000

9 Personalul administrativepersoan

e 1 50 500010 Fond retribuire zo 134000

IIIALTE CONSUMURI(7+8+9+10) 8651133

11Cheltuieli generale(3din I+II) Lei 101133

12 Dobacircnzi la credite Lei 500000

13 Asigurări (8 din valoare ) Lei 635000014 Amortismente Lei 1700000

16

ATOTAL CONSUMURI INTERMEDIARE (I+II+III) 12022233

B VALOAREA PRODUCTIEI 1000000

0 1400000000

B1 Miere kg1000000

0 14 1400000000

C VENIT IMPOZABIL(B-A) 1387977767 C1 (-)Impozite si taxe 500000 C2 (+)Subvenţii 30000000D PROFIT BRUT 1357477767

E IMPOZITUL PE VENIT 222076443F PROFIT NET 1165901324

G COST DE PRODUCTIE 042H Profit la kg 117

Caracteristicile principale ale utilajelor sau constructiilor intentionate a se achiziționa prin proiect

COMBINA DEUTZ-FAHR MODEL 6060 HTS

17

CARACTERISTICI GENERALE

Elevator de alimentare Inversor electric pentru elevator si heder 2 cilindrii hidraulici de ridicare Batator Latime 1270 mm Oslash 600 mm 8 sine de batere variator electric pentru variatia vitezei de la 420 la 1250 rotmin Turbo separator diametru 590 mm Suprafata de separare 081 mp Ajustare electrica in 5 pozitii de la 25 la 65 mm Viteza 775 sau 410 rotmin Contrabatator 15 sine 14 mm distanta suprafata 095msup2 aparator pietre rabatabil reglare electrica independenta frontala si posterioara Scuturatori 5 caisori suprafata totala 730 msup2 Sistemul de curatire curatire proprie prin contra-actiune a sitelor Recuperare independenta pe ambele laturi ale masinii Buncar Capacitate 7500 litrii cu suprafata de acoperire Viteza de descarcare 90lsec Tub de descarcare cu deschidere hidraulica fereastra de inspectie in spatele scaunului operatorului Motor Deutz TCD 2012 L06 4V 6 cilindrii 4 valve Commom Rail diesel 183 kw250 CP Racire cu lichid Rezervor combustibil 555l Transmisia Complet hidrostatica cutie de viteze cu 4 trepte Frane Discuri de frana asistate hidrostatic si frana de parcare independenta Pneuri 62075R30 fata si 40570R20 spateLatime de suport 3047 mm Cabina Tip Commander IV cu vedere panoramica si geamuri usor colorate coloana volan reglabila sistem de aer conditionat si incalzire scaun PNEUMATIC sofer si scaun pasager radio si set pre-cd (4 difuzoare si antena) oglinda dreapta cu control electric Control softwear in limba Baneasaa Sistem de iluminat Conform regulamentului de trafic 6 lumini de lucru 1 lumina pentru tubul de descarcare 2 girofaruri 2 lumini posterioare Echipament atasare posterioara rapida pentru carucior heder extinctor manual de operare in limba Baneasaa

18

TRACTOR SAME MODEL EXPLORER 3-100

CARACTERISTICI GENERALE

Motor DEUTZ EURO III cu 4 cilindri turboalimentat cu capacitate de 4038 cm3 Putere max (2000 25 CE) 109 CP80 kW Motor răcit cu lichid ulei Radiator ulei motor transmisie Oprire motor cu cheia de contact Motor compatibil cu Biodiesel pacircnă la 100 Capacitate rezervor combustibil 160 l Ambreiaj hidrostatic Ambreiaj multi-disc PTO comandat hidraulic cu discuri imersate icircn ulei Blocare electrohidraulică a diferenţialului faţă şi spate Direcţie hidrostatică cu pompă independentă şi cilindru de direcţie cu dublu sens Coloana volanului rabatabilă şi reglabilă Unghi de viraj 55deg Manete laterale comandă cutie de viteze Toba de eșapament cu evacuare pe cabină cutie de viteze cu 5 rapoarte 15F + 15R cacircrlig frontal cacircrlig de prindere categoria C posterior PTO spate 540 ndash 1000 RPM baterie 12V-100h-650A manual de utilizare şi icircntreţinere icircn limba Baneasaă

ECHIPAMENTE STANDARDIZATE

Cutie de viteze 40kmh Sistem hidraulic cu pompă de 56 lmin Roti 42070R 24 faţă 48070R 34 spate Reglaj electronic motor

19

Extensie aripi spate Cilindrii suplimentari Filtru aer 8rdquo cu ejector de praf Distribuitori hidraulici auxiliari cu 4 prize rapide Stabilizatori telescopici Fracircnă hidrostatică integral independentă pe toate cele 4 roţi cu discuri de fracircnare icircn baie de ulei cu dispozitiv de excludere a franelor anterioare Scaun textil CABINĂ ORIGINALĂ TESTATĂ FONIC icircncălzire şi ventilare parbriz mobil locaş radio 2 lumini de lucru faţă şi 2 lumini de lucru spate ieşire spate pentru cabluri lumini interioare Faruri anterioare pentru condus pe dreapta Aer condiționat Girofar Suport pentru contragreutăți + 8 contragreutăți față (320 kg)

Cultivator Maschio MG 300 Stabwalze 500

20

Model Latime de lucru(cm) Putere necesara(CP) Masa(kg)MG 175 175 2535 320

Dotari- cutie de viteze din fonta- reductor de viteza de 540 rotmin(rotmin rotor 260)- rolele sunt plasate intr-un fel de cusca- cat I (3 puncte de prindere)

C3 Managementul proiectului (Responsabilul legal)

1 NumeDUCEAC Prenume IONUT Funcţia ADMINISTRATOR Studiile si experienţa (relevante pentru proiect)

C V Responsabilul legal

Icircntreprinderea Funcţia avuta Perioada

SC ALBINA SA SEF BIROU 2008-2013

STUDENT In prezent

C4 Lista de achizitii si sursele de achiziţii pentru activele ce fac obiectul proiectului materiile prime pentru punerea in functiune a proiectului

Tabel C41 ndash Lista de achizitii active

Furnizor Date furnizor Produs

21

Nr Crt

Valoare estimata

(EUR)

din total valoare eligibila

a proiectului

(daca este cunoscut la momentul

depunerii cererii de finantare)

1 DEUTZ-FAHR

Specializat in producția de utilaje pentru

agricultura

COMBINA MODEL 6060

HTS 125000 7483

2 SAME

Specializat in producția de utilaje pentru

agricultura

TRACTOR MODEL

EXPLORER 3-100 40000 2394

3 GEO

Specializat in producția de utilaje pentru

agriculturaCultivator MG

175 2031 123

TOTAL167031 100

Lista de achizitii materii prime

Nr Crt

Furnizor

Date furnizor Produs

Valoare estimata

(EUR)

din total

necesar de

materii prime

(daca este cunoscut la momentul depunerii cererii de finantare)

1 SC GA PRO CO CHEMICALS SA

Are in patrimoniu fabrica de

icircngrasăminte Icircngrășaminte 1255000 5375

2 PETROM

Specializat in comercializarea combustibililor Combustibil 500000 2141

3 KWS SEMINTE SRL

Specializat in obținerea

semințelor de soiagrauporumb

etc

Semințe de grauporumbsoia etc 580000 2302

TOTAL 2335000 100

C5 Personal si instruireNU ESTE CAZUL

Tabel C51Grafic angajare personal

Nr Crt Specialitate

Număr2002 2003 2004 2005 2006 2007

TOTAL 0 0 0 0 0 0

Necesar personal

22

- 1 contabil- 3 mecanizatori- 4 muncitori sezonieri

C6 Graficul estimat al proiectului

Proiectul va fi realizabil in 12 luni de la aprobarea finantarii

Lunile I ndashIV vor face demersuri pentru un imprumut bancar și se va acorda

icircmprumutul ( 300000 E)

Lunile V ndash VIII - se va achiziționarea utilajul propriu-zis

(combinatractorulcultivatorulsemanatoarea) se vor semna contractele cu furnizorii și

se vor livra utilajele

Lunile IX ndashXII ndash testarea utilajelor si inceperea activitatii

Diagrama Gantt

Denumire activitate

IAN

FEB

MARTIE

APRILIE

MAI

IUNIE

IULIE

AUGUST

SEPT

OCT

NOI

DEC

Contractarea unui imprumut bancar pe tremen lung X X Studierea ofertelor furnizorilor de utilaje X X Contractarea furnizorilor de utilaje

X X X Livrarea utilajelor X X X X Testarea utilajelor X X X

C7 Impactul proiectului asupra dezvoltarii zonei si a mediului de afaceri

In urma contractarii imprumutului bancar si achizitionarii de utilaje

performante se va incerca practicarea unei agriculturi rationale si de durata cu recolte

23

bogate si sanatoase de secara mazare si cartof care din punct de vedere ecologic sa

corespunda normelor UE in localitatea Secuieni JudNeamt

Acest fapt va determina totodata si creșterea veniturilor la bugetul

Primariei Secuieni JudNeamt datorita taxelor și impozitelor care se plătesc și

desemeni la bugetul statului se vor plăti impozite și taxe care icircn final vor fi icircn

beneficiul cetățenilor In practicarea agriculturiiintr-un mod intensiv se va avea in

vedere respectarea normelor de mediuPentru toate categoriile de materii prime

(combustibil piese de schimb icircngrășaminte etc) se vor icircncheia contracte icircn așa fel

icircncat să fie asigurat mersul normal al activității agricole Deasemeni si producția finita

(secaramazarecartof) care se va realiza va fi livrata in icircntregime pe baza de

contracte icircncheate

D PROIECŢII FINANCIARE SI INDICATORI FINANCIARI

D1 Bazele de productie

Cu proiect

A6 Denumire utilaj (noi) Costuri Amortizare Intretinere 2Combina DEUTZ-FAHR model 6060 HTS 125000 000 2500

TRACTOR SAME MODEL EXPLORER 3-100 40000 000 800

Cultivator Maschio MG 300 Stabwalze 500 2031 000 4062

167031 000 334062

D2 Contul de profit si pierderi previzionat ( pe o perioada de 3 ani )

Proiectia contului de profit si pierdere activitate cu proiect

Nr Crt Categoria AN 1 AN 2 AN 3

Venituri din exploatare 1 Venituri din vanzarea marfurilor Mii Lei

24

Euro 2 Productia vanduta Mii Lei 47000000

0485000000 500000000

Euro 107327990

110753351 114178713

3 Variatia stocurilor Mii Lei

Euro

4 Alte venituri Mii Lei Euro 5 Venituri din exploatare ndash total Mii Lei 47000000

0485000000 500000000

Euro 107327990

110753351 114178713

Cheltuieli pentru exploatare 6 Cheltuieli materiale ndash total Mii Lei

94000000 97000000 100000000

Euro 21465598 22150670 22835743

7 Cheltuieli cu lucrari si servicii executate de terti Lei

437330 450050 500040

Euro 99868 102772 1141888 Cheltuieli cu impozite taxe si varsaminte

asimilateMii Lei

250000 300000 350000 Euro 57085 68507 79925

9 Cheltuieli cu personalul ndash total Mii Lei 347330 360050 370560 Euro 79315 82220 84620

10 Alte cheltuieli de exploatare Mii Lei

Euro

11 Cheltuieli cu amortizarile si provizioanele Mii Lei 2510000 2750000 3000000

Euro 573177 627983 68507212 Cheltuieli pentru exploatare - total Mii Lei

97544660 100860100 104220600 Euro 22275047 23032153 23799548

13 Rezultatul din exploatare Mii Lei 372455340 384139900 395779400

Euro 85052942 87721198 90379165Venituri financiare ndash total

14 Venituri financiare ndash total Mii Lei Euro

Cheltuieli financiare din care

15 Cheltuieli privind dobazile Euro

16 Altele Mii Lei

Euro

17 Cheltuieli financiare - total Mii Lei Euro

18 Rezultatul financiar al exercitiului Mii Lei

25

Euro

19 Rezultatul brut al exercitiului Mii Lei

Euro

20 Impozit pe profit Mii Lei

Euro

21 Profit net Mii Lei

Euro

D3 Fluxul de numerar previzionat ( pe o perioada de 3 ani )

Flux de numerar - previziuni Anul 1 Anul 2 Anul 3OPERATIUNEAPERIOADA

MII LEI I ACTIVITATEA DE INVESTITII SI FINANTARE 0 0 0A Total intrari de lichiditati din (A1+A2+A3)

A1 Aport la capitalul social si contul intreprinzatoruluiA2 Vanzari de active inclusiv TVA 0 0 0A3 Credite pe termen lung din care (A31 + A32) A31 Imprumut BancaA 32 Grant SAPARD 0 0 0

B Total iesiri de lichiditati prin (B1+B2+B3)B1 Achizitii de active fixe corporale inclusiv TVAB2 Achizitii de active fixe necorporale inclusiv TVAB3 Cresterea investitiilor in curs 0 0 0

C ExcedentDeficit de lichiditati (A-B) 0 0 0D1 Rambursari de Credite pe termen mediu si lung din care (D11+ D12) D11 Rate la imprumutul Banca D12 Rate la alte Credite pe termen mediu si lung 0 0 0D2 Plati de dobanzi la Credite pe termen mediu si lung din care (D21+D22) D21 La imprumutul Banca D22 La alte Credite pe termen mediu si lung 0 0 0

E Flux de lichiditati din activitatea de investitii si finantare (C-D1-D2)II ACTIVITATEA DE EXPLOATARE SI ALTE ACTIVITATI 130727

51472387 1624350

F Incasari din activitatea de exploatare inclusiv TVA ( F1)130727

51472387 1624350

F1 Vanzari varianta cu proiectG Incasari din activitatea financiaraH Credite pe termen scurt 130727

51472387 1624350

K Plati pentru activitatea de exploatare inclusiv TVA (dupa caz) din care 0 0 0

1 Cheltuieli privind marfurile

2 Cheltuieli cu materiileprime 679603 747737 807415

26

3 Cheltuieli cu materialele consumabile 43637 48000 51842

4 Cheltuieli cu energia si apa 12988 14512 15672

5 Altecheltuieli materiale 10204 10323 11144

6 Cheltuieli cu serviciile executate de terti 55609 61160 66051

7 Cheltuieli cu impozite taxe si varsaminte asimilate 12500 13740 148408 Cheltuieli cu personalul angajat 0 0 09 Cheltuieli cu asigurarile si protectia sociala 0 0 0

10 Alte cheltuieli exploatare 0 0 011 Cheltuieli cu amortizarea si provizioanele

26064 26064 260642222222111111

L Flux brut exclusiv plati pentru impozit pe profit si TVA468670 550851 631321

M Plati pentru impozite si taxe (M1 + M2)186568 219297 251573

M1 TVA de platit 68667 104661 119950

M2 Impozit pe profit 97901 114636 131623N1 Rambursari de credite pe termen scurtN2 Plati de dobanzi la credite pe termen scurtO1 DividendeP

Total plati exclusiv cele aferente exploatarii (M+N1+N2+O1)P Total plati exclusiv cele aferente exploatarii (M + N1 + N2 + O1) 186568 219297 251573Q Flux de numerar din activitatea curenta (L-P) 280102 331554 379748II FLUX DE LICHIDITATI (CASH FLOW)R Flux de lichiditati net al perioadei (Q+E) 280102 331554 379748

S Disponibil de numerar al lunii precedenteDisponibil de numerar curent (S+R) 130597 410609 742253

T 410609 742253 1122001

D4 Indicatorii financiari

Valoarea investitiei (Vi) = valoarea totala a proiectului (exprimata in lei) ndash 12900000000 lei

LEI___________________________________________________________________________Specificare AN 1 AN 2 AN 3______________________________________________________________________Veniturile din exploatare (Ve)

27

470000000 485000000 500000000

___________________________________________________________________________Cheltuieli de exploatare (Ce)

97544660 100860100 104220600

___________________________________________________________________________

Rezultatul din exploatare (Re) = Se calculeaza Re = Ve ndash Ce - minim 10 din Ve

372455340 384139900 395779400

Profitul net (Pn) = rezultatul final al exercitiului financiar (anual) din care s-a scazut impozitul pe profit

312862486 322677516 332454696

Durata de recuperare a investitiei (Dr) = indicator ce exprima durata de recuperare a investitiei (exprimat in ani)

Se calculeaza Dr= ViPn mediu sau Dr=(Vi - 5 x Pn)Pn

unde Pn mediu = profit net mediu pe orizontul de prognoza Dr ndash ESTE 145 ANI

Rentabilitatea capitalului investit (Rc) = PnVi x 100 () Pn-profit net pentru fiecare an al perioadei previzionate

145 150 154___________________________________________________________________________

Cheltuieli financiare (Cf) = NU ESTE CAZUL___________________________________________________________________________

28

Gradul de acoperire a cheltuielilor financiare (Ga) = NU ESTE CAZUL

___________________________________________________________________________Flux de numerar net la sfarsitul perioadei (FNN) = Total intrari-Total iesiri FNNgt=0 (pentru fiecare an de prognoza)

280102 331554 379748 425733466695

Valoare actualizata neta (VAN) =aringFNi(1+r)I +FN5r VANgt0 r=rata de actualizare=8

CAPITOLUL IICAPITOLUL IISTRUCTURA FONDULUI FUNCIAR ŞI IcircNTOCMIREASTRUCTURA FONDULUI FUNCIAR ŞI IcircNTOCMIREA

ASOLAMENTULUIASOLAMENTULUI

21 Mărimea şi structura categoriilor de folosinţă a terenului

Tabelul 1Mărimea şi structura categoriilor de folosinţă a terenului

Specificare Ha din total din agricol

Suprafaţa totală 620 1000 -

Teren agricol 618 9968 1000

Teren arabil

- din care irigat

610 9839 987

300 4839 4854

Păşuni naturale 2 032 032

29

Facircneţe naturale 1 016 016

Livezi 5 08 08

Vii

Teren neproductiv 2 032 X

Condiţii naturaleDescrierea zonei icircn care este amplasată exploataţia cu cel puţin următoarele elemente

a) Temperatura medie anuală 940Cb) Precipitaţii medii anuale 534 mmmpc) Tipul de sol predominant textura panta

- tipul de sol cernoziom cambic- textura grosieră- panta 7 - 150C

Favorabilitatea terenului pentru diferitele culturi

Se va face o scurtă prezentare a caracteristicilor principalelor tipuri de sol cu favorabilitatea culturilor

CernoziomurileAu proprietăti fizice hidrofizice chimice termice şi de aeraţie foarte bune Cu toate că

sunt foarte bine aprovizionate cu azot fosfor şi potasiu pe aceste soluri pentru menţinerea fertilităţii şi obţinerea de producţii mari şi constant se recomandă aplicarea de icircngrăşăminte chimice şi organice Cernoziomurile sunt indicate pentru toate folosinţele şi culturile agricole

AluvisolurilePrezinta o fertilitate relativ bună fertilitatea depinzacircnd de gradul de solificare Pe

aluvisoluri pot fi cultivate o serie largă de plante specifice condiţiilor din ţara noastră porumb floarea soarelui cartof gracircu legume viţă de vie pomi

Soluri bruneDatorită proprietăţilor fizice (textură mijlocie structură granular medie permeabilitate

pentru apă şi aer rezistenţă scăzută la lucrările mecanice) sunt favorabile creşterii şi dezvoltării plantelor Pentru producţii mari se recomandă administrarea de icircngrăşăminte chimice organice şi verzi Sunt folosite pentru culturile gracircu porumb legume pomi migdal

22 Alegerea culturilor (criteriile avute icircn vedere culturile alese)

30

Criteriile avute icircn vedere (economice tradiţie asigurarea materiilor prime pentru investiţia de la planul de afaceri etc)

Cultura m ărului Importanta culturii marului se datoreaza valorii alimentare si gustative terapeutice si

profilactice a fructelor insusirilor lor tehnologice specifice particularitatilor agrobiologice ale pomilor si valorilor economice mari

Merele constituie unul dintre componentele de baza in alimentatia moderna a omuluiMărul creşte şi se dezvoltă bine icircn toate zonele Moldovei deoarece sunt condiţii

pedoclimaterice favorabile pentru cultivarea acestei specii pomicole Importanţa acestei specii pomicole ca cultură este determinată de valoarea alimentară calităţi gustative icircnalte icircnsuşirile terapeutice şi profilactice pentru sănătatea omului particularităţilor tehnologice specifice particularităţilor agrobiologice ale pomilor şi de valoarea economică mare de producţie Cultivarea merelor este o afacere profitabilă care are următoarele avantaje

- Plantaţia de măr poate fi exploatată 20-30 de ani iar investiţia se recuperează icircn 2-3 ani- Cererea crescacircndă pe piaţa locală şi externă la produsele agricole de valoare icircnaltă- Preţ avantajos la comercializarea merelor icircn stare proaspătă- Creşterea pe piaţa internaţională a cererii pentru producţia conservată (sucul concentrat)

Ele reprezinta aproape singurul aliment gata pregatit in natura care poate fi consumat fara alte adaosuri fie in stare proaspata fie consumate ca sucuri compot dulceata cidru marmelada etc Datorita insusirilor tehnologice merele constituie o materie prima cu pondere mare in industria alimentara

Astfel din punct de vedere chimic merele contin in medie 845 apa 141 zaharuri 02 substante pectice 06 substante grase 90 UI vitamina A 002 mg vitamina B2 01mg vitamina B1 7mg vitamina C 7 mg calciu 10 mg potasiu cat si cantitati reduse de aluminiu mangan sulf cobalt si altele

Principalii consumatori de mere sunt pieţele agricole locale antreprenori care exportă fructele fabricile de conserve depozite angro şi magazine procesatorii de fructe uscate Cele mai bune preţuri pot fi obţinute icircn cazul comercializării merelor icircn stare proaspătă pentru consum curent iar cele mai mici preţuri sunt icircnregistrate la mere comercializate icircntreprinderilor de procesare

Importanta marului rezida in particularitatile lui biologice Existenta unui numar mare de soiuri cu coacere esalonata in diverse epoci si capacitatea de pastrare in stare proaspata timp indelungat a soiurilor de iarna asigura consumul de fructe proaspete aproape in tot cursul anului circa 10 luni din 12 ale unui an Avand o mare capacitate de pastrare si o buna rezistenta la manipulare fructele pot fi transportate cu usurinta la distante mari

Cultura porumbului

Porumbul ocupa locul 3 ca importanta in lume Aceasta pozitie se justifica printro serie de particularitati

-prezinta o mare capacitate de productie cu cca 50 decat celelalte cereale-are o mare plasticitate ecologica-este o planta prasitoare fiind o foarte buna premergatoare pentru majoritatea plantelor de

cultura-suporta bine monocultura-are un coeficient multiplicat de 150-400ori-semanande-se primavara mai tarziu permite esalonarea mai buna lucrarilor agricole-cultura este mecanizata

31

-recoltarea se face fara pericol de scuturare

Porumbul este utilizat icircn alimentaţia omului icircn furajarea animalelor şi ca materie primă pentru diferite industrii

Icircn alimentaţia omului porumbul se utilizează sub formă de mălai (făină) din care se prepară mămăliga sau diferite peparate de patiserie fulgi de porumb porumb zaharat conservat sub formă de boabe sau ştiuleţi pentru salate şi garnituri porumb fiert sau copt popcorn (porumb pentru floricele) Din germenii de porumb rezultaţi icircn urma măcinării boabelor prin presare se obţine un ulei alimentar de foarte bună calitate apreciat icircn alimentaţia dietetică

Icircn furajarea animalelor boabele de porumb constituie furajul concentrat de bază pentru toate speciile de animale Valoarea nutritivă a porumbului este de 117 - 130 unităţi nutritive la 1 kg boabe

Planta icircntreagă recoltată şi tocată icircn faza de maturitate icircn lapte-ceară se utilizează pentru obţinerea de siloz care este utilizat pe scară largă icircn hrana vacilor de lapte De asemenea planta icircntreagă se poate utiliza ca masă verde

Tulpinile de porumb (cocenii) rezultate după recoltarea boabelor se pot utiliza ca furaj Ciocălăii măcinaţi pot fi utilizaţi icircn hrana rumegătoarelor Boabele de porumb se utilizează ca materie primă pentru obţinerea de amidon glucoză

dextrină izoglucoză (icircndulcitor lichid) whisky etc Boabele de porumb se utilizează pe scară largă pentru obţinerea de biocombustibil (etanol) după cum planta icircntreagă verde se poate utiliza pentru obţinerea de biocombustibil (metanol etanol)

Tulpinile de porumb se pot utiliza icircn industria celulozei şi la fabricarea panourilor aglomerate

Din ciocălăi se poate obţine furfurol sau pot fi folosiţi drept combustibil De asemenea icircn gospodăriile tradiţionale tulpinile de porumb se utilizează drept combustibil

Pănuşile se utilizează pentru diferite icircmpletituri tradiţionale Mătasea porumbului (stigmatele florilor femele) poate fi utilizată icircn scop medicinal iar

polenul de porumb este colectat cu uşurinţă de către albinele melifere (plantă poleniferă)

Cultura gracircului

Gracircul este una dintre cele mai importante cereale si planta care ocupa pe glob cele mai mari suprafete Boabele de grau au continut ridicat in hidrati de carbon si substante proteice Miere de grau este materie prima pentru paine si produse de panificatie aliment de baza pentru 35-40 din populatia globuluiGraul se mai utilizeaza si in prelucrari industriale (alcool amidon dextrina glucoza) si furaj in hrana animalelorTaratele sunt un nutret concentrat bogat in proteine hidrati de carbon si substante minerale Paiele se utilizeaza in industria celulozei si in hrana animale

Gracircul este cea mai importantă plantă cultivată din care se obţine icircn principal pacircine aliment de bază pentru cca 40 din populaţia globului Prin măcinare din boabele de gracircu se obţine făina care este utilizată pentru prepararea de diferite produse de panificaţie şi patiserie

32

fabricarea de paste făinoase etc Boabele de gracircu intră icircn alcătuirea amestecurilor de cereale prentru micul dejun

Boabele de gracircu se utilizează icircn hrana animalelor ca atare sau măcinate De asemenea icircn furajarea animalelor se utilizează şi tăracircţa rezultată ca subprodus icircn urma procesului de măcinare aceasta fiind bogată icircn proteine lipide şi săruri minerale

Boabele de gracircu servesc ca materie primă icircn diferite industrii pentru obţinerea de amidon gluten spirt băuturi spirtoase (vodcă wisky) bere biocarburburant (bioethanol)

Paiele au utilizări multiple precum materie primă icircn industria celulozei şi hacircrtiei aşternut pentru animale furaj grosier icircngrăşămacircnt organic prin icircncorporare icircn sol după recoltare sau prin compostare producerea de energie termină prin arderea icircn arzătoare cu recuperare de căldură

Germenii de gracircu rezultaţi icircn urma procesului de măcinare sunt utilizaţi icircn hrana omului ca produse energizante (germeni consumaţi cu lapte sau miere de albine) ca adaus icircn diferite produse de panificaţie sau pentru obţinerea de ulei foarte apreciat icircn industria cosmetică

Aluatul conservat prin refrigerare şi aluatul modelat (de exemplu blaturi pentru pizza) icircncepe să fie din ce icircn ce mai apreciat pe piaţă

Gracircul romacircnesc este un gracircu de foarte bună calitate pentru panificaţie care poate fi valorificat atacirct pentru consumul intern cacirct şi la export pentru consum european şi icircn afara Europei

Gracircul ecologic este unul dintre produsele ecologice cele mai bine cotate şi cerute pe piaţa mondială

Cultura gracircului oferă următoarele avantaje - boabele au un conţinut ridicat icircn glucide şi proteine corespunzător cerinţelor organismului uman - boabele au o bună conservabilitate pe perioade mari de timp - boabele se transportă cu uşurinţă pe distanţe mari - boabele de gracircu au diferite alternative de valorificare - boabele de gracircu reprezintă o importantă sursă de schimburi comerciale pe piaţa mondială - gracircul se poate cultiva icircn diferite condiţii pedoclimatice asiguracircnd producţii satisfăcătoare peste tot unde se cultivă - tehnologia de cultivare este complet mecanizată şi bine pusă la punct fără probleme deosebite - gracircul este o foarte bună premergătoare pentru majoritatea plantelor de cultură - după soiurile timpurii de gracircu pot fi semănate culturi succesive mai ales dacă sunt condiţii de irigare

Alegerea soiurilor şi hibrizilor (criteriile avute icircn vedere soiurile şi hibrizi aleşi pentru fiecare cultură)

-criteriile avute icircn vedere ndashproducţie rezistenţe specifice conţinut de principii nutritive etc

-soiurile şi hibrizi aleşi pentru fiecare cultură + prezentarea listei cu soiuri pentru 2012 la culturile alese şi descrierea soiului respectiv

MĂRUL - SOIURI

33

Icircn funcţie de epoca de coacere a fructelor merele se icircmpart icircn (a) soiuri de varăMelba Red melba Şafran de vară Papirovka Mantet Quinte Akane Plat August (b) soiuri de toamnă Prima Slava Peremojţiam James Grive Red Calvil de Zăpadă Spartan Focuşor Codrene Coredana Reglndis etc (c) soiuri de iarnă Idared Speranţa Banana de iarnăWellspur Goldspur Golden Delicious Jonathan Jonared Yellowspur Renet Simerenco Coredar Wagener etc

Antreprenorul trebuie să elaboreze proiect de plantare a livezii la icircntreprinderileautorizate şi materialul săditor trebuie să fie procurat de la pepinierele licenţiate cu actelenecesare pentru posibilitatea de beneficiere de subvenţii Cele mai de perspectivă soiuri de mere şi cu o cere sporită pe piaţă sunt Golden DeliciousRed Delicious Jonathan Idared Fugi Granny Smith Gala Melrose Ionagold Elstar precum şisoiurile genetic rezistente la boli şi dăunători aşa ca Florina Prima Coredana CoredarGeneros Pionier

Piaţa Romacircniei la merele proaspete este reprezentată prin 50 la sută din soiuri colorate (complet roşu sau parţial) şi 50 la sută pentru soiurile necolorate (gal-bene şi verzi) Cele mai populare soiuri colorate sunt Jonathan şi Idared urmate de Jonagold Gala Gloster etc iar dintre cele necolorate predomină soiul Golden Delicious Soiurile Granny Smith şi Mutsu icircnregistrează vacircnzări modeste Dintre soiurile locale icircn supermarket-uri se comercializează Glorios şi Florina icircnsă icircn can-tităţi foarte mici Fructele de obicei sunt icircmpărţite icircn trei categorii mici (sub 70 mm) medii (70-90 mm) şi mari (peste 90 mm)

PORUMB ndash SOIURI

Porumbul face parte din familia Gramineae subfamilia Panicoideae tribul Maydeae genul Zea Genul Zea cuprinde 3 specii - Zea mexicana (Schrad) Recv et Mangel (sin Euchlaena mexicana) ndash teosinte1 anual - Zea perennis (Hitsch) Recv et Mangel (sin Euchlaena perennis) ndash teosinte peren - Zea mays L ndash porumbul cultivat

Porumbul cultivat cuprinde mai multe convarietăţi (grupe de varietăţi) cele mai importante fiind următoarele - Zea mays conv dentiformis Koumlrn (sin Zea mays conv indentata Sturt) denumit porumbul dinte de cal Se caracterizează prin boabele mari prismatice cu partea sticloasă (cornoasă) a endospemului dispusă pe părţile laterale ale bobului iar partea făinoasă (amidonoasă) dispusă icircn partea centrală şi superioară a bobului (fig 19) Prin uscare endospemul făinos icircşi reduce volumul se contractă şi determină apariţia unei depresiuni icircn partea superioară a bobului sub forma mişunei dintelui de cal de unde denumirea acestei convarietăţi de bdquoporumb dinte de calrdquo La această convarietate au fost creaţi primii hibrizi de porumb iar icircn prezent această convarietate are cea mai margă răspacircndire icircn lume Majoritatea hibrizilor de porumb aparţin acestei convarietăţi La noi icircn ţară primii hibrizi care au fost icircntroduşi icircn cultură aparţin acestei convarietăţi şi au fost aduşi din SUA de unde şi denumirea de bdquoporumb americanrdquo - Zea mays conv indurata (Sturt) Bailey denumit porumbul cu bobul tare porumbul sticlos Se caracterizează prin boabe rotunjite icircn partea superioară netede lucioase dure la spargere de unde vine denumirea de bdquoporumb tarerdquo Partea sticloasă a endospermului este dispusă la exteriorul bobului de jur-icircmprejurul acestuia iar partea făinoasă este dispusă icircn partea centrală a bobului uneori ajungacircnd pacircnă icircn partea superioară a bobului situaţie cacircnd determină apariţia

34

unei uşoare mişune (fig 20) Din această convarietate au făcut parte vechile populaţii şi soiuri romacircneşti de unde şi denumirea de bdquoporumb romacircnescrdquo - Zea mays conv aorista Grebensc denumit porumbul semisticlos Prezintă caracteristici intermediare icircntre convarietăţile dentiformis şi indurata Bobul este rotunjit mat icircn partea superioară şi uneori prezintă o uşoară adacircncitură - Zea mays conv everta Sturt (sin Zea mays conv microsperma Koumlrn) denumit porumb de floricele Se caracterizează prin plante cu o talie mai mică care au capacitatea de a forma mai mulţi ştiuleţi pe plantă Boabele sunt mici (MMB = 40-100 g) cu vacircrful rotunjit sau ascuţit Endospermul este aproape icircn icircntregime sticlos cu excepţia unei mici porţiuni icircn jurul embrionului care este amidonoasă Prin icircncălzire apa din grăunciorii de amidon din endospermul făinos se transformă icircn vapori care exercită o presiune asupra tegumentului pacircnă cacircnd determină spargerea acestuia moment icircn care conţinutul bobului se revarsă (boabele expandează) mărindu-şi volumul de 15-20 de ori formacircnd o masă albă-spongioasă respectiv aşa-numitele floricele

RUSTICA a castigat o pozitie de lider pe piata de porumb precoce din Europa de Nord si poseda o gama larga de seminte adecvata pentru toate pietele lumii HIBRIZI FOARTE PRECOCIBarbados - excelent pentru boabe si silozEarly Star - precoce si productivEnergy Star - foarte buna valoare alimentaraComera - performanta inalta HIBRIZI PRECOCIBatz - vigurosEurostar - lider in EuropaGalaStar - porumb pe care il veti adoraInagua - bun pentru boabe si siloz

GRAcircU ndash SOIURI

Cercetătorii de la Institutul de Cercetare - Dezvoltare Agricolă Fundulea au creat soiuri de grau productive si rezistente la secetaBOEMA soi de gracircu de toamnă extrem de productiv şi cu indici de calitate ridicaţi pentru panificaţie adaptat condiţiilor climatice din zona de cacircmpie din sudul ţării şi Moldova este un soi foarte precoce mai timpuriu la icircnspicat cu 1-3 zile faţă de soiul Flamura 85 talia plantei de 77-90 cm rezistent la iernare şi cădere arşiţă şi secetă rugina galbenă rezistenţă mijlocie la rugina brună şi făinare are calitate bună de morărit şi panificaţie

GRUIA este un soi de toamnă care a dat rezultate foarte bune icircn Oltenia şi Dobrogea este mai timpuriu cu 4 zile faţă de soiul Fundulea 4 talie de 76 cm se remarcă printr-o rezistenţă bună la iernare la cădere dar şi la rasele actuale de rugina galbenă

35

superior multor soiuri ca rezistenţă la făinare rugină brună şi septorioza frunzelor calitatea de panificaţie a soiului Gruia este apropiată de cea a soiului Dropia faţă de care tinde să aibă un gluten mai tenace soiul se evidenţiază printr-o productivitate ridicată icircn medie cu 9-12 mai mare faţă de soiurile martor sporul de producţie fiind mai mare icircn condiţii de secetă in pofida taliei sale scurte soiul se comportă foarte bine icircn condiţii de deficit hidric Gracircul aparţine genului Triticum familia Gramineae (Poaceae) Genul Triticum cuprinde un număr mare de specii de gracircu forme sălbatice şi cultivate clasificate diferit de-a lungul timpului

Pentru ţara noastră prezintă importanţă 2 specii şi anume Triticum durum Desf şi Triticum aestivum L Triticum durum Desf (fig 16) are tulpina plină icircn interior pe toată lungimea sau cel puţin icircn partea superioară Spicul este aristat cu ariste lungi comparativ cu lungimea spicului şi orientate paralel Boabele au aspect sticlos la maturitate şi sunt conice la capet Triticum aestivum L (fig 17) are tulpina goală icircn interior pe toată lungimea Spicul este nearistat sau aristat cu ariste mai scurte comparativ cu lungimea spicului şi orintate divergent Boabele sunt ovoidale sau alungit-ovoidale prevăzute cu un smoc de perişori la capătul superior Endospermul este făinos semisticlos sau sticlos

Gracircul comun reprezintă specia cea mai importantă care pe plan mondial reprezintă cca 90 din suprafaţa cultivată cu gracircu şi cea mai mare partea a suprafeţei cultivată cu gracircu din ţara noastră Gracircul comun are forme de toamnă şi de primăvară aproape icircntreaga suprafaţă din ţara noastră fiind cultivată cu gracircu de toamnă (gracircul de primăvară ocupă suprafeţe foarte mici nesemnificative)

Soiurile de gracircu cultivate icircn Romacircnia sunt icircn marea lor majoritate soiuri romacircneşti create la Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Fundulea sau icircn reţeaua de Staţiuni de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Aceste soiuri se caracterizează prin potenţial de producţie ridicat (9-10 tha) o bună rezistenţă la cădere ger iernare secetă şi boli o bună calitate şi stabilitate a recoltelor

23 Intocmirea asolamentului

Specificare HaSuprafaţa totală a terenului arabil 610Suprafaţa medie a solei (3 sole) 2033

Tabelul 2Schema rotaţiei culturilor

SOLAANUL 2012 2013 2014I măr măr mărII gracircu porumb gracircuIII porumb gracircu porumb

36

37

CAPITOLUL IIICAPITOLUL IIIORGANIZAREA PROCESULUI DE PRODUCŢIE AGRICOLĂORGANIZAREA PROCESULUI DE PRODUCŢIE AGRICOLĂ

31 Proiectarea producţiilor medii prin metoda bonităriiterenurilor agricole

Tabelul 3

Date iniţiale

Cultura Tipul de solSuprafaţa - ha (Si)

Nota de bonitare pentru

condiţiile ecologice (Pi)

Corecţia pt distanţă şi

felul drumului (k)

Coeficient de

potenţare (c)

Producţia medie

realizată

MărGracircuPorumb

Cernoziom 5 75 015 11 15000Cernoziom 303 80 018 12 4000Cernoziom 302 85 019 13 8000

TOTAL 610

2) Notele totale de bonitare pentru condiţiile ecologice (Ni)

MĂR ndash 575 = 375Ni = Si x Pi GRAcircU ndash 30380 = 24240

PORUMB ndash 30285 = 25670TOTAL = 50285

3) Nota medie ponderată de bonitare

50285 610 = 8243

1) Producţia ce revine pe un punct al notei medii ponderate de bonitare

P măr = 515000 375 = 200P gracircu = 3034000 24240 = 50

P porumb = 3028000 25670 = 9411

6) Corecţia totală icircn funcţie de distanţă şi drumuri Ct = S x kMĂR ndash 5015 = 075

Suprafaţă x coeficient corecţie GRAcircU ndash 303018 = 5454PORUMB ndash 302019 = 5738

TOTAL = 11267

38

7) Nota de bonitare recalculată (Nbr)

MĂR ndash 375-075 = 37425Nbr = Nota totală de bonitare ndash Corecţia GRAcircU ndash 24240-5454 = 2418546

PORUMB ndash

25670-5738 = 2561262

8) Notele totale de bonitare potenţate (Ntp)

MĂR ndash 3742511=4117

Ntp =Nota de bonitare recalculată (Nbr)

xCoeficient

de potenţare

GRAcircU ndash241854612=290225

PORUMB ndash

256126213=332964

9) Producţia totală pe cultură pentru fiecare unitate de sol (Pt)

MĂR ndash 4117200= 82340

Pt =Nota totală de

bonitare potenţată (Ntp)

x

Producţia ce revine pe un punct de

bonitare P(kgpunct)

GRAcircU ndash

29022550= 1451125

PORUMB ndash

3329649411=31335242

TOTAL= 4666989

10) Producţia medie la hectar Pmc1

Pm măr = Producţia totală Suprafaţa totală = 823405=16468

Rezultatele pentru celelalte culturi

Pmedie gracircu = 1451125303= 4789

Pmedie porumb =31335242302= 10376

39

32 STABILIREA CANTITĂŢILOR DE IcircNGRĂŞĂMINTE PE CULTURI

Calculul dozelor de icircngrăşăminte s-a efectuat ţinacircndu-se cont atacirct de

producţiile medii cacirct şi de existentul de suprafaţă activă din sol S-au luat icircn

considerare şi pierderile rezultate prin levigare

Icircn tabelul 4 este prezentat calculul dozelor de icircngrăşăminte chimice la ha

separat pentru cele 3 culturi icircn parte

Tabelul 4

Calculul dozelor de icircngrăşăminte chimice

Nr Crt

SPECIFICARE UM

CULTURA

GRAcircU PORUMB MĂRN P K N P K N P K

1 Producţie medie Kgha 4789 10376 16468

2 Consum specific Kg sat

23 11 20 20 21 20 5 3 6

3 Sa de administrat

Kg 11014

5268 9578

20752

2179 20752 8234 494 988

4 Sa icircn sol Kg 45 31 60 40 35 30 30 20 355 Diferenţa de

admKg sa

6514 2168 3578

16752

1829 17752 5234 294 638

6 Pierderi prin levigare

13 5 7 13 5 7 13 5 7

7 Cant pierdută prin levigare

Kg sa

847 108 25 2177

914 1242 68 147 446

8 Total sa de administrat

Kg 7361 2276 3828

18929

19204 18994 5914 3087 6826

9 Tipul de icircngrăşămacircnt

NO4NO3

Super P c

Sare potasică

NO4NO3

Super P c

Sare potasică

N P2O5 K20

10 Conţinutul icircn sa a icircngr

Kgt 345 40 40 345 40 40 345 40 40

11 Doza de icircngr de administrat

Kg 213 57 96 549 480 475 171 77 171

40

33 PLANUL DE CULTURĂ

Planul de cultură cuprinde structura culturilor dimensiunile fiecăreia

producţiile medii şi totale (tabelul 5)

Tabelul 5

Icircntocmirea planului de cultură

Cultura Suprafaţa (ha)

Producţii medii (kgha)

Producţia totală (t)

Preţ livrare (leikg)

Măr 5 16468 8234 2Gracircu 303 4789 1451 08

Porumb 302 10376 313355 1

34 FUNDAMENTAREA FIŞELOR TEHNOLOGICE PE CULTURI

Icircn vederea organizării proceselor de muncă şi de producţie icircn etapa pregătitoare se

icircntocmesc fişele tehnologice pe culturi Informaţiile cuprinse icircn fişele tehnologice servesc icircn

acelaşi timp la stabilirea tehnologiilor stabilirea destinaţiei producţiei determinarea volumului

lucrărilor mecanice şi manuale necesarul de forţă de muncă cantităţile de materiale şi mijloacele

financiare necesare pentru aprovizionare

DATELE NECESARE

1 Culturile incluse icircn planul de producţie al firmei

2 Suprafaţa ocupată de fiecare cultură icircn parte

3 Culturile premergătoare

4 Producţia medie şi totală a fiecărei culturi

5 Lucrările tehnologice icircn ordinea cronologică a executărilor

6 Perioada de executare şi data lucrării

7 Mijloacele cu care se execută lucrarea

8 Tarifele de plată pentru lucrările mecanice

9 Tarifele de plată pentru lucrările manuale pe categorii

10 Cuantumul taxelor pentru CAS şomaj risc asigurare

11 Amortismentul specific

12 Materialele necesare procesului tehnologic consumul normat pe UM preţul unitar şi cota

pentru cheltuielile de aprovizionare

41

13 Cota de cheltuieli indirecte (comune şi generale)

MODUL DE LUCRU

1 Se icircnscriu icircn fişă datele privind suprafaţa şi producţia medie Producţia medie se planifică

icircn raport cu fertilitatea solului şi cantitatea de icircngrăşămacircnt aplicată

2 Se icircnscriu lucrările tehnologice icircn ordinea executării lor precizacircndu-se toată perioada

optimă de execuţie şi durata fiecărei lucrări

3 Pentru fiecare icircn parte se determină volumul lucrărilor sumele necesare şi materiale

4 La lucrările manuale icircn raport cu volumul lucrării se calculează numărul de zile om iar

fondul de salarii rezultă icircnmulţind numărul de zile om necesar pentru evaluarea lucrării cu

tariful pe ziom corespunzător

5 Taxele asupra fondului de salarii se calculează aplicacircnd cota icircn proporţie de 30 pentru

CAS 5 pentru fondul de şomaj 1 pentru risc şi asigurare impozit 15 asupra sumei

care reprezintă fondul de salarii

6 Amortismentul specific se determină icircn raport cu valoarea de inventar a mijlocului fix

folosit exclusiv la cultura respectivă şi durata de folosire

7 Cota de cheltuieli pentru aprovizionare se calculează o cotă parte din valoarea

materialului folosit

8 Din icircnsumarea pentru lucrările mecanice lucrările manuale taxe asupra valorilor

materialelor se obţin cheltuielile de producţie

9 La cheltuielile directe se aplică cota de cheltuieli comune şi prin icircnsumarea lor se

determină cheltuielile de producţie

10 După fiecare trimestru se fac totalurile

11 Se calculează indicatorii cheltuieli de producţie la hectar şi costul la tona de produs

42

44

45

46

47

35 Organizarea lucrării de semănat la cultura gracircului

Semănatul este una dintre cele mai importante lucrări agricole de care depinde icircn ultimă instanţă obţinerea de producţii ridicate Suprafeţele icircntinse ocupate de culturi precum şi termenele restracircnse icircn care trebuie executat fac ca procesul de muncă al semănatului să ocupe un loc important icircn activitatea de producţie a exploataţiilor agricole

Etapele organizării lucrărilor de semănat cereale păioase sunt următoarele1 se stabileşte componenţa agregatului de semănat potrivit condiţiilor existente

(tractor plus semănătoare SUP-29 sau SUP-21)2 Se determină necesarul de agregate pentru terminarea semănatului icircn termen

optim folosind formula

icircn care

N ndash numărul de agregate pentru terminarea lucrării icircn timpul propusS ndash suprafaţa de icircnsămacircnţatn ndash numărul de zile icircn care trebuie terminată lucrareaP ndash randamentul zilnic al maşinii

(1)N = 303(512) = 5 agregate

Aşadar icircn prealabil trebuie cunoscut randamentul zilnic al agregatului de semănat folosit Aceasta se calculează după formula

icircn

care

P ndash randamentul zilnic al agregatului (ha)B ndash lăţimea de lucru a agregatului icircn lucru (m)V ndash viteza de deplasare a agregatului

icircn lucru (moră)t ndash durata zilei de lucru (ore)H ndash coeficientul de folosire a timpului de lucru (070-080)

(2)P = 366000807 10000 = 12 ha

3 Stabilirea lungimii marcatoarelor semănătoriiLungimea marcatoarelor adică distanţa la care trebuie aşezată piesa activă a marcatorului faţă de ultimul brăzdar se stabileşte icircn funcţie de

lăţimea de lucru a semănătorii (B) distanţa icircntre două brăzdare (b) distanţa icircntre roţile din faţă sau marginile exterioare ale şenilelor

tractorului (c)

= 11

= = 26

49

49

Cacircnd tractorul poate urmări urma lăsată de marcator atacirct cu roata din dreapta cacirct şi cu roata din stacircnga lungimea celor două marcatoare este egală şi este dată de relaţia

4 Stabilirea debitului semănătorii icircn funcţie de norma de sămacircnţă la hectar La icircnceputul lucrării trebuie icircntotdeauna să se verifice corectitudinea reglării debitului la icircnsămacircnţare Această verificare se face după formula

icircn

care

G ndash cantitatea de sămacircnţă cursă din semănătoare la un număr stabilit de icircnvacircrtiri a roţii semănătoriiA ndash norma de semănat la un ha (kg)d ndash lungimea roţii semănătorii (m)B ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)O ndash nr de icircnvacircrtituri a roţii semănătorii

(6)G= 2501743620 10000 = 313

5 Stabilirea dimensiunilor postatelor la semănat Lungimea maximă a postatelor la semănat este icircn funcţie de capacitatea cutiei semănătorii Pentru a uşura organizarea transportului de seminţe este indicat ca alimentarea semănătorii cu seminţe să se execute la un singur capăt a postatei ~n acest caz lungimea maximă a postatei se calculează după formula

icircn

care

L ndash lungimea maximă a postatei (m)Q ndash capacitatea coşului de alimentare

a semănătorii (kg)Y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii coşului de alimentare a semănătorii (icircn medie 070-080)A ndash norma de semănat (kgha)B ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)

(7)L = (051000040007) (25036) = 1556m

Icircn ce priveşte lăţimea postatei aceasta se determină icircn funcţie de lăţimea totală a parcelei de icircnsămacircnţat şi de metoda de deplasare a agregatului Ea se calculează aşa icircncacirct să asigure de lucru agregatului pentru 1-2 zile de lucru

Lăţimea postatei la semănatul icircn suveică se calculează după formula

icircn care

l ndash lăţimea postatei (m)P ndash productivitatea zilnică a agregatului (hazi)Z ndash durata icircn zile a lucrului pe aceeaşi postată (1-2 zile)L ndash lungimea postatei (m)

(8)l = 10000122 1556 = 154m

6 Lăţimea zonei de icircntoarcere a agregatului Pentru icircntoarcerea agregatului la capetele parcelei se delimitează o facircşie de teren denumită bdquozonă de icircntoarcereldquo Delimitarea acestei zone se face icircn cazul deplasărilor icircn parcursul liniar cu buclă şi fără buclă Lăţimea zonei de icircntoarcere este dată de relaţia

50

50

icircn care

E ndash lăţimea zonei de icircntoarcereR ndash raza de icircntoarcere a agregatuluie ndash lungimea de ieşire a agregatului (adică distanţa de la centrul agregatului mijlocul osiei motoare a tractorului) pacircnă la organele active ale maşinii

(9)E = 34 + 15 = 135m

Aceasta reprezintă lungimea cu care trebuie să se deplaseze centrul agregatului pentru aducerea organelor active ale maşinii agricole pe linia de icircntoarcere a lucrului

7 Stabilirea distanţei dintre punctele de alimentare a semănătorii Distanţa dintre punctele de alimentare a semănătorii se determină icircn funcţie de metoda de deplasare a agregatului la semănat ~n cazul semănatului icircn suveică lungimea postatei este determinată icircn funcţie de capacitatea cutiei de seminţe icircn aşa fel ca alimentarea semănătorii să se facă numai la unul din capetele postatei distanţa dintre punctele de alimentare se află după formula

icircn care

D ndash distanţa dintre punctele de alimentare (m)B ndash lăţimea de lucru a agregatului (m)T ndash numărul turelor (adică nr curselor dus-icircntors) pe care le face agregatul pacircnă la golirea coşului semănătorii

(1)D = 2362 = 144m

Icircn cazul cacircnd lungimea postatei nu este determinată icircn funcţie de capacitatea cutiei de seminţe este necesar ca icircn prealabil să cunoaştem turele pe care le face agregatul pacircnă la golirea coşului semănătorii Aceasta se determină icircmpărţind lungimea drumului pe care icircl face semănătoarea pacircnă la golirea cutiei sale pe lungimea cursei de lucru dus şi icircntors ~n acest scop se foloseşte următoarea formulă

icircn care

T ndash numărul turelorQ ndash capacitatea cutiei semănătorii

(kg)Y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii cutiei (080)A ndash norma de semănat (kgha)B ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)L ndash lungimea postatei (m)

T= (1000040007) (2503621556) = 1Icircn cazul semănării icircn bdquolaturildquo sau bdquope două jumătăţi ale postateildquo distanţa dintre

punctele de alimentare se calculează după formula = 136 = 36

(semnificaţiile literelor sunt aceleaşi ca la formulele (10) şi (11)

51

51

8 Stabilirea cantităţilor de seminţe ce se pun la punctele de alimentare Cantităţile de seminţe care se pun la primul punct de alimentare se calculează după formula

= 4001 = 400kgiar cantitatea care se pune la punctele următoare este

icircn care

C ndash cantitatea de seminţe necesară alimentării agregatului (kg)Q capacitatea coşului semănătorii (kg)y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii cutieia ndash nr semănătorilor icircn agregat

(14)C1 = 400071 = 280kg

9 Stabilirea necesarului zilnic de muncitori pentru semănat şi transportat seminţele Necesarul zilnic de muncitori pentru deservirea semănătorilor variază icircn raport cu numărul de agregate folosite zilnic şi al maşinilor ce compun agregatul

10 Necesarul de mijloace de transport se stabileşte icircn funcţie de cantităţile de seminţe necesare semănătorilor la o icircncărcare timpul de golire a semănătorilor capacitatea mijloacelor de transport distanţa de transport şi timpul necesar pentru un ciclu de transport

~n primul racircnd se determină timpul icircn care se consumă cantitatea de seminţe existentă icircn cutia semănătorii folosind relaţia

icircn care

q ndash capacitatea cutiei semănătorii (kg)085 ndash coeficientul de folosire a cutiei semănătoriiB ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)V ndash viteza de lucru a agregatului (moră)N ndash norma de sămacircnţă la ha (kg)

Tgol = (10000400085) (366000250) = 063h = 38min

Numărul de mijloace de transport necesare zilnic se determină pe baza relaţiei

icircn care

Nt ndash numărul mijloacelor de transportn ndash numărul semănătorilor ce lucreazăt ndash durata unui ciclu de transport (min)Cm ndash capacitatea mijlocului de transport (kg)

Nt = (540008530) (38400) = 33 = 311 Se determină necesarul de saci pentru transportul seminţelor cunoscacircnd că

pentru uşurarea manipulării se recomandă ca un sac să aibă 40 kg

Nr saci = (512250) 40 = 375 sacizi

52

52

Centralizarea datelor

Nr crt

Specificare UMAgregatul folosit

Tractor + (SUP-29)

Tractor + SUP-21

1 Productivitatea zilnică a agregatului haschimb 12

2 Necesarul zilnic de-tractoare nr 5-semănători nr 5

3Productivitatea zilnică a tuturor agregatelor

hazi 60

4Dimensiunile solei de semănat

-lungime m 1556-lăţime m 1947-suprafaţă ha 303

5Dimensiunea parcelelor de semănat

-lungime m 1556-lăţime m 154-suprafaţă 24

6Lungimea marcatorului

-dreapta m 11-stacircnga m 26

7Norma de icircnsămacircnţare

-la 20 icircnvacircrtituri kg 3-la hectar kg 250

8Distanţa dintre punctele de alimentare cu seminţe

m 144

9Cantitatea de seminţe ce se pune la punct de alimentare

-la primul punct

kg 400

-la punctele următoare

kg 280

10 Necesarul zilnic de muncitori

-pt servirea semănătorii

nr 5

-pt transportul seminţelor

nr 3

-total nr 8

11Lăţimea facircşiei de icircntoarcere a agregatului

m 135

12Necesarul zilnic de mijl de transport

-atelaje nr-tractor+remorcă nr 3-auto-camion nr

13Necesar saci pt transportul seminţelor

nr 375

53

53

36 Evaluarea producţiei

Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţieiacestora

Evaluarea se face icircn două etape1) icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele

caracteristice de dezvoltare a plantelor2) icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite

norme standardizate~n funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfel

1) Gracircu orz (orz - 1 iunie gracircu - 15 iunie) Gracircu Boemandash se stabileşte numărul punctelor de control icircn funcţie de mărimea şi

uniformitatea parcelelor(icircn cazul parcele de pacircnă la 100 ha - 5 puncte pe suprafeţe mai mari de 100 ha - 10 puncte)

Determinările se fac cu ajutorul ramei metrice (un cadru de 1 metru patrat)Metodologie de lucrundash se numără spicele din interiorul ramei metricendash se stabileşte numărul mediu de boabe icircn spicndash se calculează producţia medie la hectar astfel

Q kgha = (360353610000) (10001000) = 4536kgha

Q kgha - producţia medie kgha Nsp - număr mediu de spice la mp (medie pe toate punctele de control) 360Nb - număr mediu de boabe icircn spice 35MMB - greutatea a 1000 boabe (grame)3610000 mp = 1 ha1000 x 1000 = 1000 grame x 1000 boabe

Exemplu

2) Porumb (1 septembrie) DKC 3511ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 28 mp (4 racircnduri x 070 x 10 m

lungime 070 (m) - distanţa dintre racircnduri)ndash se numără ştiuleţii la fiecare punct de controlndash se calculează numărul de ştiuleţi la hectar

54

54

Nstha = (30010000)(510) = 60000

Nstha - număr de ştiuleţi la hanst - numărul de ştiuleţi număraţi la toate punctele de controld - suprafaţa unui punct de control (mp)i - numărul punctelor de control

ndash se determină apoi numărul de boabe pe ştiuletendash se calculează apoi producţia medie la hectar

Q kgha = (60000588337) (10001000) = 11889 kgha

Q kgha - producţia medieNst - număr ştiuleţi la hectar 60000Nb - număr mediu de boabe pe ştiulete 588MMB - greutatea a 1000 boabe (grame) 337

Exemplu

3) Floarea soarelui (15 august)ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 28 mp (4 racircnduri x 070 x 10)ndash se numără capitulele la fiecare punct de control şi se stabileşte numărul mediu

de capitule la ha după formula

Ncpha - număr total de capitule la hancp - număr de capitule numărate la toate punctele de controld - suprafaţa unui punct de controli - numărul punctelor de control

ndash se determină numărul mediu de seminţe pe capitul(Ns)ndash se calculează producţia medie la hectar astfel

55

55

Q kgha - producţia medieNcp - număr mediu de capitule la hectarNs - număr seminţe pe capitulMMB - greutatea a 1000 seminţe icircn grame

Exemplu

4) Sfecla de zahăr (1 septembrie)ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 10 mp (3 racircnduri x 045 m x 74 m

lungime)ndash la fiecare punct de control plantele se recoltează se decoletează (tăierea

frunzelor) se curăţă de pămacircnt şi se cacircntărescndash se determină producţia medie astfel

q - cantitatea de rădăcini recoltate din punctele de control (kg)d - suprafaţa unui punct de control (mp)i - numărul punctelor de control

ndash la producţia stabilită se adaugă sporul de producţie ce se va realiza de la data evaluării la data prevăzută a se recolta (18 grziplantă)

Exemplu

5) Fructe (1 septembrie) MĂRMetoda de evaluare diferă icircn funcţie de tipul de livadă clasică sau intensivă dar

icircn mare constă icircn următoarele etapendash se stabileşte numărul de pomi pentru examinare (2 - 5 ) 480ndash se determină numărul mediu de fructe pe pom şi greutatea acestora icircn kg 30kg

167 de fructe

56

56

ndash se icircnmulţeşte numărul mediu de fructe pe pom cu numărul de pomi existenţi la ha şi se obţine astfel producţia medie la ha 16032 kgha

6) Struguri (de masă - 15 iulie de vin - 1 septembrie)ndash evaluarea se face separat la viile nobile şi la viile de hibrizindash se stabileşte numărul de butuci pe rod la ha cu relaţia

Nbha - numărul de butuci pe rod la hadr - distanţa dintre racircnduri (m)db - distanţa icircntre butuci pe racircnd (m)Ng - număr mediu de goluri (butuci neproductiviinexistenţi) la ha icircn procente

ndash se evaluează producţia de struguri pe butuc număracircndu-se toţi strugurii de pe un număr de 1 - 2 din butucii existenţi pe lot (se recomandă să se efectueze numărătoarea strugurilor pe fiecare al 10-lea butuc din 15 icircn 15 racircnduri)

Producţia de struguri pe butuc se calculează astfel

Pmb - producţia medie pe butuc (grame)Gms - greutatea medie a strugurilor (grame)Ns - numărul de struguri total găsiţi la numărătoareNba - numărul butucilor analizaţi

ndash se calculează producţia medie de struguri la ha cu formula

Pmha - producţia medie de struguri la ha (kg)Nbha - numărul de butuci pe rod la haPmb - producţia medie pe butuc (grame)

Exemplu

57

57

CAPITOLUL IV DETERMINAREA PRAGULUI DE RENTABILITATE (A PUNCTULUI CRITIC) PE CULTURI

Punctul critic marchează acea dimensiune a producţiei medii la care icircncasările din

valorificarea producţiei sunt egale cu cheltuielile totale de producţie deci acel punct al

producţiei medii la care nu se obţine profit dar nu se icircnregistrează nici pierderi

Mărimea costului de producţie şi a ratei profitului se găsesc icircntr-o stracircnsă legătură

cu raportul dintre cheltuielile de exploatare şi cantitatea de produse realizate Prin analiza

costurilor şi cheltuielilor de exploatare icircntreprinzătorul poate calcula nivelul minim de

activitate cerut de menţinerea icircn stare de funcţionare a firmei Cunoscacircnd pragul de

rentabilitate se poate proiecta volumul de vacircnzări icircn vederea obţinerii profitului scontat

De asemenea creditorii şi investitorii solicită adesea efectuarea analizei punctului

critic pentru a ajuta icircn evaluarea cacircştigurilor potenţiale ale unei afaceri şi icircn consecinţă

aceasta trebuie introdusă icircn planul de afaceri

Punctul critic se poate determina icircn două moduri şi anume fără profit programat

sau cu profit programat

Calculul punctului critic fără profit programat este exprimat printr-o relaţie

simplă

y = yי

y = Pvx

yי = Cvx + CF

Pvx = Cvx + CF

x(Pv ndash Cv) = CF

icircn care

y ndash veniturile din valorificarea producţiei (mii lei)

yי - cheltuielile totale icircnregistrate (mii lei)

Pv ndash preţul de vacircnzare unitar

x ndash producţia medie sau volumul vacircnzărilor (unităţi fizice)

Cv ndash cheltuieli variabile unitare

58

58

CF ndash costuri fixe totale

De unde x marchează acea dimensiune a producţiei la care nu se icircnregistrează nici

profit nici pierderi

Determinarea cantitativă şi reprezentarea grafică a PC la cultura Porumb

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Incărcat transportat IC (PK) t 2881 180225 575

22 Descărcat IC (PK) t 2881 2444609 78

33 Incărcat transportat IC (N) t 10 2484545 793

44 Descărcat IC (N) t 1655 6371 02

55 Transportat apa prep sol mii l 30 599 019

66 Incărcat transportat săm t 66 599359 191

77 Recoltat porumb boabe t 530 2606662 832

88 Transportat porumb boabe t 225 1245 04

99

1010

TOTALTOTAL 9962236 31792

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch Variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologicacopy= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

59

59

Cheltuielile fixe

NrNr CrtCrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) copycopy (d)(d) (e)(e)

11 Adm Şi deservit IC (PK) ha 302 617645 2045

22 Arat 25 cm +grăpat ha 302 1140192 3775

33 Adm Şi deservit IC (N) ha 302 630389 2087

44 Erbicidat şi deservit ha 302 61155 2025

55 Discuit si preg Pat germ Ha 302 586536 1942

66 Semănat +deservit ha 302 472517 1565

77 Prăşit mecanic I ha 302 819024 2712

88 Prăit mecanic II ha 302 654182 2166

99

1010

TOTALTOTAL 5532035 18318

(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)

60

60

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura porumb - fără profit programat

Ch variabile Cv = 9962236 lei

Ch fixe totale CF = 5532035 lei

Ch fixeha CFha = 18318 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 11 leikg = 1100 leit

Producţia totală de PT= 313355 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 302 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 33961599 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 9962236 + 33961599 = 133583959 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 133583959 313355=

4263leit

Productia medie de porumb la punctul critic (X)

X= (CFha)(Pv-CVt) = 18318 ( 1100 ndash 4263 ) = 272 tha = 2720 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 272 tha 4263 leit = 115953 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx =18318 leiha+ 115953 leiha =299133 leiha

Nivelul producţiei de 2720 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la

cultura porumb icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de

2720 la preţul de 11 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie

Depăşirea acestui nivel al producţiei (2720 ha) duce la obţinerea unui profit iar

scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi

61

61

62

PROFI

T

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

2720 kg2720 kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

18318

leiha

299133

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura porumb ndash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

62

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura porumb - cu profit programat

Ch variabile Cv = 9962236 lei

Ch fixe totale CF = 5532035 lei

Ch fixeha CFha = 18318 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 11 leikg = 1100 leit

Producţia totală de PT= 313355 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 302 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 33961599 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)

Pr = 500000lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 9962236 + 33961599 = 133583959 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 133583959 313355=

4263leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha=PrS =500000302= 165562 leiha

Producţia medie de porumb la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 18318+165562) ( 1100 - 4263 )= 517 tha

= 5170 kgha

Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 517 tha 4263 leit = 220397 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 18318 leiha+ 220397leiha = 403577 leiha

63

63

64

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

5170 kg5170 kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

18318

leiha

403577

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura porumb ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

64

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura porumb

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 9962236 9962236

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 33961599 33961599

Ch variabile totale CVT lei 133583959 133583959

Ch variabile t CVt leit 4263 4263

Ch fixe totale CF lei 5532035 5532035

Ch fixe ha CFha leiha 18318 18318

Profit programat total Pr lei 500000

Profit programat ha Prha leiha 165562

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 2720

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 5170

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 115953 220397

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 299133 403577

Preţ de vacircnzare t Pv leit 1100 1100

Suprafaţa cultivată S ha 302 302

65

65

DETERMINAREA CANTITATIVĂ ȘI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA gracircu

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Incărcat transportat IC (PK) t 4605 260015 179

22 Descărcat IC (PK) t 4605 495645 341

33 Incărcat transportat săm t 666 601343 414

44 Incărcat transportat IC (N) t 10 97019 669

55 Descărcat IC (N) t 6454 24848 017

66 Transportat apa prep sol mii l 30 599 04

77 Recoltat grau t 530 2614762 1802

88 Transportat gracircu t 225 1245 09

99

1010

TOTALTOTAL 49504298 34115

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

66

66

Cheltuielile fixe

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Adm şi deservit IC (PK) ha 303 619685 2045

22 Arat 18 - 20 cm +grăpat ha 303 1025772 3385

33 Discuit si preg pat germ ha 303 588479 1942

44 Semănat +deservit ha 303 474081 1565

55 Adm şi deservit IC (N) ha 303 632476 2087

66 Adm şi deservit ha 303 613575 2025

77

88

99

1010

TOTALTOTAL 3954068 130497

(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)

67

67

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura gracircu - fără profit programat

Ch variabile Cv = 49504298 lei

Ch fixe totale CF = 3954068 lei

Ch fixeha CFha = 130497 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 09 leikg = 900 leit

Producţia totală de gracircu PT= 145107 t

Suprafata cultivată cu gracircu S = 303 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 14849866 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 49504298 + 14849866 = 64354164 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 64354164 145107 =

4435leit

Productia medie de gracircu la punctul critic (X)

X= (CFha)(Pv-CVt) = 130497 ( 900 - 4435 ) = 286 tha

= 2860 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 286 tha 4435 leit = 12684 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 130497 leiha+ 126841 leiha = 257338 leiha

Nivelul producţiei de 2860 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la

cultura de gracircu icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de

2860 la preţul de 09 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie

Depăşirea acestui nivel al producţiei (2860 ha) duce la obţinerea unui profit iar

scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi

68

68

69

PROFI

T

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

2860 kg2860 kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

130497

leiha

257338

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura gracircu ndash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

69

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura gracircu - cu profit programat

Ch variabile Cv = 49504298 lei

Ch fixe totale CF = 3954068 lei

Ch fixeha CFha = 130497 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 09 leikg = 900 leit

Producţia totală de gracircu PT= 145107 t

Suprafata cultivată cu gracircu S = 303 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 14849866 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)

Pr = 400000 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 49504298 + 14849866 = 64354164 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 64354164 145107 =

4435leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 400000 303 =

132013 leiha

Producţia medie de gracircu la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 130497 + 132013 ) ( 900 - 4435 )

= 575 tha = 5750 kgha

Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 575tha 4435 leit = 255012 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx =130497 leiha+ 255012leiha = 385509 leiha

70

70

71

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

5750 kg5750 kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

130497

leiha

3855

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura gracircu ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

71

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura gracircu

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 49504298 49504298

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 14849866 14849866

Ch variabile totale CVT lei 64354164 64354164

Ch variabile t CVt leit 4435 4435

Ch fixe totale CF lei 3954068 3954068

Ch fixe ha CFha leiha 130497 130497

Profit programat total Pr lei 400000

Profit programat ha Prha leiha 132013

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 2860

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 5750

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 12684 255012

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 257338 385509

Preţ de vacircnzare t Pv leit 900 900

Suprafaţa cultivată S ha 303 303

72

72

DETERMINAREA CANTITATIVĂ ȘI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA măr

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Incărcat transportat IC (PK) T 124 694 84

22 Descărcat IC (PK) T 124 145896 177

33 Adm şi deservit IC (PK) T 50 691 839

44 Administrat gunoi de grajd T 50 288 35

55 Săpat gropi pt plantat pomi Buc 048 281 34

66 Plantat + udat Buc 048 7488 909

77 Tăieri de forma coroanei Buc 25 25 03

88 Incărcat transportat IC (N) T 0855 1107 134

99 Adm şi deservit IC T 5 896 109

1010 Transportat apa prep sol T 3 4592 558

1111 Recoltat prune T 5 187 23

1212 Transportat prune T 8234 14327 174

TOTALTOTAL 1914066 2325

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

Cheltuielile fixe

73

73

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Arătură in livadă Ha 5 2057 4114

22 Discuit arătura Ha 5 913 1826

33 Prăşit printre racircnduri Ha 5 804 1608

44 Stropit cu insecto-fungicide Ha 5 1802 3604

55 Erbicidat şi deservit Ha 5 690 138

66

77

88

99

1010

TOTALTOTAL 6266 12532

(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)

74

74

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura măr - fără profit programat

Ch variabile Cv = 1914066 lei

Ch fixe totale CF = 6266 lei

Ch fixeha CFha = 12532 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 1 leikg =1000 leit

Producţia totală de mere PT= 8234 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 5 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 673021 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 1914066 + 673021 = 2587087 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 2587087 8234 = 3142 leit

Productia medie de mere la punctul critic (X)

X= (CFha)(Pv-CVt) = 12532 ( 1000 - 3142 ) = 19 tha

= 1900 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 19 tha 3142 leit = 59698 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx =12532 leiha+ 59698 leiha =185018 leiha

Nivelul producţiei de 1900 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la

cultura de măr icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de

1900 la preţul de 1 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie Depăşirea

acestui nivel al producţiei (1900 ha) duce la obţinerea unui profit iar scăderea

producţiei sub acest nivel determină pierderi

75

75

76

PROFI

T

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

1900 kg1900 kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

12532

leiha

185018

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura măr ndash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

76

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura măr - cu profit programat

Ch variabile Cv = 1914066 lei

Ch fixe totale CF = 6266 lei

Ch fixeha CFha = 12532 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 1 leikg =1000 leit

Producţia totală de mere PT= 8234 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 5 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 673021 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)

Pr = 100000 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 1914066 + 673021 = 2587087 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 2587087 8234 = 3142 leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 100000 5

= 20000 leiha

Producţia medie de mere la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 12532 + 20000 ) (1000 - 3142 )

= 31 tha = 31000 kgha

Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 31 tha 3142 leit = 97402 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx =12532 leiha+97402 leiha = 109934 leiha

77

77

78

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

31000 kg31000 kghaha

7500

5000

1000

2500

10000

15000

12500

12532

leiha

109934

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura măr ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

78

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura măr

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 1914066 1914066

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 673021 673021

Ch variabile totale CVT lei 2587087 2587087

Ch variabile t CVt leit 3142 3142

Ch fixe totale CF lei 6266 6266

Ch fixe ha CFha leiha 12532 12532

Profit programat total Pr lei 100000

Profit programat ha Prha leiha 20000

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 1900

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 31000

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 59698 97402

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 185018 109934

Preţ de vacircnzare t Pv leit 1000 1000

Suprafaţa cultivată S ha 5 5

79

79

CAPITOLUL VCAPITOLUL VCONCLUZII ŞI RECOMANDĂRICONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI

Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţiei acestora

Evaluarea se face icircn două etape- icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele caracteristice de dezvoltare a plantelor- icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite norme standardizate

Icircn funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfelPorumb 3133 toneGrau 1451 toneMăr 82 toneEfectuacircnd eficiența celor trei culturi icircn urma rezultatelor acestora am

observat că cultura cea mai favorabilă este porumbul urmată de cultura grăacircluiPe viitor cea mai bună cultură atat cantitativă cacirct și calitativă este cultura porumbului

80

80

  • A DATE GENERALE PRIVITOARE LA SOLICITANT
    • A1 Numele solicitantului
    • A2 Obiectul de activitate
    • A3 Forma juridica a solicitantului
    • A4 Structura capitalului social si evoluţia acestuia de la icircnfiinţare
    • A5 Administratorii societatii
    • A6 Informaţii referitoare la locul desfasurarii activitatii solicitantului
      • B DESCRIEREA ACTIVITATII CURENTE
        • B1 Istoricul activitatii
        • B2 Principalele mijloace fixe care compun patrimoniul actual al solicitantului
        • B3 Descrierea activitatilor curente (agricole si non-agricole) si a tehnologiilor aplicate
        • B4 Politica de aprovizionare Furnizori de materii prime
        • B5 Politica de desfacere Canale de distribuţie
          • C PREZENTAREA PROIECTULUI
            • C1 Obiectivele proiectului
            • TRACTOR SAME MODEL EXPLORER 3-100
            • C3 Managementul proiectului
            • C4 Lista de achizitii si sursele de achiziţii pentru activele ce fac obiectul proiectului materiile prime pentru punerea in functiune a proiectului
            • C5 Personal si instruire
            • C6 Graficul estimat al proiectului
            • C7 Impactul proiectului asupra dezvoltarii zonei si a mediului de afaceri
              • D PROIECŢII FINANCIARE SI INDICATORI FINANCIARI
                • D1 Bazele de productie
                • D2 Contul de profit si pierderi previzionat ( pe o perioada de 3 ani )
                • D3 Fluxul de numerar previzionat ( pe o perioada de 3 ani )
                • D4 Indicatorii financiari
                • Tabelul 1
                  • Tabelul 3
                    • Centralizarea datelor
Page 16: Duceac Ionut

Diversificaea și implementarea masurilor biologice icircn tehnologia de cultivare a graului de toamnaporumbului si marului

Producerea de cereale ecologice Integrarea producției prin achiziționarea unei COMBINE DEUTZ-FAHR

MODEL 6060 HTS si a unui TRACTOR SAME MODEL EXPLORER 3-100 pentru o mai buna valorificare a solului si pentru producerea unei mai mari cantitați de grau si porumb in localitatea Secuieni jud Neamt

Achizitionarea unui Cultivator Maschio MG 300 Stabwalze 500 Valorificare producției secundare

Suprafata destinata pentru cele trei culturi avute in vedere va fi urmatoarea Mar 5 ha Grau 303 ha Porumb 302 ha

Bugetele de venituri si cheltuieli agrozootehnice

Buget de venituri - cheltuieli și consumuri intermediare pentru produsul ndash Miere

Indicatori UMCantitat

e

Pret VALOAR

EUM

ICONSUMURI (CHELTUIELI) MATERIALE (1+2+3+4+5+6) 3198100

1 Combustibil L 2000 59 11800002 Apa si canal msup3 100 24 24000

3 Energie electrica Kw 30000 053 15900004 Romtelecom min 1000 004 40005 Gaz msup3 550 12 66000

6Cheltuieli cu aprovizionarea ( 10din 1) lei 334100

IICONSUMURI(CHELTUIELI) CU FORTA DE MUNCA 173000

7Personalul permanent implicat icircn producție zo 10 30 30000

8Personal sezonier implicat icircn producție zo 2 20 4000

9 Personalul administrativepersoan

e 1 50 500010 Fond retribuire zo 134000

IIIALTE CONSUMURI(7+8+9+10) 8651133

11Cheltuieli generale(3din I+II) Lei 101133

12 Dobacircnzi la credite Lei 500000

13 Asigurări (8 din valoare ) Lei 635000014 Amortismente Lei 1700000

16

ATOTAL CONSUMURI INTERMEDIARE (I+II+III) 12022233

B VALOAREA PRODUCTIEI 1000000

0 1400000000

B1 Miere kg1000000

0 14 1400000000

C VENIT IMPOZABIL(B-A) 1387977767 C1 (-)Impozite si taxe 500000 C2 (+)Subvenţii 30000000D PROFIT BRUT 1357477767

E IMPOZITUL PE VENIT 222076443F PROFIT NET 1165901324

G COST DE PRODUCTIE 042H Profit la kg 117

Caracteristicile principale ale utilajelor sau constructiilor intentionate a se achiziționa prin proiect

COMBINA DEUTZ-FAHR MODEL 6060 HTS

17

CARACTERISTICI GENERALE

Elevator de alimentare Inversor electric pentru elevator si heder 2 cilindrii hidraulici de ridicare Batator Latime 1270 mm Oslash 600 mm 8 sine de batere variator electric pentru variatia vitezei de la 420 la 1250 rotmin Turbo separator diametru 590 mm Suprafata de separare 081 mp Ajustare electrica in 5 pozitii de la 25 la 65 mm Viteza 775 sau 410 rotmin Contrabatator 15 sine 14 mm distanta suprafata 095msup2 aparator pietre rabatabil reglare electrica independenta frontala si posterioara Scuturatori 5 caisori suprafata totala 730 msup2 Sistemul de curatire curatire proprie prin contra-actiune a sitelor Recuperare independenta pe ambele laturi ale masinii Buncar Capacitate 7500 litrii cu suprafata de acoperire Viteza de descarcare 90lsec Tub de descarcare cu deschidere hidraulica fereastra de inspectie in spatele scaunului operatorului Motor Deutz TCD 2012 L06 4V 6 cilindrii 4 valve Commom Rail diesel 183 kw250 CP Racire cu lichid Rezervor combustibil 555l Transmisia Complet hidrostatica cutie de viteze cu 4 trepte Frane Discuri de frana asistate hidrostatic si frana de parcare independenta Pneuri 62075R30 fata si 40570R20 spateLatime de suport 3047 mm Cabina Tip Commander IV cu vedere panoramica si geamuri usor colorate coloana volan reglabila sistem de aer conditionat si incalzire scaun PNEUMATIC sofer si scaun pasager radio si set pre-cd (4 difuzoare si antena) oglinda dreapta cu control electric Control softwear in limba Baneasaa Sistem de iluminat Conform regulamentului de trafic 6 lumini de lucru 1 lumina pentru tubul de descarcare 2 girofaruri 2 lumini posterioare Echipament atasare posterioara rapida pentru carucior heder extinctor manual de operare in limba Baneasaa

18

TRACTOR SAME MODEL EXPLORER 3-100

CARACTERISTICI GENERALE

Motor DEUTZ EURO III cu 4 cilindri turboalimentat cu capacitate de 4038 cm3 Putere max (2000 25 CE) 109 CP80 kW Motor răcit cu lichid ulei Radiator ulei motor transmisie Oprire motor cu cheia de contact Motor compatibil cu Biodiesel pacircnă la 100 Capacitate rezervor combustibil 160 l Ambreiaj hidrostatic Ambreiaj multi-disc PTO comandat hidraulic cu discuri imersate icircn ulei Blocare electrohidraulică a diferenţialului faţă şi spate Direcţie hidrostatică cu pompă independentă şi cilindru de direcţie cu dublu sens Coloana volanului rabatabilă şi reglabilă Unghi de viraj 55deg Manete laterale comandă cutie de viteze Toba de eșapament cu evacuare pe cabină cutie de viteze cu 5 rapoarte 15F + 15R cacircrlig frontal cacircrlig de prindere categoria C posterior PTO spate 540 ndash 1000 RPM baterie 12V-100h-650A manual de utilizare şi icircntreţinere icircn limba Baneasaă

ECHIPAMENTE STANDARDIZATE

Cutie de viteze 40kmh Sistem hidraulic cu pompă de 56 lmin Roti 42070R 24 faţă 48070R 34 spate Reglaj electronic motor

19

Extensie aripi spate Cilindrii suplimentari Filtru aer 8rdquo cu ejector de praf Distribuitori hidraulici auxiliari cu 4 prize rapide Stabilizatori telescopici Fracircnă hidrostatică integral independentă pe toate cele 4 roţi cu discuri de fracircnare icircn baie de ulei cu dispozitiv de excludere a franelor anterioare Scaun textil CABINĂ ORIGINALĂ TESTATĂ FONIC icircncălzire şi ventilare parbriz mobil locaş radio 2 lumini de lucru faţă şi 2 lumini de lucru spate ieşire spate pentru cabluri lumini interioare Faruri anterioare pentru condus pe dreapta Aer condiționat Girofar Suport pentru contragreutăți + 8 contragreutăți față (320 kg)

Cultivator Maschio MG 300 Stabwalze 500

20

Model Latime de lucru(cm) Putere necesara(CP) Masa(kg)MG 175 175 2535 320

Dotari- cutie de viteze din fonta- reductor de viteza de 540 rotmin(rotmin rotor 260)- rolele sunt plasate intr-un fel de cusca- cat I (3 puncte de prindere)

C3 Managementul proiectului (Responsabilul legal)

1 NumeDUCEAC Prenume IONUT Funcţia ADMINISTRATOR Studiile si experienţa (relevante pentru proiect)

C V Responsabilul legal

Icircntreprinderea Funcţia avuta Perioada

SC ALBINA SA SEF BIROU 2008-2013

STUDENT In prezent

C4 Lista de achizitii si sursele de achiziţii pentru activele ce fac obiectul proiectului materiile prime pentru punerea in functiune a proiectului

Tabel C41 ndash Lista de achizitii active

Furnizor Date furnizor Produs

21

Nr Crt

Valoare estimata

(EUR)

din total valoare eligibila

a proiectului

(daca este cunoscut la momentul

depunerii cererii de finantare)

1 DEUTZ-FAHR

Specializat in producția de utilaje pentru

agricultura

COMBINA MODEL 6060

HTS 125000 7483

2 SAME

Specializat in producția de utilaje pentru

agricultura

TRACTOR MODEL

EXPLORER 3-100 40000 2394

3 GEO

Specializat in producția de utilaje pentru

agriculturaCultivator MG

175 2031 123

TOTAL167031 100

Lista de achizitii materii prime

Nr Crt

Furnizor

Date furnizor Produs

Valoare estimata

(EUR)

din total

necesar de

materii prime

(daca este cunoscut la momentul depunerii cererii de finantare)

1 SC GA PRO CO CHEMICALS SA

Are in patrimoniu fabrica de

icircngrasăminte Icircngrășaminte 1255000 5375

2 PETROM

Specializat in comercializarea combustibililor Combustibil 500000 2141

3 KWS SEMINTE SRL

Specializat in obținerea

semințelor de soiagrauporumb

etc

Semințe de grauporumbsoia etc 580000 2302

TOTAL 2335000 100

C5 Personal si instruireNU ESTE CAZUL

Tabel C51Grafic angajare personal

Nr Crt Specialitate

Număr2002 2003 2004 2005 2006 2007

TOTAL 0 0 0 0 0 0

Necesar personal

22

- 1 contabil- 3 mecanizatori- 4 muncitori sezonieri

C6 Graficul estimat al proiectului

Proiectul va fi realizabil in 12 luni de la aprobarea finantarii

Lunile I ndashIV vor face demersuri pentru un imprumut bancar și se va acorda

icircmprumutul ( 300000 E)

Lunile V ndash VIII - se va achiziționarea utilajul propriu-zis

(combinatractorulcultivatorulsemanatoarea) se vor semna contractele cu furnizorii și

se vor livra utilajele

Lunile IX ndashXII ndash testarea utilajelor si inceperea activitatii

Diagrama Gantt

Denumire activitate

IAN

FEB

MARTIE

APRILIE

MAI

IUNIE

IULIE

AUGUST

SEPT

OCT

NOI

DEC

Contractarea unui imprumut bancar pe tremen lung X X Studierea ofertelor furnizorilor de utilaje X X Contractarea furnizorilor de utilaje

X X X Livrarea utilajelor X X X X Testarea utilajelor X X X

C7 Impactul proiectului asupra dezvoltarii zonei si a mediului de afaceri

In urma contractarii imprumutului bancar si achizitionarii de utilaje

performante se va incerca practicarea unei agriculturi rationale si de durata cu recolte

23

bogate si sanatoase de secara mazare si cartof care din punct de vedere ecologic sa

corespunda normelor UE in localitatea Secuieni JudNeamt

Acest fapt va determina totodata si creșterea veniturilor la bugetul

Primariei Secuieni JudNeamt datorita taxelor și impozitelor care se plătesc și

desemeni la bugetul statului se vor plăti impozite și taxe care icircn final vor fi icircn

beneficiul cetățenilor In practicarea agriculturiiintr-un mod intensiv se va avea in

vedere respectarea normelor de mediuPentru toate categoriile de materii prime

(combustibil piese de schimb icircngrășaminte etc) se vor icircncheia contracte icircn așa fel

icircncat să fie asigurat mersul normal al activității agricole Deasemeni si producția finita

(secaramazarecartof) care se va realiza va fi livrata in icircntregime pe baza de

contracte icircncheate

D PROIECŢII FINANCIARE SI INDICATORI FINANCIARI

D1 Bazele de productie

Cu proiect

A6 Denumire utilaj (noi) Costuri Amortizare Intretinere 2Combina DEUTZ-FAHR model 6060 HTS 125000 000 2500

TRACTOR SAME MODEL EXPLORER 3-100 40000 000 800

Cultivator Maschio MG 300 Stabwalze 500 2031 000 4062

167031 000 334062

D2 Contul de profit si pierderi previzionat ( pe o perioada de 3 ani )

Proiectia contului de profit si pierdere activitate cu proiect

Nr Crt Categoria AN 1 AN 2 AN 3

Venituri din exploatare 1 Venituri din vanzarea marfurilor Mii Lei

24

Euro 2 Productia vanduta Mii Lei 47000000

0485000000 500000000

Euro 107327990

110753351 114178713

3 Variatia stocurilor Mii Lei

Euro

4 Alte venituri Mii Lei Euro 5 Venituri din exploatare ndash total Mii Lei 47000000

0485000000 500000000

Euro 107327990

110753351 114178713

Cheltuieli pentru exploatare 6 Cheltuieli materiale ndash total Mii Lei

94000000 97000000 100000000

Euro 21465598 22150670 22835743

7 Cheltuieli cu lucrari si servicii executate de terti Lei

437330 450050 500040

Euro 99868 102772 1141888 Cheltuieli cu impozite taxe si varsaminte

asimilateMii Lei

250000 300000 350000 Euro 57085 68507 79925

9 Cheltuieli cu personalul ndash total Mii Lei 347330 360050 370560 Euro 79315 82220 84620

10 Alte cheltuieli de exploatare Mii Lei

Euro

11 Cheltuieli cu amortizarile si provizioanele Mii Lei 2510000 2750000 3000000

Euro 573177 627983 68507212 Cheltuieli pentru exploatare - total Mii Lei

97544660 100860100 104220600 Euro 22275047 23032153 23799548

13 Rezultatul din exploatare Mii Lei 372455340 384139900 395779400

Euro 85052942 87721198 90379165Venituri financiare ndash total

14 Venituri financiare ndash total Mii Lei Euro

Cheltuieli financiare din care

15 Cheltuieli privind dobazile Euro

16 Altele Mii Lei

Euro

17 Cheltuieli financiare - total Mii Lei Euro

18 Rezultatul financiar al exercitiului Mii Lei

25

Euro

19 Rezultatul brut al exercitiului Mii Lei

Euro

20 Impozit pe profit Mii Lei

Euro

21 Profit net Mii Lei

Euro

D3 Fluxul de numerar previzionat ( pe o perioada de 3 ani )

Flux de numerar - previziuni Anul 1 Anul 2 Anul 3OPERATIUNEAPERIOADA

MII LEI I ACTIVITATEA DE INVESTITII SI FINANTARE 0 0 0A Total intrari de lichiditati din (A1+A2+A3)

A1 Aport la capitalul social si contul intreprinzatoruluiA2 Vanzari de active inclusiv TVA 0 0 0A3 Credite pe termen lung din care (A31 + A32) A31 Imprumut BancaA 32 Grant SAPARD 0 0 0

B Total iesiri de lichiditati prin (B1+B2+B3)B1 Achizitii de active fixe corporale inclusiv TVAB2 Achizitii de active fixe necorporale inclusiv TVAB3 Cresterea investitiilor in curs 0 0 0

C ExcedentDeficit de lichiditati (A-B) 0 0 0D1 Rambursari de Credite pe termen mediu si lung din care (D11+ D12) D11 Rate la imprumutul Banca D12 Rate la alte Credite pe termen mediu si lung 0 0 0D2 Plati de dobanzi la Credite pe termen mediu si lung din care (D21+D22) D21 La imprumutul Banca D22 La alte Credite pe termen mediu si lung 0 0 0

E Flux de lichiditati din activitatea de investitii si finantare (C-D1-D2)II ACTIVITATEA DE EXPLOATARE SI ALTE ACTIVITATI 130727

51472387 1624350

F Incasari din activitatea de exploatare inclusiv TVA ( F1)130727

51472387 1624350

F1 Vanzari varianta cu proiectG Incasari din activitatea financiaraH Credite pe termen scurt 130727

51472387 1624350

K Plati pentru activitatea de exploatare inclusiv TVA (dupa caz) din care 0 0 0

1 Cheltuieli privind marfurile

2 Cheltuieli cu materiileprime 679603 747737 807415

26

3 Cheltuieli cu materialele consumabile 43637 48000 51842

4 Cheltuieli cu energia si apa 12988 14512 15672

5 Altecheltuieli materiale 10204 10323 11144

6 Cheltuieli cu serviciile executate de terti 55609 61160 66051

7 Cheltuieli cu impozite taxe si varsaminte asimilate 12500 13740 148408 Cheltuieli cu personalul angajat 0 0 09 Cheltuieli cu asigurarile si protectia sociala 0 0 0

10 Alte cheltuieli exploatare 0 0 011 Cheltuieli cu amortizarea si provizioanele

26064 26064 260642222222111111

L Flux brut exclusiv plati pentru impozit pe profit si TVA468670 550851 631321

M Plati pentru impozite si taxe (M1 + M2)186568 219297 251573

M1 TVA de platit 68667 104661 119950

M2 Impozit pe profit 97901 114636 131623N1 Rambursari de credite pe termen scurtN2 Plati de dobanzi la credite pe termen scurtO1 DividendeP

Total plati exclusiv cele aferente exploatarii (M+N1+N2+O1)P Total plati exclusiv cele aferente exploatarii (M + N1 + N2 + O1) 186568 219297 251573Q Flux de numerar din activitatea curenta (L-P) 280102 331554 379748II FLUX DE LICHIDITATI (CASH FLOW)R Flux de lichiditati net al perioadei (Q+E) 280102 331554 379748

S Disponibil de numerar al lunii precedenteDisponibil de numerar curent (S+R) 130597 410609 742253

T 410609 742253 1122001

D4 Indicatorii financiari

Valoarea investitiei (Vi) = valoarea totala a proiectului (exprimata in lei) ndash 12900000000 lei

LEI___________________________________________________________________________Specificare AN 1 AN 2 AN 3______________________________________________________________________Veniturile din exploatare (Ve)

27

470000000 485000000 500000000

___________________________________________________________________________Cheltuieli de exploatare (Ce)

97544660 100860100 104220600

___________________________________________________________________________

Rezultatul din exploatare (Re) = Se calculeaza Re = Ve ndash Ce - minim 10 din Ve

372455340 384139900 395779400

Profitul net (Pn) = rezultatul final al exercitiului financiar (anual) din care s-a scazut impozitul pe profit

312862486 322677516 332454696

Durata de recuperare a investitiei (Dr) = indicator ce exprima durata de recuperare a investitiei (exprimat in ani)

Se calculeaza Dr= ViPn mediu sau Dr=(Vi - 5 x Pn)Pn

unde Pn mediu = profit net mediu pe orizontul de prognoza Dr ndash ESTE 145 ANI

Rentabilitatea capitalului investit (Rc) = PnVi x 100 () Pn-profit net pentru fiecare an al perioadei previzionate

145 150 154___________________________________________________________________________

Cheltuieli financiare (Cf) = NU ESTE CAZUL___________________________________________________________________________

28

Gradul de acoperire a cheltuielilor financiare (Ga) = NU ESTE CAZUL

___________________________________________________________________________Flux de numerar net la sfarsitul perioadei (FNN) = Total intrari-Total iesiri FNNgt=0 (pentru fiecare an de prognoza)

280102 331554 379748 425733466695

Valoare actualizata neta (VAN) =aringFNi(1+r)I +FN5r VANgt0 r=rata de actualizare=8

CAPITOLUL IICAPITOLUL IISTRUCTURA FONDULUI FUNCIAR ŞI IcircNTOCMIREASTRUCTURA FONDULUI FUNCIAR ŞI IcircNTOCMIREA

ASOLAMENTULUIASOLAMENTULUI

21 Mărimea şi structura categoriilor de folosinţă a terenului

Tabelul 1Mărimea şi structura categoriilor de folosinţă a terenului

Specificare Ha din total din agricol

Suprafaţa totală 620 1000 -

Teren agricol 618 9968 1000

Teren arabil

- din care irigat

610 9839 987

300 4839 4854

Păşuni naturale 2 032 032

29

Facircneţe naturale 1 016 016

Livezi 5 08 08

Vii

Teren neproductiv 2 032 X

Condiţii naturaleDescrierea zonei icircn care este amplasată exploataţia cu cel puţin următoarele elemente

a) Temperatura medie anuală 940Cb) Precipitaţii medii anuale 534 mmmpc) Tipul de sol predominant textura panta

- tipul de sol cernoziom cambic- textura grosieră- panta 7 - 150C

Favorabilitatea terenului pentru diferitele culturi

Se va face o scurtă prezentare a caracteristicilor principalelor tipuri de sol cu favorabilitatea culturilor

CernoziomurileAu proprietăti fizice hidrofizice chimice termice şi de aeraţie foarte bune Cu toate că

sunt foarte bine aprovizionate cu azot fosfor şi potasiu pe aceste soluri pentru menţinerea fertilităţii şi obţinerea de producţii mari şi constant se recomandă aplicarea de icircngrăşăminte chimice şi organice Cernoziomurile sunt indicate pentru toate folosinţele şi culturile agricole

AluvisolurilePrezinta o fertilitate relativ bună fertilitatea depinzacircnd de gradul de solificare Pe

aluvisoluri pot fi cultivate o serie largă de plante specifice condiţiilor din ţara noastră porumb floarea soarelui cartof gracircu legume viţă de vie pomi

Soluri bruneDatorită proprietăţilor fizice (textură mijlocie structură granular medie permeabilitate

pentru apă şi aer rezistenţă scăzută la lucrările mecanice) sunt favorabile creşterii şi dezvoltării plantelor Pentru producţii mari se recomandă administrarea de icircngrăşăminte chimice organice şi verzi Sunt folosite pentru culturile gracircu porumb legume pomi migdal

22 Alegerea culturilor (criteriile avute icircn vedere culturile alese)

30

Criteriile avute icircn vedere (economice tradiţie asigurarea materiilor prime pentru investiţia de la planul de afaceri etc)

Cultura m ărului Importanta culturii marului se datoreaza valorii alimentare si gustative terapeutice si

profilactice a fructelor insusirilor lor tehnologice specifice particularitatilor agrobiologice ale pomilor si valorilor economice mari

Merele constituie unul dintre componentele de baza in alimentatia moderna a omuluiMărul creşte şi se dezvoltă bine icircn toate zonele Moldovei deoarece sunt condiţii

pedoclimaterice favorabile pentru cultivarea acestei specii pomicole Importanţa acestei specii pomicole ca cultură este determinată de valoarea alimentară calităţi gustative icircnalte icircnsuşirile terapeutice şi profilactice pentru sănătatea omului particularităţilor tehnologice specifice particularităţilor agrobiologice ale pomilor şi de valoarea economică mare de producţie Cultivarea merelor este o afacere profitabilă care are următoarele avantaje

- Plantaţia de măr poate fi exploatată 20-30 de ani iar investiţia se recuperează icircn 2-3 ani- Cererea crescacircndă pe piaţa locală şi externă la produsele agricole de valoare icircnaltă- Preţ avantajos la comercializarea merelor icircn stare proaspătă- Creşterea pe piaţa internaţională a cererii pentru producţia conservată (sucul concentrat)

Ele reprezinta aproape singurul aliment gata pregatit in natura care poate fi consumat fara alte adaosuri fie in stare proaspata fie consumate ca sucuri compot dulceata cidru marmelada etc Datorita insusirilor tehnologice merele constituie o materie prima cu pondere mare in industria alimentara

Astfel din punct de vedere chimic merele contin in medie 845 apa 141 zaharuri 02 substante pectice 06 substante grase 90 UI vitamina A 002 mg vitamina B2 01mg vitamina B1 7mg vitamina C 7 mg calciu 10 mg potasiu cat si cantitati reduse de aluminiu mangan sulf cobalt si altele

Principalii consumatori de mere sunt pieţele agricole locale antreprenori care exportă fructele fabricile de conserve depozite angro şi magazine procesatorii de fructe uscate Cele mai bune preţuri pot fi obţinute icircn cazul comercializării merelor icircn stare proaspătă pentru consum curent iar cele mai mici preţuri sunt icircnregistrate la mere comercializate icircntreprinderilor de procesare

Importanta marului rezida in particularitatile lui biologice Existenta unui numar mare de soiuri cu coacere esalonata in diverse epoci si capacitatea de pastrare in stare proaspata timp indelungat a soiurilor de iarna asigura consumul de fructe proaspete aproape in tot cursul anului circa 10 luni din 12 ale unui an Avand o mare capacitate de pastrare si o buna rezistenta la manipulare fructele pot fi transportate cu usurinta la distante mari

Cultura porumbului

Porumbul ocupa locul 3 ca importanta in lume Aceasta pozitie se justifica printro serie de particularitati

-prezinta o mare capacitate de productie cu cca 50 decat celelalte cereale-are o mare plasticitate ecologica-este o planta prasitoare fiind o foarte buna premergatoare pentru majoritatea plantelor de

cultura-suporta bine monocultura-are un coeficient multiplicat de 150-400ori-semanande-se primavara mai tarziu permite esalonarea mai buna lucrarilor agricole-cultura este mecanizata

31

-recoltarea se face fara pericol de scuturare

Porumbul este utilizat icircn alimentaţia omului icircn furajarea animalelor şi ca materie primă pentru diferite industrii

Icircn alimentaţia omului porumbul se utilizează sub formă de mălai (făină) din care se prepară mămăliga sau diferite peparate de patiserie fulgi de porumb porumb zaharat conservat sub formă de boabe sau ştiuleţi pentru salate şi garnituri porumb fiert sau copt popcorn (porumb pentru floricele) Din germenii de porumb rezultaţi icircn urma măcinării boabelor prin presare se obţine un ulei alimentar de foarte bună calitate apreciat icircn alimentaţia dietetică

Icircn furajarea animalelor boabele de porumb constituie furajul concentrat de bază pentru toate speciile de animale Valoarea nutritivă a porumbului este de 117 - 130 unităţi nutritive la 1 kg boabe

Planta icircntreagă recoltată şi tocată icircn faza de maturitate icircn lapte-ceară se utilizează pentru obţinerea de siloz care este utilizat pe scară largă icircn hrana vacilor de lapte De asemenea planta icircntreagă se poate utiliza ca masă verde

Tulpinile de porumb (cocenii) rezultate după recoltarea boabelor se pot utiliza ca furaj Ciocălăii măcinaţi pot fi utilizaţi icircn hrana rumegătoarelor Boabele de porumb se utilizează ca materie primă pentru obţinerea de amidon glucoză

dextrină izoglucoză (icircndulcitor lichid) whisky etc Boabele de porumb se utilizează pe scară largă pentru obţinerea de biocombustibil (etanol) după cum planta icircntreagă verde se poate utiliza pentru obţinerea de biocombustibil (metanol etanol)

Tulpinile de porumb se pot utiliza icircn industria celulozei şi la fabricarea panourilor aglomerate

Din ciocălăi se poate obţine furfurol sau pot fi folosiţi drept combustibil De asemenea icircn gospodăriile tradiţionale tulpinile de porumb se utilizează drept combustibil

Pănuşile se utilizează pentru diferite icircmpletituri tradiţionale Mătasea porumbului (stigmatele florilor femele) poate fi utilizată icircn scop medicinal iar

polenul de porumb este colectat cu uşurinţă de către albinele melifere (plantă poleniferă)

Cultura gracircului

Gracircul este una dintre cele mai importante cereale si planta care ocupa pe glob cele mai mari suprafete Boabele de grau au continut ridicat in hidrati de carbon si substante proteice Miere de grau este materie prima pentru paine si produse de panificatie aliment de baza pentru 35-40 din populatia globuluiGraul se mai utilizeaza si in prelucrari industriale (alcool amidon dextrina glucoza) si furaj in hrana animalelorTaratele sunt un nutret concentrat bogat in proteine hidrati de carbon si substante minerale Paiele se utilizeaza in industria celulozei si in hrana animale

Gracircul este cea mai importantă plantă cultivată din care se obţine icircn principal pacircine aliment de bază pentru cca 40 din populaţia globului Prin măcinare din boabele de gracircu se obţine făina care este utilizată pentru prepararea de diferite produse de panificaţie şi patiserie

32

fabricarea de paste făinoase etc Boabele de gracircu intră icircn alcătuirea amestecurilor de cereale prentru micul dejun

Boabele de gracircu se utilizează icircn hrana animalelor ca atare sau măcinate De asemenea icircn furajarea animalelor se utilizează şi tăracircţa rezultată ca subprodus icircn urma procesului de măcinare aceasta fiind bogată icircn proteine lipide şi săruri minerale

Boabele de gracircu servesc ca materie primă icircn diferite industrii pentru obţinerea de amidon gluten spirt băuturi spirtoase (vodcă wisky) bere biocarburburant (bioethanol)

Paiele au utilizări multiple precum materie primă icircn industria celulozei şi hacircrtiei aşternut pentru animale furaj grosier icircngrăşămacircnt organic prin icircncorporare icircn sol după recoltare sau prin compostare producerea de energie termină prin arderea icircn arzătoare cu recuperare de căldură

Germenii de gracircu rezultaţi icircn urma procesului de măcinare sunt utilizaţi icircn hrana omului ca produse energizante (germeni consumaţi cu lapte sau miere de albine) ca adaus icircn diferite produse de panificaţie sau pentru obţinerea de ulei foarte apreciat icircn industria cosmetică

Aluatul conservat prin refrigerare şi aluatul modelat (de exemplu blaturi pentru pizza) icircncepe să fie din ce icircn ce mai apreciat pe piaţă

Gracircul romacircnesc este un gracircu de foarte bună calitate pentru panificaţie care poate fi valorificat atacirct pentru consumul intern cacirct şi la export pentru consum european şi icircn afara Europei

Gracircul ecologic este unul dintre produsele ecologice cele mai bine cotate şi cerute pe piaţa mondială

Cultura gracircului oferă următoarele avantaje - boabele au un conţinut ridicat icircn glucide şi proteine corespunzător cerinţelor organismului uman - boabele au o bună conservabilitate pe perioade mari de timp - boabele se transportă cu uşurinţă pe distanţe mari - boabele de gracircu au diferite alternative de valorificare - boabele de gracircu reprezintă o importantă sursă de schimburi comerciale pe piaţa mondială - gracircul se poate cultiva icircn diferite condiţii pedoclimatice asiguracircnd producţii satisfăcătoare peste tot unde se cultivă - tehnologia de cultivare este complet mecanizată şi bine pusă la punct fără probleme deosebite - gracircul este o foarte bună premergătoare pentru majoritatea plantelor de cultură - după soiurile timpurii de gracircu pot fi semănate culturi succesive mai ales dacă sunt condiţii de irigare

Alegerea soiurilor şi hibrizilor (criteriile avute icircn vedere soiurile şi hibrizi aleşi pentru fiecare cultură)

-criteriile avute icircn vedere ndashproducţie rezistenţe specifice conţinut de principii nutritive etc

-soiurile şi hibrizi aleşi pentru fiecare cultură + prezentarea listei cu soiuri pentru 2012 la culturile alese şi descrierea soiului respectiv

MĂRUL - SOIURI

33

Icircn funcţie de epoca de coacere a fructelor merele se icircmpart icircn (a) soiuri de varăMelba Red melba Şafran de vară Papirovka Mantet Quinte Akane Plat August (b) soiuri de toamnă Prima Slava Peremojţiam James Grive Red Calvil de Zăpadă Spartan Focuşor Codrene Coredana Reglndis etc (c) soiuri de iarnă Idared Speranţa Banana de iarnăWellspur Goldspur Golden Delicious Jonathan Jonared Yellowspur Renet Simerenco Coredar Wagener etc

Antreprenorul trebuie să elaboreze proiect de plantare a livezii la icircntreprinderileautorizate şi materialul săditor trebuie să fie procurat de la pepinierele licenţiate cu actelenecesare pentru posibilitatea de beneficiere de subvenţii Cele mai de perspectivă soiuri de mere şi cu o cere sporită pe piaţă sunt Golden DeliciousRed Delicious Jonathan Idared Fugi Granny Smith Gala Melrose Ionagold Elstar precum şisoiurile genetic rezistente la boli şi dăunători aşa ca Florina Prima Coredana CoredarGeneros Pionier

Piaţa Romacircniei la merele proaspete este reprezentată prin 50 la sută din soiuri colorate (complet roşu sau parţial) şi 50 la sută pentru soiurile necolorate (gal-bene şi verzi) Cele mai populare soiuri colorate sunt Jonathan şi Idared urmate de Jonagold Gala Gloster etc iar dintre cele necolorate predomină soiul Golden Delicious Soiurile Granny Smith şi Mutsu icircnregistrează vacircnzări modeste Dintre soiurile locale icircn supermarket-uri se comercializează Glorios şi Florina icircnsă icircn can-tităţi foarte mici Fructele de obicei sunt icircmpărţite icircn trei categorii mici (sub 70 mm) medii (70-90 mm) şi mari (peste 90 mm)

PORUMB ndash SOIURI

Porumbul face parte din familia Gramineae subfamilia Panicoideae tribul Maydeae genul Zea Genul Zea cuprinde 3 specii - Zea mexicana (Schrad) Recv et Mangel (sin Euchlaena mexicana) ndash teosinte1 anual - Zea perennis (Hitsch) Recv et Mangel (sin Euchlaena perennis) ndash teosinte peren - Zea mays L ndash porumbul cultivat

Porumbul cultivat cuprinde mai multe convarietăţi (grupe de varietăţi) cele mai importante fiind următoarele - Zea mays conv dentiformis Koumlrn (sin Zea mays conv indentata Sturt) denumit porumbul dinte de cal Se caracterizează prin boabele mari prismatice cu partea sticloasă (cornoasă) a endospemului dispusă pe părţile laterale ale bobului iar partea făinoasă (amidonoasă) dispusă icircn partea centrală şi superioară a bobului (fig 19) Prin uscare endospemul făinos icircşi reduce volumul se contractă şi determină apariţia unei depresiuni icircn partea superioară a bobului sub forma mişunei dintelui de cal de unde denumirea acestei convarietăţi de bdquoporumb dinte de calrdquo La această convarietate au fost creaţi primii hibrizi de porumb iar icircn prezent această convarietate are cea mai margă răspacircndire icircn lume Majoritatea hibrizilor de porumb aparţin acestei convarietăţi La noi icircn ţară primii hibrizi care au fost icircntroduşi icircn cultură aparţin acestei convarietăţi şi au fost aduşi din SUA de unde şi denumirea de bdquoporumb americanrdquo - Zea mays conv indurata (Sturt) Bailey denumit porumbul cu bobul tare porumbul sticlos Se caracterizează prin boabe rotunjite icircn partea superioară netede lucioase dure la spargere de unde vine denumirea de bdquoporumb tarerdquo Partea sticloasă a endospermului este dispusă la exteriorul bobului de jur-icircmprejurul acestuia iar partea făinoasă este dispusă icircn partea centrală a bobului uneori ajungacircnd pacircnă icircn partea superioară a bobului situaţie cacircnd determină apariţia

34

unei uşoare mişune (fig 20) Din această convarietate au făcut parte vechile populaţii şi soiuri romacircneşti de unde şi denumirea de bdquoporumb romacircnescrdquo - Zea mays conv aorista Grebensc denumit porumbul semisticlos Prezintă caracteristici intermediare icircntre convarietăţile dentiformis şi indurata Bobul este rotunjit mat icircn partea superioară şi uneori prezintă o uşoară adacircncitură - Zea mays conv everta Sturt (sin Zea mays conv microsperma Koumlrn) denumit porumb de floricele Se caracterizează prin plante cu o talie mai mică care au capacitatea de a forma mai mulţi ştiuleţi pe plantă Boabele sunt mici (MMB = 40-100 g) cu vacircrful rotunjit sau ascuţit Endospermul este aproape icircn icircntregime sticlos cu excepţia unei mici porţiuni icircn jurul embrionului care este amidonoasă Prin icircncălzire apa din grăunciorii de amidon din endospermul făinos se transformă icircn vapori care exercită o presiune asupra tegumentului pacircnă cacircnd determină spargerea acestuia moment icircn care conţinutul bobului se revarsă (boabele expandează) mărindu-şi volumul de 15-20 de ori formacircnd o masă albă-spongioasă respectiv aşa-numitele floricele

RUSTICA a castigat o pozitie de lider pe piata de porumb precoce din Europa de Nord si poseda o gama larga de seminte adecvata pentru toate pietele lumii HIBRIZI FOARTE PRECOCIBarbados - excelent pentru boabe si silozEarly Star - precoce si productivEnergy Star - foarte buna valoare alimentaraComera - performanta inalta HIBRIZI PRECOCIBatz - vigurosEurostar - lider in EuropaGalaStar - porumb pe care il veti adoraInagua - bun pentru boabe si siloz

GRAcircU ndash SOIURI

Cercetătorii de la Institutul de Cercetare - Dezvoltare Agricolă Fundulea au creat soiuri de grau productive si rezistente la secetaBOEMA soi de gracircu de toamnă extrem de productiv şi cu indici de calitate ridicaţi pentru panificaţie adaptat condiţiilor climatice din zona de cacircmpie din sudul ţării şi Moldova este un soi foarte precoce mai timpuriu la icircnspicat cu 1-3 zile faţă de soiul Flamura 85 talia plantei de 77-90 cm rezistent la iernare şi cădere arşiţă şi secetă rugina galbenă rezistenţă mijlocie la rugina brună şi făinare are calitate bună de morărit şi panificaţie

GRUIA este un soi de toamnă care a dat rezultate foarte bune icircn Oltenia şi Dobrogea este mai timpuriu cu 4 zile faţă de soiul Fundulea 4 talie de 76 cm se remarcă printr-o rezistenţă bună la iernare la cădere dar şi la rasele actuale de rugina galbenă

35

superior multor soiuri ca rezistenţă la făinare rugină brună şi septorioza frunzelor calitatea de panificaţie a soiului Gruia este apropiată de cea a soiului Dropia faţă de care tinde să aibă un gluten mai tenace soiul se evidenţiază printr-o productivitate ridicată icircn medie cu 9-12 mai mare faţă de soiurile martor sporul de producţie fiind mai mare icircn condiţii de secetă in pofida taliei sale scurte soiul se comportă foarte bine icircn condiţii de deficit hidric Gracircul aparţine genului Triticum familia Gramineae (Poaceae) Genul Triticum cuprinde un număr mare de specii de gracircu forme sălbatice şi cultivate clasificate diferit de-a lungul timpului

Pentru ţara noastră prezintă importanţă 2 specii şi anume Triticum durum Desf şi Triticum aestivum L Triticum durum Desf (fig 16) are tulpina plină icircn interior pe toată lungimea sau cel puţin icircn partea superioară Spicul este aristat cu ariste lungi comparativ cu lungimea spicului şi orientate paralel Boabele au aspect sticlos la maturitate şi sunt conice la capet Triticum aestivum L (fig 17) are tulpina goală icircn interior pe toată lungimea Spicul este nearistat sau aristat cu ariste mai scurte comparativ cu lungimea spicului şi orintate divergent Boabele sunt ovoidale sau alungit-ovoidale prevăzute cu un smoc de perişori la capătul superior Endospermul este făinos semisticlos sau sticlos

Gracircul comun reprezintă specia cea mai importantă care pe plan mondial reprezintă cca 90 din suprafaţa cultivată cu gracircu şi cea mai mare partea a suprafeţei cultivată cu gracircu din ţara noastră Gracircul comun are forme de toamnă şi de primăvară aproape icircntreaga suprafaţă din ţara noastră fiind cultivată cu gracircu de toamnă (gracircul de primăvară ocupă suprafeţe foarte mici nesemnificative)

Soiurile de gracircu cultivate icircn Romacircnia sunt icircn marea lor majoritate soiuri romacircneşti create la Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Fundulea sau icircn reţeaua de Staţiuni de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Aceste soiuri se caracterizează prin potenţial de producţie ridicat (9-10 tha) o bună rezistenţă la cădere ger iernare secetă şi boli o bună calitate şi stabilitate a recoltelor

23 Intocmirea asolamentului

Specificare HaSuprafaţa totală a terenului arabil 610Suprafaţa medie a solei (3 sole) 2033

Tabelul 2Schema rotaţiei culturilor

SOLAANUL 2012 2013 2014I măr măr mărII gracircu porumb gracircuIII porumb gracircu porumb

36

37

CAPITOLUL IIICAPITOLUL IIIORGANIZAREA PROCESULUI DE PRODUCŢIE AGRICOLĂORGANIZAREA PROCESULUI DE PRODUCŢIE AGRICOLĂ

31 Proiectarea producţiilor medii prin metoda bonităriiterenurilor agricole

Tabelul 3

Date iniţiale

Cultura Tipul de solSuprafaţa - ha (Si)

Nota de bonitare pentru

condiţiile ecologice (Pi)

Corecţia pt distanţă şi

felul drumului (k)

Coeficient de

potenţare (c)

Producţia medie

realizată

MărGracircuPorumb

Cernoziom 5 75 015 11 15000Cernoziom 303 80 018 12 4000Cernoziom 302 85 019 13 8000

TOTAL 610

2) Notele totale de bonitare pentru condiţiile ecologice (Ni)

MĂR ndash 575 = 375Ni = Si x Pi GRAcircU ndash 30380 = 24240

PORUMB ndash 30285 = 25670TOTAL = 50285

3) Nota medie ponderată de bonitare

50285 610 = 8243

1) Producţia ce revine pe un punct al notei medii ponderate de bonitare

P măr = 515000 375 = 200P gracircu = 3034000 24240 = 50

P porumb = 3028000 25670 = 9411

6) Corecţia totală icircn funcţie de distanţă şi drumuri Ct = S x kMĂR ndash 5015 = 075

Suprafaţă x coeficient corecţie GRAcircU ndash 303018 = 5454PORUMB ndash 302019 = 5738

TOTAL = 11267

38

7) Nota de bonitare recalculată (Nbr)

MĂR ndash 375-075 = 37425Nbr = Nota totală de bonitare ndash Corecţia GRAcircU ndash 24240-5454 = 2418546

PORUMB ndash

25670-5738 = 2561262

8) Notele totale de bonitare potenţate (Ntp)

MĂR ndash 3742511=4117

Ntp =Nota de bonitare recalculată (Nbr)

xCoeficient

de potenţare

GRAcircU ndash241854612=290225

PORUMB ndash

256126213=332964

9) Producţia totală pe cultură pentru fiecare unitate de sol (Pt)

MĂR ndash 4117200= 82340

Pt =Nota totală de

bonitare potenţată (Ntp)

x

Producţia ce revine pe un punct de

bonitare P(kgpunct)

GRAcircU ndash

29022550= 1451125

PORUMB ndash

3329649411=31335242

TOTAL= 4666989

10) Producţia medie la hectar Pmc1

Pm măr = Producţia totală Suprafaţa totală = 823405=16468

Rezultatele pentru celelalte culturi

Pmedie gracircu = 1451125303= 4789

Pmedie porumb =31335242302= 10376

39

32 STABILIREA CANTITĂŢILOR DE IcircNGRĂŞĂMINTE PE CULTURI

Calculul dozelor de icircngrăşăminte s-a efectuat ţinacircndu-se cont atacirct de

producţiile medii cacirct şi de existentul de suprafaţă activă din sol S-au luat icircn

considerare şi pierderile rezultate prin levigare

Icircn tabelul 4 este prezentat calculul dozelor de icircngrăşăminte chimice la ha

separat pentru cele 3 culturi icircn parte

Tabelul 4

Calculul dozelor de icircngrăşăminte chimice

Nr Crt

SPECIFICARE UM

CULTURA

GRAcircU PORUMB MĂRN P K N P K N P K

1 Producţie medie Kgha 4789 10376 16468

2 Consum specific Kg sat

23 11 20 20 21 20 5 3 6

3 Sa de administrat

Kg 11014

5268 9578

20752

2179 20752 8234 494 988

4 Sa icircn sol Kg 45 31 60 40 35 30 30 20 355 Diferenţa de

admKg sa

6514 2168 3578

16752

1829 17752 5234 294 638

6 Pierderi prin levigare

13 5 7 13 5 7 13 5 7

7 Cant pierdută prin levigare

Kg sa

847 108 25 2177

914 1242 68 147 446

8 Total sa de administrat

Kg 7361 2276 3828

18929

19204 18994 5914 3087 6826

9 Tipul de icircngrăşămacircnt

NO4NO3

Super P c

Sare potasică

NO4NO3

Super P c

Sare potasică

N P2O5 K20

10 Conţinutul icircn sa a icircngr

Kgt 345 40 40 345 40 40 345 40 40

11 Doza de icircngr de administrat

Kg 213 57 96 549 480 475 171 77 171

40

33 PLANUL DE CULTURĂ

Planul de cultură cuprinde structura culturilor dimensiunile fiecăreia

producţiile medii şi totale (tabelul 5)

Tabelul 5

Icircntocmirea planului de cultură

Cultura Suprafaţa (ha)

Producţii medii (kgha)

Producţia totală (t)

Preţ livrare (leikg)

Măr 5 16468 8234 2Gracircu 303 4789 1451 08

Porumb 302 10376 313355 1

34 FUNDAMENTAREA FIŞELOR TEHNOLOGICE PE CULTURI

Icircn vederea organizării proceselor de muncă şi de producţie icircn etapa pregătitoare se

icircntocmesc fişele tehnologice pe culturi Informaţiile cuprinse icircn fişele tehnologice servesc icircn

acelaşi timp la stabilirea tehnologiilor stabilirea destinaţiei producţiei determinarea volumului

lucrărilor mecanice şi manuale necesarul de forţă de muncă cantităţile de materiale şi mijloacele

financiare necesare pentru aprovizionare

DATELE NECESARE

1 Culturile incluse icircn planul de producţie al firmei

2 Suprafaţa ocupată de fiecare cultură icircn parte

3 Culturile premergătoare

4 Producţia medie şi totală a fiecărei culturi

5 Lucrările tehnologice icircn ordinea cronologică a executărilor

6 Perioada de executare şi data lucrării

7 Mijloacele cu care se execută lucrarea

8 Tarifele de plată pentru lucrările mecanice

9 Tarifele de plată pentru lucrările manuale pe categorii

10 Cuantumul taxelor pentru CAS şomaj risc asigurare

11 Amortismentul specific

12 Materialele necesare procesului tehnologic consumul normat pe UM preţul unitar şi cota

pentru cheltuielile de aprovizionare

41

13 Cota de cheltuieli indirecte (comune şi generale)

MODUL DE LUCRU

1 Se icircnscriu icircn fişă datele privind suprafaţa şi producţia medie Producţia medie se planifică

icircn raport cu fertilitatea solului şi cantitatea de icircngrăşămacircnt aplicată

2 Se icircnscriu lucrările tehnologice icircn ordinea executării lor precizacircndu-se toată perioada

optimă de execuţie şi durata fiecărei lucrări

3 Pentru fiecare icircn parte se determină volumul lucrărilor sumele necesare şi materiale

4 La lucrările manuale icircn raport cu volumul lucrării se calculează numărul de zile om iar

fondul de salarii rezultă icircnmulţind numărul de zile om necesar pentru evaluarea lucrării cu

tariful pe ziom corespunzător

5 Taxele asupra fondului de salarii se calculează aplicacircnd cota icircn proporţie de 30 pentru

CAS 5 pentru fondul de şomaj 1 pentru risc şi asigurare impozit 15 asupra sumei

care reprezintă fondul de salarii

6 Amortismentul specific se determină icircn raport cu valoarea de inventar a mijlocului fix

folosit exclusiv la cultura respectivă şi durata de folosire

7 Cota de cheltuieli pentru aprovizionare se calculează o cotă parte din valoarea

materialului folosit

8 Din icircnsumarea pentru lucrările mecanice lucrările manuale taxe asupra valorilor

materialelor se obţin cheltuielile de producţie

9 La cheltuielile directe se aplică cota de cheltuieli comune şi prin icircnsumarea lor se

determină cheltuielile de producţie

10 După fiecare trimestru se fac totalurile

11 Se calculează indicatorii cheltuieli de producţie la hectar şi costul la tona de produs

42

44

45

46

47

35 Organizarea lucrării de semănat la cultura gracircului

Semănatul este una dintre cele mai importante lucrări agricole de care depinde icircn ultimă instanţă obţinerea de producţii ridicate Suprafeţele icircntinse ocupate de culturi precum şi termenele restracircnse icircn care trebuie executat fac ca procesul de muncă al semănatului să ocupe un loc important icircn activitatea de producţie a exploataţiilor agricole

Etapele organizării lucrărilor de semănat cereale păioase sunt următoarele1 se stabileşte componenţa agregatului de semănat potrivit condiţiilor existente

(tractor plus semănătoare SUP-29 sau SUP-21)2 Se determină necesarul de agregate pentru terminarea semănatului icircn termen

optim folosind formula

icircn care

N ndash numărul de agregate pentru terminarea lucrării icircn timpul propusS ndash suprafaţa de icircnsămacircnţatn ndash numărul de zile icircn care trebuie terminată lucrareaP ndash randamentul zilnic al maşinii

(1)N = 303(512) = 5 agregate

Aşadar icircn prealabil trebuie cunoscut randamentul zilnic al agregatului de semănat folosit Aceasta se calculează după formula

icircn

care

P ndash randamentul zilnic al agregatului (ha)B ndash lăţimea de lucru a agregatului icircn lucru (m)V ndash viteza de deplasare a agregatului

icircn lucru (moră)t ndash durata zilei de lucru (ore)H ndash coeficientul de folosire a timpului de lucru (070-080)

(2)P = 366000807 10000 = 12 ha

3 Stabilirea lungimii marcatoarelor semănătoriiLungimea marcatoarelor adică distanţa la care trebuie aşezată piesa activă a marcatorului faţă de ultimul brăzdar se stabileşte icircn funcţie de

lăţimea de lucru a semănătorii (B) distanţa icircntre două brăzdare (b) distanţa icircntre roţile din faţă sau marginile exterioare ale şenilelor

tractorului (c)

= 11

= = 26

49

49

Cacircnd tractorul poate urmări urma lăsată de marcator atacirct cu roata din dreapta cacirct şi cu roata din stacircnga lungimea celor două marcatoare este egală şi este dată de relaţia

4 Stabilirea debitului semănătorii icircn funcţie de norma de sămacircnţă la hectar La icircnceputul lucrării trebuie icircntotdeauna să se verifice corectitudinea reglării debitului la icircnsămacircnţare Această verificare se face după formula

icircn

care

G ndash cantitatea de sămacircnţă cursă din semănătoare la un număr stabilit de icircnvacircrtiri a roţii semănătoriiA ndash norma de semănat la un ha (kg)d ndash lungimea roţii semănătorii (m)B ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)O ndash nr de icircnvacircrtituri a roţii semănătorii

(6)G= 2501743620 10000 = 313

5 Stabilirea dimensiunilor postatelor la semănat Lungimea maximă a postatelor la semănat este icircn funcţie de capacitatea cutiei semănătorii Pentru a uşura organizarea transportului de seminţe este indicat ca alimentarea semănătorii cu seminţe să se execute la un singur capăt a postatei ~n acest caz lungimea maximă a postatei se calculează după formula

icircn

care

L ndash lungimea maximă a postatei (m)Q ndash capacitatea coşului de alimentare

a semănătorii (kg)Y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii coşului de alimentare a semănătorii (icircn medie 070-080)A ndash norma de semănat (kgha)B ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)

(7)L = (051000040007) (25036) = 1556m

Icircn ce priveşte lăţimea postatei aceasta se determină icircn funcţie de lăţimea totală a parcelei de icircnsămacircnţat şi de metoda de deplasare a agregatului Ea se calculează aşa icircncacirct să asigure de lucru agregatului pentru 1-2 zile de lucru

Lăţimea postatei la semănatul icircn suveică se calculează după formula

icircn care

l ndash lăţimea postatei (m)P ndash productivitatea zilnică a agregatului (hazi)Z ndash durata icircn zile a lucrului pe aceeaşi postată (1-2 zile)L ndash lungimea postatei (m)

(8)l = 10000122 1556 = 154m

6 Lăţimea zonei de icircntoarcere a agregatului Pentru icircntoarcerea agregatului la capetele parcelei se delimitează o facircşie de teren denumită bdquozonă de icircntoarcereldquo Delimitarea acestei zone se face icircn cazul deplasărilor icircn parcursul liniar cu buclă şi fără buclă Lăţimea zonei de icircntoarcere este dată de relaţia

50

50

icircn care

E ndash lăţimea zonei de icircntoarcereR ndash raza de icircntoarcere a agregatuluie ndash lungimea de ieşire a agregatului (adică distanţa de la centrul agregatului mijlocul osiei motoare a tractorului) pacircnă la organele active ale maşinii

(9)E = 34 + 15 = 135m

Aceasta reprezintă lungimea cu care trebuie să se deplaseze centrul agregatului pentru aducerea organelor active ale maşinii agricole pe linia de icircntoarcere a lucrului

7 Stabilirea distanţei dintre punctele de alimentare a semănătorii Distanţa dintre punctele de alimentare a semănătorii se determină icircn funcţie de metoda de deplasare a agregatului la semănat ~n cazul semănatului icircn suveică lungimea postatei este determinată icircn funcţie de capacitatea cutiei de seminţe icircn aşa fel ca alimentarea semănătorii să se facă numai la unul din capetele postatei distanţa dintre punctele de alimentare se află după formula

icircn care

D ndash distanţa dintre punctele de alimentare (m)B ndash lăţimea de lucru a agregatului (m)T ndash numărul turelor (adică nr curselor dus-icircntors) pe care le face agregatul pacircnă la golirea coşului semănătorii

(1)D = 2362 = 144m

Icircn cazul cacircnd lungimea postatei nu este determinată icircn funcţie de capacitatea cutiei de seminţe este necesar ca icircn prealabil să cunoaştem turele pe care le face agregatul pacircnă la golirea coşului semănătorii Aceasta se determină icircmpărţind lungimea drumului pe care icircl face semănătoarea pacircnă la golirea cutiei sale pe lungimea cursei de lucru dus şi icircntors ~n acest scop se foloseşte următoarea formulă

icircn care

T ndash numărul turelorQ ndash capacitatea cutiei semănătorii

(kg)Y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii cutiei (080)A ndash norma de semănat (kgha)B ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)L ndash lungimea postatei (m)

T= (1000040007) (2503621556) = 1Icircn cazul semănării icircn bdquolaturildquo sau bdquope două jumătăţi ale postateildquo distanţa dintre

punctele de alimentare se calculează după formula = 136 = 36

(semnificaţiile literelor sunt aceleaşi ca la formulele (10) şi (11)

51

51

8 Stabilirea cantităţilor de seminţe ce se pun la punctele de alimentare Cantităţile de seminţe care se pun la primul punct de alimentare se calculează după formula

= 4001 = 400kgiar cantitatea care se pune la punctele următoare este

icircn care

C ndash cantitatea de seminţe necesară alimentării agregatului (kg)Q capacitatea coşului semănătorii (kg)y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii cutieia ndash nr semănătorilor icircn agregat

(14)C1 = 400071 = 280kg

9 Stabilirea necesarului zilnic de muncitori pentru semănat şi transportat seminţele Necesarul zilnic de muncitori pentru deservirea semănătorilor variază icircn raport cu numărul de agregate folosite zilnic şi al maşinilor ce compun agregatul

10 Necesarul de mijloace de transport se stabileşte icircn funcţie de cantităţile de seminţe necesare semănătorilor la o icircncărcare timpul de golire a semănătorilor capacitatea mijloacelor de transport distanţa de transport şi timpul necesar pentru un ciclu de transport

~n primul racircnd se determină timpul icircn care se consumă cantitatea de seminţe existentă icircn cutia semănătorii folosind relaţia

icircn care

q ndash capacitatea cutiei semănătorii (kg)085 ndash coeficientul de folosire a cutiei semănătoriiB ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)V ndash viteza de lucru a agregatului (moră)N ndash norma de sămacircnţă la ha (kg)

Tgol = (10000400085) (366000250) = 063h = 38min

Numărul de mijloace de transport necesare zilnic se determină pe baza relaţiei

icircn care

Nt ndash numărul mijloacelor de transportn ndash numărul semănătorilor ce lucreazăt ndash durata unui ciclu de transport (min)Cm ndash capacitatea mijlocului de transport (kg)

Nt = (540008530) (38400) = 33 = 311 Se determină necesarul de saci pentru transportul seminţelor cunoscacircnd că

pentru uşurarea manipulării se recomandă ca un sac să aibă 40 kg

Nr saci = (512250) 40 = 375 sacizi

52

52

Centralizarea datelor

Nr crt

Specificare UMAgregatul folosit

Tractor + (SUP-29)

Tractor + SUP-21

1 Productivitatea zilnică a agregatului haschimb 12

2 Necesarul zilnic de-tractoare nr 5-semănători nr 5

3Productivitatea zilnică a tuturor agregatelor

hazi 60

4Dimensiunile solei de semănat

-lungime m 1556-lăţime m 1947-suprafaţă ha 303

5Dimensiunea parcelelor de semănat

-lungime m 1556-lăţime m 154-suprafaţă 24

6Lungimea marcatorului

-dreapta m 11-stacircnga m 26

7Norma de icircnsămacircnţare

-la 20 icircnvacircrtituri kg 3-la hectar kg 250

8Distanţa dintre punctele de alimentare cu seminţe

m 144

9Cantitatea de seminţe ce se pune la punct de alimentare

-la primul punct

kg 400

-la punctele următoare

kg 280

10 Necesarul zilnic de muncitori

-pt servirea semănătorii

nr 5

-pt transportul seminţelor

nr 3

-total nr 8

11Lăţimea facircşiei de icircntoarcere a agregatului

m 135

12Necesarul zilnic de mijl de transport

-atelaje nr-tractor+remorcă nr 3-auto-camion nr

13Necesar saci pt transportul seminţelor

nr 375

53

53

36 Evaluarea producţiei

Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţieiacestora

Evaluarea se face icircn două etape1) icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele

caracteristice de dezvoltare a plantelor2) icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite

norme standardizate~n funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfel

1) Gracircu orz (orz - 1 iunie gracircu - 15 iunie) Gracircu Boemandash se stabileşte numărul punctelor de control icircn funcţie de mărimea şi

uniformitatea parcelelor(icircn cazul parcele de pacircnă la 100 ha - 5 puncte pe suprafeţe mai mari de 100 ha - 10 puncte)

Determinările se fac cu ajutorul ramei metrice (un cadru de 1 metru patrat)Metodologie de lucrundash se numără spicele din interiorul ramei metricendash se stabileşte numărul mediu de boabe icircn spicndash se calculează producţia medie la hectar astfel

Q kgha = (360353610000) (10001000) = 4536kgha

Q kgha - producţia medie kgha Nsp - număr mediu de spice la mp (medie pe toate punctele de control) 360Nb - număr mediu de boabe icircn spice 35MMB - greutatea a 1000 boabe (grame)3610000 mp = 1 ha1000 x 1000 = 1000 grame x 1000 boabe

Exemplu

2) Porumb (1 septembrie) DKC 3511ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 28 mp (4 racircnduri x 070 x 10 m

lungime 070 (m) - distanţa dintre racircnduri)ndash se numără ştiuleţii la fiecare punct de controlndash se calculează numărul de ştiuleţi la hectar

54

54

Nstha = (30010000)(510) = 60000

Nstha - număr de ştiuleţi la hanst - numărul de ştiuleţi număraţi la toate punctele de controld - suprafaţa unui punct de control (mp)i - numărul punctelor de control

ndash se determină apoi numărul de boabe pe ştiuletendash se calculează apoi producţia medie la hectar

Q kgha = (60000588337) (10001000) = 11889 kgha

Q kgha - producţia medieNst - număr ştiuleţi la hectar 60000Nb - număr mediu de boabe pe ştiulete 588MMB - greutatea a 1000 boabe (grame) 337

Exemplu

3) Floarea soarelui (15 august)ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 28 mp (4 racircnduri x 070 x 10)ndash se numără capitulele la fiecare punct de control şi se stabileşte numărul mediu

de capitule la ha după formula

Ncpha - număr total de capitule la hancp - număr de capitule numărate la toate punctele de controld - suprafaţa unui punct de controli - numărul punctelor de control

ndash se determină numărul mediu de seminţe pe capitul(Ns)ndash se calculează producţia medie la hectar astfel

55

55

Q kgha - producţia medieNcp - număr mediu de capitule la hectarNs - număr seminţe pe capitulMMB - greutatea a 1000 seminţe icircn grame

Exemplu

4) Sfecla de zahăr (1 septembrie)ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 10 mp (3 racircnduri x 045 m x 74 m

lungime)ndash la fiecare punct de control plantele se recoltează se decoletează (tăierea

frunzelor) se curăţă de pămacircnt şi se cacircntărescndash se determină producţia medie astfel

q - cantitatea de rădăcini recoltate din punctele de control (kg)d - suprafaţa unui punct de control (mp)i - numărul punctelor de control

ndash la producţia stabilită se adaugă sporul de producţie ce se va realiza de la data evaluării la data prevăzută a se recolta (18 grziplantă)

Exemplu

5) Fructe (1 septembrie) MĂRMetoda de evaluare diferă icircn funcţie de tipul de livadă clasică sau intensivă dar

icircn mare constă icircn următoarele etapendash se stabileşte numărul de pomi pentru examinare (2 - 5 ) 480ndash se determină numărul mediu de fructe pe pom şi greutatea acestora icircn kg 30kg

167 de fructe

56

56

ndash se icircnmulţeşte numărul mediu de fructe pe pom cu numărul de pomi existenţi la ha şi se obţine astfel producţia medie la ha 16032 kgha

6) Struguri (de masă - 15 iulie de vin - 1 septembrie)ndash evaluarea se face separat la viile nobile şi la viile de hibrizindash se stabileşte numărul de butuci pe rod la ha cu relaţia

Nbha - numărul de butuci pe rod la hadr - distanţa dintre racircnduri (m)db - distanţa icircntre butuci pe racircnd (m)Ng - număr mediu de goluri (butuci neproductiviinexistenţi) la ha icircn procente

ndash se evaluează producţia de struguri pe butuc număracircndu-se toţi strugurii de pe un număr de 1 - 2 din butucii existenţi pe lot (se recomandă să se efectueze numărătoarea strugurilor pe fiecare al 10-lea butuc din 15 icircn 15 racircnduri)

Producţia de struguri pe butuc se calculează astfel

Pmb - producţia medie pe butuc (grame)Gms - greutatea medie a strugurilor (grame)Ns - numărul de struguri total găsiţi la numărătoareNba - numărul butucilor analizaţi

ndash se calculează producţia medie de struguri la ha cu formula

Pmha - producţia medie de struguri la ha (kg)Nbha - numărul de butuci pe rod la haPmb - producţia medie pe butuc (grame)

Exemplu

57

57

CAPITOLUL IV DETERMINAREA PRAGULUI DE RENTABILITATE (A PUNCTULUI CRITIC) PE CULTURI

Punctul critic marchează acea dimensiune a producţiei medii la care icircncasările din

valorificarea producţiei sunt egale cu cheltuielile totale de producţie deci acel punct al

producţiei medii la care nu se obţine profit dar nu se icircnregistrează nici pierderi

Mărimea costului de producţie şi a ratei profitului se găsesc icircntr-o stracircnsă legătură

cu raportul dintre cheltuielile de exploatare şi cantitatea de produse realizate Prin analiza

costurilor şi cheltuielilor de exploatare icircntreprinzătorul poate calcula nivelul minim de

activitate cerut de menţinerea icircn stare de funcţionare a firmei Cunoscacircnd pragul de

rentabilitate se poate proiecta volumul de vacircnzări icircn vederea obţinerii profitului scontat

De asemenea creditorii şi investitorii solicită adesea efectuarea analizei punctului

critic pentru a ajuta icircn evaluarea cacircştigurilor potenţiale ale unei afaceri şi icircn consecinţă

aceasta trebuie introdusă icircn planul de afaceri

Punctul critic se poate determina icircn două moduri şi anume fără profit programat

sau cu profit programat

Calculul punctului critic fără profit programat este exprimat printr-o relaţie

simplă

y = yי

y = Pvx

yי = Cvx + CF

Pvx = Cvx + CF

x(Pv ndash Cv) = CF

icircn care

y ndash veniturile din valorificarea producţiei (mii lei)

yי - cheltuielile totale icircnregistrate (mii lei)

Pv ndash preţul de vacircnzare unitar

x ndash producţia medie sau volumul vacircnzărilor (unităţi fizice)

Cv ndash cheltuieli variabile unitare

58

58

CF ndash costuri fixe totale

De unde x marchează acea dimensiune a producţiei la care nu se icircnregistrează nici

profit nici pierderi

Determinarea cantitativă şi reprezentarea grafică a PC la cultura Porumb

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Incărcat transportat IC (PK) t 2881 180225 575

22 Descărcat IC (PK) t 2881 2444609 78

33 Incărcat transportat IC (N) t 10 2484545 793

44 Descărcat IC (N) t 1655 6371 02

55 Transportat apa prep sol mii l 30 599 019

66 Incărcat transportat săm t 66 599359 191

77 Recoltat porumb boabe t 530 2606662 832

88 Transportat porumb boabe t 225 1245 04

99

1010

TOTALTOTAL 9962236 31792

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch Variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologicacopy= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

59

59

Cheltuielile fixe

NrNr CrtCrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) copycopy (d)(d) (e)(e)

11 Adm Şi deservit IC (PK) ha 302 617645 2045

22 Arat 25 cm +grăpat ha 302 1140192 3775

33 Adm Şi deservit IC (N) ha 302 630389 2087

44 Erbicidat şi deservit ha 302 61155 2025

55 Discuit si preg Pat germ Ha 302 586536 1942

66 Semănat +deservit ha 302 472517 1565

77 Prăşit mecanic I ha 302 819024 2712

88 Prăit mecanic II ha 302 654182 2166

99

1010

TOTALTOTAL 5532035 18318

(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)

60

60

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura porumb - fără profit programat

Ch variabile Cv = 9962236 lei

Ch fixe totale CF = 5532035 lei

Ch fixeha CFha = 18318 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 11 leikg = 1100 leit

Producţia totală de PT= 313355 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 302 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 33961599 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 9962236 + 33961599 = 133583959 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 133583959 313355=

4263leit

Productia medie de porumb la punctul critic (X)

X= (CFha)(Pv-CVt) = 18318 ( 1100 ndash 4263 ) = 272 tha = 2720 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 272 tha 4263 leit = 115953 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx =18318 leiha+ 115953 leiha =299133 leiha

Nivelul producţiei de 2720 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la

cultura porumb icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de

2720 la preţul de 11 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie

Depăşirea acestui nivel al producţiei (2720 ha) duce la obţinerea unui profit iar

scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi

61

61

62

PROFI

T

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

2720 kg2720 kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

18318

leiha

299133

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura porumb ndash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

62

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura porumb - cu profit programat

Ch variabile Cv = 9962236 lei

Ch fixe totale CF = 5532035 lei

Ch fixeha CFha = 18318 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 11 leikg = 1100 leit

Producţia totală de PT= 313355 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 302 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 33961599 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)

Pr = 500000lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 9962236 + 33961599 = 133583959 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 133583959 313355=

4263leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha=PrS =500000302= 165562 leiha

Producţia medie de porumb la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 18318+165562) ( 1100 - 4263 )= 517 tha

= 5170 kgha

Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 517 tha 4263 leit = 220397 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 18318 leiha+ 220397leiha = 403577 leiha

63

63

64

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

5170 kg5170 kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

18318

leiha

403577

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura porumb ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

64

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura porumb

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 9962236 9962236

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 33961599 33961599

Ch variabile totale CVT lei 133583959 133583959

Ch variabile t CVt leit 4263 4263

Ch fixe totale CF lei 5532035 5532035

Ch fixe ha CFha leiha 18318 18318

Profit programat total Pr lei 500000

Profit programat ha Prha leiha 165562

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 2720

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 5170

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 115953 220397

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 299133 403577

Preţ de vacircnzare t Pv leit 1100 1100

Suprafaţa cultivată S ha 302 302

65

65

DETERMINAREA CANTITATIVĂ ȘI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA gracircu

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Incărcat transportat IC (PK) t 4605 260015 179

22 Descărcat IC (PK) t 4605 495645 341

33 Incărcat transportat săm t 666 601343 414

44 Incărcat transportat IC (N) t 10 97019 669

55 Descărcat IC (N) t 6454 24848 017

66 Transportat apa prep sol mii l 30 599 04

77 Recoltat grau t 530 2614762 1802

88 Transportat gracircu t 225 1245 09

99

1010

TOTALTOTAL 49504298 34115

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

66

66

Cheltuielile fixe

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Adm şi deservit IC (PK) ha 303 619685 2045

22 Arat 18 - 20 cm +grăpat ha 303 1025772 3385

33 Discuit si preg pat germ ha 303 588479 1942

44 Semănat +deservit ha 303 474081 1565

55 Adm şi deservit IC (N) ha 303 632476 2087

66 Adm şi deservit ha 303 613575 2025

77

88

99

1010

TOTALTOTAL 3954068 130497

(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)

67

67

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura gracircu - fără profit programat

Ch variabile Cv = 49504298 lei

Ch fixe totale CF = 3954068 lei

Ch fixeha CFha = 130497 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 09 leikg = 900 leit

Producţia totală de gracircu PT= 145107 t

Suprafata cultivată cu gracircu S = 303 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 14849866 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 49504298 + 14849866 = 64354164 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 64354164 145107 =

4435leit

Productia medie de gracircu la punctul critic (X)

X= (CFha)(Pv-CVt) = 130497 ( 900 - 4435 ) = 286 tha

= 2860 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 286 tha 4435 leit = 12684 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 130497 leiha+ 126841 leiha = 257338 leiha

Nivelul producţiei de 2860 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la

cultura de gracircu icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de

2860 la preţul de 09 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie

Depăşirea acestui nivel al producţiei (2860 ha) duce la obţinerea unui profit iar

scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi

68

68

69

PROFI

T

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

2860 kg2860 kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

130497

leiha

257338

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura gracircu ndash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

69

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura gracircu - cu profit programat

Ch variabile Cv = 49504298 lei

Ch fixe totale CF = 3954068 lei

Ch fixeha CFha = 130497 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 09 leikg = 900 leit

Producţia totală de gracircu PT= 145107 t

Suprafata cultivată cu gracircu S = 303 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 14849866 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)

Pr = 400000 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 49504298 + 14849866 = 64354164 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 64354164 145107 =

4435leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 400000 303 =

132013 leiha

Producţia medie de gracircu la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 130497 + 132013 ) ( 900 - 4435 )

= 575 tha = 5750 kgha

Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 575tha 4435 leit = 255012 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx =130497 leiha+ 255012leiha = 385509 leiha

70

70

71

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

5750 kg5750 kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

130497

leiha

3855

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura gracircu ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

71

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura gracircu

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 49504298 49504298

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 14849866 14849866

Ch variabile totale CVT lei 64354164 64354164

Ch variabile t CVt leit 4435 4435

Ch fixe totale CF lei 3954068 3954068

Ch fixe ha CFha leiha 130497 130497

Profit programat total Pr lei 400000

Profit programat ha Prha leiha 132013

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 2860

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 5750

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 12684 255012

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 257338 385509

Preţ de vacircnzare t Pv leit 900 900

Suprafaţa cultivată S ha 303 303

72

72

DETERMINAREA CANTITATIVĂ ȘI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA măr

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Incărcat transportat IC (PK) T 124 694 84

22 Descărcat IC (PK) T 124 145896 177

33 Adm şi deservit IC (PK) T 50 691 839

44 Administrat gunoi de grajd T 50 288 35

55 Săpat gropi pt plantat pomi Buc 048 281 34

66 Plantat + udat Buc 048 7488 909

77 Tăieri de forma coroanei Buc 25 25 03

88 Incărcat transportat IC (N) T 0855 1107 134

99 Adm şi deservit IC T 5 896 109

1010 Transportat apa prep sol T 3 4592 558

1111 Recoltat prune T 5 187 23

1212 Transportat prune T 8234 14327 174

TOTALTOTAL 1914066 2325

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

Cheltuielile fixe

73

73

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Arătură in livadă Ha 5 2057 4114

22 Discuit arătura Ha 5 913 1826

33 Prăşit printre racircnduri Ha 5 804 1608

44 Stropit cu insecto-fungicide Ha 5 1802 3604

55 Erbicidat şi deservit Ha 5 690 138

66

77

88

99

1010

TOTALTOTAL 6266 12532

(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)

74

74

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura măr - fără profit programat

Ch variabile Cv = 1914066 lei

Ch fixe totale CF = 6266 lei

Ch fixeha CFha = 12532 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 1 leikg =1000 leit

Producţia totală de mere PT= 8234 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 5 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 673021 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 1914066 + 673021 = 2587087 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 2587087 8234 = 3142 leit

Productia medie de mere la punctul critic (X)

X= (CFha)(Pv-CVt) = 12532 ( 1000 - 3142 ) = 19 tha

= 1900 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 19 tha 3142 leit = 59698 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx =12532 leiha+ 59698 leiha =185018 leiha

Nivelul producţiei de 1900 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la

cultura de măr icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de

1900 la preţul de 1 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie Depăşirea

acestui nivel al producţiei (1900 ha) duce la obţinerea unui profit iar scăderea

producţiei sub acest nivel determină pierderi

75

75

76

PROFI

T

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

1900 kg1900 kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

12532

leiha

185018

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura măr ndash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

76

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura măr - cu profit programat

Ch variabile Cv = 1914066 lei

Ch fixe totale CF = 6266 lei

Ch fixeha CFha = 12532 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 1 leikg =1000 leit

Producţia totală de mere PT= 8234 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 5 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 673021 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)

Pr = 100000 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 1914066 + 673021 = 2587087 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 2587087 8234 = 3142 leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 100000 5

= 20000 leiha

Producţia medie de mere la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 12532 + 20000 ) (1000 - 3142 )

= 31 tha = 31000 kgha

Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 31 tha 3142 leit = 97402 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx =12532 leiha+97402 leiha = 109934 leiha

77

77

78

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

31000 kg31000 kghaha

7500

5000

1000

2500

10000

15000

12500

12532

leiha

109934

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura măr ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

78

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura măr

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 1914066 1914066

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 673021 673021

Ch variabile totale CVT lei 2587087 2587087

Ch variabile t CVt leit 3142 3142

Ch fixe totale CF lei 6266 6266

Ch fixe ha CFha leiha 12532 12532

Profit programat total Pr lei 100000

Profit programat ha Prha leiha 20000

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 1900

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 31000

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 59698 97402

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 185018 109934

Preţ de vacircnzare t Pv leit 1000 1000

Suprafaţa cultivată S ha 5 5

79

79

CAPITOLUL VCAPITOLUL VCONCLUZII ŞI RECOMANDĂRICONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI

Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţiei acestora

Evaluarea se face icircn două etape- icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele caracteristice de dezvoltare a plantelor- icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite norme standardizate

Icircn funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfelPorumb 3133 toneGrau 1451 toneMăr 82 toneEfectuacircnd eficiența celor trei culturi icircn urma rezultatelor acestora am

observat că cultura cea mai favorabilă este porumbul urmată de cultura grăacircluiPe viitor cea mai bună cultură atat cantitativă cacirct și calitativă este cultura porumbului

80

80

  • A DATE GENERALE PRIVITOARE LA SOLICITANT
    • A1 Numele solicitantului
    • A2 Obiectul de activitate
    • A3 Forma juridica a solicitantului
    • A4 Structura capitalului social si evoluţia acestuia de la icircnfiinţare
    • A5 Administratorii societatii
    • A6 Informaţii referitoare la locul desfasurarii activitatii solicitantului
      • B DESCRIEREA ACTIVITATII CURENTE
        • B1 Istoricul activitatii
        • B2 Principalele mijloace fixe care compun patrimoniul actual al solicitantului
        • B3 Descrierea activitatilor curente (agricole si non-agricole) si a tehnologiilor aplicate
        • B4 Politica de aprovizionare Furnizori de materii prime
        • B5 Politica de desfacere Canale de distribuţie
          • C PREZENTAREA PROIECTULUI
            • C1 Obiectivele proiectului
            • TRACTOR SAME MODEL EXPLORER 3-100
            • C3 Managementul proiectului
            • C4 Lista de achizitii si sursele de achiziţii pentru activele ce fac obiectul proiectului materiile prime pentru punerea in functiune a proiectului
            • C5 Personal si instruire
            • C6 Graficul estimat al proiectului
            • C7 Impactul proiectului asupra dezvoltarii zonei si a mediului de afaceri
              • D PROIECŢII FINANCIARE SI INDICATORI FINANCIARI
                • D1 Bazele de productie
                • D2 Contul de profit si pierderi previzionat ( pe o perioada de 3 ani )
                • D3 Fluxul de numerar previzionat ( pe o perioada de 3 ani )
                • D4 Indicatorii financiari
                • Tabelul 1
                  • Tabelul 3
                    • Centralizarea datelor
Page 17: Duceac Ionut

ATOTAL CONSUMURI INTERMEDIARE (I+II+III) 12022233

B VALOAREA PRODUCTIEI 1000000

0 1400000000

B1 Miere kg1000000

0 14 1400000000

C VENIT IMPOZABIL(B-A) 1387977767 C1 (-)Impozite si taxe 500000 C2 (+)Subvenţii 30000000D PROFIT BRUT 1357477767

E IMPOZITUL PE VENIT 222076443F PROFIT NET 1165901324

G COST DE PRODUCTIE 042H Profit la kg 117

Caracteristicile principale ale utilajelor sau constructiilor intentionate a se achiziționa prin proiect

COMBINA DEUTZ-FAHR MODEL 6060 HTS

17

CARACTERISTICI GENERALE

Elevator de alimentare Inversor electric pentru elevator si heder 2 cilindrii hidraulici de ridicare Batator Latime 1270 mm Oslash 600 mm 8 sine de batere variator electric pentru variatia vitezei de la 420 la 1250 rotmin Turbo separator diametru 590 mm Suprafata de separare 081 mp Ajustare electrica in 5 pozitii de la 25 la 65 mm Viteza 775 sau 410 rotmin Contrabatator 15 sine 14 mm distanta suprafata 095msup2 aparator pietre rabatabil reglare electrica independenta frontala si posterioara Scuturatori 5 caisori suprafata totala 730 msup2 Sistemul de curatire curatire proprie prin contra-actiune a sitelor Recuperare independenta pe ambele laturi ale masinii Buncar Capacitate 7500 litrii cu suprafata de acoperire Viteza de descarcare 90lsec Tub de descarcare cu deschidere hidraulica fereastra de inspectie in spatele scaunului operatorului Motor Deutz TCD 2012 L06 4V 6 cilindrii 4 valve Commom Rail diesel 183 kw250 CP Racire cu lichid Rezervor combustibil 555l Transmisia Complet hidrostatica cutie de viteze cu 4 trepte Frane Discuri de frana asistate hidrostatic si frana de parcare independenta Pneuri 62075R30 fata si 40570R20 spateLatime de suport 3047 mm Cabina Tip Commander IV cu vedere panoramica si geamuri usor colorate coloana volan reglabila sistem de aer conditionat si incalzire scaun PNEUMATIC sofer si scaun pasager radio si set pre-cd (4 difuzoare si antena) oglinda dreapta cu control electric Control softwear in limba Baneasaa Sistem de iluminat Conform regulamentului de trafic 6 lumini de lucru 1 lumina pentru tubul de descarcare 2 girofaruri 2 lumini posterioare Echipament atasare posterioara rapida pentru carucior heder extinctor manual de operare in limba Baneasaa

18

TRACTOR SAME MODEL EXPLORER 3-100

CARACTERISTICI GENERALE

Motor DEUTZ EURO III cu 4 cilindri turboalimentat cu capacitate de 4038 cm3 Putere max (2000 25 CE) 109 CP80 kW Motor răcit cu lichid ulei Radiator ulei motor transmisie Oprire motor cu cheia de contact Motor compatibil cu Biodiesel pacircnă la 100 Capacitate rezervor combustibil 160 l Ambreiaj hidrostatic Ambreiaj multi-disc PTO comandat hidraulic cu discuri imersate icircn ulei Blocare electrohidraulică a diferenţialului faţă şi spate Direcţie hidrostatică cu pompă independentă şi cilindru de direcţie cu dublu sens Coloana volanului rabatabilă şi reglabilă Unghi de viraj 55deg Manete laterale comandă cutie de viteze Toba de eșapament cu evacuare pe cabină cutie de viteze cu 5 rapoarte 15F + 15R cacircrlig frontal cacircrlig de prindere categoria C posterior PTO spate 540 ndash 1000 RPM baterie 12V-100h-650A manual de utilizare şi icircntreţinere icircn limba Baneasaă

ECHIPAMENTE STANDARDIZATE

Cutie de viteze 40kmh Sistem hidraulic cu pompă de 56 lmin Roti 42070R 24 faţă 48070R 34 spate Reglaj electronic motor

19

Extensie aripi spate Cilindrii suplimentari Filtru aer 8rdquo cu ejector de praf Distribuitori hidraulici auxiliari cu 4 prize rapide Stabilizatori telescopici Fracircnă hidrostatică integral independentă pe toate cele 4 roţi cu discuri de fracircnare icircn baie de ulei cu dispozitiv de excludere a franelor anterioare Scaun textil CABINĂ ORIGINALĂ TESTATĂ FONIC icircncălzire şi ventilare parbriz mobil locaş radio 2 lumini de lucru faţă şi 2 lumini de lucru spate ieşire spate pentru cabluri lumini interioare Faruri anterioare pentru condus pe dreapta Aer condiționat Girofar Suport pentru contragreutăți + 8 contragreutăți față (320 kg)

Cultivator Maschio MG 300 Stabwalze 500

20

Model Latime de lucru(cm) Putere necesara(CP) Masa(kg)MG 175 175 2535 320

Dotari- cutie de viteze din fonta- reductor de viteza de 540 rotmin(rotmin rotor 260)- rolele sunt plasate intr-un fel de cusca- cat I (3 puncte de prindere)

C3 Managementul proiectului (Responsabilul legal)

1 NumeDUCEAC Prenume IONUT Funcţia ADMINISTRATOR Studiile si experienţa (relevante pentru proiect)

C V Responsabilul legal

Icircntreprinderea Funcţia avuta Perioada

SC ALBINA SA SEF BIROU 2008-2013

STUDENT In prezent

C4 Lista de achizitii si sursele de achiziţii pentru activele ce fac obiectul proiectului materiile prime pentru punerea in functiune a proiectului

Tabel C41 ndash Lista de achizitii active

Furnizor Date furnizor Produs

21

Nr Crt

Valoare estimata

(EUR)

din total valoare eligibila

a proiectului

(daca este cunoscut la momentul

depunerii cererii de finantare)

1 DEUTZ-FAHR

Specializat in producția de utilaje pentru

agricultura

COMBINA MODEL 6060

HTS 125000 7483

2 SAME

Specializat in producția de utilaje pentru

agricultura

TRACTOR MODEL

EXPLORER 3-100 40000 2394

3 GEO

Specializat in producția de utilaje pentru

agriculturaCultivator MG

175 2031 123

TOTAL167031 100

Lista de achizitii materii prime

Nr Crt

Furnizor

Date furnizor Produs

Valoare estimata

(EUR)

din total

necesar de

materii prime

(daca este cunoscut la momentul depunerii cererii de finantare)

1 SC GA PRO CO CHEMICALS SA

Are in patrimoniu fabrica de

icircngrasăminte Icircngrășaminte 1255000 5375

2 PETROM

Specializat in comercializarea combustibililor Combustibil 500000 2141

3 KWS SEMINTE SRL

Specializat in obținerea

semințelor de soiagrauporumb

etc

Semințe de grauporumbsoia etc 580000 2302

TOTAL 2335000 100

C5 Personal si instruireNU ESTE CAZUL

Tabel C51Grafic angajare personal

Nr Crt Specialitate

Număr2002 2003 2004 2005 2006 2007

TOTAL 0 0 0 0 0 0

Necesar personal

22

- 1 contabil- 3 mecanizatori- 4 muncitori sezonieri

C6 Graficul estimat al proiectului

Proiectul va fi realizabil in 12 luni de la aprobarea finantarii

Lunile I ndashIV vor face demersuri pentru un imprumut bancar și se va acorda

icircmprumutul ( 300000 E)

Lunile V ndash VIII - se va achiziționarea utilajul propriu-zis

(combinatractorulcultivatorulsemanatoarea) se vor semna contractele cu furnizorii și

se vor livra utilajele

Lunile IX ndashXII ndash testarea utilajelor si inceperea activitatii

Diagrama Gantt

Denumire activitate

IAN

FEB

MARTIE

APRILIE

MAI

IUNIE

IULIE

AUGUST

SEPT

OCT

NOI

DEC

Contractarea unui imprumut bancar pe tremen lung X X Studierea ofertelor furnizorilor de utilaje X X Contractarea furnizorilor de utilaje

X X X Livrarea utilajelor X X X X Testarea utilajelor X X X

C7 Impactul proiectului asupra dezvoltarii zonei si a mediului de afaceri

In urma contractarii imprumutului bancar si achizitionarii de utilaje

performante se va incerca practicarea unei agriculturi rationale si de durata cu recolte

23

bogate si sanatoase de secara mazare si cartof care din punct de vedere ecologic sa

corespunda normelor UE in localitatea Secuieni JudNeamt

Acest fapt va determina totodata si creșterea veniturilor la bugetul

Primariei Secuieni JudNeamt datorita taxelor și impozitelor care se plătesc și

desemeni la bugetul statului se vor plăti impozite și taxe care icircn final vor fi icircn

beneficiul cetățenilor In practicarea agriculturiiintr-un mod intensiv se va avea in

vedere respectarea normelor de mediuPentru toate categoriile de materii prime

(combustibil piese de schimb icircngrășaminte etc) se vor icircncheia contracte icircn așa fel

icircncat să fie asigurat mersul normal al activității agricole Deasemeni si producția finita

(secaramazarecartof) care se va realiza va fi livrata in icircntregime pe baza de

contracte icircncheate

D PROIECŢII FINANCIARE SI INDICATORI FINANCIARI

D1 Bazele de productie

Cu proiect

A6 Denumire utilaj (noi) Costuri Amortizare Intretinere 2Combina DEUTZ-FAHR model 6060 HTS 125000 000 2500

TRACTOR SAME MODEL EXPLORER 3-100 40000 000 800

Cultivator Maschio MG 300 Stabwalze 500 2031 000 4062

167031 000 334062

D2 Contul de profit si pierderi previzionat ( pe o perioada de 3 ani )

Proiectia contului de profit si pierdere activitate cu proiect

Nr Crt Categoria AN 1 AN 2 AN 3

Venituri din exploatare 1 Venituri din vanzarea marfurilor Mii Lei

24

Euro 2 Productia vanduta Mii Lei 47000000

0485000000 500000000

Euro 107327990

110753351 114178713

3 Variatia stocurilor Mii Lei

Euro

4 Alte venituri Mii Lei Euro 5 Venituri din exploatare ndash total Mii Lei 47000000

0485000000 500000000

Euro 107327990

110753351 114178713

Cheltuieli pentru exploatare 6 Cheltuieli materiale ndash total Mii Lei

94000000 97000000 100000000

Euro 21465598 22150670 22835743

7 Cheltuieli cu lucrari si servicii executate de terti Lei

437330 450050 500040

Euro 99868 102772 1141888 Cheltuieli cu impozite taxe si varsaminte

asimilateMii Lei

250000 300000 350000 Euro 57085 68507 79925

9 Cheltuieli cu personalul ndash total Mii Lei 347330 360050 370560 Euro 79315 82220 84620

10 Alte cheltuieli de exploatare Mii Lei

Euro

11 Cheltuieli cu amortizarile si provizioanele Mii Lei 2510000 2750000 3000000

Euro 573177 627983 68507212 Cheltuieli pentru exploatare - total Mii Lei

97544660 100860100 104220600 Euro 22275047 23032153 23799548

13 Rezultatul din exploatare Mii Lei 372455340 384139900 395779400

Euro 85052942 87721198 90379165Venituri financiare ndash total

14 Venituri financiare ndash total Mii Lei Euro

Cheltuieli financiare din care

15 Cheltuieli privind dobazile Euro

16 Altele Mii Lei

Euro

17 Cheltuieli financiare - total Mii Lei Euro

18 Rezultatul financiar al exercitiului Mii Lei

25

Euro

19 Rezultatul brut al exercitiului Mii Lei

Euro

20 Impozit pe profit Mii Lei

Euro

21 Profit net Mii Lei

Euro

D3 Fluxul de numerar previzionat ( pe o perioada de 3 ani )

Flux de numerar - previziuni Anul 1 Anul 2 Anul 3OPERATIUNEAPERIOADA

MII LEI I ACTIVITATEA DE INVESTITII SI FINANTARE 0 0 0A Total intrari de lichiditati din (A1+A2+A3)

A1 Aport la capitalul social si contul intreprinzatoruluiA2 Vanzari de active inclusiv TVA 0 0 0A3 Credite pe termen lung din care (A31 + A32) A31 Imprumut BancaA 32 Grant SAPARD 0 0 0

B Total iesiri de lichiditati prin (B1+B2+B3)B1 Achizitii de active fixe corporale inclusiv TVAB2 Achizitii de active fixe necorporale inclusiv TVAB3 Cresterea investitiilor in curs 0 0 0

C ExcedentDeficit de lichiditati (A-B) 0 0 0D1 Rambursari de Credite pe termen mediu si lung din care (D11+ D12) D11 Rate la imprumutul Banca D12 Rate la alte Credite pe termen mediu si lung 0 0 0D2 Plati de dobanzi la Credite pe termen mediu si lung din care (D21+D22) D21 La imprumutul Banca D22 La alte Credite pe termen mediu si lung 0 0 0

E Flux de lichiditati din activitatea de investitii si finantare (C-D1-D2)II ACTIVITATEA DE EXPLOATARE SI ALTE ACTIVITATI 130727

51472387 1624350

F Incasari din activitatea de exploatare inclusiv TVA ( F1)130727

51472387 1624350

F1 Vanzari varianta cu proiectG Incasari din activitatea financiaraH Credite pe termen scurt 130727

51472387 1624350

K Plati pentru activitatea de exploatare inclusiv TVA (dupa caz) din care 0 0 0

1 Cheltuieli privind marfurile

2 Cheltuieli cu materiileprime 679603 747737 807415

26

3 Cheltuieli cu materialele consumabile 43637 48000 51842

4 Cheltuieli cu energia si apa 12988 14512 15672

5 Altecheltuieli materiale 10204 10323 11144

6 Cheltuieli cu serviciile executate de terti 55609 61160 66051

7 Cheltuieli cu impozite taxe si varsaminte asimilate 12500 13740 148408 Cheltuieli cu personalul angajat 0 0 09 Cheltuieli cu asigurarile si protectia sociala 0 0 0

10 Alte cheltuieli exploatare 0 0 011 Cheltuieli cu amortizarea si provizioanele

26064 26064 260642222222111111

L Flux brut exclusiv plati pentru impozit pe profit si TVA468670 550851 631321

M Plati pentru impozite si taxe (M1 + M2)186568 219297 251573

M1 TVA de platit 68667 104661 119950

M2 Impozit pe profit 97901 114636 131623N1 Rambursari de credite pe termen scurtN2 Plati de dobanzi la credite pe termen scurtO1 DividendeP

Total plati exclusiv cele aferente exploatarii (M+N1+N2+O1)P Total plati exclusiv cele aferente exploatarii (M + N1 + N2 + O1) 186568 219297 251573Q Flux de numerar din activitatea curenta (L-P) 280102 331554 379748II FLUX DE LICHIDITATI (CASH FLOW)R Flux de lichiditati net al perioadei (Q+E) 280102 331554 379748

S Disponibil de numerar al lunii precedenteDisponibil de numerar curent (S+R) 130597 410609 742253

T 410609 742253 1122001

D4 Indicatorii financiari

Valoarea investitiei (Vi) = valoarea totala a proiectului (exprimata in lei) ndash 12900000000 lei

LEI___________________________________________________________________________Specificare AN 1 AN 2 AN 3______________________________________________________________________Veniturile din exploatare (Ve)

27

470000000 485000000 500000000

___________________________________________________________________________Cheltuieli de exploatare (Ce)

97544660 100860100 104220600

___________________________________________________________________________

Rezultatul din exploatare (Re) = Se calculeaza Re = Ve ndash Ce - minim 10 din Ve

372455340 384139900 395779400

Profitul net (Pn) = rezultatul final al exercitiului financiar (anual) din care s-a scazut impozitul pe profit

312862486 322677516 332454696

Durata de recuperare a investitiei (Dr) = indicator ce exprima durata de recuperare a investitiei (exprimat in ani)

Se calculeaza Dr= ViPn mediu sau Dr=(Vi - 5 x Pn)Pn

unde Pn mediu = profit net mediu pe orizontul de prognoza Dr ndash ESTE 145 ANI

Rentabilitatea capitalului investit (Rc) = PnVi x 100 () Pn-profit net pentru fiecare an al perioadei previzionate

145 150 154___________________________________________________________________________

Cheltuieli financiare (Cf) = NU ESTE CAZUL___________________________________________________________________________

28

Gradul de acoperire a cheltuielilor financiare (Ga) = NU ESTE CAZUL

___________________________________________________________________________Flux de numerar net la sfarsitul perioadei (FNN) = Total intrari-Total iesiri FNNgt=0 (pentru fiecare an de prognoza)

280102 331554 379748 425733466695

Valoare actualizata neta (VAN) =aringFNi(1+r)I +FN5r VANgt0 r=rata de actualizare=8

CAPITOLUL IICAPITOLUL IISTRUCTURA FONDULUI FUNCIAR ŞI IcircNTOCMIREASTRUCTURA FONDULUI FUNCIAR ŞI IcircNTOCMIREA

ASOLAMENTULUIASOLAMENTULUI

21 Mărimea şi structura categoriilor de folosinţă a terenului

Tabelul 1Mărimea şi structura categoriilor de folosinţă a terenului

Specificare Ha din total din agricol

Suprafaţa totală 620 1000 -

Teren agricol 618 9968 1000

Teren arabil

- din care irigat

610 9839 987

300 4839 4854

Păşuni naturale 2 032 032

29

Facircneţe naturale 1 016 016

Livezi 5 08 08

Vii

Teren neproductiv 2 032 X

Condiţii naturaleDescrierea zonei icircn care este amplasată exploataţia cu cel puţin următoarele elemente

a) Temperatura medie anuală 940Cb) Precipitaţii medii anuale 534 mmmpc) Tipul de sol predominant textura panta

- tipul de sol cernoziom cambic- textura grosieră- panta 7 - 150C

Favorabilitatea terenului pentru diferitele culturi

Se va face o scurtă prezentare a caracteristicilor principalelor tipuri de sol cu favorabilitatea culturilor

CernoziomurileAu proprietăti fizice hidrofizice chimice termice şi de aeraţie foarte bune Cu toate că

sunt foarte bine aprovizionate cu azot fosfor şi potasiu pe aceste soluri pentru menţinerea fertilităţii şi obţinerea de producţii mari şi constant se recomandă aplicarea de icircngrăşăminte chimice şi organice Cernoziomurile sunt indicate pentru toate folosinţele şi culturile agricole

AluvisolurilePrezinta o fertilitate relativ bună fertilitatea depinzacircnd de gradul de solificare Pe

aluvisoluri pot fi cultivate o serie largă de plante specifice condiţiilor din ţara noastră porumb floarea soarelui cartof gracircu legume viţă de vie pomi

Soluri bruneDatorită proprietăţilor fizice (textură mijlocie structură granular medie permeabilitate

pentru apă şi aer rezistenţă scăzută la lucrările mecanice) sunt favorabile creşterii şi dezvoltării plantelor Pentru producţii mari se recomandă administrarea de icircngrăşăminte chimice organice şi verzi Sunt folosite pentru culturile gracircu porumb legume pomi migdal

22 Alegerea culturilor (criteriile avute icircn vedere culturile alese)

30

Criteriile avute icircn vedere (economice tradiţie asigurarea materiilor prime pentru investiţia de la planul de afaceri etc)

Cultura m ărului Importanta culturii marului se datoreaza valorii alimentare si gustative terapeutice si

profilactice a fructelor insusirilor lor tehnologice specifice particularitatilor agrobiologice ale pomilor si valorilor economice mari

Merele constituie unul dintre componentele de baza in alimentatia moderna a omuluiMărul creşte şi se dezvoltă bine icircn toate zonele Moldovei deoarece sunt condiţii

pedoclimaterice favorabile pentru cultivarea acestei specii pomicole Importanţa acestei specii pomicole ca cultură este determinată de valoarea alimentară calităţi gustative icircnalte icircnsuşirile terapeutice şi profilactice pentru sănătatea omului particularităţilor tehnologice specifice particularităţilor agrobiologice ale pomilor şi de valoarea economică mare de producţie Cultivarea merelor este o afacere profitabilă care are următoarele avantaje

- Plantaţia de măr poate fi exploatată 20-30 de ani iar investiţia se recuperează icircn 2-3 ani- Cererea crescacircndă pe piaţa locală şi externă la produsele agricole de valoare icircnaltă- Preţ avantajos la comercializarea merelor icircn stare proaspătă- Creşterea pe piaţa internaţională a cererii pentru producţia conservată (sucul concentrat)

Ele reprezinta aproape singurul aliment gata pregatit in natura care poate fi consumat fara alte adaosuri fie in stare proaspata fie consumate ca sucuri compot dulceata cidru marmelada etc Datorita insusirilor tehnologice merele constituie o materie prima cu pondere mare in industria alimentara

Astfel din punct de vedere chimic merele contin in medie 845 apa 141 zaharuri 02 substante pectice 06 substante grase 90 UI vitamina A 002 mg vitamina B2 01mg vitamina B1 7mg vitamina C 7 mg calciu 10 mg potasiu cat si cantitati reduse de aluminiu mangan sulf cobalt si altele

Principalii consumatori de mere sunt pieţele agricole locale antreprenori care exportă fructele fabricile de conserve depozite angro şi magazine procesatorii de fructe uscate Cele mai bune preţuri pot fi obţinute icircn cazul comercializării merelor icircn stare proaspătă pentru consum curent iar cele mai mici preţuri sunt icircnregistrate la mere comercializate icircntreprinderilor de procesare

Importanta marului rezida in particularitatile lui biologice Existenta unui numar mare de soiuri cu coacere esalonata in diverse epoci si capacitatea de pastrare in stare proaspata timp indelungat a soiurilor de iarna asigura consumul de fructe proaspete aproape in tot cursul anului circa 10 luni din 12 ale unui an Avand o mare capacitate de pastrare si o buna rezistenta la manipulare fructele pot fi transportate cu usurinta la distante mari

Cultura porumbului

Porumbul ocupa locul 3 ca importanta in lume Aceasta pozitie se justifica printro serie de particularitati

-prezinta o mare capacitate de productie cu cca 50 decat celelalte cereale-are o mare plasticitate ecologica-este o planta prasitoare fiind o foarte buna premergatoare pentru majoritatea plantelor de

cultura-suporta bine monocultura-are un coeficient multiplicat de 150-400ori-semanande-se primavara mai tarziu permite esalonarea mai buna lucrarilor agricole-cultura este mecanizata

31

-recoltarea se face fara pericol de scuturare

Porumbul este utilizat icircn alimentaţia omului icircn furajarea animalelor şi ca materie primă pentru diferite industrii

Icircn alimentaţia omului porumbul se utilizează sub formă de mălai (făină) din care se prepară mămăliga sau diferite peparate de patiserie fulgi de porumb porumb zaharat conservat sub formă de boabe sau ştiuleţi pentru salate şi garnituri porumb fiert sau copt popcorn (porumb pentru floricele) Din germenii de porumb rezultaţi icircn urma măcinării boabelor prin presare se obţine un ulei alimentar de foarte bună calitate apreciat icircn alimentaţia dietetică

Icircn furajarea animalelor boabele de porumb constituie furajul concentrat de bază pentru toate speciile de animale Valoarea nutritivă a porumbului este de 117 - 130 unităţi nutritive la 1 kg boabe

Planta icircntreagă recoltată şi tocată icircn faza de maturitate icircn lapte-ceară se utilizează pentru obţinerea de siloz care este utilizat pe scară largă icircn hrana vacilor de lapte De asemenea planta icircntreagă se poate utiliza ca masă verde

Tulpinile de porumb (cocenii) rezultate după recoltarea boabelor se pot utiliza ca furaj Ciocălăii măcinaţi pot fi utilizaţi icircn hrana rumegătoarelor Boabele de porumb se utilizează ca materie primă pentru obţinerea de amidon glucoză

dextrină izoglucoză (icircndulcitor lichid) whisky etc Boabele de porumb se utilizează pe scară largă pentru obţinerea de biocombustibil (etanol) după cum planta icircntreagă verde se poate utiliza pentru obţinerea de biocombustibil (metanol etanol)

Tulpinile de porumb se pot utiliza icircn industria celulozei şi la fabricarea panourilor aglomerate

Din ciocălăi se poate obţine furfurol sau pot fi folosiţi drept combustibil De asemenea icircn gospodăriile tradiţionale tulpinile de porumb se utilizează drept combustibil

Pănuşile se utilizează pentru diferite icircmpletituri tradiţionale Mătasea porumbului (stigmatele florilor femele) poate fi utilizată icircn scop medicinal iar

polenul de porumb este colectat cu uşurinţă de către albinele melifere (plantă poleniferă)

Cultura gracircului

Gracircul este una dintre cele mai importante cereale si planta care ocupa pe glob cele mai mari suprafete Boabele de grau au continut ridicat in hidrati de carbon si substante proteice Miere de grau este materie prima pentru paine si produse de panificatie aliment de baza pentru 35-40 din populatia globuluiGraul se mai utilizeaza si in prelucrari industriale (alcool amidon dextrina glucoza) si furaj in hrana animalelorTaratele sunt un nutret concentrat bogat in proteine hidrati de carbon si substante minerale Paiele se utilizeaza in industria celulozei si in hrana animale

Gracircul este cea mai importantă plantă cultivată din care se obţine icircn principal pacircine aliment de bază pentru cca 40 din populaţia globului Prin măcinare din boabele de gracircu se obţine făina care este utilizată pentru prepararea de diferite produse de panificaţie şi patiserie

32

fabricarea de paste făinoase etc Boabele de gracircu intră icircn alcătuirea amestecurilor de cereale prentru micul dejun

Boabele de gracircu se utilizează icircn hrana animalelor ca atare sau măcinate De asemenea icircn furajarea animalelor se utilizează şi tăracircţa rezultată ca subprodus icircn urma procesului de măcinare aceasta fiind bogată icircn proteine lipide şi săruri minerale

Boabele de gracircu servesc ca materie primă icircn diferite industrii pentru obţinerea de amidon gluten spirt băuturi spirtoase (vodcă wisky) bere biocarburburant (bioethanol)

Paiele au utilizări multiple precum materie primă icircn industria celulozei şi hacircrtiei aşternut pentru animale furaj grosier icircngrăşămacircnt organic prin icircncorporare icircn sol după recoltare sau prin compostare producerea de energie termină prin arderea icircn arzătoare cu recuperare de căldură

Germenii de gracircu rezultaţi icircn urma procesului de măcinare sunt utilizaţi icircn hrana omului ca produse energizante (germeni consumaţi cu lapte sau miere de albine) ca adaus icircn diferite produse de panificaţie sau pentru obţinerea de ulei foarte apreciat icircn industria cosmetică

Aluatul conservat prin refrigerare şi aluatul modelat (de exemplu blaturi pentru pizza) icircncepe să fie din ce icircn ce mai apreciat pe piaţă

Gracircul romacircnesc este un gracircu de foarte bună calitate pentru panificaţie care poate fi valorificat atacirct pentru consumul intern cacirct şi la export pentru consum european şi icircn afara Europei

Gracircul ecologic este unul dintre produsele ecologice cele mai bine cotate şi cerute pe piaţa mondială

Cultura gracircului oferă următoarele avantaje - boabele au un conţinut ridicat icircn glucide şi proteine corespunzător cerinţelor organismului uman - boabele au o bună conservabilitate pe perioade mari de timp - boabele se transportă cu uşurinţă pe distanţe mari - boabele de gracircu au diferite alternative de valorificare - boabele de gracircu reprezintă o importantă sursă de schimburi comerciale pe piaţa mondială - gracircul se poate cultiva icircn diferite condiţii pedoclimatice asiguracircnd producţii satisfăcătoare peste tot unde se cultivă - tehnologia de cultivare este complet mecanizată şi bine pusă la punct fără probleme deosebite - gracircul este o foarte bună premergătoare pentru majoritatea plantelor de cultură - după soiurile timpurii de gracircu pot fi semănate culturi succesive mai ales dacă sunt condiţii de irigare

Alegerea soiurilor şi hibrizilor (criteriile avute icircn vedere soiurile şi hibrizi aleşi pentru fiecare cultură)

-criteriile avute icircn vedere ndashproducţie rezistenţe specifice conţinut de principii nutritive etc

-soiurile şi hibrizi aleşi pentru fiecare cultură + prezentarea listei cu soiuri pentru 2012 la culturile alese şi descrierea soiului respectiv

MĂRUL - SOIURI

33

Icircn funcţie de epoca de coacere a fructelor merele se icircmpart icircn (a) soiuri de varăMelba Red melba Şafran de vară Papirovka Mantet Quinte Akane Plat August (b) soiuri de toamnă Prima Slava Peremojţiam James Grive Red Calvil de Zăpadă Spartan Focuşor Codrene Coredana Reglndis etc (c) soiuri de iarnă Idared Speranţa Banana de iarnăWellspur Goldspur Golden Delicious Jonathan Jonared Yellowspur Renet Simerenco Coredar Wagener etc

Antreprenorul trebuie să elaboreze proiect de plantare a livezii la icircntreprinderileautorizate şi materialul săditor trebuie să fie procurat de la pepinierele licenţiate cu actelenecesare pentru posibilitatea de beneficiere de subvenţii Cele mai de perspectivă soiuri de mere şi cu o cere sporită pe piaţă sunt Golden DeliciousRed Delicious Jonathan Idared Fugi Granny Smith Gala Melrose Ionagold Elstar precum şisoiurile genetic rezistente la boli şi dăunători aşa ca Florina Prima Coredana CoredarGeneros Pionier

Piaţa Romacircniei la merele proaspete este reprezentată prin 50 la sută din soiuri colorate (complet roşu sau parţial) şi 50 la sută pentru soiurile necolorate (gal-bene şi verzi) Cele mai populare soiuri colorate sunt Jonathan şi Idared urmate de Jonagold Gala Gloster etc iar dintre cele necolorate predomină soiul Golden Delicious Soiurile Granny Smith şi Mutsu icircnregistrează vacircnzări modeste Dintre soiurile locale icircn supermarket-uri se comercializează Glorios şi Florina icircnsă icircn can-tităţi foarte mici Fructele de obicei sunt icircmpărţite icircn trei categorii mici (sub 70 mm) medii (70-90 mm) şi mari (peste 90 mm)

PORUMB ndash SOIURI

Porumbul face parte din familia Gramineae subfamilia Panicoideae tribul Maydeae genul Zea Genul Zea cuprinde 3 specii - Zea mexicana (Schrad) Recv et Mangel (sin Euchlaena mexicana) ndash teosinte1 anual - Zea perennis (Hitsch) Recv et Mangel (sin Euchlaena perennis) ndash teosinte peren - Zea mays L ndash porumbul cultivat

Porumbul cultivat cuprinde mai multe convarietăţi (grupe de varietăţi) cele mai importante fiind următoarele - Zea mays conv dentiformis Koumlrn (sin Zea mays conv indentata Sturt) denumit porumbul dinte de cal Se caracterizează prin boabele mari prismatice cu partea sticloasă (cornoasă) a endospemului dispusă pe părţile laterale ale bobului iar partea făinoasă (amidonoasă) dispusă icircn partea centrală şi superioară a bobului (fig 19) Prin uscare endospemul făinos icircşi reduce volumul se contractă şi determină apariţia unei depresiuni icircn partea superioară a bobului sub forma mişunei dintelui de cal de unde denumirea acestei convarietăţi de bdquoporumb dinte de calrdquo La această convarietate au fost creaţi primii hibrizi de porumb iar icircn prezent această convarietate are cea mai margă răspacircndire icircn lume Majoritatea hibrizilor de porumb aparţin acestei convarietăţi La noi icircn ţară primii hibrizi care au fost icircntroduşi icircn cultură aparţin acestei convarietăţi şi au fost aduşi din SUA de unde şi denumirea de bdquoporumb americanrdquo - Zea mays conv indurata (Sturt) Bailey denumit porumbul cu bobul tare porumbul sticlos Se caracterizează prin boabe rotunjite icircn partea superioară netede lucioase dure la spargere de unde vine denumirea de bdquoporumb tarerdquo Partea sticloasă a endospermului este dispusă la exteriorul bobului de jur-icircmprejurul acestuia iar partea făinoasă este dispusă icircn partea centrală a bobului uneori ajungacircnd pacircnă icircn partea superioară a bobului situaţie cacircnd determină apariţia

34

unei uşoare mişune (fig 20) Din această convarietate au făcut parte vechile populaţii şi soiuri romacircneşti de unde şi denumirea de bdquoporumb romacircnescrdquo - Zea mays conv aorista Grebensc denumit porumbul semisticlos Prezintă caracteristici intermediare icircntre convarietăţile dentiformis şi indurata Bobul este rotunjit mat icircn partea superioară şi uneori prezintă o uşoară adacircncitură - Zea mays conv everta Sturt (sin Zea mays conv microsperma Koumlrn) denumit porumb de floricele Se caracterizează prin plante cu o talie mai mică care au capacitatea de a forma mai mulţi ştiuleţi pe plantă Boabele sunt mici (MMB = 40-100 g) cu vacircrful rotunjit sau ascuţit Endospermul este aproape icircn icircntregime sticlos cu excepţia unei mici porţiuni icircn jurul embrionului care este amidonoasă Prin icircncălzire apa din grăunciorii de amidon din endospermul făinos se transformă icircn vapori care exercită o presiune asupra tegumentului pacircnă cacircnd determină spargerea acestuia moment icircn care conţinutul bobului se revarsă (boabele expandează) mărindu-şi volumul de 15-20 de ori formacircnd o masă albă-spongioasă respectiv aşa-numitele floricele

RUSTICA a castigat o pozitie de lider pe piata de porumb precoce din Europa de Nord si poseda o gama larga de seminte adecvata pentru toate pietele lumii HIBRIZI FOARTE PRECOCIBarbados - excelent pentru boabe si silozEarly Star - precoce si productivEnergy Star - foarte buna valoare alimentaraComera - performanta inalta HIBRIZI PRECOCIBatz - vigurosEurostar - lider in EuropaGalaStar - porumb pe care il veti adoraInagua - bun pentru boabe si siloz

GRAcircU ndash SOIURI

Cercetătorii de la Institutul de Cercetare - Dezvoltare Agricolă Fundulea au creat soiuri de grau productive si rezistente la secetaBOEMA soi de gracircu de toamnă extrem de productiv şi cu indici de calitate ridicaţi pentru panificaţie adaptat condiţiilor climatice din zona de cacircmpie din sudul ţării şi Moldova este un soi foarte precoce mai timpuriu la icircnspicat cu 1-3 zile faţă de soiul Flamura 85 talia plantei de 77-90 cm rezistent la iernare şi cădere arşiţă şi secetă rugina galbenă rezistenţă mijlocie la rugina brună şi făinare are calitate bună de morărit şi panificaţie

GRUIA este un soi de toamnă care a dat rezultate foarte bune icircn Oltenia şi Dobrogea este mai timpuriu cu 4 zile faţă de soiul Fundulea 4 talie de 76 cm se remarcă printr-o rezistenţă bună la iernare la cădere dar şi la rasele actuale de rugina galbenă

35

superior multor soiuri ca rezistenţă la făinare rugină brună şi septorioza frunzelor calitatea de panificaţie a soiului Gruia este apropiată de cea a soiului Dropia faţă de care tinde să aibă un gluten mai tenace soiul se evidenţiază printr-o productivitate ridicată icircn medie cu 9-12 mai mare faţă de soiurile martor sporul de producţie fiind mai mare icircn condiţii de secetă in pofida taliei sale scurte soiul se comportă foarte bine icircn condiţii de deficit hidric Gracircul aparţine genului Triticum familia Gramineae (Poaceae) Genul Triticum cuprinde un număr mare de specii de gracircu forme sălbatice şi cultivate clasificate diferit de-a lungul timpului

Pentru ţara noastră prezintă importanţă 2 specii şi anume Triticum durum Desf şi Triticum aestivum L Triticum durum Desf (fig 16) are tulpina plină icircn interior pe toată lungimea sau cel puţin icircn partea superioară Spicul este aristat cu ariste lungi comparativ cu lungimea spicului şi orientate paralel Boabele au aspect sticlos la maturitate şi sunt conice la capet Triticum aestivum L (fig 17) are tulpina goală icircn interior pe toată lungimea Spicul este nearistat sau aristat cu ariste mai scurte comparativ cu lungimea spicului şi orintate divergent Boabele sunt ovoidale sau alungit-ovoidale prevăzute cu un smoc de perişori la capătul superior Endospermul este făinos semisticlos sau sticlos

Gracircul comun reprezintă specia cea mai importantă care pe plan mondial reprezintă cca 90 din suprafaţa cultivată cu gracircu şi cea mai mare partea a suprafeţei cultivată cu gracircu din ţara noastră Gracircul comun are forme de toamnă şi de primăvară aproape icircntreaga suprafaţă din ţara noastră fiind cultivată cu gracircu de toamnă (gracircul de primăvară ocupă suprafeţe foarte mici nesemnificative)

Soiurile de gracircu cultivate icircn Romacircnia sunt icircn marea lor majoritate soiuri romacircneşti create la Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Fundulea sau icircn reţeaua de Staţiuni de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Aceste soiuri se caracterizează prin potenţial de producţie ridicat (9-10 tha) o bună rezistenţă la cădere ger iernare secetă şi boli o bună calitate şi stabilitate a recoltelor

23 Intocmirea asolamentului

Specificare HaSuprafaţa totală a terenului arabil 610Suprafaţa medie a solei (3 sole) 2033

Tabelul 2Schema rotaţiei culturilor

SOLAANUL 2012 2013 2014I măr măr mărII gracircu porumb gracircuIII porumb gracircu porumb

36

37

CAPITOLUL IIICAPITOLUL IIIORGANIZAREA PROCESULUI DE PRODUCŢIE AGRICOLĂORGANIZAREA PROCESULUI DE PRODUCŢIE AGRICOLĂ

31 Proiectarea producţiilor medii prin metoda bonităriiterenurilor agricole

Tabelul 3

Date iniţiale

Cultura Tipul de solSuprafaţa - ha (Si)

Nota de bonitare pentru

condiţiile ecologice (Pi)

Corecţia pt distanţă şi

felul drumului (k)

Coeficient de

potenţare (c)

Producţia medie

realizată

MărGracircuPorumb

Cernoziom 5 75 015 11 15000Cernoziom 303 80 018 12 4000Cernoziom 302 85 019 13 8000

TOTAL 610

2) Notele totale de bonitare pentru condiţiile ecologice (Ni)

MĂR ndash 575 = 375Ni = Si x Pi GRAcircU ndash 30380 = 24240

PORUMB ndash 30285 = 25670TOTAL = 50285

3) Nota medie ponderată de bonitare

50285 610 = 8243

1) Producţia ce revine pe un punct al notei medii ponderate de bonitare

P măr = 515000 375 = 200P gracircu = 3034000 24240 = 50

P porumb = 3028000 25670 = 9411

6) Corecţia totală icircn funcţie de distanţă şi drumuri Ct = S x kMĂR ndash 5015 = 075

Suprafaţă x coeficient corecţie GRAcircU ndash 303018 = 5454PORUMB ndash 302019 = 5738

TOTAL = 11267

38

7) Nota de bonitare recalculată (Nbr)

MĂR ndash 375-075 = 37425Nbr = Nota totală de bonitare ndash Corecţia GRAcircU ndash 24240-5454 = 2418546

PORUMB ndash

25670-5738 = 2561262

8) Notele totale de bonitare potenţate (Ntp)

MĂR ndash 3742511=4117

Ntp =Nota de bonitare recalculată (Nbr)

xCoeficient

de potenţare

GRAcircU ndash241854612=290225

PORUMB ndash

256126213=332964

9) Producţia totală pe cultură pentru fiecare unitate de sol (Pt)

MĂR ndash 4117200= 82340

Pt =Nota totală de

bonitare potenţată (Ntp)

x

Producţia ce revine pe un punct de

bonitare P(kgpunct)

GRAcircU ndash

29022550= 1451125

PORUMB ndash

3329649411=31335242

TOTAL= 4666989

10) Producţia medie la hectar Pmc1

Pm măr = Producţia totală Suprafaţa totală = 823405=16468

Rezultatele pentru celelalte culturi

Pmedie gracircu = 1451125303= 4789

Pmedie porumb =31335242302= 10376

39

32 STABILIREA CANTITĂŢILOR DE IcircNGRĂŞĂMINTE PE CULTURI

Calculul dozelor de icircngrăşăminte s-a efectuat ţinacircndu-se cont atacirct de

producţiile medii cacirct şi de existentul de suprafaţă activă din sol S-au luat icircn

considerare şi pierderile rezultate prin levigare

Icircn tabelul 4 este prezentat calculul dozelor de icircngrăşăminte chimice la ha

separat pentru cele 3 culturi icircn parte

Tabelul 4

Calculul dozelor de icircngrăşăminte chimice

Nr Crt

SPECIFICARE UM

CULTURA

GRAcircU PORUMB MĂRN P K N P K N P K

1 Producţie medie Kgha 4789 10376 16468

2 Consum specific Kg sat

23 11 20 20 21 20 5 3 6

3 Sa de administrat

Kg 11014

5268 9578

20752

2179 20752 8234 494 988

4 Sa icircn sol Kg 45 31 60 40 35 30 30 20 355 Diferenţa de

admKg sa

6514 2168 3578

16752

1829 17752 5234 294 638

6 Pierderi prin levigare

13 5 7 13 5 7 13 5 7

7 Cant pierdută prin levigare

Kg sa

847 108 25 2177

914 1242 68 147 446

8 Total sa de administrat

Kg 7361 2276 3828

18929

19204 18994 5914 3087 6826

9 Tipul de icircngrăşămacircnt

NO4NO3

Super P c

Sare potasică

NO4NO3

Super P c

Sare potasică

N P2O5 K20

10 Conţinutul icircn sa a icircngr

Kgt 345 40 40 345 40 40 345 40 40

11 Doza de icircngr de administrat

Kg 213 57 96 549 480 475 171 77 171

40

33 PLANUL DE CULTURĂ

Planul de cultură cuprinde structura culturilor dimensiunile fiecăreia

producţiile medii şi totale (tabelul 5)

Tabelul 5

Icircntocmirea planului de cultură

Cultura Suprafaţa (ha)

Producţii medii (kgha)

Producţia totală (t)

Preţ livrare (leikg)

Măr 5 16468 8234 2Gracircu 303 4789 1451 08

Porumb 302 10376 313355 1

34 FUNDAMENTAREA FIŞELOR TEHNOLOGICE PE CULTURI

Icircn vederea organizării proceselor de muncă şi de producţie icircn etapa pregătitoare se

icircntocmesc fişele tehnologice pe culturi Informaţiile cuprinse icircn fişele tehnologice servesc icircn

acelaşi timp la stabilirea tehnologiilor stabilirea destinaţiei producţiei determinarea volumului

lucrărilor mecanice şi manuale necesarul de forţă de muncă cantităţile de materiale şi mijloacele

financiare necesare pentru aprovizionare

DATELE NECESARE

1 Culturile incluse icircn planul de producţie al firmei

2 Suprafaţa ocupată de fiecare cultură icircn parte

3 Culturile premergătoare

4 Producţia medie şi totală a fiecărei culturi

5 Lucrările tehnologice icircn ordinea cronologică a executărilor

6 Perioada de executare şi data lucrării

7 Mijloacele cu care se execută lucrarea

8 Tarifele de plată pentru lucrările mecanice

9 Tarifele de plată pentru lucrările manuale pe categorii

10 Cuantumul taxelor pentru CAS şomaj risc asigurare

11 Amortismentul specific

12 Materialele necesare procesului tehnologic consumul normat pe UM preţul unitar şi cota

pentru cheltuielile de aprovizionare

41

13 Cota de cheltuieli indirecte (comune şi generale)

MODUL DE LUCRU

1 Se icircnscriu icircn fişă datele privind suprafaţa şi producţia medie Producţia medie se planifică

icircn raport cu fertilitatea solului şi cantitatea de icircngrăşămacircnt aplicată

2 Se icircnscriu lucrările tehnologice icircn ordinea executării lor precizacircndu-se toată perioada

optimă de execuţie şi durata fiecărei lucrări

3 Pentru fiecare icircn parte se determină volumul lucrărilor sumele necesare şi materiale

4 La lucrările manuale icircn raport cu volumul lucrării se calculează numărul de zile om iar

fondul de salarii rezultă icircnmulţind numărul de zile om necesar pentru evaluarea lucrării cu

tariful pe ziom corespunzător

5 Taxele asupra fondului de salarii se calculează aplicacircnd cota icircn proporţie de 30 pentru

CAS 5 pentru fondul de şomaj 1 pentru risc şi asigurare impozit 15 asupra sumei

care reprezintă fondul de salarii

6 Amortismentul specific se determină icircn raport cu valoarea de inventar a mijlocului fix

folosit exclusiv la cultura respectivă şi durata de folosire

7 Cota de cheltuieli pentru aprovizionare se calculează o cotă parte din valoarea

materialului folosit

8 Din icircnsumarea pentru lucrările mecanice lucrările manuale taxe asupra valorilor

materialelor se obţin cheltuielile de producţie

9 La cheltuielile directe se aplică cota de cheltuieli comune şi prin icircnsumarea lor se

determină cheltuielile de producţie

10 După fiecare trimestru se fac totalurile

11 Se calculează indicatorii cheltuieli de producţie la hectar şi costul la tona de produs

42

44

45

46

47

35 Organizarea lucrării de semănat la cultura gracircului

Semănatul este una dintre cele mai importante lucrări agricole de care depinde icircn ultimă instanţă obţinerea de producţii ridicate Suprafeţele icircntinse ocupate de culturi precum şi termenele restracircnse icircn care trebuie executat fac ca procesul de muncă al semănatului să ocupe un loc important icircn activitatea de producţie a exploataţiilor agricole

Etapele organizării lucrărilor de semănat cereale păioase sunt următoarele1 se stabileşte componenţa agregatului de semănat potrivit condiţiilor existente

(tractor plus semănătoare SUP-29 sau SUP-21)2 Se determină necesarul de agregate pentru terminarea semănatului icircn termen

optim folosind formula

icircn care

N ndash numărul de agregate pentru terminarea lucrării icircn timpul propusS ndash suprafaţa de icircnsămacircnţatn ndash numărul de zile icircn care trebuie terminată lucrareaP ndash randamentul zilnic al maşinii

(1)N = 303(512) = 5 agregate

Aşadar icircn prealabil trebuie cunoscut randamentul zilnic al agregatului de semănat folosit Aceasta se calculează după formula

icircn

care

P ndash randamentul zilnic al agregatului (ha)B ndash lăţimea de lucru a agregatului icircn lucru (m)V ndash viteza de deplasare a agregatului

icircn lucru (moră)t ndash durata zilei de lucru (ore)H ndash coeficientul de folosire a timpului de lucru (070-080)

(2)P = 366000807 10000 = 12 ha

3 Stabilirea lungimii marcatoarelor semănătoriiLungimea marcatoarelor adică distanţa la care trebuie aşezată piesa activă a marcatorului faţă de ultimul brăzdar se stabileşte icircn funcţie de

lăţimea de lucru a semănătorii (B) distanţa icircntre două brăzdare (b) distanţa icircntre roţile din faţă sau marginile exterioare ale şenilelor

tractorului (c)

= 11

= = 26

49

49

Cacircnd tractorul poate urmări urma lăsată de marcator atacirct cu roata din dreapta cacirct şi cu roata din stacircnga lungimea celor două marcatoare este egală şi este dată de relaţia

4 Stabilirea debitului semănătorii icircn funcţie de norma de sămacircnţă la hectar La icircnceputul lucrării trebuie icircntotdeauna să se verifice corectitudinea reglării debitului la icircnsămacircnţare Această verificare se face după formula

icircn

care

G ndash cantitatea de sămacircnţă cursă din semănătoare la un număr stabilit de icircnvacircrtiri a roţii semănătoriiA ndash norma de semănat la un ha (kg)d ndash lungimea roţii semănătorii (m)B ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)O ndash nr de icircnvacircrtituri a roţii semănătorii

(6)G= 2501743620 10000 = 313

5 Stabilirea dimensiunilor postatelor la semănat Lungimea maximă a postatelor la semănat este icircn funcţie de capacitatea cutiei semănătorii Pentru a uşura organizarea transportului de seminţe este indicat ca alimentarea semănătorii cu seminţe să se execute la un singur capăt a postatei ~n acest caz lungimea maximă a postatei se calculează după formula

icircn

care

L ndash lungimea maximă a postatei (m)Q ndash capacitatea coşului de alimentare

a semănătorii (kg)Y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii coşului de alimentare a semănătorii (icircn medie 070-080)A ndash norma de semănat (kgha)B ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)

(7)L = (051000040007) (25036) = 1556m

Icircn ce priveşte lăţimea postatei aceasta se determină icircn funcţie de lăţimea totală a parcelei de icircnsămacircnţat şi de metoda de deplasare a agregatului Ea se calculează aşa icircncacirct să asigure de lucru agregatului pentru 1-2 zile de lucru

Lăţimea postatei la semănatul icircn suveică se calculează după formula

icircn care

l ndash lăţimea postatei (m)P ndash productivitatea zilnică a agregatului (hazi)Z ndash durata icircn zile a lucrului pe aceeaşi postată (1-2 zile)L ndash lungimea postatei (m)

(8)l = 10000122 1556 = 154m

6 Lăţimea zonei de icircntoarcere a agregatului Pentru icircntoarcerea agregatului la capetele parcelei se delimitează o facircşie de teren denumită bdquozonă de icircntoarcereldquo Delimitarea acestei zone se face icircn cazul deplasărilor icircn parcursul liniar cu buclă şi fără buclă Lăţimea zonei de icircntoarcere este dată de relaţia

50

50

icircn care

E ndash lăţimea zonei de icircntoarcereR ndash raza de icircntoarcere a agregatuluie ndash lungimea de ieşire a agregatului (adică distanţa de la centrul agregatului mijlocul osiei motoare a tractorului) pacircnă la organele active ale maşinii

(9)E = 34 + 15 = 135m

Aceasta reprezintă lungimea cu care trebuie să se deplaseze centrul agregatului pentru aducerea organelor active ale maşinii agricole pe linia de icircntoarcere a lucrului

7 Stabilirea distanţei dintre punctele de alimentare a semănătorii Distanţa dintre punctele de alimentare a semănătorii se determină icircn funcţie de metoda de deplasare a agregatului la semănat ~n cazul semănatului icircn suveică lungimea postatei este determinată icircn funcţie de capacitatea cutiei de seminţe icircn aşa fel ca alimentarea semănătorii să se facă numai la unul din capetele postatei distanţa dintre punctele de alimentare se află după formula

icircn care

D ndash distanţa dintre punctele de alimentare (m)B ndash lăţimea de lucru a agregatului (m)T ndash numărul turelor (adică nr curselor dus-icircntors) pe care le face agregatul pacircnă la golirea coşului semănătorii

(1)D = 2362 = 144m

Icircn cazul cacircnd lungimea postatei nu este determinată icircn funcţie de capacitatea cutiei de seminţe este necesar ca icircn prealabil să cunoaştem turele pe care le face agregatul pacircnă la golirea coşului semănătorii Aceasta se determină icircmpărţind lungimea drumului pe care icircl face semănătoarea pacircnă la golirea cutiei sale pe lungimea cursei de lucru dus şi icircntors ~n acest scop se foloseşte următoarea formulă

icircn care

T ndash numărul turelorQ ndash capacitatea cutiei semănătorii

(kg)Y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii cutiei (080)A ndash norma de semănat (kgha)B ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)L ndash lungimea postatei (m)

T= (1000040007) (2503621556) = 1Icircn cazul semănării icircn bdquolaturildquo sau bdquope două jumătăţi ale postateildquo distanţa dintre

punctele de alimentare se calculează după formula = 136 = 36

(semnificaţiile literelor sunt aceleaşi ca la formulele (10) şi (11)

51

51

8 Stabilirea cantităţilor de seminţe ce se pun la punctele de alimentare Cantităţile de seminţe care se pun la primul punct de alimentare se calculează după formula

= 4001 = 400kgiar cantitatea care se pune la punctele următoare este

icircn care

C ndash cantitatea de seminţe necesară alimentării agregatului (kg)Q capacitatea coşului semănătorii (kg)y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii cutieia ndash nr semănătorilor icircn agregat

(14)C1 = 400071 = 280kg

9 Stabilirea necesarului zilnic de muncitori pentru semănat şi transportat seminţele Necesarul zilnic de muncitori pentru deservirea semănătorilor variază icircn raport cu numărul de agregate folosite zilnic şi al maşinilor ce compun agregatul

10 Necesarul de mijloace de transport se stabileşte icircn funcţie de cantităţile de seminţe necesare semănătorilor la o icircncărcare timpul de golire a semănătorilor capacitatea mijloacelor de transport distanţa de transport şi timpul necesar pentru un ciclu de transport

~n primul racircnd se determină timpul icircn care se consumă cantitatea de seminţe existentă icircn cutia semănătorii folosind relaţia

icircn care

q ndash capacitatea cutiei semănătorii (kg)085 ndash coeficientul de folosire a cutiei semănătoriiB ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)V ndash viteza de lucru a agregatului (moră)N ndash norma de sămacircnţă la ha (kg)

Tgol = (10000400085) (366000250) = 063h = 38min

Numărul de mijloace de transport necesare zilnic se determină pe baza relaţiei

icircn care

Nt ndash numărul mijloacelor de transportn ndash numărul semănătorilor ce lucreazăt ndash durata unui ciclu de transport (min)Cm ndash capacitatea mijlocului de transport (kg)

Nt = (540008530) (38400) = 33 = 311 Se determină necesarul de saci pentru transportul seminţelor cunoscacircnd că

pentru uşurarea manipulării se recomandă ca un sac să aibă 40 kg

Nr saci = (512250) 40 = 375 sacizi

52

52

Centralizarea datelor

Nr crt

Specificare UMAgregatul folosit

Tractor + (SUP-29)

Tractor + SUP-21

1 Productivitatea zilnică a agregatului haschimb 12

2 Necesarul zilnic de-tractoare nr 5-semănători nr 5

3Productivitatea zilnică a tuturor agregatelor

hazi 60

4Dimensiunile solei de semănat

-lungime m 1556-lăţime m 1947-suprafaţă ha 303

5Dimensiunea parcelelor de semănat

-lungime m 1556-lăţime m 154-suprafaţă 24

6Lungimea marcatorului

-dreapta m 11-stacircnga m 26

7Norma de icircnsămacircnţare

-la 20 icircnvacircrtituri kg 3-la hectar kg 250

8Distanţa dintre punctele de alimentare cu seminţe

m 144

9Cantitatea de seminţe ce se pune la punct de alimentare

-la primul punct

kg 400

-la punctele următoare

kg 280

10 Necesarul zilnic de muncitori

-pt servirea semănătorii

nr 5

-pt transportul seminţelor

nr 3

-total nr 8

11Lăţimea facircşiei de icircntoarcere a agregatului

m 135

12Necesarul zilnic de mijl de transport

-atelaje nr-tractor+remorcă nr 3-auto-camion nr

13Necesar saci pt transportul seminţelor

nr 375

53

53

36 Evaluarea producţiei

Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţieiacestora

Evaluarea se face icircn două etape1) icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele

caracteristice de dezvoltare a plantelor2) icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite

norme standardizate~n funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfel

1) Gracircu orz (orz - 1 iunie gracircu - 15 iunie) Gracircu Boemandash se stabileşte numărul punctelor de control icircn funcţie de mărimea şi

uniformitatea parcelelor(icircn cazul parcele de pacircnă la 100 ha - 5 puncte pe suprafeţe mai mari de 100 ha - 10 puncte)

Determinările se fac cu ajutorul ramei metrice (un cadru de 1 metru patrat)Metodologie de lucrundash se numără spicele din interiorul ramei metricendash se stabileşte numărul mediu de boabe icircn spicndash se calculează producţia medie la hectar astfel

Q kgha = (360353610000) (10001000) = 4536kgha

Q kgha - producţia medie kgha Nsp - număr mediu de spice la mp (medie pe toate punctele de control) 360Nb - număr mediu de boabe icircn spice 35MMB - greutatea a 1000 boabe (grame)3610000 mp = 1 ha1000 x 1000 = 1000 grame x 1000 boabe

Exemplu

2) Porumb (1 septembrie) DKC 3511ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 28 mp (4 racircnduri x 070 x 10 m

lungime 070 (m) - distanţa dintre racircnduri)ndash se numără ştiuleţii la fiecare punct de controlndash se calculează numărul de ştiuleţi la hectar

54

54

Nstha = (30010000)(510) = 60000

Nstha - număr de ştiuleţi la hanst - numărul de ştiuleţi număraţi la toate punctele de controld - suprafaţa unui punct de control (mp)i - numărul punctelor de control

ndash se determină apoi numărul de boabe pe ştiuletendash se calculează apoi producţia medie la hectar

Q kgha = (60000588337) (10001000) = 11889 kgha

Q kgha - producţia medieNst - număr ştiuleţi la hectar 60000Nb - număr mediu de boabe pe ştiulete 588MMB - greutatea a 1000 boabe (grame) 337

Exemplu

3) Floarea soarelui (15 august)ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 28 mp (4 racircnduri x 070 x 10)ndash se numără capitulele la fiecare punct de control şi se stabileşte numărul mediu

de capitule la ha după formula

Ncpha - număr total de capitule la hancp - număr de capitule numărate la toate punctele de controld - suprafaţa unui punct de controli - numărul punctelor de control

ndash se determină numărul mediu de seminţe pe capitul(Ns)ndash se calculează producţia medie la hectar astfel

55

55

Q kgha - producţia medieNcp - număr mediu de capitule la hectarNs - număr seminţe pe capitulMMB - greutatea a 1000 seminţe icircn grame

Exemplu

4) Sfecla de zahăr (1 septembrie)ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 10 mp (3 racircnduri x 045 m x 74 m

lungime)ndash la fiecare punct de control plantele se recoltează se decoletează (tăierea

frunzelor) se curăţă de pămacircnt şi se cacircntărescndash se determină producţia medie astfel

q - cantitatea de rădăcini recoltate din punctele de control (kg)d - suprafaţa unui punct de control (mp)i - numărul punctelor de control

ndash la producţia stabilită se adaugă sporul de producţie ce se va realiza de la data evaluării la data prevăzută a se recolta (18 grziplantă)

Exemplu

5) Fructe (1 septembrie) MĂRMetoda de evaluare diferă icircn funcţie de tipul de livadă clasică sau intensivă dar

icircn mare constă icircn următoarele etapendash se stabileşte numărul de pomi pentru examinare (2 - 5 ) 480ndash se determină numărul mediu de fructe pe pom şi greutatea acestora icircn kg 30kg

167 de fructe

56

56

ndash se icircnmulţeşte numărul mediu de fructe pe pom cu numărul de pomi existenţi la ha şi se obţine astfel producţia medie la ha 16032 kgha

6) Struguri (de masă - 15 iulie de vin - 1 septembrie)ndash evaluarea se face separat la viile nobile şi la viile de hibrizindash se stabileşte numărul de butuci pe rod la ha cu relaţia

Nbha - numărul de butuci pe rod la hadr - distanţa dintre racircnduri (m)db - distanţa icircntre butuci pe racircnd (m)Ng - număr mediu de goluri (butuci neproductiviinexistenţi) la ha icircn procente

ndash se evaluează producţia de struguri pe butuc număracircndu-se toţi strugurii de pe un număr de 1 - 2 din butucii existenţi pe lot (se recomandă să se efectueze numărătoarea strugurilor pe fiecare al 10-lea butuc din 15 icircn 15 racircnduri)

Producţia de struguri pe butuc se calculează astfel

Pmb - producţia medie pe butuc (grame)Gms - greutatea medie a strugurilor (grame)Ns - numărul de struguri total găsiţi la numărătoareNba - numărul butucilor analizaţi

ndash se calculează producţia medie de struguri la ha cu formula

Pmha - producţia medie de struguri la ha (kg)Nbha - numărul de butuci pe rod la haPmb - producţia medie pe butuc (grame)

Exemplu

57

57

CAPITOLUL IV DETERMINAREA PRAGULUI DE RENTABILITATE (A PUNCTULUI CRITIC) PE CULTURI

Punctul critic marchează acea dimensiune a producţiei medii la care icircncasările din

valorificarea producţiei sunt egale cu cheltuielile totale de producţie deci acel punct al

producţiei medii la care nu se obţine profit dar nu se icircnregistrează nici pierderi

Mărimea costului de producţie şi a ratei profitului se găsesc icircntr-o stracircnsă legătură

cu raportul dintre cheltuielile de exploatare şi cantitatea de produse realizate Prin analiza

costurilor şi cheltuielilor de exploatare icircntreprinzătorul poate calcula nivelul minim de

activitate cerut de menţinerea icircn stare de funcţionare a firmei Cunoscacircnd pragul de

rentabilitate se poate proiecta volumul de vacircnzări icircn vederea obţinerii profitului scontat

De asemenea creditorii şi investitorii solicită adesea efectuarea analizei punctului

critic pentru a ajuta icircn evaluarea cacircştigurilor potenţiale ale unei afaceri şi icircn consecinţă

aceasta trebuie introdusă icircn planul de afaceri

Punctul critic se poate determina icircn două moduri şi anume fără profit programat

sau cu profit programat

Calculul punctului critic fără profit programat este exprimat printr-o relaţie

simplă

y = yי

y = Pvx

yי = Cvx + CF

Pvx = Cvx + CF

x(Pv ndash Cv) = CF

icircn care

y ndash veniturile din valorificarea producţiei (mii lei)

yי - cheltuielile totale icircnregistrate (mii lei)

Pv ndash preţul de vacircnzare unitar

x ndash producţia medie sau volumul vacircnzărilor (unităţi fizice)

Cv ndash cheltuieli variabile unitare

58

58

CF ndash costuri fixe totale

De unde x marchează acea dimensiune a producţiei la care nu se icircnregistrează nici

profit nici pierderi

Determinarea cantitativă şi reprezentarea grafică a PC la cultura Porumb

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Incărcat transportat IC (PK) t 2881 180225 575

22 Descărcat IC (PK) t 2881 2444609 78

33 Incărcat transportat IC (N) t 10 2484545 793

44 Descărcat IC (N) t 1655 6371 02

55 Transportat apa prep sol mii l 30 599 019

66 Incărcat transportat săm t 66 599359 191

77 Recoltat porumb boabe t 530 2606662 832

88 Transportat porumb boabe t 225 1245 04

99

1010

TOTALTOTAL 9962236 31792

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch Variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologicacopy= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

59

59

Cheltuielile fixe

NrNr CrtCrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) copycopy (d)(d) (e)(e)

11 Adm Şi deservit IC (PK) ha 302 617645 2045

22 Arat 25 cm +grăpat ha 302 1140192 3775

33 Adm Şi deservit IC (N) ha 302 630389 2087

44 Erbicidat şi deservit ha 302 61155 2025

55 Discuit si preg Pat germ Ha 302 586536 1942

66 Semănat +deservit ha 302 472517 1565

77 Prăşit mecanic I ha 302 819024 2712

88 Prăit mecanic II ha 302 654182 2166

99

1010

TOTALTOTAL 5532035 18318

(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)

60

60

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura porumb - fără profit programat

Ch variabile Cv = 9962236 lei

Ch fixe totale CF = 5532035 lei

Ch fixeha CFha = 18318 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 11 leikg = 1100 leit

Producţia totală de PT= 313355 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 302 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 33961599 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 9962236 + 33961599 = 133583959 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 133583959 313355=

4263leit

Productia medie de porumb la punctul critic (X)

X= (CFha)(Pv-CVt) = 18318 ( 1100 ndash 4263 ) = 272 tha = 2720 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 272 tha 4263 leit = 115953 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx =18318 leiha+ 115953 leiha =299133 leiha

Nivelul producţiei de 2720 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la

cultura porumb icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de

2720 la preţul de 11 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie

Depăşirea acestui nivel al producţiei (2720 ha) duce la obţinerea unui profit iar

scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi

61

61

62

PROFI

T

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

2720 kg2720 kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

18318

leiha

299133

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura porumb ndash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

62

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura porumb - cu profit programat

Ch variabile Cv = 9962236 lei

Ch fixe totale CF = 5532035 lei

Ch fixeha CFha = 18318 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 11 leikg = 1100 leit

Producţia totală de PT= 313355 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 302 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 33961599 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)

Pr = 500000lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 9962236 + 33961599 = 133583959 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 133583959 313355=

4263leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha=PrS =500000302= 165562 leiha

Producţia medie de porumb la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 18318+165562) ( 1100 - 4263 )= 517 tha

= 5170 kgha

Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 517 tha 4263 leit = 220397 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 18318 leiha+ 220397leiha = 403577 leiha

63

63

64

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

5170 kg5170 kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

18318

leiha

403577

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura porumb ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

64

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura porumb

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 9962236 9962236

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 33961599 33961599

Ch variabile totale CVT lei 133583959 133583959

Ch variabile t CVt leit 4263 4263

Ch fixe totale CF lei 5532035 5532035

Ch fixe ha CFha leiha 18318 18318

Profit programat total Pr lei 500000

Profit programat ha Prha leiha 165562

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 2720

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 5170

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 115953 220397

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 299133 403577

Preţ de vacircnzare t Pv leit 1100 1100

Suprafaţa cultivată S ha 302 302

65

65

DETERMINAREA CANTITATIVĂ ȘI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA gracircu

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Incărcat transportat IC (PK) t 4605 260015 179

22 Descărcat IC (PK) t 4605 495645 341

33 Incărcat transportat săm t 666 601343 414

44 Incărcat transportat IC (N) t 10 97019 669

55 Descărcat IC (N) t 6454 24848 017

66 Transportat apa prep sol mii l 30 599 04

77 Recoltat grau t 530 2614762 1802

88 Transportat gracircu t 225 1245 09

99

1010

TOTALTOTAL 49504298 34115

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

66

66

Cheltuielile fixe

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Adm şi deservit IC (PK) ha 303 619685 2045

22 Arat 18 - 20 cm +grăpat ha 303 1025772 3385

33 Discuit si preg pat germ ha 303 588479 1942

44 Semănat +deservit ha 303 474081 1565

55 Adm şi deservit IC (N) ha 303 632476 2087

66 Adm şi deservit ha 303 613575 2025

77

88

99

1010

TOTALTOTAL 3954068 130497

(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)

67

67

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura gracircu - fără profit programat

Ch variabile Cv = 49504298 lei

Ch fixe totale CF = 3954068 lei

Ch fixeha CFha = 130497 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 09 leikg = 900 leit

Producţia totală de gracircu PT= 145107 t

Suprafata cultivată cu gracircu S = 303 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 14849866 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 49504298 + 14849866 = 64354164 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 64354164 145107 =

4435leit

Productia medie de gracircu la punctul critic (X)

X= (CFha)(Pv-CVt) = 130497 ( 900 - 4435 ) = 286 tha

= 2860 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 286 tha 4435 leit = 12684 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 130497 leiha+ 126841 leiha = 257338 leiha

Nivelul producţiei de 2860 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la

cultura de gracircu icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de

2860 la preţul de 09 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie

Depăşirea acestui nivel al producţiei (2860 ha) duce la obţinerea unui profit iar

scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi

68

68

69

PROFI

T

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

2860 kg2860 kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

130497

leiha

257338

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura gracircu ndash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

69

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura gracircu - cu profit programat

Ch variabile Cv = 49504298 lei

Ch fixe totale CF = 3954068 lei

Ch fixeha CFha = 130497 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 09 leikg = 900 leit

Producţia totală de gracircu PT= 145107 t

Suprafata cultivată cu gracircu S = 303 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 14849866 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)

Pr = 400000 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 49504298 + 14849866 = 64354164 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 64354164 145107 =

4435leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 400000 303 =

132013 leiha

Producţia medie de gracircu la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 130497 + 132013 ) ( 900 - 4435 )

= 575 tha = 5750 kgha

Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 575tha 4435 leit = 255012 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx =130497 leiha+ 255012leiha = 385509 leiha

70

70

71

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

5750 kg5750 kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

130497

leiha

3855

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura gracircu ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

71

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura gracircu

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 49504298 49504298

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 14849866 14849866

Ch variabile totale CVT lei 64354164 64354164

Ch variabile t CVt leit 4435 4435

Ch fixe totale CF lei 3954068 3954068

Ch fixe ha CFha leiha 130497 130497

Profit programat total Pr lei 400000

Profit programat ha Prha leiha 132013

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 2860

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 5750

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 12684 255012

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 257338 385509

Preţ de vacircnzare t Pv leit 900 900

Suprafaţa cultivată S ha 303 303

72

72

DETERMINAREA CANTITATIVĂ ȘI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA măr

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Incărcat transportat IC (PK) T 124 694 84

22 Descărcat IC (PK) T 124 145896 177

33 Adm şi deservit IC (PK) T 50 691 839

44 Administrat gunoi de grajd T 50 288 35

55 Săpat gropi pt plantat pomi Buc 048 281 34

66 Plantat + udat Buc 048 7488 909

77 Tăieri de forma coroanei Buc 25 25 03

88 Incărcat transportat IC (N) T 0855 1107 134

99 Adm şi deservit IC T 5 896 109

1010 Transportat apa prep sol T 3 4592 558

1111 Recoltat prune T 5 187 23

1212 Transportat prune T 8234 14327 174

TOTALTOTAL 1914066 2325

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

Cheltuielile fixe

73

73

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Arătură in livadă Ha 5 2057 4114

22 Discuit arătura Ha 5 913 1826

33 Prăşit printre racircnduri Ha 5 804 1608

44 Stropit cu insecto-fungicide Ha 5 1802 3604

55 Erbicidat şi deservit Ha 5 690 138

66

77

88

99

1010

TOTALTOTAL 6266 12532

(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)

74

74

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura măr - fără profit programat

Ch variabile Cv = 1914066 lei

Ch fixe totale CF = 6266 lei

Ch fixeha CFha = 12532 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 1 leikg =1000 leit

Producţia totală de mere PT= 8234 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 5 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 673021 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 1914066 + 673021 = 2587087 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 2587087 8234 = 3142 leit

Productia medie de mere la punctul critic (X)

X= (CFha)(Pv-CVt) = 12532 ( 1000 - 3142 ) = 19 tha

= 1900 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 19 tha 3142 leit = 59698 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx =12532 leiha+ 59698 leiha =185018 leiha

Nivelul producţiei de 1900 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la

cultura de măr icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de

1900 la preţul de 1 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie Depăşirea

acestui nivel al producţiei (1900 ha) duce la obţinerea unui profit iar scăderea

producţiei sub acest nivel determină pierderi

75

75

76

PROFI

T

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

1900 kg1900 kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

12532

leiha

185018

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura măr ndash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

76

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura măr - cu profit programat

Ch variabile Cv = 1914066 lei

Ch fixe totale CF = 6266 lei

Ch fixeha CFha = 12532 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 1 leikg =1000 leit

Producţia totală de mere PT= 8234 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 5 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 673021 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)

Pr = 100000 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 1914066 + 673021 = 2587087 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 2587087 8234 = 3142 leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 100000 5

= 20000 leiha

Producţia medie de mere la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 12532 + 20000 ) (1000 - 3142 )

= 31 tha = 31000 kgha

Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 31 tha 3142 leit = 97402 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx =12532 leiha+97402 leiha = 109934 leiha

77

77

78

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

31000 kg31000 kghaha

7500

5000

1000

2500

10000

15000

12500

12532

leiha

109934

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura măr ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

78

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura măr

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 1914066 1914066

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 673021 673021

Ch variabile totale CVT lei 2587087 2587087

Ch variabile t CVt leit 3142 3142

Ch fixe totale CF lei 6266 6266

Ch fixe ha CFha leiha 12532 12532

Profit programat total Pr lei 100000

Profit programat ha Prha leiha 20000

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 1900

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 31000

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 59698 97402

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 185018 109934

Preţ de vacircnzare t Pv leit 1000 1000

Suprafaţa cultivată S ha 5 5

79

79

CAPITOLUL VCAPITOLUL VCONCLUZII ŞI RECOMANDĂRICONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI

Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţiei acestora

Evaluarea se face icircn două etape- icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele caracteristice de dezvoltare a plantelor- icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite norme standardizate

Icircn funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfelPorumb 3133 toneGrau 1451 toneMăr 82 toneEfectuacircnd eficiența celor trei culturi icircn urma rezultatelor acestora am

observat că cultura cea mai favorabilă este porumbul urmată de cultura grăacircluiPe viitor cea mai bună cultură atat cantitativă cacirct și calitativă este cultura porumbului

80

80

  • A DATE GENERALE PRIVITOARE LA SOLICITANT
    • A1 Numele solicitantului
    • A2 Obiectul de activitate
    • A3 Forma juridica a solicitantului
    • A4 Structura capitalului social si evoluţia acestuia de la icircnfiinţare
    • A5 Administratorii societatii
    • A6 Informaţii referitoare la locul desfasurarii activitatii solicitantului
      • B DESCRIEREA ACTIVITATII CURENTE
        • B1 Istoricul activitatii
        • B2 Principalele mijloace fixe care compun patrimoniul actual al solicitantului
        • B3 Descrierea activitatilor curente (agricole si non-agricole) si a tehnologiilor aplicate
        • B4 Politica de aprovizionare Furnizori de materii prime
        • B5 Politica de desfacere Canale de distribuţie
          • C PREZENTAREA PROIECTULUI
            • C1 Obiectivele proiectului
            • TRACTOR SAME MODEL EXPLORER 3-100
            • C3 Managementul proiectului
            • C4 Lista de achizitii si sursele de achiziţii pentru activele ce fac obiectul proiectului materiile prime pentru punerea in functiune a proiectului
            • C5 Personal si instruire
            • C6 Graficul estimat al proiectului
            • C7 Impactul proiectului asupra dezvoltarii zonei si a mediului de afaceri
              • D PROIECŢII FINANCIARE SI INDICATORI FINANCIARI
                • D1 Bazele de productie
                • D2 Contul de profit si pierderi previzionat ( pe o perioada de 3 ani )
                • D3 Fluxul de numerar previzionat ( pe o perioada de 3 ani )
                • D4 Indicatorii financiari
                • Tabelul 1
                  • Tabelul 3
                    • Centralizarea datelor
Page 18: Duceac Ionut

CARACTERISTICI GENERALE

Elevator de alimentare Inversor electric pentru elevator si heder 2 cilindrii hidraulici de ridicare Batator Latime 1270 mm Oslash 600 mm 8 sine de batere variator electric pentru variatia vitezei de la 420 la 1250 rotmin Turbo separator diametru 590 mm Suprafata de separare 081 mp Ajustare electrica in 5 pozitii de la 25 la 65 mm Viteza 775 sau 410 rotmin Contrabatator 15 sine 14 mm distanta suprafata 095msup2 aparator pietre rabatabil reglare electrica independenta frontala si posterioara Scuturatori 5 caisori suprafata totala 730 msup2 Sistemul de curatire curatire proprie prin contra-actiune a sitelor Recuperare independenta pe ambele laturi ale masinii Buncar Capacitate 7500 litrii cu suprafata de acoperire Viteza de descarcare 90lsec Tub de descarcare cu deschidere hidraulica fereastra de inspectie in spatele scaunului operatorului Motor Deutz TCD 2012 L06 4V 6 cilindrii 4 valve Commom Rail diesel 183 kw250 CP Racire cu lichid Rezervor combustibil 555l Transmisia Complet hidrostatica cutie de viteze cu 4 trepte Frane Discuri de frana asistate hidrostatic si frana de parcare independenta Pneuri 62075R30 fata si 40570R20 spateLatime de suport 3047 mm Cabina Tip Commander IV cu vedere panoramica si geamuri usor colorate coloana volan reglabila sistem de aer conditionat si incalzire scaun PNEUMATIC sofer si scaun pasager radio si set pre-cd (4 difuzoare si antena) oglinda dreapta cu control electric Control softwear in limba Baneasaa Sistem de iluminat Conform regulamentului de trafic 6 lumini de lucru 1 lumina pentru tubul de descarcare 2 girofaruri 2 lumini posterioare Echipament atasare posterioara rapida pentru carucior heder extinctor manual de operare in limba Baneasaa

18

TRACTOR SAME MODEL EXPLORER 3-100

CARACTERISTICI GENERALE

Motor DEUTZ EURO III cu 4 cilindri turboalimentat cu capacitate de 4038 cm3 Putere max (2000 25 CE) 109 CP80 kW Motor răcit cu lichid ulei Radiator ulei motor transmisie Oprire motor cu cheia de contact Motor compatibil cu Biodiesel pacircnă la 100 Capacitate rezervor combustibil 160 l Ambreiaj hidrostatic Ambreiaj multi-disc PTO comandat hidraulic cu discuri imersate icircn ulei Blocare electrohidraulică a diferenţialului faţă şi spate Direcţie hidrostatică cu pompă independentă şi cilindru de direcţie cu dublu sens Coloana volanului rabatabilă şi reglabilă Unghi de viraj 55deg Manete laterale comandă cutie de viteze Toba de eșapament cu evacuare pe cabină cutie de viteze cu 5 rapoarte 15F + 15R cacircrlig frontal cacircrlig de prindere categoria C posterior PTO spate 540 ndash 1000 RPM baterie 12V-100h-650A manual de utilizare şi icircntreţinere icircn limba Baneasaă

ECHIPAMENTE STANDARDIZATE

Cutie de viteze 40kmh Sistem hidraulic cu pompă de 56 lmin Roti 42070R 24 faţă 48070R 34 spate Reglaj electronic motor

19

Extensie aripi spate Cilindrii suplimentari Filtru aer 8rdquo cu ejector de praf Distribuitori hidraulici auxiliari cu 4 prize rapide Stabilizatori telescopici Fracircnă hidrostatică integral independentă pe toate cele 4 roţi cu discuri de fracircnare icircn baie de ulei cu dispozitiv de excludere a franelor anterioare Scaun textil CABINĂ ORIGINALĂ TESTATĂ FONIC icircncălzire şi ventilare parbriz mobil locaş radio 2 lumini de lucru faţă şi 2 lumini de lucru spate ieşire spate pentru cabluri lumini interioare Faruri anterioare pentru condus pe dreapta Aer condiționat Girofar Suport pentru contragreutăți + 8 contragreutăți față (320 kg)

Cultivator Maschio MG 300 Stabwalze 500

20

Model Latime de lucru(cm) Putere necesara(CP) Masa(kg)MG 175 175 2535 320

Dotari- cutie de viteze din fonta- reductor de viteza de 540 rotmin(rotmin rotor 260)- rolele sunt plasate intr-un fel de cusca- cat I (3 puncte de prindere)

C3 Managementul proiectului (Responsabilul legal)

1 NumeDUCEAC Prenume IONUT Funcţia ADMINISTRATOR Studiile si experienţa (relevante pentru proiect)

C V Responsabilul legal

Icircntreprinderea Funcţia avuta Perioada

SC ALBINA SA SEF BIROU 2008-2013

STUDENT In prezent

C4 Lista de achizitii si sursele de achiziţii pentru activele ce fac obiectul proiectului materiile prime pentru punerea in functiune a proiectului

Tabel C41 ndash Lista de achizitii active

Furnizor Date furnizor Produs

21

Nr Crt

Valoare estimata

(EUR)

din total valoare eligibila

a proiectului

(daca este cunoscut la momentul

depunerii cererii de finantare)

1 DEUTZ-FAHR

Specializat in producția de utilaje pentru

agricultura

COMBINA MODEL 6060

HTS 125000 7483

2 SAME

Specializat in producția de utilaje pentru

agricultura

TRACTOR MODEL

EXPLORER 3-100 40000 2394

3 GEO

Specializat in producția de utilaje pentru

agriculturaCultivator MG

175 2031 123

TOTAL167031 100

Lista de achizitii materii prime

Nr Crt

Furnizor

Date furnizor Produs

Valoare estimata

(EUR)

din total

necesar de

materii prime

(daca este cunoscut la momentul depunerii cererii de finantare)

1 SC GA PRO CO CHEMICALS SA

Are in patrimoniu fabrica de

icircngrasăminte Icircngrășaminte 1255000 5375

2 PETROM

Specializat in comercializarea combustibililor Combustibil 500000 2141

3 KWS SEMINTE SRL

Specializat in obținerea

semințelor de soiagrauporumb

etc

Semințe de grauporumbsoia etc 580000 2302

TOTAL 2335000 100

C5 Personal si instruireNU ESTE CAZUL

Tabel C51Grafic angajare personal

Nr Crt Specialitate

Număr2002 2003 2004 2005 2006 2007

TOTAL 0 0 0 0 0 0

Necesar personal

22

- 1 contabil- 3 mecanizatori- 4 muncitori sezonieri

C6 Graficul estimat al proiectului

Proiectul va fi realizabil in 12 luni de la aprobarea finantarii

Lunile I ndashIV vor face demersuri pentru un imprumut bancar și se va acorda

icircmprumutul ( 300000 E)

Lunile V ndash VIII - se va achiziționarea utilajul propriu-zis

(combinatractorulcultivatorulsemanatoarea) se vor semna contractele cu furnizorii și

se vor livra utilajele

Lunile IX ndashXII ndash testarea utilajelor si inceperea activitatii

Diagrama Gantt

Denumire activitate

IAN

FEB

MARTIE

APRILIE

MAI

IUNIE

IULIE

AUGUST

SEPT

OCT

NOI

DEC

Contractarea unui imprumut bancar pe tremen lung X X Studierea ofertelor furnizorilor de utilaje X X Contractarea furnizorilor de utilaje

X X X Livrarea utilajelor X X X X Testarea utilajelor X X X

C7 Impactul proiectului asupra dezvoltarii zonei si a mediului de afaceri

In urma contractarii imprumutului bancar si achizitionarii de utilaje

performante se va incerca practicarea unei agriculturi rationale si de durata cu recolte

23

bogate si sanatoase de secara mazare si cartof care din punct de vedere ecologic sa

corespunda normelor UE in localitatea Secuieni JudNeamt

Acest fapt va determina totodata si creșterea veniturilor la bugetul

Primariei Secuieni JudNeamt datorita taxelor și impozitelor care se plătesc și

desemeni la bugetul statului se vor plăti impozite și taxe care icircn final vor fi icircn

beneficiul cetățenilor In practicarea agriculturiiintr-un mod intensiv se va avea in

vedere respectarea normelor de mediuPentru toate categoriile de materii prime

(combustibil piese de schimb icircngrășaminte etc) se vor icircncheia contracte icircn așa fel

icircncat să fie asigurat mersul normal al activității agricole Deasemeni si producția finita

(secaramazarecartof) care se va realiza va fi livrata in icircntregime pe baza de

contracte icircncheate

D PROIECŢII FINANCIARE SI INDICATORI FINANCIARI

D1 Bazele de productie

Cu proiect

A6 Denumire utilaj (noi) Costuri Amortizare Intretinere 2Combina DEUTZ-FAHR model 6060 HTS 125000 000 2500

TRACTOR SAME MODEL EXPLORER 3-100 40000 000 800

Cultivator Maschio MG 300 Stabwalze 500 2031 000 4062

167031 000 334062

D2 Contul de profit si pierderi previzionat ( pe o perioada de 3 ani )

Proiectia contului de profit si pierdere activitate cu proiect

Nr Crt Categoria AN 1 AN 2 AN 3

Venituri din exploatare 1 Venituri din vanzarea marfurilor Mii Lei

24

Euro 2 Productia vanduta Mii Lei 47000000

0485000000 500000000

Euro 107327990

110753351 114178713

3 Variatia stocurilor Mii Lei

Euro

4 Alte venituri Mii Lei Euro 5 Venituri din exploatare ndash total Mii Lei 47000000

0485000000 500000000

Euro 107327990

110753351 114178713

Cheltuieli pentru exploatare 6 Cheltuieli materiale ndash total Mii Lei

94000000 97000000 100000000

Euro 21465598 22150670 22835743

7 Cheltuieli cu lucrari si servicii executate de terti Lei

437330 450050 500040

Euro 99868 102772 1141888 Cheltuieli cu impozite taxe si varsaminte

asimilateMii Lei

250000 300000 350000 Euro 57085 68507 79925

9 Cheltuieli cu personalul ndash total Mii Lei 347330 360050 370560 Euro 79315 82220 84620

10 Alte cheltuieli de exploatare Mii Lei

Euro

11 Cheltuieli cu amortizarile si provizioanele Mii Lei 2510000 2750000 3000000

Euro 573177 627983 68507212 Cheltuieli pentru exploatare - total Mii Lei

97544660 100860100 104220600 Euro 22275047 23032153 23799548

13 Rezultatul din exploatare Mii Lei 372455340 384139900 395779400

Euro 85052942 87721198 90379165Venituri financiare ndash total

14 Venituri financiare ndash total Mii Lei Euro

Cheltuieli financiare din care

15 Cheltuieli privind dobazile Euro

16 Altele Mii Lei

Euro

17 Cheltuieli financiare - total Mii Lei Euro

18 Rezultatul financiar al exercitiului Mii Lei

25

Euro

19 Rezultatul brut al exercitiului Mii Lei

Euro

20 Impozit pe profit Mii Lei

Euro

21 Profit net Mii Lei

Euro

D3 Fluxul de numerar previzionat ( pe o perioada de 3 ani )

Flux de numerar - previziuni Anul 1 Anul 2 Anul 3OPERATIUNEAPERIOADA

MII LEI I ACTIVITATEA DE INVESTITII SI FINANTARE 0 0 0A Total intrari de lichiditati din (A1+A2+A3)

A1 Aport la capitalul social si contul intreprinzatoruluiA2 Vanzari de active inclusiv TVA 0 0 0A3 Credite pe termen lung din care (A31 + A32) A31 Imprumut BancaA 32 Grant SAPARD 0 0 0

B Total iesiri de lichiditati prin (B1+B2+B3)B1 Achizitii de active fixe corporale inclusiv TVAB2 Achizitii de active fixe necorporale inclusiv TVAB3 Cresterea investitiilor in curs 0 0 0

C ExcedentDeficit de lichiditati (A-B) 0 0 0D1 Rambursari de Credite pe termen mediu si lung din care (D11+ D12) D11 Rate la imprumutul Banca D12 Rate la alte Credite pe termen mediu si lung 0 0 0D2 Plati de dobanzi la Credite pe termen mediu si lung din care (D21+D22) D21 La imprumutul Banca D22 La alte Credite pe termen mediu si lung 0 0 0

E Flux de lichiditati din activitatea de investitii si finantare (C-D1-D2)II ACTIVITATEA DE EXPLOATARE SI ALTE ACTIVITATI 130727

51472387 1624350

F Incasari din activitatea de exploatare inclusiv TVA ( F1)130727

51472387 1624350

F1 Vanzari varianta cu proiectG Incasari din activitatea financiaraH Credite pe termen scurt 130727

51472387 1624350

K Plati pentru activitatea de exploatare inclusiv TVA (dupa caz) din care 0 0 0

1 Cheltuieli privind marfurile

2 Cheltuieli cu materiileprime 679603 747737 807415

26

3 Cheltuieli cu materialele consumabile 43637 48000 51842

4 Cheltuieli cu energia si apa 12988 14512 15672

5 Altecheltuieli materiale 10204 10323 11144

6 Cheltuieli cu serviciile executate de terti 55609 61160 66051

7 Cheltuieli cu impozite taxe si varsaminte asimilate 12500 13740 148408 Cheltuieli cu personalul angajat 0 0 09 Cheltuieli cu asigurarile si protectia sociala 0 0 0

10 Alte cheltuieli exploatare 0 0 011 Cheltuieli cu amortizarea si provizioanele

26064 26064 260642222222111111

L Flux brut exclusiv plati pentru impozit pe profit si TVA468670 550851 631321

M Plati pentru impozite si taxe (M1 + M2)186568 219297 251573

M1 TVA de platit 68667 104661 119950

M2 Impozit pe profit 97901 114636 131623N1 Rambursari de credite pe termen scurtN2 Plati de dobanzi la credite pe termen scurtO1 DividendeP

Total plati exclusiv cele aferente exploatarii (M+N1+N2+O1)P Total plati exclusiv cele aferente exploatarii (M + N1 + N2 + O1) 186568 219297 251573Q Flux de numerar din activitatea curenta (L-P) 280102 331554 379748II FLUX DE LICHIDITATI (CASH FLOW)R Flux de lichiditati net al perioadei (Q+E) 280102 331554 379748

S Disponibil de numerar al lunii precedenteDisponibil de numerar curent (S+R) 130597 410609 742253

T 410609 742253 1122001

D4 Indicatorii financiari

Valoarea investitiei (Vi) = valoarea totala a proiectului (exprimata in lei) ndash 12900000000 lei

LEI___________________________________________________________________________Specificare AN 1 AN 2 AN 3______________________________________________________________________Veniturile din exploatare (Ve)

27

470000000 485000000 500000000

___________________________________________________________________________Cheltuieli de exploatare (Ce)

97544660 100860100 104220600

___________________________________________________________________________

Rezultatul din exploatare (Re) = Se calculeaza Re = Ve ndash Ce - minim 10 din Ve

372455340 384139900 395779400

Profitul net (Pn) = rezultatul final al exercitiului financiar (anual) din care s-a scazut impozitul pe profit

312862486 322677516 332454696

Durata de recuperare a investitiei (Dr) = indicator ce exprima durata de recuperare a investitiei (exprimat in ani)

Se calculeaza Dr= ViPn mediu sau Dr=(Vi - 5 x Pn)Pn

unde Pn mediu = profit net mediu pe orizontul de prognoza Dr ndash ESTE 145 ANI

Rentabilitatea capitalului investit (Rc) = PnVi x 100 () Pn-profit net pentru fiecare an al perioadei previzionate

145 150 154___________________________________________________________________________

Cheltuieli financiare (Cf) = NU ESTE CAZUL___________________________________________________________________________

28

Gradul de acoperire a cheltuielilor financiare (Ga) = NU ESTE CAZUL

___________________________________________________________________________Flux de numerar net la sfarsitul perioadei (FNN) = Total intrari-Total iesiri FNNgt=0 (pentru fiecare an de prognoza)

280102 331554 379748 425733466695

Valoare actualizata neta (VAN) =aringFNi(1+r)I +FN5r VANgt0 r=rata de actualizare=8

CAPITOLUL IICAPITOLUL IISTRUCTURA FONDULUI FUNCIAR ŞI IcircNTOCMIREASTRUCTURA FONDULUI FUNCIAR ŞI IcircNTOCMIREA

ASOLAMENTULUIASOLAMENTULUI

21 Mărimea şi structura categoriilor de folosinţă a terenului

Tabelul 1Mărimea şi structura categoriilor de folosinţă a terenului

Specificare Ha din total din agricol

Suprafaţa totală 620 1000 -

Teren agricol 618 9968 1000

Teren arabil

- din care irigat

610 9839 987

300 4839 4854

Păşuni naturale 2 032 032

29

Facircneţe naturale 1 016 016

Livezi 5 08 08

Vii

Teren neproductiv 2 032 X

Condiţii naturaleDescrierea zonei icircn care este amplasată exploataţia cu cel puţin următoarele elemente

a) Temperatura medie anuală 940Cb) Precipitaţii medii anuale 534 mmmpc) Tipul de sol predominant textura panta

- tipul de sol cernoziom cambic- textura grosieră- panta 7 - 150C

Favorabilitatea terenului pentru diferitele culturi

Se va face o scurtă prezentare a caracteristicilor principalelor tipuri de sol cu favorabilitatea culturilor

CernoziomurileAu proprietăti fizice hidrofizice chimice termice şi de aeraţie foarte bune Cu toate că

sunt foarte bine aprovizionate cu azot fosfor şi potasiu pe aceste soluri pentru menţinerea fertilităţii şi obţinerea de producţii mari şi constant se recomandă aplicarea de icircngrăşăminte chimice şi organice Cernoziomurile sunt indicate pentru toate folosinţele şi culturile agricole

AluvisolurilePrezinta o fertilitate relativ bună fertilitatea depinzacircnd de gradul de solificare Pe

aluvisoluri pot fi cultivate o serie largă de plante specifice condiţiilor din ţara noastră porumb floarea soarelui cartof gracircu legume viţă de vie pomi

Soluri bruneDatorită proprietăţilor fizice (textură mijlocie structură granular medie permeabilitate

pentru apă şi aer rezistenţă scăzută la lucrările mecanice) sunt favorabile creşterii şi dezvoltării plantelor Pentru producţii mari se recomandă administrarea de icircngrăşăminte chimice organice şi verzi Sunt folosite pentru culturile gracircu porumb legume pomi migdal

22 Alegerea culturilor (criteriile avute icircn vedere culturile alese)

30

Criteriile avute icircn vedere (economice tradiţie asigurarea materiilor prime pentru investiţia de la planul de afaceri etc)

Cultura m ărului Importanta culturii marului se datoreaza valorii alimentare si gustative terapeutice si

profilactice a fructelor insusirilor lor tehnologice specifice particularitatilor agrobiologice ale pomilor si valorilor economice mari

Merele constituie unul dintre componentele de baza in alimentatia moderna a omuluiMărul creşte şi se dezvoltă bine icircn toate zonele Moldovei deoarece sunt condiţii

pedoclimaterice favorabile pentru cultivarea acestei specii pomicole Importanţa acestei specii pomicole ca cultură este determinată de valoarea alimentară calităţi gustative icircnalte icircnsuşirile terapeutice şi profilactice pentru sănătatea omului particularităţilor tehnologice specifice particularităţilor agrobiologice ale pomilor şi de valoarea economică mare de producţie Cultivarea merelor este o afacere profitabilă care are următoarele avantaje

- Plantaţia de măr poate fi exploatată 20-30 de ani iar investiţia se recuperează icircn 2-3 ani- Cererea crescacircndă pe piaţa locală şi externă la produsele agricole de valoare icircnaltă- Preţ avantajos la comercializarea merelor icircn stare proaspătă- Creşterea pe piaţa internaţională a cererii pentru producţia conservată (sucul concentrat)

Ele reprezinta aproape singurul aliment gata pregatit in natura care poate fi consumat fara alte adaosuri fie in stare proaspata fie consumate ca sucuri compot dulceata cidru marmelada etc Datorita insusirilor tehnologice merele constituie o materie prima cu pondere mare in industria alimentara

Astfel din punct de vedere chimic merele contin in medie 845 apa 141 zaharuri 02 substante pectice 06 substante grase 90 UI vitamina A 002 mg vitamina B2 01mg vitamina B1 7mg vitamina C 7 mg calciu 10 mg potasiu cat si cantitati reduse de aluminiu mangan sulf cobalt si altele

Principalii consumatori de mere sunt pieţele agricole locale antreprenori care exportă fructele fabricile de conserve depozite angro şi magazine procesatorii de fructe uscate Cele mai bune preţuri pot fi obţinute icircn cazul comercializării merelor icircn stare proaspătă pentru consum curent iar cele mai mici preţuri sunt icircnregistrate la mere comercializate icircntreprinderilor de procesare

Importanta marului rezida in particularitatile lui biologice Existenta unui numar mare de soiuri cu coacere esalonata in diverse epoci si capacitatea de pastrare in stare proaspata timp indelungat a soiurilor de iarna asigura consumul de fructe proaspete aproape in tot cursul anului circa 10 luni din 12 ale unui an Avand o mare capacitate de pastrare si o buna rezistenta la manipulare fructele pot fi transportate cu usurinta la distante mari

Cultura porumbului

Porumbul ocupa locul 3 ca importanta in lume Aceasta pozitie se justifica printro serie de particularitati

-prezinta o mare capacitate de productie cu cca 50 decat celelalte cereale-are o mare plasticitate ecologica-este o planta prasitoare fiind o foarte buna premergatoare pentru majoritatea plantelor de

cultura-suporta bine monocultura-are un coeficient multiplicat de 150-400ori-semanande-se primavara mai tarziu permite esalonarea mai buna lucrarilor agricole-cultura este mecanizata

31

-recoltarea se face fara pericol de scuturare

Porumbul este utilizat icircn alimentaţia omului icircn furajarea animalelor şi ca materie primă pentru diferite industrii

Icircn alimentaţia omului porumbul se utilizează sub formă de mălai (făină) din care se prepară mămăliga sau diferite peparate de patiserie fulgi de porumb porumb zaharat conservat sub formă de boabe sau ştiuleţi pentru salate şi garnituri porumb fiert sau copt popcorn (porumb pentru floricele) Din germenii de porumb rezultaţi icircn urma măcinării boabelor prin presare se obţine un ulei alimentar de foarte bună calitate apreciat icircn alimentaţia dietetică

Icircn furajarea animalelor boabele de porumb constituie furajul concentrat de bază pentru toate speciile de animale Valoarea nutritivă a porumbului este de 117 - 130 unităţi nutritive la 1 kg boabe

Planta icircntreagă recoltată şi tocată icircn faza de maturitate icircn lapte-ceară se utilizează pentru obţinerea de siloz care este utilizat pe scară largă icircn hrana vacilor de lapte De asemenea planta icircntreagă se poate utiliza ca masă verde

Tulpinile de porumb (cocenii) rezultate după recoltarea boabelor se pot utiliza ca furaj Ciocălăii măcinaţi pot fi utilizaţi icircn hrana rumegătoarelor Boabele de porumb se utilizează ca materie primă pentru obţinerea de amidon glucoză

dextrină izoglucoză (icircndulcitor lichid) whisky etc Boabele de porumb se utilizează pe scară largă pentru obţinerea de biocombustibil (etanol) după cum planta icircntreagă verde se poate utiliza pentru obţinerea de biocombustibil (metanol etanol)

Tulpinile de porumb se pot utiliza icircn industria celulozei şi la fabricarea panourilor aglomerate

Din ciocălăi se poate obţine furfurol sau pot fi folosiţi drept combustibil De asemenea icircn gospodăriile tradiţionale tulpinile de porumb se utilizează drept combustibil

Pănuşile se utilizează pentru diferite icircmpletituri tradiţionale Mătasea porumbului (stigmatele florilor femele) poate fi utilizată icircn scop medicinal iar

polenul de porumb este colectat cu uşurinţă de către albinele melifere (plantă poleniferă)

Cultura gracircului

Gracircul este una dintre cele mai importante cereale si planta care ocupa pe glob cele mai mari suprafete Boabele de grau au continut ridicat in hidrati de carbon si substante proteice Miere de grau este materie prima pentru paine si produse de panificatie aliment de baza pentru 35-40 din populatia globuluiGraul se mai utilizeaza si in prelucrari industriale (alcool amidon dextrina glucoza) si furaj in hrana animalelorTaratele sunt un nutret concentrat bogat in proteine hidrati de carbon si substante minerale Paiele se utilizeaza in industria celulozei si in hrana animale

Gracircul este cea mai importantă plantă cultivată din care se obţine icircn principal pacircine aliment de bază pentru cca 40 din populaţia globului Prin măcinare din boabele de gracircu se obţine făina care este utilizată pentru prepararea de diferite produse de panificaţie şi patiserie

32

fabricarea de paste făinoase etc Boabele de gracircu intră icircn alcătuirea amestecurilor de cereale prentru micul dejun

Boabele de gracircu se utilizează icircn hrana animalelor ca atare sau măcinate De asemenea icircn furajarea animalelor se utilizează şi tăracircţa rezultată ca subprodus icircn urma procesului de măcinare aceasta fiind bogată icircn proteine lipide şi săruri minerale

Boabele de gracircu servesc ca materie primă icircn diferite industrii pentru obţinerea de amidon gluten spirt băuturi spirtoase (vodcă wisky) bere biocarburburant (bioethanol)

Paiele au utilizări multiple precum materie primă icircn industria celulozei şi hacircrtiei aşternut pentru animale furaj grosier icircngrăşămacircnt organic prin icircncorporare icircn sol după recoltare sau prin compostare producerea de energie termină prin arderea icircn arzătoare cu recuperare de căldură

Germenii de gracircu rezultaţi icircn urma procesului de măcinare sunt utilizaţi icircn hrana omului ca produse energizante (germeni consumaţi cu lapte sau miere de albine) ca adaus icircn diferite produse de panificaţie sau pentru obţinerea de ulei foarte apreciat icircn industria cosmetică

Aluatul conservat prin refrigerare şi aluatul modelat (de exemplu blaturi pentru pizza) icircncepe să fie din ce icircn ce mai apreciat pe piaţă

Gracircul romacircnesc este un gracircu de foarte bună calitate pentru panificaţie care poate fi valorificat atacirct pentru consumul intern cacirct şi la export pentru consum european şi icircn afara Europei

Gracircul ecologic este unul dintre produsele ecologice cele mai bine cotate şi cerute pe piaţa mondială

Cultura gracircului oferă următoarele avantaje - boabele au un conţinut ridicat icircn glucide şi proteine corespunzător cerinţelor organismului uman - boabele au o bună conservabilitate pe perioade mari de timp - boabele se transportă cu uşurinţă pe distanţe mari - boabele de gracircu au diferite alternative de valorificare - boabele de gracircu reprezintă o importantă sursă de schimburi comerciale pe piaţa mondială - gracircul se poate cultiva icircn diferite condiţii pedoclimatice asiguracircnd producţii satisfăcătoare peste tot unde se cultivă - tehnologia de cultivare este complet mecanizată şi bine pusă la punct fără probleme deosebite - gracircul este o foarte bună premergătoare pentru majoritatea plantelor de cultură - după soiurile timpurii de gracircu pot fi semănate culturi succesive mai ales dacă sunt condiţii de irigare

Alegerea soiurilor şi hibrizilor (criteriile avute icircn vedere soiurile şi hibrizi aleşi pentru fiecare cultură)

-criteriile avute icircn vedere ndashproducţie rezistenţe specifice conţinut de principii nutritive etc

-soiurile şi hibrizi aleşi pentru fiecare cultură + prezentarea listei cu soiuri pentru 2012 la culturile alese şi descrierea soiului respectiv

MĂRUL - SOIURI

33

Icircn funcţie de epoca de coacere a fructelor merele se icircmpart icircn (a) soiuri de varăMelba Red melba Şafran de vară Papirovka Mantet Quinte Akane Plat August (b) soiuri de toamnă Prima Slava Peremojţiam James Grive Red Calvil de Zăpadă Spartan Focuşor Codrene Coredana Reglndis etc (c) soiuri de iarnă Idared Speranţa Banana de iarnăWellspur Goldspur Golden Delicious Jonathan Jonared Yellowspur Renet Simerenco Coredar Wagener etc

Antreprenorul trebuie să elaboreze proiect de plantare a livezii la icircntreprinderileautorizate şi materialul săditor trebuie să fie procurat de la pepinierele licenţiate cu actelenecesare pentru posibilitatea de beneficiere de subvenţii Cele mai de perspectivă soiuri de mere şi cu o cere sporită pe piaţă sunt Golden DeliciousRed Delicious Jonathan Idared Fugi Granny Smith Gala Melrose Ionagold Elstar precum şisoiurile genetic rezistente la boli şi dăunători aşa ca Florina Prima Coredana CoredarGeneros Pionier

Piaţa Romacircniei la merele proaspete este reprezentată prin 50 la sută din soiuri colorate (complet roşu sau parţial) şi 50 la sută pentru soiurile necolorate (gal-bene şi verzi) Cele mai populare soiuri colorate sunt Jonathan şi Idared urmate de Jonagold Gala Gloster etc iar dintre cele necolorate predomină soiul Golden Delicious Soiurile Granny Smith şi Mutsu icircnregistrează vacircnzări modeste Dintre soiurile locale icircn supermarket-uri se comercializează Glorios şi Florina icircnsă icircn can-tităţi foarte mici Fructele de obicei sunt icircmpărţite icircn trei categorii mici (sub 70 mm) medii (70-90 mm) şi mari (peste 90 mm)

PORUMB ndash SOIURI

Porumbul face parte din familia Gramineae subfamilia Panicoideae tribul Maydeae genul Zea Genul Zea cuprinde 3 specii - Zea mexicana (Schrad) Recv et Mangel (sin Euchlaena mexicana) ndash teosinte1 anual - Zea perennis (Hitsch) Recv et Mangel (sin Euchlaena perennis) ndash teosinte peren - Zea mays L ndash porumbul cultivat

Porumbul cultivat cuprinde mai multe convarietăţi (grupe de varietăţi) cele mai importante fiind următoarele - Zea mays conv dentiformis Koumlrn (sin Zea mays conv indentata Sturt) denumit porumbul dinte de cal Se caracterizează prin boabele mari prismatice cu partea sticloasă (cornoasă) a endospemului dispusă pe părţile laterale ale bobului iar partea făinoasă (amidonoasă) dispusă icircn partea centrală şi superioară a bobului (fig 19) Prin uscare endospemul făinos icircşi reduce volumul se contractă şi determină apariţia unei depresiuni icircn partea superioară a bobului sub forma mişunei dintelui de cal de unde denumirea acestei convarietăţi de bdquoporumb dinte de calrdquo La această convarietate au fost creaţi primii hibrizi de porumb iar icircn prezent această convarietate are cea mai margă răspacircndire icircn lume Majoritatea hibrizilor de porumb aparţin acestei convarietăţi La noi icircn ţară primii hibrizi care au fost icircntroduşi icircn cultură aparţin acestei convarietăţi şi au fost aduşi din SUA de unde şi denumirea de bdquoporumb americanrdquo - Zea mays conv indurata (Sturt) Bailey denumit porumbul cu bobul tare porumbul sticlos Se caracterizează prin boabe rotunjite icircn partea superioară netede lucioase dure la spargere de unde vine denumirea de bdquoporumb tarerdquo Partea sticloasă a endospermului este dispusă la exteriorul bobului de jur-icircmprejurul acestuia iar partea făinoasă este dispusă icircn partea centrală a bobului uneori ajungacircnd pacircnă icircn partea superioară a bobului situaţie cacircnd determină apariţia

34

unei uşoare mişune (fig 20) Din această convarietate au făcut parte vechile populaţii şi soiuri romacircneşti de unde şi denumirea de bdquoporumb romacircnescrdquo - Zea mays conv aorista Grebensc denumit porumbul semisticlos Prezintă caracteristici intermediare icircntre convarietăţile dentiformis şi indurata Bobul este rotunjit mat icircn partea superioară şi uneori prezintă o uşoară adacircncitură - Zea mays conv everta Sturt (sin Zea mays conv microsperma Koumlrn) denumit porumb de floricele Se caracterizează prin plante cu o talie mai mică care au capacitatea de a forma mai mulţi ştiuleţi pe plantă Boabele sunt mici (MMB = 40-100 g) cu vacircrful rotunjit sau ascuţit Endospermul este aproape icircn icircntregime sticlos cu excepţia unei mici porţiuni icircn jurul embrionului care este amidonoasă Prin icircncălzire apa din grăunciorii de amidon din endospermul făinos se transformă icircn vapori care exercită o presiune asupra tegumentului pacircnă cacircnd determină spargerea acestuia moment icircn care conţinutul bobului se revarsă (boabele expandează) mărindu-şi volumul de 15-20 de ori formacircnd o masă albă-spongioasă respectiv aşa-numitele floricele

RUSTICA a castigat o pozitie de lider pe piata de porumb precoce din Europa de Nord si poseda o gama larga de seminte adecvata pentru toate pietele lumii HIBRIZI FOARTE PRECOCIBarbados - excelent pentru boabe si silozEarly Star - precoce si productivEnergy Star - foarte buna valoare alimentaraComera - performanta inalta HIBRIZI PRECOCIBatz - vigurosEurostar - lider in EuropaGalaStar - porumb pe care il veti adoraInagua - bun pentru boabe si siloz

GRAcircU ndash SOIURI

Cercetătorii de la Institutul de Cercetare - Dezvoltare Agricolă Fundulea au creat soiuri de grau productive si rezistente la secetaBOEMA soi de gracircu de toamnă extrem de productiv şi cu indici de calitate ridicaţi pentru panificaţie adaptat condiţiilor climatice din zona de cacircmpie din sudul ţării şi Moldova este un soi foarte precoce mai timpuriu la icircnspicat cu 1-3 zile faţă de soiul Flamura 85 talia plantei de 77-90 cm rezistent la iernare şi cădere arşiţă şi secetă rugina galbenă rezistenţă mijlocie la rugina brună şi făinare are calitate bună de morărit şi panificaţie

GRUIA este un soi de toamnă care a dat rezultate foarte bune icircn Oltenia şi Dobrogea este mai timpuriu cu 4 zile faţă de soiul Fundulea 4 talie de 76 cm se remarcă printr-o rezistenţă bună la iernare la cădere dar şi la rasele actuale de rugina galbenă

35

superior multor soiuri ca rezistenţă la făinare rugină brună şi septorioza frunzelor calitatea de panificaţie a soiului Gruia este apropiată de cea a soiului Dropia faţă de care tinde să aibă un gluten mai tenace soiul se evidenţiază printr-o productivitate ridicată icircn medie cu 9-12 mai mare faţă de soiurile martor sporul de producţie fiind mai mare icircn condiţii de secetă in pofida taliei sale scurte soiul se comportă foarte bine icircn condiţii de deficit hidric Gracircul aparţine genului Triticum familia Gramineae (Poaceae) Genul Triticum cuprinde un număr mare de specii de gracircu forme sălbatice şi cultivate clasificate diferit de-a lungul timpului

Pentru ţara noastră prezintă importanţă 2 specii şi anume Triticum durum Desf şi Triticum aestivum L Triticum durum Desf (fig 16) are tulpina plină icircn interior pe toată lungimea sau cel puţin icircn partea superioară Spicul este aristat cu ariste lungi comparativ cu lungimea spicului şi orientate paralel Boabele au aspect sticlos la maturitate şi sunt conice la capet Triticum aestivum L (fig 17) are tulpina goală icircn interior pe toată lungimea Spicul este nearistat sau aristat cu ariste mai scurte comparativ cu lungimea spicului şi orintate divergent Boabele sunt ovoidale sau alungit-ovoidale prevăzute cu un smoc de perişori la capătul superior Endospermul este făinos semisticlos sau sticlos

Gracircul comun reprezintă specia cea mai importantă care pe plan mondial reprezintă cca 90 din suprafaţa cultivată cu gracircu şi cea mai mare partea a suprafeţei cultivată cu gracircu din ţara noastră Gracircul comun are forme de toamnă şi de primăvară aproape icircntreaga suprafaţă din ţara noastră fiind cultivată cu gracircu de toamnă (gracircul de primăvară ocupă suprafeţe foarte mici nesemnificative)

Soiurile de gracircu cultivate icircn Romacircnia sunt icircn marea lor majoritate soiuri romacircneşti create la Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Fundulea sau icircn reţeaua de Staţiuni de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Aceste soiuri se caracterizează prin potenţial de producţie ridicat (9-10 tha) o bună rezistenţă la cădere ger iernare secetă şi boli o bună calitate şi stabilitate a recoltelor

23 Intocmirea asolamentului

Specificare HaSuprafaţa totală a terenului arabil 610Suprafaţa medie a solei (3 sole) 2033

Tabelul 2Schema rotaţiei culturilor

SOLAANUL 2012 2013 2014I măr măr mărII gracircu porumb gracircuIII porumb gracircu porumb

36

37

CAPITOLUL IIICAPITOLUL IIIORGANIZAREA PROCESULUI DE PRODUCŢIE AGRICOLĂORGANIZAREA PROCESULUI DE PRODUCŢIE AGRICOLĂ

31 Proiectarea producţiilor medii prin metoda bonităriiterenurilor agricole

Tabelul 3

Date iniţiale

Cultura Tipul de solSuprafaţa - ha (Si)

Nota de bonitare pentru

condiţiile ecologice (Pi)

Corecţia pt distanţă şi

felul drumului (k)

Coeficient de

potenţare (c)

Producţia medie

realizată

MărGracircuPorumb

Cernoziom 5 75 015 11 15000Cernoziom 303 80 018 12 4000Cernoziom 302 85 019 13 8000

TOTAL 610

2) Notele totale de bonitare pentru condiţiile ecologice (Ni)

MĂR ndash 575 = 375Ni = Si x Pi GRAcircU ndash 30380 = 24240

PORUMB ndash 30285 = 25670TOTAL = 50285

3) Nota medie ponderată de bonitare

50285 610 = 8243

1) Producţia ce revine pe un punct al notei medii ponderate de bonitare

P măr = 515000 375 = 200P gracircu = 3034000 24240 = 50

P porumb = 3028000 25670 = 9411

6) Corecţia totală icircn funcţie de distanţă şi drumuri Ct = S x kMĂR ndash 5015 = 075

Suprafaţă x coeficient corecţie GRAcircU ndash 303018 = 5454PORUMB ndash 302019 = 5738

TOTAL = 11267

38

7) Nota de bonitare recalculată (Nbr)

MĂR ndash 375-075 = 37425Nbr = Nota totală de bonitare ndash Corecţia GRAcircU ndash 24240-5454 = 2418546

PORUMB ndash

25670-5738 = 2561262

8) Notele totale de bonitare potenţate (Ntp)

MĂR ndash 3742511=4117

Ntp =Nota de bonitare recalculată (Nbr)

xCoeficient

de potenţare

GRAcircU ndash241854612=290225

PORUMB ndash

256126213=332964

9) Producţia totală pe cultură pentru fiecare unitate de sol (Pt)

MĂR ndash 4117200= 82340

Pt =Nota totală de

bonitare potenţată (Ntp)

x

Producţia ce revine pe un punct de

bonitare P(kgpunct)

GRAcircU ndash

29022550= 1451125

PORUMB ndash

3329649411=31335242

TOTAL= 4666989

10) Producţia medie la hectar Pmc1

Pm măr = Producţia totală Suprafaţa totală = 823405=16468

Rezultatele pentru celelalte culturi

Pmedie gracircu = 1451125303= 4789

Pmedie porumb =31335242302= 10376

39

32 STABILIREA CANTITĂŢILOR DE IcircNGRĂŞĂMINTE PE CULTURI

Calculul dozelor de icircngrăşăminte s-a efectuat ţinacircndu-se cont atacirct de

producţiile medii cacirct şi de existentul de suprafaţă activă din sol S-au luat icircn

considerare şi pierderile rezultate prin levigare

Icircn tabelul 4 este prezentat calculul dozelor de icircngrăşăminte chimice la ha

separat pentru cele 3 culturi icircn parte

Tabelul 4

Calculul dozelor de icircngrăşăminte chimice

Nr Crt

SPECIFICARE UM

CULTURA

GRAcircU PORUMB MĂRN P K N P K N P K

1 Producţie medie Kgha 4789 10376 16468

2 Consum specific Kg sat

23 11 20 20 21 20 5 3 6

3 Sa de administrat

Kg 11014

5268 9578

20752

2179 20752 8234 494 988

4 Sa icircn sol Kg 45 31 60 40 35 30 30 20 355 Diferenţa de

admKg sa

6514 2168 3578

16752

1829 17752 5234 294 638

6 Pierderi prin levigare

13 5 7 13 5 7 13 5 7

7 Cant pierdută prin levigare

Kg sa

847 108 25 2177

914 1242 68 147 446

8 Total sa de administrat

Kg 7361 2276 3828

18929

19204 18994 5914 3087 6826

9 Tipul de icircngrăşămacircnt

NO4NO3

Super P c

Sare potasică

NO4NO3

Super P c

Sare potasică

N P2O5 K20

10 Conţinutul icircn sa a icircngr

Kgt 345 40 40 345 40 40 345 40 40

11 Doza de icircngr de administrat

Kg 213 57 96 549 480 475 171 77 171

40

33 PLANUL DE CULTURĂ

Planul de cultură cuprinde structura culturilor dimensiunile fiecăreia

producţiile medii şi totale (tabelul 5)

Tabelul 5

Icircntocmirea planului de cultură

Cultura Suprafaţa (ha)

Producţii medii (kgha)

Producţia totală (t)

Preţ livrare (leikg)

Măr 5 16468 8234 2Gracircu 303 4789 1451 08

Porumb 302 10376 313355 1

34 FUNDAMENTAREA FIŞELOR TEHNOLOGICE PE CULTURI

Icircn vederea organizării proceselor de muncă şi de producţie icircn etapa pregătitoare se

icircntocmesc fişele tehnologice pe culturi Informaţiile cuprinse icircn fişele tehnologice servesc icircn

acelaşi timp la stabilirea tehnologiilor stabilirea destinaţiei producţiei determinarea volumului

lucrărilor mecanice şi manuale necesarul de forţă de muncă cantităţile de materiale şi mijloacele

financiare necesare pentru aprovizionare

DATELE NECESARE

1 Culturile incluse icircn planul de producţie al firmei

2 Suprafaţa ocupată de fiecare cultură icircn parte

3 Culturile premergătoare

4 Producţia medie şi totală a fiecărei culturi

5 Lucrările tehnologice icircn ordinea cronologică a executărilor

6 Perioada de executare şi data lucrării

7 Mijloacele cu care se execută lucrarea

8 Tarifele de plată pentru lucrările mecanice

9 Tarifele de plată pentru lucrările manuale pe categorii

10 Cuantumul taxelor pentru CAS şomaj risc asigurare

11 Amortismentul specific

12 Materialele necesare procesului tehnologic consumul normat pe UM preţul unitar şi cota

pentru cheltuielile de aprovizionare

41

13 Cota de cheltuieli indirecte (comune şi generale)

MODUL DE LUCRU

1 Se icircnscriu icircn fişă datele privind suprafaţa şi producţia medie Producţia medie se planifică

icircn raport cu fertilitatea solului şi cantitatea de icircngrăşămacircnt aplicată

2 Se icircnscriu lucrările tehnologice icircn ordinea executării lor precizacircndu-se toată perioada

optimă de execuţie şi durata fiecărei lucrări

3 Pentru fiecare icircn parte se determină volumul lucrărilor sumele necesare şi materiale

4 La lucrările manuale icircn raport cu volumul lucrării se calculează numărul de zile om iar

fondul de salarii rezultă icircnmulţind numărul de zile om necesar pentru evaluarea lucrării cu

tariful pe ziom corespunzător

5 Taxele asupra fondului de salarii se calculează aplicacircnd cota icircn proporţie de 30 pentru

CAS 5 pentru fondul de şomaj 1 pentru risc şi asigurare impozit 15 asupra sumei

care reprezintă fondul de salarii

6 Amortismentul specific se determină icircn raport cu valoarea de inventar a mijlocului fix

folosit exclusiv la cultura respectivă şi durata de folosire

7 Cota de cheltuieli pentru aprovizionare se calculează o cotă parte din valoarea

materialului folosit

8 Din icircnsumarea pentru lucrările mecanice lucrările manuale taxe asupra valorilor

materialelor se obţin cheltuielile de producţie

9 La cheltuielile directe se aplică cota de cheltuieli comune şi prin icircnsumarea lor se

determină cheltuielile de producţie

10 După fiecare trimestru se fac totalurile

11 Se calculează indicatorii cheltuieli de producţie la hectar şi costul la tona de produs

42

44

45

46

47

35 Organizarea lucrării de semănat la cultura gracircului

Semănatul este una dintre cele mai importante lucrări agricole de care depinde icircn ultimă instanţă obţinerea de producţii ridicate Suprafeţele icircntinse ocupate de culturi precum şi termenele restracircnse icircn care trebuie executat fac ca procesul de muncă al semănatului să ocupe un loc important icircn activitatea de producţie a exploataţiilor agricole

Etapele organizării lucrărilor de semănat cereale păioase sunt următoarele1 se stabileşte componenţa agregatului de semănat potrivit condiţiilor existente

(tractor plus semănătoare SUP-29 sau SUP-21)2 Se determină necesarul de agregate pentru terminarea semănatului icircn termen

optim folosind formula

icircn care

N ndash numărul de agregate pentru terminarea lucrării icircn timpul propusS ndash suprafaţa de icircnsămacircnţatn ndash numărul de zile icircn care trebuie terminată lucrareaP ndash randamentul zilnic al maşinii

(1)N = 303(512) = 5 agregate

Aşadar icircn prealabil trebuie cunoscut randamentul zilnic al agregatului de semănat folosit Aceasta se calculează după formula

icircn

care

P ndash randamentul zilnic al agregatului (ha)B ndash lăţimea de lucru a agregatului icircn lucru (m)V ndash viteza de deplasare a agregatului

icircn lucru (moră)t ndash durata zilei de lucru (ore)H ndash coeficientul de folosire a timpului de lucru (070-080)

(2)P = 366000807 10000 = 12 ha

3 Stabilirea lungimii marcatoarelor semănătoriiLungimea marcatoarelor adică distanţa la care trebuie aşezată piesa activă a marcatorului faţă de ultimul brăzdar se stabileşte icircn funcţie de

lăţimea de lucru a semănătorii (B) distanţa icircntre două brăzdare (b) distanţa icircntre roţile din faţă sau marginile exterioare ale şenilelor

tractorului (c)

= 11

= = 26

49

49

Cacircnd tractorul poate urmări urma lăsată de marcator atacirct cu roata din dreapta cacirct şi cu roata din stacircnga lungimea celor două marcatoare este egală şi este dată de relaţia

4 Stabilirea debitului semănătorii icircn funcţie de norma de sămacircnţă la hectar La icircnceputul lucrării trebuie icircntotdeauna să se verifice corectitudinea reglării debitului la icircnsămacircnţare Această verificare se face după formula

icircn

care

G ndash cantitatea de sămacircnţă cursă din semănătoare la un număr stabilit de icircnvacircrtiri a roţii semănătoriiA ndash norma de semănat la un ha (kg)d ndash lungimea roţii semănătorii (m)B ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)O ndash nr de icircnvacircrtituri a roţii semănătorii

(6)G= 2501743620 10000 = 313

5 Stabilirea dimensiunilor postatelor la semănat Lungimea maximă a postatelor la semănat este icircn funcţie de capacitatea cutiei semănătorii Pentru a uşura organizarea transportului de seminţe este indicat ca alimentarea semănătorii cu seminţe să se execute la un singur capăt a postatei ~n acest caz lungimea maximă a postatei se calculează după formula

icircn

care

L ndash lungimea maximă a postatei (m)Q ndash capacitatea coşului de alimentare

a semănătorii (kg)Y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii coşului de alimentare a semănătorii (icircn medie 070-080)A ndash norma de semănat (kgha)B ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)

(7)L = (051000040007) (25036) = 1556m

Icircn ce priveşte lăţimea postatei aceasta se determină icircn funcţie de lăţimea totală a parcelei de icircnsămacircnţat şi de metoda de deplasare a agregatului Ea se calculează aşa icircncacirct să asigure de lucru agregatului pentru 1-2 zile de lucru

Lăţimea postatei la semănatul icircn suveică se calculează după formula

icircn care

l ndash lăţimea postatei (m)P ndash productivitatea zilnică a agregatului (hazi)Z ndash durata icircn zile a lucrului pe aceeaşi postată (1-2 zile)L ndash lungimea postatei (m)

(8)l = 10000122 1556 = 154m

6 Lăţimea zonei de icircntoarcere a agregatului Pentru icircntoarcerea agregatului la capetele parcelei se delimitează o facircşie de teren denumită bdquozonă de icircntoarcereldquo Delimitarea acestei zone se face icircn cazul deplasărilor icircn parcursul liniar cu buclă şi fără buclă Lăţimea zonei de icircntoarcere este dată de relaţia

50

50

icircn care

E ndash lăţimea zonei de icircntoarcereR ndash raza de icircntoarcere a agregatuluie ndash lungimea de ieşire a agregatului (adică distanţa de la centrul agregatului mijlocul osiei motoare a tractorului) pacircnă la organele active ale maşinii

(9)E = 34 + 15 = 135m

Aceasta reprezintă lungimea cu care trebuie să se deplaseze centrul agregatului pentru aducerea organelor active ale maşinii agricole pe linia de icircntoarcere a lucrului

7 Stabilirea distanţei dintre punctele de alimentare a semănătorii Distanţa dintre punctele de alimentare a semănătorii se determină icircn funcţie de metoda de deplasare a agregatului la semănat ~n cazul semănatului icircn suveică lungimea postatei este determinată icircn funcţie de capacitatea cutiei de seminţe icircn aşa fel ca alimentarea semănătorii să se facă numai la unul din capetele postatei distanţa dintre punctele de alimentare se află după formula

icircn care

D ndash distanţa dintre punctele de alimentare (m)B ndash lăţimea de lucru a agregatului (m)T ndash numărul turelor (adică nr curselor dus-icircntors) pe care le face agregatul pacircnă la golirea coşului semănătorii

(1)D = 2362 = 144m

Icircn cazul cacircnd lungimea postatei nu este determinată icircn funcţie de capacitatea cutiei de seminţe este necesar ca icircn prealabil să cunoaştem turele pe care le face agregatul pacircnă la golirea coşului semănătorii Aceasta se determină icircmpărţind lungimea drumului pe care icircl face semănătoarea pacircnă la golirea cutiei sale pe lungimea cursei de lucru dus şi icircntors ~n acest scop se foloseşte următoarea formulă

icircn care

T ndash numărul turelorQ ndash capacitatea cutiei semănătorii

(kg)Y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii cutiei (080)A ndash norma de semănat (kgha)B ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)L ndash lungimea postatei (m)

T= (1000040007) (2503621556) = 1Icircn cazul semănării icircn bdquolaturildquo sau bdquope două jumătăţi ale postateildquo distanţa dintre

punctele de alimentare se calculează după formula = 136 = 36

(semnificaţiile literelor sunt aceleaşi ca la formulele (10) şi (11)

51

51

8 Stabilirea cantităţilor de seminţe ce se pun la punctele de alimentare Cantităţile de seminţe care se pun la primul punct de alimentare se calculează după formula

= 4001 = 400kgiar cantitatea care se pune la punctele următoare este

icircn care

C ndash cantitatea de seminţe necesară alimentării agregatului (kg)Q capacitatea coşului semănătorii (kg)y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii cutieia ndash nr semănătorilor icircn agregat

(14)C1 = 400071 = 280kg

9 Stabilirea necesarului zilnic de muncitori pentru semănat şi transportat seminţele Necesarul zilnic de muncitori pentru deservirea semănătorilor variază icircn raport cu numărul de agregate folosite zilnic şi al maşinilor ce compun agregatul

10 Necesarul de mijloace de transport se stabileşte icircn funcţie de cantităţile de seminţe necesare semănătorilor la o icircncărcare timpul de golire a semănătorilor capacitatea mijloacelor de transport distanţa de transport şi timpul necesar pentru un ciclu de transport

~n primul racircnd se determină timpul icircn care se consumă cantitatea de seminţe existentă icircn cutia semănătorii folosind relaţia

icircn care

q ndash capacitatea cutiei semănătorii (kg)085 ndash coeficientul de folosire a cutiei semănătoriiB ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)V ndash viteza de lucru a agregatului (moră)N ndash norma de sămacircnţă la ha (kg)

Tgol = (10000400085) (366000250) = 063h = 38min

Numărul de mijloace de transport necesare zilnic se determină pe baza relaţiei

icircn care

Nt ndash numărul mijloacelor de transportn ndash numărul semănătorilor ce lucreazăt ndash durata unui ciclu de transport (min)Cm ndash capacitatea mijlocului de transport (kg)

Nt = (540008530) (38400) = 33 = 311 Se determină necesarul de saci pentru transportul seminţelor cunoscacircnd că

pentru uşurarea manipulării se recomandă ca un sac să aibă 40 kg

Nr saci = (512250) 40 = 375 sacizi

52

52

Centralizarea datelor

Nr crt

Specificare UMAgregatul folosit

Tractor + (SUP-29)

Tractor + SUP-21

1 Productivitatea zilnică a agregatului haschimb 12

2 Necesarul zilnic de-tractoare nr 5-semănători nr 5

3Productivitatea zilnică a tuturor agregatelor

hazi 60

4Dimensiunile solei de semănat

-lungime m 1556-lăţime m 1947-suprafaţă ha 303

5Dimensiunea parcelelor de semănat

-lungime m 1556-lăţime m 154-suprafaţă 24

6Lungimea marcatorului

-dreapta m 11-stacircnga m 26

7Norma de icircnsămacircnţare

-la 20 icircnvacircrtituri kg 3-la hectar kg 250

8Distanţa dintre punctele de alimentare cu seminţe

m 144

9Cantitatea de seminţe ce se pune la punct de alimentare

-la primul punct

kg 400

-la punctele următoare

kg 280

10 Necesarul zilnic de muncitori

-pt servirea semănătorii

nr 5

-pt transportul seminţelor

nr 3

-total nr 8

11Lăţimea facircşiei de icircntoarcere a agregatului

m 135

12Necesarul zilnic de mijl de transport

-atelaje nr-tractor+remorcă nr 3-auto-camion nr

13Necesar saci pt transportul seminţelor

nr 375

53

53

36 Evaluarea producţiei

Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţieiacestora

Evaluarea se face icircn două etape1) icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele

caracteristice de dezvoltare a plantelor2) icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite

norme standardizate~n funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfel

1) Gracircu orz (orz - 1 iunie gracircu - 15 iunie) Gracircu Boemandash se stabileşte numărul punctelor de control icircn funcţie de mărimea şi

uniformitatea parcelelor(icircn cazul parcele de pacircnă la 100 ha - 5 puncte pe suprafeţe mai mari de 100 ha - 10 puncte)

Determinările se fac cu ajutorul ramei metrice (un cadru de 1 metru patrat)Metodologie de lucrundash se numără spicele din interiorul ramei metricendash se stabileşte numărul mediu de boabe icircn spicndash se calculează producţia medie la hectar astfel

Q kgha = (360353610000) (10001000) = 4536kgha

Q kgha - producţia medie kgha Nsp - număr mediu de spice la mp (medie pe toate punctele de control) 360Nb - număr mediu de boabe icircn spice 35MMB - greutatea a 1000 boabe (grame)3610000 mp = 1 ha1000 x 1000 = 1000 grame x 1000 boabe

Exemplu

2) Porumb (1 septembrie) DKC 3511ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 28 mp (4 racircnduri x 070 x 10 m

lungime 070 (m) - distanţa dintre racircnduri)ndash se numără ştiuleţii la fiecare punct de controlndash se calculează numărul de ştiuleţi la hectar

54

54

Nstha = (30010000)(510) = 60000

Nstha - număr de ştiuleţi la hanst - numărul de ştiuleţi număraţi la toate punctele de controld - suprafaţa unui punct de control (mp)i - numărul punctelor de control

ndash se determină apoi numărul de boabe pe ştiuletendash se calculează apoi producţia medie la hectar

Q kgha = (60000588337) (10001000) = 11889 kgha

Q kgha - producţia medieNst - număr ştiuleţi la hectar 60000Nb - număr mediu de boabe pe ştiulete 588MMB - greutatea a 1000 boabe (grame) 337

Exemplu

3) Floarea soarelui (15 august)ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 28 mp (4 racircnduri x 070 x 10)ndash se numără capitulele la fiecare punct de control şi se stabileşte numărul mediu

de capitule la ha după formula

Ncpha - număr total de capitule la hancp - număr de capitule numărate la toate punctele de controld - suprafaţa unui punct de controli - numărul punctelor de control

ndash se determină numărul mediu de seminţe pe capitul(Ns)ndash se calculează producţia medie la hectar astfel

55

55

Q kgha - producţia medieNcp - număr mediu de capitule la hectarNs - număr seminţe pe capitulMMB - greutatea a 1000 seminţe icircn grame

Exemplu

4) Sfecla de zahăr (1 septembrie)ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 10 mp (3 racircnduri x 045 m x 74 m

lungime)ndash la fiecare punct de control plantele se recoltează se decoletează (tăierea

frunzelor) se curăţă de pămacircnt şi se cacircntărescndash se determină producţia medie astfel

q - cantitatea de rădăcini recoltate din punctele de control (kg)d - suprafaţa unui punct de control (mp)i - numărul punctelor de control

ndash la producţia stabilită se adaugă sporul de producţie ce se va realiza de la data evaluării la data prevăzută a se recolta (18 grziplantă)

Exemplu

5) Fructe (1 septembrie) MĂRMetoda de evaluare diferă icircn funcţie de tipul de livadă clasică sau intensivă dar

icircn mare constă icircn următoarele etapendash se stabileşte numărul de pomi pentru examinare (2 - 5 ) 480ndash se determină numărul mediu de fructe pe pom şi greutatea acestora icircn kg 30kg

167 de fructe

56

56

ndash se icircnmulţeşte numărul mediu de fructe pe pom cu numărul de pomi existenţi la ha şi se obţine astfel producţia medie la ha 16032 kgha

6) Struguri (de masă - 15 iulie de vin - 1 septembrie)ndash evaluarea se face separat la viile nobile şi la viile de hibrizindash se stabileşte numărul de butuci pe rod la ha cu relaţia

Nbha - numărul de butuci pe rod la hadr - distanţa dintre racircnduri (m)db - distanţa icircntre butuci pe racircnd (m)Ng - număr mediu de goluri (butuci neproductiviinexistenţi) la ha icircn procente

ndash se evaluează producţia de struguri pe butuc număracircndu-se toţi strugurii de pe un număr de 1 - 2 din butucii existenţi pe lot (se recomandă să se efectueze numărătoarea strugurilor pe fiecare al 10-lea butuc din 15 icircn 15 racircnduri)

Producţia de struguri pe butuc se calculează astfel

Pmb - producţia medie pe butuc (grame)Gms - greutatea medie a strugurilor (grame)Ns - numărul de struguri total găsiţi la numărătoareNba - numărul butucilor analizaţi

ndash se calculează producţia medie de struguri la ha cu formula

Pmha - producţia medie de struguri la ha (kg)Nbha - numărul de butuci pe rod la haPmb - producţia medie pe butuc (grame)

Exemplu

57

57

CAPITOLUL IV DETERMINAREA PRAGULUI DE RENTABILITATE (A PUNCTULUI CRITIC) PE CULTURI

Punctul critic marchează acea dimensiune a producţiei medii la care icircncasările din

valorificarea producţiei sunt egale cu cheltuielile totale de producţie deci acel punct al

producţiei medii la care nu se obţine profit dar nu se icircnregistrează nici pierderi

Mărimea costului de producţie şi a ratei profitului se găsesc icircntr-o stracircnsă legătură

cu raportul dintre cheltuielile de exploatare şi cantitatea de produse realizate Prin analiza

costurilor şi cheltuielilor de exploatare icircntreprinzătorul poate calcula nivelul minim de

activitate cerut de menţinerea icircn stare de funcţionare a firmei Cunoscacircnd pragul de

rentabilitate se poate proiecta volumul de vacircnzări icircn vederea obţinerii profitului scontat

De asemenea creditorii şi investitorii solicită adesea efectuarea analizei punctului

critic pentru a ajuta icircn evaluarea cacircştigurilor potenţiale ale unei afaceri şi icircn consecinţă

aceasta trebuie introdusă icircn planul de afaceri

Punctul critic se poate determina icircn două moduri şi anume fără profit programat

sau cu profit programat

Calculul punctului critic fără profit programat este exprimat printr-o relaţie

simplă

y = yי

y = Pvx

yי = Cvx + CF

Pvx = Cvx + CF

x(Pv ndash Cv) = CF

icircn care

y ndash veniturile din valorificarea producţiei (mii lei)

yי - cheltuielile totale icircnregistrate (mii lei)

Pv ndash preţul de vacircnzare unitar

x ndash producţia medie sau volumul vacircnzărilor (unităţi fizice)

Cv ndash cheltuieli variabile unitare

58

58

CF ndash costuri fixe totale

De unde x marchează acea dimensiune a producţiei la care nu se icircnregistrează nici

profit nici pierderi

Determinarea cantitativă şi reprezentarea grafică a PC la cultura Porumb

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Incărcat transportat IC (PK) t 2881 180225 575

22 Descărcat IC (PK) t 2881 2444609 78

33 Incărcat transportat IC (N) t 10 2484545 793

44 Descărcat IC (N) t 1655 6371 02

55 Transportat apa prep sol mii l 30 599 019

66 Incărcat transportat săm t 66 599359 191

77 Recoltat porumb boabe t 530 2606662 832

88 Transportat porumb boabe t 225 1245 04

99

1010

TOTALTOTAL 9962236 31792

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch Variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologicacopy= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

59

59

Cheltuielile fixe

NrNr CrtCrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) copycopy (d)(d) (e)(e)

11 Adm Şi deservit IC (PK) ha 302 617645 2045

22 Arat 25 cm +grăpat ha 302 1140192 3775

33 Adm Şi deservit IC (N) ha 302 630389 2087

44 Erbicidat şi deservit ha 302 61155 2025

55 Discuit si preg Pat germ Ha 302 586536 1942

66 Semănat +deservit ha 302 472517 1565

77 Prăşit mecanic I ha 302 819024 2712

88 Prăit mecanic II ha 302 654182 2166

99

1010

TOTALTOTAL 5532035 18318

(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)

60

60

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura porumb - fără profit programat

Ch variabile Cv = 9962236 lei

Ch fixe totale CF = 5532035 lei

Ch fixeha CFha = 18318 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 11 leikg = 1100 leit

Producţia totală de PT= 313355 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 302 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 33961599 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 9962236 + 33961599 = 133583959 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 133583959 313355=

4263leit

Productia medie de porumb la punctul critic (X)

X= (CFha)(Pv-CVt) = 18318 ( 1100 ndash 4263 ) = 272 tha = 2720 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 272 tha 4263 leit = 115953 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx =18318 leiha+ 115953 leiha =299133 leiha

Nivelul producţiei de 2720 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la

cultura porumb icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de

2720 la preţul de 11 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie

Depăşirea acestui nivel al producţiei (2720 ha) duce la obţinerea unui profit iar

scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi

61

61

62

PROFI

T

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

2720 kg2720 kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

18318

leiha

299133

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura porumb ndash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

62

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura porumb - cu profit programat

Ch variabile Cv = 9962236 lei

Ch fixe totale CF = 5532035 lei

Ch fixeha CFha = 18318 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 11 leikg = 1100 leit

Producţia totală de PT= 313355 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 302 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 33961599 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)

Pr = 500000lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 9962236 + 33961599 = 133583959 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 133583959 313355=

4263leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha=PrS =500000302= 165562 leiha

Producţia medie de porumb la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 18318+165562) ( 1100 - 4263 )= 517 tha

= 5170 kgha

Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 517 tha 4263 leit = 220397 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 18318 leiha+ 220397leiha = 403577 leiha

63

63

64

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

5170 kg5170 kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

18318

leiha

403577

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura porumb ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

64

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura porumb

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 9962236 9962236

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 33961599 33961599

Ch variabile totale CVT lei 133583959 133583959

Ch variabile t CVt leit 4263 4263

Ch fixe totale CF lei 5532035 5532035

Ch fixe ha CFha leiha 18318 18318

Profit programat total Pr lei 500000

Profit programat ha Prha leiha 165562

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 2720

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 5170

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 115953 220397

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 299133 403577

Preţ de vacircnzare t Pv leit 1100 1100

Suprafaţa cultivată S ha 302 302

65

65

DETERMINAREA CANTITATIVĂ ȘI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA gracircu

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Incărcat transportat IC (PK) t 4605 260015 179

22 Descărcat IC (PK) t 4605 495645 341

33 Incărcat transportat săm t 666 601343 414

44 Incărcat transportat IC (N) t 10 97019 669

55 Descărcat IC (N) t 6454 24848 017

66 Transportat apa prep sol mii l 30 599 04

77 Recoltat grau t 530 2614762 1802

88 Transportat gracircu t 225 1245 09

99

1010

TOTALTOTAL 49504298 34115

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

66

66

Cheltuielile fixe

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Adm şi deservit IC (PK) ha 303 619685 2045

22 Arat 18 - 20 cm +grăpat ha 303 1025772 3385

33 Discuit si preg pat germ ha 303 588479 1942

44 Semănat +deservit ha 303 474081 1565

55 Adm şi deservit IC (N) ha 303 632476 2087

66 Adm şi deservit ha 303 613575 2025

77

88

99

1010

TOTALTOTAL 3954068 130497

(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)

67

67

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura gracircu - fără profit programat

Ch variabile Cv = 49504298 lei

Ch fixe totale CF = 3954068 lei

Ch fixeha CFha = 130497 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 09 leikg = 900 leit

Producţia totală de gracircu PT= 145107 t

Suprafata cultivată cu gracircu S = 303 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 14849866 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 49504298 + 14849866 = 64354164 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 64354164 145107 =

4435leit

Productia medie de gracircu la punctul critic (X)

X= (CFha)(Pv-CVt) = 130497 ( 900 - 4435 ) = 286 tha

= 2860 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 286 tha 4435 leit = 12684 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 130497 leiha+ 126841 leiha = 257338 leiha

Nivelul producţiei de 2860 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la

cultura de gracircu icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de

2860 la preţul de 09 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie

Depăşirea acestui nivel al producţiei (2860 ha) duce la obţinerea unui profit iar

scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi

68

68

69

PROFI

T

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

2860 kg2860 kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

130497

leiha

257338

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura gracircu ndash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

69

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura gracircu - cu profit programat

Ch variabile Cv = 49504298 lei

Ch fixe totale CF = 3954068 lei

Ch fixeha CFha = 130497 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 09 leikg = 900 leit

Producţia totală de gracircu PT= 145107 t

Suprafata cultivată cu gracircu S = 303 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 14849866 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)

Pr = 400000 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 49504298 + 14849866 = 64354164 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 64354164 145107 =

4435leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 400000 303 =

132013 leiha

Producţia medie de gracircu la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 130497 + 132013 ) ( 900 - 4435 )

= 575 tha = 5750 kgha

Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 575tha 4435 leit = 255012 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx =130497 leiha+ 255012leiha = 385509 leiha

70

70

71

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

5750 kg5750 kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

130497

leiha

3855

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura gracircu ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

71

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura gracircu

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 49504298 49504298

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 14849866 14849866

Ch variabile totale CVT lei 64354164 64354164

Ch variabile t CVt leit 4435 4435

Ch fixe totale CF lei 3954068 3954068

Ch fixe ha CFha leiha 130497 130497

Profit programat total Pr lei 400000

Profit programat ha Prha leiha 132013

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 2860

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 5750

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 12684 255012

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 257338 385509

Preţ de vacircnzare t Pv leit 900 900

Suprafaţa cultivată S ha 303 303

72

72

DETERMINAREA CANTITATIVĂ ȘI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA măr

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Incărcat transportat IC (PK) T 124 694 84

22 Descărcat IC (PK) T 124 145896 177

33 Adm şi deservit IC (PK) T 50 691 839

44 Administrat gunoi de grajd T 50 288 35

55 Săpat gropi pt plantat pomi Buc 048 281 34

66 Plantat + udat Buc 048 7488 909

77 Tăieri de forma coroanei Buc 25 25 03

88 Incărcat transportat IC (N) T 0855 1107 134

99 Adm şi deservit IC T 5 896 109

1010 Transportat apa prep sol T 3 4592 558

1111 Recoltat prune T 5 187 23

1212 Transportat prune T 8234 14327 174

TOTALTOTAL 1914066 2325

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

Cheltuielile fixe

73

73

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Arătură in livadă Ha 5 2057 4114

22 Discuit arătura Ha 5 913 1826

33 Prăşit printre racircnduri Ha 5 804 1608

44 Stropit cu insecto-fungicide Ha 5 1802 3604

55 Erbicidat şi deservit Ha 5 690 138

66

77

88

99

1010

TOTALTOTAL 6266 12532

(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)

74

74

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura măr - fără profit programat

Ch variabile Cv = 1914066 lei

Ch fixe totale CF = 6266 lei

Ch fixeha CFha = 12532 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 1 leikg =1000 leit

Producţia totală de mere PT= 8234 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 5 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 673021 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 1914066 + 673021 = 2587087 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 2587087 8234 = 3142 leit

Productia medie de mere la punctul critic (X)

X= (CFha)(Pv-CVt) = 12532 ( 1000 - 3142 ) = 19 tha

= 1900 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 19 tha 3142 leit = 59698 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx =12532 leiha+ 59698 leiha =185018 leiha

Nivelul producţiei de 1900 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la

cultura de măr icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de

1900 la preţul de 1 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie Depăşirea

acestui nivel al producţiei (1900 ha) duce la obţinerea unui profit iar scăderea

producţiei sub acest nivel determină pierderi

75

75

76

PROFI

T

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

1900 kg1900 kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

12532

leiha

185018

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura măr ndash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

76

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura măr - cu profit programat

Ch variabile Cv = 1914066 lei

Ch fixe totale CF = 6266 lei

Ch fixeha CFha = 12532 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 1 leikg =1000 leit

Producţia totală de mere PT= 8234 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 5 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 673021 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)

Pr = 100000 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 1914066 + 673021 = 2587087 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 2587087 8234 = 3142 leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 100000 5

= 20000 leiha

Producţia medie de mere la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 12532 + 20000 ) (1000 - 3142 )

= 31 tha = 31000 kgha

Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 31 tha 3142 leit = 97402 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx =12532 leiha+97402 leiha = 109934 leiha

77

77

78

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

31000 kg31000 kghaha

7500

5000

1000

2500

10000

15000

12500

12532

leiha

109934

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura măr ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

78

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura măr

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 1914066 1914066

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 673021 673021

Ch variabile totale CVT lei 2587087 2587087

Ch variabile t CVt leit 3142 3142

Ch fixe totale CF lei 6266 6266

Ch fixe ha CFha leiha 12532 12532

Profit programat total Pr lei 100000

Profit programat ha Prha leiha 20000

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 1900

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 31000

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 59698 97402

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 185018 109934

Preţ de vacircnzare t Pv leit 1000 1000

Suprafaţa cultivată S ha 5 5

79

79

CAPITOLUL VCAPITOLUL VCONCLUZII ŞI RECOMANDĂRICONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI

Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţiei acestora

Evaluarea se face icircn două etape- icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele caracteristice de dezvoltare a plantelor- icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite norme standardizate

Icircn funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfelPorumb 3133 toneGrau 1451 toneMăr 82 toneEfectuacircnd eficiența celor trei culturi icircn urma rezultatelor acestora am

observat că cultura cea mai favorabilă este porumbul urmată de cultura grăacircluiPe viitor cea mai bună cultură atat cantitativă cacirct și calitativă este cultura porumbului

80

80

  • A DATE GENERALE PRIVITOARE LA SOLICITANT
    • A1 Numele solicitantului
    • A2 Obiectul de activitate
    • A3 Forma juridica a solicitantului
    • A4 Structura capitalului social si evoluţia acestuia de la icircnfiinţare
    • A5 Administratorii societatii
    • A6 Informaţii referitoare la locul desfasurarii activitatii solicitantului
      • B DESCRIEREA ACTIVITATII CURENTE
        • B1 Istoricul activitatii
        • B2 Principalele mijloace fixe care compun patrimoniul actual al solicitantului
        • B3 Descrierea activitatilor curente (agricole si non-agricole) si a tehnologiilor aplicate
        • B4 Politica de aprovizionare Furnizori de materii prime
        • B5 Politica de desfacere Canale de distribuţie
          • C PREZENTAREA PROIECTULUI
            • C1 Obiectivele proiectului
            • TRACTOR SAME MODEL EXPLORER 3-100
            • C3 Managementul proiectului
            • C4 Lista de achizitii si sursele de achiziţii pentru activele ce fac obiectul proiectului materiile prime pentru punerea in functiune a proiectului
            • C5 Personal si instruire
            • C6 Graficul estimat al proiectului
            • C7 Impactul proiectului asupra dezvoltarii zonei si a mediului de afaceri
              • D PROIECŢII FINANCIARE SI INDICATORI FINANCIARI
                • D1 Bazele de productie
                • D2 Contul de profit si pierderi previzionat ( pe o perioada de 3 ani )
                • D3 Fluxul de numerar previzionat ( pe o perioada de 3 ani )
                • D4 Indicatorii financiari
                • Tabelul 1
                  • Tabelul 3
                    • Centralizarea datelor
Page 19: Duceac Ionut

TRACTOR SAME MODEL EXPLORER 3-100

CARACTERISTICI GENERALE

Motor DEUTZ EURO III cu 4 cilindri turboalimentat cu capacitate de 4038 cm3 Putere max (2000 25 CE) 109 CP80 kW Motor răcit cu lichid ulei Radiator ulei motor transmisie Oprire motor cu cheia de contact Motor compatibil cu Biodiesel pacircnă la 100 Capacitate rezervor combustibil 160 l Ambreiaj hidrostatic Ambreiaj multi-disc PTO comandat hidraulic cu discuri imersate icircn ulei Blocare electrohidraulică a diferenţialului faţă şi spate Direcţie hidrostatică cu pompă independentă şi cilindru de direcţie cu dublu sens Coloana volanului rabatabilă şi reglabilă Unghi de viraj 55deg Manete laterale comandă cutie de viteze Toba de eșapament cu evacuare pe cabină cutie de viteze cu 5 rapoarte 15F + 15R cacircrlig frontal cacircrlig de prindere categoria C posterior PTO spate 540 ndash 1000 RPM baterie 12V-100h-650A manual de utilizare şi icircntreţinere icircn limba Baneasaă

ECHIPAMENTE STANDARDIZATE

Cutie de viteze 40kmh Sistem hidraulic cu pompă de 56 lmin Roti 42070R 24 faţă 48070R 34 spate Reglaj electronic motor

19

Extensie aripi spate Cilindrii suplimentari Filtru aer 8rdquo cu ejector de praf Distribuitori hidraulici auxiliari cu 4 prize rapide Stabilizatori telescopici Fracircnă hidrostatică integral independentă pe toate cele 4 roţi cu discuri de fracircnare icircn baie de ulei cu dispozitiv de excludere a franelor anterioare Scaun textil CABINĂ ORIGINALĂ TESTATĂ FONIC icircncălzire şi ventilare parbriz mobil locaş radio 2 lumini de lucru faţă şi 2 lumini de lucru spate ieşire spate pentru cabluri lumini interioare Faruri anterioare pentru condus pe dreapta Aer condiționat Girofar Suport pentru contragreutăți + 8 contragreutăți față (320 kg)

Cultivator Maschio MG 300 Stabwalze 500

20

Model Latime de lucru(cm) Putere necesara(CP) Masa(kg)MG 175 175 2535 320

Dotari- cutie de viteze din fonta- reductor de viteza de 540 rotmin(rotmin rotor 260)- rolele sunt plasate intr-un fel de cusca- cat I (3 puncte de prindere)

C3 Managementul proiectului (Responsabilul legal)

1 NumeDUCEAC Prenume IONUT Funcţia ADMINISTRATOR Studiile si experienţa (relevante pentru proiect)

C V Responsabilul legal

Icircntreprinderea Funcţia avuta Perioada

SC ALBINA SA SEF BIROU 2008-2013

STUDENT In prezent

C4 Lista de achizitii si sursele de achiziţii pentru activele ce fac obiectul proiectului materiile prime pentru punerea in functiune a proiectului

Tabel C41 ndash Lista de achizitii active

Furnizor Date furnizor Produs

21

Nr Crt

Valoare estimata

(EUR)

din total valoare eligibila

a proiectului

(daca este cunoscut la momentul

depunerii cererii de finantare)

1 DEUTZ-FAHR

Specializat in producția de utilaje pentru

agricultura

COMBINA MODEL 6060

HTS 125000 7483

2 SAME

Specializat in producția de utilaje pentru

agricultura

TRACTOR MODEL

EXPLORER 3-100 40000 2394

3 GEO

Specializat in producția de utilaje pentru

agriculturaCultivator MG

175 2031 123

TOTAL167031 100

Lista de achizitii materii prime

Nr Crt

Furnizor

Date furnizor Produs

Valoare estimata

(EUR)

din total

necesar de

materii prime

(daca este cunoscut la momentul depunerii cererii de finantare)

1 SC GA PRO CO CHEMICALS SA

Are in patrimoniu fabrica de

icircngrasăminte Icircngrășaminte 1255000 5375

2 PETROM

Specializat in comercializarea combustibililor Combustibil 500000 2141

3 KWS SEMINTE SRL

Specializat in obținerea

semințelor de soiagrauporumb

etc

Semințe de grauporumbsoia etc 580000 2302

TOTAL 2335000 100

C5 Personal si instruireNU ESTE CAZUL

Tabel C51Grafic angajare personal

Nr Crt Specialitate

Număr2002 2003 2004 2005 2006 2007

TOTAL 0 0 0 0 0 0

Necesar personal

22

- 1 contabil- 3 mecanizatori- 4 muncitori sezonieri

C6 Graficul estimat al proiectului

Proiectul va fi realizabil in 12 luni de la aprobarea finantarii

Lunile I ndashIV vor face demersuri pentru un imprumut bancar și se va acorda

icircmprumutul ( 300000 E)

Lunile V ndash VIII - se va achiziționarea utilajul propriu-zis

(combinatractorulcultivatorulsemanatoarea) se vor semna contractele cu furnizorii și

se vor livra utilajele

Lunile IX ndashXII ndash testarea utilajelor si inceperea activitatii

Diagrama Gantt

Denumire activitate

IAN

FEB

MARTIE

APRILIE

MAI

IUNIE

IULIE

AUGUST

SEPT

OCT

NOI

DEC

Contractarea unui imprumut bancar pe tremen lung X X Studierea ofertelor furnizorilor de utilaje X X Contractarea furnizorilor de utilaje

X X X Livrarea utilajelor X X X X Testarea utilajelor X X X

C7 Impactul proiectului asupra dezvoltarii zonei si a mediului de afaceri

In urma contractarii imprumutului bancar si achizitionarii de utilaje

performante se va incerca practicarea unei agriculturi rationale si de durata cu recolte

23

bogate si sanatoase de secara mazare si cartof care din punct de vedere ecologic sa

corespunda normelor UE in localitatea Secuieni JudNeamt

Acest fapt va determina totodata si creșterea veniturilor la bugetul

Primariei Secuieni JudNeamt datorita taxelor și impozitelor care se plătesc și

desemeni la bugetul statului se vor plăti impozite și taxe care icircn final vor fi icircn

beneficiul cetățenilor In practicarea agriculturiiintr-un mod intensiv se va avea in

vedere respectarea normelor de mediuPentru toate categoriile de materii prime

(combustibil piese de schimb icircngrășaminte etc) se vor icircncheia contracte icircn așa fel

icircncat să fie asigurat mersul normal al activității agricole Deasemeni si producția finita

(secaramazarecartof) care se va realiza va fi livrata in icircntregime pe baza de

contracte icircncheate

D PROIECŢII FINANCIARE SI INDICATORI FINANCIARI

D1 Bazele de productie

Cu proiect

A6 Denumire utilaj (noi) Costuri Amortizare Intretinere 2Combina DEUTZ-FAHR model 6060 HTS 125000 000 2500

TRACTOR SAME MODEL EXPLORER 3-100 40000 000 800

Cultivator Maschio MG 300 Stabwalze 500 2031 000 4062

167031 000 334062

D2 Contul de profit si pierderi previzionat ( pe o perioada de 3 ani )

Proiectia contului de profit si pierdere activitate cu proiect

Nr Crt Categoria AN 1 AN 2 AN 3

Venituri din exploatare 1 Venituri din vanzarea marfurilor Mii Lei

24

Euro 2 Productia vanduta Mii Lei 47000000

0485000000 500000000

Euro 107327990

110753351 114178713

3 Variatia stocurilor Mii Lei

Euro

4 Alte venituri Mii Lei Euro 5 Venituri din exploatare ndash total Mii Lei 47000000

0485000000 500000000

Euro 107327990

110753351 114178713

Cheltuieli pentru exploatare 6 Cheltuieli materiale ndash total Mii Lei

94000000 97000000 100000000

Euro 21465598 22150670 22835743

7 Cheltuieli cu lucrari si servicii executate de terti Lei

437330 450050 500040

Euro 99868 102772 1141888 Cheltuieli cu impozite taxe si varsaminte

asimilateMii Lei

250000 300000 350000 Euro 57085 68507 79925

9 Cheltuieli cu personalul ndash total Mii Lei 347330 360050 370560 Euro 79315 82220 84620

10 Alte cheltuieli de exploatare Mii Lei

Euro

11 Cheltuieli cu amortizarile si provizioanele Mii Lei 2510000 2750000 3000000

Euro 573177 627983 68507212 Cheltuieli pentru exploatare - total Mii Lei

97544660 100860100 104220600 Euro 22275047 23032153 23799548

13 Rezultatul din exploatare Mii Lei 372455340 384139900 395779400

Euro 85052942 87721198 90379165Venituri financiare ndash total

14 Venituri financiare ndash total Mii Lei Euro

Cheltuieli financiare din care

15 Cheltuieli privind dobazile Euro

16 Altele Mii Lei

Euro

17 Cheltuieli financiare - total Mii Lei Euro

18 Rezultatul financiar al exercitiului Mii Lei

25

Euro

19 Rezultatul brut al exercitiului Mii Lei

Euro

20 Impozit pe profit Mii Lei

Euro

21 Profit net Mii Lei

Euro

D3 Fluxul de numerar previzionat ( pe o perioada de 3 ani )

Flux de numerar - previziuni Anul 1 Anul 2 Anul 3OPERATIUNEAPERIOADA

MII LEI I ACTIVITATEA DE INVESTITII SI FINANTARE 0 0 0A Total intrari de lichiditati din (A1+A2+A3)

A1 Aport la capitalul social si contul intreprinzatoruluiA2 Vanzari de active inclusiv TVA 0 0 0A3 Credite pe termen lung din care (A31 + A32) A31 Imprumut BancaA 32 Grant SAPARD 0 0 0

B Total iesiri de lichiditati prin (B1+B2+B3)B1 Achizitii de active fixe corporale inclusiv TVAB2 Achizitii de active fixe necorporale inclusiv TVAB3 Cresterea investitiilor in curs 0 0 0

C ExcedentDeficit de lichiditati (A-B) 0 0 0D1 Rambursari de Credite pe termen mediu si lung din care (D11+ D12) D11 Rate la imprumutul Banca D12 Rate la alte Credite pe termen mediu si lung 0 0 0D2 Plati de dobanzi la Credite pe termen mediu si lung din care (D21+D22) D21 La imprumutul Banca D22 La alte Credite pe termen mediu si lung 0 0 0

E Flux de lichiditati din activitatea de investitii si finantare (C-D1-D2)II ACTIVITATEA DE EXPLOATARE SI ALTE ACTIVITATI 130727

51472387 1624350

F Incasari din activitatea de exploatare inclusiv TVA ( F1)130727

51472387 1624350

F1 Vanzari varianta cu proiectG Incasari din activitatea financiaraH Credite pe termen scurt 130727

51472387 1624350

K Plati pentru activitatea de exploatare inclusiv TVA (dupa caz) din care 0 0 0

1 Cheltuieli privind marfurile

2 Cheltuieli cu materiileprime 679603 747737 807415

26

3 Cheltuieli cu materialele consumabile 43637 48000 51842

4 Cheltuieli cu energia si apa 12988 14512 15672

5 Altecheltuieli materiale 10204 10323 11144

6 Cheltuieli cu serviciile executate de terti 55609 61160 66051

7 Cheltuieli cu impozite taxe si varsaminte asimilate 12500 13740 148408 Cheltuieli cu personalul angajat 0 0 09 Cheltuieli cu asigurarile si protectia sociala 0 0 0

10 Alte cheltuieli exploatare 0 0 011 Cheltuieli cu amortizarea si provizioanele

26064 26064 260642222222111111

L Flux brut exclusiv plati pentru impozit pe profit si TVA468670 550851 631321

M Plati pentru impozite si taxe (M1 + M2)186568 219297 251573

M1 TVA de platit 68667 104661 119950

M2 Impozit pe profit 97901 114636 131623N1 Rambursari de credite pe termen scurtN2 Plati de dobanzi la credite pe termen scurtO1 DividendeP

Total plati exclusiv cele aferente exploatarii (M+N1+N2+O1)P Total plati exclusiv cele aferente exploatarii (M + N1 + N2 + O1) 186568 219297 251573Q Flux de numerar din activitatea curenta (L-P) 280102 331554 379748II FLUX DE LICHIDITATI (CASH FLOW)R Flux de lichiditati net al perioadei (Q+E) 280102 331554 379748

S Disponibil de numerar al lunii precedenteDisponibil de numerar curent (S+R) 130597 410609 742253

T 410609 742253 1122001

D4 Indicatorii financiari

Valoarea investitiei (Vi) = valoarea totala a proiectului (exprimata in lei) ndash 12900000000 lei

LEI___________________________________________________________________________Specificare AN 1 AN 2 AN 3______________________________________________________________________Veniturile din exploatare (Ve)

27

470000000 485000000 500000000

___________________________________________________________________________Cheltuieli de exploatare (Ce)

97544660 100860100 104220600

___________________________________________________________________________

Rezultatul din exploatare (Re) = Se calculeaza Re = Ve ndash Ce - minim 10 din Ve

372455340 384139900 395779400

Profitul net (Pn) = rezultatul final al exercitiului financiar (anual) din care s-a scazut impozitul pe profit

312862486 322677516 332454696

Durata de recuperare a investitiei (Dr) = indicator ce exprima durata de recuperare a investitiei (exprimat in ani)

Se calculeaza Dr= ViPn mediu sau Dr=(Vi - 5 x Pn)Pn

unde Pn mediu = profit net mediu pe orizontul de prognoza Dr ndash ESTE 145 ANI

Rentabilitatea capitalului investit (Rc) = PnVi x 100 () Pn-profit net pentru fiecare an al perioadei previzionate

145 150 154___________________________________________________________________________

Cheltuieli financiare (Cf) = NU ESTE CAZUL___________________________________________________________________________

28

Gradul de acoperire a cheltuielilor financiare (Ga) = NU ESTE CAZUL

___________________________________________________________________________Flux de numerar net la sfarsitul perioadei (FNN) = Total intrari-Total iesiri FNNgt=0 (pentru fiecare an de prognoza)

280102 331554 379748 425733466695

Valoare actualizata neta (VAN) =aringFNi(1+r)I +FN5r VANgt0 r=rata de actualizare=8

CAPITOLUL IICAPITOLUL IISTRUCTURA FONDULUI FUNCIAR ŞI IcircNTOCMIREASTRUCTURA FONDULUI FUNCIAR ŞI IcircNTOCMIREA

ASOLAMENTULUIASOLAMENTULUI

21 Mărimea şi structura categoriilor de folosinţă a terenului

Tabelul 1Mărimea şi structura categoriilor de folosinţă a terenului

Specificare Ha din total din agricol

Suprafaţa totală 620 1000 -

Teren agricol 618 9968 1000

Teren arabil

- din care irigat

610 9839 987

300 4839 4854

Păşuni naturale 2 032 032

29

Facircneţe naturale 1 016 016

Livezi 5 08 08

Vii

Teren neproductiv 2 032 X

Condiţii naturaleDescrierea zonei icircn care este amplasată exploataţia cu cel puţin următoarele elemente

a) Temperatura medie anuală 940Cb) Precipitaţii medii anuale 534 mmmpc) Tipul de sol predominant textura panta

- tipul de sol cernoziom cambic- textura grosieră- panta 7 - 150C

Favorabilitatea terenului pentru diferitele culturi

Se va face o scurtă prezentare a caracteristicilor principalelor tipuri de sol cu favorabilitatea culturilor

CernoziomurileAu proprietăti fizice hidrofizice chimice termice şi de aeraţie foarte bune Cu toate că

sunt foarte bine aprovizionate cu azot fosfor şi potasiu pe aceste soluri pentru menţinerea fertilităţii şi obţinerea de producţii mari şi constant se recomandă aplicarea de icircngrăşăminte chimice şi organice Cernoziomurile sunt indicate pentru toate folosinţele şi culturile agricole

AluvisolurilePrezinta o fertilitate relativ bună fertilitatea depinzacircnd de gradul de solificare Pe

aluvisoluri pot fi cultivate o serie largă de plante specifice condiţiilor din ţara noastră porumb floarea soarelui cartof gracircu legume viţă de vie pomi

Soluri bruneDatorită proprietăţilor fizice (textură mijlocie structură granular medie permeabilitate

pentru apă şi aer rezistenţă scăzută la lucrările mecanice) sunt favorabile creşterii şi dezvoltării plantelor Pentru producţii mari se recomandă administrarea de icircngrăşăminte chimice organice şi verzi Sunt folosite pentru culturile gracircu porumb legume pomi migdal

22 Alegerea culturilor (criteriile avute icircn vedere culturile alese)

30

Criteriile avute icircn vedere (economice tradiţie asigurarea materiilor prime pentru investiţia de la planul de afaceri etc)

Cultura m ărului Importanta culturii marului se datoreaza valorii alimentare si gustative terapeutice si

profilactice a fructelor insusirilor lor tehnologice specifice particularitatilor agrobiologice ale pomilor si valorilor economice mari

Merele constituie unul dintre componentele de baza in alimentatia moderna a omuluiMărul creşte şi se dezvoltă bine icircn toate zonele Moldovei deoarece sunt condiţii

pedoclimaterice favorabile pentru cultivarea acestei specii pomicole Importanţa acestei specii pomicole ca cultură este determinată de valoarea alimentară calităţi gustative icircnalte icircnsuşirile terapeutice şi profilactice pentru sănătatea omului particularităţilor tehnologice specifice particularităţilor agrobiologice ale pomilor şi de valoarea economică mare de producţie Cultivarea merelor este o afacere profitabilă care are următoarele avantaje

- Plantaţia de măr poate fi exploatată 20-30 de ani iar investiţia se recuperează icircn 2-3 ani- Cererea crescacircndă pe piaţa locală şi externă la produsele agricole de valoare icircnaltă- Preţ avantajos la comercializarea merelor icircn stare proaspătă- Creşterea pe piaţa internaţională a cererii pentru producţia conservată (sucul concentrat)

Ele reprezinta aproape singurul aliment gata pregatit in natura care poate fi consumat fara alte adaosuri fie in stare proaspata fie consumate ca sucuri compot dulceata cidru marmelada etc Datorita insusirilor tehnologice merele constituie o materie prima cu pondere mare in industria alimentara

Astfel din punct de vedere chimic merele contin in medie 845 apa 141 zaharuri 02 substante pectice 06 substante grase 90 UI vitamina A 002 mg vitamina B2 01mg vitamina B1 7mg vitamina C 7 mg calciu 10 mg potasiu cat si cantitati reduse de aluminiu mangan sulf cobalt si altele

Principalii consumatori de mere sunt pieţele agricole locale antreprenori care exportă fructele fabricile de conserve depozite angro şi magazine procesatorii de fructe uscate Cele mai bune preţuri pot fi obţinute icircn cazul comercializării merelor icircn stare proaspătă pentru consum curent iar cele mai mici preţuri sunt icircnregistrate la mere comercializate icircntreprinderilor de procesare

Importanta marului rezida in particularitatile lui biologice Existenta unui numar mare de soiuri cu coacere esalonata in diverse epoci si capacitatea de pastrare in stare proaspata timp indelungat a soiurilor de iarna asigura consumul de fructe proaspete aproape in tot cursul anului circa 10 luni din 12 ale unui an Avand o mare capacitate de pastrare si o buna rezistenta la manipulare fructele pot fi transportate cu usurinta la distante mari

Cultura porumbului

Porumbul ocupa locul 3 ca importanta in lume Aceasta pozitie se justifica printro serie de particularitati

-prezinta o mare capacitate de productie cu cca 50 decat celelalte cereale-are o mare plasticitate ecologica-este o planta prasitoare fiind o foarte buna premergatoare pentru majoritatea plantelor de

cultura-suporta bine monocultura-are un coeficient multiplicat de 150-400ori-semanande-se primavara mai tarziu permite esalonarea mai buna lucrarilor agricole-cultura este mecanizata

31

-recoltarea se face fara pericol de scuturare

Porumbul este utilizat icircn alimentaţia omului icircn furajarea animalelor şi ca materie primă pentru diferite industrii

Icircn alimentaţia omului porumbul se utilizează sub formă de mălai (făină) din care se prepară mămăliga sau diferite peparate de patiserie fulgi de porumb porumb zaharat conservat sub formă de boabe sau ştiuleţi pentru salate şi garnituri porumb fiert sau copt popcorn (porumb pentru floricele) Din germenii de porumb rezultaţi icircn urma măcinării boabelor prin presare se obţine un ulei alimentar de foarte bună calitate apreciat icircn alimentaţia dietetică

Icircn furajarea animalelor boabele de porumb constituie furajul concentrat de bază pentru toate speciile de animale Valoarea nutritivă a porumbului este de 117 - 130 unităţi nutritive la 1 kg boabe

Planta icircntreagă recoltată şi tocată icircn faza de maturitate icircn lapte-ceară se utilizează pentru obţinerea de siloz care este utilizat pe scară largă icircn hrana vacilor de lapte De asemenea planta icircntreagă se poate utiliza ca masă verde

Tulpinile de porumb (cocenii) rezultate după recoltarea boabelor se pot utiliza ca furaj Ciocălăii măcinaţi pot fi utilizaţi icircn hrana rumegătoarelor Boabele de porumb se utilizează ca materie primă pentru obţinerea de amidon glucoză

dextrină izoglucoză (icircndulcitor lichid) whisky etc Boabele de porumb se utilizează pe scară largă pentru obţinerea de biocombustibil (etanol) după cum planta icircntreagă verde se poate utiliza pentru obţinerea de biocombustibil (metanol etanol)

Tulpinile de porumb se pot utiliza icircn industria celulozei şi la fabricarea panourilor aglomerate

Din ciocălăi se poate obţine furfurol sau pot fi folosiţi drept combustibil De asemenea icircn gospodăriile tradiţionale tulpinile de porumb se utilizează drept combustibil

Pănuşile se utilizează pentru diferite icircmpletituri tradiţionale Mătasea porumbului (stigmatele florilor femele) poate fi utilizată icircn scop medicinal iar

polenul de porumb este colectat cu uşurinţă de către albinele melifere (plantă poleniferă)

Cultura gracircului

Gracircul este una dintre cele mai importante cereale si planta care ocupa pe glob cele mai mari suprafete Boabele de grau au continut ridicat in hidrati de carbon si substante proteice Miere de grau este materie prima pentru paine si produse de panificatie aliment de baza pentru 35-40 din populatia globuluiGraul se mai utilizeaza si in prelucrari industriale (alcool amidon dextrina glucoza) si furaj in hrana animalelorTaratele sunt un nutret concentrat bogat in proteine hidrati de carbon si substante minerale Paiele se utilizeaza in industria celulozei si in hrana animale

Gracircul este cea mai importantă plantă cultivată din care se obţine icircn principal pacircine aliment de bază pentru cca 40 din populaţia globului Prin măcinare din boabele de gracircu se obţine făina care este utilizată pentru prepararea de diferite produse de panificaţie şi patiserie

32

fabricarea de paste făinoase etc Boabele de gracircu intră icircn alcătuirea amestecurilor de cereale prentru micul dejun

Boabele de gracircu se utilizează icircn hrana animalelor ca atare sau măcinate De asemenea icircn furajarea animalelor se utilizează şi tăracircţa rezultată ca subprodus icircn urma procesului de măcinare aceasta fiind bogată icircn proteine lipide şi săruri minerale

Boabele de gracircu servesc ca materie primă icircn diferite industrii pentru obţinerea de amidon gluten spirt băuturi spirtoase (vodcă wisky) bere biocarburburant (bioethanol)

Paiele au utilizări multiple precum materie primă icircn industria celulozei şi hacircrtiei aşternut pentru animale furaj grosier icircngrăşămacircnt organic prin icircncorporare icircn sol după recoltare sau prin compostare producerea de energie termină prin arderea icircn arzătoare cu recuperare de căldură

Germenii de gracircu rezultaţi icircn urma procesului de măcinare sunt utilizaţi icircn hrana omului ca produse energizante (germeni consumaţi cu lapte sau miere de albine) ca adaus icircn diferite produse de panificaţie sau pentru obţinerea de ulei foarte apreciat icircn industria cosmetică

Aluatul conservat prin refrigerare şi aluatul modelat (de exemplu blaturi pentru pizza) icircncepe să fie din ce icircn ce mai apreciat pe piaţă

Gracircul romacircnesc este un gracircu de foarte bună calitate pentru panificaţie care poate fi valorificat atacirct pentru consumul intern cacirct şi la export pentru consum european şi icircn afara Europei

Gracircul ecologic este unul dintre produsele ecologice cele mai bine cotate şi cerute pe piaţa mondială

Cultura gracircului oferă următoarele avantaje - boabele au un conţinut ridicat icircn glucide şi proteine corespunzător cerinţelor organismului uman - boabele au o bună conservabilitate pe perioade mari de timp - boabele se transportă cu uşurinţă pe distanţe mari - boabele de gracircu au diferite alternative de valorificare - boabele de gracircu reprezintă o importantă sursă de schimburi comerciale pe piaţa mondială - gracircul se poate cultiva icircn diferite condiţii pedoclimatice asiguracircnd producţii satisfăcătoare peste tot unde se cultivă - tehnologia de cultivare este complet mecanizată şi bine pusă la punct fără probleme deosebite - gracircul este o foarte bună premergătoare pentru majoritatea plantelor de cultură - după soiurile timpurii de gracircu pot fi semănate culturi succesive mai ales dacă sunt condiţii de irigare

Alegerea soiurilor şi hibrizilor (criteriile avute icircn vedere soiurile şi hibrizi aleşi pentru fiecare cultură)

-criteriile avute icircn vedere ndashproducţie rezistenţe specifice conţinut de principii nutritive etc

-soiurile şi hibrizi aleşi pentru fiecare cultură + prezentarea listei cu soiuri pentru 2012 la culturile alese şi descrierea soiului respectiv

MĂRUL - SOIURI

33

Icircn funcţie de epoca de coacere a fructelor merele se icircmpart icircn (a) soiuri de varăMelba Red melba Şafran de vară Papirovka Mantet Quinte Akane Plat August (b) soiuri de toamnă Prima Slava Peremojţiam James Grive Red Calvil de Zăpadă Spartan Focuşor Codrene Coredana Reglndis etc (c) soiuri de iarnă Idared Speranţa Banana de iarnăWellspur Goldspur Golden Delicious Jonathan Jonared Yellowspur Renet Simerenco Coredar Wagener etc

Antreprenorul trebuie să elaboreze proiect de plantare a livezii la icircntreprinderileautorizate şi materialul săditor trebuie să fie procurat de la pepinierele licenţiate cu actelenecesare pentru posibilitatea de beneficiere de subvenţii Cele mai de perspectivă soiuri de mere şi cu o cere sporită pe piaţă sunt Golden DeliciousRed Delicious Jonathan Idared Fugi Granny Smith Gala Melrose Ionagold Elstar precum şisoiurile genetic rezistente la boli şi dăunători aşa ca Florina Prima Coredana CoredarGeneros Pionier

Piaţa Romacircniei la merele proaspete este reprezentată prin 50 la sută din soiuri colorate (complet roşu sau parţial) şi 50 la sută pentru soiurile necolorate (gal-bene şi verzi) Cele mai populare soiuri colorate sunt Jonathan şi Idared urmate de Jonagold Gala Gloster etc iar dintre cele necolorate predomină soiul Golden Delicious Soiurile Granny Smith şi Mutsu icircnregistrează vacircnzări modeste Dintre soiurile locale icircn supermarket-uri se comercializează Glorios şi Florina icircnsă icircn can-tităţi foarte mici Fructele de obicei sunt icircmpărţite icircn trei categorii mici (sub 70 mm) medii (70-90 mm) şi mari (peste 90 mm)

PORUMB ndash SOIURI

Porumbul face parte din familia Gramineae subfamilia Panicoideae tribul Maydeae genul Zea Genul Zea cuprinde 3 specii - Zea mexicana (Schrad) Recv et Mangel (sin Euchlaena mexicana) ndash teosinte1 anual - Zea perennis (Hitsch) Recv et Mangel (sin Euchlaena perennis) ndash teosinte peren - Zea mays L ndash porumbul cultivat

Porumbul cultivat cuprinde mai multe convarietăţi (grupe de varietăţi) cele mai importante fiind următoarele - Zea mays conv dentiformis Koumlrn (sin Zea mays conv indentata Sturt) denumit porumbul dinte de cal Se caracterizează prin boabele mari prismatice cu partea sticloasă (cornoasă) a endospemului dispusă pe părţile laterale ale bobului iar partea făinoasă (amidonoasă) dispusă icircn partea centrală şi superioară a bobului (fig 19) Prin uscare endospemul făinos icircşi reduce volumul se contractă şi determină apariţia unei depresiuni icircn partea superioară a bobului sub forma mişunei dintelui de cal de unde denumirea acestei convarietăţi de bdquoporumb dinte de calrdquo La această convarietate au fost creaţi primii hibrizi de porumb iar icircn prezent această convarietate are cea mai margă răspacircndire icircn lume Majoritatea hibrizilor de porumb aparţin acestei convarietăţi La noi icircn ţară primii hibrizi care au fost icircntroduşi icircn cultură aparţin acestei convarietăţi şi au fost aduşi din SUA de unde şi denumirea de bdquoporumb americanrdquo - Zea mays conv indurata (Sturt) Bailey denumit porumbul cu bobul tare porumbul sticlos Se caracterizează prin boabe rotunjite icircn partea superioară netede lucioase dure la spargere de unde vine denumirea de bdquoporumb tarerdquo Partea sticloasă a endospermului este dispusă la exteriorul bobului de jur-icircmprejurul acestuia iar partea făinoasă este dispusă icircn partea centrală a bobului uneori ajungacircnd pacircnă icircn partea superioară a bobului situaţie cacircnd determină apariţia

34

unei uşoare mişune (fig 20) Din această convarietate au făcut parte vechile populaţii şi soiuri romacircneşti de unde şi denumirea de bdquoporumb romacircnescrdquo - Zea mays conv aorista Grebensc denumit porumbul semisticlos Prezintă caracteristici intermediare icircntre convarietăţile dentiformis şi indurata Bobul este rotunjit mat icircn partea superioară şi uneori prezintă o uşoară adacircncitură - Zea mays conv everta Sturt (sin Zea mays conv microsperma Koumlrn) denumit porumb de floricele Se caracterizează prin plante cu o talie mai mică care au capacitatea de a forma mai mulţi ştiuleţi pe plantă Boabele sunt mici (MMB = 40-100 g) cu vacircrful rotunjit sau ascuţit Endospermul este aproape icircn icircntregime sticlos cu excepţia unei mici porţiuni icircn jurul embrionului care este amidonoasă Prin icircncălzire apa din grăunciorii de amidon din endospermul făinos se transformă icircn vapori care exercită o presiune asupra tegumentului pacircnă cacircnd determină spargerea acestuia moment icircn care conţinutul bobului se revarsă (boabele expandează) mărindu-şi volumul de 15-20 de ori formacircnd o masă albă-spongioasă respectiv aşa-numitele floricele

RUSTICA a castigat o pozitie de lider pe piata de porumb precoce din Europa de Nord si poseda o gama larga de seminte adecvata pentru toate pietele lumii HIBRIZI FOARTE PRECOCIBarbados - excelent pentru boabe si silozEarly Star - precoce si productivEnergy Star - foarte buna valoare alimentaraComera - performanta inalta HIBRIZI PRECOCIBatz - vigurosEurostar - lider in EuropaGalaStar - porumb pe care il veti adoraInagua - bun pentru boabe si siloz

GRAcircU ndash SOIURI

Cercetătorii de la Institutul de Cercetare - Dezvoltare Agricolă Fundulea au creat soiuri de grau productive si rezistente la secetaBOEMA soi de gracircu de toamnă extrem de productiv şi cu indici de calitate ridicaţi pentru panificaţie adaptat condiţiilor climatice din zona de cacircmpie din sudul ţării şi Moldova este un soi foarte precoce mai timpuriu la icircnspicat cu 1-3 zile faţă de soiul Flamura 85 talia plantei de 77-90 cm rezistent la iernare şi cădere arşiţă şi secetă rugina galbenă rezistenţă mijlocie la rugina brună şi făinare are calitate bună de morărit şi panificaţie

GRUIA este un soi de toamnă care a dat rezultate foarte bune icircn Oltenia şi Dobrogea este mai timpuriu cu 4 zile faţă de soiul Fundulea 4 talie de 76 cm se remarcă printr-o rezistenţă bună la iernare la cădere dar şi la rasele actuale de rugina galbenă

35

superior multor soiuri ca rezistenţă la făinare rugină brună şi septorioza frunzelor calitatea de panificaţie a soiului Gruia este apropiată de cea a soiului Dropia faţă de care tinde să aibă un gluten mai tenace soiul se evidenţiază printr-o productivitate ridicată icircn medie cu 9-12 mai mare faţă de soiurile martor sporul de producţie fiind mai mare icircn condiţii de secetă in pofida taliei sale scurte soiul se comportă foarte bine icircn condiţii de deficit hidric Gracircul aparţine genului Triticum familia Gramineae (Poaceae) Genul Triticum cuprinde un număr mare de specii de gracircu forme sălbatice şi cultivate clasificate diferit de-a lungul timpului

Pentru ţara noastră prezintă importanţă 2 specii şi anume Triticum durum Desf şi Triticum aestivum L Triticum durum Desf (fig 16) are tulpina plină icircn interior pe toată lungimea sau cel puţin icircn partea superioară Spicul este aristat cu ariste lungi comparativ cu lungimea spicului şi orientate paralel Boabele au aspect sticlos la maturitate şi sunt conice la capet Triticum aestivum L (fig 17) are tulpina goală icircn interior pe toată lungimea Spicul este nearistat sau aristat cu ariste mai scurte comparativ cu lungimea spicului şi orintate divergent Boabele sunt ovoidale sau alungit-ovoidale prevăzute cu un smoc de perişori la capătul superior Endospermul este făinos semisticlos sau sticlos

Gracircul comun reprezintă specia cea mai importantă care pe plan mondial reprezintă cca 90 din suprafaţa cultivată cu gracircu şi cea mai mare partea a suprafeţei cultivată cu gracircu din ţara noastră Gracircul comun are forme de toamnă şi de primăvară aproape icircntreaga suprafaţă din ţara noastră fiind cultivată cu gracircu de toamnă (gracircul de primăvară ocupă suprafeţe foarte mici nesemnificative)

Soiurile de gracircu cultivate icircn Romacircnia sunt icircn marea lor majoritate soiuri romacircneşti create la Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Fundulea sau icircn reţeaua de Staţiuni de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Aceste soiuri se caracterizează prin potenţial de producţie ridicat (9-10 tha) o bună rezistenţă la cădere ger iernare secetă şi boli o bună calitate şi stabilitate a recoltelor

23 Intocmirea asolamentului

Specificare HaSuprafaţa totală a terenului arabil 610Suprafaţa medie a solei (3 sole) 2033

Tabelul 2Schema rotaţiei culturilor

SOLAANUL 2012 2013 2014I măr măr mărII gracircu porumb gracircuIII porumb gracircu porumb

36

37

CAPITOLUL IIICAPITOLUL IIIORGANIZAREA PROCESULUI DE PRODUCŢIE AGRICOLĂORGANIZAREA PROCESULUI DE PRODUCŢIE AGRICOLĂ

31 Proiectarea producţiilor medii prin metoda bonităriiterenurilor agricole

Tabelul 3

Date iniţiale

Cultura Tipul de solSuprafaţa - ha (Si)

Nota de bonitare pentru

condiţiile ecologice (Pi)

Corecţia pt distanţă şi

felul drumului (k)

Coeficient de

potenţare (c)

Producţia medie

realizată

MărGracircuPorumb

Cernoziom 5 75 015 11 15000Cernoziom 303 80 018 12 4000Cernoziom 302 85 019 13 8000

TOTAL 610

2) Notele totale de bonitare pentru condiţiile ecologice (Ni)

MĂR ndash 575 = 375Ni = Si x Pi GRAcircU ndash 30380 = 24240

PORUMB ndash 30285 = 25670TOTAL = 50285

3) Nota medie ponderată de bonitare

50285 610 = 8243

1) Producţia ce revine pe un punct al notei medii ponderate de bonitare

P măr = 515000 375 = 200P gracircu = 3034000 24240 = 50

P porumb = 3028000 25670 = 9411

6) Corecţia totală icircn funcţie de distanţă şi drumuri Ct = S x kMĂR ndash 5015 = 075

Suprafaţă x coeficient corecţie GRAcircU ndash 303018 = 5454PORUMB ndash 302019 = 5738

TOTAL = 11267

38

7) Nota de bonitare recalculată (Nbr)

MĂR ndash 375-075 = 37425Nbr = Nota totală de bonitare ndash Corecţia GRAcircU ndash 24240-5454 = 2418546

PORUMB ndash

25670-5738 = 2561262

8) Notele totale de bonitare potenţate (Ntp)

MĂR ndash 3742511=4117

Ntp =Nota de bonitare recalculată (Nbr)

xCoeficient

de potenţare

GRAcircU ndash241854612=290225

PORUMB ndash

256126213=332964

9) Producţia totală pe cultură pentru fiecare unitate de sol (Pt)

MĂR ndash 4117200= 82340

Pt =Nota totală de

bonitare potenţată (Ntp)

x

Producţia ce revine pe un punct de

bonitare P(kgpunct)

GRAcircU ndash

29022550= 1451125

PORUMB ndash

3329649411=31335242

TOTAL= 4666989

10) Producţia medie la hectar Pmc1

Pm măr = Producţia totală Suprafaţa totală = 823405=16468

Rezultatele pentru celelalte culturi

Pmedie gracircu = 1451125303= 4789

Pmedie porumb =31335242302= 10376

39

32 STABILIREA CANTITĂŢILOR DE IcircNGRĂŞĂMINTE PE CULTURI

Calculul dozelor de icircngrăşăminte s-a efectuat ţinacircndu-se cont atacirct de

producţiile medii cacirct şi de existentul de suprafaţă activă din sol S-au luat icircn

considerare şi pierderile rezultate prin levigare

Icircn tabelul 4 este prezentat calculul dozelor de icircngrăşăminte chimice la ha

separat pentru cele 3 culturi icircn parte

Tabelul 4

Calculul dozelor de icircngrăşăminte chimice

Nr Crt

SPECIFICARE UM

CULTURA

GRAcircU PORUMB MĂRN P K N P K N P K

1 Producţie medie Kgha 4789 10376 16468

2 Consum specific Kg sat

23 11 20 20 21 20 5 3 6

3 Sa de administrat

Kg 11014

5268 9578

20752

2179 20752 8234 494 988

4 Sa icircn sol Kg 45 31 60 40 35 30 30 20 355 Diferenţa de

admKg sa

6514 2168 3578

16752

1829 17752 5234 294 638

6 Pierderi prin levigare

13 5 7 13 5 7 13 5 7

7 Cant pierdută prin levigare

Kg sa

847 108 25 2177

914 1242 68 147 446

8 Total sa de administrat

Kg 7361 2276 3828

18929

19204 18994 5914 3087 6826

9 Tipul de icircngrăşămacircnt

NO4NO3

Super P c

Sare potasică

NO4NO3

Super P c

Sare potasică

N P2O5 K20

10 Conţinutul icircn sa a icircngr

Kgt 345 40 40 345 40 40 345 40 40

11 Doza de icircngr de administrat

Kg 213 57 96 549 480 475 171 77 171

40

33 PLANUL DE CULTURĂ

Planul de cultură cuprinde structura culturilor dimensiunile fiecăreia

producţiile medii şi totale (tabelul 5)

Tabelul 5

Icircntocmirea planului de cultură

Cultura Suprafaţa (ha)

Producţii medii (kgha)

Producţia totală (t)

Preţ livrare (leikg)

Măr 5 16468 8234 2Gracircu 303 4789 1451 08

Porumb 302 10376 313355 1

34 FUNDAMENTAREA FIŞELOR TEHNOLOGICE PE CULTURI

Icircn vederea organizării proceselor de muncă şi de producţie icircn etapa pregătitoare se

icircntocmesc fişele tehnologice pe culturi Informaţiile cuprinse icircn fişele tehnologice servesc icircn

acelaşi timp la stabilirea tehnologiilor stabilirea destinaţiei producţiei determinarea volumului

lucrărilor mecanice şi manuale necesarul de forţă de muncă cantităţile de materiale şi mijloacele

financiare necesare pentru aprovizionare

DATELE NECESARE

1 Culturile incluse icircn planul de producţie al firmei

2 Suprafaţa ocupată de fiecare cultură icircn parte

3 Culturile premergătoare

4 Producţia medie şi totală a fiecărei culturi

5 Lucrările tehnologice icircn ordinea cronologică a executărilor

6 Perioada de executare şi data lucrării

7 Mijloacele cu care se execută lucrarea

8 Tarifele de plată pentru lucrările mecanice

9 Tarifele de plată pentru lucrările manuale pe categorii

10 Cuantumul taxelor pentru CAS şomaj risc asigurare

11 Amortismentul specific

12 Materialele necesare procesului tehnologic consumul normat pe UM preţul unitar şi cota

pentru cheltuielile de aprovizionare

41

13 Cota de cheltuieli indirecte (comune şi generale)

MODUL DE LUCRU

1 Se icircnscriu icircn fişă datele privind suprafaţa şi producţia medie Producţia medie se planifică

icircn raport cu fertilitatea solului şi cantitatea de icircngrăşămacircnt aplicată

2 Se icircnscriu lucrările tehnologice icircn ordinea executării lor precizacircndu-se toată perioada

optimă de execuţie şi durata fiecărei lucrări

3 Pentru fiecare icircn parte se determină volumul lucrărilor sumele necesare şi materiale

4 La lucrările manuale icircn raport cu volumul lucrării se calculează numărul de zile om iar

fondul de salarii rezultă icircnmulţind numărul de zile om necesar pentru evaluarea lucrării cu

tariful pe ziom corespunzător

5 Taxele asupra fondului de salarii se calculează aplicacircnd cota icircn proporţie de 30 pentru

CAS 5 pentru fondul de şomaj 1 pentru risc şi asigurare impozit 15 asupra sumei

care reprezintă fondul de salarii

6 Amortismentul specific se determină icircn raport cu valoarea de inventar a mijlocului fix

folosit exclusiv la cultura respectivă şi durata de folosire

7 Cota de cheltuieli pentru aprovizionare se calculează o cotă parte din valoarea

materialului folosit

8 Din icircnsumarea pentru lucrările mecanice lucrările manuale taxe asupra valorilor

materialelor se obţin cheltuielile de producţie

9 La cheltuielile directe se aplică cota de cheltuieli comune şi prin icircnsumarea lor se

determină cheltuielile de producţie

10 După fiecare trimestru se fac totalurile

11 Se calculează indicatorii cheltuieli de producţie la hectar şi costul la tona de produs

42

44

45

46

47

35 Organizarea lucrării de semănat la cultura gracircului

Semănatul este una dintre cele mai importante lucrări agricole de care depinde icircn ultimă instanţă obţinerea de producţii ridicate Suprafeţele icircntinse ocupate de culturi precum şi termenele restracircnse icircn care trebuie executat fac ca procesul de muncă al semănatului să ocupe un loc important icircn activitatea de producţie a exploataţiilor agricole

Etapele organizării lucrărilor de semănat cereale păioase sunt următoarele1 se stabileşte componenţa agregatului de semănat potrivit condiţiilor existente

(tractor plus semănătoare SUP-29 sau SUP-21)2 Se determină necesarul de agregate pentru terminarea semănatului icircn termen

optim folosind formula

icircn care

N ndash numărul de agregate pentru terminarea lucrării icircn timpul propusS ndash suprafaţa de icircnsămacircnţatn ndash numărul de zile icircn care trebuie terminată lucrareaP ndash randamentul zilnic al maşinii

(1)N = 303(512) = 5 agregate

Aşadar icircn prealabil trebuie cunoscut randamentul zilnic al agregatului de semănat folosit Aceasta se calculează după formula

icircn

care

P ndash randamentul zilnic al agregatului (ha)B ndash lăţimea de lucru a agregatului icircn lucru (m)V ndash viteza de deplasare a agregatului

icircn lucru (moră)t ndash durata zilei de lucru (ore)H ndash coeficientul de folosire a timpului de lucru (070-080)

(2)P = 366000807 10000 = 12 ha

3 Stabilirea lungimii marcatoarelor semănătoriiLungimea marcatoarelor adică distanţa la care trebuie aşezată piesa activă a marcatorului faţă de ultimul brăzdar se stabileşte icircn funcţie de

lăţimea de lucru a semănătorii (B) distanţa icircntre două brăzdare (b) distanţa icircntre roţile din faţă sau marginile exterioare ale şenilelor

tractorului (c)

= 11

= = 26

49

49

Cacircnd tractorul poate urmări urma lăsată de marcator atacirct cu roata din dreapta cacirct şi cu roata din stacircnga lungimea celor două marcatoare este egală şi este dată de relaţia

4 Stabilirea debitului semănătorii icircn funcţie de norma de sămacircnţă la hectar La icircnceputul lucrării trebuie icircntotdeauna să se verifice corectitudinea reglării debitului la icircnsămacircnţare Această verificare se face după formula

icircn

care

G ndash cantitatea de sămacircnţă cursă din semănătoare la un număr stabilit de icircnvacircrtiri a roţii semănătoriiA ndash norma de semănat la un ha (kg)d ndash lungimea roţii semănătorii (m)B ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)O ndash nr de icircnvacircrtituri a roţii semănătorii

(6)G= 2501743620 10000 = 313

5 Stabilirea dimensiunilor postatelor la semănat Lungimea maximă a postatelor la semănat este icircn funcţie de capacitatea cutiei semănătorii Pentru a uşura organizarea transportului de seminţe este indicat ca alimentarea semănătorii cu seminţe să se execute la un singur capăt a postatei ~n acest caz lungimea maximă a postatei se calculează după formula

icircn

care

L ndash lungimea maximă a postatei (m)Q ndash capacitatea coşului de alimentare

a semănătorii (kg)Y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii coşului de alimentare a semănătorii (icircn medie 070-080)A ndash norma de semănat (kgha)B ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)

(7)L = (051000040007) (25036) = 1556m

Icircn ce priveşte lăţimea postatei aceasta se determină icircn funcţie de lăţimea totală a parcelei de icircnsămacircnţat şi de metoda de deplasare a agregatului Ea se calculează aşa icircncacirct să asigure de lucru agregatului pentru 1-2 zile de lucru

Lăţimea postatei la semănatul icircn suveică se calculează după formula

icircn care

l ndash lăţimea postatei (m)P ndash productivitatea zilnică a agregatului (hazi)Z ndash durata icircn zile a lucrului pe aceeaşi postată (1-2 zile)L ndash lungimea postatei (m)

(8)l = 10000122 1556 = 154m

6 Lăţimea zonei de icircntoarcere a agregatului Pentru icircntoarcerea agregatului la capetele parcelei se delimitează o facircşie de teren denumită bdquozonă de icircntoarcereldquo Delimitarea acestei zone se face icircn cazul deplasărilor icircn parcursul liniar cu buclă şi fără buclă Lăţimea zonei de icircntoarcere este dată de relaţia

50

50

icircn care

E ndash lăţimea zonei de icircntoarcereR ndash raza de icircntoarcere a agregatuluie ndash lungimea de ieşire a agregatului (adică distanţa de la centrul agregatului mijlocul osiei motoare a tractorului) pacircnă la organele active ale maşinii

(9)E = 34 + 15 = 135m

Aceasta reprezintă lungimea cu care trebuie să se deplaseze centrul agregatului pentru aducerea organelor active ale maşinii agricole pe linia de icircntoarcere a lucrului

7 Stabilirea distanţei dintre punctele de alimentare a semănătorii Distanţa dintre punctele de alimentare a semănătorii se determină icircn funcţie de metoda de deplasare a agregatului la semănat ~n cazul semănatului icircn suveică lungimea postatei este determinată icircn funcţie de capacitatea cutiei de seminţe icircn aşa fel ca alimentarea semănătorii să se facă numai la unul din capetele postatei distanţa dintre punctele de alimentare se află după formula

icircn care

D ndash distanţa dintre punctele de alimentare (m)B ndash lăţimea de lucru a agregatului (m)T ndash numărul turelor (adică nr curselor dus-icircntors) pe care le face agregatul pacircnă la golirea coşului semănătorii

(1)D = 2362 = 144m

Icircn cazul cacircnd lungimea postatei nu este determinată icircn funcţie de capacitatea cutiei de seminţe este necesar ca icircn prealabil să cunoaştem turele pe care le face agregatul pacircnă la golirea coşului semănătorii Aceasta se determină icircmpărţind lungimea drumului pe care icircl face semănătoarea pacircnă la golirea cutiei sale pe lungimea cursei de lucru dus şi icircntors ~n acest scop se foloseşte următoarea formulă

icircn care

T ndash numărul turelorQ ndash capacitatea cutiei semănătorii

(kg)Y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii cutiei (080)A ndash norma de semănat (kgha)B ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)L ndash lungimea postatei (m)

T= (1000040007) (2503621556) = 1Icircn cazul semănării icircn bdquolaturildquo sau bdquope două jumătăţi ale postateildquo distanţa dintre

punctele de alimentare se calculează după formula = 136 = 36

(semnificaţiile literelor sunt aceleaşi ca la formulele (10) şi (11)

51

51

8 Stabilirea cantităţilor de seminţe ce se pun la punctele de alimentare Cantităţile de seminţe care se pun la primul punct de alimentare se calculează după formula

= 4001 = 400kgiar cantitatea care se pune la punctele următoare este

icircn care

C ndash cantitatea de seminţe necesară alimentării agregatului (kg)Q capacitatea coşului semănătorii (kg)y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii cutieia ndash nr semănătorilor icircn agregat

(14)C1 = 400071 = 280kg

9 Stabilirea necesarului zilnic de muncitori pentru semănat şi transportat seminţele Necesarul zilnic de muncitori pentru deservirea semănătorilor variază icircn raport cu numărul de agregate folosite zilnic şi al maşinilor ce compun agregatul

10 Necesarul de mijloace de transport se stabileşte icircn funcţie de cantităţile de seminţe necesare semănătorilor la o icircncărcare timpul de golire a semănătorilor capacitatea mijloacelor de transport distanţa de transport şi timpul necesar pentru un ciclu de transport

~n primul racircnd se determină timpul icircn care se consumă cantitatea de seminţe existentă icircn cutia semănătorii folosind relaţia

icircn care

q ndash capacitatea cutiei semănătorii (kg)085 ndash coeficientul de folosire a cutiei semănătoriiB ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)V ndash viteza de lucru a agregatului (moră)N ndash norma de sămacircnţă la ha (kg)

Tgol = (10000400085) (366000250) = 063h = 38min

Numărul de mijloace de transport necesare zilnic se determină pe baza relaţiei

icircn care

Nt ndash numărul mijloacelor de transportn ndash numărul semănătorilor ce lucreazăt ndash durata unui ciclu de transport (min)Cm ndash capacitatea mijlocului de transport (kg)

Nt = (540008530) (38400) = 33 = 311 Se determină necesarul de saci pentru transportul seminţelor cunoscacircnd că

pentru uşurarea manipulării se recomandă ca un sac să aibă 40 kg

Nr saci = (512250) 40 = 375 sacizi

52

52

Centralizarea datelor

Nr crt

Specificare UMAgregatul folosit

Tractor + (SUP-29)

Tractor + SUP-21

1 Productivitatea zilnică a agregatului haschimb 12

2 Necesarul zilnic de-tractoare nr 5-semănători nr 5

3Productivitatea zilnică a tuturor agregatelor

hazi 60

4Dimensiunile solei de semănat

-lungime m 1556-lăţime m 1947-suprafaţă ha 303

5Dimensiunea parcelelor de semănat

-lungime m 1556-lăţime m 154-suprafaţă 24

6Lungimea marcatorului

-dreapta m 11-stacircnga m 26

7Norma de icircnsămacircnţare

-la 20 icircnvacircrtituri kg 3-la hectar kg 250

8Distanţa dintre punctele de alimentare cu seminţe

m 144

9Cantitatea de seminţe ce se pune la punct de alimentare

-la primul punct

kg 400

-la punctele următoare

kg 280

10 Necesarul zilnic de muncitori

-pt servirea semănătorii

nr 5

-pt transportul seminţelor

nr 3

-total nr 8

11Lăţimea facircşiei de icircntoarcere a agregatului

m 135

12Necesarul zilnic de mijl de transport

-atelaje nr-tractor+remorcă nr 3-auto-camion nr

13Necesar saci pt transportul seminţelor

nr 375

53

53

36 Evaluarea producţiei

Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţieiacestora

Evaluarea se face icircn două etape1) icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele

caracteristice de dezvoltare a plantelor2) icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite

norme standardizate~n funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfel

1) Gracircu orz (orz - 1 iunie gracircu - 15 iunie) Gracircu Boemandash se stabileşte numărul punctelor de control icircn funcţie de mărimea şi

uniformitatea parcelelor(icircn cazul parcele de pacircnă la 100 ha - 5 puncte pe suprafeţe mai mari de 100 ha - 10 puncte)

Determinările se fac cu ajutorul ramei metrice (un cadru de 1 metru patrat)Metodologie de lucrundash se numără spicele din interiorul ramei metricendash se stabileşte numărul mediu de boabe icircn spicndash se calculează producţia medie la hectar astfel

Q kgha = (360353610000) (10001000) = 4536kgha

Q kgha - producţia medie kgha Nsp - număr mediu de spice la mp (medie pe toate punctele de control) 360Nb - număr mediu de boabe icircn spice 35MMB - greutatea a 1000 boabe (grame)3610000 mp = 1 ha1000 x 1000 = 1000 grame x 1000 boabe

Exemplu

2) Porumb (1 septembrie) DKC 3511ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 28 mp (4 racircnduri x 070 x 10 m

lungime 070 (m) - distanţa dintre racircnduri)ndash se numără ştiuleţii la fiecare punct de controlndash se calculează numărul de ştiuleţi la hectar

54

54

Nstha = (30010000)(510) = 60000

Nstha - număr de ştiuleţi la hanst - numărul de ştiuleţi număraţi la toate punctele de controld - suprafaţa unui punct de control (mp)i - numărul punctelor de control

ndash se determină apoi numărul de boabe pe ştiuletendash se calculează apoi producţia medie la hectar

Q kgha = (60000588337) (10001000) = 11889 kgha

Q kgha - producţia medieNst - număr ştiuleţi la hectar 60000Nb - număr mediu de boabe pe ştiulete 588MMB - greutatea a 1000 boabe (grame) 337

Exemplu

3) Floarea soarelui (15 august)ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 28 mp (4 racircnduri x 070 x 10)ndash se numără capitulele la fiecare punct de control şi se stabileşte numărul mediu

de capitule la ha după formula

Ncpha - număr total de capitule la hancp - număr de capitule numărate la toate punctele de controld - suprafaţa unui punct de controli - numărul punctelor de control

ndash se determină numărul mediu de seminţe pe capitul(Ns)ndash se calculează producţia medie la hectar astfel

55

55

Q kgha - producţia medieNcp - număr mediu de capitule la hectarNs - număr seminţe pe capitulMMB - greutatea a 1000 seminţe icircn grame

Exemplu

4) Sfecla de zahăr (1 septembrie)ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 10 mp (3 racircnduri x 045 m x 74 m

lungime)ndash la fiecare punct de control plantele se recoltează se decoletează (tăierea

frunzelor) se curăţă de pămacircnt şi se cacircntărescndash se determină producţia medie astfel

q - cantitatea de rădăcini recoltate din punctele de control (kg)d - suprafaţa unui punct de control (mp)i - numărul punctelor de control

ndash la producţia stabilită se adaugă sporul de producţie ce se va realiza de la data evaluării la data prevăzută a se recolta (18 grziplantă)

Exemplu

5) Fructe (1 septembrie) MĂRMetoda de evaluare diferă icircn funcţie de tipul de livadă clasică sau intensivă dar

icircn mare constă icircn următoarele etapendash se stabileşte numărul de pomi pentru examinare (2 - 5 ) 480ndash se determină numărul mediu de fructe pe pom şi greutatea acestora icircn kg 30kg

167 de fructe

56

56

ndash se icircnmulţeşte numărul mediu de fructe pe pom cu numărul de pomi existenţi la ha şi se obţine astfel producţia medie la ha 16032 kgha

6) Struguri (de masă - 15 iulie de vin - 1 septembrie)ndash evaluarea se face separat la viile nobile şi la viile de hibrizindash se stabileşte numărul de butuci pe rod la ha cu relaţia

Nbha - numărul de butuci pe rod la hadr - distanţa dintre racircnduri (m)db - distanţa icircntre butuci pe racircnd (m)Ng - număr mediu de goluri (butuci neproductiviinexistenţi) la ha icircn procente

ndash se evaluează producţia de struguri pe butuc număracircndu-se toţi strugurii de pe un număr de 1 - 2 din butucii existenţi pe lot (se recomandă să se efectueze numărătoarea strugurilor pe fiecare al 10-lea butuc din 15 icircn 15 racircnduri)

Producţia de struguri pe butuc se calculează astfel

Pmb - producţia medie pe butuc (grame)Gms - greutatea medie a strugurilor (grame)Ns - numărul de struguri total găsiţi la numărătoareNba - numărul butucilor analizaţi

ndash se calculează producţia medie de struguri la ha cu formula

Pmha - producţia medie de struguri la ha (kg)Nbha - numărul de butuci pe rod la haPmb - producţia medie pe butuc (grame)

Exemplu

57

57

CAPITOLUL IV DETERMINAREA PRAGULUI DE RENTABILITATE (A PUNCTULUI CRITIC) PE CULTURI

Punctul critic marchează acea dimensiune a producţiei medii la care icircncasările din

valorificarea producţiei sunt egale cu cheltuielile totale de producţie deci acel punct al

producţiei medii la care nu se obţine profit dar nu se icircnregistrează nici pierderi

Mărimea costului de producţie şi a ratei profitului se găsesc icircntr-o stracircnsă legătură

cu raportul dintre cheltuielile de exploatare şi cantitatea de produse realizate Prin analiza

costurilor şi cheltuielilor de exploatare icircntreprinzătorul poate calcula nivelul minim de

activitate cerut de menţinerea icircn stare de funcţionare a firmei Cunoscacircnd pragul de

rentabilitate se poate proiecta volumul de vacircnzări icircn vederea obţinerii profitului scontat

De asemenea creditorii şi investitorii solicită adesea efectuarea analizei punctului

critic pentru a ajuta icircn evaluarea cacircştigurilor potenţiale ale unei afaceri şi icircn consecinţă

aceasta trebuie introdusă icircn planul de afaceri

Punctul critic se poate determina icircn două moduri şi anume fără profit programat

sau cu profit programat

Calculul punctului critic fără profit programat este exprimat printr-o relaţie

simplă

y = yי

y = Pvx

yי = Cvx + CF

Pvx = Cvx + CF

x(Pv ndash Cv) = CF

icircn care

y ndash veniturile din valorificarea producţiei (mii lei)

yי - cheltuielile totale icircnregistrate (mii lei)

Pv ndash preţul de vacircnzare unitar

x ndash producţia medie sau volumul vacircnzărilor (unităţi fizice)

Cv ndash cheltuieli variabile unitare

58

58

CF ndash costuri fixe totale

De unde x marchează acea dimensiune a producţiei la care nu se icircnregistrează nici

profit nici pierderi

Determinarea cantitativă şi reprezentarea grafică a PC la cultura Porumb

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Incărcat transportat IC (PK) t 2881 180225 575

22 Descărcat IC (PK) t 2881 2444609 78

33 Incărcat transportat IC (N) t 10 2484545 793

44 Descărcat IC (N) t 1655 6371 02

55 Transportat apa prep sol mii l 30 599 019

66 Incărcat transportat săm t 66 599359 191

77 Recoltat porumb boabe t 530 2606662 832

88 Transportat porumb boabe t 225 1245 04

99

1010

TOTALTOTAL 9962236 31792

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch Variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologicacopy= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

59

59

Cheltuielile fixe

NrNr CrtCrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) copycopy (d)(d) (e)(e)

11 Adm Şi deservit IC (PK) ha 302 617645 2045

22 Arat 25 cm +grăpat ha 302 1140192 3775

33 Adm Şi deservit IC (N) ha 302 630389 2087

44 Erbicidat şi deservit ha 302 61155 2025

55 Discuit si preg Pat germ Ha 302 586536 1942

66 Semănat +deservit ha 302 472517 1565

77 Prăşit mecanic I ha 302 819024 2712

88 Prăit mecanic II ha 302 654182 2166

99

1010

TOTALTOTAL 5532035 18318

(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)

60

60

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura porumb - fără profit programat

Ch variabile Cv = 9962236 lei

Ch fixe totale CF = 5532035 lei

Ch fixeha CFha = 18318 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 11 leikg = 1100 leit

Producţia totală de PT= 313355 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 302 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 33961599 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 9962236 + 33961599 = 133583959 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 133583959 313355=

4263leit

Productia medie de porumb la punctul critic (X)

X= (CFha)(Pv-CVt) = 18318 ( 1100 ndash 4263 ) = 272 tha = 2720 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 272 tha 4263 leit = 115953 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx =18318 leiha+ 115953 leiha =299133 leiha

Nivelul producţiei de 2720 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la

cultura porumb icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de

2720 la preţul de 11 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie

Depăşirea acestui nivel al producţiei (2720 ha) duce la obţinerea unui profit iar

scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi

61

61

62

PROFI

T

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

2720 kg2720 kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

18318

leiha

299133

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura porumb ndash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

62

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura porumb - cu profit programat

Ch variabile Cv = 9962236 lei

Ch fixe totale CF = 5532035 lei

Ch fixeha CFha = 18318 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 11 leikg = 1100 leit

Producţia totală de PT= 313355 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 302 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 33961599 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)

Pr = 500000lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 9962236 + 33961599 = 133583959 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 133583959 313355=

4263leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha=PrS =500000302= 165562 leiha

Producţia medie de porumb la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 18318+165562) ( 1100 - 4263 )= 517 tha

= 5170 kgha

Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 517 tha 4263 leit = 220397 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 18318 leiha+ 220397leiha = 403577 leiha

63

63

64

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

5170 kg5170 kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

18318

leiha

403577

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura porumb ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

64

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura porumb

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 9962236 9962236

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 33961599 33961599

Ch variabile totale CVT lei 133583959 133583959

Ch variabile t CVt leit 4263 4263

Ch fixe totale CF lei 5532035 5532035

Ch fixe ha CFha leiha 18318 18318

Profit programat total Pr lei 500000

Profit programat ha Prha leiha 165562

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 2720

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 5170

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 115953 220397

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 299133 403577

Preţ de vacircnzare t Pv leit 1100 1100

Suprafaţa cultivată S ha 302 302

65

65

DETERMINAREA CANTITATIVĂ ȘI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA gracircu

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Incărcat transportat IC (PK) t 4605 260015 179

22 Descărcat IC (PK) t 4605 495645 341

33 Incărcat transportat săm t 666 601343 414

44 Incărcat transportat IC (N) t 10 97019 669

55 Descărcat IC (N) t 6454 24848 017

66 Transportat apa prep sol mii l 30 599 04

77 Recoltat grau t 530 2614762 1802

88 Transportat gracircu t 225 1245 09

99

1010

TOTALTOTAL 49504298 34115

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

66

66

Cheltuielile fixe

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Adm şi deservit IC (PK) ha 303 619685 2045

22 Arat 18 - 20 cm +grăpat ha 303 1025772 3385

33 Discuit si preg pat germ ha 303 588479 1942

44 Semănat +deservit ha 303 474081 1565

55 Adm şi deservit IC (N) ha 303 632476 2087

66 Adm şi deservit ha 303 613575 2025

77

88

99

1010

TOTALTOTAL 3954068 130497

(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)

67

67

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura gracircu - fără profit programat

Ch variabile Cv = 49504298 lei

Ch fixe totale CF = 3954068 lei

Ch fixeha CFha = 130497 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 09 leikg = 900 leit

Producţia totală de gracircu PT= 145107 t

Suprafata cultivată cu gracircu S = 303 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 14849866 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 49504298 + 14849866 = 64354164 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 64354164 145107 =

4435leit

Productia medie de gracircu la punctul critic (X)

X= (CFha)(Pv-CVt) = 130497 ( 900 - 4435 ) = 286 tha

= 2860 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 286 tha 4435 leit = 12684 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 130497 leiha+ 126841 leiha = 257338 leiha

Nivelul producţiei de 2860 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la

cultura de gracircu icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de

2860 la preţul de 09 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie

Depăşirea acestui nivel al producţiei (2860 ha) duce la obţinerea unui profit iar

scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi

68

68

69

PROFI

T

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

2860 kg2860 kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

130497

leiha

257338

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura gracircu ndash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

69

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura gracircu - cu profit programat

Ch variabile Cv = 49504298 lei

Ch fixe totale CF = 3954068 lei

Ch fixeha CFha = 130497 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 09 leikg = 900 leit

Producţia totală de gracircu PT= 145107 t

Suprafata cultivată cu gracircu S = 303 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 14849866 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)

Pr = 400000 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 49504298 + 14849866 = 64354164 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 64354164 145107 =

4435leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 400000 303 =

132013 leiha

Producţia medie de gracircu la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 130497 + 132013 ) ( 900 - 4435 )

= 575 tha = 5750 kgha

Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 575tha 4435 leit = 255012 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx =130497 leiha+ 255012leiha = 385509 leiha

70

70

71

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

5750 kg5750 kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

130497

leiha

3855

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura gracircu ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

71

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura gracircu

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 49504298 49504298

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 14849866 14849866

Ch variabile totale CVT lei 64354164 64354164

Ch variabile t CVt leit 4435 4435

Ch fixe totale CF lei 3954068 3954068

Ch fixe ha CFha leiha 130497 130497

Profit programat total Pr lei 400000

Profit programat ha Prha leiha 132013

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 2860

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 5750

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 12684 255012

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 257338 385509

Preţ de vacircnzare t Pv leit 900 900

Suprafaţa cultivată S ha 303 303

72

72

DETERMINAREA CANTITATIVĂ ȘI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA măr

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Incărcat transportat IC (PK) T 124 694 84

22 Descărcat IC (PK) T 124 145896 177

33 Adm şi deservit IC (PK) T 50 691 839

44 Administrat gunoi de grajd T 50 288 35

55 Săpat gropi pt plantat pomi Buc 048 281 34

66 Plantat + udat Buc 048 7488 909

77 Tăieri de forma coroanei Buc 25 25 03

88 Incărcat transportat IC (N) T 0855 1107 134

99 Adm şi deservit IC T 5 896 109

1010 Transportat apa prep sol T 3 4592 558

1111 Recoltat prune T 5 187 23

1212 Transportat prune T 8234 14327 174

TOTALTOTAL 1914066 2325

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

Cheltuielile fixe

73

73

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Arătură in livadă Ha 5 2057 4114

22 Discuit arătura Ha 5 913 1826

33 Prăşit printre racircnduri Ha 5 804 1608

44 Stropit cu insecto-fungicide Ha 5 1802 3604

55 Erbicidat şi deservit Ha 5 690 138

66

77

88

99

1010

TOTALTOTAL 6266 12532

(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)

74

74

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura măr - fără profit programat

Ch variabile Cv = 1914066 lei

Ch fixe totale CF = 6266 lei

Ch fixeha CFha = 12532 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 1 leikg =1000 leit

Producţia totală de mere PT= 8234 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 5 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 673021 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 1914066 + 673021 = 2587087 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 2587087 8234 = 3142 leit

Productia medie de mere la punctul critic (X)

X= (CFha)(Pv-CVt) = 12532 ( 1000 - 3142 ) = 19 tha

= 1900 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 19 tha 3142 leit = 59698 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx =12532 leiha+ 59698 leiha =185018 leiha

Nivelul producţiei de 1900 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la

cultura de măr icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de

1900 la preţul de 1 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie Depăşirea

acestui nivel al producţiei (1900 ha) duce la obţinerea unui profit iar scăderea

producţiei sub acest nivel determină pierderi

75

75

76

PROFI

T

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

1900 kg1900 kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

12532

leiha

185018

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura măr ndash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

76

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura măr - cu profit programat

Ch variabile Cv = 1914066 lei

Ch fixe totale CF = 6266 lei

Ch fixeha CFha = 12532 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 1 leikg =1000 leit

Producţia totală de mere PT= 8234 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 5 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 673021 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)

Pr = 100000 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 1914066 + 673021 = 2587087 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 2587087 8234 = 3142 leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 100000 5

= 20000 leiha

Producţia medie de mere la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 12532 + 20000 ) (1000 - 3142 )

= 31 tha = 31000 kgha

Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 31 tha 3142 leit = 97402 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx =12532 leiha+97402 leiha = 109934 leiha

77

77

78

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

31000 kg31000 kghaha

7500

5000

1000

2500

10000

15000

12500

12532

leiha

109934

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura măr ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

78

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura măr

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 1914066 1914066

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 673021 673021

Ch variabile totale CVT lei 2587087 2587087

Ch variabile t CVt leit 3142 3142

Ch fixe totale CF lei 6266 6266

Ch fixe ha CFha leiha 12532 12532

Profit programat total Pr lei 100000

Profit programat ha Prha leiha 20000

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 1900

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 31000

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 59698 97402

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 185018 109934

Preţ de vacircnzare t Pv leit 1000 1000

Suprafaţa cultivată S ha 5 5

79

79

CAPITOLUL VCAPITOLUL VCONCLUZII ŞI RECOMANDĂRICONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI

Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţiei acestora

Evaluarea se face icircn două etape- icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele caracteristice de dezvoltare a plantelor- icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite norme standardizate

Icircn funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfelPorumb 3133 toneGrau 1451 toneMăr 82 toneEfectuacircnd eficiența celor trei culturi icircn urma rezultatelor acestora am

observat că cultura cea mai favorabilă este porumbul urmată de cultura grăacircluiPe viitor cea mai bună cultură atat cantitativă cacirct și calitativă este cultura porumbului

80

80

  • A DATE GENERALE PRIVITOARE LA SOLICITANT
    • A1 Numele solicitantului
    • A2 Obiectul de activitate
    • A3 Forma juridica a solicitantului
    • A4 Structura capitalului social si evoluţia acestuia de la icircnfiinţare
    • A5 Administratorii societatii
    • A6 Informaţii referitoare la locul desfasurarii activitatii solicitantului
      • B DESCRIEREA ACTIVITATII CURENTE
        • B1 Istoricul activitatii
        • B2 Principalele mijloace fixe care compun patrimoniul actual al solicitantului
        • B3 Descrierea activitatilor curente (agricole si non-agricole) si a tehnologiilor aplicate
        • B4 Politica de aprovizionare Furnizori de materii prime
        • B5 Politica de desfacere Canale de distribuţie
          • C PREZENTAREA PROIECTULUI
            • C1 Obiectivele proiectului
            • TRACTOR SAME MODEL EXPLORER 3-100
            • C3 Managementul proiectului
            • C4 Lista de achizitii si sursele de achiziţii pentru activele ce fac obiectul proiectului materiile prime pentru punerea in functiune a proiectului
            • C5 Personal si instruire
            • C6 Graficul estimat al proiectului
            • C7 Impactul proiectului asupra dezvoltarii zonei si a mediului de afaceri
              • D PROIECŢII FINANCIARE SI INDICATORI FINANCIARI
                • D1 Bazele de productie
                • D2 Contul de profit si pierderi previzionat ( pe o perioada de 3 ani )
                • D3 Fluxul de numerar previzionat ( pe o perioada de 3 ani )
                • D4 Indicatorii financiari
                • Tabelul 1
                  • Tabelul 3
                    • Centralizarea datelor
Page 20: Duceac Ionut

Extensie aripi spate Cilindrii suplimentari Filtru aer 8rdquo cu ejector de praf Distribuitori hidraulici auxiliari cu 4 prize rapide Stabilizatori telescopici Fracircnă hidrostatică integral independentă pe toate cele 4 roţi cu discuri de fracircnare icircn baie de ulei cu dispozitiv de excludere a franelor anterioare Scaun textil CABINĂ ORIGINALĂ TESTATĂ FONIC icircncălzire şi ventilare parbriz mobil locaş radio 2 lumini de lucru faţă şi 2 lumini de lucru spate ieşire spate pentru cabluri lumini interioare Faruri anterioare pentru condus pe dreapta Aer condiționat Girofar Suport pentru contragreutăți + 8 contragreutăți față (320 kg)

Cultivator Maschio MG 300 Stabwalze 500

20

Model Latime de lucru(cm) Putere necesara(CP) Masa(kg)MG 175 175 2535 320

Dotari- cutie de viteze din fonta- reductor de viteza de 540 rotmin(rotmin rotor 260)- rolele sunt plasate intr-un fel de cusca- cat I (3 puncte de prindere)

C3 Managementul proiectului (Responsabilul legal)

1 NumeDUCEAC Prenume IONUT Funcţia ADMINISTRATOR Studiile si experienţa (relevante pentru proiect)

C V Responsabilul legal

Icircntreprinderea Funcţia avuta Perioada

SC ALBINA SA SEF BIROU 2008-2013

STUDENT In prezent

C4 Lista de achizitii si sursele de achiziţii pentru activele ce fac obiectul proiectului materiile prime pentru punerea in functiune a proiectului

Tabel C41 ndash Lista de achizitii active

Furnizor Date furnizor Produs

21

Nr Crt

Valoare estimata

(EUR)

din total valoare eligibila

a proiectului

(daca este cunoscut la momentul

depunerii cererii de finantare)

1 DEUTZ-FAHR

Specializat in producția de utilaje pentru

agricultura

COMBINA MODEL 6060

HTS 125000 7483

2 SAME

Specializat in producția de utilaje pentru

agricultura

TRACTOR MODEL

EXPLORER 3-100 40000 2394

3 GEO

Specializat in producția de utilaje pentru

agriculturaCultivator MG

175 2031 123

TOTAL167031 100

Lista de achizitii materii prime

Nr Crt

Furnizor

Date furnizor Produs

Valoare estimata

(EUR)

din total

necesar de

materii prime

(daca este cunoscut la momentul depunerii cererii de finantare)

1 SC GA PRO CO CHEMICALS SA

Are in patrimoniu fabrica de

icircngrasăminte Icircngrășaminte 1255000 5375

2 PETROM

Specializat in comercializarea combustibililor Combustibil 500000 2141

3 KWS SEMINTE SRL

Specializat in obținerea

semințelor de soiagrauporumb

etc

Semințe de grauporumbsoia etc 580000 2302

TOTAL 2335000 100

C5 Personal si instruireNU ESTE CAZUL

Tabel C51Grafic angajare personal

Nr Crt Specialitate

Număr2002 2003 2004 2005 2006 2007

TOTAL 0 0 0 0 0 0

Necesar personal

22

- 1 contabil- 3 mecanizatori- 4 muncitori sezonieri

C6 Graficul estimat al proiectului

Proiectul va fi realizabil in 12 luni de la aprobarea finantarii

Lunile I ndashIV vor face demersuri pentru un imprumut bancar și se va acorda

icircmprumutul ( 300000 E)

Lunile V ndash VIII - se va achiziționarea utilajul propriu-zis

(combinatractorulcultivatorulsemanatoarea) se vor semna contractele cu furnizorii și

se vor livra utilajele

Lunile IX ndashXII ndash testarea utilajelor si inceperea activitatii

Diagrama Gantt

Denumire activitate

IAN

FEB

MARTIE

APRILIE

MAI

IUNIE

IULIE

AUGUST

SEPT

OCT

NOI

DEC

Contractarea unui imprumut bancar pe tremen lung X X Studierea ofertelor furnizorilor de utilaje X X Contractarea furnizorilor de utilaje

X X X Livrarea utilajelor X X X X Testarea utilajelor X X X

C7 Impactul proiectului asupra dezvoltarii zonei si a mediului de afaceri

In urma contractarii imprumutului bancar si achizitionarii de utilaje

performante se va incerca practicarea unei agriculturi rationale si de durata cu recolte

23

bogate si sanatoase de secara mazare si cartof care din punct de vedere ecologic sa

corespunda normelor UE in localitatea Secuieni JudNeamt

Acest fapt va determina totodata si creșterea veniturilor la bugetul

Primariei Secuieni JudNeamt datorita taxelor și impozitelor care se plătesc și

desemeni la bugetul statului se vor plăti impozite și taxe care icircn final vor fi icircn

beneficiul cetățenilor In practicarea agriculturiiintr-un mod intensiv se va avea in

vedere respectarea normelor de mediuPentru toate categoriile de materii prime

(combustibil piese de schimb icircngrășaminte etc) se vor icircncheia contracte icircn așa fel

icircncat să fie asigurat mersul normal al activității agricole Deasemeni si producția finita

(secaramazarecartof) care se va realiza va fi livrata in icircntregime pe baza de

contracte icircncheate

D PROIECŢII FINANCIARE SI INDICATORI FINANCIARI

D1 Bazele de productie

Cu proiect

A6 Denumire utilaj (noi) Costuri Amortizare Intretinere 2Combina DEUTZ-FAHR model 6060 HTS 125000 000 2500

TRACTOR SAME MODEL EXPLORER 3-100 40000 000 800

Cultivator Maschio MG 300 Stabwalze 500 2031 000 4062

167031 000 334062

D2 Contul de profit si pierderi previzionat ( pe o perioada de 3 ani )

Proiectia contului de profit si pierdere activitate cu proiect

Nr Crt Categoria AN 1 AN 2 AN 3

Venituri din exploatare 1 Venituri din vanzarea marfurilor Mii Lei

24

Euro 2 Productia vanduta Mii Lei 47000000

0485000000 500000000

Euro 107327990

110753351 114178713

3 Variatia stocurilor Mii Lei

Euro

4 Alte venituri Mii Lei Euro 5 Venituri din exploatare ndash total Mii Lei 47000000

0485000000 500000000

Euro 107327990

110753351 114178713

Cheltuieli pentru exploatare 6 Cheltuieli materiale ndash total Mii Lei

94000000 97000000 100000000

Euro 21465598 22150670 22835743

7 Cheltuieli cu lucrari si servicii executate de terti Lei

437330 450050 500040

Euro 99868 102772 1141888 Cheltuieli cu impozite taxe si varsaminte

asimilateMii Lei

250000 300000 350000 Euro 57085 68507 79925

9 Cheltuieli cu personalul ndash total Mii Lei 347330 360050 370560 Euro 79315 82220 84620

10 Alte cheltuieli de exploatare Mii Lei

Euro

11 Cheltuieli cu amortizarile si provizioanele Mii Lei 2510000 2750000 3000000

Euro 573177 627983 68507212 Cheltuieli pentru exploatare - total Mii Lei

97544660 100860100 104220600 Euro 22275047 23032153 23799548

13 Rezultatul din exploatare Mii Lei 372455340 384139900 395779400

Euro 85052942 87721198 90379165Venituri financiare ndash total

14 Venituri financiare ndash total Mii Lei Euro

Cheltuieli financiare din care

15 Cheltuieli privind dobazile Euro

16 Altele Mii Lei

Euro

17 Cheltuieli financiare - total Mii Lei Euro

18 Rezultatul financiar al exercitiului Mii Lei

25

Euro

19 Rezultatul brut al exercitiului Mii Lei

Euro

20 Impozit pe profit Mii Lei

Euro

21 Profit net Mii Lei

Euro

D3 Fluxul de numerar previzionat ( pe o perioada de 3 ani )

Flux de numerar - previziuni Anul 1 Anul 2 Anul 3OPERATIUNEAPERIOADA

MII LEI I ACTIVITATEA DE INVESTITII SI FINANTARE 0 0 0A Total intrari de lichiditati din (A1+A2+A3)

A1 Aport la capitalul social si contul intreprinzatoruluiA2 Vanzari de active inclusiv TVA 0 0 0A3 Credite pe termen lung din care (A31 + A32) A31 Imprumut BancaA 32 Grant SAPARD 0 0 0

B Total iesiri de lichiditati prin (B1+B2+B3)B1 Achizitii de active fixe corporale inclusiv TVAB2 Achizitii de active fixe necorporale inclusiv TVAB3 Cresterea investitiilor in curs 0 0 0

C ExcedentDeficit de lichiditati (A-B) 0 0 0D1 Rambursari de Credite pe termen mediu si lung din care (D11+ D12) D11 Rate la imprumutul Banca D12 Rate la alte Credite pe termen mediu si lung 0 0 0D2 Plati de dobanzi la Credite pe termen mediu si lung din care (D21+D22) D21 La imprumutul Banca D22 La alte Credite pe termen mediu si lung 0 0 0

E Flux de lichiditati din activitatea de investitii si finantare (C-D1-D2)II ACTIVITATEA DE EXPLOATARE SI ALTE ACTIVITATI 130727

51472387 1624350

F Incasari din activitatea de exploatare inclusiv TVA ( F1)130727

51472387 1624350

F1 Vanzari varianta cu proiectG Incasari din activitatea financiaraH Credite pe termen scurt 130727

51472387 1624350

K Plati pentru activitatea de exploatare inclusiv TVA (dupa caz) din care 0 0 0

1 Cheltuieli privind marfurile

2 Cheltuieli cu materiileprime 679603 747737 807415

26

3 Cheltuieli cu materialele consumabile 43637 48000 51842

4 Cheltuieli cu energia si apa 12988 14512 15672

5 Altecheltuieli materiale 10204 10323 11144

6 Cheltuieli cu serviciile executate de terti 55609 61160 66051

7 Cheltuieli cu impozite taxe si varsaminte asimilate 12500 13740 148408 Cheltuieli cu personalul angajat 0 0 09 Cheltuieli cu asigurarile si protectia sociala 0 0 0

10 Alte cheltuieli exploatare 0 0 011 Cheltuieli cu amortizarea si provizioanele

26064 26064 260642222222111111

L Flux brut exclusiv plati pentru impozit pe profit si TVA468670 550851 631321

M Plati pentru impozite si taxe (M1 + M2)186568 219297 251573

M1 TVA de platit 68667 104661 119950

M2 Impozit pe profit 97901 114636 131623N1 Rambursari de credite pe termen scurtN2 Plati de dobanzi la credite pe termen scurtO1 DividendeP

Total plati exclusiv cele aferente exploatarii (M+N1+N2+O1)P Total plati exclusiv cele aferente exploatarii (M + N1 + N2 + O1) 186568 219297 251573Q Flux de numerar din activitatea curenta (L-P) 280102 331554 379748II FLUX DE LICHIDITATI (CASH FLOW)R Flux de lichiditati net al perioadei (Q+E) 280102 331554 379748

S Disponibil de numerar al lunii precedenteDisponibil de numerar curent (S+R) 130597 410609 742253

T 410609 742253 1122001

D4 Indicatorii financiari

Valoarea investitiei (Vi) = valoarea totala a proiectului (exprimata in lei) ndash 12900000000 lei

LEI___________________________________________________________________________Specificare AN 1 AN 2 AN 3______________________________________________________________________Veniturile din exploatare (Ve)

27

470000000 485000000 500000000

___________________________________________________________________________Cheltuieli de exploatare (Ce)

97544660 100860100 104220600

___________________________________________________________________________

Rezultatul din exploatare (Re) = Se calculeaza Re = Ve ndash Ce - minim 10 din Ve

372455340 384139900 395779400

Profitul net (Pn) = rezultatul final al exercitiului financiar (anual) din care s-a scazut impozitul pe profit

312862486 322677516 332454696

Durata de recuperare a investitiei (Dr) = indicator ce exprima durata de recuperare a investitiei (exprimat in ani)

Se calculeaza Dr= ViPn mediu sau Dr=(Vi - 5 x Pn)Pn

unde Pn mediu = profit net mediu pe orizontul de prognoza Dr ndash ESTE 145 ANI

Rentabilitatea capitalului investit (Rc) = PnVi x 100 () Pn-profit net pentru fiecare an al perioadei previzionate

145 150 154___________________________________________________________________________

Cheltuieli financiare (Cf) = NU ESTE CAZUL___________________________________________________________________________

28

Gradul de acoperire a cheltuielilor financiare (Ga) = NU ESTE CAZUL

___________________________________________________________________________Flux de numerar net la sfarsitul perioadei (FNN) = Total intrari-Total iesiri FNNgt=0 (pentru fiecare an de prognoza)

280102 331554 379748 425733466695

Valoare actualizata neta (VAN) =aringFNi(1+r)I +FN5r VANgt0 r=rata de actualizare=8

CAPITOLUL IICAPITOLUL IISTRUCTURA FONDULUI FUNCIAR ŞI IcircNTOCMIREASTRUCTURA FONDULUI FUNCIAR ŞI IcircNTOCMIREA

ASOLAMENTULUIASOLAMENTULUI

21 Mărimea şi structura categoriilor de folosinţă a terenului

Tabelul 1Mărimea şi structura categoriilor de folosinţă a terenului

Specificare Ha din total din agricol

Suprafaţa totală 620 1000 -

Teren agricol 618 9968 1000

Teren arabil

- din care irigat

610 9839 987

300 4839 4854

Păşuni naturale 2 032 032

29

Facircneţe naturale 1 016 016

Livezi 5 08 08

Vii

Teren neproductiv 2 032 X

Condiţii naturaleDescrierea zonei icircn care este amplasată exploataţia cu cel puţin următoarele elemente

a) Temperatura medie anuală 940Cb) Precipitaţii medii anuale 534 mmmpc) Tipul de sol predominant textura panta

- tipul de sol cernoziom cambic- textura grosieră- panta 7 - 150C

Favorabilitatea terenului pentru diferitele culturi

Se va face o scurtă prezentare a caracteristicilor principalelor tipuri de sol cu favorabilitatea culturilor

CernoziomurileAu proprietăti fizice hidrofizice chimice termice şi de aeraţie foarte bune Cu toate că

sunt foarte bine aprovizionate cu azot fosfor şi potasiu pe aceste soluri pentru menţinerea fertilităţii şi obţinerea de producţii mari şi constant se recomandă aplicarea de icircngrăşăminte chimice şi organice Cernoziomurile sunt indicate pentru toate folosinţele şi culturile agricole

AluvisolurilePrezinta o fertilitate relativ bună fertilitatea depinzacircnd de gradul de solificare Pe

aluvisoluri pot fi cultivate o serie largă de plante specifice condiţiilor din ţara noastră porumb floarea soarelui cartof gracircu legume viţă de vie pomi

Soluri bruneDatorită proprietăţilor fizice (textură mijlocie structură granular medie permeabilitate

pentru apă şi aer rezistenţă scăzută la lucrările mecanice) sunt favorabile creşterii şi dezvoltării plantelor Pentru producţii mari se recomandă administrarea de icircngrăşăminte chimice organice şi verzi Sunt folosite pentru culturile gracircu porumb legume pomi migdal

22 Alegerea culturilor (criteriile avute icircn vedere culturile alese)

30

Criteriile avute icircn vedere (economice tradiţie asigurarea materiilor prime pentru investiţia de la planul de afaceri etc)

Cultura m ărului Importanta culturii marului se datoreaza valorii alimentare si gustative terapeutice si

profilactice a fructelor insusirilor lor tehnologice specifice particularitatilor agrobiologice ale pomilor si valorilor economice mari

Merele constituie unul dintre componentele de baza in alimentatia moderna a omuluiMărul creşte şi se dezvoltă bine icircn toate zonele Moldovei deoarece sunt condiţii

pedoclimaterice favorabile pentru cultivarea acestei specii pomicole Importanţa acestei specii pomicole ca cultură este determinată de valoarea alimentară calităţi gustative icircnalte icircnsuşirile terapeutice şi profilactice pentru sănătatea omului particularităţilor tehnologice specifice particularităţilor agrobiologice ale pomilor şi de valoarea economică mare de producţie Cultivarea merelor este o afacere profitabilă care are următoarele avantaje

- Plantaţia de măr poate fi exploatată 20-30 de ani iar investiţia se recuperează icircn 2-3 ani- Cererea crescacircndă pe piaţa locală şi externă la produsele agricole de valoare icircnaltă- Preţ avantajos la comercializarea merelor icircn stare proaspătă- Creşterea pe piaţa internaţională a cererii pentru producţia conservată (sucul concentrat)

Ele reprezinta aproape singurul aliment gata pregatit in natura care poate fi consumat fara alte adaosuri fie in stare proaspata fie consumate ca sucuri compot dulceata cidru marmelada etc Datorita insusirilor tehnologice merele constituie o materie prima cu pondere mare in industria alimentara

Astfel din punct de vedere chimic merele contin in medie 845 apa 141 zaharuri 02 substante pectice 06 substante grase 90 UI vitamina A 002 mg vitamina B2 01mg vitamina B1 7mg vitamina C 7 mg calciu 10 mg potasiu cat si cantitati reduse de aluminiu mangan sulf cobalt si altele

Principalii consumatori de mere sunt pieţele agricole locale antreprenori care exportă fructele fabricile de conserve depozite angro şi magazine procesatorii de fructe uscate Cele mai bune preţuri pot fi obţinute icircn cazul comercializării merelor icircn stare proaspătă pentru consum curent iar cele mai mici preţuri sunt icircnregistrate la mere comercializate icircntreprinderilor de procesare

Importanta marului rezida in particularitatile lui biologice Existenta unui numar mare de soiuri cu coacere esalonata in diverse epoci si capacitatea de pastrare in stare proaspata timp indelungat a soiurilor de iarna asigura consumul de fructe proaspete aproape in tot cursul anului circa 10 luni din 12 ale unui an Avand o mare capacitate de pastrare si o buna rezistenta la manipulare fructele pot fi transportate cu usurinta la distante mari

Cultura porumbului

Porumbul ocupa locul 3 ca importanta in lume Aceasta pozitie se justifica printro serie de particularitati

-prezinta o mare capacitate de productie cu cca 50 decat celelalte cereale-are o mare plasticitate ecologica-este o planta prasitoare fiind o foarte buna premergatoare pentru majoritatea plantelor de

cultura-suporta bine monocultura-are un coeficient multiplicat de 150-400ori-semanande-se primavara mai tarziu permite esalonarea mai buna lucrarilor agricole-cultura este mecanizata

31

-recoltarea se face fara pericol de scuturare

Porumbul este utilizat icircn alimentaţia omului icircn furajarea animalelor şi ca materie primă pentru diferite industrii

Icircn alimentaţia omului porumbul se utilizează sub formă de mălai (făină) din care se prepară mămăliga sau diferite peparate de patiserie fulgi de porumb porumb zaharat conservat sub formă de boabe sau ştiuleţi pentru salate şi garnituri porumb fiert sau copt popcorn (porumb pentru floricele) Din germenii de porumb rezultaţi icircn urma măcinării boabelor prin presare se obţine un ulei alimentar de foarte bună calitate apreciat icircn alimentaţia dietetică

Icircn furajarea animalelor boabele de porumb constituie furajul concentrat de bază pentru toate speciile de animale Valoarea nutritivă a porumbului este de 117 - 130 unităţi nutritive la 1 kg boabe

Planta icircntreagă recoltată şi tocată icircn faza de maturitate icircn lapte-ceară se utilizează pentru obţinerea de siloz care este utilizat pe scară largă icircn hrana vacilor de lapte De asemenea planta icircntreagă se poate utiliza ca masă verde

Tulpinile de porumb (cocenii) rezultate după recoltarea boabelor se pot utiliza ca furaj Ciocălăii măcinaţi pot fi utilizaţi icircn hrana rumegătoarelor Boabele de porumb se utilizează ca materie primă pentru obţinerea de amidon glucoză

dextrină izoglucoză (icircndulcitor lichid) whisky etc Boabele de porumb se utilizează pe scară largă pentru obţinerea de biocombustibil (etanol) după cum planta icircntreagă verde se poate utiliza pentru obţinerea de biocombustibil (metanol etanol)

Tulpinile de porumb se pot utiliza icircn industria celulozei şi la fabricarea panourilor aglomerate

Din ciocălăi se poate obţine furfurol sau pot fi folosiţi drept combustibil De asemenea icircn gospodăriile tradiţionale tulpinile de porumb se utilizează drept combustibil

Pănuşile se utilizează pentru diferite icircmpletituri tradiţionale Mătasea porumbului (stigmatele florilor femele) poate fi utilizată icircn scop medicinal iar

polenul de porumb este colectat cu uşurinţă de către albinele melifere (plantă poleniferă)

Cultura gracircului

Gracircul este una dintre cele mai importante cereale si planta care ocupa pe glob cele mai mari suprafete Boabele de grau au continut ridicat in hidrati de carbon si substante proteice Miere de grau este materie prima pentru paine si produse de panificatie aliment de baza pentru 35-40 din populatia globuluiGraul se mai utilizeaza si in prelucrari industriale (alcool amidon dextrina glucoza) si furaj in hrana animalelorTaratele sunt un nutret concentrat bogat in proteine hidrati de carbon si substante minerale Paiele se utilizeaza in industria celulozei si in hrana animale

Gracircul este cea mai importantă plantă cultivată din care se obţine icircn principal pacircine aliment de bază pentru cca 40 din populaţia globului Prin măcinare din boabele de gracircu se obţine făina care este utilizată pentru prepararea de diferite produse de panificaţie şi patiserie

32

fabricarea de paste făinoase etc Boabele de gracircu intră icircn alcătuirea amestecurilor de cereale prentru micul dejun

Boabele de gracircu se utilizează icircn hrana animalelor ca atare sau măcinate De asemenea icircn furajarea animalelor se utilizează şi tăracircţa rezultată ca subprodus icircn urma procesului de măcinare aceasta fiind bogată icircn proteine lipide şi săruri minerale

Boabele de gracircu servesc ca materie primă icircn diferite industrii pentru obţinerea de amidon gluten spirt băuturi spirtoase (vodcă wisky) bere biocarburburant (bioethanol)

Paiele au utilizări multiple precum materie primă icircn industria celulozei şi hacircrtiei aşternut pentru animale furaj grosier icircngrăşămacircnt organic prin icircncorporare icircn sol după recoltare sau prin compostare producerea de energie termină prin arderea icircn arzătoare cu recuperare de căldură

Germenii de gracircu rezultaţi icircn urma procesului de măcinare sunt utilizaţi icircn hrana omului ca produse energizante (germeni consumaţi cu lapte sau miere de albine) ca adaus icircn diferite produse de panificaţie sau pentru obţinerea de ulei foarte apreciat icircn industria cosmetică

Aluatul conservat prin refrigerare şi aluatul modelat (de exemplu blaturi pentru pizza) icircncepe să fie din ce icircn ce mai apreciat pe piaţă

Gracircul romacircnesc este un gracircu de foarte bună calitate pentru panificaţie care poate fi valorificat atacirct pentru consumul intern cacirct şi la export pentru consum european şi icircn afara Europei

Gracircul ecologic este unul dintre produsele ecologice cele mai bine cotate şi cerute pe piaţa mondială

Cultura gracircului oferă următoarele avantaje - boabele au un conţinut ridicat icircn glucide şi proteine corespunzător cerinţelor organismului uman - boabele au o bună conservabilitate pe perioade mari de timp - boabele se transportă cu uşurinţă pe distanţe mari - boabele de gracircu au diferite alternative de valorificare - boabele de gracircu reprezintă o importantă sursă de schimburi comerciale pe piaţa mondială - gracircul se poate cultiva icircn diferite condiţii pedoclimatice asiguracircnd producţii satisfăcătoare peste tot unde se cultivă - tehnologia de cultivare este complet mecanizată şi bine pusă la punct fără probleme deosebite - gracircul este o foarte bună premergătoare pentru majoritatea plantelor de cultură - după soiurile timpurii de gracircu pot fi semănate culturi succesive mai ales dacă sunt condiţii de irigare

Alegerea soiurilor şi hibrizilor (criteriile avute icircn vedere soiurile şi hibrizi aleşi pentru fiecare cultură)

-criteriile avute icircn vedere ndashproducţie rezistenţe specifice conţinut de principii nutritive etc

-soiurile şi hibrizi aleşi pentru fiecare cultură + prezentarea listei cu soiuri pentru 2012 la culturile alese şi descrierea soiului respectiv

MĂRUL - SOIURI

33

Icircn funcţie de epoca de coacere a fructelor merele se icircmpart icircn (a) soiuri de varăMelba Red melba Şafran de vară Papirovka Mantet Quinte Akane Plat August (b) soiuri de toamnă Prima Slava Peremojţiam James Grive Red Calvil de Zăpadă Spartan Focuşor Codrene Coredana Reglndis etc (c) soiuri de iarnă Idared Speranţa Banana de iarnăWellspur Goldspur Golden Delicious Jonathan Jonared Yellowspur Renet Simerenco Coredar Wagener etc

Antreprenorul trebuie să elaboreze proiect de plantare a livezii la icircntreprinderileautorizate şi materialul săditor trebuie să fie procurat de la pepinierele licenţiate cu actelenecesare pentru posibilitatea de beneficiere de subvenţii Cele mai de perspectivă soiuri de mere şi cu o cere sporită pe piaţă sunt Golden DeliciousRed Delicious Jonathan Idared Fugi Granny Smith Gala Melrose Ionagold Elstar precum şisoiurile genetic rezistente la boli şi dăunători aşa ca Florina Prima Coredana CoredarGeneros Pionier

Piaţa Romacircniei la merele proaspete este reprezentată prin 50 la sută din soiuri colorate (complet roşu sau parţial) şi 50 la sută pentru soiurile necolorate (gal-bene şi verzi) Cele mai populare soiuri colorate sunt Jonathan şi Idared urmate de Jonagold Gala Gloster etc iar dintre cele necolorate predomină soiul Golden Delicious Soiurile Granny Smith şi Mutsu icircnregistrează vacircnzări modeste Dintre soiurile locale icircn supermarket-uri se comercializează Glorios şi Florina icircnsă icircn can-tităţi foarte mici Fructele de obicei sunt icircmpărţite icircn trei categorii mici (sub 70 mm) medii (70-90 mm) şi mari (peste 90 mm)

PORUMB ndash SOIURI

Porumbul face parte din familia Gramineae subfamilia Panicoideae tribul Maydeae genul Zea Genul Zea cuprinde 3 specii - Zea mexicana (Schrad) Recv et Mangel (sin Euchlaena mexicana) ndash teosinte1 anual - Zea perennis (Hitsch) Recv et Mangel (sin Euchlaena perennis) ndash teosinte peren - Zea mays L ndash porumbul cultivat

Porumbul cultivat cuprinde mai multe convarietăţi (grupe de varietăţi) cele mai importante fiind următoarele - Zea mays conv dentiformis Koumlrn (sin Zea mays conv indentata Sturt) denumit porumbul dinte de cal Se caracterizează prin boabele mari prismatice cu partea sticloasă (cornoasă) a endospemului dispusă pe părţile laterale ale bobului iar partea făinoasă (amidonoasă) dispusă icircn partea centrală şi superioară a bobului (fig 19) Prin uscare endospemul făinos icircşi reduce volumul se contractă şi determină apariţia unei depresiuni icircn partea superioară a bobului sub forma mişunei dintelui de cal de unde denumirea acestei convarietăţi de bdquoporumb dinte de calrdquo La această convarietate au fost creaţi primii hibrizi de porumb iar icircn prezent această convarietate are cea mai margă răspacircndire icircn lume Majoritatea hibrizilor de porumb aparţin acestei convarietăţi La noi icircn ţară primii hibrizi care au fost icircntroduşi icircn cultură aparţin acestei convarietăţi şi au fost aduşi din SUA de unde şi denumirea de bdquoporumb americanrdquo - Zea mays conv indurata (Sturt) Bailey denumit porumbul cu bobul tare porumbul sticlos Se caracterizează prin boabe rotunjite icircn partea superioară netede lucioase dure la spargere de unde vine denumirea de bdquoporumb tarerdquo Partea sticloasă a endospermului este dispusă la exteriorul bobului de jur-icircmprejurul acestuia iar partea făinoasă este dispusă icircn partea centrală a bobului uneori ajungacircnd pacircnă icircn partea superioară a bobului situaţie cacircnd determină apariţia

34

unei uşoare mişune (fig 20) Din această convarietate au făcut parte vechile populaţii şi soiuri romacircneşti de unde şi denumirea de bdquoporumb romacircnescrdquo - Zea mays conv aorista Grebensc denumit porumbul semisticlos Prezintă caracteristici intermediare icircntre convarietăţile dentiformis şi indurata Bobul este rotunjit mat icircn partea superioară şi uneori prezintă o uşoară adacircncitură - Zea mays conv everta Sturt (sin Zea mays conv microsperma Koumlrn) denumit porumb de floricele Se caracterizează prin plante cu o talie mai mică care au capacitatea de a forma mai mulţi ştiuleţi pe plantă Boabele sunt mici (MMB = 40-100 g) cu vacircrful rotunjit sau ascuţit Endospermul este aproape icircn icircntregime sticlos cu excepţia unei mici porţiuni icircn jurul embrionului care este amidonoasă Prin icircncălzire apa din grăunciorii de amidon din endospermul făinos se transformă icircn vapori care exercită o presiune asupra tegumentului pacircnă cacircnd determină spargerea acestuia moment icircn care conţinutul bobului se revarsă (boabele expandează) mărindu-şi volumul de 15-20 de ori formacircnd o masă albă-spongioasă respectiv aşa-numitele floricele

RUSTICA a castigat o pozitie de lider pe piata de porumb precoce din Europa de Nord si poseda o gama larga de seminte adecvata pentru toate pietele lumii HIBRIZI FOARTE PRECOCIBarbados - excelent pentru boabe si silozEarly Star - precoce si productivEnergy Star - foarte buna valoare alimentaraComera - performanta inalta HIBRIZI PRECOCIBatz - vigurosEurostar - lider in EuropaGalaStar - porumb pe care il veti adoraInagua - bun pentru boabe si siloz

GRAcircU ndash SOIURI

Cercetătorii de la Institutul de Cercetare - Dezvoltare Agricolă Fundulea au creat soiuri de grau productive si rezistente la secetaBOEMA soi de gracircu de toamnă extrem de productiv şi cu indici de calitate ridicaţi pentru panificaţie adaptat condiţiilor climatice din zona de cacircmpie din sudul ţării şi Moldova este un soi foarte precoce mai timpuriu la icircnspicat cu 1-3 zile faţă de soiul Flamura 85 talia plantei de 77-90 cm rezistent la iernare şi cădere arşiţă şi secetă rugina galbenă rezistenţă mijlocie la rugina brună şi făinare are calitate bună de morărit şi panificaţie

GRUIA este un soi de toamnă care a dat rezultate foarte bune icircn Oltenia şi Dobrogea este mai timpuriu cu 4 zile faţă de soiul Fundulea 4 talie de 76 cm se remarcă printr-o rezistenţă bună la iernare la cădere dar şi la rasele actuale de rugina galbenă

35

superior multor soiuri ca rezistenţă la făinare rugină brună şi septorioza frunzelor calitatea de panificaţie a soiului Gruia este apropiată de cea a soiului Dropia faţă de care tinde să aibă un gluten mai tenace soiul se evidenţiază printr-o productivitate ridicată icircn medie cu 9-12 mai mare faţă de soiurile martor sporul de producţie fiind mai mare icircn condiţii de secetă in pofida taliei sale scurte soiul se comportă foarte bine icircn condiţii de deficit hidric Gracircul aparţine genului Triticum familia Gramineae (Poaceae) Genul Triticum cuprinde un număr mare de specii de gracircu forme sălbatice şi cultivate clasificate diferit de-a lungul timpului

Pentru ţara noastră prezintă importanţă 2 specii şi anume Triticum durum Desf şi Triticum aestivum L Triticum durum Desf (fig 16) are tulpina plină icircn interior pe toată lungimea sau cel puţin icircn partea superioară Spicul este aristat cu ariste lungi comparativ cu lungimea spicului şi orientate paralel Boabele au aspect sticlos la maturitate şi sunt conice la capet Triticum aestivum L (fig 17) are tulpina goală icircn interior pe toată lungimea Spicul este nearistat sau aristat cu ariste mai scurte comparativ cu lungimea spicului şi orintate divergent Boabele sunt ovoidale sau alungit-ovoidale prevăzute cu un smoc de perişori la capătul superior Endospermul este făinos semisticlos sau sticlos

Gracircul comun reprezintă specia cea mai importantă care pe plan mondial reprezintă cca 90 din suprafaţa cultivată cu gracircu şi cea mai mare partea a suprafeţei cultivată cu gracircu din ţara noastră Gracircul comun are forme de toamnă şi de primăvară aproape icircntreaga suprafaţă din ţara noastră fiind cultivată cu gracircu de toamnă (gracircul de primăvară ocupă suprafeţe foarte mici nesemnificative)

Soiurile de gracircu cultivate icircn Romacircnia sunt icircn marea lor majoritate soiuri romacircneşti create la Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Fundulea sau icircn reţeaua de Staţiuni de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Aceste soiuri se caracterizează prin potenţial de producţie ridicat (9-10 tha) o bună rezistenţă la cădere ger iernare secetă şi boli o bună calitate şi stabilitate a recoltelor

23 Intocmirea asolamentului

Specificare HaSuprafaţa totală a terenului arabil 610Suprafaţa medie a solei (3 sole) 2033

Tabelul 2Schema rotaţiei culturilor

SOLAANUL 2012 2013 2014I măr măr mărII gracircu porumb gracircuIII porumb gracircu porumb

36

37

CAPITOLUL IIICAPITOLUL IIIORGANIZAREA PROCESULUI DE PRODUCŢIE AGRICOLĂORGANIZAREA PROCESULUI DE PRODUCŢIE AGRICOLĂ

31 Proiectarea producţiilor medii prin metoda bonităriiterenurilor agricole

Tabelul 3

Date iniţiale

Cultura Tipul de solSuprafaţa - ha (Si)

Nota de bonitare pentru

condiţiile ecologice (Pi)

Corecţia pt distanţă şi

felul drumului (k)

Coeficient de

potenţare (c)

Producţia medie

realizată

MărGracircuPorumb

Cernoziom 5 75 015 11 15000Cernoziom 303 80 018 12 4000Cernoziom 302 85 019 13 8000

TOTAL 610

2) Notele totale de bonitare pentru condiţiile ecologice (Ni)

MĂR ndash 575 = 375Ni = Si x Pi GRAcircU ndash 30380 = 24240

PORUMB ndash 30285 = 25670TOTAL = 50285

3) Nota medie ponderată de bonitare

50285 610 = 8243

1) Producţia ce revine pe un punct al notei medii ponderate de bonitare

P măr = 515000 375 = 200P gracircu = 3034000 24240 = 50

P porumb = 3028000 25670 = 9411

6) Corecţia totală icircn funcţie de distanţă şi drumuri Ct = S x kMĂR ndash 5015 = 075

Suprafaţă x coeficient corecţie GRAcircU ndash 303018 = 5454PORUMB ndash 302019 = 5738

TOTAL = 11267

38

7) Nota de bonitare recalculată (Nbr)

MĂR ndash 375-075 = 37425Nbr = Nota totală de bonitare ndash Corecţia GRAcircU ndash 24240-5454 = 2418546

PORUMB ndash

25670-5738 = 2561262

8) Notele totale de bonitare potenţate (Ntp)

MĂR ndash 3742511=4117

Ntp =Nota de bonitare recalculată (Nbr)

xCoeficient

de potenţare

GRAcircU ndash241854612=290225

PORUMB ndash

256126213=332964

9) Producţia totală pe cultură pentru fiecare unitate de sol (Pt)

MĂR ndash 4117200= 82340

Pt =Nota totală de

bonitare potenţată (Ntp)

x

Producţia ce revine pe un punct de

bonitare P(kgpunct)

GRAcircU ndash

29022550= 1451125

PORUMB ndash

3329649411=31335242

TOTAL= 4666989

10) Producţia medie la hectar Pmc1

Pm măr = Producţia totală Suprafaţa totală = 823405=16468

Rezultatele pentru celelalte culturi

Pmedie gracircu = 1451125303= 4789

Pmedie porumb =31335242302= 10376

39

32 STABILIREA CANTITĂŢILOR DE IcircNGRĂŞĂMINTE PE CULTURI

Calculul dozelor de icircngrăşăminte s-a efectuat ţinacircndu-se cont atacirct de

producţiile medii cacirct şi de existentul de suprafaţă activă din sol S-au luat icircn

considerare şi pierderile rezultate prin levigare

Icircn tabelul 4 este prezentat calculul dozelor de icircngrăşăminte chimice la ha

separat pentru cele 3 culturi icircn parte

Tabelul 4

Calculul dozelor de icircngrăşăminte chimice

Nr Crt

SPECIFICARE UM

CULTURA

GRAcircU PORUMB MĂRN P K N P K N P K

1 Producţie medie Kgha 4789 10376 16468

2 Consum specific Kg sat

23 11 20 20 21 20 5 3 6

3 Sa de administrat

Kg 11014

5268 9578

20752

2179 20752 8234 494 988

4 Sa icircn sol Kg 45 31 60 40 35 30 30 20 355 Diferenţa de

admKg sa

6514 2168 3578

16752

1829 17752 5234 294 638

6 Pierderi prin levigare

13 5 7 13 5 7 13 5 7

7 Cant pierdută prin levigare

Kg sa

847 108 25 2177

914 1242 68 147 446

8 Total sa de administrat

Kg 7361 2276 3828

18929

19204 18994 5914 3087 6826

9 Tipul de icircngrăşămacircnt

NO4NO3

Super P c

Sare potasică

NO4NO3

Super P c

Sare potasică

N P2O5 K20

10 Conţinutul icircn sa a icircngr

Kgt 345 40 40 345 40 40 345 40 40

11 Doza de icircngr de administrat

Kg 213 57 96 549 480 475 171 77 171

40

33 PLANUL DE CULTURĂ

Planul de cultură cuprinde structura culturilor dimensiunile fiecăreia

producţiile medii şi totale (tabelul 5)

Tabelul 5

Icircntocmirea planului de cultură

Cultura Suprafaţa (ha)

Producţii medii (kgha)

Producţia totală (t)

Preţ livrare (leikg)

Măr 5 16468 8234 2Gracircu 303 4789 1451 08

Porumb 302 10376 313355 1

34 FUNDAMENTAREA FIŞELOR TEHNOLOGICE PE CULTURI

Icircn vederea organizării proceselor de muncă şi de producţie icircn etapa pregătitoare se

icircntocmesc fişele tehnologice pe culturi Informaţiile cuprinse icircn fişele tehnologice servesc icircn

acelaşi timp la stabilirea tehnologiilor stabilirea destinaţiei producţiei determinarea volumului

lucrărilor mecanice şi manuale necesarul de forţă de muncă cantităţile de materiale şi mijloacele

financiare necesare pentru aprovizionare

DATELE NECESARE

1 Culturile incluse icircn planul de producţie al firmei

2 Suprafaţa ocupată de fiecare cultură icircn parte

3 Culturile premergătoare

4 Producţia medie şi totală a fiecărei culturi

5 Lucrările tehnologice icircn ordinea cronologică a executărilor

6 Perioada de executare şi data lucrării

7 Mijloacele cu care se execută lucrarea

8 Tarifele de plată pentru lucrările mecanice

9 Tarifele de plată pentru lucrările manuale pe categorii

10 Cuantumul taxelor pentru CAS şomaj risc asigurare

11 Amortismentul specific

12 Materialele necesare procesului tehnologic consumul normat pe UM preţul unitar şi cota

pentru cheltuielile de aprovizionare

41

13 Cota de cheltuieli indirecte (comune şi generale)

MODUL DE LUCRU

1 Se icircnscriu icircn fişă datele privind suprafaţa şi producţia medie Producţia medie se planifică

icircn raport cu fertilitatea solului şi cantitatea de icircngrăşămacircnt aplicată

2 Se icircnscriu lucrările tehnologice icircn ordinea executării lor precizacircndu-se toată perioada

optimă de execuţie şi durata fiecărei lucrări

3 Pentru fiecare icircn parte se determină volumul lucrărilor sumele necesare şi materiale

4 La lucrările manuale icircn raport cu volumul lucrării se calculează numărul de zile om iar

fondul de salarii rezultă icircnmulţind numărul de zile om necesar pentru evaluarea lucrării cu

tariful pe ziom corespunzător

5 Taxele asupra fondului de salarii se calculează aplicacircnd cota icircn proporţie de 30 pentru

CAS 5 pentru fondul de şomaj 1 pentru risc şi asigurare impozit 15 asupra sumei

care reprezintă fondul de salarii

6 Amortismentul specific se determină icircn raport cu valoarea de inventar a mijlocului fix

folosit exclusiv la cultura respectivă şi durata de folosire

7 Cota de cheltuieli pentru aprovizionare se calculează o cotă parte din valoarea

materialului folosit

8 Din icircnsumarea pentru lucrările mecanice lucrările manuale taxe asupra valorilor

materialelor se obţin cheltuielile de producţie

9 La cheltuielile directe se aplică cota de cheltuieli comune şi prin icircnsumarea lor se

determină cheltuielile de producţie

10 După fiecare trimestru se fac totalurile

11 Se calculează indicatorii cheltuieli de producţie la hectar şi costul la tona de produs

42

44

45

46

47

35 Organizarea lucrării de semănat la cultura gracircului

Semănatul este una dintre cele mai importante lucrări agricole de care depinde icircn ultimă instanţă obţinerea de producţii ridicate Suprafeţele icircntinse ocupate de culturi precum şi termenele restracircnse icircn care trebuie executat fac ca procesul de muncă al semănatului să ocupe un loc important icircn activitatea de producţie a exploataţiilor agricole

Etapele organizării lucrărilor de semănat cereale păioase sunt următoarele1 se stabileşte componenţa agregatului de semănat potrivit condiţiilor existente

(tractor plus semănătoare SUP-29 sau SUP-21)2 Se determină necesarul de agregate pentru terminarea semănatului icircn termen

optim folosind formula

icircn care

N ndash numărul de agregate pentru terminarea lucrării icircn timpul propusS ndash suprafaţa de icircnsămacircnţatn ndash numărul de zile icircn care trebuie terminată lucrareaP ndash randamentul zilnic al maşinii

(1)N = 303(512) = 5 agregate

Aşadar icircn prealabil trebuie cunoscut randamentul zilnic al agregatului de semănat folosit Aceasta se calculează după formula

icircn

care

P ndash randamentul zilnic al agregatului (ha)B ndash lăţimea de lucru a agregatului icircn lucru (m)V ndash viteza de deplasare a agregatului

icircn lucru (moră)t ndash durata zilei de lucru (ore)H ndash coeficientul de folosire a timpului de lucru (070-080)

(2)P = 366000807 10000 = 12 ha

3 Stabilirea lungimii marcatoarelor semănătoriiLungimea marcatoarelor adică distanţa la care trebuie aşezată piesa activă a marcatorului faţă de ultimul brăzdar se stabileşte icircn funcţie de

lăţimea de lucru a semănătorii (B) distanţa icircntre două brăzdare (b) distanţa icircntre roţile din faţă sau marginile exterioare ale şenilelor

tractorului (c)

= 11

= = 26

49

49

Cacircnd tractorul poate urmări urma lăsată de marcator atacirct cu roata din dreapta cacirct şi cu roata din stacircnga lungimea celor două marcatoare este egală şi este dată de relaţia

4 Stabilirea debitului semănătorii icircn funcţie de norma de sămacircnţă la hectar La icircnceputul lucrării trebuie icircntotdeauna să se verifice corectitudinea reglării debitului la icircnsămacircnţare Această verificare se face după formula

icircn

care

G ndash cantitatea de sămacircnţă cursă din semănătoare la un număr stabilit de icircnvacircrtiri a roţii semănătoriiA ndash norma de semănat la un ha (kg)d ndash lungimea roţii semănătorii (m)B ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)O ndash nr de icircnvacircrtituri a roţii semănătorii

(6)G= 2501743620 10000 = 313

5 Stabilirea dimensiunilor postatelor la semănat Lungimea maximă a postatelor la semănat este icircn funcţie de capacitatea cutiei semănătorii Pentru a uşura organizarea transportului de seminţe este indicat ca alimentarea semănătorii cu seminţe să se execute la un singur capăt a postatei ~n acest caz lungimea maximă a postatei se calculează după formula

icircn

care

L ndash lungimea maximă a postatei (m)Q ndash capacitatea coşului de alimentare

a semănătorii (kg)Y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii coşului de alimentare a semănătorii (icircn medie 070-080)A ndash norma de semănat (kgha)B ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)

(7)L = (051000040007) (25036) = 1556m

Icircn ce priveşte lăţimea postatei aceasta se determină icircn funcţie de lăţimea totală a parcelei de icircnsămacircnţat şi de metoda de deplasare a agregatului Ea se calculează aşa icircncacirct să asigure de lucru agregatului pentru 1-2 zile de lucru

Lăţimea postatei la semănatul icircn suveică se calculează după formula

icircn care

l ndash lăţimea postatei (m)P ndash productivitatea zilnică a agregatului (hazi)Z ndash durata icircn zile a lucrului pe aceeaşi postată (1-2 zile)L ndash lungimea postatei (m)

(8)l = 10000122 1556 = 154m

6 Lăţimea zonei de icircntoarcere a agregatului Pentru icircntoarcerea agregatului la capetele parcelei se delimitează o facircşie de teren denumită bdquozonă de icircntoarcereldquo Delimitarea acestei zone se face icircn cazul deplasărilor icircn parcursul liniar cu buclă şi fără buclă Lăţimea zonei de icircntoarcere este dată de relaţia

50

50

icircn care

E ndash lăţimea zonei de icircntoarcereR ndash raza de icircntoarcere a agregatuluie ndash lungimea de ieşire a agregatului (adică distanţa de la centrul agregatului mijlocul osiei motoare a tractorului) pacircnă la organele active ale maşinii

(9)E = 34 + 15 = 135m

Aceasta reprezintă lungimea cu care trebuie să se deplaseze centrul agregatului pentru aducerea organelor active ale maşinii agricole pe linia de icircntoarcere a lucrului

7 Stabilirea distanţei dintre punctele de alimentare a semănătorii Distanţa dintre punctele de alimentare a semănătorii se determină icircn funcţie de metoda de deplasare a agregatului la semănat ~n cazul semănatului icircn suveică lungimea postatei este determinată icircn funcţie de capacitatea cutiei de seminţe icircn aşa fel ca alimentarea semănătorii să se facă numai la unul din capetele postatei distanţa dintre punctele de alimentare se află după formula

icircn care

D ndash distanţa dintre punctele de alimentare (m)B ndash lăţimea de lucru a agregatului (m)T ndash numărul turelor (adică nr curselor dus-icircntors) pe care le face agregatul pacircnă la golirea coşului semănătorii

(1)D = 2362 = 144m

Icircn cazul cacircnd lungimea postatei nu este determinată icircn funcţie de capacitatea cutiei de seminţe este necesar ca icircn prealabil să cunoaştem turele pe care le face agregatul pacircnă la golirea coşului semănătorii Aceasta se determină icircmpărţind lungimea drumului pe care icircl face semănătoarea pacircnă la golirea cutiei sale pe lungimea cursei de lucru dus şi icircntors ~n acest scop se foloseşte următoarea formulă

icircn care

T ndash numărul turelorQ ndash capacitatea cutiei semănătorii

(kg)Y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii cutiei (080)A ndash norma de semănat (kgha)B ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)L ndash lungimea postatei (m)

T= (1000040007) (2503621556) = 1Icircn cazul semănării icircn bdquolaturildquo sau bdquope două jumătăţi ale postateildquo distanţa dintre

punctele de alimentare se calculează după formula = 136 = 36

(semnificaţiile literelor sunt aceleaşi ca la formulele (10) şi (11)

51

51

8 Stabilirea cantităţilor de seminţe ce se pun la punctele de alimentare Cantităţile de seminţe care se pun la primul punct de alimentare se calculează după formula

= 4001 = 400kgiar cantitatea care se pune la punctele următoare este

icircn care

C ndash cantitatea de seminţe necesară alimentării agregatului (kg)Q capacitatea coşului semănătorii (kg)y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii cutieia ndash nr semănătorilor icircn agregat

(14)C1 = 400071 = 280kg

9 Stabilirea necesarului zilnic de muncitori pentru semănat şi transportat seminţele Necesarul zilnic de muncitori pentru deservirea semănătorilor variază icircn raport cu numărul de agregate folosite zilnic şi al maşinilor ce compun agregatul

10 Necesarul de mijloace de transport se stabileşte icircn funcţie de cantităţile de seminţe necesare semănătorilor la o icircncărcare timpul de golire a semănătorilor capacitatea mijloacelor de transport distanţa de transport şi timpul necesar pentru un ciclu de transport

~n primul racircnd se determină timpul icircn care se consumă cantitatea de seminţe existentă icircn cutia semănătorii folosind relaţia

icircn care

q ndash capacitatea cutiei semănătorii (kg)085 ndash coeficientul de folosire a cutiei semănătoriiB ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)V ndash viteza de lucru a agregatului (moră)N ndash norma de sămacircnţă la ha (kg)

Tgol = (10000400085) (366000250) = 063h = 38min

Numărul de mijloace de transport necesare zilnic se determină pe baza relaţiei

icircn care

Nt ndash numărul mijloacelor de transportn ndash numărul semănătorilor ce lucreazăt ndash durata unui ciclu de transport (min)Cm ndash capacitatea mijlocului de transport (kg)

Nt = (540008530) (38400) = 33 = 311 Se determină necesarul de saci pentru transportul seminţelor cunoscacircnd că

pentru uşurarea manipulării se recomandă ca un sac să aibă 40 kg

Nr saci = (512250) 40 = 375 sacizi

52

52

Centralizarea datelor

Nr crt

Specificare UMAgregatul folosit

Tractor + (SUP-29)

Tractor + SUP-21

1 Productivitatea zilnică a agregatului haschimb 12

2 Necesarul zilnic de-tractoare nr 5-semănători nr 5

3Productivitatea zilnică a tuturor agregatelor

hazi 60

4Dimensiunile solei de semănat

-lungime m 1556-lăţime m 1947-suprafaţă ha 303

5Dimensiunea parcelelor de semănat

-lungime m 1556-lăţime m 154-suprafaţă 24

6Lungimea marcatorului

-dreapta m 11-stacircnga m 26

7Norma de icircnsămacircnţare

-la 20 icircnvacircrtituri kg 3-la hectar kg 250

8Distanţa dintre punctele de alimentare cu seminţe

m 144

9Cantitatea de seminţe ce se pune la punct de alimentare

-la primul punct

kg 400

-la punctele următoare

kg 280

10 Necesarul zilnic de muncitori

-pt servirea semănătorii

nr 5

-pt transportul seminţelor

nr 3

-total nr 8

11Lăţimea facircşiei de icircntoarcere a agregatului

m 135

12Necesarul zilnic de mijl de transport

-atelaje nr-tractor+remorcă nr 3-auto-camion nr

13Necesar saci pt transportul seminţelor

nr 375

53

53

36 Evaluarea producţiei

Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţieiacestora

Evaluarea se face icircn două etape1) icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele

caracteristice de dezvoltare a plantelor2) icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite

norme standardizate~n funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfel

1) Gracircu orz (orz - 1 iunie gracircu - 15 iunie) Gracircu Boemandash se stabileşte numărul punctelor de control icircn funcţie de mărimea şi

uniformitatea parcelelor(icircn cazul parcele de pacircnă la 100 ha - 5 puncte pe suprafeţe mai mari de 100 ha - 10 puncte)

Determinările se fac cu ajutorul ramei metrice (un cadru de 1 metru patrat)Metodologie de lucrundash se numără spicele din interiorul ramei metricendash se stabileşte numărul mediu de boabe icircn spicndash se calculează producţia medie la hectar astfel

Q kgha = (360353610000) (10001000) = 4536kgha

Q kgha - producţia medie kgha Nsp - număr mediu de spice la mp (medie pe toate punctele de control) 360Nb - număr mediu de boabe icircn spice 35MMB - greutatea a 1000 boabe (grame)3610000 mp = 1 ha1000 x 1000 = 1000 grame x 1000 boabe

Exemplu

2) Porumb (1 septembrie) DKC 3511ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 28 mp (4 racircnduri x 070 x 10 m

lungime 070 (m) - distanţa dintre racircnduri)ndash se numără ştiuleţii la fiecare punct de controlndash se calculează numărul de ştiuleţi la hectar

54

54

Nstha = (30010000)(510) = 60000

Nstha - număr de ştiuleţi la hanst - numărul de ştiuleţi număraţi la toate punctele de controld - suprafaţa unui punct de control (mp)i - numărul punctelor de control

ndash se determină apoi numărul de boabe pe ştiuletendash se calculează apoi producţia medie la hectar

Q kgha = (60000588337) (10001000) = 11889 kgha

Q kgha - producţia medieNst - număr ştiuleţi la hectar 60000Nb - număr mediu de boabe pe ştiulete 588MMB - greutatea a 1000 boabe (grame) 337

Exemplu

3) Floarea soarelui (15 august)ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 28 mp (4 racircnduri x 070 x 10)ndash se numără capitulele la fiecare punct de control şi se stabileşte numărul mediu

de capitule la ha după formula

Ncpha - număr total de capitule la hancp - număr de capitule numărate la toate punctele de controld - suprafaţa unui punct de controli - numărul punctelor de control

ndash se determină numărul mediu de seminţe pe capitul(Ns)ndash se calculează producţia medie la hectar astfel

55

55

Q kgha - producţia medieNcp - număr mediu de capitule la hectarNs - număr seminţe pe capitulMMB - greutatea a 1000 seminţe icircn grame

Exemplu

4) Sfecla de zahăr (1 septembrie)ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 10 mp (3 racircnduri x 045 m x 74 m

lungime)ndash la fiecare punct de control plantele se recoltează se decoletează (tăierea

frunzelor) se curăţă de pămacircnt şi se cacircntărescndash se determină producţia medie astfel

q - cantitatea de rădăcini recoltate din punctele de control (kg)d - suprafaţa unui punct de control (mp)i - numărul punctelor de control

ndash la producţia stabilită se adaugă sporul de producţie ce se va realiza de la data evaluării la data prevăzută a se recolta (18 grziplantă)

Exemplu

5) Fructe (1 septembrie) MĂRMetoda de evaluare diferă icircn funcţie de tipul de livadă clasică sau intensivă dar

icircn mare constă icircn următoarele etapendash se stabileşte numărul de pomi pentru examinare (2 - 5 ) 480ndash se determină numărul mediu de fructe pe pom şi greutatea acestora icircn kg 30kg

167 de fructe

56

56

ndash se icircnmulţeşte numărul mediu de fructe pe pom cu numărul de pomi existenţi la ha şi se obţine astfel producţia medie la ha 16032 kgha

6) Struguri (de masă - 15 iulie de vin - 1 septembrie)ndash evaluarea se face separat la viile nobile şi la viile de hibrizindash se stabileşte numărul de butuci pe rod la ha cu relaţia

Nbha - numărul de butuci pe rod la hadr - distanţa dintre racircnduri (m)db - distanţa icircntre butuci pe racircnd (m)Ng - număr mediu de goluri (butuci neproductiviinexistenţi) la ha icircn procente

ndash se evaluează producţia de struguri pe butuc număracircndu-se toţi strugurii de pe un număr de 1 - 2 din butucii existenţi pe lot (se recomandă să se efectueze numărătoarea strugurilor pe fiecare al 10-lea butuc din 15 icircn 15 racircnduri)

Producţia de struguri pe butuc se calculează astfel

Pmb - producţia medie pe butuc (grame)Gms - greutatea medie a strugurilor (grame)Ns - numărul de struguri total găsiţi la numărătoareNba - numărul butucilor analizaţi

ndash se calculează producţia medie de struguri la ha cu formula

Pmha - producţia medie de struguri la ha (kg)Nbha - numărul de butuci pe rod la haPmb - producţia medie pe butuc (grame)

Exemplu

57

57

CAPITOLUL IV DETERMINAREA PRAGULUI DE RENTABILITATE (A PUNCTULUI CRITIC) PE CULTURI

Punctul critic marchează acea dimensiune a producţiei medii la care icircncasările din

valorificarea producţiei sunt egale cu cheltuielile totale de producţie deci acel punct al

producţiei medii la care nu se obţine profit dar nu se icircnregistrează nici pierderi

Mărimea costului de producţie şi a ratei profitului se găsesc icircntr-o stracircnsă legătură

cu raportul dintre cheltuielile de exploatare şi cantitatea de produse realizate Prin analiza

costurilor şi cheltuielilor de exploatare icircntreprinzătorul poate calcula nivelul minim de

activitate cerut de menţinerea icircn stare de funcţionare a firmei Cunoscacircnd pragul de

rentabilitate se poate proiecta volumul de vacircnzări icircn vederea obţinerii profitului scontat

De asemenea creditorii şi investitorii solicită adesea efectuarea analizei punctului

critic pentru a ajuta icircn evaluarea cacircştigurilor potenţiale ale unei afaceri şi icircn consecinţă

aceasta trebuie introdusă icircn planul de afaceri

Punctul critic se poate determina icircn două moduri şi anume fără profit programat

sau cu profit programat

Calculul punctului critic fără profit programat este exprimat printr-o relaţie

simplă

y = yי

y = Pvx

yי = Cvx + CF

Pvx = Cvx + CF

x(Pv ndash Cv) = CF

icircn care

y ndash veniturile din valorificarea producţiei (mii lei)

yי - cheltuielile totale icircnregistrate (mii lei)

Pv ndash preţul de vacircnzare unitar

x ndash producţia medie sau volumul vacircnzărilor (unităţi fizice)

Cv ndash cheltuieli variabile unitare

58

58

CF ndash costuri fixe totale

De unde x marchează acea dimensiune a producţiei la care nu se icircnregistrează nici

profit nici pierderi

Determinarea cantitativă şi reprezentarea grafică a PC la cultura Porumb

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Incărcat transportat IC (PK) t 2881 180225 575

22 Descărcat IC (PK) t 2881 2444609 78

33 Incărcat transportat IC (N) t 10 2484545 793

44 Descărcat IC (N) t 1655 6371 02

55 Transportat apa prep sol mii l 30 599 019

66 Incărcat transportat săm t 66 599359 191

77 Recoltat porumb boabe t 530 2606662 832

88 Transportat porumb boabe t 225 1245 04

99

1010

TOTALTOTAL 9962236 31792

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch Variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologicacopy= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

59

59

Cheltuielile fixe

NrNr CrtCrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) copycopy (d)(d) (e)(e)

11 Adm Şi deservit IC (PK) ha 302 617645 2045

22 Arat 25 cm +grăpat ha 302 1140192 3775

33 Adm Şi deservit IC (N) ha 302 630389 2087

44 Erbicidat şi deservit ha 302 61155 2025

55 Discuit si preg Pat germ Ha 302 586536 1942

66 Semănat +deservit ha 302 472517 1565

77 Prăşit mecanic I ha 302 819024 2712

88 Prăit mecanic II ha 302 654182 2166

99

1010

TOTALTOTAL 5532035 18318

(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)

60

60

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura porumb - fără profit programat

Ch variabile Cv = 9962236 lei

Ch fixe totale CF = 5532035 lei

Ch fixeha CFha = 18318 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 11 leikg = 1100 leit

Producţia totală de PT= 313355 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 302 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 33961599 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 9962236 + 33961599 = 133583959 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 133583959 313355=

4263leit

Productia medie de porumb la punctul critic (X)

X= (CFha)(Pv-CVt) = 18318 ( 1100 ndash 4263 ) = 272 tha = 2720 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 272 tha 4263 leit = 115953 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx =18318 leiha+ 115953 leiha =299133 leiha

Nivelul producţiei de 2720 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la

cultura porumb icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de

2720 la preţul de 11 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie

Depăşirea acestui nivel al producţiei (2720 ha) duce la obţinerea unui profit iar

scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi

61

61

62

PROFI

T

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

2720 kg2720 kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

18318

leiha

299133

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura porumb ndash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

62

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura porumb - cu profit programat

Ch variabile Cv = 9962236 lei

Ch fixe totale CF = 5532035 lei

Ch fixeha CFha = 18318 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 11 leikg = 1100 leit

Producţia totală de PT= 313355 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 302 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 33961599 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)

Pr = 500000lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 9962236 + 33961599 = 133583959 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 133583959 313355=

4263leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha=PrS =500000302= 165562 leiha

Producţia medie de porumb la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 18318+165562) ( 1100 - 4263 )= 517 tha

= 5170 kgha

Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 517 tha 4263 leit = 220397 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 18318 leiha+ 220397leiha = 403577 leiha

63

63

64

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

5170 kg5170 kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

18318

leiha

403577

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura porumb ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

64

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura porumb

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 9962236 9962236

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 33961599 33961599

Ch variabile totale CVT lei 133583959 133583959

Ch variabile t CVt leit 4263 4263

Ch fixe totale CF lei 5532035 5532035

Ch fixe ha CFha leiha 18318 18318

Profit programat total Pr lei 500000

Profit programat ha Prha leiha 165562

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 2720

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 5170

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 115953 220397

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 299133 403577

Preţ de vacircnzare t Pv leit 1100 1100

Suprafaţa cultivată S ha 302 302

65

65

DETERMINAREA CANTITATIVĂ ȘI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA gracircu

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Incărcat transportat IC (PK) t 4605 260015 179

22 Descărcat IC (PK) t 4605 495645 341

33 Incărcat transportat săm t 666 601343 414

44 Incărcat transportat IC (N) t 10 97019 669

55 Descărcat IC (N) t 6454 24848 017

66 Transportat apa prep sol mii l 30 599 04

77 Recoltat grau t 530 2614762 1802

88 Transportat gracircu t 225 1245 09

99

1010

TOTALTOTAL 49504298 34115

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

66

66

Cheltuielile fixe

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Adm şi deservit IC (PK) ha 303 619685 2045

22 Arat 18 - 20 cm +grăpat ha 303 1025772 3385

33 Discuit si preg pat germ ha 303 588479 1942

44 Semănat +deservit ha 303 474081 1565

55 Adm şi deservit IC (N) ha 303 632476 2087

66 Adm şi deservit ha 303 613575 2025

77

88

99

1010

TOTALTOTAL 3954068 130497

(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)

67

67

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura gracircu - fără profit programat

Ch variabile Cv = 49504298 lei

Ch fixe totale CF = 3954068 lei

Ch fixeha CFha = 130497 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 09 leikg = 900 leit

Producţia totală de gracircu PT= 145107 t

Suprafata cultivată cu gracircu S = 303 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 14849866 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 49504298 + 14849866 = 64354164 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 64354164 145107 =

4435leit

Productia medie de gracircu la punctul critic (X)

X= (CFha)(Pv-CVt) = 130497 ( 900 - 4435 ) = 286 tha

= 2860 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 286 tha 4435 leit = 12684 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 130497 leiha+ 126841 leiha = 257338 leiha

Nivelul producţiei de 2860 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la

cultura de gracircu icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de

2860 la preţul de 09 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie

Depăşirea acestui nivel al producţiei (2860 ha) duce la obţinerea unui profit iar

scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi

68

68

69

PROFI

T

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

2860 kg2860 kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

130497

leiha

257338

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura gracircu ndash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

69

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura gracircu - cu profit programat

Ch variabile Cv = 49504298 lei

Ch fixe totale CF = 3954068 lei

Ch fixeha CFha = 130497 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 09 leikg = 900 leit

Producţia totală de gracircu PT= 145107 t

Suprafata cultivată cu gracircu S = 303 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 14849866 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)

Pr = 400000 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 49504298 + 14849866 = 64354164 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 64354164 145107 =

4435leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 400000 303 =

132013 leiha

Producţia medie de gracircu la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 130497 + 132013 ) ( 900 - 4435 )

= 575 tha = 5750 kgha

Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 575tha 4435 leit = 255012 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx =130497 leiha+ 255012leiha = 385509 leiha

70

70

71

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

5750 kg5750 kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

130497

leiha

3855

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura gracircu ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

71

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura gracircu

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 49504298 49504298

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 14849866 14849866

Ch variabile totale CVT lei 64354164 64354164

Ch variabile t CVt leit 4435 4435

Ch fixe totale CF lei 3954068 3954068

Ch fixe ha CFha leiha 130497 130497

Profit programat total Pr lei 400000

Profit programat ha Prha leiha 132013

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 2860

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 5750

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 12684 255012

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 257338 385509

Preţ de vacircnzare t Pv leit 900 900

Suprafaţa cultivată S ha 303 303

72

72

DETERMINAREA CANTITATIVĂ ȘI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA măr

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Incărcat transportat IC (PK) T 124 694 84

22 Descărcat IC (PK) T 124 145896 177

33 Adm şi deservit IC (PK) T 50 691 839

44 Administrat gunoi de grajd T 50 288 35

55 Săpat gropi pt plantat pomi Buc 048 281 34

66 Plantat + udat Buc 048 7488 909

77 Tăieri de forma coroanei Buc 25 25 03

88 Incărcat transportat IC (N) T 0855 1107 134

99 Adm şi deservit IC T 5 896 109

1010 Transportat apa prep sol T 3 4592 558

1111 Recoltat prune T 5 187 23

1212 Transportat prune T 8234 14327 174

TOTALTOTAL 1914066 2325

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

Cheltuielile fixe

73

73

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Arătură in livadă Ha 5 2057 4114

22 Discuit arătura Ha 5 913 1826

33 Prăşit printre racircnduri Ha 5 804 1608

44 Stropit cu insecto-fungicide Ha 5 1802 3604

55 Erbicidat şi deservit Ha 5 690 138

66

77

88

99

1010

TOTALTOTAL 6266 12532

(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)

74

74

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura măr - fără profit programat

Ch variabile Cv = 1914066 lei

Ch fixe totale CF = 6266 lei

Ch fixeha CFha = 12532 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 1 leikg =1000 leit

Producţia totală de mere PT= 8234 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 5 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 673021 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 1914066 + 673021 = 2587087 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 2587087 8234 = 3142 leit

Productia medie de mere la punctul critic (X)

X= (CFha)(Pv-CVt) = 12532 ( 1000 - 3142 ) = 19 tha

= 1900 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 19 tha 3142 leit = 59698 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx =12532 leiha+ 59698 leiha =185018 leiha

Nivelul producţiei de 1900 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la

cultura de măr icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de

1900 la preţul de 1 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie Depăşirea

acestui nivel al producţiei (1900 ha) duce la obţinerea unui profit iar scăderea

producţiei sub acest nivel determină pierderi

75

75

76

PROFI

T

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

1900 kg1900 kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

12532

leiha

185018

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura măr ndash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

76

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura măr - cu profit programat

Ch variabile Cv = 1914066 lei

Ch fixe totale CF = 6266 lei

Ch fixeha CFha = 12532 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 1 leikg =1000 leit

Producţia totală de mere PT= 8234 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 5 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 673021 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)

Pr = 100000 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 1914066 + 673021 = 2587087 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 2587087 8234 = 3142 leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 100000 5

= 20000 leiha

Producţia medie de mere la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 12532 + 20000 ) (1000 - 3142 )

= 31 tha = 31000 kgha

Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 31 tha 3142 leit = 97402 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx =12532 leiha+97402 leiha = 109934 leiha

77

77

78

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

31000 kg31000 kghaha

7500

5000

1000

2500

10000

15000

12500

12532

leiha

109934

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura măr ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

78

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura măr

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 1914066 1914066

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 673021 673021

Ch variabile totale CVT lei 2587087 2587087

Ch variabile t CVt leit 3142 3142

Ch fixe totale CF lei 6266 6266

Ch fixe ha CFha leiha 12532 12532

Profit programat total Pr lei 100000

Profit programat ha Prha leiha 20000

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 1900

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 31000

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 59698 97402

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 185018 109934

Preţ de vacircnzare t Pv leit 1000 1000

Suprafaţa cultivată S ha 5 5

79

79

CAPITOLUL VCAPITOLUL VCONCLUZII ŞI RECOMANDĂRICONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI

Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţiei acestora

Evaluarea se face icircn două etape- icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele caracteristice de dezvoltare a plantelor- icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite norme standardizate

Icircn funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfelPorumb 3133 toneGrau 1451 toneMăr 82 toneEfectuacircnd eficiența celor trei culturi icircn urma rezultatelor acestora am

observat că cultura cea mai favorabilă este porumbul urmată de cultura grăacircluiPe viitor cea mai bună cultură atat cantitativă cacirct și calitativă este cultura porumbului

80

80

  • A DATE GENERALE PRIVITOARE LA SOLICITANT
    • A1 Numele solicitantului
    • A2 Obiectul de activitate
    • A3 Forma juridica a solicitantului
    • A4 Structura capitalului social si evoluţia acestuia de la icircnfiinţare
    • A5 Administratorii societatii
    • A6 Informaţii referitoare la locul desfasurarii activitatii solicitantului
      • B DESCRIEREA ACTIVITATII CURENTE
        • B1 Istoricul activitatii
        • B2 Principalele mijloace fixe care compun patrimoniul actual al solicitantului
        • B3 Descrierea activitatilor curente (agricole si non-agricole) si a tehnologiilor aplicate
        • B4 Politica de aprovizionare Furnizori de materii prime
        • B5 Politica de desfacere Canale de distribuţie
          • C PREZENTAREA PROIECTULUI
            • C1 Obiectivele proiectului
            • TRACTOR SAME MODEL EXPLORER 3-100
            • C3 Managementul proiectului
            • C4 Lista de achizitii si sursele de achiziţii pentru activele ce fac obiectul proiectului materiile prime pentru punerea in functiune a proiectului
            • C5 Personal si instruire
            • C6 Graficul estimat al proiectului
            • C7 Impactul proiectului asupra dezvoltarii zonei si a mediului de afaceri
              • D PROIECŢII FINANCIARE SI INDICATORI FINANCIARI
                • D1 Bazele de productie
                • D2 Contul de profit si pierderi previzionat ( pe o perioada de 3 ani )
                • D3 Fluxul de numerar previzionat ( pe o perioada de 3 ani )
                • D4 Indicatorii financiari
                • Tabelul 1
                  • Tabelul 3
                    • Centralizarea datelor
Page 21: Duceac Ionut

Model Latime de lucru(cm) Putere necesara(CP) Masa(kg)MG 175 175 2535 320

Dotari- cutie de viteze din fonta- reductor de viteza de 540 rotmin(rotmin rotor 260)- rolele sunt plasate intr-un fel de cusca- cat I (3 puncte de prindere)

C3 Managementul proiectului (Responsabilul legal)

1 NumeDUCEAC Prenume IONUT Funcţia ADMINISTRATOR Studiile si experienţa (relevante pentru proiect)

C V Responsabilul legal

Icircntreprinderea Funcţia avuta Perioada

SC ALBINA SA SEF BIROU 2008-2013

STUDENT In prezent

C4 Lista de achizitii si sursele de achiziţii pentru activele ce fac obiectul proiectului materiile prime pentru punerea in functiune a proiectului

Tabel C41 ndash Lista de achizitii active

Furnizor Date furnizor Produs

21

Nr Crt

Valoare estimata

(EUR)

din total valoare eligibila

a proiectului

(daca este cunoscut la momentul

depunerii cererii de finantare)

1 DEUTZ-FAHR

Specializat in producția de utilaje pentru

agricultura

COMBINA MODEL 6060

HTS 125000 7483

2 SAME

Specializat in producția de utilaje pentru

agricultura

TRACTOR MODEL

EXPLORER 3-100 40000 2394

3 GEO

Specializat in producția de utilaje pentru

agriculturaCultivator MG

175 2031 123

TOTAL167031 100

Lista de achizitii materii prime

Nr Crt

Furnizor

Date furnizor Produs

Valoare estimata

(EUR)

din total

necesar de

materii prime

(daca este cunoscut la momentul depunerii cererii de finantare)

1 SC GA PRO CO CHEMICALS SA

Are in patrimoniu fabrica de

icircngrasăminte Icircngrășaminte 1255000 5375

2 PETROM

Specializat in comercializarea combustibililor Combustibil 500000 2141

3 KWS SEMINTE SRL

Specializat in obținerea

semințelor de soiagrauporumb

etc

Semințe de grauporumbsoia etc 580000 2302

TOTAL 2335000 100

C5 Personal si instruireNU ESTE CAZUL

Tabel C51Grafic angajare personal

Nr Crt Specialitate

Număr2002 2003 2004 2005 2006 2007

TOTAL 0 0 0 0 0 0

Necesar personal

22

- 1 contabil- 3 mecanizatori- 4 muncitori sezonieri

C6 Graficul estimat al proiectului

Proiectul va fi realizabil in 12 luni de la aprobarea finantarii

Lunile I ndashIV vor face demersuri pentru un imprumut bancar și se va acorda

icircmprumutul ( 300000 E)

Lunile V ndash VIII - se va achiziționarea utilajul propriu-zis

(combinatractorulcultivatorulsemanatoarea) se vor semna contractele cu furnizorii și

se vor livra utilajele

Lunile IX ndashXII ndash testarea utilajelor si inceperea activitatii

Diagrama Gantt

Denumire activitate

IAN

FEB

MARTIE

APRILIE

MAI

IUNIE

IULIE

AUGUST

SEPT

OCT

NOI

DEC

Contractarea unui imprumut bancar pe tremen lung X X Studierea ofertelor furnizorilor de utilaje X X Contractarea furnizorilor de utilaje

X X X Livrarea utilajelor X X X X Testarea utilajelor X X X

C7 Impactul proiectului asupra dezvoltarii zonei si a mediului de afaceri

In urma contractarii imprumutului bancar si achizitionarii de utilaje

performante se va incerca practicarea unei agriculturi rationale si de durata cu recolte

23

bogate si sanatoase de secara mazare si cartof care din punct de vedere ecologic sa

corespunda normelor UE in localitatea Secuieni JudNeamt

Acest fapt va determina totodata si creșterea veniturilor la bugetul

Primariei Secuieni JudNeamt datorita taxelor și impozitelor care se plătesc și

desemeni la bugetul statului se vor plăti impozite și taxe care icircn final vor fi icircn

beneficiul cetățenilor In practicarea agriculturiiintr-un mod intensiv se va avea in

vedere respectarea normelor de mediuPentru toate categoriile de materii prime

(combustibil piese de schimb icircngrășaminte etc) se vor icircncheia contracte icircn așa fel

icircncat să fie asigurat mersul normal al activității agricole Deasemeni si producția finita

(secaramazarecartof) care se va realiza va fi livrata in icircntregime pe baza de

contracte icircncheate

D PROIECŢII FINANCIARE SI INDICATORI FINANCIARI

D1 Bazele de productie

Cu proiect

A6 Denumire utilaj (noi) Costuri Amortizare Intretinere 2Combina DEUTZ-FAHR model 6060 HTS 125000 000 2500

TRACTOR SAME MODEL EXPLORER 3-100 40000 000 800

Cultivator Maschio MG 300 Stabwalze 500 2031 000 4062

167031 000 334062

D2 Contul de profit si pierderi previzionat ( pe o perioada de 3 ani )

Proiectia contului de profit si pierdere activitate cu proiect

Nr Crt Categoria AN 1 AN 2 AN 3

Venituri din exploatare 1 Venituri din vanzarea marfurilor Mii Lei

24

Euro 2 Productia vanduta Mii Lei 47000000

0485000000 500000000

Euro 107327990

110753351 114178713

3 Variatia stocurilor Mii Lei

Euro

4 Alte venituri Mii Lei Euro 5 Venituri din exploatare ndash total Mii Lei 47000000

0485000000 500000000

Euro 107327990

110753351 114178713

Cheltuieli pentru exploatare 6 Cheltuieli materiale ndash total Mii Lei

94000000 97000000 100000000

Euro 21465598 22150670 22835743

7 Cheltuieli cu lucrari si servicii executate de terti Lei

437330 450050 500040

Euro 99868 102772 1141888 Cheltuieli cu impozite taxe si varsaminte

asimilateMii Lei

250000 300000 350000 Euro 57085 68507 79925

9 Cheltuieli cu personalul ndash total Mii Lei 347330 360050 370560 Euro 79315 82220 84620

10 Alte cheltuieli de exploatare Mii Lei

Euro

11 Cheltuieli cu amortizarile si provizioanele Mii Lei 2510000 2750000 3000000

Euro 573177 627983 68507212 Cheltuieli pentru exploatare - total Mii Lei

97544660 100860100 104220600 Euro 22275047 23032153 23799548

13 Rezultatul din exploatare Mii Lei 372455340 384139900 395779400

Euro 85052942 87721198 90379165Venituri financiare ndash total

14 Venituri financiare ndash total Mii Lei Euro

Cheltuieli financiare din care

15 Cheltuieli privind dobazile Euro

16 Altele Mii Lei

Euro

17 Cheltuieli financiare - total Mii Lei Euro

18 Rezultatul financiar al exercitiului Mii Lei

25

Euro

19 Rezultatul brut al exercitiului Mii Lei

Euro

20 Impozit pe profit Mii Lei

Euro

21 Profit net Mii Lei

Euro

D3 Fluxul de numerar previzionat ( pe o perioada de 3 ani )

Flux de numerar - previziuni Anul 1 Anul 2 Anul 3OPERATIUNEAPERIOADA

MII LEI I ACTIVITATEA DE INVESTITII SI FINANTARE 0 0 0A Total intrari de lichiditati din (A1+A2+A3)

A1 Aport la capitalul social si contul intreprinzatoruluiA2 Vanzari de active inclusiv TVA 0 0 0A3 Credite pe termen lung din care (A31 + A32) A31 Imprumut BancaA 32 Grant SAPARD 0 0 0

B Total iesiri de lichiditati prin (B1+B2+B3)B1 Achizitii de active fixe corporale inclusiv TVAB2 Achizitii de active fixe necorporale inclusiv TVAB3 Cresterea investitiilor in curs 0 0 0

C ExcedentDeficit de lichiditati (A-B) 0 0 0D1 Rambursari de Credite pe termen mediu si lung din care (D11+ D12) D11 Rate la imprumutul Banca D12 Rate la alte Credite pe termen mediu si lung 0 0 0D2 Plati de dobanzi la Credite pe termen mediu si lung din care (D21+D22) D21 La imprumutul Banca D22 La alte Credite pe termen mediu si lung 0 0 0

E Flux de lichiditati din activitatea de investitii si finantare (C-D1-D2)II ACTIVITATEA DE EXPLOATARE SI ALTE ACTIVITATI 130727

51472387 1624350

F Incasari din activitatea de exploatare inclusiv TVA ( F1)130727

51472387 1624350

F1 Vanzari varianta cu proiectG Incasari din activitatea financiaraH Credite pe termen scurt 130727

51472387 1624350

K Plati pentru activitatea de exploatare inclusiv TVA (dupa caz) din care 0 0 0

1 Cheltuieli privind marfurile

2 Cheltuieli cu materiileprime 679603 747737 807415

26

3 Cheltuieli cu materialele consumabile 43637 48000 51842

4 Cheltuieli cu energia si apa 12988 14512 15672

5 Altecheltuieli materiale 10204 10323 11144

6 Cheltuieli cu serviciile executate de terti 55609 61160 66051

7 Cheltuieli cu impozite taxe si varsaminte asimilate 12500 13740 148408 Cheltuieli cu personalul angajat 0 0 09 Cheltuieli cu asigurarile si protectia sociala 0 0 0

10 Alte cheltuieli exploatare 0 0 011 Cheltuieli cu amortizarea si provizioanele

26064 26064 260642222222111111

L Flux brut exclusiv plati pentru impozit pe profit si TVA468670 550851 631321

M Plati pentru impozite si taxe (M1 + M2)186568 219297 251573

M1 TVA de platit 68667 104661 119950

M2 Impozit pe profit 97901 114636 131623N1 Rambursari de credite pe termen scurtN2 Plati de dobanzi la credite pe termen scurtO1 DividendeP

Total plati exclusiv cele aferente exploatarii (M+N1+N2+O1)P Total plati exclusiv cele aferente exploatarii (M + N1 + N2 + O1) 186568 219297 251573Q Flux de numerar din activitatea curenta (L-P) 280102 331554 379748II FLUX DE LICHIDITATI (CASH FLOW)R Flux de lichiditati net al perioadei (Q+E) 280102 331554 379748

S Disponibil de numerar al lunii precedenteDisponibil de numerar curent (S+R) 130597 410609 742253

T 410609 742253 1122001

D4 Indicatorii financiari

Valoarea investitiei (Vi) = valoarea totala a proiectului (exprimata in lei) ndash 12900000000 lei

LEI___________________________________________________________________________Specificare AN 1 AN 2 AN 3______________________________________________________________________Veniturile din exploatare (Ve)

27

470000000 485000000 500000000

___________________________________________________________________________Cheltuieli de exploatare (Ce)

97544660 100860100 104220600

___________________________________________________________________________

Rezultatul din exploatare (Re) = Se calculeaza Re = Ve ndash Ce - minim 10 din Ve

372455340 384139900 395779400

Profitul net (Pn) = rezultatul final al exercitiului financiar (anual) din care s-a scazut impozitul pe profit

312862486 322677516 332454696

Durata de recuperare a investitiei (Dr) = indicator ce exprima durata de recuperare a investitiei (exprimat in ani)

Se calculeaza Dr= ViPn mediu sau Dr=(Vi - 5 x Pn)Pn

unde Pn mediu = profit net mediu pe orizontul de prognoza Dr ndash ESTE 145 ANI

Rentabilitatea capitalului investit (Rc) = PnVi x 100 () Pn-profit net pentru fiecare an al perioadei previzionate

145 150 154___________________________________________________________________________

Cheltuieli financiare (Cf) = NU ESTE CAZUL___________________________________________________________________________

28

Gradul de acoperire a cheltuielilor financiare (Ga) = NU ESTE CAZUL

___________________________________________________________________________Flux de numerar net la sfarsitul perioadei (FNN) = Total intrari-Total iesiri FNNgt=0 (pentru fiecare an de prognoza)

280102 331554 379748 425733466695

Valoare actualizata neta (VAN) =aringFNi(1+r)I +FN5r VANgt0 r=rata de actualizare=8

CAPITOLUL IICAPITOLUL IISTRUCTURA FONDULUI FUNCIAR ŞI IcircNTOCMIREASTRUCTURA FONDULUI FUNCIAR ŞI IcircNTOCMIREA

ASOLAMENTULUIASOLAMENTULUI

21 Mărimea şi structura categoriilor de folosinţă a terenului

Tabelul 1Mărimea şi structura categoriilor de folosinţă a terenului

Specificare Ha din total din agricol

Suprafaţa totală 620 1000 -

Teren agricol 618 9968 1000

Teren arabil

- din care irigat

610 9839 987

300 4839 4854

Păşuni naturale 2 032 032

29

Facircneţe naturale 1 016 016

Livezi 5 08 08

Vii

Teren neproductiv 2 032 X

Condiţii naturaleDescrierea zonei icircn care este amplasată exploataţia cu cel puţin următoarele elemente

a) Temperatura medie anuală 940Cb) Precipitaţii medii anuale 534 mmmpc) Tipul de sol predominant textura panta

- tipul de sol cernoziom cambic- textura grosieră- panta 7 - 150C

Favorabilitatea terenului pentru diferitele culturi

Se va face o scurtă prezentare a caracteristicilor principalelor tipuri de sol cu favorabilitatea culturilor

CernoziomurileAu proprietăti fizice hidrofizice chimice termice şi de aeraţie foarte bune Cu toate că

sunt foarte bine aprovizionate cu azot fosfor şi potasiu pe aceste soluri pentru menţinerea fertilităţii şi obţinerea de producţii mari şi constant se recomandă aplicarea de icircngrăşăminte chimice şi organice Cernoziomurile sunt indicate pentru toate folosinţele şi culturile agricole

AluvisolurilePrezinta o fertilitate relativ bună fertilitatea depinzacircnd de gradul de solificare Pe

aluvisoluri pot fi cultivate o serie largă de plante specifice condiţiilor din ţara noastră porumb floarea soarelui cartof gracircu legume viţă de vie pomi

Soluri bruneDatorită proprietăţilor fizice (textură mijlocie structură granular medie permeabilitate

pentru apă şi aer rezistenţă scăzută la lucrările mecanice) sunt favorabile creşterii şi dezvoltării plantelor Pentru producţii mari se recomandă administrarea de icircngrăşăminte chimice organice şi verzi Sunt folosite pentru culturile gracircu porumb legume pomi migdal

22 Alegerea culturilor (criteriile avute icircn vedere culturile alese)

30

Criteriile avute icircn vedere (economice tradiţie asigurarea materiilor prime pentru investiţia de la planul de afaceri etc)

Cultura m ărului Importanta culturii marului se datoreaza valorii alimentare si gustative terapeutice si

profilactice a fructelor insusirilor lor tehnologice specifice particularitatilor agrobiologice ale pomilor si valorilor economice mari

Merele constituie unul dintre componentele de baza in alimentatia moderna a omuluiMărul creşte şi se dezvoltă bine icircn toate zonele Moldovei deoarece sunt condiţii

pedoclimaterice favorabile pentru cultivarea acestei specii pomicole Importanţa acestei specii pomicole ca cultură este determinată de valoarea alimentară calităţi gustative icircnalte icircnsuşirile terapeutice şi profilactice pentru sănătatea omului particularităţilor tehnologice specifice particularităţilor agrobiologice ale pomilor şi de valoarea economică mare de producţie Cultivarea merelor este o afacere profitabilă care are următoarele avantaje

- Plantaţia de măr poate fi exploatată 20-30 de ani iar investiţia se recuperează icircn 2-3 ani- Cererea crescacircndă pe piaţa locală şi externă la produsele agricole de valoare icircnaltă- Preţ avantajos la comercializarea merelor icircn stare proaspătă- Creşterea pe piaţa internaţională a cererii pentru producţia conservată (sucul concentrat)

Ele reprezinta aproape singurul aliment gata pregatit in natura care poate fi consumat fara alte adaosuri fie in stare proaspata fie consumate ca sucuri compot dulceata cidru marmelada etc Datorita insusirilor tehnologice merele constituie o materie prima cu pondere mare in industria alimentara

Astfel din punct de vedere chimic merele contin in medie 845 apa 141 zaharuri 02 substante pectice 06 substante grase 90 UI vitamina A 002 mg vitamina B2 01mg vitamina B1 7mg vitamina C 7 mg calciu 10 mg potasiu cat si cantitati reduse de aluminiu mangan sulf cobalt si altele

Principalii consumatori de mere sunt pieţele agricole locale antreprenori care exportă fructele fabricile de conserve depozite angro şi magazine procesatorii de fructe uscate Cele mai bune preţuri pot fi obţinute icircn cazul comercializării merelor icircn stare proaspătă pentru consum curent iar cele mai mici preţuri sunt icircnregistrate la mere comercializate icircntreprinderilor de procesare

Importanta marului rezida in particularitatile lui biologice Existenta unui numar mare de soiuri cu coacere esalonata in diverse epoci si capacitatea de pastrare in stare proaspata timp indelungat a soiurilor de iarna asigura consumul de fructe proaspete aproape in tot cursul anului circa 10 luni din 12 ale unui an Avand o mare capacitate de pastrare si o buna rezistenta la manipulare fructele pot fi transportate cu usurinta la distante mari

Cultura porumbului

Porumbul ocupa locul 3 ca importanta in lume Aceasta pozitie se justifica printro serie de particularitati

-prezinta o mare capacitate de productie cu cca 50 decat celelalte cereale-are o mare plasticitate ecologica-este o planta prasitoare fiind o foarte buna premergatoare pentru majoritatea plantelor de

cultura-suporta bine monocultura-are un coeficient multiplicat de 150-400ori-semanande-se primavara mai tarziu permite esalonarea mai buna lucrarilor agricole-cultura este mecanizata

31

-recoltarea se face fara pericol de scuturare

Porumbul este utilizat icircn alimentaţia omului icircn furajarea animalelor şi ca materie primă pentru diferite industrii

Icircn alimentaţia omului porumbul se utilizează sub formă de mălai (făină) din care se prepară mămăliga sau diferite peparate de patiserie fulgi de porumb porumb zaharat conservat sub formă de boabe sau ştiuleţi pentru salate şi garnituri porumb fiert sau copt popcorn (porumb pentru floricele) Din germenii de porumb rezultaţi icircn urma măcinării boabelor prin presare se obţine un ulei alimentar de foarte bună calitate apreciat icircn alimentaţia dietetică

Icircn furajarea animalelor boabele de porumb constituie furajul concentrat de bază pentru toate speciile de animale Valoarea nutritivă a porumbului este de 117 - 130 unităţi nutritive la 1 kg boabe

Planta icircntreagă recoltată şi tocată icircn faza de maturitate icircn lapte-ceară se utilizează pentru obţinerea de siloz care este utilizat pe scară largă icircn hrana vacilor de lapte De asemenea planta icircntreagă se poate utiliza ca masă verde

Tulpinile de porumb (cocenii) rezultate după recoltarea boabelor se pot utiliza ca furaj Ciocălăii măcinaţi pot fi utilizaţi icircn hrana rumegătoarelor Boabele de porumb se utilizează ca materie primă pentru obţinerea de amidon glucoză

dextrină izoglucoză (icircndulcitor lichid) whisky etc Boabele de porumb se utilizează pe scară largă pentru obţinerea de biocombustibil (etanol) după cum planta icircntreagă verde se poate utiliza pentru obţinerea de biocombustibil (metanol etanol)

Tulpinile de porumb se pot utiliza icircn industria celulozei şi la fabricarea panourilor aglomerate

Din ciocălăi se poate obţine furfurol sau pot fi folosiţi drept combustibil De asemenea icircn gospodăriile tradiţionale tulpinile de porumb se utilizează drept combustibil

Pănuşile se utilizează pentru diferite icircmpletituri tradiţionale Mătasea porumbului (stigmatele florilor femele) poate fi utilizată icircn scop medicinal iar

polenul de porumb este colectat cu uşurinţă de către albinele melifere (plantă poleniferă)

Cultura gracircului

Gracircul este una dintre cele mai importante cereale si planta care ocupa pe glob cele mai mari suprafete Boabele de grau au continut ridicat in hidrati de carbon si substante proteice Miere de grau este materie prima pentru paine si produse de panificatie aliment de baza pentru 35-40 din populatia globuluiGraul se mai utilizeaza si in prelucrari industriale (alcool amidon dextrina glucoza) si furaj in hrana animalelorTaratele sunt un nutret concentrat bogat in proteine hidrati de carbon si substante minerale Paiele se utilizeaza in industria celulozei si in hrana animale

Gracircul este cea mai importantă plantă cultivată din care se obţine icircn principal pacircine aliment de bază pentru cca 40 din populaţia globului Prin măcinare din boabele de gracircu se obţine făina care este utilizată pentru prepararea de diferite produse de panificaţie şi patiserie

32

fabricarea de paste făinoase etc Boabele de gracircu intră icircn alcătuirea amestecurilor de cereale prentru micul dejun

Boabele de gracircu se utilizează icircn hrana animalelor ca atare sau măcinate De asemenea icircn furajarea animalelor se utilizează şi tăracircţa rezultată ca subprodus icircn urma procesului de măcinare aceasta fiind bogată icircn proteine lipide şi săruri minerale

Boabele de gracircu servesc ca materie primă icircn diferite industrii pentru obţinerea de amidon gluten spirt băuturi spirtoase (vodcă wisky) bere biocarburburant (bioethanol)

Paiele au utilizări multiple precum materie primă icircn industria celulozei şi hacircrtiei aşternut pentru animale furaj grosier icircngrăşămacircnt organic prin icircncorporare icircn sol după recoltare sau prin compostare producerea de energie termină prin arderea icircn arzătoare cu recuperare de căldură

Germenii de gracircu rezultaţi icircn urma procesului de măcinare sunt utilizaţi icircn hrana omului ca produse energizante (germeni consumaţi cu lapte sau miere de albine) ca adaus icircn diferite produse de panificaţie sau pentru obţinerea de ulei foarte apreciat icircn industria cosmetică

Aluatul conservat prin refrigerare şi aluatul modelat (de exemplu blaturi pentru pizza) icircncepe să fie din ce icircn ce mai apreciat pe piaţă

Gracircul romacircnesc este un gracircu de foarte bună calitate pentru panificaţie care poate fi valorificat atacirct pentru consumul intern cacirct şi la export pentru consum european şi icircn afara Europei

Gracircul ecologic este unul dintre produsele ecologice cele mai bine cotate şi cerute pe piaţa mondială

Cultura gracircului oferă următoarele avantaje - boabele au un conţinut ridicat icircn glucide şi proteine corespunzător cerinţelor organismului uman - boabele au o bună conservabilitate pe perioade mari de timp - boabele se transportă cu uşurinţă pe distanţe mari - boabele de gracircu au diferite alternative de valorificare - boabele de gracircu reprezintă o importantă sursă de schimburi comerciale pe piaţa mondială - gracircul se poate cultiva icircn diferite condiţii pedoclimatice asiguracircnd producţii satisfăcătoare peste tot unde se cultivă - tehnologia de cultivare este complet mecanizată şi bine pusă la punct fără probleme deosebite - gracircul este o foarte bună premergătoare pentru majoritatea plantelor de cultură - după soiurile timpurii de gracircu pot fi semănate culturi succesive mai ales dacă sunt condiţii de irigare

Alegerea soiurilor şi hibrizilor (criteriile avute icircn vedere soiurile şi hibrizi aleşi pentru fiecare cultură)

-criteriile avute icircn vedere ndashproducţie rezistenţe specifice conţinut de principii nutritive etc

-soiurile şi hibrizi aleşi pentru fiecare cultură + prezentarea listei cu soiuri pentru 2012 la culturile alese şi descrierea soiului respectiv

MĂRUL - SOIURI

33

Icircn funcţie de epoca de coacere a fructelor merele se icircmpart icircn (a) soiuri de varăMelba Red melba Şafran de vară Papirovka Mantet Quinte Akane Plat August (b) soiuri de toamnă Prima Slava Peremojţiam James Grive Red Calvil de Zăpadă Spartan Focuşor Codrene Coredana Reglndis etc (c) soiuri de iarnă Idared Speranţa Banana de iarnăWellspur Goldspur Golden Delicious Jonathan Jonared Yellowspur Renet Simerenco Coredar Wagener etc

Antreprenorul trebuie să elaboreze proiect de plantare a livezii la icircntreprinderileautorizate şi materialul săditor trebuie să fie procurat de la pepinierele licenţiate cu actelenecesare pentru posibilitatea de beneficiere de subvenţii Cele mai de perspectivă soiuri de mere şi cu o cere sporită pe piaţă sunt Golden DeliciousRed Delicious Jonathan Idared Fugi Granny Smith Gala Melrose Ionagold Elstar precum şisoiurile genetic rezistente la boli şi dăunători aşa ca Florina Prima Coredana CoredarGeneros Pionier

Piaţa Romacircniei la merele proaspete este reprezentată prin 50 la sută din soiuri colorate (complet roşu sau parţial) şi 50 la sută pentru soiurile necolorate (gal-bene şi verzi) Cele mai populare soiuri colorate sunt Jonathan şi Idared urmate de Jonagold Gala Gloster etc iar dintre cele necolorate predomină soiul Golden Delicious Soiurile Granny Smith şi Mutsu icircnregistrează vacircnzări modeste Dintre soiurile locale icircn supermarket-uri se comercializează Glorios şi Florina icircnsă icircn can-tităţi foarte mici Fructele de obicei sunt icircmpărţite icircn trei categorii mici (sub 70 mm) medii (70-90 mm) şi mari (peste 90 mm)

PORUMB ndash SOIURI

Porumbul face parte din familia Gramineae subfamilia Panicoideae tribul Maydeae genul Zea Genul Zea cuprinde 3 specii - Zea mexicana (Schrad) Recv et Mangel (sin Euchlaena mexicana) ndash teosinte1 anual - Zea perennis (Hitsch) Recv et Mangel (sin Euchlaena perennis) ndash teosinte peren - Zea mays L ndash porumbul cultivat

Porumbul cultivat cuprinde mai multe convarietăţi (grupe de varietăţi) cele mai importante fiind următoarele - Zea mays conv dentiformis Koumlrn (sin Zea mays conv indentata Sturt) denumit porumbul dinte de cal Se caracterizează prin boabele mari prismatice cu partea sticloasă (cornoasă) a endospemului dispusă pe părţile laterale ale bobului iar partea făinoasă (amidonoasă) dispusă icircn partea centrală şi superioară a bobului (fig 19) Prin uscare endospemul făinos icircşi reduce volumul se contractă şi determină apariţia unei depresiuni icircn partea superioară a bobului sub forma mişunei dintelui de cal de unde denumirea acestei convarietăţi de bdquoporumb dinte de calrdquo La această convarietate au fost creaţi primii hibrizi de porumb iar icircn prezent această convarietate are cea mai margă răspacircndire icircn lume Majoritatea hibrizilor de porumb aparţin acestei convarietăţi La noi icircn ţară primii hibrizi care au fost icircntroduşi icircn cultură aparţin acestei convarietăţi şi au fost aduşi din SUA de unde şi denumirea de bdquoporumb americanrdquo - Zea mays conv indurata (Sturt) Bailey denumit porumbul cu bobul tare porumbul sticlos Se caracterizează prin boabe rotunjite icircn partea superioară netede lucioase dure la spargere de unde vine denumirea de bdquoporumb tarerdquo Partea sticloasă a endospermului este dispusă la exteriorul bobului de jur-icircmprejurul acestuia iar partea făinoasă este dispusă icircn partea centrală a bobului uneori ajungacircnd pacircnă icircn partea superioară a bobului situaţie cacircnd determină apariţia

34

unei uşoare mişune (fig 20) Din această convarietate au făcut parte vechile populaţii şi soiuri romacircneşti de unde şi denumirea de bdquoporumb romacircnescrdquo - Zea mays conv aorista Grebensc denumit porumbul semisticlos Prezintă caracteristici intermediare icircntre convarietăţile dentiformis şi indurata Bobul este rotunjit mat icircn partea superioară şi uneori prezintă o uşoară adacircncitură - Zea mays conv everta Sturt (sin Zea mays conv microsperma Koumlrn) denumit porumb de floricele Se caracterizează prin plante cu o talie mai mică care au capacitatea de a forma mai mulţi ştiuleţi pe plantă Boabele sunt mici (MMB = 40-100 g) cu vacircrful rotunjit sau ascuţit Endospermul este aproape icircn icircntregime sticlos cu excepţia unei mici porţiuni icircn jurul embrionului care este amidonoasă Prin icircncălzire apa din grăunciorii de amidon din endospermul făinos se transformă icircn vapori care exercită o presiune asupra tegumentului pacircnă cacircnd determină spargerea acestuia moment icircn care conţinutul bobului se revarsă (boabele expandează) mărindu-şi volumul de 15-20 de ori formacircnd o masă albă-spongioasă respectiv aşa-numitele floricele

RUSTICA a castigat o pozitie de lider pe piata de porumb precoce din Europa de Nord si poseda o gama larga de seminte adecvata pentru toate pietele lumii HIBRIZI FOARTE PRECOCIBarbados - excelent pentru boabe si silozEarly Star - precoce si productivEnergy Star - foarte buna valoare alimentaraComera - performanta inalta HIBRIZI PRECOCIBatz - vigurosEurostar - lider in EuropaGalaStar - porumb pe care il veti adoraInagua - bun pentru boabe si siloz

GRAcircU ndash SOIURI

Cercetătorii de la Institutul de Cercetare - Dezvoltare Agricolă Fundulea au creat soiuri de grau productive si rezistente la secetaBOEMA soi de gracircu de toamnă extrem de productiv şi cu indici de calitate ridicaţi pentru panificaţie adaptat condiţiilor climatice din zona de cacircmpie din sudul ţării şi Moldova este un soi foarte precoce mai timpuriu la icircnspicat cu 1-3 zile faţă de soiul Flamura 85 talia plantei de 77-90 cm rezistent la iernare şi cădere arşiţă şi secetă rugina galbenă rezistenţă mijlocie la rugina brună şi făinare are calitate bună de morărit şi panificaţie

GRUIA este un soi de toamnă care a dat rezultate foarte bune icircn Oltenia şi Dobrogea este mai timpuriu cu 4 zile faţă de soiul Fundulea 4 talie de 76 cm se remarcă printr-o rezistenţă bună la iernare la cădere dar şi la rasele actuale de rugina galbenă

35

superior multor soiuri ca rezistenţă la făinare rugină brună şi septorioza frunzelor calitatea de panificaţie a soiului Gruia este apropiată de cea a soiului Dropia faţă de care tinde să aibă un gluten mai tenace soiul se evidenţiază printr-o productivitate ridicată icircn medie cu 9-12 mai mare faţă de soiurile martor sporul de producţie fiind mai mare icircn condiţii de secetă in pofida taliei sale scurte soiul se comportă foarte bine icircn condiţii de deficit hidric Gracircul aparţine genului Triticum familia Gramineae (Poaceae) Genul Triticum cuprinde un număr mare de specii de gracircu forme sălbatice şi cultivate clasificate diferit de-a lungul timpului

Pentru ţara noastră prezintă importanţă 2 specii şi anume Triticum durum Desf şi Triticum aestivum L Triticum durum Desf (fig 16) are tulpina plină icircn interior pe toată lungimea sau cel puţin icircn partea superioară Spicul este aristat cu ariste lungi comparativ cu lungimea spicului şi orientate paralel Boabele au aspect sticlos la maturitate şi sunt conice la capet Triticum aestivum L (fig 17) are tulpina goală icircn interior pe toată lungimea Spicul este nearistat sau aristat cu ariste mai scurte comparativ cu lungimea spicului şi orintate divergent Boabele sunt ovoidale sau alungit-ovoidale prevăzute cu un smoc de perişori la capătul superior Endospermul este făinos semisticlos sau sticlos

Gracircul comun reprezintă specia cea mai importantă care pe plan mondial reprezintă cca 90 din suprafaţa cultivată cu gracircu şi cea mai mare partea a suprafeţei cultivată cu gracircu din ţara noastră Gracircul comun are forme de toamnă şi de primăvară aproape icircntreaga suprafaţă din ţara noastră fiind cultivată cu gracircu de toamnă (gracircul de primăvară ocupă suprafeţe foarte mici nesemnificative)

Soiurile de gracircu cultivate icircn Romacircnia sunt icircn marea lor majoritate soiuri romacircneşti create la Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Fundulea sau icircn reţeaua de Staţiuni de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Aceste soiuri se caracterizează prin potenţial de producţie ridicat (9-10 tha) o bună rezistenţă la cădere ger iernare secetă şi boli o bună calitate şi stabilitate a recoltelor

23 Intocmirea asolamentului

Specificare HaSuprafaţa totală a terenului arabil 610Suprafaţa medie a solei (3 sole) 2033

Tabelul 2Schema rotaţiei culturilor

SOLAANUL 2012 2013 2014I măr măr mărII gracircu porumb gracircuIII porumb gracircu porumb

36

37

CAPITOLUL IIICAPITOLUL IIIORGANIZAREA PROCESULUI DE PRODUCŢIE AGRICOLĂORGANIZAREA PROCESULUI DE PRODUCŢIE AGRICOLĂ

31 Proiectarea producţiilor medii prin metoda bonităriiterenurilor agricole

Tabelul 3

Date iniţiale

Cultura Tipul de solSuprafaţa - ha (Si)

Nota de bonitare pentru

condiţiile ecologice (Pi)

Corecţia pt distanţă şi

felul drumului (k)

Coeficient de

potenţare (c)

Producţia medie

realizată

MărGracircuPorumb

Cernoziom 5 75 015 11 15000Cernoziom 303 80 018 12 4000Cernoziom 302 85 019 13 8000

TOTAL 610

2) Notele totale de bonitare pentru condiţiile ecologice (Ni)

MĂR ndash 575 = 375Ni = Si x Pi GRAcircU ndash 30380 = 24240

PORUMB ndash 30285 = 25670TOTAL = 50285

3) Nota medie ponderată de bonitare

50285 610 = 8243

1) Producţia ce revine pe un punct al notei medii ponderate de bonitare

P măr = 515000 375 = 200P gracircu = 3034000 24240 = 50

P porumb = 3028000 25670 = 9411

6) Corecţia totală icircn funcţie de distanţă şi drumuri Ct = S x kMĂR ndash 5015 = 075

Suprafaţă x coeficient corecţie GRAcircU ndash 303018 = 5454PORUMB ndash 302019 = 5738

TOTAL = 11267

38

7) Nota de bonitare recalculată (Nbr)

MĂR ndash 375-075 = 37425Nbr = Nota totală de bonitare ndash Corecţia GRAcircU ndash 24240-5454 = 2418546

PORUMB ndash

25670-5738 = 2561262

8) Notele totale de bonitare potenţate (Ntp)

MĂR ndash 3742511=4117

Ntp =Nota de bonitare recalculată (Nbr)

xCoeficient

de potenţare

GRAcircU ndash241854612=290225

PORUMB ndash

256126213=332964

9) Producţia totală pe cultură pentru fiecare unitate de sol (Pt)

MĂR ndash 4117200= 82340

Pt =Nota totală de

bonitare potenţată (Ntp)

x

Producţia ce revine pe un punct de

bonitare P(kgpunct)

GRAcircU ndash

29022550= 1451125

PORUMB ndash

3329649411=31335242

TOTAL= 4666989

10) Producţia medie la hectar Pmc1

Pm măr = Producţia totală Suprafaţa totală = 823405=16468

Rezultatele pentru celelalte culturi

Pmedie gracircu = 1451125303= 4789

Pmedie porumb =31335242302= 10376

39

32 STABILIREA CANTITĂŢILOR DE IcircNGRĂŞĂMINTE PE CULTURI

Calculul dozelor de icircngrăşăminte s-a efectuat ţinacircndu-se cont atacirct de

producţiile medii cacirct şi de existentul de suprafaţă activă din sol S-au luat icircn

considerare şi pierderile rezultate prin levigare

Icircn tabelul 4 este prezentat calculul dozelor de icircngrăşăminte chimice la ha

separat pentru cele 3 culturi icircn parte

Tabelul 4

Calculul dozelor de icircngrăşăminte chimice

Nr Crt

SPECIFICARE UM

CULTURA

GRAcircU PORUMB MĂRN P K N P K N P K

1 Producţie medie Kgha 4789 10376 16468

2 Consum specific Kg sat

23 11 20 20 21 20 5 3 6

3 Sa de administrat

Kg 11014

5268 9578

20752

2179 20752 8234 494 988

4 Sa icircn sol Kg 45 31 60 40 35 30 30 20 355 Diferenţa de

admKg sa

6514 2168 3578

16752

1829 17752 5234 294 638

6 Pierderi prin levigare

13 5 7 13 5 7 13 5 7

7 Cant pierdută prin levigare

Kg sa

847 108 25 2177

914 1242 68 147 446

8 Total sa de administrat

Kg 7361 2276 3828

18929

19204 18994 5914 3087 6826

9 Tipul de icircngrăşămacircnt

NO4NO3

Super P c

Sare potasică

NO4NO3

Super P c

Sare potasică

N P2O5 K20

10 Conţinutul icircn sa a icircngr

Kgt 345 40 40 345 40 40 345 40 40

11 Doza de icircngr de administrat

Kg 213 57 96 549 480 475 171 77 171

40

33 PLANUL DE CULTURĂ

Planul de cultură cuprinde structura culturilor dimensiunile fiecăreia

producţiile medii şi totale (tabelul 5)

Tabelul 5

Icircntocmirea planului de cultură

Cultura Suprafaţa (ha)

Producţii medii (kgha)

Producţia totală (t)

Preţ livrare (leikg)

Măr 5 16468 8234 2Gracircu 303 4789 1451 08

Porumb 302 10376 313355 1

34 FUNDAMENTAREA FIŞELOR TEHNOLOGICE PE CULTURI

Icircn vederea organizării proceselor de muncă şi de producţie icircn etapa pregătitoare se

icircntocmesc fişele tehnologice pe culturi Informaţiile cuprinse icircn fişele tehnologice servesc icircn

acelaşi timp la stabilirea tehnologiilor stabilirea destinaţiei producţiei determinarea volumului

lucrărilor mecanice şi manuale necesarul de forţă de muncă cantităţile de materiale şi mijloacele

financiare necesare pentru aprovizionare

DATELE NECESARE

1 Culturile incluse icircn planul de producţie al firmei

2 Suprafaţa ocupată de fiecare cultură icircn parte

3 Culturile premergătoare

4 Producţia medie şi totală a fiecărei culturi

5 Lucrările tehnologice icircn ordinea cronologică a executărilor

6 Perioada de executare şi data lucrării

7 Mijloacele cu care se execută lucrarea

8 Tarifele de plată pentru lucrările mecanice

9 Tarifele de plată pentru lucrările manuale pe categorii

10 Cuantumul taxelor pentru CAS şomaj risc asigurare

11 Amortismentul specific

12 Materialele necesare procesului tehnologic consumul normat pe UM preţul unitar şi cota

pentru cheltuielile de aprovizionare

41

13 Cota de cheltuieli indirecte (comune şi generale)

MODUL DE LUCRU

1 Se icircnscriu icircn fişă datele privind suprafaţa şi producţia medie Producţia medie se planifică

icircn raport cu fertilitatea solului şi cantitatea de icircngrăşămacircnt aplicată

2 Se icircnscriu lucrările tehnologice icircn ordinea executării lor precizacircndu-se toată perioada

optimă de execuţie şi durata fiecărei lucrări

3 Pentru fiecare icircn parte se determină volumul lucrărilor sumele necesare şi materiale

4 La lucrările manuale icircn raport cu volumul lucrării se calculează numărul de zile om iar

fondul de salarii rezultă icircnmulţind numărul de zile om necesar pentru evaluarea lucrării cu

tariful pe ziom corespunzător

5 Taxele asupra fondului de salarii se calculează aplicacircnd cota icircn proporţie de 30 pentru

CAS 5 pentru fondul de şomaj 1 pentru risc şi asigurare impozit 15 asupra sumei

care reprezintă fondul de salarii

6 Amortismentul specific se determină icircn raport cu valoarea de inventar a mijlocului fix

folosit exclusiv la cultura respectivă şi durata de folosire

7 Cota de cheltuieli pentru aprovizionare se calculează o cotă parte din valoarea

materialului folosit

8 Din icircnsumarea pentru lucrările mecanice lucrările manuale taxe asupra valorilor

materialelor se obţin cheltuielile de producţie

9 La cheltuielile directe se aplică cota de cheltuieli comune şi prin icircnsumarea lor se

determină cheltuielile de producţie

10 După fiecare trimestru se fac totalurile

11 Se calculează indicatorii cheltuieli de producţie la hectar şi costul la tona de produs

42

44

45

46

47

35 Organizarea lucrării de semănat la cultura gracircului

Semănatul este una dintre cele mai importante lucrări agricole de care depinde icircn ultimă instanţă obţinerea de producţii ridicate Suprafeţele icircntinse ocupate de culturi precum şi termenele restracircnse icircn care trebuie executat fac ca procesul de muncă al semănatului să ocupe un loc important icircn activitatea de producţie a exploataţiilor agricole

Etapele organizării lucrărilor de semănat cereale păioase sunt următoarele1 se stabileşte componenţa agregatului de semănat potrivit condiţiilor existente

(tractor plus semănătoare SUP-29 sau SUP-21)2 Se determină necesarul de agregate pentru terminarea semănatului icircn termen

optim folosind formula

icircn care

N ndash numărul de agregate pentru terminarea lucrării icircn timpul propusS ndash suprafaţa de icircnsămacircnţatn ndash numărul de zile icircn care trebuie terminată lucrareaP ndash randamentul zilnic al maşinii

(1)N = 303(512) = 5 agregate

Aşadar icircn prealabil trebuie cunoscut randamentul zilnic al agregatului de semănat folosit Aceasta se calculează după formula

icircn

care

P ndash randamentul zilnic al agregatului (ha)B ndash lăţimea de lucru a agregatului icircn lucru (m)V ndash viteza de deplasare a agregatului

icircn lucru (moră)t ndash durata zilei de lucru (ore)H ndash coeficientul de folosire a timpului de lucru (070-080)

(2)P = 366000807 10000 = 12 ha

3 Stabilirea lungimii marcatoarelor semănătoriiLungimea marcatoarelor adică distanţa la care trebuie aşezată piesa activă a marcatorului faţă de ultimul brăzdar se stabileşte icircn funcţie de

lăţimea de lucru a semănătorii (B) distanţa icircntre două brăzdare (b) distanţa icircntre roţile din faţă sau marginile exterioare ale şenilelor

tractorului (c)

= 11

= = 26

49

49

Cacircnd tractorul poate urmări urma lăsată de marcator atacirct cu roata din dreapta cacirct şi cu roata din stacircnga lungimea celor două marcatoare este egală şi este dată de relaţia

4 Stabilirea debitului semănătorii icircn funcţie de norma de sămacircnţă la hectar La icircnceputul lucrării trebuie icircntotdeauna să se verifice corectitudinea reglării debitului la icircnsămacircnţare Această verificare se face după formula

icircn

care

G ndash cantitatea de sămacircnţă cursă din semănătoare la un număr stabilit de icircnvacircrtiri a roţii semănătoriiA ndash norma de semănat la un ha (kg)d ndash lungimea roţii semănătorii (m)B ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)O ndash nr de icircnvacircrtituri a roţii semănătorii

(6)G= 2501743620 10000 = 313

5 Stabilirea dimensiunilor postatelor la semănat Lungimea maximă a postatelor la semănat este icircn funcţie de capacitatea cutiei semănătorii Pentru a uşura organizarea transportului de seminţe este indicat ca alimentarea semănătorii cu seminţe să se execute la un singur capăt a postatei ~n acest caz lungimea maximă a postatei se calculează după formula

icircn

care

L ndash lungimea maximă a postatei (m)Q ndash capacitatea coşului de alimentare

a semănătorii (kg)Y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii coşului de alimentare a semănătorii (icircn medie 070-080)A ndash norma de semănat (kgha)B ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)

(7)L = (051000040007) (25036) = 1556m

Icircn ce priveşte lăţimea postatei aceasta se determină icircn funcţie de lăţimea totală a parcelei de icircnsămacircnţat şi de metoda de deplasare a agregatului Ea se calculează aşa icircncacirct să asigure de lucru agregatului pentru 1-2 zile de lucru

Lăţimea postatei la semănatul icircn suveică se calculează după formula

icircn care

l ndash lăţimea postatei (m)P ndash productivitatea zilnică a agregatului (hazi)Z ndash durata icircn zile a lucrului pe aceeaşi postată (1-2 zile)L ndash lungimea postatei (m)

(8)l = 10000122 1556 = 154m

6 Lăţimea zonei de icircntoarcere a agregatului Pentru icircntoarcerea agregatului la capetele parcelei se delimitează o facircşie de teren denumită bdquozonă de icircntoarcereldquo Delimitarea acestei zone se face icircn cazul deplasărilor icircn parcursul liniar cu buclă şi fără buclă Lăţimea zonei de icircntoarcere este dată de relaţia

50

50

icircn care

E ndash lăţimea zonei de icircntoarcereR ndash raza de icircntoarcere a agregatuluie ndash lungimea de ieşire a agregatului (adică distanţa de la centrul agregatului mijlocul osiei motoare a tractorului) pacircnă la organele active ale maşinii

(9)E = 34 + 15 = 135m

Aceasta reprezintă lungimea cu care trebuie să se deplaseze centrul agregatului pentru aducerea organelor active ale maşinii agricole pe linia de icircntoarcere a lucrului

7 Stabilirea distanţei dintre punctele de alimentare a semănătorii Distanţa dintre punctele de alimentare a semănătorii se determină icircn funcţie de metoda de deplasare a agregatului la semănat ~n cazul semănatului icircn suveică lungimea postatei este determinată icircn funcţie de capacitatea cutiei de seminţe icircn aşa fel ca alimentarea semănătorii să se facă numai la unul din capetele postatei distanţa dintre punctele de alimentare se află după formula

icircn care

D ndash distanţa dintre punctele de alimentare (m)B ndash lăţimea de lucru a agregatului (m)T ndash numărul turelor (adică nr curselor dus-icircntors) pe care le face agregatul pacircnă la golirea coşului semănătorii

(1)D = 2362 = 144m

Icircn cazul cacircnd lungimea postatei nu este determinată icircn funcţie de capacitatea cutiei de seminţe este necesar ca icircn prealabil să cunoaştem turele pe care le face agregatul pacircnă la golirea coşului semănătorii Aceasta se determină icircmpărţind lungimea drumului pe care icircl face semănătoarea pacircnă la golirea cutiei sale pe lungimea cursei de lucru dus şi icircntors ~n acest scop se foloseşte următoarea formulă

icircn care

T ndash numărul turelorQ ndash capacitatea cutiei semănătorii

(kg)Y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii cutiei (080)A ndash norma de semănat (kgha)B ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)L ndash lungimea postatei (m)

T= (1000040007) (2503621556) = 1Icircn cazul semănării icircn bdquolaturildquo sau bdquope două jumătăţi ale postateildquo distanţa dintre

punctele de alimentare se calculează după formula = 136 = 36

(semnificaţiile literelor sunt aceleaşi ca la formulele (10) şi (11)

51

51

8 Stabilirea cantităţilor de seminţe ce se pun la punctele de alimentare Cantităţile de seminţe care se pun la primul punct de alimentare se calculează după formula

= 4001 = 400kgiar cantitatea care se pune la punctele următoare este

icircn care

C ndash cantitatea de seminţe necesară alimentării agregatului (kg)Q capacitatea coşului semănătorii (kg)y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii cutieia ndash nr semănătorilor icircn agregat

(14)C1 = 400071 = 280kg

9 Stabilirea necesarului zilnic de muncitori pentru semănat şi transportat seminţele Necesarul zilnic de muncitori pentru deservirea semănătorilor variază icircn raport cu numărul de agregate folosite zilnic şi al maşinilor ce compun agregatul

10 Necesarul de mijloace de transport se stabileşte icircn funcţie de cantităţile de seminţe necesare semănătorilor la o icircncărcare timpul de golire a semănătorilor capacitatea mijloacelor de transport distanţa de transport şi timpul necesar pentru un ciclu de transport

~n primul racircnd se determină timpul icircn care se consumă cantitatea de seminţe existentă icircn cutia semănătorii folosind relaţia

icircn care

q ndash capacitatea cutiei semănătorii (kg)085 ndash coeficientul de folosire a cutiei semănătoriiB ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)V ndash viteza de lucru a agregatului (moră)N ndash norma de sămacircnţă la ha (kg)

Tgol = (10000400085) (366000250) = 063h = 38min

Numărul de mijloace de transport necesare zilnic se determină pe baza relaţiei

icircn care

Nt ndash numărul mijloacelor de transportn ndash numărul semănătorilor ce lucreazăt ndash durata unui ciclu de transport (min)Cm ndash capacitatea mijlocului de transport (kg)

Nt = (540008530) (38400) = 33 = 311 Se determină necesarul de saci pentru transportul seminţelor cunoscacircnd că

pentru uşurarea manipulării se recomandă ca un sac să aibă 40 kg

Nr saci = (512250) 40 = 375 sacizi

52

52

Centralizarea datelor

Nr crt

Specificare UMAgregatul folosit

Tractor + (SUP-29)

Tractor + SUP-21

1 Productivitatea zilnică a agregatului haschimb 12

2 Necesarul zilnic de-tractoare nr 5-semănători nr 5

3Productivitatea zilnică a tuturor agregatelor

hazi 60

4Dimensiunile solei de semănat

-lungime m 1556-lăţime m 1947-suprafaţă ha 303

5Dimensiunea parcelelor de semănat

-lungime m 1556-lăţime m 154-suprafaţă 24

6Lungimea marcatorului

-dreapta m 11-stacircnga m 26

7Norma de icircnsămacircnţare

-la 20 icircnvacircrtituri kg 3-la hectar kg 250

8Distanţa dintre punctele de alimentare cu seminţe

m 144

9Cantitatea de seminţe ce se pune la punct de alimentare

-la primul punct

kg 400

-la punctele următoare

kg 280

10 Necesarul zilnic de muncitori

-pt servirea semănătorii

nr 5

-pt transportul seminţelor

nr 3

-total nr 8

11Lăţimea facircşiei de icircntoarcere a agregatului

m 135

12Necesarul zilnic de mijl de transport

-atelaje nr-tractor+remorcă nr 3-auto-camion nr

13Necesar saci pt transportul seminţelor

nr 375

53

53

36 Evaluarea producţiei

Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţieiacestora

Evaluarea se face icircn două etape1) icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele

caracteristice de dezvoltare a plantelor2) icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite

norme standardizate~n funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfel

1) Gracircu orz (orz - 1 iunie gracircu - 15 iunie) Gracircu Boemandash se stabileşte numărul punctelor de control icircn funcţie de mărimea şi

uniformitatea parcelelor(icircn cazul parcele de pacircnă la 100 ha - 5 puncte pe suprafeţe mai mari de 100 ha - 10 puncte)

Determinările se fac cu ajutorul ramei metrice (un cadru de 1 metru patrat)Metodologie de lucrundash se numără spicele din interiorul ramei metricendash se stabileşte numărul mediu de boabe icircn spicndash se calculează producţia medie la hectar astfel

Q kgha = (360353610000) (10001000) = 4536kgha

Q kgha - producţia medie kgha Nsp - număr mediu de spice la mp (medie pe toate punctele de control) 360Nb - număr mediu de boabe icircn spice 35MMB - greutatea a 1000 boabe (grame)3610000 mp = 1 ha1000 x 1000 = 1000 grame x 1000 boabe

Exemplu

2) Porumb (1 septembrie) DKC 3511ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 28 mp (4 racircnduri x 070 x 10 m

lungime 070 (m) - distanţa dintre racircnduri)ndash se numără ştiuleţii la fiecare punct de controlndash se calculează numărul de ştiuleţi la hectar

54

54

Nstha = (30010000)(510) = 60000

Nstha - număr de ştiuleţi la hanst - numărul de ştiuleţi număraţi la toate punctele de controld - suprafaţa unui punct de control (mp)i - numărul punctelor de control

ndash se determină apoi numărul de boabe pe ştiuletendash se calculează apoi producţia medie la hectar

Q kgha = (60000588337) (10001000) = 11889 kgha

Q kgha - producţia medieNst - număr ştiuleţi la hectar 60000Nb - număr mediu de boabe pe ştiulete 588MMB - greutatea a 1000 boabe (grame) 337

Exemplu

3) Floarea soarelui (15 august)ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 28 mp (4 racircnduri x 070 x 10)ndash se numără capitulele la fiecare punct de control şi se stabileşte numărul mediu

de capitule la ha după formula

Ncpha - număr total de capitule la hancp - număr de capitule numărate la toate punctele de controld - suprafaţa unui punct de controli - numărul punctelor de control

ndash se determină numărul mediu de seminţe pe capitul(Ns)ndash se calculează producţia medie la hectar astfel

55

55

Q kgha - producţia medieNcp - număr mediu de capitule la hectarNs - număr seminţe pe capitulMMB - greutatea a 1000 seminţe icircn grame

Exemplu

4) Sfecla de zahăr (1 septembrie)ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 10 mp (3 racircnduri x 045 m x 74 m

lungime)ndash la fiecare punct de control plantele se recoltează se decoletează (tăierea

frunzelor) se curăţă de pămacircnt şi se cacircntărescndash se determină producţia medie astfel

q - cantitatea de rădăcini recoltate din punctele de control (kg)d - suprafaţa unui punct de control (mp)i - numărul punctelor de control

ndash la producţia stabilită se adaugă sporul de producţie ce se va realiza de la data evaluării la data prevăzută a se recolta (18 grziplantă)

Exemplu

5) Fructe (1 septembrie) MĂRMetoda de evaluare diferă icircn funcţie de tipul de livadă clasică sau intensivă dar

icircn mare constă icircn următoarele etapendash se stabileşte numărul de pomi pentru examinare (2 - 5 ) 480ndash se determină numărul mediu de fructe pe pom şi greutatea acestora icircn kg 30kg

167 de fructe

56

56

ndash se icircnmulţeşte numărul mediu de fructe pe pom cu numărul de pomi existenţi la ha şi se obţine astfel producţia medie la ha 16032 kgha

6) Struguri (de masă - 15 iulie de vin - 1 septembrie)ndash evaluarea se face separat la viile nobile şi la viile de hibrizindash se stabileşte numărul de butuci pe rod la ha cu relaţia

Nbha - numărul de butuci pe rod la hadr - distanţa dintre racircnduri (m)db - distanţa icircntre butuci pe racircnd (m)Ng - număr mediu de goluri (butuci neproductiviinexistenţi) la ha icircn procente

ndash se evaluează producţia de struguri pe butuc număracircndu-se toţi strugurii de pe un număr de 1 - 2 din butucii existenţi pe lot (se recomandă să se efectueze numărătoarea strugurilor pe fiecare al 10-lea butuc din 15 icircn 15 racircnduri)

Producţia de struguri pe butuc se calculează astfel

Pmb - producţia medie pe butuc (grame)Gms - greutatea medie a strugurilor (grame)Ns - numărul de struguri total găsiţi la numărătoareNba - numărul butucilor analizaţi

ndash se calculează producţia medie de struguri la ha cu formula

Pmha - producţia medie de struguri la ha (kg)Nbha - numărul de butuci pe rod la haPmb - producţia medie pe butuc (grame)

Exemplu

57

57

CAPITOLUL IV DETERMINAREA PRAGULUI DE RENTABILITATE (A PUNCTULUI CRITIC) PE CULTURI

Punctul critic marchează acea dimensiune a producţiei medii la care icircncasările din

valorificarea producţiei sunt egale cu cheltuielile totale de producţie deci acel punct al

producţiei medii la care nu se obţine profit dar nu se icircnregistrează nici pierderi

Mărimea costului de producţie şi a ratei profitului se găsesc icircntr-o stracircnsă legătură

cu raportul dintre cheltuielile de exploatare şi cantitatea de produse realizate Prin analiza

costurilor şi cheltuielilor de exploatare icircntreprinzătorul poate calcula nivelul minim de

activitate cerut de menţinerea icircn stare de funcţionare a firmei Cunoscacircnd pragul de

rentabilitate se poate proiecta volumul de vacircnzări icircn vederea obţinerii profitului scontat

De asemenea creditorii şi investitorii solicită adesea efectuarea analizei punctului

critic pentru a ajuta icircn evaluarea cacircştigurilor potenţiale ale unei afaceri şi icircn consecinţă

aceasta trebuie introdusă icircn planul de afaceri

Punctul critic se poate determina icircn două moduri şi anume fără profit programat

sau cu profit programat

Calculul punctului critic fără profit programat este exprimat printr-o relaţie

simplă

y = yי

y = Pvx

yי = Cvx + CF

Pvx = Cvx + CF

x(Pv ndash Cv) = CF

icircn care

y ndash veniturile din valorificarea producţiei (mii lei)

yי - cheltuielile totale icircnregistrate (mii lei)

Pv ndash preţul de vacircnzare unitar

x ndash producţia medie sau volumul vacircnzărilor (unităţi fizice)

Cv ndash cheltuieli variabile unitare

58

58

CF ndash costuri fixe totale

De unde x marchează acea dimensiune a producţiei la care nu se icircnregistrează nici

profit nici pierderi

Determinarea cantitativă şi reprezentarea grafică a PC la cultura Porumb

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Incărcat transportat IC (PK) t 2881 180225 575

22 Descărcat IC (PK) t 2881 2444609 78

33 Incărcat transportat IC (N) t 10 2484545 793

44 Descărcat IC (N) t 1655 6371 02

55 Transportat apa prep sol mii l 30 599 019

66 Incărcat transportat săm t 66 599359 191

77 Recoltat porumb boabe t 530 2606662 832

88 Transportat porumb boabe t 225 1245 04

99

1010

TOTALTOTAL 9962236 31792

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch Variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologicacopy= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

59

59

Cheltuielile fixe

NrNr CrtCrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) copycopy (d)(d) (e)(e)

11 Adm Şi deservit IC (PK) ha 302 617645 2045

22 Arat 25 cm +grăpat ha 302 1140192 3775

33 Adm Şi deservit IC (N) ha 302 630389 2087

44 Erbicidat şi deservit ha 302 61155 2025

55 Discuit si preg Pat germ Ha 302 586536 1942

66 Semănat +deservit ha 302 472517 1565

77 Prăşit mecanic I ha 302 819024 2712

88 Prăit mecanic II ha 302 654182 2166

99

1010

TOTALTOTAL 5532035 18318

(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)

60

60

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura porumb - fără profit programat

Ch variabile Cv = 9962236 lei

Ch fixe totale CF = 5532035 lei

Ch fixeha CFha = 18318 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 11 leikg = 1100 leit

Producţia totală de PT= 313355 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 302 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 33961599 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 9962236 + 33961599 = 133583959 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 133583959 313355=

4263leit

Productia medie de porumb la punctul critic (X)

X= (CFha)(Pv-CVt) = 18318 ( 1100 ndash 4263 ) = 272 tha = 2720 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 272 tha 4263 leit = 115953 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx =18318 leiha+ 115953 leiha =299133 leiha

Nivelul producţiei de 2720 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la

cultura porumb icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de

2720 la preţul de 11 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie

Depăşirea acestui nivel al producţiei (2720 ha) duce la obţinerea unui profit iar

scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi

61

61

62

PROFI

T

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

2720 kg2720 kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

18318

leiha

299133

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura porumb ndash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

62

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura porumb - cu profit programat

Ch variabile Cv = 9962236 lei

Ch fixe totale CF = 5532035 lei

Ch fixeha CFha = 18318 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 11 leikg = 1100 leit

Producţia totală de PT= 313355 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 302 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 33961599 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)

Pr = 500000lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 9962236 + 33961599 = 133583959 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 133583959 313355=

4263leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha=PrS =500000302= 165562 leiha

Producţia medie de porumb la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 18318+165562) ( 1100 - 4263 )= 517 tha

= 5170 kgha

Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 517 tha 4263 leit = 220397 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 18318 leiha+ 220397leiha = 403577 leiha

63

63

64

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

5170 kg5170 kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

18318

leiha

403577

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura porumb ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

64

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura porumb

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 9962236 9962236

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 33961599 33961599

Ch variabile totale CVT lei 133583959 133583959

Ch variabile t CVt leit 4263 4263

Ch fixe totale CF lei 5532035 5532035

Ch fixe ha CFha leiha 18318 18318

Profit programat total Pr lei 500000

Profit programat ha Prha leiha 165562

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 2720

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 5170

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 115953 220397

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 299133 403577

Preţ de vacircnzare t Pv leit 1100 1100

Suprafaţa cultivată S ha 302 302

65

65

DETERMINAREA CANTITATIVĂ ȘI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA gracircu

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Incărcat transportat IC (PK) t 4605 260015 179

22 Descărcat IC (PK) t 4605 495645 341

33 Incărcat transportat săm t 666 601343 414

44 Incărcat transportat IC (N) t 10 97019 669

55 Descărcat IC (N) t 6454 24848 017

66 Transportat apa prep sol mii l 30 599 04

77 Recoltat grau t 530 2614762 1802

88 Transportat gracircu t 225 1245 09

99

1010

TOTALTOTAL 49504298 34115

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

66

66

Cheltuielile fixe

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Adm şi deservit IC (PK) ha 303 619685 2045

22 Arat 18 - 20 cm +grăpat ha 303 1025772 3385

33 Discuit si preg pat germ ha 303 588479 1942

44 Semănat +deservit ha 303 474081 1565

55 Adm şi deservit IC (N) ha 303 632476 2087

66 Adm şi deservit ha 303 613575 2025

77

88

99

1010

TOTALTOTAL 3954068 130497

(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)

67

67

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura gracircu - fără profit programat

Ch variabile Cv = 49504298 lei

Ch fixe totale CF = 3954068 lei

Ch fixeha CFha = 130497 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 09 leikg = 900 leit

Producţia totală de gracircu PT= 145107 t

Suprafata cultivată cu gracircu S = 303 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 14849866 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 49504298 + 14849866 = 64354164 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 64354164 145107 =

4435leit

Productia medie de gracircu la punctul critic (X)

X= (CFha)(Pv-CVt) = 130497 ( 900 - 4435 ) = 286 tha

= 2860 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 286 tha 4435 leit = 12684 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 130497 leiha+ 126841 leiha = 257338 leiha

Nivelul producţiei de 2860 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la

cultura de gracircu icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de

2860 la preţul de 09 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie

Depăşirea acestui nivel al producţiei (2860 ha) duce la obţinerea unui profit iar

scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi

68

68

69

PROFI

T

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

2860 kg2860 kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

130497

leiha

257338

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura gracircu ndash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

69

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura gracircu - cu profit programat

Ch variabile Cv = 49504298 lei

Ch fixe totale CF = 3954068 lei

Ch fixeha CFha = 130497 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 09 leikg = 900 leit

Producţia totală de gracircu PT= 145107 t

Suprafata cultivată cu gracircu S = 303 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 14849866 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)

Pr = 400000 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 49504298 + 14849866 = 64354164 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 64354164 145107 =

4435leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 400000 303 =

132013 leiha

Producţia medie de gracircu la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 130497 + 132013 ) ( 900 - 4435 )

= 575 tha = 5750 kgha

Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 575tha 4435 leit = 255012 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx =130497 leiha+ 255012leiha = 385509 leiha

70

70

71

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

5750 kg5750 kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

130497

leiha

3855

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura gracircu ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

71

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura gracircu

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 49504298 49504298

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 14849866 14849866

Ch variabile totale CVT lei 64354164 64354164

Ch variabile t CVt leit 4435 4435

Ch fixe totale CF lei 3954068 3954068

Ch fixe ha CFha leiha 130497 130497

Profit programat total Pr lei 400000

Profit programat ha Prha leiha 132013

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 2860

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 5750

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 12684 255012

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 257338 385509

Preţ de vacircnzare t Pv leit 900 900

Suprafaţa cultivată S ha 303 303

72

72

DETERMINAREA CANTITATIVĂ ȘI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA măr

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Incărcat transportat IC (PK) T 124 694 84

22 Descărcat IC (PK) T 124 145896 177

33 Adm şi deservit IC (PK) T 50 691 839

44 Administrat gunoi de grajd T 50 288 35

55 Săpat gropi pt plantat pomi Buc 048 281 34

66 Plantat + udat Buc 048 7488 909

77 Tăieri de forma coroanei Buc 25 25 03

88 Incărcat transportat IC (N) T 0855 1107 134

99 Adm şi deservit IC T 5 896 109

1010 Transportat apa prep sol T 3 4592 558

1111 Recoltat prune T 5 187 23

1212 Transportat prune T 8234 14327 174

TOTALTOTAL 1914066 2325

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

Cheltuielile fixe

73

73

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Arătură in livadă Ha 5 2057 4114

22 Discuit arătura Ha 5 913 1826

33 Prăşit printre racircnduri Ha 5 804 1608

44 Stropit cu insecto-fungicide Ha 5 1802 3604

55 Erbicidat şi deservit Ha 5 690 138

66

77

88

99

1010

TOTALTOTAL 6266 12532

(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)

74

74

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura măr - fără profit programat

Ch variabile Cv = 1914066 lei

Ch fixe totale CF = 6266 lei

Ch fixeha CFha = 12532 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 1 leikg =1000 leit

Producţia totală de mere PT= 8234 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 5 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 673021 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 1914066 + 673021 = 2587087 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 2587087 8234 = 3142 leit

Productia medie de mere la punctul critic (X)

X= (CFha)(Pv-CVt) = 12532 ( 1000 - 3142 ) = 19 tha

= 1900 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 19 tha 3142 leit = 59698 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx =12532 leiha+ 59698 leiha =185018 leiha

Nivelul producţiei de 1900 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la

cultura de măr icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de

1900 la preţul de 1 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie Depăşirea

acestui nivel al producţiei (1900 ha) duce la obţinerea unui profit iar scăderea

producţiei sub acest nivel determină pierderi

75

75

76

PROFI

T

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

1900 kg1900 kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

12532

leiha

185018

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura măr ndash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

76

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura măr - cu profit programat

Ch variabile Cv = 1914066 lei

Ch fixe totale CF = 6266 lei

Ch fixeha CFha = 12532 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 1 leikg =1000 leit

Producţia totală de mere PT= 8234 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 5 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 673021 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)

Pr = 100000 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 1914066 + 673021 = 2587087 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 2587087 8234 = 3142 leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 100000 5

= 20000 leiha

Producţia medie de mere la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 12532 + 20000 ) (1000 - 3142 )

= 31 tha = 31000 kgha

Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 31 tha 3142 leit = 97402 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx =12532 leiha+97402 leiha = 109934 leiha

77

77

78

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

31000 kg31000 kghaha

7500

5000

1000

2500

10000

15000

12500

12532

leiha

109934

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura măr ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

78

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura măr

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 1914066 1914066

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 673021 673021

Ch variabile totale CVT lei 2587087 2587087

Ch variabile t CVt leit 3142 3142

Ch fixe totale CF lei 6266 6266

Ch fixe ha CFha leiha 12532 12532

Profit programat total Pr lei 100000

Profit programat ha Prha leiha 20000

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 1900

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 31000

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 59698 97402

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 185018 109934

Preţ de vacircnzare t Pv leit 1000 1000

Suprafaţa cultivată S ha 5 5

79

79

CAPITOLUL VCAPITOLUL VCONCLUZII ŞI RECOMANDĂRICONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI

Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţiei acestora

Evaluarea se face icircn două etape- icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele caracteristice de dezvoltare a plantelor- icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite norme standardizate

Icircn funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfelPorumb 3133 toneGrau 1451 toneMăr 82 toneEfectuacircnd eficiența celor trei culturi icircn urma rezultatelor acestora am

observat că cultura cea mai favorabilă este porumbul urmată de cultura grăacircluiPe viitor cea mai bună cultură atat cantitativă cacirct și calitativă este cultura porumbului

80

80

  • A DATE GENERALE PRIVITOARE LA SOLICITANT
    • A1 Numele solicitantului
    • A2 Obiectul de activitate
    • A3 Forma juridica a solicitantului
    • A4 Structura capitalului social si evoluţia acestuia de la icircnfiinţare
    • A5 Administratorii societatii
    • A6 Informaţii referitoare la locul desfasurarii activitatii solicitantului
      • B DESCRIEREA ACTIVITATII CURENTE
        • B1 Istoricul activitatii
        • B2 Principalele mijloace fixe care compun patrimoniul actual al solicitantului
        • B3 Descrierea activitatilor curente (agricole si non-agricole) si a tehnologiilor aplicate
        • B4 Politica de aprovizionare Furnizori de materii prime
        • B5 Politica de desfacere Canale de distribuţie
          • C PREZENTAREA PROIECTULUI
            • C1 Obiectivele proiectului
            • TRACTOR SAME MODEL EXPLORER 3-100
            • C3 Managementul proiectului
            • C4 Lista de achizitii si sursele de achiziţii pentru activele ce fac obiectul proiectului materiile prime pentru punerea in functiune a proiectului
            • C5 Personal si instruire
            • C6 Graficul estimat al proiectului
            • C7 Impactul proiectului asupra dezvoltarii zonei si a mediului de afaceri
              • D PROIECŢII FINANCIARE SI INDICATORI FINANCIARI
                • D1 Bazele de productie
                • D2 Contul de profit si pierderi previzionat ( pe o perioada de 3 ani )
                • D3 Fluxul de numerar previzionat ( pe o perioada de 3 ani )
                • D4 Indicatorii financiari
                • Tabelul 1
                  • Tabelul 3
                    • Centralizarea datelor
Page 22: Duceac Ionut

Nr Crt

Valoare estimata

(EUR)

din total valoare eligibila

a proiectului

(daca este cunoscut la momentul

depunerii cererii de finantare)

1 DEUTZ-FAHR

Specializat in producția de utilaje pentru

agricultura

COMBINA MODEL 6060

HTS 125000 7483

2 SAME

Specializat in producția de utilaje pentru

agricultura

TRACTOR MODEL

EXPLORER 3-100 40000 2394

3 GEO

Specializat in producția de utilaje pentru

agriculturaCultivator MG

175 2031 123

TOTAL167031 100

Lista de achizitii materii prime

Nr Crt

Furnizor

Date furnizor Produs

Valoare estimata

(EUR)

din total

necesar de

materii prime

(daca este cunoscut la momentul depunerii cererii de finantare)

1 SC GA PRO CO CHEMICALS SA

Are in patrimoniu fabrica de

icircngrasăminte Icircngrășaminte 1255000 5375

2 PETROM

Specializat in comercializarea combustibililor Combustibil 500000 2141

3 KWS SEMINTE SRL

Specializat in obținerea

semințelor de soiagrauporumb

etc

Semințe de grauporumbsoia etc 580000 2302

TOTAL 2335000 100

C5 Personal si instruireNU ESTE CAZUL

Tabel C51Grafic angajare personal

Nr Crt Specialitate

Număr2002 2003 2004 2005 2006 2007

TOTAL 0 0 0 0 0 0

Necesar personal

22

- 1 contabil- 3 mecanizatori- 4 muncitori sezonieri

C6 Graficul estimat al proiectului

Proiectul va fi realizabil in 12 luni de la aprobarea finantarii

Lunile I ndashIV vor face demersuri pentru un imprumut bancar și se va acorda

icircmprumutul ( 300000 E)

Lunile V ndash VIII - se va achiziționarea utilajul propriu-zis

(combinatractorulcultivatorulsemanatoarea) se vor semna contractele cu furnizorii și

se vor livra utilajele

Lunile IX ndashXII ndash testarea utilajelor si inceperea activitatii

Diagrama Gantt

Denumire activitate

IAN

FEB

MARTIE

APRILIE

MAI

IUNIE

IULIE

AUGUST

SEPT

OCT

NOI

DEC

Contractarea unui imprumut bancar pe tremen lung X X Studierea ofertelor furnizorilor de utilaje X X Contractarea furnizorilor de utilaje

X X X Livrarea utilajelor X X X X Testarea utilajelor X X X

C7 Impactul proiectului asupra dezvoltarii zonei si a mediului de afaceri

In urma contractarii imprumutului bancar si achizitionarii de utilaje

performante se va incerca practicarea unei agriculturi rationale si de durata cu recolte

23

bogate si sanatoase de secara mazare si cartof care din punct de vedere ecologic sa

corespunda normelor UE in localitatea Secuieni JudNeamt

Acest fapt va determina totodata si creșterea veniturilor la bugetul

Primariei Secuieni JudNeamt datorita taxelor și impozitelor care se plătesc și

desemeni la bugetul statului se vor plăti impozite și taxe care icircn final vor fi icircn

beneficiul cetățenilor In practicarea agriculturiiintr-un mod intensiv se va avea in

vedere respectarea normelor de mediuPentru toate categoriile de materii prime

(combustibil piese de schimb icircngrășaminte etc) se vor icircncheia contracte icircn așa fel

icircncat să fie asigurat mersul normal al activității agricole Deasemeni si producția finita

(secaramazarecartof) care se va realiza va fi livrata in icircntregime pe baza de

contracte icircncheate

D PROIECŢII FINANCIARE SI INDICATORI FINANCIARI

D1 Bazele de productie

Cu proiect

A6 Denumire utilaj (noi) Costuri Amortizare Intretinere 2Combina DEUTZ-FAHR model 6060 HTS 125000 000 2500

TRACTOR SAME MODEL EXPLORER 3-100 40000 000 800

Cultivator Maschio MG 300 Stabwalze 500 2031 000 4062

167031 000 334062

D2 Contul de profit si pierderi previzionat ( pe o perioada de 3 ani )

Proiectia contului de profit si pierdere activitate cu proiect

Nr Crt Categoria AN 1 AN 2 AN 3

Venituri din exploatare 1 Venituri din vanzarea marfurilor Mii Lei

24

Euro 2 Productia vanduta Mii Lei 47000000

0485000000 500000000

Euro 107327990

110753351 114178713

3 Variatia stocurilor Mii Lei

Euro

4 Alte venituri Mii Lei Euro 5 Venituri din exploatare ndash total Mii Lei 47000000

0485000000 500000000

Euro 107327990

110753351 114178713

Cheltuieli pentru exploatare 6 Cheltuieli materiale ndash total Mii Lei

94000000 97000000 100000000

Euro 21465598 22150670 22835743

7 Cheltuieli cu lucrari si servicii executate de terti Lei

437330 450050 500040

Euro 99868 102772 1141888 Cheltuieli cu impozite taxe si varsaminte

asimilateMii Lei

250000 300000 350000 Euro 57085 68507 79925

9 Cheltuieli cu personalul ndash total Mii Lei 347330 360050 370560 Euro 79315 82220 84620

10 Alte cheltuieli de exploatare Mii Lei

Euro

11 Cheltuieli cu amortizarile si provizioanele Mii Lei 2510000 2750000 3000000

Euro 573177 627983 68507212 Cheltuieli pentru exploatare - total Mii Lei

97544660 100860100 104220600 Euro 22275047 23032153 23799548

13 Rezultatul din exploatare Mii Lei 372455340 384139900 395779400

Euro 85052942 87721198 90379165Venituri financiare ndash total

14 Venituri financiare ndash total Mii Lei Euro

Cheltuieli financiare din care

15 Cheltuieli privind dobazile Euro

16 Altele Mii Lei

Euro

17 Cheltuieli financiare - total Mii Lei Euro

18 Rezultatul financiar al exercitiului Mii Lei

25

Euro

19 Rezultatul brut al exercitiului Mii Lei

Euro

20 Impozit pe profit Mii Lei

Euro

21 Profit net Mii Lei

Euro

D3 Fluxul de numerar previzionat ( pe o perioada de 3 ani )

Flux de numerar - previziuni Anul 1 Anul 2 Anul 3OPERATIUNEAPERIOADA

MII LEI I ACTIVITATEA DE INVESTITII SI FINANTARE 0 0 0A Total intrari de lichiditati din (A1+A2+A3)

A1 Aport la capitalul social si contul intreprinzatoruluiA2 Vanzari de active inclusiv TVA 0 0 0A3 Credite pe termen lung din care (A31 + A32) A31 Imprumut BancaA 32 Grant SAPARD 0 0 0

B Total iesiri de lichiditati prin (B1+B2+B3)B1 Achizitii de active fixe corporale inclusiv TVAB2 Achizitii de active fixe necorporale inclusiv TVAB3 Cresterea investitiilor in curs 0 0 0

C ExcedentDeficit de lichiditati (A-B) 0 0 0D1 Rambursari de Credite pe termen mediu si lung din care (D11+ D12) D11 Rate la imprumutul Banca D12 Rate la alte Credite pe termen mediu si lung 0 0 0D2 Plati de dobanzi la Credite pe termen mediu si lung din care (D21+D22) D21 La imprumutul Banca D22 La alte Credite pe termen mediu si lung 0 0 0

E Flux de lichiditati din activitatea de investitii si finantare (C-D1-D2)II ACTIVITATEA DE EXPLOATARE SI ALTE ACTIVITATI 130727

51472387 1624350

F Incasari din activitatea de exploatare inclusiv TVA ( F1)130727

51472387 1624350

F1 Vanzari varianta cu proiectG Incasari din activitatea financiaraH Credite pe termen scurt 130727

51472387 1624350

K Plati pentru activitatea de exploatare inclusiv TVA (dupa caz) din care 0 0 0

1 Cheltuieli privind marfurile

2 Cheltuieli cu materiileprime 679603 747737 807415

26

3 Cheltuieli cu materialele consumabile 43637 48000 51842

4 Cheltuieli cu energia si apa 12988 14512 15672

5 Altecheltuieli materiale 10204 10323 11144

6 Cheltuieli cu serviciile executate de terti 55609 61160 66051

7 Cheltuieli cu impozite taxe si varsaminte asimilate 12500 13740 148408 Cheltuieli cu personalul angajat 0 0 09 Cheltuieli cu asigurarile si protectia sociala 0 0 0

10 Alte cheltuieli exploatare 0 0 011 Cheltuieli cu amortizarea si provizioanele

26064 26064 260642222222111111

L Flux brut exclusiv plati pentru impozit pe profit si TVA468670 550851 631321

M Plati pentru impozite si taxe (M1 + M2)186568 219297 251573

M1 TVA de platit 68667 104661 119950

M2 Impozit pe profit 97901 114636 131623N1 Rambursari de credite pe termen scurtN2 Plati de dobanzi la credite pe termen scurtO1 DividendeP

Total plati exclusiv cele aferente exploatarii (M+N1+N2+O1)P Total plati exclusiv cele aferente exploatarii (M + N1 + N2 + O1) 186568 219297 251573Q Flux de numerar din activitatea curenta (L-P) 280102 331554 379748II FLUX DE LICHIDITATI (CASH FLOW)R Flux de lichiditati net al perioadei (Q+E) 280102 331554 379748

S Disponibil de numerar al lunii precedenteDisponibil de numerar curent (S+R) 130597 410609 742253

T 410609 742253 1122001

D4 Indicatorii financiari

Valoarea investitiei (Vi) = valoarea totala a proiectului (exprimata in lei) ndash 12900000000 lei

LEI___________________________________________________________________________Specificare AN 1 AN 2 AN 3______________________________________________________________________Veniturile din exploatare (Ve)

27

470000000 485000000 500000000

___________________________________________________________________________Cheltuieli de exploatare (Ce)

97544660 100860100 104220600

___________________________________________________________________________

Rezultatul din exploatare (Re) = Se calculeaza Re = Ve ndash Ce - minim 10 din Ve

372455340 384139900 395779400

Profitul net (Pn) = rezultatul final al exercitiului financiar (anual) din care s-a scazut impozitul pe profit

312862486 322677516 332454696

Durata de recuperare a investitiei (Dr) = indicator ce exprima durata de recuperare a investitiei (exprimat in ani)

Se calculeaza Dr= ViPn mediu sau Dr=(Vi - 5 x Pn)Pn

unde Pn mediu = profit net mediu pe orizontul de prognoza Dr ndash ESTE 145 ANI

Rentabilitatea capitalului investit (Rc) = PnVi x 100 () Pn-profit net pentru fiecare an al perioadei previzionate

145 150 154___________________________________________________________________________

Cheltuieli financiare (Cf) = NU ESTE CAZUL___________________________________________________________________________

28

Gradul de acoperire a cheltuielilor financiare (Ga) = NU ESTE CAZUL

___________________________________________________________________________Flux de numerar net la sfarsitul perioadei (FNN) = Total intrari-Total iesiri FNNgt=0 (pentru fiecare an de prognoza)

280102 331554 379748 425733466695

Valoare actualizata neta (VAN) =aringFNi(1+r)I +FN5r VANgt0 r=rata de actualizare=8

CAPITOLUL IICAPITOLUL IISTRUCTURA FONDULUI FUNCIAR ŞI IcircNTOCMIREASTRUCTURA FONDULUI FUNCIAR ŞI IcircNTOCMIREA

ASOLAMENTULUIASOLAMENTULUI

21 Mărimea şi structura categoriilor de folosinţă a terenului

Tabelul 1Mărimea şi structura categoriilor de folosinţă a terenului

Specificare Ha din total din agricol

Suprafaţa totală 620 1000 -

Teren agricol 618 9968 1000

Teren arabil

- din care irigat

610 9839 987

300 4839 4854

Păşuni naturale 2 032 032

29

Facircneţe naturale 1 016 016

Livezi 5 08 08

Vii

Teren neproductiv 2 032 X

Condiţii naturaleDescrierea zonei icircn care este amplasată exploataţia cu cel puţin următoarele elemente

a) Temperatura medie anuală 940Cb) Precipitaţii medii anuale 534 mmmpc) Tipul de sol predominant textura panta

- tipul de sol cernoziom cambic- textura grosieră- panta 7 - 150C

Favorabilitatea terenului pentru diferitele culturi

Se va face o scurtă prezentare a caracteristicilor principalelor tipuri de sol cu favorabilitatea culturilor

CernoziomurileAu proprietăti fizice hidrofizice chimice termice şi de aeraţie foarte bune Cu toate că

sunt foarte bine aprovizionate cu azot fosfor şi potasiu pe aceste soluri pentru menţinerea fertilităţii şi obţinerea de producţii mari şi constant se recomandă aplicarea de icircngrăşăminte chimice şi organice Cernoziomurile sunt indicate pentru toate folosinţele şi culturile agricole

AluvisolurilePrezinta o fertilitate relativ bună fertilitatea depinzacircnd de gradul de solificare Pe

aluvisoluri pot fi cultivate o serie largă de plante specifice condiţiilor din ţara noastră porumb floarea soarelui cartof gracircu legume viţă de vie pomi

Soluri bruneDatorită proprietăţilor fizice (textură mijlocie structură granular medie permeabilitate

pentru apă şi aer rezistenţă scăzută la lucrările mecanice) sunt favorabile creşterii şi dezvoltării plantelor Pentru producţii mari se recomandă administrarea de icircngrăşăminte chimice organice şi verzi Sunt folosite pentru culturile gracircu porumb legume pomi migdal

22 Alegerea culturilor (criteriile avute icircn vedere culturile alese)

30

Criteriile avute icircn vedere (economice tradiţie asigurarea materiilor prime pentru investiţia de la planul de afaceri etc)

Cultura m ărului Importanta culturii marului se datoreaza valorii alimentare si gustative terapeutice si

profilactice a fructelor insusirilor lor tehnologice specifice particularitatilor agrobiologice ale pomilor si valorilor economice mari

Merele constituie unul dintre componentele de baza in alimentatia moderna a omuluiMărul creşte şi se dezvoltă bine icircn toate zonele Moldovei deoarece sunt condiţii

pedoclimaterice favorabile pentru cultivarea acestei specii pomicole Importanţa acestei specii pomicole ca cultură este determinată de valoarea alimentară calităţi gustative icircnalte icircnsuşirile terapeutice şi profilactice pentru sănătatea omului particularităţilor tehnologice specifice particularităţilor agrobiologice ale pomilor şi de valoarea economică mare de producţie Cultivarea merelor este o afacere profitabilă care are următoarele avantaje

- Plantaţia de măr poate fi exploatată 20-30 de ani iar investiţia se recuperează icircn 2-3 ani- Cererea crescacircndă pe piaţa locală şi externă la produsele agricole de valoare icircnaltă- Preţ avantajos la comercializarea merelor icircn stare proaspătă- Creşterea pe piaţa internaţională a cererii pentru producţia conservată (sucul concentrat)

Ele reprezinta aproape singurul aliment gata pregatit in natura care poate fi consumat fara alte adaosuri fie in stare proaspata fie consumate ca sucuri compot dulceata cidru marmelada etc Datorita insusirilor tehnologice merele constituie o materie prima cu pondere mare in industria alimentara

Astfel din punct de vedere chimic merele contin in medie 845 apa 141 zaharuri 02 substante pectice 06 substante grase 90 UI vitamina A 002 mg vitamina B2 01mg vitamina B1 7mg vitamina C 7 mg calciu 10 mg potasiu cat si cantitati reduse de aluminiu mangan sulf cobalt si altele

Principalii consumatori de mere sunt pieţele agricole locale antreprenori care exportă fructele fabricile de conserve depozite angro şi magazine procesatorii de fructe uscate Cele mai bune preţuri pot fi obţinute icircn cazul comercializării merelor icircn stare proaspătă pentru consum curent iar cele mai mici preţuri sunt icircnregistrate la mere comercializate icircntreprinderilor de procesare

Importanta marului rezida in particularitatile lui biologice Existenta unui numar mare de soiuri cu coacere esalonata in diverse epoci si capacitatea de pastrare in stare proaspata timp indelungat a soiurilor de iarna asigura consumul de fructe proaspete aproape in tot cursul anului circa 10 luni din 12 ale unui an Avand o mare capacitate de pastrare si o buna rezistenta la manipulare fructele pot fi transportate cu usurinta la distante mari

Cultura porumbului

Porumbul ocupa locul 3 ca importanta in lume Aceasta pozitie se justifica printro serie de particularitati

-prezinta o mare capacitate de productie cu cca 50 decat celelalte cereale-are o mare plasticitate ecologica-este o planta prasitoare fiind o foarte buna premergatoare pentru majoritatea plantelor de

cultura-suporta bine monocultura-are un coeficient multiplicat de 150-400ori-semanande-se primavara mai tarziu permite esalonarea mai buna lucrarilor agricole-cultura este mecanizata

31

-recoltarea se face fara pericol de scuturare

Porumbul este utilizat icircn alimentaţia omului icircn furajarea animalelor şi ca materie primă pentru diferite industrii

Icircn alimentaţia omului porumbul se utilizează sub formă de mălai (făină) din care se prepară mămăliga sau diferite peparate de patiserie fulgi de porumb porumb zaharat conservat sub formă de boabe sau ştiuleţi pentru salate şi garnituri porumb fiert sau copt popcorn (porumb pentru floricele) Din germenii de porumb rezultaţi icircn urma măcinării boabelor prin presare se obţine un ulei alimentar de foarte bună calitate apreciat icircn alimentaţia dietetică

Icircn furajarea animalelor boabele de porumb constituie furajul concentrat de bază pentru toate speciile de animale Valoarea nutritivă a porumbului este de 117 - 130 unităţi nutritive la 1 kg boabe

Planta icircntreagă recoltată şi tocată icircn faza de maturitate icircn lapte-ceară se utilizează pentru obţinerea de siloz care este utilizat pe scară largă icircn hrana vacilor de lapte De asemenea planta icircntreagă se poate utiliza ca masă verde

Tulpinile de porumb (cocenii) rezultate după recoltarea boabelor se pot utiliza ca furaj Ciocălăii măcinaţi pot fi utilizaţi icircn hrana rumegătoarelor Boabele de porumb se utilizează ca materie primă pentru obţinerea de amidon glucoză

dextrină izoglucoză (icircndulcitor lichid) whisky etc Boabele de porumb se utilizează pe scară largă pentru obţinerea de biocombustibil (etanol) după cum planta icircntreagă verde se poate utiliza pentru obţinerea de biocombustibil (metanol etanol)

Tulpinile de porumb se pot utiliza icircn industria celulozei şi la fabricarea panourilor aglomerate

Din ciocălăi se poate obţine furfurol sau pot fi folosiţi drept combustibil De asemenea icircn gospodăriile tradiţionale tulpinile de porumb se utilizează drept combustibil

Pănuşile se utilizează pentru diferite icircmpletituri tradiţionale Mătasea porumbului (stigmatele florilor femele) poate fi utilizată icircn scop medicinal iar

polenul de porumb este colectat cu uşurinţă de către albinele melifere (plantă poleniferă)

Cultura gracircului

Gracircul este una dintre cele mai importante cereale si planta care ocupa pe glob cele mai mari suprafete Boabele de grau au continut ridicat in hidrati de carbon si substante proteice Miere de grau este materie prima pentru paine si produse de panificatie aliment de baza pentru 35-40 din populatia globuluiGraul se mai utilizeaza si in prelucrari industriale (alcool amidon dextrina glucoza) si furaj in hrana animalelorTaratele sunt un nutret concentrat bogat in proteine hidrati de carbon si substante minerale Paiele se utilizeaza in industria celulozei si in hrana animale

Gracircul este cea mai importantă plantă cultivată din care se obţine icircn principal pacircine aliment de bază pentru cca 40 din populaţia globului Prin măcinare din boabele de gracircu se obţine făina care este utilizată pentru prepararea de diferite produse de panificaţie şi patiserie

32

fabricarea de paste făinoase etc Boabele de gracircu intră icircn alcătuirea amestecurilor de cereale prentru micul dejun

Boabele de gracircu se utilizează icircn hrana animalelor ca atare sau măcinate De asemenea icircn furajarea animalelor se utilizează şi tăracircţa rezultată ca subprodus icircn urma procesului de măcinare aceasta fiind bogată icircn proteine lipide şi săruri minerale

Boabele de gracircu servesc ca materie primă icircn diferite industrii pentru obţinerea de amidon gluten spirt băuturi spirtoase (vodcă wisky) bere biocarburburant (bioethanol)

Paiele au utilizări multiple precum materie primă icircn industria celulozei şi hacircrtiei aşternut pentru animale furaj grosier icircngrăşămacircnt organic prin icircncorporare icircn sol după recoltare sau prin compostare producerea de energie termină prin arderea icircn arzătoare cu recuperare de căldură

Germenii de gracircu rezultaţi icircn urma procesului de măcinare sunt utilizaţi icircn hrana omului ca produse energizante (germeni consumaţi cu lapte sau miere de albine) ca adaus icircn diferite produse de panificaţie sau pentru obţinerea de ulei foarte apreciat icircn industria cosmetică

Aluatul conservat prin refrigerare şi aluatul modelat (de exemplu blaturi pentru pizza) icircncepe să fie din ce icircn ce mai apreciat pe piaţă

Gracircul romacircnesc este un gracircu de foarte bună calitate pentru panificaţie care poate fi valorificat atacirct pentru consumul intern cacirct şi la export pentru consum european şi icircn afara Europei

Gracircul ecologic este unul dintre produsele ecologice cele mai bine cotate şi cerute pe piaţa mondială

Cultura gracircului oferă următoarele avantaje - boabele au un conţinut ridicat icircn glucide şi proteine corespunzător cerinţelor organismului uman - boabele au o bună conservabilitate pe perioade mari de timp - boabele se transportă cu uşurinţă pe distanţe mari - boabele de gracircu au diferite alternative de valorificare - boabele de gracircu reprezintă o importantă sursă de schimburi comerciale pe piaţa mondială - gracircul se poate cultiva icircn diferite condiţii pedoclimatice asiguracircnd producţii satisfăcătoare peste tot unde se cultivă - tehnologia de cultivare este complet mecanizată şi bine pusă la punct fără probleme deosebite - gracircul este o foarte bună premergătoare pentru majoritatea plantelor de cultură - după soiurile timpurii de gracircu pot fi semănate culturi succesive mai ales dacă sunt condiţii de irigare

Alegerea soiurilor şi hibrizilor (criteriile avute icircn vedere soiurile şi hibrizi aleşi pentru fiecare cultură)

-criteriile avute icircn vedere ndashproducţie rezistenţe specifice conţinut de principii nutritive etc

-soiurile şi hibrizi aleşi pentru fiecare cultură + prezentarea listei cu soiuri pentru 2012 la culturile alese şi descrierea soiului respectiv

MĂRUL - SOIURI

33

Icircn funcţie de epoca de coacere a fructelor merele se icircmpart icircn (a) soiuri de varăMelba Red melba Şafran de vară Papirovka Mantet Quinte Akane Plat August (b) soiuri de toamnă Prima Slava Peremojţiam James Grive Red Calvil de Zăpadă Spartan Focuşor Codrene Coredana Reglndis etc (c) soiuri de iarnă Idared Speranţa Banana de iarnăWellspur Goldspur Golden Delicious Jonathan Jonared Yellowspur Renet Simerenco Coredar Wagener etc

Antreprenorul trebuie să elaboreze proiect de plantare a livezii la icircntreprinderileautorizate şi materialul săditor trebuie să fie procurat de la pepinierele licenţiate cu actelenecesare pentru posibilitatea de beneficiere de subvenţii Cele mai de perspectivă soiuri de mere şi cu o cere sporită pe piaţă sunt Golden DeliciousRed Delicious Jonathan Idared Fugi Granny Smith Gala Melrose Ionagold Elstar precum şisoiurile genetic rezistente la boli şi dăunători aşa ca Florina Prima Coredana CoredarGeneros Pionier

Piaţa Romacircniei la merele proaspete este reprezentată prin 50 la sută din soiuri colorate (complet roşu sau parţial) şi 50 la sută pentru soiurile necolorate (gal-bene şi verzi) Cele mai populare soiuri colorate sunt Jonathan şi Idared urmate de Jonagold Gala Gloster etc iar dintre cele necolorate predomină soiul Golden Delicious Soiurile Granny Smith şi Mutsu icircnregistrează vacircnzări modeste Dintre soiurile locale icircn supermarket-uri se comercializează Glorios şi Florina icircnsă icircn can-tităţi foarte mici Fructele de obicei sunt icircmpărţite icircn trei categorii mici (sub 70 mm) medii (70-90 mm) şi mari (peste 90 mm)

PORUMB ndash SOIURI

Porumbul face parte din familia Gramineae subfamilia Panicoideae tribul Maydeae genul Zea Genul Zea cuprinde 3 specii - Zea mexicana (Schrad) Recv et Mangel (sin Euchlaena mexicana) ndash teosinte1 anual - Zea perennis (Hitsch) Recv et Mangel (sin Euchlaena perennis) ndash teosinte peren - Zea mays L ndash porumbul cultivat

Porumbul cultivat cuprinde mai multe convarietăţi (grupe de varietăţi) cele mai importante fiind următoarele - Zea mays conv dentiformis Koumlrn (sin Zea mays conv indentata Sturt) denumit porumbul dinte de cal Se caracterizează prin boabele mari prismatice cu partea sticloasă (cornoasă) a endospemului dispusă pe părţile laterale ale bobului iar partea făinoasă (amidonoasă) dispusă icircn partea centrală şi superioară a bobului (fig 19) Prin uscare endospemul făinos icircşi reduce volumul se contractă şi determină apariţia unei depresiuni icircn partea superioară a bobului sub forma mişunei dintelui de cal de unde denumirea acestei convarietăţi de bdquoporumb dinte de calrdquo La această convarietate au fost creaţi primii hibrizi de porumb iar icircn prezent această convarietate are cea mai margă răspacircndire icircn lume Majoritatea hibrizilor de porumb aparţin acestei convarietăţi La noi icircn ţară primii hibrizi care au fost icircntroduşi icircn cultură aparţin acestei convarietăţi şi au fost aduşi din SUA de unde şi denumirea de bdquoporumb americanrdquo - Zea mays conv indurata (Sturt) Bailey denumit porumbul cu bobul tare porumbul sticlos Se caracterizează prin boabe rotunjite icircn partea superioară netede lucioase dure la spargere de unde vine denumirea de bdquoporumb tarerdquo Partea sticloasă a endospermului este dispusă la exteriorul bobului de jur-icircmprejurul acestuia iar partea făinoasă este dispusă icircn partea centrală a bobului uneori ajungacircnd pacircnă icircn partea superioară a bobului situaţie cacircnd determină apariţia

34

unei uşoare mişune (fig 20) Din această convarietate au făcut parte vechile populaţii şi soiuri romacircneşti de unde şi denumirea de bdquoporumb romacircnescrdquo - Zea mays conv aorista Grebensc denumit porumbul semisticlos Prezintă caracteristici intermediare icircntre convarietăţile dentiformis şi indurata Bobul este rotunjit mat icircn partea superioară şi uneori prezintă o uşoară adacircncitură - Zea mays conv everta Sturt (sin Zea mays conv microsperma Koumlrn) denumit porumb de floricele Se caracterizează prin plante cu o talie mai mică care au capacitatea de a forma mai mulţi ştiuleţi pe plantă Boabele sunt mici (MMB = 40-100 g) cu vacircrful rotunjit sau ascuţit Endospermul este aproape icircn icircntregime sticlos cu excepţia unei mici porţiuni icircn jurul embrionului care este amidonoasă Prin icircncălzire apa din grăunciorii de amidon din endospermul făinos se transformă icircn vapori care exercită o presiune asupra tegumentului pacircnă cacircnd determină spargerea acestuia moment icircn care conţinutul bobului se revarsă (boabele expandează) mărindu-şi volumul de 15-20 de ori formacircnd o masă albă-spongioasă respectiv aşa-numitele floricele

RUSTICA a castigat o pozitie de lider pe piata de porumb precoce din Europa de Nord si poseda o gama larga de seminte adecvata pentru toate pietele lumii HIBRIZI FOARTE PRECOCIBarbados - excelent pentru boabe si silozEarly Star - precoce si productivEnergy Star - foarte buna valoare alimentaraComera - performanta inalta HIBRIZI PRECOCIBatz - vigurosEurostar - lider in EuropaGalaStar - porumb pe care il veti adoraInagua - bun pentru boabe si siloz

GRAcircU ndash SOIURI

Cercetătorii de la Institutul de Cercetare - Dezvoltare Agricolă Fundulea au creat soiuri de grau productive si rezistente la secetaBOEMA soi de gracircu de toamnă extrem de productiv şi cu indici de calitate ridicaţi pentru panificaţie adaptat condiţiilor climatice din zona de cacircmpie din sudul ţării şi Moldova este un soi foarte precoce mai timpuriu la icircnspicat cu 1-3 zile faţă de soiul Flamura 85 talia plantei de 77-90 cm rezistent la iernare şi cădere arşiţă şi secetă rugina galbenă rezistenţă mijlocie la rugina brună şi făinare are calitate bună de morărit şi panificaţie

GRUIA este un soi de toamnă care a dat rezultate foarte bune icircn Oltenia şi Dobrogea este mai timpuriu cu 4 zile faţă de soiul Fundulea 4 talie de 76 cm se remarcă printr-o rezistenţă bună la iernare la cădere dar şi la rasele actuale de rugina galbenă

35

superior multor soiuri ca rezistenţă la făinare rugină brună şi septorioza frunzelor calitatea de panificaţie a soiului Gruia este apropiată de cea a soiului Dropia faţă de care tinde să aibă un gluten mai tenace soiul se evidenţiază printr-o productivitate ridicată icircn medie cu 9-12 mai mare faţă de soiurile martor sporul de producţie fiind mai mare icircn condiţii de secetă in pofida taliei sale scurte soiul se comportă foarte bine icircn condiţii de deficit hidric Gracircul aparţine genului Triticum familia Gramineae (Poaceae) Genul Triticum cuprinde un număr mare de specii de gracircu forme sălbatice şi cultivate clasificate diferit de-a lungul timpului

Pentru ţara noastră prezintă importanţă 2 specii şi anume Triticum durum Desf şi Triticum aestivum L Triticum durum Desf (fig 16) are tulpina plină icircn interior pe toată lungimea sau cel puţin icircn partea superioară Spicul este aristat cu ariste lungi comparativ cu lungimea spicului şi orientate paralel Boabele au aspect sticlos la maturitate şi sunt conice la capet Triticum aestivum L (fig 17) are tulpina goală icircn interior pe toată lungimea Spicul este nearistat sau aristat cu ariste mai scurte comparativ cu lungimea spicului şi orintate divergent Boabele sunt ovoidale sau alungit-ovoidale prevăzute cu un smoc de perişori la capătul superior Endospermul este făinos semisticlos sau sticlos

Gracircul comun reprezintă specia cea mai importantă care pe plan mondial reprezintă cca 90 din suprafaţa cultivată cu gracircu şi cea mai mare partea a suprafeţei cultivată cu gracircu din ţara noastră Gracircul comun are forme de toamnă şi de primăvară aproape icircntreaga suprafaţă din ţara noastră fiind cultivată cu gracircu de toamnă (gracircul de primăvară ocupă suprafeţe foarte mici nesemnificative)

Soiurile de gracircu cultivate icircn Romacircnia sunt icircn marea lor majoritate soiuri romacircneşti create la Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Fundulea sau icircn reţeaua de Staţiuni de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Aceste soiuri se caracterizează prin potenţial de producţie ridicat (9-10 tha) o bună rezistenţă la cădere ger iernare secetă şi boli o bună calitate şi stabilitate a recoltelor

23 Intocmirea asolamentului

Specificare HaSuprafaţa totală a terenului arabil 610Suprafaţa medie a solei (3 sole) 2033

Tabelul 2Schema rotaţiei culturilor

SOLAANUL 2012 2013 2014I măr măr mărII gracircu porumb gracircuIII porumb gracircu porumb

36

37

CAPITOLUL IIICAPITOLUL IIIORGANIZAREA PROCESULUI DE PRODUCŢIE AGRICOLĂORGANIZAREA PROCESULUI DE PRODUCŢIE AGRICOLĂ

31 Proiectarea producţiilor medii prin metoda bonităriiterenurilor agricole

Tabelul 3

Date iniţiale

Cultura Tipul de solSuprafaţa - ha (Si)

Nota de bonitare pentru

condiţiile ecologice (Pi)

Corecţia pt distanţă şi

felul drumului (k)

Coeficient de

potenţare (c)

Producţia medie

realizată

MărGracircuPorumb

Cernoziom 5 75 015 11 15000Cernoziom 303 80 018 12 4000Cernoziom 302 85 019 13 8000

TOTAL 610

2) Notele totale de bonitare pentru condiţiile ecologice (Ni)

MĂR ndash 575 = 375Ni = Si x Pi GRAcircU ndash 30380 = 24240

PORUMB ndash 30285 = 25670TOTAL = 50285

3) Nota medie ponderată de bonitare

50285 610 = 8243

1) Producţia ce revine pe un punct al notei medii ponderate de bonitare

P măr = 515000 375 = 200P gracircu = 3034000 24240 = 50

P porumb = 3028000 25670 = 9411

6) Corecţia totală icircn funcţie de distanţă şi drumuri Ct = S x kMĂR ndash 5015 = 075

Suprafaţă x coeficient corecţie GRAcircU ndash 303018 = 5454PORUMB ndash 302019 = 5738

TOTAL = 11267

38

7) Nota de bonitare recalculată (Nbr)

MĂR ndash 375-075 = 37425Nbr = Nota totală de bonitare ndash Corecţia GRAcircU ndash 24240-5454 = 2418546

PORUMB ndash

25670-5738 = 2561262

8) Notele totale de bonitare potenţate (Ntp)

MĂR ndash 3742511=4117

Ntp =Nota de bonitare recalculată (Nbr)

xCoeficient

de potenţare

GRAcircU ndash241854612=290225

PORUMB ndash

256126213=332964

9) Producţia totală pe cultură pentru fiecare unitate de sol (Pt)

MĂR ndash 4117200= 82340

Pt =Nota totală de

bonitare potenţată (Ntp)

x

Producţia ce revine pe un punct de

bonitare P(kgpunct)

GRAcircU ndash

29022550= 1451125

PORUMB ndash

3329649411=31335242

TOTAL= 4666989

10) Producţia medie la hectar Pmc1

Pm măr = Producţia totală Suprafaţa totală = 823405=16468

Rezultatele pentru celelalte culturi

Pmedie gracircu = 1451125303= 4789

Pmedie porumb =31335242302= 10376

39

32 STABILIREA CANTITĂŢILOR DE IcircNGRĂŞĂMINTE PE CULTURI

Calculul dozelor de icircngrăşăminte s-a efectuat ţinacircndu-se cont atacirct de

producţiile medii cacirct şi de existentul de suprafaţă activă din sol S-au luat icircn

considerare şi pierderile rezultate prin levigare

Icircn tabelul 4 este prezentat calculul dozelor de icircngrăşăminte chimice la ha

separat pentru cele 3 culturi icircn parte

Tabelul 4

Calculul dozelor de icircngrăşăminte chimice

Nr Crt

SPECIFICARE UM

CULTURA

GRAcircU PORUMB MĂRN P K N P K N P K

1 Producţie medie Kgha 4789 10376 16468

2 Consum specific Kg sat

23 11 20 20 21 20 5 3 6

3 Sa de administrat

Kg 11014

5268 9578

20752

2179 20752 8234 494 988

4 Sa icircn sol Kg 45 31 60 40 35 30 30 20 355 Diferenţa de

admKg sa

6514 2168 3578

16752

1829 17752 5234 294 638

6 Pierderi prin levigare

13 5 7 13 5 7 13 5 7

7 Cant pierdută prin levigare

Kg sa

847 108 25 2177

914 1242 68 147 446

8 Total sa de administrat

Kg 7361 2276 3828

18929

19204 18994 5914 3087 6826

9 Tipul de icircngrăşămacircnt

NO4NO3

Super P c

Sare potasică

NO4NO3

Super P c

Sare potasică

N P2O5 K20

10 Conţinutul icircn sa a icircngr

Kgt 345 40 40 345 40 40 345 40 40

11 Doza de icircngr de administrat

Kg 213 57 96 549 480 475 171 77 171

40

33 PLANUL DE CULTURĂ

Planul de cultură cuprinde structura culturilor dimensiunile fiecăreia

producţiile medii şi totale (tabelul 5)

Tabelul 5

Icircntocmirea planului de cultură

Cultura Suprafaţa (ha)

Producţii medii (kgha)

Producţia totală (t)

Preţ livrare (leikg)

Măr 5 16468 8234 2Gracircu 303 4789 1451 08

Porumb 302 10376 313355 1

34 FUNDAMENTAREA FIŞELOR TEHNOLOGICE PE CULTURI

Icircn vederea organizării proceselor de muncă şi de producţie icircn etapa pregătitoare se

icircntocmesc fişele tehnologice pe culturi Informaţiile cuprinse icircn fişele tehnologice servesc icircn

acelaşi timp la stabilirea tehnologiilor stabilirea destinaţiei producţiei determinarea volumului

lucrărilor mecanice şi manuale necesarul de forţă de muncă cantităţile de materiale şi mijloacele

financiare necesare pentru aprovizionare

DATELE NECESARE

1 Culturile incluse icircn planul de producţie al firmei

2 Suprafaţa ocupată de fiecare cultură icircn parte

3 Culturile premergătoare

4 Producţia medie şi totală a fiecărei culturi

5 Lucrările tehnologice icircn ordinea cronologică a executărilor

6 Perioada de executare şi data lucrării

7 Mijloacele cu care se execută lucrarea

8 Tarifele de plată pentru lucrările mecanice

9 Tarifele de plată pentru lucrările manuale pe categorii

10 Cuantumul taxelor pentru CAS şomaj risc asigurare

11 Amortismentul specific

12 Materialele necesare procesului tehnologic consumul normat pe UM preţul unitar şi cota

pentru cheltuielile de aprovizionare

41

13 Cota de cheltuieli indirecte (comune şi generale)

MODUL DE LUCRU

1 Se icircnscriu icircn fişă datele privind suprafaţa şi producţia medie Producţia medie se planifică

icircn raport cu fertilitatea solului şi cantitatea de icircngrăşămacircnt aplicată

2 Se icircnscriu lucrările tehnologice icircn ordinea executării lor precizacircndu-se toată perioada

optimă de execuţie şi durata fiecărei lucrări

3 Pentru fiecare icircn parte se determină volumul lucrărilor sumele necesare şi materiale

4 La lucrările manuale icircn raport cu volumul lucrării se calculează numărul de zile om iar

fondul de salarii rezultă icircnmulţind numărul de zile om necesar pentru evaluarea lucrării cu

tariful pe ziom corespunzător

5 Taxele asupra fondului de salarii se calculează aplicacircnd cota icircn proporţie de 30 pentru

CAS 5 pentru fondul de şomaj 1 pentru risc şi asigurare impozit 15 asupra sumei

care reprezintă fondul de salarii

6 Amortismentul specific se determină icircn raport cu valoarea de inventar a mijlocului fix

folosit exclusiv la cultura respectivă şi durata de folosire

7 Cota de cheltuieli pentru aprovizionare se calculează o cotă parte din valoarea

materialului folosit

8 Din icircnsumarea pentru lucrările mecanice lucrările manuale taxe asupra valorilor

materialelor se obţin cheltuielile de producţie

9 La cheltuielile directe se aplică cota de cheltuieli comune şi prin icircnsumarea lor se

determină cheltuielile de producţie

10 După fiecare trimestru se fac totalurile

11 Se calculează indicatorii cheltuieli de producţie la hectar şi costul la tona de produs

42

44

45

46

47

35 Organizarea lucrării de semănat la cultura gracircului

Semănatul este una dintre cele mai importante lucrări agricole de care depinde icircn ultimă instanţă obţinerea de producţii ridicate Suprafeţele icircntinse ocupate de culturi precum şi termenele restracircnse icircn care trebuie executat fac ca procesul de muncă al semănatului să ocupe un loc important icircn activitatea de producţie a exploataţiilor agricole

Etapele organizării lucrărilor de semănat cereale păioase sunt următoarele1 se stabileşte componenţa agregatului de semănat potrivit condiţiilor existente

(tractor plus semănătoare SUP-29 sau SUP-21)2 Se determină necesarul de agregate pentru terminarea semănatului icircn termen

optim folosind formula

icircn care

N ndash numărul de agregate pentru terminarea lucrării icircn timpul propusS ndash suprafaţa de icircnsămacircnţatn ndash numărul de zile icircn care trebuie terminată lucrareaP ndash randamentul zilnic al maşinii

(1)N = 303(512) = 5 agregate

Aşadar icircn prealabil trebuie cunoscut randamentul zilnic al agregatului de semănat folosit Aceasta se calculează după formula

icircn

care

P ndash randamentul zilnic al agregatului (ha)B ndash lăţimea de lucru a agregatului icircn lucru (m)V ndash viteza de deplasare a agregatului

icircn lucru (moră)t ndash durata zilei de lucru (ore)H ndash coeficientul de folosire a timpului de lucru (070-080)

(2)P = 366000807 10000 = 12 ha

3 Stabilirea lungimii marcatoarelor semănătoriiLungimea marcatoarelor adică distanţa la care trebuie aşezată piesa activă a marcatorului faţă de ultimul brăzdar se stabileşte icircn funcţie de

lăţimea de lucru a semănătorii (B) distanţa icircntre două brăzdare (b) distanţa icircntre roţile din faţă sau marginile exterioare ale şenilelor

tractorului (c)

= 11

= = 26

49

49

Cacircnd tractorul poate urmări urma lăsată de marcator atacirct cu roata din dreapta cacirct şi cu roata din stacircnga lungimea celor două marcatoare este egală şi este dată de relaţia

4 Stabilirea debitului semănătorii icircn funcţie de norma de sămacircnţă la hectar La icircnceputul lucrării trebuie icircntotdeauna să se verifice corectitudinea reglării debitului la icircnsămacircnţare Această verificare se face după formula

icircn

care

G ndash cantitatea de sămacircnţă cursă din semănătoare la un număr stabilit de icircnvacircrtiri a roţii semănătoriiA ndash norma de semănat la un ha (kg)d ndash lungimea roţii semănătorii (m)B ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)O ndash nr de icircnvacircrtituri a roţii semănătorii

(6)G= 2501743620 10000 = 313

5 Stabilirea dimensiunilor postatelor la semănat Lungimea maximă a postatelor la semănat este icircn funcţie de capacitatea cutiei semănătorii Pentru a uşura organizarea transportului de seminţe este indicat ca alimentarea semănătorii cu seminţe să se execute la un singur capăt a postatei ~n acest caz lungimea maximă a postatei se calculează după formula

icircn

care

L ndash lungimea maximă a postatei (m)Q ndash capacitatea coşului de alimentare

a semănătorii (kg)Y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii coşului de alimentare a semănătorii (icircn medie 070-080)A ndash norma de semănat (kgha)B ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)

(7)L = (051000040007) (25036) = 1556m

Icircn ce priveşte lăţimea postatei aceasta se determină icircn funcţie de lăţimea totală a parcelei de icircnsămacircnţat şi de metoda de deplasare a agregatului Ea se calculează aşa icircncacirct să asigure de lucru agregatului pentru 1-2 zile de lucru

Lăţimea postatei la semănatul icircn suveică se calculează după formula

icircn care

l ndash lăţimea postatei (m)P ndash productivitatea zilnică a agregatului (hazi)Z ndash durata icircn zile a lucrului pe aceeaşi postată (1-2 zile)L ndash lungimea postatei (m)

(8)l = 10000122 1556 = 154m

6 Lăţimea zonei de icircntoarcere a agregatului Pentru icircntoarcerea agregatului la capetele parcelei se delimitează o facircşie de teren denumită bdquozonă de icircntoarcereldquo Delimitarea acestei zone se face icircn cazul deplasărilor icircn parcursul liniar cu buclă şi fără buclă Lăţimea zonei de icircntoarcere este dată de relaţia

50

50

icircn care

E ndash lăţimea zonei de icircntoarcereR ndash raza de icircntoarcere a agregatuluie ndash lungimea de ieşire a agregatului (adică distanţa de la centrul agregatului mijlocul osiei motoare a tractorului) pacircnă la organele active ale maşinii

(9)E = 34 + 15 = 135m

Aceasta reprezintă lungimea cu care trebuie să se deplaseze centrul agregatului pentru aducerea organelor active ale maşinii agricole pe linia de icircntoarcere a lucrului

7 Stabilirea distanţei dintre punctele de alimentare a semănătorii Distanţa dintre punctele de alimentare a semănătorii se determină icircn funcţie de metoda de deplasare a agregatului la semănat ~n cazul semănatului icircn suveică lungimea postatei este determinată icircn funcţie de capacitatea cutiei de seminţe icircn aşa fel ca alimentarea semănătorii să se facă numai la unul din capetele postatei distanţa dintre punctele de alimentare se află după formula

icircn care

D ndash distanţa dintre punctele de alimentare (m)B ndash lăţimea de lucru a agregatului (m)T ndash numărul turelor (adică nr curselor dus-icircntors) pe care le face agregatul pacircnă la golirea coşului semănătorii

(1)D = 2362 = 144m

Icircn cazul cacircnd lungimea postatei nu este determinată icircn funcţie de capacitatea cutiei de seminţe este necesar ca icircn prealabil să cunoaştem turele pe care le face agregatul pacircnă la golirea coşului semănătorii Aceasta se determină icircmpărţind lungimea drumului pe care icircl face semănătoarea pacircnă la golirea cutiei sale pe lungimea cursei de lucru dus şi icircntors ~n acest scop se foloseşte următoarea formulă

icircn care

T ndash numărul turelorQ ndash capacitatea cutiei semănătorii

(kg)Y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii cutiei (080)A ndash norma de semănat (kgha)B ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)L ndash lungimea postatei (m)

T= (1000040007) (2503621556) = 1Icircn cazul semănării icircn bdquolaturildquo sau bdquope două jumătăţi ale postateildquo distanţa dintre

punctele de alimentare se calculează după formula = 136 = 36

(semnificaţiile literelor sunt aceleaşi ca la formulele (10) şi (11)

51

51

8 Stabilirea cantităţilor de seminţe ce se pun la punctele de alimentare Cantităţile de seminţe care se pun la primul punct de alimentare se calculează după formula

= 4001 = 400kgiar cantitatea care se pune la punctele următoare este

icircn care

C ndash cantitatea de seminţe necesară alimentării agregatului (kg)Q capacitatea coşului semănătorii (kg)y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii cutieia ndash nr semănătorilor icircn agregat

(14)C1 = 400071 = 280kg

9 Stabilirea necesarului zilnic de muncitori pentru semănat şi transportat seminţele Necesarul zilnic de muncitori pentru deservirea semănătorilor variază icircn raport cu numărul de agregate folosite zilnic şi al maşinilor ce compun agregatul

10 Necesarul de mijloace de transport se stabileşte icircn funcţie de cantităţile de seminţe necesare semănătorilor la o icircncărcare timpul de golire a semănătorilor capacitatea mijloacelor de transport distanţa de transport şi timpul necesar pentru un ciclu de transport

~n primul racircnd se determină timpul icircn care se consumă cantitatea de seminţe existentă icircn cutia semănătorii folosind relaţia

icircn care

q ndash capacitatea cutiei semănătorii (kg)085 ndash coeficientul de folosire a cutiei semănătoriiB ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)V ndash viteza de lucru a agregatului (moră)N ndash norma de sămacircnţă la ha (kg)

Tgol = (10000400085) (366000250) = 063h = 38min

Numărul de mijloace de transport necesare zilnic se determină pe baza relaţiei

icircn care

Nt ndash numărul mijloacelor de transportn ndash numărul semănătorilor ce lucreazăt ndash durata unui ciclu de transport (min)Cm ndash capacitatea mijlocului de transport (kg)

Nt = (540008530) (38400) = 33 = 311 Se determină necesarul de saci pentru transportul seminţelor cunoscacircnd că

pentru uşurarea manipulării se recomandă ca un sac să aibă 40 kg

Nr saci = (512250) 40 = 375 sacizi

52

52

Centralizarea datelor

Nr crt

Specificare UMAgregatul folosit

Tractor + (SUP-29)

Tractor + SUP-21

1 Productivitatea zilnică a agregatului haschimb 12

2 Necesarul zilnic de-tractoare nr 5-semănători nr 5

3Productivitatea zilnică a tuturor agregatelor

hazi 60

4Dimensiunile solei de semănat

-lungime m 1556-lăţime m 1947-suprafaţă ha 303

5Dimensiunea parcelelor de semănat

-lungime m 1556-lăţime m 154-suprafaţă 24

6Lungimea marcatorului

-dreapta m 11-stacircnga m 26

7Norma de icircnsămacircnţare

-la 20 icircnvacircrtituri kg 3-la hectar kg 250

8Distanţa dintre punctele de alimentare cu seminţe

m 144

9Cantitatea de seminţe ce se pune la punct de alimentare

-la primul punct

kg 400

-la punctele următoare

kg 280

10 Necesarul zilnic de muncitori

-pt servirea semănătorii

nr 5

-pt transportul seminţelor

nr 3

-total nr 8

11Lăţimea facircşiei de icircntoarcere a agregatului

m 135

12Necesarul zilnic de mijl de transport

-atelaje nr-tractor+remorcă nr 3-auto-camion nr

13Necesar saci pt transportul seminţelor

nr 375

53

53

36 Evaluarea producţiei

Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţieiacestora

Evaluarea se face icircn două etape1) icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele

caracteristice de dezvoltare a plantelor2) icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite

norme standardizate~n funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfel

1) Gracircu orz (orz - 1 iunie gracircu - 15 iunie) Gracircu Boemandash se stabileşte numărul punctelor de control icircn funcţie de mărimea şi

uniformitatea parcelelor(icircn cazul parcele de pacircnă la 100 ha - 5 puncte pe suprafeţe mai mari de 100 ha - 10 puncte)

Determinările se fac cu ajutorul ramei metrice (un cadru de 1 metru patrat)Metodologie de lucrundash se numără spicele din interiorul ramei metricendash se stabileşte numărul mediu de boabe icircn spicndash se calculează producţia medie la hectar astfel

Q kgha = (360353610000) (10001000) = 4536kgha

Q kgha - producţia medie kgha Nsp - număr mediu de spice la mp (medie pe toate punctele de control) 360Nb - număr mediu de boabe icircn spice 35MMB - greutatea a 1000 boabe (grame)3610000 mp = 1 ha1000 x 1000 = 1000 grame x 1000 boabe

Exemplu

2) Porumb (1 septembrie) DKC 3511ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 28 mp (4 racircnduri x 070 x 10 m

lungime 070 (m) - distanţa dintre racircnduri)ndash se numără ştiuleţii la fiecare punct de controlndash se calculează numărul de ştiuleţi la hectar

54

54

Nstha = (30010000)(510) = 60000

Nstha - număr de ştiuleţi la hanst - numărul de ştiuleţi număraţi la toate punctele de controld - suprafaţa unui punct de control (mp)i - numărul punctelor de control

ndash se determină apoi numărul de boabe pe ştiuletendash se calculează apoi producţia medie la hectar

Q kgha = (60000588337) (10001000) = 11889 kgha

Q kgha - producţia medieNst - număr ştiuleţi la hectar 60000Nb - număr mediu de boabe pe ştiulete 588MMB - greutatea a 1000 boabe (grame) 337

Exemplu

3) Floarea soarelui (15 august)ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 28 mp (4 racircnduri x 070 x 10)ndash se numără capitulele la fiecare punct de control şi se stabileşte numărul mediu

de capitule la ha după formula

Ncpha - număr total de capitule la hancp - număr de capitule numărate la toate punctele de controld - suprafaţa unui punct de controli - numărul punctelor de control

ndash se determină numărul mediu de seminţe pe capitul(Ns)ndash se calculează producţia medie la hectar astfel

55

55

Q kgha - producţia medieNcp - număr mediu de capitule la hectarNs - număr seminţe pe capitulMMB - greutatea a 1000 seminţe icircn grame

Exemplu

4) Sfecla de zahăr (1 septembrie)ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 10 mp (3 racircnduri x 045 m x 74 m

lungime)ndash la fiecare punct de control plantele se recoltează se decoletează (tăierea

frunzelor) se curăţă de pămacircnt şi se cacircntărescndash se determină producţia medie astfel

q - cantitatea de rădăcini recoltate din punctele de control (kg)d - suprafaţa unui punct de control (mp)i - numărul punctelor de control

ndash la producţia stabilită se adaugă sporul de producţie ce se va realiza de la data evaluării la data prevăzută a se recolta (18 grziplantă)

Exemplu

5) Fructe (1 septembrie) MĂRMetoda de evaluare diferă icircn funcţie de tipul de livadă clasică sau intensivă dar

icircn mare constă icircn următoarele etapendash se stabileşte numărul de pomi pentru examinare (2 - 5 ) 480ndash se determină numărul mediu de fructe pe pom şi greutatea acestora icircn kg 30kg

167 de fructe

56

56

ndash se icircnmulţeşte numărul mediu de fructe pe pom cu numărul de pomi existenţi la ha şi se obţine astfel producţia medie la ha 16032 kgha

6) Struguri (de masă - 15 iulie de vin - 1 septembrie)ndash evaluarea se face separat la viile nobile şi la viile de hibrizindash se stabileşte numărul de butuci pe rod la ha cu relaţia

Nbha - numărul de butuci pe rod la hadr - distanţa dintre racircnduri (m)db - distanţa icircntre butuci pe racircnd (m)Ng - număr mediu de goluri (butuci neproductiviinexistenţi) la ha icircn procente

ndash se evaluează producţia de struguri pe butuc număracircndu-se toţi strugurii de pe un număr de 1 - 2 din butucii existenţi pe lot (se recomandă să se efectueze numărătoarea strugurilor pe fiecare al 10-lea butuc din 15 icircn 15 racircnduri)

Producţia de struguri pe butuc se calculează astfel

Pmb - producţia medie pe butuc (grame)Gms - greutatea medie a strugurilor (grame)Ns - numărul de struguri total găsiţi la numărătoareNba - numărul butucilor analizaţi

ndash se calculează producţia medie de struguri la ha cu formula

Pmha - producţia medie de struguri la ha (kg)Nbha - numărul de butuci pe rod la haPmb - producţia medie pe butuc (grame)

Exemplu

57

57

CAPITOLUL IV DETERMINAREA PRAGULUI DE RENTABILITATE (A PUNCTULUI CRITIC) PE CULTURI

Punctul critic marchează acea dimensiune a producţiei medii la care icircncasările din

valorificarea producţiei sunt egale cu cheltuielile totale de producţie deci acel punct al

producţiei medii la care nu se obţine profit dar nu se icircnregistrează nici pierderi

Mărimea costului de producţie şi a ratei profitului se găsesc icircntr-o stracircnsă legătură

cu raportul dintre cheltuielile de exploatare şi cantitatea de produse realizate Prin analiza

costurilor şi cheltuielilor de exploatare icircntreprinzătorul poate calcula nivelul minim de

activitate cerut de menţinerea icircn stare de funcţionare a firmei Cunoscacircnd pragul de

rentabilitate se poate proiecta volumul de vacircnzări icircn vederea obţinerii profitului scontat

De asemenea creditorii şi investitorii solicită adesea efectuarea analizei punctului

critic pentru a ajuta icircn evaluarea cacircştigurilor potenţiale ale unei afaceri şi icircn consecinţă

aceasta trebuie introdusă icircn planul de afaceri

Punctul critic se poate determina icircn două moduri şi anume fără profit programat

sau cu profit programat

Calculul punctului critic fără profit programat este exprimat printr-o relaţie

simplă

y = yי

y = Pvx

yי = Cvx + CF

Pvx = Cvx + CF

x(Pv ndash Cv) = CF

icircn care

y ndash veniturile din valorificarea producţiei (mii lei)

yי - cheltuielile totale icircnregistrate (mii lei)

Pv ndash preţul de vacircnzare unitar

x ndash producţia medie sau volumul vacircnzărilor (unităţi fizice)

Cv ndash cheltuieli variabile unitare

58

58

CF ndash costuri fixe totale

De unde x marchează acea dimensiune a producţiei la care nu se icircnregistrează nici

profit nici pierderi

Determinarea cantitativă şi reprezentarea grafică a PC la cultura Porumb

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Incărcat transportat IC (PK) t 2881 180225 575

22 Descărcat IC (PK) t 2881 2444609 78

33 Incărcat transportat IC (N) t 10 2484545 793

44 Descărcat IC (N) t 1655 6371 02

55 Transportat apa prep sol mii l 30 599 019

66 Incărcat transportat săm t 66 599359 191

77 Recoltat porumb boabe t 530 2606662 832

88 Transportat porumb boabe t 225 1245 04

99

1010

TOTALTOTAL 9962236 31792

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch Variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologicacopy= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

59

59

Cheltuielile fixe

NrNr CrtCrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) copycopy (d)(d) (e)(e)

11 Adm Şi deservit IC (PK) ha 302 617645 2045

22 Arat 25 cm +grăpat ha 302 1140192 3775

33 Adm Şi deservit IC (N) ha 302 630389 2087

44 Erbicidat şi deservit ha 302 61155 2025

55 Discuit si preg Pat germ Ha 302 586536 1942

66 Semănat +deservit ha 302 472517 1565

77 Prăşit mecanic I ha 302 819024 2712

88 Prăit mecanic II ha 302 654182 2166

99

1010

TOTALTOTAL 5532035 18318

(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)

60

60

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura porumb - fără profit programat

Ch variabile Cv = 9962236 lei

Ch fixe totale CF = 5532035 lei

Ch fixeha CFha = 18318 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 11 leikg = 1100 leit

Producţia totală de PT= 313355 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 302 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 33961599 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 9962236 + 33961599 = 133583959 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 133583959 313355=

4263leit

Productia medie de porumb la punctul critic (X)

X= (CFha)(Pv-CVt) = 18318 ( 1100 ndash 4263 ) = 272 tha = 2720 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 272 tha 4263 leit = 115953 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx =18318 leiha+ 115953 leiha =299133 leiha

Nivelul producţiei de 2720 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la

cultura porumb icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de

2720 la preţul de 11 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie

Depăşirea acestui nivel al producţiei (2720 ha) duce la obţinerea unui profit iar

scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi

61

61

62

PROFI

T

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

2720 kg2720 kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

18318

leiha

299133

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura porumb ndash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

62

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura porumb - cu profit programat

Ch variabile Cv = 9962236 lei

Ch fixe totale CF = 5532035 lei

Ch fixeha CFha = 18318 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 11 leikg = 1100 leit

Producţia totală de PT= 313355 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 302 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 33961599 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)

Pr = 500000lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 9962236 + 33961599 = 133583959 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 133583959 313355=

4263leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha=PrS =500000302= 165562 leiha

Producţia medie de porumb la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 18318+165562) ( 1100 - 4263 )= 517 tha

= 5170 kgha

Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 517 tha 4263 leit = 220397 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 18318 leiha+ 220397leiha = 403577 leiha

63

63

64

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

5170 kg5170 kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

18318

leiha

403577

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura porumb ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

64

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura porumb

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 9962236 9962236

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 33961599 33961599

Ch variabile totale CVT lei 133583959 133583959

Ch variabile t CVt leit 4263 4263

Ch fixe totale CF lei 5532035 5532035

Ch fixe ha CFha leiha 18318 18318

Profit programat total Pr lei 500000

Profit programat ha Prha leiha 165562

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 2720

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 5170

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 115953 220397

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 299133 403577

Preţ de vacircnzare t Pv leit 1100 1100

Suprafaţa cultivată S ha 302 302

65

65

DETERMINAREA CANTITATIVĂ ȘI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA gracircu

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Incărcat transportat IC (PK) t 4605 260015 179

22 Descărcat IC (PK) t 4605 495645 341

33 Incărcat transportat săm t 666 601343 414

44 Incărcat transportat IC (N) t 10 97019 669

55 Descărcat IC (N) t 6454 24848 017

66 Transportat apa prep sol mii l 30 599 04

77 Recoltat grau t 530 2614762 1802

88 Transportat gracircu t 225 1245 09

99

1010

TOTALTOTAL 49504298 34115

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

66

66

Cheltuielile fixe

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Adm şi deservit IC (PK) ha 303 619685 2045

22 Arat 18 - 20 cm +grăpat ha 303 1025772 3385

33 Discuit si preg pat germ ha 303 588479 1942

44 Semănat +deservit ha 303 474081 1565

55 Adm şi deservit IC (N) ha 303 632476 2087

66 Adm şi deservit ha 303 613575 2025

77

88

99

1010

TOTALTOTAL 3954068 130497

(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)

67

67

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura gracircu - fără profit programat

Ch variabile Cv = 49504298 lei

Ch fixe totale CF = 3954068 lei

Ch fixeha CFha = 130497 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 09 leikg = 900 leit

Producţia totală de gracircu PT= 145107 t

Suprafata cultivată cu gracircu S = 303 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 14849866 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 49504298 + 14849866 = 64354164 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 64354164 145107 =

4435leit

Productia medie de gracircu la punctul critic (X)

X= (CFha)(Pv-CVt) = 130497 ( 900 - 4435 ) = 286 tha

= 2860 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 286 tha 4435 leit = 12684 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 130497 leiha+ 126841 leiha = 257338 leiha

Nivelul producţiei de 2860 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la

cultura de gracircu icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de

2860 la preţul de 09 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie

Depăşirea acestui nivel al producţiei (2860 ha) duce la obţinerea unui profit iar

scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi

68

68

69

PROFI

T

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

2860 kg2860 kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

130497

leiha

257338

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura gracircu ndash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

69

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura gracircu - cu profit programat

Ch variabile Cv = 49504298 lei

Ch fixe totale CF = 3954068 lei

Ch fixeha CFha = 130497 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 09 leikg = 900 leit

Producţia totală de gracircu PT= 145107 t

Suprafata cultivată cu gracircu S = 303 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 14849866 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)

Pr = 400000 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 49504298 + 14849866 = 64354164 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 64354164 145107 =

4435leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 400000 303 =

132013 leiha

Producţia medie de gracircu la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 130497 + 132013 ) ( 900 - 4435 )

= 575 tha = 5750 kgha

Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 575tha 4435 leit = 255012 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx =130497 leiha+ 255012leiha = 385509 leiha

70

70

71

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

5750 kg5750 kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

130497

leiha

3855

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura gracircu ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

71

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura gracircu

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 49504298 49504298

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 14849866 14849866

Ch variabile totale CVT lei 64354164 64354164

Ch variabile t CVt leit 4435 4435

Ch fixe totale CF lei 3954068 3954068

Ch fixe ha CFha leiha 130497 130497

Profit programat total Pr lei 400000

Profit programat ha Prha leiha 132013

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 2860

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 5750

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 12684 255012

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 257338 385509

Preţ de vacircnzare t Pv leit 900 900

Suprafaţa cultivată S ha 303 303

72

72

DETERMINAREA CANTITATIVĂ ȘI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA măr

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Incărcat transportat IC (PK) T 124 694 84

22 Descărcat IC (PK) T 124 145896 177

33 Adm şi deservit IC (PK) T 50 691 839

44 Administrat gunoi de grajd T 50 288 35

55 Săpat gropi pt plantat pomi Buc 048 281 34

66 Plantat + udat Buc 048 7488 909

77 Tăieri de forma coroanei Buc 25 25 03

88 Incărcat transportat IC (N) T 0855 1107 134

99 Adm şi deservit IC T 5 896 109

1010 Transportat apa prep sol T 3 4592 558

1111 Recoltat prune T 5 187 23

1212 Transportat prune T 8234 14327 174

TOTALTOTAL 1914066 2325

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

Cheltuielile fixe

73

73

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Arătură in livadă Ha 5 2057 4114

22 Discuit arătura Ha 5 913 1826

33 Prăşit printre racircnduri Ha 5 804 1608

44 Stropit cu insecto-fungicide Ha 5 1802 3604

55 Erbicidat şi deservit Ha 5 690 138

66

77

88

99

1010

TOTALTOTAL 6266 12532

(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)

74

74

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura măr - fără profit programat

Ch variabile Cv = 1914066 lei

Ch fixe totale CF = 6266 lei

Ch fixeha CFha = 12532 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 1 leikg =1000 leit

Producţia totală de mere PT= 8234 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 5 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 673021 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 1914066 + 673021 = 2587087 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 2587087 8234 = 3142 leit

Productia medie de mere la punctul critic (X)

X= (CFha)(Pv-CVt) = 12532 ( 1000 - 3142 ) = 19 tha

= 1900 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 19 tha 3142 leit = 59698 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx =12532 leiha+ 59698 leiha =185018 leiha

Nivelul producţiei de 1900 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la

cultura de măr icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de

1900 la preţul de 1 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie Depăşirea

acestui nivel al producţiei (1900 ha) duce la obţinerea unui profit iar scăderea

producţiei sub acest nivel determină pierderi

75

75

76

PROFI

T

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

1900 kg1900 kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

12532

leiha

185018

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura măr ndash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

76

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura măr - cu profit programat

Ch variabile Cv = 1914066 lei

Ch fixe totale CF = 6266 lei

Ch fixeha CFha = 12532 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 1 leikg =1000 leit

Producţia totală de mere PT= 8234 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 5 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 673021 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)

Pr = 100000 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 1914066 + 673021 = 2587087 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 2587087 8234 = 3142 leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 100000 5

= 20000 leiha

Producţia medie de mere la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 12532 + 20000 ) (1000 - 3142 )

= 31 tha = 31000 kgha

Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 31 tha 3142 leit = 97402 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx =12532 leiha+97402 leiha = 109934 leiha

77

77

78

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

31000 kg31000 kghaha

7500

5000

1000

2500

10000

15000

12500

12532

leiha

109934

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura măr ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

78

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura măr

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 1914066 1914066

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 673021 673021

Ch variabile totale CVT lei 2587087 2587087

Ch variabile t CVt leit 3142 3142

Ch fixe totale CF lei 6266 6266

Ch fixe ha CFha leiha 12532 12532

Profit programat total Pr lei 100000

Profit programat ha Prha leiha 20000

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 1900

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 31000

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 59698 97402

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 185018 109934

Preţ de vacircnzare t Pv leit 1000 1000

Suprafaţa cultivată S ha 5 5

79

79

CAPITOLUL VCAPITOLUL VCONCLUZII ŞI RECOMANDĂRICONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI

Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţiei acestora

Evaluarea se face icircn două etape- icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele caracteristice de dezvoltare a plantelor- icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite norme standardizate

Icircn funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfelPorumb 3133 toneGrau 1451 toneMăr 82 toneEfectuacircnd eficiența celor trei culturi icircn urma rezultatelor acestora am

observat că cultura cea mai favorabilă este porumbul urmată de cultura grăacircluiPe viitor cea mai bună cultură atat cantitativă cacirct și calitativă este cultura porumbului

80

80

  • A DATE GENERALE PRIVITOARE LA SOLICITANT
    • A1 Numele solicitantului
    • A2 Obiectul de activitate
    • A3 Forma juridica a solicitantului
    • A4 Structura capitalului social si evoluţia acestuia de la icircnfiinţare
    • A5 Administratorii societatii
    • A6 Informaţii referitoare la locul desfasurarii activitatii solicitantului
      • B DESCRIEREA ACTIVITATII CURENTE
        • B1 Istoricul activitatii
        • B2 Principalele mijloace fixe care compun patrimoniul actual al solicitantului
        • B3 Descrierea activitatilor curente (agricole si non-agricole) si a tehnologiilor aplicate
        • B4 Politica de aprovizionare Furnizori de materii prime
        • B5 Politica de desfacere Canale de distribuţie
          • C PREZENTAREA PROIECTULUI
            • C1 Obiectivele proiectului
            • TRACTOR SAME MODEL EXPLORER 3-100
            • C3 Managementul proiectului
            • C4 Lista de achizitii si sursele de achiziţii pentru activele ce fac obiectul proiectului materiile prime pentru punerea in functiune a proiectului
            • C5 Personal si instruire
            • C6 Graficul estimat al proiectului
            • C7 Impactul proiectului asupra dezvoltarii zonei si a mediului de afaceri
              • D PROIECŢII FINANCIARE SI INDICATORI FINANCIARI
                • D1 Bazele de productie
                • D2 Contul de profit si pierderi previzionat ( pe o perioada de 3 ani )
                • D3 Fluxul de numerar previzionat ( pe o perioada de 3 ani )
                • D4 Indicatorii financiari
                • Tabelul 1
                  • Tabelul 3
                    • Centralizarea datelor
Page 23: Duceac Ionut

- 1 contabil- 3 mecanizatori- 4 muncitori sezonieri

C6 Graficul estimat al proiectului

Proiectul va fi realizabil in 12 luni de la aprobarea finantarii

Lunile I ndashIV vor face demersuri pentru un imprumut bancar și se va acorda

icircmprumutul ( 300000 E)

Lunile V ndash VIII - se va achiziționarea utilajul propriu-zis

(combinatractorulcultivatorulsemanatoarea) se vor semna contractele cu furnizorii și

se vor livra utilajele

Lunile IX ndashXII ndash testarea utilajelor si inceperea activitatii

Diagrama Gantt

Denumire activitate

IAN

FEB

MARTIE

APRILIE

MAI

IUNIE

IULIE

AUGUST

SEPT

OCT

NOI

DEC

Contractarea unui imprumut bancar pe tremen lung X X Studierea ofertelor furnizorilor de utilaje X X Contractarea furnizorilor de utilaje

X X X Livrarea utilajelor X X X X Testarea utilajelor X X X

C7 Impactul proiectului asupra dezvoltarii zonei si a mediului de afaceri

In urma contractarii imprumutului bancar si achizitionarii de utilaje

performante se va incerca practicarea unei agriculturi rationale si de durata cu recolte

23

bogate si sanatoase de secara mazare si cartof care din punct de vedere ecologic sa

corespunda normelor UE in localitatea Secuieni JudNeamt

Acest fapt va determina totodata si creșterea veniturilor la bugetul

Primariei Secuieni JudNeamt datorita taxelor și impozitelor care se plătesc și

desemeni la bugetul statului se vor plăti impozite și taxe care icircn final vor fi icircn

beneficiul cetățenilor In practicarea agriculturiiintr-un mod intensiv se va avea in

vedere respectarea normelor de mediuPentru toate categoriile de materii prime

(combustibil piese de schimb icircngrășaminte etc) se vor icircncheia contracte icircn așa fel

icircncat să fie asigurat mersul normal al activității agricole Deasemeni si producția finita

(secaramazarecartof) care se va realiza va fi livrata in icircntregime pe baza de

contracte icircncheate

D PROIECŢII FINANCIARE SI INDICATORI FINANCIARI

D1 Bazele de productie

Cu proiect

A6 Denumire utilaj (noi) Costuri Amortizare Intretinere 2Combina DEUTZ-FAHR model 6060 HTS 125000 000 2500

TRACTOR SAME MODEL EXPLORER 3-100 40000 000 800

Cultivator Maschio MG 300 Stabwalze 500 2031 000 4062

167031 000 334062

D2 Contul de profit si pierderi previzionat ( pe o perioada de 3 ani )

Proiectia contului de profit si pierdere activitate cu proiect

Nr Crt Categoria AN 1 AN 2 AN 3

Venituri din exploatare 1 Venituri din vanzarea marfurilor Mii Lei

24

Euro 2 Productia vanduta Mii Lei 47000000

0485000000 500000000

Euro 107327990

110753351 114178713

3 Variatia stocurilor Mii Lei

Euro

4 Alte venituri Mii Lei Euro 5 Venituri din exploatare ndash total Mii Lei 47000000

0485000000 500000000

Euro 107327990

110753351 114178713

Cheltuieli pentru exploatare 6 Cheltuieli materiale ndash total Mii Lei

94000000 97000000 100000000

Euro 21465598 22150670 22835743

7 Cheltuieli cu lucrari si servicii executate de terti Lei

437330 450050 500040

Euro 99868 102772 1141888 Cheltuieli cu impozite taxe si varsaminte

asimilateMii Lei

250000 300000 350000 Euro 57085 68507 79925

9 Cheltuieli cu personalul ndash total Mii Lei 347330 360050 370560 Euro 79315 82220 84620

10 Alte cheltuieli de exploatare Mii Lei

Euro

11 Cheltuieli cu amortizarile si provizioanele Mii Lei 2510000 2750000 3000000

Euro 573177 627983 68507212 Cheltuieli pentru exploatare - total Mii Lei

97544660 100860100 104220600 Euro 22275047 23032153 23799548

13 Rezultatul din exploatare Mii Lei 372455340 384139900 395779400

Euro 85052942 87721198 90379165Venituri financiare ndash total

14 Venituri financiare ndash total Mii Lei Euro

Cheltuieli financiare din care

15 Cheltuieli privind dobazile Euro

16 Altele Mii Lei

Euro

17 Cheltuieli financiare - total Mii Lei Euro

18 Rezultatul financiar al exercitiului Mii Lei

25

Euro

19 Rezultatul brut al exercitiului Mii Lei

Euro

20 Impozit pe profit Mii Lei

Euro

21 Profit net Mii Lei

Euro

D3 Fluxul de numerar previzionat ( pe o perioada de 3 ani )

Flux de numerar - previziuni Anul 1 Anul 2 Anul 3OPERATIUNEAPERIOADA

MII LEI I ACTIVITATEA DE INVESTITII SI FINANTARE 0 0 0A Total intrari de lichiditati din (A1+A2+A3)

A1 Aport la capitalul social si contul intreprinzatoruluiA2 Vanzari de active inclusiv TVA 0 0 0A3 Credite pe termen lung din care (A31 + A32) A31 Imprumut BancaA 32 Grant SAPARD 0 0 0

B Total iesiri de lichiditati prin (B1+B2+B3)B1 Achizitii de active fixe corporale inclusiv TVAB2 Achizitii de active fixe necorporale inclusiv TVAB3 Cresterea investitiilor in curs 0 0 0

C ExcedentDeficit de lichiditati (A-B) 0 0 0D1 Rambursari de Credite pe termen mediu si lung din care (D11+ D12) D11 Rate la imprumutul Banca D12 Rate la alte Credite pe termen mediu si lung 0 0 0D2 Plati de dobanzi la Credite pe termen mediu si lung din care (D21+D22) D21 La imprumutul Banca D22 La alte Credite pe termen mediu si lung 0 0 0

E Flux de lichiditati din activitatea de investitii si finantare (C-D1-D2)II ACTIVITATEA DE EXPLOATARE SI ALTE ACTIVITATI 130727

51472387 1624350

F Incasari din activitatea de exploatare inclusiv TVA ( F1)130727

51472387 1624350

F1 Vanzari varianta cu proiectG Incasari din activitatea financiaraH Credite pe termen scurt 130727

51472387 1624350

K Plati pentru activitatea de exploatare inclusiv TVA (dupa caz) din care 0 0 0

1 Cheltuieli privind marfurile

2 Cheltuieli cu materiileprime 679603 747737 807415

26

3 Cheltuieli cu materialele consumabile 43637 48000 51842

4 Cheltuieli cu energia si apa 12988 14512 15672

5 Altecheltuieli materiale 10204 10323 11144

6 Cheltuieli cu serviciile executate de terti 55609 61160 66051

7 Cheltuieli cu impozite taxe si varsaminte asimilate 12500 13740 148408 Cheltuieli cu personalul angajat 0 0 09 Cheltuieli cu asigurarile si protectia sociala 0 0 0

10 Alte cheltuieli exploatare 0 0 011 Cheltuieli cu amortizarea si provizioanele

26064 26064 260642222222111111

L Flux brut exclusiv plati pentru impozit pe profit si TVA468670 550851 631321

M Plati pentru impozite si taxe (M1 + M2)186568 219297 251573

M1 TVA de platit 68667 104661 119950

M2 Impozit pe profit 97901 114636 131623N1 Rambursari de credite pe termen scurtN2 Plati de dobanzi la credite pe termen scurtO1 DividendeP

Total plati exclusiv cele aferente exploatarii (M+N1+N2+O1)P Total plati exclusiv cele aferente exploatarii (M + N1 + N2 + O1) 186568 219297 251573Q Flux de numerar din activitatea curenta (L-P) 280102 331554 379748II FLUX DE LICHIDITATI (CASH FLOW)R Flux de lichiditati net al perioadei (Q+E) 280102 331554 379748

S Disponibil de numerar al lunii precedenteDisponibil de numerar curent (S+R) 130597 410609 742253

T 410609 742253 1122001

D4 Indicatorii financiari

Valoarea investitiei (Vi) = valoarea totala a proiectului (exprimata in lei) ndash 12900000000 lei

LEI___________________________________________________________________________Specificare AN 1 AN 2 AN 3______________________________________________________________________Veniturile din exploatare (Ve)

27

470000000 485000000 500000000

___________________________________________________________________________Cheltuieli de exploatare (Ce)

97544660 100860100 104220600

___________________________________________________________________________

Rezultatul din exploatare (Re) = Se calculeaza Re = Ve ndash Ce - minim 10 din Ve

372455340 384139900 395779400

Profitul net (Pn) = rezultatul final al exercitiului financiar (anual) din care s-a scazut impozitul pe profit

312862486 322677516 332454696

Durata de recuperare a investitiei (Dr) = indicator ce exprima durata de recuperare a investitiei (exprimat in ani)

Se calculeaza Dr= ViPn mediu sau Dr=(Vi - 5 x Pn)Pn

unde Pn mediu = profit net mediu pe orizontul de prognoza Dr ndash ESTE 145 ANI

Rentabilitatea capitalului investit (Rc) = PnVi x 100 () Pn-profit net pentru fiecare an al perioadei previzionate

145 150 154___________________________________________________________________________

Cheltuieli financiare (Cf) = NU ESTE CAZUL___________________________________________________________________________

28

Gradul de acoperire a cheltuielilor financiare (Ga) = NU ESTE CAZUL

___________________________________________________________________________Flux de numerar net la sfarsitul perioadei (FNN) = Total intrari-Total iesiri FNNgt=0 (pentru fiecare an de prognoza)

280102 331554 379748 425733466695

Valoare actualizata neta (VAN) =aringFNi(1+r)I +FN5r VANgt0 r=rata de actualizare=8

CAPITOLUL IICAPITOLUL IISTRUCTURA FONDULUI FUNCIAR ŞI IcircNTOCMIREASTRUCTURA FONDULUI FUNCIAR ŞI IcircNTOCMIREA

ASOLAMENTULUIASOLAMENTULUI

21 Mărimea şi structura categoriilor de folosinţă a terenului

Tabelul 1Mărimea şi structura categoriilor de folosinţă a terenului

Specificare Ha din total din agricol

Suprafaţa totală 620 1000 -

Teren agricol 618 9968 1000

Teren arabil

- din care irigat

610 9839 987

300 4839 4854

Păşuni naturale 2 032 032

29

Facircneţe naturale 1 016 016

Livezi 5 08 08

Vii

Teren neproductiv 2 032 X

Condiţii naturaleDescrierea zonei icircn care este amplasată exploataţia cu cel puţin următoarele elemente

a) Temperatura medie anuală 940Cb) Precipitaţii medii anuale 534 mmmpc) Tipul de sol predominant textura panta

- tipul de sol cernoziom cambic- textura grosieră- panta 7 - 150C

Favorabilitatea terenului pentru diferitele culturi

Se va face o scurtă prezentare a caracteristicilor principalelor tipuri de sol cu favorabilitatea culturilor

CernoziomurileAu proprietăti fizice hidrofizice chimice termice şi de aeraţie foarte bune Cu toate că

sunt foarte bine aprovizionate cu azot fosfor şi potasiu pe aceste soluri pentru menţinerea fertilităţii şi obţinerea de producţii mari şi constant se recomandă aplicarea de icircngrăşăminte chimice şi organice Cernoziomurile sunt indicate pentru toate folosinţele şi culturile agricole

AluvisolurilePrezinta o fertilitate relativ bună fertilitatea depinzacircnd de gradul de solificare Pe

aluvisoluri pot fi cultivate o serie largă de plante specifice condiţiilor din ţara noastră porumb floarea soarelui cartof gracircu legume viţă de vie pomi

Soluri bruneDatorită proprietăţilor fizice (textură mijlocie structură granular medie permeabilitate

pentru apă şi aer rezistenţă scăzută la lucrările mecanice) sunt favorabile creşterii şi dezvoltării plantelor Pentru producţii mari se recomandă administrarea de icircngrăşăminte chimice organice şi verzi Sunt folosite pentru culturile gracircu porumb legume pomi migdal

22 Alegerea culturilor (criteriile avute icircn vedere culturile alese)

30

Criteriile avute icircn vedere (economice tradiţie asigurarea materiilor prime pentru investiţia de la planul de afaceri etc)

Cultura m ărului Importanta culturii marului se datoreaza valorii alimentare si gustative terapeutice si

profilactice a fructelor insusirilor lor tehnologice specifice particularitatilor agrobiologice ale pomilor si valorilor economice mari

Merele constituie unul dintre componentele de baza in alimentatia moderna a omuluiMărul creşte şi se dezvoltă bine icircn toate zonele Moldovei deoarece sunt condiţii

pedoclimaterice favorabile pentru cultivarea acestei specii pomicole Importanţa acestei specii pomicole ca cultură este determinată de valoarea alimentară calităţi gustative icircnalte icircnsuşirile terapeutice şi profilactice pentru sănătatea omului particularităţilor tehnologice specifice particularităţilor agrobiologice ale pomilor şi de valoarea economică mare de producţie Cultivarea merelor este o afacere profitabilă care are următoarele avantaje

- Plantaţia de măr poate fi exploatată 20-30 de ani iar investiţia se recuperează icircn 2-3 ani- Cererea crescacircndă pe piaţa locală şi externă la produsele agricole de valoare icircnaltă- Preţ avantajos la comercializarea merelor icircn stare proaspătă- Creşterea pe piaţa internaţională a cererii pentru producţia conservată (sucul concentrat)

Ele reprezinta aproape singurul aliment gata pregatit in natura care poate fi consumat fara alte adaosuri fie in stare proaspata fie consumate ca sucuri compot dulceata cidru marmelada etc Datorita insusirilor tehnologice merele constituie o materie prima cu pondere mare in industria alimentara

Astfel din punct de vedere chimic merele contin in medie 845 apa 141 zaharuri 02 substante pectice 06 substante grase 90 UI vitamina A 002 mg vitamina B2 01mg vitamina B1 7mg vitamina C 7 mg calciu 10 mg potasiu cat si cantitati reduse de aluminiu mangan sulf cobalt si altele

Principalii consumatori de mere sunt pieţele agricole locale antreprenori care exportă fructele fabricile de conserve depozite angro şi magazine procesatorii de fructe uscate Cele mai bune preţuri pot fi obţinute icircn cazul comercializării merelor icircn stare proaspătă pentru consum curent iar cele mai mici preţuri sunt icircnregistrate la mere comercializate icircntreprinderilor de procesare

Importanta marului rezida in particularitatile lui biologice Existenta unui numar mare de soiuri cu coacere esalonata in diverse epoci si capacitatea de pastrare in stare proaspata timp indelungat a soiurilor de iarna asigura consumul de fructe proaspete aproape in tot cursul anului circa 10 luni din 12 ale unui an Avand o mare capacitate de pastrare si o buna rezistenta la manipulare fructele pot fi transportate cu usurinta la distante mari

Cultura porumbului

Porumbul ocupa locul 3 ca importanta in lume Aceasta pozitie se justifica printro serie de particularitati

-prezinta o mare capacitate de productie cu cca 50 decat celelalte cereale-are o mare plasticitate ecologica-este o planta prasitoare fiind o foarte buna premergatoare pentru majoritatea plantelor de

cultura-suporta bine monocultura-are un coeficient multiplicat de 150-400ori-semanande-se primavara mai tarziu permite esalonarea mai buna lucrarilor agricole-cultura este mecanizata

31

-recoltarea se face fara pericol de scuturare

Porumbul este utilizat icircn alimentaţia omului icircn furajarea animalelor şi ca materie primă pentru diferite industrii

Icircn alimentaţia omului porumbul se utilizează sub formă de mălai (făină) din care se prepară mămăliga sau diferite peparate de patiserie fulgi de porumb porumb zaharat conservat sub formă de boabe sau ştiuleţi pentru salate şi garnituri porumb fiert sau copt popcorn (porumb pentru floricele) Din germenii de porumb rezultaţi icircn urma măcinării boabelor prin presare se obţine un ulei alimentar de foarte bună calitate apreciat icircn alimentaţia dietetică

Icircn furajarea animalelor boabele de porumb constituie furajul concentrat de bază pentru toate speciile de animale Valoarea nutritivă a porumbului este de 117 - 130 unităţi nutritive la 1 kg boabe

Planta icircntreagă recoltată şi tocată icircn faza de maturitate icircn lapte-ceară se utilizează pentru obţinerea de siloz care este utilizat pe scară largă icircn hrana vacilor de lapte De asemenea planta icircntreagă se poate utiliza ca masă verde

Tulpinile de porumb (cocenii) rezultate după recoltarea boabelor se pot utiliza ca furaj Ciocălăii măcinaţi pot fi utilizaţi icircn hrana rumegătoarelor Boabele de porumb se utilizează ca materie primă pentru obţinerea de amidon glucoză

dextrină izoglucoză (icircndulcitor lichid) whisky etc Boabele de porumb se utilizează pe scară largă pentru obţinerea de biocombustibil (etanol) după cum planta icircntreagă verde se poate utiliza pentru obţinerea de biocombustibil (metanol etanol)

Tulpinile de porumb se pot utiliza icircn industria celulozei şi la fabricarea panourilor aglomerate

Din ciocălăi se poate obţine furfurol sau pot fi folosiţi drept combustibil De asemenea icircn gospodăriile tradiţionale tulpinile de porumb se utilizează drept combustibil

Pănuşile se utilizează pentru diferite icircmpletituri tradiţionale Mătasea porumbului (stigmatele florilor femele) poate fi utilizată icircn scop medicinal iar

polenul de porumb este colectat cu uşurinţă de către albinele melifere (plantă poleniferă)

Cultura gracircului

Gracircul este una dintre cele mai importante cereale si planta care ocupa pe glob cele mai mari suprafete Boabele de grau au continut ridicat in hidrati de carbon si substante proteice Miere de grau este materie prima pentru paine si produse de panificatie aliment de baza pentru 35-40 din populatia globuluiGraul se mai utilizeaza si in prelucrari industriale (alcool amidon dextrina glucoza) si furaj in hrana animalelorTaratele sunt un nutret concentrat bogat in proteine hidrati de carbon si substante minerale Paiele se utilizeaza in industria celulozei si in hrana animale

Gracircul este cea mai importantă plantă cultivată din care se obţine icircn principal pacircine aliment de bază pentru cca 40 din populaţia globului Prin măcinare din boabele de gracircu se obţine făina care este utilizată pentru prepararea de diferite produse de panificaţie şi patiserie

32

fabricarea de paste făinoase etc Boabele de gracircu intră icircn alcătuirea amestecurilor de cereale prentru micul dejun

Boabele de gracircu se utilizează icircn hrana animalelor ca atare sau măcinate De asemenea icircn furajarea animalelor se utilizează şi tăracircţa rezultată ca subprodus icircn urma procesului de măcinare aceasta fiind bogată icircn proteine lipide şi săruri minerale

Boabele de gracircu servesc ca materie primă icircn diferite industrii pentru obţinerea de amidon gluten spirt băuturi spirtoase (vodcă wisky) bere biocarburburant (bioethanol)

Paiele au utilizări multiple precum materie primă icircn industria celulozei şi hacircrtiei aşternut pentru animale furaj grosier icircngrăşămacircnt organic prin icircncorporare icircn sol după recoltare sau prin compostare producerea de energie termină prin arderea icircn arzătoare cu recuperare de căldură

Germenii de gracircu rezultaţi icircn urma procesului de măcinare sunt utilizaţi icircn hrana omului ca produse energizante (germeni consumaţi cu lapte sau miere de albine) ca adaus icircn diferite produse de panificaţie sau pentru obţinerea de ulei foarte apreciat icircn industria cosmetică

Aluatul conservat prin refrigerare şi aluatul modelat (de exemplu blaturi pentru pizza) icircncepe să fie din ce icircn ce mai apreciat pe piaţă

Gracircul romacircnesc este un gracircu de foarte bună calitate pentru panificaţie care poate fi valorificat atacirct pentru consumul intern cacirct şi la export pentru consum european şi icircn afara Europei

Gracircul ecologic este unul dintre produsele ecologice cele mai bine cotate şi cerute pe piaţa mondială

Cultura gracircului oferă următoarele avantaje - boabele au un conţinut ridicat icircn glucide şi proteine corespunzător cerinţelor organismului uman - boabele au o bună conservabilitate pe perioade mari de timp - boabele se transportă cu uşurinţă pe distanţe mari - boabele de gracircu au diferite alternative de valorificare - boabele de gracircu reprezintă o importantă sursă de schimburi comerciale pe piaţa mondială - gracircul se poate cultiva icircn diferite condiţii pedoclimatice asiguracircnd producţii satisfăcătoare peste tot unde se cultivă - tehnologia de cultivare este complet mecanizată şi bine pusă la punct fără probleme deosebite - gracircul este o foarte bună premergătoare pentru majoritatea plantelor de cultură - după soiurile timpurii de gracircu pot fi semănate culturi succesive mai ales dacă sunt condiţii de irigare

Alegerea soiurilor şi hibrizilor (criteriile avute icircn vedere soiurile şi hibrizi aleşi pentru fiecare cultură)

-criteriile avute icircn vedere ndashproducţie rezistenţe specifice conţinut de principii nutritive etc

-soiurile şi hibrizi aleşi pentru fiecare cultură + prezentarea listei cu soiuri pentru 2012 la culturile alese şi descrierea soiului respectiv

MĂRUL - SOIURI

33

Icircn funcţie de epoca de coacere a fructelor merele se icircmpart icircn (a) soiuri de varăMelba Red melba Şafran de vară Papirovka Mantet Quinte Akane Plat August (b) soiuri de toamnă Prima Slava Peremojţiam James Grive Red Calvil de Zăpadă Spartan Focuşor Codrene Coredana Reglndis etc (c) soiuri de iarnă Idared Speranţa Banana de iarnăWellspur Goldspur Golden Delicious Jonathan Jonared Yellowspur Renet Simerenco Coredar Wagener etc

Antreprenorul trebuie să elaboreze proiect de plantare a livezii la icircntreprinderileautorizate şi materialul săditor trebuie să fie procurat de la pepinierele licenţiate cu actelenecesare pentru posibilitatea de beneficiere de subvenţii Cele mai de perspectivă soiuri de mere şi cu o cere sporită pe piaţă sunt Golden DeliciousRed Delicious Jonathan Idared Fugi Granny Smith Gala Melrose Ionagold Elstar precum şisoiurile genetic rezistente la boli şi dăunători aşa ca Florina Prima Coredana CoredarGeneros Pionier

Piaţa Romacircniei la merele proaspete este reprezentată prin 50 la sută din soiuri colorate (complet roşu sau parţial) şi 50 la sută pentru soiurile necolorate (gal-bene şi verzi) Cele mai populare soiuri colorate sunt Jonathan şi Idared urmate de Jonagold Gala Gloster etc iar dintre cele necolorate predomină soiul Golden Delicious Soiurile Granny Smith şi Mutsu icircnregistrează vacircnzări modeste Dintre soiurile locale icircn supermarket-uri se comercializează Glorios şi Florina icircnsă icircn can-tităţi foarte mici Fructele de obicei sunt icircmpărţite icircn trei categorii mici (sub 70 mm) medii (70-90 mm) şi mari (peste 90 mm)

PORUMB ndash SOIURI

Porumbul face parte din familia Gramineae subfamilia Panicoideae tribul Maydeae genul Zea Genul Zea cuprinde 3 specii - Zea mexicana (Schrad) Recv et Mangel (sin Euchlaena mexicana) ndash teosinte1 anual - Zea perennis (Hitsch) Recv et Mangel (sin Euchlaena perennis) ndash teosinte peren - Zea mays L ndash porumbul cultivat

Porumbul cultivat cuprinde mai multe convarietăţi (grupe de varietăţi) cele mai importante fiind următoarele - Zea mays conv dentiformis Koumlrn (sin Zea mays conv indentata Sturt) denumit porumbul dinte de cal Se caracterizează prin boabele mari prismatice cu partea sticloasă (cornoasă) a endospemului dispusă pe părţile laterale ale bobului iar partea făinoasă (amidonoasă) dispusă icircn partea centrală şi superioară a bobului (fig 19) Prin uscare endospemul făinos icircşi reduce volumul se contractă şi determină apariţia unei depresiuni icircn partea superioară a bobului sub forma mişunei dintelui de cal de unde denumirea acestei convarietăţi de bdquoporumb dinte de calrdquo La această convarietate au fost creaţi primii hibrizi de porumb iar icircn prezent această convarietate are cea mai margă răspacircndire icircn lume Majoritatea hibrizilor de porumb aparţin acestei convarietăţi La noi icircn ţară primii hibrizi care au fost icircntroduşi icircn cultură aparţin acestei convarietăţi şi au fost aduşi din SUA de unde şi denumirea de bdquoporumb americanrdquo - Zea mays conv indurata (Sturt) Bailey denumit porumbul cu bobul tare porumbul sticlos Se caracterizează prin boabe rotunjite icircn partea superioară netede lucioase dure la spargere de unde vine denumirea de bdquoporumb tarerdquo Partea sticloasă a endospermului este dispusă la exteriorul bobului de jur-icircmprejurul acestuia iar partea făinoasă este dispusă icircn partea centrală a bobului uneori ajungacircnd pacircnă icircn partea superioară a bobului situaţie cacircnd determină apariţia

34

unei uşoare mişune (fig 20) Din această convarietate au făcut parte vechile populaţii şi soiuri romacircneşti de unde şi denumirea de bdquoporumb romacircnescrdquo - Zea mays conv aorista Grebensc denumit porumbul semisticlos Prezintă caracteristici intermediare icircntre convarietăţile dentiformis şi indurata Bobul este rotunjit mat icircn partea superioară şi uneori prezintă o uşoară adacircncitură - Zea mays conv everta Sturt (sin Zea mays conv microsperma Koumlrn) denumit porumb de floricele Se caracterizează prin plante cu o talie mai mică care au capacitatea de a forma mai mulţi ştiuleţi pe plantă Boabele sunt mici (MMB = 40-100 g) cu vacircrful rotunjit sau ascuţit Endospermul este aproape icircn icircntregime sticlos cu excepţia unei mici porţiuni icircn jurul embrionului care este amidonoasă Prin icircncălzire apa din grăunciorii de amidon din endospermul făinos se transformă icircn vapori care exercită o presiune asupra tegumentului pacircnă cacircnd determină spargerea acestuia moment icircn care conţinutul bobului se revarsă (boabele expandează) mărindu-şi volumul de 15-20 de ori formacircnd o masă albă-spongioasă respectiv aşa-numitele floricele

RUSTICA a castigat o pozitie de lider pe piata de porumb precoce din Europa de Nord si poseda o gama larga de seminte adecvata pentru toate pietele lumii HIBRIZI FOARTE PRECOCIBarbados - excelent pentru boabe si silozEarly Star - precoce si productivEnergy Star - foarte buna valoare alimentaraComera - performanta inalta HIBRIZI PRECOCIBatz - vigurosEurostar - lider in EuropaGalaStar - porumb pe care il veti adoraInagua - bun pentru boabe si siloz

GRAcircU ndash SOIURI

Cercetătorii de la Institutul de Cercetare - Dezvoltare Agricolă Fundulea au creat soiuri de grau productive si rezistente la secetaBOEMA soi de gracircu de toamnă extrem de productiv şi cu indici de calitate ridicaţi pentru panificaţie adaptat condiţiilor climatice din zona de cacircmpie din sudul ţării şi Moldova este un soi foarte precoce mai timpuriu la icircnspicat cu 1-3 zile faţă de soiul Flamura 85 talia plantei de 77-90 cm rezistent la iernare şi cădere arşiţă şi secetă rugina galbenă rezistenţă mijlocie la rugina brună şi făinare are calitate bună de morărit şi panificaţie

GRUIA este un soi de toamnă care a dat rezultate foarte bune icircn Oltenia şi Dobrogea este mai timpuriu cu 4 zile faţă de soiul Fundulea 4 talie de 76 cm se remarcă printr-o rezistenţă bună la iernare la cădere dar şi la rasele actuale de rugina galbenă

35

superior multor soiuri ca rezistenţă la făinare rugină brună şi septorioza frunzelor calitatea de panificaţie a soiului Gruia este apropiată de cea a soiului Dropia faţă de care tinde să aibă un gluten mai tenace soiul se evidenţiază printr-o productivitate ridicată icircn medie cu 9-12 mai mare faţă de soiurile martor sporul de producţie fiind mai mare icircn condiţii de secetă in pofida taliei sale scurte soiul se comportă foarte bine icircn condiţii de deficit hidric Gracircul aparţine genului Triticum familia Gramineae (Poaceae) Genul Triticum cuprinde un număr mare de specii de gracircu forme sălbatice şi cultivate clasificate diferit de-a lungul timpului

Pentru ţara noastră prezintă importanţă 2 specii şi anume Triticum durum Desf şi Triticum aestivum L Triticum durum Desf (fig 16) are tulpina plină icircn interior pe toată lungimea sau cel puţin icircn partea superioară Spicul este aristat cu ariste lungi comparativ cu lungimea spicului şi orientate paralel Boabele au aspect sticlos la maturitate şi sunt conice la capet Triticum aestivum L (fig 17) are tulpina goală icircn interior pe toată lungimea Spicul este nearistat sau aristat cu ariste mai scurte comparativ cu lungimea spicului şi orintate divergent Boabele sunt ovoidale sau alungit-ovoidale prevăzute cu un smoc de perişori la capătul superior Endospermul este făinos semisticlos sau sticlos

Gracircul comun reprezintă specia cea mai importantă care pe plan mondial reprezintă cca 90 din suprafaţa cultivată cu gracircu şi cea mai mare partea a suprafeţei cultivată cu gracircu din ţara noastră Gracircul comun are forme de toamnă şi de primăvară aproape icircntreaga suprafaţă din ţara noastră fiind cultivată cu gracircu de toamnă (gracircul de primăvară ocupă suprafeţe foarte mici nesemnificative)

Soiurile de gracircu cultivate icircn Romacircnia sunt icircn marea lor majoritate soiuri romacircneşti create la Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Fundulea sau icircn reţeaua de Staţiuni de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Aceste soiuri se caracterizează prin potenţial de producţie ridicat (9-10 tha) o bună rezistenţă la cădere ger iernare secetă şi boli o bună calitate şi stabilitate a recoltelor

23 Intocmirea asolamentului

Specificare HaSuprafaţa totală a terenului arabil 610Suprafaţa medie a solei (3 sole) 2033

Tabelul 2Schema rotaţiei culturilor

SOLAANUL 2012 2013 2014I măr măr mărII gracircu porumb gracircuIII porumb gracircu porumb

36

37

CAPITOLUL IIICAPITOLUL IIIORGANIZAREA PROCESULUI DE PRODUCŢIE AGRICOLĂORGANIZAREA PROCESULUI DE PRODUCŢIE AGRICOLĂ

31 Proiectarea producţiilor medii prin metoda bonităriiterenurilor agricole

Tabelul 3

Date iniţiale

Cultura Tipul de solSuprafaţa - ha (Si)

Nota de bonitare pentru

condiţiile ecologice (Pi)

Corecţia pt distanţă şi

felul drumului (k)

Coeficient de

potenţare (c)

Producţia medie

realizată

MărGracircuPorumb

Cernoziom 5 75 015 11 15000Cernoziom 303 80 018 12 4000Cernoziom 302 85 019 13 8000

TOTAL 610

2) Notele totale de bonitare pentru condiţiile ecologice (Ni)

MĂR ndash 575 = 375Ni = Si x Pi GRAcircU ndash 30380 = 24240

PORUMB ndash 30285 = 25670TOTAL = 50285

3) Nota medie ponderată de bonitare

50285 610 = 8243

1) Producţia ce revine pe un punct al notei medii ponderate de bonitare

P măr = 515000 375 = 200P gracircu = 3034000 24240 = 50

P porumb = 3028000 25670 = 9411

6) Corecţia totală icircn funcţie de distanţă şi drumuri Ct = S x kMĂR ndash 5015 = 075

Suprafaţă x coeficient corecţie GRAcircU ndash 303018 = 5454PORUMB ndash 302019 = 5738

TOTAL = 11267

38

7) Nota de bonitare recalculată (Nbr)

MĂR ndash 375-075 = 37425Nbr = Nota totală de bonitare ndash Corecţia GRAcircU ndash 24240-5454 = 2418546

PORUMB ndash

25670-5738 = 2561262

8) Notele totale de bonitare potenţate (Ntp)

MĂR ndash 3742511=4117

Ntp =Nota de bonitare recalculată (Nbr)

xCoeficient

de potenţare

GRAcircU ndash241854612=290225

PORUMB ndash

256126213=332964

9) Producţia totală pe cultură pentru fiecare unitate de sol (Pt)

MĂR ndash 4117200= 82340

Pt =Nota totală de

bonitare potenţată (Ntp)

x

Producţia ce revine pe un punct de

bonitare P(kgpunct)

GRAcircU ndash

29022550= 1451125

PORUMB ndash

3329649411=31335242

TOTAL= 4666989

10) Producţia medie la hectar Pmc1

Pm măr = Producţia totală Suprafaţa totală = 823405=16468

Rezultatele pentru celelalte culturi

Pmedie gracircu = 1451125303= 4789

Pmedie porumb =31335242302= 10376

39

32 STABILIREA CANTITĂŢILOR DE IcircNGRĂŞĂMINTE PE CULTURI

Calculul dozelor de icircngrăşăminte s-a efectuat ţinacircndu-se cont atacirct de

producţiile medii cacirct şi de existentul de suprafaţă activă din sol S-au luat icircn

considerare şi pierderile rezultate prin levigare

Icircn tabelul 4 este prezentat calculul dozelor de icircngrăşăminte chimice la ha

separat pentru cele 3 culturi icircn parte

Tabelul 4

Calculul dozelor de icircngrăşăminte chimice

Nr Crt

SPECIFICARE UM

CULTURA

GRAcircU PORUMB MĂRN P K N P K N P K

1 Producţie medie Kgha 4789 10376 16468

2 Consum specific Kg sat

23 11 20 20 21 20 5 3 6

3 Sa de administrat

Kg 11014

5268 9578

20752

2179 20752 8234 494 988

4 Sa icircn sol Kg 45 31 60 40 35 30 30 20 355 Diferenţa de

admKg sa

6514 2168 3578

16752

1829 17752 5234 294 638

6 Pierderi prin levigare

13 5 7 13 5 7 13 5 7

7 Cant pierdută prin levigare

Kg sa

847 108 25 2177

914 1242 68 147 446

8 Total sa de administrat

Kg 7361 2276 3828

18929

19204 18994 5914 3087 6826

9 Tipul de icircngrăşămacircnt

NO4NO3

Super P c

Sare potasică

NO4NO3

Super P c

Sare potasică

N P2O5 K20

10 Conţinutul icircn sa a icircngr

Kgt 345 40 40 345 40 40 345 40 40

11 Doza de icircngr de administrat

Kg 213 57 96 549 480 475 171 77 171

40

33 PLANUL DE CULTURĂ

Planul de cultură cuprinde structura culturilor dimensiunile fiecăreia

producţiile medii şi totale (tabelul 5)

Tabelul 5

Icircntocmirea planului de cultură

Cultura Suprafaţa (ha)

Producţii medii (kgha)

Producţia totală (t)

Preţ livrare (leikg)

Măr 5 16468 8234 2Gracircu 303 4789 1451 08

Porumb 302 10376 313355 1

34 FUNDAMENTAREA FIŞELOR TEHNOLOGICE PE CULTURI

Icircn vederea organizării proceselor de muncă şi de producţie icircn etapa pregătitoare se

icircntocmesc fişele tehnologice pe culturi Informaţiile cuprinse icircn fişele tehnologice servesc icircn

acelaşi timp la stabilirea tehnologiilor stabilirea destinaţiei producţiei determinarea volumului

lucrărilor mecanice şi manuale necesarul de forţă de muncă cantităţile de materiale şi mijloacele

financiare necesare pentru aprovizionare

DATELE NECESARE

1 Culturile incluse icircn planul de producţie al firmei

2 Suprafaţa ocupată de fiecare cultură icircn parte

3 Culturile premergătoare

4 Producţia medie şi totală a fiecărei culturi

5 Lucrările tehnologice icircn ordinea cronologică a executărilor

6 Perioada de executare şi data lucrării

7 Mijloacele cu care se execută lucrarea

8 Tarifele de plată pentru lucrările mecanice

9 Tarifele de plată pentru lucrările manuale pe categorii

10 Cuantumul taxelor pentru CAS şomaj risc asigurare

11 Amortismentul specific

12 Materialele necesare procesului tehnologic consumul normat pe UM preţul unitar şi cota

pentru cheltuielile de aprovizionare

41

13 Cota de cheltuieli indirecte (comune şi generale)

MODUL DE LUCRU

1 Se icircnscriu icircn fişă datele privind suprafaţa şi producţia medie Producţia medie se planifică

icircn raport cu fertilitatea solului şi cantitatea de icircngrăşămacircnt aplicată

2 Se icircnscriu lucrările tehnologice icircn ordinea executării lor precizacircndu-se toată perioada

optimă de execuţie şi durata fiecărei lucrări

3 Pentru fiecare icircn parte se determină volumul lucrărilor sumele necesare şi materiale

4 La lucrările manuale icircn raport cu volumul lucrării se calculează numărul de zile om iar

fondul de salarii rezultă icircnmulţind numărul de zile om necesar pentru evaluarea lucrării cu

tariful pe ziom corespunzător

5 Taxele asupra fondului de salarii se calculează aplicacircnd cota icircn proporţie de 30 pentru

CAS 5 pentru fondul de şomaj 1 pentru risc şi asigurare impozit 15 asupra sumei

care reprezintă fondul de salarii

6 Amortismentul specific se determină icircn raport cu valoarea de inventar a mijlocului fix

folosit exclusiv la cultura respectivă şi durata de folosire

7 Cota de cheltuieli pentru aprovizionare se calculează o cotă parte din valoarea

materialului folosit

8 Din icircnsumarea pentru lucrările mecanice lucrările manuale taxe asupra valorilor

materialelor se obţin cheltuielile de producţie

9 La cheltuielile directe se aplică cota de cheltuieli comune şi prin icircnsumarea lor se

determină cheltuielile de producţie

10 După fiecare trimestru se fac totalurile

11 Se calculează indicatorii cheltuieli de producţie la hectar şi costul la tona de produs

42

44

45

46

47

35 Organizarea lucrării de semănat la cultura gracircului

Semănatul este una dintre cele mai importante lucrări agricole de care depinde icircn ultimă instanţă obţinerea de producţii ridicate Suprafeţele icircntinse ocupate de culturi precum şi termenele restracircnse icircn care trebuie executat fac ca procesul de muncă al semănatului să ocupe un loc important icircn activitatea de producţie a exploataţiilor agricole

Etapele organizării lucrărilor de semănat cereale păioase sunt următoarele1 se stabileşte componenţa agregatului de semănat potrivit condiţiilor existente

(tractor plus semănătoare SUP-29 sau SUP-21)2 Se determină necesarul de agregate pentru terminarea semănatului icircn termen

optim folosind formula

icircn care

N ndash numărul de agregate pentru terminarea lucrării icircn timpul propusS ndash suprafaţa de icircnsămacircnţatn ndash numărul de zile icircn care trebuie terminată lucrareaP ndash randamentul zilnic al maşinii

(1)N = 303(512) = 5 agregate

Aşadar icircn prealabil trebuie cunoscut randamentul zilnic al agregatului de semănat folosit Aceasta se calculează după formula

icircn

care

P ndash randamentul zilnic al agregatului (ha)B ndash lăţimea de lucru a agregatului icircn lucru (m)V ndash viteza de deplasare a agregatului

icircn lucru (moră)t ndash durata zilei de lucru (ore)H ndash coeficientul de folosire a timpului de lucru (070-080)

(2)P = 366000807 10000 = 12 ha

3 Stabilirea lungimii marcatoarelor semănătoriiLungimea marcatoarelor adică distanţa la care trebuie aşezată piesa activă a marcatorului faţă de ultimul brăzdar se stabileşte icircn funcţie de

lăţimea de lucru a semănătorii (B) distanţa icircntre două brăzdare (b) distanţa icircntre roţile din faţă sau marginile exterioare ale şenilelor

tractorului (c)

= 11

= = 26

49

49

Cacircnd tractorul poate urmări urma lăsată de marcator atacirct cu roata din dreapta cacirct şi cu roata din stacircnga lungimea celor două marcatoare este egală şi este dată de relaţia

4 Stabilirea debitului semănătorii icircn funcţie de norma de sămacircnţă la hectar La icircnceputul lucrării trebuie icircntotdeauna să se verifice corectitudinea reglării debitului la icircnsămacircnţare Această verificare se face după formula

icircn

care

G ndash cantitatea de sămacircnţă cursă din semănătoare la un număr stabilit de icircnvacircrtiri a roţii semănătoriiA ndash norma de semănat la un ha (kg)d ndash lungimea roţii semănătorii (m)B ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)O ndash nr de icircnvacircrtituri a roţii semănătorii

(6)G= 2501743620 10000 = 313

5 Stabilirea dimensiunilor postatelor la semănat Lungimea maximă a postatelor la semănat este icircn funcţie de capacitatea cutiei semănătorii Pentru a uşura organizarea transportului de seminţe este indicat ca alimentarea semănătorii cu seminţe să se execute la un singur capăt a postatei ~n acest caz lungimea maximă a postatei se calculează după formula

icircn

care

L ndash lungimea maximă a postatei (m)Q ndash capacitatea coşului de alimentare

a semănătorii (kg)Y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii coşului de alimentare a semănătorii (icircn medie 070-080)A ndash norma de semănat (kgha)B ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)

(7)L = (051000040007) (25036) = 1556m

Icircn ce priveşte lăţimea postatei aceasta se determină icircn funcţie de lăţimea totală a parcelei de icircnsămacircnţat şi de metoda de deplasare a agregatului Ea se calculează aşa icircncacirct să asigure de lucru agregatului pentru 1-2 zile de lucru

Lăţimea postatei la semănatul icircn suveică se calculează după formula

icircn care

l ndash lăţimea postatei (m)P ndash productivitatea zilnică a agregatului (hazi)Z ndash durata icircn zile a lucrului pe aceeaşi postată (1-2 zile)L ndash lungimea postatei (m)

(8)l = 10000122 1556 = 154m

6 Lăţimea zonei de icircntoarcere a agregatului Pentru icircntoarcerea agregatului la capetele parcelei se delimitează o facircşie de teren denumită bdquozonă de icircntoarcereldquo Delimitarea acestei zone se face icircn cazul deplasărilor icircn parcursul liniar cu buclă şi fără buclă Lăţimea zonei de icircntoarcere este dată de relaţia

50

50

icircn care

E ndash lăţimea zonei de icircntoarcereR ndash raza de icircntoarcere a agregatuluie ndash lungimea de ieşire a agregatului (adică distanţa de la centrul agregatului mijlocul osiei motoare a tractorului) pacircnă la organele active ale maşinii

(9)E = 34 + 15 = 135m

Aceasta reprezintă lungimea cu care trebuie să se deplaseze centrul agregatului pentru aducerea organelor active ale maşinii agricole pe linia de icircntoarcere a lucrului

7 Stabilirea distanţei dintre punctele de alimentare a semănătorii Distanţa dintre punctele de alimentare a semănătorii se determină icircn funcţie de metoda de deplasare a agregatului la semănat ~n cazul semănatului icircn suveică lungimea postatei este determinată icircn funcţie de capacitatea cutiei de seminţe icircn aşa fel ca alimentarea semănătorii să se facă numai la unul din capetele postatei distanţa dintre punctele de alimentare se află după formula

icircn care

D ndash distanţa dintre punctele de alimentare (m)B ndash lăţimea de lucru a agregatului (m)T ndash numărul turelor (adică nr curselor dus-icircntors) pe care le face agregatul pacircnă la golirea coşului semănătorii

(1)D = 2362 = 144m

Icircn cazul cacircnd lungimea postatei nu este determinată icircn funcţie de capacitatea cutiei de seminţe este necesar ca icircn prealabil să cunoaştem turele pe care le face agregatul pacircnă la golirea coşului semănătorii Aceasta se determină icircmpărţind lungimea drumului pe care icircl face semănătoarea pacircnă la golirea cutiei sale pe lungimea cursei de lucru dus şi icircntors ~n acest scop se foloseşte următoarea formulă

icircn care

T ndash numărul turelorQ ndash capacitatea cutiei semănătorii

(kg)Y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii cutiei (080)A ndash norma de semănat (kgha)B ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)L ndash lungimea postatei (m)

T= (1000040007) (2503621556) = 1Icircn cazul semănării icircn bdquolaturildquo sau bdquope două jumătăţi ale postateildquo distanţa dintre

punctele de alimentare se calculează după formula = 136 = 36

(semnificaţiile literelor sunt aceleaşi ca la formulele (10) şi (11)

51

51

8 Stabilirea cantităţilor de seminţe ce se pun la punctele de alimentare Cantităţile de seminţe care se pun la primul punct de alimentare se calculează după formula

= 4001 = 400kgiar cantitatea care se pune la punctele următoare este

icircn care

C ndash cantitatea de seminţe necesară alimentării agregatului (kg)Q capacitatea coşului semănătorii (kg)y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii cutieia ndash nr semănătorilor icircn agregat

(14)C1 = 400071 = 280kg

9 Stabilirea necesarului zilnic de muncitori pentru semănat şi transportat seminţele Necesarul zilnic de muncitori pentru deservirea semănătorilor variază icircn raport cu numărul de agregate folosite zilnic şi al maşinilor ce compun agregatul

10 Necesarul de mijloace de transport se stabileşte icircn funcţie de cantităţile de seminţe necesare semănătorilor la o icircncărcare timpul de golire a semănătorilor capacitatea mijloacelor de transport distanţa de transport şi timpul necesar pentru un ciclu de transport

~n primul racircnd se determină timpul icircn care se consumă cantitatea de seminţe existentă icircn cutia semănătorii folosind relaţia

icircn care

q ndash capacitatea cutiei semănătorii (kg)085 ndash coeficientul de folosire a cutiei semănătoriiB ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)V ndash viteza de lucru a agregatului (moră)N ndash norma de sămacircnţă la ha (kg)

Tgol = (10000400085) (366000250) = 063h = 38min

Numărul de mijloace de transport necesare zilnic se determină pe baza relaţiei

icircn care

Nt ndash numărul mijloacelor de transportn ndash numărul semănătorilor ce lucreazăt ndash durata unui ciclu de transport (min)Cm ndash capacitatea mijlocului de transport (kg)

Nt = (540008530) (38400) = 33 = 311 Se determină necesarul de saci pentru transportul seminţelor cunoscacircnd că

pentru uşurarea manipulării se recomandă ca un sac să aibă 40 kg

Nr saci = (512250) 40 = 375 sacizi

52

52

Centralizarea datelor

Nr crt

Specificare UMAgregatul folosit

Tractor + (SUP-29)

Tractor + SUP-21

1 Productivitatea zilnică a agregatului haschimb 12

2 Necesarul zilnic de-tractoare nr 5-semănători nr 5

3Productivitatea zilnică a tuturor agregatelor

hazi 60

4Dimensiunile solei de semănat

-lungime m 1556-lăţime m 1947-suprafaţă ha 303

5Dimensiunea parcelelor de semănat

-lungime m 1556-lăţime m 154-suprafaţă 24

6Lungimea marcatorului

-dreapta m 11-stacircnga m 26

7Norma de icircnsămacircnţare

-la 20 icircnvacircrtituri kg 3-la hectar kg 250

8Distanţa dintre punctele de alimentare cu seminţe

m 144

9Cantitatea de seminţe ce se pune la punct de alimentare

-la primul punct

kg 400

-la punctele următoare

kg 280

10 Necesarul zilnic de muncitori

-pt servirea semănătorii

nr 5

-pt transportul seminţelor

nr 3

-total nr 8

11Lăţimea facircşiei de icircntoarcere a agregatului

m 135

12Necesarul zilnic de mijl de transport

-atelaje nr-tractor+remorcă nr 3-auto-camion nr

13Necesar saci pt transportul seminţelor

nr 375

53

53

36 Evaluarea producţiei

Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţieiacestora

Evaluarea se face icircn două etape1) icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele

caracteristice de dezvoltare a plantelor2) icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite

norme standardizate~n funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfel

1) Gracircu orz (orz - 1 iunie gracircu - 15 iunie) Gracircu Boemandash se stabileşte numărul punctelor de control icircn funcţie de mărimea şi

uniformitatea parcelelor(icircn cazul parcele de pacircnă la 100 ha - 5 puncte pe suprafeţe mai mari de 100 ha - 10 puncte)

Determinările se fac cu ajutorul ramei metrice (un cadru de 1 metru patrat)Metodologie de lucrundash se numără spicele din interiorul ramei metricendash se stabileşte numărul mediu de boabe icircn spicndash se calculează producţia medie la hectar astfel

Q kgha = (360353610000) (10001000) = 4536kgha

Q kgha - producţia medie kgha Nsp - număr mediu de spice la mp (medie pe toate punctele de control) 360Nb - număr mediu de boabe icircn spice 35MMB - greutatea a 1000 boabe (grame)3610000 mp = 1 ha1000 x 1000 = 1000 grame x 1000 boabe

Exemplu

2) Porumb (1 septembrie) DKC 3511ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 28 mp (4 racircnduri x 070 x 10 m

lungime 070 (m) - distanţa dintre racircnduri)ndash se numără ştiuleţii la fiecare punct de controlndash se calculează numărul de ştiuleţi la hectar

54

54

Nstha = (30010000)(510) = 60000

Nstha - număr de ştiuleţi la hanst - numărul de ştiuleţi număraţi la toate punctele de controld - suprafaţa unui punct de control (mp)i - numărul punctelor de control

ndash se determină apoi numărul de boabe pe ştiuletendash se calculează apoi producţia medie la hectar

Q kgha = (60000588337) (10001000) = 11889 kgha

Q kgha - producţia medieNst - număr ştiuleţi la hectar 60000Nb - număr mediu de boabe pe ştiulete 588MMB - greutatea a 1000 boabe (grame) 337

Exemplu

3) Floarea soarelui (15 august)ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 28 mp (4 racircnduri x 070 x 10)ndash se numără capitulele la fiecare punct de control şi se stabileşte numărul mediu

de capitule la ha după formula

Ncpha - număr total de capitule la hancp - număr de capitule numărate la toate punctele de controld - suprafaţa unui punct de controli - numărul punctelor de control

ndash se determină numărul mediu de seminţe pe capitul(Ns)ndash se calculează producţia medie la hectar astfel

55

55

Q kgha - producţia medieNcp - număr mediu de capitule la hectarNs - număr seminţe pe capitulMMB - greutatea a 1000 seminţe icircn grame

Exemplu

4) Sfecla de zahăr (1 septembrie)ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 10 mp (3 racircnduri x 045 m x 74 m

lungime)ndash la fiecare punct de control plantele se recoltează se decoletează (tăierea

frunzelor) se curăţă de pămacircnt şi se cacircntărescndash se determină producţia medie astfel

q - cantitatea de rădăcini recoltate din punctele de control (kg)d - suprafaţa unui punct de control (mp)i - numărul punctelor de control

ndash la producţia stabilită se adaugă sporul de producţie ce se va realiza de la data evaluării la data prevăzută a se recolta (18 grziplantă)

Exemplu

5) Fructe (1 septembrie) MĂRMetoda de evaluare diferă icircn funcţie de tipul de livadă clasică sau intensivă dar

icircn mare constă icircn următoarele etapendash se stabileşte numărul de pomi pentru examinare (2 - 5 ) 480ndash se determină numărul mediu de fructe pe pom şi greutatea acestora icircn kg 30kg

167 de fructe

56

56

ndash se icircnmulţeşte numărul mediu de fructe pe pom cu numărul de pomi existenţi la ha şi se obţine astfel producţia medie la ha 16032 kgha

6) Struguri (de masă - 15 iulie de vin - 1 septembrie)ndash evaluarea se face separat la viile nobile şi la viile de hibrizindash se stabileşte numărul de butuci pe rod la ha cu relaţia

Nbha - numărul de butuci pe rod la hadr - distanţa dintre racircnduri (m)db - distanţa icircntre butuci pe racircnd (m)Ng - număr mediu de goluri (butuci neproductiviinexistenţi) la ha icircn procente

ndash se evaluează producţia de struguri pe butuc număracircndu-se toţi strugurii de pe un număr de 1 - 2 din butucii existenţi pe lot (se recomandă să se efectueze numărătoarea strugurilor pe fiecare al 10-lea butuc din 15 icircn 15 racircnduri)

Producţia de struguri pe butuc se calculează astfel

Pmb - producţia medie pe butuc (grame)Gms - greutatea medie a strugurilor (grame)Ns - numărul de struguri total găsiţi la numărătoareNba - numărul butucilor analizaţi

ndash se calculează producţia medie de struguri la ha cu formula

Pmha - producţia medie de struguri la ha (kg)Nbha - numărul de butuci pe rod la haPmb - producţia medie pe butuc (grame)

Exemplu

57

57

CAPITOLUL IV DETERMINAREA PRAGULUI DE RENTABILITATE (A PUNCTULUI CRITIC) PE CULTURI

Punctul critic marchează acea dimensiune a producţiei medii la care icircncasările din

valorificarea producţiei sunt egale cu cheltuielile totale de producţie deci acel punct al

producţiei medii la care nu se obţine profit dar nu se icircnregistrează nici pierderi

Mărimea costului de producţie şi a ratei profitului se găsesc icircntr-o stracircnsă legătură

cu raportul dintre cheltuielile de exploatare şi cantitatea de produse realizate Prin analiza

costurilor şi cheltuielilor de exploatare icircntreprinzătorul poate calcula nivelul minim de

activitate cerut de menţinerea icircn stare de funcţionare a firmei Cunoscacircnd pragul de

rentabilitate se poate proiecta volumul de vacircnzări icircn vederea obţinerii profitului scontat

De asemenea creditorii şi investitorii solicită adesea efectuarea analizei punctului

critic pentru a ajuta icircn evaluarea cacircştigurilor potenţiale ale unei afaceri şi icircn consecinţă

aceasta trebuie introdusă icircn planul de afaceri

Punctul critic se poate determina icircn două moduri şi anume fără profit programat

sau cu profit programat

Calculul punctului critic fără profit programat este exprimat printr-o relaţie

simplă

y = yי

y = Pvx

yי = Cvx + CF

Pvx = Cvx + CF

x(Pv ndash Cv) = CF

icircn care

y ndash veniturile din valorificarea producţiei (mii lei)

yי - cheltuielile totale icircnregistrate (mii lei)

Pv ndash preţul de vacircnzare unitar

x ndash producţia medie sau volumul vacircnzărilor (unităţi fizice)

Cv ndash cheltuieli variabile unitare

58

58

CF ndash costuri fixe totale

De unde x marchează acea dimensiune a producţiei la care nu se icircnregistrează nici

profit nici pierderi

Determinarea cantitativă şi reprezentarea grafică a PC la cultura Porumb

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Incărcat transportat IC (PK) t 2881 180225 575

22 Descărcat IC (PK) t 2881 2444609 78

33 Incărcat transportat IC (N) t 10 2484545 793

44 Descărcat IC (N) t 1655 6371 02

55 Transportat apa prep sol mii l 30 599 019

66 Incărcat transportat săm t 66 599359 191

77 Recoltat porumb boabe t 530 2606662 832

88 Transportat porumb boabe t 225 1245 04

99

1010

TOTALTOTAL 9962236 31792

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch Variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologicacopy= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

59

59

Cheltuielile fixe

NrNr CrtCrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) copycopy (d)(d) (e)(e)

11 Adm Şi deservit IC (PK) ha 302 617645 2045

22 Arat 25 cm +grăpat ha 302 1140192 3775

33 Adm Şi deservit IC (N) ha 302 630389 2087

44 Erbicidat şi deservit ha 302 61155 2025

55 Discuit si preg Pat germ Ha 302 586536 1942

66 Semănat +deservit ha 302 472517 1565

77 Prăşit mecanic I ha 302 819024 2712

88 Prăit mecanic II ha 302 654182 2166

99

1010

TOTALTOTAL 5532035 18318

(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)

60

60

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura porumb - fără profit programat

Ch variabile Cv = 9962236 lei

Ch fixe totale CF = 5532035 lei

Ch fixeha CFha = 18318 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 11 leikg = 1100 leit

Producţia totală de PT= 313355 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 302 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 33961599 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 9962236 + 33961599 = 133583959 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 133583959 313355=

4263leit

Productia medie de porumb la punctul critic (X)

X= (CFha)(Pv-CVt) = 18318 ( 1100 ndash 4263 ) = 272 tha = 2720 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 272 tha 4263 leit = 115953 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx =18318 leiha+ 115953 leiha =299133 leiha

Nivelul producţiei de 2720 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la

cultura porumb icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de

2720 la preţul de 11 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie

Depăşirea acestui nivel al producţiei (2720 ha) duce la obţinerea unui profit iar

scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi

61

61

62

PROFI

T

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

2720 kg2720 kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

18318

leiha

299133

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura porumb ndash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

62

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura porumb - cu profit programat

Ch variabile Cv = 9962236 lei

Ch fixe totale CF = 5532035 lei

Ch fixeha CFha = 18318 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 11 leikg = 1100 leit

Producţia totală de PT= 313355 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 302 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 33961599 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)

Pr = 500000lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 9962236 + 33961599 = 133583959 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 133583959 313355=

4263leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha=PrS =500000302= 165562 leiha

Producţia medie de porumb la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 18318+165562) ( 1100 - 4263 )= 517 tha

= 5170 kgha

Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 517 tha 4263 leit = 220397 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 18318 leiha+ 220397leiha = 403577 leiha

63

63

64

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

5170 kg5170 kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

18318

leiha

403577

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura porumb ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

64

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura porumb

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 9962236 9962236

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 33961599 33961599

Ch variabile totale CVT lei 133583959 133583959

Ch variabile t CVt leit 4263 4263

Ch fixe totale CF lei 5532035 5532035

Ch fixe ha CFha leiha 18318 18318

Profit programat total Pr lei 500000

Profit programat ha Prha leiha 165562

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 2720

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 5170

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 115953 220397

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 299133 403577

Preţ de vacircnzare t Pv leit 1100 1100

Suprafaţa cultivată S ha 302 302

65

65

DETERMINAREA CANTITATIVĂ ȘI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA gracircu

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Incărcat transportat IC (PK) t 4605 260015 179

22 Descărcat IC (PK) t 4605 495645 341

33 Incărcat transportat săm t 666 601343 414

44 Incărcat transportat IC (N) t 10 97019 669

55 Descărcat IC (N) t 6454 24848 017

66 Transportat apa prep sol mii l 30 599 04

77 Recoltat grau t 530 2614762 1802

88 Transportat gracircu t 225 1245 09

99

1010

TOTALTOTAL 49504298 34115

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

66

66

Cheltuielile fixe

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Adm şi deservit IC (PK) ha 303 619685 2045

22 Arat 18 - 20 cm +grăpat ha 303 1025772 3385

33 Discuit si preg pat germ ha 303 588479 1942

44 Semănat +deservit ha 303 474081 1565

55 Adm şi deservit IC (N) ha 303 632476 2087

66 Adm şi deservit ha 303 613575 2025

77

88

99

1010

TOTALTOTAL 3954068 130497

(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)

67

67

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura gracircu - fără profit programat

Ch variabile Cv = 49504298 lei

Ch fixe totale CF = 3954068 lei

Ch fixeha CFha = 130497 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 09 leikg = 900 leit

Producţia totală de gracircu PT= 145107 t

Suprafata cultivată cu gracircu S = 303 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 14849866 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 49504298 + 14849866 = 64354164 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 64354164 145107 =

4435leit

Productia medie de gracircu la punctul critic (X)

X= (CFha)(Pv-CVt) = 130497 ( 900 - 4435 ) = 286 tha

= 2860 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 286 tha 4435 leit = 12684 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 130497 leiha+ 126841 leiha = 257338 leiha

Nivelul producţiei de 2860 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la

cultura de gracircu icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de

2860 la preţul de 09 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie

Depăşirea acestui nivel al producţiei (2860 ha) duce la obţinerea unui profit iar

scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi

68

68

69

PROFI

T

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

2860 kg2860 kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

130497

leiha

257338

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura gracircu ndash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

69

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura gracircu - cu profit programat

Ch variabile Cv = 49504298 lei

Ch fixe totale CF = 3954068 lei

Ch fixeha CFha = 130497 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 09 leikg = 900 leit

Producţia totală de gracircu PT= 145107 t

Suprafata cultivată cu gracircu S = 303 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 14849866 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)

Pr = 400000 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 49504298 + 14849866 = 64354164 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 64354164 145107 =

4435leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 400000 303 =

132013 leiha

Producţia medie de gracircu la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 130497 + 132013 ) ( 900 - 4435 )

= 575 tha = 5750 kgha

Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 575tha 4435 leit = 255012 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx =130497 leiha+ 255012leiha = 385509 leiha

70

70

71

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

5750 kg5750 kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

130497

leiha

3855

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura gracircu ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

71

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura gracircu

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 49504298 49504298

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 14849866 14849866

Ch variabile totale CVT lei 64354164 64354164

Ch variabile t CVt leit 4435 4435

Ch fixe totale CF lei 3954068 3954068

Ch fixe ha CFha leiha 130497 130497

Profit programat total Pr lei 400000

Profit programat ha Prha leiha 132013

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 2860

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 5750

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 12684 255012

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 257338 385509

Preţ de vacircnzare t Pv leit 900 900

Suprafaţa cultivată S ha 303 303

72

72

DETERMINAREA CANTITATIVĂ ȘI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA măr

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Incărcat transportat IC (PK) T 124 694 84

22 Descărcat IC (PK) T 124 145896 177

33 Adm şi deservit IC (PK) T 50 691 839

44 Administrat gunoi de grajd T 50 288 35

55 Săpat gropi pt plantat pomi Buc 048 281 34

66 Plantat + udat Buc 048 7488 909

77 Tăieri de forma coroanei Buc 25 25 03

88 Incărcat transportat IC (N) T 0855 1107 134

99 Adm şi deservit IC T 5 896 109

1010 Transportat apa prep sol T 3 4592 558

1111 Recoltat prune T 5 187 23

1212 Transportat prune T 8234 14327 174

TOTALTOTAL 1914066 2325

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

Cheltuielile fixe

73

73

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Arătură in livadă Ha 5 2057 4114

22 Discuit arătura Ha 5 913 1826

33 Prăşit printre racircnduri Ha 5 804 1608

44 Stropit cu insecto-fungicide Ha 5 1802 3604

55 Erbicidat şi deservit Ha 5 690 138

66

77

88

99

1010

TOTALTOTAL 6266 12532

(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)

74

74

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura măr - fără profit programat

Ch variabile Cv = 1914066 lei

Ch fixe totale CF = 6266 lei

Ch fixeha CFha = 12532 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 1 leikg =1000 leit

Producţia totală de mere PT= 8234 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 5 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 673021 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 1914066 + 673021 = 2587087 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 2587087 8234 = 3142 leit

Productia medie de mere la punctul critic (X)

X= (CFha)(Pv-CVt) = 12532 ( 1000 - 3142 ) = 19 tha

= 1900 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 19 tha 3142 leit = 59698 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx =12532 leiha+ 59698 leiha =185018 leiha

Nivelul producţiei de 1900 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la

cultura de măr icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de

1900 la preţul de 1 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie Depăşirea

acestui nivel al producţiei (1900 ha) duce la obţinerea unui profit iar scăderea

producţiei sub acest nivel determină pierderi

75

75

76

PROFI

T

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

1900 kg1900 kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

12532

leiha

185018

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura măr ndash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

76

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura măr - cu profit programat

Ch variabile Cv = 1914066 lei

Ch fixe totale CF = 6266 lei

Ch fixeha CFha = 12532 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 1 leikg =1000 leit

Producţia totală de mere PT= 8234 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 5 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 673021 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)

Pr = 100000 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 1914066 + 673021 = 2587087 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 2587087 8234 = 3142 leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 100000 5

= 20000 leiha

Producţia medie de mere la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 12532 + 20000 ) (1000 - 3142 )

= 31 tha = 31000 kgha

Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 31 tha 3142 leit = 97402 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx =12532 leiha+97402 leiha = 109934 leiha

77

77

78

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

31000 kg31000 kghaha

7500

5000

1000

2500

10000

15000

12500

12532

leiha

109934

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura măr ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

78

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura măr

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 1914066 1914066

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 673021 673021

Ch variabile totale CVT lei 2587087 2587087

Ch variabile t CVt leit 3142 3142

Ch fixe totale CF lei 6266 6266

Ch fixe ha CFha leiha 12532 12532

Profit programat total Pr lei 100000

Profit programat ha Prha leiha 20000

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 1900

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 31000

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 59698 97402

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 185018 109934

Preţ de vacircnzare t Pv leit 1000 1000

Suprafaţa cultivată S ha 5 5

79

79

CAPITOLUL VCAPITOLUL VCONCLUZII ŞI RECOMANDĂRICONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI

Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţiei acestora

Evaluarea se face icircn două etape- icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele caracteristice de dezvoltare a plantelor- icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite norme standardizate

Icircn funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfelPorumb 3133 toneGrau 1451 toneMăr 82 toneEfectuacircnd eficiența celor trei culturi icircn urma rezultatelor acestora am

observat că cultura cea mai favorabilă este porumbul urmată de cultura grăacircluiPe viitor cea mai bună cultură atat cantitativă cacirct și calitativă este cultura porumbului

80

80

  • A DATE GENERALE PRIVITOARE LA SOLICITANT
    • A1 Numele solicitantului
    • A2 Obiectul de activitate
    • A3 Forma juridica a solicitantului
    • A4 Structura capitalului social si evoluţia acestuia de la icircnfiinţare
    • A5 Administratorii societatii
    • A6 Informaţii referitoare la locul desfasurarii activitatii solicitantului
      • B DESCRIEREA ACTIVITATII CURENTE
        • B1 Istoricul activitatii
        • B2 Principalele mijloace fixe care compun patrimoniul actual al solicitantului
        • B3 Descrierea activitatilor curente (agricole si non-agricole) si a tehnologiilor aplicate
        • B4 Politica de aprovizionare Furnizori de materii prime
        • B5 Politica de desfacere Canale de distribuţie
          • C PREZENTAREA PROIECTULUI
            • C1 Obiectivele proiectului
            • TRACTOR SAME MODEL EXPLORER 3-100
            • C3 Managementul proiectului
            • C4 Lista de achizitii si sursele de achiziţii pentru activele ce fac obiectul proiectului materiile prime pentru punerea in functiune a proiectului
            • C5 Personal si instruire
            • C6 Graficul estimat al proiectului
            • C7 Impactul proiectului asupra dezvoltarii zonei si a mediului de afaceri
              • D PROIECŢII FINANCIARE SI INDICATORI FINANCIARI
                • D1 Bazele de productie
                • D2 Contul de profit si pierderi previzionat ( pe o perioada de 3 ani )
                • D3 Fluxul de numerar previzionat ( pe o perioada de 3 ani )
                • D4 Indicatorii financiari
                • Tabelul 1
                  • Tabelul 3
                    • Centralizarea datelor
Page 24: Duceac Ionut

bogate si sanatoase de secara mazare si cartof care din punct de vedere ecologic sa

corespunda normelor UE in localitatea Secuieni JudNeamt

Acest fapt va determina totodata si creșterea veniturilor la bugetul

Primariei Secuieni JudNeamt datorita taxelor și impozitelor care se plătesc și

desemeni la bugetul statului se vor plăti impozite și taxe care icircn final vor fi icircn

beneficiul cetățenilor In practicarea agriculturiiintr-un mod intensiv se va avea in

vedere respectarea normelor de mediuPentru toate categoriile de materii prime

(combustibil piese de schimb icircngrășaminte etc) se vor icircncheia contracte icircn așa fel

icircncat să fie asigurat mersul normal al activității agricole Deasemeni si producția finita

(secaramazarecartof) care se va realiza va fi livrata in icircntregime pe baza de

contracte icircncheate

D PROIECŢII FINANCIARE SI INDICATORI FINANCIARI

D1 Bazele de productie

Cu proiect

A6 Denumire utilaj (noi) Costuri Amortizare Intretinere 2Combina DEUTZ-FAHR model 6060 HTS 125000 000 2500

TRACTOR SAME MODEL EXPLORER 3-100 40000 000 800

Cultivator Maschio MG 300 Stabwalze 500 2031 000 4062

167031 000 334062

D2 Contul de profit si pierderi previzionat ( pe o perioada de 3 ani )

Proiectia contului de profit si pierdere activitate cu proiect

Nr Crt Categoria AN 1 AN 2 AN 3

Venituri din exploatare 1 Venituri din vanzarea marfurilor Mii Lei

24

Euro 2 Productia vanduta Mii Lei 47000000

0485000000 500000000

Euro 107327990

110753351 114178713

3 Variatia stocurilor Mii Lei

Euro

4 Alte venituri Mii Lei Euro 5 Venituri din exploatare ndash total Mii Lei 47000000

0485000000 500000000

Euro 107327990

110753351 114178713

Cheltuieli pentru exploatare 6 Cheltuieli materiale ndash total Mii Lei

94000000 97000000 100000000

Euro 21465598 22150670 22835743

7 Cheltuieli cu lucrari si servicii executate de terti Lei

437330 450050 500040

Euro 99868 102772 1141888 Cheltuieli cu impozite taxe si varsaminte

asimilateMii Lei

250000 300000 350000 Euro 57085 68507 79925

9 Cheltuieli cu personalul ndash total Mii Lei 347330 360050 370560 Euro 79315 82220 84620

10 Alte cheltuieli de exploatare Mii Lei

Euro

11 Cheltuieli cu amortizarile si provizioanele Mii Lei 2510000 2750000 3000000

Euro 573177 627983 68507212 Cheltuieli pentru exploatare - total Mii Lei

97544660 100860100 104220600 Euro 22275047 23032153 23799548

13 Rezultatul din exploatare Mii Lei 372455340 384139900 395779400

Euro 85052942 87721198 90379165Venituri financiare ndash total

14 Venituri financiare ndash total Mii Lei Euro

Cheltuieli financiare din care

15 Cheltuieli privind dobazile Euro

16 Altele Mii Lei

Euro

17 Cheltuieli financiare - total Mii Lei Euro

18 Rezultatul financiar al exercitiului Mii Lei

25

Euro

19 Rezultatul brut al exercitiului Mii Lei

Euro

20 Impozit pe profit Mii Lei

Euro

21 Profit net Mii Lei

Euro

D3 Fluxul de numerar previzionat ( pe o perioada de 3 ani )

Flux de numerar - previziuni Anul 1 Anul 2 Anul 3OPERATIUNEAPERIOADA

MII LEI I ACTIVITATEA DE INVESTITII SI FINANTARE 0 0 0A Total intrari de lichiditati din (A1+A2+A3)

A1 Aport la capitalul social si contul intreprinzatoruluiA2 Vanzari de active inclusiv TVA 0 0 0A3 Credite pe termen lung din care (A31 + A32) A31 Imprumut BancaA 32 Grant SAPARD 0 0 0

B Total iesiri de lichiditati prin (B1+B2+B3)B1 Achizitii de active fixe corporale inclusiv TVAB2 Achizitii de active fixe necorporale inclusiv TVAB3 Cresterea investitiilor in curs 0 0 0

C ExcedentDeficit de lichiditati (A-B) 0 0 0D1 Rambursari de Credite pe termen mediu si lung din care (D11+ D12) D11 Rate la imprumutul Banca D12 Rate la alte Credite pe termen mediu si lung 0 0 0D2 Plati de dobanzi la Credite pe termen mediu si lung din care (D21+D22) D21 La imprumutul Banca D22 La alte Credite pe termen mediu si lung 0 0 0

E Flux de lichiditati din activitatea de investitii si finantare (C-D1-D2)II ACTIVITATEA DE EXPLOATARE SI ALTE ACTIVITATI 130727

51472387 1624350

F Incasari din activitatea de exploatare inclusiv TVA ( F1)130727

51472387 1624350

F1 Vanzari varianta cu proiectG Incasari din activitatea financiaraH Credite pe termen scurt 130727

51472387 1624350

K Plati pentru activitatea de exploatare inclusiv TVA (dupa caz) din care 0 0 0

1 Cheltuieli privind marfurile

2 Cheltuieli cu materiileprime 679603 747737 807415

26

3 Cheltuieli cu materialele consumabile 43637 48000 51842

4 Cheltuieli cu energia si apa 12988 14512 15672

5 Altecheltuieli materiale 10204 10323 11144

6 Cheltuieli cu serviciile executate de terti 55609 61160 66051

7 Cheltuieli cu impozite taxe si varsaminte asimilate 12500 13740 148408 Cheltuieli cu personalul angajat 0 0 09 Cheltuieli cu asigurarile si protectia sociala 0 0 0

10 Alte cheltuieli exploatare 0 0 011 Cheltuieli cu amortizarea si provizioanele

26064 26064 260642222222111111

L Flux brut exclusiv plati pentru impozit pe profit si TVA468670 550851 631321

M Plati pentru impozite si taxe (M1 + M2)186568 219297 251573

M1 TVA de platit 68667 104661 119950

M2 Impozit pe profit 97901 114636 131623N1 Rambursari de credite pe termen scurtN2 Plati de dobanzi la credite pe termen scurtO1 DividendeP

Total plati exclusiv cele aferente exploatarii (M+N1+N2+O1)P Total plati exclusiv cele aferente exploatarii (M + N1 + N2 + O1) 186568 219297 251573Q Flux de numerar din activitatea curenta (L-P) 280102 331554 379748II FLUX DE LICHIDITATI (CASH FLOW)R Flux de lichiditati net al perioadei (Q+E) 280102 331554 379748

S Disponibil de numerar al lunii precedenteDisponibil de numerar curent (S+R) 130597 410609 742253

T 410609 742253 1122001

D4 Indicatorii financiari

Valoarea investitiei (Vi) = valoarea totala a proiectului (exprimata in lei) ndash 12900000000 lei

LEI___________________________________________________________________________Specificare AN 1 AN 2 AN 3______________________________________________________________________Veniturile din exploatare (Ve)

27

470000000 485000000 500000000

___________________________________________________________________________Cheltuieli de exploatare (Ce)

97544660 100860100 104220600

___________________________________________________________________________

Rezultatul din exploatare (Re) = Se calculeaza Re = Ve ndash Ce - minim 10 din Ve

372455340 384139900 395779400

Profitul net (Pn) = rezultatul final al exercitiului financiar (anual) din care s-a scazut impozitul pe profit

312862486 322677516 332454696

Durata de recuperare a investitiei (Dr) = indicator ce exprima durata de recuperare a investitiei (exprimat in ani)

Se calculeaza Dr= ViPn mediu sau Dr=(Vi - 5 x Pn)Pn

unde Pn mediu = profit net mediu pe orizontul de prognoza Dr ndash ESTE 145 ANI

Rentabilitatea capitalului investit (Rc) = PnVi x 100 () Pn-profit net pentru fiecare an al perioadei previzionate

145 150 154___________________________________________________________________________

Cheltuieli financiare (Cf) = NU ESTE CAZUL___________________________________________________________________________

28

Gradul de acoperire a cheltuielilor financiare (Ga) = NU ESTE CAZUL

___________________________________________________________________________Flux de numerar net la sfarsitul perioadei (FNN) = Total intrari-Total iesiri FNNgt=0 (pentru fiecare an de prognoza)

280102 331554 379748 425733466695

Valoare actualizata neta (VAN) =aringFNi(1+r)I +FN5r VANgt0 r=rata de actualizare=8

CAPITOLUL IICAPITOLUL IISTRUCTURA FONDULUI FUNCIAR ŞI IcircNTOCMIREASTRUCTURA FONDULUI FUNCIAR ŞI IcircNTOCMIREA

ASOLAMENTULUIASOLAMENTULUI

21 Mărimea şi structura categoriilor de folosinţă a terenului

Tabelul 1Mărimea şi structura categoriilor de folosinţă a terenului

Specificare Ha din total din agricol

Suprafaţa totală 620 1000 -

Teren agricol 618 9968 1000

Teren arabil

- din care irigat

610 9839 987

300 4839 4854

Păşuni naturale 2 032 032

29

Facircneţe naturale 1 016 016

Livezi 5 08 08

Vii

Teren neproductiv 2 032 X

Condiţii naturaleDescrierea zonei icircn care este amplasată exploataţia cu cel puţin următoarele elemente

a) Temperatura medie anuală 940Cb) Precipitaţii medii anuale 534 mmmpc) Tipul de sol predominant textura panta

- tipul de sol cernoziom cambic- textura grosieră- panta 7 - 150C

Favorabilitatea terenului pentru diferitele culturi

Se va face o scurtă prezentare a caracteristicilor principalelor tipuri de sol cu favorabilitatea culturilor

CernoziomurileAu proprietăti fizice hidrofizice chimice termice şi de aeraţie foarte bune Cu toate că

sunt foarte bine aprovizionate cu azot fosfor şi potasiu pe aceste soluri pentru menţinerea fertilităţii şi obţinerea de producţii mari şi constant se recomandă aplicarea de icircngrăşăminte chimice şi organice Cernoziomurile sunt indicate pentru toate folosinţele şi culturile agricole

AluvisolurilePrezinta o fertilitate relativ bună fertilitatea depinzacircnd de gradul de solificare Pe

aluvisoluri pot fi cultivate o serie largă de plante specifice condiţiilor din ţara noastră porumb floarea soarelui cartof gracircu legume viţă de vie pomi

Soluri bruneDatorită proprietăţilor fizice (textură mijlocie structură granular medie permeabilitate

pentru apă şi aer rezistenţă scăzută la lucrările mecanice) sunt favorabile creşterii şi dezvoltării plantelor Pentru producţii mari se recomandă administrarea de icircngrăşăminte chimice organice şi verzi Sunt folosite pentru culturile gracircu porumb legume pomi migdal

22 Alegerea culturilor (criteriile avute icircn vedere culturile alese)

30

Criteriile avute icircn vedere (economice tradiţie asigurarea materiilor prime pentru investiţia de la planul de afaceri etc)

Cultura m ărului Importanta culturii marului se datoreaza valorii alimentare si gustative terapeutice si

profilactice a fructelor insusirilor lor tehnologice specifice particularitatilor agrobiologice ale pomilor si valorilor economice mari

Merele constituie unul dintre componentele de baza in alimentatia moderna a omuluiMărul creşte şi se dezvoltă bine icircn toate zonele Moldovei deoarece sunt condiţii

pedoclimaterice favorabile pentru cultivarea acestei specii pomicole Importanţa acestei specii pomicole ca cultură este determinată de valoarea alimentară calităţi gustative icircnalte icircnsuşirile terapeutice şi profilactice pentru sănătatea omului particularităţilor tehnologice specifice particularităţilor agrobiologice ale pomilor şi de valoarea economică mare de producţie Cultivarea merelor este o afacere profitabilă care are următoarele avantaje

- Plantaţia de măr poate fi exploatată 20-30 de ani iar investiţia se recuperează icircn 2-3 ani- Cererea crescacircndă pe piaţa locală şi externă la produsele agricole de valoare icircnaltă- Preţ avantajos la comercializarea merelor icircn stare proaspătă- Creşterea pe piaţa internaţională a cererii pentru producţia conservată (sucul concentrat)

Ele reprezinta aproape singurul aliment gata pregatit in natura care poate fi consumat fara alte adaosuri fie in stare proaspata fie consumate ca sucuri compot dulceata cidru marmelada etc Datorita insusirilor tehnologice merele constituie o materie prima cu pondere mare in industria alimentara

Astfel din punct de vedere chimic merele contin in medie 845 apa 141 zaharuri 02 substante pectice 06 substante grase 90 UI vitamina A 002 mg vitamina B2 01mg vitamina B1 7mg vitamina C 7 mg calciu 10 mg potasiu cat si cantitati reduse de aluminiu mangan sulf cobalt si altele

Principalii consumatori de mere sunt pieţele agricole locale antreprenori care exportă fructele fabricile de conserve depozite angro şi magazine procesatorii de fructe uscate Cele mai bune preţuri pot fi obţinute icircn cazul comercializării merelor icircn stare proaspătă pentru consum curent iar cele mai mici preţuri sunt icircnregistrate la mere comercializate icircntreprinderilor de procesare

Importanta marului rezida in particularitatile lui biologice Existenta unui numar mare de soiuri cu coacere esalonata in diverse epoci si capacitatea de pastrare in stare proaspata timp indelungat a soiurilor de iarna asigura consumul de fructe proaspete aproape in tot cursul anului circa 10 luni din 12 ale unui an Avand o mare capacitate de pastrare si o buna rezistenta la manipulare fructele pot fi transportate cu usurinta la distante mari

Cultura porumbului

Porumbul ocupa locul 3 ca importanta in lume Aceasta pozitie se justifica printro serie de particularitati

-prezinta o mare capacitate de productie cu cca 50 decat celelalte cereale-are o mare plasticitate ecologica-este o planta prasitoare fiind o foarte buna premergatoare pentru majoritatea plantelor de

cultura-suporta bine monocultura-are un coeficient multiplicat de 150-400ori-semanande-se primavara mai tarziu permite esalonarea mai buna lucrarilor agricole-cultura este mecanizata

31

-recoltarea se face fara pericol de scuturare

Porumbul este utilizat icircn alimentaţia omului icircn furajarea animalelor şi ca materie primă pentru diferite industrii

Icircn alimentaţia omului porumbul se utilizează sub formă de mălai (făină) din care se prepară mămăliga sau diferite peparate de patiserie fulgi de porumb porumb zaharat conservat sub formă de boabe sau ştiuleţi pentru salate şi garnituri porumb fiert sau copt popcorn (porumb pentru floricele) Din germenii de porumb rezultaţi icircn urma măcinării boabelor prin presare se obţine un ulei alimentar de foarte bună calitate apreciat icircn alimentaţia dietetică

Icircn furajarea animalelor boabele de porumb constituie furajul concentrat de bază pentru toate speciile de animale Valoarea nutritivă a porumbului este de 117 - 130 unităţi nutritive la 1 kg boabe

Planta icircntreagă recoltată şi tocată icircn faza de maturitate icircn lapte-ceară se utilizează pentru obţinerea de siloz care este utilizat pe scară largă icircn hrana vacilor de lapte De asemenea planta icircntreagă se poate utiliza ca masă verde

Tulpinile de porumb (cocenii) rezultate după recoltarea boabelor se pot utiliza ca furaj Ciocălăii măcinaţi pot fi utilizaţi icircn hrana rumegătoarelor Boabele de porumb se utilizează ca materie primă pentru obţinerea de amidon glucoză

dextrină izoglucoză (icircndulcitor lichid) whisky etc Boabele de porumb se utilizează pe scară largă pentru obţinerea de biocombustibil (etanol) după cum planta icircntreagă verde se poate utiliza pentru obţinerea de biocombustibil (metanol etanol)

Tulpinile de porumb se pot utiliza icircn industria celulozei şi la fabricarea panourilor aglomerate

Din ciocălăi se poate obţine furfurol sau pot fi folosiţi drept combustibil De asemenea icircn gospodăriile tradiţionale tulpinile de porumb se utilizează drept combustibil

Pănuşile se utilizează pentru diferite icircmpletituri tradiţionale Mătasea porumbului (stigmatele florilor femele) poate fi utilizată icircn scop medicinal iar

polenul de porumb este colectat cu uşurinţă de către albinele melifere (plantă poleniferă)

Cultura gracircului

Gracircul este una dintre cele mai importante cereale si planta care ocupa pe glob cele mai mari suprafete Boabele de grau au continut ridicat in hidrati de carbon si substante proteice Miere de grau este materie prima pentru paine si produse de panificatie aliment de baza pentru 35-40 din populatia globuluiGraul se mai utilizeaza si in prelucrari industriale (alcool amidon dextrina glucoza) si furaj in hrana animalelorTaratele sunt un nutret concentrat bogat in proteine hidrati de carbon si substante minerale Paiele se utilizeaza in industria celulozei si in hrana animale

Gracircul este cea mai importantă plantă cultivată din care se obţine icircn principal pacircine aliment de bază pentru cca 40 din populaţia globului Prin măcinare din boabele de gracircu se obţine făina care este utilizată pentru prepararea de diferite produse de panificaţie şi patiserie

32

fabricarea de paste făinoase etc Boabele de gracircu intră icircn alcătuirea amestecurilor de cereale prentru micul dejun

Boabele de gracircu se utilizează icircn hrana animalelor ca atare sau măcinate De asemenea icircn furajarea animalelor se utilizează şi tăracircţa rezultată ca subprodus icircn urma procesului de măcinare aceasta fiind bogată icircn proteine lipide şi săruri minerale

Boabele de gracircu servesc ca materie primă icircn diferite industrii pentru obţinerea de amidon gluten spirt băuturi spirtoase (vodcă wisky) bere biocarburburant (bioethanol)

Paiele au utilizări multiple precum materie primă icircn industria celulozei şi hacircrtiei aşternut pentru animale furaj grosier icircngrăşămacircnt organic prin icircncorporare icircn sol după recoltare sau prin compostare producerea de energie termină prin arderea icircn arzătoare cu recuperare de căldură

Germenii de gracircu rezultaţi icircn urma procesului de măcinare sunt utilizaţi icircn hrana omului ca produse energizante (germeni consumaţi cu lapte sau miere de albine) ca adaus icircn diferite produse de panificaţie sau pentru obţinerea de ulei foarte apreciat icircn industria cosmetică

Aluatul conservat prin refrigerare şi aluatul modelat (de exemplu blaturi pentru pizza) icircncepe să fie din ce icircn ce mai apreciat pe piaţă

Gracircul romacircnesc este un gracircu de foarte bună calitate pentru panificaţie care poate fi valorificat atacirct pentru consumul intern cacirct şi la export pentru consum european şi icircn afara Europei

Gracircul ecologic este unul dintre produsele ecologice cele mai bine cotate şi cerute pe piaţa mondială

Cultura gracircului oferă următoarele avantaje - boabele au un conţinut ridicat icircn glucide şi proteine corespunzător cerinţelor organismului uman - boabele au o bună conservabilitate pe perioade mari de timp - boabele se transportă cu uşurinţă pe distanţe mari - boabele de gracircu au diferite alternative de valorificare - boabele de gracircu reprezintă o importantă sursă de schimburi comerciale pe piaţa mondială - gracircul se poate cultiva icircn diferite condiţii pedoclimatice asiguracircnd producţii satisfăcătoare peste tot unde se cultivă - tehnologia de cultivare este complet mecanizată şi bine pusă la punct fără probleme deosebite - gracircul este o foarte bună premergătoare pentru majoritatea plantelor de cultură - după soiurile timpurii de gracircu pot fi semănate culturi succesive mai ales dacă sunt condiţii de irigare

Alegerea soiurilor şi hibrizilor (criteriile avute icircn vedere soiurile şi hibrizi aleşi pentru fiecare cultură)

-criteriile avute icircn vedere ndashproducţie rezistenţe specifice conţinut de principii nutritive etc

-soiurile şi hibrizi aleşi pentru fiecare cultură + prezentarea listei cu soiuri pentru 2012 la culturile alese şi descrierea soiului respectiv

MĂRUL - SOIURI

33

Icircn funcţie de epoca de coacere a fructelor merele se icircmpart icircn (a) soiuri de varăMelba Red melba Şafran de vară Papirovka Mantet Quinte Akane Plat August (b) soiuri de toamnă Prima Slava Peremojţiam James Grive Red Calvil de Zăpadă Spartan Focuşor Codrene Coredana Reglndis etc (c) soiuri de iarnă Idared Speranţa Banana de iarnăWellspur Goldspur Golden Delicious Jonathan Jonared Yellowspur Renet Simerenco Coredar Wagener etc

Antreprenorul trebuie să elaboreze proiect de plantare a livezii la icircntreprinderileautorizate şi materialul săditor trebuie să fie procurat de la pepinierele licenţiate cu actelenecesare pentru posibilitatea de beneficiere de subvenţii Cele mai de perspectivă soiuri de mere şi cu o cere sporită pe piaţă sunt Golden DeliciousRed Delicious Jonathan Idared Fugi Granny Smith Gala Melrose Ionagold Elstar precum şisoiurile genetic rezistente la boli şi dăunători aşa ca Florina Prima Coredana CoredarGeneros Pionier

Piaţa Romacircniei la merele proaspete este reprezentată prin 50 la sută din soiuri colorate (complet roşu sau parţial) şi 50 la sută pentru soiurile necolorate (gal-bene şi verzi) Cele mai populare soiuri colorate sunt Jonathan şi Idared urmate de Jonagold Gala Gloster etc iar dintre cele necolorate predomină soiul Golden Delicious Soiurile Granny Smith şi Mutsu icircnregistrează vacircnzări modeste Dintre soiurile locale icircn supermarket-uri se comercializează Glorios şi Florina icircnsă icircn can-tităţi foarte mici Fructele de obicei sunt icircmpărţite icircn trei categorii mici (sub 70 mm) medii (70-90 mm) şi mari (peste 90 mm)

PORUMB ndash SOIURI

Porumbul face parte din familia Gramineae subfamilia Panicoideae tribul Maydeae genul Zea Genul Zea cuprinde 3 specii - Zea mexicana (Schrad) Recv et Mangel (sin Euchlaena mexicana) ndash teosinte1 anual - Zea perennis (Hitsch) Recv et Mangel (sin Euchlaena perennis) ndash teosinte peren - Zea mays L ndash porumbul cultivat

Porumbul cultivat cuprinde mai multe convarietăţi (grupe de varietăţi) cele mai importante fiind următoarele - Zea mays conv dentiformis Koumlrn (sin Zea mays conv indentata Sturt) denumit porumbul dinte de cal Se caracterizează prin boabele mari prismatice cu partea sticloasă (cornoasă) a endospemului dispusă pe părţile laterale ale bobului iar partea făinoasă (amidonoasă) dispusă icircn partea centrală şi superioară a bobului (fig 19) Prin uscare endospemul făinos icircşi reduce volumul se contractă şi determină apariţia unei depresiuni icircn partea superioară a bobului sub forma mişunei dintelui de cal de unde denumirea acestei convarietăţi de bdquoporumb dinte de calrdquo La această convarietate au fost creaţi primii hibrizi de porumb iar icircn prezent această convarietate are cea mai margă răspacircndire icircn lume Majoritatea hibrizilor de porumb aparţin acestei convarietăţi La noi icircn ţară primii hibrizi care au fost icircntroduşi icircn cultură aparţin acestei convarietăţi şi au fost aduşi din SUA de unde şi denumirea de bdquoporumb americanrdquo - Zea mays conv indurata (Sturt) Bailey denumit porumbul cu bobul tare porumbul sticlos Se caracterizează prin boabe rotunjite icircn partea superioară netede lucioase dure la spargere de unde vine denumirea de bdquoporumb tarerdquo Partea sticloasă a endospermului este dispusă la exteriorul bobului de jur-icircmprejurul acestuia iar partea făinoasă este dispusă icircn partea centrală a bobului uneori ajungacircnd pacircnă icircn partea superioară a bobului situaţie cacircnd determină apariţia

34

unei uşoare mişune (fig 20) Din această convarietate au făcut parte vechile populaţii şi soiuri romacircneşti de unde şi denumirea de bdquoporumb romacircnescrdquo - Zea mays conv aorista Grebensc denumit porumbul semisticlos Prezintă caracteristici intermediare icircntre convarietăţile dentiformis şi indurata Bobul este rotunjit mat icircn partea superioară şi uneori prezintă o uşoară adacircncitură - Zea mays conv everta Sturt (sin Zea mays conv microsperma Koumlrn) denumit porumb de floricele Se caracterizează prin plante cu o talie mai mică care au capacitatea de a forma mai mulţi ştiuleţi pe plantă Boabele sunt mici (MMB = 40-100 g) cu vacircrful rotunjit sau ascuţit Endospermul este aproape icircn icircntregime sticlos cu excepţia unei mici porţiuni icircn jurul embrionului care este amidonoasă Prin icircncălzire apa din grăunciorii de amidon din endospermul făinos se transformă icircn vapori care exercită o presiune asupra tegumentului pacircnă cacircnd determină spargerea acestuia moment icircn care conţinutul bobului se revarsă (boabele expandează) mărindu-şi volumul de 15-20 de ori formacircnd o masă albă-spongioasă respectiv aşa-numitele floricele

RUSTICA a castigat o pozitie de lider pe piata de porumb precoce din Europa de Nord si poseda o gama larga de seminte adecvata pentru toate pietele lumii HIBRIZI FOARTE PRECOCIBarbados - excelent pentru boabe si silozEarly Star - precoce si productivEnergy Star - foarte buna valoare alimentaraComera - performanta inalta HIBRIZI PRECOCIBatz - vigurosEurostar - lider in EuropaGalaStar - porumb pe care il veti adoraInagua - bun pentru boabe si siloz

GRAcircU ndash SOIURI

Cercetătorii de la Institutul de Cercetare - Dezvoltare Agricolă Fundulea au creat soiuri de grau productive si rezistente la secetaBOEMA soi de gracircu de toamnă extrem de productiv şi cu indici de calitate ridicaţi pentru panificaţie adaptat condiţiilor climatice din zona de cacircmpie din sudul ţării şi Moldova este un soi foarte precoce mai timpuriu la icircnspicat cu 1-3 zile faţă de soiul Flamura 85 talia plantei de 77-90 cm rezistent la iernare şi cădere arşiţă şi secetă rugina galbenă rezistenţă mijlocie la rugina brună şi făinare are calitate bună de morărit şi panificaţie

GRUIA este un soi de toamnă care a dat rezultate foarte bune icircn Oltenia şi Dobrogea este mai timpuriu cu 4 zile faţă de soiul Fundulea 4 talie de 76 cm se remarcă printr-o rezistenţă bună la iernare la cădere dar şi la rasele actuale de rugina galbenă

35

superior multor soiuri ca rezistenţă la făinare rugină brună şi septorioza frunzelor calitatea de panificaţie a soiului Gruia este apropiată de cea a soiului Dropia faţă de care tinde să aibă un gluten mai tenace soiul se evidenţiază printr-o productivitate ridicată icircn medie cu 9-12 mai mare faţă de soiurile martor sporul de producţie fiind mai mare icircn condiţii de secetă in pofida taliei sale scurte soiul se comportă foarte bine icircn condiţii de deficit hidric Gracircul aparţine genului Triticum familia Gramineae (Poaceae) Genul Triticum cuprinde un număr mare de specii de gracircu forme sălbatice şi cultivate clasificate diferit de-a lungul timpului

Pentru ţara noastră prezintă importanţă 2 specii şi anume Triticum durum Desf şi Triticum aestivum L Triticum durum Desf (fig 16) are tulpina plină icircn interior pe toată lungimea sau cel puţin icircn partea superioară Spicul este aristat cu ariste lungi comparativ cu lungimea spicului şi orientate paralel Boabele au aspect sticlos la maturitate şi sunt conice la capet Triticum aestivum L (fig 17) are tulpina goală icircn interior pe toată lungimea Spicul este nearistat sau aristat cu ariste mai scurte comparativ cu lungimea spicului şi orintate divergent Boabele sunt ovoidale sau alungit-ovoidale prevăzute cu un smoc de perişori la capătul superior Endospermul este făinos semisticlos sau sticlos

Gracircul comun reprezintă specia cea mai importantă care pe plan mondial reprezintă cca 90 din suprafaţa cultivată cu gracircu şi cea mai mare partea a suprafeţei cultivată cu gracircu din ţara noastră Gracircul comun are forme de toamnă şi de primăvară aproape icircntreaga suprafaţă din ţara noastră fiind cultivată cu gracircu de toamnă (gracircul de primăvară ocupă suprafeţe foarte mici nesemnificative)

Soiurile de gracircu cultivate icircn Romacircnia sunt icircn marea lor majoritate soiuri romacircneşti create la Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Fundulea sau icircn reţeaua de Staţiuni de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Aceste soiuri se caracterizează prin potenţial de producţie ridicat (9-10 tha) o bună rezistenţă la cădere ger iernare secetă şi boli o bună calitate şi stabilitate a recoltelor

23 Intocmirea asolamentului

Specificare HaSuprafaţa totală a terenului arabil 610Suprafaţa medie a solei (3 sole) 2033

Tabelul 2Schema rotaţiei culturilor

SOLAANUL 2012 2013 2014I măr măr mărII gracircu porumb gracircuIII porumb gracircu porumb

36

37

CAPITOLUL IIICAPITOLUL IIIORGANIZAREA PROCESULUI DE PRODUCŢIE AGRICOLĂORGANIZAREA PROCESULUI DE PRODUCŢIE AGRICOLĂ

31 Proiectarea producţiilor medii prin metoda bonităriiterenurilor agricole

Tabelul 3

Date iniţiale

Cultura Tipul de solSuprafaţa - ha (Si)

Nota de bonitare pentru

condiţiile ecologice (Pi)

Corecţia pt distanţă şi

felul drumului (k)

Coeficient de

potenţare (c)

Producţia medie

realizată

MărGracircuPorumb

Cernoziom 5 75 015 11 15000Cernoziom 303 80 018 12 4000Cernoziom 302 85 019 13 8000

TOTAL 610

2) Notele totale de bonitare pentru condiţiile ecologice (Ni)

MĂR ndash 575 = 375Ni = Si x Pi GRAcircU ndash 30380 = 24240

PORUMB ndash 30285 = 25670TOTAL = 50285

3) Nota medie ponderată de bonitare

50285 610 = 8243

1) Producţia ce revine pe un punct al notei medii ponderate de bonitare

P măr = 515000 375 = 200P gracircu = 3034000 24240 = 50

P porumb = 3028000 25670 = 9411

6) Corecţia totală icircn funcţie de distanţă şi drumuri Ct = S x kMĂR ndash 5015 = 075

Suprafaţă x coeficient corecţie GRAcircU ndash 303018 = 5454PORUMB ndash 302019 = 5738

TOTAL = 11267

38

7) Nota de bonitare recalculată (Nbr)

MĂR ndash 375-075 = 37425Nbr = Nota totală de bonitare ndash Corecţia GRAcircU ndash 24240-5454 = 2418546

PORUMB ndash

25670-5738 = 2561262

8) Notele totale de bonitare potenţate (Ntp)

MĂR ndash 3742511=4117

Ntp =Nota de bonitare recalculată (Nbr)

xCoeficient

de potenţare

GRAcircU ndash241854612=290225

PORUMB ndash

256126213=332964

9) Producţia totală pe cultură pentru fiecare unitate de sol (Pt)

MĂR ndash 4117200= 82340

Pt =Nota totală de

bonitare potenţată (Ntp)

x

Producţia ce revine pe un punct de

bonitare P(kgpunct)

GRAcircU ndash

29022550= 1451125

PORUMB ndash

3329649411=31335242

TOTAL= 4666989

10) Producţia medie la hectar Pmc1

Pm măr = Producţia totală Suprafaţa totală = 823405=16468

Rezultatele pentru celelalte culturi

Pmedie gracircu = 1451125303= 4789

Pmedie porumb =31335242302= 10376

39

32 STABILIREA CANTITĂŢILOR DE IcircNGRĂŞĂMINTE PE CULTURI

Calculul dozelor de icircngrăşăminte s-a efectuat ţinacircndu-se cont atacirct de

producţiile medii cacirct şi de existentul de suprafaţă activă din sol S-au luat icircn

considerare şi pierderile rezultate prin levigare

Icircn tabelul 4 este prezentat calculul dozelor de icircngrăşăminte chimice la ha

separat pentru cele 3 culturi icircn parte

Tabelul 4

Calculul dozelor de icircngrăşăminte chimice

Nr Crt

SPECIFICARE UM

CULTURA

GRAcircU PORUMB MĂRN P K N P K N P K

1 Producţie medie Kgha 4789 10376 16468

2 Consum specific Kg sat

23 11 20 20 21 20 5 3 6

3 Sa de administrat

Kg 11014

5268 9578

20752

2179 20752 8234 494 988

4 Sa icircn sol Kg 45 31 60 40 35 30 30 20 355 Diferenţa de

admKg sa

6514 2168 3578

16752

1829 17752 5234 294 638

6 Pierderi prin levigare

13 5 7 13 5 7 13 5 7

7 Cant pierdută prin levigare

Kg sa

847 108 25 2177

914 1242 68 147 446

8 Total sa de administrat

Kg 7361 2276 3828

18929

19204 18994 5914 3087 6826

9 Tipul de icircngrăşămacircnt

NO4NO3

Super P c

Sare potasică

NO4NO3

Super P c

Sare potasică

N P2O5 K20

10 Conţinutul icircn sa a icircngr

Kgt 345 40 40 345 40 40 345 40 40

11 Doza de icircngr de administrat

Kg 213 57 96 549 480 475 171 77 171

40

33 PLANUL DE CULTURĂ

Planul de cultură cuprinde structura culturilor dimensiunile fiecăreia

producţiile medii şi totale (tabelul 5)

Tabelul 5

Icircntocmirea planului de cultură

Cultura Suprafaţa (ha)

Producţii medii (kgha)

Producţia totală (t)

Preţ livrare (leikg)

Măr 5 16468 8234 2Gracircu 303 4789 1451 08

Porumb 302 10376 313355 1

34 FUNDAMENTAREA FIŞELOR TEHNOLOGICE PE CULTURI

Icircn vederea organizării proceselor de muncă şi de producţie icircn etapa pregătitoare se

icircntocmesc fişele tehnologice pe culturi Informaţiile cuprinse icircn fişele tehnologice servesc icircn

acelaşi timp la stabilirea tehnologiilor stabilirea destinaţiei producţiei determinarea volumului

lucrărilor mecanice şi manuale necesarul de forţă de muncă cantităţile de materiale şi mijloacele

financiare necesare pentru aprovizionare

DATELE NECESARE

1 Culturile incluse icircn planul de producţie al firmei

2 Suprafaţa ocupată de fiecare cultură icircn parte

3 Culturile premergătoare

4 Producţia medie şi totală a fiecărei culturi

5 Lucrările tehnologice icircn ordinea cronologică a executărilor

6 Perioada de executare şi data lucrării

7 Mijloacele cu care se execută lucrarea

8 Tarifele de plată pentru lucrările mecanice

9 Tarifele de plată pentru lucrările manuale pe categorii

10 Cuantumul taxelor pentru CAS şomaj risc asigurare

11 Amortismentul specific

12 Materialele necesare procesului tehnologic consumul normat pe UM preţul unitar şi cota

pentru cheltuielile de aprovizionare

41

13 Cota de cheltuieli indirecte (comune şi generale)

MODUL DE LUCRU

1 Se icircnscriu icircn fişă datele privind suprafaţa şi producţia medie Producţia medie se planifică

icircn raport cu fertilitatea solului şi cantitatea de icircngrăşămacircnt aplicată

2 Se icircnscriu lucrările tehnologice icircn ordinea executării lor precizacircndu-se toată perioada

optimă de execuţie şi durata fiecărei lucrări

3 Pentru fiecare icircn parte se determină volumul lucrărilor sumele necesare şi materiale

4 La lucrările manuale icircn raport cu volumul lucrării se calculează numărul de zile om iar

fondul de salarii rezultă icircnmulţind numărul de zile om necesar pentru evaluarea lucrării cu

tariful pe ziom corespunzător

5 Taxele asupra fondului de salarii se calculează aplicacircnd cota icircn proporţie de 30 pentru

CAS 5 pentru fondul de şomaj 1 pentru risc şi asigurare impozit 15 asupra sumei

care reprezintă fondul de salarii

6 Amortismentul specific se determină icircn raport cu valoarea de inventar a mijlocului fix

folosit exclusiv la cultura respectivă şi durata de folosire

7 Cota de cheltuieli pentru aprovizionare se calculează o cotă parte din valoarea

materialului folosit

8 Din icircnsumarea pentru lucrările mecanice lucrările manuale taxe asupra valorilor

materialelor se obţin cheltuielile de producţie

9 La cheltuielile directe se aplică cota de cheltuieli comune şi prin icircnsumarea lor se

determină cheltuielile de producţie

10 După fiecare trimestru se fac totalurile

11 Se calculează indicatorii cheltuieli de producţie la hectar şi costul la tona de produs

42

44

45

46

47

35 Organizarea lucrării de semănat la cultura gracircului

Semănatul este una dintre cele mai importante lucrări agricole de care depinde icircn ultimă instanţă obţinerea de producţii ridicate Suprafeţele icircntinse ocupate de culturi precum şi termenele restracircnse icircn care trebuie executat fac ca procesul de muncă al semănatului să ocupe un loc important icircn activitatea de producţie a exploataţiilor agricole

Etapele organizării lucrărilor de semănat cereale păioase sunt următoarele1 se stabileşte componenţa agregatului de semănat potrivit condiţiilor existente

(tractor plus semănătoare SUP-29 sau SUP-21)2 Se determină necesarul de agregate pentru terminarea semănatului icircn termen

optim folosind formula

icircn care

N ndash numărul de agregate pentru terminarea lucrării icircn timpul propusS ndash suprafaţa de icircnsămacircnţatn ndash numărul de zile icircn care trebuie terminată lucrareaP ndash randamentul zilnic al maşinii

(1)N = 303(512) = 5 agregate

Aşadar icircn prealabil trebuie cunoscut randamentul zilnic al agregatului de semănat folosit Aceasta se calculează după formula

icircn

care

P ndash randamentul zilnic al agregatului (ha)B ndash lăţimea de lucru a agregatului icircn lucru (m)V ndash viteza de deplasare a agregatului

icircn lucru (moră)t ndash durata zilei de lucru (ore)H ndash coeficientul de folosire a timpului de lucru (070-080)

(2)P = 366000807 10000 = 12 ha

3 Stabilirea lungimii marcatoarelor semănătoriiLungimea marcatoarelor adică distanţa la care trebuie aşezată piesa activă a marcatorului faţă de ultimul brăzdar se stabileşte icircn funcţie de

lăţimea de lucru a semănătorii (B) distanţa icircntre două brăzdare (b) distanţa icircntre roţile din faţă sau marginile exterioare ale şenilelor

tractorului (c)

= 11

= = 26

49

49

Cacircnd tractorul poate urmări urma lăsată de marcator atacirct cu roata din dreapta cacirct şi cu roata din stacircnga lungimea celor două marcatoare este egală şi este dată de relaţia

4 Stabilirea debitului semănătorii icircn funcţie de norma de sămacircnţă la hectar La icircnceputul lucrării trebuie icircntotdeauna să se verifice corectitudinea reglării debitului la icircnsămacircnţare Această verificare se face după formula

icircn

care

G ndash cantitatea de sămacircnţă cursă din semănătoare la un număr stabilit de icircnvacircrtiri a roţii semănătoriiA ndash norma de semănat la un ha (kg)d ndash lungimea roţii semănătorii (m)B ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)O ndash nr de icircnvacircrtituri a roţii semănătorii

(6)G= 2501743620 10000 = 313

5 Stabilirea dimensiunilor postatelor la semănat Lungimea maximă a postatelor la semănat este icircn funcţie de capacitatea cutiei semănătorii Pentru a uşura organizarea transportului de seminţe este indicat ca alimentarea semănătorii cu seminţe să se execute la un singur capăt a postatei ~n acest caz lungimea maximă a postatei se calculează după formula

icircn

care

L ndash lungimea maximă a postatei (m)Q ndash capacitatea coşului de alimentare

a semănătorii (kg)Y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii coşului de alimentare a semănătorii (icircn medie 070-080)A ndash norma de semănat (kgha)B ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)

(7)L = (051000040007) (25036) = 1556m

Icircn ce priveşte lăţimea postatei aceasta se determină icircn funcţie de lăţimea totală a parcelei de icircnsămacircnţat şi de metoda de deplasare a agregatului Ea se calculează aşa icircncacirct să asigure de lucru agregatului pentru 1-2 zile de lucru

Lăţimea postatei la semănatul icircn suveică se calculează după formula

icircn care

l ndash lăţimea postatei (m)P ndash productivitatea zilnică a agregatului (hazi)Z ndash durata icircn zile a lucrului pe aceeaşi postată (1-2 zile)L ndash lungimea postatei (m)

(8)l = 10000122 1556 = 154m

6 Lăţimea zonei de icircntoarcere a agregatului Pentru icircntoarcerea agregatului la capetele parcelei se delimitează o facircşie de teren denumită bdquozonă de icircntoarcereldquo Delimitarea acestei zone se face icircn cazul deplasărilor icircn parcursul liniar cu buclă şi fără buclă Lăţimea zonei de icircntoarcere este dată de relaţia

50

50

icircn care

E ndash lăţimea zonei de icircntoarcereR ndash raza de icircntoarcere a agregatuluie ndash lungimea de ieşire a agregatului (adică distanţa de la centrul agregatului mijlocul osiei motoare a tractorului) pacircnă la organele active ale maşinii

(9)E = 34 + 15 = 135m

Aceasta reprezintă lungimea cu care trebuie să se deplaseze centrul agregatului pentru aducerea organelor active ale maşinii agricole pe linia de icircntoarcere a lucrului

7 Stabilirea distanţei dintre punctele de alimentare a semănătorii Distanţa dintre punctele de alimentare a semănătorii se determină icircn funcţie de metoda de deplasare a agregatului la semănat ~n cazul semănatului icircn suveică lungimea postatei este determinată icircn funcţie de capacitatea cutiei de seminţe icircn aşa fel ca alimentarea semănătorii să se facă numai la unul din capetele postatei distanţa dintre punctele de alimentare se află după formula

icircn care

D ndash distanţa dintre punctele de alimentare (m)B ndash lăţimea de lucru a agregatului (m)T ndash numărul turelor (adică nr curselor dus-icircntors) pe care le face agregatul pacircnă la golirea coşului semănătorii

(1)D = 2362 = 144m

Icircn cazul cacircnd lungimea postatei nu este determinată icircn funcţie de capacitatea cutiei de seminţe este necesar ca icircn prealabil să cunoaştem turele pe care le face agregatul pacircnă la golirea coşului semănătorii Aceasta se determină icircmpărţind lungimea drumului pe care icircl face semănătoarea pacircnă la golirea cutiei sale pe lungimea cursei de lucru dus şi icircntors ~n acest scop se foloseşte următoarea formulă

icircn care

T ndash numărul turelorQ ndash capacitatea cutiei semănătorii

(kg)Y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii cutiei (080)A ndash norma de semănat (kgha)B ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)L ndash lungimea postatei (m)

T= (1000040007) (2503621556) = 1Icircn cazul semănării icircn bdquolaturildquo sau bdquope două jumătăţi ale postateildquo distanţa dintre

punctele de alimentare se calculează după formula = 136 = 36

(semnificaţiile literelor sunt aceleaşi ca la formulele (10) şi (11)

51

51

8 Stabilirea cantităţilor de seminţe ce se pun la punctele de alimentare Cantităţile de seminţe care se pun la primul punct de alimentare se calculează după formula

= 4001 = 400kgiar cantitatea care se pune la punctele următoare este

icircn care

C ndash cantitatea de seminţe necesară alimentării agregatului (kg)Q capacitatea coşului semănătorii (kg)y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii cutieia ndash nr semănătorilor icircn agregat

(14)C1 = 400071 = 280kg

9 Stabilirea necesarului zilnic de muncitori pentru semănat şi transportat seminţele Necesarul zilnic de muncitori pentru deservirea semănătorilor variază icircn raport cu numărul de agregate folosite zilnic şi al maşinilor ce compun agregatul

10 Necesarul de mijloace de transport se stabileşte icircn funcţie de cantităţile de seminţe necesare semănătorilor la o icircncărcare timpul de golire a semănătorilor capacitatea mijloacelor de transport distanţa de transport şi timpul necesar pentru un ciclu de transport

~n primul racircnd se determină timpul icircn care se consumă cantitatea de seminţe existentă icircn cutia semănătorii folosind relaţia

icircn care

q ndash capacitatea cutiei semănătorii (kg)085 ndash coeficientul de folosire a cutiei semănătoriiB ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)V ndash viteza de lucru a agregatului (moră)N ndash norma de sămacircnţă la ha (kg)

Tgol = (10000400085) (366000250) = 063h = 38min

Numărul de mijloace de transport necesare zilnic se determină pe baza relaţiei

icircn care

Nt ndash numărul mijloacelor de transportn ndash numărul semănătorilor ce lucreazăt ndash durata unui ciclu de transport (min)Cm ndash capacitatea mijlocului de transport (kg)

Nt = (540008530) (38400) = 33 = 311 Se determină necesarul de saci pentru transportul seminţelor cunoscacircnd că

pentru uşurarea manipulării se recomandă ca un sac să aibă 40 kg

Nr saci = (512250) 40 = 375 sacizi

52

52

Centralizarea datelor

Nr crt

Specificare UMAgregatul folosit

Tractor + (SUP-29)

Tractor + SUP-21

1 Productivitatea zilnică a agregatului haschimb 12

2 Necesarul zilnic de-tractoare nr 5-semănători nr 5

3Productivitatea zilnică a tuturor agregatelor

hazi 60

4Dimensiunile solei de semănat

-lungime m 1556-lăţime m 1947-suprafaţă ha 303

5Dimensiunea parcelelor de semănat

-lungime m 1556-lăţime m 154-suprafaţă 24

6Lungimea marcatorului

-dreapta m 11-stacircnga m 26

7Norma de icircnsămacircnţare

-la 20 icircnvacircrtituri kg 3-la hectar kg 250

8Distanţa dintre punctele de alimentare cu seminţe

m 144

9Cantitatea de seminţe ce se pune la punct de alimentare

-la primul punct

kg 400

-la punctele următoare

kg 280

10 Necesarul zilnic de muncitori

-pt servirea semănătorii

nr 5

-pt transportul seminţelor

nr 3

-total nr 8

11Lăţimea facircşiei de icircntoarcere a agregatului

m 135

12Necesarul zilnic de mijl de transport

-atelaje nr-tractor+remorcă nr 3-auto-camion nr

13Necesar saci pt transportul seminţelor

nr 375

53

53

36 Evaluarea producţiei

Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţieiacestora

Evaluarea se face icircn două etape1) icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele

caracteristice de dezvoltare a plantelor2) icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite

norme standardizate~n funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfel

1) Gracircu orz (orz - 1 iunie gracircu - 15 iunie) Gracircu Boemandash se stabileşte numărul punctelor de control icircn funcţie de mărimea şi

uniformitatea parcelelor(icircn cazul parcele de pacircnă la 100 ha - 5 puncte pe suprafeţe mai mari de 100 ha - 10 puncte)

Determinările se fac cu ajutorul ramei metrice (un cadru de 1 metru patrat)Metodologie de lucrundash se numără spicele din interiorul ramei metricendash se stabileşte numărul mediu de boabe icircn spicndash se calculează producţia medie la hectar astfel

Q kgha = (360353610000) (10001000) = 4536kgha

Q kgha - producţia medie kgha Nsp - număr mediu de spice la mp (medie pe toate punctele de control) 360Nb - număr mediu de boabe icircn spice 35MMB - greutatea a 1000 boabe (grame)3610000 mp = 1 ha1000 x 1000 = 1000 grame x 1000 boabe

Exemplu

2) Porumb (1 septembrie) DKC 3511ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 28 mp (4 racircnduri x 070 x 10 m

lungime 070 (m) - distanţa dintre racircnduri)ndash se numără ştiuleţii la fiecare punct de controlndash se calculează numărul de ştiuleţi la hectar

54

54

Nstha = (30010000)(510) = 60000

Nstha - număr de ştiuleţi la hanst - numărul de ştiuleţi număraţi la toate punctele de controld - suprafaţa unui punct de control (mp)i - numărul punctelor de control

ndash se determină apoi numărul de boabe pe ştiuletendash se calculează apoi producţia medie la hectar

Q kgha = (60000588337) (10001000) = 11889 kgha

Q kgha - producţia medieNst - număr ştiuleţi la hectar 60000Nb - număr mediu de boabe pe ştiulete 588MMB - greutatea a 1000 boabe (grame) 337

Exemplu

3) Floarea soarelui (15 august)ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 28 mp (4 racircnduri x 070 x 10)ndash se numără capitulele la fiecare punct de control şi se stabileşte numărul mediu

de capitule la ha după formula

Ncpha - număr total de capitule la hancp - număr de capitule numărate la toate punctele de controld - suprafaţa unui punct de controli - numărul punctelor de control

ndash se determină numărul mediu de seminţe pe capitul(Ns)ndash se calculează producţia medie la hectar astfel

55

55

Q kgha - producţia medieNcp - număr mediu de capitule la hectarNs - număr seminţe pe capitulMMB - greutatea a 1000 seminţe icircn grame

Exemplu

4) Sfecla de zahăr (1 septembrie)ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 10 mp (3 racircnduri x 045 m x 74 m

lungime)ndash la fiecare punct de control plantele se recoltează se decoletează (tăierea

frunzelor) se curăţă de pămacircnt şi se cacircntărescndash se determină producţia medie astfel

q - cantitatea de rădăcini recoltate din punctele de control (kg)d - suprafaţa unui punct de control (mp)i - numărul punctelor de control

ndash la producţia stabilită se adaugă sporul de producţie ce se va realiza de la data evaluării la data prevăzută a se recolta (18 grziplantă)

Exemplu

5) Fructe (1 septembrie) MĂRMetoda de evaluare diferă icircn funcţie de tipul de livadă clasică sau intensivă dar

icircn mare constă icircn următoarele etapendash se stabileşte numărul de pomi pentru examinare (2 - 5 ) 480ndash se determină numărul mediu de fructe pe pom şi greutatea acestora icircn kg 30kg

167 de fructe

56

56

ndash se icircnmulţeşte numărul mediu de fructe pe pom cu numărul de pomi existenţi la ha şi se obţine astfel producţia medie la ha 16032 kgha

6) Struguri (de masă - 15 iulie de vin - 1 septembrie)ndash evaluarea se face separat la viile nobile şi la viile de hibrizindash se stabileşte numărul de butuci pe rod la ha cu relaţia

Nbha - numărul de butuci pe rod la hadr - distanţa dintre racircnduri (m)db - distanţa icircntre butuci pe racircnd (m)Ng - număr mediu de goluri (butuci neproductiviinexistenţi) la ha icircn procente

ndash se evaluează producţia de struguri pe butuc număracircndu-se toţi strugurii de pe un număr de 1 - 2 din butucii existenţi pe lot (se recomandă să se efectueze numărătoarea strugurilor pe fiecare al 10-lea butuc din 15 icircn 15 racircnduri)

Producţia de struguri pe butuc se calculează astfel

Pmb - producţia medie pe butuc (grame)Gms - greutatea medie a strugurilor (grame)Ns - numărul de struguri total găsiţi la numărătoareNba - numărul butucilor analizaţi

ndash se calculează producţia medie de struguri la ha cu formula

Pmha - producţia medie de struguri la ha (kg)Nbha - numărul de butuci pe rod la haPmb - producţia medie pe butuc (grame)

Exemplu

57

57

CAPITOLUL IV DETERMINAREA PRAGULUI DE RENTABILITATE (A PUNCTULUI CRITIC) PE CULTURI

Punctul critic marchează acea dimensiune a producţiei medii la care icircncasările din

valorificarea producţiei sunt egale cu cheltuielile totale de producţie deci acel punct al

producţiei medii la care nu se obţine profit dar nu se icircnregistrează nici pierderi

Mărimea costului de producţie şi a ratei profitului se găsesc icircntr-o stracircnsă legătură

cu raportul dintre cheltuielile de exploatare şi cantitatea de produse realizate Prin analiza

costurilor şi cheltuielilor de exploatare icircntreprinzătorul poate calcula nivelul minim de

activitate cerut de menţinerea icircn stare de funcţionare a firmei Cunoscacircnd pragul de

rentabilitate se poate proiecta volumul de vacircnzări icircn vederea obţinerii profitului scontat

De asemenea creditorii şi investitorii solicită adesea efectuarea analizei punctului

critic pentru a ajuta icircn evaluarea cacircştigurilor potenţiale ale unei afaceri şi icircn consecinţă

aceasta trebuie introdusă icircn planul de afaceri

Punctul critic se poate determina icircn două moduri şi anume fără profit programat

sau cu profit programat

Calculul punctului critic fără profit programat este exprimat printr-o relaţie

simplă

y = yי

y = Pvx

yי = Cvx + CF

Pvx = Cvx + CF

x(Pv ndash Cv) = CF

icircn care

y ndash veniturile din valorificarea producţiei (mii lei)

yי - cheltuielile totale icircnregistrate (mii lei)

Pv ndash preţul de vacircnzare unitar

x ndash producţia medie sau volumul vacircnzărilor (unităţi fizice)

Cv ndash cheltuieli variabile unitare

58

58

CF ndash costuri fixe totale

De unde x marchează acea dimensiune a producţiei la care nu se icircnregistrează nici

profit nici pierderi

Determinarea cantitativă şi reprezentarea grafică a PC la cultura Porumb

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Incărcat transportat IC (PK) t 2881 180225 575

22 Descărcat IC (PK) t 2881 2444609 78

33 Incărcat transportat IC (N) t 10 2484545 793

44 Descărcat IC (N) t 1655 6371 02

55 Transportat apa prep sol mii l 30 599 019

66 Incărcat transportat săm t 66 599359 191

77 Recoltat porumb boabe t 530 2606662 832

88 Transportat porumb boabe t 225 1245 04

99

1010

TOTALTOTAL 9962236 31792

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch Variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologicacopy= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

59

59

Cheltuielile fixe

NrNr CrtCrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) copycopy (d)(d) (e)(e)

11 Adm Şi deservit IC (PK) ha 302 617645 2045

22 Arat 25 cm +grăpat ha 302 1140192 3775

33 Adm Şi deservit IC (N) ha 302 630389 2087

44 Erbicidat şi deservit ha 302 61155 2025

55 Discuit si preg Pat germ Ha 302 586536 1942

66 Semănat +deservit ha 302 472517 1565

77 Prăşit mecanic I ha 302 819024 2712

88 Prăit mecanic II ha 302 654182 2166

99

1010

TOTALTOTAL 5532035 18318

(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)

60

60

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura porumb - fără profit programat

Ch variabile Cv = 9962236 lei

Ch fixe totale CF = 5532035 lei

Ch fixeha CFha = 18318 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 11 leikg = 1100 leit

Producţia totală de PT= 313355 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 302 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 33961599 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 9962236 + 33961599 = 133583959 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 133583959 313355=

4263leit

Productia medie de porumb la punctul critic (X)

X= (CFha)(Pv-CVt) = 18318 ( 1100 ndash 4263 ) = 272 tha = 2720 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 272 tha 4263 leit = 115953 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx =18318 leiha+ 115953 leiha =299133 leiha

Nivelul producţiei de 2720 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la

cultura porumb icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de

2720 la preţul de 11 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie

Depăşirea acestui nivel al producţiei (2720 ha) duce la obţinerea unui profit iar

scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi

61

61

62

PROFI

T

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

2720 kg2720 kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

18318

leiha

299133

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura porumb ndash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

62

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura porumb - cu profit programat

Ch variabile Cv = 9962236 lei

Ch fixe totale CF = 5532035 lei

Ch fixeha CFha = 18318 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 11 leikg = 1100 leit

Producţia totală de PT= 313355 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 302 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 33961599 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)

Pr = 500000lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 9962236 + 33961599 = 133583959 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 133583959 313355=

4263leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha=PrS =500000302= 165562 leiha

Producţia medie de porumb la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 18318+165562) ( 1100 - 4263 )= 517 tha

= 5170 kgha

Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 517 tha 4263 leit = 220397 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 18318 leiha+ 220397leiha = 403577 leiha

63

63

64

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

5170 kg5170 kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

18318

leiha

403577

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura porumb ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

64

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura porumb

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 9962236 9962236

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 33961599 33961599

Ch variabile totale CVT lei 133583959 133583959

Ch variabile t CVt leit 4263 4263

Ch fixe totale CF lei 5532035 5532035

Ch fixe ha CFha leiha 18318 18318

Profit programat total Pr lei 500000

Profit programat ha Prha leiha 165562

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 2720

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 5170

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 115953 220397

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 299133 403577

Preţ de vacircnzare t Pv leit 1100 1100

Suprafaţa cultivată S ha 302 302

65

65

DETERMINAREA CANTITATIVĂ ȘI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA gracircu

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Incărcat transportat IC (PK) t 4605 260015 179

22 Descărcat IC (PK) t 4605 495645 341

33 Incărcat transportat săm t 666 601343 414

44 Incărcat transportat IC (N) t 10 97019 669

55 Descărcat IC (N) t 6454 24848 017

66 Transportat apa prep sol mii l 30 599 04

77 Recoltat grau t 530 2614762 1802

88 Transportat gracircu t 225 1245 09

99

1010

TOTALTOTAL 49504298 34115

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

66

66

Cheltuielile fixe

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Adm şi deservit IC (PK) ha 303 619685 2045

22 Arat 18 - 20 cm +grăpat ha 303 1025772 3385

33 Discuit si preg pat germ ha 303 588479 1942

44 Semănat +deservit ha 303 474081 1565

55 Adm şi deservit IC (N) ha 303 632476 2087

66 Adm şi deservit ha 303 613575 2025

77

88

99

1010

TOTALTOTAL 3954068 130497

(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)

67

67

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura gracircu - fără profit programat

Ch variabile Cv = 49504298 lei

Ch fixe totale CF = 3954068 lei

Ch fixeha CFha = 130497 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 09 leikg = 900 leit

Producţia totală de gracircu PT= 145107 t

Suprafata cultivată cu gracircu S = 303 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 14849866 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 49504298 + 14849866 = 64354164 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 64354164 145107 =

4435leit

Productia medie de gracircu la punctul critic (X)

X= (CFha)(Pv-CVt) = 130497 ( 900 - 4435 ) = 286 tha

= 2860 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 286 tha 4435 leit = 12684 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 130497 leiha+ 126841 leiha = 257338 leiha

Nivelul producţiei de 2860 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la

cultura de gracircu icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de

2860 la preţul de 09 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie

Depăşirea acestui nivel al producţiei (2860 ha) duce la obţinerea unui profit iar

scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi

68

68

69

PROFI

T

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

2860 kg2860 kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

130497

leiha

257338

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura gracircu ndash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

69

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura gracircu - cu profit programat

Ch variabile Cv = 49504298 lei

Ch fixe totale CF = 3954068 lei

Ch fixeha CFha = 130497 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 09 leikg = 900 leit

Producţia totală de gracircu PT= 145107 t

Suprafata cultivată cu gracircu S = 303 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 14849866 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)

Pr = 400000 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 49504298 + 14849866 = 64354164 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 64354164 145107 =

4435leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 400000 303 =

132013 leiha

Producţia medie de gracircu la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 130497 + 132013 ) ( 900 - 4435 )

= 575 tha = 5750 kgha

Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 575tha 4435 leit = 255012 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx =130497 leiha+ 255012leiha = 385509 leiha

70

70

71

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

5750 kg5750 kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

130497

leiha

3855

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura gracircu ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

71

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura gracircu

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 49504298 49504298

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 14849866 14849866

Ch variabile totale CVT lei 64354164 64354164

Ch variabile t CVt leit 4435 4435

Ch fixe totale CF lei 3954068 3954068

Ch fixe ha CFha leiha 130497 130497

Profit programat total Pr lei 400000

Profit programat ha Prha leiha 132013

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 2860

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 5750

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 12684 255012

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 257338 385509

Preţ de vacircnzare t Pv leit 900 900

Suprafaţa cultivată S ha 303 303

72

72

DETERMINAREA CANTITATIVĂ ȘI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA măr

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Incărcat transportat IC (PK) T 124 694 84

22 Descărcat IC (PK) T 124 145896 177

33 Adm şi deservit IC (PK) T 50 691 839

44 Administrat gunoi de grajd T 50 288 35

55 Săpat gropi pt plantat pomi Buc 048 281 34

66 Plantat + udat Buc 048 7488 909

77 Tăieri de forma coroanei Buc 25 25 03

88 Incărcat transportat IC (N) T 0855 1107 134

99 Adm şi deservit IC T 5 896 109

1010 Transportat apa prep sol T 3 4592 558

1111 Recoltat prune T 5 187 23

1212 Transportat prune T 8234 14327 174

TOTALTOTAL 1914066 2325

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

Cheltuielile fixe

73

73

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Arătură in livadă Ha 5 2057 4114

22 Discuit arătura Ha 5 913 1826

33 Prăşit printre racircnduri Ha 5 804 1608

44 Stropit cu insecto-fungicide Ha 5 1802 3604

55 Erbicidat şi deservit Ha 5 690 138

66

77

88

99

1010

TOTALTOTAL 6266 12532

(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)

74

74

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura măr - fără profit programat

Ch variabile Cv = 1914066 lei

Ch fixe totale CF = 6266 lei

Ch fixeha CFha = 12532 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 1 leikg =1000 leit

Producţia totală de mere PT= 8234 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 5 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 673021 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 1914066 + 673021 = 2587087 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 2587087 8234 = 3142 leit

Productia medie de mere la punctul critic (X)

X= (CFha)(Pv-CVt) = 12532 ( 1000 - 3142 ) = 19 tha

= 1900 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 19 tha 3142 leit = 59698 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx =12532 leiha+ 59698 leiha =185018 leiha

Nivelul producţiei de 1900 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la

cultura de măr icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de

1900 la preţul de 1 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie Depăşirea

acestui nivel al producţiei (1900 ha) duce la obţinerea unui profit iar scăderea

producţiei sub acest nivel determină pierderi

75

75

76

PROFI

T

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

1900 kg1900 kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

12532

leiha

185018

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura măr ndash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

76

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura măr - cu profit programat

Ch variabile Cv = 1914066 lei

Ch fixe totale CF = 6266 lei

Ch fixeha CFha = 12532 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 1 leikg =1000 leit

Producţia totală de mere PT= 8234 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 5 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 673021 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)

Pr = 100000 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 1914066 + 673021 = 2587087 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 2587087 8234 = 3142 leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 100000 5

= 20000 leiha

Producţia medie de mere la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 12532 + 20000 ) (1000 - 3142 )

= 31 tha = 31000 kgha

Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 31 tha 3142 leit = 97402 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx =12532 leiha+97402 leiha = 109934 leiha

77

77

78

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

31000 kg31000 kghaha

7500

5000

1000

2500

10000

15000

12500

12532

leiha

109934

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura măr ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

78

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura măr

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 1914066 1914066

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 673021 673021

Ch variabile totale CVT lei 2587087 2587087

Ch variabile t CVt leit 3142 3142

Ch fixe totale CF lei 6266 6266

Ch fixe ha CFha leiha 12532 12532

Profit programat total Pr lei 100000

Profit programat ha Prha leiha 20000

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 1900

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 31000

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 59698 97402

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 185018 109934

Preţ de vacircnzare t Pv leit 1000 1000

Suprafaţa cultivată S ha 5 5

79

79

CAPITOLUL VCAPITOLUL VCONCLUZII ŞI RECOMANDĂRICONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI

Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţiei acestora

Evaluarea se face icircn două etape- icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele caracteristice de dezvoltare a plantelor- icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite norme standardizate

Icircn funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfelPorumb 3133 toneGrau 1451 toneMăr 82 toneEfectuacircnd eficiența celor trei culturi icircn urma rezultatelor acestora am

observat că cultura cea mai favorabilă este porumbul urmată de cultura grăacircluiPe viitor cea mai bună cultură atat cantitativă cacirct și calitativă este cultura porumbului

80

80

  • A DATE GENERALE PRIVITOARE LA SOLICITANT
    • A1 Numele solicitantului
    • A2 Obiectul de activitate
    • A3 Forma juridica a solicitantului
    • A4 Structura capitalului social si evoluţia acestuia de la icircnfiinţare
    • A5 Administratorii societatii
    • A6 Informaţii referitoare la locul desfasurarii activitatii solicitantului
      • B DESCRIEREA ACTIVITATII CURENTE
        • B1 Istoricul activitatii
        • B2 Principalele mijloace fixe care compun patrimoniul actual al solicitantului
        • B3 Descrierea activitatilor curente (agricole si non-agricole) si a tehnologiilor aplicate
        • B4 Politica de aprovizionare Furnizori de materii prime
        • B5 Politica de desfacere Canale de distribuţie
          • C PREZENTAREA PROIECTULUI
            • C1 Obiectivele proiectului
            • TRACTOR SAME MODEL EXPLORER 3-100
            • C3 Managementul proiectului
            • C4 Lista de achizitii si sursele de achiziţii pentru activele ce fac obiectul proiectului materiile prime pentru punerea in functiune a proiectului
            • C5 Personal si instruire
            • C6 Graficul estimat al proiectului
            • C7 Impactul proiectului asupra dezvoltarii zonei si a mediului de afaceri
              • D PROIECŢII FINANCIARE SI INDICATORI FINANCIARI
                • D1 Bazele de productie
                • D2 Contul de profit si pierderi previzionat ( pe o perioada de 3 ani )
                • D3 Fluxul de numerar previzionat ( pe o perioada de 3 ani )
                • D4 Indicatorii financiari
                • Tabelul 1
                  • Tabelul 3
                    • Centralizarea datelor
Page 25: Duceac Ionut

Euro 2 Productia vanduta Mii Lei 47000000

0485000000 500000000

Euro 107327990

110753351 114178713

3 Variatia stocurilor Mii Lei

Euro

4 Alte venituri Mii Lei Euro 5 Venituri din exploatare ndash total Mii Lei 47000000

0485000000 500000000

Euro 107327990

110753351 114178713

Cheltuieli pentru exploatare 6 Cheltuieli materiale ndash total Mii Lei

94000000 97000000 100000000

Euro 21465598 22150670 22835743

7 Cheltuieli cu lucrari si servicii executate de terti Lei

437330 450050 500040

Euro 99868 102772 1141888 Cheltuieli cu impozite taxe si varsaminte

asimilateMii Lei

250000 300000 350000 Euro 57085 68507 79925

9 Cheltuieli cu personalul ndash total Mii Lei 347330 360050 370560 Euro 79315 82220 84620

10 Alte cheltuieli de exploatare Mii Lei

Euro

11 Cheltuieli cu amortizarile si provizioanele Mii Lei 2510000 2750000 3000000

Euro 573177 627983 68507212 Cheltuieli pentru exploatare - total Mii Lei

97544660 100860100 104220600 Euro 22275047 23032153 23799548

13 Rezultatul din exploatare Mii Lei 372455340 384139900 395779400

Euro 85052942 87721198 90379165Venituri financiare ndash total

14 Venituri financiare ndash total Mii Lei Euro

Cheltuieli financiare din care

15 Cheltuieli privind dobazile Euro

16 Altele Mii Lei

Euro

17 Cheltuieli financiare - total Mii Lei Euro

18 Rezultatul financiar al exercitiului Mii Lei

25

Euro

19 Rezultatul brut al exercitiului Mii Lei

Euro

20 Impozit pe profit Mii Lei

Euro

21 Profit net Mii Lei

Euro

D3 Fluxul de numerar previzionat ( pe o perioada de 3 ani )

Flux de numerar - previziuni Anul 1 Anul 2 Anul 3OPERATIUNEAPERIOADA

MII LEI I ACTIVITATEA DE INVESTITII SI FINANTARE 0 0 0A Total intrari de lichiditati din (A1+A2+A3)

A1 Aport la capitalul social si contul intreprinzatoruluiA2 Vanzari de active inclusiv TVA 0 0 0A3 Credite pe termen lung din care (A31 + A32) A31 Imprumut BancaA 32 Grant SAPARD 0 0 0

B Total iesiri de lichiditati prin (B1+B2+B3)B1 Achizitii de active fixe corporale inclusiv TVAB2 Achizitii de active fixe necorporale inclusiv TVAB3 Cresterea investitiilor in curs 0 0 0

C ExcedentDeficit de lichiditati (A-B) 0 0 0D1 Rambursari de Credite pe termen mediu si lung din care (D11+ D12) D11 Rate la imprumutul Banca D12 Rate la alte Credite pe termen mediu si lung 0 0 0D2 Plati de dobanzi la Credite pe termen mediu si lung din care (D21+D22) D21 La imprumutul Banca D22 La alte Credite pe termen mediu si lung 0 0 0

E Flux de lichiditati din activitatea de investitii si finantare (C-D1-D2)II ACTIVITATEA DE EXPLOATARE SI ALTE ACTIVITATI 130727

51472387 1624350

F Incasari din activitatea de exploatare inclusiv TVA ( F1)130727

51472387 1624350

F1 Vanzari varianta cu proiectG Incasari din activitatea financiaraH Credite pe termen scurt 130727

51472387 1624350

K Plati pentru activitatea de exploatare inclusiv TVA (dupa caz) din care 0 0 0

1 Cheltuieli privind marfurile

2 Cheltuieli cu materiileprime 679603 747737 807415

26

3 Cheltuieli cu materialele consumabile 43637 48000 51842

4 Cheltuieli cu energia si apa 12988 14512 15672

5 Altecheltuieli materiale 10204 10323 11144

6 Cheltuieli cu serviciile executate de terti 55609 61160 66051

7 Cheltuieli cu impozite taxe si varsaminte asimilate 12500 13740 148408 Cheltuieli cu personalul angajat 0 0 09 Cheltuieli cu asigurarile si protectia sociala 0 0 0

10 Alte cheltuieli exploatare 0 0 011 Cheltuieli cu amortizarea si provizioanele

26064 26064 260642222222111111

L Flux brut exclusiv plati pentru impozit pe profit si TVA468670 550851 631321

M Plati pentru impozite si taxe (M1 + M2)186568 219297 251573

M1 TVA de platit 68667 104661 119950

M2 Impozit pe profit 97901 114636 131623N1 Rambursari de credite pe termen scurtN2 Plati de dobanzi la credite pe termen scurtO1 DividendeP

Total plati exclusiv cele aferente exploatarii (M+N1+N2+O1)P Total plati exclusiv cele aferente exploatarii (M + N1 + N2 + O1) 186568 219297 251573Q Flux de numerar din activitatea curenta (L-P) 280102 331554 379748II FLUX DE LICHIDITATI (CASH FLOW)R Flux de lichiditati net al perioadei (Q+E) 280102 331554 379748

S Disponibil de numerar al lunii precedenteDisponibil de numerar curent (S+R) 130597 410609 742253

T 410609 742253 1122001

D4 Indicatorii financiari

Valoarea investitiei (Vi) = valoarea totala a proiectului (exprimata in lei) ndash 12900000000 lei

LEI___________________________________________________________________________Specificare AN 1 AN 2 AN 3______________________________________________________________________Veniturile din exploatare (Ve)

27

470000000 485000000 500000000

___________________________________________________________________________Cheltuieli de exploatare (Ce)

97544660 100860100 104220600

___________________________________________________________________________

Rezultatul din exploatare (Re) = Se calculeaza Re = Ve ndash Ce - minim 10 din Ve

372455340 384139900 395779400

Profitul net (Pn) = rezultatul final al exercitiului financiar (anual) din care s-a scazut impozitul pe profit

312862486 322677516 332454696

Durata de recuperare a investitiei (Dr) = indicator ce exprima durata de recuperare a investitiei (exprimat in ani)

Se calculeaza Dr= ViPn mediu sau Dr=(Vi - 5 x Pn)Pn

unde Pn mediu = profit net mediu pe orizontul de prognoza Dr ndash ESTE 145 ANI

Rentabilitatea capitalului investit (Rc) = PnVi x 100 () Pn-profit net pentru fiecare an al perioadei previzionate

145 150 154___________________________________________________________________________

Cheltuieli financiare (Cf) = NU ESTE CAZUL___________________________________________________________________________

28

Gradul de acoperire a cheltuielilor financiare (Ga) = NU ESTE CAZUL

___________________________________________________________________________Flux de numerar net la sfarsitul perioadei (FNN) = Total intrari-Total iesiri FNNgt=0 (pentru fiecare an de prognoza)

280102 331554 379748 425733466695

Valoare actualizata neta (VAN) =aringFNi(1+r)I +FN5r VANgt0 r=rata de actualizare=8

CAPITOLUL IICAPITOLUL IISTRUCTURA FONDULUI FUNCIAR ŞI IcircNTOCMIREASTRUCTURA FONDULUI FUNCIAR ŞI IcircNTOCMIREA

ASOLAMENTULUIASOLAMENTULUI

21 Mărimea şi structura categoriilor de folosinţă a terenului

Tabelul 1Mărimea şi structura categoriilor de folosinţă a terenului

Specificare Ha din total din agricol

Suprafaţa totală 620 1000 -

Teren agricol 618 9968 1000

Teren arabil

- din care irigat

610 9839 987

300 4839 4854

Păşuni naturale 2 032 032

29

Facircneţe naturale 1 016 016

Livezi 5 08 08

Vii

Teren neproductiv 2 032 X

Condiţii naturaleDescrierea zonei icircn care este amplasată exploataţia cu cel puţin următoarele elemente

a) Temperatura medie anuală 940Cb) Precipitaţii medii anuale 534 mmmpc) Tipul de sol predominant textura panta

- tipul de sol cernoziom cambic- textura grosieră- panta 7 - 150C

Favorabilitatea terenului pentru diferitele culturi

Se va face o scurtă prezentare a caracteristicilor principalelor tipuri de sol cu favorabilitatea culturilor

CernoziomurileAu proprietăti fizice hidrofizice chimice termice şi de aeraţie foarte bune Cu toate că

sunt foarte bine aprovizionate cu azot fosfor şi potasiu pe aceste soluri pentru menţinerea fertilităţii şi obţinerea de producţii mari şi constant se recomandă aplicarea de icircngrăşăminte chimice şi organice Cernoziomurile sunt indicate pentru toate folosinţele şi culturile agricole

AluvisolurilePrezinta o fertilitate relativ bună fertilitatea depinzacircnd de gradul de solificare Pe

aluvisoluri pot fi cultivate o serie largă de plante specifice condiţiilor din ţara noastră porumb floarea soarelui cartof gracircu legume viţă de vie pomi

Soluri bruneDatorită proprietăţilor fizice (textură mijlocie structură granular medie permeabilitate

pentru apă şi aer rezistenţă scăzută la lucrările mecanice) sunt favorabile creşterii şi dezvoltării plantelor Pentru producţii mari se recomandă administrarea de icircngrăşăminte chimice organice şi verzi Sunt folosite pentru culturile gracircu porumb legume pomi migdal

22 Alegerea culturilor (criteriile avute icircn vedere culturile alese)

30

Criteriile avute icircn vedere (economice tradiţie asigurarea materiilor prime pentru investiţia de la planul de afaceri etc)

Cultura m ărului Importanta culturii marului se datoreaza valorii alimentare si gustative terapeutice si

profilactice a fructelor insusirilor lor tehnologice specifice particularitatilor agrobiologice ale pomilor si valorilor economice mari

Merele constituie unul dintre componentele de baza in alimentatia moderna a omuluiMărul creşte şi se dezvoltă bine icircn toate zonele Moldovei deoarece sunt condiţii

pedoclimaterice favorabile pentru cultivarea acestei specii pomicole Importanţa acestei specii pomicole ca cultură este determinată de valoarea alimentară calităţi gustative icircnalte icircnsuşirile terapeutice şi profilactice pentru sănătatea omului particularităţilor tehnologice specifice particularităţilor agrobiologice ale pomilor şi de valoarea economică mare de producţie Cultivarea merelor este o afacere profitabilă care are următoarele avantaje

- Plantaţia de măr poate fi exploatată 20-30 de ani iar investiţia se recuperează icircn 2-3 ani- Cererea crescacircndă pe piaţa locală şi externă la produsele agricole de valoare icircnaltă- Preţ avantajos la comercializarea merelor icircn stare proaspătă- Creşterea pe piaţa internaţională a cererii pentru producţia conservată (sucul concentrat)

Ele reprezinta aproape singurul aliment gata pregatit in natura care poate fi consumat fara alte adaosuri fie in stare proaspata fie consumate ca sucuri compot dulceata cidru marmelada etc Datorita insusirilor tehnologice merele constituie o materie prima cu pondere mare in industria alimentara

Astfel din punct de vedere chimic merele contin in medie 845 apa 141 zaharuri 02 substante pectice 06 substante grase 90 UI vitamina A 002 mg vitamina B2 01mg vitamina B1 7mg vitamina C 7 mg calciu 10 mg potasiu cat si cantitati reduse de aluminiu mangan sulf cobalt si altele

Principalii consumatori de mere sunt pieţele agricole locale antreprenori care exportă fructele fabricile de conserve depozite angro şi magazine procesatorii de fructe uscate Cele mai bune preţuri pot fi obţinute icircn cazul comercializării merelor icircn stare proaspătă pentru consum curent iar cele mai mici preţuri sunt icircnregistrate la mere comercializate icircntreprinderilor de procesare

Importanta marului rezida in particularitatile lui biologice Existenta unui numar mare de soiuri cu coacere esalonata in diverse epoci si capacitatea de pastrare in stare proaspata timp indelungat a soiurilor de iarna asigura consumul de fructe proaspete aproape in tot cursul anului circa 10 luni din 12 ale unui an Avand o mare capacitate de pastrare si o buna rezistenta la manipulare fructele pot fi transportate cu usurinta la distante mari

Cultura porumbului

Porumbul ocupa locul 3 ca importanta in lume Aceasta pozitie se justifica printro serie de particularitati

-prezinta o mare capacitate de productie cu cca 50 decat celelalte cereale-are o mare plasticitate ecologica-este o planta prasitoare fiind o foarte buna premergatoare pentru majoritatea plantelor de

cultura-suporta bine monocultura-are un coeficient multiplicat de 150-400ori-semanande-se primavara mai tarziu permite esalonarea mai buna lucrarilor agricole-cultura este mecanizata

31

-recoltarea se face fara pericol de scuturare

Porumbul este utilizat icircn alimentaţia omului icircn furajarea animalelor şi ca materie primă pentru diferite industrii

Icircn alimentaţia omului porumbul se utilizează sub formă de mălai (făină) din care se prepară mămăliga sau diferite peparate de patiserie fulgi de porumb porumb zaharat conservat sub formă de boabe sau ştiuleţi pentru salate şi garnituri porumb fiert sau copt popcorn (porumb pentru floricele) Din germenii de porumb rezultaţi icircn urma măcinării boabelor prin presare se obţine un ulei alimentar de foarte bună calitate apreciat icircn alimentaţia dietetică

Icircn furajarea animalelor boabele de porumb constituie furajul concentrat de bază pentru toate speciile de animale Valoarea nutritivă a porumbului este de 117 - 130 unităţi nutritive la 1 kg boabe

Planta icircntreagă recoltată şi tocată icircn faza de maturitate icircn lapte-ceară se utilizează pentru obţinerea de siloz care este utilizat pe scară largă icircn hrana vacilor de lapte De asemenea planta icircntreagă se poate utiliza ca masă verde

Tulpinile de porumb (cocenii) rezultate după recoltarea boabelor se pot utiliza ca furaj Ciocălăii măcinaţi pot fi utilizaţi icircn hrana rumegătoarelor Boabele de porumb se utilizează ca materie primă pentru obţinerea de amidon glucoză

dextrină izoglucoză (icircndulcitor lichid) whisky etc Boabele de porumb se utilizează pe scară largă pentru obţinerea de biocombustibil (etanol) după cum planta icircntreagă verde se poate utiliza pentru obţinerea de biocombustibil (metanol etanol)

Tulpinile de porumb se pot utiliza icircn industria celulozei şi la fabricarea panourilor aglomerate

Din ciocălăi se poate obţine furfurol sau pot fi folosiţi drept combustibil De asemenea icircn gospodăriile tradiţionale tulpinile de porumb se utilizează drept combustibil

Pănuşile se utilizează pentru diferite icircmpletituri tradiţionale Mătasea porumbului (stigmatele florilor femele) poate fi utilizată icircn scop medicinal iar

polenul de porumb este colectat cu uşurinţă de către albinele melifere (plantă poleniferă)

Cultura gracircului

Gracircul este una dintre cele mai importante cereale si planta care ocupa pe glob cele mai mari suprafete Boabele de grau au continut ridicat in hidrati de carbon si substante proteice Miere de grau este materie prima pentru paine si produse de panificatie aliment de baza pentru 35-40 din populatia globuluiGraul se mai utilizeaza si in prelucrari industriale (alcool amidon dextrina glucoza) si furaj in hrana animalelorTaratele sunt un nutret concentrat bogat in proteine hidrati de carbon si substante minerale Paiele se utilizeaza in industria celulozei si in hrana animale

Gracircul este cea mai importantă plantă cultivată din care se obţine icircn principal pacircine aliment de bază pentru cca 40 din populaţia globului Prin măcinare din boabele de gracircu se obţine făina care este utilizată pentru prepararea de diferite produse de panificaţie şi patiserie

32

fabricarea de paste făinoase etc Boabele de gracircu intră icircn alcătuirea amestecurilor de cereale prentru micul dejun

Boabele de gracircu se utilizează icircn hrana animalelor ca atare sau măcinate De asemenea icircn furajarea animalelor se utilizează şi tăracircţa rezultată ca subprodus icircn urma procesului de măcinare aceasta fiind bogată icircn proteine lipide şi săruri minerale

Boabele de gracircu servesc ca materie primă icircn diferite industrii pentru obţinerea de amidon gluten spirt băuturi spirtoase (vodcă wisky) bere biocarburburant (bioethanol)

Paiele au utilizări multiple precum materie primă icircn industria celulozei şi hacircrtiei aşternut pentru animale furaj grosier icircngrăşămacircnt organic prin icircncorporare icircn sol după recoltare sau prin compostare producerea de energie termină prin arderea icircn arzătoare cu recuperare de căldură

Germenii de gracircu rezultaţi icircn urma procesului de măcinare sunt utilizaţi icircn hrana omului ca produse energizante (germeni consumaţi cu lapte sau miere de albine) ca adaus icircn diferite produse de panificaţie sau pentru obţinerea de ulei foarte apreciat icircn industria cosmetică

Aluatul conservat prin refrigerare şi aluatul modelat (de exemplu blaturi pentru pizza) icircncepe să fie din ce icircn ce mai apreciat pe piaţă

Gracircul romacircnesc este un gracircu de foarte bună calitate pentru panificaţie care poate fi valorificat atacirct pentru consumul intern cacirct şi la export pentru consum european şi icircn afara Europei

Gracircul ecologic este unul dintre produsele ecologice cele mai bine cotate şi cerute pe piaţa mondială

Cultura gracircului oferă următoarele avantaje - boabele au un conţinut ridicat icircn glucide şi proteine corespunzător cerinţelor organismului uman - boabele au o bună conservabilitate pe perioade mari de timp - boabele se transportă cu uşurinţă pe distanţe mari - boabele de gracircu au diferite alternative de valorificare - boabele de gracircu reprezintă o importantă sursă de schimburi comerciale pe piaţa mondială - gracircul se poate cultiva icircn diferite condiţii pedoclimatice asiguracircnd producţii satisfăcătoare peste tot unde se cultivă - tehnologia de cultivare este complet mecanizată şi bine pusă la punct fără probleme deosebite - gracircul este o foarte bună premergătoare pentru majoritatea plantelor de cultură - după soiurile timpurii de gracircu pot fi semănate culturi succesive mai ales dacă sunt condiţii de irigare

Alegerea soiurilor şi hibrizilor (criteriile avute icircn vedere soiurile şi hibrizi aleşi pentru fiecare cultură)

-criteriile avute icircn vedere ndashproducţie rezistenţe specifice conţinut de principii nutritive etc

-soiurile şi hibrizi aleşi pentru fiecare cultură + prezentarea listei cu soiuri pentru 2012 la culturile alese şi descrierea soiului respectiv

MĂRUL - SOIURI

33

Icircn funcţie de epoca de coacere a fructelor merele se icircmpart icircn (a) soiuri de varăMelba Red melba Şafran de vară Papirovka Mantet Quinte Akane Plat August (b) soiuri de toamnă Prima Slava Peremojţiam James Grive Red Calvil de Zăpadă Spartan Focuşor Codrene Coredana Reglndis etc (c) soiuri de iarnă Idared Speranţa Banana de iarnăWellspur Goldspur Golden Delicious Jonathan Jonared Yellowspur Renet Simerenco Coredar Wagener etc

Antreprenorul trebuie să elaboreze proiect de plantare a livezii la icircntreprinderileautorizate şi materialul săditor trebuie să fie procurat de la pepinierele licenţiate cu actelenecesare pentru posibilitatea de beneficiere de subvenţii Cele mai de perspectivă soiuri de mere şi cu o cere sporită pe piaţă sunt Golden DeliciousRed Delicious Jonathan Idared Fugi Granny Smith Gala Melrose Ionagold Elstar precum şisoiurile genetic rezistente la boli şi dăunători aşa ca Florina Prima Coredana CoredarGeneros Pionier

Piaţa Romacircniei la merele proaspete este reprezentată prin 50 la sută din soiuri colorate (complet roşu sau parţial) şi 50 la sută pentru soiurile necolorate (gal-bene şi verzi) Cele mai populare soiuri colorate sunt Jonathan şi Idared urmate de Jonagold Gala Gloster etc iar dintre cele necolorate predomină soiul Golden Delicious Soiurile Granny Smith şi Mutsu icircnregistrează vacircnzări modeste Dintre soiurile locale icircn supermarket-uri se comercializează Glorios şi Florina icircnsă icircn can-tităţi foarte mici Fructele de obicei sunt icircmpărţite icircn trei categorii mici (sub 70 mm) medii (70-90 mm) şi mari (peste 90 mm)

PORUMB ndash SOIURI

Porumbul face parte din familia Gramineae subfamilia Panicoideae tribul Maydeae genul Zea Genul Zea cuprinde 3 specii - Zea mexicana (Schrad) Recv et Mangel (sin Euchlaena mexicana) ndash teosinte1 anual - Zea perennis (Hitsch) Recv et Mangel (sin Euchlaena perennis) ndash teosinte peren - Zea mays L ndash porumbul cultivat

Porumbul cultivat cuprinde mai multe convarietăţi (grupe de varietăţi) cele mai importante fiind următoarele - Zea mays conv dentiformis Koumlrn (sin Zea mays conv indentata Sturt) denumit porumbul dinte de cal Se caracterizează prin boabele mari prismatice cu partea sticloasă (cornoasă) a endospemului dispusă pe părţile laterale ale bobului iar partea făinoasă (amidonoasă) dispusă icircn partea centrală şi superioară a bobului (fig 19) Prin uscare endospemul făinos icircşi reduce volumul se contractă şi determină apariţia unei depresiuni icircn partea superioară a bobului sub forma mişunei dintelui de cal de unde denumirea acestei convarietăţi de bdquoporumb dinte de calrdquo La această convarietate au fost creaţi primii hibrizi de porumb iar icircn prezent această convarietate are cea mai margă răspacircndire icircn lume Majoritatea hibrizilor de porumb aparţin acestei convarietăţi La noi icircn ţară primii hibrizi care au fost icircntroduşi icircn cultură aparţin acestei convarietăţi şi au fost aduşi din SUA de unde şi denumirea de bdquoporumb americanrdquo - Zea mays conv indurata (Sturt) Bailey denumit porumbul cu bobul tare porumbul sticlos Se caracterizează prin boabe rotunjite icircn partea superioară netede lucioase dure la spargere de unde vine denumirea de bdquoporumb tarerdquo Partea sticloasă a endospermului este dispusă la exteriorul bobului de jur-icircmprejurul acestuia iar partea făinoasă este dispusă icircn partea centrală a bobului uneori ajungacircnd pacircnă icircn partea superioară a bobului situaţie cacircnd determină apariţia

34

unei uşoare mişune (fig 20) Din această convarietate au făcut parte vechile populaţii şi soiuri romacircneşti de unde şi denumirea de bdquoporumb romacircnescrdquo - Zea mays conv aorista Grebensc denumit porumbul semisticlos Prezintă caracteristici intermediare icircntre convarietăţile dentiformis şi indurata Bobul este rotunjit mat icircn partea superioară şi uneori prezintă o uşoară adacircncitură - Zea mays conv everta Sturt (sin Zea mays conv microsperma Koumlrn) denumit porumb de floricele Se caracterizează prin plante cu o talie mai mică care au capacitatea de a forma mai mulţi ştiuleţi pe plantă Boabele sunt mici (MMB = 40-100 g) cu vacircrful rotunjit sau ascuţit Endospermul este aproape icircn icircntregime sticlos cu excepţia unei mici porţiuni icircn jurul embrionului care este amidonoasă Prin icircncălzire apa din grăunciorii de amidon din endospermul făinos se transformă icircn vapori care exercită o presiune asupra tegumentului pacircnă cacircnd determină spargerea acestuia moment icircn care conţinutul bobului se revarsă (boabele expandează) mărindu-şi volumul de 15-20 de ori formacircnd o masă albă-spongioasă respectiv aşa-numitele floricele

RUSTICA a castigat o pozitie de lider pe piata de porumb precoce din Europa de Nord si poseda o gama larga de seminte adecvata pentru toate pietele lumii HIBRIZI FOARTE PRECOCIBarbados - excelent pentru boabe si silozEarly Star - precoce si productivEnergy Star - foarte buna valoare alimentaraComera - performanta inalta HIBRIZI PRECOCIBatz - vigurosEurostar - lider in EuropaGalaStar - porumb pe care il veti adoraInagua - bun pentru boabe si siloz

GRAcircU ndash SOIURI

Cercetătorii de la Institutul de Cercetare - Dezvoltare Agricolă Fundulea au creat soiuri de grau productive si rezistente la secetaBOEMA soi de gracircu de toamnă extrem de productiv şi cu indici de calitate ridicaţi pentru panificaţie adaptat condiţiilor climatice din zona de cacircmpie din sudul ţării şi Moldova este un soi foarte precoce mai timpuriu la icircnspicat cu 1-3 zile faţă de soiul Flamura 85 talia plantei de 77-90 cm rezistent la iernare şi cădere arşiţă şi secetă rugina galbenă rezistenţă mijlocie la rugina brună şi făinare are calitate bună de morărit şi panificaţie

GRUIA este un soi de toamnă care a dat rezultate foarte bune icircn Oltenia şi Dobrogea este mai timpuriu cu 4 zile faţă de soiul Fundulea 4 talie de 76 cm se remarcă printr-o rezistenţă bună la iernare la cădere dar şi la rasele actuale de rugina galbenă

35

superior multor soiuri ca rezistenţă la făinare rugină brună şi septorioza frunzelor calitatea de panificaţie a soiului Gruia este apropiată de cea a soiului Dropia faţă de care tinde să aibă un gluten mai tenace soiul se evidenţiază printr-o productivitate ridicată icircn medie cu 9-12 mai mare faţă de soiurile martor sporul de producţie fiind mai mare icircn condiţii de secetă in pofida taliei sale scurte soiul se comportă foarte bine icircn condiţii de deficit hidric Gracircul aparţine genului Triticum familia Gramineae (Poaceae) Genul Triticum cuprinde un număr mare de specii de gracircu forme sălbatice şi cultivate clasificate diferit de-a lungul timpului

Pentru ţara noastră prezintă importanţă 2 specii şi anume Triticum durum Desf şi Triticum aestivum L Triticum durum Desf (fig 16) are tulpina plină icircn interior pe toată lungimea sau cel puţin icircn partea superioară Spicul este aristat cu ariste lungi comparativ cu lungimea spicului şi orientate paralel Boabele au aspect sticlos la maturitate şi sunt conice la capet Triticum aestivum L (fig 17) are tulpina goală icircn interior pe toată lungimea Spicul este nearistat sau aristat cu ariste mai scurte comparativ cu lungimea spicului şi orintate divergent Boabele sunt ovoidale sau alungit-ovoidale prevăzute cu un smoc de perişori la capătul superior Endospermul este făinos semisticlos sau sticlos

Gracircul comun reprezintă specia cea mai importantă care pe plan mondial reprezintă cca 90 din suprafaţa cultivată cu gracircu şi cea mai mare partea a suprafeţei cultivată cu gracircu din ţara noastră Gracircul comun are forme de toamnă şi de primăvară aproape icircntreaga suprafaţă din ţara noastră fiind cultivată cu gracircu de toamnă (gracircul de primăvară ocupă suprafeţe foarte mici nesemnificative)

Soiurile de gracircu cultivate icircn Romacircnia sunt icircn marea lor majoritate soiuri romacircneşti create la Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Fundulea sau icircn reţeaua de Staţiuni de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Aceste soiuri se caracterizează prin potenţial de producţie ridicat (9-10 tha) o bună rezistenţă la cădere ger iernare secetă şi boli o bună calitate şi stabilitate a recoltelor

23 Intocmirea asolamentului

Specificare HaSuprafaţa totală a terenului arabil 610Suprafaţa medie a solei (3 sole) 2033

Tabelul 2Schema rotaţiei culturilor

SOLAANUL 2012 2013 2014I măr măr mărII gracircu porumb gracircuIII porumb gracircu porumb

36

37

CAPITOLUL IIICAPITOLUL IIIORGANIZAREA PROCESULUI DE PRODUCŢIE AGRICOLĂORGANIZAREA PROCESULUI DE PRODUCŢIE AGRICOLĂ

31 Proiectarea producţiilor medii prin metoda bonităriiterenurilor agricole

Tabelul 3

Date iniţiale

Cultura Tipul de solSuprafaţa - ha (Si)

Nota de bonitare pentru

condiţiile ecologice (Pi)

Corecţia pt distanţă şi

felul drumului (k)

Coeficient de

potenţare (c)

Producţia medie

realizată

MărGracircuPorumb

Cernoziom 5 75 015 11 15000Cernoziom 303 80 018 12 4000Cernoziom 302 85 019 13 8000

TOTAL 610

2) Notele totale de bonitare pentru condiţiile ecologice (Ni)

MĂR ndash 575 = 375Ni = Si x Pi GRAcircU ndash 30380 = 24240

PORUMB ndash 30285 = 25670TOTAL = 50285

3) Nota medie ponderată de bonitare

50285 610 = 8243

1) Producţia ce revine pe un punct al notei medii ponderate de bonitare

P măr = 515000 375 = 200P gracircu = 3034000 24240 = 50

P porumb = 3028000 25670 = 9411

6) Corecţia totală icircn funcţie de distanţă şi drumuri Ct = S x kMĂR ndash 5015 = 075

Suprafaţă x coeficient corecţie GRAcircU ndash 303018 = 5454PORUMB ndash 302019 = 5738

TOTAL = 11267

38

7) Nota de bonitare recalculată (Nbr)

MĂR ndash 375-075 = 37425Nbr = Nota totală de bonitare ndash Corecţia GRAcircU ndash 24240-5454 = 2418546

PORUMB ndash

25670-5738 = 2561262

8) Notele totale de bonitare potenţate (Ntp)

MĂR ndash 3742511=4117

Ntp =Nota de bonitare recalculată (Nbr)

xCoeficient

de potenţare

GRAcircU ndash241854612=290225

PORUMB ndash

256126213=332964

9) Producţia totală pe cultură pentru fiecare unitate de sol (Pt)

MĂR ndash 4117200= 82340

Pt =Nota totală de

bonitare potenţată (Ntp)

x

Producţia ce revine pe un punct de

bonitare P(kgpunct)

GRAcircU ndash

29022550= 1451125

PORUMB ndash

3329649411=31335242

TOTAL= 4666989

10) Producţia medie la hectar Pmc1

Pm măr = Producţia totală Suprafaţa totală = 823405=16468

Rezultatele pentru celelalte culturi

Pmedie gracircu = 1451125303= 4789

Pmedie porumb =31335242302= 10376

39

32 STABILIREA CANTITĂŢILOR DE IcircNGRĂŞĂMINTE PE CULTURI

Calculul dozelor de icircngrăşăminte s-a efectuat ţinacircndu-se cont atacirct de

producţiile medii cacirct şi de existentul de suprafaţă activă din sol S-au luat icircn

considerare şi pierderile rezultate prin levigare

Icircn tabelul 4 este prezentat calculul dozelor de icircngrăşăminte chimice la ha

separat pentru cele 3 culturi icircn parte

Tabelul 4

Calculul dozelor de icircngrăşăminte chimice

Nr Crt

SPECIFICARE UM

CULTURA

GRAcircU PORUMB MĂRN P K N P K N P K

1 Producţie medie Kgha 4789 10376 16468

2 Consum specific Kg sat

23 11 20 20 21 20 5 3 6

3 Sa de administrat

Kg 11014

5268 9578

20752

2179 20752 8234 494 988

4 Sa icircn sol Kg 45 31 60 40 35 30 30 20 355 Diferenţa de

admKg sa

6514 2168 3578

16752

1829 17752 5234 294 638

6 Pierderi prin levigare

13 5 7 13 5 7 13 5 7

7 Cant pierdută prin levigare

Kg sa

847 108 25 2177

914 1242 68 147 446

8 Total sa de administrat

Kg 7361 2276 3828

18929

19204 18994 5914 3087 6826

9 Tipul de icircngrăşămacircnt

NO4NO3

Super P c

Sare potasică

NO4NO3

Super P c

Sare potasică

N P2O5 K20

10 Conţinutul icircn sa a icircngr

Kgt 345 40 40 345 40 40 345 40 40

11 Doza de icircngr de administrat

Kg 213 57 96 549 480 475 171 77 171

40

33 PLANUL DE CULTURĂ

Planul de cultură cuprinde structura culturilor dimensiunile fiecăreia

producţiile medii şi totale (tabelul 5)

Tabelul 5

Icircntocmirea planului de cultură

Cultura Suprafaţa (ha)

Producţii medii (kgha)

Producţia totală (t)

Preţ livrare (leikg)

Măr 5 16468 8234 2Gracircu 303 4789 1451 08

Porumb 302 10376 313355 1

34 FUNDAMENTAREA FIŞELOR TEHNOLOGICE PE CULTURI

Icircn vederea organizării proceselor de muncă şi de producţie icircn etapa pregătitoare se

icircntocmesc fişele tehnologice pe culturi Informaţiile cuprinse icircn fişele tehnologice servesc icircn

acelaşi timp la stabilirea tehnologiilor stabilirea destinaţiei producţiei determinarea volumului

lucrărilor mecanice şi manuale necesarul de forţă de muncă cantităţile de materiale şi mijloacele

financiare necesare pentru aprovizionare

DATELE NECESARE

1 Culturile incluse icircn planul de producţie al firmei

2 Suprafaţa ocupată de fiecare cultură icircn parte

3 Culturile premergătoare

4 Producţia medie şi totală a fiecărei culturi

5 Lucrările tehnologice icircn ordinea cronologică a executărilor

6 Perioada de executare şi data lucrării

7 Mijloacele cu care se execută lucrarea

8 Tarifele de plată pentru lucrările mecanice

9 Tarifele de plată pentru lucrările manuale pe categorii

10 Cuantumul taxelor pentru CAS şomaj risc asigurare

11 Amortismentul specific

12 Materialele necesare procesului tehnologic consumul normat pe UM preţul unitar şi cota

pentru cheltuielile de aprovizionare

41

13 Cota de cheltuieli indirecte (comune şi generale)

MODUL DE LUCRU

1 Se icircnscriu icircn fişă datele privind suprafaţa şi producţia medie Producţia medie se planifică

icircn raport cu fertilitatea solului şi cantitatea de icircngrăşămacircnt aplicată

2 Se icircnscriu lucrările tehnologice icircn ordinea executării lor precizacircndu-se toată perioada

optimă de execuţie şi durata fiecărei lucrări

3 Pentru fiecare icircn parte se determină volumul lucrărilor sumele necesare şi materiale

4 La lucrările manuale icircn raport cu volumul lucrării se calculează numărul de zile om iar

fondul de salarii rezultă icircnmulţind numărul de zile om necesar pentru evaluarea lucrării cu

tariful pe ziom corespunzător

5 Taxele asupra fondului de salarii se calculează aplicacircnd cota icircn proporţie de 30 pentru

CAS 5 pentru fondul de şomaj 1 pentru risc şi asigurare impozit 15 asupra sumei

care reprezintă fondul de salarii

6 Amortismentul specific se determină icircn raport cu valoarea de inventar a mijlocului fix

folosit exclusiv la cultura respectivă şi durata de folosire

7 Cota de cheltuieli pentru aprovizionare se calculează o cotă parte din valoarea

materialului folosit

8 Din icircnsumarea pentru lucrările mecanice lucrările manuale taxe asupra valorilor

materialelor se obţin cheltuielile de producţie

9 La cheltuielile directe se aplică cota de cheltuieli comune şi prin icircnsumarea lor se

determină cheltuielile de producţie

10 După fiecare trimestru se fac totalurile

11 Se calculează indicatorii cheltuieli de producţie la hectar şi costul la tona de produs

42

44

45

46

47

35 Organizarea lucrării de semănat la cultura gracircului

Semănatul este una dintre cele mai importante lucrări agricole de care depinde icircn ultimă instanţă obţinerea de producţii ridicate Suprafeţele icircntinse ocupate de culturi precum şi termenele restracircnse icircn care trebuie executat fac ca procesul de muncă al semănatului să ocupe un loc important icircn activitatea de producţie a exploataţiilor agricole

Etapele organizării lucrărilor de semănat cereale păioase sunt următoarele1 se stabileşte componenţa agregatului de semănat potrivit condiţiilor existente

(tractor plus semănătoare SUP-29 sau SUP-21)2 Se determină necesarul de agregate pentru terminarea semănatului icircn termen

optim folosind formula

icircn care

N ndash numărul de agregate pentru terminarea lucrării icircn timpul propusS ndash suprafaţa de icircnsămacircnţatn ndash numărul de zile icircn care trebuie terminată lucrareaP ndash randamentul zilnic al maşinii

(1)N = 303(512) = 5 agregate

Aşadar icircn prealabil trebuie cunoscut randamentul zilnic al agregatului de semănat folosit Aceasta se calculează după formula

icircn

care

P ndash randamentul zilnic al agregatului (ha)B ndash lăţimea de lucru a agregatului icircn lucru (m)V ndash viteza de deplasare a agregatului

icircn lucru (moră)t ndash durata zilei de lucru (ore)H ndash coeficientul de folosire a timpului de lucru (070-080)

(2)P = 366000807 10000 = 12 ha

3 Stabilirea lungimii marcatoarelor semănătoriiLungimea marcatoarelor adică distanţa la care trebuie aşezată piesa activă a marcatorului faţă de ultimul brăzdar se stabileşte icircn funcţie de

lăţimea de lucru a semănătorii (B) distanţa icircntre două brăzdare (b) distanţa icircntre roţile din faţă sau marginile exterioare ale şenilelor

tractorului (c)

= 11

= = 26

49

49

Cacircnd tractorul poate urmări urma lăsată de marcator atacirct cu roata din dreapta cacirct şi cu roata din stacircnga lungimea celor două marcatoare este egală şi este dată de relaţia

4 Stabilirea debitului semănătorii icircn funcţie de norma de sămacircnţă la hectar La icircnceputul lucrării trebuie icircntotdeauna să se verifice corectitudinea reglării debitului la icircnsămacircnţare Această verificare se face după formula

icircn

care

G ndash cantitatea de sămacircnţă cursă din semănătoare la un număr stabilit de icircnvacircrtiri a roţii semănătoriiA ndash norma de semănat la un ha (kg)d ndash lungimea roţii semănătorii (m)B ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)O ndash nr de icircnvacircrtituri a roţii semănătorii

(6)G= 2501743620 10000 = 313

5 Stabilirea dimensiunilor postatelor la semănat Lungimea maximă a postatelor la semănat este icircn funcţie de capacitatea cutiei semănătorii Pentru a uşura organizarea transportului de seminţe este indicat ca alimentarea semănătorii cu seminţe să se execute la un singur capăt a postatei ~n acest caz lungimea maximă a postatei se calculează după formula

icircn

care

L ndash lungimea maximă a postatei (m)Q ndash capacitatea coşului de alimentare

a semănătorii (kg)Y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii coşului de alimentare a semănătorii (icircn medie 070-080)A ndash norma de semănat (kgha)B ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)

(7)L = (051000040007) (25036) = 1556m

Icircn ce priveşte lăţimea postatei aceasta se determină icircn funcţie de lăţimea totală a parcelei de icircnsămacircnţat şi de metoda de deplasare a agregatului Ea se calculează aşa icircncacirct să asigure de lucru agregatului pentru 1-2 zile de lucru

Lăţimea postatei la semănatul icircn suveică se calculează după formula

icircn care

l ndash lăţimea postatei (m)P ndash productivitatea zilnică a agregatului (hazi)Z ndash durata icircn zile a lucrului pe aceeaşi postată (1-2 zile)L ndash lungimea postatei (m)

(8)l = 10000122 1556 = 154m

6 Lăţimea zonei de icircntoarcere a agregatului Pentru icircntoarcerea agregatului la capetele parcelei se delimitează o facircşie de teren denumită bdquozonă de icircntoarcereldquo Delimitarea acestei zone se face icircn cazul deplasărilor icircn parcursul liniar cu buclă şi fără buclă Lăţimea zonei de icircntoarcere este dată de relaţia

50

50

icircn care

E ndash lăţimea zonei de icircntoarcereR ndash raza de icircntoarcere a agregatuluie ndash lungimea de ieşire a agregatului (adică distanţa de la centrul agregatului mijlocul osiei motoare a tractorului) pacircnă la organele active ale maşinii

(9)E = 34 + 15 = 135m

Aceasta reprezintă lungimea cu care trebuie să se deplaseze centrul agregatului pentru aducerea organelor active ale maşinii agricole pe linia de icircntoarcere a lucrului

7 Stabilirea distanţei dintre punctele de alimentare a semănătorii Distanţa dintre punctele de alimentare a semănătorii se determină icircn funcţie de metoda de deplasare a agregatului la semănat ~n cazul semănatului icircn suveică lungimea postatei este determinată icircn funcţie de capacitatea cutiei de seminţe icircn aşa fel ca alimentarea semănătorii să se facă numai la unul din capetele postatei distanţa dintre punctele de alimentare se află după formula

icircn care

D ndash distanţa dintre punctele de alimentare (m)B ndash lăţimea de lucru a agregatului (m)T ndash numărul turelor (adică nr curselor dus-icircntors) pe care le face agregatul pacircnă la golirea coşului semănătorii

(1)D = 2362 = 144m

Icircn cazul cacircnd lungimea postatei nu este determinată icircn funcţie de capacitatea cutiei de seminţe este necesar ca icircn prealabil să cunoaştem turele pe care le face agregatul pacircnă la golirea coşului semănătorii Aceasta se determină icircmpărţind lungimea drumului pe care icircl face semănătoarea pacircnă la golirea cutiei sale pe lungimea cursei de lucru dus şi icircntors ~n acest scop se foloseşte următoarea formulă

icircn care

T ndash numărul turelorQ ndash capacitatea cutiei semănătorii

(kg)Y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii cutiei (080)A ndash norma de semănat (kgha)B ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)L ndash lungimea postatei (m)

T= (1000040007) (2503621556) = 1Icircn cazul semănării icircn bdquolaturildquo sau bdquope două jumătăţi ale postateildquo distanţa dintre

punctele de alimentare se calculează după formula = 136 = 36

(semnificaţiile literelor sunt aceleaşi ca la formulele (10) şi (11)

51

51

8 Stabilirea cantităţilor de seminţe ce se pun la punctele de alimentare Cantităţile de seminţe care se pun la primul punct de alimentare se calculează după formula

= 4001 = 400kgiar cantitatea care se pune la punctele următoare este

icircn care

C ndash cantitatea de seminţe necesară alimentării agregatului (kg)Q capacitatea coşului semănătorii (kg)y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii cutieia ndash nr semănătorilor icircn agregat

(14)C1 = 400071 = 280kg

9 Stabilirea necesarului zilnic de muncitori pentru semănat şi transportat seminţele Necesarul zilnic de muncitori pentru deservirea semănătorilor variază icircn raport cu numărul de agregate folosite zilnic şi al maşinilor ce compun agregatul

10 Necesarul de mijloace de transport se stabileşte icircn funcţie de cantităţile de seminţe necesare semănătorilor la o icircncărcare timpul de golire a semănătorilor capacitatea mijloacelor de transport distanţa de transport şi timpul necesar pentru un ciclu de transport

~n primul racircnd se determină timpul icircn care se consumă cantitatea de seminţe existentă icircn cutia semănătorii folosind relaţia

icircn care

q ndash capacitatea cutiei semănătorii (kg)085 ndash coeficientul de folosire a cutiei semănătoriiB ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)V ndash viteza de lucru a agregatului (moră)N ndash norma de sămacircnţă la ha (kg)

Tgol = (10000400085) (366000250) = 063h = 38min

Numărul de mijloace de transport necesare zilnic se determină pe baza relaţiei

icircn care

Nt ndash numărul mijloacelor de transportn ndash numărul semănătorilor ce lucreazăt ndash durata unui ciclu de transport (min)Cm ndash capacitatea mijlocului de transport (kg)

Nt = (540008530) (38400) = 33 = 311 Se determină necesarul de saci pentru transportul seminţelor cunoscacircnd că

pentru uşurarea manipulării se recomandă ca un sac să aibă 40 kg

Nr saci = (512250) 40 = 375 sacizi

52

52

Centralizarea datelor

Nr crt

Specificare UMAgregatul folosit

Tractor + (SUP-29)

Tractor + SUP-21

1 Productivitatea zilnică a agregatului haschimb 12

2 Necesarul zilnic de-tractoare nr 5-semănători nr 5

3Productivitatea zilnică a tuturor agregatelor

hazi 60

4Dimensiunile solei de semănat

-lungime m 1556-lăţime m 1947-suprafaţă ha 303

5Dimensiunea parcelelor de semănat

-lungime m 1556-lăţime m 154-suprafaţă 24

6Lungimea marcatorului

-dreapta m 11-stacircnga m 26

7Norma de icircnsămacircnţare

-la 20 icircnvacircrtituri kg 3-la hectar kg 250

8Distanţa dintre punctele de alimentare cu seminţe

m 144

9Cantitatea de seminţe ce se pune la punct de alimentare

-la primul punct

kg 400

-la punctele următoare

kg 280

10 Necesarul zilnic de muncitori

-pt servirea semănătorii

nr 5

-pt transportul seminţelor

nr 3

-total nr 8

11Lăţimea facircşiei de icircntoarcere a agregatului

m 135

12Necesarul zilnic de mijl de transport

-atelaje nr-tractor+remorcă nr 3-auto-camion nr

13Necesar saci pt transportul seminţelor

nr 375

53

53

36 Evaluarea producţiei

Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţieiacestora

Evaluarea se face icircn două etape1) icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele

caracteristice de dezvoltare a plantelor2) icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite

norme standardizate~n funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfel

1) Gracircu orz (orz - 1 iunie gracircu - 15 iunie) Gracircu Boemandash se stabileşte numărul punctelor de control icircn funcţie de mărimea şi

uniformitatea parcelelor(icircn cazul parcele de pacircnă la 100 ha - 5 puncte pe suprafeţe mai mari de 100 ha - 10 puncte)

Determinările se fac cu ajutorul ramei metrice (un cadru de 1 metru patrat)Metodologie de lucrundash se numără spicele din interiorul ramei metricendash se stabileşte numărul mediu de boabe icircn spicndash se calculează producţia medie la hectar astfel

Q kgha = (360353610000) (10001000) = 4536kgha

Q kgha - producţia medie kgha Nsp - număr mediu de spice la mp (medie pe toate punctele de control) 360Nb - număr mediu de boabe icircn spice 35MMB - greutatea a 1000 boabe (grame)3610000 mp = 1 ha1000 x 1000 = 1000 grame x 1000 boabe

Exemplu

2) Porumb (1 septembrie) DKC 3511ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 28 mp (4 racircnduri x 070 x 10 m

lungime 070 (m) - distanţa dintre racircnduri)ndash se numără ştiuleţii la fiecare punct de controlndash se calculează numărul de ştiuleţi la hectar

54

54

Nstha = (30010000)(510) = 60000

Nstha - număr de ştiuleţi la hanst - numărul de ştiuleţi număraţi la toate punctele de controld - suprafaţa unui punct de control (mp)i - numărul punctelor de control

ndash se determină apoi numărul de boabe pe ştiuletendash se calculează apoi producţia medie la hectar

Q kgha = (60000588337) (10001000) = 11889 kgha

Q kgha - producţia medieNst - număr ştiuleţi la hectar 60000Nb - număr mediu de boabe pe ştiulete 588MMB - greutatea a 1000 boabe (grame) 337

Exemplu

3) Floarea soarelui (15 august)ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 28 mp (4 racircnduri x 070 x 10)ndash se numără capitulele la fiecare punct de control şi se stabileşte numărul mediu

de capitule la ha după formula

Ncpha - număr total de capitule la hancp - număr de capitule numărate la toate punctele de controld - suprafaţa unui punct de controli - numărul punctelor de control

ndash se determină numărul mediu de seminţe pe capitul(Ns)ndash se calculează producţia medie la hectar astfel

55

55

Q kgha - producţia medieNcp - număr mediu de capitule la hectarNs - număr seminţe pe capitulMMB - greutatea a 1000 seminţe icircn grame

Exemplu

4) Sfecla de zahăr (1 septembrie)ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 10 mp (3 racircnduri x 045 m x 74 m

lungime)ndash la fiecare punct de control plantele se recoltează se decoletează (tăierea

frunzelor) se curăţă de pămacircnt şi se cacircntărescndash se determină producţia medie astfel

q - cantitatea de rădăcini recoltate din punctele de control (kg)d - suprafaţa unui punct de control (mp)i - numărul punctelor de control

ndash la producţia stabilită se adaugă sporul de producţie ce se va realiza de la data evaluării la data prevăzută a se recolta (18 grziplantă)

Exemplu

5) Fructe (1 septembrie) MĂRMetoda de evaluare diferă icircn funcţie de tipul de livadă clasică sau intensivă dar

icircn mare constă icircn următoarele etapendash se stabileşte numărul de pomi pentru examinare (2 - 5 ) 480ndash se determină numărul mediu de fructe pe pom şi greutatea acestora icircn kg 30kg

167 de fructe

56

56

ndash se icircnmulţeşte numărul mediu de fructe pe pom cu numărul de pomi existenţi la ha şi se obţine astfel producţia medie la ha 16032 kgha

6) Struguri (de masă - 15 iulie de vin - 1 septembrie)ndash evaluarea se face separat la viile nobile şi la viile de hibrizindash se stabileşte numărul de butuci pe rod la ha cu relaţia

Nbha - numărul de butuci pe rod la hadr - distanţa dintre racircnduri (m)db - distanţa icircntre butuci pe racircnd (m)Ng - număr mediu de goluri (butuci neproductiviinexistenţi) la ha icircn procente

ndash se evaluează producţia de struguri pe butuc număracircndu-se toţi strugurii de pe un număr de 1 - 2 din butucii existenţi pe lot (se recomandă să se efectueze numărătoarea strugurilor pe fiecare al 10-lea butuc din 15 icircn 15 racircnduri)

Producţia de struguri pe butuc se calculează astfel

Pmb - producţia medie pe butuc (grame)Gms - greutatea medie a strugurilor (grame)Ns - numărul de struguri total găsiţi la numărătoareNba - numărul butucilor analizaţi

ndash se calculează producţia medie de struguri la ha cu formula

Pmha - producţia medie de struguri la ha (kg)Nbha - numărul de butuci pe rod la haPmb - producţia medie pe butuc (grame)

Exemplu

57

57

CAPITOLUL IV DETERMINAREA PRAGULUI DE RENTABILITATE (A PUNCTULUI CRITIC) PE CULTURI

Punctul critic marchează acea dimensiune a producţiei medii la care icircncasările din

valorificarea producţiei sunt egale cu cheltuielile totale de producţie deci acel punct al

producţiei medii la care nu se obţine profit dar nu se icircnregistrează nici pierderi

Mărimea costului de producţie şi a ratei profitului se găsesc icircntr-o stracircnsă legătură

cu raportul dintre cheltuielile de exploatare şi cantitatea de produse realizate Prin analiza

costurilor şi cheltuielilor de exploatare icircntreprinzătorul poate calcula nivelul minim de

activitate cerut de menţinerea icircn stare de funcţionare a firmei Cunoscacircnd pragul de

rentabilitate se poate proiecta volumul de vacircnzări icircn vederea obţinerii profitului scontat

De asemenea creditorii şi investitorii solicită adesea efectuarea analizei punctului

critic pentru a ajuta icircn evaluarea cacircştigurilor potenţiale ale unei afaceri şi icircn consecinţă

aceasta trebuie introdusă icircn planul de afaceri

Punctul critic se poate determina icircn două moduri şi anume fără profit programat

sau cu profit programat

Calculul punctului critic fără profit programat este exprimat printr-o relaţie

simplă

y = yי

y = Pvx

yי = Cvx + CF

Pvx = Cvx + CF

x(Pv ndash Cv) = CF

icircn care

y ndash veniturile din valorificarea producţiei (mii lei)

yי - cheltuielile totale icircnregistrate (mii lei)

Pv ndash preţul de vacircnzare unitar

x ndash producţia medie sau volumul vacircnzărilor (unităţi fizice)

Cv ndash cheltuieli variabile unitare

58

58

CF ndash costuri fixe totale

De unde x marchează acea dimensiune a producţiei la care nu se icircnregistrează nici

profit nici pierderi

Determinarea cantitativă şi reprezentarea grafică a PC la cultura Porumb

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Incărcat transportat IC (PK) t 2881 180225 575

22 Descărcat IC (PK) t 2881 2444609 78

33 Incărcat transportat IC (N) t 10 2484545 793

44 Descărcat IC (N) t 1655 6371 02

55 Transportat apa prep sol mii l 30 599 019

66 Incărcat transportat săm t 66 599359 191

77 Recoltat porumb boabe t 530 2606662 832

88 Transportat porumb boabe t 225 1245 04

99

1010

TOTALTOTAL 9962236 31792

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch Variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologicacopy= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

59

59

Cheltuielile fixe

NrNr CrtCrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) copycopy (d)(d) (e)(e)

11 Adm Şi deservit IC (PK) ha 302 617645 2045

22 Arat 25 cm +grăpat ha 302 1140192 3775

33 Adm Şi deservit IC (N) ha 302 630389 2087

44 Erbicidat şi deservit ha 302 61155 2025

55 Discuit si preg Pat germ Ha 302 586536 1942

66 Semănat +deservit ha 302 472517 1565

77 Prăşit mecanic I ha 302 819024 2712

88 Prăit mecanic II ha 302 654182 2166

99

1010

TOTALTOTAL 5532035 18318

(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)

60

60

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura porumb - fără profit programat

Ch variabile Cv = 9962236 lei

Ch fixe totale CF = 5532035 lei

Ch fixeha CFha = 18318 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 11 leikg = 1100 leit

Producţia totală de PT= 313355 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 302 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 33961599 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 9962236 + 33961599 = 133583959 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 133583959 313355=

4263leit

Productia medie de porumb la punctul critic (X)

X= (CFha)(Pv-CVt) = 18318 ( 1100 ndash 4263 ) = 272 tha = 2720 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 272 tha 4263 leit = 115953 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx =18318 leiha+ 115953 leiha =299133 leiha

Nivelul producţiei de 2720 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la

cultura porumb icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de

2720 la preţul de 11 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie

Depăşirea acestui nivel al producţiei (2720 ha) duce la obţinerea unui profit iar

scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi

61

61

62

PROFI

T

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

2720 kg2720 kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

18318

leiha

299133

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura porumb ndash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

62

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura porumb - cu profit programat

Ch variabile Cv = 9962236 lei

Ch fixe totale CF = 5532035 lei

Ch fixeha CFha = 18318 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 11 leikg = 1100 leit

Producţia totală de PT= 313355 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 302 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 33961599 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)

Pr = 500000lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 9962236 + 33961599 = 133583959 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 133583959 313355=

4263leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha=PrS =500000302= 165562 leiha

Producţia medie de porumb la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 18318+165562) ( 1100 - 4263 )= 517 tha

= 5170 kgha

Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 517 tha 4263 leit = 220397 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 18318 leiha+ 220397leiha = 403577 leiha

63

63

64

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

5170 kg5170 kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

18318

leiha

403577

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura porumb ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

64

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura porumb

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 9962236 9962236

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 33961599 33961599

Ch variabile totale CVT lei 133583959 133583959

Ch variabile t CVt leit 4263 4263

Ch fixe totale CF lei 5532035 5532035

Ch fixe ha CFha leiha 18318 18318

Profit programat total Pr lei 500000

Profit programat ha Prha leiha 165562

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 2720

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 5170

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 115953 220397

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 299133 403577

Preţ de vacircnzare t Pv leit 1100 1100

Suprafaţa cultivată S ha 302 302

65

65

DETERMINAREA CANTITATIVĂ ȘI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA gracircu

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Incărcat transportat IC (PK) t 4605 260015 179

22 Descărcat IC (PK) t 4605 495645 341

33 Incărcat transportat săm t 666 601343 414

44 Incărcat transportat IC (N) t 10 97019 669

55 Descărcat IC (N) t 6454 24848 017

66 Transportat apa prep sol mii l 30 599 04

77 Recoltat grau t 530 2614762 1802

88 Transportat gracircu t 225 1245 09

99

1010

TOTALTOTAL 49504298 34115

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

66

66

Cheltuielile fixe

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Adm şi deservit IC (PK) ha 303 619685 2045

22 Arat 18 - 20 cm +grăpat ha 303 1025772 3385

33 Discuit si preg pat germ ha 303 588479 1942

44 Semănat +deservit ha 303 474081 1565

55 Adm şi deservit IC (N) ha 303 632476 2087

66 Adm şi deservit ha 303 613575 2025

77

88

99

1010

TOTALTOTAL 3954068 130497

(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)

67

67

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura gracircu - fără profit programat

Ch variabile Cv = 49504298 lei

Ch fixe totale CF = 3954068 lei

Ch fixeha CFha = 130497 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 09 leikg = 900 leit

Producţia totală de gracircu PT= 145107 t

Suprafata cultivată cu gracircu S = 303 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 14849866 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 49504298 + 14849866 = 64354164 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 64354164 145107 =

4435leit

Productia medie de gracircu la punctul critic (X)

X= (CFha)(Pv-CVt) = 130497 ( 900 - 4435 ) = 286 tha

= 2860 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 286 tha 4435 leit = 12684 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 130497 leiha+ 126841 leiha = 257338 leiha

Nivelul producţiei de 2860 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la

cultura de gracircu icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de

2860 la preţul de 09 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie

Depăşirea acestui nivel al producţiei (2860 ha) duce la obţinerea unui profit iar

scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi

68

68

69

PROFI

T

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

2860 kg2860 kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

130497

leiha

257338

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura gracircu ndash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

69

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura gracircu - cu profit programat

Ch variabile Cv = 49504298 lei

Ch fixe totale CF = 3954068 lei

Ch fixeha CFha = 130497 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 09 leikg = 900 leit

Producţia totală de gracircu PT= 145107 t

Suprafata cultivată cu gracircu S = 303 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 14849866 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)

Pr = 400000 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 49504298 + 14849866 = 64354164 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 64354164 145107 =

4435leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 400000 303 =

132013 leiha

Producţia medie de gracircu la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 130497 + 132013 ) ( 900 - 4435 )

= 575 tha = 5750 kgha

Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 575tha 4435 leit = 255012 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx =130497 leiha+ 255012leiha = 385509 leiha

70

70

71

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

5750 kg5750 kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

130497

leiha

3855

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura gracircu ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

71

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura gracircu

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 49504298 49504298

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 14849866 14849866

Ch variabile totale CVT lei 64354164 64354164

Ch variabile t CVt leit 4435 4435

Ch fixe totale CF lei 3954068 3954068

Ch fixe ha CFha leiha 130497 130497

Profit programat total Pr lei 400000

Profit programat ha Prha leiha 132013

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 2860

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 5750

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 12684 255012

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 257338 385509

Preţ de vacircnzare t Pv leit 900 900

Suprafaţa cultivată S ha 303 303

72

72

DETERMINAREA CANTITATIVĂ ȘI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA măr

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Incărcat transportat IC (PK) T 124 694 84

22 Descărcat IC (PK) T 124 145896 177

33 Adm şi deservit IC (PK) T 50 691 839

44 Administrat gunoi de grajd T 50 288 35

55 Săpat gropi pt plantat pomi Buc 048 281 34

66 Plantat + udat Buc 048 7488 909

77 Tăieri de forma coroanei Buc 25 25 03

88 Incărcat transportat IC (N) T 0855 1107 134

99 Adm şi deservit IC T 5 896 109

1010 Transportat apa prep sol T 3 4592 558

1111 Recoltat prune T 5 187 23

1212 Transportat prune T 8234 14327 174

TOTALTOTAL 1914066 2325

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

Cheltuielile fixe

73

73

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Arătură in livadă Ha 5 2057 4114

22 Discuit arătura Ha 5 913 1826

33 Prăşit printre racircnduri Ha 5 804 1608

44 Stropit cu insecto-fungicide Ha 5 1802 3604

55 Erbicidat şi deservit Ha 5 690 138

66

77

88

99

1010

TOTALTOTAL 6266 12532

(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)

74

74

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura măr - fără profit programat

Ch variabile Cv = 1914066 lei

Ch fixe totale CF = 6266 lei

Ch fixeha CFha = 12532 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 1 leikg =1000 leit

Producţia totală de mere PT= 8234 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 5 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 673021 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 1914066 + 673021 = 2587087 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 2587087 8234 = 3142 leit

Productia medie de mere la punctul critic (X)

X= (CFha)(Pv-CVt) = 12532 ( 1000 - 3142 ) = 19 tha

= 1900 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 19 tha 3142 leit = 59698 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx =12532 leiha+ 59698 leiha =185018 leiha

Nivelul producţiei de 1900 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la

cultura de măr icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de

1900 la preţul de 1 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie Depăşirea

acestui nivel al producţiei (1900 ha) duce la obţinerea unui profit iar scăderea

producţiei sub acest nivel determină pierderi

75

75

76

PROFI

T

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

1900 kg1900 kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

12532

leiha

185018

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura măr ndash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

76

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura măr - cu profit programat

Ch variabile Cv = 1914066 lei

Ch fixe totale CF = 6266 lei

Ch fixeha CFha = 12532 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 1 leikg =1000 leit

Producţia totală de mere PT= 8234 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 5 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 673021 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)

Pr = 100000 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 1914066 + 673021 = 2587087 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 2587087 8234 = 3142 leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 100000 5

= 20000 leiha

Producţia medie de mere la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 12532 + 20000 ) (1000 - 3142 )

= 31 tha = 31000 kgha

Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 31 tha 3142 leit = 97402 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx =12532 leiha+97402 leiha = 109934 leiha

77

77

78

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

31000 kg31000 kghaha

7500

5000

1000

2500

10000

15000

12500

12532

leiha

109934

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura măr ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

78

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura măr

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 1914066 1914066

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 673021 673021

Ch variabile totale CVT lei 2587087 2587087

Ch variabile t CVt leit 3142 3142

Ch fixe totale CF lei 6266 6266

Ch fixe ha CFha leiha 12532 12532

Profit programat total Pr lei 100000

Profit programat ha Prha leiha 20000

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 1900

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 31000

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 59698 97402

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 185018 109934

Preţ de vacircnzare t Pv leit 1000 1000

Suprafaţa cultivată S ha 5 5

79

79

CAPITOLUL VCAPITOLUL VCONCLUZII ŞI RECOMANDĂRICONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI

Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţiei acestora

Evaluarea se face icircn două etape- icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele caracteristice de dezvoltare a plantelor- icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite norme standardizate

Icircn funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfelPorumb 3133 toneGrau 1451 toneMăr 82 toneEfectuacircnd eficiența celor trei culturi icircn urma rezultatelor acestora am

observat că cultura cea mai favorabilă este porumbul urmată de cultura grăacircluiPe viitor cea mai bună cultură atat cantitativă cacirct și calitativă este cultura porumbului

80

80

  • A DATE GENERALE PRIVITOARE LA SOLICITANT
    • A1 Numele solicitantului
    • A2 Obiectul de activitate
    • A3 Forma juridica a solicitantului
    • A4 Structura capitalului social si evoluţia acestuia de la icircnfiinţare
    • A5 Administratorii societatii
    • A6 Informaţii referitoare la locul desfasurarii activitatii solicitantului
      • B DESCRIEREA ACTIVITATII CURENTE
        • B1 Istoricul activitatii
        • B2 Principalele mijloace fixe care compun patrimoniul actual al solicitantului
        • B3 Descrierea activitatilor curente (agricole si non-agricole) si a tehnologiilor aplicate
        • B4 Politica de aprovizionare Furnizori de materii prime
        • B5 Politica de desfacere Canale de distribuţie
          • C PREZENTAREA PROIECTULUI
            • C1 Obiectivele proiectului
            • TRACTOR SAME MODEL EXPLORER 3-100
            • C3 Managementul proiectului
            • C4 Lista de achizitii si sursele de achiziţii pentru activele ce fac obiectul proiectului materiile prime pentru punerea in functiune a proiectului
            • C5 Personal si instruire
            • C6 Graficul estimat al proiectului
            • C7 Impactul proiectului asupra dezvoltarii zonei si a mediului de afaceri
              • D PROIECŢII FINANCIARE SI INDICATORI FINANCIARI
                • D1 Bazele de productie
                • D2 Contul de profit si pierderi previzionat ( pe o perioada de 3 ani )
                • D3 Fluxul de numerar previzionat ( pe o perioada de 3 ani )
                • D4 Indicatorii financiari
                • Tabelul 1
                  • Tabelul 3
                    • Centralizarea datelor
Page 26: Duceac Ionut

Euro

19 Rezultatul brut al exercitiului Mii Lei

Euro

20 Impozit pe profit Mii Lei

Euro

21 Profit net Mii Lei

Euro

D3 Fluxul de numerar previzionat ( pe o perioada de 3 ani )

Flux de numerar - previziuni Anul 1 Anul 2 Anul 3OPERATIUNEAPERIOADA

MII LEI I ACTIVITATEA DE INVESTITII SI FINANTARE 0 0 0A Total intrari de lichiditati din (A1+A2+A3)

A1 Aport la capitalul social si contul intreprinzatoruluiA2 Vanzari de active inclusiv TVA 0 0 0A3 Credite pe termen lung din care (A31 + A32) A31 Imprumut BancaA 32 Grant SAPARD 0 0 0

B Total iesiri de lichiditati prin (B1+B2+B3)B1 Achizitii de active fixe corporale inclusiv TVAB2 Achizitii de active fixe necorporale inclusiv TVAB3 Cresterea investitiilor in curs 0 0 0

C ExcedentDeficit de lichiditati (A-B) 0 0 0D1 Rambursari de Credite pe termen mediu si lung din care (D11+ D12) D11 Rate la imprumutul Banca D12 Rate la alte Credite pe termen mediu si lung 0 0 0D2 Plati de dobanzi la Credite pe termen mediu si lung din care (D21+D22) D21 La imprumutul Banca D22 La alte Credite pe termen mediu si lung 0 0 0

E Flux de lichiditati din activitatea de investitii si finantare (C-D1-D2)II ACTIVITATEA DE EXPLOATARE SI ALTE ACTIVITATI 130727

51472387 1624350

F Incasari din activitatea de exploatare inclusiv TVA ( F1)130727

51472387 1624350

F1 Vanzari varianta cu proiectG Incasari din activitatea financiaraH Credite pe termen scurt 130727

51472387 1624350

K Plati pentru activitatea de exploatare inclusiv TVA (dupa caz) din care 0 0 0

1 Cheltuieli privind marfurile

2 Cheltuieli cu materiileprime 679603 747737 807415

26

3 Cheltuieli cu materialele consumabile 43637 48000 51842

4 Cheltuieli cu energia si apa 12988 14512 15672

5 Altecheltuieli materiale 10204 10323 11144

6 Cheltuieli cu serviciile executate de terti 55609 61160 66051

7 Cheltuieli cu impozite taxe si varsaminte asimilate 12500 13740 148408 Cheltuieli cu personalul angajat 0 0 09 Cheltuieli cu asigurarile si protectia sociala 0 0 0

10 Alte cheltuieli exploatare 0 0 011 Cheltuieli cu amortizarea si provizioanele

26064 26064 260642222222111111

L Flux brut exclusiv plati pentru impozit pe profit si TVA468670 550851 631321

M Plati pentru impozite si taxe (M1 + M2)186568 219297 251573

M1 TVA de platit 68667 104661 119950

M2 Impozit pe profit 97901 114636 131623N1 Rambursari de credite pe termen scurtN2 Plati de dobanzi la credite pe termen scurtO1 DividendeP

Total plati exclusiv cele aferente exploatarii (M+N1+N2+O1)P Total plati exclusiv cele aferente exploatarii (M + N1 + N2 + O1) 186568 219297 251573Q Flux de numerar din activitatea curenta (L-P) 280102 331554 379748II FLUX DE LICHIDITATI (CASH FLOW)R Flux de lichiditati net al perioadei (Q+E) 280102 331554 379748

S Disponibil de numerar al lunii precedenteDisponibil de numerar curent (S+R) 130597 410609 742253

T 410609 742253 1122001

D4 Indicatorii financiari

Valoarea investitiei (Vi) = valoarea totala a proiectului (exprimata in lei) ndash 12900000000 lei

LEI___________________________________________________________________________Specificare AN 1 AN 2 AN 3______________________________________________________________________Veniturile din exploatare (Ve)

27

470000000 485000000 500000000

___________________________________________________________________________Cheltuieli de exploatare (Ce)

97544660 100860100 104220600

___________________________________________________________________________

Rezultatul din exploatare (Re) = Se calculeaza Re = Ve ndash Ce - minim 10 din Ve

372455340 384139900 395779400

Profitul net (Pn) = rezultatul final al exercitiului financiar (anual) din care s-a scazut impozitul pe profit

312862486 322677516 332454696

Durata de recuperare a investitiei (Dr) = indicator ce exprima durata de recuperare a investitiei (exprimat in ani)

Se calculeaza Dr= ViPn mediu sau Dr=(Vi - 5 x Pn)Pn

unde Pn mediu = profit net mediu pe orizontul de prognoza Dr ndash ESTE 145 ANI

Rentabilitatea capitalului investit (Rc) = PnVi x 100 () Pn-profit net pentru fiecare an al perioadei previzionate

145 150 154___________________________________________________________________________

Cheltuieli financiare (Cf) = NU ESTE CAZUL___________________________________________________________________________

28

Gradul de acoperire a cheltuielilor financiare (Ga) = NU ESTE CAZUL

___________________________________________________________________________Flux de numerar net la sfarsitul perioadei (FNN) = Total intrari-Total iesiri FNNgt=0 (pentru fiecare an de prognoza)

280102 331554 379748 425733466695

Valoare actualizata neta (VAN) =aringFNi(1+r)I +FN5r VANgt0 r=rata de actualizare=8

CAPITOLUL IICAPITOLUL IISTRUCTURA FONDULUI FUNCIAR ŞI IcircNTOCMIREASTRUCTURA FONDULUI FUNCIAR ŞI IcircNTOCMIREA

ASOLAMENTULUIASOLAMENTULUI

21 Mărimea şi structura categoriilor de folosinţă a terenului

Tabelul 1Mărimea şi structura categoriilor de folosinţă a terenului

Specificare Ha din total din agricol

Suprafaţa totală 620 1000 -

Teren agricol 618 9968 1000

Teren arabil

- din care irigat

610 9839 987

300 4839 4854

Păşuni naturale 2 032 032

29

Facircneţe naturale 1 016 016

Livezi 5 08 08

Vii

Teren neproductiv 2 032 X

Condiţii naturaleDescrierea zonei icircn care este amplasată exploataţia cu cel puţin următoarele elemente

a) Temperatura medie anuală 940Cb) Precipitaţii medii anuale 534 mmmpc) Tipul de sol predominant textura panta

- tipul de sol cernoziom cambic- textura grosieră- panta 7 - 150C

Favorabilitatea terenului pentru diferitele culturi

Se va face o scurtă prezentare a caracteristicilor principalelor tipuri de sol cu favorabilitatea culturilor

CernoziomurileAu proprietăti fizice hidrofizice chimice termice şi de aeraţie foarte bune Cu toate că

sunt foarte bine aprovizionate cu azot fosfor şi potasiu pe aceste soluri pentru menţinerea fertilităţii şi obţinerea de producţii mari şi constant se recomandă aplicarea de icircngrăşăminte chimice şi organice Cernoziomurile sunt indicate pentru toate folosinţele şi culturile agricole

AluvisolurilePrezinta o fertilitate relativ bună fertilitatea depinzacircnd de gradul de solificare Pe

aluvisoluri pot fi cultivate o serie largă de plante specifice condiţiilor din ţara noastră porumb floarea soarelui cartof gracircu legume viţă de vie pomi

Soluri bruneDatorită proprietăţilor fizice (textură mijlocie structură granular medie permeabilitate

pentru apă şi aer rezistenţă scăzută la lucrările mecanice) sunt favorabile creşterii şi dezvoltării plantelor Pentru producţii mari se recomandă administrarea de icircngrăşăminte chimice organice şi verzi Sunt folosite pentru culturile gracircu porumb legume pomi migdal

22 Alegerea culturilor (criteriile avute icircn vedere culturile alese)

30

Criteriile avute icircn vedere (economice tradiţie asigurarea materiilor prime pentru investiţia de la planul de afaceri etc)

Cultura m ărului Importanta culturii marului se datoreaza valorii alimentare si gustative terapeutice si

profilactice a fructelor insusirilor lor tehnologice specifice particularitatilor agrobiologice ale pomilor si valorilor economice mari

Merele constituie unul dintre componentele de baza in alimentatia moderna a omuluiMărul creşte şi se dezvoltă bine icircn toate zonele Moldovei deoarece sunt condiţii

pedoclimaterice favorabile pentru cultivarea acestei specii pomicole Importanţa acestei specii pomicole ca cultură este determinată de valoarea alimentară calităţi gustative icircnalte icircnsuşirile terapeutice şi profilactice pentru sănătatea omului particularităţilor tehnologice specifice particularităţilor agrobiologice ale pomilor şi de valoarea economică mare de producţie Cultivarea merelor este o afacere profitabilă care are următoarele avantaje

- Plantaţia de măr poate fi exploatată 20-30 de ani iar investiţia se recuperează icircn 2-3 ani- Cererea crescacircndă pe piaţa locală şi externă la produsele agricole de valoare icircnaltă- Preţ avantajos la comercializarea merelor icircn stare proaspătă- Creşterea pe piaţa internaţională a cererii pentru producţia conservată (sucul concentrat)

Ele reprezinta aproape singurul aliment gata pregatit in natura care poate fi consumat fara alte adaosuri fie in stare proaspata fie consumate ca sucuri compot dulceata cidru marmelada etc Datorita insusirilor tehnologice merele constituie o materie prima cu pondere mare in industria alimentara

Astfel din punct de vedere chimic merele contin in medie 845 apa 141 zaharuri 02 substante pectice 06 substante grase 90 UI vitamina A 002 mg vitamina B2 01mg vitamina B1 7mg vitamina C 7 mg calciu 10 mg potasiu cat si cantitati reduse de aluminiu mangan sulf cobalt si altele

Principalii consumatori de mere sunt pieţele agricole locale antreprenori care exportă fructele fabricile de conserve depozite angro şi magazine procesatorii de fructe uscate Cele mai bune preţuri pot fi obţinute icircn cazul comercializării merelor icircn stare proaspătă pentru consum curent iar cele mai mici preţuri sunt icircnregistrate la mere comercializate icircntreprinderilor de procesare

Importanta marului rezida in particularitatile lui biologice Existenta unui numar mare de soiuri cu coacere esalonata in diverse epoci si capacitatea de pastrare in stare proaspata timp indelungat a soiurilor de iarna asigura consumul de fructe proaspete aproape in tot cursul anului circa 10 luni din 12 ale unui an Avand o mare capacitate de pastrare si o buna rezistenta la manipulare fructele pot fi transportate cu usurinta la distante mari

Cultura porumbului

Porumbul ocupa locul 3 ca importanta in lume Aceasta pozitie se justifica printro serie de particularitati

-prezinta o mare capacitate de productie cu cca 50 decat celelalte cereale-are o mare plasticitate ecologica-este o planta prasitoare fiind o foarte buna premergatoare pentru majoritatea plantelor de

cultura-suporta bine monocultura-are un coeficient multiplicat de 150-400ori-semanande-se primavara mai tarziu permite esalonarea mai buna lucrarilor agricole-cultura este mecanizata

31

-recoltarea se face fara pericol de scuturare

Porumbul este utilizat icircn alimentaţia omului icircn furajarea animalelor şi ca materie primă pentru diferite industrii

Icircn alimentaţia omului porumbul se utilizează sub formă de mălai (făină) din care se prepară mămăliga sau diferite peparate de patiserie fulgi de porumb porumb zaharat conservat sub formă de boabe sau ştiuleţi pentru salate şi garnituri porumb fiert sau copt popcorn (porumb pentru floricele) Din germenii de porumb rezultaţi icircn urma măcinării boabelor prin presare se obţine un ulei alimentar de foarte bună calitate apreciat icircn alimentaţia dietetică

Icircn furajarea animalelor boabele de porumb constituie furajul concentrat de bază pentru toate speciile de animale Valoarea nutritivă a porumbului este de 117 - 130 unităţi nutritive la 1 kg boabe

Planta icircntreagă recoltată şi tocată icircn faza de maturitate icircn lapte-ceară se utilizează pentru obţinerea de siloz care este utilizat pe scară largă icircn hrana vacilor de lapte De asemenea planta icircntreagă se poate utiliza ca masă verde

Tulpinile de porumb (cocenii) rezultate după recoltarea boabelor se pot utiliza ca furaj Ciocălăii măcinaţi pot fi utilizaţi icircn hrana rumegătoarelor Boabele de porumb se utilizează ca materie primă pentru obţinerea de amidon glucoză

dextrină izoglucoză (icircndulcitor lichid) whisky etc Boabele de porumb se utilizează pe scară largă pentru obţinerea de biocombustibil (etanol) după cum planta icircntreagă verde se poate utiliza pentru obţinerea de biocombustibil (metanol etanol)

Tulpinile de porumb se pot utiliza icircn industria celulozei şi la fabricarea panourilor aglomerate

Din ciocălăi se poate obţine furfurol sau pot fi folosiţi drept combustibil De asemenea icircn gospodăriile tradiţionale tulpinile de porumb se utilizează drept combustibil

Pănuşile se utilizează pentru diferite icircmpletituri tradiţionale Mătasea porumbului (stigmatele florilor femele) poate fi utilizată icircn scop medicinal iar

polenul de porumb este colectat cu uşurinţă de către albinele melifere (plantă poleniferă)

Cultura gracircului

Gracircul este una dintre cele mai importante cereale si planta care ocupa pe glob cele mai mari suprafete Boabele de grau au continut ridicat in hidrati de carbon si substante proteice Miere de grau este materie prima pentru paine si produse de panificatie aliment de baza pentru 35-40 din populatia globuluiGraul se mai utilizeaza si in prelucrari industriale (alcool amidon dextrina glucoza) si furaj in hrana animalelorTaratele sunt un nutret concentrat bogat in proteine hidrati de carbon si substante minerale Paiele se utilizeaza in industria celulozei si in hrana animale

Gracircul este cea mai importantă plantă cultivată din care se obţine icircn principal pacircine aliment de bază pentru cca 40 din populaţia globului Prin măcinare din boabele de gracircu se obţine făina care este utilizată pentru prepararea de diferite produse de panificaţie şi patiserie

32

fabricarea de paste făinoase etc Boabele de gracircu intră icircn alcătuirea amestecurilor de cereale prentru micul dejun

Boabele de gracircu se utilizează icircn hrana animalelor ca atare sau măcinate De asemenea icircn furajarea animalelor se utilizează şi tăracircţa rezultată ca subprodus icircn urma procesului de măcinare aceasta fiind bogată icircn proteine lipide şi săruri minerale

Boabele de gracircu servesc ca materie primă icircn diferite industrii pentru obţinerea de amidon gluten spirt băuturi spirtoase (vodcă wisky) bere biocarburburant (bioethanol)

Paiele au utilizări multiple precum materie primă icircn industria celulozei şi hacircrtiei aşternut pentru animale furaj grosier icircngrăşămacircnt organic prin icircncorporare icircn sol după recoltare sau prin compostare producerea de energie termină prin arderea icircn arzătoare cu recuperare de căldură

Germenii de gracircu rezultaţi icircn urma procesului de măcinare sunt utilizaţi icircn hrana omului ca produse energizante (germeni consumaţi cu lapte sau miere de albine) ca adaus icircn diferite produse de panificaţie sau pentru obţinerea de ulei foarte apreciat icircn industria cosmetică

Aluatul conservat prin refrigerare şi aluatul modelat (de exemplu blaturi pentru pizza) icircncepe să fie din ce icircn ce mai apreciat pe piaţă

Gracircul romacircnesc este un gracircu de foarte bună calitate pentru panificaţie care poate fi valorificat atacirct pentru consumul intern cacirct şi la export pentru consum european şi icircn afara Europei

Gracircul ecologic este unul dintre produsele ecologice cele mai bine cotate şi cerute pe piaţa mondială

Cultura gracircului oferă următoarele avantaje - boabele au un conţinut ridicat icircn glucide şi proteine corespunzător cerinţelor organismului uman - boabele au o bună conservabilitate pe perioade mari de timp - boabele se transportă cu uşurinţă pe distanţe mari - boabele de gracircu au diferite alternative de valorificare - boabele de gracircu reprezintă o importantă sursă de schimburi comerciale pe piaţa mondială - gracircul se poate cultiva icircn diferite condiţii pedoclimatice asiguracircnd producţii satisfăcătoare peste tot unde se cultivă - tehnologia de cultivare este complet mecanizată şi bine pusă la punct fără probleme deosebite - gracircul este o foarte bună premergătoare pentru majoritatea plantelor de cultură - după soiurile timpurii de gracircu pot fi semănate culturi succesive mai ales dacă sunt condiţii de irigare

Alegerea soiurilor şi hibrizilor (criteriile avute icircn vedere soiurile şi hibrizi aleşi pentru fiecare cultură)

-criteriile avute icircn vedere ndashproducţie rezistenţe specifice conţinut de principii nutritive etc

-soiurile şi hibrizi aleşi pentru fiecare cultură + prezentarea listei cu soiuri pentru 2012 la culturile alese şi descrierea soiului respectiv

MĂRUL - SOIURI

33

Icircn funcţie de epoca de coacere a fructelor merele se icircmpart icircn (a) soiuri de varăMelba Red melba Şafran de vară Papirovka Mantet Quinte Akane Plat August (b) soiuri de toamnă Prima Slava Peremojţiam James Grive Red Calvil de Zăpadă Spartan Focuşor Codrene Coredana Reglndis etc (c) soiuri de iarnă Idared Speranţa Banana de iarnăWellspur Goldspur Golden Delicious Jonathan Jonared Yellowspur Renet Simerenco Coredar Wagener etc

Antreprenorul trebuie să elaboreze proiect de plantare a livezii la icircntreprinderileautorizate şi materialul săditor trebuie să fie procurat de la pepinierele licenţiate cu actelenecesare pentru posibilitatea de beneficiere de subvenţii Cele mai de perspectivă soiuri de mere şi cu o cere sporită pe piaţă sunt Golden DeliciousRed Delicious Jonathan Idared Fugi Granny Smith Gala Melrose Ionagold Elstar precum şisoiurile genetic rezistente la boli şi dăunători aşa ca Florina Prima Coredana CoredarGeneros Pionier

Piaţa Romacircniei la merele proaspete este reprezentată prin 50 la sută din soiuri colorate (complet roşu sau parţial) şi 50 la sută pentru soiurile necolorate (gal-bene şi verzi) Cele mai populare soiuri colorate sunt Jonathan şi Idared urmate de Jonagold Gala Gloster etc iar dintre cele necolorate predomină soiul Golden Delicious Soiurile Granny Smith şi Mutsu icircnregistrează vacircnzări modeste Dintre soiurile locale icircn supermarket-uri se comercializează Glorios şi Florina icircnsă icircn can-tităţi foarte mici Fructele de obicei sunt icircmpărţite icircn trei categorii mici (sub 70 mm) medii (70-90 mm) şi mari (peste 90 mm)

PORUMB ndash SOIURI

Porumbul face parte din familia Gramineae subfamilia Panicoideae tribul Maydeae genul Zea Genul Zea cuprinde 3 specii - Zea mexicana (Schrad) Recv et Mangel (sin Euchlaena mexicana) ndash teosinte1 anual - Zea perennis (Hitsch) Recv et Mangel (sin Euchlaena perennis) ndash teosinte peren - Zea mays L ndash porumbul cultivat

Porumbul cultivat cuprinde mai multe convarietăţi (grupe de varietăţi) cele mai importante fiind următoarele - Zea mays conv dentiformis Koumlrn (sin Zea mays conv indentata Sturt) denumit porumbul dinte de cal Se caracterizează prin boabele mari prismatice cu partea sticloasă (cornoasă) a endospemului dispusă pe părţile laterale ale bobului iar partea făinoasă (amidonoasă) dispusă icircn partea centrală şi superioară a bobului (fig 19) Prin uscare endospemul făinos icircşi reduce volumul se contractă şi determină apariţia unei depresiuni icircn partea superioară a bobului sub forma mişunei dintelui de cal de unde denumirea acestei convarietăţi de bdquoporumb dinte de calrdquo La această convarietate au fost creaţi primii hibrizi de porumb iar icircn prezent această convarietate are cea mai margă răspacircndire icircn lume Majoritatea hibrizilor de porumb aparţin acestei convarietăţi La noi icircn ţară primii hibrizi care au fost icircntroduşi icircn cultură aparţin acestei convarietăţi şi au fost aduşi din SUA de unde şi denumirea de bdquoporumb americanrdquo - Zea mays conv indurata (Sturt) Bailey denumit porumbul cu bobul tare porumbul sticlos Se caracterizează prin boabe rotunjite icircn partea superioară netede lucioase dure la spargere de unde vine denumirea de bdquoporumb tarerdquo Partea sticloasă a endospermului este dispusă la exteriorul bobului de jur-icircmprejurul acestuia iar partea făinoasă este dispusă icircn partea centrală a bobului uneori ajungacircnd pacircnă icircn partea superioară a bobului situaţie cacircnd determină apariţia

34

unei uşoare mişune (fig 20) Din această convarietate au făcut parte vechile populaţii şi soiuri romacircneşti de unde şi denumirea de bdquoporumb romacircnescrdquo - Zea mays conv aorista Grebensc denumit porumbul semisticlos Prezintă caracteristici intermediare icircntre convarietăţile dentiformis şi indurata Bobul este rotunjit mat icircn partea superioară şi uneori prezintă o uşoară adacircncitură - Zea mays conv everta Sturt (sin Zea mays conv microsperma Koumlrn) denumit porumb de floricele Se caracterizează prin plante cu o talie mai mică care au capacitatea de a forma mai mulţi ştiuleţi pe plantă Boabele sunt mici (MMB = 40-100 g) cu vacircrful rotunjit sau ascuţit Endospermul este aproape icircn icircntregime sticlos cu excepţia unei mici porţiuni icircn jurul embrionului care este amidonoasă Prin icircncălzire apa din grăunciorii de amidon din endospermul făinos se transformă icircn vapori care exercită o presiune asupra tegumentului pacircnă cacircnd determină spargerea acestuia moment icircn care conţinutul bobului se revarsă (boabele expandează) mărindu-şi volumul de 15-20 de ori formacircnd o masă albă-spongioasă respectiv aşa-numitele floricele

RUSTICA a castigat o pozitie de lider pe piata de porumb precoce din Europa de Nord si poseda o gama larga de seminte adecvata pentru toate pietele lumii HIBRIZI FOARTE PRECOCIBarbados - excelent pentru boabe si silozEarly Star - precoce si productivEnergy Star - foarte buna valoare alimentaraComera - performanta inalta HIBRIZI PRECOCIBatz - vigurosEurostar - lider in EuropaGalaStar - porumb pe care il veti adoraInagua - bun pentru boabe si siloz

GRAcircU ndash SOIURI

Cercetătorii de la Institutul de Cercetare - Dezvoltare Agricolă Fundulea au creat soiuri de grau productive si rezistente la secetaBOEMA soi de gracircu de toamnă extrem de productiv şi cu indici de calitate ridicaţi pentru panificaţie adaptat condiţiilor climatice din zona de cacircmpie din sudul ţării şi Moldova este un soi foarte precoce mai timpuriu la icircnspicat cu 1-3 zile faţă de soiul Flamura 85 talia plantei de 77-90 cm rezistent la iernare şi cădere arşiţă şi secetă rugina galbenă rezistenţă mijlocie la rugina brună şi făinare are calitate bună de morărit şi panificaţie

GRUIA este un soi de toamnă care a dat rezultate foarte bune icircn Oltenia şi Dobrogea este mai timpuriu cu 4 zile faţă de soiul Fundulea 4 talie de 76 cm se remarcă printr-o rezistenţă bună la iernare la cădere dar şi la rasele actuale de rugina galbenă

35

superior multor soiuri ca rezistenţă la făinare rugină brună şi septorioza frunzelor calitatea de panificaţie a soiului Gruia este apropiată de cea a soiului Dropia faţă de care tinde să aibă un gluten mai tenace soiul se evidenţiază printr-o productivitate ridicată icircn medie cu 9-12 mai mare faţă de soiurile martor sporul de producţie fiind mai mare icircn condiţii de secetă in pofida taliei sale scurte soiul se comportă foarte bine icircn condiţii de deficit hidric Gracircul aparţine genului Triticum familia Gramineae (Poaceae) Genul Triticum cuprinde un număr mare de specii de gracircu forme sălbatice şi cultivate clasificate diferit de-a lungul timpului

Pentru ţara noastră prezintă importanţă 2 specii şi anume Triticum durum Desf şi Triticum aestivum L Triticum durum Desf (fig 16) are tulpina plină icircn interior pe toată lungimea sau cel puţin icircn partea superioară Spicul este aristat cu ariste lungi comparativ cu lungimea spicului şi orientate paralel Boabele au aspect sticlos la maturitate şi sunt conice la capet Triticum aestivum L (fig 17) are tulpina goală icircn interior pe toată lungimea Spicul este nearistat sau aristat cu ariste mai scurte comparativ cu lungimea spicului şi orintate divergent Boabele sunt ovoidale sau alungit-ovoidale prevăzute cu un smoc de perişori la capătul superior Endospermul este făinos semisticlos sau sticlos

Gracircul comun reprezintă specia cea mai importantă care pe plan mondial reprezintă cca 90 din suprafaţa cultivată cu gracircu şi cea mai mare partea a suprafeţei cultivată cu gracircu din ţara noastră Gracircul comun are forme de toamnă şi de primăvară aproape icircntreaga suprafaţă din ţara noastră fiind cultivată cu gracircu de toamnă (gracircul de primăvară ocupă suprafeţe foarte mici nesemnificative)

Soiurile de gracircu cultivate icircn Romacircnia sunt icircn marea lor majoritate soiuri romacircneşti create la Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Fundulea sau icircn reţeaua de Staţiuni de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Aceste soiuri se caracterizează prin potenţial de producţie ridicat (9-10 tha) o bună rezistenţă la cădere ger iernare secetă şi boli o bună calitate şi stabilitate a recoltelor

23 Intocmirea asolamentului

Specificare HaSuprafaţa totală a terenului arabil 610Suprafaţa medie a solei (3 sole) 2033

Tabelul 2Schema rotaţiei culturilor

SOLAANUL 2012 2013 2014I măr măr mărII gracircu porumb gracircuIII porumb gracircu porumb

36

37

CAPITOLUL IIICAPITOLUL IIIORGANIZAREA PROCESULUI DE PRODUCŢIE AGRICOLĂORGANIZAREA PROCESULUI DE PRODUCŢIE AGRICOLĂ

31 Proiectarea producţiilor medii prin metoda bonităriiterenurilor agricole

Tabelul 3

Date iniţiale

Cultura Tipul de solSuprafaţa - ha (Si)

Nota de bonitare pentru

condiţiile ecologice (Pi)

Corecţia pt distanţă şi

felul drumului (k)

Coeficient de

potenţare (c)

Producţia medie

realizată

MărGracircuPorumb

Cernoziom 5 75 015 11 15000Cernoziom 303 80 018 12 4000Cernoziom 302 85 019 13 8000

TOTAL 610

2) Notele totale de bonitare pentru condiţiile ecologice (Ni)

MĂR ndash 575 = 375Ni = Si x Pi GRAcircU ndash 30380 = 24240

PORUMB ndash 30285 = 25670TOTAL = 50285

3) Nota medie ponderată de bonitare

50285 610 = 8243

1) Producţia ce revine pe un punct al notei medii ponderate de bonitare

P măr = 515000 375 = 200P gracircu = 3034000 24240 = 50

P porumb = 3028000 25670 = 9411

6) Corecţia totală icircn funcţie de distanţă şi drumuri Ct = S x kMĂR ndash 5015 = 075

Suprafaţă x coeficient corecţie GRAcircU ndash 303018 = 5454PORUMB ndash 302019 = 5738

TOTAL = 11267

38

7) Nota de bonitare recalculată (Nbr)

MĂR ndash 375-075 = 37425Nbr = Nota totală de bonitare ndash Corecţia GRAcircU ndash 24240-5454 = 2418546

PORUMB ndash

25670-5738 = 2561262

8) Notele totale de bonitare potenţate (Ntp)

MĂR ndash 3742511=4117

Ntp =Nota de bonitare recalculată (Nbr)

xCoeficient

de potenţare

GRAcircU ndash241854612=290225

PORUMB ndash

256126213=332964

9) Producţia totală pe cultură pentru fiecare unitate de sol (Pt)

MĂR ndash 4117200= 82340

Pt =Nota totală de

bonitare potenţată (Ntp)

x

Producţia ce revine pe un punct de

bonitare P(kgpunct)

GRAcircU ndash

29022550= 1451125

PORUMB ndash

3329649411=31335242

TOTAL= 4666989

10) Producţia medie la hectar Pmc1

Pm măr = Producţia totală Suprafaţa totală = 823405=16468

Rezultatele pentru celelalte culturi

Pmedie gracircu = 1451125303= 4789

Pmedie porumb =31335242302= 10376

39

32 STABILIREA CANTITĂŢILOR DE IcircNGRĂŞĂMINTE PE CULTURI

Calculul dozelor de icircngrăşăminte s-a efectuat ţinacircndu-se cont atacirct de

producţiile medii cacirct şi de existentul de suprafaţă activă din sol S-au luat icircn

considerare şi pierderile rezultate prin levigare

Icircn tabelul 4 este prezentat calculul dozelor de icircngrăşăminte chimice la ha

separat pentru cele 3 culturi icircn parte

Tabelul 4

Calculul dozelor de icircngrăşăminte chimice

Nr Crt

SPECIFICARE UM

CULTURA

GRAcircU PORUMB MĂRN P K N P K N P K

1 Producţie medie Kgha 4789 10376 16468

2 Consum specific Kg sat

23 11 20 20 21 20 5 3 6

3 Sa de administrat

Kg 11014

5268 9578

20752

2179 20752 8234 494 988

4 Sa icircn sol Kg 45 31 60 40 35 30 30 20 355 Diferenţa de

admKg sa

6514 2168 3578

16752

1829 17752 5234 294 638

6 Pierderi prin levigare

13 5 7 13 5 7 13 5 7

7 Cant pierdută prin levigare

Kg sa

847 108 25 2177

914 1242 68 147 446

8 Total sa de administrat

Kg 7361 2276 3828

18929

19204 18994 5914 3087 6826

9 Tipul de icircngrăşămacircnt

NO4NO3

Super P c

Sare potasică

NO4NO3

Super P c

Sare potasică

N P2O5 K20

10 Conţinutul icircn sa a icircngr

Kgt 345 40 40 345 40 40 345 40 40

11 Doza de icircngr de administrat

Kg 213 57 96 549 480 475 171 77 171

40

33 PLANUL DE CULTURĂ

Planul de cultură cuprinde structura culturilor dimensiunile fiecăreia

producţiile medii şi totale (tabelul 5)

Tabelul 5

Icircntocmirea planului de cultură

Cultura Suprafaţa (ha)

Producţii medii (kgha)

Producţia totală (t)

Preţ livrare (leikg)

Măr 5 16468 8234 2Gracircu 303 4789 1451 08

Porumb 302 10376 313355 1

34 FUNDAMENTAREA FIŞELOR TEHNOLOGICE PE CULTURI

Icircn vederea organizării proceselor de muncă şi de producţie icircn etapa pregătitoare se

icircntocmesc fişele tehnologice pe culturi Informaţiile cuprinse icircn fişele tehnologice servesc icircn

acelaşi timp la stabilirea tehnologiilor stabilirea destinaţiei producţiei determinarea volumului

lucrărilor mecanice şi manuale necesarul de forţă de muncă cantităţile de materiale şi mijloacele

financiare necesare pentru aprovizionare

DATELE NECESARE

1 Culturile incluse icircn planul de producţie al firmei

2 Suprafaţa ocupată de fiecare cultură icircn parte

3 Culturile premergătoare

4 Producţia medie şi totală a fiecărei culturi

5 Lucrările tehnologice icircn ordinea cronologică a executărilor

6 Perioada de executare şi data lucrării

7 Mijloacele cu care se execută lucrarea

8 Tarifele de plată pentru lucrările mecanice

9 Tarifele de plată pentru lucrările manuale pe categorii

10 Cuantumul taxelor pentru CAS şomaj risc asigurare

11 Amortismentul specific

12 Materialele necesare procesului tehnologic consumul normat pe UM preţul unitar şi cota

pentru cheltuielile de aprovizionare

41

13 Cota de cheltuieli indirecte (comune şi generale)

MODUL DE LUCRU

1 Se icircnscriu icircn fişă datele privind suprafaţa şi producţia medie Producţia medie se planifică

icircn raport cu fertilitatea solului şi cantitatea de icircngrăşămacircnt aplicată

2 Se icircnscriu lucrările tehnologice icircn ordinea executării lor precizacircndu-se toată perioada

optimă de execuţie şi durata fiecărei lucrări

3 Pentru fiecare icircn parte se determină volumul lucrărilor sumele necesare şi materiale

4 La lucrările manuale icircn raport cu volumul lucrării se calculează numărul de zile om iar

fondul de salarii rezultă icircnmulţind numărul de zile om necesar pentru evaluarea lucrării cu

tariful pe ziom corespunzător

5 Taxele asupra fondului de salarii se calculează aplicacircnd cota icircn proporţie de 30 pentru

CAS 5 pentru fondul de şomaj 1 pentru risc şi asigurare impozit 15 asupra sumei

care reprezintă fondul de salarii

6 Amortismentul specific se determină icircn raport cu valoarea de inventar a mijlocului fix

folosit exclusiv la cultura respectivă şi durata de folosire

7 Cota de cheltuieli pentru aprovizionare se calculează o cotă parte din valoarea

materialului folosit

8 Din icircnsumarea pentru lucrările mecanice lucrările manuale taxe asupra valorilor

materialelor se obţin cheltuielile de producţie

9 La cheltuielile directe se aplică cota de cheltuieli comune şi prin icircnsumarea lor se

determină cheltuielile de producţie

10 După fiecare trimestru se fac totalurile

11 Se calculează indicatorii cheltuieli de producţie la hectar şi costul la tona de produs

42

44

45

46

47

35 Organizarea lucrării de semănat la cultura gracircului

Semănatul este una dintre cele mai importante lucrări agricole de care depinde icircn ultimă instanţă obţinerea de producţii ridicate Suprafeţele icircntinse ocupate de culturi precum şi termenele restracircnse icircn care trebuie executat fac ca procesul de muncă al semănatului să ocupe un loc important icircn activitatea de producţie a exploataţiilor agricole

Etapele organizării lucrărilor de semănat cereale păioase sunt următoarele1 se stabileşte componenţa agregatului de semănat potrivit condiţiilor existente

(tractor plus semănătoare SUP-29 sau SUP-21)2 Se determină necesarul de agregate pentru terminarea semănatului icircn termen

optim folosind formula

icircn care

N ndash numărul de agregate pentru terminarea lucrării icircn timpul propusS ndash suprafaţa de icircnsămacircnţatn ndash numărul de zile icircn care trebuie terminată lucrareaP ndash randamentul zilnic al maşinii

(1)N = 303(512) = 5 agregate

Aşadar icircn prealabil trebuie cunoscut randamentul zilnic al agregatului de semănat folosit Aceasta se calculează după formula

icircn

care

P ndash randamentul zilnic al agregatului (ha)B ndash lăţimea de lucru a agregatului icircn lucru (m)V ndash viteza de deplasare a agregatului

icircn lucru (moră)t ndash durata zilei de lucru (ore)H ndash coeficientul de folosire a timpului de lucru (070-080)

(2)P = 366000807 10000 = 12 ha

3 Stabilirea lungimii marcatoarelor semănătoriiLungimea marcatoarelor adică distanţa la care trebuie aşezată piesa activă a marcatorului faţă de ultimul brăzdar se stabileşte icircn funcţie de

lăţimea de lucru a semănătorii (B) distanţa icircntre două brăzdare (b) distanţa icircntre roţile din faţă sau marginile exterioare ale şenilelor

tractorului (c)

= 11

= = 26

49

49

Cacircnd tractorul poate urmări urma lăsată de marcator atacirct cu roata din dreapta cacirct şi cu roata din stacircnga lungimea celor două marcatoare este egală şi este dată de relaţia

4 Stabilirea debitului semănătorii icircn funcţie de norma de sămacircnţă la hectar La icircnceputul lucrării trebuie icircntotdeauna să se verifice corectitudinea reglării debitului la icircnsămacircnţare Această verificare se face după formula

icircn

care

G ndash cantitatea de sămacircnţă cursă din semănătoare la un număr stabilit de icircnvacircrtiri a roţii semănătoriiA ndash norma de semănat la un ha (kg)d ndash lungimea roţii semănătorii (m)B ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)O ndash nr de icircnvacircrtituri a roţii semănătorii

(6)G= 2501743620 10000 = 313

5 Stabilirea dimensiunilor postatelor la semănat Lungimea maximă a postatelor la semănat este icircn funcţie de capacitatea cutiei semănătorii Pentru a uşura organizarea transportului de seminţe este indicat ca alimentarea semănătorii cu seminţe să se execute la un singur capăt a postatei ~n acest caz lungimea maximă a postatei se calculează după formula

icircn

care

L ndash lungimea maximă a postatei (m)Q ndash capacitatea coşului de alimentare

a semănătorii (kg)Y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii coşului de alimentare a semănătorii (icircn medie 070-080)A ndash norma de semănat (kgha)B ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)

(7)L = (051000040007) (25036) = 1556m

Icircn ce priveşte lăţimea postatei aceasta se determină icircn funcţie de lăţimea totală a parcelei de icircnsămacircnţat şi de metoda de deplasare a agregatului Ea se calculează aşa icircncacirct să asigure de lucru agregatului pentru 1-2 zile de lucru

Lăţimea postatei la semănatul icircn suveică se calculează după formula

icircn care

l ndash lăţimea postatei (m)P ndash productivitatea zilnică a agregatului (hazi)Z ndash durata icircn zile a lucrului pe aceeaşi postată (1-2 zile)L ndash lungimea postatei (m)

(8)l = 10000122 1556 = 154m

6 Lăţimea zonei de icircntoarcere a agregatului Pentru icircntoarcerea agregatului la capetele parcelei se delimitează o facircşie de teren denumită bdquozonă de icircntoarcereldquo Delimitarea acestei zone se face icircn cazul deplasărilor icircn parcursul liniar cu buclă şi fără buclă Lăţimea zonei de icircntoarcere este dată de relaţia

50

50

icircn care

E ndash lăţimea zonei de icircntoarcereR ndash raza de icircntoarcere a agregatuluie ndash lungimea de ieşire a agregatului (adică distanţa de la centrul agregatului mijlocul osiei motoare a tractorului) pacircnă la organele active ale maşinii

(9)E = 34 + 15 = 135m

Aceasta reprezintă lungimea cu care trebuie să se deplaseze centrul agregatului pentru aducerea organelor active ale maşinii agricole pe linia de icircntoarcere a lucrului

7 Stabilirea distanţei dintre punctele de alimentare a semănătorii Distanţa dintre punctele de alimentare a semănătorii se determină icircn funcţie de metoda de deplasare a agregatului la semănat ~n cazul semănatului icircn suveică lungimea postatei este determinată icircn funcţie de capacitatea cutiei de seminţe icircn aşa fel ca alimentarea semănătorii să se facă numai la unul din capetele postatei distanţa dintre punctele de alimentare se află după formula

icircn care

D ndash distanţa dintre punctele de alimentare (m)B ndash lăţimea de lucru a agregatului (m)T ndash numărul turelor (adică nr curselor dus-icircntors) pe care le face agregatul pacircnă la golirea coşului semănătorii

(1)D = 2362 = 144m

Icircn cazul cacircnd lungimea postatei nu este determinată icircn funcţie de capacitatea cutiei de seminţe este necesar ca icircn prealabil să cunoaştem turele pe care le face agregatul pacircnă la golirea coşului semănătorii Aceasta se determină icircmpărţind lungimea drumului pe care icircl face semănătoarea pacircnă la golirea cutiei sale pe lungimea cursei de lucru dus şi icircntors ~n acest scop se foloseşte următoarea formulă

icircn care

T ndash numărul turelorQ ndash capacitatea cutiei semănătorii

(kg)Y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii cutiei (080)A ndash norma de semănat (kgha)B ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)L ndash lungimea postatei (m)

T= (1000040007) (2503621556) = 1Icircn cazul semănării icircn bdquolaturildquo sau bdquope două jumătăţi ale postateildquo distanţa dintre

punctele de alimentare se calculează după formula = 136 = 36

(semnificaţiile literelor sunt aceleaşi ca la formulele (10) şi (11)

51

51

8 Stabilirea cantităţilor de seminţe ce se pun la punctele de alimentare Cantităţile de seminţe care se pun la primul punct de alimentare se calculează după formula

= 4001 = 400kgiar cantitatea care se pune la punctele următoare este

icircn care

C ndash cantitatea de seminţe necesară alimentării agregatului (kg)Q capacitatea coşului semănătorii (kg)y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii cutieia ndash nr semănătorilor icircn agregat

(14)C1 = 400071 = 280kg

9 Stabilirea necesarului zilnic de muncitori pentru semănat şi transportat seminţele Necesarul zilnic de muncitori pentru deservirea semănătorilor variază icircn raport cu numărul de agregate folosite zilnic şi al maşinilor ce compun agregatul

10 Necesarul de mijloace de transport se stabileşte icircn funcţie de cantităţile de seminţe necesare semănătorilor la o icircncărcare timpul de golire a semănătorilor capacitatea mijloacelor de transport distanţa de transport şi timpul necesar pentru un ciclu de transport

~n primul racircnd se determină timpul icircn care se consumă cantitatea de seminţe existentă icircn cutia semănătorii folosind relaţia

icircn care

q ndash capacitatea cutiei semănătorii (kg)085 ndash coeficientul de folosire a cutiei semănătoriiB ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)V ndash viteza de lucru a agregatului (moră)N ndash norma de sămacircnţă la ha (kg)

Tgol = (10000400085) (366000250) = 063h = 38min

Numărul de mijloace de transport necesare zilnic se determină pe baza relaţiei

icircn care

Nt ndash numărul mijloacelor de transportn ndash numărul semănătorilor ce lucreazăt ndash durata unui ciclu de transport (min)Cm ndash capacitatea mijlocului de transport (kg)

Nt = (540008530) (38400) = 33 = 311 Se determină necesarul de saci pentru transportul seminţelor cunoscacircnd că

pentru uşurarea manipulării se recomandă ca un sac să aibă 40 kg

Nr saci = (512250) 40 = 375 sacizi

52

52

Centralizarea datelor

Nr crt

Specificare UMAgregatul folosit

Tractor + (SUP-29)

Tractor + SUP-21

1 Productivitatea zilnică a agregatului haschimb 12

2 Necesarul zilnic de-tractoare nr 5-semănători nr 5

3Productivitatea zilnică a tuturor agregatelor

hazi 60

4Dimensiunile solei de semănat

-lungime m 1556-lăţime m 1947-suprafaţă ha 303

5Dimensiunea parcelelor de semănat

-lungime m 1556-lăţime m 154-suprafaţă 24

6Lungimea marcatorului

-dreapta m 11-stacircnga m 26

7Norma de icircnsămacircnţare

-la 20 icircnvacircrtituri kg 3-la hectar kg 250

8Distanţa dintre punctele de alimentare cu seminţe

m 144

9Cantitatea de seminţe ce se pune la punct de alimentare

-la primul punct

kg 400

-la punctele următoare

kg 280

10 Necesarul zilnic de muncitori

-pt servirea semănătorii

nr 5

-pt transportul seminţelor

nr 3

-total nr 8

11Lăţimea facircşiei de icircntoarcere a agregatului

m 135

12Necesarul zilnic de mijl de transport

-atelaje nr-tractor+remorcă nr 3-auto-camion nr

13Necesar saci pt transportul seminţelor

nr 375

53

53

36 Evaluarea producţiei

Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţieiacestora

Evaluarea se face icircn două etape1) icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele

caracteristice de dezvoltare a plantelor2) icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite

norme standardizate~n funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfel

1) Gracircu orz (orz - 1 iunie gracircu - 15 iunie) Gracircu Boemandash se stabileşte numărul punctelor de control icircn funcţie de mărimea şi

uniformitatea parcelelor(icircn cazul parcele de pacircnă la 100 ha - 5 puncte pe suprafeţe mai mari de 100 ha - 10 puncte)

Determinările se fac cu ajutorul ramei metrice (un cadru de 1 metru patrat)Metodologie de lucrundash se numără spicele din interiorul ramei metricendash se stabileşte numărul mediu de boabe icircn spicndash se calculează producţia medie la hectar astfel

Q kgha = (360353610000) (10001000) = 4536kgha

Q kgha - producţia medie kgha Nsp - număr mediu de spice la mp (medie pe toate punctele de control) 360Nb - număr mediu de boabe icircn spice 35MMB - greutatea a 1000 boabe (grame)3610000 mp = 1 ha1000 x 1000 = 1000 grame x 1000 boabe

Exemplu

2) Porumb (1 septembrie) DKC 3511ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 28 mp (4 racircnduri x 070 x 10 m

lungime 070 (m) - distanţa dintre racircnduri)ndash se numără ştiuleţii la fiecare punct de controlndash se calculează numărul de ştiuleţi la hectar

54

54

Nstha = (30010000)(510) = 60000

Nstha - număr de ştiuleţi la hanst - numărul de ştiuleţi număraţi la toate punctele de controld - suprafaţa unui punct de control (mp)i - numărul punctelor de control

ndash se determină apoi numărul de boabe pe ştiuletendash se calculează apoi producţia medie la hectar

Q kgha = (60000588337) (10001000) = 11889 kgha

Q kgha - producţia medieNst - număr ştiuleţi la hectar 60000Nb - număr mediu de boabe pe ştiulete 588MMB - greutatea a 1000 boabe (grame) 337

Exemplu

3) Floarea soarelui (15 august)ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 28 mp (4 racircnduri x 070 x 10)ndash se numără capitulele la fiecare punct de control şi se stabileşte numărul mediu

de capitule la ha după formula

Ncpha - număr total de capitule la hancp - număr de capitule numărate la toate punctele de controld - suprafaţa unui punct de controli - numărul punctelor de control

ndash se determină numărul mediu de seminţe pe capitul(Ns)ndash se calculează producţia medie la hectar astfel

55

55

Q kgha - producţia medieNcp - număr mediu de capitule la hectarNs - număr seminţe pe capitulMMB - greutatea a 1000 seminţe icircn grame

Exemplu

4) Sfecla de zahăr (1 septembrie)ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 10 mp (3 racircnduri x 045 m x 74 m

lungime)ndash la fiecare punct de control plantele se recoltează se decoletează (tăierea

frunzelor) se curăţă de pămacircnt şi se cacircntărescndash se determină producţia medie astfel

q - cantitatea de rădăcini recoltate din punctele de control (kg)d - suprafaţa unui punct de control (mp)i - numărul punctelor de control

ndash la producţia stabilită se adaugă sporul de producţie ce se va realiza de la data evaluării la data prevăzută a se recolta (18 grziplantă)

Exemplu

5) Fructe (1 septembrie) MĂRMetoda de evaluare diferă icircn funcţie de tipul de livadă clasică sau intensivă dar

icircn mare constă icircn următoarele etapendash se stabileşte numărul de pomi pentru examinare (2 - 5 ) 480ndash se determină numărul mediu de fructe pe pom şi greutatea acestora icircn kg 30kg

167 de fructe

56

56

ndash se icircnmulţeşte numărul mediu de fructe pe pom cu numărul de pomi existenţi la ha şi se obţine astfel producţia medie la ha 16032 kgha

6) Struguri (de masă - 15 iulie de vin - 1 septembrie)ndash evaluarea se face separat la viile nobile şi la viile de hibrizindash se stabileşte numărul de butuci pe rod la ha cu relaţia

Nbha - numărul de butuci pe rod la hadr - distanţa dintre racircnduri (m)db - distanţa icircntre butuci pe racircnd (m)Ng - număr mediu de goluri (butuci neproductiviinexistenţi) la ha icircn procente

ndash se evaluează producţia de struguri pe butuc număracircndu-se toţi strugurii de pe un număr de 1 - 2 din butucii existenţi pe lot (se recomandă să se efectueze numărătoarea strugurilor pe fiecare al 10-lea butuc din 15 icircn 15 racircnduri)

Producţia de struguri pe butuc se calculează astfel

Pmb - producţia medie pe butuc (grame)Gms - greutatea medie a strugurilor (grame)Ns - numărul de struguri total găsiţi la numărătoareNba - numărul butucilor analizaţi

ndash se calculează producţia medie de struguri la ha cu formula

Pmha - producţia medie de struguri la ha (kg)Nbha - numărul de butuci pe rod la haPmb - producţia medie pe butuc (grame)

Exemplu

57

57

CAPITOLUL IV DETERMINAREA PRAGULUI DE RENTABILITATE (A PUNCTULUI CRITIC) PE CULTURI

Punctul critic marchează acea dimensiune a producţiei medii la care icircncasările din

valorificarea producţiei sunt egale cu cheltuielile totale de producţie deci acel punct al

producţiei medii la care nu se obţine profit dar nu se icircnregistrează nici pierderi

Mărimea costului de producţie şi a ratei profitului se găsesc icircntr-o stracircnsă legătură

cu raportul dintre cheltuielile de exploatare şi cantitatea de produse realizate Prin analiza

costurilor şi cheltuielilor de exploatare icircntreprinzătorul poate calcula nivelul minim de

activitate cerut de menţinerea icircn stare de funcţionare a firmei Cunoscacircnd pragul de

rentabilitate se poate proiecta volumul de vacircnzări icircn vederea obţinerii profitului scontat

De asemenea creditorii şi investitorii solicită adesea efectuarea analizei punctului

critic pentru a ajuta icircn evaluarea cacircştigurilor potenţiale ale unei afaceri şi icircn consecinţă

aceasta trebuie introdusă icircn planul de afaceri

Punctul critic se poate determina icircn două moduri şi anume fără profit programat

sau cu profit programat

Calculul punctului critic fără profit programat este exprimat printr-o relaţie

simplă

y = yי

y = Pvx

yי = Cvx + CF

Pvx = Cvx + CF

x(Pv ndash Cv) = CF

icircn care

y ndash veniturile din valorificarea producţiei (mii lei)

yי - cheltuielile totale icircnregistrate (mii lei)

Pv ndash preţul de vacircnzare unitar

x ndash producţia medie sau volumul vacircnzărilor (unităţi fizice)

Cv ndash cheltuieli variabile unitare

58

58

CF ndash costuri fixe totale

De unde x marchează acea dimensiune a producţiei la care nu se icircnregistrează nici

profit nici pierderi

Determinarea cantitativă şi reprezentarea grafică a PC la cultura Porumb

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Incărcat transportat IC (PK) t 2881 180225 575

22 Descărcat IC (PK) t 2881 2444609 78

33 Incărcat transportat IC (N) t 10 2484545 793

44 Descărcat IC (N) t 1655 6371 02

55 Transportat apa prep sol mii l 30 599 019

66 Incărcat transportat săm t 66 599359 191

77 Recoltat porumb boabe t 530 2606662 832

88 Transportat porumb boabe t 225 1245 04

99

1010

TOTALTOTAL 9962236 31792

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch Variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologicacopy= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

59

59

Cheltuielile fixe

NrNr CrtCrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) copycopy (d)(d) (e)(e)

11 Adm Şi deservit IC (PK) ha 302 617645 2045

22 Arat 25 cm +grăpat ha 302 1140192 3775

33 Adm Şi deservit IC (N) ha 302 630389 2087

44 Erbicidat şi deservit ha 302 61155 2025

55 Discuit si preg Pat germ Ha 302 586536 1942

66 Semănat +deservit ha 302 472517 1565

77 Prăşit mecanic I ha 302 819024 2712

88 Prăit mecanic II ha 302 654182 2166

99

1010

TOTALTOTAL 5532035 18318

(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)

60

60

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura porumb - fără profit programat

Ch variabile Cv = 9962236 lei

Ch fixe totale CF = 5532035 lei

Ch fixeha CFha = 18318 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 11 leikg = 1100 leit

Producţia totală de PT= 313355 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 302 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 33961599 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 9962236 + 33961599 = 133583959 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 133583959 313355=

4263leit

Productia medie de porumb la punctul critic (X)

X= (CFha)(Pv-CVt) = 18318 ( 1100 ndash 4263 ) = 272 tha = 2720 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 272 tha 4263 leit = 115953 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx =18318 leiha+ 115953 leiha =299133 leiha

Nivelul producţiei de 2720 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la

cultura porumb icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de

2720 la preţul de 11 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie

Depăşirea acestui nivel al producţiei (2720 ha) duce la obţinerea unui profit iar

scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi

61

61

62

PROFI

T

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

2720 kg2720 kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

18318

leiha

299133

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura porumb ndash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

62

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura porumb - cu profit programat

Ch variabile Cv = 9962236 lei

Ch fixe totale CF = 5532035 lei

Ch fixeha CFha = 18318 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 11 leikg = 1100 leit

Producţia totală de PT= 313355 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 302 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 33961599 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)

Pr = 500000lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 9962236 + 33961599 = 133583959 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 133583959 313355=

4263leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha=PrS =500000302= 165562 leiha

Producţia medie de porumb la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 18318+165562) ( 1100 - 4263 )= 517 tha

= 5170 kgha

Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 517 tha 4263 leit = 220397 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 18318 leiha+ 220397leiha = 403577 leiha

63

63

64

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

5170 kg5170 kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

18318

leiha

403577

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura porumb ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

64

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura porumb

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 9962236 9962236

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 33961599 33961599

Ch variabile totale CVT lei 133583959 133583959

Ch variabile t CVt leit 4263 4263

Ch fixe totale CF lei 5532035 5532035

Ch fixe ha CFha leiha 18318 18318

Profit programat total Pr lei 500000

Profit programat ha Prha leiha 165562

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 2720

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 5170

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 115953 220397

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 299133 403577

Preţ de vacircnzare t Pv leit 1100 1100

Suprafaţa cultivată S ha 302 302

65

65

DETERMINAREA CANTITATIVĂ ȘI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA gracircu

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Incărcat transportat IC (PK) t 4605 260015 179

22 Descărcat IC (PK) t 4605 495645 341

33 Incărcat transportat săm t 666 601343 414

44 Incărcat transportat IC (N) t 10 97019 669

55 Descărcat IC (N) t 6454 24848 017

66 Transportat apa prep sol mii l 30 599 04

77 Recoltat grau t 530 2614762 1802

88 Transportat gracircu t 225 1245 09

99

1010

TOTALTOTAL 49504298 34115

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

66

66

Cheltuielile fixe

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Adm şi deservit IC (PK) ha 303 619685 2045

22 Arat 18 - 20 cm +grăpat ha 303 1025772 3385

33 Discuit si preg pat germ ha 303 588479 1942

44 Semănat +deservit ha 303 474081 1565

55 Adm şi deservit IC (N) ha 303 632476 2087

66 Adm şi deservit ha 303 613575 2025

77

88

99

1010

TOTALTOTAL 3954068 130497

(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)

67

67

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura gracircu - fără profit programat

Ch variabile Cv = 49504298 lei

Ch fixe totale CF = 3954068 lei

Ch fixeha CFha = 130497 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 09 leikg = 900 leit

Producţia totală de gracircu PT= 145107 t

Suprafata cultivată cu gracircu S = 303 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 14849866 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 49504298 + 14849866 = 64354164 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 64354164 145107 =

4435leit

Productia medie de gracircu la punctul critic (X)

X= (CFha)(Pv-CVt) = 130497 ( 900 - 4435 ) = 286 tha

= 2860 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 286 tha 4435 leit = 12684 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 130497 leiha+ 126841 leiha = 257338 leiha

Nivelul producţiei de 2860 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la

cultura de gracircu icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de

2860 la preţul de 09 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie

Depăşirea acestui nivel al producţiei (2860 ha) duce la obţinerea unui profit iar

scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi

68

68

69

PROFI

T

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

2860 kg2860 kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

130497

leiha

257338

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura gracircu ndash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

69

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura gracircu - cu profit programat

Ch variabile Cv = 49504298 lei

Ch fixe totale CF = 3954068 lei

Ch fixeha CFha = 130497 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 09 leikg = 900 leit

Producţia totală de gracircu PT= 145107 t

Suprafata cultivată cu gracircu S = 303 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 14849866 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)

Pr = 400000 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 49504298 + 14849866 = 64354164 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 64354164 145107 =

4435leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 400000 303 =

132013 leiha

Producţia medie de gracircu la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 130497 + 132013 ) ( 900 - 4435 )

= 575 tha = 5750 kgha

Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 575tha 4435 leit = 255012 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx =130497 leiha+ 255012leiha = 385509 leiha

70

70

71

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

5750 kg5750 kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

130497

leiha

3855

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura gracircu ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

71

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura gracircu

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 49504298 49504298

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 14849866 14849866

Ch variabile totale CVT lei 64354164 64354164

Ch variabile t CVt leit 4435 4435

Ch fixe totale CF lei 3954068 3954068

Ch fixe ha CFha leiha 130497 130497

Profit programat total Pr lei 400000

Profit programat ha Prha leiha 132013

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 2860

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 5750

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 12684 255012

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 257338 385509

Preţ de vacircnzare t Pv leit 900 900

Suprafaţa cultivată S ha 303 303

72

72

DETERMINAREA CANTITATIVĂ ȘI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA măr

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Incărcat transportat IC (PK) T 124 694 84

22 Descărcat IC (PK) T 124 145896 177

33 Adm şi deservit IC (PK) T 50 691 839

44 Administrat gunoi de grajd T 50 288 35

55 Săpat gropi pt plantat pomi Buc 048 281 34

66 Plantat + udat Buc 048 7488 909

77 Tăieri de forma coroanei Buc 25 25 03

88 Incărcat transportat IC (N) T 0855 1107 134

99 Adm şi deservit IC T 5 896 109

1010 Transportat apa prep sol T 3 4592 558

1111 Recoltat prune T 5 187 23

1212 Transportat prune T 8234 14327 174

TOTALTOTAL 1914066 2325

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

Cheltuielile fixe

73

73

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Arătură in livadă Ha 5 2057 4114

22 Discuit arătura Ha 5 913 1826

33 Prăşit printre racircnduri Ha 5 804 1608

44 Stropit cu insecto-fungicide Ha 5 1802 3604

55 Erbicidat şi deservit Ha 5 690 138

66

77

88

99

1010

TOTALTOTAL 6266 12532

(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)

74

74

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura măr - fără profit programat

Ch variabile Cv = 1914066 lei

Ch fixe totale CF = 6266 lei

Ch fixeha CFha = 12532 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 1 leikg =1000 leit

Producţia totală de mere PT= 8234 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 5 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 673021 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 1914066 + 673021 = 2587087 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 2587087 8234 = 3142 leit

Productia medie de mere la punctul critic (X)

X= (CFha)(Pv-CVt) = 12532 ( 1000 - 3142 ) = 19 tha

= 1900 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 19 tha 3142 leit = 59698 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx =12532 leiha+ 59698 leiha =185018 leiha

Nivelul producţiei de 1900 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la

cultura de măr icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de

1900 la preţul de 1 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie Depăşirea

acestui nivel al producţiei (1900 ha) duce la obţinerea unui profit iar scăderea

producţiei sub acest nivel determină pierderi

75

75

76

PROFI

T

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

1900 kg1900 kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

12532

leiha

185018

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura măr ndash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

76

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura măr - cu profit programat

Ch variabile Cv = 1914066 lei

Ch fixe totale CF = 6266 lei

Ch fixeha CFha = 12532 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 1 leikg =1000 leit

Producţia totală de mere PT= 8234 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 5 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 673021 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)

Pr = 100000 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 1914066 + 673021 = 2587087 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 2587087 8234 = 3142 leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 100000 5

= 20000 leiha

Producţia medie de mere la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 12532 + 20000 ) (1000 - 3142 )

= 31 tha = 31000 kgha

Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 31 tha 3142 leit = 97402 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx =12532 leiha+97402 leiha = 109934 leiha

77

77

78

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

31000 kg31000 kghaha

7500

5000

1000

2500

10000

15000

12500

12532

leiha

109934

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura măr ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

78

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura măr

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 1914066 1914066

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 673021 673021

Ch variabile totale CVT lei 2587087 2587087

Ch variabile t CVt leit 3142 3142

Ch fixe totale CF lei 6266 6266

Ch fixe ha CFha leiha 12532 12532

Profit programat total Pr lei 100000

Profit programat ha Prha leiha 20000

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 1900

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 31000

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 59698 97402

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 185018 109934

Preţ de vacircnzare t Pv leit 1000 1000

Suprafaţa cultivată S ha 5 5

79

79

CAPITOLUL VCAPITOLUL VCONCLUZII ŞI RECOMANDĂRICONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI

Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţiei acestora

Evaluarea se face icircn două etape- icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele caracteristice de dezvoltare a plantelor- icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite norme standardizate

Icircn funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfelPorumb 3133 toneGrau 1451 toneMăr 82 toneEfectuacircnd eficiența celor trei culturi icircn urma rezultatelor acestora am

observat că cultura cea mai favorabilă este porumbul urmată de cultura grăacircluiPe viitor cea mai bună cultură atat cantitativă cacirct și calitativă este cultura porumbului

80

80

  • A DATE GENERALE PRIVITOARE LA SOLICITANT
    • A1 Numele solicitantului
    • A2 Obiectul de activitate
    • A3 Forma juridica a solicitantului
    • A4 Structura capitalului social si evoluţia acestuia de la icircnfiinţare
    • A5 Administratorii societatii
    • A6 Informaţii referitoare la locul desfasurarii activitatii solicitantului
      • B DESCRIEREA ACTIVITATII CURENTE
        • B1 Istoricul activitatii
        • B2 Principalele mijloace fixe care compun patrimoniul actual al solicitantului
        • B3 Descrierea activitatilor curente (agricole si non-agricole) si a tehnologiilor aplicate
        • B4 Politica de aprovizionare Furnizori de materii prime
        • B5 Politica de desfacere Canale de distribuţie
          • C PREZENTAREA PROIECTULUI
            • C1 Obiectivele proiectului
            • TRACTOR SAME MODEL EXPLORER 3-100
            • C3 Managementul proiectului
            • C4 Lista de achizitii si sursele de achiziţii pentru activele ce fac obiectul proiectului materiile prime pentru punerea in functiune a proiectului
            • C5 Personal si instruire
            • C6 Graficul estimat al proiectului
            • C7 Impactul proiectului asupra dezvoltarii zonei si a mediului de afaceri
              • D PROIECŢII FINANCIARE SI INDICATORI FINANCIARI
                • D1 Bazele de productie
                • D2 Contul de profit si pierderi previzionat ( pe o perioada de 3 ani )
                • D3 Fluxul de numerar previzionat ( pe o perioada de 3 ani )
                • D4 Indicatorii financiari
                • Tabelul 1
                  • Tabelul 3
                    • Centralizarea datelor
Page 27: Duceac Ionut

3 Cheltuieli cu materialele consumabile 43637 48000 51842

4 Cheltuieli cu energia si apa 12988 14512 15672

5 Altecheltuieli materiale 10204 10323 11144

6 Cheltuieli cu serviciile executate de terti 55609 61160 66051

7 Cheltuieli cu impozite taxe si varsaminte asimilate 12500 13740 148408 Cheltuieli cu personalul angajat 0 0 09 Cheltuieli cu asigurarile si protectia sociala 0 0 0

10 Alte cheltuieli exploatare 0 0 011 Cheltuieli cu amortizarea si provizioanele

26064 26064 260642222222111111

L Flux brut exclusiv plati pentru impozit pe profit si TVA468670 550851 631321

M Plati pentru impozite si taxe (M1 + M2)186568 219297 251573

M1 TVA de platit 68667 104661 119950

M2 Impozit pe profit 97901 114636 131623N1 Rambursari de credite pe termen scurtN2 Plati de dobanzi la credite pe termen scurtO1 DividendeP

Total plati exclusiv cele aferente exploatarii (M+N1+N2+O1)P Total plati exclusiv cele aferente exploatarii (M + N1 + N2 + O1) 186568 219297 251573Q Flux de numerar din activitatea curenta (L-P) 280102 331554 379748II FLUX DE LICHIDITATI (CASH FLOW)R Flux de lichiditati net al perioadei (Q+E) 280102 331554 379748

S Disponibil de numerar al lunii precedenteDisponibil de numerar curent (S+R) 130597 410609 742253

T 410609 742253 1122001

D4 Indicatorii financiari

Valoarea investitiei (Vi) = valoarea totala a proiectului (exprimata in lei) ndash 12900000000 lei

LEI___________________________________________________________________________Specificare AN 1 AN 2 AN 3______________________________________________________________________Veniturile din exploatare (Ve)

27

470000000 485000000 500000000

___________________________________________________________________________Cheltuieli de exploatare (Ce)

97544660 100860100 104220600

___________________________________________________________________________

Rezultatul din exploatare (Re) = Se calculeaza Re = Ve ndash Ce - minim 10 din Ve

372455340 384139900 395779400

Profitul net (Pn) = rezultatul final al exercitiului financiar (anual) din care s-a scazut impozitul pe profit

312862486 322677516 332454696

Durata de recuperare a investitiei (Dr) = indicator ce exprima durata de recuperare a investitiei (exprimat in ani)

Se calculeaza Dr= ViPn mediu sau Dr=(Vi - 5 x Pn)Pn

unde Pn mediu = profit net mediu pe orizontul de prognoza Dr ndash ESTE 145 ANI

Rentabilitatea capitalului investit (Rc) = PnVi x 100 () Pn-profit net pentru fiecare an al perioadei previzionate

145 150 154___________________________________________________________________________

Cheltuieli financiare (Cf) = NU ESTE CAZUL___________________________________________________________________________

28

Gradul de acoperire a cheltuielilor financiare (Ga) = NU ESTE CAZUL

___________________________________________________________________________Flux de numerar net la sfarsitul perioadei (FNN) = Total intrari-Total iesiri FNNgt=0 (pentru fiecare an de prognoza)

280102 331554 379748 425733466695

Valoare actualizata neta (VAN) =aringFNi(1+r)I +FN5r VANgt0 r=rata de actualizare=8

CAPITOLUL IICAPITOLUL IISTRUCTURA FONDULUI FUNCIAR ŞI IcircNTOCMIREASTRUCTURA FONDULUI FUNCIAR ŞI IcircNTOCMIREA

ASOLAMENTULUIASOLAMENTULUI

21 Mărimea şi structura categoriilor de folosinţă a terenului

Tabelul 1Mărimea şi structura categoriilor de folosinţă a terenului

Specificare Ha din total din agricol

Suprafaţa totală 620 1000 -

Teren agricol 618 9968 1000

Teren arabil

- din care irigat

610 9839 987

300 4839 4854

Păşuni naturale 2 032 032

29

Facircneţe naturale 1 016 016

Livezi 5 08 08

Vii

Teren neproductiv 2 032 X

Condiţii naturaleDescrierea zonei icircn care este amplasată exploataţia cu cel puţin următoarele elemente

a) Temperatura medie anuală 940Cb) Precipitaţii medii anuale 534 mmmpc) Tipul de sol predominant textura panta

- tipul de sol cernoziom cambic- textura grosieră- panta 7 - 150C

Favorabilitatea terenului pentru diferitele culturi

Se va face o scurtă prezentare a caracteristicilor principalelor tipuri de sol cu favorabilitatea culturilor

CernoziomurileAu proprietăti fizice hidrofizice chimice termice şi de aeraţie foarte bune Cu toate că

sunt foarte bine aprovizionate cu azot fosfor şi potasiu pe aceste soluri pentru menţinerea fertilităţii şi obţinerea de producţii mari şi constant se recomandă aplicarea de icircngrăşăminte chimice şi organice Cernoziomurile sunt indicate pentru toate folosinţele şi culturile agricole

AluvisolurilePrezinta o fertilitate relativ bună fertilitatea depinzacircnd de gradul de solificare Pe

aluvisoluri pot fi cultivate o serie largă de plante specifice condiţiilor din ţara noastră porumb floarea soarelui cartof gracircu legume viţă de vie pomi

Soluri bruneDatorită proprietăţilor fizice (textură mijlocie structură granular medie permeabilitate

pentru apă şi aer rezistenţă scăzută la lucrările mecanice) sunt favorabile creşterii şi dezvoltării plantelor Pentru producţii mari se recomandă administrarea de icircngrăşăminte chimice organice şi verzi Sunt folosite pentru culturile gracircu porumb legume pomi migdal

22 Alegerea culturilor (criteriile avute icircn vedere culturile alese)

30

Criteriile avute icircn vedere (economice tradiţie asigurarea materiilor prime pentru investiţia de la planul de afaceri etc)

Cultura m ărului Importanta culturii marului se datoreaza valorii alimentare si gustative terapeutice si

profilactice a fructelor insusirilor lor tehnologice specifice particularitatilor agrobiologice ale pomilor si valorilor economice mari

Merele constituie unul dintre componentele de baza in alimentatia moderna a omuluiMărul creşte şi se dezvoltă bine icircn toate zonele Moldovei deoarece sunt condiţii

pedoclimaterice favorabile pentru cultivarea acestei specii pomicole Importanţa acestei specii pomicole ca cultură este determinată de valoarea alimentară calităţi gustative icircnalte icircnsuşirile terapeutice şi profilactice pentru sănătatea omului particularităţilor tehnologice specifice particularităţilor agrobiologice ale pomilor şi de valoarea economică mare de producţie Cultivarea merelor este o afacere profitabilă care are următoarele avantaje

- Plantaţia de măr poate fi exploatată 20-30 de ani iar investiţia se recuperează icircn 2-3 ani- Cererea crescacircndă pe piaţa locală şi externă la produsele agricole de valoare icircnaltă- Preţ avantajos la comercializarea merelor icircn stare proaspătă- Creşterea pe piaţa internaţională a cererii pentru producţia conservată (sucul concentrat)

Ele reprezinta aproape singurul aliment gata pregatit in natura care poate fi consumat fara alte adaosuri fie in stare proaspata fie consumate ca sucuri compot dulceata cidru marmelada etc Datorita insusirilor tehnologice merele constituie o materie prima cu pondere mare in industria alimentara

Astfel din punct de vedere chimic merele contin in medie 845 apa 141 zaharuri 02 substante pectice 06 substante grase 90 UI vitamina A 002 mg vitamina B2 01mg vitamina B1 7mg vitamina C 7 mg calciu 10 mg potasiu cat si cantitati reduse de aluminiu mangan sulf cobalt si altele

Principalii consumatori de mere sunt pieţele agricole locale antreprenori care exportă fructele fabricile de conserve depozite angro şi magazine procesatorii de fructe uscate Cele mai bune preţuri pot fi obţinute icircn cazul comercializării merelor icircn stare proaspătă pentru consum curent iar cele mai mici preţuri sunt icircnregistrate la mere comercializate icircntreprinderilor de procesare

Importanta marului rezida in particularitatile lui biologice Existenta unui numar mare de soiuri cu coacere esalonata in diverse epoci si capacitatea de pastrare in stare proaspata timp indelungat a soiurilor de iarna asigura consumul de fructe proaspete aproape in tot cursul anului circa 10 luni din 12 ale unui an Avand o mare capacitate de pastrare si o buna rezistenta la manipulare fructele pot fi transportate cu usurinta la distante mari

Cultura porumbului

Porumbul ocupa locul 3 ca importanta in lume Aceasta pozitie se justifica printro serie de particularitati

-prezinta o mare capacitate de productie cu cca 50 decat celelalte cereale-are o mare plasticitate ecologica-este o planta prasitoare fiind o foarte buna premergatoare pentru majoritatea plantelor de

cultura-suporta bine monocultura-are un coeficient multiplicat de 150-400ori-semanande-se primavara mai tarziu permite esalonarea mai buna lucrarilor agricole-cultura este mecanizata

31

-recoltarea se face fara pericol de scuturare

Porumbul este utilizat icircn alimentaţia omului icircn furajarea animalelor şi ca materie primă pentru diferite industrii

Icircn alimentaţia omului porumbul se utilizează sub formă de mălai (făină) din care se prepară mămăliga sau diferite peparate de patiserie fulgi de porumb porumb zaharat conservat sub formă de boabe sau ştiuleţi pentru salate şi garnituri porumb fiert sau copt popcorn (porumb pentru floricele) Din germenii de porumb rezultaţi icircn urma măcinării boabelor prin presare se obţine un ulei alimentar de foarte bună calitate apreciat icircn alimentaţia dietetică

Icircn furajarea animalelor boabele de porumb constituie furajul concentrat de bază pentru toate speciile de animale Valoarea nutritivă a porumbului este de 117 - 130 unităţi nutritive la 1 kg boabe

Planta icircntreagă recoltată şi tocată icircn faza de maturitate icircn lapte-ceară se utilizează pentru obţinerea de siloz care este utilizat pe scară largă icircn hrana vacilor de lapte De asemenea planta icircntreagă se poate utiliza ca masă verde

Tulpinile de porumb (cocenii) rezultate după recoltarea boabelor se pot utiliza ca furaj Ciocălăii măcinaţi pot fi utilizaţi icircn hrana rumegătoarelor Boabele de porumb se utilizează ca materie primă pentru obţinerea de amidon glucoză

dextrină izoglucoză (icircndulcitor lichid) whisky etc Boabele de porumb se utilizează pe scară largă pentru obţinerea de biocombustibil (etanol) după cum planta icircntreagă verde se poate utiliza pentru obţinerea de biocombustibil (metanol etanol)

Tulpinile de porumb se pot utiliza icircn industria celulozei şi la fabricarea panourilor aglomerate

Din ciocălăi se poate obţine furfurol sau pot fi folosiţi drept combustibil De asemenea icircn gospodăriile tradiţionale tulpinile de porumb se utilizează drept combustibil

Pănuşile se utilizează pentru diferite icircmpletituri tradiţionale Mătasea porumbului (stigmatele florilor femele) poate fi utilizată icircn scop medicinal iar

polenul de porumb este colectat cu uşurinţă de către albinele melifere (plantă poleniferă)

Cultura gracircului

Gracircul este una dintre cele mai importante cereale si planta care ocupa pe glob cele mai mari suprafete Boabele de grau au continut ridicat in hidrati de carbon si substante proteice Miere de grau este materie prima pentru paine si produse de panificatie aliment de baza pentru 35-40 din populatia globuluiGraul se mai utilizeaza si in prelucrari industriale (alcool amidon dextrina glucoza) si furaj in hrana animalelorTaratele sunt un nutret concentrat bogat in proteine hidrati de carbon si substante minerale Paiele se utilizeaza in industria celulozei si in hrana animale

Gracircul este cea mai importantă plantă cultivată din care se obţine icircn principal pacircine aliment de bază pentru cca 40 din populaţia globului Prin măcinare din boabele de gracircu se obţine făina care este utilizată pentru prepararea de diferite produse de panificaţie şi patiserie

32

fabricarea de paste făinoase etc Boabele de gracircu intră icircn alcătuirea amestecurilor de cereale prentru micul dejun

Boabele de gracircu se utilizează icircn hrana animalelor ca atare sau măcinate De asemenea icircn furajarea animalelor se utilizează şi tăracircţa rezultată ca subprodus icircn urma procesului de măcinare aceasta fiind bogată icircn proteine lipide şi săruri minerale

Boabele de gracircu servesc ca materie primă icircn diferite industrii pentru obţinerea de amidon gluten spirt băuturi spirtoase (vodcă wisky) bere biocarburburant (bioethanol)

Paiele au utilizări multiple precum materie primă icircn industria celulozei şi hacircrtiei aşternut pentru animale furaj grosier icircngrăşămacircnt organic prin icircncorporare icircn sol după recoltare sau prin compostare producerea de energie termină prin arderea icircn arzătoare cu recuperare de căldură

Germenii de gracircu rezultaţi icircn urma procesului de măcinare sunt utilizaţi icircn hrana omului ca produse energizante (germeni consumaţi cu lapte sau miere de albine) ca adaus icircn diferite produse de panificaţie sau pentru obţinerea de ulei foarte apreciat icircn industria cosmetică

Aluatul conservat prin refrigerare şi aluatul modelat (de exemplu blaturi pentru pizza) icircncepe să fie din ce icircn ce mai apreciat pe piaţă

Gracircul romacircnesc este un gracircu de foarte bună calitate pentru panificaţie care poate fi valorificat atacirct pentru consumul intern cacirct şi la export pentru consum european şi icircn afara Europei

Gracircul ecologic este unul dintre produsele ecologice cele mai bine cotate şi cerute pe piaţa mondială

Cultura gracircului oferă următoarele avantaje - boabele au un conţinut ridicat icircn glucide şi proteine corespunzător cerinţelor organismului uman - boabele au o bună conservabilitate pe perioade mari de timp - boabele se transportă cu uşurinţă pe distanţe mari - boabele de gracircu au diferite alternative de valorificare - boabele de gracircu reprezintă o importantă sursă de schimburi comerciale pe piaţa mondială - gracircul se poate cultiva icircn diferite condiţii pedoclimatice asiguracircnd producţii satisfăcătoare peste tot unde se cultivă - tehnologia de cultivare este complet mecanizată şi bine pusă la punct fără probleme deosebite - gracircul este o foarte bună premergătoare pentru majoritatea plantelor de cultură - după soiurile timpurii de gracircu pot fi semănate culturi succesive mai ales dacă sunt condiţii de irigare

Alegerea soiurilor şi hibrizilor (criteriile avute icircn vedere soiurile şi hibrizi aleşi pentru fiecare cultură)

-criteriile avute icircn vedere ndashproducţie rezistenţe specifice conţinut de principii nutritive etc

-soiurile şi hibrizi aleşi pentru fiecare cultură + prezentarea listei cu soiuri pentru 2012 la culturile alese şi descrierea soiului respectiv

MĂRUL - SOIURI

33

Icircn funcţie de epoca de coacere a fructelor merele se icircmpart icircn (a) soiuri de varăMelba Red melba Şafran de vară Papirovka Mantet Quinte Akane Plat August (b) soiuri de toamnă Prima Slava Peremojţiam James Grive Red Calvil de Zăpadă Spartan Focuşor Codrene Coredana Reglndis etc (c) soiuri de iarnă Idared Speranţa Banana de iarnăWellspur Goldspur Golden Delicious Jonathan Jonared Yellowspur Renet Simerenco Coredar Wagener etc

Antreprenorul trebuie să elaboreze proiect de plantare a livezii la icircntreprinderileautorizate şi materialul săditor trebuie să fie procurat de la pepinierele licenţiate cu actelenecesare pentru posibilitatea de beneficiere de subvenţii Cele mai de perspectivă soiuri de mere şi cu o cere sporită pe piaţă sunt Golden DeliciousRed Delicious Jonathan Idared Fugi Granny Smith Gala Melrose Ionagold Elstar precum şisoiurile genetic rezistente la boli şi dăunători aşa ca Florina Prima Coredana CoredarGeneros Pionier

Piaţa Romacircniei la merele proaspete este reprezentată prin 50 la sută din soiuri colorate (complet roşu sau parţial) şi 50 la sută pentru soiurile necolorate (gal-bene şi verzi) Cele mai populare soiuri colorate sunt Jonathan şi Idared urmate de Jonagold Gala Gloster etc iar dintre cele necolorate predomină soiul Golden Delicious Soiurile Granny Smith şi Mutsu icircnregistrează vacircnzări modeste Dintre soiurile locale icircn supermarket-uri se comercializează Glorios şi Florina icircnsă icircn can-tităţi foarte mici Fructele de obicei sunt icircmpărţite icircn trei categorii mici (sub 70 mm) medii (70-90 mm) şi mari (peste 90 mm)

PORUMB ndash SOIURI

Porumbul face parte din familia Gramineae subfamilia Panicoideae tribul Maydeae genul Zea Genul Zea cuprinde 3 specii - Zea mexicana (Schrad) Recv et Mangel (sin Euchlaena mexicana) ndash teosinte1 anual - Zea perennis (Hitsch) Recv et Mangel (sin Euchlaena perennis) ndash teosinte peren - Zea mays L ndash porumbul cultivat

Porumbul cultivat cuprinde mai multe convarietăţi (grupe de varietăţi) cele mai importante fiind următoarele - Zea mays conv dentiformis Koumlrn (sin Zea mays conv indentata Sturt) denumit porumbul dinte de cal Se caracterizează prin boabele mari prismatice cu partea sticloasă (cornoasă) a endospemului dispusă pe părţile laterale ale bobului iar partea făinoasă (amidonoasă) dispusă icircn partea centrală şi superioară a bobului (fig 19) Prin uscare endospemul făinos icircşi reduce volumul se contractă şi determină apariţia unei depresiuni icircn partea superioară a bobului sub forma mişunei dintelui de cal de unde denumirea acestei convarietăţi de bdquoporumb dinte de calrdquo La această convarietate au fost creaţi primii hibrizi de porumb iar icircn prezent această convarietate are cea mai margă răspacircndire icircn lume Majoritatea hibrizilor de porumb aparţin acestei convarietăţi La noi icircn ţară primii hibrizi care au fost icircntroduşi icircn cultură aparţin acestei convarietăţi şi au fost aduşi din SUA de unde şi denumirea de bdquoporumb americanrdquo - Zea mays conv indurata (Sturt) Bailey denumit porumbul cu bobul tare porumbul sticlos Se caracterizează prin boabe rotunjite icircn partea superioară netede lucioase dure la spargere de unde vine denumirea de bdquoporumb tarerdquo Partea sticloasă a endospermului este dispusă la exteriorul bobului de jur-icircmprejurul acestuia iar partea făinoasă este dispusă icircn partea centrală a bobului uneori ajungacircnd pacircnă icircn partea superioară a bobului situaţie cacircnd determină apariţia

34

unei uşoare mişune (fig 20) Din această convarietate au făcut parte vechile populaţii şi soiuri romacircneşti de unde şi denumirea de bdquoporumb romacircnescrdquo - Zea mays conv aorista Grebensc denumit porumbul semisticlos Prezintă caracteristici intermediare icircntre convarietăţile dentiformis şi indurata Bobul este rotunjit mat icircn partea superioară şi uneori prezintă o uşoară adacircncitură - Zea mays conv everta Sturt (sin Zea mays conv microsperma Koumlrn) denumit porumb de floricele Se caracterizează prin plante cu o talie mai mică care au capacitatea de a forma mai mulţi ştiuleţi pe plantă Boabele sunt mici (MMB = 40-100 g) cu vacircrful rotunjit sau ascuţit Endospermul este aproape icircn icircntregime sticlos cu excepţia unei mici porţiuni icircn jurul embrionului care este amidonoasă Prin icircncălzire apa din grăunciorii de amidon din endospermul făinos se transformă icircn vapori care exercită o presiune asupra tegumentului pacircnă cacircnd determină spargerea acestuia moment icircn care conţinutul bobului se revarsă (boabele expandează) mărindu-şi volumul de 15-20 de ori formacircnd o masă albă-spongioasă respectiv aşa-numitele floricele

RUSTICA a castigat o pozitie de lider pe piata de porumb precoce din Europa de Nord si poseda o gama larga de seminte adecvata pentru toate pietele lumii HIBRIZI FOARTE PRECOCIBarbados - excelent pentru boabe si silozEarly Star - precoce si productivEnergy Star - foarte buna valoare alimentaraComera - performanta inalta HIBRIZI PRECOCIBatz - vigurosEurostar - lider in EuropaGalaStar - porumb pe care il veti adoraInagua - bun pentru boabe si siloz

GRAcircU ndash SOIURI

Cercetătorii de la Institutul de Cercetare - Dezvoltare Agricolă Fundulea au creat soiuri de grau productive si rezistente la secetaBOEMA soi de gracircu de toamnă extrem de productiv şi cu indici de calitate ridicaţi pentru panificaţie adaptat condiţiilor climatice din zona de cacircmpie din sudul ţării şi Moldova este un soi foarte precoce mai timpuriu la icircnspicat cu 1-3 zile faţă de soiul Flamura 85 talia plantei de 77-90 cm rezistent la iernare şi cădere arşiţă şi secetă rugina galbenă rezistenţă mijlocie la rugina brună şi făinare are calitate bună de morărit şi panificaţie

GRUIA este un soi de toamnă care a dat rezultate foarte bune icircn Oltenia şi Dobrogea este mai timpuriu cu 4 zile faţă de soiul Fundulea 4 talie de 76 cm se remarcă printr-o rezistenţă bună la iernare la cădere dar şi la rasele actuale de rugina galbenă

35

superior multor soiuri ca rezistenţă la făinare rugină brună şi septorioza frunzelor calitatea de panificaţie a soiului Gruia este apropiată de cea a soiului Dropia faţă de care tinde să aibă un gluten mai tenace soiul se evidenţiază printr-o productivitate ridicată icircn medie cu 9-12 mai mare faţă de soiurile martor sporul de producţie fiind mai mare icircn condiţii de secetă in pofida taliei sale scurte soiul se comportă foarte bine icircn condiţii de deficit hidric Gracircul aparţine genului Triticum familia Gramineae (Poaceae) Genul Triticum cuprinde un număr mare de specii de gracircu forme sălbatice şi cultivate clasificate diferit de-a lungul timpului

Pentru ţara noastră prezintă importanţă 2 specii şi anume Triticum durum Desf şi Triticum aestivum L Triticum durum Desf (fig 16) are tulpina plină icircn interior pe toată lungimea sau cel puţin icircn partea superioară Spicul este aristat cu ariste lungi comparativ cu lungimea spicului şi orientate paralel Boabele au aspect sticlos la maturitate şi sunt conice la capet Triticum aestivum L (fig 17) are tulpina goală icircn interior pe toată lungimea Spicul este nearistat sau aristat cu ariste mai scurte comparativ cu lungimea spicului şi orintate divergent Boabele sunt ovoidale sau alungit-ovoidale prevăzute cu un smoc de perişori la capătul superior Endospermul este făinos semisticlos sau sticlos

Gracircul comun reprezintă specia cea mai importantă care pe plan mondial reprezintă cca 90 din suprafaţa cultivată cu gracircu şi cea mai mare partea a suprafeţei cultivată cu gracircu din ţara noastră Gracircul comun are forme de toamnă şi de primăvară aproape icircntreaga suprafaţă din ţara noastră fiind cultivată cu gracircu de toamnă (gracircul de primăvară ocupă suprafeţe foarte mici nesemnificative)

Soiurile de gracircu cultivate icircn Romacircnia sunt icircn marea lor majoritate soiuri romacircneşti create la Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Fundulea sau icircn reţeaua de Staţiuni de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Aceste soiuri se caracterizează prin potenţial de producţie ridicat (9-10 tha) o bună rezistenţă la cădere ger iernare secetă şi boli o bună calitate şi stabilitate a recoltelor

23 Intocmirea asolamentului

Specificare HaSuprafaţa totală a terenului arabil 610Suprafaţa medie a solei (3 sole) 2033

Tabelul 2Schema rotaţiei culturilor

SOLAANUL 2012 2013 2014I măr măr mărII gracircu porumb gracircuIII porumb gracircu porumb

36

37

CAPITOLUL IIICAPITOLUL IIIORGANIZAREA PROCESULUI DE PRODUCŢIE AGRICOLĂORGANIZAREA PROCESULUI DE PRODUCŢIE AGRICOLĂ

31 Proiectarea producţiilor medii prin metoda bonităriiterenurilor agricole

Tabelul 3

Date iniţiale

Cultura Tipul de solSuprafaţa - ha (Si)

Nota de bonitare pentru

condiţiile ecologice (Pi)

Corecţia pt distanţă şi

felul drumului (k)

Coeficient de

potenţare (c)

Producţia medie

realizată

MărGracircuPorumb

Cernoziom 5 75 015 11 15000Cernoziom 303 80 018 12 4000Cernoziom 302 85 019 13 8000

TOTAL 610

2) Notele totale de bonitare pentru condiţiile ecologice (Ni)

MĂR ndash 575 = 375Ni = Si x Pi GRAcircU ndash 30380 = 24240

PORUMB ndash 30285 = 25670TOTAL = 50285

3) Nota medie ponderată de bonitare

50285 610 = 8243

1) Producţia ce revine pe un punct al notei medii ponderate de bonitare

P măr = 515000 375 = 200P gracircu = 3034000 24240 = 50

P porumb = 3028000 25670 = 9411

6) Corecţia totală icircn funcţie de distanţă şi drumuri Ct = S x kMĂR ndash 5015 = 075

Suprafaţă x coeficient corecţie GRAcircU ndash 303018 = 5454PORUMB ndash 302019 = 5738

TOTAL = 11267

38

7) Nota de bonitare recalculată (Nbr)

MĂR ndash 375-075 = 37425Nbr = Nota totală de bonitare ndash Corecţia GRAcircU ndash 24240-5454 = 2418546

PORUMB ndash

25670-5738 = 2561262

8) Notele totale de bonitare potenţate (Ntp)

MĂR ndash 3742511=4117

Ntp =Nota de bonitare recalculată (Nbr)

xCoeficient

de potenţare

GRAcircU ndash241854612=290225

PORUMB ndash

256126213=332964

9) Producţia totală pe cultură pentru fiecare unitate de sol (Pt)

MĂR ndash 4117200= 82340

Pt =Nota totală de

bonitare potenţată (Ntp)

x

Producţia ce revine pe un punct de

bonitare P(kgpunct)

GRAcircU ndash

29022550= 1451125

PORUMB ndash

3329649411=31335242

TOTAL= 4666989

10) Producţia medie la hectar Pmc1

Pm măr = Producţia totală Suprafaţa totală = 823405=16468

Rezultatele pentru celelalte culturi

Pmedie gracircu = 1451125303= 4789

Pmedie porumb =31335242302= 10376

39

32 STABILIREA CANTITĂŢILOR DE IcircNGRĂŞĂMINTE PE CULTURI

Calculul dozelor de icircngrăşăminte s-a efectuat ţinacircndu-se cont atacirct de

producţiile medii cacirct şi de existentul de suprafaţă activă din sol S-au luat icircn

considerare şi pierderile rezultate prin levigare

Icircn tabelul 4 este prezentat calculul dozelor de icircngrăşăminte chimice la ha

separat pentru cele 3 culturi icircn parte

Tabelul 4

Calculul dozelor de icircngrăşăminte chimice

Nr Crt

SPECIFICARE UM

CULTURA

GRAcircU PORUMB MĂRN P K N P K N P K

1 Producţie medie Kgha 4789 10376 16468

2 Consum specific Kg sat

23 11 20 20 21 20 5 3 6

3 Sa de administrat

Kg 11014

5268 9578

20752

2179 20752 8234 494 988

4 Sa icircn sol Kg 45 31 60 40 35 30 30 20 355 Diferenţa de

admKg sa

6514 2168 3578

16752

1829 17752 5234 294 638

6 Pierderi prin levigare

13 5 7 13 5 7 13 5 7

7 Cant pierdută prin levigare

Kg sa

847 108 25 2177

914 1242 68 147 446

8 Total sa de administrat

Kg 7361 2276 3828

18929

19204 18994 5914 3087 6826

9 Tipul de icircngrăşămacircnt

NO4NO3

Super P c

Sare potasică

NO4NO3

Super P c

Sare potasică

N P2O5 K20

10 Conţinutul icircn sa a icircngr

Kgt 345 40 40 345 40 40 345 40 40

11 Doza de icircngr de administrat

Kg 213 57 96 549 480 475 171 77 171

40

33 PLANUL DE CULTURĂ

Planul de cultură cuprinde structura culturilor dimensiunile fiecăreia

producţiile medii şi totale (tabelul 5)

Tabelul 5

Icircntocmirea planului de cultură

Cultura Suprafaţa (ha)

Producţii medii (kgha)

Producţia totală (t)

Preţ livrare (leikg)

Măr 5 16468 8234 2Gracircu 303 4789 1451 08

Porumb 302 10376 313355 1

34 FUNDAMENTAREA FIŞELOR TEHNOLOGICE PE CULTURI

Icircn vederea organizării proceselor de muncă şi de producţie icircn etapa pregătitoare se

icircntocmesc fişele tehnologice pe culturi Informaţiile cuprinse icircn fişele tehnologice servesc icircn

acelaşi timp la stabilirea tehnologiilor stabilirea destinaţiei producţiei determinarea volumului

lucrărilor mecanice şi manuale necesarul de forţă de muncă cantităţile de materiale şi mijloacele

financiare necesare pentru aprovizionare

DATELE NECESARE

1 Culturile incluse icircn planul de producţie al firmei

2 Suprafaţa ocupată de fiecare cultură icircn parte

3 Culturile premergătoare

4 Producţia medie şi totală a fiecărei culturi

5 Lucrările tehnologice icircn ordinea cronologică a executărilor

6 Perioada de executare şi data lucrării

7 Mijloacele cu care se execută lucrarea

8 Tarifele de plată pentru lucrările mecanice

9 Tarifele de plată pentru lucrările manuale pe categorii

10 Cuantumul taxelor pentru CAS şomaj risc asigurare

11 Amortismentul specific

12 Materialele necesare procesului tehnologic consumul normat pe UM preţul unitar şi cota

pentru cheltuielile de aprovizionare

41

13 Cota de cheltuieli indirecte (comune şi generale)

MODUL DE LUCRU

1 Se icircnscriu icircn fişă datele privind suprafaţa şi producţia medie Producţia medie se planifică

icircn raport cu fertilitatea solului şi cantitatea de icircngrăşămacircnt aplicată

2 Se icircnscriu lucrările tehnologice icircn ordinea executării lor precizacircndu-se toată perioada

optimă de execuţie şi durata fiecărei lucrări

3 Pentru fiecare icircn parte se determină volumul lucrărilor sumele necesare şi materiale

4 La lucrările manuale icircn raport cu volumul lucrării se calculează numărul de zile om iar

fondul de salarii rezultă icircnmulţind numărul de zile om necesar pentru evaluarea lucrării cu

tariful pe ziom corespunzător

5 Taxele asupra fondului de salarii se calculează aplicacircnd cota icircn proporţie de 30 pentru

CAS 5 pentru fondul de şomaj 1 pentru risc şi asigurare impozit 15 asupra sumei

care reprezintă fondul de salarii

6 Amortismentul specific se determină icircn raport cu valoarea de inventar a mijlocului fix

folosit exclusiv la cultura respectivă şi durata de folosire

7 Cota de cheltuieli pentru aprovizionare se calculează o cotă parte din valoarea

materialului folosit

8 Din icircnsumarea pentru lucrările mecanice lucrările manuale taxe asupra valorilor

materialelor se obţin cheltuielile de producţie

9 La cheltuielile directe se aplică cota de cheltuieli comune şi prin icircnsumarea lor se

determină cheltuielile de producţie

10 După fiecare trimestru se fac totalurile

11 Se calculează indicatorii cheltuieli de producţie la hectar şi costul la tona de produs

42

44

45

46

47

35 Organizarea lucrării de semănat la cultura gracircului

Semănatul este una dintre cele mai importante lucrări agricole de care depinde icircn ultimă instanţă obţinerea de producţii ridicate Suprafeţele icircntinse ocupate de culturi precum şi termenele restracircnse icircn care trebuie executat fac ca procesul de muncă al semănatului să ocupe un loc important icircn activitatea de producţie a exploataţiilor agricole

Etapele organizării lucrărilor de semănat cereale păioase sunt următoarele1 se stabileşte componenţa agregatului de semănat potrivit condiţiilor existente

(tractor plus semănătoare SUP-29 sau SUP-21)2 Se determină necesarul de agregate pentru terminarea semănatului icircn termen

optim folosind formula

icircn care

N ndash numărul de agregate pentru terminarea lucrării icircn timpul propusS ndash suprafaţa de icircnsămacircnţatn ndash numărul de zile icircn care trebuie terminată lucrareaP ndash randamentul zilnic al maşinii

(1)N = 303(512) = 5 agregate

Aşadar icircn prealabil trebuie cunoscut randamentul zilnic al agregatului de semănat folosit Aceasta se calculează după formula

icircn

care

P ndash randamentul zilnic al agregatului (ha)B ndash lăţimea de lucru a agregatului icircn lucru (m)V ndash viteza de deplasare a agregatului

icircn lucru (moră)t ndash durata zilei de lucru (ore)H ndash coeficientul de folosire a timpului de lucru (070-080)

(2)P = 366000807 10000 = 12 ha

3 Stabilirea lungimii marcatoarelor semănătoriiLungimea marcatoarelor adică distanţa la care trebuie aşezată piesa activă a marcatorului faţă de ultimul brăzdar se stabileşte icircn funcţie de

lăţimea de lucru a semănătorii (B) distanţa icircntre două brăzdare (b) distanţa icircntre roţile din faţă sau marginile exterioare ale şenilelor

tractorului (c)

= 11

= = 26

49

49

Cacircnd tractorul poate urmări urma lăsată de marcator atacirct cu roata din dreapta cacirct şi cu roata din stacircnga lungimea celor două marcatoare este egală şi este dată de relaţia

4 Stabilirea debitului semănătorii icircn funcţie de norma de sămacircnţă la hectar La icircnceputul lucrării trebuie icircntotdeauna să se verifice corectitudinea reglării debitului la icircnsămacircnţare Această verificare se face după formula

icircn

care

G ndash cantitatea de sămacircnţă cursă din semănătoare la un număr stabilit de icircnvacircrtiri a roţii semănătoriiA ndash norma de semănat la un ha (kg)d ndash lungimea roţii semănătorii (m)B ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)O ndash nr de icircnvacircrtituri a roţii semănătorii

(6)G= 2501743620 10000 = 313

5 Stabilirea dimensiunilor postatelor la semănat Lungimea maximă a postatelor la semănat este icircn funcţie de capacitatea cutiei semănătorii Pentru a uşura organizarea transportului de seminţe este indicat ca alimentarea semănătorii cu seminţe să se execute la un singur capăt a postatei ~n acest caz lungimea maximă a postatei se calculează după formula

icircn

care

L ndash lungimea maximă a postatei (m)Q ndash capacitatea coşului de alimentare

a semănătorii (kg)Y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii coşului de alimentare a semănătorii (icircn medie 070-080)A ndash norma de semănat (kgha)B ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)

(7)L = (051000040007) (25036) = 1556m

Icircn ce priveşte lăţimea postatei aceasta se determină icircn funcţie de lăţimea totală a parcelei de icircnsămacircnţat şi de metoda de deplasare a agregatului Ea se calculează aşa icircncacirct să asigure de lucru agregatului pentru 1-2 zile de lucru

Lăţimea postatei la semănatul icircn suveică se calculează după formula

icircn care

l ndash lăţimea postatei (m)P ndash productivitatea zilnică a agregatului (hazi)Z ndash durata icircn zile a lucrului pe aceeaşi postată (1-2 zile)L ndash lungimea postatei (m)

(8)l = 10000122 1556 = 154m

6 Lăţimea zonei de icircntoarcere a agregatului Pentru icircntoarcerea agregatului la capetele parcelei se delimitează o facircşie de teren denumită bdquozonă de icircntoarcereldquo Delimitarea acestei zone se face icircn cazul deplasărilor icircn parcursul liniar cu buclă şi fără buclă Lăţimea zonei de icircntoarcere este dată de relaţia

50

50

icircn care

E ndash lăţimea zonei de icircntoarcereR ndash raza de icircntoarcere a agregatuluie ndash lungimea de ieşire a agregatului (adică distanţa de la centrul agregatului mijlocul osiei motoare a tractorului) pacircnă la organele active ale maşinii

(9)E = 34 + 15 = 135m

Aceasta reprezintă lungimea cu care trebuie să se deplaseze centrul agregatului pentru aducerea organelor active ale maşinii agricole pe linia de icircntoarcere a lucrului

7 Stabilirea distanţei dintre punctele de alimentare a semănătorii Distanţa dintre punctele de alimentare a semănătorii se determină icircn funcţie de metoda de deplasare a agregatului la semănat ~n cazul semănatului icircn suveică lungimea postatei este determinată icircn funcţie de capacitatea cutiei de seminţe icircn aşa fel ca alimentarea semănătorii să se facă numai la unul din capetele postatei distanţa dintre punctele de alimentare se află după formula

icircn care

D ndash distanţa dintre punctele de alimentare (m)B ndash lăţimea de lucru a agregatului (m)T ndash numărul turelor (adică nr curselor dus-icircntors) pe care le face agregatul pacircnă la golirea coşului semănătorii

(1)D = 2362 = 144m

Icircn cazul cacircnd lungimea postatei nu este determinată icircn funcţie de capacitatea cutiei de seminţe este necesar ca icircn prealabil să cunoaştem turele pe care le face agregatul pacircnă la golirea coşului semănătorii Aceasta se determină icircmpărţind lungimea drumului pe care icircl face semănătoarea pacircnă la golirea cutiei sale pe lungimea cursei de lucru dus şi icircntors ~n acest scop se foloseşte următoarea formulă

icircn care

T ndash numărul turelorQ ndash capacitatea cutiei semănătorii

(kg)Y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii cutiei (080)A ndash norma de semănat (kgha)B ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)L ndash lungimea postatei (m)

T= (1000040007) (2503621556) = 1Icircn cazul semănării icircn bdquolaturildquo sau bdquope două jumătăţi ale postateildquo distanţa dintre

punctele de alimentare se calculează după formula = 136 = 36

(semnificaţiile literelor sunt aceleaşi ca la formulele (10) şi (11)

51

51

8 Stabilirea cantităţilor de seminţe ce se pun la punctele de alimentare Cantităţile de seminţe care se pun la primul punct de alimentare se calculează după formula

= 4001 = 400kgiar cantitatea care se pune la punctele următoare este

icircn care

C ndash cantitatea de seminţe necesară alimentării agregatului (kg)Q capacitatea coşului semănătorii (kg)y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii cutieia ndash nr semănătorilor icircn agregat

(14)C1 = 400071 = 280kg

9 Stabilirea necesarului zilnic de muncitori pentru semănat şi transportat seminţele Necesarul zilnic de muncitori pentru deservirea semănătorilor variază icircn raport cu numărul de agregate folosite zilnic şi al maşinilor ce compun agregatul

10 Necesarul de mijloace de transport se stabileşte icircn funcţie de cantităţile de seminţe necesare semănătorilor la o icircncărcare timpul de golire a semănătorilor capacitatea mijloacelor de transport distanţa de transport şi timpul necesar pentru un ciclu de transport

~n primul racircnd se determină timpul icircn care se consumă cantitatea de seminţe existentă icircn cutia semănătorii folosind relaţia

icircn care

q ndash capacitatea cutiei semănătorii (kg)085 ndash coeficientul de folosire a cutiei semănătoriiB ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)V ndash viteza de lucru a agregatului (moră)N ndash norma de sămacircnţă la ha (kg)

Tgol = (10000400085) (366000250) = 063h = 38min

Numărul de mijloace de transport necesare zilnic se determină pe baza relaţiei

icircn care

Nt ndash numărul mijloacelor de transportn ndash numărul semănătorilor ce lucreazăt ndash durata unui ciclu de transport (min)Cm ndash capacitatea mijlocului de transport (kg)

Nt = (540008530) (38400) = 33 = 311 Se determină necesarul de saci pentru transportul seminţelor cunoscacircnd că

pentru uşurarea manipulării se recomandă ca un sac să aibă 40 kg

Nr saci = (512250) 40 = 375 sacizi

52

52

Centralizarea datelor

Nr crt

Specificare UMAgregatul folosit

Tractor + (SUP-29)

Tractor + SUP-21

1 Productivitatea zilnică a agregatului haschimb 12

2 Necesarul zilnic de-tractoare nr 5-semănători nr 5

3Productivitatea zilnică a tuturor agregatelor

hazi 60

4Dimensiunile solei de semănat

-lungime m 1556-lăţime m 1947-suprafaţă ha 303

5Dimensiunea parcelelor de semănat

-lungime m 1556-lăţime m 154-suprafaţă 24

6Lungimea marcatorului

-dreapta m 11-stacircnga m 26

7Norma de icircnsămacircnţare

-la 20 icircnvacircrtituri kg 3-la hectar kg 250

8Distanţa dintre punctele de alimentare cu seminţe

m 144

9Cantitatea de seminţe ce se pune la punct de alimentare

-la primul punct

kg 400

-la punctele următoare

kg 280

10 Necesarul zilnic de muncitori

-pt servirea semănătorii

nr 5

-pt transportul seminţelor

nr 3

-total nr 8

11Lăţimea facircşiei de icircntoarcere a agregatului

m 135

12Necesarul zilnic de mijl de transport

-atelaje nr-tractor+remorcă nr 3-auto-camion nr

13Necesar saci pt transportul seminţelor

nr 375

53

53

36 Evaluarea producţiei

Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţieiacestora

Evaluarea se face icircn două etape1) icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele

caracteristice de dezvoltare a plantelor2) icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite

norme standardizate~n funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfel

1) Gracircu orz (orz - 1 iunie gracircu - 15 iunie) Gracircu Boemandash se stabileşte numărul punctelor de control icircn funcţie de mărimea şi

uniformitatea parcelelor(icircn cazul parcele de pacircnă la 100 ha - 5 puncte pe suprafeţe mai mari de 100 ha - 10 puncte)

Determinările se fac cu ajutorul ramei metrice (un cadru de 1 metru patrat)Metodologie de lucrundash se numără spicele din interiorul ramei metricendash se stabileşte numărul mediu de boabe icircn spicndash se calculează producţia medie la hectar astfel

Q kgha = (360353610000) (10001000) = 4536kgha

Q kgha - producţia medie kgha Nsp - număr mediu de spice la mp (medie pe toate punctele de control) 360Nb - număr mediu de boabe icircn spice 35MMB - greutatea a 1000 boabe (grame)3610000 mp = 1 ha1000 x 1000 = 1000 grame x 1000 boabe

Exemplu

2) Porumb (1 septembrie) DKC 3511ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 28 mp (4 racircnduri x 070 x 10 m

lungime 070 (m) - distanţa dintre racircnduri)ndash se numără ştiuleţii la fiecare punct de controlndash se calculează numărul de ştiuleţi la hectar

54

54

Nstha = (30010000)(510) = 60000

Nstha - număr de ştiuleţi la hanst - numărul de ştiuleţi număraţi la toate punctele de controld - suprafaţa unui punct de control (mp)i - numărul punctelor de control

ndash se determină apoi numărul de boabe pe ştiuletendash se calculează apoi producţia medie la hectar

Q kgha = (60000588337) (10001000) = 11889 kgha

Q kgha - producţia medieNst - număr ştiuleţi la hectar 60000Nb - număr mediu de boabe pe ştiulete 588MMB - greutatea a 1000 boabe (grame) 337

Exemplu

3) Floarea soarelui (15 august)ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 28 mp (4 racircnduri x 070 x 10)ndash se numără capitulele la fiecare punct de control şi se stabileşte numărul mediu

de capitule la ha după formula

Ncpha - număr total de capitule la hancp - număr de capitule numărate la toate punctele de controld - suprafaţa unui punct de controli - numărul punctelor de control

ndash se determină numărul mediu de seminţe pe capitul(Ns)ndash se calculează producţia medie la hectar astfel

55

55

Q kgha - producţia medieNcp - număr mediu de capitule la hectarNs - număr seminţe pe capitulMMB - greutatea a 1000 seminţe icircn grame

Exemplu

4) Sfecla de zahăr (1 septembrie)ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 10 mp (3 racircnduri x 045 m x 74 m

lungime)ndash la fiecare punct de control plantele se recoltează se decoletează (tăierea

frunzelor) se curăţă de pămacircnt şi se cacircntărescndash se determină producţia medie astfel

q - cantitatea de rădăcini recoltate din punctele de control (kg)d - suprafaţa unui punct de control (mp)i - numărul punctelor de control

ndash la producţia stabilită se adaugă sporul de producţie ce se va realiza de la data evaluării la data prevăzută a se recolta (18 grziplantă)

Exemplu

5) Fructe (1 septembrie) MĂRMetoda de evaluare diferă icircn funcţie de tipul de livadă clasică sau intensivă dar

icircn mare constă icircn următoarele etapendash se stabileşte numărul de pomi pentru examinare (2 - 5 ) 480ndash se determină numărul mediu de fructe pe pom şi greutatea acestora icircn kg 30kg

167 de fructe

56

56

ndash se icircnmulţeşte numărul mediu de fructe pe pom cu numărul de pomi existenţi la ha şi se obţine astfel producţia medie la ha 16032 kgha

6) Struguri (de masă - 15 iulie de vin - 1 septembrie)ndash evaluarea se face separat la viile nobile şi la viile de hibrizindash se stabileşte numărul de butuci pe rod la ha cu relaţia

Nbha - numărul de butuci pe rod la hadr - distanţa dintre racircnduri (m)db - distanţa icircntre butuci pe racircnd (m)Ng - număr mediu de goluri (butuci neproductiviinexistenţi) la ha icircn procente

ndash se evaluează producţia de struguri pe butuc număracircndu-se toţi strugurii de pe un număr de 1 - 2 din butucii existenţi pe lot (se recomandă să se efectueze numărătoarea strugurilor pe fiecare al 10-lea butuc din 15 icircn 15 racircnduri)

Producţia de struguri pe butuc se calculează astfel

Pmb - producţia medie pe butuc (grame)Gms - greutatea medie a strugurilor (grame)Ns - numărul de struguri total găsiţi la numărătoareNba - numărul butucilor analizaţi

ndash se calculează producţia medie de struguri la ha cu formula

Pmha - producţia medie de struguri la ha (kg)Nbha - numărul de butuci pe rod la haPmb - producţia medie pe butuc (grame)

Exemplu

57

57

CAPITOLUL IV DETERMINAREA PRAGULUI DE RENTABILITATE (A PUNCTULUI CRITIC) PE CULTURI

Punctul critic marchează acea dimensiune a producţiei medii la care icircncasările din

valorificarea producţiei sunt egale cu cheltuielile totale de producţie deci acel punct al

producţiei medii la care nu se obţine profit dar nu se icircnregistrează nici pierderi

Mărimea costului de producţie şi a ratei profitului se găsesc icircntr-o stracircnsă legătură

cu raportul dintre cheltuielile de exploatare şi cantitatea de produse realizate Prin analiza

costurilor şi cheltuielilor de exploatare icircntreprinzătorul poate calcula nivelul minim de

activitate cerut de menţinerea icircn stare de funcţionare a firmei Cunoscacircnd pragul de

rentabilitate se poate proiecta volumul de vacircnzări icircn vederea obţinerii profitului scontat

De asemenea creditorii şi investitorii solicită adesea efectuarea analizei punctului

critic pentru a ajuta icircn evaluarea cacircştigurilor potenţiale ale unei afaceri şi icircn consecinţă

aceasta trebuie introdusă icircn planul de afaceri

Punctul critic se poate determina icircn două moduri şi anume fără profit programat

sau cu profit programat

Calculul punctului critic fără profit programat este exprimat printr-o relaţie

simplă

y = yי

y = Pvx

yי = Cvx + CF

Pvx = Cvx + CF

x(Pv ndash Cv) = CF

icircn care

y ndash veniturile din valorificarea producţiei (mii lei)

yי - cheltuielile totale icircnregistrate (mii lei)

Pv ndash preţul de vacircnzare unitar

x ndash producţia medie sau volumul vacircnzărilor (unităţi fizice)

Cv ndash cheltuieli variabile unitare

58

58

CF ndash costuri fixe totale

De unde x marchează acea dimensiune a producţiei la care nu se icircnregistrează nici

profit nici pierderi

Determinarea cantitativă şi reprezentarea grafică a PC la cultura Porumb

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Incărcat transportat IC (PK) t 2881 180225 575

22 Descărcat IC (PK) t 2881 2444609 78

33 Incărcat transportat IC (N) t 10 2484545 793

44 Descărcat IC (N) t 1655 6371 02

55 Transportat apa prep sol mii l 30 599 019

66 Incărcat transportat săm t 66 599359 191

77 Recoltat porumb boabe t 530 2606662 832

88 Transportat porumb boabe t 225 1245 04

99

1010

TOTALTOTAL 9962236 31792

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch Variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologicacopy= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

59

59

Cheltuielile fixe

NrNr CrtCrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) copycopy (d)(d) (e)(e)

11 Adm Şi deservit IC (PK) ha 302 617645 2045

22 Arat 25 cm +grăpat ha 302 1140192 3775

33 Adm Şi deservit IC (N) ha 302 630389 2087

44 Erbicidat şi deservit ha 302 61155 2025

55 Discuit si preg Pat germ Ha 302 586536 1942

66 Semănat +deservit ha 302 472517 1565

77 Prăşit mecanic I ha 302 819024 2712

88 Prăit mecanic II ha 302 654182 2166

99

1010

TOTALTOTAL 5532035 18318

(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)

60

60

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura porumb - fără profit programat

Ch variabile Cv = 9962236 lei

Ch fixe totale CF = 5532035 lei

Ch fixeha CFha = 18318 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 11 leikg = 1100 leit

Producţia totală de PT= 313355 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 302 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 33961599 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 9962236 + 33961599 = 133583959 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 133583959 313355=

4263leit

Productia medie de porumb la punctul critic (X)

X= (CFha)(Pv-CVt) = 18318 ( 1100 ndash 4263 ) = 272 tha = 2720 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 272 tha 4263 leit = 115953 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx =18318 leiha+ 115953 leiha =299133 leiha

Nivelul producţiei de 2720 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la

cultura porumb icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de

2720 la preţul de 11 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie

Depăşirea acestui nivel al producţiei (2720 ha) duce la obţinerea unui profit iar

scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi

61

61

62

PROFI

T

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

2720 kg2720 kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

18318

leiha

299133

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura porumb ndash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

62

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura porumb - cu profit programat

Ch variabile Cv = 9962236 lei

Ch fixe totale CF = 5532035 lei

Ch fixeha CFha = 18318 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 11 leikg = 1100 leit

Producţia totală de PT= 313355 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 302 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 33961599 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)

Pr = 500000lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 9962236 + 33961599 = 133583959 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 133583959 313355=

4263leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha=PrS =500000302= 165562 leiha

Producţia medie de porumb la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 18318+165562) ( 1100 - 4263 )= 517 tha

= 5170 kgha

Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 517 tha 4263 leit = 220397 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 18318 leiha+ 220397leiha = 403577 leiha

63

63

64

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

5170 kg5170 kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

18318

leiha

403577

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura porumb ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

64

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura porumb

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 9962236 9962236

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 33961599 33961599

Ch variabile totale CVT lei 133583959 133583959

Ch variabile t CVt leit 4263 4263

Ch fixe totale CF lei 5532035 5532035

Ch fixe ha CFha leiha 18318 18318

Profit programat total Pr lei 500000

Profit programat ha Prha leiha 165562

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 2720

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 5170

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 115953 220397

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 299133 403577

Preţ de vacircnzare t Pv leit 1100 1100

Suprafaţa cultivată S ha 302 302

65

65

DETERMINAREA CANTITATIVĂ ȘI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA gracircu

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Incărcat transportat IC (PK) t 4605 260015 179

22 Descărcat IC (PK) t 4605 495645 341

33 Incărcat transportat săm t 666 601343 414

44 Incărcat transportat IC (N) t 10 97019 669

55 Descărcat IC (N) t 6454 24848 017

66 Transportat apa prep sol mii l 30 599 04

77 Recoltat grau t 530 2614762 1802

88 Transportat gracircu t 225 1245 09

99

1010

TOTALTOTAL 49504298 34115

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

66

66

Cheltuielile fixe

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Adm şi deservit IC (PK) ha 303 619685 2045

22 Arat 18 - 20 cm +grăpat ha 303 1025772 3385

33 Discuit si preg pat germ ha 303 588479 1942

44 Semănat +deservit ha 303 474081 1565

55 Adm şi deservit IC (N) ha 303 632476 2087

66 Adm şi deservit ha 303 613575 2025

77

88

99

1010

TOTALTOTAL 3954068 130497

(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)

67

67

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura gracircu - fără profit programat

Ch variabile Cv = 49504298 lei

Ch fixe totale CF = 3954068 lei

Ch fixeha CFha = 130497 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 09 leikg = 900 leit

Producţia totală de gracircu PT= 145107 t

Suprafata cultivată cu gracircu S = 303 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 14849866 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 49504298 + 14849866 = 64354164 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 64354164 145107 =

4435leit

Productia medie de gracircu la punctul critic (X)

X= (CFha)(Pv-CVt) = 130497 ( 900 - 4435 ) = 286 tha

= 2860 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 286 tha 4435 leit = 12684 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 130497 leiha+ 126841 leiha = 257338 leiha

Nivelul producţiei de 2860 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la

cultura de gracircu icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de

2860 la preţul de 09 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie

Depăşirea acestui nivel al producţiei (2860 ha) duce la obţinerea unui profit iar

scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi

68

68

69

PROFI

T

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

2860 kg2860 kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

130497

leiha

257338

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura gracircu ndash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

69

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura gracircu - cu profit programat

Ch variabile Cv = 49504298 lei

Ch fixe totale CF = 3954068 lei

Ch fixeha CFha = 130497 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 09 leikg = 900 leit

Producţia totală de gracircu PT= 145107 t

Suprafata cultivată cu gracircu S = 303 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 14849866 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)

Pr = 400000 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 49504298 + 14849866 = 64354164 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 64354164 145107 =

4435leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 400000 303 =

132013 leiha

Producţia medie de gracircu la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 130497 + 132013 ) ( 900 - 4435 )

= 575 tha = 5750 kgha

Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 575tha 4435 leit = 255012 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx =130497 leiha+ 255012leiha = 385509 leiha

70

70

71

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

5750 kg5750 kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

130497

leiha

3855

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura gracircu ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

71

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura gracircu

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 49504298 49504298

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 14849866 14849866

Ch variabile totale CVT lei 64354164 64354164

Ch variabile t CVt leit 4435 4435

Ch fixe totale CF lei 3954068 3954068

Ch fixe ha CFha leiha 130497 130497

Profit programat total Pr lei 400000

Profit programat ha Prha leiha 132013

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 2860

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 5750

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 12684 255012

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 257338 385509

Preţ de vacircnzare t Pv leit 900 900

Suprafaţa cultivată S ha 303 303

72

72

DETERMINAREA CANTITATIVĂ ȘI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA măr

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Incărcat transportat IC (PK) T 124 694 84

22 Descărcat IC (PK) T 124 145896 177

33 Adm şi deservit IC (PK) T 50 691 839

44 Administrat gunoi de grajd T 50 288 35

55 Săpat gropi pt plantat pomi Buc 048 281 34

66 Plantat + udat Buc 048 7488 909

77 Tăieri de forma coroanei Buc 25 25 03

88 Incărcat transportat IC (N) T 0855 1107 134

99 Adm şi deservit IC T 5 896 109

1010 Transportat apa prep sol T 3 4592 558

1111 Recoltat prune T 5 187 23

1212 Transportat prune T 8234 14327 174

TOTALTOTAL 1914066 2325

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

Cheltuielile fixe

73

73

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Arătură in livadă Ha 5 2057 4114

22 Discuit arătura Ha 5 913 1826

33 Prăşit printre racircnduri Ha 5 804 1608

44 Stropit cu insecto-fungicide Ha 5 1802 3604

55 Erbicidat şi deservit Ha 5 690 138

66

77

88

99

1010

TOTALTOTAL 6266 12532

(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)

74

74

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura măr - fără profit programat

Ch variabile Cv = 1914066 lei

Ch fixe totale CF = 6266 lei

Ch fixeha CFha = 12532 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 1 leikg =1000 leit

Producţia totală de mere PT= 8234 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 5 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 673021 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 1914066 + 673021 = 2587087 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 2587087 8234 = 3142 leit

Productia medie de mere la punctul critic (X)

X= (CFha)(Pv-CVt) = 12532 ( 1000 - 3142 ) = 19 tha

= 1900 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 19 tha 3142 leit = 59698 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx =12532 leiha+ 59698 leiha =185018 leiha

Nivelul producţiei de 1900 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la

cultura de măr icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de

1900 la preţul de 1 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie Depăşirea

acestui nivel al producţiei (1900 ha) duce la obţinerea unui profit iar scăderea

producţiei sub acest nivel determină pierderi

75

75

76

PROFI

T

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

1900 kg1900 kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

12532

leiha

185018

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura măr ndash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

76

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura măr - cu profit programat

Ch variabile Cv = 1914066 lei

Ch fixe totale CF = 6266 lei

Ch fixeha CFha = 12532 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 1 leikg =1000 leit

Producţia totală de mere PT= 8234 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 5 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 673021 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)

Pr = 100000 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 1914066 + 673021 = 2587087 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 2587087 8234 = 3142 leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 100000 5

= 20000 leiha

Producţia medie de mere la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 12532 + 20000 ) (1000 - 3142 )

= 31 tha = 31000 kgha

Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 31 tha 3142 leit = 97402 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx =12532 leiha+97402 leiha = 109934 leiha

77

77

78

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

31000 kg31000 kghaha

7500

5000

1000

2500

10000

15000

12500

12532

leiha

109934

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura măr ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

78

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura măr

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 1914066 1914066

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 673021 673021

Ch variabile totale CVT lei 2587087 2587087

Ch variabile t CVt leit 3142 3142

Ch fixe totale CF lei 6266 6266

Ch fixe ha CFha leiha 12532 12532

Profit programat total Pr lei 100000

Profit programat ha Prha leiha 20000

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 1900

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 31000

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 59698 97402

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 185018 109934

Preţ de vacircnzare t Pv leit 1000 1000

Suprafaţa cultivată S ha 5 5

79

79

CAPITOLUL VCAPITOLUL VCONCLUZII ŞI RECOMANDĂRICONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI

Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţiei acestora

Evaluarea se face icircn două etape- icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele caracteristice de dezvoltare a plantelor- icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite norme standardizate

Icircn funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfelPorumb 3133 toneGrau 1451 toneMăr 82 toneEfectuacircnd eficiența celor trei culturi icircn urma rezultatelor acestora am

observat că cultura cea mai favorabilă este porumbul urmată de cultura grăacircluiPe viitor cea mai bună cultură atat cantitativă cacirct și calitativă este cultura porumbului

80

80

  • A DATE GENERALE PRIVITOARE LA SOLICITANT
    • A1 Numele solicitantului
    • A2 Obiectul de activitate
    • A3 Forma juridica a solicitantului
    • A4 Structura capitalului social si evoluţia acestuia de la icircnfiinţare
    • A5 Administratorii societatii
    • A6 Informaţii referitoare la locul desfasurarii activitatii solicitantului
      • B DESCRIEREA ACTIVITATII CURENTE
        • B1 Istoricul activitatii
        • B2 Principalele mijloace fixe care compun patrimoniul actual al solicitantului
        • B3 Descrierea activitatilor curente (agricole si non-agricole) si a tehnologiilor aplicate
        • B4 Politica de aprovizionare Furnizori de materii prime
        • B5 Politica de desfacere Canale de distribuţie
          • C PREZENTAREA PROIECTULUI
            • C1 Obiectivele proiectului
            • TRACTOR SAME MODEL EXPLORER 3-100
            • C3 Managementul proiectului
            • C4 Lista de achizitii si sursele de achiziţii pentru activele ce fac obiectul proiectului materiile prime pentru punerea in functiune a proiectului
            • C5 Personal si instruire
            • C6 Graficul estimat al proiectului
            • C7 Impactul proiectului asupra dezvoltarii zonei si a mediului de afaceri
              • D PROIECŢII FINANCIARE SI INDICATORI FINANCIARI
                • D1 Bazele de productie
                • D2 Contul de profit si pierderi previzionat ( pe o perioada de 3 ani )
                • D3 Fluxul de numerar previzionat ( pe o perioada de 3 ani )
                • D4 Indicatorii financiari
                • Tabelul 1
                  • Tabelul 3
                    • Centralizarea datelor
Page 28: Duceac Ionut

470000000 485000000 500000000

___________________________________________________________________________Cheltuieli de exploatare (Ce)

97544660 100860100 104220600

___________________________________________________________________________

Rezultatul din exploatare (Re) = Se calculeaza Re = Ve ndash Ce - minim 10 din Ve

372455340 384139900 395779400

Profitul net (Pn) = rezultatul final al exercitiului financiar (anual) din care s-a scazut impozitul pe profit

312862486 322677516 332454696

Durata de recuperare a investitiei (Dr) = indicator ce exprima durata de recuperare a investitiei (exprimat in ani)

Se calculeaza Dr= ViPn mediu sau Dr=(Vi - 5 x Pn)Pn

unde Pn mediu = profit net mediu pe orizontul de prognoza Dr ndash ESTE 145 ANI

Rentabilitatea capitalului investit (Rc) = PnVi x 100 () Pn-profit net pentru fiecare an al perioadei previzionate

145 150 154___________________________________________________________________________

Cheltuieli financiare (Cf) = NU ESTE CAZUL___________________________________________________________________________

28

Gradul de acoperire a cheltuielilor financiare (Ga) = NU ESTE CAZUL

___________________________________________________________________________Flux de numerar net la sfarsitul perioadei (FNN) = Total intrari-Total iesiri FNNgt=0 (pentru fiecare an de prognoza)

280102 331554 379748 425733466695

Valoare actualizata neta (VAN) =aringFNi(1+r)I +FN5r VANgt0 r=rata de actualizare=8

CAPITOLUL IICAPITOLUL IISTRUCTURA FONDULUI FUNCIAR ŞI IcircNTOCMIREASTRUCTURA FONDULUI FUNCIAR ŞI IcircNTOCMIREA

ASOLAMENTULUIASOLAMENTULUI

21 Mărimea şi structura categoriilor de folosinţă a terenului

Tabelul 1Mărimea şi structura categoriilor de folosinţă a terenului

Specificare Ha din total din agricol

Suprafaţa totală 620 1000 -

Teren agricol 618 9968 1000

Teren arabil

- din care irigat

610 9839 987

300 4839 4854

Păşuni naturale 2 032 032

29

Facircneţe naturale 1 016 016

Livezi 5 08 08

Vii

Teren neproductiv 2 032 X

Condiţii naturaleDescrierea zonei icircn care este amplasată exploataţia cu cel puţin următoarele elemente

a) Temperatura medie anuală 940Cb) Precipitaţii medii anuale 534 mmmpc) Tipul de sol predominant textura panta

- tipul de sol cernoziom cambic- textura grosieră- panta 7 - 150C

Favorabilitatea terenului pentru diferitele culturi

Se va face o scurtă prezentare a caracteristicilor principalelor tipuri de sol cu favorabilitatea culturilor

CernoziomurileAu proprietăti fizice hidrofizice chimice termice şi de aeraţie foarte bune Cu toate că

sunt foarte bine aprovizionate cu azot fosfor şi potasiu pe aceste soluri pentru menţinerea fertilităţii şi obţinerea de producţii mari şi constant se recomandă aplicarea de icircngrăşăminte chimice şi organice Cernoziomurile sunt indicate pentru toate folosinţele şi culturile agricole

AluvisolurilePrezinta o fertilitate relativ bună fertilitatea depinzacircnd de gradul de solificare Pe

aluvisoluri pot fi cultivate o serie largă de plante specifice condiţiilor din ţara noastră porumb floarea soarelui cartof gracircu legume viţă de vie pomi

Soluri bruneDatorită proprietăţilor fizice (textură mijlocie structură granular medie permeabilitate

pentru apă şi aer rezistenţă scăzută la lucrările mecanice) sunt favorabile creşterii şi dezvoltării plantelor Pentru producţii mari se recomandă administrarea de icircngrăşăminte chimice organice şi verzi Sunt folosite pentru culturile gracircu porumb legume pomi migdal

22 Alegerea culturilor (criteriile avute icircn vedere culturile alese)

30

Criteriile avute icircn vedere (economice tradiţie asigurarea materiilor prime pentru investiţia de la planul de afaceri etc)

Cultura m ărului Importanta culturii marului se datoreaza valorii alimentare si gustative terapeutice si

profilactice a fructelor insusirilor lor tehnologice specifice particularitatilor agrobiologice ale pomilor si valorilor economice mari

Merele constituie unul dintre componentele de baza in alimentatia moderna a omuluiMărul creşte şi se dezvoltă bine icircn toate zonele Moldovei deoarece sunt condiţii

pedoclimaterice favorabile pentru cultivarea acestei specii pomicole Importanţa acestei specii pomicole ca cultură este determinată de valoarea alimentară calităţi gustative icircnalte icircnsuşirile terapeutice şi profilactice pentru sănătatea omului particularităţilor tehnologice specifice particularităţilor agrobiologice ale pomilor şi de valoarea economică mare de producţie Cultivarea merelor este o afacere profitabilă care are următoarele avantaje

- Plantaţia de măr poate fi exploatată 20-30 de ani iar investiţia se recuperează icircn 2-3 ani- Cererea crescacircndă pe piaţa locală şi externă la produsele agricole de valoare icircnaltă- Preţ avantajos la comercializarea merelor icircn stare proaspătă- Creşterea pe piaţa internaţională a cererii pentru producţia conservată (sucul concentrat)

Ele reprezinta aproape singurul aliment gata pregatit in natura care poate fi consumat fara alte adaosuri fie in stare proaspata fie consumate ca sucuri compot dulceata cidru marmelada etc Datorita insusirilor tehnologice merele constituie o materie prima cu pondere mare in industria alimentara

Astfel din punct de vedere chimic merele contin in medie 845 apa 141 zaharuri 02 substante pectice 06 substante grase 90 UI vitamina A 002 mg vitamina B2 01mg vitamina B1 7mg vitamina C 7 mg calciu 10 mg potasiu cat si cantitati reduse de aluminiu mangan sulf cobalt si altele

Principalii consumatori de mere sunt pieţele agricole locale antreprenori care exportă fructele fabricile de conserve depozite angro şi magazine procesatorii de fructe uscate Cele mai bune preţuri pot fi obţinute icircn cazul comercializării merelor icircn stare proaspătă pentru consum curent iar cele mai mici preţuri sunt icircnregistrate la mere comercializate icircntreprinderilor de procesare

Importanta marului rezida in particularitatile lui biologice Existenta unui numar mare de soiuri cu coacere esalonata in diverse epoci si capacitatea de pastrare in stare proaspata timp indelungat a soiurilor de iarna asigura consumul de fructe proaspete aproape in tot cursul anului circa 10 luni din 12 ale unui an Avand o mare capacitate de pastrare si o buna rezistenta la manipulare fructele pot fi transportate cu usurinta la distante mari

Cultura porumbului

Porumbul ocupa locul 3 ca importanta in lume Aceasta pozitie se justifica printro serie de particularitati

-prezinta o mare capacitate de productie cu cca 50 decat celelalte cereale-are o mare plasticitate ecologica-este o planta prasitoare fiind o foarte buna premergatoare pentru majoritatea plantelor de

cultura-suporta bine monocultura-are un coeficient multiplicat de 150-400ori-semanande-se primavara mai tarziu permite esalonarea mai buna lucrarilor agricole-cultura este mecanizata

31

-recoltarea se face fara pericol de scuturare

Porumbul este utilizat icircn alimentaţia omului icircn furajarea animalelor şi ca materie primă pentru diferite industrii

Icircn alimentaţia omului porumbul se utilizează sub formă de mălai (făină) din care se prepară mămăliga sau diferite peparate de patiserie fulgi de porumb porumb zaharat conservat sub formă de boabe sau ştiuleţi pentru salate şi garnituri porumb fiert sau copt popcorn (porumb pentru floricele) Din germenii de porumb rezultaţi icircn urma măcinării boabelor prin presare se obţine un ulei alimentar de foarte bună calitate apreciat icircn alimentaţia dietetică

Icircn furajarea animalelor boabele de porumb constituie furajul concentrat de bază pentru toate speciile de animale Valoarea nutritivă a porumbului este de 117 - 130 unităţi nutritive la 1 kg boabe

Planta icircntreagă recoltată şi tocată icircn faza de maturitate icircn lapte-ceară se utilizează pentru obţinerea de siloz care este utilizat pe scară largă icircn hrana vacilor de lapte De asemenea planta icircntreagă se poate utiliza ca masă verde

Tulpinile de porumb (cocenii) rezultate după recoltarea boabelor se pot utiliza ca furaj Ciocălăii măcinaţi pot fi utilizaţi icircn hrana rumegătoarelor Boabele de porumb se utilizează ca materie primă pentru obţinerea de amidon glucoză

dextrină izoglucoză (icircndulcitor lichid) whisky etc Boabele de porumb se utilizează pe scară largă pentru obţinerea de biocombustibil (etanol) după cum planta icircntreagă verde se poate utiliza pentru obţinerea de biocombustibil (metanol etanol)

Tulpinile de porumb se pot utiliza icircn industria celulozei şi la fabricarea panourilor aglomerate

Din ciocălăi se poate obţine furfurol sau pot fi folosiţi drept combustibil De asemenea icircn gospodăriile tradiţionale tulpinile de porumb se utilizează drept combustibil

Pănuşile se utilizează pentru diferite icircmpletituri tradiţionale Mătasea porumbului (stigmatele florilor femele) poate fi utilizată icircn scop medicinal iar

polenul de porumb este colectat cu uşurinţă de către albinele melifere (plantă poleniferă)

Cultura gracircului

Gracircul este una dintre cele mai importante cereale si planta care ocupa pe glob cele mai mari suprafete Boabele de grau au continut ridicat in hidrati de carbon si substante proteice Miere de grau este materie prima pentru paine si produse de panificatie aliment de baza pentru 35-40 din populatia globuluiGraul se mai utilizeaza si in prelucrari industriale (alcool amidon dextrina glucoza) si furaj in hrana animalelorTaratele sunt un nutret concentrat bogat in proteine hidrati de carbon si substante minerale Paiele se utilizeaza in industria celulozei si in hrana animale

Gracircul este cea mai importantă plantă cultivată din care se obţine icircn principal pacircine aliment de bază pentru cca 40 din populaţia globului Prin măcinare din boabele de gracircu se obţine făina care este utilizată pentru prepararea de diferite produse de panificaţie şi patiserie

32

fabricarea de paste făinoase etc Boabele de gracircu intră icircn alcătuirea amestecurilor de cereale prentru micul dejun

Boabele de gracircu se utilizează icircn hrana animalelor ca atare sau măcinate De asemenea icircn furajarea animalelor se utilizează şi tăracircţa rezultată ca subprodus icircn urma procesului de măcinare aceasta fiind bogată icircn proteine lipide şi săruri minerale

Boabele de gracircu servesc ca materie primă icircn diferite industrii pentru obţinerea de amidon gluten spirt băuturi spirtoase (vodcă wisky) bere biocarburburant (bioethanol)

Paiele au utilizări multiple precum materie primă icircn industria celulozei şi hacircrtiei aşternut pentru animale furaj grosier icircngrăşămacircnt organic prin icircncorporare icircn sol după recoltare sau prin compostare producerea de energie termină prin arderea icircn arzătoare cu recuperare de căldură

Germenii de gracircu rezultaţi icircn urma procesului de măcinare sunt utilizaţi icircn hrana omului ca produse energizante (germeni consumaţi cu lapte sau miere de albine) ca adaus icircn diferite produse de panificaţie sau pentru obţinerea de ulei foarte apreciat icircn industria cosmetică

Aluatul conservat prin refrigerare şi aluatul modelat (de exemplu blaturi pentru pizza) icircncepe să fie din ce icircn ce mai apreciat pe piaţă

Gracircul romacircnesc este un gracircu de foarte bună calitate pentru panificaţie care poate fi valorificat atacirct pentru consumul intern cacirct şi la export pentru consum european şi icircn afara Europei

Gracircul ecologic este unul dintre produsele ecologice cele mai bine cotate şi cerute pe piaţa mondială

Cultura gracircului oferă următoarele avantaje - boabele au un conţinut ridicat icircn glucide şi proteine corespunzător cerinţelor organismului uman - boabele au o bună conservabilitate pe perioade mari de timp - boabele se transportă cu uşurinţă pe distanţe mari - boabele de gracircu au diferite alternative de valorificare - boabele de gracircu reprezintă o importantă sursă de schimburi comerciale pe piaţa mondială - gracircul se poate cultiva icircn diferite condiţii pedoclimatice asiguracircnd producţii satisfăcătoare peste tot unde se cultivă - tehnologia de cultivare este complet mecanizată şi bine pusă la punct fără probleme deosebite - gracircul este o foarte bună premergătoare pentru majoritatea plantelor de cultură - după soiurile timpurii de gracircu pot fi semănate culturi succesive mai ales dacă sunt condiţii de irigare

Alegerea soiurilor şi hibrizilor (criteriile avute icircn vedere soiurile şi hibrizi aleşi pentru fiecare cultură)

-criteriile avute icircn vedere ndashproducţie rezistenţe specifice conţinut de principii nutritive etc

-soiurile şi hibrizi aleşi pentru fiecare cultură + prezentarea listei cu soiuri pentru 2012 la culturile alese şi descrierea soiului respectiv

MĂRUL - SOIURI

33

Icircn funcţie de epoca de coacere a fructelor merele se icircmpart icircn (a) soiuri de varăMelba Red melba Şafran de vară Papirovka Mantet Quinte Akane Plat August (b) soiuri de toamnă Prima Slava Peremojţiam James Grive Red Calvil de Zăpadă Spartan Focuşor Codrene Coredana Reglndis etc (c) soiuri de iarnă Idared Speranţa Banana de iarnăWellspur Goldspur Golden Delicious Jonathan Jonared Yellowspur Renet Simerenco Coredar Wagener etc

Antreprenorul trebuie să elaboreze proiect de plantare a livezii la icircntreprinderileautorizate şi materialul săditor trebuie să fie procurat de la pepinierele licenţiate cu actelenecesare pentru posibilitatea de beneficiere de subvenţii Cele mai de perspectivă soiuri de mere şi cu o cere sporită pe piaţă sunt Golden DeliciousRed Delicious Jonathan Idared Fugi Granny Smith Gala Melrose Ionagold Elstar precum şisoiurile genetic rezistente la boli şi dăunători aşa ca Florina Prima Coredana CoredarGeneros Pionier

Piaţa Romacircniei la merele proaspete este reprezentată prin 50 la sută din soiuri colorate (complet roşu sau parţial) şi 50 la sută pentru soiurile necolorate (gal-bene şi verzi) Cele mai populare soiuri colorate sunt Jonathan şi Idared urmate de Jonagold Gala Gloster etc iar dintre cele necolorate predomină soiul Golden Delicious Soiurile Granny Smith şi Mutsu icircnregistrează vacircnzări modeste Dintre soiurile locale icircn supermarket-uri se comercializează Glorios şi Florina icircnsă icircn can-tităţi foarte mici Fructele de obicei sunt icircmpărţite icircn trei categorii mici (sub 70 mm) medii (70-90 mm) şi mari (peste 90 mm)

PORUMB ndash SOIURI

Porumbul face parte din familia Gramineae subfamilia Panicoideae tribul Maydeae genul Zea Genul Zea cuprinde 3 specii - Zea mexicana (Schrad) Recv et Mangel (sin Euchlaena mexicana) ndash teosinte1 anual - Zea perennis (Hitsch) Recv et Mangel (sin Euchlaena perennis) ndash teosinte peren - Zea mays L ndash porumbul cultivat

Porumbul cultivat cuprinde mai multe convarietăţi (grupe de varietăţi) cele mai importante fiind următoarele - Zea mays conv dentiformis Koumlrn (sin Zea mays conv indentata Sturt) denumit porumbul dinte de cal Se caracterizează prin boabele mari prismatice cu partea sticloasă (cornoasă) a endospemului dispusă pe părţile laterale ale bobului iar partea făinoasă (amidonoasă) dispusă icircn partea centrală şi superioară a bobului (fig 19) Prin uscare endospemul făinos icircşi reduce volumul se contractă şi determină apariţia unei depresiuni icircn partea superioară a bobului sub forma mişunei dintelui de cal de unde denumirea acestei convarietăţi de bdquoporumb dinte de calrdquo La această convarietate au fost creaţi primii hibrizi de porumb iar icircn prezent această convarietate are cea mai margă răspacircndire icircn lume Majoritatea hibrizilor de porumb aparţin acestei convarietăţi La noi icircn ţară primii hibrizi care au fost icircntroduşi icircn cultură aparţin acestei convarietăţi şi au fost aduşi din SUA de unde şi denumirea de bdquoporumb americanrdquo - Zea mays conv indurata (Sturt) Bailey denumit porumbul cu bobul tare porumbul sticlos Se caracterizează prin boabe rotunjite icircn partea superioară netede lucioase dure la spargere de unde vine denumirea de bdquoporumb tarerdquo Partea sticloasă a endospermului este dispusă la exteriorul bobului de jur-icircmprejurul acestuia iar partea făinoasă este dispusă icircn partea centrală a bobului uneori ajungacircnd pacircnă icircn partea superioară a bobului situaţie cacircnd determină apariţia

34

unei uşoare mişune (fig 20) Din această convarietate au făcut parte vechile populaţii şi soiuri romacircneşti de unde şi denumirea de bdquoporumb romacircnescrdquo - Zea mays conv aorista Grebensc denumit porumbul semisticlos Prezintă caracteristici intermediare icircntre convarietăţile dentiformis şi indurata Bobul este rotunjit mat icircn partea superioară şi uneori prezintă o uşoară adacircncitură - Zea mays conv everta Sturt (sin Zea mays conv microsperma Koumlrn) denumit porumb de floricele Se caracterizează prin plante cu o talie mai mică care au capacitatea de a forma mai mulţi ştiuleţi pe plantă Boabele sunt mici (MMB = 40-100 g) cu vacircrful rotunjit sau ascuţit Endospermul este aproape icircn icircntregime sticlos cu excepţia unei mici porţiuni icircn jurul embrionului care este amidonoasă Prin icircncălzire apa din grăunciorii de amidon din endospermul făinos se transformă icircn vapori care exercită o presiune asupra tegumentului pacircnă cacircnd determină spargerea acestuia moment icircn care conţinutul bobului se revarsă (boabele expandează) mărindu-şi volumul de 15-20 de ori formacircnd o masă albă-spongioasă respectiv aşa-numitele floricele

RUSTICA a castigat o pozitie de lider pe piata de porumb precoce din Europa de Nord si poseda o gama larga de seminte adecvata pentru toate pietele lumii HIBRIZI FOARTE PRECOCIBarbados - excelent pentru boabe si silozEarly Star - precoce si productivEnergy Star - foarte buna valoare alimentaraComera - performanta inalta HIBRIZI PRECOCIBatz - vigurosEurostar - lider in EuropaGalaStar - porumb pe care il veti adoraInagua - bun pentru boabe si siloz

GRAcircU ndash SOIURI

Cercetătorii de la Institutul de Cercetare - Dezvoltare Agricolă Fundulea au creat soiuri de grau productive si rezistente la secetaBOEMA soi de gracircu de toamnă extrem de productiv şi cu indici de calitate ridicaţi pentru panificaţie adaptat condiţiilor climatice din zona de cacircmpie din sudul ţării şi Moldova este un soi foarte precoce mai timpuriu la icircnspicat cu 1-3 zile faţă de soiul Flamura 85 talia plantei de 77-90 cm rezistent la iernare şi cădere arşiţă şi secetă rugina galbenă rezistenţă mijlocie la rugina brună şi făinare are calitate bună de morărit şi panificaţie

GRUIA este un soi de toamnă care a dat rezultate foarte bune icircn Oltenia şi Dobrogea este mai timpuriu cu 4 zile faţă de soiul Fundulea 4 talie de 76 cm se remarcă printr-o rezistenţă bună la iernare la cădere dar şi la rasele actuale de rugina galbenă

35

superior multor soiuri ca rezistenţă la făinare rugină brună şi septorioza frunzelor calitatea de panificaţie a soiului Gruia este apropiată de cea a soiului Dropia faţă de care tinde să aibă un gluten mai tenace soiul se evidenţiază printr-o productivitate ridicată icircn medie cu 9-12 mai mare faţă de soiurile martor sporul de producţie fiind mai mare icircn condiţii de secetă in pofida taliei sale scurte soiul se comportă foarte bine icircn condiţii de deficit hidric Gracircul aparţine genului Triticum familia Gramineae (Poaceae) Genul Triticum cuprinde un număr mare de specii de gracircu forme sălbatice şi cultivate clasificate diferit de-a lungul timpului

Pentru ţara noastră prezintă importanţă 2 specii şi anume Triticum durum Desf şi Triticum aestivum L Triticum durum Desf (fig 16) are tulpina plină icircn interior pe toată lungimea sau cel puţin icircn partea superioară Spicul este aristat cu ariste lungi comparativ cu lungimea spicului şi orientate paralel Boabele au aspect sticlos la maturitate şi sunt conice la capet Triticum aestivum L (fig 17) are tulpina goală icircn interior pe toată lungimea Spicul este nearistat sau aristat cu ariste mai scurte comparativ cu lungimea spicului şi orintate divergent Boabele sunt ovoidale sau alungit-ovoidale prevăzute cu un smoc de perişori la capătul superior Endospermul este făinos semisticlos sau sticlos

Gracircul comun reprezintă specia cea mai importantă care pe plan mondial reprezintă cca 90 din suprafaţa cultivată cu gracircu şi cea mai mare partea a suprafeţei cultivată cu gracircu din ţara noastră Gracircul comun are forme de toamnă şi de primăvară aproape icircntreaga suprafaţă din ţara noastră fiind cultivată cu gracircu de toamnă (gracircul de primăvară ocupă suprafeţe foarte mici nesemnificative)

Soiurile de gracircu cultivate icircn Romacircnia sunt icircn marea lor majoritate soiuri romacircneşti create la Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Fundulea sau icircn reţeaua de Staţiuni de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Aceste soiuri se caracterizează prin potenţial de producţie ridicat (9-10 tha) o bună rezistenţă la cădere ger iernare secetă şi boli o bună calitate şi stabilitate a recoltelor

23 Intocmirea asolamentului

Specificare HaSuprafaţa totală a terenului arabil 610Suprafaţa medie a solei (3 sole) 2033

Tabelul 2Schema rotaţiei culturilor

SOLAANUL 2012 2013 2014I măr măr mărII gracircu porumb gracircuIII porumb gracircu porumb

36

37

CAPITOLUL IIICAPITOLUL IIIORGANIZAREA PROCESULUI DE PRODUCŢIE AGRICOLĂORGANIZAREA PROCESULUI DE PRODUCŢIE AGRICOLĂ

31 Proiectarea producţiilor medii prin metoda bonităriiterenurilor agricole

Tabelul 3

Date iniţiale

Cultura Tipul de solSuprafaţa - ha (Si)

Nota de bonitare pentru

condiţiile ecologice (Pi)

Corecţia pt distanţă şi

felul drumului (k)

Coeficient de

potenţare (c)

Producţia medie

realizată

MărGracircuPorumb

Cernoziom 5 75 015 11 15000Cernoziom 303 80 018 12 4000Cernoziom 302 85 019 13 8000

TOTAL 610

2) Notele totale de bonitare pentru condiţiile ecologice (Ni)

MĂR ndash 575 = 375Ni = Si x Pi GRAcircU ndash 30380 = 24240

PORUMB ndash 30285 = 25670TOTAL = 50285

3) Nota medie ponderată de bonitare

50285 610 = 8243

1) Producţia ce revine pe un punct al notei medii ponderate de bonitare

P măr = 515000 375 = 200P gracircu = 3034000 24240 = 50

P porumb = 3028000 25670 = 9411

6) Corecţia totală icircn funcţie de distanţă şi drumuri Ct = S x kMĂR ndash 5015 = 075

Suprafaţă x coeficient corecţie GRAcircU ndash 303018 = 5454PORUMB ndash 302019 = 5738

TOTAL = 11267

38

7) Nota de bonitare recalculată (Nbr)

MĂR ndash 375-075 = 37425Nbr = Nota totală de bonitare ndash Corecţia GRAcircU ndash 24240-5454 = 2418546

PORUMB ndash

25670-5738 = 2561262

8) Notele totale de bonitare potenţate (Ntp)

MĂR ndash 3742511=4117

Ntp =Nota de bonitare recalculată (Nbr)

xCoeficient

de potenţare

GRAcircU ndash241854612=290225

PORUMB ndash

256126213=332964

9) Producţia totală pe cultură pentru fiecare unitate de sol (Pt)

MĂR ndash 4117200= 82340

Pt =Nota totală de

bonitare potenţată (Ntp)

x

Producţia ce revine pe un punct de

bonitare P(kgpunct)

GRAcircU ndash

29022550= 1451125

PORUMB ndash

3329649411=31335242

TOTAL= 4666989

10) Producţia medie la hectar Pmc1

Pm măr = Producţia totală Suprafaţa totală = 823405=16468

Rezultatele pentru celelalte culturi

Pmedie gracircu = 1451125303= 4789

Pmedie porumb =31335242302= 10376

39

32 STABILIREA CANTITĂŢILOR DE IcircNGRĂŞĂMINTE PE CULTURI

Calculul dozelor de icircngrăşăminte s-a efectuat ţinacircndu-se cont atacirct de

producţiile medii cacirct şi de existentul de suprafaţă activă din sol S-au luat icircn

considerare şi pierderile rezultate prin levigare

Icircn tabelul 4 este prezentat calculul dozelor de icircngrăşăminte chimice la ha

separat pentru cele 3 culturi icircn parte

Tabelul 4

Calculul dozelor de icircngrăşăminte chimice

Nr Crt

SPECIFICARE UM

CULTURA

GRAcircU PORUMB MĂRN P K N P K N P K

1 Producţie medie Kgha 4789 10376 16468

2 Consum specific Kg sat

23 11 20 20 21 20 5 3 6

3 Sa de administrat

Kg 11014

5268 9578

20752

2179 20752 8234 494 988

4 Sa icircn sol Kg 45 31 60 40 35 30 30 20 355 Diferenţa de

admKg sa

6514 2168 3578

16752

1829 17752 5234 294 638

6 Pierderi prin levigare

13 5 7 13 5 7 13 5 7

7 Cant pierdută prin levigare

Kg sa

847 108 25 2177

914 1242 68 147 446

8 Total sa de administrat

Kg 7361 2276 3828

18929

19204 18994 5914 3087 6826

9 Tipul de icircngrăşămacircnt

NO4NO3

Super P c

Sare potasică

NO4NO3

Super P c

Sare potasică

N P2O5 K20

10 Conţinutul icircn sa a icircngr

Kgt 345 40 40 345 40 40 345 40 40

11 Doza de icircngr de administrat

Kg 213 57 96 549 480 475 171 77 171

40

33 PLANUL DE CULTURĂ

Planul de cultură cuprinde structura culturilor dimensiunile fiecăreia

producţiile medii şi totale (tabelul 5)

Tabelul 5

Icircntocmirea planului de cultură

Cultura Suprafaţa (ha)

Producţii medii (kgha)

Producţia totală (t)

Preţ livrare (leikg)

Măr 5 16468 8234 2Gracircu 303 4789 1451 08

Porumb 302 10376 313355 1

34 FUNDAMENTAREA FIŞELOR TEHNOLOGICE PE CULTURI

Icircn vederea organizării proceselor de muncă şi de producţie icircn etapa pregătitoare se

icircntocmesc fişele tehnologice pe culturi Informaţiile cuprinse icircn fişele tehnologice servesc icircn

acelaşi timp la stabilirea tehnologiilor stabilirea destinaţiei producţiei determinarea volumului

lucrărilor mecanice şi manuale necesarul de forţă de muncă cantităţile de materiale şi mijloacele

financiare necesare pentru aprovizionare

DATELE NECESARE

1 Culturile incluse icircn planul de producţie al firmei

2 Suprafaţa ocupată de fiecare cultură icircn parte

3 Culturile premergătoare

4 Producţia medie şi totală a fiecărei culturi

5 Lucrările tehnologice icircn ordinea cronologică a executărilor

6 Perioada de executare şi data lucrării

7 Mijloacele cu care se execută lucrarea

8 Tarifele de plată pentru lucrările mecanice

9 Tarifele de plată pentru lucrările manuale pe categorii

10 Cuantumul taxelor pentru CAS şomaj risc asigurare

11 Amortismentul specific

12 Materialele necesare procesului tehnologic consumul normat pe UM preţul unitar şi cota

pentru cheltuielile de aprovizionare

41

13 Cota de cheltuieli indirecte (comune şi generale)

MODUL DE LUCRU

1 Se icircnscriu icircn fişă datele privind suprafaţa şi producţia medie Producţia medie se planifică

icircn raport cu fertilitatea solului şi cantitatea de icircngrăşămacircnt aplicată

2 Se icircnscriu lucrările tehnologice icircn ordinea executării lor precizacircndu-se toată perioada

optimă de execuţie şi durata fiecărei lucrări

3 Pentru fiecare icircn parte se determină volumul lucrărilor sumele necesare şi materiale

4 La lucrările manuale icircn raport cu volumul lucrării se calculează numărul de zile om iar

fondul de salarii rezultă icircnmulţind numărul de zile om necesar pentru evaluarea lucrării cu

tariful pe ziom corespunzător

5 Taxele asupra fondului de salarii se calculează aplicacircnd cota icircn proporţie de 30 pentru

CAS 5 pentru fondul de şomaj 1 pentru risc şi asigurare impozit 15 asupra sumei

care reprezintă fondul de salarii

6 Amortismentul specific se determină icircn raport cu valoarea de inventar a mijlocului fix

folosit exclusiv la cultura respectivă şi durata de folosire

7 Cota de cheltuieli pentru aprovizionare se calculează o cotă parte din valoarea

materialului folosit

8 Din icircnsumarea pentru lucrările mecanice lucrările manuale taxe asupra valorilor

materialelor se obţin cheltuielile de producţie

9 La cheltuielile directe se aplică cota de cheltuieli comune şi prin icircnsumarea lor se

determină cheltuielile de producţie

10 După fiecare trimestru se fac totalurile

11 Se calculează indicatorii cheltuieli de producţie la hectar şi costul la tona de produs

42

44

45

46

47

35 Organizarea lucrării de semănat la cultura gracircului

Semănatul este una dintre cele mai importante lucrări agricole de care depinde icircn ultimă instanţă obţinerea de producţii ridicate Suprafeţele icircntinse ocupate de culturi precum şi termenele restracircnse icircn care trebuie executat fac ca procesul de muncă al semănatului să ocupe un loc important icircn activitatea de producţie a exploataţiilor agricole

Etapele organizării lucrărilor de semănat cereale păioase sunt următoarele1 se stabileşte componenţa agregatului de semănat potrivit condiţiilor existente

(tractor plus semănătoare SUP-29 sau SUP-21)2 Se determină necesarul de agregate pentru terminarea semănatului icircn termen

optim folosind formula

icircn care

N ndash numărul de agregate pentru terminarea lucrării icircn timpul propusS ndash suprafaţa de icircnsămacircnţatn ndash numărul de zile icircn care trebuie terminată lucrareaP ndash randamentul zilnic al maşinii

(1)N = 303(512) = 5 agregate

Aşadar icircn prealabil trebuie cunoscut randamentul zilnic al agregatului de semănat folosit Aceasta se calculează după formula

icircn

care

P ndash randamentul zilnic al agregatului (ha)B ndash lăţimea de lucru a agregatului icircn lucru (m)V ndash viteza de deplasare a agregatului

icircn lucru (moră)t ndash durata zilei de lucru (ore)H ndash coeficientul de folosire a timpului de lucru (070-080)

(2)P = 366000807 10000 = 12 ha

3 Stabilirea lungimii marcatoarelor semănătoriiLungimea marcatoarelor adică distanţa la care trebuie aşezată piesa activă a marcatorului faţă de ultimul brăzdar se stabileşte icircn funcţie de

lăţimea de lucru a semănătorii (B) distanţa icircntre două brăzdare (b) distanţa icircntre roţile din faţă sau marginile exterioare ale şenilelor

tractorului (c)

= 11

= = 26

49

49

Cacircnd tractorul poate urmări urma lăsată de marcator atacirct cu roata din dreapta cacirct şi cu roata din stacircnga lungimea celor două marcatoare este egală şi este dată de relaţia

4 Stabilirea debitului semănătorii icircn funcţie de norma de sămacircnţă la hectar La icircnceputul lucrării trebuie icircntotdeauna să se verifice corectitudinea reglării debitului la icircnsămacircnţare Această verificare se face după formula

icircn

care

G ndash cantitatea de sămacircnţă cursă din semănătoare la un număr stabilit de icircnvacircrtiri a roţii semănătoriiA ndash norma de semănat la un ha (kg)d ndash lungimea roţii semănătorii (m)B ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)O ndash nr de icircnvacircrtituri a roţii semănătorii

(6)G= 2501743620 10000 = 313

5 Stabilirea dimensiunilor postatelor la semănat Lungimea maximă a postatelor la semănat este icircn funcţie de capacitatea cutiei semănătorii Pentru a uşura organizarea transportului de seminţe este indicat ca alimentarea semănătorii cu seminţe să se execute la un singur capăt a postatei ~n acest caz lungimea maximă a postatei se calculează după formula

icircn

care

L ndash lungimea maximă a postatei (m)Q ndash capacitatea coşului de alimentare

a semănătorii (kg)Y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii coşului de alimentare a semănătorii (icircn medie 070-080)A ndash norma de semănat (kgha)B ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)

(7)L = (051000040007) (25036) = 1556m

Icircn ce priveşte lăţimea postatei aceasta se determină icircn funcţie de lăţimea totală a parcelei de icircnsămacircnţat şi de metoda de deplasare a agregatului Ea se calculează aşa icircncacirct să asigure de lucru agregatului pentru 1-2 zile de lucru

Lăţimea postatei la semănatul icircn suveică se calculează după formula

icircn care

l ndash lăţimea postatei (m)P ndash productivitatea zilnică a agregatului (hazi)Z ndash durata icircn zile a lucrului pe aceeaşi postată (1-2 zile)L ndash lungimea postatei (m)

(8)l = 10000122 1556 = 154m

6 Lăţimea zonei de icircntoarcere a agregatului Pentru icircntoarcerea agregatului la capetele parcelei se delimitează o facircşie de teren denumită bdquozonă de icircntoarcereldquo Delimitarea acestei zone se face icircn cazul deplasărilor icircn parcursul liniar cu buclă şi fără buclă Lăţimea zonei de icircntoarcere este dată de relaţia

50

50

icircn care

E ndash lăţimea zonei de icircntoarcereR ndash raza de icircntoarcere a agregatuluie ndash lungimea de ieşire a agregatului (adică distanţa de la centrul agregatului mijlocul osiei motoare a tractorului) pacircnă la organele active ale maşinii

(9)E = 34 + 15 = 135m

Aceasta reprezintă lungimea cu care trebuie să se deplaseze centrul agregatului pentru aducerea organelor active ale maşinii agricole pe linia de icircntoarcere a lucrului

7 Stabilirea distanţei dintre punctele de alimentare a semănătorii Distanţa dintre punctele de alimentare a semănătorii se determină icircn funcţie de metoda de deplasare a agregatului la semănat ~n cazul semănatului icircn suveică lungimea postatei este determinată icircn funcţie de capacitatea cutiei de seminţe icircn aşa fel ca alimentarea semănătorii să se facă numai la unul din capetele postatei distanţa dintre punctele de alimentare se află după formula

icircn care

D ndash distanţa dintre punctele de alimentare (m)B ndash lăţimea de lucru a agregatului (m)T ndash numărul turelor (adică nr curselor dus-icircntors) pe care le face agregatul pacircnă la golirea coşului semănătorii

(1)D = 2362 = 144m

Icircn cazul cacircnd lungimea postatei nu este determinată icircn funcţie de capacitatea cutiei de seminţe este necesar ca icircn prealabil să cunoaştem turele pe care le face agregatul pacircnă la golirea coşului semănătorii Aceasta se determină icircmpărţind lungimea drumului pe care icircl face semănătoarea pacircnă la golirea cutiei sale pe lungimea cursei de lucru dus şi icircntors ~n acest scop se foloseşte următoarea formulă

icircn care

T ndash numărul turelorQ ndash capacitatea cutiei semănătorii

(kg)Y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii cutiei (080)A ndash norma de semănat (kgha)B ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)L ndash lungimea postatei (m)

T= (1000040007) (2503621556) = 1Icircn cazul semănării icircn bdquolaturildquo sau bdquope două jumătăţi ale postateildquo distanţa dintre

punctele de alimentare se calculează după formula = 136 = 36

(semnificaţiile literelor sunt aceleaşi ca la formulele (10) şi (11)

51

51

8 Stabilirea cantităţilor de seminţe ce se pun la punctele de alimentare Cantităţile de seminţe care se pun la primul punct de alimentare se calculează după formula

= 4001 = 400kgiar cantitatea care se pune la punctele următoare este

icircn care

C ndash cantitatea de seminţe necesară alimentării agregatului (kg)Q capacitatea coşului semănătorii (kg)y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii cutieia ndash nr semănătorilor icircn agregat

(14)C1 = 400071 = 280kg

9 Stabilirea necesarului zilnic de muncitori pentru semănat şi transportat seminţele Necesarul zilnic de muncitori pentru deservirea semănătorilor variază icircn raport cu numărul de agregate folosite zilnic şi al maşinilor ce compun agregatul

10 Necesarul de mijloace de transport se stabileşte icircn funcţie de cantităţile de seminţe necesare semănătorilor la o icircncărcare timpul de golire a semănătorilor capacitatea mijloacelor de transport distanţa de transport şi timpul necesar pentru un ciclu de transport

~n primul racircnd se determină timpul icircn care se consumă cantitatea de seminţe existentă icircn cutia semănătorii folosind relaţia

icircn care

q ndash capacitatea cutiei semănătorii (kg)085 ndash coeficientul de folosire a cutiei semănătoriiB ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)V ndash viteza de lucru a agregatului (moră)N ndash norma de sămacircnţă la ha (kg)

Tgol = (10000400085) (366000250) = 063h = 38min

Numărul de mijloace de transport necesare zilnic se determină pe baza relaţiei

icircn care

Nt ndash numărul mijloacelor de transportn ndash numărul semănătorilor ce lucreazăt ndash durata unui ciclu de transport (min)Cm ndash capacitatea mijlocului de transport (kg)

Nt = (540008530) (38400) = 33 = 311 Se determină necesarul de saci pentru transportul seminţelor cunoscacircnd că

pentru uşurarea manipulării se recomandă ca un sac să aibă 40 kg

Nr saci = (512250) 40 = 375 sacizi

52

52

Centralizarea datelor

Nr crt

Specificare UMAgregatul folosit

Tractor + (SUP-29)

Tractor + SUP-21

1 Productivitatea zilnică a agregatului haschimb 12

2 Necesarul zilnic de-tractoare nr 5-semănători nr 5

3Productivitatea zilnică a tuturor agregatelor

hazi 60

4Dimensiunile solei de semănat

-lungime m 1556-lăţime m 1947-suprafaţă ha 303

5Dimensiunea parcelelor de semănat

-lungime m 1556-lăţime m 154-suprafaţă 24

6Lungimea marcatorului

-dreapta m 11-stacircnga m 26

7Norma de icircnsămacircnţare

-la 20 icircnvacircrtituri kg 3-la hectar kg 250

8Distanţa dintre punctele de alimentare cu seminţe

m 144

9Cantitatea de seminţe ce se pune la punct de alimentare

-la primul punct

kg 400

-la punctele următoare

kg 280

10 Necesarul zilnic de muncitori

-pt servirea semănătorii

nr 5

-pt transportul seminţelor

nr 3

-total nr 8

11Lăţimea facircşiei de icircntoarcere a agregatului

m 135

12Necesarul zilnic de mijl de transport

-atelaje nr-tractor+remorcă nr 3-auto-camion nr

13Necesar saci pt transportul seminţelor

nr 375

53

53

36 Evaluarea producţiei

Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţieiacestora

Evaluarea se face icircn două etape1) icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele

caracteristice de dezvoltare a plantelor2) icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite

norme standardizate~n funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfel

1) Gracircu orz (orz - 1 iunie gracircu - 15 iunie) Gracircu Boemandash se stabileşte numărul punctelor de control icircn funcţie de mărimea şi

uniformitatea parcelelor(icircn cazul parcele de pacircnă la 100 ha - 5 puncte pe suprafeţe mai mari de 100 ha - 10 puncte)

Determinările se fac cu ajutorul ramei metrice (un cadru de 1 metru patrat)Metodologie de lucrundash se numără spicele din interiorul ramei metricendash se stabileşte numărul mediu de boabe icircn spicndash se calculează producţia medie la hectar astfel

Q kgha = (360353610000) (10001000) = 4536kgha

Q kgha - producţia medie kgha Nsp - număr mediu de spice la mp (medie pe toate punctele de control) 360Nb - număr mediu de boabe icircn spice 35MMB - greutatea a 1000 boabe (grame)3610000 mp = 1 ha1000 x 1000 = 1000 grame x 1000 boabe

Exemplu

2) Porumb (1 septembrie) DKC 3511ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 28 mp (4 racircnduri x 070 x 10 m

lungime 070 (m) - distanţa dintre racircnduri)ndash se numără ştiuleţii la fiecare punct de controlndash se calculează numărul de ştiuleţi la hectar

54

54

Nstha = (30010000)(510) = 60000

Nstha - număr de ştiuleţi la hanst - numărul de ştiuleţi număraţi la toate punctele de controld - suprafaţa unui punct de control (mp)i - numărul punctelor de control

ndash se determină apoi numărul de boabe pe ştiuletendash se calculează apoi producţia medie la hectar

Q kgha = (60000588337) (10001000) = 11889 kgha

Q kgha - producţia medieNst - număr ştiuleţi la hectar 60000Nb - număr mediu de boabe pe ştiulete 588MMB - greutatea a 1000 boabe (grame) 337

Exemplu

3) Floarea soarelui (15 august)ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 28 mp (4 racircnduri x 070 x 10)ndash se numără capitulele la fiecare punct de control şi se stabileşte numărul mediu

de capitule la ha după formula

Ncpha - număr total de capitule la hancp - număr de capitule numărate la toate punctele de controld - suprafaţa unui punct de controli - numărul punctelor de control

ndash se determină numărul mediu de seminţe pe capitul(Ns)ndash se calculează producţia medie la hectar astfel

55

55

Q kgha - producţia medieNcp - număr mediu de capitule la hectarNs - număr seminţe pe capitulMMB - greutatea a 1000 seminţe icircn grame

Exemplu

4) Sfecla de zahăr (1 septembrie)ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 10 mp (3 racircnduri x 045 m x 74 m

lungime)ndash la fiecare punct de control plantele se recoltează se decoletează (tăierea

frunzelor) se curăţă de pămacircnt şi se cacircntărescndash se determină producţia medie astfel

q - cantitatea de rădăcini recoltate din punctele de control (kg)d - suprafaţa unui punct de control (mp)i - numărul punctelor de control

ndash la producţia stabilită se adaugă sporul de producţie ce se va realiza de la data evaluării la data prevăzută a se recolta (18 grziplantă)

Exemplu

5) Fructe (1 septembrie) MĂRMetoda de evaluare diferă icircn funcţie de tipul de livadă clasică sau intensivă dar

icircn mare constă icircn următoarele etapendash se stabileşte numărul de pomi pentru examinare (2 - 5 ) 480ndash se determină numărul mediu de fructe pe pom şi greutatea acestora icircn kg 30kg

167 de fructe

56

56

ndash se icircnmulţeşte numărul mediu de fructe pe pom cu numărul de pomi existenţi la ha şi se obţine astfel producţia medie la ha 16032 kgha

6) Struguri (de masă - 15 iulie de vin - 1 septembrie)ndash evaluarea se face separat la viile nobile şi la viile de hibrizindash se stabileşte numărul de butuci pe rod la ha cu relaţia

Nbha - numărul de butuci pe rod la hadr - distanţa dintre racircnduri (m)db - distanţa icircntre butuci pe racircnd (m)Ng - număr mediu de goluri (butuci neproductiviinexistenţi) la ha icircn procente

ndash se evaluează producţia de struguri pe butuc număracircndu-se toţi strugurii de pe un număr de 1 - 2 din butucii existenţi pe lot (se recomandă să se efectueze numărătoarea strugurilor pe fiecare al 10-lea butuc din 15 icircn 15 racircnduri)

Producţia de struguri pe butuc se calculează astfel

Pmb - producţia medie pe butuc (grame)Gms - greutatea medie a strugurilor (grame)Ns - numărul de struguri total găsiţi la numărătoareNba - numărul butucilor analizaţi

ndash se calculează producţia medie de struguri la ha cu formula

Pmha - producţia medie de struguri la ha (kg)Nbha - numărul de butuci pe rod la haPmb - producţia medie pe butuc (grame)

Exemplu

57

57

CAPITOLUL IV DETERMINAREA PRAGULUI DE RENTABILITATE (A PUNCTULUI CRITIC) PE CULTURI

Punctul critic marchează acea dimensiune a producţiei medii la care icircncasările din

valorificarea producţiei sunt egale cu cheltuielile totale de producţie deci acel punct al

producţiei medii la care nu se obţine profit dar nu se icircnregistrează nici pierderi

Mărimea costului de producţie şi a ratei profitului se găsesc icircntr-o stracircnsă legătură

cu raportul dintre cheltuielile de exploatare şi cantitatea de produse realizate Prin analiza

costurilor şi cheltuielilor de exploatare icircntreprinzătorul poate calcula nivelul minim de

activitate cerut de menţinerea icircn stare de funcţionare a firmei Cunoscacircnd pragul de

rentabilitate se poate proiecta volumul de vacircnzări icircn vederea obţinerii profitului scontat

De asemenea creditorii şi investitorii solicită adesea efectuarea analizei punctului

critic pentru a ajuta icircn evaluarea cacircştigurilor potenţiale ale unei afaceri şi icircn consecinţă

aceasta trebuie introdusă icircn planul de afaceri

Punctul critic se poate determina icircn două moduri şi anume fără profit programat

sau cu profit programat

Calculul punctului critic fără profit programat este exprimat printr-o relaţie

simplă

y = yי

y = Pvx

yי = Cvx + CF

Pvx = Cvx + CF

x(Pv ndash Cv) = CF

icircn care

y ndash veniturile din valorificarea producţiei (mii lei)

yי - cheltuielile totale icircnregistrate (mii lei)

Pv ndash preţul de vacircnzare unitar

x ndash producţia medie sau volumul vacircnzărilor (unităţi fizice)

Cv ndash cheltuieli variabile unitare

58

58

CF ndash costuri fixe totale

De unde x marchează acea dimensiune a producţiei la care nu se icircnregistrează nici

profit nici pierderi

Determinarea cantitativă şi reprezentarea grafică a PC la cultura Porumb

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Incărcat transportat IC (PK) t 2881 180225 575

22 Descărcat IC (PK) t 2881 2444609 78

33 Incărcat transportat IC (N) t 10 2484545 793

44 Descărcat IC (N) t 1655 6371 02

55 Transportat apa prep sol mii l 30 599 019

66 Incărcat transportat săm t 66 599359 191

77 Recoltat porumb boabe t 530 2606662 832

88 Transportat porumb boabe t 225 1245 04

99

1010

TOTALTOTAL 9962236 31792

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch Variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologicacopy= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

59

59

Cheltuielile fixe

NrNr CrtCrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) copycopy (d)(d) (e)(e)

11 Adm Şi deservit IC (PK) ha 302 617645 2045

22 Arat 25 cm +grăpat ha 302 1140192 3775

33 Adm Şi deservit IC (N) ha 302 630389 2087

44 Erbicidat şi deservit ha 302 61155 2025

55 Discuit si preg Pat germ Ha 302 586536 1942

66 Semănat +deservit ha 302 472517 1565

77 Prăşit mecanic I ha 302 819024 2712

88 Prăit mecanic II ha 302 654182 2166

99

1010

TOTALTOTAL 5532035 18318

(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)

60

60

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura porumb - fără profit programat

Ch variabile Cv = 9962236 lei

Ch fixe totale CF = 5532035 lei

Ch fixeha CFha = 18318 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 11 leikg = 1100 leit

Producţia totală de PT= 313355 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 302 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 33961599 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 9962236 + 33961599 = 133583959 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 133583959 313355=

4263leit

Productia medie de porumb la punctul critic (X)

X= (CFha)(Pv-CVt) = 18318 ( 1100 ndash 4263 ) = 272 tha = 2720 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 272 tha 4263 leit = 115953 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx =18318 leiha+ 115953 leiha =299133 leiha

Nivelul producţiei de 2720 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la

cultura porumb icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de

2720 la preţul de 11 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie

Depăşirea acestui nivel al producţiei (2720 ha) duce la obţinerea unui profit iar

scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi

61

61

62

PROFI

T

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

2720 kg2720 kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

18318

leiha

299133

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura porumb ndash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

62

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura porumb - cu profit programat

Ch variabile Cv = 9962236 lei

Ch fixe totale CF = 5532035 lei

Ch fixeha CFha = 18318 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 11 leikg = 1100 leit

Producţia totală de PT= 313355 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 302 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 33961599 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)

Pr = 500000lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 9962236 + 33961599 = 133583959 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 133583959 313355=

4263leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha=PrS =500000302= 165562 leiha

Producţia medie de porumb la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 18318+165562) ( 1100 - 4263 )= 517 tha

= 5170 kgha

Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 517 tha 4263 leit = 220397 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 18318 leiha+ 220397leiha = 403577 leiha

63

63

64

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

5170 kg5170 kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

18318

leiha

403577

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura porumb ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

64

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura porumb

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 9962236 9962236

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 33961599 33961599

Ch variabile totale CVT lei 133583959 133583959

Ch variabile t CVt leit 4263 4263

Ch fixe totale CF lei 5532035 5532035

Ch fixe ha CFha leiha 18318 18318

Profit programat total Pr lei 500000

Profit programat ha Prha leiha 165562

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 2720

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 5170

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 115953 220397

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 299133 403577

Preţ de vacircnzare t Pv leit 1100 1100

Suprafaţa cultivată S ha 302 302

65

65

DETERMINAREA CANTITATIVĂ ȘI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA gracircu

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Incărcat transportat IC (PK) t 4605 260015 179

22 Descărcat IC (PK) t 4605 495645 341

33 Incărcat transportat săm t 666 601343 414

44 Incărcat transportat IC (N) t 10 97019 669

55 Descărcat IC (N) t 6454 24848 017

66 Transportat apa prep sol mii l 30 599 04

77 Recoltat grau t 530 2614762 1802

88 Transportat gracircu t 225 1245 09

99

1010

TOTALTOTAL 49504298 34115

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

66

66

Cheltuielile fixe

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Adm şi deservit IC (PK) ha 303 619685 2045

22 Arat 18 - 20 cm +grăpat ha 303 1025772 3385

33 Discuit si preg pat germ ha 303 588479 1942

44 Semănat +deservit ha 303 474081 1565

55 Adm şi deservit IC (N) ha 303 632476 2087

66 Adm şi deservit ha 303 613575 2025

77

88

99

1010

TOTALTOTAL 3954068 130497

(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)

67

67

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura gracircu - fără profit programat

Ch variabile Cv = 49504298 lei

Ch fixe totale CF = 3954068 lei

Ch fixeha CFha = 130497 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 09 leikg = 900 leit

Producţia totală de gracircu PT= 145107 t

Suprafata cultivată cu gracircu S = 303 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 14849866 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 49504298 + 14849866 = 64354164 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 64354164 145107 =

4435leit

Productia medie de gracircu la punctul critic (X)

X= (CFha)(Pv-CVt) = 130497 ( 900 - 4435 ) = 286 tha

= 2860 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 286 tha 4435 leit = 12684 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 130497 leiha+ 126841 leiha = 257338 leiha

Nivelul producţiei de 2860 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la

cultura de gracircu icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de

2860 la preţul de 09 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie

Depăşirea acestui nivel al producţiei (2860 ha) duce la obţinerea unui profit iar

scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi

68

68

69

PROFI

T

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

2860 kg2860 kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

130497

leiha

257338

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura gracircu ndash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

69

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura gracircu - cu profit programat

Ch variabile Cv = 49504298 lei

Ch fixe totale CF = 3954068 lei

Ch fixeha CFha = 130497 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 09 leikg = 900 leit

Producţia totală de gracircu PT= 145107 t

Suprafata cultivată cu gracircu S = 303 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 14849866 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)

Pr = 400000 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 49504298 + 14849866 = 64354164 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 64354164 145107 =

4435leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 400000 303 =

132013 leiha

Producţia medie de gracircu la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 130497 + 132013 ) ( 900 - 4435 )

= 575 tha = 5750 kgha

Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 575tha 4435 leit = 255012 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx =130497 leiha+ 255012leiha = 385509 leiha

70

70

71

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

5750 kg5750 kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

130497

leiha

3855

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura gracircu ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

71

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura gracircu

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 49504298 49504298

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 14849866 14849866

Ch variabile totale CVT lei 64354164 64354164

Ch variabile t CVt leit 4435 4435

Ch fixe totale CF lei 3954068 3954068

Ch fixe ha CFha leiha 130497 130497

Profit programat total Pr lei 400000

Profit programat ha Prha leiha 132013

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 2860

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 5750

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 12684 255012

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 257338 385509

Preţ de vacircnzare t Pv leit 900 900

Suprafaţa cultivată S ha 303 303

72

72

DETERMINAREA CANTITATIVĂ ȘI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA măr

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Incărcat transportat IC (PK) T 124 694 84

22 Descărcat IC (PK) T 124 145896 177

33 Adm şi deservit IC (PK) T 50 691 839

44 Administrat gunoi de grajd T 50 288 35

55 Săpat gropi pt plantat pomi Buc 048 281 34

66 Plantat + udat Buc 048 7488 909

77 Tăieri de forma coroanei Buc 25 25 03

88 Incărcat transportat IC (N) T 0855 1107 134

99 Adm şi deservit IC T 5 896 109

1010 Transportat apa prep sol T 3 4592 558

1111 Recoltat prune T 5 187 23

1212 Transportat prune T 8234 14327 174

TOTALTOTAL 1914066 2325

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

Cheltuielile fixe

73

73

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Arătură in livadă Ha 5 2057 4114

22 Discuit arătura Ha 5 913 1826

33 Prăşit printre racircnduri Ha 5 804 1608

44 Stropit cu insecto-fungicide Ha 5 1802 3604

55 Erbicidat şi deservit Ha 5 690 138

66

77

88

99

1010

TOTALTOTAL 6266 12532

(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)

74

74

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura măr - fără profit programat

Ch variabile Cv = 1914066 lei

Ch fixe totale CF = 6266 lei

Ch fixeha CFha = 12532 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 1 leikg =1000 leit

Producţia totală de mere PT= 8234 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 5 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 673021 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 1914066 + 673021 = 2587087 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 2587087 8234 = 3142 leit

Productia medie de mere la punctul critic (X)

X= (CFha)(Pv-CVt) = 12532 ( 1000 - 3142 ) = 19 tha

= 1900 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 19 tha 3142 leit = 59698 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx =12532 leiha+ 59698 leiha =185018 leiha

Nivelul producţiei de 1900 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la

cultura de măr icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de

1900 la preţul de 1 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie Depăşirea

acestui nivel al producţiei (1900 ha) duce la obţinerea unui profit iar scăderea

producţiei sub acest nivel determină pierderi

75

75

76

PROFI

T

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

1900 kg1900 kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

12532

leiha

185018

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura măr ndash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

76

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura măr - cu profit programat

Ch variabile Cv = 1914066 lei

Ch fixe totale CF = 6266 lei

Ch fixeha CFha = 12532 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 1 leikg =1000 leit

Producţia totală de mere PT= 8234 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 5 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 673021 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)

Pr = 100000 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 1914066 + 673021 = 2587087 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 2587087 8234 = 3142 leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 100000 5

= 20000 leiha

Producţia medie de mere la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 12532 + 20000 ) (1000 - 3142 )

= 31 tha = 31000 kgha

Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 31 tha 3142 leit = 97402 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx =12532 leiha+97402 leiha = 109934 leiha

77

77

78

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

31000 kg31000 kghaha

7500

5000

1000

2500

10000

15000

12500

12532

leiha

109934

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura măr ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

78

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura măr

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 1914066 1914066

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 673021 673021

Ch variabile totale CVT lei 2587087 2587087

Ch variabile t CVt leit 3142 3142

Ch fixe totale CF lei 6266 6266

Ch fixe ha CFha leiha 12532 12532

Profit programat total Pr lei 100000

Profit programat ha Prha leiha 20000

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 1900

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 31000

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 59698 97402

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 185018 109934

Preţ de vacircnzare t Pv leit 1000 1000

Suprafaţa cultivată S ha 5 5

79

79

CAPITOLUL VCAPITOLUL VCONCLUZII ŞI RECOMANDĂRICONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI

Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţiei acestora

Evaluarea se face icircn două etape- icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele caracteristice de dezvoltare a plantelor- icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite norme standardizate

Icircn funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfelPorumb 3133 toneGrau 1451 toneMăr 82 toneEfectuacircnd eficiența celor trei culturi icircn urma rezultatelor acestora am

observat că cultura cea mai favorabilă este porumbul urmată de cultura grăacircluiPe viitor cea mai bună cultură atat cantitativă cacirct și calitativă este cultura porumbului

80

80

  • A DATE GENERALE PRIVITOARE LA SOLICITANT
    • A1 Numele solicitantului
    • A2 Obiectul de activitate
    • A3 Forma juridica a solicitantului
    • A4 Structura capitalului social si evoluţia acestuia de la icircnfiinţare
    • A5 Administratorii societatii
    • A6 Informaţii referitoare la locul desfasurarii activitatii solicitantului
      • B DESCRIEREA ACTIVITATII CURENTE
        • B1 Istoricul activitatii
        • B2 Principalele mijloace fixe care compun patrimoniul actual al solicitantului
        • B3 Descrierea activitatilor curente (agricole si non-agricole) si a tehnologiilor aplicate
        • B4 Politica de aprovizionare Furnizori de materii prime
        • B5 Politica de desfacere Canale de distribuţie
          • C PREZENTAREA PROIECTULUI
            • C1 Obiectivele proiectului
            • TRACTOR SAME MODEL EXPLORER 3-100
            • C3 Managementul proiectului
            • C4 Lista de achizitii si sursele de achiziţii pentru activele ce fac obiectul proiectului materiile prime pentru punerea in functiune a proiectului
            • C5 Personal si instruire
            • C6 Graficul estimat al proiectului
            • C7 Impactul proiectului asupra dezvoltarii zonei si a mediului de afaceri
              • D PROIECŢII FINANCIARE SI INDICATORI FINANCIARI
                • D1 Bazele de productie
                • D2 Contul de profit si pierderi previzionat ( pe o perioada de 3 ani )
                • D3 Fluxul de numerar previzionat ( pe o perioada de 3 ani )
                • D4 Indicatorii financiari
                • Tabelul 1
                  • Tabelul 3
                    • Centralizarea datelor
Page 29: Duceac Ionut

Gradul de acoperire a cheltuielilor financiare (Ga) = NU ESTE CAZUL

___________________________________________________________________________Flux de numerar net la sfarsitul perioadei (FNN) = Total intrari-Total iesiri FNNgt=0 (pentru fiecare an de prognoza)

280102 331554 379748 425733466695

Valoare actualizata neta (VAN) =aringFNi(1+r)I +FN5r VANgt0 r=rata de actualizare=8

CAPITOLUL IICAPITOLUL IISTRUCTURA FONDULUI FUNCIAR ŞI IcircNTOCMIREASTRUCTURA FONDULUI FUNCIAR ŞI IcircNTOCMIREA

ASOLAMENTULUIASOLAMENTULUI

21 Mărimea şi structura categoriilor de folosinţă a terenului

Tabelul 1Mărimea şi structura categoriilor de folosinţă a terenului

Specificare Ha din total din agricol

Suprafaţa totală 620 1000 -

Teren agricol 618 9968 1000

Teren arabil

- din care irigat

610 9839 987

300 4839 4854

Păşuni naturale 2 032 032

29

Facircneţe naturale 1 016 016

Livezi 5 08 08

Vii

Teren neproductiv 2 032 X

Condiţii naturaleDescrierea zonei icircn care este amplasată exploataţia cu cel puţin următoarele elemente

a) Temperatura medie anuală 940Cb) Precipitaţii medii anuale 534 mmmpc) Tipul de sol predominant textura panta

- tipul de sol cernoziom cambic- textura grosieră- panta 7 - 150C

Favorabilitatea terenului pentru diferitele culturi

Se va face o scurtă prezentare a caracteristicilor principalelor tipuri de sol cu favorabilitatea culturilor

CernoziomurileAu proprietăti fizice hidrofizice chimice termice şi de aeraţie foarte bune Cu toate că

sunt foarte bine aprovizionate cu azot fosfor şi potasiu pe aceste soluri pentru menţinerea fertilităţii şi obţinerea de producţii mari şi constant se recomandă aplicarea de icircngrăşăminte chimice şi organice Cernoziomurile sunt indicate pentru toate folosinţele şi culturile agricole

AluvisolurilePrezinta o fertilitate relativ bună fertilitatea depinzacircnd de gradul de solificare Pe

aluvisoluri pot fi cultivate o serie largă de plante specifice condiţiilor din ţara noastră porumb floarea soarelui cartof gracircu legume viţă de vie pomi

Soluri bruneDatorită proprietăţilor fizice (textură mijlocie structură granular medie permeabilitate

pentru apă şi aer rezistenţă scăzută la lucrările mecanice) sunt favorabile creşterii şi dezvoltării plantelor Pentru producţii mari se recomandă administrarea de icircngrăşăminte chimice organice şi verzi Sunt folosite pentru culturile gracircu porumb legume pomi migdal

22 Alegerea culturilor (criteriile avute icircn vedere culturile alese)

30

Criteriile avute icircn vedere (economice tradiţie asigurarea materiilor prime pentru investiţia de la planul de afaceri etc)

Cultura m ărului Importanta culturii marului se datoreaza valorii alimentare si gustative terapeutice si

profilactice a fructelor insusirilor lor tehnologice specifice particularitatilor agrobiologice ale pomilor si valorilor economice mari

Merele constituie unul dintre componentele de baza in alimentatia moderna a omuluiMărul creşte şi se dezvoltă bine icircn toate zonele Moldovei deoarece sunt condiţii

pedoclimaterice favorabile pentru cultivarea acestei specii pomicole Importanţa acestei specii pomicole ca cultură este determinată de valoarea alimentară calităţi gustative icircnalte icircnsuşirile terapeutice şi profilactice pentru sănătatea omului particularităţilor tehnologice specifice particularităţilor agrobiologice ale pomilor şi de valoarea economică mare de producţie Cultivarea merelor este o afacere profitabilă care are următoarele avantaje

- Plantaţia de măr poate fi exploatată 20-30 de ani iar investiţia se recuperează icircn 2-3 ani- Cererea crescacircndă pe piaţa locală şi externă la produsele agricole de valoare icircnaltă- Preţ avantajos la comercializarea merelor icircn stare proaspătă- Creşterea pe piaţa internaţională a cererii pentru producţia conservată (sucul concentrat)

Ele reprezinta aproape singurul aliment gata pregatit in natura care poate fi consumat fara alte adaosuri fie in stare proaspata fie consumate ca sucuri compot dulceata cidru marmelada etc Datorita insusirilor tehnologice merele constituie o materie prima cu pondere mare in industria alimentara

Astfel din punct de vedere chimic merele contin in medie 845 apa 141 zaharuri 02 substante pectice 06 substante grase 90 UI vitamina A 002 mg vitamina B2 01mg vitamina B1 7mg vitamina C 7 mg calciu 10 mg potasiu cat si cantitati reduse de aluminiu mangan sulf cobalt si altele

Principalii consumatori de mere sunt pieţele agricole locale antreprenori care exportă fructele fabricile de conserve depozite angro şi magazine procesatorii de fructe uscate Cele mai bune preţuri pot fi obţinute icircn cazul comercializării merelor icircn stare proaspătă pentru consum curent iar cele mai mici preţuri sunt icircnregistrate la mere comercializate icircntreprinderilor de procesare

Importanta marului rezida in particularitatile lui biologice Existenta unui numar mare de soiuri cu coacere esalonata in diverse epoci si capacitatea de pastrare in stare proaspata timp indelungat a soiurilor de iarna asigura consumul de fructe proaspete aproape in tot cursul anului circa 10 luni din 12 ale unui an Avand o mare capacitate de pastrare si o buna rezistenta la manipulare fructele pot fi transportate cu usurinta la distante mari

Cultura porumbului

Porumbul ocupa locul 3 ca importanta in lume Aceasta pozitie se justifica printro serie de particularitati

-prezinta o mare capacitate de productie cu cca 50 decat celelalte cereale-are o mare plasticitate ecologica-este o planta prasitoare fiind o foarte buna premergatoare pentru majoritatea plantelor de

cultura-suporta bine monocultura-are un coeficient multiplicat de 150-400ori-semanande-se primavara mai tarziu permite esalonarea mai buna lucrarilor agricole-cultura este mecanizata

31

-recoltarea se face fara pericol de scuturare

Porumbul este utilizat icircn alimentaţia omului icircn furajarea animalelor şi ca materie primă pentru diferite industrii

Icircn alimentaţia omului porumbul se utilizează sub formă de mălai (făină) din care se prepară mămăliga sau diferite peparate de patiserie fulgi de porumb porumb zaharat conservat sub formă de boabe sau ştiuleţi pentru salate şi garnituri porumb fiert sau copt popcorn (porumb pentru floricele) Din germenii de porumb rezultaţi icircn urma măcinării boabelor prin presare se obţine un ulei alimentar de foarte bună calitate apreciat icircn alimentaţia dietetică

Icircn furajarea animalelor boabele de porumb constituie furajul concentrat de bază pentru toate speciile de animale Valoarea nutritivă a porumbului este de 117 - 130 unităţi nutritive la 1 kg boabe

Planta icircntreagă recoltată şi tocată icircn faza de maturitate icircn lapte-ceară se utilizează pentru obţinerea de siloz care este utilizat pe scară largă icircn hrana vacilor de lapte De asemenea planta icircntreagă se poate utiliza ca masă verde

Tulpinile de porumb (cocenii) rezultate după recoltarea boabelor se pot utiliza ca furaj Ciocălăii măcinaţi pot fi utilizaţi icircn hrana rumegătoarelor Boabele de porumb se utilizează ca materie primă pentru obţinerea de amidon glucoză

dextrină izoglucoză (icircndulcitor lichid) whisky etc Boabele de porumb se utilizează pe scară largă pentru obţinerea de biocombustibil (etanol) după cum planta icircntreagă verde se poate utiliza pentru obţinerea de biocombustibil (metanol etanol)

Tulpinile de porumb se pot utiliza icircn industria celulozei şi la fabricarea panourilor aglomerate

Din ciocălăi se poate obţine furfurol sau pot fi folosiţi drept combustibil De asemenea icircn gospodăriile tradiţionale tulpinile de porumb se utilizează drept combustibil

Pănuşile se utilizează pentru diferite icircmpletituri tradiţionale Mătasea porumbului (stigmatele florilor femele) poate fi utilizată icircn scop medicinal iar

polenul de porumb este colectat cu uşurinţă de către albinele melifere (plantă poleniferă)

Cultura gracircului

Gracircul este una dintre cele mai importante cereale si planta care ocupa pe glob cele mai mari suprafete Boabele de grau au continut ridicat in hidrati de carbon si substante proteice Miere de grau este materie prima pentru paine si produse de panificatie aliment de baza pentru 35-40 din populatia globuluiGraul se mai utilizeaza si in prelucrari industriale (alcool amidon dextrina glucoza) si furaj in hrana animalelorTaratele sunt un nutret concentrat bogat in proteine hidrati de carbon si substante minerale Paiele se utilizeaza in industria celulozei si in hrana animale

Gracircul este cea mai importantă plantă cultivată din care se obţine icircn principal pacircine aliment de bază pentru cca 40 din populaţia globului Prin măcinare din boabele de gracircu se obţine făina care este utilizată pentru prepararea de diferite produse de panificaţie şi patiserie

32

fabricarea de paste făinoase etc Boabele de gracircu intră icircn alcătuirea amestecurilor de cereale prentru micul dejun

Boabele de gracircu se utilizează icircn hrana animalelor ca atare sau măcinate De asemenea icircn furajarea animalelor se utilizează şi tăracircţa rezultată ca subprodus icircn urma procesului de măcinare aceasta fiind bogată icircn proteine lipide şi săruri minerale

Boabele de gracircu servesc ca materie primă icircn diferite industrii pentru obţinerea de amidon gluten spirt băuturi spirtoase (vodcă wisky) bere biocarburburant (bioethanol)

Paiele au utilizări multiple precum materie primă icircn industria celulozei şi hacircrtiei aşternut pentru animale furaj grosier icircngrăşămacircnt organic prin icircncorporare icircn sol după recoltare sau prin compostare producerea de energie termină prin arderea icircn arzătoare cu recuperare de căldură

Germenii de gracircu rezultaţi icircn urma procesului de măcinare sunt utilizaţi icircn hrana omului ca produse energizante (germeni consumaţi cu lapte sau miere de albine) ca adaus icircn diferite produse de panificaţie sau pentru obţinerea de ulei foarte apreciat icircn industria cosmetică

Aluatul conservat prin refrigerare şi aluatul modelat (de exemplu blaturi pentru pizza) icircncepe să fie din ce icircn ce mai apreciat pe piaţă

Gracircul romacircnesc este un gracircu de foarte bună calitate pentru panificaţie care poate fi valorificat atacirct pentru consumul intern cacirct şi la export pentru consum european şi icircn afara Europei

Gracircul ecologic este unul dintre produsele ecologice cele mai bine cotate şi cerute pe piaţa mondială

Cultura gracircului oferă următoarele avantaje - boabele au un conţinut ridicat icircn glucide şi proteine corespunzător cerinţelor organismului uman - boabele au o bună conservabilitate pe perioade mari de timp - boabele se transportă cu uşurinţă pe distanţe mari - boabele de gracircu au diferite alternative de valorificare - boabele de gracircu reprezintă o importantă sursă de schimburi comerciale pe piaţa mondială - gracircul se poate cultiva icircn diferite condiţii pedoclimatice asiguracircnd producţii satisfăcătoare peste tot unde se cultivă - tehnologia de cultivare este complet mecanizată şi bine pusă la punct fără probleme deosebite - gracircul este o foarte bună premergătoare pentru majoritatea plantelor de cultură - după soiurile timpurii de gracircu pot fi semănate culturi succesive mai ales dacă sunt condiţii de irigare

Alegerea soiurilor şi hibrizilor (criteriile avute icircn vedere soiurile şi hibrizi aleşi pentru fiecare cultură)

-criteriile avute icircn vedere ndashproducţie rezistenţe specifice conţinut de principii nutritive etc

-soiurile şi hibrizi aleşi pentru fiecare cultură + prezentarea listei cu soiuri pentru 2012 la culturile alese şi descrierea soiului respectiv

MĂRUL - SOIURI

33

Icircn funcţie de epoca de coacere a fructelor merele se icircmpart icircn (a) soiuri de varăMelba Red melba Şafran de vară Papirovka Mantet Quinte Akane Plat August (b) soiuri de toamnă Prima Slava Peremojţiam James Grive Red Calvil de Zăpadă Spartan Focuşor Codrene Coredana Reglndis etc (c) soiuri de iarnă Idared Speranţa Banana de iarnăWellspur Goldspur Golden Delicious Jonathan Jonared Yellowspur Renet Simerenco Coredar Wagener etc

Antreprenorul trebuie să elaboreze proiect de plantare a livezii la icircntreprinderileautorizate şi materialul săditor trebuie să fie procurat de la pepinierele licenţiate cu actelenecesare pentru posibilitatea de beneficiere de subvenţii Cele mai de perspectivă soiuri de mere şi cu o cere sporită pe piaţă sunt Golden DeliciousRed Delicious Jonathan Idared Fugi Granny Smith Gala Melrose Ionagold Elstar precum şisoiurile genetic rezistente la boli şi dăunători aşa ca Florina Prima Coredana CoredarGeneros Pionier

Piaţa Romacircniei la merele proaspete este reprezentată prin 50 la sută din soiuri colorate (complet roşu sau parţial) şi 50 la sută pentru soiurile necolorate (gal-bene şi verzi) Cele mai populare soiuri colorate sunt Jonathan şi Idared urmate de Jonagold Gala Gloster etc iar dintre cele necolorate predomină soiul Golden Delicious Soiurile Granny Smith şi Mutsu icircnregistrează vacircnzări modeste Dintre soiurile locale icircn supermarket-uri se comercializează Glorios şi Florina icircnsă icircn can-tităţi foarte mici Fructele de obicei sunt icircmpărţite icircn trei categorii mici (sub 70 mm) medii (70-90 mm) şi mari (peste 90 mm)

PORUMB ndash SOIURI

Porumbul face parte din familia Gramineae subfamilia Panicoideae tribul Maydeae genul Zea Genul Zea cuprinde 3 specii - Zea mexicana (Schrad) Recv et Mangel (sin Euchlaena mexicana) ndash teosinte1 anual - Zea perennis (Hitsch) Recv et Mangel (sin Euchlaena perennis) ndash teosinte peren - Zea mays L ndash porumbul cultivat

Porumbul cultivat cuprinde mai multe convarietăţi (grupe de varietăţi) cele mai importante fiind următoarele - Zea mays conv dentiformis Koumlrn (sin Zea mays conv indentata Sturt) denumit porumbul dinte de cal Se caracterizează prin boabele mari prismatice cu partea sticloasă (cornoasă) a endospemului dispusă pe părţile laterale ale bobului iar partea făinoasă (amidonoasă) dispusă icircn partea centrală şi superioară a bobului (fig 19) Prin uscare endospemul făinos icircşi reduce volumul se contractă şi determină apariţia unei depresiuni icircn partea superioară a bobului sub forma mişunei dintelui de cal de unde denumirea acestei convarietăţi de bdquoporumb dinte de calrdquo La această convarietate au fost creaţi primii hibrizi de porumb iar icircn prezent această convarietate are cea mai margă răspacircndire icircn lume Majoritatea hibrizilor de porumb aparţin acestei convarietăţi La noi icircn ţară primii hibrizi care au fost icircntroduşi icircn cultură aparţin acestei convarietăţi şi au fost aduşi din SUA de unde şi denumirea de bdquoporumb americanrdquo - Zea mays conv indurata (Sturt) Bailey denumit porumbul cu bobul tare porumbul sticlos Se caracterizează prin boabe rotunjite icircn partea superioară netede lucioase dure la spargere de unde vine denumirea de bdquoporumb tarerdquo Partea sticloasă a endospermului este dispusă la exteriorul bobului de jur-icircmprejurul acestuia iar partea făinoasă este dispusă icircn partea centrală a bobului uneori ajungacircnd pacircnă icircn partea superioară a bobului situaţie cacircnd determină apariţia

34

unei uşoare mişune (fig 20) Din această convarietate au făcut parte vechile populaţii şi soiuri romacircneşti de unde şi denumirea de bdquoporumb romacircnescrdquo - Zea mays conv aorista Grebensc denumit porumbul semisticlos Prezintă caracteristici intermediare icircntre convarietăţile dentiformis şi indurata Bobul este rotunjit mat icircn partea superioară şi uneori prezintă o uşoară adacircncitură - Zea mays conv everta Sturt (sin Zea mays conv microsperma Koumlrn) denumit porumb de floricele Se caracterizează prin plante cu o talie mai mică care au capacitatea de a forma mai mulţi ştiuleţi pe plantă Boabele sunt mici (MMB = 40-100 g) cu vacircrful rotunjit sau ascuţit Endospermul este aproape icircn icircntregime sticlos cu excepţia unei mici porţiuni icircn jurul embrionului care este amidonoasă Prin icircncălzire apa din grăunciorii de amidon din endospermul făinos se transformă icircn vapori care exercită o presiune asupra tegumentului pacircnă cacircnd determină spargerea acestuia moment icircn care conţinutul bobului se revarsă (boabele expandează) mărindu-şi volumul de 15-20 de ori formacircnd o masă albă-spongioasă respectiv aşa-numitele floricele

RUSTICA a castigat o pozitie de lider pe piata de porumb precoce din Europa de Nord si poseda o gama larga de seminte adecvata pentru toate pietele lumii HIBRIZI FOARTE PRECOCIBarbados - excelent pentru boabe si silozEarly Star - precoce si productivEnergy Star - foarte buna valoare alimentaraComera - performanta inalta HIBRIZI PRECOCIBatz - vigurosEurostar - lider in EuropaGalaStar - porumb pe care il veti adoraInagua - bun pentru boabe si siloz

GRAcircU ndash SOIURI

Cercetătorii de la Institutul de Cercetare - Dezvoltare Agricolă Fundulea au creat soiuri de grau productive si rezistente la secetaBOEMA soi de gracircu de toamnă extrem de productiv şi cu indici de calitate ridicaţi pentru panificaţie adaptat condiţiilor climatice din zona de cacircmpie din sudul ţării şi Moldova este un soi foarte precoce mai timpuriu la icircnspicat cu 1-3 zile faţă de soiul Flamura 85 talia plantei de 77-90 cm rezistent la iernare şi cădere arşiţă şi secetă rugina galbenă rezistenţă mijlocie la rugina brună şi făinare are calitate bună de morărit şi panificaţie

GRUIA este un soi de toamnă care a dat rezultate foarte bune icircn Oltenia şi Dobrogea este mai timpuriu cu 4 zile faţă de soiul Fundulea 4 talie de 76 cm se remarcă printr-o rezistenţă bună la iernare la cădere dar şi la rasele actuale de rugina galbenă

35

superior multor soiuri ca rezistenţă la făinare rugină brună şi septorioza frunzelor calitatea de panificaţie a soiului Gruia este apropiată de cea a soiului Dropia faţă de care tinde să aibă un gluten mai tenace soiul se evidenţiază printr-o productivitate ridicată icircn medie cu 9-12 mai mare faţă de soiurile martor sporul de producţie fiind mai mare icircn condiţii de secetă in pofida taliei sale scurte soiul se comportă foarte bine icircn condiţii de deficit hidric Gracircul aparţine genului Triticum familia Gramineae (Poaceae) Genul Triticum cuprinde un număr mare de specii de gracircu forme sălbatice şi cultivate clasificate diferit de-a lungul timpului

Pentru ţara noastră prezintă importanţă 2 specii şi anume Triticum durum Desf şi Triticum aestivum L Triticum durum Desf (fig 16) are tulpina plină icircn interior pe toată lungimea sau cel puţin icircn partea superioară Spicul este aristat cu ariste lungi comparativ cu lungimea spicului şi orientate paralel Boabele au aspect sticlos la maturitate şi sunt conice la capet Triticum aestivum L (fig 17) are tulpina goală icircn interior pe toată lungimea Spicul este nearistat sau aristat cu ariste mai scurte comparativ cu lungimea spicului şi orintate divergent Boabele sunt ovoidale sau alungit-ovoidale prevăzute cu un smoc de perişori la capătul superior Endospermul este făinos semisticlos sau sticlos

Gracircul comun reprezintă specia cea mai importantă care pe plan mondial reprezintă cca 90 din suprafaţa cultivată cu gracircu şi cea mai mare partea a suprafeţei cultivată cu gracircu din ţara noastră Gracircul comun are forme de toamnă şi de primăvară aproape icircntreaga suprafaţă din ţara noastră fiind cultivată cu gracircu de toamnă (gracircul de primăvară ocupă suprafeţe foarte mici nesemnificative)

Soiurile de gracircu cultivate icircn Romacircnia sunt icircn marea lor majoritate soiuri romacircneşti create la Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Fundulea sau icircn reţeaua de Staţiuni de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Aceste soiuri se caracterizează prin potenţial de producţie ridicat (9-10 tha) o bună rezistenţă la cădere ger iernare secetă şi boli o bună calitate şi stabilitate a recoltelor

23 Intocmirea asolamentului

Specificare HaSuprafaţa totală a terenului arabil 610Suprafaţa medie a solei (3 sole) 2033

Tabelul 2Schema rotaţiei culturilor

SOLAANUL 2012 2013 2014I măr măr mărII gracircu porumb gracircuIII porumb gracircu porumb

36

37

CAPITOLUL IIICAPITOLUL IIIORGANIZAREA PROCESULUI DE PRODUCŢIE AGRICOLĂORGANIZAREA PROCESULUI DE PRODUCŢIE AGRICOLĂ

31 Proiectarea producţiilor medii prin metoda bonităriiterenurilor agricole

Tabelul 3

Date iniţiale

Cultura Tipul de solSuprafaţa - ha (Si)

Nota de bonitare pentru

condiţiile ecologice (Pi)

Corecţia pt distanţă şi

felul drumului (k)

Coeficient de

potenţare (c)

Producţia medie

realizată

MărGracircuPorumb

Cernoziom 5 75 015 11 15000Cernoziom 303 80 018 12 4000Cernoziom 302 85 019 13 8000

TOTAL 610

2) Notele totale de bonitare pentru condiţiile ecologice (Ni)

MĂR ndash 575 = 375Ni = Si x Pi GRAcircU ndash 30380 = 24240

PORUMB ndash 30285 = 25670TOTAL = 50285

3) Nota medie ponderată de bonitare

50285 610 = 8243

1) Producţia ce revine pe un punct al notei medii ponderate de bonitare

P măr = 515000 375 = 200P gracircu = 3034000 24240 = 50

P porumb = 3028000 25670 = 9411

6) Corecţia totală icircn funcţie de distanţă şi drumuri Ct = S x kMĂR ndash 5015 = 075

Suprafaţă x coeficient corecţie GRAcircU ndash 303018 = 5454PORUMB ndash 302019 = 5738

TOTAL = 11267

38

7) Nota de bonitare recalculată (Nbr)

MĂR ndash 375-075 = 37425Nbr = Nota totală de bonitare ndash Corecţia GRAcircU ndash 24240-5454 = 2418546

PORUMB ndash

25670-5738 = 2561262

8) Notele totale de bonitare potenţate (Ntp)

MĂR ndash 3742511=4117

Ntp =Nota de bonitare recalculată (Nbr)

xCoeficient

de potenţare

GRAcircU ndash241854612=290225

PORUMB ndash

256126213=332964

9) Producţia totală pe cultură pentru fiecare unitate de sol (Pt)

MĂR ndash 4117200= 82340

Pt =Nota totală de

bonitare potenţată (Ntp)

x

Producţia ce revine pe un punct de

bonitare P(kgpunct)

GRAcircU ndash

29022550= 1451125

PORUMB ndash

3329649411=31335242

TOTAL= 4666989

10) Producţia medie la hectar Pmc1

Pm măr = Producţia totală Suprafaţa totală = 823405=16468

Rezultatele pentru celelalte culturi

Pmedie gracircu = 1451125303= 4789

Pmedie porumb =31335242302= 10376

39

32 STABILIREA CANTITĂŢILOR DE IcircNGRĂŞĂMINTE PE CULTURI

Calculul dozelor de icircngrăşăminte s-a efectuat ţinacircndu-se cont atacirct de

producţiile medii cacirct şi de existentul de suprafaţă activă din sol S-au luat icircn

considerare şi pierderile rezultate prin levigare

Icircn tabelul 4 este prezentat calculul dozelor de icircngrăşăminte chimice la ha

separat pentru cele 3 culturi icircn parte

Tabelul 4

Calculul dozelor de icircngrăşăminte chimice

Nr Crt

SPECIFICARE UM

CULTURA

GRAcircU PORUMB MĂRN P K N P K N P K

1 Producţie medie Kgha 4789 10376 16468

2 Consum specific Kg sat

23 11 20 20 21 20 5 3 6

3 Sa de administrat

Kg 11014

5268 9578

20752

2179 20752 8234 494 988

4 Sa icircn sol Kg 45 31 60 40 35 30 30 20 355 Diferenţa de

admKg sa

6514 2168 3578

16752

1829 17752 5234 294 638

6 Pierderi prin levigare

13 5 7 13 5 7 13 5 7

7 Cant pierdută prin levigare

Kg sa

847 108 25 2177

914 1242 68 147 446

8 Total sa de administrat

Kg 7361 2276 3828

18929

19204 18994 5914 3087 6826

9 Tipul de icircngrăşămacircnt

NO4NO3

Super P c

Sare potasică

NO4NO3

Super P c

Sare potasică

N P2O5 K20

10 Conţinutul icircn sa a icircngr

Kgt 345 40 40 345 40 40 345 40 40

11 Doza de icircngr de administrat

Kg 213 57 96 549 480 475 171 77 171

40

33 PLANUL DE CULTURĂ

Planul de cultură cuprinde structura culturilor dimensiunile fiecăreia

producţiile medii şi totale (tabelul 5)

Tabelul 5

Icircntocmirea planului de cultură

Cultura Suprafaţa (ha)

Producţii medii (kgha)

Producţia totală (t)

Preţ livrare (leikg)

Măr 5 16468 8234 2Gracircu 303 4789 1451 08

Porumb 302 10376 313355 1

34 FUNDAMENTAREA FIŞELOR TEHNOLOGICE PE CULTURI

Icircn vederea organizării proceselor de muncă şi de producţie icircn etapa pregătitoare se

icircntocmesc fişele tehnologice pe culturi Informaţiile cuprinse icircn fişele tehnologice servesc icircn

acelaşi timp la stabilirea tehnologiilor stabilirea destinaţiei producţiei determinarea volumului

lucrărilor mecanice şi manuale necesarul de forţă de muncă cantităţile de materiale şi mijloacele

financiare necesare pentru aprovizionare

DATELE NECESARE

1 Culturile incluse icircn planul de producţie al firmei

2 Suprafaţa ocupată de fiecare cultură icircn parte

3 Culturile premergătoare

4 Producţia medie şi totală a fiecărei culturi

5 Lucrările tehnologice icircn ordinea cronologică a executărilor

6 Perioada de executare şi data lucrării

7 Mijloacele cu care se execută lucrarea

8 Tarifele de plată pentru lucrările mecanice

9 Tarifele de plată pentru lucrările manuale pe categorii

10 Cuantumul taxelor pentru CAS şomaj risc asigurare

11 Amortismentul specific

12 Materialele necesare procesului tehnologic consumul normat pe UM preţul unitar şi cota

pentru cheltuielile de aprovizionare

41

13 Cota de cheltuieli indirecte (comune şi generale)

MODUL DE LUCRU

1 Se icircnscriu icircn fişă datele privind suprafaţa şi producţia medie Producţia medie se planifică

icircn raport cu fertilitatea solului şi cantitatea de icircngrăşămacircnt aplicată

2 Se icircnscriu lucrările tehnologice icircn ordinea executării lor precizacircndu-se toată perioada

optimă de execuţie şi durata fiecărei lucrări

3 Pentru fiecare icircn parte se determină volumul lucrărilor sumele necesare şi materiale

4 La lucrările manuale icircn raport cu volumul lucrării se calculează numărul de zile om iar

fondul de salarii rezultă icircnmulţind numărul de zile om necesar pentru evaluarea lucrării cu

tariful pe ziom corespunzător

5 Taxele asupra fondului de salarii se calculează aplicacircnd cota icircn proporţie de 30 pentru

CAS 5 pentru fondul de şomaj 1 pentru risc şi asigurare impozit 15 asupra sumei

care reprezintă fondul de salarii

6 Amortismentul specific se determină icircn raport cu valoarea de inventar a mijlocului fix

folosit exclusiv la cultura respectivă şi durata de folosire

7 Cota de cheltuieli pentru aprovizionare se calculează o cotă parte din valoarea

materialului folosit

8 Din icircnsumarea pentru lucrările mecanice lucrările manuale taxe asupra valorilor

materialelor se obţin cheltuielile de producţie

9 La cheltuielile directe se aplică cota de cheltuieli comune şi prin icircnsumarea lor se

determină cheltuielile de producţie

10 După fiecare trimestru se fac totalurile

11 Se calculează indicatorii cheltuieli de producţie la hectar şi costul la tona de produs

42

44

45

46

47

35 Organizarea lucrării de semănat la cultura gracircului

Semănatul este una dintre cele mai importante lucrări agricole de care depinde icircn ultimă instanţă obţinerea de producţii ridicate Suprafeţele icircntinse ocupate de culturi precum şi termenele restracircnse icircn care trebuie executat fac ca procesul de muncă al semănatului să ocupe un loc important icircn activitatea de producţie a exploataţiilor agricole

Etapele organizării lucrărilor de semănat cereale păioase sunt următoarele1 se stabileşte componenţa agregatului de semănat potrivit condiţiilor existente

(tractor plus semănătoare SUP-29 sau SUP-21)2 Se determină necesarul de agregate pentru terminarea semănatului icircn termen

optim folosind formula

icircn care

N ndash numărul de agregate pentru terminarea lucrării icircn timpul propusS ndash suprafaţa de icircnsămacircnţatn ndash numărul de zile icircn care trebuie terminată lucrareaP ndash randamentul zilnic al maşinii

(1)N = 303(512) = 5 agregate

Aşadar icircn prealabil trebuie cunoscut randamentul zilnic al agregatului de semănat folosit Aceasta se calculează după formula

icircn

care

P ndash randamentul zilnic al agregatului (ha)B ndash lăţimea de lucru a agregatului icircn lucru (m)V ndash viteza de deplasare a agregatului

icircn lucru (moră)t ndash durata zilei de lucru (ore)H ndash coeficientul de folosire a timpului de lucru (070-080)

(2)P = 366000807 10000 = 12 ha

3 Stabilirea lungimii marcatoarelor semănătoriiLungimea marcatoarelor adică distanţa la care trebuie aşezată piesa activă a marcatorului faţă de ultimul brăzdar se stabileşte icircn funcţie de

lăţimea de lucru a semănătorii (B) distanţa icircntre două brăzdare (b) distanţa icircntre roţile din faţă sau marginile exterioare ale şenilelor

tractorului (c)

= 11

= = 26

49

49

Cacircnd tractorul poate urmări urma lăsată de marcator atacirct cu roata din dreapta cacirct şi cu roata din stacircnga lungimea celor două marcatoare este egală şi este dată de relaţia

4 Stabilirea debitului semănătorii icircn funcţie de norma de sămacircnţă la hectar La icircnceputul lucrării trebuie icircntotdeauna să se verifice corectitudinea reglării debitului la icircnsămacircnţare Această verificare se face după formula

icircn

care

G ndash cantitatea de sămacircnţă cursă din semănătoare la un număr stabilit de icircnvacircrtiri a roţii semănătoriiA ndash norma de semănat la un ha (kg)d ndash lungimea roţii semănătorii (m)B ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)O ndash nr de icircnvacircrtituri a roţii semănătorii

(6)G= 2501743620 10000 = 313

5 Stabilirea dimensiunilor postatelor la semănat Lungimea maximă a postatelor la semănat este icircn funcţie de capacitatea cutiei semănătorii Pentru a uşura organizarea transportului de seminţe este indicat ca alimentarea semănătorii cu seminţe să se execute la un singur capăt a postatei ~n acest caz lungimea maximă a postatei se calculează după formula

icircn

care

L ndash lungimea maximă a postatei (m)Q ndash capacitatea coşului de alimentare

a semănătorii (kg)Y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii coşului de alimentare a semănătorii (icircn medie 070-080)A ndash norma de semănat (kgha)B ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)

(7)L = (051000040007) (25036) = 1556m

Icircn ce priveşte lăţimea postatei aceasta se determină icircn funcţie de lăţimea totală a parcelei de icircnsămacircnţat şi de metoda de deplasare a agregatului Ea se calculează aşa icircncacirct să asigure de lucru agregatului pentru 1-2 zile de lucru

Lăţimea postatei la semănatul icircn suveică se calculează după formula

icircn care

l ndash lăţimea postatei (m)P ndash productivitatea zilnică a agregatului (hazi)Z ndash durata icircn zile a lucrului pe aceeaşi postată (1-2 zile)L ndash lungimea postatei (m)

(8)l = 10000122 1556 = 154m

6 Lăţimea zonei de icircntoarcere a agregatului Pentru icircntoarcerea agregatului la capetele parcelei se delimitează o facircşie de teren denumită bdquozonă de icircntoarcereldquo Delimitarea acestei zone se face icircn cazul deplasărilor icircn parcursul liniar cu buclă şi fără buclă Lăţimea zonei de icircntoarcere este dată de relaţia

50

50

icircn care

E ndash lăţimea zonei de icircntoarcereR ndash raza de icircntoarcere a agregatuluie ndash lungimea de ieşire a agregatului (adică distanţa de la centrul agregatului mijlocul osiei motoare a tractorului) pacircnă la organele active ale maşinii

(9)E = 34 + 15 = 135m

Aceasta reprezintă lungimea cu care trebuie să se deplaseze centrul agregatului pentru aducerea organelor active ale maşinii agricole pe linia de icircntoarcere a lucrului

7 Stabilirea distanţei dintre punctele de alimentare a semănătorii Distanţa dintre punctele de alimentare a semănătorii se determină icircn funcţie de metoda de deplasare a agregatului la semănat ~n cazul semănatului icircn suveică lungimea postatei este determinată icircn funcţie de capacitatea cutiei de seminţe icircn aşa fel ca alimentarea semănătorii să se facă numai la unul din capetele postatei distanţa dintre punctele de alimentare se află după formula

icircn care

D ndash distanţa dintre punctele de alimentare (m)B ndash lăţimea de lucru a agregatului (m)T ndash numărul turelor (adică nr curselor dus-icircntors) pe care le face agregatul pacircnă la golirea coşului semănătorii

(1)D = 2362 = 144m

Icircn cazul cacircnd lungimea postatei nu este determinată icircn funcţie de capacitatea cutiei de seminţe este necesar ca icircn prealabil să cunoaştem turele pe care le face agregatul pacircnă la golirea coşului semănătorii Aceasta se determină icircmpărţind lungimea drumului pe care icircl face semănătoarea pacircnă la golirea cutiei sale pe lungimea cursei de lucru dus şi icircntors ~n acest scop se foloseşte următoarea formulă

icircn care

T ndash numărul turelorQ ndash capacitatea cutiei semănătorii

(kg)Y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii cutiei (080)A ndash norma de semănat (kgha)B ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)L ndash lungimea postatei (m)

T= (1000040007) (2503621556) = 1Icircn cazul semănării icircn bdquolaturildquo sau bdquope două jumătăţi ale postateildquo distanţa dintre

punctele de alimentare se calculează după formula = 136 = 36

(semnificaţiile literelor sunt aceleaşi ca la formulele (10) şi (11)

51

51

8 Stabilirea cantităţilor de seminţe ce se pun la punctele de alimentare Cantităţile de seminţe care se pun la primul punct de alimentare se calculează după formula

= 4001 = 400kgiar cantitatea care se pune la punctele următoare este

icircn care

C ndash cantitatea de seminţe necesară alimentării agregatului (kg)Q capacitatea coşului semănătorii (kg)y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii cutieia ndash nr semănătorilor icircn agregat

(14)C1 = 400071 = 280kg

9 Stabilirea necesarului zilnic de muncitori pentru semănat şi transportat seminţele Necesarul zilnic de muncitori pentru deservirea semănătorilor variază icircn raport cu numărul de agregate folosite zilnic şi al maşinilor ce compun agregatul

10 Necesarul de mijloace de transport se stabileşte icircn funcţie de cantităţile de seminţe necesare semănătorilor la o icircncărcare timpul de golire a semănătorilor capacitatea mijloacelor de transport distanţa de transport şi timpul necesar pentru un ciclu de transport

~n primul racircnd se determină timpul icircn care se consumă cantitatea de seminţe existentă icircn cutia semănătorii folosind relaţia

icircn care

q ndash capacitatea cutiei semănătorii (kg)085 ndash coeficientul de folosire a cutiei semănătoriiB ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)V ndash viteza de lucru a agregatului (moră)N ndash norma de sămacircnţă la ha (kg)

Tgol = (10000400085) (366000250) = 063h = 38min

Numărul de mijloace de transport necesare zilnic se determină pe baza relaţiei

icircn care

Nt ndash numărul mijloacelor de transportn ndash numărul semănătorilor ce lucreazăt ndash durata unui ciclu de transport (min)Cm ndash capacitatea mijlocului de transport (kg)

Nt = (540008530) (38400) = 33 = 311 Se determină necesarul de saci pentru transportul seminţelor cunoscacircnd că

pentru uşurarea manipulării se recomandă ca un sac să aibă 40 kg

Nr saci = (512250) 40 = 375 sacizi

52

52

Centralizarea datelor

Nr crt

Specificare UMAgregatul folosit

Tractor + (SUP-29)

Tractor + SUP-21

1 Productivitatea zilnică a agregatului haschimb 12

2 Necesarul zilnic de-tractoare nr 5-semănători nr 5

3Productivitatea zilnică a tuturor agregatelor

hazi 60

4Dimensiunile solei de semănat

-lungime m 1556-lăţime m 1947-suprafaţă ha 303

5Dimensiunea parcelelor de semănat

-lungime m 1556-lăţime m 154-suprafaţă 24

6Lungimea marcatorului

-dreapta m 11-stacircnga m 26

7Norma de icircnsămacircnţare

-la 20 icircnvacircrtituri kg 3-la hectar kg 250

8Distanţa dintre punctele de alimentare cu seminţe

m 144

9Cantitatea de seminţe ce se pune la punct de alimentare

-la primul punct

kg 400

-la punctele următoare

kg 280

10 Necesarul zilnic de muncitori

-pt servirea semănătorii

nr 5

-pt transportul seminţelor

nr 3

-total nr 8

11Lăţimea facircşiei de icircntoarcere a agregatului

m 135

12Necesarul zilnic de mijl de transport

-atelaje nr-tractor+remorcă nr 3-auto-camion nr

13Necesar saci pt transportul seminţelor

nr 375

53

53

36 Evaluarea producţiei

Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţieiacestora

Evaluarea se face icircn două etape1) icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele

caracteristice de dezvoltare a plantelor2) icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite

norme standardizate~n funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfel

1) Gracircu orz (orz - 1 iunie gracircu - 15 iunie) Gracircu Boemandash se stabileşte numărul punctelor de control icircn funcţie de mărimea şi

uniformitatea parcelelor(icircn cazul parcele de pacircnă la 100 ha - 5 puncte pe suprafeţe mai mari de 100 ha - 10 puncte)

Determinările se fac cu ajutorul ramei metrice (un cadru de 1 metru patrat)Metodologie de lucrundash se numără spicele din interiorul ramei metricendash se stabileşte numărul mediu de boabe icircn spicndash se calculează producţia medie la hectar astfel

Q kgha = (360353610000) (10001000) = 4536kgha

Q kgha - producţia medie kgha Nsp - număr mediu de spice la mp (medie pe toate punctele de control) 360Nb - număr mediu de boabe icircn spice 35MMB - greutatea a 1000 boabe (grame)3610000 mp = 1 ha1000 x 1000 = 1000 grame x 1000 boabe

Exemplu

2) Porumb (1 septembrie) DKC 3511ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 28 mp (4 racircnduri x 070 x 10 m

lungime 070 (m) - distanţa dintre racircnduri)ndash se numără ştiuleţii la fiecare punct de controlndash se calculează numărul de ştiuleţi la hectar

54

54

Nstha = (30010000)(510) = 60000

Nstha - număr de ştiuleţi la hanst - numărul de ştiuleţi număraţi la toate punctele de controld - suprafaţa unui punct de control (mp)i - numărul punctelor de control

ndash se determină apoi numărul de boabe pe ştiuletendash se calculează apoi producţia medie la hectar

Q kgha = (60000588337) (10001000) = 11889 kgha

Q kgha - producţia medieNst - număr ştiuleţi la hectar 60000Nb - număr mediu de boabe pe ştiulete 588MMB - greutatea a 1000 boabe (grame) 337

Exemplu

3) Floarea soarelui (15 august)ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 28 mp (4 racircnduri x 070 x 10)ndash se numără capitulele la fiecare punct de control şi se stabileşte numărul mediu

de capitule la ha după formula

Ncpha - număr total de capitule la hancp - număr de capitule numărate la toate punctele de controld - suprafaţa unui punct de controli - numărul punctelor de control

ndash se determină numărul mediu de seminţe pe capitul(Ns)ndash se calculează producţia medie la hectar astfel

55

55

Q kgha - producţia medieNcp - număr mediu de capitule la hectarNs - număr seminţe pe capitulMMB - greutatea a 1000 seminţe icircn grame

Exemplu

4) Sfecla de zahăr (1 septembrie)ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 10 mp (3 racircnduri x 045 m x 74 m

lungime)ndash la fiecare punct de control plantele se recoltează se decoletează (tăierea

frunzelor) se curăţă de pămacircnt şi se cacircntărescndash se determină producţia medie astfel

q - cantitatea de rădăcini recoltate din punctele de control (kg)d - suprafaţa unui punct de control (mp)i - numărul punctelor de control

ndash la producţia stabilită se adaugă sporul de producţie ce se va realiza de la data evaluării la data prevăzută a se recolta (18 grziplantă)

Exemplu

5) Fructe (1 septembrie) MĂRMetoda de evaluare diferă icircn funcţie de tipul de livadă clasică sau intensivă dar

icircn mare constă icircn următoarele etapendash se stabileşte numărul de pomi pentru examinare (2 - 5 ) 480ndash se determină numărul mediu de fructe pe pom şi greutatea acestora icircn kg 30kg

167 de fructe

56

56

ndash se icircnmulţeşte numărul mediu de fructe pe pom cu numărul de pomi existenţi la ha şi se obţine astfel producţia medie la ha 16032 kgha

6) Struguri (de masă - 15 iulie de vin - 1 septembrie)ndash evaluarea se face separat la viile nobile şi la viile de hibrizindash se stabileşte numărul de butuci pe rod la ha cu relaţia

Nbha - numărul de butuci pe rod la hadr - distanţa dintre racircnduri (m)db - distanţa icircntre butuci pe racircnd (m)Ng - număr mediu de goluri (butuci neproductiviinexistenţi) la ha icircn procente

ndash se evaluează producţia de struguri pe butuc număracircndu-se toţi strugurii de pe un număr de 1 - 2 din butucii existenţi pe lot (se recomandă să se efectueze numărătoarea strugurilor pe fiecare al 10-lea butuc din 15 icircn 15 racircnduri)

Producţia de struguri pe butuc se calculează astfel

Pmb - producţia medie pe butuc (grame)Gms - greutatea medie a strugurilor (grame)Ns - numărul de struguri total găsiţi la numărătoareNba - numărul butucilor analizaţi

ndash se calculează producţia medie de struguri la ha cu formula

Pmha - producţia medie de struguri la ha (kg)Nbha - numărul de butuci pe rod la haPmb - producţia medie pe butuc (grame)

Exemplu

57

57

CAPITOLUL IV DETERMINAREA PRAGULUI DE RENTABILITATE (A PUNCTULUI CRITIC) PE CULTURI

Punctul critic marchează acea dimensiune a producţiei medii la care icircncasările din

valorificarea producţiei sunt egale cu cheltuielile totale de producţie deci acel punct al

producţiei medii la care nu se obţine profit dar nu se icircnregistrează nici pierderi

Mărimea costului de producţie şi a ratei profitului se găsesc icircntr-o stracircnsă legătură

cu raportul dintre cheltuielile de exploatare şi cantitatea de produse realizate Prin analiza

costurilor şi cheltuielilor de exploatare icircntreprinzătorul poate calcula nivelul minim de

activitate cerut de menţinerea icircn stare de funcţionare a firmei Cunoscacircnd pragul de

rentabilitate se poate proiecta volumul de vacircnzări icircn vederea obţinerii profitului scontat

De asemenea creditorii şi investitorii solicită adesea efectuarea analizei punctului

critic pentru a ajuta icircn evaluarea cacircştigurilor potenţiale ale unei afaceri şi icircn consecinţă

aceasta trebuie introdusă icircn planul de afaceri

Punctul critic se poate determina icircn două moduri şi anume fără profit programat

sau cu profit programat

Calculul punctului critic fără profit programat este exprimat printr-o relaţie

simplă

y = yי

y = Pvx

yי = Cvx + CF

Pvx = Cvx + CF

x(Pv ndash Cv) = CF

icircn care

y ndash veniturile din valorificarea producţiei (mii lei)

yי - cheltuielile totale icircnregistrate (mii lei)

Pv ndash preţul de vacircnzare unitar

x ndash producţia medie sau volumul vacircnzărilor (unităţi fizice)

Cv ndash cheltuieli variabile unitare

58

58

CF ndash costuri fixe totale

De unde x marchează acea dimensiune a producţiei la care nu se icircnregistrează nici

profit nici pierderi

Determinarea cantitativă şi reprezentarea grafică a PC la cultura Porumb

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Incărcat transportat IC (PK) t 2881 180225 575

22 Descărcat IC (PK) t 2881 2444609 78

33 Incărcat transportat IC (N) t 10 2484545 793

44 Descărcat IC (N) t 1655 6371 02

55 Transportat apa prep sol mii l 30 599 019

66 Incărcat transportat săm t 66 599359 191

77 Recoltat porumb boabe t 530 2606662 832

88 Transportat porumb boabe t 225 1245 04

99

1010

TOTALTOTAL 9962236 31792

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch Variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologicacopy= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

59

59

Cheltuielile fixe

NrNr CrtCrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) copycopy (d)(d) (e)(e)

11 Adm Şi deservit IC (PK) ha 302 617645 2045

22 Arat 25 cm +grăpat ha 302 1140192 3775

33 Adm Şi deservit IC (N) ha 302 630389 2087

44 Erbicidat şi deservit ha 302 61155 2025

55 Discuit si preg Pat germ Ha 302 586536 1942

66 Semănat +deservit ha 302 472517 1565

77 Prăşit mecanic I ha 302 819024 2712

88 Prăit mecanic II ha 302 654182 2166

99

1010

TOTALTOTAL 5532035 18318

(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)

60

60

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura porumb - fără profit programat

Ch variabile Cv = 9962236 lei

Ch fixe totale CF = 5532035 lei

Ch fixeha CFha = 18318 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 11 leikg = 1100 leit

Producţia totală de PT= 313355 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 302 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 33961599 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 9962236 + 33961599 = 133583959 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 133583959 313355=

4263leit

Productia medie de porumb la punctul critic (X)

X= (CFha)(Pv-CVt) = 18318 ( 1100 ndash 4263 ) = 272 tha = 2720 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 272 tha 4263 leit = 115953 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx =18318 leiha+ 115953 leiha =299133 leiha

Nivelul producţiei de 2720 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la

cultura porumb icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de

2720 la preţul de 11 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie

Depăşirea acestui nivel al producţiei (2720 ha) duce la obţinerea unui profit iar

scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi

61

61

62

PROFI

T

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

2720 kg2720 kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

18318

leiha

299133

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura porumb ndash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

62

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura porumb - cu profit programat

Ch variabile Cv = 9962236 lei

Ch fixe totale CF = 5532035 lei

Ch fixeha CFha = 18318 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 11 leikg = 1100 leit

Producţia totală de PT= 313355 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 302 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 33961599 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)

Pr = 500000lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 9962236 + 33961599 = 133583959 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 133583959 313355=

4263leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha=PrS =500000302= 165562 leiha

Producţia medie de porumb la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 18318+165562) ( 1100 - 4263 )= 517 tha

= 5170 kgha

Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 517 tha 4263 leit = 220397 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 18318 leiha+ 220397leiha = 403577 leiha

63

63

64

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

5170 kg5170 kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

18318

leiha

403577

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura porumb ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

64

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura porumb

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 9962236 9962236

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 33961599 33961599

Ch variabile totale CVT lei 133583959 133583959

Ch variabile t CVt leit 4263 4263

Ch fixe totale CF lei 5532035 5532035

Ch fixe ha CFha leiha 18318 18318

Profit programat total Pr lei 500000

Profit programat ha Prha leiha 165562

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 2720

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 5170

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 115953 220397

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 299133 403577

Preţ de vacircnzare t Pv leit 1100 1100

Suprafaţa cultivată S ha 302 302

65

65

DETERMINAREA CANTITATIVĂ ȘI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA gracircu

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Incărcat transportat IC (PK) t 4605 260015 179

22 Descărcat IC (PK) t 4605 495645 341

33 Incărcat transportat săm t 666 601343 414

44 Incărcat transportat IC (N) t 10 97019 669

55 Descărcat IC (N) t 6454 24848 017

66 Transportat apa prep sol mii l 30 599 04

77 Recoltat grau t 530 2614762 1802

88 Transportat gracircu t 225 1245 09

99

1010

TOTALTOTAL 49504298 34115

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

66

66

Cheltuielile fixe

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Adm şi deservit IC (PK) ha 303 619685 2045

22 Arat 18 - 20 cm +grăpat ha 303 1025772 3385

33 Discuit si preg pat germ ha 303 588479 1942

44 Semănat +deservit ha 303 474081 1565

55 Adm şi deservit IC (N) ha 303 632476 2087

66 Adm şi deservit ha 303 613575 2025

77

88

99

1010

TOTALTOTAL 3954068 130497

(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)

67

67

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura gracircu - fără profit programat

Ch variabile Cv = 49504298 lei

Ch fixe totale CF = 3954068 lei

Ch fixeha CFha = 130497 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 09 leikg = 900 leit

Producţia totală de gracircu PT= 145107 t

Suprafata cultivată cu gracircu S = 303 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 14849866 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 49504298 + 14849866 = 64354164 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 64354164 145107 =

4435leit

Productia medie de gracircu la punctul critic (X)

X= (CFha)(Pv-CVt) = 130497 ( 900 - 4435 ) = 286 tha

= 2860 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 286 tha 4435 leit = 12684 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 130497 leiha+ 126841 leiha = 257338 leiha

Nivelul producţiei de 2860 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la

cultura de gracircu icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de

2860 la preţul de 09 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie

Depăşirea acestui nivel al producţiei (2860 ha) duce la obţinerea unui profit iar

scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi

68

68

69

PROFI

T

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

2860 kg2860 kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

130497

leiha

257338

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura gracircu ndash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

69

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura gracircu - cu profit programat

Ch variabile Cv = 49504298 lei

Ch fixe totale CF = 3954068 lei

Ch fixeha CFha = 130497 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 09 leikg = 900 leit

Producţia totală de gracircu PT= 145107 t

Suprafata cultivată cu gracircu S = 303 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 14849866 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)

Pr = 400000 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 49504298 + 14849866 = 64354164 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 64354164 145107 =

4435leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 400000 303 =

132013 leiha

Producţia medie de gracircu la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 130497 + 132013 ) ( 900 - 4435 )

= 575 tha = 5750 kgha

Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 575tha 4435 leit = 255012 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx =130497 leiha+ 255012leiha = 385509 leiha

70

70

71

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

5750 kg5750 kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

130497

leiha

3855

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura gracircu ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

71

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura gracircu

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 49504298 49504298

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 14849866 14849866

Ch variabile totale CVT lei 64354164 64354164

Ch variabile t CVt leit 4435 4435

Ch fixe totale CF lei 3954068 3954068

Ch fixe ha CFha leiha 130497 130497

Profit programat total Pr lei 400000

Profit programat ha Prha leiha 132013

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 2860

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 5750

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 12684 255012

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 257338 385509

Preţ de vacircnzare t Pv leit 900 900

Suprafaţa cultivată S ha 303 303

72

72

DETERMINAREA CANTITATIVĂ ȘI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA măr

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Incărcat transportat IC (PK) T 124 694 84

22 Descărcat IC (PK) T 124 145896 177

33 Adm şi deservit IC (PK) T 50 691 839

44 Administrat gunoi de grajd T 50 288 35

55 Săpat gropi pt plantat pomi Buc 048 281 34

66 Plantat + udat Buc 048 7488 909

77 Tăieri de forma coroanei Buc 25 25 03

88 Incărcat transportat IC (N) T 0855 1107 134

99 Adm şi deservit IC T 5 896 109

1010 Transportat apa prep sol T 3 4592 558

1111 Recoltat prune T 5 187 23

1212 Transportat prune T 8234 14327 174

TOTALTOTAL 1914066 2325

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

Cheltuielile fixe

73

73

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Arătură in livadă Ha 5 2057 4114

22 Discuit arătura Ha 5 913 1826

33 Prăşit printre racircnduri Ha 5 804 1608

44 Stropit cu insecto-fungicide Ha 5 1802 3604

55 Erbicidat şi deservit Ha 5 690 138

66

77

88

99

1010

TOTALTOTAL 6266 12532

(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)

74

74

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura măr - fără profit programat

Ch variabile Cv = 1914066 lei

Ch fixe totale CF = 6266 lei

Ch fixeha CFha = 12532 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 1 leikg =1000 leit

Producţia totală de mere PT= 8234 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 5 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 673021 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 1914066 + 673021 = 2587087 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 2587087 8234 = 3142 leit

Productia medie de mere la punctul critic (X)

X= (CFha)(Pv-CVt) = 12532 ( 1000 - 3142 ) = 19 tha

= 1900 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 19 tha 3142 leit = 59698 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx =12532 leiha+ 59698 leiha =185018 leiha

Nivelul producţiei de 1900 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la

cultura de măr icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de

1900 la preţul de 1 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie Depăşirea

acestui nivel al producţiei (1900 ha) duce la obţinerea unui profit iar scăderea

producţiei sub acest nivel determină pierderi

75

75

76

PROFI

T

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

1900 kg1900 kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

12532

leiha

185018

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura măr ndash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

76

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura măr - cu profit programat

Ch variabile Cv = 1914066 lei

Ch fixe totale CF = 6266 lei

Ch fixeha CFha = 12532 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 1 leikg =1000 leit

Producţia totală de mere PT= 8234 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 5 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 673021 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)

Pr = 100000 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 1914066 + 673021 = 2587087 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 2587087 8234 = 3142 leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 100000 5

= 20000 leiha

Producţia medie de mere la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 12532 + 20000 ) (1000 - 3142 )

= 31 tha = 31000 kgha

Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 31 tha 3142 leit = 97402 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx =12532 leiha+97402 leiha = 109934 leiha

77

77

78

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

31000 kg31000 kghaha

7500

5000

1000

2500

10000

15000

12500

12532

leiha

109934

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura măr ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

78

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura măr

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 1914066 1914066

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 673021 673021

Ch variabile totale CVT lei 2587087 2587087

Ch variabile t CVt leit 3142 3142

Ch fixe totale CF lei 6266 6266

Ch fixe ha CFha leiha 12532 12532

Profit programat total Pr lei 100000

Profit programat ha Prha leiha 20000

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 1900

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 31000

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 59698 97402

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 185018 109934

Preţ de vacircnzare t Pv leit 1000 1000

Suprafaţa cultivată S ha 5 5

79

79

CAPITOLUL VCAPITOLUL VCONCLUZII ŞI RECOMANDĂRICONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI

Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţiei acestora

Evaluarea se face icircn două etape- icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele caracteristice de dezvoltare a plantelor- icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite norme standardizate

Icircn funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfelPorumb 3133 toneGrau 1451 toneMăr 82 toneEfectuacircnd eficiența celor trei culturi icircn urma rezultatelor acestora am

observat că cultura cea mai favorabilă este porumbul urmată de cultura grăacircluiPe viitor cea mai bună cultură atat cantitativă cacirct și calitativă este cultura porumbului

80

80

  • A DATE GENERALE PRIVITOARE LA SOLICITANT
    • A1 Numele solicitantului
    • A2 Obiectul de activitate
    • A3 Forma juridica a solicitantului
    • A4 Structura capitalului social si evoluţia acestuia de la icircnfiinţare
    • A5 Administratorii societatii
    • A6 Informaţii referitoare la locul desfasurarii activitatii solicitantului
      • B DESCRIEREA ACTIVITATII CURENTE
        • B1 Istoricul activitatii
        • B2 Principalele mijloace fixe care compun patrimoniul actual al solicitantului
        • B3 Descrierea activitatilor curente (agricole si non-agricole) si a tehnologiilor aplicate
        • B4 Politica de aprovizionare Furnizori de materii prime
        • B5 Politica de desfacere Canale de distribuţie
          • C PREZENTAREA PROIECTULUI
            • C1 Obiectivele proiectului
            • TRACTOR SAME MODEL EXPLORER 3-100
            • C3 Managementul proiectului
            • C4 Lista de achizitii si sursele de achiziţii pentru activele ce fac obiectul proiectului materiile prime pentru punerea in functiune a proiectului
            • C5 Personal si instruire
            • C6 Graficul estimat al proiectului
            • C7 Impactul proiectului asupra dezvoltarii zonei si a mediului de afaceri
              • D PROIECŢII FINANCIARE SI INDICATORI FINANCIARI
                • D1 Bazele de productie
                • D2 Contul de profit si pierderi previzionat ( pe o perioada de 3 ani )
                • D3 Fluxul de numerar previzionat ( pe o perioada de 3 ani )
                • D4 Indicatorii financiari
                • Tabelul 1
                  • Tabelul 3
                    • Centralizarea datelor
Page 30: Duceac Ionut

Facircneţe naturale 1 016 016

Livezi 5 08 08

Vii

Teren neproductiv 2 032 X

Condiţii naturaleDescrierea zonei icircn care este amplasată exploataţia cu cel puţin următoarele elemente

a) Temperatura medie anuală 940Cb) Precipitaţii medii anuale 534 mmmpc) Tipul de sol predominant textura panta

- tipul de sol cernoziom cambic- textura grosieră- panta 7 - 150C

Favorabilitatea terenului pentru diferitele culturi

Se va face o scurtă prezentare a caracteristicilor principalelor tipuri de sol cu favorabilitatea culturilor

CernoziomurileAu proprietăti fizice hidrofizice chimice termice şi de aeraţie foarte bune Cu toate că

sunt foarte bine aprovizionate cu azot fosfor şi potasiu pe aceste soluri pentru menţinerea fertilităţii şi obţinerea de producţii mari şi constant se recomandă aplicarea de icircngrăşăminte chimice şi organice Cernoziomurile sunt indicate pentru toate folosinţele şi culturile agricole

AluvisolurilePrezinta o fertilitate relativ bună fertilitatea depinzacircnd de gradul de solificare Pe

aluvisoluri pot fi cultivate o serie largă de plante specifice condiţiilor din ţara noastră porumb floarea soarelui cartof gracircu legume viţă de vie pomi

Soluri bruneDatorită proprietăţilor fizice (textură mijlocie structură granular medie permeabilitate

pentru apă şi aer rezistenţă scăzută la lucrările mecanice) sunt favorabile creşterii şi dezvoltării plantelor Pentru producţii mari se recomandă administrarea de icircngrăşăminte chimice organice şi verzi Sunt folosite pentru culturile gracircu porumb legume pomi migdal

22 Alegerea culturilor (criteriile avute icircn vedere culturile alese)

30

Criteriile avute icircn vedere (economice tradiţie asigurarea materiilor prime pentru investiţia de la planul de afaceri etc)

Cultura m ărului Importanta culturii marului se datoreaza valorii alimentare si gustative terapeutice si

profilactice a fructelor insusirilor lor tehnologice specifice particularitatilor agrobiologice ale pomilor si valorilor economice mari

Merele constituie unul dintre componentele de baza in alimentatia moderna a omuluiMărul creşte şi se dezvoltă bine icircn toate zonele Moldovei deoarece sunt condiţii

pedoclimaterice favorabile pentru cultivarea acestei specii pomicole Importanţa acestei specii pomicole ca cultură este determinată de valoarea alimentară calităţi gustative icircnalte icircnsuşirile terapeutice şi profilactice pentru sănătatea omului particularităţilor tehnologice specifice particularităţilor agrobiologice ale pomilor şi de valoarea economică mare de producţie Cultivarea merelor este o afacere profitabilă care are următoarele avantaje

- Plantaţia de măr poate fi exploatată 20-30 de ani iar investiţia se recuperează icircn 2-3 ani- Cererea crescacircndă pe piaţa locală şi externă la produsele agricole de valoare icircnaltă- Preţ avantajos la comercializarea merelor icircn stare proaspătă- Creşterea pe piaţa internaţională a cererii pentru producţia conservată (sucul concentrat)

Ele reprezinta aproape singurul aliment gata pregatit in natura care poate fi consumat fara alte adaosuri fie in stare proaspata fie consumate ca sucuri compot dulceata cidru marmelada etc Datorita insusirilor tehnologice merele constituie o materie prima cu pondere mare in industria alimentara

Astfel din punct de vedere chimic merele contin in medie 845 apa 141 zaharuri 02 substante pectice 06 substante grase 90 UI vitamina A 002 mg vitamina B2 01mg vitamina B1 7mg vitamina C 7 mg calciu 10 mg potasiu cat si cantitati reduse de aluminiu mangan sulf cobalt si altele

Principalii consumatori de mere sunt pieţele agricole locale antreprenori care exportă fructele fabricile de conserve depozite angro şi magazine procesatorii de fructe uscate Cele mai bune preţuri pot fi obţinute icircn cazul comercializării merelor icircn stare proaspătă pentru consum curent iar cele mai mici preţuri sunt icircnregistrate la mere comercializate icircntreprinderilor de procesare

Importanta marului rezida in particularitatile lui biologice Existenta unui numar mare de soiuri cu coacere esalonata in diverse epoci si capacitatea de pastrare in stare proaspata timp indelungat a soiurilor de iarna asigura consumul de fructe proaspete aproape in tot cursul anului circa 10 luni din 12 ale unui an Avand o mare capacitate de pastrare si o buna rezistenta la manipulare fructele pot fi transportate cu usurinta la distante mari

Cultura porumbului

Porumbul ocupa locul 3 ca importanta in lume Aceasta pozitie se justifica printro serie de particularitati

-prezinta o mare capacitate de productie cu cca 50 decat celelalte cereale-are o mare plasticitate ecologica-este o planta prasitoare fiind o foarte buna premergatoare pentru majoritatea plantelor de

cultura-suporta bine monocultura-are un coeficient multiplicat de 150-400ori-semanande-se primavara mai tarziu permite esalonarea mai buna lucrarilor agricole-cultura este mecanizata

31

-recoltarea se face fara pericol de scuturare

Porumbul este utilizat icircn alimentaţia omului icircn furajarea animalelor şi ca materie primă pentru diferite industrii

Icircn alimentaţia omului porumbul se utilizează sub formă de mălai (făină) din care se prepară mămăliga sau diferite peparate de patiserie fulgi de porumb porumb zaharat conservat sub formă de boabe sau ştiuleţi pentru salate şi garnituri porumb fiert sau copt popcorn (porumb pentru floricele) Din germenii de porumb rezultaţi icircn urma măcinării boabelor prin presare se obţine un ulei alimentar de foarte bună calitate apreciat icircn alimentaţia dietetică

Icircn furajarea animalelor boabele de porumb constituie furajul concentrat de bază pentru toate speciile de animale Valoarea nutritivă a porumbului este de 117 - 130 unităţi nutritive la 1 kg boabe

Planta icircntreagă recoltată şi tocată icircn faza de maturitate icircn lapte-ceară se utilizează pentru obţinerea de siloz care este utilizat pe scară largă icircn hrana vacilor de lapte De asemenea planta icircntreagă se poate utiliza ca masă verde

Tulpinile de porumb (cocenii) rezultate după recoltarea boabelor se pot utiliza ca furaj Ciocălăii măcinaţi pot fi utilizaţi icircn hrana rumegătoarelor Boabele de porumb se utilizează ca materie primă pentru obţinerea de amidon glucoză

dextrină izoglucoză (icircndulcitor lichid) whisky etc Boabele de porumb se utilizează pe scară largă pentru obţinerea de biocombustibil (etanol) după cum planta icircntreagă verde se poate utiliza pentru obţinerea de biocombustibil (metanol etanol)

Tulpinile de porumb se pot utiliza icircn industria celulozei şi la fabricarea panourilor aglomerate

Din ciocălăi se poate obţine furfurol sau pot fi folosiţi drept combustibil De asemenea icircn gospodăriile tradiţionale tulpinile de porumb se utilizează drept combustibil

Pănuşile se utilizează pentru diferite icircmpletituri tradiţionale Mătasea porumbului (stigmatele florilor femele) poate fi utilizată icircn scop medicinal iar

polenul de porumb este colectat cu uşurinţă de către albinele melifere (plantă poleniferă)

Cultura gracircului

Gracircul este una dintre cele mai importante cereale si planta care ocupa pe glob cele mai mari suprafete Boabele de grau au continut ridicat in hidrati de carbon si substante proteice Miere de grau este materie prima pentru paine si produse de panificatie aliment de baza pentru 35-40 din populatia globuluiGraul se mai utilizeaza si in prelucrari industriale (alcool amidon dextrina glucoza) si furaj in hrana animalelorTaratele sunt un nutret concentrat bogat in proteine hidrati de carbon si substante minerale Paiele se utilizeaza in industria celulozei si in hrana animale

Gracircul este cea mai importantă plantă cultivată din care se obţine icircn principal pacircine aliment de bază pentru cca 40 din populaţia globului Prin măcinare din boabele de gracircu se obţine făina care este utilizată pentru prepararea de diferite produse de panificaţie şi patiserie

32

fabricarea de paste făinoase etc Boabele de gracircu intră icircn alcătuirea amestecurilor de cereale prentru micul dejun

Boabele de gracircu se utilizează icircn hrana animalelor ca atare sau măcinate De asemenea icircn furajarea animalelor se utilizează şi tăracircţa rezultată ca subprodus icircn urma procesului de măcinare aceasta fiind bogată icircn proteine lipide şi săruri minerale

Boabele de gracircu servesc ca materie primă icircn diferite industrii pentru obţinerea de amidon gluten spirt băuturi spirtoase (vodcă wisky) bere biocarburburant (bioethanol)

Paiele au utilizări multiple precum materie primă icircn industria celulozei şi hacircrtiei aşternut pentru animale furaj grosier icircngrăşămacircnt organic prin icircncorporare icircn sol după recoltare sau prin compostare producerea de energie termină prin arderea icircn arzătoare cu recuperare de căldură

Germenii de gracircu rezultaţi icircn urma procesului de măcinare sunt utilizaţi icircn hrana omului ca produse energizante (germeni consumaţi cu lapte sau miere de albine) ca adaus icircn diferite produse de panificaţie sau pentru obţinerea de ulei foarte apreciat icircn industria cosmetică

Aluatul conservat prin refrigerare şi aluatul modelat (de exemplu blaturi pentru pizza) icircncepe să fie din ce icircn ce mai apreciat pe piaţă

Gracircul romacircnesc este un gracircu de foarte bună calitate pentru panificaţie care poate fi valorificat atacirct pentru consumul intern cacirct şi la export pentru consum european şi icircn afara Europei

Gracircul ecologic este unul dintre produsele ecologice cele mai bine cotate şi cerute pe piaţa mondială

Cultura gracircului oferă următoarele avantaje - boabele au un conţinut ridicat icircn glucide şi proteine corespunzător cerinţelor organismului uman - boabele au o bună conservabilitate pe perioade mari de timp - boabele se transportă cu uşurinţă pe distanţe mari - boabele de gracircu au diferite alternative de valorificare - boabele de gracircu reprezintă o importantă sursă de schimburi comerciale pe piaţa mondială - gracircul se poate cultiva icircn diferite condiţii pedoclimatice asiguracircnd producţii satisfăcătoare peste tot unde se cultivă - tehnologia de cultivare este complet mecanizată şi bine pusă la punct fără probleme deosebite - gracircul este o foarte bună premergătoare pentru majoritatea plantelor de cultură - după soiurile timpurii de gracircu pot fi semănate culturi succesive mai ales dacă sunt condiţii de irigare

Alegerea soiurilor şi hibrizilor (criteriile avute icircn vedere soiurile şi hibrizi aleşi pentru fiecare cultură)

-criteriile avute icircn vedere ndashproducţie rezistenţe specifice conţinut de principii nutritive etc

-soiurile şi hibrizi aleşi pentru fiecare cultură + prezentarea listei cu soiuri pentru 2012 la culturile alese şi descrierea soiului respectiv

MĂRUL - SOIURI

33

Icircn funcţie de epoca de coacere a fructelor merele se icircmpart icircn (a) soiuri de varăMelba Red melba Şafran de vară Papirovka Mantet Quinte Akane Plat August (b) soiuri de toamnă Prima Slava Peremojţiam James Grive Red Calvil de Zăpadă Spartan Focuşor Codrene Coredana Reglndis etc (c) soiuri de iarnă Idared Speranţa Banana de iarnăWellspur Goldspur Golden Delicious Jonathan Jonared Yellowspur Renet Simerenco Coredar Wagener etc

Antreprenorul trebuie să elaboreze proiect de plantare a livezii la icircntreprinderileautorizate şi materialul săditor trebuie să fie procurat de la pepinierele licenţiate cu actelenecesare pentru posibilitatea de beneficiere de subvenţii Cele mai de perspectivă soiuri de mere şi cu o cere sporită pe piaţă sunt Golden DeliciousRed Delicious Jonathan Idared Fugi Granny Smith Gala Melrose Ionagold Elstar precum şisoiurile genetic rezistente la boli şi dăunători aşa ca Florina Prima Coredana CoredarGeneros Pionier

Piaţa Romacircniei la merele proaspete este reprezentată prin 50 la sută din soiuri colorate (complet roşu sau parţial) şi 50 la sută pentru soiurile necolorate (gal-bene şi verzi) Cele mai populare soiuri colorate sunt Jonathan şi Idared urmate de Jonagold Gala Gloster etc iar dintre cele necolorate predomină soiul Golden Delicious Soiurile Granny Smith şi Mutsu icircnregistrează vacircnzări modeste Dintre soiurile locale icircn supermarket-uri se comercializează Glorios şi Florina icircnsă icircn can-tităţi foarte mici Fructele de obicei sunt icircmpărţite icircn trei categorii mici (sub 70 mm) medii (70-90 mm) şi mari (peste 90 mm)

PORUMB ndash SOIURI

Porumbul face parte din familia Gramineae subfamilia Panicoideae tribul Maydeae genul Zea Genul Zea cuprinde 3 specii - Zea mexicana (Schrad) Recv et Mangel (sin Euchlaena mexicana) ndash teosinte1 anual - Zea perennis (Hitsch) Recv et Mangel (sin Euchlaena perennis) ndash teosinte peren - Zea mays L ndash porumbul cultivat

Porumbul cultivat cuprinde mai multe convarietăţi (grupe de varietăţi) cele mai importante fiind următoarele - Zea mays conv dentiformis Koumlrn (sin Zea mays conv indentata Sturt) denumit porumbul dinte de cal Se caracterizează prin boabele mari prismatice cu partea sticloasă (cornoasă) a endospemului dispusă pe părţile laterale ale bobului iar partea făinoasă (amidonoasă) dispusă icircn partea centrală şi superioară a bobului (fig 19) Prin uscare endospemul făinos icircşi reduce volumul se contractă şi determină apariţia unei depresiuni icircn partea superioară a bobului sub forma mişunei dintelui de cal de unde denumirea acestei convarietăţi de bdquoporumb dinte de calrdquo La această convarietate au fost creaţi primii hibrizi de porumb iar icircn prezent această convarietate are cea mai margă răspacircndire icircn lume Majoritatea hibrizilor de porumb aparţin acestei convarietăţi La noi icircn ţară primii hibrizi care au fost icircntroduşi icircn cultură aparţin acestei convarietăţi şi au fost aduşi din SUA de unde şi denumirea de bdquoporumb americanrdquo - Zea mays conv indurata (Sturt) Bailey denumit porumbul cu bobul tare porumbul sticlos Se caracterizează prin boabe rotunjite icircn partea superioară netede lucioase dure la spargere de unde vine denumirea de bdquoporumb tarerdquo Partea sticloasă a endospermului este dispusă la exteriorul bobului de jur-icircmprejurul acestuia iar partea făinoasă este dispusă icircn partea centrală a bobului uneori ajungacircnd pacircnă icircn partea superioară a bobului situaţie cacircnd determină apariţia

34

unei uşoare mişune (fig 20) Din această convarietate au făcut parte vechile populaţii şi soiuri romacircneşti de unde şi denumirea de bdquoporumb romacircnescrdquo - Zea mays conv aorista Grebensc denumit porumbul semisticlos Prezintă caracteristici intermediare icircntre convarietăţile dentiformis şi indurata Bobul este rotunjit mat icircn partea superioară şi uneori prezintă o uşoară adacircncitură - Zea mays conv everta Sturt (sin Zea mays conv microsperma Koumlrn) denumit porumb de floricele Se caracterizează prin plante cu o talie mai mică care au capacitatea de a forma mai mulţi ştiuleţi pe plantă Boabele sunt mici (MMB = 40-100 g) cu vacircrful rotunjit sau ascuţit Endospermul este aproape icircn icircntregime sticlos cu excepţia unei mici porţiuni icircn jurul embrionului care este amidonoasă Prin icircncălzire apa din grăunciorii de amidon din endospermul făinos se transformă icircn vapori care exercită o presiune asupra tegumentului pacircnă cacircnd determină spargerea acestuia moment icircn care conţinutul bobului se revarsă (boabele expandează) mărindu-şi volumul de 15-20 de ori formacircnd o masă albă-spongioasă respectiv aşa-numitele floricele

RUSTICA a castigat o pozitie de lider pe piata de porumb precoce din Europa de Nord si poseda o gama larga de seminte adecvata pentru toate pietele lumii HIBRIZI FOARTE PRECOCIBarbados - excelent pentru boabe si silozEarly Star - precoce si productivEnergy Star - foarte buna valoare alimentaraComera - performanta inalta HIBRIZI PRECOCIBatz - vigurosEurostar - lider in EuropaGalaStar - porumb pe care il veti adoraInagua - bun pentru boabe si siloz

GRAcircU ndash SOIURI

Cercetătorii de la Institutul de Cercetare - Dezvoltare Agricolă Fundulea au creat soiuri de grau productive si rezistente la secetaBOEMA soi de gracircu de toamnă extrem de productiv şi cu indici de calitate ridicaţi pentru panificaţie adaptat condiţiilor climatice din zona de cacircmpie din sudul ţării şi Moldova este un soi foarte precoce mai timpuriu la icircnspicat cu 1-3 zile faţă de soiul Flamura 85 talia plantei de 77-90 cm rezistent la iernare şi cădere arşiţă şi secetă rugina galbenă rezistenţă mijlocie la rugina brună şi făinare are calitate bună de morărit şi panificaţie

GRUIA este un soi de toamnă care a dat rezultate foarte bune icircn Oltenia şi Dobrogea este mai timpuriu cu 4 zile faţă de soiul Fundulea 4 talie de 76 cm se remarcă printr-o rezistenţă bună la iernare la cădere dar şi la rasele actuale de rugina galbenă

35

superior multor soiuri ca rezistenţă la făinare rugină brună şi septorioza frunzelor calitatea de panificaţie a soiului Gruia este apropiată de cea a soiului Dropia faţă de care tinde să aibă un gluten mai tenace soiul se evidenţiază printr-o productivitate ridicată icircn medie cu 9-12 mai mare faţă de soiurile martor sporul de producţie fiind mai mare icircn condiţii de secetă in pofida taliei sale scurte soiul se comportă foarte bine icircn condiţii de deficit hidric Gracircul aparţine genului Triticum familia Gramineae (Poaceae) Genul Triticum cuprinde un număr mare de specii de gracircu forme sălbatice şi cultivate clasificate diferit de-a lungul timpului

Pentru ţara noastră prezintă importanţă 2 specii şi anume Triticum durum Desf şi Triticum aestivum L Triticum durum Desf (fig 16) are tulpina plină icircn interior pe toată lungimea sau cel puţin icircn partea superioară Spicul este aristat cu ariste lungi comparativ cu lungimea spicului şi orientate paralel Boabele au aspect sticlos la maturitate şi sunt conice la capet Triticum aestivum L (fig 17) are tulpina goală icircn interior pe toată lungimea Spicul este nearistat sau aristat cu ariste mai scurte comparativ cu lungimea spicului şi orintate divergent Boabele sunt ovoidale sau alungit-ovoidale prevăzute cu un smoc de perişori la capătul superior Endospermul este făinos semisticlos sau sticlos

Gracircul comun reprezintă specia cea mai importantă care pe plan mondial reprezintă cca 90 din suprafaţa cultivată cu gracircu şi cea mai mare partea a suprafeţei cultivată cu gracircu din ţara noastră Gracircul comun are forme de toamnă şi de primăvară aproape icircntreaga suprafaţă din ţara noastră fiind cultivată cu gracircu de toamnă (gracircul de primăvară ocupă suprafeţe foarte mici nesemnificative)

Soiurile de gracircu cultivate icircn Romacircnia sunt icircn marea lor majoritate soiuri romacircneşti create la Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Fundulea sau icircn reţeaua de Staţiuni de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Aceste soiuri se caracterizează prin potenţial de producţie ridicat (9-10 tha) o bună rezistenţă la cădere ger iernare secetă şi boli o bună calitate şi stabilitate a recoltelor

23 Intocmirea asolamentului

Specificare HaSuprafaţa totală a terenului arabil 610Suprafaţa medie a solei (3 sole) 2033

Tabelul 2Schema rotaţiei culturilor

SOLAANUL 2012 2013 2014I măr măr mărII gracircu porumb gracircuIII porumb gracircu porumb

36

37

CAPITOLUL IIICAPITOLUL IIIORGANIZAREA PROCESULUI DE PRODUCŢIE AGRICOLĂORGANIZAREA PROCESULUI DE PRODUCŢIE AGRICOLĂ

31 Proiectarea producţiilor medii prin metoda bonităriiterenurilor agricole

Tabelul 3

Date iniţiale

Cultura Tipul de solSuprafaţa - ha (Si)

Nota de bonitare pentru

condiţiile ecologice (Pi)

Corecţia pt distanţă şi

felul drumului (k)

Coeficient de

potenţare (c)

Producţia medie

realizată

MărGracircuPorumb

Cernoziom 5 75 015 11 15000Cernoziom 303 80 018 12 4000Cernoziom 302 85 019 13 8000

TOTAL 610

2) Notele totale de bonitare pentru condiţiile ecologice (Ni)

MĂR ndash 575 = 375Ni = Si x Pi GRAcircU ndash 30380 = 24240

PORUMB ndash 30285 = 25670TOTAL = 50285

3) Nota medie ponderată de bonitare

50285 610 = 8243

1) Producţia ce revine pe un punct al notei medii ponderate de bonitare

P măr = 515000 375 = 200P gracircu = 3034000 24240 = 50

P porumb = 3028000 25670 = 9411

6) Corecţia totală icircn funcţie de distanţă şi drumuri Ct = S x kMĂR ndash 5015 = 075

Suprafaţă x coeficient corecţie GRAcircU ndash 303018 = 5454PORUMB ndash 302019 = 5738

TOTAL = 11267

38

7) Nota de bonitare recalculată (Nbr)

MĂR ndash 375-075 = 37425Nbr = Nota totală de bonitare ndash Corecţia GRAcircU ndash 24240-5454 = 2418546

PORUMB ndash

25670-5738 = 2561262

8) Notele totale de bonitare potenţate (Ntp)

MĂR ndash 3742511=4117

Ntp =Nota de bonitare recalculată (Nbr)

xCoeficient

de potenţare

GRAcircU ndash241854612=290225

PORUMB ndash

256126213=332964

9) Producţia totală pe cultură pentru fiecare unitate de sol (Pt)

MĂR ndash 4117200= 82340

Pt =Nota totală de

bonitare potenţată (Ntp)

x

Producţia ce revine pe un punct de

bonitare P(kgpunct)

GRAcircU ndash

29022550= 1451125

PORUMB ndash

3329649411=31335242

TOTAL= 4666989

10) Producţia medie la hectar Pmc1

Pm măr = Producţia totală Suprafaţa totală = 823405=16468

Rezultatele pentru celelalte culturi

Pmedie gracircu = 1451125303= 4789

Pmedie porumb =31335242302= 10376

39

32 STABILIREA CANTITĂŢILOR DE IcircNGRĂŞĂMINTE PE CULTURI

Calculul dozelor de icircngrăşăminte s-a efectuat ţinacircndu-se cont atacirct de

producţiile medii cacirct şi de existentul de suprafaţă activă din sol S-au luat icircn

considerare şi pierderile rezultate prin levigare

Icircn tabelul 4 este prezentat calculul dozelor de icircngrăşăminte chimice la ha

separat pentru cele 3 culturi icircn parte

Tabelul 4

Calculul dozelor de icircngrăşăminte chimice

Nr Crt

SPECIFICARE UM

CULTURA

GRAcircU PORUMB MĂRN P K N P K N P K

1 Producţie medie Kgha 4789 10376 16468

2 Consum specific Kg sat

23 11 20 20 21 20 5 3 6

3 Sa de administrat

Kg 11014

5268 9578

20752

2179 20752 8234 494 988

4 Sa icircn sol Kg 45 31 60 40 35 30 30 20 355 Diferenţa de

admKg sa

6514 2168 3578

16752

1829 17752 5234 294 638

6 Pierderi prin levigare

13 5 7 13 5 7 13 5 7

7 Cant pierdută prin levigare

Kg sa

847 108 25 2177

914 1242 68 147 446

8 Total sa de administrat

Kg 7361 2276 3828

18929

19204 18994 5914 3087 6826

9 Tipul de icircngrăşămacircnt

NO4NO3

Super P c

Sare potasică

NO4NO3

Super P c

Sare potasică

N P2O5 K20

10 Conţinutul icircn sa a icircngr

Kgt 345 40 40 345 40 40 345 40 40

11 Doza de icircngr de administrat

Kg 213 57 96 549 480 475 171 77 171

40

33 PLANUL DE CULTURĂ

Planul de cultură cuprinde structura culturilor dimensiunile fiecăreia

producţiile medii şi totale (tabelul 5)

Tabelul 5

Icircntocmirea planului de cultură

Cultura Suprafaţa (ha)

Producţii medii (kgha)

Producţia totală (t)

Preţ livrare (leikg)

Măr 5 16468 8234 2Gracircu 303 4789 1451 08

Porumb 302 10376 313355 1

34 FUNDAMENTAREA FIŞELOR TEHNOLOGICE PE CULTURI

Icircn vederea organizării proceselor de muncă şi de producţie icircn etapa pregătitoare se

icircntocmesc fişele tehnologice pe culturi Informaţiile cuprinse icircn fişele tehnologice servesc icircn

acelaşi timp la stabilirea tehnologiilor stabilirea destinaţiei producţiei determinarea volumului

lucrărilor mecanice şi manuale necesarul de forţă de muncă cantităţile de materiale şi mijloacele

financiare necesare pentru aprovizionare

DATELE NECESARE

1 Culturile incluse icircn planul de producţie al firmei

2 Suprafaţa ocupată de fiecare cultură icircn parte

3 Culturile premergătoare

4 Producţia medie şi totală a fiecărei culturi

5 Lucrările tehnologice icircn ordinea cronologică a executărilor

6 Perioada de executare şi data lucrării

7 Mijloacele cu care se execută lucrarea

8 Tarifele de plată pentru lucrările mecanice

9 Tarifele de plată pentru lucrările manuale pe categorii

10 Cuantumul taxelor pentru CAS şomaj risc asigurare

11 Amortismentul specific

12 Materialele necesare procesului tehnologic consumul normat pe UM preţul unitar şi cota

pentru cheltuielile de aprovizionare

41

13 Cota de cheltuieli indirecte (comune şi generale)

MODUL DE LUCRU

1 Se icircnscriu icircn fişă datele privind suprafaţa şi producţia medie Producţia medie se planifică

icircn raport cu fertilitatea solului şi cantitatea de icircngrăşămacircnt aplicată

2 Se icircnscriu lucrările tehnologice icircn ordinea executării lor precizacircndu-se toată perioada

optimă de execuţie şi durata fiecărei lucrări

3 Pentru fiecare icircn parte se determină volumul lucrărilor sumele necesare şi materiale

4 La lucrările manuale icircn raport cu volumul lucrării se calculează numărul de zile om iar

fondul de salarii rezultă icircnmulţind numărul de zile om necesar pentru evaluarea lucrării cu

tariful pe ziom corespunzător

5 Taxele asupra fondului de salarii se calculează aplicacircnd cota icircn proporţie de 30 pentru

CAS 5 pentru fondul de şomaj 1 pentru risc şi asigurare impozit 15 asupra sumei

care reprezintă fondul de salarii

6 Amortismentul specific se determină icircn raport cu valoarea de inventar a mijlocului fix

folosit exclusiv la cultura respectivă şi durata de folosire

7 Cota de cheltuieli pentru aprovizionare se calculează o cotă parte din valoarea

materialului folosit

8 Din icircnsumarea pentru lucrările mecanice lucrările manuale taxe asupra valorilor

materialelor se obţin cheltuielile de producţie

9 La cheltuielile directe se aplică cota de cheltuieli comune şi prin icircnsumarea lor se

determină cheltuielile de producţie

10 După fiecare trimestru se fac totalurile

11 Se calculează indicatorii cheltuieli de producţie la hectar şi costul la tona de produs

42

44

45

46

47

35 Organizarea lucrării de semănat la cultura gracircului

Semănatul este una dintre cele mai importante lucrări agricole de care depinde icircn ultimă instanţă obţinerea de producţii ridicate Suprafeţele icircntinse ocupate de culturi precum şi termenele restracircnse icircn care trebuie executat fac ca procesul de muncă al semănatului să ocupe un loc important icircn activitatea de producţie a exploataţiilor agricole

Etapele organizării lucrărilor de semănat cereale păioase sunt următoarele1 se stabileşte componenţa agregatului de semănat potrivit condiţiilor existente

(tractor plus semănătoare SUP-29 sau SUP-21)2 Se determină necesarul de agregate pentru terminarea semănatului icircn termen

optim folosind formula

icircn care

N ndash numărul de agregate pentru terminarea lucrării icircn timpul propusS ndash suprafaţa de icircnsămacircnţatn ndash numărul de zile icircn care trebuie terminată lucrareaP ndash randamentul zilnic al maşinii

(1)N = 303(512) = 5 agregate

Aşadar icircn prealabil trebuie cunoscut randamentul zilnic al agregatului de semănat folosit Aceasta se calculează după formula

icircn

care

P ndash randamentul zilnic al agregatului (ha)B ndash lăţimea de lucru a agregatului icircn lucru (m)V ndash viteza de deplasare a agregatului

icircn lucru (moră)t ndash durata zilei de lucru (ore)H ndash coeficientul de folosire a timpului de lucru (070-080)

(2)P = 366000807 10000 = 12 ha

3 Stabilirea lungimii marcatoarelor semănătoriiLungimea marcatoarelor adică distanţa la care trebuie aşezată piesa activă a marcatorului faţă de ultimul brăzdar se stabileşte icircn funcţie de

lăţimea de lucru a semănătorii (B) distanţa icircntre două brăzdare (b) distanţa icircntre roţile din faţă sau marginile exterioare ale şenilelor

tractorului (c)

= 11

= = 26

49

49

Cacircnd tractorul poate urmări urma lăsată de marcator atacirct cu roata din dreapta cacirct şi cu roata din stacircnga lungimea celor două marcatoare este egală şi este dată de relaţia

4 Stabilirea debitului semănătorii icircn funcţie de norma de sămacircnţă la hectar La icircnceputul lucrării trebuie icircntotdeauna să se verifice corectitudinea reglării debitului la icircnsămacircnţare Această verificare se face după formula

icircn

care

G ndash cantitatea de sămacircnţă cursă din semănătoare la un număr stabilit de icircnvacircrtiri a roţii semănătoriiA ndash norma de semănat la un ha (kg)d ndash lungimea roţii semănătorii (m)B ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)O ndash nr de icircnvacircrtituri a roţii semănătorii

(6)G= 2501743620 10000 = 313

5 Stabilirea dimensiunilor postatelor la semănat Lungimea maximă a postatelor la semănat este icircn funcţie de capacitatea cutiei semănătorii Pentru a uşura organizarea transportului de seminţe este indicat ca alimentarea semănătorii cu seminţe să se execute la un singur capăt a postatei ~n acest caz lungimea maximă a postatei se calculează după formula

icircn

care

L ndash lungimea maximă a postatei (m)Q ndash capacitatea coşului de alimentare

a semănătorii (kg)Y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii coşului de alimentare a semănătorii (icircn medie 070-080)A ndash norma de semănat (kgha)B ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)

(7)L = (051000040007) (25036) = 1556m

Icircn ce priveşte lăţimea postatei aceasta se determină icircn funcţie de lăţimea totală a parcelei de icircnsămacircnţat şi de metoda de deplasare a agregatului Ea se calculează aşa icircncacirct să asigure de lucru agregatului pentru 1-2 zile de lucru

Lăţimea postatei la semănatul icircn suveică se calculează după formula

icircn care

l ndash lăţimea postatei (m)P ndash productivitatea zilnică a agregatului (hazi)Z ndash durata icircn zile a lucrului pe aceeaşi postată (1-2 zile)L ndash lungimea postatei (m)

(8)l = 10000122 1556 = 154m

6 Lăţimea zonei de icircntoarcere a agregatului Pentru icircntoarcerea agregatului la capetele parcelei se delimitează o facircşie de teren denumită bdquozonă de icircntoarcereldquo Delimitarea acestei zone se face icircn cazul deplasărilor icircn parcursul liniar cu buclă şi fără buclă Lăţimea zonei de icircntoarcere este dată de relaţia

50

50

icircn care

E ndash lăţimea zonei de icircntoarcereR ndash raza de icircntoarcere a agregatuluie ndash lungimea de ieşire a agregatului (adică distanţa de la centrul agregatului mijlocul osiei motoare a tractorului) pacircnă la organele active ale maşinii

(9)E = 34 + 15 = 135m

Aceasta reprezintă lungimea cu care trebuie să se deplaseze centrul agregatului pentru aducerea organelor active ale maşinii agricole pe linia de icircntoarcere a lucrului

7 Stabilirea distanţei dintre punctele de alimentare a semănătorii Distanţa dintre punctele de alimentare a semănătorii se determină icircn funcţie de metoda de deplasare a agregatului la semănat ~n cazul semănatului icircn suveică lungimea postatei este determinată icircn funcţie de capacitatea cutiei de seminţe icircn aşa fel ca alimentarea semănătorii să se facă numai la unul din capetele postatei distanţa dintre punctele de alimentare se află după formula

icircn care

D ndash distanţa dintre punctele de alimentare (m)B ndash lăţimea de lucru a agregatului (m)T ndash numărul turelor (adică nr curselor dus-icircntors) pe care le face agregatul pacircnă la golirea coşului semănătorii

(1)D = 2362 = 144m

Icircn cazul cacircnd lungimea postatei nu este determinată icircn funcţie de capacitatea cutiei de seminţe este necesar ca icircn prealabil să cunoaştem turele pe care le face agregatul pacircnă la golirea coşului semănătorii Aceasta se determină icircmpărţind lungimea drumului pe care icircl face semănătoarea pacircnă la golirea cutiei sale pe lungimea cursei de lucru dus şi icircntors ~n acest scop se foloseşte următoarea formulă

icircn care

T ndash numărul turelorQ ndash capacitatea cutiei semănătorii

(kg)Y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii cutiei (080)A ndash norma de semănat (kgha)B ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)L ndash lungimea postatei (m)

T= (1000040007) (2503621556) = 1Icircn cazul semănării icircn bdquolaturildquo sau bdquope două jumătăţi ale postateildquo distanţa dintre

punctele de alimentare se calculează după formula = 136 = 36

(semnificaţiile literelor sunt aceleaşi ca la formulele (10) şi (11)

51

51

8 Stabilirea cantităţilor de seminţe ce se pun la punctele de alimentare Cantităţile de seminţe care se pun la primul punct de alimentare se calculează după formula

= 4001 = 400kgiar cantitatea care se pune la punctele următoare este

icircn care

C ndash cantitatea de seminţe necesară alimentării agregatului (kg)Q capacitatea coşului semănătorii (kg)y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii cutieia ndash nr semănătorilor icircn agregat

(14)C1 = 400071 = 280kg

9 Stabilirea necesarului zilnic de muncitori pentru semănat şi transportat seminţele Necesarul zilnic de muncitori pentru deservirea semănătorilor variază icircn raport cu numărul de agregate folosite zilnic şi al maşinilor ce compun agregatul

10 Necesarul de mijloace de transport se stabileşte icircn funcţie de cantităţile de seminţe necesare semănătorilor la o icircncărcare timpul de golire a semănătorilor capacitatea mijloacelor de transport distanţa de transport şi timpul necesar pentru un ciclu de transport

~n primul racircnd se determină timpul icircn care se consumă cantitatea de seminţe existentă icircn cutia semănătorii folosind relaţia

icircn care

q ndash capacitatea cutiei semănătorii (kg)085 ndash coeficientul de folosire a cutiei semănătoriiB ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)V ndash viteza de lucru a agregatului (moră)N ndash norma de sămacircnţă la ha (kg)

Tgol = (10000400085) (366000250) = 063h = 38min

Numărul de mijloace de transport necesare zilnic se determină pe baza relaţiei

icircn care

Nt ndash numărul mijloacelor de transportn ndash numărul semănătorilor ce lucreazăt ndash durata unui ciclu de transport (min)Cm ndash capacitatea mijlocului de transport (kg)

Nt = (540008530) (38400) = 33 = 311 Se determină necesarul de saci pentru transportul seminţelor cunoscacircnd că

pentru uşurarea manipulării se recomandă ca un sac să aibă 40 kg

Nr saci = (512250) 40 = 375 sacizi

52

52

Centralizarea datelor

Nr crt

Specificare UMAgregatul folosit

Tractor + (SUP-29)

Tractor + SUP-21

1 Productivitatea zilnică a agregatului haschimb 12

2 Necesarul zilnic de-tractoare nr 5-semănători nr 5

3Productivitatea zilnică a tuturor agregatelor

hazi 60

4Dimensiunile solei de semănat

-lungime m 1556-lăţime m 1947-suprafaţă ha 303

5Dimensiunea parcelelor de semănat

-lungime m 1556-lăţime m 154-suprafaţă 24

6Lungimea marcatorului

-dreapta m 11-stacircnga m 26

7Norma de icircnsămacircnţare

-la 20 icircnvacircrtituri kg 3-la hectar kg 250

8Distanţa dintre punctele de alimentare cu seminţe

m 144

9Cantitatea de seminţe ce se pune la punct de alimentare

-la primul punct

kg 400

-la punctele următoare

kg 280

10 Necesarul zilnic de muncitori

-pt servirea semănătorii

nr 5

-pt transportul seminţelor

nr 3

-total nr 8

11Lăţimea facircşiei de icircntoarcere a agregatului

m 135

12Necesarul zilnic de mijl de transport

-atelaje nr-tractor+remorcă nr 3-auto-camion nr

13Necesar saci pt transportul seminţelor

nr 375

53

53

36 Evaluarea producţiei

Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţieiacestora

Evaluarea se face icircn două etape1) icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele

caracteristice de dezvoltare a plantelor2) icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite

norme standardizate~n funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfel

1) Gracircu orz (orz - 1 iunie gracircu - 15 iunie) Gracircu Boemandash se stabileşte numărul punctelor de control icircn funcţie de mărimea şi

uniformitatea parcelelor(icircn cazul parcele de pacircnă la 100 ha - 5 puncte pe suprafeţe mai mari de 100 ha - 10 puncte)

Determinările se fac cu ajutorul ramei metrice (un cadru de 1 metru patrat)Metodologie de lucrundash se numără spicele din interiorul ramei metricendash se stabileşte numărul mediu de boabe icircn spicndash se calculează producţia medie la hectar astfel

Q kgha = (360353610000) (10001000) = 4536kgha

Q kgha - producţia medie kgha Nsp - număr mediu de spice la mp (medie pe toate punctele de control) 360Nb - număr mediu de boabe icircn spice 35MMB - greutatea a 1000 boabe (grame)3610000 mp = 1 ha1000 x 1000 = 1000 grame x 1000 boabe

Exemplu

2) Porumb (1 septembrie) DKC 3511ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 28 mp (4 racircnduri x 070 x 10 m

lungime 070 (m) - distanţa dintre racircnduri)ndash se numără ştiuleţii la fiecare punct de controlndash se calculează numărul de ştiuleţi la hectar

54

54

Nstha = (30010000)(510) = 60000

Nstha - număr de ştiuleţi la hanst - numărul de ştiuleţi număraţi la toate punctele de controld - suprafaţa unui punct de control (mp)i - numărul punctelor de control

ndash se determină apoi numărul de boabe pe ştiuletendash se calculează apoi producţia medie la hectar

Q kgha = (60000588337) (10001000) = 11889 kgha

Q kgha - producţia medieNst - număr ştiuleţi la hectar 60000Nb - număr mediu de boabe pe ştiulete 588MMB - greutatea a 1000 boabe (grame) 337

Exemplu

3) Floarea soarelui (15 august)ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 28 mp (4 racircnduri x 070 x 10)ndash se numără capitulele la fiecare punct de control şi se stabileşte numărul mediu

de capitule la ha după formula

Ncpha - număr total de capitule la hancp - număr de capitule numărate la toate punctele de controld - suprafaţa unui punct de controli - numărul punctelor de control

ndash se determină numărul mediu de seminţe pe capitul(Ns)ndash se calculează producţia medie la hectar astfel

55

55

Q kgha - producţia medieNcp - număr mediu de capitule la hectarNs - număr seminţe pe capitulMMB - greutatea a 1000 seminţe icircn grame

Exemplu

4) Sfecla de zahăr (1 septembrie)ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 10 mp (3 racircnduri x 045 m x 74 m

lungime)ndash la fiecare punct de control plantele se recoltează se decoletează (tăierea

frunzelor) se curăţă de pămacircnt şi se cacircntărescndash se determină producţia medie astfel

q - cantitatea de rădăcini recoltate din punctele de control (kg)d - suprafaţa unui punct de control (mp)i - numărul punctelor de control

ndash la producţia stabilită se adaugă sporul de producţie ce se va realiza de la data evaluării la data prevăzută a se recolta (18 grziplantă)

Exemplu

5) Fructe (1 septembrie) MĂRMetoda de evaluare diferă icircn funcţie de tipul de livadă clasică sau intensivă dar

icircn mare constă icircn următoarele etapendash se stabileşte numărul de pomi pentru examinare (2 - 5 ) 480ndash se determină numărul mediu de fructe pe pom şi greutatea acestora icircn kg 30kg

167 de fructe

56

56

ndash se icircnmulţeşte numărul mediu de fructe pe pom cu numărul de pomi existenţi la ha şi se obţine astfel producţia medie la ha 16032 kgha

6) Struguri (de masă - 15 iulie de vin - 1 septembrie)ndash evaluarea se face separat la viile nobile şi la viile de hibrizindash se stabileşte numărul de butuci pe rod la ha cu relaţia

Nbha - numărul de butuci pe rod la hadr - distanţa dintre racircnduri (m)db - distanţa icircntre butuci pe racircnd (m)Ng - număr mediu de goluri (butuci neproductiviinexistenţi) la ha icircn procente

ndash se evaluează producţia de struguri pe butuc număracircndu-se toţi strugurii de pe un număr de 1 - 2 din butucii existenţi pe lot (se recomandă să se efectueze numărătoarea strugurilor pe fiecare al 10-lea butuc din 15 icircn 15 racircnduri)

Producţia de struguri pe butuc se calculează astfel

Pmb - producţia medie pe butuc (grame)Gms - greutatea medie a strugurilor (grame)Ns - numărul de struguri total găsiţi la numărătoareNba - numărul butucilor analizaţi

ndash se calculează producţia medie de struguri la ha cu formula

Pmha - producţia medie de struguri la ha (kg)Nbha - numărul de butuci pe rod la haPmb - producţia medie pe butuc (grame)

Exemplu

57

57

CAPITOLUL IV DETERMINAREA PRAGULUI DE RENTABILITATE (A PUNCTULUI CRITIC) PE CULTURI

Punctul critic marchează acea dimensiune a producţiei medii la care icircncasările din

valorificarea producţiei sunt egale cu cheltuielile totale de producţie deci acel punct al

producţiei medii la care nu se obţine profit dar nu se icircnregistrează nici pierderi

Mărimea costului de producţie şi a ratei profitului se găsesc icircntr-o stracircnsă legătură

cu raportul dintre cheltuielile de exploatare şi cantitatea de produse realizate Prin analiza

costurilor şi cheltuielilor de exploatare icircntreprinzătorul poate calcula nivelul minim de

activitate cerut de menţinerea icircn stare de funcţionare a firmei Cunoscacircnd pragul de

rentabilitate se poate proiecta volumul de vacircnzări icircn vederea obţinerii profitului scontat

De asemenea creditorii şi investitorii solicită adesea efectuarea analizei punctului

critic pentru a ajuta icircn evaluarea cacircştigurilor potenţiale ale unei afaceri şi icircn consecinţă

aceasta trebuie introdusă icircn planul de afaceri

Punctul critic se poate determina icircn două moduri şi anume fără profit programat

sau cu profit programat

Calculul punctului critic fără profit programat este exprimat printr-o relaţie

simplă

y = yי

y = Pvx

yי = Cvx + CF

Pvx = Cvx + CF

x(Pv ndash Cv) = CF

icircn care

y ndash veniturile din valorificarea producţiei (mii lei)

yי - cheltuielile totale icircnregistrate (mii lei)

Pv ndash preţul de vacircnzare unitar

x ndash producţia medie sau volumul vacircnzărilor (unităţi fizice)

Cv ndash cheltuieli variabile unitare

58

58

CF ndash costuri fixe totale

De unde x marchează acea dimensiune a producţiei la care nu se icircnregistrează nici

profit nici pierderi

Determinarea cantitativă şi reprezentarea grafică a PC la cultura Porumb

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Incărcat transportat IC (PK) t 2881 180225 575

22 Descărcat IC (PK) t 2881 2444609 78

33 Incărcat transportat IC (N) t 10 2484545 793

44 Descărcat IC (N) t 1655 6371 02

55 Transportat apa prep sol mii l 30 599 019

66 Incărcat transportat săm t 66 599359 191

77 Recoltat porumb boabe t 530 2606662 832

88 Transportat porumb boabe t 225 1245 04

99

1010

TOTALTOTAL 9962236 31792

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch Variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologicacopy= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

59

59

Cheltuielile fixe

NrNr CrtCrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) copycopy (d)(d) (e)(e)

11 Adm Şi deservit IC (PK) ha 302 617645 2045

22 Arat 25 cm +grăpat ha 302 1140192 3775

33 Adm Şi deservit IC (N) ha 302 630389 2087

44 Erbicidat şi deservit ha 302 61155 2025

55 Discuit si preg Pat germ Ha 302 586536 1942

66 Semănat +deservit ha 302 472517 1565

77 Prăşit mecanic I ha 302 819024 2712

88 Prăit mecanic II ha 302 654182 2166

99

1010

TOTALTOTAL 5532035 18318

(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)

60

60

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura porumb - fără profit programat

Ch variabile Cv = 9962236 lei

Ch fixe totale CF = 5532035 lei

Ch fixeha CFha = 18318 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 11 leikg = 1100 leit

Producţia totală de PT= 313355 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 302 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 33961599 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 9962236 + 33961599 = 133583959 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 133583959 313355=

4263leit

Productia medie de porumb la punctul critic (X)

X= (CFha)(Pv-CVt) = 18318 ( 1100 ndash 4263 ) = 272 tha = 2720 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 272 tha 4263 leit = 115953 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx =18318 leiha+ 115953 leiha =299133 leiha

Nivelul producţiei de 2720 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la

cultura porumb icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de

2720 la preţul de 11 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie

Depăşirea acestui nivel al producţiei (2720 ha) duce la obţinerea unui profit iar

scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi

61

61

62

PROFI

T

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

2720 kg2720 kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

18318

leiha

299133

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura porumb ndash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

62

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura porumb - cu profit programat

Ch variabile Cv = 9962236 lei

Ch fixe totale CF = 5532035 lei

Ch fixeha CFha = 18318 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 11 leikg = 1100 leit

Producţia totală de PT= 313355 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 302 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 33961599 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)

Pr = 500000lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 9962236 + 33961599 = 133583959 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 133583959 313355=

4263leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha=PrS =500000302= 165562 leiha

Producţia medie de porumb la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 18318+165562) ( 1100 - 4263 )= 517 tha

= 5170 kgha

Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 517 tha 4263 leit = 220397 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 18318 leiha+ 220397leiha = 403577 leiha

63

63

64

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

5170 kg5170 kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

18318

leiha

403577

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura porumb ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

64

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura porumb

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 9962236 9962236

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 33961599 33961599

Ch variabile totale CVT lei 133583959 133583959

Ch variabile t CVt leit 4263 4263

Ch fixe totale CF lei 5532035 5532035

Ch fixe ha CFha leiha 18318 18318

Profit programat total Pr lei 500000

Profit programat ha Prha leiha 165562

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 2720

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 5170

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 115953 220397

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 299133 403577

Preţ de vacircnzare t Pv leit 1100 1100

Suprafaţa cultivată S ha 302 302

65

65

DETERMINAREA CANTITATIVĂ ȘI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA gracircu

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Incărcat transportat IC (PK) t 4605 260015 179

22 Descărcat IC (PK) t 4605 495645 341

33 Incărcat transportat săm t 666 601343 414

44 Incărcat transportat IC (N) t 10 97019 669

55 Descărcat IC (N) t 6454 24848 017

66 Transportat apa prep sol mii l 30 599 04

77 Recoltat grau t 530 2614762 1802

88 Transportat gracircu t 225 1245 09

99

1010

TOTALTOTAL 49504298 34115

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

66

66

Cheltuielile fixe

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Adm şi deservit IC (PK) ha 303 619685 2045

22 Arat 18 - 20 cm +grăpat ha 303 1025772 3385

33 Discuit si preg pat germ ha 303 588479 1942

44 Semănat +deservit ha 303 474081 1565

55 Adm şi deservit IC (N) ha 303 632476 2087

66 Adm şi deservit ha 303 613575 2025

77

88

99

1010

TOTALTOTAL 3954068 130497

(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)

67

67

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura gracircu - fără profit programat

Ch variabile Cv = 49504298 lei

Ch fixe totale CF = 3954068 lei

Ch fixeha CFha = 130497 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 09 leikg = 900 leit

Producţia totală de gracircu PT= 145107 t

Suprafata cultivată cu gracircu S = 303 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 14849866 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 49504298 + 14849866 = 64354164 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 64354164 145107 =

4435leit

Productia medie de gracircu la punctul critic (X)

X= (CFha)(Pv-CVt) = 130497 ( 900 - 4435 ) = 286 tha

= 2860 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 286 tha 4435 leit = 12684 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 130497 leiha+ 126841 leiha = 257338 leiha

Nivelul producţiei de 2860 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la

cultura de gracircu icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de

2860 la preţul de 09 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie

Depăşirea acestui nivel al producţiei (2860 ha) duce la obţinerea unui profit iar

scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi

68

68

69

PROFI

T

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

2860 kg2860 kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

130497

leiha

257338

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura gracircu ndash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

69

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura gracircu - cu profit programat

Ch variabile Cv = 49504298 lei

Ch fixe totale CF = 3954068 lei

Ch fixeha CFha = 130497 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 09 leikg = 900 leit

Producţia totală de gracircu PT= 145107 t

Suprafata cultivată cu gracircu S = 303 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 14849866 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)

Pr = 400000 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 49504298 + 14849866 = 64354164 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 64354164 145107 =

4435leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 400000 303 =

132013 leiha

Producţia medie de gracircu la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 130497 + 132013 ) ( 900 - 4435 )

= 575 tha = 5750 kgha

Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 575tha 4435 leit = 255012 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx =130497 leiha+ 255012leiha = 385509 leiha

70

70

71

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

5750 kg5750 kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

130497

leiha

3855

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura gracircu ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

71

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura gracircu

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 49504298 49504298

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 14849866 14849866

Ch variabile totale CVT lei 64354164 64354164

Ch variabile t CVt leit 4435 4435

Ch fixe totale CF lei 3954068 3954068

Ch fixe ha CFha leiha 130497 130497

Profit programat total Pr lei 400000

Profit programat ha Prha leiha 132013

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 2860

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 5750

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 12684 255012

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 257338 385509

Preţ de vacircnzare t Pv leit 900 900

Suprafaţa cultivată S ha 303 303

72

72

DETERMINAREA CANTITATIVĂ ȘI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA măr

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Incărcat transportat IC (PK) T 124 694 84

22 Descărcat IC (PK) T 124 145896 177

33 Adm şi deservit IC (PK) T 50 691 839

44 Administrat gunoi de grajd T 50 288 35

55 Săpat gropi pt plantat pomi Buc 048 281 34

66 Plantat + udat Buc 048 7488 909

77 Tăieri de forma coroanei Buc 25 25 03

88 Incărcat transportat IC (N) T 0855 1107 134

99 Adm şi deservit IC T 5 896 109

1010 Transportat apa prep sol T 3 4592 558

1111 Recoltat prune T 5 187 23

1212 Transportat prune T 8234 14327 174

TOTALTOTAL 1914066 2325

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

Cheltuielile fixe

73

73

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Arătură in livadă Ha 5 2057 4114

22 Discuit arătura Ha 5 913 1826

33 Prăşit printre racircnduri Ha 5 804 1608

44 Stropit cu insecto-fungicide Ha 5 1802 3604

55 Erbicidat şi deservit Ha 5 690 138

66

77

88

99

1010

TOTALTOTAL 6266 12532

(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)

74

74

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura măr - fără profit programat

Ch variabile Cv = 1914066 lei

Ch fixe totale CF = 6266 lei

Ch fixeha CFha = 12532 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 1 leikg =1000 leit

Producţia totală de mere PT= 8234 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 5 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 673021 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 1914066 + 673021 = 2587087 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 2587087 8234 = 3142 leit

Productia medie de mere la punctul critic (X)

X= (CFha)(Pv-CVt) = 12532 ( 1000 - 3142 ) = 19 tha

= 1900 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 19 tha 3142 leit = 59698 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx =12532 leiha+ 59698 leiha =185018 leiha

Nivelul producţiei de 1900 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la

cultura de măr icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de

1900 la preţul de 1 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie Depăşirea

acestui nivel al producţiei (1900 ha) duce la obţinerea unui profit iar scăderea

producţiei sub acest nivel determină pierderi

75

75

76

PROFI

T

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

1900 kg1900 kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

12532

leiha

185018

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura măr ndash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

76

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura măr - cu profit programat

Ch variabile Cv = 1914066 lei

Ch fixe totale CF = 6266 lei

Ch fixeha CFha = 12532 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 1 leikg =1000 leit

Producţia totală de mere PT= 8234 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 5 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 673021 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)

Pr = 100000 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 1914066 + 673021 = 2587087 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 2587087 8234 = 3142 leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 100000 5

= 20000 leiha

Producţia medie de mere la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 12532 + 20000 ) (1000 - 3142 )

= 31 tha = 31000 kgha

Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 31 tha 3142 leit = 97402 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx =12532 leiha+97402 leiha = 109934 leiha

77

77

78

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

31000 kg31000 kghaha

7500

5000

1000

2500

10000

15000

12500

12532

leiha

109934

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura măr ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

78

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura măr

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 1914066 1914066

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 673021 673021

Ch variabile totale CVT lei 2587087 2587087

Ch variabile t CVt leit 3142 3142

Ch fixe totale CF lei 6266 6266

Ch fixe ha CFha leiha 12532 12532

Profit programat total Pr lei 100000

Profit programat ha Prha leiha 20000

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 1900

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 31000

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 59698 97402

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 185018 109934

Preţ de vacircnzare t Pv leit 1000 1000

Suprafaţa cultivată S ha 5 5

79

79

CAPITOLUL VCAPITOLUL VCONCLUZII ŞI RECOMANDĂRICONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI

Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţiei acestora

Evaluarea se face icircn două etape- icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele caracteristice de dezvoltare a plantelor- icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite norme standardizate

Icircn funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfelPorumb 3133 toneGrau 1451 toneMăr 82 toneEfectuacircnd eficiența celor trei culturi icircn urma rezultatelor acestora am

observat că cultura cea mai favorabilă este porumbul urmată de cultura grăacircluiPe viitor cea mai bună cultură atat cantitativă cacirct și calitativă este cultura porumbului

80

80

  • A DATE GENERALE PRIVITOARE LA SOLICITANT
    • A1 Numele solicitantului
    • A2 Obiectul de activitate
    • A3 Forma juridica a solicitantului
    • A4 Structura capitalului social si evoluţia acestuia de la icircnfiinţare
    • A5 Administratorii societatii
    • A6 Informaţii referitoare la locul desfasurarii activitatii solicitantului
      • B DESCRIEREA ACTIVITATII CURENTE
        • B1 Istoricul activitatii
        • B2 Principalele mijloace fixe care compun patrimoniul actual al solicitantului
        • B3 Descrierea activitatilor curente (agricole si non-agricole) si a tehnologiilor aplicate
        • B4 Politica de aprovizionare Furnizori de materii prime
        • B5 Politica de desfacere Canale de distribuţie
          • C PREZENTAREA PROIECTULUI
            • C1 Obiectivele proiectului
            • TRACTOR SAME MODEL EXPLORER 3-100
            • C3 Managementul proiectului
            • C4 Lista de achizitii si sursele de achiziţii pentru activele ce fac obiectul proiectului materiile prime pentru punerea in functiune a proiectului
            • C5 Personal si instruire
            • C6 Graficul estimat al proiectului
            • C7 Impactul proiectului asupra dezvoltarii zonei si a mediului de afaceri
              • D PROIECŢII FINANCIARE SI INDICATORI FINANCIARI
                • D1 Bazele de productie
                • D2 Contul de profit si pierderi previzionat ( pe o perioada de 3 ani )
                • D3 Fluxul de numerar previzionat ( pe o perioada de 3 ani )
                • D4 Indicatorii financiari
                • Tabelul 1
                  • Tabelul 3
                    • Centralizarea datelor
Page 31: Duceac Ionut

Criteriile avute icircn vedere (economice tradiţie asigurarea materiilor prime pentru investiţia de la planul de afaceri etc)

Cultura m ărului Importanta culturii marului se datoreaza valorii alimentare si gustative terapeutice si

profilactice a fructelor insusirilor lor tehnologice specifice particularitatilor agrobiologice ale pomilor si valorilor economice mari

Merele constituie unul dintre componentele de baza in alimentatia moderna a omuluiMărul creşte şi se dezvoltă bine icircn toate zonele Moldovei deoarece sunt condiţii

pedoclimaterice favorabile pentru cultivarea acestei specii pomicole Importanţa acestei specii pomicole ca cultură este determinată de valoarea alimentară calităţi gustative icircnalte icircnsuşirile terapeutice şi profilactice pentru sănătatea omului particularităţilor tehnologice specifice particularităţilor agrobiologice ale pomilor şi de valoarea economică mare de producţie Cultivarea merelor este o afacere profitabilă care are următoarele avantaje

- Plantaţia de măr poate fi exploatată 20-30 de ani iar investiţia se recuperează icircn 2-3 ani- Cererea crescacircndă pe piaţa locală şi externă la produsele agricole de valoare icircnaltă- Preţ avantajos la comercializarea merelor icircn stare proaspătă- Creşterea pe piaţa internaţională a cererii pentru producţia conservată (sucul concentrat)

Ele reprezinta aproape singurul aliment gata pregatit in natura care poate fi consumat fara alte adaosuri fie in stare proaspata fie consumate ca sucuri compot dulceata cidru marmelada etc Datorita insusirilor tehnologice merele constituie o materie prima cu pondere mare in industria alimentara

Astfel din punct de vedere chimic merele contin in medie 845 apa 141 zaharuri 02 substante pectice 06 substante grase 90 UI vitamina A 002 mg vitamina B2 01mg vitamina B1 7mg vitamina C 7 mg calciu 10 mg potasiu cat si cantitati reduse de aluminiu mangan sulf cobalt si altele

Principalii consumatori de mere sunt pieţele agricole locale antreprenori care exportă fructele fabricile de conserve depozite angro şi magazine procesatorii de fructe uscate Cele mai bune preţuri pot fi obţinute icircn cazul comercializării merelor icircn stare proaspătă pentru consum curent iar cele mai mici preţuri sunt icircnregistrate la mere comercializate icircntreprinderilor de procesare

Importanta marului rezida in particularitatile lui biologice Existenta unui numar mare de soiuri cu coacere esalonata in diverse epoci si capacitatea de pastrare in stare proaspata timp indelungat a soiurilor de iarna asigura consumul de fructe proaspete aproape in tot cursul anului circa 10 luni din 12 ale unui an Avand o mare capacitate de pastrare si o buna rezistenta la manipulare fructele pot fi transportate cu usurinta la distante mari

Cultura porumbului

Porumbul ocupa locul 3 ca importanta in lume Aceasta pozitie se justifica printro serie de particularitati

-prezinta o mare capacitate de productie cu cca 50 decat celelalte cereale-are o mare plasticitate ecologica-este o planta prasitoare fiind o foarte buna premergatoare pentru majoritatea plantelor de

cultura-suporta bine monocultura-are un coeficient multiplicat de 150-400ori-semanande-se primavara mai tarziu permite esalonarea mai buna lucrarilor agricole-cultura este mecanizata

31

-recoltarea se face fara pericol de scuturare

Porumbul este utilizat icircn alimentaţia omului icircn furajarea animalelor şi ca materie primă pentru diferite industrii

Icircn alimentaţia omului porumbul se utilizează sub formă de mălai (făină) din care se prepară mămăliga sau diferite peparate de patiserie fulgi de porumb porumb zaharat conservat sub formă de boabe sau ştiuleţi pentru salate şi garnituri porumb fiert sau copt popcorn (porumb pentru floricele) Din germenii de porumb rezultaţi icircn urma măcinării boabelor prin presare se obţine un ulei alimentar de foarte bună calitate apreciat icircn alimentaţia dietetică

Icircn furajarea animalelor boabele de porumb constituie furajul concentrat de bază pentru toate speciile de animale Valoarea nutritivă a porumbului este de 117 - 130 unităţi nutritive la 1 kg boabe

Planta icircntreagă recoltată şi tocată icircn faza de maturitate icircn lapte-ceară se utilizează pentru obţinerea de siloz care este utilizat pe scară largă icircn hrana vacilor de lapte De asemenea planta icircntreagă se poate utiliza ca masă verde

Tulpinile de porumb (cocenii) rezultate după recoltarea boabelor se pot utiliza ca furaj Ciocălăii măcinaţi pot fi utilizaţi icircn hrana rumegătoarelor Boabele de porumb se utilizează ca materie primă pentru obţinerea de amidon glucoză

dextrină izoglucoză (icircndulcitor lichid) whisky etc Boabele de porumb se utilizează pe scară largă pentru obţinerea de biocombustibil (etanol) după cum planta icircntreagă verde se poate utiliza pentru obţinerea de biocombustibil (metanol etanol)

Tulpinile de porumb se pot utiliza icircn industria celulozei şi la fabricarea panourilor aglomerate

Din ciocălăi se poate obţine furfurol sau pot fi folosiţi drept combustibil De asemenea icircn gospodăriile tradiţionale tulpinile de porumb se utilizează drept combustibil

Pănuşile se utilizează pentru diferite icircmpletituri tradiţionale Mătasea porumbului (stigmatele florilor femele) poate fi utilizată icircn scop medicinal iar

polenul de porumb este colectat cu uşurinţă de către albinele melifere (plantă poleniferă)

Cultura gracircului

Gracircul este una dintre cele mai importante cereale si planta care ocupa pe glob cele mai mari suprafete Boabele de grau au continut ridicat in hidrati de carbon si substante proteice Miere de grau este materie prima pentru paine si produse de panificatie aliment de baza pentru 35-40 din populatia globuluiGraul se mai utilizeaza si in prelucrari industriale (alcool amidon dextrina glucoza) si furaj in hrana animalelorTaratele sunt un nutret concentrat bogat in proteine hidrati de carbon si substante minerale Paiele se utilizeaza in industria celulozei si in hrana animale

Gracircul este cea mai importantă plantă cultivată din care se obţine icircn principal pacircine aliment de bază pentru cca 40 din populaţia globului Prin măcinare din boabele de gracircu se obţine făina care este utilizată pentru prepararea de diferite produse de panificaţie şi patiserie

32

fabricarea de paste făinoase etc Boabele de gracircu intră icircn alcătuirea amestecurilor de cereale prentru micul dejun

Boabele de gracircu se utilizează icircn hrana animalelor ca atare sau măcinate De asemenea icircn furajarea animalelor se utilizează şi tăracircţa rezultată ca subprodus icircn urma procesului de măcinare aceasta fiind bogată icircn proteine lipide şi săruri minerale

Boabele de gracircu servesc ca materie primă icircn diferite industrii pentru obţinerea de amidon gluten spirt băuturi spirtoase (vodcă wisky) bere biocarburburant (bioethanol)

Paiele au utilizări multiple precum materie primă icircn industria celulozei şi hacircrtiei aşternut pentru animale furaj grosier icircngrăşămacircnt organic prin icircncorporare icircn sol după recoltare sau prin compostare producerea de energie termină prin arderea icircn arzătoare cu recuperare de căldură

Germenii de gracircu rezultaţi icircn urma procesului de măcinare sunt utilizaţi icircn hrana omului ca produse energizante (germeni consumaţi cu lapte sau miere de albine) ca adaus icircn diferite produse de panificaţie sau pentru obţinerea de ulei foarte apreciat icircn industria cosmetică

Aluatul conservat prin refrigerare şi aluatul modelat (de exemplu blaturi pentru pizza) icircncepe să fie din ce icircn ce mai apreciat pe piaţă

Gracircul romacircnesc este un gracircu de foarte bună calitate pentru panificaţie care poate fi valorificat atacirct pentru consumul intern cacirct şi la export pentru consum european şi icircn afara Europei

Gracircul ecologic este unul dintre produsele ecologice cele mai bine cotate şi cerute pe piaţa mondială

Cultura gracircului oferă următoarele avantaje - boabele au un conţinut ridicat icircn glucide şi proteine corespunzător cerinţelor organismului uman - boabele au o bună conservabilitate pe perioade mari de timp - boabele se transportă cu uşurinţă pe distanţe mari - boabele de gracircu au diferite alternative de valorificare - boabele de gracircu reprezintă o importantă sursă de schimburi comerciale pe piaţa mondială - gracircul se poate cultiva icircn diferite condiţii pedoclimatice asiguracircnd producţii satisfăcătoare peste tot unde se cultivă - tehnologia de cultivare este complet mecanizată şi bine pusă la punct fără probleme deosebite - gracircul este o foarte bună premergătoare pentru majoritatea plantelor de cultură - după soiurile timpurii de gracircu pot fi semănate culturi succesive mai ales dacă sunt condiţii de irigare

Alegerea soiurilor şi hibrizilor (criteriile avute icircn vedere soiurile şi hibrizi aleşi pentru fiecare cultură)

-criteriile avute icircn vedere ndashproducţie rezistenţe specifice conţinut de principii nutritive etc

-soiurile şi hibrizi aleşi pentru fiecare cultură + prezentarea listei cu soiuri pentru 2012 la culturile alese şi descrierea soiului respectiv

MĂRUL - SOIURI

33

Icircn funcţie de epoca de coacere a fructelor merele se icircmpart icircn (a) soiuri de varăMelba Red melba Şafran de vară Papirovka Mantet Quinte Akane Plat August (b) soiuri de toamnă Prima Slava Peremojţiam James Grive Red Calvil de Zăpadă Spartan Focuşor Codrene Coredana Reglndis etc (c) soiuri de iarnă Idared Speranţa Banana de iarnăWellspur Goldspur Golden Delicious Jonathan Jonared Yellowspur Renet Simerenco Coredar Wagener etc

Antreprenorul trebuie să elaboreze proiect de plantare a livezii la icircntreprinderileautorizate şi materialul săditor trebuie să fie procurat de la pepinierele licenţiate cu actelenecesare pentru posibilitatea de beneficiere de subvenţii Cele mai de perspectivă soiuri de mere şi cu o cere sporită pe piaţă sunt Golden DeliciousRed Delicious Jonathan Idared Fugi Granny Smith Gala Melrose Ionagold Elstar precum şisoiurile genetic rezistente la boli şi dăunători aşa ca Florina Prima Coredana CoredarGeneros Pionier

Piaţa Romacircniei la merele proaspete este reprezentată prin 50 la sută din soiuri colorate (complet roşu sau parţial) şi 50 la sută pentru soiurile necolorate (gal-bene şi verzi) Cele mai populare soiuri colorate sunt Jonathan şi Idared urmate de Jonagold Gala Gloster etc iar dintre cele necolorate predomină soiul Golden Delicious Soiurile Granny Smith şi Mutsu icircnregistrează vacircnzări modeste Dintre soiurile locale icircn supermarket-uri se comercializează Glorios şi Florina icircnsă icircn can-tităţi foarte mici Fructele de obicei sunt icircmpărţite icircn trei categorii mici (sub 70 mm) medii (70-90 mm) şi mari (peste 90 mm)

PORUMB ndash SOIURI

Porumbul face parte din familia Gramineae subfamilia Panicoideae tribul Maydeae genul Zea Genul Zea cuprinde 3 specii - Zea mexicana (Schrad) Recv et Mangel (sin Euchlaena mexicana) ndash teosinte1 anual - Zea perennis (Hitsch) Recv et Mangel (sin Euchlaena perennis) ndash teosinte peren - Zea mays L ndash porumbul cultivat

Porumbul cultivat cuprinde mai multe convarietăţi (grupe de varietăţi) cele mai importante fiind următoarele - Zea mays conv dentiformis Koumlrn (sin Zea mays conv indentata Sturt) denumit porumbul dinte de cal Se caracterizează prin boabele mari prismatice cu partea sticloasă (cornoasă) a endospemului dispusă pe părţile laterale ale bobului iar partea făinoasă (amidonoasă) dispusă icircn partea centrală şi superioară a bobului (fig 19) Prin uscare endospemul făinos icircşi reduce volumul se contractă şi determină apariţia unei depresiuni icircn partea superioară a bobului sub forma mişunei dintelui de cal de unde denumirea acestei convarietăţi de bdquoporumb dinte de calrdquo La această convarietate au fost creaţi primii hibrizi de porumb iar icircn prezent această convarietate are cea mai margă răspacircndire icircn lume Majoritatea hibrizilor de porumb aparţin acestei convarietăţi La noi icircn ţară primii hibrizi care au fost icircntroduşi icircn cultură aparţin acestei convarietăţi şi au fost aduşi din SUA de unde şi denumirea de bdquoporumb americanrdquo - Zea mays conv indurata (Sturt) Bailey denumit porumbul cu bobul tare porumbul sticlos Se caracterizează prin boabe rotunjite icircn partea superioară netede lucioase dure la spargere de unde vine denumirea de bdquoporumb tarerdquo Partea sticloasă a endospermului este dispusă la exteriorul bobului de jur-icircmprejurul acestuia iar partea făinoasă este dispusă icircn partea centrală a bobului uneori ajungacircnd pacircnă icircn partea superioară a bobului situaţie cacircnd determină apariţia

34

unei uşoare mişune (fig 20) Din această convarietate au făcut parte vechile populaţii şi soiuri romacircneşti de unde şi denumirea de bdquoporumb romacircnescrdquo - Zea mays conv aorista Grebensc denumit porumbul semisticlos Prezintă caracteristici intermediare icircntre convarietăţile dentiformis şi indurata Bobul este rotunjit mat icircn partea superioară şi uneori prezintă o uşoară adacircncitură - Zea mays conv everta Sturt (sin Zea mays conv microsperma Koumlrn) denumit porumb de floricele Se caracterizează prin plante cu o talie mai mică care au capacitatea de a forma mai mulţi ştiuleţi pe plantă Boabele sunt mici (MMB = 40-100 g) cu vacircrful rotunjit sau ascuţit Endospermul este aproape icircn icircntregime sticlos cu excepţia unei mici porţiuni icircn jurul embrionului care este amidonoasă Prin icircncălzire apa din grăunciorii de amidon din endospermul făinos se transformă icircn vapori care exercită o presiune asupra tegumentului pacircnă cacircnd determină spargerea acestuia moment icircn care conţinutul bobului se revarsă (boabele expandează) mărindu-şi volumul de 15-20 de ori formacircnd o masă albă-spongioasă respectiv aşa-numitele floricele

RUSTICA a castigat o pozitie de lider pe piata de porumb precoce din Europa de Nord si poseda o gama larga de seminte adecvata pentru toate pietele lumii HIBRIZI FOARTE PRECOCIBarbados - excelent pentru boabe si silozEarly Star - precoce si productivEnergy Star - foarte buna valoare alimentaraComera - performanta inalta HIBRIZI PRECOCIBatz - vigurosEurostar - lider in EuropaGalaStar - porumb pe care il veti adoraInagua - bun pentru boabe si siloz

GRAcircU ndash SOIURI

Cercetătorii de la Institutul de Cercetare - Dezvoltare Agricolă Fundulea au creat soiuri de grau productive si rezistente la secetaBOEMA soi de gracircu de toamnă extrem de productiv şi cu indici de calitate ridicaţi pentru panificaţie adaptat condiţiilor climatice din zona de cacircmpie din sudul ţării şi Moldova este un soi foarte precoce mai timpuriu la icircnspicat cu 1-3 zile faţă de soiul Flamura 85 talia plantei de 77-90 cm rezistent la iernare şi cădere arşiţă şi secetă rugina galbenă rezistenţă mijlocie la rugina brună şi făinare are calitate bună de morărit şi panificaţie

GRUIA este un soi de toamnă care a dat rezultate foarte bune icircn Oltenia şi Dobrogea este mai timpuriu cu 4 zile faţă de soiul Fundulea 4 talie de 76 cm se remarcă printr-o rezistenţă bună la iernare la cădere dar şi la rasele actuale de rugina galbenă

35

superior multor soiuri ca rezistenţă la făinare rugină brună şi septorioza frunzelor calitatea de panificaţie a soiului Gruia este apropiată de cea a soiului Dropia faţă de care tinde să aibă un gluten mai tenace soiul se evidenţiază printr-o productivitate ridicată icircn medie cu 9-12 mai mare faţă de soiurile martor sporul de producţie fiind mai mare icircn condiţii de secetă in pofida taliei sale scurte soiul se comportă foarte bine icircn condiţii de deficit hidric Gracircul aparţine genului Triticum familia Gramineae (Poaceae) Genul Triticum cuprinde un număr mare de specii de gracircu forme sălbatice şi cultivate clasificate diferit de-a lungul timpului

Pentru ţara noastră prezintă importanţă 2 specii şi anume Triticum durum Desf şi Triticum aestivum L Triticum durum Desf (fig 16) are tulpina plină icircn interior pe toată lungimea sau cel puţin icircn partea superioară Spicul este aristat cu ariste lungi comparativ cu lungimea spicului şi orientate paralel Boabele au aspect sticlos la maturitate şi sunt conice la capet Triticum aestivum L (fig 17) are tulpina goală icircn interior pe toată lungimea Spicul este nearistat sau aristat cu ariste mai scurte comparativ cu lungimea spicului şi orintate divergent Boabele sunt ovoidale sau alungit-ovoidale prevăzute cu un smoc de perişori la capătul superior Endospermul este făinos semisticlos sau sticlos

Gracircul comun reprezintă specia cea mai importantă care pe plan mondial reprezintă cca 90 din suprafaţa cultivată cu gracircu şi cea mai mare partea a suprafeţei cultivată cu gracircu din ţara noastră Gracircul comun are forme de toamnă şi de primăvară aproape icircntreaga suprafaţă din ţara noastră fiind cultivată cu gracircu de toamnă (gracircul de primăvară ocupă suprafeţe foarte mici nesemnificative)

Soiurile de gracircu cultivate icircn Romacircnia sunt icircn marea lor majoritate soiuri romacircneşti create la Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Fundulea sau icircn reţeaua de Staţiuni de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Aceste soiuri se caracterizează prin potenţial de producţie ridicat (9-10 tha) o bună rezistenţă la cădere ger iernare secetă şi boli o bună calitate şi stabilitate a recoltelor

23 Intocmirea asolamentului

Specificare HaSuprafaţa totală a terenului arabil 610Suprafaţa medie a solei (3 sole) 2033

Tabelul 2Schema rotaţiei culturilor

SOLAANUL 2012 2013 2014I măr măr mărII gracircu porumb gracircuIII porumb gracircu porumb

36

37

CAPITOLUL IIICAPITOLUL IIIORGANIZAREA PROCESULUI DE PRODUCŢIE AGRICOLĂORGANIZAREA PROCESULUI DE PRODUCŢIE AGRICOLĂ

31 Proiectarea producţiilor medii prin metoda bonităriiterenurilor agricole

Tabelul 3

Date iniţiale

Cultura Tipul de solSuprafaţa - ha (Si)

Nota de bonitare pentru

condiţiile ecologice (Pi)

Corecţia pt distanţă şi

felul drumului (k)

Coeficient de

potenţare (c)

Producţia medie

realizată

MărGracircuPorumb

Cernoziom 5 75 015 11 15000Cernoziom 303 80 018 12 4000Cernoziom 302 85 019 13 8000

TOTAL 610

2) Notele totale de bonitare pentru condiţiile ecologice (Ni)

MĂR ndash 575 = 375Ni = Si x Pi GRAcircU ndash 30380 = 24240

PORUMB ndash 30285 = 25670TOTAL = 50285

3) Nota medie ponderată de bonitare

50285 610 = 8243

1) Producţia ce revine pe un punct al notei medii ponderate de bonitare

P măr = 515000 375 = 200P gracircu = 3034000 24240 = 50

P porumb = 3028000 25670 = 9411

6) Corecţia totală icircn funcţie de distanţă şi drumuri Ct = S x kMĂR ndash 5015 = 075

Suprafaţă x coeficient corecţie GRAcircU ndash 303018 = 5454PORUMB ndash 302019 = 5738

TOTAL = 11267

38

7) Nota de bonitare recalculată (Nbr)

MĂR ndash 375-075 = 37425Nbr = Nota totală de bonitare ndash Corecţia GRAcircU ndash 24240-5454 = 2418546

PORUMB ndash

25670-5738 = 2561262

8) Notele totale de bonitare potenţate (Ntp)

MĂR ndash 3742511=4117

Ntp =Nota de bonitare recalculată (Nbr)

xCoeficient

de potenţare

GRAcircU ndash241854612=290225

PORUMB ndash

256126213=332964

9) Producţia totală pe cultură pentru fiecare unitate de sol (Pt)

MĂR ndash 4117200= 82340

Pt =Nota totală de

bonitare potenţată (Ntp)

x

Producţia ce revine pe un punct de

bonitare P(kgpunct)

GRAcircU ndash

29022550= 1451125

PORUMB ndash

3329649411=31335242

TOTAL= 4666989

10) Producţia medie la hectar Pmc1

Pm măr = Producţia totală Suprafaţa totală = 823405=16468

Rezultatele pentru celelalte culturi

Pmedie gracircu = 1451125303= 4789

Pmedie porumb =31335242302= 10376

39

32 STABILIREA CANTITĂŢILOR DE IcircNGRĂŞĂMINTE PE CULTURI

Calculul dozelor de icircngrăşăminte s-a efectuat ţinacircndu-se cont atacirct de

producţiile medii cacirct şi de existentul de suprafaţă activă din sol S-au luat icircn

considerare şi pierderile rezultate prin levigare

Icircn tabelul 4 este prezentat calculul dozelor de icircngrăşăminte chimice la ha

separat pentru cele 3 culturi icircn parte

Tabelul 4

Calculul dozelor de icircngrăşăminte chimice

Nr Crt

SPECIFICARE UM

CULTURA

GRAcircU PORUMB MĂRN P K N P K N P K

1 Producţie medie Kgha 4789 10376 16468

2 Consum specific Kg sat

23 11 20 20 21 20 5 3 6

3 Sa de administrat

Kg 11014

5268 9578

20752

2179 20752 8234 494 988

4 Sa icircn sol Kg 45 31 60 40 35 30 30 20 355 Diferenţa de

admKg sa

6514 2168 3578

16752

1829 17752 5234 294 638

6 Pierderi prin levigare

13 5 7 13 5 7 13 5 7

7 Cant pierdută prin levigare

Kg sa

847 108 25 2177

914 1242 68 147 446

8 Total sa de administrat

Kg 7361 2276 3828

18929

19204 18994 5914 3087 6826

9 Tipul de icircngrăşămacircnt

NO4NO3

Super P c

Sare potasică

NO4NO3

Super P c

Sare potasică

N P2O5 K20

10 Conţinutul icircn sa a icircngr

Kgt 345 40 40 345 40 40 345 40 40

11 Doza de icircngr de administrat

Kg 213 57 96 549 480 475 171 77 171

40

33 PLANUL DE CULTURĂ

Planul de cultură cuprinde structura culturilor dimensiunile fiecăreia

producţiile medii şi totale (tabelul 5)

Tabelul 5

Icircntocmirea planului de cultură

Cultura Suprafaţa (ha)

Producţii medii (kgha)

Producţia totală (t)

Preţ livrare (leikg)

Măr 5 16468 8234 2Gracircu 303 4789 1451 08

Porumb 302 10376 313355 1

34 FUNDAMENTAREA FIŞELOR TEHNOLOGICE PE CULTURI

Icircn vederea organizării proceselor de muncă şi de producţie icircn etapa pregătitoare se

icircntocmesc fişele tehnologice pe culturi Informaţiile cuprinse icircn fişele tehnologice servesc icircn

acelaşi timp la stabilirea tehnologiilor stabilirea destinaţiei producţiei determinarea volumului

lucrărilor mecanice şi manuale necesarul de forţă de muncă cantităţile de materiale şi mijloacele

financiare necesare pentru aprovizionare

DATELE NECESARE

1 Culturile incluse icircn planul de producţie al firmei

2 Suprafaţa ocupată de fiecare cultură icircn parte

3 Culturile premergătoare

4 Producţia medie şi totală a fiecărei culturi

5 Lucrările tehnologice icircn ordinea cronologică a executărilor

6 Perioada de executare şi data lucrării

7 Mijloacele cu care se execută lucrarea

8 Tarifele de plată pentru lucrările mecanice

9 Tarifele de plată pentru lucrările manuale pe categorii

10 Cuantumul taxelor pentru CAS şomaj risc asigurare

11 Amortismentul specific

12 Materialele necesare procesului tehnologic consumul normat pe UM preţul unitar şi cota

pentru cheltuielile de aprovizionare

41

13 Cota de cheltuieli indirecte (comune şi generale)

MODUL DE LUCRU

1 Se icircnscriu icircn fişă datele privind suprafaţa şi producţia medie Producţia medie se planifică

icircn raport cu fertilitatea solului şi cantitatea de icircngrăşămacircnt aplicată

2 Se icircnscriu lucrările tehnologice icircn ordinea executării lor precizacircndu-se toată perioada

optimă de execuţie şi durata fiecărei lucrări

3 Pentru fiecare icircn parte se determină volumul lucrărilor sumele necesare şi materiale

4 La lucrările manuale icircn raport cu volumul lucrării se calculează numărul de zile om iar

fondul de salarii rezultă icircnmulţind numărul de zile om necesar pentru evaluarea lucrării cu

tariful pe ziom corespunzător

5 Taxele asupra fondului de salarii se calculează aplicacircnd cota icircn proporţie de 30 pentru

CAS 5 pentru fondul de şomaj 1 pentru risc şi asigurare impozit 15 asupra sumei

care reprezintă fondul de salarii

6 Amortismentul specific se determină icircn raport cu valoarea de inventar a mijlocului fix

folosit exclusiv la cultura respectivă şi durata de folosire

7 Cota de cheltuieli pentru aprovizionare se calculează o cotă parte din valoarea

materialului folosit

8 Din icircnsumarea pentru lucrările mecanice lucrările manuale taxe asupra valorilor

materialelor se obţin cheltuielile de producţie

9 La cheltuielile directe se aplică cota de cheltuieli comune şi prin icircnsumarea lor se

determină cheltuielile de producţie

10 După fiecare trimestru se fac totalurile

11 Se calculează indicatorii cheltuieli de producţie la hectar şi costul la tona de produs

42

44

45

46

47

35 Organizarea lucrării de semănat la cultura gracircului

Semănatul este una dintre cele mai importante lucrări agricole de care depinde icircn ultimă instanţă obţinerea de producţii ridicate Suprafeţele icircntinse ocupate de culturi precum şi termenele restracircnse icircn care trebuie executat fac ca procesul de muncă al semănatului să ocupe un loc important icircn activitatea de producţie a exploataţiilor agricole

Etapele organizării lucrărilor de semănat cereale păioase sunt următoarele1 se stabileşte componenţa agregatului de semănat potrivit condiţiilor existente

(tractor plus semănătoare SUP-29 sau SUP-21)2 Se determină necesarul de agregate pentru terminarea semănatului icircn termen

optim folosind formula

icircn care

N ndash numărul de agregate pentru terminarea lucrării icircn timpul propusS ndash suprafaţa de icircnsămacircnţatn ndash numărul de zile icircn care trebuie terminată lucrareaP ndash randamentul zilnic al maşinii

(1)N = 303(512) = 5 agregate

Aşadar icircn prealabil trebuie cunoscut randamentul zilnic al agregatului de semănat folosit Aceasta se calculează după formula

icircn

care

P ndash randamentul zilnic al agregatului (ha)B ndash lăţimea de lucru a agregatului icircn lucru (m)V ndash viteza de deplasare a agregatului

icircn lucru (moră)t ndash durata zilei de lucru (ore)H ndash coeficientul de folosire a timpului de lucru (070-080)

(2)P = 366000807 10000 = 12 ha

3 Stabilirea lungimii marcatoarelor semănătoriiLungimea marcatoarelor adică distanţa la care trebuie aşezată piesa activă a marcatorului faţă de ultimul brăzdar se stabileşte icircn funcţie de

lăţimea de lucru a semănătorii (B) distanţa icircntre două brăzdare (b) distanţa icircntre roţile din faţă sau marginile exterioare ale şenilelor

tractorului (c)

= 11

= = 26

49

49

Cacircnd tractorul poate urmări urma lăsată de marcator atacirct cu roata din dreapta cacirct şi cu roata din stacircnga lungimea celor două marcatoare este egală şi este dată de relaţia

4 Stabilirea debitului semănătorii icircn funcţie de norma de sămacircnţă la hectar La icircnceputul lucrării trebuie icircntotdeauna să se verifice corectitudinea reglării debitului la icircnsămacircnţare Această verificare se face după formula

icircn

care

G ndash cantitatea de sămacircnţă cursă din semănătoare la un număr stabilit de icircnvacircrtiri a roţii semănătoriiA ndash norma de semănat la un ha (kg)d ndash lungimea roţii semănătorii (m)B ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)O ndash nr de icircnvacircrtituri a roţii semănătorii

(6)G= 2501743620 10000 = 313

5 Stabilirea dimensiunilor postatelor la semănat Lungimea maximă a postatelor la semănat este icircn funcţie de capacitatea cutiei semănătorii Pentru a uşura organizarea transportului de seminţe este indicat ca alimentarea semănătorii cu seminţe să se execute la un singur capăt a postatei ~n acest caz lungimea maximă a postatei se calculează după formula

icircn

care

L ndash lungimea maximă a postatei (m)Q ndash capacitatea coşului de alimentare

a semănătorii (kg)Y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii coşului de alimentare a semănătorii (icircn medie 070-080)A ndash norma de semănat (kgha)B ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)

(7)L = (051000040007) (25036) = 1556m

Icircn ce priveşte lăţimea postatei aceasta se determină icircn funcţie de lăţimea totală a parcelei de icircnsămacircnţat şi de metoda de deplasare a agregatului Ea se calculează aşa icircncacirct să asigure de lucru agregatului pentru 1-2 zile de lucru

Lăţimea postatei la semănatul icircn suveică se calculează după formula

icircn care

l ndash lăţimea postatei (m)P ndash productivitatea zilnică a agregatului (hazi)Z ndash durata icircn zile a lucrului pe aceeaşi postată (1-2 zile)L ndash lungimea postatei (m)

(8)l = 10000122 1556 = 154m

6 Lăţimea zonei de icircntoarcere a agregatului Pentru icircntoarcerea agregatului la capetele parcelei se delimitează o facircşie de teren denumită bdquozonă de icircntoarcereldquo Delimitarea acestei zone se face icircn cazul deplasărilor icircn parcursul liniar cu buclă şi fără buclă Lăţimea zonei de icircntoarcere este dată de relaţia

50

50

icircn care

E ndash lăţimea zonei de icircntoarcereR ndash raza de icircntoarcere a agregatuluie ndash lungimea de ieşire a agregatului (adică distanţa de la centrul agregatului mijlocul osiei motoare a tractorului) pacircnă la organele active ale maşinii

(9)E = 34 + 15 = 135m

Aceasta reprezintă lungimea cu care trebuie să se deplaseze centrul agregatului pentru aducerea organelor active ale maşinii agricole pe linia de icircntoarcere a lucrului

7 Stabilirea distanţei dintre punctele de alimentare a semănătorii Distanţa dintre punctele de alimentare a semănătorii se determină icircn funcţie de metoda de deplasare a agregatului la semănat ~n cazul semănatului icircn suveică lungimea postatei este determinată icircn funcţie de capacitatea cutiei de seminţe icircn aşa fel ca alimentarea semănătorii să se facă numai la unul din capetele postatei distanţa dintre punctele de alimentare se află după formula

icircn care

D ndash distanţa dintre punctele de alimentare (m)B ndash lăţimea de lucru a agregatului (m)T ndash numărul turelor (adică nr curselor dus-icircntors) pe care le face agregatul pacircnă la golirea coşului semănătorii

(1)D = 2362 = 144m

Icircn cazul cacircnd lungimea postatei nu este determinată icircn funcţie de capacitatea cutiei de seminţe este necesar ca icircn prealabil să cunoaştem turele pe care le face agregatul pacircnă la golirea coşului semănătorii Aceasta se determină icircmpărţind lungimea drumului pe care icircl face semănătoarea pacircnă la golirea cutiei sale pe lungimea cursei de lucru dus şi icircntors ~n acest scop se foloseşte următoarea formulă

icircn care

T ndash numărul turelorQ ndash capacitatea cutiei semănătorii

(kg)Y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii cutiei (080)A ndash norma de semănat (kgha)B ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)L ndash lungimea postatei (m)

T= (1000040007) (2503621556) = 1Icircn cazul semănării icircn bdquolaturildquo sau bdquope două jumătăţi ale postateildquo distanţa dintre

punctele de alimentare se calculează după formula = 136 = 36

(semnificaţiile literelor sunt aceleaşi ca la formulele (10) şi (11)

51

51

8 Stabilirea cantităţilor de seminţe ce se pun la punctele de alimentare Cantităţile de seminţe care se pun la primul punct de alimentare se calculează după formula

= 4001 = 400kgiar cantitatea care se pune la punctele următoare este

icircn care

C ndash cantitatea de seminţe necesară alimentării agregatului (kg)Q capacitatea coşului semănătorii (kg)y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii cutieia ndash nr semănătorilor icircn agregat

(14)C1 = 400071 = 280kg

9 Stabilirea necesarului zilnic de muncitori pentru semănat şi transportat seminţele Necesarul zilnic de muncitori pentru deservirea semănătorilor variază icircn raport cu numărul de agregate folosite zilnic şi al maşinilor ce compun agregatul

10 Necesarul de mijloace de transport se stabileşte icircn funcţie de cantităţile de seminţe necesare semănătorilor la o icircncărcare timpul de golire a semănătorilor capacitatea mijloacelor de transport distanţa de transport şi timpul necesar pentru un ciclu de transport

~n primul racircnd se determină timpul icircn care se consumă cantitatea de seminţe existentă icircn cutia semănătorii folosind relaţia

icircn care

q ndash capacitatea cutiei semănătorii (kg)085 ndash coeficientul de folosire a cutiei semănătoriiB ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)V ndash viteza de lucru a agregatului (moră)N ndash norma de sămacircnţă la ha (kg)

Tgol = (10000400085) (366000250) = 063h = 38min

Numărul de mijloace de transport necesare zilnic se determină pe baza relaţiei

icircn care

Nt ndash numărul mijloacelor de transportn ndash numărul semănătorilor ce lucreazăt ndash durata unui ciclu de transport (min)Cm ndash capacitatea mijlocului de transport (kg)

Nt = (540008530) (38400) = 33 = 311 Se determină necesarul de saci pentru transportul seminţelor cunoscacircnd că

pentru uşurarea manipulării se recomandă ca un sac să aibă 40 kg

Nr saci = (512250) 40 = 375 sacizi

52

52

Centralizarea datelor

Nr crt

Specificare UMAgregatul folosit

Tractor + (SUP-29)

Tractor + SUP-21

1 Productivitatea zilnică a agregatului haschimb 12

2 Necesarul zilnic de-tractoare nr 5-semănători nr 5

3Productivitatea zilnică a tuturor agregatelor

hazi 60

4Dimensiunile solei de semănat

-lungime m 1556-lăţime m 1947-suprafaţă ha 303

5Dimensiunea parcelelor de semănat

-lungime m 1556-lăţime m 154-suprafaţă 24

6Lungimea marcatorului

-dreapta m 11-stacircnga m 26

7Norma de icircnsămacircnţare

-la 20 icircnvacircrtituri kg 3-la hectar kg 250

8Distanţa dintre punctele de alimentare cu seminţe

m 144

9Cantitatea de seminţe ce se pune la punct de alimentare

-la primul punct

kg 400

-la punctele următoare

kg 280

10 Necesarul zilnic de muncitori

-pt servirea semănătorii

nr 5

-pt transportul seminţelor

nr 3

-total nr 8

11Lăţimea facircşiei de icircntoarcere a agregatului

m 135

12Necesarul zilnic de mijl de transport

-atelaje nr-tractor+remorcă nr 3-auto-camion nr

13Necesar saci pt transportul seminţelor

nr 375

53

53

36 Evaluarea producţiei

Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţieiacestora

Evaluarea se face icircn două etape1) icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele

caracteristice de dezvoltare a plantelor2) icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite

norme standardizate~n funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfel

1) Gracircu orz (orz - 1 iunie gracircu - 15 iunie) Gracircu Boemandash se stabileşte numărul punctelor de control icircn funcţie de mărimea şi

uniformitatea parcelelor(icircn cazul parcele de pacircnă la 100 ha - 5 puncte pe suprafeţe mai mari de 100 ha - 10 puncte)

Determinările se fac cu ajutorul ramei metrice (un cadru de 1 metru patrat)Metodologie de lucrundash se numără spicele din interiorul ramei metricendash se stabileşte numărul mediu de boabe icircn spicndash se calculează producţia medie la hectar astfel

Q kgha = (360353610000) (10001000) = 4536kgha

Q kgha - producţia medie kgha Nsp - număr mediu de spice la mp (medie pe toate punctele de control) 360Nb - număr mediu de boabe icircn spice 35MMB - greutatea a 1000 boabe (grame)3610000 mp = 1 ha1000 x 1000 = 1000 grame x 1000 boabe

Exemplu

2) Porumb (1 septembrie) DKC 3511ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 28 mp (4 racircnduri x 070 x 10 m

lungime 070 (m) - distanţa dintre racircnduri)ndash se numără ştiuleţii la fiecare punct de controlndash se calculează numărul de ştiuleţi la hectar

54

54

Nstha = (30010000)(510) = 60000

Nstha - număr de ştiuleţi la hanst - numărul de ştiuleţi număraţi la toate punctele de controld - suprafaţa unui punct de control (mp)i - numărul punctelor de control

ndash se determină apoi numărul de boabe pe ştiuletendash se calculează apoi producţia medie la hectar

Q kgha = (60000588337) (10001000) = 11889 kgha

Q kgha - producţia medieNst - număr ştiuleţi la hectar 60000Nb - număr mediu de boabe pe ştiulete 588MMB - greutatea a 1000 boabe (grame) 337

Exemplu

3) Floarea soarelui (15 august)ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 28 mp (4 racircnduri x 070 x 10)ndash se numără capitulele la fiecare punct de control şi se stabileşte numărul mediu

de capitule la ha după formula

Ncpha - număr total de capitule la hancp - număr de capitule numărate la toate punctele de controld - suprafaţa unui punct de controli - numărul punctelor de control

ndash se determină numărul mediu de seminţe pe capitul(Ns)ndash se calculează producţia medie la hectar astfel

55

55

Q kgha - producţia medieNcp - număr mediu de capitule la hectarNs - număr seminţe pe capitulMMB - greutatea a 1000 seminţe icircn grame

Exemplu

4) Sfecla de zahăr (1 septembrie)ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 10 mp (3 racircnduri x 045 m x 74 m

lungime)ndash la fiecare punct de control plantele se recoltează se decoletează (tăierea

frunzelor) se curăţă de pămacircnt şi se cacircntărescndash se determină producţia medie astfel

q - cantitatea de rădăcini recoltate din punctele de control (kg)d - suprafaţa unui punct de control (mp)i - numărul punctelor de control

ndash la producţia stabilită se adaugă sporul de producţie ce se va realiza de la data evaluării la data prevăzută a se recolta (18 grziplantă)

Exemplu

5) Fructe (1 septembrie) MĂRMetoda de evaluare diferă icircn funcţie de tipul de livadă clasică sau intensivă dar

icircn mare constă icircn următoarele etapendash se stabileşte numărul de pomi pentru examinare (2 - 5 ) 480ndash se determină numărul mediu de fructe pe pom şi greutatea acestora icircn kg 30kg

167 de fructe

56

56

ndash se icircnmulţeşte numărul mediu de fructe pe pom cu numărul de pomi existenţi la ha şi se obţine astfel producţia medie la ha 16032 kgha

6) Struguri (de masă - 15 iulie de vin - 1 septembrie)ndash evaluarea se face separat la viile nobile şi la viile de hibrizindash se stabileşte numărul de butuci pe rod la ha cu relaţia

Nbha - numărul de butuci pe rod la hadr - distanţa dintre racircnduri (m)db - distanţa icircntre butuci pe racircnd (m)Ng - număr mediu de goluri (butuci neproductiviinexistenţi) la ha icircn procente

ndash se evaluează producţia de struguri pe butuc număracircndu-se toţi strugurii de pe un număr de 1 - 2 din butucii existenţi pe lot (se recomandă să se efectueze numărătoarea strugurilor pe fiecare al 10-lea butuc din 15 icircn 15 racircnduri)

Producţia de struguri pe butuc se calculează astfel

Pmb - producţia medie pe butuc (grame)Gms - greutatea medie a strugurilor (grame)Ns - numărul de struguri total găsiţi la numărătoareNba - numărul butucilor analizaţi

ndash se calculează producţia medie de struguri la ha cu formula

Pmha - producţia medie de struguri la ha (kg)Nbha - numărul de butuci pe rod la haPmb - producţia medie pe butuc (grame)

Exemplu

57

57

CAPITOLUL IV DETERMINAREA PRAGULUI DE RENTABILITATE (A PUNCTULUI CRITIC) PE CULTURI

Punctul critic marchează acea dimensiune a producţiei medii la care icircncasările din

valorificarea producţiei sunt egale cu cheltuielile totale de producţie deci acel punct al

producţiei medii la care nu se obţine profit dar nu se icircnregistrează nici pierderi

Mărimea costului de producţie şi a ratei profitului se găsesc icircntr-o stracircnsă legătură

cu raportul dintre cheltuielile de exploatare şi cantitatea de produse realizate Prin analiza

costurilor şi cheltuielilor de exploatare icircntreprinzătorul poate calcula nivelul minim de

activitate cerut de menţinerea icircn stare de funcţionare a firmei Cunoscacircnd pragul de

rentabilitate se poate proiecta volumul de vacircnzări icircn vederea obţinerii profitului scontat

De asemenea creditorii şi investitorii solicită adesea efectuarea analizei punctului

critic pentru a ajuta icircn evaluarea cacircştigurilor potenţiale ale unei afaceri şi icircn consecinţă

aceasta trebuie introdusă icircn planul de afaceri

Punctul critic se poate determina icircn două moduri şi anume fără profit programat

sau cu profit programat

Calculul punctului critic fără profit programat este exprimat printr-o relaţie

simplă

y = yי

y = Pvx

yי = Cvx + CF

Pvx = Cvx + CF

x(Pv ndash Cv) = CF

icircn care

y ndash veniturile din valorificarea producţiei (mii lei)

yי - cheltuielile totale icircnregistrate (mii lei)

Pv ndash preţul de vacircnzare unitar

x ndash producţia medie sau volumul vacircnzărilor (unităţi fizice)

Cv ndash cheltuieli variabile unitare

58

58

CF ndash costuri fixe totale

De unde x marchează acea dimensiune a producţiei la care nu se icircnregistrează nici

profit nici pierderi

Determinarea cantitativă şi reprezentarea grafică a PC la cultura Porumb

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Incărcat transportat IC (PK) t 2881 180225 575

22 Descărcat IC (PK) t 2881 2444609 78

33 Incărcat transportat IC (N) t 10 2484545 793

44 Descărcat IC (N) t 1655 6371 02

55 Transportat apa prep sol mii l 30 599 019

66 Incărcat transportat săm t 66 599359 191

77 Recoltat porumb boabe t 530 2606662 832

88 Transportat porumb boabe t 225 1245 04

99

1010

TOTALTOTAL 9962236 31792

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch Variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologicacopy= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

59

59

Cheltuielile fixe

NrNr CrtCrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) copycopy (d)(d) (e)(e)

11 Adm Şi deservit IC (PK) ha 302 617645 2045

22 Arat 25 cm +grăpat ha 302 1140192 3775

33 Adm Şi deservit IC (N) ha 302 630389 2087

44 Erbicidat şi deservit ha 302 61155 2025

55 Discuit si preg Pat germ Ha 302 586536 1942

66 Semănat +deservit ha 302 472517 1565

77 Prăşit mecanic I ha 302 819024 2712

88 Prăit mecanic II ha 302 654182 2166

99

1010

TOTALTOTAL 5532035 18318

(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)

60

60

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura porumb - fără profit programat

Ch variabile Cv = 9962236 lei

Ch fixe totale CF = 5532035 lei

Ch fixeha CFha = 18318 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 11 leikg = 1100 leit

Producţia totală de PT= 313355 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 302 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 33961599 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 9962236 + 33961599 = 133583959 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 133583959 313355=

4263leit

Productia medie de porumb la punctul critic (X)

X= (CFha)(Pv-CVt) = 18318 ( 1100 ndash 4263 ) = 272 tha = 2720 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 272 tha 4263 leit = 115953 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx =18318 leiha+ 115953 leiha =299133 leiha

Nivelul producţiei de 2720 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la

cultura porumb icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de

2720 la preţul de 11 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie

Depăşirea acestui nivel al producţiei (2720 ha) duce la obţinerea unui profit iar

scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi

61

61

62

PROFI

T

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

2720 kg2720 kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

18318

leiha

299133

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura porumb ndash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

62

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura porumb - cu profit programat

Ch variabile Cv = 9962236 lei

Ch fixe totale CF = 5532035 lei

Ch fixeha CFha = 18318 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 11 leikg = 1100 leit

Producţia totală de PT= 313355 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 302 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 33961599 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)

Pr = 500000lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 9962236 + 33961599 = 133583959 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 133583959 313355=

4263leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha=PrS =500000302= 165562 leiha

Producţia medie de porumb la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 18318+165562) ( 1100 - 4263 )= 517 tha

= 5170 kgha

Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 517 tha 4263 leit = 220397 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 18318 leiha+ 220397leiha = 403577 leiha

63

63

64

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

5170 kg5170 kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

18318

leiha

403577

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura porumb ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

64

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura porumb

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 9962236 9962236

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 33961599 33961599

Ch variabile totale CVT lei 133583959 133583959

Ch variabile t CVt leit 4263 4263

Ch fixe totale CF lei 5532035 5532035

Ch fixe ha CFha leiha 18318 18318

Profit programat total Pr lei 500000

Profit programat ha Prha leiha 165562

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 2720

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 5170

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 115953 220397

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 299133 403577

Preţ de vacircnzare t Pv leit 1100 1100

Suprafaţa cultivată S ha 302 302

65

65

DETERMINAREA CANTITATIVĂ ȘI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA gracircu

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Incărcat transportat IC (PK) t 4605 260015 179

22 Descărcat IC (PK) t 4605 495645 341

33 Incărcat transportat săm t 666 601343 414

44 Incărcat transportat IC (N) t 10 97019 669

55 Descărcat IC (N) t 6454 24848 017

66 Transportat apa prep sol mii l 30 599 04

77 Recoltat grau t 530 2614762 1802

88 Transportat gracircu t 225 1245 09

99

1010

TOTALTOTAL 49504298 34115

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

66

66

Cheltuielile fixe

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Adm şi deservit IC (PK) ha 303 619685 2045

22 Arat 18 - 20 cm +grăpat ha 303 1025772 3385

33 Discuit si preg pat germ ha 303 588479 1942

44 Semănat +deservit ha 303 474081 1565

55 Adm şi deservit IC (N) ha 303 632476 2087

66 Adm şi deservit ha 303 613575 2025

77

88

99

1010

TOTALTOTAL 3954068 130497

(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)

67

67

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura gracircu - fără profit programat

Ch variabile Cv = 49504298 lei

Ch fixe totale CF = 3954068 lei

Ch fixeha CFha = 130497 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 09 leikg = 900 leit

Producţia totală de gracircu PT= 145107 t

Suprafata cultivată cu gracircu S = 303 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 14849866 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 49504298 + 14849866 = 64354164 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 64354164 145107 =

4435leit

Productia medie de gracircu la punctul critic (X)

X= (CFha)(Pv-CVt) = 130497 ( 900 - 4435 ) = 286 tha

= 2860 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 286 tha 4435 leit = 12684 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 130497 leiha+ 126841 leiha = 257338 leiha

Nivelul producţiei de 2860 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la

cultura de gracircu icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de

2860 la preţul de 09 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie

Depăşirea acestui nivel al producţiei (2860 ha) duce la obţinerea unui profit iar

scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi

68

68

69

PROFI

T

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

2860 kg2860 kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

130497

leiha

257338

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura gracircu ndash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

69

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura gracircu - cu profit programat

Ch variabile Cv = 49504298 lei

Ch fixe totale CF = 3954068 lei

Ch fixeha CFha = 130497 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 09 leikg = 900 leit

Producţia totală de gracircu PT= 145107 t

Suprafata cultivată cu gracircu S = 303 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 14849866 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)

Pr = 400000 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 49504298 + 14849866 = 64354164 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 64354164 145107 =

4435leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 400000 303 =

132013 leiha

Producţia medie de gracircu la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 130497 + 132013 ) ( 900 - 4435 )

= 575 tha = 5750 kgha

Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 575tha 4435 leit = 255012 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx =130497 leiha+ 255012leiha = 385509 leiha

70

70

71

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

5750 kg5750 kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

130497

leiha

3855

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura gracircu ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

71

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura gracircu

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 49504298 49504298

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 14849866 14849866

Ch variabile totale CVT lei 64354164 64354164

Ch variabile t CVt leit 4435 4435

Ch fixe totale CF lei 3954068 3954068

Ch fixe ha CFha leiha 130497 130497

Profit programat total Pr lei 400000

Profit programat ha Prha leiha 132013

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 2860

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 5750

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 12684 255012

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 257338 385509

Preţ de vacircnzare t Pv leit 900 900

Suprafaţa cultivată S ha 303 303

72

72

DETERMINAREA CANTITATIVĂ ȘI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA măr

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Incărcat transportat IC (PK) T 124 694 84

22 Descărcat IC (PK) T 124 145896 177

33 Adm şi deservit IC (PK) T 50 691 839

44 Administrat gunoi de grajd T 50 288 35

55 Săpat gropi pt plantat pomi Buc 048 281 34

66 Plantat + udat Buc 048 7488 909

77 Tăieri de forma coroanei Buc 25 25 03

88 Incărcat transportat IC (N) T 0855 1107 134

99 Adm şi deservit IC T 5 896 109

1010 Transportat apa prep sol T 3 4592 558

1111 Recoltat prune T 5 187 23

1212 Transportat prune T 8234 14327 174

TOTALTOTAL 1914066 2325

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

Cheltuielile fixe

73

73

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Arătură in livadă Ha 5 2057 4114

22 Discuit arătura Ha 5 913 1826

33 Prăşit printre racircnduri Ha 5 804 1608

44 Stropit cu insecto-fungicide Ha 5 1802 3604

55 Erbicidat şi deservit Ha 5 690 138

66

77

88

99

1010

TOTALTOTAL 6266 12532

(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)

74

74

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura măr - fără profit programat

Ch variabile Cv = 1914066 lei

Ch fixe totale CF = 6266 lei

Ch fixeha CFha = 12532 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 1 leikg =1000 leit

Producţia totală de mere PT= 8234 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 5 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 673021 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 1914066 + 673021 = 2587087 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 2587087 8234 = 3142 leit

Productia medie de mere la punctul critic (X)

X= (CFha)(Pv-CVt) = 12532 ( 1000 - 3142 ) = 19 tha

= 1900 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 19 tha 3142 leit = 59698 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx =12532 leiha+ 59698 leiha =185018 leiha

Nivelul producţiei de 1900 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la

cultura de măr icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de

1900 la preţul de 1 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie Depăşirea

acestui nivel al producţiei (1900 ha) duce la obţinerea unui profit iar scăderea

producţiei sub acest nivel determină pierderi

75

75

76

PROFI

T

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

1900 kg1900 kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

12532

leiha

185018

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura măr ndash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

76

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura măr - cu profit programat

Ch variabile Cv = 1914066 lei

Ch fixe totale CF = 6266 lei

Ch fixeha CFha = 12532 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 1 leikg =1000 leit

Producţia totală de mere PT= 8234 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 5 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 673021 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)

Pr = 100000 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 1914066 + 673021 = 2587087 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 2587087 8234 = 3142 leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 100000 5

= 20000 leiha

Producţia medie de mere la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 12532 + 20000 ) (1000 - 3142 )

= 31 tha = 31000 kgha

Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 31 tha 3142 leit = 97402 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx =12532 leiha+97402 leiha = 109934 leiha

77

77

78

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

31000 kg31000 kghaha

7500

5000

1000

2500

10000

15000

12500

12532

leiha

109934

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura măr ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

78

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura măr

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 1914066 1914066

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 673021 673021

Ch variabile totale CVT lei 2587087 2587087

Ch variabile t CVt leit 3142 3142

Ch fixe totale CF lei 6266 6266

Ch fixe ha CFha leiha 12532 12532

Profit programat total Pr lei 100000

Profit programat ha Prha leiha 20000

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 1900

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 31000

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 59698 97402

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 185018 109934

Preţ de vacircnzare t Pv leit 1000 1000

Suprafaţa cultivată S ha 5 5

79

79

CAPITOLUL VCAPITOLUL VCONCLUZII ŞI RECOMANDĂRICONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI

Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţiei acestora

Evaluarea se face icircn două etape- icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele caracteristice de dezvoltare a plantelor- icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite norme standardizate

Icircn funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfelPorumb 3133 toneGrau 1451 toneMăr 82 toneEfectuacircnd eficiența celor trei culturi icircn urma rezultatelor acestora am

observat că cultura cea mai favorabilă este porumbul urmată de cultura grăacircluiPe viitor cea mai bună cultură atat cantitativă cacirct și calitativă este cultura porumbului

80

80

  • A DATE GENERALE PRIVITOARE LA SOLICITANT
    • A1 Numele solicitantului
    • A2 Obiectul de activitate
    • A3 Forma juridica a solicitantului
    • A4 Structura capitalului social si evoluţia acestuia de la icircnfiinţare
    • A5 Administratorii societatii
    • A6 Informaţii referitoare la locul desfasurarii activitatii solicitantului
      • B DESCRIEREA ACTIVITATII CURENTE
        • B1 Istoricul activitatii
        • B2 Principalele mijloace fixe care compun patrimoniul actual al solicitantului
        • B3 Descrierea activitatilor curente (agricole si non-agricole) si a tehnologiilor aplicate
        • B4 Politica de aprovizionare Furnizori de materii prime
        • B5 Politica de desfacere Canale de distribuţie
          • C PREZENTAREA PROIECTULUI
            • C1 Obiectivele proiectului
            • TRACTOR SAME MODEL EXPLORER 3-100
            • C3 Managementul proiectului
            • C4 Lista de achizitii si sursele de achiziţii pentru activele ce fac obiectul proiectului materiile prime pentru punerea in functiune a proiectului
            • C5 Personal si instruire
            • C6 Graficul estimat al proiectului
            • C7 Impactul proiectului asupra dezvoltarii zonei si a mediului de afaceri
              • D PROIECŢII FINANCIARE SI INDICATORI FINANCIARI
                • D1 Bazele de productie
                • D2 Contul de profit si pierderi previzionat ( pe o perioada de 3 ani )
                • D3 Fluxul de numerar previzionat ( pe o perioada de 3 ani )
                • D4 Indicatorii financiari
                • Tabelul 1
                  • Tabelul 3
                    • Centralizarea datelor
Page 32: Duceac Ionut

-recoltarea se face fara pericol de scuturare

Porumbul este utilizat icircn alimentaţia omului icircn furajarea animalelor şi ca materie primă pentru diferite industrii

Icircn alimentaţia omului porumbul se utilizează sub formă de mălai (făină) din care se prepară mămăliga sau diferite peparate de patiserie fulgi de porumb porumb zaharat conservat sub formă de boabe sau ştiuleţi pentru salate şi garnituri porumb fiert sau copt popcorn (porumb pentru floricele) Din germenii de porumb rezultaţi icircn urma măcinării boabelor prin presare se obţine un ulei alimentar de foarte bună calitate apreciat icircn alimentaţia dietetică

Icircn furajarea animalelor boabele de porumb constituie furajul concentrat de bază pentru toate speciile de animale Valoarea nutritivă a porumbului este de 117 - 130 unităţi nutritive la 1 kg boabe

Planta icircntreagă recoltată şi tocată icircn faza de maturitate icircn lapte-ceară se utilizează pentru obţinerea de siloz care este utilizat pe scară largă icircn hrana vacilor de lapte De asemenea planta icircntreagă se poate utiliza ca masă verde

Tulpinile de porumb (cocenii) rezultate după recoltarea boabelor se pot utiliza ca furaj Ciocălăii măcinaţi pot fi utilizaţi icircn hrana rumegătoarelor Boabele de porumb se utilizează ca materie primă pentru obţinerea de amidon glucoză

dextrină izoglucoză (icircndulcitor lichid) whisky etc Boabele de porumb se utilizează pe scară largă pentru obţinerea de biocombustibil (etanol) după cum planta icircntreagă verde se poate utiliza pentru obţinerea de biocombustibil (metanol etanol)

Tulpinile de porumb se pot utiliza icircn industria celulozei şi la fabricarea panourilor aglomerate

Din ciocălăi se poate obţine furfurol sau pot fi folosiţi drept combustibil De asemenea icircn gospodăriile tradiţionale tulpinile de porumb se utilizează drept combustibil

Pănuşile se utilizează pentru diferite icircmpletituri tradiţionale Mătasea porumbului (stigmatele florilor femele) poate fi utilizată icircn scop medicinal iar

polenul de porumb este colectat cu uşurinţă de către albinele melifere (plantă poleniferă)

Cultura gracircului

Gracircul este una dintre cele mai importante cereale si planta care ocupa pe glob cele mai mari suprafete Boabele de grau au continut ridicat in hidrati de carbon si substante proteice Miere de grau este materie prima pentru paine si produse de panificatie aliment de baza pentru 35-40 din populatia globuluiGraul se mai utilizeaza si in prelucrari industriale (alcool amidon dextrina glucoza) si furaj in hrana animalelorTaratele sunt un nutret concentrat bogat in proteine hidrati de carbon si substante minerale Paiele se utilizeaza in industria celulozei si in hrana animale

Gracircul este cea mai importantă plantă cultivată din care se obţine icircn principal pacircine aliment de bază pentru cca 40 din populaţia globului Prin măcinare din boabele de gracircu se obţine făina care este utilizată pentru prepararea de diferite produse de panificaţie şi patiserie

32

fabricarea de paste făinoase etc Boabele de gracircu intră icircn alcătuirea amestecurilor de cereale prentru micul dejun

Boabele de gracircu se utilizează icircn hrana animalelor ca atare sau măcinate De asemenea icircn furajarea animalelor se utilizează şi tăracircţa rezultată ca subprodus icircn urma procesului de măcinare aceasta fiind bogată icircn proteine lipide şi săruri minerale

Boabele de gracircu servesc ca materie primă icircn diferite industrii pentru obţinerea de amidon gluten spirt băuturi spirtoase (vodcă wisky) bere biocarburburant (bioethanol)

Paiele au utilizări multiple precum materie primă icircn industria celulozei şi hacircrtiei aşternut pentru animale furaj grosier icircngrăşămacircnt organic prin icircncorporare icircn sol după recoltare sau prin compostare producerea de energie termină prin arderea icircn arzătoare cu recuperare de căldură

Germenii de gracircu rezultaţi icircn urma procesului de măcinare sunt utilizaţi icircn hrana omului ca produse energizante (germeni consumaţi cu lapte sau miere de albine) ca adaus icircn diferite produse de panificaţie sau pentru obţinerea de ulei foarte apreciat icircn industria cosmetică

Aluatul conservat prin refrigerare şi aluatul modelat (de exemplu blaturi pentru pizza) icircncepe să fie din ce icircn ce mai apreciat pe piaţă

Gracircul romacircnesc este un gracircu de foarte bună calitate pentru panificaţie care poate fi valorificat atacirct pentru consumul intern cacirct şi la export pentru consum european şi icircn afara Europei

Gracircul ecologic este unul dintre produsele ecologice cele mai bine cotate şi cerute pe piaţa mondială

Cultura gracircului oferă următoarele avantaje - boabele au un conţinut ridicat icircn glucide şi proteine corespunzător cerinţelor organismului uman - boabele au o bună conservabilitate pe perioade mari de timp - boabele se transportă cu uşurinţă pe distanţe mari - boabele de gracircu au diferite alternative de valorificare - boabele de gracircu reprezintă o importantă sursă de schimburi comerciale pe piaţa mondială - gracircul se poate cultiva icircn diferite condiţii pedoclimatice asiguracircnd producţii satisfăcătoare peste tot unde se cultivă - tehnologia de cultivare este complet mecanizată şi bine pusă la punct fără probleme deosebite - gracircul este o foarte bună premergătoare pentru majoritatea plantelor de cultură - după soiurile timpurii de gracircu pot fi semănate culturi succesive mai ales dacă sunt condiţii de irigare

Alegerea soiurilor şi hibrizilor (criteriile avute icircn vedere soiurile şi hibrizi aleşi pentru fiecare cultură)

-criteriile avute icircn vedere ndashproducţie rezistenţe specifice conţinut de principii nutritive etc

-soiurile şi hibrizi aleşi pentru fiecare cultură + prezentarea listei cu soiuri pentru 2012 la culturile alese şi descrierea soiului respectiv

MĂRUL - SOIURI

33

Icircn funcţie de epoca de coacere a fructelor merele se icircmpart icircn (a) soiuri de varăMelba Red melba Şafran de vară Papirovka Mantet Quinte Akane Plat August (b) soiuri de toamnă Prima Slava Peremojţiam James Grive Red Calvil de Zăpadă Spartan Focuşor Codrene Coredana Reglndis etc (c) soiuri de iarnă Idared Speranţa Banana de iarnăWellspur Goldspur Golden Delicious Jonathan Jonared Yellowspur Renet Simerenco Coredar Wagener etc

Antreprenorul trebuie să elaboreze proiect de plantare a livezii la icircntreprinderileautorizate şi materialul săditor trebuie să fie procurat de la pepinierele licenţiate cu actelenecesare pentru posibilitatea de beneficiere de subvenţii Cele mai de perspectivă soiuri de mere şi cu o cere sporită pe piaţă sunt Golden DeliciousRed Delicious Jonathan Idared Fugi Granny Smith Gala Melrose Ionagold Elstar precum şisoiurile genetic rezistente la boli şi dăunători aşa ca Florina Prima Coredana CoredarGeneros Pionier

Piaţa Romacircniei la merele proaspete este reprezentată prin 50 la sută din soiuri colorate (complet roşu sau parţial) şi 50 la sută pentru soiurile necolorate (gal-bene şi verzi) Cele mai populare soiuri colorate sunt Jonathan şi Idared urmate de Jonagold Gala Gloster etc iar dintre cele necolorate predomină soiul Golden Delicious Soiurile Granny Smith şi Mutsu icircnregistrează vacircnzări modeste Dintre soiurile locale icircn supermarket-uri se comercializează Glorios şi Florina icircnsă icircn can-tităţi foarte mici Fructele de obicei sunt icircmpărţite icircn trei categorii mici (sub 70 mm) medii (70-90 mm) şi mari (peste 90 mm)

PORUMB ndash SOIURI

Porumbul face parte din familia Gramineae subfamilia Panicoideae tribul Maydeae genul Zea Genul Zea cuprinde 3 specii - Zea mexicana (Schrad) Recv et Mangel (sin Euchlaena mexicana) ndash teosinte1 anual - Zea perennis (Hitsch) Recv et Mangel (sin Euchlaena perennis) ndash teosinte peren - Zea mays L ndash porumbul cultivat

Porumbul cultivat cuprinde mai multe convarietăţi (grupe de varietăţi) cele mai importante fiind următoarele - Zea mays conv dentiformis Koumlrn (sin Zea mays conv indentata Sturt) denumit porumbul dinte de cal Se caracterizează prin boabele mari prismatice cu partea sticloasă (cornoasă) a endospemului dispusă pe părţile laterale ale bobului iar partea făinoasă (amidonoasă) dispusă icircn partea centrală şi superioară a bobului (fig 19) Prin uscare endospemul făinos icircşi reduce volumul se contractă şi determină apariţia unei depresiuni icircn partea superioară a bobului sub forma mişunei dintelui de cal de unde denumirea acestei convarietăţi de bdquoporumb dinte de calrdquo La această convarietate au fost creaţi primii hibrizi de porumb iar icircn prezent această convarietate are cea mai margă răspacircndire icircn lume Majoritatea hibrizilor de porumb aparţin acestei convarietăţi La noi icircn ţară primii hibrizi care au fost icircntroduşi icircn cultură aparţin acestei convarietăţi şi au fost aduşi din SUA de unde şi denumirea de bdquoporumb americanrdquo - Zea mays conv indurata (Sturt) Bailey denumit porumbul cu bobul tare porumbul sticlos Se caracterizează prin boabe rotunjite icircn partea superioară netede lucioase dure la spargere de unde vine denumirea de bdquoporumb tarerdquo Partea sticloasă a endospermului este dispusă la exteriorul bobului de jur-icircmprejurul acestuia iar partea făinoasă este dispusă icircn partea centrală a bobului uneori ajungacircnd pacircnă icircn partea superioară a bobului situaţie cacircnd determină apariţia

34

unei uşoare mişune (fig 20) Din această convarietate au făcut parte vechile populaţii şi soiuri romacircneşti de unde şi denumirea de bdquoporumb romacircnescrdquo - Zea mays conv aorista Grebensc denumit porumbul semisticlos Prezintă caracteristici intermediare icircntre convarietăţile dentiformis şi indurata Bobul este rotunjit mat icircn partea superioară şi uneori prezintă o uşoară adacircncitură - Zea mays conv everta Sturt (sin Zea mays conv microsperma Koumlrn) denumit porumb de floricele Se caracterizează prin plante cu o talie mai mică care au capacitatea de a forma mai mulţi ştiuleţi pe plantă Boabele sunt mici (MMB = 40-100 g) cu vacircrful rotunjit sau ascuţit Endospermul este aproape icircn icircntregime sticlos cu excepţia unei mici porţiuni icircn jurul embrionului care este amidonoasă Prin icircncălzire apa din grăunciorii de amidon din endospermul făinos se transformă icircn vapori care exercită o presiune asupra tegumentului pacircnă cacircnd determină spargerea acestuia moment icircn care conţinutul bobului se revarsă (boabele expandează) mărindu-şi volumul de 15-20 de ori formacircnd o masă albă-spongioasă respectiv aşa-numitele floricele

RUSTICA a castigat o pozitie de lider pe piata de porumb precoce din Europa de Nord si poseda o gama larga de seminte adecvata pentru toate pietele lumii HIBRIZI FOARTE PRECOCIBarbados - excelent pentru boabe si silozEarly Star - precoce si productivEnergy Star - foarte buna valoare alimentaraComera - performanta inalta HIBRIZI PRECOCIBatz - vigurosEurostar - lider in EuropaGalaStar - porumb pe care il veti adoraInagua - bun pentru boabe si siloz

GRAcircU ndash SOIURI

Cercetătorii de la Institutul de Cercetare - Dezvoltare Agricolă Fundulea au creat soiuri de grau productive si rezistente la secetaBOEMA soi de gracircu de toamnă extrem de productiv şi cu indici de calitate ridicaţi pentru panificaţie adaptat condiţiilor climatice din zona de cacircmpie din sudul ţării şi Moldova este un soi foarte precoce mai timpuriu la icircnspicat cu 1-3 zile faţă de soiul Flamura 85 talia plantei de 77-90 cm rezistent la iernare şi cădere arşiţă şi secetă rugina galbenă rezistenţă mijlocie la rugina brună şi făinare are calitate bună de morărit şi panificaţie

GRUIA este un soi de toamnă care a dat rezultate foarte bune icircn Oltenia şi Dobrogea este mai timpuriu cu 4 zile faţă de soiul Fundulea 4 talie de 76 cm se remarcă printr-o rezistenţă bună la iernare la cădere dar şi la rasele actuale de rugina galbenă

35

superior multor soiuri ca rezistenţă la făinare rugină brună şi septorioza frunzelor calitatea de panificaţie a soiului Gruia este apropiată de cea a soiului Dropia faţă de care tinde să aibă un gluten mai tenace soiul se evidenţiază printr-o productivitate ridicată icircn medie cu 9-12 mai mare faţă de soiurile martor sporul de producţie fiind mai mare icircn condiţii de secetă in pofida taliei sale scurte soiul se comportă foarte bine icircn condiţii de deficit hidric Gracircul aparţine genului Triticum familia Gramineae (Poaceae) Genul Triticum cuprinde un număr mare de specii de gracircu forme sălbatice şi cultivate clasificate diferit de-a lungul timpului

Pentru ţara noastră prezintă importanţă 2 specii şi anume Triticum durum Desf şi Triticum aestivum L Triticum durum Desf (fig 16) are tulpina plină icircn interior pe toată lungimea sau cel puţin icircn partea superioară Spicul este aristat cu ariste lungi comparativ cu lungimea spicului şi orientate paralel Boabele au aspect sticlos la maturitate şi sunt conice la capet Triticum aestivum L (fig 17) are tulpina goală icircn interior pe toată lungimea Spicul este nearistat sau aristat cu ariste mai scurte comparativ cu lungimea spicului şi orintate divergent Boabele sunt ovoidale sau alungit-ovoidale prevăzute cu un smoc de perişori la capătul superior Endospermul este făinos semisticlos sau sticlos

Gracircul comun reprezintă specia cea mai importantă care pe plan mondial reprezintă cca 90 din suprafaţa cultivată cu gracircu şi cea mai mare partea a suprafeţei cultivată cu gracircu din ţara noastră Gracircul comun are forme de toamnă şi de primăvară aproape icircntreaga suprafaţă din ţara noastră fiind cultivată cu gracircu de toamnă (gracircul de primăvară ocupă suprafeţe foarte mici nesemnificative)

Soiurile de gracircu cultivate icircn Romacircnia sunt icircn marea lor majoritate soiuri romacircneşti create la Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Fundulea sau icircn reţeaua de Staţiuni de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Aceste soiuri se caracterizează prin potenţial de producţie ridicat (9-10 tha) o bună rezistenţă la cădere ger iernare secetă şi boli o bună calitate şi stabilitate a recoltelor

23 Intocmirea asolamentului

Specificare HaSuprafaţa totală a terenului arabil 610Suprafaţa medie a solei (3 sole) 2033

Tabelul 2Schema rotaţiei culturilor

SOLAANUL 2012 2013 2014I măr măr mărII gracircu porumb gracircuIII porumb gracircu porumb

36

37

CAPITOLUL IIICAPITOLUL IIIORGANIZAREA PROCESULUI DE PRODUCŢIE AGRICOLĂORGANIZAREA PROCESULUI DE PRODUCŢIE AGRICOLĂ

31 Proiectarea producţiilor medii prin metoda bonităriiterenurilor agricole

Tabelul 3

Date iniţiale

Cultura Tipul de solSuprafaţa - ha (Si)

Nota de bonitare pentru

condiţiile ecologice (Pi)

Corecţia pt distanţă şi

felul drumului (k)

Coeficient de

potenţare (c)

Producţia medie

realizată

MărGracircuPorumb

Cernoziom 5 75 015 11 15000Cernoziom 303 80 018 12 4000Cernoziom 302 85 019 13 8000

TOTAL 610

2) Notele totale de bonitare pentru condiţiile ecologice (Ni)

MĂR ndash 575 = 375Ni = Si x Pi GRAcircU ndash 30380 = 24240

PORUMB ndash 30285 = 25670TOTAL = 50285

3) Nota medie ponderată de bonitare

50285 610 = 8243

1) Producţia ce revine pe un punct al notei medii ponderate de bonitare

P măr = 515000 375 = 200P gracircu = 3034000 24240 = 50

P porumb = 3028000 25670 = 9411

6) Corecţia totală icircn funcţie de distanţă şi drumuri Ct = S x kMĂR ndash 5015 = 075

Suprafaţă x coeficient corecţie GRAcircU ndash 303018 = 5454PORUMB ndash 302019 = 5738

TOTAL = 11267

38

7) Nota de bonitare recalculată (Nbr)

MĂR ndash 375-075 = 37425Nbr = Nota totală de bonitare ndash Corecţia GRAcircU ndash 24240-5454 = 2418546

PORUMB ndash

25670-5738 = 2561262

8) Notele totale de bonitare potenţate (Ntp)

MĂR ndash 3742511=4117

Ntp =Nota de bonitare recalculată (Nbr)

xCoeficient

de potenţare

GRAcircU ndash241854612=290225

PORUMB ndash

256126213=332964

9) Producţia totală pe cultură pentru fiecare unitate de sol (Pt)

MĂR ndash 4117200= 82340

Pt =Nota totală de

bonitare potenţată (Ntp)

x

Producţia ce revine pe un punct de

bonitare P(kgpunct)

GRAcircU ndash

29022550= 1451125

PORUMB ndash

3329649411=31335242

TOTAL= 4666989

10) Producţia medie la hectar Pmc1

Pm măr = Producţia totală Suprafaţa totală = 823405=16468

Rezultatele pentru celelalte culturi

Pmedie gracircu = 1451125303= 4789

Pmedie porumb =31335242302= 10376

39

32 STABILIREA CANTITĂŢILOR DE IcircNGRĂŞĂMINTE PE CULTURI

Calculul dozelor de icircngrăşăminte s-a efectuat ţinacircndu-se cont atacirct de

producţiile medii cacirct şi de existentul de suprafaţă activă din sol S-au luat icircn

considerare şi pierderile rezultate prin levigare

Icircn tabelul 4 este prezentat calculul dozelor de icircngrăşăminte chimice la ha

separat pentru cele 3 culturi icircn parte

Tabelul 4

Calculul dozelor de icircngrăşăminte chimice

Nr Crt

SPECIFICARE UM

CULTURA

GRAcircU PORUMB MĂRN P K N P K N P K

1 Producţie medie Kgha 4789 10376 16468

2 Consum specific Kg sat

23 11 20 20 21 20 5 3 6

3 Sa de administrat

Kg 11014

5268 9578

20752

2179 20752 8234 494 988

4 Sa icircn sol Kg 45 31 60 40 35 30 30 20 355 Diferenţa de

admKg sa

6514 2168 3578

16752

1829 17752 5234 294 638

6 Pierderi prin levigare

13 5 7 13 5 7 13 5 7

7 Cant pierdută prin levigare

Kg sa

847 108 25 2177

914 1242 68 147 446

8 Total sa de administrat

Kg 7361 2276 3828

18929

19204 18994 5914 3087 6826

9 Tipul de icircngrăşămacircnt

NO4NO3

Super P c

Sare potasică

NO4NO3

Super P c

Sare potasică

N P2O5 K20

10 Conţinutul icircn sa a icircngr

Kgt 345 40 40 345 40 40 345 40 40

11 Doza de icircngr de administrat

Kg 213 57 96 549 480 475 171 77 171

40

33 PLANUL DE CULTURĂ

Planul de cultură cuprinde structura culturilor dimensiunile fiecăreia

producţiile medii şi totale (tabelul 5)

Tabelul 5

Icircntocmirea planului de cultură

Cultura Suprafaţa (ha)

Producţii medii (kgha)

Producţia totală (t)

Preţ livrare (leikg)

Măr 5 16468 8234 2Gracircu 303 4789 1451 08

Porumb 302 10376 313355 1

34 FUNDAMENTAREA FIŞELOR TEHNOLOGICE PE CULTURI

Icircn vederea organizării proceselor de muncă şi de producţie icircn etapa pregătitoare se

icircntocmesc fişele tehnologice pe culturi Informaţiile cuprinse icircn fişele tehnologice servesc icircn

acelaşi timp la stabilirea tehnologiilor stabilirea destinaţiei producţiei determinarea volumului

lucrărilor mecanice şi manuale necesarul de forţă de muncă cantităţile de materiale şi mijloacele

financiare necesare pentru aprovizionare

DATELE NECESARE

1 Culturile incluse icircn planul de producţie al firmei

2 Suprafaţa ocupată de fiecare cultură icircn parte

3 Culturile premergătoare

4 Producţia medie şi totală a fiecărei culturi

5 Lucrările tehnologice icircn ordinea cronologică a executărilor

6 Perioada de executare şi data lucrării

7 Mijloacele cu care se execută lucrarea

8 Tarifele de plată pentru lucrările mecanice

9 Tarifele de plată pentru lucrările manuale pe categorii

10 Cuantumul taxelor pentru CAS şomaj risc asigurare

11 Amortismentul specific

12 Materialele necesare procesului tehnologic consumul normat pe UM preţul unitar şi cota

pentru cheltuielile de aprovizionare

41

13 Cota de cheltuieli indirecte (comune şi generale)

MODUL DE LUCRU

1 Se icircnscriu icircn fişă datele privind suprafaţa şi producţia medie Producţia medie se planifică

icircn raport cu fertilitatea solului şi cantitatea de icircngrăşămacircnt aplicată

2 Se icircnscriu lucrările tehnologice icircn ordinea executării lor precizacircndu-se toată perioada

optimă de execuţie şi durata fiecărei lucrări

3 Pentru fiecare icircn parte se determină volumul lucrărilor sumele necesare şi materiale

4 La lucrările manuale icircn raport cu volumul lucrării se calculează numărul de zile om iar

fondul de salarii rezultă icircnmulţind numărul de zile om necesar pentru evaluarea lucrării cu

tariful pe ziom corespunzător

5 Taxele asupra fondului de salarii se calculează aplicacircnd cota icircn proporţie de 30 pentru

CAS 5 pentru fondul de şomaj 1 pentru risc şi asigurare impozit 15 asupra sumei

care reprezintă fondul de salarii

6 Amortismentul specific se determină icircn raport cu valoarea de inventar a mijlocului fix

folosit exclusiv la cultura respectivă şi durata de folosire

7 Cota de cheltuieli pentru aprovizionare se calculează o cotă parte din valoarea

materialului folosit

8 Din icircnsumarea pentru lucrările mecanice lucrările manuale taxe asupra valorilor

materialelor se obţin cheltuielile de producţie

9 La cheltuielile directe se aplică cota de cheltuieli comune şi prin icircnsumarea lor se

determină cheltuielile de producţie

10 După fiecare trimestru se fac totalurile

11 Se calculează indicatorii cheltuieli de producţie la hectar şi costul la tona de produs

42

44

45

46

47

35 Organizarea lucrării de semănat la cultura gracircului

Semănatul este una dintre cele mai importante lucrări agricole de care depinde icircn ultimă instanţă obţinerea de producţii ridicate Suprafeţele icircntinse ocupate de culturi precum şi termenele restracircnse icircn care trebuie executat fac ca procesul de muncă al semănatului să ocupe un loc important icircn activitatea de producţie a exploataţiilor agricole

Etapele organizării lucrărilor de semănat cereale păioase sunt următoarele1 se stabileşte componenţa agregatului de semănat potrivit condiţiilor existente

(tractor plus semănătoare SUP-29 sau SUP-21)2 Se determină necesarul de agregate pentru terminarea semănatului icircn termen

optim folosind formula

icircn care

N ndash numărul de agregate pentru terminarea lucrării icircn timpul propusS ndash suprafaţa de icircnsămacircnţatn ndash numărul de zile icircn care trebuie terminată lucrareaP ndash randamentul zilnic al maşinii

(1)N = 303(512) = 5 agregate

Aşadar icircn prealabil trebuie cunoscut randamentul zilnic al agregatului de semănat folosit Aceasta se calculează după formula

icircn

care

P ndash randamentul zilnic al agregatului (ha)B ndash lăţimea de lucru a agregatului icircn lucru (m)V ndash viteza de deplasare a agregatului

icircn lucru (moră)t ndash durata zilei de lucru (ore)H ndash coeficientul de folosire a timpului de lucru (070-080)

(2)P = 366000807 10000 = 12 ha

3 Stabilirea lungimii marcatoarelor semănătoriiLungimea marcatoarelor adică distanţa la care trebuie aşezată piesa activă a marcatorului faţă de ultimul brăzdar se stabileşte icircn funcţie de

lăţimea de lucru a semănătorii (B) distanţa icircntre două brăzdare (b) distanţa icircntre roţile din faţă sau marginile exterioare ale şenilelor

tractorului (c)

= 11

= = 26

49

49

Cacircnd tractorul poate urmări urma lăsată de marcator atacirct cu roata din dreapta cacirct şi cu roata din stacircnga lungimea celor două marcatoare este egală şi este dată de relaţia

4 Stabilirea debitului semănătorii icircn funcţie de norma de sămacircnţă la hectar La icircnceputul lucrării trebuie icircntotdeauna să se verifice corectitudinea reglării debitului la icircnsămacircnţare Această verificare se face după formula

icircn

care

G ndash cantitatea de sămacircnţă cursă din semănătoare la un număr stabilit de icircnvacircrtiri a roţii semănătoriiA ndash norma de semănat la un ha (kg)d ndash lungimea roţii semănătorii (m)B ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)O ndash nr de icircnvacircrtituri a roţii semănătorii

(6)G= 2501743620 10000 = 313

5 Stabilirea dimensiunilor postatelor la semănat Lungimea maximă a postatelor la semănat este icircn funcţie de capacitatea cutiei semănătorii Pentru a uşura organizarea transportului de seminţe este indicat ca alimentarea semănătorii cu seminţe să se execute la un singur capăt a postatei ~n acest caz lungimea maximă a postatei se calculează după formula

icircn

care

L ndash lungimea maximă a postatei (m)Q ndash capacitatea coşului de alimentare

a semănătorii (kg)Y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii coşului de alimentare a semănătorii (icircn medie 070-080)A ndash norma de semănat (kgha)B ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)

(7)L = (051000040007) (25036) = 1556m

Icircn ce priveşte lăţimea postatei aceasta se determină icircn funcţie de lăţimea totală a parcelei de icircnsămacircnţat şi de metoda de deplasare a agregatului Ea se calculează aşa icircncacirct să asigure de lucru agregatului pentru 1-2 zile de lucru

Lăţimea postatei la semănatul icircn suveică se calculează după formula

icircn care

l ndash lăţimea postatei (m)P ndash productivitatea zilnică a agregatului (hazi)Z ndash durata icircn zile a lucrului pe aceeaşi postată (1-2 zile)L ndash lungimea postatei (m)

(8)l = 10000122 1556 = 154m

6 Lăţimea zonei de icircntoarcere a agregatului Pentru icircntoarcerea agregatului la capetele parcelei se delimitează o facircşie de teren denumită bdquozonă de icircntoarcereldquo Delimitarea acestei zone se face icircn cazul deplasărilor icircn parcursul liniar cu buclă şi fără buclă Lăţimea zonei de icircntoarcere este dată de relaţia

50

50

icircn care

E ndash lăţimea zonei de icircntoarcereR ndash raza de icircntoarcere a agregatuluie ndash lungimea de ieşire a agregatului (adică distanţa de la centrul agregatului mijlocul osiei motoare a tractorului) pacircnă la organele active ale maşinii

(9)E = 34 + 15 = 135m

Aceasta reprezintă lungimea cu care trebuie să se deplaseze centrul agregatului pentru aducerea organelor active ale maşinii agricole pe linia de icircntoarcere a lucrului

7 Stabilirea distanţei dintre punctele de alimentare a semănătorii Distanţa dintre punctele de alimentare a semănătorii se determină icircn funcţie de metoda de deplasare a agregatului la semănat ~n cazul semănatului icircn suveică lungimea postatei este determinată icircn funcţie de capacitatea cutiei de seminţe icircn aşa fel ca alimentarea semănătorii să se facă numai la unul din capetele postatei distanţa dintre punctele de alimentare se află după formula

icircn care

D ndash distanţa dintre punctele de alimentare (m)B ndash lăţimea de lucru a agregatului (m)T ndash numărul turelor (adică nr curselor dus-icircntors) pe care le face agregatul pacircnă la golirea coşului semănătorii

(1)D = 2362 = 144m

Icircn cazul cacircnd lungimea postatei nu este determinată icircn funcţie de capacitatea cutiei de seminţe este necesar ca icircn prealabil să cunoaştem turele pe care le face agregatul pacircnă la golirea coşului semănătorii Aceasta se determină icircmpărţind lungimea drumului pe care icircl face semănătoarea pacircnă la golirea cutiei sale pe lungimea cursei de lucru dus şi icircntors ~n acest scop se foloseşte următoarea formulă

icircn care

T ndash numărul turelorQ ndash capacitatea cutiei semănătorii

(kg)Y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii cutiei (080)A ndash norma de semănat (kgha)B ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)L ndash lungimea postatei (m)

T= (1000040007) (2503621556) = 1Icircn cazul semănării icircn bdquolaturildquo sau bdquope două jumătăţi ale postateildquo distanţa dintre

punctele de alimentare se calculează după formula = 136 = 36

(semnificaţiile literelor sunt aceleaşi ca la formulele (10) şi (11)

51

51

8 Stabilirea cantităţilor de seminţe ce se pun la punctele de alimentare Cantităţile de seminţe care se pun la primul punct de alimentare se calculează după formula

= 4001 = 400kgiar cantitatea care se pune la punctele următoare este

icircn care

C ndash cantitatea de seminţe necesară alimentării agregatului (kg)Q capacitatea coşului semănătorii (kg)y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii cutieia ndash nr semănătorilor icircn agregat

(14)C1 = 400071 = 280kg

9 Stabilirea necesarului zilnic de muncitori pentru semănat şi transportat seminţele Necesarul zilnic de muncitori pentru deservirea semănătorilor variază icircn raport cu numărul de agregate folosite zilnic şi al maşinilor ce compun agregatul

10 Necesarul de mijloace de transport se stabileşte icircn funcţie de cantităţile de seminţe necesare semănătorilor la o icircncărcare timpul de golire a semănătorilor capacitatea mijloacelor de transport distanţa de transport şi timpul necesar pentru un ciclu de transport

~n primul racircnd se determină timpul icircn care se consumă cantitatea de seminţe existentă icircn cutia semănătorii folosind relaţia

icircn care

q ndash capacitatea cutiei semănătorii (kg)085 ndash coeficientul de folosire a cutiei semănătoriiB ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)V ndash viteza de lucru a agregatului (moră)N ndash norma de sămacircnţă la ha (kg)

Tgol = (10000400085) (366000250) = 063h = 38min

Numărul de mijloace de transport necesare zilnic se determină pe baza relaţiei

icircn care

Nt ndash numărul mijloacelor de transportn ndash numărul semănătorilor ce lucreazăt ndash durata unui ciclu de transport (min)Cm ndash capacitatea mijlocului de transport (kg)

Nt = (540008530) (38400) = 33 = 311 Se determină necesarul de saci pentru transportul seminţelor cunoscacircnd că

pentru uşurarea manipulării se recomandă ca un sac să aibă 40 kg

Nr saci = (512250) 40 = 375 sacizi

52

52

Centralizarea datelor

Nr crt

Specificare UMAgregatul folosit

Tractor + (SUP-29)

Tractor + SUP-21

1 Productivitatea zilnică a agregatului haschimb 12

2 Necesarul zilnic de-tractoare nr 5-semănători nr 5

3Productivitatea zilnică a tuturor agregatelor

hazi 60

4Dimensiunile solei de semănat

-lungime m 1556-lăţime m 1947-suprafaţă ha 303

5Dimensiunea parcelelor de semănat

-lungime m 1556-lăţime m 154-suprafaţă 24

6Lungimea marcatorului

-dreapta m 11-stacircnga m 26

7Norma de icircnsămacircnţare

-la 20 icircnvacircrtituri kg 3-la hectar kg 250

8Distanţa dintre punctele de alimentare cu seminţe

m 144

9Cantitatea de seminţe ce se pune la punct de alimentare

-la primul punct

kg 400

-la punctele următoare

kg 280

10 Necesarul zilnic de muncitori

-pt servirea semănătorii

nr 5

-pt transportul seminţelor

nr 3

-total nr 8

11Lăţimea facircşiei de icircntoarcere a agregatului

m 135

12Necesarul zilnic de mijl de transport

-atelaje nr-tractor+remorcă nr 3-auto-camion nr

13Necesar saci pt transportul seminţelor

nr 375

53

53

36 Evaluarea producţiei

Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţieiacestora

Evaluarea se face icircn două etape1) icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele

caracteristice de dezvoltare a plantelor2) icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite

norme standardizate~n funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfel

1) Gracircu orz (orz - 1 iunie gracircu - 15 iunie) Gracircu Boemandash se stabileşte numărul punctelor de control icircn funcţie de mărimea şi

uniformitatea parcelelor(icircn cazul parcele de pacircnă la 100 ha - 5 puncte pe suprafeţe mai mari de 100 ha - 10 puncte)

Determinările se fac cu ajutorul ramei metrice (un cadru de 1 metru patrat)Metodologie de lucrundash se numără spicele din interiorul ramei metricendash se stabileşte numărul mediu de boabe icircn spicndash se calculează producţia medie la hectar astfel

Q kgha = (360353610000) (10001000) = 4536kgha

Q kgha - producţia medie kgha Nsp - număr mediu de spice la mp (medie pe toate punctele de control) 360Nb - număr mediu de boabe icircn spice 35MMB - greutatea a 1000 boabe (grame)3610000 mp = 1 ha1000 x 1000 = 1000 grame x 1000 boabe

Exemplu

2) Porumb (1 septembrie) DKC 3511ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 28 mp (4 racircnduri x 070 x 10 m

lungime 070 (m) - distanţa dintre racircnduri)ndash se numără ştiuleţii la fiecare punct de controlndash se calculează numărul de ştiuleţi la hectar

54

54

Nstha = (30010000)(510) = 60000

Nstha - număr de ştiuleţi la hanst - numărul de ştiuleţi număraţi la toate punctele de controld - suprafaţa unui punct de control (mp)i - numărul punctelor de control

ndash se determină apoi numărul de boabe pe ştiuletendash se calculează apoi producţia medie la hectar

Q kgha = (60000588337) (10001000) = 11889 kgha

Q kgha - producţia medieNst - număr ştiuleţi la hectar 60000Nb - număr mediu de boabe pe ştiulete 588MMB - greutatea a 1000 boabe (grame) 337

Exemplu

3) Floarea soarelui (15 august)ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 28 mp (4 racircnduri x 070 x 10)ndash se numără capitulele la fiecare punct de control şi se stabileşte numărul mediu

de capitule la ha după formula

Ncpha - număr total de capitule la hancp - număr de capitule numărate la toate punctele de controld - suprafaţa unui punct de controli - numărul punctelor de control

ndash se determină numărul mediu de seminţe pe capitul(Ns)ndash se calculează producţia medie la hectar astfel

55

55

Q kgha - producţia medieNcp - număr mediu de capitule la hectarNs - număr seminţe pe capitulMMB - greutatea a 1000 seminţe icircn grame

Exemplu

4) Sfecla de zahăr (1 septembrie)ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 10 mp (3 racircnduri x 045 m x 74 m

lungime)ndash la fiecare punct de control plantele se recoltează se decoletează (tăierea

frunzelor) se curăţă de pămacircnt şi se cacircntărescndash se determină producţia medie astfel

q - cantitatea de rădăcini recoltate din punctele de control (kg)d - suprafaţa unui punct de control (mp)i - numărul punctelor de control

ndash la producţia stabilită se adaugă sporul de producţie ce se va realiza de la data evaluării la data prevăzută a se recolta (18 grziplantă)

Exemplu

5) Fructe (1 septembrie) MĂRMetoda de evaluare diferă icircn funcţie de tipul de livadă clasică sau intensivă dar

icircn mare constă icircn următoarele etapendash se stabileşte numărul de pomi pentru examinare (2 - 5 ) 480ndash se determină numărul mediu de fructe pe pom şi greutatea acestora icircn kg 30kg

167 de fructe

56

56

ndash se icircnmulţeşte numărul mediu de fructe pe pom cu numărul de pomi existenţi la ha şi se obţine astfel producţia medie la ha 16032 kgha

6) Struguri (de masă - 15 iulie de vin - 1 septembrie)ndash evaluarea se face separat la viile nobile şi la viile de hibrizindash se stabileşte numărul de butuci pe rod la ha cu relaţia

Nbha - numărul de butuci pe rod la hadr - distanţa dintre racircnduri (m)db - distanţa icircntre butuci pe racircnd (m)Ng - număr mediu de goluri (butuci neproductiviinexistenţi) la ha icircn procente

ndash se evaluează producţia de struguri pe butuc număracircndu-se toţi strugurii de pe un număr de 1 - 2 din butucii existenţi pe lot (se recomandă să se efectueze numărătoarea strugurilor pe fiecare al 10-lea butuc din 15 icircn 15 racircnduri)

Producţia de struguri pe butuc se calculează astfel

Pmb - producţia medie pe butuc (grame)Gms - greutatea medie a strugurilor (grame)Ns - numărul de struguri total găsiţi la numărătoareNba - numărul butucilor analizaţi

ndash se calculează producţia medie de struguri la ha cu formula

Pmha - producţia medie de struguri la ha (kg)Nbha - numărul de butuci pe rod la haPmb - producţia medie pe butuc (grame)

Exemplu

57

57

CAPITOLUL IV DETERMINAREA PRAGULUI DE RENTABILITATE (A PUNCTULUI CRITIC) PE CULTURI

Punctul critic marchează acea dimensiune a producţiei medii la care icircncasările din

valorificarea producţiei sunt egale cu cheltuielile totale de producţie deci acel punct al

producţiei medii la care nu se obţine profit dar nu se icircnregistrează nici pierderi

Mărimea costului de producţie şi a ratei profitului se găsesc icircntr-o stracircnsă legătură

cu raportul dintre cheltuielile de exploatare şi cantitatea de produse realizate Prin analiza

costurilor şi cheltuielilor de exploatare icircntreprinzătorul poate calcula nivelul minim de

activitate cerut de menţinerea icircn stare de funcţionare a firmei Cunoscacircnd pragul de

rentabilitate se poate proiecta volumul de vacircnzări icircn vederea obţinerii profitului scontat

De asemenea creditorii şi investitorii solicită adesea efectuarea analizei punctului

critic pentru a ajuta icircn evaluarea cacircştigurilor potenţiale ale unei afaceri şi icircn consecinţă

aceasta trebuie introdusă icircn planul de afaceri

Punctul critic se poate determina icircn două moduri şi anume fără profit programat

sau cu profit programat

Calculul punctului critic fără profit programat este exprimat printr-o relaţie

simplă

y = yי

y = Pvx

yי = Cvx + CF

Pvx = Cvx + CF

x(Pv ndash Cv) = CF

icircn care

y ndash veniturile din valorificarea producţiei (mii lei)

yי - cheltuielile totale icircnregistrate (mii lei)

Pv ndash preţul de vacircnzare unitar

x ndash producţia medie sau volumul vacircnzărilor (unităţi fizice)

Cv ndash cheltuieli variabile unitare

58

58

CF ndash costuri fixe totale

De unde x marchează acea dimensiune a producţiei la care nu se icircnregistrează nici

profit nici pierderi

Determinarea cantitativă şi reprezentarea grafică a PC la cultura Porumb

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Incărcat transportat IC (PK) t 2881 180225 575

22 Descărcat IC (PK) t 2881 2444609 78

33 Incărcat transportat IC (N) t 10 2484545 793

44 Descărcat IC (N) t 1655 6371 02

55 Transportat apa prep sol mii l 30 599 019

66 Incărcat transportat săm t 66 599359 191

77 Recoltat porumb boabe t 530 2606662 832

88 Transportat porumb boabe t 225 1245 04

99

1010

TOTALTOTAL 9962236 31792

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch Variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologicacopy= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

59

59

Cheltuielile fixe

NrNr CrtCrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) copycopy (d)(d) (e)(e)

11 Adm Şi deservit IC (PK) ha 302 617645 2045

22 Arat 25 cm +grăpat ha 302 1140192 3775

33 Adm Şi deservit IC (N) ha 302 630389 2087

44 Erbicidat şi deservit ha 302 61155 2025

55 Discuit si preg Pat germ Ha 302 586536 1942

66 Semănat +deservit ha 302 472517 1565

77 Prăşit mecanic I ha 302 819024 2712

88 Prăit mecanic II ha 302 654182 2166

99

1010

TOTALTOTAL 5532035 18318

(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)

60

60

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura porumb - fără profit programat

Ch variabile Cv = 9962236 lei

Ch fixe totale CF = 5532035 lei

Ch fixeha CFha = 18318 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 11 leikg = 1100 leit

Producţia totală de PT= 313355 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 302 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 33961599 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 9962236 + 33961599 = 133583959 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 133583959 313355=

4263leit

Productia medie de porumb la punctul critic (X)

X= (CFha)(Pv-CVt) = 18318 ( 1100 ndash 4263 ) = 272 tha = 2720 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 272 tha 4263 leit = 115953 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx =18318 leiha+ 115953 leiha =299133 leiha

Nivelul producţiei de 2720 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la

cultura porumb icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de

2720 la preţul de 11 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie

Depăşirea acestui nivel al producţiei (2720 ha) duce la obţinerea unui profit iar

scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi

61

61

62

PROFI

T

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

2720 kg2720 kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

18318

leiha

299133

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura porumb ndash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

62

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura porumb - cu profit programat

Ch variabile Cv = 9962236 lei

Ch fixe totale CF = 5532035 lei

Ch fixeha CFha = 18318 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 11 leikg = 1100 leit

Producţia totală de PT= 313355 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 302 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 33961599 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)

Pr = 500000lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 9962236 + 33961599 = 133583959 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 133583959 313355=

4263leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha=PrS =500000302= 165562 leiha

Producţia medie de porumb la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 18318+165562) ( 1100 - 4263 )= 517 tha

= 5170 kgha

Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 517 tha 4263 leit = 220397 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 18318 leiha+ 220397leiha = 403577 leiha

63

63

64

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

5170 kg5170 kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

18318

leiha

403577

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura porumb ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

64

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura porumb

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 9962236 9962236

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 33961599 33961599

Ch variabile totale CVT lei 133583959 133583959

Ch variabile t CVt leit 4263 4263

Ch fixe totale CF lei 5532035 5532035

Ch fixe ha CFha leiha 18318 18318

Profit programat total Pr lei 500000

Profit programat ha Prha leiha 165562

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 2720

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 5170

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 115953 220397

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 299133 403577

Preţ de vacircnzare t Pv leit 1100 1100

Suprafaţa cultivată S ha 302 302

65

65

DETERMINAREA CANTITATIVĂ ȘI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA gracircu

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Incărcat transportat IC (PK) t 4605 260015 179

22 Descărcat IC (PK) t 4605 495645 341

33 Incărcat transportat săm t 666 601343 414

44 Incărcat transportat IC (N) t 10 97019 669

55 Descărcat IC (N) t 6454 24848 017

66 Transportat apa prep sol mii l 30 599 04

77 Recoltat grau t 530 2614762 1802

88 Transportat gracircu t 225 1245 09

99

1010

TOTALTOTAL 49504298 34115

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

66

66

Cheltuielile fixe

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Adm şi deservit IC (PK) ha 303 619685 2045

22 Arat 18 - 20 cm +grăpat ha 303 1025772 3385

33 Discuit si preg pat germ ha 303 588479 1942

44 Semănat +deservit ha 303 474081 1565

55 Adm şi deservit IC (N) ha 303 632476 2087

66 Adm şi deservit ha 303 613575 2025

77

88

99

1010

TOTALTOTAL 3954068 130497

(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)

67

67

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura gracircu - fără profit programat

Ch variabile Cv = 49504298 lei

Ch fixe totale CF = 3954068 lei

Ch fixeha CFha = 130497 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 09 leikg = 900 leit

Producţia totală de gracircu PT= 145107 t

Suprafata cultivată cu gracircu S = 303 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 14849866 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 49504298 + 14849866 = 64354164 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 64354164 145107 =

4435leit

Productia medie de gracircu la punctul critic (X)

X= (CFha)(Pv-CVt) = 130497 ( 900 - 4435 ) = 286 tha

= 2860 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 286 tha 4435 leit = 12684 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 130497 leiha+ 126841 leiha = 257338 leiha

Nivelul producţiei de 2860 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la

cultura de gracircu icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de

2860 la preţul de 09 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie

Depăşirea acestui nivel al producţiei (2860 ha) duce la obţinerea unui profit iar

scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi

68

68

69

PROFI

T

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

2860 kg2860 kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

130497

leiha

257338

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura gracircu ndash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

69

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura gracircu - cu profit programat

Ch variabile Cv = 49504298 lei

Ch fixe totale CF = 3954068 lei

Ch fixeha CFha = 130497 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 09 leikg = 900 leit

Producţia totală de gracircu PT= 145107 t

Suprafata cultivată cu gracircu S = 303 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 14849866 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)

Pr = 400000 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 49504298 + 14849866 = 64354164 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 64354164 145107 =

4435leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 400000 303 =

132013 leiha

Producţia medie de gracircu la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 130497 + 132013 ) ( 900 - 4435 )

= 575 tha = 5750 kgha

Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 575tha 4435 leit = 255012 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx =130497 leiha+ 255012leiha = 385509 leiha

70

70

71

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

5750 kg5750 kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

130497

leiha

3855

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura gracircu ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

71

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura gracircu

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 49504298 49504298

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 14849866 14849866

Ch variabile totale CVT lei 64354164 64354164

Ch variabile t CVt leit 4435 4435

Ch fixe totale CF lei 3954068 3954068

Ch fixe ha CFha leiha 130497 130497

Profit programat total Pr lei 400000

Profit programat ha Prha leiha 132013

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 2860

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 5750

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 12684 255012

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 257338 385509

Preţ de vacircnzare t Pv leit 900 900

Suprafaţa cultivată S ha 303 303

72

72

DETERMINAREA CANTITATIVĂ ȘI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA măr

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Incărcat transportat IC (PK) T 124 694 84

22 Descărcat IC (PK) T 124 145896 177

33 Adm şi deservit IC (PK) T 50 691 839

44 Administrat gunoi de grajd T 50 288 35

55 Săpat gropi pt plantat pomi Buc 048 281 34

66 Plantat + udat Buc 048 7488 909

77 Tăieri de forma coroanei Buc 25 25 03

88 Incărcat transportat IC (N) T 0855 1107 134

99 Adm şi deservit IC T 5 896 109

1010 Transportat apa prep sol T 3 4592 558

1111 Recoltat prune T 5 187 23

1212 Transportat prune T 8234 14327 174

TOTALTOTAL 1914066 2325

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

Cheltuielile fixe

73

73

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Arătură in livadă Ha 5 2057 4114

22 Discuit arătura Ha 5 913 1826

33 Prăşit printre racircnduri Ha 5 804 1608

44 Stropit cu insecto-fungicide Ha 5 1802 3604

55 Erbicidat şi deservit Ha 5 690 138

66

77

88

99

1010

TOTALTOTAL 6266 12532

(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)

74

74

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura măr - fără profit programat

Ch variabile Cv = 1914066 lei

Ch fixe totale CF = 6266 lei

Ch fixeha CFha = 12532 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 1 leikg =1000 leit

Producţia totală de mere PT= 8234 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 5 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 673021 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 1914066 + 673021 = 2587087 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 2587087 8234 = 3142 leit

Productia medie de mere la punctul critic (X)

X= (CFha)(Pv-CVt) = 12532 ( 1000 - 3142 ) = 19 tha

= 1900 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 19 tha 3142 leit = 59698 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx =12532 leiha+ 59698 leiha =185018 leiha

Nivelul producţiei de 1900 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la

cultura de măr icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de

1900 la preţul de 1 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie Depăşirea

acestui nivel al producţiei (1900 ha) duce la obţinerea unui profit iar scăderea

producţiei sub acest nivel determină pierderi

75

75

76

PROFI

T

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

1900 kg1900 kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

12532

leiha

185018

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura măr ndash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

76

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura măr - cu profit programat

Ch variabile Cv = 1914066 lei

Ch fixe totale CF = 6266 lei

Ch fixeha CFha = 12532 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 1 leikg =1000 leit

Producţia totală de mere PT= 8234 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 5 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 673021 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)

Pr = 100000 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 1914066 + 673021 = 2587087 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 2587087 8234 = 3142 leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 100000 5

= 20000 leiha

Producţia medie de mere la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 12532 + 20000 ) (1000 - 3142 )

= 31 tha = 31000 kgha

Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 31 tha 3142 leit = 97402 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx =12532 leiha+97402 leiha = 109934 leiha

77

77

78

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

31000 kg31000 kghaha

7500

5000

1000

2500

10000

15000

12500

12532

leiha

109934

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura măr ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

78

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura măr

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 1914066 1914066

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 673021 673021

Ch variabile totale CVT lei 2587087 2587087

Ch variabile t CVt leit 3142 3142

Ch fixe totale CF lei 6266 6266

Ch fixe ha CFha leiha 12532 12532

Profit programat total Pr lei 100000

Profit programat ha Prha leiha 20000

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 1900

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 31000

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 59698 97402

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 185018 109934

Preţ de vacircnzare t Pv leit 1000 1000

Suprafaţa cultivată S ha 5 5

79

79

CAPITOLUL VCAPITOLUL VCONCLUZII ŞI RECOMANDĂRICONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI

Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţiei acestora

Evaluarea se face icircn două etape- icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele caracteristice de dezvoltare a plantelor- icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite norme standardizate

Icircn funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfelPorumb 3133 toneGrau 1451 toneMăr 82 toneEfectuacircnd eficiența celor trei culturi icircn urma rezultatelor acestora am

observat că cultura cea mai favorabilă este porumbul urmată de cultura grăacircluiPe viitor cea mai bună cultură atat cantitativă cacirct și calitativă este cultura porumbului

80

80

  • A DATE GENERALE PRIVITOARE LA SOLICITANT
    • A1 Numele solicitantului
    • A2 Obiectul de activitate
    • A3 Forma juridica a solicitantului
    • A4 Structura capitalului social si evoluţia acestuia de la icircnfiinţare
    • A5 Administratorii societatii
    • A6 Informaţii referitoare la locul desfasurarii activitatii solicitantului
      • B DESCRIEREA ACTIVITATII CURENTE
        • B1 Istoricul activitatii
        • B2 Principalele mijloace fixe care compun patrimoniul actual al solicitantului
        • B3 Descrierea activitatilor curente (agricole si non-agricole) si a tehnologiilor aplicate
        • B4 Politica de aprovizionare Furnizori de materii prime
        • B5 Politica de desfacere Canale de distribuţie
          • C PREZENTAREA PROIECTULUI
            • C1 Obiectivele proiectului
            • TRACTOR SAME MODEL EXPLORER 3-100
            • C3 Managementul proiectului
            • C4 Lista de achizitii si sursele de achiziţii pentru activele ce fac obiectul proiectului materiile prime pentru punerea in functiune a proiectului
            • C5 Personal si instruire
            • C6 Graficul estimat al proiectului
            • C7 Impactul proiectului asupra dezvoltarii zonei si a mediului de afaceri
              • D PROIECŢII FINANCIARE SI INDICATORI FINANCIARI
                • D1 Bazele de productie
                • D2 Contul de profit si pierderi previzionat ( pe o perioada de 3 ani )
                • D3 Fluxul de numerar previzionat ( pe o perioada de 3 ani )
                • D4 Indicatorii financiari
                • Tabelul 1
                  • Tabelul 3
                    • Centralizarea datelor
Page 33: Duceac Ionut

fabricarea de paste făinoase etc Boabele de gracircu intră icircn alcătuirea amestecurilor de cereale prentru micul dejun

Boabele de gracircu se utilizează icircn hrana animalelor ca atare sau măcinate De asemenea icircn furajarea animalelor se utilizează şi tăracircţa rezultată ca subprodus icircn urma procesului de măcinare aceasta fiind bogată icircn proteine lipide şi săruri minerale

Boabele de gracircu servesc ca materie primă icircn diferite industrii pentru obţinerea de amidon gluten spirt băuturi spirtoase (vodcă wisky) bere biocarburburant (bioethanol)

Paiele au utilizări multiple precum materie primă icircn industria celulozei şi hacircrtiei aşternut pentru animale furaj grosier icircngrăşămacircnt organic prin icircncorporare icircn sol după recoltare sau prin compostare producerea de energie termină prin arderea icircn arzătoare cu recuperare de căldură

Germenii de gracircu rezultaţi icircn urma procesului de măcinare sunt utilizaţi icircn hrana omului ca produse energizante (germeni consumaţi cu lapte sau miere de albine) ca adaus icircn diferite produse de panificaţie sau pentru obţinerea de ulei foarte apreciat icircn industria cosmetică

Aluatul conservat prin refrigerare şi aluatul modelat (de exemplu blaturi pentru pizza) icircncepe să fie din ce icircn ce mai apreciat pe piaţă

Gracircul romacircnesc este un gracircu de foarte bună calitate pentru panificaţie care poate fi valorificat atacirct pentru consumul intern cacirct şi la export pentru consum european şi icircn afara Europei

Gracircul ecologic este unul dintre produsele ecologice cele mai bine cotate şi cerute pe piaţa mondială

Cultura gracircului oferă următoarele avantaje - boabele au un conţinut ridicat icircn glucide şi proteine corespunzător cerinţelor organismului uman - boabele au o bună conservabilitate pe perioade mari de timp - boabele se transportă cu uşurinţă pe distanţe mari - boabele de gracircu au diferite alternative de valorificare - boabele de gracircu reprezintă o importantă sursă de schimburi comerciale pe piaţa mondială - gracircul se poate cultiva icircn diferite condiţii pedoclimatice asiguracircnd producţii satisfăcătoare peste tot unde se cultivă - tehnologia de cultivare este complet mecanizată şi bine pusă la punct fără probleme deosebite - gracircul este o foarte bună premergătoare pentru majoritatea plantelor de cultură - după soiurile timpurii de gracircu pot fi semănate culturi succesive mai ales dacă sunt condiţii de irigare

Alegerea soiurilor şi hibrizilor (criteriile avute icircn vedere soiurile şi hibrizi aleşi pentru fiecare cultură)

-criteriile avute icircn vedere ndashproducţie rezistenţe specifice conţinut de principii nutritive etc

-soiurile şi hibrizi aleşi pentru fiecare cultură + prezentarea listei cu soiuri pentru 2012 la culturile alese şi descrierea soiului respectiv

MĂRUL - SOIURI

33

Icircn funcţie de epoca de coacere a fructelor merele se icircmpart icircn (a) soiuri de varăMelba Red melba Şafran de vară Papirovka Mantet Quinte Akane Plat August (b) soiuri de toamnă Prima Slava Peremojţiam James Grive Red Calvil de Zăpadă Spartan Focuşor Codrene Coredana Reglndis etc (c) soiuri de iarnă Idared Speranţa Banana de iarnăWellspur Goldspur Golden Delicious Jonathan Jonared Yellowspur Renet Simerenco Coredar Wagener etc

Antreprenorul trebuie să elaboreze proiect de plantare a livezii la icircntreprinderileautorizate şi materialul săditor trebuie să fie procurat de la pepinierele licenţiate cu actelenecesare pentru posibilitatea de beneficiere de subvenţii Cele mai de perspectivă soiuri de mere şi cu o cere sporită pe piaţă sunt Golden DeliciousRed Delicious Jonathan Idared Fugi Granny Smith Gala Melrose Ionagold Elstar precum şisoiurile genetic rezistente la boli şi dăunători aşa ca Florina Prima Coredana CoredarGeneros Pionier

Piaţa Romacircniei la merele proaspete este reprezentată prin 50 la sută din soiuri colorate (complet roşu sau parţial) şi 50 la sută pentru soiurile necolorate (gal-bene şi verzi) Cele mai populare soiuri colorate sunt Jonathan şi Idared urmate de Jonagold Gala Gloster etc iar dintre cele necolorate predomină soiul Golden Delicious Soiurile Granny Smith şi Mutsu icircnregistrează vacircnzări modeste Dintre soiurile locale icircn supermarket-uri se comercializează Glorios şi Florina icircnsă icircn can-tităţi foarte mici Fructele de obicei sunt icircmpărţite icircn trei categorii mici (sub 70 mm) medii (70-90 mm) şi mari (peste 90 mm)

PORUMB ndash SOIURI

Porumbul face parte din familia Gramineae subfamilia Panicoideae tribul Maydeae genul Zea Genul Zea cuprinde 3 specii - Zea mexicana (Schrad) Recv et Mangel (sin Euchlaena mexicana) ndash teosinte1 anual - Zea perennis (Hitsch) Recv et Mangel (sin Euchlaena perennis) ndash teosinte peren - Zea mays L ndash porumbul cultivat

Porumbul cultivat cuprinde mai multe convarietăţi (grupe de varietăţi) cele mai importante fiind următoarele - Zea mays conv dentiformis Koumlrn (sin Zea mays conv indentata Sturt) denumit porumbul dinte de cal Se caracterizează prin boabele mari prismatice cu partea sticloasă (cornoasă) a endospemului dispusă pe părţile laterale ale bobului iar partea făinoasă (amidonoasă) dispusă icircn partea centrală şi superioară a bobului (fig 19) Prin uscare endospemul făinos icircşi reduce volumul se contractă şi determină apariţia unei depresiuni icircn partea superioară a bobului sub forma mişunei dintelui de cal de unde denumirea acestei convarietăţi de bdquoporumb dinte de calrdquo La această convarietate au fost creaţi primii hibrizi de porumb iar icircn prezent această convarietate are cea mai margă răspacircndire icircn lume Majoritatea hibrizilor de porumb aparţin acestei convarietăţi La noi icircn ţară primii hibrizi care au fost icircntroduşi icircn cultură aparţin acestei convarietăţi şi au fost aduşi din SUA de unde şi denumirea de bdquoporumb americanrdquo - Zea mays conv indurata (Sturt) Bailey denumit porumbul cu bobul tare porumbul sticlos Se caracterizează prin boabe rotunjite icircn partea superioară netede lucioase dure la spargere de unde vine denumirea de bdquoporumb tarerdquo Partea sticloasă a endospermului este dispusă la exteriorul bobului de jur-icircmprejurul acestuia iar partea făinoasă este dispusă icircn partea centrală a bobului uneori ajungacircnd pacircnă icircn partea superioară a bobului situaţie cacircnd determină apariţia

34

unei uşoare mişune (fig 20) Din această convarietate au făcut parte vechile populaţii şi soiuri romacircneşti de unde şi denumirea de bdquoporumb romacircnescrdquo - Zea mays conv aorista Grebensc denumit porumbul semisticlos Prezintă caracteristici intermediare icircntre convarietăţile dentiformis şi indurata Bobul este rotunjit mat icircn partea superioară şi uneori prezintă o uşoară adacircncitură - Zea mays conv everta Sturt (sin Zea mays conv microsperma Koumlrn) denumit porumb de floricele Se caracterizează prin plante cu o talie mai mică care au capacitatea de a forma mai mulţi ştiuleţi pe plantă Boabele sunt mici (MMB = 40-100 g) cu vacircrful rotunjit sau ascuţit Endospermul este aproape icircn icircntregime sticlos cu excepţia unei mici porţiuni icircn jurul embrionului care este amidonoasă Prin icircncălzire apa din grăunciorii de amidon din endospermul făinos se transformă icircn vapori care exercită o presiune asupra tegumentului pacircnă cacircnd determină spargerea acestuia moment icircn care conţinutul bobului se revarsă (boabele expandează) mărindu-şi volumul de 15-20 de ori formacircnd o masă albă-spongioasă respectiv aşa-numitele floricele

RUSTICA a castigat o pozitie de lider pe piata de porumb precoce din Europa de Nord si poseda o gama larga de seminte adecvata pentru toate pietele lumii HIBRIZI FOARTE PRECOCIBarbados - excelent pentru boabe si silozEarly Star - precoce si productivEnergy Star - foarte buna valoare alimentaraComera - performanta inalta HIBRIZI PRECOCIBatz - vigurosEurostar - lider in EuropaGalaStar - porumb pe care il veti adoraInagua - bun pentru boabe si siloz

GRAcircU ndash SOIURI

Cercetătorii de la Institutul de Cercetare - Dezvoltare Agricolă Fundulea au creat soiuri de grau productive si rezistente la secetaBOEMA soi de gracircu de toamnă extrem de productiv şi cu indici de calitate ridicaţi pentru panificaţie adaptat condiţiilor climatice din zona de cacircmpie din sudul ţării şi Moldova este un soi foarte precoce mai timpuriu la icircnspicat cu 1-3 zile faţă de soiul Flamura 85 talia plantei de 77-90 cm rezistent la iernare şi cădere arşiţă şi secetă rugina galbenă rezistenţă mijlocie la rugina brună şi făinare are calitate bună de morărit şi panificaţie

GRUIA este un soi de toamnă care a dat rezultate foarte bune icircn Oltenia şi Dobrogea este mai timpuriu cu 4 zile faţă de soiul Fundulea 4 talie de 76 cm se remarcă printr-o rezistenţă bună la iernare la cădere dar şi la rasele actuale de rugina galbenă

35

superior multor soiuri ca rezistenţă la făinare rugină brună şi septorioza frunzelor calitatea de panificaţie a soiului Gruia este apropiată de cea a soiului Dropia faţă de care tinde să aibă un gluten mai tenace soiul se evidenţiază printr-o productivitate ridicată icircn medie cu 9-12 mai mare faţă de soiurile martor sporul de producţie fiind mai mare icircn condiţii de secetă in pofida taliei sale scurte soiul se comportă foarte bine icircn condiţii de deficit hidric Gracircul aparţine genului Triticum familia Gramineae (Poaceae) Genul Triticum cuprinde un număr mare de specii de gracircu forme sălbatice şi cultivate clasificate diferit de-a lungul timpului

Pentru ţara noastră prezintă importanţă 2 specii şi anume Triticum durum Desf şi Triticum aestivum L Triticum durum Desf (fig 16) are tulpina plină icircn interior pe toată lungimea sau cel puţin icircn partea superioară Spicul este aristat cu ariste lungi comparativ cu lungimea spicului şi orientate paralel Boabele au aspect sticlos la maturitate şi sunt conice la capet Triticum aestivum L (fig 17) are tulpina goală icircn interior pe toată lungimea Spicul este nearistat sau aristat cu ariste mai scurte comparativ cu lungimea spicului şi orintate divergent Boabele sunt ovoidale sau alungit-ovoidale prevăzute cu un smoc de perişori la capătul superior Endospermul este făinos semisticlos sau sticlos

Gracircul comun reprezintă specia cea mai importantă care pe plan mondial reprezintă cca 90 din suprafaţa cultivată cu gracircu şi cea mai mare partea a suprafeţei cultivată cu gracircu din ţara noastră Gracircul comun are forme de toamnă şi de primăvară aproape icircntreaga suprafaţă din ţara noastră fiind cultivată cu gracircu de toamnă (gracircul de primăvară ocupă suprafeţe foarte mici nesemnificative)

Soiurile de gracircu cultivate icircn Romacircnia sunt icircn marea lor majoritate soiuri romacircneşti create la Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Fundulea sau icircn reţeaua de Staţiuni de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Aceste soiuri se caracterizează prin potenţial de producţie ridicat (9-10 tha) o bună rezistenţă la cădere ger iernare secetă şi boli o bună calitate şi stabilitate a recoltelor

23 Intocmirea asolamentului

Specificare HaSuprafaţa totală a terenului arabil 610Suprafaţa medie a solei (3 sole) 2033

Tabelul 2Schema rotaţiei culturilor

SOLAANUL 2012 2013 2014I măr măr mărII gracircu porumb gracircuIII porumb gracircu porumb

36

37

CAPITOLUL IIICAPITOLUL IIIORGANIZAREA PROCESULUI DE PRODUCŢIE AGRICOLĂORGANIZAREA PROCESULUI DE PRODUCŢIE AGRICOLĂ

31 Proiectarea producţiilor medii prin metoda bonităriiterenurilor agricole

Tabelul 3

Date iniţiale

Cultura Tipul de solSuprafaţa - ha (Si)

Nota de bonitare pentru

condiţiile ecologice (Pi)

Corecţia pt distanţă şi

felul drumului (k)

Coeficient de

potenţare (c)

Producţia medie

realizată

MărGracircuPorumb

Cernoziom 5 75 015 11 15000Cernoziom 303 80 018 12 4000Cernoziom 302 85 019 13 8000

TOTAL 610

2) Notele totale de bonitare pentru condiţiile ecologice (Ni)

MĂR ndash 575 = 375Ni = Si x Pi GRAcircU ndash 30380 = 24240

PORUMB ndash 30285 = 25670TOTAL = 50285

3) Nota medie ponderată de bonitare

50285 610 = 8243

1) Producţia ce revine pe un punct al notei medii ponderate de bonitare

P măr = 515000 375 = 200P gracircu = 3034000 24240 = 50

P porumb = 3028000 25670 = 9411

6) Corecţia totală icircn funcţie de distanţă şi drumuri Ct = S x kMĂR ndash 5015 = 075

Suprafaţă x coeficient corecţie GRAcircU ndash 303018 = 5454PORUMB ndash 302019 = 5738

TOTAL = 11267

38

7) Nota de bonitare recalculată (Nbr)

MĂR ndash 375-075 = 37425Nbr = Nota totală de bonitare ndash Corecţia GRAcircU ndash 24240-5454 = 2418546

PORUMB ndash

25670-5738 = 2561262

8) Notele totale de bonitare potenţate (Ntp)

MĂR ndash 3742511=4117

Ntp =Nota de bonitare recalculată (Nbr)

xCoeficient

de potenţare

GRAcircU ndash241854612=290225

PORUMB ndash

256126213=332964

9) Producţia totală pe cultură pentru fiecare unitate de sol (Pt)

MĂR ndash 4117200= 82340

Pt =Nota totală de

bonitare potenţată (Ntp)

x

Producţia ce revine pe un punct de

bonitare P(kgpunct)

GRAcircU ndash

29022550= 1451125

PORUMB ndash

3329649411=31335242

TOTAL= 4666989

10) Producţia medie la hectar Pmc1

Pm măr = Producţia totală Suprafaţa totală = 823405=16468

Rezultatele pentru celelalte culturi

Pmedie gracircu = 1451125303= 4789

Pmedie porumb =31335242302= 10376

39

32 STABILIREA CANTITĂŢILOR DE IcircNGRĂŞĂMINTE PE CULTURI

Calculul dozelor de icircngrăşăminte s-a efectuat ţinacircndu-se cont atacirct de

producţiile medii cacirct şi de existentul de suprafaţă activă din sol S-au luat icircn

considerare şi pierderile rezultate prin levigare

Icircn tabelul 4 este prezentat calculul dozelor de icircngrăşăminte chimice la ha

separat pentru cele 3 culturi icircn parte

Tabelul 4

Calculul dozelor de icircngrăşăminte chimice

Nr Crt

SPECIFICARE UM

CULTURA

GRAcircU PORUMB MĂRN P K N P K N P K

1 Producţie medie Kgha 4789 10376 16468

2 Consum specific Kg sat

23 11 20 20 21 20 5 3 6

3 Sa de administrat

Kg 11014

5268 9578

20752

2179 20752 8234 494 988

4 Sa icircn sol Kg 45 31 60 40 35 30 30 20 355 Diferenţa de

admKg sa

6514 2168 3578

16752

1829 17752 5234 294 638

6 Pierderi prin levigare

13 5 7 13 5 7 13 5 7

7 Cant pierdută prin levigare

Kg sa

847 108 25 2177

914 1242 68 147 446

8 Total sa de administrat

Kg 7361 2276 3828

18929

19204 18994 5914 3087 6826

9 Tipul de icircngrăşămacircnt

NO4NO3

Super P c

Sare potasică

NO4NO3

Super P c

Sare potasică

N P2O5 K20

10 Conţinutul icircn sa a icircngr

Kgt 345 40 40 345 40 40 345 40 40

11 Doza de icircngr de administrat

Kg 213 57 96 549 480 475 171 77 171

40

33 PLANUL DE CULTURĂ

Planul de cultură cuprinde structura culturilor dimensiunile fiecăreia

producţiile medii şi totale (tabelul 5)

Tabelul 5

Icircntocmirea planului de cultură

Cultura Suprafaţa (ha)

Producţii medii (kgha)

Producţia totală (t)

Preţ livrare (leikg)

Măr 5 16468 8234 2Gracircu 303 4789 1451 08

Porumb 302 10376 313355 1

34 FUNDAMENTAREA FIŞELOR TEHNOLOGICE PE CULTURI

Icircn vederea organizării proceselor de muncă şi de producţie icircn etapa pregătitoare se

icircntocmesc fişele tehnologice pe culturi Informaţiile cuprinse icircn fişele tehnologice servesc icircn

acelaşi timp la stabilirea tehnologiilor stabilirea destinaţiei producţiei determinarea volumului

lucrărilor mecanice şi manuale necesarul de forţă de muncă cantităţile de materiale şi mijloacele

financiare necesare pentru aprovizionare

DATELE NECESARE

1 Culturile incluse icircn planul de producţie al firmei

2 Suprafaţa ocupată de fiecare cultură icircn parte

3 Culturile premergătoare

4 Producţia medie şi totală a fiecărei culturi

5 Lucrările tehnologice icircn ordinea cronologică a executărilor

6 Perioada de executare şi data lucrării

7 Mijloacele cu care se execută lucrarea

8 Tarifele de plată pentru lucrările mecanice

9 Tarifele de plată pentru lucrările manuale pe categorii

10 Cuantumul taxelor pentru CAS şomaj risc asigurare

11 Amortismentul specific

12 Materialele necesare procesului tehnologic consumul normat pe UM preţul unitar şi cota

pentru cheltuielile de aprovizionare

41

13 Cota de cheltuieli indirecte (comune şi generale)

MODUL DE LUCRU

1 Se icircnscriu icircn fişă datele privind suprafaţa şi producţia medie Producţia medie se planifică

icircn raport cu fertilitatea solului şi cantitatea de icircngrăşămacircnt aplicată

2 Se icircnscriu lucrările tehnologice icircn ordinea executării lor precizacircndu-se toată perioada

optimă de execuţie şi durata fiecărei lucrări

3 Pentru fiecare icircn parte se determină volumul lucrărilor sumele necesare şi materiale

4 La lucrările manuale icircn raport cu volumul lucrării se calculează numărul de zile om iar

fondul de salarii rezultă icircnmulţind numărul de zile om necesar pentru evaluarea lucrării cu

tariful pe ziom corespunzător

5 Taxele asupra fondului de salarii se calculează aplicacircnd cota icircn proporţie de 30 pentru

CAS 5 pentru fondul de şomaj 1 pentru risc şi asigurare impozit 15 asupra sumei

care reprezintă fondul de salarii

6 Amortismentul specific se determină icircn raport cu valoarea de inventar a mijlocului fix

folosit exclusiv la cultura respectivă şi durata de folosire

7 Cota de cheltuieli pentru aprovizionare se calculează o cotă parte din valoarea

materialului folosit

8 Din icircnsumarea pentru lucrările mecanice lucrările manuale taxe asupra valorilor

materialelor se obţin cheltuielile de producţie

9 La cheltuielile directe se aplică cota de cheltuieli comune şi prin icircnsumarea lor se

determină cheltuielile de producţie

10 După fiecare trimestru se fac totalurile

11 Se calculează indicatorii cheltuieli de producţie la hectar şi costul la tona de produs

42

44

45

46

47

35 Organizarea lucrării de semănat la cultura gracircului

Semănatul este una dintre cele mai importante lucrări agricole de care depinde icircn ultimă instanţă obţinerea de producţii ridicate Suprafeţele icircntinse ocupate de culturi precum şi termenele restracircnse icircn care trebuie executat fac ca procesul de muncă al semănatului să ocupe un loc important icircn activitatea de producţie a exploataţiilor agricole

Etapele organizării lucrărilor de semănat cereale păioase sunt următoarele1 se stabileşte componenţa agregatului de semănat potrivit condiţiilor existente

(tractor plus semănătoare SUP-29 sau SUP-21)2 Se determină necesarul de agregate pentru terminarea semănatului icircn termen

optim folosind formula

icircn care

N ndash numărul de agregate pentru terminarea lucrării icircn timpul propusS ndash suprafaţa de icircnsămacircnţatn ndash numărul de zile icircn care trebuie terminată lucrareaP ndash randamentul zilnic al maşinii

(1)N = 303(512) = 5 agregate

Aşadar icircn prealabil trebuie cunoscut randamentul zilnic al agregatului de semănat folosit Aceasta se calculează după formula

icircn

care

P ndash randamentul zilnic al agregatului (ha)B ndash lăţimea de lucru a agregatului icircn lucru (m)V ndash viteza de deplasare a agregatului

icircn lucru (moră)t ndash durata zilei de lucru (ore)H ndash coeficientul de folosire a timpului de lucru (070-080)

(2)P = 366000807 10000 = 12 ha

3 Stabilirea lungimii marcatoarelor semănătoriiLungimea marcatoarelor adică distanţa la care trebuie aşezată piesa activă a marcatorului faţă de ultimul brăzdar se stabileşte icircn funcţie de

lăţimea de lucru a semănătorii (B) distanţa icircntre două brăzdare (b) distanţa icircntre roţile din faţă sau marginile exterioare ale şenilelor

tractorului (c)

= 11

= = 26

49

49

Cacircnd tractorul poate urmări urma lăsată de marcator atacirct cu roata din dreapta cacirct şi cu roata din stacircnga lungimea celor două marcatoare este egală şi este dată de relaţia

4 Stabilirea debitului semănătorii icircn funcţie de norma de sămacircnţă la hectar La icircnceputul lucrării trebuie icircntotdeauna să se verifice corectitudinea reglării debitului la icircnsămacircnţare Această verificare se face după formula

icircn

care

G ndash cantitatea de sămacircnţă cursă din semănătoare la un număr stabilit de icircnvacircrtiri a roţii semănătoriiA ndash norma de semănat la un ha (kg)d ndash lungimea roţii semănătorii (m)B ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)O ndash nr de icircnvacircrtituri a roţii semănătorii

(6)G= 2501743620 10000 = 313

5 Stabilirea dimensiunilor postatelor la semănat Lungimea maximă a postatelor la semănat este icircn funcţie de capacitatea cutiei semănătorii Pentru a uşura organizarea transportului de seminţe este indicat ca alimentarea semănătorii cu seminţe să se execute la un singur capăt a postatei ~n acest caz lungimea maximă a postatei se calculează după formula

icircn

care

L ndash lungimea maximă a postatei (m)Q ndash capacitatea coşului de alimentare

a semănătorii (kg)Y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii coşului de alimentare a semănătorii (icircn medie 070-080)A ndash norma de semănat (kgha)B ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)

(7)L = (051000040007) (25036) = 1556m

Icircn ce priveşte lăţimea postatei aceasta se determină icircn funcţie de lăţimea totală a parcelei de icircnsămacircnţat şi de metoda de deplasare a agregatului Ea se calculează aşa icircncacirct să asigure de lucru agregatului pentru 1-2 zile de lucru

Lăţimea postatei la semănatul icircn suveică se calculează după formula

icircn care

l ndash lăţimea postatei (m)P ndash productivitatea zilnică a agregatului (hazi)Z ndash durata icircn zile a lucrului pe aceeaşi postată (1-2 zile)L ndash lungimea postatei (m)

(8)l = 10000122 1556 = 154m

6 Lăţimea zonei de icircntoarcere a agregatului Pentru icircntoarcerea agregatului la capetele parcelei se delimitează o facircşie de teren denumită bdquozonă de icircntoarcereldquo Delimitarea acestei zone se face icircn cazul deplasărilor icircn parcursul liniar cu buclă şi fără buclă Lăţimea zonei de icircntoarcere este dată de relaţia

50

50

icircn care

E ndash lăţimea zonei de icircntoarcereR ndash raza de icircntoarcere a agregatuluie ndash lungimea de ieşire a agregatului (adică distanţa de la centrul agregatului mijlocul osiei motoare a tractorului) pacircnă la organele active ale maşinii

(9)E = 34 + 15 = 135m

Aceasta reprezintă lungimea cu care trebuie să se deplaseze centrul agregatului pentru aducerea organelor active ale maşinii agricole pe linia de icircntoarcere a lucrului

7 Stabilirea distanţei dintre punctele de alimentare a semănătorii Distanţa dintre punctele de alimentare a semănătorii se determină icircn funcţie de metoda de deplasare a agregatului la semănat ~n cazul semănatului icircn suveică lungimea postatei este determinată icircn funcţie de capacitatea cutiei de seminţe icircn aşa fel ca alimentarea semănătorii să se facă numai la unul din capetele postatei distanţa dintre punctele de alimentare se află după formula

icircn care

D ndash distanţa dintre punctele de alimentare (m)B ndash lăţimea de lucru a agregatului (m)T ndash numărul turelor (adică nr curselor dus-icircntors) pe care le face agregatul pacircnă la golirea coşului semănătorii

(1)D = 2362 = 144m

Icircn cazul cacircnd lungimea postatei nu este determinată icircn funcţie de capacitatea cutiei de seminţe este necesar ca icircn prealabil să cunoaştem turele pe care le face agregatul pacircnă la golirea coşului semănătorii Aceasta se determină icircmpărţind lungimea drumului pe care icircl face semănătoarea pacircnă la golirea cutiei sale pe lungimea cursei de lucru dus şi icircntors ~n acest scop se foloseşte următoarea formulă

icircn care

T ndash numărul turelorQ ndash capacitatea cutiei semănătorii

(kg)Y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii cutiei (080)A ndash norma de semănat (kgha)B ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)L ndash lungimea postatei (m)

T= (1000040007) (2503621556) = 1Icircn cazul semănării icircn bdquolaturildquo sau bdquope două jumătăţi ale postateildquo distanţa dintre

punctele de alimentare se calculează după formula = 136 = 36

(semnificaţiile literelor sunt aceleaşi ca la formulele (10) şi (11)

51

51

8 Stabilirea cantităţilor de seminţe ce se pun la punctele de alimentare Cantităţile de seminţe care se pun la primul punct de alimentare se calculează după formula

= 4001 = 400kgiar cantitatea care se pune la punctele următoare este

icircn care

C ndash cantitatea de seminţe necesară alimentării agregatului (kg)Q capacitatea coşului semănătorii (kg)y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii cutieia ndash nr semănătorilor icircn agregat

(14)C1 = 400071 = 280kg

9 Stabilirea necesarului zilnic de muncitori pentru semănat şi transportat seminţele Necesarul zilnic de muncitori pentru deservirea semănătorilor variază icircn raport cu numărul de agregate folosite zilnic şi al maşinilor ce compun agregatul

10 Necesarul de mijloace de transport se stabileşte icircn funcţie de cantităţile de seminţe necesare semănătorilor la o icircncărcare timpul de golire a semănătorilor capacitatea mijloacelor de transport distanţa de transport şi timpul necesar pentru un ciclu de transport

~n primul racircnd se determină timpul icircn care se consumă cantitatea de seminţe existentă icircn cutia semănătorii folosind relaţia

icircn care

q ndash capacitatea cutiei semănătorii (kg)085 ndash coeficientul de folosire a cutiei semănătoriiB ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)V ndash viteza de lucru a agregatului (moră)N ndash norma de sămacircnţă la ha (kg)

Tgol = (10000400085) (366000250) = 063h = 38min

Numărul de mijloace de transport necesare zilnic se determină pe baza relaţiei

icircn care

Nt ndash numărul mijloacelor de transportn ndash numărul semănătorilor ce lucreazăt ndash durata unui ciclu de transport (min)Cm ndash capacitatea mijlocului de transport (kg)

Nt = (540008530) (38400) = 33 = 311 Se determină necesarul de saci pentru transportul seminţelor cunoscacircnd că

pentru uşurarea manipulării se recomandă ca un sac să aibă 40 kg

Nr saci = (512250) 40 = 375 sacizi

52

52

Centralizarea datelor

Nr crt

Specificare UMAgregatul folosit

Tractor + (SUP-29)

Tractor + SUP-21

1 Productivitatea zilnică a agregatului haschimb 12

2 Necesarul zilnic de-tractoare nr 5-semănători nr 5

3Productivitatea zilnică a tuturor agregatelor

hazi 60

4Dimensiunile solei de semănat

-lungime m 1556-lăţime m 1947-suprafaţă ha 303

5Dimensiunea parcelelor de semănat

-lungime m 1556-lăţime m 154-suprafaţă 24

6Lungimea marcatorului

-dreapta m 11-stacircnga m 26

7Norma de icircnsămacircnţare

-la 20 icircnvacircrtituri kg 3-la hectar kg 250

8Distanţa dintre punctele de alimentare cu seminţe

m 144

9Cantitatea de seminţe ce se pune la punct de alimentare

-la primul punct

kg 400

-la punctele următoare

kg 280

10 Necesarul zilnic de muncitori

-pt servirea semănătorii

nr 5

-pt transportul seminţelor

nr 3

-total nr 8

11Lăţimea facircşiei de icircntoarcere a agregatului

m 135

12Necesarul zilnic de mijl de transport

-atelaje nr-tractor+remorcă nr 3-auto-camion nr

13Necesar saci pt transportul seminţelor

nr 375

53

53

36 Evaluarea producţiei

Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţieiacestora

Evaluarea se face icircn două etape1) icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele

caracteristice de dezvoltare a plantelor2) icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite

norme standardizate~n funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfel

1) Gracircu orz (orz - 1 iunie gracircu - 15 iunie) Gracircu Boemandash se stabileşte numărul punctelor de control icircn funcţie de mărimea şi

uniformitatea parcelelor(icircn cazul parcele de pacircnă la 100 ha - 5 puncte pe suprafeţe mai mari de 100 ha - 10 puncte)

Determinările se fac cu ajutorul ramei metrice (un cadru de 1 metru patrat)Metodologie de lucrundash se numără spicele din interiorul ramei metricendash se stabileşte numărul mediu de boabe icircn spicndash se calculează producţia medie la hectar astfel

Q kgha = (360353610000) (10001000) = 4536kgha

Q kgha - producţia medie kgha Nsp - număr mediu de spice la mp (medie pe toate punctele de control) 360Nb - număr mediu de boabe icircn spice 35MMB - greutatea a 1000 boabe (grame)3610000 mp = 1 ha1000 x 1000 = 1000 grame x 1000 boabe

Exemplu

2) Porumb (1 septembrie) DKC 3511ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 28 mp (4 racircnduri x 070 x 10 m

lungime 070 (m) - distanţa dintre racircnduri)ndash se numără ştiuleţii la fiecare punct de controlndash se calculează numărul de ştiuleţi la hectar

54

54

Nstha = (30010000)(510) = 60000

Nstha - număr de ştiuleţi la hanst - numărul de ştiuleţi număraţi la toate punctele de controld - suprafaţa unui punct de control (mp)i - numărul punctelor de control

ndash se determină apoi numărul de boabe pe ştiuletendash se calculează apoi producţia medie la hectar

Q kgha = (60000588337) (10001000) = 11889 kgha

Q kgha - producţia medieNst - număr ştiuleţi la hectar 60000Nb - număr mediu de boabe pe ştiulete 588MMB - greutatea a 1000 boabe (grame) 337

Exemplu

3) Floarea soarelui (15 august)ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 28 mp (4 racircnduri x 070 x 10)ndash se numără capitulele la fiecare punct de control şi se stabileşte numărul mediu

de capitule la ha după formula

Ncpha - număr total de capitule la hancp - număr de capitule numărate la toate punctele de controld - suprafaţa unui punct de controli - numărul punctelor de control

ndash se determină numărul mediu de seminţe pe capitul(Ns)ndash se calculează producţia medie la hectar astfel

55

55

Q kgha - producţia medieNcp - număr mediu de capitule la hectarNs - număr seminţe pe capitulMMB - greutatea a 1000 seminţe icircn grame

Exemplu

4) Sfecla de zahăr (1 septembrie)ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 10 mp (3 racircnduri x 045 m x 74 m

lungime)ndash la fiecare punct de control plantele se recoltează se decoletează (tăierea

frunzelor) se curăţă de pămacircnt şi se cacircntărescndash se determină producţia medie astfel

q - cantitatea de rădăcini recoltate din punctele de control (kg)d - suprafaţa unui punct de control (mp)i - numărul punctelor de control

ndash la producţia stabilită se adaugă sporul de producţie ce se va realiza de la data evaluării la data prevăzută a se recolta (18 grziplantă)

Exemplu

5) Fructe (1 septembrie) MĂRMetoda de evaluare diferă icircn funcţie de tipul de livadă clasică sau intensivă dar

icircn mare constă icircn următoarele etapendash se stabileşte numărul de pomi pentru examinare (2 - 5 ) 480ndash se determină numărul mediu de fructe pe pom şi greutatea acestora icircn kg 30kg

167 de fructe

56

56

ndash se icircnmulţeşte numărul mediu de fructe pe pom cu numărul de pomi existenţi la ha şi se obţine astfel producţia medie la ha 16032 kgha

6) Struguri (de masă - 15 iulie de vin - 1 septembrie)ndash evaluarea se face separat la viile nobile şi la viile de hibrizindash se stabileşte numărul de butuci pe rod la ha cu relaţia

Nbha - numărul de butuci pe rod la hadr - distanţa dintre racircnduri (m)db - distanţa icircntre butuci pe racircnd (m)Ng - număr mediu de goluri (butuci neproductiviinexistenţi) la ha icircn procente

ndash se evaluează producţia de struguri pe butuc număracircndu-se toţi strugurii de pe un număr de 1 - 2 din butucii existenţi pe lot (se recomandă să se efectueze numărătoarea strugurilor pe fiecare al 10-lea butuc din 15 icircn 15 racircnduri)

Producţia de struguri pe butuc se calculează astfel

Pmb - producţia medie pe butuc (grame)Gms - greutatea medie a strugurilor (grame)Ns - numărul de struguri total găsiţi la numărătoareNba - numărul butucilor analizaţi

ndash se calculează producţia medie de struguri la ha cu formula

Pmha - producţia medie de struguri la ha (kg)Nbha - numărul de butuci pe rod la haPmb - producţia medie pe butuc (grame)

Exemplu

57

57

CAPITOLUL IV DETERMINAREA PRAGULUI DE RENTABILITATE (A PUNCTULUI CRITIC) PE CULTURI

Punctul critic marchează acea dimensiune a producţiei medii la care icircncasările din

valorificarea producţiei sunt egale cu cheltuielile totale de producţie deci acel punct al

producţiei medii la care nu se obţine profit dar nu se icircnregistrează nici pierderi

Mărimea costului de producţie şi a ratei profitului se găsesc icircntr-o stracircnsă legătură

cu raportul dintre cheltuielile de exploatare şi cantitatea de produse realizate Prin analiza

costurilor şi cheltuielilor de exploatare icircntreprinzătorul poate calcula nivelul minim de

activitate cerut de menţinerea icircn stare de funcţionare a firmei Cunoscacircnd pragul de

rentabilitate se poate proiecta volumul de vacircnzări icircn vederea obţinerii profitului scontat

De asemenea creditorii şi investitorii solicită adesea efectuarea analizei punctului

critic pentru a ajuta icircn evaluarea cacircştigurilor potenţiale ale unei afaceri şi icircn consecinţă

aceasta trebuie introdusă icircn planul de afaceri

Punctul critic se poate determina icircn două moduri şi anume fără profit programat

sau cu profit programat

Calculul punctului critic fără profit programat este exprimat printr-o relaţie

simplă

y = yי

y = Pvx

yי = Cvx + CF

Pvx = Cvx + CF

x(Pv ndash Cv) = CF

icircn care

y ndash veniturile din valorificarea producţiei (mii lei)

yי - cheltuielile totale icircnregistrate (mii lei)

Pv ndash preţul de vacircnzare unitar

x ndash producţia medie sau volumul vacircnzărilor (unităţi fizice)

Cv ndash cheltuieli variabile unitare

58

58

CF ndash costuri fixe totale

De unde x marchează acea dimensiune a producţiei la care nu se icircnregistrează nici

profit nici pierderi

Determinarea cantitativă şi reprezentarea grafică a PC la cultura Porumb

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Incărcat transportat IC (PK) t 2881 180225 575

22 Descărcat IC (PK) t 2881 2444609 78

33 Incărcat transportat IC (N) t 10 2484545 793

44 Descărcat IC (N) t 1655 6371 02

55 Transportat apa prep sol mii l 30 599 019

66 Incărcat transportat săm t 66 599359 191

77 Recoltat porumb boabe t 530 2606662 832

88 Transportat porumb boabe t 225 1245 04

99

1010

TOTALTOTAL 9962236 31792

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch Variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologicacopy= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

59

59

Cheltuielile fixe

NrNr CrtCrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) copycopy (d)(d) (e)(e)

11 Adm Şi deservit IC (PK) ha 302 617645 2045

22 Arat 25 cm +grăpat ha 302 1140192 3775

33 Adm Şi deservit IC (N) ha 302 630389 2087

44 Erbicidat şi deservit ha 302 61155 2025

55 Discuit si preg Pat germ Ha 302 586536 1942

66 Semănat +deservit ha 302 472517 1565

77 Prăşit mecanic I ha 302 819024 2712

88 Prăit mecanic II ha 302 654182 2166

99

1010

TOTALTOTAL 5532035 18318

(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)

60

60

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura porumb - fără profit programat

Ch variabile Cv = 9962236 lei

Ch fixe totale CF = 5532035 lei

Ch fixeha CFha = 18318 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 11 leikg = 1100 leit

Producţia totală de PT= 313355 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 302 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 33961599 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 9962236 + 33961599 = 133583959 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 133583959 313355=

4263leit

Productia medie de porumb la punctul critic (X)

X= (CFha)(Pv-CVt) = 18318 ( 1100 ndash 4263 ) = 272 tha = 2720 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 272 tha 4263 leit = 115953 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx =18318 leiha+ 115953 leiha =299133 leiha

Nivelul producţiei de 2720 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la

cultura porumb icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de

2720 la preţul de 11 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie

Depăşirea acestui nivel al producţiei (2720 ha) duce la obţinerea unui profit iar

scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi

61

61

62

PROFI

T

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

2720 kg2720 kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

18318

leiha

299133

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura porumb ndash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

62

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura porumb - cu profit programat

Ch variabile Cv = 9962236 lei

Ch fixe totale CF = 5532035 lei

Ch fixeha CFha = 18318 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 11 leikg = 1100 leit

Producţia totală de PT= 313355 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 302 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 33961599 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)

Pr = 500000lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 9962236 + 33961599 = 133583959 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 133583959 313355=

4263leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha=PrS =500000302= 165562 leiha

Producţia medie de porumb la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 18318+165562) ( 1100 - 4263 )= 517 tha

= 5170 kgha

Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 517 tha 4263 leit = 220397 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 18318 leiha+ 220397leiha = 403577 leiha

63

63

64

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

5170 kg5170 kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

18318

leiha

403577

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura porumb ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

64

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura porumb

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 9962236 9962236

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 33961599 33961599

Ch variabile totale CVT lei 133583959 133583959

Ch variabile t CVt leit 4263 4263

Ch fixe totale CF lei 5532035 5532035

Ch fixe ha CFha leiha 18318 18318

Profit programat total Pr lei 500000

Profit programat ha Prha leiha 165562

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 2720

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 5170

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 115953 220397

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 299133 403577

Preţ de vacircnzare t Pv leit 1100 1100

Suprafaţa cultivată S ha 302 302

65

65

DETERMINAREA CANTITATIVĂ ȘI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA gracircu

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Incărcat transportat IC (PK) t 4605 260015 179

22 Descărcat IC (PK) t 4605 495645 341

33 Incărcat transportat săm t 666 601343 414

44 Incărcat transportat IC (N) t 10 97019 669

55 Descărcat IC (N) t 6454 24848 017

66 Transportat apa prep sol mii l 30 599 04

77 Recoltat grau t 530 2614762 1802

88 Transportat gracircu t 225 1245 09

99

1010

TOTALTOTAL 49504298 34115

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

66

66

Cheltuielile fixe

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Adm şi deservit IC (PK) ha 303 619685 2045

22 Arat 18 - 20 cm +grăpat ha 303 1025772 3385

33 Discuit si preg pat germ ha 303 588479 1942

44 Semănat +deservit ha 303 474081 1565

55 Adm şi deservit IC (N) ha 303 632476 2087

66 Adm şi deservit ha 303 613575 2025

77

88

99

1010

TOTALTOTAL 3954068 130497

(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)

67

67

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura gracircu - fără profit programat

Ch variabile Cv = 49504298 lei

Ch fixe totale CF = 3954068 lei

Ch fixeha CFha = 130497 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 09 leikg = 900 leit

Producţia totală de gracircu PT= 145107 t

Suprafata cultivată cu gracircu S = 303 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 14849866 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 49504298 + 14849866 = 64354164 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 64354164 145107 =

4435leit

Productia medie de gracircu la punctul critic (X)

X= (CFha)(Pv-CVt) = 130497 ( 900 - 4435 ) = 286 tha

= 2860 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 286 tha 4435 leit = 12684 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 130497 leiha+ 126841 leiha = 257338 leiha

Nivelul producţiei de 2860 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la

cultura de gracircu icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de

2860 la preţul de 09 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie

Depăşirea acestui nivel al producţiei (2860 ha) duce la obţinerea unui profit iar

scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi

68

68

69

PROFI

T

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

2860 kg2860 kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

130497

leiha

257338

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura gracircu ndash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

69

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura gracircu - cu profit programat

Ch variabile Cv = 49504298 lei

Ch fixe totale CF = 3954068 lei

Ch fixeha CFha = 130497 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 09 leikg = 900 leit

Producţia totală de gracircu PT= 145107 t

Suprafata cultivată cu gracircu S = 303 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 14849866 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)

Pr = 400000 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 49504298 + 14849866 = 64354164 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 64354164 145107 =

4435leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 400000 303 =

132013 leiha

Producţia medie de gracircu la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 130497 + 132013 ) ( 900 - 4435 )

= 575 tha = 5750 kgha

Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 575tha 4435 leit = 255012 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx =130497 leiha+ 255012leiha = 385509 leiha

70

70

71

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

5750 kg5750 kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

130497

leiha

3855

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura gracircu ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

71

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura gracircu

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 49504298 49504298

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 14849866 14849866

Ch variabile totale CVT lei 64354164 64354164

Ch variabile t CVt leit 4435 4435

Ch fixe totale CF lei 3954068 3954068

Ch fixe ha CFha leiha 130497 130497

Profit programat total Pr lei 400000

Profit programat ha Prha leiha 132013

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 2860

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 5750

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 12684 255012

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 257338 385509

Preţ de vacircnzare t Pv leit 900 900

Suprafaţa cultivată S ha 303 303

72

72

DETERMINAREA CANTITATIVĂ ȘI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA măr

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Incărcat transportat IC (PK) T 124 694 84

22 Descărcat IC (PK) T 124 145896 177

33 Adm şi deservit IC (PK) T 50 691 839

44 Administrat gunoi de grajd T 50 288 35

55 Săpat gropi pt plantat pomi Buc 048 281 34

66 Plantat + udat Buc 048 7488 909

77 Tăieri de forma coroanei Buc 25 25 03

88 Incărcat transportat IC (N) T 0855 1107 134

99 Adm şi deservit IC T 5 896 109

1010 Transportat apa prep sol T 3 4592 558

1111 Recoltat prune T 5 187 23

1212 Transportat prune T 8234 14327 174

TOTALTOTAL 1914066 2325

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

Cheltuielile fixe

73

73

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Arătură in livadă Ha 5 2057 4114

22 Discuit arătura Ha 5 913 1826

33 Prăşit printre racircnduri Ha 5 804 1608

44 Stropit cu insecto-fungicide Ha 5 1802 3604

55 Erbicidat şi deservit Ha 5 690 138

66

77

88

99

1010

TOTALTOTAL 6266 12532

(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)

74

74

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura măr - fără profit programat

Ch variabile Cv = 1914066 lei

Ch fixe totale CF = 6266 lei

Ch fixeha CFha = 12532 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 1 leikg =1000 leit

Producţia totală de mere PT= 8234 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 5 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 673021 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 1914066 + 673021 = 2587087 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 2587087 8234 = 3142 leit

Productia medie de mere la punctul critic (X)

X= (CFha)(Pv-CVt) = 12532 ( 1000 - 3142 ) = 19 tha

= 1900 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 19 tha 3142 leit = 59698 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx =12532 leiha+ 59698 leiha =185018 leiha

Nivelul producţiei de 1900 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la

cultura de măr icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de

1900 la preţul de 1 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie Depăşirea

acestui nivel al producţiei (1900 ha) duce la obţinerea unui profit iar scăderea

producţiei sub acest nivel determină pierderi

75

75

76

PROFI

T

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

1900 kg1900 kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

12532

leiha

185018

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura măr ndash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

76

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura măr - cu profit programat

Ch variabile Cv = 1914066 lei

Ch fixe totale CF = 6266 lei

Ch fixeha CFha = 12532 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 1 leikg =1000 leit

Producţia totală de mere PT= 8234 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 5 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 673021 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)

Pr = 100000 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 1914066 + 673021 = 2587087 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 2587087 8234 = 3142 leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 100000 5

= 20000 leiha

Producţia medie de mere la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 12532 + 20000 ) (1000 - 3142 )

= 31 tha = 31000 kgha

Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 31 tha 3142 leit = 97402 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx =12532 leiha+97402 leiha = 109934 leiha

77

77

78

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

31000 kg31000 kghaha

7500

5000

1000

2500

10000

15000

12500

12532

leiha

109934

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura măr ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

78

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura măr

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 1914066 1914066

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 673021 673021

Ch variabile totale CVT lei 2587087 2587087

Ch variabile t CVt leit 3142 3142

Ch fixe totale CF lei 6266 6266

Ch fixe ha CFha leiha 12532 12532

Profit programat total Pr lei 100000

Profit programat ha Prha leiha 20000

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 1900

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 31000

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 59698 97402

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 185018 109934

Preţ de vacircnzare t Pv leit 1000 1000

Suprafaţa cultivată S ha 5 5

79

79

CAPITOLUL VCAPITOLUL VCONCLUZII ŞI RECOMANDĂRICONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI

Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţiei acestora

Evaluarea se face icircn două etape- icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele caracteristice de dezvoltare a plantelor- icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite norme standardizate

Icircn funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfelPorumb 3133 toneGrau 1451 toneMăr 82 toneEfectuacircnd eficiența celor trei culturi icircn urma rezultatelor acestora am

observat că cultura cea mai favorabilă este porumbul urmată de cultura grăacircluiPe viitor cea mai bună cultură atat cantitativă cacirct și calitativă este cultura porumbului

80

80

  • A DATE GENERALE PRIVITOARE LA SOLICITANT
    • A1 Numele solicitantului
    • A2 Obiectul de activitate
    • A3 Forma juridica a solicitantului
    • A4 Structura capitalului social si evoluţia acestuia de la icircnfiinţare
    • A5 Administratorii societatii
    • A6 Informaţii referitoare la locul desfasurarii activitatii solicitantului
      • B DESCRIEREA ACTIVITATII CURENTE
        • B1 Istoricul activitatii
        • B2 Principalele mijloace fixe care compun patrimoniul actual al solicitantului
        • B3 Descrierea activitatilor curente (agricole si non-agricole) si a tehnologiilor aplicate
        • B4 Politica de aprovizionare Furnizori de materii prime
        • B5 Politica de desfacere Canale de distribuţie
          • C PREZENTAREA PROIECTULUI
            • C1 Obiectivele proiectului
            • TRACTOR SAME MODEL EXPLORER 3-100
            • C3 Managementul proiectului
            • C4 Lista de achizitii si sursele de achiziţii pentru activele ce fac obiectul proiectului materiile prime pentru punerea in functiune a proiectului
            • C5 Personal si instruire
            • C6 Graficul estimat al proiectului
            • C7 Impactul proiectului asupra dezvoltarii zonei si a mediului de afaceri
              • D PROIECŢII FINANCIARE SI INDICATORI FINANCIARI
                • D1 Bazele de productie
                • D2 Contul de profit si pierderi previzionat ( pe o perioada de 3 ani )
                • D3 Fluxul de numerar previzionat ( pe o perioada de 3 ani )
                • D4 Indicatorii financiari
                • Tabelul 1
                  • Tabelul 3
                    • Centralizarea datelor
Page 34: Duceac Ionut

Icircn funcţie de epoca de coacere a fructelor merele se icircmpart icircn (a) soiuri de varăMelba Red melba Şafran de vară Papirovka Mantet Quinte Akane Plat August (b) soiuri de toamnă Prima Slava Peremojţiam James Grive Red Calvil de Zăpadă Spartan Focuşor Codrene Coredana Reglndis etc (c) soiuri de iarnă Idared Speranţa Banana de iarnăWellspur Goldspur Golden Delicious Jonathan Jonared Yellowspur Renet Simerenco Coredar Wagener etc

Antreprenorul trebuie să elaboreze proiect de plantare a livezii la icircntreprinderileautorizate şi materialul săditor trebuie să fie procurat de la pepinierele licenţiate cu actelenecesare pentru posibilitatea de beneficiere de subvenţii Cele mai de perspectivă soiuri de mere şi cu o cere sporită pe piaţă sunt Golden DeliciousRed Delicious Jonathan Idared Fugi Granny Smith Gala Melrose Ionagold Elstar precum şisoiurile genetic rezistente la boli şi dăunători aşa ca Florina Prima Coredana CoredarGeneros Pionier

Piaţa Romacircniei la merele proaspete este reprezentată prin 50 la sută din soiuri colorate (complet roşu sau parţial) şi 50 la sută pentru soiurile necolorate (gal-bene şi verzi) Cele mai populare soiuri colorate sunt Jonathan şi Idared urmate de Jonagold Gala Gloster etc iar dintre cele necolorate predomină soiul Golden Delicious Soiurile Granny Smith şi Mutsu icircnregistrează vacircnzări modeste Dintre soiurile locale icircn supermarket-uri se comercializează Glorios şi Florina icircnsă icircn can-tităţi foarte mici Fructele de obicei sunt icircmpărţite icircn trei categorii mici (sub 70 mm) medii (70-90 mm) şi mari (peste 90 mm)

PORUMB ndash SOIURI

Porumbul face parte din familia Gramineae subfamilia Panicoideae tribul Maydeae genul Zea Genul Zea cuprinde 3 specii - Zea mexicana (Schrad) Recv et Mangel (sin Euchlaena mexicana) ndash teosinte1 anual - Zea perennis (Hitsch) Recv et Mangel (sin Euchlaena perennis) ndash teosinte peren - Zea mays L ndash porumbul cultivat

Porumbul cultivat cuprinde mai multe convarietăţi (grupe de varietăţi) cele mai importante fiind următoarele - Zea mays conv dentiformis Koumlrn (sin Zea mays conv indentata Sturt) denumit porumbul dinte de cal Se caracterizează prin boabele mari prismatice cu partea sticloasă (cornoasă) a endospemului dispusă pe părţile laterale ale bobului iar partea făinoasă (amidonoasă) dispusă icircn partea centrală şi superioară a bobului (fig 19) Prin uscare endospemul făinos icircşi reduce volumul se contractă şi determină apariţia unei depresiuni icircn partea superioară a bobului sub forma mişunei dintelui de cal de unde denumirea acestei convarietăţi de bdquoporumb dinte de calrdquo La această convarietate au fost creaţi primii hibrizi de porumb iar icircn prezent această convarietate are cea mai margă răspacircndire icircn lume Majoritatea hibrizilor de porumb aparţin acestei convarietăţi La noi icircn ţară primii hibrizi care au fost icircntroduşi icircn cultură aparţin acestei convarietăţi şi au fost aduşi din SUA de unde şi denumirea de bdquoporumb americanrdquo - Zea mays conv indurata (Sturt) Bailey denumit porumbul cu bobul tare porumbul sticlos Se caracterizează prin boabe rotunjite icircn partea superioară netede lucioase dure la spargere de unde vine denumirea de bdquoporumb tarerdquo Partea sticloasă a endospermului este dispusă la exteriorul bobului de jur-icircmprejurul acestuia iar partea făinoasă este dispusă icircn partea centrală a bobului uneori ajungacircnd pacircnă icircn partea superioară a bobului situaţie cacircnd determină apariţia

34

unei uşoare mişune (fig 20) Din această convarietate au făcut parte vechile populaţii şi soiuri romacircneşti de unde şi denumirea de bdquoporumb romacircnescrdquo - Zea mays conv aorista Grebensc denumit porumbul semisticlos Prezintă caracteristici intermediare icircntre convarietăţile dentiformis şi indurata Bobul este rotunjit mat icircn partea superioară şi uneori prezintă o uşoară adacircncitură - Zea mays conv everta Sturt (sin Zea mays conv microsperma Koumlrn) denumit porumb de floricele Se caracterizează prin plante cu o talie mai mică care au capacitatea de a forma mai mulţi ştiuleţi pe plantă Boabele sunt mici (MMB = 40-100 g) cu vacircrful rotunjit sau ascuţit Endospermul este aproape icircn icircntregime sticlos cu excepţia unei mici porţiuni icircn jurul embrionului care este amidonoasă Prin icircncălzire apa din grăunciorii de amidon din endospermul făinos se transformă icircn vapori care exercită o presiune asupra tegumentului pacircnă cacircnd determină spargerea acestuia moment icircn care conţinutul bobului se revarsă (boabele expandează) mărindu-şi volumul de 15-20 de ori formacircnd o masă albă-spongioasă respectiv aşa-numitele floricele

RUSTICA a castigat o pozitie de lider pe piata de porumb precoce din Europa de Nord si poseda o gama larga de seminte adecvata pentru toate pietele lumii HIBRIZI FOARTE PRECOCIBarbados - excelent pentru boabe si silozEarly Star - precoce si productivEnergy Star - foarte buna valoare alimentaraComera - performanta inalta HIBRIZI PRECOCIBatz - vigurosEurostar - lider in EuropaGalaStar - porumb pe care il veti adoraInagua - bun pentru boabe si siloz

GRAcircU ndash SOIURI

Cercetătorii de la Institutul de Cercetare - Dezvoltare Agricolă Fundulea au creat soiuri de grau productive si rezistente la secetaBOEMA soi de gracircu de toamnă extrem de productiv şi cu indici de calitate ridicaţi pentru panificaţie adaptat condiţiilor climatice din zona de cacircmpie din sudul ţării şi Moldova este un soi foarte precoce mai timpuriu la icircnspicat cu 1-3 zile faţă de soiul Flamura 85 talia plantei de 77-90 cm rezistent la iernare şi cădere arşiţă şi secetă rugina galbenă rezistenţă mijlocie la rugina brună şi făinare are calitate bună de morărit şi panificaţie

GRUIA este un soi de toamnă care a dat rezultate foarte bune icircn Oltenia şi Dobrogea este mai timpuriu cu 4 zile faţă de soiul Fundulea 4 talie de 76 cm se remarcă printr-o rezistenţă bună la iernare la cădere dar şi la rasele actuale de rugina galbenă

35

superior multor soiuri ca rezistenţă la făinare rugină brună şi septorioza frunzelor calitatea de panificaţie a soiului Gruia este apropiată de cea a soiului Dropia faţă de care tinde să aibă un gluten mai tenace soiul se evidenţiază printr-o productivitate ridicată icircn medie cu 9-12 mai mare faţă de soiurile martor sporul de producţie fiind mai mare icircn condiţii de secetă in pofida taliei sale scurte soiul se comportă foarte bine icircn condiţii de deficit hidric Gracircul aparţine genului Triticum familia Gramineae (Poaceae) Genul Triticum cuprinde un număr mare de specii de gracircu forme sălbatice şi cultivate clasificate diferit de-a lungul timpului

Pentru ţara noastră prezintă importanţă 2 specii şi anume Triticum durum Desf şi Triticum aestivum L Triticum durum Desf (fig 16) are tulpina plină icircn interior pe toată lungimea sau cel puţin icircn partea superioară Spicul este aristat cu ariste lungi comparativ cu lungimea spicului şi orientate paralel Boabele au aspect sticlos la maturitate şi sunt conice la capet Triticum aestivum L (fig 17) are tulpina goală icircn interior pe toată lungimea Spicul este nearistat sau aristat cu ariste mai scurte comparativ cu lungimea spicului şi orintate divergent Boabele sunt ovoidale sau alungit-ovoidale prevăzute cu un smoc de perişori la capătul superior Endospermul este făinos semisticlos sau sticlos

Gracircul comun reprezintă specia cea mai importantă care pe plan mondial reprezintă cca 90 din suprafaţa cultivată cu gracircu şi cea mai mare partea a suprafeţei cultivată cu gracircu din ţara noastră Gracircul comun are forme de toamnă şi de primăvară aproape icircntreaga suprafaţă din ţara noastră fiind cultivată cu gracircu de toamnă (gracircul de primăvară ocupă suprafeţe foarte mici nesemnificative)

Soiurile de gracircu cultivate icircn Romacircnia sunt icircn marea lor majoritate soiuri romacircneşti create la Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Fundulea sau icircn reţeaua de Staţiuni de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Aceste soiuri se caracterizează prin potenţial de producţie ridicat (9-10 tha) o bună rezistenţă la cădere ger iernare secetă şi boli o bună calitate şi stabilitate a recoltelor

23 Intocmirea asolamentului

Specificare HaSuprafaţa totală a terenului arabil 610Suprafaţa medie a solei (3 sole) 2033

Tabelul 2Schema rotaţiei culturilor

SOLAANUL 2012 2013 2014I măr măr mărII gracircu porumb gracircuIII porumb gracircu porumb

36

37

CAPITOLUL IIICAPITOLUL IIIORGANIZAREA PROCESULUI DE PRODUCŢIE AGRICOLĂORGANIZAREA PROCESULUI DE PRODUCŢIE AGRICOLĂ

31 Proiectarea producţiilor medii prin metoda bonităriiterenurilor agricole

Tabelul 3

Date iniţiale

Cultura Tipul de solSuprafaţa - ha (Si)

Nota de bonitare pentru

condiţiile ecologice (Pi)

Corecţia pt distanţă şi

felul drumului (k)

Coeficient de

potenţare (c)

Producţia medie

realizată

MărGracircuPorumb

Cernoziom 5 75 015 11 15000Cernoziom 303 80 018 12 4000Cernoziom 302 85 019 13 8000

TOTAL 610

2) Notele totale de bonitare pentru condiţiile ecologice (Ni)

MĂR ndash 575 = 375Ni = Si x Pi GRAcircU ndash 30380 = 24240

PORUMB ndash 30285 = 25670TOTAL = 50285

3) Nota medie ponderată de bonitare

50285 610 = 8243

1) Producţia ce revine pe un punct al notei medii ponderate de bonitare

P măr = 515000 375 = 200P gracircu = 3034000 24240 = 50

P porumb = 3028000 25670 = 9411

6) Corecţia totală icircn funcţie de distanţă şi drumuri Ct = S x kMĂR ndash 5015 = 075

Suprafaţă x coeficient corecţie GRAcircU ndash 303018 = 5454PORUMB ndash 302019 = 5738

TOTAL = 11267

38

7) Nota de bonitare recalculată (Nbr)

MĂR ndash 375-075 = 37425Nbr = Nota totală de bonitare ndash Corecţia GRAcircU ndash 24240-5454 = 2418546

PORUMB ndash

25670-5738 = 2561262

8) Notele totale de bonitare potenţate (Ntp)

MĂR ndash 3742511=4117

Ntp =Nota de bonitare recalculată (Nbr)

xCoeficient

de potenţare

GRAcircU ndash241854612=290225

PORUMB ndash

256126213=332964

9) Producţia totală pe cultură pentru fiecare unitate de sol (Pt)

MĂR ndash 4117200= 82340

Pt =Nota totală de

bonitare potenţată (Ntp)

x

Producţia ce revine pe un punct de

bonitare P(kgpunct)

GRAcircU ndash

29022550= 1451125

PORUMB ndash

3329649411=31335242

TOTAL= 4666989

10) Producţia medie la hectar Pmc1

Pm măr = Producţia totală Suprafaţa totală = 823405=16468

Rezultatele pentru celelalte culturi

Pmedie gracircu = 1451125303= 4789

Pmedie porumb =31335242302= 10376

39

32 STABILIREA CANTITĂŢILOR DE IcircNGRĂŞĂMINTE PE CULTURI

Calculul dozelor de icircngrăşăminte s-a efectuat ţinacircndu-se cont atacirct de

producţiile medii cacirct şi de existentul de suprafaţă activă din sol S-au luat icircn

considerare şi pierderile rezultate prin levigare

Icircn tabelul 4 este prezentat calculul dozelor de icircngrăşăminte chimice la ha

separat pentru cele 3 culturi icircn parte

Tabelul 4

Calculul dozelor de icircngrăşăminte chimice

Nr Crt

SPECIFICARE UM

CULTURA

GRAcircU PORUMB MĂRN P K N P K N P K

1 Producţie medie Kgha 4789 10376 16468

2 Consum specific Kg sat

23 11 20 20 21 20 5 3 6

3 Sa de administrat

Kg 11014

5268 9578

20752

2179 20752 8234 494 988

4 Sa icircn sol Kg 45 31 60 40 35 30 30 20 355 Diferenţa de

admKg sa

6514 2168 3578

16752

1829 17752 5234 294 638

6 Pierderi prin levigare

13 5 7 13 5 7 13 5 7

7 Cant pierdută prin levigare

Kg sa

847 108 25 2177

914 1242 68 147 446

8 Total sa de administrat

Kg 7361 2276 3828

18929

19204 18994 5914 3087 6826

9 Tipul de icircngrăşămacircnt

NO4NO3

Super P c

Sare potasică

NO4NO3

Super P c

Sare potasică

N P2O5 K20

10 Conţinutul icircn sa a icircngr

Kgt 345 40 40 345 40 40 345 40 40

11 Doza de icircngr de administrat

Kg 213 57 96 549 480 475 171 77 171

40

33 PLANUL DE CULTURĂ

Planul de cultură cuprinde structura culturilor dimensiunile fiecăreia

producţiile medii şi totale (tabelul 5)

Tabelul 5

Icircntocmirea planului de cultură

Cultura Suprafaţa (ha)

Producţii medii (kgha)

Producţia totală (t)

Preţ livrare (leikg)

Măr 5 16468 8234 2Gracircu 303 4789 1451 08

Porumb 302 10376 313355 1

34 FUNDAMENTAREA FIŞELOR TEHNOLOGICE PE CULTURI

Icircn vederea organizării proceselor de muncă şi de producţie icircn etapa pregătitoare se

icircntocmesc fişele tehnologice pe culturi Informaţiile cuprinse icircn fişele tehnologice servesc icircn

acelaşi timp la stabilirea tehnologiilor stabilirea destinaţiei producţiei determinarea volumului

lucrărilor mecanice şi manuale necesarul de forţă de muncă cantităţile de materiale şi mijloacele

financiare necesare pentru aprovizionare

DATELE NECESARE

1 Culturile incluse icircn planul de producţie al firmei

2 Suprafaţa ocupată de fiecare cultură icircn parte

3 Culturile premergătoare

4 Producţia medie şi totală a fiecărei culturi

5 Lucrările tehnologice icircn ordinea cronologică a executărilor

6 Perioada de executare şi data lucrării

7 Mijloacele cu care se execută lucrarea

8 Tarifele de plată pentru lucrările mecanice

9 Tarifele de plată pentru lucrările manuale pe categorii

10 Cuantumul taxelor pentru CAS şomaj risc asigurare

11 Amortismentul specific

12 Materialele necesare procesului tehnologic consumul normat pe UM preţul unitar şi cota

pentru cheltuielile de aprovizionare

41

13 Cota de cheltuieli indirecte (comune şi generale)

MODUL DE LUCRU

1 Se icircnscriu icircn fişă datele privind suprafaţa şi producţia medie Producţia medie se planifică

icircn raport cu fertilitatea solului şi cantitatea de icircngrăşămacircnt aplicată

2 Se icircnscriu lucrările tehnologice icircn ordinea executării lor precizacircndu-se toată perioada

optimă de execuţie şi durata fiecărei lucrări

3 Pentru fiecare icircn parte se determină volumul lucrărilor sumele necesare şi materiale

4 La lucrările manuale icircn raport cu volumul lucrării se calculează numărul de zile om iar

fondul de salarii rezultă icircnmulţind numărul de zile om necesar pentru evaluarea lucrării cu

tariful pe ziom corespunzător

5 Taxele asupra fondului de salarii se calculează aplicacircnd cota icircn proporţie de 30 pentru

CAS 5 pentru fondul de şomaj 1 pentru risc şi asigurare impozit 15 asupra sumei

care reprezintă fondul de salarii

6 Amortismentul specific se determină icircn raport cu valoarea de inventar a mijlocului fix

folosit exclusiv la cultura respectivă şi durata de folosire

7 Cota de cheltuieli pentru aprovizionare se calculează o cotă parte din valoarea

materialului folosit

8 Din icircnsumarea pentru lucrările mecanice lucrările manuale taxe asupra valorilor

materialelor se obţin cheltuielile de producţie

9 La cheltuielile directe se aplică cota de cheltuieli comune şi prin icircnsumarea lor se

determină cheltuielile de producţie

10 După fiecare trimestru se fac totalurile

11 Se calculează indicatorii cheltuieli de producţie la hectar şi costul la tona de produs

42

44

45

46

47

35 Organizarea lucrării de semănat la cultura gracircului

Semănatul este una dintre cele mai importante lucrări agricole de care depinde icircn ultimă instanţă obţinerea de producţii ridicate Suprafeţele icircntinse ocupate de culturi precum şi termenele restracircnse icircn care trebuie executat fac ca procesul de muncă al semănatului să ocupe un loc important icircn activitatea de producţie a exploataţiilor agricole

Etapele organizării lucrărilor de semănat cereale păioase sunt următoarele1 se stabileşte componenţa agregatului de semănat potrivit condiţiilor existente

(tractor plus semănătoare SUP-29 sau SUP-21)2 Se determină necesarul de agregate pentru terminarea semănatului icircn termen

optim folosind formula

icircn care

N ndash numărul de agregate pentru terminarea lucrării icircn timpul propusS ndash suprafaţa de icircnsămacircnţatn ndash numărul de zile icircn care trebuie terminată lucrareaP ndash randamentul zilnic al maşinii

(1)N = 303(512) = 5 agregate

Aşadar icircn prealabil trebuie cunoscut randamentul zilnic al agregatului de semănat folosit Aceasta se calculează după formula

icircn

care

P ndash randamentul zilnic al agregatului (ha)B ndash lăţimea de lucru a agregatului icircn lucru (m)V ndash viteza de deplasare a agregatului

icircn lucru (moră)t ndash durata zilei de lucru (ore)H ndash coeficientul de folosire a timpului de lucru (070-080)

(2)P = 366000807 10000 = 12 ha

3 Stabilirea lungimii marcatoarelor semănătoriiLungimea marcatoarelor adică distanţa la care trebuie aşezată piesa activă a marcatorului faţă de ultimul brăzdar se stabileşte icircn funcţie de

lăţimea de lucru a semănătorii (B) distanţa icircntre două brăzdare (b) distanţa icircntre roţile din faţă sau marginile exterioare ale şenilelor

tractorului (c)

= 11

= = 26

49

49

Cacircnd tractorul poate urmări urma lăsată de marcator atacirct cu roata din dreapta cacirct şi cu roata din stacircnga lungimea celor două marcatoare este egală şi este dată de relaţia

4 Stabilirea debitului semănătorii icircn funcţie de norma de sămacircnţă la hectar La icircnceputul lucrării trebuie icircntotdeauna să se verifice corectitudinea reglării debitului la icircnsămacircnţare Această verificare se face după formula

icircn

care

G ndash cantitatea de sămacircnţă cursă din semănătoare la un număr stabilit de icircnvacircrtiri a roţii semănătoriiA ndash norma de semănat la un ha (kg)d ndash lungimea roţii semănătorii (m)B ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)O ndash nr de icircnvacircrtituri a roţii semănătorii

(6)G= 2501743620 10000 = 313

5 Stabilirea dimensiunilor postatelor la semănat Lungimea maximă a postatelor la semănat este icircn funcţie de capacitatea cutiei semănătorii Pentru a uşura organizarea transportului de seminţe este indicat ca alimentarea semănătorii cu seminţe să se execute la un singur capăt a postatei ~n acest caz lungimea maximă a postatei se calculează după formula

icircn

care

L ndash lungimea maximă a postatei (m)Q ndash capacitatea coşului de alimentare

a semănătorii (kg)Y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii coşului de alimentare a semănătorii (icircn medie 070-080)A ndash norma de semănat (kgha)B ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)

(7)L = (051000040007) (25036) = 1556m

Icircn ce priveşte lăţimea postatei aceasta se determină icircn funcţie de lăţimea totală a parcelei de icircnsămacircnţat şi de metoda de deplasare a agregatului Ea se calculează aşa icircncacirct să asigure de lucru agregatului pentru 1-2 zile de lucru

Lăţimea postatei la semănatul icircn suveică se calculează după formula

icircn care

l ndash lăţimea postatei (m)P ndash productivitatea zilnică a agregatului (hazi)Z ndash durata icircn zile a lucrului pe aceeaşi postată (1-2 zile)L ndash lungimea postatei (m)

(8)l = 10000122 1556 = 154m

6 Lăţimea zonei de icircntoarcere a agregatului Pentru icircntoarcerea agregatului la capetele parcelei se delimitează o facircşie de teren denumită bdquozonă de icircntoarcereldquo Delimitarea acestei zone se face icircn cazul deplasărilor icircn parcursul liniar cu buclă şi fără buclă Lăţimea zonei de icircntoarcere este dată de relaţia

50

50

icircn care

E ndash lăţimea zonei de icircntoarcereR ndash raza de icircntoarcere a agregatuluie ndash lungimea de ieşire a agregatului (adică distanţa de la centrul agregatului mijlocul osiei motoare a tractorului) pacircnă la organele active ale maşinii

(9)E = 34 + 15 = 135m

Aceasta reprezintă lungimea cu care trebuie să se deplaseze centrul agregatului pentru aducerea organelor active ale maşinii agricole pe linia de icircntoarcere a lucrului

7 Stabilirea distanţei dintre punctele de alimentare a semănătorii Distanţa dintre punctele de alimentare a semănătorii se determină icircn funcţie de metoda de deplasare a agregatului la semănat ~n cazul semănatului icircn suveică lungimea postatei este determinată icircn funcţie de capacitatea cutiei de seminţe icircn aşa fel ca alimentarea semănătorii să se facă numai la unul din capetele postatei distanţa dintre punctele de alimentare se află după formula

icircn care

D ndash distanţa dintre punctele de alimentare (m)B ndash lăţimea de lucru a agregatului (m)T ndash numărul turelor (adică nr curselor dus-icircntors) pe care le face agregatul pacircnă la golirea coşului semănătorii

(1)D = 2362 = 144m

Icircn cazul cacircnd lungimea postatei nu este determinată icircn funcţie de capacitatea cutiei de seminţe este necesar ca icircn prealabil să cunoaştem turele pe care le face agregatul pacircnă la golirea coşului semănătorii Aceasta se determină icircmpărţind lungimea drumului pe care icircl face semănătoarea pacircnă la golirea cutiei sale pe lungimea cursei de lucru dus şi icircntors ~n acest scop se foloseşte următoarea formulă

icircn care

T ndash numărul turelorQ ndash capacitatea cutiei semănătorii

(kg)Y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii cutiei (080)A ndash norma de semănat (kgha)B ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)L ndash lungimea postatei (m)

T= (1000040007) (2503621556) = 1Icircn cazul semănării icircn bdquolaturildquo sau bdquope două jumătăţi ale postateildquo distanţa dintre

punctele de alimentare se calculează după formula = 136 = 36

(semnificaţiile literelor sunt aceleaşi ca la formulele (10) şi (11)

51

51

8 Stabilirea cantităţilor de seminţe ce se pun la punctele de alimentare Cantităţile de seminţe care se pun la primul punct de alimentare se calculează după formula

= 4001 = 400kgiar cantitatea care se pune la punctele următoare este

icircn care

C ndash cantitatea de seminţe necesară alimentării agregatului (kg)Q capacitatea coşului semănătorii (kg)y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii cutieia ndash nr semănătorilor icircn agregat

(14)C1 = 400071 = 280kg

9 Stabilirea necesarului zilnic de muncitori pentru semănat şi transportat seminţele Necesarul zilnic de muncitori pentru deservirea semănătorilor variază icircn raport cu numărul de agregate folosite zilnic şi al maşinilor ce compun agregatul

10 Necesarul de mijloace de transport se stabileşte icircn funcţie de cantităţile de seminţe necesare semănătorilor la o icircncărcare timpul de golire a semănătorilor capacitatea mijloacelor de transport distanţa de transport şi timpul necesar pentru un ciclu de transport

~n primul racircnd se determină timpul icircn care se consumă cantitatea de seminţe existentă icircn cutia semănătorii folosind relaţia

icircn care

q ndash capacitatea cutiei semănătorii (kg)085 ndash coeficientul de folosire a cutiei semănătoriiB ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)V ndash viteza de lucru a agregatului (moră)N ndash norma de sămacircnţă la ha (kg)

Tgol = (10000400085) (366000250) = 063h = 38min

Numărul de mijloace de transport necesare zilnic se determină pe baza relaţiei

icircn care

Nt ndash numărul mijloacelor de transportn ndash numărul semănătorilor ce lucreazăt ndash durata unui ciclu de transport (min)Cm ndash capacitatea mijlocului de transport (kg)

Nt = (540008530) (38400) = 33 = 311 Se determină necesarul de saci pentru transportul seminţelor cunoscacircnd că

pentru uşurarea manipulării se recomandă ca un sac să aibă 40 kg

Nr saci = (512250) 40 = 375 sacizi

52

52

Centralizarea datelor

Nr crt

Specificare UMAgregatul folosit

Tractor + (SUP-29)

Tractor + SUP-21

1 Productivitatea zilnică a agregatului haschimb 12

2 Necesarul zilnic de-tractoare nr 5-semănători nr 5

3Productivitatea zilnică a tuturor agregatelor

hazi 60

4Dimensiunile solei de semănat

-lungime m 1556-lăţime m 1947-suprafaţă ha 303

5Dimensiunea parcelelor de semănat

-lungime m 1556-lăţime m 154-suprafaţă 24

6Lungimea marcatorului

-dreapta m 11-stacircnga m 26

7Norma de icircnsămacircnţare

-la 20 icircnvacircrtituri kg 3-la hectar kg 250

8Distanţa dintre punctele de alimentare cu seminţe

m 144

9Cantitatea de seminţe ce se pune la punct de alimentare

-la primul punct

kg 400

-la punctele următoare

kg 280

10 Necesarul zilnic de muncitori

-pt servirea semănătorii

nr 5

-pt transportul seminţelor

nr 3

-total nr 8

11Lăţimea facircşiei de icircntoarcere a agregatului

m 135

12Necesarul zilnic de mijl de transport

-atelaje nr-tractor+remorcă nr 3-auto-camion nr

13Necesar saci pt transportul seminţelor

nr 375

53

53

36 Evaluarea producţiei

Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţieiacestora

Evaluarea se face icircn două etape1) icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele

caracteristice de dezvoltare a plantelor2) icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite

norme standardizate~n funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfel

1) Gracircu orz (orz - 1 iunie gracircu - 15 iunie) Gracircu Boemandash se stabileşte numărul punctelor de control icircn funcţie de mărimea şi

uniformitatea parcelelor(icircn cazul parcele de pacircnă la 100 ha - 5 puncte pe suprafeţe mai mari de 100 ha - 10 puncte)

Determinările se fac cu ajutorul ramei metrice (un cadru de 1 metru patrat)Metodologie de lucrundash se numără spicele din interiorul ramei metricendash se stabileşte numărul mediu de boabe icircn spicndash se calculează producţia medie la hectar astfel

Q kgha = (360353610000) (10001000) = 4536kgha

Q kgha - producţia medie kgha Nsp - număr mediu de spice la mp (medie pe toate punctele de control) 360Nb - număr mediu de boabe icircn spice 35MMB - greutatea a 1000 boabe (grame)3610000 mp = 1 ha1000 x 1000 = 1000 grame x 1000 boabe

Exemplu

2) Porumb (1 septembrie) DKC 3511ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 28 mp (4 racircnduri x 070 x 10 m

lungime 070 (m) - distanţa dintre racircnduri)ndash se numără ştiuleţii la fiecare punct de controlndash se calculează numărul de ştiuleţi la hectar

54

54

Nstha = (30010000)(510) = 60000

Nstha - număr de ştiuleţi la hanst - numărul de ştiuleţi număraţi la toate punctele de controld - suprafaţa unui punct de control (mp)i - numărul punctelor de control

ndash se determină apoi numărul de boabe pe ştiuletendash se calculează apoi producţia medie la hectar

Q kgha = (60000588337) (10001000) = 11889 kgha

Q kgha - producţia medieNst - număr ştiuleţi la hectar 60000Nb - număr mediu de boabe pe ştiulete 588MMB - greutatea a 1000 boabe (grame) 337

Exemplu

3) Floarea soarelui (15 august)ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 28 mp (4 racircnduri x 070 x 10)ndash se numără capitulele la fiecare punct de control şi se stabileşte numărul mediu

de capitule la ha după formula

Ncpha - număr total de capitule la hancp - număr de capitule numărate la toate punctele de controld - suprafaţa unui punct de controli - numărul punctelor de control

ndash se determină numărul mediu de seminţe pe capitul(Ns)ndash se calculează producţia medie la hectar astfel

55

55

Q kgha - producţia medieNcp - număr mediu de capitule la hectarNs - număr seminţe pe capitulMMB - greutatea a 1000 seminţe icircn grame

Exemplu

4) Sfecla de zahăr (1 septembrie)ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 10 mp (3 racircnduri x 045 m x 74 m

lungime)ndash la fiecare punct de control plantele se recoltează se decoletează (tăierea

frunzelor) se curăţă de pămacircnt şi se cacircntărescndash se determină producţia medie astfel

q - cantitatea de rădăcini recoltate din punctele de control (kg)d - suprafaţa unui punct de control (mp)i - numărul punctelor de control

ndash la producţia stabilită se adaugă sporul de producţie ce se va realiza de la data evaluării la data prevăzută a se recolta (18 grziplantă)

Exemplu

5) Fructe (1 septembrie) MĂRMetoda de evaluare diferă icircn funcţie de tipul de livadă clasică sau intensivă dar

icircn mare constă icircn următoarele etapendash se stabileşte numărul de pomi pentru examinare (2 - 5 ) 480ndash se determină numărul mediu de fructe pe pom şi greutatea acestora icircn kg 30kg

167 de fructe

56

56

ndash se icircnmulţeşte numărul mediu de fructe pe pom cu numărul de pomi existenţi la ha şi se obţine astfel producţia medie la ha 16032 kgha

6) Struguri (de masă - 15 iulie de vin - 1 septembrie)ndash evaluarea se face separat la viile nobile şi la viile de hibrizindash se stabileşte numărul de butuci pe rod la ha cu relaţia

Nbha - numărul de butuci pe rod la hadr - distanţa dintre racircnduri (m)db - distanţa icircntre butuci pe racircnd (m)Ng - număr mediu de goluri (butuci neproductiviinexistenţi) la ha icircn procente

ndash se evaluează producţia de struguri pe butuc număracircndu-se toţi strugurii de pe un număr de 1 - 2 din butucii existenţi pe lot (se recomandă să se efectueze numărătoarea strugurilor pe fiecare al 10-lea butuc din 15 icircn 15 racircnduri)

Producţia de struguri pe butuc se calculează astfel

Pmb - producţia medie pe butuc (grame)Gms - greutatea medie a strugurilor (grame)Ns - numărul de struguri total găsiţi la numărătoareNba - numărul butucilor analizaţi

ndash se calculează producţia medie de struguri la ha cu formula

Pmha - producţia medie de struguri la ha (kg)Nbha - numărul de butuci pe rod la haPmb - producţia medie pe butuc (grame)

Exemplu

57

57

CAPITOLUL IV DETERMINAREA PRAGULUI DE RENTABILITATE (A PUNCTULUI CRITIC) PE CULTURI

Punctul critic marchează acea dimensiune a producţiei medii la care icircncasările din

valorificarea producţiei sunt egale cu cheltuielile totale de producţie deci acel punct al

producţiei medii la care nu se obţine profit dar nu se icircnregistrează nici pierderi

Mărimea costului de producţie şi a ratei profitului se găsesc icircntr-o stracircnsă legătură

cu raportul dintre cheltuielile de exploatare şi cantitatea de produse realizate Prin analiza

costurilor şi cheltuielilor de exploatare icircntreprinzătorul poate calcula nivelul minim de

activitate cerut de menţinerea icircn stare de funcţionare a firmei Cunoscacircnd pragul de

rentabilitate se poate proiecta volumul de vacircnzări icircn vederea obţinerii profitului scontat

De asemenea creditorii şi investitorii solicită adesea efectuarea analizei punctului

critic pentru a ajuta icircn evaluarea cacircştigurilor potenţiale ale unei afaceri şi icircn consecinţă

aceasta trebuie introdusă icircn planul de afaceri

Punctul critic se poate determina icircn două moduri şi anume fără profit programat

sau cu profit programat

Calculul punctului critic fără profit programat este exprimat printr-o relaţie

simplă

y = yי

y = Pvx

yי = Cvx + CF

Pvx = Cvx + CF

x(Pv ndash Cv) = CF

icircn care

y ndash veniturile din valorificarea producţiei (mii lei)

yי - cheltuielile totale icircnregistrate (mii lei)

Pv ndash preţul de vacircnzare unitar

x ndash producţia medie sau volumul vacircnzărilor (unităţi fizice)

Cv ndash cheltuieli variabile unitare

58

58

CF ndash costuri fixe totale

De unde x marchează acea dimensiune a producţiei la care nu se icircnregistrează nici

profit nici pierderi

Determinarea cantitativă şi reprezentarea grafică a PC la cultura Porumb

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Incărcat transportat IC (PK) t 2881 180225 575

22 Descărcat IC (PK) t 2881 2444609 78

33 Incărcat transportat IC (N) t 10 2484545 793

44 Descărcat IC (N) t 1655 6371 02

55 Transportat apa prep sol mii l 30 599 019

66 Incărcat transportat săm t 66 599359 191

77 Recoltat porumb boabe t 530 2606662 832

88 Transportat porumb boabe t 225 1245 04

99

1010

TOTALTOTAL 9962236 31792

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch Variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologicacopy= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

59

59

Cheltuielile fixe

NrNr CrtCrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) copycopy (d)(d) (e)(e)

11 Adm Şi deservit IC (PK) ha 302 617645 2045

22 Arat 25 cm +grăpat ha 302 1140192 3775

33 Adm Şi deservit IC (N) ha 302 630389 2087

44 Erbicidat şi deservit ha 302 61155 2025

55 Discuit si preg Pat germ Ha 302 586536 1942

66 Semănat +deservit ha 302 472517 1565

77 Prăşit mecanic I ha 302 819024 2712

88 Prăit mecanic II ha 302 654182 2166

99

1010

TOTALTOTAL 5532035 18318

(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)

60

60

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura porumb - fără profit programat

Ch variabile Cv = 9962236 lei

Ch fixe totale CF = 5532035 lei

Ch fixeha CFha = 18318 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 11 leikg = 1100 leit

Producţia totală de PT= 313355 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 302 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 33961599 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 9962236 + 33961599 = 133583959 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 133583959 313355=

4263leit

Productia medie de porumb la punctul critic (X)

X= (CFha)(Pv-CVt) = 18318 ( 1100 ndash 4263 ) = 272 tha = 2720 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 272 tha 4263 leit = 115953 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx =18318 leiha+ 115953 leiha =299133 leiha

Nivelul producţiei de 2720 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la

cultura porumb icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de

2720 la preţul de 11 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie

Depăşirea acestui nivel al producţiei (2720 ha) duce la obţinerea unui profit iar

scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi

61

61

62

PROFI

T

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

2720 kg2720 kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

18318

leiha

299133

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura porumb ndash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

62

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura porumb - cu profit programat

Ch variabile Cv = 9962236 lei

Ch fixe totale CF = 5532035 lei

Ch fixeha CFha = 18318 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 11 leikg = 1100 leit

Producţia totală de PT= 313355 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 302 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 33961599 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)

Pr = 500000lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 9962236 + 33961599 = 133583959 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 133583959 313355=

4263leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha=PrS =500000302= 165562 leiha

Producţia medie de porumb la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 18318+165562) ( 1100 - 4263 )= 517 tha

= 5170 kgha

Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 517 tha 4263 leit = 220397 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 18318 leiha+ 220397leiha = 403577 leiha

63

63

64

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

5170 kg5170 kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

18318

leiha

403577

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura porumb ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

64

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura porumb

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 9962236 9962236

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 33961599 33961599

Ch variabile totale CVT lei 133583959 133583959

Ch variabile t CVt leit 4263 4263

Ch fixe totale CF lei 5532035 5532035

Ch fixe ha CFha leiha 18318 18318

Profit programat total Pr lei 500000

Profit programat ha Prha leiha 165562

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 2720

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 5170

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 115953 220397

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 299133 403577

Preţ de vacircnzare t Pv leit 1100 1100

Suprafaţa cultivată S ha 302 302

65

65

DETERMINAREA CANTITATIVĂ ȘI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA gracircu

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Incărcat transportat IC (PK) t 4605 260015 179

22 Descărcat IC (PK) t 4605 495645 341

33 Incărcat transportat săm t 666 601343 414

44 Incărcat transportat IC (N) t 10 97019 669

55 Descărcat IC (N) t 6454 24848 017

66 Transportat apa prep sol mii l 30 599 04

77 Recoltat grau t 530 2614762 1802

88 Transportat gracircu t 225 1245 09

99

1010

TOTALTOTAL 49504298 34115

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

66

66

Cheltuielile fixe

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Adm şi deservit IC (PK) ha 303 619685 2045

22 Arat 18 - 20 cm +grăpat ha 303 1025772 3385

33 Discuit si preg pat germ ha 303 588479 1942

44 Semănat +deservit ha 303 474081 1565

55 Adm şi deservit IC (N) ha 303 632476 2087

66 Adm şi deservit ha 303 613575 2025

77

88

99

1010

TOTALTOTAL 3954068 130497

(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)

67

67

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura gracircu - fără profit programat

Ch variabile Cv = 49504298 lei

Ch fixe totale CF = 3954068 lei

Ch fixeha CFha = 130497 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 09 leikg = 900 leit

Producţia totală de gracircu PT= 145107 t

Suprafata cultivată cu gracircu S = 303 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 14849866 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 49504298 + 14849866 = 64354164 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 64354164 145107 =

4435leit

Productia medie de gracircu la punctul critic (X)

X= (CFha)(Pv-CVt) = 130497 ( 900 - 4435 ) = 286 tha

= 2860 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 286 tha 4435 leit = 12684 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 130497 leiha+ 126841 leiha = 257338 leiha

Nivelul producţiei de 2860 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la

cultura de gracircu icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de

2860 la preţul de 09 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie

Depăşirea acestui nivel al producţiei (2860 ha) duce la obţinerea unui profit iar

scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi

68

68

69

PROFI

T

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

2860 kg2860 kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

130497

leiha

257338

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura gracircu ndash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

69

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura gracircu - cu profit programat

Ch variabile Cv = 49504298 lei

Ch fixe totale CF = 3954068 lei

Ch fixeha CFha = 130497 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 09 leikg = 900 leit

Producţia totală de gracircu PT= 145107 t

Suprafata cultivată cu gracircu S = 303 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 14849866 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)

Pr = 400000 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 49504298 + 14849866 = 64354164 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 64354164 145107 =

4435leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 400000 303 =

132013 leiha

Producţia medie de gracircu la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 130497 + 132013 ) ( 900 - 4435 )

= 575 tha = 5750 kgha

Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 575tha 4435 leit = 255012 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx =130497 leiha+ 255012leiha = 385509 leiha

70

70

71

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

5750 kg5750 kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

130497

leiha

3855

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura gracircu ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

71

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura gracircu

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 49504298 49504298

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 14849866 14849866

Ch variabile totale CVT lei 64354164 64354164

Ch variabile t CVt leit 4435 4435

Ch fixe totale CF lei 3954068 3954068

Ch fixe ha CFha leiha 130497 130497

Profit programat total Pr lei 400000

Profit programat ha Prha leiha 132013

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 2860

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 5750

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 12684 255012

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 257338 385509

Preţ de vacircnzare t Pv leit 900 900

Suprafaţa cultivată S ha 303 303

72

72

DETERMINAREA CANTITATIVĂ ȘI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA măr

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Incărcat transportat IC (PK) T 124 694 84

22 Descărcat IC (PK) T 124 145896 177

33 Adm şi deservit IC (PK) T 50 691 839

44 Administrat gunoi de grajd T 50 288 35

55 Săpat gropi pt plantat pomi Buc 048 281 34

66 Plantat + udat Buc 048 7488 909

77 Tăieri de forma coroanei Buc 25 25 03

88 Incărcat transportat IC (N) T 0855 1107 134

99 Adm şi deservit IC T 5 896 109

1010 Transportat apa prep sol T 3 4592 558

1111 Recoltat prune T 5 187 23

1212 Transportat prune T 8234 14327 174

TOTALTOTAL 1914066 2325

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

Cheltuielile fixe

73

73

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Arătură in livadă Ha 5 2057 4114

22 Discuit arătura Ha 5 913 1826

33 Prăşit printre racircnduri Ha 5 804 1608

44 Stropit cu insecto-fungicide Ha 5 1802 3604

55 Erbicidat şi deservit Ha 5 690 138

66

77

88

99

1010

TOTALTOTAL 6266 12532

(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)

74

74

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura măr - fără profit programat

Ch variabile Cv = 1914066 lei

Ch fixe totale CF = 6266 lei

Ch fixeha CFha = 12532 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 1 leikg =1000 leit

Producţia totală de mere PT= 8234 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 5 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 673021 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 1914066 + 673021 = 2587087 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 2587087 8234 = 3142 leit

Productia medie de mere la punctul critic (X)

X= (CFha)(Pv-CVt) = 12532 ( 1000 - 3142 ) = 19 tha

= 1900 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 19 tha 3142 leit = 59698 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx =12532 leiha+ 59698 leiha =185018 leiha

Nivelul producţiei de 1900 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la

cultura de măr icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de

1900 la preţul de 1 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie Depăşirea

acestui nivel al producţiei (1900 ha) duce la obţinerea unui profit iar scăderea

producţiei sub acest nivel determină pierderi

75

75

76

PROFI

T

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

1900 kg1900 kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

12532

leiha

185018

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura măr ndash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

76

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura măr - cu profit programat

Ch variabile Cv = 1914066 lei

Ch fixe totale CF = 6266 lei

Ch fixeha CFha = 12532 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 1 leikg =1000 leit

Producţia totală de mere PT= 8234 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 5 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 673021 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)

Pr = 100000 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 1914066 + 673021 = 2587087 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 2587087 8234 = 3142 leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 100000 5

= 20000 leiha

Producţia medie de mere la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 12532 + 20000 ) (1000 - 3142 )

= 31 tha = 31000 kgha

Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 31 tha 3142 leit = 97402 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx =12532 leiha+97402 leiha = 109934 leiha

77

77

78

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

31000 kg31000 kghaha

7500

5000

1000

2500

10000

15000

12500

12532

leiha

109934

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura măr ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

78

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura măr

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 1914066 1914066

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 673021 673021

Ch variabile totale CVT lei 2587087 2587087

Ch variabile t CVt leit 3142 3142

Ch fixe totale CF lei 6266 6266

Ch fixe ha CFha leiha 12532 12532

Profit programat total Pr lei 100000

Profit programat ha Prha leiha 20000

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 1900

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 31000

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 59698 97402

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 185018 109934

Preţ de vacircnzare t Pv leit 1000 1000

Suprafaţa cultivată S ha 5 5

79

79

CAPITOLUL VCAPITOLUL VCONCLUZII ŞI RECOMANDĂRICONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI

Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţiei acestora

Evaluarea se face icircn două etape- icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele caracteristice de dezvoltare a plantelor- icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite norme standardizate

Icircn funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfelPorumb 3133 toneGrau 1451 toneMăr 82 toneEfectuacircnd eficiența celor trei culturi icircn urma rezultatelor acestora am

observat că cultura cea mai favorabilă este porumbul urmată de cultura grăacircluiPe viitor cea mai bună cultură atat cantitativă cacirct și calitativă este cultura porumbului

80

80

  • A DATE GENERALE PRIVITOARE LA SOLICITANT
    • A1 Numele solicitantului
    • A2 Obiectul de activitate
    • A3 Forma juridica a solicitantului
    • A4 Structura capitalului social si evoluţia acestuia de la icircnfiinţare
    • A5 Administratorii societatii
    • A6 Informaţii referitoare la locul desfasurarii activitatii solicitantului
      • B DESCRIEREA ACTIVITATII CURENTE
        • B1 Istoricul activitatii
        • B2 Principalele mijloace fixe care compun patrimoniul actual al solicitantului
        • B3 Descrierea activitatilor curente (agricole si non-agricole) si a tehnologiilor aplicate
        • B4 Politica de aprovizionare Furnizori de materii prime
        • B5 Politica de desfacere Canale de distribuţie
          • C PREZENTAREA PROIECTULUI
            • C1 Obiectivele proiectului
            • TRACTOR SAME MODEL EXPLORER 3-100
            • C3 Managementul proiectului
            • C4 Lista de achizitii si sursele de achiziţii pentru activele ce fac obiectul proiectului materiile prime pentru punerea in functiune a proiectului
            • C5 Personal si instruire
            • C6 Graficul estimat al proiectului
            • C7 Impactul proiectului asupra dezvoltarii zonei si a mediului de afaceri
              • D PROIECŢII FINANCIARE SI INDICATORI FINANCIARI
                • D1 Bazele de productie
                • D2 Contul de profit si pierderi previzionat ( pe o perioada de 3 ani )
                • D3 Fluxul de numerar previzionat ( pe o perioada de 3 ani )
                • D4 Indicatorii financiari
                • Tabelul 1
                  • Tabelul 3
                    • Centralizarea datelor
Page 35: Duceac Ionut

unei uşoare mişune (fig 20) Din această convarietate au făcut parte vechile populaţii şi soiuri romacircneşti de unde şi denumirea de bdquoporumb romacircnescrdquo - Zea mays conv aorista Grebensc denumit porumbul semisticlos Prezintă caracteristici intermediare icircntre convarietăţile dentiformis şi indurata Bobul este rotunjit mat icircn partea superioară şi uneori prezintă o uşoară adacircncitură - Zea mays conv everta Sturt (sin Zea mays conv microsperma Koumlrn) denumit porumb de floricele Se caracterizează prin plante cu o talie mai mică care au capacitatea de a forma mai mulţi ştiuleţi pe plantă Boabele sunt mici (MMB = 40-100 g) cu vacircrful rotunjit sau ascuţit Endospermul este aproape icircn icircntregime sticlos cu excepţia unei mici porţiuni icircn jurul embrionului care este amidonoasă Prin icircncălzire apa din grăunciorii de amidon din endospermul făinos se transformă icircn vapori care exercită o presiune asupra tegumentului pacircnă cacircnd determină spargerea acestuia moment icircn care conţinutul bobului se revarsă (boabele expandează) mărindu-şi volumul de 15-20 de ori formacircnd o masă albă-spongioasă respectiv aşa-numitele floricele

RUSTICA a castigat o pozitie de lider pe piata de porumb precoce din Europa de Nord si poseda o gama larga de seminte adecvata pentru toate pietele lumii HIBRIZI FOARTE PRECOCIBarbados - excelent pentru boabe si silozEarly Star - precoce si productivEnergy Star - foarte buna valoare alimentaraComera - performanta inalta HIBRIZI PRECOCIBatz - vigurosEurostar - lider in EuropaGalaStar - porumb pe care il veti adoraInagua - bun pentru boabe si siloz

GRAcircU ndash SOIURI

Cercetătorii de la Institutul de Cercetare - Dezvoltare Agricolă Fundulea au creat soiuri de grau productive si rezistente la secetaBOEMA soi de gracircu de toamnă extrem de productiv şi cu indici de calitate ridicaţi pentru panificaţie adaptat condiţiilor climatice din zona de cacircmpie din sudul ţării şi Moldova este un soi foarte precoce mai timpuriu la icircnspicat cu 1-3 zile faţă de soiul Flamura 85 talia plantei de 77-90 cm rezistent la iernare şi cădere arşiţă şi secetă rugina galbenă rezistenţă mijlocie la rugina brună şi făinare are calitate bună de morărit şi panificaţie

GRUIA este un soi de toamnă care a dat rezultate foarte bune icircn Oltenia şi Dobrogea este mai timpuriu cu 4 zile faţă de soiul Fundulea 4 talie de 76 cm se remarcă printr-o rezistenţă bună la iernare la cădere dar şi la rasele actuale de rugina galbenă

35

superior multor soiuri ca rezistenţă la făinare rugină brună şi septorioza frunzelor calitatea de panificaţie a soiului Gruia este apropiată de cea a soiului Dropia faţă de care tinde să aibă un gluten mai tenace soiul se evidenţiază printr-o productivitate ridicată icircn medie cu 9-12 mai mare faţă de soiurile martor sporul de producţie fiind mai mare icircn condiţii de secetă in pofida taliei sale scurte soiul se comportă foarte bine icircn condiţii de deficit hidric Gracircul aparţine genului Triticum familia Gramineae (Poaceae) Genul Triticum cuprinde un număr mare de specii de gracircu forme sălbatice şi cultivate clasificate diferit de-a lungul timpului

Pentru ţara noastră prezintă importanţă 2 specii şi anume Triticum durum Desf şi Triticum aestivum L Triticum durum Desf (fig 16) are tulpina plină icircn interior pe toată lungimea sau cel puţin icircn partea superioară Spicul este aristat cu ariste lungi comparativ cu lungimea spicului şi orientate paralel Boabele au aspect sticlos la maturitate şi sunt conice la capet Triticum aestivum L (fig 17) are tulpina goală icircn interior pe toată lungimea Spicul este nearistat sau aristat cu ariste mai scurte comparativ cu lungimea spicului şi orintate divergent Boabele sunt ovoidale sau alungit-ovoidale prevăzute cu un smoc de perişori la capătul superior Endospermul este făinos semisticlos sau sticlos

Gracircul comun reprezintă specia cea mai importantă care pe plan mondial reprezintă cca 90 din suprafaţa cultivată cu gracircu şi cea mai mare partea a suprafeţei cultivată cu gracircu din ţara noastră Gracircul comun are forme de toamnă şi de primăvară aproape icircntreaga suprafaţă din ţara noastră fiind cultivată cu gracircu de toamnă (gracircul de primăvară ocupă suprafeţe foarte mici nesemnificative)

Soiurile de gracircu cultivate icircn Romacircnia sunt icircn marea lor majoritate soiuri romacircneşti create la Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Fundulea sau icircn reţeaua de Staţiuni de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Aceste soiuri se caracterizează prin potenţial de producţie ridicat (9-10 tha) o bună rezistenţă la cădere ger iernare secetă şi boli o bună calitate şi stabilitate a recoltelor

23 Intocmirea asolamentului

Specificare HaSuprafaţa totală a terenului arabil 610Suprafaţa medie a solei (3 sole) 2033

Tabelul 2Schema rotaţiei culturilor

SOLAANUL 2012 2013 2014I măr măr mărII gracircu porumb gracircuIII porumb gracircu porumb

36

37

CAPITOLUL IIICAPITOLUL IIIORGANIZAREA PROCESULUI DE PRODUCŢIE AGRICOLĂORGANIZAREA PROCESULUI DE PRODUCŢIE AGRICOLĂ

31 Proiectarea producţiilor medii prin metoda bonităriiterenurilor agricole

Tabelul 3

Date iniţiale

Cultura Tipul de solSuprafaţa - ha (Si)

Nota de bonitare pentru

condiţiile ecologice (Pi)

Corecţia pt distanţă şi

felul drumului (k)

Coeficient de

potenţare (c)

Producţia medie

realizată

MărGracircuPorumb

Cernoziom 5 75 015 11 15000Cernoziom 303 80 018 12 4000Cernoziom 302 85 019 13 8000

TOTAL 610

2) Notele totale de bonitare pentru condiţiile ecologice (Ni)

MĂR ndash 575 = 375Ni = Si x Pi GRAcircU ndash 30380 = 24240

PORUMB ndash 30285 = 25670TOTAL = 50285

3) Nota medie ponderată de bonitare

50285 610 = 8243

1) Producţia ce revine pe un punct al notei medii ponderate de bonitare

P măr = 515000 375 = 200P gracircu = 3034000 24240 = 50

P porumb = 3028000 25670 = 9411

6) Corecţia totală icircn funcţie de distanţă şi drumuri Ct = S x kMĂR ndash 5015 = 075

Suprafaţă x coeficient corecţie GRAcircU ndash 303018 = 5454PORUMB ndash 302019 = 5738

TOTAL = 11267

38

7) Nota de bonitare recalculată (Nbr)

MĂR ndash 375-075 = 37425Nbr = Nota totală de bonitare ndash Corecţia GRAcircU ndash 24240-5454 = 2418546

PORUMB ndash

25670-5738 = 2561262

8) Notele totale de bonitare potenţate (Ntp)

MĂR ndash 3742511=4117

Ntp =Nota de bonitare recalculată (Nbr)

xCoeficient

de potenţare

GRAcircU ndash241854612=290225

PORUMB ndash

256126213=332964

9) Producţia totală pe cultură pentru fiecare unitate de sol (Pt)

MĂR ndash 4117200= 82340

Pt =Nota totală de

bonitare potenţată (Ntp)

x

Producţia ce revine pe un punct de

bonitare P(kgpunct)

GRAcircU ndash

29022550= 1451125

PORUMB ndash

3329649411=31335242

TOTAL= 4666989

10) Producţia medie la hectar Pmc1

Pm măr = Producţia totală Suprafaţa totală = 823405=16468

Rezultatele pentru celelalte culturi

Pmedie gracircu = 1451125303= 4789

Pmedie porumb =31335242302= 10376

39

32 STABILIREA CANTITĂŢILOR DE IcircNGRĂŞĂMINTE PE CULTURI

Calculul dozelor de icircngrăşăminte s-a efectuat ţinacircndu-se cont atacirct de

producţiile medii cacirct şi de existentul de suprafaţă activă din sol S-au luat icircn

considerare şi pierderile rezultate prin levigare

Icircn tabelul 4 este prezentat calculul dozelor de icircngrăşăminte chimice la ha

separat pentru cele 3 culturi icircn parte

Tabelul 4

Calculul dozelor de icircngrăşăminte chimice

Nr Crt

SPECIFICARE UM

CULTURA

GRAcircU PORUMB MĂRN P K N P K N P K

1 Producţie medie Kgha 4789 10376 16468

2 Consum specific Kg sat

23 11 20 20 21 20 5 3 6

3 Sa de administrat

Kg 11014

5268 9578

20752

2179 20752 8234 494 988

4 Sa icircn sol Kg 45 31 60 40 35 30 30 20 355 Diferenţa de

admKg sa

6514 2168 3578

16752

1829 17752 5234 294 638

6 Pierderi prin levigare

13 5 7 13 5 7 13 5 7

7 Cant pierdută prin levigare

Kg sa

847 108 25 2177

914 1242 68 147 446

8 Total sa de administrat

Kg 7361 2276 3828

18929

19204 18994 5914 3087 6826

9 Tipul de icircngrăşămacircnt

NO4NO3

Super P c

Sare potasică

NO4NO3

Super P c

Sare potasică

N P2O5 K20

10 Conţinutul icircn sa a icircngr

Kgt 345 40 40 345 40 40 345 40 40

11 Doza de icircngr de administrat

Kg 213 57 96 549 480 475 171 77 171

40

33 PLANUL DE CULTURĂ

Planul de cultură cuprinde structura culturilor dimensiunile fiecăreia

producţiile medii şi totale (tabelul 5)

Tabelul 5

Icircntocmirea planului de cultură

Cultura Suprafaţa (ha)

Producţii medii (kgha)

Producţia totală (t)

Preţ livrare (leikg)

Măr 5 16468 8234 2Gracircu 303 4789 1451 08

Porumb 302 10376 313355 1

34 FUNDAMENTAREA FIŞELOR TEHNOLOGICE PE CULTURI

Icircn vederea organizării proceselor de muncă şi de producţie icircn etapa pregătitoare se

icircntocmesc fişele tehnologice pe culturi Informaţiile cuprinse icircn fişele tehnologice servesc icircn

acelaşi timp la stabilirea tehnologiilor stabilirea destinaţiei producţiei determinarea volumului

lucrărilor mecanice şi manuale necesarul de forţă de muncă cantităţile de materiale şi mijloacele

financiare necesare pentru aprovizionare

DATELE NECESARE

1 Culturile incluse icircn planul de producţie al firmei

2 Suprafaţa ocupată de fiecare cultură icircn parte

3 Culturile premergătoare

4 Producţia medie şi totală a fiecărei culturi

5 Lucrările tehnologice icircn ordinea cronologică a executărilor

6 Perioada de executare şi data lucrării

7 Mijloacele cu care se execută lucrarea

8 Tarifele de plată pentru lucrările mecanice

9 Tarifele de plată pentru lucrările manuale pe categorii

10 Cuantumul taxelor pentru CAS şomaj risc asigurare

11 Amortismentul specific

12 Materialele necesare procesului tehnologic consumul normat pe UM preţul unitar şi cota

pentru cheltuielile de aprovizionare

41

13 Cota de cheltuieli indirecte (comune şi generale)

MODUL DE LUCRU

1 Se icircnscriu icircn fişă datele privind suprafaţa şi producţia medie Producţia medie se planifică

icircn raport cu fertilitatea solului şi cantitatea de icircngrăşămacircnt aplicată

2 Se icircnscriu lucrările tehnologice icircn ordinea executării lor precizacircndu-se toată perioada

optimă de execuţie şi durata fiecărei lucrări

3 Pentru fiecare icircn parte se determină volumul lucrărilor sumele necesare şi materiale

4 La lucrările manuale icircn raport cu volumul lucrării se calculează numărul de zile om iar

fondul de salarii rezultă icircnmulţind numărul de zile om necesar pentru evaluarea lucrării cu

tariful pe ziom corespunzător

5 Taxele asupra fondului de salarii se calculează aplicacircnd cota icircn proporţie de 30 pentru

CAS 5 pentru fondul de şomaj 1 pentru risc şi asigurare impozit 15 asupra sumei

care reprezintă fondul de salarii

6 Amortismentul specific se determină icircn raport cu valoarea de inventar a mijlocului fix

folosit exclusiv la cultura respectivă şi durata de folosire

7 Cota de cheltuieli pentru aprovizionare se calculează o cotă parte din valoarea

materialului folosit

8 Din icircnsumarea pentru lucrările mecanice lucrările manuale taxe asupra valorilor

materialelor se obţin cheltuielile de producţie

9 La cheltuielile directe se aplică cota de cheltuieli comune şi prin icircnsumarea lor se

determină cheltuielile de producţie

10 După fiecare trimestru se fac totalurile

11 Se calculează indicatorii cheltuieli de producţie la hectar şi costul la tona de produs

42

44

45

46

47

35 Organizarea lucrării de semănat la cultura gracircului

Semănatul este una dintre cele mai importante lucrări agricole de care depinde icircn ultimă instanţă obţinerea de producţii ridicate Suprafeţele icircntinse ocupate de culturi precum şi termenele restracircnse icircn care trebuie executat fac ca procesul de muncă al semănatului să ocupe un loc important icircn activitatea de producţie a exploataţiilor agricole

Etapele organizării lucrărilor de semănat cereale păioase sunt următoarele1 se stabileşte componenţa agregatului de semănat potrivit condiţiilor existente

(tractor plus semănătoare SUP-29 sau SUP-21)2 Se determină necesarul de agregate pentru terminarea semănatului icircn termen

optim folosind formula

icircn care

N ndash numărul de agregate pentru terminarea lucrării icircn timpul propusS ndash suprafaţa de icircnsămacircnţatn ndash numărul de zile icircn care trebuie terminată lucrareaP ndash randamentul zilnic al maşinii

(1)N = 303(512) = 5 agregate

Aşadar icircn prealabil trebuie cunoscut randamentul zilnic al agregatului de semănat folosit Aceasta se calculează după formula

icircn

care

P ndash randamentul zilnic al agregatului (ha)B ndash lăţimea de lucru a agregatului icircn lucru (m)V ndash viteza de deplasare a agregatului

icircn lucru (moră)t ndash durata zilei de lucru (ore)H ndash coeficientul de folosire a timpului de lucru (070-080)

(2)P = 366000807 10000 = 12 ha

3 Stabilirea lungimii marcatoarelor semănătoriiLungimea marcatoarelor adică distanţa la care trebuie aşezată piesa activă a marcatorului faţă de ultimul brăzdar se stabileşte icircn funcţie de

lăţimea de lucru a semănătorii (B) distanţa icircntre două brăzdare (b) distanţa icircntre roţile din faţă sau marginile exterioare ale şenilelor

tractorului (c)

= 11

= = 26

49

49

Cacircnd tractorul poate urmări urma lăsată de marcator atacirct cu roata din dreapta cacirct şi cu roata din stacircnga lungimea celor două marcatoare este egală şi este dată de relaţia

4 Stabilirea debitului semănătorii icircn funcţie de norma de sămacircnţă la hectar La icircnceputul lucrării trebuie icircntotdeauna să se verifice corectitudinea reglării debitului la icircnsămacircnţare Această verificare se face după formula

icircn

care

G ndash cantitatea de sămacircnţă cursă din semănătoare la un număr stabilit de icircnvacircrtiri a roţii semănătoriiA ndash norma de semănat la un ha (kg)d ndash lungimea roţii semănătorii (m)B ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)O ndash nr de icircnvacircrtituri a roţii semănătorii

(6)G= 2501743620 10000 = 313

5 Stabilirea dimensiunilor postatelor la semănat Lungimea maximă a postatelor la semănat este icircn funcţie de capacitatea cutiei semănătorii Pentru a uşura organizarea transportului de seminţe este indicat ca alimentarea semănătorii cu seminţe să se execute la un singur capăt a postatei ~n acest caz lungimea maximă a postatei se calculează după formula

icircn

care

L ndash lungimea maximă a postatei (m)Q ndash capacitatea coşului de alimentare

a semănătorii (kg)Y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii coşului de alimentare a semănătorii (icircn medie 070-080)A ndash norma de semănat (kgha)B ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)

(7)L = (051000040007) (25036) = 1556m

Icircn ce priveşte lăţimea postatei aceasta se determină icircn funcţie de lăţimea totală a parcelei de icircnsămacircnţat şi de metoda de deplasare a agregatului Ea se calculează aşa icircncacirct să asigure de lucru agregatului pentru 1-2 zile de lucru

Lăţimea postatei la semănatul icircn suveică se calculează după formula

icircn care

l ndash lăţimea postatei (m)P ndash productivitatea zilnică a agregatului (hazi)Z ndash durata icircn zile a lucrului pe aceeaşi postată (1-2 zile)L ndash lungimea postatei (m)

(8)l = 10000122 1556 = 154m

6 Lăţimea zonei de icircntoarcere a agregatului Pentru icircntoarcerea agregatului la capetele parcelei se delimitează o facircşie de teren denumită bdquozonă de icircntoarcereldquo Delimitarea acestei zone se face icircn cazul deplasărilor icircn parcursul liniar cu buclă şi fără buclă Lăţimea zonei de icircntoarcere este dată de relaţia

50

50

icircn care

E ndash lăţimea zonei de icircntoarcereR ndash raza de icircntoarcere a agregatuluie ndash lungimea de ieşire a agregatului (adică distanţa de la centrul agregatului mijlocul osiei motoare a tractorului) pacircnă la organele active ale maşinii

(9)E = 34 + 15 = 135m

Aceasta reprezintă lungimea cu care trebuie să se deplaseze centrul agregatului pentru aducerea organelor active ale maşinii agricole pe linia de icircntoarcere a lucrului

7 Stabilirea distanţei dintre punctele de alimentare a semănătorii Distanţa dintre punctele de alimentare a semănătorii se determină icircn funcţie de metoda de deplasare a agregatului la semănat ~n cazul semănatului icircn suveică lungimea postatei este determinată icircn funcţie de capacitatea cutiei de seminţe icircn aşa fel ca alimentarea semănătorii să se facă numai la unul din capetele postatei distanţa dintre punctele de alimentare se află după formula

icircn care

D ndash distanţa dintre punctele de alimentare (m)B ndash lăţimea de lucru a agregatului (m)T ndash numărul turelor (adică nr curselor dus-icircntors) pe care le face agregatul pacircnă la golirea coşului semănătorii

(1)D = 2362 = 144m

Icircn cazul cacircnd lungimea postatei nu este determinată icircn funcţie de capacitatea cutiei de seminţe este necesar ca icircn prealabil să cunoaştem turele pe care le face agregatul pacircnă la golirea coşului semănătorii Aceasta se determină icircmpărţind lungimea drumului pe care icircl face semănătoarea pacircnă la golirea cutiei sale pe lungimea cursei de lucru dus şi icircntors ~n acest scop se foloseşte următoarea formulă

icircn care

T ndash numărul turelorQ ndash capacitatea cutiei semănătorii

(kg)Y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii cutiei (080)A ndash norma de semănat (kgha)B ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)L ndash lungimea postatei (m)

T= (1000040007) (2503621556) = 1Icircn cazul semănării icircn bdquolaturildquo sau bdquope două jumătăţi ale postateildquo distanţa dintre

punctele de alimentare se calculează după formula = 136 = 36

(semnificaţiile literelor sunt aceleaşi ca la formulele (10) şi (11)

51

51

8 Stabilirea cantităţilor de seminţe ce se pun la punctele de alimentare Cantităţile de seminţe care se pun la primul punct de alimentare se calculează după formula

= 4001 = 400kgiar cantitatea care se pune la punctele următoare este

icircn care

C ndash cantitatea de seminţe necesară alimentării agregatului (kg)Q capacitatea coşului semănătorii (kg)y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii cutieia ndash nr semănătorilor icircn agregat

(14)C1 = 400071 = 280kg

9 Stabilirea necesarului zilnic de muncitori pentru semănat şi transportat seminţele Necesarul zilnic de muncitori pentru deservirea semănătorilor variază icircn raport cu numărul de agregate folosite zilnic şi al maşinilor ce compun agregatul

10 Necesarul de mijloace de transport se stabileşte icircn funcţie de cantităţile de seminţe necesare semănătorilor la o icircncărcare timpul de golire a semănătorilor capacitatea mijloacelor de transport distanţa de transport şi timpul necesar pentru un ciclu de transport

~n primul racircnd se determină timpul icircn care se consumă cantitatea de seminţe existentă icircn cutia semănătorii folosind relaţia

icircn care

q ndash capacitatea cutiei semănătorii (kg)085 ndash coeficientul de folosire a cutiei semănătoriiB ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)V ndash viteza de lucru a agregatului (moră)N ndash norma de sămacircnţă la ha (kg)

Tgol = (10000400085) (366000250) = 063h = 38min

Numărul de mijloace de transport necesare zilnic se determină pe baza relaţiei

icircn care

Nt ndash numărul mijloacelor de transportn ndash numărul semănătorilor ce lucreazăt ndash durata unui ciclu de transport (min)Cm ndash capacitatea mijlocului de transport (kg)

Nt = (540008530) (38400) = 33 = 311 Se determină necesarul de saci pentru transportul seminţelor cunoscacircnd că

pentru uşurarea manipulării se recomandă ca un sac să aibă 40 kg

Nr saci = (512250) 40 = 375 sacizi

52

52

Centralizarea datelor

Nr crt

Specificare UMAgregatul folosit

Tractor + (SUP-29)

Tractor + SUP-21

1 Productivitatea zilnică a agregatului haschimb 12

2 Necesarul zilnic de-tractoare nr 5-semănători nr 5

3Productivitatea zilnică a tuturor agregatelor

hazi 60

4Dimensiunile solei de semănat

-lungime m 1556-lăţime m 1947-suprafaţă ha 303

5Dimensiunea parcelelor de semănat

-lungime m 1556-lăţime m 154-suprafaţă 24

6Lungimea marcatorului

-dreapta m 11-stacircnga m 26

7Norma de icircnsămacircnţare

-la 20 icircnvacircrtituri kg 3-la hectar kg 250

8Distanţa dintre punctele de alimentare cu seminţe

m 144

9Cantitatea de seminţe ce se pune la punct de alimentare

-la primul punct

kg 400

-la punctele următoare

kg 280

10 Necesarul zilnic de muncitori

-pt servirea semănătorii

nr 5

-pt transportul seminţelor

nr 3

-total nr 8

11Lăţimea facircşiei de icircntoarcere a agregatului

m 135

12Necesarul zilnic de mijl de transport

-atelaje nr-tractor+remorcă nr 3-auto-camion nr

13Necesar saci pt transportul seminţelor

nr 375

53

53

36 Evaluarea producţiei

Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţieiacestora

Evaluarea se face icircn două etape1) icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele

caracteristice de dezvoltare a plantelor2) icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite

norme standardizate~n funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfel

1) Gracircu orz (orz - 1 iunie gracircu - 15 iunie) Gracircu Boemandash se stabileşte numărul punctelor de control icircn funcţie de mărimea şi

uniformitatea parcelelor(icircn cazul parcele de pacircnă la 100 ha - 5 puncte pe suprafeţe mai mari de 100 ha - 10 puncte)

Determinările se fac cu ajutorul ramei metrice (un cadru de 1 metru patrat)Metodologie de lucrundash se numără spicele din interiorul ramei metricendash se stabileşte numărul mediu de boabe icircn spicndash se calculează producţia medie la hectar astfel

Q kgha = (360353610000) (10001000) = 4536kgha

Q kgha - producţia medie kgha Nsp - număr mediu de spice la mp (medie pe toate punctele de control) 360Nb - număr mediu de boabe icircn spice 35MMB - greutatea a 1000 boabe (grame)3610000 mp = 1 ha1000 x 1000 = 1000 grame x 1000 boabe

Exemplu

2) Porumb (1 septembrie) DKC 3511ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 28 mp (4 racircnduri x 070 x 10 m

lungime 070 (m) - distanţa dintre racircnduri)ndash se numără ştiuleţii la fiecare punct de controlndash se calculează numărul de ştiuleţi la hectar

54

54

Nstha = (30010000)(510) = 60000

Nstha - număr de ştiuleţi la hanst - numărul de ştiuleţi număraţi la toate punctele de controld - suprafaţa unui punct de control (mp)i - numărul punctelor de control

ndash se determină apoi numărul de boabe pe ştiuletendash se calculează apoi producţia medie la hectar

Q kgha = (60000588337) (10001000) = 11889 kgha

Q kgha - producţia medieNst - număr ştiuleţi la hectar 60000Nb - număr mediu de boabe pe ştiulete 588MMB - greutatea a 1000 boabe (grame) 337

Exemplu

3) Floarea soarelui (15 august)ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 28 mp (4 racircnduri x 070 x 10)ndash se numără capitulele la fiecare punct de control şi se stabileşte numărul mediu

de capitule la ha după formula

Ncpha - număr total de capitule la hancp - număr de capitule numărate la toate punctele de controld - suprafaţa unui punct de controli - numărul punctelor de control

ndash se determină numărul mediu de seminţe pe capitul(Ns)ndash se calculează producţia medie la hectar astfel

55

55

Q kgha - producţia medieNcp - număr mediu de capitule la hectarNs - număr seminţe pe capitulMMB - greutatea a 1000 seminţe icircn grame

Exemplu

4) Sfecla de zahăr (1 septembrie)ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 10 mp (3 racircnduri x 045 m x 74 m

lungime)ndash la fiecare punct de control plantele se recoltează se decoletează (tăierea

frunzelor) se curăţă de pămacircnt şi se cacircntărescndash se determină producţia medie astfel

q - cantitatea de rădăcini recoltate din punctele de control (kg)d - suprafaţa unui punct de control (mp)i - numărul punctelor de control

ndash la producţia stabilită se adaugă sporul de producţie ce se va realiza de la data evaluării la data prevăzută a se recolta (18 grziplantă)

Exemplu

5) Fructe (1 septembrie) MĂRMetoda de evaluare diferă icircn funcţie de tipul de livadă clasică sau intensivă dar

icircn mare constă icircn următoarele etapendash se stabileşte numărul de pomi pentru examinare (2 - 5 ) 480ndash se determină numărul mediu de fructe pe pom şi greutatea acestora icircn kg 30kg

167 de fructe

56

56

ndash se icircnmulţeşte numărul mediu de fructe pe pom cu numărul de pomi existenţi la ha şi se obţine astfel producţia medie la ha 16032 kgha

6) Struguri (de masă - 15 iulie de vin - 1 septembrie)ndash evaluarea se face separat la viile nobile şi la viile de hibrizindash se stabileşte numărul de butuci pe rod la ha cu relaţia

Nbha - numărul de butuci pe rod la hadr - distanţa dintre racircnduri (m)db - distanţa icircntre butuci pe racircnd (m)Ng - număr mediu de goluri (butuci neproductiviinexistenţi) la ha icircn procente

ndash se evaluează producţia de struguri pe butuc număracircndu-se toţi strugurii de pe un număr de 1 - 2 din butucii existenţi pe lot (se recomandă să se efectueze numărătoarea strugurilor pe fiecare al 10-lea butuc din 15 icircn 15 racircnduri)

Producţia de struguri pe butuc se calculează astfel

Pmb - producţia medie pe butuc (grame)Gms - greutatea medie a strugurilor (grame)Ns - numărul de struguri total găsiţi la numărătoareNba - numărul butucilor analizaţi

ndash se calculează producţia medie de struguri la ha cu formula

Pmha - producţia medie de struguri la ha (kg)Nbha - numărul de butuci pe rod la haPmb - producţia medie pe butuc (grame)

Exemplu

57

57

CAPITOLUL IV DETERMINAREA PRAGULUI DE RENTABILITATE (A PUNCTULUI CRITIC) PE CULTURI

Punctul critic marchează acea dimensiune a producţiei medii la care icircncasările din

valorificarea producţiei sunt egale cu cheltuielile totale de producţie deci acel punct al

producţiei medii la care nu se obţine profit dar nu se icircnregistrează nici pierderi

Mărimea costului de producţie şi a ratei profitului se găsesc icircntr-o stracircnsă legătură

cu raportul dintre cheltuielile de exploatare şi cantitatea de produse realizate Prin analiza

costurilor şi cheltuielilor de exploatare icircntreprinzătorul poate calcula nivelul minim de

activitate cerut de menţinerea icircn stare de funcţionare a firmei Cunoscacircnd pragul de

rentabilitate se poate proiecta volumul de vacircnzări icircn vederea obţinerii profitului scontat

De asemenea creditorii şi investitorii solicită adesea efectuarea analizei punctului

critic pentru a ajuta icircn evaluarea cacircştigurilor potenţiale ale unei afaceri şi icircn consecinţă

aceasta trebuie introdusă icircn planul de afaceri

Punctul critic se poate determina icircn două moduri şi anume fără profit programat

sau cu profit programat

Calculul punctului critic fără profit programat este exprimat printr-o relaţie

simplă

y = yי

y = Pvx

yי = Cvx + CF

Pvx = Cvx + CF

x(Pv ndash Cv) = CF

icircn care

y ndash veniturile din valorificarea producţiei (mii lei)

yי - cheltuielile totale icircnregistrate (mii lei)

Pv ndash preţul de vacircnzare unitar

x ndash producţia medie sau volumul vacircnzărilor (unităţi fizice)

Cv ndash cheltuieli variabile unitare

58

58

CF ndash costuri fixe totale

De unde x marchează acea dimensiune a producţiei la care nu se icircnregistrează nici

profit nici pierderi

Determinarea cantitativă şi reprezentarea grafică a PC la cultura Porumb

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Incărcat transportat IC (PK) t 2881 180225 575

22 Descărcat IC (PK) t 2881 2444609 78

33 Incărcat transportat IC (N) t 10 2484545 793

44 Descărcat IC (N) t 1655 6371 02

55 Transportat apa prep sol mii l 30 599 019

66 Incărcat transportat săm t 66 599359 191

77 Recoltat porumb boabe t 530 2606662 832

88 Transportat porumb boabe t 225 1245 04

99

1010

TOTALTOTAL 9962236 31792

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch Variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologicacopy= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

59

59

Cheltuielile fixe

NrNr CrtCrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) copycopy (d)(d) (e)(e)

11 Adm Şi deservit IC (PK) ha 302 617645 2045

22 Arat 25 cm +grăpat ha 302 1140192 3775

33 Adm Şi deservit IC (N) ha 302 630389 2087

44 Erbicidat şi deservit ha 302 61155 2025

55 Discuit si preg Pat germ Ha 302 586536 1942

66 Semănat +deservit ha 302 472517 1565

77 Prăşit mecanic I ha 302 819024 2712

88 Prăit mecanic II ha 302 654182 2166

99

1010

TOTALTOTAL 5532035 18318

(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)

60

60

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura porumb - fără profit programat

Ch variabile Cv = 9962236 lei

Ch fixe totale CF = 5532035 lei

Ch fixeha CFha = 18318 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 11 leikg = 1100 leit

Producţia totală de PT= 313355 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 302 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 33961599 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 9962236 + 33961599 = 133583959 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 133583959 313355=

4263leit

Productia medie de porumb la punctul critic (X)

X= (CFha)(Pv-CVt) = 18318 ( 1100 ndash 4263 ) = 272 tha = 2720 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 272 tha 4263 leit = 115953 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx =18318 leiha+ 115953 leiha =299133 leiha

Nivelul producţiei de 2720 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la

cultura porumb icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de

2720 la preţul de 11 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie

Depăşirea acestui nivel al producţiei (2720 ha) duce la obţinerea unui profit iar

scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi

61

61

62

PROFI

T

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

2720 kg2720 kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

18318

leiha

299133

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura porumb ndash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

62

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura porumb - cu profit programat

Ch variabile Cv = 9962236 lei

Ch fixe totale CF = 5532035 lei

Ch fixeha CFha = 18318 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 11 leikg = 1100 leit

Producţia totală de PT= 313355 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 302 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 33961599 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)

Pr = 500000lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 9962236 + 33961599 = 133583959 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 133583959 313355=

4263leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha=PrS =500000302= 165562 leiha

Producţia medie de porumb la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 18318+165562) ( 1100 - 4263 )= 517 tha

= 5170 kgha

Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 517 tha 4263 leit = 220397 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 18318 leiha+ 220397leiha = 403577 leiha

63

63

64

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

5170 kg5170 kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

18318

leiha

403577

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura porumb ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

64

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura porumb

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 9962236 9962236

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 33961599 33961599

Ch variabile totale CVT lei 133583959 133583959

Ch variabile t CVt leit 4263 4263

Ch fixe totale CF lei 5532035 5532035

Ch fixe ha CFha leiha 18318 18318

Profit programat total Pr lei 500000

Profit programat ha Prha leiha 165562

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 2720

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 5170

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 115953 220397

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 299133 403577

Preţ de vacircnzare t Pv leit 1100 1100

Suprafaţa cultivată S ha 302 302

65

65

DETERMINAREA CANTITATIVĂ ȘI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA gracircu

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Incărcat transportat IC (PK) t 4605 260015 179

22 Descărcat IC (PK) t 4605 495645 341

33 Incărcat transportat săm t 666 601343 414

44 Incărcat transportat IC (N) t 10 97019 669

55 Descărcat IC (N) t 6454 24848 017

66 Transportat apa prep sol mii l 30 599 04

77 Recoltat grau t 530 2614762 1802

88 Transportat gracircu t 225 1245 09

99

1010

TOTALTOTAL 49504298 34115

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

66

66

Cheltuielile fixe

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Adm şi deservit IC (PK) ha 303 619685 2045

22 Arat 18 - 20 cm +grăpat ha 303 1025772 3385

33 Discuit si preg pat germ ha 303 588479 1942

44 Semănat +deservit ha 303 474081 1565

55 Adm şi deservit IC (N) ha 303 632476 2087

66 Adm şi deservit ha 303 613575 2025

77

88

99

1010

TOTALTOTAL 3954068 130497

(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)

67

67

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura gracircu - fără profit programat

Ch variabile Cv = 49504298 lei

Ch fixe totale CF = 3954068 lei

Ch fixeha CFha = 130497 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 09 leikg = 900 leit

Producţia totală de gracircu PT= 145107 t

Suprafata cultivată cu gracircu S = 303 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 14849866 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 49504298 + 14849866 = 64354164 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 64354164 145107 =

4435leit

Productia medie de gracircu la punctul critic (X)

X= (CFha)(Pv-CVt) = 130497 ( 900 - 4435 ) = 286 tha

= 2860 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 286 tha 4435 leit = 12684 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 130497 leiha+ 126841 leiha = 257338 leiha

Nivelul producţiei de 2860 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la

cultura de gracircu icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de

2860 la preţul de 09 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie

Depăşirea acestui nivel al producţiei (2860 ha) duce la obţinerea unui profit iar

scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi

68

68

69

PROFI

T

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

2860 kg2860 kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

130497

leiha

257338

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura gracircu ndash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

69

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura gracircu - cu profit programat

Ch variabile Cv = 49504298 lei

Ch fixe totale CF = 3954068 lei

Ch fixeha CFha = 130497 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 09 leikg = 900 leit

Producţia totală de gracircu PT= 145107 t

Suprafata cultivată cu gracircu S = 303 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 14849866 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)

Pr = 400000 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 49504298 + 14849866 = 64354164 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 64354164 145107 =

4435leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 400000 303 =

132013 leiha

Producţia medie de gracircu la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 130497 + 132013 ) ( 900 - 4435 )

= 575 tha = 5750 kgha

Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 575tha 4435 leit = 255012 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx =130497 leiha+ 255012leiha = 385509 leiha

70

70

71

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

5750 kg5750 kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

130497

leiha

3855

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura gracircu ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

71

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura gracircu

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 49504298 49504298

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 14849866 14849866

Ch variabile totale CVT lei 64354164 64354164

Ch variabile t CVt leit 4435 4435

Ch fixe totale CF lei 3954068 3954068

Ch fixe ha CFha leiha 130497 130497

Profit programat total Pr lei 400000

Profit programat ha Prha leiha 132013

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 2860

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 5750

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 12684 255012

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 257338 385509

Preţ de vacircnzare t Pv leit 900 900

Suprafaţa cultivată S ha 303 303

72

72

DETERMINAREA CANTITATIVĂ ȘI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA măr

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Incărcat transportat IC (PK) T 124 694 84

22 Descărcat IC (PK) T 124 145896 177

33 Adm şi deservit IC (PK) T 50 691 839

44 Administrat gunoi de grajd T 50 288 35

55 Săpat gropi pt plantat pomi Buc 048 281 34

66 Plantat + udat Buc 048 7488 909

77 Tăieri de forma coroanei Buc 25 25 03

88 Incărcat transportat IC (N) T 0855 1107 134

99 Adm şi deservit IC T 5 896 109

1010 Transportat apa prep sol T 3 4592 558

1111 Recoltat prune T 5 187 23

1212 Transportat prune T 8234 14327 174

TOTALTOTAL 1914066 2325

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

Cheltuielile fixe

73

73

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Arătură in livadă Ha 5 2057 4114

22 Discuit arătura Ha 5 913 1826

33 Prăşit printre racircnduri Ha 5 804 1608

44 Stropit cu insecto-fungicide Ha 5 1802 3604

55 Erbicidat şi deservit Ha 5 690 138

66

77

88

99

1010

TOTALTOTAL 6266 12532

(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)

74

74

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura măr - fără profit programat

Ch variabile Cv = 1914066 lei

Ch fixe totale CF = 6266 lei

Ch fixeha CFha = 12532 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 1 leikg =1000 leit

Producţia totală de mere PT= 8234 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 5 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 673021 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 1914066 + 673021 = 2587087 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 2587087 8234 = 3142 leit

Productia medie de mere la punctul critic (X)

X= (CFha)(Pv-CVt) = 12532 ( 1000 - 3142 ) = 19 tha

= 1900 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 19 tha 3142 leit = 59698 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx =12532 leiha+ 59698 leiha =185018 leiha

Nivelul producţiei de 1900 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la

cultura de măr icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de

1900 la preţul de 1 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie Depăşirea

acestui nivel al producţiei (1900 ha) duce la obţinerea unui profit iar scăderea

producţiei sub acest nivel determină pierderi

75

75

76

PROFI

T

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

1900 kg1900 kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

12532

leiha

185018

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura măr ndash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

76

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura măr - cu profit programat

Ch variabile Cv = 1914066 lei

Ch fixe totale CF = 6266 lei

Ch fixeha CFha = 12532 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 1 leikg =1000 leit

Producţia totală de mere PT= 8234 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 5 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 673021 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)

Pr = 100000 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 1914066 + 673021 = 2587087 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 2587087 8234 = 3142 leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 100000 5

= 20000 leiha

Producţia medie de mere la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 12532 + 20000 ) (1000 - 3142 )

= 31 tha = 31000 kgha

Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 31 tha 3142 leit = 97402 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx =12532 leiha+97402 leiha = 109934 leiha

77

77

78

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

31000 kg31000 kghaha

7500

5000

1000

2500

10000

15000

12500

12532

leiha

109934

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura măr ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

78

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura măr

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 1914066 1914066

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 673021 673021

Ch variabile totale CVT lei 2587087 2587087

Ch variabile t CVt leit 3142 3142

Ch fixe totale CF lei 6266 6266

Ch fixe ha CFha leiha 12532 12532

Profit programat total Pr lei 100000

Profit programat ha Prha leiha 20000

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 1900

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 31000

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 59698 97402

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 185018 109934

Preţ de vacircnzare t Pv leit 1000 1000

Suprafaţa cultivată S ha 5 5

79

79

CAPITOLUL VCAPITOLUL VCONCLUZII ŞI RECOMANDĂRICONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI

Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţiei acestora

Evaluarea se face icircn două etape- icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele caracteristice de dezvoltare a plantelor- icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite norme standardizate

Icircn funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfelPorumb 3133 toneGrau 1451 toneMăr 82 toneEfectuacircnd eficiența celor trei culturi icircn urma rezultatelor acestora am

observat că cultura cea mai favorabilă este porumbul urmată de cultura grăacircluiPe viitor cea mai bună cultură atat cantitativă cacirct și calitativă este cultura porumbului

80

80

  • A DATE GENERALE PRIVITOARE LA SOLICITANT
    • A1 Numele solicitantului
    • A2 Obiectul de activitate
    • A3 Forma juridica a solicitantului
    • A4 Structura capitalului social si evoluţia acestuia de la icircnfiinţare
    • A5 Administratorii societatii
    • A6 Informaţii referitoare la locul desfasurarii activitatii solicitantului
      • B DESCRIEREA ACTIVITATII CURENTE
        • B1 Istoricul activitatii
        • B2 Principalele mijloace fixe care compun patrimoniul actual al solicitantului
        • B3 Descrierea activitatilor curente (agricole si non-agricole) si a tehnologiilor aplicate
        • B4 Politica de aprovizionare Furnizori de materii prime
        • B5 Politica de desfacere Canale de distribuţie
          • C PREZENTAREA PROIECTULUI
            • C1 Obiectivele proiectului
            • TRACTOR SAME MODEL EXPLORER 3-100
            • C3 Managementul proiectului
            • C4 Lista de achizitii si sursele de achiziţii pentru activele ce fac obiectul proiectului materiile prime pentru punerea in functiune a proiectului
            • C5 Personal si instruire
            • C6 Graficul estimat al proiectului
            • C7 Impactul proiectului asupra dezvoltarii zonei si a mediului de afaceri
              • D PROIECŢII FINANCIARE SI INDICATORI FINANCIARI
                • D1 Bazele de productie
                • D2 Contul de profit si pierderi previzionat ( pe o perioada de 3 ani )
                • D3 Fluxul de numerar previzionat ( pe o perioada de 3 ani )
                • D4 Indicatorii financiari
                • Tabelul 1
                  • Tabelul 3
                    • Centralizarea datelor
Page 36: Duceac Ionut

superior multor soiuri ca rezistenţă la făinare rugină brună şi septorioza frunzelor calitatea de panificaţie a soiului Gruia este apropiată de cea a soiului Dropia faţă de care tinde să aibă un gluten mai tenace soiul se evidenţiază printr-o productivitate ridicată icircn medie cu 9-12 mai mare faţă de soiurile martor sporul de producţie fiind mai mare icircn condiţii de secetă in pofida taliei sale scurte soiul se comportă foarte bine icircn condiţii de deficit hidric Gracircul aparţine genului Triticum familia Gramineae (Poaceae) Genul Triticum cuprinde un număr mare de specii de gracircu forme sălbatice şi cultivate clasificate diferit de-a lungul timpului

Pentru ţara noastră prezintă importanţă 2 specii şi anume Triticum durum Desf şi Triticum aestivum L Triticum durum Desf (fig 16) are tulpina plină icircn interior pe toată lungimea sau cel puţin icircn partea superioară Spicul este aristat cu ariste lungi comparativ cu lungimea spicului şi orientate paralel Boabele au aspect sticlos la maturitate şi sunt conice la capet Triticum aestivum L (fig 17) are tulpina goală icircn interior pe toată lungimea Spicul este nearistat sau aristat cu ariste mai scurte comparativ cu lungimea spicului şi orintate divergent Boabele sunt ovoidale sau alungit-ovoidale prevăzute cu un smoc de perişori la capătul superior Endospermul este făinos semisticlos sau sticlos

Gracircul comun reprezintă specia cea mai importantă care pe plan mondial reprezintă cca 90 din suprafaţa cultivată cu gracircu şi cea mai mare partea a suprafeţei cultivată cu gracircu din ţara noastră Gracircul comun are forme de toamnă şi de primăvară aproape icircntreaga suprafaţă din ţara noastră fiind cultivată cu gracircu de toamnă (gracircul de primăvară ocupă suprafeţe foarte mici nesemnificative)

Soiurile de gracircu cultivate icircn Romacircnia sunt icircn marea lor majoritate soiuri romacircneşti create la Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Fundulea sau icircn reţeaua de Staţiuni de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Aceste soiuri se caracterizează prin potenţial de producţie ridicat (9-10 tha) o bună rezistenţă la cădere ger iernare secetă şi boli o bună calitate şi stabilitate a recoltelor

23 Intocmirea asolamentului

Specificare HaSuprafaţa totală a terenului arabil 610Suprafaţa medie a solei (3 sole) 2033

Tabelul 2Schema rotaţiei culturilor

SOLAANUL 2012 2013 2014I măr măr mărII gracircu porumb gracircuIII porumb gracircu porumb

36

37

CAPITOLUL IIICAPITOLUL IIIORGANIZAREA PROCESULUI DE PRODUCŢIE AGRICOLĂORGANIZAREA PROCESULUI DE PRODUCŢIE AGRICOLĂ

31 Proiectarea producţiilor medii prin metoda bonităriiterenurilor agricole

Tabelul 3

Date iniţiale

Cultura Tipul de solSuprafaţa - ha (Si)

Nota de bonitare pentru

condiţiile ecologice (Pi)

Corecţia pt distanţă şi

felul drumului (k)

Coeficient de

potenţare (c)

Producţia medie

realizată

MărGracircuPorumb

Cernoziom 5 75 015 11 15000Cernoziom 303 80 018 12 4000Cernoziom 302 85 019 13 8000

TOTAL 610

2) Notele totale de bonitare pentru condiţiile ecologice (Ni)

MĂR ndash 575 = 375Ni = Si x Pi GRAcircU ndash 30380 = 24240

PORUMB ndash 30285 = 25670TOTAL = 50285

3) Nota medie ponderată de bonitare

50285 610 = 8243

1) Producţia ce revine pe un punct al notei medii ponderate de bonitare

P măr = 515000 375 = 200P gracircu = 3034000 24240 = 50

P porumb = 3028000 25670 = 9411

6) Corecţia totală icircn funcţie de distanţă şi drumuri Ct = S x kMĂR ndash 5015 = 075

Suprafaţă x coeficient corecţie GRAcircU ndash 303018 = 5454PORUMB ndash 302019 = 5738

TOTAL = 11267

38

7) Nota de bonitare recalculată (Nbr)

MĂR ndash 375-075 = 37425Nbr = Nota totală de bonitare ndash Corecţia GRAcircU ndash 24240-5454 = 2418546

PORUMB ndash

25670-5738 = 2561262

8) Notele totale de bonitare potenţate (Ntp)

MĂR ndash 3742511=4117

Ntp =Nota de bonitare recalculată (Nbr)

xCoeficient

de potenţare

GRAcircU ndash241854612=290225

PORUMB ndash

256126213=332964

9) Producţia totală pe cultură pentru fiecare unitate de sol (Pt)

MĂR ndash 4117200= 82340

Pt =Nota totală de

bonitare potenţată (Ntp)

x

Producţia ce revine pe un punct de

bonitare P(kgpunct)

GRAcircU ndash

29022550= 1451125

PORUMB ndash

3329649411=31335242

TOTAL= 4666989

10) Producţia medie la hectar Pmc1

Pm măr = Producţia totală Suprafaţa totală = 823405=16468

Rezultatele pentru celelalte culturi

Pmedie gracircu = 1451125303= 4789

Pmedie porumb =31335242302= 10376

39

32 STABILIREA CANTITĂŢILOR DE IcircNGRĂŞĂMINTE PE CULTURI

Calculul dozelor de icircngrăşăminte s-a efectuat ţinacircndu-se cont atacirct de

producţiile medii cacirct şi de existentul de suprafaţă activă din sol S-au luat icircn

considerare şi pierderile rezultate prin levigare

Icircn tabelul 4 este prezentat calculul dozelor de icircngrăşăminte chimice la ha

separat pentru cele 3 culturi icircn parte

Tabelul 4

Calculul dozelor de icircngrăşăminte chimice

Nr Crt

SPECIFICARE UM

CULTURA

GRAcircU PORUMB MĂRN P K N P K N P K

1 Producţie medie Kgha 4789 10376 16468

2 Consum specific Kg sat

23 11 20 20 21 20 5 3 6

3 Sa de administrat

Kg 11014

5268 9578

20752

2179 20752 8234 494 988

4 Sa icircn sol Kg 45 31 60 40 35 30 30 20 355 Diferenţa de

admKg sa

6514 2168 3578

16752

1829 17752 5234 294 638

6 Pierderi prin levigare

13 5 7 13 5 7 13 5 7

7 Cant pierdută prin levigare

Kg sa

847 108 25 2177

914 1242 68 147 446

8 Total sa de administrat

Kg 7361 2276 3828

18929

19204 18994 5914 3087 6826

9 Tipul de icircngrăşămacircnt

NO4NO3

Super P c

Sare potasică

NO4NO3

Super P c

Sare potasică

N P2O5 K20

10 Conţinutul icircn sa a icircngr

Kgt 345 40 40 345 40 40 345 40 40

11 Doza de icircngr de administrat

Kg 213 57 96 549 480 475 171 77 171

40

33 PLANUL DE CULTURĂ

Planul de cultură cuprinde structura culturilor dimensiunile fiecăreia

producţiile medii şi totale (tabelul 5)

Tabelul 5

Icircntocmirea planului de cultură

Cultura Suprafaţa (ha)

Producţii medii (kgha)

Producţia totală (t)

Preţ livrare (leikg)

Măr 5 16468 8234 2Gracircu 303 4789 1451 08

Porumb 302 10376 313355 1

34 FUNDAMENTAREA FIŞELOR TEHNOLOGICE PE CULTURI

Icircn vederea organizării proceselor de muncă şi de producţie icircn etapa pregătitoare se

icircntocmesc fişele tehnologice pe culturi Informaţiile cuprinse icircn fişele tehnologice servesc icircn

acelaşi timp la stabilirea tehnologiilor stabilirea destinaţiei producţiei determinarea volumului

lucrărilor mecanice şi manuale necesarul de forţă de muncă cantităţile de materiale şi mijloacele

financiare necesare pentru aprovizionare

DATELE NECESARE

1 Culturile incluse icircn planul de producţie al firmei

2 Suprafaţa ocupată de fiecare cultură icircn parte

3 Culturile premergătoare

4 Producţia medie şi totală a fiecărei culturi

5 Lucrările tehnologice icircn ordinea cronologică a executărilor

6 Perioada de executare şi data lucrării

7 Mijloacele cu care se execută lucrarea

8 Tarifele de plată pentru lucrările mecanice

9 Tarifele de plată pentru lucrările manuale pe categorii

10 Cuantumul taxelor pentru CAS şomaj risc asigurare

11 Amortismentul specific

12 Materialele necesare procesului tehnologic consumul normat pe UM preţul unitar şi cota

pentru cheltuielile de aprovizionare

41

13 Cota de cheltuieli indirecte (comune şi generale)

MODUL DE LUCRU

1 Se icircnscriu icircn fişă datele privind suprafaţa şi producţia medie Producţia medie se planifică

icircn raport cu fertilitatea solului şi cantitatea de icircngrăşămacircnt aplicată

2 Se icircnscriu lucrările tehnologice icircn ordinea executării lor precizacircndu-se toată perioada

optimă de execuţie şi durata fiecărei lucrări

3 Pentru fiecare icircn parte se determină volumul lucrărilor sumele necesare şi materiale

4 La lucrările manuale icircn raport cu volumul lucrării se calculează numărul de zile om iar

fondul de salarii rezultă icircnmulţind numărul de zile om necesar pentru evaluarea lucrării cu

tariful pe ziom corespunzător

5 Taxele asupra fondului de salarii se calculează aplicacircnd cota icircn proporţie de 30 pentru

CAS 5 pentru fondul de şomaj 1 pentru risc şi asigurare impozit 15 asupra sumei

care reprezintă fondul de salarii

6 Amortismentul specific se determină icircn raport cu valoarea de inventar a mijlocului fix

folosit exclusiv la cultura respectivă şi durata de folosire

7 Cota de cheltuieli pentru aprovizionare se calculează o cotă parte din valoarea

materialului folosit

8 Din icircnsumarea pentru lucrările mecanice lucrările manuale taxe asupra valorilor

materialelor se obţin cheltuielile de producţie

9 La cheltuielile directe se aplică cota de cheltuieli comune şi prin icircnsumarea lor se

determină cheltuielile de producţie

10 După fiecare trimestru se fac totalurile

11 Se calculează indicatorii cheltuieli de producţie la hectar şi costul la tona de produs

42

44

45

46

47

35 Organizarea lucrării de semănat la cultura gracircului

Semănatul este una dintre cele mai importante lucrări agricole de care depinde icircn ultimă instanţă obţinerea de producţii ridicate Suprafeţele icircntinse ocupate de culturi precum şi termenele restracircnse icircn care trebuie executat fac ca procesul de muncă al semănatului să ocupe un loc important icircn activitatea de producţie a exploataţiilor agricole

Etapele organizării lucrărilor de semănat cereale păioase sunt următoarele1 se stabileşte componenţa agregatului de semănat potrivit condiţiilor existente

(tractor plus semănătoare SUP-29 sau SUP-21)2 Se determină necesarul de agregate pentru terminarea semănatului icircn termen

optim folosind formula

icircn care

N ndash numărul de agregate pentru terminarea lucrării icircn timpul propusS ndash suprafaţa de icircnsămacircnţatn ndash numărul de zile icircn care trebuie terminată lucrareaP ndash randamentul zilnic al maşinii

(1)N = 303(512) = 5 agregate

Aşadar icircn prealabil trebuie cunoscut randamentul zilnic al agregatului de semănat folosit Aceasta se calculează după formula

icircn

care

P ndash randamentul zilnic al agregatului (ha)B ndash lăţimea de lucru a agregatului icircn lucru (m)V ndash viteza de deplasare a agregatului

icircn lucru (moră)t ndash durata zilei de lucru (ore)H ndash coeficientul de folosire a timpului de lucru (070-080)

(2)P = 366000807 10000 = 12 ha

3 Stabilirea lungimii marcatoarelor semănătoriiLungimea marcatoarelor adică distanţa la care trebuie aşezată piesa activă a marcatorului faţă de ultimul brăzdar se stabileşte icircn funcţie de

lăţimea de lucru a semănătorii (B) distanţa icircntre două brăzdare (b) distanţa icircntre roţile din faţă sau marginile exterioare ale şenilelor

tractorului (c)

= 11

= = 26

49

49

Cacircnd tractorul poate urmări urma lăsată de marcator atacirct cu roata din dreapta cacirct şi cu roata din stacircnga lungimea celor două marcatoare este egală şi este dată de relaţia

4 Stabilirea debitului semănătorii icircn funcţie de norma de sămacircnţă la hectar La icircnceputul lucrării trebuie icircntotdeauna să se verifice corectitudinea reglării debitului la icircnsămacircnţare Această verificare se face după formula

icircn

care

G ndash cantitatea de sămacircnţă cursă din semănătoare la un număr stabilit de icircnvacircrtiri a roţii semănătoriiA ndash norma de semănat la un ha (kg)d ndash lungimea roţii semănătorii (m)B ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)O ndash nr de icircnvacircrtituri a roţii semănătorii

(6)G= 2501743620 10000 = 313

5 Stabilirea dimensiunilor postatelor la semănat Lungimea maximă a postatelor la semănat este icircn funcţie de capacitatea cutiei semănătorii Pentru a uşura organizarea transportului de seminţe este indicat ca alimentarea semănătorii cu seminţe să se execute la un singur capăt a postatei ~n acest caz lungimea maximă a postatei se calculează după formula

icircn

care

L ndash lungimea maximă a postatei (m)Q ndash capacitatea coşului de alimentare

a semănătorii (kg)Y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii coşului de alimentare a semănătorii (icircn medie 070-080)A ndash norma de semănat (kgha)B ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)

(7)L = (051000040007) (25036) = 1556m

Icircn ce priveşte lăţimea postatei aceasta se determină icircn funcţie de lăţimea totală a parcelei de icircnsămacircnţat şi de metoda de deplasare a agregatului Ea se calculează aşa icircncacirct să asigure de lucru agregatului pentru 1-2 zile de lucru

Lăţimea postatei la semănatul icircn suveică se calculează după formula

icircn care

l ndash lăţimea postatei (m)P ndash productivitatea zilnică a agregatului (hazi)Z ndash durata icircn zile a lucrului pe aceeaşi postată (1-2 zile)L ndash lungimea postatei (m)

(8)l = 10000122 1556 = 154m

6 Lăţimea zonei de icircntoarcere a agregatului Pentru icircntoarcerea agregatului la capetele parcelei se delimitează o facircşie de teren denumită bdquozonă de icircntoarcereldquo Delimitarea acestei zone se face icircn cazul deplasărilor icircn parcursul liniar cu buclă şi fără buclă Lăţimea zonei de icircntoarcere este dată de relaţia

50

50

icircn care

E ndash lăţimea zonei de icircntoarcereR ndash raza de icircntoarcere a agregatuluie ndash lungimea de ieşire a agregatului (adică distanţa de la centrul agregatului mijlocul osiei motoare a tractorului) pacircnă la organele active ale maşinii

(9)E = 34 + 15 = 135m

Aceasta reprezintă lungimea cu care trebuie să se deplaseze centrul agregatului pentru aducerea organelor active ale maşinii agricole pe linia de icircntoarcere a lucrului

7 Stabilirea distanţei dintre punctele de alimentare a semănătorii Distanţa dintre punctele de alimentare a semănătorii se determină icircn funcţie de metoda de deplasare a agregatului la semănat ~n cazul semănatului icircn suveică lungimea postatei este determinată icircn funcţie de capacitatea cutiei de seminţe icircn aşa fel ca alimentarea semănătorii să se facă numai la unul din capetele postatei distanţa dintre punctele de alimentare se află după formula

icircn care

D ndash distanţa dintre punctele de alimentare (m)B ndash lăţimea de lucru a agregatului (m)T ndash numărul turelor (adică nr curselor dus-icircntors) pe care le face agregatul pacircnă la golirea coşului semănătorii

(1)D = 2362 = 144m

Icircn cazul cacircnd lungimea postatei nu este determinată icircn funcţie de capacitatea cutiei de seminţe este necesar ca icircn prealabil să cunoaştem turele pe care le face agregatul pacircnă la golirea coşului semănătorii Aceasta se determină icircmpărţind lungimea drumului pe care icircl face semănătoarea pacircnă la golirea cutiei sale pe lungimea cursei de lucru dus şi icircntors ~n acest scop se foloseşte următoarea formulă

icircn care

T ndash numărul turelorQ ndash capacitatea cutiei semănătorii

(kg)Y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii cutiei (080)A ndash norma de semănat (kgha)B ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)L ndash lungimea postatei (m)

T= (1000040007) (2503621556) = 1Icircn cazul semănării icircn bdquolaturildquo sau bdquope două jumătăţi ale postateildquo distanţa dintre

punctele de alimentare se calculează după formula = 136 = 36

(semnificaţiile literelor sunt aceleaşi ca la formulele (10) şi (11)

51

51

8 Stabilirea cantităţilor de seminţe ce se pun la punctele de alimentare Cantităţile de seminţe care se pun la primul punct de alimentare se calculează după formula

= 4001 = 400kgiar cantitatea care se pune la punctele următoare este

icircn care

C ndash cantitatea de seminţe necesară alimentării agregatului (kg)Q capacitatea coşului semănătorii (kg)y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii cutieia ndash nr semănătorilor icircn agregat

(14)C1 = 400071 = 280kg

9 Stabilirea necesarului zilnic de muncitori pentru semănat şi transportat seminţele Necesarul zilnic de muncitori pentru deservirea semănătorilor variază icircn raport cu numărul de agregate folosite zilnic şi al maşinilor ce compun agregatul

10 Necesarul de mijloace de transport se stabileşte icircn funcţie de cantităţile de seminţe necesare semănătorilor la o icircncărcare timpul de golire a semănătorilor capacitatea mijloacelor de transport distanţa de transport şi timpul necesar pentru un ciclu de transport

~n primul racircnd se determină timpul icircn care se consumă cantitatea de seminţe existentă icircn cutia semănătorii folosind relaţia

icircn care

q ndash capacitatea cutiei semănătorii (kg)085 ndash coeficientul de folosire a cutiei semănătoriiB ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)V ndash viteza de lucru a agregatului (moră)N ndash norma de sămacircnţă la ha (kg)

Tgol = (10000400085) (366000250) = 063h = 38min

Numărul de mijloace de transport necesare zilnic se determină pe baza relaţiei

icircn care

Nt ndash numărul mijloacelor de transportn ndash numărul semănătorilor ce lucreazăt ndash durata unui ciclu de transport (min)Cm ndash capacitatea mijlocului de transport (kg)

Nt = (540008530) (38400) = 33 = 311 Se determină necesarul de saci pentru transportul seminţelor cunoscacircnd că

pentru uşurarea manipulării se recomandă ca un sac să aibă 40 kg

Nr saci = (512250) 40 = 375 sacizi

52

52

Centralizarea datelor

Nr crt

Specificare UMAgregatul folosit

Tractor + (SUP-29)

Tractor + SUP-21

1 Productivitatea zilnică a agregatului haschimb 12

2 Necesarul zilnic de-tractoare nr 5-semănători nr 5

3Productivitatea zilnică a tuturor agregatelor

hazi 60

4Dimensiunile solei de semănat

-lungime m 1556-lăţime m 1947-suprafaţă ha 303

5Dimensiunea parcelelor de semănat

-lungime m 1556-lăţime m 154-suprafaţă 24

6Lungimea marcatorului

-dreapta m 11-stacircnga m 26

7Norma de icircnsămacircnţare

-la 20 icircnvacircrtituri kg 3-la hectar kg 250

8Distanţa dintre punctele de alimentare cu seminţe

m 144

9Cantitatea de seminţe ce se pune la punct de alimentare

-la primul punct

kg 400

-la punctele următoare

kg 280

10 Necesarul zilnic de muncitori

-pt servirea semănătorii

nr 5

-pt transportul seminţelor

nr 3

-total nr 8

11Lăţimea facircşiei de icircntoarcere a agregatului

m 135

12Necesarul zilnic de mijl de transport

-atelaje nr-tractor+remorcă nr 3-auto-camion nr

13Necesar saci pt transportul seminţelor

nr 375

53

53

36 Evaluarea producţiei

Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţieiacestora

Evaluarea se face icircn două etape1) icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele

caracteristice de dezvoltare a plantelor2) icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite

norme standardizate~n funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfel

1) Gracircu orz (orz - 1 iunie gracircu - 15 iunie) Gracircu Boemandash se stabileşte numărul punctelor de control icircn funcţie de mărimea şi

uniformitatea parcelelor(icircn cazul parcele de pacircnă la 100 ha - 5 puncte pe suprafeţe mai mari de 100 ha - 10 puncte)

Determinările se fac cu ajutorul ramei metrice (un cadru de 1 metru patrat)Metodologie de lucrundash se numără spicele din interiorul ramei metricendash se stabileşte numărul mediu de boabe icircn spicndash se calculează producţia medie la hectar astfel

Q kgha = (360353610000) (10001000) = 4536kgha

Q kgha - producţia medie kgha Nsp - număr mediu de spice la mp (medie pe toate punctele de control) 360Nb - număr mediu de boabe icircn spice 35MMB - greutatea a 1000 boabe (grame)3610000 mp = 1 ha1000 x 1000 = 1000 grame x 1000 boabe

Exemplu

2) Porumb (1 septembrie) DKC 3511ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 28 mp (4 racircnduri x 070 x 10 m

lungime 070 (m) - distanţa dintre racircnduri)ndash se numără ştiuleţii la fiecare punct de controlndash se calculează numărul de ştiuleţi la hectar

54

54

Nstha = (30010000)(510) = 60000

Nstha - număr de ştiuleţi la hanst - numărul de ştiuleţi număraţi la toate punctele de controld - suprafaţa unui punct de control (mp)i - numărul punctelor de control

ndash se determină apoi numărul de boabe pe ştiuletendash se calculează apoi producţia medie la hectar

Q kgha = (60000588337) (10001000) = 11889 kgha

Q kgha - producţia medieNst - număr ştiuleţi la hectar 60000Nb - număr mediu de boabe pe ştiulete 588MMB - greutatea a 1000 boabe (grame) 337

Exemplu

3) Floarea soarelui (15 august)ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 28 mp (4 racircnduri x 070 x 10)ndash se numără capitulele la fiecare punct de control şi se stabileşte numărul mediu

de capitule la ha după formula

Ncpha - număr total de capitule la hancp - număr de capitule numărate la toate punctele de controld - suprafaţa unui punct de controli - numărul punctelor de control

ndash se determină numărul mediu de seminţe pe capitul(Ns)ndash se calculează producţia medie la hectar astfel

55

55

Q kgha - producţia medieNcp - număr mediu de capitule la hectarNs - număr seminţe pe capitulMMB - greutatea a 1000 seminţe icircn grame

Exemplu

4) Sfecla de zahăr (1 septembrie)ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 10 mp (3 racircnduri x 045 m x 74 m

lungime)ndash la fiecare punct de control plantele se recoltează se decoletează (tăierea

frunzelor) se curăţă de pămacircnt şi se cacircntărescndash se determină producţia medie astfel

q - cantitatea de rădăcini recoltate din punctele de control (kg)d - suprafaţa unui punct de control (mp)i - numărul punctelor de control

ndash la producţia stabilită se adaugă sporul de producţie ce se va realiza de la data evaluării la data prevăzută a se recolta (18 grziplantă)

Exemplu

5) Fructe (1 septembrie) MĂRMetoda de evaluare diferă icircn funcţie de tipul de livadă clasică sau intensivă dar

icircn mare constă icircn următoarele etapendash se stabileşte numărul de pomi pentru examinare (2 - 5 ) 480ndash se determină numărul mediu de fructe pe pom şi greutatea acestora icircn kg 30kg

167 de fructe

56

56

ndash se icircnmulţeşte numărul mediu de fructe pe pom cu numărul de pomi existenţi la ha şi se obţine astfel producţia medie la ha 16032 kgha

6) Struguri (de masă - 15 iulie de vin - 1 septembrie)ndash evaluarea se face separat la viile nobile şi la viile de hibrizindash se stabileşte numărul de butuci pe rod la ha cu relaţia

Nbha - numărul de butuci pe rod la hadr - distanţa dintre racircnduri (m)db - distanţa icircntre butuci pe racircnd (m)Ng - număr mediu de goluri (butuci neproductiviinexistenţi) la ha icircn procente

ndash se evaluează producţia de struguri pe butuc număracircndu-se toţi strugurii de pe un număr de 1 - 2 din butucii existenţi pe lot (se recomandă să se efectueze numărătoarea strugurilor pe fiecare al 10-lea butuc din 15 icircn 15 racircnduri)

Producţia de struguri pe butuc se calculează astfel

Pmb - producţia medie pe butuc (grame)Gms - greutatea medie a strugurilor (grame)Ns - numărul de struguri total găsiţi la numărătoareNba - numărul butucilor analizaţi

ndash se calculează producţia medie de struguri la ha cu formula

Pmha - producţia medie de struguri la ha (kg)Nbha - numărul de butuci pe rod la haPmb - producţia medie pe butuc (grame)

Exemplu

57

57

CAPITOLUL IV DETERMINAREA PRAGULUI DE RENTABILITATE (A PUNCTULUI CRITIC) PE CULTURI

Punctul critic marchează acea dimensiune a producţiei medii la care icircncasările din

valorificarea producţiei sunt egale cu cheltuielile totale de producţie deci acel punct al

producţiei medii la care nu se obţine profit dar nu se icircnregistrează nici pierderi

Mărimea costului de producţie şi a ratei profitului se găsesc icircntr-o stracircnsă legătură

cu raportul dintre cheltuielile de exploatare şi cantitatea de produse realizate Prin analiza

costurilor şi cheltuielilor de exploatare icircntreprinzătorul poate calcula nivelul minim de

activitate cerut de menţinerea icircn stare de funcţionare a firmei Cunoscacircnd pragul de

rentabilitate se poate proiecta volumul de vacircnzări icircn vederea obţinerii profitului scontat

De asemenea creditorii şi investitorii solicită adesea efectuarea analizei punctului

critic pentru a ajuta icircn evaluarea cacircştigurilor potenţiale ale unei afaceri şi icircn consecinţă

aceasta trebuie introdusă icircn planul de afaceri

Punctul critic se poate determina icircn două moduri şi anume fără profit programat

sau cu profit programat

Calculul punctului critic fără profit programat este exprimat printr-o relaţie

simplă

y = yי

y = Pvx

yי = Cvx + CF

Pvx = Cvx + CF

x(Pv ndash Cv) = CF

icircn care

y ndash veniturile din valorificarea producţiei (mii lei)

yי - cheltuielile totale icircnregistrate (mii lei)

Pv ndash preţul de vacircnzare unitar

x ndash producţia medie sau volumul vacircnzărilor (unităţi fizice)

Cv ndash cheltuieli variabile unitare

58

58

CF ndash costuri fixe totale

De unde x marchează acea dimensiune a producţiei la care nu se icircnregistrează nici

profit nici pierderi

Determinarea cantitativă şi reprezentarea grafică a PC la cultura Porumb

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Incărcat transportat IC (PK) t 2881 180225 575

22 Descărcat IC (PK) t 2881 2444609 78

33 Incărcat transportat IC (N) t 10 2484545 793

44 Descărcat IC (N) t 1655 6371 02

55 Transportat apa prep sol mii l 30 599 019

66 Incărcat transportat săm t 66 599359 191

77 Recoltat porumb boabe t 530 2606662 832

88 Transportat porumb boabe t 225 1245 04

99

1010

TOTALTOTAL 9962236 31792

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch Variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologicacopy= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

59

59

Cheltuielile fixe

NrNr CrtCrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) copycopy (d)(d) (e)(e)

11 Adm Şi deservit IC (PK) ha 302 617645 2045

22 Arat 25 cm +grăpat ha 302 1140192 3775

33 Adm Şi deservit IC (N) ha 302 630389 2087

44 Erbicidat şi deservit ha 302 61155 2025

55 Discuit si preg Pat germ Ha 302 586536 1942

66 Semănat +deservit ha 302 472517 1565

77 Prăşit mecanic I ha 302 819024 2712

88 Prăit mecanic II ha 302 654182 2166

99

1010

TOTALTOTAL 5532035 18318

(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)

60

60

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura porumb - fără profit programat

Ch variabile Cv = 9962236 lei

Ch fixe totale CF = 5532035 lei

Ch fixeha CFha = 18318 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 11 leikg = 1100 leit

Producţia totală de PT= 313355 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 302 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 33961599 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 9962236 + 33961599 = 133583959 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 133583959 313355=

4263leit

Productia medie de porumb la punctul critic (X)

X= (CFha)(Pv-CVt) = 18318 ( 1100 ndash 4263 ) = 272 tha = 2720 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 272 tha 4263 leit = 115953 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx =18318 leiha+ 115953 leiha =299133 leiha

Nivelul producţiei de 2720 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la

cultura porumb icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de

2720 la preţul de 11 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie

Depăşirea acestui nivel al producţiei (2720 ha) duce la obţinerea unui profit iar

scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi

61

61

62

PROFI

T

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

2720 kg2720 kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

18318

leiha

299133

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura porumb ndash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

62

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura porumb - cu profit programat

Ch variabile Cv = 9962236 lei

Ch fixe totale CF = 5532035 lei

Ch fixeha CFha = 18318 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 11 leikg = 1100 leit

Producţia totală de PT= 313355 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 302 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 33961599 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)

Pr = 500000lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 9962236 + 33961599 = 133583959 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 133583959 313355=

4263leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha=PrS =500000302= 165562 leiha

Producţia medie de porumb la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 18318+165562) ( 1100 - 4263 )= 517 tha

= 5170 kgha

Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 517 tha 4263 leit = 220397 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 18318 leiha+ 220397leiha = 403577 leiha

63

63

64

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

5170 kg5170 kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

18318

leiha

403577

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura porumb ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

64

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura porumb

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 9962236 9962236

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 33961599 33961599

Ch variabile totale CVT lei 133583959 133583959

Ch variabile t CVt leit 4263 4263

Ch fixe totale CF lei 5532035 5532035

Ch fixe ha CFha leiha 18318 18318

Profit programat total Pr lei 500000

Profit programat ha Prha leiha 165562

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 2720

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 5170

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 115953 220397

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 299133 403577

Preţ de vacircnzare t Pv leit 1100 1100

Suprafaţa cultivată S ha 302 302

65

65

DETERMINAREA CANTITATIVĂ ȘI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA gracircu

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Incărcat transportat IC (PK) t 4605 260015 179

22 Descărcat IC (PK) t 4605 495645 341

33 Incărcat transportat săm t 666 601343 414

44 Incărcat transportat IC (N) t 10 97019 669

55 Descărcat IC (N) t 6454 24848 017

66 Transportat apa prep sol mii l 30 599 04

77 Recoltat grau t 530 2614762 1802

88 Transportat gracircu t 225 1245 09

99

1010

TOTALTOTAL 49504298 34115

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

66

66

Cheltuielile fixe

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Adm şi deservit IC (PK) ha 303 619685 2045

22 Arat 18 - 20 cm +grăpat ha 303 1025772 3385

33 Discuit si preg pat germ ha 303 588479 1942

44 Semănat +deservit ha 303 474081 1565

55 Adm şi deservit IC (N) ha 303 632476 2087

66 Adm şi deservit ha 303 613575 2025

77

88

99

1010

TOTALTOTAL 3954068 130497

(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)

67

67

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura gracircu - fără profit programat

Ch variabile Cv = 49504298 lei

Ch fixe totale CF = 3954068 lei

Ch fixeha CFha = 130497 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 09 leikg = 900 leit

Producţia totală de gracircu PT= 145107 t

Suprafata cultivată cu gracircu S = 303 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 14849866 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 49504298 + 14849866 = 64354164 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 64354164 145107 =

4435leit

Productia medie de gracircu la punctul critic (X)

X= (CFha)(Pv-CVt) = 130497 ( 900 - 4435 ) = 286 tha

= 2860 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 286 tha 4435 leit = 12684 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 130497 leiha+ 126841 leiha = 257338 leiha

Nivelul producţiei de 2860 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la

cultura de gracircu icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de

2860 la preţul de 09 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie

Depăşirea acestui nivel al producţiei (2860 ha) duce la obţinerea unui profit iar

scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi

68

68

69

PROFI

T

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

2860 kg2860 kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

130497

leiha

257338

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura gracircu ndash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

69

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura gracircu - cu profit programat

Ch variabile Cv = 49504298 lei

Ch fixe totale CF = 3954068 lei

Ch fixeha CFha = 130497 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 09 leikg = 900 leit

Producţia totală de gracircu PT= 145107 t

Suprafata cultivată cu gracircu S = 303 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 14849866 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)

Pr = 400000 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 49504298 + 14849866 = 64354164 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 64354164 145107 =

4435leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 400000 303 =

132013 leiha

Producţia medie de gracircu la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 130497 + 132013 ) ( 900 - 4435 )

= 575 tha = 5750 kgha

Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 575tha 4435 leit = 255012 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx =130497 leiha+ 255012leiha = 385509 leiha

70

70

71

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

5750 kg5750 kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

130497

leiha

3855

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura gracircu ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

71

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura gracircu

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 49504298 49504298

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 14849866 14849866

Ch variabile totale CVT lei 64354164 64354164

Ch variabile t CVt leit 4435 4435

Ch fixe totale CF lei 3954068 3954068

Ch fixe ha CFha leiha 130497 130497

Profit programat total Pr lei 400000

Profit programat ha Prha leiha 132013

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 2860

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 5750

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 12684 255012

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 257338 385509

Preţ de vacircnzare t Pv leit 900 900

Suprafaţa cultivată S ha 303 303

72

72

DETERMINAREA CANTITATIVĂ ȘI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA măr

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Incărcat transportat IC (PK) T 124 694 84

22 Descărcat IC (PK) T 124 145896 177

33 Adm şi deservit IC (PK) T 50 691 839

44 Administrat gunoi de grajd T 50 288 35

55 Săpat gropi pt plantat pomi Buc 048 281 34

66 Plantat + udat Buc 048 7488 909

77 Tăieri de forma coroanei Buc 25 25 03

88 Incărcat transportat IC (N) T 0855 1107 134

99 Adm şi deservit IC T 5 896 109

1010 Transportat apa prep sol T 3 4592 558

1111 Recoltat prune T 5 187 23

1212 Transportat prune T 8234 14327 174

TOTALTOTAL 1914066 2325

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

Cheltuielile fixe

73

73

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Arătură in livadă Ha 5 2057 4114

22 Discuit arătura Ha 5 913 1826

33 Prăşit printre racircnduri Ha 5 804 1608

44 Stropit cu insecto-fungicide Ha 5 1802 3604

55 Erbicidat şi deservit Ha 5 690 138

66

77

88

99

1010

TOTALTOTAL 6266 12532

(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)

74

74

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura măr - fără profit programat

Ch variabile Cv = 1914066 lei

Ch fixe totale CF = 6266 lei

Ch fixeha CFha = 12532 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 1 leikg =1000 leit

Producţia totală de mere PT= 8234 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 5 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 673021 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 1914066 + 673021 = 2587087 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 2587087 8234 = 3142 leit

Productia medie de mere la punctul critic (X)

X= (CFha)(Pv-CVt) = 12532 ( 1000 - 3142 ) = 19 tha

= 1900 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 19 tha 3142 leit = 59698 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx =12532 leiha+ 59698 leiha =185018 leiha

Nivelul producţiei de 1900 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la

cultura de măr icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de

1900 la preţul de 1 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie Depăşirea

acestui nivel al producţiei (1900 ha) duce la obţinerea unui profit iar scăderea

producţiei sub acest nivel determină pierderi

75

75

76

PROFI

T

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

1900 kg1900 kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

12532

leiha

185018

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura măr ndash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

76

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura măr - cu profit programat

Ch variabile Cv = 1914066 lei

Ch fixe totale CF = 6266 lei

Ch fixeha CFha = 12532 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 1 leikg =1000 leit

Producţia totală de mere PT= 8234 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 5 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 673021 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)

Pr = 100000 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 1914066 + 673021 = 2587087 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 2587087 8234 = 3142 leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 100000 5

= 20000 leiha

Producţia medie de mere la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 12532 + 20000 ) (1000 - 3142 )

= 31 tha = 31000 kgha

Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 31 tha 3142 leit = 97402 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx =12532 leiha+97402 leiha = 109934 leiha

77

77

78

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

31000 kg31000 kghaha

7500

5000

1000

2500

10000

15000

12500

12532

leiha

109934

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura măr ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

78

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura măr

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 1914066 1914066

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 673021 673021

Ch variabile totale CVT lei 2587087 2587087

Ch variabile t CVt leit 3142 3142

Ch fixe totale CF lei 6266 6266

Ch fixe ha CFha leiha 12532 12532

Profit programat total Pr lei 100000

Profit programat ha Prha leiha 20000

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 1900

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 31000

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 59698 97402

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 185018 109934

Preţ de vacircnzare t Pv leit 1000 1000

Suprafaţa cultivată S ha 5 5

79

79

CAPITOLUL VCAPITOLUL VCONCLUZII ŞI RECOMANDĂRICONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI

Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţiei acestora

Evaluarea se face icircn două etape- icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele caracteristice de dezvoltare a plantelor- icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite norme standardizate

Icircn funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfelPorumb 3133 toneGrau 1451 toneMăr 82 toneEfectuacircnd eficiența celor trei culturi icircn urma rezultatelor acestora am

observat că cultura cea mai favorabilă este porumbul urmată de cultura grăacircluiPe viitor cea mai bună cultură atat cantitativă cacirct și calitativă este cultura porumbului

80

80

  • A DATE GENERALE PRIVITOARE LA SOLICITANT
    • A1 Numele solicitantului
    • A2 Obiectul de activitate
    • A3 Forma juridica a solicitantului
    • A4 Structura capitalului social si evoluţia acestuia de la icircnfiinţare
    • A5 Administratorii societatii
    • A6 Informaţii referitoare la locul desfasurarii activitatii solicitantului
      • B DESCRIEREA ACTIVITATII CURENTE
        • B1 Istoricul activitatii
        • B2 Principalele mijloace fixe care compun patrimoniul actual al solicitantului
        • B3 Descrierea activitatilor curente (agricole si non-agricole) si a tehnologiilor aplicate
        • B4 Politica de aprovizionare Furnizori de materii prime
        • B5 Politica de desfacere Canale de distribuţie
          • C PREZENTAREA PROIECTULUI
            • C1 Obiectivele proiectului
            • TRACTOR SAME MODEL EXPLORER 3-100
            • C3 Managementul proiectului
            • C4 Lista de achizitii si sursele de achiziţii pentru activele ce fac obiectul proiectului materiile prime pentru punerea in functiune a proiectului
            • C5 Personal si instruire
            • C6 Graficul estimat al proiectului
            • C7 Impactul proiectului asupra dezvoltarii zonei si a mediului de afaceri
              • D PROIECŢII FINANCIARE SI INDICATORI FINANCIARI
                • D1 Bazele de productie
                • D2 Contul de profit si pierderi previzionat ( pe o perioada de 3 ani )
                • D3 Fluxul de numerar previzionat ( pe o perioada de 3 ani )
                • D4 Indicatorii financiari
                • Tabelul 1
                  • Tabelul 3
                    • Centralizarea datelor
Page 37: Duceac Ionut

37

CAPITOLUL IIICAPITOLUL IIIORGANIZAREA PROCESULUI DE PRODUCŢIE AGRICOLĂORGANIZAREA PROCESULUI DE PRODUCŢIE AGRICOLĂ

31 Proiectarea producţiilor medii prin metoda bonităriiterenurilor agricole

Tabelul 3

Date iniţiale

Cultura Tipul de solSuprafaţa - ha (Si)

Nota de bonitare pentru

condiţiile ecologice (Pi)

Corecţia pt distanţă şi

felul drumului (k)

Coeficient de

potenţare (c)

Producţia medie

realizată

MărGracircuPorumb

Cernoziom 5 75 015 11 15000Cernoziom 303 80 018 12 4000Cernoziom 302 85 019 13 8000

TOTAL 610

2) Notele totale de bonitare pentru condiţiile ecologice (Ni)

MĂR ndash 575 = 375Ni = Si x Pi GRAcircU ndash 30380 = 24240

PORUMB ndash 30285 = 25670TOTAL = 50285

3) Nota medie ponderată de bonitare

50285 610 = 8243

1) Producţia ce revine pe un punct al notei medii ponderate de bonitare

P măr = 515000 375 = 200P gracircu = 3034000 24240 = 50

P porumb = 3028000 25670 = 9411

6) Corecţia totală icircn funcţie de distanţă şi drumuri Ct = S x kMĂR ndash 5015 = 075

Suprafaţă x coeficient corecţie GRAcircU ndash 303018 = 5454PORUMB ndash 302019 = 5738

TOTAL = 11267

38

7) Nota de bonitare recalculată (Nbr)

MĂR ndash 375-075 = 37425Nbr = Nota totală de bonitare ndash Corecţia GRAcircU ndash 24240-5454 = 2418546

PORUMB ndash

25670-5738 = 2561262

8) Notele totale de bonitare potenţate (Ntp)

MĂR ndash 3742511=4117

Ntp =Nota de bonitare recalculată (Nbr)

xCoeficient

de potenţare

GRAcircU ndash241854612=290225

PORUMB ndash

256126213=332964

9) Producţia totală pe cultură pentru fiecare unitate de sol (Pt)

MĂR ndash 4117200= 82340

Pt =Nota totală de

bonitare potenţată (Ntp)

x

Producţia ce revine pe un punct de

bonitare P(kgpunct)

GRAcircU ndash

29022550= 1451125

PORUMB ndash

3329649411=31335242

TOTAL= 4666989

10) Producţia medie la hectar Pmc1

Pm măr = Producţia totală Suprafaţa totală = 823405=16468

Rezultatele pentru celelalte culturi

Pmedie gracircu = 1451125303= 4789

Pmedie porumb =31335242302= 10376

39

32 STABILIREA CANTITĂŢILOR DE IcircNGRĂŞĂMINTE PE CULTURI

Calculul dozelor de icircngrăşăminte s-a efectuat ţinacircndu-se cont atacirct de

producţiile medii cacirct şi de existentul de suprafaţă activă din sol S-au luat icircn

considerare şi pierderile rezultate prin levigare

Icircn tabelul 4 este prezentat calculul dozelor de icircngrăşăminte chimice la ha

separat pentru cele 3 culturi icircn parte

Tabelul 4

Calculul dozelor de icircngrăşăminte chimice

Nr Crt

SPECIFICARE UM

CULTURA

GRAcircU PORUMB MĂRN P K N P K N P K

1 Producţie medie Kgha 4789 10376 16468

2 Consum specific Kg sat

23 11 20 20 21 20 5 3 6

3 Sa de administrat

Kg 11014

5268 9578

20752

2179 20752 8234 494 988

4 Sa icircn sol Kg 45 31 60 40 35 30 30 20 355 Diferenţa de

admKg sa

6514 2168 3578

16752

1829 17752 5234 294 638

6 Pierderi prin levigare

13 5 7 13 5 7 13 5 7

7 Cant pierdută prin levigare

Kg sa

847 108 25 2177

914 1242 68 147 446

8 Total sa de administrat

Kg 7361 2276 3828

18929

19204 18994 5914 3087 6826

9 Tipul de icircngrăşămacircnt

NO4NO3

Super P c

Sare potasică

NO4NO3

Super P c

Sare potasică

N P2O5 K20

10 Conţinutul icircn sa a icircngr

Kgt 345 40 40 345 40 40 345 40 40

11 Doza de icircngr de administrat

Kg 213 57 96 549 480 475 171 77 171

40

33 PLANUL DE CULTURĂ

Planul de cultură cuprinde structura culturilor dimensiunile fiecăreia

producţiile medii şi totale (tabelul 5)

Tabelul 5

Icircntocmirea planului de cultură

Cultura Suprafaţa (ha)

Producţii medii (kgha)

Producţia totală (t)

Preţ livrare (leikg)

Măr 5 16468 8234 2Gracircu 303 4789 1451 08

Porumb 302 10376 313355 1

34 FUNDAMENTAREA FIŞELOR TEHNOLOGICE PE CULTURI

Icircn vederea organizării proceselor de muncă şi de producţie icircn etapa pregătitoare se

icircntocmesc fişele tehnologice pe culturi Informaţiile cuprinse icircn fişele tehnologice servesc icircn

acelaşi timp la stabilirea tehnologiilor stabilirea destinaţiei producţiei determinarea volumului

lucrărilor mecanice şi manuale necesarul de forţă de muncă cantităţile de materiale şi mijloacele

financiare necesare pentru aprovizionare

DATELE NECESARE

1 Culturile incluse icircn planul de producţie al firmei

2 Suprafaţa ocupată de fiecare cultură icircn parte

3 Culturile premergătoare

4 Producţia medie şi totală a fiecărei culturi

5 Lucrările tehnologice icircn ordinea cronologică a executărilor

6 Perioada de executare şi data lucrării

7 Mijloacele cu care se execută lucrarea

8 Tarifele de plată pentru lucrările mecanice

9 Tarifele de plată pentru lucrările manuale pe categorii

10 Cuantumul taxelor pentru CAS şomaj risc asigurare

11 Amortismentul specific

12 Materialele necesare procesului tehnologic consumul normat pe UM preţul unitar şi cota

pentru cheltuielile de aprovizionare

41

13 Cota de cheltuieli indirecte (comune şi generale)

MODUL DE LUCRU

1 Se icircnscriu icircn fişă datele privind suprafaţa şi producţia medie Producţia medie se planifică

icircn raport cu fertilitatea solului şi cantitatea de icircngrăşămacircnt aplicată

2 Se icircnscriu lucrările tehnologice icircn ordinea executării lor precizacircndu-se toată perioada

optimă de execuţie şi durata fiecărei lucrări

3 Pentru fiecare icircn parte se determină volumul lucrărilor sumele necesare şi materiale

4 La lucrările manuale icircn raport cu volumul lucrării se calculează numărul de zile om iar

fondul de salarii rezultă icircnmulţind numărul de zile om necesar pentru evaluarea lucrării cu

tariful pe ziom corespunzător

5 Taxele asupra fondului de salarii se calculează aplicacircnd cota icircn proporţie de 30 pentru

CAS 5 pentru fondul de şomaj 1 pentru risc şi asigurare impozit 15 asupra sumei

care reprezintă fondul de salarii

6 Amortismentul specific se determină icircn raport cu valoarea de inventar a mijlocului fix

folosit exclusiv la cultura respectivă şi durata de folosire

7 Cota de cheltuieli pentru aprovizionare se calculează o cotă parte din valoarea

materialului folosit

8 Din icircnsumarea pentru lucrările mecanice lucrările manuale taxe asupra valorilor

materialelor se obţin cheltuielile de producţie

9 La cheltuielile directe se aplică cota de cheltuieli comune şi prin icircnsumarea lor se

determină cheltuielile de producţie

10 După fiecare trimestru se fac totalurile

11 Se calculează indicatorii cheltuieli de producţie la hectar şi costul la tona de produs

42

44

45

46

47

35 Organizarea lucrării de semănat la cultura gracircului

Semănatul este una dintre cele mai importante lucrări agricole de care depinde icircn ultimă instanţă obţinerea de producţii ridicate Suprafeţele icircntinse ocupate de culturi precum şi termenele restracircnse icircn care trebuie executat fac ca procesul de muncă al semănatului să ocupe un loc important icircn activitatea de producţie a exploataţiilor agricole

Etapele organizării lucrărilor de semănat cereale păioase sunt următoarele1 se stabileşte componenţa agregatului de semănat potrivit condiţiilor existente

(tractor plus semănătoare SUP-29 sau SUP-21)2 Se determină necesarul de agregate pentru terminarea semănatului icircn termen

optim folosind formula

icircn care

N ndash numărul de agregate pentru terminarea lucrării icircn timpul propusS ndash suprafaţa de icircnsămacircnţatn ndash numărul de zile icircn care trebuie terminată lucrareaP ndash randamentul zilnic al maşinii

(1)N = 303(512) = 5 agregate

Aşadar icircn prealabil trebuie cunoscut randamentul zilnic al agregatului de semănat folosit Aceasta se calculează după formula

icircn

care

P ndash randamentul zilnic al agregatului (ha)B ndash lăţimea de lucru a agregatului icircn lucru (m)V ndash viteza de deplasare a agregatului

icircn lucru (moră)t ndash durata zilei de lucru (ore)H ndash coeficientul de folosire a timpului de lucru (070-080)

(2)P = 366000807 10000 = 12 ha

3 Stabilirea lungimii marcatoarelor semănătoriiLungimea marcatoarelor adică distanţa la care trebuie aşezată piesa activă a marcatorului faţă de ultimul brăzdar se stabileşte icircn funcţie de

lăţimea de lucru a semănătorii (B) distanţa icircntre două brăzdare (b) distanţa icircntre roţile din faţă sau marginile exterioare ale şenilelor

tractorului (c)

= 11

= = 26

49

49

Cacircnd tractorul poate urmări urma lăsată de marcator atacirct cu roata din dreapta cacirct şi cu roata din stacircnga lungimea celor două marcatoare este egală şi este dată de relaţia

4 Stabilirea debitului semănătorii icircn funcţie de norma de sămacircnţă la hectar La icircnceputul lucrării trebuie icircntotdeauna să se verifice corectitudinea reglării debitului la icircnsămacircnţare Această verificare se face după formula

icircn

care

G ndash cantitatea de sămacircnţă cursă din semănătoare la un număr stabilit de icircnvacircrtiri a roţii semănătoriiA ndash norma de semănat la un ha (kg)d ndash lungimea roţii semănătorii (m)B ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)O ndash nr de icircnvacircrtituri a roţii semănătorii

(6)G= 2501743620 10000 = 313

5 Stabilirea dimensiunilor postatelor la semănat Lungimea maximă a postatelor la semănat este icircn funcţie de capacitatea cutiei semănătorii Pentru a uşura organizarea transportului de seminţe este indicat ca alimentarea semănătorii cu seminţe să se execute la un singur capăt a postatei ~n acest caz lungimea maximă a postatei se calculează după formula

icircn

care

L ndash lungimea maximă a postatei (m)Q ndash capacitatea coşului de alimentare

a semănătorii (kg)Y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii coşului de alimentare a semănătorii (icircn medie 070-080)A ndash norma de semănat (kgha)B ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)

(7)L = (051000040007) (25036) = 1556m

Icircn ce priveşte lăţimea postatei aceasta se determină icircn funcţie de lăţimea totală a parcelei de icircnsămacircnţat şi de metoda de deplasare a agregatului Ea se calculează aşa icircncacirct să asigure de lucru agregatului pentru 1-2 zile de lucru

Lăţimea postatei la semănatul icircn suveică se calculează după formula

icircn care

l ndash lăţimea postatei (m)P ndash productivitatea zilnică a agregatului (hazi)Z ndash durata icircn zile a lucrului pe aceeaşi postată (1-2 zile)L ndash lungimea postatei (m)

(8)l = 10000122 1556 = 154m

6 Lăţimea zonei de icircntoarcere a agregatului Pentru icircntoarcerea agregatului la capetele parcelei se delimitează o facircşie de teren denumită bdquozonă de icircntoarcereldquo Delimitarea acestei zone se face icircn cazul deplasărilor icircn parcursul liniar cu buclă şi fără buclă Lăţimea zonei de icircntoarcere este dată de relaţia

50

50

icircn care

E ndash lăţimea zonei de icircntoarcereR ndash raza de icircntoarcere a agregatuluie ndash lungimea de ieşire a agregatului (adică distanţa de la centrul agregatului mijlocul osiei motoare a tractorului) pacircnă la organele active ale maşinii

(9)E = 34 + 15 = 135m

Aceasta reprezintă lungimea cu care trebuie să se deplaseze centrul agregatului pentru aducerea organelor active ale maşinii agricole pe linia de icircntoarcere a lucrului

7 Stabilirea distanţei dintre punctele de alimentare a semănătorii Distanţa dintre punctele de alimentare a semănătorii se determină icircn funcţie de metoda de deplasare a agregatului la semănat ~n cazul semănatului icircn suveică lungimea postatei este determinată icircn funcţie de capacitatea cutiei de seminţe icircn aşa fel ca alimentarea semănătorii să se facă numai la unul din capetele postatei distanţa dintre punctele de alimentare se află după formula

icircn care

D ndash distanţa dintre punctele de alimentare (m)B ndash lăţimea de lucru a agregatului (m)T ndash numărul turelor (adică nr curselor dus-icircntors) pe care le face agregatul pacircnă la golirea coşului semănătorii

(1)D = 2362 = 144m

Icircn cazul cacircnd lungimea postatei nu este determinată icircn funcţie de capacitatea cutiei de seminţe este necesar ca icircn prealabil să cunoaştem turele pe care le face agregatul pacircnă la golirea coşului semănătorii Aceasta se determină icircmpărţind lungimea drumului pe care icircl face semănătoarea pacircnă la golirea cutiei sale pe lungimea cursei de lucru dus şi icircntors ~n acest scop se foloseşte următoarea formulă

icircn care

T ndash numărul turelorQ ndash capacitatea cutiei semănătorii

(kg)Y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii cutiei (080)A ndash norma de semănat (kgha)B ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)L ndash lungimea postatei (m)

T= (1000040007) (2503621556) = 1Icircn cazul semănării icircn bdquolaturildquo sau bdquope două jumătăţi ale postateildquo distanţa dintre

punctele de alimentare se calculează după formula = 136 = 36

(semnificaţiile literelor sunt aceleaşi ca la formulele (10) şi (11)

51

51

8 Stabilirea cantităţilor de seminţe ce se pun la punctele de alimentare Cantităţile de seminţe care se pun la primul punct de alimentare se calculează după formula

= 4001 = 400kgiar cantitatea care se pune la punctele următoare este

icircn care

C ndash cantitatea de seminţe necesară alimentării agregatului (kg)Q capacitatea coşului semănătorii (kg)y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii cutieia ndash nr semănătorilor icircn agregat

(14)C1 = 400071 = 280kg

9 Stabilirea necesarului zilnic de muncitori pentru semănat şi transportat seminţele Necesarul zilnic de muncitori pentru deservirea semănătorilor variază icircn raport cu numărul de agregate folosite zilnic şi al maşinilor ce compun agregatul

10 Necesarul de mijloace de transport se stabileşte icircn funcţie de cantităţile de seminţe necesare semănătorilor la o icircncărcare timpul de golire a semănătorilor capacitatea mijloacelor de transport distanţa de transport şi timpul necesar pentru un ciclu de transport

~n primul racircnd se determină timpul icircn care se consumă cantitatea de seminţe existentă icircn cutia semănătorii folosind relaţia

icircn care

q ndash capacitatea cutiei semănătorii (kg)085 ndash coeficientul de folosire a cutiei semănătoriiB ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)V ndash viteza de lucru a agregatului (moră)N ndash norma de sămacircnţă la ha (kg)

Tgol = (10000400085) (366000250) = 063h = 38min

Numărul de mijloace de transport necesare zilnic se determină pe baza relaţiei

icircn care

Nt ndash numărul mijloacelor de transportn ndash numărul semănătorilor ce lucreazăt ndash durata unui ciclu de transport (min)Cm ndash capacitatea mijlocului de transport (kg)

Nt = (540008530) (38400) = 33 = 311 Se determină necesarul de saci pentru transportul seminţelor cunoscacircnd că

pentru uşurarea manipulării se recomandă ca un sac să aibă 40 kg

Nr saci = (512250) 40 = 375 sacizi

52

52

Centralizarea datelor

Nr crt

Specificare UMAgregatul folosit

Tractor + (SUP-29)

Tractor + SUP-21

1 Productivitatea zilnică a agregatului haschimb 12

2 Necesarul zilnic de-tractoare nr 5-semănători nr 5

3Productivitatea zilnică a tuturor agregatelor

hazi 60

4Dimensiunile solei de semănat

-lungime m 1556-lăţime m 1947-suprafaţă ha 303

5Dimensiunea parcelelor de semănat

-lungime m 1556-lăţime m 154-suprafaţă 24

6Lungimea marcatorului

-dreapta m 11-stacircnga m 26

7Norma de icircnsămacircnţare

-la 20 icircnvacircrtituri kg 3-la hectar kg 250

8Distanţa dintre punctele de alimentare cu seminţe

m 144

9Cantitatea de seminţe ce se pune la punct de alimentare

-la primul punct

kg 400

-la punctele următoare

kg 280

10 Necesarul zilnic de muncitori

-pt servirea semănătorii

nr 5

-pt transportul seminţelor

nr 3

-total nr 8

11Lăţimea facircşiei de icircntoarcere a agregatului

m 135

12Necesarul zilnic de mijl de transport

-atelaje nr-tractor+remorcă nr 3-auto-camion nr

13Necesar saci pt transportul seminţelor

nr 375

53

53

36 Evaluarea producţiei

Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţieiacestora

Evaluarea se face icircn două etape1) icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele

caracteristice de dezvoltare a plantelor2) icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite

norme standardizate~n funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfel

1) Gracircu orz (orz - 1 iunie gracircu - 15 iunie) Gracircu Boemandash se stabileşte numărul punctelor de control icircn funcţie de mărimea şi

uniformitatea parcelelor(icircn cazul parcele de pacircnă la 100 ha - 5 puncte pe suprafeţe mai mari de 100 ha - 10 puncte)

Determinările se fac cu ajutorul ramei metrice (un cadru de 1 metru patrat)Metodologie de lucrundash se numără spicele din interiorul ramei metricendash se stabileşte numărul mediu de boabe icircn spicndash se calculează producţia medie la hectar astfel

Q kgha = (360353610000) (10001000) = 4536kgha

Q kgha - producţia medie kgha Nsp - număr mediu de spice la mp (medie pe toate punctele de control) 360Nb - număr mediu de boabe icircn spice 35MMB - greutatea a 1000 boabe (grame)3610000 mp = 1 ha1000 x 1000 = 1000 grame x 1000 boabe

Exemplu

2) Porumb (1 septembrie) DKC 3511ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 28 mp (4 racircnduri x 070 x 10 m

lungime 070 (m) - distanţa dintre racircnduri)ndash se numără ştiuleţii la fiecare punct de controlndash se calculează numărul de ştiuleţi la hectar

54

54

Nstha = (30010000)(510) = 60000

Nstha - număr de ştiuleţi la hanst - numărul de ştiuleţi număraţi la toate punctele de controld - suprafaţa unui punct de control (mp)i - numărul punctelor de control

ndash se determină apoi numărul de boabe pe ştiuletendash se calculează apoi producţia medie la hectar

Q kgha = (60000588337) (10001000) = 11889 kgha

Q kgha - producţia medieNst - număr ştiuleţi la hectar 60000Nb - număr mediu de boabe pe ştiulete 588MMB - greutatea a 1000 boabe (grame) 337

Exemplu

3) Floarea soarelui (15 august)ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 28 mp (4 racircnduri x 070 x 10)ndash se numără capitulele la fiecare punct de control şi se stabileşte numărul mediu

de capitule la ha după formula

Ncpha - număr total de capitule la hancp - număr de capitule numărate la toate punctele de controld - suprafaţa unui punct de controli - numărul punctelor de control

ndash se determină numărul mediu de seminţe pe capitul(Ns)ndash se calculează producţia medie la hectar astfel

55

55

Q kgha - producţia medieNcp - număr mediu de capitule la hectarNs - număr seminţe pe capitulMMB - greutatea a 1000 seminţe icircn grame

Exemplu

4) Sfecla de zahăr (1 septembrie)ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 10 mp (3 racircnduri x 045 m x 74 m

lungime)ndash la fiecare punct de control plantele se recoltează se decoletează (tăierea

frunzelor) se curăţă de pămacircnt şi se cacircntărescndash se determină producţia medie astfel

q - cantitatea de rădăcini recoltate din punctele de control (kg)d - suprafaţa unui punct de control (mp)i - numărul punctelor de control

ndash la producţia stabilită se adaugă sporul de producţie ce se va realiza de la data evaluării la data prevăzută a se recolta (18 grziplantă)

Exemplu

5) Fructe (1 septembrie) MĂRMetoda de evaluare diferă icircn funcţie de tipul de livadă clasică sau intensivă dar

icircn mare constă icircn următoarele etapendash se stabileşte numărul de pomi pentru examinare (2 - 5 ) 480ndash se determină numărul mediu de fructe pe pom şi greutatea acestora icircn kg 30kg

167 de fructe

56

56

ndash se icircnmulţeşte numărul mediu de fructe pe pom cu numărul de pomi existenţi la ha şi se obţine astfel producţia medie la ha 16032 kgha

6) Struguri (de masă - 15 iulie de vin - 1 septembrie)ndash evaluarea se face separat la viile nobile şi la viile de hibrizindash se stabileşte numărul de butuci pe rod la ha cu relaţia

Nbha - numărul de butuci pe rod la hadr - distanţa dintre racircnduri (m)db - distanţa icircntre butuci pe racircnd (m)Ng - număr mediu de goluri (butuci neproductiviinexistenţi) la ha icircn procente

ndash se evaluează producţia de struguri pe butuc număracircndu-se toţi strugurii de pe un număr de 1 - 2 din butucii existenţi pe lot (se recomandă să se efectueze numărătoarea strugurilor pe fiecare al 10-lea butuc din 15 icircn 15 racircnduri)

Producţia de struguri pe butuc se calculează astfel

Pmb - producţia medie pe butuc (grame)Gms - greutatea medie a strugurilor (grame)Ns - numărul de struguri total găsiţi la numărătoareNba - numărul butucilor analizaţi

ndash se calculează producţia medie de struguri la ha cu formula

Pmha - producţia medie de struguri la ha (kg)Nbha - numărul de butuci pe rod la haPmb - producţia medie pe butuc (grame)

Exemplu

57

57

CAPITOLUL IV DETERMINAREA PRAGULUI DE RENTABILITATE (A PUNCTULUI CRITIC) PE CULTURI

Punctul critic marchează acea dimensiune a producţiei medii la care icircncasările din

valorificarea producţiei sunt egale cu cheltuielile totale de producţie deci acel punct al

producţiei medii la care nu se obţine profit dar nu se icircnregistrează nici pierderi

Mărimea costului de producţie şi a ratei profitului se găsesc icircntr-o stracircnsă legătură

cu raportul dintre cheltuielile de exploatare şi cantitatea de produse realizate Prin analiza

costurilor şi cheltuielilor de exploatare icircntreprinzătorul poate calcula nivelul minim de

activitate cerut de menţinerea icircn stare de funcţionare a firmei Cunoscacircnd pragul de

rentabilitate se poate proiecta volumul de vacircnzări icircn vederea obţinerii profitului scontat

De asemenea creditorii şi investitorii solicită adesea efectuarea analizei punctului

critic pentru a ajuta icircn evaluarea cacircştigurilor potenţiale ale unei afaceri şi icircn consecinţă

aceasta trebuie introdusă icircn planul de afaceri

Punctul critic se poate determina icircn două moduri şi anume fără profit programat

sau cu profit programat

Calculul punctului critic fără profit programat este exprimat printr-o relaţie

simplă

y = yי

y = Pvx

yי = Cvx + CF

Pvx = Cvx + CF

x(Pv ndash Cv) = CF

icircn care

y ndash veniturile din valorificarea producţiei (mii lei)

yי - cheltuielile totale icircnregistrate (mii lei)

Pv ndash preţul de vacircnzare unitar

x ndash producţia medie sau volumul vacircnzărilor (unităţi fizice)

Cv ndash cheltuieli variabile unitare

58

58

CF ndash costuri fixe totale

De unde x marchează acea dimensiune a producţiei la care nu se icircnregistrează nici

profit nici pierderi

Determinarea cantitativă şi reprezentarea grafică a PC la cultura Porumb

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Incărcat transportat IC (PK) t 2881 180225 575

22 Descărcat IC (PK) t 2881 2444609 78

33 Incărcat transportat IC (N) t 10 2484545 793

44 Descărcat IC (N) t 1655 6371 02

55 Transportat apa prep sol mii l 30 599 019

66 Incărcat transportat săm t 66 599359 191

77 Recoltat porumb boabe t 530 2606662 832

88 Transportat porumb boabe t 225 1245 04

99

1010

TOTALTOTAL 9962236 31792

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch Variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologicacopy= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

59

59

Cheltuielile fixe

NrNr CrtCrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) copycopy (d)(d) (e)(e)

11 Adm Şi deservit IC (PK) ha 302 617645 2045

22 Arat 25 cm +grăpat ha 302 1140192 3775

33 Adm Şi deservit IC (N) ha 302 630389 2087

44 Erbicidat şi deservit ha 302 61155 2025

55 Discuit si preg Pat germ Ha 302 586536 1942

66 Semănat +deservit ha 302 472517 1565

77 Prăşit mecanic I ha 302 819024 2712

88 Prăit mecanic II ha 302 654182 2166

99

1010

TOTALTOTAL 5532035 18318

(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)

60

60

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura porumb - fără profit programat

Ch variabile Cv = 9962236 lei

Ch fixe totale CF = 5532035 lei

Ch fixeha CFha = 18318 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 11 leikg = 1100 leit

Producţia totală de PT= 313355 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 302 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 33961599 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 9962236 + 33961599 = 133583959 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 133583959 313355=

4263leit

Productia medie de porumb la punctul critic (X)

X= (CFha)(Pv-CVt) = 18318 ( 1100 ndash 4263 ) = 272 tha = 2720 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 272 tha 4263 leit = 115953 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx =18318 leiha+ 115953 leiha =299133 leiha

Nivelul producţiei de 2720 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la

cultura porumb icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de

2720 la preţul de 11 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie

Depăşirea acestui nivel al producţiei (2720 ha) duce la obţinerea unui profit iar

scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi

61

61

62

PROFI

T

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

2720 kg2720 kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

18318

leiha

299133

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura porumb ndash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

62

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura porumb - cu profit programat

Ch variabile Cv = 9962236 lei

Ch fixe totale CF = 5532035 lei

Ch fixeha CFha = 18318 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 11 leikg = 1100 leit

Producţia totală de PT= 313355 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 302 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 33961599 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)

Pr = 500000lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 9962236 + 33961599 = 133583959 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 133583959 313355=

4263leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha=PrS =500000302= 165562 leiha

Producţia medie de porumb la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 18318+165562) ( 1100 - 4263 )= 517 tha

= 5170 kgha

Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 517 tha 4263 leit = 220397 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 18318 leiha+ 220397leiha = 403577 leiha

63

63

64

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

5170 kg5170 kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

18318

leiha

403577

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura porumb ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

64

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura porumb

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 9962236 9962236

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 33961599 33961599

Ch variabile totale CVT lei 133583959 133583959

Ch variabile t CVt leit 4263 4263

Ch fixe totale CF lei 5532035 5532035

Ch fixe ha CFha leiha 18318 18318

Profit programat total Pr lei 500000

Profit programat ha Prha leiha 165562

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 2720

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 5170

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 115953 220397

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 299133 403577

Preţ de vacircnzare t Pv leit 1100 1100

Suprafaţa cultivată S ha 302 302

65

65

DETERMINAREA CANTITATIVĂ ȘI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA gracircu

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Incărcat transportat IC (PK) t 4605 260015 179

22 Descărcat IC (PK) t 4605 495645 341

33 Incărcat transportat săm t 666 601343 414

44 Incărcat transportat IC (N) t 10 97019 669

55 Descărcat IC (N) t 6454 24848 017

66 Transportat apa prep sol mii l 30 599 04

77 Recoltat grau t 530 2614762 1802

88 Transportat gracircu t 225 1245 09

99

1010

TOTALTOTAL 49504298 34115

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

66

66

Cheltuielile fixe

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Adm şi deservit IC (PK) ha 303 619685 2045

22 Arat 18 - 20 cm +grăpat ha 303 1025772 3385

33 Discuit si preg pat germ ha 303 588479 1942

44 Semănat +deservit ha 303 474081 1565

55 Adm şi deservit IC (N) ha 303 632476 2087

66 Adm şi deservit ha 303 613575 2025

77

88

99

1010

TOTALTOTAL 3954068 130497

(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)

67

67

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura gracircu - fără profit programat

Ch variabile Cv = 49504298 lei

Ch fixe totale CF = 3954068 lei

Ch fixeha CFha = 130497 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 09 leikg = 900 leit

Producţia totală de gracircu PT= 145107 t

Suprafata cultivată cu gracircu S = 303 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 14849866 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 49504298 + 14849866 = 64354164 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 64354164 145107 =

4435leit

Productia medie de gracircu la punctul critic (X)

X= (CFha)(Pv-CVt) = 130497 ( 900 - 4435 ) = 286 tha

= 2860 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 286 tha 4435 leit = 12684 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 130497 leiha+ 126841 leiha = 257338 leiha

Nivelul producţiei de 2860 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la

cultura de gracircu icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de

2860 la preţul de 09 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie

Depăşirea acestui nivel al producţiei (2860 ha) duce la obţinerea unui profit iar

scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi

68

68

69

PROFI

T

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

2860 kg2860 kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

130497

leiha

257338

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura gracircu ndash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

69

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura gracircu - cu profit programat

Ch variabile Cv = 49504298 lei

Ch fixe totale CF = 3954068 lei

Ch fixeha CFha = 130497 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 09 leikg = 900 leit

Producţia totală de gracircu PT= 145107 t

Suprafata cultivată cu gracircu S = 303 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 14849866 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)

Pr = 400000 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 49504298 + 14849866 = 64354164 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 64354164 145107 =

4435leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 400000 303 =

132013 leiha

Producţia medie de gracircu la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 130497 + 132013 ) ( 900 - 4435 )

= 575 tha = 5750 kgha

Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 575tha 4435 leit = 255012 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx =130497 leiha+ 255012leiha = 385509 leiha

70

70

71

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

5750 kg5750 kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

130497

leiha

3855

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura gracircu ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

71

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura gracircu

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 49504298 49504298

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 14849866 14849866

Ch variabile totale CVT lei 64354164 64354164

Ch variabile t CVt leit 4435 4435

Ch fixe totale CF lei 3954068 3954068

Ch fixe ha CFha leiha 130497 130497

Profit programat total Pr lei 400000

Profit programat ha Prha leiha 132013

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 2860

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 5750

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 12684 255012

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 257338 385509

Preţ de vacircnzare t Pv leit 900 900

Suprafaţa cultivată S ha 303 303

72

72

DETERMINAREA CANTITATIVĂ ȘI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA măr

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Incărcat transportat IC (PK) T 124 694 84

22 Descărcat IC (PK) T 124 145896 177

33 Adm şi deservit IC (PK) T 50 691 839

44 Administrat gunoi de grajd T 50 288 35

55 Săpat gropi pt plantat pomi Buc 048 281 34

66 Plantat + udat Buc 048 7488 909

77 Tăieri de forma coroanei Buc 25 25 03

88 Incărcat transportat IC (N) T 0855 1107 134

99 Adm şi deservit IC T 5 896 109

1010 Transportat apa prep sol T 3 4592 558

1111 Recoltat prune T 5 187 23

1212 Transportat prune T 8234 14327 174

TOTALTOTAL 1914066 2325

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

Cheltuielile fixe

73

73

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Arătură in livadă Ha 5 2057 4114

22 Discuit arătura Ha 5 913 1826

33 Prăşit printre racircnduri Ha 5 804 1608

44 Stropit cu insecto-fungicide Ha 5 1802 3604

55 Erbicidat şi deservit Ha 5 690 138

66

77

88

99

1010

TOTALTOTAL 6266 12532

(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)

74

74

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura măr - fără profit programat

Ch variabile Cv = 1914066 lei

Ch fixe totale CF = 6266 lei

Ch fixeha CFha = 12532 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 1 leikg =1000 leit

Producţia totală de mere PT= 8234 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 5 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 673021 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 1914066 + 673021 = 2587087 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 2587087 8234 = 3142 leit

Productia medie de mere la punctul critic (X)

X= (CFha)(Pv-CVt) = 12532 ( 1000 - 3142 ) = 19 tha

= 1900 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 19 tha 3142 leit = 59698 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx =12532 leiha+ 59698 leiha =185018 leiha

Nivelul producţiei de 1900 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la

cultura de măr icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de

1900 la preţul de 1 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie Depăşirea

acestui nivel al producţiei (1900 ha) duce la obţinerea unui profit iar scăderea

producţiei sub acest nivel determină pierderi

75

75

76

PROFI

T

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

1900 kg1900 kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

12532

leiha

185018

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura măr ndash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

76

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura măr - cu profit programat

Ch variabile Cv = 1914066 lei

Ch fixe totale CF = 6266 lei

Ch fixeha CFha = 12532 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 1 leikg =1000 leit

Producţia totală de mere PT= 8234 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 5 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 673021 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)

Pr = 100000 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 1914066 + 673021 = 2587087 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 2587087 8234 = 3142 leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 100000 5

= 20000 leiha

Producţia medie de mere la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 12532 + 20000 ) (1000 - 3142 )

= 31 tha = 31000 kgha

Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 31 tha 3142 leit = 97402 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx =12532 leiha+97402 leiha = 109934 leiha

77

77

78

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

31000 kg31000 kghaha

7500

5000

1000

2500

10000

15000

12500

12532

leiha

109934

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura măr ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

78

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura măr

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 1914066 1914066

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 673021 673021

Ch variabile totale CVT lei 2587087 2587087

Ch variabile t CVt leit 3142 3142

Ch fixe totale CF lei 6266 6266

Ch fixe ha CFha leiha 12532 12532

Profit programat total Pr lei 100000

Profit programat ha Prha leiha 20000

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 1900

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 31000

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 59698 97402

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 185018 109934

Preţ de vacircnzare t Pv leit 1000 1000

Suprafaţa cultivată S ha 5 5

79

79

CAPITOLUL VCAPITOLUL VCONCLUZII ŞI RECOMANDĂRICONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI

Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţiei acestora

Evaluarea se face icircn două etape- icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele caracteristice de dezvoltare a plantelor- icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite norme standardizate

Icircn funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfelPorumb 3133 toneGrau 1451 toneMăr 82 toneEfectuacircnd eficiența celor trei culturi icircn urma rezultatelor acestora am

observat că cultura cea mai favorabilă este porumbul urmată de cultura grăacircluiPe viitor cea mai bună cultură atat cantitativă cacirct și calitativă este cultura porumbului

80

80

  • A DATE GENERALE PRIVITOARE LA SOLICITANT
    • A1 Numele solicitantului
    • A2 Obiectul de activitate
    • A3 Forma juridica a solicitantului
    • A4 Structura capitalului social si evoluţia acestuia de la icircnfiinţare
    • A5 Administratorii societatii
    • A6 Informaţii referitoare la locul desfasurarii activitatii solicitantului
      • B DESCRIEREA ACTIVITATII CURENTE
        • B1 Istoricul activitatii
        • B2 Principalele mijloace fixe care compun patrimoniul actual al solicitantului
        • B3 Descrierea activitatilor curente (agricole si non-agricole) si a tehnologiilor aplicate
        • B4 Politica de aprovizionare Furnizori de materii prime
        • B5 Politica de desfacere Canale de distribuţie
          • C PREZENTAREA PROIECTULUI
            • C1 Obiectivele proiectului
            • TRACTOR SAME MODEL EXPLORER 3-100
            • C3 Managementul proiectului
            • C4 Lista de achizitii si sursele de achiziţii pentru activele ce fac obiectul proiectului materiile prime pentru punerea in functiune a proiectului
            • C5 Personal si instruire
            • C6 Graficul estimat al proiectului
            • C7 Impactul proiectului asupra dezvoltarii zonei si a mediului de afaceri
              • D PROIECŢII FINANCIARE SI INDICATORI FINANCIARI
                • D1 Bazele de productie
                • D2 Contul de profit si pierderi previzionat ( pe o perioada de 3 ani )
                • D3 Fluxul de numerar previzionat ( pe o perioada de 3 ani )
                • D4 Indicatorii financiari
                • Tabelul 1
                  • Tabelul 3
                    • Centralizarea datelor
Page 38: Duceac Ionut

CAPITOLUL IIICAPITOLUL IIIORGANIZAREA PROCESULUI DE PRODUCŢIE AGRICOLĂORGANIZAREA PROCESULUI DE PRODUCŢIE AGRICOLĂ

31 Proiectarea producţiilor medii prin metoda bonităriiterenurilor agricole

Tabelul 3

Date iniţiale

Cultura Tipul de solSuprafaţa - ha (Si)

Nota de bonitare pentru

condiţiile ecologice (Pi)

Corecţia pt distanţă şi

felul drumului (k)

Coeficient de

potenţare (c)

Producţia medie

realizată

MărGracircuPorumb

Cernoziom 5 75 015 11 15000Cernoziom 303 80 018 12 4000Cernoziom 302 85 019 13 8000

TOTAL 610

2) Notele totale de bonitare pentru condiţiile ecologice (Ni)

MĂR ndash 575 = 375Ni = Si x Pi GRAcircU ndash 30380 = 24240

PORUMB ndash 30285 = 25670TOTAL = 50285

3) Nota medie ponderată de bonitare

50285 610 = 8243

1) Producţia ce revine pe un punct al notei medii ponderate de bonitare

P măr = 515000 375 = 200P gracircu = 3034000 24240 = 50

P porumb = 3028000 25670 = 9411

6) Corecţia totală icircn funcţie de distanţă şi drumuri Ct = S x kMĂR ndash 5015 = 075

Suprafaţă x coeficient corecţie GRAcircU ndash 303018 = 5454PORUMB ndash 302019 = 5738

TOTAL = 11267

38

7) Nota de bonitare recalculată (Nbr)

MĂR ndash 375-075 = 37425Nbr = Nota totală de bonitare ndash Corecţia GRAcircU ndash 24240-5454 = 2418546

PORUMB ndash

25670-5738 = 2561262

8) Notele totale de bonitare potenţate (Ntp)

MĂR ndash 3742511=4117

Ntp =Nota de bonitare recalculată (Nbr)

xCoeficient

de potenţare

GRAcircU ndash241854612=290225

PORUMB ndash

256126213=332964

9) Producţia totală pe cultură pentru fiecare unitate de sol (Pt)

MĂR ndash 4117200= 82340

Pt =Nota totală de

bonitare potenţată (Ntp)

x

Producţia ce revine pe un punct de

bonitare P(kgpunct)

GRAcircU ndash

29022550= 1451125

PORUMB ndash

3329649411=31335242

TOTAL= 4666989

10) Producţia medie la hectar Pmc1

Pm măr = Producţia totală Suprafaţa totală = 823405=16468

Rezultatele pentru celelalte culturi

Pmedie gracircu = 1451125303= 4789

Pmedie porumb =31335242302= 10376

39

32 STABILIREA CANTITĂŢILOR DE IcircNGRĂŞĂMINTE PE CULTURI

Calculul dozelor de icircngrăşăminte s-a efectuat ţinacircndu-se cont atacirct de

producţiile medii cacirct şi de existentul de suprafaţă activă din sol S-au luat icircn

considerare şi pierderile rezultate prin levigare

Icircn tabelul 4 este prezentat calculul dozelor de icircngrăşăminte chimice la ha

separat pentru cele 3 culturi icircn parte

Tabelul 4

Calculul dozelor de icircngrăşăminte chimice

Nr Crt

SPECIFICARE UM

CULTURA

GRAcircU PORUMB MĂRN P K N P K N P K

1 Producţie medie Kgha 4789 10376 16468

2 Consum specific Kg sat

23 11 20 20 21 20 5 3 6

3 Sa de administrat

Kg 11014

5268 9578

20752

2179 20752 8234 494 988

4 Sa icircn sol Kg 45 31 60 40 35 30 30 20 355 Diferenţa de

admKg sa

6514 2168 3578

16752

1829 17752 5234 294 638

6 Pierderi prin levigare

13 5 7 13 5 7 13 5 7

7 Cant pierdută prin levigare

Kg sa

847 108 25 2177

914 1242 68 147 446

8 Total sa de administrat

Kg 7361 2276 3828

18929

19204 18994 5914 3087 6826

9 Tipul de icircngrăşămacircnt

NO4NO3

Super P c

Sare potasică

NO4NO3

Super P c

Sare potasică

N P2O5 K20

10 Conţinutul icircn sa a icircngr

Kgt 345 40 40 345 40 40 345 40 40

11 Doza de icircngr de administrat

Kg 213 57 96 549 480 475 171 77 171

40

33 PLANUL DE CULTURĂ

Planul de cultură cuprinde structura culturilor dimensiunile fiecăreia

producţiile medii şi totale (tabelul 5)

Tabelul 5

Icircntocmirea planului de cultură

Cultura Suprafaţa (ha)

Producţii medii (kgha)

Producţia totală (t)

Preţ livrare (leikg)

Măr 5 16468 8234 2Gracircu 303 4789 1451 08

Porumb 302 10376 313355 1

34 FUNDAMENTAREA FIŞELOR TEHNOLOGICE PE CULTURI

Icircn vederea organizării proceselor de muncă şi de producţie icircn etapa pregătitoare se

icircntocmesc fişele tehnologice pe culturi Informaţiile cuprinse icircn fişele tehnologice servesc icircn

acelaşi timp la stabilirea tehnologiilor stabilirea destinaţiei producţiei determinarea volumului

lucrărilor mecanice şi manuale necesarul de forţă de muncă cantităţile de materiale şi mijloacele

financiare necesare pentru aprovizionare

DATELE NECESARE

1 Culturile incluse icircn planul de producţie al firmei

2 Suprafaţa ocupată de fiecare cultură icircn parte

3 Culturile premergătoare

4 Producţia medie şi totală a fiecărei culturi

5 Lucrările tehnologice icircn ordinea cronologică a executărilor

6 Perioada de executare şi data lucrării

7 Mijloacele cu care se execută lucrarea

8 Tarifele de plată pentru lucrările mecanice

9 Tarifele de plată pentru lucrările manuale pe categorii

10 Cuantumul taxelor pentru CAS şomaj risc asigurare

11 Amortismentul specific

12 Materialele necesare procesului tehnologic consumul normat pe UM preţul unitar şi cota

pentru cheltuielile de aprovizionare

41

13 Cota de cheltuieli indirecte (comune şi generale)

MODUL DE LUCRU

1 Se icircnscriu icircn fişă datele privind suprafaţa şi producţia medie Producţia medie se planifică

icircn raport cu fertilitatea solului şi cantitatea de icircngrăşămacircnt aplicată

2 Se icircnscriu lucrările tehnologice icircn ordinea executării lor precizacircndu-se toată perioada

optimă de execuţie şi durata fiecărei lucrări

3 Pentru fiecare icircn parte se determină volumul lucrărilor sumele necesare şi materiale

4 La lucrările manuale icircn raport cu volumul lucrării se calculează numărul de zile om iar

fondul de salarii rezultă icircnmulţind numărul de zile om necesar pentru evaluarea lucrării cu

tariful pe ziom corespunzător

5 Taxele asupra fondului de salarii se calculează aplicacircnd cota icircn proporţie de 30 pentru

CAS 5 pentru fondul de şomaj 1 pentru risc şi asigurare impozit 15 asupra sumei

care reprezintă fondul de salarii

6 Amortismentul specific se determină icircn raport cu valoarea de inventar a mijlocului fix

folosit exclusiv la cultura respectivă şi durata de folosire

7 Cota de cheltuieli pentru aprovizionare se calculează o cotă parte din valoarea

materialului folosit

8 Din icircnsumarea pentru lucrările mecanice lucrările manuale taxe asupra valorilor

materialelor se obţin cheltuielile de producţie

9 La cheltuielile directe se aplică cota de cheltuieli comune şi prin icircnsumarea lor se

determină cheltuielile de producţie

10 După fiecare trimestru se fac totalurile

11 Se calculează indicatorii cheltuieli de producţie la hectar şi costul la tona de produs

42

44

45

46

47

35 Organizarea lucrării de semănat la cultura gracircului

Semănatul este una dintre cele mai importante lucrări agricole de care depinde icircn ultimă instanţă obţinerea de producţii ridicate Suprafeţele icircntinse ocupate de culturi precum şi termenele restracircnse icircn care trebuie executat fac ca procesul de muncă al semănatului să ocupe un loc important icircn activitatea de producţie a exploataţiilor agricole

Etapele organizării lucrărilor de semănat cereale păioase sunt următoarele1 se stabileşte componenţa agregatului de semănat potrivit condiţiilor existente

(tractor plus semănătoare SUP-29 sau SUP-21)2 Se determină necesarul de agregate pentru terminarea semănatului icircn termen

optim folosind formula

icircn care

N ndash numărul de agregate pentru terminarea lucrării icircn timpul propusS ndash suprafaţa de icircnsămacircnţatn ndash numărul de zile icircn care trebuie terminată lucrareaP ndash randamentul zilnic al maşinii

(1)N = 303(512) = 5 agregate

Aşadar icircn prealabil trebuie cunoscut randamentul zilnic al agregatului de semănat folosit Aceasta se calculează după formula

icircn

care

P ndash randamentul zilnic al agregatului (ha)B ndash lăţimea de lucru a agregatului icircn lucru (m)V ndash viteza de deplasare a agregatului

icircn lucru (moră)t ndash durata zilei de lucru (ore)H ndash coeficientul de folosire a timpului de lucru (070-080)

(2)P = 366000807 10000 = 12 ha

3 Stabilirea lungimii marcatoarelor semănătoriiLungimea marcatoarelor adică distanţa la care trebuie aşezată piesa activă a marcatorului faţă de ultimul brăzdar se stabileşte icircn funcţie de

lăţimea de lucru a semănătorii (B) distanţa icircntre două brăzdare (b) distanţa icircntre roţile din faţă sau marginile exterioare ale şenilelor

tractorului (c)

= 11

= = 26

49

49

Cacircnd tractorul poate urmări urma lăsată de marcator atacirct cu roata din dreapta cacirct şi cu roata din stacircnga lungimea celor două marcatoare este egală şi este dată de relaţia

4 Stabilirea debitului semănătorii icircn funcţie de norma de sămacircnţă la hectar La icircnceputul lucrării trebuie icircntotdeauna să se verifice corectitudinea reglării debitului la icircnsămacircnţare Această verificare se face după formula

icircn

care

G ndash cantitatea de sămacircnţă cursă din semănătoare la un număr stabilit de icircnvacircrtiri a roţii semănătoriiA ndash norma de semănat la un ha (kg)d ndash lungimea roţii semănătorii (m)B ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)O ndash nr de icircnvacircrtituri a roţii semănătorii

(6)G= 2501743620 10000 = 313

5 Stabilirea dimensiunilor postatelor la semănat Lungimea maximă a postatelor la semănat este icircn funcţie de capacitatea cutiei semănătorii Pentru a uşura organizarea transportului de seminţe este indicat ca alimentarea semănătorii cu seminţe să se execute la un singur capăt a postatei ~n acest caz lungimea maximă a postatei se calculează după formula

icircn

care

L ndash lungimea maximă a postatei (m)Q ndash capacitatea coşului de alimentare

a semănătorii (kg)Y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii coşului de alimentare a semănătorii (icircn medie 070-080)A ndash norma de semănat (kgha)B ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)

(7)L = (051000040007) (25036) = 1556m

Icircn ce priveşte lăţimea postatei aceasta se determină icircn funcţie de lăţimea totală a parcelei de icircnsămacircnţat şi de metoda de deplasare a agregatului Ea se calculează aşa icircncacirct să asigure de lucru agregatului pentru 1-2 zile de lucru

Lăţimea postatei la semănatul icircn suveică se calculează după formula

icircn care

l ndash lăţimea postatei (m)P ndash productivitatea zilnică a agregatului (hazi)Z ndash durata icircn zile a lucrului pe aceeaşi postată (1-2 zile)L ndash lungimea postatei (m)

(8)l = 10000122 1556 = 154m

6 Lăţimea zonei de icircntoarcere a agregatului Pentru icircntoarcerea agregatului la capetele parcelei se delimitează o facircşie de teren denumită bdquozonă de icircntoarcereldquo Delimitarea acestei zone se face icircn cazul deplasărilor icircn parcursul liniar cu buclă şi fără buclă Lăţimea zonei de icircntoarcere este dată de relaţia

50

50

icircn care

E ndash lăţimea zonei de icircntoarcereR ndash raza de icircntoarcere a agregatuluie ndash lungimea de ieşire a agregatului (adică distanţa de la centrul agregatului mijlocul osiei motoare a tractorului) pacircnă la organele active ale maşinii

(9)E = 34 + 15 = 135m

Aceasta reprezintă lungimea cu care trebuie să se deplaseze centrul agregatului pentru aducerea organelor active ale maşinii agricole pe linia de icircntoarcere a lucrului

7 Stabilirea distanţei dintre punctele de alimentare a semănătorii Distanţa dintre punctele de alimentare a semănătorii se determină icircn funcţie de metoda de deplasare a agregatului la semănat ~n cazul semănatului icircn suveică lungimea postatei este determinată icircn funcţie de capacitatea cutiei de seminţe icircn aşa fel ca alimentarea semănătorii să se facă numai la unul din capetele postatei distanţa dintre punctele de alimentare se află după formula

icircn care

D ndash distanţa dintre punctele de alimentare (m)B ndash lăţimea de lucru a agregatului (m)T ndash numărul turelor (adică nr curselor dus-icircntors) pe care le face agregatul pacircnă la golirea coşului semănătorii

(1)D = 2362 = 144m

Icircn cazul cacircnd lungimea postatei nu este determinată icircn funcţie de capacitatea cutiei de seminţe este necesar ca icircn prealabil să cunoaştem turele pe care le face agregatul pacircnă la golirea coşului semănătorii Aceasta se determină icircmpărţind lungimea drumului pe care icircl face semănătoarea pacircnă la golirea cutiei sale pe lungimea cursei de lucru dus şi icircntors ~n acest scop se foloseşte următoarea formulă

icircn care

T ndash numărul turelorQ ndash capacitatea cutiei semănătorii

(kg)Y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii cutiei (080)A ndash norma de semănat (kgha)B ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)L ndash lungimea postatei (m)

T= (1000040007) (2503621556) = 1Icircn cazul semănării icircn bdquolaturildquo sau bdquope două jumătăţi ale postateildquo distanţa dintre

punctele de alimentare se calculează după formula = 136 = 36

(semnificaţiile literelor sunt aceleaşi ca la formulele (10) şi (11)

51

51

8 Stabilirea cantităţilor de seminţe ce se pun la punctele de alimentare Cantităţile de seminţe care se pun la primul punct de alimentare se calculează după formula

= 4001 = 400kgiar cantitatea care se pune la punctele următoare este

icircn care

C ndash cantitatea de seminţe necesară alimentării agregatului (kg)Q capacitatea coşului semănătorii (kg)y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii cutieia ndash nr semănătorilor icircn agregat

(14)C1 = 400071 = 280kg

9 Stabilirea necesarului zilnic de muncitori pentru semănat şi transportat seminţele Necesarul zilnic de muncitori pentru deservirea semănătorilor variază icircn raport cu numărul de agregate folosite zilnic şi al maşinilor ce compun agregatul

10 Necesarul de mijloace de transport se stabileşte icircn funcţie de cantităţile de seminţe necesare semănătorilor la o icircncărcare timpul de golire a semănătorilor capacitatea mijloacelor de transport distanţa de transport şi timpul necesar pentru un ciclu de transport

~n primul racircnd se determină timpul icircn care se consumă cantitatea de seminţe existentă icircn cutia semănătorii folosind relaţia

icircn care

q ndash capacitatea cutiei semănătorii (kg)085 ndash coeficientul de folosire a cutiei semănătoriiB ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)V ndash viteza de lucru a agregatului (moră)N ndash norma de sămacircnţă la ha (kg)

Tgol = (10000400085) (366000250) = 063h = 38min

Numărul de mijloace de transport necesare zilnic se determină pe baza relaţiei

icircn care

Nt ndash numărul mijloacelor de transportn ndash numărul semănătorilor ce lucreazăt ndash durata unui ciclu de transport (min)Cm ndash capacitatea mijlocului de transport (kg)

Nt = (540008530) (38400) = 33 = 311 Se determină necesarul de saci pentru transportul seminţelor cunoscacircnd că

pentru uşurarea manipulării se recomandă ca un sac să aibă 40 kg

Nr saci = (512250) 40 = 375 sacizi

52

52

Centralizarea datelor

Nr crt

Specificare UMAgregatul folosit

Tractor + (SUP-29)

Tractor + SUP-21

1 Productivitatea zilnică a agregatului haschimb 12

2 Necesarul zilnic de-tractoare nr 5-semănători nr 5

3Productivitatea zilnică a tuturor agregatelor

hazi 60

4Dimensiunile solei de semănat

-lungime m 1556-lăţime m 1947-suprafaţă ha 303

5Dimensiunea parcelelor de semănat

-lungime m 1556-lăţime m 154-suprafaţă 24

6Lungimea marcatorului

-dreapta m 11-stacircnga m 26

7Norma de icircnsămacircnţare

-la 20 icircnvacircrtituri kg 3-la hectar kg 250

8Distanţa dintre punctele de alimentare cu seminţe

m 144

9Cantitatea de seminţe ce se pune la punct de alimentare

-la primul punct

kg 400

-la punctele următoare

kg 280

10 Necesarul zilnic de muncitori

-pt servirea semănătorii

nr 5

-pt transportul seminţelor

nr 3

-total nr 8

11Lăţimea facircşiei de icircntoarcere a agregatului

m 135

12Necesarul zilnic de mijl de transport

-atelaje nr-tractor+remorcă nr 3-auto-camion nr

13Necesar saci pt transportul seminţelor

nr 375

53

53

36 Evaluarea producţiei

Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţieiacestora

Evaluarea se face icircn două etape1) icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele

caracteristice de dezvoltare a plantelor2) icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite

norme standardizate~n funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfel

1) Gracircu orz (orz - 1 iunie gracircu - 15 iunie) Gracircu Boemandash se stabileşte numărul punctelor de control icircn funcţie de mărimea şi

uniformitatea parcelelor(icircn cazul parcele de pacircnă la 100 ha - 5 puncte pe suprafeţe mai mari de 100 ha - 10 puncte)

Determinările se fac cu ajutorul ramei metrice (un cadru de 1 metru patrat)Metodologie de lucrundash se numără spicele din interiorul ramei metricendash se stabileşte numărul mediu de boabe icircn spicndash se calculează producţia medie la hectar astfel

Q kgha = (360353610000) (10001000) = 4536kgha

Q kgha - producţia medie kgha Nsp - număr mediu de spice la mp (medie pe toate punctele de control) 360Nb - număr mediu de boabe icircn spice 35MMB - greutatea a 1000 boabe (grame)3610000 mp = 1 ha1000 x 1000 = 1000 grame x 1000 boabe

Exemplu

2) Porumb (1 septembrie) DKC 3511ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 28 mp (4 racircnduri x 070 x 10 m

lungime 070 (m) - distanţa dintre racircnduri)ndash se numără ştiuleţii la fiecare punct de controlndash se calculează numărul de ştiuleţi la hectar

54

54

Nstha = (30010000)(510) = 60000

Nstha - număr de ştiuleţi la hanst - numărul de ştiuleţi număraţi la toate punctele de controld - suprafaţa unui punct de control (mp)i - numărul punctelor de control

ndash se determină apoi numărul de boabe pe ştiuletendash se calculează apoi producţia medie la hectar

Q kgha = (60000588337) (10001000) = 11889 kgha

Q kgha - producţia medieNst - număr ştiuleţi la hectar 60000Nb - număr mediu de boabe pe ştiulete 588MMB - greutatea a 1000 boabe (grame) 337

Exemplu

3) Floarea soarelui (15 august)ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 28 mp (4 racircnduri x 070 x 10)ndash se numără capitulele la fiecare punct de control şi se stabileşte numărul mediu

de capitule la ha după formula

Ncpha - număr total de capitule la hancp - număr de capitule numărate la toate punctele de controld - suprafaţa unui punct de controli - numărul punctelor de control

ndash se determină numărul mediu de seminţe pe capitul(Ns)ndash se calculează producţia medie la hectar astfel

55

55

Q kgha - producţia medieNcp - număr mediu de capitule la hectarNs - număr seminţe pe capitulMMB - greutatea a 1000 seminţe icircn grame

Exemplu

4) Sfecla de zahăr (1 septembrie)ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 10 mp (3 racircnduri x 045 m x 74 m

lungime)ndash la fiecare punct de control plantele se recoltează se decoletează (tăierea

frunzelor) se curăţă de pămacircnt şi se cacircntărescndash se determină producţia medie astfel

q - cantitatea de rădăcini recoltate din punctele de control (kg)d - suprafaţa unui punct de control (mp)i - numărul punctelor de control

ndash la producţia stabilită se adaugă sporul de producţie ce se va realiza de la data evaluării la data prevăzută a se recolta (18 grziplantă)

Exemplu

5) Fructe (1 septembrie) MĂRMetoda de evaluare diferă icircn funcţie de tipul de livadă clasică sau intensivă dar

icircn mare constă icircn următoarele etapendash se stabileşte numărul de pomi pentru examinare (2 - 5 ) 480ndash se determină numărul mediu de fructe pe pom şi greutatea acestora icircn kg 30kg

167 de fructe

56

56

ndash se icircnmulţeşte numărul mediu de fructe pe pom cu numărul de pomi existenţi la ha şi se obţine astfel producţia medie la ha 16032 kgha

6) Struguri (de masă - 15 iulie de vin - 1 septembrie)ndash evaluarea se face separat la viile nobile şi la viile de hibrizindash se stabileşte numărul de butuci pe rod la ha cu relaţia

Nbha - numărul de butuci pe rod la hadr - distanţa dintre racircnduri (m)db - distanţa icircntre butuci pe racircnd (m)Ng - număr mediu de goluri (butuci neproductiviinexistenţi) la ha icircn procente

ndash se evaluează producţia de struguri pe butuc număracircndu-se toţi strugurii de pe un număr de 1 - 2 din butucii existenţi pe lot (se recomandă să se efectueze numărătoarea strugurilor pe fiecare al 10-lea butuc din 15 icircn 15 racircnduri)

Producţia de struguri pe butuc se calculează astfel

Pmb - producţia medie pe butuc (grame)Gms - greutatea medie a strugurilor (grame)Ns - numărul de struguri total găsiţi la numărătoareNba - numărul butucilor analizaţi

ndash se calculează producţia medie de struguri la ha cu formula

Pmha - producţia medie de struguri la ha (kg)Nbha - numărul de butuci pe rod la haPmb - producţia medie pe butuc (grame)

Exemplu

57

57

CAPITOLUL IV DETERMINAREA PRAGULUI DE RENTABILITATE (A PUNCTULUI CRITIC) PE CULTURI

Punctul critic marchează acea dimensiune a producţiei medii la care icircncasările din

valorificarea producţiei sunt egale cu cheltuielile totale de producţie deci acel punct al

producţiei medii la care nu se obţine profit dar nu se icircnregistrează nici pierderi

Mărimea costului de producţie şi a ratei profitului se găsesc icircntr-o stracircnsă legătură

cu raportul dintre cheltuielile de exploatare şi cantitatea de produse realizate Prin analiza

costurilor şi cheltuielilor de exploatare icircntreprinzătorul poate calcula nivelul minim de

activitate cerut de menţinerea icircn stare de funcţionare a firmei Cunoscacircnd pragul de

rentabilitate se poate proiecta volumul de vacircnzări icircn vederea obţinerii profitului scontat

De asemenea creditorii şi investitorii solicită adesea efectuarea analizei punctului

critic pentru a ajuta icircn evaluarea cacircştigurilor potenţiale ale unei afaceri şi icircn consecinţă

aceasta trebuie introdusă icircn planul de afaceri

Punctul critic se poate determina icircn două moduri şi anume fără profit programat

sau cu profit programat

Calculul punctului critic fără profit programat este exprimat printr-o relaţie

simplă

y = yי

y = Pvx

yי = Cvx + CF

Pvx = Cvx + CF

x(Pv ndash Cv) = CF

icircn care

y ndash veniturile din valorificarea producţiei (mii lei)

yי - cheltuielile totale icircnregistrate (mii lei)

Pv ndash preţul de vacircnzare unitar

x ndash producţia medie sau volumul vacircnzărilor (unităţi fizice)

Cv ndash cheltuieli variabile unitare

58

58

CF ndash costuri fixe totale

De unde x marchează acea dimensiune a producţiei la care nu se icircnregistrează nici

profit nici pierderi

Determinarea cantitativă şi reprezentarea grafică a PC la cultura Porumb

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Incărcat transportat IC (PK) t 2881 180225 575

22 Descărcat IC (PK) t 2881 2444609 78

33 Incărcat transportat IC (N) t 10 2484545 793

44 Descărcat IC (N) t 1655 6371 02

55 Transportat apa prep sol mii l 30 599 019

66 Incărcat transportat săm t 66 599359 191

77 Recoltat porumb boabe t 530 2606662 832

88 Transportat porumb boabe t 225 1245 04

99

1010

TOTALTOTAL 9962236 31792

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch Variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologicacopy= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

59

59

Cheltuielile fixe

NrNr CrtCrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) copycopy (d)(d) (e)(e)

11 Adm Şi deservit IC (PK) ha 302 617645 2045

22 Arat 25 cm +grăpat ha 302 1140192 3775

33 Adm Şi deservit IC (N) ha 302 630389 2087

44 Erbicidat şi deservit ha 302 61155 2025

55 Discuit si preg Pat germ Ha 302 586536 1942

66 Semănat +deservit ha 302 472517 1565

77 Prăşit mecanic I ha 302 819024 2712

88 Prăit mecanic II ha 302 654182 2166

99

1010

TOTALTOTAL 5532035 18318

(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)

60

60

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura porumb - fără profit programat

Ch variabile Cv = 9962236 lei

Ch fixe totale CF = 5532035 lei

Ch fixeha CFha = 18318 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 11 leikg = 1100 leit

Producţia totală de PT= 313355 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 302 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 33961599 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 9962236 + 33961599 = 133583959 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 133583959 313355=

4263leit

Productia medie de porumb la punctul critic (X)

X= (CFha)(Pv-CVt) = 18318 ( 1100 ndash 4263 ) = 272 tha = 2720 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 272 tha 4263 leit = 115953 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx =18318 leiha+ 115953 leiha =299133 leiha

Nivelul producţiei de 2720 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la

cultura porumb icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de

2720 la preţul de 11 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie

Depăşirea acestui nivel al producţiei (2720 ha) duce la obţinerea unui profit iar

scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi

61

61

62

PROFI

T

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

2720 kg2720 kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

18318

leiha

299133

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura porumb ndash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

62

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura porumb - cu profit programat

Ch variabile Cv = 9962236 lei

Ch fixe totale CF = 5532035 lei

Ch fixeha CFha = 18318 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 11 leikg = 1100 leit

Producţia totală de PT= 313355 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 302 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 33961599 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)

Pr = 500000lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 9962236 + 33961599 = 133583959 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 133583959 313355=

4263leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha=PrS =500000302= 165562 leiha

Producţia medie de porumb la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 18318+165562) ( 1100 - 4263 )= 517 tha

= 5170 kgha

Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 517 tha 4263 leit = 220397 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 18318 leiha+ 220397leiha = 403577 leiha

63

63

64

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

5170 kg5170 kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

18318

leiha

403577

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura porumb ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

64

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura porumb

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 9962236 9962236

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 33961599 33961599

Ch variabile totale CVT lei 133583959 133583959

Ch variabile t CVt leit 4263 4263

Ch fixe totale CF lei 5532035 5532035

Ch fixe ha CFha leiha 18318 18318

Profit programat total Pr lei 500000

Profit programat ha Prha leiha 165562

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 2720

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 5170

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 115953 220397

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 299133 403577

Preţ de vacircnzare t Pv leit 1100 1100

Suprafaţa cultivată S ha 302 302

65

65

DETERMINAREA CANTITATIVĂ ȘI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA gracircu

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Incărcat transportat IC (PK) t 4605 260015 179

22 Descărcat IC (PK) t 4605 495645 341

33 Incărcat transportat săm t 666 601343 414

44 Incărcat transportat IC (N) t 10 97019 669

55 Descărcat IC (N) t 6454 24848 017

66 Transportat apa prep sol mii l 30 599 04

77 Recoltat grau t 530 2614762 1802

88 Transportat gracircu t 225 1245 09

99

1010

TOTALTOTAL 49504298 34115

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

66

66

Cheltuielile fixe

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Adm şi deservit IC (PK) ha 303 619685 2045

22 Arat 18 - 20 cm +grăpat ha 303 1025772 3385

33 Discuit si preg pat germ ha 303 588479 1942

44 Semănat +deservit ha 303 474081 1565

55 Adm şi deservit IC (N) ha 303 632476 2087

66 Adm şi deservit ha 303 613575 2025

77

88

99

1010

TOTALTOTAL 3954068 130497

(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)

67

67

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura gracircu - fără profit programat

Ch variabile Cv = 49504298 lei

Ch fixe totale CF = 3954068 lei

Ch fixeha CFha = 130497 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 09 leikg = 900 leit

Producţia totală de gracircu PT= 145107 t

Suprafata cultivată cu gracircu S = 303 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 14849866 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 49504298 + 14849866 = 64354164 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 64354164 145107 =

4435leit

Productia medie de gracircu la punctul critic (X)

X= (CFha)(Pv-CVt) = 130497 ( 900 - 4435 ) = 286 tha

= 2860 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 286 tha 4435 leit = 12684 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 130497 leiha+ 126841 leiha = 257338 leiha

Nivelul producţiei de 2860 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la

cultura de gracircu icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de

2860 la preţul de 09 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie

Depăşirea acestui nivel al producţiei (2860 ha) duce la obţinerea unui profit iar

scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi

68

68

69

PROFI

T

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

2860 kg2860 kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

130497

leiha

257338

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura gracircu ndash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

69

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura gracircu - cu profit programat

Ch variabile Cv = 49504298 lei

Ch fixe totale CF = 3954068 lei

Ch fixeha CFha = 130497 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 09 leikg = 900 leit

Producţia totală de gracircu PT= 145107 t

Suprafata cultivată cu gracircu S = 303 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 14849866 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)

Pr = 400000 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 49504298 + 14849866 = 64354164 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 64354164 145107 =

4435leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 400000 303 =

132013 leiha

Producţia medie de gracircu la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 130497 + 132013 ) ( 900 - 4435 )

= 575 tha = 5750 kgha

Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 575tha 4435 leit = 255012 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx =130497 leiha+ 255012leiha = 385509 leiha

70

70

71

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

5750 kg5750 kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

130497

leiha

3855

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura gracircu ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

71

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura gracircu

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 49504298 49504298

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 14849866 14849866

Ch variabile totale CVT lei 64354164 64354164

Ch variabile t CVt leit 4435 4435

Ch fixe totale CF lei 3954068 3954068

Ch fixe ha CFha leiha 130497 130497

Profit programat total Pr lei 400000

Profit programat ha Prha leiha 132013

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 2860

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 5750

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 12684 255012

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 257338 385509

Preţ de vacircnzare t Pv leit 900 900

Suprafaţa cultivată S ha 303 303

72

72

DETERMINAREA CANTITATIVĂ ȘI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA măr

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Incărcat transportat IC (PK) T 124 694 84

22 Descărcat IC (PK) T 124 145896 177

33 Adm şi deservit IC (PK) T 50 691 839

44 Administrat gunoi de grajd T 50 288 35

55 Săpat gropi pt plantat pomi Buc 048 281 34

66 Plantat + udat Buc 048 7488 909

77 Tăieri de forma coroanei Buc 25 25 03

88 Incărcat transportat IC (N) T 0855 1107 134

99 Adm şi deservit IC T 5 896 109

1010 Transportat apa prep sol T 3 4592 558

1111 Recoltat prune T 5 187 23

1212 Transportat prune T 8234 14327 174

TOTALTOTAL 1914066 2325

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

Cheltuielile fixe

73

73

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Arătură in livadă Ha 5 2057 4114

22 Discuit arătura Ha 5 913 1826

33 Prăşit printre racircnduri Ha 5 804 1608

44 Stropit cu insecto-fungicide Ha 5 1802 3604

55 Erbicidat şi deservit Ha 5 690 138

66

77

88

99

1010

TOTALTOTAL 6266 12532

(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)

74

74

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura măr - fără profit programat

Ch variabile Cv = 1914066 lei

Ch fixe totale CF = 6266 lei

Ch fixeha CFha = 12532 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 1 leikg =1000 leit

Producţia totală de mere PT= 8234 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 5 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 673021 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 1914066 + 673021 = 2587087 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 2587087 8234 = 3142 leit

Productia medie de mere la punctul critic (X)

X= (CFha)(Pv-CVt) = 12532 ( 1000 - 3142 ) = 19 tha

= 1900 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 19 tha 3142 leit = 59698 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx =12532 leiha+ 59698 leiha =185018 leiha

Nivelul producţiei de 1900 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la

cultura de măr icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de

1900 la preţul de 1 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie Depăşirea

acestui nivel al producţiei (1900 ha) duce la obţinerea unui profit iar scăderea

producţiei sub acest nivel determină pierderi

75

75

76

PROFI

T

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

1900 kg1900 kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

12532

leiha

185018

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura măr ndash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

76

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura măr - cu profit programat

Ch variabile Cv = 1914066 lei

Ch fixe totale CF = 6266 lei

Ch fixeha CFha = 12532 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 1 leikg =1000 leit

Producţia totală de mere PT= 8234 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 5 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 673021 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)

Pr = 100000 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 1914066 + 673021 = 2587087 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 2587087 8234 = 3142 leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 100000 5

= 20000 leiha

Producţia medie de mere la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 12532 + 20000 ) (1000 - 3142 )

= 31 tha = 31000 kgha

Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 31 tha 3142 leit = 97402 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx =12532 leiha+97402 leiha = 109934 leiha

77

77

78

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

31000 kg31000 kghaha

7500

5000

1000

2500

10000

15000

12500

12532

leiha

109934

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura măr ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

78

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura măr

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 1914066 1914066

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 673021 673021

Ch variabile totale CVT lei 2587087 2587087

Ch variabile t CVt leit 3142 3142

Ch fixe totale CF lei 6266 6266

Ch fixe ha CFha leiha 12532 12532

Profit programat total Pr lei 100000

Profit programat ha Prha leiha 20000

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 1900

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 31000

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 59698 97402

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 185018 109934

Preţ de vacircnzare t Pv leit 1000 1000

Suprafaţa cultivată S ha 5 5

79

79

CAPITOLUL VCAPITOLUL VCONCLUZII ŞI RECOMANDĂRICONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI

Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţiei acestora

Evaluarea se face icircn două etape- icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele caracteristice de dezvoltare a plantelor- icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite norme standardizate

Icircn funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfelPorumb 3133 toneGrau 1451 toneMăr 82 toneEfectuacircnd eficiența celor trei culturi icircn urma rezultatelor acestora am

observat că cultura cea mai favorabilă este porumbul urmată de cultura grăacircluiPe viitor cea mai bună cultură atat cantitativă cacirct și calitativă este cultura porumbului

80

80

  • A DATE GENERALE PRIVITOARE LA SOLICITANT
    • A1 Numele solicitantului
    • A2 Obiectul de activitate
    • A3 Forma juridica a solicitantului
    • A4 Structura capitalului social si evoluţia acestuia de la icircnfiinţare
    • A5 Administratorii societatii
    • A6 Informaţii referitoare la locul desfasurarii activitatii solicitantului
      • B DESCRIEREA ACTIVITATII CURENTE
        • B1 Istoricul activitatii
        • B2 Principalele mijloace fixe care compun patrimoniul actual al solicitantului
        • B3 Descrierea activitatilor curente (agricole si non-agricole) si a tehnologiilor aplicate
        • B4 Politica de aprovizionare Furnizori de materii prime
        • B5 Politica de desfacere Canale de distribuţie
          • C PREZENTAREA PROIECTULUI
            • C1 Obiectivele proiectului
            • TRACTOR SAME MODEL EXPLORER 3-100
            • C3 Managementul proiectului
            • C4 Lista de achizitii si sursele de achiziţii pentru activele ce fac obiectul proiectului materiile prime pentru punerea in functiune a proiectului
            • C5 Personal si instruire
            • C6 Graficul estimat al proiectului
            • C7 Impactul proiectului asupra dezvoltarii zonei si a mediului de afaceri
              • D PROIECŢII FINANCIARE SI INDICATORI FINANCIARI
                • D1 Bazele de productie
                • D2 Contul de profit si pierderi previzionat ( pe o perioada de 3 ani )
                • D3 Fluxul de numerar previzionat ( pe o perioada de 3 ani )
                • D4 Indicatorii financiari
                • Tabelul 1
                  • Tabelul 3
                    • Centralizarea datelor
Page 39: Duceac Ionut

7) Nota de bonitare recalculată (Nbr)

MĂR ndash 375-075 = 37425Nbr = Nota totală de bonitare ndash Corecţia GRAcircU ndash 24240-5454 = 2418546

PORUMB ndash

25670-5738 = 2561262

8) Notele totale de bonitare potenţate (Ntp)

MĂR ndash 3742511=4117

Ntp =Nota de bonitare recalculată (Nbr)

xCoeficient

de potenţare

GRAcircU ndash241854612=290225

PORUMB ndash

256126213=332964

9) Producţia totală pe cultură pentru fiecare unitate de sol (Pt)

MĂR ndash 4117200= 82340

Pt =Nota totală de

bonitare potenţată (Ntp)

x

Producţia ce revine pe un punct de

bonitare P(kgpunct)

GRAcircU ndash

29022550= 1451125

PORUMB ndash

3329649411=31335242

TOTAL= 4666989

10) Producţia medie la hectar Pmc1

Pm măr = Producţia totală Suprafaţa totală = 823405=16468

Rezultatele pentru celelalte culturi

Pmedie gracircu = 1451125303= 4789

Pmedie porumb =31335242302= 10376

39

32 STABILIREA CANTITĂŢILOR DE IcircNGRĂŞĂMINTE PE CULTURI

Calculul dozelor de icircngrăşăminte s-a efectuat ţinacircndu-se cont atacirct de

producţiile medii cacirct şi de existentul de suprafaţă activă din sol S-au luat icircn

considerare şi pierderile rezultate prin levigare

Icircn tabelul 4 este prezentat calculul dozelor de icircngrăşăminte chimice la ha

separat pentru cele 3 culturi icircn parte

Tabelul 4

Calculul dozelor de icircngrăşăminte chimice

Nr Crt

SPECIFICARE UM

CULTURA

GRAcircU PORUMB MĂRN P K N P K N P K

1 Producţie medie Kgha 4789 10376 16468

2 Consum specific Kg sat

23 11 20 20 21 20 5 3 6

3 Sa de administrat

Kg 11014

5268 9578

20752

2179 20752 8234 494 988

4 Sa icircn sol Kg 45 31 60 40 35 30 30 20 355 Diferenţa de

admKg sa

6514 2168 3578

16752

1829 17752 5234 294 638

6 Pierderi prin levigare

13 5 7 13 5 7 13 5 7

7 Cant pierdută prin levigare

Kg sa

847 108 25 2177

914 1242 68 147 446

8 Total sa de administrat

Kg 7361 2276 3828

18929

19204 18994 5914 3087 6826

9 Tipul de icircngrăşămacircnt

NO4NO3

Super P c

Sare potasică

NO4NO3

Super P c

Sare potasică

N P2O5 K20

10 Conţinutul icircn sa a icircngr

Kgt 345 40 40 345 40 40 345 40 40

11 Doza de icircngr de administrat

Kg 213 57 96 549 480 475 171 77 171

40

33 PLANUL DE CULTURĂ

Planul de cultură cuprinde structura culturilor dimensiunile fiecăreia

producţiile medii şi totale (tabelul 5)

Tabelul 5

Icircntocmirea planului de cultură

Cultura Suprafaţa (ha)

Producţii medii (kgha)

Producţia totală (t)

Preţ livrare (leikg)

Măr 5 16468 8234 2Gracircu 303 4789 1451 08

Porumb 302 10376 313355 1

34 FUNDAMENTAREA FIŞELOR TEHNOLOGICE PE CULTURI

Icircn vederea organizării proceselor de muncă şi de producţie icircn etapa pregătitoare se

icircntocmesc fişele tehnologice pe culturi Informaţiile cuprinse icircn fişele tehnologice servesc icircn

acelaşi timp la stabilirea tehnologiilor stabilirea destinaţiei producţiei determinarea volumului

lucrărilor mecanice şi manuale necesarul de forţă de muncă cantităţile de materiale şi mijloacele

financiare necesare pentru aprovizionare

DATELE NECESARE

1 Culturile incluse icircn planul de producţie al firmei

2 Suprafaţa ocupată de fiecare cultură icircn parte

3 Culturile premergătoare

4 Producţia medie şi totală a fiecărei culturi

5 Lucrările tehnologice icircn ordinea cronologică a executărilor

6 Perioada de executare şi data lucrării

7 Mijloacele cu care se execută lucrarea

8 Tarifele de plată pentru lucrările mecanice

9 Tarifele de plată pentru lucrările manuale pe categorii

10 Cuantumul taxelor pentru CAS şomaj risc asigurare

11 Amortismentul specific

12 Materialele necesare procesului tehnologic consumul normat pe UM preţul unitar şi cota

pentru cheltuielile de aprovizionare

41

13 Cota de cheltuieli indirecte (comune şi generale)

MODUL DE LUCRU

1 Se icircnscriu icircn fişă datele privind suprafaţa şi producţia medie Producţia medie se planifică

icircn raport cu fertilitatea solului şi cantitatea de icircngrăşămacircnt aplicată

2 Se icircnscriu lucrările tehnologice icircn ordinea executării lor precizacircndu-se toată perioada

optimă de execuţie şi durata fiecărei lucrări

3 Pentru fiecare icircn parte se determină volumul lucrărilor sumele necesare şi materiale

4 La lucrările manuale icircn raport cu volumul lucrării se calculează numărul de zile om iar

fondul de salarii rezultă icircnmulţind numărul de zile om necesar pentru evaluarea lucrării cu

tariful pe ziom corespunzător

5 Taxele asupra fondului de salarii se calculează aplicacircnd cota icircn proporţie de 30 pentru

CAS 5 pentru fondul de şomaj 1 pentru risc şi asigurare impozit 15 asupra sumei

care reprezintă fondul de salarii

6 Amortismentul specific se determină icircn raport cu valoarea de inventar a mijlocului fix

folosit exclusiv la cultura respectivă şi durata de folosire

7 Cota de cheltuieli pentru aprovizionare se calculează o cotă parte din valoarea

materialului folosit

8 Din icircnsumarea pentru lucrările mecanice lucrările manuale taxe asupra valorilor

materialelor se obţin cheltuielile de producţie

9 La cheltuielile directe se aplică cota de cheltuieli comune şi prin icircnsumarea lor se

determină cheltuielile de producţie

10 După fiecare trimestru se fac totalurile

11 Se calculează indicatorii cheltuieli de producţie la hectar şi costul la tona de produs

42

44

45

46

47

35 Organizarea lucrării de semănat la cultura gracircului

Semănatul este una dintre cele mai importante lucrări agricole de care depinde icircn ultimă instanţă obţinerea de producţii ridicate Suprafeţele icircntinse ocupate de culturi precum şi termenele restracircnse icircn care trebuie executat fac ca procesul de muncă al semănatului să ocupe un loc important icircn activitatea de producţie a exploataţiilor agricole

Etapele organizării lucrărilor de semănat cereale păioase sunt următoarele1 se stabileşte componenţa agregatului de semănat potrivit condiţiilor existente

(tractor plus semănătoare SUP-29 sau SUP-21)2 Se determină necesarul de agregate pentru terminarea semănatului icircn termen

optim folosind formula

icircn care

N ndash numărul de agregate pentru terminarea lucrării icircn timpul propusS ndash suprafaţa de icircnsămacircnţatn ndash numărul de zile icircn care trebuie terminată lucrareaP ndash randamentul zilnic al maşinii

(1)N = 303(512) = 5 agregate

Aşadar icircn prealabil trebuie cunoscut randamentul zilnic al agregatului de semănat folosit Aceasta se calculează după formula

icircn

care

P ndash randamentul zilnic al agregatului (ha)B ndash lăţimea de lucru a agregatului icircn lucru (m)V ndash viteza de deplasare a agregatului

icircn lucru (moră)t ndash durata zilei de lucru (ore)H ndash coeficientul de folosire a timpului de lucru (070-080)

(2)P = 366000807 10000 = 12 ha

3 Stabilirea lungimii marcatoarelor semănătoriiLungimea marcatoarelor adică distanţa la care trebuie aşezată piesa activă a marcatorului faţă de ultimul brăzdar se stabileşte icircn funcţie de

lăţimea de lucru a semănătorii (B) distanţa icircntre două brăzdare (b) distanţa icircntre roţile din faţă sau marginile exterioare ale şenilelor

tractorului (c)

= 11

= = 26

49

49

Cacircnd tractorul poate urmări urma lăsată de marcator atacirct cu roata din dreapta cacirct şi cu roata din stacircnga lungimea celor două marcatoare este egală şi este dată de relaţia

4 Stabilirea debitului semănătorii icircn funcţie de norma de sămacircnţă la hectar La icircnceputul lucrării trebuie icircntotdeauna să se verifice corectitudinea reglării debitului la icircnsămacircnţare Această verificare se face după formula

icircn

care

G ndash cantitatea de sămacircnţă cursă din semănătoare la un număr stabilit de icircnvacircrtiri a roţii semănătoriiA ndash norma de semănat la un ha (kg)d ndash lungimea roţii semănătorii (m)B ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)O ndash nr de icircnvacircrtituri a roţii semănătorii

(6)G= 2501743620 10000 = 313

5 Stabilirea dimensiunilor postatelor la semănat Lungimea maximă a postatelor la semănat este icircn funcţie de capacitatea cutiei semănătorii Pentru a uşura organizarea transportului de seminţe este indicat ca alimentarea semănătorii cu seminţe să se execute la un singur capăt a postatei ~n acest caz lungimea maximă a postatei se calculează după formula

icircn

care

L ndash lungimea maximă a postatei (m)Q ndash capacitatea coşului de alimentare

a semănătorii (kg)Y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii coşului de alimentare a semănătorii (icircn medie 070-080)A ndash norma de semănat (kgha)B ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)

(7)L = (051000040007) (25036) = 1556m

Icircn ce priveşte lăţimea postatei aceasta se determină icircn funcţie de lăţimea totală a parcelei de icircnsămacircnţat şi de metoda de deplasare a agregatului Ea se calculează aşa icircncacirct să asigure de lucru agregatului pentru 1-2 zile de lucru

Lăţimea postatei la semănatul icircn suveică se calculează după formula

icircn care

l ndash lăţimea postatei (m)P ndash productivitatea zilnică a agregatului (hazi)Z ndash durata icircn zile a lucrului pe aceeaşi postată (1-2 zile)L ndash lungimea postatei (m)

(8)l = 10000122 1556 = 154m

6 Lăţimea zonei de icircntoarcere a agregatului Pentru icircntoarcerea agregatului la capetele parcelei se delimitează o facircşie de teren denumită bdquozonă de icircntoarcereldquo Delimitarea acestei zone se face icircn cazul deplasărilor icircn parcursul liniar cu buclă şi fără buclă Lăţimea zonei de icircntoarcere este dată de relaţia

50

50

icircn care

E ndash lăţimea zonei de icircntoarcereR ndash raza de icircntoarcere a agregatuluie ndash lungimea de ieşire a agregatului (adică distanţa de la centrul agregatului mijlocul osiei motoare a tractorului) pacircnă la organele active ale maşinii

(9)E = 34 + 15 = 135m

Aceasta reprezintă lungimea cu care trebuie să se deplaseze centrul agregatului pentru aducerea organelor active ale maşinii agricole pe linia de icircntoarcere a lucrului

7 Stabilirea distanţei dintre punctele de alimentare a semănătorii Distanţa dintre punctele de alimentare a semănătorii se determină icircn funcţie de metoda de deplasare a agregatului la semănat ~n cazul semănatului icircn suveică lungimea postatei este determinată icircn funcţie de capacitatea cutiei de seminţe icircn aşa fel ca alimentarea semănătorii să se facă numai la unul din capetele postatei distanţa dintre punctele de alimentare se află după formula

icircn care

D ndash distanţa dintre punctele de alimentare (m)B ndash lăţimea de lucru a agregatului (m)T ndash numărul turelor (adică nr curselor dus-icircntors) pe care le face agregatul pacircnă la golirea coşului semănătorii

(1)D = 2362 = 144m

Icircn cazul cacircnd lungimea postatei nu este determinată icircn funcţie de capacitatea cutiei de seminţe este necesar ca icircn prealabil să cunoaştem turele pe care le face agregatul pacircnă la golirea coşului semănătorii Aceasta se determină icircmpărţind lungimea drumului pe care icircl face semănătoarea pacircnă la golirea cutiei sale pe lungimea cursei de lucru dus şi icircntors ~n acest scop se foloseşte următoarea formulă

icircn care

T ndash numărul turelorQ ndash capacitatea cutiei semănătorii

(kg)Y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii cutiei (080)A ndash norma de semănat (kgha)B ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)L ndash lungimea postatei (m)

T= (1000040007) (2503621556) = 1Icircn cazul semănării icircn bdquolaturildquo sau bdquope două jumătăţi ale postateildquo distanţa dintre

punctele de alimentare se calculează după formula = 136 = 36

(semnificaţiile literelor sunt aceleaşi ca la formulele (10) şi (11)

51

51

8 Stabilirea cantităţilor de seminţe ce se pun la punctele de alimentare Cantităţile de seminţe care se pun la primul punct de alimentare se calculează după formula

= 4001 = 400kgiar cantitatea care se pune la punctele următoare este

icircn care

C ndash cantitatea de seminţe necesară alimentării agregatului (kg)Q capacitatea coşului semănătorii (kg)y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii cutieia ndash nr semănătorilor icircn agregat

(14)C1 = 400071 = 280kg

9 Stabilirea necesarului zilnic de muncitori pentru semănat şi transportat seminţele Necesarul zilnic de muncitori pentru deservirea semănătorilor variază icircn raport cu numărul de agregate folosite zilnic şi al maşinilor ce compun agregatul

10 Necesarul de mijloace de transport se stabileşte icircn funcţie de cantităţile de seminţe necesare semănătorilor la o icircncărcare timpul de golire a semănătorilor capacitatea mijloacelor de transport distanţa de transport şi timpul necesar pentru un ciclu de transport

~n primul racircnd se determină timpul icircn care se consumă cantitatea de seminţe existentă icircn cutia semănătorii folosind relaţia

icircn care

q ndash capacitatea cutiei semănătorii (kg)085 ndash coeficientul de folosire a cutiei semănătoriiB ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)V ndash viteza de lucru a agregatului (moră)N ndash norma de sămacircnţă la ha (kg)

Tgol = (10000400085) (366000250) = 063h = 38min

Numărul de mijloace de transport necesare zilnic se determină pe baza relaţiei

icircn care

Nt ndash numărul mijloacelor de transportn ndash numărul semănătorilor ce lucreazăt ndash durata unui ciclu de transport (min)Cm ndash capacitatea mijlocului de transport (kg)

Nt = (540008530) (38400) = 33 = 311 Se determină necesarul de saci pentru transportul seminţelor cunoscacircnd că

pentru uşurarea manipulării se recomandă ca un sac să aibă 40 kg

Nr saci = (512250) 40 = 375 sacizi

52

52

Centralizarea datelor

Nr crt

Specificare UMAgregatul folosit

Tractor + (SUP-29)

Tractor + SUP-21

1 Productivitatea zilnică a agregatului haschimb 12

2 Necesarul zilnic de-tractoare nr 5-semănători nr 5

3Productivitatea zilnică a tuturor agregatelor

hazi 60

4Dimensiunile solei de semănat

-lungime m 1556-lăţime m 1947-suprafaţă ha 303

5Dimensiunea parcelelor de semănat

-lungime m 1556-lăţime m 154-suprafaţă 24

6Lungimea marcatorului

-dreapta m 11-stacircnga m 26

7Norma de icircnsămacircnţare

-la 20 icircnvacircrtituri kg 3-la hectar kg 250

8Distanţa dintre punctele de alimentare cu seminţe

m 144

9Cantitatea de seminţe ce se pune la punct de alimentare

-la primul punct

kg 400

-la punctele următoare

kg 280

10 Necesarul zilnic de muncitori

-pt servirea semănătorii

nr 5

-pt transportul seminţelor

nr 3

-total nr 8

11Lăţimea facircşiei de icircntoarcere a agregatului

m 135

12Necesarul zilnic de mijl de transport

-atelaje nr-tractor+remorcă nr 3-auto-camion nr

13Necesar saci pt transportul seminţelor

nr 375

53

53

36 Evaluarea producţiei

Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţieiacestora

Evaluarea se face icircn două etape1) icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele

caracteristice de dezvoltare a plantelor2) icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite

norme standardizate~n funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfel

1) Gracircu orz (orz - 1 iunie gracircu - 15 iunie) Gracircu Boemandash se stabileşte numărul punctelor de control icircn funcţie de mărimea şi

uniformitatea parcelelor(icircn cazul parcele de pacircnă la 100 ha - 5 puncte pe suprafeţe mai mari de 100 ha - 10 puncte)

Determinările se fac cu ajutorul ramei metrice (un cadru de 1 metru patrat)Metodologie de lucrundash se numără spicele din interiorul ramei metricendash se stabileşte numărul mediu de boabe icircn spicndash se calculează producţia medie la hectar astfel

Q kgha = (360353610000) (10001000) = 4536kgha

Q kgha - producţia medie kgha Nsp - număr mediu de spice la mp (medie pe toate punctele de control) 360Nb - număr mediu de boabe icircn spice 35MMB - greutatea a 1000 boabe (grame)3610000 mp = 1 ha1000 x 1000 = 1000 grame x 1000 boabe

Exemplu

2) Porumb (1 septembrie) DKC 3511ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 28 mp (4 racircnduri x 070 x 10 m

lungime 070 (m) - distanţa dintre racircnduri)ndash se numără ştiuleţii la fiecare punct de controlndash se calculează numărul de ştiuleţi la hectar

54

54

Nstha = (30010000)(510) = 60000

Nstha - număr de ştiuleţi la hanst - numărul de ştiuleţi număraţi la toate punctele de controld - suprafaţa unui punct de control (mp)i - numărul punctelor de control

ndash se determină apoi numărul de boabe pe ştiuletendash se calculează apoi producţia medie la hectar

Q kgha = (60000588337) (10001000) = 11889 kgha

Q kgha - producţia medieNst - număr ştiuleţi la hectar 60000Nb - număr mediu de boabe pe ştiulete 588MMB - greutatea a 1000 boabe (grame) 337

Exemplu

3) Floarea soarelui (15 august)ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 28 mp (4 racircnduri x 070 x 10)ndash se numără capitulele la fiecare punct de control şi se stabileşte numărul mediu

de capitule la ha după formula

Ncpha - număr total de capitule la hancp - număr de capitule numărate la toate punctele de controld - suprafaţa unui punct de controli - numărul punctelor de control

ndash se determină numărul mediu de seminţe pe capitul(Ns)ndash se calculează producţia medie la hectar astfel

55

55

Q kgha - producţia medieNcp - număr mediu de capitule la hectarNs - număr seminţe pe capitulMMB - greutatea a 1000 seminţe icircn grame

Exemplu

4) Sfecla de zahăr (1 septembrie)ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 10 mp (3 racircnduri x 045 m x 74 m

lungime)ndash la fiecare punct de control plantele se recoltează se decoletează (tăierea

frunzelor) se curăţă de pămacircnt şi se cacircntărescndash se determină producţia medie astfel

q - cantitatea de rădăcini recoltate din punctele de control (kg)d - suprafaţa unui punct de control (mp)i - numărul punctelor de control

ndash la producţia stabilită se adaugă sporul de producţie ce se va realiza de la data evaluării la data prevăzută a se recolta (18 grziplantă)

Exemplu

5) Fructe (1 septembrie) MĂRMetoda de evaluare diferă icircn funcţie de tipul de livadă clasică sau intensivă dar

icircn mare constă icircn următoarele etapendash se stabileşte numărul de pomi pentru examinare (2 - 5 ) 480ndash se determină numărul mediu de fructe pe pom şi greutatea acestora icircn kg 30kg

167 de fructe

56

56

ndash se icircnmulţeşte numărul mediu de fructe pe pom cu numărul de pomi existenţi la ha şi se obţine astfel producţia medie la ha 16032 kgha

6) Struguri (de masă - 15 iulie de vin - 1 septembrie)ndash evaluarea se face separat la viile nobile şi la viile de hibrizindash se stabileşte numărul de butuci pe rod la ha cu relaţia

Nbha - numărul de butuci pe rod la hadr - distanţa dintre racircnduri (m)db - distanţa icircntre butuci pe racircnd (m)Ng - număr mediu de goluri (butuci neproductiviinexistenţi) la ha icircn procente

ndash se evaluează producţia de struguri pe butuc număracircndu-se toţi strugurii de pe un număr de 1 - 2 din butucii existenţi pe lot (se recomandă să se efectueze numărătoarea strugurilor pe fiecare al 10-lea butuc din 15 icircn 15 racircnduri)

Producţia de struguri pe butuc se calculează astfel

Pmb - producţia medie pe butuc (grame)Gms - greutatea medie a strugurilor (grame)Ns - numărul de struguri total găsiţi la numărătoareNba - numărul butucilor analizaţi

ndash se calculează producţia medie de struguri la ha cu formula

Pmha - producţia medie de struguri la ha (kg)Nbha - numărul de butuci pe rod la haPmb - producţia medie pe butuc (grame)

Exemplu

57

57

CAPITOLUL IV DETERMINAREA PRAGULUI DE RENTABILITATE (A PUNCTULUI CRITIC) PE CULTURI

Punctul critic marchează acea dimensiune a producţiei medii la care icircncasările din

valorificarea producţiei sunt egale cu cheltuielile totale de producţie deci acel punct al

producţiei medii la care nu se obţine profit dar nu se icircnregistrează nici pierderi

Mărimea costului de producţie şi a ratei profitului se găsesc icircntr-o stracircnsă legătură

cu raportul dintre cheltuielile de exploatare şi cantitatea de produse realizate Prin analiza

costurilor şi cheltuielilor de exploatare icircntreprinzătorul poate calcula nivelul minim de

activitate cerut de menţinerea icircn stare de funcţionare a firmei Cunoscacircnd pragul de

rentabilitate se poate proiecta volumul de vacircnzări icircn vederea obţinerii profitului scontat

De asemenea creditorii şi investitorii solicită adesea efectuarea analizei punctului

critic pentru a ajuta icircn evaluarea cacircştigurilor potenţiale ale unei afaceri şi icircn consecinţă

aceasta trebuie introdusă icircn planul de afaceri

Punctul critic se poate determina icircn două moduri şi anume fără profit programat

sau cu profit programat

Calculul punctului critic fără profit programat este exprimat printr-o relaţie

simplă

y = yי

y = Pvx

yי = Cvx + CF

Pvx = Cvx + CF

x(Pv ndash Cv) = CF

icircn care

y ndash veniturile din valorificarea producţiei (mii lei)

yי - cheltuielile totale icircnregistrate (mii lei)

Pv ndash preţul de vacircnzare unitar

x ndash producţia medie sau volumul vacircnzărilor (unităţi fizice)

Cv ndash cheltuieli variabile unitare

58

58

CF ndash costuri fixe totale

De unde x marchează acea dimensiune a producţiei la care nu se icircnregistrează nici

profit nici pierderi

Determinarea cantitativă şi reprezentarea grafică a PC la cultura Porumb

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Incărcat transportat IC (PK) t 2881 180225 575

22 Descărcat IC (PK) t 2881 2444609 78

33 Incărcat transportat IC (N) t 10 2484545 793

44 Descărcat IC (N) t 1655 6371 02

55 Transportat apa prep sol mii l 30 599 019

66 Incărcat transportat săm t 66 599359 191

77 Recoltat porumb boabe t 530 2606662 832

88 Transportat porumb boabe t 225 1245 04

99

1010

TOTALTOTAL 9962236 31792

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch Variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologicacopy= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

59

59

Cheltuielile fixe

NrNr CrtCrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) copycopy (d)(d) (e)(e)

11 Adm Şi deservit IC (PK) ha 302 617645 2045

22 Arat 25 cm +grăpat ha 302 1140192 3775

33 Adm Şi deservit IC (N) ha 302 630389 2087

44 Erbicidat şi deservit ha 302 61155 2025

55 Discuit si preg Pat germ Ha 302 586536 1942

66 Semănat +deservit ha 302 472517 1565

77 Prăşit mecanic I ha 302 819024 2712

88 Prăit mecanic II ha 302 654182 2166

99

1010

TOTALTOTAL 5532035 18318

(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)

60

60

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura porumb - fără profit programat

Ch variabile Cv = 9962236 lei

Ch fixe totale CF = 5532035 lei

Ch fixeha CFha = 18318 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 11 leikg = 1100 leit

Producţia totală de PT= 313355 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 302 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 33961599 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 9962236 + 33961599 = 133583959 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 133583959 313355=

4263leit

Productia medie de porumb la punctul critic (X)

X= (CFha)(Pv-CVt) = 18318 ( 1100 ndash 4263 ) = 272 tha = 2720 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 272 tha 4263 leit = 115953 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx =18318 leiha+ 115953 leiha =299133 leiha

Nivelul producţiei de 2720 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la

cultura porumb icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de

2720 la preţul de 11 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie

Depăşirea acestui nivel al producţiei (2720 ha) duce la obţinerea unui profit iar

scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi

61

61

62

PROFI

T

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

2720 kg2720 kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

18318

leiha

299133

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura porumb ndash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

62

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura porumb - cu profit programat

Ch variabile Cv = 9962236 lei

Ch fixe totale CF = 5532035 lei

Ch fixeha CFha = 18318 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 11 leikg = 1100 leit

Producţia totală de PT= 313355 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 302 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 33961599 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)

Pr = 500000lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 9962236 + 33961599 = 133583959 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 133583959 313355=

4263leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha=PrS =500000302= 165562 leiha

Producţia medie de porumb la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 18318+165562) ( 1100 - 4263 )= 517 tha

= 5170 kgha

Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 517 tha 4263 leit = 220397 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 18318 leiha+ 220397leiha = 403577 leiha

63

63

64

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

5170 kg5170 kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

18318

leiha

403577

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura porumb ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

64

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura porumb

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 9962236 9962236

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 33961599 33961599

Ch variabile totale CVT lei 133583959 133583959

Ch variabile t CVt leit 4263 4263

Ch fixe totale CF lei 5532035 5532035

Ch fixe ha CFha leiha 18318 18318

Profit programat total Pr lei 500000

Profit programat ha Prha leiha 165562

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 2720

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 5170

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 115953 220397

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 299133 403577

Preţ de vacircnzare t Pv leit 1100 1100

Suprafaţa cultivată S ha 302 302

65

65

DETERMINAREA CANTITATIVĂ ȘI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA gracircu

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Incărcat transportat IC (PK) t 4605 260015 179

22 Descărcat IC (PK) t 4605 495645 341

33 Incărcat transportat săm t 666 601343 414

44 Incărcat transportat IC (N) t 10 97019 669

55 Descărcat IC (N) t 6454 24848 017

66 Transportat apa prep sol mii l 30 599 04

77 Recoltat grau t 530 2614762 1802

88 Transportat gracircu t 225 1245 09

99

1010

TOTALTOTAL 49504298 34115

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

66

66

Cheltuielile fixe

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Adm şi deservit IC (PK) ha 303 619685 2045

22 Arat 18 - 20 cm +grăpat ha 303 1025772 3385

33 Discuit si preg pat germ ha 303 588479 1942

44 Semănat +deservit ha 303 474081 1565

55 Adm şi deservit IC (N) ha 303 632476 2087

66 Adm şi deservit ha 303 613575 2025

77

88

99

1010

TOTALTOTAL 3954068 130497

(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)

67

67

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura gracircu - fără profit programat

Ch variabile Cv = 49504298 lei

Ch fixe totale CF = 3954068 lei

Ch fixeha CFha = 130497 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 09 leikg = 900 leit

Producţia totală de gracircu PT= 145107 t

Suprafata cultivată cu gracircu S = 303 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 14849866 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 49504298 + 14849866 = 64354164 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 64354164 145107 =

4435leit

Productia medie de gracircu la punctul critic (X)

X= (CFha)(Pv-CVt) = 130497 ( 900 - 4435 ) = 286 tha

= 2860 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 286 tha 4435 leit = 12684 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 130497 leiha+ 126841 leiha = 257338 leiha

Nivelul producţiei de 2860 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la

cultura de gracircu icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de

2860 la preţul de 09 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie

Depăşirea acestui nivel al producţiei (2860 ha) duce la obţinerea unui profit iar

scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi

68

68

69

PROFI

T

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

2860 kg2860 kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

130497

leiha

257338

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura gracircu ndash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

69

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura gracircu - cu profit programat

Ch variabile Cv = 49504298 lei

Ch fixe totale CF = 3954068 lei

Ch fixeha CFha = 130497 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 09 leikg = 900 leit

Producţia totală de gracircu PT= 145107 t

Suprafata cultivată cu gracircu S = 303 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 14849866 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)

Pr = 400000 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 49504298 + 14849866 = 64354164 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 64354164 145107 =

4435leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 400000 303 =

132013 leiha

Producţia medie de gracircu la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 130497 + 132013 ) ( 900 - 4435 )

= 575 tha = 5750 kgha

Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 575tha 4435 leit = 255012 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx =130497 leiha+ 255012leiha = 385509 leiha

70

70

71

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

5750 kg5750 kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

130497

leiha

3855

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura gracircu ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

71

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura gracircu

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 49504298 49504298

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 14849866 14849866

Ch variabile totale CVT lei 64354164 64354164

Ch variabile t CVt leit 4435 4435

Ch fixe totale CF lei 3954068 3954068

Ch fixe ha CFha leiha 130497 130497

Profit programat total Pr lei 400000

Profit programat ha Prha leiha 132013

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 2860

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 5750

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 12684 255012

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 257338 385509

Preţ de vacircnzare t Pv leit 900 900

Suprafaţa cultivată S ha 303 303

72

72

DETERMINAREA CANTITATIVĂ ȘI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA măr

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Incărcat transportat IC (PK) T 124 694 84

22 Descărcat IC (PK) T 124 145896 177

33 Adm şi deservit IC (PK) T 50 691 839

44 Administrat gunoi de grajd T 50 288 35

55 Săpat gropi pt plantat pomi Buc 048 281 34

66 Plantat + udat Buc 048 7488 909

77 Tăieri de forma coroanei Buc 25 25 03

88 Incărcat transportat IC (N) T 0855 1107 134

99 Adm şi deservit IC T 5 896 109

1010 Transportat apa prep sol T 3 4592 558

1111 Recoltat prune T 5 187 23

1212 Transportat prune T 8234 14327 174

TOTALTOTAL 1914066 2325

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

Cheltuielile fixe

73

73

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Arătură in livadă Ha 5 2057 4114

22 Discuit arătura Ha 5 913 1826

33 Prăşit printre racircnduri Ha 5 804 1608

44 Stropit cu insecto-fungicide Ha 5 1802 3604

55 Erbicidat şi deservit Ha 5 690 138

66

77

88

99

1010

TOTALTOTAL 6266 12532

(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)

74

74

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura măr - fără profit programat

Ch variabile Cv = 1914066 lei

Ch fixe totale CF = 6266 lei

Ch fixeha CFha = 12532 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 1 leikg =1000 leit

Producţia totală de mere PT= 8234 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 5 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 673021 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 1914066 + 673021 = 2587087 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 2587087 8234 = 3142 leit

Productia medie de mere la punctul critic (X)

X= (CFha)(Pv-CVt) = 12532 ( 1000 - 3142 ) = 19 tha

= 1900 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 19 tha 3142 leit = 59698 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx =12532 leiha+ 59698 leiha =185018 leiha

Nivelul producţiei de 1900 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la

cultura de măr icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de

1900 la preţul de 1 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie Depăşirea

acestui nivel al producţiei (1900 ha) duce la obţinerea unui profit iar scăderea

producţiei sub acest nivel determină pierderi

75

75

76

PROFI

T

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

1900 kg1900 kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

12532

leiha

185018

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura măr ndash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

76

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura măr - cu profit programat

Ch variabile Cv = 1914066 lei

Ch fixe totale CF = 6266 lei

Ch fixeha CFha = 12532 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 1 leikg =1000 leit

Producţia totală de mere PT= 8234 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 5 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 673021 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)

Pr = 100000 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 1914066 + 673021 = 2587087 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 2587087 8234 = 3142 leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 100000 5

= 20000 leiha

Producţia medie de mere la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 12532 + 20000 ) (1000 - 3142 )

= 31 tha = 31000 kgha

Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 31 tha 3142 leit = 97402 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx =12532 leiha+97402 leiha = 109934 leiha

77

77

78

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

31000 kg31000 kghaha

7500

5000

1000

2500

10000

15000

12500

12532

leiha

109934

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura măr ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

78

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura măr

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 1914066 1914066

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 673021 673021

Ch variabile totale CVT lei 2587087 2587087

Ch variabile t CVt leit 3142 3142

Ch fixe totale CF lei 6266 6266

Ch fixe ha CFha leiha 12532 12532

Profit programat total Pr lei 100000

Profit programat ha Prha leiha 20000

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 1900

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 31000

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 59698 97402

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 185018 109934

Preţ de vacircnzare t Pv leit 1000 1000

Suprafaţa cultivată S ha 5 5

79

79

CAPITOLUL VCAPITOLUL VCONCLUZII ŞI RECOMANDĂRICONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI

Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţiei acestora

Evaluarea se face icircn două etape- icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele caracteristice de dezvoltare a plantelor- icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite norme standardizate

Icircn funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfelPorumb 3133 toneGrau 1451 toneMăr 82 toneEfectuacircnd eficiența celor trei culturi icircn urma rezultatelor acestora am

observat că cultura cea mai favorabilă este porumbul urmată de cultura grăacircluiPe viitor cea mai bună cultură atat cantitativă cacirct și calitativă este cultura porumbului

80

80

  • A DATE GENERALE PRIVITOARE LA SOLICITANT
    • A1 Numele solicitantului
    • A2 Obiectul de activitate
    • A3 Forma juridica a solicitantului
    • A4 Structura capitalului social si evoluţia acestuia de la icircnfiinţare
    • A5 Administratorii societatii
    • A6 Informaţii referitoare la locul desfasurarii activitatii solicitantului
      • B DESCRIEREA ACTIVITATII CURENTE
        • B1 Istoricul activitatii
        • B2 Principalele mijloace fixe care compun patrimoniul actual al solicitantului
        • B3 Descrierea activitatilor curente (agricole si non-agricole) si a tehnologiilor aplicate
        • B4 Politica de aprovizionare Furnizori de materii prime
        • B5 Politica de desfacere Canale de distribuţie
          • C PREZENTAREA PROIECTULUI
            • C1 Obiectivele proiectului
            • TRACTOR SAME MODEL EXPLORER 3-100
            • C3 Managementul proiectului
            • C4 Lista de achizitii si sursele de achiziţii pentru activele ce fac obiectul proiectului materiile prime pentru punerea in functiune a proiectului
            • C5 Personal si instruire
            • C6 Graficul estimat al proiectului
            • C7 Impactul proiectului asupra dezvoltarii zonei si a mediului de afaceri
              • D PROIECŢII FINANCIARE SI INDICATORI FINANCIARI
                • D1 Bazele de productie
                • D2 Contul de profit si pierderi previzionat ( pe o perioada de 3 ani )
                • D3 Fluxul de numerar previzionat ( pe o perioada de 3 ani )
                • D4 Indicatorii financiari
                • Tabelul 1
                  • Tabelul 3
                    • Centralizarea datelor
Page 40: Duceac Ionut

32 STABILIREA CANTITĂŢILOR DE IcircNGRĂŞĂMINTE PE CULTURI

Calculul dozelor de icircngrăşăminte s-a efectuat ţinacircndu-se cont atacirct de

producţiile medii cacirct şi de existentul de suprafaţă activă din sol S-au luat icircn

considerare şi pierderile rezultate prin levigare

Icircn tabelul 4 este prezentat calculul dozelor de icircngrăşăminte chimice la ha

separat pentru cele 3 culturi icircn parte

Tabelul 4

Calculul dozelor de icircngrăşăminte chimice

Nr Crt

SPECIFICARE UM

CULTURA

GRAcircU PORUMB MĂRN P K N P K N P K

1 Producţie medie Kgha 4789 10376 16468

2 Consum specific Kg sat

23 11 20 20 21 20 5 3 6

3 Sa de administrat

Kg 11014

5268 9578

20752

2179 20752 8234 494 988

4 Sa icircn sol Kg 45 31 60 40 35 30 30 20 355 Diferenţa de

admKg sa

6514 2168 3578

16752

1829 17752 5234 294 638

6 Pierderi prin levigare

13 5 7 13 5 7 13 5 7

7 Cant pierdută prin levigare

Kg sa

847 108 25 2177

914 1242 68 147 446

8 Total sa de administrat

Kg 7361 2276 3828

18929

19204 18994 5914 3087 6826

9 Tipul de icircngrăşămacircnt

NO4NO3

Super P c

Sare potasică

NO4NO3

Super P c

Sare potasică

N P2O5 K20

10 Conţinutul icircn sa a icircngr

Kgt 345 40 40 345 40 40 345 40 40

11 Doza de icircngr de administrat

Kg 213 57 96 549 480 475 171 77 171

40

33 PLANUL DE CULTURĂ

Planul de cultură cuprinde structura culturilor dimensiunile fiecăreia

producţiile medii şi totale (tabelul 5)

Tabelul 5

Icircntocmirea planului de cultură

Cultura Suprafaţa (ha)

Producţii medii (kgha)

Producţia totală (t)

Preţ livrare (leikg)

Măr 5 16468 8234 2Gracircu 303 4789 1451 08

Porumb 302 10376 313355 1

34 FUNDAMENTAREA FIŞELOR TEHNOLOGICE PE CULTURI

Icircn vederea organizării proceselor de muncă şi de producţie icircn etapa pregătitoare se

icircntocmesc fişele tehnologice pe culturi Informaţiile cuprinse icircn fişele tehnologice servesc icircn

acelaşi timp la stabilirea tehnologiilor stabilirea destinaţiei producţiei determinarea volumului

lucrărilor mecanice şi manuale necesarul de forţă de muncă cantităţile de materiale şi mijloacele

financiare necesare pentru aprovizionare

DATELE NECESARE

1 Culturile incluse icircn planul de producţie al firmei

2 Suprafaţa ocupată de fiecare cultură icircn parte

3 Culturile premergătoare

4 Producţia medie şi totală a fiecărei culturi

5 Lucrările tehnologice icircn ordinea cronologică a executărilor

6 Perioada de executare şi data lucrării

7 Mijloacele cu care se execută lucrarea

8 Tarifele de plată pentru lucrările mecanice

9 Tarifele de plată pentru lucrările manuale pe categorii

10 Cuantumul taxelor pentru CAS şomaj risc asigurare

11 Amortismentul specific

12 Materialele necesare procesului tehnologic consumul normat pe UM preţul unitar şi cota

pentru cheltuielile de aprovizionare

41

13 Cota de cheltuieli indirecte (comune şi generale)

MODUL DE LUCRU

1 Se icircnscriu icircn fişă datele privind suprafaţa şi producţia medie Producţia medie se planifică

icircn raport cu fertilitatea solului şi cantitatea de icircngrăşămacircnt aplicată

2 Se icircnscriu lucrările tehnologice icircn ordinea executării lor precizacircndu-se toată perioada

optimă de execuţie şi durata fiecărei lucrări

3 Pentru fiecare icircn parte se determină volumul lucrărilor sumele necesare şi materiale

4 La lucrările manuale icircn raport cu volumul lucrării se calculează numărul de zile om iar

fondul de salarii rezultă icircnmulţind numărul de zile om necesar pentru evaluarea lucrării cu

tariful pe ziom corespunzător

5 Taxele asupra fondului de salarii se calculează aplicacircnd cota icircn proporţie de 30 pentru

CAS 5 pentru fondul de şomaj 1 pentru risc şi asigurare impozit 15 asupra sumei

care reprezintă fondul de salarii

6 Amortismentul specific se determină icircn raport cu valoarea de inventar a mijlocului fix

folosit exclusiv la cultura respectivă şi durata de folosire

7 Cota de cheltuieli pentru aprovizionare se calculează o cotă parte din valoarea

materialului folosit

8 Din icircnsumarea pentru lucrările mecanice lucrările manuale taxe asupra valorilor

materialelor se obţin cheltuielile de producţie

9 La cheltuielile directe se aplică cota de cheltuieli comune şi prin icircnsumarea lor se

determină cheltuielile de producţie

10 După fiecare trimestru se fac totalurile

11 Se calculează indicatorii cheltuieli de producţie la hectar şi costul la tona de produs

42

44

45

46

47

35 Organizarea lucrării de semănat la cultura gracircului

Semănatul este una dintre cele mai importante lucrări agricole de care depinde icircn ultimă instanţă obţinerea de producţii ridicate Suprafeţele icircntinse ocupate de culturi precum şi termenele restracircnse icircn care trebuie executat fac ca procesul de muncă al semănatului să ocupe un loc important icircn activitatea de producţie a exploataţiilor agricole

Etapele organizării lucrărilor de semănat cereale păioase sunt următoarele1 se stabileşte componenţa agregatului de semănat potrivit condiţiilor existente

(tractor plus semănătoare SUP-29 sau SUP-21)2 Se determină necesarul de agregate pentru terminarea semănatului icircn termen

optim folosind formula

icircn care

N ndash numărul de agregate pentru terminarea lucrării icircn timpul propusS ndash suprafaţa de icircnsămacircnţatn ndash numărul de zile icircn care trebuie terminată lucrareaP ndash randamentul zilnic al maşinii

(1)N = 303(512) = 5 agregate

Aşadar icircn prealabil trebuie cunoscut randamentul zilnic al agregatului de semănat folosit Aceasta se calculează după formula

icircn

care

P ndash randamentul zilnic al agregatului (ha)B ndash lăţimea de lucru a agregatului icircn lucru (m)V ndash viteza de deplasare a agregatului

icircn lucru (moră)t ndash durata zilei de lucru (ore)H ndash coeficientul de folosire a timpului de lucru (070-080)

(2)P = 366000807 10000 = 12 ha

3 Stabilirea lungimii marcatoarelor semănătoriiLungimea marcatoarelor adică distanţa la care trebuie aşezată piesa activă a marcatorului faţă de ultimul brăzdar se stabileşte icircn funcţie de

lăţimea de lucru a semănătorii (B) distanţa icircntre două brăzdare (b) distanţa icircntre roţile din faţă sau marginile exterioare ale şenilelor

tractorului (c)

= 11

= = 26

49

49

Cacircnd tractorul poate urmări urma lăsată de marcator atacirct cu roata din dreapta cacirct şi cu roata din stacircnga lungimea celor două marcatoare este egală şi este dată de relaţia

4 Stabilirea debitului semănătorii icircn funcţie de norma de sămacircnţă la hectar La icircnceputul lucrării trebuie icircntotdeauna să se verifice corectitudinea reglării debitului la icircnsămacircnţare Această verificare se face după formula

icircn

care

G ndash cantitatea de sămacircnţă cursă din semănătoare la un număr stabilit de icircnvacircrtiri a roţii semănătoriiA ndash norma de semănat la un ha (kg)d ndash lungimea roţii semănătorii (m)B ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)O ndash nr de icircnvacircrtituri a roţii semănătorii

(6)G= 2501743620 10000 = 313

5 Stabilirea dimensiunilor postatelor la semănat Lungimea maximă a postatelor la semănat este icircn funcţie de capacitatea cutiei semănătorii Pentru a uşura organizarea transportului de seminţe este indicat ca alimentarea semănătorii cu seminţe să se execute la un singur capăt a postatei ~n acest caz lungimea maximă a postatei se calculează după formula

icircn

care

L ndash lungimea maximă a postatei (m)Q ndash capacitatea coşului de alimentare

a semănătorii (kg)Y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii coşului de alimentare a semănătorii (icircn medie 070-080)A ndash norma de semănat (kgha)B ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)

(7)L = (051000040007) (25036) = 1556m

Icircn ce priveşte lăţimea postatei aceasta se determină icircn funcţie de lăţimea totală a parcelei de icircnsămacircnţat şi de metoda de deplasare a agregatului Ea se calculează aşa icircncacirct să asigure de lucru agregatului pentru 1-2 zile de lucru

Lăţimea postatei la semănatul icircn suveică se calculează după formula

icircn care

l ndash lăţimea postatei (m)P ndash productivitatea zilnică a agregatului (hazi)Z ndash durata icircn zile a lucrului pe aceeaşi postată (1-2 zile)L ndash lungimea postatei (m)

(8)l = 10000122 1556 = 154m

6 Lăţimea zonei de icircntoarcere a agregatului Pentru icircntoarcerea agregatului la capetele parcelei se delimitează o facircşie de teren denumită bdquozonă de icircntoarcereldquo Delimitarea acestei zone se face icircn cazul deplasărilor icircn parcursul liniar cu buclă şi fără buclă Lăţimea zonei de icircntoarcere este dată de relaţia

50

50

icircn care

E ndash lăţimea zonei de icircntoarcereR ndash raza de icircntoarcere a agregatuluie ndash lungimea de ieşire a agregatului (adică distanţa de la centrul agregatului mijlocul osiei motoare a tractorului) pacircnă la organele active ale maşinii

(9)E = 34 + 15 = 135m

Aceasta reprezintă lungimea cu care trebuie să se deplaseze centrul agregatului pentru aducerea organelor active ale maşinii agricole pe linia de icircntoarcere a lucrului

7 Stabilirea distanţei dintre punctele de alimentare a semănătorii Distanţa dintre punctele de alimentare a semănătorii se determină icircn funcţie de metoda de deplasare a agregatului la semănat ~n cazul semănatului icircn suveică lungimea postatei este determinată icircn funcţie de capacitatea cutiei de seminţe icircn aşa fel ca alimentarea semănătorii să se facă numai la unul din capetele postatei distanţa dintre punctele de alimentare se află după formula

icircn care

D ndash distanţa dintre punctele de alimentare (m)B ndash lăţimea de lucru a agregatului (m)T ndash numărul turelor (adică nr curselor dus-icircntors) pe care le face agregatul pacircnă la golirea coşului semănătorii

(1)D = 2362 = 144m

Icircn cazul cacircnd lungimea postatei nu este determinată icircn funcţie de capacitatea cutiei de seminţe este necesar ca icircn prealabil să cunoaştem turele pe care le face agregatul pacircnă la golirea coşului semănătorii Aceasta se determină icircmpărţind lungimea drumului pe care icircl face semănătoarea pacircnă la golirea cutiei sale pe lungimea cursei de lucru dus şi icircntors ~n acest scop se foloseşte următoarea formulă

icircn care

T ndash numărul turelorQ ndash capacitatea cutiei semănătorii

(kg)Y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii cutiei (080)A ndash norma de semănat (kgha)B ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)L ndash lungimea postatei (m)

T= (1000040007) (2503621556) = 1Icircn cazul semănării icircn bdquolaturildquo sau bdquope două jumătăţi ale postateildquo distanţa dintre

punctele de alimentare se calculează după formula = 136 = 36

(semnificaţiile literelor sunt aceleaşi ca la formulele (10) şi (11)

51

51

8 Stabilirea cantităţilor de seminţe ce se pun la punctele de alimentare Cantităţile de seminţe care se pun la primul punct de alimentare se calculează după formula

= 4001 = 400kgiar cantitatea care se pune la punctele următoare este

icircn care

C ndash cantitatea de seminţe necesară alimentării agregatului (kg)Q capacitatea coşului semănătorii (kg)y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii cutieia ndash nr semănătorilor icircn agregat

(14)C1 = 400071 = 280kg

9 Stabilirea necesarului zilnic de muncitori pentru semănat şi transportat seminţele Necesarul zilnic de muncitori pentru deservirea semănătorilor variază icircn raport cu numărul de agregate folosite zilnic şi al maşinilor ce compun agregatul

10 Necesarul de mijloace de transport se stabileşte icircn funcţie de cantităţile de seminţe necesare semănătorilor la o icircncărcare timpul de golire a semănătorilor capacitatea mijloacelor de transport distanţa de transport şi timpul necesar pentru un ciclu de transport

~n primul racircnd se determină timpul icircn care se consumă cantitatea de seminţe existentă icircn cutia semănătorii folosind relaţia

icircn care

q ndash capacitatea cutiei semănătorii (kg)085 ndash coeficientul de folosire a cutiei semănătoriiB ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)V ndash viteza de lucru a agregatului (moră)N ndash norma de sămacircnţă la ha (kg)

Tgol = (10000400085) (366000250) = 063h = 38min

Numărul de mijloace de transport necesare zilnic se determină pe baza relaţiei

icircn care

Nt ndash numărul mijloacelor de transportn ndash numărul semănătorilor ce lucreazăt ndash durata unui ciclu de transport (min)Cm ndash capacitatea mijlocului de transport (kg)

Nt = (540008530) (38400) = 33 = 311 Se determină necesarul de saci pentru transportul seminţelor cunoscacircnd că

pentru uşurarea manipulării se recomandă ca un sac să aibă 40 kg

Nr saci = (512250) 40 = 375 sacizi

52

52

Centralizarea datelor

Nr crt

Specificare UMAgregatul folosit

Tractor + (SUP-29)

Tractor + SUP-21

1 Productivitatea zilnică a agregatului haschimb 12

2 Necesarul zilnic de-tractoare nr 5-semănători nr 5

3Productivitatea zilnică a tuturor agregatelor

hazi 60

4Dimensiunile solei de semănat

-lungime m 1556-lăţime m 1947-suprafaţă ha 303

5Dimensiunea parcelelor de semănat

-lungime m 1556-lăţime m 154-suprafaţă 24

6Lungimea marcatorului

-dreapta m 11-stacircnga m 26

7Norma de icircnsămacircnţare

-la 20 icircnvacircrtituri kg 3-la hectar kg 250

8Distanţa dintre punctele de alimentare cu seminţe

m 144

9Cantitatea de seminţe ce se pune la punct de alimentare

-la primul punct

kg 400

-la punctele următoare

kg 280

10 Necesarul zilnic de muncitori

-pt servirea semănătorii

nr 5

-pt transportul seminţelor

nr 3

-total nr 8

11Lăţimea facircşiei de icircntoarcere a agregatului

m 135

12Necesarul zilnic de mijl de transport

-atelaje nr-tractor+remorcă nr 3-auto-camion nr

13Necesar saci pt transportul seminţelor

nr 375

53

53

36 Evaluarea producţiei

Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţieiacestora

Evaluarea se face icircn două etape1) icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele

caracteristice de dezvoltare a plantelor2) icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite

norme standardizate~n funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfel

1) Gracircu orz (orz - 1 iunie gracircu - 15 iunie) Gracircu Boemandash se stabileşte numărul punctelor de control icircn funcţie de mărimea şi

uniformitatea parcelelor(icircn cazul parcele de pacircnă la 100 ha - 5 puncte pe suprafeţe mai mari de 100 ha - 10 puncte)

Determinările se fac cu ajutorul ramei metrice (un cadru de 1 metru patrat)Metodologie de lucrundash se numără spicele din interiorul ramei metricendash se stabileşte numărul mediu de boabe icircn spicndash se calculează producţia medie la hectar astfel

Q kgha = (360353610000) (10001000) = 4536kgha

Q kgha - producţia medie kgha Nsp - număr mediu de spice la mp (medie pe toate punctele de control) 360Nb - număr mediu de boabe icircn spice 35MMB - greutatea a 1000 boabe (grame)3610000 mp = 1 ha1000 x 1000 = 1000 grame x 1000 boabe

Exemplu

2) Porumb (1 septembrie) DKC 3511ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 28 mp (4 racircnduri x 070 x 10 m

lungime 070 (m) - distanţa dintre racircnduri)ndash se numără ştiuleţii la fiecare punct de controlndash se calculează numărul de ştiuleţi la hectar

54

54

Nstha = (30010000)(510) = 60000

Nstha - număr de ştiuleţi la hanst - numărul de ştiuleţi număraţi la toate punctele de controld - suprafaţa unui punct de control (mp)i - numărul punctelor de control

ndash se determină apoi numărul de boabe pe ştiuletendash se calculează apoi producţia medie la hectar

Q kgha = (60000588337) (10001000) = 11889 kgha

Q kgha - producţia medieNst - număr ştiuleţi la hectar 60000Nb - număr mediu de boabe pe ştiulete 588MMB - greutatea a 1000 boabe (grame) 337

Exemplu

3) Floarea soarelui (15 august)ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 28 mp (4 racircnduri x 070 x 10)ndash se numără capitulele la fiecare punct de control şi se stabileşte numărul mediu

de capitule la ha după formula

Ncpha - număr total de capitule la hancp - număr de capitule numărate la toate punctele de controld - suprafaţa unui punct de controli - numărul punctelor de control

ndash se determină numărul mediu de seminţe pe capitul(Ns)ndash se calculează producţia medie la hectar astfel

55

55

Q kgha - producţia medieNcp - număr mediu de capitule la hectarNs - număr seminţe pe capitulMMB - greutatea a 1000 seminţe icircn grame

Exemplu

4) Sfecla de zahăr (1 septembrie)ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 10 mp (3 racircnduri x 045 m x 74 m

lungime)ndash la fiecare punct de control plantele se recoltează se decoletează (tăierea

frunzelor) se curăţă de pămacircnt şi se cacircntărescndash se determină producţia medie astfel

q - cantitatea de rădăcini recoltate din punctele de control (kg)d - suprafaţa unui punct de control (mp)i - numărul punctelor de control

ndash la producţia stabilită se adaugă sporul de producţie ce se va realiza de la data evaluării la data prevăzută a se recolta (18 grziplantă)

Exemplu

5) Fructe (1 septembrie) MĂRMetoda de evaluare diferă icircn funcţie de tipul de livadă clasică sau intensivă dar

icircn mare constă icircn următoarele etapendash se stabileşte numărul de pomi pentru examinare (2 - 5 ) 480ndash se determină numărul mediu de fructe pe pom şi greutatea acestora icircn kg 30kg

167 de fructe

56

56

ndash se icircnmulţeşte numărul mediu de fructe pe pom cu numărul de pomi existenţi la ha şi se obţine astfel producţia medie la ha 16032 kgha

6) Struguri (de masă - 15 iulie de vin - 1 septembrie)ndash evaluarea se face separat la viile nobile şi la viile de hibrizindash se stabileşte numărul de butuci pe rod la ha cu relaţia

Nbha - numărul de butuci pe rod la hadr - distanţa dintre racircnduri (m)db - distanţa icircntre butuci pe racircnd (m)Ng - număr mediu de goluri (butuci neproductiviinexistenţi) la ha icircn procente

ndash se evaluează producţia de struguri pe butuc număracircndu-se toţi strugurii de pe un număr de 1 - 2 din butucii existenţi pe lot (se recomandă să se efectueze numărătoarea strugurilor pe fiecare al 10-lea butuc din 15 icircn 15 racircnduri)

Producţia de struguri pe butuc se calculează astfel

Pmb - producţia medie pe butuc (grame)Gms - greutatea medie a strugurilor (grame)Ns - numărul de struguri total găsiţi la numărătoareNba - numărul butucilor analizaţi

ndash se calculează producţia medie de struguri la ha cu formula

Pmha - producţia medie de struguri la ha (kg)Nbha - numărul de butuci pe rod la haPmb - producţia medie pe butuc (grame)

Exemplu

57

57

CAPITOLUL IV DETERMINAREA PRAGULUI DE RENTABILITATE (A PUNCTULUI CRITIC) PE CULTURI

Punctul critic marchează acea dimensiune a producţiei medii la care icircncasările din

valorificarea producţiei sunt egale cu cheltuielile totale de producţie deci acel punct al

producţiei medii la care nu se obţine profit dar nu se icircnregistrează nici pierderi

Mărimea costului de producţie şi a ratei profitului se găsesc icircntr-o stracircnsă legătură

cu raportul dintre cheltuielile de exploatare şi cantitatea de produse realizate Prin analiza

costurilor şi cheltuielilor de exploatare icircntreprinzătorul poate calcula nivelul minim de

activitate cerut de menţinerea icircn stare de funcţionare a firmei Cunoscacircnd pragul de

rentabilitate se poate proiecta volumul de vacircnzări icircn vederea obţinerii profitului scontat

De asemenea creditorii şi investitorii solicită adesea efectuarea analizei punctului

critic pentru a ajuta icircn evaluarea cacircştigurilor potenţiale ale unei afaceri şi icircn consecinţă

aceasta trebuie introdusă icircn planul de afaceri

Punctul critic se poate determina icircn două moduri şi anume fără profit programat

sau cu profit programat

Calculul punctului critic fără profit programat este exprimat printr-o relaţie

simplă

y = yי

y = Pvx

yי = Cvx + CF

Pvx = Cvx + CF

x(Pv ndash Cv) = CF

icircn care

y ndash veniturile din valorificarea producţiei (mii lei)

yי - cheltuielile totale icircnregistrate (mii lei)

Pv ndash preţul de vacircnzare unitar

x ndash producţia medie sau volumul vacircnzărilor (unităţi fizice)

Cv ndash cheltuieli variabile unitare

58

58

CF ndash costuri fixe totale

De unde x marchează acea dimensiune a producţiei la care nu se icircnregistrează nici

profit nici pierderi

Determinarea cantitativă şi reprezentarea grafică a PC la cultura Porumb

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Incărcat transportat IC (PK) t 2881 180225 575

22 Descărcat IC (PK) t 2881 2444609 78

33 Incărcat transportat IC (N) t 10 2484545 793

44 Descărcat IC (N) t 1655 6371 02

55 Transportat apa prep sol mii l 30 599 019

66 Incărcat transportat săm t 66 599359 191

77 Recoltat porumb boabe t 530 2606662 832

88 Transportat porumb boabe t 225 1245 04

99

1010

TOTALTOTAL 9962236 31792

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch Variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologicacopy= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

59

59

Cheltuielile fixe

NrNr CrtCrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) copycopy (d)(d) (e)(e)

11 Adm Şi deservit IC (PK) ha 302 617645 2045

22 Arat 25 cm +grăpat ha 302 1140192 3775

33 Adm Şi deservit IC (N) ha 302 630389 2087

44 Erbicidat şi deservit ha 302 61155 2025

55 Discuit si preg Pat germ Ha 302 586536 1942

66 Semănat +deservit ha 302 472517 1565

77 Prăşit mecanic I ha 302 819024 2712

88 Prăit mecanic II ha 302 654182 2166

99

1010

TOTALTOTAL 5532035 18318

(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)

60

60

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura porumb - fără profit programat

Ch variabile Cv = 9962236 lei

Ch fixe totale CF = 5532035 lei

Ch fixeha CFha = 18318 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 11 leikg = 1100 leit

Producţia totală de PT= 313355 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 302 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 33961599 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 9962236 + 33961599 = 133583959 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 133583959 313355=

4263leit

Productia medie de porumb la punctul critic (X)

X= (CFha)(Pv-CVt) = 18318 ( 1100 ndash 4263 ) = 272 tha = 2720 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 272 tha 4263 leit = 115953 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx =18318 leiha+ 115953 leiha =299133 leiha

Nivelul producţiei de 2720 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la

cultura porumb icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de

2720 la preţul de 11 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie

Depăşirea acestui nivel al producţiei (2720 ha) duce la obţinerea unui profit iar

scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi

61

61

62

PROFI

T

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

2720 kg2720 kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

18318

leiha

299133

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura porumb ndash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

62

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura porumb - cu profit programat

Ch variabile Cv = 9962236 lei

Ch fixe totale CF = 5532035 lei

Ch fixeha CFha = 18318 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 11 leikg = 1100 leit

Producţia totală de PT= 313355 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 302 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 33961599 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)

Pr = 500000lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 9962236 + 33961599 = 133583959 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 133583959 313355=

4263leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha=PrS =500000302= 165562 leiha

Producţia medie de porumb la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 18318+165562) ( 1100 - 4263 )= 517 tha

= 5170 kgha

Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 517 tha 4263 leit = 220397 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 18318 leiha+ 220397leiha = 403577 leiha

63

63

64

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

5170 kg5170 kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

18318

leiha

403577

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura porumb ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

64

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura porumb

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 9962236 9962236

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 33961599 33961599

Ch variabile totale CVT lei 133583959 133583959

Ch variabile t CVt leit 4263 4263

Ch fixe totale CF lei 5532035 5532035

Ch fixe ha CFha leiha 18318 18318

Profit programat total Pr lei 500000

Profit programat ha Prha leiha 165562

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 2720

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 5170

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 115953 220397

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 299133 403577

Preţ de vacircnzare t Pv leit 1100 1100

Suprafaţa cultivată S ha 302 302

65

65

DETERMINAREA CANTITATIVĂ ȘI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA gracircu

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Incărcat transportat IC (PK) t 4605 260015 179

22 Descărcat IC (PK) t 4605 495645 341

33 Incărcat transportat săm t 666 601343 414

44 Incărcat transportat IC (N) t 10 97019 669

55 Descărcat IC (N) t 6454 24848 017

66 Transportat apa prep sol mii l 30 599 04

77 Recoltat grau t 530 2614762 1802

88 Transportat gracircu t 225 1245 09

99

1010

TOTALTOTAL 49504298 34115

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

66

66

Cheltuielile fixe

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Adm şi deservit IC (PK) ha 303 619685 2045

22 Arat 18 - 20 cm +grăpat ha 303 1025772 3385

33 Discuit si preg pat germ ha 303 588479 1942

44 Semănat +deservit ha 303 474081 1565

55 Adm şi deservit IC (N) ha 303 632476 2087

66 Adm şi deservit ha 303 613575 2025

77

88

99

1010

TOTALTOTAL 3954068 130497

(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)

67

67

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura gracircu - fără profit programat

Ch variabile Cv = 49504298 lei

Ch fixe totale CF = 3954068 lei

Ch fixeha CFha = 130497 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 09 leikg = 900 leit

Producţia totală de gracircu PT= 145107 t

Suprafata cultivată cu gracircu S = 303 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 14849866 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 49504298 + 14849866 = 64354164 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 64354164 145107 =

4435leit

Productia medie de gracircu la punctul critic (X)

X= (CFha)(Pv-CVt) = 130497 ( 900 - 4435 ) = 286 tha

= 2860 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 286 tha 4435 leit = 12684 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 130497 leiha+ 126841 leiha = 257338 leiha

Nivelul producţiei de 2860 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la

cultura de gracircu icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de

2860 la preţul de 09 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie

Depăşirea acestui nivel al producţiei (2860 ha) duce la obţinerea unui profit iar

scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi

68

68

69

PROFI

T

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

2860 kg2860 kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

130497

leiha

257338

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura gracircu ndash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

69

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura gracircu - cu profit programat

Ch variabile Cv = 49504298 lei

Ch fixe totale CF = 3954068 lei

Ch fixeha CFha = 130497 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 09 leikg = 900 leit

Producţia totală de gracircu PT= 145107 t

Suprafata cultivată cu gracircu S = 303 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 14849866 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)

Pr = 400000 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 49504298 + 14849866 = 64354164 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 64354164 145107 =

4435leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 400000 303 =

132013 leiha

Producţia medie de gracircu la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 130497 + 132013 ) ( 900 - 4435 )

= 575 tha = 5750 kgha

Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 575tha 4435 leit = 255012 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx =130497 leiha+ 255012leiha = 385509 leiha

70

70

71

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

5750 kg5750 kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

130497

leiha

3855

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura gracircu ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

71

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura gracircu

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 49504298 49504298

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 14849866 14849866

Ch variabile totale CVT lei 64354164 64354164

Ch variabile t CVt leit 4435 4435

Ch fixe totale CF lei 3954068 3954068

Ch fixe ha CFha leiha 130497 130497

Profit programat total Pr lei 400000

Profit programat ha Prha leiha 132013

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 2860

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 5750

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 12684 255012

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 257338 385509

Preţ de vacircnzare t Pv leit 900 900

Suprafaţa cultivată S ha 303 303

72

72

DETERMINAREA CANTITATIVĂ ȘI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA măr

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Incărcat transportat IC (PK) T 124 694 84

22 Descărcat IC (PK) T 124 145896 177

33 Adm şi deservit IC (PK) T 50 691 839

44 Administrat gunoi de grajd T 50 288 35

55 Săpat gropi pt plantat pomi Buc 048 281 34

66 Plantat + udat Buc 048 7488 909

77 Tăieri de forma coroanei Buc 25 25 03

88 Incărcat transportat IC (N) T 0855 1107 134

99 Adm şi deservit IC T 5 896 109

1010 Transportat apa prep sol T 3 4592 558

1111 Recoltat prune T 5 187 23

1212 Transportat prune T 8234 14327 174

TOTALTOTAL 1914066 2325

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

Cheltuielile fixe

73

73

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Arătură in livadă Ha 5 2057 4114

22 Discuit arătura Ha 5 913 1826

33 Prăşit printre racircnduri Ha 5 804 1608

44 Stropit cu insecto-fungicide Ha 5 1802 3604

55 Erbicidat şi deservit Ha 5 690 138

66

77

88

99

1010

TOTALTOTAL 6266 12532

(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)

74

74

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura măr - fără profit programat

Ch variabile Cv = 1914066 lei

Ch fixe totale CF = 6266 lei

Ch fixeha CFha = 12532 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 1 leikg =1000 leit

Producţia totală de mere PT= 8234 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 5 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 673021 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 1914066 + 673021 = 2587087 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 2587087 8234 = 3142 leit

Productia medie de mere la punctul critic (X)

X= (CFha)(Pv-CVt) = 12532 ( 1000 - 3142 ) = 19 tha

= 1900 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 19 tha 3142 leit = 59698 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx =12532 leiha+ 59698 leiha =185018 leiha

Nivelul producţiei de 1900 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la

cultura de măr icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de

1900 la preţul de 1 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie Depăşirea

acestui nivel al producţiei (1900 ha) duce la obţinerea unui profit iar scăderea

producţiei sub acest nivel determină pierderi

75

75

76

PROFI

T

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

1900 kg1900 kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

12532

leiha

185018

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura măr ndash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

76

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura măr - cu profit programat

Ch variabile Cv = 1914066 lei

Ch fixe totale CF = 6266 lei

Ch fixeha CFha = 12532 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 1 leikg =1000 leit

Producţia totală de mere PT= 8234 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 5 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 673021 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)

Pr = 100000 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 1914066 + 673021 = 2587087 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 2587087 8234 = 3142 leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 100000 5

= 20000 leiha

Producţia medie de mere la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 12532 + 20000 ) (1000 - 3142 )

= 31 tha = 31000 kgha

Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 31 tha 3142 leit = 97402 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx =12532 leiha+97402 leiha = 109934 leiha

77

77

78

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

31000 kg31000 kghaha

7500

5000

1000

2500

10000

15000

12500

12532

leiha

109934

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura măr ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

78

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura măr

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 1914066 1914066

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 673021 673021

Ch variabile totale CVT lei 2587087 2587087

Ch variabile t CVt leit 3142 3142

Ch fixe totale CF lei 6266 6266

Ch fixe ha CFha leiha 12532 12532

Profit programat total Pr lei 100000

Profit programat ha Prha leiha 20000

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 1900

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 31000

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 59698 97402

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 185018 109934

Preţ de vacircnzare t Pv leit 1000 1000

Suprafaţa cultivată S ha 5 5

79

79

CAPITOLUL VCAPITOLUL VCONCLUZII ŞI RECOMANDĂRICONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI

Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţiei acestora

Evaluarea se face icircn două etape- icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele caracteristice de dezvoltare a plantelor- icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite norme standardizate

Icircn funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfelPorumb 3133 toneGrau 1451 toneMăr 82 toneEfectuacircnd eficiența celor trei culturi icircn urma rezultatelor acestora am

observat că cultura cea mai favorabilă este porumbul urmată de cultura grăacircluiPe viitor cea mai bună cultură atat cantitativă cacirct și calitativă este cultura porumbului

80

80

  • A DATE GENERALE PRIVITOARE LA SOLICITANT
    • A1 Numele solicitantului
    • A2 Obiectul de activitate
    • A3 Forma juridica a solicitantului
    • A4 Structura capitalului social si evoluţia acestuia de la icircnfiinţare
    • A5 Administratorii societatii
    • A6 Informaţii referitoare la locul desfasurarii activitatii solicitantului
      • B DESCRIEREA ACTIVITATII CURENTE
        • B1 Istoricul activitatii
        • B2 Principalele mijloace fixe care compun patrimoniul actual al solicitantului
        • B3 Descrierea activitatilor curente (agricole si non-agricole) si a tehnologiilor aplicate
        • B4 Politica de aprovizionare Furnizori de materii prime
        • B5 Politica de desfacere Canale de distribuţie
          • C PREZENTAREA PROIECTULUI
            • C1 Obiectivele proiectului
            • TRACTOR SAME MODEL EXPLORER 3-100
            • C3 Managementul proiectului
            • C4 Lista de achizitii si sursele de achiziţii pentru activele ce fac obiectul proiectului materiile prime pentru punerea in functiune a proiectului
            • C5 Personal si instruire
            • C6 Graficul estimat al proiectului
            • C7 Impactul proiectului asupra dezvoltarii zonei si a mediului de afaceri
              • D PROIECŢII FINANCIARE SI INDICATORI FINANCIARI
                • D1 Bazele de productie
                • D2 Contul de profit si pierderi previzionat ( pe o perioada de 3 ani )
                • D3 Fluxul de numerar previzionat ( pe o perioada de 3 ani )
                • D4 Indicatorii financiari
                • Tabelul 1
                  • Tabelul 3
                    • Centralizarea datelor
Page 41: Duceac Ionut

33 PLANUL DE CULTURĂ

Planul de cultură cuprinde structura culturilor dimensiunile fiecăreia

producţiile medii şi totale (tabelul 5)

Tabelul 5

Icircntocmirea planului de cultură

Cultura Suprafaţa (ha)

Producţii medii (kgha)

Producţia totală (t)

Preţ livrare (leikg)

Măr 5 16468 8234 2Gracircu 303 4789 1451 08

Porumb 302 10376 313355 1

34 FUNDAMENTAREA FIŞELOR TEHNOLOGICE PE CULTURI

Icircn vederea organizării proceselor de muncă şi de producţie icircn etapa pregătitoare se

icircntocmesc fişele tehnologice pe culturi Informaţiile cuprinse icircn fişele tehnologice servesc icircn

acelaşi timp la stabilirea tehnologiilor stabilirea destinaţiei producţiei determinarea volumului

lucrărilor mecanice şi manuale necesarul de forţă de muncă cantităţile de materiale şi mijloacele

financiare necesare pentru aprovizionare

DATELE NECESARE

1 Culturile incluse icircn planul de producţie al firmei

2 Suprafaţa ocupată de fiecare cultură icircn parte

3 Culturile premergătoare

4 Producţia medie şi totală a fiecărei culturi

5 Lucrările tehnologice icircn ordinea cronologică a executărilor

6 Perioada de executare şi data lucrării

7 Mijloacele cu care se execută lucrarea

8 Tarifele de plată pentru lucrările mecanice

9 Tarifele de plată pentru lucrările manuale pe categorii

10 Cuantumul taxelor pentru CAS şomaj risc asigurare

11 Amortismentul specific

12 Materialele necesare procesului tehnologic consumul normat pe UM preţul unitar şi cota

pentru cheltuielile de aprovizionare

41

13 Cota de cheltuieli indirecte (comune şi generale)

MODUL DE LUCRU

1 Se icircnscriu icircn fişă datele privind suprafaţa şi producţia medie Producţia medie se planifică

icircn raport cu fertilitatea solului şi cantitatea de icircngrăşămacircnt aplicată

2 Se icircnscriu lucrările tehnologice icircn ordinea executării lor precizacircndu-se toată perioada

optimă de execuţie şi durata fiecărei lucrări

3 Pentru fiecare icircn parte se determină volumul lucrărilor sumele necesare şi materiale

4 La lucrările manuale icircn raport cu volumul lucrării se calculează numărul de zile om iar

fondul de salarii rezultă icircnmulţind numărul de zile om necesar pentru evaluarea lucrării cu

tariful pe ziom corespunzător

5 Taxele asupra fondului de salarii se calculează aplicacircnd cota icircn proporţie de 30 pentru

CAS 5 pentru fondul de şomaj 1 pentru risc şi asigurare impozit 15 asupra sumei

care reprezintă fondul de salarii

6 Amortismentul specific se determină icircn raport cu valoarea de inventar a mijlocului fix

folosit exclusiv la cultura respectivă şi durata de folosire

7 Cota de cheltuieli pentru aprovizionare se calculează o cotă parte din valoarea

materialului folosit

8 Din icircnsumarea pentru lucrările mecanice lucrările manuale taxe asupra valorilor

materialelor se obţin cheltuielile de producţie

9 La cheltuielile directe se aplică cota de cheltuieli comune şi prin icircnsumarea lor se

determină cheltuielile de producţie

10 După fiecare trimestru se fac totalurile

11 Se calculează indicatorii cheltuieli de producţie la hectar şi costul la tona de produs

42

44

45

46

47

35 Organizarea lucrării de semănat la cultura gracircului

Semănatul este una dintre cele mai importante lucrări agricole de care depinde icircn ultimă instanţă obţinerea de producţii ridicate Suprafeţele icircntinse ocupate de culturi precum şi termenele restracircnse icircn care trebuie executat fac ca procesul de muncă al semănatului să ocupe un loc important icircn activitatea de producţie a exploataţiilor agricole

Etapele organizării lucrărilor de semănat cereale păioase sunt următoarele1 se stabileşte componenţa agregatului de semănat potrivit condiţiilor existente

(tractor plus semănătoare SUP-29 sau SUP-21)2 Se determină necesarul de agregate pentru terminarea semănatului icircn termen

optim folosind formula

icircn care

N ndash numărul de agregate pentru terminarea lucrării icircn timpul propusS ndash suprafaţa de icircnsămacircnţatn ndash numărul de zile icircn care trebuie terminată lucrareaP ndash randamentul zilnic al maşinii

(1)N = 303(512) = 5 agregate

Aşadar icircn prealabil trebuie cunoscut randamentul zilnic al agregatului de semănat folosit Aceasta se calculează după formula

icircn

care

P ndash randamentul zilnic al agregatului (ha)B ndash lăţimea de lucru a agregatului icircn lucru (m)V ndash viteza de deplasare a agregatului

icircn lucru (moră)t ndash durata zilei de lucru (ore)H ndash coeficientul de folosire a timpului de lucru (070-080)

(2)P = 366000807 10000 = 12 ha

3 Stabilirea lungimii marcatoarelor semănătoriiLungimea marcatoarelor adică distanţa la care trebuie aşezată piesa activă a marcatorului faţă de ultimul brăzdar se stabileşte icircn funcţie de

lăţimea de lucru a semănătorii (B) distanţa icircntre două brăzdare (b) distanţa icircntre roţile din faţă sau marginile exterioare ale şenilelor

tractorului (c)

= 11

= = 26

49

49

Cacircnd tractorul poate urmări urma lăsată de marcator atacirct cu roata din dreapta cacirct şi cu roata din stacircnga lungimea celor două marcatoare este egală şi este dată de relaţia

4 Stabilirea debitului semănătorii icircn funcţie de norma de sămacircnţă la hectar La icircnceputul lucrării trebuie icircntotdeauna să se verifice corectitudinea reglării debitului la icircnsămacircnţare Această verificare se face după formula

icircn

care

G ndash cantitatea de sămacircnţă cursă din semănătoare la un număr stabilit de icircnvacircrtiri a roţii semănătoriiA ndash norma de semănat la un ha (kg)d ndash lungimea roţii semănătorii (m)B ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)O ndash nr de icircnvacircrtituri a roţii semănătorii

(6)G= 2501743620 10000 = 313

5 Stabilirea dimensiunilor postatelor la semănat Lungimea maximă a postatelor la semănat este icircn funcţie de capacitatea cutiei semănătorii Pentru a uşura organizarea transportului de seminţe este indicat ca alimentarea semănătorii cu seminţe să se execute la un singur capăt a postatei ~n acest caz lungimea maximă a postatei se calculează după formula

icircn

care

L ndash lungimea maximă a postatei (m)Q ndash capacitatea coşului de alimentare

a semănătorii (kg)Y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii coşului de alimentare a semănătorii (icircn medie 070-080)A ndash norma de semănat (kgha)B ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)

(7)L = (051000040007) (25036) = 1556m

Icircn ce priveşte lăţimea postatei aceasta se determină icircn funcţie de lăţimea totală a parcelei de icircnsămacircnţat şi de metoda de deplasare a agregatului Ea se calculează aşa icircncacirct să asigure de lucru agregatului pentru 1-2 zile de lucru

Lăţimea postatei la semănatul icircn suveică se calculează după formula

icircn care

l ndash lăţimea postatei (m)P ndash productivitatea zilnică a agregatului (hazi)Z ndash durata icircn zile a lucrului pe aceeaşi postată (1-2 zile)L ndash lungimea postatei (m)

(8)l = 10000122 1556 = 154m

6 Lăţimea zonei de icircntoarcere a agregatului Pentru icircntoarcerea agregatului la capetele parcelei se delimitează o facircşie de teren denumită bdquozonă de icircntoarcereldquo Delimitarea acestei zone se face icircn cazul deplasărilor icircn parcursul liniar cu buclă şi fără buclă Lăţimea zonei de icircntoarcere este dată de relaţia

50

50

icircn care

E ndash lăţimea zonei de icircntoarcereR ndash raza de icircntoarcere a agregatuluie ndash lungimea de ieşire a agregatului (adică distanţa de la centrul agregatului mijlocul osiei motoare a tractorului) pacircnă la organele active ale maşinii

(9)E = 34 + 15 = 135m

Aceasta reprezintă lungimea cu care trebuie să se deplaseze centrul agregatului pentru aducerea organelor active ale maşinii agricole pe linia de icircntoarcere a lucrului

7 Stabilirea distanţei dintre punctele de alimentare a semănătorii Distanţa dintre punctele de alimentare a semănătorii se determină icircn funcţie de metoda de deplasare a agregatului la semănat ~n cazul semănatului icircn suveică lungimea postatei este determinată icircn funcţie de capacitatea cutiei de seminţe icircn aşa fel ca alimentarea semănătorii să se facă numai la unul din capetele postatei distanţa dintre punctele de alimentare se află după formula

icircn care

D ndash distanţa dintre punctele de alimentare (m)B ndash lăţimea de lucru a agregatului (m)T ndash numărul turelor (adică nr curselor dus-icircntors) pe care le face agregatul pacircnă la golirea coşului semănătorii

(1)D = 2362 = 144m

Icircn cazul cacircnd lungimea postatei nu este determinată icircn funcţie de capacitatea cutiei de seminţe este necesar ca icircn prealabil să cunoaştem turele pe care le face agregatul pacircnă la golirea coşului semănătorii Aceasta se determină icircmpărţind lungimea drumului pe care icircl face semănătoarea pacircnă la golirea cutiei sale pe lungimea cursei de lucru dus şi icircntors ~n acest scop se foloseşte următoarea formulă

icircn care

T ndash numărul turelorQ ndash capacitatea cutiei semănătorii

(kg)Y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii cutiei (080)A ndash norma de semănat (kgha)B ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)L ndash lungimea postatei (m)

T= (1000040007) (2503621556) = 1Icircn cazul semănării icircn bdquolaturildquo sau bdquope două jumătăţi ale postateildquo distanţa dintre

punctele de alimentare se calculează după formula = 136 = 36

(semnificaţiile literelor sunt aceleaşi ca la formulele (10) şi (11)

51

51

8 Stabilirea cantităţilor de seminţe ce se pun la punctele de alimentare Cantităţile de seminţe care se pun la primul punct de alimentare se calculează după formula

= 4001 = 400kgiar cantitatea care se pune la punctele următoare este

icircn care

C ndash cantitatea de seminţe necesară alimentării agregatului (kg)Q capacitatea coşului semănătorii (kg)y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii cutieia ndash nr semănătorilor icircn agregat

(14)C1 = 400071 = 280kg

9 Stabilirea necesarului zilnic de muncitori pentru semănat şi transportat seminţele Necesarul zilnic de muncitori pentru deservirea semănătorilor variază icircn raport cu numărul de agregate folosite zilnic şi al maşinilor ce compun agregatul

10 Necesarul de mijloace de transport se stabileşte icircn funcţie de cantităţile de seminţe necesare semănătorilor la o icircncărcare timpul de golire a semănătorilor capacitatea mijloacelor de transport distanţa de transport şi timpul necesar pentru un ciclu de transport

~n primul racircnd se determină timpul icircn care se consumă cantitatea de seminţe existentă icircn cutia semănătorii folosind relaţia

icircn care

q ndash capacitatea cutiei semănătorii (kg)085 ndash coeficientul de folosire a cutiei semănătoriiB ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)V ndash viteza de lucru a agregatului (moră)N ndash norma de sămacircnţă la ha (kg)

Tgol = (10000400085) (366000250) = 063h = 38min

Numărul de mijloace de transport necesare zilnic se determină pe baza relaţiei

icircn care

Nt ndash numărul mijloacelor de transportn ndash numărul semănătorilor ce lucreazăt ndash durata unui ciclu de transport (min)Cm ndash capacitatea mijlocului de transport (kg)

Nt = (540008530) (38400) = 33 = 311 Se determină necesarul de saci pentru transportul seminţelor cunoscacircnd că

pentru uşurarea manipulării se recomandă ca un sac să aibă 40 kg

Nr saci = (512250) 40 = 375 sacizi

52

52

Centralizarea datelor

Nr crt

Specificare UMAgregatul folosit

Tractor + (SUP-29)

Tractor + SUP-21

1 Productivitatea zilnică a agregatului haschimb 12

2 Necesarul zilnic de-tractoare nr 5-semănători nr 5

3Productivitatea zilnică a tuturor agregatelor

hazi 60

4Dimensiunile solei de semănat

-lungime m 1556-lăţime m 1947-suprafaţă ha 303

5Dimensiunea parcelelor de semănat

-lungime m 1556-lăţime m 154-suprafaţă 24

6Lungimea marcatorului

-dreapta m 11-stacircnga m 26

7Norma de icircnsămacircnţare

-la 20 icircnvacircrtituri kg 3-la hectar kg 250

8Distanţa dintre punctele de alimentare cu seminţe

m 144

9Cantitatea de seminţe ce se pune la punct de alimentare

-la primul punct

kg 400

-la punctele următoare

kg 280

10 Necesarul zilnic de muncitori

-pt servirea semănătorii

nr 5

-pt transportul seminţelor

nr 3

-total nr 8

11Lăţimea facircşiei de icircntoarcere a agregatului

m 135

12Necesarul zilnic de mijl de transport

-atelaje nr-tractor+remorcă nr 3-auto-camion nr

13Necesar saci pt transportul seminţelor

nr 375

53

53

36 Evaluarea producţiei

Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţieiacestora

Evaluarea se face icircn două etape1) icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele

caracteristice de dezvoltare a plantelor2) icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite

norme standardizate~n funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfel

1) Gracircu orz (orz - 1 iunie gracircu - 15 iunie) Gracircu Boemandash se stabileşte numărul punctelor de control icircn funcţie de mărimea şi

uniformitatea parcelelor(icircn cazul parcele de pacircnă la 100 ha - 5 puncte pe suprafeţe mai mari de 100 ha - 10 puncte)

Determinările se fac cu ajutorul ramei metrice (un cadru de 1 metru patrat)Metodologie de lucrundash se numără spicele din interiorul ramei metricendash se stabileşte numărul mediu de boabe icircn spicndash se calculează producţia medie la hectar astfel

Q kgha = (360353610000) (10001000) = 4536kgha

Q kgha - producţia medie kgha Nsp - număr mediu de spice la mp (medie pe toate punctele de control) 360Nb - număr mediu de boabe icircn spice 35MMB - greutatea a 1000 boabe (grame)3610000 mp = 1 ha1000 x 1000 = 1000 grame x 1000 boabe

Exemplu

2) Porumb (1 septembrie) DKC 3511ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 28 mp (4 racircnduri x 070 x 10 m

lungime 070 (m) - distanţa dintre racircnduri)ndash se numără ştiuleţii la fiecare punct de controlndash se calculează numărul de ştiuleţi la hectar

54

54

Nstha = (30010000)(510) = 60000

Nstha - număr de ştiuleţi la hanst - numărul de ştiuleţi număraţi la toate punctele de controld - suprafaţa unui punct de control (mp)i - numărul punctelor de control

ndash se determină apoi numărul de boabe pe ştiuletendash se calculează apoi producţia medie la hectar

Q kgha = (60000588337) (10001000) = 11889 kgha

Q kgha - producţia medieNst - număr ştiuleţi la hectar 60000Nb - număr mediu de boabe pe ştiulete 588MMB - greutatea a 1000 boabe (grame) 337

Exemplu

3) Floarea soarelui (15 august)ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 28 mp (4 racircnduri x 070 x 10)ndash se numără capitulele la fiecare punct de control şi se stabileşte numărul mediu

de capitule la ha după formula

Ncpha - număr total de capitule la hancp - număr de capitule numărate la toate punctele de controld - suprafaţa unui punct de controli - numărul punctelor de control

ndash se determină numărul mediu de seminţe pe capitul(Ns)ndash se calculează producţia medie la hectar astfel

55

55

Q kgha - producţia medieNcp - număr mediu de capitule la hectarNs - număr seminţe pe capitulMMB - greutatea a 1000 seminţe icircn grame

Exemplu

4) Sfecla de zahăr (1 septembrie)ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 10 mp (3 racircnduri x 045 m x 74 m

lungime)ndash la fiecare punct de control plantele se recoltează se decoletează (tăierea

frunzelor) se curăţă de pămacircnt şi se cacircntărescndash se determină producţia medie astfel

q - cantitatea de rădăcini recoltate din punctele de control (kg)d - suprafaţa unui punct de control (mp)i - numărul punctelor de control

ndash la producţia stabilită se adaugă sporul de producţie ce se va realiza de la data evaluării la data prevăzută a se recolta (18 grziplantă)

Exemplu

5) Fructe (1 septembrie) MĂRMetoda de evaluare diferă icircn funcţie de tipul de livadă clasică sau intensivă dar

icircn mare constă icircn următoarele etapendash se stabileşte numărul de pomi pentru examinare (2 - 5 ) 480ndash se determină numărul mediu de fructe pe pom şi greutatea acestora icircn kg 30kg

167 de fructe

56

56

ndash se icircnmulţeşte numărul mediu de fructe pe pom cu numărul de pomi existenţi la ha şi se obţine astfel producţia medie la ha 16032 kgha

6) Struguri (de masă - 15 iulie de vin - 1 septembrie)ndash evaluarea se face separat la viile nobile şi la viile de hibrizindash se stabileşte numărul de butuci pe rod la ha cu relaţia

Nbha - numărul de butuci pe rod la hadr - distanţa dintre racircnduri (m)db - distanţa icircntre butuci pe racircnd (m)Ng - număr mediu de goluri (butuci neproductiviinexistenţi) la ha icircn procente

ndash se evaluează producţia de struguri pe butuc număracircndu-se toţi strugurii de pe un număr de 1 - 2 din butucii existenţi pe lot (se recomandă să se efectueze numărătoarea strugurilor pe fiecare al 10-lea butuc din 15 icircn 15 racircnduri)

Producţia de struguri pe butuc se calculează astfel

Pmb - producţia medie pe butuc (grame)Gms - greutatea medie a strugurilor (grame)Ns - numărul de struguri total găsiţi la numărătoareNba - numărul butucilor analizaţi

ndash se calculează producţia medie de struguri la ha cu formula

Pmha - producţia medie de struguri la ha (kg)Nbha - numărul de butuci pe rod la haPmb - producţia medie pe butuc (grame)

Exemplu

57

57

CAPITOLUL IV DETERMINAREA PRAGULUI DE RENTABILITATE (A PUNCTULUI CRITIC) PE CULTURI

Punctul critic marchează acea dimensiune a producţiei medii la care icircncasările din

valorificarea producţiei sunt egale cu cheltuielile totale de producţie deci acel punct al

producţiei medii la care nu se obţine profit dar nu se icircnregistrează nici pierderi

Mărimea costului de producţie şi a ratei profitului se găsesc icircntr-o stracircnsă legătură

cu raportul dintre cheltuielile de exploatare şi cantitatea de produse realizate Prin analiza

costurilor şi cheltuielilor de exploatare icircntreprinzătorul poate calcula nivelul minim de

activitate cerut de menţinerea icircn stare de funcţionare a firmei Cunoscacircnd pragul de

rentabilitate se poate proiecta volumul de vacircnzări icircn vederea obţinerii profitului scontat

De asemenea creditorii şi investitorii solicită adesea efectuarea analizei punctului

critic pentru a ajuta icircn evaluarea cacircştigurilor potenţiale ale unei afaceri şi icircn consecinţă

aceasta trebuie introdusă icircn planul de afaceri

Punctul critic se poate determina icircn două moduri şi anume fără profit programat

sau cu profit programat

Calculul punctului critic fără profit programat este exprimat printr-o relaţie

simplă

y = yי

y = Pvx

yי = Cvx + CF

Pvx = Cvx + CF

x(Pv ndash Cv) = CF

icircn care

y ndash veniturile din valorificarea producţiei (mii lei)

yי - cheltuielile totale icircnregistrate (mii lei)

Pv ndash preţul de vacircnzare unitar

x ndash producţia medie sau volumul vacircnzărilor (unităţi fizice)

Cv ndash cheltuieli variabile unitare

58

58

CF ndash costuri fixe totale

De unde x marchează acea dimensiune a producţiei la care nu se icircnregistrează nici

profit nici pierderi

Determinarea cantitativă şi reprezentarea grafică a PC la cultura Porumb

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Incărcat transportat IC (PK) t 2881 180225 575

22 Descărcat IC (PK) t 2881 2444609 78

33 Incărcat transportat IC (N) t 10 2484545 793

44 Descărcat IC (N) t 1655 6371 02

55 Transportat apa prep sol mii l 30 599 019

66 Incărcat transportat săm t 66 599359 191

77 Recoltat porumb boabe t 530 2606662 832

88 Transportat porumb boabe t 225 1245 04

99

1010

TOTALTOTAL 9962236 31792

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch Variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologicacopy= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

59

59

Cheltuielile fixe

NrNr CrtCrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) copycopy (d)(d) (e)(e)

11 Adm Şi deservit IC (PK) ha 302 617645 2045

22 Arat 25 cm +grăpat ha 302 1140192 3775

33 Adm Şi deservit IC (N) ha 302 630389 2087

44 Erbicidat şi deservit ha 302 61155 2025

55 Discuit si preg Pat germ Ha 302 586536 1942

66 Semănat +deservit ha 302 472517 1565

77 Prăşit mecanic I ha 302 819024 2712

88 Prăit mecanic II ha 302 654182 2166

99

1010

TOTALTOTAL 5532035 18318

(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)

60

60

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura porumb - fără profit programat

Ch variabile Cv = 9962236 lei

Ch fixe totale CF = 5532035 lei

Ch fixeha CFha = 18318 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 11 leikg = 1100 leit

Producţia totală de PT= 313355 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 302 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 33961599 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 9962236 + 33961599 = 133583959 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 133583959 313355=

4263leit

Productia medie de porumb la punctul critic (X)

X= (CFha)(Pv-CVt) = 18318 ( 1100 ndash 4263 ) = 272 tha = 2720 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 272 tha 4263 leit = 115953 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx =18318 leiha+ 115953 leiha =299133 leiha

Nivelul producţiei de 2720 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la

cultura porumb icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de

2720 la preţul de 11 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie

Depăşirea acestui nivel al producţiei (2720 ha) duce la obţinerea unui profit iar

scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi

61

61

62

PROFI

T

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

2720 kg2720 kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

18318

leiha

299133

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura porumb ndash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

62

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura porumb - cu profit programat

Ch variabile Cv = 9962236 lei

Ch fixe totale CF = 5532035 lei

Ch fixeha CFha = 18318 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 11 leikg = 1100 leit

Producţia totală de PT= 313355 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 302 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 33961599 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)

Pr = 500000lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 9962236 + 33961599 = 133583959 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 133583959 313355=

4263leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha=PrS =500000302= 165562 leiha

Producţia medie de porumb la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 18318+165562) ( 1100 - 4263 )= 517 tha

= 5170 kgha

Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 517 tha 4263 leit = 220397 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 18318 leiha+ 220397leiha = 403577 leiha

63

63

64

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

5170 kg5170 kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

18318

leiha

403577

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura porumb ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

64

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura porumb

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 9962236 9962236

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 33961599 33961599

Ch variabile totale CVT lei 133583959 133583959

Ch variabile t CVt leit 4263 4263

Ch fixe totale CF lei 5532035 5532035

Ch fixe ha CFha leiha 18318 18318

Profit programat total Pr lei 500000

Profit programat ha Prha leiha 165562

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 2720

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 5170

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 115953 220397

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 299133 403577

Preţ de vacircnzare t Pv leit 1100 1100

Suprafaţa cultivată S ha 302 302

65

65

DETERMINAREA CANTITATIVĂ ȘI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA gracircu

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Incărcat transportat IC (PK) t 4605 260015 179

22 Descărcat IC (PK) t 4605 495645 341

33 Incărcat transportat săm t 666 601343 414

44 Incărcat transportat IC (N) t 10 97019 669

55 Descărcat IC (N) t 6454 24848 017

66 Transportat apa prep sol mii l 30 599 04

77 Recoltat grau t 530 2614762 1802

88 Transportat gracircu t 225 1245 09

99

1010

TOTALTOTAL 49504298 34115

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

66

66

Cheltuielile fixe

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Adm şi deservit IC (PK) ha 303 619685 2045

22 Arat 18 - 20 cm +grăpat ha 303 1025772 3385

33 Discuit si preg pat germ ha 303 588479 1942

44 Semănat +deservit ha 303 474081 1565

55 Adm şi deservit IC (N) ha 303 632476 2087

66 Adm şi deservit ha 303 613575 2025

77

88

99

1010

TOTALTOTAL 3954068 130497

(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)

67

67

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura gracircu - fără profit programat

Ch variabile Cv = 49504298 lei

Ch fixe totale CF = 3954068 lei

Ch fixeha CFha = 130497 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 09 leikg = 900 leit

Producţia totală de gracircu PT= 145107 t

Suprafata cultivată cu gracircu S = 303 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 14849866 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 49504298 + 14849866 = 64354164 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 64354164 145107 =

4435leit

Productia medie de gracircu la punctul critic (X)

X= (CFha)(Pv-CVt) = 130497 ( 900 - 4435 ) = 286 tha

= 2860 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 286 tha 4435 leit = 12684 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 130497 leiha+ 126841 leiha = 257338 leiha

Nivelul producţiei de 2860 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la

cultura de gracircu icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de

2860 la preţul de 09 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie

Depăşirea acestui nivel al producţiei (2860 ha) duce la obţinerea unui profit iar

scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi

68

68

69

PROFI

T

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

2860 kg2860 kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

130497

leiha

257338

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura gracircu ndash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

69

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura gracircu - cu profit programat

Ch variabile Cv = 49504298 lei

Ch fixe totale CF = 3954068 lei

Ch fixeha CFha = 130497 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 09 leikg = 900 leit

Producţia totală de gracircu PT= 145107 t

Suprafata cultivată cu gracircu S = 303 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 14849866 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)

Pr = 400000 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 49504298 + 14849866 = 64354164 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 64354164 145107 =

4435leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 400000 303 =

132013 leiha

Producţia medie de gracircu la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 130497 + 132013 ) ( 900 - 4435 )

= 575 tha = 5750 kgha

Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 575tha 4435 leit = 255012 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx =130497 leiha+ 255012leiha = 385509 leiha

70

70

71

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

5750 kg5750 kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

130497

leiha

3855

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura gracircu ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

71

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura gracircu

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 49504298 49504298

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 14849866 14849866

Ch variabile totale CVT lei 64354164 64354164

Ch variabile t CVt leit 4435 4435

Ch fixe totale CF lei 3954068 3954068

Ch fixe ha CFha leiha 130497 130497

Profit programat total Pr lei 400000

Profit programat ha Prha leiha 132013

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 2860

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 5750

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 12684 255012

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 257338 385509

Preţ de vacircnzare t Pv leit 900 900

Suprafaţa cultivată S ha 303 303

72

72

DETERMINAREA CANTITATIVĂ ȘI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA măr

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Incărcat transportat IC (PK) T 124 694 84

22 Descărcat IC (PK) T 124 145896 177

33 Adm şi deservit IC (PK) T 50 691 839

44 Administrat gunoi de grajd T 50 288 35

55 Săpat gropi pt plantat pomi Buc 048 281 34

66 Plantat + udat Buc 048 7488 909

77 Tăieri de forma coroanei Buc 25 25 03

88 Incărcat transportat IC (N) T 0855 1107 134

99 Adm şi deservit IC T 5 896 109

1010 Transportat apa prep sol T 3 4592 558

1111 Recoltat prune T 5 187 23

1212 Transportat prune T 8234 14327 174

TOTALTOTAL 1914066 2325

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

Cheltuielile fixe

73

73

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Arătură in livadă Ha 5 2057 4114

22 Discuit arătura Ha 5 913 1826

33 Prăşit printre racircnduri Ha 5 804 1608

44 Stropit cu insecto-fungicide Ha 5 1802 3604

55 Erbicidat şi deservit Ha 5 690 138

66

77

88

99

1010

TOTALTOTAL 6266 12532

(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)

74

74

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura măr - fără profit programat

Ch variabile Cv = 1914066 lei

Ch fixe totale CF = 6266 lei

Ch fixeha CFha = 12532 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 1 leikg =1000 leit

Producţia totală de mere PT= 8234 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 5 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 673021 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 1914066 + 673021 = 2587087 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 2587087 8234 = 3142 leit

Productia medie de mere la punctul critic (X)

X= (CFha)(Pv-CVt) = 12532 ( 1000 - 3142 ) = 19 tha

= 1900 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 19 tha 3142 leit = 59698 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx =12532 leiha+ 59698 leiha =185018 leiha

Nivelul producţiei de 1900 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la

cultura de măr icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de

1900 la preţul de 1 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie Depăşirea

acestui nivel al producţiei (1900 ha) duce la obţinerea unui profit iar scăderea

producţiei sub acest nivel determină pierderi

75

75

76

PROFI

T

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

1900 kg1900 kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

12532

leiha

185018

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura măr ndash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

76

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura măr - cu profit programat

Ch variabile Cv = 1914066 lei

Ch fixe totale CF = 6266 lei

Ch fixeha CFha = 12532 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 1 leikg =1000 leit

Producţia totală de mere PT= 8234 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 5 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 673021 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)

Pr = 100000 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 1914066 + 673021 = 2587087 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 2587087 8234 = 3142 leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 100000 5

= 20000 leiha

Producţia medie de mere la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 12532 + 20000 ) (1000 - 3142 )

= 31 tha = 31000 kgha

Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 31 tha 3142 leit = 97402 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx =12532 leiha+97402 leiha = 109934 leiha

77

77

78

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

31000 kg31000 kghaha

7500

5000

1000

2500

10000

15000

12500

12532

leiha

109934

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura măr ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

78

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura măr

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 1914066 1914066

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 673021 673021

Ch variabile totale CVT lei 2587087 2587087

Ch variabile t CVt leit 3142 3142

Ch fixe totale CF lei 6266 6266

Ch fixe ha CFha leiha 12532 12532

Profit programat total Pr lei 100000

Profit programat ha Prha leiha 20000

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 1900

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 31000

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 59698 97402

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 185018 109934

Preţ de vacircnzare t Pv leit 1000 1000

Suprafaţa cultivată S ha 5 5

79

79

CAPITOLUL VCAPITOLUL VCONCLUZII ŞI RECOMANDĂRICONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI

Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţiei acestora

Evaluarea se face icircn două etape- icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele caracteristice de dezvoltare a plantelor- icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite norme standardizate

Icircn funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfelPorumb 3133 toneGrau 1451 toneMăr 82 toneEfectuacircnd eficiența celor trei culturi icircn urma rezultatelor acestora am

observat că cultura cea mai favorabilă este porumbul urmată de cultura grăacircluiPe viitor cea mai bună cultură atat cantitativă cacirct și calitativă este cultura porumbului

80

80

  • A DATE GENERALE PRIVITOARE LA SOLICITANT
    • A1 Numele solicitantului
    • A2 Obiectul de activitate
    • A3 Forma juridica a solicitantului
    • A4 Structura capitalului social si evoluţia acestuia de la icircnfiinţare
    • A5 Administratorii societatii
    • A6 Informaţii referitoare la locul desfasurarii activitatii solicitantului
      • B DESCRIEREA ACTIVITATII CURENTE
        • B1 Istoricul activitatii
        • B2 Principalele mijloace fixe care compun patrimoniul actual al solicitantului
        • B3 Descrierea activitatilor curente (agricole si non-agricole) si a tehnologiilor aplicate
        • B4 Politica de aprovizionare Furnizori de materii prime
        • B5 Politica de desfacere Canale de distribuţie
          • C PREZENTAREA PROIECTULUI
            • C1 Obiectivele proiectului
            • TRACTOR SAME MODEL EXPLORER 3-100
            • C3 Managementul proiectului
            • C4 Lista de achizitii si sursele de achiziţii pentru activele ce fac obiectul proiectului materiile prime pentru punerea in functiune a proiectului
            • C5 Personal si instruire
            • C6 Graficul estimat al proiectului
            • C7 Impactul proiectului asupra dezvoltarii zonei si a mediului de afaceri
              • D PROIECŢII FINANCIARE SI INDICATORI FINANCIARI
                • D1 Bazele de productie
                • D2 Contul de profit si pierderi previzionat ( pe o perioada de 3 ani )
                • D3 Fluxul de numerar previzionat ( pe o perioada de 3 ani )
                • D4 Indicatorii financiari
                • Tabelul 1
                  • Tabelul 3
                    • Centralizarea datelor
Page 42: Duceac Ionut

13 Cota de cheltuieli indirecte (comune şi generale)

MODUL DE LUCRU

1 Se icircnscriu icircn fişă datele privind suprafaţa şi producţia medie Producţia medie se planifică

icircn raport cu fertilitatea solului şi cantitatea de icircngrăşămacircnt aplicată

2 Se icircnscriu lucrările tehnologice icircn ordinea executării lor precizacircndu-se toată perioada

optimă de execuţie şi durata fiecărei lucrări

3 Pentru fiecare icircn parte se determină volumul lucrărilor sumele necesare şi materiale

4 La lucrările manuale icircn raport cu volumul lucrării se calculează numărul de zile om iar

fondul de salarii rezultă icircnmulţind numărul de zile om necesar pentru evaluarea lucrării cu

tariful pe ziom corespunzător

5 Taxele asupra fondului de salarii se calculează aplicacircnd cota icircn proporţie de 30 pentru

CAS 5 pentru fondul de şomaj 1 pentru risc şi asigurare impozit 15 asupra sumei

care reprezintă fondul de salarii

6 Amortismentul specific se determină icircn raport cu valoarea de inventar a mijlocului fix

folosit exclusiv la cultura respectivă şi durata de folosire

7 Cota de cheltuieli pentru aprovizionare se calculează o cotă parte din valoarea

materialului folosit

8 Din icircnsumarea pentru lucrările mecanice lucrările manuale taxe asupra valorilor

materialelor se obţin cheltuielile de producţie

9 La cheltuielile directe se aplică cota de cheltuieli comune şi prin icircnsumarea lor se

determină cheltuielile de producţie

10 După fiecare trimestru se fac totalurile

11 Se calculează indicatorii cheltuieli de producţie la hectar şi costul la tona de produs

42

44

45

46

47

35 Organizarea lucrării de semănat la cultura gracircului

Semănatul este una dintre cele mai importante lucrări agricole de care depinde icircn ultimă instanţă obţinerea de producţii ridicate Suprafeţele icircntinse ocupate de culturi precum şi termenele restracircnse icircn care trebuie executat fac ca procesul de muncă al semănatului să ocupe un loc important icircn activitatea de producţie a exploataţiilor agricole

Etapele organizării lucrărilor de semănat cereale păioase sunt următoarele1 se stabileşte componenţa agregatului de semănat potrivit condiţiilor existente

(tractor plus semănătoare SUP-29 sau SUP-21)2 Se determină necesarul de agregate pentru terminarea semănatului icircn termen

optim folosind formula

icircn care

N ndash numărul de agregate pentru terminarea lucrării icircn timpul propusS ndash suprafaţa de icircnsămacircnţatn ndash numărul de zile icircn care trebuie terminată lucrareaP ndash randamentul zilnic al maşinii

(1)N = 303(512) = 5 agregate

Aşadar icircn prealabil trebuie cunoscut randamentul zilnic al agregatului de semănat folosit Aceasta se calculează după formula

icircn

care

P ndash randamentul zilnic al agregatului (ha)B ndash lăţimea de lucru a agregatului icircn lucru (m)V ndash viteza de deplasare a agregatului

icircn lucru (moră)t ndash durata zilei de lucru (ore)H ndash coeficientul de folosire a timpului de lucru (070-080)

(2)P = 366000807 10000 = 12 ha

3 Stabilirea lungimii marcatoarelor semănătoriiLungimea marcatoarelor adică distanţa la care trebuie aşezată piesa activă a marcatorului faţă de ultimul brăzdar se stabileşte icircn funcţie de

lăţimea de lucru a semănătorii (B) distanţa icircntre două brăzdare (b) distanţa icircntre roţile din faţă sau marginile exterioare ale şenilelor

tractorului (c)

= 11

= = 26

49

49

Cacircnd tractorul poate urmări urma lăsată de marcator atacirct cu roata din dreapta cacirct şi cu roata din stacircnga lungimea celor două marcatoare este egală şi este dată de relaţia

4 Stabilirea debitului semănătorii icircn funcţie de norma de sămacircnţă la hectar La icircnceputul lucrării trebuie icircntotdeauna să se verifice corectitudinea reglării debitului la icircnsămacircnţare Această verificare se face după formula

icircn

care

G ndash cantitatea de sămacircnţă cursă din semănătoare la un număr stabilit de icircnvacircrtiri a roţii semănătoriiA ndash norma de semănat la un ha (kg)d ndash lungimea roţii semănătorii (m)B ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)O ndash nr de icircnvacircrtituri a roţii semănătorii

(6)G= 2501743620 10000 = 313

5 Stabilirea dimensiunilor postatelor la semănat Lungimea maximă a postatelor la semănat este icircn funcţie de capacitatea cutiei semănătorii Pentru a uşura organizarea transportului de seminţe este indicat ca alimentarea semănătorii cu seminţe să se execute la un singur capăt a postatei ~n acest caz lungimea maximă a postatei se calculează după formula

icircn

care

L ndash lungimea maximă a postatei (m)Q ndash capacitatea coşului de alimentare

a semănătorii (kg)Y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii coşului de alimentare a semănătorii (icircn medie 070-080)A ndash norma de semănat (kgha)B ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)

(7)L = (051000040007) (25036) = 1556m

Icircn ce priveşte lăţimea postatei aceasta se determină icircn funcţie de lăţimea totală a parcelei de icircnsămacircnţat şi de metoda de deplasare a agregatului Ea se calculează aşa icircncacirct să asigure de lucru agregatului pentru 1-2 zile de lucru

Lăţimea postatei la semănatul icircn suveică se calculează după formula

icircn care

l ndash lăţimea postatei (m)P ndash productivitatea zilnică a agregatului (hazi)Z ndash durata icircn zile a lucrului pe aceeaşi postată (1-2 zile)L ndash lungimea postatei (m)

(8)l = 10000122 1556 = 154m

6 Lăţimea zonei de icircntoarcere a agregatului Pentru icircntoarcerea agregatului la capetele parcelei se delimitează o facircşie de teren denumită bdquozonă de icircntoarcereldquo Delimitarea acestei zone se face icircn cazul deplasărilor icircn parcursul liniar cu buclă şi fără buclă Lăţimea zonei de icircntoarcere este dată de relaţia

50

50

icircn care

E ndash lăţimea zonei de icircntoarcereR ndash raza de icircntoarcere a agregatuluie ndash lungimea de ieşire a agregatului (adică distanţa de la centrul agregatului mijlocul osiei motoare a tractorului) pacircnă la organele active ale maşinii

(9)E = 34 + 15 = 135m

Aceasta reprezintă lungimea cu care trebuie să se deplaseze centrul agregatului pentru aducerea organelor active ale maşinii agricole pe linia de icircntoarcere a lucrului

7 Stabilirea distanţei dintre punctele de alimentare a semănătorii Distanţa dintre punctele de alimentare a semănătorii se determină icircn funcţie de metoda de deplasare a agregatului la semănat ~n cazul semănatului icircn suveică lungimea postatei este determinată icircn funcţie de capacitatea cutiei de seminţe icircn aşa fel ca alimentarea semănătorii să se facă numai la unul din capetele postatei distanţa dintre punctele de alimentare se află după formula

icircn care

D ndash distanţa dintre punctele de alimentare (m)B ndash lăţimea de lucru a agregatului (m)T ndash numărul turelor (adică nr curselor dus-icircntors) pe care le face agregatul pacircnă la golirea coşului semănătorii

(1)D = 2362 = 144m

Icircn cazul cacircnd lungimea postatei nu este determinată icircn funcţie de capacitatea cutiei de seminţe este necesar ca icircn prealabil să cunoaştem turele pe care le face agregatul pacircnă la golirea coşului semănătorii Aceasta se determină icircmpărţind lungimea drumului pe care icircl face semănătoarea pacircnă la golirea cutiei sale pe lungimea cursei de lucru dus şi icircntors ~n acest scop se foloseşte următoarea formulă

icircn care

T ndash numărul turelorQ ndash capacitatea cutiei semănătorii

(kg)Y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii cutiei (080)A ndash norma de semănat (kgha)B ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)L ndash lungimea postatei (m)

T= (1000040007) (2503621556) = 1Icircn cazul semănării icircn bdquolaturildquo sau bdquope două jumătăţi ale postateildquo distanţa dintre

punctele de alimentare se calculează după formula = 136 = 36

(semnificaţiile literelor sunt aceleaşi ca la formulele (10) şi (11)

51

51

8 Stabilirea cantităţilor de seminţe ce se pun la punctele de alimentare Cantităţile de seminţe care se pun la primul punct de alimentare se calculează după formula

= 4001 = 400kgiar cantitatea care se pune la punctele următoare este

icircn care

C ndash cantitatea de seminţe necesară alimentării agregatului (kg)Q capacitatea coşului semănătorii (kg)y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii cutieia ndash nr semănătorilor icircn agregat

(14)C1 = 400071 = 280kg

9 Stabilirea necesarului zilnic de muncitori pentru semănat şi transportat seminţele Necesarul zilnic de muncitori pentru deservirea semănătorilor variază icircn raport cu numărul de agregate folosite zilnic şi al maşinilor ce compun agregatul

10 Necesarul de mijloace de transport se stabileşte icircn funcţie de cantităţile de seminţe necesare semănătorilor la o icircncărcare timpul de golire a semănătorilor capacitatea mijloacelor de transport distanţa de transport şi timpul necesar pentru un ciclu de transport

~n primul racircnd se determină timpul icircn care se consumă cantitatea de seminţe existentă icircn cutia semănătorii folosind relaţia

icircn care

q ndash capacitatea cutiei semănătorii (kg)085 ndash coeficientul de folosire a cutiei semănătoriiB ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)V ndash viteza de lucru a agregatului (moră)N ndash norma de sămacircnţă la ha (kg)

Tgol = (10000400085) (366000250) = 063h = 38min

Numărul de mijloace de transport necesare zilnic se determină pe baza relaţiei

icircn care

Nt ndash numărul mijloacelor de transportn ndash numărul semănătorilor ce lucreazăt ndash durata unui ciclu de transport (min)Cm ndash capacitatea mijlocului de transport (kg)

Nt = (540008530) (38400) = 33 = 311 Se determină necesarul de saci pentru transportul seminţelor cunoscacircnd că

pentru uşurarea manipulării se recomandă ca un sac să aibă 40 kg

Nr saci = (512250) 40 = 375 sacizi

52

52

Centralizarea datelor

Nr crt

Specificare UMAgregatul folosit

Tractor + (SUP-29)

Tractor + SUP-21

1 Productivitatea zilnică a agregatului haschimb 12

2 Necesarul zilnic de-tractoare nr 5-semănători nr 5

3Productivitatea zilnică a tuturor agregatelor

hazi 60

4Dimensiunile solei de semănat

-lungime m 1556-lăţime m 1947-suprafaţă ha 303

5Dimensiunea parcelelor de semănat

-lungime m 1556-lăţime m 154-suprafaţă 24

6Lungimea marcatorului

-dreapta m 11-stacircnga m 26

7Norma de icircnsămacircnţare

-la 20 icircnvacircrtituri kg 3-la hectar kg 250

8Distanţa dintre punctele de alimentare cu seminţe

m 144

9Cantitatea de seminţe ce se pune la punct de alimentare

-la primul punct

kg 400

-la punctele următoare

kg 280

10 Necesarul zilnic de muncitori

-pt servirea semănătorii

nr 5

-pt transportul seminţelor

nr 3

-total nr 8

11Lăţimea facircşiei de icircntoarcere a agregatului

m 135

12Necesarul zilnic de mijl de transport

-atelaje nr-tractor+remorcă nr 3-auto-camion nr

13Necesar saci pt transportul seminţelor

nr 375

53

53

36 Evaluarea producţiei

Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţieiacestora

Evaluarea se face icircn două etape1) icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele

caracteristice de dezvoltare a plantelor2) icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite

norme standardizate~n funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfel

1) Gracircu orz (orz - 1 iunie gracircu - 15 iunie) Gracircu Boemandash se stabileşte numărul punctelor de control icircn funcţie de mărimea şi

uniformitatea parcelelor(icircn cazul parcele de pacircnă la 100 ha - 5 puncte pe suprafeţe mai mari de 100 ha - 10 puncte)

Determinările se fac cu ajutorul ramei metrice (un cadru de 1 metru patrat)Metodologie de lucrundash se numără spicele din interiorul ramei metricendash se stabileşte numărul mediu de boabe icircn spicndash se calculează producţia medie la hectar astfel

Q kgha = (360353610000) (10001000) = 4536kgha

Q kgha - producţia medie kgha Nsp - număr mediu de spice la mp (medie pe toate punctele de control) 360Nb - număr mediu de boabe icircn spice 35MMB - greutatea a 1000 boabe (grame)3610000 mp = 1 ha1000 x 1000 = 1000 grame x 1000 boabe

Exemplu

2) Porumb (1 septembrie) DKC 3511ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 28 mp (4 racircnduri x 070 x 10 m

lungime 070 (m) - distanţa dintre racircnduri)ndash se numără ştiuleţii la fiecare punct de controlndash se calculează numărul de ştiuleţi la hectar

54

54

Nstha = (30010000)(510) = 60000

Nstha - număr de ştiuleţi la hanst - numărul de ştiuleţi număraţi la toate punctele de controld - suprafaţa unui punct de control (mp)i - numărul punctelor de control

ndash se determină apoi numărul de boabe pe ştiuletendash se calculează apoi producţia medie la hectar

Q kgha = (60000588337) (10001000) = 11889 kgha

Q kgha - producţia medieNst - număr ştiuleţi la hectar 60000Nb - număr mediu de boabe pe ştiulete 588MMB - greutatea a 1000 boabe (grame) 337

Exemplu

3) Floarea soarelui (15 august)ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 28 mp (4 racircnduri x 070 x 10)ndash se numără capitulele la fiecare punct de control şi se stabileşte numărul mediu

de capitule la ha după formula

Ncpha - număr total de capitule la hancp - număr de capitule numărate la toate punctele de controld - suprafaţa unui punct de controli - numărul punctelor de control

ndash se determină numărul mediu de seminţe pe capitul(Ns)ndash se calculează producţia medie la hectar astfel

55

55

Q kgha - producţia medieNcp - număr mediu de capitule la hectarNs - număr seminţe pe capitulMMB - greutatea a 1000 seminţe icircn grame

Exemplu

4) Sfecla de zahăr (1 septembrie)ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 10 mp (3 racircnduri x 045 m x 74 m

lungime)ndash la fiecare punct de control plantele se recoltează se decoletează (tăierea

frunzelor) se curăţă de pămacircnt şi se cacircntărescndash se determină producţia medie astfel

q - cantitatea de rădăcini recoltate din punctele de control (kg)d - suprafaţa unui punct de control (mp)i - numărul punctelor de control

ndash la producţia stabilită se adaugă sporul de producţie ce se va realiza de la data evaluării la data prevăzută a se recolta (18 grziplantă)

Exemplu

5) Fructe (1 septembrie) MĂRMetoda de evaluare diferă icircn funcţie de tipul de livadă clasică sau intensivă dar

icircn mare constă icircn următoarele etapendash se stabileşte numărul de pomi pentru examinare (2 - 5 ) 480ndash se determină numărul mediu de fructe pe pom şi greutatea acestora icircn kg 30kg

167 de fructe

56

56

ndash se icircnmulţeşte numărul mediu de fructe pe pom cu numărul de pomi existenţi la ha şi se obţine astfel producţia medie la ha 16032 kgha

6) Struguri (de masă - 15 iulie de vin - 1 septembrie)ndash evaluarea se face separat la viile nobile şi la viile de hibrizindash se stabileşte numărul de butuci pe rod la ha cu relaţia

Nbha - numărul de butuci pe rod la hadr - distanţa dintre racircnduri (m)db - distanţa icircntre butuci pe racircnd (m)Ng - număr mediu de goluri (butuci neproductiviinexistenţi) la ha icircn procente

ndash se evaluează producţia de struguri pe butuc număracircndu-se toţi strugurii de pe un număr de 1 - 2 din butucii existenţi pe lot (se recomandă să se efectueze numărătoarea strugurilor pe fiecare al 10-lea butuc din 15 icircn 15 racircnduri)

Producţia de struguri pe butuc se calculează astfel

Pmb - producţia medie pe butuc (grame)Gms - greutatea medie a strugurilor (grame)Ns - numărul de struguri total găsiţi la numărătoareNba - numărul butucilor analizaţi

ndash se calculează producţia medie de struguri la ha cu formula

Pmha - producţia medie de struguri la ha (kg)Nbha - numărul de butuci pe rod la haPmb - producţia medie pe butuc (grame)

Exemplu

57

57

CAPITOLUL IV DETERMINAREA PRAGULUI DE RENTABILITATE (A PUNCTULUI CRITIC) PE CULTURI

Punctul critic marchează acea dimensiune a producţiei medii la care icircncasările din

valorificarea producţiei sunt egale cu cheltuielile totale de producţie deci acel punct al

producţiei medii la care nu se obţine profit dar nu se icircnregistrează nici pierderi

Mărimea costului de producţie şi a ratei profitului se găsesc icircntr-o stracircnsă legătură

cu raportul dintre cheltuielile de exploatare şi cantitatea de produse realizate Prin analiza

costurilor şi cheltuielilor de exploatare icircntreprinzătorul poate calcula nivelul minim de

activitate cerut de menţinerea icircn stare de funcţionare a firmei Cunoscacircnd pragul de

rentabilitate se poate proiecta volumul de vacircnzări icircn vederea obţinerii profitului scontat

De asemenea creditorii şi investitorii solicită adesea efectuarea analizei punctului

critic pentru a ajuta icircn evaluarea cacircştigurilor potenţiale ale unei afaceri şi icircn consecinţă

aceasta trebuie introdusă icircn planul de afaceri

Punctul critic se poate determina icircn două moduri şi anume fără profit programat

sau cu profit programat

Calculul punctului critic fără profit programat este exprimat printr-o relaţie

simplă

y = yי

y = Pvx

yי = Cvx + CF

Pvx = Cvx + CF

x(Pv ndash Cv) = CF

icircn care

y ndash veniturile din valorificarea producţiei (mii lei)

yי - cheltuielile totale icircnregistrate (mii lei)

Pv ndash preţul de vacircnzare unitar

x ndash producţia medie sau volumul vacircnzărilor (unităţi fizice)

Cv ndash cheltuieli variabile unitare

58

58

CF ndash costuri fixe totale

De unde x marchează acea dimensiune a producţiei la care nu se icircnregistrează nici

profit nici pierderi

Determinarea cantitativă şi reprezentarea grafică a PC la cultura Porumb

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Incărcat transportat IC (PK) t 2881 180225 575

22 Descărcat IC (PK) t 2881 2444609 78

33 Incărcat transportat IC (N) t 10 2484545 793

44 Descărcat IC (N) t 1655 6371 02

55 Transportat apa prep sol mii l 30 599 019

66 Incărcat transportat săm t 66 599359 191

77 Recoltat porumb boabe t 530 2606662 832

88 Transportat porumb boabe t 225 1245 04

99

1010

TOTALTOTAL 9962236 31792

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch Variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologicacopy= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

59

59

Cheltuielile fixe

NrNr CrtCrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) copycopy (d)(d) (e)(e)

11 Adm Şi deservit IC (PK) ha 302 617645 2045

22 Arat 25 cm +grăpat ha 302 1140192 3775

33 Adm Şi deservit IC (N) ha 302 630389 2087

44 Erbicidat şi deservit ha 302 61155 2025

55 Discuit si preg Pat germ Ha 302 586536 1942

66 Semănat +deservit ha 302 472517 1565

77 Prăşit mecanic I ha 302 819024 2712

88 Prăit mecanic II ha 302 654182 2166

99

1010

TOTALTOTAL 5532035 18318

(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)

60

60

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura porumb - fără profit programat

Ch variabile Cv = 9962236 lei

Ch fixe totale CF = 5532035 lei

Ch fixeha CFha = 18318 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 11 leikg = 1100 leit

Producţia totală de PT= 313355 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 302 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 33961599 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 9962236 + 33961599 = 133583959 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 133583959 313355=

4263leit

Productia medie de porumb la punctul critic (X)

X= (CFha)(Pv-CVt) = 18318 ( 1100 ndash 4263 ) = 272 tha = 2720 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 272 tha 4263 leit = 115953 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx =18318 leiha+ 115953 leiha =299133 leiha

Nivelul producţiei de 2720 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la

cultura porumb icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de

2720 la preţul de 11 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie

Depăşirea acestui nivel al producţiei (2720 ha) duce la obţinerea unui profit iar

scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi

61

61

62

PROFI

T

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

2720 kg2720 kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

18318

leiha

299133

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura porumb ndash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

62

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura porumb - cu profit programat

Ch variabile Cv = 9962236 lei

Ch fixe totale CF = 5532035 lei

Ch fixeha CFha = 18318 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 11 leikg = 1100 leit

Producţia totală de PT= 313355 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 302 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 33961599 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)

Pr = 500000lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 9962236 + 33961599 = 133583959 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 133583959 313355=

4263leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha=PrS =500000302= 165562 leiha

Producţia medie de porumb la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 18318+165562) ( 1100 - 4263 )= 517 tha

= 5170 kgha

Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 517 tha 4263 leit = 220397 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 18318 leiha+ 220397leiha = 403577 leiha

63

63

64

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

5170 kg5170 kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

18318

leiha

403577

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura porumb ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

64

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura porumb

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 9962236 9962236

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 33961599 33961599

Ch variabile totale CVT lei 133583959 133583959

Ch variabile t CVt leit 4263 4263

Ch fixe totale CF lei 5532035 5532035

Ch fixe ha CFha leiha 18318 18318

Profit programat total Pr lei 500000

Profit programat ha Prha leiha 165562

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 2720

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 5170

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 115953 220397

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 299133 403577

Preţ de vacircnzare t Pv leit 1100 1100

Suprafaţa cultivată S ha 302 302

65

65

DETERMINAREA CANTITATIVĂ ȘI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA gracircu

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Incărcat transportat IC (PK) t 4605 260015 179

22 Descărcat IC (PK) t 4605 495645 341

33 Incărcat transportat săm t 666 601343 414

44 Incărcat transportat IC (N) t 10 97019 669

55 Descărcat IC (N) t 6454 24848 017

66 Transportat apa prep sol mii l 30 599 04

77 Recoltat grau t 530 2614762 1802

88 Transportat gracircu t 225 1245 09

99

1010

TOTALTOTAL 49504298 34115

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

66

66

Cheltuielile fixe

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Adm şi deservit IC (PK) ha 303 619685 2045

22 Arat 18 - 20 cm +grăpat ha 303 1025772 3385

33 Discuit si preg pat germ ha 303 588479 1942

44 Semănat +deservit ha 303 474081 1565

55 Adm şi deservit IC (N) ha 303 632476 2087

66 Adm şi deservit ha 303 613575 2025

77

88

99

1010

TOTALTOTAL 3954068 130497

(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)

67

67

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura gracircu - fără profit programat

Ch variabile Cv = 49504298 lei

Ch fixe totale CF = 3954068 lei

Ch fixeha CFha = 130497 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 09 leikg = 900 leit

Producţia totală de gracircu PT= 145107 t

Suprafata cultivată cu gracircu S = 303 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 14849866 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 49504298 + 14849866 = 64354164 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 64354164 145107 =

4435leit

Productia medie de gracircu la punctul critic (X)

X= (CFha)(Pv-CVt) = 130497 ( 900 - 4435 ) = 286 tha

= 2860 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 286 tha 4435 leit = 12684 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 130497 leiha+ 126841 leiha = 257338 leiha

Nivelul producţiei de 2860 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la

cultura de gracircu icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de

2860 la preţul de 09 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie

Depăşirea acestui nivel al producţiei (2860 ha) duce la obţinerea unui profit iar

scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi

68

68

69

PROFI

T

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

2860 kg2860 kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

130497

leiha

257338

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura gracircu ndash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

69

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura gracircu - cu profit programat

Ch variabile Cv = 49504298 lei

Ch fixe totale CF = 3954068 lei

Ch fixeha CFha = 130497 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 09 leikg = 900 leit

Producţia totală de gracircu PT= 145107 t

Suprafata cultivată cu gracircu S = 303 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 14849866 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)

Pr = 400000 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 49504298 + 14849866 = 64354164 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 64354164 145107 =

4435leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 400000 303 =

132013 leiha

Producţia medie de gracircu la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 130497 + 132013 ) ( 900 - 4435 )

= 575 tha = 5750 kgha

Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 575tha 4435 leit = 255012 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx =130497 leiha+ 255012leiha = 385509 leiha

70

70

71

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

5750 kg5750 kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

130497

leiha

3855

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura gracircu ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

71

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura gracircu

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 49504298 49504298

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 14849866 14849866

Ch variabile totale CVT lei 64354164 64354164

Ch variabile t CVt leit 4435 4435

Ch fixe totale CF lei 3954068 3954068

Ch fixe ha CFha leiha 130497 130497

Profit programat total Pr lei 400000

Profit programat ha Prha leiha 132013

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 2860

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 5750

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 12684 255012

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 257338 385509

Preţ de vacircnzare t Pv leit 900 900

Suprafaţa cultivată S ha 303 303

72

72

DETERMINAREA CANTITATIVĂ ȘI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA măr

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Incărcat transportat IC (PK) T 124 694 84

22 Descărcat IC (PK) T 124 145896 177

33 Adm şi deservit IC (PK) T 50 691 839

44 Administrat gunoi de grajd T 50 288 35

55 Săpat gropi pt plantat pomi Buc 048 281 34

66 Plantat + udat Buc 048 7488 909

77 Tăieri de forma coroanei Buc 25 25 03

88 Incărcat transportat IC (N) T 0855 1107 134

99 Adm şi deservit IC T 5 896 109

1010 Transportat apa prep sol T 3 4592 558

1111 Recoltat prune T 5 187 23

1212 Transportat prune T 8234 14327 174

TOTALTOTAL 1914066 2325

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

Cheltuielile fixe

73

73

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Arătură in livadă Ha 5 2057 4114

22 Discuit arătura Ha 5 913 1826

33 Prăşit printre racircnduri Ha 5 804 1608

44 Stropit cu insecto-fungicide Ha 5 1802 3604

55 Erbicidat şi deservit Ha 5 690 138

66

77

88

99

1010

TOTALTOTAL 6266 12532

(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)

74

74

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura măr - fără profit programat

Ch variabile Cv = 1914066 lei

Ch fixe totale CF = 6266 lei

Ch fixeha CFha = 12532 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 1 leikg =1000 leit

Producţia totală de mere PT= 8234 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 5 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 673021 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 1914066 + 673021 = 2587087 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 2587087 8234 = 3142 leit

Productia medie de mere la punctul critic (X)

X= (CFha)(Pv-CVt) = 12532 ( 1000 - 3142 ) = 19 tha

= 1900 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 19 tha 3142 leit = 59698 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx =12532 leiha+ 59698 leiha =185018 leiha

Nivelul producţiei de 1900 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la

cultura de măr icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de

1900 la preţul de 1 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie Depăşirea

acestui nivel al producţiei (1900 ha) duce la obţinerea unui profit iar scăderea

producţiei sub acest nivel determină pierderi

75

75

76

PROFI

T

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

1900 kg1900 kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

12532

leiha

185018

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura măr ndash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

76

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura măr - cu profit programat

Ch variabile Cv = 1914066 lei

Ch fixe totale CF = 6266 lei

Ch fixeha CFha = 12532 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 1 leikg =1000 leit

Producţia totală de mere PT= 8234 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 5 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 673021 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)

Pr = 100000 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 1914066 + 673021 = 2587087 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 2587087 8234 = 3142 leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 100000 5

= 20000 leiha

Producţia medie de mere la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 12532 + 20000 ) (1000 - 3142 )

= 31 tha = 31000 kgha

Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 31 tha 3142 leit = 97402 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx =12532 leiha+97402 leiha = 109934 leiha

77

77

78

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

31000 kg31000 kghaha

7500

5000

1000

2500

10000

15000

12500

12532

leiha

109934

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura măr ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

78

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura măr

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 1914066 1914066

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 673021 673021

Ch variabile totale CVT lei 2587087 2587087

Ch variabile t CVt leit 3142 3142

Ch fixe totale CF lei 6266 6266

Ch fixe ha CFha leiha 12532 12532

Profit programat total Pr lei 100000

Profit programat ha Prha leiha 20000

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 1900

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 31000

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 59698 97402

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 185018 109934

Preţ de vacircnzare t Pv leit 1000 1000

Suprafaţa cultivată S ha 5 5

79

79

CAPITOLUL VCAPITOLUL VCONCLUZII ŞI RECOMANDĂRICONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI

Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţiei acestora

Evaluarea se face icircn două etape- icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele caracteristice de dezvoltare a plantelor- icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite norme standardizate

Icircn funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfelPorumb 3133 toneGrau 1451 toneMăr 82 toneEfectuacircnd eficiența celor trei culturi icircn urma rezultatelor acestora am

observat că cultura cea mai favorabilă este porumbul urmată de cultura grăacircluiPe viitor cea mai bună cultură atat cantitativă cacirct și calitativă este cultura porumbului

80

80

  • A DATE GENERALE PRIVITOARE LA SOLICITANT
    • A1 Numele solicitantului
    • A2 Obiectul de activitate
    • A3 Forma juridica a solicitantului
    • A4 Structura capitalului social si evoluţia acestuia de la icircnfiinţare
    • A5 Administratorii societatii
    • A6 Informaţii referitoare la locul desfasurarii activitatii solicitantului
      • B DESCRIEREA ACTIVITATII CURENTE
        • B1 Istoricul activitatii
        • B2 Principalele mijloace fixe care compun patrimoniul actual al solicitantului
        • B3 Descrierea activitatilor curente (agricole si non-agricole) si a tehnologiilor aplicate
        • B4 Politica de aprovizionare Furnizori de materii prime
        • B5 Politica de desfacere Canale de distribuţie
          • C PREZENTAREA PROIECTULUI
            • C1 Obiectivele proiectului
            • TRACTOR SAME MODEL EXPLORER 3-100
            • C3 Managementul proiectului
            • C4 Lista de achizitii si sursele de achiziţii pentru activele ce fac obiectul proiectului materiile prime pentru punerea in functiune a proiectului
            • C5 Personal si instruire
            • C6 Graficul estimat al proiectului
            • C7 Impactul proiectului asupra dezvoltarii zonei si a mediului de afaceri
              • D PROIECŢII FINANCIARE SI INDICATORI FINANCIARI
                • D1 Bazele de productie
                • D2 Contul de profit si pierderi previzionat ( pe o perioada de 3 ani )
                • D3 Fluxul de numerar previzionat ( pe o perioada de 3 ani )
                • D4 Indicatorii financiari
                • Tabelul 1
                  • Tabelul 3
                    • Centralizarea datelor
Page 43: Duceac Ionut

44

45

46

47

35 Organizarea lucrării de semănat la cultura gracircului

Semănatul este una dintre cele mai importante lucrări agricole de care depinde icircn ultimă instanţă obţinerea de producţii ridicate Suprafeţele icircntinse ocupate de culturi precum şi termenele restracircnse icircn care trebuie executat fac ca procesul de muncă al semănatului să ocupe un loc important icircn activitatea de producţie a exploataţiilor agricole

Etapele organizării lucrărilor de semănat cereale păioase sunt următoarele1 se stabileşte componenţa agregatului de semănat potrivit condiţiilor existente

(tractor plus semănătoare SUP-29 sau SUP-21)2 Se determină necesarul de agregate pentru terminarea semănatului icircn termen

optim folosind formula

icircn care

N ndash numărul de agregate pentru terminarea lucrării icircn timpul propusS ndash suprafaţa de icircnsămacircnţatn ndash numărul de zile icircn care trebuie terminată lucrareaP ndash randamentul zilnic al maşinii

(1)N = 303(512) = 5 agregate

Aşadar icircn prealabil trebuie cunoscut randamentul zilnic al agregatului de semănat folosit Aceasta se calculează după formula

icircn

care

P ndash randamentul zilnic al agregatului (ha)B ndash lăţimea de lucru a agregatului icircn lucru (m)V ndash viteza de deplasare a agregatului

icircn lucru (moră)t ndash durata zilei de lucru (ore)H ndash coeficientul de folosire a timpului de lucru (070-080)

(2)P = 366000807 10000 = 12 ha

3 Stabilirea lungimii marcatoarelor semănătoriiLungimea marcatoarelor adică distanţa la care trebuie aşezată piesa activă a marcatorului faţă de ultimul brăzdar se stabileşte icircn funcţie de

lăţimea de lucru a semănătorii (B) distanţa icircntre două brăzdare (b) distanţa icircntre roţile din faţă sau marginile exterioare ale şenilelor

tractorului (c)

= 11

= = 26

49

49

Cacircnd tractorul poate urmări urma lăsată de marcator atacirct cu roata din dreapta cacirct şi cu roata din stacircnga lungimea celor două marcatoare este egală şi este dată de relaţia

4 Stabilirea debitului semănătorii icircn funcţie de norma de sămacircnţă la hectar La icircnceputul lucrării trebuie icircntotdeauna să se verifice corectitudinea reglării debitului la icircnsămacircnţare Această verificare se face după formula

icircn

care

G ndash cantitatea de sămacircnţă cursă din semănătoare la un număr stabilit de icircnvacircrtiri a roţii semănătoriiA ndash norma de semănat la un ha (kg)d ndash lungimea roţii semănătorii (m)B ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)O ndash nr de icircnvacircrtituri a roţii semănătorii

(6)G= 2501743620 10000 = 313

5 Stabilirea dimensiunilor postatelor la semănat Lungimea maximă a postatelor la semănat este icircn funcţie de capacitatea cutiei semănătorii Pentru a uşura organizarea transportului de seminţe este indicat ca alimentarea semănătorii cu seminţe să se execute la un singur capăt a postatei ~n acest caz lungimea maximă a postatei se calculează după formula

icircn

care

L ndash lungimea maximă a postatei (m)Q ndash capacitatea coşului de alimentare

a semănătorii (kg)Y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii coşului de alimentare a semănătorii (icircn medie 070-080)A ndash norma de semănat (kgha)B ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)

(7)L = (051000040007) (25036) = 1556m

Icircn ce priveşte lăţimea postatei aceasta se determină icircn funcţie de lăţimea totală a parcelei de icircnsămacircnţat şi de metoda de deplasare a agregatului Ea se calculează aşa icircncacirct să asigure de lucru agregatului pentru 1-2 zile de lucru

Lăţimea postatei la semănatul icircn suveică se calculează după formula

icircn care

l ndash lăţimea postatei (m)P ndash productivitatea zilnică a agregatului (hazi)Z ndash durata icircn zile a lucrului pe aceeaşi postată (1-2 zile)L ndash lungimea postatei (m)

(8)l = 10000122 1556 = 154m

6 Lăţimea zonei de icircntoarcere a agregatului Pentru icircntoarcerea agregatului la capetele parcelei se delimitează o facircşie de teren denumită bdquozonă de icircntoarcereldquo Delimitarea acestei zone se face icircn cazul deplasărilor icircn parcursul liniar cu buclă şi fără buclă Lăţimea zonei de icircntoarcere este dată de relaţia

50

50

icircn care

E ndash lăţimea zonei de icircntoarcereR ndash raza de icircntoarcere a agregatuluie ndash lungimea de ieşire a agregatului (adică distanţa de la centrul agregatului mijlocul osiei motoare a tractorului) pacircnă la organele active ale maşinii

(9)E = 34 + 15 = 135m

Aceasta reprezintă lungimea cu care trebuie să se deplaseze centrul agregatului pentru aducerea organelor active ale maşinii agricole pe linia de icircntoarcere a lucrului

7 Stabilirea distanţei dintre punctele de alimentare a semănătorii Distanţa dintre punctele de alimentare a semănătorii se determină icircn funcţie de metoda de deplasare a agregatului la semănat ~n cazul semănatului icircn suveică lungimea postatei este determinată icircn funcţie de capacitatea cutiei de seminţe icircn aşa fel ca alimentarea semănătorii să se facă numai la unul din capetele postatei distanţa dintre punctele de alimentare se află după formula

icircn care

D ndash distanţa dintre punctele de alimentare (m)B ndash lăţimea de lucru a agregatului (m)T ndash numărul turelor (adică nr curselor dus-icircntors) pe care le face agregatul pacircnă la golirea coşului semănătorii

(1)D = 2362 = 144m

Icircn cazul cacircnd lungimea postatei nu este determinată icircn funcţie de capacitatea cutiei de seminţe este necesar ca icircn prealabil să cunoaştem turele pe care le face agregatul pacircnă la golirea coşului semănătorii Aceasta se determină icircmpărţind lungimea drumului pe care icircl face semănătoarea pacircnă la golirea cutiei sale pe lungimea cursei de lucru dus şi icircntors ~n acest scop se foloseşte următoarea formulă

icircn care

T ndash numărul turelorQ ndash capacitatea cutiei semănătorii

(kg)Y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii cutiei (080)A ndash norma de semănat (kgha)B ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)L ndash lungimea postatei (m)

T= (1000040007) (2503621556) = 1Icircn cazul semănării icircn bdquolaturildquo sau bdquope două jumătăţi ale postateildquo distanţa dintre

punctele de alimentare se calculează după formula = 136 = 36

(semnificaţiile literelor sunt aceleaşi ca la formulele (10) şi (11)

51

51

8 Stabilirea cantităţilor de seminţe ce se pun la punctele de alimentare Cantităţile de seminţe care se pun la primul punct de alimentare se calculează după formula

= 4001 = 400kgiar cantitatea care se pune la punctele următoare este

icircn care

C ndash cantitatea de seminţe necesară alimentării agregatului (kg)Q capacitatea coşului semănătorii (kg)y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii cutieia ndash nr semănătorilor icircn agregat

(14)C1 = 400071 = 280kg

9 Stabilirea necesarului zilnic de muncitori pentru semănat şi transportat seminţele Necesarul zilnic de muncitori pentru deservirea semănătorilor variază icircn raport cu numărul de agregate folosite zilnic şi al maşinilor ce compun agregatul

10 Necesarul de mijloace de transport se stabileşte icircn funcţie de cantităţile de seminţe necesare semănătorilor la o icircncărcare timpul de golire a semănătorilor capacitatea mijloacelor de transport distanţa de transport şi timpul necesar pentru un ciclu de transport

~n primul racircnd se determină timpul icircn care se consumă cantitatea de seminţe existentă icircn cutia semănătorii folosind relaţia

icircn care

q ndash capacitatea cutiei semănătorii (kg)085 ndash coeficientul de folosire a cutiei semănătoriiB ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)V ndash viteza de lucru a agregatului (moră)N ndash norma de sămacircnţă la ha (kg)

Tgol = (10000400085) (366000250) = 063h = 38min

Numărul de mijloace de transport necesare zilnic se determină pe baza relaţiei

icircn care

Nt ndash numărul mijloacelor de transportn ndash numărul semănătorilor ce lucreazăt ndash durata unui ciclu de transport (min)Cm ndash capacitatea mijlocului de transport (kg)

Nt = (540008530) (38400) = 33 = 311 Se determină necesarul de saci pentru transportul seminţelor cunoscacircnd că

pentru uşurarea manipulării se recomandă ca un sac să aibă 40 kg

Nr saci = (512250) 40 = 375 sacizi

52

52

Centralizarea datelor

Nr crt

Specificare UMAgregatul folosit

Tractor + (SUP-29)

Tractor + SUP-21

1 Productivitatea zilnică a agregatului haschimb 12

2 Necesarul zilnic de-tractoare nr 5-semănători nr 5

3Productivitatea zilnică a tuturor agregatelor

hazi 60

4Dimensiunile solei de semănat

-lungime m 1556-lăţime m 1947-suprafaţă ha 303

5Dimensiunea parcelelor de semănat

-lungime m 1556-lăţime m 154-suprafaţă 24

6Lungimea marcatorului

-dreapta m 11-stacircnga m 26

7Norma de icircnsămacircnţare

-la 20 icircnvacircrtituri kg 3-la hectar kg 250

8Distanţa dintre punctele de alimentare cu seminţe

m 144

9Cantitatea de seminţe ce se pune la punct de alimentare

-la primul punct

kg 400

-la punctele următoare

kg 280

10 Necesarul zilnic de muncitori

-pt servirea semănătorii

nr 5

-pt transportul seminţelor

nr 3

-total nr 8

11Lăţimea facircşiei de icircntoarcere a agregatului

m 135

12Necesarul zilnic de mijl de transport

-atelaje nr-tractor+remorcă nr 3-auto-camion nr

13Necesar saci pt transportul seminţelor

nr 375

53

53

36 Evaluarea producţiei

Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţieiacestora

Evaluarea se face icircn două etape1) icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele

caracteristice de dezvoltare a plantelor2) icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite

norme standardizate~n funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfel

1) Gracircu orz (orz - 1 iunie gracircu - 15 iunie) Gracircu Boemandash se stabileşte numărul punctelor de control icircn funcţie de mărimea şi

uniformitatea parcelelor(icircn cazul parcele de pacircnă la 100 ha - 5 puncte pe suprafeţe mai mari de 100 ha - 10 puncte)

Determinările se fac cu ajutorul ramei metrice (un cadru de 1 metru patrat)Metodologie de lucrundash se numără spicele din interiorul ramei metricendash se stabileşte numărul mediu de boabe icircn spicndash se calculează producţia medie la hectar astfel

Q kgha = (360353610000) (10001000) = 4536kgha

Q kgha - producţia medie kgha Nsp - număr mediu de spice la mp (medie pe toate punctele de control) 360Nb - număr mediu de boabe icircn spice 35MMB - greutatea a 1000 boabe (grame)3610000 mp = 1 ha1000 x 1000 = 1000 grame x 1000 boabe

Exemplu

2) Porumb (1 septembrie) DKC 3511ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 28 mp (4 racircnduri x 070 x 10 m

lungime 070 (m) - distanţa dintre racircnduri)ndash se numără ştiuleţii la fiecare punct de controlndash se calculează numărul de ştiuleţi la hectar

54

54

Nstha = (30010000)(510) = 60000

Nstha - număr de ştiuleţi la hanst - numărul de ştiuleţi număraţi la toate punctele de controld - suprafaţa unui punct de control (mp)i - numărul punctelor de control

ndash se determină apoi numărul de boabe pe ştiuletendash se calculează apoi producţia medie la hectar

Q kgha = (60000588337) (10001000) = 11889 kgha

Q kgha - producţia medieNst - număr ştiuleţi la hectar 60000Nb - număr mediu de boabe pe ştiulete 588MMB - greutatea a 1000 boabe (grame) 337

Exemplu

3) Floarea soarelui (15 august)ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 28 mp (4 racircnduri x 070 x 10)ndash se numără capitulele la fiecare punct de control şi se stabileşte numărul mediu

de capitule la ha după formula

Ncpha - număr total de capitule la hancp - număr de capitule numărate la toate punctele de controld - suprafaţa unui punct de controli - numărul punctelor de control

ndash se determină numărul mediu de seminţe pe capitul(Ns)ndash se calculează producţia medie la hectar astfel

55

55

Q kgha - producţia medieNcp - număr mediu de capitule la hectarNs - număr seminţe pe capitulMMB - greutatea a 1000 seminţe icircn grame

Exemplu

4) Sfecla de zahăr (1 septembrie)ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 10 mp (3 racircnduri x 045 m x 74 m

lungime)ndash la fiecare punct de control plantele se recoltează se decoletează (tăierea

frunzelor) se curăţă de pămacircnt şi se cacircntărescndash se determină producţia medie astfel

q - cantitatea de rădăcini recoltate din punctele de control (kg)d - suprafaţa unui punct de control (mp)i - numărul punctelor de control

ndash la producţia stabilită se adaugă sporul de producţie ce se va realiza de la data evaluării la data prevăzută a se recolta (18 grziplantă)

Exemplu

5) Fructe (1 septembrie) MĂRMetoda de evaluare diferă icircn funcţie de tipul de livadă clasică sau intensivă dar

icircn mare constă icircn următoarele etapendash se stabileşte numărul de pomi pentru examinare (2 - 5 ) 480ndash se determină numărul mediu de fructe pe pom şi greutatea acestora icircn kg 30kg

167 de fructe

56

56

ndash se icircnmulţeşte numărul mediu de fructe pe pom cu numărul de pomi existenţi la ha şi se obţine astfel producţia medie la ha 16032 kgha

6) Struguri (de masă - 15 iulie de vin - 1 septembrie)ndash evaluarea se face separat la viile nobile şi la viile de hibrizindash se stabileşte numărul de butuci pe rod la ha cu relaţia

Nbha - numărul de butuci pe rod la hadr - distanţa dintre racircnduri (m)db - distanţa icircntre butuci pe racircnd (m)Ng - număr mediu de goluri (butuci neproductiviinexistenţi) la ha icircn procente

ndash se evaluează producţia de struguri pe butuc număracircndu-se toţi strugurii de pe un număr de 1 - 2 din butucii existenţi pe lot (se recomandă să se efectueze numărătoarea strugurilor pe fiecare al 10-lea butuc din 15 icircn 15 racircnduri)

Producţia de struguri pe butuc se calculează astfel

Pmb - producţia medie pe butuc (grame)Gms - greutatea medie a strugurilor (grame)Ns - numărul de struguri total găsiţi la numărătoareNba - numărul butucilor analizaţi

ndash se calculează producţia medie de struguri la ha cu formula

Pmha - producţia medie de struguri la ha (kg)Nbha - numărul de butuci pe rod la haPmb - producţia medie pe butuc (grame)

Exemplu

57

57

CAPITOLUL IV DETERMINAREA PRAGULUI DE RENTABILITATE (A PUNCTULUI CRITIC) PE CULTURI

Punctul critic marchează acea dimensiune a producţiei medii la care icircncasările din

valorificarea producţiei sunt egale cu cheltuielile totale de producţie deci acel punct al

producţiei medii la care nu se obţine profit dar nu se icircnregistrează nici pierderi

Mărimea costului de producţie şi a ratei profitului se găsesc icircntr-o stracircnsă legătură

cu raportul dintre cheltuielile de exploatare şi cantitatea de produse realizate Prin analiza

costurilor şi cheltuielilor de exploatare icircntreprinzătorul poate calcula nivelul minim de

activitate cerut de menţinerea icircn stare de funcţionare a firmei Cunoscacircnd pragul de

rentabilitate se poate proiecta volumul de vacircnzări icircn vederea obţinerii profitului scontat

De asemenea creditorii şi investitorii solicită adesea efectuarea analizei punctului

critic pentru a ajuta icircn evaluarea cacircştigurilor potenţiale ale unei afaceri şi icircn consecinţă

aceasta trebuie introdusă icircn planul de afaceri

Punctul critic se poate determina icircn două moduri şi anume fără profit programat

sau cu profit programat

Calculul punctului critic fără profit programat este exprimat printr-o relaţie

simplă

y = yי

y = Pvx

yי = Cvx + CF

Pvx = Cvx + CF

x(Pv ndash Cv) = CF

icircn care

y ndash veniturile din valorificarea producţiei (mii lei)

yי - cheltuielile totale icircnregistrate (mii lei)

Pv ndash preţul de vacircnzare unitar

x ndash producţia medie sau volumul vacircnzărilor (unităţi fizice)

Cv ndash cheltuieli variabile unitare

58

58

CF ndash costuri fixe totale

De unde x marchează acea dimensiune a producţiei la care nu se icircnregistrează nici

profit nici pierderi

Determinarea cantitativă şi reprezentarea grafică a PC la cultura Porumb

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Incărcat transportat IC (PK) t 2881 180225 575

22 Descărcat IC (PK) t 2881 2444609 78

33 Incărcat transportat IC (N) t 10 2484545 793

44 Descărcat IC (N) t 1655 6371 02

55 Transportat apa prep sol mii l 30 599 019

66 Incărcat transportat săm t 66 599359 191

77 Recoltat porumb boabe t 530 2606662 832

88 Transportat porumb boabe t 225 1245 04

99

1010

TOTALTOTAL 9962236 31792

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch Variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologicacopy= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

59

59

Cheltuielile fixe

NrNr CrtCrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) copycopy (d)(d) (e)(e)

11 Adm Şi deservit IC (PK) ha 302 617645 2045

22 Arat 25 cm +grăpat ha 302 1140192 3775

33 Adm Şi deservit IC (N) ha 302 630389 2087

44 Erbicidat şi deservit ha 302 61155 2025

55 Discuit si preg Pat germ Ha 302 586536 1942

66 Semănat +deservit ha 302 472517 1565

77 Prăşit mecanic I ha 302 819024 2712

88 Prăit mecanic II ha 302 654182 2166

99

1010

TOTALTOTAL 5532035 18318

(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)

60

60

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura porumb - fără profit programat

Ch variabile Cv = 9962236 lei

Ch fixe totale CF = 5532035 lei

Ch fixeha CFha = 18318 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 11 leikg = 1100 leit

Producţia totală de PT= 313355 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 302 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 33961599 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 9962236 + 33961599 = 133583959 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 133583959 313355=

4263leit

Productia medie de porumb la punctul critic (X)

X= (CFha)(Pv-CVt) = 18318 ( 1100 ndash 4263 ) = 272 tha = 2720 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 272 tha 4263 leit = 115953 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx =18318 leiha+ 115953 leiha =299133 leiha

Nivelul producţiei de 2720 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la

cultura porumb icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de

2720 la preţul de 11 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie

Depăşirea acestui nivel al producţiei (2720 ha) duce la obţinerea unui profit iar

scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi

61

61

62

PROFI

T

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

2720 kg2720 kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

18318

leiha

299133

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura porumb ndash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

62

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura porumb - cu profit programat

Ch variabile Cv = 9962236 lei

Ch fixe totale CF = 5532035 lei

Ch fixeha CFha = 18318 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 11 leikg = 1100 leit

Producţia totală de PT= 313355 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 302 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 33961599 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)

Pr = 500000lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 9962236 + 33961599 = 133583959 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 133583959 313355=

4263leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha=PrS =500000302= 165562 leiha

Producţia medie de porumb la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 18318+165562) ( 1100 - 4263 )= 517 tha

= 5170 kgha

Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 517 tha 4263 leit = 220397 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 18318 leiha+ 220397leiha = 403577 leiha

63

63

64

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

5170 kg5170 kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

18318

leiha

403577

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura porumb ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

64

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura porumb

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 9962236 9962236

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 33961599 33961599

Ch variabile totale CVT lei 133583959 133583959

Ch variabile t CVt leit 4263 4263

Ch fixe totale CF lei 5532035 5532035

Ch fixe ha CFha leiha 18318 18318

Profit programat total Pr lei 500000

Profit programat ha Prha leiha 165562

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 2720

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 5170

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 115953 220397

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 299133 403577

Preţ de vacircnzare t Pv leit 1100 1100

Suprafaţa cultivată S ha 302 302

65

65

DETERMINAREA CANTITATIVĂ ȘI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA gracircu

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Incărcat transportat IC (PK) t 4605 260015 179

22 Descărcat IC (PK) t 4605 495645 341

33 Incărcat transportat săm t 666 601343 414

44 Incărcat transportat IC (N) t 10 97019 669

55 Descărcat IC (N) t 6454 24848 017

66 Transportat apa prep sol mii l 30 599 04

77 Recoltat grau t 530 2614762 1802

88 Transportat gracircu t 225 1245 09

99

1010

TOTALTOTAL 49504298 34115

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

66

66

Cheltuielile fixe

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Adm şi deservit IC (PK) ha 303 619685 2045

22 Arat 18 - 20 cm +grăpat ha 303 1025772 3385

33 Discuit si preg pat germ ha 303 588479 1942

44 Semănat +deservit ha 303 474081 1565

55 Adm şi deservit IC (N) ha 303 632476 2087

66 Adm şi deservit ha 303 613575 2025

77

88

99

1010

TOTALTOTAL 3954068 130497

(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)

67

67

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura gracircu - fără profit programat

Ch variabile Cv = 49504298 lei

Ch fixe totale CF = 3954068 lei

Ch fixeha CFha = 130497 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 09 leikg = 900 leit

Producţia totală de gracircu PT= 145107 t

Suprafata cultivată cu gracircu S = 303 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 14849866 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 49504298 + 14849866 = 64354164 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 64354164 145107 =

4435leit

Productia medie de gracircu la punctul critic (X)

X= (CFha)(Pv-CVt) = 130497 ( 900 - 4435 ) = 286 tha

= 2860 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 286 tha 4435 leit = 12684 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 130497 leiha+ 126841 leiha = 257338 leiha

Nivelul producţiei de 2860 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la

cultura de gracircu icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de

2860 la preţul de 09 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie

Depăşirea acestui nivel al producţiei (2860 ha) duce la obţinerea unui profit iar

scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi

68

68

69

PROFI

T

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

2860 kg2860 kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

130497

leiha

257338

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura gracircu ndash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

69

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura gracircu - cu profit programat

Ch variabile Cv = 49504298 lei

Ch fixe totale CF = 3954068 lei

Ch fixeha CFha = 130497 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 09 leikg = 900 leit

Producţia totală de gracircu PT= 145107 t

Suprafata cultivată cu gracircu S = 303 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 14849866 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)

Pr = 400000 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 49504298 + 14849866 = 64354164 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 64354164 145107 =

4435leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 400000 303 =

132013 leiha

Producţia medie de gracircu la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 130497 + 132013 ) ( 900 - 4435 )

= 575 tha = 5750 kgha

Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 575tha 4435 leit = 255012 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx =130497 leiha+ 255012leiha = 385509 leiha

70

70

71

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

5750 kg5750 kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

130497

leiha

3855

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura gracircu ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

71

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura gracircu

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 49504298 49504298

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 14849866 14849866

Ch variabile totale CVT lei 64354164 64354164

Ch variabile t CVt leit 4435 4435

Ch fixe totale CF lei 3954068 3954068

Ch fixe ha CFha leiha 130497 130497

Profit programat total Pr lei 400000

Profit programat ha Prha leiha 132013

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 2860

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 5750

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 12684 255012

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 257338 385509

Preţ de vacircnzare t Pv leit 900 900

Suprafaţa cultivată S ha 303 303

72

72

DETERMINAREA CANTITATIVĂ ȘI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA măr

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Incărcat transportat IC (PK) T 124 694 84

22 Descărcat IC (PK) T 124 145896 177

33 Adm şi deservit IC (PK) T 50 691 839

44 Administrat gunoi de grajd T 50 288 35

55 Săpat gropi pt plantat pomi Buc 048 281 34

66 Plantat + udat Buc 048 7488 909

77 Tăieri de forma coroanei Buc 25 25 03

88 Incărcat transportat IC (N) T 0855 1107 134

99 Adm şi deservit IC T 5 896 109

1010 Transportat apa prep sol T 3 4592 558

1111 Recoltat prune T 5 187 23

1212 Transportat prune T 8234 14327 174

TOTALTOTAL 1914066 2325

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

Cheltuielile fixe

73

73

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Arătură in livadă Ha 5 2057 4114

22 Discuit arătura Ha 5 913 1826

33 Prăşit printre racircnduri Ha 5 804 1608

44 Stropit cu insecto-fungicide Ha 5 1802 3604

55 Erbicidat şi deservit Ha 5 690 138

66

77

88

99

1010

TOTALTOTAL 6266 12532

(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)

74

74

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura măr - fără profit programat

Ch variabile Cv = 1914066 lei

Ch fixe totale CF = 6266 lei

Ch fixeha CFha = 12532 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 1 leikg =1000 leit

Producţia totală de mere PT= 8234 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 5 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 673021 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 1914066 + 673021 = 2587087 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 2587087 8234 = 3142 leit

Productia medie de mere la punctul critic (X)

X= (CFha)(Pv-CVt) = 12532 ( 1000 - 3142 ) = 19 tha

= 1900 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 19 tha 3142 leit = 59698 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx =12532 leiha+ 59698 leiha =185018 leiha

Nivelul producţiei de 1900 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la

cultura de măr icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de

1900 la preţul de 1 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie Depăşirea

acestui nivel al producţiei (1900 ha) duce la obţinerea unui profit iar scăderea

producţiei sub acest nivel determină pierderi

75

75

76

PROFI

T

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

1900 kg1900 kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

12532

leiha

185018

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura măr ndash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

76

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura măr - cu profit programat

Ch variabile Cv = 1914066 lei

Ch fixe totale CF = 6266 lei

Ch fixeha CFha = 12532 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 1 leikg =1000 leit

Producţia totală de mere PT= 8234 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 5 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 673021 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)

Pr = 100000 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 1914066 + 673021 = 2587087 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 2587087 8234 = 3142 leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 100000 5

= 20000 leiha

Producţia medie de mere la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 12532 + 20000 ) (1000 - 3142 )

= 31 tha = 31000 kgha

Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 31 tha 3142 leit = 97402 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx =12532 leiha+97402 leiha = 109934 leiha

77

77

78

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

31000 kg31000 kghaha

7500

5000

1000

2500

10000

15000

12500

12532

leiha

109934

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura măr ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

78

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura măr

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 1914066 1914066

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 673021 673021

Ch variabile totale CVT lei 2587087 2587087

Ch variabile t CVt leit 3142 3142

Ch fixe totale CF lei 6266 6266

Ch fixe ha CFha leiha 12532 12532

Profit programat total Pr lei 100000

Profit programat ha Prha leiha 20000

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 1900

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 31000

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 59698 97402

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 185018 109934

Preţ de vacircnzare t Pv leit 1000 1000

Suprafaţa cultivată S ha 5 5

79

79

CAPITOLUL VCAPITOLUL VCONCLUZII ŞI RECOMANDĂRICONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI

Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţiei acestora

Evaluarea se face icircn două etape- icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele caracteristice de dezvoltare a plantelor- icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite norme standardizate

Icircn funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfelPorumb 3133 toneGrau 1451 toneMăr 82 toneEfectuacircnd eficiența celor trei culturi icircn urma rezultatelor acestora am

observat că cultura cea mai favorabilă este porumbul urmată de cultura grăacircluiPe viitor cea mai bună cultură atat cantitativă cacirct și calitativă este cultura porumbului

80

80

  • A DATE GENERALE PRIVITOARE LA SOLICITANT
    • A1 Numele solicitantului
    • A2 Obiectul de activitate
    • A3 Forma juridica a solicitantului
    • A4 Structura capitalului social si evoluţia acestuia de la icircnfiinţare
    • A5 Administratorii societatii
    • A6 Informaţii referitoare la locul desfasurarii activitatii solicitantului
      • B DESCRIEREA ACTIVITATII CURENTE
        • B1 Istoricul activitatii
        • B2 Principalele mijloace fixe care compun patrimoniul actual al solicitantului
        • B3 Descrierea activitatilor curente (agricole si non-agricole) si a tehnologiilor aplicate
        • B4 Politica de aprovizionare Furnizori de materii prime
        • B5 Politica de desfacere Canale de distribuţie
          • C PREZENTAREA PROIECTULUI
            • C1 Obiectivele proiectului
            • TRACTOR SAME MODEL EXPLORER 3-100
            • C3 Managementul proiectului
            • C4 Lista de achizitii si sursele de achiziţii pentru activele ce fac obiectul proiectului materiile prime pentru punerea in functiune a proiectului
            • C5 Personal si instruire
            • C6 Graficul estimat al proiectului
            • C7 Impactul proiectului asupra dezvoltarii zonei si a mediului de afaceri
              • D PROIECŢII FINANCIARE SI INDICATORI FINANCIARI
                • D1 Bazele de productie
                • D2 Contul de profit si pierderi previzionat ( pe o perioada de 3 ani )
                • D3 Fluxul de numerar previzionat ( pe o perioada de 3 ani )
                • D4 Indicatorii financiari
                • Tabelul 1
                  • Tabelul 3
                    • Centralizarea datelor
Page 44: Duceac Ionut

45

46

47

35 Organizarea lucrării de semănat la cultura gracircului

Semănatul este una dintre cele mai importante lucrări agricole de care depinde icircn ultimă instanţă obţinerea de producţii ridicate Suprafeţele icircntinse ocupate de culturi precum şi termenele restracircnse icircn care trebuie executat fac ca procesul de muncă al semănatului să ocupe un loc important icircn activitatea de producţie a exploataţiilor agricole

Etapele organizării lucrărilor de semănat cereale păioase sunt următoarele1 se stabileşte componenţa agregatului de semănat potrivit condiţiilor existente

(tractor plus semănătoare SUP-29 sau SUP-21)2 Se determină necesarul de agregate pentru terminarea semănatului icircn termen

optim folosind formula

icircn care

N ndash numărul de agregate pentru terminarea lucrării icircn timpul propusS ndash suprafaţa de icircnsămacircnţatn ndash numărul de zile icircn care trebuie terminată lucrareaP ndash randamentul zilnic al maşinii

(1)N = 303(512) = 5 agregate

Aşadar icircn prealabil trebuie cunoscut randamentul zilnic al agregatului de semănat folosit Aceasta se calculează după formula

icircn

care

P ndash randamentul zilnic al agregatului (ha)B ndash lăţimea de lucru a agregatului icircn lucru (m)V ndash viteza de deplasare a agregatului

icircn lucru (moră)t ndash durata zilei de lucru (ore)H ndash coeficientul de folosire a timpului de lucru (070-080)

(2)P = 366000807 10000 = 12 ha

3 Stabilirea lungimii marcatoarelor semănătoriiLungimea marcatoarelor adică distanţa la care trebuie aşezată piesa activă a marcatorului faţă de ultimul brăzdar se stabileşte icircn funcţie de

lăţimea de lucru a semănătorii (B) distanţa icircntre două brăzdare (b) distanţa icircntre roţile din faţă sau marginile exterioare ale şenilelor

tractorului (c)

= 11

= = 26

49

49

Cacircnd tractorul poate urmări urma lăsată de marcator atacirct cu roata din dreapta cacirct şi cu roata din stacircnga lungimea celor două marcatoare este egală şi este dată de relaţia

4 Stabilirea debitului semănătorii icircn funcţie de norma de sămacircnţă la hectar La icircnceputul lucrării trebuie icircntotdeauna să se verifice corectitudinea reglării debitului la icircnsămacircnţare Această verificare se face după formula

icircn

care

G ndash cantitatea de sămacircnţă cursă din semănătoare la un număr stabilit de icircnvacircrtiri a roţii semănătoriiA ndash norma de semănat la un ha (kg)d ndash lungimea roţii semănătorii (m)B ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)O ndash nr de icircnvacircrtituri a roţii semănătorii

(6)G= 2501743620 10000 = 313

5 Stabilirea dimensiunilor postatelor la semănat Lungimea maximă a postatelor la semănat este icircn funcţie de capacitatea cutiei semănătorii Pentru a uşura organizarea transportului de seminţe este indicat ca alimentarea semănătorii cu seminţe să se execute la un singur capăt a postatei ~n acest caz lungimea maximă a postatei se calculează după formula

icircn

care

L ndash lungimea maximă a postatei (m)Q ndash capacitatea coşului de alimentare

a semănătorii (kg)Y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii coşului de alimentare a semănătorii (icircn medie 070-080)A ndash norma de semănat (kgha)B ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)

(7)L = (051000040007) (25036) = 1556m

Icircn ce priveşte lăţimea postatei aceasta se determină icircn funcţie de lăţimea totală a parcelei de icircnsămacircnţat şi de metoda de deplasare a agregatului Ea se calculează aşa icircncacirct să asigure de lucru agregatului pentru 1-2 zile de lucru

Lăţimea postatei la semănatul icircn suveică se calculează după formula

icircn care

l ndash lăţimea postatei (m)P ndash productivitatea zilnică a agregatului (hazi)Z ndash durata icircn zile a lucrului pe aceeaşi postată (1-2 zile)L ndash lungimea postatei (m)

(8)l = 10000122 1556 = 154m

6 Lăţimea zonei de icircntoarcere a agregatului Pentru icircntoarcerea agregatului la capetele parcelei se delimitează o facircşie de teren denumită bdquozonă de icircntoarcereldquo Delimitarea acestei zone se face icircn cazul deplasărilor icircn parcursul liniar cu buclă şi fără buclă Lăţimea zonei de icircntoarcere este dată de relaţia

50

50

icircn care

E ndash lăţimea zonei de icircntoarcereR ndash raza de icircntoarcere a agregatuluie ndash lungimea de ieşire a agregatului (adică distanţa de la centrul agregatului mijlocul osiei motoare a tractorului) pacircnă la organele active ale maşinii

(9)E = 34 + 15 = 135m

Aceasta reprezintă lungimea cu care trebuie să se deplaseze centrul agregatului pentru aducerea organelor active ale maşinii agricole pe linia de icircntoarcere a lucrului

7 Stabilirea distanţei dintre punctele de alimentare a semănătorii Distanţa dintre punctele de alimentare a semănătorii se determină icircn funcţie de metoda de deplasare a agregatului la semănat ~n cazul semănatului icircn suveică lungimea postatei este determinată icircn funcţie de capacitatea cutiei de seminţe icircn aşa fel ca alimentarea semănătorii să se facă numai la unul din capetele postatei distanţa dintre punctele de alimentare se află după formula

icircn care

D ndash distanţa dintre punctele de alimentare (m)B ndash lăţimea de lucru a agregatului (m)T ndash numărul turelor (adică nr curselor dus-icircntors) pe care le face agregatul pacircnă la golirea coşului semănătorii

(1)D = 2362 = 144m

Icircn cazul cacircnd lungimea postatei nu este determinată icircn funcţie de capacitatea cutiei de seminţe este necesar ca icircn prealabil să cunoaştem turele pe care le face agregatul pacircnă la golirea coşului semănătorii Aceasta se determină icircmpărţind lungimea drumului pe care icircl face semănătoarea pacircnă la golirea cutiei sale pe lungimea cursei de lucru dus şi icircntors ~n acest scop se foloseşte următoarea formulă

icircn care

T ndash numărul turelorQ ndash capacitatea cutiei semănătorii

(kg)Y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii cutiei (080)A ndash norma de semănat (kgha)B ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)L ndash lungimea postatei (m)

T= (1000040007) (2503621556) = 1Icircn cazul semănării icircn bdquolaturildquo sau bdquope două jumătăţi ale postateildquo distanţa dintre

punctele de alimentare se calculează după formula = 136 = 36

(semnificaţiile literelor sunt aceleaşi ca la formulele (10) şi (11)

51

51

8 Stabilirea cantităţilor de seminţe ce se pun la punctele de alimentare Cantităţile de seminţe care se pun la primul punct de alimentare se calculează după formula

= 4001 = 400kgiar cantitatea care se pune la punctele următoare este

icircn care

C ndash cantitatea de seminţe necesară alimentării agregatului (kg)Q capacitatea coşului semănătorii (kg)y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii cutieia ndash nr semănătorilor icircn agregat

(14)C1 = 400071 = 280kg

9 Stabilirea necesarului zilnic de muncitori pentru semănat şi transportat seminţele Necesarul zilnic de muncitori pentru deservirea semănătorilor variază icircn raport cu numărul de agregate folosite zilnic şi al maşinilor ce compun agregatul

10 Necesarul de mijloace de transport se stabileşte icircn funcţie de cantităţile de seminţe necesare semănătorilor la o icircncărcare timpul de golire a semănătorilor capacitatea mijloacelor de transport distanţa de transport şi timpul necesar pentru un ciclu de transport

~n primul racircnd se determină timpul icircn care se consumă cantitatea de seminţe existentă icircn cutia semănătorii folosind relaţia

icircn care

q ndash capacitatea cutiei semănătorii (kg)085 ndash coeficientul de folosire a cutiei semănătoriiB ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)V ndash viteza de lucru a agregatului (moră)N ndash norma de sămacircnţă la ha (kg)

Tgol = (10000400085) (366000250) = 063h = 38min

Numărul de mijloace de transport necesare zilnic se determină pe baza relaţiei

icircn care

Nt ndash numărul mijloacelor de transportn ndash numărul semănătorilor ce lucreazăt ndash durata unui ciclu de transport (min)Cm ndash capacitatea mijlocului de transport (kg)

Nt = (540008530) (38400) = 33 = 311 Se determină necesarul de saci pentru transportul seminţelor cunoscacircnd că

pentru uşurarea manipulării se recomandă ca un sac să aibă 40 kg

Nr saci = (512250) 40 = 375 sacizi

52

52

Centralizarea datelor

Nr crt

Specificare UMAgregatul folosit

Tractor + (SUP-29)

Tractor + SUP-21

1 Productivitatea zilnică a agregatului haschimb 12

2 Necesarul zilnic de-tractoare nr 5-semănători nr 5

3Productivitatea zilnică a tuturor agregatelor

hazi 60

4Dimensiunile solei de semănat

-lungime m 1556-lăţime m 1947-suprafaţă ha 303

5Dimensiunea parcelelor de semănat

-lungime m 1556-lăţime m 154-suprafaţă 24

6Lungimea marcatorului

-dreapta m 11-stacircnga m 26

7Norma de icircnsămacircnţare

-la 20 icircnvacircrtituri kg 3-la hectar kg 250

8Distanţa dintre punctele de alimentare cu seminţe

m 144

9Cantitatea de seminţe ce se pune la punct de alimentare

-la primul punct

kg 400

-la punctele următoare

kg 280

10 Necesarul zilnic de muncitori

-pt servirea semănătorii

nr 5

-pt transportul seminţelor

nr 3

-total nr 8

11Lăţimea facircşiei de icircntoarcere a agregatului

m 135

12Necesarul zilnic de mijl de transport

-atelaje nr-tractor+remorcă nr 3-auto-camion nr

13Necesar saci pt transportul seminţelor

nr 375

53

53

36 Evaluarea producţiei

Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţieiacestora

Evaluarea se face icircn două etape1) icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele

caracteristice de dezvoltare a plantelor2) icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite

norme standardizate~n funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfel

1) Gracircu orz (orz - 1 iunie gracircu - 15 iunie) Gracircu Boemandash se stabileşte numărul punctelor de control icircn funcţie de mărimea şi

uniformitatea parcelelor(icircn cazul parcele de pacircnă la 100 ha - 5 puncte pe suprafeţe mai mari de 100 ha - 10 puncte)

Determinările se fac cu ajutorul ramei metrice (un cadru de 1 metru patrat)Metodologie de lucrundash se numără spicele din interiorul ramei metricendash se stabileşte numărul mediu de boabe icircn spicndash se calculează producţia medie la hectar astfel

Q kgha = (360353610000) (10001000) = 4536kgha

Q kgha - producţia medie kgha Nsp - număr mediu de spice la mp (medie pe toate punctele de control) 360Nb - număr mediu de boabe icircn spice 35MMB - greutatea a 1000 boabe (grame)3610000 mp = 1 ha1000 x 1000 = 1000 grame x 1000 boabe

Exemplu

2) Porumb (1 septembrie) DKC 3511ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 28 mp (4 racircnduri x 070 x 10 m

lungime 070 (m) - distanţa dintre racircnduri)ndash se numără ştiuleţii la fiecare punct de controlndash se calculează numărul de ştiuleţi la hectar

54

54

Nstha = (30010000)(510) = 60000

Nstha - număr de ştiuleţi la hanst - numărul de ştiuleţi număraţi la toate punctele de controld - suprafaţa unui punct de control (mp)i - numărul punctelor de control

ndash se determină apoi numărul de boabe pe ştiuletendash se calculează apoi producţia medie la hectar

Q kgha = (60000588337) (10001000) = 11889 kgha

Q kgha - producţia medieNst - număr ştiuleţi la hectar 60000Nb - număr mediu de boabe pe ştiulete 588MMB - greutatea a 1000 boabe (grame) 337

Exemplu

3) Floarea soarelui (15 august)ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 28 mp (4 racircnduri x 070 x 10)ndash se numără capitulele la fiecare punct de control şi se stabileşte numărul mediu

de capitule la ha după formula

Ncpha - număr total de capitule la hancp - număr de capitule numărate la toate punctele de controld - suprafaţa unui punct de controli - numărul punctelor de control

ndash se determină numărul mediu de seminţe pe capitul(Ns)ndash se calculează producţia medie la hectar astfel

55

55

Q kgha - producţia medieNcp - număr mediu de capitule la hectarNs - număr seminţe pe capitulMMB - greutatea a 1000 seminţe icircn grame

Exemplu

4) Sfecla de zahăr (1 septembrie)ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 10 mp (3 racircnduri x 045 m x 74 m

lungime)ndash la fiecare punct de control plantele se recoltează se decoletează (tăierea

frunzelor) se curăţă de pămacircnt şi se cacircntărescndash se determină producţia medie astfel

q - cantitatea de rădăcini recoltate din punctele de control (kg)d - suprafaţa unui punct de control (mp)i - numărul punctelor de control

ndash la producţia stabilită se adaugă sporul de producţie ce se va realiza de la data evaluării la data prevăzută a se recolta (18 grziplantă)

Exemplu

5) Fructe (1 septembrie) MĂRMetoda de evaluare diferă icircn funcţie de tipul de livadă clasică sau intensivă dar

icircn mare constă icircn următoarele etapendash se stabileşte numărul de pomi pentru examinare (2 - 5 ) 480ndash se determină numărul mediu de fructe pe pom şi greutatea acestora icircn kg 30kg

167 de fructe

56

56

ndash se icircnmulţeşte numărul mediu de fructe pe pom cu numărul de pomi existenţi la ha şi se obţine astfel producţia medie la ha 16032 kgha

6) Struguri (de masă - 15 iulie de vin - 1 septembrie)ndash evaluarea se face separat la viile nobile şi la viile de hibrizindash se stabileşte numărul de butuci pe rod la ha cu relaţia

Nbha - numărul de butuci pe rod la hadr - distanţa dintre racircnduri (m)db - distanţa icircntre butuci pe racircnd (m)Ng - număr mediu de goluri (butuci neproductiviinexistenţi) la ha icircn procente

ndash se evaluează producţia de struguri pe butuc număracircndu-se toţi strugurii de pe un număr de 1 - 2 din butucii existenţi pe lot (se recomandă să se efectueze numărătoarea strugurilor pe fiecare al 10-lea butuc din 15 icircn 15 racircnduri)

Producţia de struguri pe butuc se calculează astfel

Pmb - producţia medie pe butuc (grame)Gms - greutatea medie a strugurilor (grame)Ns - numărul de struguri total găsiţi la numărătoareNba - numărul butucilor analizaţi

ndash se calculează producţia medie de struguri la ha cu formula

Pmha - producţia medie de struguri la ha (kg)Nbha - numărul de butuci pe rod la haPmb - producţia medie pe butuc (grame)

Exemplu

57

57

CAPITOLUL IV DETERMINAREA PRAGULUI DE RENTABILITATE (A PUNCTULUI CRITIC) PE CULTURI

Punctul critic marchează acea dimensiune a producţiei medii la care icircncasările din

valorificarea producţiei sunt egale cu cheltuielile totale de producţie deci acel punct al

producţiei medii la care nu se obţine profit dar nu se icircnregistrează nici pierderi

Mărimea costului de producţie şi a ratei profitului se găsesc icircntr-o stracircnsă legătură

cu raportul dintre cheltuielile de exploatare şi cantitatea de produse realizate Prin analiza

costurilor şi cheltuielilor de exploatare icircntreprinzătorul poate calcula nivelul minim de

activitate cerut de menţinerea icircn stare de funcţionare a firmei Cunoscacircnd pragul de

rentabilitate se poate proiecta volumul de vacircnzări icircn vederea obţinerii profitului scontat

De asemenea creditorii şi investitorii solicită adesea efectuarea analizei punctului

critic pentru a ajuta icircn evaluarea cacircştigurilor potenţiale ale unei afaceri şi icircn consecinţă

aceasta trebuie introdusă icircn planul de afaceri

Punctul critic se poate determina icircn două moduri şi anume fără profit programat

sau cu profit programat

Calculul punctului critic fără profit programat este exprimat printr-o relaţie

simplă

y = yי

y = Pvx

yי = Cvx + CF

Pvx = Cvx + CF

x(Pv ndash Cv) = CF

icircn care

y ndash veniturile din valorificarea producţiei (mii lei)

yי - cheltuielile totale icircnregistrate (mii lei)

Pv ndash preţul de vacircnzare unitar

x ndash producţia medie sau volumul vacircnzărilor (unităţi fizice)

Cv ndash cheltuieli variabile unitare

58

58

CF ndash costuri fixe totale

De unde x marchează acea dimensiune a producţiei la care nu se icircnregistrează nici

profit nici pierderi

Determinarea cantitativă şi reprezentarea grafică a PC la cultura Porumb

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Incărcat transportat IC (PK) t 2881 180225 575

22 Descărcat IC (PK) t 2881 2444609 78

33 Incărcat transportat IC (N) t 10 2484545 793

44 Descărcat IC (N) t 1655 6371 02

55 Transportat apa prep sol mii l 30 599 019

66 Incărcat transportat săm t 66 599359 191

77 Recoltat porumb boabe t 530 2606662 832

88 Transportat porumb boabe t 225 1245 04

99

1010

TOTALTOTAL 9962236 31792

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch Variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologicacopy= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

59

59

Cheltuielile fixe

NrNr CrtCrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) copycopy (d)(d) (e)(e)

11 Adm Şi deservit IC (PK) ha 302 617645 2045

22 Arat 25 cm +grăpat ha 302 1140192 3775

33 Adm Şi deservit IC (N) ha 302 630389 2087

44 Erbicidat şi deservit ha 302 61155 2025

55 Discuit si preg Pat germ Ha 302 586536 1942

66 Semănat +deservit ha 302 472517 1565

77 Prăşit mecanic I ha 302 819024 2712

88 Prăit mecanic II ha 302 654182 2166

99

1010

TOTALTOTAL 5532035 18318

(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)

60

60

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura porumb - fără profit programat

Ch variabile Cv = 9962236 lei

Ch fixe totale CF = 5532035 lei

Ch fixeha CFha = 18318 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 11 leikg = 1100 leit

Producţia totală de PT= 313355 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 302 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 33961599 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 9962236 + 33961599 = 133583959 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 133583959 313355=

4263leit

Productia medie de porumb la punctul critic (X)

X= (CFha)(Pv-CVt) = 18318 ( 1100 ndash 4263 ) = 272 tha = 2720 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 272 tha 4263 leit = 115953 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx =18318 leiha+ 115953 leiha =299133 leiha

Nivelul producţiei de 2720 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la

cultura porumb icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de

2720 la preţul de 11 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie

Depăşirea acestui nivel al producţiei (2720 ha) duce la obţinerea unui profit iar

scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi

61

61

62

PROFI

T

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

2720 kg2720 kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

18318

leiha

299133

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura porumb ndash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

62

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura porumb - cu profit programat

Ch variabile Cv = 9962236 lei

Ch fixe totale CF = 5532035 lei

Ch fixeha CFha = 18318 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 11 leikg = 1100 leit

Producţia totală de PT= 313355 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 302 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 33961599 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)

Pr = 500000lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 9962236 + 33961599 = 133583959 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 133583959 313355=

4263leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha=PrS =500000302= 165562 leiha

Producţia medie de porumb la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 18318+165562) ( 1100 - 4263 )= 517 tha

= 5170 kgha

Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 517 tha 4263 leit = 220397 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 18318 leiha+ 220397leiha = 403577 leiha

63

63

64

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

5170 kg5170 kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

18318

leiha

403577

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura porumb ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

64

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura porumb

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 9962236 9962236

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 33961599 33961599

Ch variabile totale CVT lei 133583959 133583959

Ch variabile t CVt leit 4263 4263

Ch fixe totale CF lei 5532035 5532035

Ch fixe ha CFha leiha 18318 18318

Profit programat total Pr lei 500000

Profit programat ha Prha leiha 165562

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 2720

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 5170

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 115953 220397

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 299133 403577

Preţ de vacircnzare t Pv leit 1100 1100

Suprafaţa cultivată S ha 302 302

65

65

DETERMINAREA CANTITATIVĂ ȘI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA gracircu

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Incărcat transportat IC (PK) t 4605 260015 179

22 Descărcat IC (PK) t 4605 495645 341

33 Incărcat transportat săm t 666 601343 414

44 Incărcat transportat IC (N) t 10 97019 669

55 Descărcat IC (N) t 6454 24848 017

66 Transportat apa prep sol mii l 30 599 04

77 Recoltat grau t 530 2614762 1802

88 Transportat gracircu t 225 1245 09

99

1010

TOTALTOTAL 49504298 34115

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

66

66

Cheltuielile fixe

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Adm şi deservit IC (PK) ha 303 619685 2045

22 Arat 18 - 20 cm +grăpat ha 303 1025772 3385

33 Discuit si preg pat germ ha 303 588479 1942

44 Semănat +deservit ha 303 474081 1565

55 Adm şi deservit IC (N) ha 303 632476 2087

66 Adm şi deservit ha 303 613575 2025

77

88

99

1010

TOTALTOTAL 3954068 130497

(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)

67

67

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura gracircu - fără profit programat

Ch variabile Cv = 49504298 lei

Ch fixe totale CF = 3954068 lei

Ch fixeha CFha = 130497 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 09 leikg = 900 leit

Producţia totală de gracircu PT= 145107 t

Suprafata cultivată cu gracircu S = 303 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 14849866 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 49504298 + 14849866 = 64354164 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 64354164 145107 =

4435leit

Productia medie de gracircu la punctul critic (X)

X= (CFha)(Pv-CVt) = 130497 ( 900 - 4435 ) = 286 tha

= 2860 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 286 tha 4435 leit = 12684 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 130497 leiha+ 126841 leiha = 257338 leiha

Nivelul producţiei de 2860 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la

cultura de gracircu icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de

2860 la preţul de 09 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie

Depăşirea acestui nivel al producţiei (2860 ha) duce la obţinerea unui profit iar

scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi

68

68

69

PROFI

T

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

2860 kg2860 kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

130497

leiha

257338

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura gracircu ndash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

69

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura gracircu - cu profit programat

Ch variabile Cv = 49504298 lei

Ch fixe totale CF = 3954068 lei

Ch fixeha CFha = 130497 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 09 leikg = 900 leit

Producţia totală de gracircu PT= 145107 t

Suprafata cultivată cu gracircu S = 303 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 14849866 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)

Pr = 400000 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 49504298 + 14849866 = 64354164 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 64354164 145107 =

4435leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 400000 303 =

132013 leiha

Producţia medie de gracircu la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 130497 + 132013 ) ( 900 - 4435 )

= 575 tha = 5750 kgha

Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 575tha 4435 leit = 255012 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx =130497 leiha+ 255012leiha = 385509 leiha

70

70

71

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

5750 kg5750 kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

130497

leiha

3855

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura gracircu ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

71

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura gracircu

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 49504298 49504298

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 14849866 14849866

Ch variabile totale CVT lei 64354164 64354164

Ch variabile t CVt leit 4435 4435

Ch fixe totale CF lei 3954068 3954068

Ch fixe ha CFha leiha 130497 130497

Profit programat total Pr lei 400000

Profit programat ha Prha leiha 132013

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 2860

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 5750

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 12684 255012

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 257338 385509

Preţ de vacircnzare t Pv leit 900 900

Suprafaţa cultivată S ha 303 303

72

72

DETERMINAREA CANTITATIVĂ ȘI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA măr

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Incărcat transportat IC (PK) T 124 694 84

22 Descărcat IC (PK) T 124 145896 177

33 Adm şi deservit IC (PK) T 50 691 839

44 Administrat gunoi de grajd T 50 288 35

55 Săpat gropi pt plantat pomi Buc 048 281 34

66 Plantat + udat Buc 048 7488 909

77 Tăieri de forma coroanei Buc 25 25 03

88 Incărcat transportat IC (N) T 0855 1107 134

99 Adm şi deservit IC T 5 896 109

1010 Transportat apa prep sol T 3 4592 558

1111 Recoltat prune T 5 187 23

1212 Transportat prune T 8234 14327 174

TOTALTOTAL 1914066 2325

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

Cheltuielile fixe

73

73

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Arătură in livadă Ha 5 2057 4114

22 Discuit arătura Ha 5 913 1826

33 Prăşit printre racircnduri Ha 5 804 1608

44 Stropit cu insecto-fungicide Ha 5 1802 3604

55 Erbicidat şi deservit Ha 5 690 138

66

77

88

99

1010

TOTALTOTAL 6266 12532

(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)

74

74

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura măr - fără profit programat

Ch variabile Cv = 1914066 lei

Ch fixe totale CF = 6266 lei

Ch fixeha CFha = 12532 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 1 leikg =1000 leit

Producţia totală de mere PT= 8234 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 5 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 673021 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 1914066 + 673021 = 2587087 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 2587087 8234 = 3142 leit

Productia medie de mere la punctul critic (X)

X= (CFha)(Pv-CVt) = 12532 ( 1000 - 3142 ) = 19 tha

= 1900 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 19 tha 3142 leit = 59698 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx =12532 leiha+ 59698 leiha =185018 leiha

Nivelul producţiei de 1900 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la

cultura de măr icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de

1900 la preţul de 1 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie Depăşirea

acestui nivel al producţiei (1900 ha) duce la obţinerea unui profit iar scăderea

producţiei sub acest nivel determină pierderi

75

75

76

PROFI

T

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

1900 kg1900 kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

12532

leiha

185018

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura măr ndash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

76

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura măr - cu profit programat

Ch variabile Cv = 1914066 lei

Ch fixe totale CF = 6266 lei

Ch fixeha CFha = 12532 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 1 leikg =1000 leit

Producţia totală de mere PT= 8234 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 5 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 673021 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)

Pr = 100000 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 1914066 + 673021 = 2587087 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 2587087 8234 = 3142 leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 100000 5

= 20000 leiha

Producţia medie de mere la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 12532 + 20000 ) (1000 - 3142 )

= 31 tha = 31000 kgha

Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 31 tha 3142 leit = 97402 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx =12532 leiha+97402 leiha = 109934 leiha

77

77

78

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

31000 kg31000 kghaha

7500

5000

1000

2500

10000

15000

12500

12532

leiha

109934

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura măr ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

78

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura măr

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 1914066 1914066

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 673021 673021

Ch variabile totale CVT lei 2587087 2587087

Ch variabile t CVt leit 3142 3142

Ch fixe totale CF lei 6266 6266

Ch fixe ha CFha leiha 12532 12532

Profit programat total Pr lei 100000

Profit programat ha Prha leiha 20000

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 1900

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 31000

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 59698 97402

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 185018 109934

Preţ de vacircnzare t Pv leit 1000 1000

Suprafaţa cultivată S ha 5 5

79

79

CAPITOLUL VCAPITOLUL VCONCLUZII ŞI RECOMANDĂRICONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI

Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţiei acestora

Evaluarea se face icircn două etape- icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele caracteristice de dezvoltare a plantelor- icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite norme standardizate

Icircn funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfelPorumb 3133 toneGrau 1451 toneMăr 82 toneEfectuacircnd eficiența celor trei culturi icircn urma rezultatelor acestora am

observat că cultura cea mai favorabilă este porumbul urmată de cultura grăacircluiPe viitor cea mai bună cultură atat cantitativă cacirct și calitativă este cultura porumbului

80

80

  • A DATE GENERALE PRIVITOARE LA SOLICITANT
    • A1 Numele solicitantului
    • A2 Obiectul de activitate
    • A3 Forma juridica a solicitantului
    • A4 Structura capitalului social si evoluţia acestuia de la icircnfiinţare
    • A5 Administratorii societatii
    • A6 Informaţii referitoare la locul desfasurarii activitatii solicitantului
      • B DESCRIEREA ACTIVITATII CURENTE
        • B1 Istoricul activitatii
        • B2 Principalele mijloace fixe care compun patrimoniul actual al solicitantului
        • B3 Descrierea activitatilor curente (agricole si non-agricole) si a tehnologiilor aplicate
        • B4 Politica de aprovizionare Furnizori de materii prime
        • B5 Politica de desfacere Canale de distribuţie
          • C PREZENTAREA PROIECTULUI
            • C1 Obiectivele proiectului
            • TRACTOR SAME MODEL EXPLORER 3-100
            • C3 Managementul proiectului
            • C4 Lista de achizitii si sursele de achiziţii pentru activele ce fac obiectul proiectului materiile prime pentru punerea in functiune a proiectului
            • C5 Personal si instruire
            • C6 Graficul estimat al proiectului
            • C7 Impactul proiectului asupra dezvoltarii zonei si a mediului de afaceri
              • D PROIECŢII FINANCIARE SI INDICATORI FINANCIARI
                • D1 Bazele de productie
                • D2 Contul de profit si pierderi previzionat ( pe o perioada de 3 ani )
                • D3 Fluxul de numerar previzionat ( pe o perioada de 3 ani )
                • D4 Indicatorii financiari
                • Tabelul 1
                  • Tabelul 3
                    • Centralizarea datelor
Page 45: Duceac Ionut

46

47

35 Organizarea lucrării de semănat la cultura gracircului

Semănatul este una dintre cele mai importante lucrări agricole de care depinde icircn ultimă instanţă obţinerea de producţii ridicate Suprafeţele icircntinse ocupate de culturi precum şi termenele restracircnse icircn care trebuie executat fac ca procesul de muncă al semănatului să ocupe un loc important icircn activitatea de producţie a exploataţiilor agricole

Etapele organizării lucrărilor de semănat cereale păioase sunt următoarele1 se stabileşte componenţa agregatului de semănat potrivit condiţiilor existente

(tractor plus semănătoare SUP-29 sau SUP-21)2 Se determină necesarul de agregate pentru terminarea semănatului icircn termen

optim folosind formula

icircn care

N ndash numărul de agregate pentru terminarea lucrării icircn timpul propusS ndash suprafaţa de icircnsămacircnţatn ndash numărul de zile icircn care trebuie terminată lucrareaP ndash randamentul zilnic al maşinii

(1)N = 303(512) = 5 agregate

Aşadar icircn prealabil trebuie cunoscut randamentul zilnic al agregatului de semănat folosit Aceasta se calculează după formula

icircn

care

P ndash randamentul zilnic al agregatului (ha)B ndash lăţimea de lucru a agregatului icircn lucru (m)V ndash viteza de deplasare a agregatului

icircn lucru (moră)t ndash durata zilei de lucru (ore)H ndash coeficientul de folosire a timpului de lucru (070-080)

(2)P = 366000807 10000 = 12 ha

3 Stabilirea lungimii marcatoarelor semănătoriiLungimea marcatoarelor adică distanţa la care trebuie aşezată piesa activă a marcatorului faţă de ultimul brăzdar se stabileşte icircn funcţie de

lăţimea de lucru a semănătorii (B) distanţa icircntre două brăzdare (b) distanţa icircntre roţile din faţă sau marginile exterioare ale şenilelor

tractorului (c)

= 11

= = 26

49

49

Cacircnd tractorul poate urmări urma lăsată de marcator atacirct cu roata din dreapta cacirct şi cu roata din stacircnga lungimea celor două marcatoare este egală şi este dată de relaţia

4 Stabilirea debitului semănătorii icircn funcţie de norma de sămacircnţă la hectar La icircnceputul lucrării trebuie icircntotdeauna să se verifice corectitudinea reglării debitului la icircnsămacircnţare Această verificare se face după formula

icircn

care

G ndash cantitatea de sămacircnţă cursă din semănătoare la un număr stabilit de icircnvacircrtiri a roţii semănătoriiA ndash norma de semănat la un ha (kg)d ndash lungimea roţii semănătorii (m)B ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)O ndash nr de icircnvacircrtituri a roţii semănătorii

(6)G= 2501743620 10000 = 313

5 Stabilirea dimensiunilor postatelor la semănat Lungimea maximă a postatelor la semănat este icircn funcţie de capacitatea cutiei semănătorii Pentru a uşura organizarea transportului de seminţe este indicat ca alimentarea semănătorii cu seminţe să se execute la un singur capăt a postatei ~n acest caz lungimea maximă a postatei se calculează după formula

icircn

care

L ndash lungimea maximă a postatei (m)Q ndash capacitatea coşului de alimentare

a semănătorii (kg)Y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii coşului de alimentare a semănătorii (icircn medie 070-080)A ndash norma de semănat (kgha)B ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)

(7)L = (051000040007) (25036) = 1556m

Icircn ce priveşte lăţimea postatei aceasta se determină icircn funcţie de lăţimea totală a parcelei de icircnsămacircnţat şi de metoda de deplasare a agregatului Ea se calculează aşa icircncacirct să asigure de lucru agregatului pentru 1-2 zile de lucru

Lăţimea postatei la semănatul icircn suveică se calculează după formula

icircn care

l ndash lăţimea postatei (m)P ndash productivitatea zilnică a agregatului (hazi)Z ndash durata icircn zile a lucrului pe aceeaşi postată (1-2 zile)L ndash lungimea postatei (m)

(8)l = 10000122 1556 = 154m

6 Lăţimea zonei de icircntoarcere a agregatului Pentru icircntoarcerea agregatului la capetele parcelei se delimitează o facircşie de teren denumită bdquozonă de icircntoarcereldquo Delimitarea acestei zone se face icircn cazul deplasărilor icircn parcursul liniar cu buclă şi fără buclă Lăţimea zonei de icircntoarcere este dată de relaţia

50

50

icircn care

E ndash lăţimea zonei de icircntoarcereR ndash raza de icircntoarcere a agregatuluie ndash lungimea de ieşire a agregatului (adică distanţa de la centrul agregatului mijlocul osiei motoare a tractorului) pacircnă la organele active ale maşinii

(9)E = 34 + 15 = 135m

Aceasta reprezintă lungimea cu care trebuie să se deplaseze centrul agregatului pentru aducerea organelor active ale maşinii agricole pe linia de icircntoarcere a lucrului

7 Stabilirea distanţei dintre punctele de alimentare a semănătorii Distanţa dintre punctele de alimentare a semănătorii se determină icircn funcţie de metoda de deplasare a agregatului la semănat ~n cazul semănatului icircn suveică lungimea postatei este determinată icircn funcţie de capacitatea cutiei de seminţe icircn aşa fel ca alimentarea semănătorii să se facă numai la unul din capetele postatei distanţa dintre punctele de alimentare se află după formula

icircn care

D ndash distanţa dintre punctele de alimentare (m)B ndash lăţimea de lucru a agregatului (m)T ndash numărul turelor (adică nr curselor dus-icircntors) pe care le face agregatul pacircnă la golirea coşului semănătorii

(1)D = 2362 = 144m

Icircn cazul cacircnd lungimea postatei nu este determinată icircn funcţie de capacitatea cutiei de seminţe este necesar ca icircn prealabil să cunoaştem turele pe care le face agregatul pacircnă la golirea coşului semănătorii Aceasta se determină icircmpărţind lungimea drumului pe care icircl face semănătoarea pacircnă la golirea cutiei sale pe lungimea cursei de lucru dus şi icircntors ~n acest scop se foloseşte următoarea formulă

icircn care

T ndash numărul turelorQ ndash capacitatea cutiei semănătorii

(kg)Y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii cutiei (080)A ndash norma de semănat (kgha)B ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)L ndash lungimea postatei (m)

T= (1000040007) (2503621556) = 1Icircn cazul semănării icircn bdquolaturildquo sau bdquope două jumătăţi ale postateildquo distanţa dintre

punctele de alimentare se calculează după formula = 136 = 36

(semnificaţiile literelor sunt aceleaşi ca la formulele (10) şi (11)

51

51

8 Stabilirea cantităţilor de seminţe ce se pun la punctele de alimentare Cantităţile de seminţe care se pun la primul punct de alimentare se calculează după formula

= 4001 = 400kgiar cantitatea care se pune la punctele următoare este

icircn care

C ndash cantitatea de seminţe necesară alimentării agregatului (kg)Q capacitatea coşului semănătorii (kg)y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii cutieia ndash nr semănătorilor icircn agregat

(14)C1 = 400071 = 280kg

9 Stabilirea necesarului zilnic de muncitori pentru semănat şi transportat seminţele Necesarul zilnic de muncitori pentru deservirea semănătorilor variază icircn raport cu numărul de agregate folosite zilnic şi al maşinilor ce compun agregatul

10 Necesarul de mijloace de transport se stabileşte icircn funcţie de cantităţile de seminţe necesare semănătorilor la o icircncărcare timpul de golire a semănătorilor capacitatea mijloacelor de transport distanţa de transport şi timpul necesar pentru un ciclu de transport

~n primul racircnd se determină timpul icircn care se consumă cantitatea de seminţe existentă icircn cutia semănătorii folosind relaţia

icircn care

q ndash capacitatea cutiei semănătorii (kg)085 ndash coeficientul de folosire a cutiei semănătoriiB ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)V ndash viteza de lucru a agregatului (moră)N ndash norma de sămacircnţă la ha (kg)

Tgol = (10000400085) (366000250) = 063h = 38min

Numărul de mijloace de transport necesare zilnic se determină pe baza relaţiei

icircn care

Nt ndash numărul mijloacelor de transportn ndash numărul semănătorilor ce lucreazăt ndash durata unui ciclu de transport (min)Cm ndash capacitatea mijlocului de transport (kg)

Nt = (540008530) (38400) = 33 = 311 Se determină necesarul de saci pentru transportul seminţelor cunoscacircnd că

pentru uşurarea manipulării se recomandă ca un sac să aibă 40 kg

Nr saci = (512250) 40 = 375 sacizi

52

52

Centralizarea datelor

Nr crt

Specificare UMAgregatul folosit

Tractor + (SUP-29)

Tractor + SUP-21

1 Productivitatea zilnică a agregatului haschimb 12

2 Necesarul zilnic de-tractoare nr 5-semănători nr 5

3Productivitatea zilnică a tuturor agregatelor

hazi 60

4Dimensiunile solei de semănat

-lungime m 1556-lăţime m 1947-suprafaţă ha 303

5Dimensiunea parcelelor de semănat

-lungime m 1556-lăţime m 154-suprafaţă 24

6Lungimea marcatorului

-dreapta m 11-stacircnga m 26

7Norma de icircnsămacircnţare

-la 20 icircnvacircrtituri kg 3-la hectar kg 250

8Distanţa dintre punctele de alimentare cu seminţe

m 144

9Cantitatea de seminţe ce se pune la punct de alimentare

-la primul punct

kg 400

-la punctele următoare

kg 280

10 Necesarul zilnic de muncitori

-pt servirea semănătorii

nr 5

-pt transportul seminţelor

nr 3

-total nr 8

11Lăţimea facircşiei de icircntoarcere a agregatului

m 135

12Necesarul zilnic de mijl de transport

-atelaje nr-tractor+remorcă nr 3-auto-camion nr

13Necesar saci pt transportul seminţelor

nr 375

53

53

36 Evaluarea producţiei

Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţieiacestora

Evaluarea se face icircn două etape1) icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele

caracteristice de dezvoltare a plantelor2) icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite

norme standardizate~n funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfel

1) Gracircu orz (orz - 1 iunie gracircu - 15 iunie) Gracircu Boemandash se stabileşte numărul punctelor de control icircn funcţie de mărimea şi

uniformitatea parcelelor(icircn cazul parcele de pacircnă la 100 ha - 5 puncte pe suprafeţe mai mari de 100 ha - 10 puncte)

Determinările se fac cu ajutorul ramei metrice (un cadru de 1 metru patrat)Metodologie de lucrundash se numără spicele din interiorul ramei metricendash se stabileşte numărul mediu de boabe icircn spicndash se calculează producţia medie la hectar astfel

Q kgha = (360353610000) (10001000) = 4536kgha

Q kgha - producţia medie kgha Nsp - număr mediu de spice la mp (medie pe toate punctele de control) 360Nb - număr mediu de boabe icircn spice 35MMB - greutatea a 1000 boabe (grame)3610000 mp = 1 ha1000 x 1000 = 1000 grame x 1000 boabe

Exemplu

2) Porumb (1 septembrie) DKC 3511ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 28 mp (4 racircnduri x 070 x 10 m

lungime 070 (m) - distanţa dintre racircnduri)ndash se numără ştiuleţii la fiecare punct de controlndash se calculează numărul de ştiuleţi la hectar

54

54

Nstha = (30010000)(510) = 60000

Nstha - număr de ştiuleţi la hanst - numărul de ştiuleţi număraţi la toate punctele de controld - suprafaţa unui punct de control (mp)i - numărul punctelor de control

ndash se determină apoi numărul de boabe pe ştiuletendash se calculează apoi producţia medie la hectar

Q kgha = (60000588337) (10001000) = 11889 kgha

Q kgha - producţia medieNst - număr ştiuleţi la hectar 60000Nb - număr mediu de boabe pe ştiulete 588MMB - greutatea a 1000 boabe (grame) 337

Exemplu

3) Floarea soarelui (15 august)ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 28 mp (4 racircnduri x 070 x 10)ndash se numără capitulele la fiecare punct de control şi se stabileşte numărul mediu

de capitule la ha după formula

Ncpha - număr total de capitule la hancp - număr de capitule numărate la toate punctele de controld - suprafaţa unui punct de controli - numărul punctelor de control

ndash se determină numărul mediu de seminţe pe capitul(Ns)ndash se calculează producţia medie la hectar astfel

55

55

Q kgha - producţia medieNcp - număr mediu de capitule la hectarNs - număr seminţe pe capitulMMB - greutatea a 1000 seminţe icircn grame

Exemplu

4) Sfecla de zahăr (1 septembrie)ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 10 mp (3 racircnduri x 045 m x 74 m

lungime)ndash la fiecare punct de control plantele se recoltează se decoletează (tăierea

frunzelor) se curăţă de pămacircnt şi se cacircntărescndash se determină producţia medie astfel

q - cantitatea de rădăcini recoltate din punctele de control (kg)d - suprafaţa unui punct de control (mp)i - numărul punctelor de control

ndash la producţia stabilită se adaugă sporul de producţie ce se va realiza de la data evaluării la data prevăzută a se recolta (18 grziplantă)

Exemplu

5) Fructe (1 septembrie) MĂRMetoda de evaluare diferă icircn funcţie de tipul de livadă clasică sau intensivă dar

icircn mare constă icircn următoarele etapendash se stabileşte numărul de pomi pentru examinare (2 - 5 ) 480ndash se determină numărul mediu de fructe pe pom şi greutatea acestora icircn kg 30kg

167 de fructe

56

56

ndash se icircnmulţeşte numărul mediu de fructe pe pom cu numărul de pomi existenţi la ha şi se obţine astfel producţia medie la ha 16032 kgha

6) Struguri (de masă - 15 iulie de vin - 1 septembrie)ndash evaluarea se face separat la viile nobile şi la viile de hibrizindash se stabileşte numărul de butuci pe rod la ha cu relaţia

Nbha - numărul de butuci pe rod la hadr - distanţa dintre racircnduri (m)db - distanţa icircntre butuci pe racircnd (m)Ng - număr mediu de goluri (butuci neproductiviinexistenţi) la ha icircn procente

ndash se evaluează producţia de struguri pe butuc număracircndu-se toţi strugurii de pe un număr de 1 - 2 din butucii existenţi pe lot (se recomandă să se efectueze numărătoarea strugurilor pe fiecare al 10-lea butuc din 15 icircn 15 racircnduri)

Producţia de struguri pe butuc se calculează astfel

Pmb - producţia medie pe butuc (grame)Gms - greutatea medie a strugurilor (grame)Ns - numărul de struguri total găsiţi la numărătoareNba - numărul butucilor analizaţi

ndash se calculează producţia medie de struguri la ha cu formula

Pmha - producţia medie de struguri la ha (kg)Nbha - numărul de butuci pe rod la haPmb - producţia medie pe butuc (grame)

Exemplu

57

57

CAPITOLUL IV DETERMINAREA PRAGULUI DE RENTABILITATE (A PUNCTULUI CRITIC) PE CULTURI

Punctul critic marchează acea dimensiune a producţiei medii la care icircncasările din

valorificarea producţiei sunt egale cu cheltuielile totale de producţie deci acel punct al

producţiei medii la care nu se obţine profit dar nu se icircnregistrează nici pierderi

Mărimea costului de producţie şi a ratei profitului se găsesc icircntr-o stracircnsă legătură

cu raportul dintre cheltuielile de exploatare şi cantitatea de produse realizate Prin analiza

costurilor şi cheltuielilor de exploatare icircntreprinzătorul poate calcula nivelul minim de

activitate cerut de menţinerea icircn stare de funcţionare a firmei Cunoscacircnd pragul de

rentabilitate se poate proiecta volumul de vacircnzări icircn vederea obţinerii profitului scontat

De asemenea creditorii şi investitorii solicită adesea efectuarea analizei punctului

critic pentru a ajuta icircn evaluarea cacircştigurilor potenţiale ale unei afaceri şi icircn consecinţă

aceasta trebuie introdusă icircn planul de afaceri

Punctul critic se poate determina icircn două moduri şi anume fără profit programat

sau cu profit programat

Calculul punctului critic fără profit programat este exprimat printr-o relaţie

simplă

y = yי

y = Pvx

yי = Cvx + CF

Pvx = Cvx + CF

x(Pv ndash Cv) = CF

icircn care

y ndash veniturile din valorificarea producţiei (mii lei)

yי - cheltuielile totale icircnregistrate (mii lei)

Pv ndash preţul de vacircnzare unitar

x ndash producţia medie sau volumul vacircnzărilor (unităţi fizice)

Cv ndash cheltuieli variabile unitare

58

58

CF ndash costuri fixe totale

De unde x marchează acea dimensiune a producţiei la care nu se icircnregistrează nici

profit nici pierderi

Determinarea cantitativă şi reprezentarea grafică a PC la cultura Porumb

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Incărcat transportat IC (PK) t 2881 180225 575

22 Descărcat IC (PK) t 2881 2444609 78

33 Incărcat transportat IC (N) t 10 2484545 793

44 Descărcat IC (N) t 1655 6371 02

55 Transportat apa prep sol mii l 30 599 019

66 Incărcat transportat săm t 66 599359 191

77 Recoltat porumb boabe t 530 2606662 832

88 Transportat porumb boabe t 225 1245 04

99

1010

TOTALTOTAL 9962236 31792

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch Variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologicacopy= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

59

59

Cheltuielile fixe

NrNr CrtCrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) copycopy (d)(d) (e)(e)

11 Adm Şi deservit IC (PK) ha 302 617645 2045

22 Arat 25 cm +grăpat ha 302 1140192 3775

33 Adm Şi deservit IC (N) ha 302 630389 2087

44 Erbicidat şi deservit ha 302 61155 2025

55 Discuit si preg Pat germ Ha 302 586536 1942

66 Semănat +deservit ha 302 472517 1565

77 Prăşit mecanic I ha 302 819024 2712

88 Prăit mecanic II ha 302 654182 2166

99

1010

TOTALTOTAL 5532035 18318

(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)

60

60

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura porumb - fără profit programat

Ch variabile Cv = 9962236 lei

Ch fixe totale CF = 5532035 lei

Ch fixeha CFha = 18318 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 11 leikg = 1100 leit

Producţia totală de PT= 313355 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 302 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 33961599 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 9962236 + 33961599 = 133583959 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 133583959 313355=

4263leit

Productia medie de porumb la punctul critic (X)

X= (CFha)(Pv-CVt) = 18318 ( 1100 ndash 4263 ) = 272 tha = 2720 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 272 tha 4263 leit = 115953 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx =18318 leiha+ 115953 leiha =299133 leiha

Nivelul producţiei de 2720 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la

cultura porumb icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de

2720 la preţul de 11 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie

Depăşirea acestui nivel al producţiei (2720 ha) duce la obţinerea unui profit iar

scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi

61

61

62

PROFI

T

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

2720 kg2720 kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

18318

leiha

299133

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura porumb ndash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

62

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura porumb - cu profit programat

Ch variabile Cv = 9962236 lei

Ch fixe totale CF = 5532035 lei

Ch fixeha CFha = 18318 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 11 leikg = 1100 leit

Producţia totală de PT= 313355 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 302 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 33961599 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)

Pr = 500000lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 9962236 + 33961599 = 133583959 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 133583959 313355=

4263leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha=PrS =500000302= 165562 leiha

Producţia medie de porumb la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 18318+165562) ( 1100 - 4263 )= 517 tha

= 5170 kgha

Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 517 tha 4263 leit = 220397 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 18318 leiha+ 220397leiha = 403577 leiha

63

63

64

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

5170 kg5170 kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

18318

leiha

403577

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura porumb ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

64

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura porumb

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 9962236 9962236

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 33961599 33961599

Ch variabile totale CVT lei 133583959 133583959

Ch variabile t CVt leit 4263 4263

Ch fixe totale CF lei 5532035 5532035

Ch fixe ha CFha leiha 18318 18318

Profit programat total Pr lei 500000

Profit programat ha Prha leiha 165562

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 2720

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 5170

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 115953 220397

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 299133 403577

Preţ de vacircnzare t Pv leit 1100 1100

Suprafaţa cultivată S ha 302 302

65

65

DETERMINAREA CANTITATIVĂ ȘI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA gracircu

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Incărcat transportat IC (PK) t 4605 260015 179

22 Descărcat IC (PK) t 4605 495645 341

33 Incărcat transportat săm t 666 601343 414

44 Incărcat transportat IC (N) t 10 97019 669

55 Descărcat IC (N) t 6454 24848 017

66 Transportat apa prep sol mii l 30 599 04

77 Recoltat grau t 530 2614762 1802

88 Transportat gracircu t 225 1245 09

99

1010

TOTALTOTAL 49504298 34115

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

66

66

Cheltuielile fixe

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Adm şi deservit IC (PK) ha 303 619685 2045

22 Arat 18 - 20 cm +grăpat ha 303 1025772 3385

33 Discuit si preg pat germ ha 303 588479 1942

44 Semănat +deservit ha 303 474081 1565

55 Adm şi deservit IC (N) ha 303 632476 2087

66 Adm şi deservit ha 303 613575 2025

77

88

99

1010

TOTALTOTAL 3954068 130497

(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)

67

67

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura gracircu - fără profit programat

Ch variabile Cv = 49504298 lei

Ch fixe totale CF = 3954068 lei

Ch fixeha CFha = 130497 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 09 leikg = 900 leit

Producţia totală de gracircu PT= 145107 t

Suprafata cultivată cu gracircu S = 303 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 14849866 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 49504298 + 14849866 = 64354164 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 64354164 145107 =

4435leit

Productia medie de gracircu la punctul critic (X)

X= (CFha)(Pv-CVt) = 130497 ( 900 - 4435 ) = 286 tha

= 2860 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 286 tha 4435 leit = 12684 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 130497 leiha+ 126841 leiha = 257338 leiha

Nivelul producţiei de 2860 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la

cultura de gracircu icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de

2860 la preţul de 09 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie

Depăşirea acestui nivel al producţiei (2860 ha) duce la obţinerea unui profit iar

scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi

68

68

69

PROFI

T

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

2860 kg2860 kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

130497

leiha

257338

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura gracircu ndash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

69

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura gracircu - cu profit programat

Ch variabile Cv = 49504298 lei

Ch fixe totale CF = 3954068 lei

Ch fixeha CFha = 130497 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 09 leikg = 900 leit

Producţia totală de gracircu PT= 145107 t

Suprafata cultivată cu gracircu S = 303 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 14849866 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)

Pr = 400000 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 49504298 + 14849866 = 64354164 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 64354164 145107 =

4435leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 400000 303 =

132013 leiha

Producţia medie de gracircu la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 130497 + 132013 ) ( 900 - 4435 )

= 575 tha = 5750 kgha

Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 575tha 4435 leit = 255012 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx =130497 leiha+ 255012leiha = 385509 leiha

70

70

71

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

5750 kg5750 kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

130497

leiha

3855

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura gracircu ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

71

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura gracircu

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 49504298 49504298

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 14849866 14849866

Ch variabile totale CVT lei 64354164 64354164

Ch variabile t CVt leit 4435 4435

Ch fixe totale CF lei 3954068 3954068

Ch fixe ha CFha leiha 130497 130497

Profit programat total Pr lei 400000

Profit programat ha Prha leiha 132013

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 2860

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 5750

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 12684 255012

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 257338 385509

Preţ de vacircnzare t Pv leit 900 900

Suprafaţa cultivată S ha 303 303

72

72

DETERMINAREA CANTITATIVĂ ȘI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA măr

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Incărcat transportat IC (PK) T 124 694 84

22 Descărcat IC (PK) T 124 145896 177

33 Adm şi deservit IC (PK) T 50 691 839

44 Administrat gunoi de grajd T 50 288 35

55 Săpat gropi pt plantat pomi Buc 048 281 34

66 Plantat + udat Buc 048 7488 909

77 Tăieri de forma coroanei Buc 25 25 03

88 Incărcat transportat IC (N) T 0855 1107 134

99 Adm şi deservit IC T 5 896 109

1010 Transportat apa prep sol T 3 4592 558

1111 Recoltat prune T 5 187 23

1212 Transportat prune T 8234 14327 174

TOTALTOTAL 1914066 2325

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

Cheltuielile fixe

73

73

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Arătură in livadă Ha 5 2057 4114

22 Discuit arătura Ha 5 913 1826

33 Prăşit printre racircnduri Ha 5 804 1608

44 Stropit cu insecto-fungicide Ha 5 1802 3604

55 Erbicidat şi deservit Ha 5 690 138

66

77

88

99

1010

TOTALTOTAL 6266 12532

(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)

74

74

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura măr - fără profit programat

Ch variabile Cv = 1914066 lei

Ch fixe totale CF = 6266 lei

Ch fixeha CFha = 12532 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 1 leikg =1000 leit

Producţia totală de mere PT= 8234 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 5 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 673021 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 1914066 + 673021 = 2587087 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 2587087 8234 = 3142 leit

Productia medie de mere la punctul critic (X)

X= (CFha)(Pv-CVt) = 12532 ( 1000 - 3142 ) = 19 tha

= 1900 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 19 tha 3142 leit = 59698 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx =12532 leiha+ 59698 leiha =185018 leiha

Nivelul producţiei de 1900 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la

cultura de măr icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de

1900 la preţul de 1 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie Depăşirea

acestui nivel al producţiei (1900 ha) duce la obţinerea unui profit iar scăderea

producţiei sub acest nivel determină pierderi

75

75

76

PROFI

T

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

1900 kg1900 kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

12532

leiha

185018

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura măr ndash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

76

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura măr - cu profit programat

Ch variabile Cv = 1914066 lei

Ch fixe totale CF = 6266 lei

Ch fixeha CFha = 12532 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 1 leikg =1000 leit

Producţia totală de mere PT= 8234 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 5 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 673021 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)

Pr = 100000 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 1914066 + 673021 = 2587087 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 2587087 8234 = 3142 leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 100000 5

= 20000 leiha

Producţia medie de mere la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 12532 + 20000 ) (1000 - 3142 )

= 31 tha = 31000 kgha

Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 31 tha 3142 leit = 97402 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx =12532 leiha+97402 leiha = 109934 leiha

77

77

78

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

31000 kg31000 kghaha

7500

5000

1000

2500

10000

15000

12500

12532

leiha

109934

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura măr ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

78

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura măr

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 1914066 1914066

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 673021 673021

Ch variabile totale CVT lei 2587087 2587087

Ch variabile t CVt leit 3142 3142

Ch fixe totale CF lei 6266 6266

Ch fixe ha CFha leiha 12532 12532

Profit programat total Pr lei 100000

Profit programat ha Prha leiha 20000

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 1900

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 31000

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 59698 97402

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 185018 109934

Preţ de vacircnzare t Pv leit 1000 1000

Suprafaţa cultivată S ha 5 5

79

79

CAPITOLUL VCAPITOLUL VCONCLUZII ŞI RECOMANDĂRICONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI

Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţiei acestora

Evaluarea se face icircn două etape- icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele caracteristice de dezvoltare a plantelor- icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite norme standardizate

Icircn funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfelPorumb 3133 toneGrau 1451 toneMăr 82 toneEfectuacircnd eficiența celor trei culturi icircn urma rezultatelor acestora am

observat că cultura cea mai favorabilă este porumbul urmată de cultura grăacircluiPe viitor cea mai bună cultură atat cantitativă cacirct și calitativă este cultura porumbului

80

80

  • A DATE GENERALE PRIVITOARE LA SOLICITANT
    • A1 Numele solicitantului
    • A2 Obiectul de activitate
    • A3 Forma juridica a solicitantului
    • A4 Structura capitalului social si evoluţia acestuia de la icircnfiinţare
    • A5 Administratorii societatii
    • A6 Informaţii referitoare la locul desfasurarii activitatii solicitantului
      • B DESCRIEREA ACTIVITATII CURENTE
        • B1 Istoricul activitatii
        • B2 Principalele mijloace fixe care compun patrimoniul actual al solicitantului
        • B3 Descrierea activitatilor curente (agricole si non-agricole) si a tehnologiilor aplicate
        • B4 Politica de aprovizionare Furnizori de materii prime
        • B5 Politica de desfacere Canale de distribuţie
          • C PREZENTAREA PROIECTULUI
            • C1 Obiectivele proiectului
            • TRACTOR SAME MODEL EXPLORER 3-100
            • C3 Managementul proiectului
            • C4 Lista de achizitii si sursele de achiziţii pentru activele ce fac obiectul proiectului materiile prime pentru punerea in functiune a proiectului
            • C5 Personal si instruire
            • C6 Graficul estimat al proiectului
            • C7 Impactul proiectului asupra dezvoltarii zonei si a mediului de afaceri
              • D PROIECŢII FINANCIARE SI INDICATORI FINANCIARI
                • D1 Bazele de productie
                • D2 Contul de profit si pierderi previzionat ( pe o perioada de 3 ani )
                • D3 Fluxul de numerar previzionat ( pe o perioada de 3 ani )
                • D4 Indicatorii financiari
                • Tabelul 1
                  • Tabelul 3
                    • Centralizarea datelor
Page 46: Duceac Ionut

47

35 Organizarea lucrării de semănat la cultura gracircului

Semănatul este una dintre cele mai importante lucrări agricole de care depinde icircn ultimă instanţă obţinerea de producţii ridicate Suprafeţele icircntinse ocupate de culturi precum şi termenele restracircnse icircn care trebuie executat fac ca procesul de muncă al semănatului să ocupe un loc important icircn activitatea de producţie a exploataţiilor agricole

Etapele organizării lucrărilor de semănat cereale păioase sunt următoarele1 se stabileşte componenţa agregatului de semănat potrivit condiţiilor existente

(tractor plus semănătoare SUP-29 sau SUP-21)2 Se determină necesarul de agregate pentru terminarea semănatului icircn termen

optim folosind formula

icircn care

N ndash numărul de agregate pentru terminarea lucrării icircn timpul propusS ndash suprafaţa de icircnsămacircnţatn ndash numărul de zile icircn care trebuie terminată lucrareaP ndash randamentul zilnic al maşinii

(1)N = 303(512) = 5 agregate

Aşadar icircn prealabil trebuie cunoscut randamentul zilnic al agregatului de semănat folosit Aceasta se calculează după formula

icircn

care

P ndash randamentul zilnic al agregatului (ha)B ndash lăţimea de lucru a agregatului icircn lucru (m)V ndash viteza de deplasare a agregatului

icircn lucru (moră)t ndash durata zilei de lucru (ore)H ndash coeficientul de folosire a timpului de lucru (070-080)

(2)P = 366000807 10000 = 12 ha

3 Stabilirea lungimii marcatoarelor semănătoriiLungimea marcatoarelor adică distanţa la care trebuie aşezată piesa activă a marcatorului faţă de ultimul brăzdar se stabileşte icircn funcţie de

lăţimea de lucru a semănătorii (B) distanţa icircntre două brăzdare (b) distanţa icircntre roţile din faţă sau marginile exterioare ale şenilelor

tractorului (c)

= 11

= = 26

49

49

Cacircnd tractorul poate urmări urma lăsată de marcator atacirct cu roata din dreapta cacirct şi cu roata din stacircnga lungimea celor două marcatoare este egală şi este dată de relaţia

4 Stabilirea debitului semănătorii icircn funcţie de norma de sămacircnţă la hectar La icircnceputul lucrării trebuie icircntotdeauna să se verifice corectitudinea reglării debitului la icircnsămacircnţare Această verificare se face după formula

icircn

care

G ndash cantitatea de sămacircnţă cursă din semănătoare la un număr stabilit de icircnvacircrtiri a roţii semănătoriiA ndash norma de semănat la un ha (kg)d ndash lungimea roţii semănătorii (m)B ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)O ndash nr de icircnvacircrtituri a roţii semănătorii

(6)G= 2501743620 10000 = 313

5 Stabilirea dimensiunilor postatelor la semănat Lungimea maximă a postatelor la semănat este icircn funcţie de capacitatea cutiei semănătorii Pentru a uşura organizarea transportului de seminţe este indicat ca alimentarea semănătorii cu seminţe să se execute la un singur capăt a postatei ~n acest caz lungimea maximă a postatei se calculează după formula

icircn

care

L ndash lungimea maximă a postatei (m)Q ndash capacitatea coşului de alimentare

a semănătorii (kg)Y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii coşului de alimentare a semănătorii (icircn medie 070-080)A ndash norma de semănat (kgha)B ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)

(7)L = (051000040007) (25036) = 1556m

Icircn ce priveşte lăţimea postatei aceasta se determină icircn funcţie de lăţimea totală a parcelei de icircnsămacircnţat şi de metoda de deplasare a agregatului Ea se calculează aşa icircncacirct să asigure de lucru agregatului pentru 1-2 zile de lucru

Lăţimea postatei la semănatul icircn suveică se calculează după formula

icircn care

l ndash lăţimea postatei (m)P ndash productivitatea zilnică a agregatului (hazi)Z ndash durata icircn zile a lucrului pe aceeaşi postată (1-2 zile)L ndash lungimea postatei (m)

(8)l = 10000122 1556 = 154m

6 Lăţimea zonei de icircntoarcere a agregatului Pentru icircntoarcerea agregatului la capetele parcelei se delimitează o facircşie de teren denumită bdquozonă de icircntoarcereldquo Delimitarea acestei zone se face icircn cazul deplasărilor icircn parcursul liniar cu buclă şi fără buclă Lăţimea zonei de icircntoarcere este dată de relaţia

50

50

icircn care

E ndash lăţimea zonei de icircntoarcereR ndash raza de icircntoarcere a agregatuluie ndash lungimea de ieşire a agregatului (adică distanţa de la centrul agregatului mijlocul osiei motoare a tractorului) pacircnă la organele active ale maşinii

(9)E = 34 + 15 = 135m

Aceasta reprezintă lungimea cu care trebuie să se deplaseze centrul agregatului pentru aducerea organelor active ale maşinii agricole pe linia de icircntoarcere a lucrului

7 Stabilirea distanţei dintre punctele de alimentare a semănătorii Distanţa dintre punctele de alimentare a semănătorii se determină icircn funcţie de metoda de deplasare a agregatului la semănat ~n cazul semănatului icircn suveică lungimea postatei este determinată icircn funcţie de capacitatea cutiei de seminţe icircn aşa fel ca alimentarea semănătorii să se facă numai la unul din capetele postatei distanţa dintre punctele de alimentare se află după formula

icircn care

D ndash distanţa dintre punctele de alimentare (m)B ndash lăţimea de lucru a agregatului (m)T ndash numărul turelor (adică nr curselor dus-icircntors) pe care le face agregatul pacircnă la golirea coşului semănătorii

(1)D = 2362 = 144m

Icircn cazul cacircnd lungimea postatei nu este determinată icircn funcţie de capacitatea cutiei de seminţe este necesar ca icircn prealabil să cunoaştem turele pe care le face agregatul pacircnă la golirea coşului semănătorii Aceasta se determină icircmpărţind lungimea drumului pe care icircl face semănătoarea pacircnă la golirea cutiei sale pe lungimea cursei de lucru dus şi icircntors ~n acest scop se foloseşte următoarea formulă

icircn care

T ndash numărul turelorQ ndash capacitatea cutiei semănătorii

(kg)Y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii cutiei (080)A ndash norma de semănat (kgha)B ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)L ndash lungimea postatei (m)

T= (1000040007) (2503621556) = 1Icircn cazul semănării icircn bdquolaturildquo sau bdquope două jumătăţi ale postateildquo distanţa dintre

punctele de alimentare se calculează după formula = 136 = 36

(semnificaţiile literelor sunt aceleaşi ca la formulele (10) şi (11)

51

51

8 Stabilirea cantităţilor de seminţe ce se pun la punctele de alimentare Cantităţile de seminţe care se pun la primul punct de alimentare se calculează după formula

= 4001 = 400kgiar cantitatea care se pune la punctele următoare este

icircn care

C ndash cantitatea de seminţe necesară alimentării agregatului (kg)Q capacitatea coşului semănătorii (kg)y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii cutieia ndash nr semănătorilor icircn agregat

(14)C1 = 400071 = 280kg

9 Stabilirea necesarului zilnic de muncitori pentru semănat şi transportat seminţele Necesarul zilnic de muncitori pentru deservirea semănătorilor variază icircn raport cu numărul de agregate folosite zilnic şi al maşinilor ce compun agregatul

10 Necesarul de mijloace de transport se stabileşte icircn funcţie de cantităţile de seminţe necesare semănătorilor la o icircncărcare timpul de golire a semănătorilor capacitatea mijloacelor de transport distanţa de transport şi timpul necesar pentru un ciclu de transport

~n primul racircnd se determină timpul icircn care se consumă cantitatea de seminţe existentă icircn cutia semănătorii folosind relaţia

icircn care

q ndash capacitatea cutiei semănătorii (kg)085 ndash coeficientul de folosire a cutiei semănătoriiB ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)V ndash viteza de lucru a agregatului (moră)N ndash norma de sămacircnţă la ha (kg)

Tgol = (10000400085) (366000250) = 063h = 38min

Numărul de mijloace de transport necesare zilnic se determină pe baza relaţiei

icircn care

Nt ndash numărul mijloacelor de transportn ndash numărul semănătorilor ce lucreazăt ndash durata unui ciclu de transport (min)Cm ndash capacitatea mijlocului de transport (kg)

Nt = (540008530) (38400) = 33 = 311 Se determină necesarul de saci pentru transportul seminţelor cunoscacircnd că

pentru uşurarea manipulării se recomandă ca un sac să aibă 40 kg

Nr saci = (512250) 40 = 375 sacizi

52

52

Centralizarea datelor

Nr crt

Specificare UMAgregatul folosit

Tractor + (SUP-29)

Tractor + SUP-21

1 Productivitatea zilnică a agregatului haschimb 12

2 Necesarul zilnic de-tractoare nr 5-semănători nr 5

3Productivitatea zilnică a tuturor agregatelor

hazi 60

4Dimensiunile solei de semănat

-lungime m 1556-lăţime m 1947-suprafaţă ha 303

5Dimensiunea parcelelor de semănat

-lungime m 1556-lăţime m 154-suprafaţă 24

6Lungimea marcatorului

-dreapta m 11-stacircnga m 26

7Norma de icircnsămacircnţare

-la 20 icircnvacircrtituri kg 3-la hectar kg 250

8Distanţa dintre punctele de alimentare cu seminţe

m 144

9Cantitatea de seminţe ce se pune la punct de alimentare

-la primul punct

kg 400

-la punctele următoare

kg 280

10 Necesarul zilnic de muncitori

-pt servirea semănătorii

nr 5

-pt transportul seminţelor

nr 3

-total nr 8

11Lăţimea facircşiei de icircntoarcere a agregatului

m 135

12Necesarul zilnic de mijl de transport

-atelaje nr-tractor+remorcă nr 3-auto-camion nr

13Necesar saci pt transportul seminţelor

nr 375

53

53

36 Evaluarea producţiei

Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţieiacestora

Evaluarea se face icircn două etape1) icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele

caracteristice de dezvoltare a plantelor2) icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite

norme standardizate~n funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfel

1) Gracircu orz (orz - 1 iunie gracircu - 15 iunie) Gracircu Boemandash se stabileşte numărul punctelor de control icircn funcţie de mărimea şi

uniformitatea parcelelor(icircn cazul parcele de pacircnă la 100 ha - 5 puncte pe suprafeţe mai mari de 100 ha - 10 puncte)

Determinările se fac cu ajutorul ramei metrice (un cadru de 1 metru patrat)Metodologie de lucrundash se numără spicele din interiorul ramei metricendash se stabileşte numărul mediu de boabe icircn spicndash se calculează producţia medie la hectar astfel

Q kgha = (360353610000) (10001000) = 4536kgha

Q kgha - producţia medie kgha Nsp - număr mediu de spice la mp (medie pe toate punctele de control) 360Nb - număr mediu de boabe icircn spice 35MMB - greutatea a 1000 boabe (grame)3610000 mp = 1 ha1000 x 1000 = 1000 grame x 1000 boabe

Exemplu

2) Porumb (1 septembrie) DKC 3511ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 28 mp (4 racircnduri x 070 x 10 m

lungime 070 (m) - distanţa dintre racircnduri)ndash se numără ştiuleţii la fiecare punct de controlndash se calculează numărul de ştiuleţi la hectar

54

54

Nstha = (30010000)(510) = 60000

Nstha - număr de ştiuleţi la hanst - numărul de ştiuleţi număraţi la toate punctele de controld - suprafaţa unui punct de control (mp)i - numărul punctelor de control

ndash se determină apoi numărul de boabe pe ştiuletendash se calculează apoi producţia medie la hectar

Q kgha = (60000588337) (10001000) = 11889 kgha

Q kgha - producţia medieNst - număr ştiuleţi la hectar 60000Nb - număr mediu de boabe pe ştiulete 588MMB - greutatea a 1000 boabe (grame) 337

Exemplu

3) Floarea soarelui (15 august)ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 28 mp (4 racircnduri x 070 x 10)ndash se numără capitulele la fiecare punct de control şi se stabileşte numărul mediu

de capitule la ha după formula

Ncpha - număr total de capitule la hancp - număr de capitule numărate la toate punctele de controld - suprafaţa unui punct de controli - numărul punctelor de control

ndash se determină numărul mediu de seminţe pe capitul(Ns)ndash se calculează producţia medie la hectar astfel

55

55

Q kgha - producţia medieNcp - număr mediu de capitule la hectarNs - număr seminţe pe capitulMMB - greutatea a 1000 seminţe icircn grame

Exemplu

4) Sfecla de zahăr (1 septembrie)ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 10 mp (3 racircnduri x 045 m x 74 m

lungime)ndash la fiecare punct de control plantele se recoltează se decoletează (tăierea

frunzelor) se curăţă de pămacircnt şi se cacircntărescndash se determină producţia medie astfel

q - cantitatea de rădăcini recoltate din punctele de control (kg)d - suprafaţa unui punct de control (mp)i - numărul punctelor de control

ndash la producţia stabilită se adaugă sporul de producţie ce se va realiza de la data evaluării la data prevăzută a se recolta (18 grziplantă)

Exemplu

5) Fructe (1 septembrie) MĂRMetoda de evaluare diferă icircn funcţie de tipul de livadă clasică sau intensivă dar

icircn mare constă icircn următoarele etapendash se stabileşte numărul de pomi pentru examinare (2 - 5 ) 480ndash se determină numărul mediu de fructe pe pom şi greutatea acestora icircn kg 30kg

167 de fructe

56

56

ndash se icircnmulţeşte numărul mediu de fructe pe pom cu numărul de pomi existenţi la ha şi se obţine astfel producţia medie la ha 16032 kgha

6) Struguri (de masă - 15 iulie de vin - 1 septembrie)ndash evaluarea se face separat la viile nobile şi la viile de hibrizindash se stabileşte numărul de butuci pe rod la ha cu relaţia

Nbha - numărul de butuci pe rod la hadr - distanţa dintre racircnduri (m)db - distanţa icircntre butuci pe racircnd (m)Ng - număr mediu de goluri (butuci neproductiviinexistenţi) la ha icircn procente

ndash se evaluează producţia de struguri pe butuc număracircndu-se toţi strugurii de pe un număr de 1 - 2 din butucii existenţi pe lot (se recomandă să se efectueze numărătoarea strugurilor pe fiecare al 10-lea butuc din 15 icircn 15 racircnduri)

Producţia de struguri pe butuc se calculează astfel

Pmb - producţia medie pe butuc (grame)Gms - greutatea medie a strugurilor (grame)Ns - numărul de struguri total găsiţi la numărătoareNba - numărul butucilor analizaţi

ndash se calculează producţia medie de struguri la ha cu formula

Pmha - producţia medie de struguri la ha (kg)Nbha - numărul de butuci pe rod la haPmb - producţia medie pe butuc (grame)

Exemplu

57

57

CAPITOLUL IV DETERMINAREA PRAGULUI DE RENTABILITATE (A PUNCTULUI CRITIC) PE CULTURI

Punctul critic marchează acea dimensiune a producţiei medii la care icircncasările din

valorificarea producţiei sunt egale cu cheltuielile totale de producţie deci acel punct al

producţiei medii la care nu se obţine profit dar nu se icircnregistrează nici pierderi

Mărimea costului de producţie şi a ratei profitului se găsesc icircntr-o stracircnsă legătură

cu raportul dintre cheltuielile de exploatare şi cantitatea de produse realizate Prin analiza

costurilor şi cheltuielilor de exploatare icircntreprinzătorul poate calcula nivelul minim de

activitate cerut de menţinerea icircn stare de funcţionare a firmei Cunoscacircnd pragul de

rentabilitate se poate proiecta volumul de vacircnzări icircn vederea obţinerii profitului scontat

De asemenea creditorii şi investitorii solicită adesea efectuarea analizei punctului

critic pentru a ajuta icircn evaluarea cacircştigurilor potenţiale ale unei afaceri şi icircn consecinţă

aceasta trebuie introdusă icircn planul de afaceri

Punctul critic se poate determina icircn două moduri şi anume fără profit programat

sau cu profit programat

Calculul punctului critic fără profit programat este exprimat printr-o relaţie

simplă

y = yי

y = Pvx

yי = Cvx + CF

Pvx = Cvx + CF

x(Pv ndash Cv) = CF

icircn care

y ndash veniturile din valorificarea producţiei (mii lei)

yי - cheltuielile totale icircnregistrate (mii lei)

Pv ndash preţul de vacircnzare unitar

x ndash producţia medie sau volumul vacircnzărilor (unităţi fizice)

Cv ndash cheltuieli variabile unitare

58

58

CF ndash costuri fixe totale

De unde x marchează acea dimensiune a producţiei la care nu se icircnregistrează nici

profit nici pierderi

Determinarea cantitativă şi reprezentarea grafică a PC la cultura Porumb

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Incărcat transportat IC (PK) t 2881 180225 575

22 Descărcat IC (PK) t 2881 2444609 78

33 Incărcat transportat IC (N) t 10 2484545 793

44 Descărcat IC (N) t 1655 6371 02

55 Transportat apa prep sol mii l 30 599 019

66 Incărcat transportat săm t 66 599359 191

77 Recoltat porumb boabe t 530 2606662 832

88 Transportat porumb boabe t 225 1245 04

99

1010

TOTALTOTAL 9962236 31792

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch Variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologicacopy= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

59

59

Cheltuielile fixe

NrNr CrtCrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) copycopy (d)(d) (e)(e)

11 Adm Şi deservit IC (PK) ha 302 617645 2045

22 Arat 25 cm +grăpat ha 302 1140192 3775

33 Adm Şi deservit IC (N) ha 302 630389 2087

44 Erbicidat şi deservit ha 302 61155 2025

55 Discuit si preg Pat germ Ha 302 586536 1942

66 Semănat +deservit ha 302 472517 1565

77 Prăşit mecanic I ha 302 819024 2712

88 Prăit mecanic II ha 302 654182 2166

99

1010

TOTALTOTAL 5532035 18318

(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)

60

60

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura porumb - fără profit programat

Ch variabile Cv = 9962236 lei

Ch fixe totale CF = 5532035 lei

Ch fixeha CFha = 18318 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 11 leikg = 1100 leit

Producţia totală de PT= 313355 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 302 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 33961599 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 9962236 + 33961599 = 133583959 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 133583959 313355=

4263leit

Productia medie de porumb la punctul critic (X)

X= (CFha)(Pv-CVt) = 18318 ( 1100 ndash 4263 ) = 272 tha = 2720 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 272 tha 4263 leit = 115953 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx =18318 leiha+ 115953 leiha =299133 leiha

Nivelul producţiei de 2720 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la

cultura porumb icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de

2720 la preţul de 11 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie

Depăşirea acestui nivel al producţiei (2720 ha) duce la obţinerea unui profit iar

scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi

61

61

62

PROFI

T

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

2720 kg2720 kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

18318

leiha

299133

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura porumb ndash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

62

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura porumb - cu profit programat

Ch variabile Cv = 9962236 lei

Ch fixe totale CF = 5532035 lei

Ch fixeha CFha = 18318 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 11 leikg = 1100 leit

Producţia totală de PT= 313355 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 302 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 33961599 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)

Pr = 500000lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 9962236 + 33961599 = 133583959 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 133583959 313355=

4263leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha=PrS =500000302= 165562 leiha

Producţia medie de porumb la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 18318+165562) ( 1100 - 4263 )= 517 tha

= 5170 kgha

Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 517 tha 4263 leit = 220397 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 18318 leiha+ 220397leiha = 403577 leiha

63

63

64

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

5170 kg5170 kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

18318

leiha

403577

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura porumb ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

64

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura porumb

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 9962236 9962236

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 33961599 33961599

Ch variabile totale CVT lei 133583959 133583959

Ch variabile t CVt leit 4263 4263

Ch fixe totale CF lei 5532035 5532035

Ch fixe ha CFha leiha 18318 18318

Profit programat total Pr lei 500000

Profit programat ha Prha leiha 165562

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 2720

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 5170

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 115953 220397

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 299133 403577

Preţ de vacircnzare t Pv leit 1100 1100

Suprafaţa cultivată S ha 302 302

65

65

DETERMINAREA CANTITATIVĂ ȘI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA gracircu

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Incărcat transportat IC (PK) t 4605 260015 179

22 Descărcat IC (PK) t 4605 495645 341

33 Incărcat transportat săm t 666 601343 414

44 Incărcat transportat IC (N) t 10 97019 669

55 Descărcat IC (N) t 6454 24848 017

66 Transportat apa prep sol mii l 30 599 04

77 Recoltat grau t 530 2614762 1802

88 Transportat gracircu t 225 1245 09

99

1010

TOTALTOTAL 49504298 34115

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

66

66

Cheltuielile fixe

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Adm şi deservit IC (PK) ha 303 619685 2045

22 Arat 18 - 20 cm +grăpat ha 303 1025772 3385

33 Discuit si preg pat germ ha 303 588479 1942

44 Semănat +deservit ha 303 474081 1565

55 Adm şi deservit IC (N) ha 303 632476 2087

66 Adm şi deservit ha 303 613575 2025

77

88

99

1010

TOTALTOTAL 3954068 130497

(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)

67

67

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura gracircu - fără profit programat

Ch variabile Cv = 49504298 lei

Ch fixe totale CF = 3954068 lei

Ch fixeha CFha = 130497 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 09 leikg = 900 leit

Producţia totală de gracircu PT= 145107 t

Suprafata cultivată cu gracircu S = 303 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 14849866 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 49504298 + 14849866 = 64354164 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 64354164 145107 =

4435leit

Productia medie de gracircu la punctul critic (X)

X= (CFha)(Pv-CVt) = 130497 ( 900 - 4435 ) = 286 tha

= 2860 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 286 tha 4435 leit = 12684 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 130497 leiha+ 126841 leiha = 257338 leiha

Nivelul producţiei de 2860 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la

cultura de gracircu icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de

2860 la preţul de 09 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie

Depăşirea acestui nivel al producţiei (2860 ha) duce la obţinerea unui profit iar

scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi

68

68

69

PROFI

T

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

2860 kg2860 kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

130497

leiha

257338

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura gracircu ndash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

69

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura gracircu - cu profit programat

Ch variabile Cv = 49504298 lei

Ch fixe totale CF = 3954068 lei

Ch fixeha CFha = 130497 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 09 leikg = 900 leit

Producţia totală de gracircu PT= 145107 t

Suprafata cultivată cu gracircu S = 303 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 14849866 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)

Pr = 400000 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 49504298 + 14849866 = 64354164 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 64354164 145107 =

4435leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 400000 303 =

132013 leiha

Producţia medie de gracircu la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 130497 + 132013 ) ( 900 - 4435 )

= 575 tha = 5750 kgha

Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 575tha 4435 leit = 255012 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx =130497 leiha+ 255012leiha = 385509 leiha

70

70

71

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

5750 kg5750 kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

130497

leiha

3855

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura gracircu ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

71

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura gracircu

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 49504298 49504298

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 14849866 14849866

Ch variabile totale CVT lei 64354164 64354164

Ch variabile t CVt leit 4435 4435

Ch fixe totale CF lei 3954068 3954068

Ch fixe ha CFha leiha 130497 130497

Profit programat total Pr lei 400000

Profit programat ha Prha leiha 132013

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 2860

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 5750

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 12684 255012

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 257338 385509

Preţ de vacircnzare t Pv leit 900 900

Suprafaţa cultivată S ha 303 303

72

72

DETERMINAREA CANTITATIVĂ ȘI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA măr

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Incărcat transportat IC (PK) T 124 694 84

22 Descărcat IC (PK) T 124 145896 177

33 Adm şi deservit IC (PK) T 50 691 839

44 Administrat gunoi de grajd T 50 288 35

55 Săpat gropi pt plantat pomi Buc 048 281 34

66 Plantat + udat Buc 048 7488 909

77 Tăieri de forma coroanei Buc 25 25 03

88 Incărcat transportat IC (N) T 0855 1107 134

99 Adm şi deservit IC T 5 896 109

1010 Transportat apa prep sol T 3 4592 558

1111 Recoltat prune T 5 187 23

1212 Transportat prune T 8234 14327 174

TOTALTOTAL 1914066 2325

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

Cheltuielile fixe

73

73

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Arătură in livadă Ha 5 2057 4114

22 Discuit arătura Ha 5 913 1826

33 Prăşit printre racircnduri Ha 5 804 1608

44 Stropit cu insecto-fungicide Ha 5 1802 3604

55 Erbicidat şi deservit Ha 5 690 138

66

77

88

99

1010

TOTALTOTAL 6266 12532

(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)

74

74

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura măr - fără profit programat

Ch variabile Cv = 1914066 lei

Ch fixe totale CF = 6266 lei

Ch fixeha CFha = 12532 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 1 leikg =1000 leit

Producţia totală de mere PT= 8234 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 5 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 673021 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 1914066 + 673021 = 2587087 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 2587087 8234 = 3142 leit

Productia medie de mere la punctul critic (X)

X= (CFha)(Pv-CVt) = 12532 ( 1000 - 3142 ) = 19 tha

= 1900 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 19 tha 3142 leit = 59698 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx =12532 leiha+ 59698 leiha =185018 leiha

Nivelul producţiei de 1900 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la

cultura de măr icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de

1900 la preţul de 1 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie Depăşirea

acestui nivel al producţiei (1900 ha) duce la obţinerea unui profit iar scăderea

producţiei sub acest nivel determină pierderi

75

75

76

PROFI

T

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

1900 kg1900 kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

12532

leiha

185018

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura măr ndash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

76

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura măr - cu profit programat

Ch variabile Cv = 1914066 lei

Ch fixe totale CF = 6266 lei

Ch fixeha CFha = 12532 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 1 leikg =1000 leit

Producţia totală de mere PT= 8234 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 5 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 673021 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)

Pr = 100000 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 1914066 + 673021 = 2587087 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 2587087 8234 = 3142 leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 100000 5

= 20000 leiha

Producţia medie de mere la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 12532 + 20000 ) (1000 - 3142 )

= 31 tha = 31000 kgha

Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 31 tha 3142 leit = 97402 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx =12532 leiha+97402 leiha = 109934 leiha

77

77

78

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

31000 kg31000 kghaha

7500

5000

1000

2500

10000

15000

12500

12532

leiha

109934

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura măr ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

78

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura măr

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 1914066 1914066

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 673021 673021

Ch variabile totale CVT lei 2587087 2587087

Ch variabile t CVt leit 3142 3142

Ch fixe totale CF lei 6266 6266

Ch fixe ha CFha leiha 12532 12532

Profit programat total Pr lei 100000

Profit programat ha Prha leiha 20000

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 1900

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 31000

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 59698 97402

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 185018 109934

Preţ de vacircnzare t Pv leit 1000 1000

Suprafaţa cultivată S ha 5 5

79

79

CAPITOLUL VCAPITOLUL VCONCLUZII ŞI RECOMANDĂRICONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI

Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţiei acestora

Evaluarea se face icircn două etape- icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele caracteristice de dezvoltare a plantelor- icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite norme standardizate

Icircn funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfelPorumb 3133 toneGrau 1451 toneMăr 82 toneEfectuacircnd eficiența celor trei culturi icircn urma rezultatelor acestora am

observat că cultura cea mai favorabilă este porumbul urmată de cultura grăacircluiPe viitor cea mai bună cultură atat cantitativă cacirct și calitativă este cultura porumbului

80

80

  • A DATE GENERALE PRIVITOARE LA SOLICITANT
    • A1 Numele solicitantului
    • A2 Obiectul de activitate
    • A3 Forma juridica a solicitantului
    • A4 Structura capitalului social si evoluţia acestuia de la icircnfiinţare
    • A5 Administratorii societatii
    • A6 Informaţii referitoare la locul desfasurarii activitatii solicitantului
      • B DESCRIEREA ACTIVITATII CURENTE
        • B1 Istoricul activitatii
        • B2 Principalele mijloace fixe care compun patrimoniul actual al solicitantului
        • B3 Descrierea activitatilor curente (agricole si non-agricole) si a tehnologiilor aplicate
        • B4 Politica de aprovizionare Furnizori de materii prime
        • B5 Politica de desfacere Canale de distribuţie
          • C PREZENTAREA PROIECTULUI
            • C1 Obiectivele proiectului
            • TRACTOR SAME MODEL EXPLORER 3-100
            • C3 Managementul proiectului
            • C4 Lista de achizitii si sursele de achiziţii pentru activele ce fac obiectul proiectului materiile prime pentru punerea in functiune a proiectului
            • C5 Personal si instruire
            • C6 Graficul estimat al proiectului
            • C7 Impactul proiectului asupra dezvoltarii zonei si a mediului de afaceri
              • D PROIECŢII FINANCIARE SI INDICATORI FINANCIARI
                • D1 Bazele de productie
                • D2 Contul de profit si pierderi previzionat ( pe o perioada de 3 ani )
                • D3 Fluxul de numerar previzionat ( pe o perioada de 3 ani )
                • D4 Indicatorii financiari
                • Tabelul 1
                  • Tabelul 3
                    • Centralizarea datelor
Page 47: Duceac Ionut

35 Organizarea lucrării de semănat la cultura gracircului

Semănatul este una dintre cele mai importante lucrări agricole de care depinde icircn ultimă instanţă obţinerea de producţii ridicate Suprafeţele icircntinse ocupate de culturi precum şi termenele restracircnse icircn care trebuie executat fac ca procesul de muncă al semănatului să ocupe un loc important icircn activitatea de producţie a exploataţiilor agricole

Etapele organizării lucrărilor de semănat cereale păioase sunt următoarele1 se stabileşte componenţa agregatului de semănat potrivit condiţiilor existente

(tractor plus semănătoare SUP-29 sau SUP-21)2 Se determină necesarul de agregate pentru terminarea semănatului icircn termen

optim folosind formula

icircn care

N ndash numărul de agregate pentru terminarea lucrării icircn timpul propusS ndash suprafaţa de icircnsămacircnţatn ndash numărul de zile icircn care trebuie terminată lucrareaP ndash randamentul zilnic al maşinii

(1)N = 303(512) = 5 agregate

Aşadar icircn prealabil trebuie cunoscut randamentul zilnic al agregatului de semănat folosit Aceasta se calculează după formula

icircn

care

P ndash randamentul zilnic al agregatului (ha)B ndash lăţimea de lucru a agregatului icircn lucru (m)V ndash viteza de deplasare a agregatului

icircn lucru (moră)t ndash durata zilei de lucru (ore)H ndash coeficientul de folosire a timpului de lucru (070-080)

(2)P = 366000807 10000 = 12 ha

3 Stabilirea lungimii marcatoarelor semănătoriiLungimea marcatoarelor adică distanţa la care trebuie aşezată piesa activă a marcatorului faţă de ultimul brăzdar se stabileşte icircn funcţie de

lăţimea de lucru a semănătorii (B) distanţa icircntre două brăzdare (b) distanţa icircntre roţile din faţă sau marginile exterioare ale şenilelor

tractorului (c)

= 11

= = 26

49

49

Cacircnd tractorul poate urmări urma lăsată de marcator atacirct cu roata din dreapta cacirct şi cu roata din stacircnga lungimea celor două marcatoare este egală şi este dată de relaţia

4 Stabilirea debitului semănătorii icircn funcţie de norma de sămacircnţă la hectar La icircnceputul lucrării trebuie icircntotdeauna să se verifice corectitudinea reglării debitului la icircnsămacircnţare Această verificare se face după formula

icircn

care

G ndash cantitatea de sămacircnţă cursă din semănătoare la un număr stabilit de icircnvacircrtiri a roţii semănătoriiA ndash norma de semănat la un ha (kg)d ndash lungimea roţii semănătorii (m)B ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)O ndash nr de icircnvacircrtituri a roţii semănătorii

(6)G= 2501743620 10000 = 313

5 Stabilirea dimensiunilor postatelor la semănat Lungimea maximă a postatelor la semănat este icircn funcţie de capacitatea cutiei semănătorii Pentru a uşura organizarea transportului de seminţe este indicat ca alimentarea semănătorii cu seminţe să se execute la un singur capăt a postatei ~n acest caz lungimea maximă a postatei se calculează după formula

icircn

care

L ndash lungimea maximă a postatei (m)Q ndash capacitatea coşului de alimentare

a semănătorii (kg)Y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii coşului de alimentare a semănătorii (icircn medie 070-080)A ndash norma de semănat (kgha)B ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)

(7)L = (051000040007) (25036) = 1556m

Icircn ce priveşte lăţimea postatei aceasta se determină icircn funcţie de lăţimea totală a parcelei de icircnsămacircnţat şi de metoda de deplasare a agregatului Ea se calculează aşa icircncacirct să asigure de lucru agregatului pentru 1-2 zile de lucru

Lăţimea postatei la semănatul icircn suveică se calculează după formula

icircn care

l ndash lăţimea postatei (m)P ndash productivitatea zilnică a agregatului (hazi)Z ndash durata icircn zile a lucrului pe aceeaşi postată (1-2 zile)L ndash lungimea postatei (m)

(8)l = 10000122 1556 = 154m

6 Lăţimea zonei de icircntoarcere a agregatului Pentru icircntoarcerea agregatului la capetele parcelei se delimitează o facircşie de teren denumită bdquozonă de icircntoarcereldquo Delimitarea acestei zone se face icircn cazul deplasărilor icircn parcursul liniar cu buclă şi fără buclă Lăţimea zonei de icircntoarcere este dată de relaţia

50

50

icircn care

E ndash lăţimea zonei de icircntoarcereR ndash raza de icircntoarcere a agregatuluie ndash lungimea de ieşire a agregatului (adică distanţa de la centrul agregatului mijlocul osiei motoare a tractorului) pacircnă la organele active ale maşinii

(9)E = 34 + 15 = 135m

Aceasta reprezintă lungimea cu care trebuie să se deplaseze centrul agregatului pentru aducerea organelor active ale maşinii agricole pe linia de icircntoarcere a lucrului

7 Stabilirea distanţei dintre punctele de alimentare a semănătorii Distanţa dintre punctele de alimentare a semănătorii se determină icircn funcţie de metoda de deplasare a agregatului la semănat ~n cazul semănatului icircn suveică lungimea postatei este determinată icircn funcţie de capacitatea cutiei de seminţe icircn aşa fel ca alimentarea semănătorii să se facă numai la unul din capetele postatei distanţa dintre punctele de alimentare se află după formula

icircn care

D ndash distanţa dintre punctele de alimentare (m)B ndash lăţimea de lucru a agregatului (m)T ndash numărul turelor (adică nr curselor dus-icircntors) pe care le face agregatul pacircnă la golirea coşului semănătorii

(1)D = 2362 = 144m

Icircn cazul cacircnd lungimea postatei nu este determinată icircn funcţie de capacitatea cutiei de seminţe este necesar ca icircn prealabil să cunoaştem turele pe care le face agregatul pacircnă la golirea coşului semănătorii Aceasta se determină icircmpărţind lungimea drumului pe care icircl face semănătoarea pacircnă la golirea cutiei sale pe lungimea cursei de lucru dus şi icircntors ~n acest scop se foloseşte următoarea formulă

icircn care

T ndash numărul turelorQ ndash capacitatea cutiei semănătorii

(kg)Y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii cutiei (080)A ndash norma de semănat (kgha)B ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)L ndash lungimea postatei (m)

T= (1000040007) (2503621556) = 1Icircn cazul semănării icircn bdquolaturildquo sau bdquope două jumătăţi ale postateildquo distanţa dintre

punctele de alimentare se calculează după formula = 136 = 36

(semnificaţiile literelor sunt aceleaşi ca la formulele (10) şi (11)

51

51

8 Stabilirea cantităţilor de seminţe ce se pun la punctele de alimentare Cantităţile de seminţe care se pun la primul punct de alimentare se calculează după formula

= 4001 = 400kgiar cantitatea care se pune la punctele următoare este

icircn care

C ndash cantitatea de seminţe necesară alimentării agregatului (kg)Q capacitatea coşului semănătorii (kg)y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii cutieia ndash nr semănătorilor icircn agregat

(14)C1 = 400071 = 280kg

9 Stabilirea necesarului zilnic de muncitori pentru semănat şi transportat seminţele Necesarul zilnic de muncitori pentru deservirea semănătorilor variază icircn raport cu numărul de agregate folosite zilnic şi al maşinilor ce compun agregatul

10 Necesarul de mijloace de transport se stabileşte icircn funcţie de cantităţile de seminţe necesare semănătorilor la o icircncărcare timpul de golire a semănătorilor capacitatea mijloacelor de transport distanţa de transport şi timpul necesar pentru un ciclu de transport

~n primul racircnd se determină timpul icircn care se consumă cantitatea de seminţe existentă icircn cutia semănătorii folosind relaţia

icircn care

q ndash capacitatea cutiei semănătorii (kg)085 ndash coeficientul de folosire a cutiei semănătoriiB ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)V ndash viteza de lucru a agregatului (moră)N ndash norma de sămacircnţă la ha (kg)

Tgol = (10000400085) (366000250) = 063h = 38min

Numărul de mijloace de transport necesare zilnic se determină pe baza relaţiei

icircn care

Nt ndash numărul mijloacelor de transportn ndash numărul semănătorilor ce lucreazăt ndash durata unui ciclu de transport (min)Cm ndash capacitatea mijlocului de transport (kg)

Nt = (540008530) (38400) = 33 = 311 Se determină necesarul de saci pentru transportul seminţelor cunoscacircnd că

pentru uşurarea manipulării se recomandă ca un sac să aibă 40 kg

Nr saci = (512250) 40 = 375 sacizi

52

52

Centralizarea datelor

Nr crt

Specificare UMAgregatul folosit

Tractor + (SUP-29)

Tractor + SUP-21

1 Productivitatea zilnică a agregatului haschimb 12

2 Necesarul zilnic de-tractoare nr 5-semănători nr 5

3Productivitatea zilnică a tuturor agregatelor

hazi 60

4Dimensiunile solei de semănat

-lungime m 1556-lăţime m 1947-suprafaţă ha 303

5Dimensiunea parcelelor de semănat

-lungime m 1556-lăţime m 154-suprafaţă 24

6Lungimea marcatorului

-dreapta m 11-stacircnga m 26

7Norma de icircnsămacircnţare

-la 20 icircnvacircrtituri kg 3-la hectar kg 250

8Distanţa dintre punctele de alimentare cu seminţe

m 144

9Cantitatea de seminţe ce se pune la punct de alimentare

-la primul punct

kg 400

-la punctele următoare

kg 280

10 Necesarul zilnic de muncitori

-pt servirea semănătorii

nr 5

-pt transportul seminţelor

nr 3

-total nr 8

11Lăţimea facircşiei de icircntoarcere a agregatului

m 135

12Necesarul zilnic de mijl de transport

-atelaje nr-tractor+remorcă nr 3-auto-camion nr

13Necesar saci pt transportul seminţelor

nr 375

53

53

36 Evaluarea producţiei

Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţieiacestora

Evaluarea se face icircn două etape1) icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele

caracteristice de dezvoltare a plantelor2) icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite

norme standardizate~n funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfel

1) Gracircu orz (orz - 1 iunie gracircu - 15 iunie) Gracircu Boemandash se stabileşte numărul punctelor de control icircn funcţie de mărimea şi

uniformitatea parcelelor(icircn cazul parcele de pacircnă la 100 ha - 5 puncte pe suprafeţe mai mari de 100 ha - 10 puncte)

Determinările se fac cu ajutorul ramei metrice (un cadru de 1 metru patrat)Metodologie de lucrundash se numără spicele din interiorul ramei metricendash se stabileşte numărul mediu de boabe icircn spicndash se calculează producţia medie la hectar astfel

Q kgha = (360353610000) (10001000) = 4536kgha

Q kgha - producţia medie kgha Nsp - număr mediu de spice la mp (medie pe toate punctele de control) 360Nb - număr mediu de boabe icircn spice 35MMB - greutatea a 1000 boabe (grame)3610000 mp = 1 ha1000 x 1000 = 1000 grame x 1000 boabe

Exemplu

2) Porumb (1 septembrie) DKC 3511ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 28 mp (4 racircnduri x 070 x 10 m

lungime 070 (m) - distanţa dintre racircnduri)ndash se numără ştiuleţii la fiecare punct de controlndash se calculează numărul de ştiuleţi la hectar

54

54

Nstha = (30010000)(510) = 60000

Nstha - număr de ştiuleţi la hanst - numărul de ştiuleţi număraţi la toate punctele de controld - suprafaţa unui punct de control (mp)i - numărul punctelor de control

ndash se determină apoi numărul de boabe pe ştiuletendash se calculează apoi producţia medie la hectar

Q kgha = (60000588337) (10001000) = 11889 kgha

Q kgha - producţia medieNst - număr ştiuleţi la hectar 60000Nb - număr mediu de boabe pe ştiulete 588MMB - greutatea a 1000 boabe (grame) 337

Exemplu

3) Floarea soarelui (15 august)ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 28 mp (4 racircnduri x 070 x 10)ndash se numără capitulele la fiecare punct de control şi se stabileşte numărul mediu

de capitule la ha după formula

Ncpha - număr total de capitule la hancp - număr de capitule numărate la toate punctele de controld - suprafaţa unui punct de controli - numărul punctelor de control

ndash se determină numărul mediu de seminţe pe capitul(Ns)ndash se calculează producţia medie la hectar astfel

55

55

Q kgha - producţia medieNcp - număr mediu de capitule la hectarNs - număr seminţe pe capitulMMB - greutatea a 1000 seminţe icircn grame

Exemplu

4) Sfecla de zahăr (1 septembrie)ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 10 mp (3 racircnduri x 045 m x 74 m

lungime)ndash la fiecare punct de control plantele se recoltează se decoletează (tăierea

frunzelor) se curăţă de pămacircnt şi se cacircntărescndash se determină producţia medie astfel

q - cantitatea de rădăcini recoltate din punctele de control (kg)d - suprafaţa unui punct de control (mp)i - numărul punctelor de control

ndash la producţia stabilită se adaugă sporul de producţie ce se va realiza de la data evaluării la data prevăzută a se recolta (18 grziplantă)

Exemplu

5) Fructe (1 septembrie) MĂRMetoda de evaluare diferă icircn funcţie de tipul de livadă clasică sau intensivă dar

icircn mare constă icircn următoarele etapendash se stabileşte numărul de pomi pentru examinare (2 - 5 ) 480ndash se determină numărul mediu de fructe pe pom şi greutatea acestora icircn kg 30kg

167 de fructe

56

56

ndash se icircnmulţeşte numărul mediu de fructe pe pom cu numărul de pomi existenţi la ha şi se obţine astfel producţia medie la ha 16032 kgha

6) Struguri (de masă - 15 iulie de vin - 1 septembrie)ndash evaluarea se face separat la viile nobile şi la viile de hibrizindash se stabileşte numărul de butuci pe rod la ha cu relaţia

Nbha - numărul de butuci pe rod la hadr - distanţa dintre racircnduri (m)db - distanţa icircntre butuci pe racircnd (m)Ng - număr mediu de goluri (butuci neproductiviinexistenţi) la ha icircn procente

ndash se evaluează producţia de struguri pe butuc număracircndu-se toţi strugurii de pe un număr de 1 - 2 din butucii existenţi pe lot (se recomandă să se efectueze numărătoarea strugurilor pe fiecare al 10-lea butuc din 15 icircn 15 racircnduri)

Producţia de struguri pe butuc se calculează astfel

Pmb - producţia medie pe butuc (grame)Gms - greutatea medie a strugurilor (grame)Ns - numărul de struguri total găsiţi la numărătoareNba - numărul butucilor analizaţi

ndash se calculează producţia medie de struguri la ha cu formula

Pmha - producţia medie de struguri la ha (kg)Nbha - numărul de butuci pe rod la haPmb - producţia medie pe butuc (grame)

Exemplu

57

57

CAPITOLUL IV DETERMINAREA PRAGULUI DE RENTABILITATE (A PUNCTULUI CRITIC) PE CULTURI

Punctul critic marchează acea dimensiune a producţiei medii la care icircncasările din

valorificarea producţiei sunt egale cu cheltuielile totale de producţie deci acel punct al

producţiei medii la care nu se obţine profit dar nu se icircnregistrează nici pierderi

Mărimea costului de producţie şi a ratei profitului se găsesc icircntr-o stracircnsă legătură

cu raportul dintre cheltuielile de exploatare şi cantitatea de produse realizate Prin analiza

costurilor şi cheltuielilor de exploatare icircntreprinzătorul poate calcula nivelul minim de

activitate cerut de menţinerea icircn stare de funcţionare a firmei Cunoscacircnd pragul de

rentabilitate se poate proiecta volumul de vacircnzări icircn vederea obţinerii profitului scontat

De asemenea creditorii şi investitorii solicită adesea efectuarea analizei punctului

critic pentru a ajuta icircn evaluarea cacircştigurilor potenţiale ale unei afaceri şi icircn consecinţă

aceasta trebuie introdusă icircn planul de afaceri

Punctul critic se poate determina icircn două moduri şi anume fără profit programat

sau cu profit programat

Calculul punctului critic fără profit programat este exprimat printr-o relaţie

simplă

y = yי

y = Pvx

yי = Cvx + CF

Pvx = Cvx + CF

x(Pv ndash Cv) = CF

icircn care

y ndash veniturile din valorificarea producţiei (mii lei)

yי - cheltuielile totale icircnregistrate (mii lei)

Pv ndash preţul de vacircnzare unitar

x ndash producţia medie sau volumul vacircnzărilor (unităţi fizice)

Cv ndash cheltuieli variabile unitare

58

58

CF ndash costuri fixe totale

De unde x marchează acea dimensiune a producţiei la care nu se icircnregistrează nici

profit nici pierderi

Determinarea cantitativă şi reprezentarea grafică a PC la cultura Porumb

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Incărcat transportat IC (PK) t 2881 180225 575

22 Descărcat IC (PK) t 2881 2444609 78

33 Incărcat transportat IC (N) t 10 2484545 793

44 Descărcat IC (N) t 1655 6371 02

55 Transportat apa prep sol mii l 30 599 019

66 Incărcat transportat săm t 66 599359 191

77 Recoltat porumb boabe t 530 2606662 832

88 Transportat porumb boabe t 225 1245 04

99

1010

TOTALTOTAL 9962236 31792

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch Variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologicacopy= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

59

59

Cheltuielile fixe

NrNr CrtCrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) copycopy (d)(d) (e)(e)

11 Adm Şi deservit IC (PK) ha 302 617645 2045

22 Arat 25 cm +grăpat ha 302 1140192 3775

33 Adm Şi deservit IC (N) ha 302 630389 2087

44 Erbicidat şi deservit ha 302 61155 2025

55 Discuit si preg Pat germ Ha 302 586536 1942

66 Semănat +deservit ha 302 472517 1565

77 Prăşit mecanic I ha 302 819024 2712

88 Prăit mecanic II ha 302 654182 2166

99

1010

TOTALTOTAL 5532035 18318

(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)

60

60

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura porumb - fără profit programat

Ch variabile Cv = 9962236 lei

Ch fixe totale CF = 5532035 lei

Ch fixeha CFha = 18318 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 11 leikg = 1100 leit

Producţia totală de PT= 313355 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 302 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 33961599 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 9962236 + 33961599 = 133583959 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 133583959 313355=

4263leit

Productia medie de porumb la punctul critic (X)

X= (CFha)(Pv-CVt) = 18318 ( 1100 ndash 4263 ) = 272 tha = 2720 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 272 tha 4263 leit = 115953 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx =18318 leiha+ 115953 leiha =299133 leiha

Nivelul producţiei de 2720 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la

cultura porumb icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de

2720 la preţul de 11 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie

Depăşirea acestui nivel al producţiei (2720 ha) duce la obţinerea unui profit iar

scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi

61

61

62

PROFI

T

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

2720 kg2720 kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

18318

leiha

299133

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura porumb ndash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

62

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura porumb - cu profit programat

Ch variabile Cv = 9962236 lei

Ch fixe totale CF = 5532035 lei

Ch fixeha CFha = 18318 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 11 leikg = 1100 leit

Producţia totală de PT= 313355 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 302 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 33961599 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)

Pr = 500000lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 9962236 + 33961599 = 133583959 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 133583959 313355=

4263leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha=PrS =500000302= 165562 leiha

Producţia medie de porumb la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 18318+165562) ( 1100 - 4263 )= 517 tha

= 5170 kgha

Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 517 tha 4263 leit = 220397 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 18318 leiha+ 220397leiha = 403577 leiha

63

63

64

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

5170 kg5170 kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

18318

leiha

403577

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura porumb ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

64

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura porumb

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 9962236 9962236

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 33961599 33961599

Ch variabile totale CVT lei 133583959 133583959

Ch variabile t CVt leit 4263 4263

Ch fixe totale CF lei 5532035 5532035

Ch fixe ha CFha leiha 18318 18318

Profit programat total Pr lei 500000

Profit programat ha Prha leiha 165562

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 2720

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 5170

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 115953 220397

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 299133 403577

Preţ de vacircnzare t Pv leit 1100 1100

Suprafaţa cultivată S ha 302 302

65

65

DETERMINAREA CANTITATIVĂ ȘI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA gracircu

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Incărcat transportat IC (PK) t 4605 260015 179

22 Descărcat IC (PK) t 4605 495645 341

33 Incărcat transportat săm t 666 601343 414

44 Incărcat transportat IC (N) t 10 97019 669

55 Descărcat IC (N) t 6454 24848 017

66 Transportat apa prep sol mii l 30 599 04

77 Recoltat grau t 530 2614762 1802

88 Transportat gracircu t 225 1245 09

99

1010

TOTALTOTAL 49504298 34115

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

66

66

Cheltuielile fixe

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Adm şi deservit IC (PK) ha 303 619685 2045

22 Arat 18 - 20 cm +grăpat ha 303 1025772 3385

33 Discuit si preg pat germ ha 303 588479 1942

44 Semănat +deservit ha 303 474081 1565

55 Adm şi deservit IC (N) ha 303 632476 2087

66 Adm şi deservit ha 303 613575 2025

77

88

99

1010

TOTALTOTAL 3954068 130497

(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)

67

67

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura gracircu - fără profit programat

Ch variabile Cv = 49504298 lei

Ch fixe totale CF = 3954068 lei

Ch fixeha CFha = 130497 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 09 leikg = 900 leit

Producţia totală de gracircu PT= 145107 t

Suprafata cultivată cu gracircu S = 303 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 14849866 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 49504298 + 14849866 = 64354164 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 64354164 145107 =

4435leit

Productia medie de gracircu la punctul critic (X)

X= (CFha)(Pv-CVt) = 130497 ( 900 - 4435 ) = 286 tha

= 2860 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 286 tha 4435 leit = 12684 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 130497 leiha+ 126841 leiha = 257338 leiha

Nivelul producţiei de 2860 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la

cultura de gracircu icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de

2860 la preţul de 09 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie

Depăşirea acestui nivel al producţiei (2860 ha) duce la obţinerea unui profit iar

scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi

68

68

69

PROFI

T

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

2860 kg2860 kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

130497

leiha

257338

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura gracircu ndash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

69

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura gracircu - cu profit programat

Ch variabile Cv = 49504298 lei

Ch fixe totale CF = 3954068 lei

Ch fixeha CFha = 130497 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 09 leikg = 900 leit

Producţia totală de gracircu PT= 145107 t

Suprafata cultivată cu gracircu S = 303 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 14849866 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)

Pr = 400000 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 49504298 + 14849866 = 64354164 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 64354164 145107 =

4435leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 400000 303 =

132013 leiha

Producţia medie de gracircu la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 130497 + 132013 ) ( 900 - 4435 )

= 575 tha = 5750 kgha

Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 575tha 4435 leit = 255012 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx =130497 leiha+ 255012leiha = 385509 leiha

70

70

71

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

5750 kg5750 kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

130497

leiha

3855

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura gracircu ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

71

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura gracircu

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 49504298 49504298

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 14849866 14849866

Ch variabile totale CVT lei 64354164 64354164

Ch variabile t CVt leit 4435 4435

Ch fixe totale CF lei 3954068 3954068

Ch fixe ha CFha leiha 130497 130497

Profit programat total Pr lei 400000

Profit programat ha Prha leiha 132013

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 2860

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 5750

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 12684 255012

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 257338 385509

Preţ de vacircnzare t Pv leit 900 900

Suprafaţa cultivată S ha 303 303

72

72

DETERMINAREA CANTITATIVĂ ȘI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA măr

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Incărcat transportat IC (PK) T 124 694 84

22 Descărcat IC (PK) T 124 145896 177

33 Adm şi deservit IC (PK) T 50 691 839

44 Administrat gunoi de grajd T 50 288 35

55 Săpat gropi pt plantat pomi Buc 048 281 34

66 Plantat + udat Buc 048 7488 909

77 Tăieri de forma coroanei Buc 25 25 03

88 Incărcat transportat IC (N) T 0855 1107 134

99 Adm şi deservit IC T 5 896 109

1010 Transportat apa prep sol T 3 4592 558

1111 Recoltat prune T 5 187 23

1212 Transportat prune T 8234 14327 174

TOTALTOTAL 1914066 2325

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

Cheltuielile fixe

73

73

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Arătură in livadă Ha 5 2057 4114

22 Discuit arătura Ha 5 913 1826

33 Prăşit printre racircnduri Ha 5 804 1608

44 Stropit cu insecto-fungicide Ha 5 1802 3604

55 Erbicidat şi deservit Ha 5 690 138

66

77

88

99

1010

TOTALTOTAL 6266 12532

(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)

74

74

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura măr - fără profit programat

Ch variabile Cv = 1914066 lei

Ch fixe totale CF = 6266 lei

Ch fixeha CFha = 12532 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 1 leikg =1000 leit

Producţia totală de mere PT= 8234 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 5 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 673021 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 1914066 + 673021 = 2587087 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 2587087 8234 = 3142 leit

Productia medie de mere la punctul critic (X)

X= (CFha)(Pv-CVt) = 12532 ( 1000 - 3142 ) = 19 tha

= 1900 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 19 tha 3142 leit = 59698 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx =12532 leiha+ 59698 leiha =185018 leiha

Nivelul producţiei de 1900 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la

cultura de măr icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de

1900 la preţul de 1 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie Depăşirea

acestui nivel al producţiei (1900 ha) duce la obţinerea unui profit iar scăderea

producţiei sub acest nivel determină pierderi

75

75

76

PROFI

T

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

1900 kg1900 kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

12532

leiha

185018

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura măr ndash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

76

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura măr - cu profit programat

Ch variabile Cv = 1914066 lei

Ch fixe totale CF = 6266 lei

Ch fixeha CFha = 12532 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 1 leikg =1000 leit

Producţia totală de mere PT= 8234 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 5 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 673021 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)

Pr = 100000 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 1914066 + 673021 = 2587087 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 2587087 8234 = 3142 leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 100000 5

= 20000 leiha

Producţia medie de mere la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 12532 + 20000 ) (1000 - 3142 )

= 31 tha = 31000 kgha

Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 31 tha 3142 leit = 97402 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx =12532 leiha+97402 leiha = 109934 leiha

77

77

78

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

31000 kg31000 kghaha

7500

5000

1000

2500

10000

15000

12500

12532

leiha

109934

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura măr ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

78

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura măr

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 1914066 1914066

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 673021 673021

Ch variabile totale CVT lei 2587087 2587087

Ch variabile t CVt leit 3142 3142

Ch fixe totale CF lei 6266 6266

Ch fixe ha CFha leiha 12532 12532

Profit programat total Pr lei 100000

Profit programat ha Prha leiha 20000

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 1900

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 31000

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 59698 97402

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 185018 109934

Preţ de vacircnzare t Pv leit 1000 1000

Suprafaţa cultivată S ha 5 5

79

79

CAPITOLUL VCAPITOLUL VCONCLUZII ŞI RECOMANDĂRICONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI

Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţiei acestora

Evaluarea se face icircn două etape- icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele caracteristice de dezvoltare a plantelor- icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite norme standardizate

Icircn funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfelPorumb 3133 toneGrau 1451 toneMăr 82 toneEfectuacircnd eficiența celor trei culturi icircn urma rezultatelor acestora am

observat că cultura cea mai favorabilă este porumbul urmată de cultura grăacircluiPe viitor cea mai bună cultură atat cantitativă cacirct și calitativă este cultura porumbului

80

80

  • A DATE GENERALE PRIVITOARE LA SOLICITANT
    • A1 Numele solicitantului
    • A2 Obiectul de activitate
    • A3 Forma juridica a solicitantului
    • A4 Structura capitalului social si evoluţia acestuia de la icircnfiinţare
    • A5 Administratorii societatii
    • A6 Informaţii referitoare la locul desfasurarii activitatii solicitantului
      • B DESCRIEREA ACTIVITATII CURENTE
        • B1 Istoricul activitatii
        • B2 Principalele mijloace fixe care compun patrimoniul actual al solicitantului
        • B3 Descrierea activitatilor curente (agricole si non-agricole) si a tehnologiilor aplicate
        • B4 Politica de aprovizionare Furnizori de materii prime
        • B5 Politica de desfacere Canale de distribuţie
          • C PREZENTAREA PROIECTULUI
            • C1 Obiectivele proiectului
            • TRACTOR SAME MODEL EXPLORER 3-100
            • C3 Managementul proiectului
            • C4 Lista de achizitii si sursele de achiziţii pentru activele ce fac obiectul proiectului materiile prime pentru punerea in functiune a proiectului
            • C5 Personal si instruire
            • C6 Graficul estimat al proiectului
            • C7 Impactul proiectului asupra dezvoltarii zonei si a mediului de afaceri
              • D PROIECŢII FINANCIARE SI INDICATORI FINANCIARI
                • D1 Bazele de productie
                • D2 Contul de profit si pierderi previzionat ( pe o perioada de 3 ani )
                • D3 Fluxul de numerar previzionat ( pe o perioada de 3 ani )
                • D4 Indicatorii financiari
                • Tabelul 1
                  • Tabelul 3
                    • Centralizarea datelor
Page 48: Duceac Ionut

Cacircnd tractorul poate urmări urma lăsată de marcator atacirct cu roata din dreapta cacirct şi cu roata din stacircnga lungimea celor două marcatoare este egală şi este dată de relaţia

4 Stabilirea debitului semănătorii icircn funcţie de norma de sămacircnţă la hectar La icircnceputul lucrării trebuie icircntotdeauna să se verifice corectitudinea reglării debitului la icircnsămacircnţare Această verificare se face după formula

icircn

care

G ndash cantitatea de sămacircnţă cursă din semănătoare la un număr stabilit de icircnvacircrtiri a roţii semănătoriiA ndash norma de semănat la un ha (kg)d ndash lungimea roţii semănătorii (m)B ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)O ndash nr de icircnvacircrtituri a roţii semănătorii

(6)G= 2501743620 10000 = 313

5 Stabilirea dimensiunilor postatelor la semănat Lungimea maximă a postatelor la semănat este icircn funcţie de capacitatea cutiei semănătorii Pentru a uşura organizarea transportului de seminţe este indicat ca alimentarea semănătorii cu seminţe să se execute la un singur capăt a postatei ~n acest caz lungimea maximă a postatei se calculează după formula

icircn

care

L ndash lungimea maximă a postatei (m)Q ndash capacitatea coşului de alimentare

a semănătorii (kg)Y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii coşului de alimentare a semănătorii (icircn medie 070-080)A ndash norma de semănat (kgha)B ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)

(7)L = (051000040007) (25036) = 1556m

Icircn ce priveşte lăţimea postatei aceasta se determină icircn funcţie de lăţimea totală a parcelei de icircnsămacircnţat şi de metoda de deplasare a agregatului Ea se calculează aşa icircncacirct să asigure de lucru agregatului pentru 1-2 zile de lucru

Lăţimea postatei la semănatul icircn suveică se calculează după formula

icircn care

l ndash lăţimea postatei (m)P ndash productivitatea zilnică a agregatului (hazi)Z ndash durata icircn zile a lucrului pe aceeaşi postată (1-2 zile)L ndash lungimea postatei (m)

(8)l = 10000122 1556 = 154m

6 Lăţimea zonei de icircntoarcere a agregatului Pentru icircntoarcerea agregatului la capetele parcelei se delimitează o facircşie de teren denumită bdquozonă de icircntoarcereldquo Delimitarea acestei zone se face icircn cazul deplasărilor icircn parcursul liniar cu buclă şi fără buclă Lăţimea zonei de icircntoarcere este dată de relaţia

50

50

icircn care

E ndash lăţimea zonei de icircntoarcereR ndash raza de icircntoarcere a agregatuluie ndash lungimea de ieşire a agregatului (adică distanţa de la centrul agregatului mijlocul osiei motoare a tractorului) pacircnă la organele active ale maşinii

(9)E = 34 + 15 = 135m

Aceasta reprezintă lungimea cu care trebuie să se deplaseze centrul agregatului pentru aducerea organelor active ale maşinii agricole pe linia de icircntoarcere a lucrului

7 Stabilirea distanţei dintre punctele de alimentare a semănătorii Distanţa dintre punctele de alimentare a semănătorii se determină icircn funcţie de metoda de deplasare a agregatului la semănat ~n cazul semănatului icircn suveică lungimea postatei este determinată icircn funcţie de capacitatea cutiei de seminţe icircn aşa fel ca alimentarea semănătorii să se facă numai la unul din capetele postatei distanţa dintre punctele de alimentare se află după formula

icircn care

D ndash distanţa dintre punctele de alimentare (m)B ndash lăţimea de lucru a agregatului (m)T ndash numărul turelor (adică nr curselor dus-icircntors) pe care le face agregatul pacircnă la golirea coşului semănătorii

(1)D = 2362 = 144m

Icircn cazul cacircnd lungimea postatei nu este determinată icircn funcţie de capacitatea cutiei de seminţe este necesar ca icircn prealabil să cunoaştem turele pe care le face agregatul pacircnă la golirea coşului semănătorii Aceasta se determină icircmpărţind lungimea drumului pe care icircl face semănătoarea pacircnă la golirea cutiei sale pe lungimea cursei de lucru dus şi icircntors ~n acest scop se foloseşte următoarea formulă

icircn care

T ndash numărul turelorQ ndash capacitatea cutiei semănătorii

(kg)Y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii cutiei (080)A ndash norma de semănat (kgha)B ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)L ndash lungimea postatei (m)

T= (1000040007) (2503621556) = 1Icircn cazul semănării icircn bdquolaturildquo sau bdquope două jumătăţi ale postateildquo distanţa dintre

punctele de alimentare se calculează după formula = 136 = 36

(semnificaţiile literelor sunt aceleaşi ca la formulele (10) şi (11)

51

51

8 Stabilirea cantităţilor de seminţe ce se pun la punctele de alimentare Cantităţile de seminţe care se pun la primul punct de alimentare se calculează după formula

= 4001 = 400kgiar cantitatea care se pune la punctele următoare este

icircn care

C ndash cantitatea de seminţe necesară alimentării agregatului (kg)Q capacitatea coşului semănătorii (kg)y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii cutieia ndash nr semănătorilor icircn agregat

(14)C1 = 400071 = 280kg

9 Stabilirea necesarului zilnic de muncitori pentru semănat şi transportat seminţele Necesarul zilnic de muncitori pentru deservirea semănătorilor variază icircn raport cu numărul de agregate folosite zilnic şi al maşinilor ce compun agregatul

10 Necesarul de mijloace de transport se stabileşte icircn funcţie de cantităţile de seminţe necesare semănătorilor la o icircncărcare timpul de golire a semănătorilor capacitatea mijloacelor de transport distanţa de transport şi timpul necesar pentru un ciclu de transport

~n primul racircnd se determină timpul icircn care se consumă cantitatea de seminţe existentă icircn cutia semănătorii folosind relaţia

icircn care

q ndash capacitatea cutiei semănătorii (kg)085 ndash coeficientul de folosire a cutiei semănătoriiB ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)V ndash viteza de lucru a agregatului (moră)N ndash norma de sămacircnţă la ha (kg)

Tgol = (10000400085) (366000250) = 063h = 38min

Numărul de mijloace de transport necesare zilnic se determină pe baza relaţiei

icircn care

Nt ndash numărul mijloacelor de transportn ndash numărul semănătorilor ce lucreazăt ndash durata unui ciclu de transport (min)Cm ndash capacitatea mijlocului de transport (kg)

Nt = (540008530) (38400) = 33 = 311 Se determină necesarul de saci pentru transportul seminţelor cunoscacircnd că

pentru uşurarea manipulării se recomandă ca un sac să aibă 40 kg

Nr saci = (512250) 40 = 375 sacizi

52

52

Centralizarea datelor

Nr crt

Specificare UMAgregatul folosit

Tractor + (SUP-29)

Tractor + SUP-21

1 Productivitatea zilnică a agregatului haschimb 12

2 Necesarul zilnic de-tractoare nr 5-semănători nr 5

3Productivitatea zilnică a tuturor agregatelor

hazi 60

4Dimensiunile solei de semănat

-lungime m 1556-lăţime m 1947-suprafaţă ha 303

5Dimensiunea parcelelor de semănat

-lungime m 1556-lăţime m 154-suprafaţă 24

6Lungimea marcatorului

-dreapta m 11-stacircnga m 26

7Norma de icircnsămacircnţare

-la 20 icircnvacircrtituri kg 3-la hectar kg 250

8Distanţa dintre punctele de alimentare cu seminţe

m 144

9Cantitatea de seminţe ce se pune la punct de alimentare

-la primul punct

kg 400

-la punctele următoare

kg 280

10 Necesarul zilnic de muncitori

-pt servirea semănătorii

nr 5

-pt transportul seminţelor

nr 3

-total nr 8

11Lăţimea facircşiei de icircntoarcere a agregatului

m 135

12Necesarul zilnic de mijl de transport

-atelaje nr-tractor+remorcă nr 3-auto-camion nr

13Necesar saci pt transportul seminţelor

nr 375

53

53

36 Evaluarea producţiei

Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţieiacestora

Evaluarea se face icircn două etape1) icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele

caracteristice de dezvoltare a plantelor2) icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite

norme standardizate~n funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfel

1) Gracircu orz (orz - 1 iunie gracircu - 15 iunie) Gracircu Boemandash se stabileşte numărul punctelor de control icircn funcţie de mărimea şi

uniformitatea parcelelor(icircn cazul parcele de pacircnă la 100 ha - 5 puncte pe suprafeţe mai mari de 100 ha - 10 puncte)

Determinările se fac cu ajutorul ramei metrice (un cadru de 1 metru patrat)Metodologie de lucrundash se numără spicele din interiorul ramei metricendash se stabileşte numărul mediu de boabe icircn spicndash se calculează producţia medie la hectar astfel

Q kgha = (360353610000) (10001000) = 4536kgha

Q kgha - producţia medie kgha Nsp - număr mediu de spice la mp (medie pe toate punctele de control) 360Nb - număr mediu de boabe icircn spice 35MMB - greutatea a 1000 boabe (grame)3610000 mp = 1 ha1000 x 1000 = 1000 grame x 1000 boabe

Exemplu

2) Porumb (1 septembrie) DKC 3511ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 28 mp (4 racircnduri x 070 x 10 m

lungime 070 (m) - distanţa dintre racircnduri)ndash se numără ştiuleţii la fiecare punct de controlndash se calculează numărul de ştiuleţi la hectar

54

54

Nstha = (30010000)(510) = 60000

Nstha - număr de ştiuleţi la hanst - numărul de ştiuleţi număraţi la toate punctele de controld - suprafaţa unui punct de control (mp)i - numărul punctelor de control

ndash se determină apoi numărul de boabe pe ştiuletendash se calculează apoi producţia medie la hectar

Q kgha = (60000588337) (10001000) = 11889 kgha

Q kgha - producţia medieNst - număr ştiuleţi la hectar 60000Nb - număr mediu de boabe pe ştiulete 588MMB - greutatea a 1000 boabe (grame) 337

Exemplu

3) Floarea soarelui (15 august)ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 28 mp (4 racircnduri x 070 x 10)ndash se numără capitulele la fiecare punct de control şi se stabileşte numărul mediu

de capitule la ha după formula

Ncpha - număr total de capitule la hancp - număr de capitule numărate la toate punctele de controld - suprafaţa unui punct de controli - numărul punctelor de control

ndash se determină numărul mediu de seminţe pe capitul(Ns)ndash se calculează producţia medie la hectar astfel

55

55

Q kgha - producţia medieNcp - număr mediu de capitule la hectarNs - număr seminţe pe capitulMMB - greutatea a 1000 seminţe icircn grame

Exemplu

4) Sfecla de zahăr (1 septembrie)ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 10 mp (3 racircnduri x 045 m x 74 m

lungime)ndash la fiecare punct de control plantele se recoltează se decoletează (tăierea

frunzelor) se curăţă de pămacircnt şi se cacircntărescndash se determină producţia medie astfel

q - cantitatea de rădăcini recoltate din punctele de control (kg)d - suprafaţa unui punct de control (mp)i - numărul punctelor de control

ndash la producţia stabilită se adaugă sporul de producţie ce se va realiza de la data evaluării la data prevăzută a se recolta (18 grziplantă)

Exemplu

5) Fructe (1 septembrie) MĂRMetoda de evaluare diferă icircn funcţie de tipul de livadă clasică sau intensivă dar

icircn mare constă icircn următoarele etapendash se stabileşte numărul de pomi pentru examinare (2 - 5 ) 480ndash se determină numărul mediu de fructe pe pom şi greutatea acestora icircn kg 30kg

167 de fructe

56

56

ndash se icircnmulţeşte numărul mediu de fructe pe pom cu numărul de pomi existenţi la ha şi se obţine astfel producţia medie la ha 16032 kgha

6) Struguri (de masă - 15 iulie de vin - 1 septembrie)ndash evaluarea se face separat la viile nobile şi la viile de hibrizindash se stabileşte numărul de butuci pe rod la ha cu relaţia

Nbha - numărul de butuci pe rod la hadr - distanţa dintre racircnduri (m)db - distanţa icircntre butuci pe racircnd (m)Ng - număr mediu de goluri (butuci neproductiviinexistenţi) la ha icircn procente

ndash se evaluează producţia de struguri pe butuc număracircndu-se toţi strugurii de pe un număr de 1 - 2 din butucii existenţi pe lot (se recomandă să se efectueze numărătoarea strugurilor pe fiecare al 10-lea butuc din 15 icircn 15 racircnduri)

Producţia de struguri pe butuc se calculează astfel

Pmb - producţia medie pe butuc (grame)Gms - greutatea medie a strugurilor (grame)Ns - numărul de struguri total găsiţi la numărătoareNba - numărul butucilor analizaţi

ndash se calculează producţia medie de struguri la ha cu formula

Pmha - producţia medie de struguri la ha (kg)Nbha - numărul de butuci pe rod la haPmb - producţia medie pe butuc (grame)

Exemplu

57

57

CAPITOLUL IV DETERMINAREA PRAGULUI DE RENTABILITATE (A PUNCTULUI CRITIC) PE CULTURI

Punctul critic marchează acea dimensiune a producţiei medii la care icircncasările din

valorificarea producţiei sunt egale cu cheltuielile totale de producţie deci acel punct al

producţiei medii la care nu se obţine profit dar nu se icircnregistrează nici pierderi

Mărimea costului de producţie şi a ratei profitului se găsesc icircntr-o stracircnsă legătură

cu raportul dintre cheltuielile de exploatare şi cantitatea de produse realizate Prin analiza

costurilor şi cheltuielilor de exploatare icircntreprinzătorul poate calcula nivelul minim de

activitate cerut de menţinerea icircn stare de funcţionare a firmei Cunoscacircnd pragul de

rentabilitate se poate proiecta volumul de vacircnzări icircn vederea obţinerii profitului scontat

De asemenea creditorii şi investitorii solicită adesea efectuarea analizei punctului

critic pentru a ajuta icircn evaluarea cacircştigurilor potenţiale ale unei afaceri şi icircn consecinţă

aceasta trebuie introdusă icircn planul de afaceri

Punctul critic se poate determina icircn două moduri şi anume fără profit programat

sau cu profit programat

Calculul punctului critic fără profit programat este exprimat printr-o relaţie

simplă

y = yי

y = Pvx

yי = Cvx + CF

Pvx = Cvx + CF

x(Pv ndash Cv) = CF

icircn care

y ndash veniturile din valorificarea producţiei (mii lei)

yי - cheltuielile totale icircnregistrate (mii lei)

Pv ndash preţul de vacircnzare unitar

x ndash producţia medie sau volumul vacircnzărilor (unităţi fizice)

Cv ndash cheltuieli variabile unitare

58

58

CF ndash costuri fixe totale

De unde x marchează acea dimensiune a producţiei la care nu se icircnregistrează nici

profit nici pierderi

Determinarea cantitativă şi reprezentarea grafică a PC la cultura Porumb

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Incărcat transportat IC (PK) t 2881 180225 575

22 Descărcat IC (PK) t 2881 2444609 78

33 Incărcat transportat IC (N) t 10 2484545 793

44 Descărcat IC (N) t 1655 6371 02

55 Transportat apa prep sol mii l 30 599 019

66 Incărcat transportat săm t 66 599359 191

77 Recoltat porumb boabe t 530 2606662 832

88 Transportat porumb boabe t 225 1245 04

99

1010

TOTALTOTAL 9962236 31792

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch Variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologicacopy= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

59

59

Cheltuielile fixe

NrNr CrtCrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) copycopy (d)(d) (e)(e)

11 Adm Şi deservit IC (PK) ha 302 617645 2045

22 Arat 25 cm +grăpat ha 302 1140192 3775

33 Adm Şi deservit IC (N) ha 302 630389 2087

44 Erbicidat şi deservit ha 302 61155 2025

55 Discuit si preg Pat germ Ha 302 586536 1942

66 Semănat +deservit ha 302 472517 1565

77 Prăşit mecanic I ha 302 819024 2712

88 Prăit mecanic II ha 302 654182 2166

99

1010

TOTALTOTAL 5532035 18318

(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)

60

60

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura porumb - fără profit programat

Ch variabile Cv = 9962236 lei

Ch fixe totale CF = 5532035 lei

Ch fixeha CFha = 18318 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 11 leikg = 1100 leit

Producţia totală de PT= 313355 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 302 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 33961599 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 9962236 + 33961599 = 133583959 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 133583959 313355=

4263leit

Productia medie de porumb la punctul critic (X)

X= (CFha)(Pv-CVt) = 18318 ( 1100 ndash 4263 ) = 272 tha = 2720 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 272 tha 4263 leit = 115953 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx =18318 leiha+ 115953 leiha =299133 leiha

Nivelul producţiei de 2720 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la

cultura porumb icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de

2720 la preţul de 11 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie

Depăşirea acestui nivel al producţiei (2720 ha) duce la obţinerea unui profit iar

scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi

61

61

62

PROFI

T

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

2720 kg2720 kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

18318

leiha

299133

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura porumb ndash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

62

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura porumb - cu profit programat

Ch variabile Cv = 9962236 lei

Ch fixe totale CF = 5532035 lei

Ch fixeha CFha = 18318 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 11 leikg = 1100 leit

Producţia totală de PT= 313355 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 302 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 33961599 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)

Pr = 500000lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 9962236 + 33961599 = 133583959 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 133583959 313355=

4263leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha=PrS =500000302= 165562 leiha

Producţia medie de porumb la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 18318+165562) ( 1100 - 4263 )= 517 tha

= 5170 kgha

Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 517 tha 4263 leit = 220397 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 18318 leiha+ 220397leiha = 403577 leiha

63

63

64

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

5170 kg5170 kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

18318

leiha

403577

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura porumb ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

64

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura porumb

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 9962236 9962236

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 33961599 33961599

Ch variabile totale CVT lei 133583959 133583959

Ch variabile t CVt leit 4263 4263

Ch fixe totale CF lei 5532035 5532035

Ch fixe ha CFha leiha 18318 18318

Profit programat total Pr lei 500000

Profit programat ha Prha leiha 165562

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 2720

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 5170

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 115953 220397

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 299133 403577

Preţ de vacircnzare t Pv leit 1100 1100

Suprafaţa cultivată S ha 302 302

65

65

DETERMINAREA CANTITATIVĂ ȘI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA gracircu

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Incărcat transportat IC (PK) t 4605 260015 179

22 Descărcat IC (PK) t 4605 495645 341

33 Incărcat transportat săm t 666 601343 414

44 Incărcat transportat IC (N) t 10 97019 669

55 Descărcat IC (N) t 6454 24848 017

66 Transportat apa prep sol mii l 30 599 04

77 Recoltat grau t 530 2614762 1802

88 Transportat gracircu t 225 1245 09

99

1010

TOTALTOTAL 49504298 34115

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

66

66

Cheltuielile fixe

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Adm şi deservit IC (PK) ha 303 619685 2045

22 Arat 18 - 20 cm +grăpat ha 303 1025772 3385

33 Discuit si preg pat germ ha 303 588479 1942

44 Semănat +deservit ha 303 474081 1565

55 Adm şi deservit IC (N) ha 303 632476 2087

66 Adm şi deservit ha 303 613575 2025

77

88

99

1010

TOTALTOTAL 3954068 130497

(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)

67

67

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura gracircu - fără profit programat

Ch variabile Cv = 49504298 lei

Ch fixe totale CF = 3954068 lei

Ch fixeha CFha = 130497 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 09 leikg = 900 leit

Producţia totală de gracircu PT= 145107 t

Suprafata cultivată cu gracircu S = 303 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 14849866 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 49504298 + 14849866 = 64354164 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 64354164 145107 =

4435leit

Productia medie de gracircu la punctul critic (X)

X= (CFha)(Pv-CVt) = 130497 ( 900 - 4435 ) = 286 tha

= 2860 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 286 tha 4435 leit = 12684 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 130497 leiha+ 126841 leiha = 257338 leiha

Nivelul producţiei de 2860 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la

cultura de gracircu icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de

2860 la preţul de 09 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie

Depăşirea acestui nivel al producţiei (2860 ha) duce la obţinerea unui profit iar

scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi

68

68

69

PROFI

T

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

2860 kg2860 kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

130497

leiha

257338

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura gracircu ndash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

69

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura gracircu - cu profit programat

Ch variabile Cv = 49504298 lei

Ch fixe totale CF = 3954068 lei

Ch fixeha CFha = 130497 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 09 leikg = 900 leit

Producţia totală de gracircu PT= 145107 t

Suprafata cultivată cu gracircu S = 303 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 14849866 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)

Pr = 400000 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 49504298 + 14849866 = 64354164 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 64354164 145107 =

4435leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 400000 303 =

132013 leiha

Producţia medie de gracircu la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 130497 + 132013 ) ( 900 - 4435 )

= 575 tha = 5750 kgha

Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 575tha 4435 leit = 255012 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx =130497 leiha+ 255012leiha = 385509 leiha

70

70

71

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

5750 kg5750 kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

130497

leiha

3855

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura gracircu ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

71

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura gracircu

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 49504298 49504298

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 14849866 14849866

Ch variabile totale CVT lei 64354164 64354164

Ch variabile t CVt leit 4435 4435

Ch fixe totale CF lei 3954068 3954068

Ch fixe ha CFha leiha 130497 130497

Profit programat total Pr lei 400000

Profit programat ha Prha leiha 132013

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 2860

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 5750

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 12684 255012

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 257338 385509

Preţ de vacircnzare t Pv leit 900 900

Suprafaţa cultivată S ha 303 303

72

72

DETERMINAREA CANTITATIVĂ ȘI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA măr

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Incărcat transportat IC (PK) T 124 694 84

22 Descărcat IC (PK) T 124 145896 177

33 Adm şi deservit IC (PK) T 50 691 839

44 Administrat gunoi de grajd T 50 288 35

55 Săpat gropi pt plantat pomi Buc 048 281 34

66 Plantat + udat Buc 048 7488 909

77 Tăieri de forma coroanei Buc 25 25 03

88 Incărcat transportat IC (N) T 0855 1107 134

99 Adm şi deservit IC T 5 896 109

1010 Transportat apa prep sol T 3 4592 558

1111 Recoltat prune T 5 187 23

1212 Transportat prune T 8234 14327 174

TOTALTOTAL 1914066 2325

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

Cheltuielile fixe

73

73

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Arătură in livadă Ha 5 2057 4114

22 Discuit arătura Ha 5 913 1826

33 Prăşit printre racircnduri Ha 5 804 1608

44 Stropit cu insecto-fungicide Ha 5 1802 3604

55 Erbicidat şi deservit Ha 5 690 138

66

77

88

99

1010

TOTALTOTAL 6266 12532

(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)

74

74

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura măr - fără profit programat

Ch variabile Cv = 1914066 lei

Ch fixe totale CF = 6266 lei

Ch fixeha CFha = 12532 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 1 leikg =1000 leit

Producţia totală de mere PT= 8234 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 5 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 673021 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 1914066 + 673021 = 2587087 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 2587087 8234 = 3142 leit

Productia medie de mere la punctul critic (X)

X= (CFha)(Pv-CVt) = 12532 ( 1000 - 3142 ) = 19 tha

= 1900 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 19 tha 3142 leit = 59698 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx =12532 leiha+ 59698 leiha =185018 leiha

Nivelul producţiei de 1900 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la

cultura de măr icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de

1900 la preţul de 1 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie Depăşirea

acestui nivel al producţiei (1900 ha) duce la obţinerea unui profit iar scăderea

producţiei sub acest nivel determină pierderi

75

75

76

PROFI

T

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

1900 kg1900 kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

12532

leiha

185018

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura măr ndash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

76

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura măr - cu profit programat

Ch variabile Cv = 1914066 lei

Ch fixe totale CF = 6266 lei

Ch fixeha CFha = 12532 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 1 leikg =1000 leit

Producţia totală de mere PT= 8234 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 5 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 673021 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)

Pr = 100000 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 1914066 + 673021 = 2587087 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 2587087 8234 = 3142 leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 100000 5

= 20000 leiha

Producţia medie de mere la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 12532 + 20000 ) (1000 - 3142 )

= 31 tha = 31000 kgha

Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 31 tha 3142 leit = 97402 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx =12532 leiha+97402 leiha = 109934 leiha

77

77

78

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

31000 kg31000 kghaha

7500

5000

1000

2500

10000

15000

12500

12532

leiha

109934

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura măr ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

78

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura măr

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 1914066 1914066

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 673021 673021

Ch variabile totale CVT lei 2587087 2587087

Ch variabile t CVt leit 3142 3142

Ch fixe totale CF lei 6266 6266

Ch fixe ha CFha leiha 12532 12532

Profit programat total Pr lei 100000

Profit programat ha Prha leiha 20000

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 1900

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 31000

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 59698 97402

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 185018 109934

Preţ de vacircnzare t Pv leit 1000 1000

Suprafaţa cultivată S ha 5 5

79

79

CAPITOLUL VCAPITOLUL VCONCLUZII ŞI RECOMANDĂRICONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI

Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţiei acestora

Evaluarea se face icircn două etape- icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele caracteristice de dezvoltare a plantelor- icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite norme standardizate

Icircn funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfelPorumb 3133 toneGrau 1451 toneMăr 82 toneEfectuacircnd eficiența celor trei culturi icircn urma rezultatelor acestora am

observat că cultura cea mai favorabilă este porumbul urmată de cultura grăacircluiPe viitor cea mai bună cultură atat cantitativă cacirct și calitativă este cultura porumbului

80

80

  • A DATE GENERALE PRIVITOARE LA SOLICITANT
    • A1 Numele solicitantului
    • A2 Obiectul de activitate
    • A3 Forma juridica a solicitantului
    • A4 Structura capitalului social si evoluţia acestuia de la icircnfiinţare
    • A5 Administratorii societatii
    • A6 Informaţii referitoare la locul desfasurarii activitatii solicitantului
      • B DESCRIEREA ACTIVITATII CURENTE
        • B1 Istoricul activitatii
        • B2 Principalele mijloace fixe care compun patrimoniul actual al solicitantului
        • B3 Descrierea activitatilor curente (agricole si non-agricole) si a tehnologiilor aplicate
        • B4 Politica de aprovizionare Furnizori de materii prime
        • B5 Politica de desfacere Canale de distribuţie
          • C PREZENTAREA PROIECTULUI
            • C1 Obiectivele proiectului
            • TRACTOR SAME MODEL EXPLORER 3-100
            • C3 Managementul proiectului
            • C4 Lista de achizitii si sursele de achiziţii pentru activele ce fac obiectul proiectului materiile prime pentru punerea in functiune a proiectului
            • C5 Personal si instruire
            • C6 Graficul estimat al proiectului
            • C7 Impactul proiectului asupra dezvoltarii zonei si a mediului de afaceri
              • D PROIECŢII FINANCIARE SI INDICATORI FINANCIARI
                • D1 Bazele de productie
                • D2 Contul de profit si pierderi previzionat ( pe o perioada de 3 ani )
                • D3 Fluxul de numerar previzionat ( pe o perioada de 3 ani )
                • D4 Indicatorii financiari
                • Tabelul 1
                  • Tabelul 3
                    • Centralizarea datelor
Page 49: Duceac Ionut

icircn care

E ndash lăţimea zonei de icircntoarcereR ndash raza de icircntoarcere a agregatuluie ndash lungimea de ieşire a agregatului (adică distanţa de la centrul agregatului mijlocul osiei motoare a tractorului) pacircnă la organele active ale maşinii

(9)E = 34 + 15 = 135m

Aceasta reprezintă lungimea cu care trebuie să se deplaseze centrul agregatului pentru aducerea organelor active ale maşinii agricole pe linia de icircntoarcere a lucrului

7 Stabilirea distanţei dintre punctele de alimentare a semănătorii Distanţa dintre punctele de alimentare a semănătorii se determină icircn funcţie de metoda de deplasare a agregatului la semănat ~n cazul semănatului icircn suveică lungimea postatei este determinată icircn funcţie de capacitatea cutiei de seminţe icircn aşa fel ca alimentarea semănătorii să se facă numai la unul din capetele postatei distanţa dintre punctele de alimentare se află după formula

icircn care

D ndash distanţa dintre punctele de alimentare (m)B ndash lăţimea de lucru a agregatului (m)T ndash numărul turelor (adică nr curselor dus-icircntors) pe care le face agregatul pacircnă la golirea coşului semănătorii

(1)D = 2362 = 144m

Icircn cazul cacircnd lungimea postatei nu este determinată icircn funcţie de capacitatea cutiei de seminţe este necesar ca icircn prealabil să cunoaştem turele pe care le face agregatul pacircnă la golirea coşului semănătorii Aceasta se determină icircmpărţind lungimea drumului pe care icircl face semănătoarea pacircnă la golirea cutiei sale pe lungimea cursei de lucru dus şi icircntors ~n acest scop se foloseşte următoarea formulă

icircn care

T ndash numărul turelorQ ndash capacitatea cutiei semănătorii

(kg)Y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii cutiei (080)A ndash norma de semănat (kgha)B ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)L ndash lungimea postatei (m)

T= (1000040007) (2503621556) = 1Icircn cazul semănării icircn bdquolaturildquo sau bdquope două jumătăţi ale postateildquo distanţa dintre

punctele de alimentare se calculează după formula = 136 = 36

(semnificaţiile literelor sunt aceleaşi ca la formulele (10) şi (11)

51

51

8 Stabilirea cantităţilor de seminţe ce se pun la punctele de alimentare Cantităţile de seminţe care se pun la primul punct de alimentare se calculează după formula

= 4001 = 400kgiar cantitatea care se pune la punctele următoare este

icircn care

C ndash cantitatea de seminţe necesară alimentării agregatului (kg)Q capacitatea coşului semănătorii (kg)y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii cutieia ndash nr semănătorilor icircn agregat

(14)C1 = 400071 = 280kg

9 Stabilirea necesarului zilnic de muncitori pentru semănat şi transportat seminţele Necesarul zilnic de muncitori pentru deservirea semănătorilor variază icircn raport cu numărul de agregate folosite zilnic şi al maşinilor ce compun agregatul

10 Necesarul de mijloace de transport se stabileşte icircn funcţie de cantităţile de seminţe necesare semănătorilor la o icircncărcare timpul de golire a semănătorilor capacitatea mijloacelor de transport distanţa de transport şi timpul necesar pentru un ciclu de transport

~n primul racircnd se determină timpul icircn care se consumă cantitatea de seminţe existentă icircn cutia semănătorii folosind relaţia

icircn care

q ndash capacitatea cutiei semănătorii (kg)085 ndash coeficientul de folosire a cutiei semănătoriiB ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)V ndash viteza de lucru a agregatului (moră)N ndash norma de sămacircnţă la ha (kg)

Tgol = (10000400085) (366000250) = 063h = 38min

Numărul de mijloace de transport necesare zilnic se determină pe baza relaţiei

icircn care

Nt ndash numărul mijloacelor de transportn ndash numărul semănătorilor ce lucreazăt ndash durata unui ciclu de transport (min)Cm ndash capacitatea mijlocului de transport (kg)

Nt = (540008530) (38400) = 33 = 311 Se determină necesarul de saci pentru transportul seminţelor cunoscacircnd că

pentru uşurarea manipulării se recomandă ca un sac să aibă 40 kg

Nr saci = (512250) 40 = 375 sacizi

52

52

Centralizarea datelor

Nr crt

Specificare UMAgregatul folosit

Tractor + (SUP-29)

Tractor + SUP-21

1 Productivitatea zilnică a agregatului haschimb 12

2 Necesarul zilnic de-tractoare nr 5-semănători nr 5

3Productivitatea zilnică a tuturor agregatelor

hazi 60

4Dimensiunile solei de semănat

-lungime m 1556-lăţime m 1947-suprafaţă ha 303

5Dimensiunea parcelelor de semănat

-lungime m 1556-lăţime m 154-suprafaţă 24

6Lungimea marcatorului

-dreapta m 11-stacircnga m 26

7Norma de icircnsămacircnţare

-la 20 icircnvacircrtituri kg 3-la hectar kg 250

8Distanţa dintre punctele de alimentare cu seminţe

m 144

9Cantitatea de seminţe ce se pune la punct de alimentare

-la primul punct

kg 400

-la punctele următoare

kg 280

10 Necesarul zilnic de muncitori

-pt servirea semănătorii

nr 5

-pt transportul seminţelor

nr 3

-total nr 8

11Lăţimea facircşiei de icircntoarcere a agregatului

m 135

12Necesarul zilnic de mijl de transport

-atelaje nr-tractor+remorcă nr 3-auto-camion nr

13Necesar saci pt transportul seminţelor

nr 375

53

53

36 Evaluarea producţiei

Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţieiacestora

Evaluarea se face icircn două etape1) icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele

caracteristice de dezvoltare a plantelor2) icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite

norme standardizate~n funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfel

1) Gracircu orz (orz - 1 iunie gracircu - 15 iunie) Gracircu Boemandash se stabileşte numărul punctelor de control icircn funcţie de mărimea şi

uniformitatea parcelelor(icircn cazul parcele de pacircnă la 100 ha - 5 puncte pe suprafeţe mai mari de 100 ha - 10 puncte)

Determinările se fac cu ajutorul ramei metrice (un cadru de 1 metru patrat)Metodologie de lucrundash se numără spicele din interiorul ramei metricendash se stabileşte numărul mediu de boabe icircn spicndash se calculează producţia medie la hectar astfel

Q kgha = (360353610000) (10001000) = 4536kgha

Q kgha - producţia medie kgha Nsp - număr mediu de spice la mp (medie pe toate punctele de control) 360Nb - număr mediu de boabe icircn spice 35MMB - greutatea a 1000 boabe (grame)3610000 mp = 1 ha1000 x 1000 = 1000 grame x 1000 boabe

Exemplu

2) Porumb (1 septembrie) DKC 3511ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 28 mp (4 racircnduri x 070 x 10 m

lungime 070 (m) - distanţa dintre racircnduri)ndash se numără ştiuleţii la fiecare punct de controlndash se calculează numărul de ştiuleţi la hectar

54

54

Nstha = (30010000)(510) = 60000

Nstha - număr de ştiuleţi la hanst - numărul de ştiuleţi număraţi la toate punctele de controld - suprafaţa unui punct de control (mp)i - numărul punctelor de control

ndash se determină apoi numărul de boabe pe ştiuletendash se calculează apoi producţia medie la hectar

Q kgha = (60000588337) (10001000) = 11889 kgha

Q kgha - producţia medieNst - număr ştiuleţi la hectar 60000Nb - număr mediu de boabe pe ştiulete 588MMB - greutatea a 1000 boabe (grame) 337

Exemplu

3) Floarea soarelui (15 august)ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 28 mp (4 racircnduri x 070 x 10)ndash se numără capitulele la fiecare punct de control şi se stabileşte numărul mediu

de capitule la ha după formula

Ncpha - număr total de capitule la hancp - număr de capitule numărate la toate punctele de controld - suprafaţa unui punct de controli - numărul punctelor de control

ndash se determină numărul mediu de seminţe pe capitul(Ns)ndash se calculează producţia medie la hectar astfel

55

55

Q kgha - producţia medieNcp - număr mediu de capitule la hectarNs - număr seminţe pe capitulMMB - greutatea a 1000 seminţe icircn grame

Exemplu

4) Sfecla de zahăr (1 septembrie)ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 10 mp (3 racircnduri x 045 m x 74 m

lungime)ndash la fiecare punct de control plantele se recoltează se decoletează (tăierea

frunzelor) se curăţă de pămacircnt şi se cacircntărescndash se determină producţia medie astfel

q - cantitatea de rădăcini recoltate din punctele de control (kg)d - suprafaţa unui punct de control (mp)i - numărul punctelor de control

ndash la producţia stabilită se adaugă sporul de producţie ce se va realiza de la data evaluării la data prevăzută a se recolta (18 grziplantă)

Exemplu

5) Fructe (1 septembrie) MĂRMetoda de evaluare diferă icircn funcţie de tipul de livadă clasică sau intensivă dar

icircn mare constă icircn următoarele etapendash se stabileşte numărul de pomi pentru examinare (2 - 5 ) 480ndash se determină numărul mediu de fructe pe pom şi greutatea acestora icircn kg 30kg

167 de fructe

56

56

ndash se icircnmulţeşte numărul mediu de fructe pe pom cu numărul de pomi existenţi la ha şi se obţine astfel producţia medie la ha 16032 kgha

6) Struguri (de masă - 15 iulie de vin - 1 septembrie)ndash evaluarea se face separat la viile nobile şi la viile de hibrizindash se stabileşte numărul de butuci pe rod la ha cu relaţia

Nbha - numărul de butuci pe rod la hadr - distanţa dintre racircnduri (m)db - distanţa icircntre butuci pe racircnd (m)Ng - număr mediu de goluri (butuci neproductiviinexistenţi) la ha icircn procente

ndash se evaluează producţia de struguri pe butuc număracircndu-se toţi strugurii de pe un număr de 1 - 2 din butucii existenţi pe lot (se recomandă să se efectueze numărătoarea strugurilor pe fiecare al 10-lea butuc din 15 icircn 15 racircnduri)

Producţia de struguri pe butuc se calculează astfel

Pmb - producţia medie pe butuc (grame)Gms - greutatea medie a strugurilor (grame)Ns - numărul de struguri total găsiţi la numărătoareNba - numărul butucilor analizaţi

ndash se calculează producţia medie de struguri la ha cu formula

Pmha - producţia medie de struguri la ha (kg)Nbha - numărul de butuci pe rod la haPmb - producţia medie pe butuc (grame)

Exemplu

57

57

CAPITOLUL IV DETERMINAREA PRAGULUI DE RENTABILITATE (A PUNCTULUI CRITIC) PE CULTURI

Punctul critic marchează acea dimensiune a producţiei medii la care icircncasările din

valorificarea producţiei sunt egale cu cheltuielile totale de producţie deci acel punct al

producţiei medii la care nu se obţine profit dar nu se icircnregistrează nici pierderi

Mărimea costului de producţie şi a ratei profitului se găsesc icircntr-o stracircnsă legătură

cu raportul dintre cheltuielile de exploatare şi cantitatea de produse realizate Prin analiza

costurilor şi cheltuielilor de exploatare icircntreprinzătorul poate calcula nivelul minim de

activitate cerut de menţinerea icircn stare de funcţionare a firmei Cunoscacircnd pragul de

rentabilitate se poate proiecta volumul de vacircnzări icircn vederea obţinerii profitului scontat

De asemenea creditorii şi investitorii solicită adesea efectuarea analizei punctului

critic pentru a ajuta icircn evaluarea cacircştigurilor potenţiale ale unei afaceri şi icircn consecinţă

aceasta trebuie introdusă icircn planul de afaceri

Punctul critic se poate determina icircn două moduri şi anume fără profit programat

sau cu profit programat

Calculul punctului critic fără profit programat este exprimat printr-o relaţie

simplă

y = yי

y = Pvx

yי = Cvx + CF

Pvx = Cvx + CF

x(Pv ndash Cv) = CF

icircn care

y ndash veniturile din valorificarea producţiei (mii lei)

yי - cheltuielile totale icircnregistrate (mii lei)

Pv ndash preţul de vacircnzare unitar

x ndash producţia medie sau volumul vacircnzărilor (unităţi fizice)

Cv ndash cheltuieli variabile unitare

58

58

CF ndash costuri fixe totale

De unde x marchează acea dimensiune a producţiei la care nu se icircnregistrează nici

profit nici pierderi

Determinarea cantitativă şi reprezentarea grafică a PC la cultura Porumb

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Incărcat transportat IC (PK) t 2881 180225 575

22 Descărcat IC (PK) t 2881 2444609 78

33 Incărcat transportat IC (N) t 10 2484545 793

44 Descărcat IC (N) t 1655 6371 02

55 Transportat apa prep sol mii l 30 599 019

66 Incărcat transportat săm t 66 599359 191

77 Recoltat porumb boabe t 530 2606662 832

88 Transportat porumb boabe t 225 1245 04

99

1010

TOTALTOTAL 9962236 31792

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch Variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologicacopy= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

59

59

Cheltuielile fixe

NrNr CrtCrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) copycopy (d)(d) (e)(e)

11 Adm Şi deservit IC (PK) ha 302 617645 2045

22 Arat 25 cm +grăpat ha 302 1140192 3775

33 Adm Şi deservit IC (N) ha 302 630389 2087

44 Erbicidat şi deservit ha 302 61155 2025

55 Discuit si preg Pat germ Ha 302 586536 1942

66 Semănat +deservit ha 302 472517 1565

77 Prăşit mecanic I ha 302 819024 2712

88 Prăit mecanic II ha 302 654182 2166

99

1010

TOTALTOTAL 5532035 18318

(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)

60

60

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura porumb - fără profit programat

Ch variabile Cv = 9962236 lei

Ch fixe totale CF = 5532035 lei

Ch fixeha CFha = 18318 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 11 leikg = 1100 leit

Producţia totală de PT= 313355 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 302 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 33961599 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 9962236 + 33961599 = 133583959 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 133583959 313355=

4263leit

Productia medie de porumb la punctul critic (X)

X= (CFha)(Pv-CVt) = 18318 ( 1100 ndash 4263 ) = 272 tha = 2720 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 272 tha 4263 leit = 115953 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx =18318 leiha+ 115953 leiha =299133 leiha

Nivelul producţiei de 2720 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la

cultura porumb icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de

2720 la preţul de 11 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie

Depăşirea acestui nivel al producţiei (2720 ha) duce la obţinerea unui profit iar

scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi

61

61

62

PROFI

T

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

2720 kg2720 kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

18318

leiha

299133

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura porumb ndash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

62

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura porumb - cu profit programat

Ch variabile Cv = 9962236 lei

Ch fixe totale CF = 5532035 lei

Ch fixeha CFha = 18318 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 11 leikg = 1100 leit

Producţia totală de PT= 313355 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 302 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 33961599 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)

Pr = 500000lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 9962236 + 33961599 = 133583959 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 133583959 313355=

4263leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha=PrS =500000302= 165562 leiha

Producţia medie de porumb la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 18318+165562) ( 1100 - 4263 )= 517 tha

= 5170 kgha

Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 517 tha 4263 leit = 220397 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 18318 leiha+ 220397leiha = 403577 leiha

63

63

64

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

5170 kg5170 kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

18318

leiha

403577

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura porumb ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

64

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura porumb

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 9962236 9962236

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 33961599 33961599

Ch variabile totale CVT lei 133583959 133583959

Ch variabile t CVt leit 4263 4263

Ch fixe totale CF lei 5532035 5532035

Ch fixe ha CFha leiha 18318 18318

Profit programat total Pr lei 500000

Profit programat ha Prha leiha 165562

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 2720

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 5170

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 115953 220397

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 299133 403577

Preţ de vacircnzare t Pv leit 1100 1100

Suprafaţa cultivată S ha 302 302

65

65

DETERMINAREA CANTITATIVĂ ȘI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA gracircu

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Incărcat transportat IC (PK) t 4605 260015 179

22 Descărcat IC (PK) t 4605 495645 341

33 Incărcat transportat săm t 666 601343 414

44 Incărcat transportat IC (N) t 10 97019 669

55 Descărcat IC (N) t 6454 24848 017

66 Transportat apa prep sol mii l 30 599 04

77 Recoltat grau t 530 2614762 1802

88 Transportat gracircu t 225 1245 09

99

1010

TOTALTOTAL 49504298 34115

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

66

66

Cheltuielile fixe

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Adm şi deservit IC (PK) ha 303 619685 2045

22 Arat 18 - 20 cm +grăpat ha 303 1025772 3385

33 Discuit si preg pat germ ha 303 588479 1942

44 Semănat +deservit ha 303 474081 1565

55 Adm şi deservit IC (N) ha 303 632476 2087

66 Adm şi deservit ha 303 613575 2025

77

88

99

1010

TOTALTOTAL 3954068 130497

(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)

67

67

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura gracircu - fără profit programat

Ch variabile Cv = 49504298 lei

Ch fixe totale CF = 3954068 lei

Ch fixeha CFha = 130497 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 09 leikg = 900 leit

Producţia totală de gracircu PT= 145107 t

Suprafata cultivată cu gracircu S = 303 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 14849866 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 49504298 + 14849866 = 64354164 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 64354164 145107 =

4435leit

Productia medie de gracircu la punctul critic (X)

X= (CFha)(Pv-CVt) = 130497 ( 900 - 4435 ) = 286 tha

= 2860 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 286 tha 4435 leit = 12684 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 130497 leiha+ 126841 leiha = 257338 leiha

Nivelul producţiei de 2860 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la

cultura de gracircu icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de

2860 la preţul de 09 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie

Depăşirea acestui nivel al producţiei (2860 ha) duce la obţinerea unui profit iar

scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi

68

68

69

PROFI

T

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

2860 kg2860 kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

130497

leiha

257338

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura gracircu ndash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

69

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura gracircu - cu profit programat

Ch variabile Cv = 49504298 lei

Ch fixe totale CF = 3954068 lei

Ch fixeha CFha = 130497 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 09 leikg = 900 leit

Producţia totală de gracircu PT= 145107 t

Suprafata cultivată cu gracircu S = 303 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 14849866 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)

Pr = 400000 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 49504298 + 14849866 = 64354164 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 64354164 145107 =

4435leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 400000 303 =

132013 leiha

Producţia medie de gracircu la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 130497 + 132013 ) ( 900 - 4435 )

= 575 tha = 5750 kgha

Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 575tha 4435 leit = 255012 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx =130497 leiha+ 255012leiha = 385509 leiha

70

70

71

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

5750 kg5750 kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

130497

leiha

3855

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura gracircu ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

71

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura gracircu

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 49504298 49504298

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 14849866 14849866

Ch variabile totale CVT lei 64354164 64354164

Ch variabile t CVt leit 4435 4435

Ch fixe totale CF lei 3954068 3954068

Ch fixe ha CFha leiha 130497 130497

Profit programat total Pr lei 400000

Profit programat ha Prha leiha 132013

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 2860

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 5750

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 12684 255012

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 257338 385509

Preţ de vacircnzare t Pv leit 900 900

Suprafaţa cultivată S ha 303 303

72

72

DETERMINAREA CANTITATIVĂ ȘI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA măr

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Incărcat transportat IC (PK) T 124 694 84

22 Descărcat IC (PK) T 124 145896 177

33 Adm şi deservit IC (PK) T 50 691 839

44 Administrat gunoi de grajd T 50 288 35

55 Săpat gropi pt plantat pomi Buc 048 281 34

66 Plantat + udat Buc 048 7488 909

77 Tăieri de forma coroanei Buc 25 25 03

88 Incărcat transportat IC (N) T 0855 1107 134

99 Adm şi deservit IC T 5 896 109

1010 Transportat apa prep sol T 3 4592 558

1111 Recoltat prune T 5 187 23

1212 Transportat prune T 8234 14327 174

TOTALTOTAL 1914066 2325

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

Cheltuielile fixe

73

73

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Arătură in livadă Ha 5 2057 4114

22 Discuit arătura Ha 5 913 1826

33 Prăşit printre racircnduri Ha 5 804 1608

44 Stropit cu insecto-fungicide Ha 5 1802 3604

55 Erbicidat şi deservit Ha 5 690 138

66

77

88

99

1010

TOTALTOTAL 6266 12532

(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)

74

74

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura măr - fără profit programat

Ch variabile Cv = 1914066 lei

Ch fixe totale CF = 6266 lei

Ch fixeha CFha = 12532 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 1 leikg =1000 leit

Producţia totală de mere PT= 8234 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 5 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 673021 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 1914066 + 673021 = 2587087 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 2587087 8234 = 3142 leit

Productia medie de mere la punctul critic (X)

X= (CFha)(Pv-CVt) = 12532 ( 1000 - 3142 ) = 19 tha

= 1900 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 19 tha 3142 leit = 59698 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx =12532 leiha+ 59698 leiha =185018 leiha

Nivelul producţiei de 1900 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la

cultura de măr icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de

1900 la preţul de 1 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie Depăşirea

acestui nivel al producţiei (1900 ha) duce la obţinerea unui profit iar scăderea

producţiei sub acest nivel determină pierderi

75

75

76

PROFI

T

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

1900 kg1900 kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

12532

leiha

185018

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura măr ndash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

76

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura măr - cu profit programat

Ch variabile Cv = 1914066 lei

Ch fixe totale CF = 6266 lei

Ch fixeha CFha = 12532 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 1 leikg =1000 leit

Producţia totală de mere PT= 8234 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 5 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 673021 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)

Pr = 100000 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 1914066 + 673021 = 2587087 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 2587087 8234 = 3142 leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 100000 5

= 20000 leiha

Producţia medie de mere la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 12532 + 20000 ) (1000 - 3142 )

= 31 tha = 31000 kgha

Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 31 tha 3142 leit = 97402 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx =12532 leiha+97402 leiha = 109934 leiha

77

77

78

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

31000 kg31000 kghaha

7500

5000

1000

2500

10000

15000

12500

12532

leiha

109934

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura măr ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

78

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura măr

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 1914066 1914066

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 673021 673021

Ch variabile totale CVT lei 2587087 2587087

Ch variabile t CVt leit 3142 3142

Ch fixe totale CF lei 6266 6266

Ch fixe ha CFha leiha 12532 12532

Profit programat total Pr lei 100000

Profit programat ha Prha leiha 20000

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 1900

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 31000

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 59698 97402

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 185018 109934

Preţ de vacircnzare t Pv leit 1000 1000

Suprafaţa cultivată S ha 5 5

79

79

CAPITOLUL VCAPITOLUL VCONCLUZII ŞI RECOMANDĂRICONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI

Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţiei acestora

Evaluarea se face icircn două etape- icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele caracteristice de dezvoltare a plantelor- icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite norme standardizate

Icircn funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfelPorumb 3133 toneGrau 1451 toneMăr 82 toneEfectuacircnd eficiența celor trei culturi icircn urma rezultatelor acestora am

observat că cultura cea mai favorabilă este porumbul urmată de cultura grăacircluiPe viitor cea mai bună cultură atat cantitativă cacirct și calitativă este cultura porumbului

80

80

  • A DATE GENERALE PRIVITOARE LA SOLICITANT
    • A1 Numele solicitantului
    • A2 Obiectul de activitate
    • A3 Forma juridica a solicitantului
    • A4 Structura capitalului social si evoluţia acestuia de la icircnfiinţare
    • A5 Administratorii societatii
    • A6 Informaţii referitoare la locul desfasurarii activitatii solicitantului
      • B DESCRIEREA ACTIVITATII CURENTE
        • B1 Istoricul activitatii
        • B2 Principalele mijloace fixe care compun patrimoniul actual al solicitantului
        • B3 Descrierea activitatilor curente (agricole si non-agricole) si a tehnologiilor aplicate
        • B4 Politica de aprovizionare Furnizori de materii prime
        • B5 Politica de desfacere Canale de distribuţie
          • C PREZENTAREA PROIECTULUI
            • C1 Obiectivele proiectului
            • TRACTOR SAME MODEL EXPLORER 3-100
            • C3 Managementul proiectului
            • C4 Lista de achizitii si sursele de achiziţii pentru activele ce fac obiectul proiectului materiile prime pentru punerea in functiune a proiectului
            • C5 Personal si instruire
            • C6 Graficul estimat al proiectului
            • C7 Impactul proiectului asupra dezvoltarii zonei si a mediului de afaceri
              • D PROIECŢII FINANCIARE SI INDICATORI FINANCIARI
                • D1 Bazele de productie
                • D2 Contul de profit si pierderi previzionat ( pe o perioada de 3 ani )
                • D3 Fluxul de numerar previzionat ( pe o perioada de 3 ani )
                • D4 Indicatorii financiari
                • Tabelul 1
                  • Tabelul 3
                    • Centralizarea datelor
Page 50: Duceac Ionut

8 Stabilirea cantităţilor de seminţe ce se pun la punctele de alimentare Cantităţile de seminţe care se pun la primul punct de alimentare se calculează după formula

= 4001 = 400kgiar cantitatea care se pune la punctele următoare este

icircn care

C ndash cantitatea de seminţe necesară alimentării agregatului (kg)Q capacitatea coşului semănătorii (kg)y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii cutieia ndash nr semănătorilor icircn agregat

(14)C1 = 400071 = 280kg

9 Stabilirea necesarului zilnic de muncitori pentru semănat şi transportat seminţele Necesarul zilnic de muncitori pentru deservirea semănătorilor variază icircn raport cu numărul de agregate folosite zilnic şi al maşinilor ce compun agregatul

10 Necesarul de mijloace de transport se stabileşte icircn funcţie de cantităţile de seminţe necesare semănătorilor la o icircncărcare timpul de golire a semănătorilor capacitatea mijloacelor de transport distanţa de transport şi timpul necesar pentru un ciclu de transport

~n primul racircnd se determină timpul icircn care se consumă cantitatea de seminţe existentă icircn cutia semănătorii folosind relaţia

icircn care

q ndash capacitatea cutiei semănătorii (kg)085 ndash coeficientul de folosire a cutiei semănătoriiB ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)V ndash viteza de lucru a agregatului (moră)N ndash norma de sămacircnţă la ha (kg)

Tgol = (10000400085) (366000250) = 063h = 38min

Numărul de mijloace de transport necesare zilnic se determină pe baza relaţiei

icircn care

Nt ndash numărul mijloacelor de transportn ndash numărul semănătorilor ce lucreazăt ndash durata unui ciclu de transport (min)Cm ndash capacitatea mijlocului de transport (kg)

Nt = (540008530) (38400) = 33 = 311 Se determină necesarul de saci pentru transportul seminţelor cunoscacircnd că

pentru uşurarea manipulării se recomandă ca un sac să aibă 40 kg

Nr saci = (512250) 40 = 375 sacizi

52

52

Centralizarea datelor

Nr crt

Specificare UMAgregatul folosit

Tractor + (SUP-29)

Tractor + SUP-21

1 Productivitatea zilnică a agregatului haschimb 12

2 Necesarul zilnic de-tractoare nr 5-semănători nr 5

3Productivitatea zilnică a tuturor agregatelor

hazi 60

4Dimensiunile solei de semănat

-lungime m 1556-lăţime m 1947-suprafaţă ha 303

5Dimensiunea parcelelor de semănat

-lungime m 1556-lăţime m 154-suprafaţă 24

6Lungimea marcatorului

-dreapta m 11-stacircnga m 26

7Norma de icircnsămacircnţare

-la 20 icircnvacircrtituri kg 3-la hectar kg 250

8Distanţa dintre punctele de alimentare cu seminţe

m 144

9Cantitatea de seminţe ce se pune la punct de alimentare

-la primul punct

kg 400

-la punctele următoare

kg 280

10 Necesarul zilnic de muncitori

-pt servirea semănătorii

nr 5

-pt transportul seminţelor

nr 3

-total nr 8

11Lăţimea facircşiei de icircntoarcere a agregatului

m 135

12Necesarul zilnic de mijl de transport

-atelaje nr-tractor+remorcă nr 3-auto-camion nr

13Necesar saci pt transportul seminţelor

nr 375

53

53

36 Evaluarea producţiei

Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţieiacestora

Evaluarea se face icircn două etape1) icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele

caracteristice de dezvoltare a plantelor2) icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite

norme standardizate~n funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfel

1) Gracircu orz (orz - 1 iunie gracircu - 15 iunie) Gracircu Boemandash se stabileşte numărul punctelor de control icircn funcţie de mărimea şi

uniformitatea parcelelor(icircn cazul parcele de pacircnă la 100 ha - 5 puncte pe suprafeţe mai mari de 100 ha - 10 puncte)

Determinările se fac cu ajutorul ramei metrice (un cadru de 1 metru patrat)Metodologie de lucrundash se numără spicele din interiorul ramei metricendash se stabileşte numărul mediu de boabe icircn spicndash se calculează producţia medie la hectar astfel

Q kgha = (360353610000) (10001000) = 4536kgha

Q kgha - producţia medie kgha Nsp - număr mediu de spice la mp (medie pe toate punctele de control) 360Nb - număr mediu de boabe icircn spice 35MMB - greutatea a 1000 boabe (grame)3610000 mp = 1 ha1000 x 1000 = 1000 grame x 1000 boabe

Exemplu

2) Porumb (1 septembrie) DKC 3511ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 28 mp (4 racircnduri x 070 x 10 m

lungime 070 (m) - distanţa dintre racircnduri)ndash se numără ştiuleţii la fiecare punct de controlndash se calculează numărul de ştiuleţi la hectar

54

54

Nstha = (30010000)(510) = 60000

Nstha - număr de ştiuleţi la hanst - numărul de ştiuleţi număraţi la toate punctele de controld - suprafaţa unui punct de control (mp)i - numărul punctelor de control

ndash se determină apoi numărul de boabe pe ştiuletendash se calculează apoi producţia medie la hectar

Q kgha = (60000588337) (10001000) = 11889 kgha

Q kgha - producţia medieNst - număr ştiuleţi la hectar 60000Nb - număr mediu de boabe pe ştiulete 588MMB - greutatea a 1000 boabe (grame) 337

Exemplu

3) Floarea soarelui (15 august)ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 28 mp (4 racircnduri x 070 x 10)ndash se numără capitulele la fiecare punct de control şi se stabileşte numărul mediu

de capitule la ha după formula

Ncpha - număr total de capitule la hancp - număr de capitule numărate la toate punctele de controld - suprafaţa unui punct de controli - numărul punctelor de control

ndash se determină numărul mediu de seminţe pe capitul(Ns)ndash se calculează producţia medie la hectar astfel

55

55

Q kgha - producţia medieNcp - număr mediu de capitule la hectarNs - număr seminţe pe capitulMMB - greutatea a 1000 seminţe icircn grame

Exemplu

4) Sfecla de zahăr (1 septembrie)ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 10 mp (3 racircnduri x 045 m x 74 m

lungime)ndash la fiecare punct de control plantele se recoltează se decoletează (tăierea

frunzelor) se curăţă de pămacircnt şi se cacircntărescndash se determină producţia medie astfel

q - cantitatea de rădăcini recoltate din punctele de control (kg)d - suprafaţa unui punct de control (mp)i - numărul punctelor de control

ndash la producţia stabilită se adaugă sporul de producţie ce se va realiza de la data evaluării la data prevăzută a se recolta (18 grziplantă)

Exemplu

5) Fructe (1 septembrie) MĂRMetoda de evaluare diferă icircn funcţie de tipul de livadă clasică sau intensivă dar

icircn mare constă icircn următoarele etapendash se stabileşte numărul de pomi pentru examinare (2 - 5 ) 480ndash se determină numărul mediu de fructe pe pom şi greutatea acestora icircn kg 30kg

167 de fructe

56

56

ndash se icircnmulţeşte numărul mediu de fructe pe pom cu numărul de pomi existenţi la ha şi se obţine astfel producţia medie la ha 16032 kgha

6) Struguri (de masă - 15 iulie de vin - 1 septembrie)ndash evaluarea se face separat la viile nobile şi la viile de hibrizindash se stabileşte numărul de butuci pe rod la ha cu relaţia

Nbha - numărul de butuci pe rod la hadr - distanţa dintre racircnduri (m)db - distanţa icircntre butuci pe racircnd (m)Ng - număr mediu de goluri (butuci neproductiviinexistenţi) la ha icircn procente

ndash se evaluează producţia de struguri pe butuc număracircndu-se toţi strugurii de pe un număr de 1 - 2 din butucii existenţi pe lot (se recomandă să se efectueze numărătoarea strugurilor pe fiecare al 10-lea butuc din 15 icircn 15 racircnduri)

Producţia de struguri pe butuc se calculează astfel

Pmb - producţia medie pe butuc (grame)Gms - greutatea medie a strugurilor (grame)Ns - numărul de struguri total găsiţi la numărătoareNba - numărul butucilor analizaţi

ndash se calculează producţia medie de struguri la ha cu formula

Pmha - producţia medie de struguri la ha (kg)Nbha - numărul de butuci pe rod la haPmb - producţia medie pe butuc (grame)

Exemplu

57

57

CAPITOLUL IV DETERMINAREA PRAGULUI DE RENTABILITATE (A PUNCTULUI CRITIC) PE CULTURI

Punctul critic marchează acea dimensiune a producţiei medii la care icircncasările din

valorificarea producţiei sunt egale cu cheltuielile totale de producţie deci acel punct al

producţiei medii la care nu se obţine profit dar nu se icircnregistrează nici pierderi

Mărimea costului de producţie şi a ratei profitului se găsesc icircntr-o stracircnsă legătură

cu raportul dintre cheltuielile de exploatare şi cantitatea de produse realizate Prin analiza

costurilor şi cheltuielilor de exploatare icircntreprinzătorul poate calcula nivelul minim de

activitate cerut de menţinerea icircn stare de funcţionare a firmei Cunoscacircnd pragul de

rentabilitate se poate proiecta volumul de vacircnzări icircn vederea obţinerii profitului scontat

De asemenea creditorii şi investitorii solicită adesea efectuarea analizei punctului

critic pentru a ajuta icircn evaluarea cacircştigurilor potenţiale ale unei afaceri şi icircn consecinţă

aceasta trebuie introdusă icircn planul de afaceri

Punctul critic se poate determina icircn două moduri şi anume fără profit programat

sau cu profit programat

Calculul punctului critic fără profit programat este exprimat printr-o relaţie

simplă

y = yי

y = Pvx

yי = Cvx + CF

Pvx = Cvx + CF

x(Pv ndash Cv) = CF

icircn care

y ndash veniturile din valorificarea producţiei (mii lei)

yי - cheltuielile totale icircnregistrate (mii lei)

Pv ndash preţul de vacircnzare unitar

x ndash producţia medie sau volumul vacircnzărilor (unităţi fizice)

Cv ndash cheltuieli variabile unitare

58

58

CF ndash costuri fixe totale

De unde x marchează acea dimensiune a producţiei la care nu se icircnregistrează nici

profit nici pierderi

Determinarea cantitativă şi reprezentarea grafică a PC la cultura Porumb

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Incărcat transportat IC (PK) t 2881 180225 575

22 Descărcat IC (PK) t 2881 2444609 78

33 Incărcat transportat IC (N) t 10 2484545 793

44 Descărcat IC (N) t 1655 6371 02

55 Transportat apa prep sol mii l 30 599 019

66 Incărcat transportat săm t 66 599359 191

77 Recoltat porumb boabe t 530 2606662 832

88 Transportat porumb boabe t 225 1245 04

99

1010

TOTALTOTAL 9962236 31792

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch Variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologicacopy= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

59

59

Cheltuielile fixe

NrNr CrtCrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) copycopy (d)(d) (e)(e)

11 Adm Şi deservit IC (PK) ha 302 617645 2045

22 Arat 25 cm +grăpat ha 302 1140192 3775

33 Adm Şi deservit IC (N) ha 302 630389 2087

44 Erbicidat şi deservit ha 302 61155 2025

55 Discuit si preg Pat germ Ha 302 586536 1942

66 Semănat +deservit ha 302 472517 1565

77 Prăşit mecanic I ha 302 819024 2712

88 Prăit mecanic II ha 302 654182 2166

99

1010

TOTALTOTAL 5532035 18318

(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)

60

60

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura porumb - fără profit programat

Ch variabile Cv = 9962236 lei

Ch fixe totale CF = 5532035 lei

Ch fixeha CFha = 18318 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 11 leikg = 1100 leit

Producţia totală de PT= 313355 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 302 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 33961599 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 9962236 + 33961599 = 133583959 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 133583959 313355=

4263leit

Productia medie de porumb la punctul critic (X)

X= (CFha)(Pv-CVt) = 18318 ( 1100 ndash 4263 ) = 272 tha = 2720 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 272 tha 4263 leit = 115953 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx =18318 leiha+ 115953 leiha =299133 leiha

Nivelul producţiei de 2720 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la

cultura porumb icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de

2720 la preţul de 11 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie

Depăşirea acestui nivel al producţiei (2720 ha) duce la obţinerea unui profit iar

scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi

61

61

62

PROFI

T

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

2720 kg2720 kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

18318

leiha

299133

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura porumb ndash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

62

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura porumb - cu profit programat

Ch variabile Cv = 9962236 lei

Ch fixe totale CF = 5532035 lei

Ch fixeha CFha = 18318 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 11 leikg = 1100 leit

Producţia totală de PT= 313355 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 302 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 33961599 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)

Pr = 500000lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 9962236 + 33961599 = 133583959 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 133583959 313355=

4263leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha=PrS =500000302= 165562 leiha

Producţia medie de porumb la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 18318+165562) ( 1100 - 4263 )= 517 tha

= 5170 kgha

Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 517 tha 4263 leit = 220397 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 18318 leiha+ 220397leiha = 403577 leiha

63

63

64

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

5170 kg5170 kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

18318

leiha

403577

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura porumb ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

64

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura porumb

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 9962236 9962236

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 33961599 33961599

Ch variabile totale CVT lei 133583959 133583959

Ch variabile t CVt leit 4263 4263

Ch fixe totale CF lei 5532035 5532035

Ch fixe ha CFha leiha 18318 18318

Profit programat total Pr lei 500000

Profit programat ha Prha leiha 165562

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 2720

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 5170

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 115953 220397

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 299133 403577

Preţ de vacircnzare t Pv leit 1100 1100

Suprafaţa cultivată S ha 302 302

65

65

DETERMINAREA CANTITATIVĂ ȘI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA gracircu

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Incărcat transportat IC (PK) t 4605 260015 179

22 Descărcat IC (PK) t 4605 495645 341

33 Incărcat transportat săm t 666 601343 414

44 Incărcat transportat IC (N) t 10 97019 669

55 Descărcat IC (N) t 6454 24848 017

66 Transportat apa prep sol mii l 30 599 04

77 Recoltat grau t 530 2614762 1802

88 Transportat gracircu t 225 1245 09

99

1010

TOTALTOTAL 49504298 34115

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

66

66

Cheltuielile fixe

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Adm şi deservit IC (PK) ha 303 619685 2045

22 Arat 18 - 20 cm +grăpat ha 303 1025772 3385

33 Discuit si preg pat germ ha 303 588479 1942

44 Semănat +deservit ha 303 474081 1565

55 Adm şi deservit IC (N) ha 303 632476 2087

66 Adm şi deservit ha 303 613575 2025

77

88

99

1010

TOTALTOTAL 3954068 130497

(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)

67

67

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura gracircu - fără profit programat

Ch variabile Cv = 49504298 lei

Ch fixe totale CF = 3954068 lei

Ch fixeha CFha = 130497 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 09 leikg = 900 leit

Producţia totală de gracircu PT= 145107 t

Suprafata cultivată cu gracircu S = 303 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 14849866 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 49504298 + 14849866 = 64354164 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 64354164 145107 =

4435leit

Productia medie de gracircu la punctul critic (X)

X= (CFha)(Pv-CVt) = 130497 ( 900 - 4435 ) = 286 tha

= 2860 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 286 tha 4435 leit = 12684 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 130497 leiha+ 126841 leiha = 257338 leiha

Nivelul producţiei de 2860 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la

cultura de gracircu icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de

2860 la preţul de 09 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie

Depăşirea acestui nivel al producţiei (2860 ha) duce la obţinerea unui profit iar

scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi

68

68

69

PROFI

T

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

2860 kg2860 kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

130497

leiha

257338

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura gracircu ndash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

69

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura gracircu - cu profit programat

Ch variabile Cv = 49504298 lei

Ch fixe totale CF = 3954068 lei

Ch fixeha CFha = 130497 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 09 leikg = 900 leit

Producţia totală de gracircu PT= 145107 t

Suprafata cultivată cu gracircu S = 303 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 14849866 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)

Pr = 400000 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 49504298 + 14849866 = 64354164 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 64354164 145107 =

4435leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 400000 303 =

132013 leiha

Producţia medie de gracircu la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 130497 + 132013 ) ( 900 - 4435 )

= 575 tha = 5750 kgha

Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 575tha 4435 leit = 255012 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx =130497 leiha+ 255012leiha = 385509 leiha

70

70

71

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

5750 kg5750 kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

130497

leiha

3855

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura gracircu ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

71

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura gracircu

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 49504298 49504298

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 14849866 14849866

Ch variabile totale CVT lei 64354164 64354164

Ch variabile t CVt leit 4435 4435

Ch fixe totale CF lei 3954068 3954068

Ch fixe ha CFha leiha 130497 130497

Profit programat total Pr lei 400000

Profit programat ha Prha leiha 132013

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 2860

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 5750

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 12684 255012

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 257338 385509

Preţ de vacircnzare t Pv leit 900 900

Suprafaţa cultivată S ha 303 303

72

72

DETERMINAREA CANTITATIVĂ ȘI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA măr

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Incărcat transportat IC (PK) T 124 694 84

22 Descărcat IC (PK) T 124 145896 177

33 Adm şi deservit IC (PK) T 50 691 839

44 Administrat gunoi de grajd T 50 288 35

55 Săpat gropi pt plantat pomi Buc 048 281 34

66 Plantat + udat Buc 048 7488 909

77 Tăieri de forma coroanei Buc 25 25 03

88 Incărcat transportat IC (N) T 0855 1107 134

99 Adm şi deservit IC T 5 896 109

1010 Transportat apa prep sol T 3 4592 558

1111 Recoltat prune T 5 187 23

1212 Transportat prune T 8234 14327 174

TOTALTOTAL 1914066 2325

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

Cheltuielile fixe

73

73

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Arătură in livadă Ha 5 2057 4114

22 Discuit arătura Ha 5 913 1826

33 Prăşit printre racircnduri Ha 5 804 1608

44 Stropit cu insecto-fungicide Ha 5 1802 3604

55 Erbicidat şi deservit Ha 5 690 138

66

77

88

99

1010

TOTALTOTAL 6266 12532

(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)

74

74

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura măr - fără profit programat

Ch variabile Cv = 1914066 lei

Ch fixe totale CF = 6266 lei

Ch fixeha CFha = 12532 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 1 leikg =1000 leit

Producţia totală de mere PT= 8234 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 5 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 673021 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 1914066 + 673021 = 2587087 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 2587087 8234 = 3142 leit

Productia medie de mere la punctul critic (X)

X= (CFha)(Pv-CVt) = 12532 ( 1000 - 3142 ) = 19 tha

= 1900 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 19 tha 3142 leit = 59698 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx =12532 leiha+ 59698 leiha =185018 leiha

Nivelul producţiei de 1900 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la

cultura de măr icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de

1900 la preţul de 1 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie Depăşirea

acestui nivel al producţiei (1900 ha) duce la obţinerea unui profit iar scăderea

producţiei sub acest nivel determină pierderi

75

75

76

PROFI

T

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

1900 kg1900 kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

12532

leiha

185018

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura măr ndash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

76

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura măr - cu profit programat

Ch variabile Cv = 1914066 lei

Ch fixe totale CF = 6266 lei

Ch fixeha CFha = 12532 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 1 leikg =1000 leit

Producţia totală de mere PT= 8234 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 5 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 673021 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)

Pr = 100000 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 1914066 + 673021 = 2587087 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 2587087 8234 = 3142 leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 100000 5

= 20000 leiha

Producţia medie de mere la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 12532 + 20000 ) (1000 - 3142 )

= 31 tha = 31000 kgha

Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 31 tha 3142 leit = 97402 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx =12532 leiha+97402 leiha = 109934 leiha

77

77

78

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

31000 kg31000 kghaha

7500

5000

1000

2500

10000

15000

12500

12532

leiha

109934

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura măr ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

78

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura măr

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 1914066 1914066

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 673021 673021

Ch variabile totale CVT lei 2587087 2587087

Ch variabile t CVt leit 3142 3142

Ch fixe totale CF lei 6266 6266

Ch fixe ha CFha leiha 12532 12532

Profit programat total Pr lei 100000

Profit programat ha Prha leiha 20000

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 1900

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 31000

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 59698 97402

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 185018 109934

Preţ de vacircnzare t Pv leit 1000 1000

Suprafaţa cultivată S ha 5 5

79

79

CAPITOLUL VCAPITOLUL VCONCLUZII ŞI RECOMANDĂRICONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI

Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţiei acestora

Evaluarea se face icircn două etape- icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele caracteristice de dezvoltare a plantelor- icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite norme standardizate

Icircn funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfelPorumb 3133 toneGrau 1451 toneMăr 82 toneEfectuacircnd eficiența celor trei culturi icircn urma rezultatelor acestora am

observat că cultura cea mai favorabilă este porumbul urmată de cultura grăacircluiPe viitor cea mai bună cultură atat cantitativă cacirct și calitativă este cultura porumbului

80

80

  • A DATE GENERALE PRIVITOARE LA SOLICITANT
    • A1 Numele solicitantului
    • A2 Obiectul de activitate
    • A3 Forma juridica a solicitantului
    • A4 Structura capitalului social si evoluţia acestuia de la icircnfiinţare
    • A5 Administratorii societatii
    • A6 Informaţii referitoare la locul desfasurarii activitatii solicitantului
      • B DESCRIEREA ACTIVITATII CURENTE
        • B1 Istoricul activitatii
        • B2 Principalele mijloace fixe care compun patrimoniul actual al solicitantului
        • B3 Descrierea activitatilor curente (agricole si non-agricole) si a tehnologiilor aplicate
        • B4 Politica de aprovizionare Furnizori de materii prime
        • B5 Politica de desfacere Canale de distribuţie
          • C PREZENTAREA PROIECTULUI
            • C1 Obiectivele proiectului
            • TRACTOR SAME MODEL EXPLORER 3-100
            • C3 Managementul proiectului
            • C4 Lista de achizitii si sursele de achiziţii pentru activele ce fac obiectul proiectului materiile prime pentru punerea in functiune a proiectului
            • C5 Personal si instruire
            • C6 Graficul estimat al proiectului
            • C7 Impactul proiectului asupra dezvoltarii zonei si a mediului de afaceri
              • D PROIECŢII FINANCIARE SI INDICATORI FINANCIARI
                • D1 Bazele de productie
                • D2 Contul de profit si pierderi previzionat ( pe o perioada de 3 ani )
                • D3 Fluxul de numerar previzionat ( pe o perioada de 3 ani )
                • D4 Indicatorii financiari
                • Tabelul 1
                  • Tabelul 3
                    • Centralizarea datelor
Page 51: Duceac Ionut

Centralizarea datelor

Nr crt

Specificare UMAgregatul folosit

Tractor + (SUP-29)

Tractor + SUP-21

1 Productivitatea zilnică a agregatului haschimb 12

2 Necesarul zilnic de-tractoare nr 5-semănători nr 5

3Productivitatea zilnică a tuturor agregatelor

hazi 60

4Dimensiunile solei de semănat

-lungime m 1556-lăţime m 1947-suprafaţă ha 303

5Dimensiunea parcelelor de semănat

-lungime m 1556-lăţime m 154-suprafaţă 24

6Lungimea marcatorului

-dreapta m 11-stacircnga m 26

7Norma de icircnsămacircnţare

-la 20 icircnvacircrtituri kg 3-la hectar kg 250

8Distanţa dintre punctele de alimentare cu seminţe

m 144

9Cantitatea de seminţe ce se pune la punct de alimentare

-la primul punct

kg 400

-la punctele următoare

kg 280

10 Necesarul zilnic de muncitori

-pt servirea semănătorii

nr 5

-pt transportul seminţelor

nr 3

-total nr 8

11Lăţimea facircşiei de icircntoarcere a agregatului

m 135

12Necesarul zilnic de mijl de transport

-atelaje nr-tractor+remorcă nr 3-auto-camion nr

13Necesar saci pt transportul seminţelor

nr 375

53

53

36 Evaluarea producţiei

Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţieiacestora

Evaluarea se face icircn două etape1) icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele

caracteristice de dezvoltare a plantelor2) icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite

norme standardizate~n funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfel

1) Gracircu orz (orz - 1 iunie gracircu - 15 iunie) Gracircu Boemandash se stabileşte numărul punctelor de control icircn funcţie de mărimea şi

uniformitatea parcelelor(icircn cazul parcele de pacircnă la 100 ha - 5 puncte pe suprafeţe mai mari de 100 ha - 10 puncte)

Determinările se fac cu ajutorul ramei metrice (un cadru de 1 metru patrat)Metodologie de lucrundash se numără spicele din interiorul ramei metricendash se stabileşte numărul mediu de boabe icircn spicndash se calculează producţia medie la hectar astfel

Q kgha = (360353610000) (10001000) = 4536kgha

Q kgha - producţia medie kgha Nsp - număr mediu de spice la mp (medie pe toate punctele de control) 360Nb - număr mediu de boabe icircn spice 35MMB - greutatea a 1000 boabe (grame)3610000 mp = 1 ha1000 x 1000 = 1000 grame x 1000 boabe

Exemplu

2) Porumb (1 septembrie) DKC 3511ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 28 mp (4 racircnduri x 070 x 10 m

lungime 070 (m) - distanţa dintre racircnduri)ndash se numără ştiuleţii la fiecare punct de controlndash se calculează numărul de ştiuleţi la hectar

54

54

Nstha = (30010000)(510) = 60000

Nstha - număr de ştiuleţi la hanst - numărul de ştiuleţi număraţi la toate punctele de controld - suprafaţa unui punct de control (mp)i - numărul punctelor de control

ndash se determină apoi numărul de boabe pe ştiuletendash se calculează apoi producţia medie la hectar

Q kgha = (60000588337) (10001000) = 11889 kgha

Q kgha - producţia medieNst - număr ştiuleţi la hectar 60000Nb - număr mediu de boabe pe ştiulete 588MMB - greutatea a 1000 boabe (grame) 337

Exemplu

3) Floarea soarelui (15 august)ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 28 mp (4 racircnduri x 070 x 10)ndash se numără capitulele la fiecare punct de control şi se stabileşte numărul mediu

de capitule la ha după formula

Ncpha - număr total de capitule la hancp - număr de capitule numărate la toate punctele de controld - suprafaţa unui punct de controli - numărul punctelor de control

ndash se determină numărul mediu de seminţe pe capitul(Ns)ndash se calculează producţia medie la hectar astfel

55

55

Q kgha - producţia medieNcp - număr mediu de capitule la hectarNs - număr seminţe pe capitulMMB - greutatea a 1000 seminţe icircn grame

Exemplu

4) Sfecla de zahăr (1 septembrie)ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 10 mp (3 racircnduri x 045 m x 74 m

lungime)ndash la fiecare punct de control plantele se recoltează se decoletează (tăierea

frunzelor) se curăţă de pămacircnt şi se cacircntărescndash se determină producţia medie astfel

q - cantitatea de rădăcini recoltate din punctele de control (kg)d - suprafaţa unui punct de control (mp)i - numărul punctelor de control

ndash la producţia stabilită se adaugă sporul de producţie ce se va realiza de la data evaluării la data prevăzută a se recolta (18 grziplantă)

Exemplu

5) Fructe (1 septembrie) MĂRMetoda de evaluare diferă icircn funcţie de tipul de livadă clasică sau intensivă dar

icircn mare constă icircn următoarele etapendash se stabileşte numărul de pomi pentru examinare (2 - 5 ) 480ndash se determină numărul mediu de fructe pe pom şi greutatea acestora icircn kg 30kg

167 de fructe

56

56

ndash se icircnmulţeşte numărul mediu de fructe pe pom cu numărul de pomi existenţi la ha şi se obţine astfel producţia medie la ha 16032 kgha

6) Struguri (de masă - 15 iulie de vin - 1 septembrie)ndash evaluarea se face separat la viile nobile şi la viile de hibrizindash se stabileşte numărul de butuci pe rod la ha cu relaţia

Nbha - numărul de butuci pe rod la hadr - distanţa dintre racircnduri (m)db - distanţa icircntre butuci pe racircnd (m)Ng - număr mediu de goluri (butuci neproductiviinexistenţi) la ha icircn procente

ndash se evaluează producţia de struguri pe butuc număracircndu-se toţi strugurii de pe un număr de 1 - 2 din butucii existenţi pe lot (se recomandă să se efectueze numărătoarea strugurilor pe fiecare al 10-lea butuc din 15 icircn 15 racircnduri)

Producţia de struguri pe butuc se calculează astfel

Pmb - producţia medie pe butuc (grame)Gms - greutatea medie a strugurilor (grame)Ns - numărul de struguri total găsiţi la numărătoareNba - numărul butucilor analizaţi

ndash se calculează producţia medie de struguri la ha cu formula

Pmha - producţia medie de struguri la ha (kg)Nbha - numărul de butuci pe rod la haPmb - producţia medie pe butuc (grame)

Exemplu

57

57

CAPITOLUL IV DETERMINAREA PRAGULUI DE RENTABILITATE (A PUNCTULUI CRITIC) PE CULTURI

Punctul critic marchează acea dimensiune a producţiei medii la care icircncasările din

valorificarea producţiei sunt egale cu cheltuielile totale de producţie deci acel punct al

producţiei medii la care nu se obţine profit dar nu se icircnregistrează nici pierderi

Mărimea costului de producţie şi a ratei profitului se găsesc icircntr-o stracircnsă legătură

cu raportul dintre cheltuielile de exploatare şi cantitatea de produse realizate Prin analiza

costurilor şi cheltuielilor de exploatare icircntreprinzătorul poate calcula nivelul minim de

activitate cerut de menţinerea icircn stare de funcţionare a firmei Cunoscacircnd pragul de

rentabilitate se poate proiecta volumul de vacircnzări icircn vederea obţinerii profitului scontat

De asemenea creditorii şi investitorii solicită adesea efectuarea analizei punctului

critic pentru a ajuta icircn evaluarea cacircştigurilor potenţiale ale unei afaceri şi icircn consecinţă

aceasta trebuie introdusă icircn planul de afaceri

Punctul critic se poate determina icircn două moduri şi anume fără profit programat

sau cu profit programat

Calculul punctului critic fără profit programat este exprimat printr-o relaţie

simplă

y = yי

y = Pvx

yי = Cvx + CF

Pvx = Cvx + CF

x(Pv ndash Cv) = CF

icircn care

y ndash veniturile din valorificarea producţiei (mii lei)

yי - cheltuielile totale icircnregistrate (mii lei)

Pv ndash preţul de vacircnzare unitar

x ndash producţia medie sau volumul vacircnzărilor (unităţi fizice)

Cv ndash cheltuieli variabile unitare

58

58

CF ndash costuri fixe totale

De unde x marchează acea dimensiune a producţiei la care nu se icircnregistrează nici

profit nici pierderi

Determinarea cantitativă şi reprezentarea grafică a PC la cultura Porumb

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Incărcat transportat IC (PK) t 2881 180225 575

22 Descărcat IC (PK) t 2881 2444609 78

33 Incărcat transportat IC (N) t 10 2484545 793

44 Descărcat IC (N) t 1655 6371 02

55 Transportat apa prep sol mii l 30 599 019

66 Incărcat transportat săm t 66 599359 191

77 Recoltat porumb boabe t 530 2606662 832

88 Transportat porumb boabe t 225 1245 04

99

1010

TOTALTOTAL 9962236 31792

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch Variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologicacopy= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

59

59

Cheltuielile fixe

NrNr CrtCrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) copycopy (d)(d) (e)(e)

11 Adm Şi deservit IC (PK) ha 302 617645 2045

22 Arat 25 cm +grăpat ha 302 1140192 3775

33 Adm Şi deservit IC (N) ha 302 630389 2087

44 Erbicidat şi deservit ha 302 61155 2025

55 Discuit si preg Pat germ Ha 302 586536 1942

66 Semănat +deservit ha 302 472517 1565

77 Prăşit mecanic I ha 302 819024 2712

88 Prăit mecanic II ha 302 654182 2166

99

1010

TOTALTOTAL 5532035 18318

(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)

60

60

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura porumb - fără profit programat

Ch variabile Cv = 9962236 lei

Ch fixe totale CF = 5532035 lei

Ch fixeha CFha = 18318 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 11 leikg = 1100 leit

Producţia totală de PT= 313355 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 302 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 33961599 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 9962236 + 33961599 = 133583959 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 133583959 313355=

4263leit

Productia medie de porumb la punctul critic (X)

X= (CFha)(Pv-CVt) = 18318 ( 1100 ndash 4263 ) = 272 tha = 2720 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 272 tha 4263 leit = 115953 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx =18318 leiha+ 115953 leiha =299133 leiha

Nivelul producţiei de 2720 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la

cultura porumb icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de

2720 la preţul de 11 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie

Depăşirea acestui nivel al producţiei (2720 ha) duce la obţinerea unui profit iar

scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi

61

61

62

PROFI

T

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

2720 kg2720 kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

18318

leiha

299133

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura porumb ndash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

62

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura porumb - cu profit programat

Ch variabile Cv = 9962236 lei

Ch fixe totale CF = 5532035 lei

Ch fixeha CFha = 18318 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 11 leikg = 1100 leit

Producţia totală de PT= 313355 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 302 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 33961599 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)

Pr = 500000lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 9962236 + 33961599 = 133583959 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 133583959 313355=

4263leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha=PrS =500000302= 165562 leiha

Producţia medie de porumb la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 18318+165562) ( 1100 - 4263 )= 517 tha

= 5170 kgha

Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 517 tha 4263 leit = 220397 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 18318 leiha+ 220397leiha = 403577 leiha

63

63

64

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

5170 kg5170 kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

18318

leiha

403577

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura porumb ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

64

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura porumb

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 9962236 9962236

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 33961599 33961599

Ch variabile totale CVT lei 133583959 133583959

Ch variabile t CVt leit 4263 4263

Ch fixe totale CF lei 5532035 5532035

Ch fixe ha CFha leiha 18318 18318

Profit programat total Pr lei 500000

Profit programat ha Prha leiha 165562

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 2720

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 5170

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 115953 220397

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 299133 403577

Preţ de vacircnzare t Pv leit 1100 1100

Suprafaţa cultivată S ha 302 302

65

65

DETERMINAREA CANTITATIVĂ ȘI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA gracircu

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Incărcat transportat IC (PK) t 4605 260015 179

22 Descărcat IC (PK) t 4605 495645 341

33 Incărcat transportat săm t 666 601343 414

44 Incărcat transportat IC (N) t 10 97019 669

55 Descărcat IC (N) t 6454 24848 017

66 Transportat apa prep sol mii l 30 599 04

77 Recoltat grau t 530 2614762 1802

88 Transportat gracircu t 225 1245 09

99

1010

TOTALTOTAL 49504298 34115

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

66

66

Cheltuielile fixe

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Adm şi deservit IC (PK) ha 303 619685 2045

22 Arat 18 - 20 cm +grăpat ha 303 1025772 3385

33 Discuit si preg pat germ ha 303 588479 1942

44 Semănat +deservit ha 303 474081 1565

55 Adm şi deservit IC (N) ha 303 632476 2087

66 Adm şi deservit ha 303 613575 2025

77

88

99

1010

TOTALTOTAL 3954068 130497

(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)

67

67

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura gracircu - fără profit programat

Ch variabile Cv = 49504298 lei

Ch fixe totale CF = 3954068 lei

Ch fixeha CFha = 130497 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 09 leikg = 900 leit

Producţia totală de gracircu PT= 145107 t

Suprafata cultivată cu gracircu S = 303 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 14849866 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 49504298 + 14849866 = 64354164 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 64354164 145107 =

4435leit

Productia medie de gracircu la punctul critic (X)

X= (CFha)(Pv-CVt) = 130497 ( 900 - 4435 ) = 286 tha

= 2860 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 286 tha 4435 leit = 12684 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 130497 leiha+ 126841 leiha = 257338 leiha

Nivelul producţiei de 2860 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la

cultura de gracircu icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de

2860 la preţul de 09 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie

Depăşirea acestui nivel al producţiei (2860 ha) duce la obţinerea unui profit iar

scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi

68

68

69

PROFI

T

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

2860 kg2860 kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

130497

leiha

257338

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura gracircu ndash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

69

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura gracircu - cu profit programat

Ch variabile Cv = 49504298 lei

Ch fixe totale CF = 3954068 lei

Ch fixeha CFha = 130497 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 09 leikg = 900 leit

Producţia totală de gracircu PT= 145107 t

Suprafata cultivată cu gracircu S = 303 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 14849866 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)

Pr = 400000 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 49504298 + 14849866 = 64354164 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 64354164 145107 =

4435leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 400000 303 =

132013 leiha

Producţia medie de gracircu la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 130497 + 132013 ) ( 900 - 4435 )

= 575 tha = 5750 kgha

Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 575tha 4435 leit = 255012 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx =130497 leiha+ 255012leiha = 385509 leiha

70

70

71

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

5750 kg5750 kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

130497

leiha

3855

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura gracircu ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

71

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura gracircu

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 49504298 49504298

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 14849866 14849866

Ch variabile totale CVT lei 64354164 64354164

Ch variabile t CVt leit 4435 4435

Ch fixe totale CF lei 3954068 3954068

Ch fixe ha CFha leiha 130497 130497

Profit programat total Pr lei 400000

Profit programat ha Prha leiha 132013

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 2860

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 5750

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 12684 255012

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 257338 385509

Preţ de vacircnzare t Pv leit 900 900

Suprafaţa cultivată S ha 303 303

72

72

DETERMINAREA CANTITATIVĂ ȘI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA măr

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Incărcat transportat IC (PK) T 124 694 84

22 Descărcat IC (PK) T 124 145896 177

33 Adm şi deservit IC (PK) T 50 691 839

44 Administrat gunoi de grajd T 50 288 35

55 Săpat gropi pt plantat pomi Buc 048 281 34

66 Plantat + udat Buc 048 7488 909

77 Tăieri de forma coroanei Buc 25 25 03

88 Incărcat transportat IC (N) T 0855 1107 134

99 Adm şi deservit IC T 5 896 109

1010 Transportat apa prep sol T 3 4592 558

1111 Recoltat prune T 5 187 23

1212 Transportat prune T 8234 14327 174

TOTALTOTAL 1914066 2325

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

Cheltuielile fixe

73

73

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Arătură in livadă Ha 5 2057 4114

22 Discuit arătura Ha 5 913 1826

33 Prăşit printre racircnduri Ha 5 804 1608

44 Stropit cu insecto-fungicide Ha 5 1802 3604

55 Erbicidat şi deservit Ha 5 690 138

66

77

88

99

1010

TOTALTOTAL 6266 12532

(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)

74

74

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura măr - fără profit programat

Ch variabile Cv = 1914066 lei

Ch fixe totale CF = 6266 lei

Ch fixeha CFha = 12532 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 1 leikg =1000 leit

Producţia totală de mere PT= 8234 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 5 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 673021 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 1914066 + 673021 = 2587087 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 2587087 8234 = 3142 leit

Productia medie de mere la punctul critic (X)

X= (CFha)(Pv-CVt) = 12532 ( 1000 - 3142 ) = 19 tha

= 1900 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 19 tha 3142 leit = 59698 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx =12532 leiha+ 59698 leiha =185018 leiha

Nivelul producţiei de 1900 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la

cultura de măr icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de

1900 la preţul de 1 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie Depăşirea

acestui nivel al producţiei (1900 ha) duce la obţinerea unui profit iar scăderea

producţiei sub acest nivel determină pierderi

75

75

76

PROFI

T

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

1900 kg1900 kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

12532

leiha

185018

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura măr ndash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

76

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura măr - cu profit programat

Ch variabile Cv = 1914066 lei

Ch fixe totale CF = 6266 lei

Ch fixeha CFha = 12532 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 1 leikg =1000 leit

Producţia totală de mere PT= 8234 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 5 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 673021 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)

Pr = 100000 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 1914066 + 673021 = 2587087 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 2587087 8234 = 3142 leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 100000 5

= 20000 leiha

Producţia medie de mere la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 12532 + 20000 ) (1000 - 3142 )

= 31 tha = 31000 kgha

Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 31 tha 3142 leit = 97402 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx =12532 leiha+97402 leiha = 109934 leiha

77

77

78

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

31000 kg31000 kghaha

7500

5000

1000

2500

10000

15000

12500

12532

leiha

109934

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura măr ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

78

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura măr

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 1914066 1914066

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 673021 673021

Ch variabile totale CVT lei 2587087 2587087

Ch variabile t CVt leit 3142 3142

Ch fixe totale CF lei 6266 6266

Ch fixe ha CFha leiha 12532 12532

Profit programat total Pr lei 100000

Profit programat ha Prha leiha 20000

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 1900

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 31000

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 59698 97402

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 185018 109934

Preţ de vacircnzare t Pv leit 1000 1000

Suprafaţa cultivată S ha 5 5

79

79

CAPITOLUL VCAPITOLUL VCONCLUZII ŞI RECOMANDĂRICONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI

Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţiei acestora

Evaluarea se face icircn două etape- icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele caracteristice de dezvoltare a plantelor- icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite norme standardizate

Icircn funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfelPorumb 3133 toneGrau 1451 toneMăr 82 toneEfectuacircnd eficiența celor trei culturi icircn urma rezultatelor acestora am

observat că cultura cea mai favorabilă este porumbul urmată de cultura grăacircluiPe viitor cea mai bună cultură atat cantitativă cacirct și calitativă este cultura porumbului

80

80

  • A DATE GENERALE PRIVITOARE LA SOLICITANT
    • A1 Numele solicitantului
    • A2 Obiectul de activitate
    • A3 Forma juridica a solicitantului
    • A4 Structura capitalului social si evoluţia acestuia de la icircnfiinţare
    • A5 Administratorii societatii
    • A6 Informaţii referitoare la locul desfasurarii activitatii solicitantului
      • B DESCRIEREA ACTIVITATII CURENTE
        • B1 Istoricul activitatii
        • B2 Principalele mijloace fixe care compun patrimoniul actual al solicitantului
        • B3 Descrierea activitatilor curente (agricole si non-agricole) si a tehnologiilor aplicate
        • B4 Politica de aprovizionare Furnizori de materii prime
        • B5 Politica de desfacere Canale de distribuţie
          • C PREZENTAREA PROIECTULUI
            • C1 Obiectivele proiectului
            • TRACTOR SAME MODEL EXPLORER 3-100
            • C3 Managementul proiectului
            • C4 Lista de achizitii si sursele de achiziţii pentru activele ce fac obiectul proiectului materiile prime pentru punerea in functiune a proiectului
            • C5 Personal si instruire
            • C6 Graficul estimat al proiectului
            • C7 Impactul proiectului asupra dezvoltarii zonei si a mediului de afaceri
              • D PROIECŢII FINANCIARE SI INDICATORI FINANCIARI
                • D1 Bazele de productie
                • D2 Contul de profit si pierderi previzionat ( pe o perioada de 3 ani )
                • D3 Fluxul de numerar previzionat ( pe o perioada de 3 ani )
                • D4 Indicatorii financiari
                • Tabelul 1
                  • Tabelul 3
                    • Centralizarea datelor
Page 52: Duceac Ionut

36 Evaluarea producţiei

Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţieiacestora

Evaluarea se face icircn două etape1) icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele

caracteristice de dezvoltare a plantelor2) icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite

norme standardizate~n funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfel

1) Gracircu orz (orz - 1 iunie gracircu - 15 iunie) Gracircu Boemandash se stabileşte numărul punctelor de control icircn funcţie de mărimea şi

uniformitatea parcelelor(icircn cazul parcele de pacircnă la 100 ha - 5 puncte pe suprafeţe mai mari de 100 ha - 10 puncte)

Determinările se fac cu ajutorul ramei metrice (un cadru de 1 metru patrat)Metodologie de lucrundash se numără spicele din interiorul ramei metricendash se stabileşte numărul mediu de boabe icircn spicndash se calculează producţia medie la hectar astfel

Q kgha = (360353610000) (10001000) = 4536kgha

Q kgha - producţia medie kgha Nsp - număr mediu de spice la mp (medie pe toate punctele de control) 360Nb - număr mediu de boabe icircn spice 35MMB - greutatea a 1000 boabe (grame)3610000 mp = 1 ha1000 x 1000 = 1000 grame x 1000 boabe

Exemplu

2) Porumb (1 septembrie) DKC 3511ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 28 mp (4 racircnduri x 070 x 10 m

lungime 070 (m) - distanţa dintre racircnduri)ndash se numără ştiuleţii la fiecare punct de controlndash se calculează numărul de ştiuleţi la hectar

54

54

Nstha = (30010000)(510) = 60000

Nstha - număr de ştiuleţi la hanst - numărul de ştiuleţi număraţi la toate punctele de controld - suprafaţa unui punct de control (mp)i - numărul punctelor de control

ndash se determină apoi numărul de boabe pe ştiuletendash se calculează apoi producţia medie la hectar

Q kgha = (60000588337) (10001000) = 11889 kgha

Q kgha - producţia medieNst - număr ştiuleţi la hectar 60000Nb - număr mediu de boabe pe ştiulete 588MMB - greutatea a 1000 boabe (grame) 337

Exemplu

3) Floarea soarelui (15 august)ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 28 mp (4 racircnduri x 070 x 10)ndash se numără capitulele la fiecare punct de control şi se stabileşte numărul mediu

de capitule la ha după formula

Ncpha - număr total de capitule la hancp - număr de capitule numărate la toate punctele de controld - suprafaţa unui punct de controli - numărul punctelor de control

ndash se determină numărul mediu de seminţe pe capitul(Ns)ndash se calculează producţia medie la hectar astfel

55

55

Q kgha - producţia medieNcp - număr mediu de capitule la hectarNs - număr seminţe pe capitulMMB - greutatea a 1000 seminţe icircn grame

Exemplu

4) Sfecla de zahăr (1 septembrie)ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 10 mp (3 racircnduri x 045 m x 74 m

lungime)ndash la fiecare punct de control plantele se recoltează se decoletează (tăierea

frunzelor) se curăţă de pămacircnt şi se cacircntărescndash se determină producţia medie astfel

q - cantitatea de rădăcini recoltate din punctele de control (kg)d - suprafaţa unui punct de control (mp)i - numărul punctelor de control

ndash la producţia stabilită se adaugă sporul de producţie ce se va realiza de la data evaluării la data prevăzută a se recolta (18 grziplantă)

Exemplu

5) Fructe (1 septembrie) MĂRMetoda de evaluare diferă icircn funcţie de tipul de livadă clasică sau intensivă dar

icircn mare constă icircn următoarele etapendash se stabileşte numărul de pomi pentru examinare (2 - 5 ) 480ndash se determină numărul mediu de fructe pe pom şi greutatea acestora icircn kg 30kg

167 de fructe

56

56

ndash se icircnmulţeşte numărul mediu de fructe pe pom cu numărul de pomi existenţi la ha şi se obţine astfel producţia medie la ha 16032 kgha

6) Struguri (de masă - 15 iulie de vin - 1 septembrie)ndash evaluarea se face separat la viile nobile şi la viile de hibrizindash se stabileşte numărul de butuci pe rod la ha cu relaţia

Nbha - numărul de butuci pe rod la hadr - distanţa dintre racircnduri (m)db - distanţa icircntre butuci pe racircnd (m)Ng - număr mediu de goluri (butuci neproductiviinexistenţi) la ha icircn procente

ndash se evaluează producţia de struguri pe butuc număracircndu-se toţi strugurii de pe un număr de 1 - 2 din butucii existenţi pe lot (se recomandă să se efectueze numărătoarea strugurilor pe fiecare al 10-lea butuc din 15 icircn 15 racircnduri)

Producţia de struguri pe butuc se calculează astfel

Pmb - producţia medie pe butuc (grame)Gms - greutatea medie a strugurilor (grame)Ns - numărul de struguri total găsiţi la numărătoareNba - numărul butucilor analizaţi

ndash se calculează producţia medie de struguri la ha cu formula

Pmha - producţia medie de struguri la ha (kg)Nbha - numărul de butuci pe rod la haPmb - producţia medie pe butuc (grame)

Exemplu

57

57

CAPITOLUL IV DETERMINAREA PRAGULUI DE RENTABILITATE (A PUNCTULUI CRITIC) PE CULTURI

Punctul critic marchează acea dimensiune a producţiei medii la care icircncasările din

valorificarea producţiei sunt egale cu cheltuielile totale de producţie deci acel punct al

producţiei medii la care nu se obţine profit dar nu se icircnregistrează nici pierderi

Mărimea costului de producţie şi a ratei profitului se găsesc icircntr-o stracircnsă legătură

cu raportul dintre cheltuielile de exploatare şi cantitatea de produse realizate Prin analiza

costurilor şi cheltuielilor de exploatare icircntreprinzătorul poate calcula nivelul minim de

activitate cerut de menţinerea icircn stare de funcţionare a firmei Cunoscacircnd pragul de

rentabilitate se poate proiecta volumul de vacircnzări icircn vederea obţinerii profitului scontat

De asemenea creditorii şi investitorii solicită adesea efectuarea analizei punctului

critic pentru a ajuta icircn evaluarea cacircştigurilor potenţiale ale unei afaceri şi icircn consecinţă

aceasta trebuie introdusă icircn planul de afaceri

Punctul critic se poate determina icircn două moduri şi anume fără profit programat

sau cu profit programat

Calculul punctului critic fără profit programat este exprimat printr-o relaţie

simplă

y = yי

y = Pvx

yי = Cvx + CF

Pvx = Cvx + CF

x(Pv ndash Cv) = CF

icircn care

y ndash veniturile din valorificarea producţiei (mii lei)

yי - cheltuielile totale icircnregistrate (mii lei)

Pv ndash preţul de vacircnzare unitar

x ndash producţia medie sau volumul vacircnzărilor (unităţi fizice)

Cv ndash cheltuieli variabile unitare

58

58

CF ndash costuri fixe totale

De unde x marchează acea dimensiune a producţiei la care nu se icircnregistrează nici

profit nici pierderi

Determinarea cantitativă şi reprezentarea grafică a PC la cultura Porumb

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Incărcat transportat IC (PK) t 2881 180225 575

22 Descărcat IC (PK) t 2881 2444609 78

33 Incărcat transportat IC (N) t 10 2484545 793

44 Descărcat IC (N) t 1655 6371 02

55 Transportat apa prep sol mii l 30 599 019

66 Incărcat transportat săm t 66 599359 191

77 Recoltat porumb boabe t 530 2606662 832

88 Transportat porumb boabe t 225 1245 04

99

1010

TOTALTOTAL 9962236 31792

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch Variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologicacopy= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

59

59

Cheltuielile fixe

NrNr CrtCrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) copycopy (d)(d) (e)(e)

11 Adm Şi deservit IC (PK) ha 302 617645 2045

22 Arat 25 cm +grăpat ha 302 1140192 3775

33 Adm Şi deservit IC (N) ha 302 630389 2087

44 Erbicidat şi deservit ha 302 61155 2025

55 Discuit si preg Pat germ Ha 302 586536 1942

66 Semănat +deservit ha 302 472517 1565

77 Prăşit mecanic I ha 302 819024 2712

88 Prăit mecanic II ha 302 654182 2166

99

1010

TOTALTOTAL 5532035 18318

(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)

60

60

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura porumb - fără profit programat

Ch variabile Cv = 9962236 lei

Ch fixe totale CF = 5532035 lei

Ch fixeha CFha = 18318 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 11 leikg = 1100 leit

Producţia totală de PT= 313355 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 302 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 33961599 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 9962236 + 33961599 = 133583959 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 133583959 313355=

4263leit

Productia medie de porumb la punctul critic (X)

X= (CFha)(Pv-CVt) = 18318 ( 1100 ndash 4263 ) = 272 tha = 2720 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 272 tha 4263 leit = 115953 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx =18318 leiha+ 115953 leiha =299133 leiha

Nivelul producţiei de 2720 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la

cultura porumb icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de

2720 la preţul de 11 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie

Depăşirea acestui nivel al producţiei (2720 ha) duce la obţinerea unui profit iar

scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi

61

61

62

PROFI

T

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

2720 kg2720 kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

18318

leiha

299133

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura porumb ndash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

62

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura porumb - cu profit programat

Ch variabile Cv = 9962236 lei

Ch fixe totale CF = 5532035 lei

Ch fixeha CFha = 18318 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 11 leikg = 1100 leit

Producţia totală de PT= 313355 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 302 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 33961599 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)

Pr = 500000lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 9962236 + 33961599 = 133583959 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 133583959 313355=

4263leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha=PrS =500000302= 165562 leiha

Producţia medie de porumb la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 18318+165562) ( 1100 - 4263 )= 517 tha

= 5170 kgha

Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 517 tha 4263 leit = 220397 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 18318 leiha+ 220397leiha = 403577 leiha

63

63

64

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

5170 kg5170 kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

18318

leiha

403577

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura porumb ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

64

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura porumb

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 9962236 9962236

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 33961599 33961599

Ch variabile totale CVT lei 133583959 133583959

Ch variabile t CVt leit 4263 4263

Ch fixe totale CF lei 5532035 5532035

Ch fixe ha CFha leiha 18318 18318

Profit programat total Pr lei 500000

Profit programat ha Prha leiha 165562

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 2720

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 5170

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 115953 220397

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 299133 403577

Preţ de vacircnzare t Pv leit 1100 1100

Suprafaţa cultivată S ha 302 302

65

65

DETERMINAREA CANTITATIVĂ ȘI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA gracircu

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Incărcat transportat IC (PK) t 4605 260015 179

22 Descărcat IC (PK) t 4605 495645 341

33 Incărcat transportat săm t 666 601343 414

44 Incărcat transportat IC (N) t 10 97019 669

55 Descărcat IC (N) t 6454 24848 017

66 Transportat apa prep sol mii l 30 599 04

77 Recoltat grau t 530 2614762 1802

88 Transportat gracircu t 225 1245 09

99

1010

TOTALTOTAL 49504298 34115

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

66

66

Cheltuielile fixe

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Adm şi deservit IC (PK) ha 303 619685 2045

22 Arat 18 - 20 cm +grăpat ha 303 1025772 3385

33 Discuit si preg pat germ ha 303 588479 1942

44 Semănat +deservit ha 303 474081 1565

55 Adm şi deservit IC (N) ha 303 632476 2087

66 Adm şi deservit ha 303 613575 2025

77

88

99

1010

TOTALTOTAL 3954068 130497

(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)

67

67

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura gracircu - fără profit programat

Ch variabile Cv = 49504298 lei

Ch fixe totale CF = 3954068 lei

Ch fixeha CFha = 130497 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 09 leikg = 900 leit

Producţia totală de gracircu PT= 145107 t

Suprafata cultivată cu gracircu S = 303 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 14849866 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 49504298 + 14849866 = 64354164 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 64354164 145107 =

4435leit

Productia medie de gracircu la punctul critic (X)

X= (CFha)(Pv-CVt) = 130497 ( 900 - 4435 ) = 286 tha

= 2860 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 286 tha 4435 leit = 12684 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 130497 leiha+ 126841 leiha = 257338 leiha

Nivelul producţiei de 2860 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la

cultura de gracircu icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de

2860 la preţul de 09 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie

Depăşirea acestui nivel al producţiei (2860 ha) duce la obţinerea unui profit iar

scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi

68

68

69

PROFI

T

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

2860 kg2860 kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

130497

leiha

257338

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura gracircu ndash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

69

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura gracircu - cu profit programat

Ch variabile Cv = 49504298 lei

Ch fixe totale CF = 3954068 lei

Ch fixeha CFha = 130497 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 09 leikg = 900 leit

Producţia totală de gracircu PT= 145107 t

Suprafata cultivată cu gracircu S = 303 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 14849866 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)

Pr = 400000 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 49504298 + 14849866 = 64354164 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 64354164 145107 =

4435leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 400000 303 =

132013 leiha

Producţia medie de gracircu la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 130497 + 132013 ) ( 900 - 4435 )

= 575 tha = 5750 kgha

Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 575tha 4435 leit = 255012 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx =130497 leiha+ 255012leiha = 385509 leiha

70

70

71

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

5750 kg5750 kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

130497

leiha

3855

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura gracircu ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

71

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura gracircu

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 49504298 49504298

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 14849866 14849866

Ch variabile totale CVT lei 64354164 64354164

Ch variabile t CVt leit 4435 4435

Ch fixe totale CF lei 3954068 3954068

Ch fixe ha CFha leiha 130497 130497

Profit programat total Pr lei 400000

Profit programat ha Prha leiha 132013

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 2860

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 5750

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 12684 255012

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 257338 385509

Preţ de vacircnzare t Pv leit 900 900

Suprafaţa cultivată S ha 303 303

72

72

DETERMINAREA CANTITATIVĂ ȘI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA măr

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Incărcat transportat IC (PK) T 124 694 84

22 Descărcat IC (PK) T 124 145896 177

33 Adm şi deservit IC (PK) T 50 691 839

44 Administrat gunoi de grajd T 50 288 35

55 Săpat gropi pt plantat pomi Buc 048 281 34

66 Plantat + udat Buc 048 7488 909

77 Tăieri de forma coroanei Buc 25 25 03

88 Incărcat transportat IC (N) T 0855 1107 134

99 Adm şi deservit IC T 5 896 109

1010 Transportat apa prep sol T 3 4592 558

1111 Recoltat prune T 5 187 23

1212 Transportat prune T 8234 14327 174

TOTALTOTAL 1914066 2325

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

Cheltuielile fixe

73

73

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Arătură in livadă Ha 5 2057 4114

22 Discuit arătura Ha 5 913 1826

33 Prăşit printre racircnduri Ha 5 804 1608

44 Stropit cu insecto-fungicide Ha 5 1802 3604

55 Erbicidat şi deservit Ha 5 690 138

66

77

88

99

1010

TOTALTOTAL 6266 12532

(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)

74

74

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura măr - fără profit programat

Ch variabile Cv = 1914066 lei

Ch fixe totale CF = 6266 lei

Ch fixeha CFha = 12532 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 1 leikg =1000 leit

Producţia totală de mere PT= 8234 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 5 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 673021 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 1914066 + 673021 = 2587087 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 2587087 8234 = 3142 leit

Productia medie de mere la punctul critic (X)

X= (CFha)(Pv-CVt) = 12532 ( 1000 - 3142 ) = 19 tha

= 1900 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 19 tha 3142 leit = 59698 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx =12532 leiha+ 59698 leiha =185018 leiha

Nivelul producţiei de 1900 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la

cultura de măr icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de

1900 la preţul de 1 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie Depăşirea

acestui nivel al producţiei (1900 ha) duce la obţinerea unui profit iar scăderea

producţiei sub acest nivel determină pierderi

75

75

76

PROFI

T

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

1900 kg1900 kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

12532

leiha

185018

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura măr ndash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

76

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura măr - cu profit programat

Ch variabile Cv = 1914066 lei

Ch fixe totale CF = 6266 lei

Ch fixeha CFha = 12532 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 1 leikg =1000 leit

Producţia totală de mere PT= 8234 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 5 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 673021 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)

Pr = 100000 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 1914066 + 673021 = 2587087 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 2587087 8234 = 3142 leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 100000 5

= 20000 leiha

Producţia medie de mere la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 12532 + 20000 ) (1000 - 3142 )

= 31 tha = 31000 kgha

Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 31 tha 3142 leit = 97402 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx =12532 leiha+97402 leiha = 109934 leiha

77

77

78

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

31000 kg31000 kghaha

7500

5000

1000

2500

10000

15000

12500

12532

leiha

109934

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura măr ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

78

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura măr

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 1914066 1914066

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 673021 673021

Ch variabile totale CVT lei 2587087 2587087

Ch variabile t CVt leit 3142 3142

Ch fixe totale CF lei 6266 6266

Ch fixe ha CFha leiha 12532 12532

Profit programat total Pr lei 100000

Profit programat ha Prha leiha 20000

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 1900

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 31000

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 59698 97402

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 185018 109934

Preţ de vacircnzare t Pv leit 1000 1000

Suprafaţa cultivată S ha 5 5

79

79

CAPITOLUL VCAPITOLUL VCONCLUZII ŞI RECOMANDĂRICONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI

Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţiei acestora

Evaluarea se face icircn două etape- icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele caracteristice de dezvoltare a plantelor- icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite norme standardizate

Icircn funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfelPorumb 3133 toneGrau 1451 toneMăr 82 toneEfectuacircnd eficiența celor trei culturi icircn urma rezultatelor acestora am

observat că cultura cea mai favorabilă este porumbul urmată de cultura grăacircluiPe viitor cea mai bună cultură atat cantitativă cacirct și calitativă este cultura porumbului

80

80

  • A DATE GENERALE PRIVITOARE LA SOLICITANT
    • A1 Numele solicitantului
    • A2 Obiectul de activitate
    • A3 Forma juridica a solicitantului
    • A4 Structura capitalului social si evoluţia acestuia de la icircnfiinţare
    • A5 Administratorii societatii
    • A6 Informaţii referitoare la locul desfasurarii activitatii solicitantului
      • B DESCRIEREA ACTIVITATII CURENTE
        • B1 Istoricul activitatii
        • B2 Principalele mijloace fixe care compun patrimoniul actual al solicitantului
        • B3 Descrierea activitatilor curente (agricole si non-agricole) si a tehnologiilor aplicate
        • B4 Politica de aprovizionare Furnizori de materii prime
        • B5 Politica de desfacere Canale de distribuţie
          • C PREZENTAREA PROIECTULUI
            • C1 Obiectivele proiectului
            • TRACTOR SAME MODEL EXPLORER 3-100
            • C3 Managementul proiectului
            • C4 Lista de achizitii si sursele de achiziţii pentru activele ce fac obiectul proiectului materiile prime pentru punerea in functiune a proiectului
            • C5 Personal si instruire
            • C6 Graficul estimat al proiectului
            • C7 Impactul proiectului asupra dezvoltarii zonei si a mediului de afaceri
              • D PROIECŢII FINANCIARE SI INDICATORI FINANCIARI
                • D1 Bazele de productie
                • D2 Contul de profit si pierderi previzionat ( pe o perioada de 3 ani )
                • D3 Fluxul de numerar previzionat ( pe o perioada de 3 ani )
                • D4 Indicatorii financiari
                • Tabelul 1
                  • Tabelul 3
                    • Centralizarea datelor
Page 53: Duceac Ionut

Nstha = (30010000)(510) = 60000

Nstha - număr de ştiuleţi la hanst - numărul de ştiuleţi număraţi la toate punctele de controld - suprafaţa unui punct de control (mp)i - numărul punctelor de control

ndash se determină apoi numărul de boabe pe ştiuletendash se calculează apoi producţia medie la hectar

Q kgha = (60000588337) (10001000) = 11889 kgha

Q kgha - producţia medieNst - număr ştiuleţi la hectar 60000Nb - număr mediu de boabe pe ştiulete 588MMB - greutatea a 1000 boabe (grame) 337

Exemplu

3) Floarea soarelui (15 august)ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 28 mp (4 racircnduri x 070 x 10)ndash se numără capitulele la fiecare punct de control şi se stabileşte numărul mediu

de capitule la ha după formula

Ncpha - număr total de capitule la hancp - număr de capitule numărate la toate punctele de controld - suprafaţa unui punct de controli - numărul punctelor de control

ndash se determină numărul mediu de seminţe pe capitul(Ns)ndash se calculează producţia medie la hectar astfel

55

55

Q kgha - producţia medieNcp - număr mediu de capitule la hectarNs - număr seminţe pe capitulMMB - greutatea a 1000 seminţe icircn grame

Exemplu

4) Sfecla de zahăr (1 septembrie)ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 10 mp (3 racircnduri x 045 m x 74 m

lungime)ndash la fiecare punct de control plantele se recoltează se decoletează (tăierea

frunzelor) se curăţă de pămacircnt şi se cacircntărescndash se determină producţia medie astfel

q - cantitatea de rădăcini recoltate din punctele de control (kg)d - suprafaţa unui punct de control (mp)i - numărul punctelor de control

ndash la producţia stabilită se adaugă sporul de producţie ce se va realiza de la data evaluării la data prevăzută a se recolta (18 grziplantă)

Exemplu

5) Fructe (1 septembrie) MĂRMetoda de evaluare diferă icircn funcţie de tipul de livadă clasică sau intensivă dar

icircn mare constă icircn următoarele etapendash se stabileşte numărul de pomi pentru examinare (2 - 5 ) 480ndash se determină numărul mediu de fructe pe pom şi greutatea acestora icircn kg 30kg

167 de fructe

56

56

ndash se icircnmulţeşte numărul mediu de fructe pe pom cu numărul de pomi existenţi la ha şi se obţine astfel producţia medie la ha 16032 kgha

6) Struguri (de masă - 15 iulie de vin - 1 septembrie)ndash evaluarea se face separat la viile nobile şi la viile de hibrizindash se stabileşte numărul de butuci pe rod la ha cu relaţia

Nbha - numărul de butuci pe rod la hadr - distanţa dintre racircnduri (m)db - distanţa icircntre butuci pe racircnd (m)Ng - număr mediu de goluri (butuci neproductiviinexistenţi) la ha icircn procente

ndash se evaluează producţia de struguri pe butuc număracircndu-se toţi strugurii de pe un număr de 1 - 2 din butucii existenţi pe lot (se recomandă să se efectueze numărătoarea strugurilor pe fiecare al 10-lea butuc din 15 icircn 15 racircnduri)

Producţia de struguri pe butuc se calculează astfel

Pmb - producţia medie pe butuc (grame)Gms - greutatea medie a strugurilor (grame)Ns - numărul de struguri total găsiţi la numărătoareNba - numărul butucilor analizaţi

ndash se calculează producţia medie de struguri la ha cu formula

Pmha - producţia medie de struguri la ha (kg)Nbha - numărul de butuci pe rod la haPmb - producţia medie pe butuc (grame)

Exemplu

57

57

CAPITOLUL IV DETERMINAREA PRAGULUI DE RENTABILITATE (A PUNCTULUI CRITIC) PE CULTURI

Punctul critic marchează acea dimensiune a producţiei medii la care icircncasările din

valorificarea producţiei sunt egale cu cheltuielile totale de producţie deci acel punct al

producţiei medii la care nu se obţine profit dar nu se icircnregistrează nici pierderi

Mărimea costului de producţie şi a ratei profitului se găsesc icircntr-o stracircnsă legătură

cu raportul dintre cheltuielile de exploatare şi cantitatea de produse realizate Prin analiza

costurilor şi cheltuielilor de exploatare icircntreprinzătorul poate calcula nivelul minim de

activitate cerut de menţinerea icircn stare de funcţionare a firmei Cunoscacircnd pragul de

rentabilitate se poate proiecta volumul de vacircnzări icircn vederea obţinerii profitului scontat

De asemenea creditorii şi investitorii solicită adesea efectuarea analizei punctului

critic pentru a ajuta icircn evaluarea cacircştigurilor potenţiale ale unei afaceri şi icircn consecinţă

aceasta trebuie introdusă icircn planul de afaceri

Punctul critic se poate determina icircn două moduri şi anume fără profit programat

sau cu profit programat

Calculul punctului critic fără profit programat este exprimat printr-o relaţie

simplă

y = yי

y = Pvx

yי = Cvx + CF

Pvx = Cvx + CF

x(Pv ndash Cv) = CF

icircn care

y ndash veniturile din valorificarea producţiei (mii lei)

yי - cheltuielile totale icircnregistrate (mii lei)

Pv ndash preţul de vacircnzare unitar

x ndash producţia medie sau volumul vacircnzărilor (unităţi fizice)

Cv ndash cheltuieli variabile unitare

58

58

CF ndash costuri fixe totale

De unde x marchează acea dimensiune a producţiei la care nu se icircnregistrează nici

profit nici pierderi

Determinarea cantitativă şi reprezentarea grafică a PC la cultura Porumb

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Incărcat transportat IC (PK) t 2881 180225 575

22 Descărcat IC (PK) t 2881 2444609 78

33 Incărcat transportat IC (N) t 10 2484545 793

44 Descărcat IC (N) t 1655 6371 02

55 Transportat apa prep sol mii l 30 599 019

66 Incărcat transportat săm t 66 599359 191

77 Recoltat porumb boabe t 530 2606662 832

88 Transportat porumb boabe t 225 1245 04

99

1010

TOTALTOTAL 9962236 31792

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch Variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologicacopy= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

59

59

Cheltuielile fixe

NrNr CrtCrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) copycopy (d)(d) (e)(e)

11 Adm Şi deservit IC (PK) ha 302 617645 2045

22 Arat 25 cm +grăpat ha 302 1140192 3775

33 Adm Şi deservit IC (N) ha 302 630389 2087

44 Erbicidat şi deservit ha 302 61155 2025

55 Discuit si preg Pat germ Ha 302 586536 1942

66 Semănat +deservit ha 302 472517 1565

77 Prăşit mecanic I ha 302 819024 2712

88 Prăit mecanic II ha 302 654182 2166

99

1010

TOTALTOTAL 5532035 18318

(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)

60

60

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura porumb - fără profit programat

Ch variabile Cv = 9962236 lei

Ch fixe totale CF = 5532035 lei

Ch fixeha CFha = 18318 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 11 leikg = 1100 leit

Producţia totală de PT= 313355 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 302 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 33961599 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 9962236 + 33961599 = 133583959 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 133583959 313355=

4263leit

Productia medie de porumb la punctul critic (X)

X= (CFha)(Pv-CVt) = 18318 ( 1100 ndash 4263 ) = 272 tha = 2720 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 272 tha 4263 leit = 115953 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx =18318 leiha+ 115953 leiha =299133 leiha

Nivelul producţiei de 2720 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la

cultura porumb icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de

2720 la preţul de 11 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie

Depăşirea acestui nivel al producţiei (2720 ha) duce la obţinerea unui profit iar

scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi

61

61

62

PROFI

T

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

2720 kg2720 kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

18318

leiha

299133

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura porumb ndash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

62

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura porumb - cu profit programat

Ch variabile Cv = 9962236 lei

Ch fixe totale CF = 5532035 lei

Ch fixeha CFha = 18318 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 11 leikg = 1100 leit

Producţia totală de PT= 313355 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 302 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 33961599 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)

Pr = 500000lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 9962236 + 33961599 = 133583959 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 133583959 313355=

4263leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha=PrS =500000302= 165562 leiha

Producţia medie de porumb la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 18318+165562) ( 1100 - 4263 )= 517 tha

= 5170 kgha

Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 517 tha 4263 leit = 220397 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 18318 leiha+ 220397leiha = 403577 leiha

63

63

64

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

5170 kg5170 kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

18318

leiha

403577

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura porumb ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

64

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura porumb

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 9962236 9962236

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 33961599 33961599

Ch variabile totale CVT lei 133583959 133583959

Ch variabile t CVt leit 4263 4263

Ch fixe totale CF lei 5532035 5532035

Ch fixe ha CFha leiha 18318 18318

Profit programat total Pr lei 500000

Profit programat ha Prha leiha 165562

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 2720

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 5170

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 115953 220397

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 299133 403577

Preţ de vacircnzare t Pv leit 1100 1100

Suprafaţa cultivată S ha 302 302

65

65

DETERMINAREA CANTITATIVĂ ȘI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA gracircu

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Incărcat transportat IC (PK) t 4605 260015 179

22 Descărcat IC (PK) t 4605 495645 341

33 Incărcat transportat săm t 666 601343 414

44 Incărcat transportat IC (N) t 10 97019 669

55 Descărcat IC (N) t 6454 24848 017

66 Transportat apa prep sol mii l 30 599 04

77 Recoltat grau t 530 2614762 1802

88 Transportat gracircu t 225 1245 09

99

1010

TOTALTOTAL 49504298 34115

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

66

66

Cheltuielile fixe

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Adm şi deservit IC (PK) ha 303 619685 2045

22 Arat 18 - 20 cm +grăpat ha 303 1025772 3385

33 Discuit si preg pat germ ha 303 588479 1942

44 Semănat +deservit ha 303 474081 1565

55 Adm şi deservit IC (N) ha 303 632476 2087

66 Adm şi deservit ha 303 613575 2025

77

88

99

1010

TOTALTOTAL 3954068 130497

(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)

67

67

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura gracircu - fără profit programat

Ch variabile Cv = 49504298 lei

Ch fixe totale CF = 3954068 lei

Ch fixeha CFha = 130497 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 09 leikg = 900 leit

Producţia totală de gracircu PT= 145107 t

Suprafata cultivată cu gracircu S = 303 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 14849866 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 49504298 + 14849866 = 64354164 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 64354164 145107 =

4435leit

Productia medie de gracircu la punctul critic (X)

X= (CFha)(Pv-CVt) = 130497 ( 900 - 4435 ) = 286 tha

= 2860 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 286 tha 4435 leit = 12684 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 130497 leiha+ 126841 leiha = 257338 leiha

Nivelul producţiei de 2860 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la

cultura de gracircu icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de

2860 la preţul de 09 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie

Depăşirea acestui nivel al producţiei (2860 ha) duce la obţinerea unui profit iar

scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi

68

68

69

PROFI

T

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

2860 kg2860 kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

130497

leiha

257338

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura gracircu ndash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

69

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura gracircu - cu profit programat

Ch variabile Cv = 49504298 lei

Ch fixe totale CF = 3954068 lei

Ch fixeha CFha = 130497 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 09 leikg = 900 leit

Producţia totală de gracircu PT= 145107 t

Suprafata cultivată cu gracircu S = 303 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 14849866 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)

Pr = 400000 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 49504298 + 14849866 = 64354164 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 64354164 145107 =

4435leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 400000 303 =

132013 leiha

Producţia medie de gracircu la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 130497 + 132013 ) ( 900 - 4435 )

= 575 tha = 5750 kgha

Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 575tha 4435 leit = 255012 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx =130497 leiha+ 255012leiha = 385509 leiha

70

70

71

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

5750 kg5750 kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

130497

leiha

3855

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura gracircu ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

71

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura gracircu

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 49504298 49504298

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 14849866 14849866

Ch variabile totale CVT lei 64354164 64354164

Ch variabile t CVt leit 4435 4435

Ch fixe totale CF lei 3954068 3954068

Ch fixe ha CFha leiha 130497 130497

Profit programat total Pr lei 400000

Profit programat ha Prha leiha 132013

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 2860

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 5750

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 12684 255012

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 257338 385509

Preţ de vacircnzare t Pv leit 900 900

Suprafaţa cultivată S ha 303 303

72

72

DETERMINAREA CANTITATIVĂ ȘI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA măr

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Incărcat transportat IC (PK) T 124 694 84

22 Descărcat IC (PK) T 124 145896 177

33 Adm şi deservit IC (PK) T 50 691 839

44 Administrat gunoi de grajd T 50 288 35

55 Săpat gropi pt plantat pomi Buc 048 281 34

66 Plantat + udat Buc 048 7488 909

77 Tăieri de forma coroanei Buc 25 25 03

88 Incărcat transportat IC (N) T 0855 1107 134

99 Adm şi deservit IC T 5 896 109

1010 Transportat apa prep sol T 3 4592 558

1111 Recoltat prune T 5 187 23

1212 Transportat prune T 8234 14327 174

TOTALTOTAL 1914066 2325

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

Cheltuielile fixe

73

73

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Arătură in livadă Ha 5 2057 4114

22 Discuit arătura Ha 5 913 1826

33 Prăşit printre racircnduri Ha 5 804 1608

44 Stropit cu insecto-fungicide Ha 5 1802 3604

55 Erbicidat şi deservit Ha 5 690 138

66

77

88

99

1010

TOTALTOTAL 6266 12532

(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)

74

74

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura măr - fără profit programat

Ch variabile Cv = 1914066 lei

Ch fixe totale CF = 6266 lei

Ch fixeha CFha = 12532 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 1 leikg =1000 leit

Producţia totală de mere PT= 8234 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 5 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 673021 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 1914066 + 673021 = 2587087 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 2587087 8234 = 3142 leit

Productia medie de mere la punctul critic (X)

X= (CFha)(Pv-CVt) = 12532 ( 1000 - 3142 ) = 19 tha

= 1900 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 19 tha 3142 leit = 59698 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx =12532 leiha+ 59698 leiha =185018 leiha

Nivelul producţiei de 1900 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la

cultura de măr icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de

1900 la preţul de 1 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie Depăşirea

acestui nivel al producţiei (1900 ha) duce la obţinerea unui profit iar scăderea

producţiei sub acest nivel determină pierderi

75

75

76

PROFI

T

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

1900 kg1900 kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

12532

leiha

185018

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura măr ndash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

76

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura măr - cu profit programat

Ch variabile Cv = 1914066 lei

Ch fixe totale CF = 6266 lei

Ch fixeha CFha = 12532 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 1 leikg =1000 leit

Producţia totală de mere PT= 8234 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 5 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 673021 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)

Pr = 100000 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 1914066 + 673021 = 2587087 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 2587087 8234 = 3142 leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 100000 5

= 20000 leiha

Producţia medie de mere la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 12532 + 20000 ) (1000 - 3142 )

= 31 tha = 31000 kgha

Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 31 tha 3142 leit = 97402 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx =12532 leiha+97402 leiha = 109934 leiha

77

77

78

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

31000 kg31000 kghaha

7500

5000

1000

2500

10000

15000

12500

12532

leiha

109934

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura măr ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

78

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura măr

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 1914066 1914066

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 673021 673021

Ch variabile totale CVT lei 2587087 2587087

Ch variabile t CVt leit 3142 3142

Ch fixe totale CF lei 6266 6266

Ch fixe ha CFha leiha 12532 12532

Profit programat total Pr lei 100000

Profit programat ha Prha leiha 20000

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 1900

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 31000

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 59698 97402

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 185018 109934

Preţ de vacircnzare t Pv leit 1000 1000

Suprafaţa cultivată S ha 5 5

79

79

CAPITOLUL VCAPITOLUL VCONCLUZII ŞI RECOMANDĂRICONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI

Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţiei acestora

Evaluarea se face icircn două etape- icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele caracteristice de dezvoltare a plantelor- icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite norme standardizate

Icircn funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfelPorumb 3133 toneGrau 1451 toneMăr 82 toneEfectuacircnd eficiența celor trei culturi icircn urma rezultatelor acestora am

observat că cultura cea mai favorabilă este porumbul urmată de cultura grăacircluiPe viitor cea mai bună cultură atat cantitativă cacirct și calitativă este cultura porumbului

80

80

  • A DATE GENERALE PRIVITOARE LA SOLICITANT
    • A1 Numele solicitantului
    • A2 Obiectul de activitate
    • A3 Forma juridica a solicitantului
    • A4 Structura capitalului social si evoluţia acestuia de la icircnfiinţare
    • A5 Administratorii societatii
    • A6 Informaţii referitoare la locul desfasurarii activitatii solicitantului
      • B DESCRIEREA ACTIVITATII CURENTE
        • B1 Istoricul activitatii
        • B2 Principalele mijloace fixe care compun patrimoniul actual al solicitantului
        • B3 Descrierea activitatilor curente (agricole si non-agricole) si a tehnologiilor aplicate
        • B4 Politica de aprovizionare Furnizori de materii prime
        • B5 Politica de desfacere Canale de distribuţie
          • C PREZENTAREA PROIECTULUI
            • C1 Obiectivele proiectului
            • TRACTOR SAME MODEL EXPLORER 3-100
            • C3 Managementul proiectului
            • C4 Lista de achizitii si sursele de achiziţii pentru activele ce fac obiectul proiectului materiile prime pentru punerea in functiune a proiectului
            • C5 Personal si instruire
            • C6 Graficul estimat al proiectului
            • C7 Impactul proiectului asupra dezvoltarii zonei si a mediului de afaceri
              • D PROIECŢII FINANCIARE SI INDICATORI FINANCIARI
                • D1 Bazele de productie
                • D2 Contul de profit si pierderi previzionat ( pe o perioada de 3 ani )
                • D3 Fluxul de numerar previzionat ( pe o perioada de 3 ani )
                • D4 Indicatorii financiari
                • Tabelul 1
                  • Tabelul 3
                    • Centralizarea datelor
Page 54: Duceac Ionut

Q kgha - producţia medieNcp - număr mediu de capitule la hectarNs - număr seminţe pe capitulMMB - greutatea a 1000 seminţe icircn grame

Exemplu

4) Sfecla de zahăr (1 septembrie)ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 10 mp (3 racircnduri x 045 m x 74 m

lungime)ndash la fiecare punct de control plantele se recoltează se decoletează (tăierea

frunzelor) se curăţă de pămacircnt şi se cacircntărescndash se determină producţia medie astfel

q - cantitatea de rădăcini recoltate din punctele de control (kg)d - suprafaţa unui punct de control (mp)i - numărul punctelor de control

ndash la producţia stabilită se adaugă sporul de producţie ce se va realiza de la data evaluării la data prevăzută a se recolta (18 grziplantă)

Exemplu

5) Fructe (1 septembrie) MĂRMetoda de evaluare diferă icircn funcţie de tipul de livadă clasică sau intensivă dar

icircn mare constă icircn următoarele etapendash se stabileşte numărul de pomi pentru examinare (2 - 5 ) 480ndash se determină numărul mediu de fructe pe pom şi greutatea acestora icircn kg 30kg

167 de fructe

56

56

ndash se icircnmulţeşte numărul mediu de fructe pe pom cu numărul de pomi existenţi la ha şi se obţine astfel producţia medie la ha 16032 kgha

6) Struguri (de masă - 15 iulie de vin - 1 septembrie)ndash evaluarea se face separat la viile nobile şi la viile de hibrizindash se stabileşte numărul de butuci pe rod la ha cu relaţia

Nbha - numărul de butuci pe rod la hadr - distanţa dintre racircnduri (m)db - distanţa icircntre butuci pe racircnd (m)Ng - număr mediu de goluri (butuci neproductiviinexistenţi) la ha icircn procente

ndash se evaluează producţia de struguri pe butuc număracircndu-se toţi strugurii de pe un număr de 1 - 2 din butucii existenţi pe lot (se recomandă să se efectueze numărătoarea strugurilor pe fiecare al 10-lea butuc din 15 icircn 15 racircnduri)

Producţia de struguri pe butuc se calculează astfel

Pmb - producţia medie pe butuc (grame)Gms - greutatea medie a strugurilor (grame)Ns - numărul de struguri total găsiţi la numărătoareNba - numărul butucilor analizaţi

ndash se calculează producţia medie de struguri la ha cu formula

Pmha - producţia medie de struguri la ha (kg)Nbha - numărul de butuci pe rod la haPmb - producţia medie pe butuc (grame)

Exemplu

57

57

CAPITOLUL IV DETERMINAREA PRAGULUI DE RENTABILITATE (A PUNCTULUI CRITIC) PE CULTURI

Punctul critic marchează acea dimensiune a producţiei medii la care icircncasările din

valorificarea producţiei sunt egale cu cheltuielile totale de producţie deci acel punct al

producţiei medii la care nu se obţine profit dar nu se icircnregistrează nici pierderi

Mărimea costului de producţie şi a ratei profitului se găsesc icircntr-o stracircnsă legătură

cu raportul dintre cheltuielile de exploatare şi cantitatea de produse realizate Prin analiza

costurilor şi cheltuielilor de exploatare icircntreprinzătorul poate calcula nivelul minim de

activitate cerut de menţinerea icircn stare de funcţionare a firmei Cunoscacircnd pragul de

rentabilitate se poate proiecta volumul de vacircnzări icircn vederea obţinerii profitului scontat

De asemenea creditorii şi investitorii solicită adesea efectuarea analizei punctului

critic pentru a ajuta icircn evaluarea cacircştigurilor potenţiale ale unei afaceri şi icircn consecinţă

aceasta trebuie introdusă icircn planul de afaceri

Punctul critic se poate determina icircn două moduri şi anume fără profit programat

sau cu profit programat

Calculul punctului critic fără profit programat este exprimat printr-o relaţie

simplă

y = yי

y = Pvx

yי = Cvx + CF

Pvx = Cvx + CF

x(Pv ndash Cv) = CF

icircn care

y ndash veniturile din valorificarea producţiei (mii lei)

yי - cheltuielile totale icircnregistrate (mii lei)

Pv ndash preţul de vacircnzare unitar

x ndash producţia medie sau volumul vacircnzărilor (unităţi fizice)

Cv ndash cheltuieli variabile unitare

58

58

CF ndash costuri fixe totale

De unde x marchează acea dimensiune a producţiei la care nu se icircnregistrează nici

profit nici pierderi

Determinarea cantitativă şi reprezentarea grafică a PC la cultura Porumb

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Incărcat transportat IC (PK) t 2881 180225 575

22 Descărcat IC (PK) t 2881 2444609 78

33 Incărcat transportat IC (N) t 10 2484545 793

44 Descărcat IC (N) t 1655 6371 02

55 Transportat apa prep sol mii l 30 599 019

66 Incărcat transportat săm t 66 599359 191

77 Recoltat porumb boabe t 530 2606662 832

88 Transportat porumb boabe t 225 1245 04

99

1010

TOTALTOTAL 9962236 31792

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch Variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologicacopy= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

59

59

Cheltuielile fixe

NrNr CrtCrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) copycopy (d)(d) (e)(e)

11 Adm Şi deservit IC (PK) ha 302 617645 2045

22 Arat 25 cm +grăpat ha 302 1140192 3775

33 Adm Şi deservit IC (N) ha 302 630389 2087

44 Erbicidat şi deservit ha 302 61155 2025

55 Discuit si preg Pat germ Ha 302 586536 1942

66 Semănat +deservit ha 302 472517 1565

77 Prăşit mecanic I ha 302 819024 2712

88 Prăit mecanic II ha 302 654182 2166

99

1010

TOTALTOTAL 5532035 18318

(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)

60

60

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura porumb - fără profit programat

Ch variabile Cv = 9962236 lei

Ch fixe totale CF = 5532035 lei

Ch fixeha CFha = 18318 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 11 leikg = 1100 leit

Producţia totală de PT= 313355 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 302 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 33961599 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 9962236 + 33961599 = 133583959 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 133583959 313355=

4263leit

Productia medie de porumb la punctul critic (X)

X= (CFha)(Pv-CVt) = 18318 ( 1100 ndash 4263 ) = 272 tha = 2720 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 272 tha 4263 leit = 115953 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx =18318 leiha+ 115953 leiha =299133 leiha

Nivelul producţiei de 2720 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la

cultura porumb icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de

2720 la preţul de 11 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie

Depăşirea acestui nivel al producţiei (2720 ha) duce la obţinerea unui profit iar

scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi

61

61

62

PROFI

T

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

2720 kg2720 kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

18318

leiha

299133

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura porumb ndash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

62

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura porumb - cu profit programat

Ch variabile Cv = 9962236 lei

Ch fixe totale CF = 5532035 lei

Ch fixeha CFha = 18318 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 11 leikg = 1100 leit

Producţia totală de PT= 313355 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 302 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 33961599 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)

Pr = 500000lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 9962236 + 33961599 = 133583959 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 133583959 313355=

4263leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha=PrS =500000302= 165562 leiha

Producţia medie de porumb la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 18318+165562) ( 1100 - 4263 )= 517 tha

= 5170 kgha

Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 517 tha 4263 leit = 220397 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 18318 leiha+ 220397leiha = 403577 leiha

63

63

64

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

5170 kg5170 kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

18318

leiha

403577

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura porumb ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

64

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura porumb

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 9962236 9962236

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 33961599 33961599

Ch variabile totale CVT lei 133583959 133583959

Ch variabile t CVt leit 4263 4263

Ch fixe totale CF lei 5532035 5532035

Ch fixe ha CFha leiha 18318 18318

Profit programat total Pr lei 500000

Profit programat ha Prha leiha 165562

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 2720

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 5170

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 115953 220397

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 299133 403577

Preţ de vacircnzare t Pv leit 1100 1100

Suprafaţa cultivată S ha 302 302

65

65

DETERMINAREA CANTITATIVĂ ȘI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA gracircu

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Incărcat transportat IC (PK) t 4605 260015 179

22 Descărcat IC (PK) t 4605 495645 341

33 Incărcat transportat săm t 666 601343 414

44 Incărcat transportat IC (N) t 10 97019 669

55 Descărcat IC (N) t 6454 24848 017

66 Transportat apa prep sol mii l 30 599 04

77 Recoltat grau t 530 2614762 1802

88 Transportat gracircu t 225 1245 09

99

1010

TOTALTOTAL 49504298 34115

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

66

66

Cheltuielile fixe

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Adm şi deservit IC (PK) ha 303 619685 2045

22 Arat 18 - 20 cm +grăpat ha 303 1025772 3385

33 Discuit si preg pat germ ha 303 588479 1942

44 Semănat +deservit ha 303 474081 1565

55 Adm şi deservit IC (N) ha 303 632476 2087

66 Adm şi deservit ha 303 613575 2025

77

88

99

1010

TOTALTOTAL 3954068 130497

(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)

67

67

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura gracircu - fără profit programat

Ch variabile Cv = 49504298 lei

Ch fixe totale CF = 3954068 lei

Ch fixeha CFha = 130497 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 09 leikg = 900 leit

Producţia totală de gracircu PT= 145107 t

Suprafata cultivată cu gracircu S = 303 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 14849866 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 49504298 + 14849866 = 64354164 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 64354164 145107 =

4435leit

Productia medie de gracircu la punctul critic (X)

X= (CFha)(Pv-CVt) = 130497 ( 900 - 4435 ) = 286 tha

= 2860 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 286 tha 4435 leit = 12684 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 130497 leiha+ 126841 leiha = 257338 leiha

Nivelul producţiei de 2860 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la

cultura de gracircu icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de

2860 la preţul de 09 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie

Depăşirea acestui nivel al producţiei (2860 ha) duce la obţinerea unui profit iar

scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi

68

68

69

PROFI

T

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

2860 kg2860 kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

130497

leiha

257338

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura gracircu ndash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

69

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura gracircu - cu profit programat

Ch variabile Cv = 49504298 lei

Ch fixe totale CF = 3954068 lei

Ch fixeha CFha = 130497 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 09 leikg = 900 leit

Producţia totală de gracircu PT= 145107 t

Suprafata cultivată cu gracircu S = 303 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 14849866 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)

Pr = 400000 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 49504298 + 14849866 = 64354164 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 64354164 145107 =

4435leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 400000 303 =

132013 leiha

Producţia medie de gracircu la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 130497 + 132013 ) ( 900 - 4435 )

= 575 tha = 5750 kgha

Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 575tha 4435 leit = 255012 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx =130497 leiha+ 255012leiha = 385509 leiha

70

70

71

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

5750 kg5750 kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

130497

leiha

3855

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura gracircu ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

71

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura gracircu

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 49504298 49504298

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 14849866 14849866

Ch variabile totale CVT lei 64354164 64354164

Ch variabile t CVt leit 4435 4435

Ch fixe totale CF lei 3954068 3954068

Ch fixe ha CFha leiha 130497 130497

Profit programat total Pr lei 400000

Profit programat ha Prha leiha 132013

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 2860

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 5750

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 12684 255012

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 257338 385509

Preţ de vacircnzare t Pv leit 900 900

Suprafaţa cultivată S ha 303 303

72

72

DETERMINAREA CANTITATIVĂ ȘI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA măr

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Incărcat transportat IC (PK) T 124 694 84

22 Descărcat IC (PK) T 124 145896 177

33 Adm şi deservit IC (PK) T 50 691 839

44 Administrat gunoi de grajd T 50 288 35

55 Săpat gropi pt plantat pomi Buc 048 281 34

66 Plantat + udat Buc 048 7488 909

77 Tăieri de forma coroanei Buc 25 25 03

88 Incărcat transportat IC (N) T 0855 1107 134

99 Adm şi deservit IC T 5 896 109

1010 Transportat apa prep sol T 3 4592 558

1111 Recoltat prune T 5 187 23

1212 Transportat prune T 8234 14327 174

TOTALTOTAL 1914066 2325

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

Cheltuielile fixe

73

73

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Arătură in livadă Ha 5 2057 4114

22 Discuit arătura Ha 5 913 1826

33 Prăşit printre racircnduri Ha 5 804 1608

44 Stropit cu insecto-fungicide Ha 5 1802 3604

55 Erbicidat şi deservit Ha 5 690 138

66

77

88

99

1010

TOTALTOTAL 6266 12532

(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)

74

74

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura măr - fără profit programat

Ch variabile Cv = 1914066 lei

Ch fixe totale CF = 6266 lei

Ch fixeha CFha = 12532 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 1 leikg =1000 leit

Producţia totală de mere PT= 8234 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 5 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 673021 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 1914066 + 673021 = 2587087 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 2587087 8234 = 3142 leit

Productia medie de mere la punctul critic (X)

X= (CFha)(Pv-CVt) = 12532 ( 1000 - 3142 ) = 19 tha

= 1900 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 19 tha 3142 leit = 59698 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx =12532 leiha+ 59698 leiha =185018 leiha

Nivelul producţiei de 1900 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la

cultura de măr icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de

1900 la preţul de 1 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie Depăşirea

acestui nivel al producţiei (1900 ha) duce la obţinerea unui profit iar scăderea

producţiei sub acest nivel determină pierderi

75

75

76

PROFI

T

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

1900 kg1900 kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

12532

leiha

185018

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura măr ndash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

76

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura măr - cu profit programat

Ch variabile Cv = 1914066 lei

Ch fixe totale CF = 6266 lei

Ch fixeha CFha = 12532 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 1 leikg =1000 leit

Producţia totală de mere PT= 8234 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 5 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 673021 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)

Pr = 100000 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 1914066 + 673021 = 2587087 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 2587087 8234 = 3142 leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 100000 5

= 20000 leiha

Producţia medie de mere la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 12532 + 20000 ) (1000 - 3142 )

= 31 tha = 31000 kgha

Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 31 tha 3142 leit = 97402 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx =12532 leiha+97402 leiha = 109934 leiha

77

77

78

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

31000 kg31000 kghaha

7500

5000

1000

2500

10000

15000

12500

12532

leiha

109934

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura măr ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

78

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura măr

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 1914066 1914066

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 673021 673021

Ch variabile totale CVT lei 2587087 2587087

Ch variabile t CVt leit 3142 3142

Ch fixe totale CF lei 6266 6266

Ch fixe ha CFha leiha 12532 12532

Profit programat total Pr lei 100000

Profit programat ha Prha leiha 20000

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 1900

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 31000

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 59698 97402

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 185018 109934

Preţ de vacircnzare t Pv leit 1000 1000

Suprafaţa cultivată S ha 5 5

79

79

CAPITOLUL VCAPITOLUL VCONCLUZII ŞI RECOMANDĂRICONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI

Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţiei acestora

Evaluarea se face icircn două etape- icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele caracteristice de dezvoltare a plantelor- icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite norme standardizate

Icircn funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfelPorumb 3133 toneGrau 1451 toneMăr 82 toneEfectuacircnd eficiența celor trei culturi icircn urma rezultatelor acestora am

observat că cultura cea mai favorabilă este porumbul urmată de cultura grăacircluiPe viitor cea mai bună cultură atat cantitativă cacirct și calitativă este cultura porumbului

80

80

  • A DATE GENERALE PRIVITOARE LA SOLICITANT
    • A1 Numele solicitantului
    • A2 Obiectul de activitate
    • A3 Forma juridica a solicitantului
    • A4 Structura capitalului social si evoluţia acestuia de la icircnfiinţare
    • A5 Administratorii societatii
    • A6 Informaţii referitoare la locul desfasurarii activitatii solicitantului
      • B DESCRIEREA ACTIVITATII CURENTE
        • B1 Istoricul activitatii
        • B2 Principalele mijloace fixe care compun patrimoniul actual al solicitantului
        • B3 Descrierea activitatilor curente (agricole si non-agricole) si a tehnologiilor aplicate
        • B4 Politica de aprovizionare Furnizori de materii prime
        • B5 Politica de desfacere Canale de distribuţie
          • C PREZENTAREA PROIECTULUI
            • C1 Obiectivele proiectului
            • TRACTOR SAME MODEL EXPLORER 3-100
            • C3 Managementul proiectului
            • C4 Lista de achizitii si sursele de achiziţii pentru activele ce fac obiectul proiectului materiile prime pentru punerea in functiune a proiectului
            • C5 Personal si instruire
            • C6 Graficul estimat al proiectului
            • C7 Impactul proiectului asupra dezvoltarii zonei si a mediului de afaceri
              • D PROIECŢII FINANCIARE SI INDICATORI FINANCIARI
                • D1 Bazele de productie
                • D2 Contul de profit si pierderi previzionat ( pe o perioada de 3 ani )
                • D3 Fluxul de numerar previzionat ( pe o perioada de 3 ani )
                • D4 Indicatorii financiari
                • Tabelul 1
                  • Tabelul 3
                    • Centralizarea datelor
Page 55: Duceac Ionut

ndash se icircnmulţeşte numărul mediu de fructe pe pom cu numărul de pomi existenţi la ha şi se obţine astfel producţia medie la ha 16032 kgha

6) Struguri (de masă - 15 iulie de vin - 1 septembrie)ndash evaluarea se face separat la viile nobile şi la viile de hibrizindash se stabileşte numărul de butuci pe rod la ha cu relaţia

Nbha - numărul de butuci pe rod la hadr - distanţa dintre racircnduri (m)db - distanţa icircntre butuci pe racircnd (m)Ng - număr mediu de goluri (butuci neproductiviinexistenţi) la ha icircn procente

ndash se evaluează producţia de struguri pe butuc număracircndu-se toţi strugurii de pe un număr de 1 - 2 din butucii existenţi pe lot (se recomandă să se efectueze numărătoarea strugurilor pe fiecare al 10-lea butuc din 15 icircn 15 racircnduri)

Producţia de struguri pe butuc se calculează astfel

Pmb - producţia medie pe butuc (grame)Gms - greutatea medie a strugurilor (grame)Ns - numărul de struguri total găsiţi la numărătoareNba - numărul butucilor analizaţi

ndash se calculează producţia medie de struguri la ha cu formula

Pmha - producţia medie de struguri la ha (kg)Nbha - numărul de butuci pe rod la haPmb - producţia medie pe butuc (grame)

Exemplu

57

57

CAPITOLUL IV DETERMINAREA PRAGULUI DE RENTABILITATE (A PUNCTULUI CRITIC) PE CULTURI

Punctul critic marchează acea dimensiune a producţiei medii la care icircncasările din

valorificarea producţiei sunt egale cu cheltuielile totale de producţie deci acel punct al

producţiei medii la care nu se obţine profit dar nu se icircnregistrează nici pierderi

Mărimea costului de producţie şi a ratei profitului se găsesc icircntr-o stracircnsă legătură

cu raportul dintre cheltuielile de exploatare şi cantitatea de produse realizate Prin analiza

costurilor şi cheltuielilor de exploatare icircntreprinzătorul poate calcula nivelul minim de

activitate cerut de menţinerea icircn stare de funcţionare a firmei Cunoscacircnd pragul de

rentabilitate se poate proiecta volumul de vacircnzări icircn vederea obţinerii profitului scontat

De asemenea creditorii şi investitorii solicită adesea efectuarea analizei punctului

critic pentru a ajuta icircn evaluarea cacircştigurilor potenţiale ale unei afaceri şi icircn consecinţă

aceasta trebuie introdusă icircn planul de afaceri

Punctul critic se poate determina icircn două moduri şi anume fără profit programat

sau cu profit programat

Calculul punctului critic fără profit programat este exprimat printr-o relaţie

simplă

y = yי

y = Pvx

yי = Cvx + CF

Pvx = Cvx + CF

x(Pv ndash Cv) = CF

icircn care

y ndash veniturile din valorificarea producţiei (mii lei)

yי - cheltuielile totale icircnregistrate (mii lei)

Pv ndash preţul de vacircnzare unitar

x ndash producţia medie sau volumul vacircnzărilor (unităţi fizice)

Cv ndash cheltuieli variabile unitare

58

58

CF ndash costuri fixe totale

De unde x marchează acea dimensiune a producţiei la care nu se icircnregistrează nici

profit nici pierderi

Determinarea cantitativă şi reprezentarea grafică a PC la cultura Porumb

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Incărcat transportat IC (PK) t 2881 180225 575

22 Descărcat IC (PK) t 2881 2444609 78

33 Incărcat transportat IC (N) t 10 2484545 793

44 Descărcat IC (N) t 1655 6371 02

55 Transportat apa prep sol mii l 30 599 019

66 Incărcat transportat săm t 66 599359 191

77 Recoltat porumb boabe t 530 2606662 832

88 Transportat porumb boabe t 225 1245 04

99

1010

TOTALTOTAL 9962236 31792

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch Variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologicacopy= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

59

59

Cheltuielile fixe

NrNr CrtCrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) copycopy (d)(d) (e)(e)

11 Adm Şi deservit IC (PK) ha 302 617645 2045

22 Arat 25 cm +grăpat ha 302 1140192 3775

33 Adm Şi deservit IC (N) ha 302 630389 2087

44 Erbicidat şi deservit ha 302 61155 2025

55 Discuit si preg Pat germ Ha 302 586536 1942

66 Semănat +deservit ha 302 472517 1565

77 Prăşit mecanic I ha 302 819024 2712

88 Prăit mecanic II ha 302 654182 2166

99

1010

TOTALTOTAL 5532035 18318

(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)

60

60

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura porumb - fără profit programat

Ch variabile Cv = 9962236 lei

Ch fixe totale CF = 5532035 lei

Ch fixeha CFha = 18318 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 11 leikg = 1100 leit

Producţia totală de PT= 313355 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 302 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 33961599 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 9962236 + 33961599 = 133583959 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 133583959 313355=

4263leit

Productia medie de porumb la punctul critic (X)

X= (CFha)(Pv-CVt) = 18318 ( 1100 ndash 4263 ) = 272 tha = 2720 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 272 tha 4263 leit = 115953 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx =18318 leiha+ 115953 leiha =299133 leiha

Nivelul producţiei de 2720 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la

cultura porumb icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de

2720 la preţul de 11 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie

Depăşirea acestui nivel al producţiei (2720 ha) duce la obţinerea unui profit iar

scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi

61

61

62

PROFI

T

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

2720 kg2720 kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

18318

leiha

299133

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura porumb ndash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

62

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura porumb - cu profit programat

Ch variabile Cv = 9962236 lei

Ch fixe totale CF = 5532035 lei

Ch fixeha CFha = 18318 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 11 leikg = 1100 leit

Producţia totală de PT= 313355 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 302 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 33961599 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)

Pr = 500000lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 9962236 + 33961599 = 133583959 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 133583959 313355=

4263leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha=PrS =500000302= 165562 leiha

Producţia medie de porumb la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 18318+165562) ( 1100 - 4263 )= 517 tha

= 5170 kgha

Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 517 tha 4263 leit = 220397 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 18318 leiha+ 220397leiha = 403577 leiha

63

63

64

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

5170 kg5170 kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

18318

leiha

403577

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura porumb ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

64

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura porumb

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 9962236 9962236

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 33961599 33961599

Ch variabile totale CVT lei 133583959 133583959

Ch variabile t CVt leit 4263 4263

Ch fixe totale CF lei 5532035 5532035

Ch fixe ha CFha leiha 18318 18318

Profit programat total Pr lei 500000

Profit programat ha Prha leiha 165562

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 2720

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 5170

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 115953 220397

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 299133 403577

Preţ de vacircnzare t Pv leit 1100 1100

Suprafaţa cultivată S ha 302 302

65

65

DETERMINAREA CANTITATIVĂ ȘI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA gracircu

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Incărcat transportat IC (PK) t 4605 260015 179

22 Descărcat IC (PK) t 4605 495645 341

33 Incărcat transportat săm t 666 601343 414

44 Incărcat transportat IC (N) t 10 97019 669

55 Descărcat IC (N) t 6454 24848 017

66 Transportat apa prep sol mii l 30 599 04

77 Recoltat grau t 530 2614762 1802

88 Transportat gracircu t 225 1245 09

99

1010

TOTALTOTAL 49504298 34115

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

66

66

Cheltuielile fixe

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Adm şi deservit IC (PK) ha 303 619685 2045

22 Arat 18 - 20 cm +grăpat ha 303 1025772 3385

33 Discuit si preg pat germ ha 303 588479 1942

44 Semănat +deservit ha 303 474081 1565

55 Adm şi deservit IC (N) ha 303 632476 2087

66 Adm şi deservit ha 303 613575 2025

77

88

99

1010

TOTALTOTAL 3954068 130497

(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)

67

67

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura gracircu - fără profit programat

Ch variabile Cv = 49504298 lei

Ch fixe totale CF = 3954068 lei

Ch fixeha CFha = 130497 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 09 leikg = 900 leit

Producţia totală de gracircu PT= 145107 t

Suprafata cultivată cu gracircu S = 303 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 14849866 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 49504298 + 14849866 = 64354164 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 64354164 145107 =

4435leit

Productia medie de gracircu la punctul critic (X)

X= (CFha)(Pv-CVt) = 130497 ( 900 - 4435 ) = 286 tha

= 2860 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 286 tha 4435 leit = 12684 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 130497 leiha+ 126841 leiha = 257338 leiha

Nivelul producţiei de 2860 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la

cultura de gracircu icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de

2860 la preţul de 09 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie

Depăşirea acestui nivel al producţiei (2860 ha) duce la obţinerea unui profit iar

scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi

68

68

69

PROFI

T

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

2860 kg2860 kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

130497

leiha

257338

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura gracircu ndash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

69

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura gracircu - cu profit programat

Ch variabile Cv = 49504298 lei

Ch fixe totale CF = 3954068 lei

Ch fixeha CFha = 130497 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 09 leikg = 900 leit

Producţia totală de gracircu PT= 145107 t

Suprafata cultivată cu gracircu S = 303 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 14849866 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)

Pr = 400000 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 49504298 + 14849866 = 64354164 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 64354164 145107 =

4435leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 400000 303 =

132013 leiha

Producţia medie de gracircu la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 130497 + 132013 ) ( 900 - 4435 )

= 575 tha = 5750 kgha

Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 575tha 4435 leit = 255012 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx =130497 leiha+ 255012leiha = 385509 leiha

70

70

71

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

5750 kg5750 kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

130497

leiha

3855

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura gracircu ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

71

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura gracircu

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 49504298 49504298

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 14849866 14849866

Ch variabile totale CVT lei 64354164 64354164

Ch variabile t CVt leit 4435 4435

Ch fixe totale CF lei 3954068 3954068

Ch fixe ha CFha leiha 130497 130497

Profit programat total Pr lei 400000

Profit programat ha Prha leiha 132013

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 2860

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 5750

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 12684 255012

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 257338 385509

Preţ de vacircnzare t Pv leit 900 900

Suprafaţa cultivată S ha 303 303

72

72

DETERMINAREA CANTITATIVĂ ȘI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA măr

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Incărcat transportat IC (PK) T 124 694 84

22 Descărcat IC (PK) T 124 145896 177

33 Adm şi deservit IC (PK) T 50 691 839

44 Administrat gunoi de grajd T 50 288 35

55 Săpat gropi pt plantat pomi Buc 048 281 34

66 Plantat + udat Buc 048 7488 909

77 Tăieri de forma coroanei Buc 25 25 03

88 Incărcat transportat IC (N) T 0855 1107 134

99 Adm şi deservit IC T 5 896 109

1010 Transportat apa prep sol T 3 4592 558

1111 Recoltat prune T 5 187 23

1212 Transportat prune T 8234 14327 174

TOTALTOTAL 1914066 2325

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

Cheltuielile fixe

73

73

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Arătură in livadă Ha 5 2057 4114

22 Discuit arătura Ha 5 913 1826

33 Prăşit printre racircnduri Ha 5 804 1608

44 Stropit cu insecto-fungicide Ha 5 1802 3604

55 Erbicidat şi deservit Ha 5 690 138

66

77

88

99

1010

TOTALTOTAL 6266 12532

(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)

74

74

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura măr - fără profit programat

Ch variabile Cv = 1914066 lei

Ch fixe totale CF = 6266 lei

Ch fixeha CFha = 12532 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 1 leikg =1000 leit

Producţia totală de mere PT= 8234 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 5 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 673021 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 1914066 + 673021 = 2587087 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 2587087 8234 = 3142 leit

Productia medie de mere la punctul critic (X)

X= (CFha)(Pv-CVt) = 12532 ( 1000 - 3142 ) = 19 tha

= 1900 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 19 tha 3142 leit = 59698 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx =12532 leiha+ 59698 leiha =185018 leiha

Nivelul producţiei de 1900 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la

cultura de măr icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de

1900 la preţul de 1 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie Depăşirea

acestui nivel al producţiei (1900 ha) duce la obţinerea unui profit iar scăderea

producţiei sub acest nivel determină pierderi

75

75

76

PROFI

T

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

1900 kg1900 kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

12532

leiha

185018

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura măr ndash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

76

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura măr - cu profit programat

Ch variabile Cv = 1914066 lei

Ch fixe totale CF = 6266 lei

Ch fixeha CFha = 12532 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 1 leikg =1000 leit

Producţia totală de mere PT= 8234 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 5 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 673021 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)

Pr = 100000 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 1914066 + 673021 = 2587087 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 2587087 8234 = 3142 leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 100000 5

= 20000 leiha

Producţia medie de mere la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 12532 + 20000 ) (1000 - 3142 )

= 31 tha = 31000 kgha

Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 31 tha 3142 leit = 97402 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx =12532 leiha+97402 leiha = 109934 leiha

77

77

78

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

31000 kg31000 kghaha

7500

5000

1000

2500

10000

15000

12500

12532

leiha

109934

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura măr ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

78

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura măr

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 1914066 1914066

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 673021 673021

Ch variabile totale CVT lei 2587087 2587087

Ch variabile t CVt leit 3142 3142

Ch fixe totale CF lei 6266 6266

Ch fixe ha CFha leiha 12532 12532

Profit programat total Pr lei 100000

Profit programat ha Prha leiha 20000

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 1900

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 31000

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 59698 97402

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 185018 109934

Preţ de vacircnzare t Pv leit 1000 1000

Suprafaţa cultivată S ha 5 5

79

79

CAPITOLUL VCAPITOLUL VCONCLUZII ŞI RECOMANDĂRICONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI

Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţiei acestora

Evaluarea se face icircn două etape- icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele caracteristice de dezvoltare a plantelor- icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite norme standardizate

Icircn funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfelPorumb 3133 toneGrau 1451 toneMăr 82 toneEfectuacircnd eficiența celor trei culturi icircn urma rezultatelor acestora am

observat că cultura cea mai favorabilă este porumbul urmată de cultura grăacircluiPe viitor cea mai bună cultură atat cantitativă cacirct și calitativă este cultura porumbului

80

80

  • A DATE GENERALE PRIVITOARE LA SOLICITANT
    • A1 Numele solicitantului
    • A2 Obiectul de activitate
    • A3 Forma juridica a solicitantului
    • A4 Structura capitalului social si evoluţia acestuia de la icircnfiinţare
    • A5 Administratorii societatii
    • A6 Informaţii referitoare la locul desfasurarii activitatii solicitantului
      • B DESCRIEREA ACTIVITATII CURENTE
        • B1 Istoricul activitatii
        • B2 Principalele mijloace fixe care compun patrimoniul actual al solicitantului
        • B3 Descrierea activitatilor curente (agricole si non-agricole) si a tehnologiilor aplicate
        • B4 Politica de aprovizionare Furnizori de materii prime
        • B5 Politica de desfacere Canale de distribuţie
          • C PREZENTAREA PROIECTULUI
            • C1 Obiectivele proiectului
            • TRACTOR SAME MODEL EXPLORER 3-100
            • C3 Managementul proiectului
            • C4 Lista de achizitii si sursele de achiziţii pentru activele ce fac obiectul proiectului materiile prime pentru punerea in functiune a proiectului
            • C5 Personal si instruire
            • C6 Graficul estimat al proiectului
            • C7 Impactul proiectului asupra dezvoltarii zonei si a mediului de afaceri
              • D PROIECŢII FINANCIARE SI INDICATORI FINANCIARI
                • D1 Bazele de productie
                • D2 Contul de profit si pierderi previzionat ( pe o perioada de 3 ani )
                • D3 Fluxul de numerar previzionat ( pe o perioada de 3 ani )
                • D4 Indicatorii financiari
                • Tabelul 1
                  • Tabelul 3
                    • Centralizarea datelor
Page 56: Duceac Ionut

CAPITOLUL IV DETERMINAREA PRAGULUI DE RENTABILITATE (A PUNCTULUI CRITIC) PE CULTURI

Punctul critic marchează acea dimensiune a producţiei medii la care icircncasările din

valorificarea producţiei sunt egale cu cheltuielile totale de producţie deci acel punct al

producţiei medii la care nu se obţine profit dar nu se icircnregistrează nici pierderi

Mărimea costului de producţie şi a ratei profitului se găsesc icircntr-o stracircnsă legătură

cu raportul dintre cheltuielile de exploatare şi cantitatea de produse realizate Prin analiza

costurilor şi cheltuielilor de exploatare icircntreprinzătorul poate calcula nivelul minim de

activitate cerut de menţinerea icircn stare de funcţionare a firmei Cunoscacircnd pragul de

rentabilitate se poate proiecta volumul de vacircnzări icircn vederea obţinerii profitului scontat

De asemenea creditorii şi investitorii solicită adesea efectuarea analizei punctului

critic pentru a ajuta icircn evaluarea cacircştigurilor potenţiale ale unei afaceri şi icircn consecinţă

aceasta trebuie introdusă icircn planul de afaceri

Punctul critic se poate determina icircn două moduri şi anume fără profit programat

sau cu profit programat

Calculul punctului critic fără profit programat este exprimat printr-o relaţie

simplă

y = yי

y = Pvx

yי = Cvx + CF

Pvx = Cvx + CF

x(Pv ndash Cv) = CF

icircn care

y ndash veniturile din valorificarea producţiei (mii lei)

yי - cheltuielile totale icircnregistrate (mii lei)

Pv ndash preţul de vacircnzare unitar

x ndash producţia medie sau volumul vacircnzărilor (unităţi fizice)

Cv ndash cheltuieli variabile unitare

58

58

CF ndash costuri fixe totale

De unde x marchează acea dimensiune a producţiei la care nu se icircnregistrează nici

profit nici pierderi

Determinarea cantitativă şi reprezentarea grafică a PC la cultura Porumb

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Incărcat transportat IC (PK) t 2881 180225 575

22 Descărcat IC (PK) t 2881 2444609 78

33 Incărcat transportat IC (N) t 10 2484545 793

44 Descărcat IC (N) t 1655 6371 02

55 Transportat apa prep sol mii l 30 599 019

66 Incărcat transportat săm t 66 599359 191

77 Recoltat porumb boabe t 530 2606662 832

88 Transportat porumb boabe t 225 1245 04

99

1010

TOTALTOTAL 9962236 31792

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch Variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologicacopy= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

59

59

Cheltuielile fixe

NrNr CrtCrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) copycopy (d)(d) (e)(e)

11 Adm Şi deservit IC (PK) ha 302 617645 2045

22 Arat 25 cm +grăpat ha 302 1140192 3775

33 Adm Şi deservit IC (N) ha 302 630389 2087

44 Erbicidat şi deservit ha 302 61155 2025

55 Discuit si preg Pat germ Ha 302 586536 1942

66 Semănat +deservit ha 302 472517 1565

77 Prăşit mecanic I ha 302 819024 2712

88 Prăit mecanic II ha 302 654182 2166

99

1010

TOTALTOTAL 5532035 18318

(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)

60

60

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura porumb - fără profit programat

Ch variabile Cv = 9962236 lei

Ch fixe totale CF = 5532035 lei

Ch fixeha CFha = 18318 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 11 leikg = 1100 leit

Producţia totală de PT= 313355 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 302 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 33961599 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 9962236 + 33961599 = 133583959 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 133583959 313355=

4263leit

Productia medie de porumb la punctul critic (X)

X= (CFha)(Pv-CVt) = 18318 ( 1100 ndash 4263 ) = 272 tha = 2720 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 272 tha 4263 leit = 115953 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx =18318 leiha+ 115953 leiha =299133 leiha

Nivelul producţiei de 2720 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la

cultura porumb icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de

2720 la preţul de 11 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie

Depăşirea acestui nivel al producţiei (2720 ha) duce la obţinerea unui profit iar

scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi

61

61

62

PROFI

T

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

2720 kg2720 kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

18318

leiha

299133

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura porumb ndash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

62

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura porumb - cu profit programat

Ch variabile Cv = 9962236 lei

Ch fixe totale CF = 5532035 lei

Ch fixeha CFha = 18318 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 11 leikg = 1100 leit

Producţia totală de PT= 313355 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 302 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 33961599 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)

Pr = 500000lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 9962236 + 33961599 = 133583959 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 133583959 313355=

4263leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha=PrS =500000302= 165562 leiha

Producţia medie de porumb la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 18318+165562) ( 1100 - 4263 )= 517 tha

= 5170 kgha

Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 517 tha 4263 leit = 220397 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 18318 leiha+ 220397leiha = 403577 leiha

63

63

64

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

5170 kg5170 kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

18318

leiha

403577

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura porumb ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

64

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura porumb

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 9962236 9962236

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 33961599 33961599

Ch variabile totale CVT lei 133583959 133583959

Ch variabile t CVt leit 4263 4263

Ch fixe totale CF lei 5532035 5532035

Ch fixe ha CFha leiha 18318 18318

Profit programat total Pr lei 500000

Profit programat ha Prha leiha 165562

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 2720

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 5170

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 115953 220397

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 299133 403577

Preţ de vacircnzare t Pv leit 1100 1100

Suprafaţa cultivată S ha 302 302

65

65

DETERMINAREA CANTITATIVĂ ȘI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA gracircu

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Incărcat transportat IC (PK) t 4605 260015 179

22 Descărcat IC (PK) t 4605 495645 341

33 Incărcat transportat săm t 666 601343 414

44 Incărcat transportat IC (N) t 10 97019 669

55 Descărcat IC (N) t 6454 24848 017

66 Transportat apa prep sol mii l 30 599 04

77 Recoltat grau t 530 2614762 1802

88 Transportat gracircu t 225 1245 09

99

1010

TOTALTOTAL 49504298 34115

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

66

66

Cheltuielile fixe

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Adm şi deservit IC (PK) ha 303 619685 2045

22 Arat 18 - 20 cm +grăpat ha 303 1025772 3385

33 Discuit si preg pat germ ha 303 588479 1942

44 Semănat +deservit ha 303 474081 1565

55 Adm şi deservit IC (N) ha 303 632476 2087

66 Adm şi deservit ha 303 613575 2025

77

88

99

1010

TOTALTOTAL 3954068 130497

(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)

67

67

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura gracircu - fără profit programat

Ch variabile Cv = 49504298 lei

Ch fixe totale CF = 3954068 lei

Ch fixeha CFha = 130497 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 09 leikg = 900 leit

Producţia totală de gracircu PT= 145107 t

Suprafata cultivată cu gracircu S = 303 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 14849866 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 49504298 + 14849866 = 64354164 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 64354164 145107 =

4435leit

Productia medie de gracircu la punctul critic (X)

X= (CFha)(Pv-CVt) = 130497 ( 900 - 4435 ) = 286 tha

= 2860 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 286 tha 4435 leit = 12684 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 130497 leiha+ 126841 leiha = 257338 leiha

Nivelul producţiei de 2860 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la

cultura de gracircu icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de

2860 la preţul de 09 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie

Depăşirea acestui nivel al producţiei (2860 ha) duce la obţinerea unui profit iar

scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi

68

68

69

PROFI

T

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

2860 kg2860 kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

130497

leiha

257338

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura gracircu ndash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

69

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura gracircu - cu profit programat

Ch variabile Cv = 49504298 lei

Ch fixe totale CF = 3954068 lei

Ch fixeha CFha = 130497 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 09 leikg = 900 leit

Producţia totală de gracircu PT= 145107 t

Suprafata cultivată cu gracircu S = 303 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 14849866 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)

Pr = 400000 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 49504298 + 14849866 = 64354164 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 64354164 145107 =

4435leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 400000 303 =

132013 leiha

Producţia medie de gracircu la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 130497 + 132013 ) ( 900 - 4435 )

= 575 tha = 5750 kgha

Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 575tha 4435 leit = 255012 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx =130497 leiha+ 255012leiha = 385509 leiha

70

70

71

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

5750 kg5750 kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

130497

leiha

3855

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura gracircu ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

71

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura gracircu

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 49504298 49504298

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 14849866 14849866

Ch variabile totale CVT lei 64354164 64354164

Ch variabile t CVt leit 4435 4435

Ch fixe totale CF lei 3954068 3954068

Ch fixe ha CFha leiha 130497 130497

Profit programat total Pr lei 400000

Profit programat ha Prha leiha 132013

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 2860

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 5750

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 12684 255012

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 257338 385509

Preţ de vacircnzare t Pv leit 900 900

Suprafaţa cultivată S ha 303 303

72

72

DETERMINAREA CANTITATIVĂ ȘI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA măr

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Incărcat transportat IC (PK) T 124 694 84

22 Descărcat IC (PK) T 124 145896 177

33 Adm şi deservit IC (PK) T 50 691 839

44 Administrat gunoi de grajd T 50 288 35

55 Săpat gropi pt plantat pomi Buc 048 281 34

66 Plantat + udat Buc 048 7488 909

77 Tăieri de forma coroanei Buc 25 25 03

88 Incărcat transportat IC (N) T 0855 1107 134

99 Adm şi deservit IC T 5 896 109

1010 Transportat apa prep sol T 3 4592 558

1111 Recoltat prune T 5 187 23

1212 Transportat prune T 8234 14327 174

TOTALTOTAL 1914066 2325

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

Cheltuielile fixe

73

73

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Arătură in livadă Ha 5 2057 4114

22 Discuit arătura Ha 5 913 1826

33 Prăşit printre racircnduri Ha 5 804 1608

44 Stropit cu insecto-fungicide Ha 5 1802 3604

55 Erbicidat şi deservit Ha 5 690 138

66

77

88

99

1010

TOTALTOTAL 6266 12532

(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)

74

74

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura măr - fără profit programat

Ch variabile Cv = 1914066 lei

Ch fixe totale CF = 6266 lei

Ch fixeha CFha = 12532 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 1 leikg =1000 leit

Producţia totală de mere PT= 8234 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 5 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 673021 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 1914066 + 673021 = 2587087 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 2587087 8234 = 3142 leit

Productia medie de mere la punctul critic (X)

X= (CFha)(Pv-CVt) = 12532 ( 1000 - 3142 ) = 19 tha

= 1900 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 19 tha 3142 leit = 59698 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx =12532 leiha+ 59698 leiha =185018 leiha

Nivelul producţiei de 1900 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la

cultura de măr icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de

1900 la preţul de 1 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie Depăşirea

acestui nivel al producţiei (1900 ha) duce la obţinerea unui profit iar scăderea

producţiei sub acest nivel determină pierderi

75

75

76

PROFI

T

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

1900 kg1900 kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

12532

leiha

185018

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura măr ndash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

76

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura măr - cu profit programat

Ch variabile Cv = 1914066 lei

Ch fixe totale CF = 6266 lei

Ch fixeha CFha = 12532 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 1 leikg =1000 leit

Producţia totală de mere PT= 8234 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 5 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 673021 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)

Pr = 100000 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 1914066 + 673021 = 2587087 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 2587087 8234 = 3142 leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 100000 5

= 20000 leiha

Producţia medie de mere la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 12532 + 20000 ) (1000 - 3142 )

= 31 tha = 31000 kgha

Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 31 tha 3142 leit = 97402 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx =12532 leiha+97402 leiha = 109934 leiha

77

77

78

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

31000 kg31000 kghaha

7500

5000

1000

2500

10000

15000

12500

12532

leiha

109934

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura măr ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

78

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura măr

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 1914066 1914066

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 673021 673021

Ch variabile totale CVT lei 2587087 2587087

Ch variabile t CVt leit 3142 3142

Ch fixe totale CF lei 6266 6266

Ch fixe ha CFha leiha 12532 12532

Profit programat total Pr lei 100000

Profit programat ha Prha leiha 20000

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 1900

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 31000

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 59698 97402

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 185018 109934

Preţ de vacircnzare t Pv leit 1000 1000

Suprafaţa cultivată S ha 5 5

79

79

CAPITOLUL VCAPITOLUL VCONCLUZII ŞI RECOMANDĂRICONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI

Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţiei acestora

Evaluarea se face icircn două etape- icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele caracteristice de dezvoltare a plantelor- icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite norme standardizate

Icircn funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfelPorumb 3133 toneGrau 1451 toneMăr 82 toneEfectuacircnd eficiența celor trei culturi icircn urma rezultatelor acestora am

observat că cultura cea mai favorabilă este porumbul urmată de cultura grăacircluiPe viitor cea mai bună cultură atat cantitativă cacirct și calitativă este cultura porumbului

80

80

  • A DATE GENERALE PRIVITOARE LA SOLICITANT
    • A1 Numele solicitantului
    • A2 Obiectul de activitate
    • A3 Forma juridica a solicitantului
    • A4 Structura capitalului social si evoluţia acestuia de la icircnfiinţare
    • A5 Administratorii societatii
    • A6 Informaţii referitoare la locul desfasurarii activitatii solicitantului
      • B DESCRIEREA ACTIVITATII CURENTE
        • B1 Istoricul activitatii
        • B2 Principalele mijloace fixe care compun patrimoniul actual al solicitantului
        • B3 Descrierea activitatilor curente (agricole si non-agricole) si a tehnologiilor aplicate
        • B4 Politica de aprovizionare Furnizori de materii prime
        • B5 Politica de desfacere Canale de distribuţie
          • C PREZENTAREA PROIECTULUI
            • C1 Obiectivele proiectului
            • TRACTOR SAME MODEL EXPLORER 3-100
            • C3 Managementul proiectului
            • C4 Lista de achizitii si sursele de achiziţii pentru activele ce fac obiectul proiectului materiile prime pentru punerea in functiune a proiectului
            • C5 Personal si instruire
            • C6 Graficul estimat al proiectului
            • C7 Impactul proiectului asupra dezvoltarii zonei si a mediului de afaceri
              • D PROIECŢII FINANCIARE SI INDICATORI FINANCIARI
                • D1 Bazele de productie
                • D2 Contul de profit si pierderi previzionat ( pe o perioada de 3 ani )
                • D3 Fluxul de numerar previzionat ( pe o perioada de 3 ani )
                • D4 Indicatorii financiari
                • Tabelul 1
                  • Tabelul 3
                    • Centralizarea datelor
Page 57: Duceac Ionut

CF ndash costuri fixe totale

De unde x marchează acea dimensiune a producţiei la care nu se icircnregistrează nici

profit nici pierderi

Determinarea cantitativă şi reprezentarea grafică a PC la cultura Porumb

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Incărcat transportat IC (PK) t 2881 180225 575

22 Descărcat IC (PK) t 2881 2444609 78

33 Incărcat transportat IC (N) t 10 2484545 793

44 Descărcat IC (N) t 1655 6371 02

55 Transportat apa prep sol mii l 30 599 019

66 Incărcat transportat săm t 66 599359 191

77 Recoltat porumb boabe t 530 2606662 832

88 Transportat porumb boabe t 225 1245 04

99

1010

TOTALTOTAL 9962236 31792

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch Variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologicacopy= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

59

59

Cheltuielile fixe

NrNr CrtCrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) copycopy (d)(d) (e)(e)

11 Adm Şi deservit IC (PK) ha 302 617645 2045

22 Arat 25 cm +grăpat ha 302 1140192 3775

33 Adm Şi deservit IC (N) ha 302 630389 2087

44 Erbicidat şi deservit ha 302 61155 2025

55 Discuit si preg Pat germ Ha 302 586536 1942

66 Semănat +deservit ha 302 472517 1565

77 Prăşit mecanic I ha 302 819024 2712

88 Prăit mecanic II ha 302 654182 2166

99

1010

TOTALTOTAL 5532035 18318

(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)

60

60

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura porumb - fără profit programat

Ch variabile Cv = 9962236 lei

Ch fixe totale CF = 5532035 lei

Ch fixeha CFha = 18318 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 11 leikg = 1100 leit

Producţia totală de PT= 313355 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 302 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 33961599 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 9962236 + 33961599 = 133583959 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 133583959 313355=

4263leit

Productia medie de porumb la punctul critic (X)

X= (CFha)(Pv-CVt) = 18318 ( 1100 ndash 4263 ) = 272 tha = 2720 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 272 tha 4263 leit = 115953 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx =18318 leiha+ 115953 leiha =299133 leiha

Nivelul producţiei de 2720 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la

cultura porumb icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de

2720 la preţul de 11 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie

Depăşirea acestui nivel al producţiei (2720 ha) duce la obţinerea unui profit iar

scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi

61

61

62

PROFI

T

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

2720 kg2720 kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

18318

leiha

299133

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura porumb ndash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

62

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura porumb - cu profit programat

Ch variabile Cv = 9962236 lei

Ch fixe totale CF = 5532035 lei

Ch fixeha CFha = 18318 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 11 leikg = 1100 leit

Producţia totală de PT= 313355 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 302 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 33961599 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)

Pr = 500000lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 9962236 + 33961599 = 133583959 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 133583959 313355=

4263leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha=PrS =500000302= 165562 leiha

Producţia medie de porumb la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 18318+165562) ( 1100 - 4263 )= 517 tha

= 5170 kgha

Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 517 tha 4263 leit = 220397 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 18318 leiha+ 220397leiha = 403577 leiha

63

63

64

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

5170 kg5170 kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

18318

leiha

403577

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura porumb ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

64

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura porumb

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 9962236 9962236

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 33961599 33961599

Ch variabile totale CVT lei 133583959 133583959

Ch variabile t CVt leit 4263 4263

Ch fixe totale CF lei 5532035 5532035

Ch fixe ha CFha leiha 18318 18318

Profit programat total Pr lei 500000

Profit programat ha Prha leiha 165562

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 2720

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 5170

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 115953 220397

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 299133 403577

Preţ de vacircnzare t Pv leit 1100 1100

Suprafaţa cultivată S ha 302 302

65

65

DETERMINAREA CANTITATIVĂ ȘI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA gracircu

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Incărcat transportat IC (PK) t 4605 260015 179

22 Descărcat IC (PK) t 4605 495645 341

33 Incărcat transportat săm t 666 601343 414

44 Incărcat transportat IC (N) t 10 97019 669

55 Descărcat IC (N) t 6454 24848 017

66 Transportat apa prep sol mii l 30 599 04

77 Recoltat grau t 530 2614762 1802

88 Transportat gracircu t 225 1245 09

99

1010

TOTALTOTAL 49504298 34115

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

66

66

Cheltuielile fixe

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Adm şi deservit IC (PK) ha 303 619685 2045

22 Arat 18 - 20 cm +grăpat ha 303 1025772 3385

33 Discuit si preg pat germ ha 303 588479 1942

44 Semănat +deservit ha 303 474081 1565

55 Adm şi deservit IC (N) ha 303 632476 2087

66 Adm şi deservit ha 303 613575 2025

77

88

99

1010

TOTALTOTAL 3954068 130497

(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)

67

67

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura gracircu - fără profit programat

Ch variabile Cv = 49504298 lei

Ch fixe totale CF = 3954068 lei

Ch fixeha CFha = 130497 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 09 leikg = 900 leit

Producţia totală de gracircu PT= 145107 t

Suprafata cultivată cu gracircu S = 303 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 14849866 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 49504298 + 14849866 = 64354164 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 64354164 145107 =

4435leit

Productia medie de gracircu la punctul critic (X)

X= (CFha)(Pv-CVt) = 130497 ( 900 - 4435 ) = 286 tha

= 2860 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 286 tha 4435 leit = 12684 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 130497 leiha+ 126841 leiha = 257338 leiha

Nivelul producţiei de 2860 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la

cultura de gracircu icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de

2860 la preţul de 09 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie

Depăşirea acestui nivel al producţiei (2860 ha) duce la obţinerea unui profit iar

scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi

68

68

69

PROFI

T

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

2860 kg2860 kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

130497

leiha

257338

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura gracircu ndash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

69

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura gracircu - cu profit programat

Ch variabile Cv = 49504298 lei

Ch fixe totale CF = 3954068 lei

Ch fixeha CFha = 130497 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 09 leikg = 900 leit

Producţia totală de gracircu PT= 145107 t

Suprafata cultivată cu gracircu S = 303 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 14849866 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)

Pr = 400000 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 49504298 + 14849866 = 64354164 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 64354164 145107 =

4435leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 400000 303 =

132013 leiha

Producţia medie de gracircu la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 130497 + 132013 ) ( 900 - 4435 )

= 575 tha = 5750 kgha

Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 575tha 4435 leit = 255012 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx =130497 leiha+ 255012leiha = 385509 leiha

70

70

71

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

5750 kg5750 kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

130497

leiha

3855

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura gracircu ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

71

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura gracircu

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 49504298 49504298

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 14849866 14849866

Ch variabile totale CVT lei 64354164 64354164

Ch variabile t CVt leit 4435 4435

Ch fixe totale CF lei 3954068 3954068

Ch fixe ha CFha leiha 130497 130497

Profit programat total Pr lei 400000

Profit programat ha Prha leiha 132013

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 2860

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 5750

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 12684 255012

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 257338 385509

Preţ de vacircnzare t Pv leit 900 900

Suprafaţa cultivată S ha 303 303

72

72

DETERMINAREA CANTITATIVĂ ȘI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA măr

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Incărcat transportat IC (PK) T 124 694 84

22 Descărcat IC (PK) T 124 145896 177

33 Adm şi deservit IC (PK) T 50 691 839

44 Administrat gunoi de grajd T 50 288 35

55 Săpat gropi pt plantat pomi Buc 048 281 34

66 Plantat + udat Buc 048 7488 909

77 Tăieri de forma coroanei Buc 25 25 03

88 Incărcat transportat IC (N) T 0855 1107 134

99 Adm şi deservit IC T 5 896 109

1010 Transportat apa prep sol T 3 4592 558

1111 Recoltat prune T 5 187 23

1212 Transportat prune T 8234 14327 174

TOTALTOTAL 1914066 2325

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

Cheltuielile fixe

73

73

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Arătură in livadă Ha 5 2057 4114

22 Discuit arătura Ha 5 913 1826

33 Prăşit printre racircnduri Ha 5 804 1608

44 Stropit cu insecto-fungicide Ha 5 1802 3604

55 Erbicidat şi deservit Ha 5 690 138

66

77

88

99

1010

TOTALTOTAL 6266 12532

(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)

74

74

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura măr - fără profit programat

Ch variabile Cv = 1914066 lei

Ch fixe totale CF = 6266 lei

Ch fixeha CFha = 12532 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 1 leikg =1000 leit

Producţia totală de mere PT= 8234 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 5 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 673021 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 1914066 + 673021 = 2587087 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 2587087 8234 = 3142 leit

Productia medie de mere la punctul critic (X)

X= (CFha)(Pv-CVt) = 12532 ( 1000 - 3142 ) = 19 tha

= 1900 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 19 tha 3142 leit = 59698 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx =12532 leiha+ 59698 leiha =185018 leiha

Nivelul producţiei de 1900 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la

cultura de măr icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de

1900 la preţul de 1 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie Depăşirea

acestui nivel al producţiei (1900 ha) duce la obţinerea unui profit iar scăderea

producţiei sub acest nivel determină pierderi

75

75

76

PROFI

T

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

1900 kg1900 kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

12532

leiha

185018

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura măr ndash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

76

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura măr - cu profit programat

Ch variabile Cv = 1914066 lei

Ch fixe totale CF = 6266 lei

Ch fixeha CFha = 12532 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 1 leikg =1000 leit

Producţia totală de mere PT= 8234 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 5 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 673021 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)

Pr = 100000 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 1914066 + 673021 = 2587087 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 2587087 8234 = 3142 leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 100000 5

= 20000 leiha

Producţia medie de mere la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 12532 + 20000 ) (1000 - 3142 )

= 31 tha = 31000 kgha

Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 31 tha 3142 leit = 97402 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx =12532 leiha+97402 leiha = 109934 leiha

77

77

78

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

31000 kg31000 kghaha

7500

5000

1000

2500

10000

15000

12500

12532

leiha

109934

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura măr ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

78

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura măr

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 1914066 1914066

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 673021 673021

Ch variabile totale CVT lei 2587087 2587087

Ch variabile t CVt leit 3142 3142

Ch fixe totale CF lei 6266 6266

Ch fixe ha CFha leiha 12532 12532

Profit programat total Pr lei 100000

Profit programat ha Prha leiha 20000

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 1900

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 31000

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 59698 97402

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 185018 109934

Preţ de vacircnzare t Pv leit 1000 1000

Suprafaţa cultivată S ha 5 5

79

79

CAPITOLUL VCAPITOLUL VCONCLUZII ŞI RECOMANDĂRICONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI

Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţiei acestora

Evaluarea se face icircn două etape- icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele caracteristice de dezvoltare a plantelor- icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite norme standardizate

Icircn funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfelPorumb 3133 toneGrau 1451 toneMăr 82 toneEfectuacircnd eficiența celor trei culturi icircn urma rezultatelor acestora am

observat că cultura cea mai favorabilă este porumbul urmată de cultura grăacircluiPe viitor cea mai bună cultură atat cantitativă cacirct și calitativă este cultura porumbului

80

80

  • A DATE GENERALE PRIVITOARE LA SOLICITANT
    • A1 Numele solicitantului
    • A2 Obiectul de activitate
    • A3 Forma juridica a solicitantului
    • A4 Structura capitalului social si evoluţia acestuia de la icircnfiinţare
    • A5 Administratorii societatii
    • A6 Informaţii referitoare la locul desfasurarii activitatii solicitantului
      • B DESCRIEREA ACTIVITATII CURENTE
        • B1 Istoricul activitatii
        • B2 Principalele mijloace fixe care compun patrimoniul actual al solicitantului
        • B3 Descrierea activitatilor curente (agricole si non-agricole) si a tehnologiilor aplicate
        • B4 Politica de aprovizionare Furnizori de materii prime
        • B5 Politica de desfacere Canale de distribuţie
          • C PREZENTAREA PROIECTULUI
            • C1 Obiectivele proiectului
            • TRACTOR SAME MODEL EXPLORER 3-100
            • C3 Managementul proiectului
            • C4 Lista de achizitii si sursele de achiziţii pentru activele ce fac obiectul proiectului materiile prime pentru punerea in functiune a proiectului
            • C5 Personal si instruire
            • C6 Graficul estimat al proiectului
            • C7 Impactul proiectului asupra dezvoltarii zonei si a mediului de afaceri
              • D PROIECŢII FINANCIARE SI INDICATORI FINANCIARI
                • D1 Bazele de productie
                • D2 Contul de profit si pierderi previzionat ( pe o perioada de 3 ani )
                • D3 Fluxul de numerar previzionat ( pe o perioada de 3 ani )
                • D4 Indicatorii financiari
                • Tabelul 1
                  • Tabelul 3
                    • Centralizarea datelor
Page 58: Duceac Ionut

Cheltuielile fixe

NrNr CrtCrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) copycopy (d)(d) (e)(e)

11 Adm Şi deservit IC (PK) ha 302 617645 2045

22 Arat 25 cm +grăpat ha 302 1140192 3775

33 Adm Şi deservit IC (N) ha 302 630389 2087

44 Erbicidat şi deservit ha 302 61155 2025

55 Discuit si preg Pat germ Ha 302 586536 1942

66 Semănat +deservit ha 302 472517 1565

77 Prăşit mecanic I ha 302 819024 2712

88 Prăit mecanic II ha 302 654182 2166

99

1010

TOTALTOTAL 5532035 18318

(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)

60

60

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura porumb - fără profit programat

Ch variabile Cv = 9962236 lei

Ch fixe totale CF = 5532035 lei

Ch fixeha CFha = 18318 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 11 leikg = 1100 leit

Producţia totală de PT= 313355 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 302 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 33961599 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 9962236 + 33961599 = 133583959 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 133583959 313355=

4263leit

Productia medie de porumb la punctul critic (X)

X= (CFha)(Pv-CVt) = 18318 ( 1100 ndash 4263 ) = 272 tha = 2720 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 272 tha 4263 leit = 115953 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx =18318 leiha+ 115953 leiha =299133 leiha

Nivelul producţiei de 2720 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la

cultura porumb icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de

2720 la preţul de 11 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie

Depăşirea acestui nivel al producţiei (2720 ha) duce la obţinerea unui profit iar

scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi

61

61

62

PROFI

T

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

2720 kg2720 kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

18318

leiha

299133

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura porumb ndash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

62

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura porumb - cu profit programat

Ch variabile Cv = 9962236 lei

Ch fixe totale CF = 5532035 lei

Ch fixeha CFha = 18318 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 11 leikg = 1100 leit

Producţia totală de PT= 313355 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 302 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 33961599 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)

Pr = 500000lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 9962236 + 33961599 = 133583959 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 133583959 313355=

4263leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha=PrS =500000302= 165562 leiha

Producţia medie de porumb la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 18318+165562) ( 1100 - 4263 )= 517 tha

= 5170 kgha

Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 517 tha 4263 leit = 220397 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 18318 leiha+ 220397leiha = 403577 leiha

63

63

64

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

5170 kg5170 kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

18318

leiha

403577

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura porumb ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

64

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura porumb

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 9962236 9962236

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 33961599 33961599

Ch variabile totale CVT lei 133583959 133583959

Ch variabile t CVt leit 4263 4263

Ch fixe totale CF lei 5532035 5532035

Ch fixe ha CFha leiha 18318 18318

Profit programat total Pr lei 500000

Profit programat ha Prha leiha 165562

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 2720

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 5170

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 115953 220397

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 299133 403577

Preţ de vacircnzare t Pv leit 1100 1100

Suprafaţa cultivată S ha 302 302

65

65

DETERMINAREA CANTITATIVĂ ȘI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA gracircu

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Incărcat transportat IC (PK) t 4605 260015 179

22 Descărcat IC (PK) t 4605 495645 341

33 Incărcat transportat săm t 666 601343 414

44 Incărcat transportat IC (N) t 10 97019 669

55 Descărcat IC (N) t 6454 24848 017

66 Transportat apa prep sol mii l 30 599 04

77 Recoltat grau t 530 2614762 1802

88 Transportat gracircu t 225 1245 09

99

1010

TOTALTOTAL 49504298 34115

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

66

66

Cheltuielile fixe

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Adm şi deservit IC (PK) ha 303 619685 2045

22 Arat 18 - 20 cm +grăpat ha 303 1025772 3385

33 Discuit si preg pat germ ha 303 588479 1942

44 Semănat +deservit ha 303 474081 1565

55 Adm şi deservit IC (N) ha 303 632476 2087

66 Adm şi deservit ha 303 613575 2025

77

88

99

1010

TOTALTOTAL 3954068 130497

(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)

67

67

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura gracircu - fără profit programat

Ch variabile Cv = 49504298 lei

Ch fixe totale CF = 3954068 lei

Ch fixeha CFha = 130497 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 09 leikg = 900 leit

Producţia totală de gracircu PT= 145107 t

Suprafata cultivată cu gracircu S = 303 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 14849866 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 49504298 + 14849866 = 64354164 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 64354164 145107 =

4435leit

Productia medie de gracircu la punctul critic (X)

X= (CFha)(Pv-CVt) = 130497 ( 900 - 4435 ) = 286 tha

= 2860 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 286 tha 4435 leit = 12684 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 130497 leiha+ 126841 leiha = 257338 leiha

Nivelul producţiei de 2860 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la

cultura de gracircu icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de

2860 la preţul de 09 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie

Depăşirea acestui nivel al producţiei (2860 ha) duce la obţinerea unui profit iar

scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi

68

68

69

PROFI

T

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

2860 kg2860 kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

130497

leiha

257338

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura gracircu ndash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

69

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura gracircu - cu profit programat

Ch variabile Cv = 49504298 lei

Ch fixe totale CF = 3954068 lei

Ch fixeha CFha = 130497 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 09 leikg = 900 leit

Producţia totală de gracircu PT= 145107 t

Suprafata cultivată cu gracircu S = 303 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 14849866 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)

Pr = 400000 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 49504298 + 14849866 = 64354164 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 64354164 145107 =

4435leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 400000 303 =

132013 leiha

Producţia medie de gracircu la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 130497 + 132013 ) ( 900 - 4435 )

= 575 tha = 5750 kgha

Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 575tha 4435 leit = 255012 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx =130497 leiha+ 255012leiha = 385509 leiha

70

70

71

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

5750 kg5750 kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

130497

leiha

3855

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura gracircu ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

71

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura gracircu

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 49504298 49504298

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 14849866 14849866

Ch variabile totale CVT lei 64354164 64354164

Ch variabile t CVt leit 4435 4435

Ch fixe totale CF lei 3954068 3954068

Ch fixe ha CFha leiha 130497 130497

Profit programat total Pr lei 400000

Profit programat ha Prha leiha 132013

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 2860

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 5750

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 12684 255012

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 257338 385509

Preţ de vacircnzare t Pv leit 900 900

Suprafaţa cultivată S ha 303 303

72

72

DETERMINAREA CANTITATIVĂ ȘI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA măr

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Incărcat transportat IC (PK) T 124 694 84

22 Descărcat IC (PK) T 124 145896 177

33 Adm şi deservit IC (PK) T 50 691 839

44 Administrat gunoi de grajd T 50 288 35

55 Săpat gropi pt plantat pomi Buc 048 281 34

66 Plantat + udat Buc 048 7488 909

77 Tăieri de forma coroanei Buc 25 25 03

88 Incărcat transportat IC (N) T 0855 1107 134

99 Adm şi deservit IC T 5 896 109

1010 Transportat apa prep sol T 3 4592 558

1111 Recoltat prune T 5 187 23

1212 Transportat prune T 8234 14327 174

TOTALTOTAL 1914066 2325

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

Cheltuielile fixe

73

73

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Arătură in livadă Ha 5 2057 4114

22 Discuit arătura Ha 5 913 1826

33 Prăşit printre racircnduri Ha 5 804 1608

44 Stropit cu insecto-fungicide Ha 5 1802 3604

55 Erbicidat şi deservit Ha 5 690 138

66

77

88

99

1010

TOTALTOTAL 6266 12532

(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)

74

74

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura măr - fără profit programat

Ch variabile Cv = 1914066 lei

Ch fixe totale CF = 6266 lei

Ch fixeha CFha = 12532 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 1 leikg =1000 leit

Producţia totală de mere PT= 8234 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 5 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 673021 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 1914066 + 673021 = 2587087 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 2587087 8234 = 3142 leit

Productia medie de mere la punctul critic (X)

X= (CFha)(Pv-CVt) = 12532 ( 1000 - 3142 ) = 19 tha

= 1900 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 19 tha 3142 leit = 59698 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx =12532 leiha+ 59698 leiha =185018 leiha

Nivelul producţiei de 1900 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la

cultura de măr icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de

1900 la preţul de 1 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie Depăşirea

acestui nivel al producţiei (1900 ha) duce la obţinerea unui profit iar scăderea

producţiei sub acest nivel determină pierderi

75

75

76

PROFI

T

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

1900 kg1900 kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

12532

leiha

185018

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura măr ndash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

76

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura măr - cu profit programat

Ch variabile Cv = 1914066 lei

Ch fixe totale CF = 6266 lei

Ch fixeha CFha = 12532 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 1 leikg =1000 leit

Producţia totală de mere PT= 8234 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 5 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 673021 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)

Pr = 100000 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 1914066 + 673021 = 2587087 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 2587087 8234 = 3142 leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 100000 5

= 20000 leiha

Producţia medie de mere la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 12532 + 20000 ) (1000 - 3142 )

= 31 tha = 31000 kgha

Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 31 tha 3142 leit = 97402 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx =12532 leiha+97402 leiha = 109934 leiha

77

77

78

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

31000 kg31000 kghaha

7500

5000

1000

2500

10000

15000

12500

12532

leiha

109934

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura măr ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

78

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura măr

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 1914066 1914066

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 673021 673021

Ch variabile totale CVT lei 2587087 2587087

Ch variabile t CVt leit 3142 3142

Ch fixe totale CF lei 6266 6266

Ch fixe ha CFha leiha 12532 12532

Profit programat total Pr lei 100000

Profit programat ha Prha leiha 20000

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 1900

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 31000

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 59698 97402

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 185018 109934

Preţ de vacircnzare t Pv leit 1000 1000

Suprafaţa cultivată S ha 5 5

79

79

CAPITOLUL VCAPITOLUL VCONCLUZII ŞI RECOMANDĂRICONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI

Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţiei acestora

Evaluarea se face icircn două etape- icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele caracteristice de dezvoltare a plantelor- icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite norme standardizate

Icircn funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfelPorumb 3133 toneGrau 1451 toneMăr 82 toneEfectuacircnd eficiența celor trei culturi icircn urma rezultatelor acestora am

observat că cultura cea mai favorabilă este porumbul urmată de cultura grăacircluiPe viitor cea mai bună cultură atat cantitativă cacirct și calitativă este cultura porumbului

80

80

  • A DATE GENERALE PRIVITOARE LA SOLICITANT
    • A1 Numele solicitantului
    • A2 Obiectul de activitate
    • A3 Forma juridica a solicitantului
    • A4 Structura capitalului social si evoluţia acestuia de la icircnfiinţare
    • A5 Administratorii societatii
    • A6 Informaţii referitoare la locul desfasurarii activitatii solicitantului
      • B DESCRIEREA ACTIVITATII CURENTE
        • B1 Istoricul activitatii
        • B2 Principalele mijloace fixe care compun patrimoniul actual al solicitantului
        • B3 Descrierea activitatilor curente (agricole si non-agricole) si a tehnologiilor aplicate
        • B4 Politica de aprovizionare Furnizori de materii prime
        • B5 Politica de desfacere Canale de distribuţie
          • C PREZENTAREA PROIECTULUI
            • C1 Obiectivele proiectului
            • TRACTOR SAME MODEL EXPLORER 3-100
            • C3 Managementul proiectului
            • C4 Lista de achizitii si sursele de achiziţii pentru activele ce fac obiectul proiectului materiile prime pentru punerea in functiune a proiectului
            • C5 Personal si instruire
            • C6 Graficul estimat al proiectului
            • C7 Impactul proiectului asupra dezvoltarii zonei si a mediului de afaceri
              • D PROIECŢII FINANCIARE SI INDICATORI FINANCIARI
                • D1 Bazele de productie
                • D2 Contul de profit si pierderi previzionat ( pe o perioada de 3 ani )
                • D3 Fluxul de numerar previzionat ( pe o perioada de 3 ani )
                • D4 Indicatorii financiari
                • Tabelul 1
                  • Tabelul 3
                    • Centralizarea datelor
Page 59: Duceac Ionut

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura porumb - fără profit programat

Ch variabile Cv = 9962236 lei

Ch fixe totale CF = 5532035 lei

Ch fixeha CFha = 18318 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 11 leikg = 1100 leit

Producţia totală de PT= 313355 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 302 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 33961599 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 9962236 + 33961599 = 133583959 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 133583959 313355=

4263leit

Productia medie de porumb la punctul critic (X)

X= (CFha)(Pv-CVt) = 18318 ( 1100 ndash 4263 ) = 272 tha = 2720 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 272 tha 4263 leit = 115953 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx =18318 leiha+ 115953 leiha =299133 leiha

Nivelul producţiei de 2720 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la

cultura porumb icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de

2720 la preţul de 11 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie

Depăşirea acestui nivel al producţiei (2720 ha) duce la obţinerea unui profit iar

scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi

61

61

62

PROFI

T

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

2720 kg2720 kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

18318

leiha

299133

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura porumb ndash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

62

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura porumb - cu profit programat

Ch variabile Cv = 9962236 lei

Ch fixe totale CF = 5532035 lei

Ch fixeha CFha = 18318 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 11 leikg = 1100 leit

Producţia totală de PT= 313355 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 302 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 33961599 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)

Pr = 500000lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 9962236 + 33961599 = 133583959 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 133583959 313355=

4263leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha=PrS =500000302= 165562 leiha

Producţia medie de porumb la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 18318+165562) ( 1100 - 4263 )= 517 tha

= 5170 kgha

Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 517 tha 4263 leit = 220397 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 18318 leiha+ 220397leiha = 403577 leiha

63

63

64

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

5170 kg5170 kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

18318

leiha

403577

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura porumb ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

64

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura porumb

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 9962236 9962236

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 33961599 33961599

Ch variabile totale CVT lei 133583959 133583959

Ch variabile t CVt leit 4263 4263

Ch fixe totale CF lei 5532035 5532035

Ch fixe ha CFha leiha 18318 18318

Profit programat total Pr lei 500000

Profit programat ha Prha leiha 165562

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 2720

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 5170

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 115953 220397

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 299133 403577

Preţ de vacircnzare t Pv leit 1100 1100

Suprafaţa cultivată S ha 302 302

65

65

DETERMINAREA CANTITATIVĂ ȘI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA gracircu

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Incărcat transportat IC (PK) t 4605 260015 179

22 Descărcat IC (PK) t 4605 495645 341

33 Incărcat transportat săm t 666 601343 414

44 Incărcat transportat IC (N) t 10 97019 669

55 Descărcat IC (N) t 6454 24848 017

66 Transportat apa prep sol mii l 30 599 04

77 Recoltat grau t 530 2614762 1802

88 Transportat gracircu t 225 1245 09

99

1010

TOTALTOTAL 49504298 34115

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

66

66

Cheltuielile fixe

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Adm şi deservit IC (PK) ha 303 619685 2045

22 Arat 18 - 20 cm +grăpat ha 303 1025772 3385

33 Discuit si preg pat germ ha 303 588479 1942

44 Semănat +deservit ha 303 474081 1565

55 Adm şi deservit IC (N) ha 303 632476 2087

66 Adm şi deservit ha 303 613575 2025

77

88

99

1010

TOTALTOTAL 3954068 130497

(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)

67

67

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura gracircu - fără profit programat

Ch variabile Cv = 49504298 lei

Ch fixe totale CF = 3954068 lei

Ch fixeha CFha = 130497 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 09 leikg = 900 leit

Producţia totală de gracircu PT= 145107 t

Suprafata cultivată cu gracircu S = 303 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 14849866 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 49504298 + 14849866 = 64354164 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 64354164 145107 =

4435leit

Productia medie de gracircu la punctul critic (X)

X= (CFha)(Pv-CVt) = 130497 ( 900 - 4435 ) = 286 tha

= 2860 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 286 tha 4435 leit = 12684 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 130497 leiha+ 126841 leiha = 257338 leiha

Nivelul producţiei de 2860 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la

cultura de gracircu icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de

2860 la preţul de 09 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie

Depăşirea acestui nivel al producţiei (2860 ha) duce la obţinerea unui profit iar

scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi

68

68

69

PROFI

T

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

2860 kg2860 kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

130497

leiha

257338

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura gracircu ndash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

69

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura gracircu - cu profit programat

Ch variabile Cv = 49504298 lei

Ch fixe totale CF = 3954068 lei

Ch fixeha CFha = 130497 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 09 leikg = 900 leit

Producţia totală de gracircu PT= 145107 t

Suprafata cultivată cu gracircu S = 303 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 14849866 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)

Pr = 400000 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 49504298 + 14849866 = 64354164 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 64354164 145107 =

4435leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 400000 303 =

132013 leiha

Producţia medie de gracircu la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 130497 + 132013 ) ( 900 - 4435 )

= 575 tha = 5750 kgha

Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 575tha 4435 leit = 255012 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx =130497 leiha+ 255012leiha = 385509 leiha

70

70

71

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

5750 kg5750 kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

130497

leiha

3855

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura gracircu ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

71

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura gracircu

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 49504298 49504298

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 14849866 14849866

Ch variabile totale CVT lei 64354164 64354164

Ch variabile t CVt leit 4435 4435

Ch fixe totale CF lei 3954068 3954068

Ch fixe ha CFha leiha 130497 130497

Profit programat total Pr lei 400000

Profit programat ha Prha leiha 132013

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 2860

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 5750

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 12684 255012

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 257338 385509

Preţ de vacircnzare t Pv leit 900 900

Suprafaţa cultivată S ha 303 303

72

72

DETERMINAREA CANTITATIVĂ ȘI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA măr

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Incărcat transportat IC (PK) T 124 694 84

22 Descărcat IC (PK) T 124 145896 177

33 Adm şi deservit IC (PK) T 50 691 839

44 Administrat gunoi de grajd T 50 288 35

55 Săpat gropi pt plantat pomi Buc 048 281 34

66 Plantat + udat Buc 048 7488 909

77 Tăieri de forma coroanei Buc 25 25 03

88 Incărcat transportat IC (N) T 0855 1107 134

99 Adm şi deservit IC T 5 896 109

1010 Transportat apa prep sol T 3 4592 558

1111 Recoltat prune T 5 187 23

1212 Transportat prune T 8234 14327 174

TOTALTOTAL 1914066 2325

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

Cheltuielile fixe

73

73

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Arătură in livadă Ha 5 2057 4114

22 Discuit arătura Ha 5 913 1826

33 Prăşit printre racircnduri Ha 5 804 1608

44 Stropit cu insecto-fungicide Ha 5 1802 3604

55 Erbicidat şi deservit Ha 5 690 138

66

77

88

99

1010

TOTALTOTAL 6266 12532

(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)

74

74

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura măr - fără profit programat

Ch variabile Cv = 1914066 lei

Ch fixe totale CF = 6266 lei

Ch fixeha CFha = 12532 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 1 leikg =1000 leit

Producţia totală de mere PT= 8234 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 5 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 673021 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 1914066 + 673021 = 2587087 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 2587087 8234 = 3142 leit

Productia medie de mere la punctul critic (X)

X= (CFha)(Pv-CVt) = 12532 ( 1000 - 3142 ) = 19 tha

= 1900 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 19 tha 3142 leit = 59698 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx =12532 leiha+ 59698 leiha =185018 leiha

Nivelul producţiei de 1900 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la

cultura de măr icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de

1900 la preţul de 1 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie Depăşirea

acestui nivel al producţiei (1900 ha) duce la obţinerea unui profit iar scăderea

producţiei sub acest nivel determină pierderi

75

75

76

PROFI

T

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

1900 kg1900 kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

12532

leiha

185018

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura măr ndash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

76

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura măr - cu profit programat

Ch variabile Cv = 1914066 lei

Ch fixe totale CF = 6266 lei

Ch fixeha CFha = 12532 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 1 leikg =1000 leit

Producţia totală de mere PT= 8234 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 5 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 673021 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)

Pr = 100000 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 1914066 + 673021 = 2587087 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 2587087 8234 = 3142 leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 100000 5

= 20000 leiha

Producţia medie de mere la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 12532 + 20000 ) (1000 - 3142 )

= 31 tha = 31000 kgha

Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 31 tha 3142 leit = 97402 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx =12532 leiha+97402 leiha = 109934 leiha

77

77

78

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

31000 kg31000 kghaha

7500

5000

1000

2500

10000

15000

12500

12532

leiha

109934

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura măr ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

78

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura măr

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 1914066 1914066

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 673021 673021

Ch variabile totale CVT lei 2587087 2587087

Ch variabile t CVt leit 3142 3142

Ch fixe totale CF lei 6266 6266

Ch fixe ha CFha leiha 12532 12532

Profit programat total Pr lei 100000

Profit programat ha Prha leiha 20000

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 1900

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 31000

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 59698 97402

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 185018 109934

Preţ de vacircnzare t Pv leit 1000 1000

Suprafaţa cultivată S ha 5 5

79

79

CAPITOLUL VCAPITOLUL VCONCLUZII ŞI RECOMANDĂRICONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI

Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţiei acestora

Evaluarea se face icircn două etape- icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele caracteristice de dezvoltare a plantelor- icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite norme standardizate

Icircn funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfelPorumb 3133 toneGrau 1451 toneMăr 82 toneEfectuacircnd eficiența celor trei culturi icircn urma rezultatelor acestora am

observat că cultura cea mai favorabilă este porumbul urmată de cultura grăacircluiPe viitor cea mai bună cultură atat cantitativă cacirct și calitativă este cultura porumbului

80

80

  • A DATE GENERALE PRIVITOARE LA SOLICITANT
    • A1 Numele solicitantului
    • A2 Obiectul de activitate
    • A3 Forma juridica a solicitantului
    • A4 Structura capitalului social si evoluţia acestuia de la icircnfiinţare
    • A5 Administratorii societatii
    • A6 Informaţii referitoare la locul desfasurarii activitatii solicitantului
      • B DESCRIEREA ACTIVITATII CURENTE
        • B1 Istoricul activitatii
        • B2 Principalele mijloace fixe care compun patrimoniul actual al solicitantului
        • B3 Descrierea activitatilor curente (agricole si non-agricole) si a tehnologiilor aplicate
        • B4 Politica de aprovizionare Furnizori de materii prime
        • B5 Politica de desfacere Canale de distribuţie
          • C PREZENTAREA PROIECTULUI
            • C1 Obiectivele proiectului
            • TRACTOR SAME MODEL EXPLORER 3-100
            • C3 Managementul proiectului
            • C4 Lista de achizitii si sursele de achiziţii pentru activele ce fac obiectul proiectului materiile prime pentru punerea in functiune a proiectului
            • C5 Personal si instruire
            • C6 Graficul estimat al proiectului
            • C7 Impactul proiectului asupra dezvoltarii zonei si a mediului de afaceri
              • D PROIECŢII FINANCIARE SI INDICATORI FINANCIARI
                • D1 Bazele de productie
                • D2 Contul de profit si pierderi previzionat ( pe o perioada de 3 ani )
                • D3 Fluxul de numerar previzionat ( pe o perioada de 3 ani )
                • D4 Indicatorii financiari
                • Tabelul 1
                  • Tabelul 3
                    • Centralizarea datelor
Page 60: Duceac Ionut

62

PROFI

T

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

2720 kg2720 kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

18318

leiha

299133

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura porumb ndash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

62

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura porumb - cu profit programat

Ch variabile Cv = 9962236 lei

Ch fixe totale CF = 5532035 lei

Ch fixeha CFha = 18318 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 11 leikg = 1100 leit

Producţia totală de PT= 313355 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 302 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 33961599 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)

Pr = 500000lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 9962236 + 33961599 = 133583959 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 133583959 313355=

4263leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha=PrS =500000302= 165562 leiha

Producţia medie de porumb la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 18318+165562) ( 1100 - 4263 )= 517 tha

= 5170 kgha

Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 517 tha 4263 leit = 220397 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 18318 leiha+ 220397leiha = 403577 leiha

63

63

64

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

5170 kg5170 kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

18318

leiha

403577

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura porumb ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

64

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura porumb

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 9962236 9962236

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 33961599 33961599

Ch variabile totale CVT lei 133583959 133583959

Ch variabile t CVt leit 4263 4263

Ch fixe totale CF lei 5532035 5532035

Ch fixe ha CFha leiha 18318 18318

Profit programat total Pr lei 500000

Profit programat ha Prha leiha 165562

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 2720

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 5170

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 115953 220397

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 299133 403577

Preţ de vacircnzare t Pv leit 1100 1100

Suprafaţa cultivată S ha 302 302

65

65

DETERMINAREA CANTITATIVĂ ȘI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA gracircu

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Incărcat transportat IC (PK) t 4605 260015 179

22 Descărcat IC (PK) t 4605 495645 341

33 Incărcat transportat săm t 666 601343 414

44 Incărcat transportat IC (N) t 10 97019 669

55 Descărcat IC (N) t 6454 24848 017

66 Transportat apa prep sol mii l 30 599 04

77 Recoltat grau t 530 2614762 1802

88 Transportat gracircu t 225 1245 09

99

1010

TOTALTOTAL 49504298 34115

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

66

66

Cheltuielile fixe

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Adm şi deservit IC (PK) ha 303 619685 2045

22 Arat 18 - 20 cm +grăpat ha 303 1025772 3385

33 Discuit si preg pat germ ha 303 588479 1942

44 Semănat +deservit ha 303 474081 1565

55 Adm şi deservit IC (N) ha 303 632476 2087

66 Adm şi deservit ha 303 613575 2025

77

88

99

1010

TOTALTOTAL 3954068 130497

(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)

67

67

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura gracircu - fără profit programat

Ch variabile Cv = 49504298 lei

Ch fixe totale CF = 3954068 lei

Ch fixeha CFha = 130497 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 09 leikg = 900 leit

Producţia totală de gracircu PT= 145107 t

Suprafata cultivată cu gracircu S = 303 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 14849866 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 49504298 + 14849866 = 64354164 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 64354164 145107 =

4435leit

Productia medie de gracircu la punctul critic (X)

X= (CFha)(Pv-CVt) = 130497 ( 900 - 4435 ) = 286 tha

= 2860 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 286 tha 4435 leit = 12684 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 130497 leiha+ 126841 leiha = 257338 leiha

Nivelul producţiei de 2860 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la

cultura de gracircu icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de

2860 la preţul de 09 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie

Depăşirea acestui nivel al producţiei (2860 ha) duce la obţinerea unui profit iar

scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi

68

68

69

PROFI

T

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

2860 kg2860 kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

130497

leiha

257338

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura gracircu ndash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

69

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura gracircu - cu profit programat

Ch variabile Cv = 49504298 lei

Ch fixe totale CF = 3954068 lei

Ch fixeha CFha = 130497 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 09 leikg = 900 leit

Producţia totală de gracircu PT= 145107 t

Suprafata cultivată cu gracircu S = 303 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 14849866 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)

Pr = 400000 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 49504298 + 14849866 = 64354164 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 64354164 145107 =

4435leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 400000 303 =

132013 leiha

Producţia medie de gracircu la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 130497 + 132013 ) ( 900 - 4435 )

= 575 tha = 5750 kgha

Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 575tha 4435 leit = 255012 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx =130497 leiha+ 255012leiha = 385509 leiha

70

70

71

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

5750 kg5750 kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

130497

leiha

3855

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura gracircu ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

71

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura gracircu

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 49504298 49504298

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 14849866 14849866

Ch variabile totale CVT lei 64354164 64354164

Ch variabile t CVt leit 4435 4435

Ch fixe totale CF lei 3954068 3954068

Ch fixe ha CFha leiha 130497 130497

Profit programat total Pr lei 400000

Profit programat ha Prha leiha 132013

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 2860

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 5750

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 12684 255012

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 257338 385509

Preţ de vacircnzare t Pv leit 900 900

Suprafaţa cultivată S ha 303 303

72

72

DETERMINAREA CANTITATIVĂ ȘI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA măr

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Incărcat transportat IC (PK) T 124 694 84

22 Descărcat IC (PK) T 124 145896 177

33 Adm şi deservit IC (PK) T 50 691 839

44 Administrat gunoi de grajd T 50 288 35

55 Săpat gropi pt plantat pomi Buc 048 281 34

66 Plantat + udat Buc 048 7488 909

77 Tăieri de forma coroanei Buc 25 25 03

88 Incărcat transportat IC (N) T 0855 1107 134

99 Adm şi deservit IC T 5 896 109

1010 Transportat apa prep sol T 3 4592 558

1111 Recoltat prune T 5 187 23

1212 Transportat prune T 8234 14327 174

TOTALTOTAL 1914066 2325

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

Cheltuielile fixe

73

73

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Arătură in livadă Ha 5 2057 4114

22 Discuit arătura Ha 5 913 1826

33 Prăşit printre racircnduri Ha 5 804 1608

44 Stropit cu insecto-fungicide Ha 5 1802 3604

55 Erbicidat şi deservit Ha 5 690 138

66

77

88

99

1010

TOTALTOTAL 6266 12532

(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)

74

74

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura măr - fără profit programat

Ch variabile Cv = 1914066 lei

Ch fixe totale CF = 6266 lei

Ch fixeha CFha = 12532 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 1 leikg =1000 leit

Producţia totală de mere PT= 8234 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 5 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 673021 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 1914066 + 673021 = 2587087 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 2587087 8234 = 3142 leit

Productia medie de mere la punctul critic (X)

X= (CFha)(Pv-CVt) = 12532 ( 1000 - 3142 ) = 19 tha

= 1900 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 19 tha 3142 leit = 59698 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx =12532 leiha+ 59698 leiha =185018 leiha

Nivelul producţiei de 1900 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la

cultura de măr icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de

1900 la preţul de 1 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie Depăşirea

acestui nivel al producţiei (1900 ha) duce la obţinerea unui profit iar scăderea

producţiei sub acest nivel determină pierderi

75

75

76

PROFI

T

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

1900 kg1900 kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

12532

leiha

185018

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura măr ndash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

76

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura măr - cu profit programat

Ch variabile Cv = 1914066 lei

Ch fixe totale CF = 6266 lei

Ch fixeha CFha = 12532 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 1 leikg =1000 leit

Producţia totală de mere PT= 8234 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 5 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 673021 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)

Pr = 100000 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 1914066 + 673021 = 2587087 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 2587087 8234 = 3142 leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 100000 5

= 20000 leiha

Producţia medie de mere la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 12532 + 20000 ) (1000 - 3142 )

= 31 tha = 31000 kgha

Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 31 tha 3142 leit = 97402 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx =12532 leiha+97402 leiha = 109934 leiha

77

77

78

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

31000 kg31000 kghaha

7500

5000

1000

2500

10000

15000

12500

12532

leiha

109934

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura măr ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

78

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura măr

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 1914066 1914066

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 673021 673021

Ch variabile totale CVT lei 2587087 2587087

Ch variabile t CVt leit 3142 3142

Ch fixe totale CF lei 6266 6266

Ch fixe ha CFha leiha 12532 12532

Profit programat total Pr lei 100000

Profit programat ha Prha leiha 20000

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 1900

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 31000

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 59698 97402

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 185018 109934

Preţ de vacircnzare t Pv leit 1000 1000

Suprafaţa cultivată S ha 5 5

79

79

CAPITOLUL VCAPITOLUL VCONCLUZII ŞI RECOMANDĂRICONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI

Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţiei acestora

Evaluarea se face icircn două etape- icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele caracteristice de dezvoltare a plantelor- icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite norme standardizate

Icircn funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfelPorumb 3133 toneGrau 1451 toneMăr 82 toneEfectuacircnd eficiența celor trei culturi icircn urma rezultatelor acestora am

observat că cultura cea mai favorabilă este porumbul urmată de cultura grăacircluiPe viitor cea mai bună cultură atat cantitativă cacirct și calitativă este cultura porumbului

80

80

  • A DATE GENERALE PRIVITOARE LA SOLICITANT
    • A1 Numele solicitantului
    • A2 Obiectul de activitate
    • A3 Forma juridica a solicitantului
    • A4 Structura capitalului social si evoluţia acestuia de la icircnfiinţare
    • A5 Administratorii societatii
    • A6 Informaţii referitoare la locul desfasurarii activitatii solicitantului
      • B DESCRIEREA ACTIVITATII CURENTE
        • B1 Istoricul activitatii
        • B2 Principalele mijloace fixe care compun patrimoniul actual al solicitantului
        • B3 Descrierea activitatilor curente (agricole si non-agricole) si a tehnologiilor aplicate
        • B4 Politica de aprovizionare Furnizori de materii prime
        • B5 Politica de desfacere Canale de distribuţie
          • C PREZENTAREA PROIECTULUI
            • C1 Obiectivele proiectului
            • TRACTOR SAME MODEL EXPLORER 3-100
            • C3 Managementul proiectului
            • C4 Lista de achizitii si sursele de achiziţii pentru activele ce fac obiectul proiectului materiile prime pentru punerea in functiune a proiectului
            • C5 Personal si instruire
            • C6 Graficul estimat al proiectului
            • C7 Impactul proiectului asupra dezvoltarii zonei si a mediului de afaceri
              • D PROIECŢII FINANCIARE SI INDICATORI FINANCIARI
                • D1 Bazele de productie
                • D2 Contul de profit si pierderi previzionat ( pe o perioada de 3 ani )
                • D3 Fluxul de numerar previzionat ( pe o perioada de 3 ani )
                • D4 Indicatorii financiari
                • Tabelul 1
                  • Tabelul 3
                    • Centralizarea datelor
Page 61: Duceac Ionut

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura porumb - cu profit programat

Ch variabile Cv = 9962236 lei

Ch fixe totale CF = 5532035 lei

Ch fixeha CFha = 18318 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 11 leikg = 1100 leit

Producţia totală de PT= 313355 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 302 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 33961599 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)

Pr = 500000lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 9962236 + 33961599 = 133583959 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 133583959 313355=

4263leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha=PrS =500000302= 165562 leiha

Producţia medie de porumb la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 18318+165562) ( 1100 - 4263 )= 517 tha

= 5170 kgha

Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 517 tha 4263 leit = 220397 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 18318 leiha+ 220397leiha = 403577 leiha

63

63

64

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

5170 kg5170 kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

18318

leiha

403577

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura porumb ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

64

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura porumb

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 9962236 9962236

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 33961599 33961599

Ch variabile totale CVT lei 133583959 133583959

Ch variabile t CVt leit 4263 4263

Ch fixe totale CF lei 5532035 5532035

Ch fixe ha CFha leiha 18318 18318

Profit programat total Pr lei 500000

Profit programat ha Prha leiha 165562

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 2720

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 5170

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 115953 220397

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 299133 403577

Preţ de vacircnzare t Pv leit 1100 1100

Suprafaţa cultivată S ha 302 302

65

65

DETERMINAREA CANTITATIVĂ ȘI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA gracircu

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Incărcat transportat IC (PK) t 4605 260015 179

22 Descărcat IC (PK) t 4605 495645 341

33 Incărcat transportat săm t 666 601343 414

44 Incărcat transportat IC (N) t 10 97019 669

55 Descărcat IC (N) t 6454 24848 017

66 Transportat apa prep sol mii l 30 599 04

77 Recoltat grau t 530 2614762 1802

88 Transportat gracircu t 225 1245 09

99

1010

TOTALTOTAL 49504298 34115

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

66

66

Cheltuielile fixe

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Adm şi deservit IC (PK) ha 303 619685 2045

22 Arat 18 - 20 cm +grăpat ha 303 1025772 3385

33 Discuit si preg pat germ ha 303 588479 1942

44 Semănat +deservit ha 303 474081 1565

55 Adm şi deservit IC (N) ha 303 632476 2087

66 Adm şi deservit ha 303 613575 2025

77

88

99

1010

TOTALTOTAL 3954068 130497

(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)

67

67

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura gracircu - fără profit programat

Ch variabile Cv = 49504298 lei

Ch fixe totale CF = 3954068 lei

Ch fixeha CFha = 130497 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 09 leikg = 900 leit

Producţia totală de gracircu PT= 145107 t

Suprafata cultivată cu gracircu S = 303 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 14849866 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 49504298 + 14849866 = 64354164 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 64354164 145107 =

4435leit

Productia medie de gracircu la punctul critic (X)

X= (CFha)(Pv-CVt) = 130497 ( 900 - 4435 ) = 286 tha

= 2860 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 286 tha 4435 leit = 12684 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 130497 leiha+ 126841 leiha = 257338 leiha

Nivelul producţiei de 2860 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la

cultura de gracircu icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de

2860 la preţul de 09 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie

Depăşirea acestui nivel al producţiei (2860 ha) duce la obţinerea unui profit iar

scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi

68

68

69

PROFI

T

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

2860 kg2860 kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

130497

leiha

257338

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura gracircu ndash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

69

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura gracircu - cu profit programat

Ch variabile Cv = 49504298 lei

Ch fixe totale CF = 3954068 lei

Ch fixeha CFha = 130497 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 09 leikg = 900 leit

Producţia totală de gracircu PT= 145107 t

Suprafata cultivată cu gracircu S = 303 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 14849866 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)

Pr = 400000 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 49504298 + 14849866 = 64354164 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 64354164 145107 =

4435leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 400000 303 =

132013 leiha

Producţia medie de gracircu la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 130497 + 132013 ) ( 900 - 4435 )

= 575 tha = 5750 kgha

Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 575tha 4435 leit = 255012 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx =130497 leiha+ 255012leiha = 385509 leiha

70

70

71

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

5750 kg5750 kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

130497

leiha

3855

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura gracircu ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

71

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura gracircu

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 49504298 49504298

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 14849866 14849866

Ch variabile totale CVT lei 64354164 64354164

Ch variabile t CVt leit 4435 4435

Ch fixe totale CF lei 3954068 3954068

Ch fixe ha CFha leiha 130497 130497

Profit programat total Pr lei 400000

Profit programat ha Prha leiha 132013

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 2860

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 5750

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 12684 255012

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 257338 385509

Preţ de vacircnzare t Pv leit 900 900

Suprafaţa cultivată S ha 303 303

72

72

DETERMINAREA CANTITATIVĂ ȘI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA măr

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Incărcat transportat IC (PK) T 124 694 84

22 Descărcat IC (PK) T 124 145896 177

33 Adm şi deservit IC (PK) T 50 691 839

44 Administrat gunoi de grajd T 50 288 35

55 Săpat gropi pt plantat pomi Buc 048 281 34

66 Plantat + udat Buc 048 7488 909

77 Tăieri de forma coroanei Buc 25 25 03

88 Incărcat transportat IC (N) T 0855 1107 134

99 Adm şi deservit IC T 5 896 109

1010 Transportat apa prep sol T 3 4592 558

1111 Recoltat prune T 5 187 23

1212 Transportat prune T 8234 14327 174

TOTALTOTAL 1914066 2325

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

Cheltuielile fixe

73

73

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Arătură in livadă Ha 5 2057 4114

22 Discuit arătura Ha 5 913 1826

33 Prăşit printre racircnduri Ha 5 804 1608

44 Stropit cu insecto-fungicide Ha 5 1802 3604

55 Erbicidat şi deservit Ha 5 690 138

66

77

88

99

1010

TOTALTOTAL 6266 12532

(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)

74

74

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura măr - fără profit programat

Ch variabile Cv = 1914066 lei

Ch fixe totale CF = 6266 lei

Ch fixeha CFha = 12532 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 1 leikg =1000 leit

Producţia totală de mere PT= 8234 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 5 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 673021 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 1914066 + 673021 = 2587087 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 2587087 8234 = 3142 leit

Productia medie de mere la punctul critic (X)

X= (CFha)(Pv-CVt) = 12532 ( 1000 - 3142 ) = 19 tha

= 1900 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 19 tha 3142 leit = 59698 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx =12532 leiha+ 59698 leiha =185018 leiha

Nivelul producţiei de 1900 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la

cultura de măr icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de

1900 la preţul de 1 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie Depăşirea

acestui nivel al producţiei (1900 ha) duce la obţinerea unui profit iar scăderea

producţiei sub acest nivel determină pierderi

75

75

76

PROFI

T

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

1900 kg1900 kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

12532

leiha

185018

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura măr ndash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

76

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura măr - cu profit programat

Ch variabile Cv = 1914066 lei

Ch fixe totale CF = 6266 lei

Ch fixeha CFha = 12532 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 1 leikg =1000 leit

Producţia totală de mere PT= 8234 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 5 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 673021 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)

Pr = 100000 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 1914066 + 673021 = 2587087 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 2587087 8234 = 3142 leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 100000 5

= 20000 leiha

Producţia medie de mere la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 12532 + 20000 ) (1000 - 3142 )

= 31 tha = 31000 kgha

Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 31 tha 3142 leit = 97402 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx =12532 leiha+97402 leiha = 109934 leiha

77

77

78

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

31000 kg31000 kghaha

7500

5000

1000

2500

10000

15000

12500

12532

leiha

109934

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura măr ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

78

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura măr

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 1914066 1914066

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 673021 673021

Ch variabile totale CVT lei 2587087 2587087

Ch variabile t CVt leit 3142 3142

Ch fixe totale CF lei 6266 6266

Ch fixe ha CFha leiha 12532 12532

Profit programat total Pr lei 100000

Profit programat ha Prha leiha 20000

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 1900

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 31000

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 59698 97402

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 185018 109934

Preţ de vacircnzare t Pv leit 1000 1000

Suprafaţa cultivată S ha 5 5

79

79

CAPITOLUL VCAPITOLUL VCONCLUZII ŞI RECOMANDĂRICONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI

Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţiei acestora

Evaluarea se face icircn două etape- icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele caracteristice de dezvoltare a plantelor- icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite norme standardizate

Icircn funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfelPorumb 3133 toneGrau 1451 toneMăr 82 toneEfectuacircnd eficiența celor trei culturi icircn urma rezultatelor acestora am

observat că cultura cea mai favorabilă este porumbul urmată de cultura grăacircluiPe viitor cea mai bună cultură atat cantitativă cacirct și calitativă este cultura porumbului

80

80

  • A DATE GENERALE PRIVITOARE LA SOLICITANT
    • A1 Numele solicitantului
    • A2 Obiectul de activitate
    • A3 Forma juridica a solicitantului
    • A4 Structura capitalului social si evoluţia acestuia de la icircnfiinţare
    • A5 Administratorii societatii
    • A6 Informaţii referitoare la locul desfasurarii activitatii solicitantului
      • B DESCRIEREA ACTIVITATII CURENTE
        • B1 Istoricul activitatii
        • B2 Principalele mijloace fixe care compun patrimoniul actual al solicitantului
        • B3 Descrierea activitatilor curente (agricole si non-agricole) si a tehnologiilor aplicate
        • B4 Politica de aprovizionare Furnizori de materii prime
        • B5 Politica de desfacere Canale de distribuţie
          • C PREZENTAREA PROIECTULUI
            • C1 Obiectivele proiectului
            • TRACTOR SAME MODEL EXPLORER 3-100
            • C3 Managementul proiectului
            • C4 Lista de achizitii si sursele de achiziţii pentru activele ce fac obiectul proiectului materiile prime pentru punerea in functiune a proiectului
            • C5 Personal si instruire
            • C6 Graficul estimat al proiectului
            • C7 Impactul proiectului asupra dezvoltarii zonei si a mediului de afaceri
              • D PROIECŢII FINANCIARE SI INDICATORI FINANCIARI
                • D1 Bazele de productie
                • D2 Contul de profit si pierderi previzionat ( pe o perioada de 3 ani )
                • D3 Fluxul de numerar previzionat ( pe o perioada de 3 ani )
                • D4 Indicatorii financiari
                • Tabelul 1
                  • Tabelul 3
                    • Centralizarea datelor
Page 62: Duceac Ionut

64

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

5170 kg5170 kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

18318

leiha

403577

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura porumb ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

64

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura porumb

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 9962236 9962236

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 33961599 33961599

Ch variabile totale CVT lei 133583959 133583959

Ch variabile t CVt leit 4263 4263

Ch fixe totale CF lei 5532035 5532035

Ch fixe ha CFha leiha 18318 18318

Profit programat total Pr lei 500000

Profit programat ha Prha leiha 165562

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 2720

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 5170

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 115953 220397

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 299133 403577

Preţ de vacircnzare t Pv leit 1100 1100

Suprafaţa cultivată S ha 302 302

65

65

DETERMINAREA CANTITATIVĂ ȘI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA gracircu

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Incărcat transportat IC (PK) t 4605 260015 179

22 Descărcat IC (PK) t 4605 495645 341

33 Incărcat transportat săm t 666 601343 414

44 Incărcat transportat IC (N) t 10 97019 669

55 Descărcat IC (N) t 6454 24848 017

66 Transportat apa prep sol mii l 30 599 04

77 Recoltat grau t 530 2614762 1802

88 Transportat gracircu t 225 1245 09

99

1010

TOTALTOTAL 49504298 34115

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

66

66

Cheltuielile fixe

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Adm şi deservit IC (PK) ha 303 619685 2045

22 Arat 18 - 20 cm +grăpat ha 303 1025772 3385

33 Discuit si preg pat germ ha 303 588479 1942

44 Semănat +deservit ha 303 474081 1565

55 Adm şi deservit IC (N) ha 303 632476 2087

66 Adm şi deservit ha 303 613575 2025

77

88

99

1010

TOTALTOTAL 3954068 130497

(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)

67

67

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura gracircu - fără profit programat

Ch variabile Cv = 49504298 lei

Ch fixe totale CF = 3954068 lei

Ch fixeha CFha = 130497 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 09 leikg = 900 leit

Producţia totală de gracircu PT= 145107 t

Suprafata cultivată cu gracircu S = 303 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 14849866 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 49504298 + 14849866 = 64354164 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 64354164 145107 =

4435leit

Productia medie de gracircu la punctul critic (X)

X= (CFha)(Pv-CVt) = 130497 ( 900 - 4435 ) = 286 tha

= 2860 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 286 tha 4435 leit = 12684 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 130497 leiha+ 126841 leiha = 257338 leiha

Nivelul producţiei de 2860 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la

cultura de gracircu icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de

2860 la preţul de 09 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie

Depăşirea acestui nivel al producţiei (2860 ha) duce la obţinerea unui profit iar

scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi

68

68

69

PROFI

T

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

2860 kg2860 kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

130497

leiha

257338

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura gracircu ndash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

69

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura gracircu - cu profit programat

Ch variabile Cv = 49504298 lei

Ch fixe totale CF = 3954068 lei

Ch fixeha CFha = 130497 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 09 leikg = 900 leit

Producţia totală de gracircu PT= 145107 t

Suprafata cultivată cu gracircu S = 303 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 14849866 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)

Pr = 400000 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 49504298 + 14849866 = 64354164 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 64354164 145107 =

4435leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 400000 303 =

132013 leiha

Producţia medie de gracircu la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 130497 + 132013 ) ( 900 - 4435 )

= 575 tha = 5750 kgha

Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 575tha 4435 leit = 255012 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx =130497 leiha+ 255012leiha = 385509 leiha

70

70

71

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

5750 kg5750 kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

130497

leiha

3855

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura gracircu ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

71

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura gracircu

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 49504298 49504298

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 14849866 14849866

Ch variabile totale CVT lei 64354164 64354164

Ch variabile t CVt leit 4435 4435

Ch fixe totale CF lei 3954068 3954068

Ch fixe ha CFha leiha 130497 130497

Profit programat total Pr lei 400000

Profit programat ha Prha leiha 132013

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 2860

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 5750

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 12684 255012

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 257338 385509

Preţ de vacircnzare t Pv leit 900 900

Suprafaţa cultivată S ha 303 303

72

72

DETERMINAREA CANTITATIVĂ ȘI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA măr

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Incărcat transportat IC (PK) T 124 694 84

22 Descărcat IC (PK) T 124 145896 177

33 Adm şi deservit IC (PK) T 50 691 839

44 Administrat gunoi de grajd T 50 288 35

55 Săpat gropi pt plantat pomi Buc 048 281 34

66 Plantat + udat Buc 048 7488 909

77 Tăieri de forma coroanei Buc 25 25 03

88 Incărcat transportat IC (N) T 0855 1107 134

99 Adm şi deservit IC T 5 896 109

1010 Transportat apa prep sol T 3 4592 558

1111 Recoltat prune T 5 187 23

1212 Transportat prune T 8234 14327 174

TOTALTOTAL 1914066 2325

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

Cheltuielile fixe

73

73

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Arătură in livadă Ha 5 2057 4114

22 Discuit arătura Ha 5 913 1826

33 Prăşit printre racircnduri Ha 5 804 1608

44 Stropit cu insecto-fungicide Ha 5 1802 3604

55 Erbicidat şi deservit Ha 5 690 138

66

77

88

99

1010

TOTALTOTAL 6266 12532

(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)

74

74

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura măr - fără profit programat

Ch variabile Cv = 1914066 lei

Ch fixe totale CF = 6266 lei

Ch fixeha CFha = 12532 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 1 leikg =1000 leit

Producţia totală de mere PT= 8234 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 5 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 673021 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 1914066 + 673021 = 2587087 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 2587087 8234 = 3142 leit

Productia medie de mere la punctul critic (X)

X= (CFha)(Pv-CVt) = 12532 ( 1000 - 3142 ) = 19 tha

= 1900 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 19 tha 3142 leit = 59698 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx =12532 leiha+ 59698 leiha =185018 leiha

Nivelul producţiei de 1900 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la

cultura de măr icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de

1900 la preţul de 1 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie Depăşirea

acestui nivel al producţiei (1900 ha) duce la obţinerea unui profit iar scăderea

producţiei sub acest nivel determină pierderi

75

75

76

PROFI

T

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

1900 kg1900 kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

12532

leiha

185018

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura măr ndash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

76

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura măr - cu profit programat

Ch variabile Cv = 1914066 lei

Ch fixe totale CF = 6266 lei

Ch fixeha CFha = 12532 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 1 leikg =1000 leit

Producţia totală de mere PT= 8234 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 5 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 673021 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)

Pr = 100000 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 1914066 + 673021 = 2587087 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 2587087 8234 = 3142 leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 100000 5

= 20000 leiha

Producţia medie de mere la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 12532 + 20000 ) (1000 - 3142 )

= 31 tha = 31000 kgha

Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 31 tha 3142 leit = 97402 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx =12532 leiha+97402 leiha = 109934 leiha

77

77

78

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

31000 kg31000 kghaha

7500

5000

1000

2500

10000

15000

12500

12532

leiha

109934

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura măr ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

78

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura măr

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 1914066 1914066

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 673021 673021

Ch variabile totale CVT lei 2587087 2587087

Ch variabile t CVt leit 3142 3142

Ch fixe totale CF lei 6266 6266

Ch fixe ha CFha leiha 12532 12532

Profit programat total Pr lei 100000

Profit programat ha Prha leiha 20000

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 1900

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 31000

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 59698 97402

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 185018 109934

Preţ de vacircnzare t Pv leit 1000 1000

Suprafaţa cultivată S ha 5 5

79

79

CAPITOLUL VCAPITOLUL VCONCLUZII ŞI RECOMANDĂRICONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI

Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţiei acestora

Evaluarea se face icircn două etape- icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele caracteristice de dezvoltare a plantelor- icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite norme standardizate

Icircn funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfelPorumb 3133 toneGrau 1451 toneMăr 82 toneEfectuacircnd eficiența celor trei culturi icircn urma rezultatelor acestora am

observat că cultura cea mai favorabilă este porumbul urmată de cultura grăacircluiPe viitor cea mai bună cultură atat cantitativă cacirct și calitativă este cultura porumbului

80

80

  • A DATE GENERALE PRIVITOARE LA SOLICITANT
    • A1 Numele solicitantului
    • A2 Obiectul de activitate
    • A3 Forma juridica a solicitantului
    • A4 Structura capitalului social si evoluţia acestuia de la icircnfiinţare
    • A5 Administratorii societatii
    • A6 Informaţii referitoare la locul desfasurarii activitatii solicitantului
      • B DESCRIEREA ACTIVITATII CURENTE
        • B1 Istoricul activitatii
        • B2 Principalele mijloace fixe care compun patrimoniul actual al solicitantului
        • B3 Descrierea activitatilor curente (agricole si non-agricole) si a tehnologiilor aplicate
        • B4 Politica de aprovizionare Furnizori de materii prime
        • B5 Politica de desfacere Canale de distribuţie
          • C PREZENTAREA PROIECTULUI
            • C1 Obiectivele proiectului
            • TRACTOR SAME MODEL EXPLORER 3-100
            • C3 Managementul proiectului
            • C4 Lista de achizitii si sursele de achiziţii pentru activele ce fac obiectul proiectului materiile prime pentru punerea in functiune a proiectului
            • C5 Personal si instruire
            • C6 Graficul estimat al proiectului
            • C7 Impactul proiectului asupra dezvoltarii zonei si a mediului de afaceri
              • D PROIECŢII FINANCIARE SI INDICATORI FINANCIARI
                • D1 Bazele de productie
                • D2 Contul de profit si pierderi previzionat ( pe o perioada de 3 ani )
                • D3 Fluxul de numerar previzionat ( pe o perioada de 3 ani )
                • D4 Indicatorii financiari
                • Tabelul 1
                  • Tabelul 3
                    • Centralizarea datelor
Page 63: Duceac Ionut

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura porumb

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 9962236 9962236

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 33961599 33961599

Ch variabile totale CVT lei 133583959 133583959

Ch variabile t CVt leit 4263 4263

Ch fixe totale CF lei 5532035 5532035

Ch fixe ha CFha leiha 18318 18318

Profit programat total Pr lei 500000

Profit programat ha Prha leiha 165562

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 2720

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 5170

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 115953 220397

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 299133 403577

Preţ de vacircnzare t Pv leit 1100 1100

Suprafaţa cultivată S ha 302 302

65

65

DETERMINAREA CANTITATIVĂ ȘI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA gracircu

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Incărcat transportat IC (PK) t 4605 260015 179

22 Descărcat IC (PK) t 4605 495645 341

33 Incărcat transportat săm t 666 601343 414

44 Incărcat transportat IC (N) t 10 97019 669

55 Descărcat IC (N) t 6454 24848 017

66 Transportat apa prep sol mii l 30 599 04

77 Recoltat grau t 530 2614762 1802

88 Transportat gracircu t 225 1245 09

99

1010

TOTALTOTAL 49504298 34115

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

66

66

Cheltuielile fixe

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Adm şi deservit IC (PK) ha 303 619685 2045

22 Arat 18 - 20 cm +grăpat ha 303 1025772 3385

33 Discuit si preg pat germ ha 303 588479 1942

44 Semănat +deservit ha 303 474081 1565

55 Adm şi deservit IC (N) ha 303 632476 2087

66 Adm şi deservit ha 303 613575 2025

77

88

99

1010

TOTALTOTAL 3954068 130497

(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)

67

67

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura gracircu - fără profit programat

Ch variabile Cv = 49504298 lei

Ch fixe totale CF = 3954068 lei

Ch fixeha CFha = 130497 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 09 leikg = 900 leit

Producţia totală de gracircu PT= 145107 t

Suprafata cultivată cu gracircu S = 303 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 14849866 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 49504298 + 14849866 = 64354164 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 64354164 145107 =

4435leit

Productia medie de gracircu la punctul critic (X)

X= (CFha)(Pv-CVt) = 130497 ( 900 - 4435 ) = 286 tha

= 2860 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 286 tha 4435 leit = 12684 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 130497 leiha+ 126841 leiha = 257338 leiha

Nivelul producţiei de 2860 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la

cultura de gracircu icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de

2860 la preţul de 09 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie

Depăşirea acestui nivel al producţiei (2860 ha) duce la obţinerea unui profit iar

scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi

68

68

69

PROFI

T

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

2860 kg2860 kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

130497

leiha

257338

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura gracircu ndash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

69

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura gracircu - cu profit programat

Ch variabile Cv = 49504298 lei

Ch fixe totale CF = 3954068 lei

Ch fixeha CFha = 130497 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 09 leikg = 900 leit

Producţia totală de gracircu PT= 145107 t

Suprafata cultivată cu gracircu S = 303 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 14849866 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)

Pr = 400000 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 49504298 + 14849866 = 64354164 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 64354164 145107 =

4435leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 400000 303 =

132013 leiha

Producţia medie de gracircu la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 130497 + 132013 ) ( 900 - 4435 )

= 575 tha = 5750 kgha

Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 575tha 4435 leit = 255012 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx =130497 leiha+ 255012leiha = 385509 leiha

70

70

71

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

5750 kg5750 kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

130497

leiha

3855

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura gracircu ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

71

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura gracircu

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 49504298 49504298

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 14849866 14849866

Ch variabile totale CVT lei 64354164 64354164

Ch variabile t CVt leit 4435 4435

Ch fixe totale CF lei 3954068 3954068

Ch fixe ha CFha leiha 130497 130497

Profit programat total Pr lei 400000

Profit programat ha Prha leiha 132013

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 2860

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 5750

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 12684 255012

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 257338 385509

Preţ de vacircnzare t Pv leit 900 900

Suprafaţa cultivată S ha 303 303

72

72

DETERMINAREA CANTITATIVĂ ȘI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA măr

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Incărcat transportat IC (PK) T 124 694 84

22 Descărcat IC (PK) T 124 145896 177

33 Adm şi deservit IC (PK) T 50 691 839

44 Administrat gunoi de grajd T 50 288 35

55 Săpat gropi pt plantat pomi Buc 048 281 34

66 Plantat + udat Buc 048 7488 909

77 Tăieri de forma coroanei Buc 25 25 03

88 Incărcat transportat IC (N) T 0855 1107 134

99 Adm şi deservit IC T 5 896 109

1010 Transportat apa prep sol T 3 4592 558

1111 Recoltat prune T 5 187 23

1212 Transportat prune T 8234 14327 174

TOTALTOTAL 1914066 2325

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

Cheltuielile fixe

73

73

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Arătură in livadă Ha 5 2057 4114

22 Discuit arătura Ha 5 913 1826

33 Prăşit printre racircnduri Ha 5 804 1608

44 Stropit cu insecto-fungicide Ha 5 1802 3604

55 Erbicidat şi deservit Ha 5 690 138

66

77

88

99

1010

TOTALTOTAL 6266 12532

(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)

74

74

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura măr - fără profit programat

Ch variabile Cv = 1914066 lei

Ch fixe totale CF = 6266 lei

Ch fixeha CFha = 12532 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 1 leikg =1000 leit

Producţia totală de mere PT= 8234 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 5 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 673021 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 1914066 + 673021 = 2587087 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 2587087 8234 = 3142 leit

Productia medie de mere la punctul critic (X)

X= (CFha)(Pv-CVt) = 12532 ( 1000 - 3142 ) = 19 tha

= 1900 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 19 tha 3142 leit = 59698 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx =12532 leiha+ 59698 leiha =185018 leiha

Nivelul producţiei de 1900 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la

cultura de măr icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de

1900 la preţul de 1 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie Depăşirea

acestui nivel al producţiei (1900 ha) duce la obţinerea unui profit iar scăderea

producţiei sub acest nivel determină pierderi

75

75

76

PROFI

T

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

1900 kg1900 kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

12532

leiha

185018

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura măr ndash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

76

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura măr - cu profit programat

Ch variabile Cv = 1914066 lei

Ch fixe totale CF = 6266 lei

Ch fixeha CFha = 12532 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 1 leikg =1000 leit

Producţia totală de mere PT= 8234 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 5 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 673021 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)

Pr = 100000 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 1914066 + 673021 = 2587087 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 2587087 8234 = 3142 leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 100000 5

= 20000 leiha

Producţia medie de mere la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 12532 + 20000 ) (1000 - 3142 )

= 31 tha = 31000 kgha

Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 31 tha 3142 leit = 97402 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx =12532 leiha+97402 leiha = 109934 leiha

77

77

78

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

31000 kg31000 kghaha

7500

5000

1000

2500

10000

15000

12500

12532

leiha

109934

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura măr ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

78

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura măr

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 1914066 1914066

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 673021 673021

Ch variabile totale CVT lei 2587087 2587087

Ch variabile t CVt leit 3142 3142

Ch fixe totale CF lei 6266 6266

Ch fixe ha CFha leiha 12532 12532

Profit programat total Pr lei 100000

Profit programat ha Prha leiha 20000

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 1900

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 31000

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 59698 97402

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 185018 109934

Preţ de vacircnzare t Pv leit 1000 1000

Suprafaţa cultivată S ha 5 5

79

79

CAPITOLUL VCAPITOLUL VCONCLUZII ŞI RECOMANDĂRICONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI

Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţiei acestora

Evaluarea se face icircn două etape- icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele caracteristice de dezvoltare a plantelor- icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite norme standardizate

Icircn funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfelPorumb 3133 toneGrau 1451 toneMăr 82 toneEfectuacircnd eficiența celor trei culturi icircn urma rezultatelor acestora am

observat că cultura cea mai favorabilă este porumbul urmată de cultura grăacircluiPe viitor cea mai bună cultură atat cantitativă cacirct și calitativă este cultura porumbului

80

80

  • A DATE GENERALE PRIVITOARE LA SOLICITANT
    • A1 Numele solicitantului
    • A2 Obiectul de activitate
    • A3 Forma juridica a solicitantului
    • A4 Structura capitalului social si evoluţia acestuia de la icircnfiinţare
    • A5 Administratorii societatii
    • A6 Informaţii referitoare la locul desfasurarii activitatii solicitantului
      • B DESCRIEREA ACTIVITATII CURENTE
        • B1 Istoricul activitatii
        • B2 Principalele mijloace fixe care compun patrimoniul actual al solicitantului
        • B3 Descrierea activitatilor curente (agricole si non-agricole) si a tehnologiilor aplicate
        • B4 Politica de aprovizionare Furnizori de materii prime
        • B5 Politica de desfacere Canale de distribuţie
          • C PREZENTAREA PROIECTULUI
            • C1 Obiectivele proiectului
            • TRACTOR SAME MODEL EXPLORER 3-100
            • C3 Managementul proiectului
            • C4 Lista de achizitii si sursele de achiziţii pentru activele ce fac obiectul proiectului materiile prime pentru punerea in functiune a proiectului
            • C5 Personal si instruire
            • C6 Graficul estimat al proiectului
            • C7 Impactul proiectului asupra dezvoltarii zonei si a mediului de afaceri
              • D PROIECŢII FINANCIARE SI INDICATORI FINANCIARI
                • D1 Bazele de productie
                • D2 Contul de profit si pierderi previzionat ( pe o perioada de 3 ani )
                • D3 Fluxul de numerar previzionat ( pe o perioada de 3 ani )
                • D4 Indicatorii financiari
                • Tabelul 1
                  • Tabelul 3
                    • Centralizarea datelor
Page 64: Duceac Ionut

DETERMINAREA CANTITATIVĂ ȘI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA gracircu

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Incărcat transportat IC (PK) t 4605 260015 179

22 Descărcat IC (PK) t 4605 495645 341

33 Incărcat transportat săm t 666 601343 414

44 Incărcat transportat IC (N) t 10 97019 669

55 Descărcat IC (N) t 6454 24848 017

66 Transportat apa prep sol mii l 30 599 04

77 Recoltat grau t 530 2614762 1802

88 Transportat gracircu t 225 1245 09

99

1010

TOTALTOTAL 49504298 34115

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

66

66

Cheltuielile fixe

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Adm şi deservit IC (PK) ha 303 619685 2045

22 Arat 18 - 20 cm +grăpat ha 303 1025772 3385

33 Discuit si preg pat germ ha 303 588479 1942

44 Semănat +deservit ha 303 474081 1565

55 Adm şi deservit IC (N) ha 303 632476 2087

66 Adm şi deservit ha 303 613575 2025

77

88

99

1010

TOTALTOTAL 3954068 130497

(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)

67

67

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura gracircu - fără profit programat

Ch variabile Cv = 49504298 lei

Ch fixe totale CF = 3954068 lei

Ch fixeha CFha = 130497 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 09 leikg = 900 leit

Producţia totală de gracircu PT= 145107 t

Suprafata cultivată cu gracircu S = 303 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 14849866 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 49504298 + 14849866 = 64354164 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 64354164 145107 =

4435leit

Productia medie de gracircu la punctul critic (X)

X= (CFha)(Pv-CVt) = 130497 ( 900 - 4435 ) = 286 tha

= 2860 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 286 tha 4435 leit = 12684 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 130497 leiha+ 126841 leiha = 257338 leiha

Nivelul producţiei de 2860 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la

cultura de gracircu icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de

2860 la preţul de 09 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie

Depăşirea acestui nivel al producţiei (2860 ha) duce la obţinerea unui profit iar

scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi

68

68

69

PROFI

T

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

2860 kg2860 kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

130497

leiha

257338

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura gracircu ndash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

69

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura gracircu - cu profit programat

Ch variabile Cv = 49504298 lei

Ch fixe totale CF = 3954068 lei

Ch fixeha CFha = 130497 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 09 leikg = 900 leit

Producţia totală de gracircu PT= 145107 t

Suprafata cultivată cu gracircu S = 303 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 14849866 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)

Pr = 400000 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 49504298 + 14849866 = 64354164 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 64354164 145107 =

4435leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 400000 303 =

132013 leiha

Producţia medie de gracircu la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 130497 + 132013 ) ( 900 - 4435 )

= 575 tha = 5750 kgha

Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 575tha 4435 leit = 255012 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx =130497 leiha+ 255012leiha = 385509 leiha

70

70

71

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

5750 kg5750 kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

130497

leiha

3855

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura gracircu ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

71

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura gracircu

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 49504298 49504298

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 14849866 14849866

Ch variabile totale CVT lei 64354164 64354164

Ch variabile t CVt leit 4435 4435

Ch fixe totale CF lei 3954068 3954068

Ch fixe ha CFha leiha 130497 130497

Profit programat total Pr lei 400000

Profit programat ha Prha leiha 132013

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 2860

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 5750

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 12684 255012

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 257338 385509

Preţ de vacircnzare t Pv leit 900 900

Suprafaţa cultivată S ha 303 303

72

72

DETERMINAREA CANTITATIVĂ ȘI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA măr

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Incărcat transportat IC (PK) T 124 694 84

22 Descărcat IC (PK) T 124 145896 177

33 Adm şi deservit IC (PK) T 50 691 839

44 Administrat gunoi de grajd T 50 288 35

55 Săpat gropi pt plantat pomi Buc 048 281 34

66 Plantat + udat Buc 048 7488 909

77 Tăieri de forma coroanei Buc 25 25 03

88 Incărcat transportat IC (N) T 0855 1107 134

99 Adm şi deservit IC T 5 896 109

1010 Transportat apa prep sol T 3 4592 558

1111 Recoltat prune T 5 187 23

1212 Transportat prune T 8234 14327 174

TOTALTOTAL 1914066 2325

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

Cheltuielile fixe

73

73

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Arătură in livadă Ha 5 2057 4114

22 Discuit arătura Ha 5 913 1826

33 Prăşit printre racircnduri Ha 5 804 1608

44 Stropit cu insecto-fungicide Ha 5 1802 3604

55 Erbicidat şi deservit Ha 5 690 138

66

77

88

99

1010

TOTALTOTAL 6266 12532

(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)

74

74

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura măr - fără profit programat

Ch variabile Cv = 1914066 lei

Ch fixe totale CF = 6266 lei

Ch fixeha CFha = 12532 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 1 leikg =1000 leit

Producţia totală de mere PT= 8234 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 5 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 673021 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 1914066 + 673021 = 2587087 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 2587087 8234 = 3142 leit

Productia medie de mere la punctul critic (X)

X= (CFha)(Pv-CVt) = 12532 ( 1000 - 3142 ) = 19 tha

= 1900 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 19 tha 3142 leit = 59698 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx =12532 leiha+ 59698 leiha =185018 leiha

Nivelul producţiei de 1900 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la

cultura de măr icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de

1900 la preţul de 1 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie Depăşirea

acestui nivel al producţiei (1900 ha) duce la obţinerea unui profit iar scăderea

producţiei sub acest nivel determină pierderi

75

75

76

PROFI

T

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

1900 kg1900 kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

12532

leiha

185018

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura măr ndash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

76

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura măr - cu profit programat

Ch variabile Cv = 1914066 lei

Ch fixe totale CF = 6266 lei

Ch fixeha CFha = 12532 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 1 leikg =1000 leit

Producţia totală de mere PT= 8234 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 5 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 673021 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)

Pr = 100000 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 1914066 + 673021 = 2587087 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 2587087 8234 = 3142 leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 100000 5

= 20000 leiha

Producţia medie de mere la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 12532 + 20000 ) (1000 - 3142 )

= 31 tha = 31000 kgha

Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 31 tha 3142 leit = 97402 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx =12532 leiha+97402 leiha = 109934 leiha

77

77

78

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

31000 kg31000 kghaha

7500

5000

1000

2500

10000

15000

12500

12532

leiha

109934

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura măr ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

78

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura măr

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 1914066 1914066

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 673021 673021

Ch variabile totale CVT lei 2587087 2587087

Ch variabile t CVt leit 3142 3142

Ch fixe totale CF lei 6266 6266

Ch fixe ha CFha leiha 12532 12532

Profit programat total Pr lei 100000

Profit programat ha Prha leiha 20000

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 1900

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 31000

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 59698 97402

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 185018 109934

Preţ de vacircnzare t Pv leit 1000 1000

Suprafaţa cultivată S ha 5 5

79

79

CAPITOLUL VCAPITOLUL VCONCLUZII ŞI RECOMANDĂRICONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI

Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţiei acestora

Evaluarea se face icircn două etape- icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele caracteristice de dezvoltare a plantelor- icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite norme standardizate

Icircn funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfelPorumb 3133 toneGrau 1451 toneMăr 82 toneEfectuacircnd eficiența celor trei culturi icircn urma rezultatelor acestora am

observat că cultura cea mai favorabilă este porumbul urmată de cultura grăacircluiPe viitor cea mai bună cultură atat cantitativă cacirct și calitativă este cultura porumbului

80

80

  • A DATE GENERALE PRIVITOARE LA SOLICITANT
    • A1 Numele solicitantului
    • A2 Obiectul de activitate
    • A3 Forma juridica a solicitantului
    • A4 Structura capitalului social si evoluţia acestuia de la icircnfiinţare
    • A5 Administratorii societatii
    • A6 Informaţii referitoare la locul desfasurarii activitatii solicitantului
      • B DESCRIEREA ACTIVITATII CURENTE
        • B1 Istoricul activitatii
        • B2 Principalele mijloace fixe care compun patrimoniul actual al solicitantului
        • B3 Descrierea activitatilor curente (agricole si non-agricole) si a tehnologiilor aplicate
        • B4 Politica de aprovizionare Furnizori de materii prime
        • B5 Politica de desfacere Canale de distribuţie
          • C PREZENTAREA PROIECTULUI
            • C1 Obiectivele proiectului
            • TRACTOR SAME MODEL EXPLORER 3-100
            • C3 Managementul proiectului
            • C4 Lista de achizitii si sursele de achiziţii pentru activele ce fac obiectul proiectului materiile prime pentru punerea in functiune a proiectului
            • C5 Personal si instruire
            • C6 Graficul estimat al proiectului
            • C7 Impactul proiectului asupra dezvoltarii zonei si a mediului de afaceri
              • D PROIECŢII FINANCIARE SI INDICATORI FINANCIARI
                • D1 Bazele de productie
                • D2 Contul de profit si pierderi previzionat ( pe o perioada de 3 ani )
                • D3 Fluxul de numerar previzionat ( pe o perioada de 3 ani )
                • D4 Indicatorii financiari
                • Tabelul 1
                  • Tabelul 3
                    • Centralizarea datelor
Page 65: Duceac Ionut

Cheltuielile fixe

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Adm şi deservit IC (PK) ha 303 619685 2045

22 Arat 18 - 20 cm +grăpat ha 303 1025772 3385

33 Discuit si preg pat germ ha 303 588479 1942

44 Semănat +deservit ha 303 474081 1565

55 Adm şi deservit IC (N) ha 303 632476 2087

66 Adm şi deservit ha 303 613575 2025

77

88

99

1010

TOTALTOTAL 3954068 130497

(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)

67

67

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura gracircu - fără profit programat

Ch variabile Cv = 49504298 lei

Ch fixe totale CF = 3954068 lei

Ch fixeha CFha = 130497 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 09 leikg = 900 leit

Producţia totală de gracircu PT= 145107 t

Suprafata cultivată cu gracircu S = 303 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 14849866 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 49504298 + 14849866 = 64354164 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 64354164 145107 =

4435leit

Productia medie de gracircu la punctul critic (X)

X= (CFha)(Pv-CVt) = 130497 ( 900 - 4435 ) = 286 tha

= 2860 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 286 tha 4435 leit = 12684 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 130497 leiha+ 126841 leiha = 257338 leiha

Nivelul producţiei de 2860 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la

cultura de gracircu icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de

2860 la preţul de 09 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie

Depăşirea acestui nivel al producţiei (2860 ha) duce la obţinerea unui profit iar

scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi

68

68

69

PROFI

T

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

2860 kg2860 kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

130497

leiha

257338

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura gracircu ndash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

69

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura gracircu - cu profit programat

Ch variabile Cv = 49504298 lei

Ch fixe totale CF = 3954068 lei

Ch fixeha CFha = 130497 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 09 leikg = 900 leit

Producţia totală de gracircu PT= 145107 t

Suprafata cultivată cu gracircu S = 303 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 14849866 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)

Pr = 400000 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 49504298 + 14849866 = 64354164 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 64354164 145107 =

4435leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 400000 303 =

132013 leiha

Producţia medie de gracircu la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 130497 + 132013 ) ( 900 - 4435 )

= 575 tha = 5750 kgha

Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 575tha 4435 leit = 255012 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx =130497 leiha+ 255012leiha = 385509 leiha

70

70

71

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

5750 kg5750 kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

130497

leiha

3855

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura gracircu ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

71

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura gracircu

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 49504298 49504298

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 14849866 14849866

Ch variabile totale CVT lei 64354164 64354164

Ch variabile t CVt leit 4435 4435

Ch fixe totale CF lei 3954068 3954068

Ch fixe ha CFha leiha 130497 130497

Profit programat total Pr lei 400000

Profit programat ha Prha leiha 132013

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 2860

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 5750

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 12684 255012

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 257338 385509

Preţ de vacircnzare t Pv leit 900 900

Suprafaţa cultivată S ha 303 303

72

72

DETERMINAREA CANTITATIVĂ ȘI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA măr

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Incărcat transportat IC (PK) T 124 694 84

22 Descărcat IC (PK) T 124 145896 177

33 Adm şi deservit IC (PK) T 50 691 839

44 Administrat gunoi de grajd T 50 288 35

55 Săpat gropi pt plantat pomi Buc 048 281 34

66 Plantat + udat Buc 048 7488 909

77 Tăieri de forma coroanei Buc 25 25 03

88 Incărcat transportat IC (N) T 0855 1107 134

99 Adm şi deservit IC T 5 896 109

1010 Transportat apa prep sol T 3 4592 558

1111 Recoltat prune T 5 187 23

1212 Transportat prune T 8234 14327 174

TOTALTOTAL 1914066 2325

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

Cheltuielile fixe

73

73

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Arătură in livadă Ha 5 2057 4114

22 Discuit arătura Ha 5 913 1826

33 Prăşit printre racircnduri Ha 5 804 1608

44 Stropit cu insecto-fungicide Ha 5 1802 3604

55 Erbicidat şi deservit Ha 5 690 138

66

77

88

99

1010

TOTALTOTAL 6266 12532

(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)

74

74

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura măr - fără profit programat

Ch variabile Cv = 1914066 lei

Ch fixe totale CF = 6266 lei

Ch fixeha CFha = 12532 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 1 leikg =1000 leit

Producţia totală de mere PT= 8234 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 5 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 673021 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 1914066 + 673021 = 2587087 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 2587087 8234 = 3142 leit

Productia medie de mere la punctul critic (X)

X= (CFha)(Pv-CVt) = 12532 ( 1000 - 3142 ) = 19 tha

= 1900 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 19 tha 3142 leit = 59698 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx =12532 leiha+ 59698 leiha =185018 leiha

Nivelul producţiei de 1900 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la

cultura de măr icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de

1900 la preţul de 1 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie Depăşirea

acestui nivel al producţiei (1900 ha) duce la obţinerea unui profit iar scăderea

producţiei sub acest nivel determină pierderi

75

75

76

PROFI

T

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

1900 kg1900 kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

12532

leiha

185018

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura măr ndash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

76

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura măr - cu profit programat

Ch variabile Cv = 1914066 lei

Ch fixe totale CF = 6266 lei

Ch fixeha CFha = 12532 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 1 leikg =1000 leit

Producţia totală de mere PT= 8234 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 5 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 673021 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)

Pr = 100000 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 1914066 + 673021 = 2587087 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 2587087 8234 = 3142 leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 100000 5

= 20000 leiha

Producţia medie de mere la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 12532 + 20000 ) (1000 - 3142 )

= 31 tha = 31000 kgha

Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 31 tha 3142 leit = 97402 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx =12532 leiha+97402 leiha = 109934 leiha

77

77

78

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

31000 kg31000 kghaha

7500

5000

1000

2500

10000

15000

12500

12532

leiha

109934

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura măr ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

78

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura măr

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 1914066 1914066

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 673021 673021

Ch variabile totale CVT lei 2587087 2587087

Ch variabile t CVt leit 3142 3142

Ch fixe totale CF lei 6266 6266

Ch fixe ha CFha leiha 12532 12532

Profit programat total Pr lei 100000

Profit programat ha Prha leiha 20000

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 1900

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 31000

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 59698 97402

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 185018 109934

Preţ de vacircnzare t Pv leit 1000 1000

Suprafaţa cultivată S ha 5 5

79

79

CAPITOLUL VCAPITOLUL VCONCLUZII ŞI RECOMANDĂRICONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI

Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţiei acestora

Evaluarea se face icircn două etape- icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele caracteristice de dezvoltare a plantelor- icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite norme standardizate

Icircn funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfelPorumb 3133 toneGrau 1451 toneMăr 82 toneEfectuacircnd eficiența celor trei culturi icircn urma rezultatelor acestora am

observat că cultura cea mai favorabilă este porumbul urmată de cultura grăacircluiPe viitor cea mai bună cultură atat cantitativă cacirct și calitativă este cultura porumbului

80

80

  • A DATE GENERALE PRIVITOARE LA SOLICITANT
    • A1 Numele solicitantului
    • A2 Obiectul de activitate
    • A3 Forma juridica a solicitantului
    • A4 Structura capitalului social si evoluţia acestuia de la icircnfiinţare
    • A5 Administratorii societatii
    • A6 Informaţii referitoare la locul desfasurarii activitatii solicitantului
      • B DESCRIEREA ACTIVITATII CURENTE
        • B1 Istoricul activitatii
        • B2 Principalele mijloace fixe care compun patrimoniul actual al solicitantului
        • B3 Descrierea activitatilor curente (agricole si non-agricole) si a tehnologiilor aplicate
        • B4 Politica de aprovizionare Furnizori de materii prime
        • B5 Politica de desfacere Canale de distribuţie
          • C PREZENTAREA PROIECTULUI
            • C1 Obiectivele proiectului
            • TRACTOR SAME MODEL EXPLORER 3-100
            • C3 Managementul proiectului
            • C4 Lista de achizitii si sursele de achiziţii pentru activele ce fac obiectul proiectului materiile prime pentru punerea in functiune a proiectului
            • C5 Personal si instruire
            • C6 Graficul estimat al proiectului
            • C7 Impactul proiectului asupra dezvoltarii zonei si a mediului de afaceri
              • D PROIECŢII FINANCIARE SI INDICATORI FINANCIARI
                • D1 Bazele de productie
                • D2 Contul de profit si pierderi previzionat ( pe o perioada de 3 ani )
                • D3 Fluxul de numerar previzionat ( pe o perioada de 3 ani )
                • D4 Indicatorii financiari
                • Tabelul 1
                  • Tabelul 3
                    • Centralizarea datelor
Page 66: Duceac Ionut

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura gracircu - fără profit programat

Ch variabile Cv = 49504298 lei

Ch fixe totale CF = 3954068 lei

Ch fixeha CFha = 130497 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 09 leikg = 900 leit

Producţia totală de gracircu PT= 145107 t

Suprafata cultivată cu gracircu S = 303 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 14849866 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 49504298 + 14849866 = 64354164 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 64354164 145107 =

4435leit

Productia medie de gracircu la punctul critic (X)

X= (CFha)(Pv-CVt) = 130497 ( 900 - 4435 ) = 286 tha

= 2860 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 286 tha 4435 leit = 12684 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 130497 leiha+ 126841 leiha = 257338 leiha

Nivelul producţiei de 2860 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la

cultura de gracircu icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de

2860 la preţul de 09 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie

Depăşirea acestui nivel al producţiei (2860 ha) duce la obţinerea unui profit iar

scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi

68

68

69

PROFI

T

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

2860 kg2860 kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

130497

leiha

257338

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura gracircu ndash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

69

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura gracircu - cu profit programat

Ch variabile Cv = 49504298 lei

Ch fixe totale CF = 3954068 lei

Ch fixeha CFha = 130497 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 09 leikg = 900 leit

Producţia totală de gracircu PT= 145107 t

Suprafata cultivată cu gracircu S = 303 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 14849866 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)

Pr = 400000 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 49504298 + 14849866 = 64354164 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 64354164 145107 =

4435leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 400000 303 =

132013 leiha

Producţia medie de gracircu la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 130497 + 132013 ) ( 900 - 4435 )

= 575 tha = 5750 kgha

Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 575tha 4435 leit = 255012 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx =130497 leiha+ 255012leiha = 385509 leiha

70

70

71

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

5750 kg5750 kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

130497

leiha

3855

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura gracircu ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

71

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura gracircu

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 49504298 49504298

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 14849866 14849866

Ch variabile totale CVT lei 64354164 64354164

Ch variabile t CVt leit 4435 4435

Ch fixe totale CF lei 3954068 3954068

Ch fixe ha CFha leiha 130497 130497

Profit programat total Pr lei 400000

Profit programat ha Prha leiha 132013

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 2860

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 5750

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 12684 255012

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 257338 385509

Preţ de vacircnzare t Pv leit 900 900

Suprafaţa cultivată S ha 303 303

72

72

DETERMINAREA CANTITATIVĂ ȘI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA măr

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Incărcat transportat IC (PK) T 124 694 84

22 Descărcat IC (PK) T 124 145896 177

33 Adm şi deservit IC (PK) T 50 691 839

44 Administrat gunoi de grajd T 50 288 35

55 Săpat gropi pt plantat pomi Buc 048 281 34

66 Plantat + udat Buc 048 7488 909

77 Tăieri de forma coroanei Buc 25 25 03

88 Incărcat transportat IC (N) T 0855 1107 134

99 Adm şi deservit IC T 5 896 109

1010 Transportat apa prep sol T 3 4592 558

1111 Recoltat prune T 5 187 23

1212 Transportat prune T 8234 14327 174

TOTALTOTAL 1914066 2325

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

Cheltuielile fixe

73

73

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Arătură in livadă Ha 5 2057 4114

22 Discuit arătura Ha 5 913 1826

33 Prăşit printre racircnduri Ha 5 804 1608

44 Stropit cu insecto-fungicide Ha 5 1802 3604

55 Erbicidat şi deservit Ha 5 690 138

66

77

88

99

1010

TOTALTOTAL 6266 12532

(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)

74

74

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura măr - fără profit programat

Ch variabile Cv = 1914066 lei

Ch fixe totale CF = 6266 lei

Ch fixeha CFha = 12532 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 1 leikg =1000 leit

Producţia totală de mere PT= 8234 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 5 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 673021 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 1914066 + 673021 = 2587087 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 2587087 8234 = 3142 leit

Productia medie de mere la punctul critic (X)

X= (CFha)(Pv-CVt) = 12532 ( 1000 - 3142 ) = 19 tha

= 1900 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 19 tha 3142 leit = 59698 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx =12532 leiha+ 59698 leiha =185018 leiha

Nivelul producţiei de 1900 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la

cultura de măr icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de

1900 la preţul de 1 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie Depăşirea

acestui nivel al producţiei (1900 ha) duce la obţinerea unui profit iar scăderea

producţiei sub acest nivel determină pierderi

75

75

76

PROFI

T

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

1900 kg1900 kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

12532

leiha

185018

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura măr ndash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

76

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura măr - cu profit programat

Ch variabile Cv = 1914066 lei

Ch fixe totale CF = 6266 lei

Ch fixeha CFha = 12532 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 1 leikg =1000 leit

Producţia totală de mere PT= 8234 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 5 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 673021 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)

Pr = 100000 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 1914066 + 673021 = 2587087 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 2587087 8234 = 3142 leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 100000 5

= 20000 leiha

Producţia medie de mere la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 12532 + 20000 ) (1000 - 3142 )

= 31 tha = 31000 kgha

Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 31 tha 3142 leit = 97402 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx =12532 leiha+97402 leiha = 109934 leiha

77

77

78

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

31000 kg31000 kghaha

7500

5000

1000

2500

10000

15000

12500

12532

leiha

109934

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura măr ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

78

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura măr

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 1914066 1914066

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 673021 673021

Ch variabile totale CVT lei 2587087 2587087

Ch variabile t CVt leit 3142 3142

Ch fixe totale CF lei 6266 6266

Ch fixe ha CFha leiha 12532 12532

Profit programat total Pr lei 100000

Profit programat ha Prha leiha 20000

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 1900

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 31000

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 59698 97402

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 185018 109934

Preţ de vacircnzare t Pv leit 1000 1000

Suprafaţa cultivată S ha 5 5

79

79

CAPITOLUL VCAPITOLUL VCONCLUZII ŞI RECOMANDĂRICONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI

Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţiei acestora

Evaluarea se face icircn două etape- icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele caracteristice de dezvoltare a plantelor- icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite norme standardizate

Icircn funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfelPorumb 3133 toneGrau 1451 toneMăr 82 toneEfectuacircnd eficiența celor trei culturi icircn urma rezultatelor acestora am

observat că cultura cea mai favorabilă este porumbul urmată de cultura grăacircluiPe viitor cea mai bună cultură atat cantitativă cacirct și calitativă este cultura porumbului

80

80

  • A DATE GENERALE PRIVITOARE LA SOLICITANT
    • A1 Numele solicitantului
    • A2 Obiectul de activitate
    • A3 Forma juridica a solicitantului
    • A4 Structura capitalului social si evoluţia acestuia de la icircnfiinţare
    • A5 Administratorii societatii
    • A6 Informaţii referitoare la locul desfasurarii activitatii solicitantului
      • B DESCRIEREA ACTIVITATII CURENTE
        • B1 Istoricul activitatii
        • B2 Principalele mijloace fixe care compun patrimoniul actual al solicitantului
        • B3 Descrierea activitatilor curente (agricole si non-agricole) si a tehnologiilor aplicate
        • B4 Politica de aprovizionare Furnizori de materii prime
        • B5 Politica de desfacere Canale de distribuţie
          • C PREZENTAREA PROIECTULUI
            • C1 Obiectivele proiectului
            • TRACTOR SAME MODEL EXPLORER 3-100
            • C3 Managementul proiectului
            • C4 Lista de achizitii si sursele de achiziţii pentru activele ce fac obiectul proiectului materiile prime pentru punerea in functiune a proiectului
            • C5 Personal si instruire
            • C6 Graficul estimat al proiectului
            • C7 Impactul proiectului asupra dezvoltarii zonei si a mediului de afaceri
              • D PROIECŢII FINANCIARE SI INDICATORI FINANCIARI
                • D1 Bazele de productie
                • D2 Contul de profit si pierderi previzionat ( pe o perioada de 3 ani )
                • D3 Fluxul de numerar previzionat ( pe o perioada de 3 ani )
                • D4 Indicatorii financiari
                • Tabelul 1
                  • Tabelul 3
                    • Centralizarea datelor
Page 67: Duceac Ionut

69

PROFI

T

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

2860 kg2860 kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

130497

leiha

257338

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura gracircu ndash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

69

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura gracircu - cu profit programat

Ch variabile Cv = 49504298 lei

Ch fixe totale CF = 3954068 lei

Ch fixeha CFha = 130497 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 09 leikg = 900 leit

Producţia totală de gracircu PT= 145107 t

Suprafata cultivată cu gracircu S = 303 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 14849866 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)

Pr = 400000 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 49504298 + 14849866 = 64354164 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 64354164 145107 =

4435leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 400000 303 =

132013 leiha

Producţia medie de gracircu la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 130497 + 132013 ) ( 900 - 4435 )

= 575 tha = 5750 kgha

Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 575tha 4435 leit = 255012 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx =130497 leiha+ 255012leiha = 385509 leiha

70

70

71

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

5750 kg5750 kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

130497

leiha

3855

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura gracircu ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

71

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura gracircu

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 49504298 49504298

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 14849866 14849866

Ch variabile totale CVT lei 64354164 64354164

Ch variabile t CVt leit 4435 4435

Ch fixe totale CF lei 3954068 3954068

Ch fixe ha CFha leiha 130497 130497

Profit programat total Pr lei 400000

Profit programat ha Prha leiha 132013

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 2860

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 5750

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 12684 255012

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 257338 385509

Preţ de vacircnzare t Pv leit 900 900

Suprafaţa cultivată S ha 303 303

72

72

DETERMINAREA CANTITATIVĂ ȘI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA măr

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Incărcat transportat IC (PK) T 124 694 84

22 Descărcat IC (PK) T 124 145896 177

33 Adm şi deservit IC (PK) T 50 691 839

44 Administrat gunoi de grajd T 50 288 35

55 Săpat gropi pt plantat pomi Buc 048 281 34

66 Plantat + udat Buc 048 7488 909

77 Tăieri de forma coroanei Buc 25 25 03

88 Incărcat transportat IC (N) T 0855 1107 134

99 Adm şi deservit IC T 5 896 109

1010 Transportat apa prep sol T 3 4592 558

1111 Recoltat prune T 5 187 23

1212 Transportat prune T 8234 14327 174

TOTALTOTAL 1914066 2325

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

Cheltuielile fixe

73

73

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Arătură in livadă Ha 5 2057 4114

22 Discuit arătura Ha 5 913 1826

33 Prăşit printre racircnduri Ha 5 804 1608

44 Stropit cu insecto-fungicide Ha 5 1802 3604

55 Erbicidat şi deservit Ha 5 690 138

66

77

88

99

1010

TOTALTOTAL 6266 12532

(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)

74

74

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura măr - fără profit programat

Ch variabile Cv = 1914066 lei

Ch fixe totale CF = 6266 lei

Ch fixeha CFha = 12532 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 1 leikg =1000 leit

Producţia totală de mere PT= 8234 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 5 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 673021 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 1914066 + 673021 = 2587087 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 2587087 8234 = 3142 leit

Productia medie de mere la punctul critic (X)

X= (CFha)(Pv-CVt) = 12532 ( 1000 - 3142 ) = 19 tha

= 1900 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 19 tha 3142 leit = 59698 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx =12532 leiha+ 59698 leiha =185018 leiha

Nivelul producţiei de 1900 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la

cultura de măr icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de

1900 la preţul de 1 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie Depăşirea

acestui nivel al producţiei (1900 ha) duce la obţinerea unui profit iar scăderea

producţiei sub acest nivel determină pierderi

75

75

76

PROFI

T

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

1900 kg1900 kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

12532

leiha

185018

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura măr ndash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

76

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura măr - cu profit programat

Ch variabile Cv = 1914066 lei

Ch fixe totale CF = 6266 lei

Ch fixeha CFha = 12532 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 1 leikg =1000 leit

Producţia totală de mere PT= 8234 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 5 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 673021 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)

Pr = 100000 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 1914066 + 673021 = 2587087 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 2587087 8234 = 3142 leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 100000 5

= 20000 leiha

Producţia medie de mere la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 12532 + 20000 ) (1000 - 3142 )

= 31 tha = 31000 kgha

Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 31 tha 3142 leit = 97402 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx =12532 leiha+97402 leiha = 109934 leiha

77

77

78

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

31000 kg31000 kghaha

7500

5000

1000

2500

10000

15000

12500

12532

leiha

109934

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura măr ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

78

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura măr

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 1914066 1914066

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 673021 673021

Ch variabile totale CVT lei 2587087 2587087

Ch variabile t CVt leit 3142 3142

Ch fixe totale CF lei 6266 6266

Ch fixe ha CFha leiha 12532 12532

Profit programat total Pr lei 100000

Profit programat ha Prha leiha 20000

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 1900

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 31000

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 59698 97402

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 185018 109934

Preţ de vacircnzare t Pv leit 1000 1000

Suprafaţa cultivată S ha 5 5

79

79

CAPITOLUL VCAPITOLUL VCONCLUZII ŞI RECOMANDĂRICONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI

Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţiei acestora

Evaluarea se face icircn două etape- icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele caracteristice de dezvoltare a plantelor- icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite norme standardizate

Icircn funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfelPorumb 3133 toneGrau 1451 toneMăr 82 toneEfectuacircnd eficiența celor trei culturi icircn urma rezultatelor acestora am

observat că cultura cea mai favorabilă este porumbul urmată de cultura grăacircluiPe viitor cea mai bună cultură atat cantitativă cacirct și calitativă este cultura porumbului

80

80

  • A DATE GENERALE PRIVITOARE LA SOLICITANT
    • A1 Numele solicitantului
    • A2 Obiectul de activitate
    • A3 Forma juridica a solicitantului
    • A4 Structura capitalului social si evoluţia acestuia de la icircnfiinţare
    • A5 Administratorii societatii
    • A6 Informaţii referitoare la locul desfasurarii activitatii solicitantului
      • B DESCRIEREA ACTIVITATII CURENTE
        • B1 Istoricul activitatii
        • B2 Principalele mijloace fixe care compun patrimoniul actual al solicitantului
        • B3 Descrierea activitatilor curente (agricole si non-agricole) si a tehnologiilor aplicate
        • B4 Politica de aprovizionare Furnizori de materii prime
        • B5 Politica de desfacere Canale de distribuţie
          • C PREZENTAREA PROIECTULUI
            • C1 Obiectivele proiectului
            • TRACTOR SAME MODEL EXPLORER 3-100
            • C3 Managementul proiectului
            • C4 Lista de achizitii si sursele de achiziţii pentru activele ce fac obiectul proiectului materiile prime pentru punerea in functiune a proiectului
            • C5 Personal si instruire
            • C6 Graficul estimat al proiectului
            • C7 Impactul proiectului asupra dezvoltarii zonei si a mediului de afaceri
              • D PROIECŢII FINANCIARE SI INDICATORI FINANCIARI
                • D1 Bazele de productie
                • D2 Contul de profit si pierderi previzionat ( pe o perioada de 3 ani )
                • D3 Fluxul de numerar previzionat ( pe o perioada de 3 ani )
                • D4 Indicatorii financiari
                • Tabelul 1
                  • Tabelul 3
                    • Centralizarea datelor
Page 68: Duceac Ionut

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura gracircu - cu profit programat

Ch variabile Cv = 49504298 lei

Ch fixe totale CF = 3954068 lei

Ch fixeha CFha = 130497 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 09 leikg = 900 leit

Producţia totală de gracircu PT= 145107 t

Suprafata cultivată cu gracircu S = 303 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 14849866 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)

Pr = 400000 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 49504298 + 14849866 = 64354164 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 64354164 145107 =

4435leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 400000 303 =

132013 leiha

Producţia medie de gracircu la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 130497 + 132013 ) ( 900 - 4435 )

= 575 tha = 5750 kgha

Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 575tha 4435 leit = 255012 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx =130497 leiha+ 255012leiha = 385509 leiha

70

70

71

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

5750 kg5750 kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

130497

leiha

3855

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura gracircu ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

71

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura gracircu

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 49504298 49504298

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 14849866 14849866

Ch variabile totale CVT lei 64354164 64354164

Ch variabile t CVt leit 4435 4435

Ch fixe totale CF lei 3954068 3954068

Ch fixe ha CFha leiha 130497 130497

Profit programat total Pr lei 400000

Profit programat ha Prha leiha 132013

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 2860

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 5750

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 12684 255012

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 257338 385509

Preţ de vacircnzare t Pv leit 900 900

Suprafaţa cultivată S ha 303 303

72

72

DETERMINAREA CANTITATIVĂ ȘI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA măr

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Incărcat transportat IC (PK) T 124 694 84

22 Descărcat IC (PK) T 124 145896 177

33 Adm şi deservit IC (PK) T 50 691 839

44 Administrat gunoi de grajd T 50 288 35

55 Săpat gropi pt plantat pomi Buc 048 281 34

66 Plantat + udat Buc 048 7488 909

77 Tăieri de forma coroanei Buc 25 25 03

88 Incărcat transportat IC (N) T 0855 1107 134

99 Adm şi deservit IC T 5 896 109

1010 Transportat apa prep sol T 3 4592 558

1111 Recoltat prune T 5 187 23

1212 Transportat prune T 8234 14327 174

TOTALTOTAL 1914066 2325

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

Cheltuielile fixe

73

73

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Arătură in livadă Ha 5 2057 4114

22 Discuit arătura Ha 5 913 1826

33 Prăşit printre racircnduri Ha 5 804 1608

44 Stropit cu insecto-fungicide Ha 5 1802 3604

55 Erbicidat şi deservit Ha 5 690 138

66

77

88

99

1010

TOTALTOTAL 6266 12532

(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)

74

74

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura măr - fără profit programat

Ch variabile Cv = 1914066 lei

Ch fixe totale CF = 6266 lei

Ch fixeha CFha = 12532 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 1 leikg =1000 leit

Producţia totală de mere PT= 8234 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 5 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 673021 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 1914066 + 673021 = 2587087 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 2587087 8234 = 3142 leit

Productia medie de mere la punctul critic (X)

X= (CFha)(Pv-CVt) = 12532 ( 1000 - 3142 ) = 19 tha

= 1900 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 19 tha 3142 leit = 59698 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx =12532 leiha+ 59698 leiha =185018 leiha

Nivelul producţiei de 1900 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la

cultura de măr icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de

1900 la preţul de 1 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie Depăşirea

acestui nivel al producţiei (1900 ha) duce la obţinerea unui profit iar scăderea

producţiei sub acest nivel determină pierderi

75

75

76

PROFI

T

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

1900 kg1900 kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

12532

leiha

185018

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura măr ndash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

76

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura măr - cu profit programat

Ch variabile Cv = 1914066 lei

Ch fixe totale CF = 6266 lei

Ch fixeha CFha = 12532 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 1 leikg =1000 leit

Producţia totală de mere PT= 8234 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 5 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 673021 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)

Pr = 100000 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 1914066 + 673021 = 2587087 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 2587087 8234 = 3142 leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 100000 5

= 20000 leiha

Producţia medie de mere la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 12532 + 20000 ) (1000 - 3142 )

= 31 tha = 31000 kgha

Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 31 tha 3142 leit = 97402 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx =12532 leiha+97402 leiha = 109934 leiha

77

77

78

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

31000 kg31000 kghaha

7500

5000

1000

2500

10000

15000

12500

12532

leiha

109934

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura măr ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

78

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura măr

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 1914066 1914066

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 673021 673021

Ch variabile totale CVT lei 2587087 2587087

Ch variabile t CVt leit 3142 3142

Ch fixe totale CF lei 6266 6266

Ch fixe ha CFha leiha 12532 12532

Profit programat total Pr lei 100000

Profit programat ha Prha leiha 20000

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 1900

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 31000

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 59698 97402

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 185018 109934

Preţ de vacircnzare t Pv leit 1000 1000

Suprafaţa cultivată S ha 5 5

79

79

CAPITOLUL VCAPITOLUL VCONCLUZII ŞI RECOMANDĂRICONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI

Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţiei acestora

Evaluarea se face icircn două etape- icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele caracteristice de dezvoltare a plantelor- icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite norme standardizate

Icircn funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfelPorumb 3133 toneGrau 1451 toneMăr 82 toneEfectuacircnd eficiența celor trei culturi icircn urma rezultatelor acestora am

observat că cultura cea mai favorabilă este porumbul urmată de cultura grăacircluiPe viitor cea mai bună cultură atat cantitativă cacirct și calitativă este cultura porumbului

80

80

  • A DATE GENERALE PRIVITOARE LA SOLICITANT
    • A1 Numele solicitantului
    • A2 Obiectul de activitate
    • A3 Forma juridica a solicitantului
    • A4 Structura capitalului social si evoluţia acestuia de la icircnfiinţare
    • A5 Administratorii societatii
    • A6 Informaţii referitoare la locul desfasurarii activitatii solicitantului
      • B DESCRIEREA ACTIVITATII CURENTE
        • B1 Istoricul activitatii
        • B2 Principalele mijloace fixe care compun patrimoniul actual al solicitantului
        • B3 Descrierea activitatilor curente (agricole si non-agricole) si a tehnologiilor aplicate
        • B4 Politica de aprovizionare Furnizori de materii prime
        • B5 Politica de desfacere Canale de distribuţie
          • C PREZENTAREA PROIECTULUI
            • C1 Obiectivele proiectului
            • TRACTOR SAME MODEL EXPLORER 3-100
            • C3 Managementul proiectului
            • C4 Lista de achizitii si sursele de achiziţii pentru activele ce fac obiectul proiectului materiile prime pentru punerea in functiune a proiectului
            • C5 Personal si instruire
            • C6 Graficul estimat al proiectului
            • C7 Impactul proiectului asupra dezvoltarii zonei si a mediului de afaceri
              • D PROIECŢII FINANCIARE SI INDICATORI FINANCIARI
                • D1 Bazele de productie
                • D2 Contul de profit si pierderi previzionat ( pe o perioada de 3 ani )
                • D3 Fluxul de numerar previzionat ( pe o perioada de 3 ani )
                • D4 Indicatorii financiari
                • Tabelul 1
                  • Tabelul 3
                    • Centralizarea datelor
Page 69: Duceac Ionut

71

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

5750 kg5750 kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

130497

leiha

3855

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura gracircu ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

71

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura gracircu

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 49504298 49504298

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 14849866 14849866

Ch variabile totale CVT lei 64354164 64354164

Ch variabile t CVt leit 4435 4435

Ch fixe totale CF lei 3954068 3954068

Ch fixe ha CFha leiha 130497 130497

Profit programat total Pr lei 400000

Profit programat ha Prha leiha 132013

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 2860

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 5750

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 12684 255012

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 257338 385509

Preţ de vacircnzare t Pv leit 900 900

Suprafaţa cultivată S ha 303 303

72

72

DETERMINAREA CANTITATIVĂ ȘI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA măr

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Incărcat transportat IC (PK) T 124 694 84

22 Descărcat IC (PK) T 124 145896 177

33 Adm şi deservit IC (PK) T 50 691 839

44 Administrat gunoi de grajd T 50 288 35

55 Săpat gropi pt plantat pomi Buc 048 281 34

66 Plantat + udat Buc 048 7488 909

77 Tăieri de forma coroanei Buc 25 25 03

88 Incărcat transportat IC (N) T 0855 1107 134

99 Adm şi deservit IC T 5 896 109

1010 Transportat apa prep sol T 3 4592 558

1111 Recoltat prune T 5 187 23

1212 Transportat prune T 8234 14327 174

TOTALTOTAL 1914066 2325

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

Cheltuielile fixe

73

73

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Arătură in livadă Ha 5 2057 4114

22 Discuit arătura Ha 5 913 1826

33 Prăşit printre racircnduri Ha 5 804 1608

44 Stropit cu insecto-fungicide Ha 5 1802 3604

55 Erbicidat şi deservit Ha 5 690 138

66

77

88

99

1010

TOTALTOTAL 6266 12532

(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)

74

74

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura măr - fără profit programat

Ch variabile Cv = 1914066 lei

Ch fixe totale CF = 6266 lei

Ch fixeha CFha = 12532 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 1 leikg =1000 leit

Producţia totală de mere PT= 8234 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 5 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 673021 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 1914066 + 673021 = 2587087 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 2587087 8234 = 3142 leit

Productia medie de mere la punctul critic (X)

X= (CFha)(Pv-CVt) = 12532 ( 1000 - 3142 ) = 19 tha

= 1900 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 19 tha 3142 leit = 59698 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx =12532 leiha+ 59698 leiha =185018 leiha

Nivelul producţiei de 1900 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la

cultura de măr icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de

1900 la preţul de 1 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie Depăşirea

acestui nivel al producţiei (1900 ha) duce la obţinerea unui profit iar scăderea

producţiei sub acest nivel determină pierderi

75

75

76

PROFI

T

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

1900 kg1900 kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

12532

leiha

185018

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura măr ndash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

76

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura măr - cu profit programat

Ch variabile Cv = 1914066 lei

Ch fixe totale CF = 6266 lei

Ch fixeha CFha = 12532 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 1 leikg =1000 leit

Producţia totală de mere PT= 8234 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 5 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 673021 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)

Pr = 100000 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 1914066 + 673021 = 2587087 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 2587087 8234 = 3142 leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 100000 5

= 20000 leiha

Producţia medie de mere la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 12532 + 20000 ) (1000 - 3142 )

= 31 tha = 31000 kgha

Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 31 tha 3142 leit = 97402 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx =12532 leiha+97402 leiha = 109934 leiha

77

77

78

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

31000 kg31000 kghaha

7500

5000

1000

2500

10000

15000

12500

12532

leiha

109934

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura măr ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

78

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura măr

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 1914066 1914066

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 673021 673021

Ch variabile totale CVT lei 2587087 2587087

Ch variabile t CVt leit 3142 3142

Ch fixe totale CF lei 6266 6266

Ch fixe ha CFha leiha 12532 12532

Profit programat total Pr lei 100000

Profit programat ha Prha leiha 20000

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 1900

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 31000

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 59698 97402

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 185018 109934

Preţ de vacircnzare t Pv leit 1000 1000

Suprafaţa cultivată S ha 5 5

79

79

CAPITOLUL VCAPITOLUL VCONCLUZII ŞI RECOMANDĂRICONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI

Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţiei acestora

Evaluarea se face icircn două etape- icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele caracteristice de dezvoltare a plantelor- icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite norme standardizate

Icircn funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfelPorumb 3133 toneGrau 1451 toneMăr 82 toneEfectuacircnd eficiența celor trei culturi icircn urma rezultatelor acestora am

observat că cultura cea mai favorabilă este porumbul urmată de cultura grăacircluiPe viitor cea mai bună cultură atat cantitativă cacirct și calitativă este cultura porumbului

80

80

  • A DATE GENERALE PRIVITOARE LA SOLICITANT
    • A1 Numele solicitantului
    • A2 Obiectul de activitate
    • A3 Forma juridica a solicitantului
    • A4 Structura capitalului social si evoluţia acestuia de la icircnfiinţare
    • A5 Administratorii societatii
    • A6 Informaţii referitoare la locul desfasurarii activitatii solicitantului
      • B DESCRIEREA ACTIVITATII CURENTE
        • B1 Istoricul activitatii
        • B2 Principalele mijloace fixe care compun patrimoniul actual al solicitantului
        • B3 Descrierea activitatilor curente (agricole si non-agricole) si a tehnologiilor aplicate
        • B4 Politica de aprovizionare Furnizori de materii prime
        • B5 Politica de desfacere Canale de distribuţie
          • C PREZENTAREA PROIECTULUI
            • C1 Obiectivele proiectului
            • TRACTOR SAME MODEL EXPLORER 3-100
            • C3 Managementul proiectului
            • C4 Lista de achizitii si sursele de achiziţii pentru activele ce fac obiectul proiectului materiile prime pentru punerea in functiune a proiectului
            • C5 Personal si instruire
            • C6 Graficul estimat al proiectului
            • C7 Impactul proiectului asupra dezvoltarii zonei si a mediului de afaceri
              • D PROIECŢII FINANCIARE SI INDICATORI FINANCIARI
                • D1 Bazele de productie
                • D2 Contul de profit si pierderi previzionat ( pe o perioada de 3 ani )
                • D3 Fluxul de numerar previzionat ( pe o perioada de 3 ani )
                • D4 Indicatorii financiari
                • Tabelul 1
                  • Tabelul 3
                    • Centralizarea datelor
Page 70: Duceac Ionut

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura gracircu

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 49504298 49504298

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 14849866 14849866

Ch variabile totale CVT lei 64354164 64354164

Ch variabile t CVt leit 4435 4435

Ch fixe totale CF lei 3954068 3954068

Ch fixe ha CFha leiha 130497 130497

Profit programat total Pr lei 400000

Profit programat ha Prha leiha 132013

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 2860

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 5750

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 12684 255012

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 257338 385509

Preţ de vacircnzare t Pv leit 900 900

Suprafaţa cultivată S ha 303 303

72

72

DETERMINAREA CANTITATIVĂ ȘI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA măr

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Incărcat transportat IC (PK) T 124 694 84

22 Descărcat IC (PK) T 124 145896 177

33 Adm şi deservit IC (PK) T 50 691 839

44 Administrat gunoi de grajd T 50 288 35

55 Săpat gropi pt plantat pomi Buc 048 281 34

66 Plantat + udat Buc 048 7488 909

77 Tăieri de forma coroanei Buc 25 25 03

88 Incărcat transportat IC (N) T 0855 1107 134

99 Adm şi deservit IC T 5 896 109

1010 Transportat apa prep sol T 3 4592 558

1111 Recoltat prune T 5 187 23

1212 Transportat prune T 8234 14327 174

TOTALTOTAL 1914066 2325

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

Cheltuielile fixe

73

73

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Arătură in livadă Ha 5 2057 4114

22 Discuit arătura Ha 5 913 1826

33 Prăşit printre racircnduri Ha 5 804 1608

44 Stropit cu insecto-fungicide Ha 5 1802 3604

55 Erbicidat şi deservit Ha 5 690 138

66

77

88

99

1010

TOTALTOTAL 6266 12532

(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)

74

74

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura măr - fără profit programat

Ch variabile Cv = 1914066 lei

Ch fixe totale CF = 6266 lei

Ch fixeha CFha = 12532 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 1 leikg =1000 leit

Producţia totală de mere PT= 8234 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 5 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 673021 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 1914066 + 673021 = 2587087 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 2587087 8234 = 3142 leit

Productia medie de mere la punctul critic (X)

X= (CFha)(Pv-CVt) = 12532 ( 1000 - 3142 ) = 19 tha

= 1900 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 19 tha 3142 leit = 59698 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx =12532 leiha+ 59698 leiha =185018 leiha

Nivelul producţiei de 1900 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la

cultura de măr icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de

1900 la preţul de 1 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie Depăşirea

acestui nivel al producţiei (1900 ha) duce la obţinerea unui profit iar scăderea

producţiei sub acest nivel determină pierderi

75

75

76

PROFI

T

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

1900 kg1900 kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

12532

leiha

185018

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura măr ndash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

76

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura măr - cu profit programat

Ch variabile Cv = 1914066 lei

Ch fixe totale CF = 6266 lei

Ch fixeha CFha = 12532 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 1 leikg =1000 leit

Producţia totală de mere PT= 8234 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 5 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 673021 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)

Pr = 100000 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 1914066 + 673021 = 2587087 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 2587087 8234 = 3142 leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 100000 5

= 20000 leiha

Producţia medie de mere la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 12532 + 20000 ) (1000 - 3142 )

= 31 tha = 31000 kgha

Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 31 tha 3142 leit = 97402 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx =12532 leiha+97402 leiha = 109934 leiha

77

77

78

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

31000 kg31000 kghaha

7500

5000

1000

2500

10000

15000

12500

12532

leiha

109934

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura măr ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

78

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura măr

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 1914066 1914066

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 673021 673021

Ch variabile totale CVT lei 2587087 2587087

Ch variabile t CVt leit 3142 3142

Ch fixe totale CF lei 6266 6266

Ch fixe ha CFha leiha 12532 12532

Profit programat total Pr lei 100000

Profit programat ha Prha leiha 20000

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 1900

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 31000

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 59698 97402

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 185018 109934

Preţ de vacircnzare t Pv leit 1000 1000

Suprafaţa cultivată S ha 5 5

79

79

CAPITOLUL VCAPITOLUL VCONCLUZII ŞI RECOMANDĂRICONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI

Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţiei acestora

Evaluarea se face icircn două etape- icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele caracteristice de dezvoltare a plantelor- icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite norme standardizate

Icircn funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfelPorumb 3133 toneGrau 1451 toneMăr 82 toneEfectuacircnd eficiența celor trei culturi icircn urma rezultatelor acestora am

observat că cultura cea mai favorabilă este porumbul urmată de cultura grăacircluiPe viitor cea mai bună cultură atat cantitativă cacirct și calitativă este cultura porumbului

80

80

  • A DATE GENERALE PRIVITOARE LA SOLICITANT
    • A1 Numele solicitantului
    • A2 Obiectul de activitate
    • A3 Forma juridica a solicitantului
    • A4 Structura capitalului social si evoluţia acestuia de la icircnfiinţare
    • A5 Administratorii societatii
    • A6 Informaţii referitoare la locul desfasurarii activitatii solicitantului
      • B DESCRIEREA ACTIVITATII CURENTE
        • B1 Istoricul activitatii
        • B2 Principalele mijloace fixe care compun patrimoniul actual al solicitantului
        • B3 Descrierea activitatilor curente (agricole si non-agricole) si a tehnologiilor aplicate
        • B4 Politica de aprovizionare Furnizori de materii prime
        • B5 Politica de desfacere Canale de distribuţie
          • C PREZENTAREA PROIECTULUI
            • C1 Obiectivele proiectului
            • TRACTOR SAME MODEL EXPLORER 3-100
            • C3 Managementul proiectului
            • C4 Lista de achizitii si sursele de achiziţii pentru activele ce fac obiectul proiectului materiile prime pentru punerea in functiune a proiectului
            • C5 Personal si instruire
            • C6 Graficul estimat al proiectului
            • C7 Impactul proiectului asupra dezvoltarii zonei si a mediului de afaceri
              • D PROIECŢII FINANCIARE SI INDICATORI FINANCIARI
                • D1 Bazele de productie
                • D2 Contul de profit si pierderi previzionat ( pe o perioada de 3 ani )
                • D3 Fluxul de numerar previzionat ( pe o perioada de 3 ani )
                • D4 Indicatorii financiari
                • Tabelul 1
                  • Tabelul 3
                    • Centralizarea datelor
Page 71: Duceac Ionut

DETERMINAREA CANTITATIVĂ ȘI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA măr

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Incărcat transportat IC (PK) T 124 694 84

22 Descărcat IC (PK) T 124 145896 177

33 Adm şi deservit IC (PK) T 50 691 839

44 Administrat gunoi de grajd T 50 288 35

55 Săpat gropi pt plantat pomi Buc 048 281 34

66 Plantat + udat Buc 048 7488 909

77 Tăieri de forma coroanei Buc 25 25 03

88 Incărcat transportat IC (N) T 0855 1107 134

99 Adm şi deservit IC T 5 896 109

1010 Transportat apa prep sol T 3 4592 558

1111 Recoltat prune T 5 187 23

1212 Transportat prune T 8234 14327 174

TOTALTOTAL 1914066 2325

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

Cheltuielile fixe

73

73

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Arătură in livadă Ha 5 2057 4114

22 Discuit arătura Ha 5 913 1826

33 Prăşit printre racircnduri Ha 5 804 1608

44 Stropit cu insecto-fungicide Ha 5 1802 3604

55 Erbicidat şi deservit Ha 5 690 138

66

77

88

99

1010

TOTALTOTAL 6266 12532

(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)

74

74

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura măr - fără profit programat

Ch variabile Cv = 1914066 lei

Ch fixe totale CF = 6266 lei

Ch fixeha CFha = 12532 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 1 leikg =1000 leit

Producţia totală de mere PT= 8234 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 5 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 673021 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 1914066 + 673021 = 2587087 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 2587087 8234 = 3142 leit

Productia medie de mere la punctul critic (X)

X= (CFha)(Pv-CVt) = 12532 ( 1000 - 3142 ) = 19 tha

= 1900 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 19 tha 3142 leit = 59698 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx =12532 leiha+ 59698 leiha =185018 leiha

Nivelul producţiei de 1900 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la

cultura de măr icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de

1900 la preţul de 1 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie Depăşirea

acestui nivel al producţiei (1900 ha) duce la obţinerea unui profit iar scăderea

producţiei sub acest nivel determină pierderi

75

75

76

PROFI

T

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

1900 kg1900 kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

12532

leiha

185018

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura măr ndash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

76

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura măr - cu profit programat

Ch variabile Cv = 1914066 lei

Ch fixe totale CF = 6266 lei

Ch fixeha CFha = 12532 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 1 leikg =1000 leit

Producţia totală de mere PT= 8234 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 5 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 673021 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)

Pr = 100000 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 1914066 + 673021 = 2587087 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 2587087 8234 = 3142 leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 100000 5

= 20000 leiha

Producţia medie de mere la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 12532 + 20000 ) (1000 - 3142 )

= 31 tha = 31000 kgha

Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 31 tha 3142 leit = 97402 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx =12532 leiha+97402 leiha = 109934 leiha

77

77

78

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

31000 kg31000 kghaha

7500

5000

1000

2500

10000

15000

12500

12532

leiha

109934

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura măr ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

78

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura măr

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 1914066 1914066

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 673021 673021

Ch variabile totale CVT lei 2587087 2587087

Ch variabile t CVt leit 3142 3142

Ch fixe totale CF lei 6266 6266

Ch fixe ha CFha leiha 12532 12532

Profit programat total Pr lei 100000

Profit programat ha Prha leiha 20000

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 1900

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 31000

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 59698 97402

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 185018 109934

Preţ de vacircnzare t Pv leit 1000 1000

Suprafaţa cultivată S ha 5 5

79

79

CAPITOLUL VCAPITOLUL VCONCLUZII ŞI RECOMANDĂRICONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI

Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţiei acestora

Evaluarea se face icircn două etape- icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele caracteristice de dezvoltare a plantelor- icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite norme standardizate

Icircn funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfelPorumb 3133 toneGrau 1451 toneMăr 82 toneEfectuacircnd eficiența celor trei culturi icircn urma rezultatelor acestora am

observat că cultura cea mai favorabilă este porumbul urmată de cultura grăacircluiPe viitor cea mai bună cultură atat cantitativă cacirct și calitativă este cultura porumbului

80

80

  • A DATE GENERALE PRIVITOARE LA SOLICITANT
    • A1 Numele solicitantului
    • A2 Obiectul de activitate
    • A3 Forma juridica a solicitantului
    • A4 Structura capitalului social si evoluţia acestuia de la icircnfiinţare
    • A5 Administratorii societatii
    • A6 Informaţii referitoare la locul desfasurarii activitatii solicitantului
      • B DESCRIEREA ACTIVITATII CURENTE
        • B1 Istoricul activitatii
        • B2 Principalele mijloace fixe care compun patrimoniul actual al solicitantului
        • B3 Descrierea activitatilor curente (agricole si non-agricole) si a tehnologiilor aplicate
        • B4 Politica de aprovizionare Furnizori de materii prime
        • B5 Politica de desfacere Canale de distribuţie
          • C PREZENTAREA PROIECTULUI
            • C1 Obiectivele proiectului
            • TRACTOR SAME MODEL EXPLORER 3-100
            • C3 Managementul proiectului
            • C4 Lista de achizitii si sursele de achiziţii pentru activele ce fac obiectul proiectului materiile prime pentru punerea in functiune a proiectului
            • C5 Personal si instruire
            • C6 Graficul estimat al proiectului
            • C7 Impactul proiectului asupra dezvoltarii zonei si a mediului de afaceri
              • D PROIECŢII FINANCIARE SI INDICATORI FINANCIARI
                • D1 Bazele de productie
                • D2 Contul de profit si pierderi previzionat ( pe o perioada de 3 ani )
                • D3 Fluxul de numerar previzionat ( pe o perioada de 3 ani )
                • D4 Indicatorii financiari
                • Tabelul 1
                  • Tabelul 3
                    • Centralizarea datelor
Page 72: Duceac Ionut

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Arătură in livadă Ha 5 2057 4114

22 Discuit arătura Ha 5 913 1826

33 Prăşit printre racircnduri Ha 5 804 1608

44 Stropit cu insecto-fungicide Ha 5 1802 3604

55 Erbicidat şi deservit Ha 5 690 138

66

77

88

99

1010

TOTALTOTAL 6266 12532

(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)

74

74

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura măr - fără profit programat

Ch variabile Cv = 1914066 lei

Ch fixe totale CF = 6266 lei

Ch fixeha CFha = 12532 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 1 leikg =1000 leit

Producţia totală de mere PT= 8234 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 5 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 673021 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 1914066 + 673021 = 2587087 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 2587087 8234 = 3142 leit

Productia medie de mere la punctul critic (X)

X= (CFha)(Pv-CVt) = 12532 ( 1000 - 3142 ) = 19 tha

= 1900 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 19 tha 3142 leit = 59698 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx =12532 leiha+ 59698 leiha =185018 leiha

Nivelul producţiei de 1900 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la

cultura de măr icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de

1900 la preţul de 1 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie Depăşirea

acestui nivel al producţiei (1900 ha) duce la obţinerea unui profit iar scăderea

producţiei sub acest nivel determină pierderi

75

75

76

PROFI

T

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

1900 kg1900 kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

12532

leiha

185018

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura măr ndash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

76

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura măr - cu profit programat

Ch variabile Cv = 1914066 lei

Ch fixe totale CF = 6266 lei

Ch fixeha CFha = 12532 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 1 leikg =1000 leit

Producţia totală de mere PT= 8234 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 5 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 673021 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)

Pr = 100000 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 1914066 + 673021 = 2587087 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 2587087 8234 = 3142 leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 100000 5

= 20000 leiha

Producţia medie de mere la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 12532 + 20000 ) (1000 - 3142 )

= 31 tha = 31000 kgha

Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 31 tha 3142 leit = 97402 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx =12532 leiha+97402 leiha = 109934 leiha

77

77

78

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

31000 kg31000 kghaha

7500

5000

1000

2500

10000

15000

12500

12532

leiha

109934

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura măr ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

78

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura măr

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 1914066 1914066

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 673021 673021

Ch variabile totale CVT lei 2587087 2587087

Ch variabile t CVt leit 3142 3142

Ch fixe totale CF lei 6266 6266

Ch fixe ha CFha leiha 12532 12532

Profit programat total Pr lei 100000

Profit programat ha Prha leiha 20000

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 1900

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 31000

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 59698 97402

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 185018 109934

Preţ de vacircnzare t Pv leit 1000 1000

Suprafaţa cultivată S ha 5 5

79

79

CAPITOLUL VCAPITOLUL VCONCLUZII ŞI RECOMANDĂRICONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI

Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţiei acestora

Evaluarea se face icircn două etape- icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele caracteristice de dezvoltare a plantelor- icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite norme standardizate

Icircn funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfelPorumb 3133 toneGrau 1451 toneMăr 82 toneEfectuacircnd eficiența celor trei culturi icircn urma rezultatelor acestora am

observat că cultura cea mai favorabilă este porumbul urmată de cultura grăacircluiPe viitor cea mai bună cultură atat cantitativă cacirct și calitativă este cultura porumbului

80

80

  • A DATE GENERALE PRIVITOARE LA SOLICITANT
    • A1 Numele solicitantului
    • A2 Obiectul de activitate
    • A3 Forma juridica a solicitantului
    • A4 Structura capitalului social si evoluţia acestuia de la icircnfiinţare
    • A5 Administratorii societatii
    • A6 Informaţii referitoare la locul desfasurarii activitatii solicitantului
      • B DESCRIEREA ACTIVITATII CURENTE
        • B1 Istoricul activitatii
        • B2 Principalele mijloace fixe care compun patrimoniul actual al solicitantului
        • B3 Descrierea activitatilor curente (agricole si non-agricole) si a tehnologiilor aplicate
        • B4 Politica de aprovizionare Furnizori de materii prime
        • B5 Politica de desfacere Canale de distribuţie
          • C PREZENTAREA PROIECTULUI
            • C1 Obiectivele proiectului
            • TRACTOR SAME MODEL EXPLORER 3-100
            • C3 Managementul proiectului
            • C4 Lista de achizitii si sursele de achiziţii pentru activele ce fac obiectul proiectului materiile prime pentru punerea in functiune a proiectului
            • C5 Personal si instruire
            • C6 Graficul estimat al proiectului
            • C7 Impactul proiectului asupra dezvoltarii zonei si a mediului de afaceri
              • D PROIECŢII FINANCIARE SI INDICATORI FINANCIARI
                • D1 Bazele de productie
                • D2 Contul de profit si pierderi previzionat ( pe o perioada de 3 ani )
                • D3 Fluxul de numerar previzionat ( pe o perioada de 3 ani )
                • D4 Indicatorii financiari
                • Tabelul 1
                  • Tabelul 3
                    • Centralizarea datelor
Page 73: Duceac Ionut

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura măr - fără profit programat

Ch variabile Cv = 1914066 lei

Ch fixe totale CF = 6266 lei

Ch fixeha CFha = 12532 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 1 leikg =1000 leit

Producţia totală de mere PT= 8234 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 5 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 673021 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 1914066 + 673021 = 2587087 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 2587087 8234 = 3142 leit

Productia medie de mere la punctul critic (X)

X= (CFha)(Pv-CVt) = 12532 ( 1000 - 3142 ) = 19 tha

= 1900 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 19 tha 3142 leit = 59698 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx =12532 leiha+ 59698 leiha =185018 leiha

Nivelul producţiei de 1900 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la

cultura de măr icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de

1900 la preţul de 1 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie Depăşirea

acestui nivel al producţiei (1900 ha) duce la obţinerea unui profit iar scăderea

producţiei sub acest nivel determină pierderi

75

75

76

PROFI

T

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

1900 kg1900 kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

12532

leiha

185018

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura măr ndash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

76

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura măr - cu profit programat

Ch variabile Cv = 1914066 lei

Ch fixe totale CF = 6266 lei

Ch fixeha CFha = 12532 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 1 leikg =1000 leit

Producţia totală de mere PT= 8234 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 5 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 673021 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)

Pr = 100000 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 1914066 + 673021 = 2587087 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 2587087 8234 = 3142 leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 100000 5

= 20000 leiha

Producţia medie de mere la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 12532 + 20000 ) (1000 - 3142 )

= 31 tha = 31000 kgha

Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 31 tha 3142 leit = 97402 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx =12532 leiha+97402 leiha = 109934 leiha

77

77

78

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

31000 kg31000 kghaha

7500

5000

1000

2500

10000

15000

12500

12532

leiha

109934

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura măr ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

78

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura măr

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 1914066 1914066

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 673021 673021

Ch variabile totale CVT lei 2587087 2587087

Ch variabile t CVt leit 3142 3142

Ch fixe totale CF lei 6266 6266

Ch fixe ha CFha leiha 12532 12532

Profit programat total Pr lei 100000

Profit programat ha Prha leiha 20000

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 1900

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 31000

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 59698 97402

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 185018 109934

Preţ de vacircnzare t Pv leit 1000 1000

Suprafaţa cultivată S ha 5 5

79

79

CAPITOLUL VCAPITOLUL VCONCLUZII ŞI RECOMANDĂRICONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI

Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţiei acestora

Evaluarea se face icircn două etape- icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele caracteristice de dezvoltare a plantelor- icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite norme standardizate

Icircn funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfelPorumb 3133 toneGrau 1451 toneMăr 82 toneEfectuacircnd eficiența celor trei culturi icircn urma rezultatelor acestora am

observat că cultura cea mai favorabilă este porumbul urmată de cultura grăacircluiPe viitor cea mai bună cultură atat cantitativă cacirct și calitativă este cultura porumbului

80

80

  • A DATE GENERALE PRIVITOARE LA SOLICITANT
    • A1 Numele solicitantului
    • A2 Obiectul de activitate
    • A3 Forma juridica a solicitantului
    • A4 Structura capitalului social si evoluţia acestuia de la icircnfiinţare
    • A5 Administratorii societatii
    • A6 Informaţii referitoare la locul desfasurarii activitatii solicitantului
      • B DESCRIEREA ACTIVITATII CURENTE
        • B1 Istoricul activitatii
        • B2 Principalele mijloace fixe care compun patrimoniul actual al solicitantului
        • B3 Descrierea activitatilor curente (agricole si non-agricole) si a tehnologiilor aplicate
        • B4 Politica de aprovizionare Furnizori de materii prime
        • B5 Politica de desfacere Canale de distribuţie
          • C PREZENTAREA PROIECTULUI
            • C1 Obiectivele proiectului
            • TRACTOR SAME MODEL EXPLORER 3-100
            • C3 Managementul proiectului
            • C4 Lista de achizitii si sursele de achiziţii pentru activele ce fac obiectul proiectului materiile prime pentru punerea in functiune a proiectului
            • C5 Personal si instruire
            • C6 Graficul estimat al proiectului
            • C7 Impactul proiectului asupra dezvoltarii zonei si a mediului de afaceri
              • D PROIECŢII FINANCIARE SI INDICATORI FINANCIARI
                • D1 Bazele de productie
                • D2 Contul de profit si pierderi previzionat ( pe o perioada de 3 ani )
                • D3 Fluxul de numerar previzionat ( pe o perioada de 3 ani )
                • D4 Indicatorii financiari
                • Tabelul 1
                  • Tabelul 3
                    • Centralizarea datelor
Page 74: Duceac Ionut

76

PROFI

T

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

1900 kg1900 kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

12532

leiha

185018

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura măr ndash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

76

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura măr - cu profit programat

Ch variabile Cv = 1914066 lei

Ch fixe totale CF = 6266 lei

Ch fixeha CFha = 12532 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 1 leikg =1000 leit

Producţia totală de mere PT= 8234 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 5 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 673021 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)

Pr = 100000 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 1914066 + 673021 = 2587087 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 2587087 8234 = 3142 leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 100000 5

= 20000 leiha

Producţia medie de mere la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 12532 + 20000 ) (1000 - 3142 )

= 31 tha = 31000 kgha

Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 31 tha 3142 leit = 97402 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx =12532 leiha+97402 leiha = 109934 leiha

77

77

78

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

31000 kg31000 kghaha

7500

5000

1000

2500

10000

15000

12500

12532

leiha

109934

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura măr ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

78

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura măr

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 1914066 1914066

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 673021 673021

Ch variabile totale CVT lei 2587087 2587087

Ch variabile t CVt leit 3142 3142

Ch fixe totale CF lei 6266 6266

Ch fixe ha CFha leiha 12532 12532

Profit programat total Pr lei 100000

Profit programat ha Prha leiha 20000

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 1900

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 31000

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 59698 97402

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 185018 109934

Preţ de vacircnzare t Pv leit 1000 1000

Suprafaţa cultivată S ha 5 5

79

79

CAPITOLUL VCAPITOLUL VCONCLUZII ŞI RECOMANDĂRICONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI

Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţiei acestora

Evaluarea se face icircn două etape- icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele caracteristice de dezvoltare a plantelor- icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite norme standardizate

Icircn funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfelPorumb 3133 toneGrau 1451 toneMăr 82 toneEfectuacircnd eficiența celor trei culturi icircn urma rezultatelor acestora am

observat că cultura cea mai favorabilă este porumbul urmată de cultura grăacircluiPe viitor cea mai bună cultură atat cantitativă cacirct și calitativă este cultura porumbului

80

80

  • A DATE GENERALE PRIVITOARE LA SOLICITANT
    • A1 Numele solicitantului
    • A2 Obiectul de activitate
    • A3 Forma juridica a solicitantului
    • A4 Structura capitalului social si evoluţia acestuia de la icircnfiinţare
    • A5 Administratorii societatii
    • A6 Informaţii referitoare la locul desfasurarii activitatii solicitantului
      • B DESCRIEREA ACTIVITATII CURENTE
        • B1 Istoricul activitatii
        • B2 Principalele mijloace fixe care compun patrimoniul actual al solicitantului
        • B3 Descrierea activitatilor curente (agricole si non-agricole) si a tehnologiilor aplicate
        • B4 Politica de aprovizionare Furnizori de materii prime
        • B5 Politica de desfacere Canale de distribuţie
          • C PREZENTAREA PROIECTULUI
            • C1 Obiectivele proiectului
            • TRACTOR SAME MODEL EXPLORER 3-100
            • C3 Managementul proiectului
            • C4 Lista de achizitii si sursele de achiziţii pentru activele ce fac obiectul proiectului materiile prime pentru punerea in functiune a proiectului
            • C5 Personal si instruire
            • C6 Graficul estimat al proiectului
            • C7 Impactul proiectului asupra dezvoltarii zonei si a mediului de afaceri
              • D PROIECŢII FINANCIARE SI INDICATORI FINANCIARI
                • D1 Bazele de productie
                • D2 Contul de profit si pierderi previzionat ( pe o perioada de 3 ani )
                • D3 Fluxul de numerar previzionat ( pe o perioada de 3 ani )
                • D4 Indicatorii financiari
                • Tabelul 1
                  • Tabelul 3
                    • Centralizarea datelor
Page 75: Duceac Ionut

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura măr - cu profit programat

Ch variabile Cv = 1914066 lei

Ch fixe totale CF = 6266 lei

Ch fixeha CFha = 12532 leiha

Preţul de vacircnzarekg Pv = 1 leikg =1000 leit

Producţia totală de mere PT= 8234 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 5 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 673021 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)

Pr = 100000 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 1914066 + 673021 = 2587087 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 2587087 8234 = 3142 leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 100000 5

= 20000 leiha

Producţia medie de mere la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 12532 + 20000 ) (1000 - 3142 )

= 31 tha = 31000 kgha

Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 31 tha 3142 leit = 97402 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx =12532 leiha+97402 leiha = 109934 leiha

77

77

78

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

31000 kg31000 kghaha

7500

5000

1000

2500

10000

15000

12500

12532

leiha

109934

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura măr ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

78

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura măr

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 1914066 1914066

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 673021 673021

Ch variabile totale CVT lei 2587087 2587087

Ch variabile t CVt leit 3142 3142

Ch fixe totale CF lei 6266 6266

Ch fixe ha CFha leiha 12532 12532

Profit programat total Pr lei 100000

Profit programat ha Prha leiha 20000

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 1900

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 31000

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 59698 97402

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 185018 109934

Preţ de vacircnzare t Pv leit 1000 1000

Suprafaţa cultivată S ha 5 5

79

79

CAPITOLUL VCAPITOLUL VCONCLUZII ŞI RECOMANDĂRICONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI

Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţiei acestora

Evaluarea se face icircn două etape- icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele caracteristice de dezvoltare a plantelor- icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite norme standardizate

Icircn funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfelPorumb 3133 toneGrau 1451 toneMăr 82 toneEfectuacircnd eficiența celor trei culturi icircn urma rezultatelor acestora am

observat că cultura cea mai favorabilă este porumbul urmată de cultura grăacircluiPe viitor cea mai bună cultură atat cantitativă cacirct și calitativă este cultura porumbului

80

80

  • A DATE GENERALE PRIVITOARE LA SOLICITANT
    • A1 Numele solicitantului
    • A2 Obiectul de activitate
    • A3 Forma juridica a solicitantului
    • A4 Structura capitalului social si evoluţia acestuia de la icircnfiinţare
    • A5 Administratorii societatii
    • A6 Informaţii referitoare la locul desfasurarii activitatii solicitantului
      • B DESCRIEREA ACTIVITATII CURENTE
        • B1 Istoricul activitatii
        • B2 Principalele mijloace fixe care compun patrimoniul actual al solicitantului
        • B3 Descrierea activitatilor curente (agricole si non-agricole) si a tehnologiilor aplicate
        • B4 Politica de aprovizionare Furnizori de materii prime
        • B5 Politica de desfacere Canale de distribuţie
          • C PREZENTAREA PROIECTULUI
            • C1 Obiectivele proiectului
            • TRACTOR SAME MODEL EXPLORER 3-100
            • C3 Managementul proiectului
            • C4 Lista de achizitii si sursele de achiziţii pentru activele ce fac obiectul proiectului materiile prime pentru punerea in functiune a proiectului
            • C5 Personal si instruire
            • C6 Graficul estimat al proiectului
            • C7 Impactul proiectului asupra dezvoltarii zonei si a mediului de afaceri
              • D PROIECŢII FINANCIARE SI INDICATORI FINANCIARI
                • D1 Bazele de productie
                • D2 Contul de profit si pierderi previzionat ( pe o perioada de 3 ani )
                • D3 Fluxul de numerar previzionat ( pe o perioada de 3 ani )
                • D4 Indicatorii financiari
                • Tabelul 1
                  • Tabelul 3
                    • Centralizarea datelor
Page 76: Duceac Ionut

78

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

31000 kg31000 kghaha

7500

5000

1000

2500

10000

15000

12500

12532

leiha

109934

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura măr ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

78

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura măr

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 1914066 1914066

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 673021 673021

Ch variabile totale CVT lei 2587087 2587087

Ch variabile t CVt leit 3142 3142

Ch fixe totale CF lei 6266 6266

Ch fixe ha CFha leiha 12532 12532

Profit programat total Pr lei 100000

Profit programat ha Prha leiha 20000

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 1900

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 31000

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 59698 97402

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 185018 109934

Preţ de vacircnzare t Pv leit 1000 1000

Suprafaţa cultivată S ha 5 5

79

79

CAPITOLUL VCAPITOLUL VCONCLUZII ŞI RECOMANDĂRICONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI

Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţiei acestora

Evaluarea se face icircn două etape- icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele caracteristice de dezvoltare a plantelor- icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite norme standardizate

Icircn funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfelPorumb 3133 toneGrau 1451 toneMăr 82 toneEfectuacircnd eficiența celor trei culturi icircn urma rezultatelor acestora am

observat că cultura cea mai favorabilă este porumbul urmată de cultura grăacircluiPe viitor cea mai bună cultură atat cantitativă cacirct și calitativă este cultura porumbului

80

80

  • A DATE GENERALE PRIVITOARE LA SOLICITANT
    • A1 Numele solicitantului
    • A2 Obiectul de activitate
    • A3 Forma juridica a solicitantului
    • A4 Structura capitalului social si evoluţia acestuia de la icircnfiinţare
    • A5 Administratorii societatii
    • A6 Informaţii referitoare la locul desfasurarii activitatii solicitantului
      • B DESCRIEREA ACTIVITATII CURENTE
        • B1 Istoricul activitatii
        • B2 Principalele mijloace fixe care compun patrimoniul actual al solicitantului
        • B3 Descrierea activitatilor curente (agricole si non-agricole) si a tehnologiilor aplicate
        • B4 Politica de aprovizionare Furnizori de materii prime
        • B5 Politica de desfacere Canale de distribuţie
          • C PREZENTAREA PROIECTULUI
            • C1 Obiectivele proiectului
            • TRACTOR SAME MODEL EXPLORER 3-100
            • C3 Managementul proiectului
            • C4 Lista de achizitii si sursele de achiziţii pentru activele ce fac obiectul proiectului materiile prime pentru punerea in functiune a proiectului
            • C5 Personal si instruire
            • C6 Graficul estimat al proiectului
            • C7 Impactul proiectului asupra dezvoltarii zonei si a mediului de afaceri
              • D PROIECŢII FINANCIARE SI INDICATORI FINANCIARI
                • D1 Bazele de productie
                • D2 Contul de profit si pierderi previzionat ( pe o perioada de 3 ani )
                • D3 Fluxul de numerar previzionat ( pe o perioada de 3 ani )
                • D4 Indicatorii financiari
                • Tabelul 1
                  • Tabelul 3
                    • Centralizarea datelor
Page 77: Duceac Ionut

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura măr

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 1914066 1914066

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 673021 673021

Ch variabile totale CVT lei 2587087 2587087

Ch variabile t CVt leit 3142 3142

Ch fixe totale CF lei 6266 6266

Ch fixe ha CFha leiha 12532 12532

Profit programat total Pr lei 100000

Profit programat ha Prha leiha 20000

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 1900

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 31000

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 59698 97402

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 185018 109934

Preţ de vacircnzare t Pv leit 1000 1000

Suprafaţa cultivată S ha 5 5

79

79

CAPITOLUL VCAPITOLUL VCONCLUZII ŞI RECOMANDĂRICONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI

Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţiei acestora

Evaluarea se face icircn două etape- icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele caracteristice de dezvoltare a plantelor- icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite norme standardizate

Icircn funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfelPorumb 3133 toneGrau 1451 toneMăr 82 toneEfectuacircnd eficiența celor trei culturi icircn urma rezultatelor acestora am

observat că cultura cea mai favorabilă este porumbul urmată de cultura grăacircluiPe viitor cea mai bună cultură atat cantitativă cacirct și calitativă este cultura porumbului

80

80

  • A DATE GENERALE PRIVITOARE LA SOLICITANT
    • A1 Numele solicitantului
    • A2 Obiectul de activitate
    • A3 Forma juridica a solicitantului
    • A4 Structura capitalului social si evoluţia acestuia de la icircnfiinţare
    • A5 Administratorii societatii
    • A6 Informaţii referitoare la locul desfasurarii activitatii solicitantului
      • B DESCRIEREA ACTIVITATII CURENTE
        • B1 Istoricul activitatii
        • B2 Principalele mijloace fixe care compun patrimoniul actual al solicitantului
        • B3 Descrierea activitatilor curente (agricole si non-agricole) si a tehnologiilor aplicate
        • B4 Politica de aprovizionare Furnizori de materii prime
        • B5 Politica de desfacere Canale de distribuţie
          • C PREZENTAREA PROIECTULUI
            • C1 Obiectivele proiectului
            • TRACTOR SAME MODEL EXPLORER 3-100
            • C3 Managementul proiectului
            • C4 Lista de achizitii si sursele de achiziţii pentru activele ce fac obiectul proiectului materiile prime pentru punerea in functiune a proiectului
            • C5 Personal si instruire
            • C6 Graficul estimat al proiectului
            • C7 Impactul proiectului asupra dezvoltarii zonei si a mediului de afaceri
              • D PROIECŢII FINANCIARE SI INDICATORI FINANCIARI
                • D1 Bazele de productie
                • D2 Contul de profit si pierderi previzionat ( pe o perioada de 3 ani )
                • D3 Fluxul de numerar previzionat ( pe o perioada de 3 ani )
                • D4 Indicatorii financiari
                • Tabelul 1
                  • Tabelul 3
                    • Centralizarea datelor
Page 78: Duceac Ionut

CAPITOLUL VCAPITOLUL VCONCLUZII ŞI RECOMANDĂRICONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI

Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţiei acestora

Evaluarea se face icircn două etape- icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele caracteristice de dezvoltare a plantelor- icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite norme standardizate

Icircn funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfelPorumb 3133 toneGrau 1451 toneMăr 82 toneEfectuacircnd eficiența celor trei culturi icircn urma rezultatelor acestora am

observat că cultura cea mai favorabilă este porumbul urmată de cultura grăacircluiPe viitor cea mai bună cultură atat cantitativă cacirct și calitativă este cultura porumbului

80

80

  • A DATE GENERALE PRIVITOARE LA SOLICITANT
    • A1 Numele solicitantului
    • A2 Obiectul de activitate
    • A3 Forma juridica a solicitantului
    • A4 Structura capitalului social si evoluţia acestuia de la icircnfiinţare
    • A5 Administratorii societatii
    • A6 Informaţii referitoare la locul desfasurarii activitatii solicitantului
      • B DESCRIEREA ACTIVITATII CURENTE
        • B1 Istoricul activitatii
        • B2 Principalele mijloace fixe care compun patrimoniul actual al solicitantului
        • B3 Descrierea activitatilor curente (agricole si non-agricole) si a tehnologiilor aplicate
        • B4 Politica de aprovizionare Furnizori de materii prime
        • B5 Politica de desfacere Canale de distribuţie
          • C PREZENTAREA PROIECTULUI
            • C1 Obiectivele proiectului
            • TRACTOR SAME MODEL EXPLORER 3-100
            • C3 Managementul proiectului
            • C4 Lista de achizitii si sursele de achiziţii pentru activele ce fac obiectul proiectului materiile prime pentru punerea in functiune a proiectului
            • C5 Personal si instruire
            • C6 Graficul estimat al proiectului
            • C7 Impactul proiectului asupra dezvoltarii zonei si a mediului de afaceri
              • D PROIECŢII FINANCIARE SI INDICATORI FINANCIARI
                • D1 Bazele de productie
                • D2 Contul de profit si pierderi previzionat ( pe o perioada de 3 ani )
                • D3 Fluxul de numerar previzionat ( pe o perioada de 3 ani )
                • D4 Indicatorii financiari
                • Tabelul 1
                  • Tabelul 3
                    • Centralizarea datelor