Click here to load reader
Upload
palaghiu-marian
View
103
Download
13
Embed Size (px)
Citation preview
UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞIMEDICINĂ VETERINARĂ bdquoION IONESCU DE LA BRADrdquo IAŞI
FACULTATEA DE AGRICULTURĂ
SPECIALIZAREA IEA
PROIECT DE AN LA PROIECT DE AN LA
MANAGEMENTMANAGEMENT
IcircNDRUMĂTOR
CONF DR BREZULEANU STEJĂREL
STUDENTDUCEAC IONUT
2013
INTRODUCERE
Reforma economică din agricultură la nivel micro- sau macrosocial
prezintă pe lacircngă schimbarea fundamentală a formei de proprietate şi
schimbarea radicală a funcţiilor de producţie a relaţiilor de schimb şi de
repartiţie a profitului
Reintrarea agriculturii romacircneşti icircn reţeaua relaţiilor economiei de
piaţă a relaţiilor de concurenţă unde criteriul de bază este doar eficienţa şi
calitatea necesită un nou tip de management care prin metodele şi
tehnicile utilizate să corespundă cerinţelor diferitelor tipuri de exploataţii
agricole
Icircntocmirea proiectului de an la disciplina de Management general
ocupă un loc important icircn cadrul pregătirii de ansamblu a viitorilor specialişti
Pentru elaborarea proiectului de an disciplina pune la dispoziţia
studenţilor prezentul ghid elaborat icircn conformitate cu reglementările şi
normativele actuale
Ghidul pentru icircntocmirea proiectului de an la disciplina Management
general se adresează icircn special studenţilor de la Facultatea de
Agricultură specializarea Inginerie economică icircn agricultură
2
Tema proiectului
PROIECT MANAGERIAL DE IcircMBUNĂTĂŢIRE A REZULTATELOR TEHNICO - ECONOMICE DE
ANSAMBLU A SC ALBINA SA
3
CUPRINS
CAP I PLANUL DE AFACERI PENTRU CREŞTEREA EFICIENŢEICAP I PLANUL DE AFACERI PENTRU CREŞTEREA EFICIENŢEI ECONOMICE A FIRMEI SC ALBINA SAECONOMICE A FIRMEI SC ALBINA SA
PARTEA I - DESCRIEREA SOLICITANTULUI A DATE GENERALE PRIVITOARE LA SOLICITANT
A1 Numele solicitantuluiA2 Obiectul de activitateA3 Forma juridica a solicitantuluiA4 Structura capitalului social si evoluţia acestuia de la icircnfiinţareA5 Administratorii societatiiA6 Informaţii referitoare la locul desfasurarii activitatii solicitantului A7 Litigii ( in desfăşurare )B DESCRIEREA ACTIVITATII CURENTEB1 Istoricul activitatii B2 Principalele mijloace fixe care compun patrimoniul actual al solicitantului B3 Descrierea activitatilor curente si a tehnologiilor aplicateB4 Politica de aprovizionare Furnizori de materii primeB5 Politica de desfacere Canale de distribuţie
PARTEA A II - A - DESCRIEREA INVESTIȚIEI
C PREZENTAREA PROIECTULUIC1 Obiectivele proiectuluiC2 Descrierea tehnica a proiectului C3 Managementul proiectuluiC4 Lista de achizitii si sursele de achiziţii C5 Personal si instruireC6 Graficul estimat al proiectuluiC7 Impactul proiectului asupra dezvoltarii zonei si a mediului de afaceri
D PROIECŢII FINANCIARE SI INDICATORI FINANCIARID1 Bazele de productieD2 Contul de profit si pierderi previzionat D3 Fluxul de numerar previzionat D4 Indicatorii financiari
CAPITOLUL II STRUCTURA FONDULUI FUNCIAR ŞI IcircNTOCMIREACAPITOLUL II STRUCTURA FONDULUI FUNCIAR ŞI IcircNTOCMIREA ASOLAMENTULUIASOLAMENTULUI
CAPITOLUL III ORGANIZAREA PROCESULUI DE PRODUCŢIECAPITOLUL III ORGANIZAREA PROCESULUI DE PRODUCŢIE AGRICOLĂAGRICOLĂ
CAPITOLUL IV DETERMINAREA PRAGULUI DE RENTABILITATECAPITOLUL IV DETERMINAREA PRAGULUI DE RENTABILITATE (PUNCTULUI CRITIC) PE CULTURI(PUNCTULUI CRITIC) PE CULTURI
CAPITOLUL 4 CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI CAPITOLUL 4 CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI
4
CAP ICAP IPLANUL DE AFACERI PENTRU PLANUL DE AFACERI PENTRU CREȘTEREA EFICIENȚEICREȘTEREA EFICIENȚEI
ECONOMICE A FIRMEI SC ALBINA SAECONOMICE A FIRMEI SC ALBINA SAPARTEA I - DESCRIEREA SOLICITANTULUI
A DATE GENERALE PRIVITOARE LA SOLICITANT
A1 Numele solicitantului
DUCEAC IONUT - PERSOANA FIZICA
A2 Obiectul de activitate
SC ALBINA SRL s-a autorizat pentru Cod CAEN 0126 Apicultura
A3 Forma juridica a solicitantului
-denumire SC ALBINA SRL
-adresa Secuieni Neamt
-cod unic de inregistrare 15247821
-cod CAEN 0126 Apicultura
-nr cont bancar RO85BRDE120SV01534381370
-banca BRD SGS Roman
A4 Structura capitalului social si evoluţia acestuia de la icircnfiinţare Tabel A41NU ESTE CAZUL
Structura acţionariatSTRUCTURA ACŢIONARIAT SC ALBINA SA SC ALBINA SA LA DATA 28022012
NrCrt
Denumire acţionar
Nr de actiuniparţi
sociale deţinute
(Buc)
Valoare nominala
a parţii sociale(lei)
Valoare totala(lei)
Participarela capital
()
1 DUCEAC IONUT 51 60 602 ZABALAN GABRIEL 49 40 40
N
TOTAL 100 100 0 100
5
Tabel A42NU ESTE CAZUL
Date de identificare ale acţionarilor
DATELE DE IDENTIFICARE ALE ACTIONARILOR PERSOANE FIZICE SISAU JURIDICE
NrCrt
Denumire acţionar
BICI (Persoane fizice)
Cod Unic de Inregistrare(Societati)
CNP(Persoane fizice) Adresa
Participarela capital
()
1DUCEAC IONUT 1902221182298 Secuieni
judNeamt60
2ZABALAN GABRIEL 1923083888299 Secuieni
judNeamt40
N
TOTAL 100
A5 Administratorii societatii Tabel A51
Administratorii societatii
NrCrt
Nume prenume
BICI PP SerieNrLocul si
data emiterii
CNPLocul si
data naşterii
Domiciliu Funcţia
1 DUCEAC IONUT
NT247123Neamt
040102
1902221182298Secuieni
JUD NEAMT
SecuieniJUD Neamt
AD-TOR
2
6
Tabel A52
NU ESTE CAZUL
Cenzorii societatii
NrCrt
Nume prenume
BICI PP SerieNrLocul si
data emiterii
CNPLocul si
data naşterii
Domiciliu Funcţia
1
DUCEAC IONUT
NT247123
Secuieni 040102
1902221182298Secuieni
JUD NEAMT
Secuieni JUD Neamt
AD-TOR
2ZABALAN GABRIEL
NT266199
Secuieni 060105
1923083888299Secuieni
JUD NEAMT
Secuieni JUD Neamt
Director sef
A6 Informaţii referitoare la locul desfasurarii activitatii solicitantului
Tabel A61Puncte de lucru
NrCrt
TipSediul social punct de lucru
sucursala filiala loc de vanzareActivitate Localizare Adresa
1
Secuieni JudNeamt
Producerea de-miere-polen-familii albine
Secuieni Jud NEAMT
Secuieni JudNeamt
2
B DESCRIEREA ACTIVITATII CURENTE
B1 Istoricul activitatii
Compania SC ALBINA SA este cea mai moderna ferma apicola din Secuieni produsele sale
concurand cu success pe piata locala
Ferma a luat fiinta in anul 2000 si pana in prezent a adus imbunatatiri semnificative din
punct de vedere tehnologic astfel produsele obtinute au o calitate superioara
7
Societatea este din punct de vedere tehnologic si organizatoric la nivelul performantelor
din Europalucru ce s-a realizat pe parcursul a 13 aniprin investititii masive de capital
SC ALBINA SA lupta sa furnizeze produse si servicii de inalta calitateastfel incat clientii
sa sa beneficieze de o valoare
B2 Principalele mijloace fixe care compun patrimoniul actual al solicitantului
NU ESTE CAZULTabel B21
Mijloace fixe cu exceptia terenurilor aflate in patrimoniul societatii in prezent
NrCrt
Denumire mijloc fixData achizitionarii PV NIR
Grupa de incadrare contabila
Valoare de intrare
Amortizarea cumulata la
data ultimului
bilant contabil
Valoarea rămasa la data
ultimului bilant
contabil
Buc
1 Centrifuga 4 R inox Mijloc Fix 12500 10000 2500 12 Tava de descapacit 1520 1000 520 13 Furculita de descapacit x 2 120 100 20 14 Cutit de descapacit x 2 Mijloc Fix 500 400 100 15 Strecuratoare miere 175 100 75 16 Colector de polen x 25 Mijloc Fix 7500 5000 2500 17 Hranitor x 25 1375 1000 375 18 Dalta apicola x 2 134 100 34 19 Afumator x 2 Mijloc Fix 520 250 270 110 Perie apicola x 2 90 50 40 111 Ladita de transport rame 60 40 20 112 Gratie de urdinis x 25 Mijloc Fix 750 500 250 113 Rama de ventilatie x 25 3700 3000 700 114 Scaun apicol 60 30 30 115 Suport pentru stup x 25 Mijloc Fix 1875 1000 875 1
Tabel B22
Nr
Crt
LO
CA
LIT
AT
EJ
UD
ET
SU
PR
AF
AŢ
A
TO
TA
LA
(MP
)C
AT
EG
OR
IA
DE
FO
LO
SIR
E
IND
IVIZ
A
EX
CL
US
IVA
(M
P)
VA
LO
AR
EA
C
ON
TA
BIL
A
(LE
I)
SE
RIE
C
ER
TIF
ICA
T
NR
C
ER
TIF
ICA
T
DA
TA
E
MIT
ER
II
1 Secuienijud Neamt 4000 mp E 74500 154N 327 01011991N
TOTAL NA NA NA NA
8
B3 Descrierea activitatilor curente (agricole si non-agricole) si a tehnologiilor aplicate
Buget de venituri - cheltuieli și consumuri intermediare pentru produsul - Miere
Indicatori UM Cantitate
Pret VALOAREUM
ICONSUMURI (CHELTUIELI) MATERIALE (1+2+3+4+5+6) 3198100
1 Combustibil L 2000 59 11800002 Apa si canal msup3 100 24 240003 Energie electrica Kw 30000 053 15900004 Romtelecom min 1000 004 40005 Gaz msup3 550 12 66000
6Cheltuieli cu aprovizionarea ( 10din 1) lei 334100
IICONSUMURI(CHELTUIELI) CU FORTA DE MUNCA 173000
7Personalul permanent implicat icircn producție zo 10 30 30000
8Personal sezonier implicat icircn producție zo 2 20 4000
9 Personalul administrative persoane 1 50 500010 Fond retribuire zo 134000
III ALTE CONSUMURI(7+8+9+10) 8651133
11 Cheltuieli generale(3din I+II) Lei 101133
12 Dobacircnzi la credite Lei 500000
13 Asigurări (8 din valoare ) Lei 635000014 Amortismente Lei 1700000
ATOTAL CONSUMURI INTERMEDIARE (I+II+III) 12022233
B VALOAREA PRODUCTIEI 10000000 1400000000B1 Miere kg 10000000 14 1400000000
C VENIT IMPOZABIL(B-A) 1387977767
C1 (-)Impozite si taxe 500000 C2 (+)Subvenţii 30000000D PROFIT BRUT 1357477767
E IMPOZITUL PE VENIT 222076443F PROFIT NET 1165901324
G COST DE PRODUCTIE 042H Profit la kg 117
9
3 Cheltuieli cu energia electrica si combustibil
Indicatori kw kw Lei LeiValoare leibuc
Curs leuEuro =43791zi
unitate anunitate Kw anunitate
CONSUMURI CU ENERGIA bucunitate Zile an 36500
Consum energie 8219 300000005
3 1590000 1590000
Total (lei)an 1590000 Total (Euro) 363088 363088Revine pe kg miere (lei) 000
Revine pe kg miere (Euro) 000 bucunitate Zile an 36500
Consum energie mentinere ambient 189 10000005
3 53000 53000
Total (lei)moara 53000
Total (Euro) 12103 Revine pe kg miere (lei) 000
Revine pe kg miere (Euro) 000
kwunitate Zile an 36500
Consum energie iluminat 189 5000005
3 26500 26500Total (lei)moara 26500
Total (Euro) 6051
Revine pe produs (lei) 000
Revine pe produs (Euro) 000
Indicatori litri litri lei Lei
zi
unitate anunitate litru anunitate
10
CONSUMUL CU COMBUSTIBILUL litriunitate Zile an 36500
Aprovizionare materii prime 1370 50000060
0 3000000
Transport produse 219 8000040
0 320000
Alte operaţii tehnologice 110 4000048
0 192000
Total (lei)moara 620000 3512000
Total (Euro) - 141582 801991 Revine pe kg miere (lei) - 000 002
Revine pe kg miere (Euro) 000 000 000
TOTAL CONSUMUL ENERGIE+COMBUSTIBILUL Kw+Lunitate Zile an 36500
Total (lei)moara 5181500
Total (Euro) 1183234 Revine pe kg miere (lei) 00051815 Revine pe kg miere (Euro) 00011832 Revine pe um (lei) 00051815 Revine pe um (Euro) 00011832
5Alte cheltuieli materiale+apaIndicatori Leian
Cheltuieli cu apa 240
Cheltuieli diverse(obiecte de recuzitaobiecte sanitare etc) 1155
Total (lei) 1395Total (Euro) 3185586
Revine pe um (lei) 1395Revine pe um (Euro) 3185586
9Asigurari-cota parte 08 din valoarea productieiIndicatori Curs Valoare lei
4312 0
kg miere 10000000
11
Valoare producție 14000000Valoare asigurare lei 112000
Valoare asigurare Euro 2597403Revine pe um (lei) 1120Revine pe um (Euro) 2597403
10AmortismentIndicatori Curs Valoare lei
43791 0
Moara 1200 kgh Loporcaro MDTL-2 735000
Siloz 100000Cantar electronic 20000
IVECO Daily Furgon 215000Ford Cargo 3535D 500000Magazie de cereale 10000
Valoare utilaje 1580000Valoare amortizare din utilaje (2) lei 31600Valoare amortizare din utilaje (Euro) 72160946
Revine pe kg miere (leian) 0158
Revine pe kg miere (Euroan) 00360805Revine pe um (lei) 000158
Revine pe um (Euro) 00000158
NU ESTE CAZUL
ICHELTUIELI CU FORTA DE MINCA
Indicatori nr salariu Lei
12
salariati icircncadrare anunitate
CONSUMURI CU ENERGIA moara 0 Zile an
Contabil 1 1500 18000
Administrator 1 1700 20400
Șofer 2 1000 24000
Total fond salarii (lei)ferma 4200 62400
Total (Euro) 959101 142495
Revine pe UM (lei) 42 624Revine pe UM (Euro) 959101 142495
Ajutor şomaj( 5) 210 2520
C A S (2333) 97986 1175832Contribuţii ptfond sănătate(7) 671371 805645
Fond solidaritate (2) 84 1008
Total fond retribuire (lei)moaraan 1609196
Total fond retribuire (Euro)ferma an 367472Total fond retribuire (lei)um 1609196
Total fond retribuire (Euro)um 36747197
13
B4 Politica de aprovizionare Furnizori de materii prime
Tabel B4 1
PRINCIPALII FURNIZORI DE MATERII PRIME
FURNIZOR
Extern
AdresaCantitate
aprox(tone)Valoare
aprox (LEI) aprox din total
achizitii
Inter
n
1
Sc ZOO IMPEX Srl I
str Tineretului Nr 2-4 NEAMT 5000
3500000050
2
SC AGROMEC SA I
STR AGRICULTORILOR 30A NEAMT 2000
14000000
20
3
SCMIERE AZ SA
I
STRCOLINEI NR28 NEAMT 2000
14000000
20
4
SC SC Marsat SA I
Str Stefan cel Mare nr 270 Neamt 1000
700000010
TOTAL 10000 70000000 100
Tabel B4 3PRINCIPALII FURNIZORI DE SERVICII
FURNIZOR
Extern
AdresaCantitate
aproxValoare aprox
(LEI) aprox din total
achizitiiIntern
1SC CONEL SA
I 30000 15900 9191
2SC TERMOFICARE SA I 300
700405
3SC ROMGAZ SA
I 550660
382
4
SC ROMTELECOM SA
I 100040
023TOTAL 0 17300 10000
B5 Politica de desfacere Canale de distribuţie
Tabel B51Principalii clienţi ai societatii
Nr crt
Client Valoare
Pondere
Termen de plata
(Nume si adresa)
(lei)
14
1
DELTA COM SRL NEAMT
7000000 50 7 ZILE
str Aleea Ulmilor nr 21A Neamt
2Dorivi Prodcom SRL Baneasa Str Alexandru Zirra Nr 5 3500000 25 7 ZILE
3Eurolil SRL - Aleea Targului BlA 9 ScA15 Neamt 615200 3500000 25 7 ZILE
TOTAL 14000000 100 7 zile
Tabel B52Datele de identificare ale principalilor clienţi
Nr Crt Societate
Cod Unic de Inregistrare
Telefon
AdresaFax
1DELTA COM SRL 19845043
756987341 str Aleea Ulmilor nr 21A Neamt
2Dorivi Prodcom SRL 16534567
757453421 Baneasa Str Alexandru Zirra Nr 5
3 Eurolil SRL 1599114975519543
2 Aleea Targului BlA 9 ScA15 Neamt 615200
Produsele obținute ndash Miere albatarate si altele ndash sunt valorificate pe baza de
contract cu ALFA COM SRL ASCO Prodcom SRL FOOD AZ SRL care preia marea
parte a cantititatii de miere aceasta fiind folosita in domeniul panificatiei Distribuția se
efectueaza direct fara inermediari Livrarile se fac zilnic cu termene de plata la 7 zile
PARTEA A II - A - DESCRIEREA INVESTIȚIEI
C PREZENTAREA PROIECTULUI
C1 Obiectivele proiectuluiFerma de cultivare a
Folosirea metodelor biologice de control al buruienilor ndash micoerbicidele
15
Diversificaea și implementarea masurilor biologice icircn tehnologia de cultivare a graului de toamnaporumbului si marului
Producerea de cereale ecologice Integrarea producției prin achiziționarea unei COMBINE DEUTZ-FAHR
MODEL 6060 HTS si a unui TRACTOR SAME MODEL EXPLORER 3-100 pentru o mai buna valorificare a solului si pentru producerea unei mai mari cantitați de grau si porumb in localitatea Secuieni jud Neamt
Achizitionarea unui Cultivator Maschio MG 300 Stabwalze 500 Valorificare producției secundare
Suprafata destinata pentru cele trei culturi avute in vedere va fi urmatoarea Mar 5 ha Grau 303 ha Porumb 302 ha
Bugetele de venituri si cheltuieli agrozootehnice
Buget de venituri - cheltuieli și consumuri intermediare pentru produsul ndash Miere
Indicatori UMCantitat
e
Pret VALOAR
EUM
ICONSUMURI (CHELTUIELI) MATERIALE (1+2+3+4+5+6) 3198100
1 Combustibil L 2000 59 11800002 Apa si canal msup3 100 24 24000
3 Energie electrica Kw 30000 053 15900004 Romtelecom min 1000 004 40005 Gaz msup3 550 12 66000
6Cheltuieli cu aprovizionarea ( 10din 1) lei 334100
IICONSUMURI(CHELTUIELI) CU FORTA DE MUNCA 173000
7Personalul permanent implicat icircn producție zo 10 30 30000
8Personal sezonier implicat icircn producție zo 2 20 4000
9 Personalul administrativepersoan
e 1 50 500010 Fond retribuire zo 134000
IIIALTE CONSUMURI(7+8+9+10) 8651133
11Cheltuieli generale(3din I+II) Lei 101133
12 Dobacircnzi la credite Lei 500000
13 Asigurări (8 din valoare ) Lei 635000014 Amortismente Lei 1700000
16
ATOTAL CONSUMURI INTERMEDIARE (I+II+III) 12022233
B VALOAREA PRODUCTIEI 1000000
0 1400000000
B1 Miere kg1000000
0 14 1400000000
C VENIT IMPOZABIL(B-A) 1387977767 C1 (-)Impozite si taxe 500000 C2 (+)Subvenţii 30000000D PROFIT BRUT 1357477767
E IMPOZITUL PE VENIT 222076443F PROFIT NET 1165901324
G COST DE PRODUCTIE 042H Profit la kg 117
Caracteristicile principale ale utilajelor sau constructiilor intentionate a se achiziționa prin proiect
COMBINA DEUTZ-FAHR MODEL 6060 HTS
17
CARACTERISTICI GENERALE
Elevator de alimentare Inversor electric pentru elevator si heder 2 cilindrii hidraulici de ridicare Batator Latime 1270 mm Oslash 600 mm 8 sine de batere variator electric pentru variatia vitezei de la 420 la 1250 rotmin Turbo separator diametru 590 mm Suprafata de separare 081 mp Ajustare electrica in 5 pozitii de la 25 la 65 mm Viteza 775 sau 410 rotmin Contrabatator 15 sine 14 mm distanta suprafata 095msup2 aparator pietre rabatabil reglare electrica independenta frontala si posterioara Scuturatori 5 caisori suprafata totala 730 msup2 Sistemul de curatire curatire proprie prin contra-actiune a sitelor Recuperare independenta pe ambele laturi ale masinii Buncar Capacitate 7500 litrii cu suprafata de acoperire Viteza de descarcare 90lsec Tub de descarcare cu deschidere hidraulica fereastra de inspectie in spatele scaunului operatorului Motor Deutz TCD 2012 L06 4V 6 cilindrii 4 valve Commom Rail diesel 183 kw250 CP Racire cu lichid Rezervor combustibil 555l Transmisia Complet hidrostatica cutie de viteze cu 4 trepte Frane Discuri de frana asistate hidrostatic si frana de parcare independenta Pneuri 62075R30 fata si 40570R20 spateLatime de suport 3047 mm Cabina Tip Commander IV cu vedere panoramica si geamuri usor colorate coloana volan reglabila sistem de aer conditionat si incalzire scaun PNEUMATIC sofer si scaun pasager radio si set pre-cd (4 difuzoare si antena) oglinda dreapta cu control electric Control softwear in limba Baneasaa Sistem de iluminat Conform regulamentului de trafic 6 lumini de lucru 1 lumina pentru tubul de descarcare 2 girofaruri 2 lumini posterioare Echipament atasare posterioara rapida pentru carucior heder extinctor manual de operare in limba Baneasaa
18
TRACTOR SAME MODEL EXPLORER 3-100
CARACTERISTICI GENERALE
Motor DEUTZ EURO III cu 4 cilindri turboalimentat cu capacitate de 4038 cm3 Putere max (2000 25 CE) 109 CP80 kW Motor răcit cu lichid ulei Radiator ulei motor transmisie Oprire motor cu cheia de contact Motor compatibil cu Biodiesel pacircnă la 100 Capacitate rezervor combustibil 160 l Ambreiaj hidrostatic Ambreiaj multi-disc PTO comandat hidraulic cu discuri imersate icircn ulei Blocare electrohidraulică a diferenţialului faţă şi spate Direcţie hidrostatică cu pompă independentă şi cilindru de direcţie cu dublu sens Coloana volanului rabatabilă şi reglabilă Unghi de viraj 55deg Manete laterale comandă cutie de viteze Toba de eșapament cu evacuare pe cabină cutie de viteze cu 5 rapoarte 15F + 15R cacircrlig frontal cacircrlig de prindere categoria C posterior PTO spate 540 ndash 1000 RPM baterie 12V-100h-650A manual de utilizare şi icircntreţinere icircn limba Baneasaă
ECHIPAMENTE STANDARDIZATE
Cutie de viteze 40kmh Sistem hidraulic cu pompă de 56 lmin Roti 42070R 24 faţă 48070R 34 spate Reglaj electronic motor
19
Extensie aripi spate Cilindrii suplimentari Filtru aer 8rdquo cu ejector de praf Distribuitori hidraulici auxiliari cu 4 prize rapide Stabilizatori telescopici Fracircnă hidrostatică integral independentă pe toate cele 4 roţi cu discuri de fracircnare icircn baie de ulei cu dispozitiv de excludere a franelor anterioare Scaun textil CABINĂ ORIGINALĂ TESTATĂ FONIC icircncălzire şi ventilare parbriz mobil locaş radio 2 lumini de lucru faţă şi 2 lumini de lucru spate ieşire spate pentru cabluri lumini interioare Faruri anterioare pentru condus pe dreapta Aer condiționat Girofar Suport pentru contragreutăți + 8 contragreutăți față (320 kg)
Cultivator Maschio MG 300 Stabwalze 500
20
Model Latime de lucru(cm) Putere necesara(CP) Masa(kg)MG 175 175 2535 320
Dotari- cutie de viteze din fonta- reductor de viteza de 540 rotmin(rotmin rotor 260)- rolele sunt plasate intr-un fel de cusca- cat I (3 puncte de prindere)
C3 Managementul proiectului (Responsabilul legal)
1 NumeDUCEAC Prenume IONUT Funcţia ADMINISTRATOR Studiile si experienţa (relevante pentru proiect)
C V Responsabilul legal
Icircntreprinderea Funcţia avuta Perioada
SC ALBINA SA SEF BIROU 2008-2013
STUDENT In prezent
C4 Lista de achizitii si sursele de achiziţii pentru activele ce fac obiectul proiectului materiile prime pentru punerea in functiune a proiectului
Tabel C41 ndash Lista de achizitii active
Furnizor Date furnizor Produs
21
Nr Crt
Valoare estimata
(EUR)
din total valoare eligibila
a proiectului
(daca este cunoscut la momentul
depunerii cererii de finantare)
1 DEUTZ-FAHR
Specializat in producția de utilaje pentru
agricultura
COMBINA MODEL 6060
HTS 125000 7483
2 SAME
Specializat in producția de utilaje pentru
agricultura
TRACTOR MODEL
EXPLORER 3-100 40000 2394
3 GEO
Specializat in producția de utilaje pentru
agriculturaCultivator MG
175 2031 123
TOTAL167031 100
Lista de achizitii materii prime
Nr Crt
Furnizor
Date furnizor Produs
Valoare estimata
(EUR)
din total
necesar de
materii prime
(daca este cunoscut la momentul depunerii cererii de finantare)
1 SC GA PRO CO CHEMICALS SA
Are in patrimoniu fabrica de
icircngrasăminte Icircngrășaminte 1255000 5375
2 PETROM
Specializat in comercializarea combustibililor Combustibil 500000 2141
3 KWS SEMINTE SRL
Specializat in obținerea
semințelor de soiagrauporumb
etc
Semințe de grauporumbsoia etc 580000 2302
TOTAL 2335000 100
C5 Personal si instruireNU ESTE CAZUL
Tabel C51Grafic angajare personal
Nr Crt Specialitate
Număr2002 2003 2004 2005 2006 2007
TOTAL 0 0 0 0 0 0
Necesar personal
22
- 1 contabil- 3 mecanizatori- 4 muncitori sezonieri
C6 Graficul estimat al proiectului
Proiectul va fi realizabil in 12 luni de la aprobarea finantarii
Lunile I ndashIV vor face demersuri pentru un imprumut bancar și se va acorda
icircmprumutul ( 300000 E)
Lunile V ndash VIII - se va achiziționarea utilajul propriu-zis
(combinatractorulcultivatorulsemanatoarea) se vor semna contractele cu furnizorii și
se vor livra utilajele
Lunile IX ndashXII ndash testarea utilajelor si inceperea activitatii
Diagrama Gantt
Denumire activitate
IAN
FEB
MARTIE
APRILIE
MAI
IUNIE
IULIE
AUGUST
SEPT
OCT
NOI
DEC
Contractarea unui imprumut bancar pe tremen lung X X Studierea ofertelor furnizorilor de utilaje X X Contractarea furnizorilor de utilaje
X X X Livrarea utilajelor X X X X Testarea utilajelor X X X
C7 Impactul proiectului asupra dezvoltarii zonei si a mediului de afaceri
In urma contractarii imprumutului bancar si achizitionarii de utilaje
performante se va incerca practicarea unei agriculturi rationale si de durata cu recolte
23
bogate si sanatoase de secara mazare si cartof care din punct de vedere ecologic sa
corespunda normelor UE in localitatea Secuieni JudNeamt
Acest fapt va determina totodata si creșterea veniturilor la bugetul
Primariei Secuieni JudNeamt datorita taxelor și impozitelor care se plătesc și
desemeni la bugetul statului se vor plăti impozite și taxe care icircn final vor fi icircn
beneficiul cetățenilor In practicarea agriculturiiintr-un mod intensiv se va avea in
vedere respectarea normelor de mediuPentru toate categoriile de materii prime
(combustibil piese de schimb icircngrășaminte etc) se vor icircncheia contracte icircn așa fel
icircncat să fie asigurat mersul normal al activității agricole Deasemeni si producția finita
(secaramazarecartof) care se va realiza va fi livrata in icircntregime pe baza de
contracte icircncheate
D PROIECŢII FINANCIARE SI INDICATORI FINANCIARI
D1 Bazele de productie
Cu proiect
A6 Denumire utilaj (noi) Costuri Amortizare Intretinere 2Combina DEUTZ-FAHR model 6060 HTS 125000 000 2500
TRACTOR SAME MODEL EXPLORER 3-100 40000 000 800
Cultivator Maschio MG 300 Stabwalze 500 2031 000 4062
167031 000 334062
D2 Contul de profit si pierderi previzionat ( pe o perioada de 3 ani )
Proiectia contului de profit si pierdere activitate cu proiect
Nr Crt Categoria AN 1 AN 2 AN 3
Venituri din exploatare 1 Venituri din vanzarea marfurilor Mii Lei
24
Euro 2 Productia vanduta Mii Lei 47000000
0485000000 500000000
Euro 107327990
110753351 114178713
3 Variatia stocurilor Mii Lei
Euro
4 Alte venituri Mii Lei Euro 5 Venituri din exploatare ndash total Mii Lei 47000000
0485000000 500000000
Euro 107327990
110753351 114178713
Cheltuieli pentru exploatare 6 Cheltuieli materiale ndash total Mii Lei
94000000 97000000 100000000
Euro 21465598 22150670 22835743
7 Cheltuieli cu lucrari si servicii executate de terti Lei
437330 450050 500040
Euro 99868 102772 1141888 Cheltuieli cu impozite taxe si varsaminte
asimilateMii Lei
250000 300000 350000 Euro 57085 68507 79925
9 Cheltuieli cu personalul ndash total Mii Lei 347330 360050 370560 Euro 79315 82220 84620
10 Alte cheltuieli de exploatare Mii Lei
Euro
11 Cheltuieli cu amortizarile si provizioanele Mii Lei 2510000 2750000 3000000
Euro 573177 627983 68507212 Cheltuieli pentru exploatare - total Mii Lei
97544660 100860100 104220600 Euro 22275047 23032153 23799548
13 Rezultatul din exploatare Mii Lei 372455340 384139900 395779400
Euro 85052942 87721198 90379165Venituri financiare ndash total
14 Venituri financiare ndash total Mii Lei Euro
Cheltuieli financiare din care
15 Cheltuieli privind dobazile Euro
16 Altele Mii Lei
Euro
17 Cheltuieli financiare - total Mii Lei Euro
18 Rezultatul financiar al exercitiului Mii Lei
25
Euro
19 Rezultatul brut al exercitiului Mii Lei
Euro
20 Impozit pe profit Mii Lei
Euro
21 Profit net Mii Lei
Euro
D3 Fluxul de numerar previzionat ( pe o perioada de 3 ani )
Flux de numerar - previziuni Anul 1 Anul 2 Anul 3OPERATIUNEAPERIOADA
MII LEI I ACTIVITATEA DE INVESTITII SI FINANTARE 0 0 0A Total intrari de lichiditati din (A1+A2+A3)
A1 Aport la capitalul social si contul intreprinzatoruluiA2 Vanzari de active inclusiv TVA 0 0 0A3 Credite pe termen lung din care (A31 + A32) A31 Imprumut BancaA 32 Grant SAPARD 0 0 0
B Total iesiri de lichiditati prin (B1+B2+B3)B1 Achizitii de active fixe corporale inclusiv TVAB2 Achizitii de active fixe necorporale inclusiv TVAB3 Cresterea investitiilor in curs 0 0 0
C ExcedentDeficit de lichiditati (A-B) 0 0 0D1 Rambursari de Credite pe termen mediu si lung din care (D11+ D12) D11 Rate la imprumutul Banca D12 Rate la alte Credite pe termen mediu si lung 0 0 0D2 Plati de dobanzi la Credite pe termen mediu si lung din care (D21+D22) D21 La imprumutul Banca D22 La alte Credite pe termen mediu si lung 0 0 0
E Flux de lichiditati din activitatea de investitii si finantare (C-D1-D2)II ACTIVITATEA DE EXPLOATARE SI ALTE ACTIVITATI 130727
51472387 1624350
F Incasari din activitatea de exploatare inclusiv TVA ( F1)130727
51472387 1624350
F1 Vanzari varianta cu proiectG Incasari din activitatea financiaraH Credite pe termen scurt 130727
51472387 1624350
K Plati pentru activitatea de exploatare inclusiv TVA (dupa caz) din care 0 0 0
1 Cheltuieli privind marfurile
2 Cheltuieli cu materiileprime 679603 747737 807415
26
3 Cheltuieli cu materialele consumabile 43637 48000 51842
4 Cheltuieli cu energia si apa 12988 14512 15672
5 Altecheltuieli materiale 10204 10323 11144
6 Cheltuieli cu serviciile executate de terti 55609 61160 66051
7 Cheltuieli cu impozite taxe si varsaminte asimilate 12500 13740 148408 Cheltuieli cu personalul angajat 0 0 09 Cheltuieli cu asigurarile si protectia sociala 0 0 0
10 Alte cheltuieli exploatare 0 0 011 Cheltuieli cu amortizarea si provizioanele
26064 26064 260642222222111111
L Flux brut exclusiv plati pentru impozit pe profit si TVA468670 550851 631321
M Plati pentru impozite si taxe (M1 + M2)186568 219297 251573
M1 TVA de platit 68667 104661 119950
M2 Impozit pe profit 97901 114636 131623N1 Rambursari de credite pe termen scurtN2 Plati de dobanzi la credite pe termen scurtO1 DividendeP
Total plati exclusiv cele aferente exploatarii (M+N1+N2+O1)P Total plati exclusiv cele aferente exploatarii (M + N1 + N2 + O1) 186568 219297 251573Q Flux de numerar din activitatea curenta (L-P) 280102 331554 379748II FLUX DE LICHIDITATI (CASH FLOW)R Flux de lichiditati net al perioadei (Q+E) 280102 331554 379748
S Disponibil de numerar al lunii precedenteDisponibil de numerar curent (S+R) 130597 410609 742253
T 410609 742253 1122001
D4 Indicatorii financiari
Valoarea investitiei (Vi) = valoarea totala a proiectului (exprimata in lei) ndash 12900000000 lei
LEI___________________________________________________________________________Specificare AN 1 AN 2 AN 3______________________________________________________________________Veniturile din exploatare (Ve)
27
470000000 485000000 500000000
___________________________________________________________________________Cheltuieli de exploatare (Ce)
97544660 100860100 104220600
___________________________________________________________________________
Rezultatul din exploatare (Re) = Se calculeaza Re = Ve ndash Ce - minim 10 din Ve
372455340 384139900 395779400
Profitul net (Pn) = rezultatul final al exercitiului financiar (anual) din care s-a scazut impozitul pe profit
312862486 322677516 332454696
Durata de recuperare a investitiei (Dr) = indicator ce exprima durata de recuperare a investitiei (exprimat in ani)
Se calculeaza Dr= ViPn mediu sau Dr=(Vi - 5 x Pn)Pn
unde Pn mediu = profit net mediu pe orizontul de prognoza Dr ndash ESTE 145 ANI
Rentabilitatea capitalului investit (Rc) = PnVi x 100 () Pn-profit net pentru fiecare an al perioadei previzionate
145 150 154___________________________________________________________________________
Cheltuieli financiare (Cf) = NU ESTE CAZUL___________________________________________________________________________
28
Gradul de acoperire a cheltuielilor financiare (Ga) = NU ESTE CAZUL
___________________________________________________________________________Flux de numerar net la sfarsitul perioadei (FNN) = Total intrari-Total iesiri FNNgt=0 (pentru fiecare an de prognoza)
280102 331554 379748 425733466695
Valoare actualizata neta (VAN) =aringFNi(1+r)I +FN5r VANgt0 r=rata de actualizare=8
CAPITOLUL IICAPITOLUL IISTRUCTURA FONDULUI FUNCIAR ŞI IcircNTOCMIREASTRUCTURA FONDULUI FUNCIAR ŞI IcircNTOCMIREA
ASOLAMENTULUIASOLAMENTULUI
21 Mărimea şi structura categoriilor de folosinţă a terenului
Tabelul 1Mărimea şi structura categoriilor de folosinţă a terenului
Specificare Ha din total din agricol
Suprafaţa totală 620 1000 -
Teren agricol 618 9968 1000
Teren arabil
- din care irigat
610 9839 987
300 4839 4854
Păşuni naturale 2 032 032
29
Facircneţe naturale 1 016 016
Livezi 5 08 08
Vii
Teren neproductiv 2 032 X
Condiţii naturaleDescrierea zonei icircn care este amplasată exploataţia cu cel puţin următoarele elemente
a) Temperatura medie anuală 940Cb) Precipitaţii medii anuale 534 mmmpc) Tipul de sol predominant textura panta
- tipul de sol cernoziom cambic- textura grosieră- panta 7 - 150C
Favorabilitatea terenului pentru diferitele culturi
Se va face o scurtă prezentare a caracteristicilor principalelor tipuri de sol cu favorabilitatea culturilor
CernoziomurileAu proprietăti fizice hidrofizice chimice termice şi de aeraţie foarte bune Cu toate că
sunt foarte bine aprovizionate cu azot fosfor şi potasiu pe aceste soluri pentru menţinerea fertilităţii şi obţinerea de producţii mari şi constant se recomandă aplicarea de icircngrăşăminte chimice şi organice Cernoziomurile sunt indicate pentru toate folosinţele şi culturile agricole
AluvisolurilePrezinta o fertilitate relativ bună fertilitatea depinzacircnd de gradul de solificare Pe
aluvisoluri pot fi cultivate o serie largă de plante specifice condiţiilor din ţara noastră porumb floarea soarelui cartof gracircu legume viţă de vie pomi
Soluri bruneDatorită proprietăţilor fizice (textură mijlocie structură granular medie permeabilitate
pentru apă şi aer rezistenţă scăzută la lucrările mecanice) sunt favorabile creşterii şi dezvoltării plantelor Pentru producţii mari se recomandă administrarea de icircngrăşăminte chimice organice şi verzi Sunt folosite pentru culturile gracircu porumb legume pomi migdal
22 Alegerea culturilor (criteriile avute icircn vedere culturile alese)
30
Criteriile avute icircn vedere (economice tradiţie asigurarea materiilor prime pentru investiţia de la planul de afaceri etc)
Cultura m ărului Importanta culturii marului se datoreaza valorii alimentare si gustative terapeutice si
profilactice a fructelor insusirilor lor tehnologice specifice particularitatilor agrobiologice ale pomilor si valorilor economice mari
Merele constituie unul dintre componentele de baza in alimentatia moderna a omuluiMărul creşte şi se dezvoltă bine icircn toate zonele Moldovei deoarece sunt condiţii
pedoclimaterice favorabile pentru cultivarea acestei specii pomicole Importanţa acestei specii pomicole ca cultură este determinată de valoarea alimentară calităţi gustative icircnalte icircnsuşirile terapeutice şi profilactice pentru sănătatea omului particularităţilor tehnologice specifice particularităţilor agrobiologice ale pomilor şi de valoarea economică mare de producţie Cultivarea merelor este o afacere profitabilă care are următoarele avantaje
- Plantaţia de măr poate fi exploatată 20-30 de ani iar investiţia se recuperează icircn 2-3 ani- Cererea crescacircndă pe piaţa locală şi externă la produsele agricole de valoare icircnaltă- Preţ avantajos la comercializarea merelor icircn stare proaspătă- Creşterea pe piaţa internaţională a cererii pentru producţia conservată (sucul concentrat)
Ele reprezinta aproape singurul aliment gata pregatit in natura care poate fi consumat fara alte adaosuri fie in stare proaspata fie consumate ca sucuri compot dulceata cidru marmelada etc Datorita insusirilor tehnologice merele constituie o materie prima cu pondere mare in industria alimentara
Astfel din punct de vedere chimic merele contin in medie 845 apa 141 zaharuri 02 substante pectice 06 substante grase 90 UI vitamina A 002 mg vitamina B2 01mg vitamina B1 7mg vitamina C 7 mg calciu 10 mg potasiu cat si cantitati reduse de aluminiu mangan sulf cobalt si altele
Principalii consumatori de mere sunt pieţele agricole locale antreprenori care exportă fructele fabricile de conserve depozite angro şi magazine procesatorii de fructe uscate Cele mai bune preţuri pot fi obţinute icircn cazul comercializării merelor icircn stare proaspătă pentru consum curent iar cele mai mici preţuri sunt icircnregistrate la mere comercializate icircntreprinderilor de procesare
Importanta marului rezida in particularitatile lui biologice Existenta unui numar mare de soiuri cu coacere esalonata in diverse epoci si capacitatea de pastrare in stare proaspata timp indelungat a soiurilor de iarna asigura consumul de fructe proaspete aproape in tot cursul anului circa 10 luni din 12 ale unui an Avand o mare capacitate de pastrare si o buna rezistenta la manipulare fructele pot fi transportate cu usurinta la distante mari
Cultura porumbului
Porumbul ocupa locul 3 ca importanta in lume Aceasta pozitie se justifica printro serie de particularitati
-prezinta o mare capacitate de productie cu cca 50 decat celelalte cereale-are o mare plasticitate ecologica-este o planta prasitoare fiind o foarte buna premergatoare pentru majoritatea plantelor de
cultura-suporta bine monocultura-are un coeficient multiplicat de 150-400ori-semanande-se primavara mai tarziu permite esalonarea mai buna lucrarilor agricole-cultura este mecanizata
31
-recoltarea se face fara pericol de scuturare
Porumbul este utilizat icircn alimentaţia omului icircn furajarea animalelor şi ca materie primă pentru diferite industrii
Icircn alimentaţia omului porumbul se utilizează sub formă de mălai (făină) din care se prepară mămăliga sau diferite peparate de patiserie fulgi de porumb porumb zaharat conservat sub formă de boabe sau ştiuleţi pentru salate şi garnituri porumb fiert sau copt popcorn (porumb pentru floricele) Din germenii de porumb rezultaţi icircn urma măcinării boabelor prin presare se obţine un ulei alimentar de foarte bună calitate apreciat icircn alimentaţia dietetică
Icircn furajarea animalelor boabele de porumb constituie furajul concentrat de bază pentru toate speciile de animale Valoarea nutritivă a porumbului este de 117 - 130 unităţi nutritive la 1 kg boabe
Planta icircntreagă recoltată şi tocată icircn faza de maturitate icircn lapte-ceară se utilizează pentru obţinerea de siloz care este utilizat pe scară largă icircn hrana vacilor de lapte De asemenea planta icircntreagă se poate utiliza ca masă verde
Tulpinile de porumb (cocenii) rezultate după recoltarea boabelor se pot utiliza ca furaj Ciocălăii măcinaţi pot fi utilizaţi icircn hrana rumegătoarelor Boabele de porumb se utilizează ca materie primă pentru obţinerea de amidon glucoză
dextrină izoglucoză (icircndulcitor lichid) whisky etc Boabele de porumb se utilizează pe scară largă pentru obţinerea de biocombustibil (etanol) după cum planta icircntreagă verde se poate utiliza pentru obţinerea de biocombustibil (metanol etanol)
Tulpinile de porumb se pot utiliza icircn industria celulozei şi la fabricarea panourilor aglomerate
Din ciocălăi se poate obţine furfurol sau pot fi folosiţi drept combustibil De asemenea icircn gospodăriile tradiţionale tulpinile de porumb se utilizează drept combustibil
Pănuşile se utilizează pentru diferite icircmpletituri tradiţionale Mătasea porumbului (stigmatele florilor femele) poate fi utilizată icircn scop medicinal iar
polenul de porumb este colectat cu uşurinţă de către albinele melifere (plantă poleniferă)
Cultura gracircului
Gracircul este una dintre cele mai importante cereale si planta care ocupa pe glob cele mai mari suprafete Boabele de grau au continut ridicat in hidrati de carbon si substante proteice Miere de grau este materie prima pentru paine si produse de panificatie aliment de baza pentru 35-40 din populatia globuluiGraul se mai utilizeaza si in prelucrari industriale (alcool amidon dextrina glucoza) si furaj in hrana animalelorTaratele sunt un nutret concentrat bogat in proteine hidrati de carbon si substante minerale Paiele se utilizeaza in industria celulozei si in hrana animale
Gracircul este cea mai importantă plantă cultivată din care se obţine icircn principal pacircine aliment de bază pentru cca 40 din populaţia globului Prin măcinare din boabele de gracircu se obţine făina care este utilizată pentru prepararea de diferite produse de panificaţie şi patiserie
32
fabricarea de paste făinoase etc Boabele de gracircu intră icircn alcătuirea amestecurilor de cereale prentru micul dejun
Boabele de gracircu se utilizează icircn hrana animalelor ca atare sau măcinate De asemenea icircn furajarea animalelor se utilizează şi tăracircţa rezultată ca subprodus icircn urma procesului de măcinare aceasta fiind bogată icircn proteine lipide şi săruri minerale
Boabele de gracircu servesc ca materie primă icircn diferite industrii pentru obţinerea de amidon gluten spirt băuturi spirtoase (vodcă wisky) bere biocarburburant (bioethanol)
Paiele au utilizări multiple precum materie primă icircn industria celulozei şi hacircrtiei aşternut pentru animale furaj grosier icircngrăşămacircnt organic prin icircncorporare icircn sol după recoltare sau prin compostare producerea de energie termină prin arderea icircn arzătoare cu recuperare de căldură
Germenii de gracircu rezultaţi icircn urma procesului de măcinare sunt utilizaţi icircn hrana omului ca produse energizante (germeni consumaţi cu lapte sau miere de albine) ca adaus icircn diferite produse de panificaţie sau pentru obţinerea de ulei foarte apreciat icircn industria cosmetică
Aluatul conservat prin refrigerare şi aluatul modelat (de exemplu blaturi pentru pizza) icircncepe să fie din ce icircn ce mai apreciat pe piaţă
Gracircul romacircnesc este un gracircu de foarte bună calitate pentru panificaţie care poate fi valorificat atacirct pentru consumul intern cacirct şi la export pentru consum european şi icircn afara Europei
Gracircul ecologic este unul dintre produsele ecologice cele mai bine cotate şi cerute pe piaţa mondială
Cultura gracircului oferă următoarele avantaje - boabele au un conţinut ridicat icircn glucide şi proteine corespunzător cerinţelor organismului uman - boabele au o bună conservabilitate pe perioade mari de timp - boabele se transportă cu uşurinţă pe distanţe mari - boabele de gracircu au diferite alternative de valorificare - boabele de gracircu reprezintă o importantă sursă de schimburi comerciale pe piaţa mondială - gracircul se poate cultiva icircn diferite condiţii pedoclimatice asiguracircnd producţii satisfăcătoare peste tot unde se cultivă - tehnologia de cultivare este complet mecanizată şi bine pusă la punct fără probleme deosebite - gracircul este o foarte bună premergătoare pentru majoritatea plantelor de cultură - după soiurile timpurii de gracircu pot fi semănate culturi succesive mai ales dacă sunt condiţii de irigare
Alegerea soiurilor şi hibrizilor (criteriile avute icircn vedere soiurile şi hibrizi aleşi pentru fiecare cultură)
-criteriile avute icircn vedere ndashproducţie rezistenţe specifice conţinut de principii nutritive etc
-soiurile şi hibrizi aleşi pentru fiecare cultură + prezentarea listei cu soiuri pentru 2012 la culturile alese şi descrierea soiului respectiv
MĂRUL - SOIURI
33
Icircn funcţie de epoca de coacere a fructelor merele se icircmpart icircn (a) soiuri de varăMelba Red melba Şafran de vară Papirovka Mantet Quinte Akane Plat August (b) soiuri de toamnă Prima Slava Peremojţiam James Grive Red Calvil de Zăpadă Spartan Focuşor Codrene Coredana Reglndis etc (c) soiuri de iarnă Idared Speranţa Banana de iarnăWellspur Goldspur Golden Delicious Jonathan Jonared Yellowspur Renet Simerenco Coredar Wagener etc
Antreprenorul trebuie să elaboreze proiect de plantare a livezii la icircntreprinderileautorizate şi materialul săditor trebuie să fie procurat de la pepinierele licenţiate cu actelenecesare pentru posibilitatea de beneficiere de subvenţii Cele mai de perspectivă soiuri de mere şi cu o cere sporită pe piaţă sunt Golden DeliciousRed Delicious Jonathan Idared Fugi Granny Smith Gala Melrose Ionagold Elstar precum şisoiurile genetic rezistente la boli şi dăunători aşa ca Florina Prima Coredana CoredarGeneros Pionier
Piaţa Romacircniei la merele proaspete este reprezentată prin 50 la sută din soiuri colorate (complet roşu sau parţial) şi 50 la sută pentru soiurile necolorate (gal-bene şi verzi) Cele mai populare soiuri colorate sunt Jonathan şi Idared urmate de Jonagold Gala Gloster etc iar dintre cele necolorate predomină soiul Golden Delicious Soiurile Granny Smith şi Mutsu icircnregistrează vacircnzări modeste Dintre soiurile locale icircn supermarket-uri se comercializează Glorios şi Florina icircnsă icircn can-tităţi foarte mici Fructele de obicei sunt icircmpărţite icircn trei categorii mici (sub 70 mm) medii (70-90 mm) şi mari (peste 90 mm)
PORUMB ndash SOIURI
Porumbul face parte din familia Gramineae subfamilia Panicoideae tribul Maydeae genul Zea Genul Zea cuprinde 3 specii - Zea mexicana (Schrad) Recv et Mangel (sin Euchlaena mexicana) ndash teosinte1 anual - Zea perennis (Hitsch) Recv et Mangel (sin Euchlaena perennis) ndash teosinte peren - Zea mays L ndash porumbul cultivat
Porumbul cultivat cuprinde mai multe convarietăţi (grupe de varietăţi) cele mai importante fiind următoarele - Zea mays conv dentiformis Koumlrn (sin Zea mays conv indentata Sturt) denumit porumbul dinte de cal Se caracterizează prin boabele mari prismatice cu partea sticloasă (cornoasă) a endospemului dispusă pe părţile laterale ale bobului iar partea făinoasă (amidonoasă) dispusă icircn partea centrală şi superioară a bobului (fig 19) Prin uscare endospemul făinos icircşi reduce volumul se contractă şi determină apariţia unei depresiuni icircn partea superioară a bobului sub forma mişunei dintelui de cal de unde denumirea acestei convarietăţi de bdquoporumb dinte de calrdquo La această convarietate au fost creaţi primii hibrizi de porumb iar icircn prezent această convarietate are cea mai margă răspacircndire icircn lume Majoritatea hibrizilor de porumb aparţin acestei convarietăţi La noi icircn ţară primii hibrizi care au fost icircntroduşi icircn cultură aparţin acestei convarietăţi şi au fost aduşi din SUA de unde şi denumirea de bdquoporumb americanrdquo - Zea mays conv indurata (Sturt) Bailey denumit porumbul cu bobul tare porumbul sticlos Se caracterizează prin boabe rotunjite icircn partea superioară netede lucioase dure la spargere de unde vine denumirea de bdquoporumb tarerdquo Partea sticloasă a endospermului este dispusă la exteriorul bobului de jur-icircmprejurul acestuia iar partea făinoasă este dispusă icircn partea centrală a bobului uneori ajungacircnd pacircnă icircn partea superioară a bobului situaţie cacircnd determină apariţia
34
unei uşoare mişune (fig 20) Din această convarietate au făcut parte vechile populaţii şi soiuri romacircneşti de unde şi denumirea de bdquoporumb romacircnescrdquo - Zea mays conv aorista Grebensc denumit porumbul semisticlos Prezintă caracteristici intermediare icircntre convarietăţile dentiformis şi indurata Bobul este rotunjit mat icircn partea superioară şi uneori prezintă o uşoară adacircncitură - Zea mays conv everta Sturt (sin Zea mays conv microsperma Koumlrn) denumit porumb de floricele Se caracterizează prin plante cu o talie mai mică care au capacitatea de a forma mai mulţi ştiuleţi pe plantă Boabele sunt mici (MMB = 40-100 g) cu vacircrful rotunjit sau ascuţit Endospermul este aproape icircn icircntregime sticlos cu excepţia unei mici porţiuni icircn jurul embrionului care este amidonoasă Prin icircncălzire apa din grăunciorii de amidon din endospermul făinos se transformă icircn vapori care exercită o presiune asupra tegumentului pacircnă cacircnd determină spargerea acestuia moment icircn care conţinutul bobului se revarsă (boabele expandează) mărindu-şi volumul de 15-20 de ori formacircnd o masă albă-spongioasă respectiv aşa-numitele floricele
RUSTICA a castigat o pozitie de lider pe piata de porumb precoce din Europa de Nord si poseda o gama larga de seminte adecvata pentru toate pietele lumii HIBRIZI FOARTE PRECOCIBarbados - excelent pentru boabe si silozEarly Star - precoce si productivEnergy Star - foarte buna valoare alimentaraComera - performanta inalta HIBRIZI PRECOCIBatz - vigurosEurostar - lider in EuropaGalaStar - porumb pe care il veti adoraInagua - bun pentru boabe si siloz
GRAcircU ndash SOIURI
Cercetătorii de la Institutul de Cercetare - Dezvoltare Agricolă Fundulea au creat soiuri de grau productive si rezistente la secetaBOEMA soi de gracircu de toamnă extrem de productiv şi cu indici de calitate ridicaţi pentru panificaţie adaptat condiţiilor climatice din zona de cacircmpie din sudul ţării şi Moldova este un soi foarte precoce mai timpuriu la icircnspicat cu 1-3 zile faţă de soiul Flamura 85 talia plantei de 77-90 cm rezistent la iernare şi cădere arşiţă şi secetă rugina galbenă rezistenţă mijlocie la rugina brună şi făinare are calitate bună de morărit şi panificaţie
GRUIA este un soi de toamnă care a dat rezultate foarte bune icircn Oltenia şi Dobrogea este mai timpuriu cu 4 zile faţă de soiul Fundulea 4 talie de 76 cm se remarcă printr-o rezistenţă bună la iernare la cădere dar şi la rasele actuale de rugina galbenă
35
superior multor soiuri ca rezistenţă la făinare rugină brună şi septorioza frunzelor calitatea de panificaţie a soiului Gruia este apropiată de cea a soiului Dropia faţă de care tinde să aibă un gluten mai tenace soiul se evidenţiază printr-o productivitate ridicată icircn medie cu 9-12 mai mare faţă de soiurile martor sporul de producţie fiind mai mare icircn condiţii de secetă in pofida taliei sale scurte soiul se comportă foarte bine icircn condiţii de deficit hidric Gracircul aparţine genului Triticum familia Gramineae (Poaceae) Genul Triticum cuprinde un număr mare de specii de gracircu forme sălbatice şi cultivate clasificate diferit de-a lungul timpului
Pentru ţara noastră prezintă importanţă 2 specii şi anume Triticum durum Desf şi Triticum aestivum L Triticum durum Desf (fig 16) are tulpina plină icircn interior pe toată lungimea sau cel puţin icircn partea superioară Spicul este aristat cu ariste lungi comparativ cu lungimea spicului şi orientate paralel Boabele au aspect sticlos la maturitate şi sunt conice la capet Triticum aestivum L (fig 17) are tulpina goală icircn interior pe toată lungimea Spicul este nearistat sau aristat cu ariste mai scurte comparativ cu lungimea spicului şi orintate divergent Boabele sunt ovoidale sau alungit-ovoidale prevăzute cu un smoc de perişori la capătul superior Endospermul este făinos semisticlos sau sticlos
Gracircul comun reprezintă specia cea mai importantă care pe plan mondial reprezintă cca 90 din suprafaţa cultivată cu gracircu şi cea mai mare partea a suprafeţei cultivată cu gracircu din ţara noastră Gracircul comun are forme de toamnă şi de primăvară aproape icircntreaga suprafaţă din ţara noastră fiind cultivată cu gracircu de toamnă (gracircul de primăvară ocupă suprafeţe foarte mici nesemnificative)
Soiurile de gracircu cultivate icircn Romacircnia sunt icircn marea lor majoritate soiuri romacircneşti create la Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Fundulea sau icircn reţeaua de Staţiuni de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Aceste soiuri se caracterizează prin potenţial de producţie ridicat (9-10 tha) o bună rezistenţă la cădere ger iernare secetă şi boli o bună calitate şi stabilitate a recoltelor
23 Intocmirea asolamentului
Specificare HaSuprafaţa totală a terenului arabil 610Suprafaţa medie a solei (3 sole) 2033
Tabelul 2Schema rotaţiei culturilor
SOLAANUL 2012 2013 2014I măr măr mărII gracircu porumb gracircuIII porumb gracircu porumb
36
37
CAPITOLUL IIICAPITOLUL IIIORGANIZAREA PROCESULUI DE PRODUCŢIE AGRICOLĂORGANIZAREA PROCESULUI DE PRODUCŢIE AGRICOLĂ
31 Proiectarea producţiilor medii prin metoda bonităriiterenurilor agricole
Tabelul 3
Date iniţiale
Cultura Tipul de solSuprafaţa - ha (Si)
Nota de bonitare pentru
condiţiile ecologice (Pi)
Corecţia pt distanţă şi
felul drumului (k)
Coeficient de
potenţare (c)
Producţia medie
realizată
MărGracircuPorumb
Cernoziom 5 75 015 11 15000Cernoziom 303 80 018 12 4000Cernoziom 302 85 019 13 8000
TOTAL 610
2) Notele totale de bonitare pentru condiţiile ecologice (Ni)
MĂR ndash 575 = 375Ni = Si x Pi GRAcircU ndash 30380 = 24240
PORUMB ndash 30285 = 25670TOTAL = 50285
3) Nota medie ponderată de bonitare
50285 610 = 8243
1) Producţia ce revine pe un punct al notei medii ponderate de bonitare
P măr = 515000 375 = 200P gracircu = 3034000 24240 = 50
P porumb = 3028000 25670 = 9411
6) Corecţia totală icircn funcţie de distanţă şi drumuri Ct = S x kMĂR ndash 5015 = 075
Suprafaţă x coeficient corecţie GRAcircU ndash 303018 = 5454PORUMB ndash 302019 = 5738
TOTAL = 11267
38
7) Nota de bonitare recalculată (Nbr)
MĂR ndash 375-075 = 37425Nbr = Nota totală de bonitare ndash Corecţia GRAcircU ndash 24240-5454 = 2418546
PORUMB ndash
25670-5738 = 2561262
8) Notele totale de bonitare potenţate (Ntp)
MĂR ndash 3742511=4117
Ntp =Nota de bonitare recalculată (Nbr)
xCoeficient
de potenţare
GRAcircU ndash241854612=290225
PORUMB ndash
256126213=332964
9) Producţia totală pe cultură pentru fiecare unitate de sol (Pt)
MĂR ndash 4117200= 82340
Pt =Nota totală de
bonitare potenţată (Ntp)
x
Producţia ce revine pe un punct de
bonitare P(kgpunct)
GRAcircU ndash
29022550= 1451125
PORUMB ndash
3329649411=31335242
TOTAL= 4666989
10) Producţia medie la hectar Pmc1
Pm măr = Producţia totală Suprafaţa totală = 823405=16468
Rezultatele pentru celelalte culturi
Pmedie gracircu = 1451125303= 4789
Pmedie porumb =31335242302= 10376
39
32 STABILIREA CANTITĂŢILOR DE IcircNGRĂŞĂMINTE PE CULTURI
Calculul dozelor de icircngrăşăminte s-a efectuat ţinacircndu-se cont atacirct de
producţiile medii cacirct şi de existentul de suprafaţă activă din sol S-au luat icircn
considerare şi pierderile rezultate prin levigare
Icircn tabelul 4 este prezentat calculul dozelor de icircngrăşăminte chimice la ha
separat pentru cele 3 culturi icircn parte
Tabelul 4
Calculul dozelor de icircngrăşăminte chimice
Nr Crt
SPECIFICARE UM
CULTURA
GRAcircU PORUMB MĂRN P K N P K N P K
1 Producţie medie Kgha 4789 10376 16468
2 Consum specific Kg sat
23 11 20 20 21 20 5 3 6
3 Sa de administrat
Kg 11014
5268 9578
20752
2179 20752 8234 494 988
4 Sa icircn sol Kg 45 31 60 40 35 30 30 20 355 Diferenţa de
admKg sa
6514 2168 3578
16752
1829 17752 5234 294 638
6 Pierderi prin levigare
13 5 7 13 5 7 13 5 7
7 Cant pierdută prin levigare
Kg sa
847 108 25 2177
914 1242 68 147 446
8 Total sa de administrat
Kg 7361 2276 3828
18929
19204 18994 5914 3087 6826
9 Tipul de icircngrăşămacircnt
NO4NO3
Super P c
Sare potasică
NO4NO3
Super P c
Sare potasică
N P2O5 K20
10 Conţinutul icircn sa a icircngr
Kgt 345 40 40 345 40 40 345 40 40
11 Doza de icircngr de administrat
Kg 213 57 96 549 480 475 171 77 171
40
33 PLANUL DE CULTURĂ
Planul de cultură cuprinde structura culturilor dimensiunile fiecăreia
producţiile medii şi totale (tabelul 5)
Tabelul 5
Icircntocmirea planului de cultură
Cultura Suprafaţa (ha)
Producţii medii (kgha)
Producţia totală (t)
Preţ livrare (leikg)
Măr 5 16468 8234 2Gracircu 303 4789 1451 08
Porumb 302 10376 313355 1
34 FUNDAMENTAREA FIŞELOR TEHNOLOGICE PE CULTURI
Icircn vederea organizării proceselor de muncă şi de producţie icircn etapa pregătitoare se
icircntocmesc fişele tehnologice pe culturi Informaţiile cuprinse icircn fişele tehnologice servesc icircn
acelaşi timp la stabilirea tehnologiilor stabilirea destinaţiei producţiei determinarea volumului
lucrărilor mecanice şi manuale necesarul de forţă de muncă cantităţile de materiale şi mijloacele
financiare necesare pentru aprovizionare
DATELE NECESARE
1 Culturile incluse icircn planul de producţie al firmei
2 Suprafaţa ocupată de fiecare cultură icircn parte
3 Culturile premergătoare
4 Producţia medie şi totală a fiecărei culturi
5 Lucrările tehnologice icircn ordinea cronologică a executărilor
6 Perioada de executare şi data lucrării
7 Mijloacele cu care se execută lucrarea
8 Tarifele de plată pentru lucrările mecanice
9 Tarifele de plată pentru lucrările manuale pe categorii
10 Cuantumul taxelor pentru CAS şomaj risc asigurare
11 Amortismentul specific
12 Materialele necesare procesului tehnologic consumul normat pe UM preţul unitar şi cota
pentru cheltuielile de aprovizionare
41
13 Cota de cheltuieli indirecte (comune şi generale)
MODUL DE LUCRU
1 Se icircnscriu icircn fişă datele privind suprafaţa şi producţia medie Producţia medie se planifică
icircn raport cu fertilitatea solului şi cantitatea de icircngrăşămacircnt aplicată
2 Se icircnscriu lucrările tehnologice icircn ordinea executării lor precizacircndu-se toată perioada
optimă de execuţie şi durata fiecărei lucrări
3 Pentru fiecare icircn parte se determină volumul lucrărilor sumele necesare şi materiale
4 La lucrările manuale icircn raport cu volumul lucrării se calculează numărul de zile om iar
fondul de salarii rezultă icircnmulţind numărul de zile om necesar pentru evaluarea lucrării cu
tariful pe ziom corespunzător
5 Taxele asupra fondului de salarii se calculează aplicacircnd cota icircn proporţie de 30 pentru
CAS 5 pentru fondul de şomaj 1 pentru risc şi asigurare impozit 15 asupra sumei
care reprezintă fondul de salarii
6 Amortismentul specific se determină icircn raport cu valoarea de inventar a mijlocului fix
folosit exclusiv la cultura respectivă şi durata de folosire
7 Cota de cheltuieli pentru aprovizionare se calculează o cotă parte din valoarea
materialului folosit
8 Din icircnsumarea pentru lucrările mecanice lucrările manuale taxe asupra valorilor
materialelor se obţin cheltuielile de producţie
9 La cheltuielile directe se aplică cota de cheltuieli comune şi prin icircnsumarea lor se
determină cheltuielile de producţie
10 După fiecare trimestru se fac totalurile
11 Se calculează indicatorii cheltuieli de producţie la hectar şi costul la tona de produs
42
44
45
46
47
35 Organizarea lucrării de semănat la cultura gracircului
Semănatul este una dintre cele mai importante lucrări agricole de care depinde icircn ultimă instanţă obţinerea de producţii ridicate Suprafeţele icircntinse ocupate de culturi precum şi termenele restracircnse icircn care trebuie executat fac ca procesul de muncă al semănatului să ocupe un loc important icircn activitatea de producţie a exploataţiilor agricole
Etapele organizării lucrărilor de semănat cereale păioase sunt următoarele1 se stabileşte componenţa agregatului de semănat potrivit condiţiilor existente
(tractor plus semănătoare SUP-29 sau SUP-21)2 Se determină necesarul de agregate pentru terminarea semănatului icircn termen
optim folosind formula
icircn care
N ndash numărul de agregate pentru terminarea lucrării icircn timpul propusS ndash suprafaţa de icircnsămacircnţatn ndash numărul de zile icircn care trebuie terminată lucrareaP ndash randamentul zilnic al maşinii
(1)N = 303(512) = 5 agregate
Aşadar icircn prealabil trebuie cunoscut randamentul zilnic al agregatului de semănat folosit Aceasta se calculează după formula
icircn
care
P ndash randamentul zilnic al agregatului (ha)B ndash lăţimea de lucru a agregatului icircn lucru (m)V ndash viteza de deplasare a agregatului
icircn lucru (moră)t ndash durata zilei de lucru (ore)H ndash coeficientul de folosire a timpului de lucru (070-080)
(2)P = 366000807 10000 = 12 ha
3 Stabilirea lungimii marcatoarelor semănătoriiLungimea marcatoarelor adică distanţa la care trebuie aşezată piesa activă a marcatorului faţă de ultimul brăzdar se stabileşte icircn funcţie de
lăţimea de lucru a semănătorii (B) distanţa icircntre două brăzdare (b) distanţa icircntre roţile din faţă sau marginile exterioare ale şenilelor
tractorului (c)
= 11
= = 26
49
49
Cacircnd tractorul poate urmări urma lăsată de marcator atacirct cu roata din dreapta cacirct şi cu roata din stacircnga lungimea celor două marcatoare este egală şi este dată de relaţia
4 Stabilirea debitului semănătorii icircn funcţie de norma de sămacircnţă la hectar La icircnceputul lucrării trebuie icircntotdeauna să se verifice corectitudinea reglării debitului la icircnsămacircnţare Această verificare se face după formula
icircn
care
G ndash cantitatea de sămacircnţă cursă din semănătoare la un număr stabilit de icircnvacircrtiri a roţii semănătoriiA ndash norma de semănat la un ha (kg)d ndash lungimea roţii semănătorii (m)B ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)O ndash nr de icircnvacircrtituri a roţii semănătorii
(6)G= 2501743620 10000 = 313
5 Stabilirea dimensiunilor postatelor la semănat Lungimea maximă a postatelor la semănat este icircn funcţie de capacitatea cutiei semănătorii Pentru a uşura organizarea transportului de seminţe este indicat ca alimentarea semănătorii cu seminţe să se execute la un singur capăt a postatei ~n acest caz lungimea maximă a postatei se calculează după formula
icircn
care
L ndash lungimea maximă a postatei (m)Q ndash capacitatea coşului de alimentare
a semănătorii (kg)Y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii coşului de alimentare a semănătorii (icircn medie 070-080)A ndash norma de semănat (kgha)B ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)
(7)L = (051000040007) (25036) = 1556m
Icircn ce priveşte lăţimea postatei aceasta se determină icircn funcţie de lăţimea totală a parcelei de icircnsămacircnţat şi de metoda de deplasare a agregatului Ea se calculează aşa icircncacirct să asigure de lucru agregatului pentru 1-2 zile de lucru
Lăţimea postatei la semănatul icircn suveică se calculează după formula
icircn care
l ndash lăţimea postatei (m)P ndash productivitatea zilnică a agregatului (hazi)Z ndash durata icircn zile a lucrului pe aceeaşi postată (1-2 zile)L ndash lungimea postatei (m)
(8)l = 10000122 1556 = 154m
6 Lăţimea zonei de icircntoarcere a agregatului Pentru icircntoarcerea agregatului la capetele parcelei se delimitează o facircşie de teren denumită bdquozonă de icircntoarcereldquo Delimitarea acestei zone se face icircn cazul deplasărilor icircn parcursul liniar cu buclă şi fără buclă Lăţimea zonei de icircntoarcere este dată de relaţia
50
50
icircn care
E ndash lăţimea zonei de icircntoarcereR ndash raza de icircntoarcere a agregatuluie ndash lungimea de ieşire a agregatului (adică distanţa de la centrul agregatului mijlocul osiei motoare a tractorului) pacircnă la organele active ale maşinii
(9)E = 34 + 15 = 135m
Aceasta reprezintă lungimea cu care trebuie să se deplaseze centrul agregatului pentru aducerea organelor active ale maşinii agricole pe linia de icircntoarcere a lucrului
7 Stabilirea distanţei dintre punctele de alimentare a semănătorii Distanţa dintre punctele de alimentare a semănătorii se determină icircn funcţie de metoda de deplasare a agregatului la semănat ~n cazul semănatului icircn suveică lungimea postatei este determinată icircn funcţie de capacitatea cutiei de seminţe icircn aşa fel ca alimentarea semănătorii să se facă numai la unul din capetele postatei distanţa dintre punctele de alimentare se află după formula
icircn care
D ndash distanţa dintre punctele de alimentare (m)B ndash lăţimea de lucru a agregatului (m)T ndash numărul turelor (adică nr curselor dus-icircntors) pe care le face agregatul pacircnă la golirea coşului semănătorii
(1)D = 2362 = 144m
Icircn cazul cacircnd lungimea postatei nu este determinată icircn funcţie de capacitatea cutiei de seminţe este necesar ca icircn prealabil să cunoaştem turele pe care le face agregatul pacircnă la golirea coşului semănătorii Aceasta se determină icircmpărţind lungimea drumului pe care icircl face semănătoarea pacircnă la golirea cutiei sale pe lungimea cursei de lucru dus şi icircntors ~n acest scop se foloseşte următoarea formulă
icircn care
T ndash numărul turelorQ ndash capacitatea cutiei semănătorii
(kg)Y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii cutiei (080)A ndash norma de semănat (kgha)B ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)L ndash lungimea postatei (m)
T= (1000040007) (2503621556) = 1Icircn cazul semănării icircn bdquolaturildquo sau bdquope două jumătăţi ale postateildquo distanţa dintre
punctele de alimentare se calculează după formula = 136 = 36
(semnificaţiile literelor sunt aceleaşi ca la formulele (10) şi (11)
51
51
8 Stabilirea cantităţilor de seminţe ce se pun la punctele de alimentare Cantităţile de seminţe care se pun la primul punct de alimentare se calculează după formula
= 4001 = 400kgiar cantitatea care se pune la punctele următoare este
icircn care
C ndash cantitatea de seminţe necesară alimentării agregatului (kg)Q capacitatea coşului semănătorii (kg)y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii cutieia ndash nr semănătorilor icircn agregat
(14)C1 = 400071 = 280kg
9 Stabilirea necesarului zilnic de muncitori pentru semănat şi transportat seminţele Necesarul zilnic de muncitori pentru deservirea semănătorilor variază icircn raport cu numărul de agregate folosite zilnic şi al maşinilor ce compun agregatul
10 Necesarul de mijloace de transport se stabileşte icircn funcţie de cantităţile de seminţe necesare semănătorilor la o icircncărcare timpul de golire a semănătorilor capacitatea mijloacelor de transport distanţa de transport şi timpul necesar pentru un ciclu de transport
~n primul racircnd se determină timpul icircn care se consumă cantitatea de seminţe existentă icircn cutia semănătorii folosind relaţia
icircn care
q ndash capacitatea cutiei semănătorii (kg)085 ndash coeficientul de folosire a cutiei semănătoriiB ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)V ndash viteza de lucru a agregatului (moră)N ndash norma de sămacircnţă la ha (kg)
Tgol = (10000400085) (366000250) = 063h = 38min
Numărul de mijloace de transport necesare zilnic se determină pe baza relaţiei
icircn care
Nt ndash numărul mijloacelor de transportn ndash numărul semănătorilor ce lucreazăt ndash durata unui ciclu de transport (min)Cm ndash capacitatea mijlocului de transport (kg)
Nt = (540008530) (38400) = 33 = 311 Se determină necesarul de saci pentru transportul seminţelor cunoscacircnd că
pentru uşurarea manipulării se recomandă ca un sac să aibă 40 kg
Nr saci = (512250) 40 = 375 sacizi
52
52
Centralizarea datelor
Nr crt
Specificare UMAgregatul folosit
Tractor + (SUP-29)
Tractor + SUP-21
1 Productivitatea zilnică a agregatului haschimb 12
2 Necesarul zilnic de-tractoare nr 5-semănători nr 5
3Productivitatea zilnică a tuturor agregatelor
hazi 60
4Dimensiunile solei de semănat
-lungime m 1556-lăţime m 1947-suprafaţă ha 303
5Dimensiunea parcelelor de semănat
-lungime m 1556-lăţime m 154-suprafaţă 24
6Lungimea marcatorului
-dreapta m 11-stacircnga m 26
7Norma de icircnsămacircnţare
-la 20 icircnvacircrtituri kg 3-la hectar kg 250
8Distanţa dintre punctele de alimentare cu seminţe
m 144
9Cantitatea de seminţe ce se pune la punct de alimentare
-la primul punct
kg 400
-la punctele următoare
kg 280
10 Necesarul zilnic de muncitori
-pt servirea semănătorii
nr 5
-pt transportul seminţelor
nr 3
-total nr 8
11Lăţimea facircşiei de icircntoarcere a agregatului
m 135
12Necesarul zilnic de mijl de transport
-atelaje nr-tractor+remorcă nr 3-auto-camion nr
13Necesar saci pt transportul seminţelor
nr 375
53
53
36 Evaluarea producţiei
Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţieiacestora
Evaluarea se face icircn două etape1) icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele
caracteristice de dezvoltare a plantelor2) icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite
norme standardizate~n funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfel
1) Gracircu orz (orz - 1 iunie gracircu - 15 iunie) Gracircu Boemandash se stabileşte numărul punctelor de control icircn funcţie de mărimea şi
uniformitatea parcelelor(icircn cazul parcele de pacircnă la 100 ha - 5 puncte pe suprafeţe mai mari de 100 ha - 10 puncte)
Determinările se fac cu ajutorul ramei metrice (un cadru de 1 metru patrat)Metodologie de lucrundash se numără spicele din interiorul ramei metricendash se stabileşte numărul mediu de boabe icircn spicndash se calculează producţia medie la hectar astfel
Q kgha = (360353610000) (10001000) = 4536kgha
Q kgha - producţia medie kgha Nsp - număr mediu de spice la mp (medie pe toate punctele de control) 360Nb - număr mediu de boabe icircn spice 35MMB - greutatea a 1000 boabe (grame)3610000 mp = 1 ha1000 x 1000 = 1000 grame x 1000 boabe
Exemplu
2) Porumb (1 septembrie) DKC 3511ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 28 mp (4 racircnduri x 070 x 10 m
lungime 070 (m) - distanţa dintre racircnduri)ndash se numără ştiuleţii la fiecare punct de controlndash se calculează numărul de ştiuleţi la hectar
54
54
Nstha = (30010000)(510) = 60000
Nstha - număr de ştiuleţi la hanst - numărul de ştiuleţi număraţi la toate punctele de controld - suprafaţa unui punct de control (mp)i - numărul punctelor de control
ndash se determină apoi numărul de boabe pe ştiuletendash se calculează apoi producţia medie la hectar
Q kgha = (60000588337) (10001000) = 11889 kgha
Q kgha - producţia medieNst - număr ştiuleţi la hectar 60000Nb - număr mediu de boabe pe ştiulete 588MMB - greutatea a 1000 boabe (grame) 337
Exemplu
3) Floarea soarelui (15 august)ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 28 mp (4 racircnduri x 070 x 10)ndash se numără capitulele la fiecare punct de control şi se stabileşte numărul mediu
de capitule la ha după formula
Ncpha - număr total de capitule la hancp - număr de capitule numărate la toate punctele de controld - suprafaţa unui punct de controli - numărul punctelor de control
ndash se determină numărul mediu de seminţe pe capitul(Ns)ndash se calculează producţia medie la hectar astfel
55
55
Q kgha - producţia medieNcp - număr mediu de capitule la hectarNs - număr seminţe pe capitulMMB - greutatea a 1000 seminţe icircn grame
Exemplu
4) Sfecla de zahăr (1 septembrie)ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 10 mp (3 racircnduri x 045 m x 74 m
lungime)ndash la fiecare punct de control plantele se recoltează se decoletează (tăierea
frunzelor) se curăţă de pămacircnt şi se cacircntărescndash se determină producţia medie astfel
q - cantitatea de rădăcini recoltate din punctele de control (kg)d - suprafaţa unui punct de control (mp)i - numărul punctelor de control
ndash la producţia stabilită se adaugă sporul de producţie ce se va realiza de la data evaluării la data prevăzută a se recolta (18 grziplantă)
Exemplu
5) Fructe (1 septembrie) MĂRMetoda de evaluare diferă icircn funcţie de tipul de livadă clasică sau intensivă dar
icircn mare constă icircn următoarele etapendash se stabileşte numărul de pomi pentru examinare (2 - 5 ) 480ndash se determină numărul mediu de fructe pe pom şi greutatea acestora icircn kg 30kg
167 de fructe
56
56
ndash se icircnmulţeşte numărul mediu de fructe pe pom cu numărul de pomi existenţi la ha şi se obţine astfel producţia medie la ha 16032 kgha
6) Struguri (de masă - 15 iulie de vin - 1 septembrie)ndash evaluarea se face separat la viile nobile şi la viile de hibrizindash se stabileşte numărul de butuci pe rod la ha cu relaţia
Nbha - numărul de butuci pe rod la hadr - distanţa dintre racircnduri (m)db - distanţa icircntre butuci pe racircnd (m)Ng - număr mediu de goluri (butuci neproductiviinexistenţi) la ha icircn procente
ndash se evaluează producţia de struguri pe butuc număracircndu-se toţi strugurii de pe un număr de 1 - 2 din butucii existenţi pe lot (se recomandă să se efectueze numărătoarea strugurilor pe fiecare al 10-lea butuc din 15 icircn 15 racircnduri)
Producţia de struguri pe butuc se calculează astfel
Pmb - producţia medie pe butuc (grame)Gms - greutatea medie a strugurilor (grame)Ns - numărul de struguri total găsiţi la numărătoareNba - numărul butucilor analizaţi
ndash se calculează producţia medie de struguri la ha cu formula
Pmha - producţia medie de struguri la ha (kg)Nbha - numărul de butuci pe rod la haPmb - producţia medie pe butuc (grame)
Exemplu
57
57
CAPITOLUL IV DETERMINAREA PRAGULUI DE RENTABILITATE (A PUNCTULUI CRITIC) PE CULTURI
Punctul critic marchează acea dimensiune a producţiei medii la care icircncasările din
valorificarea producţiei sunt egale cu cheltuielile totale de producţie deci acel punct al
producţiei medii la care nu se obţine profit dar nu se icircnregistrează nici pierderi
Mărimea costului de producţie şi a ratei profitului se găsesc icircntr-o stracircnsă legătură
cu raportul dintre cheltuielile de exploatare şi cantitatea de produse realizate Prin analiza
costurilor şi cheltuielilor de exploatare icircntreprinzătorul poate calcula nivelul minim de
activitate cerut de menţinerea icircn stare de funcţionare a firmei Cunoscacircnd pragul de
rentabilitate se poate proiecta volumul de vacircnzări icircn vederea obţinerii profitului scontat
De asemenea creditorii şi investitorii solicită adesea efectuarea analizei punctului
critic pentru a ajuta icircn evaluarea cacircştigurilor potenţiale ale unei afaceri şi icircn consecinţă
aceasta trebuie introdusă icircn planul de afaceri
Punctul critic se poate determina icircn două moduri şi anume fără profit programat
sau cu profit programat
Calculul punctului critic fără profit programat este exprimat printr-o relaţie
simplă
y = yי
y = Pvx
yי = Cvx + CF
Pvx = Cvx + CF
x(Pv ndash Cv) = CF
icircn care
y ndash veniturile din valorificarea producţiei (mii lei)
yי - cheltuielile totale icircnregistrate (mii lei)
Pv ndash preţul de vacircnzare unitar
x ndash producţia medie sau volumul vacircnzărilor (unităţi fizice)
Cv ndash cheltuieli variabile unitare
58
58
CF ndash costuri fixe totale
De unde x marchează acea dimensiune a producţiei la care nu se icircnregistrează nici
profit nici pierderi
Determinarea cantitativă şi reprezentarea grafică a PC la cultura Porumb
Cheltuielile variabile
NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrarii
CheltuieliCheltuieli variabilevariabile
(lei) (lei)
CheltuieliCheltuieli variabile variabile
(lei t (lei t ))
(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)
11 Incărcat transportat IC (PK) t 2881 180225 575
22 Descărcat IC (PK) t 2881 2444609 78
33 Incărcat transportat IC (N) t 10 2484545 793
44 Descărcat IC (N) t 1655 6371 02
55 Transportat apa prep sol mii l 30 599 019
66 Incărcat transportat săm t 66 599359 191
77 Recoltat porumb boabe t 530 2606662 832
88 Transportat porumb boabe t 225 1245 04
99
1010
TOTALTOTAL 9962236 31792
a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch Variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologicacopy= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)
59
59
Cheltuielile fixe
NrNr CrtCrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe
(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe
(lei ha)(lei ha)
(a)(a) (b)(b) copycopy (d)(d) (e)(e)
11 Adm Şi deservit IC (PK) ha 302 617645 2045
22 Arat 25 cm +grăpat ha 302 1140192 3775
33 Adm Şi deservit IC (N) ha 302 630389 2087
44 Erbicidat şi deservit ha 302 61155 2025
55 Discuit si preg Pat germ Ha 302 586536 1942
66 Semănat +deservit ha 302 472517 1565
77 Prăşit mecanic I ha 302 819024 2712
88 Prăit mecanic II ha 302 654182 2166
99
1010
TOTALTOTAL 5532035 18318
(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)
60
60
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura porumb - fără profit programat
Ch variabile Cv = 9962236 lei
Ch fixe totale CF = 5532035 lei
Ch fixeha CFha = 18318 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 11 leikg = 1100 leit
Producţia totală de PT= 313355 t
Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 302 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 33961599 lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 9962236 + 33961599 = 133583959 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 133583959 313355=
4263leit
Productia medie de porumb la punctul critic (X)
X= (CFha)(Pv-CVt) = 18318 ( 1100 ndash 4263 ) = 272 tha = 2720 kgha
Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 272 tha 4263 leit = 115953 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx =18318 leiha+ 115953 leiha =299133 leiha
Nivelul producţiei de 2720 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la
cultura porumb icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de
2720 la preţul de 11 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie
Depăşirea acestui nivel al producţiei (2720 ha) duce la obţinerea unui profit iar
scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi
61
61
62
PROFI
T
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
2720 kg2720 kghaha
4000
3000
1000
2000
5000
7000
6000
18318
leiha
299133
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura porumb ndash fără profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
62
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura porumb - cu profit programat
Ch variabile Cv = 9962236 lei
Ch fixe totale CF = 5532035 lei
Ch fixeha CFha = 18318 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 11 leikg = 1100 leit
Producţia totală de PT= 313355 t
Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 302 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 33961599 lei
Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)
Pr = 500000lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 9962236 + 33961599 = 133583959 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 133583959 313355=
4263leit
Profitul programat pe ha (Prha) Prha=PrS =500000302= 165562 leiha
Producţia medie de porumb la punctul critic (X)
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 18318+165562) ( 1100 - 4263 )= 517 tha
= 5170 kgha
Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 517 tha 4263 leit = 220397 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx = 18318 leiha+ 220397leiha = 403577 leiha
63
63
64
profit
suplimen
tar
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
5170 kg5170 kghaha
4000
3000
1000
2000
5000
7000
6000
18318
leiha
403577
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura porumb ndash cu profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
Profit programatProfit programat
PROFI
T
5000
64
Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura porumb
Specificare UMFara profit programat
Cu profit programat
Ch variabile Cv lei 9962236 9962236
Cheltuielile indirecte Ch ind lei 33961599 33961599
Ch variabile totale CVT lei 133583959 133583959
Ch variabile t CVt leit 4263 4263
Ch fixe totale CF lei 5532035 5532035
Ch fixe ha CFha leiha 18318 18318
Profit programat total Pr lei 500000
Profit programat ha Prha leiha 165562
X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 2720
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 5170
Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 115953 220397
Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 299133 403577
Preţ de vacircnzare t Pv leit 1100 1100
Suprafaţa cultivată S ha 302 302
65
65
DETERMINAREA CANTITATIVĂ ȘI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA gracircu
Cheltuielile variabile
NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrarii
CheltuieliCheltuieli variabilevariabile
(lei) (lei)
CheltuieliCheltuieli variabile variabile
(lei t (lei t ))
(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)
11 Incărcat transportat IC (PK) t 4605 260015 179
22 Descărcat IC (PK) t 4605 495645 341
33 Incărcat transportat săm t 666 601343 414
44 Incărcat transportat IC (N) t 10 97019 669
55 Descărcat IC (N) t 6454 24848 017
66 Transportat apa prep sol mii l 30 599 04
77 Recoltat grau t 530 2614762 1802
88 Transportat gracircu t 225 1245 09
99
1010
TOTALTOTAL 49504298 34115
a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)
66
66
Cheltuielile fixe
NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe
(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe
(lei ha)(lei ha)
(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)
11 Adm şi deservit IC (PK) ha 303 619685 2045
22 Arat 18 - 20 cm +grăpat ha 303 1025772 3385
33 Discuit si preg pat germ ha 303 588479 1942
44 Semănat +deservit ha 303 474081 1565
55 Adm şi deservit IC (N) ha 303 632476 2087
66 Adm şi deservit ha 303 613575 2025
77
88
99
1010
TOTALTOTAL 3954068 130497
(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)
67
67
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura gracircu - fără profit programat
Ch variabile Cv = 49504298 lei
Ch fixe totale CF = 3954068 lei
Ch fixeha CFha = 130497 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 09 leikg = 900 leit
Producţia totală de gracircu PT= 145107 t
Suprafata cultivată cu gracircu S = 303 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 14849866 lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 49504298 + 14849866 = 64354164 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 64354164 145107 =
4435leit
Productia medie de gracircu la punctul critic (X)
X= (CFha)(Pv-CVt) = 130497 ( 900 - 4435 ) = 286 tha
= 2860 kgha
Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 286 tha 4435 leit = 12684 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx = 130497 leiha+ 126841 leiha = 257338 leiha
Nivelul producţiei de 2860 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la
cultura de gracircu icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de
2860 la preţul de 09 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie
Depăşirea acestui nivel al producţiei (2860 ha) duce la obţinerea unui profit iar
scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi
68
68
69
PROFI
T
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
2860 kg2860 kghaha
4000
3000
1000
2000
5000
7000
6000
130497
leiha
257338
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura gracircu ndash fără profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
69
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura gracircu - cu profit programat
Ch variabile Cv = 49504298 lei
Ch fixe totale CF = 3954068 lei
Ch fixeha CFha = 130497 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 09 leikg = 900 leit
Producţia totală de gracircu PT= 145107 t
Suprafata cultivată cu gracircu S = 303 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 14849866 lei
Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)
Pr = 400000 lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 49504298 + 14849866 = 64354164 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 64354164 145107 =
4435leit
Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 400000 303 =
132013 leiha
Producţia medie de gracircu la punctul critic (X)
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 130497 + 132013 ) ( 900 - 4435 )
= 575 tha = 5750 kgha
Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 575tha 4435 leit = 255012 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx =130497 leiha+ 255012leiha = 385509 leiha
70
70
71
profit
suplimen
tar
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
5750 kg5750 kghaha
4000
3000
1000
2000
5000
7000
6000
130497
leiha
3855
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura gracircu ndash cu profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
Profit programatProfit programat
PROFI
T
5000
71
Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura gracircu
Specificare UMFara profit programat
Cu profit programat
Ch variabile Cv lei 49504298 49504298
Cheltuielile indirecte Ch ind lei 14849866 14849866
Ch variabile totale CVT lei 64354164 64354164
Ch variabile t CVt leit 4435 4435
Ch fixe totale CF lei 3954068 3954068
Ch fixe ha CFha leiha 130497 130497
Profit programat total Pr lei 400000
Profit programat ha Prha leiha 132013
X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 2860
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 5750
Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 12684 255012
Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 257338 385509
Preţ de vacircnzare t Pv leit 900 900
Suprafaţa cultivată S ha 303 303
72
72
DETERMINAREA CANTITATIVĂ ȘI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA măr
Cheltuielile variabile
NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrarii
CheltuieliCheltuieli variabilevariabile
(lei) (lei)
CheltuieliCheltuieli variabile variabile
(lei t (lei t ))
(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)
11 Incărcat transportat IC (PK) T 124 694 84
22 Descărcat IC (PK) T 124 145896 177
33 Adm şi deservit IC (PK) T 50 691 839
44 Administrat gunoi de grajd T 50 288 35
55 Săpat gropi pt plantat pomi Buc 048 281 34
66 Plantat + udat Buc 048 7488 909
77 Tăieri de forma coroanei Buc 25 25 03
88 Incărcat transportat IC (N) T 0855 1107 134
99 Adm şi deservit IC T 5 896 109
1010 Transportat apa prep sol T 3 4592 558
1111 Recoltat prune T 5 187 23
1212 Transportat prune T 8234 14327 174
TOTALTOTAL 1914066 2325
a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)
Cheltuielile fixe
73
73
NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe
(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe
(lei ha)(lei ha)
(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)
11 Arătură in livadă Ha 5 2057 4114
22 Discuit arătura Ha 5 913 1826
33 Prăşit printre racircnduri Ha 5 804 1608
44 Stropit cu insecto-fungicide Ha 5 1802 3604
55 Erbicidat şi deservit Ha 5 690 138
66
77
88
99
1010
TOTALTOTAL 6266 12532
(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)
74
74
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura măr - fără profit programat
Ch variabile Cv = 1914066 lei
Ch fixe totale CF = 6266 lei
Ch fixeha CFha = 12532 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 1 leikg =1000 leit
Producţia totală de mere PT= 8234 t
Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 5 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 673021 lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 1914066 + 673021 = 2587087 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 2587087 8234 = 3142 leit
Productia medie de mere la punctul critic (X)
X= (CFha)(Pv-CVt) = 12532 ( 1000 - 3142 ) = 19 tha
= 1900 kgha
Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 19 tha 3142 leit = 59698 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx =12532 leiha+ 59698 leiha =185018 leiha
Nivelul producţiei de 1900 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la
cultura de măr icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de
1900 la preţul de 1 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie Depăşirea
acestui nivel al producţiei (1900 ha) duce la obţinerea unui profit iar scăderea
producţiei sub acest nivel determină pierderi
75
75
76
PROFI
T
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
1900 kg1900 kghaha
4000
3000
1000
2000
5000
7000
6000
12532
leiha
185018
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura măr ndash fără profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
76
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura măr - cu profit programat
Ch variabile Cv = 1914066 lei
Ch fixe totale CF = 6266 lei
Ch fixeha CFha = 12532 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 1 leikg =1000 leit
Producţia totală de mere PT= 8234 t
Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 5 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 673021 lei
Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)
Pr = 100000 lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 1914066 + 673021 = 2587087 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 2587087 8234 = 3142 leit
Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 100000 5
= 20000 leiha
Producţia medie de mere la punctul critic (X)
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 12532 + 20000 ) (1000 - 3142 )
= 31 tha = 31000 kgha
Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 31 tha 3142 leit = 97402 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx =12532 leiha+97402 leiha = 109934 leiha
77
77
78
profit
suplimen
tar
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
31000 kg31000 kghaha
7500
5000
1000
2500
10000
15000
12500
12532
leiha
109934
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura măr ndash cu profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
Profit programatProfit programat
PROFI
T
5000
78
Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura măr
Specificare UMFara profit programat
Cu profit programat
Ch variabile Cv lei 1914066 1914066
Cheltuielile indirecte Ch ind lei 673021 673021
Ch variabile totale CVT lei 2587087 2587087
Ch variabile t CVt leit 3142 3142
Ch fixe totale CF lei 6266 6266
Ch fixe ha CFha leiha 12532 12532
Profit programat total Pr lei 100000
Profit programat ha Prha leiha 20000
X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 1900
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 31000
Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 59698 97402
Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 185018 109934
Preţ de vacircnzare t Pv leit 1000 1000
Suprafaţa cultivată S ha 5 5
79
79
CAPITOLUL VCAPITOLUL VCONCLUZII ŞI RECOMANDĂRICONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI
Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţiei acestora
Evaluarea se face icircn două etape- icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele caracteristice de dezvoltare a plantelor- icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite norme standardizate
Icircn funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfelPorumb 3133 toneGrau 1451 toneMăr 82 toneEfectuacircnd eficiența celor trei culturi icircn urma rezultatelor acestora am
observat că cultura cea mai favorabilă este porumbul urmată de cultura grăacircluiPe viitor cea mai bună cultură atat cantitativă cacirct și calitativă este cultura porumbului
80
80
INTRODUCERE
Reforma economică din agricultură la nivel micro- sau macrosocial
prezintă pe lacircngă schimbarea fundamentală a formei de proprietate şi
schimbarea radicală a funcţiilor de producţie a relaţiilor de schimb şi de
repartiţie a profitului
Reintrarea agriculturii romacircneşti icircn reţeaua relaţiilor economiei de
piaţă a relaţiilor de concurenţă unde criteriul de bază este doar eficienţa şi
calitatea necesită un nou tip de management care prin metodele şi
tehnicile utilizate să corespundă cerinţelor diferitelor tipuri de exploataţii
agricole
Icircntocmirea proiectului de an la disciplina de Management general
ocupă un loc important icircn cadrul pregătirii de ansamblu a viitorilor specialişti
Pentru elaborarea proiectului de an disciplina pune la dispoziţia
studenţilor prezentul ghid elaborat icircn conformitate cu reglementările şi
normativele actuale
Ghidul pentru icircntocmirea proiectului de an la disciplina Management
general se adresează icircn special studenţilor de la Facultatea de
Agricultură specializarea Inginerie economică icircn agricultură
2
Tema proiectului
PROIECT MANAGERIAL DE IcircMBUNĂTĂŢIRE A REZULTATELOR TEHNICO - ECONOMICE DE
ANSAMBLU A SC ALBINA SA
3
CUPRINS
CAP I PLANUL DE AFACERI PENTRU CREŞTEREA EFICIENŢEICAP I PLANUL DE AFACERI PENTRU CREŞTEREA EFICIENŢEI ECONOMICE A FIRMEI SC ALBINA SAECONOMICE A FIRMEI SC ALBINA SA
PARTEA I - DESCRIEREA SOLICITANTULUI A DATE GENERALE PRIVITOARE LA SOLICITANT
A1 Numele solicitantuluiA2 Obiectul de activitateA3 Forma juridica a solicitantuluiA4 Structura capitalului social si evoluţia acestuia de la icircnfiinţareA5 Administratorii societatiiA6 Informaţii referitoare la locul desfasurarii activitatii solicitantului A7 Litigii ( in desfăşurare )B DESCRIEREA ACTIVITATII CURENTEB1 Istoricul activitatii B2 Principalele mijloace fixe care compun patrimoniul actual al solicitantului B3 Descrierea activitatilor curente si a tehnologiilor aplicateB4 Politica de aprovizionare Furnizori de materii primeB5 Politica de desfacere Canale de distribuţie
PARTEA A II - A - DESCRIEREA INVESTIȚIEI
C PREZENTAREA PROIECTULUIC1 Obiectivele proiectuluiC2 Descrierea tehnica a proiectului C3 Managementul proiectuluiC4 Lista de achizitii si sursele de achiziţii C5 Personal si instruireC6 Graficul estimat al proiectuluiC7 Impactul proiectului asupra dezvoltarii zonei si a mediului de afaceri
D PROIECŢII FINANCIARE SI INDICATORI FINANCIARID1 Bazele de productieD2 Contul de profit si pierderi previzionat D3 Fluxul de numerar previzionat D4 Indicatorii financiari
CAPITOLUL II STRUCTURA FONDULUI FUNCIAR ŞI IcircNTOCMIREACAPITOLUL II STRUCTURA FONDULUI FUNCIAR ŞI IcircNTOCMIREA ASOLAMENTULUIASOLAMENTULUI
CAPITOLUL III ORGANIZAREA PROCESULUI DE PRODUCŢIECAPITOLUL III ORGANIZAREA PROCESULUI DE PRODUCŢIE AGRICOLĂAGRICOLĂ
CAPITOLUL IV DETERMINAREA PRAGULUI DE RENTABILITATECAPITOLUL IV DETERMINAREA PRAGULUI DE RENTABILITATE (PUNCTULUI CRITIC) PE CULTURI(PUNCTULUI CRITIC) PE CULTURI
CAPITOLUL 4 CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI CAPITOLUL 4 CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI
4
CAP ICAP IPLANUL DE AFACERI PENTRU PLANUL DE AFACERI PENTRU CREȘTEREA EFICIENȚEICREȘTEREA EFICIENȚEI
ECONOMICE A FIRMEI SC ALBINA SAECONOMICE A FIRMEI SC ALBINA SAPARTEA I - DESCRIEREA SOLICITANTULUI
A DATE GENERALE PRIVITOARE LA SOLICITANT
A1 Numele solicitantului
DUCEAC IONUT - PERSOANA FIZICA
A2 Obiectul de activitate
SC ALBINA SRL s-a autorizat pentru Cod CAEN 0126 Apicultura
A3 Forma juridica a solicitantului
-denumire SC ALBINA SRL
-adresa Secuieni Neamt
-cod unic de inregistrare 15247821
-cod CAEN 0126 Apicultura
-nr cont bancar RO85BRDE120SV01534381370
-banca BRD SGS Roman
A4 Structura capitalului social si evoluţia acestuia de la icircnfiinţare Tabel A41NU ESTE CAZUL
Structura acţionariatSTRUCTURA ACŢIONARIAT SC ALBINA SA SC ALBINA SA LA DATA 28022012
NrCrt
Denumire acţionar
Nr de actiuniparţi
sociale deţinute
(Buc)
Valoare nominala
a parţii sociale(lei)
Valoare totala(lei)
Participarela capital
()
1 DUCEAC IONUT 51 60 602 ZABALAN GABRIEL 49 40 40
N
TOTAL 100 100 0 100
5
Tabel A42NU ESTE CAZUL
Date de identificare ale acţionarilor
DATELE DE IDENTIFICARE ALE ACTIONARILOR PERSOANE FIZICE SISAU JURIDICE
NrCrt
Denumire acţionar
BICI (Persoane fizice)
Cod Unic de Inregistrare(Societati)
CNP(Persoane fizice) Adresa
Participarela capital
()
1DUCEAC IONUT 1902221182298 Secuieni
judNeamt60
2ZABALAN GABRIEL 1923083888299 Secuieni
judNeamt40
N
TOTAL 100
A5 Administratorii societatii Tabel A51
Administratorii societatii
NrCrt
Nume prenume
BICI PP SerieNrLocul si
data emiterii
CNPLocul si
data naşterii
Domiciliu Funcţia
1 DUCEAC IONUT
NT247123Neamt
040102
1902221182298Secuieni
JUD NEAMT
SecuieniJUD Neamt
AD-TOR
2
6
Tabel A52
NU ESTE CAZUL
Cenzorii societatii
NrCrt
Nume prenume
BICI PP SerieNrLocul si
data emiterii
CNPLocul si
data naşterii
Domiciliu Funcţia
1
DUCEAC IONUT
NT247123
Secuieni 040102
1902221182298Secuieni
JUD NEAMT
Secuieni JUD Neamt
AD-TOR
2ZABALAN GABRIEL
NT266199
Secuieni 060105
1923083888299Secuieni
JUD NEAMT
Secuieni JUD Neamt
Director sef
A6 Informaţii referitoare la locul desfasurarii activitatii solicitantului
Tabel A61Puncte de lucru
NrCrt
TipSediul social punct de lucru
sucursala filiala loc de vanzareActivitate Localizare Adresa
1
Secuieni JudNeamt
Producerea de-miere-polen-familii albine
Secuieni Jud NEAMT
Secuieni JudNeamt
2
B DESCRIEREA ACTIVITATII CURENTE
B1 Istoricul activitatii
Compania SC ALBINA SA este cea mai moderna ferma apicola din Secuieni produsele sale
concurand cu success pe piata locala
Ferma a luat fiinta in anul 2000 si pana in prezent a adus imbunatatiri semnificative din
punct de vedere tehnologic astfel produsele obtinute au o calitate superioara
7
Societatea este din punct de vedere tehnologic si organizatoric la nivelul performantelor
din Europalucru ce s-a realizat pe parcursul a 13 aniprin investititii masive de capital
SC ALBINA SA lupta sa furnizeze produse si servicii de inalta calitateastfel incat clientii
sa sa beneficieze de o valoare
B2 Principalele mijloace fixe care compun patrimoniul actual al solicitantului
NU ESTE CAZULTabel B21
Mijloace fixe cu exceptia terenurilor aflate in patrimoniul societatii in prezent
NrCrt
Denumire mijloc fixData achizitionarii PV NIR
Grupa de incadrare contabila
Valoare de intrare
Amortizarea cumulata la
data ultimului
bilant contabil
Valoarea rămasa la data
ultimului bilant
contabil
Buc
1 Centrifuga 4 R inox Mijloc Fix 12500 10000 2500 12 Tava de descapacit 1520 1000 520 13 Furculita de descapacit x 2 120 100 20 14 Cutit de descapacit x 2 Mijloc Fix 500 400 100 15 Strecuratoare miere 175 100 75 16 Colector de polen x 25 Mijloc Fix 7500 5000 2500 17 Hranitor x 25 1375 1000 375 18 Dalta apicola x 2 134 100 34 19 Afumator x 2 Mijloc Fix 520 250 270 110 Perie apicola x 2 90 50 40 111 Ladita de transport rame 60 40 20 112 Gratie de urdinis x 25 Mijloc Fix 750 500 250 113 Rama de ventilatie x 25 3700 3000 700 114 Scaun apicol 60 30 30 115 Suport pentru stup x 25 Mijloc Fix 1875 1000 875 1
Tabel B22
Nr
Crt
LO
CA
LIT
AT
EJ
UD
ET
SU
PR
AF
AŢ
A
TO
TA
LA
(MP
)C
AT
EG
OR
IA
DE
FO
LO
SIR
E
IND
IVIZ
A
EX
CL
US
IVA
(M
P)
VA
LO
AR
EA
C
ON
TA
BIL
A
(LE
I)
SE
RIE
C
ER
TIF
ICA
T
NR
C
ER
TIF
ICA
T
DA
TA
E
MIT
ER
II
1 Secuienijud Neamt 4000 mp E 74500 154N 327 01011991N
TOTAL NA NA NA NA
8
B3 Descrierea activitatilor curente (agricole si non-agricole) si a tehnologiilor aplicate
Buget de venituri - cheltuieli și consumuri intermediare pentru produsul - Miere
Indicatori UM Cantitate
Pret VALOAREUM
ICONSUMURI (CHELTUIELI) MATERIALE (1+2+3+4+5+6) 3198100
1 Combustibil L 2000 59 11800002 Apa si canal msup3 100 24 240003 Energie electrica Kw 30000 053 15900004 Romtelecom min 1000 004 40005 Gaz msup3 550 12 66000
6Cheltuieli cu aprovizionarea ( 10din 1) lei 334100
IICONSUMURI(CHELTUIELI) CU FORTA DE MUNCA 173000
7Personalul permanent implicat icircn producție zo 10 30 30000
8Personal sezonier implicat icircn producție zo 2 20 4000
9 Personalul administrative persoane 1 50 500010 Fond retribuire zo 134000
III ALTE CONSUMURI(7+8+9+10) 8651133
11 Cheltuieli generale(3din I+II) Lei 101133
12 Dobacircnzi la credite Lei 500000
13 Asigurări (8 din valoare ) Lei 635000014 Amortismente Lei 1700000
ATOTAL CONSUMURI INTERMEDIARE (I+II+III) 12022233
B VALOAREA PRODUCTIEI 10000000 1400000000B1 Miere kg 10000000 14 1400000000
C VENIT IMPOZABIL(B-A) 1387977767
C1 (-)Impozite si taxe 500000 C2 (+)Subvenţii 30000000D PROFIT BRUT 1357477767
E IMPOZITUL PE VENIT 222076443F PROFIT NET 1165901324
G COST DE PRODUCTIE 042H Profit la kg 117
9
3 Cheltuieli cu energia electrica si combustibil
Indicatori kw kw Lei LeiValoare leibuc
Curs leuEuro =43791zi
unitate anunitate Kw anunitate
CONSUMURI CU ENERGIA bucunitate Zile an 36500
Consum energie 8219 300000005
3 1590000 1590000
Total (lei)an 1590000 Total (Euro) 363088 363088Revine pe kg miere (lei) 000
Revine pe kg miere (Euro) 000 bucunitate Zile an 36500
Consum energie mentinere ambient 189 10000005
3 53000 53000
Total (lei)moara 53000
Total (Euro) 12103 Revine pe kg miere (lei) 000
Revine pe kg miere (Euro) 000
kwunitate Zile an 36500
Consum energie iluminat 189 5000005
3 26500 26500Total (lei)moara 26500
Total (Euro) 6051
Revine pe produs (lei) 000
Revine pe produs (Euro) 000
Indicatori litri litri lei Lei
zi
unitate anunitate litru anunitate
10
CONSUMUL CU COMBUSTIBILUL litriunitate Zile an 36500
Aprovizionare materii prime 1370 50000060
0 3000000
Transport produse 219 8000040
0 320000
Alte operaţii tehnologice 110 4000048
0 192000
Total (lei)moara 620000 3512000
Total (Euro) - 141582 801991 Revine pe kg miere (lei) - 000 002
Revine pe kg miere (Euro) 000 000 000
TOTAL CONSUMUL ENERGIE+COMBUSTIBILUL Kw+Lunitate Zile an 36500
Total (lei)moara 5181500
Total (Euro) 1183234 Revine pe kg miere (lei) 00051815 Revine pe kg miere (Euro) 00011832 Revine pe um (lei) 00051815 Revine pe um (Euro) 00011832
5Alte cheltuieli materiale+apaIndicatori Leian
Cheltuieli cu apa 240
Cheltuieli diverse(obiecte de recuzitaobiecte sanitare etc) 1155
Total (lei) 1395Total (Euro) 3185586
Revine pe um (lei) 1395Revine pe um (Euro) 3185586
9Asigurari-cota parte 08 din valoarea productieiIndicatori Curs Valoare lei
4312 0
kg miere 10000000
11
Valoare producție 14000000Valoare asigurare lei 112000
Valoare asigurare Euro 2597403Revine pe um (lei) 1120Revine pe um (Euro) 2597403
10AmortismentIndicatori Curs Valoare lei
43791 0
Moara 1200 kgh Loporcaro MDTL-2 735000
Siloz 100000Cantar electronic 20000
IVECO Daily Furgon 215000Ford Cargo 3535D 500000Magazie de cereale 10000
Valoare utilaje 1580000Valoare amortizare din utilaje (2) lei 31600Valoare amortizare din utilaje (Euro) 72160946
Revine pe kg miere (leian) 0158
Revine pe kg miere (Euroan) 00360805Revine pe um (lei) 000158
Revine pe um (Euro) 00000158
NU ESTE CAZUL
ICHELTUIELI CU FORTA DE MINCA
Indicatori nr salariu Lei
12
salariati icircncadrare anunitate
CONSUMURI CU ENERGIA moara 0 Zile an
Contabil 1 1500 18000
Administrator 1 1700 20400
Șofer 2 1000 24000
Total fond salarii (lei)ferma 4200 62400
Total (Euro) 959101 142495
Revine pe UM (lei) 42 624Revine pe UM (Euro) 959101 142495
Ajutor şomaj( 5) 210 2520
C A S (2333) 97986 1175832Contribuţii ptfond sănătate(7) 671371 805645
Fond solidaritate (2) 84 1008
Total fond retribuire (lei)moaraan 1609196
Total fond retribuire (Euro)ferma an 367472Total fond retribuire (lei)um 1609196
Total fond retribuire (Euro)um 36747197
13
B4 Politica de aprovizionare Furnizori de materii prime
Tabel B4 1
PRINCIPALII FURNIZORI DE MATERII PRIME
FURNIZOR
Extern
AdresaCantitate
aprox(tone)Valoare
aprox (LEI) aprox din total
achizitii
Inter
n
1
Sc ZOO IMPEX Srl I
str Tineretului Nr 2-4 NEAMT 5000
3500000050
2
SC AGROMEC SA I
STR AGRICULTORILOR 30A NEAMT 2000
14000000
20
3
SCMIERE AZ SA
I
STRCOLINEI NR28 NEAMT 2000
14000000
20
4
SC SC Marsat SA I
Str Stefan cel Mare nr 270 Neamt 1000
700000010
TOTAL 10000 70000000 100
Tabel B4 3PRINCIPALII FURNIZORI DE SERVICII
FURNIZOR
Extern
AdresaCantitate
aproxValoare aprox
(LEI) aprox din total
achizitiiIntern
1SC CONEL SA
I 30000 15900 9191
2SC TERMOFICARE SA I 300
700405
3SC ROMGAZ SA
I 550660
382
4
SC ROMTELECOM SA
I 100040
023TOTAL 0 17300 10000
B5 Politica de desfacere Canale de distribuţie
Tabel B51Principalii clienţi ai societatii
Nr crt
Client Valoare
Pondere
Termen de plata
(Nume si adresa)
(lei)
14
1
DELTA COM SRL NEAMT
7000000 50 7 ZILE
str Aleea Ulmilor nr 21A Neamt
2Dorivi Prodcom SRL Baneasa Str Alexandru Zirra Nr 5 3500000 25 7 ZILE
3Eurolil SRL - Aleea Targului BlA 9 ScA15 Neamt 615200 3500000 25 7 ZILE
TOTAL 14000000 100 7 zile
Tabel B52Datele de identificare ale principalilor clienţi
Nr Crt Societate
Cod Unic de Inregistrare
Telefon
AdresaFax
1DELTA COM SRL 19845043
756987341 str Aleea Ulmilor nr 21A Neamt
2Dorivi Prodcom SRL 16534567
757453421 Baneasa Str Alexandru Zirra Nr 5
3 Eurolil SRL 1599114975519543
2 Aleea Targului BlA 9 ScA15 Neamt 615200
Produsele obținute ndash Miere albatarate si altele ndash sunt valorificate pe baza de
contract cu ALFA COM SRL ASCO Prodcom SRL FOOD AZ SRL care preia marea
parte a cantititatii de miere aceasta fiind folosita in domeniul panificatiei Distribuția se
efectueaza direct fara inermediari Livrarile se fac zilnic cu termene de plata la 7 zile
PARTEA A II - A - DESCRIEREA INVESTIȚIEI
C PREZENTAREA PROIECTULUI
C1 Obiectivele proiectuluiFerma de cultivare a
Folosirea metodelor biologice de control al buruienilor ndash micoerbicidele
15
Diversificaea și implementarea masurilor biologice icircn tehnologia de cultivare a graului de toamnaporumbului si marului
Producerea de cereale ecologice Integrarea producției prin achiziționarea unei COMBINE DEUTZ-FAHR
MODEL 6060 HTS si a unui TRACTOR SAME MODEL EXPLORER 3-100 pentru o mai buna valorificare a solului si pentru producerea unei mai mari cantitați de grau si porumb in localitatea Secuieni jud Neamt
Achizitionarea unui Cultivator Maschio MG 300 Stabwalze 500 Valorificare producției secundare
Suprafata destinata pentru cele trei culturi avute in vedere va fi urmatoarea Mar 5 ha Grau 303 ha Porumb 302 ha
Bugetele de venituri si cheltuieli agrozootehnice
Buget de venituri - cheltuieli și consumuri intermediare pentru produsul ndash Miere
Indicatori UMCantitat
e
Pret VALOAR
EUM
ICONSUMURI (CHELTUIELI) MATERIALE (1+2+3+4+5+6) 3198100
1 Combustibil L 2000 59 11800002 Apa si canal msup3 100 24 24000
3 Energie electrica Kw 30000 053 15900004 Romtelecom min 1000 004 40005 Gaz msup3 550 12 66000
6Cheltuieli cu aprovizionarea ( 10din 1) lei 334100
IICONSUMURI(CHELTUIELI) CU FORTA DE MUNCA 173000
7Personalul permanent implicat icircn producție zo 10 30 30000
8Personal sezonier implicat icircn producție zo 2 20 4000
9 Personalul administrativepersoan
e 1 50 500010 Fond retribuire zo 134000
IIIALTE CONSUMURI(7+8+9+10) 8651133
11Cheltuieli generale(3din I+II) Lei 101133
12 Dobacircnzi la credite Lei 500000
13 Asigurări (8 din valoare ) Lei 635000014 Amortismente Lei 1700000
16
ATOTAL CONSUMURI INTERMEDIARE (I+II+III) 12022233
B VALOAREA PRODUCTIEI 1000000
0 1400000000
B1 Miere kg1000000
0 14 1400000000
C VENIT IMPOZABIL(B-A) 1387977767 C1 (-)Impozite si taxe 500000 C2 (+)Subvenţii 30000000D PROFIT BRUT 1357477767
E IMPOZITUL PE VENIT 222076443F PROFIT NET 1165901324
G COST DE PRODUCTIE 042H Profit la kg 117
Caracteristicile principale ale utilajelor sau constructiilor intentionate a se achiziționa prin proiect
COMBINA DEUTZ-FAHR MODEL 6060 HTS
17
CARACTERISTICI GENERALE
Elevator de alimentare Inversor electric pentru elevator si heder 2 cilindrii hidraulici de ridicare Batator Latime 1270 mm Oslash 600 mm 8 sine de batere variator electric pentru variatia vitezei de la 420 la 1250 rotmin Turbo separator diametru 590 mm Suprafata de separare 081 mp Ajustare electrica in 5 pozitii de la 25 la 65 mm Viteza 775 sau 410 rotmin Contrabatator 15 sine 14 mm distanta suprafata 095msup2 aparator pietre rabatabil reglare electrica independenta frontala si posterioara Scuturatori 5 caisori suprafata totala 730 msup2 Sistemul de curatire curatire proprie prin contra-actiune a sitelor Recuperare independenta pe ambele laturi ale masinii Buncar Capacitate 7500 litrii cu suprafata de acoperire Viteza de descarcare 90lsec Tub de descarcare cu deschidere hidraulica fereastra de inspectie in spatele scaunului operatorului Motor Deutz TCD 2012 L06 4V 6 cilindrii 4 valve Commom Rail diesel 183 kw250 CP Racire cu lichid Rezervor combustibil 555l Transmisia Complet hidrostatica cutie de viteze cu 4 trepte Frane Discuri de frana asistate hidrostatic si frana de parcare independenta Pneuri 62075R30 fata si 40570R20 spateLatime de suport 3047 mm Cabina Tip Commander IV cu vedere panoramica si geamuri usor colorate coloana volan reglabila sistem de aer conditionat si incalzire scaun PNEUMATIC sofer si scaun pasager radio si set pre-cd (4 difuzoare si antena) oglinda dreapta cu control electric Control softwear in limba Baneasaa Sistem de iluminat Conform regulamentului de trafic 6 lumini de lucru 1 lumina pentru tubul de descarcare 2 girofaruri 2 lumini posterioare Echipament atasare posterioara rapida pentru carucior heder extinctor manual de operare in limba Baneasaa
18
TRACTOR SAME MODEL EXPLORER 3-100
CARACTERISTICI GENERALE
Motor DEUTZ EURO III cu 4 cilindri turboalimentat cu capacitate de 4038 cm3 Putere max (2000 25 CE) 109 CP80 kW Motor răcit cu lichid ulei Radiator ulei motor transmisie Oprire motor cu cheia de contact Motor compatibil cu Biodiesel pacircnă la 100 Capacitate rezervor combustibil 160 l Ambreiaj hidrostatic Ambreiaj multi-disc PTO comandat hidraulic cu discuri imersate icircn ulei Blocare electrohidraulică a diferenţialului faţă şi spate Direcţie hidrostatică cu pompă independentă şi cilindru de direcţie cu dublu sens Coloana volanului rabatabilă şi reglabilă Unghi de viraj 55deg Manete laterale comandă cutie de viteze Toba de eșapament cu evacuare pe cabină cutie de viteze cu 5 rapoarte 15F + 15R cacircrlig frontal cacircrlig de prindere categoria C posterior PTO spate 540 ndash 1000 RPM baterie 12V-100h-650A manual de utilizare şi icircntreţinere icircn limba Baneasaă
ECHIPAMENTE STANDARDIZATE
Cutie de viteze 40kmh Sistem hidraulic cu pompă de 56 lmin Roti 42070R 24 faţă 48070R 34 spate Reglaj electronic motor
19
Extensie aripi spate Cilindrii suplimentari Filtru aer 8rdquo cu ejector de praf Distribuitori hidraulici auxiliari cu 4 prize rapide Stabilizatori telescopici Fracircnă hidrostatică integral independentă pe toate cele 4 roţi cu discuri de fracircnare icircn baie de ulei cu dispozitiv de excludere a franelor anterioare Scaun textil CABINĂ ORIGINALĂ TESTATĂ FONIC icircncălzire şi ventilare parbriz mobil locaş radio 2 lumini de lucru faţă şi 2 lumini de lucru spate ieşire spate pentru cabluri lumini interioare Faruri anterioare pentru condus pe dreapta Aer condiționat Girofar Suport pentru contragreutăți + 8 contragreutăți față (320 kg)
Cultivator Maschio MG 300 Stabwalze 500
20
Model Latime de lucru(cm) Putere necesara(CP) Masa(kg)MG 175 175 2535 320
Dotari- cutie de viteze din fonta- reductor de viteza de 540 rotmin(rotmin rotor 260)- rolele sunt plasate intr-un fel de cusca- cat I (3 puncte de prindere)
C3 Managementul proiectului (Responsabilul legal)
1 NumeDUCEAC Prenume IONUT Funcţia ADMINISTRATOR Studiile si experienţa (relevante pentru proiect)
C V Responsabilul legal
Icircntreprinderea Funcţia avuta Perioada
SC ALBINA SA SEF BIROU 2008-2013
STUDENT In prezent
C4 Lista de achizitii si sursele de achiziţii pentru activele ce fac obiectul proiectului materiile prime pentru punerea in functiune a proiectului
Tabel C41 ndash Lista de achizitii active
Furnizor Date furnizor Produs
21
Nr Crt
Valoare estimata
(EUR)
din total valoare eligibila
a proiectului
(daca este cunoscut la momentul
depunerii cererii de finantare)
1 DEUTZ-FAHR
Specializat in producția de utilaje pentru
agricultura
COMBINA MODEL 6060
HTS 125000 7483
2 SAME
Specializat in producția de utilaje pentru
agricultura
TRACTOR MODEL
EXPLORER 3-100 40000 2394
3 GEO
Specializat in producția de utilaje pentru
agriculturaCultivator MG
175 2031 123
TOTAL167031 100
Lista de achizitii materii prime
Nr Crt
Furnizor
Date furnizor Produs
Valoare estimata
(EUR)
din total
necesar de
materii prime
(daca este cunoscut la momentul depunerii cererii de finantare)
1 SC GA PRO CO CHEMICALS SA
Are in patrimoniu fabrica de
icircngrasăminte Icircngrășaminte 1255000 5375
2 PETROM
Specializat in comercializarea combustibililor Combustibil 500000 2141
3 KWS SEMINTE SRL
Specializat in obținerea
semințelor de soiagrauporumb
etc
Semințe de grauporumbsoia etc 580000 2302
TOTAL 2335000 100
C5 Personal si instruireNU ESTE CAZUL
Tabel C51Grafic angajare personal
Nr Crt Specialitate
Număr2002 2003 2004 2005 2006 2007
TOTAL 0 0 0 0 0 0
Necesar personal
22
- 1 contabil- 3 mecanizatori- 4 muncitori sezonieri
C6 Graficul estimat al proiectului
Proiectul va fi realizabil in 12 luni de la aprobarea finantarii
Lunile I ndashIV vor face demersuri pentru un imprumut bancar și se va acorda
icircmprumutul ( 300000 E)
Lunile V ndash VIII - se va achiziționarea utilajul propriu-zis
(combinatractorulcultivatorulsemanatoarea) se vor semna contractele cu furnizorii și
se vor livra utilajele
Lunile IX ndashXII ndash testarea utilajelor si inceperea activitatii
Diagrama Gantt
Denumire activitate
IAN
FEB
MARTIE
APRILIE
MAI
IUNIE
IULIE
AUGUST
SEPT
OCT
NOI
DEC
Contractarea unui imprumut bancar pe tremen lung X X Studierea ofertelor furnizorilor de utilaje X X Contractarea furnizorilor de utilaje
X X X Livrarea utilajelor X X X X Testarea utilajelor X X X
C7 Impactul proiectului asupra dezvoltarii zonei si a mediului de afaceri
In urma contractarii imprumutului bancar si achizitionarii de utilaje
performante se va incerca practicarea unei agriculturi rationale si de durata cu recolte
23
bogate si sanatoase de secara mazare si cartof care din punct de vedere ecologic sa
corespunda normelor UE in localitatea Secuieni JudNeamt
Acest fapt va determina totodata si creșterea veniturilor la bugetul
Primariei Secuieni JudNeamt datorita taxelor și impozitelor care se plătesc și
desemeni la bugetul statului se vor plăti impozite și taxe care icircn final vor fi icircn
beneficiul cetățenilor In practicarea agriculturiiintr-un mod intensiv se va avea in
vedere respectarea normelor de mediuPentru toate categoriile de materii prime
(combustibil piese de schimb icircngrășaminte etc) se vor icircncheia contracte icircn așa fel
icircncat să fie asigurat mersul normal al activității agricole Deasemeni si producția finita
(secaramazarecartof) care se va realiza va fi livrata in icircntregime pe baza de
contracte icircncheate
D PROIECŢII FINANCIARE SI INDICATORI FINANCIARI
D1 Bazele de productie
Cu proiect
A6 Denumire utilaj (noi) Costuri Amortizare Intretinere 2Combina DEUTZ-FAHR model 6060 HTS 125000 000 2500
TRACTOR SAME MODEL EXPLORER 3-100 40000 000 800
Cultivator Maschio MG 300 Stabwalze 500 2031 000 4062
167031 000 334062
D2 Contul de profit si pierderi previzionat ( pe o perioada de 3 ani )
Proiectia contului de profit si pierdere activitate cu proiect
Nr Crt Categoria AN 1 AN 2 AN 3
Venituri din exploatare 1 Venituri din vanzarea marfurilor Mii Lei
24
Euro 2 Productia vanduta Mii Lei 47000000
0485000000 500000000
Euro 107327990
110753351 114178713
3 Variatia stocurilor Mii Lei
Euro
4 Alte venituri Mii Lei Euro 5 Venituri din exploatare ndash total Mii Lei 47000000
0485000000 500000000
Euro 107327990
110753351 114178713
Cheltuieli pentru exploatare 6 Cheltuieli materiale ndash total Mii Lei
94000000 97000000 100000000
Euro 21465598 22150670 22835743
7 Cheltuieli cu lucrari si servicii executate de terti Lei
437330 450050 500040
Euro 99868 102772 1141888 Cheltuieli cu impozite taxe si varsaminte
asimilateMii Lei
250000 300000 350000 Euro 57085 68507 79925
9 Cheltuieli cu personalul ndash total Mii Lei 347330 360050 370560 Euro 79315 82220 84620
10 Alte cheltuieli de exploatare Mii Lei
Euro
11 Cheltuieli cu amortizarile si provizioanele Mii Lei 2510000 2750000 3000000
Euro 573177 627983 68507212 Cheltuieli pentru exploatare - total Mii Lei
97544660 100860100 104220600 Euro 22275047 23032153 23799548
13 Rezultatul din exploatare Mii Lei 372455340 384139900 395779400
Euro 85052942 87721198 90379165Venituri financiare ndash total
14 Venituri financiare ndash total Mii Lei Euro
Cheltuieli financiare din care
15 Cheltuieli privind dobazile Euro
16 Altele Mii Lei
Euro
17 Cheltuieli financiare - total Mii Lei Euro
18 Rezultatul financiar al exercitiului Mii Lei
25
Euro
19 Rezultatul brut al exercitiului Mii Lei
Euro
20 Impozit pe profit Mii Lei
Euro
21 Profit net Mii Lei
Euro
D3 Fluxul de numerar previzionat ( pe o perioada de 3 ani )
Flux de numerar - previziuni Anul 1 Anul 2 Anul 3OPERATIUNEAPERIOADA
MII LEI I ACTIVITATEA DE INVESTITII SI FINANTARE 0 0 0A Total intrari de lichiditati din (A1+A2+A3)
A1 Aport la capitalul social si contul intreprinzatoruluiA2 Vanzari de active inclusiv TVA 0 0 0A3 Credite pe termen lung din care (A31 + A32) A31 Imprumut BancaA 32 Grant SAPARD 0 0 0
B Total iesiri de lichiditati prin (B1+B2+B3)B1 Achizitii de active fixe corporale inclusiv TVAB2 Achizitii de active fixe necorporale inclusiv TVAB3 Cresterea investitiilor in curs 0 0 0
C ExcedentDeficit de lichiditati (A-B) 0 0 0D1 Rambursari de Credite pe termen mediu si lung din care (D11+ D12) D11 Rate la imprumutul Banca D12 Rate la alte Credite pe termen mediu si lung 0 0 0D2 Plati de dobanzi la Credite pe termen mediu si lung din care (D21+D22) D21 La imprumutul Banca D22 La alte Credite pe termen mediu si lung 0 0 0
E Flux de lichiditati din activitatea de investitii si finantare (C-D1-D2)II ACTIVITATEA DE EXPLOATARE SI ALTE ACTIVITATI 130727
51472387 1624350
F Incasari din activitatea de exploatare inclusiv TVA ( F1)130727
51472387 1624350
F1 Vanzari varianta cu proiectG Incasari din activitatea financiaraH Credite pe termen scurt 130727
51472387 1624350
K Plati pentru activitatea de exploatare inclusiv TVA (dupa caz) din care 0 0 0
1 Cheltuieli privind marfurile
2 Cheltuieli cu materiileprime 679603 747737 807415
26
3 Cheltuieli cu materialele consumabile 43637 48000 51842
4 Cheltuieli cu energia si apa 12988 14512 15672
5 Altecheltuieli materiale 10204 10323 11144
6 Cheltuieli cu serviciile executate de terti 55609 61160 66051
7 Cheltuieli cu impozite taxe si varsaminte asimilate 12500 13740 148408 Cheltuieli cu personalul angajat 0 0 09 Cheltuieli cu asigurarile si protectia sociala 0 0 0
10 Alte cheltuieli exploatare 0 0 011 Cheltuieli cu amortizarea si provizioanele
26064 26064 260642222222111111
L Flux brut exclusiv plati pentru impozit pe profit si TVA468670 550851 631321
M Plati pentru impozite si taxe (M1 + M2)186568 219297 251573
M1 TVA de platit 68667 104661 119950
M2 Impozit pe profit 97901 114636 131623N1 Rambursari de credite pe termen scurtN2 Plati de dobanzi la credite pe termen scurtO1 DividendeP
Total plati exclusiv cele aferente exploatarii (M+N1+N2+O1)P Total plati exclusiv cele aferente exploatarii (M + N1 + N2 + O1) 186568 219297 251573Q Flux de numerar din activitatea curenta (L-P) 280102 331554 379748II FLUX DE LICHIDITATI (CASH FLOW)R Flux de lichiditati net al perioadei (Q+E) 280102 331554 379748
S Disponibil de numerar al lunii precedenteDisponibil de numerar curent (S+R) 130597 410609 742253
T 410609 742253 1122001
D4 Indicatorii financiari
Valoarea investitiei (Vi) = valoarea totala a proiectului (exprimata in lei) ndash 12900000000 lei
LEI___________________________________________________________________________Specificare AN 1 AN 2 AN 3______________________________________________________________________Veniturile din exploatare (Ve)
27
470000000 485000000 500000000
___________________________________________________________________________Cheltuieli de exploatare (Ce)
97544660 100860100 104220600
___________________________________________________________________________
Rezultatul din exploatare (Re) = Se calculeaza Re = Ve ndash Ce - minim 10 din Ve
372455340 384139900 395779400
Profitul net (Pn) = rezultatul final al exercitiului financiar (anual) din care s-a scazut impozitul pe profit
312862486 322677516 332454696
Durata de recuperare a investitiei (Dr) = indicator ce exprima durata de recuperare a investitiei (exprimat in ani)
Se calculeaza Dr= ViPn mediu sau Dr=(Vi - 5 x Pn)Pn
unde Pn mediu = profit net mediu pe orizontul de prognoza Dr ndash ESTE 145 ANI
Rentabilitatea capitalului investit (Rc) = PnVi x 100 () Pn-profit net pentru fiecare an al perioadei previzionate
145 150 154___________________________________________________________________________
Cheltuieli financiare (Cf) = NU ESTE CAZUL___________________________________________________________________________
28
Gradul de acoperire a cheltuielilor financiare (Ga) = NU ESTE CAZUL
___________________________________________________________________________Flux de numerar net la sfarsitul perioadei (FNN) = Total intrari-Total iesiri FNNgt=0 (pentru fiecare an de prognoza)
280102 331554 379748 425733466695
Valoare actualizata neta (VAN) =aringFNi(1+r)I +FN5r VANgt0 r=rata de actualizare=8
CAPITOLUL IICAPITOLUL IISTRUCTURA FONDULUI FUNCIAR ŞI IcircNTOCMIREASTRUCTURA FONDULUI FUNCIAR ŞI IcircNTOCMIREA
ASOLAMENTULUIASOLAMENTULUI
21 Mărimea şi structura categoriilor de folosinţă a terenului
Tabelul 1Mărimea şi structura categoriilor de folosinţă a terenului
Specificare Ha din total din agricol
Suprafaţa totală 620 1000 -
Teren agricol 618 9968 1000
Teren arabil
- din care irigat
610 9839 987
300 4839 4854
Păşuni naturale 2 032 032
29
Facircneţe naturale 1 016 016
Livezi 5 08 08
Vii
Teren neproductiv 2 032 X
Condiţii naturaleDescrierea zonei icircn care este amplasată exploataţia cu cel puţin următoarele elemente
a) Temperatura medie anuală 940Cb) Precipitaţii medii anuale 534 mmmpc) Tipul de sol predominant textura panta
- tipul de sol cernoziom cambic- textura grosieră- panta 7 - 150C
Favorabilitatea terenului pentru diferitele culturi
Se va face o scurtă prezentare a caracteristicilor principalelor tipuri de sol cu favorabilitatea culturilor
CernoziomurileAu proprietăti fizice hidrofizice chimice termice şi de aeraţie foarte bune Cu toate că
sunt foarte bine aprovizionate cu azot fosfor şi potasiu pe aceste soluri pentru menţinerea fertilităţii şi obţinerea de producţii mari şi constant se recomandă aplicarea de icircngrăşăminte chimice şi organice Cernoziomurile sunt indicate pentru toate folosinţele şi culturile agricole
AluvisolurilePrezinta o fertilitate relativ bună fertilitatea depinzacircnd de gradul de solificare Pe
aluvisoluri pot fi cultivate o serie largă de plante specifice condiţiilor din ţara noastră porumb floarea soarelui cartof gracircu legume viţă de vie pomi
Soluri bruneDatorită proprietăţilor fizice (textură mijlocie structură granular medie permeabilitate
pentru apă şi aer rezistenţă scăzută la lucrările mecanice) sunt favorabile creşterii şi dezvoltării plantelor Pentru producţii mari se recomandă administrarea de icircngrăşăminte chimice organice şi verzi Sunt folosite pentru culturile gracircu porumb legume pomi migdal
22 Alegerea culturilor (criteriile avute icircn vedere culturile alese)
30
Criteriile avute icircn vedere (economice tradiţie asigurarea materiilor prime pentru investiţia de la planul de afaceri etc)
Cultura m ărului Importanta culturii marului se datoreaza valorii alimentare si gustative terapeutice si
profilactice a fructelor insusirilor lor tehnologice specifice particularitatilor agrobiologice ale pomilor si valorilor economice mari
Merele constituie unul dintre componentele de baza in alimentatia moderna a omuluiMărul creşte şi se dezvoltă bine icircn toate zonele Moldovei deoarece sunt condiţii
pedoclimaterice favorabile pentru cultivarea acestei specii pomicole Importanţa acestei specii pomicole ca cultură este determinată de valoarea alimentară calităţi gustative icircnalte icircnsuşirile terapeutice şi profilactice pentru sănătatea omului particularităţilor tehnologice specifice particularităţilor agrobiologice ale pomilor şi de valoarea economică mare de producţie Cultivarea merelor este o afacere profitabilă care are următoarele avantaje
- Plantaţia de măr poate fi exploatată 20-30 de ani iar investiţia se recuperează icircn 2-3 ani- Cererea crescacircndă pe piaţa locală şi externă la produsele agricole de valoare icircnaltă- Preţ avantajos la comercializarea merelor icircn stare proaspătă- Creşterea pe piaţa internaţională a cererii pentru producţia conservată (sucul concentrat)
Ele reprezinta aproape singurul aliment gata pregatit in natura care poate fi consumat fara alte adaosuri fie in stare proaspata fie consumate ca sucuri compot dulceata cidru marmelada etc Datorita insusirilor tehnologice merele constituie o materie prima cu pondere mare in industria alimentara
Astfel din punct de vedere chimic merele contin in medie 845 apa 141 zaharuri 02 substante pectice 06 substante grase 90 UI vitamina A 002 mg vitamina B2 01mg vitamina B1 7mg vitamina C 7 mg calciu 10 mg potasiu cat si cantitati reduse de aluminiu mangan sulf cobalt si altele
Principalii consumatori de mere sunt pieţele agricole locale antreprenori care exportă fructele fabricile de conserve depozite angro şi magazine procesatorii de fructe uscate Cele mai bune preţuri pot fi obţinute icircn cazul comercializării merelor icircn stare proaspătă pentru consum curent iar cele mai mici preţuri sunt icircnregistrate la mere comercializate icircntreprinderilor de procesare
Importanta marului rezida in particularitatile lui biologice Existenta unui numar mare de soiuri cu coacere esalonata in diverse epoci si capacitatea de pastrare in stare proaspata timp indelungat a soiurilor de iarna asigura consumul de fructe proaspete aproape in tot cursul anului circa 10 luni din 12 ale unui an Avand o mare capacitate de pastrare si o buna rezistenta la manipulare fructele pot fi transportate cu usurinta la distante mari
Cultura porumbului
Porumbul ocupa locul 3 ca importanta in lume Aceasta pozitie se justifica printro serie de particularitati
-prezinta o mare capacitate de productie cu cca 50 decat celelalte cereale-are o mare plasticitate ecologica-este o planta prasitoare fiind o foarte buna premergatoare pentru majoritatea plantelor de
cultura-suporta bine monocultura-are un coeficient multiplicat de 150-400ori-semanande-se primavara mai tarziu permite esalonarea mai buna lucrarilor agricole-cultura este mecanizata
31
-recoltarea se face fara pericol de scuturare
Porumbul este utilizat icircn alimentaţia omului icircn furajarea animalelor şi ca materie primă pentru diferite industrii
Icircn alimentaţia omului porumbul se utilizează sub formă de mălai (făină) din care se prepară mămăliga sau diferite peparate de patiserie fulgi de porumb porumb zaharat conservat sub formă de boabe sau ştiuleţi pentru salate şi garnituri porumb fiert sau copt popcorn (porumb pentru floricele) Din germenii de porumb rezultaţi icircn urma măcinării boabelor prin presare se obţine un ulei alimentar de foarte bună calitate apreciat icircn alimentaţia dietetică
Icircn furajarea animalelor boabele de porumb constituie furajul concentrat de bază pentru toate speciile de animale Valoarea nutritivă a porumbului este de 117 - 130 unităţi nutritive la 1 kg boabe
Planta icircntreagă recoltată şi tocată icircn faza de maturitate icircn lapte-ceară se utilizează pentru obţinerea de siloz care este utilizat pe scară largă icircn hrana vacilor de lapte De asemenea planta icircntreagă se poate utiliza ca masă verde
Tulpinile de porumb (cocenii) rezultate după recoltarea boabelor se pot utiliza ca furaj Ciocălăii măcinaţi pot fi utilizaţi icircn hrana rumegătoarelor Boabele de porumb se utilizează ca materie primă pentru obţinerea de amidon glucoză
dextrină izoglucoză (icircndulcitor lichid) whisky etc Boabele de porumb se utilizează pe scară largă pentru obţinerea de biocombustibil (etanol) după cum planta icircntreagă verde se poate utiliza pentru obţinerea de biocombustibil (metanol etanol)
Tulpinile de porumb se pot utiliza icircn industria celulozei şi la fabricarea panourilor aglomerate
Din ciocălăi se poate obţine furfurol sau pot fi folosiţi drept combustibil De asemenea icircn gospodăriile tradiţionale tulpinile de porumb se utilizează drept combustibil
Pănuşile se utilizează pentru diferite icircmpletituri tradiţionale Mătasea porumbului (stigmatele florilor femele) poate fi utilizată icircn scop medicinal iar
polenul de porumb este colectat cu uşurinţă de către albinele melifere (plantă poleniferă)
Cultura gracircului
Gracircul este una dintre cele mai importante cereale si planta care ocupa pe glob cele mai mari suprafete Boabele de grau au continut ridicat in hidrati de carbon si substante proteice Miere de grau este materie prima pentru paine si produse de panificatie aliment de baza pentru 35-40 din populatia globuluiGraul se mai utilizeaza si in prelucrari industriale (alcool amidon dextrina glucoza) si furaj in hrana animalelorTaratele sunt un nutret concentrat bogat in proteine hidrati de carbon si substante minerale Paiele se utilizeaza in industria celulozei si in hrana animale
Gracircul este cea mai importantă plantă cultivată din care se obţine icircn principal pacircine aliment de bază pentru cca 40 din populaţia globului Prin măcinare din boabele de gracircu se obţine făina care este utilizată pentru prepararea de diferite produse de panificaţie şi patiserie
32
fabricarea de paste făinoase etc Boabele de gracircu intră icircn alcătuirea amestecurilor de cereale prentru micul dejun
Boabele de gracircu se utilizează icircn hrana animalelor ca atare sau măcinate De asemenea icircn furajarea animalelor se utilizează şi tăracircţa rezultată ca subprodus icircn urma procesului de măcinare aceasta fiind bogată icircn proteine lipide şi săruri minerale
Boabele de gracircu servesc ca materie primă icircn diferite industrii pentru obţinerea de amidon gluten spirt băuturi spirtoase (vodcă wisky) bere biocarburburant (bioethanol)
Paiele au utilizări multiple precum materie primă icircn industria celulozei şi hacircrtiei aşternut pentru animale furaj grosier icircngrăşămacircnt organic prin icircncorporare icircn sol după recoltare sau prin compostare producerea de energie termină prin arderea icircn arzătoare cu recuperare de căldură
Germenii de gracircu rezultaţi icircn urma procesului de măcinare sunt utilizaţi icircn hrana omului ca produse energizante (germeni consumaţi cu lapte sau miere de albine) ca adaus icircn diferite produse de panificaţie sau pentru obţinerea de ulei foarte apreciat icircn industria cosmetică
Aluatul conservat prin refrigerare şi aluatul modelat (de exemplu blaturi pentru pizza) icircncepe să fie din ce icircn ce mai apreciat pe piaţă
Gracircul romacircnesc este un gracircu de foarte bună calitate pentru panificaţie care poate fi valorificat atacirct pentru consumul intern cacirct şi la export pentru consum european şi icircn afara Europei
Gracircul ecologic este unul dintre produsele ecologice cele mai bine cotate şi cerute pe piaţa mondială
Cultura gracircului oferă următoarele avantaje - boabele au un conţinut ridicat icircn glucide şi proteine corespunzător cerinţelor organismului uman - boabele au o bună conservabilitate pe perioade mari de timp - boabele se transportă cu uşurinţă pe distanţe mari - boabele de gracircu au diferite alternative de valorificare - boabele de gracircu reprezintă o importantă sursă de schimburi comerciale pe piaţa mondială - gracircul se poate cultiva icircn diferite condiţii pedoclimatice asiguracircnd producţii satisfăcătoare peste tot unde se cultivă - tehnologia de cultivare este complet mecanizată şi bine pusă la punct fără probleme deosebite - gracircul este o foarte bună premergătoare pentru majoritatea plantelor de cultură - după soiurile timpurii de gracircu pot fi semănate culturi succesive mai ales dacă sunt condiţii de irigare
Alegerea soiurilor şi hibrizilor (criteriile avute icircn vedere soiurile şi hibrizi aleşi pentru fiecare cultură)
-criteriile avute icircn vedere ndashproducţie rezistenţe specifice conţinut de principii nutritive etc
-soiurile şi hibrizi aleşi pentru fiecare cultură + prezentarea listei cu soiuri pentru 2012 la culturile alese şi descrierea soiului respectiv
MĂRUL - SOIURI
33
Icircn funcţie de epoca de coacere a fructelor merele se icircmpart icircn (a) soiuri de varăMelba Red melba Şafran de vară Papirovka Mantet Quinte Akane Plat August (b) soiuri de toamnă Prima Slava Peremojţiam James Grive Red Calvil de Zăpadă Spartan Focuşor Codrene Coredana Reglndis etc (c) soiuri de iarnă Idared Speranţa Banana de iarnăWellspur Goldspur Golden Delicious Jonathan Jonared Yellowspur Renet Simerenco Coredar Wagener etc
Antreprenorul trebuie să elaboreze proiect de plantare a livezii la icircntreprinderileautorizate şi materialul săditor trebuie să fie procurat de la pepinierele licenţiate cu actelenecesare pentru posibilitatea de beneficiere de subvenţii Cele mai de perspectivă soiuri de mere şi cu o cere sporită pe piaţă sunt Golden DeliciousRed Delicious Jonathan Idared Fugi Granny Smith Gala Melrose Ionagold Elstar precum şisoiurile genetic rezistente la boli şi dăunători aşa ca Florina Prima Coredana CoredarGeneros Pionier
Piaţa Romacircniei la merele proaspete este reprezentată prin 50 la sută din soiuri colorate (complet roşu sau parţial) şi 50 la sută pentru soiurile necolorate (gal-bene şi verzi) Cele mai populare soiuri colorate sunt Jonathan şi Idared urmate de Jonagold Gala Gloster etc iar dintre cele necolorate predomină soiul Golden Delicious Soiurile Granny Smith şi Mutsu icircnregistrează vacircnzări modeste Dintre soiurile locale icircn supermarket-uri se comercializează Glorios şi Florina icircnsă icircn can-tităţi foarte mici Fructele de obicei sunt icircmpărţite icircn trei categorii mici (sub 70 mm) medii (70-90 mm) şi mari (peste 90 mm)
PORUMB ndash SOIURI
Porumbul face parte din familia Gramineae subfamilia Panicoideae tribul Maydeae genul Zea Genul Zea cuprinde 3 specii - Zea mexicana (Schrad) Recv et Mangel (sin Euchlaena mexicana) ndash teosinte1 anual - Zea perennis (Hitsch) Recv et Mangel (sin Euchlaena perennis) ndash teosinte peren - Zea mays L ndash porumbul cultivat
Porumbul cultivat cuprinde mai multe convarietăţi (grupe de varietăţi) cele mai importante fiind următoarele - Zea mays conv dentiformis Koumlrn (sin Zea mays conv indentata Sturt) denumit porumbul dinte de cal Se caracterizează prin boabele mari prismatice cu partea sticloasă (cornoasă) a endospemului dispusă pe părţile laterale ale bobului iar partea făinoasă (amidonoasă) dispusă icircn partea centrală şi superioară a bobului (fig 19) Prin uscare endospemul făinos icircşi reduce volumul se contractă şi determină apariţia unei depresiuni icircn partea superioară a bobului sub forma mişunei dintelui de cal de unde denumirea acestei convarietăţi de bdquoporumb dinte de calrdquo La această convarietate au fost creaţi primii hibrizi de porumb iar icircn prezent această convarietate are cea mai margă răspacircndire icircn lume Majoritatea hibrizilor de porumb aparţin acestei convarietăţi La noi icircn ţară primii hibrizi care au fost icircntroduşi icircn cultură aparţin acestei convarietăţi şi au fost aduşi din SUA de unde şi denumirea de bdquoporumb americanrdquo - Zea mays conv indurata (Sturt) Bailey denumit porumbul cu bobul tare porumbul sticlos Se caracterizează prin boabe rotunjite icircn partea superioară netede lucioase dure la spargere de unde vine denumirea de bdquoporumb tarerdquo Partea sticloasă a endospermului este dispusă la exteriorul bobului de jur-icircmprejurul acestuia iar partea făinoasă este dispusă icircn partea centrală a bobului uneori ajungacircnd pacircnă icircn partea superioară a bobului situaţie cacircnd determină apariţia
34
unei uşoare mişune (fig 20) Din această convarietate au făcut parte vechile populaţii şi soiuri romacircneşti de unde şi denumirea de bdquoporumb romacircnescrdquo - Zea mays conv aorista Grebensc denumit porumbul semisticlos Prezintă caracteristici intermediare icircntre convarietăţile dentiformis şi indurata Bobul este rotunjit mat icircn partea superioară şi uneori prezintă o uşoară adacircncitură - Zea mays conv everta Sturt (sin Zea mays conv microsperma Koumlrn) denumit porumb de floricele Se caracterizează prin plante cu o talie mai mică care au capacitatea de a forma mai mulţi ştiuleţi pe plantă Boabele sunt mici (MMB = 40-100 g) cu vacircrful rotunjit sau ascuţit Endospermul este aproape icircn icircntregime sticlos cu excepţia unei mici porţiuni icircn jurul embrionului care este amidonoasă Prin icircncălzire apa din grăunciorii de amidon din endospermul făinos se transformă icircn vapori care exercită o presiune asupra tegumentului pacircnă cacircnd determină spargerea acestuia moment icircn care conţinutul bobului se revarsă (boabele expandează) mărindu-şi volumul de 15-20 de ori formacircnd o masă albă-spongioasă respectiv aşa-numitele floricele
RUSTICA a castigat o pozitie de lider pe piata de porumb precoce din Europa de Nord si poseda o gama larga de seminte adecvata pentru toate pietele lumii HIBRIZI FOARTE PRECOCIBarbados - excelent pentru boabe si silozEarly Star - precoce si productivEnergy Star - foarte buna valoare alimentaraComera - performanta inalta HIBRIZI PRECOCIBatz - vigurosEurostar - lider in EuropaGalaStar - porumb pe care il veti adoraInagua - bun pentru boabe si siloz
GRAcircU ndash SOIURI
Cercetătorii de la Institutul de Cercetare - Dezvoltare Agricolă Fundulea au creat soiuri de grau productive si rezistente la secetaBOEMA soi de gracircu de toamnă extrem de productiv şi cu indici de calitate ridicaţi pentru panificaţie adaptat condiţiilor climatice din zona de cacircmpie din sudul ţării şi Moldova este un soi foarte precoce mai timpuriu la icircnspicat cu 1-3 zile faţă de soiul Flamura 85 talia plantei de 77-90 cm rezistent la iernare şi cădere arşiţă şi secetă rugina galbenă rezistenţă mijlocie la rugina brună şi făinare are calitate bună de morărit şi panificaţie
GRUIA este un soi de toamnă care a dat rezultate foarte bune icircn Oltenia şi Dobrogea este mai timpuriu cu 4 zile faţă de soiul Fundulea 4 talie de 76 cm se remarcă printr-o rezistenţă bună la iernare la cădere dar şi la rasele actuale de rugina galbenă
35
superior multor soiuri ca rezistenţă la făinare rugină brună şi septorioza frunzelor calitatea de panificaţie a soiului Gruia este apropiată de cea a soiului Dropia faţă de care tinde să aibă un gluten mai tenace soiul se evidenţiază printr-o productivitate ridicată icircn medie cu 9-12 mai mare faţă de soiurile martor sporul de producţie fiind mai mare icircn condiţii de secetă in pofida taliei sale scurte soiul se comportă foarte bine icircn condiţii de deficit hidric Gracircul aparţine genului Triticum familia Gramineae (Poaceae) Genul Triticum cuprinde un număr mare de specii de gracircu forme sălbatice şi cultivate clasificate diferit de-a lungul timpului
Pentru ţara noastră prezintă importanţă 2 specii şi anume Triticum durum Desf şi Triticum aestivum L Triticum durum Desf (fig 16) are tulpina plină icircn interior pe toată lungimea sau cel puţin icircn partea superioară Spicul este aristat cu ariste lungi comparativ cu lungimea spicului şi orientate paralel Boabele au aspect sticlos la maturitate şi sunt conice la capet Triticum aestivum L (fig 17) are tulpina goală icircn interior pe toată lungimea Spicul este nearistat sau aristat cu ariste mai scurte comparativ cu lungimea spicului şi orintate divergent Boabele sunt ovoidale sau alungit-ovoidale prevăzute cu un smoc de perişori la capătul superior Endospermul este făinos semisticlos sau sticlos
Gracircul comun reprezintă specia cea mai importantă care pe plan mondial reprezintă cca 90 din suprafaţa cultivată cu gracircu şi cea mai mare partea a suprafeţei cultivată cu gracircu din ţara noastră Gracircul comun are forme de toamnă şi de primăvară aproape icircntreaga suprafaţă din ţara noastră fiind cultivată cu gracircu de toamnă (gracircul de primăvară ocupă suprafeţe foarte mici nesemnificative)
Soiurile de gracircu cultivate icircn Romacircnia sunt icircn marea lor majoritate soiuri romacircneşti create la Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Fundulea sau icircn reţeaua de Staţiuni de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Aceste soiuri se caracterizează prin potenţial de producţie ridicat (9-10 tha) o bună rezistenţă la cădere ger iernare secetă şi boli o bună calitate şi stabilitate a recoltelor
23 Intocmirea asolamentului
Specificare HaSuprafaţa totală a terenului arabil 610Suprafaţa medie a solei (3 sole) 2033
Tabelul 2Schema rotaţiei culturilor
SOLAANUL 2012 2013 2014I măr măr mărII gracircu porumb gracircuIII porumb gracircu porumb
36
37
CAPITOLUL IIICAPITOLUL IIIORGANIZAREA PROCESULUI DE PRODUCŢIE AGRICOLĂORGANIZAREA PROCESULUI DE PRODUCŢIE AGRICOLĂ
31 Proiectarea producţiilor medii prin metoda bonităriiterenurilor agricole
Tabelul 3
Date iniţiale
Cultura Tipul de solSuprafaţa - ha (Si)
Nota de bonitare pentru
condiţiile ecologice (Pi)
Corecţia pt distanţă şi
felul drumului (k)
Coeficient de
potenţare (c)
Producţia medie
realizată
MărGracircuPorumb
Cernoziom 5 75 015 11 15000Cernoziom 303 80 018 12 4000Cernoziom 302 85 019 13 8000
TOTAL 610
2) Notele totale de bonitare pentru condiţiile ecologice (Ni)
MĂR ndash 575 = 375Ni = Si x Pi GRAcircU ndash 30380 = 24240
PORUMB ndash 30285 = 25670TOTAL = 50285
3) Nota medie ponderată de bonitare
50285 610 = 8243
1) Producţia ce revine pe un punct al notei medii ponderate de bonitare
P măr = 515000 375 = 200P gracircu = 3034000 24240 = 50
P porumb = 3028000 25670 = 9411
6) Corecţia totală icircn funcţie de distanţă şi drumuri Ct = S x kMĂR ndash 5015 = 075
Suprafaţă x coeficient corecţie GRAcircU ndash 303018 = 5454PORUMB ndash 302019 = 5738
TOTAL = 11267
38
7) Nota de bonitare recalculată (Nbr)
MĂR ndash 375-075 = 37425Nbr = Nota totală de bonitare ndash Corecţia GRAcircU ndash 24240-5454 = 2418546
PORUMB ndash
25670-5738 = 2561262
8) Notele totale de bonitare potenţate (Ntp)
MĂR ndash 3742511=4117
Ntp =Nota de bonitare recalculată (Nbr)
xCoeficient
de potenţare
GRAcircU ndash241854612=290225
PORUMB ndash
256126213=332964
9) Producţia totală pe cultură pentru fiecare unitate de sol (Pt)
MĂR ndash 4117200= 82340
Pt =Nota totală de
bonitare potenţată (Ntp)
x
Producţia ce revine pe un punct de
bonitare P(kgpunct)
GRAcircU ndash
29022550= 1451125
PORUMB ndash
3329649411=31335242
TOTAL= 4666989
10) Producţia medie la hectar Pmc1
Pm măr = Producţia totală Suprafaţa totală = 823405=16468
Rezultatele pentru celelalte culturi
Pmedie gracircu = 1451125303= 4789
Pmedie porumb =31335242302= 10376
39
32 STABILIREA CANTITĂŢILOR DE IcircNGRĂŞĂMINTE PE CULTURI
Calculul dozelor de icircngrăşăminte s-a efectuat ţinacircndu-se cont atacirct de
producţiile medii cacirct şi de existentul de suprafaţă activă din sol S-au luat icircn
considerare şi pierderile rezultate prin levigare
Icircn tabelul 4 este prezentat calculul dozelor de icircngrăşăminte chimice la ha
separat pentru cele 3 culturi icircn parte
Tabelul 4
Calculul dozelor de icircngrăşăminte chimice
Nr Crt
SPECIFICARE UM
CULTURA
GRAcircU PORUMB MĂRN P K N P K N P K
1 Producţie medie Kgha 4789 10376 16468
2 Consum specific Kg sat
23 11 20 20 21 20 5 3 6
3 Sa de administrat
Kg 11014
5268 9578
20752
2179 20752 8234 494 988
4 Sa icircn sol Kg 45 31 60 40 35 30 30 20 355 Diferenţa de
admKg sa
6514 2168 3578
16752
1829 17752 5234 294 638
6 Pierderi prin levigare
13 5 7 13 5 7 13 5 7
7 Cant pierdută prin levigare
Kg sa
847 108 25 2177
914 1242 68 147 446
8 Total sa de administrat
Kg 7361 2276 3828
18929
19204 18994 5914 3087 6826
9 Tipul de icircngrăşămacircnt
NO4NO3
Super P c
Sare potasică
NO4NO3
Super P c
Sare potasică
N P2O5 K20
10 Conţinutul icircn sa a icircngr
Kgt 345 40 40 345 40 40 345 40 40
11 Doza de icircngr de administrat
Kg 213 57 96 549 480 475 171 77 171
40
33 PLANUL DE CULTURĂ
Planul de cultură cuprinde structura culturilor dimensiunile fiecăreia
producţiile medii şi totale (tabelul 5)
Tabelul 5
Icircntocmirea planului de cultură
Cultura Suprafaţa (ha)
Producţii medii (kgha)
Producţia totală (t)
Preţ livrare (leikg)
Măr 5 16468 8234 2Gracircu 303 4789 1451 08
Porumb 302 10376 313355 1
34 FUNDAMENTAREA FIŞELOR TEHNOLOGICE PE CULTURI
Icircn vederea organizării proceselor de muncă şi de producţie icircn etapa pregătitoare se
icircntocmesc fişele tehnologice pe culturi Informaţiile cuprinse icircn fişele tehnologice servesc icircn
acelaşi timp la stabilirea tehnologiilor stabilirea destinaţiei producţiei determinarea volumului
lucrărilor mecanice şi manuale necesarul de forţă de muncă cantităţile de materiale şi mijloacele
financiare necesare pentru aprovizionare
DATELE NECESARE
1 Culturile incluse icircn planul de producţie al firmei
2 Suprafaţa ocupată de fiecare cultură icircn parte
3 Culturile premergătoare
4 Producţia medie şi totală a fiecărei culturi
5 Lucrările tehnologice icircn ordinea cronologică a executărilor
6 Perioada de executare şi data lucrării
7 Mijloacele cu care se execută lucrarea
8 Tarifele de plată pentru lucrările mecanice
9 Tarifele de plată pentru lucrările manuale pe categorii
10 Cuantumul taxelor pentru CAS şomaj risc asigurare
11 Amortismentul specific
12 Materialele necesare procesului tehnologic consumul normat pe UM preţul unitar şi cota
pentru cheltuielile de aprovizionare
41
13 Cota de cheltuieli indirecte (comune şi generale)
MODUL DE LUCRU
1 Se icircnscriu icircn fişă datele privind suprafaţa şi producţia medie Producţia medie se planifică
icircn raport cu fertilitatea solului şi cantitatea de icircngrăşămacircnt aplicată
2 Se icircnscriu lucrările tehnologice icircn ordinea executării lor precizacircndu-se toată perioada
optimă de execuţie şi durata fiecărei lucrări
3 Pentru fiecare icircn parte se determină volumul lucrărilor sumele necesare şi materiale
4 La lucrările manuale icircn raport cu volumul lucrării se calculează numărul de zile om iar
fondul de salarii rezultă icircnmulţind numărul de zile om necesar pentru evaluarea lucrării cu
tariful pe ziom corespunzător
5 Taxele asupra fondului de salarii se calculează aplicacircnd cota icircn proporţie de 30 pentru
CAS 5 pentru fondul de şomaj 1 pentru risc şi asigurare impozit 15 asupra sumei
care reprezintă fondul de salarii
6 Amortismentul specific se determină icircn raport cu valoarea de inventar a mijlocului fix
folosit exclusiv la cultura respectivă şi durata de folosire
7 Cota de cheltuieli pentru aprovizionare se calculează o cotă parte din valoarea
materialului folosit
8 Din icircnsumarea pentru lucrările mecanice lucrările manuale taxe asupra valorilor
materialelor se obţin cheltuielile de producţie
9 La cheltuielile directe se aplică cota de cheltuieli comune şi prin icircnsumarea lor se
determină cheltuielile de producţie
10 După fiecare trimestru se fac totalurile
11 Se calculează indicatorii cheltuieli de producţie la hectar şi costul la tona de produs
42
44
45
46
47
35 Organizarea lucrării de semănat la cultura gracircului
Semănatul este una dintre cele mai importante lucrări agricole de care depinde icircn ultimă instanţă obţinerea de producţii ridicate Suprafeţele icircntinse ocupate de culturi precum şi termenele restracircnse icircn care trebuie executat fac ca procesul de muncă al semănatului să ocupe un loc important icircn activitatea de producţie a exploataţiilor agricole
Etapele organizării lucrărilor de semănat cereale păioase sunt următoarele1 se stabileşte componenţa agregatului de semănat potrivit condiţiilor existente
(tractor plus semănătoare SUP-29 sau SUP-21)2 Se determină necesarul de agregate pentru terminarea semănatului icircn termen
optim folosind formula
icircn care
N ndash numărul de agregate pentru terminarea lucrării icircn timpul propusS ndash suprafaţa de icircnsămacircnţatn ndash numărul de zile icircn care trebuie terminată lucrareaP ndash randamentul zilnic al maşinii
(1)N = 303(512) = 5 agregate
Aşadar icircn prealabil trebuie cunoscut randamentul zilnic al agregatului de semănat folosit Aceasta se calculează după formula
icircn
care
P ndash randamentul zilnic al agregatului (ha)B ndash lăţimea de lucru a agregatului icircn lucru (m)V ndash viteza de deplasare a agregatului
icircn lucru (moră)t ndash durata zilei de lucru (ore)H ndash coeficientul de folosire a timpului de lucru (070-080)
(2)P = 366000807 10000 = 12 ha
3 Stabilirea lungimii marcatoarelor semănătoriiLungimea marcatoarelor adică distanţa la care trebuie aşezată piesa activă a marcatorului faţă de ultimul brăzdar se stabileşte icircn funcţie de
lăţimea de lucru a semănătorii (B) distanţa icircntre două brăzdare (b) distanţa icircntre roţile din faţă sau marginile exterioare ale şenilelor
tractorului (c)
= 11
= = 26
49
49
Cacircnd tractorul poate urmări urma lăsată de marcator atacirct cu roata din dreapta cacirct şi cu roata din stacircnga lungimea celor două marcatoare este egală şi este dată de relaţia
4 Stabilirea debitului semănătorii icircn funcţie de norma de sămacircnţă la hectar La icircnceputul lucrării trebuie icircntotdeauna să se verifice corectitudinea reglării debitului la icircnsămacircnţare Această verificare se face după formula
icircn
care
G ndash cantitatea de sămacircnţă cursă din semănătoare la un număr stabilit de icircnvacircrtiri a roţii semănătoriiA ndash norma de semănat la un ha (kg)d ndash lungimea roţii semănătorii (m)B ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)O ndash nr de icircnvacircrtituri a roţii semănătorii
(6)G= 2501743620 10000 = 313
5 Stabilirea dimensiunilor postatelor la semănat Lungimea maximă a postatelor la semănat este icircn funcţie de capacitatea cutiei semănătorii Pentru a uşura organizarea transportului de seminţe este indicat ca alimentarea semănătorii cu seminţe să se execute la un singur capăt a postatei ~n acest caz lungimea maximă a postatei se calculează după formula
icircn
care
L ndash lungimea maximă a postatei (m)Q ndash capacitatea coşului de alimentare
a semănătorii (kg)Y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii coşului de alimentare a semănătorii (icircn medie 070-080)A ndash norma de semănat (kgha)B ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)
(7)L = (051000040007) (25036) = 1556m
Icircn ce priveşte lăţimea postatei aceasta se determină icircn funcţie de lăţimea totală a parcelei de icircnsămacircnţat şi de metoda de deplasare a agregatului Ea se calculează aşa icircncacirct să asigure de lucru agregatului pentru 1-2 zile de lucru
Lăţimea postatei la semănatul icircn suveică se calculează după formula
icircn care
l ndash lăţimea postatei (m)P ndash productivitatea zilnică a agregatului (hazi)Z ndash durata icircn zile a lucrului pe aceeaşi postată (1-2 zile)L ndash lungimea postatei (m)
(8)l = 10000122 1556 = 154m
6 Lăţimea zonei de icircntoarcere a agregatului Pentru icircntoarcerea agregatului la capetele parcelei se delimitează o facircşie de teren denumită bdquozonă de icircntoarcereldquo Delimitarea acestei zone se face icircn cazul deplasărilor icircn parcursul liniar cu buclă şi fără buclă Lăţimea zonei de icircntoarcere este dată de relaţia
50
50
icircn care
E ndash lăţimea zonei de icircntoarcereR ndash raza de icircntoarcere a agregatuluie ndash lungimea de ieşire a agregatului (adică distanţa de la centrul agregatului mijlocul osiei motoare a tractorului) pacircnă la organele active ale maşinii
(9)E = 34 + 15 = 135m
Aceasta reprezintă lungimea cu care trebuie să se deplaseze centrul agregatului pentru aducerea organelor active ale maşinii agricole pe linia de icircntoarcere a lucrului
7 Stabilirea distanţei dintre punctele de alimentare a semănătorii Distanţa dintre punctele de alimentare a semănătorii se determină icircn funcţie de metoda de deplasare a agregatului la semănat ~n cazul semănatului icircn suveică lungimea postatei este determinată icircn funcţie de capacitatea cutiei de seminţe icircn aşa fel ca alimentarea semănătorii să se facă numai la unul din capetele postatei distanţa dintre punctele de alimentare se află după formula
icircn care
D ndash distanţa dintre punctele de alimentare (m)B ndash lăţimea de lucru a agregatului (m)T ndash numărul turelor (adică nr curselor dus-icircntors) pe care le face agregatul pacircnă la golirea coşului semănătorii
(1)D = 2362 = 144m
Icircn cazul cacircnd lungimea postatei nu este determinată icircn funcţie de capacitatea cutiei de seminţe este necesar ca icircn prealabil să cunoaştem turele pe care le face agregatul pacircnă la golirea coşului semănătorii Aceasta se determină icircmpărţind lungimea drumului pe care icircl face semănătoarea pacircnă la golirea cutiei sale pe lungimea cursei de lucru dus şi icircntors ~n acest scop se foloseşte următoarea formulă
icircn care
T ndash numărul turelorQ ndash capacitatea cutiei semănătorii
(kg)Y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii cutiei (080)A ndash norma de semănat (kgha)B ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)L ndash lungimea postatei (m)
T= (1000040007) (2503621556) = 1Icircn cazul semănării icircn bdquolaturildquo sau bdquope două jumătăţi ale postateildquo distanţa dintre
punctele de alimentare se calculează după formula = 136 = 36
(semnificaţiile literelor sunt aceleaşi ca la formulele (10) şi (11)
51
51
8 Stabilirea cantităţilor de seminţe ce se pun la punctele de alimentare Cantităţile de seminţe care se pun la primul punct de alimentare se calculează după formula
= 4001 = 400kgiar cantitatea care se pune la punctele următoare este
icircn care
C ndash cantitatea de seminţe necesară alimentării agregatului (kg)Q capacitatea coşului semănătorii (kg)y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii cutieia ndash nr semănătorilor icircn agregat
(14)C1 = 400071 = 280kg
9 Stabilirea necesarului zilnic de muncitori pentru semănat şi transportat seminţele Necesarul zilnic de muncitori pentru deservirea semănătorilor variază icircn raport cu numărul de agregate folosite zilnic şi al maşinilor ce compun agregatul
10 Necesarul de mijloace de transport se stabileşte icircn funcţie de cantităţile de seminţe necesare semănătorilor la o icircncărcare timpul de golire a semănătorilor capacitatea mijloacelor de transport distanţa de transport şi timpul necesar pentru un ciclu de transport
~n primul racircnd se determină timpul icircn care se consumă cantitatea de seminţe existentă icircn cutia semănătorii folosind relaţia
icircn care
q ndash capacitatea cutiei semănătorii (kg)085 ndash coeficientul de folosire a cutiei semănătoriiB ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)V ndash viteza de lucru a agregatului (moră)N ndash norma de sămacircnţă la ha (kg)
Tgol = (10000400085) (366000250) = 063h = 38min
Numărul de mijloace de transport necesare zilnic se determină pe baza relaţiei
icircn care
Nt ndash numărul mijloacelor de transportn ndash numărul semănătorilor ce lucreazăt ndash durata unui ciclu de transport (min)Cm ndash capacitatea mijlocului de transport (kg)
Nt = (540008530) (38400) = 33 = 311 Se determină necesarul de saci pentru transportul seminţelor cunoscacircnd că
pentru uşurarea manipulării se recomandă ca un sac să aibă 40 kg
Nr saci = (512250) 40 = 375 sacizi
52
52
Centralizarea datelor
Nr crt
Specificare UMAgregatul folosit
Tractor + (SUP-29)
Tractor + SUP-21
1 Productivitatea zilnică a agregatului haschimb 12
2 Necesarul zilnic de-tractoare nr 5-semănători nr 5
3Productivitatea zilnică a tuturor agregatelor
hazi 60
4Dimensiunile solei de semănat
-lungime m 1556-lăţime m 1947-suprafaţă ha 303
5Dimensiunea parcelelor de semănat
-lungime m 1556-lăţime m 154-suprafaţă 24
6Lungimea marcatorului
-dreapta m 11-stacircnga m 26
7Norma de icircnsămacircnţare
-la 20 icircnvacircrtituri kg 3-la hectar kg 250
8Distanţa dintre punctele de alimentare cu seminţe
m 144
9Cantitatea de seminţe ce se pune la punct de alimentare
-la primul punct
kg 400
-la punctele următoare
kg 280
10 Necesarul zilnic de muncitori
-pt servirea semănătorii
nr 5
-pt transportul seminţelor
nr 3
-total nr 8
11Lăţimea facircşiei de icircntoarcere a agregatului
m 135
12Necesarul zilnic de mijl de transport
-atelaje nr-tractor+remorcă nr 3-auto-camion nr
13Necesar saci pt transportul seminţelor
nr 375
53
53
36 Evaluarea producţiei
Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţieiacestora
Evaluarea se face icircn două etape1) icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele
caracteristice de dezvoltare a plantelor2) icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite
norme standardizate~n funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfel
1) Gracircu orz (orz - 1 iunie gracircu - 15 iunie) Gracircu Boemandash se stabileşte numărul punctelor de control icircn funcţie de mărimea şi
uniformitatea parcelelor(icircn cazul parcele de pacircnă la 100 ha - 5 puncte pe suprafeţe mai mari de 100 ha - 10 puncte)
Determinările se fac cu ajutorul ramei metrice (un cadru de 1 metru patrat)Metodologie de lucrundash se numără spicele din interiorul ramei metricendash se stabileşte numărul mediu de boabe icircn spicndash se calculează producţia medie la hectar astfel
Q kgha = (360353610000) (10001000) = 4536kgha
Q kgha - producţia medie kgha Nsp - număr mediu de spice la mp (medie pe toate punctele de control) 360Nb - număr mediu de boabe icircn spice 35MMB - greutatea a 1000 boabe (grame)3610000 mp = 1 ha1000 x 1000 = 1000 grame x 1000 boabe
Exemplu
2) Porumb (1 septembrie) DKC 3511ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 28 mp (4 racircnduri x 070 x 10 m
lungime 070 (m) - distanţa dintre racircnduri)ndash se numără ştiuleţii la fiecare punct de controlndash se calculează numărul de ştiuleţi la hectar
54
54
Nstha = (30010000)(510) = 60000
Nstha - număr de ştiuleţi la hanst - numărul de ştiuleţi număraţi la toate punctele de controld - suprafaţa unui punct de control (mp)i - numărul punctelor de control
ndash se determină apoi numărul de boabe pe ştiuletendash se calculează apoi producţia medie la hectar
Q kgha = (60000588337) (10001000) = 11889 kgha
Q kgha - producţia medieNst - număr ştiuleţi la hectar 60000Nb - număr mediu de boabe pe ştiulete 588MMB - greutatea a 1000 boabe (grame) 337
Exemplu
3) Floarea soarelui (15 august)ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 28 mp (4 racircnduri x 070 x 10)ndash se numără capitulele la fiecare punct de control şi se stabileşte numărul mediu
de capitule la ha după formula
Ncpha - număr total de capitule la hancp - număr de capitule numărate la toate punctele de controld - suprafaţa unui punct de controli - numărul punctelor de control
ndash se determină numărul mediu de seminţe pe capitul(Ns)ndash se calculează producţia medie la hectar astfel
55
55
Q kgha - producţia medieNcp - număr mediu de capitule la hectarNs - număr seminţe pe capitulMMB - greutatea a 1000 seminţe icircn grame
Exemplu
4) Sfecla de zahăr (1 septembrie)ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 10 mp (3 racircnduri x 045 m x 74 m
lungime)ndash la fiecare punct de control plantele se recoltează se decoletează (tăierea
frunzelor) se curăţă de pămacircnt şi se cacircntărescndash se determină producţia medie astfel
q - cantitatea de rădăcini recoltate din punctele de control (kg)d - suprafaţa unui punct de control (mp)i - numărul punctelor de control
ndash la producţia stabilită se adaugă sporul de producţie ce se va realiza de la data evaluării la data prevăzută a se recolta (18 grziplantă)
Exemplu
5) Fructe (1 septembrie) MĂRMetoda de evaluare diferă icircn funcţie de tipul de livadă clasică sau intensivă dar
icircn mare constă icircn următoarele etapendash se stabileşte numărul de pomi pentru examinare (2 - 5 ) 480ndash se determină numărul mediu de fructe pe pom şi greutatea acestora icircn kg 30kg
167 de fructe
56
56
ndash se icircnmulţeşte numărul mediu de fructe pe pom cu numărul de pomi existenţi la ha şi se obţine astfel producţia medie la ha 16032 kgha
6) Struguri (de masă - 15 iulie de vin - 1 septembrie)ndash evaluarea se face separat la viile nobile şi la viile de hibrizindash se stabileşte numărul de butuci pe rod la ha cu relaţia
Nbha - numărul de butuci pe rod la hadr - distanţa dintre racircnduri (m)db - distanţa icircntre butuci pe racircnd (m)Ng - număr mediu de goluri (butuci neproductiviinexistenţi) la ha icircn procente
ndash se evaluează producţia de struguri pe butuc număracircndu-se toţi strugurii de pe un număr de 1 - 2 din butucii existenţi pe lot (se recomandă să se efectueze numărătoarea strugurilor pe fiecare al 10-lea butuc din 15 icircn 15 racircnduri)
Producţia de struguri pe butuc se calculează astfel
Pmb - producţia medie pe butuc (grame)Gms - greutatea medie a strugurilor (grame)Ns - numărul de struguri total găsiţi la numărătoareNba - numărul butucilor analizaţi
ndash se calculează producţia medie de struguri la ha cu formula
Pmha - producţia medie de struguri la ha (kg)Nbha - numărul de butuci pe rod la haPmb - producţia medie pe butuc (grame)
Exemplu
57
57
CAPITOLUL IV DETERMINAREA PRAGULUI DE RENTABILITATE (A PUNCTULUI CRITIC) PE CULTURI
Punctul critic marchează acea dimensiune a producţiei medii la care icircncasările din
valorificarea producţiei sunt egale cu cheltuielile totale de producţie deci acel punct al
producţiei medii la care nu se obţine profit dar nu se icircnregistrează nici pierderi
Mărimea costului de producţie şi a ratei profitului se găsesc icircntr-o stracircnsă legătură
cu raportul dintre cheltuielile de exploatare şi cantitatea de produse realizate Prin analiza
costurilor şi cheltuielilor de exploatare icircntreprinzătorul poate calcula nivelul minim de
activitate cerut de menţinerea icircn stare de funcţionare a firmei Cunoscacircnd pragul de
rentabilitate se poate proiecta volumul de vacircnzări icircn vederea obţinerii profitului scontat
De asemenea creditorii şi investitorii solicită adesea efectuarea analizei punctului
critic pentru a ajuta icircn evaluarea cacircştigurilor potenţiale ale unei afaceri şi icircn consecinţă
aceasta trebuie introdusă icircn planul de afaceri
Punctul critic se poate determina icircn două moduri şi anume fără profit programat
sau cu profit programat
Calculul punctului critic fără profit programat este exprimat printr-o relaţie
simplă
y = yי
y = Pvx
yי = Cvx + CF
Pvx = Cvx + CF
x(Pv ndash Cv) = CF
icircn care
y ndash veniturile din valorificarea producţiei (mii lei)
yי - cheltuielile totale icircnregistrate (mii lei)
Pv ndash preţul de vacircnzare unitar
x ndash producţia medie sau volumul vacircnzărilor (unităţi fizice)
Cv ndash cheltuieli variabile unitare
58
58
CF ndash costuri fixe totale
De unde x marchează acea dimensiune a producţiei la care nu se icircnregistrează nici
profit nici pierderi
Determinarea cantitativă şi reprezentarea grafică a PC la cultura Porumb
Cheltuielile variabile
NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrarii
CheltuieliCheltuieli variabilevariabile
(lei) (lei)
CheltuieliCheltuieli variabile variabile
(lei t (lei t ))
(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)
11 Incărcat transportat IC (PK) t 2881 180225 575
22 Descărcat IC (PK) t 2881 2444609 78
33 Incărcat transportat IC (N) t 10 2484545 793
44 Descărcat IC (N) t 1655 6371 02
55 Transportat apa prep sol mii l 30 599 019
66 Incărcat transportat săm t 66 599359 191
77 Recoltat porumb boabe t 530 2606662 832
88 Transportat porumb boabe t 225 1245 04
99
1010
TOTALTOTAL 9962236 31792
a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch Variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologicacopy= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)
59
59
Cheltuielile fixe
NrNr CrtCrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe
(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe
(lei ha)(lei ha)
(a)(a) (b)(b) copycopy (d)(d) (e)(e)
11 Adm Şi deservit IC (PK) ha 302 617645 2045
22 Arat 25 cm +grăpat ha 302 1140192 3775
33 Adm Şi deservit IC (N) ha 302 630389 2087
44 Erbicidat şi deservit ha 302 61155 2025
55 Discuit si preg Pat germ Ha 302 586536 1942
66 Semănat +deservit ha 302 472517 1565
77 Prăşit mecanic I ha 302 819024 2712
88 Prăit mecanic II ha 302 654182 2166
99
1010
TOTALTOTAL 5532035 18318
(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)
60
60
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura porumb - fără profit programat
Ch variabile Cv = 9962236 lei
Ch fixe totale CF = 5532035 lei
Ch fixeha CFha = 18318 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 11 leikg = 1100 leit
Producţia totală de PT= 313355 t
Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 302 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 33961599 lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 9962236 + 33961599 = 133583959 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 133583959 313355=
4263leit
Productia medie de porumb la punctul critic (X)
X= (CFha)(Pv-CVt) = 18318 ( 1100 ndash 4263 ) = 272 tha = 2720 kgha
Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 272 tha 4263 leit = 115953 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx =18318 leiha+ 115953 leiha =299133 leiha
Nivelul producţiei de 2720 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la
cultura porumb icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de
2720 la preţul de 11 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie
Depăşirea acestui nivel al producţiei (2720 ha) duce la obţinerea unui profit iar
scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi
61
61
62
PROFI
T
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
2720 kg2720 kghaha
4000
3000
1000
2000
5000
7000
6000
18318
leiha
299133
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura porumb ndash fără profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
62
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura porumb - cu profit programat
Ch variabile Cv = 9962236 lei
Ch fixe totale CF = 5532035 lei
Ch fixeha CFha = 18318 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 11 leikg = 1100 leit
Producţia totală de PT= 313355 t
Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 302 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 33961599 lei
Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)
Pr = 500000lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 9962236 + 33961599 = 133583959 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 133583959 313355=
4263leit
Profitul programat pe ha (Prha) Prha=PrS =500000302= 165562 leiha
Producţia medie de porumb la punctul critic (X)
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 18318+165562) ( 1100 - 4263 )= 517 tha
= 5170 kgha
Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 517 tha 4263 leit = 220397 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx = 18318 leiha+ 220397leiha = 403577 leiha
63
63
64
profit
suplimen
tar
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
5170 kg5170 kghaha
4000
3000
1000
2000
5000
7000
6000
18318
leiha
403577
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura porumb ndash cu profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
Profit programatProfit programat
PROFI
T
5000
64
Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura porumb
Specificare UMFara profit programat
Cu profit programat
Ch variabile Cv lei 9962236 9962236
Cheltuielile indirecte Ch ind lei 33961599 33961599
Ch variabile totale CVT lei 133583959 133583959
Ch variabile t CVt leit 4263 4263
Ch fixe totale CF lei 5532035 5532035
Ch fixe ha CFha leiha 18318 18318
Profit programat total Pr lei 500000
Profit programat ha Prha leiha 165562
X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 2720
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 5170
Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 115953 220397
Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 299133 403577
Preţ de vacircnzare t Pv leit 1100 1100
Suprafaţa cultivată S ha 302 302
65
65
DETERMINAREA CANTITATIVĂ ȘI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA gracircu
Cheltuielile variabile
NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrarii
CheltuieliCheltuieli variabilevariabile
(lei) (lei)
CheltuieliCheltuieli variabile variabile
(lei t (lei t ))
(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)
11 Incărcat transportat IC (PK) t 4605 260015 179
22 Descărcat IC (PK) t 4605 495645 341
33 Incărcat transportat săm t 666 601343 414
44 Incărcat transportat IC (N) t 10 97019 669
55 Descărcat IC (N) t 6454 24848 017
66 Transportat apa prep sol mii l 30 599 04
77 Recoltat grau t 530 2614762 1802
88 Transportat gracircu t 225 1245 09
99
1010
TOTALTOTAL 49504298 34115
a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)
66
66
Cheltuielile fixe
NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe
(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe
(lei ha)(lei ha)
(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)
11 Adm şi deservit IC (PK) ha 303 619685 2045
22 Arat 18 - 20 cm +grăpat ha 303 1025772 3385
33 Discuit si preg pat germ ha 303 588479 1942
44 Semănat +deservit ha 303 474081 1565
55 Adm şi deservit IC (N) ha 303 632476 2087
66 Adm şi deservit ha 303 613575 2025
77
88
99
1010
TOTALTOTAL 3954068 130497
(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)
67
67
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura gracircu - fără profit programat
Ch variabile Cv = 49504298 lei
Ch fixe totale CF = 3954068 lei
Ch fixeha CFha = 130497 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 09 leikg = 900 leit
Producţia totală de gracircu PT= 145107 t
Suprafata cultivată cu gracircu S = 303 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 14849866 lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 49504298 + 14849866 = 64354164 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 64354164 145107 =
4435leit
Productia medie de gracircu la punctul critic (X)
X= (CFha)(Pv-CVt) = 130497 ( 900 - 4435 ) = 286 tha
= 2860 kgha
Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 286 tha 4435 leit = 12684 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx = 130497 leiha+ 126841 leiha = 257338 leiha
Nivelul producţiei de 2860 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la
cultura de gracircu icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de
2860 la preţul de 09 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie
Depăşirea acestui nivel al producţiei (2860 ha) duce la obţinerea unui profit iar
scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi
68
68
69
PROFI
T
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
2860 kg2860 kghaha
4000
3000
1000
2000
5000
7000
6000
130497
leiha
257338
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura gracircu ndash fără profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
69
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura gracircu - cu profit programat
Ch variabile Cv = 49504298 lei
Ch fixe totale CF = 3954068 lei
Ch fixeha CFha = 130497 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 09 leikg = 900 leit
Producţia totală de gracircu PT= 145107 t
Suprafata cultivată cu gracircu S = 303 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 14849866 lei
Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)
Pr = 400000 lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 49504298 + 14849866 = 64354164 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 64354164 145107 =
4435leit
Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 400000 303 =
132013 leiha
Producţia medie de gracircu la punctul critic (X)
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 130497 + 132013 ) ( 900 - 4435 )
= 575 tha = 5750 kgha
Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 575tha 4435 leit = 255012 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx =130497 leiha+ 255012leiha = 385509 leiha
70
70
71
profit
suplimen
tar
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
5750 kg5750 kghaha
4000
3000
1000
2000
5000
7000
6000
130497
leiha
3855
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura gracircu ndash cu profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
Profit programatProfit programat
PROFI
T
5000
71
Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura gracircu
Specificare UMFara profit programat
Cu profit programat
Ch variabile Cv lei 49504298 49504298
Cheltuielile indirecte Ch ind lei 14849866 14849866
Ch variabile totale CVT lei 64354164 64354164
Ch variabile t CVt leit 4435 4435
Ch fixe totale CF lei 3954068 3954068
Ch fixe ha CFha leiha 130497 130497
Profit programat total Pr lei 400000
Profit programat ha Prha leiha 132013
X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 2860
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 5750
Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 12684 255012
Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 257338 385509
Preţ de vacircnzare t Pv leit 900 900
Suprafaţa cultivată S ha 303 303
72
72
DETERMINAREA CANTITATIVĂ ȘI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA măr
Cheltuielile variabile
NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrarii
CheltuieliCheltuieli variabilevariabile
(lei) (lei)
CheltuieliCheltuieli variabile variabile
(lei t (lei t ))
(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)
11 Incărcat transportat IC (PK) T 124 694 84
22 Descărcat IC (PK) T 124 145896 177
33 Adm şi deservit IC (PK) T 50 691 839
44 Administrat gunoi de grajd T 50 288 35
55 Săpat gropi pt plantat pomi Buc 048 281 34
66 Plantat + udat Buc 048 7488 909
77 Tăieri de forma coroanei Buc 25 25 03
88 Incărcat transportat IC (N) T 0855 1107 134
99 Adm şi deservit IC T 5 896 109
1010 Transportat apa prep sol T 3 4592 558
1111 Recoltat prune T 5 187 23
1212 Transportat prune T 8234 14327 174
TOTALTOTAL 1914066 2325
a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)
Cheltuielile fixe
73
73
NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe
(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe
(lei ha)(lei ha)
(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)
11 Arătură in livadă Ha 5 2057 4114
22 Discuit arătura Ha 5 913 1826
33 Prăşit printre racircnduri Ha 5 804 1608
44 Stropit cu insecto-fungicide Ha 5 1802 3604
55 Erbicidat şi deservit Ha 5 690 138
66
77
88
99
1010
TOTALTOTAL 6266 12532
(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)
74
74
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura măr - fără profit programat
Ch variabile Cv = 1914066 lei
Ch fixe totale CF = 6266 lei
Ch fixeha CFha = 12532 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 1 leikg =1000 leit
Producţia totală de mere PT= 8234 t
Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 5 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 673021 lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 1914066 + 673021 = 2587087 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 2587087 8234 = 3142 leit
Productia medie de mere la punctul critic (X)
X= (CFha)(Pv-CVt) = 12532 ( 1000 - 3142 ) = 19 tha
= 1900 kgha
Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 19 tha 3142 leit = 59698 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx =12532 leiha+ 59698 leiha =185018 leiha
Nivelul producţiei de 1900 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la
cultura de măr icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de
1900 la preţul de 1 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie Depăşirea
acestui nivel al producţiei (1900 ha) duce la obţinerea unui profit iar scăderea
producţiei sub acest nivel determină pierderi
75
75
76
PROFI
T
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
1900 kg1900 kghaha
4000
3000
1000
2000
5000
7000
6000
12532
leiha
185018
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura măr ndash fără profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
76
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura măr - cu profit programat
Ch variabile Cv = 1914066 lei
Ch fixe totale CF = 6266 lei
Ch fixeha CFha = 12532 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 1 leikg =1000 leit
Producţia totală de mere PT= 8234 t
Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 5 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 673021 lei
Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)
Pr = 100000 lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 1914066 + 673021 = 2587087 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 2587087 8234 = 3142 leit
Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 100000 5
= 20000 leiha
Producţia medie de mere la punctul critic (X)
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 12532 + 20000 ) (1000 - 3142 )
= 31 tha = 31000 kgha
Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 31 tha 3142 leit = 97402 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx =12532 leiha+97402 leiha = 109934 leiha
77
77
78
profit
suplimen
tar
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
31000 kg31000 kghaha
7500
5000
1000
2500
10000
15000
12500
12532
leiha
109934
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura măr ndash cu profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
Profit programatProfit programat
PROFI
T
5000
78
Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura măr
Specificare UMFara profit programat
Cu profit programat
Ch variabile Cv lei 1914066 1914066
Cheltuielile indirecte Ch ind lei 673021 673021
Ch variabile totale CVT lei 2587087 2587087
Ch variabile t CVt leit 3142 3142
Ch fixe totale CF lei 6266 6266
Ch fixe ha CFha leiha 12532 12532
Profit programat total Pr lei 100000
Profit programat ha Prha leiha 20000
X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 1900
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 31000
Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 59698 97402
Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 185018 109934
Preţ de vacircnzare t Pv leit 1000 1000
Suprafaţa cultivată S ha 5 5
79
79
CAPITOLUL VCAPITOLUL VCONCLUZII ŞI RECOMANDĂRICONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI
Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţiei acestora
Evaluarea se face icircn două etape- icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele caracteristice de dezvoltare a plantelor- icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite norme standardizate
Icircn funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfelPorumb 3133 toneGrau 1451 toneMăr 82 toneEfectuacircnd eficiența celor trei culturi icircn urma rezultatelor acestora am
observat că cultura cea mai favorabilă este porumbul urmată de cultura grăacircluiPe viitor cea mai bună cultură atat cantitativă cacirct și calitativă este cultura porumbului
80
80
Tema proiectului
PROIECT MANAGERIAL DE IcircMBUNĂTĂŢIRE A REZULTATELOR TEHNICO - ECONOMICE DE
ANSAMBLU A SC ALBINA SA
3
CUPRINS
CAP I PLANUL DE AFACERI PENTRU CREŞTEREA EFICIENŢEICAP I PLANUL DE AFACERI PENTRU CREŞTEREA EFICIENŢEI ECONOMICE A FIRMEI SC ALBINA SAECONOMICE A FIRMEI SC ALBINA SA
PARTEA I - DESCRIEREA SOLICITANTULUI A DATE GENERALE PRIVITOARE LA SOLICITANT
A1 Numele solicitantuluiA2 Obiectul de activitateA3 Forma juridica a solicitantuluiA4 Structura capitalului social si evoluţia acestuia de la icircnfiinţareA5 Administratorii societatiiA6 Informaţii referitoare la locul desfasurarii activitatii solicitantului A7 Litigii ( in desfăşurare )B DESCRIEREA ACTIVITATII CURENTEB1 Istoricul activitatii B2 Principalele mijloace fixe care compun patrimoniul actual al solicitantului B3 Descrierea activitatilor curente si a tehnologiilor aplicateB4 Politica de aprovizionare Furnizori de materii primeB5 Politica de desfacere Canale de distribuţie
PARTEA A II - A - DESCRIEREA INVESTIȚIEI
C PREZENTAREA PROIECTULUIC1 Obiectivele proiectuluiC2 Descrierea tehnica a proiectului C3 Managementul proiectuluiC4 Lista de achizitii si sursele de achiziţii C5 Personal si instruireC6 Graficul estimat al proiectuluiC7 Impactul proiectului asupra dezvoltarii zonei si a mediului de afaceri
D PROIECŢII FINANCIARE SI INDICATORI FINANCIARID1 Bazele de productieD2 Contul de profit si pierderi previzionat D3 Fluxul de numerar previzionat D4 Indicatorii financiari
CAPITOLUL II STRUCTURA FONDULUI FUNCIAR ŞI IcircNTOCMIREACAPITOLUL II STRUCTURA FONDULUI FUNCIAR ŞI IcircNTOCMIREA ASOLAMENTULUIASOLAMENTULUI
CAPITOLUL III ORGANIZAREA PROCESULUI DE PRODUCŢIECAPITOLUL III ORGANIZAREA PROCESULUI DE PRODUCŢIE AGRICOLĂAGRICOLĂ
CAPITOLUL IV DETERMINAREA PRAGULUI DE RENTABILITATECAPITOLUL IV DETERMINAREA PRAGULUI DE RENTABILITATE (PUNCTULUI CRITIC) PE CULTURI(PUNCTULUI CRITIC) PE CULTURI
CAPITOLUL 4 CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI CAPITOLUL 4 CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI
4
CAP ICAP IPLANUL DE AFACERI PENTRU PLANUL DE AFACERI PENTRU CREȘTEREA EFICIENȚEICREȘTEREA EFICIENȚEI
ECONOMICE A FIRMEI SC ALBINA SAECONOMICE A FIRMEI SC ALBINA SAPARTEA I - DESCRIEREA SOLICITANTULUI
A DATE GENERALE PRIVITOARE LA SOLICITANT
A1 Numele solicitantului
DUCEAC IONUT - PERSOANA FIZICA
A2 Obiectul de activitate
SC ALBINA SRL s-a autorizat pentru Cod CAEN 0126 Apicultura
A3 Forma juridica a solicitantului
-denumire SC ALBINA SRL
-adresa Secuieni Neamt
-cod unic de inregistrare 15247821
-cod CAEN 0126 Apicultura
-nr cont bancar RO85BRDE120SV01534381370
-banca BRD SGS Roman
A4 Structura capitalului social si evoluţia acestuia de la icircnfiinţare Tabel A41NU ESTE CAZUL
Structura acţionariatSTRUCTURA ACŢIONARIAT SC ALBINA SA SC ALBINA SA LA DATA 28022012
NrCrt
Denumire acţionar
Nr de actiuniparţi
sociale deţinute
(Buc)
Valoare nominala
a parţii sociale(lei)
Valoare totala(lei)
Participarela capital
()
1 DUCEAC IONUT 51 60 602 ZABALAN GABRIEL 49 40 40
N
TOTAL 100 100 0 100
5
Tabel A42NU ESTE CAZUL
Date de identificare ale acţionarilor
DATELE DE IDENTIFICARE ALE ACTIONARILOR PERSOANE FIZICE SISAU JURIDICE
NrCrt
Denumire acţionar
BICI (Persoane fizice)
Cod Unic de Inregistrare(Societati)
CNP(Persoane fizice) Adresa
Participarela capital
()
1DUCEAC IONUT 1902221182298 Secuieni
judNeamt60
2ZABALAN GABRIEL 1923083888299 Secuieni
judNeamt40
N
TOTAL 100
A5 Administratorii societatii Tabel A51
Administratorii societatii
NrCrt
Nume prenume
BICI PP SerieNrLocul si
data emiterii
CNPLocul si
data naşterii
Domiciliu Funcţia
1 DUCEAC IONUT
NT247123Neamt
040102
1902221182298Secuieni
JUD NEAMT
SecuieniJUD Neamt
AD-TOR
2
6
Tabel A52
NU ESTE CAZUL
Cenzorii societatii
NrCrt
Nume prenume
BICI PP SerieNrLocul si
data emiterii
CNPLocul si
data naşterii
Domiciliu Funcţia
1
DUCEAC IONUT
NT247123
Secuieni 040102
1902221182298Secuieni
JUD NEAMT
Secuieni JUD Neamt
AD-TOR
2ZABALAN GABRIEL
NT266199
Secuieni 060105
1923083888299Secuieni
JUD NEAMT
Secuieni JUD Neamt
Director sef
A6 Informaţii referitoare la locul desfasurarii activitatii solicitantului
Tabel A61Puncte de lucru
NrCrt
TipSediul social punct de lucru
sucursala filiala loc de vanzareActivitate Localizare Adresa
1
Secuieni JudNeamt
Producerea de-miere-polen-familii albine
Secuieni Jud NEAMT
Secuieni JudNeamt
2
B DESCRIEREA ACTIVITATII CURENTE
B1 Istoricul activitatii
Compania SC ALBINA SA este cea mai moderna ferma apicola din Secuieni produsele sale
concurand cu success pe piata locala
Ferma a luat fiinta in anul 2000 si pana in prezent a adus imbunatatiri semnificative din
punct de vedere tehnologic astfel produsele obtinute au o calitate superioara
7
Societatea este din punct de vedere tehnologic si organizatoric la nivelul performantelor
din Europalucru ce s-a realizat pe parcursul a 13 aniprin investititii masive de capital
SC ALBINA SA lupta sa furnizeze produse si servicii de inalta calitateastfel incat clientii
sa sa beneficieze de o valoare
B2 Principalele mijloace fixe care compun patrimoniul actual al solicitantului
NU ESTE CAZULTabel B21
Mijloace fixe cu exceptia terenurilor aflate in patrimoniul societatii in prezent
NrCrt
Denumire mijloc fixData achizitionarii PV NIR
Grupa de incadrare contabila
Valoare de intrare
Amortizarea cumulata la
data ultimului
bilant contabil
Valoarea rămasa la data
ultimului bilant
contabil
Buc
1 Centrifuga 4 R inox Mijloc Fix 12500 10000 2500 12 Tava de descapacit 1520 1000 520 13 Furculita de descapacit x 2 120 100 20 14 Cutit de descapacit x 2 Mijloc Fix 500 400 100 15 Strecuratoare miere 175 100 75 16 Colector de polen x 25 Mijloc Fix 7500 5000 2500 17 Hranitor x 25 1375 1000 375 18 Dalta apicola x 2 134 100 34 19 Afumator x 2 Mijloc Fix 520 250 270 110 Perie apicola x 2 90 50 40 111 Ladita de transport rame 60 40 20 112 Gratie de urdinis x 25 Mijloc Fix 750 500 250 113 Rama de ventilatie x 25 3700 3000 700 114 Scaun apicol 60 30 30 115 Suport pentru stup x 25 Mijloc Fix 1875 1000 875 1
Tabel B22
Nr
Crt
LO
CA
LIT
AT
EJ
UD
ET
SU
PR
AF
AŢ
A
TO
TA
LA
(MP
)C
AT
EG
OR
IA
DE
FO
LO
SIR
E
IND
IVIZ
A
EX
CL
US
IVA
(M
P)
VA
LO
AR
EA
C
ON
TA
BIL
A
(LE
I)
SE
RIE
C
ER
TIF
ICA
T
NR
C
ER
TIF
ICA
T
DA
TA
E
MIT
ER
II
1 Secuienijud Neamt 4000 mp E 74500 154N 327 01011991N
TOTAL NA NA NA NA
8
B3 Descrierea activitatilor curente (agricole si non-agricole) si a tehnologiilor aplicate
Buget de venituri - cheltuieli și consumuri intermediare pentru produsul - Miere
Indicatori UM Cantitate
Pret VALOAREUM
ICONSUMURI (CHELTUIELI) MATERIALE (1+2+3+4+5+6) 3198100
1 Combustibil L 2000 59 11800002 Apa si canal msup3 100 24 240003 Energie electrica Kw 30000 053 15900004 Romtelecom min 1000 004 40005 Gaz msup3 550 12 66000
6Cheltuieli cu aprovizionarea ( 10din 1) lei 334100
IICONSUMURI(CHELTUIELI) CU FORTA DE MUNCA 173000
7Personalul permanent implicat icircn producție zo 10 30 30000
8Personal sezonier implicat icircn producție zo 2 20 4000
9 Personalul administrative persoane 1 50 500010 Fond retribuire zo 134000
III ALTE CONSUMURI(7+8+9+10) 8651133
11 Cheltuieli generale(3din I+II) Lei 101133
12 Dobacircnzi la credite Lei 500000
13 Asigurări (8 din valoare ) Lei 635000014 Amortismente Lei 1700000
ATOTAL CONSUMURI INTERMEDIARE (I+II+III) 12022233
B VALOAREA PRODUCTIEI 10000000 1400000000B1 Miere kg 10000000 14 1400000000
C VENIT IMPOZABIL(B-A) 1387977767
C1 (-)Impozite si taxe 500000 C2 (+)Subvenţii 30000000D PROFIT BRUT 1357477767
E IMPOZITUL PE VENIT 222076443F PROFIT NET 1165901324
G COST DE PRODUCTIE 042H Profit la kg 117
9
3 Cheltuieli cu energia electrica si combustibil
Indicatori kw kw Lei LeiValoare leibuc
Curs leuEuro =43791zi
unitate anunitate Kw anunitate
CONSUMURI CU ENERGIA bucunitate Zile an 36500
Consum energie 8219 300000005
3 1590000 1590000
Total (lei)an 1590000 Total (Euro) 363088 363088Revine pe kg miere (lei) 000
Revine pe kg miere (Euro) 000 bucunitate Zile an 36500
Consum energie mentinere ambient 189 10000005
3 53000 53000
Total (lei)moara 53000
Total (Euro) 12103 Revine pe kg miere (lei) 000
Revine pe kg miere (Euro) 000
kwunitate Zile an 36500
Consum energie iluminat 189 5000005
3 26500 26500Total (lei)moara 26500
Total (Euro) 6051
Revine pe produs (lei) 000
Revine pe produs (Euro) 000
Indicatori litri litri lei Lei
zi
unitate anunitate litru anunitate
10
CONSUMUL CU COMBUSTIBILUL litriunitate Zile an 36500
Aprovizionare materii prime 1370 50000060
0 3000000
Transport produse 219 8000040
0 320000
Alte operaţii tehnologice 110 4000048
0 192000
Total (lei)moara 620000 3512000
Total (Euro) - 141582 801991 Revine pe kg miere (lei) - 000 002
Revine pe kg miere (Euro) 000 000 000
TOTAL CONSUMUL ENERGIE+COMBUSTIBILUL Kw+Lunitate Zile an 36500
Total (lei)moara 5181500
Total (Euro) 1183234 Revine pe kg miere (lei) 00051815 Revine pe kg miere (Euro) 00011832 Revine pe um (lei) 00051815 Revine pe um (Euro) 00011832
5Alte cheltuieli materiale+apaIndicatori Leian
Cheltuieli cu apa 240
Cheltuieli diverse(obiecte de recuzitaobiecte sanitare etc) 1155
Total (lei) 1395Total (Euro) 3185586
Revine pe um (lei) 1395Revine pe um (Euro) 3185586
9Asigurari-cota parte 08 din valoarea productieiIndicatori Curs Valoare lei
4312 0
kg miere 10000000
11
Valoare producție 14000000Valoare asigurare lei 112000
Valoare asigurare Euro 2597403Revine pe um (lei) 1120Revine pe um (Euro) 2597403
10AmortismentIndicatori Curs Valoare lei
43791 0
Moara 1200 kgh Loporcaro MDTL-2 735000
Siloz 100000Cantar electronic 20000
IVECO Daily Furgon 215000Ford Cargo 3535D 500000Magazie de cereale 10000
Valoare utilaje 1580000Valoare amortizare din utilaje (2) lei 31600Valoare amortizare din utilaje (Euro) 72160946
Revine pe kg miere (leian) 0158
Revine pe kg miere (Euroan) 00360805Revine pe um (lei) 000158
Revine pe um (Euro) 00000158
NU ESTE CAZUL
ICHELTUIELI CU FORTA DE MINCA
Indicatori nr salariu Lei
12
salariati icircncadrare anunitate
CONSUMURI CU ENERGIA moara 0 Zile an
Contabil 1 1500 18000
Administrator 1 1700 20400
Șofer 2 1000 24000
Total fond salarii (lei)ferma 4200 62400
Total (Euro) 959101 142495
Revine pe UM (lei) 42 624Revine pe UM (Euro) 959101 142495
Ajutor şomaj( 5) 210 2520
C A S (2333) 97986 1175832Contribuţii ptfond sănătate(7) 671371 805645
Fond solidaritate (2) 84 1008
Total fond retribuire (lei)moaraan 1609196
Total fond retribuire (Euro)ferma an 367472Total fond retribuire (lei)um 1609196
Total fond retribuire (Euro)um 36747197
13
B4 Politica de aprovizionare Furnizori de materii prime
Tabel B4 1
PRINCIPALII FURNIZORI DE MATERII PRIME
FURNIZOR
Extern
AdresaCantitate
aprox(tone)Valoare
aprox (LEI) aprox din total
achizitii
Inter
n
1
Sc ZOO IMPEX Srl I
str Tineretului Nr 2-4 NEAMT 5000
3500000050
2
SC AGROMEC SA I
STR AGRICULTORILOR 30A NEAMT 2000
14000000
20
3
SCMIERE AZ SA
I
STRCOLINEI NR28 NEAMT 2000
14000000
20
4
SC SC Marsat SA I
Str Stefan cel Mare nr 270 Neamt 1000
700000010
TOTAL 10000 70000000 100
Tabel B4 3PRINCIPALII FURNIZORI DE SERVICII
FURNIZOR
Extern
AdresaCantitate
aproxValoare aprox
(LEI) aprox din total
achizitiiIntern
1SC CONEL SA
I 30000 15900 9191
2SC TERMOFICARE SA I 300
700405
3SC ROMGAZ SA
I 550660
382
4
SC ROMTELECOM SA
I 100040
023TOTAL 0 17300 10000
B5 Politica de desfacere Canale de distribuţie
Tabel B51Principalii clienţi ai societatii
Nr crt
Client Valoare
Pondere
Termen de plata
(Nume si adresa)
(lei)
14
1
DELTA COM SRL NEAMT
7000000 50 7 ZILE
str Aleea Ulmilor nr 21A Neamt
2Dorivi Prodcom SRL Baneasa Str Alexandru Zirra Nr 5 3500000 25 7 ZILE
3Eurolil SRL - Aleea Targului BlA 9 ScA15 Neamt 615200 3500000 25 7 ZILE
TOTAL 14000000 100 7 zile
Tabel B52Datele de identificare ale principalilor clienţi
Nr Crt Societate
Cod Unic de Inregistrare
Telefon
AdresaFax
1DELTA COM SRL 19845043
756987341 str Aleea Ulmilor nr 21A Neamt
2Dorivi Prodcom SRL 16534567
757453421 Baneasa Str Alexandru Zirra Nr 5
3 Eurolil SRL 1599114975519543
2 Aleea Targului BlA 9 ScA15 Neamt 615200
Produsele obținute ndash Miere albatarate si altele ndash sunt valorificate pe baza de
contract cu ALFA COM SRL ASCO Prodcom SRL FOOD AZ SRL care preia marea
parte a cantititatii de miere aceasta fiind folosita in domeniul panificatiei Distribuția se
efectueaza direct fara inermediari Livrarile se fac zilnic cu termene de plata la 7 zile
PARTEA A II - A - DESCRIEREA INVESTIȚIEI
C PREZENTAREA PROIECTULUI
C1 Obiectivele proiectuluiFerma de cultivare a
Folosirea metodelor biologice de control al buruienilor ndash micoerbicidele
15
Diversificaea și implementarea masurilor biologice icircn tehnologia de cultivare a graului de toamnaporumbului si marului
Producerea de cereale ecologice Integrarea producției prin achiziționarea unei COMBINE DEUTZ-FAHR
MODEL 6060 HTS si a unui TRACTOR SAME MODEL EXPLORER 3-100 pentru o mai buna valorificare a solului si pentru producerea unei mai mari cantitați de grau si porumb in localitatea Secuieni jud Neamt
Achizitionarea unui Cultivator Maschio MG 300 Stabwalze 500 Valorificare producției secundare
Suprafata destinata pentru cele trei culturi avute in vedere va fi urmatoarea Mar 5 ha Grau 303 ha Porumb 302 ha
Bugetele de venituri si cheltuieli agrozootehnice
Buget de venituri - cheltuieli și consumuri intermediare pentru produsul ndash Miere
Indicatori UMCantitat
e
Pret VALOAR
EUM
ICONSUMURI (CHELTUIELI) MATERIALE (1+2+3+4+5+6) 3198100
1 Combustibil L 2000 59 11800002 Apa si canal msup3 100 24 24000
3 Energie electrica Kw 30000 053 15900004 Romtelecom min 1000 004 40005 Gaz msup3 550 12 66000
6Cheltuieli cu aprovizionarea ( 10din 1) lei 334100
IICONSUMURI(CHELTUIELI) CU FORTA DE MUNCA 173000
7Personalul permanent implicat icircn producție zo 10 30 30000
8Personal sezonier implicat icircn producție zo 2 20 4000
9 Personalul administrativepersoan
e 1 50 500010 Fond retribuire zo 134000
IIIALTE CONSUMURI(7+8+9+10) 8651133
11Cheltuieli generale(3din I+II) Lei 101133
12 Dobacircnzi la credite Lei 500000
13 Asigurări (8 din valoare ) Lei 635000014 Amortismente Lei 1700000
16
ATOTAL CONSUMURI INTERMEDIARE (I+II+III) 12022233
B VALOAREA PRODUCTIEI 1000000
0 1400000000
B1 Miere kg1000000
0 14 1400000000
C VENIT IMPOZABIL(B-A) 1387977767 C1 (-)Impozite si taxe 500000 C2 (+)Subvenţii 30000000D PROFIT BRUT 1357477767
E IMPOZITUL PE VENIT 222076443F PROFIT NET 1165901324
G COST DE PRODUCTIE 042H Profit la kg 117
Caracteristicile principale ale utilajelor sau constructiilor intentionate a se achiziționa prin proiect
COMBINA DEUTZ-FAHR MODEL 6060 HTS
17
CARACTERISTICI GENERALE
Elevator de alimentare Inversor electric pentru elevator si heder 2 cilindrii hidraulici de ridicare Batator Latime 1270 mm Oslash 600 mm 8 sine de batere variator electric pentru variatia vitezei de la 420 la 1250 rotmin Turbo separator diametru 590 mm Suprafata de separare 081 mp Ajustare electrica in 5 pozitii de la 25 la 65 mm Viteza 775 sau 410 rotmin Contrabatator 15 sine 14 mm distanta suprafata 095msup2 aparator pietre rabatabil reglare electrica independenta frontala si posterioara Scuturatori 5 caisori suprafata totala 730 msup2 Sistemul de curatire curatire proprie prin contra-actiune a sitelor Recuperare independenta pe ambele laturi ale masinii Buncar Capacitate 7500 litrii cu suprafata de acoperire Viteza de descarcare 90lsec Tub de descarcare cu deschidere hidraulica fereastra de inspectie in spatele scaunului operatorului Motor Deutz TCD 2012 L06 4V 6 cilindrii 4 valve Commom Rail diesel 183 kw250 CP Racire cu lichid Rezervor combustibil 555l Transmisia Complet hidrostatica cutie de viteze cu 4 trepte Frane Discuri de frana asistate hidrostatic si frana de parcare independenta Pneuri 62075R30 fata si 40570R20 spateLatime de suport 3047 mm Cabina Tip Commander IV cu vedere panoramica si geamuri usor colorate coloana volan reglabila sistem de aer conditionat si incalzire scaun PNEUMATIC sofer si scaun pasager radio si set pre-cd (4 difuzoare si antena) oglinda dreapta cu control electric Control softwear in limba Baneasaa Sistem de iluminat Conform regulamentului de trafic 6 lumini de lucru 1 lumina pentru tubul de descarcare 2 girofaruri 2 lumini posterioare Echipament atasare posterioara rapida pentru carucior heder extinctor manual de operare in limba Baneasaa
18
TRACTOR SAME MODEL EXPLORER 3-100
CARACTERISTICI GENERALE
Motor DEUTZ EURO III cu 4 cilindri turboalimentat cu capacitate de 4038 cm3 Putere max (2000 25 CE) 109 CP80 kW Motor răcit cu lichid ulei Radiator ulei motor transmisie Oprire motor cu cheia de contact Motor compatibil cu Biodiesel pacircnă la 100 Capacitate rezervor combustibil 160 l Ambreiaj hidrostatic Ambreiaj multi-disc PTO comandat hidraulic cu discuri imersate icircn ulei Blocare electrohidraulică a diferenţialului faţă şi spate Direcţie hidrostatică cu pompă independentă şi cilindru de direcţie cu dublu sens Coloana volanului rabatabilă şi reglabilă Unghi de viraj 55deg Manete laterale comandă cutie de viteze Toba de eșapament cu evacuare pe cabină cutie de viteze cu 5 rapoarte 15F + 15R cacircrlig frontal cacircrlig de prindere categoria C posterior PTO spate 540 ndash 1000 RPM baterie 12V-100h-650A manual de utilizare şi icircntreţinere icircn limba Baneasaă
ECHIPAMENTE STANDARDIZATE
Cutie de viteze 40kmh Sistem hidraulic cu pompă de 56 lmin Roti 42070R 24 faţă 48070R 34 spate Reglaj electronic motor
19
Extensie aripi spate Cilindrii suplimentari Filtru aer 8rdquo cu ejector de praf Distribuitori hidraulici auxiliari cu 4 prize rapide Stabilizatori telescopici Fracircnă hidrostatică integral independentă pe toate cele 4 roţi cu discuri de fracircnare icircn baie de ulei cu dispozitiv de excludere a franelor anterioare Scaun textil CABINĂ ORIGINALĂ TESTATĂ FONIC icircncălzire şi ventilare parbriz mobil locaş radio 2 lumini de lucru faţă şi 2 lumini de lucru spate ieşire spate pentru cabluri lumini interioare Faruri anterioare pentru condus pe dreapta Aer condiționat Girofar Suport pentru contragreutăți + 8 contragreutăți față (320 kg)
Cultivator Maschio MG 300 Stabwalze 500
20
Model Latime de lucru(cm) Putere necesara(CP) Masa(kg)MG 175 175 2535 320
Dotari- cutie de viteze din fonta- reductor de viteza de 540 rotmin(rotmin rotor 260)- rolele sunt plasate intr-un fel de cusca- cat I (3 puncte de prindere)
C3 Managementul proiectului (Responsabilul legal)
1 NumeDUCEAC Prenume IONUT Funcţia ADMINISTRATOR Studiile si experienţa (relevante pentru proiect)
C V Responsabilul legal
Icircntreprinderea Funcţia avuta Perioada
SC ALBINA SA SEF BIROU 2008-2013
STUDENT In prezent
C4 Lista de achizitii si sursele de achiziţii pentru activele ce fac obiectul proiectului materiile prime pentru punerea in functiune a proiectului
Tabel C41 ndash Lista de achizitii active
Furnizor Date furnizor Produs
21
Nr Crt
Valoare estimata
(EUR)
din total valoare eligibila
a proiectului
(daca este cunoscut la momentul
depunerii cererii de finantare)
1 DEUTZ-FAHR
Specializat in producția de utilaje pentru
agricultura
COMBINA MODEL 6060
HTS 125000 7483
2 SAME
Specializat in producția de utilaje pentru
agricultura
TRACTOR MODEL
EXPLORER 3-100 40000 2394
3 GEO
Specializat in producția de utilaje pentru
agriculturaCultivator MG
175 2031 123
TOTAL167031 100
Lista de achizitii materii prime
Nr Crt
Furnizor
Date furnizor Produs
Valoare estimata
(EUR)
din total
necesar de
materii prime
(daca este cunoscut la momentul depunerii cererii de finantare)
1 SC GA PRO CO CHEMICALS SA
Are in patrimoniu fabrica de
icircngrasăminte Icircngrășaminte 1255000 5375
2 PETROM
Specializat in comercializarea combustibililor Combustibil 500000 2141
3 KWS SEMINTE SRL
Specializat in obținerea
semințelor de soiagrauporumb
etc
Semințe de grauporumbsoia etc 580000 2302
TOTAL 2335000 100
C5 Personal si instruireNU ESTE CAZUL
Tabel C51Grafic angajare personal
Nr Crt Specialitate
Număr2002 2003 2004 2005 2006 2007
TOTAL 0 0 0 0 0 0
Necesar personal
22
- 1 contabil- 3 mecanizatori- 4 muncitori sezonieri
C6 Graficul estimat al proiectului
Proiectul va fi realizabil in 12 luni de la aprobarea finantarii
Lunile I ndashIV vor face demersuri pentru un imprumut bancar și se va acorda
icircmprumutul ( 300000 E)
Lunile V ndash VIII - se va achiziționarea utilajul propriu-zis
(combinatractorulcultivatorulsemanatoarea) se vor semna contractele cu furnizorii și
se vor livra utilajele
Lunile IX ndashXII ndash testarea utilajelor si inceperea activitatii
Diagrama Gantt
Denumire activitate
IAN
FEB
MARTIE
APRILIE
MAI
IUNIE
IULIE
AUGUST
SEPT
OCT
NOI
DEC
Contractarea unui imprumut bancar pe tremen lung X X Studierea ofertelor furnizorilor de utilaje X X Contractarea furnizorilor de utilaje
X X X Livrarea utilajelor X X X X Testarea utilajelor X X X
C7 Impactul proiectului asupra dezvoltarii zonei si a mediului de afaceri
In urma contractarii imprumutului bancar si achizitionarii de utilaje
performante se va incerca practicarea unei agriculturi rationale si de durata cu recolte
23
bogate si sanatoase de secara mazare si cartof care din punct de vedere ecologic sa
corespunda normelor UE in localitatea Secuieni JudNeamt
Acest fapt va determina totodata si creșterea veniturilor la bugetul
Primariei Secuieni JudNeamt datorita taxelor și impozitelor care se plătesc și
desemeni la bugetul statului se vor plăti impozite și taxe care icircn final vor fi icircn
beneficiul cetățenilor In practicarea agriculturiiintr-un mod intensiv se va avea in
vedere respectarea normelor de mediuPentru toate categoriile de materii prime
(combustibil piese de schimb icircngrășaminte etc) se vor icircncheia contracte icircn așa fel
icircncat să fie asigurat mersul normal al activității agricole Deasemeni si producția finita
(secaramazarecartof) care se va realiza va fi livrata in icircntregime pe baza de
contracte icircncheate
D PROIECŢII FINANCIARE SI INDICATORI FINANCIARI
D1 Bazele de productie
Cu proiect
A6 Denumire utilaj (noi) Costuri Amortizare Intretinere 2Combina DEUTZ-FAHR model 6060 HTS 125000 000 2500
TRACTOR SAME MODEL EXPLORER 3-100 40000 000 800
Cultivator Maschio MG 300 Stabwalze 500 2031 000 4062
167031 000 334062
D2 Contul de profit si pierderi previzionat ( pe o perioada de 3 ani )
Proiectia contului de profit si pierdere activitate cu proiect
Nr Crt Categoria AN 1 AN 2 AN 3
Venituri din exploatare 1 Venituri din vanzarea marfurilor Mii Lei
24
Euro 2 Productia vanduta Mii Lei 47000000
0485000000 500000000
Euro 107327990
110753351 114178713
3 Variatia stocurilor Mii Lei
Euro
4 Alte venituri Mii Lei Euro 5 Venituri din exploatare ndash total Mii Lei 47000000
0485000000 500000000
Euro 107327990
110753351 114178713
Cheltuieli pentru exploatare 6 Cheltuieli materiale ndash total Mii Lei
94000000 97000000 100000000
Euro 21465598 22150670 22835743
7 Cheltuieli cu lucrari si servicii executate de terti Lei
437330 450050 500040
Euro 99868 102772 1141888 Cheltuieli cu impozite taxe si varsaminte
asimilateMii Lei
250000 300000 350000 Euro 57085 68507 79925
9 Cheltuieli cu personalul ndash total Mii Lei 347330 360050 370560 Euro 79315 82220 84620
10 Alte cheltuieli de exploatare Mii Lei
Euro
11 Cheltuieli cu amortizarile si provizioanele Mii Lei 2510000 2750000 3000000
Euro 573177 627983 68507212 Cheltuieli pentru exploatare - total Mii Lei
97544660 100860100 104220600 Euro 22275047 23032153 23799548
13 Rezultatul din exploatare Mii Lei 372455340 384139900 395779400
Euro 85052942 87721198 90379165Venituri financiare ndash total
14 Venituri financiare ndash total Mii Lei Euro
Cheltuieli financiare din care
15 Cheltuieli privind dobazile Euro
16 Altele Mii Lei
Euro
17 Cheltuieli financiare - total Mii Lei Euro
18 Rezultatul financiar al exercitiului Mii Lei
25
Euro
19 Rezultatul brut al exercitiului Mii Lei
Euro
20 Impozit pe profit Mii Lei
Euro
21 Profit net Mii Lei
Euro
D3 Fluxul de numerar previzionat ( pe o perioada de 3 ani )
Flux de numerar - previziuni Anul 1 Anul 2 Anul 3OPERATIUNEAPERIOADA
MII LEI I ACTIVITATEA DE INVESTITII SI FINANTARE 0 0 0A Total intrari de lichiditati din (A1+A2+A3)
A1 Aport la capitalul social si contul intreprinzatoruluiA2 Vanzari de active inclusiv TVA 0 0 0A3 Credite pe termen lung din care (A31 + A32) A31 Imprumut BancaA 32 Grant SAPARD 0 0 0
B Total iesiri de lichiditati prin (B1+B2+B3)B1 Achizitii de active fixe corporale inclusiv TVAB2 Achizitii de active fixe necorporale inclusiv TVAB3 Cresterea investitiilor in curs 0 0 0
C ExcedentDeficit de lichiditati (A-B) 0 0 0D1 Rambursari de Credite pe termen mediu si lung din care (D11+ D12) D11 Rate la imprumutul Banca D12 Rate la alte Credite pe termen mediu si lung 0 0 0D2 Plati de dobanzi la Credite pe termen mediu si lung din care (D21+D22) D21 La imprumutul Banca D22 La alte Credite pe termen mediu si lung 0 0 0
E Flux de lichiditati din activitatea de investitii si finantare (C-D1-D2)II ACTIVITATEA DE EXPLOATARE SI ALTE ACTIVITATI 130727
51472387 1624350
F Incasari din activitatea de exploatare inclusiv TVA ( F1)130727
51472387 1624350
F1 Vanzari varianta cu proiectG Incasari din activitatea financiaraH Credite pe termen scurt 130727
51472387 1624350
K Plati pentru activitatea de exploatare inclusiv TVA (dupa caz) din care 0 0 0
1 Cheltuieli privind marfurile
2 Cheltuieli cu materiileprime 679603 747737 807415
26
3 Cheltuieli cu materialele consumabile 43637 48000 51842
4 Cheltuieli cu energia si apa 12988 14512 15672
5 Altecheltuieli materiale 10204 10323 11144
6 Cheltuieli cu serviciile executate de terti 55609 61160 66051
7 Cheltuieli cu impozite taxe si varsaminte asimilate 12500 13740 148408 Cheltuieli cu personalul angajat 0 0 09 Cheltuieli cu asigurarile si protectia sociala 0 0 0
10 Alte cheltuieli exploatare 0 0 011 Cheltuieli cu amortizarea si provizioanele
26064 26064 260642222222111111
L Flux brut exclusiv plati pentru impozit pe profit si TVA468670 550851 631321
M Plati pentru impozite si taxe (M1 + M2)186568 219297 251573
M1 TVA de platit 68667 104661 119950
M2 Impozit pe profit 97901 114636 131623N1 Rambursari de credite pe termen scurtN2 Plati de dobanzi la credite pe termen scurtO1 DividendeP
Total plati exclusiv cele aferente exploatarii (M+N1+N2+O1)P Total plati exclusiv cele aferente exploatarii (M + N1 + N2 + O1) 186568 219297 251573Q Flux de numerar din activitatea curenta (L-P) 280102 331554 379748II FLUX DE LICHIDITATI (CASH FLOW)R Flux de lichiditati net al perioadei (Q+E) 280102 331554 379748
S Disponibil de numerar al lunii precedenteDisponibil de numerar curent (S+R) 130597 410609 742253
T 410609 742253 1122001
D4 Indicatorii financiari
Valoarea investitiei (Vi) = valoarea totala a proiectului (exprimata in lei) ndash 12900000000 lei
LEI___________________________________________________________________________Specificare AN 1 AN 2 AN 3______________________________________________________________________Veniturile din exploatare (Ve)
27
470000000 485000000 500000000
___________________________________________________________________________Cheltuieli de exploatare (Ce)
97544660 100860100 104220600
___________________________________________________________________________
Rezultatul din exploatare (Re) = Se calculeaza Re = Ve ndash Ce - minim 10 din Ve
372455340 384139900 395779400
Profitul net (Pn) = rezultatul final al exercitiului financiar (anual) din care s-a scazut impozitul pe profit
312862486 322677516 332454696
Durata de recuperare a investitiei (Dr) = indicator ce exprima durata de recuperare a investitiei (exprimat in ani)
Se calculeaza Dr= ViPn mediu sau Dr=(Vi - 5 x Pn)Pn
unde Pn mediu = profit net mediu pe orizontul de prognoza Dr ndash ESTE 145 ANI
Rentabilitatea capitalului investit (Rc) = PnVi x 100 () Pn-profit net pentru fiecare an al perioadei previzionate
145 150 154___________________________________________________________________________
Cheltuieli financiare (Cf) = NU ESTE CAZUL___________________________________________________________________________
28
Gradul de acoperire a cheltuielilor financiare (Ga) = NU ESTE CAZUL
___________________________________________________________________________Flux de numerar net la sfarsitul perioadei (FNN) = Total intrari-Total iesiri FNNgt=0 (pentru fiecare an de prognoza)
280102 331554 379748 425733466695
Valoare actualizata neta (VAN) =aringFNi(1+r)I +FN5r VANgt0 r=rata de actualizare=8
CAPITOLUL IICAPITOLUL IISTRUCTURA FONDULUI FUNCIAR ŞI IcircNTOCMIREASTRUCTURA FONDULUI FUNCIAR ŞI IcircNTOCMIREA
ASOLAMENTULUIASOLAMENTULUI
21 Mărimea şi structura categoriilor de folosinţă a terenului
Tabelul 1Mărimea şi structura categoriilor de folosinţă a terenului
Specificare Ha din total din agricol
Suprafaţa totală 620 1000 -
Teren agricol 618 9968 1000
Teren arabil
- din care irigat
610 9839 987
300 4839 4854
Păşuni naturale 2 032 032
29
Facircneţe naturale 1 016 016
Livezi 5 08 08
Vii
Teren neproductiv 2 032 X
Condiţii naturaleDescrierea zonei icircn care este amplasată exploataţia cu cel puţin următoarele elemente
a) Temperatura medie anuală 940Cb) Precipitaţii medii anuale 534 mmmpc) Tipul de sol predominant textura panta
- tipul de sol cernoziom cambic- textura grosieră- panta 7 - 150C
Favorabilitatea terenului pentru diferitele culturi
Se va face o scurtă prezentare a caracteristicilor principalelor tipuri de sol cu favorabilitatea culturilor
CernoziomurileAu proprietăti fizice hidrofizice chimice termice şi de aeraţie foarte bune Cu toate că
sunt foarte bine aprovizionate cu azot fosfor şi potasiu pe aceste soluri pentru menţinerea fertilităţii şi obţinerea de producţii mari şi constant se recomandă aplicarea de icircngrăşăminte chimice şi organice Cernoziomurile sunt indicate pentru toate folosinţele şi culturile agricole
AluvisolurilePrezinta o fertilitate relativ bună fertilitatea depinzacircnd de gradul de solificare Pe
aluvisoluri pot fi cultivate o serie largă de plante specifice condiţiilor din ţara noastră porumb floarea soarelui cartof gracircu legume viţă de vie pomi
Soluri bruneDatorită proprietăţilor fizice (textură mijlocie structură granular medie permeabilitate
pentru apă şi aer rezistenţă scăzută la lucrările mecanice) sunt favorabile creşterii şi dezvoltării plantelor Pentru producţii mari se recomandă administrarea de icircngrăşăminte chimice organice şi verzi Sunt folosite pentru culturile gracircu porumb legume pomi migdal
22 Alegerea culturilor (criteriile avute icircn vedere culturile alese)
30
Criteriile avute icircn vedere (economice tradiţie asigurarea materiilor prime pentru investiţia de la planul de afaceri etc)
Cultura m ărului Importanta culturii marului se datoreaza valorii alimentare si gustative terapeutice si
profilactice a fructelor insusirilor lor tehnologice specifice particularitatilor agrobiologice ale pomilor si valorilor economice mari
Merele constituie unul dintre componentele de baza in alimentatia moderna a omuluiMărul creşte şi se dezvoltă bine icircn toate zonele Moldovei deoarece sunt condiţii
pedoclimaterice favorabile pentru cultivarea acestei specii pomicole Importanţa acestei specii pomicole ca cultură este determinată de valoarea alimentară calităţi gustative icircnalte icircnsuşirile terapeutice şi profilactice pentru sănătatea omului particularităţilor tehnologice specifice particularităţilor agrobiologice ale pomilor şi de valoarea economică mare de producţie Cultivarea merelor este o afacere profitabilă care are următoarele avantaje
- Plantaţia de măr poate fi exploatată 20-30 de ani iar investiţia se recuperează icircn 2-3 ani- Cererea crescacircndă pe piaţa locală şi externă la produsele agricole de valoare icircnaltă- Preţ avantajos la comercializarea merelor icircn stare proaspătă- Creşterea pe piaţa internaţională a cererii pentru producţia conservată (sucul concentrat)
Ele reprezinta aproape singurul aliment gata pregatit in natura care poate fi consumat fara alte adaosuri fie in stare proaspata fie consumate ca sucuri compot dulceata cidru marmelada etc Datorita insusirilor tehnologice merele constituie o materie prima cu pondere mare in industria alimentara
Astfel din punct de vedere chimic merele contin in medie 845 apa 141 zaharuri 02 substante pectice 06 substante grase 90 UI vitamina A 002 mg vitamina B2 01mg vitamina B1 7mg vitamina C 7 mg calciu 10 mg potasiu cat si cantitati reduse de aluminiu mangan sulf cobalt si altele
Principalii consumatori de mere sunt pieţele agricole locale antreprenori care exportă fructele fabricile de conserve depozite angro şi magazine procesatorii de fructe uscate Cele mai bune preţuri pot fi obţinute icircn cazul comercializării merelor icircn stare proaspătă pentru consum curent iar cele mai mici preţuri sunt icircnregistrate la mere comercializate icircntreprinderilor de procesare
Importanta marului rezida in particularitatile lui biologice Existenta unui numar mare de soiuri cu coacere esalonata in diverse epoci si capacitatea de pastrare in stare proaspata timp indelungat a soiurilor de iarna asigura consumul de fructe proaspete aproape in tot cursul anului circa 10 luni din 12 ale unui an Avand o mare capacitate de pastrare si o buna rezistenta la manipulare fructele pot fi transportate cu usurinta la distante mari
Cultura porumbului
Porumbul ocupa locul 3 ca importanta in lume Aceasta pozitie se justifica printro serie de particularitati
-prezinta o mare capacitate de productie cu cca 50 decat celelalte cereale-are o mare plasticitate ecologica-este o planta prasitoare fiind o foarte buna premergatoare pentru majoritatea plantelor de
cultura-suporta bine monocultura-are un coeficient multiplicat de 150-400ori-semanande-se primavara mai tarziu permite esalonarea mai buna lucrarilor agricole-cultura este mecanizata
31
-recoltarea se face fara pericol de scuturare
Porumbul este utilizat icircn alimentaţia omului icircn furajarea animalelor şi ca materie primă pentru diferite industrii
Icircn alimentaţia omului porumbul se utilizează sub formă de mălai (făină) din care se prepară mămăliga sau diferite peparate de patiserie fulgi de porumb porumb zaharat conservat sub formă de boabe sau ştiuleţi pentru salate şi garnituri porumb fiert sau copt popcorn (porumb pentru floricele) Din germenii de porumb rezultaţi icircn urma măcinării boabelor prin presare se obţine un ulei alimentar de foarte bună calitate apreciat icircn alimentaţia dietetică
Icircn furajarea animalelor boabele de porumb constituie furajul concentrat de bază pentru toate speciile de animale Valoarea nutritivă a porumbului este de 117 - 130 unităţi nutritive la 1 kg boabe
Planta icircntreagă recoltată şi tocată icircn faza de maturitate icircn lapte-ceară se utilizează pentru obţinerea de siloz care este utilizat pe scară largă icircn hrana vacilor de lapte De asemenea planta icircntreagă se poate utiliza ca masă verde
Tulpinile de porumb (cocenii) rezultate după recoltarea boabelor se pot utiliza ca furaj Ciocălăii măcinaţi pot fi utilizaţi icircn hrana rumegătoarelor Boabele de porumb se utilizează ca materie primă pentru obţinerea de amidon glucoză
dextrină izoglucoză (icircndulcitor lichid) whisky etc Boabele de porumb se utilizează pe scară largă pentru obţinerea de biocombustibil (etanol) după cum planta icircntreagă verde se poate utiliza pentru obţinerea de biocombustibil (metanol etanol)
Tulpinile de porumb se pot utiliza icircn industria celulozei şi la fabricarea panourilor aglomerate
Din ciocălăi se poate obţine furfurol sau pot fi folosiţi drept combustibil De asemenea icircn gospodăriile tradiţionale tulpinile de porumb se utilizează drept combustibil
Pănuşile se utilizează pentru diferite icircmpletituri tradiţionale Mătasea porumbului (stigmatele florilor femele) poate fi utilizată icircn scop medicinal iar
polenul de porumb este colectat cu uşurinţă de către albinele melifere (plantă poleniferă)
Cultura gracircului
Gracircul este una dintre cele mai importante cereale si planta care ocupa pe glob cele mai mari suprafete Boabele de grau au continut ridicat in hidrati de carbon si substante proteice Miere de grau este materie prima pentru paine si produse de panificatie aliment de baza pentru 35-40 din populatia globuluiGraul se mai utilizeaza si in prelucrari industriale (alcool amidon dextrina glucoza) si furaj in hrana animalelorTaratele sunt un nutret concentrat bogat in proteine hidrati de carbon si substante minerale Paiele se utilizeaza in industria celulozei si in hrana animale
Gracircul este cea mai importantă plantă cultivată din care se obţine icircn principal pacircine aliment de bază pentru cca 40 din populaţia globului Prin măcinare din boabele de gracircu se obţine făina care este utilizată pentru prepararea de diferite produse de panificaţie şi patiserie
32
fabricarea de paste făinoase etc Boabele de gracircu intră icircn alcătuirea amestecurilor de cereale prentru micul dejun
Boabele de gracircu se utilizează icircn hrana animalelor ca atare sau măcinate De asemenea icircn furajarea animalelor se utilizează şi tăracircţa rezultată ca subprodus icircn urma procesului de măcinare aceasta fiind bogată icircn proteine lipide şi săruri minerale
Boabele de gracircu servesc ca materie primă icircn diferite industrii pentru obţinerea de amidon gluten spirt băuturi spirtoase (vodcă wisky) bere biocarburburant (bioethanol)
Paiele au utilizări multiple precum materie primă icircn industria celulozei şi hacircrtiei aşternut pentru animale furaj grosier icircngrăşămacircnt organic prin icircncorporare icircn sol după recoltare sau prin compostare producerea de energie termină prin arderea icircn arzătoare cu recuperare de căldură
Germenii de gracircu rezultaţi icircn urma procesului de măcinare sunt utilizaţi icircn hrana omului ca produse energizante (germeni consumaţi cu lapte sau miere de albine) ca adaus icircn diferite produse de panificaţie sau pentru obţinerea de ulei foarte apreciat icircn industria cosmetică
Aluatul conservat prin refrigerare şi aluatul modelat (de exemplu blaturi pentru pizza) icircncepe să fie din ce icircn ce mai apreciat pe piaţă
Gracircul romacircnesc este un gracircu de foarte bună calitate pentru panificaţie care poate fi valorificat atacirct pentru consumul intern cacirct şi la export pentru consum european şi icircn afara Europei
Gracircul ecologic este unul dintre produsele ecologice cele mai bine cotate şi cerute pe piaţa mondială
Cultura gracircului oferă următoarele avantaje - boabele au un conţinut ridicat icircn glucide şi proteine corespunzător cerinţelor organismului uman - boabele au o bună conservabilitate pe perioade mari de timp - boabele se transportă cu uşurinţă pe distanţe mari - boabele de gracircu au diferite alternative de valorificare - boabele de gracircu reprezintă o importantă sursă de schimburi comerciale pe piaţa mondială - gracircul se poate cultiva icircn diferite condiţii pedoclimatice asiguracircnd producţii satisfăcătoare peste tot unde se cultivă - tehnologia de cultivare este complet mecanizată şi bine pusă la punct fără probleme deosebite - gracircul este o foarte bună premergătoare pentru majoritatea plantelor de cultură - după soiurile timpurii de gracircu pot fi semănate culturi succesive mai ales dacă sunt condiţii de irigare
Alegerea soiurilor şi hibrizilor (criteriile avute icircn vedere soiurile şi hibrizi aleşi pentru fiecare cultură)
-criteriile avute icircn vedere ndashproducţie rezistenţe specifice conţinut de principii nutritive etc
-soiurile şi hibrizi aleşi pentru fiecare cultură + prezentarea listei cu soiuri pentru 2012 la culturile alese şi descrierea soiului respectiv
MĂRUL - SOIURI
33
Icircn funcţie de epoca de coacere a fructelor merele se icircmpart icircn (a) soiuri de varăMelba Red melba Şafran de vară Papirovka Mantet Quinte Akane Plat August (b) soiuri de toamnă Prima Slava Peremojţiam James Grive Red Calvil de Zăpadă Spartan Focuşor Codrene Coredana Reglndis etc (c) soiuri de iarnă Idared Speranţa Banana de iarnăWellspur Goldspur Golden Delicious Jonathan Jonared Yellowspur Renet Simerenco Coredar Wagener etc
Antreprenorul trebuie să elaboreze proiect de plantare a livezii la icircntreprinderileautorizate şi materialul săditor trebuie să fie procurat de la pepinierele licenţiate cu actelenecesare pentru posibilitatea de beneficiere de subvenţii Cele mai de perspectivă soiuri de mere şi cu o cere sporită pe piaţă sunt Golden DeliciousRed Delicious Jonathan Idared Fugi Granny Smith Gala Melrose Ionagold Elstar precum şisoiurile genetic rezistente la boli şi dăunători aşa ca Florina Prima Coredana CoredarGeneros Pionier
Piaţa Romacircniei la merele proaspete este reprezentată prin 50 la sută din soiuri colorate (complet roşu sau parţial) şi 50 la sută pentru soiurile necolorate (gal-bene şi verzi) Cele mai populare soiuri colorate sunt Jonathan şi Idared urmate de Jonagold Gala Gloster etc iar dintre cele necolorate predomină soiul Golden Delicious Soiurile Granny Smith şi Mutsu icircnregistrează vacircnzări modeste Dintre soiurile locale icircn supermarket-uri se comercializează Glorios şi Florina icircnsă icircn can-tităţi foarte mici Fructele de obicei sunt icircmpărţite icircn trei categorii mici (sub 70 mm) medii (70-90 mm) şi mari (peste 90 mm)
PORUMB ndash SOIURI
Porumbul face parte din familia Gramineae subfamilia Panicoideae tribul Maydeae genul Zea Genul Zea cuprinde 3 specii - Zea mexicana (Schrad) Recv et Mangel (sin Euchlaena mexicana) ndash teosinte1 anual - Zea perennis (Hitsch) Recv et Mangel (sin Euchlaena perennis) ndash teosinte peren - Zea mays L ndash porumbul cultivat
Porumbul cultivat cuprinde mai multe convarietăţi (grupe de varietăţi) cele mai importante fiind următoarele - Zea mays conv dentiformis Koumlrn (sin Zea mays conv indentata Sturt) denumit porumbul dinte de cal Se caracterizează prin boabele mari prismatice cu partea sticloasă (cornoasă) a endospemului dispusă pe părţile laterale ale bobului iar partea făinoasă (amidonoasă) dispusă icircn partea centrală şi superioară a bobului (fig 19) Prin uscare endospemul făinos icircşi reduce volumul se contractă şi determină apariţia unei depresiuni icircn partea superioară a bobului sub forma mişunei dintelui de cal de unde denumirea acestei convarietăţi de bdquoporumb dinte de calrdquo La această convarietate au fost creaţi primii hibrizi de porumb iar icircn prezent această convarietate are cea mai margă răspacircndire icircn lume Majoritatea hibrizilor de porumb aparţin acestei convarietăţi La noi icircn ţară primii hibrizi care au fost icircntroduşi icircn cultură aparţin acestei convarietăţi şi au fost aduşi din SUA de unde şi denumirea de bdquoporumb americanrdquo - Zea mays conv indurata (Sturt) Bailey denumit porumbul cu bobul tare porumbul sticlos Se caracterizează prin boabe rotunjite icircn partea superioară netede lucioase dure la spargere de unde vine denumirea de bdquoporumb tarerdquo Partea sticloasă a endospermului este dispusă la exteriorul bobului de jur-icircmprejurul acestuia iar partea făinoasă este dispusă icircn partea centrală a bobului uneori ajungacircnd pacircnă icircn partea superioară a bobului situaţie cacircnd determină apariţia
34
unei uşoare mişune (fig 20) Din această convarietate au făcut parte vechile populaţii şi soiuri romacircneşti de unde şi denumirea de bdquoporumb romacircnescrdquo - Zea mays conv aorista Grebensc denumit porumbul semisticlos Prezintă caracteristici intermediare icircntre convarietăţile dentiformis şi indurata Bobul este rotunjit mat icircn partea superioară şi uneori prezintă o uşoară adacircncitură - Zea mays conv everta Sturt (sin Zea mays conv microsperma Koumlrn) denumit porumb de floricele Se caracterizează prin plante cu o talie mai mică care au capacitatea de a forma mai mulţi ştiuleţi pe plantă Boabele sunt mici (MMB = 40-100 g) cu vacircrful rotunjit sau ascuţit Endospermul este aproape icircn icircntregime sticlos cu excepţia unei mici porţiuni icircn jurul embrionului care este amidonoasă Prin icircncălzire apa din grăunciorii de amidon din endospermul făinos se transformă icircn vapori care exercită o presiune asupra tegumentului pacircnă cacircnd determină spargerea acestuia moment icircn care conţinutul bobului se revarsă (boabele expandează) mărindu-şi volumul de 15-20 de ori formacircnd o masă albă-spongioasă respectiv aşa-numitele floricele
RUSTICA a castigat o pozitie de lider pe piata de porumb precoce din Europa de Nord si poseda o gama larga de seminte adecvata pentru toate pietele lumii HIBRIZI FOARTE PRECOCIBarbados - excelent pentru boabe si silozEarly Star - precoce si productivEnergy Star - foarte buna valoare alimentaraComera - performanta inalta HIBRIZI PRECOCIBatz - vigurosEurostar - lider in EuropaGalaStar - porumb pe care il veti adoraInagua - bun pentru boabe si siloz
GRAcircU ndash SOIURI
Cercetătorii de la Institutul de Cercetare - Dezvoltare Agricolă Fundulea au creat soiuri de grau productive si rezistente la secetaBOEMA soi de gracircu de toamnă extrem de productiv şi cu indici de calitate ridicaţi pentru panificaţie adaptat condiţiilor climatice din zona de cacircmpie din sudul ţării şi Moldova este un soi foarte precoce mai timpuriu la icircnspicat cu 1-3 zile faţă de soiul Flamura 85 talia plantei de 77-90 cm rezistent la iernare şi cădere arşiţă şi secetă rugina galbenă rezistenţă mijlocie la rugina brună şi făinare are calitate bună de morărit şi panificaţie
GRUIA este un soi de toamnă care a dat rezultate foarte bune icircn Oltenia şi Dobrogea este mai timpuriu cu 4 zile faţă de soiul Fundulea 4 talie de 76 cm se remarcă printr-o rezistenţă bună la iernare la cădere dar şi la rasele actuale de rugina galbenă
35
superior multor soiuri ca rezistenţă la făinare rugină brună şi septorioza frunzelor calitatea de panificaţie a soiului Gruia este apropiată de cea a soiului Dropia faţă de care tinde să aibă un gluten mai tenace soiul se evidenţiază printr-o productivitate ridicată icircn medie cu 9-12 mai mare faţă de soiurile martor sporul de producţie fiind mai mare icircn condiţii de secetă in pofida taliei sale scurte soiul se comportă foarte bine icircn condiţii de deficit hidric Gracircul aparţine genului Triticum familia Gramineae (Poaceae) Genul Triticum cuprinde un număr mare de specii de gracircu forme sălbatice şi cultivate clasificate diferit de-a lungul timpului
Pentru ţara noastră prezintă importanţă 2 specii şi anume Triticum durum Desf şi Triticum aestivum L Triticum durum Desf (fig 16) are tulpina plină icircn interior pe toată lungimea sau cel puţin icircn partea superioară Spicul este aristat cu ariste lungi comparativ cu lungimea spicului şi orientate paralel Boabele au aspect sticlos la maturitate şi sunt conice la capet Triticum aestivum L (fig 17) are tulpina goală icircn interior pe toată lungimea Spicul este nearistat sau aristat cu ariste mai scurte comparativ cu lungimea spicului şi orintate divergent Boabele sunt ovoidale sau alungit-ovoidale prevăzute cu un smoc de perişori la capătul superior Endospermul este făinos semisticlos sau sticlos
Gracircul comun reprezintă specia cea mai importantă care pe plan mondial reprezintă cca 90 din suprafaţa cultivată cu gracircu şi cea mai mare partea a suprafeţei cultivată cu gracircu din ţara noastră Gracircul comun are forme de toamnă şi de primăvară aproape icircntreaga suprafaţă din ţara noastră fiind cultivată cu gracircu de toamnă (gracircul de primăvară ocupă suprafeţe foarte mici nesemnificative)
Soiurile de gracircu cultivate icircn Romacircnia sunt icircn marea lor majoritate soiuri romacircneşti create la Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Fundulea sau icircn reţeaua de Staţiuni de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Aceste soiuri se caracterizează prin potenţial de producţie ridicat (9-10 tha) o bună rezistenţă la cădere ger iernare secetă şi boli o bună calitate şi stabilitate a recoltelor
23 Intocmirea asolamentului
Specificare HaSuprafaţa totală a terenului arabil 610Suprafaţa medie a solei (3 sole) 2033
Tabelul 2Schema rotaţiei culturilor
SOLAANUL 2012 2013 2014I măr măr mărII gracircu porumb gracircuIII porumb gracircu porumb
36
37
CAPITOLUL IIICAPITOLUL IIIORGANIZAREA PROCESULUI DE PRODUCŢIE AGRICOLĂORGANIZAREA PROCESULUI DE PRODUCŢIE AGRICOLĂ
31 Proiectarea producţiilor medii prin metoda bonităriiterenurilor agricole
Tabelul 3
Date iniţiale
Cultura Tipul de solSuprafaţa - ha (Si)
Nota de bonitare pentru
condiţiile ecologice (Pi)
Corecţia pt distanţă şi
felul drumului (k)
Coeficient de
potenţare (c)
Producţia medie
realizată
MărGracircuPorumb
Cernoziom 5 75 015 11 15000Cernoziom 303 80 018 12 4000Cernoziom 302 85 019 13 8000
TOTAL 610
2) Notele totale de bonitare pentru condiţiile ecologice (Ni)
MĂR ndash 575 = 375Ni = Si x Pi GRAcircU ndash 30380 = 24240
PORUMB ndash 30285 = 25670TOTAL = 50285
3) Nota medie ponderată de bonitare
50285 610 = 8243
1) Producţia ce revine pe un punct al notei medii ponderate de bonitare
P măr = 515000 375 = 200P gracircu = 3034000 24240 = 50
P porumb = 3028000 25670 = 9411
6) Corecţia totală icircn funcţie de distanţă şi drumuri Ct = S x kMĂR ndash 5015 = 075
Suprafaţă x coeficient corecţie GRAcircU ndash 303018 = 5454PORUMB ndash 302019 = 5738
TOTAL = 11267
38
7) Nota de bonitare recalculată (Nbr)
MĂR ndash 375-075 = 37425Nbr = Nota totală de bonitare ndash Corecţia GRAcircU ndash 24240-5454 = 2418546
PORUMB ndash
25670-5738 = 2561262
8) Notele totale de bonitare potenţate (Ntp)
MĂR ndash 3742511=4117
Ntp =Nota de bonitare recalculată (Nbr)
xCoeficient
de potenţare
GRAcircU ndash241854612=290225
PORUMB ndash
256126213=332964
9) Producţia totală pe cultură pentru fiecare unitate de sol (Pt)
MĂR ndash 4117200= 82340
Pt =Nota totală de
bonitare potenţată (Ntp)
x
Producţia ce revine pe un punct de
bonitare P(kgpunct)
GRAcircU ndash
29022550= 1451125
PORUMB ndash
3329649411=31335242
TOTAL= 4666989
10) Producţia medie la hectar Pmc1
Pm măr = Producţia totală Suprafaţa totală = 823405=16468
Rezultatele pentru celelalte culturi
Pmedie gracircu = 1451125303= 4789
Pmedie porumb =31335242302= 10376
39
32 STABILIREA CANTITĂŢILOR DE IcircNGRĂŞĂMINTE PE CULTURI
Calculul dozelor de icircngrăşăminte s-a efectuat ţinacircndu-se cont atacirct de
producţiile medii cacirct şi de existentul de suprafaţă activă din sol S-au luat icircn
considerare şi pierderile rezultate prin levigare
Icircn tabelul 4 este prezentat calculul dozelor de icircngrăşăminte chimice la ha
separat pentru cele 3 culturi icircn parte
Tabelul 4
Calculul dozelor de icircngrăşăminte chimice
Nr Crt
SPECIFICARE UM
CULTURA
GRAcircU PORUMB MĂRN P K N P K N P K
1 Producţie medie Kgha 4789 10376 16468
2 Consum specific Kg sat
23 11 20 20 21 20 5 3 6
3 Sa de administrat
Kg 11014
5268 9578
20752
2179 20752 8234 494 988
4 Sa icircn sol Kg 45 31 60 40 35 30 30 20 355 Diferenţa de
admKg sa
6514 2168 3578
16752
1829 17752 5234 294 638
6 Pierderi prin levigare
13 5 7 13 5 7 13 5 7
7 Cant pierdută prin levigare
Kg sa
847 108 25 2177
914 1242 68 147 446
8 Total sa de administrat
Kg 7361 2276 3828
18929
19204 18994 5914 3087 6826
9 Tipul de icircngrăşămacircnt
NO4NO3
Super P c
Sare potasică
NO4NO3
Super P c
Sare potasică
N P2O5 K20
10 Conţinutul icircn sa a icircngr
Kgt 345 40 40 345 40 40 345 40 40
11 Doza de icircngr de administrat
Kg 213 57 96 549 480 475 171 77 171
40
33 PLANUL DE CULTURĂ
Planul de cultură cuprinde structura culturilor dimensiunile fiecăreia
producţiile medii şi totale (tabelul 5)
Tabelul 5
Icircntocmirea planului de cultură
Cultura Suprafaţa (ha)
Producţii medii (kgha)
Producţia totală (t)
Preţ livrare (leikg)
Măr 5 16468 8234 2Gracircu 303 4789 1451 08
Porumb 302 10376 313355 1
34 FUNDAMENTAREA FIŞELOR TEHNOLOGICE PE CULTURI
Icircn vederea organizării proceselor de muncă şi de producţie icircn etapa pregătitoare se
icircntocmesc fişele tehnologice pe culturi Informaţiile cuprinse icircn fişele tehnologice servesc icircn
acelaşi timp la stabilirea tehnologiilor stabilirea destinaţiei producţiei determinarea volumului
lucrărilor mecanice şi manuale necesarul de forţă de muncă cantităţile de materiale şi mijloacele
financiare necesare pentru aprovizionare
DATELE NECESARE
1 Culturile incluse icircn planul de producţie al firmei
2 Suprafaţa ocupată de fiecare cultură icircn parte
3 Culturile premergătoare
4 Producţia medie şi totală a fiecărei culturi
5 Lucrările tehnologice icircn ordinea cronologică a executărilor
6 Perioada de executare şi data lucrării
7 Mijloacele cu care se execută lucrarea
8 Tarifele de plată pentru lucrările mecanice
9 Tarifele de plată pentru lucrările manuale pe categorii
10 Cuantumul taxelor pentru CAS şomaj risc asigurare
11 Amortismentul specific
12 Materialele necesare procesului tehnologic consumul normat pe UM preţul unitar şi cota
pentru cheltuielile de aprovizionare
41
13 Cota de cheltuieli indirecte (comune şi generale)
MODUL DE LUCRU
1 Se icircnscriu icircn fişă datele privind suprafaţa şi producţia medie Producţia medie se planifică
icircn raport cu fertilitatea solului şi cantitatea de icircngrăşămacircnt aplicată
2 Se icircnscriu lucrările tehnologice icircn ordinea executării lor precizacircndu-se toată perioada
optimă de execuţie şi durata fiecărei lucrări
3 Pentru fiecare icircn parte se determină volumul lucrărilor sumele necesare şi materiale
4 La lucrările manuale icircn raport cu volumul lucrării se calculează numărul de zile om iar
fondul de salarii rezultă icircnmulţind numărul de zile om necesar pentru evaluarea lucrării cu
tariful pe ziom corespunzător
5 Taxele asupra fondului de salarii se calculează aplicacircnd cota icircn proporţie de 30 pentru
CAS 5 pentru fondul de şomaj 1 pentru risc şi asigurare impozit 15 asupra sumei
care reprezintă fondul de salarii
6 Amortismentul specific se determină icircn raport cu valoarea de inventar a mijlocului fix
folosit exclusiv la cultura respectivă şi durata de folosire
7 Cota de cheltuieli pentru aprovizionare se calculează o cotă parte din valoarea
materialului folosit
8 Din icircnsumarea pentru lucrările mecanice lucrările manuale taxe asupra valorilor
materialelor se obţin cheltuielile de producţie
9 La cheltuielile directe se aplică cota de cheltuieli comune şi prin icircnsumarea lor se
determină cheltuielile de producţie
10 După fiecare trimestru se fac totalurile
11 Se calculează indicatorii cheltuieli de producţie la hectar şi costul la tona de produs
42
44
45
46
47
35 Organizarea lucrării de semănat la cultura gracircului
Semănatul este una dintre cele mai importante lucrări agricole de care depinde icircn ultimă instanţă obţinerea de producţii ridicate Suprafeţele icircntinse ocupate de culturi precum şi termenele restracircnse icircn care trebuie executat fac ca procesul de muncă al semănatului să ocupe un loc important icircn activitatea de producţie a exploataţiilor agricole
Etapele organizării lucrărilor de semănat cereale păioase sunt următoarele1 se stabileşte componenţa agregatului de semănat potrivit condiţiilor existente
(tractor plus semănătoare SUP-29 sau SUP-21)2 Se determină necesarul de agregate pentru terminarea semănatului icircn termen
optim folosind formula
icircn care
N ndash numărul de agregate pentru terminarea lucrării icircn timpul propusS ndash suprafaţa de icircnsămacircnţatn ndash numărul de zile icircn care trebuie terminată lucrareaP ndash randamentul zilnic al maşinii
(1)N = 303(512) = 5 agregate
Aşadar icircn prealabil trebuie cunoscut randamentul zilnic al agregatului de semănat folosit Aceasta se calculează după formula
icircn
care
P ndash randamentul zilnic al agregatului (ha)B ndash lăţimea de lucru a agregatului icircn lucru (m)V ndash viteza de deplasare a agregatului
icircn lucru (moră)t ndash durata zilei de lucru (ore)H ndash coeficientul de folosire a timpului de lucru (070-080)
(2)P = 366000807 10000 = 12 ha
3 Stabilirea lungimii marcatoarelor semănătoriiLungimea marcatoarelor adică distanţa la care trebuie aşezată piesa activă a marcatorului faţă de ultimul brăzdar se stabileşte icircn funcţie de
lăţimea de lucru a semănătorii (B) distanţa icircntre două brăzdare (b) distanţa icircntre roţile din faţă sau marginile exterioare ale şenilelor
tractorului (c)
= 11
= = 26
49
49
Cacircnd tractorul poate urmări urma lăsată de marcator atacirct cu roata din dreapta cacirct şi cu roata din stacircnga lungimea celor două marcatoare este egală şi este dată de relaţia
4 Stabilirea debitului semănătorii icircn funcţie de norma de sămacircnţă la hectar La icircnceputul lucrării trebuie icircntotdeauna să se verifice corectitudinea reglării debitului la icircnsămacircnţare Această verificare se face după formula
icircn
care
G ndash cantitatea de sămacircnţă cursă din semănătoare la un număr stabilit de icircnvacircrtiri a roţii semănătoriiA ndash norma de semănat la un ha (kg)d ndash lungimea roţii semănătorii (m)B ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)O ndash nr de icircnvacircrtituri a roţii semănătorii
(6)G= 2501743620 10000 = 313
5 Stabilirea dimensiunilor postatelor la semănat Lungimea maximă a postatelor la semănat este icircn funcţie de capacitatea cutiei semănătorii Pentru a uşura organizarea transportului de seminţe este indicat ca alimentarea semănătorii cu seminţe să se execute la un singur capăt a postatei ~n acest caz lungimea maximă a postatei se calculează după formula
icircn
care
L ndash lungimea maximă a postatei (m)Q ndash capacitatea coşului de alimentare
a semănătorii (kg)Y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii coşului de alimentare a semănătorii (icircn medie 070-080)A ndash norma de semănat (kgha)B ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)
(7)L = (051000040007) (25036) = 1556m
Icircn ce priveşte lăţimea postatei aceasta se determină icircn funcţie de lăţimea totală a parcelei de icircnsămacircnţat şi de metoda de deplasare a agregatului Ea se calculează aşa icircncacirct să asigure de lucru agregatului pentru 1-2 zile de lucru
Lăţimea postatei la semănatul icircn suveică se calculează după formula
icircn care
l ndash lăţimea postatei (m)P ndash productivitatea zilnică a agregatului (hazi)Z ndash durata icircn zile a lucrului pe aceeaşi postată (1-2 zile)L ndash lungimea postatei (m)
(8)l = 10000122 1556 = 154m
6 Lăţimea zonei de icircntoarcere a agregatului Pentru icircntoarcerea agregatului la capetele parcelei se delimitează o facircşie de teren denumită bdquozonă de icircntoarcereldquo Delimitarea acestei zone se face icircn cazul deplasărilor icircn parcursul liniar cu buclă şi fără buclă Lăţimea zonei de icircntoarcere este dată de relaţia
50
50
icircn care
E ndash lăţimea zonei de icircntoarcereR ndash raza de icircntoarcere a agregatuluie ndash lungimea de ieşire a agregatului (adică distanţa de la centrul agregatului mijlocul osiei motoare a tractorului) pacircnă la organele active ale maşinii
(9)E = 34 + 15 = 135m
Aceasta reprezintă lungimea cu care trebuie să se deplaseze centrul agregatului pentru aducerea organelor active ale maşinii agricole pe linia de icircntoarcere a lucrului
7 Stabilirea distanţei dintre punctele de alimentare a semănătorii Distanţa dintre punctele de alimentare a semănătorii se determină icircn funcţie de metoda de deplasare a agregatului la semănat ~n cazul semănatului icircn suveică lungimea postatei este determinată icircn funcţie de capacitatea cutiei de seminţe icircn aşa fel ca alimentarea semănătorii să se facă numai la unul din capetele postatei distanţa dintre punctele de alimentare se află după formula
icircn care
D ndash distanţa dintre punctele de alimentare (m)B ndash lăţimea de lucru a agregatului (m)T ndash numărul turelor (adică nr curselor dus-icircntors) pe care le face agregatul pacircnă la golirea coşului semănătorii
(1)D = 2362 = 144m
Icircn cazul cacircnd lungimea postatei nu este determinată icircn funcţie de capacitatea cutiei de seminţe este necesar ca icircn prealabil să cunoaştem turele pe care le face agregatul pacircnă la golirea coşului semănătorii Aceasta se determină icircmpărţind lungimea drumului pe care icircl face semănătoarea pacircnă la golirea cutiei sale pe lungimea cursei de lucru dus şi icircntors ~n acest scop se foloseşte următoarea formulă
icircn care
T ndash numărul turelorQ ndash capacitatea cutiei semănătorii
(kg)Y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii cutiei (080)A ndash norma de semănat (kgha)B ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)L ndash lungimea postatei (m)
T= (1000040007) (2503621556) = 1Icircn cazul semănării icircn bdquolaturildquo sau bdquope două jumătăţi ale postateildquo distanţa dintre
punctele de alimentare se calculează după formula = 136 = 36
(semnificaţiile literelor sunt aceleaşi ca la formulele (10) şi (11)
51
51
8 Stabilirea cantităţilor de seminţe ce se pun la punctele de alimentare Cantităţile de seminţe care se pun la primul punct de alimentare se calculează după formula
= 4001 = 400kgiar cantitatea care se pune la punctele următoare este
icircn care
C ndash cantitatea de seminţe necesară alimentării agregatului (kg)Q capacitatea coşului semănătorii (kg)y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii cutieia ndash nr semănătorilor icircn agregat
(14)C1 = 400071 = 280kg
9 Stabilirea necesarului zilnic de muncitori pentru semănat şi transportat seminţele Necesarul zilnic de muncitori pentru deservirea semănătorilor variază icircn raport cu numărul de agregate folosite zilnic şi al maşinilor ce compun agregatul
10 Necesarul de mijloace de transport se stabileşte icircn funcţie de cantităţile de seminţe necesare semănătorilor la o icircncărcare timpul de golire a semănătorilor capacitatea mijloacelor de transport distanţa de transport şi timpul necesar pentru un ciclu de transport
~n primul racircnd se determină timpul icircn care se consumă cantitatea de seminţe existentă icircn cutia semănătorii folosind relaţia
icircn care
q ndash capacitatea cutiei semănătorii (kg)085 ndash coeficientul de folosire a cutiei semănătoriiB ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)V ndash viteza de lucru a agregatului (moră)N ndash norma de sămacircnţă la ha (kg)
Tgol = (10000400085) (366000250) = 063h = 38min
Numărul de mijloace de transport necesare zilnic se determină pe baza relaţiei
icircn care
Nt ndash numărul mijloacelor de transportn ndash numărul semănătorilor ce lucreazăt ndash durata unui ciclu de transport (min)Cm ndash capacitatea mijlocului de transport (kg)
Nt = (540008530) (38400) = 33 = 311 Se determină necesarul de saci pentru transportul seminţelor cunoscacircnd că
pentru uşurarea manipulării se recomandă ca un sac să aibă 40 kg
Nr saci = (512250) 40 = 375 sacizi
52
52
Centralizarea datelor
Nr crt
Specificare UMAgregatul folosit
Tractor + (SUP-29)
Tractor + SUP-21
1 Productivitatea zilnică a agregatului haschimb 12
2 Necesarul zilnic de-tractoare nr 5-semănători nr 5
3Productivitatea zilnică a tuturor agregatelor
hazi 60
4Dimensiunile solei de semănat
-lungime m 1556-lăţime m 1947-suprafaţă ha 303
5Dimensiunea parcelelor de semănat
-lungime m 1556-lăţime m 154-suprafaţă 24
6Lungimea marcatorului
-dreapta m 11-stacircnga m 26
7Norma de icircnsămacircnţare
-la 20 icircnvacircrtituri kg 3-la hectar kg 250
8Distanţa dintre punctele de alimentare cu seminţe
m 144
9Cantitatea de seminţe ce se pune la punct de alimentare
-la primul punct
kg 400
-la punctele următoare
kg 280
10 Necesarul zilnic de muncitori
-pt servirea semănătorii
nr 5
-pt transportul seminţelor
nr 3
-total nr 8
11Lăţimea facircşiei de icircntoarcere a agregatului
m 135
12Necesarul zilnic de mijl de transport
-atelaje nr-tractor+remorcă nr 3-auto-camion nr
13Necesar saci pt transportul seminţelor
nr 375
53
53
36 Evaluarea producţiei
Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţieiacestora
Evaluarea se face icircn două etape1) icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele
caracteristice de dezvoltare a plantelor2) icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite
norme standardizate~n funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfel
1) Gracircu orz (orz - 1 iunie gracircu - 15 iunie) Gracircu Boemandash se stabileşte numărul punctelor de control icircn funcţie de mărimea şi
uniformitatea parcelelor(icircn cazul parcele de pacircnă la 100 ha - 5 puncte pe suprafeţe mai mari de 100 ha - 10 puncte)
Determinările se fac cu ajutorul ramei metrice (un cadru de 1 metru patrat)Metodologie de lucrundash se numără spicele din interiorul ramei metricendash se stabileşte numărul mediu de boabe icircn spicndash se calculează producţia medie la hectar astfel
Q kgha = (360353610000) (10001000) = 4536kgha
Q kgha - producţia medie kgha Nsp - număr mediu de spice la mp (medie pe toate punctele de control) 360Nb - număr mediu de boabe icircn spice 35MMB - greutatea a 1000 boabe (grame)3610000 mp = 1 ha1000 x 1000 = 1000 grame x 1000 boabe
Exemplu
2) Porumb (1 septembrie) DKC 3511ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 28 mp (4 racircnduri x 070 x 10 m
lungime 070 (m) - distanţa dintre racircnduri)ndash se numără ştiuleţii la fiecare punct de controlndash se calculează numărul de ştiuleţi la hectar
54
54
Nstha = (30010000)(510) = 60000
Nstha - număr de ştiuleţi la hanst - numărul de ştiuleţi număraţi la toate punctele de controld - suprafaţa unui punct de control (mp)i - numărul punctelor de control
ndash se determină apoi numărul de boabe pe ştiuletendash se calculează apoi producţia medie la hectar
Q kgha = (60000588337) (10001000) = 11889 kgha
Q kgha - producţia medieNst - număr ştiuleţi la hectar 60000Nb - număr mediu de boabe pe ştiulete 588MMB - greutatea a 1000 boabe (grame) 337
Exemplu
3) Floarea soarelui (15 august)ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 28 mp (4 racircnduri x 070 x 10)ndash se numără capitulele la fiecare punct de control şi se stabileşte numărul mediu
de capitule la ha după formula
Ncpha - număr total de capitule la hancp - număr de capitule numărate la toate punctele de controld - suprafaţa unui punct de controli - numărul punctelor de control
ndash se determină numărul mediu de seminţe pe capitul(Ns)ndash se calculează producţia medie la hectar astfel
55
55
Q kgha - producţia medieNcp - număr mediu de capitule la hectarNs - număr seminţe pe capitulMMB - greutatea a 1000 seminţe icircn grame
Exemplu
4) Sfecla de zahăr (1 septembrie)ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 10 mp (3 racircnduri x 045 m x 74 m
lungime)ndash la fiecare punct de control plantele se recoltează se decoletează (tăierea
frunzelor) se curăţă de pămacircnt şi se cacircntărescndash se determină producţia medie astfel
q - cantitatea de rădăcini recoltate din punctele de control (kg)d - suprafaţa unui punct de control (mp)i - numărul punctelor de control
ndash la producţia stabilită se adaugă sporul de producţie ce se va realiza de la data evaluării la data prevăzută a se recolta (18 grziplantă)
Exemplu
5) Fructe (1 septembrie) MĂRMetoda de evaluare diferă icircn funcţie de tipul de livadă clasică sau intensivă dar
icircn mare constă icircn următoarele etapendash se stabileşte numărul de pomi pentru examinare (2 - 5 ) 480ndash se determină numărul mediu de fructe pe pom şi greutatea acestora icircn kg 30kg
167 de fructe
56
56
ndash se icircnmulţeşte numărul mediu de fructe pe pom cu numărul de pomi existenţi la ha şi se obţine astfel producţia medie la ha 16032 kgha
6) Struguri (de masă - 15 iulie de vin - 1 septembrie)ndash evaluarea se face separat la viile nobile şi la viile de hibrizindash se stabileşte numărul de butuci pe rod la ha cu relaţia
Nbha - numărul de butuci pe rod la hadr - distanţa dintre racircnduri (m)db - distanţa icircntre butuci pe racircnd (m)Ng - număr mediu de goluri (butuci neproductiviinexistenţi) la ha icircn procente
ndash se evaluează producţia de struguri pe butuc număracircndu-se toţi strugurii de pe un număr de 1 - 2 din butucii existenţi pe lot (se recomandă să se efectueze numărătoarea strugurilor pe fiecare al 10-lea butuc din 15 icircn 15 racircnduri)
Producţia de struguri pe butuc se calculează astfel
Pmb - producţia medie pe butuc (grame)Gms - greutatea medie a strugurilor (grame)Ns - numărul de struguri total găsiţi la numărătoareNba - numărul butucilor analizaţi
ndash se calculează producţia medie de struguri la ha cu formula
Pmha - producţia medie de struguri la ha (kg)Nbha - numărul de butuci pe rod la haPmb - producţia medie pe butuc (grame)
Exemplu
57
57
CAPITOLUL IV DETERMINAREA PRAGULUI DE RENTABILITATE (A PUNCTULUI CRITIC) PE CULTURI
Punctul critic marchează acea dimensiune a producţiei medii la care icircncasările din
valorificarea producţiei sunt egale cu cheltuielile totale de producţie deci acel punct al
producţiei medii la care nu se obţine profit dar nu se icircnregistrează nici pierderi
Mărimea costului de producţie şi a ratei profitului se găsesc icircntr-o stracircnsă legătură
cu raportul dintre cheltuielile de exploatare şi cantitatea de produse realizate Prin analiza
costurilor şi cheltuielilor de exploatare icircntreprinzătorul poate calcula nivelul minim de
activitate cerut de menţinerea icircn stare de funcţionare a firmei Cunoscacircnd pragul de
rentabilitate se poate proiecta volumul de vacircnzări icircn vederea obţinerii profitului scontat
De asemenea creditorii şi investitorii solicită adesea efectuarea analizei punctului
critic pentru a ajuta icircn evaluarea cacircştigurilor potenţiale ale unei afaceri şi icircn consecinţă
aceasta trebuie introdusă icircn planul de afaceri
Punctul critic se poate determina icircn două moduri şi anume fără profit programat
sau cu profit programat
Calculul punctului critic fără profit programat este exprimat printr-o relaţie
simplă
y = yי
y = Pvx
yי = Cvx + CF
Pvx = Cvx + CF
x(Pv ndash Cv) = CF
icircn care
y ndash veniturile din valorificarea producţiei (mii lei)
yי - cheltuielile totale icircnregistrate (mii lei)
Pv ndash preţul de vacircnzare unitar
x ndash producţia medie sau volumul vacircnzărilor (unităţi fizice)
Cv ndash cheltuieli variabile unitare
58
58
CF ndash costuri fixe totale
De unde x marchează acea dimensiune a producţiei la care nu se icircnregistrează nici
profit nici pierderi
Determinarea cantitativă şi reprezentarea grafică a PC la cultura Porumb
Cheltuielile variabile
NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrarii
CheltuieliCheltuieli variabilevariabile
(lei) (lei)
CheltuieliCheltuieli variabile variabile
(lei t (lei t ))
(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)
11 Incărcat transportat IC (PK) t 2881 180225 575
22 Descărcat IC (PK) t 2881 2444609 78
33 Incărcat transportat IC (N) t 10 2484545 793
44 Descărcat IC (N) t 1655 6371 02
55 Transportat apa prep sol mii l 30 599 019
66 Incărcat transportat săm t 66 599359 191
77 Recoltat porumb boabe t 530 2606662 832
88 Transportat porumb boabe t 225 1245 04
99
1010
TOTALTOTAL 9962236 31792
a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch Variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologicacopy= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)
59
59
Cheltuielile fixe
NrNr CrtCrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe
(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe
(lei ha)(lei ha)
(a)(a) (b)(b) copycopy (d)(d) (e)(e)
11 Adm Şi deservit IC (PK) ha 302 617645 2045
22 Arat 25 cm +grăpat ha 302 1140192 3775
33 Adm Şi deservit IC (N) ha 302 630389 2087
44 Erbicidat şi deservit ha 302 61155 2025
55 Discuit si preg Pat germ Ha 302 586536 1942
66 Semănat +deservit ha 302 472517 1565
77 Prăşit mecanic I ha 302 819024 2712
88 Prăit mecanic II ha 302 654182 2166
99
1010
TOTALTOTAL 5532035 18318
(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)
60
60
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura porumb - fără profit programat
Ch variabile Cv = 9962236 lei
Ch fixe totale CF = 5532035 lei
Ch fixeha CFha = 18318 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 11 leikg = 1100 leit
Producţia totală de PT= 313355 t
Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 302 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 33961599 lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 9962236 + 33961599 = 133583959 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 133583959 313355=
4263leit
Productia medie de porumb la punctul critic (X)
X= (CFha)(Pv-CVt) = 18318 ( 1100 ndash 4263 ) = 272 tha = 2720 kgha
Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 272 tha 4263 leit = 115953 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx =18318 leiha+ 115953 leiha =299133 leiha
Nivelul producţiei de 2720 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la
cultura porumb icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de
2720 la preţul de 11 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie
Depăşirea acestui nivel al producţiei (2720 ha) duce la obţinerea unui profit iar
scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi
61
61
62
PROFI
T
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
2720 kg2720 kghaha
4000
3000
1000
2000
5000
7000
6000
18318
leiha
299133
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura porumb ndash fără profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
62
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura porumb - cu profit programat
Ch variabile Cv = 9962236 lei
Ch fixe totale CF = 5532035 lei
Ch fixeha CFha = 18318 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 11 leikg = 1100 leit
Producţia totală de PT= 313355 t
Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 302 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 33961599 lei
Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)
Pr = 500000lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 9962236 + 33961599 = 133583959 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 133583959 313355=
4263leit
Profitul programat pe ha (Prha) Prha=PrS =500000302= 165562 leiha
Producţia medie de porumb la punctul critic (X)
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 18318+165562) ( 1100 - 4263 )= 517 tha
= 5170 kgha
Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 517 tha 4263 leit = 220397 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx = 18318 leiha+ 220397leiha = 403577 leiha
63
63
64
profit
suplimen
tar
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
5170 kg5170 kghaha
4000
3000
1000
2000
5000
7000
6000
18318
leiha
403577
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura porumb ndash cu profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
Profit programatProfit programat
PROFI
T
5000
64
Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura porumb
Specificare UMFara profit programat
Cu profit programat
Ch variabile Cv lei 9962236 9962236
Cheltuielile indirecte Ch ind lei 33961599 33961599
Ch variabile totale CVT lei 133583959 133583959
Ch variabile t CVt leit 4263 4263
Ch fixe totale CF lei 5532035 5532035
Ch fixe ha CFha leiha 18318 18318
Profit programat total Pr lei 500000
Profit programat ha Prha leiha 165562
X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 2720
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 5170
Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 115953 220397
Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 299133 403577
Preţ de vacircnzare t Pv leit 1100 1100
Suprafaţa cultivată S ha 302 302
65
65
DETERMINAREA CANTITATIVĂ ȘI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA gracircu
Cheltuielile variabile
NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrarii
CheltuieliCheltuieli variabilevariabile
(lei) (lei)
CheltuieliCheltuieli variabile variabile
(lei t (lei t ))
(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)
11 Incărcat transportat IC (PK) t 4605 260015 179
22 Descărcat IC (PK) t 4605 495645 341
33 Incărcat transportat săm t 666 601343 414
44 Incărcat transportat IC (N) t 10 97019 669
55 Descărcat IC (N) t 6454 24848 017
66 Transportat apa prep sol mii l 30 599 04
77 Recoltat grau t 530 2614762 1802
88 Transportat gracircu t 225 1245 09
99
1010
TOTALTOTAL 49504298 34115
a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)
66
66
Cheltuielile fixe
NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe
(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe
(lei ha)(lei ha)
(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)
11 Adm şi deservit IC (PK) ha 303 619685 2045
22 Arat 18 - 20 cm +grăpat ha 303 1025772 3385
33 Discuit si preg pat germ ha 303 588479 1942
44 Semănat +deservit ha 303 474081 1565
55 Adm şi deservit IC (N) ha 303 632476 2087
66 Adm şi deservit ha 303 613575 2025
77
88
99
1010
TOTALTOTAL 3954068 130497
(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)
67
67
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura gracircu - fără profit programat
Ch variabile Cv = 49504298 lei
Ch fixe totale CF = 3954068 lei
Ch fixeha CFha = 130497 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 09 leikg = 900 leit
Producţia totală de gracircu PT= 145107 t
Suprafata cultivată cu gracircu S = 303 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 14849866 lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 49504298 + 14849866 = 64354164 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 64354164 145107 =
4435leit
Productia medie de gracircu la punctul critic (X)
X= (CFha)(Pv-CVt) = 130497 ( 900 - 4435 ) = 286 tha
= 2860 kgha
Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 286 tha 4435 leit = 12684 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx = 130497 leiha+ 126841 leiha = 257338 leiha
Nivelul producţiei de 2860 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la
cultura de gracircu icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de
2860 la preţul de 09 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie
Depăşirea acestui nivel al producţiei (2860 ha) duce la obţinerea unui profit iar
scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi
68
68
69
PROFI
T
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
2860 kg2860 kghaha
4000
3000
1000
2000
5000
7000
6000
130497
leiha
257338
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura gracircu ndash fără profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
69
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura gracircu - cu profit programat
Ch variabile Cv = 49504298 lei
Ch fixe totale CF = 3954068 lei
Ch fixeha CFha = 130497 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 09 leikg = 900 leit
Producţia totală de gracircu PT= 145107 t
Suprafata cultivată cu gracircu S = 303 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 14849866 lei
Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)
Pr = 400000 lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 49504298 + 14849866 = 64354164 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 64354164 145107 =
4435leit
Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 400000 303 =
132013 leiha
Producţia medie de gracircu la punctul critic (X)
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 130497 + 132013 ) ( 900 - 4435 )
= 575 tha = 5750 kgha
Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 575tha 4435 leit = 255012 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx =130497 leiha+ 255012leiha = 385509 leiha
70
70
71
profit
suplimen
tar
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
5750 kg5750 kghaha
4000
3000
1000
2000
5000
7000
6000
130497
leiha
3855
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura gracircu ndash cu profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
Profit programatProfit programat
PROFI
T
5000
71
Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura gracircu
Specificare UMFara profit programat
Cu profit programat
Ch variabile Cv lei 49504298 49504298
Cheltuielile indirecte Ch ind lei 14849866 14849866
Ch variabile totale CVT lei 64354164 64354164
Ch variabile t CVt leit 4435 4435
Ch fixe totale CF lei 3954068 3954068
Ch fixe ha CFha leiha 130497 130497
Profit programat total Pr lei 400000
Profit programat ha Prha leiha 132013
X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 2860
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 5750
Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 12684 255012
Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 257338 385509
Preţ de vacircnzare t Pv leit 900 900
Suprafaţa cultivată S ha 303 303
72
72
DETERMINAREA CANTITATIVĂ ȘI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA măr
Cheltuielile variabile
NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrarii
CheltuieliCheltuieli variabilevariabile
(lei) (lei)
CheltuieliCheltuieli variabile variabile
(lei t (lei t ))
(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)
11 Incărcat transportat IC (PK) T 124 694 84
22 Descărcat IC (PK) T 124 145896 177
33 Adm şi deservit IC (PK) T 50 691 839
44 Administrat gunoi de grajd T 50 288 35
55 Săpat gropi pt plantat pomi Buc 048 281 34
66 Plantat + udat Buc 048 7488 909
77 Tăieri de forma coroanei Buc 25 25 03
88 Incărcat transportat IC (N) T 0855 1107 134
99 Adm şi deservit IC T 5 896 109
1010 Transportat apa prep sol T 3 4592 558
1111 Recoltat prune T 5 187 23
1212 Transportat prune T 8234 14327 174
TOTALTOTAL 1914066 2325
a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)
Cheltuielile fixe
73
73
NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe
(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe
(lei ha)(lei ha)
(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)
11 Arătură in livadă Ha 5 2057 4114
22 Discuit arătura Ha 5 913 1826
33 Prăşit printre racircnduri Ha 5 804 1608
44 Stropit cu insecto-fungicide Ha 5 1802 3604
55 Erbicidat şi deservit Ha 5 690 138
66
77
88
99
1010
TOTALTOTAL 6266 12532
(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)
74
74
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura măr - fără profit programat
Ch variabile Cv = 1914066 lei
Ch fixe totale CF = 6266 lei
Ch fixeha CFha = 12532 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 1 leikg =1000 leit
Producţia totală de mere PT= 8234 t
Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 5 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 673021 lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 1914066 + 673021 = 2587087 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 2587087 8234 = 3142 leit
Productia medie de mere la punctul critic (X)
X= (CFha)(Pv-CVt) = 12532 ( 1000 - 3142 ) = 19 tha
= 1900 kgha
Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 19 tha 3142 leit = 59698 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx =12532 leiha+ 59698 leiha =185018 leiha
Nivelul producţiei de 1900 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la
cultura de măr icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de
1900 la preţul de 1 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie Depăşirea
acestui nivel al producţiei (1900 ha) duce la obţinerea unui profit iar scăderea
producţiei sub acest nivel determină pierderi
75
75
76
PROFI
T
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
1900 kg1900 kghaha
4000
3000
1000
2000
5000
7000
6000
12532
leiha
185018
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura măr ndash fără profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
76
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura măr - cu profit programat
Ch variabile Cv = 1914066 lei
Ch fixe totale CF = 6266 lei
Ch fixeha CFha = 12532 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 1 leikg =1000 leit
Producţia totală de mere PT= 8234 t
Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 5 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 673021 lei
Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)
Pr = 100000 lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 1914066 + 673021 = 2587087 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 2587087 8234 = 3142 leit
Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 100000 5
= 20000 leiha
Producţia medie de mere la punctul critic (X)
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 12532 + 20000 ) (1000 - 3142 )
= 31 tha = 31000 kgha
Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 31 tha 3142 leit = 97402 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx =12532 leiha+97402 leiha = 109934 leiha
77
77
78
profit
suplimen
tar
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
31000 kg31000 kghaha
7500
5000
1000
2500
10000
15000
12500
12532
leiha
109934
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura măr ndash cu profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
Profit programatProfit programat
PROFI
T
5000
78
Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura măr
Specificare UMFara profit programat
Cu profit programat
Ch variabile Cv lei 1914066 1914066
Cheltuielile indirecte Ch ind lei 673021 673021
Ch variabile totale CVT lei 2587087 2587087
Ch variabile t CVt leit 3142 3142
Ch fixe totale CF lei 6266 6266
Ch fixe ha CFha leiha 12532 12532
Profit programat total Pr lei 100000
Profit programat ha Prha leiha 20000
X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 1900
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 31000
Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 59698 97402
Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 185018 109934
Preţ de vacircnzare t Pv leit 1000 1000
Suprafaţa cultivată S ha 5 5
79
79
CAPITOLUL VCAPITOLUL VCONCLUZII ŞI RECOMANDĂRICONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI
Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţiei acestora
Evaluarea se face icircn două etape- icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele caracteristice de dezvoltare a plantelor- icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite norme standardizate
Icircn funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfelPorumb 3133 toneGrau 1451 toneMăr 82 toneEfectuacircnd eficiența celor trei culturi icircn urma rezultatelor acestora am
observat că cultura cea mai favorabilă este porumbul urmată de cultura grăacircluiPe viitor cea mai bună cultură atat cantitativă cacirct și calitativă este cultura porumbului
80
80
CUPRINS
CAP I PLANUL DE AFACERI PENTRU CREŞTEREA EFICIENŢEICAP I PLANUL DE AFACERI PENTRU CREŞTEREA EFICIENŢEI ECONOMICE A FIRMEI SC ALBINA SAECONOMICE A FIRMEI SC ALBINA SA
PARTEA I - DESCRIEREA SOLICITANTULUI A DATE GENERALE PRIVITOARE LA SOLICITANT
A1 Numele solicitantuluiA2 Obiectul de activitateA3 Forma juridica a solicitantuluiA4 Structura capitalului social si evoluţia acestuia de la icircnfiinţareA5 Administratorii societatiiA6 Informaţii referitoare la locul desfasurarii activitatii solicitantului A7 Litigii ( in desfăşurare )B DESCRIEREA ACTIVITATII CURENTEB1 Istoricul activitatii B2 Principalele mijloace fixe care compun patrimoniul actual al solicitantului B3 Descrierea activitatilor curente si a tehnologiilor aplicateB4 Politica de aprovizionare Furnizori de materii primeB5 Politica de desfacere Canale de distribuţie
PARTEA A II - A - DESCRIEREA INVESTIȚIEI
C PREZENTAREA PROIECTULUIC1 Obiectivele proiectuluiC2 Descrierea tehnica a proiectului C3 Managementul proiectuluiC4 Lista de achizitii si sursele de achiziţii C5 Personal si instruireC6 Graficul estimat al proiectuluiC7 Impactul proiectului asupra dezvoltarii zonei si a mediului de afaceri
D PROIECŢII FINANCIARE SI INDICATORI FINANCIARID1 Bazele de productieD2 Contul de profit si pierderi previzionat D3 Fluxul de numerar previzionat D4 Indicatorii financiari
CAPITOLUL II STRUCTURA FONDULUI FUNCIAR ŞI IcircNTOCMIREACAPITOLUL II STRUCTURA FONDULUI FUNCIAR ŞI IcircNTOCMIREA ASOLAMENTULUIASOLAMENTULUI
CAPITOLUL III ORGANIZAREA PROCESULUI DE PRODUCŢIECAPITOLUL III ORGANIZAREA PROCESULUI DE PRODUCŢIE AGRICOLĂAGRICOLĂ
CAPITOLUL IV DETERMINAREA PRAGULUI DE RENTABILITATECAPITOLUL IV DETERMINAREA PRAGULUI DE RENTABILITATE (PUNCTULUI CRITIC) PE CULTURI(PUNCTULUI CRITIC) PE CULTURI
CAPITOLUL 4 CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI CAPITOLUL 4 CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI
4
CAP ICAP IPLANUL DE AFACERI PENTRU PLANUL DE AFACERI PENTRU CREȘTEREA EFICIENȚEICREȘTEREA EFICIENȚEI
ECONOMICE A FIRMEI SC ALBINA SAECONOMICE A FIRMEI SC ALBINA SAPARTEA I - DESCRIEREA SOLICITANTULUI
A DATE GENERALE PRIVITOARE LA SOLICITANT
A1 Numele solicitantului
DUCEAC IONUT - PERSOANA FIZICA
A2 Obiectul de activitate
SC ALBINA SRL s-a autorizat pentru Cod CAEN 0126 Apicultura
A3 Forma juridica a solicitantului
-denumire SC ALBINA SRL
-adresa Secuieni Neamt
-cod unic de inregistrare 15247821
-cod CAEN 0126 Apicultura
-nr cont bancar RO85BRDE120SV01534381370
-banca BRD SGS Roman
A4 Structura capitalului social si evoluţia acestuia de la icircnfiinţare Tabel A41NU ESTE CAZUL
Structura acţionariatSTRUCTURA ACŢIONARIAT SC ALBINA SA SC ALBINA SA LA DATA 28022012
NrCrt
Denumire acţionar
Nr de actiuniparţi
sociale deţinute
(Buc)
Valoare nominala
a parţii sociale(lei)
Valoare totala(lei)
Participarela capital
()
1 DUCEAC IONUT 51 60 602 ZABALAN GABRIEL 49 40 40
N
TOTAL 100 100 0 100
5
Tabel A42NU ESTE CAZUL
Date de identificare ale acţionarilor
DATELE DE IDENTIFICARE ALE ACTIONARILOR PERSOANE FIZICE SISAU JURIDICE
NrCrt
Denumire acţionar
BICI (Persoane fizice)
Cod Unic de Inregistrare(Societati)
CNP(Persoane fizice) Adresa
Participarela capital
()
1DUCEAC IONUT 1902221182298 Secuieni
judNeamt60
2ZABALAN GABRIEL 1923083888299 Secuieni
judNeamt40
N
TOTAL 100
A5 Administratorii societatii Tabel A51
Administratorii societatii
NrCrt
Nume prenume
BICI PP SerieNrLocul si
data emiterii
CNPLocul si
data naşterii
Domiciliu Funcţia
1 DUCEAC IONUT
NT247123Neamt
040102
1902221182298Secuieni
JUD NEAMT
SecuieniJUD Neamt
AD-TOR
2
6
Tabel A52
NU ESTE CAZUL
Cenzorii societatii
NrCrt
Nume prenume
BICI PP SerieNrLocul si
data emiterii
CNPLocul si
data naşterii
Domiciliu Funcţia
1
DUCEAC IONUT
NT247123
Secuieni 040102
1902221182298Secuieni
JUD NEAMT
Secuieni JUD Neamt
AD-TOR
2ZABALAN GABRIEL
NT266199
Secuieni 060105
1923083888299Secuieni
JUD NEAMT
Secuieni JUD Neamt
Director sef
A6 Informaţii referitoare la locul desfasurarii activitatii solicitantului
Tabel A61Puncte de lucru
NrCrt
TipSediul social punct de lucru
sucursala filiala loc de vanzareActivitate Localizare Adresa
1
Secuieni JudNeamt
Producerea de-miere-polen-familii albine
Secuieni Jud NEAMT
Secuieni JudNeamt
2
B DESCRIEREA ACTIVITATII CURENTE
B1 Istoricul activitatii
Compania SC ALBINA SA este cea mai moderna ferma apicola din Secuieni produsele sale
concurand cu success pe piata locala
Ferma a luat fiinta in anul 2000 si pana in prezent a adus imbunatatiri semnificative din
punct de vedere tehnologic astfel produsele obtinute au o calitate superioara
7
Societatea este din punct de vedere tehnologic si organizatoric la nivelul performantelor
din Europalucru ce s-a realizat pe parcursul a 13 aniprin investititii masive de capital
SC ALBINA SA lupta sa furnizeze produse si servicii de inalta calitateastfel incat clientii
sa sa beneficieze de o valoare
B2 Principalele mijloace fixe care compun patrimoniul actual al solicitantului
NU ESTE CAZULTabel B21
Mijloace fixe cu exceptia terenurilor aflate in patrimoniul societatii in prezent
NrCrt
Denumire mijloc fixData achizitionarii PV NIR
Grupa de incadrare contabila
Valoare de intrare
Amortizarea cumulata la
data ultimului
bilant contabil
Valoarea rămasa la data
ultimului bilant
contabil
Buc
1 Centrifuga 4 R inox Mijloc Fix 12500 10000 2500 12 Tava de descapacit 1520 1000 520 13 Furculita de descapacit x 2 120 100 20 14 Cutit de descapacit x 2 Mijloc Fix 500 400 100 15 Strecuratoare miere 175 100 75 16 Colector de polen x 25 Mijloc Fix 7500 5000 2500 17 Hranitor x 25 1375 1000 375 18 Dalta apicola x 2 134 100 34 19 Afumator x 2 Mijloc Fix 520 250 270 110 Perie apicola x 2 90 50 40 111 Ladita de transport rame 60 40 20 112 Gratie de urdinis x 25 Mijloc Fix 750 500 250 113 Rama de ventilatie x 25 3700 3000 700 114 Scaun apicol 60 30 30 115 Suport pentru stup x 25 Mijloc Fix 1875 1000 875 1
Tabel B22
Nr
Crt
LO
CA
LIT
AT
EJ
UD
ET
SU
PR
AF
AŢ
A
TO
TA
LA
(MP
)C
AT
EG
OR
IA
DE
FO
LO
SIR
E
IND
IVIZ
A
EX
CL
US
IVA
(M
P)
VA
LO
AR
EA
C
ON
TA
BIL
A
(LE
I)
SE
RIE
C
ER
TIF
ICA
T
NR
C
ER
TIF
ICA
T
DA
TA
E
MIT
ER
II
1 Secuienijud Neamt 4000 mp E 74500 154N 327 01011991N
TOTAL NA NA NA NA
8
B3 Descrierea activitatilor curente (agricole si non-agricole) si a tehnologiilor aplicate
Buget de venituri - cheltuieli și consumuri intermediare pentru produsul - Miere
Indicatori UM Cantitate
Pret VALOAREUM
ICONSUMURI (CHELTUIELI) MATERIALE (1+2+3+4+5+6) 3198100
1 Combustibil L 2000 59 11800002 Apa si canal msup3 100 24 240003 Energie electrica Kw 30000 053 15900004 Romtelecom min 1000 004 40005 Gaz msup3 550 12 66000
6Cheltuieli cu aprovizionarea ( 10din 1) lei 334100
IICONSUMURI(CHELTUIELI) CU FORTA DE MUNCA 173000
7Personalul permanent implicat icircn producție zo 10 30 30000
8Personal sezonier implicat icircn producție zo 2 20 4000
9 Personalul administrative persoane 1 50 500010 Fond retribuire zo 134000
III ALTE CONSUMURI(7+8+9+10) 8651133
11 Cheltuieli generale(3din I+II) Lei 101133
12 Dobacircnzi la credite Lei 500000
13 Asigurări (8 din valoare ) Lei 635000014 Amortismente Lei 1700000
ATOTAL CONSUMURI INTERMEDIARE (I+II+III) 12022233
B VALOAREA PRODUCTIEI 10000000 1400000000B1 Miere kg 10000000 14 1400000000
C VENIT IMPOZABIL(B-A) 1387977767
C1 (-)Impozite si taxe 500000 C2 (+)Subvenţii 30000000D PROFIT BRUT 1357477767
E IMPOZITUL PE VENIT 222076443F PROFIT NET 1165901324
G COST DE PRODUCTIE 042H Profit la kg 117
9
3 Cheltuieli cu energia electrica si combustibil
Indicatori kw kw Lei LeiValoare leibuc
Curs leuEuro =43791zi
unitate anunitate Kw anunitate
CONSUMURI CU ENERGIA bucunitate Zile an 36500
Consum energie 8219 300000005
3 1590000 1590000
Total (lei)an 1590000 Total (Euro) 363088 363088Revine pe kg miere (lei) 000
Revine pe kg miere (Euro) 000 bucunitate Zile an 36500
Consum energie mentinere ambient 189 10000005
3 53000 53000
Total (lei)moara 53000
Total (Euro) 12103 Revine pe kg miere (lei) 000
Revine pe kg miere (Euro) 000
kwunitate Zile an 36500
Consum energie iluminat 189 5000005
3 26500 26500Total (lei)moara 26500
Total (Euro) 6051
Revine pe produs (lei) 000
Revine pe produs (Euro) 000
Indicatori litri litri lei Lei
zi
unitate anunitate litru anunitate
10
CONSUMUL CU COMBUSTIBILUL litriunitate Zile an 36500
Aprovizionare materii prime 1370 50000060
0 3000000
Transport produse 219 8000040
0 320000
Alte operaţii tehnologice 110 4000048
0 192000
Total (lei)moara 620000 3512000
Total (Euro) - 141582 801991 Revine pe kg miere (lei) - 000 002
Revine pe kg miere (Euro) 000 000 000
TOTAL CONSUMUL ENERGIE+COMBUSTIBILUL Kw+Lunitate Zile an 36500
Total (lei)moara 5181500
Total (Euro) 1183234 Revine pe kg miere (lei) 00051815 Revine pe kg miere (Euro) 00011832 Revine pe um (lei) 00051815 Revine pe um (Euro) 00011832
5Alte cheltuieli materiale+apaIndicatori Leian
Cheltuieli cu apa 240
Cheltuieli diverse(obiecte de recuzitaobiecte sanitare etc) 1155
Total (lei) 1395Total (Euro) 3185586
Revine pe um (lei) 1395Revine pe um (Euro) 3185586
9Asigurari-cota parte 08 din valoarea productieiIndicatori Curs Valoare lei
4312 0
kg miere 10000000
11
Valoare producție 14000000Valoare asigurare lei 112000
Valoare asigurare Euro 2597403Revine pe um (lei) 1120Revine pe um (Euro) 2597403
10AmortismentIndicatori Curs Valoare lei
43791 0
Moara 1200 kgh Loporcaro MDTL-2 735000
Siloz 100000Cantar electronic 20000
IVECO Daily Furgon 215000Ford Cargo 3535D 500000Magazie de cereale 10000
Valoare utilaje 1580000Valoare amortizare din utilaje (2) lei 31600Valoare amortizare din utilaje (Euro) 72160946
Revine pe kg miere (leian) 0158
Revine pe kg miere (Euroan) 00360805Revine pe um (lei) 000158
Revine pe um (Euro) 00000158
NU ESTE CAZUL
ICHELTUIELI CU FORTA DE MINCA
Indicatori nr salariu Lei
12
salariati icircncadrare anunitate
CONSUMURI CU ENERGIA moara 0 Zile an
Contabil 1 1500 18000
Administrator 1 1700 20400
Șofer 2 1000 24000
Total fond salarii (lei)ferma 4200 62400
Total (Euro) 959101 142495
Revine pe UM (lei) 42 624Revine pe UM (Euro) 959101 142495
Ajutor şomaj( 5) 210 2520
C A S (2333) 97986 1175832Contribuţii ptfond sănătate(7) 671371 805645
Fond solidaritate (2) 84 1008
Total fond retribuire (lei)moaraan 1609196
Total fond retribuire (Euro)ferma an 367472Total fond retribuire (lei)um 1609196
Total fond retribuire (Euro)um 36747197
13
B4 Politica de aprovizionare Furnizori de materii prime
Tabel B4 1
PRINCIPALII FURNIZORI DE MATERII PRIME
FURNIZOR
Extern
AdresaCantitate
aprox(tone)Valoare
aprox (LEI) aprox din total
achizitii
Inter
n
1
Sc ZOO IMPEX Srl I
str Tineretului Nr 2-4 NEAMT 5000
3500000050
2
SC AGROMEC SA I
STR AGRICULTORILOR 30A NEAMT 2000
14000000
20
3
SCMIERE AZ SA
I
STRCOLINEI NR28 NEAMT 2000
14000000
20
4
SC SC Marsat SA I
Str Stefan cel Mare nr 270 Neamt 1000
700000010
TOTAL 10000 70000000 100
Tabel B4 3PRINCIPALII FURNIZORI DE SERVICII
FURNIZOR
Extern
AdresaCantitate
aproxValoare aprox
(LEI) aprox din total
achizitiiIntern
1SC CONEL SA
I 30000 15900 9191
2SC TERMOFICARE SA I 300
700405
3SC ROMGAZ SA
I 550660
382
4
SC ROMTELECOM SA
I 100040
023TOTAL 0 17300 10000
B5 Politica de desfacere Canale de distribuţie
Tabel B51Principalii clienţi ai societatii
Nr crt
Client Valoare
Pondere
Termen de plata
(Nume si adresa)
(lei)
14
1
DELTA COM SRL NEAMT
7000000 50 7 ZILE
str Aleea Ulmilor nr 21A Neamt
2Dorivi Prodcom SRL Baneasa Str Alexandru Zirra Nr 5 3500000 25 7 ZILE
3Eurolil SRL - Aleea Targului BlA 9 ScA15 Neamt 615200 3500000 25 7 ZILE
TOTAL 14000000 100 7 zile
Tabel B52Datele de identificare ale principalilor clienţi
Nr Crt Societate
Cod Unic de Inregistrare
Telefon
AdresaFax
1DELTA COM SRL 19845043
756987341 str Aleea Ulmilor nr 21A Neamt
2Dorivi Prodcom SRL 16534567
757453421 Baneasa Str Alexandru Zirra Nr 5
3 Eurolil SRL 1599114975519543
2 Aleea Targului BlA 9 ScA15 Neamt 615200
Produsele obținute ndash Miere albatarate si altele ndash sunt valorificate pe baza de
contract cu ALFA COM SRL ASCO Prodcom SRL FOOD AZ SRL care preia marea
parte a cantititatii de miere aceasta fiind folosita in domeniul panificatiei Distribuția se
efectueaza direct fara inermediari Livrarile se fac zilnic cu termene de plata la 7 zile
PARTEA A II - A - DESCRIEREA INVESTIȚIEI
C PREZENTAREA PROIECTULUI
C1 Obiectivele proiectuluiFerma de cultivare a
Folosirea metodelor biologice de control al buruienilor ndash micoerbicidele
15
Diversificaea și implementarea masurilor biologice icircn tehnologia de cultivare a graului de toamnaporumbului si marului
Producerea de cereale ecologice Integrarea producției prin achiziționarea unei COMBINE DEUTZ-FAHR
MODEL 6060 HTS si a unui TRACTOR SAME MODEL EXPLORER 3-100 pentru o mai buna valorificare a solului si pentru producerea unei mai mari cantitați de grau si porumb in localitatea Secuieni jud Neamt
Achizitionarea unui Cultivator Maschio MG 300 Stabwalze 500 Valorificare producției secundare
Suprafata destinata pentru cele trei culturi avute in vedere va fi urmatoarea Mar 5 ha Grau 303 ha Porumb 302 ha
Bugetele de venituri si cheltuieli agrozootehnice
Buget de venituri - cheltuieli și consumuri intermediare pentru produsul ndash Miere
Indicatori UMCantitat
e
Pret VALOAR
EUM
ICONSUMURI (CHELTUIELI) MATERIALE (1+2+3+4+5+6) 3198100
1 Combustibil L 2000 59 11800002 Apa si canal msup3 100 24 24000
3 Energie electrica Kw 30000 053 15900004 Romtelecom min 1000 004 40005 Gaz msup3 550 12 66000
6Cheltuieli cu aprovizionarea ( 10din 1) lei 334100
IICONSUMURI(CHELTUIELI) CU FORTA DE MUNCA 173000
7Personalul permanent implicat icircn producție zo 10 30 30000
8Personal sezonier implicat icircn producție zo 2 20 4000
9 Personalul administrativepersoan
e 1 50 500010 Fond retribuire zo 134000
IIIALTE CONSUMURI(7+8+9+10) 8651133
11Cheltuieli generale(3din I+II) Lei 101133
12 Dobacircnzi la credite Lei 500000
13 Asigurări (8 din valoare ) Lei 635000014 Amortismente Lei 1700000
16
ATOTAL CONSUMURI INTERMEDIARE (I+II+III) 12022233
B VALOAREA PRODUCTIEI 1000000
0 1400000000
B1 Miere kg1000000
0 14 1400000000
C VENIT IMPOZABIL(B-A) 1387977767 C1 (-)Impozite si taxe 500000 C2 (+)Subvenţii 30000000D PROFIT BRUT 1357477767
E IMPOZITUL PE VENIT 222076443F PROFIT NET 1165901324
G COST DE PRODUCTIE 042H Profit la kg 117
Caracteristicile principale ale utilajelor sau constructiilor intentionate a se achiziționa prin proiect
COMBINA DEUTZ-FAHR MODEL 6060 HTS
17
CARACTERISTICI GENERALE
Elevator de alimentare Inversor electric pentru elevator si heder 2 cilindrii hidraulici de ridicare Batator Latime 1270 mm Oslash 600 mm 8 sine de batere variator electric pentru variatia vitezei de la 420 la 1250 rotmin Turbo separator diametru 590 mm Suprafata de separare 081 mp Ajustare electrica in 5 pozitii de la 25 la 65 mm Viteza 775 sau 410 rotmin Contrabatator 15 sine 14 mm distanta suprafata 095msup2 aparator pietre rabatabil reglare electrica independenta frontala si posterioara Scuturatori 5 caisori suprafata totala 730 msup2 Sistemul de curatire curatire proprie prin contra-actiune a sitelor Recuperare independenta pe ambele laturi ale masinii Buncar Capacitate 7500 litrii cu suprafata de acoperire Viteza de descarcare 90lsec Tub de descarcare cu deschidere hidraulica fereastra de inspectie in spatele scaunului operatorului Motor Deutz TCD 2012 L06 4V 6 cilindrii 4 valve Commom Rail diesel 183 kw250 CP Racire cu lichid Rezervor combustibil 555l Transmisia Complet hidrostatica cutie de viteze cu 4 trepte Frane Discuri de frana asistate hidrostatic si frana de parcare independenta Pneuri 62075R30 fata si 40570R20 spateLatime de suport 3047 mm Cabina Tip Commander IV cu vedere panoramica si geamuri usor colorate coloana volan reglabila sistem de aer conditionat si incalzire scaun PNEUMATIC sofer si scaun pasager radio si set pre-cd (4 difuzoare si antena) oglinda dreapta cu control electric Control softwear in limba Baneasaa Sistem de iluminat Conform regulamentului de trafic 6 lumini de lucru 1 lumina pentru tubul de descarcare 2 girofaruri 2 lumini posterioare Echipament atasare posterioara rapida pentru carucior heder extinctor manual de operare in limba Baneasaa
18
TRACTOR SAME MODEL EXPLORER 3-100
CARACTERISTICI GENERALE
Motor DEUTZ EURO III cu 4 cilindri turboalimentat cu capacitate de 4038 cm3 Putere max (2000 25 CE) 109 CP80 kW Motor răcit cu lichid ulei Radiator ulei motor transmisie Oprire motor cu cheia de contact Motor compatibil cu Biodiesel pacircnă la 100 Capacitate rezervor combustibil 160 l Ambreiaj hidrostatic Ambreiaj multi-disc PTO comandat hidraulic cu discuri imersate icircn ulei Blocare electrohidraulică a diferenţialului faţă şi spate Direcţie hidrostatică cu pompă independentă şi cilindru de direcţie cu dublu sens Coloana volanului rabatabilă şi reglabilă Unghi de viraj 55deg Manete laterale comandă cutie de viteze Toba de eșapament cu evacuare pe cabină cutie de viteze cu 5 rapoarte 15F + 15R cacircrlig frontal cacircrlig de prindere categoria C posterior PTO spate 540 ndash 1000 RPM baterie 12V-100h-650A manual de utilizare şi icircntreţinere icircn limba Baneasaă
ECHIPAMENTE STANDARDIZATE
Cutie de viteze 40kmh Sistem hidraulic cu pompă de 56 lmin Roti 42070R 24 faţă 48070R 34 spate Reglaj electronic motor
19
Extensie aripi spate Cilindrii suplimentari Filtru aer 8rdquo cu ejector de praf Distribuitori hidraulici auxiliari cu 4 prize rapide Stabilizatori telescopici Fracircnă hidrostatică integral independentă pe toate cele 4 roţi cu discuri de fracircnare icircn baie de ulei cu dispozitiv de excludere a franelor anterioare Scaun textil CABINĂ ORIGINALĂ TESTATĂ FONIC icircncălzire şi ventilare parbriz mobil locaş radio 2 lumini de lucru faţă şi 2 lumini de lucru spate ieşire spate pentru cabluri lumini interioare Faruri anterioare pentru condus pe dreapta Aer condiționat Girofar Suport pentru contragreutăți + 8 contragreutăți față (320 kg)
Cultivator Maschio MG 300 Stabwalze 500
20
Model Latime de lucru(cm) Putere necesara(CP) Masa(kg)MG 175 175 2535 320
Dotari- cutie de viteze din fonta- reductor de viteza de 540 rotmin(rotmin rotor 260)- rolele sunt plasate intr-un fel de cusca- cat I (3 puncte de prindere)
C3 Managementul proiectului (Responsabilul legal)
1 NumeDUCEAC Prenume IONUT Funcţia ADMINISTRATOR Studiile si experienţa (relevante pentru proiect)
C V Responsabilul legal
Icircntreprinderea Funcţia avuta Perioada
SC ALBINA SA SEF BIROU 2008-2013
STUDENT In prezent
C4 Lista de achizitii si sursele de achiziţii pentru activele ce fac obiectul proiectului materiile prime pentru punerea in functiune a proiectului
Tabel C41 ndash Lista de achizitii active
Furnizor Date furnizor Produs
21
Nr Crt
Valoare estimata
(EUR)
din total valoare eligibila
a proiectului
(daca este cunoscut la momentul
depunerii cererii de finantare)
1 DEUTZ-FAHR
Specializat in producția de utilaje pentru
agricultura
COMBINA MODEL 6060
HTS 125000 7483
2 SAME
Specializat in producția de utilaje pentru
agricultura
TRACTOR MODEL
EXPLORER 3-100 40000 2394
3 GEO
Specializat in producția de utilaje pentru
agriculturaCultivator MG
175 2031 123
TOTAL167031 100
Lista de achizitii materii prime
Nr Crt
Furnizor
Date furnizor Produs
Valoare estimata
(EUR)
din total
necesar de
materii prime
(daca este cunoscut la momentul depunerii cererii de finantare)
1 SC GA PRO CO CHEMICALS SA
Are in patrimoniu fabrica de
icircngrasăminte Icircngrășaminte 1255000 5375
2 PETROM
Specializat in comercializarea combustibililor Combustibil 500000 2141
3 KWS SEMINTE SRL
Specializat in obținerea
semințelor de soiagrauporumb
etc
Semințe de grauporumbsoia etc 580000 2302
TOTAL 2335000 100
C5 Personal si instruireNU ESTE CAZUL
Tabel C51Grafic angajare personal
Nr Crt Specialitate
Număr2002 2003 2004 2005 2006 2007
TOTAL 0 0 0 0 0 0
Necesar personal
22
- 1 contabil- 3 mecanizatori- 4 muncitori sezonieri
C6 Graficul estimat al proiectului
Proiectul va fi realizabil in 12 luni de la aprobarea finantarii
Lunile I ndashIV vor face demersuri pentru un imprumut bancar și se va acorda
icircmprumutul ( 300000 E)
Lunile V ndash VIII - se va achiziționarea utilajul propriu-zis
(combinatractorulcultivatorulsemanatoarea) se vor semna contractele cu furnizorii și
se vor livra utilajele
Lunile IX ndashXII ndash testarea utilajelor si inceperea activitatii
Diagrama Gantt
Denumire activitate
IAN
FEB
MARTIE
APRILIE
MAI
IUNIE
IULIE
AUGUST
SEPT
OCT
NOI
DEC
Contractarea unui imprumut bancar pe tremen lung X X Studierea ofertelor furnizorilor de utilaje X X Contractarea furnizorilor de utilaje
X X X Livrarea utilajelor X X X X Testarea utilajelor X X X
C7 Impactul proiectului asupra dezvoltarii zonei si a mediului de afaceri
In urma contractarii imprumutului bancar si achizitionarii de utilaje
performante se va incerca practicarea unei agriculturi rationale si de durata cu recolte
23
bogate si sanatoase de secara mazare si cartof care din punct de vedere ecologic sa
corespunda normelor UE in localitatea Secuieni JudNeamt
Acest fapt va determina totodata si creșterea veniturilor la bugetul
Primariei Secuieni JudNeamt datorita taxelor și impozitelor care se plătesc și
desemeni la bugetul statului se vor plăti impozite și taxe care icircn final vor fi icircn
beneficiul cetățenilor In practicarea agriculturiiintr-un mod intensiv se va avea in
vedere respectarea normelor de mediuPentru toate categoriile de materii prime
(combustibil piese de schimb icircngrășaminte etc) se vor icircncheia contracte icircn așa fel
icircncat să fie asigurat mersul normal al activității agricole Deasemeni si producția finita
(secaramazarecartof) care se va realiza va fi livrata in icircntregime pe baza de
contracte icircncheate
D PROIECŢII FINANCIARE SI INDICATORI FINANCIARI
D1 Bazele de productie
Cu proiect
A6 Denumire utilaj (noi) Costuri Amortizare Intretinere 2Combina DEUTZ-FAHR model 6060 HTS 125000 000 2500
TRACTOR SAME MODEL EXPLORER 3-100 40000 000 800
Cultivator Maschio MG 300 Stabwalze 500 2031 000 4062
167031 000 334062
D2 Contul de profit si pierderi previzionat ( pe o perioada de 3 ani )
Proiectia contului de profit si pierdere activitate cu proiect
Nr Crt Categoria AN 1 AN 2 AN 3
Venituri din exploatare 1 Venituri din vanzarea marfurilor Mii Lei
24
Euro 2 Productia vanduta Mii Lei 47000000
0485000000 500000000
Euro 107327990
110753351 114178713
3 Variatia stocurilor Mii Lei
Euro
4 Alte venituri Mii Lei Euro 5 Venituri din exploatare ndash total Mii Lei 47000000
0485000000 500000000
Euro 107327990
110753351 114178713
Cheltuieli pentru exploatare 6 Cheltuieli materiale ndash total Mii Lei
94000000 97000000 100000000
Euro 21465598 22150670 22835743
7 Cheltuieli cu lucrari si servicii executate de terti Lei
437330 450050 500040
Euro 99868 102772 1141888 Cheltuieli cu impozite taxe si varsaminte
asimilateMii Lei
250000 300000 350000 Euro 57085 68507 79925
9 Cheltuieli cu personalul ndash total Mii Lei 347330 360050 370560 Euro 79315 82220 84620
10 Alte cheltuieli de exploatare Mii Lei
Euro
11 Cheltuieli cu amortizarile si provizioanele Mii Lei 2510000 2750000 3000000
Euro 573177 627983 68507212 Cheltuieli pentru exploatare - total Mii Lei
97544660 100860100 104220600 Euro 22275047 23032153 23799548
13 Rezultatul din exploatare Mii Lei 372455340 384139900 395779400
Euro 85052942 87721198 90379165Venituri financiare ndash total
14 Venituri financiare ndash total Mii Lei Euro
Cheltuieli financiare din care
15 Cheltuieli privind dobazile Euro
16 Altele Mii Lei
Euro
17 Cheltuieli financiare - total Mii Lei Euro
18 Rezultatul financiar al exercitiului Mii Lei
25
Euro
19 Rezultatul brut al exercitiului Mii Lei
Euro
20 Impozit pe profit Mii Lei
Euro
21 Profit net Mii Lei
Euro
D3 Fluxul de numerar previzionat ( pe o perioada de 3 ani )
Flux de numerar - previziuni Anul 1 Anul 2 Anul 3OPERATIUNEAPERIOADA
MII LEI I ACTIVITATEA DE INVESTITII SI FINANTARE 0 0 0A Total intrari de lichiditati din (A1+A2+A3)
A1 Aport la capitalul social si contul intreprinzatoruluiA2 Vanzari de active inclusiv TVA 0 0 0A3 Credite pe termen lung din care (A31 + A32) A31 Imprumut BancaA 32 Grant SAPARD 0 0 0
B Total iesiri de lichiditati prin (B1+B2+B3)B1 Achizitii de active fixe corporale inclusiv TVAB2 Achizitii de active fixe necorporale inclusiv TVAB3 Cresterea investitiilor in curs 0 0 0
C ExcedentDeficit de lichiditati (A-B) 0 0 0D1 Rambursari de Credite pe termen mediu si lung din care (D11+ D12) D11 Rate la imprumutul Banca D12 Rate la alte Credite pe termen mediu si lung 0 0 0D2 Plati de dobanzi la Credite pe termen mediu si lung din care (D21+D22) D21 La imprumutul Banca D22 La alte Credite pe termen mediu si lung 0 0 0
E Flux de lichiditati din activitatea de investitii si finantare (C-D1-D2)II ACTIVITATEA DE EXPLOATARE SI ALTE ACTIVITATI 130727
51472387 1624350
F Incasari din activitatea de exploatare inclusiv TVA ( F1)130727
51472387 1624350
F1 Vanzari varianta cu proiectG Incasari din activitatea financiaraH Credite pe termen scurt 130727
51472387 1624350
K Plati pentru activitatea de exploatare inclusiv TVA (dupa caz) din care 0 0 0
1 Cheltuieli privind marfurile
2 Cheltuieli cu materiileprime 679603 747737 807415
26
3 Cheltuieli cu materialele consumabile 43637 48000 51842
4 Cheltuieli cu energia si apa 12988 14512 15672
5 Altecheltuieli materiale 10204 10323 11144
6 Cheltuieli cu serviciile executate de terti 55609 61160 66051
7 Cheltuieli cu impozite taxe si varsaminte asimilate 12500 13740 148408 Cheltuieli cu personalul angajat 0 0 09 Cheltuieli cu asigurarile si protectia sociala 0 0 0
10 Alte cheltuieli exploatare 0 0 011 Cheltuieli cu amortizarea si provizioanele
26064 26064 260642222222111111
L Flux brut exclusiv plati pentru impozit pe profit si TVA468670 550851 631321
M Plati pentru impozite si taxe (M1 + M2)186568 219297 251573
M1 TVA de platit 68667 104661 119950
M2 Impozit pe profit 97901 114636 131623N1 Rambursari de credite pe termen scurtN2 Plati de dobanzi la credite pe termen scurtO1 DividendeP
Total plati exclusiv cele aferente exploatarii (M+N1+N2+O1)P Total plati exclusiv cele aferente exploatarii (M + N1 + N2 + O1) 186568 219297 251573Q Flux de numerar din activitatea curenta (L-P) 280102 331554 379748II FLUX DE LICHIDITATI (CASH FLOW)R Flux de lichiditati net al perioadei (Q+E) 280102 331554 379748
S Disponibil de numerar al lunii precedenteDisponibil de numerar curent (S+R) 130597 410609 742253
T 410609 742253 1122001
D4 Indicatorii financiari
Valoarea investitiei (Vi) = valoarea totala a proiectului (exprimata in lei) ndash 12900000000 lei
LEI___________________________________________________________________________Specificare AN 1 AN 2 AN 3______________________________________________________________________Veniturile din exploatare (Ve)
27
470000000 485000000 500000000
___________________________________________________________________________Cheltuieli de exploatare (Ce)
97544660 100860100 104220600
___________________________________________________________________________
Rezultatul din exploatare (Re) = Se calculeaza Re = Ve ndash Ce - minim 10 din Ve
372455340 384139900 395779400
Profitul net (Pn) = rezultatul final al exercitiului financiar (anual) din care s-a scazut impozitul pe profit
312862486 322677516 332454696
Durata de recuperare a investitiei (Dr) = indicator ce exprima durata de recuperare a investitiei (exprimat in ani)
Se calculeaza Dr= ViPn mediu sau Dr=(Vi - 5 x Pn)Pn
unde Pn mediu = profit net mediu pe orizontul de prognoza Dr ndash ESTE 145 ANI
Rentabilitatea capitalului investit (Rc) = PnVi x 100 () Pn-profit net pentru fiecare an al perioadei previzionate
145 150 154___________________________________________________________________________
Cheltuieli financiare (Cf) = NU ESTE CAZUL___________________________________________________________________________
28
Gradul de acoperire a cheltuielilor financiare (Ga) = NU ESTE CAZUL
___________________________________________________________________________Flux de numerar net la sfarsitul perioadei (FNN) = Total intrari-Total iesiri FNNgt=0 (pentru fiecare an de prognoza)
280102 331554 379748 425733466695
Valoare actualizata neta (VAN) =aringFNi(1+r)I +FN5r VANgt0 r=rata de actualizare=8
CAPITOLUL IICAPITOLUL IISTRUCTURA FONDULUI FUNCIAR ŞI IcircNTOCMIREASTRUCTURA FONDULUI FUNCIAR ŞI IcircNTOCMIREA
ASOLAMENTULUIASOLAMENTULUI
21 Mărimea şi structura categoriilor de folosinţă a terenului
Tabelul 1Mărimea şi structura categoriilor de folosinţă a terenului
Specificare Ha din total din agricol
Suprafaţa totală 620 1000 -
Teren agricol 618 9968 1000
Teren arabil
- din care irigat
610 9839 987
300 4839 4854
Păşuni naturale 2 032 032
29
Facircneţe naturale 1 016 016
Livezi 5 08 08
Vii
Teren neproductiv 2 032 X
Condiţii naturaleDescrierea zonei icircn care este amplasată exploataţia cu cel puţin următoarele elemente
a) Temperatura medie anuală 940Cb) Precipitaţii medii anuale 534 mmmpc) Tipul de sol predominant textura panta
- tipul de sol cernoziom cambic- textura grosieră- panta 7 - 150C
Favorabilitatea terenului pentru diferitele culturi
Se va face o scurtă prezentare a caracteristicilor principalelor tipuri de sol cu favorabilitatea culturilor
CernoziomurileAu proprietăti fizice hidrofizice chimice termice şi de aeraţie foarte bune Cu toate că
sunt foarte bine aprovizionate cu azot fosfor şi potasiu pe aceste soluri pentru menţinerea fertilităţii şi obţinerea de producţii mari şi constant se recomandă aplicarea de icircngrăşăminte chimice şi organice Cernoziomurile sunt indicate pentru toate folosinţele şi culturile agricole
AluvisolurilePrezinta o fertilitate relativ bună fertilitatea depinzacircnd de gradul de solificare Pe
aluvisoluri pot fi cultivate o serie largă de plante specifice condiţiilor din ţara noastră porumb floarea soarelui cartof gracircu legume viţă de vie pomi
Soluri bruneDatorită proprietăţilor fizice (textură mijlocie structură granular medie permeabilitate
pentru apă şi aer rezistenţă scăzută la lucrările mecanice) sunt favorabile creşterii şi dezvoltării plantelor Pentru producţii mari se recomandă administrarea de icircngrăşăminte chimice organice şi verzi Sunt folosite pentru culturile gracircu porumb legume pomi migdal
22 Alegerea culturilor (criteriile avute icircn vedere culturile alese)
30
Criteriile avute icircn vedere (economice tradiţie asigurarea materiilor prime pentru investiţia de la planul de afaceri etc)
Cultura m ărului Importanta culturii marului se datoreaza valorii alimentare si gustative terapeutice si
profilactice a fructelor insusirilor lor tehnologice specifice particularitatilor agrobiologice ale pomilor si valorilor economice mari
Merele constituie unul dintre componentele de baza in alimentatia moderna a omuluiMărul creşte şi se dezvoltă bine icircn toate zonele Moldovei deoarece sunt condiţii
pedoclimaterice favorabile pentru cultivarea acestei specii pomicole Importanţa acestei specii pomicole ca cultură este determinată de valoarea alimentară calităţi gustative icircnalte icircnsuşirile terapeutice şi profilactice pentru sănătatea omului particularităţilor tehnologice specifice particularităţilor agrobiologice ale pomilor şi de valoarea economică mare de producţie Cultivarea merelor este o afacere profitabilă care are următoarele avantaje
- Plantaţia de măr poate fi exploatată 20-30 de ani iar investiţia se recuperează icircn 2-3 ani- Cererea crescacircndă pe piaţa locală şi externă la produsele agricole de valoare icircnaltă- Preţ avantajos la comercializarea merelor icircn stare proaspătă- Creşterea pe piaţa internaţională a cererii pentru producţia conservată (sucul concentrat)
Ele reprezinta aproape singurul aliment gata pregatit in natura care poate fi consumat fara alte adaosuri fie in stare proaspata fie consumate ca sucuri compot dulceata cidru marmelada etc Datorita insusirilor tehnologice merele constituie o materie prima cu pondere mare in industria alimentara
Astfel din punct de vedere chimic merele contin in medie 845 apa 141 zaharuri 02 substante pectice 06 substante grase 90 UI vitamina A 002 mg vitamina B2 01mg vitamina B1 7mg vitamina C 7 mg calciu 10 mg potasiu cat si cantitati reduse de aluminiu mangan sulf cobalt si altele
Principalii consumatori de mere sunt pieţele agricole locale antreprenori care exportă fructele fabricile de conserve depozite angro şi magazine procesatorii de fructe uscate Cele mai bune preţuri pot fi obţinute icircn cazul comercializării merelor icircn stare proaspătă pentru consum curent iar cele mai mici preţuri sunt icircnregistrate la mere comercializate icircntreprinderilor de procesare
Importanta marului rezida in particularitatile lui biologice Existenta unui numar mare de soiuri cu coacere esalonata in diverse epoci si capacitatea de pastrare in stare proaspata timp indelungat a soiurilor de iarna asigura consumul de fructe proaspete aproape in tot cursul anului circa 10 luni din 12 ale unui an Avand o mare capacitate de pastrare si o buna rezistenta la manipulare fructele pot fi transportate cu usurinta la distante mari
Cultura porumbului
Porumbul ocupa locul 3 ca importanta in lume Aceasta pozitie se justifica printro serie de particularitati
-prezinta o mare capacitate de productie cu cca 50 decat celelalte cereale-are o mare plasticitate ecologica-este o planta prasitoare fiind o foarte buna premergatoare pentru majoritatea plantelor de
cultura-suporta bine monocultura-are un coeficient multiplicat de 150-400ori-semanande-se primavara mai tarziu permite esalonarea mai buna lucrarilor agricole-cultura este mecanizata
31
-recoltarea se face fara pericol de scuturare
Porumbul este utilizat icircn alimentaţia omului icircn furajarea animalelor şi ca materie primă pentru diferite industrii
Icircn alimentaţia omului porumbul se utilizează sub formă de mălai (făină) din care se prepară mămăliga sau diferite peparate de patiserie fulgi de porumb porumb zaharat conservat sub formă de boabe sau ştiuleţi pentru salate şi garnituri porumb fiert sau copt popcorn (porumb pentru floricele) Din germenii de porumb rezultaţi icircn urma măcinării boabelor prin presare se obţine un ulei alimentar de foarte bună calitate apreciat icircn alimentaţia dietetică
Icircn furajarea animalelor boabele de porumb constituie furajul concentrat de bază pentru toate speciile de animale Valoarea nutritivă a porumbului este de 117 - 130 unităţi nutritive la 1 kg boabe
Planta icircntreagă recoltată şi tocată icircn faza de maturitate icircn lapte-ceară se utilizează pentru obţinerea de siloz care este utilizat pe scară largă icircn hrana vacilor de lapte De asemenea planta icircntreagă se poate utiliza ca masă verde
Tulpinile de porumb (cocenii) rezultate după recoltarea boabelor se pot utiliza ca furaj Ciocălăii măcinaţi pot fi utilizaţi icircn hrana rumegătoarelor Boabele de porumb se utilizează ca materie primă pentru obţinerea de amidon glucoză
dextrină izoglucoză (icircndulcitor lichid) whisky etc Boabele de porumb se utilizează pe scară largă pentru obţinerea de biocombustibil (etanol) după cum planta icircntreagă verde se poate utiliza pentru obţinerea de biocombustibil (metanol etanol)
Tulpinile de porumb se pot utiliza icircn industria celulozei şi la fabricarea panourilor aglomerate
Din ciocălăi se poate obţine furfurol sau pot fi folosiţi drept combustibil De asemenea icircn gospodăriile tradiţionale tulpinile de porumb se utilizează drept combustibil
Pănuşile se utilizează pentru diferite icircmpletituri tradiţionale Mătasea porumbului (stigmatele florilor femele) poate fi utilizată icircn scop medicinal iar
polenul de porumb este colectat cu uşurinţă de către albinele melifere (plantă poleniferă)
Cultura gracircului
Gracircul este una dintre cele mai importante cereale si planta care ocupa pe glob cele mai mari suprafete Boabele de grau au continut ridicat in hidrati de carbon si substante proteice Miere de grau este materie prima pentru paine si produse de panificatie aliment de baza pentru 35-40 din populatia globuluiGraul se mai utilizeaza si in prelucrari industriale (alcool amidon dextrina glucoza) si furaj in hrana animalelorTaratele sunt un nutret concentrat bogat in proteine hidrati de carbon si substante minerale Paiele se utilizeaza in industria celulozei si in hrana animale
Gracircul este cea mai importantă plantă cultivată din care se obţine icircn principal pacircine aliment de bază pentru cca 40 din populaţia globului Prin măcinare din boabele de gracircu se obţine făina care este utilizată pentru prepararea de diferite produse de panificaţie şi patiserie
32
fabricarea de paste făinoase etc Boabele de gracircu intră icircn alcătuirea amestecurilor de cereale prentru micul dejun
Boabele de gracircu se utilizează icircn hrana animalelor ca atare sau măcinate De asemenea icircn furajarea animalelor se utilizează şi tăracircţa rezultată ca subprodus icircn urma procesului de măcinare aceasta fiind bogată icircn proteine lipide şi săruri minerale
Boabele de gracircu servesc ca materie primă icircn diferite industrii pentru obţinerea de amidon gluten spirt băuturi spirtoase (vodcă wisky) bere biocarburburant (bioethanol)
Paiele au utilizări multiple precum materie primă icircn industria celulozei şi hacircrtiei aşternut pentru animale furaj grosier icircngrăşămacircnt organic prin icircncorporare icircn sol după recoltare sau prin compostare producerea de energie termină prin arderea icircn arzătoare cu recuperare de căldură
Germenii de gracircu rezultaţi icircn urma procesului de măcinare sunt utilizaţi icircn hrana omului ca produse energizante (germeni consumaţi cu lapte sau miere de albine) ca adaus icircn diferite produse de panificaţie sau pentru obţinerea de ulei foarte apreciat icircn industria cosmetică
Aluatul conservat prin refrigerare şi aluatul modelat (de exemplu blaturi pentru pizza) icircncepe să fie din ce icircn ce mai apreciat pe piaţă
Gracircul romacircnesc este un gracircu de foarte bună calitate pentru panificaţie care poate fi valorificat atacirct pentru consumul intern cacirct şi la export pentru consum european şi icircn afara Europei
Gracircul ecologic este unul dintre produsele ecologice cele mai bine cotate şi cerute pe piaţa mondială
Cultura gracircului oferă următoarele avantaje - boabele au un conţinut ridicat icircn glucide şi proteine corespunzător cerinţelor organismului uman - boabele au o bună conservabilitate pe perioade mari de timp - boabele se transportă cu uşurinţă pe distanţe mari - boabele de gracircu au diferite alternative de valorificare - boabele de gracircu reprezintă o importantă sursă de schimburi comerciale pe piaţa mondială - gracircul se poate cultiva icircn diferite condiţii pedoclimatice asiguracircnd producţii satisfăcătoare peste tot unde se cultivă - tehnologia de cultivare este complet mecanizată şi bine pusă la punct fără probleme deosebite - gracircul este o foarte bună premergătoare pentru majoritatea plantelor de cultură - după soiurile timpurii de gracircu pot fi semănate culturi succesive mai ales dacă sunt condiţii de irigare
Alegerea soiurilor şi hibrizilor (criteriile avute icircn vedere soiurile şi hibrizi aleşi pentru fiecare cultură)
-criteriile avute icircn vedere ndashproducţie rezistenţe specifice conţinut de principii nutritive etc
-soiurile şi hibrizi aleşi pentru fiecare cultură + prezentarea listei cu soiuri pentru 2012 la culturile alese şi descrierea soiului respectiv
MĂRUL - SOIURI
33
Icircn funcţie de epoca de coacere a fructelor merele se icircmpart icircn (a) soiuri de varăMelba Red melba Şafran de vară Papirovka Mantet Quinte Akane Plat August (b) soiuri de toamnă Prima Slava Peremojţiam James Grive Red Calvil de Zăpadă Spartan Focuşor Codrene Coredana Reglndis etc (c) soiuri de iarnă Idared Speranţa Banana de iarnăWellspur Goldspur Golden Delicious Jonathan Jonared Yellowspur Renet Simerenco Coredar Wagener etc
Antreprenorul trebuie să elaboreze proiect de plantare a livezii la icircntreprinderileautorizate şi materialul săditor trebuie să fie procurat de la pepinierele licenţiate cu actelenecesare pentru posibilitatea de beneficiere de subvenţii Cele mai de perspectivă soiuri de mere şi cu o cere sporită pe piaţă sunt Golden DeliciousRed Delicious Jonathan Idared Fugi Granny Smith Gala Melrose Ionagold Elstar precum şisoiurile genetic rezistente la boli şi dăunători aşa ca Florina Prima Coredana CoredarGeneros Pionier
Piaţa Romacircniei la merele proaspete este reprezentată prin 50 la sută din soiuri colorate (complet roşu sau parţial) şi 50 la sută pentru soiurile necolorate (gal-bene şi verzi) Cele mai populare soiuri colorate sunt Jonathan şi Idared urmate de Jonagold Gala Gloster etc iar dintre cele necolorate predomină soiul Golden Delicious Soiurile Granny Smith şi Mutsu icircnregistrează vacircnzări modeste Dintre soiurile locale icircn supermarket-uri se comercializează Glorios şi Florina icircnsă icircn can-tităţi foarte mici Fructele de obicei sunt icircmpărţite icircn trei categorii mici (sub 70 mm) medii (70-90 mm) şi mari (peste 90 mm)
PORUMB ndash SOIURI
Porumbul face parte din familia Gramineae subfamilia Panicoideae tribul Maydeae genul Zea Genul Zea cuprinde 3 specii - Zea mexicana (Schrad) Recv et Mangel (sin Euchlaena mexicana) ndash teosinte1 anual - Zea perennis (Hitsch) Recv et Mangel (sin Euchlaena perennis) ndash teosinte peren - Zea mays L ndash porumbul cultivat
Porumbul cultivat cuprinde mai multe convarietăţi (grupe de varietăţi) cele mai importante fiind următoarele - Zea mays conv dentiformis Koumlrn (sin Zea mays conv indentata Sturt) denumit porumbul dinte de cal Se caracterizează prin boabele mari prismatice cu partea sticloasă (cornoasă) a endospemului dispusă pe părţile laterale ale bobului iar partea făinoasă (amidonoasă) dispusă icircn partea centrală şi superioară a bobului (fig 19) Prin uscare endospemul făinos icircşi reduce volumul se contractă şi determină apariţia unei depresiuni icircn partea superioară a bobului sub forma mişunei dintelui de cal de unde denumirea acestei convarietăţi de bdquoporumb dinte de calrdquo La această convarietate au fost creaţi primii hibrizi de porumb iar icircn prezent această convarietate are cea mai margă răspacircndire icircn lume Majoritatea hibrizilor de porumb aparţin acestei convarietăţi La noi icircn ţară primii hibrizi care au fost icircntroduşi icircn cultură aparţin acestei convarietăţi şi au fost aduşi din SUA de unde şi denumirea de bdquoporumb americanrdquo - Zea mays conv indurata (Sturt) Bailey denumit porumbul cu bobul tare porumbul sticlos Se caracterizează prin boabe rotunjite icircn partea superioară netede lucioase dure la spargere de unde vine denumirea de bdquoporumb tarerdquo Partea sticloasă a endospermului este dispusă la exteriorul bobului de jur-icircmprejurul acestuia iar partea făinoasă este dispusă icircn partea centrală a bobului uneori ajungacircnd pacircnă icircn partea superioară a bobului situaţie cacircnd determină apariţia
34
unei uşoare mişune (fig 20) Din această convarietate au făcut parte vechile populaţii şi soiuri romacircneşti de unde şi denumirea de bdquoporumb romacircnescrdquo - Zea mays conv aorista Grebensc denumit porumbul semisticlos Prezintă caracteristici intermediare icircntre convarietăţile dentiformis şi indurata Bobul este rotunjit mat icircn partea superioară şi uneori prezintă o uşoară adacircncitură - Zea mays conv everta Sturt (sin Zea mays conv microsperma Koumlrn) denumit porumb de floricele Se caracterizează prin plante cu o talie mai mică care au capacitatea de a forma mai mulţi ştiuleţi pe plantă Boabele sunt mici (MMB = 40-100 g) cu vacircrful rotunjit sau ascuţit Endospermul este aproape icircn icircntregime sticlos cu excepţia unei mici porţiuni icircn jurul embrionului care este amidonoasă Prin icircncălzire apa din grăunciorii de amidon din endospermul făinos se transformă icircn vapori care exercită o presiune asupra tegumentului pacircnă cacircnd determină spargerea acestuia moment icircn care conţinutul bobului se revarsă (boabele expandează) mărindu-şi volumul de 15-20 de ori formacircnd o masă albă-spongioasă respectiv aşa-numitele floricele
RUSTICA a castigat o pozitie de lider pe piata de porumb precoce din Europa de Nord si poseda o gama larga de seminte adecvata pentru toate pietele lumii HIBRIZI FOARTE PRECOCIBarbados - excelent pentru boabe si silozEarly Star - precoce si productivEnergy Star - foarte buna valoare alimentaraComera - performanta inalta HIBRIZI PRECOCIBatz - vigurosEurostar - lider in EuropaGalaStar - porumb pe care il veti adoraInagua - bun pentru boabe si siloz
GRAcircU ndash SOIURI
Cercetătorii de la Institutul de Cercetare - Dezvoltare Agricolă Fundulea au creat soiuri de grau productive si rezistente la secetaBOEMA soi de gracircu de toamnă extrem de productiv şi cu indici de calitate ridicaţi pentru panificaţie adaptat condiţiilor climatice din zona de cacircmpie din sudul ţării şi Moldova este un soi foarte precoce mai timpuriu la icircnspicat cu 1-3 zile faţă de soiul Flamura 85 talia plantei de 77-90 cm rezistent la iernare şi cădere arşiţă şi secetă rugina galbenă rezistenţă mijlocie la rugina brună şi făinare are calitate bună de morărit şi panificaţie
GRUIA este un soi de toamnă care a dat rezultate foarte bune icircn Oltenia şi Dobrogea este mai timpuriu cu 4 zile faţă de soiul Fundulea 4 talie de 76 cm se remarcă printr-o rezistenţă bună la iernare la cădere dar şi la rasele actuale de rugina galbenă
35
superior multor soiuri ca rezistenţă la făinare rugină brună şi septorioza frunzelor calitatea de panificaţie a soiului Gruia este apropiată de cea a soiului Dropia faţă de care tinde să aibă un gluten mai tenace soiul se evidenţiază printr-o productivitate ridicată icircn medie cu 9-12 mai mare faţă de soiurile martor sporul de producţie fiind mai mare icircn condiţii de secetă in pofida taliei sale scurte soiul se comportă foarte bine icircn condiţii de deficit hidric Gracircul aparţine genului Triticum familia Gramineae (Poaceae) Genul Triticum cuprinde un număr mare de specii de gracircu forme sălbatice şi cultivate clasificate diferit de-a lungul timpului
Pentru ţara noastră prezintă importanţă 2 specii şi anume Triticum durum Desf şi Triticum aestivum L Triticum durum Desf (fig 16) are tulpina plină icircn interior pe toată lungimea sau cel puţin icircn partea superioară Spicul este aristat cu ariste lungi comparativ cu lungimea spicului şi orientate paralel Boabele au aspect sticlos la maturitate şi sunt conice la capet Triticum aestivum L (fig 17) are tulpina goală icircn interior pe toată lungimea Spicul este nearistat sau aristat cu ariste mai scurte comparativ cu lungimea spicului şi orintate divergent Boabele sunt ovoidale sau alungit-ovoidale prevăzute cu un smoc de perişori la capătul superior Endospermul este făinos semisticlos sau sticlos
Gracircul comun reprezintă specia cea mai importantă care pe plan mondial reprezintă cca 90 din suprafaţa cultivată cu gracircu şi cea mai mare partea a suprafeţei cultivată cu gracircu din ţara noastră Gracircul comun are forme de toamnă şi de primăvară aproape icircntreaga suprafaţă din ţara noastră fiind cultivată cu gracircu de toamnă (gracircul de primăvară ocupă suprafeţe foarte mici nesemnificative)
Soiurile de gracircu cultivate icircn Romacircnia sunt icircn marea lor majoritate soiuri romacircneşti create la Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Fundulea sau icircn reţeaua de Staţiuni de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Aceste soiuri se caracterizează prin potenţial de producţie ridicat (9-10 tha) o bună rezistenţă la cădere ger iernare secetă şi boli o bună calitate şi stabilitate a recoltelor
23 Intocmirea asolamentului
Specificare HaSuprafaţa totală a terenului arabil 610Suprafaţa medie a solei (3 sole) 2033
Tabelul 2Schema rotaţiei culturilor
SOLAANUL 2012 2013 2014I măr măr mărII gracircu porumb gracircuIII porumb gracircu porumb
36
37
CAPITOLUL IIICAPITOLUL IIIORGANIZAREA PROCESULUI DE PRODUCŢIE AGRICOLĂORGANIZAREA PROCESULUI DE PRODUCŢIE AGRICOLĂ
31 Proiectarea producţiilor medii prin metoda bonităriiterenurilor agricole
Tabelul 3
Date iniţiale
Cultura Tipul de solSuprafaţa - ha (Si)
Nota de bonitare pentru
condiţiile ecologice (Pi)
Corecţia pt distanţă şi
felul drumului (k)
Coeficient de
potenţare (c)
Producţia medie
realizată
MărGracircuPorumb
Cernoziom 5 75 015 11 15000Cernoziom 303 80 018 12 4000Cernoziom 302 85 019 13 8000
TOTAL 610
2) Notele totale de bonitare pentru condiţiile ecologice (Ni)
MĂR ndash 575 = 375Ni = Si x Pi GRAcircU ndash 30380 = 24240
PORUMB ndash 30285 = 25670TOTAL = 50285
3) Nota medie ponderată de bonitare
50285 610 = 8243
1) Producţia ce revine pe un punct al notei medii ponderate de bonitare
P măr = 515000 375 = 200P gracircu = 3034000 24240 = 50
P porumb = 3028000 25670 = 9411
6) Corecţia totală icircn funcţie de distanţă şi drumuri Ct = S x kMĂR ndash 5015 = 075
Suprafaţă x coeficient corecţie GRAcircU ndash 303018 = 5454PORUMB ndash 302019 = 5738
TOTAL = 11267
38
7) Nota de bonitare recalculată (Nbr)
MĂR ndash 375-075 = 37425Nbr = Nota totală de bonitare ndash Corecţia GRAcircU ndash 24240-5454 = 2418546
PORUMB ndash
25670-5738 = 2561262
8) Notele totale de bonitare potenţate (Ntp)
MĂR ndash 3742511=4117
Ntp =Nota de bonitare recalculată (Nbr)
xCoeficient
de potenţare
GRAcircU ndash241854612=290225
PORUMB ndash
256126213=332964
9) Producţia totală pe cultură pentru fiecare unitate de sol (Pt)
MĂR ndash 4117200= 82340
Pt =Nota totală de
bonitare potenţată (Ntp)
x
Producţia ce revine pe un punct de
bonitare P(kgpunct)
GRAcircU ndash
29022550= 1451125
PORUMB ndash
3329649411=31335242
TOTAL= 4666989
10) Producţia medie la hectar Pmc1
Pm măr = Producţia totală Suprafaţa totală = 823405=16468
Rezultatele pentru celelalte culturi
Pmedie gracircu = 1451125303= 4789
Pmedie porumb =31335242302= 10376
39
32 STABILIREA CANTITĂŢILOR DE IcircNGRĂŞĂMINTE PE CULTURI
Calculul dozelor de icircngrăşăminte s-a efectuat ţinacircndu-se cont atacirct de
producţiile medii cacirct şi de existentul de suprafaţă activă din sol S-au luat icircn
considerare şi pierderile rezultate prin levigare
Icircn tabelul 4 este prezentat calculul dozelor de icircngrăşăminte chimice la ha
separat pentru cele 3 culturi icircn parte
Tabelul 4
Calculul dozelor de icircngrăşăminte chimice
Nr Crt
SPECIFICARE UM
CULTURA
GRAcircU PORUMB MĂRN P K N P K N P K
1 Producţie medie Kgha 4789 10376 16468
2 Consum specific Kg sat
23 11 20 20 21 20 5 3 6
3 Sa de administrat
Kg 11014
5268 9578
20752
2179 20752 8234 494 988
4 Sa icircn sol Kg 45 31 60 40 35 30 30 20 355 Diferenţa de
admKg sa
6514 2168 3578
16752
1829 17752 5234 294 638
6 Pierderi prin levigare
13 5 7 13 5 7 13 5 7
7 Cant pierdută prin levigare
Kg sa
847 108 25 2177
914 1242 68 147 446
8 Total sa de administrat
Kg 7361 2276 3828
18929
19204 18994 5914 3087 6826
9 Tipul de icircngrăşămacircnt
NO4NO3
Super P c
Sare potasică
NO4NO3
Super P c
Sare potasică
N P2O5 K20
10 Conţinutul icircn sa a icircngr
Kgt 345 40 40 345 40 40 345 40 40
11 Doza de icircngr de administrat
Kg 213 57 96 549 480 475 171 77 171
40
33 PLANUL DE CULTURĂ
Planul de cultură cuprinde structura culturilor dimensiunile fiecăreia
producţiile medii şi totale (tabelul 5)
Tabelul 5
Icircntocmirea planului de cultură
Cultura Suprafaţa (ha)
Producţii medii (kgha)
Producţia totală (t)
Preţ livrare (leikg)
Măr 5 16468 8234 2Gracircu 303 4789 1451 08
Porumb 302 10376 313355 1
34 FUNDAMENTAREA FIŞELOR TEHNOLOGICE PE CULTURI
Icircn vederea organizării proceselor de muncă şi de producţie icircn etapa pregătitoare se
icircntocmesc fişele tehnologice pe culturi Informaţiile cuprinse icircn fişele tehnologice servesc icircn
acelaşi timp la stabilirea tehnologiilor stabilirea destinaţiei producţiei determinarea volumului
lucrărilor mecanice şi manuale necesarul de forţă de muncă cantităţile de materiale şi mijloacele
financiare necesare pentru aprovizionare
DATELE NECESARE
1 Culturile incluse icircn planul de producţie al firmei
2 Suprafaţa ocupată de fiecare cultură icircn parte
3 Culturile premergătoare
4 Producţia medie şi totală a fiecărei culturi
5 Lucrările tehnologice icircn ordinea cronologică a executărilor
6 Perioada de executare şi data lucrării
7 Mijloacele cu care se execută lucrarea
8 Tarifele de plată pentru lucrările mecanice
9 Tarifele de plată pentru lucrările manuale pe categorii
10 Cuantumul taxelor pentru CAS şomaj risc asigurare
11 Amortismentul specific
12 Materialele necesare procesului tehnologic consumul normat pe UM preţul unitar şi cota
pentru cheltuielile de aprovizionare
41
13 Cota de cheltuieli indirecte (comune şi generale)
MODUL DE LUCRU
1 Se icircnscriu icircn fişă datele privind suprafaţa şi producţia medie Producţia medie se planifică
icircn raport cu fertilitatea solului şi cantitatea de icircngrăşămacircnt aplicată
2 Se icircnscriu lucrările tehnologice icircn ordinea executării lor precizacircndu-se toată perioada
optimă de execuţie şi durata fiecărei lucrări
3 Pentru fiecare icircn parte se determină volumul lucrărilor sumele necesare şi materiale
4 La lucrările manuale icircn raport cu volumul lucrării se calculează numărul de zile om iar
fondul de salarii rezultă icircnmulţind numărul de zile om necesar pentru evaluarea lucrării cu
tariful pe ziom corespunzător
5 Taxele asupra fondului de salarii se calculează aplicacircnd cota icircn proporţie de 30 pentru
CAS 5 pentru fondul de şomaj 1 pentru risc şi asigurare impozit 15 asupra sumei
care reprezintă fondul de salarii
6 Amortismentul specific se determină icircn raport cu valoarea de inventar a mijlocului fix
folosit exclusiv la cultura respectivă şi durata de folosire
7 Cota de cheltuieli pentru aprovizionare se calculează o cotă parte din valoarea
materialului folosit
8 Din icircnsumarea pentru lucrările mecanice lucrările manuale taxe asupra valorilor
materialelor se obţin cheltuielile de producţie
9 La cheltuielile directe se aplică cota de cheltuieli comune şi prin icircnsumarea lor se
determină cheltuielile de producţie
10 După fiecare trimestru se fac totalurile
11 Se calculează indicatorii cheltuieli de producţie la hectar şi costul la tona de produs
42
44
45
46
47
35 Organizarea lucrării de semănat la cultura gracircului
Semănatul este una dintre cele mai importante lucrări agricole de care depinde icircn ultimă instanţă obţinerea de producţii ridicate Suprafeţele icircntinse ocupate de culturi precum şi termenele restracircnse icircn care trebuie executat fac ca procesul de muncă al semănatului să ocupe un loc important icircn activitatea de producţie a exploataţiilor agricole
Etapele organizării lucrărilor de semănat cereale păioase sunt următoarele1 se stabileşte componenţa agregatului de semănat potrivit condiţiilor existente
(tractor plus semănătoare SUP-29 sau SUP-21)2 Se determină necesarul de agregate pentru terminarea semănatului icircn termen
optim folosind formula
icircn care
N ndash numărul de agregate pentru terminarea lucrării icircn timpul propusS ndash suprafaţa de icircnsămacircnţatn ndash numărul de zile icircn care trebuie terminată lucrareaP ndash randamentul zilnic al maşinii
(1)N = 303(512) = 5 agregate
Aşadar icircn prealabil trebuie cunoscut randamentul zilnic al agregatului de semănat folosit Aceasta se calculează după formula
icircn
care
P ndash randamentul zilnic al agregatului (ha)B ndash lăţimea de lucru a agregatului icircn lucru (m)V ndash viteza de deplasare a agregatului
icircn lucru (moră)t ndash durata zilei de lucru (ore)H ndash coeficientul de folosire a timpului de lucru (070-080)
(2)P = 366000807 10000 = 12 ha
3 Stabilirea lungimii marcatoarelor semănătoriiLungimea marcatoarelor adică distanţa la care trebuie aşezată piesa activă a marcatorului faţă de ultimul brăzdar se stabileşte icircn funcţie de
lăţimea de lucru a semănătorii (B) distanţa icircntre două brăzdare (b) distanţa icircntre roţile din faţă sau marginile exterioare ale şenilelor
tractorului (c)
= 11
= = 26
49
49
Cacircnd tractorul poate urmări urma lăsată de marcator atacirct cu roata din dreapta cacirct şi cu roata din stacircnga lungimea celor două marcatoare este egală şi este dată de relaţia
4 Stabilirea debitului semănătorii icircn funcţie de norma de sămacircnţă la hectar La icircnceputul lucrării trebuie icircntotdeauna să se verifice corectitudinea reglării debitului la icircnsămacircnţare Această verificare se face după formula
icircn
care
G ndash cantitatea de sămacircnţă cursă din semănătoare la un număr stabilit de icircnvacircrtiri a roţii semănătoriiA ndash norma de semănat la un ha (kg)d ndash lungimea roţii semănătorii (m)B ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)O ndash nr de icircnvacircrtituri a roţii semănătorii
(6)G= 2501743620 10000 = 313
5 Stabilirea dimensiunilor postatelor la semănat Lungimea maximă a postatelor la semănat este icircn funcţie de capacitatea cutiei semănătorii Pentru a uşura organizarea transportului de seminţe este indicat ca alimentarea semănătorii cu seminţe să se execute la un singur capăt a postatei ~n acest caz lungimea maximă a postatei se calculează după formula
icircn
care
L ndash lungimea maximă a postatei (m)Q ndash capacitatea coşului de alimentare
a semănătorii (kg)Y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii coşului de alimentare a semănătorii (icircn medie 070-080)A ndash norma de semănat (kgha)B ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)
(7)L = (051000040007) (25036) = 1556m
Icircn ce priveşte lăţimea postatei aceasta se determină icircn funcţie de lăţimea totală a parcelei de icircnsămacircnţat şi de metoda de deplasare a agregatului Ea se calculează aşa icircncacirct să asigure de lucru agregatului pentru 1-2 zile de lucru
Lăţimea postatei la semănatul icircn suveică se calculează după formula
icircn care
l ndash lăţimea postatei (m)P ndash productivitatea zilnică a agregatului (hazi)Z ndash durata icircn zile a lucrului pe aceeaşi postată (1-2 zile)L ndash lungimea postatei (m)
(8)l = 10000122 1556 = 154m
6 Lăţimea zonei de icircntoarcere a agregatului Pentru icircntoarcerea agregatului la capetele parcelei se delimitează o facircşie de teren denumită bdquozonă de icircntoarcereldquo Delimitarea acestei zone se face icircn cazul deplasărilor icircn parcursul liniar cu buclă şi fără buclă Lăţimea zonei de icircntoarcere este dată de relaţia
50
50
icircn care
E ndash lăţimea zonei de icircntoarcereR ndash raza de icircntoarcere a agregatuluie ndash lungimea de ieşire a agregatului (adică distanţa de la centrul agregatului mijlocul osiei motoare a tractorului) pacircnă la organele active ale maşinii
(9)E = 34 + 15 = 135m
Aceasta reprezintă lungimea cu care trebuie să se deplaseze centrul agregatului pentru aducerea organelor active ale maşinii agricole pe linia de icircntoarcere a lucrului
7 Stabilirea distanţei dintre punctele de alimentare a semănătorii Distanţa dintre punctele de alimentare a semănătorii se determină icircn funcţie de metoda de deplasare a agregatului la semănat ~n cazul semănatului icircn suveică lungimea postatei este determinată icircn funcţie de capacitatea cutiei de seminţe icircn aşa fel ca alimentarea semănătorii să se facă numai la unul din capetele postatei distanţa dintre punctele de alimentare se află după formula
icircn care
D ndash distanţa dintre punctele de alimentare (m)B ndash lăţimea de lucru a agregatului (m)T ndash numărul turelor (adică nr curselor dus-icircntors) pe care le face agregatul pacircnă la golirea coşului semănătorii
(1)D = 2362 = 144m
Icircn cazul cacircnd lungimea postatei nu este determinată icircn funcţie de capacitatea cutiei de seminţe este necesar ca icircn prealabil să cunoaştem turele pe care le face agregatul pacircnă la golirea coşului semănătorii Aceasta se determină icircmpărţind lungimea drumului pe care icircl face semănătoarea pacircnă la golirea cutiei sale pe lungimea cursei de lucru dus şi icircntors ~n acest scop se foloseşte următoarea formulă
icircn care
T ndash numărul turelorQ ndash capacitatea cutiei semănătorii
(kg)Y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii cutiei (080)A ndash norma de semănat (kgha)B ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)L ndash lungimea postatei (m)
T= (1000040007) (2503621556) = 1Icircn cazul semănării icircn bdquolaturildquo sau bdquope două jumătăţi ale postateildquo distanţa dintre
punctele de alimentare se calculează după formula = 136 = 36
(semnificaţiile literelor sunt aceleaşi ca la formulele (10) şi (11)
51
51
8 Stabilirea cantităţilor de seminţe ce se pun la punctele de alimentare Cantităţile de seminţe care se pun la primul punct de alimentare se calculează după formula
= 4001 = 400kgiar cantitatea care se pune la punctele următoare este
icircn care
C ndash cantitatea de seminţe necesară alimentării agregatului (kg)Q capacitatea coşului semănătorii (kg)y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii cutieia ndash nr semănătorilor icircn agregat
(14)C1 = 400071 = 280kg
9 Stabilirea necesarului zilnic de muncitori pentru semănat şi transportat seminţele Necesarul zilnic de muncitori pentru deservirea semănătorilor variază icircn raport cu numărul de agregate folosite zilnic şi al maşinilor ce compun agregatul
10 Necesarul de mijloace de transport se stabileşte icircn funcţie de cantităţile de seminţe necesare semănătorilor la o icircncărcare timpul de golire a semănătorilor capacitatea mijloacelor de transport distanţa de transport şi timpul necesar pentru un ciclu de transport
~n primul racircnd se determină timpul icircn care se consumă cantitatea de seminţe existentă icircn cutia semănătorii folosind relaţia
icircn care
q ndash capacitatea cutiei semănătorii (kg)085 ndash coeficientul de folosire a cutiei semănătoriiB ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)V ndash viteza de lucru a agregatului (moră)N ndash norma de sămacircnţă la ha (kg)
Tgol = (10000400085) (366000250) = 063h = 38min
Numărul de mijloace de transport necesare zilnic se determină pe baza relaţiei
icircn care
Nt ndash numărul mijloacelor de transportn ndash numărul semănătorilor ce lucreazăt ndash durata unui ciclu de transport (min)Cm ndash capacitatea mijlocului de transport (kg)
Nt = (540008530) (38400) = 33 = 311 Se determină necesarul de saci pentru transportul seminţelor cunoscacircnd că
pentru uşurarea manipulării se recomandă ca un sac să aibă 40 kg
Nr saci = (512250) 40 = 375 sacizi
52
52
Centralizarea datelor
Nr crt
Specificare UMAgregatul folosit
Tractor + (SUP-29)
Tractor + SUP-21
1 Productivitatea zilnică a agregatului haschimb 12
2 Necesarul zilnic de-tractoare nr 5-semănători nr 5
3Productivitatea zilnică a tuturor agregatelor
hazi 60
4Dimensiunile solei de semănat
-lungime m 1556-lăţime m 1947-suprafaţă ha 303
5Dimensiunea parcelelor de semănat
-lungime m 1556-lăţime m 154-suprafaţă 24
6Lungimea marcatorului
-dreapta m 11-stacircnga m 26
7Norma de icircnsămacircnţare
-la 20 icircnvacircrtituri kg 3-la hectar kg 250
8Distanţa dintre punctele de alimentare cu seminţe
m 144
9Cantitatea de seminţe ce se pune la punct de alimentare
-la primul punct
kg 400
-la punctele următoare
kg 280
10 Necesarul zilnic de muncitori
-pt servirea semănătorii
nr 5
-pt transportul seminţelor
nr 3
-total nr 8
11Lăţimea facircşiei de icircntoarcere a agregatului
m 135
12Necesarul zilnic de mijl de transport
-atelaje nr-tractor+remorcă nr 3-auto-camion nr
13Necesar saci pt transportul seminţelor
nr 375
53
53
36 Evaluarea producţiei
Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţieiacestora
Evaluarea se face icircn două etape1) icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele
caracteristice de dezvoltare a plantelor2) icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite
norme standardizate~n funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfel
1) Gracircu orz (orz - 1 iunie gracircu - 15 iunie) Gracircu Boemandash se stabileşte numărul punctelor de control icircn funcţie de mărimea şi
uniformitatea parcelelor(icircn cazul parcele de pacircnă la 100 ha - 5 puncte pe suprafeţe mai mari de 100 ha - 10 puncte)
Determinările se fac cu ajutorul ramei metrice (un cadru de 1 metru patrat)Metodologie de lucrundash se numără spicele din interiorul ramei metricendash se stabileşte numărul mediu de boabe icircn spicndash se calculează producţia medie la hectar astfel
Q kgha = (360353610000) (10001000) = 4536kgha
Q kgha - producţia medie kgha Nsp - număr mediu de spice la mp (medie pe toate punctele de control) 360Nb - număr mediu de boabe icircn spice 35MMB - greutatea a 1000 boabe (grame)3610000 mp = 1 ha1000 x 1000 = 1000 grame x 1000 boabe
Exemplu
2) Porumb (1 septembrie) DKC 3511ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 28 mp (4 racircnduri x 070 x 10 m
lungime 070 (m) - distanţa dintre racircnduri)ndash se numără ştiuleţii la fiecare punct de controlndash se calculează numărul de ştiuleţi la hectar
54
54
Nstha = (30010000)(510) = 60000
Nstha - număr de ştiuleţi la hanst - numărul de ştiuleţi număraţi la toate punctele de controld - suprafaţa unui punct de control (mp)i - numărul punctelor de control
ndash se determină apoi numărul de boabe pe ştiuletendash se calculează apoi producţia medie la hectar
Q kgha = (60000588337) (10001000) = 11889 kgha
Q kgha - producţia medieNst - număr ştiuleţi la hectar 60000Nb - număr mediu de boabe pe ştiulete 588MMB - greutatea a 1000 boabe (grame) 337
Exemplu
3) Floarea soarelui (15 august)ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 28 mp (4 racircnduri x 070 x 10)ndash se numără capitulele la fiecare punct de control şi se stabileşte numărul mediu
de capitule la ha după formula
Ncpha - număr total de capitule la hancp - număr de capitule numărate la toate punctele de controld - suprafaţa unui punct de controli - numărul punctelor de control
ndash se determină numărul mediu de seminţe pe capitul(Ns)ndash se calculează producţia medie la hectar astfel
55
55
Q kgha - producţia medieNcp - număr mediu de capitule la hectarNs - număr seminţe pe capitulMMB - greutatea a 1000 seminţe icircn grame
Exemplu
4) Sfecla de zahăr (1 septembrie)ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 10 mp (3 racircnduri x 045 m x 74 m
lungime)ndash la fiecare punct de control plantele se recoltează se decoletează (tăierea
frunzelor) se curăţă de pămacircnt şi se cacircntărescndash se determină producţia medie astfel
q - cantitatea de rădăcini recoltate din punctele de control (kg)d - suprafaţa unui punct de control (mp)i - numărul punctelor de control
ndash la producţia stabilită se adaugă sporul de producţie ce se va realiza de la data evaluării la data prevăzută a se recolta (18 grziplantă)
Exemplu
5) Fructe (1 septembrie) MĂRMetoda de evaluare diferă icircn funcţie de tipul de livadă clasică sau intensivă dar
icircn mare constă icircn următoarele etapendash se stabileşte numărul de pomi pentru examinare (2 - 5 ) 480ndash se determină numărul mediu de fructe pe pom şi greutatea acestora icircn kg 30kg
167 de fructe
56
56
ndash se icircnmulţeşte numărul mediu de fructe pe pom cu numărul de pomi existenţi la ha şi se obţine astfel producţia medie la ha 16032 kgha
6) Struguri (de masă - 15 iulie de vin - 1 septembrie)ndash evaluarea se face separat la viile nobile şi la viile de hibrizindash se stabileşte numărul de butuci pe rod la ha cu relaţia
Nbha - numărul de butuci pe rod la hadr - distanţa dintre racircnduri (m)db - distanţa icircntre butuci pe racircnd (m)Ng - număr mediu de goluri (butuci neproductiviinexistenţi) la ha icircn procente
ndash se evaluează producţia de struguri pe butuc număracircndu-se toţi strugurii de pe un număr de 1 - 2 din butucii existenţi pe lot (se recomandă să se efectueze numărătoarea strugurilor pe fiecare al 10-lea butuc din 15 icircn 15 racircnduri)
Producţia de struguri pe butuc se calculează astfel
Pmb - producţia medie pe butuc (grame)Gms - greutatea medie a strugurilor (grame)Ns - numărul de struguri total găsiţi la numărătoareNba - numărul butucilor analizaţi
ndash se calculează producţia medie de struguri la ha cu formula
Pmha - producţia medie de struguri la ha (kg)Nbha - numărul de butuci pe rod la haPmb - producţia medie pe butuc (grame)
Exemplu
57
57
CAPITOLUL IV DETERMINAREA PRAGULUI DE RENTABILITATE (A PUNCTULUI CRITIC) PE CULTURI
Punctul critic marchează acea dimensiune a producţiei medii la care icircncasările din
valorificarea producţiei sunt egale cu cheltuielile totale de producţie deci acel punct al
producţiei medii la care nu se obţine profit dar nu se icircnregistrează nici pierderi
Mărimea costului de producţie şi a ratei profitului se găsesc icircntr-o stracircnsă legătură
cu raportul dintre cheltuielile de exploatare şi cantitatea de produse realizate Prin analiza
costurilor şi cheltuielilor de exploatare icircntreprinzătorul poate calcula nivelul minim de
activitate cerut de menţinerea icircn stare de funcţionare a firmei Cunoscacircnd pragul de
rentabilitate se poate proiecta volumul de vacircnzări icircn vederea obţinerii profitului scontat
De asemenea creditorii şi investitorii solicită adesea efectuarea analizei punctului
critic pentru a ajuta icircn evaluarea cacircştigurilor potenţiale ale unei afaceri şi icircn consecinţă
aceasta trebuie introdusă icircn planul de afaceri
Punctul critic se poate determina icircn două moduri şi anume fără profit programat
sau cu profit programat
Calculul punctului critic fără profit programat este exprimat printr-o relaţie
simplă
y = yי
y = Pvx
yי = Cvx + CF
Pvx = Cvx + CF
x(Pv ndash Cv) = CF
icircn care
y ndash veniturile din valorificarea producţiei (mii lei)
yי - cheltuielile totale icircnregistrate (mii lei)
Pv ndash preţul de vacircnzare unitar
x ndash producţia medie sau volumul vacircnzărilor (unităţi fizice)
Cv ndash cheltuieli variabile unitare
58
58
CF ndash costuri fixe totale
De unde x marchează acea dimensiune a producţiei la care nu se icircnregistrează nici
profit nici pierderi
Determinarea cantitativă şi reprezentarea grafică a PC la cultura Porumb
Cheltuielile variabile
NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrarii
CheltuieliCheltuieli variabilevariabile
(lei) (lei)
CheltuieliCheltuieli variabile variabile
(lei t (lei t ))
(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)
11 Incărcat transportat IC (PK) t 2881 180225 575
22 Descărcat IC (PK) t 2881 2444609 78
33 Incărcat transportat IC (N) t 10 2484545 793
44 Descărcat IC (N) t 1655 6371 02
55 Transportat apa prep sol mii l 30 599 019
66 Incărcat transportat săm t 66 599359 191
77 Recoltat porumb boabe t 530 2606662 832
88 Transportat porumb boabe t 225 1245 04
99
1010
TOTALTOTAL 9962236 31792
a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch Variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologicacopy= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)
59
59
Cheltuielile fixe
NrNr CrtCrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe
(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe
(lei ha)(lei ha)
(a)(a) (b)(b) copycopy (d)(d) (e)(e)
11 Adm Şi deservit IC (PK) ha 302 617645 2045
22 Arat 25 cm +grăpat ha 302 1140192 3775
33 Adm Şi deservit IC (N) ha 302 630389 2087
44 Erbicidat şi deservit ha 302 61155 2025
55 Discuit si preg Pat germ Ha 302 586536 1942
66 Semănat +deservit ha 302 472517 1565
77 Prăşit mecanic I ha 302 819024 2712
88 Prăit mecanic II ha 302 654182 2166
99
1010
TOTALTOTAL 5532035 18318
(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)
60
60
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura porumb - fără profit programat
Ch variabile Cv = 9962236 lei
Ch fixe totale CF = 5532035 lei
Ch fixeha CFha = 18318 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 11 leikg = 1100 leit
Producţia totală de PT= 313355 t
Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 302 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 33961599 lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 9962236 + 33961599 = 133583959 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 133583959 313355=
4263leit
Productia medie de porumb la punctul critic (X)
X= (CFha)(Pv-CVt) = 18318 ( 1100 ndash 4263 ) = 272 tha = 2720 kgha
Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 272 tha 4263 leit = 115953 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx =18318 leiha+ 115953 leiha =299133 leiha
Nivelul producţiei de 2720 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la
cultura porumb icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de
2720 la preţul de 11 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie
Depăşirea acestui nivel al producţiei (2720 ha) duce la obţinerea unui profit iar
scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi
61
61
62
PROFI
T
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
2720 kg2720 kghaha
4000
3000
1000
2000
5000
7000
6000
18318
leiha
299133
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura porumb ndash fără profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
62
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura porumb - cu profit programat
Ch variabile Cv = 9962236 lei
Ch fixe totale CF = 5532035 lei
Ch fixeha CFha = 18318 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 11 leikg = 1100 leit
Producţia totală de PT= 313355 t
Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 302 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 33961599 lei
Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)
Pr = 500000lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 9962236 + 33961599 = 133583959 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 133583959 313355=
4263leit
Profitul programat pe ha (Prha) Prha=PrS =500000302= 165562 leiha
Producţia medie de porumb la punctul critic (X)
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 18318+165562) ( 1100 - 4263 )= 517 tha
= 5170 kgha
Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 517 tha 4263 leit = 220397 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx = 18318 leiha+ 220397leiha = 403577 leiha
63
63
64
profit
suplimen
tar
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
5170 kg5170 kghaha
4000
3000
1000
2000
5000
7000
6000
18318
leiha
403577
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura porumb ndash cu profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
Profit programatProfit programat
PROFI
T
5000
64
Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura porumb
Specificare UMFara profit programat
Cu profit programat
Ch variabile Cv lei 9962236 9962236
Cheltuielile indirecte Ch ind lei 33961599 33961599
Ch variabile totale CVT lei 133583959 133583959
Ch variabile t CVt leit 4263 4263
Ch fixe totale CF lei 5532035 5532035
Ch fixe ha CFha leiha 18318 18318
Profit programat total Pr lei 500000
Profit programat ha Prha leiha 165562
X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 2720
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 5170
Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 115953 220397
Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 299133 403577
Preţ de vacircnzare t Pv leit 1100 1100
Suprafaţa cultivată S ha 302 302
65
65
DETERMINAREA CANTITATIVĂ ȘI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA gracircu
Cheltuielile variabile
NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrarii
CheltuieliCheltuieli variabilevariabile
(lei) (lei)
CheltuieliCheltuieli variabile variabile
(lei t (lei t ))
(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)
11 Incărcat transportat IC (PK) t 4605 260015 179
22 Descărcat IC (PK) t 4605 495645 341
33 Incărcat transportat săm t 666 601343 414
44 Incărcat transportat IC (N) t 10 97019 669
55 Descărcat IC (N) t 6454 24848 017
66 Transportat apa prep sol mii l 30 599 04
77 Recoltat grau t 530 2614762 1802
88 Transportat gracircu t 225 1245 09
99
1010
TOTALTOTAL 49504298 34115
a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)
66
66
Cheltuielile fixe
NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe
(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe
(lei ha)(lei ha)
(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)
11 Adm şi deservit IC (PK) ha 303 619685 2045
22 Arat 18 - 20 cm +grăpat ha 303 1025772 3385
33 Discuit si preg pat germ ha 303 588479 1942
44 Semănat +deservit ha 303 474081 1565
55 Adm şi deservit IC (N) ha 303 632476 2087
66 Adm şi deservit ha 303 613575 2025
77
88
99
1010
TOTALTOTAL 3954068 130497
(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)
67
67
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura gracircu - fără profit programat
Ch variabile Cv = 49504298 lei
Ch fixe totale CF = 3954068 lei
Ch fixeha CFha = 130497 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 09 leikg = 900 leit
Producţia totală de gracircu PT= 145107 t
Suprafata cultivată cu gracircu S = 303 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 14849866 lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 49504298 + 14849866 = 64354164 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 64354164 145107 =
4435leit
Productia medie de gracircu la punctul critic (X)
X= (CFha)(Pv-CVt) = 130497 ( 900 - 4435 ) = 286 tha
= 2860 kgha
Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 286 tha 4435 leit = 12684 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx = 130497 leiha+ 126841 leiha = 257338 leiha
Nivelul producţiei de 2860 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la
cultura de gracircu icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de
2860 la preţul de 09 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie
Depăşirea acestui nivel al producţiei (2860 ha) duce la obţinerea unui profit iar
scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi
68
68
69
PROFI
T
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
2860 kg2860 kghaha
4000
3000
1000
2000
5000
7000
6000
130497
leiha
257338
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura gracircu ndash fără profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
69
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura gracircu - cu profit programat
Ch variabile Cv = 49504298 lei
Ch fixe totale CF = 3954068 lei
Ch fixeha CFha = 130497 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 09 leikg = 900 leit
Producţia totală de gracircu PT= 145107 t
Suprafata cultivată cu gracircu S = 303 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 14849866 lei
Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)
Pr = 400000 lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 49504298 + 14849866 = 64354164 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 64354164 145107 =
4435leit
Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 400000 303 =
132013 leiha
Producţia medie de gracircu la punctul critic (X)
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 130497 + 132013 ) ( 900 - 4435 )
= 575 tha = 5750 kgha
Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 575tha 4435 leit = 255012 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx =130497 leiha+ 255012leiha = 385509 leiha
70
70
71
profit
suplimen
tar
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
5750 kg5750 kghaha
4000
3000
1000
2000
5000
7000
6000
130497
leiha
3855
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura gracircu ndash cu profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
Profit programatProfit programat
PROFI
T
5000
71
Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura gracircu
Specificare UMFara profit programat
Cu profit programat
Ch variabile Cv lei 49504298 49504298
Cheltuielile indirecte Ch ind lei 14849866 14849866
Ch variabile totale CVT lei 64354164 64354164
Ch variabile t CVt leit 4435 4435
Ch fixe totale CF lei 3954068 3954068
Ch fixe ha CFha leiha 130497 130497
Profit programat total Pr lei 400000
Profit programat ha Prha leiha 132013
X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 2860
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 5750
Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 12684 255012
Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 257338 385509
Preţ de vacircnzare t Pv leit 900 900
Suprafaţa cultivată S ha 303 303
72
72
DETERMINAREA CANTITATIVĂ ȘI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA măr
Cheltuielile variabile
NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrarii
CheltuieliCheltuieli variabilevariabile
(lei) (lei)
CheltuieliCheltuieli variabile variabile
(lei t (lei t ))
(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)
11 Incărcat transportat IC (PK) T 124 694 84
22 Descărcat IC (PK) T 124 145896 177
33 Adm şi deservit IC (PK) T 50 691 839
44 Administrat gunoi de grajd T 50 288 35
55 Săpat gropi pt plantat pomi Buc 048 281 34
66 Plantat + udat Buc 048 7488 909
77 Tăieri de forma coroanei Buc 25 25 03
88 Incărcat transportat IC (N) T 0855 1107 134
99 Adm şi deservit IC T 5 896 109
1010 Transportat apa prep sol T 3 4592 558
1111 Recoltat prune T 5 187 23
1212 Transportat prune T 8234 14327 174
TOTALTOTAL 1914066 2325
a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)
Cheltuielile fixe
73
73
NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe
(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe
(lei ha)(lei ha)
(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)
11 Arătură in livadă Ha 5 2057 4114
22 Discuit arătura Ha 5 913 1826
33 Prăşit printre racircnduri Ha 5 804 1608
44 Stropit cu insecto-fungicide Ha 5 1802 3604
55 Erbicidat şi deservit Ha 5 690 138
66
77
88
99
1010
TOTALTOTAL 6266 12532
(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)
74
74
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura măr - fără profit programat
Ch variabile Cv = 1914066 lei
Ch fixe totale CF = 6266 lei
Ch fixeha CFha = 12532 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 1 leikg =1000 leit
Producţia totală de mere PT= 8234 t
Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 5 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 673021 lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 1914066 + 673021 = 2587087 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 2587087 8234 = 3142 leit
Productia medie de mere la punctul critic (X)
X= (CFha)(Pv-CVt) = 12532 ( 1000 - 3142 ) = 19 tha
= 1900 kgha
Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 19 tha 3142 leit = 59698 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx =12532 leiha+ 59698 leiha =185018 leiha
Nivelul producţiei de 1900 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la
cultura de măr icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de
1900 la preţul de 1 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie Depăşirea
acestui nivel al producţiei (1900 ha) duce la obţinerea unui profit iar scăderea
producţiei sub acest nivel determină pierderi
75
75
76
PROFI
T
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
1900 kg1900 kghaha
4000
3000
1000
2000
5000
7000
6000
12532
leiha
185018
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura măr ndash fără profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
76
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura măr - cu profit programat
Ch variabile Cv = 1914066 lei
Ch fixe totale CF = 6266 lei
Ch fixeha CFha = 12532 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 1 leikg =1000 leit
Producţia totală de mere PT= 8234 t
Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 5 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 673021 lei
Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)
Pr = 100000 lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 1914066 + 673021 = 2587087 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 2587087 8234 = 3142 leit
Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 100000 5
= 20000 leiha
Producţia medie de mere la punctul critic (X)
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 12532 + 20000 ) (1000 - 3142 )
= 31 tha = 31000 kgha
Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 31 tha 3142 leit = 97402 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx =12532 leiha+97402 leiha = 109934 leiha
77
77
78
profit
suplimen
tar
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
31000 kg31000 kghaha
7500
5000
1000
2500
10000
15000
12500
12532
leiha
109934
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura măr ndash cu profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
Profit programatProfit programat
PROFI
T
5000
78
Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura măr
Specificare UMFara profit programat
Cu profit programat
Ch variabile Cv lei 1914066 1914066
Cheltuielile indirecte Ch ind lei 673021 673021
Ch variabile totale CVT lei 2587087 2587087
Ch variabile t CVt leit 3142 3142
Ch fixe totale CF lei 6266 6266
Ch fixe ha CFha leiha 12532 12532
Profit programat total Pr lei 100000
Profit programat ha Prha leiha 20000
X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 1900
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 31000
Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 59698 97402
Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 185018 109934
Preţ de vacircnzare t Pv leit 1000 1000
Suprafaţa cultivată S ha 5 5
79
79
CAPITOLUL VCAPITOLUL VCONCLUZII ŞI RECOMANDĂRICONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI
Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţiei acestora
Evaluarea se face icircn două etape- icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele caracteristice de dezvoltare a plantelor- icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite norme standardizate
Icircn funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfelPorumb 3133 toneGrau 1451 toneMăr 82 toneEfectuacircnd eficiența celor trei culturi icircn urma rezultatelor acestora am
observat că cultura cea mai favorabilă este porumbul urmată de cultura grăacircluiPe viitor cea mai bună cultură atat cantitativă cacirct și calitativă este cultura porumbului
80
80
CAP ICAP IPLANUL DE AFACERI PENTRU PLANUL DE AFACERI PENTRU CREȘTEREA EFICIENȚEICREȘTEREA EFICIENȚEI
ECONOMICE A FIRMEI SC ALBINA SAECONOMICE A FIRMEI SC ALBINA SAPARTEA I - DESCRIEREA SOLICITANTULUI
A DATE GENERALE PRIVITOARE LA SOLICITANT
A1 Numele solicitantului
DUCEAC IONUT - PERSOANA FIZICA
A2 Obiectul de activitate
SC ALBINA SRL s-a autorizat pentru Cod CAEN 0126 Apicultura
A3 Forma juridica a solicitantului
-denumire SC ALBINA SRL
-adresa Secuieni Neamt
-cod unic de inregistrare 15247821
-cod CAEN 0126 Apicultura
-nr cont bancar RO85BRDE120SV01534381370
-banca BRD SGS Roman
A4 Structura capitalului social si evoluţia acestuia de la icircnfiinţare Tabel A41NU ESTE CAZUL
Structura acţionariatSTRUCTURA ACŢIONARIAT SC ALBINA SA SC ALBINA SA LA DATA 28022012
NrCrt
Denumire acţionar
Nr de actiuniparţi
sociale deţinute
(Buc)
Valoare nominala
a parţii sociale(lei)
Valoare totala(lei)
Participarela capital
()
1 DUCEAC IONUT 51 60 602 ZABALAN GABRIEL 49 40 40
N
TOTAL 100 100 0 100
5
Tabel A42NU ESTE CAZUL
Date de identificare ale acţionarilor
DATELE DE IDENTIFICARE ALE ACTIONARILOR PERSOANE FIZICE SISAU JURIDICE
NrCrt
Denumire acţionar
BICI (Persoane fizice)
Cod Unic de Inregistrare(Societati)
CNP(Persoane fizice) Adresa
Participarela capital
()
1DUCEAC IONUT 1902221182298 Secuieni
judNeamt60
2ZABALAN GABRIEL 1923083888299 Secuieni
judNeamt40
N
TOTAL 100
A5 Administratorii societatii Tabel A51
Administratorii societatii
NrCrt
Nume prenume
BICI PP SerieNrLocul si
data emiterii
CNPLocul si
data naşterii
Domiciliu Funcţia
1 DUCEAC IONUT
NT247123Neamt
040102
1902221182298Secuieni
JUD NEAMT
SecuieniJUD Neamt
AD-TOR
2
6
Tabel A52
NU ESTE CAZUL
Cenzorii societatii
NrCrt
Nume prenume
BICI PP SerieNrLocul si
data emiterii
CNPLocul si
data naşterii
Domiciliu Funcţia
1
DUCEAC IONUT
NT247123
Secuieni 040102
1902221182298Secuieni
JUD NEAMT
Secuieni JUD Neamt
AD-TOR
2ZABALAN GABRIEL
NT266199
Secuieni 060105
1923083888299Secuieni
JUD NEAMT
Secuieni JUD Neamt
Director sef
A6 Informaţii referitoare la locul desfasurarii activitatii solicitantului
Tabel A61Puncte de lucru
NrCrt
TipSediul social punct de lucru
sucursala filiala loc de vanzareActivitate Localizare Adresa
1
Secuieni JudNeamt
Producerea de-miere-polen-familii albine
Secuieni Jud NEAMT
Secuieni JudNeamt
2
B DESCRIEREA ACTIVITATII CURENTE
B1 Istoricul activitatii
Compania SC ALBINA SA este cea mai moderna ferma apicola din Secuieni produsele sale
concurand cu success pe piata locala
Ferma a luat fiinta in anul 2000 si pana in prezent a adus imbunatatiri semnificative din
punct de vedere tehnologic astfel produsele obtinute au o calitate superioara
7
Societatea este din punct de vedere tehnologic si organizatoric la nivelul performantelor
din Europalucru ce s-a realizat pe parcursul a 13 aniprin investititii masive de capital
SC ALBINA SA lupta sa furnizeze produse si servicii de inalta calitateastfel incat clientii
sa sa beneficieze de o valoare
B2 Principalele mijloace fixe care compun patrimoniul actual al solicitantului
NU ESTE CAZULTabel B21
Mijloace fixe cu exceptia terenurilor aflate in patrimoniul societatii in prezent
NrCrt
Denumire mijloc fixData achizitionarii PV NIR
Grupa de incadrare contabila
Valoare de intrare
Amortizarea cumulata la
data ultimului
bilant contabil
Valoarea rămasa la data
ultimului bilant
contabil
Buc
1 Centrifuga 4 R inox Mijloc Fix 12500 10000 2500 12 Tava de descapacit 1520 1000 520 13 Furculita de descapacit x 2 120 100 20 14 Cutit de descapacit x 2 Mijloc Fix 500 400 100 15 Strecuratoare miere 175 100 75 16 Colector de polen x 25 Mijloc Fix 7500 5000 2500 17 Hranitor x 25 1375 1000 375 18 Dalta apicola x 2 134 100 34 19 Afumator x 2 Mijloc Fix 520 250 270 110 Perie apicola x 2 90 50 40 111 Ladita de transport rame 60 40 20 112 Gratie de urdinis x 25 Mijloc Fix 750 500 250 113 Rama de ventilatie x 25 3700 3000 700 114 Scaun apicol 60 30 30 115 Suport pentru stup x 25 Mijloc Fix 1875 1000 875 1
Tabel B22
Nr
Crt
LO
CA
LIT
AT
EJ
UD
ET
SU
PR
AF
AŢ
A
TO
TA
LA
(MP
)C
AT
EG
OR
IA
DE
FO
LO
SIR
E
IND
IVIZ
A
EX
CL
US
IVA
(M
P)
VA
LO
AR
EA
C
ON
TA
BIL
A
(LE
I)
SE
RIE
C
ER
TIF
ICA
T
NR
C
ER
TIF
ICA
T
DA
TA
E
MIT
ER
II
1 Secuienijud Neamt 4000 mp E 74500 154N 327 01011991N
TOTAL NA NA NA NA
8
B3 Descrierea activitatilor curente (agricole si non-agricole) si a tehnologiilor aplicate
Buget de venituri - cheltuieli și consumuri intermediare pentru produsul - Miere
Indicatori UM Cantitate
Pret VALOAREUM
ICONSUMURI (CHELTUIELI) MATERIALE (1+2+3+4+5+6) 3198100
1 Combustibil L 2000 59 11800002 Apa si canal msup3 100 24 240003 Energie electrica Kw 30000 053 15900004 Romtelecom min 1000 004 40005 Gaz msup3 550 12 66000
6Cheltuieli cu aprovizionarea ( 10din 1) lei 334100
IICONSUMURI(CHELTUIELI) CU FORTA DE MUNCA 173000
7Personalul permanent implicat icircn producție zo 10 30 30000
8Personal sezonier implicat icircn producție zo 2 20 4000
9 Personalul administrative persoane 1 50 500010 Fond retribuire zo 134000
III ALTE CONSUMURI(7+8+9+10) 8651133
11 Cheltuieli generale(3din I+II) Lei 101133
12 Dobacircnzi la credite Lei 500000
13 Asigurări (8 din valoare ) Lei 635000014 Amortismente Lei 1700000
ATOTAL CONSUMURI INTERMEDIARE (I+II+III) 12022233
B VALOAREA PRODUCTIEI 10000000 1400000000B1 Miere kg 10000000 14 1400000000
C VENIT IMPOZABIL(B-A) 1387977767
C1 (-)Impozite si taxe 500000 C2 (+)Subvenţii 30000000D PROFIT BRUT 1357477767
E IMPOZITUL PE VENIT 222076443F PROFIT NET 1165901324
G COST DE PRODUCTIE 042H Profit la kg 117
9
3 Cheltuieli cu energia electrica si combustibil
Indicatori kw kw Lei LeiValoare leibuc
Curs leuEuro =43791zi
unitate anunitate Kw anunitate
CONSUMURI CU ENERGIA bucunitate Zile an 36500
Consum energie 8219 300000005
3 1590000 1590000
Total (lei)an 1590000 Total (Euro) 363088 363088Revine pe kg miere (lei) 000
Revine pe kg miere (Euro) 000 bucunitate Zile an 36500
Consum energie mentinere ambient 189 10000005
3 53000 53000
Total (lei)moara 53000
Total (Euro) 12103 Revine pe kg miere (lei) 000
Revine pe kg miere (Euro) 000
kwunitate Zile an 36500
Consum energie iluminat 189 5000005
3 26500 26500Total (lei)moara 26500
Total (Euro) 6051
Revine pe produs (lei) 000
Revine pe produs (Euro) 000
Indicatori litri litri lei Lei
zi
unitate anunitate litru anunitate
10
CONSUMUL CU COMBUSTIBILUL litriunitate Zile an 36500
Aprovizionare materii prime 1370 50000060
0 3000000
Transport produse 219 8000040
0 320000
Alte operaţii tehnologice 110 4000048
0 192000
Total (lei)moara 620000 3512000
Total (Euro) - 141582 801991 Revine pe kg miere (lei) - 000 002
Revine pe kg miere (Euro) 000 000 000
TOTAL CONSUMUL ENERGIE+COMBUSTIBILUL Kw+Lunitate Zile an 36500
Total (lei)moara 5181500
Total (Euro) 1183234 Revine pe kg miere (lei) 00051815 Revine pe kg miere (Euro) 00011832 Revine pe um (lei) 00051815 Revine pe um (Euro) 00011832
5Alte cheltuieli materiale+apaIndicatori Leian
Cheltuieli cu apa 240
Cheltuieli diverse(obiecte de recuzitaobiecte sanitare etc) 1155
Total (lei) 1395Total (Euro) 3185586
Revine pe um (lei) 1395Revine pe um (Euro) 3185586
9Asigurari-cota parte 08 din valoarea productieiIndicatori Curs Valoare lei
4312 0
kg miere 10000000
11
Valoare producție 14000000Valoare asigurare lei 112000
Valoare asigurare Euro 2597403Revine pe um (lei) 1120Revine pe um (Euro) 2597403
10AmortismentIndicatori Curs Valoare lei
43791 0
Moara 1200 kgh Loporcaro MDTL-2 735000
Siloz 100000Cantar electronic 20000
IVECO Daily Furgon 215000Ford Cargo 3535D 500000Magazie de cereale 10000
Valoare utilaje 1580000Valoare amortizare din utilaje (2) lei 31600Valoare amortizare din utilaje (Euro) 72160946
Revine pe kg miere (leian) 0158
Revine pe kg miere (Euroan) 00360805Revine pe um (lei) 000158
Revine pe um (Euro) 00000158
NU ESTE CAZUL
ICHELTUIELI CU FORTA DE MINCA
Indicatori nr salariu Lei
12
salariati icircncadrare anunitate
CONSUMURI CU ENERGIA moara 0 Zile an
Contabil 1 1500 18000
Administrator 1 1700 20400
Șofer 2 1000 24000
Total fond salarii (lei)ferma 4200 62400
Total (Euro) 959101 142495
Revine pe UM (lei) 42 624Revine pe UM (Euro) 959101 142495
Ajutor şomaj( 5) 210 2520
C A S (2333) 97986 1175832Contribuţii ptfond sănătate(7) 671371 805645
Fond solidaritate (2) 84 1008
Total fond retribuire (lei)moaraan 1609196
Total fond retribuire (Euro)ferma an 367472Total fond retribuire (lei)um 1609196
Total fond retribuire (Euro)um 36747197
13
B4 Politica de aprovizionare Furnizori de materii prime
Tabel B4 1
PRINCIPALII FURNIZORI DE MATERII PRIME
FURNIZOR
Extern
AdresaCantitate
aprox(tone)Valoare
aprox (LEI) aprox din total
achizitii
Inter
n
1
Sc ZOO IMPEX Srl I
str Tineretului Nr 2-4 NEAMT 5000
3500000050
2
SC AGROMEC SA I
STR AGRICULTORILOR 30A NEAMT 2000
14000000
20
3
SCMIERE AZ SA
I
STRCOLINEI NR28 NEAMT 2000
14000000
20
4
SC SC Marsat SA I
Str Stefan cel Mare nr 270 Neamt 1000
700000010
TOTAL 10000 70000000 100
Tabel B4 3PRINCIPALII FURNIZORI DE SERVICII
FURNIZOR
Extern
AdresaCantitate
aproxValoare aprox
(LEI) aprox din total
achizitiiIntern
1SC CONEL SA
I 30000 15900 9191
2SC TERMOFICARE SA I 300
700405
3SC ROMGAZ SA
I 550660
382
4
SC ROMTELECOM SA
I 100040
023TOTAL 0 17300 10000
B5 Politica de desfacere Canale de distribuţie
Tabel B51Principalii clienţi ai societatii
Nr crt
Client Valoare
Pondere
Termen de plata
(Nume si adresa)
(lei)
14
1
DELTA COM SRL NEAMT
7000000 50 7 ZILE
str Aleea Ulmilor nr 21A Neamt
2Dorivi Prodcom SRL Baneasa Str Alexandru Zirra Nr 5 3500000 25 7 ZILE
3Eurolil SRL - Aleea Targului BlA 9 ScA15 Neamt 615200 3500000 25 7 ZILE
TOTAL 14000000 100 7 zile
Tabel B52Datele de identificare ale principalilor clienţi
Nr Crt Societate
Cod Unic de Inregistrare
Telefon
AdresaFax
1DELTA COM SRL 19845043
756987341 str Aleea Ulmilor nr 21A Neamt
2Dorivi Prodcom SRL 16534567
757453421 Baneasa Str Alexandru Zirra Nr 5
3 Eurolil SRL 1599114975519543
2 Aleea Targului BlA 9 ScA15 Neamt 615200
Produsele obținute ndash Miere albatarate si altele ndash sunt valorificate pe baza de
contract cu ALFA COM SRL ASCO Prodcom SRL FOOD AZ SRL care preia marea
parte a cantititatii de miere aceasta fiind folosita in domeniul panificatiei Distribuția se
efectueaza direct fara inermediari Livrarile se fac zilnic cu termene de plata la 7 zile
PARTEA A II - A - DESCRIEREA INVESTIȚIEI
C PREZENTAREA PROIECTULUI
C1 Obiectivele proiectuluiFerma de cultivare a
Folosirea metodelor biologice de control al buruienilor ndash micoerbicidele
15
Diversificaea și implementarea masurilor biologice icircn tehnologia de cultivare a graului de toamnaporumbului si marului
Producerea de cereale ecologice Integrarea producției prin achiziționarea unei COMBINE DEUTZ-FAHR
MODEL 6060 HTS si a unui TRACTOR SAME MODEL EXPLORER 3-100 pentru o mai buna valorificare a solului si pentru producerea unei mai mari cantitați de grau si porumb in localitatea Secuieni jud Neamt
Achizitionarea unui Cultivator Maschio MG 300 Stabwalze 500 Valorificare producției secundare
Suprafata destinata pentru cele trei culturi avute in vedere va fi urmatoarea Mar 5 ha Grau 303 ha Porumb 302 ha
Bugetele de venituri si cheltuieli agrozootehnice
Buget de venituri - cheltuieli și consumuri intermediare pentru produsul ndash Miere
Indicatori UMCantitat
e
Pret VALOAR
EUM
ICONSUMURI (CHELTUIELI) MATERIALE (1+2+3+4+5+6) 3198100
1 Combustibil L 2000 59 11800002 Apa si canal msup3 100 24 24000
3 Energie electrica Kw 30000 053 15900004 Romtelecom min 1000 004 40005 Gaz msup3 550 12 66000
6Cheltuieli cu aprovizionarea ( 10din 1) lei 334100
IICONSUMURI(CHELTUIELI) CU FORTA DE MUNCA 173000
7Personalul permanent implicat icircn producție zo 10 30 30000
8Personal sezonier implicat icircn producție zo 2 20 4000
9 Personalul administrativepersoan
e 1 50 500010 Fond retribuire zo 134000
IIIALTE CONSUMURI(7+8+9+10) 8651133
11Cheltuieli generale(3din I+II) Lei 101133
12 Dobacircnzi la credite Lei 500000
13 Asigurări (8 din valoare ) Lei 635000014 Amortismente Lei 1700000
16
ATOTAL CONSUMURI INTERMEDIARE (I+II+III) 12022233
B VALOAREA PRODUCTIEI 1000000
0 1400000000
B1 Miere kg1000000
0 14 1400000000
C VENIT IMPOZABIL(B-A) 1387977767 C1 (-)Impozite si taxe 500000 C2 (+)Subvenţii 30000000D PROFIT BRUT 1357477767
E IMPOZITUL PE VENIT 222076443F PROFIT NET 1165901324
G COST DE PRODUCTIE 042H Profit la kg 117
Caracteristicile principale ale utilajelor sau constructiilor intentionate a se achiziționa prin proiect
COMBINA DEUTZ-FAHR MODEL 6060 HTS
17
CARACTERISTICI GENERALE
Elevator de alimentare Inversor electric pentru elevator si heder 2 cilindrii hidraulici de ridicare Batator Latime 1270 mm Oslash 600 mm 8 sine de batere variator electric pentru variatia vitezei de la 420 la 1250 rotmin Turbo separator diametru 590 mm Suprafata de separare 081 mp Ajustare electrica in 5 pozitii de la 25 la 65 mm Viteza 775 sau 410 rotmin Contrabatator 15 sine 14 mm distanta suprafata 095msup2 aparator pietre rabatabil reglare electrica independenta frontala si posterioara Scuturatori 5 caisori suprafata totala 730 msup2 Sistemul de curatire curatire proprie prin contra-actiune a sitelor Recuperare independenta pe ambele laturi ale masinii Buncar Capacitate 7500 litrii cu suprafata de acoperire Viteza de descarcare 90lsec Tub de descarcare cu deschidere hidraulica fereastra de inspectie in spatele scaunului operatorului Motor Deutz TCD 2012 L06 4V 6 cilindrii 4 valve Commom Rail diesel 183 kw250 CP Racire cu lichid Rezervor combustibil 555l Transmisia Complet hidrostatica cutie de viteze cu 4 trepte Frane Discuri de frana asistate hidrostatic si frana de parcare independenta Pneuri 62075R30 fata si 40570R20 spateLatime de suport 3047 mm Cabina Tip Commander IV cu vedere panoramica si geamuri usor colorate coloana volan reglabila sistem de aer conditionat si incalzire scaun PNEUMATIC sofer si scaun pasager radio si set pre-cd (4 difuzoare si antena) oglinda dreapta cu control electric Control softwear in limba Baneasaa Sistem de iluminat Conform regulamentului de trafic 6 lumini de lucru 1 lumina pentru tubul de descarcare 2 girofaruri 2 lumini posterioare Echipament atasare posterioara rapida pentru carucior heder extinctor manual de operare in limba Baneasaa
18
TRACTOR SAME MODEL EXPLORER 3-100
CARACTERISTICI GENERALE
Motor DEUTZ EURO III cu 4 cilindri turboalimentat cu capacitate de 4038 cm3 Putere max (2000 25 CE) 109 CP80 kW Motor răcit cu lichid ulei Radiator ulei motor transmisie Oprire motor cu cheia de contact Motor compatibil cu Biodiesel pacircnă la 100 Capacitate rezervor combustibil 160 l Ambreiaj hidrostatic Ambreiaj multi-disc PTO comandat hidraulic cu discuri imersate icircn ulei Blocare electrohidraulică a diferenţialului faţă şi spate Direcţie hidrostatică cu pompă independentă şi cilindru de direcţie cu dublu sens Coloana volanului rabatabilă şi reglabilă Unghi de viraj 55deg Manete laterale comandă cutie de viteze Toba de eșapament cu evacuare pe cabină cutie de viteze cu 5 rapoarte 15F + 15R cacircrlig frontal cacircrlig de prindere categoria C posterior PTO spate 540 ndash 1000 RPM baterie 12V-100h-650A manual de utilizare şi icircntreţinere icircn limba Baneasaă
ECHIPAMENTE STANDARDIZATE
Cutie de viteze 40kmh Sistem hidraulic cu pompă de 56 lmin Roti 42070R 24 faţă 48070R 34 spate Reglaj electronic motor
19
Extensie aripi spate Cilindrii suplimentari Filtru aer 8rdquo cu ejector de praf Distribuitori hidraulici auxiliari cu 4 prize rapide Stabilizatori telescopici Fracircnă hidrostatică integral independentă pe toate cele 4 roţi cu discuri de fracircnare icircn baie de ulei cu dispozitiv de excludere a franelor anterioare Scaun textil CABINĂ ORIGINALĂ TESTATĂ FONIC icircncălzire şi ventilare parbriz mobil locaş radio 2 lumini de lucru faţă şi 2 lumini de lucru spate ieşire spate pentru cabluri lumini interioare Faruri anterioare pentru condus pe dreapta Aer condiționat Girofar Suport pentru contragreutăți + 8 contragreutăți față (320 kg)
Cultivator Maschio MG 300 Stabwalze 500
20
Model Latime de lucru(cm) Putere necesara(CP) Masa(kg)MG 175 175 2535 320
Dotari- cutie de viteze din fonta- reductor de viteza de 540 rotmin(rotmin rotor 260)- rolele sunt plasate intr-un fel de cusca- cat I (3 puncte de prindere)
C3 Managementul proiectului (Responsabilul legal)
1 NumeDUCEAC Prenume IONUT Funcţia ADMINISTRATOR Studiile si experienţa (relevante pentru proiect)
C V Responsabilul legal
Icircntreprinderea Funcţia avuta Perioada
SC ALBINA SA SEF BIROU 2008-2013
STUDENT In prezent
C4 Lista de achizitii si sursele de achiziţii pentru activele ce fac obiectul proiectului materiile prime pentru punerea in functiune a proiectului
Tabel C41 ndash Lista de achizitii active
Furnizor Date furnizor Produs
21
Nr Crt
Valoare estimata
(EUR)
din total valoare eligibila
a proiectului
(daca este cunoscut la momentul
depunerii cererii de finantare)
1 DEUTZ-FAHR
Specializat in producția de utilaje pentru
agricultura
COMBINA MODEL 6060
HTS 125000 7483
2 SAME
Specializat in producția de utilaje pentru
agricultura
TRACTOR MODEL
EXPLORER 3-100 40000 2394
3 GEO
Specializat in producția de utilaje pentru
agriculturaCultivator MG
175 2031 123
TOTAL167031 100
Lista de achizitii materii prime
Nr Crt
Furnizor
Date furnizor Produs
Valoare estimata
(EUR)
din total
necesar de
materii prime
(daca este cunoscut la momentul depunerii cererii de finantare)
1 SC GA PRO CO CHEMICALS SA
Are in patrimoniu fabrica de
icircngrasăminte Icircngrășaminte 1255000 5375
2 PETROM
Specializat in comercializarea combustibililor Combustibil 500000 2141
3 KWS SEMINTE SRL
Specializat in obținerea
semințelor de soiagrauporumb
etc
Semințe de grauporumbsoia etc 580000 2302
TOTAL 2335000 100
C5 Personal si instruireNU ESTE CAZUL
Tabel C51Grafic angajare personal
Nr Crt Specialitate
Număr2002 2003 2004 2005 2006 2007
TOTAL 0 0 0 0 0 0
Necesar personal
22
- 1 contabil- 3 mecanizatori- 4 muncitori sezonieri
C6 Graficul estimat al proiectului
Proiectul va fi realizabil in 12 luni de la aprobarea finantarii
Lunile I ndashIV vor face demersuri pentru un imprumut bancar și se va acorda
icircmprumutul ( 300000 E)
Lunile V ndash VIII - se va achiziționarea utilajul propriu-zis
(combinatractorulcultivatorulsemanatoarea) se vor semna contractele cu furnizorii și
se vor livra utilajele
Lunile IX ndashXII ndash testarea utilajelor si inceperea activitatii
Diagrama Gantt
Denumire activitate
IAN
FEB
MARTIE
APRILIE
MAI
IUNIE
IULIE
AUGUST
SEPT
OCT
NOI
DEC
Contractarea unui imprumut bancar pe tremen lung X X Studierea ofertelor furnizorilor de utilaje X X Contractarea furnizorilor de utilaje
X X X Livrarea utilajelor X X X X Testarea utilajelor X X X
C7 Impactul proiectului asupra dezvoltarii zonei si a mediului de afaceri
In urma contractarii imprumutului bancar si achizitionarii de utilaje
performante se va incerca practicarea unei agriculturi rationale si de durata cu recolte
23
bogate si sanatoase de secara mazare si cartof care din punct de vedere ecologic sa
corespunda normelor UE in localitatea Secuieni JudNeamt
Acest fapt va determina totodata si creșterea veniturilor la bugetul
Primariei Secuieni JudNeamt datorita taxelor și impozitelor care se plătesc și
desemeni la bugetul statului se vor plăti impozite și taxe care icircn final vor fi icircn
beneficiul cetățenilor In practicarea agriculturiiintr-un mod intensiv se va avea in
vedere respectarea normelor de mediuPentru toate categoriile de materii prime
(combustibil piese de schimb icircngrășaminte etc) se vor icircncheia contracte icircn așa fel
icircncat să fie asigurat mersul normal al activității agricole Deasemeni si producția finita
(secaramazarecartof) care se va realiza va fi livrata in icircntregime pe baza de
contracte icircncheate
D PROIECŢII FINANCIARE SI INDICATORI FINANCIARI
D1 Bazele de productie
Cu proiect
A6 Denumire utilaj (noi) Costuri Amortizare Intretinere 2Combina DEUTZ-FAHR model 6060 HTS 125000 000 2500
TRACTOR SAME MODEL EXPLORER 3-100 40000 000 800
Cultivator Maschio MG 300 Stabwalze 500 2031 000 4062
167031 000 334062
D2 Contul de profit si pierderi previzionat ( pe o perioada de 3 ani )
Proiectia contului de profit si pierdere activitate cu proiect
Nr Crt Categoria AN 1 AN 2 AN 3
Venituri din exploatare 1 Venituri din vanzarea marfurilor Mii Lei
24
Euro 2 Productia vanduta Mii Lei 47000000
0485000000 500000000
Euro 107327990
110753351 114178713
3 Variatia stocurilor Mii Lei
Euro
4 Alte venituri Mii Lei Euro 5 Venituri din exploatare ndash total Mii Lei 47000000
0485000000 500000000
Euro 107327990
110753351 114178713
Cheltuieli pentru exploatare 6 Cheltuieli materiale ndash total Mii Lei
94000000 97000000 100000000
Euro 21465598 22150670 22835743
7 Cheltuieli cu lucrari si servicii executate de terti Lei
437330 450050 500040
Euro 99868 102772 1141888 Cheltuieli cu impozite taxe si varsaminte
asimilateMii Lei
250000 300000 350000 Euro 57085 68507 79925
9 Cheltuieli cu personalul ndash total Mii Lei 347330 360050 370560 Euro 79315 82220 84620
10 Alte cheltuieli de exploatare Mii Lei
Euro
11 Cheltuieli cu amortizarile si provizioanele Mii Lei 2510000 2750000 3000000
Euro 573177 627983 68507212 Cheltuieli pentru exploatare - total Mii Lei
97544660 100860100 104220600 Euro 22275047 23032153 23799548
13 Rezultatul din exploatare Mii Lei 372455340 384139900 395779400
Euro 85052942 87721198 90379165Venituri financiare ndash total
14 Venituri financiare ndash total Mii Lei Euro
Cheltuieli financiare din care
15 Cheltuieli privind dobazile Euro
16 Altele Mii Lei
Euro
17 Cheltuieli financiare - total Mii Lei Euro
18 Rezultatul financiar al exercitiului Mii Lei
25
Euro
19 Rezultatul brut al exercitiului Mii Lei
Euro
20 Impozit pe profit Mii Lei
Euro
21 Profit net Mii Lei
Euro
D3 Fluxul de numerar previzionat ( pe o perioada de 3 ani )
Flux de numerar - previziuni Anul 1 Anul 2 Anul 3OPERATIUNEAPERIOADA
MII LEI I ACTIVITATEA DE INVESTITII SI FINANTARE 0 0 0A Total intrari de lichiditati din (A1+A2+A3)
A1 Aport la capitalul social si contul intreprinzatoruluiA2 Vanzari de active inclusiv TVA 0 0 0A3 Credite pe termen lung din care (A31 + A32) A31 Imprumut BancaA 32 Grant SAPARD 0 0 0
B Total iesiri de lichiditati prin (B1+B2+B3)B1 Achizitii de active fixe corporale inclusiv TVAB2 Achizitii de active fixe necorporale inclusiv TVAB3 Cresterea investitiilor in curs 0 0 0
C ExcedentDeficit de lichiditati (A-B) 0 0 0D1 Rambursari de Credite pe termen mediu si lung din care (D11+ D12) D11 Rate la imprumutul Banca D12 Rate la alte Credite pe termen mediu si lung 0 0 0D2 Plati de dobanzi la Credite pe termen mediu si lung din care (D21+D22) D21 La imprumutul Banca D22 La alte Credite pe termen mediu si lung 0 0 0
E Flux de lichiditati din activitatea de investitii si finantare (C-D1-D2)II ACTIVITATEA DE EXPLOATARE SI ALTE ACTIVITATI 130727
51472387 1624350
F Incasari din activitatea de exploatare inclusiv TVA ( F1)130727
51472387 1624350
F1 Vanzari varianta cu proiectG Incasari din activitatea financiaraH Credite pe termen scurt 130727
51472387 1624350
K Plati pentru activitatea de exploatare inclusiv TVA (dupa caz) din care 0 0 0
1 Cheltuieli privind marfurile
2 Cheltuieli cu materiileprime 679603 747737 807415
26
3 Cheltuieli cu materialele consumabile 43637 48000 51842
4 Cheltuieli cu energia si apa 12988 14512 15672
5 Altecheltuieli materiale 10204 10323 11144
6 Cheltuieli cu serviciile executate de terti 55609 61160 66051
7 Cheltuieli cu impozite taxe si varsaminte asimilate 12500 13740 148408 Cheltuieli cu personalul angajat 0 0 09 Cheltuieli cu asigurarile si protectia sociala 0 0 0
10 Alte cheltuieli exploatare 0 0 011 Cheltuieli cu amortizarea si provizioanele
26064 26064 260642222222111111
L Flux brut exclusiv plati pentru impozit pe profit si TVA468670 550851 631321
M Plati pentru impozite si taxe (M1 + M2)186568 219297 251573
M1 TVA de platit 68667 104661 119950
M2 Impozit pe profit 97901 114636 131623N1 Rambursari de credite pe termen scurtN2 Plati de dobanzi la credite pe termen scurtO1 DividendeP
Total plati exclusiv cele aferente exploatarii (M+N1+N2+O1)P Total plati exclusiv cele aferente exploatarii (M + N1 + N2 + O1) 186568 219297 251573Q Flux de numerar din activitatea curenta (L-P) 280102 331554 379748II FLUX DE LICHIDITATI (CASH FLOW)R Flux de lichiditati net al perioadei (Q+E) 280102 331554 379748
S Disponibil de numerar al lunii precedenteDisponibil de numerar curent (S+R) 130597 410609 742253
T 410609 742253 1122001
D4 Indicatorii financiari
Valoarea investitiei (Vi) = valoarea totala a proiectului (exprimata in lei) ndash 12900000000 lei
LEI___________________________________________________________________________Specificare AN 1 AN 2 AN 3______________________________________________________________________Veniturile din exploatare (Ve)
27
470000000 485000000 500000000
___________________________________________________________________________Cheltuieli de exploatare (Ce)
97544660 100860100 104220600
___________________________________________________________________________
Rezultatul din exploatare (Re) = Se calculeaza Re = Ve ndash Ce - minim 10 din Ve
372455340 384139900 395779400
Profitul net (Pn) = rezultatul final al exercitiului financiar (anual) din care s-a scazut impozitul pe profit
312862486 322677516 332454696
Durata de recuperare a investitiei (Dr) = indicator ce exprima durata de recuperare a investitiei (exprimat in ani)
Se calculeaza Dr= ViPn mediu sau Dr=(Vi - 5 x Pn)Pn
unde Pn mediu = profit net mediu pe orizontul de prognoza Dr ndash ESTE 145 ANI
Rentabilitatea capitalului investit (Rc) = PnVi x 100 () Pn-profit net pentru fiecare an al perioadei previzionate
145 150 154___________________________________________________________________________
Cheltuieli financiare (Cf) = NU ESTE CAZUL___________________________________________________________________________
28
Gradul de acoperire a cheltuielilor financiare (Ga) = NU ESTE CAZUL
___________________________________________________________________________Flux de numerar net la sfarsitul perioadei (FNN) = Total intrari-Total iesiri FNNgt=0 (pentru fiecare an de prognoza)
280102 331554 379748 425733466695
Valoare actualizata neta (VAN) =aringFNi(1+r)I +FN5r VANgt0 r=rata de actualizare=8
CAPITOLUL IICAPITOLUL IISTRUCTURA FONDULUI FUNCIAR ŞI IcircNTOCMIREASTRUCTURA FONDULUI FUNCIAR ŞI IcircNTOCMIREA
ASOLAMENTULUIASOLAMENTULUI
21 Mărimea şi structura categoriilor de folosinţă a terenului
Tabelul 1Mărimea şi structura categoriilor de folosinţă a terenului
Specificare Ha din total din agricol
Suprafaţa totală 620 1000 -
Teren agricol 618 9968 1000
Teren arabil
- din care irigat
610 9839 987
300 4839 4854
Păşuni naturale 2 032 032
29
Facircneţe naturale 1 016 016
Livezi 5 08 08
Vii
Teren neproductiv 2 032 X
Condiţii naturaleDescrierea zonei icircn care este amplasată exploataţia cu cel puţin următoarele elemente
a) Temperatura medie anuală 940Cb) Precipitaţii medii anuale 534 mmmpc) Tipul de sol predominant textura panta
- tipul de sol cernoziom cambic- textura grosieră- panta 7 - 150C
Favorabilitatea terenului pentru diferitele culturi
Se va face o scurtă prezentare a caracteristicilor principalelor tipuri de sol cu favorabilitatea culturilor
CernoziomurileAu proprietăti fizice hidrofizice chimice termice şi de aeraţie foarte bune Cu toate că
sunt foarte bine aprovizionate cu azot fosfor şi potasiu pe aceste soluri pentru menţinerea fertilităţii şi obţinerea de producţii mari şi constant se recomandă aplicarea de icircngrăşăminte chimice şi organice Cernoziomurile sunt indicate pentru toate folosinţele şi culturile agricole
AluvisolurilePrezinta o fertilitate relativ bună fertilitatea depinzacircnd de gradul de solificare Pe
aluvisoluri pot fi cultivate o serie largă de plante specifice condiţiilor din ţara noastră porumb floarea soarelui cartof gracircu legume viţă de vie pomi
Soluri bruneDatorită proprietăţilor fizice (textură mijlocie structură granular medie permeabilitate
pentru apă şi aer rezistenţă scăzută la lucrările mecanice) sunt favorabile creşterii şi dezvoltării plantelor Pentru producţii mari se recomandă administrarea de icircngrăşăminte chimice organice şi verzi Sunt folosite pentru culturile gracircu porumb legume pomi migdal
22 Alegerea culturilor (criteriile avute icircn vedere culturile alese)
30
Criteriile avute icircn vedere (economice tradiţie asigurarea materiilor prime pentru investiţia de la planul de afaceri etc)
Cultura m ărului Importanta culturii marului se datoreaza valorii alimentare si gustative terapeutice si
profilactice a fructelor insusirilor lor tehnologice specifice particularitatilor agrobiologice ale pomilor si valorilor economice mari
Merele constituie unul dintre componentele de baza in alimentatia moderna a omuluiMărul creşte şi se dezvoltă bine icircn toate zonele Moldovei deoarece sunt condiţii
pedoclimaterice favorabile pentru cultivarea acestei specii pomicole Importanţa acestei specii pomicole ca cultură este determinată de valoarea alimentară calităţi gustative icircnalte icircnsuşirile terapeutice şi profilactice pentru sănătatea omului particularităţilor tehnologice specifice particularităţilor agrobiologice ale pomilor şi de valoarea economică mare de producţie Cultivarea merelor este o afacere profitabilă care are următoarele avantaje
- Plantaţia de măr poate fi exploatată 20-30 de ani iar investiţia se recuperează icircn 2-3 ani- Cererea crescacircndă pe piaţa locală şi externă la produsele agricole de valoare icircnaltă- Preţ avantajos la comercializarea merelor icircn stare proaspătă- Creşterea pe piaţa internaţională a cererii pentru producţia conservată (sucul concentrat)
Ele reprezinta aproape singurul aliment gata pregatit in natura care poate fi consumat fara alte adaosuri fie in stare proaspata fie consumate ca sucuri compot dulceata cidru marmelada etc Datorita insusirilor tehnologice merele constituie o materie prima cu pondere mare in industria alimentara
Astfel din punct de vedere chimic merele contin in medie 845 apa 141 zaharuri 02 substante pectice 06 substante grase 90 UI vitamina A 002 mg vitamina B2 01mg vitamina B1 7mg vitamina C 7 mg calciu 10 mg potasiu cat si cantitati reduse de aluminiu mangan sulf cobalt si altele
Principalii consumatori de mere sunt pieţele agricole locale antreprenori care exportă fructele fabricile de conserve depozite angro şi magazine procesatorii de fructe uscate Cele mai bune preţuri pot fi obţinute icircn cazul comercializării merelor icircn stare proaspătă pentru consum curent iar cele mai mici preţuri sunt icircnregistrate la mere comercializate icircntreprinderilor de procesare
Importanta marului rezida in particularitatile lui biologice Existenta unui numar mare de soiuri cu coacere esalonata in diverse epoci si capacitatea de pastrare in stare proaspata timp indelungat a soiurilor de iarna asigura consumul de fructe proaspete aproape in tot cursul anului circa 10 luni din 12 ale unui an Avand o mare capacitate de pastrare si o buna rezistenta la manipulare fructele pot fi transportate cu usurinta la distante mari
Cultura porumbului
Porumbul ocupa locul 3 ca importanta in lume Aceasta pozitie se justifica printro serie de particularitati
-prezinta o mare capacitate de productie cu cca 50 decat celelalte cereale-are o mare plasticitate ecologica-este o planta prasitoare fiind o foarte buna premergatoare pentru majoritatea plantelor de
cultura-suporta bine monocultura-are un coeficient multiplicat de 150-400ori-semanande-se primavara mai tarziu permite esalonarea mai buna lucrarilor agricole-cultura este mecanizata
31
-recoltarea se face fara pericol de scuturare
Porumbul este utilizat icircn alimentaţia omului icircn furajarea animalelor şi ca materie primă pentru diferite industrii
Icircn alimentaţia omului porumbul se utilizează sub formă de mălai (făină) din care se prepară mămăliga sau diferite peparate de patiserie fulgi de porumb porumb zaharat conservat sub formă de boabe sau ştiuleţi pentru salate şi garnituri porumb fiert sau copt popcorn (porumb pentru floricele) Din germenii de porumb rezultaţi icircn urma măcinării boabelor prin presare se obţine un ulei alimentar de foarte bună calitate apreciat icircn alimentaţia dietetică
Icircn furajarea animalelor boabele de porumb constituie furajul concentrat de bază pentru toate speciile de animale Valoarea nutritivă a porumbului este de 117 - 130 unităţi nutritive la 1 kg boabe
Planta icircntreagă recoltată şi tocată icircn faza de maturitate icircn lapte-ceară se utilizează pentru obţinerea de siloz care este utilizat pe scară largă icircn hrana vacilor de lapte De asemenea planta icircntreagă se poate utiliza ca masă verde
Tulpinile de porumb (cocenii) rezultate după recoltarea boabelor se pot utiliza ca furaj Ciocălăii măcinaţi pot fi utilizaţi icircn hrana rumegătoarelor Boabele de porumb se utilizează ca materie primă pentru obţinerea de amidon glucoză
dextrină izoglucoză (icircndulcitor lichid) whisky etc Boabele de porumb se utilizează pe scară largă pentru obţinerea de biocombustibil (etanol) după cum planta icircntreagă verde se poate utiliza pentru obţinerea de biocombustibil (metanol etanol)
Tulpinile de porumb se pot utiliza icircn industria celulozei şi la fabricarea panourilor aglomerate
Din ciocălăi se poate obţine furfurol sau pot fi folosiţi drept combustibil De asemenea icircn gospodăriile tradiţionale tulpinile de porumb se utilizează drept combustibil
Pănuşile se utilizează pentru diferite icircmpletituri tradiţionale Mătasea porumbului (stigmatele florilor femele) poate fi utilizată icircn scop medicinal iar
polenul de porumb este colectat cu uşurinţă de către albinele melifere (plantă poleniferă)
Cultura gracircului
Gracircul este una dintre cele mai importante cereale si planta care ocupa pe glob cele mai mari suprafete Boabele de grau au continut ridicat in hidrati de carbon si substante proteice Miere de grau este materie prima pentru paine si produse de panificatie aliment de baza pentru 35-40 din populatia globuluiGraul se mai utilizeaza si in prelucrari industriale (alcool amidon dextrina glucoza) si furaj in hrana animalelorTaratele sunt un nutret concentrat bogat in proteine hidrati de carbon si substante minerale Paiele se utilizeaza in industria celulozei si in hrana animale
Gracircul este cea mai importantă plantă cultivată din care se obţine icircn principal pacircine aliment de bază pentru cca 40 din populaţia globului Prin măcinare din boabele de gracircu se obţine făina care este utilizată pentru prepararea de diferite produse de panificaţie şi patiserie
32
fabricarea de paste făinoase etc Boabele de gracircu intră icircn alcătuirea amestecurilor de cereale prentru micul dejun
Boabele de gracircu se utilizează icircn hrana animalelor ca atare sau măcinate De asemenea icircn furajarea animalelor se utilizează şi tăracircţa rezultată ca subprodus icircn urma procesului de măcinare aceasta fiind bogată icircn proteine lipide şi săruri minerale
Boabele de gracircu servesc ca materie primă icircn diferite industrii pentru obţinerea de amidon gluten spirt băuturi spirtoase (vodcă wisky) bere biocarburburant (bioethanol)
Paiele au utilizări multiple precum materie primă icircn industria celulozei şi hacircrtiei aşternut pentru animale furaj grosier icircngrăşămacircnt organic prin icircncorporare icircn sol după recoltare sau prin compostare producerea de energie termină prin arderea icircn arzătoare cu recuperare de căldură
Germenii de gracircu rezultaţi icircn urma procesului de măcinare sunt utilizaţi icircn hrana omului ca produse energizante (germeni consumaţi cu lapte sau miere de albine) ca adaus icircn diferite produse de panificaţie sau pentru obţinerea de ulei foarte apreciat icircn industria cosmetică
Aluatul conservat prin refrigerare şi aluatul modelat (de exemplu blaturi pentru pizza) icircncepe să fie din ce icircn ce mai apreciat pe piaţă
Gracircul romacircnesc este un gracircu de foarte bună calitate pentru panificaţie care poate fi valorificat atacirct pentru consumul intern cacirct şi la export pentru consum european şi icircn afara Europei
Gracircul ecologic este unul dintre produsele ecologice cele mai bine cotate şi cerute pe piaţa mondială
Cultura gracircului oferă următoarele avantaje - boabele au un conţinut ridicat icircn glucide şi proteine corespunzător cerinţelor organismului uman - boabele au o bună conservabilitate pe perioade mari de timp - boabele se transportă cu uşurinţă pe distanţe mari - boabele de gracircu au diferite alternative de valorificare - boabele de gracircu reprezintă o importantă sursă de schimburi comerciale pe piaţa mondială - gracircul se poate cultiva icircn diferite condiţii pedoclimatice asiguracircnd producţii satisfăcătoare peste tot unde se cultivă - tehnologia de cultivare este complet mecanizată şi bine pusă la punct fără probleme deosebite - gracircul este o foarte bună premergătoare pentru majoritatea plantelor de cultură - după soiurile timpurii de gracircu pot fi semănate culturi succesive mai ales dacă sunt condiţii de irigare
Alegerea soiurilor şi hibrizilor (criteriile avute icircn vedere soiurile şi hibrizi aleşi pentru fiecare cultură)
-criteriile avute icircn vedere ndashproducţie rezistenţe specifice conţinut de principii nutritive etc
-soiurile şi hibrizi aleşi pentru fiecare cultură + prezentarea listei cu soiuri pentru 2012 la culturile alese şi descrierea soiului respectiv
MĂRUL - SOIURI
33
Icircn funcţie de epoca de coacere a fructelor merele se icircmpart icircn (a) soiuri de varăMelba Red melba Şafran de vară Papirovka Mantet Quinte Akane Plat August (b) soiuri de toamnă Prima Slava Peremojţiam James Grive Red Calvil de Zăpadă Spartan Focuşor Codrene Coredana Reglndis etc (c) soiuri de iarnă Idared Speranţa Banana de iarnăWellspur Goldspur Golden Delicious Jonathan Jonared Yellowspur Renet Simerenco Coredar Wagener etc
Antreprenorul trebuie să elaboreze proiect de plantare a livezii la icircntreprinderileautorizate şi materialul săditor trebuie să fie procurat de la pepinierele licenţiate cu actelenecesare pentru posibilitatea de beneficiere de subvenţii Cele mai de perspectivă soiuri de mere şi cu o cere sporită pe piaţă sunt Golden DeliciousRed Delicious Jonathan Idared Fugi Granny Smith Gala Melrose Ionagold Elstar precum şisoiurile genetic rezistente la boli şi dăunători aşa ca Florina Prima Coredana CoredarGeneros Pionier
Piaţa Romacircniei la merele proaspete este reprezentată prin 50 la sută din soiuri colorate (complet roşu sau parţial) şi 50 la sută pentru soiurile necolorate (gal-bene şi verzi) Cele mai populare soiuri colorate sunt Jonathan şi Idared urmate de Jonagold Gala Gloster etc iar dintre cele necolorate predomină soiul Golden Delicious Soiurile Granny Smith şi Mutsu icircnregistrează vacircnzări modeste Dintre soiurile locale icircn supermarket-uri se comercializează Glorios şi Florina icircnsă icircn can-tităţi foarte mici Fructele de obicei sunt icircmpărţite icircn trei categorii mici (sub 70 mm) medii (70-90 mm) şi mari (peste 90 mm)
PORUMB ndash SOIURI
Porumbul face parte din familia Gramineae subfamilia Panicoideae tribul Maydeae genul Zea Genul Zea cuprinde 3 specii - Zea mexicana (Schrad) Recv et Mangel (sin Euchlaena mexicana) ndash teosinte1 anual - Zea perennis (Hitsch) Recv et Mangel (sin Euchlaena perennis) ndash teosinte peren - Zea mays L ndash porumbul cultivat
Porumbul cultivat cuprinde mai multe convarietăţi (grupe de varietăţi) cele mai importante fiind următoarele - Zea mays conv dentiformis Koumlrn (sin Zea mays conv indentata Sturt) denumit porumbul dinte de cal Se caracterizează prin boabele mari prismatice cu partea sticloasă (cornoasă) a endospemului dispusă pe părţile laterale ale bobului iar partea făinoasă (amidonoasă) dispusă icircn partea centrală şi superioară a bobului (fig 19) Prin uscare endospemul făinos icircşi reduce volumul se contractă şi determină apariţia unei depresiuni icircn partea superioară a bobului sub forma mişunei dintelui de cal de unde denumirea acestei convarietăţi de bdquoporumb dinte de calrdquo La această convarietate au fost creaţi primii hibrizi de porumb iar icircn prezent această convarietate are cea mai margă răspacircndire icircn lume Majoritatea hibrizilor de porumb aparţin acestei convarietăţi La noi icircn ţară primii hibrizi care au fost icircntroduşi icircn cultură aparţin acestei convarietăţi şi au fost aduşi din SUA de unde şi denumirea de bdquoporumb americanrdquo - Zea mays conv indurata (Sturt) Bailey denumit porumbul cu bobul tare porumbul sticlos Se caracterizează prin boabe rotunjite icircn partea superioară netede lucioase dure la spargere de unde vine denumirea de bdquoporumb tarerdquo Partea sticloasă a endospermului este dispusă la exteriorul bobului de jur-icircmprejurul acestuia iar partea făinoasă este dispusă icircn partea centrală a bobului uneori ajungacircnd pacircnă icircn partea superioară a bobului situaţie cacircnd determină apariţia
34
unei uşoare mişune (fig 20) Din această convarietate au făcut parte vechile populaţii şi soiuri romacircneşti de unde şi denumirea de bdquoporumb romacircnescrdquo - Zea mays conv aorista Grebensc denumit porumbul semisticlos Prezintă caracteristici intermediare icircntre convarietăţile dentiformis şi indurata Bobul este rotunjit mat icircn partea superioară şi uneori prezintă o uşoară adacircncitură - Zea mays conv everta Sturt (sin Zea mays conv microsperma Koumlrn) denumit porumb de floricele Se caracterizează prin plante cu o talie mai mică care au capacitatea de a forma mai mulţi ştiuleţi pe plantă Boabele sunt mici (MMB = 40-100 g) cu vacircrful rotunjit sau ascuţit Endospermul este aproape icircn icircntregime sticlos cu excepţia unei mici porţiuni icircn jurul embrionului care este amidonoasă Prin icircncălzire apa din grăunciorii de amidon din endospermul făinos se transformă icircn vapori care exercită o presiune asupra tegumentului pacircnă cacircnd determină spargerea acestuia moment icircn care conţinutul bobului se revarsă (boabele expandează) mărindu-şi volumul de 15-20 de ori formacircnd o masă albă-spongioasă respectiv aşa-numitele floricele
RUSTICA a castigat o pozitie de lider pe piata de porumb precoce din Europa de Nord si poseda o gama larga de seminte adecvata pentru toate pietele lumii HIBRIZI FOARTE PRECOCIBarbados - excelent pentru boabe si silozEarly Star - precoce si productivEnergy Star - foarte buna valoare alimentaraComera - performanta inalta HIBRIZI PRECOCIBatz - vigurosEurostar - lider in EuropaGalaStar - porumb pe care il veti adoraInagua - bun pentru boabe si siloz
GRAcircU ndash SOIURI
Cercetătorii de la Institutul de Cercetare - Dezvoltare Agricolă Fundulea au creat soiuri de grau productive si rezistente la secetaBOEMA soi de gracircu de toamnă extrem de productiv şi cu indici de calitate ridicaţi pentru panificaţie adaptat condiţiilor climatice din zona de cacircmpie din sudul ţării şi Moldova este un soi foarte precoce mai timpuriu la icircnspicat cu 1-3 zile faţă de soiul Flamura 85 talia plantei de 77-90 cm rezistent la iernare şi cădere arşiţă şi secetă rugina galbenă rezistenţă mijlocie la rugina brună şi făinare are calitate bună de morărit şi panificaţie
GRUIA este un soi de toamnă care a dat rezultate foarte bune icircn Oltenia şi Dobrogea este mai timpuriu cu 4 zile faţă de soiul Fundulea 4 talie de 76 cm se remarcă printr-o rezistenţă bună la iernare la cădere dar şi la rasele actuale de rugina galbenă
35
superior multor soiuri ca rezistenţă la făinare rugină brună şi septorioza frunzelor calitatea de panificaţie a soiului Gruia este apropiată de cea a soiului Dropia faţă de care tinde să aibă un gluten mai tenace soiul se evidenţiază printr-o productivitate ridicată icircn medie cu 9-12 mai mare faţă de soiurile martor sporul de producţie fiind mai mare icircn condiţii de secetă in pofida taliei sale scurte soiul se comportă foarte bine icircn condiţii de deficit hidric Gracircul aparţine genului Triticum familia Gramineae (Poaceae) Genul Triticum cuprinde un număr mare de specii de gracircu forme sălbatice şi cultivate clasificate diferit de-a lungul timpului
Pentru ţara noastră prezintă importanţă 2 specii şi anume Triticum durum Desf şi Triticum aestivum L Triticum durum Desf (fig 16) are tulpina plină icircn interior pe toată lungimea sau cel puţin icircn partea superioară Spicul este aristat cu ariste lungi comparativ cu lungimea spicului şi orientate paralel Boabele au aspect sticlos la maturitate şi sunt conice la capet Triticum aestivum L (fig 17) are tulpina goală icircn interior pe toată lungimea Spicul este nearistat sau aristat cu ariste mai scurte comparativ cu lungimea spicului şi orintate divergent Boabele sunt ovoidale sau alungit-ovoidale prevăzute cu un smoc de perişori la capătul superior Endospermul este făinos semisticlos sau sticlos
Gracircul comun reprezintă specia cea mai importantă care pe plan mondial reprezintă cca 90 din suprafaţa cultivată cu gracircu şi cea mai mare partea a suprafeţei cultivată cu gracircu din ţara noastră Gracircul comun are forme de toamnă şi de primăvară aproape icircntreaga suprafaţă din ţara noastră fiind cultivată cu gracircu de toamnă (gracircul de primăvară ocupă suprafeţe foarte mici nesemnificative)
Soiurile de gracircu cultivate icircn Romacircnia sunt icircn marea lor majoritate soiuri romacircneşti create la Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Fundulea sau icircn reţeaua de Staţiuni de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Aceste soiuri se caracterizează prin potenţial de producţie ridicat (9-10 tha) o bună rezistenţă la cădere ger iernare secetă şi boli o bună calitate şi stabilitate a recoltelor
23 Intocmirea asolamentului
Specificare HaSuprafaţa totală a terenului arabil 610Suprafaţa medie a solei (3 sole) 2033
Tabelul 2Schema rotaţiei culturilor
SOLAANUL 2012 2013 2014I măr măr mărII gracircu porumb gracircuIII porumb gracircu porumb
36
37
CAPITOLUL IIICAPITOLUL IIIORGANIZAREA PROCESULUI DE PRODUCŢIE AGRICOLĂORGANIZAREA PROCESULUI DE PRODUCŢIE AGRICOLĂ
31 Proiectarea producţiilor medii prin metoda bonităriiterenurilor agricole
Tabelul 3
Date iniţiale
Cultura Tipul de solSuprafaţa - ha (Si)
Nota de bonitare pentru
condiţiile ecologice (Pi)
Corecţia pt distanţă şi
felul drumului (k)
Coeficient de
potenţare (c)
Producţia medie
realizată
MărGracircuPorumb
Cernoziom 5 75 015 11 15000Cernoziom 303 80 018 12 4000Cernoziom 302 85 019 13 8000
TOTAL 610
2) Notele totale de bonitare pentru condiţiile ecologice (Ni)
MĂR ndash 575 = 375Ni = Si x Pi GRAcircU ndash 30380 = 24240
PORUMB ndash 30285 = 25670TOTAL = 50285
3) Nota medie ponderată de bonitare
50285 610 = 8243
1) Producţia ce revine pe un punct al notei medii ponderate de bonitare
P măr = 515000 375 = 200P gracircu = 3034000 24240 = 50
P porumb = 3028000 25670 = 9411
6) Corecţia totală icircn funcţie de distanţă şi drumuri Ct = S x kMĂR ndash 5015 = 075
Suprafaţă x coeficient corecţie GRAcircU ndash 303018 = 5454PORUMB ndash 302019 = 5738
TOTAL = 11267
38
7) Nota de bonitare recalculată (Nbr)
MĂR ndash 375-075 = 37425Nbr = Nota totală de bonitare ndash Corecţia GRAcircU ndash 24240-5454 = 2418546
PORUMB ndash
25670-5738 = 2561262
8) Notele totale de bonitare potenţate (Ntp)
MĂR ndash 3742511=4117
Ntp =Nota de bonitare recalculată (Nbr)
xCoeficient
de potenţare
GRAcircU ndash241854612=290225
PORUMB ndash
256126213=332964
9) Producţia totală pe cultură pentru fiecare unitate de sol (Pt)
MĂR ndash 4117200= 82340
Pt =Nota totală de
bonitare potenţată (Ntp)
x
Producţia ce revine pe un punct de
bonitare P(kgpunct)
GRAcircU ndash
29022550= 1451125
PORUMB ndash
3329649411=31335242
TOTAL= 4666989
10) Producţia medie la hectar Pmc1
Pm măr = Producţia totală Suprafaţa totală = 823405=16468
Rezultatele pentru celelalte culturi
Pmedie gracircu = 1451125303= 4789
Pmedie porumb =31335242302= 10376
39
32 STABILIREA CANTITĂŢILOR DE IcircNGRĂŞĂMINTE PE CULTURI
Calculul dozelor de icircngrăşăminte s-a efectuat ţinacircndu-se cont atacirct de
producţiile medii cacirct şi de existentul de suprafaţă activă din sol S-au luat icircn
considerare şi pierderile rezultate prin levigare
Icircn tabelul 4 este prezentat calculul dozelor de icircngrăşăminte chimice la ha
separat pentru cele 3 culturi icircn parte
Tabelul 4
Calculul dozelor de icircngrăşăminte chimice
Nr Crt
SPECIFICARE UM
CULTURA
GRAcircU PORUMB MĂRN P K N P K N P K
1 Producţie medie Kgha 4789 10376 16468
2 Consum specific Kg sat
23 11 20 20 21 20 5 3 6
3 Sa de administrat
Kg 11014
5268 9578
20752
2179 20752 8234 494 988
4 Sa icircn sol Kg 45 31 60 40 35 30 30 20 355 Diferenţa de
admKg sa
6514 2168 3578
16752
1829 17752 5234 294 638
6 Pierderi prin levigare
13 5 7 13 5 7 13 5 7
7 Cant pierdută prin levigare
Kg sa
847 108 25 2177
914 1242 68 147 446
8 Total sa de administrat
Kg 7361 2276 3828
18929
19204 18994 5914 3087 6826
9 Tipul de icircngrăşămacircnt
NO4NO3
Super P c
Sare potasică
NO4NO3
Super P c
Sare potasică
N P2O5 K20
10 Conţinutul icircn sa a icircngr
Kgt 345 40 40 345 40 40 345 40 40
11 Doza de icircngr de administrat
Kg 213 57 96 549 480 475 171 77 171
40
33 PLANUL DE CULTURĂ
Planul de cultură cuprinde structura culturilor dimensiunile fiecăreia
producţiile medii şi totale (tabelul 5)
Tabelul 5
Icircntocmirea planului de cultură
Cultura Suprafaţa (ha)
Producţii medii (kgha)
Producţia totală (t)
Preţ livrare (leikg)
Măr 5 16468 8234 2Gracircu 303 4789 1451 08
Porumb 302 10376 313355 1
34 FUNDAMENTAREA FIŞELOR TEHNOLOGICE PE CULTURI
Icircn vederea organizării proceselor de muncă şi de producţie icircn etapa pregătitoare se
icircntocmesc fişele tehnologice pe culturi Informaţiile cuprinse icircn fişele tehnologice servesc icircn
acelaşi timp la stabilirea tehnologiilor stabilirea destinaţiei producţiei determinarea volumului
lucrărilor mecanice şi manuale necesarul de forţă de muncă cantităţile de materiale şi mijloacele
financiare necesare pentru aprovizionare
DATELE NECESARE
1 Culturile incluse icircn planul de producţie al firmei
2 Suprafaţa ocupată de fiecare cultură icircn parte
3 Culturile premergătoare
4 Producţia medie şi totală a fiecărei culturi
5 Lucrările tehnologice icircn ordinea cronologică a executărilor
6 Perioada de executare şi data lucrării
7 Mijloacele cu care se execută lucrarea
8 Tarifele de plată pentru lucrările mecanice
9 Tarifele de plată pentru lucrările manuale pe categorii
10 Cuantumul taxelor pentru CAS şomaj risc asigurare
11 Amortismentul specific
12 Materialele necesare procesului tehnologic consumul normat pe UM preţul unitar şi cota
pentru cheltuielile de aprovizionare
41
13 Cota de cheltuieli indirecte (comune şi generale)
MODUL DE LUCRU
1 Se icircnscriu icircn fişă datele privind suprafaţa şi producţia medie Producţia medie se planifică
icircn raport cu fertilitatea solului şi cantitatea de icircngrăşămacircnt aplicată
2 Se icircnscriu lucrările tehnologice icircn ordinea executării lor precizacircndu-se toată perioada
optimă de execuţie şi durata fiecărei lucrări
3 Pentru fiecare icircn parte se determină volumul lucrărilor sumele necesare şi materiale
4 La lucrările manuale icircn raport cu volumul lucrării se calculează numărul de zile om iar
fondul de salarii rezultă icircnmulţind numărul de zile om necesar pentru evaluarea lucrării cu
tariful pe ziom corespunzător
5 Taxele asupra fondului de salarii se calculează aplicacircnd cota icircn proporţie de 30 pentru
CAS 5 pentru fondul de şomaj 1 pentru risc şi asigurare impozit 15 asupra sumei
care reprezintă fondul de salarii
6 Amortismentul specific se determină icircn raport cu valoarea de inventar a mijlocului fix
folosit exclusiv la cultura respectivă şi durata de folosire
7 Cota de cheltuieli pentru aprovizionare se calculează o cotă parte din valoarea
materialului folosit
8 Din icircnsumarea pentru lucrările mecanice lucrările manuale taxe asupra valorilor
materialelor se obţin cheltuielile de producţie
9 La cheltuielile directe se aplică cota de cheltuieli comune şi prin icircnsumarea lor se
determină cheltuielile de producţie
10 După fiecare trimestru se fac totalurile
11 Se calculează indicatorii cheltuieli de producţie la hectar şi costul la tona de produs
42
44
45
46
47
35 Organizarea lucrării de semănat la cultura gracircului
Semănatul este una dintre cele mai importante lucrări agricole de care depinde icircn ultimă instanţă obţinerea de producţii ridicate Suprafeţele icircntinse ocupate de culturi precum şi termenele restracircnse icircn care trebuie executat fac ca procesul de muncă al semănatului să ocupe un loc important icircn activitatea de producţie a exploataţiilor agricole
Etapele organizării lucrărilor de semănat cereale păioase sunt următoarele1 se stabileşte componenţa agregatului de semănat potrivit condiţiilor existente
(tractor plus semănătoare SUP-29 sau SUP-21)2 Se determină necesarul de agregate pentru terminarea semănatului icircn termen
optim folosind formula
icircn care
N ndash numărul de agregate pentru terminarea lucrării icircn timpul propusS ndash suprafaţa de icircnsămacircnţatn ndash numărul de zile icircn care trebuie terminată lucrareaP ndash randamentul zilnic al maşinii
(1)N = 303(512) = 5 agregate
Aşadar icircn prealabil trebuie cunoscut randamentul zilnic al agregatului de semănat folosit Aceasta se calculează după formula
icircn
care
P ndash randamentul zilnic al agregatului (ha)B ndash lăţimea de lucru a agregatului icircn lucru (m)V ndash viteza de deplasare a agregatului
icircn lucru (moră)t ndash durata zilei de lucru (ore)H ndash coeficientul de folosire a timpului de lucru (070-080)
(2)P = 366000807 10000 = 12 ha
3 Stabilirea lungimii marcatoarelor semănătoriiLungimea marcatoarelor adică distanţa la care trebuie aşezată piesa activă a marcatorului faţă de ultimul brăzdar se stabileşte icircn funcţie de
lăţimea de lucru a semănătorii (B) distanţa icircntre două brăzdare (b) distanţa icircntre roţile din faţă sau marginile exterioare ale şenilelor
tractorului (c)
= 11
= = 26
49
49
Cacircnd tractorul poate urmări urma lăsată de marcator atacirct cu roata din dreapta cacirct şi cu roata din stacircnga lungimea celor două marcatoare este egală şi este dată de relaţia
4 Stabilirea debitului semănătorii icircn funcţie de norma de sămacircnţă la hectar La icircnceputul lucrării trebuie icircntotdeauna să se verifice corectitudinea reglării debitului la icircnsămacircnţare Această verificare se face după formula
icircn
care
G ndash cantitatea de sămacircnţă cursă din semănătoare la un număr stabilit de icircnvacircrtiri a roţii semănătoriiA ndash norma de semănat la un ha (kg)d ndash lungimea roţii semănătorii (m)B ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)O ndash nr de icircnvacircrtituri a roţii semănătorii
(6)G= 2501743620 10000 = 313
5 Stabilirea dimensiunilor postatelor la semănat Lungimea maximă a postatelor la semănat este icircn funcţie de capacitatea cutiei semănătorii Pentru a uşura organizarea transportului de seminţe este indicat ca alimentarea semănătorii cu seminţe să se execute la un singur capăt a postatei ~n acest caz lungimea maximă a postatei se calculează după formula
icircn
care
L ndash lungimea maximă a postatei (m)Q ndash capacitatea coşului de alimentare
a semănătorii (kg)Y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii coşului de alimentare a semănătorii (icircn medie 070-080)A ndash norma de semănat (kgha)B ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)
(7)L = (051000040007) (25036) = 1556m
Icircn ce priveşte lăţimea postatei aceasta se determină icircn funcţie de lăţimea totală a parcelei de icircnsămacircnţat şi de metoda de deplasare a agregatului Ea se calculează aşa icircncacirct să asigure de lucru agregatului pentru 1-2 zile de lucru
Lăţimea postatei la semănatul icircn suveică se calculează după formula
icircn care
l ndash lăţimea postatei (m)P ndash productivitatea zilnică a agregatului (hazi)Z ndash durata icircn zile a lucrului pe aceeaşi postată (1-2 zile)L ndash lungimea postatei (m)
(8)l = 10000122 1556 = 154m
6 Lăţimea zonei de icircntoarcere a agregatului Pentru icircntoarcerea agregatului la capetele parcelei se delimitează o facircşie de teren denumită bdquozonă de icircntoarcereldquo Delimitarea acestei zone se face icircn cazul deplasărilor icircn parcursul liniar cu buclă şi fără buclă Lăţimea zonei de icircntoarcere este dată de relaţia
50
50
icircn care
E ndash lăţimea zonei de icircntoarcereR ndash raza de icircntoarcere a agregatuluie ndash lungimea de ieşire a agregatului (adică distanţa de la centrul agregatului mijlocul osiei motoare a tractorului) pacircnă la organele active ale maşinii
(9)E = 34 + 15 = 135m
Aceasta reprezintă lungimea cu care trebuie să se deplaseze centrul agregatului pentru aducerea organelor active ale maşinii agricole pe linia de icircntoarcere a lucrului
7 Stabilirea distanţei dintre punctele de alimentare a semănătorii Distanţa dintre punctele de alimentare a semănătorii se determină icircn funcţie de metoda de deplasare a agregatului la semănat ~n cazul semănatului icircn suveică lungimea postatei este determinată icircn funcţie de capacitatea cutiei de seminţe icircn aşa fel ca alimentarea semănătorii să se facă numai la unul din capetele postatei distanţa dintre punctele de alimentare se află după formula
icircn care
D ndash distanţa dintre punctele de alimentare (m)B ndash lăţimea de lucru a agregatului (m)T ndash numărul turelor (adică nr curselor dus-icircntors) pe care le face agregatul pacircnă la golirea coşului semănătorii
(1)D = 2362 = 144m
Icircn cazul cacircnd lungimea postatei nu este determinată icircn funcţie de capacitatea cutiei de seminţe este necesar ca icircn prealabil să cunoaştem turele pe care le face agregatul pacircnă la golirea coşului semănătorii Aceasta se determină icircmpărţind lungimea drumului pe care icircl face semănătoarea pacircnă la golirea cutiei sale pe lungimea cursei de lucru dus şi icircntors ~n acest scop se foloseşte următoarea formulă
icircn care
T ndash numărul turelorQ ndash capacitatea cutiei semănătorii
(kg)Y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii cutiei (080)A ndash norma de semănat (kgha)B ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)L ndash lungimea postatei (m)
T= (1000040007) (2503621556) = 1Icircn cazul semănării icircn bdquolaturildquo sau bdquope două jumătăţi ale postateildquo distanţa dintre
punctele de alimentare se calculează după formula = 136 = 36
(semnificaţiile literelor sunt aceleaşi ca la formulele (10) şi (11)
51
51
8 Stabilirea cantităţilor de seminţe ce se pun la punctele de alimentare Cantităţile de seminţe care se pun la primul punct de alimentare se calculează după formula
= 4001 = 400kgiar cantitatea care se pune la punctele următoare este
icircn care
C ndash cantitatea de seminţe necesară alimentării agregatului (kg)Q capacitatea coşului semănătorii (kg)y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii cutieia ndash nr semănătorilor icircn agregat
(14)C1 = 400071 = 280kg
9 Stabilirea necesarului zilnic de muncitori pentru semănat şi transportat seminţele Necesarul zilnic de muncitori pentru deservirea semănătorilor variază icircn raport cu numărul de agregate folosite zilnic şi al maşinilor ce compun agregatul
10 Necesarul de mijloace de transport se stabileşte icircn funcţie de cantităţile de seminţe necesare semănătorilor la o icircncărcare timpul de golire a semănătorilor capacitatea mijloacelor de transport distanţa de transport şi timpul necesar pentru un ciclu de transport
~n primul racircnd se determină timpul icircn care se consumă cantitatea de seminţe existentă icircn cutia semănătorii folosind relaţia
icircn care
q ndash capacitatea cutiei semănătorii (kg)085 ndash coeficientul de folosire a cutiei semănătoriiB ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)V ndash viteza de lucru a agregatului (moră)N ndash norma de sămacircnţă la ha (kg)
Tgol = (10000400085) (366000250) = 063h = 38min
Numărul de mijloace de transport necesare zilnic se determină pe baza relaţiei
icircn care
Nt ndash numărul mijloacelor de transportn ndash numărul semănătorilor ce lucreazăt ndash durata unui ciclu de transport (min)Cm ndash capacitatea mijlocului de transport (kg)
Nt = (540008530) (38400) = 33 = 311 Se determină necesarul de saci pentru transportul seminţelor cunoscacircnd că
pentru uşurarea manipulării se recomandă ca un sac să aibă 40 kg
Nr saci = (512250) 40 = 375 sacizi
52
52
Centralizarea datelor
Nr crt
Specificare UMAgregatul folosit
Tractor + (SUP-29)
Tractor + SUP-21
1 Productivitatea zilnică a agregatului haschimb 12
2 Necesarul zilnic de-tractoare nr 5-semănători nr 5
3Productivitatea zilnică a tuturor agregatelor
hazi 60
4Dimensiunile solei de semănat
-lungime m 1556-lăţime m 1947-suprafaţă ha 303
5Dimensiunea parcelelor de semănat
-lungime m 1556-lăţime m 154-suprafaţă 24
6Lungimea marcatorului
-dreapta m 11-stacircnga m 26
7Norma de icircnsămacircnţare
-la 20 icircnvacircrtituri kg 3-la hectar kg 250
8Distanţa dintre punctele de alimentare cu seminţe
m 144
9Cantitatea de seminţe ce se pune la punct de alimentare
-la primul punct
kg 400
-la punctele următoare
kg 280
10 Necesarul zilnic de muncitori
-pt servirea semănătorii
nr 5
-pt transportul seminţelor
nr 3
-total nr 8
11Lăţimea facircşiei de icircntoarcere a agregatului
m 135
12Necesarul zilnic de mijl de transport
-atelaje nr-tractor+remorcă nr 3-auto-camion nr
13Necesar saci pt transportul seminţelor
nr 375
53
53
36 Evaluarea producţiei
Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţieiacestora
Evaluarea se face icircn două etape1) icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele
caracteristice de dezvoltare a plantelor2) icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite
norme standardizate~n funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfel
1) Gracircu orz (orz - 1 iunie gracircu - 15 iunie) Gracircu Boemandash se stabileşte numărul punctelor de control icircn funcţie de mărimea şi
uniformitatea parcelelor(icircn cazul parcele de pacircnă la 100 ha - 5 puncte pe suprafeţe mai mari de 100 ha - 10 puncte)
Determinările se fac cu ajutorul ramei metrice (un cadru de 1 metru patrat)Metodologie de lucrundash se numără spicele din interiorul ramei metricendash se stabileşte numărul mediu de boabe icircn spicndash se calculează producţia medie la hectar astfel
Q kgha = (360353610000) (10001000) = 4536kgha
Q kgha - producţia medie kgha Nsp - număr mediu de spice la mp (medie pe toate punctele de control) 360Nb - număr mediu de boabe icircn spice 35MMB - greutatea a 1000 boabe (grame)3610000 mp = 1 ha1000 x 1000 = 1000 grame x 1000 boabe
Exemplu
2) Porumb (1 septembrie) DKC 3511ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 28 mp (4 racircnduri x 070 x 10 m
lungime 070 (m) - distanţa dintre racircnduri)ndash se numără ştiuleţii la fiecare punct de controlndash se calculează numărul de ştiuleţi la hectar
54
54
Nstha = (30010000)(510) = 60000
Nstha - număr de ştiuleţi la hanst - numărul de ştiuleţi număraţi la toate punctele de controld - suprafaţa unui punct de control (mp)i - numărul punctelor de control
ndash se determină apoi numărul de boabe pe ştiuletendash se calculează apoi producţia medie la hectar
Q kgha = (60000588337) (10001000) = 11889 kgha
Q kgha - producţia medieNst - număr ştiuleţi la hectar 60000Nb - număr mediu de boabe pe ştiulete 588MMB - greutatea a 1000 boabe (grame) 337
Exemplu
3) Floarea soarelui (15 august)ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 28 mp (4 racircnduri x 070 x 10)ndash se numără capitulele la fiecare punct de control şi se stabileşte numărul mediu
de capitule la ha după formula
Ncpha - număr total de capitule la hancp - număr de capitule numărate la toate punctele de controld - suprafaţa unui punct de controli - numărul punctelor de control
ndash se determină numărul mediu de seminţe pe capitul(Ns)ndash se calculează producţia medie la hectar astfel
55
55
Q kgha - producţia medieNcp - număr mediu de capitule la hectarNs - număr seminţe pe capitulMMB - greutatea a 1000 seminţe icircn grame
Exemplu
4) Sfecla de zahăr (1 septembrie)ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 10 mp (3 racircnduri x 045 m x 74 m
lungime)ndash la fiecare punct de control plantele se recoltează se decoletează (tăierea
frunzelor) se curăţă de pămacircnt şi se cacircntărescndash se determină producţia medie astfel
q - cantitatea de rădăcini recoltate din punctele de control (kg)d - suprafaţa unui punct de control (mp)i - numărul punctelor de control
ndash la producţia stabilită se adaugă sporul de producţie ce se va realiza de la data evaluării la data prevăzută a se recolta (18 grziplantă)
Exemplu
5) Fructe (1 septembrie) MĂRMetoda de evaluare diferă icircn funcţie de tipul de livadă clasică sau intensivă dar
icircn mare constă icircn următoarele etapendash se stabileşte numărul de pomi pentru examinare (2 - 5 ) 480ndash se determină numărul mediu de fructe pe pom şi greutatea acestora icircn kg 30kg
167 de fructe
56
56
ndash se icircnmulţeşte numărul mediu de fructe pe pom cu numărul de pomi existenţi la ha şi se obţine astfel producţia medie la ha 16032 kgha
6) Struguri (de masă - 15 iulie de vin - 1 septembrie)ndash evaluarea se face separat la viile nobile şi la viile de hibrizindash se stabileşte numărul de butuci pe rod la ha cu relaţia
Nbha - numărul de butuci pe rod la hadr - distanţa dintre racircnduri (m)db - distanţa icircntre butuci pe racircnd (m)Ng - număr mediu de goluri (butuci neproductiviinexistenţi) la ha icircn procente
ndash se evaluează producţia de struguri pe butuc număracircndu-se toţi strugurii de pe un număr de 1 - 2 din butucii existenţi pe lot (se recomandă să se efectueze numărătoarea strugurilor pe fiecare al 10-lea butuc din 15 icircn 15 racircnduri)
Producţia de struguri pe butuc se calculează astfel
Pmb - producţia medie pe butuc (grame)Gms - greutatea medie a strugurilor (grame)Ns - numărul de struguri total găsiţi la numărătoareNba - numărul butucilor analizaţi
ndash se calculează producţia medie de struguri la ha cu formula
Pmha - producţia medie de struguri la ha (kg)Nbha - numărul de butuci pe rod la haPmb - producţia medie pe butuc (grame)
Exemplu
57
57
CAPITOLUL IV DETERMINAREA PRAGULUI DE RENTABILITATE (A PUNCTULUI CRITIC) PE CULTURI
Punctul critic marchează acea dimensiune a producţiei medii la care icircncasările din
valorificarea producţiei sunt egale cu cheltuielile totale de producţie deci acel punct al
producţiei medii la care nu se obţine profit dar nu se icircnregistrează nici pierderi
Mărimea costului de producţie şi a ratei profitului se găsesc icircntr-o stracircnsă legătură
cu raportul dintre cheltuielile de exploatare şi cantitatea de produse realizate Prin analiza
costurilor şi cheltuielilor de exploatare icircntreprinzătorul poate calcula nivelul minim de
activitate cerut de menţinerea icircn stare de funcţionare a firmei Cunoscacircnd pragul de
rentabilitate se poate proiecta volumul de vacircnzări icircn vederea obţinerii profitului scontat
De asemenea creditorii şi investitorii solicită adesea efectuarea analizei punctului
critic pentru a ajuta icircn evaluarea cacircştigurilor potenţiale ale unei afaceri şi icircn consecinţă
aceasta trebuie introdusă icircn planul de afaceri
Punctul critic se poate determina icircn două moduri şi anume fără profit programat
sau cu profit programat
Calculul punctului critic fără profit programat este exprimat printr-o relaţie
simplă
y = yי
y = Pvx
yי = Cvx + CF
Pvx = Cvx + CF
x(Pv ndash Cv) = CF
icircn care
y ndash veniturile din valorificarea producţiei (mii lei)
yי - cheltuielile totale icircnregistrate (mii lei)
Pv ndash preţul de vacircnzare unitar
x ndash producţia medie sau volumul vacircnzărilor (unităţi fizice)
Cv ndash cheltuieli variabile unitare
58
58
CF ndash costuri fixe totale
De unde x marchează acea dimensiune a producţiei la care nu se icircnregistrează nici
profit nici pierderi
Determinarea cantitativă şi reprezentarea grafică a PC la cultura Porumb
Cheltuielile variabile
NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrarii
CheltuieliCheltuieli variabilevariabile
(lei) (lei)
CheltuieliCheltuieli variabile variabile
(lei t (lei t ))
(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)
11 Incărcat transportat IC (PK) t 2881 180225 575
22 Descărcat IC (PK) t 2881 2444609 78
33 Incărcat transportat IC (N) t 10 2484545 793
44 Descărcat IC (N) t 1655 6371 02
55 Transportat apa prep sol mii l 30 599 019
66 Incărcat transportat săm t 66 599359 191
77 Recoltat porumb boabe t 530 2606662 832
88 Transportat porumb boabe t 225 1245 04
99
1010
TOTALTOTAL 9962236 31792
a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch Variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologicacopy= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)
59
59
Cheltuielile fixe
NrNr CrtCrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe
(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe
(lei ha)(lei ha)
(a)(a) (b)(b) copycopy (d)(d) (e)(e)
11 Adm Şi deservit IC (PK) ha 302 617645 2045
22 Arat 25 cm +grăpat ha 302 1140192 3775
33 Adm Şi deservit IC (N) ha 302 630389 2087
44 Erbicidat şi deservit ha 302 61155 2025
55 Discuit si preg Pat germ Ha 302 586536 1942
66 Semănat +deservit ha 302 472517 1565
77 Prăşit mecanic I ha 302 819024 2712
88 Prăit mecanic II ha 302 654182 2166
99
1010
TOTALTOTAL 5532035 18318
(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)
60
60
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura porumb - fără profit programat
Ch variabile Cv = 9962236 lei
Ch fixe totale CF = 5532035 lei
Ch fixeha CFha = 18318 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 11 leikg = 1100 leit
Producţia totală de PT= 313355 t
Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 302 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 33961599 lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 9962236 + 33961599 = 133583959 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 133583959 313355=
4263leit
Productia medie de porumb la punctul critic (X)
X= (CFha)(Pv-CVt) = 18318 ( 1100 ndash 4263 ) = 272 tha = 2720 kgha
Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 272 tha 4263 leit = 115953 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx =18318 leiha+ 115953 leiha =299133 leiha
Nivelul producţiei de 2720 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la
cultura porumb icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de
2720 la preţul de 11 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie
Depăşirea acestui nivel al producţiei (2720 ha) duce la obţinerea unui profit iar
scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi
61
61
62
PROFI
T
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
2720 kg2720 kghaha
4000
3000
1000
2000
5000
7000
6000
18318
leiha
299133
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura porumb ndash fără profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
62
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura porumb - cu profit programat
Ch variabile Cv = 9962236 lei
Ch fixe totale CF = 5532035 lei
Ch fixeha CFha = 18318 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 11 leikg = 1100 leit
Producţia totală de PT= 313355 t
Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 302 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 33961599 lei
Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)
Pr = 500000lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 9962236 + 33961599 = 133583959 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 133583959 313355=
4263leit
Profitul programat pe ha (Prha) Prha=PrS =500000302= 165562 leiha
Producţia medie de porumb la punctul critic (X)
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 18318+165562) ( 1100 - 4263 )= 517 tha
= 5170 kgha
Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 517 tha 4263 leit = 220397 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx = 18318 leiha+ 220397leiha = 403577 leiha
63
63
64
profit
suplimen
tar
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
5170 kg5170 kghaha
4000
3000
1000
2000
5000
7000
6000
18318
leiha
403577
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura porumb ndash cu profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
Profit programatProfit programat
PROFI
T
5000
64
Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura porumb
Specificare UMFara profit programat
Cu profit programat
Ch variabile Cv lei 9962236 9962236
Cheltuielile indirecte Ch ind lei 33961599 33961599
Ch variabile totale CVT lei 133583959 133583959
Ch variabile t CVt leit 4263 4263
Ch fixe totale CF lei 5532035 5532035
Ch fixe ha CFha leiha 18318 18318
Profit programat total Pr lei 500000
Profit programat ha Prha leiha 165562
X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 2720
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 5170
Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 115953 220397
Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 299133 403577
Preţ de vacircnzare t Pv leit 1100 1100
Suprafaţa cultivată S ha 302 302
65
65
DETERMINAREA CANTITATIVĂ ȘI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA gracircu
Cheltuielile variabile
NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrarii
CheltuieliCheltuieli variabilevariabile
(lei) (lei)
CheltuieliCheltuieli variabile variabile
(lei t (lei t ))
(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)
11 Incărcat transportat IC (PK) t 4605 260015 179
22 Descărcat IC (PK) t 4605 495645 341
33 Incărcat transportat săm t 666 601343 414
44 Incărcat transportat IC (N) t 10 97019 669
55 Descărcat IC (N) t 6454 24848 017
66 Transportat apa prep sol mii l 30 599 04
77 Recoltat grau t 530 2614762 1802
88 Transportat gracircu t 225 1245 09
99
1010
TOTALTOTAL 49504298 34115
a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)
66
66
Cheltuielile fixe
NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe
(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe
(lei ha)(lei ha)
(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)
11 Adm şi deservit IC (PK) ha 303 619685 2045
22 Arat 18 - 20 cm +grăpat ha 303 1025772 3385
33 Discuit si preg pat germ ha 303 588479 1942
44 Semănat +deservit ha 303 474081 1565
55 Adm şi deservit IC (N) ha 303 632476 2087
66 Adm şi deservit ha 303 613575 2025
77
88
99
1010
TOTALTOTAL 3954068 130497
(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)
67
67
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura gracircu - fără profit programat
Ch variabile Cv = 49504298 lei
Ch fixe totale CF = 3954068 lei
Ch fixeha CFha = 130497 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 09 leikg = 900 leit
Producţia totală de gracircu PT= 145107 t
Suprafata cultivată cu gracircu S = 303 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 14849866 lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 49504298 + 14849866 = 64354164 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 64354164 145107 =
4435leit
Productia medie de gracircu la punctul critic (X)
X= (CFha)(Pv-CVt) = 130497 ( 900 - 4435 ) = 286 tha
= 2860 kgha
Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 286 tha 4435 leit = 12684 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx = 130497 leiha+ 126841 leiha = 257338 leiha
Nivelul producţiei de 2860 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la
cultura de gracircu icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de
2860 la preţul de 09 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie
Depăşirea acestui nivel al producţiei (2860 ha) duce la obţinerea unui profit iar
scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi
68
68
69
PROFI
T
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
2860 kg2860 kghaha
4000
3000
1000
2000
5000
7000
6000
130497
leiha
257338
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura gracircu ndash fără profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
69
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura gracircu - cu profit programat
Ch variabile Cv = 49504298 lei
Ch fixe totale CF = 3954068 lei
Ch fixeha CFha = 130497 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 09 leikg = 900 leit
Producţia totală de gracircu PT= 145107 t
Suprafata cultivată cu gracircu S = 303 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 14849866 lei
Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)
Pr = 400000 lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 49504298 + 14849866 = 64354164 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 64354164 145107 =
4435leit
Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 400000 303 =
132013 leiha
Producţia medie de gracircu la punctul critic (X)
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 130497 + 132013 ) ( 900 - 4435 )
= 575 tha = 5750 kgha
Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 575tha 4435 leit = 255012 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx =130497 leiha+ 255012leiha = 385509 leiha
70
70
71
profit
suplimen
tar
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
5750 kg5750 kghaha
4000
3000
1000
2000
5000
7000
6000
130497
leiha
3855
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura gracircu ndash cu profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
Profit programatProfit programat
PROFI
T
5000
71
Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura gracircu
Specificare UMFara profit programat
Cu profit programat
Ch variabile Cv lei 49504298 49504298
Cheltuielile indirecte Ch ind lei 14849866 14849866
Ch variabile totale CVT lei 64354164 64354164
Ch variabile t CVt leit 4435 4435
Ch fixe totale CF lei 3954068 3954068
Ch fixe ha CFha leiha 130497 130497
Profit programat total Pr lei 400000
Profit programat ha Prha leiha 132013
X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 2860
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 5750
Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 12684 255012
Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 257338 385509
Preţ de vacircnzare t Pv leit 900 900
Suprafaţa cultivată S ha 303 303
72
72
DETERMINAREA CANTITATIVĂ ȘI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA măr
Cheltuielile variabile
NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrarii
CheltuieliCheltuieli variabilevariabile
(lei) (lei)
CheltuieliCheltuieli variabile variabile
(lei t (lei t ))
(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)
11 Incărcat transportat IC (PK) T 124 694 84
22 Descărcat IC (PK) T 124 145896 177
33 Adm şi deservit IC (PK) T 50 691 839
44 Administrat gunoi de grajd T 50 288 35
55 Săpat gropi pt plantat pomi Buc 048 281 34
66 Plantat + udat Buc 048 7488 909
77 Tăieri de forma coroanei Buc 25 25 03
88 Incărcat transportat IC (N) T 0855 1107 134
99 Adm şi deservit IC T 5 896 109
1010 Transportat apa prep sol T 3 4592 558
1111 Recoltat prune T 5 187 23
1212 Transportat prune T 8234 14327 174
TOTALTOTAL 1914066 2325
a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)
Cheltuielile fixe
73
73
NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe
(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe
(lei ha)(lei ha)
(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)
11 Arătură in livadă Ha 5 2057 4114
22 Discuit arătura Ha 5 913 1826
33 Prăşit printre racircnduri Ha 5 804 1608
44 Stropit cu insecto-fungicide Ha 5 1802 3604
55 Erbicidat şi deservit Ha 5 690 138
66
77
88
99
1010
TOTALTOTAL 6266 12532
(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)
74
74
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura măr - fără profit programat
Ch variabile Cv = 1914066 lei
Ch fixe totale CF = 6266 lei
Ch fixeha CFha = 12532 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 1 leikg =1000 leit
Producţia totală de mere PT= 8234 t
Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 5 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 673021 lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 1914066 + 673021 = 2587087 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 2587087 8234 = 3142 leit
Productia medie de mere la punctul critic (X)
X= (CFha)(Pv-CVt) = 12532 ( 1000 - 3142 ) = 19 tha
= 1900 kgha
Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 19 tha 3142 leit = 59698 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx =12532 leiha+ 59698 leiha =185018 leiha
Nivelul producţiei de 1900 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la
cultura de măr icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de
1900 la preţul de 1 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie Depăşirea
acestui nivel al producţiei (1900 ha) duce la obţinerea unui profit iar scăderea
producţiei sub acest nivel determină pierderi
75
75
76
PROFI
T
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
1900 kg1900 kghaha
4000
3000
1000
2000
5000
7000
6000
12532
leiha
185018
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura măr ndash fără profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
76
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura măr - cu profit programat
Ch variabile Cv = 1914066 lei
Ch fixe totale CF = 6266 lei
Ch fixeha CFha = 12532 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 1 leikg =1000 leit
Producţia totală de mere PT= 8234 t
Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 5 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 673021 lei
Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)
Pr = 100000 lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 1914066 + 673021 = 2587087 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 2587087 8234 = 3142 leit
Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 100000 5
= 20000 leiha
Producţia medie de mere la punctul critic (X)
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 12532 + 20000 ) (1000 - 3142 )
= 31 tha = 31000 kgha
Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 31 tha 3142 leit = 97402 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx =12532 leiha+97402 leiha = 109934 leiha
77
77
78
profit
suplimen
tar
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
31000 kg31000 kghaha
7500
5000
1000
2500
10000
15000
12500
12532
leiha
109934
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura măr ndash cu profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
Profit programatProfit programat
PROFI
T
5000
78
Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura măr
Specificare UMFara profit programat
Cu profit programat
Ch variabile Cv lei 1914066 1914066
Cheltuielile indirecte Ch ind lei 673021 673021
Ch variabile totale CVT lei 2587087 2587087
Ch variabile t CVt leit 3142 3142
Ch fixe totale CF lei 6266 6266
Ch fixe ha CFha leiha 12532 12532
Profit programat total Pr lei 100000
Profit programat ha Prha leiha 20000
X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 1900
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 31000
Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 59698 97402
Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 185018 109934
Preţ de vacircnzare t Pv leit 1000 1000
Suprafaţa cultivată S ha 5 5
79
79
CAPITOLUL VCAPITOLUL VCONCLUZII ŞI RECOMANDĂRICONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI
Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţiei acestora
Evaluarea se face icircn două etape- icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele caracteristice de dezvoltare a plantelor- icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite norme standardizate
Icircn funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfelPorumb 3133 toneGrau 1451 toneMăr 82 toneEfectuacircnd eficiența celor trei culturi icircn urma rezultatelor acestora am
observat că cultura cea mai favorabilă este porumbul urmată de cultura grăacircluiPe viitor cea mai bună cultură atat cantitativă cacirct și calitativă este cultura porumbului
80
80
Tabel A42NU ESTE CAZUL
Date de identificare ale acţionarilor
DATELE DE IDENTIFICARE ALE ACTIONARILOR PERSOANE FIZICE SISAU JURIDICE
NrCrt
Denumire acţionar
BICI (Persoane fizice)
Cod Unic de Inregistrare(Societati)
CNP(Persoane fizice) Adresa
Participarela capital
()
1DUCEAC IONUT 1902221182298 Secuieni
judNeamt60
2ZABALAN GABRIEL 1923083888299 Secuieni
judNeamt40
N
TOTAL 100
A5 Administratorii societatii Tabel A51
Administratorii societatii
NrCrt
Nume prenume
BICI PP SerieNrLocul si
data emiterii
CNPLocul si
data naşterii
Domiciliu Funcţia
1 DUCEAC IONUT
NT247123Neamt
040102
1902221182298Secuieni
JUD NEAMT
SecuieniJUD Neamt
AD-TOR
2
6
Tabel A52
NU ESTE CAZUL
Cenzorii societatii
NrCrt
Nume prenume
BICI PP SerieNrLocul si
data emiterii
CNPLocul si
data naşterii
Domiciliu Funcţia
1
DUCEAC IONUT
NT247123
Secuieni 040102
1902221182298Secuieni
JUD NEAMT
Secuieni JUD Neamt
AD-TOR
2ZABALAN GABRIEL
NT266199
Secuieni 060105
1923083888299Secuieni
JUD NEAMT
Secuieni JUD Neamt
Director sef
A6 Informaţii referitoare la locul desfasurarii activitatii solicitantului
Tabel A61Puncte de lucru
NrCrt
TipSediul social punct de lucru
sucursala filiala loc de vanzareActivitate Localizare Adresa
1
Secuieni JudNeamt
Producerea de-miere-polen-familii albine
Secuieni Jud NEAMT
Secuieni JudNeamt
2
B DESCRIEREA ACTIVITATII CURENTE
B1 Istoricul activitatii
Compania SC ALBINA SA este cea mai moderna ferma apicola din Secuieni produsele sale
concurand cu success pe piata locala
Ferma a luat fiinta in anul 2000 si pana in prezent a adus imbunatatiri semnificative din
punct de vedere tehnologic astfel produsele obtinute au o calitate superioara
7
Societatea este din punct de vedere tehnologic si organizatoric la nivelul performantelor
din Europalucru ce s-a realizat pe parcursul a 13 aniprin investititii masive de capital
SC ALBINA SA lupta sa furnizeze produse si servicii de inalta calitateastfel incat clientii
sa sa beneficieze de o valoare
B2 Principalele mijloace fixe care compun patrimoniul actual al solicitantului
NU ESTE CAZULTabel B21
Mijloace fixe cu exceptia terenurilor aflate in patrimoniul societatii in prezent
NrCrt
Denumire mijloc fixData achizitionarii PV NIR
Grupa de incadrare contabila
Valoare de intrare
Amortizarea cumulata la
data ultimului
bilant contabil
Valoarea rămasa la data
ultimului bilant
contabil
Buc
1 Centrifuga 4 R inox Mijloc Fix 12500 10000 2500 12 Tava de descapacit 1520 1000 520 13 Furculita de descapacit x 2 120 100 20 14 Cutit de descapacit x 2 Mijloc Fix 500 400 100 15 Strecuratoare miere 175 100 75 16 Colector de polen x 25 Mijloc Fix 7500 5000 2500 17 Hranitor x 25 1375 1000 375 18 Dalta apicola x 2 134 100 34 19 Afumator x 2 Mijloc Fix 520 250 270 110 Perie apicola x 2 90 50 40 111 Ladita de transport rame 60 40 20 112 Gratie de urdinis x 25 Mijloc Fix 750 500 250 113 Rama de ventilatie x 25 3700 3000 700 114 Scaun apicol 60 30 30 115 Suport pentru stup x 25 Mijloc Fix 1875 1000 875 1
Tabel B22
Nr
Crt
LO
CA
LIT
AT
EJ
UD
ET
SU
PR
AF
AŢ
A
TO
TA
LA
(MP
)C
AT
EG
OR
IA
DE
FO
LO
SIR
E
IND
IVIZ
A
EX
CL
US
IVA
(M
P)
VA
LO
AR
EA
C
ON
TA
BIL
A
(LE
I)
SE
RIE
C
ER
TIF
ICA
T
NR
C
ER
TIF
ICA
T
DA
TA
E
MIT
ER
II
1 Secuienijud Neamt 4000 mp E 74500 154N 327 01011991N
TOTAL NA NA NA NA
8
B3 Descrierea activitatilor curente (agricole si non-agricole) si a tehnologiilor aplicate
Buget de venituri - cheltuieli și consumuri intermediare pentru produsul - Miere
Indicatori UM Cantitate
Pret VALOAREUM
ICONSUMURI (CHELTUIELI) MATERIALE (1+2+3+4+5+6) 3198100
1 Combustibil L 2000 59 11800002 Apa si canal msup3 100 24 240003 Energie electrica Kw 30000 053 15900004 Romtelecom min 1000 004 40005 Gaz msup3 550 12 66000
6Cheltuieli cu aprovizionarea ( 10din 1) lei 334100
IICONSUMURI(CHELTUIELI) CU FORTA DE MUNCA 173000
7Personalul permanent implicat icircn producție zo 10 30 30000
8Personal sezonier implicat icircn producție zo 2 20 4000
9 Personalul administrative persoane 1 50 500010 Fond retribuire zo 134000
III ALTE CONSUMURI(7+8+9+10) 8651133
11 Cheltuieli generale(3din I+II) Lei 101133
12 Dobacircnzi la credite Lei 500000
13 Asigurări (8 din valoare ) Lei 635000014 Amortismente Lei 1700000
ATOTAL CONSUMURI INTERMEDIARE (I+II+III) 12022233
B VALOAREA PRODUCTIEI 10000000 1400000000B1 Miere kg 10000000 14 1400000000
C VENIT IMPOZABIL(B-A) 1387977767
C1 (-)Impozite si taxe 500000 C2 (+)Subvenţii 30000000D PROFIT BRUT 1357477767
E IMPOZITUL PE VENIT 222076443F PROFIT NET 1165901324
G COST DE PRODUCTIE 042H Profit la kg 117
9
3 Cheltuieli cu energia electrica si combustibil
Indicatori kw kw Lei LeiValoare leibuc
Curs leuEuro =43791zi
unitate anunitate Kw anunitate
CONSUMURI CU ENERGIA bucunitate Zile an 36500
Consum energie 8219 300000005
3 1590000 1590000
Total (lei)an 1590000 Total (Euro) 363088 363088Revine pe kg miere (lei) 000
Revine pe kg miere (Euro) 000 bucunitate Zile an 36500
Consum energie mentinere ambient 189 10000005
3 53000 53000
Total (lei)moara 53000
Total (Euro) 12103 Revine pe kg miere (lei) 000
Revine pe kg miere (Euro) 000
kwunitate Zile an 36500
Consum energie iluminat 189 5000005
3 26500 26500Total (lei)moara 26500
Total (Euro) 6051
Revine pe produs (lei) 000
Revine pe produs (Euro) 000
Indicatori litri litri lei Lei
zi
unitate anunitate litru anunitate
10
CONSUMUL CU COMBUSTIBILUL litriunitate Zile an 36500
Aprovizionare materii prime 1370 50000060
0 3000000
Transport produse 219 8000040
0 320000
Alte operaţii tehnologice 110 4000048
0 192000
Total (lei)moara 620000 3512000
Total (Euro) - 141582 801991 Revine pe kg miere (lei) - 000 002
Revine pe kg miere (Euro) 000 000 000
TOTAL CONSUMUL ENERGIE+COMBUSTIBILUL Kw+Lunitate Zile an 36500
Total (lei)moara 5181500
Total (Euro) 1183234 Revine pe kg miere (lei) 00051815 Revine pe kg miere (Euro) 00011832 Revine pe um (lei) 00051815 Revine pe um (Euro) 00011832
5Alte cheltuieli materiale+apaIndicatori Leian
Cheltuieli cu apa 240
Cheltuieli diverse(obiecte de recuzitaobiecte sanitare etc) 1155
Total (lei) 1395Total (Euro) 3185586
Revine pe um (lei) 1395Revine pe um (Euro) 3185586
9Asigurari-cota parte 08 din valoarea productieiIndicatori Curs Valoare lei
4312 0
kg miere 10000000
11
Valoare producție 14000000Valoare asigurare lei 112000
Valoare asigurare Euro 2597403Revine pe um (lei) 1120Revine pe um (Euro) 2597403
10AmortismentIndicatori Curs Valoare lei
43791 0
Moara 1200 kgh Loporcaro MDTL-2 735000
Siloz 100000Cantar electronic 20000
IVECO Daily Furgon 215000Ford Cargo 3535D 500000Magazie de cereale 10000
Valoare utilaje 1580000Valoare amortizare din utilaje (2) lei 31600Valoare amortizare din utilaje (Euro) 72160946
Revine pe kg miere (leian) 0158
Revine pe kg miere (Euroan) 00360805Revine pe um (lei) 000158
Revine pe um (Euro) 00000158
NU ESTE CAZUL
ICHELTUIELI CU FORTA DE MINCA
Indicatori nr salariu Lei
12
salariati icircncadrare anunitate
CONSUMURI CU ENERGIA moara 0 Zile an
Contabil 1 1500 18000
Administrator 1 1700 20400
Șofer 2 1000 24000
Total fond salarii (lei)ferma 4200 62400
Total (Euro) 959101 142495
Revine pe UM (lei) 42 624Revine pe UM (Euro) 959101 142495
Ajutor şomaj( 5) 210 2520
C A S (2333) 97986 1175832Contribuţii ptfond sănătate(7) 671371 805645
Fond solidaritate (2) 84 1008
Total fond retribuire (lei)moaraan 1609196
Total fond retribuire (Euro)ferma an 367472Total fond retribuire (lei)um 1609196
Total fond retribuire (Euro)um 36747197
13
B4 Politica de aprovizionare Furnizori de materii prime
Tabel B4 1
PRINCIPALII FURNIZORI DE MATERII PRIME
FURNIZOR
Extern
AdresaCantitate
aprox(tone)Valoare
aprox (LEI) aprox din total
achizitii
Inter
n
1
Sc ZOO IMPEX Srl I
str Tineretului Nr 2-4 NEAMT 5000
3500000050
2
SC AGROMEC SA I
STR AGRICULTORILOR 30A NEAMT 2000
14000000
20
3
SCMIERE AZ SA
I
STRCOLINEI NR28 NEAMT 2000
14000000
20
4
SC SC Marsat SA I
Str Stefan cel Mare nr 270 Neamt 1000
700000010
TOTAL 10000 70000000 100
Tabel B4 3PRINCIPALII FURNIZORI DE SERVICII
FURNIZOR
Extern
AdresaCantitate
aproxValoare aprox
(LEI) aprox din total
achizitiiIntern
1SC CONEL SA
I 30000 15900 9191
2SC TERMOFICARE SA I 300
700405
3SC ROMGAZ SA
I 550660
382
4
SC ROMTELECOM SA
I 100040
023TOTAL 0 17300 10000
B5 Politica de desfacere Canale de distribuţie
Tabel B51Principalii clienţi ai societatii
Nr crt
Client Valoare
Pondere
Termen de plata
(Nume si adresa)
(lei)
14
1
DELTA COM SRL NEAMT
7000000 50 7 ZILE
str Aleea Ulmilor nr 21A Neamt
2Dorivi Prodcom SRL Baneasa Str Alexandru Zirra Nr 5 3500000 25 7 ZILE
3Eurolil SRL - Aleea Targului BlA 9 ScA15 Neamt 615200 3500000 25 7 ZILE
TOTAL 14000000 100 7 zile
Tabel B52Datele de identificare ale principalilor clienţi
Nr Crt Societate
Cod Unic de Inregistrare
Telefon
AdresaFax
1DELTA COM SRL 19845043
756987341 str Aleea Ulmilor nr 21A Neamt
2Dorivi Prodcom SRL 16534567
757453421 Baneasa Str Alexandru Zirra Nr 5
3 Eurolil SRL 1599114975519543
2 Aleea Targului BlA 9 ScA15 Neamt 615200
Produsele obținute ndash Miere albatarate si altele ndash sunt valorificate pe baza de
contract cu ALFA COM SRL ASCO Prodcom SRL FOOD AZ SRL care preia marea
parte a cantititatii de miere aceasta fiind folosita in domeniul panificatiei Distribuția se
efectueaza direct fara inermediari Livrarile se fac zilnic cu termene de plata la 7 zile
PARTEA A II - A - DESCRIEREA INVESTIȚIEI
C PREZENTAREA PROIECTULUI
C1 Obiectivele proiectuluiFerma de cultivare a
Folosirea metodelor biologice de control al buruienilor ndash micoerbicidele
15
Diversificaea și implementarea masurilor biologice icircn tehnologia de cultivare a graului de toamnaporumbului si marului
Producerea de cereale ecologice Integrarea producției prin achiziționarea unei COMBINE DEUTZ-FAHR
MODEL 6060 HTS si a unui TRACTOR SAME MODEL EXPLORER 3-100 pentru o mai buna valorificare a solului si pentru producerea unei mai mari cantitați de grau si porumb in localitatea Secuieni jud Neamt
Achizitionarea unui Cultivator Maschio MG 300 Stabwalze 500 Valorificare producției secundare
Suprafata destinata pentru cele trei culturi avute in vedere va fi urmatoarea Mar 5 ha Grau 303 ha Porumb 302 ha
Bugetele de venituri si cheltuieli agrozootehnice
Buget de venituri - cheltuieli și consumuri intermediare pentru produsul ndash Miere
Indicatori UMCantitat
e
Pret VALOAR
EUM
ICONSUMURI (CHELTUIELI) MATERIALE (1+2+3+4+5+6) 3198100
1 Combustibil L 2000 59 11800002 Apa si canal msup3 100 24 24000
3 Energie electrica Kw 30000 053 15900004 Romtelecom min 1000 004 40005 Gaz msup3 550 12 66000
6Cheltuieli cu aprovizionarea ( 10din 1) lei 334100
IICONSUMURI(CHELTUIELI) CU FORTA DE MUNCA 173000
7Personalul permanent implicat icircn producție zo 10 30 30000
8Personal sezonier implicat icircn producție zo 2 20 4000
9 Personalul administrativepersoan
e 1 50 500010 Fond retribuire zo 134000
IIIALTE CONSUMURI(7+8+9+10) 8651133
11Cheltuieli generale(3din I+II) Lei 101133
12 Dobacircnzi la credite Lei 500000
13 Asigurări (8 din valoare ) Lei 635000014 Amortismente Lei 1700000
16
ATOTAL CONSUMURI INTERMEDIARE (I+II+III) 12022233
B VALOAREA PRODUCTIEI 1000000
0 1400000000
B1 Miere kg1000000
0 14 1400000000
C VENIT IMPOZABIL(B-A) 1387977767 C1 (-)Impozite si taxe 500000 C2 (+)Subvenţii 30000000D PROFIT BRUT 1357477767
E IMPOZITUL PE VENIT 222076443F PROFIT NET 1165901324
G COST DE PRODUCTIE 042H Profit la kg 117
Caracteristicile principale ale utilajelor sau constructiilor intentionate a se achiziționa prin proiect
COMBINA DEUTZ-FAHR MODEL 6060 HTS
17
CARACTERISTICI GENERALE
Elevator de alimentare Inversor electric pentru elevator si heder 2 cilindrii hidraulici de ridicare Batator Latime 1270 mm Oslash 600 mm 8 sine de batere variator electric pentru variatia vitezei de la 420 la 1250 rotmin Turbo separator diametru 590 mm Suprafata de separare 081 mp Ajustare electrica in 5 pozitii de la 25 la 65 mm Viteza 775 sau 410 rotmin Contrabatator 15 sine 14 mm distanta suprafata 095msup2 aparator pietre rabatabil reglare electrica independenta frontala si posterioara Scuturatori 5 caisori suprafata totala 730 msup2 Sistemul de curatire curatire proprie prin contra-actiune a sitelor Recuperare independenta pe ambele laturi ale masinii Buncar Capacitate 7500 litrii cu suprafata de acoperire Viteza de descarcare 90lsec Tub de descarcare cu deschidere hidraulica fereastra de inspectie in spatele scaunului operatorului Motor Deutz TCD 2012 L06 4V 6 cilindrii 4 valve Commom Rail diesel 183 kw250 CP Racire cu lichid Rezervor combustibil 555l Transmisia Complet hidrostatica cutie de viteze cu 4 trepte Frane Discuri de frana asistate hidrostatic si frana de parcare independenta Pneuri 62075R30 fata si 40570R20 spateLatime de suport 3047 mm Cabina Tip Commander IV cu vedere panoramica si geamuri usor colorate coloana volan reglabila sistem de aer conditionat si incalzire scaun PNEUMATIC sofer si scaun pasager radio si set pre-cd (4 difuzoare si antena) oglinda dreapta cu control electric Control softwear in limba Baneasaa Sistem de iluminat Conform regulamentului de trafic 6 lumini de lucru 1 lumina pentru tubul de descarcare 2 girofaruri 2 lumini posterioare Echipament atasare posterioara rapida pentru carucior heder extinctor manual de operare in limba Baneasaa
18
TRACTOR SAME MODEL EXPLORER 3-100
CARACTERISTICI GENERALE
Motor DEUTZ EURO III cu 4 cilindri turboalimentat cu capacitate de 4038 cm3 Putere max (2000 25 CE) 109 CP80 kW Motor răcit cu lichid ulei Radiator ulei motor transmisie Oprire motor cu cheia de contact Motor compatibil cu Biodiesel pacircnă la 100 Capacitate rezervor combustibil 160 l Ambreiaj hidrostatic Ambreiaj multi-disc PTO comandat hidraulic cu discuri imersate icircn ulei Blocare electrohidraulică a diferenţialului faţă şi spate Direcţie hidrostatică cu pompă independentă şi cilindru de direcţie cu dublu sens Coloana volanului rabatabilă şi reglabilă Unghi de viraj 55deg Manete laterale comandă cutie de viteze Toba de eșapament cu evacuare pe cabină cutie de viteze cu 5 rapoarte 15F + 15R cacircrlig frontal cacircrlig de prindere categoria C posterior PTO spate 540 ndash 1000 RPM baterie 12V-100h-650A manual de utilizare şi icircntreţinere icircn limba Baneasaă
ECHIPAMENTE STANDARDIZATE
Cutie de viteze 40kmh Sistem hidraulic cu pompă de 56 lmin Roti 42070R 24 faţă 48070R 34 spate Reglaj electronic motor
19
Extensie aripi spate Cilindrii suplimentari Filtru aer 8rdquo cu ejector de praf Distribuitori hidraulici auxiliari cu 4 prize rapide Stabilizatori telescopici Fracircnă hidrostatică integral independentă pe toate cele 4 roţi cu discuri de fracircnare icircn baie de ulei cu dispozitiv de excludere a franelor anterioare Scaun textil CABINĂ ORIGINALĂ TESTATĂ FONIC icircncălzire şi ventilare parbriz mobil locaş radio 2 lumini de lucru faţă şi 2 lumini de lucru spate ieşire spate pentru cabluri lumini interioare Faruri anterioare pentru condus pe dreapta Aer condiționat Girofar Suport pentru contragreutăți + 8 contragreutăți față (320 kg)
Cultivator Maschio MG 300 Stabwalze 500
20
Model Latime de lucru(cm) Putere necesara(CP) Masa(kg)MG 175 175 2535 320
Dotari- cutie de viteze din fonta- reductor de viteza de 540 rotmin(rotmin rotor 260)- rolele sunt plasate intr-un fel de cusca- cat I (3 puncte de prindere)
C3 Managementul proiectului (Responsabilul legal)
1 NumeDUCEAC Prenume IONUT Funcţia ADMINISTRATOR Studiile si experienţa (relevante pentru proiect)
C V Responsabilul legal
Icircntreprinderea Funcţia avuta Perioada
SC ALBINA SA SEF BIROU 2008-2013
STUDENT In prezent
C4 Lista de achizitii si sursele de achiziţii pentru activele ce fac obiectul proiectului materiile prime pentru punerea in functiune a proiectului
Tabel C41 ndash Lista de achizitii active
Furnizor Date furnizor Produs
21
Nr Crt
Valoare estimata
(EUR)
din total valoare eligibila
a proiectului
(daca este cunoscut la momentul
depunerii cererii de finantare)
1 DEUTZ-FAHR
Specializat in producția de utilaje pentru
agricultura
COMBINA MODEL 6060
HTS 125000 7483
2 SAME
Specializat in producția de utilaje pentru
agricultura
TRACTOR MODEL
EXPLORER 3-100 40000 2394
3 GEO
Specializat in producția de utilaje pentru
agriculturaCultivator MG
175 2031 123
TOTAL167031 100
Lista de achizitii materii prime
Nr Crt
Furnizor
Date furnizor Produs
Valoare estimata
(EUR)
din total
necesar de
materii prime
(daca este cunoscut la momentul depunerii cererii de finantare)
1 SC GA PRO CO CHEMICALS SA
Are in patrimoniu fabrica de
icircngrasăminte Icircngrășaminte 1255000 5375
2 PETROM
Specializat in comercializarea combustibililor Combustibil 500000 2141
3 KWS SEMINTE SRL
Specializat in obținerea
semințelor de soiagrauporumb
etc
Semințe de grauporumbsoia etc 580000 2302
TOTAL 2335000 100
C5 Personal si instruireNU ESTE CAZUL
Tabel C51Grafic angajare personal
Nr Crt Specialitate
Număr2002 2003 2004 2005 2006 2007
TOTAL 0 0 0 0 0 0
Necesar personal
22
- 1 contabil- 3 mecanizatori- 4 muncitori sezonieri
C6 Graficul estimat al proiectului
Proiectul va fi realizabil in 12 luni de la aprobarea finantarii
Lunile I ndashIV vor face demersuri pentru un imprumut bancar și se va acorda
icircmprumutul ( 300000 E)
Lunile V ndash VIII - se va achiziționarea utilajul propriu-zis
(combinatractorulcultivatorulsemanatoarea) se vor semna contractele cu furnizorii și
se vor livra utilajele
Lunile IX ndashXII ndash testarea utilajelor si inceperea activitatii
Diagrama Gantt
Denumire activitate
IAN
FEB
MARTIE
APRILIE
MAI
IUNIE
IULIE
AUGUST
SEPT
OCT
NOI
DEC
Contractarea unui imprumut bancar pe tremen lung X X Studierea ofertelor furnizorilor de utilaje X X Contractarea furnizorilor de utilaje
X X X Livrarea utilajelor X X X X Testarea utilajelor X X X
C7 Impactul proiectului asupra dezvoltarii zonei si a mediului de afaceri
In urma contractarii imprumutului bancar si achizitionarii de utilaje
performante se va incerca practicarea unei agriculturi rationale si de durata cu recolte
23
bogate si sanatoase de secara mazare si cartof care din punct de vedere ecologic sa
corespunda normelor UE in localitatea Secuieni JudNeamt
Acest fapt va determina totodata si creșterea veniturilor la bugetul
Primariei Secuieni JudNeamt datorita taxelor și impozitelor care se plătesc și
desemeni la bugetul statului se vor plăti impozite și taxe care icircn final vor fi icircn
beneficiul cetățenilor In practicarea agriculturiiintr-un mod intensiv se va avea in
vedere respectarea normelor de mediuPentru toate categoriile de materii prime
(combustibil piese de schimb icircngrășaminte etc) se vor icircncheia contracte icircn așa fel
icircncat să fie asigurat mersul normal al activității agricole Deasemeni si producția finita
(secaramazarecartof) care se va realiza va fi livrata in icircntregime pe baza de
contracte icircncheate
D PROIECŢII FINANCIARE SI INDICATORI FINANCIARI
D1 Bazele de productie
Cu proiect
A6 Denumire utilaj (noi) Costuri Amortizare Intretinere 2Combina DEUTZ-FAHR model 6060 HTS 125000 000 2500
TRACTOR SAME MODEL EXPLORER 3-100 40000 000 800
Cultivator Maschio MG 300 Stabwalze 500 2031 000 4062
167031 000 334062
D2 Contul de profit si pierderi previzionat ( pe o perioada de 3 ani )
Proiectia contului de profit si pierdere activitate cu proiect
Nr Crt Categoria AN 1 AN 2 AN 3
Venituri din exploatare 1 Venituri din vanzarea marfurilor Mii Lei
24
Euro 2 Productia vanduta Mii Lei 47000000
0485000000 500000000
Euro 107327990
110753351 114178713
3 Variatia stocurilor Mii Lei
Euro
4 Alte venituri Mii Lei Euro 5 Venituri din exploatare ndash total Mii Lei 47000000
0485000000 500000000
Euro 107327990
110753351 114178713
Cheltuieli pentru exploatare 6 Cheltuieli materiale ndash total Mii Lei
94000000 97000000 100000000
Euro 21465598 22150670 22835743
7 Cheltuieli cu lucrari si servicii executate de terti Lei
437330 450050 500040
Euro 99868 102772 1141888 Cheltuieli cu impozite taxe si varsaminte
asimilateMii Lei
250000 300000 350000 Euro 57085 68507 79925
9 Cheltuieli cu personalul ndash total Mii Lei 347330 360050 370560 Euro 79315 82220 84620
10 Alte cheltuieli de exploatare Mii Lei
Euro
11 Cheltuieli cu amortizarile si provizioanele Mii Lei 2510000 2750000 3000000
Euro 573177 627983 68507212 Cheltuieli pentru exploatare - total Mii Lei
97544660 100860100 104220600 Euro 22275047 23032153 23799548
13 Rezultatul din exploatare Mii Lei 372455340 384139900 395779400
Euro 85052942 87721198 90379165Venituri financiare ndash total
14 Venituri financiare ndash total Mii Lei Euro
Cheltuieli financiare din care
15 Cheltuieli privind dobazile Euro
16 Altele Mii Lei
Euro
17 Cheltuieli financiare - total Mii Lei Euro
18 Rezultatul financiar al exercitiului Mii Lei
25
Euro
19 Rezultatul brut al exercitiului Mii Lei
Euro
20 Impozit pe profit Mii Lei
Euro
21 Profit net Mii Lei
Euro
D3 Fluxul de numerar previzionat ( pe o perioada de 3 ani )
Flux de numerar - previziuni Anul 1 Anul 2 Anul 3OPERATIUNEAPERIOADA
MII LEI I ACTIVITATEA DE INVESTITII SI FINANTARE 0 0 0A Total intrari de lichiditati din (A1+A2+A3)
A1 Aport la capitalul social si contul intreprinzatoruluiA2 Vanzari de active inclusiv TVA 0 0 0A3 Credite pe termen lung din care (A31 + A32) A31 Imprumut BancaA 32 Grant SAPARD 0 0 0
B Total iesiri de lichiditati prin (B1+B2+B3)B1 Achizitii de active fixe corporale inclusiv TVAB2 Achizitii de active fixe necorporale inclusiv TVAB3 Cresterea investitiilor in curs 0 0 0
C ExcedentDeficit de lichiditati (A-B) 0 0 0D1 Rambursari de Credite pe termen mediu si lung din care (D11+ D12) D11 Rate la imprumutul Banca D12 Rate la alte Credite pe termen mediu si lung 0 0 0D2 Plati de dobanzi la Credite pe termen mediu si lung din care (D21+D22) D21 La imprumutul Banca D22 La alte Credite pe termen mediu si lung 0 0 0
E Flux de lichiditati din activitatea de investitii si finantare (C-D1-D2)II ACTIVITATEA DE EXPLOATARE SI ALTE ACTIVITATI 130727
51472387 1624350
F Incasari din activitatea de exploatare inclusiv TVA ( F1)130727
51472387 1624350
F1 Vanzari varianta cu proiectG Incasari din activitatea financiaraH Credite pe termen scurt 130727
51472387 1624350
K Plati pentru activitatea de exploatare inclusiv TVA (dupa caz) din care 0 0 0
1 Cheltuieli privind marfurile
2 Cheltuieli cu materiileprime 679603 747737 807415
26
3 Cheltuieli cu materialele consumabile 43637 48000 51842
4 Cheltuieli cu energia si apa 12988 14512 15672
5 Altecheltuieli materiale 10204 10323 11144
6 Cheltuieli cu serviciile executate de terti 55609 61160 66051
7 Cheltuieli cu impozite taxe si varsaminte asimilate 12500 13740 148408 Cheltuieli cu personalul angajat 0 0 09 Cheltuieli cu asigurarile si protectia sociala 0 0 0
10 Alte cheltuieli exploatare 0 0 011 Cheltuieli cu amortizarea si provizioanele
26064 26064 260642222222111111
L Flux brut exclusiv plati pentru impozit pe profit si TVA468670 550851 631321
M Plati pentru impozite si taxe (M1 + M2)186568 219297 251573
M1 TVA de platit 68667 104661 119950
M2 Impozit pe profit 97901 114636 131623N1 Rambursari de credite pe termen scurtN2 Plati de dobanzi la credite pe termen scurtO1 DividendeP
Total plati exclusiv cele aferente exploatarii (M+N1+N2+O1)P Total plati exclusiv cele aferente exploatarii (M + N1 + N2 + O1) 186568 219297 251573Q Flux de numerar din activitatea curenta (L-P) 280102 331554 379748II FLUX DE LICHIDITATI (CASH FLOW)R Flux de lichiditati net al perioadei (Q+E) 280102 331554 379748
S Disponibil de numerar al lunii precedenteDisponibil de numerar curent (S+R) 130597 410609 742253
T 410609 742253 1122001
D4 Indicatorii financiari
Valoarea investitiei (Vi) = valoarea totala a proiectului (exprimata in lei) ndash 12900000000 lei
LEI___________________________________________________________________________Specificare AN 1 AN 2 AN 3______________________________________________________________________Veniturile din exploatare (Ve)
27
470000000 485000000 500000000
___________________________________________________________________________Cheltuieli de exploatare (Ce)
97544660 100860100 104220600
___________________________________________________________________________
Rezultatul din exploatare (Re) = Se calculeaza Re = Ve ndash Ce - minim 10 din Ve
372455340 384139900 395779400
Profitul net (Pn) = rezultatul final al exercitiului financiar (anual) din care s-a scazut impozitul pe profit
312862486 322677516 332454696
Durata de recuperare a investitiei (Dr) = indicator ce exprima durata de recuperare a investitiei (exprimat in ani)
Se calculeaza Dr= ViPn mediu sau Dr=(Vi - 5 x Pn)Pn
unde Pn mediu = profit net mediu pe orizontul de prognoza Dr ndash ESTE 145 ANI
Rentabilitatea capitalului investit (Rc) = PnVi x 100 () Pn-profit net pentru fiecare an al perioadei previzionate
145 150 154___________________________________________________________________________
Cheltuieli financiare (Cf) = NU ESTE CAZUL___________________________________________________________________________
28
Gradul de acoperire a cheltuielilor financiare (Ga) = NU ESTE CAZUL
___________________________________________________________________________Flux de numerar net la sfarsitul perioadei (FNN) = Total intrari-Total iesiri FNNgt=0 (pentru fiecare an de prognoza)
280102 331554 379748 425733466695
Valoare actualizata neta (VAN) =aringFNi(1+r)I +FN5r VANgt0 r=rata de actualizare=8
CAPITOLUL IICAPITOLUL IISTRUCTURA FONDULUI FUNCIAR ŞI IcircNTOCMIREASTRUCTURA FONDULUI FUNCIAR ŞI IcircNTOCMIREA
ASOLAMENTULUIASOLAMENTULUI
21 Mărimea şi structura categoriilor de folosinţă a terenului
Tabelul 1Mărimea şi structura categoriilor de folosinţă a terenului
Specificare Ha din total din agricol
Suprafaţa totală 620 1000 -
Teren agricol 618 9968 1000
Teren arabil
- din care irigat
610 9839 987
300 4839 4854
Păşuni naturale 2 032 032
29
Facircneţe naturale 1 016 016
Livezi 5 08 08
Vii
Teren neproductiv 2 032 X
Condiţii naturaleDescrierea zonei icircn care este amplasată exploataţia cu cel puţin următoarele elemente
a) Temperatura medie anuală 940Cb) Precipitaţii medii anuale 534 mmmpc) Tipul de sol predominant textura panta
- tipul de sol cernoziom cambic- textura grosieră- panta 7 - 150C
Favorabilitatea terenului pentru diferitele culturi
Se va face o scurtă prezentare a caracteristicilor principalelor tipuri de sol cu favorabilitatea culturilor
CernoziomurileAu proprietăti fizice hidrofizice chimice termice şi de aeraţie foarte bune Cu toate că
sunt foarte bine aprovizionate cu azot fosfor şi potasiu pe aceste soluri pentru menţinerea fertilităţii şi obţinerea de producţii mari şi constant se recomandă aplicarea de icircngrăşăminte chimice şi organice Cernoziomurile sunt indicate pentru toate folosinţele şi culturile agricole
AluvisolurilePrezinta o fertilitate relativ bună fertilitatea depinzacircnd de gradul de solificare Pe
aluvisoluri pot fi cultivate o serie largă de plante specifice condiţiilor din ţara noastră porumb floarea soarelui cartof gracircu legume viţă de vie pomi
Soluri bruneDatorită proprietăţilor fizice (textură mijlocie structură granular medie permeabilitate
pentru apă şi aer rezistenţă scăzută la lucrările mecanice) sunt favorabile creşterii şi dezvoltării plantelor Pentru producţii mari se recomandă administrarea de icircngrăşăminte chimice organice şi verzi Sunt folosite pentru culturile gracircu porumb legume pomi migdal
22 Alegerea culturilor (criteriile avute icircn vedere culturile alese)
30
Criteriile avute icircn vedere (economice tradiţie asigurarea materiilor prime pentru investiţia de la planul de afaceri etc)
Cultura m ărului Importanta culturii marului se datoreaza valorii alimentare si gustative terapeutice si
profilactice a fructelor insusirilor lor tehnologice specifice particularitatilor agrobiologice ale pomilor si valorilor economice mari
Merele constituie unul dintre componentele de baza in alimentatia moderna a omuluiMărul creşte şi se dezvoltă bine icircn toate zonele Moldovei deoarece sunt condiţii
pedoclimaterice favorabile pentru cultivarea acestei specii pomicole Importanţa acestei specii pomicole ca cultură este determinată de valoarea alimentară calităţi gustative icircnalte icircnsuşirile terapeutice şi profilactice pentru sănătatea omului particularităţilor tehnologice specifice particularităţilor agrobiologice ale pomilor şi de valoarea economică mare de producţie Cultivarea merelor este o afacere profitabilă care are următoarele avantaje
- Plantaţia de măr poate fi exploatată 20-30 de ani iar investiţia se recuperează icircn 2-3 ani- Cererea crescacircndă pe piaţa locală şi externă la produsele agricole de valoare icircnaltă- Preţ avantajos la comercializarea merelor icircn stare proaspătă- Creşterea pe piaţa internaţională a cererii pentru producţia conservată (sucul concentrat)
Ele reprezinta aproape singurul aliment gata pregatit in natura care poate fi consumat fara alte adaosuri fie in stare proaspata fie consumate ca sucuri compot dulceata cidru marmelada etc Datorita insusirilor tehnologice merele constituie o materie prima cu pondere mare in industria alimentara
Astfel din punct de vedere chimic merele contin in medie 845 apa 141 zaharuri 02 substante pectice 06 substante grase 90 UI vitamina A 002 mg vitamina B2 01mg vitamina B1 7mg vitamina C 7 mg calciu 10 mg potasiu cat si cantitati reduse de aluminiu mangan sulf cobalt si altele
Principalii consumatori de mere sunt pieţele agricole locale antreprenori care exportă fructele fabricile de conserve depozite angro şi magazine procesatorii de fructe uscate Cele mai bune preţuri pot fi obţinute icircn cazul comercializării merelor icircn stare proaspătă pentru consum curent iar cele mai mici preţuri sunt icircnregistrate la mere comercializate icircntreprinderilor de procesare
Importanta marului rezida in particularitatile lui biologice Existenta unui numar mare de soiuri cu coacere esalonata in diverse epoci si capacitatea de pastrare in stare proaspata timp indelungat a soiurilor de iarna asigura consumul de fructe proaspete aproape in tot cursul anului circa 10 luni din 12 ale unui an Avand o mare capacitate de pastrare si o buna rezistenta la manipulare fructele pot fi transportate cu usurinta la distante mari
Cultura porumbului
Porumbul ocupa locul 3 ca importanta in lume Aceasta pozitie se justifica printro serie de particularitati
-prezinta o mare capacitate de productie cu cca 50 decat celelalte cereale-are o mare plasticitate ecologica-este o planta prasitoare fiind o foarte buna premergatoare pentru majoritatea plantelor de
cultura-suporta bine monocultura-are un coeficient multiplicat de 150-400ori-semanande-se primavara mai tarziu permite esalonarea mai buna lucrarilor agricole-cultura este mecanizata
31
-recoltarea se face fara pericol de scuturare
Porumbul este utilizat icircn alimentaţia omului icircn furajarea animalelor şi ca materie primă pentru diferite industrii
Icircn alimentaţia omului porumbul se utilizează sub formă de mălai (făină) din care se prepară mămăliga sau diferite peparate de patiserie fulgi de porumb porumb zaharat conservat sub formă de boabe sau ştiuleţi pentru salate şi garnituri porumb fiert sau copt popcorn (porumb pentru floricele) Din germenii de porumb rezultaţi icircn urma măcinării boabelor prin presare se obţine un ulei alimentar de foarte bună calitate apreciat icircn alimentaţia dietetică
Icircn furajarea animalelor boabele de porumb constituie furajul concentrat de bază pentru toate speciile de animale Valoarea nutritivă a porumbului este de 117 - 130 unităţi nutritive la 1 kg boabe
Planta icircntreagă recoltată şi tocată icircn faza de maturitate icircn lapte-ceară se utilizează pentru obţinerea de siloz care este utilizat pe scară largă icircn hrana vacilor de lapte De asemenea planta icircntreagă se poate utiliza ca masă verde
Tulpinile de porumb (cocenii) rezultate după recoltarea boabelor se pot utiliza ca furaj Ciocălăii măcinaţi pot fi utilizaţi icircn hrana rumegătoarelor Boabele de porumb se utilizează ca materie primă pentru obţinerea de amidon glucoză
dextrină izoglucoză (icircndulcitor lichid) whisky etc Boabele de porumb se utilizează pe scară largă pentru obţinerea de biocombustibil (etanol) după cum planta icircntreagă verde se poate utiliza pentru obţinerea de biocombustibil (metanol etanol)
Tulpinile de porumb se pot utiliza icircn industria celulozei şi la fabricarea panourilor aglomerate
Din ciocălăi se poate obţine furfurol sau pot fi folosiţi drept combustibil De asemenea icircn gospodăriile tradiţionale tulpinile de porumb se utilizează drept combustibil
Pănuşile se utilizează pentru diferite icircmpletituri tradiţionale Mătasea porumbului (stigmatele florilor femele) poate fi utilizată icircn scop medicinal iar
polenul de porumb este colectat cu uşurinţă de către albinele melifere (plantă poleniferă)
Cultura gracircului
Gracircul este una dintre cele mai importante cereale si planta care ocupa pe glob cele mai mari suprafete Boabele de grau au continut ridicat in hidrati de carbon si substante proteice Miere de grau este materie prima pentru paine si produse de panificatie aliment de baza pentru 35-40 din populatia globuluiGraul se mai utilizeaza si in prelucrari industriale (alcool amidon dextrina glucoza) si furaj in hrana animalelorTaratele sunt un nutret concentrat bogat in proteine hidrati de carbon si substante minerale Paiele se utilizeaza in industria celulozei si in hrana animale
Gracircul este cea mai importantă plantă cultivată din care se obţine icircn principal pacircine aliment de bază pentru cca 40 din populaţia globului Prin măcinare din boabele de gracircu se obţine făina care este utilizată pentru prepararea de diferite produse de panificaţie şi patiserie
32
fabricarea de paste făinoase etc Boabele de gracircu intră icircn alcătuirea amestecurilor de cereale prentru micul dejun
Boabele de gracircu se utilizează icircn hrana animalelor ca atare sau măcinate De asemenea icircn furajarea animalelor se utilizează şi tăracircţa rezultată ca subprodus icircn urma procesului de măcinare aceasta fiind bogată icircn proteine lipide şi săruri minerale
Boabele de gracircu servesc ca materie primă icircn diferite industrii pentru obţinerea de amidon gluten spirt băuturi spirtoase (vodcă wisky) bere biocarburburant (bioethanol)
Paiele au utilizări multiple precum materie primă icircn industria celulozei şi hacircrtiei aşternut pentru animale furaj grosier icircngrăşămacircnt organic prin icircncorporare icircn sol după recoltare sau prin compostare producerea de energie termină prin arderea icircn arzătoare cu recuperare de căldură
Germenii de gracircu rezultaţi icircn urma procesului de măcinare sunt utilizaţi icircn hrana omului ca produse energizante (germeni consumaţi cu lapte sau miere de albine) ca adaus icircn diferite produse de panificaţie sau pentru obţinerea de ulei foarte apreciat icircn industria cosmetică
Aluatul conservat prin refrigerare şi aluatul modelat (de exemplu blaturi pentru pizza) icircncepe să fie din ce icircn ce mai apreciat pe piaţă
Gracircul romacircnesc este un gracircu de foarte bună calitate pentru panificaţie care poate fi valorificat atacirct pentru consumul intern cacirct şi la export pentru consum european şi icircn afara Europei
Gracircul ecologic este unul dintre produsele ecologice cele mai bine cotate şi cerute pe piaţa mondială
Cultura gracircului oferă următoarele avantaje - boabele au un conţinut ridicat icircn glucide şi proteine corespunzător cerinţelor organismului uman - boabele au o bună conservabilitate pe perioade mari de timp - boabele se transportă cu uşurinţă pe distanţe mari - boabele de gracircu au diferite alternative de valorificare - boabele de gracircu reprezintă o importantă sursă de schimburi comerciale pe piaţa mondială - gracircul se poate cultiva icircn diferite condiţii pedoclimatice asiguracircnd producţii satisfăcătoare peste tot unde se cultivă - tehnologia de cultivare este complet mecanizată şi bine pusă la punct fără probleme deosebite - gracircul este o foarte bună premergătoare pentru majoritatea plantelor de cultură - după soiurile timpurii de gracircu pot fi semănate culturi succesive mai ales dacă sunt condiţii de irigare
Alegerea soiurilor şi hibrizilor (criteriile avute icircn vedere soiurile şi hibrizi aleşi pentru fiecare cultură)
-criteriile avute icircn vedere ndashproducţie rezistenţe specifice conţinut de principii nutritive etc
-soiurile şi hibrizi aleşi pentru fiecare cultură + prezentarea listei cu soiuri pentru 2012 la culturile alese şi descrierea soiului respectiv
MĂRUL - SOIURI
33
Icircn funcţie de epoca de coacere a fructelor merele se icircmpart icircn (a) soiuri de varăMelba Red melba Şafran de vară Papirovka Mantet Quinte Akane Plat August (b) soiuri de toamnă Prima Slava Peremojţiam James Grive Red Calvil de Zăpadă Spartan Focuşor Codrene Coredana Reglndis etc (c) soiuri de iarnă Idared Speranţa Banana de iarnăWellspur Goldspur Golden Delicious Jonathan Jonared Yellowspur Renet Simerenco Coredar Wagener etc
Antreprenorul trebuie să elaboreze proiect de plantare a livezii la icircntreprinderileautorizate şi materialul săditor trebuie să fie procurat de la pepinierele licenţiate cu actelenecesare pentru posibilitatea de beneficiere de subvenţii Cele mai de perspectivă soiuri de mere şi cu o cere sporită pe piaţă sunt Golden DeliciousRed Delicious Jonathan Idared Fugi Granny Smith Gala Melrose Ionagold Elstar precum şisoiurile genetic rezistente la boli şi dăunători aşa ca Florina Prima Coredana CoredarGeneros Pionier
Piaţa Romacircniei la merele proaspete este reprezentată prin 50 la sută din soiuri colorate (complet roşu sau parţial) şi 50 la sută pentru soiurile necolorate (gal-bene şi verzi) Cele mai populare soiuri colorate sunt Jonathan şi Idared urmate de Jonagold Gala Gloster etc iar dintre cele necolorate predomină soiul Golden Delicious Soiurile Granny Smith şi Mutsu icircnregistrează vacircnzări modeste Dintre soiurile locale icircn supermarket-uri se comercializează Glorios şi Florina icircnsă icircn can-tităţi foarte mici Fructele de obicei sunt icircmpărţite icircn trei categorii mici (sub 70 mm) medii (70-90 mm) şi mari (peste 90 mm)
PORUMB ndash SOIURI
Porumbul face parte din familia Gramineae subfamilia Panicoideae tribul Maydeae genul Zea Genul Zea cuprinde 3 specii - Zea mexicana (Schrad) Recv et Mangel (sin Euchlaena mexicana) ndash teosinte1 anual - Zea perennis (Hitsch) Recv et Mangel (sin Euchlaena perennis) ndash teosinte peren - Zea mays L ndash porumbul cultivat
Porumbul cultivat cuprinde mai multe convarietăţi (grupe de varietăţi) cele mai importante fiind următoarele - Zea mays conv dentiformis Koumlrn (sin Zea mays conv indentata Sturt) denumit porumbul dinte de cal Se caracterizează prin boabele mari prismatice cu partea sticloasă (cornoasă) a endospemului dispusă pe părţile laterale ale bobului iar partea făinoasă (amidonoasă) dispusă icircn partea centrală şi superioară a bobului (fig 19) Prin uscare endospemul făinos icircşi reduce volumul se contractă şi determină apariţia unei depresiuni icircn partea superioară a bobului sub forma mişunei dintelui de cal de unde denumirea acestei convarietăţi de bdquoporumb dinte de calrdquo La această convarietate au fost creaţi primii hibrizi de porumb iar icircn prezent această convarietate are cea mai margă răspacircndire icircn lume Majoritatea hibrizilor de porumb aparţin acestei convarietăţi La noi icircn ţară primii hibrizi care au fost icircntroduşi icircn cultură aparţin acestei convarietăţi şi au fost aduşi din SUA de unde şi denumirea de bdquoporumb americanrdquo - Zea mays conv indurata (Sturt) Bailey denumit porumbul cu bobul tare porumbul sticlos Se caracterizează prin boabe rotunjite icircn partea superioară netede lucioase dure la spargere de unde vine denumirea de bdquoporumb tarerdquo Partea sticloasă a endospermului este dispusă la exteriorul bobului de jur-icircmprejurul acestuia iar partea făinoasă este dispusă icircn partea centrală a bobului uneori ajungacircnd pacircnă icircn partea superioară a bobului situaţie cacircnd determină apariţia
34
unei uşoare mişune (fig 20) Din această convarietate au făcut parte vechile populaţii şi soiuri romacircneşti de unde şi denumirea de bdquoporumb romacircnescrdquo - Zea mays conv aorista Grebensc denumit porumbul semisticlos Prezintă caracteristici intermediare icircntre convarietăţile dentiformis şi indurata Bobul este rotunjit mat icircn partea superioară şi uneori prezintă o uşoară adacircncitură - Zea mays conv everta Sturt (sin Zea mays conv microsperma Koumlrn) denumit porumb de floricele Se caracterizează prin plante cu o talie mai mică care au capacitatea de a forma mai mulţi ştiuleţi pe plantă Boabele sunt mici (MMB = 40-100 g) cu vacircrful rotunjit sau ascuţit Endospermul este aproape icircn icircntregime sticlos cu excepţia unei mici porţiuni icircn jurul embrionului care este amidonoasă Prin icircncălzire apa din grăunciorii de amidon din endospermul făinos se transformă icircn vapori care exercită o presiune asupra tegumentului pacircnă cacircnd determină spargerea acestuia moment icircn care conţinutul bobului se revarsă (boabele expandează) mărindu-şi volumul de 15-20 de ori formacircnd o masă albă-spongioasă respectiv aşa-numitele floricele
RUSTICA a castigat o pozitie de lider pe piata de porumb precoce din Europa de Nord si poseda o gama larga de seminte adecvata pentru toate pietele lumii HIBRIZI FOARTE PRECOCIBarbados - excelent pentru boabe si silozEarly Star - precoce si productivEnergy Star - foarte buna valoare alimentaraComera - performanta inalta HIBRIZI PRECOCIBatz - vigurosEurostar - lider in EuropaGalaStar - porumb pe care il veti adoraInagua - bun pentru boabe si siloz
GRAcircU ndash SOIURI
Cercetătorii de la Institutul de Cercetare - Dezvoltare Agricolă Fundulea au creat soiuri de grau productive si rezistente la secetaBOEMA soi de gracircu de toamnă extrem de productiv şi cu indici de calitate ridicaţi pentru panificaţie adaptat condiţiilor climatice din zona de cacircmpie din sudul ţării şi Moldova este un soi foarte precoce mai timpuriu la icircnspicat cu 1-3 zile faţă de soiul Flamura 85 talia plantei de 77-90 cm rezistent la iernare şi cădere arşiţă şi secetă rugina galbenă rezistenţă mijlocie la rugina brună şi făinare are calitate bună de morărit şi panificaţie
GRUIA este un soi de toamnă care a dat rezultate foarte bune icircn Oltenia şi Dobrogea este mai timpuriu cu 4 zile faţă de soiul Fundulea 4 talie de 76 cm se remarcă printr-o rezistenţă bună la iernare la cădere dar şi la rasele actuale de rugina galbenă
35
superior multor soiuri ca rezistenţă la făinare rugină brună şi septorioza frunzelor calitatea de panificaţie a soiului Gruia este apropiată de cea a soiului Dropia faţă de care tinde să aibă un gluten mai tenace soiul se evidenţiază printr-o productivitate ridicată icircn medie cu 9-12 mai mare faţă de soiurile martor sporul de producţie fiind mai mare icircn condiţii de secetă in pofida taliei sale scurte soiul se comportă foarte bine icircn condiţii de deficit hidric Gracircul aparţine genului Triticum familia Gramineae (Poaceae) Genul Triticum cuprinde un număr mare de specii de gracircu forme sălbatice şi cultivate clasificate diferit de-a lungul timpului
Pentru ţara noastră prezintă importanţă 2 specii şi anume Triticum durum Desf şi Triticum aestivum L Triticum durum Desf (fig 16) are tulpina plină icircn interior pe toată lungimea sau cel puţin icircn partea superioară Spicul este aristat cu ariste lungi comparativ cu lungimea spicului şi orientate paralel Boabele au aspect sticlos la maturitate şi sunt conice la capet Triticum aestivum L (fig 17) are tulpina goală icircn interior pe toată lungimea Spicul este nearistat sau aristat cu ariste mai scurte comparativ cu lungimea spicului şi orintate divergent Boabele sunt ovoidale sau alungit-ovoidale prevăzute cu un smoc de perişori la capătul superior Endospermul este făinos semisticlos sau sticlos
Gracircul comun reprezintă specia cea mai importantă care pe plan mondial reprezintă cca 90 din suprafaţa cultivată cu gracircu şi cea mai mare partea a suprafeţei cultivată cu gracircu din ţara noastră Gracircul comun are forme de toamnă şi de primăvară aproape icircntreaga suprafaţă din ţara noastră fiind cultivată cu gracircu de toamnă (gracircul de primăvară ocupă suprafeţe foarte mici nesemnificative)
Soiurile de gracircu cultivate icircn Romacircnia sunt icircn marea lor majoritate soiuri romacircneşti create la Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Fundulea sau icircn reţeaua de Staţiuni de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Aceste soiuri se caracterizează prin potenţial de producţie ridicat (9-10 tha) o bună rezistenţă la cădere ger iernare secetă şi boli o bună calitate şi stabilitate a recoltelor
23 Intocmirea asolamentului
Specificare HaSuprafaţa totală a terenului arabil 610Suprafaţa medie a solei (3 sole) 2033
Tabelul 2Schema rotaţiei culturilor
SOLAANUL 2012 2013 2014I măr măr mărII gracircu porumb gracircuIII porumb gracircu porumb
36
37
CAPITOLUL IIICAPITOLUL IIIORGANIZAREA PROCESULUI DE PRODUCŢIE AGRICOLĂORGANIZAREA PROCESULUI DE PRODUCŢIE AGRICOLĂ
31 Proiectarea producţiilor medii prin metoda bonităriiterenurilor agricole
Tabelul 3
Date iniţiale
Cultura Tipul de solSuprafaţa - ha (Si)
Nota de bonitare pentru
condiţiile ecologice (Pi)
Corecţia pt distanţă şi
felul drumului (k)
Coeficient de
potenţare (c)
Producţia medie
realizată
MărGracircuPorumb
Cernoziom 5 75 015 11 15000Cernoziom 303 80 018 12 4000Cernoziom 302 85 019 13 8000
TOTAL 610
2) Notele totale de bonitare pentru condiţiile ecologice (Ni)
MĂR ndash 575 = 375Ni = Si x Pi GRAcircU ndash 30380 = 24240
PORUMB ndash 30285 = 25670TOTAL = 50285
3) Nota medie ponderată de bonitare
50285 610 = 8243
1) Producţia ce revine pe un punct al notei medii ponderate de bonitare
P măr = 515000 375 = 200P gracircu = 3034000 24240 = 50
P porumb = 3028000 25670 = 9411
6) Corecţia totală icircn funcţie de distanţă şi drumuri Ct = S x kMĂR ndash 5015 = 075
Suprafaţă x coeficient corecţie GRAcircU ndash 303018 = 5454PORUMB ndash 302019 = 5738
TOTAL = 11267
38
7) Nota de bonitare recalculată (Nbr)
MĂR ndash 375-075 = 37425Nbr = Nota totală de bonitare ndash Corecţia GRAcircU ndash 24240-5454 = 2418546
PORUMB ndash
25670-5738 = 2561262
8) Notele totale de bonitare potenţate (Ntp)
MĂR ndash 3742511=4117
Ntp =Nota de bonitare recalculată (Nbr)
xCoeficient
de potenţare
GRAcircU ndash241854612=290225
PORUMB ndash
256126213=332964
9) Producţia totală pe cultură pentru fiecare unitate de sol (Pt)
MĂR ndash 4117200= 82340
Pt =Nota totală de
bonitare potenţată (Ntp)
x
Producţia ce revine pe un punct de
bonitare P(kgpunct)
GRAcircU ndash
29022550= 1451125
PORUMB ndash
3329649411=31335242
TOTAL= 4666989
10) Producţia medie la hectar Pmc1
Pm măr = Producţia totală Suprafaţa totală = 823405=16468
Rezultatele pentru celelalte culturi
Pmedie gracircu = 1451125303= 4789
Pmedie porumb =31335242302= 10376
39
32 STABILIREA CANTITĂŢILOR DE IcircNGRĂŞĂMINTE PE CULTURI
Calculul dozelor de icircngrăşăminte s-a efectuat ţinacircndu-se cont atacirct de
producţiile medii cacirct şi de existentul de suprafaţă activă din sol S-au luat icircn
considerare şi pierderile rezultate prin levigare
Icircn tabelul 4 este prezentat calculul dozelor de icircngrăşăminte chimice la ha
separat pentru cele 3 culturi icircn parte
Tabelul 4
Calculul dozelor de icircngrăşăminte chimice
Nr Crt
SPECIFICARE UM
CULTURA
GRAcircU PORUMB MĂRN P K N P K N P K
1 Producţie medie Kgha 4789 10376 16468
2 Consum specific Kg sat
23 11 20 20 21 20 5 3 6
3 Sa de administrat
Kg 11014
5268 9578
20752
2179 20752 8234 494 988
4 Sa icircn sol Kg 45 31 60 40 35 30 30 20 355 Diferenţa de
admKg sa
6514 2168 3578
16752
1829 17752 5234 294 638
6 Pierderi prin levigare
13 5 7 13 5 7 13 5 7
7 Cant pierdută prin levigare
Kg sa
847 108 25 2177
914 1242 68 147 446
8 Total sa de administrat
Kg 7361 2276 3828
18929
19204 18994 5914 3087 6826
9 Tipul de icircngrăşămacircnt
NO4NO3
Super P c
Sare potasică
NO4NO3
Super P c
Sare potasică
N P2O5 K20
10 Conţinutul icircn sa a icircngr
Kgt 345 40 40 345 40 40 345 40 40
11 Doza de icircngr de administrat
Kg 213 57 96 549 480 475 171 77 171
40
33 PLANUL DE CULTURĂ
Planul de cultură cuprinde structura culturilor dimensiunile fiecăreia
producţiile medii şi totale (tabelul 5)
Tabelul 5
Icircntocmirea planului de cultură
Cultura Suprafaţa (ha)
Producţii medii (kgha)
Producţia totală (t)
Preţ livrare (leikg)
Măr 5 16468 8234 2Gracircu 303 4789 1451 08
Porumb 302 10376 313355 1
34 FUNDAMENTAREA FIŞELOR TEHNOLOGICE PE CULTURI
Icircn vederea organizării proceselor de muncă şi de producţie icircn etapa pregătitoare se
icircntocmesc fişele tehnologice pe culturi Informaţiile cuprinse icircn fişele tehnologice servesc icircn
acelaşi timp la stabilirea tehnologiilor stabilirea destinaţiei producţiei determinarea volumului
lucrărilor mecanice şi manuale necesarul de forţă de muncă cantităţile de materiale şi mijloacele
financiare necesare pentru aprovizionare
DATELE NECESARE
1 Culturile incluse icircn planul de producţie al firmei
2 Suprafaţa ocupată de fiecare cultură icircn parte
3 Culturile premergătoare
4 Producţia medie şi totală a fiecărei culturi
5 Lucrările tehnologice icircn ordinea cronologică a executărilor
6 Perioada de executare şi data lucrării
7 Mijloacele cu care se execută lucrarea
8 Tarifele de plată pentru lucrările mecanice
9 Tarifele de plată pentru lucrările manuale pe categorii
10 Cuantumul taxelor pentru CAS şomaj risc asigurare
11 Amortismentul specific
12 Materialele necesare procesului tehnologic consumul normat pe UM preţul unitar şi cota
pentru cheltuielile de aprovizionare
41
13 Cota de cheltuieli indirecte (comune şi generale)
MODUL DE LUCRU
1 Se icircnscriu icircn fişă datele privind suprafaţa şi producţia medie Producţia medie se planifică
icircn raport cu fertilitatea solului şi cantitatea de icircngrăşămacircnt aplicată
2 Se icircnscriu lucrările tehnologice icircn ordinea executării lor precizacircndu-se toată perioada
optimă de execuţie şi durata fiecărei lucrări
3 Pentru fiecare icircn parte se determină volumul lucrărilor sumele necesare şi materiale
4 La lucrările manuale icircn raport cu volumul lucrării se calculează numărul de zile om iar
fondul de salarii rezultă icircnmulţind numărul de zile om necesar pentru evaluarea lucrării cu
tariful pe ziom corespunzător
5 Taxele asupra fondului de salarii se calculează aplicacircnd cota icircn proporţie de 30 pentru
CAS 5 pentru fondul de şomaj 1 pentru risc şi asigurare impozit 15 asupra sumei
care reprezintă fondul de salarii
6 Amortismentul specific se determină icircn raport cu valoarea de inventar a mijlocului fix
folosit exclusiv la cultura respectivă şi durata de folosire
7 Cota de cheltuieli pentru aprovizionare se calculează o cotă parte din valoarea
materialului folosit
8 Din icircnsumarea pentru lucrările mecanice lucrările manuale taxe asupra valorilor
materialelor se obţin cheltuielile de producţie
9 La cheltuielile directe se aplică cota de cheltuieli comune şi prin icircnsumarea lor se
determină cheltuielile de producţie
10 După fiecare trimestru se fac totalurile
11 Se calculează indicatorii cheltuieli de producţie la hectar şi costul la tona de produs
42
44
45
46
47
35 Organizarea lucrării de semănat la cultura gracircului
Semănatul este una dintre cele mai importante lucrări agricole de care depinde icircn ultimă instanţă obţinerea de producţii ridicate Suprafeţele icircntinse ocupate de culturi precum şi termenele restracircnse icircn care trebuie executat fac ca procesul de muncă al semănatului să ocupe un loc important icircn activitatea de producţie a exploataţiilor agricole
Etapele organizării lucrărilor de semănat cereale păioase sunt următoarele1 se stabileşte componenţa agregatului de semănat potrivit condiţiilor existente
(tractor plus semănătoare SUP-29 sau SUP-21)2 Se determină necesarul de agregate pentru terminarea semănatului icircn termen
optim folosind formula
icircn care
N ndash numărul de agregate pentru terminarea lucrării icircn timpul propusS ndash suprafaţa de icircnsămacircnţatn ndash numărul de zile icircn care trebuie terminată lucrareaP ndash randamentul zilnic al maşinii
(1)N = 303(512) = 5 agregate
Aşadar icircn prealabil trebuie cunoscut randamentul zilnic al agregatului de semănat folosit Aceasta se calculează după formula
icircn
care
P ndash randamentul zilnic al agregatului (ha)B ndash lăţimea de lucru a agregatului icircn lucru (m)V ndash viteza de deplasare a agregatului
icircn lucru (moră)t ndash durata zilei de lucru (ore)H ndash coeficientul de folosire a timpului de lucru (070-080)
(2)P = 366000807 10000 = 12 ha
3 Stabilirea lungimii marcatoarelor semănătoriiLungimea marcatoarelor adică distanţa la care trebuie aşezată piesa activă a marcatorului faţă de ultimul brăzdar se stabileşte icircn funcţie de
lăţimea de lucru a semănătorii (B) distanţa icircntre două brăzdare (b) distanţa icircntre roţile din faţă sau marginile exterioare ale şenilelor
tractorului (c)
= 11
= = 26
49
49
Cacircnd tractorul poate urmări urma lăsată de marcator atacirct cu roata din dreapta cacirct şi cu roata din stacircnga lungimea celor două marcatoare este egală şi este dată de relaţia
4 Stabilirea debitului semănătorii icircn funcţie de norma de sămacircnţă la hectar La icircnceputul lucrării trebuie icircntotdeauna să se verifice corectitudinea reglării debitului la icircnsămacircnţare Această verificare se face după formula
icircn
care
G ndash cantitatea de sămacircnţă cursă din semănătoare la un număr stabilit de icircnvacircrtiri a roţii semănătoriiA ndash norma de semănat la un ha (kg)d ndash lungimea roţii semănătorii (m)B ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)O ndash nr de icircnvacircrtituri a roţii semănătorii
(6)G= 2501743620 10000 = 313
5 Stabilirea dimensiunilor postatelor la semănat Lungimea maximă a postatelor la semănat este icircn funcţie de capacitatea cutiei semănătorii Pentru a uşura organizarea transportului de seminţe este indicat ca alimentarea semănătorii cu seminţe să se execute la un singur capăt a postatei ~n acest caz lungimea maximă a postatei se calculează după formula
icircn
care
L ndash lungimea maximă a postatei (m)Q ndash capacitatea coşului de alimentare
a semănătorii (kg)Y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii coşului de alimentare a semănătorii (icircn medie 070-080)A ndash norma de semănat (kgha)B ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)
(7)L = (051000040007) (25036) = 1556m
Icircn ce priveşte lăţimea postatei aceasta se determină icircn funcţie de lăţimea totală a parcelei de icircnsămacircnţat şi de metoda de deplasare a agregatului Ea se calculează aşa icircncacirct să asigure de lucru agregatului pentru 1-2 zile de lucru
Lăţimea postatei la semănatul icircn suveică se calculează după formula
icircn care
l ndash lăţimea postatei (m)P ndash productivitatea zilnică a agregatului (hazi)Z ndash durata icircn zile a lucrului pe aceeaşi postată (1-2 zile)L ndash lungimea postatei (m)
(8)l = 10000122 1556 = 154m
6 Lăţimea zonei de icircntoarcere a agregatului Pentru icircntoarcerea agregatului la capetele parcelei se delimitează o facircşie de teren denumită bdquozonă de icircntoarcereldquo Delimitarea acestei zone se face icircn cazul deplasărilor icircn parcursul liniar cu buclă şi fără buclă Lăţimea zonei de icircntoarcere este dată de relaţia
50
50
icircn care
E ndash lăţimea zonei de icircntoarcereR ndash raza de icircntoarcere a agregatuluie ndash lungimea de ieşire a agregatului (adică distanţa de la centrul agregatului mijlocul osiei motoare a tractorului) pacircnă la organele active ale maşinii
(9)E = 34 + 15 = 135m
Aceasta reprezintă lungimea cu care trebuie să se deplaseze centrul agregatului pentru aducerea organelor active ale maşinii agricole pe linia de icircntoarcere a lucrului
7 Stabilirea distanţei dintre punctele de alimentare a semănătorii Distanţa dintre punctele de alimentare a semănătorii se determină icircn funcţie de metoda de deplasare a agregatului la semănat ~n cazul semănatului icircn suveică lungimea postatei este determinată icircn funcţie de capacitatea cutiei de seminţe icircn aşa fel ca alimentarea semănătorii să se facă numai la unul din capetele postatei distanţa dintre punctele de alimentare se află după formula
icircn care
D ndash distanţa dintre punctele de alimentare (m)B ndash lăţimea de lucru a agregatului (m)T ndash numărul turelor (adică nr curselor dus-icircntors) pe care le face agregatul pacircnă la golirea coşului semănătorii
(1)D = 2362 = 144m
Icircn cazul cacircnd lungimea postatei nu este determinată icircn funcţie de capacitatea cutiei de seminţe este necesar ca icircn prealabil să cunoaştem turele pe care le face agregatul pacircnă la golirea coşului semănătorii Aceasta se determină icircmpărţind lungimea drumului pe care icircl face semănătoarea pacircnă la golirea cutiei sale pe lungimea cursei de lucru dus şi icircntors ~n acest scop se foloseşte următoarea formulă
icircn care
T ndash numărul turelorQ ndash capacitatea cutiei semănătorii
(kg)Y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii cutiei (080)A ndash norma de semănat (kgha)B ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)L ndash lungimea postatei (m)
T= (1000040007) (2503621556) = 1Icircn cazul semănării icircn bdquolaturildquo sau bdquope două jumătăţi ale postateildquo distanţa dintre
punctele de alimentare se calculează după formula = 136 = 36
(semnificaţiile literelor sunt aceleaşi ca la formulele (10) şi (11)
51
51
8 Stabilirea cantităţilor de seminţe ce se pun la punctele de alimentare Cantităţile de seminţe care se pun la primul punct de alimentare se calculează după formula
= 4001 = 400kgiar cantitatea care se pune la punctele următoare este
icircn care
C ndash cantitatea de seminţe necesară alimentării agregatului (kg)Q capacitatea coşului semănătorii (kg)y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii cutieia ndash nr semănătorilor icircn agregat
(14)C1 = 400071 = 280kg
9 Stabilirea necesarului zilnic de muncitori pentru semănat şi transportat seminţele Necesarul zilnic de muncitori pentru deservirea semănătorilor variază icircn raport cu numărul de agregate folosite zilnic şi al maşinilor ce compun agregatul
10 Necesarul de mijloace de transport se stabileşte icircn funcţie de cantităţile de seminţe necesare semănătorilor la o icircncărcare timpul de golire a semănătorilor capacitatea mijloacelor de transport distanţa de transport şi timpul necesar pentru un ciclu de transport
~n primul racircnd se determină timpul icircn care se consumă cantitatea de seminţe existentă icircn cutia semănătorii folosind relaţia
icircn care
q ndash capacitatea cutiei semănătorii (kg)085 ndash coeficientul de folosire a cutiei semănătoriiB ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)V ndash viteza de lucru a agregatului (moră)N ndash norma de sămacircnţă la ha (kg)
Tgol = (10000400085) (366000250) = 063h = 38min
Numărul de mijloace de transport necesare zilnic se determină pe baza relaţiei
icircn care
Nt ndash numărul mijloacelor de transportn ndash numărul semănătorilor ce lucreazăt ndash durata unui ciclu de transport (min)Cm ndash capacitatea mijlocului de transport (kg)
Nt = (540008530) (38400) = 33 = 311 Se determină necesarul de saci pentru transportul seminţelor cunoscacircnd că
pentru uşurarea manipulării se recomandă ca un sac să aibă 40 kg
Nr saci = (512250) 40 = 375 sacizi
52
52
Centralizarea datelor
Nr crt
Specificare UMAgregatul folosit
Tractor + (SUP-29)
Tractor + SUP-21
1 Productivitatea zilnică a agregatului haschimb 12
2 Necesarul zilnic de-tractoare nr 5-semănători nr 5
3Productivitatea zilnică a tuturor agregatelor
hazi 60
4Dimensiunile solei de semănat
-lungime m 1556-lăţime m 1947-suprafaţă ha 303
5Dimensiunea parcelelor de semănat
-lungime m 1556-lăţime m 154-suprafaţă 24
6Lungimea marcatorului
-dreapta m 11-stacircnga m 26
7Norma de icircnsămacircnţare
-la 20 icircnvacircrtituri kg 3-la hectar kg 250
8Distanţa dintre punctele de alimentare cu seminţe
m 144
9Cantitatea de seminţe ce se pune la punct de alimentare
-la primul punct
kg 400
-la punctele următoare
kg 280
10 Necesarul zilnic de muncitori
-pt servirea semănătorii
nr 5
-pt transportul seminţelor
nr 3
-total nr 8
11Lăţimea facircşiei de icircntoarcere a agregatului
m 135
12Necesarul zilnic de mijl de transport
-atelaje nr-tractor+remorcă nr 3-auto-camion nr
13Necesar saci pt transportul seminţelor
nr 375
53
53
36 Evaluarea producţiei
Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţieiacestora
Evaluarea se face icircn două etape1) icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele
caracteristice de dezvoltare a plantelor2) icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite
norme standardizate~n funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfel
1) Gracircu orz (orz - 1 iunie gracircu - 15 iunie) Gracircu Boemandash se stabileşte numărul punctelor de control icircn funcţie de mărimea şi
uniformitatea parcelelor(icircn cazul parcele de pacircnă la 100 ha - 5 puncte pe suprafeţe mai mari de 100 ha - 10 puncte)
Determinările se fac cu ajutorul ramei metrice (un cadru de 1 metru patrat)Metodologie de lucrundash se numără spicele din interiorul ramei metricendash se stabileşte numărul mediu de boabe icircn spicndash se calculează producţia medie la hectar astfel
Q kgha = (360353610000) (10001000) = 4536kgha
Q kgha - producţia medie kgha Nsp - număr mediu de spice la mp (medie pe toate punctele de control) 360Nb - număr mediu de boabe icircn spice 35MMB - greutatea a 1000 boabe (grame)3610000 mp = 1 ha1000 x 1000 = 1000 grame x 1000 boabe
Exemplu
2) Porumb (1 septembrie) DKC 3511ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 28 mp (4 racircnduri x 070 x 10 m
lungime 070 (m) - distanţa dintre racircnduri)ndash se numără ştiuleţii la fiecare punct de controlndash se calculează numărul de ştiuleţi la hectar
54
54
Nstha = (30010000)(510) = 60000
Nstha - număr de ştiuleţi la hanst - numărul de ştiuleţi număraţi la toate punctele de controld - suprafaţa unui punct de control (mp)i - numărul punctelor de control
ndash se determină apoi numărul de boabe pe ştiuletendash se calculează apoi producţia medie la hectar
Q kgha = (60000588337) (10001000) = 11889 kgha
Q kgha - producţia medieNst - număr ştiuleţi la hectar 60000Nb - număr mediu de boabe pe ştiulete 588MMB - greutatea a 1000 boabe (grame) 337
Exemplu
3) Floarea soarelui (15 august)ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 28 mp (4 racircnduri x 070 x 10)ndash se numără capitulele la fiecare punct de control şi se stabileşte numărul mediu
de capitule la ha după formula
Ncpha - număr total de capitule la hancp - număr de capitule numărate la toate punctele de controld - suprafaţa unui punct de controli - numărul punctelor de control
ndash se determină numărul mediu de seminţe pe capitul(Ns)ndash se calculează producţia medie la hectar astfel
55
55
Q kgha - producţia medieNcp - număr mediu de capitule la hectarNs - număr seminţe pe capitulMMB - greutatea a 1000 seminţe icircn grame
Exemplu
4) Sfecla de zahăr (1 septembrie)ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 10 mp (3 racircnduri x 045 m x 74 m
lungime)ndash la fiecare punct de control plantele se recoltează se decoletează (tăierea
frunzelor) se curăţă de pămacircnt şi se cacircntărescndash se determină producţia medie astfel
q - cantitatea de rădăcini recoltate din punctele de control (kg)d - suprafaţa unui punct de control (mp)i - numărul punctelor de control
ndash la producţia stabilită se adaugă sporul de producţie ce se va realiza de la data evaluării la data prevăzută a se recolta (18 grziplantă)
Exemplu
5) Fructe (1 septembrie) MĂRMetoda de evaluare diferă icircn funcţie de tipul de livadă clasică sau intensivă dar
icircn mare constă icircn următoarele etapendash se stabileşte numărul de pomi pentru examinare (2 - 5 ) 480ndash se determină numărul mediu de fructe pe pom şi greutatea acestora icircn kg 30kg
167 de fructe
56
56
ndash se icircnmulţeşte numărul mediu de fructe pe pom cu numărul de pomi existenţi la ha şi se obţine astfel producţia medie la ha 16032 kgha
6) Struguri (de masă - 15 iulie de vin - 1 septembrie)ndash evaluarea se face separat la viile nobile şi la viile de hibrizindash se stabileşte numărul de butuci pe rod la ha cu relaţia
Nbha - numărul de butuci pe rod la hadr - distanţa dintre racircnduri (m)db - distanţa icircntre butuci pe racircnd (m)Ng - număr mediu de goluri (butuci neproductiviinexistenţi) la ha icircn procente
ndash se evaluează producţia de struguri pe butuc număracircndu-se toţi strugurii de pe un număr de 1 - 2 din butucii existenţi pe lot (se recomandă să se efectueze numărătoarea strugurilor pe fiecare al 10-lea butuc din 15 icircn 15 racircnduri)
Producţia de struguri pe butuc se calculează astfel
Pmb - producţia medie pe butuc (grame)Gms - greutatea medie a strugurilor (grame)Ns - numărul de struguri total găsiţi la numărătoareNba - numărul butucilor analizaţi
ndash se calculează producţia medie de struguri la ha cu formula
Pmha - producţia medie de struguri la ha (kg)Nbha - numărul de butuci pe rod la haPmb - producţia medie pe butuc (grame)
Exemplu
57
57
CAPITOLUL IV DETERMINAREA PRAGULUI DE RENTABILITATE (A PUNCTULUI CRITIC) PE CULTURI
Punctul critic marchează acea dimensiune a producţiei medii la care icircncasările din
valorificarea producţiei sunt egale cu cheltuielile totale de producţie deci acel punct al
producţiei medii la care nu se obţine profit dar nu se icircnregistrează nici pierderi
Mărimea costului de producţie şi a ratei profitului se găsesc icircntr-o stracircnsă legătură
cu raportul dintre cheltuielile de exploatare şi cantitatea de produse realizate Prin analiza
costurilor şi cheltuielilor de exploatare icircntreprinzătorul poate calcula nivelul minim de
activitate cerut de menţinerea icircn stare de funcţionare a firmei Cunoscacircnd pragul de
rentabilitate se poate proiecta volumul de vacircnzări icircn vederea obţinerii profitului scontat
De asemenea creditorii şi investitorii solicită adesea efectuarea analizei punctului
critic pentru a ajuta icircn evaluarea cacircştigurilor potenţiale ale unei afaceri şi icircn consecinţă
aceasta trebuie introdusă icircn planul de afaceri
Punctul critic se poate determina icircn două moduri şi anume fără profit programat
sau cu profit programat
Calculul punctului critic fără profit programat este exprimat printr-o relaţie
simplă
y = yי
y = Pvx
yי = Cvx + CF
Pvx = Cvx + CF
x(Pv ndash Cv) = CF
icircn care
y ndash veniturile din valorificarea producţiei (mii lei)
yי - cheltuielile totale icircnregistrate (mii lei)
Pv ndash preţul de vacircnzare unitar
x ndash producţia medie sau volumul vacircnzărilor (unităţi fizice)
Cv ndash cheltuieli variabile unitare
58
58
CF ndash costuri fixe totale
De unde x marchează acea dimensiune a producţiei la care nu se icircnregistrează nici
profit nici pierderi
Determinarea cantitativă şi reprezentarea grafică a PC la cultura Porumb
Cheltuielile variabile
NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrarii
CheltuieliCheltuieli variabilevariabile
(lei) (lei)
CheltuieliCheltuieli variabile variabile
(lei t (lei t ))
(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)
11 Incărcat transportat IC (PK) t 2881 180225 575
22 Descărcat IC (PK) t 2881 2444609 78
33 Incărcat transportat IC (N) t 10 2484545 793
44 Descărcat IC (N) t 1655 6371 02
55 Transportat apa prep sol mii l 30 599 019
66 Incărcat transportat săm t 66 599359 191
77 Recoltat porumb boabe t 530 2606662 832
88 Transportat porumb boabe t 225 1245 04
99
1010
TOTALTOTAL 9962236 31792
a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch Variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologicacopy= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)
59
59
Cheltuielile fixe
NrNr CrtCrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe
(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe
(lei ha)(lei ha)
(a)(a) (b)(b) copycopy (d)(d) (e)(e)
11 Adm Şi deservit IC (PK) ha 302 617645 2045
22 Arat 25 cm +grăpat ha 302 1140192 3775
33 Adm Şi deservit IC (N) ha 302 630389 2087
44 Erbicidat şi deservit ha 302 61155 2025
55 Discuit si preg Pat germ Ha 302 586536 1942
66 Semănat +deservit ha 302 472517 1565
77 Prăşit mecanic I ha 302 819024 2712
88 Prăit mecanic II ha 302 654182 2166
99
1010
TOTALTOTAL 5532035 18318
(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)
60
60
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura porumb - fără profit programat
Ch variabile Cv = 9962236 lei
Ch fixe totale CF = 5532035 lei
Ch fixeha CFha = 18318 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 11 leikg = 1100 leit
Producţia totală de PT= 313355 t
Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 302 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 33961599 lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 9962236 + 33961599 = 133583959 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 133583959 313355=
4263leit
Productia medie de porumb la punctul critic (X)
X= (CFha)(Pv-CVt) = 18318 ( 1100 ndash 4263 ) = 272 tha = 2720 kgha
Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 272 tha 4263 leit = 115953 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx =18318 leiha+ 115953 leiha =299133 leiha
Nivelul producţiei de 2720 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la
cultura porumb icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de
2720 la preţul de 11 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie
Depăşirea acestui nivel al producţiei (2720 ha) duce la obţinerea unui profit iar
scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi
61
61
62
PROFI
T
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
2720 kg2720 kghaha
4000
3000
1000
2000
5000
7000
6000
18318
leiha
299133
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura porumb ndash fără profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
62
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura porumb - cu profit programat
Ch variabile Cv = 9962236 lei
Ch fixe totale CF = 5532035 lei
Ch fixeha CFha = 18318 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 11 leikg = 1100 leit
Producţia totală de PT= 313355 t
Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 302 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 33961599 lei
Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)
Pr = 500000lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 9962236 + 33961599 = 133583959 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 133583959 313355=
4263leit
Profitul programat pe ha (Prha) Prha=PrS =500000302= 165562 leiha
Producţia medie de porumb la punctul critic (X)
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 18318+165562) ( 1100 - 4263 )= 517 tha
= 5170 kgha
Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 517 tha 4263 leit = 220397 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx = 18318 leiha+ 220397leiha = 403577 leiha
63
63
64
profit
suplimen
tar
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
5170 kg5170 kghaha
4000
3000
1000
2000
5000
7000
6000
18318
leiha
403577
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura porumb ndash cu profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
Profit programatProfit programat
PROFI
T
5000
64
Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura porumb
Specificare UMFara profit programat
Cu profit programat
Ch variabile Cv lei 9962236 9962236
Cheltuielile indirecte Ch ind lei 33961599 33961599
Ch variabile totale CVT lei 133583959 133583959
Ch variabile t CVt leit 4263 4263
Ch fixe totale CF lei 5532035 5532035
Ch fixe ha CFha leiha 18318 18318
Profit programat total Pr lei 500000
Profit programat ha Prha leiha 165562
X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 2720
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 5170
Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 115953 220397
Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 299133 403577
Preţ de vacircnzare t Pv leit 1100 1100
Suprafaţa cultivată S ha 302 302
65
65
DETERMINAREA CANTITATIVĂ ȘI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA gracircu
Cheltuielile variabile
NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrarii
CheltuieliCheltuieli variabilevariabile
(lei) (lei)
CheltuieliCheltuieli variabile variabile
(lei t (lei t ))
(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)
11 Incărcat transportat IC (PK) t 4605 260015 179
22 Descărcat IC (PK) t 4605 495645 341
33 Incărcat transportat săm t 666 601343 414
44 Incărcat transportat IC (N) t 10 97019 669
55 Descărcat IC (N) t 6454 24848 017
66 Transportat apa prep sol mii l 30 599 04
77 Recoltat grau t 530 2614762 1802
88 Transportat gracircu t 225 1245 09
99
1010
TOTALTOTAL 49504298 34115
a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)
66
66
Cheltuielile fixe
NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe
(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe
(lei ha)(lei ha)
(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)
11 Adm şi deservit IC (PK) ha 303 619685 2045
22 Arat 18 - 20 cm +grăpat ha 303 1025772 3385
33 Discuit si preg pat germ ha 303 588479 1942
44 Semănat +deservit ha 303 474081 1565
55 Adm şi deservit IC (N) ha 303 632476 2087
66 Adm şi deservit ha 303 613575 2025
77
88
99
1010
TOTALTOTAL 3954068 130497
(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)
67
67
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura gracircu - fără profit programat
Ch variabile Cv = 49504298 lei
Ch fixe totale CF = 3954068 lei
Ch fixeha CFha = 130497 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 09 leikg = 900 leit
Producţia totală de gracircu PT= 145107 t
Suprafata cultivată cu gracircu S = 303 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 14849866 lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 49504298 + 14849866 = 64354164 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 64354164 145107 =
4435leit
Productia medie de gracircu la punctul critic (X)
X= (CFha)(Pv-CVt) = 130497 ( 900 - 4435 ) = 286 tha
= 2860 kgha
Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 286 tha 4435 leit = 12684 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx = 130497 leiha+ 126841 leiha = 257338 leiha
Nivelul producţiei de 2860 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la
cultura de gracircu icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de
2860 la preţul de 09 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie
Depăşirea acestui nivel al producţiei (2860 ha) duce la obţinerea unui profit iar
scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi
68
68
69
PROFI
T
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
2860 kg2860 kghaha
4000
3000
1000
2000
5000
7000
6000
130497
leiha
257338
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura gracircu ndash fără profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
69
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura gracircu - cu profit programat
Ch variabile Cv = 49504298 lei
Ch fixe totale CF = 3954068 lei
Ch fixeha CFha = 130497 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 09 leikg = 900 leit
Producţia totală de gracircu PT= 145107 t
Suprafata cultivată cu gracircu S = 303 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 14849866 lei
Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)
Pr = 400000 lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 49504298 + 14849866 = 64354164 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 64354164 145107 =
4435leit
Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 400000 303 =
132013 leiha
Producţia medie de gracircu la punctul critic (X)
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 130497 + 132013 ) ( 900 - 4435 )
= 575 tha = 5750 kgha
Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 575tha 4435 leit = 255012 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx =130497 leiha+ 255012leiha = 385509 leiha
70
70
71
profit
suplimen
tar
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
5750 kg5750 kghaha
4000
3000
1000
2000
5000
7000
6000
130497
leiha
3855
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura gracircu ndash cu profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
Profit programatProfit programat
PROFI
T
5000
71
Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura gracircu
Specificare UMFara profit programat
Cu profit programat
Ch variabile Cv lei 49504298 49504298
Cheltuielile indirecte Ch ind lei 14849866 14849866
Ch variabile totale CVT lei 64354164 64354164
Ch variabile t CVt leit 4435 4435
Ch fixe totale CF lei 3954068 3954068
Ch fixe ha CFha leiha 130497 130497
Profit programat total Pr lei 400000
Profit programat ha Prha leiha 132013
X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 2860
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 5750
Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 12684 255012
Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 257338 385509
Preţ de vacircnzare t Pv leit 900 900
Suprafaţa cultivată S ha 303 303
72
72
DETERMINAREA CANTITATIVĂ ȘI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA măr
Cheltuielile variabile
NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrarii
CheltuieliCheltuieli variabilevariabile
(lei) (lei)
CheltuieliCheltuieli variabile variabile
(lei t (lei t ))
(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)
11 Incărcat transportat IC (PK) T 124 694 84
22 Descărcat IC (PK) T 124 145896 177
33 Adm şi deservit IC (PK) T 50 691 839
44 Administrat gunoi de grajd T 50 288 35
55 Săpat gropi pt plantat pomi Buc 048 281 34
66 Plantat + udat Buc 048 7488 909
77 Tăieri de forma coroanei Buc 25 25 03
88 Incărcat transportat IC (N) T 0855 1107 134
99 Adm şi deservit IC T 5 896 109
1010 Transportat apa prep sol T 3 4592 558
1111 Recoltat prune T 5 187 23
1212 Transportat prune T 8234 14327 174
TOTALTOTAL 1914066 2325
a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)
Cheltuielile fixe
73
73
NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe
(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe
(lei ha)(lei ha)
(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)
11 Arătură in livadă Ha 5 2057 4114
22 Discuit arătura Ha 5 913 1826
33 Prăşit printre racircnduri Ha 5 804 1608
44 Stropit cu insecto-fungicide Ha 5 1802 3604
55 Erbicidat şi deservit Ha 5 690 138
66
77
88
99
1010
TOTALTOTAL 6266 12532
(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)
74
74
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura măr - fără profit programat
Ch variabile Cv = 1914066 lei
Ch fixe totale CF = 6266 lei
Ch fixeha CFha = 12532 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 1 leikg =1000 leit
Producţia totală de mere PT= 8234 t
Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 5 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 673021 lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 1914066 + 673021 = 2587087 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 2587087 8234 = 3142 leit
Productia medie de mere la punctul critic (X)
X= (CFha)(Pv-CVt) = 12532 ( 1000 - 3142 ) = 19 tha
= 1900 kgha
Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 19 tha 3142 leit = 59698 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx =12532 leiha+ 59698 leiha =185018 leiha
Nivelul producţiei de 1900 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la
cultura de măr icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de
1900 la preţul de 1 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie Depăşirea
acestui nivel al producţiei (1900 ha) duce la obţinerea unui profit iar scăderea
producţiei sub acest nivel determină pierderi
75
75
76
PROFI
T
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
1900 kg1900 kghaha
4000
3000
1000
2000
5000
7000
6000
12532
leiha
185018
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura măr ndash fără profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
76
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura măr - cu profit programat
Ch variabile Cv = 1914066 lei
Ch fixe totale CF = 6266 lei
Ch fixeha CFha = 12532 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 1 leikg =1000 leit
Producţia totală de mere PT= 8234 t
Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 5 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 673021 lei
Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)
Pr = 100000 lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 1914066 + 673021 = 2587087 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 2587087 8234 = 3142 leit
Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 100000 5
= 20000 leiha
Producţia medie de mere la punctul critic (X)
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 12532 + 20000 ) (1000 - 3142 )
= 31 tha = 31000 kgha
Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 31 tha 3142 leit = 97402 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx =12532 leiha+97402 leiha = 109934 leiha
77
77
78
profit
suplimen
tar
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
31000 kg31000 kghaha
7500
5000
1000
2500
10000
15000
12500
12532
leiha
109934
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura măr ndash cu profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
Profit programatProfit programat
PROFI
T
5000
78
Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura măr
Specificare UMFara profit programat
Cu profit programat
Ch variabile Cv lei 1914066 1914066
Cheltuielile indirecte Ch ind lei 673021 673021
Ch variabile totale CVT lei 2587087 2587087
Ch variabile t CVt leit 3142 3142
Ch fixe totale CF lei 6266 6266
Ch fixe ha CFha leiha 12532 12532
Profit programat total Pr lei 100000
Profit programat ha Prha leiha 20000
X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 1900
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 31000
Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 59698 97402
Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 185018 109934
Preţ de vacircnzare t Pv leit 1000 1000
Suprafaţa cultivată S ha 5 5
79
79
CAPITOLUL VCAPITOLUL VCONCLUZII ŞI RECOMANDĂRICONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI
Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţiei acestora
Evaluarea se face icircn două etape- icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele caracteristice de dezvoltare a plantelor- icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite norme standardizate
Icircn funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfelPorumb 3133 toneGrau 1451 toneMăr 82 toneEfectuacircnd eficiența celor trei culturi icircn urma rezultatelor acestora am
observat că cultura cea mai favorabilă este porumbul urmată de cultura grăacircluiPe viitor cea mai bună cultură atat cantitativă cacirct și calitativă este cultura porumbului
80
80
Tabel A52
NU ESTE CAZUL
Cenzorii societatii
NrCrt
Nume prenume
BICI PP SerieNrLocul si
data emiterii
CNPLocul si
data naşterii
Domiciliu Funcţia
1
DUCEAC IONUT
NT247123
Secuieni 040102
1902221182298Secuieni
JUD NEAMT
Secuieni JUD Neamt
AD-TOR
2ZABALAN GABRIEL
NT266199
Secuieni 060105
1923083888299Secuieni
JUD NEAMT
Secuieni JUD Neamt
Director sef
A6 Informaţii referitoare la locul desfasurarii activitatii solicitantului
Tabel A61Puncte de lucru
NrCrt
TipSediul social punct de lucru
sucursala filiala loc de vanzareActivitate Localizare Adresa
1
Secuieni JudNeamt
Producerea de-miere-polen-familii albine
Secuieni Jud NEAMT
Secuieni JudNeamt
2
B DESCRIEREA ACTIVITATII CURENTE
B1 Istoricul activitatii
Compania SC ALBINA SA este cea mai moderna ferma apicola din Secuieni produsele sale
concurand cu success pe piata locala
Ferma a luat fiinta in anul 2000 si pana in prezent a adus imbunatatiri semnificative din
punct de vedere tehnologic astfel produsele obtinute au o calitate superioara
7
Societatea este din punct de vedere tehnologic si organizatoric la nivelul performantelor
din Europalucru ce s-a realizat pe parcursul a 13 aniprin investititii masive de capital
SC ALBINA SA lupta sa furnizeze produse si servicii de inalta calitateastfel incat clientii
sa sa beneficieze de o valoare
B2 Principalele mijloace fixe care compun patrimoniul actual al solicitantului
NU ESTE CAZULTabel B21
Mijloace fixe cu exceptia terenurilor aflate in patrimoniul societatii in prezent
NrCrt
Denumire mijloc fixData achizitionarii PV NIR
Grupa de incadrare contabila
Valoare de intrare
Amortizarea cumulata la
data ultimului
bilant contabil
Valoarea rămasa la data
ultimului bilant
contabil
Buc
1 Centrifuga 4 R inox Mijloc Fix 12500 10000 2500 12 Tava de descapacit 1520 1000 520 13 Furculita de descapacit x 2 120 100 20 14 Cutit de descapacit x 2 Mijloc Fix 500 400 100 15 Strecuratoare miere 175 100 75 16 Colector de polen x 25 Mijloc Fix 7500 5000 2500 17 Hranitor x 25 1375 1000 375 18 Dalta apicola x 2 134 100 34 19 Afumator x 2 Mijloc Fix 520 250 270 110 Perie apicola x 2 90 50 40 111 Ladita de transport rame 60 40 20 112 Gratie de urdinis x 25 Mijloc Fix 750 500 250 113 Rama de ventilatie x 25 3700 3000 700 114 Scaun apicol 60 30 30 115 Suport pentru stup x 25 Mijloc Fix 1875 1000 875 1
Tabel B22
Nr
Crt
LO
CA
LIT
AT
EJ
UD
ET
SU
PR
AF
AŢ
A
TO
TA
LA
(MP
)C
AT
EG
OR
IA
DE
FO
LO
SIR
E
IND
IVIZ
A
EX
CL
US
IVA
(M
P)
VA
LO
AR
EA
C
ON
TA
BIL
A
(LE
I)
SE
RIE
C
ER
TIF
ICA
T
NR
C
ER
TIF
ICA
T
DA
TA
E
MIT
ER
II
1 Secuienijud Neamt 4000 mp E 74500 154N 327 01011991N
TOTAL NA NA NA NA
8
B3 Descrierea activitatilor curente (agricole si non-agricole) si a tehnologiilor aplicate
Buget de venituri - cheltuieli și consumuri intermediare pentru produsul - Miere
Indicatori UM Cantitate
Pret VALOAREUM
ICONSUMURI (CHELTUIELI) MATERIALE (1+2+3+4+5+6) 3198100
1 Combustibil L 2000 59 11800002 Apa si canal msup3 100 24 240003 Energie electrica Kw 30000 053 15900004 Romtelecom min 1000 004 40005 Gaz msup3 550 12 66000
6Cheltuieli cu aprovizionarea ( 10din 1) lei 334100
IICONSUMURI(CHELTUIELI) CU FORTA DE MUNCA 173000
7Personalul permanent implicat icircn producție zo 10 30 30000
8Personal sezonier implicat icircn producție zo 2 20 4000
9 Personalul administrative persoane 1 50 500010 Fond retribuire zo 134000
III ALTE CONSUMURI(7+8+9+10) 8651133
11 Cheltuieli generale(3din I+II) Lei 101133
12 Dobacircnzi la credite Lei 500000
13 Asigurări (8 din valoare ) Lei 635000014 Amortismente Lei 1700000
ATOTAL CONSUMURI INTERMEDIARE (I+II+III) 12022233
B VALOAREA PRODUCTIEI 10000000 1400000000B1 Miere kg 10000000 14 1400000000
C VENIT IMPOZABIL(B-A) 1387977767
C1 (-)Impozite si taxe 500000 C2 (+)Subvenţii 30000000D PROFIT BRUT 1357477767
E IMPOZITUL PE VENIT 222076443F PROFIT NET 1165901324
G COST DE PRODUCTIE 042H Profit la kg 117
9
3 Cheltuieli cu energia electrica si combustibil
Indicatori kw kw Lei LeiValoare leibuc
Curs leuEuro =43791zi
unitate anunitate Kw anunitate
CONSUMURI CU ENERGIA bucunitate Zile an 36500
Consum energie 8219 300000005
3 1590000 1590000
Total (lei)an 1590000 Total (Euro) 363088 363088Revine pe kg miere (lei) 000
Revine pe kg miere (Euro) 000 bucunitate Zile an 36500
Consum energie mentinere ambient 189 10000005
3 53000 53000
Total (lei)moara 53000
Total (Euro) 12103 Revine pe kg miere (lei) 000
Revine pe kg miere (Euro) 000
kwunitate Zile an 36500
Consum energie iluminat 189 5000005
3 26500 26500Total (lei)moara 26500
Total (Euro) 6051
Revine pe produs (lei) 000
Revine pe produs (Euro) 000
Indicatori litri litri lei Lei
zi
unitate anunitate litru anunitate
10
CONSUMUL CU COMBUSTIBILUL litriunitate Zile an 36500
Aprovizionare materii prime 1370 50000060
0 3000000
Transport produse 219 8000040
0 320000
Alte operaţii tehnologice 110 4000048
0 192000
Total (lei)moara 620000 3512000
Total (Euro) - 141582 801991 Revine pe kg miere (lei) - 000 002
Revine pe kg miere (Euro) 000 000 000
TOTAL CONSUMUL ENERGIE+COMBUSTIBILUL Kw+Lunitate Zile an 36500
Total (lei)moara 5181500
Total (Euro) 1183234 Revine pe kg miere (lei) 00051815 Revine pe kg miere (Euro) 00011832 Revine pe um (lei) 00051815 Revine pe um (Euro) 00011832
5Alte cheltuieli materiale+apaIndicatori Leian
Cheltuieli cu apa 240
Cheltuieli diverse(obiecte de recuzitaobiecte sanitare etc) 1155
Total (lei) 1395Total (Euro) 3185586
Revine pe um (lei) 1395Revine pe um (Euro) 3185586
9Asigurari-cota parte 08 din valoarea productieiIndicatori Curs Valoare lei
4312 0
kg miere 10000000
11
Valoare producție 14000000Valoare asigurare lei 112000
Valoare asigurare Euro 2597403Revine pe um (lei) 1120Revine pe um (Euro) 2597403
10AmortismentIndicatori Curs Valoare lei
43791 0
Moara 1200 kgh Loporcaro MDTL-2 735000
Siloz 100000Cantar electronic 20000
IVECO Daily Furgon 215000Ford Cargo 3535D 500000Magazie de cereale 10000
Valoare utilaje 1580000Valoare amortizare din utilaje (2) lei 31600Valoare amortizare din utilaje (Euro) 72160946
Revine pe kg miere (leian) 0158
Revine pe kg miere (Euroan) 00360805Revine pe um (lei) 000158
Revine pe um (Euro) 00000158
NU ESTE CAZUL
ICHELTUIELI CU FORTA DE MINCA
Indicatori nr salariu Lei
12
salariati icircncadrare anunitate
CONSUMURI CU ENERGIA moara 0 Zile an
Contabil 1 1500 18000
Administrator 1 1700 20400
Șofer 2 1000 24000
Total fond salarii (lei)ferma 4200 62400
Total (Euro) 959101 142495
Revine pe UM (lei) 42 624Revine pe UM (Euro) 959101 142495
Ajutor şomaj( 5) 210 2520
C A S (2333) 97986 1175832Contribuţii ptfond sănătate(7) 671371 805645
Fond solidaritate (2) 84 1008
Total fond retribuire (lei)moaraan 1609196
Total fond retribuire (Euro)ferma an 367472Total fond retribuire (lei)um 1609196
Total fond retribuire (Euro)um 36747197
13
B4 Politica de aprovizionare Furnizori de materii prime
Tabel B4 1
PRINCIPALII FURNIZORI DE MATERII PRIME
FURNIZOR
Extern
AdresaCantitate
aprox(tone)Valoare
aprox (LEI) aprox din total
achizitii
Inter
n
1
Sc ZOO IMPEX Srl I
str Tineretului Nr 2-4 NEAMT 5000
3500000050
2
SC AGROMEC SA I
STR AGRICULTORILOR 30A NEAMT 2000
14000000
20
3
SCMIERE AZ SA
I
STRCOLINEI NR28 NEAMT 2000
14000000
20
4
SC SC Marsat SA I
Str Stefan cel Mare nr 270 Neamt 1000
700000010
TOTAL 10000 70000000 100
Tabel B4 3PRINCIPALII FURNIZORI DE SERVICII
FURNIZOR
Extern
AdresaCantitate
aproxValoare aprox
(LEI) aprox din total
achizitiiIntern
1SC CONEL SA
I 30000 15900 9191
2SC TERMOFICARE SA I 300
700405
3SC ROMGAZ SA
I 550660
382
4
SC ROMTELECOM SA
I 100040
023TOTAL 0 17300 10000
B5 Politica de desfacere Canale de distribuţie
Tabel B51Principalii clienţi ai societatii
Nr crt
Client Valoare
Pondere
Termen de plata
(Nume si adresa)
(lei)
14
1
DELTA COM SRL NEAMT
7000000 50 7 ZILE
str Aleea Ulmilor nr 21A Neamt
2Dorivi Prodcom SRL Baneasa Str Alexandru Zirra Nr 5 3500000 25 7 ZILE
3Eurolil SRL - Aleea Targului BlA 9 ScA15 Neamt 615200 3500000 25 7 ZILE
TOTAL 14000000 100 7 zile
Tabel B52Datele de identificare ale principalilor clienţi
Nr Crt Societate
Cod Unic de Inregistrare
Telefon
AdresaFax
1DELTA COM SRL 19845043
756987341 str Aleea Ulmilor nr 21A Neamt
2Dorivi Prodcom SRL 16534567
757453421 Baneasa Str Alexandru Zirra Nr 5
3 Eurolil SRL 1599114975519543
2 Aleea Targului BlA 9 ScA15 Neamt 615200
Produsele obținute ndash Miere albatarate si altele ndash sunt valorificate pe baza de
contract cu ALFA COM SRL ASCO Prodcom SRL FOOD AZ SRL care preia marea
parte a cantititatii de miere aceasta fiind folosita in domeniul panificatiei Distribuția se
efectueaza direct fara inermediari Livrarile se fac zilnic cu termene de plata la 7 zile
PARTEA A II - A - DESCRIEREA INVESTIȚIEI
C PREZENTAREA PROIECTULUI
C1 Obiectivele proiectuluiFerma de cultivare a
Folosirea metodelor biologice de control al buruienilor ndash micoerbicidele
15
Diversificaea și implementarea masurilor biologice icircn tehnologia de cultivare a graului de toamnaporumbului si marului
Producerea de cereale ecologice Integrarea producției prin achiziționarea unei COMBINE DEUTZ-FAHR
MODEL 6060 HTS si a unui TRACTOR SAME MODEL EXPLORER 3-100 pentru o mai buna valorificare a solului si pentru producerea unei mai mari cantitați de grau si porumb in localitatea Secuieni jud Neamt
Achizitionarea unui Cultivator Maschio MG 300 Stabwalze 500 Valorificare producției secundare
Suprafata destinata pentru cele trei culturi avute in vedere va fi urmatoarea Mar 5 ha Grau 303 ha Porumb 302 ha
Bugetele de venituri si cheltuieli agrozootehnice
Buget de venituri - cheltuieli și consumuri intermediare pentru produsul ndash Miere
Indicatori UMCantitat
e
Pret VALOAR
EUM
ICONSUMURI (CHELTUIELI) MATERIALE (1+2+3+4+5+6) 3198100
1 Combustibil L 2000 59 11800002 Apa si canal msup3 100 24 24000
3 Energie electrica Kw 30000 053 15900004 Romtelecom min 1000 004 40005 Gaz msup3 550 12 66000
6Cheltuieli cu aprovizionarea ( 10din 1) lei 334100
IICONSUMURI(CHELTUIELI) CU FORTA DE MUNCA 173000
7Personalul permanent implicat icircn producție zo 10 30 30000
8Personal sezonier implicat icircn producție zo 2 20 4000
9 Personalul administrativepersoan
e 1 50 500010 Fond retribuire zo 134000
IIIALTE CONSUMURI(7+8+9+10) 8651133
11Cheltuieli generale(3din I+II) Lei 101133
12 Dobacircnzi la credite Lei 500000
13 Asigurări (8 din valoare ) Lei 635000014 Amortismente Lei 1700000
16
ATOTAL CONSUMURI INTERMEDIARE (I+II+III) 12022233
B VALOAREA PRODUCTIEI 1000000
0 1400000000
B1 Miere kg1000000
0 14 1400000000
C VENIT IMPOZABIL(B-A) 1387977767 C1 (-)Impozite si taxe 500000 C2 (+)Subvenţii 30000000D PROFIT BRUT 1357477767
E IMPOZITUL PE VENIT 222076443F PROFIT NET 1165901324
G COST DE PRODUCTIE 042H Profit la kg 117
Caracteristicile principale ale utilajelor sau constructiilor intentionate a se achiziționa prin proiect
COMBINA DEUTZ-FAHR MODEL 6060 HTS
17
CARACTERISTICI GENERALE
Elevator de alimentare Inversor electric pentru elevator si heder 2 cilindrii hidraulici de ridicare Batator Latime 1270 mm Oslash 600 mm 8 sine de batere variator electric pentru variatia vitezei de la 420 la 1250 rotmin Turbo separator diametru 590 mm Suprafata de separare 081 mp Ajustare electrica in 5 pozitii de la 25 la 65 mm Viteza 775 sau 410 rotmin Contrabatator 15 sine 14 mm distanta suprafata 095msup2 aparator pietre rabatabil reglare electrica independenta frontala si posterioara Scuturatori 5 caisori suprafata totala 730 msup2 Sistemul de curatire curatire proprie prin contra-actiune a sitelor Recuperare independenta pe ambele laturi ale masinii Buncar Capacitate 7500 litrii cu suprafata de acoperire Viteza de descarcare 90lsec Tub de descarcare cu deschidere hidraulica fereastra de inspectie in spatele scaunului operatorului Motor Deutz TCD 2012 L06 4V 6 cilindrii 4 valve Commom Rail diesel 183 kw250 CP Racire cu lichid Rezervor combustibil 555l Transmisia Complet hidrostatica cutie de viteze cu 4 trepte Frane Discuri de frana asistate hidrostatic si frana de parcare independenta Pneuri 62075R30 fata si 40570R20 spateLatime de suport 3047 mm Cabina Tip Commander IV cu vedere panoramica si geamuri usor colorate coloana volan reglabila sistem de aer conditionat si incalzire scaun PNEUMATIC sofer si scaun pasager radio si set pre-cd (4 difuzoare si antena) oglinda dreapta cu control electric Control softwear in limba Baneasaa Sistem de iluminat Conform regulamentului de trafic 6 lumini de lucru 1 lumina pentru tubul de descarcare 2 girofaruri 2 lumini posterioare Echipament atasare posterioara rapida pentru carucior heder extinctor manual de operare in limba Baneasaa
18
TRACTOR SAME MODEL EXPLORER 3-100
CARACTERISTICI GENERALE
Motor DEUTZ EURO III cu 4 cilindri turboalimentat cu capacitate de 4038 cm3 Putere max (2000 25 CE) 109 CP80 kW Motor răcit cu lichid ulei Radiator ulei motor transmisie Oprire motor cu cheia de contact Motor compatibil cu Biodiesel pacircnă la 100 Capacitate rezervor combustibil 160 l Ambreiaj hidrostatic Ambreiaj multi-disc PTO comandat hidraulic cu discuri imersate icircn ulei Blocare electrohidraulică a diferenţialului faţă şi spate Direcţie hidrostatică cu pompă independentă şi cilindru de direcţie cu dublu sens Coloana volanului rabatabilă şi reglabilă Unghi de viraj 55deg Manete laterale comandă cutie de viteze Toba de eșapament cu evacuare pe cabină cutie de viteze cu 5 rapoarte 15F + 15R cacircrlig frontal cacircrlig de prindere categoria C posterior PTO spate 540 ndash 1000 RPM baterie 12V-100h-650A manual de utilizare şi icircntreţinere icircn limba Baneasaă
ECHIPAMENTE STANDARDIZATE
Cutie de viteze 40kmh Sistem hidraulic cu pompă de 56 lmin Roti 42070R 24 faţă 48070R 34 spate Reglaj electronic motor
19
Extensie aripi spate Cilindrii suplimentari Filtru aer 8rdquo cu ejector de praf Distribuitori hidraulici auxiliari cu 4 prize rapide Stabilizatori telescopici Fracircnă hidrostatică integral independentă pe toate cele 4 roţi cu discuri de fracircnare icircn baie de ulei cu dispozitiv de excludere a franelor anterioare Scaun textil CABINĂ ORIGINALĂ TESTATĂ FONIC icircncălzire şi ventilare parbriz mobil locaş radio 2 lumini de lucru faţă şi 2 lumini de lucru spate ieşire spate pentru cabluri lumini interioare Faruri anterioare pentru condus pe dreapta Aer condiționat Girofar Suport pentru contragreutăți + 8 contragreutăți față (320 kg)
Cultivator Maschio MG 300 Stabwalze 500
20
Model Latime de lucru(cm) Putere necesara(CP) Masa(kg)MG 175 175 2535 320
Dotari- cutie de viteze din fonta- reductor de viteza de 540 rotmin(rotmin rotor 260)- rolele sunt plasate intr-un fel de cusca- cat I (3 puncte de prindere)
C3 Managementul proiectului (Responsabilul legal)
1 NumeDUCEAC Prenume IONUT Funcţia ADMINISTRATOR Studiile si experienţa (relevante pentru proiect)
C V Responsabilul legal
Icircntreprinderea Funcţia avuta Perioada
SC ALBINA SA SEF BIROU 2008-2013
STUDENT In prezent
C4 Lista de achizitii si sursele de achiziţii pentru activele ce fac obiectul proiectului materiile prime pentru punerea in functiune a proiectului
Tabel C41 ndash Lista de achizitii active
Furnizor Date furnizor Produs
21
Nr Crt
Valoare estimata
(EUR)
din total valoare eligibila
a proiectului
(daca este cunoscut la momentul
depunerii cererii de finantare)
1 DEUTZ-FAHR
Specializat in producția de utilaje pentru
agricultura
COMBINA MODEL 6060
HTS 125000 7483
2 SAME
Specializat in producția de utilaje pentru
agricultura
TRACTOR MODEL
EXPLORER 3-100 40000 2394
3 GEO
Specializat in producția de utilaje pentru
agriculturaCultivator MG
175 2031 123
TOTAL167031 100
Lista de achizitii materii prime
Nr Crt
Furnizor
Date furnizor Produs
Valoare estimata
(EUR)
din total
necesar de
materii prime
(daca este cunoscut la momentul depunerii cererii de finantare)
1 SC GA PRO CO CHEMICALS SA
Are in patrimoniu fabrica de
icircngrasăminte Icircngrășaminte 1255000 5375
2 PETROM
Specializat in comercializarea combustibililor Combustibil 500000 2141
3 KWS SEMINTE SRL
Specializat in obținerea
semințelor de soiagrauporumb
etc
Semințe de grauporumbsoia etc 580000 2302
TOTAL 2335000 100
C5 Personal si instruireNU ESTE CAZUL
Tabel C51Grafic angajare personal
Nr Crt Specialitate
Număr2002 2003 2004 2005 2006 2007
TOTAL 0 0 0 0 0 0
Necesar personal
22
- 1 contabil- 3 mecanizatori- 4 muncitori sezonieri
C6 Graficul estimat al proiectului
Proiectul va fi realizabil in 12 luni de la aprobarea finantarii
Lunile I ndashIV vor face demersuri pentru un imprumut bancar și se va acorda
icircmprumutul ( 300000 E)
Lunile V ndash VIII - se va achiziționarea utilajul propriu-zis
(combinatractorulcultivatorulsemanatoarea) se vor semna contractele cu furnizorii și
se vor livra utilajele
Lunile IX ndashXII ndash testarea utilajelor si inceperea activitatii
Diagrama Gantt
Denumire activitate
IAN
FEB
MARTIE
APRILIE
MAI
IUNIE
IULIE
AUGUST
SEPT
OCT
NOI
DEC
Contractarea unui imprumut bancar pe tremen lung X X Studierea ofertelor furnizorilor de utilaje X X Contractarea furnizorilor de utilaje
X X X Livrarea utilajelor X X X X Testarea utilajelor X X X
C7 Impactul proiectului asupra dezvoltarii zonei si a mediului de afaceri
In urma contractarii imprumutului bancar si achizitionarii de utilaje
performante se va incerca practicarea unei agriculturi rationale si de durata cu recolte
23
bogate si sanatoase de secara mazare si cartof care din punct de vedere ecologic sa
corespunda normelor UE in localitatea Secuieni JudNeamt
Acest fapt va determina totodata si creșterea veniturilor la bugetul
Primariei Secuieni JudNeamt datorita taxelor și impozitelor care se plătesc și
desemeni la bugetul statului se vor plăti impozite și taxe care icircn final vor fi icircn
beneficiul cetățenilor In practicarea agriculturiiintr-un mod intensiv se va avea in
vedere respectarea normelor de mediuPentru toate categoriile de materii prime
(combustibil piese de schimb icircngrășaminte etc) se vor icircncheia contracte icircn așa fel
icircncat să fie asigurat mersul normal al activității agricole Deasemeni si producția finita
(secaramazarecartof) care se va realiza va fi livrata in icircntregime pe baza de
contracte icircncheate
D PROIECŢII FINANCIARE SI INDICATORI FINANCIARI
D1 Bazele de productie
Cu proiect
A6 Denumire utilaj (noi) Costuri Amortizare Intretinere 2Combina DEUTZ-FAHR model 6060 HTS 125000 000 2500
TRACTOR SAME MODEL EXPLORER 3-100 40000 000 800
Cultivator Maschio MG 300 Stabwalze 500 2031 000 4062
167031 000 334062
D2 Contul de profit si pierderi previzionat ( pe o perioada de 3 ani )
Proiectia contului de profit si pierdere activitate cu proiect
Nr Crt Categoria AN 1 AN 2 AN 3
Venituri din exploatare 1 Venituri din vanzarea marfurilor Mii Lei
24
Euro 2 Productia vanduta Mii Lei 47000000
0485000000 500000000
Euro 107327990
110753351 114178713
3 Variatia stocurilor Mii Lei
Euro
4 Alte venituri Mii Lei Euro 5 Venituri din exploatare ndash total Mii Lei 47000000
0485000000 500000000
Euro 107327990
110753351 114178713
Cheltuieli pentru exploatare 6 Cheltuieli materiale ndash total Mii Lei
94000000 97000000 100000000
Euro 21465598 22150670 22835743
7 Cheltuieli cu lucrari si servicii executate de terti Lei
437330 450050 500040
Euro 99868 102772 1141888 Cheltuieli cu impozite taxe si varsaminte
asimilateMii Lei
250000 300000 350000 Euro 57085 68507 79925
9 Cheltuieli cu personalul ndash total Mii Lei 347330 360050 370560 Euro 79315 82220 84620
10 Alte cheltuieli de exploatare Mii Lei
Euro
11 Cheltuieli cu amortizarile si provizioanele Mii Lei 2510000 2750000 3000000
Euro 573177 627983 68507212 Cheltuieli pentru exploatare - total Mii Lei
97544660 100860100 104220600 Euro 22275047 23032153 23799548
13 Rezultatul din exploatare Mii Lei 372455340 384139900 395779400
Euro 85052942 87721198 90379165Venituri financiare ndash total
14 Venituri financiare ndash total Mii Lei Euro
Cheltuieli financiare din care
15 Cheltuieli privind dobazile Euro
16 Altele Mii Lei
Euro
17 Cheltuieli financiare - total Mii Lei Euro
18 Rezultatul financiar al exercitiului Mii Lei
25
Euro
19 Rezultatul brut al exercitiului Mii Lei
Euro
20 Impozit pe profit Mii Lei
Euro
21 Profit net Mii Lei
Euro
D3 Fluxul de numerar previzionat ( pe o perioada de 3 ani )
Flux de numerar - previziuni Anul 1 Anul 2 Anul 3OPERATIUNEAPERIOADA
MII LEI I ACTIVITATEA DE INVESTITII SI FINANTARE 0 0 0A Total intrari de lichiditati din (A1+A2+A3)
A1 Aport la capitalul social si contul intreprinzatoruluiA2 Vanzari de active inclusiv TVA 0 0 0A3 Credite pe termen lung din care (A31 + A32) A31 Imprumut BancaA 32 Grant SAPARD 0 0 0
B Total iesiri de lichiditati prin (B1+B2+B3)B1 Achizitii de active fixe corporale inclusiv TVAB2 Achizitii de active fixe necorporale inclusiv TVAB3 Cresterea investitiilor in curs 0 0 0
C ExcedentDeficit de lichiditati (A-B) 0 0 0D1 Rambursari de Credite pe termen mediu si lung din care (D11+ D12) D11 Rate la imprumutul Banca D12 Rate la alte Credite pe termen mediu si lung 0 0 0D2 Plati de dobanzi la Credite pe termen mediu si lung din care (D21+D22) D21 La imprumutul Banca D22 La alte Credite pe termen mediu si lung 0 0 0
E Flux de lichiditati din activitatea de investitii si finantare (C-D1-D2)II ACTIVITATEA DE EXPLOATARE SI ALTE ACTIVITATI 130727
51472387 1624350
F Incasari din activitatea de exploatare inclusiv TVA ( F1)130727
51472387 1624350
F1 Vanzari varianta cu proiectG Incasari din activitatea financiaraH Credite pe termen scurt 130727
51472387 1624350
K Plati pentru activitatea de exploatare inclusiv TVA (dupa caz) din care 0 0 0
1 Cheltuieli privind marfurile
2 Cheltuieli cu materiileprime 679603 747737 807415
26
3 Cheltuieli cu materialele consumabile 43637 48000 51842
4 Cheltuieli cu energia si apa 12988 14512 15672
5 Altecheltuieli materiale 10204 10323 11144
6 Cheltuieli cu serviciile executate de terti 55609 61160 66051
7 Cheltuieli cu impozite taxe si varsaminte asimilate 12500 13740 148408 Cheltuieli cu personalul angajat 0 0 09 Cheltuieli cu asigurarile si protectia sociala 0 0 0
10 Alte cheltuieli exploatare 0 0 011 Cheltuieli cu amortizarea si provizioanele
26064 26064 260642222222111111
L Flux brut exclusiv plati pentru impozit pe profit si TVA468670 550851 631321
M Plati pentru impozite si taxe (M1 + M2)186568 219297 251573
M1 TVA de platit 68667 104661 119950
M2 Impozit pe profit 97901 114636 131623N1 Rambursari de credite pe termen scurtN2 Plati de dobanzi la credite pe termen scurtO1 DividendeP
Total plati exclusiv cele aferente exploatarii (M+N1+N2+O1)P Total plati exclusiv cele aferente exploatarii (M + N1 + N2 + O1) 186568 219297 251573Q Flux de numerar din activitatea curenta (L-P) 280102 331554 379748II FLUX DE LICHIDITATI (CASH FLOW)R Flux de lichiditati net al perioadei (Q+E) 280102 331554 379748
S Disponibil de numerar al lunii precedenteDisponibil de numerar curent (S+R) 130597 410609 742253
T 410609 742253 1122001
D4 Indicatorii financiari
Valoarea investitiei (Vi) = valoarea totala a proiectului (exprimata in lei) ndash 12900000000 lei
LEI___________________________________________________________________________Specificare AN 1 AN 2 AN 3______________________________________________________________________Veniturile din exploatare (Ve)
27
470000000 485000000 500000000
___________________________________________________________________________Cheltuieli de exploatare (Ce)
97544660 100860100 104220600
___________________________________________________________________________
Rezultatul din exploatare (Re) = Se calculeaza Re = Ve ndash Ce - minim 10 din Ve
372455340 384139900 395779400
Profitul net (Pn) = rezultatul final al exercitiului financiar (anual) din care s-a scazut impozitul pe profit
312862486 322677516 332454696
Durata de recuperare a investitiei (Dr) = indicator ce exprima durata de recuperare a investitiei (exprimat in ani)
Se calculeaza Dr= ViPn mediu sau Dr=(Vi - 5 x Pn)Pn
unde Pn mediu = profit net mediu pe orizontul de prognoza Dr ndash ESTE 145 ANI
Rentabilitatea capitalului investit (Rc) = PnVi x 100 () Pn-profit net pentru fiecare an al perioadei previzionate
145 150 154___________________________________________________________________________
Cheltuieli financiare (Cf) = NU ESTE CAZUL___________________________________________________________________________
28
Gradul de acoperire a cheltuielilor financiare (Ga) = NU ESTE CAZUL
___________________________________________________________________________Flux de numerar net la sfarsitul perioadei (FNN) = Total intrari-Total iesiri FNNgt=0 (pentru fiecare an de prognoza)
280102 331554 379748 425733466695
Valoare actualizata neta (VAN) =aringFNi(1+r)I +FN5r VANgt0 r=rata de actualizare=8
CAPITOLUL IICAPITOLUL IISTRUCTURA FONDULUI FUNCIAR ŞI IcircNTOCMIREASTRUCTURA FONDULUI FUNCIAR ŞI IcircNTOCMIREA
ASOLAMENTULUIASOLAMENTULUI
21 Mărimea şi structura categoriilor de folosinţă a terenului
Tabelul 1Mărimea şi structura categoriilor de folosinţă a terenului
Specificare Ha din total din agricol
Suprafaţa totală 620 1000 -
Teren agricol 618 9968 1000
Teren arabil
- din care irigat
610 9839 987
300 4839 4854
Păşuni naturale 2 032 032
29
Facircneţe naturale 1 016 016
Livezi 5 08 08
Vii
Teren neproductiv 2 032 X
Condiţii naturaleDescrierea zonei icircn care este amplasată exploataţia cu cel puţin următoarele elemente
a) Temperatura medie anuală 940Cb) Precipitaţii medii anuale 534 mmmpc) Tipul de sol predominant textura panta
- tipul de sol cernoziom cambic- textura grosieră- panta 7 - 150C
Favorabilitatea terenului pentru diferitele culturi
Se va face o scurtă prezentare a caracteristicilor principalelor tipuri de sol cu favorabilitatea culturilor
CernoziomurileAu proprietăti fizice hidrofizice chimice termice şi de aeraţie foarte bune Cu toate că
sunt foarte bine aprovizionate cu azot fosfor şi potasiu pe aceste soluri pentru menţinerea fertilităţii şi obţinerea de producţii mari şi constant se recomandă aplicarea de icircngrăşăminte chimice şi organice Cernoziomurile sunt indicate pentru toate folosinţele şi culturile agricole
AluvisolurilePrezinta o fertilitate relativ bună fertilitatea depinzacircnd de gradul de solificare Pe
aluvisoluri pot fi cultivate o serie largă de plante specifice condiţiilor din ţara noastră porumb floarea soarelui cartof gracircu legume viţă de vie pomi
Soluri bruneDatorită proprietăţilor fizice (textură mijlocie structură granular medie permeabilitate
pentru apă şi aer rezistenţă scăzută la lucrările mecanice) sunt favorabile creşterii şi dezvoltării plantelor Pentru producţii mari se recomandă administrarea de icircngrăşăminte chimice organice şi verzi Sunt folosite pentru culturile gracircu porumb legume pomi migdal
22 Alegerea culturilor (criteriile avute icircn vedere culturile alese)
30
Criteriile avute icircn vedere (economice tradiţie asigurarea materiilor prime pentru investiţia de la planul de afaceri etc)
Cultura m ărului Importanta culturii marului se datoreaza valorii alimentare si gustative terapeutice si
profilactice a fructelor insusirilor lor tehnologice specifice particularitatilor agrobiologice ale pomilor si valorilor economice mari
Merele constituie unul dintre componentele de baza in alimentatia moderna a omuluiMărul creşte şi se dezvoltă bine icircn toate zonele Moldovei deoarece sunt condiţii
pedoclimaterice favorabile pentru cultivarea acestei specii pomicole Importanţa acestei specii pomicole ca cultură este determinată de valoarea alimentară calităţi gustative icircnalte icircnsuşirile terapeutice şi profilactice pentru sănătatea omului particularităţilor tehnologice specifice particularităţilor agrobiologice ale pomilor şi de valoarea economică mare de producţie Cultivarea merelor este o afacere profitabilă care are următoarele avantaje
- Plantaţia de măr poate fi exploatată 20-30 de ani iar investiţia se recuperează icircn 2-3 ani- Cererea crescacircndă pe piaţa locală şi externă la produsele agricole de valoare icircnaltă- Preţ avantajos la comercializarea merelor icircn stare proaspătă- Creşterea pe piaţa internaţională a cererii pentru producţia conservată (sucul concentrat)
Ele reprezinta aproape singurul aliment gata pregatit in natura care poate fi consumat fara alte adaosuri fie in stare proaspata fie consumate ca sucuri compot dulceata cidru marmelada etc Datorita insusirilor tehnologice merele constituie o materie prima cu pondere mare in industria alimentara
Astfel din punct de vedere chimic merele contin in medie 845 apa 141 zaharuri 02 substante pectice 06 substante grase 90 UI vitamina A 002 mg vitamina B2 01mg vitamina B1 7mg vitamina C 7 mg calciu 10 mg potasiu cat si cantitati reduse de aluminiu mangan sulf cobalt si altele
Principalii consumatori de mere sunt pieţele agricole locale antreprenori care exportă fructele fabricile de conserve depozite angro şi magazine procesatorii de fructe uscate Cele mai bune preţuri pot fi obţinute icircn cazul comercializării merelor icircn stare proaspătă pentru consum curent iar cele mai mici preţuri sunt icircnregistrate la mere comercializate icircntreprinderilor de procesare
Importanta marului rezida in particularitatile lui biologice Existenta unui numar mare de soiuri cu coacere esalonata in diverse epoci si capacitatea de pastrare in stare proaspata timp indelungat a soiurilor de iarna asigura consumul de fructe proaspete aproape in tot cursul anului circa 10 luni din 12 ale unui an Avand o mare capacitate de pastrare si o buna rezistenta la manipulare fructele pot fi transportate cu usurinta la distante mari
Cultura porumbului
Porumbul ocupa locul 3 ca importanta in lume Aceasta pozitie se justifica printro serie de particularitati
-prezinta o mare capacitate de productie cu cca 50 decat celelalte cereale-are o mare plasticitate ecologica-este o planta prasitoare fiind o foarte buna premergatoare pentru majoritatea plantelor de
cultura-suporta bine monocultura-are un coeficient multiplicat de 150-400ori-semanande-se primavara mai tarziu permite esalonarea mai buna lucrarilor agricole-cultura este mecanizata
31
-recoltarea se face fara pericol de scuturare
Porumbul este utilizat icircn alimentaţia omului icircn furajarea animalelor şi ca materie primă pentru diferite industrii
Icircn alimentaţia omului porumbul se utilizează sub formă de mălai (făină) din care se prepară mămăliga sau diferite peparate de patiserie fulgi de porumb porumb zaharat conservat sub formă de boabe sau ştiuleţi pentru salate şi garnituri porumb fiert sau copt popcorn (porumb pentru floricele) Din germenii de porumb rezultaţi icircn urma măcinării boabelor prin presare se obţine un ulei alimentar de foarte bună calitate apreciat icircn alimentaţia dietetică
Icircn furajarea animalelor boabele de porumb constituie furajul concentrat de bază pentru toate speciile de animale Valoarea nutritivă a porumbului este de 117 - 130 unităţi nutritive la 1 kg boabe
Planta icircntreagă recoltată şi tocată icircn faza de maturitate icircn lapte-ceară se utilizează pentru obţinerea de siloz care este utilizat pe scară largă icircn hrana vacilor de lapte De asemenea planta icircntreagă se poate utiliza ca masă verde
Tulpinile de porumb (cocenii) rezultate după recoltarea boabelor se pot utiliza ca furaj Ciocălăii măcinaţi pot fi utilizaţi icircn hrana rumegătoarelor Boabele de porumb se utilizează ca materie primă pentru obţinerea de amidon glucoză
dextrină izoglucoză (icircndulcitor lichid) whisky etc Boabele de porumb se utilizează pe scară largă pentru obţinerea de biocombustibil (etanol) după cum planta icircntreagă verde se poate utiliza pentru obţinerea de biocombustibil (metanol etanol)
Tulpinile de porumb se pot utiliza icircn industria celulozei şi la fabricarea panourilor aglomerate
Din ciocălăi se poate obţine furfurol sau pot fi folosiţi drept combustibil De asemenea icircn gospodăriile tradiţionale tulpinile de porumb se utilizează drept combustibil
Pănuşile se utilizează pentru diferite icircmpletituri tradiţionale Mătasea porumbului (stigmatele florilor femele) poate fi utilizată icircn scop medicinal iar
polenul de porumb este colectat cu uşurinţă de către albinele melifere (plantă poleniferă)
Cultura gracircului
Gracircul este una dintre cele mai importante cereale si planta care ocupa pe glob cele mai mari suprafete Boabele de grau au continut ridicat in hidrati de carbon si substante proteice Miere de grau este materie prima pentru paine si produse de panificatie aliment de baza pentru 35-40 din populatia globuluiGraul se mai utilizeaza si in prelucrari industriale (alcool amidon dextrina glucoza) si furaj in hrana animalelorTaratele sunt un nutret concentrat bogat in proteine hidrati de carbon si substante minerale Paiele se utilizeaza in industria celulozei si in hrana animale
Gracircul este cea mai importantă plantă cultivată din care se obţine icircn principal pacircine aliment de bază pentru cca 40 din populaţia globului Prin măcinare din boabele de gracircu se obţine făina care este utilizată pentru prepararea de diferite produse de panificaţie şi patiserie
32
fabricarea de paste făinoase etc Boabele de gracircu intră icircn alcătuirea amestecurilor de cereale prentru micul dejun
Boabele de gracircu se utilizează icircn hrana animalelor ca atare sau măcinate De asemenea icircn furajarea animalelor se utilizează şi tăracircţa rezultată ca subprodus icircn urma procesului de măcinare aceasta fiind bogată icircn proteine lipide şi săruri minerale
Boabele de gracircu servesc ca materie primă icircn diferite industrii pentru obţinerea de amidon gluten spirt băuturi spirtoase (vodcă wisky) bere biocarburburant (bioethanol)
Paiele au utilizări multiple precum materie primă icircn industria celulozei şi hacircrtiei aşternut pentru animale furaj grosier icircngrăşămacircnt organic prin icircncorporare icircn sol după recoltare sau prin compostare producerea de energie termină prin arderea icircn arzătoare cu recuperare de căldură
Germenii de gracircu rezultaţi icircn urma procesului de măcinare sunt utilizaţi icircn hrana omului ca produse energizante (germeni consumaţi cu lapte sau miere de albine) ca adaus icircn diferite produse de panificaţie sau pentru obţinerea de ulei foarte apreciat icircn industria cosmetică
Aluatul conservat prin refrigerare şi aluatul modelat (de exemplu blaturi pentru pizza) icircncepe să fie din ce icircn ce mai apreciat pe piaţă
Gracircul romacircnesc este un gracircu de foarte bună calitate pentru panificaţie care poate fi valorificat atacirct pentru consumul intern cacirct şi la export pentru consum european şi icircn afara Europei
Gracircul ecologic este unul dintre produsele ecologice cele mai bine cotate şi cerute pe piaţa mondială
Cultura gracircului oferă următoarele avantaje - boabele au un conţinut ridicat icircn glucide şi proteine corespunzător cerinţelor organismului uman - boabele au o bună conservabilitate pe perioade mari de timp - boabele se transportă cu uşurinţă pe distanţe mari - boabele de gracircu au diferite alternative de valorificare - boabele de gracircu reprezintă o importantă sursă de schimburi comerciale pe piaţa mondială - gracircul se poate cultiva icircn diferite condiţii pedoclimatice asiguracircnd producţii satisfăcătoare peste tot unde se cultivă - tehnologia de cultivare este complet mecanizată şi bine pusă la punct fără probleme deosebite - gracircul este o foarte bună premergătoare pentru majoritatea plantelor de cultură - după soiurile timpurii de gracircu pot fi semănate culturi succesive mai ales dacă sunt condiţii de irigare
Alegerea soiurilor şi hibrizilor (criteriile avute icircn vedere soiurile şi hibrizi aleşi pentru fiecare cultură)
-criteriile avute icircn vedere ndashproducţie rezistenţe specifice conţinut de principii nutritive etc
-soiurile şi hibrizi aleşi pentru fiecare cultură + prezentarea listei cu soiuri pentru 2012 la culturile alese şi descrierea soiului respectiv
MĂRUL - SOIURI
33
Icircn funcţie de epoca de coacere a fructelor merele se icircmpart icircn (a) soiuri de varăMelba Red melba Şafran de vară Papirovka Mantet Quinte Akane Plat August (b) soiuri de toamnă Prima Slava Peremojţiam James Grive Red Calvil de Zăpadă Spartan Focuşor Codrene Coredana Reglndis etc (c) soiuri de iarnă Idared Speranţa Banana de iarnăWellspur Goldspur Golden Delicious Jonathan Jonared Yellowspur Renet Simerenco Coredar Wagener etc
Antreprenorul trebuie să elaboreze proiect de plantare a livezii la icircntreprinderileautorizate şi materialul săditor trebuie să fie procurat de la pepinierele licenţiate cu actelenecesare pentru posibilitatea de beneficiere de subvenţii Cele mai de perspectivă soiuri de mere şi cu o cere sporită pe piaţă sunt Golden DeliciousRed Delicious Jonathan Idared Fugi Granny Smith Gala Melrose Ionagold Elstar precum şisoiurile genetic rezistente la boli şi dăunători aşa ca Florina Prima Coredana CoredarGeneros Pionier
Piaţa Romacircniei la merele proaspete este reprezentată prin 50 la sută din soiuri colorate (complet roşu sau parţial) şi 50 la sută pentru soiurile necolorate (gal-bene şi verzi) Cele mai populare soiuri colorate sunt Jonathan şi Idared urmate de Jonagold Gala Gloster etc iar dintre cele necolorate predomină soiul Golden Delicious Soiurile Granny Smith şi Mutsu icircnregistrează vacircnzări modeste Dintre soiurile locale icircn supermarket-uri se comercializează Glorios şi Florina icircnsă icircn can-tităţi foarte mici Fructele de obicei sunt icircmpărţite icircn trei categorii mici (sub 70 mm) medii (70-90 mm) şi mari (peste 90 mm)
PORUMB ndash SOIURI
Porumbul face parte din familia Gramineae subfamilia Panicoideae tribul Maydeae genul Zea Genul Zea cuprinde 3 specii - Zea mexicana (Schrad) Recv et Mangel (sin Euchlaena mexicana) ndash teosinte1 anual - Zea perennis (Hitsch) Recv et Mangel (sin Euchlaena perennis) ndash teosinte peren - Zea mays L ndash porumbul cultivat
Porumbul cultivat cuprinde mai multe convarietăţi (grupe de varietăţi) cele mai importante fiind următoarele - Zea mays conv dentiformis Koumlrn (sin Zea mays conv indentata Sturt) denumit porumbul dinte de cal Se caracterizează prin boabele mari prismatice cu partea sticloasă (cornoasă) a endospemului dispusă pe părţile laterale ale bobului iar partea făinoasă (amidonoasă) dispusă icircn partea centrală şi superioară a bobului (fig 19) Prin uscare endospemul făinos icircşi reduce volumul se contractă şi determină apariţia unei depresiuni icircn partea superioară a bobului sub forma mişunei dintelui de cal de unde denumirea acestei convarietăţi de bdquoporumb dinte de calrdquo La această convarietate au fost creaţi primii hibrizi de porumb iar icircn prezent această convarietate are cea mai margă răspacircndire icircn lume Majoritatea hibrizilor de porumb aparţin acestei convarietăţi La noi icircn ţară primii hibrizi care au fost icircntroduşi icircn cultură aparţin acestei convarietăţi şi au fost aduşi din SUA de unde şi denumirea de bdquoporumb americanrdquo - Zea mays conv indurata (Sturt) Bailey denumit porumbul cu bobul tare porumbul sticlos Se caracterizează prin boabe rotunjite icircn partea superioară netede lucioase dure la spargere de unde vine denumirea de bdquoporumb tarerdquo Partea sticloasă a endospermului este dispusă la exteriorul bobului de jur-icircmprejurul acestuia iar partea făinoasă este dispusă icircn partea centrală a bobului uneori ajungacircnd pacircnă icircn partea superioară a bobului situaţie cacircnd determină apariţia
34
unei uşoare mişune (fig 20) Din această convarietate au făcut parte vechile populaţii şi soiuri romacircneşti de unde şi denumirea de bdquoporumb romacircnescrdquo - Zea mays conv aorista Grebensc denumit porumbul semisticlos Prezintă caracteristici intermediare icircntre convarietăţile dentiformis şi indurata Bobul este rotunjit mat icircn partea superioară şi uneori prezintă o uşoară adacircncitură - Zea mays conv everta Sturt (sin Zea mays conv microsperma Koumlrn) denumit porumb de floricele Se caracterizează prin plante cu o talie mai mică care au capacitatea de a forma mai mulţi ştiuleţi pe plantă Boabele sunt mici (MMB = 40-100 g) cu vacircrful rotunjit sau ascuţit Endospermul este aproape icircn icircntregime sticlos cu excepţia unei mici porţiuni icircn jurul embrionului care este amidonoasă Prin icircncălzire apa din grăunciorii de amidon din endospermul făinos se transformă icircn vapori care exercită o presiune asupra tegumentului pacircnă cacircnd determină spargerea acestuia moment icircn care conţinutul bobului se revarsă (boabele expandează) mărindu-şi volumul de 15-20 de ori formacircnd o masă albă-spongioasă respectiv aşa-numitele floricele
RUSTICA a castigat o pozitie de lider pe piata de porumb precoce din Europa de Nord si poseda o gama larga de seminte adecvata pentru toate pietele lumii HIBRIZI FOARTE PRECOCIBarbados - excelent pentru boabe si silozEarly Star - precoce si productivEnergy Star - foarte buna valoare alimentaraComera - performanta inalta HIBRIZI PRECOCIBatz - vigurosEurostar - lider in EuropaGalaStar - porumb pe care il veti adoraInagua - bun pentru boabe si siloz
GRAcircU ndash SOIURI
Cercetătorii de la Institutul de Cercetare - Dezvoltare Agricolă Fundulea au creat soiuri de grau productive si rezistente la secetaBOEMA soi de gracircu de toamnă extrem de productiv şi cu indici de calitate ridicaţi pentru panificaţie adaptat condiţiilor climatice din zona de cacircmpie din sudul ţării şi Moldova este un soi foarte precoce mai timpuriu la icircnspicat cu 1-3 zile faţă de soiul Flamura 85 talia plantei de 77-90 cm rezistent la iernare şi cădere arşiţă şi secetă rugina galbenă rezistenţă mijlocie la rugina brună şi făinare are calitate bună de morărit şi panificaţie
GRUIA este un soi de toamnă care a dat rezultate foarte bune icircn Oltenia şi Dobrogea este mai timpuriu cu 4 zile faţă de soiul Fundulea 4 talie de 76 cm se remarcă printr-o rezistenţă bună la iernare la cădere dar şi la rasele actuale de rugina galbenă
35
superior multor soiuri ca rezistenţă la făinare rugină brună şi septorioza frunzelor calitatea de panificaţie a soiului Gruia este apropiată de cea a soiului Dropia faţă de care tinde să aibă un gluten mai tenace soiul se evidenţiază printr-o productivitate ridicată icircn medie cu 9-12 mai mare faţă de soiurile martor sporul de producţie fiind mai mare icircn condiţii de secetă in pofida taliei sale scurte soiul se comportă foarte bine icircn condiţii de deficit hidric Gracircul aparţine genului Triticum familia Gramineae (Poaceae) Genul Triticum cuprinde un număr mare de specii de gracircu forme sălbatice şi cultivate clasificate diferit de-a lungul timpului
Pentru ţara noastră prezintă importanţă 2 specii şi anume Triticum durum Desf şi Triticum aestivum L Triticum durum Desf (fig 16) are tulpina plină icircn interior pe toată lungimea sau cel puţin icircn partea superioară Spicul este aristat cu ariste lungi comparativ cu lungimea spicului şi orientate paralel Boabele au aspect sticlos la maturitate şi sunt conice la capet Triticum aestivum L (fig 17) are tulpina goală icircn interior pe toată lungimea Spicul este nearistat sau aristat cu ariste mai scurte comparativ cu lungimea spicului şi orintate divergent Boabele sunt ovoidale sau alungit-ovoidale prevăzute cu un smoc de perişori la capătul superior Endospermul este făinos semisticlos sau sticlos
Gracircul comun reprezintă specia cea mai importantă care pe plan mondial reprezintă cca 90 din suprafaţa cultivată cu gracircu şi cea mai mare partea a suprafeţei cultivată cu gracircu din ţara noastră Gracircul comun are forme de toamnă şi de primăvară aproape icircntreaga suprafaţă din ţara noastră fiind cultivată cu gracircu de toamnă (gracircul de primăvară ocupă suprafeţe foarte mici nesemnificative)
Soiurile de gracircu cultivate icircn Romacircnia sunt icircn marea lor majoritate soiuri romacircneşti create la Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Fundulea sau icircn reţeaua de Staţiuni de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Aceste soiuri se caracterizează prin potenţial de producţie ridicat (9-10 tha) o bună rezistenţă la cădere ger iernare secetă şi boli o bună calitate şi stabilitate a recoltelor
23 Intocmirea asolamentului
Specificare HaSuprafaţa totală a terenului arabil 610Suprafaţa medie a solei (3 sole) 2033
Tabelul 2Schema rotaţiei culturilor
SOLAANUL 2012 2013 2014I măr măr mărII gracircu porumb gracircuIII porumb gracircu porumb
36
37
CAPITOLUL IIICAPITOLUL IIIORGANIZAREA PROCESULUI DE PRODUCŢIE AGRICOLĂORGANIZAREA PROCESULUI DE PRODUCŢIE AGRICOLĂ
31 Proiectarea producţiilor medii prin metoda bonităriiterenurilor agricole
Tabelul 3
Date iniţiale
Cultura Tipul de solSuprafaţa - ha (Si)
Nota de bonitare pentru
condiţiile ecologice (Pi)
Corecţia pt distanţă şi
felul drumului (k)
Coeficient de
potenţare (c)
Producţia medie
realizată
MărGracircuPorumb
Cernoziom 5 75 015 11 15000Cernoziom 303 80 018 12 4000Cernoziom 302 85 019 13 8000
TOTAL 610
2) Notele totale de bonitare pentru condiţiile ecologice (Ni)
MĂR ndash 575 = 375Ni = Si x Pi GRAcircU ndash 30380 = 24240
PORUMB ndash 30285 = 25670TOTAL = 50285
3) Nota medie ponderată de bonitare
50285 610 = 8243
1) Producţia ce revine pe un punct al notei medii ponderate de bonitare
P măr = 515000 375 = 200P gracircu = 3034000 24240 = 50
P porumb = 3028000 25670 = 9411
6) Corecţia totală icircn funcţie de distanţă şi drumuri Ct = S x kMĂR ndash 5015 = 075
Suprafaţă x coeficient corecţie GRAcircU ndash 303018 = 5454PORUMB ndash 302019 = 5738
TOTAL = 11267
38
7) Nota de bonitare recalculată (Nbr)
MĂR ndash 375-075 = 37425Nbr = Nota totală de bonitare ndash Corecţia GRAcircU ndash 24240-5454 = 2418546
PORUMB ndash
25670-5738 = 2561262
8) Notele totale de bonitare potenţate (Ntp)
MĂR ndash 3742511=4117
Ntp =Nota de bonitare recalculată (Nbr)
xCoeficient
de potenţare
GRAcircU ndash241854612=290225
PORUMB ndash
256126213=332964
9) Producţia totală pe cultură pentru fiecare unitate de sol (Pt)
MĂR ndash 4117200= 82340
Pt =Nota totală de
bonitare potenţată (Ntp)
x
Producţia ce revine pe un punct de
bonitare P(kgpunct)
GRAcircU ndash
29022550= 1451125
PORUMB ndash
3329649411=31335242
TOTAL= 4666989
10) Producţia medie la hectar Pmc1
Pm măr = Producţia totală Suprafaţa totală = 823405=16468
Rezultatele pentru celelalte culturi
Pmedie gracircu = 1451125303= 4789
Pmedie porumb =31335242302= 10376
39
32 STABILIREA CANTITĂŢILOR DE IcircNGRĂŞĂMINTE PE CULTURI
Calculul dozelor de icircngrăşăminte s-a efectuat ţinacircndu-se cont atacirct de
producţiile medii cacirct şi de existentul de suprafaţă activă din sol S-au luat icircn
considerare şi pierderile rezultate prin levigare
Icircn tabelul 4 este prezentat calculul dozelor de icircngrăşăminte chimice la ha
separat pentru cele 3 culturi icircn parte
Tabelul 4
Calculul dozelor de icircngrăşăminte chimice
Nr Crt
SPECIFICARE UM
CULTURA
GRAcircU PORUMB MĂRN P K N P K N P K
1 Producţie medie Kgha 4789 10376 16468
2 Consum specific Kg sat
23 11 20 20 21 20 5 3 6
3 Sa de administrat
Kg 11014
5268 9578
20752
2179 20752 8234 494 988
4 Sa icircn sol Kg 45 31 60 40 35 30 30 20 355 Diferenţa de
admKg sa
6514 2168 3578
16752
1829 17752 5234 294 638
6 Pierderi prin levigare
13 5 7 13 5 7 13 5 7
7 Cant pierdută prin levigare
Kg sa
847 108 25 2177
914 1242 68 147 446
8 Total sa de administrat
Kg 7361 2276 3828
18929
19204 18994 5914 3087 6826
9 Tipul de icircngrăşămacircnt
NO4NO3
Super P c
Sare potasică
NO4NO3
Super P c
Sare potasică
N P2O5 K20
10 Conţinutul icircn sa a icircngr
Kgt 345 40 40 345 40 40 345 40 40
11 Doza de icircngr de administrat
Kg 213 57 96 549 480 475 171 77 171
40
33 PLANUL DE CULTURĂ
Planul de cultură cuprinde structura culturilor dimensiunile fiecăreia
producţiile medii şi totale (tabelul 5)
Tabelul 5
Icircntocmirea planului de cultură
Cultura Suprafaţa (ha)
Producţii medii (kgha)
Producţia totală (t)
Preţ livrare (leikg)
Măr 5 16468 8234 2Gracircu 303 4789 1451 08
Porumb 302 10376 313355 1
34 FUNDAMENTAREA FIŞELOR TEHNOLOGICE PE CULTURI
Icircn vederea organizării proceselor de muncă şi de producţie icircn etapa pregătitoare se
icircntocmesc fişele tehnologice pe culturi Informaţiile cuprinse icircn fişele tehnologice servesc icircn
acelaşi timp la stabilirea tehnologiilor stabilirea destinaţiei producţiei determinarea volumului
lucrărilor mecanice şi manuale necesarul de forţă de muncă cantităţile de materiale şi mijloacele
financiare necesare pentru aprovizionare
DATELE NECESARE
1 Culturile incluse icircn planul de producţie al firmei
2 Suprafaţa ocupată de fiecare cultură icircn parte
3 Culturile premergătoare
4 Producţia medie şi totală a fiecărei culturi
5 Lucrările tehnologice icircn ordinea cronologică a executărilor
6 Perioada de executare şi data lucrării
7 Mijloacele cu care se execută lucrarea
8 Tarifele de plată pentru lucrările mecanice
9 Tarifele de plată pentru lucrările manuale pe categorii
10 Cuantumul taxelor pentru CAS şomaj risc asigurare
11 Amortismentul specific
12 Materialele necesare procesului tehnologic consumul normat pe UM preţul unitar şi cota
pentru cheltuielile de aprovizionare
41
13 Cota de cheltuieli indirecte (comune şi generale)
MODUL DE LUCRU
1 Se icircnscriu icircn fişă datele privind suprafaţa şi producţia medie Producţia medie se planifică
icircn raport cu fertilitatea solului şi cantitatea de icircngrăşămacircnt aplicată
2 Se icircnscriu lucrările tehnologice icircn ordinea executării lor precizacircndu-se toată perioada
optimă de execuţie şi durata fiecărei lucrări
3 Pentru fiecare icircn parte se determină volumul lucrărilor sumele necesare şi materiale
4 La lucrările manuale icircn raport cu volumul lucrării se calculează numărul de zile om iar
fondul de salarii rezultă icircnmulţind numărul de zile om necesar pentru evaluarea lucrării cu
tariful pe ziom corespunzător
5 Taxele asupra fondului de salarii se calculează aplicacircnd cota icircn proporţie de 30 pentru
CAS 5 pentru fondul de şomaj 1 pentru risc şi asigurare impozit 15 asupra sumei
care reprezintă fondul de salarii
6 Amortismentul specific se determină icircn raport cu valoarea de inventar a mijlocului fix
folosit exclusiv la cultura respectivă şi durata de folosire
7 Cota de cheltuieli pentru aprovizionare se calculează o cotă parte din valoarea
materialului folosit
8 Din icircnsumarea pentru lucrările mecanice lucrările manuale taxe asupra valorilor
materialelor se obţin cheltuielile de producţie
9 La cheltuielile directe se aplică cota de cheltuieli comune şi prin icircnsumarea lor se
determină cheltuielile de producţie
10 După fiecare trimestru se fac totalurile
11 Se calculează indicatorii cheltuieli de producţie la hectar şi costul la tona de produs
42
44
45
46
47
35 Organizarea lucrării de semănat la cultura gracircului
Semănatul este una dintre cele mai importante lucrări agricole de care depinde icircn ultimă instanţă obţinerea de producţii ridicate Suprafeţele icircntinse ocupate de culturi precum şi termenele restracircnse icircn care trebuie executat fac ca procesul de muncă al semănatului să ocupe un loc important icircn activitatea de producţie a exploataţiilor agricole
Etapele organizării lucrărilor de semănat cereale păioase sunt următoarele1 se stabileşte componenţa agregatului de semănat potrivit condiţiilor existente
(tractor plus semănătoare SUP-29 sau SUP-21)2 Se determină necesarul de agregate pentru terminarea semănatului icircn termen
optim folosind formula
icircn care
N ndash numărul de agregate pentru terminarea lucrării icircn timpul propusS ndash suprafaţa de icircnsămacircnţatn ndash numărul de zile icircn care trebuie terminată lucrareaP ndash randamentul zilnic al maşinii
(1)N = 303(512) = 5 agregate
Aşadar icircn prealabil trebuie cunoscut randamentul zilnic al agregatului de semănat folosit Aceasta se calculează după formula
icircn
care
P ndash randamentul zilnic al agregatului (ha)B ndash lăţimea de lucru a agregatului icircn lucru (m)V ndash viteza de deplasare a agregatului
icircn lucru (moră)t ndash durata zilei de lucru (ore)H ndash coeficientul de folosire a timpului de lucru (070-080)
(2)P = 366000807 10000 = 12 ha
3 Stabilirea lungimii marcatoarelor semănătoriiLungimea marcatoarelor adică distanţa la care trebuie aşezată piesa activă a marcatorului faţă de ultimul brăzdar se stabileşte icircn funcţie de
lăţimea de lucru a semănătorii (B) distanţa icircntre două brăzdare (b) distanţa icircntre roţile din faţă sau marginile exterioare ale şenilelor
tractorului (c)
= 11
= = 26
49
49
Cacircnd tractorul poate urmări urma lăsată de marcator atacirct cu roata din dreapta cacirct şi cu roata din stacircnga lungimea celor două marcatoare este egală şi este dată de relaţia
4 Stabilirea debitului semănătorii icircn funcţie de norma de sămacircnţă la hectar La icircnceputul lucrării trebuie icircntotdeauna să se verifice corectitudinea reglării debitului la icircnsămacircnţare Această verificare se face după formula
icircn
care
G ndash cantitatea de sămacircnţă cursă din semănătoare la un număr stabilit de icircnvacircrtiri a roţii semănătoriiA ndash norma de semănat la un ha (kg)d ndash lungimea roţii semănătorii (m)B ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)O ndash nr de icircnvacircrtituri a roţii semănătorii
(6)G= 2501743620 10000 = 313
5 Stabilirea dimensiunilor postatelor la semănat Lungimea maximă a postatelor la semănat este icircn funcţie de capacitatea cutiei semănătorii Pentru a uşura organizarea transportului de seminţe este indicat ca alimentarea semănătorii cu seminţe să se execute la un singur capăt a postatei ~n acest caz lungimea maximă a postatei se calculează după formula
icircn
care
L ndash lungimea maximă a postatei (m)Q ndash capacitatea coşului de alimentare
a semănătorii (kg)Y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii coşului de alimentare a semănătorii (icircn medie 070-080)A ndash norma de semănat (kgha)B ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)
(7)L = (051000040007) (25036) = 1556m
Icircn ce priveşte lăţimea postatei aceasta se determină icircn funcţie de lăţimea totală a parcelei de icircnsămacircnţat şi de metoda de deplasare a agregatului Ea se calculează aşa icircncacirct să asigure de lucru agregatului pentru 1-2 zile de lucru
Lăţimea postatei la semănatul icircn suveică se calculează după formula
icircn care
l ndash lăţimea postatei (m)P ndash productivitatea zilnică a agregatului (hazi)Z ndash durata icircn zile a lucrului pe aceeaşi postată (1-2 zile)L ndash lungimea postatei (m)
(8)l = 10000122 1556 = 154m
6 Lăţimea zonei de icircntoarcere a agregatului Pentru icircntoarcerea agregatului la capetele parcelei se delimitează o facircşie de teren denumită bdquozonă de icircntoarcereldquo Delimitarea acestei zone se face icircn cazul deplasărilor icircn parcursul liniar cu buclă şi fără buclă Lăţimea zonei de icircntoarcere este dată de relaţia
50
50
icircn care
E ndash lăţimea zonei de icircntoarcereR ndash raza de icircntoarcere a agregatuluie ndash lungimea de ieşire a agregatului (adică distanţa de la centrul agregatului mijlocul osiei motoare a tractorului) pacircnă la organele active ale maşinii
(9)E = 34 + 15 = 135m
Aceasta reprezintă lungimea cu care trebuie să se deplaseze centrul agregatului pentru aducerea organelor active ale maşinii agricole pe linia de icircntoarcere a lucrului
7 Stabilirea distanţei dintre punctele de alimentare a semănătorii Distanţa dintre punctele de alimentare a semănătorii se determină icircn funcţie de metoda de deplasare a agregatului la semănat ~n cazul semănatului icircn suveică lungimea postatei este determinată icircn funcţie de capacitatea cutiei de seminţe icircn aşa fel ca alimentarea semănătorii să se facă numai la unul din capetele postatei distanţa dintre punctele de alimentare se află după formula
icircn care
D ndash distanţa dintre punctele de alimentare (m)B ndash lăţimea de lucru a agregatului (m)T ndash numărul turelor (adică nr curselor dus-icircntors) pe care le face agregatul pacircnă la golirea coşului semănătorii
(1)D = 2362 = 144m
Icircn cazul cacircnd lungimea postatei nu este determinată icircn funcţie de capacitatea cutiei de seminţe este necesar ca icircn prealabil să cunoaştem turele pe care le face agregatul pacircnă la golirea coşului semănătorii Aceasta se determină icircmpărţind lungimea drumului pe care icircl face semănătoarea pacircnă la golirea cutiei sale pe lungimea cursei de lucru dus şi icircntors ~n acest scop se foloseşte următoarea formulă
icircn care
T ndash numărul turelorQ ndash capacitatea cutiei semănătorii
(kg)Y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii cutiei (080)A ndash norma de semănat (kgha)B ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)L ndash lungimea postatei (m)
T= (1000040007) (2503621556) = 1Icircn cazul semănării icircn bdquolaturildquo sau bdquope două jumătăţi ale postateildquo distanţa dintre
punctele de alimentare se calculează după formula = 136 = 36
(semnificaţiile literelor sunt aceleaşi ca la formulele (10) şi (11)
51
51
8 Stabilirea cantităţilor de seminţe ce se pun la punctele de alimentare Cantităţile de seminţe care se pun la primul punct de alimentare se calculează după formula
= 4001 = 400kgiar cantitatea care se pune la punctele următoare este
icircn care
C ndash cantitatea de seminţe necesară alimentării agregatului (kg)Q capacitatea coşului semănătorii (kg)y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii cutieia ndash nr semănătorilor icircn agregat
(14)C1 = 400071 = 280kg
9 Stabilirea necesarului zilnic de muncitori pentru semănat şi transportat seminţele Necesarul zilnic de muncitori pentru deservirea semănătorilor variază icircn raport cu numărul de agregate folosite zilnic şi al maşinilor ce compun agregatul
10 Necesarul de mijloace de transport se stabileşte icircn funcţie de cantităţile de seminţe necesare semănătorilor la o icircncărcare timpul de golire a semănătorilor capacitatea mijloacelor de transport distanţa de transport şi timpul necesar pentru un ciclu de transport
~n primul racircnd se determină timpul icircn care se consumă cantitatea de seminţe existentă icircn cutia semănătorii folosind relaţia
icircn care
q ndash capacitatea cutiei semănătorii (kg)085 ndash coeficientul de folosire a cutiei semănătoriiB ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)V ndash viteza de lucru a agregatului (moră)N ndash norma de sămacircnţă la ha (kg)
Tgol = (10000400085) (366000250) = 063h = 38min
Numărul de mijloace de transport necesare zilnic se determină pe baza relaţiei
icircn care
Nt ndash numărul mijloacelor de transportn ndash numărul semănătorilor ce lucreazăt ndash durata unui ciclu de transport (min)Cm ndash capacitatea mijlocului de transport (kg)
Nt = (540008530) (38400) = 33 = 311 Se determină necesarul de saci pentru transportul seminţelor cunoscacircnd că
pentru uşurarea manipulării se recomandă ca un sac să aibă 40 kg
Nr saci = (512250) 40 = 375 sacizi
52
52
Centralizarea datelor
Nr crt
Specificare UMAgregatul folosit
Tractor + (SUP-29)
Tractor + SUP-21
1 Productivitatea zilnică a agregatului haschimb 12
2 Necesarul zilnic de-tractoare nr 5-semănători nr 5
3Productivitatea zilnică a tuturor agregatelor
hazi 60
4Dimensiunile solei de semănat
-lungime m 1556-lăţime m 1947-suprafaţă ha 303
5Dimensiunea parcelelor de semănat
-lungime m 1556-lăţime m 154-suprafaţă 24
6Lungimea marcatorului
-dreapta m 11-stacircnga m 26
7Norma de icircnsămacircnţare
-la 20 icircnvacircrtituri kg 3-la hectar kg 250
8Distanţa dintre punctele de alimentare cu seminţe
m 144
9Cantitatea de seminţe ce se pune la punct de alimentare
-la primul punct
kg 400
-la punctele următoare
kg 280
10 Necesarul zilnic de muncitori
-pt servirea semănătorii
nr 5
-pt transportul seminţelor
nr 3
-total nr 8
11Lăţimea facircşiei de icircntoarcere a agregatului
m 135
12Necesarul zilnic de mijl de transport
-atelaje nr-tractor+remorcă nr 3-auto-camion nr
13Necesar saci pt transportul seminţelor
nr 375
53
53
36 Evaluarea producţiei
Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţieiacestora
Evaluarea se face icircn două etape1) icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele
caracteristice de dezvoltare a plantelor2) icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite
norme standardizate~n funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfel
1) Gracircu orz (orz - 1 iunie gracircu - 15 iunie) Gracircu Boemandash se stabileşte numărul punctelor de control icircn funcţie de mărimea şi
uniformitatea parcelelor(icircn cazul parcele de pacircnă la 100 ha - 5 puncte pe suprafeţe mai mari de 100 ha - 10 puncte)
Determinările se fac cu ajutorul ramei metrice (un cadru de 1 metru patrat)Metodologie de lucrundash se numără spicele din interiorul ramei metricendash se stabileşte numărul mediu de boabe icircn spicndash se calculează producţia medie la hectar astfel
Q kgha = (360353610000) (10001000) = 4536kgha
Q kgha - producţia medie kgha Nsp - număr mediu de spice la mp (medie pe toate punctele de control) 360Nb - număr mediu de boabe icircn spice 35MMB - greutatea a 1000 boabe (grame)3610000 mp = 1 ha1000 x 1000 = 1000 grame x 1000 boabe
Exemplu
2) Porumb (1 septembrie) DKC 3511ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 28 mp (4 racircnduri x 070 x 10 m
lungime 070 (m) - distanţa dintre racircnduri)ndash se numără ştiuleţii la fiecare punct de controlndash se calculează numărul de ştiuleţi la hectar
54
54
Nstha = (30010000)(510) = 60000
Nstha - număr de ştiuleţi la hanst - numărul de ştiuleţi număraţi la toate punctele de controld - suprafaţa unui punct de control (mp)i - numărul punctelor de control
ndash se determină apoi numărul de boabe pe ştiuletendash se calculează apoi producţia medie la hectar
Q kgha = (60000588337) (10001000) = 11889 kgha
Q kgha - producţia medieNst - număr ştiuleţi la hectar 60000Nb - număr mediu de boabe pe ştiulete 588MMB - greutatea a 1000 boabe (grame) 337
Exemplu
3) Floarea soarelui (15 august)ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 28 mp (4 racircnduri x 070 x 10)ndash se numără capitulele la fiecare punct de control şi se stabileşte numărul mediu
de capitule la ha după formula
Ncpha - număr total de capitule la hancp - număr de capitule numărate la toate punctele de controld - suprafaţa unui punct de controli - numărul punctelor de control
ndash se determină numărul mediu de seminţe pe capitul(Ns)ndash se calculează producţia medie la hectar astfel
55
55
Q kgha - producţia medieNcp - număr mediu de capitule la hectarNs - număr seminţe pe capitulMMB - greutatea a 1000 seminţe icircn grame
Exemplu
4) Sfecla de zahăr (1 septembrie)ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 10 mp (3 racircnduri x 045 m x 74 m
lungime)ndash la fiecare punct de control plantele se recoltează se decoletează (tăierea
frunzelor) se curăţă de pămacircnt şi se cacircntărescndash se determină producţia medie astfel
q - cantitatea de rădăcini recoltate din punctele de control (kg)d - suprafaţa unui punct de control (mp)i - numărul punctelor de control
ndash la producţia stabilită se adaugă sporul de producţie ce se va realiza de la data evaluării la data prevăzută a se recolta (18 grziplantă)
Exemplu
5) Fructe (1 septembrie) MĂRMetoda de evaluare diferă icircn funcţie de tipul de livadă clasică sau intensivă dar
icircn mare constă icircn următoarele etapendash se stabileşte numărul de pomi pentru examinare (2 - 5 ) 480ndash se determină numărul mediu de fructe pe pom şi greutatea acestora icircn kg 30kg
167 de fructe
56
56
ndash se icircnmulţeşte numărul mediu de fructe pe pom cu numărul de pomi existenţi la ha şi se obţine astfel producţia medie la ha 16032 kgha
6) Struguri (de masă - 15 iulie de vin - 1 septembrie)ndash evaluarea se face separat la viile nobile şi la viile de hibrizindash se stabileşte numărul de butuci pe rod la ha cu relaţia
Nbha - numărul de butuci pe rod la hadr - distanţa dintre racircnduri (m)db - distanţa icircntre butuci pe racircnd (m)Ng - număr mediu de goluri (butuci neproductiviinexistenţi) la ha icircn procente
ndash se evaluează producţia de struguri pe butuc număracircndu-se toţi strugurii de pe un număr de 1 - 2 din butucii existenţi pe lot (se recomandă să se efectueze numărătoarea strugurilor pe fiecare al 10-lea butuc din 15 icircn 15 racircnduri)
Producţia de struguri pe butuc se calculează astfel
Pmb - producţia medie pe butuc (grame)Gms - greutatea medie a strugurilor (grame)Ns - numărul de struguri total găsiţi la numărătoareNba - numărul butucilor analizaţi
ndash se calculează producţia medie de struguri la ha cu formula
Pmha - producţia medie de struguri la ha (kg)Nbha - numărul de butuci pe rod la haPmb - producţia medie pe butuc (grame)
Exemplu
57
57
CAPITOLUL IV DETERMINAREA PRAGULUI DE RENTABILITATE (A PUNCTULUI CRITIC) PE CULTURI
Punctul critic marchează acea dimensiune a producţiei medii la care icircncasările din
valorificarea producţiei sunt egale cu cheltuielile totale de producţie deci acel punct al
producţiei medii la care nu se obţine profit dar nu se icircnregistrează nici pierderi
Mărimea costului de producţie şi a ratei profitului se găsesc icircntr-o stracircnsă legătură
cu raportul dintre cheltuielile de exploatare şi cantitatea de produse realizate Prin analiza
costurilor şi cheltuielilor de exploatare icircntreprinzătorul poate calcula nivelul minim de
activitate cerut de menţinerea icircn stare de funcţionare a firmei Cunoscacircnd pragul de
rentabilitate se poate proiecta volumul de vacircnzări icircn vederea obţinerii profitului scontat
De asemenea creditorii şi investitorii solicită adesea efectuarea analizei punctului
critic pentru a ajuta icircn evaluarea cacircştigurilor potenţiale ale unei afaceri şi icircn consecinţă
aceasta trebuie introdusă icircn planul de afaceri
Punctul critic se poate determina icircn două moduri şi anume fără profit programat
sau cu profit programat
Calculul punctului critic fără profit programat este exprimat printr-o relaţie
simplă
y = yי
y = Pvx
yי = Cvx + CF
Pvx = Cvx + CF
x(Pv ndash Cv) = CF
icircn care
y ndash veniturile din valorificarea producţiei (mii lei)
yי - cheltuielile totale icircnregistrate (mii lei)
Pv ndash preţul de vacircnzare unitar
x ndash producţia medie sau volumul vacircnzărilor (unităţi fizice)
Cv ndash cheltuieli variabile unitare
58
58
CF ndash costuri fixe totale
De unde x marchează acea dimensiune a producţiei la care nu se icircnregistrează nici
profit nici pierderi
Determinarea cantitativă şi reprezentarea grafică a PC la cultura Porumb
Cheltuielile variabile
NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrarii
CheltuieliCheltuieli variabilevariabile
(lei) (lei)
CheltuieliCheltuieli variabile variabile
(lei t (lei t ))
(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)
11 Incărcat transportat IC (PK) t 2881 180225 575
22 Descărcat IC (PK) t 2881 2444609 78
33 Incărcat transportat IC (N) t 10 2484545 793
44 Descărcat IC (N) t 1655 6371 02
55 Transportat apa prep sol mii l 30 599 019
66 Incărcat transportat săm t 66 599359 191
77 Recoltat porumb boabe t 530 2606662 832
88 Transportat porumb boabe t 225 1245 04
99
1010
TOTALTOTAL 9962236 31792
a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch Variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologicacopy= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)
59
59
Cheltuielile fixe
NrNr CrtCrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe
(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe
(lei ha)(lei ha)
(a)(a) (b)(b) copycopy (d)(d) (e)(e)
11 Adm Şi deservit IC (PK) ha 302 617645 2045
22 Arat 25 cm +grăpat ha 302 1140192 3775
33 Adm Şi deservit IC (N) ha 302 630389 2087
44 Erbicidat şi deservit ha 302 61155 2025
55 Discuit si preg Pat germ Ha 302 586536 1942
66 Semănat +deservit ha 302 472517 1565
77 Prăşit mecanic I ha 302 819024 2712
88 Prăit mecanic II ha 302 654182 2166
99
1010
TOTALTOTAL 5532035 18318
(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)
60
60
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura porumb - fără profit programat
Ch variabile Cv = 9962236 lei
Ch fixe totale CF = 5532035 lei
Ch fixeha CFha = 18318 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 11 leikg = 1100 leit
Producţia totală de PT= 313355 t
Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 302 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 33961599 lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 9962236 + 33961599 = 133583959 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 133583959 313355=
4263leit
Productia medie de porumb la punctul critic (X)
X= (CFha)(Pv-CVt) = 18318 ( 1100 ndash 4263 ) = 272 tha = 2720 kgha
Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 272 tha 4263 leit = 115953 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx =18318 leiha+ 115953 leiha =299133 leiha
Nivelul producţiei de 2720 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la
cultura porumb icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de
2720 la preţul de 11 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie
Depăşirea acestui nivel al producţiei (2720 ha) duce la obţinerea unui profit iar
scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi
61
61
62
PROFI
T
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
2720 kg2720 kghaha
4000
3000
1000
2000
5000
7000
6000
18318
leiha
299133
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura porumb ndash fără profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
62
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura porumb - cu profit programat
Ch variabile Cv = 9962236 lei
Ch fixe totale CF = 5532035 lei
Ch fixeha CFha = 18318 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 11 leikg = 1100 leit
Producţia totală de PT= 313355 t
Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 302 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 33961599 lei
Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)
Pr = 500000lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 9962236 + 33961599 = 133583959 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 133583959 313355=
4263leit
Profitul programat pe ha (Prha) Prha=PrS =500000302= 165562 leiha
Producţia medie de porumb la punctul critic (X)
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 18318+165562) ( 1100 - 4263 )= 517 tha
= 5170 kgha
Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 517 tha 4263 leit = 220397 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx = 18318 leiha+ 220397leiha = 403577 leiha
63
63
64
profit
suplimen
tar
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
5170 kg5170 kghaha
4000
3000
1000
2000
5000
7000
6000
18318
leiha
403577
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura porumb ndash cu profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
Profit programatProfit programat
PROFI
T
5000
64
Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura porumb
Specificare UMFara profit programat
Cu profit programat
Ch variabile Cv lei 9962236 9962236
Cheltuielile indirecte Ch ind lei 33961599 33961599
Ch variabile totale CVT lei 133583959 133583959
Ch variabile t CVt leit 4263 4263
Ch fixe totale CF lei 5532035 5532035
Ch fixe ha CFha leiha 18318 18318
Profit programat total Pr lei 500000
Profit programat ha Prha leiha 165562
X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 2720
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 5170
Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 115953 220397
Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 299133 403577
Preţ de vacircnzare t Pv leit 1100 1100
Suprafaţa cultivată S ha 302 302
65
65
DETERMINAREA CANTITATIVĂ ȘI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA gracircu
Cheltuielile variabile
NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrarii
CheltuieliCheltuieli variabilevariabile
(lei) (lei)
CheltuieliCheltuieli variabile variabile
(lei t (lei t ))
(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)
11 Incărcat transportat IC (PK) t 4605 260015 179
22 Descărcat IC (PK) t 4605 495645 341
33 Incărcat transportat săm t 666 601343 414
44 Incărcat transportat IC (N) t 10 97019 669
55 Descărcat IC (N) t 6454 24848 017
66 Transportat apa prep sol mii l 30 599 04
77 Recoltat grau t 530 2614762 1802
88 Transportat gracircu t 225 1245 09
99
1010
TOTALTOTAL 49504298 34115
a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)
66
66
Cheltuielile fixe
NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe
(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe
(lei ha)(lei ha)
(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)
11 Adm şi deservit IC (PK) ha 303 619685 2045
22 Arat 18 - 20 cm +grăpat ha 303 1025772 3385
33 Discuit si preg pat germ ha 303 588479 1942
44 Semănat +deservit ha 303 474081 1565
55 Adm şi deservit IC (N) ha 303 632476 2087
66 Adm şi deservit ha 303 613575 2025
77
88
99
1010
TOTALTOTAL 3954068 130497
(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)
67
67
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura gracircu - fără profit programat
Ch variabile Cv = 49504298 lei
Ch fixe totale CF = 3954068 lei
Ch fixeha CFha = 130497 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 09 leikg = 900 leit
Producţia totală de gracircu PT= 145107 t
Suprafata cultivată cu gracircu S = 303 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 14849866 lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 49504298 + 14849866 = 64354164 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 64354164 145107 =
4435leit
Productia medie de gracircu la punctul critic (X)
X= (CFha)(Pv-CVt) = 130497 ( 900 - 4435 ) = 286 tha
= 2860 kgha
Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 286 tha 4435 leit = 12684 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx = 130497 leiha+ 126841 leiha = 257338 leiha
Nivelul producţiei de 2860 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la
cultura de gracircu icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de
2860 la preţul de 09 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie
Depăşirea acestui nivel al producţiei (2860 ha) duce la obţinerea unui profit iar
scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi
68
68
69
PROFI
T
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
2860 kg2860 kghaha
4000
3000
1000
2000
5000
7000
6000
130497
leiha
257338
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura gracircu ndash fără profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
69
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura gracircu - cu profit programat
Ch variabile Cv = 49504298 lei
Ch fixe totale CF = 3954068 lei
Ch fixeha CFha = 130497 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 09 leikg = 900 leit
Producţia totală de gracircu PT= 145107 t
Suprafata cultivată cu gracircu S = 303 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 14849866 lei
Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)
Pr = 400000 lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 49504298 + 14849866 = 64354164 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 64354164 145107 =
4435leit
Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 400000 303 =
132013 leiha
Producţia medie de gracircu la punctul critic (X)
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 130497 + 132013 ) ( 900 - 4435 )
= 575 tha = 5750 kgha
Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 575tha 4435 leit = 255012 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx =130497 leiha+ 255012leiha = 385509 leiha
70
70
71
profit
suplimen
tar
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
5750 kg5750 kghaha
4000
3000
1000
2000
5000
7000
6000
130497
leiha
3855
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura gracircu ndash cu profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
Profit programatProfit programat
PROFI
T
5000
71
Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura gracircu
Specificare UMFara profit programat
Cu profit programat
Ch variabile Cv lei 49504298 49504298
Cheltuielile indirecte Ch ind lei 14849866 14849866
Ch variabile totale CVT lei 64354164 64354164
Ch variabile t CVt leit 4435 4435
Ch fixe totale CF lei 3954068 3954068
Ch fixe ha CFha leiha 130497 130497
Profit programat total Pr lei 400000
Profit programat ha Prha leiha 132013
X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 2860
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 5750
Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 12684 255012
Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 257338 385509
Preţ de vacircnzare t Pv leit 900 900
Suprafaţa cultivată S ha 303 303
72
72
DETERMINAREA CANTITATIVĂ ȘI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA măr
Cheltuielile variabile
NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrarii
CheltuieliCheltuieli variabilevariabile
(lei) (lei)
CheltuieliCheltuieli variabile variabile
(lei t (lei t ))
(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)
11 Incărcat transportat IC (PK) T 124 694 84
22 Descărcat IC (PK) T 124 145896 177
33 Adm şi deservit IC (PK) T 50 691 839
44 Administrat gunoi de grajd T 50 288 35
55 Săpat gropi pt plantat pomi Buc 048 281 34
66 Plantat + udat Buc 048 7488 909
77 Tăieri de forma coroanei Buc 25 25 03
88 Incărcat transportat IC (N) T 0855 1107 134
99 Adm şi deservit IC T 5 896 109
1010 Transportat apa prep sol T 3 4592 558
1111 Recoltat prune T 5 187 23
1212 Transportat prune T 8234 14327 174
TOTALTOTAL 1914066 2325
a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)
Cheltuielile fixe
73
73
NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe
(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe
(lei ha)(lei ha)
(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)
11 Arătură in livadă Ha 5 2057 4114
22 Discuit arătura Ha 5 913 1826
33 Prăşit printre racircnduri Ha 5 804 1608
44 Stropit cu insecto-fungicide Ha 5 1802 3604
55 Erbicidat şi deservit Ha 5 690 138
66
77
88
99
1010
TOTALTOTAL 6266 12532
(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)
74
74
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura măr - fără profit programat
Ch variabile Cv = 1914066 lei
Ch fixe totale CF = 6266 lei
Ch fixeha CFha = 12532 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 1 leikg =1000 leit
Producţia totală de mere PT= 8234 t
Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 5 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 673021 lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 1914066 + 673021 = 2587087 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 2587087 8234 = 3142 leit
Productia medie de mere la punctul critic (X)
X= (CFha)(Pv-CVt) = 12532 ( 1000 - 3142 ) = 19 tha
= 1900 kgha
Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 19 tha 3142 leit = 59698 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx =12532 leiha+ 59698 leiha =185018 leiha
Nivelul producţiei de 1900 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la
cultura de măr icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de
1900 la preţul de 1 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie Depăşirea
acestui nivel al producţiei (1900 ha) duce la obţinerea unui profit iar scăderea
producţiei sub acest nivel determină pierderi
75
75
76
PROFI
T
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
1900 kg1900 kghaha
4000
3000
1000
2000
5000
7000
6000
12532
leiha
185018
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura măr ndash fără profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
76
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura măr - cu profit programat
Ch variabile Cv = 1914066 lei
Ch fixe totale CF = 6266 lei
Ch fixeha CFha = 12532 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 1 leikg =1000 leit
Producţia totală de mere PT= 8234 t
Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 5 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 673021 lei
Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)
Pr = 100000 lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 1914066 + 673021 = 2587087 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 2587087 8234 = 3142 leit
Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 100000 5
= 20000 leiha
Producţia medie de mere la punctul critic (X)
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 12532 + 20000 ) (1000 - 3142 )
= 31 tha = 31000 kgha
Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 31 tha 3142 leit = 97402 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx =12532 leiha+97402 leiha = 109934 leiha
77
77
78
profit
suplimen
tar
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
31000 kg31000 kghaha
7500
5000
1000
2500
10000
15000
12500
12532
leiha
109934
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura măr ndash cu profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
Profit programatProfit programat
PROFI
T
5000
78
Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura măr
Specificare UMFara profit programat
Cu profit programat
Ch variabile Cv lei 1914066 1914066
Cheltuielile indirecte Ch ind lei 673021 673021
Ch variabile totale CVT lei 2587087 2587087
Ch variabile t CVt leit 3142 3142
Ch fixe totale CF lei 6266 6266
Ch fixe ha CFha leiha 12532 12532
Profit programat total Pr lei 100000
Profit programat ha Prha leiha 20000
X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 1900
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 31000
Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 59698 97402
Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 185018 109934
Preţ de vacircnzare t Pv leit 1000 1000
Suprafaţa cultivată S ha 5 5
79
79
CAPITOLUL VCAPITOLUL VCONCLUZII ŞI RECOMANDĂRICONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI
Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţiei acestora
Evaluarea se face icircn două etape- icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele caracteristice de dezvoltare a plantelor- icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite norme standardizate
Icircn funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfelPorumb 3133 toneGrau 1451 toneMăr 82 toneEfectuacircnd eficiența celor trei culturi icircn urma rezultatelor acestora am
observat că cultura cea mai favorabilă este porumbul urmată de cultura grăacircluiPe viitor cea mai bună cultură atat cantitativă cacirct și calitativă este cultura porumbului
80
80
Societatea este din punct de vedere tehnologic si organizatoric la nivelul performantelor
din Europalucru ce s-a realizat pe parcursul a 13 aniprin investititii masive de capital
SC ALBINA SA lupta sa furnizeze produse si servicii de inalta calitateastfel incat clientii
sa sa beneficieze de o valoare
B2 Principalele mijloace fixe care compun patrimoniul actual al solicitantului
NU ESTE CAZULTabel B21
Mijloace fixe cu exceptia terenurilor aflate in patrimoniul societatii in prezent
NrCrt
Denumire mijloc fixData achizitionarii PV NIR
Grupa de incadrare contabila
Valoare de intrare
Amortizarea cumulata la
data ultimului
bilant contabil
Valoarea rămasa la data
ultimului bilant
contabil
Buc
1 Centrifuga 4 R inox Mijloc Fix 12500 10000 2500 12 Tava de descapacit 1520 1000 520 13 Furculita de descapacit x 2 120 100 20 14 Cutit de descapacit x 2 Mijloc Fix 500 400 100 15 Strecuratoare miere 175 100 75 16 Colector de polen x 25 Mijloc Fix 7500 5000 2500 17 Hranitor x 25 1375 1000 375 18 Dalta apicola x 2 134 100 34 19 Afumator x 2 Mijloc Fix 520 250 270 110 Perie apicola x 2 90 50 40 111 Ladita de transport rame 60 40 20 112 Gratie de urdinis x 25 Mijloc Fix 750 500 250 113 Rama de ventilatie x 25 3700 3000 700 114 Scaun apicol 60 30 30 115 Suport pentru stup x 25 Mijloc Fix 1875 1000 875 1
Tabel B22
Nr
Crt
LO
CA
LIT
AT
EJ
UD
ET
SU
PR
AF
AŢ
A
TO
TA
LA
(MP
)C
AT
EG
OR
IA
DE
FO
LO
SIR
E
IND
IVIZ
A
EX
CL
US
IVA
(M
P)
VA
LO
AR
EA
C
ON
TA
BIL
A
(LE
I)
SE
RIE
C
ER
TIF
ICA
T
NR
C
ER
TIF
ICA
T
DA
TA
E
MIT
ER
II
1 Secuienijud Neamt 4000 mp E 74500 154N 327 01011991N
TOTAL NA NA NA NA
8
B3 Descrierea activitatilor curente (agricole si non-agricole) si a tehnologiilor aplicate
Buget de venituri - cheltuieli și consumuri intermediare pentru produsul - Miere
Indicatori UM Cantitate
Pret VALOAREUM
ICONSUMURI (CHELTUIELI) MATERIALE (1+2+3+4+5+6) 3198100
1 Combustibil L 2000 59 11800002 Apa si canal msup3 100 24 240003 Energie electrica Kw 30000 053 15900004 Romtelecom min 1000 004 40005 Gaz msup3 550 12 66000
6Cheltuieli cu aprovizionarea ( 10din 1) lei 334100
IICONSUMURI(CHELTUIELI) CU FORTA DE MUNCA 173000
7Personalul permanent implicat icircn producție zo 10 30 30000
8Personal sezonier implicat icircn producție zo 2 20 4000
9 Personalul administrative persoane 1 50 500010 Fond retribuire zo 134000
III ALTE CONSUMURI(7+8+9+10) 8651133
11 Cheltuieli generale(3din I+II) Lei 101133
12 Dobacircnzi la credite Lei 500000
13 Asigurări (8 din valoare ) Lei 635000014 Amortismente Lei 1700000
ATOTAL CONSUMURI INTERMEDIARE (I+II+III) 12022233
B VALOAREA PRODUCTIEI 10000000 1400000000B1 Miere kg 10000000 14 1400000000
C VENIT IMPOZABIL(B-A) 1387977767
C1 (-)Impozite si taxe 500000 C2 (+)Subvenţii 30000000D PROFIT BRUT 1357477767
E IMPOZITUL PE VENIT 222076443F PROFIT NET 1165901324
G COST DE PRODUCTIE 042H Profit la kg 117
9
3 Cheltuieli cu energia electrica si combustibil
Indicatori kw kw Lei LeiValoare leibuc
Curs leuEuro =43791zi
unitate anunitate Kw anunitate
CONSUMURI CU ENERGIA bucunitate Zile an 36500
Consum energie 8219 300000005
3 1590000 1590000
Total (lei)an 1590000 Total (Euro) 363088 363088Revine pe kg miere (lei) 000
Revine pe kg miere (Euro) 000 bucunitate Zile an 36500
Consum energie mentinere ambient 189 10000005
3 53000 53000
Total (lei)moara 53000
Total (Euro) 12103 Revine pe kg miere (lei) 000
Revine pe kg miere (Euro) 000
kwunitate Zile an 36500
Consum energie iluminat 189 5000005
3 26500 26500Total (lei)moara 26500
Total (Euro) 6051
Revine pe produs (lei) 000
Revine pe produs (Euro) 000
Indicatori litri litri lei Lei
zi
unitate anunitate litru anunitate
10
CONSUMUL CU COMBUSTIBILUL litriunitate Zile an 36500
Aprovizionare materii prime 1370 50000060
0 3000000
Transport produse 219 8000040
0 320000
Alte operaţii tehnologice 110 4000048
0 192000
Total (lei)moara 620000 3512000
Total (Euro) - 141582 801991 Revine pe kg miere (lei) - 000 002
Revine pe kg miere (Euro) 000 000 000
TOTAL CONSUMUL ENERGIE+COMBUSTIBILUL Kw+Lunitate Zile an 36500
Total (lei)moara 5181500
Total (Euro) 1183234 Revine pe kg miere (lei) 00051815 Revine pe kg miere (Euro) 00011832 Revine pe um (lei) 00051815 Revine pe um (Euro) 00011832
5Alte cheltuieli materiale+apaIndicatori Leian
Cheltuieli cu apa 240
Cheltuieli diverse(obiecte de recuzitaobiecte sanitare etc) 1155
Total (lei) 1395Total (Euro) 3185586
Revine pe um (lei) 1395Revine pe um (Euro) 3185586
9Asigurari-cota parte 08 din valoarea productieiIndicatori Curs Valoare lei
4312 0
kg miere 10000000
11
Valoare producție 14000000Valoare asigurare lei 112000
Valoare asigurare Euro 2597403Revine pe um (lei) 1120Revine pe um (Euro) 2597403
10AmortismentIndicatori Curs Valoare lei
43791 0
Moara 1200 kgh Loporcaro MDTL-2 735000
Siloz 100000Cantar electronic 20000
IVECO Daily Furgon 215000Ford Cargo 3535D 500000Magazie de cereale 10000
Valoare utilaje 1580000Valoare amortizare din utilaje (2) lei 31600Valoare amortizare din utilaje (Euro) 72160946
Revine pe kg miere (leian) 0158
Revine pe kg miere (Euroan) 00360805Revine pe um (lei) 000158
Revine pe um (Euro) 00000158
NU ESTE CAZUL
ICHELTUIELI CU FORTA DE MINCA
Indicatori nr salariu Lei
12
salariati icircncadrare anunitate
CONSUMURI CU ENERGIA moara 0 Zile an
Contabil 1 1500 18000
Administrator 1 1700 20400
Șofer 2 1000 24000
Total fond salarii (lei)ferma 4200 62400
Total (Euro) 959101 142495
Revine pe UM (lei) 42 624Revine pe UM (Euro) 959101 142495
Ajutor şomaj( 5) 210 2520
C A S (2333) 97986 1175832Contribuţii ptfond sănătate(7) 671371 805645
Fond solidaritate (2) 84 1008
Total fond retribuire (lei)moaraan 1609196
Total fond retribuire (Euro)ferma an 367472Total fond retribuire (lei)um 1609196
Total fond retribuire (Euro)um 36747197
13
B4 Politica de aprovizionare Furnizori de materii prime
Tabel B4 1
PRINCIPALII FURNIZORI DE MATERII PRIME
FURNIZOR
Extern
AdresaCantitate
aprox(tone)Valoare
aprox (LEI) aprox din total
achizitii
Inter
n
1
Sc ZOO IMPEX Srl I
str Tineretului Nr 2-4 NEAMT 5000
3500000050
2
SC AGROMEC SA I
STR AGRICULTORILOR 30A NEAMT 2000
14000000
20
3
SCMIERE AZ SA
I
STRCOLINEI NR28 NEAMT 2000
14000000
20
4
SC SC Marsat SA I
Str Stefan cel Mare nr 270 Neamt 1000
700000010
TOTAL 10000 70000000 100
Tabel B4 3PRINCIPALII FURNIZORI DE SERVICII
FURNIZOR
Extern
AdresaCantitate
aproxValoare aprox
(LEI) aprox din total
achizitiiIntern
1SC CONEL SA
I 30000 15900 9191
2SC TERMOFICARE SA I 300
700405
3SC ROMGAZ SA
I 550660
382
4
SC ROMTELECOM SA
I 100040
023TOTAL 0 17300 10000
B5 Politica de desfacere Canale de distribuţie
Tabel B51Principalii clienţi ai societatii
Nr crt
Client Valoare
Pondere
Termen de plata
(Nume si adresa)
(lei)
14
1
DELTA COM SRL NEAMT
7000000 50 7 ZILE
str Aleea Ulmilor nr 21A Neamt
2Dorivi Prodcom SRL Baneasa Str Alexandru Zirra Nr 5 3500000 25 7 ZILE
3Eurolil SRL - Aleea Targului BlA 9 ScA15 Neamt 615200 3500000 25 7 ZILE
TOTAL 14000000 100 7 zile
Tabel B52Datele de identificare ale principalilor clienţi
Nr Crt Societate
Cod Unic de Inregistrare
Telefon
AdresaFax
1DELTA COM SRL 19845043
756987341 str Aleea Ulmilor nr 21A Neamt
2Dorivi Prodcom SRL 16534567
757453421 Baneasa Str Alexandru Zirra Nr 5
3 Eurolil SRL 1599114975519543
2 Aleea Targului BlA 9 ScA15 Neamt 615200
Produsele obținute ndash Miere albatarate si altele ndash sunt valorificate pe baza de
contract cu ALFA COM SRL ASCO Prodcom SRL FOOD AZ SRL care preia marea
parte a cantititatii de miere aceasta fiind folosita in domeniul panificatiei Distribuția se
efectueaza direct fara inermediari Livrarile se fac zilnic cu termene de plata la 7 zile
PARTEA A II - A - DESCRIEREA INVESTIȚIEI
C PREZENTAREA PROIECTULUI
C1 Obiectivele proiectuluiFerma de cultivare a
Folosirea metodelor biologice de control al buruienilor ndash micoerbicidele
15
Diversificaea și implementarea masurilor biologice icircn tehnologia de cultivare a graului de toamnaporumbului si marului
Producerea de cereale ecologice Integrarea producției prin achiziționarea unei COMBINE DEUTZ-FAHR
MODEL 6060 HTS si a unui TRACTOR SAME MODEL EXPLORER 3-100 pentru o mai buna valorificare a solului si pentru producerea unei mai mari cantitați de grau si porumb in localitatea Secuieni jud Neamt
Achizitionarea unui Cultivator Maschio MG 300 Stabwalze 500 Valorificare producției secundare
Suprafata destinata pentru cele trei culturi avute in vedere va fi urmatoarea Mar 5 ha Grau 303 ha Porumb 302 ha
Bugetele de venituri si cheltuieli agrozootehnice
Buget de venituri - cheltuieli și consumuri intermediare pentru produsul ndash Miere
Indicatori UMCantitat
e
Pret VALOAR
EUM
ICONSUMURI (CHELTUIELI) MATERIALE (1+2+3+4+5+6) 3198100
1 Combustibil L 2000 59 11800002 Apa si canal msup3 100 24 24000
3 Energie electrica Kw 30000 053 15900004 Romtelecom min 1000 004 40005 Gaz msup3 550 12 66000
6Cheltuieli cu aprovizionarea ( 10din 1) lei 334100
IICONSUMURI(CHELTUIELI) CU FORTA DE MUNCA 173000
7Personalul permanent implicat icircn producție zo 10 30 30000
8Personal sezonier implicat icircn producție zo 2 20 4000
9 Personalul administrativepersoan
e 1 50 500010 Fond retribuire zo 134000
IIIALTE CONSUMURI(7+8+9+10) 8651133
11Cheltuieli generale(3din I+II) Lei 101133
12 Dobacircnzi la credite Lei 500000
13 Asigurări (8 din valoare ) Lei 635000014 Amortismente Lei 1700000
16
ATOTAL CONSUMURI INTERMEDIARE (I+II+III) 12022233
B VALOAREA PRODUCTIEI 1000000
0 1400000000
B1 Miere kg1000000
0 14 1400000000
C VENIT IMPOZABIL(B-A) 1387977767 C1 (-)Impozite si taxe 500000 C2 (+)Subvenţii 30000000D PROFIT BRUT 1357477767
E IMPOZITUL PE VENIT 222076443F PROFIT NET 1165901324
G COST DE PRODUCTIE 042H Profit la kg 117
Caracteristicile principale ale utilajelor sau constructiilor intentionate a se achiziționa prin proiect
COMBINA DEUTZ-FAHR MODEL 6060 HTS
17
CARACTERISTICI GENERALE
Elevator de alimentare Inversor electric pentru elevator si heder 2 cilindrii hidraulici de ridicare Batator Latime 1270 mm Oslash 600 mm 8 sine de batere variator electric pentru variatia vitezei de la 420 la 1250 rotmin Turbo separator diametru 590 mm Suprafata de separare 081 mp Ajustare electrica in 5 pozitii de la 25 la 65 mm Viteza 775 sau 410 rotmin Contrabatator 15 sine 14 mm distanta suprafata 095msup2 aparator pietre rabatabil reglare electrica independenta frontala si posterioara Scuturatori 5 caisori suprafata totala 730 msup2 Sistemul de curatire curatire proprie prin contra-actiune a sitelor Recuperare independenta pe ambele laturi ale masinii Buncar Capacitate 7500 litrii cu suprafata de acoperire Viteza de descarcare 90lsec Tub de descarcare cu deschidere hidraulica fereastra de inspectie in spatele scaunului operatorului Motor Deutz TCD 2012 L06 4V 6 cilindrii 4 valve Commom Rail diesel 183 kw250 CP Racire cu lichid Rezervor combustibil 555l Transmisia Complet hidrostatica cutie de viteze cu 4 trepte Frane Discuri de frana asistate hidrostatic si frana de parcare independenta Pneuri 62075R30 fata si 40570R20 spateLatime de suport 3047 mm Cabina Tip Commander IV cu vedere panoramica si geamuri usor colorate coloana volan reglabila sistem de aer conditionat si incalzire scaun PNEUMATIC sofer si scaun pasager radio si set pre-cd (4 difuzoare si antena) oglinda dreapta cu control electric Control softwear in limba Baneasaa Sistem de iluminat Conform regulamentului de trafic 6 lumini de lucru 1 lumina pentru tubul de descarcare 2 girofaruri 2 lumini posterioare Echipament atasare posterioara rapida pentru carucior heder extinctor manual de operare in limba Baneasaa
18
TRACTOR SAME MODEL EXPLORER 3-100
CARACTERISTICI GENERALE
Motor DEUTZ EURO III cu 4 cilindri turboalimentat cu capacitate de 4038 cm3 Putere max (2000 25 CE) 109 CP80 kW Motor răcit cu lichid ulei Radiator ulei motor transmisie Oprire motor cu cheia de contact Motor compatibil cu Biodiesel pacircnă la 100 Capacitate rezervor combustibil 160 l Ambreiaj hidrostatic Ambreiaj multi-disc PTO comandat hidraulic cu discuri imersate icircn ulei Blocare electrohidraulică a diferenţialului faţă şi spate Direcţie hidrostatică cu pompă independentă şi cilindru de direcţie cu dublu sens Coloana volanului rabatabilă şi reglabilă Unghi de viraj 55deg Manete laterale comandă cutie de viteze Toba de eșapament cu evacuare pe cabină cutie de viteze cu 5 rapoarte 15F + 15R cacircrlig frontal cacircrlig de prindere categoria C posterior PTO spate 540 ndash 1000 RPM baterie 12V-100h-650A manual de utilizare şi icircntreţinere icircn limba Baneasaă
ECHIPAMENTE STANDARDIZATE
Cutie de viteze 40kmh Sistem hidraulic cu pompă de 56 lmin Roti 42070R 24 faţă 48070R 34 spate Reglaj electronic motor
19
Extensie aripi spate Cilindrii suplimentari Filtru aer 8rdquo cu ejector de praf Distribuitori hidraulici auxiliari cu 4 prize rapide Stabilizatori telescopici Fracircnă hidrostatică integral independentă pe toate cele 4 roţi cu discuri de fracircnare icircn baie de ulei cu dispozitiv de excludere a franelor anterioare Scaun textil CABINĂ ORIGINALĂ TESTATĂ FONIC icircncălzire şi ventilare parbriz mobil locaş radio 2 lumini de lucru faţă şi 2 lumini de lucru spate ieşire spate pentru cabluri lumini interioare Faruri anterioare pentru condus pe dreapta Aer condiționat Girofar Suport pentru contragreutăți + 8 contragreutăți față (320 kg)
Cultivator Maschio MG 300 Stabwalze 500
20
Model Latime de lucru(cm) Putere necesara(CP) Masa(kg)MG 175 175 2535 320
Dotari- cutie de viteze din fonta- reductor de viteza de 540 rotmin(rotmin rotor 260)- rolele sunt plasate intr-un fel de cusca- cat I (3 puncte de prindere)
C3 Managementul proiectului (Responsabilul legal)
1 NumeDUCEAC Prenume IONUT Funcţia ADMINISTRATOR Studiile si experienţa (relevante pentru proiect)
C V Responsabilul legal
Icircntreprinderea Funcţia avuta Perioada
SC ALBINA SA SEF BIROU 2008-2013
STUDENT In prezent
C4 Lista de achizitii si sursele de achiziţii pentru activele ce fac obiectul proiectului materiile prime pentru punerea in functiune a proiectului
Tabel C41 ndash Lista de achizitii active
Furnizor Date furnizor Produs
21
Nr Crt
Valoare estimata
(EUR)
din total valoare eligibila
a proiectului
(daca este cunoscut la momentul
depunerii cererii de finantare)
1 DEUTZ-FAHR
Specializat in producția de utilaje pentru
agricultura
COMBINA MODEL 6060
HTS 125000 7483
2 SAME
Specializat in producția de utilaje pentru
agricultura
TRACTOR MODEL
EXPLORER 3-100 40000 2394
3 GEO
Specializat in producția de utilaje pentru
agriculturaCultivator MG
175 2031 123
TOTAL167031 100
Lista de achizitii materii prime
Nr Crt
Furnizor
Date furnizor Produs
Valoare estimata
(EUR)
din total
necesar de
materii prime
(daca este cunoscut la momentul depunerii cererii de finantare)
1 SC GA PRO CO CHEMICALS SA
Are in patrimoniu fabrica de
icircngrasăminte Icircngrășaminte 1255000 5375
2 PETROM
Specializat in comercializarea combustibililor Combustibil 500000 2141
3 KWS SEMINTE SRL
Specializat in obținerea
semințelor de soiagrauporumb
etc
Semințe de grauporumbsoia etc 580000 2302
TOTAL 2335000 100
C5 Personal si instruireNU ESTE CAZUL
Tabel C51Grafic angajare personal
Nr Crt Specialitate
Număr2002 2003 2004 2005 2006 2007
TOTAL 0 0 0 0 0 0
Necesar personal
22
- 1 contabil- 3 mecanizatori- 4 muncitori sezonieri
C6 Graficul estimat al proiectului
Proiectul va fi realizabil in 12 luni de la aprobarea finantarii
Lunile I ndashIV vor face demersuri pentru un imprumut bancar și se va acorda
icircmprumutul ( 300000 E)
Lunile V ndash VIII - se va achiziționarea utilajul propriu-zis
(combinatractorulcultivatorulsemanatoarea) se vor semna contractele cu furnizorii și
se vor livra utilajele
Lunile IX ndashXII ndash testarea utilajelor si inceperea activitatii
Diagrama Gantt
Denumire activitate
IAN
FEB
MARTIE
APRILIE
MAI
IUNIE
IULIE
AUGUST
SEPT
OCT
NOI
DEC
Contractarea unui imprumut bancar pe tremen lung X X Studierea ofertelor furnizorilor de utilaje X X Contractarea furnizorilor de utilaje
X X X Livrarea utilajelor X X X X Testarea utilajelor X X X
C7 Impactul proiectului asupra dezvoltarii zonei si a mediului de afaceri
In urma contractarii imprumutului bancar si achizitionarii de utilaje
performante se va incerca practicarea unei agriculturi rationale si de durata cu recolte
23
bogate si sanatoase de secara mazare si cartof care din punct de vedere ecologic sa
corespunda normelor UE in localitatea Secuieni JudNeamt
Acest fapt va determina totodata si creșterea veniturilor la bugetul
Primariei Secuieni JudNeamt datorita taxelor și impozitelor care se plătesc și
desemeni la bugetul statului se vor plăti impozite și taxe care icircn final vor fi icircn
beneficiul cetățenilor In practicarea agriculturiiintr-un mod intensiv se va avea in
vedere respectarea normelor de mediuPentru toate categoriile de materii prime
(combustibil piese de schimb icircngrășaminte etc) se vor icircncheia contracte icircn așa fel
icircncat să fie asigurat mersul normal al activității agricole Deasemeni si producția finita
(secaramazarecartof) care se va realiza va fi livrata in icircntregime pe baza de
contracte icircncheate
D PROIECŢII FINANCIARE SI INDICATORI FINANCIARI
D1 Bazele de productie
Cu proiect
A6 Denumire utilaj (noi) Costuri Amortizare Intretinere 2Combina DEUTZ-FAHR model 6060 HTS 125000 000 2500
TRACTOR SAME MODEL EXPLORER 3-100 40000 000 800
Cultivator Maschio MG 300 Stabwalze 500 2031 000 4062
167031 000 334062
D2 Contul de profit si pierderi previzionat ( pe o perioada de 3 ani )
Proiectia contului de profit si pierdere activitate cu proiect
Nr Crt Categoria AN 1 AN 2 AN 3
Venituri din exploatare 1 Venituri din vanzarea marfurilor Mii Lei
24
Euro 2 Productia vanduta Mii Lei 47000000
0485000000 500000000
Euro 107327990
110753351 114178713
3 Variatia stocurilor Mii Lei
Euro
4 Alte venituri Mii Lei Euro 5 Venituri din exploatare ndash total Mii Lei 47000000
0485000000 500000000
Euro 107327990
110753351 114178713
Cheltuieli pentru exploatare 6 Cheltuieli materiale ndash total Mii Lei
94000000 97000000 100000000
Euro 21465598 22150670 22835743
7 Cheltuieli cu lucrari si servicii executate de terti Lei
437330 450050 500040
Euro 99868 102772 1141888 Cheltuieli cu impozite taxe si varsaminte
asimilateMii Lei
250000 300000 350000 Euro 57085 68507 79925
9 Cheltuieli cu personalul ndash total Mii Lei 347330 360050 370560 Euro 79315 82220 84620
10 Alte cheltuieli de exploatare Mii Lei
Euro
11 Cheltuieli cu amortizarile si provizioanele Mii Lei 2510000 2750000 3000000
Euro 573177 627983 68507212 Cheltuieli pentru exploatare - total Mii Lei
97544660 100860100 104220600 Euro 22275047 23032153 23799548
13 Rezultatul din exploatare Mii Lei 372455340 384139900 395779400
Euro 85052942 87721198 90379165Venituri financiare ndash total
14 Venituri financiare ndash total Mii Lei Euro
Cheltuieli financiare din care
15 Cheltuieli privind dobazile Euro
16 Altele Mii Lei
Euro
17 Cheltuieli financiare - total Mii Lei Euro
18 Rezultatul financiar al exercitiului Mii Lei
25
Euro
19 Rezultatul brut al exercitiului Mii Lei
Euro
20 Impozit pe profit Mii Lei
Euro
21 Profit net Mii Lei
Euro
D3 Fluxul de numerar previzionat ( pe o perioada de 3 ani )
Flux de numerar - previziuni Anul 1 Anul 2 Anul 3OPERATIUNEAPERIOADA
MII LEI I ACTIVITATEA DE INVESTITII SI FINANTARE 0 0 0A Total intrari de lichiditati din (A1+A2+A3)
A1 Aport la capitalul social si contul intreprinzatoruluiA2 Vanzari de active inclusiv TVA 0 0 0A3 Credite pe termen lung din care (A31 + A32) A31 Imprumut BancaA 32 Grant SAPARD 0 0 0
B Total iesiri de lichiditati prin (B1+B2+B3)B1 Achizitii de active fixe corporale inclusiv TVAB2 Achizitii de active fixe necorporale inclusiv TVAB3 Cresterea investitiilor in curs 0 0 0
C ExcedentDeficit de lichiditati (A-B) 0 0 0D1 Rambursari de Credite pe termen mediu si lung din care (D11+ D12) D11 Rate la imprumutul Banca D12 Rate la alte Credite pe termen mediu si lung 0 0 0D2 Plati de dobanzi la Credite pe termen mediu si lung din care (D21+D22) D21 La imprumutul Banca D22 La alte Credite pe termen mediu si lung 0 0 0
E Flux de lichiditati din activitatea de investitii si finantare (C-D1-D2)II ACTIVITATEA DE EXPLOATARE SI ALTE ACTIVITATI 130727
51472387 1624350
F Incasari din activitatea de exploatare inclusiv TVA ( F1)130727
51472387 1624350
F1 Vanzari varianta cu proiectG Incasari din activitatea financiaraH Credite pe termen scurt 130727
51472387 1624350
K Plati pentru activitatea de exploatare inclusiv TVA (dupa caz) din care 0 0 0
1 Cheltuieli privind marfurile
2 Cheltuieli cu materiileprime 679603 747737 807415
26
3 Cheltuieli cu materialele consumabile 43637 48000 51842
4 Cheltuieli cu energia si apa 12988 14512 15672
5 Altecheltuieli materiale 10204 10323 11144
6 Cheltuieli cu serviciile executate de terti 55609 61160 66051
7 Cheltuieli cu impozite taxe si varsaminte asimilate 12500 13740 148408 Cheltuieli cu personalul angajat 0 0 09 Cheltuieli cu asigurarile si protectia sociala 0 0 0
10 Alte cheltuieli exploatare 0 0 011 Cheltuieli cu amortizarea si provizioanele
26064 26064 260642222222111111
L Flux brut exclusiv plati pentru impozit pe profit si TVA468670 550851 631321
M Plati pentru impozite si taxe (M1 + M2)186568 219297 251573
M1 TVA de platit 68667 104661 119950
M2 Impozit pe profit 97901 114636 131623N1 Rambursari de credite pe termen scurtN2 Plati de dobanzi la credite pe termen scurtO1 DividendeP
Total plati exclusiv cele aferente exploatarii (M+N1+N2+O1)P Total plati exclusiv cele aferente exploatarii (M + N1 + N2 + O1) 186568 219297 251573Q Flux de numerar din activitatea curenta (L-P) 280102 331554 379748II FLUX DE LICHIDITATI (CASH FLOW)R Flux de lichiditati net al perioadei (Q+E) 280102 331554 379748
S Disponibil de numerar al lunii precedenteDisponibil de numerar curent (S+R) 130597 410609 742253
T 410609 742253 1122001
D4 Indicatorii financiari
Valoarea investitiei (Vi) = valoarea totala a proiectului (exprimata in lei) ndash 12900000000 lei
LEI___________________________________________________________________________Specificare AN 1 AN 2 AN 3______________________________________________________________________Veniturile din exploatare (Ve)
27
470000000 485000000 500000000
___________________________________________________________________________Cheltuieli de exploatare (Ce)
97544660 100860100 104220600
___________________________________________________________________________
Rezultatul din exploatare (Re) = Se calculeaza Re = Ve ndash Ce - minim 10 din Ve
372455340 384139900 395779400
Profitul net (Pn) = rezultatul final al exercitiului financiar (anual) din care s-a scazut impozitul pe profit
312862486 322677516 332454696
Durata de recuperare a investitiei (Dr) = indicator ce exprima durata de recuperare a investitiei (exprimat in ani)
Se calculeaza Dr= ViPn mediu sau Dr=(Vi - 5 x Pn)Pn
unde Pn mediu = profit net mediu pe orizontul de prognoza Dr ndash ESTE 145 ANI
Rentabilitatea capitalului investit (Rc) = PnVi x 100 () Pn-profit net pentru fiecare an al perioadei previzionate
145 150 154___________________________________________________________________________
Cheltuieli financiare (Cf) = NU ESTE CAZUL___________________________________________________________________________
28
Gradul de acoperire a cheltuielilor financiare (Ga) = NU ESTE CAZUL
___________________________________________________________________________Flux de numerar net la sfarsitul perioadei (FNN) = Total intrari-Total iesiri FNNgt=0 (pentru fiecare an de prognoza)
280102 331554 379748 425733466695
Valoare actualizata neta (VAN) =aringFNi(1+r)I +FN5r VANgt0 r=rata de actualizare=8
CAPITOLUL IICAPITOLUL IISTRUCTURA FONDULUI FUNCIAR ŞI IcircNTOCMIREASTRUCTURA FONDULUI FUNCIAR ŞI IcircNTOCMIREA
ASOLAMENTULUIASOLAMENTULUI
21 Mărimea şi structura categoriilor de folosinţă a terenului
Tabelul 1Mărimea şi structura categoriilor de folosinţă a terenului
Specificare Ha din total din agricol
Suprafaţa totală 620 1000 -
Teren agricol 618 9968 1000
Teren arabil
- din care irigat
610 9839 987
300 4839 4854
Păşuni naturale 2 032 032
29
Facircneţe naturale 1 016 016
Livezi 5 08 08
Vii
Teren neproductiv 2 032 X
Condiţii naturaleDescrierea zonei icircn care este amplasată exploataţia cu cel puţin următoarele elemente
a) Temperatura medie anuală 940Cb) Precipitaţii medii anuale 534 mmmpc) Tipul de sol predominant textura panta
- tipul de sol cernoziom cambic- textura grosieră- panta 7 - 150C
Favorabilitatea terenului pentru diferitele culturi
Se va face o scurtă prezentare a caracteristicilor principalelor tipuri de sol cu favorabilitatea culturilor
CernoziomurileAu proprietăti fizice hidrofizice chimice termice şi de aeraţie foarte bune Cu toate că
sunt foarte bine aprovizionate cu azot fosfor şi potasiu pe aceste soluri pentru menţinerea fertilităţii şi obţinerea de producţii mari şi constant se recomandă aplicarea de icircngrăşăminte chimice şi organice Cernoziomurile sunt indicate pentru toate folosinţele şi culturile agricole
AluvisolurilePrezinta o fertilitate relativ bună fertilitatea depinzacircnd de gradul de solificare Pe
aluvisoluri pot fi cultivate o serie largă de plante specifice condiţiilor din ţara noastră porumb floarea soarelui cartof gracircu legume viţă de vie pomi
Soluri bruneDatorită proprietăţilor fizice (textură mijlocie structură granular medie permeabilitate
pentru apă şi aer rezistenţă scăzută la lucrările mecanice) sunt favorabile creşterii şi dezvoltării plantelor Pentru producţii mari se recomandă administrarea de icircngrăşăminte chimice organice şi verzi Sunt folosite pentru culturile gracircu porumb legume pomi migdal
22 Alegerea culturilor (criteriile avute icircn vedere culturile alese)
30
Criteriile avute icircn vedere (economice tradiţie asigurarea materiilor prime pentru investiţia de la planul de afaceri etc)
Cultura m ărului Importanta culturii marului se datoreaza valorii alimentare si gustative terapeutice si
profilactice a fructelor insusirilor lor tehnologice specifice particularitatilor agrobiologice ale pomilor si valorilor economice mari
Merele constituie unul dintre componentele de baza in alimentatia moderna a omuluiMărul creşte şi se dezvoltă bine icircn toate zonele Moldovei deoarece sunt condiţii
pedoclimaterice favorabile pentru cultivarea acestei specii pomicole Importanţa acestei specii pomicole ca cultură este determinată de valoarea alimentară calităţi gustative icircnalte icircnsuşirile terapeutice şi profilactice pentru sănătatea omului particularităţilor tehnologice specifice particularităţilor agrobiologice ale pomilor şi de valoarea economică mare de producţie Cultivarea merelor este o afacere profitabilă care are următoarele avantaje
- Plantaţia de măr poate fi exploatată 20-30 de ani iar investiţia se recuperează icircn 2-3 ani- Cererea crescacircndă pe piaţa locală şi externă la produsele agricole de valoare icircnaltă- Preţ avantajos la comercializarea merelor icircn stare proaspătă- Creşterea pe piaţa internaţională a cererii pentru producţia conservată (sucul concentrat)
Ele reprezinta aproape singurul aliment gata pregatit in natura care poate fi consumat fara alte adaosuri fie in stare proaspata fie consumate ca sucuri compot dulceata cidru marmelada etc Datorita insusirilor tehnologice merele constituie o materie prima cu pondere mare in industria alimentara
Astfel din punct de vedere chimic merele contin in medie 845 apa 141 zaharuri 02 substante pectice 06 substante grase 90 UI vitamina A 002 mg vitamina B2 01mg vitamina B1 7mg vitamina C 7 mg calciu 10 mg potasiu cat si cantitati reduse de aluminiu mangan sulf cobalt si altele
Principalii consumatori de mere sunt pieţele agricole locale antreprenori care exportă fructele fabricile de conserve depozite angro şi magazine procesatorii de fructe uscate Cele mai bune preţuri pot fi obţinute icircn cazul comercializării merelor icircn stare proaspătă pentru consum curent iar cele mai mici preţuri sunt icircnregistrate la mere comercializate icircntreprinderilor de procesare
Importanta marului rezida in particularitatile lui biologice Existenta unui numar mare de soiuri cu coacere esalonata in diverse epoci si capacitatea de pastrare in stare proaspata timp indelungat a soiurilor de iarna asigura consumul de fructe proaspete aproape in tot cursul anului circa 10 luni din 12 ale unui an Avand o mare capacitate de pastrare si o buna rezistenta la manipulare fructele pot fi transportate cu usurinta la distante mari
Cultura porumbului
Porumbul ocupa locul 3 ca importanta in lume Aceasta pozitie se justifica printro serie de particularitati
-prezinta o mare capacitate de productie cu cca 50 decat celelalte cereale-are o mare plasticitate ecologica-este o planta prasitoare fiind o foarte buna premergatoare pentru majoritatea plantelor de
cultura-suporta bine monocultura-are un coeficient multiplicat de 150-400ori-semanande-se primavara mai tarziu permite esalonarea mai buna lucrarilor agricole-cultura este mecanizata
31
-recoltarea se face fara pericol de scuturare
Porumbul este utilizat icircn alimentaţia omului icircn furajarea animalelor şi ca materie primă pentru diferite industrii
Icircn alimentaţia omului porumbul se utilizează sub formă de mălai (făină) din care se prepară mămăliga sau diferite peparate de patiserie fulgi de porumb porumb zaharat conservat sub formă de boabe sau ştiuleţi pentru salate şi garnituri porumb fiert sau copt popcorn (porumb pentru floricele) Din germenii de porumb rezultaţi icircn urma măcinării boabelor prin presare se obţine un ulei alimentar de foarte bună calitate apreciat icircn alimentaţia dietetică
Icircn furajarea animalelor boabele de porumb constituie furajul concentrat de bază pentru toate speciile de animale Valoarea nutritivă a porumbului este de 117 - 130 unităţi nutritive la 1 kg boabe
Planta icircntreagă recoltată şi tocată icircn faza de maturitate icircn lapte-ceară se utilizează pentru obţinerea de siloz care este utilizat pe scară largă icircn hrana vacilor de lapte De asemenea planta icircntreagă se poate utiliza ca masă verde
Tulpinile de porumb (cocenii) rezultate după recoltarea boabelor se pot utiliza ca furaj Ciocălăii măcinaţi pot fi utilizaţi icircn hrana rumegătoarelor Boabele de porumb se utilizează ca materie primă pentru obţinerea de amidon glucoză
dextrină izoglucoză (icircndulcitor lichid) whisky etc Boabele de porumb se utilizează pe scară largă pentru obţinerea de biocombustibil (etanol) după cum planta icircntreagă verde se poate utiliza pentru obţinerea de biocombustibil (metanol etanol)
Tulpinile de porumb se pot utiliza icircn industria celulozei şi la fabricarea panourilor aglomerate
Din ciocălăi se poate obţine furfurol sau pot fi folosiţi drept combustibil De asemenea icircn gospodăriile tradiţionale tulpinile de porumb se utilizează drept combustibil
Pănuşile se utilizează pentru diferite icircmpletituri tradiţionale Mătasea porumbului (stigmatele florilor femele) poate fi utilizată icircn scop medicinal iar
polenul de porumb este colectat cu uşurinţă de către albinele melifere (plantă poleniferă)
Cultura gracircului
Gracircul este una dintre cele mai importante cereale si planta care ocupa pe glob cele mai mari suprafete Boabele de grau au continut ridicat in hidrati de carbon si substante proteice Miere de grau este materie prima pentru paine si produse de panificatie aliment de baza pentru 35-40 din populatia globuluiGraul se mai utilizeaza si in prelucrari industriale (alcool amidon dextrina glucoza) si furaj in hrana animalelorTaratele sunt un nutret concentrat bogat in proteine hidrati de carbon si substante minerale Paiele se utilizeaza in industria celulozei si in hrana animale
Gracircul este cea mai importantă plantă cultivată din care se obţine icircn principal pacircine aliment de bază pentru cca 40 din populaţia globului Prin măcinare din boabele de gracircu se obţine făina care este utilizată pentru prepararea de diferite produse de panificaţie şi patiserie
32
fabricarea de paste făinoase etc Boabele de gracircu intră icircn alcătuirea amestecurilor de cereale prentru micul dejun
Boabele de gracircu se utilizează icircn hrana animalelor ca atare sau măcinate De asemenea icircn furajarea animalelor se utilizează şi tăracircţa rezultată ca subprodus icircn urma procesului de măcinare aceasta fiind bogată icircn proteine lipide şi săruri minerale
Boabele de gracircu servesc ca materie primă icircn diferite industrii pentru obţinerea de amidon gluten spirt băuturi spirtoase (vodcă wisky) bere biocarburburant (bioethanol)
Paiele au utilizări multiple precum materie primă icircn industria celulozei şi hacircrtiei aşternut pentru animale furaj grosier icircngrăşămacircnt organic prin icircncorporare icircn sol după recoltare sau prin compostare producerea de energie termină prin arderea icircn arzătoare cu recuperare de căldură
Germenii de gracircu rezultaţi icircn urma procesului de măcinare sunt utilizaţi icircn hrana omului ca produse energizante (germeni consumaţi cu lapte sau miere de albine) ca adaus icircn diferite produse de panificaţie sau pentru obţinerea de ulei foarte apreciat icircn industria cosmetică
Aluatul conservat prin refrigerare şi aluatul modelat (de exemplu blaturi pentru pizza) icircncepe să fie din ce icircn ce mai apreciat pe piaţă
Gracircul romacircnesc este un gracircu de foarte bună calitate pentru panificaţie care poate fi valorificat atacirct pentru consumul intern cacirct şi la export pentru consum european şi icircn afara Europei
Gracircul ecologic este unul dintre produsele ecologice cele mai bine cotate şi cerute pe piaţa mondială
Cultura gracircului oferă următoarele avantaje - boabele au un conţinut ridicat icircn glucide şi proteine corespunzător cerinţelor organismului uman - boabele au o bună conservabilitate pe perioade mari de timp - boabele se transportă cu uşurinţă pe distanţe mari - boabele de gracircu au diferite alternative de valorificare - boabele de gracircu reprezintă o importantă sursă de schimburi comerciale pe piaţa mondială - gracircul se poate cultiva icircn diferite condiţii pedoclimatice asiguracircnd producţii satisfăcătoare peste tot unde se cultivă - tehnologia de cultivare este complet mecanizată şi bine pusă la punct fără probleme deosebite - gracircul este o foarte bună premergătoare pentru majoritatea plantelor de cultură - după soiurile timpurii de gracircu pot fi semănate culturi succesive mai ales dacă sunt condiţii de irigare
Alegerea soiurilor şi hibrizilor (criteriile avute icircn vedere soiurile şi hibrizi aleşi pentru fiecare cultură)
-criteriile avute icircn vedere ndashproducţie rezistenţe specifice conţinut de principii nutritive etc
-soiurile şi hibrizi aleşi pentru fiecare cultură + prezentarea listei cu soiuri pentru 2012 la culturile alese şi descrierea soiului respectiv
MĂRUL - SOIURI
33
Icircn funcţie de epoca de coacere a fructelor merele se icircmpart icircn (a) soiuri de varăMelba Red melba Şafran de vară Papirovka Mantet Quinte Akane Plat August (b) soiuri de toamnă Prima Slava Peremojţiam James Grive Red Calvil de Zăpadă Spartan Focuşor Codrene Coredana Reglndis etc (c) soiuri de iarnă Idared Speranţa Banana de iarnăWellspur Goldspur Golden Delicious Jonathan Jonared Yellowspur Renet Simerenco Coredar Wagener etc
Antreprenorul trebuie să elaboreze proiect de plantare a livezii la icircntreprinderileautorizate şi materialul săditor trebuie să fie procurat de la pepinierele licenţiate cu actelenecesare pentru posibilitatea de beneficiere de subvenţii Cele mai de perspectivă soiuri de mere şi cu o cere sporită pe piaţă sunt Golden DeliciousRed Delicious Jonathan Idared Fugi Granny Smith Gala Melrose Ionagold Elstar precum şisoiurile genetic rezistente la boli şi dăunători aşa ca Florina Prima Coredana CoredarGeneros Pionier
Piaţa Romacircniei la merele proaspete este reprezentată prin 50 la sută din soiuri colorate (complet roşu sau parţial) şi 50 la sută pentru soiurile necolorate (gal-bene şi verzi) Cele mai populare soiuri colorate sunt Jonathan şi Idared urmate de Jonagold Gala Gloster etc iar dintre cele necolorate predomină soiul Golden Delicious Soiurile Granny Smith şi Mutsu icircnregistrează vacircnzări modeste Dintre soiurile locale icircn supermarket-uri se comercializează Glorios şi Florina icircnsă icircn can-tităţi foarte mici Fructele de obicei sunt icircmpărţite icircn trei categorii mici (sub 70 mm) medii (70-90 mm) şi mari (peste 90 mm)
PORUMB ndash SOIURI
Porumbul face parte din familia Gramineae subfamilia Panicoideae tribul Maydeae genul Zea Genul Zea cuprinde 3 specii - Zea mexicana (Schrad) Recv et Mangel (sin Euchlaena mexicana) ndash teosinte1 anual - Zea perennis (Hitsch) Recv et Mangel (sin Euchlaena perennis) ndash teosinte peren - Zea mays L ndash porumbul cultivat
Porumbul cultivat cuprinde mai multe convarietăţi (grupe de varietăţi) cele mai importante fiind următoarele - Zea mays conv dentiformis Koumlrn (sin Zea mays conv indentata Sturt) denumit porumbul dinte de cal Se caracterizează prin boabele mari prismatice cu partea sticloasă (cornoasă) a endospemului dispusă pe părţile laterale ale bobului iar partea făinoasă (amidonoasă) dispusă icircn partea centrală şi superioară a bobului (fig 19) Prin uscare endospemul făinos icircşi reduce volumul se contractă şi determină apariţia unei depresiuni icircn partea superioară a bobului sub forma mişunei dintelui de cal de unde denumirea acestei convarietăţi de bdquoporumb dinte de calrdquo La această convarietate au fost creaţi primii hibrizi de porumb iar icircn prezent această convarietate are cea mai margă răspacircndire icircn lume Majoritatea hibrizilor de porumb aparţin acestei convarietăţi La noi icircn ţară primii hibrizi care au fost icircntroduşi icircn cultură aparţin acestei convarietăţi şi au fost aduşi din SUA de unde şi denumirea de bdquoporumb americanrdquo - Zea mays conv indurata (Sturt) Bailey denumit porumbul cu bobul tare porumbul sticlos Se caracterizează prin boabe rotunjite icircn partea superioară netede lucioase dure la spargere de unde vine denumirea de bdquoporumb tarerdquo Partea sticloasă a endospermului este dispusă la exteriorul bobului de jur-icircmprejurul acestuia iar partea făinoasă este dispusă icircn partea centrală a bobului uneori ajungacircnd pacircnă icircn partea superioară a bobului situaţie cacircnd determină apariţia
34
unei uşoare mişune (fig 20) Din această convarietate au făcut parte vechile populaţii şi soiuri romacircneşti de unde şi denumirea de bdquoporumb romacircnescrdquo - Zea mays conv aorista Grebensc denumit porumbul semisticlos Prezintă caracteristici intermediare icircntre convarietăţile dentiformis şi indurata Bobul este rotunjit mat icircn partea superioară şi uneori prezintă o uşoară adacircncitură - Zea mays conv everta Sturt (sin Zea mays conv microsperma Koumlrn) denumit porumb de floricele Se caracterizează prin plante cu o talie mai mică care au capacitatea de a forma mai mulţi ştiuleţi pe plantă Boabele sunt mici (MMB = 40-100 g) cu vacircrful rotunjit sau ascuţit Endospermul este aproape icircn icircntregime sticlos cu excepţia unei mici porţiuni icircn jurul embrionului care este amidonoasă Prin icircncălzire apa din grăunciorii de amidon din endospermul făinos se transformă icircn vapori care exercită o presiune asupra tegumentului pacircnă cacircnd determină spargerea acestuia moment icircn care conţinutul bobului se revarsă (boabele expandează) mărindu-şi volumul de 15-20 de ori formacircnd o masă albă-spongioasă respectiv aşa-numitele floricele
RUSTICA a castigat o pozitie de lider pe piata de porumb precoce din Europa de Nord si poseda o gama larga de seminte adecvata pentru toate pietele lumii HIBRIZI FOARTE PRECOCIBarbados - excelent pentru boabe si silozEarly Star - precoce si productivEnergy Star - foarte buna valoare alimentaraComera - performanta inalta HIBRIZI PRECOCIBatz - vigurosEurostar - lider in EuropaGalaStar - porumb pe care il veti adoraInagua - bun pentru boabe si siloz
GRAcircU ndash SOIURI
Cercetătorii de la Institutul de Cercetare - Dezvoltare Agricolă Fundulea au creat soiuri de grau productive si rezistente la secetaBOEMA soi de gracircu de toamnă extrem de productiv şi cu indici de calitate ridicaţi pentru panificaţie adaptat condiţiilor climatice din zona de cacircmpie din sudul ţării şi Moldova este un soi foarte precoce mai timpuriu la icircnspicat cu 1-3 zile faţă de soiul Flamura 85 talia plantei de 77-90 cm rezistent la iernare şi cădere arşiţă şi secetă rugina galbenă rezistenţă mijlocie la rugina brună şi făinare are calitate bună de morărit şi panificaţie
GRUIA este un soi de toamnă care a dat rezultate foarte bune icircn Oltenia şi Dobrogea este mai timpuriu cu 4 zile faţă de soiul Fundulea 4 talie de 76 cm se remarcă printr-o rezistenţă bună la iernare la cădere dar şi la rasele actuale de rugina galbenă
35
superior multor soiuri ca rezistenţă la făinare rugină brună şi septorioza frunzelor calitatea de panificaţie a soiului Gruia este apropiată de cea a soiului Dropia faţă de care tinde să aibă un gluten mai tenace soiul se evidenţiază printr-o productivitate ridicată icircn medie cu 9-12 mai mare faţă de soiurile martor sporul de producţie fiind mai mare icircn condiţii de secetă in pofida taliei sale scurte soiul se comportă foarte bine icircn condiţii de deficit hidric Gracircul aparţine genului Triticum familia Gramineae (Poaceae) Genul Triticum cuprinde un număr mare de specii de gracircu forme sălbatice şi cultivate clasificate diferit de-a lungul timpului
Pentru ţara noastră prezintă importanţă 2 specii şi anume Triticum durum Desf şi Triticum aestivum L Triticum durum Desf (fig 16) are tulpina plină icircn interior pe toată lungimea sau cel puţin icircn partea superioară Spicul este aristat cu ariste lungi comparativ cu lungimea spicului şi orientate paralel Boabele au aspect sticlos la maturitate şi sunt conice la capet Triticum aestivum L (fig 17) are tulpina goală icircn interior pe toată lungimea Spicul este nearistat sau aristat cu ariste mai scurte comparativ cu lungimea spicului şi orintate divergent Boabele sunt ovoidale sau alungit-ovoidale prevăzute cu un smoc de perişori la capătul superior Endospermul este făinos semisticlos sau sticlos
Gracircul comun reprezintă specia cea mai importantă care pe plan mondial reprezintă cca 90 din suprafaţa cultivată cu gracircu şi cea mai mare partea a suprafeţei cultivată cu gracircu din ţara noastră Gracircul comun are forme de toamnă şi de primăvară aproape icircntreaga suprafaţă din ţara noastră fiind cultivată cu gracircu de toamnă (gracircul de primăvară ocupă suprafeţe foarte mici nesemnificative)
Soiurile de gracircu cultivate icircn Romacircnia sunt icircn marea lor majoritate soiuri romacircneşti create la Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Fundulea sau icircn reţeaua de Staţiuni de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Aceste soiuri se caracterizează prin potenţial de producţie ridicat (9-10 tha) o bună rezistenţă la cădere ger iernare secetă şi boli o bună calitate şi stabilitate a recoltelor
23 Intocmirea asolamentului
Specificare HaSuprafaţa totală a terenului arabil 610Suprafaţa medie a solei (3 sole) 2033
Tabelul 2Schema rotaţiei culturilor
SOLAANUL 2012 2013 2014I măr măr mărII gracircu porumb gracircuIII porumb gracircu porumb
36
37
CAPITOLUL IIICAPITOLUL IIIORGANIZAREA PROCESULUI DE PRODUCŢIE AGRICOLĂORGANIZAREA PROCESULUI DE PRODUCŢIE AGRICOLĂ
31 Proiectarea producţiilor medii prin metoda bonităriiterenurilor agricole
Tabelul 3
Date iniţiale
Cultura Tipul de solSuprafaţa - ha (Si)
Nota de bonitare pentru
condiţiile ecologice (Pi)
Corecţia pt distanţă şi
felul drumului (k)
Coeficient de
potenţare (c)
Producţia medie
realizată
MărGracircuPorumb
Cernoziom 5 75 015 11 15000Cernoziom 303 80 018 12 4000Cernoziom 302 85 019 13 8000
TOTAL 610
2) Notele totale de bonitare pentru condiţiile ecologice (Ni)
MĂR ndash 575 = 375Ni = Si x Pi GRAcircU ndash 30380 = 24240
PORUMB ndash 30285 = 25670TOTAL = 50285
3) Nota medie ponderată de bonitare
50285 610 = 8243
1) Producţia ce revine pe un punct al notei medii ponderate de bonitare
P măr = 515000 375 = 200P gracircu = 3034000 24240 = 50
P porumb = 3028000 25670 = 9411
6) Corecţia totală icircn funcţie de distanţă şi drumuri Ct = S x kMĂR ndash 5015 = 075
Suprafaţă x coeficient corecţie GRAcircU ndash 303018 = 5454PORUMB ndash 302019 = 5738
TOTAL = 11267
38
7) Nota de bonitare recalculată (Nbr)
MĂR ndash 375-075 = 37425Nbr = Nota totală de bonitare ndash Corecţia GRAcircU ndash 24240-5454 = 2418546
PORUMB ndash
25670-5738 = 2561262
8) Notele totale de bonitare potenţate (Ntp)
MĂR ndash 3742511=4117
Ntp =Nota de bonitare recalculată (Nbr)
xCoeficient
de potenţare
GRAcircU ndash241854612=290225
PORUMB ndash
256126213=332964
9) Producţia totală pe cultură pentru fiecare unitate de sol (Pt)
MĂR ndash 4117200= 82340
Pt =Nota totală de
bonitare potenţată (Ntp)
x
Producţia ce revine pe un punct de
bonitare P(kgpunct)
GRAcircU ndash
29022550= 1451125
PORUMB ndash
3329649411=31335242
TOTAL= 4666989
10) Producţia medie la hectar Pmc1
Pm măr = Producţia totală Suprafaţa totală = 823405=16468
Rezultatele pentru celelalte culturi
Pmedie gracircu = 1451125303= 4789
Pmedie porumb =31335242302= 10376
39
32 STABILIREA CANTITĂŢILOR DE IcircNGRĂŞĂMINTE PE CULTURI
Calculul dozelor de icircngrăşăminte s-a efectuat ţinacircndu-se cont atacirct de
producţiile medii cacirct şi de existentul de suprafaţă activă din sol S-au luat icircn
considerare şi pierderile rezultate prin levigare
Icircn tabelul 4 este prezentat calculul dozelor de icircngrăşăminte chimice la ha
separat pentru cele 3 culturi icircn parte
Tabelul 4
Calculul dozelor de icircngrăşăminte chimice
Nr Crt
SPECIFICARE UM
CULTURA
GRAcircU PORUMB MĂRN P K N P K N P K
1 Producţie medie Kgha 4789 10376 16468
2 Consum specific Kg sat
23 11 20 20 21 20 5 3 6
3 Sa de administrat
Kg 11014
5268 9578
20752
2179 20752 8234 494 988
4 Sa icircn sol Kg 45 31 60 40 35 30 30 20 355 Diferenţa de
admKg sa
6514 2168 3578
16752
1829 17752 5234 294 638
6 Pierderi prin levigare
13 5 7 13 5 7 13 5 7
7 Cant pierdută prin levigare
Kg sa
847 108 25 2177
914 1242 68 147 446
8 Total sa de administrat
Kg 7361 2276 3828
18929
19204 18994 5914 3087 6826
9 Tipul de icircngrăşămacircnt
NO4NO3
Super P c
Sare potasică
NO4NO3
Super P c
Sare potasică
N P2O5 K20
10 Conţinutul icircn sa a icircngr
Kgt 345 40 40 345 40 40 345 40 40
11 Doza de icircngr de administrat
Kg 213 57 96 549 480 475 171 77 171
40
33 PLANUL DE CULTURĂ
Planul de cultură cuprinde structura culturilor dimensiunile fiecăreia
producţiile medii şi totale (tabelul 5)
Tabelul 5
Icircntocmirea planului de cultură
Cultura Suprafaţa (ha)
Producţii medii (kgha)
Producţia totală (t)
Preţ livrare (leikg)
Măr 5 16468 8234 2Gracircu 303 4789 1451 08
Porumb 302 10376 313355 1
34 FUNDAMENTAREA FIŞELOR TEHNOLOGICE PE CULTURI
Icircn vederea organizării proceselor de muncă şi de producţie icircn etapa pregătitoare se
icircntocmesc fişele tehnologice pe culturi Informaţiile cuprinse icircn fişele tehnologice servesc icircn
acelaşi timp la stabilirea tehnologiilor stabilirea destinaţiei producţiei determinarea volumului
lucrărilor mecanice şi manuale necesarul de forţă de muncă cantităţile de materiale şi mijloacele
financiare necesare pentru aprovizionare
DATELE NECESARE
1 Culturile incluse icircn planul de producţie al firmei
2 Suprafaţa ocupată de fiecare cultură icircn parte
3 Culturile premergătoare
4 Producţia medie şi totală a fiecărei culturi
5 Lucrările tehnologice icircn ordinea cronologică a executărilor
6 Perioada de executare şi data lucrării
7 Mijloacele cu care se execută lucrarea
8 Tarifele de plată pentru lucrările mecanice
9 Tarifele de plată pentru lucrările manuale pe categorii
10 Cuantumul taxelor pentru CAS şomaj risc asigurare
11 Amortismentul specific
12 Materialele necesare procesului tehnologic consumul normat pe UM preţul unitar şi cota
pentru cheltuielile de aprovizionare
41
13 Cota de cheltuieli indirecte (comune şi generale)
MODUL DE LUCRU
1 Se icircnscriu icircn fişă datele privind suprafaţa şi producţia medie Producţia medie se planifică
icircn raport cu fertilitatea solului şi cantitatea de icircngrăşămacircnt aplicată
2 Se icircnscriu lucrările tehnologice icircn ordinea executării lor precizacircndu-se toată perioada
optimă de execuţie şi durata fiecărei lucrări
3 Pentru fiecare icircn parte se determină volumul lucrărilor sumele necesare şi materiale
4 La lucrările manuale icircn raport cu volumul lucrării se calculează numărul de zile om iar
fondul de salarii rezultă icircnmulţind numărul de zile om necesar pentru evaluarea lucrării cu
tariful pe ziom corespunzător
5 Taxele asupra fondului de salarii se calculează aplicacircnd cota icircn proporţie de 30 pentru
CAS 5 pentru fondul de şomaj 1 pentru risc şi asigurare impozit 15 asupra sumei
care reprezintă fondul de salarii
6 Amortismentul specific se determină icircn raport cu valoarea de inventar a mijlocului fix
folosit exclusiv la cultura respectivă şi durata de folosire
7 Cota de cheltuieli pentru aprovizionare se calculează o cotă parte din valoarea
materialului folosit
8 Din icircnsumarea pentru lucrările mecanice lucrările manuale taxe asupra valorilor
materialelor se obţin cheltuielile de producţie
9 La cheltuielile directe se aplică cota de cheltuieli comune şi prin icircnsumarea lor se
determină cheltuielile de producţie
10 După fiecare trimestru se fac totalurile
11 Se calculează indicatorii cheltuieli de producţie la hectar şi costul la tona de produs
42
44
45
46
47
35 Organizarea lucrării de semănat la cultura gracircului
Semănatul este una dintre cele mai importante lucrări agricole de care depinde icircn ultimă instanţă obţinerea de producţii ridicate Suprafeţele icircntinse ocupate de culturi precum şi termenele restracircnse icircn care trebuie executat fac ca procesul de muncă al semănatului să ocupe un loc important icircn activitatea de producţie a exploataţiilor agricole
Etapele organizării lucrărilor de semănat cereale păioase sunt următoarele1 se stabileşte componenţa agregatului de semănat potrivit condiţiilor existente
(tractor plus semănătoare SUP-29 sau SUP-21)2 Se determină necesarul de agregate pentru terminarea semănatului icircn termen
optim folosind formula
icircn care
N ndash numărul de agregate pentru terminarea lucrării icircn timpul propusS ndash suprafaţa de icircnsămacircnţatn ndash numărul de zile icircn care trebuie terminată lucrareaP ndash randamentul zilnic al maşinii
(1)N = 303(512) = 5 agregate
Aşadar icircn prealabil trebuie cunoscut randamentul zilnic al agregatului de semănat folosit Aceasta se calculează după formula
icircn
care
P ndash randamentul zilnic al agregatului (ha)B ndash lăţimea de lucru a agregatului icircn lucru (m)V ndash viteza de deplasare a agregatului
icircn lucru (moră)t ndash durata zilei de lucru (ore)H ndash coeficientul de folosire a timpului de lucru (070-080)
(2)P = 366000807 10000 = 12 ha
3 Stabilirea lungimii marcatoarelor semănătoriiLungimea marcatoarelor adică distanţa la care trebuie aşezată piesa activă a marcatorului faţă de ultimul brăzdar se stabileşte icircn funcţie de
lăţimea de lucru a semănătorii (B) distanţa icircntre două brăzdare (b) distanţa icircntre roţile din faţă sau marginile exterioare ale şenilelor
tractorului (c)
= 11
= = 26
49
49
Cacircnd tractorul poate urmări urma lăsată de marcator atacirct cu roata din dreapta cacirct şi cu roata din stacircnga lungimea celor două marcatoare este egală şi este dată de relaţia
4 Stabilirea debitului semănătorii icircn funcţie de norma de sămacircnţă la hectar La icircnceputul lucrării trebuie icircntotdeauna să se verifice corectitudinea reglării debitului la icircnsămacircnţare Această verificare se face după formula
icircn
care
G ndash cantitatea de sămacircnţă cursă din semănătoare la un număr stabilit de icircnvacircrtiri a roţii semănătoriiA ndash norma de semănat la un ha (kg)d ndash lungimea roţii semănătorii (m)B ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)O ndash nr de icircnvacircrtituri a roţii semănătorii
(6)G= 2501743620 10000 = 313
5 Stabilirea dimensiunilor postatelor la semănat Lungimea maximă a postatelor la semănat este icircn funcţie de capacitatea cutiei semănătorii Pentru a uşura organizarea transportului de seminţe este indicat ca alimentarea semănătorii cu seminţe să se execute la un singur capăt a postatei ~n acest caz lungimea maximă a postatei se calculează după formula
icircn
care
L ndash lungimea maximă a postatei (m)Q ndash capacitatea coşului de alimentare
a semănătorii (kg)Y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii coşului de alimentare a semănătorii (icircn medie 070-080)A ndash norma de semănat (kgha)B ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)
(7)L = (051000040007) (25036) = 1556m
Icircn ce priveşte lăţimea postatei aceasta se determină icircn funcţie de lăţimea totală a parcelei de icircnsămacircnţat şi de metoda de deplasare a agregatului Ea se calculează aşa icircncacirct să asigure de lucru agregatului pentru 1-2 zile de lucru
Lăţimea postatei la semănatul icircn suveică se calculează după formula
icircn care
l ndash lăţimea postatei (m)P ndash productivitatea zilnică a agregatului (hazi)Z ndash durata icircn zile a lucrului pe aceeaşi postată (1-2 zile)L ndash lungimea postatei (m)
(8)l = 10000122 1556 = 154m
6 Lăţimea zonei de icircntoarcere a agregatului Pentru icircntoarcerea agregatului la capetele parcelei se delimitează o facircşie de teren denumită bdquozonă de icircntoarcereldquo Delimitarea acestei zone se face icircn cazul deplasărilor icircn parcursul liniar cu buclă şi fără buclă Lăţimea zonei de icircntoarcere este dată de relaţia
50
50
icircn care
E ndash lăţimea zonei de icircntoarcereR ndash raza de icircntoarcere a agregatuluie ndash lungimea de ieşire a agregatului (adică distanţa de la centrul agregatului mijlocul osiei motoare a tractorului) pacircnă la organele active ale maşinii
(9)E = 34 + 15 = 135m
Aceasta reprezintă lungimea cu care trebuie să se deplaseze centrul agregatului pentru aducerea organelor active ale maşinii agricole pe linia de icircntoarcere a lucrului
7 Stabilirea distanţei dintre punctele de alimentare a semănătorii Distanţa dintre punctele de alimentare a semănătorii se determină icircn funcţie de metoda de deplasare a agregatului la semănat ~n cazul semănatului icircn suveică lungimea postatei este determinată icircn funcţie de capacitatea cutiei de seminţe icircn aşa fel ca alimentarea semănătorii să se facă numai la unul din capetele postatei distanţa dintre punctele de alimentare se află după formula
icircn care
D ndash distanţa dintre punctele de alimentare (m)B ndash lăţimea de lucru a agregatului (m)T ndash numărul turelor (adică nr curselor dus-icircntors) pe care le face agregatul pacircnă la golirea coşului semănătorii
(1)D = 2362 = 144m
Icircn cazul cacircnd lungimea postatei nu este determinată icircn funcţie de capacitatea cutiei de seminţe este necesar ca icircn prealabil să cunoaştem turele pe care le face agregatul pacircnă la golirea coşului semănătorii Aceasta se determină icircmpărţind lungimea drumului pe care icircl face semănătoarea pacircnă la golirea cutiei sale pe lungimea cursei de lucru dus şi icircntors ~n acest scop se foloseşte următoarea formulă
icircn care
T ndash numărul turelorQ ndash capacitatea cutiei semănătorii
(kg)Y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii cutiei (080)A ndash norma de semănat (kgha)B ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)L ndash lungimea postatei (m)
T= (1000040007) (2503621556) = 1Icircn cazul semănării icircn bdquolaturildquo sau bdquope două jumătăţi ale postateildquo distanţa dintre
punctele de alimentare se calculează după formula = 136 = 36
(semnificaţiile literelor sunt aceleaşi ca la formulele (10) şi (11)
51
51
8 Stabilirea cantităţilor de seminţe ce se pun la punctele de alimentare Cantităţile de seminţe care se pun la primul punct de alimentare se calculează după formula
= 4001 = 400kgiar cantitatea care se pune la punctele următoare este
icircn care
C ndash cantitatea de seminţe necesară alimentării agregatului (kg)Q capacitatea coşului semănătorii (kg)y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii cutieia ndash nr semănătorilor icircn agregat
(14)C1 = 400071 = 280kg
9 Stabilirea necesarului zilnic de muncitori pentru semănat şi transportat seminţele Necesarul zilnic de muncitori pentru deservirea semănătorilor variază icircn raport cu numărul de agregate folosite zilnic şi al maşinilor ce compun agregatul
10 Necesarul de mijloace de transport se stabileşte icircn funcţie de cantităţile de seminţe necesare semănătorilor la o icircncărcare timpul de golire a semănătorilor capacitatea mijloacelor de transport distanţa de transport şi timpul necesar pentru un ciclu de transport
~n primul racircnd se determină timpul icircn care se consumă cantitatea de seminţe existentă icircn cutia semănătorii folosind relaţia
icircn care
q ndash capacitatea cutiei semănătorii (kg)085 ndash coeficientul de folosire a cutiei semănătoriiB ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)V ndash viteza de lucru a agregatului (moră)N ndash norma de sămacircnţă la ha (kg)
Tgol = (10000400085) (366000250) = 063h = 38min
Numărul de mijloace de transport necesare zilnic se determină pe baza relaţiei
icircn care
Nt ndash numărul mijloacelor de transportn ndash numărul semănătorilor ce lucreazăt ndash durata unui ciclu de transport (min)Cm ndash capacitatea mijlocului de transport (kg)
Nt = (540008530) (38400) = 33 = 311 Se determină necesarul de saci pentru transportul seminţelor cunoscacircnd că
pentru uşurarea manipulării se recomandă ca un sac să aibă 40 kg
Nr saci = (512250) 40 = 375 sacizi
52
52
Centralizarea datelor
Nr crt
Specificare UMAgregatul folosit
Tractor + (SUP-29)
Tractor + SUP-21
1 Productivitatea zilnică a agregatului haschimb 12
2 Necesarul zilnic de-tractoare nr 5-semănători nr 5
3Productivitatea zilnică a tuturor agregatelor
hazi 60
4Dimensiunile solei de semănat
-lungime m 1556-lăţime m 1947-suprafaţă ha 303
5Dimensiunea parcelelor de semănat
-lungime m 1556-lăţime m 154-suprafaţă 24
6Lungimea marcatorului
-dreapta m 11-stacircnga m 26
7Norma de icircnsămacircnţare
-la 20 icircnvacircrtituri kg 3-la hectar kg 250
8Distanţa dintre punctele de alimentare cu seminţe
m 144
9Cantitatea de seminţe ce se pune la punct de alimentare
-la primul punct
kg 400
-la punctele următoare
kg 280
10 Necesarul zilnic de muncitori
-pt servirea semănătorii
nr 5
-pt transportul seminţelor
nr 3
-total nr 8
11Lăţimea facircşiei de icircntoarcere a agregatului
m 135
12Necesarul zilnic de mijl de transport
-atelaje nr-tractor+remorcă nr 3-auto-camion nr
13Necesar saci pt transportul seminţelor
nr 375
53
53
36 Evaluarea producţiei
Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţieiacestora
Evaluarea se face icircn două etape1) icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele
caracteristice de dezvoltare a plantelor2) icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite
norme standardizate~n funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfel
1) Gracircu orz (orz - 1 iunie gracircu - 15 iunie) Gracircu Boemandash se stabileşte numărul punctelor de control icircn funcţie de mărimea şi
uniformitatea parcelelor(icircn cazul parcele de pacircnă la 100 ha - 5 puncte pe suprafeţe mai mari de 100 ha - 10 puncte)
Determinările se fac cu ajutorul ramei metrice (un cadru de 1 metru patrat)Metodologie de lucrundash se numără spicele din interiorul ramei metricendash se stabileşte numărul mediu de boabe icircn spicndash se calculează producţia medie la hectar astfel
Q kgha = (360353610000) (10001000) = 4536kgha
Q kgha - producţia medie kgha Nsp - număr mediu de spice la mp (medie pe toate punctele de control) 360Nb - număr mediu de boabe icircn spice 35MMB - greutatea a 1000 boabe (grame)3610000 mp = 1 ha1000 x 1000 = 1000 grame x 1000 boabe
Exemplu
2) Porumb (1 septembrie) DKC 3511ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 28 mp (4 racircnduri x 070 x 10 m
lungime 070 (m) - distanţa dintre racircnduri)ndash se numără ştiuleţii la fiecare punct de controlndash se calculează numărul de ştiuleţi la hectar
54
54
Nstha = (30010000)(510) = 60000
Nstha - număr de ştiuleţi la hanst - numărul de ştiuleţi număraţi la toate punctele de controld - suprafaţa unui punct de control (mp)i - numărul punctelor de control
ndash se determină apoi numărul de boabe pe ştiuletendash se calculează apoi producţia medie la hectar
Q kgha = (60000588337) (10001000) = 11889 kgha
Q kgha - producţia medieNst - număr ştiuleţi la hectar 60000Nb - număr mediu de boabe pe ştiulete 588MMB - greutatea a 1000 boabe (grame) 337
Exemplu
3) Floarea soarelui (15 august)ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 28 mp (4 racircnduri x 070 x 10)ndash se numără capitulele la fiecare punct de control şi se stabileşte numărul mediu
de capitule la ha după formula
Ncpha - număr total de capitule la hancp - număr de capitule numărate la toate punctele de controld - suprafaţa unui punct de controli - numărul punctelor de control
ndash se determină numărul mediu de seminţe pe capitul(Ns)ndash se calculează producţia medie la hectar astfel
55
55
Q kgha - producţia medieNcp - număr mediu de capitule la hectarNs - număr seminţe pe capitulMMB - greutatea a 1000 seminţe icircn grame
Exemplu
4) Sfecla de zahăr (1 septembrie)ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 10 mp (3 racircnduri x 045 m x 74 m
lungime)ndash la fiecare punct de control plantele se recoltează se decoletează (tăierea
frunzelor) se curăţă de pămacircnt şi se cacircntărescndash se determină producţia medie astfel
q - cantitatea de rădăcini recoltate din punctele de control (kg)d - suprafaţa unui punct de control (mp)i - numărul punctelor de control
ndash la producţia stabilită se adaugă sporul de producţie ce se va realiza de la data evaluării la data prevăzută a se recolta (18 grziplantă)
Exemplu
5) Fructe (1 septembrie) MĂRMetoda de evaluare diferă icircn funcţie de tipul de livadă clasică sau intensivă dar
icircn mare constă icircn următoarele etapendash se stabileşte numărul de pomi pentru examinare (2 - 5 ) 480ndash se determină numărul mediu de fructe pe pom şi greutatea acestora icircn kg 30kg
167 de fructe
56
56
ndash se icircnmulţeşte numărul mediu de fructe pe pom cu numărul de pomi existenţi la ha şi se obţine astfel producţia medie la ha 16032 kgha
6) Struguri (de masă - 15 iulie de vin - 1 septembrie)ndash evaluarea se face separat la viile nobile şi la viile de hibrizindash se stabileşte numărul de butuci pe rod la ha cu relaţia
Nbha - numărul de butuci pe rod la hadr - distanţa dintre racircnduri (m)db - distanţa icircntre butuci pe racircnd (m)Ng - număr mediu de goluri (butuci neproductiviinexistenţi) la ha icircn procente
ndash se evaluează producţia de struguri pe butuc număracircndu-se toţi strugurii de pe un număr de 1 - 2 din butucii existenţi pe lot (se recomandă să se efectueze numărătoarea strugurilor pe fiecare al 10-lea butuc din 15 icircn 15 racircnduri)
Producţia de struguri pe butuc se calculează astfel
Pmb - producţia medie pe butuc (grame)Gms - greutatea medie a strugurilor (grame)Ns - numărul de struguri total găsiţi la numărătoareNba - numărul butucilor analizaţi
ndash se calculează producţia medie de struguri la ha cu formula
Pmha - producţia medie de struguri la ha (kg)Nbha - numărul de butuci pe rod la haPmb - producţia medie pe butuc (grame)
Exemplu
57
57
CAPITOLUL IV DETERMINAREA PRAGULUI DE RENTABILITATE (A PUNCTULUI CRITIC) PE CULTURI
Punctul critic marchează acea dimensiune a producţiei medii la care icircncasările din
valorificarea producţiei sunt egale cu cheltuielile totale de producţie deci acel punct al
producţiei medii la care nu se obţine profit dar nu se icircnregistrează nici pierderi
Mărimea costului de producţie şi a ratei profitului se găsesc icircntr-o stracircnsă legătură
cu raportul dintre cheltuielile de exploatare şi cantitatea de produse realizate Prin analiza
costurilor şi cheltuielilor de exploatare icircntreprinzătorul poate calcula nivelul minim de
activitate cerut de menţinerea icircn stare de funcţionare a firmei Cunoscacircnd pragul de
rentabilitate se poate proiecta volumul de vacircnzări icircn vederea obţinerii profitului scontat
De asemenea creditorii şi investitorii solicită adesea efectuarea analizei punctului
critic pentru a ajuta icircn evaluarea cacircştigurilor potenţiale ale unei afaceri şi icircn consecinţă
aceasta trebuie introdusă icircn planul de afaceri
Punctul critic se poate determina icircn două moduri şi anume fără profit programat
sau cu profit programat
Calculul punctului critic fără profit programat este exprimat printr-o relaţie
simplă
y = yי
y = Pvx
yי = Cvx + CF
Pvx = Cvx + CF
x(Pv ndash Cv) = CF
icircn care
y ndash veniturile din valorificarea producţiei (mii lei)
yי - cheltuielile totale icircnregistrate (mii lei)
Pv ndash preţul de vacircnzare unitar
x ndash producţia medie sau volumul vacircnzărilor (unităţi fizice)
Cv ndash cheltuieli variabile unitare
58
58
CF ndash costuri fixe totale
De unde x marchează acea dimensiune a producţiei la care nu se icircnregistrează nici
profit nici pierderi
Determinarea cantitativă şi reprezentarea grafică a PC la cultura Porumb
Cheltuielile variabile
NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrarii
CheltuieliCheltuieli variabilevariabile
(lei) (lei)
CheltuieliCheltuieli variabile variabile
(lei t (lei t ))
(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)
11 Incărcat transportat IC (PK) t 2881 180225 575
22 Descărcat IC (PK) t 2881 2444609 78
33 Incărcat transportat IC (N) t 10 2484545 793
44 Descărcat IC (N) t 1655 6371 02
55 Transportat apa prep sol mii l 30 599 019
66 Incărcat transportat săm t 66 599359 191
77 Recoltat porumb boabe t 530 2606662 832
88 Transportat porumb boabe t 225 1245 04
99
1010
TOTALTOTAL 9962236 31792
a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch Variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologicacopy= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)
59
59
Cheltuielile fixe
NrNr CrtCrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe
(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe
(lei ha)(lei ha)
(a)(a) (b)(b) copycopy (d)(d) (e)(e)
11 Adm Şi deservit IC (PK) ha 302 617645 2045
22 Arat 25 cm +grăpat ha 302 1140192 3775
33 Adm Şi deservit IC (N) ha 302 630389 2087
44 Erbicidat şi deservit ha 302 61155 2025
55 Discuit si preg Pat germ Ha 302 586536 1942
66 Semănat +deservit ha 302 472517 1565
77 Prăşit mecanic I ha 302 819024 2712
88 Prăit mecanic II ha 302 654182 2166
99
1010
TOTALTOTAL 5532035 18318
(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)
60
60
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura porumb - fără profit programat
Ch variabile Cv = 9962236 lei
Ch fixe totale CF = 5532035 lei
Ch fixeha CFha = 18318 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 11 leikg = 1100 leit
Producţia totală de PT= 313355 t
Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 302 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 33961599 lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 9962236 + 33961599 = 133583959 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 133583959 313355=
4263leit
Productia medie de porumb la punctul critic (X)
X= (CFha)(Pv-CVt) = 18318 ( 1100 ndash 4263 ) = 272 tha = 2720 kgha
Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 272 tha 4263 leit = 115953 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx =18318 leiha+ 115953 leiha =299133 leiha
Nivelul producţiei de 2720 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la
cultura porumb icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de
2720 la preţul de 11 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie
Depăşirea acestui nivel al producţiei (2720 ha) duce la obţinerea unui profit iar
scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi
61
61
62
PROFI
T
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
2720 kg2720 kghaha
4000
3000
1000
2000
5000
7000
6000
18318
leiha
299133
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura porumb ndash fără profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
62
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura porumb - cu profit programat
Ch variabile Cv = 9962236 lei
Ch fixe totale CF = 5532035 lei
Ch fixeha CFha = 18318 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 11 leikg = 1100 leit
Producţia totală de PT= 313355 t
Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 302 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 33961599 lei
Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)
Pr = 500000lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 9962236 + 33961599 = 133583959 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 133583959 313355=
4263leit
Profitul programat pe ha (Prha) Prha=PrS =500000302= 165562 leiha
Producţia medie de porumb la punctul critic (X)
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 18318+165562) ( 1100 - 4263 )= 517 tha
= 5170 kgha
Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 517 tha 4263 leit = 220397 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx = 18318 leiha+ 220397leiha = 403577 leiha
63
63
64
profit
suplimen
tar
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
5170 kg5170 kghaha
4000
3000
1000
2000
5000
7000
6000
18318
leiha
403577
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura porumb ndash cu profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
Profit programatProfit programat
PROFI
T
5000
64
Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura porumb
Specificare UMFara profit programat
Cu profit programat
Ch variabile Cv lei 9962236 9962236
Cheltuielile indirecte Ch ind lei 33961599 33961599
Ch variabile totale CVT lei 133583959 133583959
Ch variabile t CVt leit 4263 4263
Ch fixe totale CF lei 5532035 5532035
Ch fixe ha CFha leiha 18318 18318
Profit programat total Pr lei 500000
Profit programat ha Prha leiha 165562
X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 2720
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 5170
Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 115953 220397
Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 299133 403577
Preţ de vacircnzare t Pv leit 1100 1100
Suprafaţa cultivată S ha 302 302
65
65
DETERMINAREA CANTITATIVĂ ȘI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA gracircu
Cheltuielile variabile
NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrarii
CheltuieliCheltuieli variabilevariabile
(lei) (lei)
CheltuieliCheltuieli variabile variabile
(lei t (lei t ))
(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)
11 Incărcat transportat IC (PK) t 4605 260015 179
22 Descărcat IC (PK) t 4605 495645 341
33 Incărcat transportat săm t 666 601343 414
44 Incărcat transportat IC (N) t 10 97019 669
55 Descărcat IC (N) t 6454 24848 017
66 Transportat apa prep sol mii l 30 599 04
77 Recoltat grau t 530 2614762 1802
88 Transportat gracircu t 225 1245 09
99
1010
TOTALTOTAL 49504298 34115
a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)
66
66
Cheltuielile fixe
NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe
(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe
(lei ha)(lei ha)
(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)
11 Adm şi deservit IC (PK) ha 303 619685 2045
22 Arat 18 - 20 cm +grăpat ha 303 1025772 3385
33 Discuit si preg pat germ ha 303 588479 1942
44 Semănat +deservit ha 303 474081 1565
55 Adm şi deservit IC (N) ha 303 632476 2087
66 Adm şi deservit ha 303 613575 2025
77
88
99
1010
TOTALTOTAL 3954068 130497
(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)
67
67
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura gracircu - fără profit programat
Ch variabile Cv = 49504298 lei
Ch fixe totale CF = 3954068 lei
Ch fixeha CFha = 130497 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 09 leikg = 900 leit
Producţia totală de gracircu PT= 145107 t
Suprafata cultivată cu gracircu S = 303 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 14849866 lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 49504298 + 14849866 = 64354164 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 64354164 145107 =
4435leit
Productia medie de gracircu la punctul critic (X)
X= (CFha)(Pv-CVt) = 130497 ( 900 - 4435 ) = 286 tha
= 2860 kgha
Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 286 tha 4435 leit = 12684 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx = 130497 leiha+ 126841 leiha = 257338 leiha
Nivelul producţiei de 2860 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la
cultura de gracircu icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de
2860 la preţul de 09 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie
Depăşirea acestui nivel al producţiei (2860 ha) duce la obţinerea unui profit iar
scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi
68
68
69
PROFI
T
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
2860 kg2860 kghaha
4000
3000
1000
2000
5000
7000
6000
130497
leiha
257338
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura gracircu ndash fără profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
69
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura gracircu - cu profit programat
Ch variabile Cv = 49504298 lei
Ch fixe totale CF = 3954068 lei
Ch fixeha CFha = 130497 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 09 leikg = 900 leit
Producţia totală de gracircu PT= 145107 t
Suprafata cultivată cu gracircu S = 303 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 14849866 lei
Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)
Pr = 400000 lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 49504298 + 14849866 = 64354164 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 64354164 145107 =
4435leit
Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 400000 303 =
132013 leiha
Producţia medie de gracircu la punctul critic (X)
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 130497 + 132013 ) ( 900 - 4435 )
= 575 tha = 5750 kgha
Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 575tha 4435 leit = 255012 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx =130497 leiha+ 255012leiha = 385509 leiha
70
70
71
profit
suplimen
tar
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
5750 kg5750 kghaha
4000
3000
1000
2000
5000
7000
6000
130497
leiha
3855
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura gracircu ndash cu profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
Profit programatProfit programat
PROFI
T
5000
71
Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura gracircu
Specificare UMFara profit programat
Cu profit programat
Ch variabile Cv lei 49504298 49504298
Cheltuielile indirecte Ch ind lei 14849866 14849866
Ch variabile totale CVT lei 64354164 64354164
Ch variabile t CVt leit 4435 4435
Ch fixe totale CF lei 3954068 3954068
Ch fixe ha CFha leiha 130497 130497
Profit programat total Pr lei 400000
Profit programat ha Prha leiha 132013
X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 2860
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 5750
Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 12684 255012
Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 257338 385509
Preţ de vacircnzare t Pv leit 900 900
Suprafaţa cultivată S ha 303 303
72
72
DETERMINAREA CANTITATIVĂ ȘI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA măr
Cheltuielile variabile
NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrarii
CheltuieliCheltuieli variabilevariabile
(lei) (lei)
CheltuieliCheltuieli variabile variabile
(lei t (lei t ))
(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)
11 Incărcat transportat IC (PK) T 124 694 84
22 Descărcat IC (PK) T 124 145896 177
33 Adm şi deservit IC (PK) T 50 691 839
44 Administrat gunoi de grajd T 50 288 35
55 Săpat gropi pt plantat pomi Buc 048 281 34
66 Plantat + udat Buc 048 7488 909
77 Tăieri de forma coroanei Buc 25 25 03
88 Incărcat transportat IC (N) T 0855 1107 134
99 Adm şi deservit IC T 5 896 109
1010 Transportat apa prep sol T 3 4592 558
1111 Recoltat prune T 5 187 23
1212 Transportat prune T 8234 14327 174
TOTALTOTAL 1914066 2325
a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)
Cheltuielile fixe
73
73
NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe
(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe
(lei ha)(lei ha)
(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)
11 Arătură in livadă Ha 5 2057 4114
22 Discuit arătura Ha 5 913 1826
33 Prăşit printre racircnduri Ha 5 804 1608
44 Stropit cu insecto-fungicide Ha 5 1802 3604
55 Erbicidat şi deservit Ha 5 690 138
66
77
88
99
1010
TOTALTOTAL 6266 12532
(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)
74
74
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura măr - fără profit programat
Ch variabile Cv = 1914066 lei
Ch fixe totale CF = 6266 lei
Ch fixeha CFha = 12532 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 1 leikg =1000 leit
Producţia totală de mere PT= 8234 t
Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 5 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 673021 lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 1914066 + 673021 = 2587087 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 2587087 8234 = 3142 leit
Productia medie de mere la punctul critic (X)
X= (CFha)(Pv-CVt) = 12532 ( 1000 - 3142 ) = 19 tha
= 1900 kgha
Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 19 tha 3142 leit = 59698 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx =12532 leiha+ 59698 leiha =185018 leiha
Nivelul producţiei de 1900 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la
cultura de măr icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de
1900 la preţul de 1 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie Depăşirea
acestui nivel al producţiei (1900 ha) duce la obţinerea unui profit iar scăderea
producţiei sub acest nivel determină pierderi
75
75
76
PROFI
T
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
1900 kg1900 kghaha
4000
3000
1000
2000
5000
7000
6000
12532
leiha
185018
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura măr ndash fără profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
76
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura măr - cu profit programat
Ch variabile Cv = 1914066 lei
Ch fixe totale CF = 6266 lei
Ch fixeha CFha = 12532 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 1 leikg =1000 leit
Producţia totală de mere PT= 8234 t
Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 5 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 673021 lei
Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)
Pr = 100000 lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 1914066 + 673021 = 2587087 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 2587087 8234 = 3142 leit
Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 100000 5
= 20000 leiha
Producţia medie de mere la punctul critic (X)
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 12532 + 20000 ) (1000 - 3142 )
= 31 tha = 31000 kgha
Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 31 tha 3142 leit = 97402 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx =12532 leiha+97402 leiha = 109934 leiha
77
77
78
profit
suplimen
tar
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
31000 kg31000 kghaha
7500
5000
1000
2500
10000
15000
12500
12532
leiha
109934
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura măr ndash cu profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
Profit programatProfit programat
PROFI
T
5000
78
Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura măr
Specificare UMFara profit programat
Cu profit programat
Ch variabile Cv lei 1914066 1914066
Cheltuielile indirecte Ch ind lei 673021 673021
Ch variabile totale CVT lei 2587087 2587087
Ch variabile t CVt leit 3142 3142
Ch fixe totale CF lei 6266 6266
Ch fixe ha CFha leiha 12532 12532
Profit programat total Pr lei 100000
Profit programat ha Prha leiha 20000
X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 1900
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 31000
Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 59698 97402
Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 185018 109934
Preţ de vacircnzare t Pv leit 1000 1000
Suprafaţa cultivată S ha 5 5
79
79
CAPITOLUL VCAPITOLUL VCONCLUZII ŞI RECOMANDĂRICONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI
Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţiei acestora
Evaluarea se face icircn două etape- icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele caracteristice de dezvoltare a plantelor- icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite norme standardizate
Icircn funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfelPorumb 3133 toneGrau 1451 toneMăr 82 toneEfectuacircnd eficiența celor trei culturi icircn urma rezultatelor acestora am
observat că cultura cea mai favorabilă este porumbul urmată de cultura grăacircluiPe viitor cea mai bună cultură atat cantitativă cacirct și calitativă este cultura porumbului
80
80
B3 Descrierea activitatilor curente (agricole si non-agricole) si a tehnologiilor aplicate
Buget de venituri - cheltuieli și consumuri intermediare pentru produsul - Miere
Indicatori UM Cantitate
Pret VALOAREUM
ICONSUMURI (CHELTUIELI) MATERIALE (1+2+3+4+5+6) 3198100
1 Combustibil L 2000 59 11800002 Apa si canal msup3 100 24 240003 Energie electrica Kw 30000 053 15900004 Romtelecom min 1000 004 40005 Gaz msup3 550 12 66000
6Cheltuieli cu aprovizionarea ( 10din 1) lei 334100
IICONSUMURI(CHELTUIELI) CU FORTA DE MUNCA 173000
7Personalul permanent implicat icircn producție zo 10 30 30000
8Personal sezonier implicat icircn producție zo 2 20 4000
9 Personalul administrative persoane 1 50 500010 Fond retribuire zo 134000
III ALTE CONSUMURI(7+8+9+10) 8651133
11 Cheltuieli generale(3din I+II) Lei 101133
12 Dobacircnzi la credite Lei 500000
13 Asigurări (8 din valoare ) Lei 635000014 Amortismente Lei 1700000
ATOTAL CONSUMURI INTERMEDIARE (I+II+III) 12022233
B VALOAREA PRODUCTIEI 10000000 1400000000B1 Miere kg 10000000 14 1400000000
C VENIT IMPOZABIL(B-A) 1387977767
C1 (-)Impozite si taxe 500000 C2 (+)Subvenţii 30000000D PROFIT BRUT 1357477767
E IMPOZITUL PE VENIT 222076443F PROFIT NET 1165901324
G COST DE PRODUCTIE 042H Profit la kg 117
9
3 Cheltuieli cu energia electrica si combustibil
Indicatori kw kw Lei LeiValoare leibuc
Curs leuEuro =43791zi
unitate anunitate Kw anunitate
CONSUMURI CU ENERGIA bucunitate Zile an 36500
Consum energie 8219 300000005
3 1590000 1590000
Total (lei)an 1590000 Total (Euro) 363088 363088Revine pe kg miere (lei) 000
Revine pe kg miere (Euro) 000 bucunitate Zile an 36500
Consum energie mentinere ambient 189 10000005
3 53000 53000
Total (lei)moara 53000
Total (Euro) 12103 Revine pe kg miere (lei) 000
Revine pe kg miere (Euro) 000
kwunitate Zile an 36500
Consum energie iluminat 189 5000005
3 26500 26500Total (lei)moara 26500
Total (Euro) 6051
Revine pe produs (lei) 000
Revine pe produs (Euro) 000
Indicatori litri litri lei Lei
zi
unitate anunitate litru anunitate
10
CONSUMUL CU COMBUSTIBILUL litriunitate Zile an 36500
Aprovizionare materii prime 1370 50000060
0 3000000
Transport produse 219 8000040
0 320000
Alte operaţii tehnologice 110 4000048
0 192000
Total (lei)moara 620000 3512000
Total (Euro) - 141582 801991 Revine pe kg miere (lei) - 000 002
Revine pe kg miere (Euro) 000 000 000
TOTAL CONSUMUL ENERGIE+COMBUSTIBILUL Kw+Lunitate Zile an 36500
Total (lei)moara 5181500
Total (Euro) 1183234 Revine pe kg miere (lei) 00051815 Revine pe kg miere (Euro) 00011832 Revine pe um (lei) 00051815 Revine pe um (Euro) 00011832
5Alte cheltuieli materiale+apaIndicatori Leian
Cheltuieli cu apa 240
Cheltuieli diverse(obiecte de recuzitaobiecte sanitare etc) 1155
Total (lei) 1395Total (Euro) 3185586
Revine pe um (lei) 1395Revine pe um (Euro) 3185586
9Asigurari-cota parte 08 din valoarea productieiIndicatori Curs Valoare lei
4312 0
kg miere 10000000
11
Valoare producție 14000000Valoare asigurare lei 112000
Valoare asigurare Euro 2597403Revine pe um (lei) 1120Revine pe um (Euro) 2597403
10AmortismentIndicatori Curs Valoare lei
43791 0
Moara 1200 kgh Loporcaro MDTL-2 735000
Siloz 100000Cantar electronic 20000
IVECO Daily Furgon 215000Ford Cargo 3535D 500000Magazie de cereale 10000
Valoare utilaje 1580000Valoare amortizare din utilaje (2) lei 31600Valoare amortizare din utilaje (Euro) 72160946
Revine pe kg miere (leian) 0158
Revine pe kg miere (Euroan) 00360805Revine pe um (lei) 000158
Revine pe um (Euro) 00000158
NU ESTE CAZUL
ICHELTUIELI CU FORTA DE MINCA
Indicatori nr salariu Lei
12
salariati icircncadrare anunitate
CONSUMURI CU ENERGIA moara 0 Zile an
Contabil 1 1500 18000
Administrator 1 1700 20400
Șofer 2 1000 24000
Total fond salarii (lei)ferma 4200 62400
Total (Euro) 959101 142495
Revine pe UM (lei) 42 624Revine pe UM (Euro) 959101 142495
Ajutor şomaj( 5) 210 2520
C A S (2333) 97986 1175832Contribuţii ptfond sănătate(7) 671371 805645
Fond solidaritate (2) 84 1008
Total fond retribuire (lei)moaraan 1609196
Total fond retribuire (Euro)ferma an 367472Total fond retribuire (lei)um 1609196
Total fond retribuire (Euro)um 36747197
13
B4 Politica de aprovizionare Furnizori de materii prime
Tabel B4 1
PRINCIPALII FURNIZORI DE MATERII PRIME
FURNIZOR
Extern
AdresaCantitate
aprox(tone)Valoare
aprox (LEI) aprox din total
achizitii
Inter
n
1
Sc ZOO IMPEX Srl I
str Tineretului Nr 2-4 NEAMT 5000
3500000050
2
SC AGROMEC SA I
STR AGRICULTORILOR 30A NEAMT 2000
14000000
20
3
SCMIERE AZ SA
I
STRCOLINEI NR28 NEAMT 2000
14000000
20
4
SC SC Marsat SA I
Str Stefan cel Mare nr 270 Neamt 1000
700000010
TOTAL 10000 70000000 100
Tabel B4 3PRINCIPALII FURNIZORI DE SERVICII
FURNIZOR
Extern
AdresaCantitate
aproxValoare aprox
(LEI) aprox din total
achizitiiIntern
1SC CONEL SA
I 30000 15900 9191
2SC TERMOFICARE SA I 300
700405
3SC ROMGAZ SA
I 550660
382
4
SC ROMTELECOM SA
I 100040
023TOTAL 0 17300 10000
B5 Politica de desfacere Canale de distribuţie
Tabel B51Principalii clienţi ai societatii
Nr crt
Client Valoare
Pondere
Termen de plata
(Nume si adresa)
(lei)
14
1
DELTA COM SRL NEAMT
7000000 50 7 ZILE
str Aleea Ulmilor nr 21A Neamt
2Dorivi Prodcom SRL Baneasa Str Alexandru Zirra Nr 5 3500000 25 7 ZILE
3Eurolil SRL - Aleea Targului BlA 9 ScA15 Neamt 615200 3500000 25 7 ZILE
TOTAL 14000000 100 7 zile
Tabel B52Datele de identificare ale principalilor clienţi
Nr Crt Societate
Cod Unic de Inregistrare
Telefon
AdresaFax
1DELTA COM SRL 19845043
756987341 str Aleea Ulmilor nr 21A Neamt
2Dorivi Prodcom SRL 16534567
757453421 Baneasa Str Alexandru Zirra Nr 5
3 Eurolil SRL 1599114975519543
2 Aleea Targului BlA 9 ScA15 Neamt 615200
Produsele obținute ndash Miere albatarate si altele ndash sunt valorificate pe baza de
contract cu ALFA COM SRL ASCO Prodcom SRL FOOD AZ SRL care preia marea
parte a cantititatii de miere aceasta fiind folosita in domeniul panificatiei Distribuția se
efectueaza direct fara inermediari Livrarile se fac zilnic cu termene de plata la 7 zile
PARTEA A II - A - DESCRIEREA INVESTIȚIEI
C PREZENTAREA PROIECTULUI
C1 Obiectivele proiectuluiFerma de cultivare a
Folosirea metodelor biologice de control al buruienilor ndash micoerbicidele
15
Diversificaea și implementarea masurilor biologice icircn tehnologia de cultivare a graului de toamnaporumbului si marului
Producerea de cereale ecologice Integrarea producției prin achiziționarea unei COMBINE DEUTZ-FAHR
MODEL 6060 HTS si a unui TRACTOR SAME MODEL EXPLORER 3-100 pentru o mai buna valorificare a solului si pentru producerea unei mai mari cantitați de grau si porumb in localitatea Secuieni jud Neamt
Achizitionarea unui Cultivator Maschio MG 300 Stabwalze 500 Valorificare producției secundare
Suprafata destinata pentru cele trei culturi avute in vedere va fi urmatoarea Mar 5 ha Grau 303 ha Porumb 302 ha
Bugetele de venituri si cheltuieli agrozootehnice
Buget de venituri - cheltuieli și consumuri intermediare pentru produsul ndash Miere
Indicatori UMCantitat
e
Pret VALOAR
EUM
ICONSUMURI (CHELTUIELI) MATERIALE (1+2+3+4+5+6) 3198100
1 Combustibil L 2000 59 11800002 Apa si canal msup3 100 24 24000
3 Energie electrica Kw 30000 053 15900004 Romtelecom min 1000 004 40005 Gaz msup3 550 12 66000
6Cheltuieli cu aprovizionarea ( 10din 1) lei 334100
IICONSUMURI(CHELTUIELI) CU FORTA DE MUNCA 173000
7Personalul permanent implicat icircn producție zo 10 30 30000
8Personal sezonier implicat icircn producție zo 2 20 4000
9 Personalul administrativepersoan
e 1 50 500010 Fond retribuire zo 134000
IIIALTE CONSUMURI(7+8+9+10) 8651133
11Cheltuieli generale(3din I+II) Lei 101133
12 Dobacircnzi la credite Lei 500000
13 Asigurări (8 din valoare ) Lei 635000014 Amortismente Lei 1700000
16
ATOTAL CONSUMURI INTERMEDIARE (I+II+III) 12022233
B VALOAREA PRODUCTIEI 1000000
0 1400000000
B1 Miere kg1000000
0 14 1400000000
C VENIT IMPOZABIL(B-A) 1387977767 C1 (-)Impozite si taxe 500000 C2 (+)Subvenţii 30000000D PROFIT BRUT 1357477767
E IMPOZITUL PE VENIT 222076443F PROFIT NET 1165901324
G COST DE PRODUCTIE 042H Profit la kg 117
Caracteristicile principale ale utilajelor sau constructiilor intentionate a se achiziționa prin proiect
COMBINA DEUTZ-FAHR MODEL 6060 HTS
17
CARACTERISTICI GENERALE
Elevator de alimentare Inversor electric pentru elevator si heder 2 cilindrii hidraulici de ridicare Batator Latime 1270 mm Oslash 600 mm 8 sine de batere variator electric pentru variatia vitezei de la 420 la 1250 rotmin Turbo separator diametru 590 mm Suprafata de separare 081 mp Ajustare electrica in 5 pozitii de la 25 la 65 mm Viteza 775 sau 410 rotmin Contrabatator 15 sine 14 mm distanta suprafata 095msup2 aparator pietre rabatabil reglare electrica independenta frontala si posterioara Scuturatori 5 caisori suprafata totala 730 msup2 Sistemul de curatire curatire proprie prin contra-actiune a sitelor Recuperare independenta pe ambele laturi ale masinii Buncar Capacitate 7500 litrii cu suprafata de acoperire Viteza de descarcare 90lsec Tub de descarcare cu deschidere hidraulica fereastra de inspectie in spatele scaunului operatorului Motor Deutz TCD 2012 L06 4V 6 cilindrii 4 valve Commom Rail diesel 183 kw250 CP Racire cu lichid Rezervor combustibil 555l Transmisia Complet hidrostatica cutie de viteze cu 4 trepte Frane Discuri de frana asistate hidrostatic si frana de parcare independenta Pneuri 62075R30 fata si 40570R20 spateLatime de suport 3047 mm Cabina Tip Commander IV cu vedere panoramica si geamuri usor colorate coloana volan reglabila sistem de aer conditionat si incalzire scaun PNEUMATIC sofer si scaun pasager radio si set pre-cd (4 difuzoare si antena) oglinda dreapta cu control electric Control softwear in limba Baneasaa Sistem de iluminat Conform regulamentului de trafic 6 lumini de lucru 1 lumina pentru tubul de descarcare 2 girofaruri 2 lumini posterioare Echipament atasare posterioara rapida pentru carucior heder extinctor manual de operare in limba Baneasaa
18
TRACTOR SAME MODEL EXPLORER 3-100
CARACTERISTICI GENERALE
Motor DEUTZ EURO III cu 4 cilindri turboalimentat cu capacitate de 4038 cm3 Putere max (2000 25 CE) 109 CP80 kW Motor răcit cu lichid ulei Radiator ulei motor transmisie Oprire motor cu cheia de contact Motor compatibil cu Biodiesel pacircnă la 100 Capacitate rezervor combustibil 160 l Ambreiaj hidrostatic Ambreiaj multi-disc PTO comandat hidraulic cu discuri imersate icircn ulei Blocare electrohidraulică a diferenţialului faţă şi spate Direcţie hidrostatică cu pompă independentă şi cilindru de direcţie cu dublu sens Coloana volanului rabatabilă şi reglabilă Unghi de viraj 55deg Manete laterale comandă cutie de viteze Toba de eșapament cu evacuare pe cabină cutie de viteze cu 5 rapoarte 15F + 15R cacircrlig frontal cacircrlig de prindere categoria C posterior PTO spate 540 ndash 1000 RPM baterie 12V-100h-650A manual de utilizare şi icircntreţinere icircn limba Baneasaă
ECHIPAMENTE STANDARDIZATE
Cutie de viteze 40kmh Sistem hidraulic cu pompă de 56 lmin Roti 42070R 24 faţă 48070R 34 spate Reglaj electronic motor
19
Extensie aripi spate Cilindrii suplimentari Filtru aer 8rdquo cu ejector de praf Distribuitori hidraulici auxiliari cu 4 prize rapide Stabilizatori telescopici Fracircnă hidrostatică integral independentă pe toate cele 4 roţi cu discuri de fracircnare icircn baie de ulei cu dispozitiv de excludere a franelor anterioare Scaun textil CABINĂ ORIGINALĂ TESTATĂ FONIC icircncălzire şi ventilare parbriz mobil locaş radio 2 lumini de lucru faţă şi 2 lumini de lucru spate ieşire spate pentru cabluri lumini interioare Faruri anterioare pentru condus pe dreapta Aer condiționat Girofar Suport pentru contragreutăți + 8 contragreutăți față (320 kg)
Cultivator Maschio MG 300 Stabwalze 500
20
Model Latime de lucru(cm) Putere necesara(CP) Masa(kg)MG 175 175 2535 320
Dotari- cutie de viteze din fonta- reductor de viteza de 540 rotmin(rotmin rotor 260)- rolele sunt plasate intr-un fel de cusca- cat I (3 puncte de prindere)
C3 Managementul proiectului (Responsabilul legal)
1 NumeDUCEAC Prenume IONUT Funcţia ADMINISTRATOR Studiile si experienţa (relevante pentru proiect)
C V Responsabilul legal
Icircntreprinderea Funcţia avuta Perioada
SC ALBINA SA SEF BIROU 2008-2013
STUDENT In prezent
C4 Lista de achizitii si sursele de achiziţii pentru activele ce fac obiectul proiectului materiile prime pentru punerea in functiune a proiectului
Tabel C41 ndash Lista de achizitii active
Furnizor Date furnizor Produs
21
Nr Crt
Valoare estimata
(EUR)
din total valoare eligibila
a proiectului
(daca este cunoscut la momentul
depunerii cererii de finantare)
1 DEUTZ-FAHR
Specializat in producția de utilaje pentru
agricultura
COMBINA MODEL 6060
HTS 125000 7483
2 SAME
Specializat in producția de utilaje pentru
agricultura
TRACTOR MODEL
EXPLORER 3-100 40000 2394
3 GEO
Specializat in producția de utilaje pentru
agriculturaCultivator MG
175 2031 123
TOTAL167031 100
Lista de achizitii materii prime
Nr Crt
Furnizor
Date furnizor Produs
Valoare estimata
(EUR)
din total
necesar de
materii prime
(daca este cunoscut la momentul depunerii cererii de finantare)
1 SC GA PRO CO CHEMICALS SA
Are in patrimoniu fabrica de
icircngrasăminte Icircngrășaminte 1255000 5375
2 PETROM
Specializat in comercializarea combustibililor Combustibil 500000 2141
3 KWS SEMINTE SRL
Specializat in obținerea
semințelor de soiagrauporumb
etc
Semințe de grauporumbsoia etc 580000 2302
TOTAL 2335000 100
C5 Personal si instruireNU ESTE CAZUL
Tabel C51Grafic angajare personal
Nr Crt Specialitate
Număr2002 2003 2004 2005 2006 2007
TOTAL 0 0 0 0 0 0
Necesar personal
22
- 1 contabil- 3 mecanizatori- 4 muncitori sezonieri
C6 Graficul estimat al proiectului
Proiectul va fi realizabil in 12 luni de la aprobarea finantarii
Lunile I ndashIV vor face demersuri pentru un imprumut bancar și se va acorda
icircmprumutul ( 300000 E)
Lunile V ndash VIII - se va achiziționarea utilajul propriu-zis
(combinatractorulcultivatorulsemanatoarea) se vor semna contractele cu furnizorii și
se vor livra utilajele
Lunile IX ndashXII ndash testarea utilajelor si inceperea activitatii
Diagrama Gantt
Denumire activitate
IAN
FEB
MARTIE
APRILIE
MAI
IUNIE
IULIE
AUGUST
SEPT
OCT
NOI
DEC
Contractarea unui imprumut bancar pe tremen lung X X Studierea ofertelor furnizorilor de utilaje X X Contractarea furnizorilor de utilaje
X X X Livrarea utilajelor X X X X Testarea utilajelor X X X
C7 Impactul proiectului asupra dezvoltarii zonei si a mediului de afaceri
In urma contractarii imprumutului bancar si achizitionarii de utilaje
performante se va incerca practicarea unei agriculturi rationale si de durata cu recolte
23
bogate si sanatoase de secara mazare si cartof care din punct de vedere ecologic sa
corespunda normelor UE in localitatea Secuieni JudNeamt
Acest fapt va determina totodata si creșterea veniturilor la bugetul
Primariei Secuieni JudNeamt datorita taxelor și impozitelor care se plătesc și
desemeni la bugetul statului se vor plăti impozite și taxe care icircn final vor fi icircn
beneficiul cetățenilor In practicarea agriculturiiintr-un mod intensiv se va avea in
vedere respectarea normelor de mediuPentru toate categoriile de materii prime
(combustibil piese de schimb icircngrășaminte etc) se vor icircncheia contracte icircn așa fel
icircncat să fie asigurat mersul normal al activității agricole Deasemeni si producția finita
(secaramazarecartof) care se va realiza va fi livrata in icircntregime pe baza de
contracte icircncheate
D PROIECŢII FINANCIARE SI INDICATORI FINANCIARI
D1 Bazele de productie
Cu proiect
A6 Denumire utilaj (noi) Costuri Amortizare Intretinere 2Combina DEUTZ-FAHR model 6060 HTS 125000 000 2500
TRACTOR SAME MODEL EXPLORER 3-100 40000 000 800
Cultivator Maschio MG 300 Stabwalze 500 2031 000 4062
167031 000 334062
D2 Contul de profit si pierderi previzionat ( pe o perioada de 3 ani )
Proiectia contului de profit si pierdere activitate cu proiect
Nr Crt Categoria AN 1 AN 2 AN 3
Venituri din exploatare 1 Venituri din vanzarea marfurilor Mii Lei
24
Euro 2 Productia vanduta Mii Lei 47000000
0485000000 500000000
Euro 107327990
110753351 114178713
3 Variatia stocurilor Mii Lei
Euro
4 Alte venituri Mii Lei Euro 5 Venituri din exploatare ndash total Mii Lei 47000000
0485000000 500000000
Euro 107327990
110753351 114178713
Cheltuieli pentru exploatare 6 Cheltuieli materiale ndash total Mii Lei
94000000 97000000 100000000
Euro 21465598 22150670 22835743
7 Cheltuieli cu lucrari si servicii executate de terti Lei
437330 450050 500040
Euro 99868 102772 1141888 Cheltuieli cu impozite taxe si varsaminte
asimilateMii Lei
250000 300000 350000 Euro 57085 68507 79925
9 Cheltuieli cu personalul ndash total Mii Lei 347330 360050 370560 Euro 79315 82220 84620
10 Alte cheltuieli de exploatare Mii Lei
Euro
11 Cheltuieli cu amortizarile si provizioanele Mii Lei 2510000 2750000 3000000
Euro 573177 627983 68507212 Cheltuieli pentru exploatare - total Mii Lei
97544660 100860100 104220600 Euro 22275047 23032153 23799548
13 Rezultatul din exploatare Mii Lei 372455340 384139900 395779400
Euro 85052942 87721198 90379165Venituri financiare ndash total
14 Venituri financiare ndash total Mii Lei Euro
Cheltuieli financiare din care
15 Cheltuieli privind dobazile Euro
16 Altele Mii Lei
Euro
17 Cheltuieli financiare - total Mii Lei Euro
18 Rezultatul financiar al exercitiului Mii Lei
25
Euro
19 Rezultatul brut al exercitiului Mii Lei
Euro
20 Impozit pe profit Mii Lei
Euro
21 Profit net Mii Lei
Euro
D3 Fluxul de numerar previzionat ( pe o perioada de 3 ani )
Flux de numerar - previziuni Anul 1 Anul 2 Anul 3OPERATIUNEAPERIOADA
MII LEI I ACTIVITATEA DE INVESTITII SI FINANTARE 0 0 0A Total intrari de lichiditati din (A1+A2+A3)
A1 Aport la capitalul social si contul intreprinzatoruluiA2 Vanzari de active inclusiv TVA 0 0 0A3 Credite pe termen lung din care (A31 + A32) A31 Imprumut BancaA 32 Grant SAPARD 0 0 0
B Total iesiri de lichiditati prin (B1+B2+B3)B1 Achizitii de active fixe corporale inclusiv TVAB2 Achizitii de active fixe necorporale inclusiv TVAB3 Cresterea investitiilor in curs 0 0 0
C ExcedentDeficit de lichiditati (A-B) 0 0 0D1 Rambursari de Credite pe termen mediu si lung din care (D11+ D12) D11 Rate la imprumutul Banca D12 Rate la alte Credite pe termen mediu si lung 0 0 0D2 Plati de dobanzi la Credite pe termen mediu si lung din care (D21+D22) D21 La imprumutul Banca D22 La alte Credite pe termen mediu si lung 0 0 0
E Flux de lichiditati din activitatea de investitii si finantare (C-D1-D2)II ACTIVITATEA DE EXPLOATARE SI ALTE ACTIVITATI 130727
51472387 1624350
F Incasari din activitatea de exploatare inclusiv TVA ( F1)130727
51472387 1624350
F1 Vanzari varianta cu proiectG Incasari din activitatea financiaraH Credite pe termen scurt 130727
51472387 1624350
K Plati pentru activitatea de exploatare inclusiv TVA (dupa caz) din care 0 0 0
1 Cheltuieli privind marfurile
2 Cheltuieli cu materiileprime 679603 747737 807415
26
3 Cheltuieli cu materialele consumabile 43637 48000 51842
4 Cheltuieli cu energia si apa 12988 14512 15672
5 Altecheltuieli materiale 10204 10323 11144
6 Cheltuieli cu serviciile executate de terti 55609 61160 66051
7 Cheltuieli cu impozite taxe si varsaminte asimilate 12500 13740 148408 Cheltuieli cu personalul angajat 0 0 09 Cheltuieli cu asigurarile si protectia sociala 0 0 0
10 Alte cheltuieli exploatare 0 0 011 Cheltuieli cu amortizarea si provizioanele
26064 26064 260642222222111111
L Flux brut exclusiv plati pentru impozit pe profit si TVA468670 550851 631321
M Plati pentru impozite si taxe (M1 + M2)186568 219297 251573
M1 TVA de platit 68667 104661 119950
M2 Impozit pe profit 97901 114636 131623N1 Rambursari de credite pe termen scurtN2 Plati de dobanzi la credite pe termen scurtO1 DividendeP
Total plati exclusiv cele aferente exploatarii (M+N1+N2+O1)P Total plati exclusiv cele aferente exploatarii (M + N1 + N2 + O1) 186568 219297 251573Q Flux de numerar din activitatea curenta (L-P) 280102 331554 379748II FLUX DE LICHIDITATI (CASH FLOW)R Flux de lichiditati net al perioadei (Q+E) 280102 331554 379748
S Disponibil de numerar al lunii precedenteDisponibil de numerar curent (S+R) 130597 410609 742253
T 410609 742253 1122001
D4 Indicatorii financiari
Valoarea investitiei (Vi) = valoarea totala a proiectului (exprimata in lei) ndash 12900000000 lei
LEI___________________________________________________________________________Specificare AN 1 AN 2 AN 3______________________________________________________________________Veniturile din exploatare (Ve)
27
470000000 485000000 500000000
___________________________________________________________________________Cheltuieli de exploatare (Ce)
97544660 100860100 104220600
___________________________________________________________________________
Rezultatul din exploatare (Re) = Se calculeaza Re = Ve ndash Ce - minim 10 din Ve
372455340 384139900 395779400
Profitul net (Pn) = rezultatul final al exercitiului financiar (anual) din care s-a scazut impozitul pe profit
312862486 322677516 332454696
Durata de recuperare a investitiei (Dr) = indicator ce exprima durata de recuperare a investitiei (exprimat in ani)
Se calculeaza Dr= ViPn mediu sau Dr=(Vi - 5 x Pn)Pn
unde Pn mediu = profit net mediu pe orizontul de prognoza Dr ndash ESTE 145 ANI
Rentabilitatea capitalului investit (Rc) = PnVi x 100 () Pn-profit net pentru fiecare an al perioadei previzionate
145 150 154___________________________________________________________________________
Cheltuieli financiare (Cf) = NU ESTE CAZUL___________________________________________________________________________
28
Gradul de acoperire a cheltuielilor financiare (Ga) = NU ESTE CAZUL
___________________________________________________________________________Flux de numerar net la sfarsitul perioadei (FNN) = Total intrari-Total iesiri FNNgt=0 (pentru fiecare an de prognoza)
280102 331554 379748 425733466695
Valoare actualizata neta (VAN) =aringFNi(1+r)I +FN5r VANgt0 r=rata de actualizare=8
CAPITOLUL IICAPITOLUL IISTRUCTURA FONDULUI FUNCIAR ŞI IcircNTOCMIREASTRUCTURA FONDULUI FUNCIAR ŞI IcircNTOCMIREA
ASOLAMENTULUIASOLAMENTULUI
21 Mărimea şi structura categoriilor de folosinţă a terenului
Tabelul 1Mărimea şi structura categoriilor de folosinţă a terenului
Specificare Ha din total din agricol
Suprafaţa totală 620 1000 -
Teren agricol 618 9968 1000
Teren arabil
- din care irigat
610 9839 987
300 4839 4854
Păşuni naturale 2 032 032
29
Facircneţe naturale 1 016 016
Livezi 5 08 08
Vii
Teren neproductiv 2 032 X
Condiţii naturaleDescrierea zonei icircn care este amplasată exploataţia cu cel puţin următoarele elemente
a) Temperatura medie anuală 940Cb) Precipitaţii medii anuale 534 mmmpc) Tipul de sol predominant textura panta
- tipul de sol cernoziom cambic- textura grosieră- panta 7 - 150C
Favorabilitatea terenului pentru diferitele culturi
Se va face o scurtă prezentare a caracteristicilor principalelor tipuri de sol cu favorabilitatea culturilor
CernoziomurileAu proprietăti fizice hidrofizice chimice termice şi de aeraţie foarte bune Cu toate că
sunt foarte bine aprovizionate cu azot fosfor şi potasiu pe aceste soluri pentru menţinerea fertilităţii şi obţinerea de producţii mari şi constant se recomandă aplicarea de icircngrăşăminte chimice şi organice Cernoziomurile sunt indicate pentru toate folosinţele şi culturile agricole
AluvisolurilePrezinta o fertilitate relativ bună fertilitatea depinzacircnd de gradul de solificare Pe
aluvisoluri pot fi cultivate o serie largă de plante specifice condiţiilor din ţara noastră porumb floarea soarelui cartof gracircu legume viţă de vie pomi
Soluri bruneDatorită proprietăţilor fizice (textură mijlocie structură granular medie permeabilitate
pentru apă şi aer rezistenţă scăzută la lucrările mecanice) sunt favorabile creşterii şi dezvoltării plantelor Pentru producţii mari se recomandă administrarea de icircngrăşăminte chimice organice şi verzi Sunt folosite pentru culturile gracircu porumb legume pomi migdal
22 Alegerea culturilor (criteriile avute icircn vedere culturile alese)
30
Criteriile avute icircn vedere (economice tradiţie asigurarea materiilor prime pentru investiţia de la planul de afaceri etc)
Cultura m ărului Importanta culturii marului se datoreaza valorii alimentare si gustative terapeutice si
profilactice a fructelor insusirilor lor tehnologice specifice particularitatilor agrobiologice ale pomilor si valorilor economice mari
Merele constituie unul dintre componentele de baza in alimentatia moderna a omuluiMărul creşte şi se dezvoltă bine icircn toate zonele Moldovei deoarece sunt condiţii
pedoclimaterice favorabile pentru cultivarea acestei specii pomicole Importanţa acestei specii pomicole ca cultură este determinată de valoarea alimentară calităţi gustative icircnalte icircnsuşirile terapeutice şi profilactice pentru sănătatea omului particularităţilor tehnologice specifice particularităţilor agrobiologice ale pomilor şi de valoarea economică mare de producţie Cultivarea merelor este o afacere profitabilă care are următoarele avantaje
- Plantaţia de măr poate fi exploatată 20-30 de ani iar investiţia se recuperează icircn 2-3 ani- Cererea crescacircndă pe piaţa locală şi externă la produsele agricole de valoare icircnaltă- Preţ avantajos la comercializarea merelor icircn stare proaspătă- Creşterea pe piaţa internaţională a cererii pentru producţia conservată (sucul concentrat)
Ele reprezinta aproape singurul aliment gata pregatit in natura care poate fi consumat fara alte adaosuri fie in stare proaspata fie consumate ca sucuri compot dulceata cidru marmelada etc Datorita insusirilor tehnologice merele constituie o materie prima cu pondere mare in industria alimentara
Astfel din punct de vedere chimic merele contin in medie 845 apa 141 zaharuri 02 substante pectice 06 substante grase 90 UI vitamina A 002 mg vitamina B2 01mg vitamina B1 7mg vitamina C 7 mg calciu 10 mg potasiu cat si cantitati reduse de aluminiu mangan sulf cobalt si altele
Principalii consumatori de mere sunt pieţele agricole locale antreprenori care exportă fructele fabricile de conserve depozite angro şi magazine procesatorii de fructe uscate Cele mai bune preţuri pot fi obţinute icircn cazul comercializării merelor icircn stare proaspătă pentru consum curent iar cele mai mici preţuri sunt icircnregistrate la mere comercializate icircntreprinderilor de procesare
Importanta marului rezida in particularitatile lui biologice Existenta unui numar mare de soiuri cu coacere esalonata in diverse epoci si capacitatea de pastrare in stare proaspata timp indelungat a soiurilor de iarna asigura consumul de fructe proaspete aproape in tot cursul anului circa 10 luni din 12 ale unui an Avand o mare capacitate de pastrare si o buna rezistenta la manipulare fructele pot fi transportate cu usurinta la distante mari
Cultura porumbului
Porumbul ocupa locul 3 ca importanta in lume Aceasta pozitie se justifica printro serie de particularitati
-prezinta o mare capacitate de productie cu cca 50 decat celelalte cereale-are o mare plasticitate ecologica-este o planta prasitoare fiind o foarte buna premergatoare pentru majoritatea plantelor de
cultura-suporta bine monocultura-are un coeficient multiplicat de 150-400ori-semanande-se primavara mai tarziu permite esalonarea mai buna lucrarilor agricole-cultura este mecanizata
31
-recoltarea se face fara pericol de scuturare
Porumbul este utilizat icircn alimentaţia omului icircn furajarea animalelor şi ca materie primă pentru diferite industrii
Icircn alimentaţia omului porumbul se utilizează sub formă de mălai (făină) din care se prepară mămăliga sau diferite peparate de patiserie fulgi de porumb porumb zaharat conservat sub formă de boabe sau ştiuleţi pentru salate şi garnituri porumb fiert sau copt popcorn (porumb pentru floricele) Din germenii de porumb rezultaţi icircn urma măcinării boabelor prin presare se obţine un ulei alimentar de foarte bună calitate apreciat icircn alimentaţia dietetică
Icircn furajarea animalelor boabele de porumb constituie furajul concentrat de bază pentru toate speciile de animale Valoarea nutritivă a porumbului este de 117 - 130 unităţi nutritive la 1 kg boabe
Planta icircntreagă recoltată şi tocată icircn faza de maturitate icircn lapte-ceară se utilizează pentru obţinerea de siloz care este utilizat pe scară largă icircn hrana vacilor de lapte De asemenea planta icircntreagă se poate utiliza ca masă verde
Tulpinile de porumb (cocenii) rezultate după recoltarea boabelor se pot utiliza ca furaj Ciocălăii măcinaţi pot fi utilizaţi icircn hrana rumegătoarelor Boabele de porumb se utilizează ca materie primă pentru obţinerea de amidon glucoză
dextrină izoglucoză (icircndulcitor lichid) whisky etc Boabele de porumb se utilizează pe scară largă pentru obţinerea de biocombustibil (etanol) după cum planta icircntreagă verde se poate utiliza pentru obţinerea de biocombustibil (metanol etanol)
Tulpinile de porumb se pot utiliza icircn industria celulozei şi la fabricarea panourilor aglomerate
Din ciocălăi se poate obţine furfurol sau pot fi folosiţi drept combustibil De asemenea icircn gospodăriile tradiţionale tulpinile de porumb se utilizează drept combustibil
Pănuşile se utilizează pentru diferite icircmpletituri tradiţionale Mătasea porumbului (stigmatele florilor femele) poate fi utilizată icircn scop medicinal iar
polenul de porumb este colectat cu uşurinţă de către albinele melifere (plantă poleniferă)
Cultura gracircului
Gracircul este una dintre cele mai importante cereale si planta care ocupa pe glob cele mai mari suprafete Boabele de grau au continut ridicat in hidrati de carbon si substante proteice Miere de grau este materie prima pentru paine si produse de panificatie aliment de baza pentru 35-40 din populatia globuluiGraul se mai utilizeaza si in prelucrari industriale (alcool amidon dextrina glucoza) si furaj in hrana animalelorTaratele sunt un nutret concentrat bogat in proteine hidrati de carbon si substante minerale Paiele se utilizeaza in industria celulozei si in hrana animale
Gracircul este cea mai importantă plantă cultivată din care se obţine icircn principal pacircine aliment de bază pentru cca 40 din populaţia globului Prin măcinare din boabele de gracircu se obţine făina care este utilizată pentru prepararea de diferite produse de panificaţie şi patiserie
32
fabricarea de paste făinoase etc Boabele de gracircu intră icircn alcătuirea amestecurilor de cereale prentru micul dejun
Boabele de gracircu se utilizează icircn hrana animalelor ca atare sau măcinate De asemenea icircn furajarea animalelor se utilizează şi tăracircţa rezultată ca subprodus icircn urma procesului de măcinare aceasta fiind bogată icircn proteine lipide şi săruri minerale
Boabele de gracircu servesc ca materie primă icircn diferite industrii pentru obţinerea de amidon gluten spirt băuturi spirtoase (vodcă wisky) bere biocarburburant (bioethanol)
Paiele au utilizări multiple precum materie primă icircn industria celulozei şi hacircrtiei aşternut pentru animale furaj grosier icircngrăşămacircnt organic prin icircncorporare icircn sol după recoltare sau prin compostare producerea de energie termină prin arderea icircn arzătoare cu recuperare de căldură
Germenii de gracircu rezultaţi icircn urma procesului de măcinare sunt utilizaţi icircn hrana omului ca produse energizante (germeni consumaţi cu lapte sau miere de albine) ca adaus icircn diferite produse de panificaţie sau pentru obţinerea de ulei foarte apreciat icircn industria cosmetică
Aluatul conservat prin refrigerare şi aluatul modelat (de exemplu blaturi pentru pizza) icircncepe să fie din ce icircn ce mai apreciat pe piaţă
Gracircul romacircnesc este un gracircu de foarte bună calitate pentru panificaţie care poate fi valorificat atacirct pentru consumul intern cacirct şi la export pentru consum european şi icircn afara Europei
Gracircul ecologic este unul dintre produsele ecologice cele mai bine cotate şi cerute pe piaţa mondială
Cultura gracircului oferă următoarele avantaje - boabele au un conţinut ridicat icircn glucide şi proteine corespunzător cerinţelor organismului uman - boabele au o bună conservabilitate pe perioade mari de timp - boabele se transportă cu uşurinţă pe distanţe mari - boabele de gracircu au diferite alternative de valorificare - boabele de gracircu reprezintă o importantă sursă de schimburi comerciale pe piaţa mondială - gracircul se poate cultiva icircn diferite condiţii pedoclimatice asiguracircnd producţii satisfăcătoare peste tot unde se cultivă - tehnologia de cultivare este complet mecanizată şi bine pusă la punct fără probleme deosebite - gracircul este o foarte bună premergătoare pentru majoritatea plantelor de cultură - după soiurile timpurii de gracircu pot fi semănate culturi succesive mai ales dacă sunt condiţii de irigare
Alegerea soiurilor şi hibrizilor (criteriile avute icircn vedere soiurile şi hibrizi aleşi pentru fiecare cultură)
-criteriile avute icircn vedere ndashproducţie rezistenţe specifice conţinut de principii nutritive etc
-soiurile şi hibrizi aleşi pentru fiecare cultură + prezentarea listei cu soiuri pentru 2012 la culturile alese şi descrierea soiului respectiv
MĂRUL - SOIURI
33
Icircn funcţie de epoca de coacere a fructelor merele se icircmpart icircn (a) soiuri de varăMelba Red melba Şafran de vară Papirovka Mantet Quinte Akane Plat August (b) soiuri de toamnă Prima Slava Peremojţiam James Grive Red Calvil de Zăpadă Spartan Focuşor Codrene Coredana Reglndis etc (c) soiuri de iarnă Idared Speranţa Banana de iarnăWellspur Goldspur Golden Delicious Jonathan Jonared Yellowspur Renet Simerenco Coredar Wagener etc
Antreprenorul trebuie să elaboreze proiect de plantare a livezii la icircntreprinderileautorizate şi materialul săditor trebuie să fie procurat de la pepinierele licenţiate cu actelenecesare pentru posibilitatea de beneficiere de subvenţii Cele mai de perspectivă soiuri de mere şi cu o cere sporită pe piaţă sunt Golden DeliciousRed Delicious Jonathan Idared Fugi Granny Smith Gala Melrose Ionagold Elstar precum şisoiurile genetic rezistente la boli şi dăunători aşa ca Florina Prima Coredana CoredarGeneros Pionier
Piaţa Romacircniei la merele proaspete este reprezentată prin 50 la sută din soiuri colorate (complet roşu sau parţial) şi 50 la sută pentru soiurile necolorate (gal-bene şi verzi) Cele mai populare soiuri colorate sunt Jonathan şi Idared urmate de Jonagold Gala Gloster etc iar dintre cele necolorate predomină soiul Golden Delicious Soiurile Granny Smith şi Mutsu icircnregistrează vacircnzări modeste Dintre soiurile locale icircn supermarket-uri se comercializează Glorios şi Florina icircnsă icircn can-tităţi foarte mici Fructele de obicei sunt icircmpărţite icircn trei categorii mici (sub 70 mm) medii (70-90 mm) şi mari (peste 90 mm)
PORUMB ndash SOIURI
Porumbul face parte din familia Gramineae subfamilia Panicoideae tribul Maydeae genul Zea Genul Zea cuprinde 3 specii - Zea mexicana (Schrad) Recv et Mangel (sin Euchlaena mexicana) ndash teosinte1 anual - Zea perennis (Hitsch) Recv et Mangel (sin Euchlaena perennis) ndash teosinte peren - Zea mays L ndash porumbul cultivat
Porumbul cultivat cuprinde mai multe convarietăţi (grupe de varietăţi) cele mai importante fiind următoarele - Zea mays conv dentiformis Koumlrn (sin Zea mays conv indentata Sturt) denumit porumbul dinte de cal Se caracterizează prin boabele mari prismatice cu partea sticloasă (cornoasă) a endospemului dispusă pe părţile laterale ale bobului iar partea făinoasă (amidonoasă) dispusă icircn partea centrală şi superioară a bobului (fig 19) Prin uscare endospemul făinos icircşi reduce volumul se contractă şi determină apariţia unei depresiuni icircn partea superioară a bobului sub forma mişunei dintelui de cal de unde denumirea acestei convarietăţi de bdquoporumb dinte de calrdquo La această convarietate au fost creaţi primii hibrizi de porumb iar icircn prezent această convarietate are cea mai margă răspacircndire icircn lume Majoritatea hibrizilor de porumb aparţin acestei convarietăţi La noi icircn ţară primii hibrizi care au fost icircntroduşi icircn cultură aparţin acestei convarietăţi şi au fost aduşi din SUA de unde şi denumirea de bdquoporumb americanrdquo - Zea mays conv indurata (Sturt) Bailey denumit porumbul cu bobul tare porumbul sticlos Se caracterizează prin boabe rotunjite icircn partea superioară netede lucioase dure la spargere de unde vine denumirea de bdquoporumb tarerdquo Partea sticloasă a endospermului este dispusă la exteriorul bobului de jur-icircmprejurul acestuia iar partea făinoasă este dispusă icircn partea centrală a bobului uneori ajungacircnd pacircnă icircn partea superioară a bobului situaţie cacircnd determină apariţia
34
unei uşoare mişune (fig 20) Din această convarietate au făcut parte vechile populaţii şi soiuri romacircneşti de unde şi denumirea de bdquoporumb romacircnescrdquo - Zea mays conv aorista Grebensc denumit porumbul semisticlos Prezintă caracteristici intermediare icircntre convarietăţile dentiformis şi indurata Bobul este rotunjit mat icircn partea superioară şi uneori prezintă o uşoară adacircncitură - Zea mays conv everta Sturt (sin Zea mays conv microsperma Koumlrn) denumit porumb de floricele Se caracterizează prin plante cu o talie mai mică care au capacitatea de a forma mai mulţi ştiuleţi pe plantă Boabele sunt mici (MMB = 40-100 g) cu vacircrful rotunjit sau ascuţit Endospermul este aproape icircn icircntregime sticlos cu excepţia unei mici porţiuni icircn jurul embrionului care este amidonoasă Prin icircncălzire apa din grăunciorii de amidon din endospermul făinos se transformă icircn vapori care exercită o presiune asupra tegumentului pacircnă cacircnd determină spargerea acestuia moment icircn care conţinutul bobului se revarsă (boabele expandează) mărindu-şi volumul de 15-20 de ori formacircnd o masă albă-spongioasă respectiv aşa-numitele floricele
RUSTICA a castigat o pozitie de lider pe piata de porumb precoce din Europa de Nord si poseda o gama larga de seminte adecvata pentru toate pietele lumii HIBRIZI FOARTE PRECOCIBarbados - excelent pentru boabe si silozEarly Star - precoce si productivEnergy Star - foarte buna valoare alimentaraComera - performanta inalta HIBRIZI PRECOCIBatz - vigurosEurostar - lider in EuropaGalaStar - porumb pe care il veti adoraInagua - bun pentru boabe si siloz
GRAcircU ndash SOIURI
Cercetătorii de la Institutul de Cercetare - Dezvoltare Agricolă Fundulea au creat soiuri de grau productive si rezistente la secetaBOEMA soi de gracircu de toamnă extrem de productiv şi cu indici de calitate ridicaţi pentru panificaţie adaptat condiţiilor climatice din zona de cacircmpie din sudul ţării şi Moldova este un soi foarte precoce mai timpuriu la icircnspicat cu 1-3 zile faţă de soiul Flamura 85 talia plantei de 77-90 cm rezistent la iernare şi cădere arşiţă şi secetă rugina galbenă rezistenţă mijlocie la rugina brună şi făinare are calitate bună de morărit şi panificaţie
GRUIA este un soi de toamnă care a dat rezultate foarte bune icircn Oltenia şi Dobrogea este mai timpuriu cu 4 zile faţă de soiul Fundulea 4 talie de 76 cm se remarcă printr-o rezistenţă bună la iernare la cădere dar şi la rasele actuale de rugina galbenă
35
superior multor soiuri ca rezistenţă la făinare rugină brună şi septorioza frunzelor calitatea de panificaţie a soiului Gruia este apropiată de cea a soiului Dropia faţă de care tinde să aibă un gluten mai tenace soiul se evidenţiază printr-o productivitate ridicată icircn medie cu 9-12 mai mare faţă de soiurile martor sporul de producţie fiind mai mare icircn condiţii de secetă in pofida taliei sale scurte soiul se comportă foarte bine icircn condiţii de deficit hidric Gracircul aparţine genului Triticum familia Gramineae (Poaceae) Genul Triticum cuprinde un număr mare de specii de gracircu forme sălbatice şi cultivate clasificate diferit de-a lungul timpului
Pentru ţara noastră prezintă importanţă 2 specii şi anume Triticum durum Desf şi Triticum aestivum L Triticum durum Desf (fig 16) are tulpina plină icircn interior pe toată lungimea sau cel puţin icircn partea superioară Spicul este aristat cu ariste lungi comparativ cu lungimea spicului şi orientate paralel Boabele au aspect sticlos la maturitate şi sunt conice la capet Triticum aestivum L (fig 17) are tulpina goală icircn interior pe toată lungimea Spicul este nearistat sau aristat cu ariste mai scurte comparativ cu lungimea spicului şi orintate divergent Boabele sunt ovoidale sau alungit-ovoidale prevăzute cu un smoc de perişori la capătul superior Endospermul este făinos semisticlos sau sticlos
Gracircul comun reprezintă specia cea mai importantă care pe plan mondial reprezintă cca 90 din suprafaţa cultivată cu gracircu şi cea mai mare partea a suprafeţei cultivată cu gracircu din ţara noastră Gracircul comun are forme de toamnă şi de primăvară aproape icircntreaga suprafaţă din ţara noastră fiind cultivată cu gracircu de toamnă (gracircul de primăvară ocupă suprafeţe foarte mici nesemnificative)
Soiurile de gracircu cultivate icircn Romacircnia sunt icircn marea lor majoritate soiuri romacircneşti create la Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Fundulea sau icircn reţeaua de Staţiuni de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Aceste soiuri se caracterizează prin potenţial de producţie ridicat (9-10 tha) o bună rezistenţă la cădere ger iernare secetă şi boli o bună calitate şi stabilitate a recoltelor
23 Intocmirea asolamentului
Specificare HaSuprafaţa totală a terenului arabil 610Suprafaţa medie a solei (3 sole) 2033
Tabelul 2Schema rotaţiei culturilor
SOLAANUL 2012 2013 2014I măr măr mărII gracircu porumb gracircuIII porumb gracircu porumb
36
37
CAPITOLUL IIICAPITOLUL IIIORGANIZAREA PROCESULUI DE PRODUCŢIE AGRICOLĂORGANIZAREA PROCESULUI DE PRODUCŢIE AGRICOLĂ
31 Proiectarea producţiilor medii prin metoda bonităriiterenurilor agricole
Tabelul 3
Date iniţiale
Cultura Tipul de solSuprafaţa - ha (Si)
Nota de bonitare pentru
condiţiile ecologice (Pi)
Corecţia pt distanţă şi
felul drumului (k)
Coeficient de
potenţare (c)
Producţia medie
realizată
MărGracircuPorumb
Cernoziom 5 75 015 11 15000Cernoziom 303 80 018 12 4000Cernoziom 302 85 019 13 8000
TOTAL 610
2) Notele totale de bonitare pentru condiţiile ecologice (Ni)
MĂR ndash 575 = 375Ni = Si x Pi GRAcircU ndash 30380 = 24240
PORUMB ndash 30285 = 25670TOTAL = 50285
3) Nota medie ponderată de bonitare
50285 610 = 8243
1) Producţia ce revine pe un punct al notei medii ponderate de bonitare
P măr = 515000 375 = 200P gracircu = 3034000 24240 = 50
P porumb = 3028000 25670 = 9411
6) Corecţia totală icircn funcţie de distanţă şi drumuri Ct = S x kMĂR ndash 5015 = 075
Suprafaţă x coeficient corecţie GRAcircU ndash 303018 = 5454PORUMB ndash 302019 = 5738
TOTAL = 11267
38
7) Nota de bonitare recalculată (Nbr)
MĂR ndash 375-075 = 37425Nbr = Nota totală de bonitare ndash Corecţia GRAcircU ndash 24240-5454 = 2418546
PORUMB ndash
25670-5738 = 2561262
8) Notele totale de bonitare potenţate (Ntp)
MĂR ndash 3742511=4117
Ntp =Nota de bonitare recalculată (Nbr)
xCoeficient
de potenţare
GRAcircU ndash241854612=290225
PORUMB ndash
256126213=332964
9) Producţia totală pe cultură pentru fiecare unitate de sol (Pt)
MĂR ndash 4117200= 82340
Pt =Nota totală de
bonitare potenţată (Ntp)
x
Producţia ce revine pe un punct de
bonitare P(kgpunct)
GRAcircU ndash
29022550= 1451125
PORUMB ndash
3329649411=31335242
TOTAL= 4666989
10) Producţia medie la hectar Pmc1
Pm măr = Producţia totală Suprafaţa totală = 823405=16468
Rezultatele pentru celelalte culturi
Pmedie gracircu = 1451125303= 4789
Pmedie porumb =31335242302= 10376
39
32 STABILIREA CANTITĂŢILOR DE IcircNGRĂŞĂMINTE PE CULTURI
Calculul dozelor de icircngrăşăminte s-a efectuat ţinacircndu-se cont atacirct de
producţiile medii cacirct şi de existentul de suprafaţă activă din sol S-au luat icircn
considerare şi pierderile rezultate prin levigare
Icircn tabelul 4 este prezentat calculul dozelor de icircngrăşăminte chimice la ha
separat pentru cele 3 culturi icircn parte
Tabelul 4
Calculul dozelor de icircngrăşăminte chimice
Nr Crt
SPECIFICARE UM
CULTURA
GRAcircU PORUMB MĂRN P K N P K N P K
1 Producţie medie Kgha 4789 10376 16468
2 Consum specific Kg sat
23 11 20 20 21 20 5 3 6
3 Sa de administrat
Kg 11014
5268 9578
20752
2179 20752 8234 494 988
4 Sa icircn sol Kg 45 31 60 40 35 30 30 20 355 Diferenţa de
admKg sa
6514 2168 3578
16752
1829 17752 5234 294 638
6 Pierderi prin levigare
13 5 7 13 5 7 13 5 7
7 Cant pierdută prin levigare
Kg sa
847 108 25 2177
914 1242 68 147 446
8 Total sa de administrat
Kg 7361 2276 3828
18929
19204 18994 5914 3087 6826
9 Tipul de icircngrăşămacircnt
NO4NO3
Super P c
Sare potasică
NO4NO3
Super P c
Sare potasică
N P2O5 K20
10 Conţinutul icircn sa a icircngr
Kgt 345 40 40 345 40 40 345 40 40
11 Doza de icircngr de administrat
Kg 213 57 96 549 480 475 171 77 171
40
33 PLANUL DE CULTURĂ
Planul de cultură cuprinde structura culturilor dimensiunile fiecăreia
producţiile medii şi totale (tabelul 5)
Tabelul 5
Icircntocmirea planului de cultură
Cultura Suprafaţa (ha)
Producţii medii (kgha)
Producţia totală (t)
Preţ livrare (leikg)
Măr 5 16468 8234 2Gracircu 303 4789 1451 08
Porumb 302 10376 313355 1
34 FUNDAMENTAREA FIŞELOR TEHNOLOGICE PE CULTURI
Icircn vederea organizării proceselor de muncă şi de producţie icircn etapa pregătitoare se
icircntocmesc fişele tehnologice pe culturi Informaţiile cuprinse icircn fişele tehnologice servesc icircn
acelaşi timp la stabilirea tehnologiilor stabilirea destinaţiei producţiei determinarea volumului
lucrărilor mecanice şi manuale necesarul de forţă de muncă cantităţile de materiale şi mijloacele
financiare necesare pentru aprovizionare
DATELE NECESARE
1 Culturile incluse icircn planul de producţie al firmei
2 Suprafaţa ocupată de fiecare cultură icircn parte
3 Culturile premergătoare
4 Producţia medie şi totală a fiecărei culturi
5 Lucrările tehnologice icircn ordinea cronologică a executărilor
6 Perioada de executare şi data lucrării
7 Mijloacele cu care se execută lucrarea
8 Tarifele de plată pentru lucrările mecanice
9 Tarifele de plată pentru lucrările manuale pe categorii
10 Cuantumul taxelor pentru CAS şomaj risc asigurare
11 Amortismentul specific
12 Materialele necesare procesului tehnologic consumul normat pe UM preţul unitar şi cota
pentru cheltuielile de aprovizionare
41
13 Cota de cheltuieli indirecte (comune şi generale)
MODUL DE LUCRU
1 Se icircnscriu icircn fişă datele privind suprafaţa şi producţia medie Producţia medie se planifică
icircn raport cu fertilitatea solului şi cantitatea de icircngrăşămacircnt aplicată
2 Se icircnscriu lucrările tehnologice icircn ordinea executării lor precizacircndu-se toată perioada
optimă de execuţie şi durata fiecărei lucrări
3 Pentru fiecare icircn parte se determină volumul lucrărilor sumele necesare şi materiale
4 La lucrările manuale icircn raport cu volumul lucrării se calculează numărul de zile om iar
fondul de salarii rezultă icircnmulţind numărul de zile om necesar pentru evaluarea lucrării cu
tariful pe ziom corespunzător
5 Taxele asupra fondului de salarii se calculează aplicacircnd cota icircn proporţie de 30 pentru
CAS 5 pentru fondul de şomaj 1 pentru risc şi asigurare impozit 15 asupra sumei
care reprezintă fondul de salarii
6 Amortismentul specific se determină icircn raport cu valoarea de inventar a mijlocului fix
folosit exclusiv la cultura respectivă şi durata de folosire
7 Cota de cheltuieli pentru aprovizionare se calculează o cotă parte din valoarea
materialului folosit
8 Din icircnsumarea pentru lucrările mecanice lucrările manuale taxe asupra valorilor
materialelor se obţin cheltuielile de producţie
9 La cheltuielile directe se aplică cota de cheltuieli comune şi prin icircnsumarea lor se
determină cheltuielile de producţie
10 După fiecare trimestru se fac totalurile
11 Se calculează indicatorii cheltuieli de producţie la hectar şi costul la tona de produs
42
44
45
46
47
35 Organizarea lucrării de semănat la cultura gracircului
Semănatul este una dintre cele mai importante lucrări agricole de care depinde icircn ultimă instanţă obţinerea de producţii ridicate Suprafeţele icircntinse ocupate de culturi precum şi termenele restracircnse icircn care trebuie executat fac ca procesul de muncă al semănatului să ocupe un loc important icircn activitatea de producţie a exploataţiilor agricole
Etapele organizării lucrărilor de semănat cereale păioase sunt următoarele1 se stabileşte componenţa agregatului de semănat potrivit condiţiilor existente
(tractor plus semănătoare SUP-29 sau SUP-21)2 Se determină necesarul de agregate pentru terminarea semănatului icircn termen
optim folosind formula
icircn care
N ndash numărul de agregate pentru terminarea lucrării icircn timpul propusS ndash suprafaţa de icircnsămacircnţatn ndash numărul de zile icircn care trebuie terminată lucrareaP ndash randamentul zilnic al maşinii
(1)N = 303(512) = 5 agregate
Aşadar icircn prealabil trebuie cunoscut randamentul zilnic al agregatului de semănat folosit Aceasta se calculează după formula
icircn
care
P ndash randamentul zilnic al agregatului (ha)B ndash lăţimea de lucru a agregatului icircn lucru (m)V ndash viteza de deplasare a agregatului
icircn lucru (moră)t ndash durata zilei de lucru (ore)H ndash coeficientul de folosire a timpului de lucru (070-080)
(2)P = 366000807 10000 = 12 ha
3 Stabilirea lungimii marcatoarelor semănătoriiLungimea marcatoarelor adică distanţa la care trebuie aşezată piesa activă a marcatorului faţă de ultimul brăzdar se stabileşte icircn funcţie de
lăţimea de lucru a semănătorii (B) distanţa icircntre două brăzdare (b) distanţa icircntre roţile din faţă sau marginile exterioare ale şenilelor
tractorului (c)
= 11
= = 26
49
49
Cacircnd tractorul poate urmări urma lăsată de marcator atacirct cu roata din dreapta cacirct şi cu roata din stacircnga lungimea celor două marcatoare este egală şi este dată de relaţia
4 Stabilirea debitului semănătorii icircn funcţie de norma de sămacircnţă la hectar La icircnceputul lucrării trebuie icircntotdeauna să se verifice corectitudinea reglării debitului la icircnsămacircnţare Această verificare se face după formula
icircn
care
G ndash cantitatea de sămacircnţă cursă din semănătoare la un număr stabilit de icircnvacircrtiri a roţii semănătoriiA ndash norma de semănat la un ha (kg)d ndash lungimea roţii semănătorii (m)B ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)O ndash nr de icircnvacircrtituri a roţii semănătorii
(6)G= 2501743620 10000 = 313
5 Stabilirea dimensiunilor postatelor la semănat Lungimea maximă a postatelor la semănat este icircn funcţie de capacitatea cutiei semănătorii Pentru a uşura organizarea transportului de seminţe este indicat ca alimentarea semănătorii cu seminţe să se execute la un singur capăt a postatei ~n acest caz lungimea maximă a postatei se calculează după formula
icircn
care
L ndash lungimea maximă a postatei (m)Q ndash capacitatea coşului de alimentare
a semănătorii (kg)Y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii coşului de alimentare a semănătorii (icircn medie 070-080)A ndash norma de semănat (kgha)B ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)
(7)L = (051000040007) (25036) = 1556m
Icircn ce priveşte lăţimea postatei aceasta se determină icircn funcţie de lăţimea totală a parcelei de icircnsămacircnţat şi de metoda de deplasare a agregatului Ea se calculează aşa icircncacirct să asigure de lucru agregatului pentru 1-2 zile de lucru
Lăţimea postatei la semănatul icircn suveică se calculează după formula
icircn care
l ndash lăţimea postatei (m)P ndash productivitatea zilnică a agregatului (hazi)Z ndash durata icircn zile a lucrului pe aceeaşi postată (1-2 zile)L ndash lungimea postatei (m)
(8)l = 10000122 1556 = 154m
6 Lăţimea zonei de icircntoarcere a agregatului Pentru icircntoarcerea agregatului la capetele parcelei se delimitează o facircşie de teren denumită bdquozonă de icircntoarcereldquo Delimitarea acestei zone se face icircn cazul deplasărilor icircn parcursul liniar cu buclă şi fără buclă Lăţimea zonei de icircntoarcere este dată de relaţia
50
50
icircn care
E ndash lăţimea zonei de icircntoarcereR ndash raza de icircntoarcere a agregatuluie ndash lungimea de ieşire a agregatului (adică distanţa de la centrul agregatului mijlocul osiei motoare a tractorului) pacircnă la organele active ale maşinii
(9)E = 34 + 15 = 135m
Aceasta reprezintă lungimea cu care trebuie să se deplaseze centrul agregatului pentru aducerea organelor active ale maşinii agricole pe linia de icircntoarcere a lucrului
7 Stabilirea distanţei dintre punctele de alimentare a semănătorii Distanţa dintre punctele de alimentare a semănătorii se determină icircn funcţie de metoda de deplasare a agregatului la semănat ~n cazul semănatului icircn suveică lungimea postatei este determinată icircn funcţie de capacitatea cutiei de seminţe icircn aşa fel ca alimentarea semănătorii să se facă numai la unul din capetele postatei distanţa dintre punctele de alimentare se află după formula
icircn care
D ndash distanţa dintre punctele de alimentare (m)B ndash lăţimea de lucru a agregatului (m)T ndash numărul turelor (adică nr curselor dus-icircntors) pe care le face agregatul pacircnă la golirea coşului semănătorii
(1)D = 2362 = 144m
Icircn cazul cacircnd lungimea postatei nu este determinată icircn funcţie de capacitatea cutiei de seminţe este necesar ca icircn prealabil să cunoaştem turele pe care le face agregatul pacircnă la golirea coşului semănătorii Aceasta se determină icircmpărţind lungimea drumului pe care icircl face semănătoarea pacircnă la golirea cutiei sale pe lungimea cursei de lucru dus şi icircntors ~n acest scop se foloseşte următoarea formulă
icircn care
T ndash numărul turelorQ ndash capacitatea cutiei semănătorii
(kg)Y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii cutiei (080)A ndash norma de semănat (kgha)B ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)L ndash lungimea postatei (m)
T= (1000040007) (2503621556) = 1Icircn cazul semănării icircn bdquolaturildquo sau bdquope două jumătăţi ale postateildquo distanţa dintre
punctele de alimentare se calculează după formula = 136 = 36
(semnificaţiile literelor sunt aceleaşi ca la formulele (10) şi (11)
51
51
8 Stabilirea cantităţilor de seminţe ce se pun la punctele de alimentare Cantităţile de seminţe care se pun la primul punct de alimentare se calculează după formula
= 4001 = 400kgiar cantitatea care se pune la punctele următoare este
icircn care
C ndash cantitatea de seminţe necesară alimentării agregatului (kg)Q capacitatea coşului semănătorii (kg)y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii cutieia ndash nr semănătorilor icircn agregat
(14)C1 = 400071 = 280kg
9 Stabilirea necesarului zilnic de muncitori pentru semănat şi transportat seminţele Necesarul zilnic de muncitori pentru deservirea semănătorilor variază icircn raport cu numărul de agregate folosite zilnic şi al maşinilor ce compun agregatul
10 Necesarul de mijloace de transport se stabileşte icircn funcţie de cantităţile de seminţe necesare semănătorilor la o icircncărcare timpul de golire a semănătorilor capacitatea mijloacelor de transport distanţa de transport şi timpul necesar pentru un ciclu de transport
~n primul racircnd se determină timpul icircn care se consumă cantitatea de seminţe existentă icircn cutia semănătorii folosind relaţia
icircn care
q ndash capacitatea cutiei semănătorii (kg)085 ndash coeficientul de folosire a cutiei semănătoriiB ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)V ndash viteza de lucru a agregatului (moră)N ndash norma de sămacircnţă la ha (kg)
Tgol = (10000400085) (366000250) = 063h = 38min
Numărul de mijloace de transport necesare zilnic se determină pe baza relaţiei
icircn care
Nt ndash numărul mijloacelor de transportn ndash numărul semănătorilor ce lucreazăt ndash durata unui ciclu de transport (min)Cm ndash capacitatea mijlocului de transport (kg)
Nt = (540008530) (38400) = 33 = 311 Se determină necesarul de saci pentru transportul seminţelor cunoscacircnd că
pentru uşurarea manipulării se recomandă ca un sac să aibă 40 kg
Nr saci = (512250) 40 = 375 sacizi
52
52
Centralizarea datelor
Nr crt
Specificare UMAgregatul folosit
Tractor + (SUP-29)
Tractor + SUP-21
1 Productivitatea zilnică a agregatului haschimb 12
2 Necesarul zilnic de-tractoare nr 5-semănători nr 5
3Productivitatea zilnică a tuturor agregatelor
hazi 60
4Dimensiunile solei de semănat
-lungime m 1556-lăţime m 1947-suprafaţă ha 303
5Dimensiunea parcelelor de semănat
-lungime m 1556-lăţime m 154-suprafaţă 24
6Lungimea marcatorului
-dreapta m 11-stacircnga m 26
7Norma de icircnsămacircnţare
-la 20 icircnvacircrtituri kg 3-la hectar kg 250
8Distanţa dintre punctele de alimentare cu seminţe
m 144
9Cantitatea de seminţe ce se pune la punct de alimentare
-la primul punct
kg 400
-la punctele următoare
kg 280
10 Necesarul zilnic de muncitori
-pt servirea semănătorii
nr 5
-pt transportul seminţelor
nr 3
-total nr 8
11Lăţimea facircşiei de icircntoarcere a agregatului
m 135
12Necesarul zilnic de mijl de transport
-atelaje nr-tractor+remorcă nr 3-auto-camion nr
13Necesar saci pt transportul seminţelor
nr 375
53
53
36 Evaluarea producţiei
Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţieiacestora
Evaluarea se face icircn două etape1) icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele
caracteristice de dezvoltare a plantelor2) icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite
norme standardizate~n funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfel
1) Gracircu orz (orz - 1 iunie gracircu - 15 iunie) Gracircu Boemandash se stabileşte numărul punctelor de control icircn funcţie de mărimea şi
uniformitatea parcelelor(icircn cazul parcele de pacircnă la 100 ha - 5 puncte pe suprafeţe mai mari de 100 ha - 10 puncte)
Determinările se fac cu ajutorul ramei metrice (un cadru de 1 metru patrat)Metodologie de lucrundash se numără spicele din interiorul ramei metricendash se stabileşte numărul mediu de boabe icircn spicndash se calculează producţia medie la hectar astfel
Q kgha = (360353610000) (10001000) = 4536kgha
Q kgha - producţia medie kgha Nsp - număr mediu de spice la mp (medie pe toate punctele de control) 360Nb - număr mediu de boabe icircn spice 35MMB - greutatea a 1000 boabe (grame)3610000 mp = 1 ha1000 x 1000 = 1000 grame x 1000 boabe
Exemplu
2) Porumb (1 septembrie) DKC 3511ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 28 mp (4 racircnduri x 070 x 10 m
lungime 070 (m) - distanţa dintre racircnduri)ndash se numără ştiuleţii la fiecare punct de controlndash se calculează numărul de ştiuleţi la hectar
54
54
Nstha = (30010000)(510) = 60000
Nstha - număr de ştiuleţi la hanst - numărul de ştiuleţi număraţi la toate punctele de controld - suprafaţa unui punct de control (mp)i - numărul punctelor de control
ndash se determină apoi numărul de boabe pe ştiuletendash se calculează apoi producţia medie la hectar
Q kgha = (60000588337) (10001000) = 11889 kgha
Q kgha - producţia medieNst - număr ştiuleţi la hectar 60000Nb - număr mediu de boabe pe ştiulete 588MMB - greutatea a 1000 boabe (grame) 337
Exemplu
3) Floarea soarelui (15 august)ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 28 mp (4 racircnduri x 070 x 10)ndash se numără capitulele la fiecare punct de control şi se stabileşte numărul mediu
de capitule la ha după formula
Ncpha - număr total de capitule la hancp - număr de capitule numărate la toate punctele de controld - suprafaţa unui punct de controli - numărul punctelor de control
ndash se determină numărul mediu de seminţe pe capitul(Ns)ndash se calculează producţia medie la hectar astfel
55
55
Q kgha - producţia medieNcp - număr mediu de capitule la hectarNs - număr seminţe pe capitulMMB - greutatea a 1000 seminţe icircn grame
Exemplu
4) Sfecla de zahăr (1 septembrie)ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 10 mp (3 racircnduri x 045 m x 74 m
lungime)ndash la fiecare punct de control plantele se recoltează se decoletează (tăierea
frunzelor) se curăţă de pămacircnt şi se cacircntărescndash se determină producţia medie astfel
q - cantitatea de rădăcini recoltate din punctele de control (kg)d - suprafaţa unui punct de control (mp)i - numărul punctelor de control
ndash la producţia stabilită se adaugă sporul de producţie ce se va realiza de la data evaluării la data prevăzută a se recolta (18 grziplantă)
Exemplu
5) Fructe (1 septembrie) MĂRMetoda de evaluare diferă icircn funcţie de tipul de livadă clasică sau intensivă dar
icircn mare constă icircn următoarele etapendash se stabileşte numărul de pomi pentru examinare (2 - 5 ) 480ndash se determină numărul mediu de fructe pe pom şi greutatea acestora icircn kg 30kg
167 de fructe
56
56
ndash se icircnmulţeşte numărul mediu de fructe pe pom cu numărul de pomi existenţi la ha şi se obţine astfel producţia medie la ha 16032 kgha
6) Struguri (de masă - 15 iulie de vin - 1 septembrie)ndash evaluarea se face separat la viile nobile şi la viile de hibrizindash se stabileşte numărul de butuci pe rod la ha cu relaţia
Nbha - numărul de butuci pe rod la hadr - distanţa dintre racircnduri (m)db - distanţa icircntre butuci pe racircnd (m)Ng - număr mediu de goluri (butuci neproductiviinexistenţi) la ha icircn procente
ndash se evaluează producţia de struguri pe butuc număracircndu-se toţi strugurii de pe un număr de 1 - 2 din butucii existenţi pe lot (se recomandă să se efectueze numărătoarea strugurilor pe fiecare al 10-lea butuc din 15 icircn 15 racircnduri)
Producţia de struguri pe butuc se calculează astfel
Pmb - producţia medie pe butuc (grame)Gms - greutatea medie a strugurilor (grame)Ns - numărul de struguri total găsiţi la numărătoareNba - numărul butucilor analizaţi
ndash se calculează producţia medie de struguri la ha cu formula
Pmha - producţia medie de struguri la ha (kg)Nbha - numărul de butuci pe rod la haPmb - producţia medie pe butuc (grame)
Exemplu
57
57
CAPITOLUL IV DETERMINAREA PRAGULUI DE RENTABILITATE (A PUNCTULUI CRITIC) PE CULTURI
Punctul critic marchează acea dimensiune a producţiei medii la care icircncasările din
valorificarea producţiei sunt egale cu cheltuielile totale de producţie deci acel punct al
producţiei medii la care nu se obţine profit dar nu se icircnregistrează nici pierderi
Mărimea costului de producţie şi a ratei profitului se găsesc icircntr-o stracircnsă legătură
cu raportul dintre cheltuielile de exploatare şi cantitatea de produse realizate Prin analiza
costurilor şi cheltuielilor de exploatare icircntreprinzătorul poate calcula nivelul minim de
activitate cerut de menţinerea icircn stare de funcţionare a firmei Cunoscacircnd pragul de
rentabilitate se poate proiecta volumul de vacircnzări icircn vederea obţinerii profitului scontat
De asemenea creditorii şi investitorii solicită adesea efectuarea analizei punctului
critic pentru a ajuta icircn evaluarea cacircştigurilor potenţiale ale unei afaceri şi icircn consecinţă
aceasta trebuie introdusă icircn planul de afaceri
Punctul critic se poate determina icircn două moduri şi anume fără profit programat
sau cu profit programat
Calculul punctului critic fără profit programat este exprimat printr-o relaţie
simplă
y = yי
y = Pvx
yי = Cvx + CF
Pvx = Cvx + CF
x(Pv ndash Cv) = CF
icircn care
y ndash veniturile din valorificarea producţiei (mii lei)
yי - cheltuielile totale icircnregistrate (mii lei)
Pv ndash preţul de vacircnzare unitar
x ndash producţia medie sau volumul vacircnzărilor (unităţi fizice)
Cv ndash cheltuieli variabile unitare
58
58
CF ndash costuri fixe totale
De unde x marchează acea dimensiune a producţiei la care nu se icircnregistrează nici
profit nici pierderi
Determinarea cantitativă şi reprezentarea grafică a PC la cultura Porumb
Cheltuielile variabile
NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrarii
CheltuieliCheltuieli variabilevariabile
(lei) (lei)
CheltuieliCheltuieli variabile variabile
(lei t (lei t ))
(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)
11 Incărcat transportat IC (PK) t 2881 180225 575
22 Descărcat IC (PK) t 2881 2444609 78
33 Incărcat transportat IC (N) t 10 2484545 793
44 Descărcat IC (N) t 1655 6371 02
55 Transportat apa prep sol mii l 30 599 019
66 Incărcat transportat săm t 66 599359 191
77 Recoltat porumb boabe t 530 2606662 832
88 Transportat porumb boabe t 225 1245 04
99
1010
TOTALTOTAL 9962236 31792
a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch Variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologicacopy= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)
59
59
Cheltuielile fixe
NrNr CrtCrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe
(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe
(lei ha)(lei ha)
(a)(a) (b)(b) copycopy (d)(d) (e)(e)
11 Adm Şi deservit IC (PK) ha 302 617645 2045
22 Arat 25 cm +grăpat ha 302 1140192 3775
33 Adm Şi deservit IC (N) ha 302 630389 2087
44 Erbicidat şi deservit ha 302 61155 2025
55 Discuit si preg Pat germ Ha 302 586536 1942
66 Semănat +deservit ha 302 472517 1565
77 Prăşit mecanic I ha 302 819024 2712
88 Prăit mecanic II ha 302 654182 2166
99
1010
TOTALTOTAL 5532035 18318
(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)
60
60
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura porumb - fără profit programat
Ch variabile Cv = 9962236 lei
Ch fixe totale CF = 5532035 lei
Ch fixeha CFha = 18318 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 11 leikg = 1100 leit
Producţia totală de PT= 313355 t
Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 302 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 33961599 lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 9962236 + 33961599 = 133583959 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 133583959 313355=
4263leit
Productia medie de porumb la punctul critic (X)
X= (CFha)(Pv-CVt) = 18318 ( 1100 ndash 4263 ) = 272 tha = 2720 kgha
Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 272 tha 4263 leit = 115953 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx =18318 leiha+ 115953 leiha =299133 leiha
Nivelul producţiei de 2720 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la
cultura porumb icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de
2720 la preţul de 11 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie
Depăşirea acestui nivel al producţiei (2720 ha) duce la obţinerea unui profit iar
scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi
61
61
62
PROFI
T
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
2720 kg2720 kghaha
4000
3000
1000
2000
5000
7000
6000
18318
leiha
299133
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura porumb ndash fără profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
62
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura porumb - cu profit programat
Ch variabile Cv = 9962236 lei
Ch fixe totale CF = 5532035 lei
Ch fixeha CFha = 18318 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 11 leikg = 1100 leit
Producţia totală de PT= 313355 t
Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 302 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 33961599 lei
Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)
Pr = 500000lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 9962236 + 33961599 = 133583959 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 133583959 313355=
4263leit
Profitul programat pe ha (Prha) Prha=PrS =500000302= 165562 leiha
Producţia medie de porumb la punctul critic (X)
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 18318+165562) ( 1100 - 4263 )= 517 tha
= 5170 kgha
Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 517 tha 4263 leit = 220397 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx = 18318 leiha+ 220397leiha = 403577 leiha
63
63
64
profit
suplimen
tar
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
5170 kg5170 kghaha
4000
3000
1000
2000
5000
7000
6000
18318
leiha
403577
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura porumb ndash cu profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
Profit programatProfit programat
PROFI
T
5000
64
Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura porumb
Specificare UMFara profit programat
Cu profit programat
Ch variabile Cv lei 9962236 9962236
Cheltuielile indirecte Ch ind lei 33961599 33961599
Ch variabile totale CVT lei 133583959 133583959
Ch variabile t CVt leit 4263 4263
Ch fixe totale CF lei 5532035 5532035
Ch fixe ha CFha leiha 18318 18318
Profit programat total Pr lei 500000
Profit programat ha Prha leiha 165562
X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 2720
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 5170
Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 115953 220397
Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 299133 403577
Preţ de vacircnzare t Pv leit 1100 1100
Suprafaţa cultivată S ha 302 302
65
65
DETERMINAREA CANTITATIVĂ ȘI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA gracircu
Cheltuielile variabile
NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrarii
CheltuieliCheltuieli variabilevariabile
(lei) (lei)
CheltuieliCheltuieli variabile variabile
(lei t (lei t ))
(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)
11 Incărcat transportat IC (PK) t 4605 260015 179
22 Descărcat IC (PK) t 4605 495645 341
33 Incărcat transportat săm t 666 601343 414
44 Incărcat transportat IC (N) t 10 97019 669
55 Descărcat IC (N) t 6454 24848 017
66 Transportat apa prep sol mii l 30 599 04
77 Recoltat grau t 530 2614762 1802
88 Transportat gracircu t 225 1245 09
99
1010
TOTALTOTAL 49504298 34115
a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)
66
66
Cheltuielile fixe
NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe
(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe
(lei ha)(lei ha)
(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)
11 Adm şi deservit IC (PK) ha 303 619685 2045
22 Arat 18 - 20 cm +grăpat ha 303 1025772 3385
33 Discuit si preg pat germ ha 303 588479 1942
44 Semănat +deservit ha 303 474081 1565
55 Adm şi deservit IC (N) ha 303 632476 2087
66 Adm şi deservit ha 303 613575 2025
77
88
99
1010
TOTALTOTAL 3954068 130497
(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)
67
67
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura gracircu - fără profit programat
Ch variabile Cv = 49504298 lei
Ch fixe totale CF = 3954068 lei
Ch fixeha CFha = 130497 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 09 leikg = 900 leit
Producţia totală de gracircu PT= 145107 t
Suprafata cultivată cu gracircu S = 303 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 14849866 lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 49504298 + 14849866 = 64354164 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 64354164 145107 =
4435leit
Productia medie de gracircu la punctul critic (X)
X= (CFha)(Pv-CVt) = 130497 ( 900 - 4435 ) = 286 tha
= 2860 kgha
Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 286 tha 4435 leit = 12684 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx = 130497 leiha+ 126841 leiha = 257338 leiha
Nivelul producţiei de 2860 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la
cultura de gracircu icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de
2860 la preţul de 09 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie
Depăşirea acestui nivel al producţiei (2860 ha) duce la obţinerea unui profit iar
scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi
68
68
69
PROFI
T
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
2860 kg2860 kghaha
4000
3000
1000
2000
5000
7000
6000
130497
leiha
257338
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura gracircu ndash fără profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
69
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura gracircu - cu profit programat
Ch variabile Cv = 49504298 lei
Ch fixe totale CF = 3954068 lei
Ch fixeha CFha = 130497 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 09 leikg = 900 leit
Producţia totală de gracircu PT= 145107 t
Suprafata cultivată cu gracircu S = 303 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 14849866 lei
Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)
Pr = 400000 lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 49504298 + 14849866 = 64354164 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 64354164 145107 =
4435leit
Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 400000 303 =
132013 leiha
Producţia medie de gracircu la punctul critic (X)
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 130497 + 132013 ) ( 900 - 4435 )
= 575 tha = 5750 kgha
Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 575tha 4435 leit = 255012 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx =130497 leiha+ 255012leiha = 385509 leiha
70
70
71
profit
suplimen
tar
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
5750 kg5750 kghaha
4000
3000
1000
2000
5000
7000
6000
130497
leiha
3855
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura gracircu ndash cu profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
Profit programatProfit programat
PROFI
T
5000
71
Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura gracircu
Specificare UMFara profit programat
Cu profit programat
Ch variabile Cv lei 49504298 49504298
Cheltuielile indirecte Ch ind lei 14849866 14849866
Ch variabile totale CVT lei 64354164 64354164
Ch variabile t CVt leit 4435 4435
Ch fixe totale CF lei 3954068 3954068
Ch fixe ha CFha leiha 130497 130497
Profit programat total Pr lei 400000
Profit programat ha Prha leiha 132013
X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 2860
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 5750
Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 12684 255012
Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 257338 385509
Preţ de vacircnzare t Pv leit 900 900
Suprafaţa cultivată S ha 303 303
72
72
DETERMINAREA CANTITATIVĂ ȘI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA măr
Cheltuielile variabile
NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrarii
CheltuieliCheltuieli variabilevariabile
(lei) (lei)
CheltuieliCheltuieli variabile variabile
(lei t (lei t ))
(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)
11 Incărcat transportat IC (PK) T 124 694 84
22 Descărcat IC (PK) T 124 145896 177
33 Adm şi deservit IC (PK) T 50 691 839
44 Administrat gunoi de grajd T 50 288 35
55 Săpat gropi pt plantat pomi Buc 048 281 34
66 Plantat + udat Buc 048 7488 909
77 Tăieri de forma coroanei Buc 25 25 03
88 Incărcat transportat IC (N) T 0855 1107 134
99 Adm şi deservit IC T 5 896 109
1010 Transportat apa prep sol T 3 4592 558
1111 Recoltat prune T 5 187 23
1212 Transportat prune T 8234 14327 174
TOTALTOTAL 1914066 2325
a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)
Cheltuielile fixe
73
73
NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe
(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe
(lei ha)(lei ha)
(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)
11 Arătură in livadă Ha 5 2057 4114
22 Discuit arătura Ha 5 913 1826
33 Prăşit printre racircnduri Ha 5 804 1608
44 Stropit cu insecto-fungicide Ha 5 1802 3604
55 Erbicidat şi deservit Ha 5 690 138
66
77
88
99
1010
TOTALTOTAL 6266 12532
(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)
74
74
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura măr - fără profit programat
Ch variabile Cv = 1914066 lei
Ch fixe totale CF = 6266 lei
Ch fixeha CFha = 12532 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 1 leikg =1000 leit
Producţia totală de mere PT= 8234 t
Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 5 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 673021 lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 1914066 + 673021 = 2587087 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 2587087 8234 = 3142 leit
Productia medie de mere la punctul critic (X)
X= (CFha)(Pv-CVt) = 12532 ( 1000 - 3142 ) = 19 tha
= 1900 kgha
Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 19 tha 3142 leit = 59698 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx =12532 leiha+ 59698 leiha =185018 leiha
Nivelul producţiei de 1900 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la
cultura de măr icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de
1900 la preţul de 1 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie Depăşirea
acestui nivel al producţiei (1900 ha) duce la obţinerea unui profit iar scăderea
producţiei sub acest nivel determină pierderi
75
75
76
PROFI
T
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
1900 kg1900 kghaha
4000
3000
1000
2000
5000
7000
6000
12532
leiha
185018
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura măr ndash fără profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
76
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura măr - cu profit programat
Ch variabile Cv = 1914066 lei
Ch fixe totale CF = 6266 lei
Ch fixeha CFha = 12532 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 1 leikg =1000 leit
Producţia totală de mere PT= 8234 t
Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 5 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 673021 lei
Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)
Pr = 100000 lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 1914066 + 673021 = 2587087 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 2587087 8234 = 3142 leit
Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 100000 5
= 20000 leiha
Producţia medie de mere la punctul critic (X)
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 12532 + 20000 ) (1000 - 3142 )
= 31 tha = 31000 kgha
Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 31 tha 3142 leit = 97402 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx =12532 leiha+97402 leiha = 109934 leiha
77
77
78
profit
suplimen
tar
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
31000 kg31000 kghaha
7500
5000
1000
2500
10000
15000
12500
12532
leiha
109934
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura măr ndash cu profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
Profit programatProfit programat
PROFI
T
5000
78
Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura măr
Specificare UMFara profit programat
Cu profit programat
Ch variabile Cv lei 1914066 1914066
Cheltuielile indirecte Ch ind lei 673021 673021
Ch variabile totale CVT lei 2587087 2587087
Ch variabile t CVt leit 3142 3142
Ch fixe totale CF lei 6266 6266
Ch fixe ha CFha leiha 12532 12532
Profit programat total Pr lei 100000
Profit programat ha Prha leiha 20000
X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 1900
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 31000
Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 59698 97402
Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 185018 109934
Preţ de vacircnzare t Pv leit 1000 1000
Suprafaţa cultivată S ha 5 5
79
79
CAPITOLUL VCAPITOLUL VCONCLUZII ŞI RECOMANDĂRICONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI
Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţiei acestora
Evaluarea se face icircn două etape- icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele caracteristice de dezvoltare a plantelor- icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite norme standardizate
Icircn funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfelPorumb 3133 toneGrau 1451 toneMăr 82 toneEfectuacircnd eficiența celor trei culturi icircn urma rezultatelor acestora am
observat că cultura cea mai favorabilă este porumbul urmată de cultura grăacircluiPe viitor cea mai bună cultură atat cantitativă cacirct și calitativă este cultura porumbului
80
80
3 Cheltuieli cu energia electrica si combustibil
Indicatori kw kw Lei LeiValoare leibuc
Curs leuEuro =43791zi
unitate anunitate Kw anunitate
CONSUMURI CU ENERGIA bucunitate Zile an 36500
Consum energie 8219 300000005
3 1590000 1590000
Total (lei)an 1590000 Total (Euro) 363088 363088Revine pe kg miere (lei) 000
Revine pe kg miere (Euro) 000 bucunitate Zile an 36500
Consum energie mentinere ambient 189 10000005
3 53000 53000
Total (lei)moara 53000
Total (Euro) 12103 Revine pe kg miere (lei) 000
Revine pe kg miere (Euro) 000
kwunitate Zile an 36500
Consum energie iluminat 189 5000005
3 26500 26500Total (lei)moara 26500
Total (Euro) 6051
Revine pe produs (lei) 000
Revine pe produs (Euro) 000
Indicatori litri litri lei Lei
zi
unitate anunitate litru anunitate
10
CONSUMUL CU COMBUSTIBILUL litriunitate Zile an 36500
Aprovizionare materii prime 1370 50000060
0 3000000
Transport produse 219 8000040
0 320000
Alte operaţii tehnologice 110 4000048
0 192000
Total (lei)moara 620000 3512000
Total (Euro) - 141582 801991 Revine pe kg miere (lei) - 000 002
Revine pe kg miere (Euro) 000 000 000
TOTAL CONSUMUL ENERGIE+COMBUSTIBILUL Kw+Lunitate Zile an 36500
Total (lei)moara 5181500
Total (Euro) 1183234 Revine pe kg miere (lei) 00051815 Revine pe kg miere (Euro) 00011832 Revine pe um (lei) 00051815 Revine pe um (Euro) 00011832
5Alte cheltuieli materiale+apaIndicatori Leian
Cheltuieli cu apa 240
Cheltuieli diverse(obiecte de recuzitaobiecte sanitare etc) 1155
Total (lei) 1395Total (Euro) 3185586
Revine pe um (lei) 1395Revine pe um (Euro) 3185586
9Asigurari-cota parte 08 din valoarea productieiIndicatori Curs Valoare lei
4312 0
kg miere 10000000
11
Valoare producție 14000000Valoare asigurare lei 112000
Valoare asigurare Euro 2597403Revine pe um (lei) 1120Revine pe um (Euro) 2597403
10AmortismentIndicatori Curs Valoare lei
43791 0
Moara 1200 kgh Loporcaro MDTL-2 735000
Siloz 100000Cantar electronic 20000
IVECO Daily Furgon 215000Ford Cargo 3535D 500000Magazie de cereale 10000
Valoare utilaje 1580000Valoare amortizare din utilaje (2) lei 31600Valoare amortizare din utilaje (Euro) 72160946
Revine pe kg miere (leian) 0158
Revine pe kg miere (Euroan) 00360805Revine pe um (lei) 000158
Revine pe um (Euro) 00000158
NU ESTE CAZUL
ICHELTUIELI CU FORTA DE MINCA
Indicatori nr salariu Lei
12
salariati icircncadrare anunitate
CONSUMURI CU ENERGIA moara 0 Zile an
Contabil 1 1500 18000
Administrator 1 1700 20400
Șofer 2 1000 24000
Total fond salarii (lei)ferma 4200 62400
Total (Euro) 959101 142495
Revine pe UM (lei) 42 624Revine pe UM (Euro) 959101 142495
Ajutor şomaj( 5) 210 2520
C A S (2333) 97986 1175832Contribuţii ptfond sănătate(7) 671371 805645
Fond solidaritate (2) 84 1008
Total fond retribuire (lei)moaraan 1609196
Total fond retribuire (Euro)ferma an 367472Total fond retribuire (lei)um 1609196
Total fond retribuire (Euro)um 36747197
13
B4 Politica de aprovizionare Furnizori de materii prime
Tabel B4 1
PRINCIPALII FURNIZORI DE MATERII PRIME
FURNIZOR
Extern
AdresaCantitate
aprox(tone)Valoare
aprox (LEI) aprox din total
achizitii
Inter
n
1
Sc ZOO IMPEX Srl I
str Tineretului Nr 2-4 NEAMT 5000
3500000050
2
SC AGROMEC SA I
STR AGRICULTORILOR 30A NEAMT 2000
14000000
20
3
SCMIERE AZ SA
I
STRCOLINEI NR28 NEAMT 2000
14000000
20
4
SC SC Marsat SA I
Str Stefan cel Mare nr 270 Neamt 1000
700000010
TOTAL 10000 70000000 100
Tabel B4 3PRINCIPALII FURNIZORI DE SERVICII
FURNIZOR
Extern
AdresaCantitate
aproxValoare aprox
(LEI) aprox din total
achizitiiIntern
1SC CONEL SA
I 30000 15900 9191
2SC TERMOFICARE SA I 300
700405
3SC ROMGAZ SA
I 550660
382
4
SC ROMTELECOM SA
I 100040
023TOTAL 0 17300 10000
B5 Politica de desfacere Canale de distribuţie
Tabel B51Principalii clienţi ai societatii
Nr crt
Client Valoare
Pondere
Termen de plata
(Nume si adresa)
(lei)
14
1
DELTA COM SRL NEAMT
7000000 50 7 ZILE
str Aleea Ulmilor nr 21A Neamt
2Dorivi Prodcom SRL Baneasa Str Alexandru Zirra Nr 5 3500000 25 7 ZILE
3Eurolil SRL - Aleea Targului BlA 9 ScA15 Neamt 615200 3500000 25 7 ZILE
TOTAL 14000000 100 7 zile
Tabel B52Datele de identificare ale principalilor clienţi
Nr Crt Societate
Cod Unic de Inregistrare
Telefon
AdresaFax
1DELTA COM SRL 19845043
756987341 str Aleea Ulmilor nr 21A Neamt
2Dorivi Prodcom SRL 16534567
757453421 Baneasa Str Alexandru Zirra Nr 5
3 Eurolil SRL 1599114975519543
2 Aleea Targului BlA 9 ScA15 Neamt 615200
Produsele obținute ndash Miere albatarate si altele ndash sunt valorificate pe baza de
contract cu ALFA COM SRL ASCO Prodcom SRL FOOD AZ SRL care preia marea
parte a cantititatii de miere aceasta fiind folosita in domeniul panificatiei Distribuția se
efectueaza direct fara inermediari Livrarile se fac zilnic cu termene de plata la 7 zile
PARTEA A II - A - DESCRIEREA INVESTIȚIEI
C PREZENTAREA PROIECTULUI
C1 Obiectivele proiectuluiFerma de cultivare a
Folosirea metodelor biologice de control al buruienilor ndash micoerbicidele
15
Diversificaea și implementarea masurilor biologice icircn tehnologia de cultivare a graului de toamnaporumbului si marului
Producerea de cereale ecologice Integrarea producției prin achiziționarea unei COMBINE DEUTZ-FAHR
MODEL 6060 HTS si a unui TRACTOR SAME MODEL EXPLORER 3-100 pentru o mai buna valorificare a solului si pentru producerea unei mai mari cantitați de grau si porumb in localitatea Secuieni jud Neamt
Achizitionarea unui Cultivator Maschio MG 300 Stabwalze 500 Valorificare producției secundare
Suprafata destinata pentru cele trei culturi avute in vedere va fi urmatoarea Mar 5 ha Grau 303 ha Porumb 302 ha
Bugetele de venituri si cheltuieli agrozootehnice
Buget de venituri - cheltuieli și consumuri intermediare pentru produsul ndash Miere
Indicatori UMCantitat
e
Pret VALOAR
EUM
ICONSUMURI (CHELTUIELI) MATERIALE (1+2+3+4+5+6) 3198100
1 Combustibil L 2000 59 11800002 Apa si canal msup3 100 24 24000
3 Energie electrica Kw 30000 053 15900004 Romtelecom min 1000 004 40005 Gaz msup3 550 12 66000
6Cheltuieli cu aprovizionarea ( 10din 1) lei 334100
IICONSUMURI(CHELTUIELI) CU FORTA DE MUNCA 173000
7Personalul permanent implicat icircn producție zo 10 30 30000
8Personal sezonier implicat icircn producție zo 2 20 4000
9 Personalul administrativepersoan
e 1 50 500010 Fond retribuire zo 134000
IIIALTE CONSUMURI(7+8+9+10) 8651133
11Cheltuieli generale(3din I+II) Lei 101133
12 Dobacircnzi la credite Lei 500000
13 Asigurări (8 din valoare ) Lei 635000014 Amortismente Lei 1700000
16
ATOTAL CONSUMURI INTERMEDIARE (I+II+III) 12022233
B VALOAREA PRODUCTIEI 1000000
0 1400000000
B1 Miere kg1000000
0 14 1400000000
C VENIT IMPOZABIL(B-A) 1387977767 C1 (-)Impozite si taxe 500000 C2 (+)Subvenţii 30000000D PROFIT BRUT 1357477767
E IMPOZITUL PE VENIT 222076443F PROFIT NET 1165901324
G COST DE PRODUCTIE 042H Profit la kg 117
Caracteristicile principale ale utilajelor sau constructiilor intentionate a se achiziționa prin proiect
COMBINA DEUTZ-FAHR MODEL 6060 HTS
17
CARACTERISTICI GENERALE
Elevator de alimentare Inversor electric pentru elevator si heder 2 cilindrii hidraulici de ridicare Batator Latime 1270 mm Oslash 600 mm 8 sine de batere variator electric pentru variatia vitezei de la 420 la 1250 rotmin Turbo separator diametru 590 mm Suprafata de separare 081 mp Ajustare electrica in 5 pozitii de la 25 la 65 mm Viteza 775 sau 410 rotmin Contrabatator 15 sine 14 mm distanta suprafata 095msup2 aparator pietre rabatabil reglare electrica independenta frontala si posterioara Scuturatori 5 caisori suprafata totala 730 msup2 Sistemul de curatire curatire proprie prin contra-actiune a sitelor Recuperare independenta pe ambele laturi ale masinii Buncar Capacitate 7500 litrii cu suprafata de acoperire Viteza de descarcare 90lsec Tub de descarcare cu deschidere hidraulica fereastra de inspectie in spatele scaunului operatorului Motor Deutz TCD 2012 L06 4V 6 cilindrii 4 valve Commom Rail diesel 183 kw250 CP Racire cu lichid Rezervor combustibil 555l Transmisia Complet hidrostatica cutie de viteze cu 4 trepte Frane Discuri de frana asistate hidrostatic si frana de parcare independenta Pneuri 62075R30 fata si 40570R20 spateLatime de suport 3047 mm Cabina Tip Commander IV cu vedere panoramica si geamuri usor colorate coloana volan reglabila sistem de aer conditionat si incalzire scaun PNEUMATIC sofer si scaun pasager radio si set pre-cd (4 difuzoare si antena) oglinda dreapta cu control electric Control softwear in limba Baneasaa Sistem de iluminat Conform regulamentului de trafic 6 lumini de lucru 1 lumina pentru tubul de descarcare 2 girofaruri 2 lumini posterioare Echipament atasare posterioara rapida pentru carucior heder extinctor manual de operare in limba Baneasaa
18
TRACTOR SAME MODEL EXPLORER 3-100
CARACTERISTICI GENERALE
Motor DEUTZ EURO III cu 4 cilindri turboalimentat cu capacitate de 4038 cm3 Putere max (2000 25 CE) 109 CP80 kW Motor răcit cu lichid ulei Radiator ulei motor transmisie Oprire motor cu cheia de contact Motor compatibil cu Biodiesel pacircnă la 100 Capacitate rezervor combustibil 160 l Ambreiaj hidrostatic Ambreiaj multi-disc PTO comandat hidraulic cu discuri imersate icircn ulei Blocare electrohidraulică a diferenţialului faţă şi spate Direcţie hidrostatică cu pompă independentă şi cilindru de direcţie cu dublu sens Coloana volanului rabatabilă şi reglabilă Unghi de viraj 55deg Manete laterale comandă cutie de viteze Toba de eșapament cu evacuare pe cabină cutie de viteze cu 5 rapoarte 15F + 15R cacircrlig frontal cacircrlig de prindere categoria C posterior PTO spate 540 ndash 1000 RPM baterie 12V-100h-650A manual de utilizare şi icircntreţinere icircn limba Baneasaă
ECHIPAMENTE STANDARDIZATE
Cutie de viteze 40kmh Sistem hidraulic cu pompă de 56 lmin Roti 42070R 24 faţă 48070R 34 spate Reglaj electronic motor
19
Extensie aripi spate Cilindrii suplimentari Filtru aer 8rdquo cu ejector de praf Distribuitori hidraulici auxiliari cu 4 prize rapide Stabilizatori telescopici Fracircnă hidrostatică integral independentă pe toate cele 4 roţi cu discuri de fracircnare icircn baie de ulei cu dispozitiv de excludere a franelor anterioare Scaun textil CABINĂ ORIGINALĂ TESTATĂ FONIC icircncălzire şi ventilare parbriz mobil locaş radio 2 lumini de lucru faţă şi 2 lumini de lucru spate ieşire spate pentru cabluri lumini interioare Faruri anterioare pentru condus pe dreapta Aer condiționat Girofar Suport pentru contragreutăți + 8 contragreutăți față (320 kg)
Cultivator Maschio MG 300 Stabwalze 500
20
Model Latime de lucru(cm) Putere necesara(CP) Masa(kg)MG 175 175 2535 320
Dotari- cutie de viteze din fonta- reductor de viteza de 540 rotmin(rotmin rotor 260)- rolele sunt plasate intr-un fel de cusca- cat I (3 puncte de prindere)
C3 Managementul proiectului (Responsabilul legal)
1 NumeDUCEAC Prenume IONUT Funcţia ADMINISTRATOR Studiile si experienţa (relevante pentru proiect)
C V Responsabilul legal
Icircntreprinderea Funcţia avuta Perioada
SC ALBINA SA SEF BIROU 2008-2013
STUDENT In prezent
C4 Lista de achizitii si sursele de achiziţii pentru activele ce fac obiectul proiectului materiile prime pentru punerea in functiune a proiectului
Tabel C41 ndash Lista de achizitii active
Furnizor Date furnizor Produs
21
Nr Crt
Valoare estimata
(EUR)
din total valoare eligibila
a proiectului
(daca este cunoscut la momentul
depunerii cererii de finantare)
1 DEUTZ-FAHR
Specializat in producția de utilaje pentru
agricultura
COMBINA MODEL 6060
HTS 125000 7483
2 SAME
Specializat in producția de utilaje pentru
agricultura
TRACTOR MODEL
EXPLORER 3-100 40000 2394
3 GEO
Specializat in producția de utilaje pentru
agriculturaCultivator MG
175 2031 123
TOTAL167031 100
Lista de achizitii materii prime
Nr Crt
Furnizor
Date furnizor Produs
Valoare estimata
(EUR)
din total
necesar de
materii prime
(daca este cunoscut la momentul depunerii cererii de finantare)
1 SC GA PRO CO CHEMICALS SA
Are in patrimoniu fabrica de
icircngrasăminte Icircngrășaminte 1255000 5375
2 PETROM
Specializat in comercializarea combustibililor Combustibil 500000 2141
3 KWS SEMINTE SRL
Specializat in obținerea
semințelor de soiagrauporumb
etc
Semințe de grauporumbsoia etc 580000 2302
TOTAL 2335000 100
C5 Personal si instruireNU ESTE CAZUL
Tabel C51Grafic angajare personal
Nr Crt Specialitate
Număr2002 2003 2004 2005 2006 2007
TOTAL 0 0 0 0 0 0
Necesar personal
22
- 1 contabil- 3 mecanizatori- 4 muncitori sezonieri
C6 Graficul estimat al proiectului
Proiectul va fi realizabil in 12 luni de la aprobarea finantarii
Lunile I ndashIV vor face demersuri pentru un imprumut bancar și se va acorda
icircmprumutul ( 300000 E)
Lunile V ndash VIII - se va achiziționarea utilajul propriu-zis
(combinatractorulcultivatorulsemanatoarea) se vor semna contractele cu furnizorii și
se vor livra utilajele
Lunile IX ndashXII ndash testarea utilajelor si inceperea activitatii
Diagrama Gantt
Denumire activitate
IAN
FEB
MARTIE
APRILIE
MAI
IUNIE
IULIE
AUGUST
SEPT
OCT
NOI
DEC
Contractarea unui imprumut bancar pe tremen lung X X Studierea ofertelor furnizorilor de utilaje X X Contractarea furnizorilor de utilaje
X X X Livrarea utilajelor X X X X Testarea utilajelor X X X
C7 Impactul proiectului asupra dezvoltarii zonei si a mediului de afaceri
In urma contractarii imprumutului bancar si achizitionarii de utilaje
performante se va incerca practicarea unei agriculturi rationale si de durata cu recolte
23
bogate si sanatoase de secara mazare si cartof care din punct de vedere ecologic sa
corespunda normelor UE in localitatea Secuieni JudNeamt
Acest fapt va determina totodata si creșterea veniturilor la bugetul
Primariei Secuieni JudNeamt datorita taxelor și impozitelor care se plătesc și
desemeni la bugetul statului se vor plăti impozite și taxe care icircn final vor fi icircn
beneficiul cetățenilor In practicarea agriculturiiintr-un mod intensiv se va avea in
vedere respectarea normelor de mediuPentru toate categoriile de materii prime
(combustibil piese de schimb icircngrășaminte etc) se vor icircncheia contracte icircn așa fel
icircncat să fie asigurat mersul normal al activității agricole Deasemeni si producția finita
(secaramazarecartof) care se va realiza va fi livrata in icircntregime pe baza de
contracte icircncheate
D PROIECŢII FINANCIARE SI INDICATORI FINANCIARI
D1 Bazele de productie
Cu proiect
A6 Denumire utilaj (noi) Costuri Amortizare Intretinere 2Combina DEUTZ-FAHR model 6060 HTS 125000 000 2500
TRACTOR SAME MODEL EXPLORER 3-100 40000 000 800
Cultivator Maschio MG 300 Stabwalze 500 2031 000 4062
167031 000 334062
D2 Contul de profit si pierderi previzionat ( pe o perioada de 3 ani )
Proiectia contului de profit si pierdere activitate cu proiect
Nr Crt Categoria AN 1 AN 2 AN 3
Venituri din exploatare 1 Venituri din vanzarea marfurilor Mii Lei
24
Euro 2 Productia vanduta Mii Lei 47000000
0485000000 500000000
Euro 107327990
110753351 114178713
3 Variatia stocurilor Mii Lei
Euro
4 Alte venituri Mii Lei Euro 5 Venituri din exploatare ndash total Mii Lei 47000000
0485000000 500000000
Euro 107327990
110753351 114178713
Cheltuieli pentru exploatare 6 Cheltuieli materiale ndash total Mii Lei
94000000 97000000 100000000
Euro 21465598 22150670 22835743
7 Cheltuieli cu lucrari si servicii executate de terti Lei
437330 450050 500040
Euro 99868 102772 1141888 Cheltuieli cu impozite taxe si varsaminte
asimilateMii Lei
250000 300000 350000 Euro 57085 68507 79925
9 Cheltuieli cu personalul ndash total Mii Lei 347330 360050 370560 Euro 79315 82220 84620
10 Alte cheltuieli de exploatare Mii Lei
Euro
11 Cheltuieli cu amortizarile si provizioanele Mii Lei 2510000 2750000 3000000
Euro 573177 627983 68507212 Cheltuieli pentru exploatare - total Mii Lei
97544660 100860100 104220600 Euro 22275047 23032153 23799548
13 Rezultatul din exploatare Mii Lei 372455340 384139900 395779400
Euro 85052942 87721198 90379165Venituri financiare ndash total
14 Venituri financiare ndash total Mii Lei Euro
Cheltuieli financiare din care
15 Cheltuieli privind dobazile Euro
16 Altele Mii Lei
Euro
17 Cheltuieli financiare - total Mii Lei Euro
18 Rezultatul financiar al exercitiului Mii Lei
25
Euro
19 Rezultatul brut al exercitiului Mii Lei
Euro
20 Impozit pe profit Mii Lei
Euro
21 Profit net Mii Lei
Euro
D3 Fluxul de numerar previzionat ( pe o perioada de 3 ani )
Flux de numerar - previziuni Anul 1 Anul 2 Anul 3OPERATIUNEAPERIOADA
MII LEI I ACTIVITATEA DE INVESTITII SI FINANTARE 0 0 0A Total intrari de lichiditati din (A1+A2+A3)
A1 Aport la capitalul social si contul intreprinzatoruluiA2 Vanzari de active inclusiv TVA 0 0 0A3 Credite pe termen lung din care (A31 + A32) A31 Imprumut BancaA 32 Grant SAPARD 0 0 0
B Total iesiri de lichiditati prin (B1+B2+B3)B1 Achizitii de active fixe corporale inclusiv TVAB2 Achizitii de active fixe necorporale inclusiv TVAB3 Cresterea investitiilor in curs 0 0 0
C ExcedentDeficit de lichiditati (A-B) 0 0 0D1 Rambursari de Credite pe termen mediu si lung din care (D11+ D12) D11 Rate la imprumutul Banca D12 Rate la alte Credite pe termen mediu si lung 0 0 0D2 Plati de dobanzi la Credite pe termen mediu si lung din care (D21+D22) D21 La imprumutul Banca D22 La alte Credite pe termen mediu si lung 0 0 0
E Flux de lichiditati din activitatea de investitii si finantare (C-D1-D2)II ACTIVITATEA DE EXPLOATARE SI ALTE ACTIVITATI 130727
51472387 1624350
F Incasari din activitatea de exploatare inclusiv TVA ( F1)130727
51472387 1624350
F1 Vanzari varianta cu proiectG Incasari din activitatea financiaraH Credite pe termen scurt 130727
51472387 1624350
K Plati pentru activitatea de exploatare inclusiv TVA (dupa caz) din care 0 0 0
1 Cheltuieli privind marfurile
2 Cheltuieli cu materiileprime 679603 747737 807415
26
3 Cheltuieli cu materialele consumabile 43637 48000 51842
4 Cheltuieli cu energia si apa 12988 14512 15672
5 Altecheltuieli materiale 10204 10323 11144
6 Cheltuieli cu serviciile executate de terti 55609 61160 66051
7 Cheltuieli cu impozite taxe si varsaminte asimilate 12500 13740 148408 Cheltuieli cu personalul angajat 0 0 09 Cheltuieli cu asigurarile si protectia sociala 0 0 0
10 Alte cheltuieli exploatare 0 0 011 Cheltuieli cu amortizarea si provizioanele
26064 26064 260642222222111111
L Flux brut exclusiv plati pentru impozit pe profit si TVA468670 550851 631321
M Plati pentru impozite si taxe (M1 + M2)186568 219297 251573
M1 TVA de platit 68667 104661 119950
M2 Impozit pe profit 97901 114636 131623N1 Rambursari de credite pe termen scurtN2 Plati de dobanzi la credite pe termen scurtO1 DividendeP
Total plati exclusiv cele aferente exploatarii (M+N1+N2+O1)P Total plati exclusiv cele aferente exploatarii (M + N1 + N2 + O1) 186568 219297 251573Q Flux de numerar din activitatea curenta (L-P) 280102 331554 379748II FLUX DE LICHIDITATI (CASH FLOW)R Flux de lichiditati net al perioadei (Q+E) 280102 331554 379748
S Disponibil de numerar al lunii precedenteDisponibil de numerar curent (S+R) 130597 410609 742253
T 410609 742253 1122001
D4 Indicatorii financiari
Valoarea investitiei (Vi) = valoarea totala a proiectului (exprimata in lei) ndash 12900000000 lei
LEI___________________________________________________________________________Specificare AN 1 AN 2 AN 3______________________________________________________________________Veniturile din exploatare (Ve)
27
470000000 485000000 500000000
___________________________________________________________________________Cheltuieli de exploatare (Ce)
97544660 100860100 104220600
___________________________________________________________________________
Rezultatul din exploatare (Re) = Se calculeaza Re = Ve ndash Ce - minim 10 din Ve
372455340 384139900 395779400
Profitul net (Pn) = rezultatul final al exercitiului financiar (anual) din care s-a scazut impozitul pe profit
312862486 322677516 332454696
Durata de recuperare a investitiei (Dr) = indicator ce exprima durata de recuperare a investitiei (exprimat in ani)
Se calculeaza Dr= ViPn mediu sau Dr=(Vi - 5 x Pn)Pn
unde Pn mediu = profit net mediu pe orizontul de prognoza Dr ndash ESTE 145 ANI
Rentabilitatea capitalului investit (Rc) = PnVi x 100 () Pn-profit net pentru fiecare an al perioadei previzionate
145 150 154___________________________________________________________________________
Cheltuieli financiare (Cf) = NU ESTE CAZUL___________________________________________________________________________
28
Gradul de acoperire a cheltuielilor financiare (Ga) = NU ESTE CAZUL
___________________________________________________________________________Flux de numerar net la sfarsitul perioadei (FNN) = Total intrari-Total iesiri FNNgt=0 (pentru fiecare an de prognoza)
280102 331554 379748 425733466695
Valoare actualizata neta (VAN) =aringFNi(1+r)I +FN5r VANgt0 r=rata de actualizare=8
CAPITOLUL IICAPITOLUL IISTRUCTURA FONDULUI FUNCIAR ŞI IcircNTOCMIREASTRUCTURA FONDULUI FUNCIAR ŞI IcircNTOCMIREA
ASOLAMENTULUIASOLAMENTULUI
21 Mărimea şi structura categoriilor de folosinţă a terenului
Tabelul 1Mărimea şi structura categoriilor de folosinţă a terenului
Specificare Ha din total din agricol
Suprafaţa totală 620 1000 -
Teren agricol 618 9968 1000
Teren arabil
- din care irigat
610 9839 987
300 4839 4854
Păşuni naturale 2 032 032
29
Facircneţe naturale 1 016 016
Livezi 5 08 08
Vii
Teren neproductiv 2 032 X
Condiţii naturaleDescrierea zonei icircn care este amplasată exploataţia cu cel puţin următoarele elemente
a) Temperatura medie anuală 940Cb) Precipitaţii medii anuale 534 mmmpc) Tipul de sol predominant textura panta
- tipul de sol cernoziom cambic- textura grosieră- panta 7 - 150C
Favorabilitatea terenului pentru diferitele culturi
Se va face o scurtă prezentare a caracteristicilor principalelor tipuri de sol cu favorabilitatea culturilor
CernoziomurileAu proprietăti fizice hidrofizice chimice termice şi de aeraţie foarte bune Cu toate că
sunt foarte bine aprovizionate cu azot fosfor şi potasiu pe aceste soluri pentru menţinerea fertilităţii şi obţinerea de producţii mari şi constant se recomandă aplicarea de icircngrăşăminte chimice şi organice Cernoziomurile sunt indicate pentru toate folosinţele şi culturile agricole
AluvisolurilePrezinta o fertilitate relativ bună fertilitatea depinzacircnd de gradul de solificare Pe
aluvisoluri pot fi cultivate o serie largă de plante specifice condiţiilor din ţara noastră porumb floarea soarelui cartof gracircu legume viţă de vie pomi
Soluri bruneDatorită proprietăţilor fizice (textură mijlocie structură granular medie permeabilitate
pentru apă şi aer rezistenţă scăzută la lucrările mecanice) sunt favorabile creşterii şi dezvoltării plantelor Pentru producţii mari se recomandă administrarea de icircngrăşăminte chimice organice şi verzi Sunt folosite pentru culturile gracircu porumb legume pomi migdal
22 Alegerea culturilor (criteriile avute icircn vedere culturile alese)
30
Criteriile avute icircn vedere (economice tradiţie asigurarea materiilor prime pentru investiţia de la planul de afaceri etc)
Cultura m ărului Importanta culturii marului se datoreaza valorii alimentare si gustative terapeutice si
profilactice a fructelor insusirilor lor tehnologice specifice particularitatilor agrobiologice ale pomilor si valorilor economice mari
Merele constituie unul dintre componentele de baza in alimentatia moderna a omuluiMărul creşte şi se dezvoltă bine icircn toate zonele Moldovei deoarece sunt condiţii
pedoclimaterice favorabile pentru cultivarea acestei specii pomicole Importanţa acestei specii pomicole ca cultură este determinată de valoarea alimentară calităţi gustative icircnalte icircnsuşirile terapeutice şi profilactice pentru sănătatea omului particularităţilor tehnologice specifice particularităţilor agrobiologice ale pomilor şi de valoarea economică mare de producţie Cultivarea merelor este o afacere profitabilă care are următoarele avantaje
- Plantaţia de măr poate fi exploatată 20-30 de ani iar investiţia se recuperează icircn 2-3 ani- Cererea crescacircndă pe piaţa locală şi externă la produsele agricole de valoare icircnaltă- Preţ avantajos la comercializarea merelor icircn stare proaspătă- Creşterea pe piaţa internaţională a cererii pentru producţia conservată (sucul concentrat)
Ele reprezinta aproape singurul aliment gata pregatit in natura care poate fi consumat fara alte adaosuri fie in stare proaspata fie consumate ca sucuri compot dulceata cidru marmelada etc Datorita insusirilor tehnologice merele constituie o materie prima cu pondere mare in industria alimentara
Astfel din punct de vedere chimic merele contin in medie 845 apa 141 zaharuri 02 substante pectice 06 substante grase 90 UI vitamina A 002 mg vitamina B2 01mg vitamina B1 7mg vitamina C 7 mg calciu 10 mg potasiu cat si cantitati reduse de aluminiu mangan sulf cobalt si altele
Principalii consumatori de mere sunt pieţele agricole locale antreprenori care exportă fructele fabricile de conserve depozite angro şi magazine procesatorii de fructe uscate Cele mai bune preţuri pot fi obţinute icircn cazul comercializării merelor icircn stare proaspătă pentru consum curent iar cele mai mici preţuri sunt icircnregistrate la mere comercializate icircntreprinderilor de procesare
Importanta marului rezida in particularitatile lui biologice Existenta unui numar mare de soiuri cu coacere esalonata in diverse epoci si capacitatea de pastrare in stare proaspata timp indelungat a soiurilor de iarna asigura consumul de fructe proaspete aproape in tot cursul anului circa 10 luni din 12 ale unui an Avand o mare capacitate de pastrare si o buna rezistenta la manipulare fructele pot fi transportate cu usurinta la distante mari
Cultura porumbului
Porumbul ocupa locul 3 ca importanta in lume Aceasta pozitie se justifica printro serie de particularitati
-prezinta o mare capacitate de productie cu cca 50 decat celelalte cereale-are o mare plasticitate ecologica-este o planta prasitoare fiind o foarte buna premergatoare pentru majoritatea plantelor de
cultura-suporta bine monocultura-are un coeficient multiplicat de 150-400ori-semanande-se primavara mai tarziu permite esalonarea mai buna lucrarilor agricole-cultura este mecanizata
31
-recoltarea se face fara pericol de scuturare
Porumbul este utilizat icircn alimentaţia omului icircn furajarea animalelor şi ca materie primă pentru diferite industrii
Icircn alimentaţia omului porumbul se utilizează sub formă de mălai (făină) din care se prepară mămăliga sau diferite peparate de patiserie fulgi de porumb porumb zaharat conservat sub formă de boabe sau ştiuleţi pentru salate şi garnituri porumb fiert sau copt popcorn (porumb pentru floricele) Din germenii de porumb rezultaţi icircn urma măcinării boabelor prin presare se obţine un ulei alimentar de foarte bună calitate apreciat icircn alimentaţia dietetică
Icircn furajarea animalelor boabele de porumb constituie furajul concentrat de bază pentru toate speciile de animale Valoarea nutritivă a porumbului este de 117 - 130 unităţi nutritive la 1 kg boabe
Planta icircntreagă recoltată şi tocată icircn faza de maturitate icircn lapte-ceară se utilizează pentru obţinerea de siloz care este utilizat pe scară largă icircn hrana vacilor de lapte De asemenea planta icircntreagă se poate utiliza ca masă verde
Tulpinile de porumb (cocenii) rezultate după recoltarea boabelor se pot utiliza ca furaj Ciocălăii măcinaţi pot fi utilizaţi icircn hrana rumegătoarelor Boabele de porumb se utilizează ca materie primă pentru obţinerea de amidon glucoză
dextrină izoglucoză (icircndulcitor lichid) whisky etc Boabele de porumb se utilizează pe scară largă pentru obţinerea de biocombustibil (etanol) după cum planta icircntreagă verde se poate utiliza pentru obţinerea de biocombustibil (metanol etanol)
Tulpinile de porumb se pot utiliza icircn industria celulozei şi la fabricarea panourilor aglomerate
Din ciocălăi se poate obţine furfurol sau pot fi folosiţi drept combustibil De asemenea icircn gospodăriile tradiţionale tulpinile de porumb se utilizează drept combustibil
Pănuşile se utilizează pentru diferite icircmpletituri tradiţionale Mătasea porumbului (stigmatele florilor femele) poate fi utilizată icircn scop medicinal iar
polenul de porumb este colectat cu uşurinţă de către albinele melifere (plantă poleniferă)
Cultura gracircului
Gracircul este una dintre cele mai importante cereale si planta care ocupa pe glob cele mai mari suprafete Boabele de grau au continut ridicat in hidrati de carbon si substante proteice Miere de grau este materie prima pentru paine si produse de panificatie aliment de baza pentru 35-40 din populatia globuluiGraul se mai utilizeaza si in prelucrari industriale (alcool amidon dextrina glucoza) si furaj in hrana animalelorTaratele sunt un nutret concentrat bogat in proteine hidrati de carbon si substante minerale Paiele se utilizeaza in industria celulozei si in hrana animale
Gracircul este cea mai importantă plantă cultivată din care se obţine icircn principal pacircine aliment de bază pentru cca 40 din populaţia globului Prin măcinare din boabele de gracircu se obţine făina care este utilizată pentru prepararea de diferite produse de panificaţie şi patiserie
32
fabricarea de paste făinoase etc Boabele de gracircu intră icircn alcătuirea amestecurilor de cereale prentru micul dejun
Boabele de gracircu se utilizează icircn hrana animalelor ca atare sau măcinate De asemenea icircn furajarea animalelor se utilizează şi tăracircţa rezultată ca subprodus icircn urma procesului de măcinare aceasta fiind bogată icircn proteine lipide şi săruri minerale
Boabele de gracircu servesc ca materie primă icircn diferite industrii pentru obţinerea de amidon gluten spirt băuturi spirtoase (vodcă wisky) bere biocarburburant (bioethanol)
Paiele au utilizări multiple precum materie primă icircn industria celulozei şi hacircrtiei aşternut pentru animale furaj grosier icircngrăşămacircnt organic prin icircncorporare icircn sol după recoltare sau prin compostare producerea de energie termină prin arderea icircn arzătoare cu recuperare de căldură
Germenii de gracircu rezultaţi icircn urma procesului de măcinare sunt utilizaţi icircn hrana omului ca produse energizante (germeni consumaţi cu lapte sau miere de albine) ca adaus icircn diferite produse de panificaţie sau pentru obţinerea de ulei foarte apreciat icircn industria cosmetică
Aluatul conservat prin refrigerare şi aluatul modelat (de exemplu blaturi pentru pizza) icircncepe să fie din ce icircn ce mai apreciat pe piaţă
Gracircul romacircnesc este un gracircu de foarte bună calitate pentru panificaţie care poate fi valorificat atacirct pentru consumul intern cacirct şi la export pentru consum european şi icircn afara Europei
Gracircul ecologic este unul dintre produsele ecologice cele mai bine cotate şi cerute pe piaţa mondială
Cultura gracircului oferă următoarele avantaje - boabele au un conţinut ridicat icircn glucide şi proteine corespunzător cerinţelor organismului uman - boabele au o bună conservabilitate pe perioade mari de timp - boabele se transportă cu uşurinţă pe distanţe mari - boabele de gracircu au diferite alternative de valorificare - boabele de gracircu reprezintă o importantă sursă de schimburi comerciale pe piaţa mondială - gracircul se poate cultiva icircn diferite condiţii pedoclimatice asiguracircnd producţii satisfăcătoare peste tot unde se cultivă - tehnologia de cultivare este complet mecanizată şi bine pusă la punct fără probleme deosebite - gracircul este o foarte bună premergătoare pentru majoritatea plantelor de cultură - după soiurile timpurii de gracircu pot fi semănate culturi succesive mai ales dacă sunt condiţii de irigare
Alegerea soiurilor şi hibrizilor (criteriile avute icircn vedere soiurile şi hibrizi aleşi pentru fiecare cultură)
-criteriile avute icircn vedere ndashproducţie rezistenţe specifice conţinut de principii nutritive etc
-soiurile şi hibrizi aleşi pentru fiecare cultură + prezentarea listei cu soiuri pentru 2012 la culturile alese şi descrierea soiului respectiv
MĂRUL - SOIURI
33
Icircn funcţie de epoca de coacere a fructelor merele se icircmpart icircn (a) soiuri de varăMelba Red melba Şafran de vară Papirovka Mantet Quinte Akane Plat August (b) soiuri de toamnă Prima Slava Peremojţiam James Grive Red Calvil de Zăpadă Spartan Focuşor Codrene Coredana Reglndis etc (c) soiuri de iarnă Idared Speranţa Banana de iarnăWellspur Goldspur Golden Delicious Jonathan Jonared Yellowspur Renet Simerenco Coredar Wagener etc
Antreprenorul trebuie să elaboreze proiect de plantare a livezii la icircntreprinderileautorizate şi materialul săditor trebuie să fie procurat de la pepinierele licenţiate cu actelenecesare pentru posibilitatea de beneficiere de subvenţii Cele mai de perspectivă soiuri de mere şi cu o cere sporită pe piaţă sunt Golden DeliciousRed Delicious Jonathan Idared Fugi Granny Smith Gala Melrose Ionagold Elstar precum şisoiurile genetic rezistente la boli şi dăunători aşa ca Florina Prima Coredana CoredarGeneros Pionier
Piaţa Romacircniei la merele proaspete este reprezentată prin 50 la sută din soiuri colorate (complet roşu sau parţial) şi 50 la sută pentru soiurile necolorate (gal-bene şi verzi) Cele mai populare soiuri colorate sunt Jonathan şi Idared urmate de Jonagold Gala Gloster etc iar dintre cele necolorate predomină soiul Golden Delicious Soiurile Granny Smith şi Mutsu icircnregistrează vacircnzări modeste Dintre soiurile locale icircn supermarket-uri se comercializează Glorios şi Florina icircnsă icircn can-tităţi foarte mici Fructele de obicei sunt icircmpărţite icircn trei categorii mici (sub 70 mm) medii (70-90 mm) şi mari (peste 90 mm)
PORUMB ndash SOIURI
Porumbul face parte din familia Gramineae subfamilia Panicoideae tribul Maydeae genul Zea Genul Zea cuprinde 3 specii - Zea mexicana (Schrad) Recv et Mangel (sin Euchlaena mexicana) ndash teosinte1 anual - Zea perennis (Hitsch) Recv et Mangel (sin Euchlaena perennis) ndash teosinte peren - Zea mays L ndash porumbul cultivat
Porumbul cultivat cuprinde mai multe convarietăţi (grupe de varietăţi) cele mai importante fiind următoarele - Zea mays conv dentiformis Koumlrn (sin Zea mays conv indentata Sturt) denumit porumbul dinte de cal Se caracterizează prin boabele mari prismatice cu partea sticloasă (cornoasă) a endospemului dispusă pe părţile laterale ale bobului iar partea făinoasă (amidonoasă) dispusă icircn partea centrală şi superioară a bobului (fig 19) Prin uscare endospemul făinos icircşi reduce volumul se contractă şi determină apariţia unei depresiuni icircn partea superioară a bobului sub forma mişunei dintelui de cal de unde denumirea acestei convarietăţi de bdquoporumb dinte de calrdquo La această convarietate au fost creaţi primii hibrizi de porumb iar icircn prezent această convarietate are cea mai margă răspacircndire icircn lume Majoritatea hibrizilor de porumb aparţin acestei convarietăţi La noi icircn ţară primii hibrizi care au fost icircntroduşi icircn cultură aparţin acestei convarietăţi şi au fost aduşi din SUA de unde şi denumirea de bdquoporumb americanrdquo - Zea mays conv indurata (Sturt) Bailey denumit porumbul cu bobul tare porumbul sticlos Se caracterizează prin boabe rotunjite icircn partea superioară netede lucioase dure la spargere de unde vine denumirea de bdquoporumb tarerdquo Partea sticloasă a endospermului este dispusă la exteriorul bobului de jur-icircmprejurul acestuia iar partea făinoasă este dispusă icircn partea centrală a bobului uneori ajungacircnd pacircnă icircn partea superioară a bobului situaţie cacircnd determină apariţia
34
unei uşoare mişune (fig 20) Din această convarietate au făcut parte vechile populaţii şi soiuri romacircneşti de unde şi denumirea de bdquoporumb romacircnescrdquo - Zea mays conv aorista Grebensc denumit porumbul semisticlos Prezintă caracteristici intermediare icircntre convarietăţile dentiformis şi indurata Bobul este rotunjit mat icircn partea superioară şi uneori prezintă o uşoară adacircncitură - Zea mays conv everta Sturt (sin Zea mays conv microsperma Koumlrn) denumit porumb de floricele Se caracterizează prin plante cu o talie mai mică care au capacitatea de a forma mai mulţi ştiuleţi pe plantă Boabele sunt mici (MMB = 40-100 g) cu vacircrful rotunjit sau ascuţit Endospermul este aproape icircn icircntregime sticlos cu excepţia unei mici porţiuni icircn jurul embrionului care este amidonoasă Prin icircncălzire apa din grăunciorii de amidon din endospermul făinos se transformă icircn vapori care exercită o presiune asupra tegumentului pacircnă cacircnd determină spargerea acestuia moment icircn care conţinutul bobului se revarsă (boabele expandează) mărindu-şi volumul de 15-20 de ori formacircnd o masă albă-spongioasă respectiv aşa-numitele floricele
RUSTICA a castigat o pozitie de lider pe piata de porumb precoce din Europa de Nord si poseda o gama larga de seminte adecvata pentru toate pietele lumii HIBRIZI FOARTE PRECOCIBarbados - excelent pentru boabe si silozEarly Star - precoce si productivEnergy Star - foarte buna valoare alimentaraComera - performanta inalta HIBRIZI PRECOCIBatz - vigurosEurostar - lider in EuropaGalaStar - porumb pe care il veti adoraInagua - bun pentru boabe si siloz
GRAcircU ndash SOIURI
Cercetătorii de la Institutul de Cercetare - Dezvoltare Agricolă Fundulea au creat soiuri de grau productive si rezistente la secetaBOEMA soi de gracircu de toamnă extrem de productiv şi cu indici de calitate ridicaţi pentru panificaţie adaptat condiţiilor climatice din zona de cacircmpie din sudul ţării şi Moldova este un soi foarte precoce mai timpuriu la icircnspicat cu 1-3 zile faţă de soiul Flamura 85 talia plantei de 77-90 cm rezistent la iernare şi cădere arşiţă şi secetă rugina galbenă rezistenţă mijlocie la rugina brună şi făinare are calitate bună de morărit şi panificaţie
GRUIA este un soi de toamnă care a dat rezultate foarte bune icircn Oltenia şi Dobrogea este mai timpuriu cu 4 zile faţă de soiul Fundulea 4 talie de 76 cm se remarcă printr-o rezistenţă bună la iernare la cădere dar şi la rasele actuale de rugina galbenă
35
superior multor soiuri ca rezistenţă la făinare rugină brună şi septorioza frunzelor calitatea de panificaţie a soiului Gruia este apropiată de cea a soiului Dropia faţă de care tinde să aibă un gluten mai tenace soiul se evidenţiază printr-o productivitate ridicată icircn medie cu 9-12 mai mare faţă de soiurile martor sporul de producţie fiind mai mare icircn condiţii de secetă in pofida taliei sale scurte soiul se comportă foarte bine icircn condiţii de deficit hidric Gracircul aparţine genului Triticum familia Gramineae (Poaceae) Genul Triticum cuprinde un număr mare de specii de gracircu forme sălbatice şi cultivate clasificate diferit de-a lungul timpului
Pentru ţara noastră prezintă importanţă 2 specii şi anume Triticum durum Desf şi Triticum aestivum L Triticum durum Desf (fig 16) are tulpina plină icircn interior pe toată lungimea sau cel puţin icircn partea superioară Spicul este aristat cu ariste lungi comparativ cu lungimea spicului şi orientate paralel Boabele au aspect sticlos la maturitate şi sunt conice la capet Triticum aestivum L (fig 17) are tulpina goală icircn interior pe toată lungimea Spicul este nearistat sau aristat cu ariste mai scurte comparativ cu lungimea spicului şi orintate divergent Boabele sunt ovoidale sau alungit-ovoidale prevăzute cu un smoc de perişori la capătul superior Endospermul este făinos semisticlos sau sticlos
Gracircul comun reprezintă specia cea mai importantă care pe plan mondial reprezintă cca 90 din suprafaţa cultivată cu gracircu şi cea mai mare partea a suprafeţei cultivată cu gracircu din ţara noastră Gracircul comun are forme de toamnă şi de primăvară aproape icircntreaga suprafaţă din ţara noastră fiind cultivată cu gracircu de toamnă (gracircul de primăvară ocupă suprafeţe foarte mici nesemnificative)
Soiurile de gracircu cultivate icircn Romacircnia sunt icircn marea lor majoritate soiuri romacircneşti create la Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Fundulea sau icircn reţeaua de Staţiuni de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Aceste soiuri se caracterizează prin potenţial de producţie ridicat (9-10 tha) o bună rezistenţă la cădere ger iernare secetă şi boli o bună calitate şi stabilitate a recoltelor
23 Intocmirea asolamentului
Specificare HaSuprafaţa totală a terenului arabil 610Suprafaţa medie a solei (3 sole) 2033
Tabelul 2Schema rotaţiei culturilor
SOLAANUL 2012 2013 2014I măr măr mărII gracircu porumb gracircuIII porumb gracircu porumb
36
37
CAPITOLUL IIICAPITOLUL IIIORGANIZAREA PROCESULUI DE PRODUCŢIE AGRICOLĂORGANIZAREA PROCESULUI DE PRODUCŢIE AGRICOLĂ
31 Proiectarea producţiilor medii prin metoda bonităriiterenurilor agricole
Tabelul 3
Date iniţiale
Cultura Tipul de solSuprafaţa - ha (Si)
Nota de bonitare pentru
condiţiile ecologice (Pi)
Corecţia pt distanţă şi
felul drumului (k)
Coeficient de
potenţare (c)
Producţia medie
realizată
MărGracircuPorumb
Cernoziom 5 75 015 11 15000Cernoziom 303 80 018 12 4000Cernoziom 302 85 019 13 8000
TOTAL 610
2) Notele totale de bonitare pentru condiţiile ecologice (Ni)
MĂR ndash 575 = 375Ni = Si x Pi GRAcircU ndash 30380 = 24240
PORUMB ndash 30285 = 25670TOTAL = 50285
3) Nota medie ponderată de bonitare
50285 610 = 8243
1) Producţia ce revine pe un punct al notei medii ponderate de bonitare
P măr = 515000 375 = 200P gracircu = 3034000 24240 = 50
P porumb = 3028000 25670 = 9411
6) Corecţia totală icircn funcţie de distanţă şi drumuri Ct = S x kMĂR ndash 5015 = 075
Suprafaţă x coeficient corecţie GRAcircU ndash 303018 = 5454PORUMB ndash 302019 = 5738
TOTAL = 11267
38
7) Nota de bonitare recalculată (Nbr)
MĂR ndash 375-075 = 37425Nbr = Nota totală de bonitare ndash Corecţia GRAcircU ndash 24240-5454 = 2418546
PORUMB ndash
25670-5738 = 2561262
8) Notele totale de bonitare potenţate (Ntp)
MĂR ndash 3742511=4117
Ntp =Nota de bonitare recalculată (Nbr)
xCoeficient
de potenţare
GRAcircU ndash241854612=290225
PORUMB ndash
256126213=332964
9) Producţia totală pe cultură pentru fiecare unitate de sol (Pt)
MĂR ndash 4117200= 82340
Pt =Nota totală de
bonitare potenţată (Ntp)
x
Producţia ce revine pe un punct de
bonitare P(kgpunct)
GRAcircU ndash
29022550= 1451125
PORUMB ndash
3329649411=31335242
TOTAL= 4666989
10) Producţia medie la hectar Pmc1
Pm măr = Producţia totală Suprafaţa totală = 823405=16468
Rezultatele pentru celelalte culturi
Pmedie gracircu = 1451125303= 4789
Pmedie porumb =31335242302= 10376
39
32 STABILIREA CANTITĂŢILOR DE IcircNGRĂŞĂMINTE PE CULTURI
Calculul dozelor de icircngrăşăminte s-a efectuat ţinacircndu-se cont atacirct de
producţiile medii cacirct şi de existentul de suprafaţă activă din sol S-au luat icircn
considerare şi pierderile rezultate prin levigare
Icircn tabelul 4 este prezentat calculul dozelor de icircngrăşăminte chimice la ha
separat pentru cele 3 culturi icircn parte
Tabelul 4
Calculul dozelor de icircngrăşăminte chimice
Nr Crt
SPECIFICARE UM
CULTURA
GRAcircU PORUMB MĂRN P K N P K N P K
1 Producţie medie Kgha 4789 10376 16468
2 Consum specific Kg sat
23 11 20 20 21 20 5 3 6
3 Sa de administrat
Kg 11014
5268 9578
20752
2179 20752 8234 494 988
4 Sa icircn sol Kg 45 31 60 40 35 30 30 20 355 Diferenţa de
admKg sa
6514 2168 3578
16752
1829 17752 5234 294 638
6 Pierderi prin levigare
13 5 7 13 5 7 13 5 7
7 Cant pierdută prin levigare
Kg sa
847 108 25 2177
914 1242 68 147 446
8 Total sa de administrat
Kg 7361 2276 3828
18929
19204 18994 5914 3087 6826
9 Tipul de icircngrăşămacircnt
NO4NO3
Super P c
Sare potasică
NO4NO3
Super P c
Sare potasică
N P2O5 K20
10 Conţinutul icircn sa a icircngr
Kgt 345 40 40 345 40 40 345 40 40
11 Doza de icircngr de administrat
Kg 213 57 96 549 480 475 171 77 171
40
33 PLANUL DE CULTURĂ
Planul de cultură cuprinde structura culturilor dimensiunile fiecăreia
producţiile medii şi totale (tabelul 5)
Tabelul 5
Icircntocmirea planului de cultură
Cultura Suprafaţa (ha)
Producţii medii (kgha)
Producţia totală (t)
Preţ livrare (leikg)
Măr 5 16468 8234 2Gracircu 303 4789 1451 08
Porumb 302 10376 313355 1
34 FUNDAMENTAREA FIŞELOR TEHNOLOGICE PE CULTURI
Icircn vederea organizării proceselor de muncă şi de producţie icircn etapa pregătitoare se
icircntocmesc fişele tehnologice pe culturi Informaţiile cuprinse icircn fişele tehnologice servesc icircn
acelaşi timp la stabilirea tehnologiilor stabilirea destinaţiei producţiei determinarea volumului
lucrărilor mecanice şi manuale necesarul de forţă de muncă cantităţile de materiale şi mijloacele
financiare necesare pentru aprovizionare
DATELE NECESARE
1 Culturile incluse icircn planul de producţie al firmei
2 Suprafaţa ocupată de fiecare cultură icircn parte
3 Culturile premergătoare
4 Producţia medie şi totală a fiecărei culturi
5 Lucrările tehnologice icircn ordinea cronologică a executărilor
6 Perioada de executare şi data lucrării
7 Mijloacele cu care se execută lucrarea
8 Tarifele de plată pentru lucrările mecanice
9 Tarifele de plată pentru lucrările manuale pe categorii
10 Cuantumul taxelor pentru CAS şomaj risc asigurare
11 Amortismentul specific
12 Materialele necesare procesului tehnologic consumul normat pe UM preţul unitar şi cota
pentru cheltuielile de aprovizionare
41
13 Cota de cheltuieli indirecte (comune şi generale)
MODUL DE LUCRU
1 Se icircnscriu icircn fişă datele privind suprafaţa şi producţia medie Producţia medie se planifică
icircn raport cu fertilitatea solului şi cantitatea de icircngrăşămacircnt aplicată
2 Se icircnscriu lucrările tehnologice icircn ordinea executării lor precizacircndu-se toată perioada
optimă de execuţie şi durata fiecărei lucrări
3 Pentru fiecare icircn parte se determină volumul lucrărilor sumele necesare şi materiale
4 La lucrările manuale icircn raport cu volumul lucrării se calculează numărul de zile om iar
fondul de salarii rezultă icircnmulţind numărul de zile om necesar pentru evaluarea lucrării cu
tariful pe ziom corespunzător
5 Taxele asupra fondului de salarii se calculează aplicacircnd cota icircn proporţie de 30 pentru
CAS 5 pentru fondul de şomaj 1 pentru risc şi asigurare impozit 15 asupra sumei
care reprezintă fondul de salarii
6 Amortismentul specific se determină icircn raport cu valoarea de inventar a mijlocului fix
folosit exclusiv la cultura respectivă şi durata de folosire
7 Cota de cheltuieli pentru aprovizionare se calculează o cotă parte din valoarea
materialului folosit
8 Din icircnsumarea pentru lucrările mecanice lucrările manuale taxe asupra valorilor
materialelor se obţin cheltuielile de producţie
9 La cheltuielile directe se aplică cota de cheltuieli comune şi prin icircnsumarea lor se
determină cheltuielile de producţie
10 După fiecare trimestru se fac totalurile
11 Se calculează indicatorii cheltuieli de producţie la hectar şi costul la tona de produs
42
44
45
46
47
35 Organizarea lucrării de semănat la cultura gracircului
Semănatul este una dintre cele mai importante lucrări agricole de care depinde icircn ultimă instanţă obţinerea de producţii ridicate Suprafeţele icircntinse ocupate de culturi precum şi termenele restracircnse icircn care trebuie executat fac ca procesul de muncă al semănatului să ocupe un loc important icircn activitatea de producţie a exploataţiilor agricole
Etapele organizării lucrărilor de semănat cereale păioase sunt următoarele1 se stabileşte componenţa agregatului de semănat potrivit condiţiilor existente
(tractor plus semănătoare SUP-29 sau SUP-21)2 Se determină necesarul de agregate pentru terminarea semănatului icircn termen
optim folosind formula
icircn care
N ndash numărul de agregate pentru terminarea lucrării icircn timpul propusS ndash suprafaţa de icircnsămacircnţatn ndash numărul de zile icircn care trebuie terminată lucrareaP ndash randamentul zilnic al maşinii
(1)N = 303(512) = 5 agregate
Aşadar icircn prealabil trebuie cunoscut randamentul zilnic al agregatului de semănat folosit Aceasta se calculează după formula
icircn
care
P ndash randamentul zilnic al agregatului (ha)B ndash lăţimea de lucru a agregatului icircn lucru (m)V ndash viteza de deplasare a agregatului
icircn lucru (moră)t ndash durata zilei de lucru (ore)H ndash coeficientul de folosire a timpului de lucru (070-080)
(2)P = 366000807 10000 = 12 ha
3 Stabilirea lungimii marcatoarelor semănătoriiLungimea marcatoarelor adică distanţa la care trebuie aşezată piesa activă a marcatorului faţă de ultimul brăzdar se stabileşte icircn funcţie de
lăţimea de lucru a semănătorii (B) distanţa icircntre două brăzdare (b) distanţa icircntre roţile din faţă sau marginile exterioare ale şenilelor
tractorului (c)
= 11
= = 26
49
49
Cacircnd tractorul poate urmări urma lăsată de marcator atacirct cu roata din dreapta cacirct şi cu roata din stacircnga lungimea celor două marcatoare este egală şi este dată de relaţia
4 Stabilirea debitului semănătorii icircn funcţie de norma de sămacircnţă la hectar La icircnceputul lucrării trebuie icircntotdeauna să se verifice corectitudinea reglării debitului la icircnsămacircnţare Această verificare se face după formula
icircn
care
G ndash cantitatea de sămacircnţă cursă din semănătoare la un număr stabilit de icircnvacircrtiri a roţii semănătoriiA ndash norma de semănat la un ha (kg)d ndash lungimea roţii semănătorii (m)B ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)O ndash nr de icircnvacircrtituri a roţii semănătorii
(6)G= 2501743620 10000 = 313
5 Stabilirea dimensiunilor postatelor la semănat Lungimea maximă a postatelor la semănat este icircn funcţie de capacitatea cutiei semănătorii Pentru a uşura organizarea transportului de seminţe este indicat ca alimentarea semănătorii cu seminţe să se execute la un singur capăt a postatei ~n acest caz lungimea maximă a postatei se calculează după formula
icircn
care
L ndash lungimea maximă a postatei (m)Q ndash capacitatea coşului de alimentare
a semănătorii (kg)Y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii coşului de alimentare a semănătorii (icircn medie 070-080)A ndash norma de semănat (kgha)B ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)
(7)L = (051000040007) (25036) = 1556m
Icircn ce priveşte lăţimea postatei aceasta se determină icircn funcţie de lăţimea totală a parcelei de icircnsămacircnţat şi de metoda de deplasare a agregatului Ea se calculează aşa icircncacirct să asigure de lucru agregatului pentru 1-2 zile de lucru
Lăţimea postatei la semănatul icircn suveică se calculează după formula
icircn care
l ndash lăţimea postatei (m)P ndash productivitatea zilnică a agregatului (hazi)Z ndash durata icircn zile a lucrului pe aceeaşi postată (1-2 zile)L ndash lungimea postatei (m)
(8)l = 10000122 1556 = 154m
6 Lăţimea zonei de icircntoarcere a agregatului Pentru icircntoarcerea agregatului la capetele parcelei se delimitează o facircşie de teren denumită bdquozonă de icircntoarcereldquo Delimitarea acestei zone se face icircn cazul deplasărilor icircn parcursul liniar cu buclă şi fără buclă Lăţimea zonei de icircntoarcere este dată de relaţia
50
50
icircn care
E ndash lăţimea zonei de icircntoarcereR ndash raza de icircntoarcere a agregatuluie ndash lungimea de ieşire a agregatului (adică distanţa de la centrul agregatului mijlocul osiei motoare a tractorului) pacircnă la organele active ale maşinii
(9)E = 34 + 15 = 135m
Aceasta reprezintă lungimea cu care trebuie să se deplaseze centrul agregatului pentru aducerea organelor active ale maşinii agricole pe linia de icircntoarcere a lucrului
7 Stabilirea distanţei dintre punctele de alimentare a semănătorii Distanţa dintre punctele de alimentare a semănătorii se determină icircn funcţie de metoda de deplasare a agregatului la semănat ~n cazul semănatului icircn suveică lungimea postatei este determinată icircn funcţie de capacitatea cutiei de seminţe icircn aşa fel ca alimentarea semănătorii să se facă numai la unul din capetele postatei distanţa dintre punctele de alimentare se află după formula
icircn care
D ndash distanţa dintre punctele de alimentare (m)B ndash lăţimea de lucru a agregatului (m)T ndash numărul turelor (adică nr curselor dus-icircntors) pe care le face agregatul pacircnă la golirea coşului semănătorii
(1)D = 2362 = 144m
Icircn cazul cacircnd lungimea postatei nu este determinată icircn funcţie de capacitatea cutiei de seminţe este necesar ca icircn prealabil să cunoaştem turele pe care le face agregatul pacircnă la golirea coşului semănătorii Aceasta se determină icircmpărţind lungimea drumului pe care icircl face semănătoarea pacircnă la golirea cutiei sale pe lungimea cursei de lucru dus şi icircntors ~n acest scop se foloseşte următoarea formulă
icircn care
T ndash numărul turelorQ ndash capacitatea cutiei semănătorii
(kg)Y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii cutiei (080)A ndash norma de semănat (kgha)B ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)L ndash lungimea postatei (m)
T= (1000040007) (2503621556) = 1Icircn cazul semănării icircn bdquolaturildquo sau bdquope două jumătăţi ale postateildquo distanţa dintre
punctele de alimentare se calculează după formula = 136 = 36
(semnificaţiile literelor sunt aceleaşi ca la formulele (10) şi (11)
51
51
8 Stabilirea cantităţilor de seminţe ce se pun la punctele de alimentare Cantităţile de seminţe care se pun la primul punct de alimentare se calculează după formula
= 4001 = 400kgiar cantitatea care se pune la punctele următoare este
icircn care
C ndash cantitatea de seminţe necesară alimentării agregatului (kg)Q capacitatea coşului semănătorii (kg)y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii cutieia ndash nr semănătorilor icircn agregat
(14)C1 = 400071 = 280kg
9 Stabilirea necesarului zilnic de muncitori pentru semănat şi transportat seminţele Necesarul zilnic de muncitori pentru deservirea semănătorilor variază icircn raport cu numărul de agregate folosite zilnic şi al maşinilor ce compun agregatul
10 Necesarul de mijloace de transport se stabileşte icircn funcţie de cantităţile de seminţe necesare semănătorilor la o icircncărcare timpul de golire a semănătorilor capacitatea mijloacelor de transport distanţa de transport şi timpul necesar pentru un ciclu de transport
~n primul racircnd se determină timpul icircn care se consumă cantitatea de seminţe existentă icircn cutia semănătorii folosind relaţia
icircn care
q ndash capacitatea cutiei semănătorii (kg)085 ndash coeficientul de folosire a cutiei semănătoriiB ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)V ndash viteza de lucru a agregatului (moră)N ndash norma de sămacircnţă la ha (kg)
Tgol = (10000400085) (366000250) = 063h = 38min
Numărul de mijloace de transport necesare zilnic se determină pe baza relaţiei
icircn care
Nt ndash numărul mijloacelor de transportn ndash numărul semănătorilor ce lucreazăt ndash durata unui ciclu de transport (min)Cm ndash capacitatea mijlocului de transport (kg)
Nt = (540008530) (38400) = 33 = 311 Se determină necesarul de saci pentru transportul seminţelor cunoscacircnd că
pentru uşurarea manipulării se recomandă ca un sac să aibă 40 kg
Nr saci = (512250) 40 = 375 sacizi
52
52
Centralizarea datelor
Nr crt
Specificare UMAgregatul folosit
Tractor + (SUP-29)
Tractor + SUP-21
1 Productivitatea zilnică a agregatului haschimb 12
2 Necesarul zilnic de-tractoare nr 5-semănători nr 5
3Productivitatea zilnică a tuturor agregatelor
hazi 60
4Dimensiunile solei de semănat
-lungime m 1556-lăţime m 1947-suprafaţă ha 303
5Dimensiunea parcelelor de semănat
-lungime m 1556-lăţime m 154-suprafaţă 24
6Lungimea marcatorului
-dreapta m 11-stacircnga m 26
7Norma de icircnsămacircnţare
-la 20 icircnvacircrtituri kg 3-la hectar kg 250
8Distanţa dintre punctele de alimentare cu seminţe
m 144
9Cantitatea de seminţe ce se pune la punct de alimentare
-la primul punct
kg 400
-la punctele următoare
kg 280
10 Necesarul zilnic de muncitori
-pt servirea semănătorii
nr 5
-pt transportul seminţelor
nr 3
-total nr 8
11Lăţimea facircşiei de icircntoarcere a agregatului
m 135
12Necesarul zilnic de mijl de transport
-atelaje nr-tractor+remorcă nr 3-auto-camion nr
13Necesar saci pt transportul seminţelor
nr 375
53
53
36 Evaluarea producţiei
Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţieiacestora
Evaluarea se face icircn două etape1) icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele
caracteristice de dezvoltare a plantelor2) icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite
norme standardizate~n funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfel
1) Gracircu orz (orz - 1 iunie gracircu - 15 iunie) Gracircu Boemandash se stabileşte numărul punctelor de control icircn funcţie de mărimea şi
uniformitatea parcelelor(icircn cazul parcele de pacircnă la 100 ha - 5 puncte pe suprafeţe mai mari de 100 ha - 10 puncte)
Determinările se fac cu ajutorul ramei metrice (un cadru de 1 metru patrat)Metodologie de lucrundash se numără spicele din interiorul ramei metricendash se stabileşte numărul mediu de boabe icircn spicndash se calculează producţia medie la hectar astfel
Q kgha = (360353610000) (10001000) = 4536kgha
Q kgha - producţia medie kgha Nsp - număr mediu de spice la mp (medie pe toate punctele de control) 360Nb - număr mediu de boabe icircn spice 35MMB - greutatea a 1000 boabe (grame)3610000 mp = 1 ha1000 x 1000 = 1000 grame x 1000 boabe
Exemplu
2) Porumb (1 septembrie) DKC 3511ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 28 mp (4 racircnduri x 070 x 10 m
lungime 070 (m) - distanţa dintre racircnduri)ndash se numără ştiuleţii la fiecare punct de controlndash se calculează numărul de ştiuleţi la hectar
54
54
Nstha = (30010000)(510) = 60000
Nstha - număr de ştiuleţi la hanst - numărul de ştiuleţi număraţi la toate punctele de controld - suprafaţa unui punct de control (mp)i - numărul punctelor de control
ndash se determină apoi numărul de boabe pe ştiuletendash se calculează apoi producţia medie la hectar
Q kgha = (60000588337) (10001000) = 11889 kgha
Q kgha - producţia medieNst - număr ştiuleţi la hectar 60000Nb - număr mediu de boabe pe ştiulete 588MMB - greutatea a 1000 boabe (grame) 337
Exemplu
3) Floarea soarelui (15 august)ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 28 mp (4 racircnduri x 070 x 10)ndash se numără capitulele la fiecare punct de control şi se stabileşte numărul mediu
de capitule la ha după formula
Ncpha - număr total de capitule la hancp - număr de capitule numărate la toate punctele de controld - suprafaţa unui punct de controli - numărul punctelor de control
ndash se determină numărul mediu de seminţe pe capitul(Ns)ndash se calculează producţia medie la hectar astfel
55
55
Q kgha - producţia medieNcp - număr mediu de capitule la hectarNs - număr seminţe pe capitulMMB - greutatea a 1000 seminţe icircn grame
Exemplu
4) Sfecla de zahăr (1 septembrie)ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 10 mp (3 racircnduri x 045 m x 74 m
lungime)ndash la fiecare punct de control plantele se recoltează se decoletează (tăierea
frunzelor) se curăţă de pămacircnt şi se cacircntărescndash se determină producţia medie astfel
q - cantitatea de rădăcini recoltate din punctele de control (kg)d - suprafaţa unui punct de control (mp)i - numărul punctelor de control
ndash la producţia stabilită se adaugă sporul de producţie ce se va realiza de la data evaluării la data prevăzută a se recolta (18 grziplantă)
Exemplu
5) Fructe (1 septembrie) MĂRMetoda de evaluare diferă icircn funcţie de tipul de livadă clasică sau intensivă dar
icircn mare constă icircn următoarele etapendash se stabileşte numărul de pomi pentru examinare (2 - 5 ) 480ndash se determină numărul mediu de fructe pe pom şi greutatea acestora icircn kg 30kg
167 de fructe
56
56
ndash se icircnmulţeşte numărul mediu de fructe pe pom cu numărul de pomi existenţi la ha şi se obţine astfel producţia medie la ha 16032 kgha
6) Struguri (de masă - 15 iulie de vin - 1 septembrie)ndash evaluarea se face separat la viile nobile şi la viile de hibrizindash se stabileşte numărul de butuci pe rod la ha cu relaţia
Nbha - numărul de butuci pe rod la hadr - distanţa dintre racircnduri (m)db - distanţa icircntre butuci pe racircnd (m)Ng - număr mediu de goluri (butuci neproductiviinexistenţi) la ha icircn procente
ndash se evaluează producţia de struguri pe butuc număracircndu-se toţi strugurii de pe un număr de 1 - 2 din butucii existenţi pe lot (se recomandă să se efectueze numărătoarea strugurilor pe fiecare al 10-lea butuc din 15 icircn 15 racircnduri)
Producţia de struguri pe butuc se calculează astfel
Pmb - producţia medie pe butuc (grame)Gms - greutatea medie a strugurilor (grame)Ns - numărul de struguri total găsiţi la numărătoareNba - numărul butucilor analizaţi
ndash se calculează producţia medie de struguri la ha cu formula
Pmha - producţia medie de struguri la ha (kg)Nbha - numărul de butuci pe rod la haPmb - producţia medie pe butuc (grame)
Exemplu
57
57
CAPITOLUL IV DETERMINAREA PRAGULUI DE RENTABILITATE (A PUNCTULUI CRITIC) PE CULTURI
Punctul critic marchează acea dimensiune a producţiei medii la care icircncasările din
valorificarea producţiei sunt egale cu cheltuielile totale de producţie deci acel punct al
producţiei medii la care nu se obţine profit dar nu se icircnregistrează nici pierderi
Mărimea costului de producţie şi a ratei profitului se găsesc icircntr-o stracircnsă legătură
cu raportul dintre cheltuielile de exploatare şi cantitatea de produse realizate Prin analiza
costurilor şi cheltuielilor de exploatare icircntreprinzătorul poate calcula nivelul minim de
activitate cerut de menţinerea icircn stare de funcţionare a firmei Cunoscacircnd pragul de
rentabilitate se poate proiecta volumul de vacircnzări icircn vederea obţinerii profitului scontat
De asemenea creditorii şi investitorii solicită adesea efectuarea analizei punctului
critic pentru a ajuta icircn evaluarea cacircştigurilor potenţiale ale unei afaceri şi icircn consecinţă
aceasta trebuie introdusă icircn planul de afaceri
Punctul critic se poate determina icircn două moduri şi anume fără profit programat
sau cu profit programat
Calculul punctului critic fără profit programat este exprimat printr-o relaţie
simplă
y = yי
y = Pvx
yי = Cvx + CF
Pvx = Cvx + CF
x(Pv ndash Cv) = CF
icircn care
y ndash veniturile din valorificarea producţiei (mii lei)
yי - cheltuielile totale icircnregistrate (mii lei)
Pv ndash preţul de vacircnzare unitar
x ndash producţia medie sau volumul vacircnzărilor (unităţi fizice)
Cv ndash cheltuieli variabile unitare
58
58
CF ndash costuri fixe totale
De unde x marchează acea dimensiune a producţiei la care nu se icircnregistrează nici
profit nici pierderi
Determinarea cantitativă şi reprezentarea grafică a PC la cultura Porumb
Cheltuielile variabile
NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrarii
CheltuieliCheltuieli variabilevariabile
(lei) (lei)
CheltuieliCheltuieli variabile variabile
(lei t (lei t ))
(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)
11 Incărcat transportat IC (PK) t 2881 180225 575
22 Descărcat IC (PK) t 2881 2444609 78
33 Incărcat transportat IC (N) t 10 2484545 793
44 Descărcat IC (N) t 1655 6371 02
55 Transportat apa prep sol mii l 30 599 019
66 Incărcat transportat săm t 66 599359 191
77 Recoltat porumb boabe t 530 2606662 832
88 Transportat porumb boabe t 225 1245 04
99
1010
TOTALTOTAL 9962236 31792
a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch Variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologicacopy= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)
59
59
Cheltuielile fixe
NrNr CrtCrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe
(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe
(lei ha)(lei ha)
(a)(a) (b)(b) copycopy (d)(d) (e)(e)
11 Adm Şi deservit IC (PK) ha 302 617645 2045
22 Arat 25 cm +grăpat ha 302 1140192 3775
33 Adm Şi deservit IC (N) ha 302 630389 2087
44 Erbicidat şi deservit ha 302 61155 2025
55 Discuit si preg Pat germ Ha 302 586536 1942
66 Semănat +deservit ha 302 472517 1565
77 Prăşit mecanic I ha 302 819024 2712
88 Prăit mecanic II ha 302 654182 2166
99
1010
TOTALTOTAL 5532035 18318
(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)
60
60
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura porumb - fără profit programat
Ch variabile Cv = 9962236 lei
Ch fixe totale CF = 5532035 lei
Ch fixeha CFha = 18318 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 11 leikg = 1100 leit
Producţia totală de PT= 313355 t
Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 302 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 33961599 lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 9962236 + 33961599 = 133583959 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 133583959 313355=
4263leit
Productia medie de porumb la punctul critic (X)
X= (CFha)(Pv-CVt) = 18318 ( 1100 ndash 4263 ) = 272 tha = 2720 kgha
Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 272 tha 4263 leit = 115953 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx =18318 leiha+ 115953 leiha =299133 leiha
Nivelul producţiei de 2720 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la
cultura porumb icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de
2720 la preţul de 11 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie
Depăşirea acestui nivel al producţiei (2720 ha) duce la obţinerea unui profit iar
scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi
61
61
62
PROFI
T
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
2720 kg2720 kghaha
4000
3000
1000
2000
5000
7000
6000
18318
leiha
299133
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura porumb ndash fără profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
62
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura porumb - cu profit programat
Ch variabile Cv = 9962236 lei
Ch fixe totale CF = 5532035 lei
Ch fixeha CFha = 18318 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 11 leikg = 1100 leit
Producţia totală de PT= 313355 t
Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 302 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 33961599 lei
Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)
Pr = 500000lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 9962236 + 33961599 = 133583959 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 133583959 313355=
4263leit
Profitul programat pe ha (Prha) Prha=PrS =500000302= 165562 leiha
Producţia medie de porumb la punctul critic (X)
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 18318+165562) ( 1100 - 4263 )= 517 tha
= 5170 kgha
Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 517 tha 4263 leit = 220397 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx = 18318 leiha+ 220397leiha = 403577 leiha
63
63
64
profit
suplimen
tar
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
5170 kg5170 kghaha
4000
3000
1000
2000
5000
7000
6000
18318
leiha
403577
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura porumb ndash cu profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
Profit programatProfit programat
PROFI
T
5000
64
Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura porumb
Specificare UMFara profit programat
Cu profit programat
Ch variabile Cv lei 9962236 9962236
Cheltuielile indirecte Ch ind lei 33961599 33961599
Ch variabile totale CVT lei 133583959 133583959
Ch variabile t CVt leit 4263 4263
Ch fixe totale CF lei 5532035 5532035
Ch fixe ha CFha leiha 18318 18318
Profit programat total Pr lei 500000
Profit programat ha Prha leiha 165562
X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 2720
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 5170
Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 115953 220397
Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 299133 403577
Preţ de vacircnzare t Pv leit 1100 1100
Suprafaţa cultivată S ha 302 302
65
65
DETERMINAREA CANTITATIVĂ ȘI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA gracircu
Cheltuielile variabile
NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrarii
CheltuieliCheltuieli variabilevariabile
(lei) (lei)
CheltuieliCheltuieli variabile variabile
(lei t (lei t ))
(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)
11 Incărcat transportat IC (PK) t 4605 260015 179
22 Descărcat IC (PK) t 4605 495645 341
33 Incărcat transportat săm t 666 601343 414
44 Incărcat transportat IC (N) t 10 97019 669
55 Descărcat IC (N) t 6454 24848 017
66 Transportat apa prep sol mii l 30 599 04
77 Recoltat grau t 530 2614762 1802
88 Transportat gracircu t 225 1245 09
99
1010
TOTALTOTAL 49504298 34115
a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)
66
66
Cheltuielile fixe
NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe
(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe
(lei ha)(lei ha)
(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)
11 Adm şi deservit IC (PK) ha 303 619685 2045
22 Arat 18 - 20 cm +grăpat ha 303 1025772 3385
33 Discuit si preg pat germ ha 303 588479 1942
44 Semănat +deservit ha 303 474081 1565
55 Adm şi deservit IC (N) ha 303 632476 2087
66 Adm şi deservit ha 303 613575 2025
77
88
99
1010
TOTALTOTAL 3954068 130497
(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)
67
67
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura gracircu - fără profit programat
Ch variabile Cv = 49504298 lei
Ch fixe totale CF = 3954068 lei
Ch fixeha CFha = 130497 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 09 leikg = 900 leit
Producţia totală de gracircu PT= 145107 t
Suprafata cultivată cu gracircu S = 303 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 14849866 lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 49504298 + 14849866 = 64354164 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 64354164 145107 =
4435leit
Productia medie de gracircu la punctul critic (X)
X= (CFha)(Pv-CVt) = 130497 ( 900 - 4435 ) = 286 tha
= 2860 kgha
Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 286 tha 4435 leit = 12684 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx = 130497 leiha+ 126841 leiha = 257338 leiha
Nivelul producţiei de 2860 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la
cultura de gracircu icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de
2860 la preţul de 09 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie
Depăşirea acestui nivel al producţiei (2860 ha) duce la obţinerea unui profit iar
scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi
68
68
69
PROFI
T
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
2860 kg2860 kghaha
4000
3000
1000
2000
5000
7000
6000
130497
leiha
257338
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura gracircu ndash fără profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
69
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura gracircu - cu profit programat
Ch variabile Cv = 49504298 lei
Ch fixe totale CF = 3954068 lei
Ch fixeha CFha = 130497 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 09 leikg = 900 leit
Producţia totală de gracircu PT= 145107 t
Suprafata cultivată cu gracircu S = 303 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 14849866 lei
Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)
Pr = 400000 lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 49504298 + 14849866 = 64354164 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 64354164 145107 =
4435leit
Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 400000 303 =
132013 leiha
Producţia medie de gracircu la punctul critic (X)
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 130497 + 132013 ) ( 900 - 4435 )
= 575 tha = 5750 kgha
Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 575tha 4435 leit = 255012 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx =130497 leiha+ 255012leiha = 385509 leiha
70
70
71
profit
suplimen
tar
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
5750 kg5750 kghaha
4000
3000
1000
2000
5000
7000
6000
130497
leiha
3855
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura gracircu ndash cu profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
Profit programatProfit programat
PROFI
T
5000
71
Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura gracircu
Specificare UMFara profit programat
Cu profit programat
Ch variabile Cv lei 49504298 49504298
Cheltuielile indirecte Ch ind lei 14849866 14849866
Ch variabile totale CVT lei 64354164 64354164
Ch variabile t CVt leit 4435 4435
Ch fixe totale CF lei 3954068 3954068
Ch fixe ha CFha leiha 130497 130497
Profit programat total Pr lei 400000
Profit programat ha Prha leiha 132013
X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 2860
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 5750
Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 12684 255012
Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 257338 385509
Preţ de vacircnzare t Pv leit 900 900
Suprafaţa cultivată S ha 303 303
72
72
DETERMINAREA CANTITATIVĂ ȘI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA măr
Cheltuielile variabile
NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrarii
CheltuieliCheltuieli variabilevariabile
(lei) (lei)
CheltuieliCheltuieli variabile variabile
(lei t (lei t ))
(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)
11 Incărcat transportat IC (PK) T 124 694 84
22 Descărcat IC (PK) T 124 145896 177
33 Adm şi deservit IC (PK) T 50 691 839
44 Administrat gunoi de grajd T 50 288 35
55 Săpat gropi pt plantat pomi Buc 048 281 34
66 Plantat + udat Buc 048 7488 909
77 Tăieri de forma coroanei Buc 25 25 03
88 Incărcat transportat IC (N) T 0855 1107 134
99 Adm şi deservit IC T 5 896 109
1010 Transportat apa prep sol T 3 4592 558
1111 Recoltat prune T 5 187 23
1212 Transportat prune T 8234 14327 174
TOTALTOTAL 1914066 2325
a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)
Cheltuielile fixe
73
73
NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe
(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe
(lei ha)(lei ha)
(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)
11 Arătură in livadă Ha 5 2057 4114
22 Discuit arătura Ha 5 913 1826
33 Prăşit printre racircnduri Ha 5 804 1608
44 Stropit cu insecto-fungicide Ha 5 1802 3604
55 Erbicidat şi deservit Ha 5 690 138
66
77
88
99
1010
TOTALTOTAL 6266 12532
(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)
74
74
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura măr - fără profit programat
Ch variabile Cv = 1914066 lei
Ch fixe totale CF = 6266 lei
Ch fixeha CFha = 12532 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 1 leikg =1000 leit
Producţia totală de mere PT= 8234 t
Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 5 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 673021 lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 1914066 + 673021 = 2587087 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 2587087 8234 = 3142 leit
Productia medie de mere la punctul critic (X)
X= (CFha)(Pv-CVt) = 12532 ( 1000 - 3142 ) = 19 tha
= 1900 kgha
Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 19 tha 3142 leit = 59698 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx =12532 leiha+ 59698 leiha =185018 leiha
Nivelul producţiei de 1900 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la
cultura de măr icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de
1900 la preţul de 1 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie Depăşirea
acestui nivel al producţiei (1900 ha) duce la obţinerea unui profit iar scăderea
producţiei sub acest nivel determină pierderi
75
75
76
PROFI
T
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
1900 kg1900 kghaha
4000
3000
1000
2000
5000
7000
6000
12532
leiha
185018
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura măr ndash fără profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
76
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura măr - cu profit programat
Ch variabile Cv = 1914066 lei
Ch fixe totale CF = 6266 lei
Ch fixeha CFha = 12532 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 1 leikg =1000 leit
Producţia totală de mere PT= 8234 t
Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 5 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 673021 lei
Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)
Pr = 100000 lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 1914066 + 673021 = 2587087 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 2587087 8234 = 3142 leit
Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 100000 5
= 20000 leiha
Producţia medie de mere la punctul critic (X)
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 12532 + 20000 ) (1000 - 3142 )
= 31 tha = 31000 kgha
Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 31 tha 3142 leit = 97402 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx =12532 leiha+97402 leiha = 109934 leiha
77
77
78
profit
suplimen
tar
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
31000 kg31000 kghaha
7500
5000
1000
2500
10000
15000
12500
12532
leiha
109934
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura măr ndash cu profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
Profit programatProfit programat
PROFI
T
5000
78
Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura măr
Specificare UMFara profit programat
Cu profit programat
Ch variabile Cv lei 1914066 1914066
Cheltuielile indirecte Ch ind lei 673021 673021
Ch variabile totale CVT lei 2587087 2587087
Ch variabile t CVt leit 3142 3142
Ch fixe totale CF lei 6266 6266
Ch fixe ha CFha leiha 12532 12532
Profit programat total Pr lei 100000
Profit programat ha Prha leiha 20000
X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 1900
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 31000
Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 59698 97402
Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 185018 109934
Preţ de vacircnzare t Pv leit 1000 1000
Suprafaţa cultivată S ha 5 5
79
79
CAPITOLUL VCAPITOLUL VCONCLUZII ŞI RECOMANDĂRICONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI
Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţiei acestora
Evaluarea se face icircn două etape- icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele caracteristice de dezvoltare a plantelor- icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite norme standardizate
Icircn funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfelPorumb 3133 toneGrau 1451 toneMăr 82 toneEfectuacircnd eficiența celor trei culturi icircn urma rezultatelor acestora am
observat că cultura cea mai favorabilă este porumbul urmată de cultura grăacircluiPe viitor cea mai bună cultură atat cantitativă cacirct și calitativă este cultura porumbului
80
80
CONSUMUL CU COMBUSTIBILUL litriunitate Zile an 36500
Aprovizionare materii prime 1370 50000060
0 3000000
Transport produse 219 8000040
0 320000
Alte operaţii tehnologice 110 4000048
0 192000
Total (lei)moara 620000 3512000
Total (Euro) - 141582 801991 Revine pe kg miere (lei) - 000 002
Revine pe kg miere (Euro) 000 000 000
TOTAL CONSUMUL ENERGIE+COMBUSTIBILUL Kw+Lunitate Zile an 36500
Total (lei)moara 5181500
Total (Euro) 1183234 Revine pe kg miere (lei) 00051815 Revine pe kg miere (Euro) 00011832 Revine pe um (lei) 00051815 Revine pe um (Euro) 00011832
5Alte cheltuieli materiale+apaIndicatori Leian
Cheltuieli cu apa 240
Cheltuieli diverse(obiecte de recuzitaobiecte sanitare etc) 1155
Total (lei) 1395Total (Euro) 3185586
Revine pe um (lei) 1395Revine pe um (Euro) 3185586
9Asigurari-cota parte 08 din valoarea productieiIndicatori Curs Valoare lei
4312 0
kg miere 10000000
11
Valoare producție 14000000Valoare asigurare lei 112000
Valoare asigurare Euro 2597403Revine pe um (lei) 1120Revine pe um (Euro) 2597403
10AmortismentIndicatori Curs Valoare lei
43791 0
Moara 1200 kgh Loporcaro MDTL-2 735000
Siloz 100000Cantar electronic 20000
IVECO Daily Furgon 215000Ford Cargo 3535D 500000Magazie de cereale 10000
Valoare utilaje 1580000Valoare amortizare din utilaje (2) lei 31600Valoare amortizare din utilaje (Euro) 72160946
Revine pe kg miere (leian) 0158
Revine pe kg miere (Euroan) 00360805Revine pe um (lei) 000158
Revine pe um (Euro) 00000158
NU ESTE CAZUL
ICHELTUIELI CU FORTA DE MINCA
Indicatori nr salariu Lei
12
salariati icircncadrare anunitate
CONSUMURI CU ENERGIA moara 0 Zile an
Contabil 1 1500 18000
Administrator 1 1700 20400
Șofer 2 1000 24000
Total fond salarii (lei)ferma 4200 62400
Total (Euro) 959101 142495
Revine pe UM (lei) 42 624Revine pe UM (Euro) 959101 142495
Ajutor şomaj( 5) 210 2520
C A S (2333) 97986 1175832Contribuţii ptfond sănătate(7) 671371 805645
Fond solidaritate (2) 84 1008
Total fond retribuire (lei)moaraan 1609196
Total fond retribuire (Euro)ferma an 367472Total fond retribuire (lei)um 1609196
Total fond retribuire (Euro)um 36747197
13
B4 Politica de aprovizionare Furnizori de materii prime
Tabel B4 1
PRINCIPALII FURNIZORI DE MATERII PRIME
FURNIZOR
Extern
AdresaCantitate
aprox(tone)Valoare
aprox (LEI) aprox din total
achizitii
Inter
n
1
Sc ZOO IMPEX Srl I
str Tineretului Nr 2-4 NEAMT 5000
3500000050
2
SC AGROMEC SA I
STR AGRICULTORILOR 30A NEAMT 2000
14000000
20
3
SCMIERE AZ SA
I
STRCOLINEI NR28 NEAMT 2000
14000000
20
4
SC SC Marsat SA I
Str Stefan cel Mare nr 270 Neamt 1000
700000010
TOTAL 10000 70000000 100
Tabel B4 3PRINCIPALII FURNIZORI DE SERVICII
FURNIZOR
Extern
AdresaCantitate
aproxValoare aprox
(LEI) aprox din total
achizitiiIntern
1SC CONEL SA
I 30000 15900 9191
2SC TERMOFICARE SA I 300
700405
3SC ROMGAZ SA
I 550660
382
4
SC ROMTELECOM SA
I 100040
023TOTAL 0 17300 10000
B5 Politica de desfacere Canale de distribuţie
Tabel B51Principalii clienţi ai societatii
Nr crt
Client Valoare
Pondere
Termen de plata
(Nume si adresa)
(lei)
14
1
DELTA COM SRL NEAMT
7000000 50 7 ZILE
str Aleea Ulmilor nr 21A Neamt
2Dorivi Prodcom SRL Baneasa Str Alexandru Zirra Nr 5 3500000 25 7 ZILE
3Eurolil SRL - Aleea Targului BlA 9 ScA15 Neamt 615200 3500000 25 7 ZILE
TOTAL 14000000 100 7 zile
Tabel B52Datele de identificare ale principalilor clienţi
Nr Crt Societate
Cod Unic de Inregistrare
Telefon
AdresaFax
1DELTA COM SRL 19845043
756987341 str Aleea Ulmilor nr 21A Neamt
2Dorivi Prodcom SRL 16534567
757453421 Baneasa Str Alexandru Zirra Nr 5
3 Eurolil SRL 1599114975519543
2 Aleea Targului BlA 9 ScA15 Neamt 615200
Produsele obținute ndash Miere albatarate si altele ndash sunt valorificate pe baza de
contract cu ALFA COM SRL ASCO Prodcom SRL FOOD AZ SRL care preia marea
parte a cantititatii de miere aceasta fiind folosita in domeniul panificatiei Distribuția se
efectueaza direct fara inermediari Livrarile se fac zilnic cu termene de plata la 7 zile
PARTEA A II - A - DESCRIEREA INVESTIȚIEI
C PREZENTAREA PROIECTULUI
C1 Obiectivele proiectuluiFerma de cultivare a
Folosirea metodelor biologice de control al buruienilor ndash micoerbicidele
15
Diversificaea și implementarea masurilor biologice icircn tehnologia de cultivare a graului de toamnaporumbului si marului
Producerea de cereale ecologice Integrarea producției prin achiziționarea unei COMBINE DEUTZ-FAHR
MODEL 6060 HTS si a unui TRACTOR SAME MODEL EXPLORER 3-100 pentru o mai buna valorificare a solului si pentru producerea unei mai mari cantitați de grau si porumb in localitatea Secuieni jud Neamt
Achizitionarea unui Cultivator Maschio MG 300 Stabwalze 500 Valorificare producției secundare
Suprafata destinata pentru cele trei culturi avute in vedere va fi urmatoarea Mar 5 ha Grau 303 ha Porumb 302 ha
Bugetele de venituri si cheltuieli agrozootehnice
Buget de venituri - cheltuieli și consumuri intermediare pentru produsul ndash Miere
Indicatori UMCantitat
e
Pret VALOAR
EUM
ICONSUMURI (CHELTUIELI) MATERIALE (1+2+3+4+5+6) 3198100
1 Combustibil L 2000 59 11800002 Apa si canal msup3 100 24 24000
3 Energie electrica Kw 30000 053 15900004 Romtelecom min 1000 004 40005 Gaz msup3 550 12 66000
6Cheltuieli cu aprovizionarea ( 10din 1) lei 334100
IICONSUMURI(CHELTUIELI) CU FORTA DE MUNCA 173000
7Personalul permanent implicat icircn producție zo 10 30 30000
8Personal sezonier implicat icircn producție zo 2 20 4000
9 Personalul administrativepersoan
e 1 50 500010 Fond retribuire zo 134000
IIIALTE CONSUMURI(7+8+9+10) 8651133
11Cheltuieli generale(3din I+II) Lei 101133
12 Dobacircnzi la credite Lei 500000
13 Asigurări (8 din valoare ) Lei 635000014 Amortismente Lei 1700000
16
ATOTAL CONSUMURI INTERMEDIARE (I+II+III) 12022233
B VALOAREA PRODUCTIEI 1000000
0 1400000000
B1 Miere kg1000000
0 14 1400000000
C VENIT IMPOZABIL(B-A) 1387977767 C1 (-)Impozite si taxe 500000 C2 (+)Subvenţii 30000000D PROFIT BRUT 1357477767
E IMPOZITUL PE VENIT 222076443F PROFIT NET 1165901324
G COST DE PRODUCTIE 042H Profit la kg 117
Caracteristicile principale ale utilajelor sau constructiilor intentionate a se achiziționa prin proiect
COMBINA DEUTZ-FAHR MODEL 6060 HTS
17
CARACTERISTICI GENERALE
Elevator de alimentare Inversor electric pentru elevator si heder 2 cilindrii hidraulici de ridicare Batator Latime 1270 mm Oslash 600 mm 8 sine de batere variator electric pentru variatia vitezei de la 420 la 1250 rotmin Turbo separator diametru 590 mm Suprafata de separare 081 mp Ajustare electrica in 5 pozitii de la 25 la 65 mm Viteza 775 sau 410 rotmin Contrabatator 15 sine 14 mm distanta suprafata 095msup2 aparator pietre rabatabil reglare electrica independenta frontala si posterioara Scuturatori 5 caisori suprafata totala 730 msup2 Sistemul de curatire curatire proprie prin contra-actiune a sitelor Recuperare independenta pe ambele laturi ale masinii Buncar Capacitate 7500 litrii cu suprafata de acoperire Viteza de descarcare 90lsec Tub de descarcare cu deschidere hidraulica fereastra de inspectie in spatele scaunului operatorului Motor Deutz TCD 2012 L06 4V 6 cilindrii 4 valve Commom Rail diesel 183 kw250 CP Racire cu lichid Rezervor combustibil 555l Transmisia Complet hidrostatica cutie de viteze cu 4 trepte Frane Discuri de frana asistate hidrostatic si frana de parcare independenta Pneuri 62075R30 fata si 40570R20 spateLatime de suport 3047 mm Cabina Tip Commander IV cu vedere panoramica si geamuri usor colorate coloana volan reglabila sistem de aer conditionat si incalzire scaun PNEUMATIC sofer si scaun pasager radio si set pre-cd (4 difuzoare si antena) oglinda dreapta cu control electric Control softwear in limba Baneasaa Sistem de iluminat Conform regulamentului de trafic 6 lumini de lucru 1 lumina pentru tubul de descarcare 2 girofaruri 2 lumini posterioare Echipament atasare posterioara rapida pentru carucior heder extinctor manual de operare in limba Baneasaa
18
TRACTOR SAME MODEL EXPLORER 3-100
CARACTERISTICI GENERALE
Motor DEUTZ EURO III cu 4 cilindri turboalimentat cu capacitate de 4038 cm3 Putere max (2000 25 CE) 109 CP80 kW Motor răcit cu lichid ulei Radiator ulei motor transmisie Oprire motor cu cheia de contact Motor compatibil cu Biodiesel pacircnă la 100 Capacitate rezervor combustibil 160 l Ambreiaj hidrostatic Ambreiaj multi-disc PTO comandat hidraulic cu discuri imersate icircn ulei Blocare electrohidraulică a diferenţialului faţă şi spate Direcţie hidrostatică cu pompă independentă şi cilindru de direcţie cu dublu sens Coloana volanului rabatabilă şi reglabilă Unghi de viraj 55deg Manete laterale comandă cutie de viteze Toba de eșapament cu evacuare pe cabină cutie de viteze cu 5 rapoarte 15F + 15R cacircrlig frontal cacircrlig de prindere categoria C posterior PTO spate 540 ndash 1000 RPM baterie 12V-100h-650A manual de utilizare şi icircntreţinere icircn limba Baneasaă
ECHIPAMENTE STANDARDIZATE
Cutie de viteze 40kmh Sistem hidraulic cu pompă de 56 lmin Roti 42070R 24 faţă 48070R 34 spate Reglaj electronic motor
19
Extensie aripi spate Cilindrii suplimentari Filtru aer 8rdquo cu ejector de praf Distribuitori hidraulici auxiliari cu 4 prize rapide Stabilizatori telescopici Fracircnă hidrostatică integral independentă pe toate cele 4 roţi cu discuri de fracircnare icircn baie de ulei cu dispozitiv de excludere a franelor anterioare Scaun textil CABINĂ ORIGINALĂ TESTATĂ FONIC icircncălzire şi ventilare parbriz mobil locaş radio 2 lumini de lucru faţă şi 2 lumini de lucru spate ieşire spate pentru cabluri lumini interioare Faruri anterioare pentru condus pe dreapta Aer condiționat Girofar Suport pentru contragreutăți + 8 contragreutăți față (320 kg)
Cultivator Maschio MG 300 Stabwalze 500
20
Model Latime de lucru(cm) Putere necesara(CP) Masa(kg)MG 175 175 2535 320
Dotari- cutie de viteze din fonta- reductor de viteza de 540 rotmin(rotmin rotor 260)- rolele sunt plasate intr-un fel de cusca- cat I (3 puncte de prindere)
C3 Managementul proiectului (Responsabilul legal)
1 NumeDUCEAC Prenume IONUT Funcţia ADMINISTRATOR Studiile si experienţa (relevante pentru proiect)
C V Responsabilul legal
Icircntreprinderea Funcţia avuta Perioada
SC ALBINA SA SEF BIROU 2008-2013
STUDENT In prezent
C4 Lista de achizitii si sursele de achiziţii pentru activele ce fac obiectul proiectului materiile prime pentru punerea in functiune a proiectului
Tabel C41 ndash Lista de achizitii active
Furnizor Date furnizor Produs
21
Nr Crt
Valoare estimata
(EUR)
din total valoare eligibila
a proiectului
(daca este cunoscut la momentul
depunerii cererii de finantare)
1 DEUTZ-FAHR
Specializat in producția de utilaje pentru
agricultura
COMBINA MODEL 6060
HTS 125000 7483
2 SAME
Specializat in producția de utilaje pentru
agricultura
TRACTOR MODEL
EXPLORER 3-100 40000 2394
3 GEO
Specializat in producția de utilaje pentru
agriculturaCultivator MG
175 2031 123
TOTAL167031 100
Lista de achizitii materii prime
Nr Crt
Furnizor
Date furnizor Produs
Valoare estimata
(EUR)
din total
necesar de
materii prime
(daca este cunoscut la momentul depunerii cererii de finantare)
1 SC GA PRO CO CHEMICALS SA
Are in patrimoniu fabrica de
icircngrasăminte Icircngrășaminte 1255000 5375
2 PETROM
Specializat in comercializarea combustibililor Combustibil 500000 2141
3 KWS SEMINTE SRL
Specializat in obținerea
semințelor de soiagrauporumb
etc
Semințe de grauporumbsoia etc 580000 2302
TOTAL 2335000 100
C5 Personal si instruireNU ESTE CAZUL
Tabel C51Grafic angajare personal
Nr Crt Specialitate
Număr2002 2003 2004 2005 2006 2007
TOTAL 0 0 0 0 0 0
Necesar personal
22
- 1 contabil- 3 mecanizatori- 4 muncitori sezonieri
C6 Graficul estimat al proiectului
Proiectul va fi realizabil in 12 luni de la aprobarea finantarii
Lunile I ndashIV vor face demersuri pentru un imprumut bancar și se va acorda
icircmprumutul ( 300000 E)
Lunile V ndash VIII - se va achiziționarea utilajul propriu-zis
(combinatractorulcultivatorulsemanatoarea) se vor semna contractele cu furnizorii și
se vor livra utilajele
Lunile IX ndashXII ndash testarea utilajelor si inceperea activitatii
Diagrama Gantt
Denumire activitate
IAN
FEB
MARTIE
APRILIE
MAI
IUNIE
IULIE
AUGUST
SEPT
OCT
NOI
DEC
Contractarea unui imprumut bancar pe tremen lung X X Studierea ofertelor furnizorilor de utilaje X X Contractarea furnizorilor de utilaje
X X X Livrarea utilajelor X X X X Testarea utilajelor X X X
C7 Impactul proiectului asupra dezvoltarii zonei si a mediului de afaceri
In urma contractarii imprumutului bancar si achizitionarii de utilaje
performante se va incerca practicarea unei agriculturi rationale si de durata cu recolte
23
bogate si sanatoase de secara mazare si cartof care din punct de vedere ecologic sa
corespunda normelor UE in localitatea Secuieni JudNeamt
Acest fapt va determina totodata si creșterea veniturilor la bugetul
Primariei Secuieni JudNeamt datorita taxelor și impozitelor care se plătesc și
desemeni la bugetul statului se vor plăti impozite și taxe care icircn final vor fi icircn
beneficiul cetățenilor In practicarea agriculturiiintr-un mod intensiv se va avea in
vedere respectarea normelor de mediuPentru toate categoriile de materii prime
(combustibil piese de schimb icircngrășaminte etc) se vor icircncheia contracte icircn așa fel
icircncat să fie asigurat mersul normal al activității agricole Deasemeni si producția finita
(secaramazarecartof) care se va realiza va fi livrata in icircntregime pe baza de
contracte icircncheate
D PROIECŢII FINANCIARE SI INDICATORI FINANCIARI
D1 Bazele de productie
Cu proiect
A6 Denumire utilaj (noi) Costuri Amortizare Intretinere 2Combina DEUTZ-FAHR model 6060 HTS 125000 000 2500
TRACTOR SAME MODEL EXPLORER 3-100 40000 000 800
Cultivator Maschio MG 300 Stabwalze 500 2031 000 4062
167031 000 334062
D2 Contul de profit si pierderi previzionat ( pe o perioada de 3 ani )
Proiectia contului de profit si pierdere activitate cu proiect
Nr Crt Categoria AN 1 AN 2 AN 3
Venituri din exploatare 1 Venituri din vanzarea marfurilor Mii Lei
24
Euro 2 Productia vanduta Mii Lei 47000000
0485000000 500000000
Euro 107327990
110753351 114178713
3 Variatia stocurilor Mii Lei
Euro
4 Alte venituri Mii Lei Euro 5 Venituri din exploatare ndash total Mii Lei 47000000
0485000000 500000000
Euro 107327990
110753351 114178713
Cheltuieli pentru exploatare 6 Cheltuieli materiale ndash total Mii Lei
94000000 97000000 100000000
Euro 21465598 22150670 22835743
7 Cheltuieli cu lucrari si servicii executate de terti Lei
437330 450050 500040
Euro 99868 102772 1141888 Cheltuieli cu impozite taxe si varsaminte
asimilateMii Lei
250000 300000 350000 Euro 57085 68507 79925
9 Cheltuieli cu personalul ndash total Mii Lei 347330 360050 370560 Euro 79315 82220 84620
10 Alte cheltuieli de exploatare Mii Lei
Euro
11 Cheltuieli cu amortizarile si provizioanele Mii Lei 2510000 2750000 3000000
Euro 573177 627983 68507212 Cheltuieli pentru exploatare - total Mii Lei
97544660 100860100 104220600 Euro 22275047 23032153 23799548
13 Rezultatul din exploatare Mii Lei 372455340 384139900 395779400
Euro 85052942 87721198 90379165Venituri financiare ndash total
14 Venituri financiare ndash total Mii Lei Euro
Cheltuieli financiare din care
15 Cheltuieli privind dobazile Euro
16 Altele Mii Lei
Euro
17 Cheltuieli financiare - total Mii Lei Euro
18 Rezultatul financiar al exercitiului Mii Lei
25
Euro
19 Rezultatul brut al exercitiului Mii Lei
Euro
20 Impozit pe profit Mii Lei
Euro
21 Profit net Mii Lei
Euro
D3 Fluxul de numerar previzionat ( pe o perioada de 3 ani )
Flux de numerar - previziuni Anul 1 Anul 2 Anul 3OPERATIUNEAPERIOADA
MII LEI I ACTIVITATEA DE INVESTITII SI FINANTARE 0 0 0A Total intrari de lichiditati din (A1+A2+A3)
A1 Aport la capitalul social si contul intreprinzatoruluiA2 Vanzari de active inclusiv TVA 0 0 0A3 Credite pe termen lung din care (A31 + A32) A31 Imprumut BancaA 32 Grant SAPARD 0 0 0
B Total iesiri de lichiditati prin (B1+B2+B3)B1 Achizitii de active fixe corporale inclusiv TVAB2 Achizitii de active fixe necorporale inclusiv TVAB3 Cresterea investitiilor in curs 0 0 0
C ExcedentDeficit de lichiditati (A-B) 0 0 0D1 Rambursari de Credite pe termen mediu si lung din care (D11+ D12) D11 Rate la imprumutul Banca D12 Rate la alte Credite pe termen mediu si lung 0 0 0D2 Plati de dobanzi la Credite pe termen mediu si lung din care (D21+D22) D21 La imprumutul Banca D22 La alte Credite pe termen mediu si lung 0 0 0
E Flux de lichiditati din activitatea de investitii si finantare (C-D1-D2)II ACTIVITATEA DE EXPLOATARE SI ALTE ACTIVITATI 130727
51472387 1624350
F Incasari din activitatea de exploatare inclusiv TVA ( F1)130727
51472387 1624350
F1 Vanzari varianta cu proiectG Incasari din activitatea financiaraH Credite pe termen scurt 130727
51472387 1624350
K Plati pentru activitatea de exploatare inclusiv TVA (dupa caz) din care 0 0 0
1 Cheltuieli privind marfurile
2 Cheltuieli cu materiileprime 679603 747737 807415
26
3 Cheltuieli cu materialele consumabile 43637 48000 51842
4 Cheltuieli cu energia si apa 12988 14512 15672
5 Altecheltuieli materiale 10204 10323 11144
6 Cheltuieli cu serviciile executate de terti 55609 61160 66051
7 Cheltuieli cu impozite taxe si varsaminte asimilate 12500 13740 148408 Cheltuieli cu personalul angajat 0 0 09 Cheltuieli cu asigurarile si protectia sociala 0 0 0
10 Alte cheltuieli exploatare 0 0 011 Cheltuieli cu amortizarea si provizioanele
26064 26064 260642222222111111
L Flux brut exclusiv plati pentru impozit pe profit si TVA468670 550851 631321
M Plati pentru impozite si taxe (M1 + M2)186568 219297 251573
M1 TVA de platit 68667 104661 119950
M2 Impozit pe profit 97901 114636 131623N1 Rambursari de credite pe termen scurtN2 Plati de dobanzi la credite pe termen scurtO1 DividendeP
Total plati exclusiv cele aferente exploatarii (M+N1+N2+O1)P Total plati exclusiv cele aferente exploatarii (M + N1 + N2 + O1) 186568 219297 251573Q Flux de numerar din activitatea curenta (L-P) 280102 331554 379748II FLUX DE LICHIDITATI (CASH FLOW)R Flux de lichiditati net al perioadei (Q+E) 280102 331554 379748
S Disponibil de numerar al lunii precedenteDisponibil de numerar curent (S+R) 130597 410609 742253
T 410609 742253 1122001
D4 Indicatorii financiari
Valoarea investitiei (Vi) = valoarea totala a proiectului (exprimata in lei) ndash 12900000000 lei
LEI___________________________________________________________________________Specificare AN 1 AN 2 AN 3______________________________________________________________________Veniturile din exploatare (Ve)
27
470000000 485000000 500000000
___________________________________________________________________________Cheltuieli de exploatare (Ce)
97544660 100860100 104220600
___________________________________________________________________________
Rezultatul din exploatare (Re) = Se calculeaza Re = Ve ndash Ce - minim 10 din Ve
372455340 384139900 395779400
Profitul net (Pn) = rezultatul final al exercitiului financiar (anual) din care s-a scazut impozitul pe profit
312862486 322677516 332454696
Durata de recuperare a investitiei (Dr) = indicator ce exprima durata de recuperare a investitiei (exprimat in ani)
Se calculeaza Dr= ViPn mediu sau Dr=(Vi - 5 x Pn)Pn
unde Pn mediu = profit net mediu pe orizontul de prognoza Dr ndash ESTE 145 ANI
Rentabilitatea capitalului investit (Rc) = PnVi x 100 () Pn-profit net pentru fiecare an al perioadei previzionate
145 150 154___________________________________________________________________________
Cheltuieli financiare (Cf) = NU ESTE CAZUL___________________________________________________________________________
28
Gradul de acoperire a cheltuielilor financiare (Ga) = NU ESTE CAZUL
___________________________________________________________________________Flux de numerar net la sfarsitul perioadei (FNN) = Total intrari-Total iesiri FNNgt=0 (pentru fiecare an de prognoza)
280102 331554 379748 425733466695
Valoare actualizata neta (VAN) =aringFNi(1+r)I +FN5r VANgt0 r=rata de actualizare=8
CAPITOLUL IICAPITOLUL IISTRUCTURA FONDULUI FUNCIAR ŞI IcircNTOCMIREASTRUCTURA FONDULUI FUNCIAR ŞI IcircNTOCMIREA
ASOLAMENTULUIASOLAMENTULUI
21 Mărimea şi structura categoriilor de folosinţă a terenului
Tabelul 1Mărimea şi structura categoriilor de folosinţă a terenului
Specificare Ha din total din agricol
Suprafaţa totală 620 1000 -
Teren agricol 618 9968 1000
Teren arabil
- din care irigat
610 9839 987
300 4839 4854
Păşuni naturale 2 032 032
29
Facircneţe naturale 1 016 016
Livezi 5 08 08
Vii
Teren neproductiv 2 032 X
Condiţii naturaleDescrierea zonei icircn care este amplasată exploataţia cu cel puţin următoarele elemente
a) Temperatura medie anuală 940Cb) Precipitaţii medii anuale 534 mmmpc) Tipul de sol predominant textura panta
- tipul de sol cernoziom cambic- textura grosieră- panta 7 - 150C
Favorabilitatea terenului pentru diferitele culturi
Se va face o scurtă prezentare a caracteristicilor principalelor tipuri de sol cu favorabilitatea culturilor
CernoziomurileAu proprietăti fizice hidrofizice chimice termice şi de aeraţie foarte bune Cu toate că
sunt foarte bine aprovizionate cu azot fosfor şi potasiu pe aceste soluri pentru menţinerea fertilităţii şi obţinerea de producţii mari şi constant se recomandă aplicarea de icircngrăşăminte chimice şi organice Cernoziomurile sunt indicate pentru toate folosinţele şi culturile agricole
AluvisolurilePrezinta o fertilitate relativ bună fertilitatea depinzacircnd de gradul de solificare Pe
aluvisoluri pot fi cultivate o serie largă de plante specifice condiţiilor din ţara noastră porumb floarea soarelui cartof gracircu legume viţă de vie pomi
Soluri bruneDatorită proprietăţilor fizice (textură mijlocie structură granular medie permeabilitate
pentru apă şi aer rezistenţă scăzută la lucrările mecanice) sunt favorabile creşterii şi dezvoltării plantelor Pentru producţii mari se recomandă administrarea de icircngrăşăminte chimice organice şi verzi Sunt folosite pentru culturile gracircu porumb legume pomi migdal
22 Alegerea culturilor (criteriile avute icircn vedere culturile alese)
30
Criteriile avute icircn vedere (economice tradiţie asigurarea materiilor prime pentru investiţia de la planul de afaceri etc)
Cultura m ărului Importanta culturii marului se datoreaza valorii alimentare si gustative terapeutice si
profilactice a fructelor insusirilor lor tehnologice specifice particularitatilor agrobiologice ale pomilor si valorilor economice mari
Merele constituie unul dintre componentele de baza in alimentatia moderna a omuluiMărul creşte şi se dezvoltă bine icircn toate zonele Moldovei deoarece sunt condiţii
pedoclimaterice favorabile pentru cultivarea acestei specii pomicole Importanţa acestei specii pomicole ca cultură este determinată de valoarea alimentară calităţi gustative icircnalte icircnsuşirile terapeutice şi profilactice pentru sănătatea omului particularităţilor tehnologice specifice particularităţilor agrobiologice ale pomilor şi de valoarea economică mare de producţie Cultivarea merelor este o afacere profitabilă care are următoarele avantaje
- Plantaţia de măr poate fi exploatată 20-30 de ani iar investiţia se recuperează icircn 2-3 ani- Cererea crescacircndă pe piaţa locală şi externă la produsele agricole de valoare icircnaltă- Preţ avantajos la comercializarea merelor icircn stare proaspătă- Creşterea pe piaţa internaţională a cererii pentru producţia conservată (sucul concentrat)
Ele reprezinta aproape singurul aliment gata pregatit in natura care poate fi consumat fara alte adaosuri fie in stare proaspata fie consumate ca sucuri compot dulceata cidru marmelada etc Datorita insusirilor tehnologice merele constituie o materie prima cu pondere mare in industria alimentara
Astfel din punct de vedere chimic merele contin in medie 845 apa 141 zaharuri 02 substante pectice 06 substante grase 90 UI vitamina A 002 mg vitamina B2 01mg vitamina B1 7mg vitamina C 7 mg calciu 10 mg potasiu cat si cantitati reduse de aluminiu mangan sulf cobalt si altele
Principalii consumatori de mere sunt pieţele agricole locale antreprenori care exportă fructele fabricile de conserve depozite angro şi magazine procesatorii de fructe uscate Cele mai bune preţuri pot fi obţinute icircn cazul comercializării merelor icircn stare proaspătă pentru consum curent iar cele mai mici preţuri sunt icircnregistrate la mere comercializate icircntreprinderilor de procesare
Importanta marului rezida in particularitatile lui biologice Existenta unui numar mare de soiuri cu coacere esalonata in diverse epoci si capacitatea de pastrare in stare proaspata timp indelungat a soiurilor de iarna asigura consumul de fructe proaspete aproape in tot cursul anului circa 10 luni din 12 ale unui an Avand o mare capacitate de pastrare si o buna rezistenta la manipulare fructele pot fi transportate cu usurinta la distante mari
Cultura porumbului
Porumbul ocupa locul 3 ca importanta in lume Aceasta pozitie se justifica printro serie de particularitati
-prezinta o mare capacitate de productie cu cca 50 decat celelalte cereale-are o mare plasticitate ecologica-este o planta prasitoare fiind o foarte buna premergatoare pentru majoritatea plantelor de
cultura-suporta bine monocultura-are un coeficient multiplicat de 150-400ori-semanande-se primavara mai tarziu permite esalonarea mai buna lucrarilor agricole-cultura este mecanizata
31
-recoltarea se face fara pericol de scuturare
Porumbul este utilizat icircn alimentaţia omului icircn furajarea animalelor şi ca materie primă pentru diferite industrii
Icircn alimentaţia omului porumbul se utilizează sub formă de mălai (făină) din care se prepară mămăliga sau diferite peparate de patiserie fulgi de porumb porumb zaharat conservat sub formă de boabe sau ştiuleţi pentru salate şi garnituri porumb fiert sau copt popcorn (porumb pentru floricele) Din germenii de porumb rezultaţi icircn urma măcinării boabelor prin presare se obţine un ulei alimentar de foarte bună calitate apreciat icircn alimentaţia dietetică
Icircn furajarea animalelor boabele de porumb constituie furajul concentrat de bază pentru toate speciile de animale Valoarea nutritivă a porumbului este de 117 - 130 unităţi nutritive la 1 kg boabe
Planta icircntreagă recoltată şi tocată icircn faza de maturitate icircn lapte-ceară se utilizează pentru obţinerea de siloz care este utilizat pe scară largă icircn hrana vacilor de lapte De asemenea planta icircntreagă se poate utiliza ca masă verde
Tulpinile de porumb (cocenii) rezultate după recoltarea boabelor se pot utiliza ca furaj Ciocălăii măcinaţi pot fi utilizaţi icircn hrana rumegătoarelor Boabele de porumb se utilizează ca materie primă pentru obţinerea de amidon glucoză
dextrină izoglucoză (icircndulcitor lichid) whisky etc Boabele de porumb se utilizează pe scară largă pentru obţinerea de biocombustibil (etanol) după cum planta icircntreagă verde se poate utiliza pentru obţinerea de biocombustibil (metanol etanol)
Tulpinile de porumb se pot utiliza icircn industria celulozei şi la fabricarea panourilor aglomerate
Din ciocălăi se poate obţine furfurol sau pot fi folosiţi drept combustibil De asemenea icircn gospodăriile tradiţionale tulpinile de porumb se utilizează drept combustibil
Pănuşile se utilizează pentru diferite icircmpletituri tradiţionale Mătasea porumbului (stigmatele florilor femele) poate fi utilizată icircn scop medicinal iar
polenul de porumb este colectat cu uşurinţă de către albinele melifere (plantă poleniferă)
Cultura gracircului
Gracircul este una dintre cele mai importante cereale si planta care ocupa pe glob cele mai mari suprafete Boabele de grau au continut ridicat in hidrati de carbon si substante proteice Miere de grau este materie prima pentru paine si produse de panificatie aliment de baza pentru 35-40 din populatia globuluiGraul se mai utilizeaza si in prelucrari industriale (alcool amidon dextrina glucoza) si furaj in hrana animalelorTaratele sunt un nutret concentrat bogat in proteine hidrati de carbon si substante minerale Paiele se utilizeaza in industria celulozei si in hrana animale
Gracircul este cea mai importantă plantă cultivată din care se obţine icircn principal pacircine aliment de bază pentru cca 40 din populaţia globului Prin măcinare din boabele de gracircu se obţine făina care este utilizată pentru prepararea de diferite produse de panificaţie şi patiserie
32
fabricarea de paste făinoase etc Boabele de gracircu intră icircn alcătuirea amestecurilor de cereale prentru micul dejun
Boabele de gracircu se utilizează icircn hrana animalelor ca atare sau măcinate De asemenea icircn furajarea animalelor se utilizează şi tăracircţa rezultată ca subprodus icircn urma procesului de măcinare aceasta fiind bogată icircn proteine lipide şi săruri minerale
Boabele de gracircu servesc ca materie primă icircn diferite industrii pentru obţinerea de amidon gluten spirt băuturi spirtoase (vodcă wisky) bere biocarburburant (bioethanol)
Paiele au utilizări multiple precum materie primă icircn industria celulozei şi hacircrtiei aşternut pentru animale furaj grosier icircngrăşămacircnt organic prin icircncorporare icircn sol după recoltare sau prin compostare producerea de energie termină prin arderea icircn arzătoare cu recuperare de căldură
Germenii de gracircu rezultaţi icircn urma procesului de măcinare sunt utilizaţi icircn hrana omului ca produse energizante (germeni consumaţi cu lapte sau miere de albine) ca adaus icircn diferite produse de panificaţie sau pentru obţinerea de ulei foarte apreciat icircn industria cosmetică
Aluatul conservat prin refrigerare şi aluatul modelat (de exemplu blaturi pentru pizza) icircncepe să fie din ce icircn ce mai apreciat pe piaţă
Gracircul romacircnesc este un gracircu de foarte bună calitate pentru panificaţie care poate fi valorificat atacirct pentru consumul intern cacirct şi la export pentru consum european şi icircn afara Europei
Gracircul ecologic este unul dintre produsele ecologice cele mai bine cotate şi cerute pe piaţa mondială
Cultura gracircului oferă următoarele avantaje - boabele au un conţinut ridicat icircn glucide şi proteine corespunzător cerinţelor organismului uman - boabele au o bună conservabilitate pe perioade mari de timp - boabele se transportă cu uşurinţă pe distanţe mari - boabele de gracircu au diferite alternative de valorificare - boabele de gracircu reprezintă o importantă sursă de schimburi comerciale pe piaţa mondială - gracircul se poate cultiva icircn diferite condiţii pedoclimatice asiguracircnd producţii satisfăcătoare peste tot unde se cultivă - tehnologia de cultivare este complet mecanizată şi bine pusă la punct fără probleme deosebite - gracircul este o foarte bună premergătoare pentru majoritatea plantelor de cultură - după soiurile timpurii de gracircu pot fi semănate culturi succesive mai ales dacă sunt condiţii de irigare
Alegerea soiurilor şi hibrizilor (criteriile avute icircn vedere soiurile şi hibrizi aleşi pentru fiecare cultură)
-criteriile avute icircn vedere ndashproducţie rezistenţe specifice conţinut de principii nutritive etc
-soiurile şi hibrizi aleşi pentru fiecare cultură + prezentarea listei cu soiuri pentru 2012 la culturile alese şi descrierea soiului respectiv
MĂRUL - SOIURI
33
Icircn funcţie de epoca de coacere a fructelor merele se icircmpart icircn (a) soiuri de varăMelba Red melba Şafran de vară Papirovka Mantet Quinte Akane Plat August (b) soiuri de toamnă Prima Slava Peremojţiam James Grive Red Calvil de Zăpadă Spartan Focuşor Codrene Coredana Reglndis etc (c) soiuri de iarnă Idared Speranţa Banana de iarnăWellspur Goldspur Golden Delicious Jonathan Jonared Yellowspur Renet Simerenco Coredar Wagener etc
Antreprenorul trebuie să elaboreze proiect de plantare a livezii la icircntreprinderileautorizate şi materialul săditor trebuie să fie procurat de la pepinierele licenţiate cu actelenecesare pentru posibilitatea de beneficiere de subvenţii Cele mai de perspectivă soiuri de mere şi cu o cere sporită pe piaţă sunt Golden DeliciousRed Delicious Jonathan Idared Fugi Granny Smith Gala Melrose Ionagold Elstar precum şisoiurile genetic rezistente la boli şi dăunători aşa ca Florina Prima Coredana CoredarGeneros Pionier
Piaţa Romacircniei la merele proaspete este reprezentată prin 50 la sută din soiuri colorate (complet roşu sau parţial) şi 50 la sută pentru soiurile necolorate (gal-bene şi verzi) Cele mai populare soiuri colorate sunt Jonathan şi Idared urmate de Jonagold Gala Gloster etc iar dintre cele necolorate predomină soiul Golden Delicious Soiurile Granny Smith şi Mutsu icircnregistrează vacircnzări modeste Dintre soiurile locale icircn supermarket-uri se comercializează Glorios şi Florina icircnsă icircn can-tităţi foarte mici Fructele de obicei sunt icircmpărţite icircn trei categorii mici (sub 70 mm) medii (70-90 mm) şi mari (peste 90 mm)
PORUMB ndash SOIURI
Porumbul face parte din familia Gramineae subfamilia Panicoideae tribul Maydeae genul Zea Genul Zea cuprinde 3 specii - Zea mexicana (Schrad) Recv et Mangel (sin Euchlaena mexicana) ndash teosinte1 anual - Zea perennis (Hitsch) Recv et Mangel (sin Euchlaena perennis) ndash teosinte peren - Zea mays L ndash porumbul cultivat
Porumbul cultivat cuprinde mai multe convarietăţi (grupe de varietăţi) cele mai importante fiind următoarele - Zea mays conv dentiformis Koumlrn (sin Zea mays conv indentata Sturt) denumit porumbul dinte de cal Se caracterizează prin boabele mari prismatice cu partea sticloasă (cornoasă) a endospemului dispusă pe părţile laterale ale bobului iar partea făinoasă (amidonoasă) dispusă icircn partea centrală şi superioară a bobului (fig 19) Prin uscare endospemul făinos icircşi reduce volumul se contractă şi determină apariţia unei depresiuni icircn partea superioară a bobului sub forma mişunei dintelui de cal de unde denumirea acestei convarietăţi de bdquoporumb dinte de calrdquo La această convarietate au fost creaţi primii hibrizi de porumb iar icircn prezent această convarietate are cea mai margă răspacircndire icircn lume Majoritatea hibrizilor de porumb aparţin acestei convarietăţi La noi icircn ţară primii hibrizi care au fost icircntroduşi icircn cultură aparţin acestei convarietăţi şi au fost aduşi din SUA de unde şi denumirea de bdquoporumb americanrdquo - Zea mays conv indurata (Sturt) Bailey denumit porumbul cu bobul tare porumbul sticlos Se caracterizează prin boabe rotunjite icircn partea superioară netede lucioase dure la spargere de unde vine denumirea de bdquoporumb tarerdquo Partea sticloasă a endospermului este dispusă la exteriorul bobului de jur-icircmprejurul acestuia iar partea făinoasă este dispusă icircn partea centrală a bobului uneori ajungacircnd pacircnă icircn partea superioară a bobului situaţie cacircnd determină apariţia
34
unei uşoare mişune (fig 20) Din această convarietate au făcut parte vechile populaţii şi soiuri romacircneşti de unde şi denumirea de bdquoporumb romacircnescrdquo - Zea mays conv aorista Grebensc denumit porumbul semisticlos Prezintă caracteristici intermediare icircntre convarietăţile dentiformis şi indurata Bobul este rotunjit mat icircn partea superioară şi uneori prezintă o uşoară adacircncitură - Zea mays conv everta Sturt (sin Zea mays conv microsperma Koumlrn) denumit porumb de floricele Se caracterizează prin plante cu o talie mai mică care au capacitatea de a forma mai mulţi ştiuleţi pe plantă Boabele sunt mici (MMB = 40-100 g) cu vacircrful rotunjit sau ascuţit Endospermul este aproape icircn icircntregime sticlos cu excepţia unei mici porţiuni icircn jurul embrionului care este amidonoasă Prin icircncălzire apa din grăunciorii de amidon din endospermul făinos se transformă icircn vapori care exercită o presiune asupra tegumentului pacircnă cacircnd determină spargerea acestuia moment icircn care conţinutul bobului se revarsă (boabele expandează) mărindu-şi volumul de 15-20 de ori formacircnd o masă albă-spongioasă respectiv aşa-numitele floricele
RUSTICA a castigat o pozitie de lider pe piata de porumb precoce din Europa de Nord si poseda o gama larga de seminte adecvata pentru toate pietele lumii HIBRIZI FOARTE PRECOCIBarbados - excelent pentru boabe si silozEarly Star - precoce si productivEnergy Star - foarte buna valoare alimentaraComera - performanta inalta HIBRIZI PRECOCIBatz - vigurosEurostar - lider in EuropaGalaStar - porumb pe care il veti adoraInagua - bun pentru boabe si siloz
GRAcircU ndash SOIURI
Cercetătorii de la Institutul de Cercetare - Dezvoltare Agricolă Fundulea au creat soiuri de grau productive si rezistente la secetaBOEMA soi de gracircu de toamnă extrem de productiv şi cu indici de calitate ridicaţi pentru panificaţie adaptat condiţiilor climatice din zona de cacircmpie din sudul ţării şi Moldova este un soi foarte precoce mai timpuriu la icircnspicat cu 1-3 zile faţă de soiul Flamura 85 talia plantei de 77-90 cm rezistent la iernare şi cădere arşiţă şi secetă rugina galbenă rezistenţă mijlocie la rugina brună şi făinare are calitate bună de morărit şi panificaţie
GRUIA este un soi de toamnă care a dat rezultate foarte bune icircn Oltenia şi Dobrogea este mai timpuriu cu 4 zile faţă de soiul Fundulea 4 talie de 76 cm se remarcă printr-o rezistenţă bună la iernare la cădere dar şi la rasele actuale de rugina galbenă
35
superior multor soiuri ca rezistenţă la făinare rugină brună şi septorioza frunzelor calitatea de panificaţie a soiului Gruia este apropiată de cea a soiului Dropia faţă de care tinde să aibă un gluten mai tenace soiul se evidenţiază printr-o productivitate ridicată icircn medie cu 9-12 mai mare faţă de soiurile martor sporul de producţie fiind mai mare icircn condiţii de secetă in pofida taliei sale scurte soiul se comportă foarte bine icircn condiţii de deficit hidric Gracircul aparţine genului Triticum familia Gramineae (Poaceae) Genul Triticum cuprinde un număr mare de specii de gracircu forme sălbatice şi cultivate clasificate diferit de-a lungul timpului
Pentru ţara noastră prezintă importanţă 2 specii şi anume Triticum durum Desf şi Triticum aestivum L Triticum durum Desf (fig 16) are tulpina plină icircn interior pe toată lungimea sau cel puţin icircn partea superioară Spicul este aristat cu ariste lungi comparativ cu lungimea spicului şi orientate paralel Boabele au aspect sticlos la maturitate şi sunt conice la capet Triticum aestivum L (fig 17) are tulpina goală icircn interior pe toată lungimea Spicul este nearistat sau aristat cu ariste mai scurte comparativ cu lungimea spicului şi orintate divergent Boabele sunt ovoidale sau alungit-ovoidale prevăzute cu un smoc de perişori la capătul superior Endospermul este făinos semisticlos sau sticlos
Gracircul comun reprezintă specia cea mai importantă care pe plan mondial reprezintă cca 90 din suprafaţa cultivată cu gracircu şi cea mai mare partea a suprafeţei cultivată cu gracircu din ţara noastră Gracircul comun are forme de toamnă şi de primăvară aproape icircntreaga suprafaţă din ţara noastră fiind cultivată cu gracircu de toamnă (gracircul de primăvară ocupă suprafeţe foarte mici nesemnificative)
Soiurile de gracircu cultivate icircn Romacircnia sunt icircn marea lor majoritate soiuri romacircneşti create la Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Fundulea sau icircn reţeaua de Staţiuni de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Aceste soiuri se caracterizează prin potenţial de producţie ridicat (9-10 tha) o bună rezistenţă la cădere ger iernare secetă şi boli o bună calitate şi stabilitate a recoltelor
23 Intocmirea asolamentului
Specificare HaSuprafaţa totală a terenului arabil 610Suprafaţa medie a solei (3 sole) 2033
Tabelul 2Schema rotaţiei culturilor
SOLAANUL 2012 2013 2014I măr măr mărII gracircu porumb gracircuIII porumb gracircu porumb
36
37
CAPITOLUL IIICAPITOLUL IIIORGANIZAREA PROCESULUI DE PRODUCŢIE AGRICOLĂORGANIZAREA PROCESULUI DE PRODUCŢIE AGRICOLĂ
31 Proiectarea producţiilor medii prin metoda bonităriiterenurilor agricole
Tabelul 3
Date iniţiale
Cultura Tipul de solSuprafaţa - ha (Si)
Nota de bonitare pentru
condiţiile ecologice (Pi)
Corecţia pt distanţă şi
felul drumului (k)
Coeficient de
potenţare (c)
Producţia medie
realizată
MărGracircuPorumb
Cernoziom 5 75 015 11 15000Cernoziom 303 80 018 12 4000Cernoziom 302 85 019 13 8000
TOTAL 610
2) Notele totale de bonitare pentru condiţiile ecologice (Ni)
MĂR ndash 575 = 375Ni = Si x Pi GRAcircU ndash 30380 = 24240
PORUMB ndash 30285 = 25670TOTAL = 50285
3) Nota medie ponderată de bonitare
50285 610 = 8243
1) Producţia ce revine pe un punct al notei medii ponderate de bonitare
P măr = 515000 375 = 200P gracircu = 3034000 24240 = 50
P porumb = 3028000 25670 = 9411
6) Corecţia totală icircn funcţie de distanţă şi drumuri Ct = S x kMĂR ndash 5015 = 075
Suprafaţă x coeficient corecţie GRAcircU ndash 303018 = 5454PORUMB ndash 302019 = 5738
TOTAL = 11267
38
7) Nota de bonitare recalculată (Nbr)
MĂR ndash 375-075 = 37425Nbr = Nota totală de bonitare ndash Corecţia GRAcircU ndash 24240-5454 = 2418546
PORUMB ndash
25670-5738 = 2561262
8) Notele totale de bonitare potenţate (Ntp)
MĂR ndash 3742511=4117
Ntp =Nota de bonitare recalculată (Nbr)
xCoeficient
de potenţare
GRAcircU ndash241854612=290225
PORUMB ndash
256126213=332964
9) Producţia totală pe cultură pentru fiecare unitate de sol (Pt)
MĂR ndash 4117200= 82340
Pt =Nota totală de
bonitare potenţată (Ntp)
x
Producţia ce revine pe un punct de
bonitare P(kgpunct)
GRAcircU ndash
29022550= 1451125
PORUMB ndash
3329649411=31335242
TOTAL= 4666989
10) Producţia medie la hectar Pmc1
Pm măr = Producţia totală Suprafaţa totală = 823405=16468
Rezultatele pentru celelalte culturi
Pmedie gracircu = 1451125303= 4789
Pmedie porumb =31335242302= 10376
39
32 STABILIREA CANTITĂŢILOR DE IcircNGRĂŞĂMINTE PE CULTURI
Calculul dozelor de icircngrăşăminte s-a efectuat ţinacircndu-se cont atacirct de
producţiile medii cacirct şi de existentul de suprafaţă activă din sol S-au luat icircn
considerare şi pierderile rezultate prin levigare
Icircn tabelul 4 este prezentat calculul dozelor de icircngrăşăminte chimice la ha
separat pentru cele 3 culturi icircn parte
Tabelul 4
Calculul dozelor de icircngrăşăminte chimice
Nr Crt
SPECIFICARE UM
CULTURA
GRAcircU PORUMB MĂRN P K N P K N P K
1 Producţie medie Kgha 4789 10376 16468
2 Consum specific Kg sat
23 11 20 20 21 20 5 3 6
3 Sa de administrat
Kg 11014
5268 9578
20752
2179 20752 8234 494 988
4 Sa icircn sol Kg 45 31 60 40 35 30 30 20 355 Diferenţa de
admKg sa
6514 2168 3578
16752
1829 17752 5234 294 638
6 Pierderi prin levigare
13 5 7 13 5 7 13 5 7
7 Cant pierdută prin levigare
Kg sa
847 108 25 2177
914 1242 68 147 446
8 Total sa de administrat
Kg 7361 2276 3828
18929
19204 18994 5914 3087 6826
9 Tipul de icircngrăşămacircnt
NO4NO3
Super P c
Sare potasică
NO4NO3
Super P c
Sare potasică
N P2O5 K20
10 Conţinutul icircn sa a icircngr
Kgt 345 40 40 345 40 40 345 40 40
11 Doza de icircngr de administrat
Kg 213 57 96 549 480 475 171 77 171
40
33 PLANUL DE CULTURĂ
Planul de cultură cuprinde structura culturilor dimensiunile fiecăreia
producţiile medii şi totale (tabelul 5)
Tabelul 5
Icircntocmirea planului de cultură
Cultura Suprafaţa (ha)
Producţii medii (kgha)
Producţia totală (t)
Preţ livrare (leikg)
Măr 5 16468 8234 2Gracircu 303 4789 1451 08
Porumb 302 10376 313355 1
34 FUNDAMENTAREA FIŞELOR TEHNOLOGICE PE CULTURI
Icircn vederea organizării proceselor de muncă şi de producţie icircn etapa pregătitoare se
icircntocmesc fişele tehnologice pe culturi Informaţiile cuprinse icircn fişele tehnologice servesc icircn
acelaşi timp la stabilirea tehnologiilor stabilirea destinaţiei producţiei determinarea volumului
lucrărilor mecanice şi manuale necesarul de forţă de muncă cantităţile de materiale şi mijloacele
financiare necesare pentru aprovizionare
DATELE NECESARE
1 Culturile incluse icircn planul de producţie al firmei
2 Suprafaţa ocupată de fiecare cultură icircn parte
3 Culturile premergătoare
4 Producţia medie şi totală a fiecărei culturi
5 Lucrările tehnologice icircn ordinea cronologică a executărilor
6 Perioada de executare şi data lucrării
7 Mijloacele cu care se execută lucrarea
8 Tarifele de plată pentru lucrările mecanice
9 Tarifele de plată pentru lucrările manuale pe categorii
10 Cuantumul taxelor pentru CAS şomaj risc asigurare
11 Amortismentul specific
12 Materialele necesare procesului tehnologic consumul normat pe UM preţul unitar şi cota
pentru cheltuielile de aprovizionare
41
13 Cota de cheltuieli indirecte (comune şi generale)
MODUL DE LUCRU
1 Se icircnscriu icircn fişă datele privind suprafaţa şi producţia medie Producţia medie se planifică
icircn raport cu fertilitatea solului şi cantitatea de icircngrăşămacircnt aplicată
2 Se icircnscriu lucrările tehnologice icircn ordinea executării lor precizacircndu-se toată perioada
optimă de execuţie şi durata fiecărei lucrări
3 Pentru fiecare icircn parte se determină volumul lucrărilor sumele necesare şi materiale
4 La lucrările manuale icircn raport cu volumul lucrării se calculează numărul de zile om iar
fondul de salarii rezultă icircnmulţind numărul de zile om necesar pentru evaluarea lucrării cu
tariful pe ziom corespunzător
5 Taxele asupra fondului de salarii se calculează aplicacircnd cota icircn proporţie de 30 pentru
CAS 5 pentru fondul de şomaj 1 pentru risc şi asigurare impozit 15 asupra sumei
care reprezintă fondul de salarii
6 Amortismentul specific se determină icircn raport cu valoarea de inventar a mijlocului fix
folosit exclusiv la cultura respectivă şi durata de folosire
7 Cota de cheltuieli pentru aprovizionare se calculează o cotă parte din valoarea
materialului folosit
8 Din icircnsumarea pentru lucrările mecanice lucrările manuale taxe asupra valorilor
materialelor se obţin cheltuielile de producţie
9 La cheltuielile directe se aplică cota de cheltuieli comune şi prin icircnsumarea lor se
determină cheltuielile de producţie
10 După fiecare trimestru se fac totalurile
11 Se calculează indicatorii cheltuieli de producţie la hectar şi costul la tona de produs
42
44
45
46
47
35 Organizarea lucrării de semănat la cultura gracircului
Semănatul este una dintre cele mai importante lucrări agricole de care depinde icircn ultimă instanţă obţinerea de producţii ridicate Suprafeţele icircntinse ocupate de culturi precum şi termenele restracircnse icircn care trebuie executat fac ca procesul de muncă al semănatului să ocupe un loc important icircn activitatea de producţie a exploataţiilor agricole
Etapele organizării lucrărilor de semănat cereale păioase sunt următoarele1 se stabileşte componenţa agregatului de semănat potrivit condiţiilor existente
(tractor plus semănătoare SUP-29 sau SUP-21)2 Se determină necesarul de agregate pentru terminarea semănatului icircn termen
optim folosind formula
icircn care
N ndash numărul de agregate pentru terminarea lucrării icircn timpul propusS ndash suprafaţa de icircnsămacircnţatn ndash numărul de zile icircn care trebuie terminată lucrareaP ndash randamentul zilnic al maşinii
(1)N = 303(512) = 5 agregate
Aşadar icircn prealabil trebuie cunoscut randamentul zilnic al agregatului de semănat folosit Aceasta se calculează după formula
icircn
care
P ndash randamentul zilnic al agregatului (ha)B ndash lăţimea de lucru a agregatului icircn lucru (m)V ndash viteza de deplasare a agregatului
icircn lucru (moră)t ndash durata zilei de lucru (ore)H ndash coeficientul de folosire a timpului de lucru (070-080)
(2)P = 366000807 10000 = 12 ha
3 Stabilirea lungimii marcatoarelor semănătoriiLungimea marcatoarelor adică distanţa la care trebuie aşezată piesa activă a marcatorului faţă de ultimul brăzdar se stabileşte icircn funcţie de
lăţimea de lucru a semănătorii (B) distanţa icircntre două brăzdare (b) distanţa icircntre roţile din faţă sau marginile exterioare ale şenilelor
tractorului (c)
= 11
= = 26
49
49
Cacircnd tractorul poate urmări urma lăsată de marcator atacirct cu roata din dreapta cacirct şi cu roata din stacircnga lungimea celor două marcatoare este egală şi este dată de relaţia
4 Stabilirea debitului semănătorii icircn funcţie de norma de sămacircnţă la hectar La icircnceputul lucrării trebuie icircntotdeauna să se verifice corectitudinea reglării debitului la icircnsămacircnţare Această verificare se face după formula
icircn
care
G ndash cantitatea de sămacircnţă cursă din semănătoare la un număr stabilit de icircnvacircrtiri a roţii semănătoriiA ndash norma de semănat la un ha (kg)d ndash lungimea roţii semănătorii (m)B ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)O ndash nr de icircnvacircrtituri a roţii semănătorii
(6)G= 2501743620 10000 = 313
5 Stabilirea dimensiunilor postatelor la semănat Lungimea maximă a postatelor la semănat este icircn funcţie de capacitatea cutiei semănătorii Pentru a uşura organizarea transportului de seminţe este indicat ca alimentarea semănătorii cu seminţe să se execute la un singur capăt a postatei ~n acest caz lungimea maximă a postatei se calculează după formula
icircn
care
L ndash lungimea maximă a postatei (m)Q ndash capacitatea coşului de alimentare
a semănătorii (kg)Y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii coşului de alimentare a semănătorii (icircn medie 070-080)A ndash norma de semănat (kgha)B ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)
(7)L = (051000040007) (25036) = 1556m
Icircn ce priveşte lăţimea postatei aceasta se determină icircn funcţie de lăţimea totală a parcelei de icircnsămacircnţat şi de metoda de deplasare a agregatului Ea se calculează aşa icircncacirct să asigure de lucru agregatului pentru 1-2 zile de lucru
Lăţimea postatei la semănatul icircn suveică se calculează după formula
icircn care
l ndash lăţimea postatei (m)P ndash productivitatea zilnică a agregatului (hazi)Z ndash durata icircn zile a lucrului pe aceeaşi postată (1-2 zile)L ndash lungimea postatei (m)
(8)l = 10000122 1556 = 154m
6 Lăţimea zonei de icircntoarcere a agregatului Pentru icircntoarcerea agregatului la capetele parcelei se delimitează o facircşie de teren denumită bdquozonă de icircntoarcereldquo Delimitarea acestei zone se face icircn cazul deplasărilor icircn parcursul liniar cu buclă şi fără buclă Lăţimea zonei de icircntoarcere este dată de relaţia
50
50
icircn care
E ndash lăţimea zonei de icircntoarcereR ndash raza de icircntoarcere a agregatuluie ndash lungimea de ieşire a agregatului (adică distanţa de la centrul agregatului mijlocul osiei motoare a tractorului) pacircnă la organele active ale maşinii
(9)E = 34 + 15 = 135m
Aceasta reprezintă lungimea cu care trebuie să se deplaseze centrul agregatului pentru aducerea organelor active ale maşinii agricole pe linia de icircntoarcere a lucrului
7 Stabilirea distanţei dintre punctele de alimentare a semănătorii Distanţa dintre punctele de alimentare a semănătorii se determină icircn funcţie de metoda de deplasare a agregatului la semănat ~n cazul semănatului icircn suveică lungimea postatei este determinată icircn funcţie de capacitatea cutiei de seminţe icircn aşa fel ca alimentarea semănătorii să se facă numai la unul din capetele postatei distanţa dintre punctele de alimentare se află după formula
icircn care
D ndash distanţa dintre punctele de alimentare (m)B ndash lăţimea de lucru a agregatului (m)T ndash numărul turelor (adică nr curselor dus-icircntors) pe care le face agregatul pacircnă la golirea coşului semănătorii
(1)D = 2362 = 144m
Icircn cazul cacircnd lungimea postatei nu este determinată icircn funcţie de capacitatea cutiei de seminţe este necesar ca icircn prealabil să cunoaştem turele pe care le face agregatul pacircnă la golirea coşului semănătorii Aceasta se determină icircmpărţind lungimea drumului pe care icircl face semănătoarea pacircnă la golirea cutiei sale pe lungimea cursei de lucru dus şi icircntors ~n acest scop se foloseşte următoarea formulă
icircn care
T ndash numărul turelorQ ndash capacitatea cutiei semănătorii
(kg)Y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii cutiei (080)A ndash norma de semănat (kgha)B ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)L ndash lungimea postatei (m)
T= (1000040007) (2503621556) = 1Icircn cazul semănării icircn bdquolaturildquo sau bdquope două jumătăţi ale postateildquo distanţa dintre
punctele de alimentare se calculează după formula = 136 = 36
(semnificaţiile literelor sunt aceleaşi ca la formulele (10) şi (11)
51
51
8 Stabilirea cantităţilor de seminţe ce se pun la punctele de alimentare Cantităţile de seminţe care se pun la primul punct de alimentare se calculează după formula
= 4001 = 400kgiar cantitatea care se pune la punctele următoare este
icircn care
C ndash cantitatea de seminţe necesară alimentării agregatului (kg)Q capacitatea coşului semănătorii (kg)y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii cutieia ndash nr semănătorilor icircn agregat
(14)C1 = 400071 = 280kg
9 Stabilirea necesarului zilnic de muncitori pentru semănat şi transportat seminţele Necesarul zilnic de muncitori pentru deservirea semănătorilor variază icircn raport cu numărul de agregate folosite zilnic şi al maşinilor ce compun agregatul
10 Necesarul de mijloace de transport se stabileşte icircn funcţie de cantităţile de seminţe necesare semănătorilor la o icircncărcare timpul de golire a semănătorilor capacitatea mijloacelor de transport distanţa de transport şi timpul necesar pentru un ciclu de transport
~n primul racircnd se determină timpul icircn care se consumă cantitatea de seminţe existentă icircn cutia semănătorii folosind relaţia
icircn care
q ndash capacitatea cutiei semănătorii (kg)085 ndash coeficientul de folosire a cutiei semănătoriiB ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)V ndash viteza de lucru a agregatului (moră)N ndash norma de sămacircnţă la ha (kg)
Tgol = (10000400085) (366000250) = 063h = 38min
Numărul de mijloace de transport necesare zilnic se determină pe baza relaţiei
icircn care
Nt ndash numărul mijloacelor de transportn ndash numărul semănătorilor ce lucreazăt ndash durata unui ciclu de transport (min)Cm ndash capacitatea mijlocului de transport (kg)
Nt = (540008530) (38400) = 33 = 311 Se determină necesarul de saci pentru transportul seminţelor cunoscacircnd că
pentru uşurarea manipulării se recomandă ca un sac să aibă 40 kg
Nr saci = (512250) 40 = 375 sacizi
52
52
Centralizarea datelor
Nr crt
Specificare UMAgregatul folosit
Tractor + (SUP-29)
Tractor + SUP-21
1 Productivitatea zilnică a agregatului haschimb 12
2 Necesarul zilnic de-tractoare nr 5-semănători nr 5
3Productivitatea zilnică a tuturor agregatelor
hazi 60
4Dimensiunile solei de semănat
-lungime m 1556-lăţime m 1947-suprafaţă ha 303
5Dimensiunea parcelelor de semănat
-lungime m 1556-lăţime m 154-suprafaţă 24
6Lungimea marcatorului
-dreapta m 11-stacircnga m 26
7Norma de icircnsămacircnţare
-la 20 icircnvacircrtituri kg 3-la hectar kg 250
8Distanţa dintre punctele de alimentare cu seminţe
m 144
9Cantitatea de seminţe ce se pune la punct de alimentare
-la primul punct
kg 400
-la punctele următoare
kg 280
10 Necesarul zilnic de muncitori
-pt servirea semănătorii
nr 5
-pt transportul seminţelor
nr 3
-total nr 8
11Lăţimea facircşiei de icircntoarcere a agregatului
m 135
12Necesarul zilnic de mijl de transport
-atelaje nr-tractor+remorcă nr 3-auto-camion nr
13Necesar saci pt transportul seminţelor
nr 375
53
53
36 Evaluarea producţiei
Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţieiacestora
Evaluarea se face icircn două etape1) icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele
caracteristice de dezvoltare a plantelor2) icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite
norme standardizate~n funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfel
1) Gracircu orz (orz - 1 iunie gracircu - 15 iunie) Gracircu Boemandash se stabileşte numărul punctelor de control icircn funcţie de mărimea şi
uniformitatea parcelelor(icircn cazul parcele de pacircnă la 100 ha - 5 puncte pe suprafeţe mai mari de 100 ha - 10 puncte)
Determinările se fac cu ajutorul ramei metrice (un cadru de 1 metru patrat)Metodologie de lucrundash se numără spicele din interiorul ramei metricendash se stabileşte numărul mediu de boabe icircn spicndash se calculează producţia medie la hectar astfel
Q kgha = (360353610000) (10001000) = 4536kgha
Q kgha - producţia medie kgha Nsp - număr mediu de spice la mp (medie pe toate punctele de control) 360Nb - număr mediu de boabe icircn spice 35MMB - greutatea a 1000 boabe (grame)3610000 mp = 1 ha1000 x 1000 = 1000 grame x 1000 boabe
Exemplu
2) Porumb (1 septembrie) DKC 3511ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 28 mp (4 racircnduri x 070 x 10 m
lungime 070 (m) - distanţa dintre racircnduri)ndash se numără ştiuleţii la fiecare punct de controlndash se calculează numărul de ştiuleţi la hectar
54
54
Nstha = (30010000)(510) = 60000
Nstha - număr de ştiuleţi la hanst - numărul de ştiuleţi număraţi la toate punctele de controld - suprafaţa unui punct de control (mp)i - numărul punctelor de control
ndash se determină apoi numărul de boabe pe ştiuletendash se calculează apoi producţia medie la hectar
Q kgha = (60000588337) (10001000) = 11889 kgha
Q kgha - producţia medieNst - număr ştiuleţi la hectar 60000Nb - număr mediu de boabe pe ştiulete 588MMB - greutatea a 1000 boabe (grame) 337
Exemplu
3) Floarea soarelui (15 august)ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 28 mp (4 racircnduri x 070 x 10)ndash se numără capitulele la fiecare punct de control şi se stabileşte numărul mediu
de capitule la ha după formula
Ncpha - număr total de capitule la hancp - număr de capitule numărate la toate punctele de controld - suprafaţa unui punct de controli - numărul punctelor de control
ndash se determină numărul mediu de seminţe pe capitul(Ns)ndash se calculează producţia medie la hectar astfel
55
55
Q kgha - producţia medieNcp - număr mediu de capitule la hectarNs - număr seminţe pe capitulMMB - greutatea a 1000 seminţe icircn grame
Exemplu
4) Sfecla de zahăr (1 septembrie)ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 10 mp (3 racircnduri x 045 m x 74 m
lungime)ndash la fiecare punct de control plantele se recoltează se decoletează (tăierea
frunzelor) se curăţă de pămacircnt şi se cacircntărescndash se determină producţia medie astfel
q - cantitatea de rădăcini recoltate din punctele de control (kg)d - suprafaţa unui punct de control (mp)i - numărul punctelor de control
ndash la producţia stabilită se adaugă sporul de producţie ce se va realiza de la data evaluării la data prevăzută a se recolta (18 grziplantă)
Exemplu
5) Fructe (1 septembrie) MĂRMetoda de evaluare diferă icircn funcţie de tipul de livadă clasică sau intensivă dar
icircn mare constă icircn următoarele etapendash se stabileşte numărul de pomi pentru examinare (2 - 5 ) 480ndash se determină numărul mediu de fructe pe pom şi greutatea acestora icircn kg 30kg
167 de fructe
56
56
ndash se icircnmulţeşte numărul mediu de fructe pe pom cu numărul de pomi existenţi la ha şi se obţine astfel producţia medie la ha 16032 kgha
6) Struguri (de masă - 15 iulie de vin - 1 septembrie)ndash evaluarea se face separat la viile nobile şi la viile de hibrizindash se stabileşte numărul de butuci pe rod la ha cu relaţia
Nbha - numărul de butuci pe rod la hadr - distanţa dintre racircnduri (m)db - distanţa icircntre butuci pe racircnd (m)Ng - număr mediu de goluri (butuci neproductiviinexistenţi) la ha icircn procente
ndash se evaluează producţia de struguri pe butuc număracircndu-se toţi strugurii de pe un număr de 1 - 2 din butucii existenţi pe lot (se recomandă să se efectueze numărătoarea strugurilor pe fiecare al 10-lea butuc din 15 icircn 15 racircnduri)
Producţia de struguri pe butuc se calculează astfel
Pmb - producţia medie pe butuc (grame)Gms - greutatea medie a strugurilor (grame)Ns - numărul de struguri total găsiţi la numărătoareNba - numărul butucilor analizaţi
ndash se calculează producţia medie de struguri la ha cu formula
Pmha - producţia medie de struguri la ha (kg)Nbha - numărul de butuci pe rod la haPmb - producţia medie pe butuc (grame)
Exemplu
57
57
CAPITOLUL IV DETERMINAREA PRAGULUI DE RENTABILITATE (A PUNCTULUI CRITIC) PE CULTURI
Punctul critic marchează acea dimensiune a producţiei medii la care icircncasările din
valorificarea producţiei sunt egale cu cheltuielile totale de producţie deci acel punct al
producţiei medii la care nu se obţine profit dar nu se icircnregistrează nici pierderi
Mărimea costului de producţie şi a ratei profitului se găsesc icircntr-o stracircnsă legătură
cu raportul dintre cheltuielile de exploatare şi cantitatea de produse realizate Prin analiza
costurilor şi cheltuielilor de exploatare icircntreprinzătorul poate calcula nivelul minim de
activitate cerut de menţinerea icircn stare de funcţionare a firmei Cunoscacircnd pragul de
rentabilitate se poate proiecta volumul de vacircnzări icircn vederea obţinerii profitului scontat
De asemenea creditorii şi investitorii solicită adesea efectuarea analizei punctului
critic pentru a ajuta icircn evaluarea cacircştigurilor potenţiale ale unei afaceri şi icircn consecinţă
aceasta trebuie introdusă icircn planul de afaceri
Punctul critic se poate determina icircn două moduri şi anume fără profit programat
sau cu profit programat
Calculul punctului critic fără profit programat este exprimat printr-o relaţie
simplă
y = yי
y = Pvx
yי = Cvx + CF
Pvx = Cvx + CF
x(Pv ndash Cv) = CF
icircn care
y ndash veniturile din valorificarea producţiei (mii lei)
yי - cheltuielile totale icircnregistrate (mii lei)
Pv ndash preţul de vacircnzare unitar
x ndash producţia medie sau volumul vacircnzărilor (unităţi fizice)
Cv ndash cheltuieli variabile unitare
58
58
CF ndash costuri fixe totale
De unde x marchează acea dimensiune a producţiei la care nu se icircnregistrează nici
profit nici pierderi
Determinarea cantitativă şi reprezentarea grafică a PC la cultura Porumb
Cheltuielile variabile
NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrarii
CheltuieliCheltuieli variabilevariabile
(lei) (lei)
CheltuieliCheltuieli variabile variabile
(lei t (lei t ))
(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)
11 Incărcat transportat IC (PK) t 2881 180225 575
22 Descărcat IC (PK) t 2881 2444609 78
33 Incărcat transportat IC (N) t 10 2484545 793
44 Descărcat IC (N) t 1655 6371 02
55 Transportat apa prep sol mii l 30 599 019
66 Incărcat transportat săm t 66 599359 191
77 Recoltat porumb boabe t 530 2606662 832
88 Transportat porumb boabe t 225 1245 04
99
1010
TOTALTOTAL 9962236 31792
a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch Variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologicacopy= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)
59
59
Cheltuielile fixe
NrNr CrtCrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe
(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe
(lei ha)(lei ha)
(a)(a) (b)(b) copycopy (d)(d) (e)(e)
11 Adm Şi deservit IC (PK) ha 302 617645 2045
22 Arat 25 cm +grăpat ha 302 1140192 3775
33 Adm Şi deservit IC (N) ha 302 630389 2087
44 Erbicidat şi deservit ha 302 61155 2025
55 Discuit si preg Pat germ Ha 302 586536 1942
66 Semănat +deservit ha 302 472517 1565
77 Prăşit mecanic I ha 302 819024 2712
88 Prăit mecanic II ha 302 654182 2166
99
1010
TOTALTOTAL 5532035 18318
(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)
60
60
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura porumb - fără profit programat
Ch variabile Cv = 9962236 lei
Ch fixe totale CF = 5532035 lei
Ch fixeha CFha = 18318 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 11 leikg = 1100 leit
Producţia totală de PT= 313355 t
Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 302 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 33961599 lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 9962236 + 33961599 = 133583959 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 133583959 313355=
4263leit
Productia medie de porumb la punctul critic (X)
X= (CFha)(Pv-CVt) = 18318 ( 1100 ndash 4263 ) = 272 tha = 2720 kgha
Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 272 tha 4263 leit = 115953 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx =18318 leiha+ 115953 leiha =299133 leiha
Nivelul producţiei de 2720 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la
cultura porumb icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de
2720 la preţul de 11 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie
Depăşirea acestui nivel al producţiei (2720 ha) duce la obţinerea unui profit iar
scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi
61
61
62
PROFI
T
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
2720 kg2720 kghaha
4000
3000
1000
2000
5000
7000
6000
18318
leiha
299133
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura porumb ndash fără profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
62
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura porumb - cu profit programat
Ch variabile Cv = 9962236 lei
Ch fixe totale CF = 5532035 lei
Ch fixeha CFha = 18318 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 11 leikg = 1100 leit
Producţia totală de PT= 313355 t
Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 302 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 33961599 lei
Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)
Pr = 500000lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 9962236 + 33961599 = 133583959 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 133583959 313355=
4263leit
Profitul programat pe ha (Prha) Prha=PrS =500000302= 165562 leiha
Producţia medie de porumb la punctul critic (X)
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 18318+165562) ( 1100 - 4263 )= 517 tha
= 5170 kgha
Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 517 tha 4263 leit = 220397 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx = 18318 leiha+ 220397leiha = 403577 leiha
63
63
64
profit
suplimen
tar
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
5170 kg5170 kghaha
4000
3000
1000
2000
5000
7000
6000
18318
leiha
403577
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura porumb ndash cu profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
Profit programatProfit programat
PROFI
T
5000
64
Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura porumb
Specificare UMFara profit programat
Cu profit programat
Ch variabile Cv lei 9962236 9962236
Cheltuielile indirecte Ch ind lei 33961599 33961599
Ch variabile totale CVT lei 133583959 133583959
Ch variabile t CVt leit 4263 4263
Ch fixe totale CF lei 5532035 5532035
Ch fixe ha CFha leiha 18318 18318
Profit programat total Pr lei 500000
Profit programat ha Prha leiha 165562
X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 2720
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 5170
Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 115953 220397
Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 299133 403577
Preţ de vacircnzare t Pv leit 1100 1100
Suprafaţa cultivată S ha 302 302
65
65
DETERMINAREA CANTITATIVĂ ȘI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA gracircu
Cheltuielile variabile
NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrarii
CheltuieliCheltuieli variabilevariabile
(lei) (lei)
CheltuieliCheltuieli variabile variabile
(lei t (lei t ))
(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)
11 Incărcat transportat IC (PK) t 4605 260015 179
22 Descărcat IC (PK) t 4605 495645 341
33 Incărcat transportat săm t 666 601343 414
44 Incărcat transportat IC (N) t 10 97019 669
55 Descărcat IC (N) t 6454 24848 017
66 Transportat apa prep sol mii l 30 599 04
77 Recoltat grau t 530 2614762 1802
88 Transportat gracircu t 225 1245 09
99
1010
TOTALTOTAL 49504298 34115
a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)
66
66
Cheltuielile fixe
NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe
(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe
(lei ha)(lei ha)
(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)
11 Adm şi deservit IC (PK) ha 303 619685 2045
22 Arat 18 - 20 cm +grăpat ha 303 1025772 3385
33 Discuit si preg pat germ ha 303 588479 1942
44 Semănat +deservit ha 303 474081 1565
55 Adm şi deservit IC (N) ha 303 632476 2087
66 Adm şi deservit ha 303 613575 2025
77
88
99
1010
TOTALTOTAL 3954068 130497
(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)
67
67
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura gracircu - fără profit programat
Ch variabile Cv = 49504298 lei
Ch fixe totale CF = 3954068 lei
Ch fixeha CFha = 130497 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 09 leikg = 900 leit
Producţia totală de gracircu PT= 145107 t
Suprafata cultivată cu gracircu S = 303 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 14849866 lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 49504298 + 14849866 = 64354164 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 64354164 145107 =
4435leit
Productia medie de gracircu la punctul critic (X)
X= (CFha)(Pv-CVt) = 130497 ( 900 - 4435 ) = 286 tha
= 2860 kgha
Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 286 tha 4435 leit = 12684 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx = 130497 leiha+ 126841 leiha = 257338 leiha
Nivelul producţiei de 2860 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la
cultura de gracircu icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de
2860 la preţul de 09 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie
Depăşirea acestui nivel al producţiei (2860 ha) duce la obţinerea unui profit iar
scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi
68
68
69
PROFI
T
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
2860 kg2860 kghaha
4000
3000
1000
2000
5000
7000
6000
130497
leiha
257338
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura gracircu ndash fără profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
69
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura gracircu - cu profit programat
Ch variabile Cv = 49504298 lei
Ch fixe totale CF = 3954068 lei
Ch fixeha CFha = 130497 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 09 leikg = 900 leit
Producţia totală de gracircu PT= 145107 t
Suprafata cultivată cu gracircu S = 303 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 14849866 lei
Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)
Pr = 400000 lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 49504298 + 14849866 = 64354164 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 64354164 145107 =
4435leit
Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 400000 303 =
132013 leiha
Producţia medie de gracircu la punctul critic (X)
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 130497 + 132013 ) ( 900 - 4435 )
= 575 tha = 5750 kgha
Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 575tha 4435 leit = 255012 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx =130497 leiha+ 255012leiha = 385509 leiha
70
70
71
profit
suplimen
tar
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
5750 kg5750 kghaha
4000
3000
1000
2000
5000
7000
6000
130497
leiha
3855
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura gracircu ndash cu profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
Profit programatProfit programat
PROFI
T
5000
71
Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura gracircu
Specificare UMFara profit programat
Cu profit programat
Ch variabile Cv lei 49504298 49504298
Cheltuielile indirecte Ch ind lei 14849866 14849866
Ch variabile totale CVT lei 64354164 64354164
Ch variabile t CVt leit 4435 4435
Ch fixe totale CF lei 3954068 3954068
Ch fixe ha CFha leiha 130497 130497
Profit programat total Pr lei 400000
Profit programat ha Prha leiha 132013
X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 2860
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 5750
Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 12684 255012
Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 257338 385509
Preţ de vacircnzare t Pv leit 900 900
Suprafaţa cultivată S ha 303 303
72
72
DETERMINAREA CANTITATIVĂ ȘI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA măr
Cheltuielile variabile
NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrarii
CheltuieliCheltuieli variabilevariabile
(lei) (lei)
CheltuieliCheltuieli variabile variabile
(lei t (lei t ))
(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)
11 Incărcat transportat IC (PK) T 124 694 84
22 Descărcat IC (PK) T 124 145896 177
33 Adm şi deservit IC (PK) T 50 691 839
44 Administrat gunoi de grajd T 50 288 35
55 Săpat gropi pt plantat pomi Buc 048 281 34
66 Plantat + udat Buc 048 7488 909
77 Tăieri de forma coroanei Buc 25 25 03
88 Incărcat transportat IC (N) T 0855 1107 134
99 Adm şi deservit IC T 5 896 109
1010 Transportat apa prep sol T 3 4592 558
1111 Recoltat prune T 5 187 23
1212 Transportat prune T 8234 14327 174
TOTALTOTAL 1914066 2325
a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)
Cheltuielile fixe
73
73
NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe
(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe
(lei ha)(lei ha)
(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)
11 Arătură in livadă Ha 5 2057 4114
22 Discuit arătura Ha 5 913 1826
33 Prăşit printre racircnduri Ha 5 804 1608
44 Stropit cu insecto-fungicide Ha 5 1802 3604
55 Erbicidat şi deservit Ha 5 690 138
66
77
88
99
1010
TOTALTOTAL 6266 12532
(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)
74
74
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura măr - fără profit programat
Ch variabile Cv = 1914066 lei
Ch fixe totale CF = 6266 lei
Ch fixeha CFha = 12532 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 1 leikg =1000 leit
Producţia totală de mere PT= 8234 t
Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 5 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 673021 lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 1914066 + 673021 = 2587087 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 2587087 8234 = 3142 leit
Productia medie de mere la punctul critic (X)
X= (CFha)(Pv-CVt) = 12532 ( 1000 - 3142 ) = 19 tha
= 1900 kgha
Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 19 tha 3142 leit = 59698 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx =12532 leiha+ 59698 leiha =185018 leiha
Nivelul producţiei de 1900 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la
cultura de măr icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de
1900 la preţul de 1 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie Depăşirea
acestui nivel al producţiei (1900 ha) duce la obţinerea unui profit iar scăderea
producţiei sub acest nivel determină pierderi
75
75
76
PROFI
T
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
1900 kg1900 kghaha
4000
3000
1000
2000
5000
7000
6000
12532
leiha
185018
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura măr ndash fără profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
76
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura măr - cu profit programat
Ch variabile Cv = 1914066 lei
Ch fixe totale CF = 6266 lei
Ch fixeha CFha = 12532 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 1 leikg =1000 leit
Producţia totală de mere PT= 8234 t
Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 5 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 673021 lei
Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)
Pr = 100000 lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 1914066 + 673021 = 2587087 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 2587087 8234 = 3142 leit
Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 100000 5
= 20000 leiha
Producţia medie de mere la punctul critic (X)
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 12532 + 20000 ) (1000 - 3142 )
= 31 tha = 31000 kgha
Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 31 tha 3142 leit = 97402 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx =12532 leiha+97402 leiha = 109934 leiha
77
77
78
profit
suplimen
tar
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
31000 kg31000 kghaha
7500
5000
1000
2500
10000
15000
12500
12532
leiha
109934
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura măr ndash cu profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
Profit programatProfit programat
PROFI
T
5000
78
Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura măr
Specificare UMFara profit programat
Cu profit programat
Ch variabile Cv lei 1914066 1914066
Cheltuielile indirecte Ch ind lei 673021 673021
Ch variabile totale CVT lei 2587087 2587087
Ch variabile t CVt leit 3142 3142
Ch fixe totale CF lei 6266 6266
Ch fixe ha CFha leiha 12532 12532
Profit programat total Pr lei 100000
Profit programat ha Prha leiha 20000
X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 1900
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 31000
Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 59698 97402
Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 185018 109934
Preţ de vacircnzare t Pv leit 1000 1000
Suprafaţa cultivată S ha 5 5
79
79
CAPITOLUL VCAPITOLUL VCONCLUZII ŞI RECOMANDĂRICONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI
Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţiei acestora
Evaluarea se face icircn două etape- icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele caracteristice de dezvoltare a plantelor- icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite norme standardizate
Icircn funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfelPorumb 3133 toneGrau 1451 toneMăr 82 toneEfectuacircnd eficiența celor trei culturi icircn urma rezultatelor acestora am
observat că cultura cea mai favorabilă este porumbul urmată de cultura grăacircluiPe viitor cea mai bună cultură atat cantitativă cacirct și calitativă este cultura porumbului
80
80
Valoare producție 14000000Valoare asigurare lei 112000
Valoare asigurare Euro 2597403Revine pe um (lei) 1120Revine pe um (Euro) 2597403
10AmortismentIndicatori Curs Valoare lei
43791 0
Moara 1200 kgh Loporcaro MDTL-2 735000
Siloz 100000Cantar electronic 20000
IVECO Daily Furgon 215000Ford Cargo 3535D 500000Magazie de cereale 10000
Valoare utilaje 1580000Valoare amortizare din utilaje (2) lei 31600Valoare amortizare din utilaje (Euro) 72160946
Revine pe kg miere (leian) 0158
Revine pe kg miere (Euroan) 00360805Revine pe um (lei) 000158
Revine pe um (Euro) 00000158
NU ESTE CAZUL
ICHELTUIELI CU FORTA DE MINCA
Indicatori nr salariu Lei
12
salariati icircncadrare anunitate
CONSUMURI CU ENERGIA moara 0 Zile an
Contabil 1 1500 18000
Administrator 1 1700 20400
Șofer 2 1000 24000
Total fond salarii (lei)ferma 4200 62400
Total (Euro) 959101 142495
Revine pe UM (lei) 42 624Revine pe UM (Euro) 959101 142495
Ajutor şomaj( 5) 210 2520
C A S (2333) 97986 1175832Contribuţii ptfond sănătate(7) 671371 805645
Fond solidaritate (2) 84 1008
Total fond retribuire (lei)moaraan 1609196
Total fond retribuire (Euro)ferma an 367472Total fond retribuire (lei)um 1609196
Total fond retribuire (Euro)um 36747197
13
B4 Politica de aprovizionare Furnizori de materii prime
Tabel B4 1
PRINCIPALII FURNIZORI DE MATERII PRIME
FURNIZOR
Extern
AdresaCantitate
aprox(tone)Valoare
aprox (LEI) aprox din total
achizitii
Inter
n
1
Sc ZOO IMPEX Srl I
str Tineretului Nr 2-4 NEAMT 5000
3500000050
2
SC AGROMEC SA I
STR AGRICULTORILOR 30A NEAMT 2000
14000000
20
3
SCMIERE AZ SA
I
STRCOLINEI NR28 NEAMT 2000
14000000
20
4
SC SC Marsat SA I
Str Stefan cel Mare nr 270 Neamt 1000
700000010
TOTAL 10000 70000000 100
Tabel B4 3PRINCIPALII FURNIZORI DE SERVICII
FURNIZOR
Extern
AdresaCantitate
aproxValoare aprox
(LEI) aprox din total
achizitiiIntern
1SC CONEL SA
I 30000 15900 9191
2SC TERMOFICARE SA I 300
700405
3SC ROMGAZ SA
I 550660
382
4
SC ROMTELECOM SA
I 100040
023TOTAL 0 17300 10000
B5 Politica de desfacere Canale de distribuţie
Tabel B51Principalii clienţi ai societatii
Nr crt
Client Valoare
Pondere
Termen de plata
(Nume si adresa)
(lei)
14
1
DELTA COM SRL NEAMT
7000000 50 7 ZILE
str Aleea Ulmilor nr 21A Neamt
2Dorivi Prodcom SRL Baneasa Str Alexandru Zirra Nr 5 3500000 25 7 ZILE
3Eurolil SRL - Aleea Targului BlA 9 ScA15 Neamt 615200 3500000 25 7 ZILE
TOTAL 14000000 100 7 zile
Tabel B52Datele de identificare ale principalilor clienţi
Nr Crt Societate
Cod Unic de Inregistrare
Telefon
AdresaFax
1DELTA COM SRL 19845043
756987341 str Aleea Ulmilor nr 21A Neamt
2Dorivi Prodcom SRL 16534567
757453421 Baneasa Str Alexandru Zirra Nr 5
3 Eurolil SRL 1599114975519543
2 Aleea Targului BlA 9 ScA15 Neamt 615200
Produsele obținute ndash Miere albatarate si altele ndash sunt valorificate pe baza de
contract cu ALFA COM SRL ASCO Prodcom SRL FOOD AZ SRL care preia marea
parte a cantititatii de miere aceasta fiind folosita in domeniul panificatiei Distribuția se
efectueaza direct fara inermediari Livrarile se fac zilnic cu termene de plata la 7 zile
PARTEA A II - A - DESCRIEREA INVESTIȚIEI
C PREZENTAREA PROIECTULUI
C1 Obiectivele proiectuluiFerma de cultivare a
Folosirea metodelor biologice de control al buruienilor ndash micoerbicidele
15
Diversificaea și implementarea masurilor biologice icircn tehnologia de cultivare a graului de toamnaporumbului si marului
Producerea de cereale ecologice Integrarea producției prin achiziționarea unei COMBINE DEUTZ-FAHR
MODEL 6060 HTS si a unui TRACTOR SAME MODEL EXPLORER 3-100 pentru o mai buna valorificare a solului si pentru producerea unei mai mari cantitați de grau si porumb in localitatea Secuieni jud Neamt
Achizitionarea unui Cultivator Maschio MG 300 Stabwalze 500 Valorificare producției secundare
Suprafata destinata pentru cele trei culturi avute in vedere va fi urmatoarea Mar 5 ha Grau 303 ha Porumb 302 ha
Bugetele de venituri si cheltuieli agrozootehnice
Buget de venituri - cheltuieli și consumuri intermediare pentru produsul ndash Miere
Indicatori UMCantitat
e
Pret VALOAR
EUM
ICONSUMURI (CHELTUIELI) MATERIALE (1+2+3+4+5+6) 3198100
1 Combustibil L 2000 59 11800002 Apa si canal msup3 100 24 24000
3 Energie electrica Kw 30000 053 15900004 Romtelecom min 1000 004 40005 Gaz msup3 550 12 66000
6Cheltuieli cu aprovizionarea ( 10din 1) lei 334100
IICONSUMURI(CHELTUIELI) CU FORTA DE MUNCA 173000
7Personalul permanent implicat icircn producție zo 10 30 30000
8Personal sezonier implicat icircn producție zo 2 20 4000
9 Personalul administrativepersoan
e 1 50 500010 Fond retribuire zo 134000
IIIALTE CONSUMURI(7+8+9+10) 8651133
11Cheltuieli generale(3din I+II) Lei 101133
12 Dobacircnzi la credite Lei 500000
13 Asigurări (8 din valoare ) Lei 635000014 Amortismente Lei 1700000
16
ATOTAL CONSUMURI INTERMEDIARE (I+II+III) 12022233
B VALOAREA PRODUCTIEI 1000000
0 1400000000
B1 Miere kg1000000
0 14 1400000000
C VENIT IMPOZABIL(B-A) 1387977767 C1 (-)Impozite si taxe 500000 C2 (+)Subvenţii 30000000D PROFIT BRUT 1357477767
E IMPOZITUL PE VENIT 222076443F PROFIT NET 1165901324
G COST DE PRODUCTIE 042H Profit la kg 117
Caracteristicile principale ale utilajelor sau constructiilor intentionate a se achiziționa prin proiect
COMBINA DEUTZ-FAHR MODEL 6060 HTS
17
CARACTERISTICI GENERALE
Elevator de alimentare Inversor electric pentru elevator si heder 2 cilindrii hidraulici de ridicare Batator Latime 1270 mm Oslash 600 mm 8 sine de batere variator electric pentru variatia vitezei de la 420 la 1250 rotmin Turbo separator diametru 590 mm Suprafata de separare 081 mp Ajustare electrica in 5 pozitii de la 25 la 65 mm Viteza 775 sau 410 rotmin Contrabatator 15 sine 14 mm distanta suprafata 095msup2 aparator pietre rabatabil reglare electrica independenta frontala si posterioara Scuturatori 5 caisori suprafata totala 730 msup2 Sistemul de curatire curatire proprie prin contra-actiune a sitelor Recuperare independenta pe ambele laturi ale masinii Buncar Capacitate 7500 litrii cu suprafata de acoperire Viteza de descarcare 90lsec Tub de descarcare cu deschidere hidraulica fereastra de inspectie in spatele scaunului operatorului Motor Deutz TCD 2012 L06 4V 6 cilindrii 4 valve Commom Rail diesel 183 kw250 CP Racire cu lichid Rezervor combustibil 555l Transmisia Complet hidrostatica cutie de viteze cu 4 trepte Frane Discuri de frana asistate hidrostatic si frana de parcare independenta Pneuri 62075R30 fata si 40570R20 spateLatime de suport 3047 mm Cabina Tip Commander IV cu vedere panoramica si geamuri usor colorate coloana volan reglabila sistem de aer conditionat si incalzire scaun PNEUMATIC sofer si scaun pasager radio si set pre-cd (4 difuzoare si antena) oglinda dreapta cu control electric Control softwear in limba Baneasaa Sistem de iluminat Conform regulamentului de trafic 6 lumini de lucru 1 lumina pentru tubul de descarcare 2 girofaruri 2 lumini posterioare Echipament atasare posterioara rapida pentru carucior heder extinctor manual de operare in limba Baneasaa
18
TRACTOR SAME MODEL EXPLORER 3-100
CARACTERISTICI GENERALE
Motor DEUTZ EURO III cu 4 cilindri turboalimentat cu capacitate de 4038 cm3 Putere max (2000 25 CE) 109 CP80 kW Motor răcit cu lichid ulei Radiator ulei motor transmisie Oprire motor cu cheia de contact Motor compatibil cu Biodiesel pacircnă la 100 Capacitate rezervor combustibil 160 l Ambreiaj hidrostatic Ambreiaj multi-disc PTO comandat hidraulic cu discuri imersate icircn ulei Blocare electrohidraulică a diferenţialului faţă şi spate Direcţie hidrostatică cu pompă independentă şi cilindru de direcţie cu dublu sens Coloana volanului rabatabilă şi reglabilă Unghi de viraj 55deg Manete laterale comandă cutie de viteze Toba de eșapament cu evacuare pe cabină cutie de viteze cu 5 rapoarte 15F + 15R cacircrlig frontal cacircrlig de prindere categoria C posterior PTO spate 540 ndash 1000 RPM baterie 12V-100h-650A manual de utilizare şi icircntreţinere icircn limba Baneasaă
ECHIPAMENTE STANDARDIZATE
Cutie de viteze 40kmh Sistem hidraulic cu pompă de 56 lmin Roti 42070R 24 faţă 48070R 34 spate Reglaj electronic motor
19
Extensie aripi spate Cilindrii suplimentari Filtru aer 8rdquo cu ejector de praf Distribuitori hidraulici auxiliari cu 4 prize rapide Stabilizatori telescopici Fracircnă hidrostatică integral independentă pe toate cele 4 roţi cu discuri de fracircnare icircn baie de ulei cu dispozitiv de excludere a franelor anterioare Scaun textil CABINĂ ORIGINALĂ TESTATĂ FONIC icircncălzire şi ventilare parbriz mobil locaş radio 2 lumini de lucru faţă şi 2 lumini de lucru spate ieşire spate pentru cabluri lumini interioare Faruri anterioare pentru condus pe dreapta Aer condiționat Girofar Suport pentru contragreutăți + 8 contragreutăți față (320 kg)
Cultivator Maschio MG 300 Stabwalze 500
20
Model Latime de lucru(cm) Putere necesara(CP) Masa(kg)MG 175 175 2535 320
Dotari- cutie de viteze din fonta- reductor de viteza de 540 rotmin(rotmin rotor 260)- rolele sunt plasate intr-un fel de cusca- cat I (3 puncte de prindere)
C3 Managementul proiectului (Responsabilul legal)
1 NumeDUCEAC Prenume IONUT Funcţia ADMINISTRATOR Studiile si experienţa (relevante pentru proiect)
C V Responsabilul legal
Icircntreprinderea Funcţia avuta Perioada
SC ALBINA SA SEF BIROU 2008-2013
STUDENT In prezent
C4 Lista de achizitii si sursele de achiziţii pentru activele ce fac obiectul proiectului materiile prime pentru punerea in functiune a proiectului
Tabel C41 ndash Lista de achizitii active
Furnizor Date furnizor Produs
21
Nr Crt
Valoare estimata
(EUR)
din total valoare eligibila
a proiectului
(daca este cunoscut la momentul
depunerii cererii de finantare)
1 DEUTZ-FAHR
Specializat in producția de utilaje pentru
agricultura
COMBINA MODEL 6060
HTS 125000 7483
2 SAME
Specializat in producția de utilaje pentru
agricultura
TRACTOR MODEL
EXPLORER 3-100 40000 2394
3 GEO
Specializat in producția de utilaje pentru
agriculturaCultivator MG
175 2031 123
TOTAL167031 100
Lista de achizitii materii prime
Nr Crt
Furnizor
Date furnizor Produs
Valoare estimata
(EUR)
din total
necesar de
materii prime
(daca este cunoscut la momentul depunerii cererii de finantare)
1 SC GA PRO CO CHEMICALS SA
Are in patrimoniu fabrica de
icircngrasăminte Icircngrășaminte 1255000 5375
2 PETROM
Specializat in comercializarea combustibililor Combustibil 500000 2141
3 KWS SEMINTE SRL
Specializat in obținerea
semințelor de soiagrauporumb
etc
Semințe de grauporumbsoia etc 580000 2302
TOTAL 2335000 100
C5 Personal si instruireNU ESTE CAZUL
Tabel C51Grafic angajare personal
Nr Crt Specialitate
Număr2002 2003 2004 2005 2006 2007
TOTAL 0 0 0 0 0 0
Necesar personal
22
- 1 contabil- 3 mecanizatori- 4 muncitori sezonieri
C6 Graficul estimat al proiectului
Proiectul va fi realizabil in 12 luni de la aprobarea finantarii
Lunile I ndashIV vor face demersuri pentru un imprumut bancar și se va acorda
icircmprumutul ( 300000 E)
Lunile V ndash VIII - se va achiziționarea utilajul propriu-zis
(combinatractorulcultivatorulsemanatoarea) se vor semna contractele cu furnizorii și
se vor livra utilajele
Lunile IX ndashXII ndash testarea utilajelor si inceperea activitatii
Diagrama Gantt
Denumire activitate
IAN
FEB
MARTIE
APRILIE
MAI
IUNIE
IULIE
AUGUST
SEPT
OCT
NOI
DEC
Contractarea unui imprumut bancar pe tremen lung X X Studierea ofertelor furnizorilor de utilaje X X Contractarea furnizorilor de utilaje
X X X Livrarea utilajelor X X X X Testarea utilajelor X X X
C7 Impactul proiectului asupra dezvoltarii zonei si a mediului de afaceri
In urma contractarii imprumutului bancar si achizitionarii de utilaje
performante se va incerca practicarea unei agriculturi rationale si de durata cu recolte
23
bogate si sanatoase de secara mazare si cartof care din punct de vedere ecologic sa
corespunda normelor UE in localitatea Secuieni JudNeamt
Acest fapt va determina totodata si creșterea veniturilor la bugetul
Primariei Secuieni JudNeamt datorita taxelor și impozitelor care se plătesc și
desemeni la bugetul statului se vor plăti impozite și taxe care icircn final vor fi icircn
beneficiul cetățenilor In practicarea agriculturiiintr-un mod intensiv se va avea in
vedere respectarea normelor de mediuPentru toate categoriile de materii prime
(combustibil piese de schimb icircngrășaminte etc) se vor icircncheia contracte icircn așa fel
icircncat să fie asigurat mersul normal al activității agricole Deasemeni si producția finita
(secaramazarecartof) care se va realiza va fi livrata in icircntregime pe baza de
contracte icircncheate
D PROIECŢII FINANCIARE SI INDICATORI FINANCIARI
D1 Bazele de productie
Cu proiect
A6 Denumire utilaj (noi) Costuri Amortizare Intretinere 2Combina DEUTZ-FAHR model 6060 HTS 125000 000 2500
TRACTOR SAME MODEL EXPLORER 3-100 40000 000 800
Cultivator Maschio MG 300 Stabwalze 500 2031 000 4062
167031 000 334062
D2 Contul de profit si pierderi previzionat ( pe o perioada de 3 ani )
Proiectia contului de profit si pierdere activitate cu proiect
Nr Crt Categoria AN 1 AN 2 AN 3
Venituri din exploatare 1 Venituri din vanzarea marfurilor Mii Lei
24
Euro 2 Productia vanduta Mii Lei 47000000
0485000000 500000000
Euro 107327990
110753351 114178713
3 Variatia stocurilor Mii Lei
Euro
4 Alte venituri Mii Lei Euro 5 Venituri din exploatare ndash total Mii Lei 47000000
0485000000 500000000
Euro 107327990
110753351 114178713
Cheltuieli pentru exploatare 6 Cheltuieli materiale ndash total Mii Lei
94000000 97000000 100000000
Euro 21465598 22150670 22835743
7 Cheltuieli cu lucrari si servicii executate de terti Lei
437330 450050 500040
Euro 99868 102772 1141888 Cheltuieli cu impozite taxe si varsaminte
asimilateMii Lei
250000 300000 350000 Euro 57085 68507 79925
9 Cheltuieli cu personalul ndash total Mii Lei 347330 360050 370560 Euro 79315 82220 84620
10 Alte cheltuieli de exploatare Mii Lei
Euro
11 Cheltuieli cu amortizarile si provizioanele Mii Lei 2510000 2750000 3000000
Euro 573177 627983 68507212 Cheltuieli pentru exploatare - total Mii Lei
97544660 100860100 104220600 Euro 22275047 23032153 23799548
13 Rezultatul din exploatare Mii Lei 372455340 384139900 395779400
Euro 85052942 87721198 90379165Venituri financiare ndash total
14 Venituri financiare ndash total Mii Lei Euro
Cheltuieli financiare din care
15 Cheltuieli privind dobazile Euro
16 Altele Mii Lei
Euro
17 Cheltuieli financiare - total Mii Lei Euro
18 Rezultatul financiar al exercitiului Mii Lei
25
Euro
19 Rezultatul brut al exercitiului Mii Lei
Euro
20 Impozit pe profit Mii Lei
Euro
21 Profit net Mii Lei
Euro
D3 Fluxul de numerar previzionat ( pe o perioada de 3 ani )
Flux de numerar - previziuni Anul 1 Anul 2 Anul 3OPERATIUNEAPERIOADA
MII LEI I ACTIVITATEA DE INVESTITII SI FINANTARE 0 0 0A Total intrari de lichiditati din (A1+A2+A3)
A1 Aport la capitalul social si contul intreprinzatoruluiA2 Vanzari de active inclusiv TVA 0 0 0A3 Credite pe termen lung din care (A31 + A32) A31 Imprumut BancaA 32 Grant SAPARD 0 0 0
B Total iesiri de lichiditati prin (B1+B2+B3)B1 Achizitii de active fixe corporale inclusiv TVAB2 Achizitii de active fixe necorporale inclusiv TVAB3 Cresterea investitiilor in curs 0 0 0
C ExcedentDeficit de lichiditati (A-B) 0 0 0D1 Rambursari de Credite pe termen mediu si lung din care (D11+ D12) D11 Rate la imprumutul Banca D12 Rate la alte Credite pe termen mediu si lung 0 0 0D2 Plati de dobanzi la Credite pe termen mediu si lung din care (D21+D22) D21 La imprumutul Banca D22 La alte Credite pe termen mediu si lung 0 0 0
E Flux de lichiditati din activitatea de investitii si finantare (C-D1-D2)II ACTIVITATEA DE EXPLOATARE SI ALTE ACTIVITATI 130727
51472387 1624350
F Incasari din activitatea de exploatare inclusiv TVA ( F1)130727
51472387 1624350
F1 Vanzari varianta cu proiectG Incasari din activitatea financiaraH Credite pe termen scurt 130727
51472387 1624350
K Plati pentru activitatea de exploatare inclusiv TVA (dupa caz) din care 0 0 0
1 Cheltuieli privind marfurile
2 Cheltuieli cu materiileprime 679603 747737 807415
26
3 Cheltuieli cu materialele consumabile 43637 48000 51842
4 Cheltuieli cu energia si apa 12988 14512 15672
5 Altecheltuieli materiale 10204 10323 11144
6 Cheltuieli cu serviciile executate de terti 55609 61160 66051
7 Cheltuieli cu impozite taxe si varsaminte asimilate 12500 13740 148408 Cheltuieli cu personalul angajat 0 0 09 Cheltuieli cu asigurarile si protectia sociala 0 0 0
10 Alte cheltuieli exploatare 0 0 011 Cheltuieli cu amortizarea si provizioanele
26064 26064 260642222222111111
L Flux brut exclusiv plati pentru impozit pe profit si TVA468670 550851 631321
M Plati pentru impozite si taxe (M1 + M2)186568 219297 251573
M1 TVA de platit 68667 104661 119950
M2 Impozit pe profit 97901 114636 131623N1 Rambursari de credite pe termen scurtN2 Plati de dobanzi la credite pe termen scurtO1 DividendeP
Total plati exclusiv cele aferente exploatarii (M+N1+N2+O1)P Total plati exclusiv cele aferente exploatarii (M + N1 + N2 + O1) 186568 219297 251573Q Flux de numerar din activitatea curenta (L-P) 280102 331554 379748II FLUX DE LICHIDITATI (CASH FLOW)R Flux de lichiditati net al perioadei (Q+E) 280102 331554 379748
S Disponibil de numerar al lunii precedenteDisponibil de numerar curent (S+R) 130597 410609 742253
T 410609 742253 1122001
D4 Indicatorii financiari
Valoarea investitiei (Vi) = valoarea totala a proiectului (exprimata in lei) ndash 12900000000 lei
LEI___________________________________________________________________________Specificare AN 1 AN 2 AN 3______________________________________________________________________Veniturile din exploatare (Ve)
27
470000000 485000000 500000000
___________________________________________________________________________Cheltuieli de exploatare (Ce)
97544660 100860100 104220600
___________________________________________________________________________
Rezultatul din exploatare (Re) = Se calculeaza Re = Ve ndash Ce - minim 10 din Ve
372455340 384139900 395779400
Profitul net (Pn) = rezultatul final al exercitiului financiar (anual) din care s-a scazut impozitul pe profit
312862486 322677516 332454696
Durata de recuperare a investitiei (Dr) = indicator ce exprima durata de recuperare a investitiei (exprimat in ani)
Se calculeaza Dr= ViPn mediu sau Dr=(Vi - 5 x Pn)Pn
unde Pn mediu = profit net mediu pe orizontul de prognoza Dr ndash ESTE 145 ANI
Rentabilitatea capitalului investit (Rc) = PnVi x 100 () Pn-profit net pentru fiecare an al perioadei previzionate
145 150 154___________________________________________________________________________
Cheltuieli financiare (Cf) = NU ESTE CAZUL___________________________________________________________________________
28
Gradul de acoperire a cheltuielilor financiare (Ga) = NU ESTE CAZUL
___________________________________________________________________________Flux de numerar net la sfarsitul perioadei (FNN) = Total intrari-Total iesiri FNNgt=0 (pentru fiecare an de prognoza)
280102 331554 379748 425733466695
Valoare actualizata neta (VAN) =aringFNi(1+r)I +FN5r VANgt0 r=rata de actualizare=8
CAPITOLUL IICAPITOLUL IISTRUCTURA FONDULUI FUNCIAR ŞI IcircNTOCMIREASTRUCTURA FONDULUI FUNCIAR ŞI IcircNTOCMIREA
ASOLAMENTULUIASOLAMENTULUI
21 Mărimea şi structura categoriilor de folosinţă a terenului
Tabelul 1Mărimea şi structura categoriilor de folosinţă a terenului
Specificare Ha din total din agricol
Suprafaţa totală 620 1000 -
Teren agricol 618 9968 1000
Teren arabil
- din care irigat
610 9839 987
300 4839 4854
Păşuni naturale 2 032 032
29
Facircneţe naturale 1 016 016
Livezi 5 08 08
Vii
Teren neproductiv 2 032 X
Condiţii naturaleDescrierea zonei icircn care este amplasată exploataţia cu cel puţin următoarele elemente
a) Temperatura medie anuală 940Cb) Precipitaţii medii anuale 534 mmmpc) Tipul de sol predominant textura panta
- tipul de sol cernoziom cambic- textura grosieră- panta 7 - 150C
Favorabilitatea terenului pentru diferitele culturi
Se va face o scurtă prezentare a caracteristicilor principalelor tipuri de sol cu favorabilitatea culturilor
CernoziomurileAu proprietăti fizice hidrofizice chimice termice şi de aeraţie foarte bune Cu toate că
sunt foarte bine aprovizionate cu azot fosfor şi potasiu pe aceste soluri pentru menţinerea fertilităţii şi obţinerea de producţii mari şi constant se recomandă aplicarea de icircngrăşăminte chimice şi organice Cernoziomurile sunt indicate pentru toate folosinţele şi culturile agricole
AluvisolurilePrezinta o fertilitate relativ bună fertilitatea depinzacircnd de gradul de solificare Pe
aluvisoluri pot fi cultivate o serie largă de plante specifice condiţiilor din ţara noastră porumb floarea soarelui cartof gracircu legume viţă de vie pomi
Soluri bruneDatorită proprietăţilor fizice (textură mijlocie structură granular medie permeabilitate
pentru apă şi aer rezistenţă scăzută la lucrările mecanice) sunt favorabile creşterii şi dezvoltării plantelor Pentru producţii mari se recomandă administrarea de icircngrăşăminte chimice organice şi verzi Sunt folosite pentru culturile gracircu porumb legume pomi migdal
22 Alegerea culturilor (criteriile avute icircn vedere culturile alese)
30
Criteriile avute icircn vedere (economice tradiţie asigurarea materiilor prime pentru investiţia de la planul de afaceri etc)
Cultura m ărului Importanta culturii marului se datoreaza valorii alimentare si gustative terapeutice si
profilactice a fructelor insusirilor lor tehnologice specifice particularitatilor agrobiologice ale pomilor si valorilor economice mari
Merele constituie unul dintre componentele de baza in alimentatia moderna a omuluiMărul creşte şi se dezvoltă bine icircn toate zonele Moldovei deoarece sunt condiţii
pedoclimaterice favorabile pentru cultivarea acestei specii pomicole Importanţa acestei specii pomicole ca cultură este determinată de valoarea alimentară calităţi gustative icircnalte icircnsuşirile terapeutice şi profilactice pentru sănătatea omului particularităţilor tehnologice specifice particularităţilor agrobiologice ale pomilor şi de valoarea economică mare de producţie Cultivarea merelor este o afacere profitabilă care are următoarele avantaje
- Plantaţia de măr poate fi exploatată 20-30 de ani iar investiţia se recuperează icircn 2-3 ani- Cererea crescacircndă pe piaţa locală şi externă la produsele agricole de valoare icircnaltă- Preţ avantajos la comercializarea merelor icircn stare proaspătă- Creşterea pe piaţa internaţională a cererii pentru producţia conservată (sucul concentrat)
Ele reprezinta aproape singurul aliment gata pregatit in natura care poate fi consumat fara alte adaosuri fie in stare proaspata fie consumate ca sucuri compot dulceata cidru marmelada etc Datorita insusirilor tehnologice merele constituie o materie prima cu pondere mare in industria alimentara
Astfel din punct de vedere chimic merele contin in medie 845 apa 141 zaharuri 02 substante pectice 06 substante grase 90 UI vitamina A 002 mg vitamina B2 01mg vitamina B1 7mg vitamina C 7 mg calciu 10 mg potasiu cat si cantitati reduse de aluminiu mangan sulf cobalt si altele
Principalii consumatori de mere sunt pieţele agricole locale antreprenori care exportă fructele fabricile de conserve depozite angro şi magazine procesatorii de fructe uscate Cele mai bune preţuri pot fi obţinute icircn cazul comercializării merelor icircn stare proaspătă pentru consum curent iar cele mai mici preţuri sunt icircnregistrate la mere comercializate icircntreprinderilor de procesare
Importanta marului rezida in particularitatile lui biologice Existenta unui numar mare de soiuri cu coacere esalonata in diverse epoci si capacitatea de pastrare in stare proaspata timp indelungat a soiurilor de iarna asigura consumul de fructe proaspete aproape in tot cursul anului circa 10 luni din 12 ale unui an Avand o mare capacitate de pastrare si o buna rezistenta la manipulare fructele pot fi transportate cu usurinta la distante mari
Cultura porumbului
Porumbul ocupa locul 3 ca importanta in lume Aceasta pozitie se justifica printro serie de particularitati
-prezinta o mare capacitate de productie cu cca 50 decat celelalte cereale-are o mare plasticitate ecologica-este o planta prasitoare fiind o foarte buna premergatoare pentru majoritatea plantelor de
cultura-suporta bine monocultura-are un coeficient multiplicat de 150-400ori-semanande-se primavara mai tarziu permite esalonarea mai buna lucrarilor agricole-cultura este mecanizata
31
-recoltarea se face fara pericol de scuturare
Porumbul este utilizat icircn alimentaţia omului icircn furajarea animalelor şi ca materie primă pentru diferite industrii
Icircn alimentaţia omului porumbul se utilizează sub formă de mălai (făină) din care se prepară mămăliga sau diferite peparate de patiserie fulgi de porumb porumb zaharat conservat sub formă de boabe sau ştiuleţi pentru salate şi garnituri porumb fiert sau copt popcorn (porumb pentru floricele) Din germenii de porumb rezultaţi icircn urma măcinării boabelor prin presare se obţine un ulei alimentar de foarte bună calitate apreciat icircn alimentaţia dietetică
Icircn furajarea animalelor boabele de porumb constituie furajul concentrat de bază pentru toate speciile de animale Valoarea nutritivă a porumbului este de 117 - 130 unităţi nutritive la 1 kg boabe
Planta icircntreagă recoltată şi tocată icircn faza de maturitate icircn lapte-ceară se utilizează pentru obţinerea de siloz care este utilizat pe scară largă icircn hrana vacilor de lapte De asemenea planta icircntreagă se poate utiliza ca masă verde
Tulpinile de porumb (cocenii) rezultate după recoltarea boabelor se pot utiliza ca furaj Ciocălăii măcinaţi pot fi utilizaţi icircn hrana rumegătoarelor Boabele de porumb se utilizează ca materie primă pentru obţinerea de amidon glucoză
dextrină izoglucoză (icircndulcitor lichid) whisky etc Boabele de porumb se utilizează pe scară largă pentru obţinerea de biocombustibil (etanol) după cum planta icircntreagă verde se poate utiliza pentru obţinerea de biocombustibil (metanol etanol)
Tulpinile de porumb se pot utiliza icircn industria celulozei şi la fabricarea panourilor aglomerate
Din ciocălăi se poate obţine furfurol sau pot fi folosiţi drept combustibil De asemenea icircn gospodăriile tradiţionale tulpinile de porumb se utilizează drept combustibil
Pănuşile se utilizează pentru diferite icircmpletituri tradiţionale Mătasea porumbului (stigmatele florilor femele) poate fi utilizată icircn scop medicinal iar
polenul de porumb este colectat cu uşurinţă de către albinele melifere (plantă poleniferă)
Cultura gracircului
Gracircul este una dintre cele mai importante cereale si planta care ocupa pe glob cele mai mari suprafete Boabele de grau au continut ridicat in hidrati de carbon si substante proteice Miere de grau este materie prima pentru paine si produse de panificatie aliment de baza pentru 35-40 din populatia globuluiGraul se mai utilizeaza si in prelucrari industriale (alcool amidon dextrina glucoza) si furaj in hrana animalelorTaratele sunt un nutret concentrat bogat in proteine hidrati de carbon si substante minerale Paiele se utilizeaza in industria celulozei si in hrana animale
Gracircul este cea mai importantă plantă cultivată din care se obţine icircn principal pacircine aliment de bază pentru cca 40 din populaţia globului Prin măcinare din boabele de gracircu se obţine făina care este utilizată pentru prepararea de diferite produse de panificaţie şi patiserie
32
fabricarea de paste făinoase etc Boabele de gracircu intră icircn alcătuirea amestecurilor de cereale prentru micul dejun
Boabele de gracircu se utilizează icircn hrana animalelor ca atare sau măcinate De asemenea icircn furajarea animalelor se utilizează şi tăracircţa rezultată ca subprodus icircn urma procesului de măcinare aceasta fiind bogată icircn proteine lipide şi săruri minerale
Boabele de gracircu servesc ca materie primă icircn diferite industrii pentru obţinerea de amidon gluten spirt băuturi spirtoase (vodcă wisky) bere biocarburburant (bioethanol)
Paiele au utilizări multiple precum materie primă icircn industria celulozei şi hacircrtiei aşternut pentru animale furaj grosier icircngrăşămacircnt organic prin icircncorporare icircn sol după recoltare sau prin compostare producerea de energie termină prin arderea icircn arzătoare cu recuperare de căldură
Germenii de gracircu rezultaţi icircn urma procesului de măcinare sunt utilizaţi icircn hrana omului ca produse energizante (germeni consumaţi cu lapte sau miere de albine) ca adaus icircn diferite produse de panificaţie sau pentru obţinerea de ulei foarte apreciat icircn industria cosmetică
Aluatul conservat prin refrigerare şi aluatul modelat (de exemplu blaturi pentru pizza) icircncepe să fie din ce icircn ce mai apreciat pe piaţă
Gracircul romacircnesc este un gracircu de foarte bună calitate pentru panificaţie care poate fi valorificat atacirct pentru consumul intern cacirct şi la export pentru consum european şi icircn afara Europei
Gracircul ecologic este unul dintre produsele ecologice cele mai bine cotate şi cerute pe piaţa mondială
Cultura gracircului oferă următoarele avantaje - boabele au un conţinut ridicat icircn glucide şi proteine corespunzător cerinţelor organismului uman - boabele au o bună conservabilitate pe perioade mari de timp - boabele se transportă cu uşurinţă pe distanţe mari - boabele de gracircu au diferite alternative de valorificare - boabele de gracircu reprezintă o importantă sursă de schimburi comerciale pe piaţa mondială - gracircul se poate cultiva icircn diferite condiţii pedoclimatice asiguracircnd producţii satisfăcătoare peste tot unde se cultivă - tehnologia de cultivare este complet mecanizată şi bine pusă la punct fără probleme deosebite - gracircul este o foarte bună premergătoare pentru majoritatea plantelor de cultură - după soiurile timpurii de gracircu pot fi semănate culturi succesive mai ales dacă sunt condiţii de irigare
Alegerea soiurilor şi hibrizilor (criteriile avute icircn vedere soiurile şi hibrizi aleşi pentru fiecare cultură)
-criteriile avute icircn vedere ndashproducţie rezistenţe specifice conţinut de principii nutritive etc
-soiurile şi hibrizi aleşi pentru fiecare cultură + prezentarea listei cu soiuri pentru 2012 la culturile alese şi descrierea soiului respectiv
MĂRUL - SOIURI
33
Icircn funcţie de epoca de coacere a fructelor merele se icircmpart icircn (a) soiuri de varăMelba Red melba Şafran de vară Papirovka Mantet Quinte Akane Plat August (b) soiuri de toamnă Prima Slava Peremojţiam James Grive Red Calvil de Zăpadă Spartan Focuşor Codrene Coredana Reglndis etc (c) soiuri de iarnă Idared Speranţa Banana de iarnăWellspur Goldspur Golden Delicious Jonathan Jonared Yellowspur Renet Simerenco Coredar Wagener etc
Antreprenorul trebuie să elaboreze proiect de plantare a livezii la icircntreprinderileautorizate şi materialul săditor trebuie să fie procurat de la pepinierele licenţiate cu actelenecesare pentru posibilitatea de beneficiere de subvenţii Cele mai de perspectivă soiuri de mere şi cu o cere sporită pe piaţă sunt Golden DeliciousRed Delicious Jonathan Idared Fugi Granny Smith Gala Melrose Ionagold Elstar precum şisoiurile genetic rezistente la boli şi dăunători aşa ca Florina Prima Coredana CoredarGeneros Pionier
Piaţa Romacircniei la merele proaspete este reprezentată prin 50 la sută din soiuri colorate (complet roşu sau parţial) şi 50 la sută pentru soiurile necolorate (gal-bene şi verzi) Cele mai populare soiuri colorate sunt Jonathan şi Idared urmate de Jonagold Gala Gloster etc iar dintre cele necolorate predomină soiul Golden Delicious Soiurile Granny Smith şi Mutsu icircnregistrează vacircnzări modeste Dintre soiurile locale icircn supermarket-uri se comercializează Glorios şi Florina icircnsă icircn can-tităţi foarte mici Fructele de obicei sunt icircmpărţite icircn trei categorii mici (sub 70 mm) medii (70-90 mm) şi mari (peste 90 mm)
PORUMB ndash SOIURI
Porumbul face parte din familia Gramineae subfamilia Panicoideae tribul Maydeae genul Zea Genul Zea cuprinde 3 specii - Zea mexicana (Schrad) Recv et Mangel (sin Euchlaena mexicana) ndash teosinte1 anual - Zea perennis (Hitsch) Recv et Mangel (sin Euchlaena perennis) ndash teosinte peren - Zea mays L ndash porumbul cultivat
Porumbul cultivat cuprinde mai multe convarietăţi (grupe de varietăţi) cele mai importante fiind următoarele - Zea mays conv dentiformis Koumlrn (sin Zea mays conv indentata Sturt) denumit porumbul dinte de cal Se caracterizează prin boabele mari prismatice cu partea sticloasă (cornoasă) a endospemului dispusă pe părţile laterale ale bobului iar partea făinoasă (amidonoasă) dispusă icircn partea centrală şi superioară a bobului (fig 19) Prin uscare endospemul făinos icircşi reduce volumul se contractă şi determină apariţia unei depresiuni icircn partea superioară a bobului sub forma mişunei dintelui de cal de unde denumirea acestei convarietăţi de bdquoporumb dinte de calrdquo La această convarietate au fost creaţi primii hibrizi de porumb iar icircn prezent această convarietate are cea mai margă răspacircndire icircn lume Majoritatea hibrizilor de porumb aparţin acestei convarietăţi La noi icircn ţară primii hibrizi care au fost icircntroduşi icircn cultură aparţin acestei convarietăţi şi au fost aduşi din SUA de unde şi denumirea de bdquoporumb americanrdquo - Zea mays conv indurata (Sturt) Bailey denumit porumbul cu bobul tare porumbul sticlos Se caracterizează prin boabe rotunjite icircn partea superioară netede lucioase dure la spargere de unde vine denumirea de bdquoporumb tarerdquo Partea sticloasă a endospermului este dispusă la exteriorul bobului de jur-icircmprejurul acestuia iar partea făinoasă este dispusă icircn partea centrală a bobului uneori ajungacircnd pacircnă icircn partea superioară a bobului situaţie cacircnd determină apariţia
34
unei uşoare mişune (fig 20) Din această convarietate au făcut parte vechile populaţii şi soiuri romacircneşti de unde şi denumirea de bdquoporumb romacircnescrdquo - Zea mays conv aorista Grebensc denumit porumbul semisticlos Prezintă caracteristici intermediare icircntre convarietăţile dentiformis şi indurata Bobul este rotunjit mat icircn partea superioară şi uneori prezintă o uşoară adacircncitură - Zea mays conv everta Sturt (sin Zea mays conv microsperma Koumlrn) denumit porumb de floricele Se caracterizează prin plante cu o talie mai mică care au capacitatea de a forma mai mulţi ştiuleţi pe plantă Boabele sunt mici (MMB = 40-100 g) cu vacircrful rotunjit sau ascuţit Endospermul este aproape icircn icircntregime sticlos cu excepţia unei mici porţiuni icircn jurul embrionului care este amidonoasă Prin icircncălzire apa din grăunciorii de amidon din endospermul făinos se transformă icircn vapori care exercită o presiune asupra tegumentului pacircnă cacircnd determină spargerea acestuia moment icircn care conţinutul bobului se revarsă (boabele expandează) mărindu-şi volumul de 15-20 de ori formacircnd o masă albă-spongioasă respectiv aşa-numitele floricele
RUSTICA a castigat o pozitie de lider pe piata de porumb precoce din Europa de Nord si poseda o gama larga de seminte adecvata pentru toate pietele lumii HIBRIZI FOARTE PRECOCIBarbados - excelent pentru boabe si silozEarly Star - precoce si productivEnergy Star - foarte buna valoare alimentaraComera - performanta inalta HIBRIZI PRECOCIBatz - vigurosEurostar - lider in EuropaGalaStar - porumb pe care il veti adoraInagua - bun pentru boabe si siloz
GRAcircU ndash SOIURI
Cercetătorii de la Institutul de Cercetare - Dezvoltare Agricolă Fundulea au creat soiuri de grau productive si rezistente la secetaBOEMA soi de gracircu de toamnă extrem de productiv şi cu indici de calitate ridicaţi pentru panificaţie adaptat condiţiilor climatice din zona de cacircmpie din sudul ţării şi Moldova este un soi foarte precoce mai timpuriu la icircnspicat cu 1-3 zile faţă de soiul Flamura 85 talia plantei de 77-90 cm rezistent la iernare şi cădere arşiţă şi secetă rugina galbenă rezistenţă mijlocie la rugina brună şi făinare are calitate bună de morărit şi panificaţie
GRUIA este un soi de toamnă care a dat rezultate foarte bune icircn Oltenia şi Dobrogea este mai timpuriu cu 4 zile faţă de soiul Fundulea 4 talie de 76 cm se remarcă printr-o rezistenţă bună la iernare la cădere dar şi la rasele actuale de rugina galbenă
35
superior multor soiuri ca rezistenţă la făinare rugină brună şi septorioza frunzelor calitatea de panificaţie a soiului Gruia este apropiată de cea a soiului Dropia faţă de care tinde să aibă un gluten mai tenace soiul se evidenţiază printr-o productivitate ridicată icircn medie cu 9-12 mai mare faţă de soiurile martor sporul de producţie fiind mai mare icircn condiţii de secetă in pofida taliei sale scurte soiul se comportă foarte bine icircn condiţii de deficit hidric Gracircul aparţine genului Triticum familia Gramineae (Poaceae) Genul Triticum cuprinde un număr mare de specii de gracircu forme sălbatice şi cultivate clasificate diferit de-a lungul timpului
Pentru ţara noastră prezintă importanţă 2 specii şi anume Triticum durum Desf şi Triticum aestivum L Triticum durum Desf (fig 16) are tulpina plină icircn interior pe toată lungimea sau cel puţin icircn partea superioară Spicul este aristat cu ariste lungi comparativ cu lungimea spicului şi orientate paralel Boabele au aspect sticlos la maturitate şi sunt conice la capet Triticum aestivum L (fig 17) are tulpina goală icircn interior pe toată lungimea Spicul este nearistat sau aristat cu ariste mai scurte comparativ cu lungimea spicului şi orintate divergent Boabele sunt ovoidale sau alungit-ovoidale prevăzute cu un smoc de perişori la capătul superior Endospermul este făinos semisticlos sau sticlos
Gracircul comun reprezintă specia cea mai importantă care pe plan mondial reprezintă cca 90 din suprafaţa cultivată cu gracircu şi cea mai mare partea a suprafeţei cultivată cu gracircu din ţara noastră Gracircul comun are forme de toamnă şi de primăvară aproape icircntreaga suprafaţă din ţara noastră fiind cultivată cu gracircu de toamnă (gracircul de primăvară ocupă suprafeţe foarte mici nesemnificative)
Soiurile de gracircu cultivate icircn Romacircnia sunt icircn marea lor majoritate soiuri romacircneşti create la Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Fundulea sau icircn reţeaua de Staţiuni de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Aceste soiuri se caracterizează prin potenţial de producţie ridicat (9-10 tha) o bună rezistenţă la cădere ger iernare secetă şi boli o bună calitate şi stabilitate a recoltelor
23 Intocmirea asolamentului
Specificare HaSuprafaţa totală a terenului arabil 610Suprafaţa medie a solei (3 sole) 2033
Tabelul 2Schema rotaţiei culturilor
SOLAANUL 2012 2013 2014I măr măr mărII gracircu porumb gracircuIII porumb gracircu porumb
36
37
CAPITOLUL IIICAPITOLUL IIIORGANIZAREA PROCESULUI DE PRODUCŢIE AGRICOLĂORGANIZAREA PROCESULUI DE PRODUCŢIE AGRICOLĂ
31 Proiectarea producţiilor medii prin metoda bonităriiterenurilor agricole
Tabelul 3
Date iniţiale
Cultura Tipul de solSuprafaţa - ha (Si)
Nota de bonitare pentru
condiţiile ecologice (Pi)
Corecţia pt distanţă şi
felul drumului (k)
Coeficient de
potenţare (c)
Producţia medie
realizată
MărGracircuPorumb
Cernoziom 5 75 015 11 15000Cernoziom 303 80 018 12 4000Cernoziom 302 85 019 13 8000
TOTAL 610
2) Notele totale de bonitare pentru condiţiile ecologice (Ni)
MĂR ndash 575 = 375Ni = Si x Pi GRAcircU ndash 30380 = 24240
PORUMB ndash 30285 = 25670TOTAL = 50285
3) Nota medie ponderată de bonitare
50285 610 = 8243
1) Producţia ce revine pe un punct al notei medii ponderate de bonitare
P măr = 515000 375 = 200P gracircu = 3034000 24240 = 50
P porumb = 3028000 25670 = 9411
6) Corecţia totală icircn funcţie de distanţă şi drumuri Ct = S x kMĂR ndash 5015 = 075
Suprafaţă x coeficient corecţie GRAcircU ndash 303018 = 5454PORUMB ndash 302019 = 5738
TOTAL = 11267
38
7) Nota de bonitare recalculată (Nbr)
MĂR ndash 375-075 = 37425Nbr = Nota totală de bonitare ndash Corecţia GRAcircU ndash 24240-5454 = 2418546
PORUMB ndash
25670-5738 = 2561262
8) Notele totale de bonitare potenţate (Ntp)
MĂR ndash 3742511=4117
Ntp =Nota de bonitare recalculată (Nbr)
xCoeficient
de potenţare
GRAcircU ndash241854612=290225
PORUMB ndash
256126213=332964
9) Producţia totală pe cultură pentru fiecare unitate de sol (Pt)
MĂR ndash 4117200= 82340
Pt =Nota totală de
bonitare potenţată (Ntp)
x
Producţia ce revine pe un punct de
bonitare P(kgpunct)
GRAcircU ndash
29022550= 1451125
PORUMB ndash
3329649411=31335242
TOTAL= 4666989
10) Producţia medie la hectar Pmc1
Pm măr = Producţia totală Suprafaţa totală = 823405=16468
Rezultatele pentru celelalte culturi
Pmedie gracircu = 1451125303= 4789
Pmedie porumb =31335242302= 10376
39
32 STABILIREA CANTITĂŢILOR DE IcircNGRĂŞĂMINTE PE CULTURI
Calculul dozelor de icircngrăşăminte s-a efectuat ţinacircndu-se cont atacirct de
producţiile medii cacirct şi de existentul de suprafaţă activă din sol S-au luat icircn
considerare şi pierderile rezultate prin levigare
Icircn tabelul 4 este prezentat calculul dozelor de icircngrăşăminte chimice la ha
separat pentru cele 3 culturi icircn parte
Tabelul 4
Calculul dozelor de icircngrăşăminte chimice
Nr Crt
SPECIFICARE UM
CULTURA
GRAcircU PORUMB MĂRN P K N P K N P K
1 Producţie medie Kgha 4789 10376 16468
2 Consum specific Kg sat
23 11 20 20 21 20 5 3 6
3 Sa de administrat
Kg 11014
5268 9578
20752
2179 20752 8234 494 988
4 Sa icircn sol Kg 45 31 60 40 35 30 30 20 355 Diferenţa de
admKg sa
6514 2168 3578
16752
1829 17752 5234 294 638
6 Pierderi prin levigare
13 5 7 13 5 7 13 5 7
7 Cant pierdută prin levigare
Kg sa
847 108 25 2177
914 1242 68 147 446
8 Total sa de administrat
Kg 7361 2276 3828
18929
19204 18994 5914 3087 6826
9 Tipul de icircngrăşămacircnt
NO4NO3
Super P c
Sare potasică
NO4NO3
Super P c
Sare potasică
N P2O5 K20
10 Conţinutul icircn sa a icircngr
Kgt 345 40 40 345 40 40 345 40 40
11 Doza de icircngr de administrat
Kg 213 57 96 549 480 475 171 77 171
40
33 PLANUL DE CULTURĂ
Planul de cultură cuprinde structura culturilor dimensiunile fiecăreia
producţiile medii şi totale (tabelul 5)
Tabelul 5
Icircntocmirea planului de cultură
Cultura Suprafaţa (ha)
Producţii medii (kgha)
Producţia totală (t)
Preţ livrare (leikg)
Măr 5 16468 8234 2Gracircu 303 4789 1451 08
Porumb 302 10376 313355 1
34 FUNDAMENTAREA FIŞELOR TEHNOLOGICE PE CULTURI
Icircn vederea organizării proceselor de muncă şi de producţie icircn etapa pregătitoare se
icircntocmesc fişele tehnologice pe culturi Informaţiile cuprinse icircn fişele tehnologice servesc icircn
acelaşi timp la stabilirea tehnologiilor stabilirea destinaţiei producţiei determinarea volumului
lucrărilor mecanice şi manuale necesarul de forţă de muncă cantităţile de materiale şi mijloacele
financiare necesare pentru aprovizionare
DATELE NECESARE
1 Culturile incluse icircn planul de producţie al firmei
2 Suprafaţa ocupată de fiecare cultură icircn parte
3 Culturile premergătoare
4 Producţia medie şi totală a fiecărei culturi
5 Lucrările tehnologice icircn ordinea cronologică a executărilor
6 Perioada de executare şi data lucrării
7 Mijloacele cu care se execută lucrarea
8 Tarifele de plată pentru lucrările mecanice
9 Tarifele de plată pentru lucrările manuale pe categorii
10 Cuantumul taxelor pentru CAS şomaj risc asigurare
11 Amortismentul specific
12 Materialele necesare procesului tehnologic consumul normat pe UM preţul unitar şi cota
pentru cheltuielile de aprovizionare
41
13 Cota de cheltuieli indirecte (comune şi generale)
MODUL DE LUCRU
1 Se icircnscriu icircn fişă datele privind suprafaţa şi producţia medie Producţia medie se planifică
icircn raport cu fertilitatea solului şi cantitatea de icircngrăşămacircnt aplicată
2 Se icircnscriu lucrările tehnologice icircn ordinea executării lor precizacircndu-se toată perioada
optimă de execuţie şi durata fiecărei lucrări
3 Pentru fiecare icircn parte se determină volumul lucrărilor sumele necesare şi materiale
4 La lucrările manuale icircn raport cu volumul lucrării se calculează numărul de zile om iar
fondul de salarii rezultă icircnmulţind numărul de zile om necesar pentru evaluarea lucrării cu
tariful pe ziom corespunzător
5 Taxele asupra fondului de salarii se calculează aplicacircnd cota icircn proporţie de 30 pentru
CAS 5 pentru fondul de şomaj 1 pentru risc şi asigurare impozit 15 asupra sumei
care reprezintă fondul de salarii
6 Amortismentul specific se determină icircn raport cu valoarea de inventar a mijlocului fix
folosit exclusiv la cultura respectivă şi durata de folosire
7 Cota de cheltuieli pentru aprovizionare se calculează o cotă parte din valoarea
materialului folosit
8 Din icircnsumarea pentru lucrările mecanice lucrările manuale taxe asupra valorilor
materialelor se obţin cheltuielile de producţie
9 La cheltuielile directe se aplică cota de cheltuieli comune şi prin icircnsumarea lor se
determină cheltuielile de producţie
10 După fiecare trimestru se fac totalurile
11 Se calculează indicatorii cheltuieli de producţie la hectar şi costul la tona de produs
42
44
45
46
47
35 Organizarea lucrării de semănat la cultura gracircului
Semănatul este una dintre cele mai importante lucrări agricole de care depinde icircn ultimă instanţă obţinerea de producţii ridicate Suprafeţele icircntinse ocupate de culturi precum şi termenele restracircnse icircn care trebuie executat fac ca procesul de muncă al semănatului să ocupe un loc important icircn activitatea de producţie a exploataţiilor agricole
Etapele organizării lucrărilor de semănat cereale păioase sunt următoarele1 se stabileşte componenţa agregatului de semănat potrivit condiţiilor existente
(tractor plus semănătoare SUP-29 sau SUP-21)2 Se determină necesarul de agregate pentru terminarea semănatului icircn termen
optim folosind formula
icircn care
N ndash numărul de agregate pentru terminarea lucrării icircn timpul propusS ndash suprafaţa de icircnsămacircnţatn ndash numărul de zile icircn care trebuie terminată lucrareaP ndash randamentul zilnic al maşinii
(1)N = 303(512) = 5 agregate
Aşadar icircn prealabil trebuie cunoscut randamentul zilnic al agregatului de semănat folosit Aceasta se calculează după formula
icircn
care
P ndash randamentul zilnic al agregatului (ha)B ndash lăţimea de lucru a agregatului icircn lucru (m)V ndash viteza de deplasare a agregatului
icircn lucru (moră)t ndash durata zilei de lucru (ore)H ndash coeficientul de folosire a timpului de lucru (070-080)
(2)P = 366000807 10000 = 12 ha
3 Stabilirea lungimii marcatoarelor semănătoriiLungimea marcatoarelor adică distanţa la care trebuie aşezată piesa activă a marcatorului faţă de ultimul brăzdar se stabileşte icircn funcţie de
lăţimea de lucru a semănătorii (B) distanţa icircntre două brăzdare (b) distanţa icircntre roţile din faţă sau marginile exterioare ale şenilelor
tractorului (c)
= 11
= = 26
49
49
Cacircnd tractorul poate urmări urma lăsată de marcator atacirct cu roata din dreapta cacirct şi cu roata din stacircnga lungimea celor două marcatoare este egală şi este dată de relaţia
4 Stabilirea debitului semănătorii icircn funcţie de norma de sămacircnţă la hectar La icircnceputul lucrării trebuie icircntotdeauna să se verifice corectitudinea reglării debitului la icircnsămacircnţare Această verificare se face după formula
icircn
care
G ndash cantitatea de sămacircnţă cursă din semănătoare la un număr stabilit de icircnvacircrtiri a roţii semănătoriiA ndash norma de semănat la un ha (kg)d ndash lungimea roţii semănătorii (m)B ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)O ndash nr de icircnvacircrtituri a roţii semănătorii
(6)G= 2501743620 10000 = 313
5 Stabilirea dimensiunilor postatelor la semănat Lungimea maximă a postatelor la semănat este icircn funcţie de capacitatea cutiei semănătorii Pentru a uşura organizarea transportului de seminţe este indicat ca alimentarea semănătorii cu seminţe să se execute la un singur capăt a postatei ~n acest caz lungimea maximă a postatei se calculează după formula
icircn
care
L ndash lungimea maximă a postatei (m)Q ndash capacitatea coşului de alimentare
a semănătorii (kg)Y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii coşului de alimentare a semănătorii (icircn medie 070-080)A ndash norma de semănat (kgha)B ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)
(7)L = (051000040007) (25036) = 1556m
Icircn ce priveşte lăţimea postatei aceasta se determină icircn funcţie de lăţimea totală a parcelei de icircnsămacircnţat şi de metoda de deplasare a agregatului Ea se calculează aşa icircncacirct să asigure de lucru agregatului pentru 1-2 zile de lucru
Lăţimea postatei la semănatul icircn suveică se calculează după formula
icircn care
l ndash lăţimea postatei (m)P ndash productivitatea zilnică a agregatului (hazi)Z ndash durata icircn zile a lucrului pe aceeaşi postată (1-2 zile)L ndash lungimea postatei (m)
(8)l = 10000122 1556 = 154m
6 Lăţimea zonei de icircntoarcere a agregatului Pentru icircntoarcerea agregatului la capetele parcelei se delimitează o facircşie de teren denumită bdquozonă de icircntoarcereldquo Delimitarea acestei zone se face icircn cazul deplasărilor icircn parcursul liniar cu buclă şi fără buclă Lăţimea zonei de icircntoarcere este dată de relaţia
50
50
icircn care
E ndash lăţimea zonei de icircntoarcereR ndash raza de icircntoarcere a agregatuluie ndash lungimea de ieşire a agregatului (adică distanţa de la centrul agregatului mijlocul osiei motoare a tractorului) pacircnă la organele active ale maşinii
(9)E = 34 + 15 = 135m
Aceasta reprezintă lungimea cu care trebuie să se deplaseze centrul agregatului pentru aducerea organelor active ale maşinii agricole pe linia de icircntoarcere a lucrului
7 Stabilirea distanţei dintre punctele de alimentare a semănătorii Distanţa dintre punctele de alimentare a semănătorii se determină icircn funcţie de metoda de deplasare a agregatului la semănat ~n cazul semănatului icircn suveică lungimea postatei este determinată icircn funcţie de capacitatea cutiei de seminţe icircn aşa fel ca alimentarea semănătorii să se facă numai la unul din capetele postatei distanţa dintre punctele de alimentare se află după formula
icircn care
D ndash distanţa dintre punctele de alimentare (m)B ndash lăţimea de lucru a agregatului (m)T ndash numărul turelor (adică nr curselor dus-icircntors) pe care le face agregatul pacircnă la golirea coşului semănătorii
(1)D = 2362 = 144m
Icircn cazul cacircnd lungimea postatei nu este determinată icircn funcţie de capacitatea cutiei de seminţe este necesar ca icircn prealabil să cunoaştem turele pe care le face agregatul pacircnă la golirea coşului semănătorii Aceasta se determină icircmpărţind lungimea drumului pe care icircl face semănătoarea pacircnă la golirea cutiei sale pe lungimea cursei de lucru dus şi icircntors ~n acest scop se foloseşte următoarea formulă
icircn care
T ndash numărul turelorQ ndash capacitatea cutiei semănătorii
(kg)Y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii cutiei (080)A ndash norma de semănat (kgha)B ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)L ndash lungimea postatei (m)
T= (1000040007) (2503621556) = 1Icircn cazul semănării icircn bdquolaturildquo sau bdquope două jumătăţi ale postateildquo distanţa dintre
punctele de alimentare se calculează după formula = 136 = 36
(semnificaţiile literelor sunt aceleaşi ca la formulele (10) şi (11)
51
51
8 Stabilirea cantităţilor de seminţe ce se pun la punctele de alimentare Cantităţile de seminţe care se pun la primul punct de alimentare se calculează după formula
= 4001 = 400kgiar cantitatea care se pune la punctele următoare este
icircn care
C ndash cantitatea de seminţe necesară alimentării agregatului (kg)Q capacitatea coşului semănătorii (kg)y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii cutieia ndash nr semănătorilor icircn agregat
(14)C1 = 400071 = 280kg
9 Stabilirea necesarului zilnic de muncitori pentru semănat şi transportat seminţele Necesarul zilnic de muncitori pentru deservirea semănătorilor variază icircn raport cu numărul de agregate folosite zilnic şi al maşinilor ce compun agregatul
10 Necesarul de mijloace de transport se stabileşte icircn funcţie de cantităţile de seminţe necesare semănătorilor la o icircncărcare timpul de golire a semănătorilor capacitatea mijloacelor de transport distanţa de transport şi timpul necesar pentru un ciclu de transport
~n primul racircnd se determină timpul icircn care se consumă cantitatea de seminţe existentă icircn cutia semănătorii folosind relaţia
icircn care
q ndash capacitatea cutiei semănătorii (kg)085 ndash coeficientul de folosire a cutiei semănătoriiB ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)V ndash viteza de lucru a agregatului (moră)N ndash norma de sămacircnţă la ha (kg)
Tgol = (10000400085) (366000250) = 063h = 38min
Numărul de mijloace de transport necesare zilnic se determină pe baza relaţiei
icircn care
Nt ndash numărul mijloacelor de transportn ndash numărul semănătorilor ce lucreazăt ndash durata unui ciclu de transport (min)Cm ndash capacitatea mijlocului de transport (kg)
Nt = (540008530) (38400) = 33 = 311 Se determină necesarul de saci pentru transportul seminţelor cunoscacircnd că
pentru uşurarea manipulării se recomandă ca un sac să aibă 40 kg
Nr saci = (512250) 40 = 375 sacizi
52
52
Centralizarea datelor
Nr crt
Specificare UMAgregatul folosit
Tractor + (SUP-29)
Tractor + SUP-21
1 Productivitatea zilnică a agregatului haschimb 12
2 Necesarul zilnic de-tractoare nr 5-semănători nr 5
3Productivitatea zilnică a tuturor agregatelor
hazi 60
4Dimensiunile solei de semănat
-lungime m 1556-lăţime m 1947-suprafaţă ha 303
5Dimensiunea parcelelor de semănat
-lungime m 1556-lăţime m 154-suprafaţă 24
6Lungimea marcatorului
-dreapta m 11-stacircnga m 26
7Norma de icircnsămacircnţare
-la 20 icircnvacircrtituri kg 3-la hectar kg 250
8Distanţa dintre punctele de alimentare cu seminţe
m 144
9Cantitatea de seminţe ce se pune la punct de alimentare
-la primul punct
kg 400
-la punctele următoare
kg 280
10 Necesarul zilnic de muncitori
-pt servirea semănătorii
nr 5
-pt transportul seminţelor
nr 3
-total nr 8
11Lăţimea facircşiei de icircntoarcere a agregatului
m 135
12Necesarul zilnic de mijl de transport
-atelaje nr-tractor+remorcă nr 3-auto-camion nr
13Necesar saci pt transportul seminţelor
nr 375
53
53
36 Evaluarea producţiei
Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţieiacestora
Evaluarea se face icircn două etape1) icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele
caracteristice de dezvoltare a plantelor2) icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite
norme standardizate~n funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfel
1) Gracircu orz (orz - 1 iunie gracircu - 15 iunie) Gracircu Boemandash se stabileşte numărul punctelor de control icircn funcţie de mărimea şi
uniformitatea parcelelor(icircn cazul parcele de pacircnă la 100 ha - 5 puncte pe suprafeţe mai mari de 100 ha - 10 puncte)
Determinările se fac cu ajutorul ramei metrice (un cadru de 1 metru patrat)Metodologie de lucrundash se numără spicele din interiorul ramei metricendash se stabileşte numărul mediu de boabe icircn spicndash se calculează producţia medie la hectar astfel
Q kgha = (360353610000) (10001000) = 4536kgha
Q kgha - producţia medie kgha Nsp - număr mediu de spice la mp (medie pe toate punctele de control) 360Nb - număr mediu de boabe icircn spice 35MMB - greutatea a 1000 boabe (grame)3610000 mp = 1 ha1000 x 1000 = 1000 grame x 1000 boabe
Exemplu
2) Porumb (1 septembrie) DKC 3511ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 28 mp (4 racircnduri x 070 x 10 m
lungime 070 (m) - distanţa dintre racircnduri)ndash se numără ştiuleţii la fiecare punct de controlndash se calculează numărul de ştiuleţi la hectar
54
54
Nstha = (30010000)(510) = 60000
Nstha - număr de ştiuleţi la hanst - numărul de ştiuleţi număraţi la toate punctele de controld - suprafaţa unui punct de control (mp)i - numărul punctelor de control
ndash se determină apoi numărul de boabe pe ştiuletendash se calculează apoi producţia medie la hectar
Q kgha = (60000588337) (10001000) = 11889 kgha
Q kgha - producţia medieNst - număr ştiuleţi la hectar 60000Nb - număr mediu de boabe pe ştiulete 588MMB - greutatea a 1000 boabe (grame) 337
Exemplu
3) Floarea soarelui (15 august)ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 28 mp (4 racircnduri x 070 x 10)ndash se numără capitulele la fiecare punct de control şi se stabileşte numărul mediu
de capitule la ha după formula
Ncpha - număr total de capitule la hancp - număr de capitule numărate la toate punctele de controld - suprafaţa unui punct de controli - numărul punctelor de control
ndash se determină numărul mediu de seminţe pe capitul(Ns)ndash se calculează producţia medie la hectar astfel
55
55
Q kgha - producţia medieNcp - număr mediu de capitule la hectarNs - număr seminţe pe capitulMMB - greutatea a 1000 seminţe icircn grame
Exemplu
4) Sfecla de zahăr (1 septembrie)ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 10 mp (3 racircnduri x 045 m x 74 m
lungime)ndash la fiecare punct de control plantele se recoltează se decoletează (tăierea
frunzelor) se curăţă de pămacircnt şi se cacircntărescndash se determină producţia medie astfel
q - cantitatea de rădăcini recoltate din punctele de control (kg)d - suprafaţa unui punct de control (mp)i - numărul punctelor de control
ndash la producţia stabilită se adaugă sporul de producţie ce se va realiza de la data evaluării la data prevăzută a se recolta (18 grziplantă)
Exemplu
5) Fructe (1 septembrie) MĂRMetoda de evaluare diferă icircn funcţie de tipul de livadă clasică sau intensivă dar
icircn mare constă icircn următoarele etapendash se stabileşte numărul de pomi pentru examinare (2 - 5 ) 480ndash se determină numărul mediu de fructe pe pom şi greutatea acestora icircn kg 30kg
167 de fructe
56
56
ndash se icircnmulţeşte numărul mediu de fructe pe pom cu numărul de pomi existenţi la ha şi se obţine astfel producţia medie la ha 16032 kgha
6) Struguri (de masă - 15 iulie de vin - 1 septembrie)ndash evaluarea se face separat la viile nobile şi la viile de hibrizindash se stabileşte numărul de butuci pe rod la ha cu relaţia
Nbha - numărul de butuci pe rod la hadr - distanţa dintre racircnduri (m)db - distanţa icircntre butuci pe racircnd (m)Ng - număr mediu de goluri (butuci neproductiviinexistenţi) la ha icircn procente
ndash se evaluează producţia de struguri pe butuc număracircndu-se toţi strugurii de pe un număr de 1 - 2 din butucii existenţi pe lot (se recomandă să se efectueze numărătoarea strugurilor pe fiecare al 10-lea butuc din 15 icircn 15 racircnduri)
Producţia de struguri pe butuc se calculează astfel
Pmb - producţia medie pe butuc (grame)Gms - greutatea medie a strugurilor (grame)Ns - numărul de struguri total găsiţi la numărătoareNba - numărul butucilor analizaţi
ndash se calculează producţia medie de struguri la ha cu formula
Pmha - producţia medie de struguri la ha (kg)Nbha - numărul de butuci pe rod la haPmb - producţia medie pe butuc (grame)
Exemplu
57
57
CAPITOLUL IV DETERMINAREA PRAGULUI DE RENTABILITATE (A PUNCTULUI CRITIC) PE CULTURI
Punctul critic marchează acea dimensiune a producţiei medii la care icircncasările din
valorificarea producţiei sunt egale cu cheltuielile totale de producţie deci acel punct al
producţiei medii la care nu se obţine profit dar nu se icircnregistrează nici pierderi
Mărimea costului de producţie şi a ratei profitului se găsesc icircntr-o stracircnsă legătură
cu raportul dintre cheltuielile de exploatare şi cantitatea de produse realizate Prin analiza
costurilor şi cheltuielilor de exploatare icircntreprinzătorul poate calcula nivelul minim de
activitate cerut de menţinerea icircn stare de funcţionare a firmei Cunoscacircnd pragul de
rentabilitate se poate proiecta volumul de vacircnzări icircn vederea obţinerii profitului scontat
De asemenea creditorii şi investitorii solicită adesea efectuarea analizei punctului
critic pentru a ajuta icircn evaluarea cacircştigurilor potenţiale ale unei afaceri şi icircn consecinţă
aceasta trebuie introdusă icircn planul de afaceri
Punctul critic se poate determina icircn două moduri şi anume fără profit programat
sau cu profit programat
Calculul punctului critic fără profit programat este exprimat printr-o relaţie
simplă
y = yי
y = Pvx
yי = Cvx + CF
Pvx = Cvx + CF
x(Pv ndash Cv) = CF
icircn care
y ndash veniturile din valorificarea producţiei (mii lei)
yי - cheltuielile totale icircnregistrate (mii lei)
Pv ndash preţul de vacircnzare unitar
x ndash producţia medie sau volumul vacircnzărilor (unităţi fizice)
Cv ndash cheltuieli variabile unitare
58
58
CF ndash costuri fixe totale
De unde x marchează acea dimensiune a producţiei la care nu se icircnregistrează nici
profit nici pierderi
Determinarea cantitativă şi reprezentarea grafică a PC la cultura Porumb
Cheltuielile variabile
NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrarii
CheltuieliCheltuieli variabilevariabile
(lei) (lei)
CheltuieliCheltuieli variabile variabile
(lei t (lei t ))
(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)
11 Incărcat transportat IC (PK) t 2881 180225 575
22 Descărcat IC (PK) t 2881 2444609 78
33 Incărcat transportat IC (N) t 10 2484545 793
44 Descărcat IC (N) t 1655 6371 02
55 Transportat apa prep sol mii l 30 599 019
66 Incărcat transportat săm t 66 599359 191
77 Recoltat porumb boabe t 530 2606662 832
88 Transportat porumb boabe t 225 1245 04
99
1010
TOTALTOTAL 9962236 31792
a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch Variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologicacopy= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)
59
59
Cheltuielile fixe
NrNr CrtCrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe
(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe
(lei ha)(lei ha)
(a)(a) (b)(b) copycopy (d)(d) (e)(e)
11 Adm Şi deservit IC (PK) ha 302 617645 2045
22 Arat 25 cm +grăpat ha 302 1140192 3775
33 Adm Şi deservit IC (N) ha 302 630389 2087
44 Erbicidat şi deservit ha 302 61155 2025
55 Discuit si preg Pat germ Ha 302 586536 1942
66 Semănat +deservit ha 302 472517 1565
77 Prăşit mecanic I ha 302 819024 2712
88 Prăit mecanic II ha 302 654182 2166
99
1010
TOTALTOTAL 5532035 18318
(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)
60
60
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura porumb - fără profit programat
Ch variabile Cv = 9962236 lei
Ch fixe totale CF = 5532035 lei
Ch fixeha CFha = 18318 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 11 leikg = 1100 leit
Producţia totală de PT= 313355 t
Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 302 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 33961599 lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 9962236 + 33961599 = 133583959 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 133583959 313355=
4263leit
Productia medie de porumb la punctul critic (X)
X= (CFha)(Pv-CVt) = 18318 ( 1100 ndash 4263 ) = 272 tha = 2720 kgha
Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 272 tha 4263 leit = 115953 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx =18318 leiha+ 115953 leiha =299133 leiha
Nivelul producţiei de 2720 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la
cultura porumb icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de
2720 la preţul de 11 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie
Depăşirea acestui nivel al producţiei (2720 ha) duce la obţinerea unui profit iar
scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi
61
61
62
PROFI
T
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
2720 kg2720 kghaha
4000
3000
1000
2000
5000
7000
6000
18318
leiha
299133
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura porumb ndash fără profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
62
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura porumb - cu profit programat
Ch variabile Cv = 9962236 lei
Ch fixe totale CF = 5532035 lei
Ch fixeha CFha = 18318 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 11 leikg = 1100 leit
Producţia totală de PT= 313355 t
Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 302 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 33961599 lei
Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)
Pr = 500000lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 9962236 + 33961599 = 133583959 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 133583959 313355=
4263leit
Profitul programat pe ha (Prha) Prha=PrS =500000302= 165562 leiha
Producţia medie de porumb la punctul critic (X)
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 18318+165562) ( 1100 - 4263 )= 517 tha
= 5170 kgha
Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 517 tha 4263 leit = 220397 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx = 18318 leiha+ 220397leiha = 403577 leiha
63
63
64
profit
suplimen
tar
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
5170 kg5170 kghaha
4000
3000
1000
2000
5000
7000
6000
18318
leiha
403577
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura porumb ndash cu profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
Profit programatProfit programat
PROFI
T
5000
64
Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura porumb
Specificare UMFara profit programat
Cu profit programat
Ch variabile Cv lei 9962236 9962236
Cheltuielile indirecte Ch ind lei 33961599 33961599
Ch variabile totale CVT lei 133583959 133583959
Ch variabile t CVt leit 4263 4263
Ch fixe totale CF lei 5532035 5532035
Ch fixe ha CFha leiha 18318 18318
Profit programat total Pr lei 500000
Profit programat ha Prha leiha 165562
X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 2720
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 5170
Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 115953 220397
Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 299133 403577
Preţ de vacircnzare t Pv leit 1100 1100
Suprafaţa cultivată S ha 302 302
65
65
DETERMINAREA CANTITATIVĂ ȘI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA gracircu
Cheltuielile variabile
NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrarii
CheltuieliCheltuieli variabilevariabile
(lei) (lei)
CheltuieliCheltuieli variabile variabile
(lei t (lei t ))
(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)
11 Incărcat transportat IC (PK) t 4605 260015 179
22 Descărcat IC (PK) t 4605 495645 341
33 Incărcat transportat săm t 666 601343 414
44 Incărcat transportat IC (N) t 10 97019 669
55 Descărcat IC (N) t 6454 24848 017
66 Transportat apa prep sol mii l 30 599 04
77 Recoltat grau t 530 2614762 1802
88 Transportat gracircu t 225 1245 09
99
1010
TOTALTOTAL 49504298 34115
a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)
66
66
Cheltuielile fixe
NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe
(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe
(lei ha)(lei ha)
(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)
11 Adm şi deservit IC (PK) ha 303 619685 2045
22 Arat 18 - 20 cm +grăpat ha 303 1025772 3385
33 Discuit si preg pat germ ha 303 588479 1942
44 Semănat +deservit ha 303 474081 1565
55 Adm şi deservit IC (N) ha 303 632476 2087
66 Adm şi deservit ha 303 613575 2025
77
88
99
1010
TOTALTOTAL 3954068 130497
(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)
67
67
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura gracircu - fără profit programat
Ch variabile Cv = 49504298 lei
Ch fixe totale CF = 3954068 lei
Ch fixeha CFha = 130497 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 09 leikg = 900 leit
Producţia totală de gracircu PT= 145107 t
Suprafata cultivată cu gracircu S = 303 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 14849866 lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 49504298 + 14849866 = 64354164 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 64354164 145107 =
4435leit
Productia medie de gracircu la punctul critic (X)
X= (CFha)(Pv-CVt) = 130497 ( 900 - 4435 ) = 286 tha
= 2860 kgha
Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 286 tha 4435 leit = 12684 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx = 130497 leiha+ 126841 leiha = 257338 leiha
Nivelul producţiei de 2860 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la
cultura de gracircu icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de
2860 la preţul de 09 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie
Depăşirea acestui nivel al producţiei (2860 ha) duce la obţinerea unui profit iar
scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi
68
68
69
PROFI
T
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
2860 kg2860 kghaha
4000
3000
1000
2000
5000
7000
6000
130497
leiha
257338
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura gracircu ndash fără profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
69
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura gracircu - cu profit programat
Ch variabile Cv = 49504298 lei
Ch fixe totale CF = 3954068 lei
Ch fixeha CFha = 130497 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 09 leikg = 900 leit
Producţia totală de gracircu PT= 145107 t
Suprafata cultivată cu gracircu S = 303 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 14849866 lei
Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)
Pr = 400000 lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 49504298 + 14849866 = 64354164 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 64354164 145107 =
4435leit
Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 400000 303 =
132013 leiha
Producţia medie de gracircu la punctul critic (X)
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 130497 + 132013 ) ( 900 - 4435 )
= 575 tha = 5750 kgha
Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 575tha 4435 leit = 255012 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx =130497 leiha+ 255012leiha = 385509 leiha
70
70
71
profit
suplimen
tar
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
5750 kg5750 kghaha
4000
3000
1000
2000
5000
7000
6000
130497
leiha
3855
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura gracircu ndash cu profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
Profit programatProfit programat
PROFI
T
5000
71
Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura gracircu
Specificare UMFara profit programat
Cu profit programat
Ch variabile Cv lei 49504298 49504298
Cheltuielile indirecte Ch ind lei 14849866 14849866
Ch variabile totale CVT lei 64354164 64354164
Ch variabile t CVt leit 4435 4435
Ch fixe totale CF lei 3954068 3954068
Ch fixe ha CFha leiha 130497 130497
Profit programat total Pr lei 400000
Profit programat ha Prha leiha 132013
X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 2860
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 5750
Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 12684 255012
Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 257338 385509
Preţ de vacircnzare t Pv leit 900 900
Suprafaţa cultivată S ha 303 303
72
72
DETERMINAREA CANTITATIVĂ ȘI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA măr
Cheltuielile variabile
NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrarii
CheltuieliCheltuieli variabilevariabile
(lei) (lei)
CheltuieliCheltuieli variabile variabile
(lei t (lei t ))
(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)
11 Incărcat transportat IC (PK) T 124 694 84
22 Descărcat IC (PK) T 124 145896 177
33 Adm şi deservit IC (PK) T 50 691 839
44 Administrat gunoi de grajd T 50 288 35
55 Săpat gropi pt plantat pomi Buc 048 281 34
66 Plantat + udat Buc 048 7488 909
77 Tăieri de forma coroanei Buc 25 25 03
88 Incărcat transportat IC (N) T 0855 1107 134
99 Adm şi deservit IC T 5 896 109
1010 Transportat apa prep sol T 3 4592 558
1111 Recoltat prune T 5 187 23
1212 Transportat prune T 8234 14327 174
TOTALTOTAL 1914066 2325
a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)
Cheltuielile fixe
73
73
NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe
(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe
(lei ha)(lei ha)
(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)
11 Arătură in livadă Ha 5 2057 4114
22 Discuit arătura Ha 5 913 1826
33 Prăşit printre racircnduri Ha 5 804 1608
44 Stropit cu insecto-fungicide Ha 5 1802 3604
55 Erbicidat şi deservit Ha 5 690 138
66
77
88
99
1010
TOTALTOTAL 6266 12532
(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)
74
74
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura măr - fără profit programat
Ch variabile Cv = 1914066 lei
Ch fixe totale CF = 6266 lei
Ch fixeha CFha = 12532 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 1 leikg =1000 leit
Producţia totală de mere PT= 8234 t
Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 5 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 673021 lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 1914066 + 673021 = 2587087 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 2587087 8234 = 3142 leit
Productia medie de mere la punctul critic (X)
X= (CFha)(Pv-CVt) = 12532 ( 1000 - 3142 ) = 19 tha
= 1900 kgha
Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 19 tha 3142 leit = 59698 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx =12532 leiha+ 59698 leiha =185018 leiha
Nivelul producţiei de 1900 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la
cultura de măr icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de
1900 la preţul de 1 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie Depăşirea
acestui nivel al producţiei (1900 ha) duce la obţinerea unui profit iar scăderea
producţiei sub acest nivel determină pierderi
75
75
76
PROFI
T
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
1900 kg1900 kghaha
4000
3000
1000
2000
5000
7000
6000
12532
leiha
185018
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura măr ndash fără profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
76
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura măr - cu profit programat
Ch variabile Cv = 1914066 lei
Ch fixe totale CF = 6266 lei
Ch fixeha CFha = 12532 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 1 leikg =1000 leit
Producţia totală de mere PT= 8234 t
Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 5 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 673021 lei
Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)
Pr = 100000 lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 1914066 + 673021 = 2587087 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 2587087 8234 = 3142 leit
Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 100000 5
= 20000 leiha
Producţia medie de mere la punctul critic (X)
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 12532 + 20000 ) (1000 - 3142 )
= 31 tha = 31000 kgha
Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 31 tha 3142 leit = 97402 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx =12532 leiha+97402 leiha = 109934 leiha
77
77
78
profit
suplimen
tar
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
31000 kg31000 kghaha
7500
5000
1000
2500
10000
15000
12500
12532
leiha
109934
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura măr ndash cu profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
Profit programatProfit programat
PROFI
T
5000
78
Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura măr
Specificare UMFara profit programat
Cu profit programat
Ch variabile Cv lei 1914066 1914066
Cheltuielile indirecte Ch ind lei 673021 673021
Ch variabile totale CVT lei 2587087 2587087
Ch variabile t CVt leit 3142 3142
Ch fixe totale CF lei 6266 6266
Ch fixe ha CFha leiha 12532 12532
Profit programat total Pr lei 100000
Profit programat ha Prha leiha 20000
X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 1900
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 31000
Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 59698 97402
Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 185018 109934
Preţ de vacircnzare t Pv leit 1000 1000
Suprafaţa cultivată S ha 5 5
79
79
CAPITOLUL VCAPITOLUL VCONCLUZII ŞI RECOMANDĂRICONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI
Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţiei acestora
Evaluarea se face icircn două etape- icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele caracteristice de dezvoltare a plantelor- icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite norme standardizate
Icircn funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfelPorumb 3133 toneGrau 1451 toneMăr 82 toneEfectuacircnd eficiența celor trei culturi icircn urma rezultatelor acestora am
observat că cultura cea mai favorabilă este porumbul urmată de cultura grăacircluiPe viitor cea mai bună cultură atat cantitativă cacirct și calitativă este cultura porumbului
80
80
salariati icircncadrare anunitate
CONSUMURI CU ENERGIA moara 0 Zile an
Contabil 1 1500 18000
Administrator 1 1700 20400
Șofer 2 1000 24000
Total fond salarii (lei)ferma 4200 62400
Total (Euro) 959101 142495
Revine pe UM (lei) 42 624Revine pe UM (Euro) 959101 142495
Ajutor şomaj( 5) 210 2520
C A S (2333) 97986 1175832Contribuţii ptfond sănătate(7) 671371 805645
Fond solidaritate (2) 84 1008
Total fond retribuire (lei)moaraan 1609196
Total fond retribuire (Euro)ferma an 367472Total fond retribuire (lei)um 1609196
Total fond retribuire (Euro)um 36747197
13
B4 Politica de aprovizionare Furnizori de materii prime
Tabel B4 1
PRINCIPALII FURNIZORI DE MATERII PRIME
FURNIZOR
Extern
AdresaCantitate
aprox(tone)Valoare
aprox (LEI) aprox din total
achizitii
Inter
n
1
Sc ZOO IMPEX Srl I
str Tineretului Nr 2-4 NEAMT 5000
3500000050
2
SC AGROMEC SA I
STR AGRICULTORILOR 30A NEAMT 2000
14000000
20
3
SCMIERE AZ SA
I
STRCOLINEI NR28 NEAMT 2000
14000000
20
4
SC SC Marsat SA I
Str Stefan cel Mare nr 270 Neamt 1000
700000010
TOTAL 10000 70000000 100
Tabel B4 3PRINCIPALII FURNIZORI DE SERVICII
FURNIZOR
Extern
AdresaCantitate
aproxValoare aprox
(LEI) aprox din total
achizitiiIntern
1SC CONEL SA
I 30000 15900 9191
2SC TERMOFICARE SA I 300
700405
3SC ROMGAZ SA
I 550660
382
4
SC ROMTELECOM SA
I 100040
023TOTAL 0 17300 10000
B5 Politica de desfacere Canale de distribuţie
Tabel B51Principalii clienţi ai societatii
Nr crt
Client Valoare
Pondere
Termen de plata
(Nume si adresa)
(lei)
14
1
DELTA COM SRL NEAMT
7000000 50 7 ZILE
str Aleea Ulmilor nr 21A Neamt
2Dorivi Prodcom SRL Baneasa Str Alexandru Zirra Nr 5 3500000 25 7 ZILE
3Eurolil SRL - Aleea Targului BlA 9 ScA15 Neamt 615200 3500000 25 7 ZILE
TOTAL 14000000 100 7 zile
Tabel B52Datele de identificare ale principalilor clienţi
Nr Crt Societate
Cod Unic de Inregistrare
Telefon
AdresaFax
1DELTA COM SRL 19845043
756987341 str Aleea Ulmilor nr 21A Neamt
2Dorivi Prodcom SRL 16534567
757453421 Baneasa Str Alexandru Zirra Nr 5
3 Eurolil SRL 1599114975519543
2 Aleea Targului BlA 9 ScA15 Neamt 615200
Produsele obținute ndash Miere albatarate si altele ndash sunt valorificate pe baza de
contract cu ALFA COM SRL ASCO Prodcom SRL FOOD AZ SRL care preia marea
parte a cantititatii de miere aceasta fiind folosita in domeniul panificatiei Distribuția se
efectueaza direct fara inermediari Livrarile se fac zilnic cu termene de plata la 7 zile
PARTEA A II - A - DESCRIEREA INVESTIȚIEI
C PREZENTAREA PROIECTULUI
C1 Obiectivele proiectuluiFerma de cultivare a
Folosirea metodelor biologice de control al buruienilor ndash micoerbicidele
15
Diversificaea și implementarea masurilor biologice icircn tehnologia de cultivare a graului de toamnaporumbului si marului
Producerea de cereale ecologice Integrarea producției prin achiziționarea unei COMBINE DEUTZ-FAHR
MODEL 6060 HTS si a unui TRACTOR SAME MODEL EXPLORER 3-100 pentru o mai buna valorificare a solului si pentru producerea unei mai mari cantitați de grau si porumb in localitatea Secuieni jud Neamt
Achizitionarea unui Cultivator Maschio MG 300 Stabwalze 500 Valorificare producției secundare
Suprafata destinata pentru cele trei culturi avute in vedere va fi urmatoarea Mar 5 ha Grau 303 ha Porumb 302 ha
Bugetele de venituri si cheltuieli agrozootehnice
Buget de venituri - cheltuieli și consumuri intermediare pentru produsul ndash Miere
Indicatori UMCantitat
e
Pret VALOAR
EUM
ICONSUMURI (CHELTUIELI) MATERIALE (1+2+3+4+5+6) 3198100
1 Combustibil L 2000 59 11800002 Apa si canal msup3 100 24 24000
3 Energie electrica Kw 30000 053 15900004 Romtelecom min 1000 004 40005 Gaz msup3 550 12 66000
6Cheltuieli cu aprovizionarea ( 10din 1) lei 334100
IICONSUMURI(CHELTUIELI) CU FORTA DE MUNCA 173000
7Personalul permanent implicat icircn producție zo 10 30 30000
8Personal sezonier implicat icircn producție zo 2 20 4000
9 Personalul administrativepersoan
e 1 50 500010 Fond retribuire zo 134000
IIIALTE CONSUMURI(7+8+9+10) 8651133
11Cheltuieli generale(3din I+II) Lei 101133
12 Dobacircnzi la credite Lei 500000
13 Asigurări (8 din valoare ) Lei 635000014 Amortismente Lei 1700000
16
ATOTAL CONSUMURI INTERMEDIARE (I+II+III) 12022233
B VALOAREA PRODUCTIEI 1000000
0 1400000000
B1 Miere kg1000000
0 14 1400000000
C VENIT IMPOZABIL(B-A) 1387977767 C1 (-)Impozite si taxe 500000 C2 (+)Subvenţii 30000000D PROFIT BRUT 1357477767
E IMPOZITUL PE VENIT 222076443F PROFIT NET 1165901324
G COST DE PRODUCTIE 042H Profit la kg 117
Caracteristicile principale ale utilajelor sau constructiilor intentionate a se achiziționa prin proiect
COMBINA DEUTZ-FAHR MODEL 6060 HTS
17
CARACTERISTICI GENERALE
Elevator de alimentare Inversor electric pentru elevator si heder 2 cilindrii hidraulici de ridicare Batator Latime 1270 mm Oslash 600 mm 8 sine de batere variator electric pentru variatia vitezei de la 420 la 1250 rotmin Turbo separator diametru 590 mm Suprafata de separare 081 mp Ajustare electrica in 5 pozitii de la 25 la 65 mm Viteza 775 sau 410 rotmin Contrabatator 15 sine 14 mm distanta suprafata 095msup2 aparator pietre rabatabil reglare electrica independenta frontala si posterioara Scuturatori 5 caisori suprafata totala 730 msup2 Sistemul de curatire curatire proprie prin contra-actiune a sitelor Recuperare independenta pe ambele laturi ale masinii Buncar Capacitate 7500 litrii cu suprafata de acoperire Viteza de descarcare 90lsec Tub de descarcare cu deschidere hidraulica fereastra de inspectie in spatele scaunului operatorului Motor Deutz TCD 2012 L06 4V 6 cilindrii 4 valve Commom Rail diesel 183 kw250 CP Racire cu lichid Rezervor combustibil 555l Transmisia Complet hidrostatica cutie de viteze cu 4 trepte Frane Discuri de frana asistate hidrostatic si frana de parcare independenta Pneuri 62075R30 fata si 40570R20 spateLatime de suport 3047 mm Cabina Tip Commander IV cu vedere panoramica si geamuri usor colorate coloana volan reglabila sistem de aer conditionat si incalzire scaun PNEUMATIC sofer si scaun pasager radio si set pre-cd (4 difuzoare si antena) oglinda dreapta cu control electric Control softwear in limba Baneasaa Sistem de iluminat Conform regulamentului de trafic 6 lumini de lucru 1 lumina pentru tubul de descarcare 2 girofaruri 2 lumini posterioare Echipament atasare posterioara rapida pentru carucior heder extinctor manual de operare in limba Baneasaa
18
TRACTOR SAME MODEL EXPLORER 3-100
CARACTERISTICI GENERALE
Motor DEUTZ EURO III cu 4 cilindri turboalimentat cu capacitate de 4038 cm3 Putere max (2000 25 CE) 109 CP80 kW Motor răcit cu lichid ulei Radiator ulei motor transmisie Oprire motor cu cheia de contact Motor compatibil cu Biodiesel pacircnă la 100 Capacitate rezervor combustibil 160 l Ambreiaj hidrostatic Ambreiaj multi-disc PTO comandat hidraulic cu discuri imersate icircn ulei Blocare electrohidraulică a diferenţialului faţă şi spate Direcţie hidrostatică cu pompă independentă şi cilindru de direcţie cu dublu sens Coloana volanului rabatabilă şi reglabilă Unghi de viraj 55deg Manete laterale comandă cutie de viteze Toba de eșapament cu evacuare pe cabină cutie de viteze cu 5 rapoarte 15F + 15R cacircrlig frontal cacircrlig de prindere categoria C posterior PTO spate 540 ndash 1000 RPM baterie 12V-100h-650A manual de utilizare şi icircntreţinere icircn limba Baneasaă
ECHIPAMENTE STANDARDIZATE
Cutie de viteze 40kmh Sistem hidraulic cu pompă de 56 lmin Roti 42070R 24 faţă 48070R 34 spate Reglaj electronic motor
19
Extensie aripi spate Cilindrii suplimentari Filtru aer 8rdquo cu ejector de praf Distribuitori hidraulici auxiliari cu 4 prize rapide Stabilizatori telescopici Fracircnă hidrostatică integral independentă pe toate cele 4 roţi cu discuri de fracircnare icircn baie de ulei cu dispozitiv de excludere a franelor anterioare Scaun textil CABINĂ ORIGINALĂ TESTATĂ FONIC icircncălzire şi ventilare parbriz mobil locaş radio 2 lumini de lucru faţă şi 2 lumini de lucru spate ieşire spate pentru cabluri lumini interioare Faruri anterioare pentru condus pe dreapta Aer condiționat Girofar Suport pentru contragreutăți + 8 contragreutăți față (320 kg)
Cultivator Maschio MG 300 Stabwalze 500
20
Model Latime de lucru(cm) Putere necesara(CP) Masa(kg)MG 175 175 2535 320
Dotari- cutie de viteze din fonta- reductor de viteza de 540 rotmin(rotmin rotor 260)- rolele sunt plasate intr-un fel de cusca- cat I (3 puncte de prindere)
C3 Managementul proiectului (Responsabilul legal)
1 NumeDUCEAC Prenume IONUT Funcţia ADMINISTRATOR Studiile si experienţa (relevante pentru proiect)
C V Responsabilul legal
Icircntreprinderea Funcţia avuta Perioada
SC ALBINA SA SEF BIROU 2008-2013
STUDENT In prezent
C4 Lista de achizitii si sursele de achiziţii pentru activele ce fac obiectul proiectului materiile prime pentru punerea in functiune a proiectului
Tabel C41 ndash Lista de achizitii active
Furnizor Date furnizor Produs
21
Nr Crt
Valoare estimata
(EUR)
din total valoare eligibila
a proiectului
(daca este cunoscut la momentul
depunerii cererii de finantare)
1 DEUTZ-FAHR
Specializat in producția de utilaje pentru
agricultura
COMBINA MODEL 6060
HTS 125000 7483
2 SAME
Specializat in producția de utilaje pentru
agricultura
TRACTOR MODEL
EXPLORER 3-100 40000 2394
3 GEO
Specializat in producția de utilaje pentru
agriculturaCultivator MG
175 2031 123
TOTAL167031 100
Lista de achizitii materii prime
Nr Crt
Furnizor
Date furnizor Produs
Valoare estimata
(EUR)
din total
necesar de
materii prime
(daca este cunoscut la momentul depunerii cererii de finantare)
1 SC GA PRO CO CHEMICALS SA
Are in patrimoniu fabrica de
icircngrasăminte Icircngrășaminte 1255000 5375
2 PETROM
Specializat in comercializarea combustibililor Combustibil 500000 2141
3 KWS SEMINTE SRL
Specializat in obținerea
semințelor de soiagrauporumb
etc
Semințe de grauporumbsoia etc 580000 2302
TOTAL 2335000 100
C5 Personal si instruireNU ESTE CAZUL
Tabel C51Grafic angajare personal
Nr Crt Specialitate
Număr2002 2003 2004 2005 2006 2007
TOTAL 0 0 0 0 0 0
Necesar personal
22
- 1 contabil- 3 mecanizatori- 4 muncitori sezonieri
C6 Graficul estimat al proiectului
Proiectul va fi realizabil in 12 luni de la aprobarea finantarii
Lunile I ndashIV vor face demersuri pentru un imprumut bancar și se va acorda
icircmprumutul ( 300000 E)
Lunile V ndash VIII - se va achiziționarea utilajul propriu-zis
(combinatractorulcultivatorulsemanatoarea) se vor semna contractele cu furnizorii și
se vor livra utilajele
Lunile IX ndashXII ndash testarea utilajelor si inceperea activitatii
Diagrama Gantt
Denumire activitate
IAN
FEB
MARTIE
APRILIE
MAI
IUNIE
IULIE
AUGUST
SEPT
OCT
NOI
DEC
Contractarea unui imprumut bancar pe tremen lung X X Studierea ofertelor furnizorilor de utilaje X X Contractarea furnizorilor de utilaje
X X X Livrarea utilajelor X X X X Testarea utilajelor X X X
C7 Impactul proiectului asupra dezvoltarii zonei si a mediului de afaceri
In urma contractarii imprumutului bancar si achizitionarii de utilaje
performante se va incerca practicarea unei agriculturi rationale si de durata cu recolte
23
bogate si sanatoase de secara mazare si cartof care din punct de vedere ecologic sa
corespunda normelor UE in localitatea Secuieni JudNeamt
Acest fapt va determina totodata si creșterea veniturilor la bugetul
Primariei Secuieni JudNeamt datorita taxelor și impozitelor care se plătesc și
desemeni la bugetul statului se vor plăti impozite și taxe care icircn final vor fi icircn
beneficiul cetățenilor In practicarea agriculturiiintr-un mod intensiv se va avea in
vedere respectarea normelor de mediuPentru toate categoriile de materii prime
(combustibil piese de schimb icircngrășaminte etc) se vor icircncheia contracte icircn așa fel
icircncat să fie asigurat mersul normal al activității agricole Deasemeni si producția finita
(secaramazarecartof) care se va realiza va fi livrata in icircntregime pe baza de
contracte icircncheate
D PROIECŢII FINANCIARE SI INDICATORI FINANCIARI
D1 Bazele de productie
Cu proiect
A6 Denumire utilaj (noi) Costuri Amortizare Intretinere 2Combina DEUTZ-FAHR model 6060 HTS 125000 000 2500
TRACTOR SAME MODEL EXPLORER 3-100 40000 000 800
Cultivator Maschio MG 300 Stabwalze 500 2031 000 4062
167031 000 334062
D2 Contul de profit si pierderi previzionat ( pe o perioada de 3 ani )
Proiectia contului de profit si pierdere activitate cu proiect
Nr Crt Categoria AN 1 AN 2 AN 3
Venituri din exploatare 1 Venituri din vanzarea marfurilor Mii Lei
24
Euro 2 Productia vanduta Mii Lei 47000000
0485000000 500000000
Euro 107327990
110753351 114178713
3 Variatia stocurilor Mii Lei
Euro
4 Alte venituri Mii Lei Euro 5 Venituri din exploatare ndash total Mii Lei 47000000
0485000000 500000000
Euro 107327990
110753351 114178713
Cheltuieli pentru exploatare 6 Cheltuieli materiale ndash total Mii Lei
94000000 97000000 100000000
Euro 21465598 22150670 22835743
7 Cheltuieli cu lucrari si servicii executate de terti Lei
437330 450050 500040
Euro 99868 102772 1141888 Cheltuieli cu impozite taxe si varsaminte
asimilateMii Lei
250000 300000 350000 Euro 57085 68507 79925
9 Cheltuieli cu personalul ndash total Mii Lei 347330 360050 370560 Euro 79315 82220 84620
10 Alte cheltuieli de exploatare Mii Lei
Euro
11 Cheltuieli cu amortizarile si provizioanele Mii Lei 2510000 2750000 3000000
Euro 573177 627983 68507212 Cheltuieli pentru exploatare - total Mii Lei
97544660 100860100 104220600 Euro 22275047 23032153 23799548
13 Rezultatul din exploatare Mii Lei 372455340 384139900 395779400
Euro 85052942 87721198 90379165Venituri financiare ndash total
14 Venituri financiare ndash total Mii Lei Euro
Cheltuieli financiare din care
15 Cheltuieli privind dobazile Euro
16 Altele Mii Lei
Euro
17 Cheltuieli financiare - total Mii Lei Euro
18 Rezultatul financiar al exercitiului Mii Lei
25
Euro
19 Rezultatul brut al exercitiului Mii Lei
Euro
20 Impozit pe profit Mii Lei
Euro
21 Profit net Mii Lei
Euro
D3 Fluxul de numerar previzionat ( pe o perioada de 3 ani )
Flux de numerar - previziuni Anul 1 Anul 2 Anul 3OPERATIUNEAPERIOADA
MII LEI I ACTIVITATEA DE INVESTITII SI FINANTARE 0 0 0A Total intrari de lichiditati din (A1+A2+A3)
A1 Aport la capitalul social si contul intreprinzatoruluiA2 Vanzari de active inclusiv TVA 0 0 0A3 Credite pe termen lung din care (A31 + A32) A31 Imprumut BancaA 32 Grant SAPARD 0 0 0
B Total iesiri de lichiditati prin (B1+B2+B3)B1 Achizitii de active fixe corporale inclusiv TVAB2 Achizitii de active fixe necorporale inclusiv TVAB3 Cresterea investitiilor in curs 0 0 0
C ExcedentDeficit de lichiditati (A-B) 0 0 0D1 Rambursari de Credite pe termen mediu si lung din care (D11+ D12) D11 Rate la imprumutul Banca D12 Rate la alte Credite pe termen mediu si lung 0 0 0D2 Plati de dobanzi la Credite pe termen mediu si lung din care (D21+D22) D21 La imprumutul Banca D22 La alte Credite pe termen mediu si lung 0 0 0
E Flux de lichiditati din activitatea de investitii si finantare (C-D1-D2)II ACTIVITATEA DE EXPLOATARE SI ALTE ACTIVITATI 130727
51472387 1624350
F Incasari din activitatea de exploatare inclusiv TVA ( F1)130727
51472387 1624350
F1 Vanzari varianta cu proiectG Incasari din activitatea financiaraH Credite pe termen scurt 130727
51472387 1624350
K Plati pentru activitatea de exploatare inclusiv TVA (dupa caz) din care 0 0 0
1 Cheltuieli privind marfurile
2 Cheltuieli cu materiileprime 679603 747737 807415
26
3 Cheltuieli cu materialele consumabile 43637 48000 51842
4 Cheltuieli cu energia si apa 12988 14512 15672
5 Altecheltuieli materiale 10204 10323 11144
6 Cheltuieli cu serviciile executate de terti 55609 61160 66051
7 Cheltuieli cu impozite taxe si varsaminte asimilate 12500 13740 148408 Cheltuieli cu personalul angajat 0 0 09 Cheltuieli cu asigurarile si protectia sociala 0 0 0
10 Alte cheltuieli exploatare 0 0 011 Cheltuieli cu amortizarea si provizioanele
26064 26064 260642222222111111
L Flux brut exclusiv plati pentru impozit pe profit si TVA468670 550851 631321
M Plati pentru impozite si taxe (M1 + M2)186568 219297 251573
M1 TVA de platit 68667 104661 119950
M2 Impozit pe profit 97901 114636 131623N1 Rambursari de credite pe termen scurtN2 Plati de dobanzi la credite pe termen scurtO1 DividendeP
Total plati exclusiv cele aferente exploatarii (M+N1+N2+O1)P Total plati exclusiv cele aferente exploatarii (M + N1 + N2 + O1) 186568 219297 251573Q Flux de numerar din activitatea curenta (L-P) 280102 331554 379748II FLUX DE LICHIDITATI (CASH FLOW)R Flux de lichiditati net al perioadei (Q+E) 280102 331554 379748
S Disponibil de numerar al lunii precedenteDisponibil de numerar curent (S+R) 130597 410609 742253
T 410609 742253 1122001
D4 Indicatorii financiari
Valoarea investitiei (Vi) = valoarea totala a proiectului (exprimata in lei) ndash 12900000000 lei
LEI___________________________________________________________________________Specificare AN 1 AN 2 AN 3______________________________________________________________________Veniturile din exploatare (Ve)
27
470000000 485000000 500000000
___________________________________________________________________________Cheltuieli de exploatare (Ce)
97544660 100860100 104220600
___________________________________________________________________________
Rezultatul din exploatare (Re) = Se calculeaza Re = Ve ndash Ce - minim 10 din Ve
372455340 384139900 395779400
Profitul net (Pn) = rezultatul final al exercitiului financiar (anual) din care s-a scazut impozitul pe profit
312862486 322677516 332454696
Durata de recuperare a investitiei (Dr) = indicator ce exprima durata de recuperare a investitiei (exprimat in ani)
Se calculeaza Dr= ViPn mediu sau Dr=(Vi - 5 x Pn)Pn
unde Pn mediu = profit net mediu pe orizontul de prognoza Dr ndash ESTE 145 ANI
Rentabilitatea capitalului investit (Rc) = PnVi x 100 () Pn-profit net pentru fiecare an al perioadei previzionate
145 150 154___________________________________________________________________________
Cheltuieli financiare (Cf) = NU ESTE CAZUL___________________________________________________________________________
28
Gradul de acoperire a cheltuielilor financiare (Ga) = NU ESTE CAZUL
___________________________________________________________________________Flux de numerar net la sfarsitul perioadei (FNN) = Total intrari-Total iesiri FNNgt=0 (pentru fiecare an de prognoza)
280102 331554 379748 425733466695
Valoare actualizata neta (VAN) =aringFNi(1+r)I +FN5r VANgt0 r=rata de actualizare=8
CAPITOLUL IICAPITOLUL IISTRUCTURA FONDULUI FUNCIAR ŞI IcircNTOCMIREASTRUCTURA FONDULUI FUNCIAR ŞI IcircNTOCMIREA
ASOLAMENTULUIASOLAMENTULUI
21 Mărimea şi structura categoriilor de folosinţă a terenului
Tabelul 1Mărimea şi structura categoriilor de folosinţă a terenului
Specificare Ha din total din agricol
Suprafaţa totală 620 1000 -
Teren agricol 618 9968 1000
Teren arabil
- din care irigat
610 9839 987
300 4839 4854
Păşuni naturale 2 032 032
29
Facircneţe naturale 1 016 016
Livezi 5 08 08
Vii
Teren neproductiv 2 032 X
Condiţii naturaleDescrierea zonei icircn care este amplasată exploataţia cu cel puţin următoarele elemente
a) Temperatura medie anuală 940Cb) Precipitaţii medii anuale 534 mmmpc) Tipul de sol predominant textura panta
- tipul de sol cernoziom cambic- textura grosieră- panta 7 - 150C
Favorabilitatea terenului pentru diferitele culturi
Se va face o scurtă prezentare a caracteristicilor principalelor tipuri de sol cu favorabilitatea culturilor
CernoziomurileAu proprietăti fizice hidrofizice chimice termice şi de aeraţie foarte bune Cu toate că
sunt foarte bine aprovizionate cu azot fosfor şi potasiu pe aceste soluri pentru menţinerea fertilităţii şi obţinerea de producţii mari şi constant se recomandă aplicarea de icircngrăşăminte chimice şi organice Cernoziomurile sunt indicate pentru toate folosinţele şi culturile agricole
AluvisolurilePrezinta o fertilitate relativ bună fertilitatea depinzacircnd de gradul de solificare Pe
aluvisoluri pot fi cultivate o serie largă de plante specifice condiţiilor din ţara noastră porumb floarea soarelui cartof gracircu legume viţă de vie pomi
Soluri bruneDatorită proprietăţilor fizice (textură mijlocie structură granular medie permeabilitate
pentru apă şi aer rezistenţă scăzută la lucrările mecanice) sunt favorabile creşterii şi dezvoltării plantelor Pentru producţii mari se recomandă administrarea de icircngrăşăminte chimice organice şi verzi Sunt folosite pentru culturile gracircu porumb legume pomi migdal
22 Alegerea culturilor (criteriile avute icircn vedere culturile alese)
30
Criteriile avute icircn vedere (economice tradiţie asigurarea materiilor prime pentru investiţia de la planul de afaceri etc)
Cultura m ărului Importanta culturii marului se datoreaza valorii alimentare si gustative terapeutice si
profilactice a fructelor insusirilor lor tehnologice specifice particularitatilor agrobiologice ale pomilor si valorilor economice mari
Merele constituie unul dintre componentele de baza in alimentatia moderna a omuluiMărul creşte şi se dezvoltă bine icircn toate zonele Moldovei deoarece sunt condiţii
pedoclimaterice favorabile pentru cultivarea acestei specii pomicole Importanţa acestei specii pomicole ca cultură este determinată de valoarea alimentară calităţi gustative icircnalte icircnsuşirile terapeutice şi profilactice pentru sănătatea omului particularităţilor tehnologice specifice particularităţilor agrobiologice ale pomilor şi de valoarea economică mare de producţie Cultivarea merelor este o afacere profitabilă care are următoarele avantaje
- Plantaţia de măr poate fi exploatată 20-30 de ani iar investiţia se recuperează icircn 2-3 ani- Cererea crescacircndă pe piaţa locală şi externă la produsele agricole de valoare icircnaltă- Preţ avantajos la comercializarea merelor icircn stare proaspătă- Creşterea pe piaţa internaţională a cererii pentru producţia conservată (sucul concentrat)
Ele reprezinta aproape singurul aliment gata pregatit in natura care poate fi consumat fara alte adaosuri fie in stare proaspata fie consumate ca sucuri compot dulceata cidru marmelada etc Datorita insusirilor tehnologice merele constituie o materie prima cu pondere mare in industria alimentara
Astfel din punct de vedere chimic merele contin in medie 845 apa 141 zaharuri 02 substante pectice 06 substante grase 90 UI vitamina A 002 mg vitamina B2 01mg vitamina B1 7mg vitamina C 7 mg calciu 10 mg potasiu cat si cantitati reduse de aluminiu mangan sulf cobalt si altele
Principalii consumatori de mere sunt pieţele agricole locale antreprenori care exportă fructele fabricile de conserve depozite angro şi magazine procesatorii de fructe uscate Cele mai bune preţuri pot fi obţinute icircn cazul comercializării merelor icircn stare proaspătă pentru consum curent iar cele mai mici preţuri sunt icircnregistrate la mere comercializate icircntreprinderilor de procesare
Importanta marului rezida in particularitatile lui biologice Existenta unui numar mare de soiuri cu coacere esalonata in diverse epoci si capacitatea de pastrare in stare proaspata timp indelungat a soiurilor de iarna asigura consumul de fructe proaspete aproape in tot cursul anului circa 10 luni din 12 ale unui an Avand o mare capacitate de pastrare si o buna rezistenta la manipulare fructele pot fi transportate cu usurinta la distante mari
Cultura porumbului
Porumbul ocupa locul 3 ca importanta in lume Aceasta pozitie se justifica printro serie de particularitati
-prezinta o mare capacitate de productie cu cca 50 decat celelalte cereale-are o mare plasticitate ecologica-este o planta prasitoare fiind o foarte buna premergatoare pentru majoritatea plantelor de
cultura-suporta bine monocultura-are un coeficient multiplicat de 150-400ori-semanande-se primavara mai tarziu permite esalonarea mai buna lucrarilor agricole-cultura este mecanizata
31
-recoltarea se face fara pericol de scuturare
Porumbul este utilizat icircn alimentaţia omului icircn furajarea animalelor şi ca materie primă pentru diferite industrii
Icircn alimentaţia omului porumbul se utilizează sub formă de mălai (făină) din care se prepară mămăliga sau diferite peparate de patiserie fulgi de porumb porumb zaharat conservat sub formă de boabe sau ştiuleţi pentru salate şi garnituri porumb fiert sau copt popcorn (porumb pentru floricele) Din germenii de porumb rezultaţi icircn urma măcinării boabelor prin presare se obţine un ulei alimentar de foarte bună calitate apreciat icircn alimentaţia dietetică
Icircn furajarea animalelor boabele de porumb constituie furajul concentrat de bază pentru toate speciile de animale Valoarea nutritivă a porumbului este de 117 - 130 unităţi nutritive la 1 kg boabe
Planta icircntreagă recoltată şi tocată icircn faza de maturitate icircn lapte-ceară se utilizează pentru obţinerea de siloz care este utilizat pe scară largă icircn hrana vacilor de lapte De asemenea planta icircntreagă se poate utiliza ca masă verde
Tulpinile de porumb (cocenii) rezultate după recoltarea boabelor se pot utiliza ca furaj Ciocălăii măcinaţi pot fi utilizaţi icircn hrana rumegătoarelor Boabele de porumb se utilizează ca materie primă pentru obţinerea de amidon glucoză
dextrină izoglucoză (icircndulcitor lichid) whisky etc Boabele de porumb se utilizează pe scară largă pentru obţinerea de biocombustibil (etanol) după cum planta icircntreagă verde se poate utiliza pentru obţinerea de biocombustibil (metanol etanol)
Tulpinile de porumb se pot utiliza icircn industria celulozei şi la fabricarea panourilor aglomerate
Din ciocălăi se poate obţine furfurol sau pot fi folosiţi drept combustibil De asemenea icircn gospodăriile tradiţionale tulpinile de porumb se utilizează drept combustibil
Pănuşile se utilizează pentru diferite icircmpletituri tradiţionale Mătasea porumbului (stigmatele florilor femele) poate fi utilizată icircn scop medicinal iar
polenul de porumb este colectat cu uşurinţă de către albinele melifere (plantă poleniferă)
Cultura gracircului
Gracircul este una dintre cele mai importante cereale si planta care ocupa pe glob cele mai mari suprafete Boabele de grau au continut ridicat in hidrati de carbon si substante proteice Miere de grau este materie prima pentru paine si produse de panificatie aliment de baza pentru 35-40 din populatia globuluiGraul se mai utilizeaza si in prelucrari industriale (alcool amidon dextrina glucoza) si furaj in hrana animalelorTaratele sunt un nutret concentrat bogat in proteine hidrati de carbon si substante minerale Paiele se utilizeaza in industria celulozei si in hrana animale
Gracircul este cea mai importantă plantă cultivată din care se obţine icircn principal pacircine aliment de bază pentru cca 40 din populaţia globului Prin măcinare din boabele de gracircu se obţine făina care este utilizată pentru prepararea de diferite produse de panificaţie şi patiserie
32
fabricarea de paste făinoase etc Boabele de gracircu intră icircn alcătuirea amestecurilor de cereale prentru micul dejun
Boabele de gracircu se utilizează icircn hrana animalelor ca atare sau măcinate De asemenea icircn furajarea animalelor se utilizează şi tăracircţa rezultată ca subprodus icircn urma procesului de măcinare aceasta fiind bogată icircn proteine lipide şi săruri minerale
Boabele de gracircu servesc ca materie primă icircn diferite industrii pentru obţinerea de amidon gluten spirt băuturi spirtoase (vodcă wisky) bere biocarburburant (bioethanol)
Paiele au utilizări multiple precum materie primă icircn industria celulozei şi hacircrtiei aşternut pentru animale furaj grosier icircngrăşămacircnt organic prin icircncorporare icircn sol după recoltare sau prin compostare producerea de energie termină prin arderea icircn arzătoare cu recuperare de căldură
Germenii de gracircu rezultaţi icircn urma procesului de măcinare sunt utilizaţi icircn hrana omului ca produse energizante (germeni consumaţi cu lapte sau miere de albine) ca adaus icircn diferite produse de panificaţie sau pentru obţinerea de ulei foarte apreciat icircn industria cosmetică
Aluatul conservat prin refrigerare şi aluatul modelat (de exemplu blaturi pentru pizza) icircncepe să fie din ce icircn ce mai apreciat pe piaţă
Gracircul romacircnesc este un gracircu de foarte bună calitate pentru panificaţie care poate fi valorificat atacirct pentru consumul intern cacirct şi la export pentru consum european şi icircn afara Europei
Gracircul ecologic este unul dintre produsele ecologice cele mai bine cotate şi cerute pe piaţa mondială
Cultura gracircului oferă următoarele avantaje - boabele au un conţinut ridicat icircn glucide şi proteine corespunzător cerinţelor organismului uman - boabele au o bună conservabilitate pe perioade mari de timp - boabele se transportă cu uşurinţă pe distanţe mari - boabele de gracircu au diferite alternative de valorificare - boabele de gracircu reprezintă o importantă sursă de schimburi comerciale pe piaţa mondială - gracircul se poate cultiva icircn diferite condiţii pedoclimatice asiguracircnd producţii satisfăcătoare peste tot unde se cultivă - tehnologia de cultivare este complet mecanizată şi bine pusă la punct fără probleme deosebite - gracircul este o foarte bună premergătoare pentru majoritatea plantelor de cultură - după soiurile timpurii de gracircu pot fi semănate culturi succesive mai ales dacă sunt condiţii de irigare
Alegerea soiurilor şi hibrizilor (criteriile avute icircn vedere soiurile şi hibrizi aleşi pentru fiecare cultură)
-criteriile avute icircn vedere ndashproducţie rezistenţe specifice conţinut de principii nutritive etc
-soiurile şi hibrizi aleşi pentru fiecare cultură + prezentarea listei cu soiuri pentru 2012 la culturile alese şi descrierea soiului respectiv
MĂRUL - SOIURI
33
Icircn funcţie de epoca de coacere a fructelor merele se icircmpart icircn (a) soiuri de varăMelba Red melba Şafran de vară Papirovka Mantet Quinte Akane Plat August (b) soiuri de toamnă Prima Slava Peremojţiam James Grive Red Calvil de Zăpadă Spartan Focuşor Codrene Coredana Reglndis etc (c) soiuri de iarnă Idared Speranţa Banana de iarnăWellspur Goldspur Golden Delicious Jonathan Jonared Yellowspur Renet Simerenco Coredar Wagener etc
Antreprenorul trebuie să elaboreze proiect de plantare a livezii la icircntreprinderileautorizate şi materialul săditor trebuie să fie procurat de la pepinierele licenţiate cu actelenecesare pentru posibilitatea de beneficiere de subvenţii Cele mai de perspectivă soiuri de mere şi cu o cere sporită pe piaţă sunt Golden DeliciousRed Delicious Jonathan Idared Fugi Granny Smith Gala Melrose Ionagold Elstar precum şisoiurile genetic rezistente la boli şi dăunători aşa ca Florina Prima Coredana CoredarGeneros Pionier
Piaţa Romacircniei la merele proaspete este reprezentată prin 50 la sută din soiuri colorate (complet roşu sau parţial) şi 50 la sută pentru soiurile necolorate (gal-bene şi verzi) Cele mai populare soiuri colorate sunt Jonathan şi Idared urmate de Jonagold Gala Gloster etc iar dintre cele necolorate predomină soiul Golden Delicious Soiurile Granny Smith şi Mutsu icircnregistrează vacircnzări modeste Dintre soiurile locale icircn supermarket-uri se comercializează Glorios şi Florina icircnsă icircn can-tităţi foarte mici Fructele de obicei sunt icircmpărţite icircn trei categorii mici (sub 70 mm) medii (70-90 mm) şi mari (peste 90 mm)
PORUMB ndash SOIURI
Porumbul face parte din familia Gramineae subfamilia Panicoideae tribul Maydeae genul Zea Genul Zea cuprinde 3 specii - Zea mexicana (Schrad) Recv et Mangel (sin Euchlaena mexicana) ndash teosinte1 anual - Zea perennis (Hitsch) Recv et Mangel (sin Euchlaena perennis) ndash teosinte peren - Zea mays L ndash porumbul cultivat
Porumbul cultivat cuprinde mai multe convarietăţi (grupe de varietăţi) cele mai importante fiind următoarele - Zea mays conv dentiformis Koumlrn (sin Zea mays conv indentata Sturt) denumit porumbul dinte de cal Se caracterizează prin boabele mari prismatice cu partea sticloasă (cornoasă) a endospemului dispusă pe părţile laterale ale bobului iar partea făinoasă (amidonoasă) dispusă icircn partea centrală şi superioară a bobului (fig 19) Prin uscare endospemul făinos icircşi reduce volumul se contractă şi determină apariţia unei depresiuni icircn partea superioară a bobului sub forma mişunei dintelui de cal de unde denumirea acestei convarietăţi de bdquoporumb dinte de calrdquo La această convarietate au fost creaţi primii hibrizi de porumb iar icircn prezent această convarietate are cea mai margă răspacircndire icircn lume Majoritatea hibrizilor de porumb aparţin acestei convarietăţi La noi icircn ţară primii hibrizi care au fost icircntroduşi icircn cultură aparţin acestei convarietăţi şi au fost aduşi din SUA de unde şi denumirea de bdquoporumb americanrdquo - Zea mays conv indurata (Sturt) Bailey denumit porumbul cu bobul tare porumbul sticlos Se caracterizează prin boabe rotunjite icircn partea superioară netede lucioase dure la spargere de unde vine denumirea de bdquoporumb tarerdquo Partea sticloasă a endospermului este dispusă la exteriorul bobului de jur-icircmprejurul acestuia iar partea făinoasă este dispusă icircn partea centrală a bobului uneori ajungacircnd pacircnă icircn partea superioară a bobului situaţie cacircnd determină apariţia
34
unei uşoare mişune (fig 20) Din această convarietate au făcut parte vechile populaţii şi soiuri romacircneşti de unde şi denumirea de bdquoporumb romacircnescrdquo - Zea mays conv aorista Grebensc denumit porumbul semisticlos Prezintă caracteristici intermediare icircntre convarietăţile dentiformis şi indurata Bobul este rotunjit mat icircn partea superioară şi uneori prezintă o uşoară adacircncitură - Zea mays conv everta Sturt (sin Zea mays conv microsperma Koumlrn) denumit porumb de floricele Se caracterizează prin plante cu o talie mai mică care au capacitatea de a forma mai mulţi ştiuleţi pe plantă Boabele sunt mici (MMB = 40-100 g) cu vacircrful rotunjit sau ascuţit Endospermul este aproape icircn icircntregime sticlos cu excepţia unei mici porţiuni icircn jurul embrionului care este amidonoasă Prin icircncălzire apa din grăunciorii de amidon din endospermul făinos se transformă icircn vapori care exercită o presiune asupra tegumentului pacircnă cacircnd determină spargerea acestuia moment icircn care conţinutul bobului se revarsă (boabele expandează) mărindu-şi volumul de 15-20 de ori formacircnd o masă albă-spongioasă respectiv aşa-numitele floricele
RUSTICA a castigat o pozitie de lider pe piata de porumb precoce din Europa de Nord si poseda o gama larga de seminte adecvata pentru toate pietele lumii HIBRIZI FOARTE PRECOCIBarbados - excelent pentru boabe si silozEarly Star - precoce si productivEnergy Star - foarte buna valoare alimentaraComera - performanta inalta HIBRIZI PRECOCIBatz - vigurosEurostar - lider in EuropaGalaStar - porumb pe care il veti adoraInagua - bun pentru boabe si siloz
GRAcircU ndash SOIURI
Cercetătorii de la Institutul de Cercetare - Dezvoltare Agricolă Fundulea au creat soiuri de grau productive si rezistente la secetaBOEMA soi de gracircu de toamnă extrem de productiv şi cu indici de calitate ridicaţi pentru panificaţie adaptat condiţiilor climatice din zona de cacircmpie din sudul ţării şi Moldova este un soi foarte precoce mai timpuriu la icircnspicat cu 1-3 zile faţă de soiul Flamura 85 talia plantei de 77-90 cm rezistent la iernare şi cădere arşiţă şi secetă rugina galbenă rezistenţă mijlocie la rugina brună şi făinare are calitate bună de morărit şi panificaţie
GRUIA este un soi de toamnă care a dat rezultate foarte bune icircn Oltenia şi Dobrogea este mai timpuriu cu 4 zile faţă de soiul Fundulea 4 talie de 76 cm se remarcă printr-o rezistenţă bună la iernare la cădere dar şi la rasele actuale de rugina galbenă
35
superior multor soiuri ca rezistenţă la făinare rugină brună şi septorioza frunzelor calitatea de panificaţie a soiului Gruia este apropiată de cea a soiului Dropia faţă de care tinde să aibă un gluten mai tenace soiul se evidenţiază printr-o productivitate ridicată icircn medie cu 9-12 mai mare faţă de soiurile martor sporul de producţie fiind mai mare icircn condiţii de secetă in pofida taliei sale scurte soiul se comportă foarte bine icircn condiţii de deficit hidric Gracircul aparţine genului Triticum familia Gramineae (Poaceae) Genul Triticum cuprinde un număr mare de specii de gracircu forme sălbatice şi cultivate clasificate diferit de-a lungul timpului
Pentru ţara noastră prezintă importanţă 2 specii şi anume Triticum durum Desf şi Triticum aestivum L Triticum durum Desf (fig 16) are tulpina plină icircn interior pe toată lungimea sau cel puţin icircn partea superioară Spicul este aristat cu ariste lungi comparativ cu lungimea spicului şi orientate paralel Boabele au aspect sticlos la maturitate şi sunt conice la capet Triticum aestivum L (fig 17) are tulpina goală icircn interior pe toată lungimea Spicul este nearistat sau aristat cu ariste mai scurte comparativ cu lungimea spicului şi orintate divergent Boabele sunt ovoidale sau alungit-ovoidale prevăzute cu un smoc de perişori la capătul superior Endospermul este făinos semisticlos sau sticlos
Gracircul comun reprezintă specia cea mai importantă care pe plan mondial reprezintă cca 90 din suprafaţa cultivată cu gracircu şi cea mai mare partea a suprafeţei cultivată cu gracircu din ţara noastră Gracircul comun are forme de toamnă şi de primăvară aproape icircntreaga suprafaţă din ţara noastră fiind cultivată cu gracircu de toamnă (gracircul de primăvară ocupă suprafeţe foarte mici nesemnificative)
Soiurile de gracircu cultivate icircn Romacircnia sunt icircn marea lor majoritate soiuri romacircneşti create la Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Fundulea sau icircn reţeaua de Staţiuni de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Aceste soiuri se caracterizează prin potenţial de producţie ridicat (9-10 tha) o bună rezistenţă la cădere ger iernare secetă şi boli o bună calitate şi stabilitate a recoltelor
23 Intocmirea asolamentului
Specificare HaSuprafaţa totală a terenului arabil 610Suprafaţa medie a solei (3 sole) 2033
Tabelul 2Schema rotaţiei culturilor
SOLAANUL 2012 2013 2014I măr măr mărII gracircu porumb gracircuIII porumb gracircu porumb
36
37
CAPITOLUL IIICAPITOLUL IIIORGANIZAREA PROCESULUI DE PRODUCŢIE AGRICOLĂORGANIZAREA PROCESULUI DE PRODUCŢIE AGRICOLĂ
31 Proiectarea producţiilor medii prin metoda bonităriiterenurilor agricole
Tabelul 3
Date iniţiale
Cultura Tipul de solSuprafaţa - ha (Si)
Nota de bonitare pentru
condiţiile ecologice (Pi)
Corecţia pt distanţă şi
felul drumului (k)
Coeficient de
potenţare (c)
Producţia medie
realizată
MărGracircuPorumb
Cernoziom 5 75 015 11 15000Cernoziom 303 80 018 12 4000Cernoziom 302 85 019 13 8000
TOTAL 610
2) Notele totale de bonitare pentru condiţiile ecologice (Ni)
MĂR ndash 575 = 375Ni = Si x Pi GRAcircU ndash 30380 = 24240
PORUMB ndash 30285 = 25670TOTAL = 50285
3) Nota medie ponderată de bonitare
50285 610 = 8243
1) Producţia ce revine pe un punct al notei medii ponderate de bonitare
P măr = 515000 375 = 200P gracircu = 3034000 24240 = 50
P porumb = 3028000 25670 = 9411
6) Corecţia totală icircn funcţie de distanţă şi drumuri Ct = S x kMĂR ndash 5015 = 075
Suprafaţă x coeficient corecţie GRAcircU ndash 303018 = 5454PORUMB ndash 302019 = 5738
TOTAL = 11267
38
7) Nota de bonitare recalculată (Nbr)
MĂR ndash 375-075 = 37425Nbr = Nota totală de bonitare ndash Corecţia GRAcircU ndash 24240-5454 = 2418546
PORUMB ndash
25670-5738 = 2561262
8) Notele totale de bonitare potenţate (Ntp)
MĂR ndash 3742511=4117
Ntp =Nota de bonitare recalculată (Nbr)
xCoeficient
de potenţare
GRAcircU ndash241854612=290225
PORUMB ndash
256126213=332964
9) Producţia totală pe cultură pentru fiecare unitate de sol (Pt)
MĂR ndash 4117200= 82340
Pt =Nota totală de
bonitare potenţată (Ntp)
x
Producţia ce revine pe un punct de
bonitare P(kgpunct)
GRAcircU ndash
29022550= 1451125
PORUMB ndash
3329649411=31335242
TOTAL= 4666989
10) Producţia medie la hectar Pmc1
Pm măr = Producţia totală Suprafaţa totală = 823405=16468
Rezultatele pentru celelalte culturi
Pmedie gracircu = 1451125303= 4789
Pmedie porumb =31335242302= 10376
39
32 STABILIREA CANTITĂŢILOR DE IcircNGRĂŞĂMINTE PE CULTURI
Calculul dozelor de icircngrăşăminte s-a efectuat ţinacircndu-se cont atacirct de
producţiile medii cacirct şi de existentul de suprafaţă activă din sol S-au luat icircn
considerare şi pierderile rezultate prin levigare
Icircn tabelul 4 este prezentat calculul dozelor de icircngrăşăminte chimice la ha
separat pentru cele 3 culturi icircn parte
Tabelul 4
Calculul dozelor de icircngrăşăminte chimice
Nr Crt
SPECIFICARE UM
CULTURA
GRAcircU PORUMB MĂRN P K N P K N P K
1 Producţie medie Kgha 4789 10376 16468
2 Consum specific Kg sat
23 11 20 20 21 20 5 3 6
3 Sa de administrat
Kg 11014
5268 9578
20752
2179 20752 8234 494 988
4 Sa icircn sol Kg 45 31 60 40 35 30 30 20 355 Diferenţa de
admKg sa
6514 2168 3578
16752
1829 17752 5234 294 638
6 Pierderi prin levigare
13 5 7 13 5 7 13 5 7
7 Cant pierdută prin levigare
Kg sa
847 108 25 2177
914 1242 68 147 446
8 Total sa de administrat
Kg 7361 2276 3828
18929
19204 18994 5914 3087 6826
9 Tipul de icircngrăşămacircnt
NO4NO3
Super P c
Sare potasică
NO4NO3
Super P c
Sare potasică
N P2O5 K20
10 Conţinutul icircn sa a icircngr
Kgt 345 40 40 345 40 40 345 40 40
11 Doza de icircngr de administrat
Kg 213 57 96 549 480 475 171 77 171
40
33 PLANUL DE CULTURĂ
Planul de cultură cuprinde structura culturilor dimensiunile fiecăreia
producţiile medii şi totale (tabelul 5)
Tabelul 5
Icircntocmirea planului de cultură
Cultura Suprafaţa (ha)
Producţii medii (kgha)
Producţia totală (t)
Preţ livrare (leikg)
Măr 5 16468 8234 2Gracircu 303 4789 1451 08
Porumb 302 10376 313355 1
34 FUNDAMENTAREA FIŞELOR TEHNOLOGICE PE CULTURI
Icircn vederea organizării proceselor de muncă şi de producţie icircn etapa pregătitoare se
icircntocmesc fişele tehnologice pe culturi Informaţiile cuprinse icircn fişele tehnologice servesc icircn
acelaşi timp la stabilirea tehnologiilor stabilirea destinaţiei producţiei determinarea volumului
lucrărilor mecanice şi manuale necesarul de forţă de muncă cantităţile de materiale şi mijloacele
financiare necesare pentru aprovizionare
DATELE NECESARE
1 Culturile incluse icircn planul de producţie al firmei
2 Suprafaţa ocupată de fiecare cultură icircn parte
3 Culturile premergătoare
4 Producţia medie şi totală a fiecărei culturi
5 Lucrările tehnologice icircn ordinea cronologică a executărilor
6 Perioada de executare şi data lucrării
7 Mijloacele cu care se execută lucrarea
8 Tarifele de plată pentru lucrările mecanice
9 Tarifele de plată pentru lucrările manuale pe categorii
10 Cuantumul taxelor pentru CAS şomaj risc asigurare
11 Amortismentul specific
12 Materialele necesare procesului tehnologic consumul normat pe UM preţul unitar şi cota
pentru cheltuielile de aprovizionare
41
13 Cota de cheltuieli indirecte (comune şi generale)
MODUL DE LUCRU
1 Se icircnscriu icircn fişă datele privind suprafaţa şi producţia medie Producţia medie se planifică
icircn raport cu fertilitatea solului şi cantitatea de icircngrăşămacircnt aplicată
2 Se icircnscriu lucrările tehnologice icircn ordinea executării lor precizacircndu-se toată perioada
optimă de execuţie şi durata fiecărei lucrări
3 Pentru fiecare icircn parte se determină volumul lucrărilor sumele necesare şi materiale
4 La lucrările manuale icircn raport cu volumul lucrării se calculează numărul de zile om iar
fondul de salarii rezultă icircnmulţind numărul de zile om necesar pentru evaluarea lucrării cu
tariful pe ziom corespunzător
5 Taxele asupra fondului de salarii se calculează aplicacircnd cota icircn proporţie de 30 pentru
CAS 5 pentru fondul de şomaj 1 pentru risc şi asigurare impozit 15 asupra sumei
care reprezintă fondul de salarii
6 Amortismentul specific se determină icircn raport cu valoarea de inventar a mijlocului fix
folosit exclusiv la cultura respectivă şi durata de folosire
7 Cota de cheltuieli pentru aprovizionare se calculează o cotă parte din valoarea
materialului folosit
8 Din icircnsumarea pentru lucrările mecanice lucrările manuale taxe asupra valorilor
materialelor se obţin cheltuielile de producţie
9 La cheltuielile directe se aplică cota de cheltuieli comune şi prin icircnsumarea lor se
determină cheltuielile de producţie
10 După fiecare trimestru se fac totalurile
11 Se calculează indicatorii cheltuieli de producţie la hectar şi costul la tona de produs
42
44
45
46
47
35 Organizarea lucrării de semănat la cultura gracircului
Semănatul este una dintre cele mai importante lucrări agricole de care depinde icircn ultimă instanţă obţinerea de producţii ridicate Suprafeţele icircntinse ocupate de culturi precum şi termenele restracircnse icircn care trebuie executat fac ca procesul de muncă al semănatului să ocupe un loc important icircn activitatea de producţie a exploataţiilor agricole
Etapele organizării lucrărilor de semănat cereale păioase sunt următoarele1 se stabileşte componenţa agregatului de semănat potrivit condiţiilor existente
(tractor plus semănătoare SUP-29 sau SUP-21)2 Se determină necesarul de agregate pentru terminarea semănatului icircn termen
optim folosind formula
icircn care
N ndash numărul de agregate pentru terminarea lucrării icircn timpul propusS ndash suprafaţa de icircnsămacircnţatn ndash numărul de zile icircn care trebuie terminată lucrareaP ndash randamentul zilnic al maşinii
(1)N = 303(512) = 5 agregate
Aşadar icircn prealabil trebuie cunoscut randamentul zilnic al agregatului de semănat folosit Aceasta se calculează după formula
icircn
care
P ndash randamentul zilnic al agregatului (ha)B ndash lăţimea de lucru a agregatului icircn lucru (m)V ndash viteza de deplasare a agregatului
icircn lucru (moră)t ndash durata zilei de lucru (ore)H ndash coeficientul de folosire a timpului de lucru (070-080)
(2)P = 366000807 10000 = 12 ha
3 Stabilirea lungimii marcatoarelor semănătoriiLungimea marcatoarelor adică distanţa la care trebuie aşezată piesa activă a marcatorului faţă de ultimul brăzdar se stabileşte icircn funcţie de
lăţimea de lucru a semănătorii (B) distanţa icircntre două brăzdare (b) distanţa icircntre roţile din faţă sau marginile exterioare ale şenilelor
tractorului (c)
= 11
= = 26
49
49
Cacircnd tractorul poate urmări urma lăsată de marcator atacirct cu roata din dreapta cacirct şi cu roata din stacircnga lungimea celor două marcatoare este egală şi este dată de relaţia
4 Stabilirea debitului semănătorii icircn funcţie de norma de sămacircnţă la hectar La icircnceputul lucrării trebuie icircntotdeauna să se verifice corectitudinea reglării debitului la icircnsămacircnţare Această verificare se face după formula
icircn
care
G ndash cantitatea de sămacircnţă cursă din semănătoare la un număr stabilit de icircnvacircrtiri a roţii semănătoriiA ndash norma de semănat la un ha (kg)d ndash lungimea roţii semănătorii (m)B ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)O ndash nr de icircnvacircrtituri a roţii semănătorii
(6)G= 2501743620 10000 = 313
5 Stabilirea dimensiunilor postatelor la semănat Lungimea maximă a postatelor la semănat este icircn funcţie de capacitatea cutiei semănătorii Pentru a uşura organizarea transportului de seminţe este indicat ca alimentarea semănătorii cu seminţe să se execute la un singur capăt a postatei ~n acest caz lungimea maximă a postatei se calculează după formula
icircn
care
L ndash lungimea maximă a postatei (m)Q ndash capacitatea coşului de alimentare
a semănătorii (kg)Y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii coşului de alimentare a semănătorii (icircn medie 070-080)A ndash norma de semănat (kgha)B ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)
(7)L = (051000040007) (25036) = 1556m
Icircn ce priveşte lăţimea postatei aceasta se determină icircn funcţie de lăţimea totală a parcelei de icircnsămacircnţat şi de metoda de deplasare a agregatului Ea se calculează aşa icircncacirct să asigure de lucru agregatului pentru 1-2 zile de lucru
Lăţimea postatei la semănatul icircn suveică se calculează după formula
icircn care
l ndash lăţimea postatei (m)P ndash productivitatea zilnică a agregatului (hazi)Z ndash durata icircn zile a lucrului pe aceeaşi postată (1-2 zile)L ndash lungimea postatei (m)
(8)l = 10000122 1556 = 154m
6 Lăţimea zonei de icircntoarcere a agregatului Pentru icircntoarcerea agregatului la capetele parcelei se delimitează o facircşie de teren denumită bdquozonă de icircntoarcereldquo Delimitarea acestei zone se face icircn cazul deplasărilor icircn parcursul liniar cu buclă şi fără buclă Lăţimea zonei de icircntoarcere este dată de relaţia
50
50
icircn care
E ndash lăţimea zonei de icircntoarcereR ndash raza de icircntoarcere a agregatuluie ndash lungimea de ieşire a agregatului (adică distanţa de la centrul agregatului mijlocul osiei motoare a tractorului) pacircnă la organele active ale maşinii
(9)E = 34 + 15 = 135m
Aceasta reprezintă lungimea cu care trebuie să se deplaseze centrul agregatului pentru aducerea organelor active ale maşinii agricole pe linia de icircntoarcere a lucrului
7 Stabilirea distanţei dintre punctele de alimentare a semănătorii Distanţa dintre punctele de alimentare a semănătorii se determină icircn funcţie de metoda de deplasare a agregatului la semănat ~n cazul semănatului icircn suveică lungimea postatei este determinată icircn funcţie de capacitatea cutiei de seminţe icircn aşa fel ca alimentarea semănătorii să se facă numai la unul din capetele postatei distanţa dintre punctele de alimentare se află după formula
icircn care
D ndash distanţa dintre punctele de alimentare (m)B ndash lăţimea de lucru a agregatului (m)T ndash numărul turelor (adică nr curselor dus-icircntors) pe care le face agregatul pacircnă la golirea coşului semănătorii
(1)D = 2362 = 144m
Icircn cazul cacircnd lungimea postatei nu este determinată icircn funcţie de capacitatea cutiei de seminţe este necesar ca icircn prealabil să cunoaştem turele pe care le face agregatul pacircnă la golirea coşului semănătorii Aceasta se determină icircmpărţind lungimea drumului pe care icircl face semănătoarea pacircnă la golirea cutiei sale pe lungimea cursei de lucru dus şi icircntors ~n acest scop se foloseşte următoarea formulă
icircn care
T ndash numărul turelorQ ndash capacitatea cutiei semănătorii
(kg)Y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii cutiei (080)A ndash norma de semănat (kgha)B ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)L ndash lungimea postatei (m)
T= (1000040007) (2503621556) = 1Icircn cazul semănării icircn bdquolaturildquo sau bdquope două jumătăţi ale postateildquo distanţa dintre
punctele de alimentare se calculează după formula = 136 = 36
(semnificaţiile literelor sunt aceleaşi ca la formulele (10) şi (11)
51
51
8 Stabilirea cantităţilor de seminţe ce se pun la punctele de alimentare Cantităţile de seminţe care se pun la primul punct de alimentare se calculează după formula
= 4001 = 400kgiar cantitatea care se pune la punctele următoare este
icircn care
C ndash cantitatea de seminţe necesară alimentării agregatului (kg)Q capacitatea coşului semănătorii (kg)y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii cutieia ndash nr semănătorilor icircn agregat
(14)C1 = 400071 = 280kg
9 Stabilirea necesarului zilnic de muncitori pentru semănat şi transportat seminţele Necesarul zilnic de muncitori pentru deservirea semănătorilor variază icircn raport cu numărul de agregate folosite zilnic şi al maşinilor ce compun agregatul
10 Necesarul de mijloace de transport se stabileşte icircn funcţie de cantităţile de seminţe necesare semănătorilor la o icircncărcare timpul de golire a semănătorilor capacitatea mijloacelor de transport distanţa de transport şi timpul necesar pentru un ciclu de transport
~n primul racircnd se determină timpul icircn care se consumă cantitatea de seminţe existentă icircn cutia semănătorii folosind relaţia
icircn care
q ndash capacitatea cutiei semănătorii (kg)085 ndash coeficientul de folosire a cutiei semănătoriiB ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)V ndash viteza de lucru a agregatului (moră)N ndash norma de sămacircnţă la ha (kg)
Tgol = (10000400085) (366000250) = 063h = 38min
Numărul de mijloace de transport necesare zilnic se determină pe baza relaţiei
icircn care
Nt ndash numărul mijloacelor de transportn ndash numărul semănătorilor ce lucreazăt ndash durata unui ciclu de transport (min)Cm ndash capacitatea mijlocului de transport (kg)
Nt = (540008530) (38400) = 33 = 311 Se determină necesarul de saci pentru transportul seminţelor cunoscacircnd că
pentru uşurarea manipulării se recomandă ca un sac să aibă 40 kg
Nr saci = (512250) 40 = 375 sacizi
52
52
Centralizarea datelor
Nr crt
Specificare UMAgregatul folosit
Tractor + (SUP-29)
Tractor + SUP-21
1 Productivitatea zilnică a agregatului haschimb 12
2 Necesarul zilnic de-tractoare nr 5-semănători nr 5
3Productivitatea zilnică a tuturor agregatelor
hazi 60
4Dimensiunile solei de semănat
-lungime m 1556-lăţime m 1947-suprafaţă ha 303
5Dimensiunea parcelelor de semănat
-lungime m 1556-lăţime m 154-suprafaţă 24
6Lungimea marcatorului
-dreapta m 11-stacircnga m 26
7Norma de icircnsămacircnţare
-la 20 icircnvacircrtituri kg 3-la hectar kg 250
8Distanţa dintre punctele de alimentare cu seminţe
m 144
9Cantitatea de seminţe ce se pune la punct de alimentare
-la primul punct
kg 400
-la punctele următoare
kg 280
10 Necesarul zilnic de muncitori
-pt servirea semănătorii
nr 5
-pt transportul seminţelor
nr 3
-total nr 8
11Lăţimea facircşiei de icircntoarcere a agregatului
m 135
12Necesarul zilnic de mijl de transport
-atelaje nr-tractor+remorcă nr 3-auto-camion nr
13Necesar saci pt transportul seminţelor
nr 375
53
53
36 Evaluarea producţiei
Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţieiacestora
Evaluarea se face icircn două etape1) icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele
caracteristice de dezvoltare a plantelor2) icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite
norme standardizate~n funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfel
1) Gracircu orz (orz - 1 iunie gracircu - 15 iunie) Gracircu Boemandash se stabileşte numărul punctelor de control icircn funcţie de mărimea şi
uniformitatea parcelelor(icircn cazul parcele de pacircnă la 100 ha - 5 puncte pe suprafeţe mai mari de 100 ha - 10 puncte)
Determinările se fac cu ajutorul ramei metrice (un cadru de 1 metru patrat)Metodologie de lucrundash se numără spicele din interiorul ramei metricendash se stabileşte numărul mediu de boabe icircn spicndash se calculează producţia medie la hectar astfel
Q kgha = (360353610000) (10001000) = 4536kgha
Q kgha - producţia medie kgha Nsp - număr mediu de spice la mp (medie pe toate punctele de control) 360Nb - număr mediu de boabe icircn spice 35MMB - greutatea a 1000 boabe (grame)3610000 mp = 1 ha1000 x 1000 = 1000 grame x 1000 boabe
Exemplu
2) Porumb (1 septembrie) DKC 3511ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 28 mp (4 racircnduri x 070 x 10 m
lungime 070 (m) - distanţa dintre racircnduri)ndash se numără ştiuleţii la fiecare punct de controlndash se calculează numărul de ştiuleţi la hectar
54
54
Nstha = (30010000)(510) = 60000
Nstha - număr de ştiuleţi la hanst - numărul de ştiuleţi număraţi la toate punctele de controld - suprafaţa unui punct de control (mp)i - numărul punctelor de control
ndash se determină apoi numărul de boabe pe ştiuletendash se calculează apoi producţia medie la hectar
Q kgha = (60000588337) (10001000) = 11889 kgha
Q kgha - producţia medieNst - număr ştiuleţi la hectar 60000Nb - număr mediu de boabe pe ştiulete 588MMB - greutatea a 1000 boabe (grame) 337
Exemplu
3) Floarea soarelui (15 august)ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 28 mp (4 racircnduri x 070 x 10)ndash se numără capitulele la fiecare punct de control şi se stabileşte numărul mediu
de capitule la ha după formula
Ncpha - număr total de capitule la hancp - număr de capitule numărate la toate punctele de controld - suprafaţa unui punct de controli - numărul punctelor de control
ndash se determină numărul mediu de seminţe pe capitul(Ns)ndash se calculează producţia medie la hectar astfel
55
55
Q kgha - producţia medieNcp - număr mediu de capitule la hectarNs - număr seminţe pe capitulMMB - greutatea a 1000 seminţe icircn grame
Exemplu
4) Sfecla de zahăr (1 septembrie)ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 10 mp (3 racircnduri x 045 m x 74 m
lungime)ndash la fiecare punct de control plantele se recoltează se decoletează (tăierea
frunzelor) se curăţă de pămacircnt şi se cacircntărescndash se determină producţia medie astfel
q - cantitatea de rădăcini recoltate din punctele de control (kg)d - suprafaţa unui punct de control (mp)i - numărul punctelor de control
ndash la producţia stabilită se adaugă sporul de producţie ce se va realiza de la data evaluării la data prevăzută a se recolta (18 grziplantă)
Exemplu
5) Fructe (1 septembrie) MĂRMetoda de evaluare diferă icircn funcţie de tipul de livadă clasică sau intensivă dar
icircn mare constă icircn următoarele etapendash se stabileşte numărul de pomi pentru examinare (2 - 5 ) 480ndash se determină numărul mediu de fructe pe pom şi greutatea acestora icircn kg 30kg
167 de fructe
56
56
ndash se icircnmulţeşte numărul mediu de fructe pe pom cu numărul de pomi existenţi la ha şi se obţine astfel producţia medie la ha 16032 kgha
6) Struguri (de masă - 15 iulie de vin - 1 septembrie)ndash evaluarea se face separat la viile nobile şi la viile de hibrizindash se stabileşte numărul de butuci pe rod la ha cu relaţia
Nbha - numărul de butuci pe rod la hadr - distanţa dintre racircnduri (m)db - distanţa icircntre butuci pe racircnd (m)Ng - număr mediu de goluri (butuci neproductiviinexistenţi) la ha icircn procente
ndash se evaluează producţia de struguri pe butuc număracircndu-se toţi strugurii de pe un număr de 1 - 2 din butucii existenţi pe lot (se recomandă să se efectueze numărătoarea strugurilor pe fiecare al 10-lea butuc din 15 icircn 15 racircnduri)
Producţia de struguri pe butuc se calculează astfel
Pmb - producţia medie pe butuc (grame)Gms - greutatea medie a strugurilor (grame)Ns - numărul de struguri total găsiţi la numărătoareNba - numărul butucilor analizaţi
ndash se calculează producţia medie de struguri la ha cu formula
Pmha - producţia medie de struguri la ha (kg)Nbha - numărul de butuci pe rod la haPmb - producţia medie pe butuc (grame)
Exemplu
57
57
CAPITOLUL IV DETERMINAREA PRAGULUI DE RENTABILITATE (A PUNCTULUI CRITIC) PE CULTURI
Punctul critic marchează acea dimensiune a producţiei medii la care icircncasările din
valorificarea producţiei sunt egale cu cheltuielile totale de producţie deci acel punct al
producţiei medii la care nu se obţine profit dar nu se icircnregistrează nici pierderi
Mărimea costului de producţie şi a ratei profitului se găsesc icircntr-o stracircnsă legătură
cu raportul dintre cheltuielile de exploatare şi cantitatea de produse realizate Prin analiza
costurilor şi cheltuielilor de exploatare icircntreprinzătorul poate calcula nivelul minim de
activitate cerut de menţinerea icircn stare de funcţionare a firmei Cunoscacircnd pragul de
rentabilitate se poate proiecta volumul de vacircnzări icircn vederea obţinerii profitului scontat
De asemenea creditorii şi investitorii solicită adesea efectuarea analizei punctului
critic pentru a ajuta icircn evaluarea cacircştigurilor potenţiale ale unei afaceri şi icircn consecinţă
aceasta trebuie introdusă icircn planul de afaceri
Punctul critic se poate determina icircn două moduri şi anume fără profit programat
sau cu profit programat
Calculul punctului critic fără profit programat este exprimat printr-o relaţie
simplă
y = yי
y = Pvx
yי = Cvx + CF
Pvx = Cvx + CF
x(Pv ndash Cv) = CF
icircn care
y ndash veniturile din valorificarea producţiei (mii lei)
yי - cheltuielile totale icircnregistrate (mii lei)
Pv ndash preţul de vacircnzare unitar
x ndash producţia medie sau volumul vacircnzărilor (unităţi fizice)
Cv ndash cheltuieli variabile unitare
58
58
CF ndash costuri fixe totale
De unde x marchează acea dimensiune a producţiei la care nu se icircnregistrează nici
profit nici pierderi
Determinarea cantitativă şi reprezentarea grafică a PC la cultura Porumb
Cheltuielile variabile
NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrarii
CheltuieliCheltuieli variabilevariabile
(lei) (lei)
CheltuieliCheltuieli variabile variabile
(lei t (lei t ))
(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)
11 Incărcat transportat IC (PK) t 2881 180225 575
22 Descărcat IC (PK) t 2881 2444609 78
33 Incărcat transportat IC (N) t 10 2484545 793
44 Descărcat IC (N) t 1655 6371 02
55 Transportat apa prep sol mii l 30 599 019
66 Incărcat transportat săm t 66 599359 191
77 Recoltat porumb boabe t 530 2606662 832
88 Transportat porumb boabe t 225 1245 04
99
1010
TOTALTOTAL 9962236 31792
a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch Variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologicacopy= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)
59
59
Cheltuielile fixe
NrNr CrtCrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe
(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe
(lei ha)(lei ha)
(a)(a) (b)(b) copycopy (d)(d) (e)(e)
11 Adm Şi deservit IC (PK) ha 302 617645 2045
22 Arat 25 cm +grăpat ha 302 1140192 3775
33 Adm Şi deservit IC (N) ha 302 630389 2087
44 Erbicidat şi deservit ha 302 61155 2025
55 Discuit si preg Pat germ Ha 302 586536 1942
66 Semănat +deservit ha 302 472517 1565
77 Prăşit mecanic I ha 302 819024 2712
88 Prăit mecanic II ha 302 654182 2166
99
1010
TOTALTOTAL 5532035 18318
(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)
60
60
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura porumb - fără profit programat
Ch variabile Cv = 9962236 lei
Ch fixe totale CF = 5532035 lei
Ch fixeha CFha = 18318 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 11 leikg = 1100 leit
Producţia totală de PT= 313355 t
Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 302 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 33961599 lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 9962236 + 33961599 = 133583959 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 133583959 313355=
4263leit
Productia medie de porumb la punctul critic (X)
X= (CFha)(Pv-CVt) = 18318 ( 1100 ndash 4263 ) = 272 tha = 2720 kgha
Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 272 tha 4263 leit = 115953 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx =18318 leiha+ 115953 leiha =299133 leiha
Nivelul producţiei de 2720 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la
cultura porumb icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de
2720 la preţul de 11 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie
Depăşirea acestui nivel al producţiei (2720 ha) duce la obţinerea unui profit iar
scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi
61
61
62
PROFI
T
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
2720 kg2720 kghaha
4000
3000
1000
2000
5000
7000
6000
18318
leiha
299133
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura porumb ndash fără profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
62
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura porumb - cu profit programat
Ch variabile Cv = 9962236 lei
Ch fixe totale CF = 5532035 lei
Ch fixeha CFha = 18318 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 11 leikg = 1100 leit
Producţia totală de PT= 313355 t
Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 302 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 33961599 lei
Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)
Pr = 500000lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 9962236 + 33961599 = 133583959 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 133583959 313355=
4263leit
Profitul programat pe ha (Prha) Prha=PrS =500000302= 165562 leiha
Producţia medie de porumb la punctul critic (X)
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 18318+165562) ( 1100 - 4263 )= 517 tha
= 5170 kgha
Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 517 tha 4263 leit = 220397 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx = 18318 leiha+ 220397leiha = 403577 leiha
63
63
64
profit
suplimen
tar
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
5170 kg5170 kghaha
4000
3000
1000
2000
5000
7000
6000
18318
leiha
403577
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura porumb ndash cu profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
Profit programatProfit programat
PROFI
T
5000
64
Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura porumb
Specificare UMFara profit programat
Cu profit programat
Ch variabile Cv lei 9962236 9962236
Cheltuielile indirecte Ch ind lei 33961599 33961599
Ch variabile totale CVT lei 133583959 133583959
Ch variabile t CVt leit 4263 4263
Ch fixe totale CF lei 5532035 5532035
Ch fixe ha CFha leiha 18318 18318
Profit programat total Pr lei 500000
Profit programat ha Prha leiha 165562
X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 2720
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 5170
Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 115953 220397
Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 299133 403577
Preţ de vacircnzare t Pv leit 1100 1100
Suprafaţa cultivată S ha 302 302
65
65
DETERMINAREA CANTITATIVĂ ȘI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA gracircu
Cheltuielile variabile
NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrarii
CheltuieliCheltuieli variabilevariabile
(lei) (lei)
CheltuieliCheltuieli variabile variabile
(lei t (lei t ))
(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)
11 Incărcat transportat IC (PK) t 4605 260015 179
22 Descărcat IC (PK) t 4605 495645 341
33 Incărcat transportat săm t 666 601343 414
44 Incărcat transportat IC (N) t 10 97019 669
55 Descărcat IC (N) t 6454 24848 017
66 Transportat apa prep sol mii l 30 599 04
77 Recoltat grau t 530 2614762 1802
88 Transportat gracircu t 225 1245 09
99
1010
TOTALTOTAL 49504298 34115
a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)
66
66
Cheltuielile fixe
NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe
(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe
(lei ha)(lei ha)
(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)
11 Adm şi deservit IC (PK) ha 303 619685 2045
22 Arat 18 - 20 cm +grăpat ha 303 1025772 3385
33 Discuit si preg pat germ ha 303 588479 1942
44 Semănat +deservit ha 303 474081 1565
55 Adm şi deservit IC (N) ha 303 632476 2087
66 Adm şi deservit ha 303 613575 2025
77
88
99
1010
TOTALTOTAL 3954068 130497
(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)
67
67
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura gracircu - fără profit programat
Ch variabile Cv = 49504298 lei
Ch fixe totale CF = 3954068 lei
Ch fixeha CFha = 130497 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 09 leikg = 900 leit
Producţia totală de gracircu PT= 145107 t
Suprafata cultivată cu gracircu S = 303 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 14849866 lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 49504298 + 14849866 = 64354164 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 64354164 145107 =
4435leit
Productia medie de gracircu la punctul critic (X)
X= (CFha)(Pv-CVt) = 130497 ( 900 - 4435 ) = 286 tha
= 2860 kgha
Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 286 tha 4435 leit = 12684 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx = 130497 leiha+ 126841 leiha = 257338 leiha
Nivelul producţiei de 2860 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la
cultura de gracircu icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de
2860 la preţul de 09 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie
Depăşirea acestui nivel al producţiei (2860 ha) duce la obţinerea unui profit iar
scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi
68
68
69
PROFI
T
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
2860 kg2860 kghaha
4000
3000
1000
2000
5000
7000
6000
130497
leiha
257338
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura gracircu ndash fără profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
69
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura gracircu - cu profit programat
Ch variabile Cv = 49504298 lei
Ch fixe totale CF = 3954068 lei
Ch fixeha CFha = 130497 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 09 leikg = 900 leit
Producţia totală de gracircu PT= 145107 t
Suprafata cultivată cu gracircu S = 303 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 14849866 lei
Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)
Pr = 400000 lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 49504298 + 14849866 = 64354164 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 64354164 145107 =
4435leit
Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 400000 303 =
132013 leiha
Producţia medie de gracircu la punctul critic (X)
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 130497 + 132013 ) ( 900 - 4435 )
= 575 tha = 5750 kgha
Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 575tha 4435 leit = 255012 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx =130497 leiha+ 255012leiha = 385509 leiha
70
70
71
profit
suplimen
tar
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
5750 kg5750 kghaha
4000
3000
1000
2000
5000
7000
6000
130497
leiha
3855
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura gracircu ndash cu profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
Profit programatProfit programat
PROFI
T
5000
71
Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura gracircu
Specificare UMFara profit programat
Cu profit programat
Ch variabile Cv lei 49504298 49504298
Cheltuielile indirecte Ch ind lei 14849866 14849866
Ch variabile totale CVT lei 64354164 64354164
Ch variabile t CVt leit 4435 4435
Ch fixe totale CF lei 3954068 3954068
Ch fixe ha CFha leiha 130497 130497
Profit programat total Pr lei 400000
Profit programat ha Prha leiha 132013
X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 2860
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 5750
Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 12684 255012
Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 257338 385509
Preţ de vacircnzare t Pv leit 900 900
Suprafaţa cultivată S ha 303 303
72
72
DETERMINAREA CANTITATIVĂ ȘI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA măr
Cheltuielile variabile
NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrarii
CheltuieliCheltuieli variabilevariabile
(lei) (lei)
CheltuieliCheltuieli variabile variabile
(lei t (lei t ))
(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)
11 Incărcat transportat IC (PK) T 124 694 84
22 Descărcat IC (PK) T 124 145896 177
33 Adm şi deservit IC (PK) T 50 691 839
44 Administrat gunoi de grajd T 50 288 35
55 Săpat gropi pt plantat pomi Buc 048 281 34
66 Plantat + udat Buc 048 7488 909
77 Tăieri de forma coroanei Buc 25 25 03
88 Incărcat transportat IC (N) T 0855 1107 134
99 Adm şi deservit IC T 5 896 109
1010 Transportat apa prep sol T 3 4592 558
1111 Recoltat prune T 5 187 23
1212 Transportat prune T 8234 14327 174
TOTALTOTAL 1914066 2325
a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)
Cheltuielile fixe
73
73
NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe
(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe
(lei ha)(lei ha)
(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)
11 Arătură in livadă Ha 5 2057 4114
22 Discuit arătura Ha 5 913 1826
33 Prăşit printre racircnduri Ha 5 804 1608
44 Stropit cu insecto-fungicide Ha 5 1802 3604
55 Erbicidat şi deservit Ha 5 690 138
66
77
88
99
1010
TOTALTOTAL 6266 12532
(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)
74
74
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura măr - fără profit programat
Ch variabile Cv = 1914066 lei
Ch fixe totale CF = 6266 lei
Ch fixeha CFha = 12532 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 1 leikg =1000 leit
Producţia totală de mere PT= 8234 t
Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 5 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 673021 lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 1914066 + 673021 = 2587087 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 2587087 8234 = 3142 leit
Productia medie de mere la punctul critic (X)
X= (CFha)(Pv-CVt) = 12532 ( 1000 - 3142 ) = 19 tha
= 1900 kgha
Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 19 tha 3142 leit = 59698 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx =12532 leiha+ 59698 leiha =185018 leiha
Nivelul producţiei de 1900 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la
cultura de măr icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de
1900 la preţul de 1 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie Depăşirea
acestui nivel al producţiei (1900 ha) duce la obţinerea unui profit iar scăderea
producţiei sub acest nivel determină pierderi
75
75
76
PROFI
T
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
1900 kg1900 kghaha
4000
3000
1000
2000
5000
7000
6000
12532
leiha
185018
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura măr ndash fără profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
76
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura măr - cu profit programat
Ch variabile Cv = 1914066 lei
Ch fixe totale CF = 6266 lei
Ch fixeha CFha = 12532 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 1 leikg =1000 leit
Producţia totală de mere PT= 8234 t
Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 5 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 673021 lei
Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)
Pr = 100000 lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 1914066 + 673021 = 2587087 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 2587087 8234 = 3142 leit
Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 100000 5
= 20000 leiha
Producţia medie de mere la punctul critic (X)
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 12532 + 20000 ) (1000 - 3142 )
= 31 tha = 31000 kgha
Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 31 tha 3142 leit = 97402 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx =12532 leiha+97402 leiha = 109934 leiha
77
77
78
profit
suplimen
tar
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
31000 kg31000 kghaha
7500
5000
1000
2500
10000
15000
12500
12532
leiha
109934
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura măr ndash cu profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
Profit programatProfit programat
PROFI
T
5000
78
Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura măr
Specificare UMFara profit programat
Cu profit programat
Ch variabile Cv lei 1914066 1914066
Cheltuielile indirecte Ch ind lei 673021 673021
Ch variabile totale CVT lei 2587087 2587087
Ch variabile t CVt leit 3142 3142
Ch fixe totale CF lei 6266 6266
Ch fixe ha CFha leiha 12532 12532
Profit programat total Pr lei 100000
Profit programat ha Prha leiha 20000
X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 1900
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 31000
Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 59698 97402
Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 185018 109934
Preţ de vacircnzare t Pv leit 1000 1000
Suprafaţa cultivată S ha 5 5
79
79
CAPITOLUL VCAPITOLUL VCONCLUZII ŞI RECOMANDĂRICONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI
Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţiei acestora
Evaluarea se face icircn două etape- icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele caracteristice de dezvoltare a plantelor- icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite norme standardizate
Icircn funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfelPorumb 3133 toneGrau 1451 toneMăr 82 toneEfectuacircnd eficiența celor trei culturi icircn urma rezultatelor acestora am
observat că cultura cea mai favorabilă este porumbul urmată de cultura grăacircluiPe viitor cea mai bună cultură atat cantitativă cacirct și calitativă este cultura porumbului
80
80
B4 Politica de aprovizionare Furnizori de materii prime
Tabel B4 1
PRINCIPALII FURNIZORI DE MATERII PRIME
FURNIZOR
Extern
AdresaCantitate
aprox(tone)Valoare
aprox (LEI) aprox din total
achizitii
Inter
n
1
Sc ZOO IMPEX Srl I
str Tineretului Nr 2-4 NEAMT 5000
3500000050
2
SC AGROMEC SA I
STR AGRICULTORILOR 30A NEAMT 2000
14000000
20
3
SCMIERE AZ SA
I
STRCOLINEI NR28 NEAMT 2000
14000000
20
4
SC SC Marsat SA I
Str Stefan cel Mare nr 270 Neamt 1000
700000010
TOTAL 10000 70000000 100
Tabel B4 3PRINCIPALII FURNIZORI DE SERVICII
FURNIZOR
Extern
AdresaCantitate
aproxValoare aprox
(LEI) aprox din total
achizitiiIntern
1SC CONEL SA
I 30000 15900 9191
2SC TERMOFICARE SA I 300
700405
3SC ROMGAZ SA
I 550660
382
4
SC ROMTELECOM SA
I 100040
023TOTAL 0 17300 10000
B5 Politica de desfacere Canale de distribuţie
Tabel B51Principalii clienţi ai societatii
Nr crt
Client Valoare
Pondere
Termen de plata
(Nume si adresa)
(lei)
14
1
DELTA COM SRL NEAMT
7000000 50 7 ZILE
str Aleea Ulmilor nr 21A Neamt
2Dorivi Prodcom SRL Baneasa Str Alexandru Zirra Nr 5 3500000 25 7 ZILE
3Eurolil SRL - Aleea Targului BlA 9 ScA15 Neamt 615200 3500000 25 7 ZILE
TOTAL 14000000 100 7 zile
Tabel B52Datele de identificare ale principalilor clienţi
Nr Crt Societate
Cod Unic de Inregistrare
Telefon
AdresaFax
1DELTA COM SRL 19845043
756987341 str Aleea Ulmilor nr 21A Neamt
2Dorivi Prodcom SRL 16534567
757453421 Baneasa Str Alexandru Zirra Nr 5
3 Eurolil SRL 1599114975519543
2 Aleea Targului BlA 9 ScA15 Neamt 615200
Produsele obținute ndash Miere albatarate si altele ndash sunt valorificate pe baza de
contract cu ALFA COM SRL ASCO Prodcom SRL FOOD AZ SRL care preia marea
parte a cantititatii de miere aceasta fiind folosita in domeniul panificatiei Distribuția se
efectueaza direct fara inermediari Livrarile se fac zilnic cu termene de plata la 7 zile
PARTEA A II - A - DESCRIEREA INVESTIȚIEI
C PREZENTAREA PROIECTULUI
C1 Obiectivele proiectuluiFerma de cultivare a
Folosirea metodelor biologice de control al buruienilor ndash micoerbicidele
15
Diversificaea și implementarea masurilor biologice icircn tehnologia de cultivare a graului de toamnaporumbului si marului
Producerea de cereale ecologice Integrarea producției prin achiziționarea unei COMBINE DEUTZ-FAHR
MODEL 6060 HTS si a unui TRACTOR SAME MODEL EXPLORER 3-100 pentru o mai buna valorificare a solului si pentru producerea unei mai mari cantitați de grau si porumb in localitatea Secuieni jud Neamt
Achizitionarea unui Cultivator Maschio MG 300 Stabwalze 500 Valorificare producției secundare
Suprafata destinata pentru cele trei culturi avute in vedere va fi urmatoarea Mar 5 ha Grau 303 ha Porumb 302 ha
Bugetele de venituri si cheltuieli agrozootehnice
Buget de venituri - cheltuieli și consumuri intermediare pentru produsul ndash Miere
Indicatori UMCantitat
e
Pret VALOAR
EUM
ICONSUMURI (CHELTUIELI) MATERIALE (1+2+3+4+5+6) 3198100
1 Combustibil L 2000 59 11800002 Apa si canal msup3 100 24 24000
3 Energie electrica Kw 30000 053 15900004 Romtelecom min 1000 004 40005 Gaz msup3 550 12 66000
6Cheltuieli cu aprovizionarea ( 10din 1) lei 334100
IICONSUMURI(CHELTUIELI) CU FORTA DE MUNCA 173000
7Personalul permanent implicat icircn producție zo 10 30 30000
8Personal sezonier implicat icircn producție zo 2 20 4000
9 Personalul administrativepersoan
e 1 50 500010 Fond retribuire zo 134000
IIIALTE CONSUMURI(7+8+9+10) 8651133
11Cheltuieli generale(3din I+II) Lei 101133
12 Dobacircnzi la credite Lei 500000
13 Asigurări (8 din valoare ) Lei 635000014 Amortismente Lei 1700000
16
ATOTAL CONSUMURI INTERMEDIARE (I+II+III) 12022233
B VALOAREA PRODUCTIEI 1000000
0 1400000000
B1 Miere kg1000000
0 14 1400000000
C VENIT IMPOZABIL(B-A) 1387977767 C1 (-)Impozite si taxe 500000 C2 (+)Subvenţii 30000000D PROFIT BRUT 1357477767
E IMPOZITUL PE VENIT 222076443F PROFIT NET 1165901324
G COST DE PRODUCTIE 042H Profit la kg 117
Caracteristicile principale ale utilajelor sau constructiilor intentionate a se achiziționa prin proiect
COMBINA DEUTZ-FAHR MODEL 6060 HTS
17
CARACTERISTICI GENERALE
Elevator de alimentare Inversor electric pentru elevator si heder 2 cilindrii hidraulici de ridicare Batator Latime 1270 mm Oslash 600 mm 8 sine de batere variator electric pentru variatia vitezei de la 420 la 1250 rotmin Turbo separator diametru 590 mm Suprafata de separare 081 mp Ajustare electrica in 5 pozitii de la 25 la 65 mm Viteza 775 sau 410 rotmin Contrabatator 15 sine 14 mm distanta suprafata 095msup2 aparator pietre rabatabil reglare electrica independenta frontala si posterioara Scuturatori 5 caisori suprafata totala 730 msup2 Sistemul de curatire curatire proprie prin contra-actiune a sitelor Recuperare independenta pe ambele laturi ale masinii Buncar Capacitate 7500 litrii cu suprafata de acoperire Viteza de descarcare 90lsec Tub de descarcare cu deschidere hidraulica fereastra de inspectie in spatele scaunului operatorului Motor Deutz TCD 2012 L06 4V 6 cilindrii 4 valve Commom Rail diesel 183 kw250 CP Racire cu lichid Rezervor combustibil 555l Transmisia Complet hidrostatica cutie de viteze cu 4 trepte Frane Discuri de frana asistate hidrostatic si frana de parcare independenta Pneuri 62075R30 fata si 40570R20 spateLatime de suport 3047 mm Cabina Tip Commander IV cu vedere panoramica si geamuri usor colorate coloana volan reglabila sistem de aer conditionat si incalzire scaun PNEUMATIC sofer si scaun pasager radio si set pre-cd (4 difuzoare si antena) oglinda dreapta cu control electric Control softwear in limba Baneasaa Sistem de iluminat Conform regulamentului de trafic 6 lumini de lucru 1 lumina pentru tubul de descarcare 2 girofaruri 2 lumini posterioare Echipament atasare posterioara rapida pentru carucior heder extinctor manual de operare in limba Baneasaa
18
TRACTOR SAME MODEL EXPLORER 3-100
CARACTERISTICI GENERALE
Motor DEUTZ EURO III cu 4 cilindri turboalimentat cu capacitate de 4038 cm3 Putere max (2000 25 CE) 109 CP80 kW Motor răcit cu lichid ulei Radiator ulei motor transmisie Oprire motor cu cheia de contact Motor compatibil cu Biodiesel pacircnă la 100 Capacitate rezervor combustibil 160 l Ambreiaj hidrostatic Ambreiaj multi-disc PTO comandat hidraulic cu discuri imersate icircn ulei Blocare electrohidraulică a diferenţialului faţă şi spate Direcţie hidrostatică cu pompă independentă şi cilindru de direcţie cu dublu sens Coloana volanului rabatabilă şi reglabilă Unghi de viraj 55deg Manete laterale comandă cutie de viteze Toba de eșapament cu evacuare pe cabină cutie de viteze cu 5 rapoarte 15F + 15R cacircrlig frontal cacircrlig de prindere categoria C posterior PTO spate 540 ndash 1000 RPM baterie 12V-100h-650A manual de utilizare şi icircntreţinere icircn limba Baneasaă
ECHIPAMENTE STANDARDIZATE
Cutie de viteze 40kmh Sistem hidraulic cu pompă de 56 lmin Roti 42070R 24 faţă 48070R 34 spate Reglaj electronic motor
19
Extensie aripi spate Cilindrii suplimentari Filtru aer 8rdquo cu ejector de praf Distribuitori hidraulici auxiliari cu 4 prize rapide Stabilizatori telescopici Fracircnă hidrostatică integral independentă pe toate cele 4 roţi cu discuri de fracircnare icircn baie de ulei cu dispozitiv de excludere a franelor anterioare Scaun textil CABINĂ ORIGINALĂ TESTATĂ FONIC icircncălzire şi ventilare parbriz mobil locaş radio 2 lumini de lucru faţă şi 2 lumini de lucru spate ieşire spate pentru cabluri lumini interioare Faruri anterioare pentru condus pe dreapta Aer condiționat Girofar Suport pentru contragreutăți + 8 contragreutăți față (320 kg)
Cultivator Maschio MG 300 Stabwalze 500
20
Model Latime de lucru(cm) Putere necesara(CP) Masa(kg)MG 175 175 2535 320
Dotari- cutie de viteze din fonta- reductor de viteza de 540 rotmin(rotmin rotor 260)- rolele sunt plasate intr-un fel de cusca- cat I (3 puncte de prindere)
C3 Managementul proiectului (Responsabilul legal)
1 NumeDUCEAC Prenume IONUT Funcţia ADMINISTRATOR Studiile si experienţa (relevante pentru proiect)
C V Responsabilul legal
Icircntreprinderea Funcţia avuta Perioada
SC ALBINA SA SEF BIROU 2008-2013
STUDENT In prezent
C4 Lista de achizitii si sursele de achiziţii pentru activele ce fac obiectul proiectului materiile prime pentru punerea in functiune a proiectului
Tabel C41 ndash Lista de achizitii active
Furnizor Date furnizor Produs
21
Nr Crt
Valoare estimata
(EUR)
din total valoare eligibila
a proiectului
(daca este cunoscut la momentul
depunerii cererii de finantare)
1 DEUTZ-FAHR
Specializat in producția de utilaje pentru
agricultura
COMBINA MODEL 6060
HTS 125000 7483
2 SAME
Specializat in producția de utilaje pentru
agricultura
TRACTOR MODEL
EXPLORER 3-100 40000 2394
3 GEO
Specializat in producția de utilaje pentru
agriculturaCultivator MG
175 2031 123
TOTAL167031 100
Lista de achizitii materii prime
Nr Crt
Furnizor
Date furnizor Produs
Valoare estimata
(EUR)
din total
necesar de
materii prime
(daca este cunoscut la momentul depunerii cererii de finantare)
1 SC GA PRO CO CHEMICALS SA
Are in patrimoniu fabrica de
icircngrasăminte Icircngrășaminte 1255000 5375
2 PETROM
Specializat in comercializarea combustibililor Combustibil 500000 2141
3 KWS SEMINTE SRL
Specializat in obținerea
semințelor de soiagrauporumb
etc
Semințe de grauporumbsoia etc 580000 2302
TOTAL 2335000 100
C5 Personal si instruireNU ESTE CAZUL
Tabel C51Grafic angajare personal
Nr Crt Specialitate
Număr2002 2003 2004 2005 2006 2007
TOTAL 0 0 0 0 0 0
Necesar personal
22
- 1 contabil- 3 mecanizatori- 4 muncitori sezonieri
C6 Graficul estimat al proiectului
Proiectul va fi realizabil in 12 luni de la aprobarea finantarii
Lunile I ndashIV vor face demersuri pentru un imprumut bancar și se va acorda
icircmprumutul ( 300000 E)
Lunile V ndash VIII - se va achiziționarea utilajul propriu-zis
(combinatractorulcultivatorulsemanatoarea) se vor semna contractele cu furnizorii și
se vor livra utilajele
Lunile IX ndashXII ndash testarea utilajelor si inceperea activitatii
Diagrama Gantt
Denumire activitate
IAN
FEB
MARTIE
APRILIE
MAI
IUNIE
IULIE
AUGUST
SEPT
OCT
NOI
DEC
Contractarea unui imprumut bancar pe tremen lung X X Studierea ofertelor furnizorilor de utilaje X X Contractarea furnizorilor de utilaje
X X X Livrarea utilajelor X X X X Testarea utilajelor X X X
C7 Impactul proiectului asupra dezvoltarii zonei si a mediului de afaceri
In urma contractarii imprumutului bancar si achizitionarii de utilaje
performante se va incerca practicarea unei agriculturi rationale si de durata cu recolte
23
bogate si sanatoase de secara mazare si cartof care din punct de vedere ecologic sa
corespunda normelor UE in localitatea Secuieni JudNeamt
Acest fapt va determina totodata si creșterea veniturilor la bugetul
Primariei Secuieni JudNeamt datorita taxelor și impozitelor care se plătesc și
desemeni la bugetul statului se vor plăti impozite și taxe care icircn final vor fi icircn
beneficiul cetățenilor In practicarea agriculturiiintr-un mod intensiv se va avea in
vedere respectarea normelor de mediuPentru toate categoriile de materii prime
(combustibil piese de schimb icircngrășaminte etc) se vor icircncheia contracte icircn așa fel
icircncat să fie asigurat mersul normal al activității agricole Deasemeni si producția finita
(secaramazarecartof) care se va realiza va fi livrata in icircntregime pe baza de
contracte icircncheate
D PROIECŢII FINANCIARE SI INDICATORI FINANCIARI
D1 Bazele de productie
Cu proiect
A6 Denumire utilaj (noi) Costuri Amortizare Intretinere 2Combina DEUTZ-FAHR model 6060 HTS 125000 000 2500
TRACTOR SAME MODEL EXPLORER 3-100 40000 000 800
Cultivator Maschio MG 300 Stabwalze 500 2031 000 4062
167031 000 334062
D2 Contul de profit si pierderi previzionat ( pe o perioada de 3 ani )
Proiectia contului de profit si pierdere activitate cu proiect
Nr Crt Categoria AN 1 AN 2 AN 3
Venituri din exploatare 1 Venituri din vanzarea marfurilor Mii Lei
24
Euro 2 Productia vanduta Mii Lei 47000000
0485000000 500000000
Euro 107327990
110753351 114178713
3 Variatia stocurilor Mii Lei
Euro
4 Alte venituri Mii Lei Euro 5 Venituri din exploatare ndash total Mii Lei 47000000
0485000000 500000000
Euro 107327990
110753351 114178713
Cheltuieli pentru exploatare 6 Cheltuieli materiale ndash total Mii Lei
94000000 97000000 100000000
Euro 21465598 22150670 22835743
7 Cheltuieli cu lucrari si servicii executate de terti Lei
437330 450050 500040
Euro 99868 102772 1141888 Cheltuieli cu impozite taxe si varsaminte
asimilateMii Lei
250000 300000 350000 Euro 57085 68507 79925
9 Cheltuieli cu personalul ndash total Mii Lei 347330 360050 370560 Euro 79315 82220 84620
10 Alte cheltuieli de exploatare Mii Lei
Euro
11 Cheltuieli cu amortizarile si provizioanele Mii Lei 2510000 2750000 3000000
Euro 573177 627983 68507212 Cheltuieli pentru exploatare - total Mii Lei
97544660 100860100 104220600 Euro 22275047 23032153 23799548
13 Rezultatul din exploatare Mii Lei 372455340 384139900 395779400
Euro 85052942 87721198 90379165Venituri financiare ndash total
14 Venituri financiare ndash total Mii Lei Euro
Cheltuieli financiare din care
15 Cheltuieli privind dobazile Euro
16 Altele Mii Lei
Euro
17 Cheltuieli financiare - total Mii Lei Euro
18 Rezultatul financiar al exercitiului Mii Lei
25
Euro
19 Rezultatul brut al exercitiului Mii Lei
Euro
20 Impozit pe profit Mii Lei
Euro
21 Profit net Mii Lei
Euro
D3 Fluxul de numerar previzionat ( pe o perioada de 3 ani )
Flux de numerar - previziuni Anul 1 Anul 2 Anul 3OPERATIUNEAPERIOADA
MII LEI I ACTIVITATEA DE INVESTITII SI FINANTARE 0 0 0A Total intrari de lichiditati din (A1+A2+A3)
A1 Aport la capitalul social si contul intreprinzatoruluiA2 Vanzari de active inclusiv TVA 0 0 0A3 Credite pe termen lung din care (A31 + A32) A31 Imprumut BancaA 32 Grant SAPARD 0 0 0
B Total iesiri de lichiditati prin (B1+B2+B3)B1 Achizitii de active fixe corporale inclusiv TVAB2 Achizitii de active fixe necorporale inclusiv TVAB3 Cresterea investitiilor in curs 0 0 0
C ExcedentDeficit de lichiditati (A-B) 0 0 0D1 Rambursari de Credite pe termen mediu si lung din care (D11+ D12) D11 Rate la imprumutul Banca D12 Rate la alte Credite pe termen mediu si lung 0 0 0D2 Plati de dobanzi la Credite pe termen mediu si lung din care (D21+D22) D21 La imprumutul Banca D22 La alte Credite pe termen mediu si lung 0 0 0
E Flux de lichiditati din activitatea de investitii si finantare (C-D1-D2)II ACTIVITATEA DE EXPLOATARE SI ALTE ACTIVITATI 130727
51472387 1624350
F Incasari din activitatea de exploatare inclusiv TVA ( F1)130727
51472387 1624350
F1 Vanzari varianta cu proiectG Incasari din activitatea financiaraH Credite pe termen scurt 130727
51472387 1624350
K Plati pentru activitatea de exploatare inclusiv TVA (dupa caz) din care 0 0 0
1 Cheltuieli privind marfurile
2 Cheltuieli cu materiileprime 679603 747737 807415
26
3 Cheltuieli cu materialele consumabile 43637 48000 51842
4 Cheltuieli cu energia si apa 12988 14512 15672
5 Altecheltuieli materiale 10204 10323 11144
6 Cheltuieli cu serviciile executate de terti 55609 61160 66051
7 Cheltuieli cu impozite taxe si varsaminte asimilate 12500 13740 148408 Cheltuieli cu personalul angajat 0 0 09 Cheltuieli cu asigurarile si protectia sociala 0 0 0
10 Alte cheltuieli exploatare 0 0 011 Cheltuieli cu amortizarea si provizioanele
26064 26064 260642222222111111
L Flux brut exclusiv plati pentru impozit pe profit si TVA468670 550851 631321
M Plati pentru impozite si taxe (M1 + M2)186568 219297 251573
M1 TVA de platit 68667 104661 119950
M2 Impozit pe profit 97901 114636 131623N1 Rambursari de credite pe termen scurtN2 Plati de dobanzi la credite pe termen scurtO1 DividendeP
Total plati exclusiv cele aferente exploatarii (M+N1+N2+O1)P Total plati exclusiv cele aferente exploatarii (M + N1 + N2 + O1) 186568 219297 251573Q Flux de numerar din activitatea curenta (L-P) 280102 331554 379748II FLUX DE LICHIDITATI (CASH FLOW)R Flux de lichiditati net al perioadei (Q+E) 280102 331554 379748
S Disponibil de numerar al lunii precedenteDisponibil de numerar curent (S+R) 130597 410609 742253
T 410609 742253 1122001
D4 Indicatorii financiari
Valoarea investitiei (Vi) = valoarea totala a proiectului (exprimata in lei) ndash 12900000000 lei
LEI___________________________________________________________________________Specificare AN 1 AN 2 AN 3______________________________________________________________________Veniturile din exploatare (Ve)
27
470000000 485000000 500000000
___________________________________________________________________________Cheltuieli de exploatare (Ce)
97544660 100860100 104220600
___________________________________________________________________________
Rezultatul din exploatare (Re) = Se calculeaza Re = Ve ndash Ce - minim 10 din Ve
372455340 384139900 395779400
Profitul net (Pn) = rezultatul final al exercitiului financiar (anual) din care s-a scazut impozitul pe profit
312862486 322677516 332454696
Durata de recuperare a investitiei (Dr) = indicator ce exprima durata de recuperare a investitiei (exprimat in ani)
Se calculeaza Dr= ViPn mediu sau Dr=(Vi - 5 x Pn)Pn
unde Pn mediu = profit net mediu pe orizontul de prognoza Dr ndash ESTE 145 ANI
Rentabilitatea capitalului investit (Rc) = PnVi x 100 () Pn-profit net pentru fiecare an al perioadei previzionate
145 150 154___________________________________________________________________________
Cheltuieli financiare (Cf) = NU ESTE CAZUL___________________________________________________________________________
28
Gradul de acoperire a cheltuielilor financiare (Ga) = NU ESTE CAZUL
___________________________________________________________________________Flux de numerar net la sfarsitul perioadei (FNN) = Total intrari-Total iesiri FNNgt=0 (pentru fiecare an de prognoza)
280102 331554 379748 425733466695
Valoare actualizata neta (VAN) =aringFNi(1+r)I +FN5r VANgt0 r=rata de actualizare=8
CAPITOLUL IICAPITOLUL IISTRUCTURA FONDULUI FUNCIAR ŞI IcircNTOCMIREASTRUCTURA FONDULUI FUNCIAR ŞI IcircNTOCMIREA
ASOLAMENTULUIASOLAMENTULUI
21 Mărimea şi structura categoriilor de folosinţă a terenului
Tabelul 1Mărimea şi structura categoriilor de folosinţă a terenului
Specificare Ha din total din agricol
Suprafaţa totală 620 1000 -
Teren agricol 618 9968 1000
Teren arabil
- din care irigat
610 9839 987
300 4839 4854
Păşuni naturale 2 032 032
29
Facircneţe naturale 1 016 016
Livezi 5 08 08
Vii
Teren neproductiv 2 032 X
Condiţii naturaleDescrierea zonei icircn care este amplasată exploataţia cu cel puţin următoarele elemente
a) Temperatura medie anuală 940Cb) Precipitaţii medii anuale 534 mmmpc) Tipul de sol predominant textura panta
- tipul de sol cernoziom cambic- textura grosieră- panta 7 - 150C
Favorabilitatea terenului pentru diferitele culturi
Se va face o scurtă prezentare a caracteristicilor principalelor tipuri de sol cu favorabilitatea culturilor
CernoziomurileAu proprietăti fizice hidrofizice chimice termice şi de aeraţie foarte bune Cu toate că
sunt foarte bine aprovizionate cu azot fosfor şi potasiu pe aceste soluri pentru menţinerea fertilităţii şi obţinerea de producţii mari şi constant se recomandă aplicarea de icircngrăşăminte chimice şi organice Cernoziomurile sunt indicate pentru toate folosinţele şi culturile agricole
AluvisolurilePrezinta o fertilitate relativ bună fertilitatea depinzacircnd de gradul de solificare Pe
aluvisoluri pot fi cultivate o serie largă de plante specifice condiţiilor din ţara noastră porumb floarea soarelui cartof gracircu legume viţă de vie pomi
Soluri bruneDatorită proprietăţilor fizice (textură mijlocie structură granular medie permeabilitate
pentru apă şi aer rezistenţă scăzută la lucrările mecanice) sunt favorabile creşterii şi dezvoltării plantelor Pentru producţii mari se recomandă administrarea de icircngrăşăminte chimice organice şi verzi Sunt folosite pentru culturile gracircu porumb legume pomi migdal
22 Alegerea culturilor (criteriile avute icircn vedere culturile alese)
30
Criteriile avute icircn vedere (economice tradiţie asigurarea materiilor prime pentru investiţia de la planul de afaceri etc)
Cultura m ărului Importanta culturii marului se datoreaza valorii alimentare si gustative terapeutice si
profilactice a fructelor insusirilor lor tehnologice specifice particularitatilor agrobiologice ale pomilor si valorilor economice mari
Merele constituie unul dintre componentele de baza in alimentatia moderna a omuluiMărul creşte şi se dezvoltă bine icircn toate zonele Moldovei deoarece sunt condiţii
pedoclimaterice favorabile pentru cultivarea acestei specii pomicole Importanţa acestei specii pomicole ca cultură este determinată de valoarea alimentară calităţi gustative icircnalte icircnsuşirile terapeutice şi profilactice pentru sănătatea omului particularităţilor tehnologice specifice particularităţilor agrobiologice ale pomilor şi de valoarea economică mare de producţie Cultivarea merelor este o afacere profitabilă care are următoarele avantaje
- Plantaţia de măr poate fi exploatată 20-30 de ani iar investiţia se recuperează icircn 2-3 ani- Cererea crescacircndă pe piaţa locală şi externă la produsele agricole de valoare icircnaltă- Preţ avantajos la comercializarea merelor icircn stare proaspătă- Creşterea pe piaţa internaţională a cererii pentru producţia conservată (sucul concentrat)
Ele reprezinta aproape singurul aliment gata pregatit in natura care poate fi consumat fara alte adaosuri fie in stare proaspata fie consumate ca sucuri compot dulceata cidru marmelada etc Datorita insusirilor tehnologice merele constituie o materie prima cu pondere mare in industria alimentara
Astfel din punct de vedere chimic merele contin in medie 845 apa 141 zaharuri 02 substante pectice 06 substante grase 90 UI vitamina A 002 mg vitamina B2 01mg vitamina B1 7mg vitamina C 7 mg calciu 10 mg potasiu cat si cantitati reduse de aluminiu mangan sulf cobalt si altele
Principalii consumatori de mere sunt pieţele agricole locale antreprenori care exportă fructele fabricile de conserve depozite angro şi magazine procesatorii de fructe uscate Cele mai bune preţuri pot fi obţinute icircn cazul comercializării merelor icircn stare proaspătă pentru consum curent iar cele mai mici preţuri sunt icircnregistrate la mere comercializate icircntreprinderilor de procesare
Importanta marului rezida in particularitatile lui biologice Existenta unui numar mare de soiuri cu coacere esalonata in diverse epoci si capacitatea de pastrare in stare proaspata timp indelungat a soiurilor de iarna asigura consumul de fructe proaspete aproape in tot cursul anului circa 10 luni din 12 ale unui an Avand o mare capacitate de pastrare si o buna rezistenta la manipulare fructele pot fi transportate cu usurinta la distante mari
Cultura porumbului
Porumbul ocupa locul 3 ca importanta in lume Aceasta pozitie se justifica printro serie de particularitati
-prezinta o mare capacitate de productie cu cca 50 decat celelalte cereale-are o mare plasticitate ecologica-este o planta prasitoare fiind o foarte buna premergatoare pentru majoritatea plantelor de
cultura-suporta bine monocultura-are un coeficient multiplicat de 150-400ori-semanande-se primavara mai tarziu permite esalonarea mai buna lucrarilor agricole-cultura este mecanizata
31
-recoltarea se face fara pericol de scuturare
Porumbul este utilizat icircn alimentaţia omului icircn furajarea animalelor şi ca materie primă pentru diferite industrii
Icircn alimentaţia omului porumbul se utilizează sub formă de mălai (făină) din care se prepară mămăliga sau diferite peparate de patiserie fulgi de porumb porumb zaharat conservat sub formă de boabe sau ştiuleţi pentru salate şi garnituri porumb fiert sau copt popcorn (porumb pentru floricele) Din germenii de porumb rezultaţi icircn urma măcinării boabelor prin presare se obţine un ulei alimentar de foarte bună calitate apreciat icircn alimentaţia dietetică
Icircn furajarea animalelor boabele de porumb constituie furajul concentrat de bază pentru toate speciile de animale Valoarea nutritivă a porumbului este de 117 - 130 unităţi nutritive la 1 kg boabe
Planta icircntreagă recoltată şi tocată icircn faza de maturitate icircn lapte-ceară se utilizează pentru obţinerea de siloz care este utilizat pe scară largă icircn hrana vacilor de lapte De asemenea planta icircntreagă se poate utiliza ca masă verde
Tulpinile de porumb (cocenii) rezultate după recoltarea boabelor se pot utiliza ca furaj Ciocălăii măcinaţi pot fi utilizaţi icircn hrana rumegătoarelor Boabele de porumb se utilizează ca materie primă pentru obţinerea de amidon glucoză
dextrină izoglucoză (icircndulcitor lichid) whisky etc Boabele de porumb se utilizează pe scară largă pentru obţinerea de biocombustibil (etanol) după cum planta icircntreagă verde se poate utiliza pentru obţinerea de biocombustibil (metanol etanol)
Tulpinile de porumb se pot utiliza icircn industria celulozei şi la fabricarea panourilor aglomerate
Din ciocălăi se poate obţine furfurol sau pot fi folosiţi drept combustibil De asemenea icircn gospodăriile tradiţionale tulpinile de porumb se utilizează drept combustibil
Pănuşile se utilizează pentru diferite icircmpletituri tradiţionale Mătasea porumbului (stigmatele florilor femele) poate fi utilizată icircn scop medicinal iar
polenul de porumb este colectat cu uşurinţă de către albinele melifere (plantă poleniferă)
Cultura gracircului
Gracircul este una dintre cele mai importante cereale si planta care ocupa pe glob cele mai mari suprafete Boabele de grau au continut ridicat in hidrati de carbon si substante proteice Miere de grau este materie prima pentru paine si produse de panificatie aliment de baza pentru 35-40 din populatia globuluiGraul se mai utilizeaza si in prelucrari industriale (alcool amidon dextrina glucoza) si furaj in hrana animalelorTaratele sunt un nutret concentrat bogat in proteine hidrati de carbon si substante minerale Paiele se utilizeaza in industria celulozei si in hrana animale
Gracircul este cea mai importantă plantă cultivată din care se obţine icircn principal pacircine aliment de bază pentru cca 40 din populaţia globului Prin măcinare din boabele de gracircu se obţine făina care este utilizată pentru prepararea de diferite produse de panificaţie şi patiserie
32
fabricarea de paste făinoase etc Boabele de gracircu intră icircn alcătuirea amestecurilor de cereale prentru micul dejun
Boabele de gracircu se utilizează icircn hrana animalelor ca atare sau măcinate De asemenea icircn furajarea animalelor se utilizează şi tăracircţa rezultată ca subprodus icircn urma procesului de măcinare aceasta fiind bogată icircn proteine lipide şi săruri minerale
Boabele de gracircu servesc ca materie primă icircn diferite industrii pentru obţinerea de amidon gluten spirt băuturi spirtoase (vodcă wisky) bere biocarburburant (bioethanol)
Paiele au utilizări multiple precum materie primă icircn industria celulozei şi hacircrtiei aşternut pentru animale furaj grosier icircngrăşămacircnt organic prin icircncorporare icircn sol după recoltare sau prin compostare producerea de energie termină prin arderea icircn arzătoare cu recuperare de căldură
Germenii de gracircu rezultaţi icircn urma procesului de măcinare sunt utilizaţi icircn hrana omului ca produse energizante (germeni consumaţi cu lapte sau miere de albine) ca adaus icircn diferite produse de panificaţie sau pentru obţinerea de ulei foarte apreciat icircn industria cosmetică
Aluatul conservat prin refrigerare şi aluatul modelat (de exemplu blaturi pentru pizza) icircncepe să fie din ce icircn ce mai apreciat pe piaţă
Gracircul romacircnesc este un gracircu de foarte bună calitate pentru panificaţie care poate fi valorificat atacirct pentru consumul intern cacirct şi la export pentru consum european şi icircn afara Europei
Gracircul ecologic este unul dintre produsele ecologice cele mai bine cotate şi cerute pe piaţa mondială
Cultura gracircului oferă următoarele avantaje - boabele au un conţinut ridicat icircn glucide şi proteine corespunzător cerinţelor organismului uman - boabele au o bună conservabilitate pe perioade mari de timp - boabele se transportă cu uşurinţă pe distanţe mari - boabele de gracircu au diferite alternative de valorificare - boabele de gracircu reprezintă o importantă sursă de schimburi comerciale pe piaţa mondială - gracircul se poate cultiva icircn diferite condiţii pedoclimatice asiguracircnd producţii satisfăcătoare peste tot unde se cultivă - tehnologia de cultivare este complet mecanizată şi bine pusă la punct fără probleme deosebite - gracircul este o foarte bună premergătoare pentru majoritatea plantelor de cultură - după soiurile timpurii de gracircu pot fi semănate culturi succesive mai ales dacă sunt condiţii de irigare
Alegerea soiurilor şi hibrizilor (criteriile avute icircn vedere soiurile şi hibrizi aleşi pentru fiecare cultură)
-criteriile avute icircn vedere ndashproducţie rezistenţe specifice conţinut de principii nutritive etc
-soiurile şi hibrizi aleşi pentru fiecare cultură + prezentarea listei cu soiuri pentru 2012 la culturile alese şi descrierea soiului respectiv
MĂRUL - SOIURI
33
Icircn funcţie de epoca de coacere a fructelor merele se icircmpart icircn (a) soiuri de varăMelba Red melba Şafran de vară Papirovka Mantet Quinte Akane Plat August (b) soiuri de toamnă Prima Slava Peremojţiam James Grive Red Calvil de Zăpadă Spartan Focuşor Codrene Coredana Reglndis etc (c) soiuri de iarnă Idared Speranţa Banana de iarnăWellspur Goldspur Golden Delicious Jonathan Jonared Yellowspur Renet Simerenco Coredar Wagener etc
Antreprenorul trebuie să elaboreze proiect de plantare a livezii la icircntreprinderileautorizate şi materialul săditor trebuie să fie procurat de la pepinierele licenţiate cu actelenecesare pentru posibilitatea de beneficiere de subvenţii Cele mai de perspectivă soiuri de mere şi cu o cere sporită pe piaţă sunt Golden DeliciousRed Delicious Jonathan Idared Fugi Granny Smith Gala Melrose Ionagold Elstar precum şisoiurile genetic rezistente la boli şi dăunători aşa ca Florina Prima Coredana CoredarGeneros Pionier
Piaţa Romacircniei la merele proaspete este reprezentată prin 50 la sută din soiuri colorate (complet roşu sau parţial) şi 50 la sută pentru soiurile necolorate (gal-bene şi verzi) Cele mai populare soiuri colorate sunt Jonathan şi Idared urmate de Jonagold Gala Gloster etc iar dintre cele necolorate predomină soiul Golden Delicious Soiurile Granny Smith şi Mutsu icircnregistrează vacircnzări modeste Dintre soiurile locale icircn supermarket-uri se comercializează Glorios şi Florina icircnsă icircn can-tităţi foarte mici Fructele de obicei sunt icircmpărţite icircn trei categorii mici (sub 70 mm) medii (70-90 mm) şi mari (peste 90 mm)
PORUMB ndash SOIURI
Porumbul face parte din familia Gramineae subfamilia Panicoideae tribul Maydeae genul Zea Genul Zea cuprinde 3 specii - Zea mexicana (Schrad) Recv et Mangel (sin Euchlaena mexicana) ndash teosinte1 anual - Zea perennis (Hitsch) Recv et Mangel (sin Euchlaena perennis) ndash teosinte peren - Zea mays L ndash porumbul cultivat
Porumbul cultivat cuprinde mai multe convarietăţi (grupe de varietăţi) cele mai importante fiind următoarele - Zea mays conv dentiformis Koumlrn (sin Zea mays conv indentata Sturt) denumit porumbul dinte de cal Se caracterizează prin boabele mari prismatice cu partea sticloasă (cornoasă) a endospemului dispusă pe părţile laterale ale bobului iar partea făinoasă (amidonoasă) dispusă icircn partea centrală şi superioară a bobului (fig 19) Prin uscare endospemul făinos icircşi reduce volumul se contractă şi determină apariţia unei depresiuni icircn partea superioară a bobului sub forma mişunei dintelui de cal de unde denumirea acestei convarietăţi de bdquoporumb dinte de calrdquo La această convarietate au fost creaţi primii hibrizi de porumb iar icircn prezent această convarietate are cea mai margă răspacircndire icircn lume Majoritatea hibrizilor de porumb aparţin acestei convarietăţi La noi icircn ţară primii hibrizi care au fost icircntroduşi icircn cultură aparţin acestei convarietăţi şi au fost aduşi din SUA de unde şi denumirea de bdquoporumb americanrdquo - Zea mays conv indurata (Sturt) Bailey denumit porumbul cu bobul tare porumbul sticlos Se caracterizează prin boabe rotunjite icircn partea superioară netede lucioase dure la spargere de unde vine denumirea de bdquoporumb tarerdquo Partea sticloasă a endospermului este dispusă la exteriorul bobului de jur-icircmprejurul acestuia iar partea făinoasă este dispusă icircn partea centrală a bobului uneori ajungacircnd pacircnă icircn partea superioară a bobului situaţie cacircnd determină apariţia
34
unei uşoare mişune (fig 20) Din această convarietate au făcut parte vechile populaţii şi soiuri romacircneşti de unde şi denumirea de bdquoporumb romacircnescrdquo - Zea mays conv aorista Grebensc denumit porumbul semisticlos Prezintă caracteristici intermediare icircntre convarietăţile dentiformis şi indurata Bobul este rotunjit mat icircn partea superioară şi uneori prezintă o uşoară adacircncitură - Zea mays conv everta Sturt (sin Zea mays conv microsperma Koumlrn) denumit porumb de floricele Se caracterizează prin plante cu o talie mai mică care au capacitatea de a forma mai mulţi ştiuleţi pe plantă Boabele sunt mici (MMB = 40-100 g) cu vacircrful rotunjit sau ascuţit Endospermul este aproape icircn icircntregime sticlos cu excepţia unei mici porţiuni icircn jurul embrionului care este amidonoasă Prin icircncălzire apa din grăunciorii de amidon din endospermul făinos se transformă icircn vapori care exercită o presiune asupra tegumentului pacircnă cacircnd determină spargerea acestuia moment icircn care conţinutul bobului se revarsă (boabele expandează) mărindu-şi volumul de 15-20 de ori formacircnd o masă albă-spongioasă respectiv aşa-numitele floricele
RUSTICA a castigat o pozitie de lider pe piata de porumb precoce din Europa de Nord si poseda o gama larga de seminte adecvata pentru toate pietele lumii HIBRIZI FOARTE PRECOCIBarbados - excelent pentru boabe si silozEarly Star - precoce si productivEnergy Star - foarte buna valoare alimentaraComera - performanta inalta HIBRIZI PRECOCIBatz - vigurosEurostar - lider in EuropaGalaStar - porumb pe care il veti adoraInagua - bun pentru boabe si siloz
GRAcircU ndash SOIURI
Cercetătorii de la Institutul de Cercetare - Dezvoltare Agricolă Fundulea au creat soiuri de grau productive si rezistente la secetaBOEMA soi de gracircu de toamnă extrem de productiv şi cu indici de calitate ridicaţi pentru panificaţie adaptat condiţiilor climatice din zona de cacircmpie din sudul ţării şi Moldova este un soi foarte precoce mai timpuriu la icircnspicat cu 1-3 zile faţă de soiul Flamura 85 talia plantei de 77-90 cm rezistent la iernare şi cădere arşiţă şi secetă rugina galbenă rezistenţă mijlocie la rugina brună şi făinare are calitate bună de morărit şi panificaţie
GRUIA este un soi de toamnă care a dat rezultate foarte bune icircn Oltenia şi Dobrogea este mai timpuriu cu 4 zile faţă de soiul Fundulea 4 talie de 76 cm se remarcă printr-o rezistenţă bună la iernare la cădere dar şi la rasele actuale de rugina galbenă
35
superior multor soiuri ca rezistenţă la făinare rugină brună şi septorioza frunzelor calitatea de panificaţie a soiului Gruia este apropiată de cea a soiului Dropia faţă de care tinde să aibă un gluten mai tenace soiul se evidenţiază printr-o productivitate ridicată icircn medie cu 9-12 mai mare faţă de soiurile martor sporul de producţie fiind mai mare icircn condiţii de secetă in pofida taliei sale scurte soiul se comportă foarte bine icircn condiţii de deficit hidric Gracircul aparţine genului Triticum familia Gramineae (Poaceae) Genul Triticum cuprinde un număr mare de specii de gracircu forme sălbatice şi cultivate clasificate diferit de-a lungul timpului
Pentru ţara noastră prezintă importanţă 2 specii şi anume Triticum durum Desf şi Triticum aestivum L Triticum durum Desf (fig 16) are tulpina plină icircn interior pe toată lungimea sau cel puţin icircn partea superioară Spicul este aristat cu ariste lungi comparativ cu lungimea spicului şi orientate paralel Boabele au aspect sticlos la maturitate şi sunt conice la capet Triticum aestivum L (fig 17) are tulpina goală icircn interior pe toată lungimea Spicul este nearistat sau aristat cu ariste mai scurte comparativ cu lungimea spicului şi orintate divergent Boabele sunt ovoidale sau alungit-ovoidale prevăzute cu un smoc de perişori la capătul superior Endospermul este făinos semisticlos sau sticlos
Gracircul comun reprezintă specia cea mai importantă care pe plan mondial reprezintă cca 90 din suprafaţa cultivată cu gracircu şi cea mai mare partea a suprafeţei cultivată cu gracircu din ţara noastră Gracircul comun are forme de toamnă şi de primăvară aproape icircntreaga suprafaţă din ţara noastră fiind cultivată cu gracircu de toamnă (gracircul de primăvară ocupă suprafeţe foarte mici nesemnificative)
Soiurile de gracircu cultivate icircn Romacircnia sunt icircn marea lor majoritate soiuri romacircneşti create la Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Fundulea sau icircn reţeaua de Staţiuni de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Aceste soiuri se caracterizează prin potenţial de producţie ridicat (9-10 tha) o bună rezistenţă la cădere ger iernare secetă şi boli o bună calitate şi stabilitate a recoltelor
23 Intocmirea asolamentului
Specificare HaSuprafaţa totală a terenului arabil 610Suprafaţa medie a solei (3 sole) 2033
Tabelul 2Schema rotaţiei culturilor
SOLAANUL 2012 2013 2014I măr măr mărII gracircu porumb gracircuIII porumb gracircu porumb
36
37
CAPITOLUL IIICAPITOLUL IIIORGANIZAREA PROCESULUI DE PRODUCŢIE AGRICOLĂORGANIZAREA PROCESULUI DE PRODUCŢIE AGRICOLĂ
31 Proiectarea producţiilor medii prin metoda bonităriiterenurilor agricole
Tabelul 3
Date iniţiale
Cultura Tipul de solSuprafaţa - ha (Si)
Nota de bonitare pentru
condiţiile ecologice (Pi)
Corecţia pt distanţă şi
felul drumului (k)
Coeficient de
potenţare (c)
Producţia medie
realizată
MărGracircuPorumb
Cernoziom 5 75 015 11 15000Cernoziom 303 80 018 12 4000Cernoziom 302 85 019 13 8000
TOTAL 610
2) Notele totale de bonitare pentru condiţiile ecologice (Ni)
MĂR ndash 575 = 375Ni = Si x Pi GRAcircU ndash 30380 = 24240
PORUMB ndash 30285 = 25670TOTAL = 50285
3) Nota medie ponderată de bonitare
50285 610 = 8243
1) Producţia ce revine pe un punct al notei medii ponderate de bonitare
P măr = 515000 375 = 200P gracircu = 3034000 24240 = 50
P porumb = 3028000 25670 = 9411
6) Corecţia totală icircn funcţie de distanţă şi drumuri Ct = S x kMĂR ndash 5015 = 075
Suprafaţă x coeficient corecţie GRAcircU ndash 303018 = 5454PORUMB ndash 302019 = 5738
TOTAL = 11267
38
7) Nota de bonitare recalculată (Nbr)
MĂR ndash 375-075 = 37425Nbr = Nota totală de bonitare ndash Corecţia GRAcircU ndash 24240-5454 = 2418546
PORUMB ndash
25670-5738 = 2561262
8) Notele totale de bonitare potenţate (Ntp)
MĂR ndash 3742511=4117
Ntp =Nota de bonitare recalculată (Nbr)
xCoeficient
de potenţare
GRAcircU ndash241854612=290225
PORUMB ndash
256126213=332964
9) Producţia totală pe cultură pentru fiecare unitate de sol (Pt)
MĂR ndash 4117200= 82340
Pt =Nota totală de
bonitare potenţată (Ntp)
x
Producţia ce revine pe un punct de
bonitare P(kgpunct)
GRAcircU ndash
29022550= 1451125
PORUMB ndash
3329649411=31335242
TOTAL= 4666989
10) Producţia medie la hectar Pmc1
Pm măr = Producţia totală Suprafaţa totală = 823405=16468
Rezultatele pentru celelalte culturi
Pmedie gracircu = 1451125303= 4789
Pmedie porumb =31335242302= 10376
39
32 STABILIREA CANTITĂŢILOR DE IcircNGRĂŞĂMINTE PE CULTURI
Calculul dozelor de icircngrăşăminte s-a efectuat ţinacircndu-se cont atacirct de
producţiile medii cacirct şi de existentul de suprafaţă activă din sol S-au luat icircn
considerare şi pierderile rezultate prin levigare
Icircn tabelul 4 este prezentat calculul dozelor de icircngrăşăminte chimice la ha
separat pentru cele 3 culturi icircn parte
Tabelul 4
Calculul dozelor de icircngrăşăminte chimice
Nr Crt
SPECIFICARE UM
CULTURA
GRAcircU PORUMB MĂRN P K N P K N P K
1 Producţie medie Kgha 4789 10376 16468
2 Consum specific Kg sat
23 11 20 20 21 20 5 3 6
3 Sa de administrat
Kg 11014
5268 9578
20752
2179 20752 8234 494 988
4 Sa icircn sol Kg 45 31 60 40 35 30 30 20 355 Diferenţa de
admKg sa
6514 2168 3578
16752
1829 17752 5234 294 638
6 Pierderi prin levigare
13 5 7 13 5 7 13 5 7
7 Cant pierdută prin levigare
Kg sa
847 108 25 2177
914 1242 68 147 446
8 Total sa de administrat
Kg 7361 2276 3828
18929
19204 18994 5914 3087 6826
9 Tipul de icircngrăşămacircnt
NO4NO3
Super P c
Sare potasică
NO4NO3
Super P c
Sare potasică
N P2O5 K20
10 Conţinutul icircn sa a icircngr
Kgt 345 40 40 345 40 40 345 40 40
11 Doza de icircngr de administrat
Kg 213 57 96 549 480 475 171 77 171
40
33 PLANUL DE CULTURĂ
Planul de cultură cuprinde structura culturilor dimensiunile fiecăreia
producţiile medii şi totale (tabelul 5)
Tabelul 5
Icircntocmirea planului de cultură
Cultura Suprafaţa (ha)
Producţii medii (kgha)
Producţia totală (t)
Preţ livrare (leikg)
Măr 5 16468 8234 2Gracircu 303 4789 1451 08
Porumb 302 10376 313355 1
34 FUNDAMENTAREA FIŞELOR TEHNOLOGICE PE CULTURI
Icircn vederea organizării proceselor de muncă şi de producţie icircn etapa pregătitoare se
icircntocmesc fişele tehnologice pe culturi Informaţiile cuprinse icircn fişele tehnologice servesc icircn
acelaşi timp la stabilirea tehnologiilor stabilirea destinaţiei producţiei determinarea volumului
lucrărilor mecanice şi manuale necesarul de forţă de muncă cantităţile de materiale şi mijloacele
financiare necesare pentru aprovizionare
DATELE NECESARE
1 Culturile incluse icircn planul de producţie al firmei
2 Suprafaţa ocupată de fiecare cultură icircn parte
3 Culturile premergătoare
4 Producţia medie şi totală a fiecărei culturi
5 Lucrările tehnologice icircn ordinea cronologică a executărilor
6 Perioada de executare şi data lucrării
7 Mijloacele cu care se execută lucrarea
8 Tarifele de plată pentru lucrările mecanice
9 Tarifele de plată pentru lucrările manuale pe categorii
10 Cuantumul taxelor pentru CAS şomaj risc asigurare
11 Amortismentul specific
12 Materialele necesare procesului tehnologic consumul normat pe UM preţul unitar şi cota
pentru cheltuielile de aprovizionare
41
13 Cota de cheltuieli indirecte (comune şi generale)
MODUL DE LUCRU
1 Se icircnscriu icircn fişă datele privind suprafaţa şi producţia medie Producţia medie se planifică
icircn raport cu fertilitatea solului şi cantitatea de icircngrăşămacircnt aplicată
2 Se icircnscriu lucrările tehnologice icircn ordinea executării lor precizacircndu-se toată perioada
optimă de execuţie şi durata fiecărei lucrări
3 Pentru fiecare icircn parte se determină volumul lucrărilor sumele necesare şi materiale
4 La lucrările manuale icircn raport cu volumul lucrării se calculează numărul de zile om iar
fondul de salarii rezultă icircnmulţind numărul de zile om necesar pentru evaluarea lucrării cu
tariful pe ziom corespunzător
5 Taxele asupra fondului de salarii se calculează aplicacircnd cota icircn proporţie de 30 pentru
CAS 5 pentru fondul de şomaj 1 pentru risc şi asigurare impozit 15 asupra sumei
care reprezintă fondul de salarii
6 Amortismentul specific se determină icircn raport cu valoarea de inventar a mijlocului fix
folosit exclusiv la cultura respectivă şi durata de folosire
7 Cota de cheltuieli pentru aprovizionare se calculează o cotă parte din valoarea
materialului folosit
8 Din icircnsumarea pentru lucrările mecanice lucrările manuale taxe asupra valorilor
materialelor se obţin cheltuielile de producţie
9 La cheltuielile directe se aplică cota de cheltuieli comune şi prin icircnsumarea lor se
determină cheltuielile de producţie
10 După fiecare trimestru se fac totalurile
11 Se calculează indicatorii cheltuieli de producţie la hectar şi costul la tona de produs
42
44
45
46
47
35 Organizarea lucrării de semănat la cultura gracircului
Semănatul este una dintre cele mai importante lucrări agricole de care depinde icircn ultimă instanţă obţinerea de producţii ridicate Suprafeţele icircntinse ocupate de culturi precum şi termenele restracircnse icircn care trebuie executat fac ca procesul de muncă al semănatului să ocupe un loc important icircn activitatea de producţie a exploataţiilor agricole
Etapele organizării lucrărilor de semănat cereale păioase sunt următoarele1 se stabileşte componenţa agregatului de semănat potrivit condiţiilor existente
(tractor plus semănătoare SUP-29 sau SUP-21)2 Se determină necesarul de agregate pentru terminarea semănatului icircn termen
optim folosind formula
icircn care
N ndash numărul de agregate pentru terminarea lucrării icircn timpul propusS ndash suprafaţa de icircnsămacircnţatn ndash numărul de zile icircn care trebuie terminată lucrareaP ndash randamentul zilnic al maşinii
(1)N = 303(512) = 5 agregate
Aşadar icircn prealabil trebuie cunoscut randamentul zilnic al agregatului de semănat folosit Aceasta se calculează după formula
icircn
care
P ndash randamentul zilnic al agregatului (ha)B ndash lăţimea de lucru a agregatului icircn lucru (m)V ndash viteza de deplasare a agregatului
icircn lucru (moră)t ndash durata zilei de lucru (ore)H ndash coeficientul de folosire a timpului de lucru (070-080)
(2)P = 366000807 10000 = 12 ha
3 Stabilirea lungimii marcatoarelor semănătoriiLungimea marcatoarelor adică distanţa la care trebuie aşezată piesa activă a marcatorului faţă de ultimul brăzdar se stabileşte icircn funcţie de
lăţimea de lucru a semănătorii (B) distanţa icircntre două brăzdare (b) distanţa icircntre roţile din faţă sau marginile exterioare ale şenilelor
tractorului (c)
= 11
= = 26
49
49
Cacircnd tractorul poate urmări urma lăsată de marcator atacirct cu roata din dreapta cacirct şi cu roata din stacircnga lungimea celor două marcatoare este egală şi este dată de relaţia
4 Stabilirea debitului semănătorii icircn funcţie de norma de sămacircnţă la hectar La icircnceputul lucrării trebuie icircntotdeauna să se verifice corectitudinea reglării debitului la icircnsămacircnţare Această verificare se face după formula
icircn
care
G ndash cantitatea de sămacircnţă cursă din semănătoare la un număr stabilit de icircnvacircrtiri a roţii semănătoriiA ndash norma de semănat la un ha (kg)d ndash lungimea roţii semănătorii (m)B ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)O ndash nr de icircnvacircrtituri a roţii semănătorii
(6)G= 2501743620 10000 = 313
5 Stabilirea dimensiunilor postatelor la semănat Lungimea maximă a postatelor la semănat este icircn funcţie de capacitatea cutiei semănătorii Pentru a uşura organizarea transportului de seminţe este indicat ca alimentarea semănătorii cu seminţe să se execute la un singur capăt a postatei ~n acest caz lungimea maximă a postatei se calculează după formula
icircn
care
L ndash lungimea maximă a postatei (m)Q ndash capacitatea coşului de alimentare
a semănătorii (kg)Y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii coşului de alimentare a semănătorii (icircn medie 070-080)A ndash norma de semănat (kgha)B ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)
(7)L = (051000040007) (25036) = 1556m
Icircn ce priveşte lăţimea postatei aceasta se determină icircn funcţie de lăţimea totală a parcelei de icircnsămacircnţat şi de metoda de deplasare a agregatului Ea se calculează aşa icircncacirct să asigure de lucru agregatului pentru 1-2 zile de lucru
Lăţimea postatei la semănatul icircn suveică se calculează după formula
icircn care
l ndash lăţimea postatei (m)P ndash productivitatea zilnică a agregatului (hazi)Z ndash durata icircn zile a lucrului pe aceeaşi postată (1-2 zile)L ndash lungimea postatei (m)
(8)l = 10000122 1556 = 154m
6 Lăţimea zonei de icircntoarcere a agregatului Pentru icircntoarcerea agregatului la capetele parcelei se delimitează o facircşie de teren denumită bdquozonă de icircntoarcereldquo Delimitarea acestei zone se face icircn cazul deplasărilor icircn parcursul liniar cu buclă şi fără buclă Lăţimea zonei de icircntoarcere este dată de relaţia
50
50
icircn care
E ndash lăţimea zonei de icircntoarcereR ndash raza de icircntoarcere a agregatuluie ndash lungimea de ieşire a agregatului (adică distanţa de la centrul agregatului mijlocul osiei motoare a tractorului) pacircnă la organele active ale maşinii
(9)E = 34 + 15 = 135m
Aceasta reprezintă lungimea cu care trebuie să se deplaseze centrul agregatului pentru aducerea organelor active ale maşinii agricole pe linia de icircntoarcere a lucrului
7 Stabilirea distanţei dintre punctele de alimentare a semănătorii Distanţa dintre punctele de alimentare a semănătorii se determină icircn funcţie de metoda de deplasare a agregatului la semănat ~n cazul semănatului icircn suveică lungimea postatei este determinată icircn funcţie de capacitatea cutiei de seminţe icircn aşa fel ca alimentarea semănătorii să se facă numai la unul din capetele postatei distanţa dintre punctele de alimentare se află după formula
icircn care
D ndash distanţa dintre punctele de alimentare (m)B ndash lăţimea de lucru a agregatului (m)T ndash numărul turelor (adică nr curselor dus-icircntors) pe care le face agregatul pacircnă la golirea coşului semănătorii
(1)D = 2362 = 144m
Icircn cazul cacircnd lungimea postatei nu este determinată icircn funcţie de capacitatea cutiei de seminţe este necesar ca icircn prealabil să cunoaştem turele pe care le face agregatul pacircnă la golirea coşului semănătorii Aceasta se determină icircmpărţind lungimea drumului pe care icircl face semănătoarea pacircnă la golirea cutiei sale pe lungimea cursei de lucru dus şi icircntors ~n acest scop se foloseşte următoarea formulă
icircn care
T ndash numărul turelorQ ndash capacitatea cutiei semănătorii
(kg)Y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii cutiei (080)A ndash norma de semănat (kgha)B ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)L ndash lungimea postatei (m)
T= (1000040007) (2503621556) = 1Icircn cazul semănării icircn bdquolaturildquo sau bdquope două jumătăţi ale postateildquo distanţa dintre
punctele de alimentare se calculează după formula = 136 = 36
(semnificaţiile literelor sunt aceleaşi ca la formulele (10) şi (11)
51
51
8 Stabilirea cantităţilor de seminţe ce se pun la punctele de alimentare Cantităţile de seminţe care se pun la primul punct de alimentare se calculează după formula
= 4001 = 400kgiar cantitatea care se pune la punctele următoare este
icircn care
C ndash cantitatea de seminţe necesară alimentării agregatului (kg)Q capacitatea coşului semănătorii (kg)y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii cutieia ndash nr semănătorilor icircn agregat
(14)C1 = 400071 = 280kg
9 Stabilirea necesarului zilnic de muncitori pentru semănat şi transportat seminţele Necesarul zilnic de muncitori pentru deservirea semănătorilor variază icircn raport cu numărul de agregate folosite zilnic şi al maşinilor ce compun agregatul
10 Necesarul de mijloace de transport se stabileşte icircn funcţie de cantităţile de seminţe necesare semănătorilor la o icircncărcare timpul de golire a semănătorilor capacitatea mijloacelor de transport distanţa de transport şi timpul necesar pentru un ciclu de transport
~n primul racircnd se determină timpul icircn care se consumă cantitatea de seminţe existentă icircn cutia semănătorii folosind relaţia
icircn care
q ndash capacitatea cutiei semănătorii (kg)085 ndash coeficientul de folosire a cutiei semănătoriiB ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)V ndash viteza de lucru a agregatului (moră)N ndash norma de sămacircnţă la ha (kg)
Tgol = (10000400085) (366000250) = 063h = 38min
Numărul de mijloace de transport necesare zilnic se determină pe baza relaţiei
icircn care
Nt ndash numărul mijloacelor de transportn ndash numărul semănătorilor ce lucreazăt ndash durata unui ciclu de transport (min)Cm ndash capacitatea mijlocului de transport (kg)
Nt = (540008530) (38400) = 33 = 311 Se determină necesarul de saci pentru transportul seminţelor cunoscacircnd că
pentru uşurarea manipulării se recomandă ca un sac să aibă 40 kg
Nr saci = (512250) 40 = 375 sacizi
52
52
Centralizarea datelor
Nr crt
Specificare UMAgregatul folosit
Tractor + (SUP-29)
Tractor + SUP-21
1 Productivitatea zilnică a agregatului haschimb 12
2 Necesarul zilnic de-tractoare nr 5-semănători nr 5
3Productivitatea zilnică a tuturor agregatelor
hazi 60
4Dimensiunile solei de semănat
-lungime m 1556-lăţime m 1947-suprafaţă ha 303
5Dimensiunea parcelelor de semănat
-lungime m 1556-lăţime m 154-suprafaţă 24
6Lungimea marcatorului
-dreapta m 11-stacircnga m 26
7Norma de icircnsămacircnţare
-la 20 icircnvacircrtituri kg 3-la hectar kg 250
8Distanţa dintre punctele de alimentare cu seminţe
m 144
9Cantitatea de seminţe ce se pune la punct de alimentare
-la primul punct
kg 400
-la punctele următoare
kg 280
10 Necesarul zilnic de muncitori
-pt servirea semănătorii
nr 5
-pt transportul seminţelor
nr 3
-total nr 8
11Lăţimea facircşiei de icircntoarcere a agregatului
m 135
12Necesarul zilnic de mijl de transport
-atelaje nr-tractor+remorcă nr 3-auto-camion nr
13Necesar saci pt transportul seminţelor
nr 375
53
53
36 Evaluarea producţiei
Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţieiacestora
Evaluarea se face icircn două etape1) icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele
caracteristice de dezvoltare a plantelor2) icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite
norme standardizate~n funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfel
1) Gracircu orz (orz - 1 iunie gracircu - 15 iunie) Gracircu Boemandash se stabileşte numărul punctelor de control icircn funcţie de mărimea şi
uniformitatea parcelelor(icircn cazul parcele de pacircnă la 100 ha - 5 puncte pe suprafeţe mai mari de 100 ha - 10 puncte)
Determinările se fac cu ajutorul ramei metrice (un cadru de 1 metru patrat)Metodologie de lucrundash se numără spicele din interiorul ramei metricendash se stabileşte numărul mediu de boabe icircn spicndash se calculează producţia medie la hectar astfel
Q kgha = (360353610000) (10001000) = 4536kgha
Q kgha - producţia medie kgha Nsp - număr mediu de spice la mp (medie pe toate punctele de control) 360Nb - număr mediu de boabe icircn spice 35MMB - greutatea a 1000 boabe (grame)3610000 mp = 1 ha1000 x 1000 = 1000 grame x 1000 boabe
Exemplu
2) Porumb (1 septembrie) DKC 3511ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 28 mp (4 racircnduri x 070 x 10 m
lungime 070 (m) - distanţa dintre racircnduri)ndash se numără ştiuleţii la fiecare punct de controlndash se calculează numărul de ştiuleţi la hectar
54
54
Nstha = (30010000)(510) = 60000
Nstha - număr de ştiuleţi la hanst - numărul de ştiuleţi număraţi la toate punctele de controld - suprafaţa unui punct de control (mp)i - numărul punctelor de control
ndash se determină apoi numărul de boabe pe ştiuletendash se calculează apoi producţia medie la hectar
Q kgha = (60000588337) (10001000) = 11889 kgha
Q kgha - producţia medieNst - număr ştiuleţi la hectar 60000Nb - număr mediu de boabe pe ştiulete 588MMB - greutatea a 1000 boabe (grame) 337
Exemplu
3) Floarea soarelui (15 august)ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 28 mp (4 racircnduri x 070 x 10)ndash se numără capitulele la fiecare punct de control şi se stabileşte numărul mediu
de capitule la ha după formula
Ncpha - număr total de capitule la hancp - număr de capitule numărate la toate punctele de controld - suprafaţa unui punct de controli - numărul punctelor de control
ndash se determină numărul mediu de seminţe pe capitul(Ns)ndash se calculează producţia medie la hectar astfel
55
55
Q kgha - producţia medieNcp - număr mediu de capitule la hectarNs - număr seminţe pe capitulMMB - greutatea a 1000 seminţe icircn grame
Exemplu
4) Sfecla de zahăr (1 septembrie)ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 10 mp (3 racircnduri x 045 m x 74 m
lungime)ndash la fiecare punct de control plantele se recoltează se decoletează (tăierea
frunzelor) se curăţă de pămacircnt şi se cacircntărescndash se determină producţia medie astfel
q - cantitatea de rădăcini recoltate din punctele de control (kg)d - suprafaţa unui punct de control (mp)i - numărul punctelor de control
ndash la producţia stabilită se adaugă sporul de producţie ce se va realiza de la data evaluării la data prevăzută a se recolta (18 grziplantă)
Exemplu
5) Fructe (1 septembrie) MĂRMetoda de evaluare diferă icircn funcţie de tipul de livadă clasică sau intensivă dar
icircn mare constă icircn următoarele etapendash se stabileşte numărul de pomi pentru examinare (2 - 5 ) 480ndash se determină numărul mediu de fructe pe pom şi greutatea acestora icircn kg 30kg
167 de fructe
56
56
ndash se icircnmulţeşte numărul mediu de fructe pe pom cu numărul de pomi existenţi la ha şi se obţine astfel producţia medie la ha 16032 kgha
6) Struguri (de masă - 15 iulie de vin - 1 septembrie)ndash evaluarea se face separat la viile nobile şi la viile de hibrizindash se stabileşte numărul de butuci pe rod la ha cu relaţia
Nbha - numărul de butuci pe rod la hadr - distanţa dintre racircnduri (m)db - distanţa icircntre butuci pe racircnd (m)Ng - număr mediu de goluri (butuci neproductiviinexistenţi) la ha icircn procente
ndash se evaluează producţia de struguri pe butuc număracircndu-se toţi strugurii de pe un număr de 1 - 2 din butucii existenţi pe lot (se recomandă să se efectueze numărătoarea strugurilor pe fiecare al 10-lea butuc din 15 icircn 15 racircnduri)
Producţia de struguri pe butuc se calculează astfel
Pmb - producţia medie pe butuc (grame)Gms - greutatea medie a strugurilor (grame)Ns - numărul de struguri total găsiţi la numărătoareNba - numărul butucilor analizaţi
ndash se calculează producţia medie de struguri la ha cu formula
Pmha - producţia medie de struguri la ha (kg)Nbha - numărul de butuci pe rod la haPmb - producţia medie pe butuc (grame)
Exemplu
57
57
CAPITOLUL IV DETERMINAREA PRAGULUI DE RENTABILITATE (A PUNCTULUI CRITIC) PE CULTURI
Punctul critic marchează acea dimensiune a producţiei medii la care icircncasările din
valorificarea producţiei sunt egale cu cheltuielile totale de producţie deci acel punct al
producţiei medii la care nu se obţine profit dar nu se icircnregistrează nici pierderi
Mărimea costului de producţie şi a ratei profitului se găsesc icircntr-o stracircnsă legătură
cu raportul dintre cheltuielile de exploatare şi cantitatea de produse realizate Prin analiza
costurilor şi cheltuielilor de exploatare icircntreprinzătorul poate calcula nivelul minim de
activitate cerut de menţinerea icircn stare de funcţionare a firmei Cunoscacircnd pragul de
rentabilitate se poate proiecta volumul de vacircnzări icircn vederea obţinerii profitului scontat
De asemenea creditorii şi investitorii solicită adesea efectuarea analizei punctului
critic pentru a ajuta icircn evaluarea cacircştigurilor potenţiale ale unei afaceri şi icircn consecinţă
aceasta trebuie introdusă icircn planul de afaceri
Punctul critic se poate determina icircn două moduri şi anume fără profit programat
sau cu profit programat
Calculul punctului critic fără profit programat este exprimat printr-o relaţie
simplă
y = yי
y = Pvx
yי = Cvx + CF
Pvx = Cvx + CF
x(Pv ndash Cv) = CF
icircn care
y ndash veniturile din valorificarea producţiei (mii lei)
yי - cheltuielile totale icircnregistrate (mii lei)
Pv ndash preţul de vacircnzare unitar
x ndash producţia medie sau volumul vacircnzărilor (unităţi fizice)
Cv ndash cheltuieli variabile unitare
58
58
CF ndash costuri fixe totale
De unde x marchează acea dimensiune a producţiei la care nu se icircnregistrează nici
profit nici pierderi
Determinarea cantitativă şi reprezentarea grafică a PC la cultura Porumb
Cheltuielile variabile
NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrarii
CheltuieliCheltuieli variabilevariabile
(lei) (lei)
CheltuieliCheltuieli variabile variabile
(lei t (lei t ))
(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)
11 Incărcat transportat IC (PK) t 2881 180225 575
22 Descărcat IC (PK) t 2881 2444609 78
33 Incărcat transportat IC (N) t 10 2484545 793
44 Descărcat IC (N) t 1655 6371 02
55 Transportat apa prep sol mii l 30 599 019
66 Incărcat transportat săm t 66 599359 191
77 Recoltat porumb boabe t 530 2606662 832
88 Transportat porumb boabe t 225 1245 04
99
1010
TOTALTOTAL 9962236 31792
a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch Variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologicacopy= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)
59
59
Cheltuielile fixe
NrNr CrtCrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe
(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe
(lei ha)(lei ha)
(a)(a) (b)(b) copycopy (d)(d) (e)(e)
11 Adm Şi deservit IC (PK) ha 302 617645 2045
22 Arat 25 cm +grăpat ha 302 1140192 3775
33 Adm Şi deservit IC (N) ha 302 630389 2087
44 Erbicidat şi deservit ha 302 61155 2025
55 Discuit si preg Pat germ Ha 302 586536 1942
66 Semănat +deservit ha 302 472517 1565
77 Prăşit mecanic I ha 302 819024 2712
88 Prăit mecanic II ha 302 654182 2166
99
1010
TOTALTOTAL 5532035 18318
(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)
60
60
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura porumb - fără profit programat
Ch variabile Cv = 9962236 lei
Ch fixe totale CF = 5532035 lei
Ch fixeha CFha = 18318 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 11 leikg = 1100 leit
Producţia totală de PT= 313355 t
Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 302 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 33961599 lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 9962236 + 33961599 = 133583959 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 133583959 313355=
4263leit
Productia medie de porumb la punctul critic (X)
X= (CFha)(Pv-CVt) = 18318 ( 1100 ndash 4263 ) = 272 tha = 2720 kgha
Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 272 tha 4263 leit = 115953 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx =18318 leiha+ 115953 leiha =299133 leiha
Nivelul producţiei de 2720 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la
cultura porumb icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de
2720 la preţul de 11 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie
Depăşirea acestui nivel al producţiei (2720 ha) duce la obţinerea unui profit iar
scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi
61
61
62
PROFI
T
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
2720 kg2720 kghaha
4000
3000
1000
2000
5000
7000
6000
18318
leiha
299133
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura porumb ndash fără profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
62
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura porumb - cu profit programat
Ch variabile Cv = 9962236 lei
Ch fixe totale CF = 5532035 lei
Ch fixeha CFha = 18318 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 11 leikg = 1100 leit
Producţia totală de PT= 313355 t
Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 302 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 33961599 lei
Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)
Pr = 500000lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 9962236 + 33961599 = 133583959 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 133583959 313355=
4263leit
Profitul programat pe ha (Prha) Prha=PrS =500000302= 165562 leiha
Producţia medie de porumb la punctul critic (X)
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 18318+165562) ( 1100 - 4263 )= 517 tha
= 5170 kgha
Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 517 tha 4263 leit = 220397 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx = 18318 leiha+ 220397leiha = 403577 leiha
63
63
64
profit
suplimen
tar
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
5170 kg5170 kghaha
4000
3000
1000
2000
5000
7000
6000
18318
leiha
403577
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura porumb ndash cu profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
Profit programatProfit programat
PROFI
T
5000
64
Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura porumb
Specificare UMFara profit programat
Cu profit programat
Ch variabile Cv lei 9962236 9962236
Cheltuielile indirecte Ch ind lei 33961599 33961599
Ch variabile totale CVT lei 133583959 133583959
Ch variabile t CVt leit 4263 4263
Ch fixe totale CF lei 5532035 5532035
Ch fixe ha CFha leiha 18318 18318
Profit programat total Pr lei 500000
Profit programat ha Prha leiha 165562
X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 2720
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 5170
Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 115953 220397
Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 299133 403577
Preţ de vacircnzare t Pv leit 1100 1100
Suprafaţa cultivată S ha 302 302
65
65
DETERMINAREA CANTITATIVĂ ȘI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA gracircu
Cheltuielile variabile
NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrarii
CheltuieliCheltuieli variabilevariabile
(lei) (lei)
CheltuieliCheltuieli variabile variabile
(lei t (lei t ))
(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)
11 Incărcat transportat IC (PK) t 4605 260015 179
22 Descărcat IC (PK) t 4605 495645 341
33 Incărcat transportat săm t 666 601343 414
44 Incărcat transportat IC (N) t 10 97019 669
55 Descărcat IC (N) t 6454 24848 017
66 Transportat apa prep sol mii l 30 599 04
77 Recoltat grau t 530 2614762 1802
88 Transportat gracircu t 225 1245 09
99
1010
TOTALTOTAL 49504298 34115
a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)
66
66
Cheltuielile fixe
NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe
(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe
(lei ha)(lei ha)
(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)
11 Adm şi deservit IC (PK) ha 303 619685 2045
22 Arat 18 - 20 cm +grăpat ha 303 1025772 3385
33 Discuit si preg pat germ ha 303 588479 1942
44 Semănat +deservit ha 303 474081 1565
55 Adm şi deservit IC (N) ha 303 632476 2087
66 Adm şi deservit ha 303 613575 2025
77
88
99
1010
TOTALTOTAL 3954068 130497
(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)
67
67
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura gracircu - fără profit programat
Ch variabile Cv = 49504298 lei
Ch fixe totale CF = 3954068 lei
Ch fixeha CFha = 130497 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 09 leikg = 900 leit
Producţia totală de gracircu PT= 145107 t
Suprafata cultivată cu gracircu S = 303 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 14849866 lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 49504298 + 14849866 = 64354164 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 64354164 145107 =
4435leit
Productia medie de gracircu la punctul critic (X)
X= (CFha)(Pv-CVt) = 130497 ( 900 - 4435 ) = 286 tha
= 2860 kgha
Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 286 tha 4435 leit = 12684 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx = 130497 leiha+ 126841 leiha = 257338 leiha
Nivelul producţiei de 2860 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la
cultura de gracircu icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de
2860 la preţul de 09 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie
Depăşirea acestui nivel al producţiei (2860 ha) duce la obţinerea unui profit iar
scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi
68
68
69
PROFI
T
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
2860 kg2860 kghaha
4000
3000
1000
2000
5000
7000
6000
130497
leiha
257338
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura gracircu ndash fără profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
69
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura gracircu - cu profit programat
Ch variabile Cv = 49504298 lei
Ch fixe totale CF = 3954068 lei
Ch fixeha CFha = 130497 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 09 leikg = 900 leit
Producţia totală de gracircu PT= 145107 t
Suprafata cultivată cu gracircu S = 303 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 14849866 lei
Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)
Pr = 400000 lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 49504298 + 14849866 = 64354164 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 64354164 145107 =
4435leit
Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 400000 303 =
132013 leiha
Producţia medie de gracircu la punctul critic (X)
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 130497 + 132013 ) ( 900 - 4435 )
= 575 tha = 5750 kgha
Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 575tha 4435 leit = 255012 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx =130497 leiha+ 255012leiha = 385509 leiha
70
70
71
profit
suplimen
tar
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
5750 kg5750 kghaha
4000
3000
1000
2000
5000
7000
6000
130497
leiha
3855
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura gracircu ndash cu profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
Profit programatProfit programat
PROFI
T
5000
71
Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura gracircu
Specificare UMFara profit programat
Cu profit programat
Ch variabile Cv lei 49504298 49504298
Cheltuielile indirecte Ch ind lei 14849866 14849866
Ch variabile totale CVT lei 64354164 64354164
Ch variabile t CVt leit 4435 4435
Ch fixe totale CF lei 3954068 3954068
Ch fixe ha CFha leiha 130497 130497
Profit programat total Pr lei 400000
Profit programat ha Prha leiha 132013
X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 2860
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 5750
Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 12684 255012
Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 257338 385509
Preţ de vacircnzare t Pv leit 900 900
Suprafaţa cultivată S ha 303 303
72
72
DETERMINAREA CANTITATIVĂ ȘI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA măr
Cheltuielile variabile
NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrarii
CheltuieliCheltuieli variabilevariabile
(lei) (lei)
CheltuieliCheltuieli variabile variabile
(lei t (lei t ))
(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)
11 Incărcat transportat IC (PK) T 124 694 84
22 Descărcat IC (PK) T 124 145896 177
33 Adm şi deservit IC (PK) T 50 691 839
44 Administrat gunoi de grajd T 50 288 35
55 Săpat gropi pt plantat pomi Buc 048 281 34
66 Plantat + udat Buc 048 7488 909
77 Tăieri de forma coroanei Buc 25 25 03
88 Incărcat transportat IC (N) T 0855 1107 134
99 Adm şi deservit IC T 5 896 109
1010 Transportat apa prep sol T 3 4592 558
1111 Recoltat prune T 5 187 23
1212 Transportat prune T 8234 14327 174
TOTALTOTAL 1914066 2325
a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)
Cheltuielile fixe
73
73
NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe
(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe
(lei ha)(lei ha)
(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)
11 Arătură in livadă Ha 5 2057 4114
22 Discuit arătura Ha 5 913 1826
33 Prăşit printre racircnduri Ha 5 804 1608
44 Stropit cu insecto-fungicide Ha 5 1802 3604
55 Erbicidat şi deservit Ha 5 690 138
66
77
88
99
1010
TOTALTOTAL 6266 12532
(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)
74
74
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura măr - fără profit programat
Ch variabile Cv = 1914066 lei
Ch fixe totale CF = 6266 lei
Ch fixeha CFha = 12532 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 1 leikg =1000 leit
Producţia totală de mere PT= 8234 t
Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 5 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 673021 lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 1914066 + 673021 = 2587087 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 2587087 8234 = 3142 leit
Productia medie de mere la punctul critic (X)
X= (CFha)(Pv-CVt) = 12532 ( 1000 - 3142 ) = 19 tha
= 1900 kgha
Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 19 tha 3142 leit = 59698 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx =12532 leiha+ 59698 leiha =185018 leiha
Nivelul producţiei de 1900 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la
cultura de măr icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de
1900 la preţul de 1 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie Depăşirea
acestui nivel al producţiei (1900 ha) duce la obţinerea unui profit iar scăderea
producţiei sub acest nivel determină pierderi
75
75
76
PROFI
T
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
1900 kg1900 kghaha
4000
3000
1000
2000
5000
7000
6000
12532
leiha
185018
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura măr ndash fără profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
76
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura măr - cu profit programat
Ch variabile Cv = 1914066 lei
Ch fixe totale CF = 6266 lei
Ch fixeha CFha = 12532 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 1 leikg =1000 leit
Producţia totală de mere PT= 8234 t
Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 5 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 673021 lei
Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)
Pr = 100000 lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 1914066 + 673021 = 2587087 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 2587087 8234 = 3142 leit
Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 100000 5
= 20000 leiha
Producţia medie de mere la punctul critic (X)
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 12532 + 20000 ) (1000 - 3142 )
= 31 tha = 31000 kgha
Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 31 tha 3142 leit = 97402 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx =12532 leiha+97402 leiha = 109934 leiha
77
77
78
profit
suplimen
tar
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
31000 kg31000 kghaha
7500
5000
1000
2500
10000
15000
12500
12532
leiha
109934
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura măr ndash cu profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
Profit programatProfit programat
PROFI
T
5000
78
Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura măr
Specificare UMFara profit programat
Cu profit programat
Ch variabile Cv lei 1914066 1914066
Cheltuielile indirecte Ch ind lei 673021 673021
Ch variabile totale CVT lei 2587087 2587087
Ch variabile t CVt leit 3142 3142
Ch fixe totale CF lei 6266 6266
Ch fixe ha CFha leiha 12532 12532
Profit programat total Pr lei 100000
Profit programat ha Prha leiha 20000
X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 1900
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 31000
Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 59698 97402
Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 185018 109934
Preţ de vacircnzare t Pv leit 1000 1000
Suprafaţa cultivată S ha 5 5
79
79
CAPITOLUL VCAPITOLUL VCONCLUZII ŞI RECOMANDĂRICONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI
Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţiei acestora
Evaluarea se face icircn două etape- icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele caracteristice de dezvoltare a plantelor- icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite norme standardizate
Icircn funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfelPorumb 3133 toneGrau 1451 toneMăr 82 toneEfectuacircnd eficiența celor trei culturi icircn urma rezultatelor acestora am
observat că cultura cea mai favorabilă este porumbul urmată de cultura grăacircluiPe viitor cea mai bună cultură atat cantitativă cacirct și calitativă este cultura porumbului
80
80
1
DELTA COM SRL NEAMT
7000000 50 7 ZILE
str Aleea Ulmilor nr 21A Neamt
2Dorivi Prodcom SRL Baneasa Str Alexandru Zirra Nr 5 3500000 25 7 ZILE
3Eurolil SRL - Aleea Targului BlA 9 ScA15 Neamt 615200 3500000 25 7 ZILE
TOTAL 14000000 100 7 zile
Tabel B52Datele de identificare ale principalilor clienţi
Nr Crt Societate
Cod Unic de Inregistrare
Telefon
AdresaFax
1DELTA COM SRL 19845043
756987341 str Aleea Ulmilor nr 21A Neamt
2Dorivi Prodcom SRL 16534567
757453421 Baneasa Str Alexandru Zirra Nr 5
3 Eurolil SRL 1599114975519543
2 Aleea Targului BlA 9 ScA15 Neamt 615200
Produsele obținute ndash Miere albatarate si altele ndash sunt valorificate pe baza de
contract cu ALFA COM SRL ASCO Prodcom SRL FOOD AZ SRL care preia marea
parte a cantititatii de miere aceasta fiind folosita in domeniul panificatiei Distribuția se
efectueaza direct fara inermediari Livrarile se fac zilnic cu termene de plata la 7 zile
PARTEA A II - A - DESCRIEREA INVESTIȚIEI
C PREZENTAREA PROIECTULUI
C1 Obiectivele proiectuluiFerma de cultivare a
Folosirea metodelor biologice de control al buruienilor ndash micoerbicidele
15
Diversificaea și implementarea masurilor biologice icircn tehnologia de cultivare a graului de toamnaporumbului si marului
Producerea de cereale ecologice Integrarea producției prin achiziționarea unei COMBINE DEUTZ-FAHR
MODEL 6060 HTS si a unui TRACTOR SAME MODEL EXPLORER 3-100 pentru o mai buna valorificare a solului si pentru producerea unei mai mari cantitați de grau si porumb in localitatea Secuieni jud Neamt
Achizitionarea unui Cultivator Maschio MG 300 Stabwalze 500 Valorificare producției secundare
Suprafata destinata pentru cele trei culturi avute in vedere va fi urmatoarea Mar 5 ha Grau 303 ha Porumb 302 ha
Bugetele de venituri si cheltuieli agrozootehnice
Buget de venituri - cheltuieli și consumuri intermediare pentru produsul ndash Miere
Indicatori UMCantitat
e
Pret VALOAR
EUM
ICONSUMURI (CHELTUIELI) MATERIALE (1+2+3+4+5+6) 3198100
1 Combustibil L 2000 59 11800002 Apa si canal msup3 100 24 24000
3 Energie electrica Kw 30000 053 15900004 Romtelecom min 1000 004 40005 Gaz msup3 550 12 66000
6Cheltuieli cu aprovizionarea ( 10din 1) lei 334100
IICONSUMURI(CHELTUIELI) CU FORTA DE MUNCA 173000
7Personalul permanent implicat icircn producție zo 10 30 30000
8Personal sezonier implicat icircn producție zo 2 20 4000
9 Personalul administrativepersoan
e 1 50 500010 Fond retribuire zo 134000
IIIALTE CONSUMURI(7+8+9+10) 8651133
11Cheltuieli generale(3din I+II) Lei 101133
12 Dobacircnzi la credite Lei 500000
13 Asigurări (8 din valoare ) Lei 635000014 Amortismente Lei 1700000
16
ATOTAL CONSUMURI INTERMEDIARE (I+II+III) 12022233
B VALOAREA PRODUCTIEI 1000000
0 1400000000
B1 Miere kg1000000
0 14 1400000000
C VENIT IMPOZABIL(B-A) 1387977767 C1 (-)Impozite si taxe 500000 C2 (+)Subvenţii 30000000D PROFIT BRUT 1357477767
E IMPOZITUL PE VENIT 222076443F PROFIT NET 1165901324
G COST DE PRODUCTIE 042H Profit la kg 117
Caracteristicile principale ale utilajelor sau constructiilor intentionate a se achiziționa prin proiect
COMBINA DEUTZ-FAHR MODEL 6060 HTS
17
CARACTERISTICI GENERALE
Elevator de alimentare Inversor electric pentru elevator si heder 2 cilindrii hidraulici de ridicare Batator Latime 1270 mm Oslash 600 mm 8 sine de batere variator electric pentru variatia vitezei de la 420 la 1250 rotmin Turbo separator diametru 590 mm Suprafata de separare 081 mp Ajustare electrica in 5 pozitii de la 25 la 65 mm Viteza 775 sau 410 rotmin Contrabatator 15 sine 14 mm distanta suprafata 095msup2 aparator pietre rabatabil reglare electrica independenta frontala si posterioara Scuturatori 5 caisori suprafata totala 730 msup2 Sistemul de curatire curatire proprie prin contra-actiune a sitelor Recuperare independenta pe ambele laturi ale masinii Buncar Capacitate 7500 litrii cu suprafata de acoperire Viteza de descarcare 90lsec Tub de descarcare cu deschidere hidraulica fereastra de inspectie in spatele scaunului operatorului Motor Deutz TCD 2012 L06 4V 6 cilindrii 4 valve Commom Rail diesel 183 kw250 CP Racire cu lichid Rezervor combustibil 555l Transmisia Complet hidrostatica cutie de viteze cu 4 trepte Frane Discuri de frana asistate hidrostatic si frana de parcare independenta Pneuri 62075R30 fata si 40570R20 spateLatime de suport 3047 mm Cabina Tip Commander IV cu vedere panoramica si geamuri usor colorate coloana volan reglabila sistem de aer conditionat si incalzire scaun PNEUMATIC sofer si scaun pasager radio si set pre-cd (4 difuzoare si antena) oglinda dreapta cu control electric Control softwear in limba Baneasaa Sistem de iluminat Conform regulamentului de trafic 6 lumini de lucru 1 lumina pentru tubul de descarcare 2 girofaruri 2 lumini posterioare Echipament atasare posterioara rapida pentru carucior heder extinctor manual de operare in limba Baneasaa
18
TRACTOR SAME MODEL EXPLORER 3-100
CARACTERISTICI GENERALE
Motor DEUTZ EURO III cu 4 cilindri turboalimentat cu capacitate de 4038 cm3 Putere max (2000 25 CE) 109 CP80 kW Motor răcit cu lichid ulei Radiator ulei motor transmisie Oprire motor cu cheia de contact Motor compatibil cu Biodiesel pacircnă la 100 Capacitate rezervor combustibil 160 l Ambreiaj hidrostatic Ambreiaj multi-disc PTO comandat hidraulic cu discuri imersate icircn ulei Blocare electrohidraulică a diferenţialului faţă şi spate Direcţie hidrostatică cu pompă independentă şi cilindru de direcţie cu dublu sens Coloana volanului rabatabilă şi reglabilă Unghi de viraj 55deg Manete laterale comandă cutie de viteze Toba de eșapament cu evacuare pe cabină cutie de viteze cu 5 rapoarte 15F + 15R cacircrlig frontal cacircrlig de prindere categoria C posterior PTO spate 540 ndash 1000 RPM baterie 12V-100h-650A manual de utilizare şi icircntreţinere icircn limba Baneasaă
ECHIPAMENTE STANDARDIZATE
Cutie de viteze 40kmh Sistem hidraulic cu pompă de 56 lmin Roti 42070R 24 faţă 48070R 34 spate Reglaj electronic motor
19
Extensie aripi spate Cilindrii suplimentari Filtru aer 8rdquo cu ejector de praf Distribuitori hidraulici auxiliari cu 4 prize rapide Stabilizatori telescopici Fracircnă hidrostatică integral independentă pe toate cele 4 roţi cu discuri de fracircnare icircn baie de ulei cu dispozitiv de excludere a franelor anterioare Scaun textil CABINĂ ORIGINALĂ TESTATĂ FONIC icircncălzire şi ventilare parbriz mobil locaş radio 2 lumini de lucru faţă şi 2 lumini de lucru spate ieşire spate pentru cabluri lumini interioare Faruri anterioare pentru condus pe dreapta Aer condiționat Girofar Suport pentru contragreutăți + 8 contragreutăți față (320 kg)
Cultivator Maschio MG 300 Stabwalze 500
20
Model Latime de lucru(cm) Putere necesara(CP) Masa(kg)MG 175 175 2535 320
Dotari- cutie de viteze din fonta- reductor de viteza de 540 rotmin(rotmin rotor 260)- rolele sunt plasate intr-un fel de cusca- cat I (3 puncte de prindere)
C3 Managementul proiectului (Responsabilul legal)
1 NumeDUCEAC Prenume IONUT Funcţia ADMINISTRATOR Studiile si experienţa (relevante pentru proiect)
C V Responsabilul legal
Icircntreprinderea Funcţia avuta Perioada
SC ALBINA SA SEF BIROU 2008-2013
STUDENT In prezent
C4 Lista de achizitii si sursele de achiziţii pentru activele ce fac obiectul proiectului materiile prime pentru punerea in functiune a proiectului
Tabel C41 ndash Lista de achizitii active
Furnizor Date furnizor Produs
21
Nr Crt
Valoare estimata
(EUR)
din total valoare eligibila
a proiectului
(daca este cunoscut la momentul
depunerii cererii de finantare)
1 DEUTZ-FAHR
Specializat in producția de utilaje pentru
agricultura
COMBINA MODEL 6060
HTS 125000 7483
2 SAME
Specializat in producția de utilaje pentru
agricultura
TRACTOR MODEL
EXPLORER 3-100 40000 2394
3 GEO
Specializat in producția de utilaje pentru
agriculturaCultivator MG
175 2031 123
TOTAL167031 100
Lista de achizitii materii prime
Nr Crt
Furnizor
Date furnizor Produs
Valoare estimata
(EUR)
din total
necesar de
materii prime
(daca este cunoscut la momentul depunerii cererii de finantare)
1 SC GA PRO CO CHEMICALS SA
Are in patrimoniu fabrica de
icircngrasăminte Icircngrășaminte 1255000 5375
2 PETROM
Specializat in comercializarea combustibililor Combustibil 500000 2141
3 KWS SEMINTE SRL
Specializat in obținerea
semințelor de soiagrauporumb
etc
Semințe de grauporumbsoia etc 580000 2302
TOTAL 2335000 100
C5 Personal si instruireNU ESTE CAZUL
Tabel C51Grafic angajare personal
Nr Crt Specialitate
Număr2002 2003 2004 2005 2006 2007
TOTAL 0 0 0 0 0 0
Necesar personal
22
- 1 contabil- 3 mecanizatori- 4 muncitori sezonieri
C6 Graficul estimat al proiectului
Proiectul va fi realizabil in 12 luni de la aprobarea finantarii
Lunile I ndashIV vor face demersuri pentru un imprumut bancar și se va acorda
icircmprumutul ( 300000 E)
Lunile V ndash VIII - se va achiziționarea utilajul propriu-zis
(combinatractorulcultivatorulsemanatoarea) se vor semna contractele cu furnizorii și
se vor livra utilajele
Lunile IX ndashXII ndash testarea utilajelor si inceperea activitatii
Diagrama Gantt
Denumire activitate
IAN
FEB
MARTIE
APRILIE
MAI
IUNIE
IULIE
AUGUST
SEPT
OCT
NOI
DEC
Contractarea unui imprumut bancar pe tremen lung X X Studierea ofertelor furnizorilor de utilaje X X Contractarea furnizorilor de utilaje
X X X Livrarea utilajelor X X X X Testarea utilajelor X X X
C7 Impactul proiectului asupra dezvoltarii zonei si a mediului de afaceri
In urma contractarii imprumutului bancar si achizitionarii de utilaje
performante se va incerca practicarea unei agriculturi rationale si de durata cu recolte
23
bogate si sanatoase de secara mazare si cartof care din punct de vedere ecologic sa
corespunda normelor UE in localitatea Secuieni JudNeamt
Acest fapt va determina totodata si creșterea veniturilor la bugetul
Primariei Secuieni JudNeamt datorita taxelor și impozitelor care se plătesc și
desemeni la bugetul statului se vor plăti impozite și taxe care icircn final vor fi icircn
beneficiul cetățenilor In practicarea agriculturiiintr-un mod intensiv se va avea in
vedere respectarea normelor de mediuPentru toate categoriile de materii prime
(combustibil piese de schimb icircngrășaminte etc) se vor icircncheia contracte icircn așa fel
icircncat să fie asigurat mersul normal al activității agricole Deasemeni si producția finita
(secaramazarecartof) care se va realiza va fi livrata in icircntregime pe baza de
contracte icircncheate
D PROIECŢII FINANCIARE SI INDICATORI FINANCIARI
D1 Bazele de productie
Cu proiect
A6 Denumire utilaj (noi) Costuri Amortizare Intretinere 2Combina DEUTZ-FAHR model 6060 HTS 125000 000 2500
TRACTOR SAME MODEL EXPLORER 3-100 40000 000 800
Cultivator Maschio MG 300 Stabwalze 500 2031 000 4062
167031 000 334062
D2 Contul de profit si pierderi previzionat ( pe o perioada de 3 ani )
Proiectia contului de profit si pierdere activitate cu proiect
Nr Crt Categoria AN 1 AN 2 AN 3
Venituri din exploatare 1 Venituri din vanzarea marfurilor Mii Lei
24
Euro 2 Productia vanduta Mii Lei 47000000
0485000000 500000000
Euro 107327990
110753351 114178713
3 Variatia stocurilor Mii Lei
Euro
4 Alte venituri Mii Lei Euro 5 Venituri din exploatare ndash total Mii Lei 47000000
0485000000 500000000
Euro 107327990
110753351 114178713
Cheltuieli pentru exploatare 6 Cheltuieli materiale ndash total Mii Lei
94000000 97000000 100000000
Euro 21465598 22150670 22835743
7 Cheltuieli cu lucrari si servicii executate de terti Lei
437330 450050 500040
Euro 99868 102772 1141888 Cheltuieli cu impozite taxe si varsaminte
asimilateMii Lei
250000 300000 350000 Euro 57085 68507 79925
9 Cheltuieli cu personalul ndash total Mii Lei 347330 360050 370560 Euro 79315 82220 84620
10 Alte cheltuieli de exploatare Mii Lei
Euro
11 Cheltuieli cu amortizarile si provizioanele Mii Lei 2510000 2750000 3000000
Euro 573177 627983 68507212 Cheltuieli pentru exploatare - total Mii Lei
97544660 100860100 104220600 Euro 22275047 23032153 23799548
13 Rezultatul din exploatare Mii Lei 372455340 384139900 395779400
Euro 85052942 87721198 90379165Venituri financiare ndash total
14 Venituri financiare ndash total Mii Lei Euro
Cheltuieli financiare din care
15 Cheltuieli privind dobazile Euro
16 Altele Mii Lei
Euro
17 Cheltuieli financiare - total Mii Lei Euro
18 Rezultatul financiar al exercitiului Mii Lei
25
Euro
19 Rezultatul brut al exercitiului Mii Lei
Euro
20 Impozit pe profit Mii Lei
Euro
21 Profit net Mii Lei
Euro
D3 Fluxul de numerar previzionat ( pe o perioada de 3 ani )
Flux de numerar - previziuni Anul 1 Anul 2 Anul 3OPERATIUNEAPERIOADA
MII LEI I ACTIVITATEA DE INVESTITII SI FINANTARE 0 0 0A Total intrari de lichiditati din (A1+A2+A3)
A1 Aport la capitalul social si contul intreprinzatoruluiA2 Vanzari de active inclusiv TVA 0 0 0A3 Credite pe termen lung din care (A31 + A32) A31 Imprumut BancaA 32 Grant SAPARD 0 0 0
B Total iesiri de lichiditati prin (B1+B2+B3)B1 Achizitii de active fixe corporale inclusiv TVAB2 Achizitii de active fixe necorporale inclusiv TVAB3 Cresterea investitiilor in curs 0 0 0
C ExcedentDeficit de lichiditati (A-B) 0 0 0D1 Rambursari de Credite pe termen mediu si lung din care (D11+ D12) D11 Rate la imprumutul Banca D12 Rate la alte Credite pe termen mediu si lung 0 0 0D2 Plati de dobanzi la Credite pe termen mediu si lung din care (D21+D22) D21 La imprumutul Banca D22 La alte Credite pe termen mediu si lung 0 0 0
E Flux de lichiditati din activitatea de investitii si finantare (C-D1-D2)II ACTIVITATEA DE EXPLOATARE SI ALTE ACTIVITATI 130727
51472387 1624350
F Incasari din activitatea de exploatare inclusiv TVA ( F1)130727
51472387 1624350
F1 Vanzari varianta cu proiectG Incasari din activitatea financiaraH Credite pe termen scurt 130727
51472387 1624350
K Plati pentru activitatea de exploatare inclusiv TVA (dupa caz) din care 0 0 0
1 Cheltuieli privind marfurile
2 Cheltuieli cu materiileprime 679603 747737 807415
26
3 Cheltuieli cu materialele consumabile 43637 48000 51842
4 Cheltuieli cu energia si apa 12988 14512 15672
5 Altecheltuieli materiale 10204 10323 11144
6 Cheltuieli cu serviciile executate de terti 55609 61160 66051
7 Cheltuieli cu impozite taxe si varsaminte asimilate 12500 13740 148408 Cheltuieli cu personalul angajat 0 0 09 Cheltuieli cu asigurarile si protectia sociala 0 0 0
10 Alte cheltuieli exploatare 0 0 011 Cheltuieli cu amortizarea si provizioanele
26064 26064 260642222222111111
L Flux brut exclusiv plati pentru impozit pe profit si TVA468670 550851 631321
M Plati pentru impozite si taxe (M1 + M2)186568 219297 251573
M1 TVA de platit 68667 104661 119950
M2 Impozit pe profit 97901 114636 131623N1 Rambursari de credite pe termen scurtN2 Plati de dobanzi la credite pe termen scurtO1 DividendeP
Total plati exclusiv cele aferente exploatarii (M+N1+N2+O1)P Total plati exclusiv cele aferente exploatarii (M + N1 + N2 + O1) 186568 219297 251573Q Flux de numerar din activitatea curenta (L-P) 280102 331554 379748II FLUX DE LICHIDITATI (CASH FLOW)R Flux de lichiditati net al perioadei (Q+E) 280102 331554 379748
S Disponibil de numerar al lunii precedenteDisponibil de numerar curent (S+R) 130597 410609 742253
T 410609 742253 1122001
D4 Indicatorii financiari
Valoarea investitiei (Vi) = valoarea totala a proiectului (exprimata in lei) ndash 12900000000 lei
LEI___________________________________________________________________________Specificare AN 1 AN 2 AN 3______________________________________________________________________Veniturile din exploatare (Ve)
27
470000000 485000000 500000000
___________________________________________________________________________Cheltuieli de exploatare (Ce)
97544660 100860100 104220600
___________________________________________________________________________
Rezultatul din exploatare (Re) = Se calculeaza Re = Ve ndash Ce - minim 10 din Ve
372455340 384139900 395779400
Profitul net (Pn) = rezultatul final al exercitiului financiar (anual) din care s-a scazut impozitul pe profit
312862486 322677516 332454696
Durata de recuperare a investitiei (Dr) = indicator ce exprima durata de recuperare a investitiei (exprimat in ani)
Se calculeaza Dr= ViPn mediu sau Dr=(Vi - 5 x Pn)Pn
unde Pn mediu = profit net mediu pe orizontul de prognoza Dr ndash ESTE 145 ANI
Rentabilitatea capitalului investit (Rc) = PnVi x 100 () Pn-profit net pentru fiecare an al perioadei previzionate
145 150 154___________________________________________________________________________
Cheltuieli financiare (Cf) = NU ESTE CAZUL___________________________________________________________________________
28
Gradul de acoperire a cheltuielilor financiare (Ga) = NU ESTE CAZUL
___________________________________________________________________________Flux de numerar net la sfarsitul perioadei (FNN) = Total intrari-Total iesiri FNNgt=0 (pentru fiecare an de prognoza)
280102 331554 379748 425733466695
Valoare actualizata neta (VAN) =aringFNi(1+r)I +FN5r VANgt0 r=rata de actualizare=8
CAPITOLUL IICAPITOLUL IISTRUCTURA FONDULUI FUNCIAR ŞI IcircNTOCMIREASTRUCTURA FONDULUI FUNCIAR ŞI IcircNTOCMIREA
ASOLAMENTULUIASOLAMENTULUI
21 Mărimea şi structura categoriilor de folosinţă a terenului
Tabelul 1Mărimea şi structura categoriilor de folosinţă a terenului
Specificare Ha din total din agricol
Suprafaţa totală 620 1000 -
Teren agricol 618 9968 1000
Teren arabil
- din care irigat
610 9839 987
300 4839 4854
Păşuni naturale 2 032 032
29
Facircneţe naturale 1 016 016
Livezi 5 08 08
Vii
Teren neproductiv 2 032 X
Condiţii naturaleDescrierea zonei icircn care este amplasată exploataţia cu cel puţin următoarele elemente
a) Temperatura medie anuală 940Cb) Precipitaţii medii anuale 534 mmmpc) Tipul de sol predominant textura panta
- tipul de sol cernoziom cambic- textura grosieră- panta 7 - 150C
Favorabilitatea terenului pentru diferitele culturi
Se va face o scurtă prezentare a caracteristicilor principalelor tipuri de sol cu favorabilitatea culturilor
CernoziomurileAu proprietăti fizice hidrofizice chimice termice şi de aeraţie foarte bune Cu toate că
sunt foarte bine aprovizionate cu azot fosfor şi potasiu pe aceste soluri pentru menţinerea fertilităţii şi obţinerea de producţii mari şi constant se recomandă aplicarea de icircngrăşăminte chimice şi organice Cernoziomurile sunt indicate pentru toate folosinţele şi culturile agricole
AluvisolurilePrezinta o fertilitate relativ bună fertilitatea depinzacircnd de gradul de solificare Pe
aluvisoluri pot fi cultivate o serie largă de plante specifice condiţiilor din ţara noastră porumb floarea soarelui cartof gracircu legume viţă de vie pomi
Soluri bruneDatorită proprietăţilor fizice (textură mijlocie structură granular medie permeabilitate
pentru apă şi aer rezistenţă scăzută la lucrările mecanice) sunt favorabile creşterii şi dezvoltării plantelor Pentru producţii mari se recomandă administrarea de icircngrăşăminte chimice organice şi verzi Sunt folosite pentru culturile gracircu porumb legume pomi migdal
22 Alegerea culturilor (criteriile avute icircn vedere culturile alese)
30
Criteriile avute icircn vedere (economice tradiţie asigurarea materiilor prime pentru investiţia de la planul de afaceri etc)
Cultura m ărului Importanta culturii marului se datoreaza valorii alimentare si gustative terapeutice si
profilactice a fructelor insusirilor lor tehnologice specifice particularitatilor agrobiologice ale pomilor si valorilor economice mari
Merele constituie unul dintre componentele de baza in alimentatia moderna a omuluiMărul creşte şi se dezvoltă bine icircn toate zonele Moldovei deoarece sunt condiţii
pedoclimaterice favorabile pentru cultivarea acestei specii pomicole Importanţa acestei specii pomicole ca cultură este determinată de valoarea alimentară calităţi gustative icircnalte icircnsuşirile terapeutice şi profilactice pentru sănătatea omului particularităţilor tehnologice specifice particularităţilor agrobiologice ale pomilor şi de valoarea economică mare de producţie Cultivarea merelor este o afacere profitabilă care are următoarele avantaje
- Plantaţia de măr poate fi exploatată 20-30 de ani iar investiţia se recuperează icircn 2-3 ani- Cererea crescacircndă pe piaţa locală şi externă la produsele agricole de valoare icircnaltă- Preţ avantajos la comercializarea merelor icircn stare proaspătă- Creşterea pe piaţa internaţională a cererii pentru producţia conservată (sucul concentrat)
Ele reprezinta aproape singurul aliment gata pregatit in natura care poate fi consumat fara alte adaosuri fie in stare proaspata fie consumate ca sucuri compot dulceata cidru marmelada etc Datorita insusirilor tehnologice merele constituie o materie prima cu pondere mare in industria alimentara
Astfel din punct de vedere chimic merele contin in medie 845 apa 141 zaharuri 02 substante pectice 06 substante grase 90 UI vitamina A 002 mg vitamina B2 01mg vitamina B1 7mg vitamina C 7 mg calciu 10 mg potasiu cat si cantitati reduse de aluminiu mangan sulf cobalt si altele
Principalii consumatori de mere sunt pieţele agricole locale antreprenori care exportă fructele fabricile de conserve depozite angro şi magazine procesatorii de fructe uscate Cele mai bune preţuri pot fi obţinute icircn cazul comercializării merelor icircn stare proaspătă pentru consum curent iar cele mai mici preţuri sunt icircnregistrate la mere comercializate icircntreprinderilor de procesare
Importanta marului rezida in particularitatile lui biologice Existenta unui numar mare de soiuri cu coacere esalonata in diverse epoci si capacitatea de pastrare in stare proaspata timp indelungat a soiurilor de iarna asigura consumul de fructe proaspete aproape in tot cursul anului circa 10 luni din 12 ale unui an Avand o mare capacitate de pastrare si o buna rezistenta la manipulare fructele pot fi transportate cu usurinta la distante mari
Cultura porumbului
Porumbul ocupa locul 3 ca importanta in lume Aceasta pozitie se justifica printro serie de particularitati
-prezinta o mare capacitate de productie cu cca 50 decat celelalte cereale-are o mare plasticitate ecologica-este o planta prasitoare fiind o foarte buna premergatoare pentru majoritatea plantelor de
cultura-suporta bine monocultura-are un coeficient multiplicat de 150-400ori-semanande-se primavara mai tarziu permite esalonarea mai buna lucrarilor agricole-cultura este mecanizata
31
-recoltarea se face fara pericol de scuturare
Porumbul este utilizat icircn alimentaţia omului icircn furajarea animalelor şi ca materie primă pentru diferite industrii
Icircn alimentaţia omului porumbul se utilizează sub formă de mălai (făină) din care se prepară mămăliga sau diferite peparate de patiserie fulgi de porumb porumb zaharat conservat sub formă de boabe sau ştiuleţi pentru salate şi garnituri porumb fiert sau copt popcorn (porumb pentru floricele) Din germenii de porumb rezultaţi icircn urma măcinării boabelor prin presare se obţine un ulei alimentar de foarte bună calitate apreciat icircn alimentaţia dietetică
Icircn furajarea animalelor boabele de porumb constituie furajul concentrat de bază pentru toate speciile de animale Valoarea nutritivă a porumbului este de 117 - 130 unităţi nutritive la 1 kg boabe
Planta icircntreagă recoltată şi tocată icircn faza de maturitate icircn lapte-ceară se utilizează pentru obţinerea de siloz care este utilizat pe scară largă icircn hrana vacilor de lapte De asemenea planta icircntreagă se poate utiliza ca masă verde
Tulpinile de porumb (cocenii) rezultate după recoltarea boabelor se pot utiliza ca furaj Ciocălăii măcinaţi pot fi utilizaţi icircn hrana rumegătoarelor Boabele de porumb se utilizează ca materie primă pentru obţinerea de amidon glucoză
dextrină izoglucoză (icircndulcitor lichid) whisky etc Boabele de porumb se utilizează pe scară largă pentru obţinerea de biocombustibil (etanol) după cum planta icircntreagă verde se poate utiliza pentru obţinerea de biocombustibil (metanol etanol)
Tulpinile de porumb se pot utiliza icircn industria celulozei şi la fabricarea panourilor aglomerate
Din ciocălăi se poate obţine furfurol sau pot fi folosiţi drept combustibil De asemenea icircn gospodăriile tradiţionale tulpinile de porumb se utilizează drept combustibil
Pănuşile se utilizează pentru diferite icircmpletituri tradiţionale Mătasea porumbului (stigmatele florilor femele) poate fi utilizată icircn scop medicinal iar
polenul de porumb este colectat cu uşurinţă de către albinele melifere (plantă poleniferă)
Cultura gracircului
Gracircul este una dintre cele mai importante cereale si planta care ocupa pe glob cele mai mari suprafete Boabele de grau au continut ridicat in hidrati de carbon si substante proteice Miere de grau este materie prima pentru paine si produse de panificatie aliment de baza pentru 35-40 din populatia globuluiGraul se mai utilizeaza si in prelucrari industriale (alcool amidon dextrina glucoza) si furaj in hrana animalelorTaratele sunt un nutret concentrat bogat in proteine hidrati de carbon si substante minerale Paiele se utilizeaza in industria celulozei si in hrana animale
Gracircul este cea mai importantă plantă cultivată din care se obţine icircn principal pacircine aliment de bază pentru cca 40 din populaţia globului Prin măcinare din boabele de gracircu se obţine făina care este utilizată pentru prepararea de diferite produse de panificaţie şi patiserie
32
fabricarea de paste făinoase etc Boabele de gracircu intră icircn alcătuirea amestecurilor de cereale prentru micul dejun
Boabele de gracircu se utilizează icircn hrana animalelor ca atare sau măcinate De asemenea icircn furajarea animalelor se utilizează şi tăracircţa rezultată ca subprodus icircn urma procesului de măcinare aceasta fiind bogată icircn proteine lipide şi săruri minerale
Boabele de gracircu servesc ca materie primă icircn diferite industrii pentru obţinerea de amidon gluten spirt băuturi spirtoase (vodcă wisky) bere biocarburburant (bioethanol)
Paiele au utilizări multiple precum materie primă icircn industria celulozei şi hacircrtiei aşternut pentru animale furaj grosier icircngrăşămacircnt organic prin icircncorporare icircn sol după recoltare sau prin compostare producerea de energie termină prin arderea icircn arzătoare cu recuperare de căldură
Germenii de gracircu rezultaţi icircn urma procesului de măcinare sunt utilizaţi icircn hrana omului ca produse energizante (germeni consumaţi cu lapte sau miere de albine) ca adaus icircn diferite produse de panificaţie sau pentru obţinerea de ulei foarte apreciat icircn industria cosmetică
Aluatul conservat prin refrigerare şi aluatul modelat (de exemplu blaturi pentru pizza) icircncepe să fie din ce icircn ce mai apreciat pe piaţă
Gracircul romacircnesc este un gracircu de foarte bună calitate pentru panificaţie care poate fi valorificat atacirct pentru consumul intern cacirct şi la export pentru consum european şi icircn afara Europei
Gracircul ecologic este unul dintre produsele ecologice cele mai bine cotate şi cerute pe piaţa mondială
Cultura gracircului oferă următoarele avantaje - boabele au un conţinut ridicat icircn glucide şi proteine corespunzător cerinţelor organismului uman - boabele au o bună conservabilitate pe perioade mari de timp - boabele se transportă cu uşurinţă pe distanţe mari - boabele de gracircu au diferite alternative de valorificare - boabele de gracircu reprezintă o importantă sursă de schimburi comerciale pe piaţa mondială - gracircul se poate cultiva icircn diferite condiţii pedoclimatice asiguracircnd producţii satisfăcătoare peste tot unde se cultivă - tehnologia de cultivare este complet mecanizată şi bine pusă la punct fără probleme deosebite - gracircul este o foarte bună premergătoare pentru majoritatea plantelor de cultură - după soiurile timpurii de gracircu pot fi semănate culturi succesive mai ales dacă sunt condiţii de irigare
Alegerea soiurilor şi hibrizilor (criteriile avute icircn vedere soiurile şi hibrizi aleşi pentru fiecare cultură)
-criteriile avute icircn vedere ndashproducţie rezistenţe specifice conţinut de principii nutritive etc
-soiurile şi hibrizi aleşi pentru fiecare cultură + prezentarea listei cu soiuri pentru 2012 la culturile alese şi descrierea soiului respectiv
MĂRUL - SOIURI
33
Icircn funcţie de epoca de coacere a fructelor merele se icircmpart icircn (a) soiuri de varăMelba Red melba Şafran de vară Papirovka Mantet Quinte Akane Plat August (b) soiuri de toamnă Prima Slava Peremojţiam James Grive Red Calvil de Zăpadă Spartan Focuşor Codrene Coredana Reglndis etc (c) soiuri de iarnă Idared Speranţa Banana de iarnăWellspur Goldspur Golden Delicious Jonathan Jonared Yellowspur Renet Simerenco Coredar Wagener etc
Antreprenorul trebuie să elaboreze proiect de plantare a livezii la icircntreprinderileautorizate şi materialul săditor trebuie să fie procurat de la pepinierele licenţiate cu actelenecesare pentru posibilitatea de beneficiere de subvenţii Cele mai de perspectivă soiuri de mere şi cu o cere sporită pe piaţă sunt Golden DeliciousRed Delicious Jonathan Idared Fugi Granny Smith Gala Melrose Ionagold Elstar precum şisoiurile genetic rezistente la boli şi dăunători aşa ca Florina Prima Coredana CoredarGeneros Pionier
Piaţa Romacircniei la merele proaspete este reprezentată prin 50 la sută din soiuri colorate (complet roşu sau parţial) şi 50 la sută pentru soiurile necolorate (gal-bene şi verzi) Cele mai populare soiuri colorate sunt Jonathan şi Idared urmate de Jonagold Gala Gloster etc iar dintre cele necolorate predomină soiul Golden Delicious Soiurile Granny Smith şi Mutsu icircnregistrează vacircnzări modeste Dintre soiurile locale icircn supermarket-uri se comercializează Glorios şi Florina icircnsă icircn can-tităţi foarte mici Fructele de obicei sunt icircmpărţite icircn trei categorii mici (sub 70 mm) medii (70-90 mm) şi mari (peste 90 mm)
PORUMB ndash SOIURI
Porumbul face parte din familia Gramineae subfamilia Panicoideae tribul Maydeae genul Zea Genul Zea cuprinde 3 specii - Zea mexicana (Schrad) Recv et Mangel (sin Euchlaena mexicana) ndash teosinte1 anual - Zea perennis (Hitsch) Recv et Mangel (sin Euchlaena perennis) ndash teosinte peren - Zea mays L ndash porumbul cultivat
Porumbul cultivat cuprinde mai multe convarietăţi (grupe de varietăţi) cele mai importante fiind următoarele - Zea mays conv dentiformis Koumlrn (sin Zea mays conv indentata Sturt) denumit porumbul dinte de cal Se caracterizează prin boabele mari prismatice cu partea sticloasă (cornoasă) a endospemului dispusă pe părţile laterale ale bobului iar partea făinoasă (amidonoasă) dispusă icircn partea centrală şi superioară a bobului (fig 19) Prin uscare endospemul făinos icircşi reduce volumul se contractă şi determină apariţia unei depresiuni icircn partea superioară a bobului sub forma mişunei dintelui de cal de unde denumirea acestei convarietăţi de bdquoporumb dinte de calrdquo La această convarietate au fost creaţi primii hibrizi de porumb iar icircn prezent această convarietate are cea mai margă răspacircndire icircn lume Majoritatea hibrizilor de porumb aparţin acestei convarietăţi La noi icircn ţară primii hibrizi care au fost icircntroduşi icircn cultură aparţin acestei convarietăţi şi au fost aduşi din SUA de unde şi denumirea de bdquoporumb americanrdquo - Zea mays conv indurata (Sturt) Bailey denumit porumbul cu bobul tare porumbul sticlos Se caracterizează prin boabe rotunjite icircn partea superioară netede lucioase dure la spargere de unde vine denumirea de bdquoporumb tarerdquo Partea sticloasă a endospermului este dispusă la exteriorul bobului de jur-icircmprejurul acestuia iar partea făinoasă este dispusă icircn partea centrală a bobului uneori ajungacircnd pacircnă icircn partea superioară a bobului situaţie cacircnd determină apariţia
34
unei uşoare mişune (fig 20) Din această convarietate au făcut parte vechile populaţii şi soiuri romacircneşti de unde şi denumirea de bdquoporumb romacircnescrdquo - Zea mays conv aorista Grebensc denumit porumbul semisticlos Prezintă caracteristici intermediare icircntre convarietăţile dentiformis şi indurata Bobul este rotunjit mat icircn partea superioară şi uneori prezintă o uşoară adacircncitură - Zea mays conv everta Sturt (sin Zea mays conv microsperma Koumlrn) denumit porumb de floricele Se caracterizează prin plante cu o talie mai mică care au capacitatea de a forma mai mulţi ştiuleţi pe plantă Boabele sunt mici (MMB = 40-100 g) cu vacircrful rotunjit sau ascuţit Endospermul este aproape icircn icircntregime sticlos cu excepţia unei mici porţiuni icircn jurul embrionului care este amidonoasă Prin icircncălzire apa din grăunciorii de amidon din endospermul făinos se transformă icircn vapori care exercită o presiune asupra tegumentului pacircnă cacircnd determină spargerea acestuia moment icircn care conţinutul bobului se revarsă (boabele expandează) mărindu-şi volumul de 15-20 de ori formacircnd o masă albă-spongioasă respectiv aşa-numitele floricele
RUSTICA a castigat o pozitie de lider pe piata de porumb precoce din Europa de Nord si poseda o gama larga de seminte adecvata pentru toate pietele lumii HIBRIZI FOARTE PRECOCIBarbados - excelent pentru boabe si silozEarly Star - precoce si productivEnergy Star - foarte buna valoare alimentaraComera - performanta inalta HIBRIZI PRECOCIBatz - vigurosEurostar - lider in EuropaGalaStar - porumb pe care il veti adoraInagua - bun pentru boabe si siloz
GRAcircU ndash SOIURI
Cercetătorii de la Institutul de Cercetare - Dezvoltare Agricolă Fundulea au creat soiuri de grau productive si rezistente la secetaBOEMA soi de gracircu de toamnă extrem de productiv şi cu indici de calitate ridicaţi pentru panificaţie adaptat condiţiilor climatice din zona de cacircmpie din sudul ţării şi Moldova este un soi foarte precoce mai timpuriu la icircnspicat cu 1-3 zile faţă de soiul Flamura 85 talia plantei de 77-90 cm rezistent la iernare şi cădere arşiţă şi secetă rugina galbenă rezistenţă mijlocie la rugina brună şi făinare are calitate bună de morărit şi panificaţie
GRUIA este un soi de toamnă care a dat rezultate foarte bune icircn Oltenia şi Dobrogea este mai timpuriu cu 4 zile faţă de soiul Fundulea 4 talie de 76 cm se remarcă printr-o rezistenţă bună la iernare la cădere dar şi la rasele actuale de rugina galbenă
35
superior multor soiuri ca rezistenţă la făinare rugină brună şi septorioza frunzelor calitatea de panificaţie a soiului Gruia este apropiată de cea a soiului Dropia faţă de care tinde să aibă un gluten mai tenace soiul se evidenţiază printr-o productivitate ridicată icircn medie cu 9-12 mai mare faţă de soiurile martor sporul de producţie fiind mai mare icircn condiţii de secetă in pofida taliei sale scurte soiul se comportă foarte bine icircn condiţii de deficit hidric Gracircul aparţine genului Triticum familia Gramineae (Poaceae) Genul Triticum cuprinde un număr mare de specii de gracircu forme sălbatice şi cultivate clasificate diferit de-a lungul timpului
Pentru ţara noastră prezintă importanţă 2 specii şi anume Triticum durum Desf şi Triticum aestivum L Triticum durum Desf (fig 16) are tulpina plină icircn interior pe toată lungimea sau cel puţin icircn partea superioară Spicul este aristat cu ariste lungi comparativ cu lungimea spicului şi orientate paralel Boabele au aspect sticlos la maturitate şi sunt conice la capet Triticum aestivum L (fig 17) are tulpina goală icircn interior pe toată lungimea Spicul este nearistat sau aristat cu ariste mai scurte comparativ cu lungimea spicului şi orintate divergent Boabele sunt ovoidale sau alungit-ovoidale prevăzute cu un smoc de perişori la capătul superior Endospermul este făinos semisticlos sau sticlos
Gracircul comun reprezintă specia cea mai importantă care pe plan mondial reprezintă cca 90 din suprafaţa cultivată cu gracircu şi cea mai mare partea a suprafeţei cultivată cu gracircu din ţara noastră Gracircul comun are forme de toamnă şi de primăvară aproape icircntreaga suprafaţă din ţara noastră fiind cultivată cu gracircu de toamnă (gracircul de primăvară ocupă suprafeţe foarte mici nesemnificative)
Soiurile de gracircu cultivate icircn Romacircnia sunt icircn marea lor majoritate soiuri romacircneşti create la Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Fundulea sau icircn reţeaua de Staţiuni de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Aceste soiuri se caracterizează prin potenţial de producţie ridicat (9-10 tha) o bună rezistenţă la cădere ger iernare secetă şi boli o bună calitate şi stabilitate a recoltelor
23 Intocmirea asolamentului
Specificare HaSuprafaţa totală a terenului arabil 610Suprafaţa medie a solei (3 sole) 2033
Tabelul 2Schema rotaţiei culturilor
SOLAANUL 2012 2013 2014I măr măr mărII gracircu porumb gracircuIII porumb gracircu porumb
36
37
CAPITOLUL IIICAPITOLUL IIIORGANIZAREA PROCESULUI DE PRODUCŢIE AGRICOLĂORGANIZAREA PROCESULUI DE PRODUCŢIE AGRICOLĂ
31 Proiectarea producţiilor medii prin metoda bonităriiterenurilor agricole
Tabelul 3
Date iniţiale
Cultura Tipul de solSuprafaţa - ha (Si)
Nota de bonitare pentru
condiţiile ecologice (Pi)
Corecţia pt distanţă şi
felul drumului (k)
Coeficient de
potenţare (c)
Producţia medie
realizată
MărGracircuPorumb
Cernoziom 5 75 015 11 15000Cernoziom 303 80 018 12 4000Cernoziom 302 85 019 13 8000
TOTAL 610
2) Notele totale de bonitare pentru condiţiile ecologice (Ni)
MĂR ndash 575 = 375Ni = Si x Pi GRAcircU ndash 30380 = 24240
PORUMB ndash 30285 = 25670TOTAL = 50285
3) Nota medie ponderată de bonitare
50285 610 = 8243
1) Producţia ce revine pe un punct al notei medii ponderate de bonitare
P măr = 515000 375 = 200P gracircu = 3034000 24240 = 50
P porumb = 3028000 25670 = 9411
6) Corecţia totală icircn funcţie de distanţă şi drumuri Ct = S x kMĂR ndash 5015 = 075
Suprafaţă x coeficient corecţie GRAcircU ndash 303018 = 5454PORUMB ndash 302019 = 5738
TOTAL = 11267
38
7) Nota de bonitare recalculată (Nbr)
MĂR ndash 375-075 = 37425Nbr = Nota totală de bonitare ndash Corecţia GRAcircU ndash 24240-5454 = 2418546
PORUMB ndash
25670-5738 = 2561262
8) Notele totale de bonitare potenţate (Ntp)
MĂR ndash 3742511=4117
Ntp =Nota de bonitare recalculată (Nbr)
xCoeficient
de potenţare
GRAcircU ndash241854612=290225
PORUMB ndash
256126213=332964
9) Producţia totală pe cultură pentru fiecare unitate de sol (Pt)
MĂR ndash 4117200= 82340
Pt =Nota totală de
bonitare potenţată (Ntp)
x
Producţia ce revine pe un punct de
bonitare P(kgpunct)
GRAcircU ndash
29022550= 1451125
PORUMB ndash
3329649411=31335242
TOTAL= 4666989
10) Producţia medie la hectar Pmc1
Pm măr = Producţia totală Suprafaţa totală = 823405=16468
Rezultatele pentru celelalte culturi
Pmedie gracircu = 1451125303= 4789
Pmedie porumb =31335242302= 10376
39
32 STABILIREA CANTITĂŢILOR DE IcircNGRĂŞĂMINTE PE CULTURI
Calculul dozelor de icircngrăşăminte s-a efectuat ţinacircndu-se cont atacirct de
producţiile medii cacirct şi de existentul de suprafaţă activă din sol S-au luat icircn
considerare şi pierderile rezultate prin levigare
Icircn tabelul 4 este prezentat calculul dozelor de icircngrăşăminte chimice la ha
separat pentru cele 3 culturi icircn parte
Tabelul 4
Calculul dozelor de icircngrăşăminte chimice
Nr Crt
SPECIFICARE UM
CULTURA
GRAcircU PORUMB MĂRN P K N P K N P K
1 Producţie medie Kgha 4789 10376 16468
2 Consum specific Kg sat
23 11 20 20 21 20 5 3 6
3 Sa de administrat
Kg 11014
5268 9578
20752
2179 20752 8234 494 988
4 Sa icircn sol Kg 45 31 60 40 35 30 30 20 355 Diferenţa de
admKg sa
6514 2168 3578
16752
1829 17752 5234 294 638
6 Pierderi prin levigare
13 5 7 13 5 7 13 5 7
7 Cant pierdută prin levigare
Kg sa
847 108 25 2177
914 1242 68 147 446
8 Total sa de administrat
Kg 7361 2276 3828
18929
19204 18994 5914 3087 6826
9 Tipul de icircngrăşămacircnt
NO4NO3
Super P c
Sare potasică
NO4NO3
Super P c
Sare potasică
N P2O5 K20
10 Conţinutul icircn sa a icircngr
Kgt 345 40 40 345 40 40 345 40 40
11 Doza de icircngr de administrat
Kg 213 57 96 549 480 475 171 77 171
40
33 PLANUL DE CULTURĂ
Planul de cultură cuprinde structura culturilor dimensiunile fiecăreia
producţiile medii şi totale (tabelul 5)
Tabelul 5
Icircntocmirea planului de cultură
Cultura Suprafaţa (ha)
Producţii medii (kgha)
Producţia totală (t)
Preţ livrare (leikg)
Măr 5 16468 8234 2Gracircu 303 4789 1451 08
Porumb 302 10376 313355 1
34 FUNDAMENTAREA FIŞELOR TEHNOLOGICE PE CULTURI
Icircn vederea organizării proceselor de muncă şi de producţie icircn etapa pregătitoare se
icircntocmesc fişele tehnologice pe culturi Informaţiile cuprinse icircn fişele tehnologice servesc icircn
acelaşi timp la stabilirea tehnologiilor stabilirea destinaţiei producţiei determinarea volumului
lucrărilor mecanice şi manuale necesarul de forţă de muncă cantităţile de materiale şi mijloacele
financiare necesare pentru aprovizionare
DATELE NECESARE
1 Culturile incluse icircn planul de producţie al firmei
2 Suprafaţa ocupată de fiecare cultură icircn parte
3 Culturile premergătoare
4 Producţia medie şi totală a fiecărei culturi
5 Lucrările tehnologice icircn ordinea cronologică a executărilor
6 Perioada de executare şi data lucrării
7 Mijloacele cu care se execută lucrarea
8 Tarifele de plată pentru lucrările mecanice
9 Tarifele de plată pentru lucrările manuale pe categorii
10 Cuantumul taxelor pentru CAS şomaj risc asigurare
11 Amortismentul specific
12 Materialele necesare procesului tehnologic consumul normat pe UM preţul unitar şi cota
pentru cheltuielile de aprovizionare
41
13 Cota de cheltuieli indirecte (comune şi generale)
MODUL DE LUCRU
1 Se icircnscriu icircn fişă datele privind suprafaţa şi producţia medie Producţia medie se planifică
icircn raport cu fertilitatea solului şi cantitatea de icircngrăşămacircnt aplicată
2 Se icircnscriu lucrările tehnologice icircn ordinea executării lor precizacircndu-se toată perioada
optimă de execuţie şi durata fiecărei lucrări
3 Pentru fiecare icircn parte se determină volumul lucrărilor sumele necesare şi materiale
4 La lucrările manuale icircn raport cu volumul lucrării se calculează numărul de zile om iar
fondul de salarii rezultă icircnmulţind numărul de zile om necesar pentru evaluarea lucrării cu
tariful pe ziom corespunzător
5 Taxele asupra fondului de salarii se calculează aplicacircnd cota icircn proporţie de 30 pentru
CAS 5 pentru fondul de şomaj 1 pentru risc şi asigurare impozit 15 asupra sumei
care reprezintă fondul de salarii
6 Amortismentul specific se determină icircn raport cu valoarea de inventar a mijlocului fix
folosit exclusiv la cultura respectivă şi durata de folosire
7 Cota de cheltuieli pentru aprovizionare se calculează o cotă parte din valoarea
materialului folosit
8 Din icircnsumarea pentru lucrările mecanice lucrările manuale taxe asupra valorilor
materialelor se obţin cheltuielile de producţie
9 La cheltuielile directe se aplică cota de cheltuieli comune şi prin icircnsumarea lor se
determină cheltuielile de producţie
10 După fiecare trimestru se fac totalurile
11 Se calculează indicatorii cheltuieli de producţie la hectar şi costul la tona de produs
42
44
45
46
47
35 Organizarea lucrării de semănat la cultura gracircului
Semănatul este una dintre cele mai importante lucrări agricole de care depinde icircn ultimă instanţă obţinerea de producţii ridicate Suprafeţele icircntinse ocupate de culturi precum şi termenele restracircnse icircn care trebuie executat fac ca procesul de muncă al semănatului să ocupe un loc important icircn activitatea de producţie a exploataţiilor agricole
Etapele organizării lucrărilor de semănat cereale păioase sunt următoarele1 se stabileşte componenţa agregatului de semănat potrivit condiţiilor existente
(tractor plus semănătoare SUP-29 sau SUP-21)2 Se determină necesarul de agregate pentru terminarea semănatului icircn termen
optim folosind formula
icircn care
N ndash numărul de agregate pentru terminarea lucrării icircn timpul propusS ndash suprafaţa de icircnsămacircnţatn ndash numărul de zile icircn care trebuie terminată lucrareaP ndash randamentul zilnic al maşinii
(1)N = 303(512) = 5 agregate
Aşadar icircn prealabil trebuie cunoscut randamentul zilnic al agregatului de semănat folosit Aceasta se calculează după formula
icircn
care
P ndash randamentul zilnic al agregatului (ha)B ndash lăţimea de lucru a agregatului icircn lucru (m)V ndash viteza de deplasare a agregatului
icircn lucru (moră)t ndash durata zilei de lucru (ore)H ndash coeficientul de folosire a timpului de lucru (070-080)
(2)P = 366000807 10000 = 12 ha
3 Stabilirea lungimii marcatoarelor semănătoriiLungimea marcatoarelor adică distanţa la care trebuie aşezată piesa activă a marcatorului faţă de ultimul brăzdar se stabileşte icircn funcţie de
lăţimea de lucru a semănătorii (B) distanţa icircntre două brăzdare (b) distanţa icircntre roţile din faţă sau marginile exterioare ale şenilelor
tractorului (c)
= 11
= = 26
49
49
Cacircnd tractorul poate urmări urma lăsată de marcator atacirct cu roata din dreapta cacirct şi cu roata din stacircnga lungimea celor două marcatoare este egală şi este dată de relaţia
4 Stabilirea debitului semănătorii icircn funcţie de norma de sămacircnţă la hectar La icircnceputul lucrării trebuie icircntotdeauna să se verifice corectitudinea reglării debitului la icircnsămacircnţare Această verificare se face după formula
icircn
care
G ndash cantitatea de sămacircnţă cursă din semănătoare la un număr stabilit de icircnvacircrtiri a roţii semănătoriiA ndash norma de semănat la un ha (kg)d ndash lungimea roţii semănătorii (m)B ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)O ndash nr de icircnvacircrtituri a roţii semănătorii
(6)G= 2501743620 10000 = 313
5 Stabilirea dimensiunilor postatelor la semănat Lungimea maximă a postatelor la semănat este icircn funcţie de capacitatea cutiei semănătorii Pentru a uşura organizarea transportului de seminţe este indicat ca alimentarea semănătorii cu seminţe să se execute la un singur capăt a postatei ~n acest caz lungimea maximă a postatei se calculează după formula
icircn
care
L ndash lungimea maximă a postatei (m)Q ndash capacitatea coşului de alimentare
a semănătorii (kg)Y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii coşului de alimentare a semănătorii (icircn medie 070-080)A ndash norma de semănat (kgha)B ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)
(7)L = (051000040007) (25036) = 1556m
Icircn ce priveşte lăţimea postatei aceasta se determină icircn funcţie de lăţimea totală a parcelei de icircnsămacircnţat şi de metoda de deplasare a agregatului Ea se calculează aşa icircncacirct să asigure de lucru agregatului pentru 1-2 zile de lucru
Lăţimea postatei la semănatul icircn suveică se calculează după formula
icircn care
l ndash lăţimea postatei (m)P ndash productivitatea zilnică a agregatului (hazi)Z ndash durata icircn zile a lucrului pe aceeaşi postată (1-2 zile)L ndash lungimea postatei (m)
(8)l = 10000122 1556 = 154m
6 Lăţimea zonei de icircntoarcere a agregatului Pentru icircntoarcerea agregatului la capetele parcelei se delimitează o facircşie de teren denumită bdquozonă de icircntoarcereldquo Delimitarea acestei zone se face icircn cazul deplasărilor icircn parcursul liniar cu buclă şi fără buclă Lăţimea zonei de icircntoarcere este dată de relaţia
50
50
icircn care
E ndash lăţimea zonei de icircntoarcereR ndash raza de icircntoarcere a agregatuluie ndash lungimea de ieşire a agregatului (adică distanţa de la centrul agregatului mijlocul osiei motoare a tractorului) pacircnă la organele active ale maşinii
(9)E = 34 + 15 = 135m
Aceasta reprezintă lungimea cu care trebuie să se deplaseze centrul agregatului pentru aducerea organelor active ale maşinii agricole pe linia de icircntoarcere a lucrului
7 Stabilirea distanţei dintre punctele de alimentare a semănătorii Distanţa dintre punctele de alimentare a semănătorii se determină icircn funcţie de metoda de deplasare a agregatului la semănat ~n cazul semănatului icircn suveică lungimea postatei este determinată icircn funcţie de capacitatea cutiei de seminţe icircn aşa fel ca alimentarea semănătorii să se facă numai la unul din capetele postatei distanţa dintre punctele de alimentare se află după formula
icircn care
D ndash distanţa dintre punctele de alimentare (m)B ndash lăţimea de lucru a agregatului (m)T ndash numărul turelor (adică nr curselor dus-icircntors) pe care le face agregatul pacircnă la golirea coşului semănătorii
(1)D = 2362 = 144m
Icircn cazul cacircnd lungimea postatei nu este determinată icircn funcţie de capacitatea cutiei de seminţe este necesar ca icircn prealabil să cunoaştem turele pe care le face agregatul pacircnă la golirea coşului semănătorii Aceasta se determină icircmpărţind lungimea drumului pe care icircl face semănătoarea pacircnă la golirea cutiei sale pe lungimea cursei de lucru dus şi icircntors ~n acest scop se foloseşte următoarea formulă
icircn care
T ndash numărul turelorQ ndash capacitatea cutiei semănătorii
(kg)Y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii cutiei (080)A ndash norma de semănat (kgha)B ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)L ndash lungimea postatei (m)
T= (1000040007) (2503621556) = 1Icircn cazul semănării icircn bdquolaturildquo sau bdquope două jumătăţi ale postateildquo distanţa dintre
punctele de alimentare se calculează după formula = 136 = 36
(semnificaţiile literelor sunt aceleaşi ca la formulele (10) şi (11)
51
51
8 Stabilirea cantităţilor de seminţe ce se pun la punctele de alimentare Cantităţile de seminţe care se pun la primul punct de alimentare se calculează după formula
= 4001 = 400kgiar cantitatea care se pune la punctele următoare este
icircn care
C ndash cantitatea de seminţe necesară alimentării agregatului (kg)Q capacitatea coşului semănătorii (kg)y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii cutieia ndash nr semănătorilor icircn agregat
(14)C1 = 400071 = 280kg
9 Stabilirea necesarului zilnic de muncitori pentru semănat şi transportat seminţele Necesarul zilnic de muncitori pentru deservirea semănătorilor variază icircn raport cu numărul de agregate folosite zilnic şi al maşinilor ce compun agregatul
10 Necesarul de mijloace de transport se stabileşte icircn funcţie de cantităţile de seminţe necesare semănătorilor la o icircncărcare timpul de golire a semănătorilor capacitatea mijloacelor de transport distanţa de transport şi timpul necesar pentru un ciclu de transport
~n primul racircnd se determină timpul icircn care se consumă cantitatea de seminţe existentă icircn cutia semănătorii folosind relaţia
icircn care
q ndash capacitatea cutiei semănătorii (kg)085 ndash coeficientul de folosire a cutiei semănătoriiB ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)V ndash viteza de lucru a agregatului (moră)N ndash norma de sămacircnţă la ha (kg)
Tgol = (10000400085) (366000250) = 063h = 38min
Numărul de mijloace de transport necesare zilnic se determină pe baza relaţiei
icircn care
Nt ndash numărul mijloacelor de transportn ndash numărul semănătorilor ce lucreazăt ndash durata unui ciclu de transport (min)Cm ndash capacitatea mijlocului de transport (kg)
Nt = (540008530) (38400) = 33 = 311 Se determină necesarul de saci pentru transportul seminţelor cunoscacircnd că
pentru uşurarea manipulării se recomandă ca un sac să aibă 40 kg
Nr saci = (512250) 40 = 375 sacizi
52
52
Centralizarea datelor
Nr crt
Specificare UMAgregatul folosit
Tractor + (SUP-29)
Tractor + SUP-21
1 Productivitatea zilnică a agregatului haschimb 12
2 Necesarul zilnic de-tractoare nr 5-semănători nr 5
3Productivitatea zilnică a tuturor agregatelor
hazi 60
4Dimensiunile solei de semănat
-lungime m 1556-lăţime m 1947-suprafaţă ha 303
5Dimensiunea parcelelor de semănat
-lungime m 1556-lăţime m 154-suprafaţă 24
6Lungimea marcatorului
-dreapta m 11-stacircnga m 26
7Norma de icircnsămacircnţare
-la 20 icircnvacircrtituri kg 3-la hectar kg 250
8Distanţa dintre punctele de alimentare cu seminţe
m 144
9Cantitatea de seminţe ce se pune la punct de alimentare
-la primul punct
kg 400
-la punctele următoare
kg 280
10 Necesarul zilnic de muncitori
-pt servirea semănătorii
nr 5
-pt transportul seminţelor
nr 3
-total nr 8
11Lăţimea facircşiei de icircntoarcere a agregatului
m 135
12Necesarul zilnic de mijl de transport
-atelaje nr-tractor+remorcă nr 3-auto-camion nr
13Necesar saci pt transportul seminţelor
nr 375
53
53
36 Evaluarea producţiei
Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţieiacestora
Evaluarea se face icircn două etape1) icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele
caracteristice de dezvoltare a plantelor2) icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite
norme standardizate~n funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfel
1) Gracircu orz (orz - 1 iunie gracircu - 15 iunie) Gracircu Boemandash se stabileşte numărul punctelor de control icircn funcţie de mărimea şi
uniformitatea parcelelor(icircn cazul parcele de pacircnă la 100 ha - 5 puncte pe suprafeţe mai mari de 100 ha - 10 puncte)
Determinările se fac cu ajutorul ramei metrice (un cadru de 1 metru patrat)Metodologie de lucrundash se numără spicele din interiorul ramei metricendash se stabileşte numărul mediu de boabe icircn spicndash se calculează producţia medie la hectar astfel
Q kgha = (360353610000) (10001000) = 4536kgha
Q kgha - producţia medie kgha Nsp - număr mediu de spice la mp (medie pe toate punctele de control) 360Nb - număr mediu de boabe icircn spice 35MMB - greutatea a 1000 boabe (grame)3610000 mp = 1 ha1000 x 1000 = 1000 grame x 1000 boabe
Exemplu
2) Porumb (1 septembrie) DKC 3511ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 28 mp (4 racircnduri x 070 x 10 m
lungime 070 (m) - distanţa dintre racircnduri)ndash se numără ştiuleţii la fiecare punct de controlndash se calculează numărul de ştiuleţi la hectar
54
54
Nstha = (30010000)(510) = 60000
Nstha - număr de ştiuleţi la hanst - numărul de ştiuleţi număraţi la toate punctele de controld - suprafaţa unui punct de control (mp)i - numărul punctelor de control
ndash se determină apoi numărul de boabe pe ştiuletendash se calculează apoi producţia medie la hectar
Q kgha = (60000588337) (10001000) = 11889 kgha
Q kgha - producţia medieNst - număr ştiuleţi la hectar 60000Nb - număr mediu de boabe pe ştiulete 588MMB - greutatea a 1000 boabe (grame) 337
Exemplu
3) Floarea soarelui (15 august)ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 28 mp (4 racircnduri x 070 x 10)ndash se numără capitulele la fiecare punct de control şi se stabileşte numărul mediu
de capitule la ha după formula
Ncpha - număr total de capitule la hancp - număr de capitule numărate la toate punctele de controld - suprafaţa unui punct de controli - numărul punctelor de control
ndash se determină numărul mediu de seminţe pe capitul(Ns)ndash se calculează producţia medie la hectar astfel
55
55
Q kgha - producţia medieNcp - număr mediu de capitule la hectarNs - număr seminţe pe capitulMMB - greutatea a 1000 seminţe icircn grame
Exemplu
4) Sfecla de zahăr (1 septembrie)ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 10 mp (3 racircnduri x 045 m x 74 m
lungime)ndash la fiecare punct de control plantele se recoltează se decoletează (tăierea
frunzelor) se curăţă de pămacircnt şi se cacircntărescndash se determină producţia medie astfel
q - cantitatea de rădăcini recoltate din punctele de control (kg)d - suprafaţa unui punct de control (mp)i - numărul punctelor de control
ndash la producţia stabilită se adaugă sporul de producţie ce se va realiza de la data evaluării la data prevăzută a se recolta (18 grziplantă)
Exemplu
5) Fructe (1 septembrie) MĂRMetoda de evaluare diferă icircn funcţie de tipul de livadă clasică sau intensivă dar
icircn mare constă icircn următoarele etapendash se stabileşte numărul de pomi pentru examinare (2 - 5 ) 480ndash se determină numărul mediu de fructe pe pom şi greutatea acestora icircn kg 30kg
167 de fructe
56
56
ndash se icircnmulţeşte numărul mediu de fructe pe pom cu numărul de pomi existenţi la ha şi se obţine astfel producţia medie la ha 16032 kgha
6) Struguri (de masă - 15 iulie de vin - 1 septembrie)ndash evaluarea se face separat la viile nobile şi la viile de hibrizindash se stabileşte numărul de butuci pe rod la ha cu relaţia
Nbha - numărul de butuci pe rod la hadr - distanţa dintre racircnduri (m)db - distanţa icircntre butuci pe racircnd (m)Ng - număr mediu de goluri (butuci neproductiviinexistenţi) la ha icircn procente
ndash se evaluează producţia de struguri pe butuc număracircndu-se toţi strugurii de pe un număr de 1 - 2 din butucii existenţi pe lot (se recomandă să se efectueze numărătoarea strugurilor pe fiecare al 10-lea butuc din 15 icircn 15 racircnduri)
Producţia de struguri pe butuc se calculează astfel
Pmb - producţia medie pe butuc (grame)Gms - greutatea medie a strugurilor (grame)Ns - numărul de struguri total găsiţi la numărătoareNba - numărul butucilor analizaţi
ndash se calculează producţia medie de struguri la ha cu formula
Pmha - producţia medie de struguri la ha (kg)Nbha - numărul de butuci pe rod la haPmb - producţia medie pe butuc (grame)
Exemplu
57
57
CAPITOLUL IV DETERMINAREA PRAGULUI DE RENTABILITATE (A PUNCTULUI CRITIC) PE CULTURI
Punctul critic marchează acea dimensiune a producţiei medii la care icircncasările din
valorificarea producţiei sunt egale cu cheltuielile totale de producţie deci acel punct al
producţiei medii la care nu se obţine profit dar nu se icircnregistrează nici pierderi
Mărimea costului de producţie şi a ratei profitului se găsesc icircntr-o stracircnsă legătură
cu raportul dintre cheltuielile de exploatare şi cantitatea de produse realizate Prin analiza
costurilor şi cheltuielilor de exploatare icircntreprinzătorul poate calcula nivelul minim de
activitate cerut de menţinerea icircn stare de funcţionare a firmei Cunoscacircnd pragul de
rentabilitate se poate proiecta volumul de vacircnzări icircn vederea obţinerii profitului scontat
De asemenea creditorii şi investitorii solicită adesea efectuarea analizei punctului
critic pentru a ajuta icircn evaluarea cacircştigurilor potenţiale ale unei afaceri şi icircn consecinţă
aceasta trebuie introdusă icircn planul de afaceri
Punctul critic se poate determina icircn două moduri şi anume fără profit programat
sau cu profit programat
Calculul punctului critic fără profit programat este exprimat printr-o relaţie
simplă
y = yי
y = Pvx
yי = Cvx + CF
Pvx = Cvx + CF
x(Pv ndash Cv) = CF
icircn care
y ndash veniturile din valorificarea producţiei (mii lei)
yי - cheltuielile totale icircnregistrate (mii lei)
Pv ndash preţul de vacircnzare unitar
x ndash producţia medie sau volumul vacircnzărilor (unităţi fizice)
Cv ndash cheltuieli variabile unitare
58
58
CF ndash costuri fixe totale
De unde x marchează acea dimensiune a producţiei la care nu se icircnregistrează nici
profit nici pierderi
Determinarea cantitativă şi reprezentarea grafică a PC la cultura Porumb
Cheltuielile variabile
NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrarii
CheltuieliCheltuieli variabilevariabile
(lei) (lei)
CheltuieliCheltuieli variabile variabile
(lei t (lei t ))
(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)
11 Incărcat transportat IC (PK) t 2881 180225 575
22 Descărcat IC (PK) t 2881 2444609 78
33 Incărcat transportat IC (N) t 10 2484545 793
44 Descărcat IC (N) t 1655 6371 02
55 Transportat apa prep sol mii l 30 599 019
66 Incărcat transportat săm t 66 599359 191
77 Recoltat porumb boabe t 530 2606662 832
88 Transportat porumb boabe t 225 1245 04
99
1010
TOTALTOTAL 9962236 31792
a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch Variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologicacopy= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)
59
59
Cheltuielile fixe
NrNr CrtCrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe
(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe
(lei ha)(lei ha)
(a)(a) (b)(b) copycopy (d)(d) (e)(e)
11 Adm Şi deservit IC (PK) ha 302 617645 2045
22 Arat 25 cm +grăpat ha 302 1140192 3775
33 Adm Şi deservit IC (N) ha 302 630389 2087
44 Erbicidat şi deservit ha 302 61155 2025
55 Discuit si preg Pat germ Ha 302 586536 1942
66 Semănat +deservit ha 302 472517 1565
77 Prăşit mecanic I ha 302 819024 2712
88 Prăit mecanic II ha 302 654182 2166
99
1010
TOTALTOTAL 5532035 18318
(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)
60
60
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura porumb - fără profit programat
Ch variabile Cv = 9962236 lei
Ch fixe totale CF = 5532035 lei
Ch fixeha CFha = 18318 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 11 leikg = 1100 leit
Producţia totală de PT= 313355 t
Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 302 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 33961599 lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 9962236 + 33961599 = 133583959 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 133583959 313355=
4263leit
Productia medie de porumb la punctul critic (X)
X= (CFha)(Pv-CVt) = 18318 ( 1100 ndash 4263 ) = 272 tha = 2720 kgha
Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 272 tha 4263 leit = 115953 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx =18318 leiha+ 115953 leiha =299133 leiha
Nivelul producţiei de 2720 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la
cultura porumb icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de
2720 la preţul de 11 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie
Depăşirea acestui nivel al producţiei (2720 ha) duce la obţinerea unui profit iar
scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi
61
61
62
PROFI
T
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
2720 kg2720 kghaha
4000
3000
1000
2000
5000
7000
6000
18318
leiha
299133
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura porumb ndash fără profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
62
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura porumb - cu profit programat
Ch variabile Cv = 9962236 lei
Ch fixe totale CF = 5532035 lei
Ch fixeha CFha = 18318 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 11 leikg = 1100 leit
Producţia totală de PT= 313355 t
Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 302 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 33961599 lei
Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)
Pr = 500000lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 9962236 + 33961599 = 133583959 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 133583959 313355=
4263leit
Profitul programat pe ha (Prha) Prha=PrS =500000302= 165562 leiha
Producţia medie de porumb la punctul critic (X)
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 18318+165562) ( 1100 - 4263 )= 517 tha
= 5170 kgha
Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 517 tha 4263 leit = 220397 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx = 18318 leiha+ 220397leiha = 403577 leiha
63
63
64
profit
suplimen
tar
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
5170 kg5170 kghaha
4000
3000
1000
2000
5000
7000
6000
18318
leiha
403577
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura porumb ndash cu profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
Profit programatProfit programat
PROFI
T
5000
64
Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura porumb
Specificare UMFara profit programat
Cu profit programat
Ch variabile Cv lei 9962236 9962236
Cheltuielile indirecte Ch ind lei 33961599 33961599
Ch variabile totale CVT lei 133583959 133583959
Ch variabile t CVt leit 4263 4263
Ch fixe totale CF lei 5532035 5532035
Ch fixe ha CFha leiha 18318 18318
Profit programat total Pr lei 500000
Profit programat ha Prha leiha 165562
X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 2720
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 5170
Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 115953 220397
Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 299133 403577
Preţ de vacircnzare t Pv leit 1100 1100
Suprafaţa cultivată S ha 302 302
65
65
DETERMINAREA CANTITATIVĂ ȘI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA gracircu
Cheltuielile variabile
NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrarii
CheltuieliCheltuieli variabilevariabile
(lei) (lei)
CheltuieliCheltuieli variabile variabile
(lei t (lei t ))
(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)
11 Incărcat transportat IC (PK) t 4605 260015 179
22 Descărcat IC (PK) t 4605 495645 341
33 Incărcat transportat săm t 666 601343 414
44 Incărcat transportat IC (N) t 10 97019 669
55 Descărcat IC (N) t 6454 24848 017
66 Transportat apa prep sol mii l 30 599 04
77 Recoltat grau t 530 2614762 1802
88 Transportat gracircu t 225 1245 09
99
1010
TOTALTOTAL 49504298 34115
a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)
66
66
Cheltuielile fixe
NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe
(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe
(lei ha)(lei ha)
(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)
11 Adm şi deservit IC (PK) ha 303 619685 2045
22 Arat 18 - 20 cm +grăpat ha 303 1025772 3385
33 Discuit si preg pat germ ha 303 588479 1942
44 Semănat +deservit ha 303 474081 1565
55 Adm şi deservit IC (N) ha 303 632476 2087
66 Adm şi deservit ha 303 613575 2025
77
88
99
1010
TOTALTOTAL 3954068 130497
(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)
67
67
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura gracircu - fără profit programat
Ch variabile Cv = 49504298 lei
Ch fixe totale CF = 3954068 lei
Ch fixeha CFha = 130497 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 09 leikg = 900 leit
Producţia totală de gracircu PT= 145107 t
Suprafata cultivată cu gracircu S = 303 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 14849866 lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 49504298 + 14849866 = 64354164 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 64354164 145107 =
4435leit
Productia medie de gracircu la punctul critic (X)
X= (CFha)(Pv-CVt) = 130497 ( 900 - 4435 ) = 286 tha
= 2860 kgha
Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 286 tha 4435 leit = 12684 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx = 130497 leiha+ 126841 leiha = 257338 leiha
Nivelul producţiei de 2860 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la
cultura de gracircu icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de
2860 la preţul de 09 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie
Depăşirea acestui nivel al producţiei (2860 ha) duce la obţinerea unui profit iar
scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi
68
68
69
PROFI
T
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
2860 kg2860 kghaha
4000
3000
1000
2000
5000
7000
6000
130497
leiha
257338
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura gracircu ndash fără profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
69
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura gracircu - cu profit programat
Ch variabile Cv = 49504298 lei
Ch fixe totale CF = 3954068 lei
Ch fixeha CFha = 130497 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 09 leikg = 900 leit
Producţia totală de gracircu PT= 145107 t
Suprafata cultivată cu gracircu S = 303 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 14849866 lei
Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)
Pr = 400000 lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 49504298 + 14849866 = 64354164 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 64354164 145107 =
4435leit
Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 400000 303 =
132013 leiha
Producţia medie de gracircu la punctul critic (X)
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 130497 + 132013 ) ( 900 - 4435 )
= 575 tha = 5750 kgha
Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 575tha 4435 leit = 255012 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx =130497 leiha+ 255012leiha = 385509 leiha
70
70
71
profit
suplimen
tar
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
5750 kg5750 kghaha
4000
3000
1000
2000
5000
7000
6000
130497
leiha
3855
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura gracircu ndash cu profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
Profit programatProfit programat
PROFI
T
5000
71
Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura gracircu
Specificare UMFara profit programat
Cu profit programat
Ch variabile Cv lei 49504298 49504298
Cheltuielile indirecte Ch ind lei 14849866 14849866
Ch variabile totale CVT lei 64354164 64354164
Ch variabile t CVt leit 4435 4435
Ch fixe totale CF lei 3954068 3954068
Ch fixe ha CFha leiha 130497 130497
Profit programat total Pr lei 400000
Profit programat ha Prha leiha 132013
X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 2860
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 5750
Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 12684 255012
Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 257338 385509
Preţ de vacircnzare t Pv leit 900 900
Suprafaţa cultivată S ha 303 303
72
72
DETERMINAREA CANTITATIVĂ ȘI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA măr
Cheltuielile variabile
NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrarii
CheltuieliCheltuieli variabilevariabile
(lei) (lei)
CheltuieliCheltuieli variabile variabile
(lei t (lei t ))
(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)
11 Incărcat transportat IC (PK) T 124 694 84
22 Descărcat IC (PK) T 124 145896 177
33 Adm şi deservit IC (PK) T 50 691 839
44 Administrat gunoi de grajd T 50 288 35
55 Săpat gropi pt plantat pomi Buc 048 281 34
66 Plantat + udat Buc 048 7488 909
77 Tăieri de forma coroanei Buc 25 25 03
88 Incărcat transportat IC (N) T 0855 1107 134
99 Adm şi deservit IC T 5 896 109
1010 Transportat apa prep sol T 3 4592 558
1111 Recoltat prune T 5 187 23
1212 Transportat prune T 8234 14327 174
TOTALTOTAL 1914066 2325
a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)
Cheltuielile fixe
73
73
NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe
(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe
(lei ha)(lei ha)
(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)
11 Arătură in livadă Ha 5 2057 4114
22 Discuit arătura Ha 5 913 1826
33 Prăşit printre racircnduri Ha 5 804 1608
44 Stropit cu insecto-fungicide Ha 5 1802 3604
55 Erbicidat şi deservit Ha 5 690 138
66
77
88
99
1010
TOTALTOTAL 6266 12532
(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)
74
74
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura măr - fără profit programat
Ch variabile Cv = 1914066 lei
Ch fixe totale CF = 6266 lei
Ch fixeha CFha = 12532 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 1 leikg =1000 leit
Producţia totală de mere PT= 8234 t
Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 5 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 673021 lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 1914066 + 673021 = 2587087 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 2587087 8234 = 3142 leit
Productia medie de mere la punctul critic (X)
X= (CFha)(Pv-CVt) = 12532 ( 1000 - 3142 ) = 19 tha
= 1900 kgha
Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 19 tha 3142 leit = 59698 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx =12532 leiha+ 59698 leiha =185018 leiha
Nivelul producţiei de 1900 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la
cultura de măr icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de
1900 la preţul de 1 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie Depăşirea
acestui nivel al producţiei (1900 ha) duce la obţinerea unui profit iar scăderea
producţiei sub acest nivel determină pierderi
75
75
76
PROFI
T
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
1900 kg1900 kghaha
4000
3000
1000
2000
5000
7000
6000
12532
leiha
185018
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura măr ndash fără profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
76
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura măr - cu profit programat
Ch variabile Cv = 1914066 lei
Ch fixe totale CF = 6266 lei
Ch fixeha CFha = 12532 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 1 leikg =1000 leit
Producţia totală de mere PT= 8234 t
Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 5 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 673021 lei
Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)
Pr = 100000 lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 1914066 + 673021 = 2587087 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 2587087 8234 = 3142 leit
Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 100000 5
= 20000 leiha
Producţia medie de mere la punctul critic (X)
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 12532 + 20000 ) (1000 - 3142 )
= 31 tha = 31000 kgha
Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 31 tha 3142 leit = 97402 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx =12532 leiha+97402 leiha = 109934 leiha
77
77
78
profit
suplimen
tar
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
31000 kg31000 kghaha
7500
5000
1000
2500
10000
15000
12500
12532
leiha
109934
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura măr ndash cu profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
Profit programatProfit programat
PROFI
T
5000
78
Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura măr
Specificare UMFara profit programat
Cu profit programat
Ch variabile Cv lei 1914066 1914066
Cheltuielile indirecte Ch ind lei 673021 673021
Ch variabile totale CVT lei 2587087 2587087
Ch variabile t CVt leit 3142 3142
Ch fixe totale CF lei 6266 6266
Ch fixe ha CFha leiha 12532 12532
Profit programat total Pr lei 100000
Profit programat ha Prha leiha 20000
X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 1900
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 31000
Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 59698 97402
Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 185018 109934
Preţ de vacircnzare t Pv leit 1000 1000
Suprafaţa cultivată S ha 5 5
79
79
CAPITOLUL VCAPITOLUL VCONCLUZII ŞI RECOMANDĂRICONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI
Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţiei acestora
Evaluarea se face icircn două etape- icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele caracteristice de dezvoltare a plantelor- icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite norme standardizate
Icircn funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfelPorumb 3133 toneGrau 1451 toneMăr 82 toneEfectuacircnd eficiența celor trei culturi icircn urma rezultatelor acestora am
observat că cultura cea mai favorabilă este porumbul urmată de cultura grăacircluiPe viitor cea mai bună cultură atat cantitativă cacirct și calitativă este cultura porumbului
80
80
Diversificaea și implementarea masurilor biologice icircn tehnologia de cultivare a graului de toamnaporumbului si marului
Producerea de cereale ecologice Integrarea producției prin achiziționarea unei COMBINE DEUTZ-FAHR
MODEL 6060 HTS si a unui TRACTOR SAME MODEL EXPLORER 3-100 pentru o mai buna valorificare a solului si pentru producerea unei mai mari cantitați de grau si porumb in localitatea Secuieni jud Neamt
Achizitionarea unui Cultivator Maschio MG 300 Stabwalze 500 Valorificare producției secundare
Suprafata destinata pentru cele trei culturi avute in vedere va fi urmatoarea Mar 5 ha Grau 303 ha Porumb 302 ha
Bugetele de venituri si cheltuieli agrozootehnice
Buget de venituri - cheltuieli și consumuri intermediare pentru produsul ndash Miere
Indicatori UMCantitat
e
Pret VALOAR
EUM
ICONSUMURI (CHELTUIELI) MATERIALE (1+2+3+4+5+6) 3198100
1 Combustibil L 2000 59 11800002 Apa si canal msup3 100 24 24000
3 Energie electrica Kw 30000 053 15900004 Romtelecom min 1000 004 40005 Gaz msup3 550 12 66000
6Cheltuieli cu aprovizionarea ( 10din 1) lei 334100
IICONSUMURI(CHELTUIELI) CU FORTA DE MUNCA 173000
7Personalul permanent implicat icircn producție zo 10 30 30000
8Personal sezonier implicat icircn producție zo 2 20 4000
9 Personalul administrativepersoan
e 1 50 500010 Fond retribuire zo 134000
IIIALTE CONSUMURI(7+8+9+10) 8651133
11Cheltuieli generale(3din I+II) Lei 101133
12 Dobacircnzi la credite Lei 500000
13 Asigurări (8 din valoare ) Lei 635000014 Amortismente Lei 1700000
16
ATOTAL CONSUMURI INTERMEDIARE (I+II+III) 12022233
B VALOAREA PRODUCTIEI 1000000
0 1400000000
B1 Miere kg1000000
0 14 1400000000
C VENIT IMPOZABIL(B-A) 1387977767 C1 (-)Impozite si taxe 500000 C2 (+)Subvenţii 30000000D PROFIT BRUT 1357477767
E IMPOZITUL PE VENIT 222076443F PROFIT NET 1165901324
G COST DE PRODUCTIE 042H Profit la kg 117
Caracteristicile principale ale utilajelor sau constructiilor intentionate a se achiziționa prin proiect
COMBINA DEUTZ-FAHR MODEL 6060 HTS
17
CARACTERISTICI GENERALE
Elevator de alimentare Inversor electric pentru elevator si heder 2 cilindrii hidraulici de ridicare Batator Latime 1270 mm Oslash 600 mm 8 sine de batere variator electric pentru variatia vitezei de la 420 la 1250 rotmin Turbo separator diametru 590 mm Suprafata de separare 081 mp Ajustare electrica in 5 pozitii de la 25 la 65 mm Viteza 775 sau 410 rotmin Contrabatator 15 sine 14 mm distanta suprafata 095msup2 aparator pietre rabatabil reglare electrica independenta frontala si posterioara Scuturatori 5 caisori suprafata totala 730 msup2 Sistemul de curatire curatire proprie prin contra-actiune a sitelor Recuperare independenta pe ambele laturi ale masinii Buncar Capacitate 7500 litrii cu suprafata de acoperire Viteza de descarcare 90lsec Tub de descarcare cu deschidere hidraulica fereastra de inspectie in spatele scaunului operatorului Motor Deutz TCD 2012 L06 4V 6 cilindrii 4 valve Commom Rail diesel 183 kw250 CP Racire cu lichid Rezervor combustibil 555l Transmisia Complet hidrostatica cutie de viteze cu 4 trepte Frane Discuri de frana asistate hidrostatic si frana de parcare independenta Pneuri 62075R30 fata si 40570R20 spateLatime de suport 3047 mm Cabina Tip Commander IV cu vedere panoramica si geamuri usor colorate coloana volan reglabila sistem de aer conditionat si incalzire scaun PNEUMATIC sofer si scaun pasager radio si set pre-cd (4 difuzoare si antena) oglinda dreapta cu control electric Control softwear in limba Baneasaa Sistem de iluminat Conform regulamentului de trafic 6 lumini de lucru 1 lumina pentru tubul de descarcare 2 girofaruri 2 lumini posterioare Echipament atasare posterioara rapida pentru carucior heder extinctor manual de operare in limba Baneasaa
18
TRACTOR SAME MODEL EXPLORER 3-100
CARACTERISTICI GENERALE
Motor DEUTZ EURO III cu 4 cilindri turboalimentat cu capacitate de 4038 cm3 Putere max (2000 25 CE) 109 CP80 kW Motor răcit cu lichid ulei Radiator ulei motor transmisie Oprire motor cu cheia de contact Motor compatibil cu Biodiesel pacircnă la 100 Capacitate rezervor combustibil 160 l Ambreiaj hidrostatic Ambreiaj multi-disc PTO comandat hidraulic cu discuri imersate icircn ulei Blocare electrohidraulică a diferenţialului faţă şi spate Direcţie hidrostatică cu pompă independentă şi cilindru de direcţie cu dublu sens Coloana volanului rabatabilă şi reglabilă Unghi de viraj 55deg Manete laterale comandă cutie de viteze Toba de eșapament cu evacuare pe cabină cutie de viteze cu 5 rapoarte 15F + 15R cacircrlig frontal cacircrlig de prindere categoria C posterior PTO spate 540 ndash 1000 RPM baterie 12V-100h-650A manual de utilizare şi icircntreţinere icircn limba Baneasaă
ECHIPAMENTE STANDARDIZATE
Cutie de viteze 40kmh Sistem hidraulic cu pompă de 56 lmin Roti 42070R 24 faţă 48070R 34 spate Reglaj electronic motor
19
Extensie aripi spate Cilindrii suplimentari Filtru aer 8rdquo cu ejector de praf Distribuitori hidraulici auxiliari cu 4 prize rapide Stabilizatori telescopici Fracircnă hidrostatică integral independentă pe toate cele 4 roţi cu discuri de fracircnare icircn baie de ulei cu dispozitiv de excludere a franelor anterioare Scaun textil CABINĂ ORIGINALĂ TESTATĂ FONIC icircncălzire şi ventilare parbriz mobil locaş radio 2 lumini de lucru faţă şi 2 lumini de lucru spate ieşire spate pentru cabluri lumini interioare Faruri anterioare pentru condus pe dreapta Aer condiționat Girofar Suport pentru contragreutăți + 8 contragreutăți față (320 kg)
Cultivator Maschio MG 300 Stabwalze 500
20
Model Latime de lucru(cm) Putere necesara(CP) Masa(kg)MG 175 175 2535 320
Dotari- cutie de viteze din fonta- reductor de viteza de 540 rotmin(rotmin rotor 260)- rolele sunt plasate intr-un fel de cusca- cat I (3 puncte de prindere)
C3 Managementul proiectului (Responsabilul legal)
1 NumeDUCEAC Prenume IONUT Funcţia ADMINISTRATOR Studiile si experienţa (relevante pentru proiect)
C V Responsabilul legal
Icircntreprinderea Funcţia avuta Perioada
SC ALBINA SA SEF BIROU 2008-2013
STUDENT In prezent
C4 Lista de achizitii si sursele de achiziţii pentru activele ce fac obiectul proiectului materiile prime pentru punerea in functiune a proiectului
Tabel C41 ndash Lista de achizitii active
Furnizor Date furnizor Produs
21
Nr Crt
Valoare estimata
(EUR)
din total valoare eligibila
a proiectului
(daca este cunoscut la momentul
depunerii cererii de finantare)
1 DEUTZ-FAHR
Specializat in producția de utilaje pentru
agricultura
COMBINA MODEL 6060
HTS 125000 7483
2 SAME
Specializat in producția de utilaje pentru
agricultura
TRACTOR MODEL
EXPLORER 3-100 40000 2394
3 GEO
Specializat in producția de utilaje pentru
agriculturaCultivator MG
175 2031 123
TOTAL167031 100
Lista de achizitii materii prime
Nr Crt
Furnizor
Date furnizor Produs
Valoare estimata
(EUR)
din total
necesar de
materii prime
(daca este cunoscut la momentul depunerii cererii de finantare)
1 SC GA PRO CO CHEMICALS SA
Are in patrimoniu fabrica de
icircngrasăminte Icircngrășaminte 1255000 5375
2 PETROM
Specializat in comercializarea combustibililor Combustibil 500000 2141
3 KWS SEMINTE SRL
Specializat in obținerea
semințelor de soiagrauporumb
etc
Semințe de grauporumbsoia etc 580000 2302
TOTAL 2335000 100
C5 Personal si instruireNU ESTE CAZUL
Tabel C51Grafic angajare personal
Nr Crt Specialitate
Număr2002 2003 2004 2005 2006 2007
TOTAL 0 0 0 0 0 0
Necesar personal
22
- 1 contabil- 3 mecanizatori- 4 muncitori sezonieri
C6 Graficul estimat al proiectului
Proiectul va fi realizabil in 12 luni de la aprobarea finantarii
Lunile I ndashIV vor face demersuri pentru un imprumut bancar și se va acorda
icircmprumutul ( 300000 E)
Lunile V ndash VIII - se va achiziționarea utilajul propriu-zis
(combinatractorulcultivatorulsemanatoarea) se vor semna contractele cu furnizorii și
se vor livra utilajele
Lunile IX ndashXII ndash testarea utilajelor si inceperea activitatii
Diagrama Gantt
Denumire activitate
IAN
FEB
MARTIE
APRILIE
MAI
IUNIE
IULIE
AUGUST
SEPT
OCT
NOI
DEC
Contractarea unui imprumut bancar pe tremen lung X X Studierea ofertelor furnizorilor de utilaje X X Contractarea furnizorilor de utilaje
X X X Livrarea utilajelor X X X X Testarea utilajelor X X X
C7 Impactul proiectului asupra dezvoltarii zonei si a mediului de afaceri
In urma contractarii imprumutului bancar si achizitionarii de utilaje
performante se va incerca practicarea unei agriculturi rationale si de durata cu recolte
23
bogate si sanatoase de secara mazare si cartof care din punct de vedere ecologic sa
corespunda normelor UE in localitatea Secuieni JudNeamt
Acest fapt va determina totodata si creșterea veniturilor la bugetul
Primariei Secuieni JudNeamt datorita taxelor și impozitelor care se plătesc și
desemeni la bugetul statului se vor plăti impozite și taxe care icircn final vor fi icircn
beneficiul cetățenilor In practicarea agriculturiiintr-un mod intensiv se va avea in
vedere respectarea normelor de mediuPentru toate categoriile de materii prime
(combustibil piese de schimb icircngrășaminte etc) se vor icircncheia contracte icircn așa fel
icircncat să fie asigurat mersul normal al activității agricole Deasemeni si producția finita
(secaramazarecartof) care se va realiza va fi livrata in icircntregime pe baza de
contracte icircncheate
D PROIECŢII FINANCIARE SI INDICATORI FINANCIARI
D1 Bazele de productie
Cu proiect
A6 Denumire utilaj (noi) Costuri Amortizare Intretinere 2Combina DEUTZ-FAHR model 6060 HTS 125000 000 2500
TRACTOR SAME MODEL EXPLORER 3-100 40000 000 800
Cultivator Maschio MG 300 Stabwalze 500 2031 000 4062
167031 000 334062
D2 Contul de profit si pierderi previzionat ( pe o perioada de 3 ani )
Proiectia contului de profit si pierdere activitate cu proiect
Nr Crt Categoria AN 1 AN 2 AN 3
Venituri din exploatare 1 Venituri din vanzarea marfurilor Mii Lei
24
Euro 2 Productia vanduta Mii Lei 47000000
0485000000 500000000
Euro 107327990
110753351 114178713
3 Variatia stocurilor Mii Lei
Euro
4 Alte venituri Mii Lei Euro 5 Venituri din exploatare ndash total Mii Lei 47000000
0485000000 500000000
Euro 107327990
110753351 114178713
Cheltuieli pentru exploatare 6 Cheltuieli materiale ndash total Mii Lei
94000000 97000000 100000000
Euro 21465598 22150670 22835743
7 Cheltuieli cu lucrari si servicii executate de terti Lei
437330 450050 500040
Euro 99868 102772 1141888 Cheltuieli cu impozite taxe si varsaminte
asimilateMii Lei
250000 300000 350000 Euro 57085 68507 79925
9 Cheltuieli cu personalul ndash total Mii Lei 347330 360050 370560 Euro 79315 82220 84620
10 Alte cheltuieli de exploatare Mii Lei
Euro
11 Cheltuieli cu amortizarile si provizioanele Mii Lei 2510000 2750000 3000000
Euro 573177 627983 68507212 Cheltuieli pentru exploatare - total Mii Lei
97544660 100860100 104220600 Euro 22275047 23032153 23799548
13 Rezultatul din exploatare Mii Lei 372455340 384139900 395779400
Euro 85052942 87721198 90379165Venituri financiare ndash total
14 Venituri financiare ndash total Mii Lei Euro
Cheltuieli financiare din care
15 Cheltuieli privind dobazile Euro
16 Altele Mii Lei
Euro
17 Cheltuieli financiare - total Mii Lei Euro
18 Rezultatul financiar al exercitiului Mii Lei
25
Euro
19 Rezultatul brut al exercitiului Mii Lei
Euro
20 Impozit pe profit Mii Lei
Euro
21 Profit net Mii Lei
Euro
D3 Fluxul de numerar previzionat ( pe o perioada de 3 ani )
Flux de numerar - previziuni Anul 1 Anul 2 Anul 3OPERATIUNEAPERIOADA
MII LEI I ACTIVITATEA DE INVESTITII SI FINANTARE 0 0 0A Total intrari de lichiditati din (A1+A2+A3)
A1 Aport la capitalul social si contul intreprinzatoruluiA2 Vanzari de active inclusiv TVA 0 0 0A3 Credite pe termen lung din care (A31 + A32) A31 Imprumut BancaA 32 Grant SAPARD 0 0 0
B Total iesiri de lichiditati prin (B1+B2+B3)B1 Achizitii de active fixe corporale inclusiv TVAB2 Achizitii de active fixe necorporale inclusiv TVAB3 Cresterea investitiilor in curs 0 0 0
C ExcedentDeficit de lichiditati (A-B) 0 0 0D1 Rambursari de Credite pe termen mediu si lung din care (D11+ D12) D11 Rate la imprumutul Banca D12 Rate la alte Credite pe termen mediu si lung 0 0 0D2 Plati de dobanzi la Credite pe termen mediu si lung din care (D21+D22) D21 La imprumutul Banca D22 La alte Credite pe termen mediu si lung 0 0 0
E Flux de lichiditati din activitatea de investitii si finantare (C-D1-D2)II ACTIVITATEA DE EXPLOATARE SI ALTE ACTIVITATI 130727
51472387 1624350
F Incasari din activitatea de exploatare inclusiv TVA ( F1)130727
51472387 1624350
F1 Vanzari varianta cu proiectG Incasari din activitatea financiaraH Credite pe termen scurt 130727
51472387 1624350
K Plati pentru activitatea de exploatare inclusiv TVA (dupa caz) din care 0 0 0
1 Cheltuieli privind marfurile
2 Cheltuieli cu materiileprime 679603 747737 807415
26
3 Cheltuieli cu materialele consumabile 43637 48000 51842
4 Cheltuieli cu energia si apa 12988 14512 15672
5 Altecheltuieli materiale 10204 10323 11144
6 Cheltuieli cu serviciile executate de terti 55609 61160 66051
7 Cheltuieli cu impozite taxe si varsaminte asimilate 12500 13740 148408 Cheltuieli cu personalul angajat 0 0 09 Cheltuieli cu asigurarile si protectia sociala 0 0 0
10 Alte cheltuieli exploatare 0 0 011 Cheltuieli cu amortizarea si provizioanele
26064 26064 260642222222111111
L Flux brut exclusiv plati pentru impozit pe profit si TVA468670 550851 631321
M Plati pentru impozite si taxe (M1 + M2)186568 219297 251573
M1 TVA de platit 68667 104661 119950
M2 Impozit pe profit 97901 114636 131623N1 Rambursari de credite pe termen scurtN2 Plati de dobanzi la credite pe termen scurtO1 DividendeP
Total plati exclusiv cele aferente exploatarii (M+N1+N2+O1)P Total plati exclusiv cele aferente exploatarii (M + N1 + N2 + O1) 186568 219297 251573Q Flux de numerar din activitatea curenta (L-P) 280102 331554 379748II FLUX DE LICHIDITATI (CASH FLOW)R Flux de lichiditati net al perioadei (Q+E) 280102 331554 379748
S Disponibil de numerar al lunii precedenteDisponibil de numerar curent (S+R) 130597 410609 742253
T 410609 742253 1122001
D4 Indicatorii financiari
Valoarea investitiei (Vi) = valoarea totala a proiectului (exprimata in lei) ndash 12900000000 lei
LEI___________________________________________________________________________Specificare AN 1 AN 2 AN 3______________________________________________________________________Veniturile din exploatare (Ve)
27
470000000 485000000 500000000
___________________________________________________________________________Cheltuieli de exploatare (Ce)
97544660 100860100 104220600
___________________________________________________________________________
Rezultatul din exploatare (Re) = Se calculeaza Re = Ve ndash Ce - minim 10 din Ve
372455340 384139900 395779400
Profitul net (Pn) = rezultatul final al exercitiului financiar (anual) din care s-a scazut impozitul pe profit
312862486 322677516 332454696
Durata de recuperare a investitiei (Dr) = indicator ce exprima durata de recuperare a investitiei (exprimat in ani)
Se calculeaza Dr= ViPn mediu sau Dr=(Vi - 5 x Pn)Pn
unde Pn mediu = profit net mediu pe orizontul de prognoza Dr ndash ESTE 145 ANI
Rentabilitatea capitalului investit (Rc) = PnVi x 100 () Pn-profit net pentru fiecare an al perioadei previzionate
145 150 154___________________________________________________________________________
Cheltuieli financiare (Cf) = NU ESTE CAZUL___________________________________________________________________________
28
Gradul de acoperire a cheltuielilor financiare (Ga) = NU ESTE CAZUL
___________________________________________________________________________Flux de numerar net la sfarsitul perioadei (FNN) = Total intrari-Total iesiri FNNgt=0 (pentru fiecare an de prognoza)
280102 331554 379748 425733466695
Valoare actualizata neta (VAN) =aringFNi(1+r)I +FN5r VANgt0 r=rata de actualizare=8
CAPITOLUL IICAPITOLUL IISTRUCTURA FONDULUI FUNCIAR ŞI IcircNTOCMIREASTRUCTURA FONDULUI FUNCIAR ŞI IcircNTOCMIREA
ASOLAMENTULUIASOLAMENTULUI
21 Mărimea şi structura categoriilor de folosinţă a terenului
Tabelul 1Mărimea şi structura categoriilor de folosinţă a terenului
Specificare Ha din total din agricol
Suprafaţa totală 620 1000 -
Teren agricol 618 9968 1000
Teren arabil
- din care irigat
610 9839 987
300 4839 4854
Păşuni naturale 2 032 032
29
Facircneţe naturale 1 016 016
Livezi 5 08 08
Vii
Teren neproductiv 2 032 X
Condiţii naturaleDescrierea zonei icircn care este amplasată exploataţia cu cel puţin următoarele elemente
a) Temperatura medie anuală 940Cb) Precipitaţii medii anuale 534 mmmpc) Tipul de sol predominant textura panta
- tipul de sol cernoziom cambic- textura grosieră- panta 7 - 150C
Favorabilitatea terenului pentru diferitele culturi
Se va face o scurtă prezentare a caracteristicilor principalelor tipuri de sol cu favorabilitatea culturilor
CernoziomurileAu proprietăti fizice hidrofizice chimice termice şi de aeraţie foarte bune Cu toate că
sunt foarte bine aprovizionate cu azot fosfor şi potasiu pe aceste soluri pentru menţinerea fertilităţii şi obţinerea de producţii mari şi constant se recomandă aplicarea de icircngrăşăminte chimice şi organice Cernoziomurile sunt indicate pentru toate folosinţele şi culturile agricole
AluvisolurilePrezinta o fertilitate relativ bună fertilitatea depinzacircnd de gradul de solificare Pe
aluvisoluri pot fi cultivate o serie largă de plante specifice condiţiilor din ţara noastră porumb floarea soarelui cartof gracircu legume viţă de vie pomi
Soluri bruneDatorită proprietăţilor fizice (textură mijlocie structură granular medie permeabilitate
pentru apă şi aer rezistenţă scăzută la lucrările mecanice) sunt favorabile creşterii şi dezvoltării plantelor Pentru producţii mari se recomandă administrarea de icircngrăşăminte chimice organice şi verzi Sunt folosite pentru culturile gracircu porumb legume pomi migdal
22 Alegerea culturilor (criteriile avute icircn vedere culturile alese)
30
Criteriile avute icircn vedere (economice tradiţie asigurarea materiilor prime pentru investiţia de la planul de afaceri etc)
Cultura m ărului Importanta culturii marului se datoreaza valorii alimentare si gustative terapeutice si
profilactice a fructelor insusirilor lor tehnologice specifice particularitatilor agrobiologice ale pomilor si valorilor economice mari
Merele constituie unul dintre componentele de baza in alimentatia moderna a omuluiMărul creşte şi se dezvoltă bine icircn toate zonele Moldovei deoarece sunt condiţii
pedoclimaterice favorabile pentru cultivarea acestei specii pomicole Importanţa acestei specii pomicole ca cultură este determinată de valoarea alimentară calităţi gustative icircnalte icircnsuşirile terapeutice şi profilactice pentru sănătatea omului particularităţilor tehnologice specifice particularităţilor agrobiologice ale pomilor şi de valoarea economică mare de producţie Cultivarea merelor este o afacere profitabilă care are următoarele avantaje
- Plantaţia de măr poate fi exploatată 20-30 de ani iar investiţia se recuperează icircn 2-3 ani- Cererea crescacircndă pe piaţa locală şi externă la produsele agricole de valoare icircnaltă- Preţ avantajos la comercializarea merelor icircn stare proaspătă- Creşterea pe piaţa internaţională a cererii pentru producţia conservată (sucul concentrat)
Ele reprezinta aproape singurul aliment gata pregatit in natura care poate fi consumat fara alte adaosuri fie in stare proaspata fie consumate ca sucuri compot dulceata cidru marmelada etc Datorita insusirilor tehnologice merele constituie o materie prima cu pondere mare in industria alimentara
Astfel din punct de vedere chimic merele contin in medie 845 apa 141 zaharuri 02 substante pectice 06 substante grase 90 UI vitamina A 002 mg vitamina B2 01mg vitamina B1 7mg vitamina C 7 mg calciu 10 mg potasiu cat si cantitati reduse de aluminiu mangan sulf cobalt si altele
Principalii consumatori de mere sunt pieţele agricole locale antreprenori care exportă fructele fabricile de conserve depozite angro şi magazine procesatorii de fructe uscate Cele mai bune preţuri pot fi obţinute icircn cazul comercializării merelor icircn stare proaspătă pentru consum curent iar cele mai mici preţuri sunt icircnregistrate la mere comercializate icircntreprinderilor de procesare
Importanta marului rezida in particularitatile lui biologice Existenta unui numar mare de soiuri cu coacere esalonata in diverse epoci si capacitatea de pastrare in stare proaspata timp indelungat a soiurilor de iarna asigura consumul de fructe proaspete aproape in tot cursul anului circa 10 luni din 12 ale unui an Avand o mare capacitate de pastrare si o buna rezistenta la manipulare fructele pot fi transportate cu usurinta la distante mari
Cultura porumbului
Porumbul ocupa locul 3 ca importanta in lume Aceasta pozitie se justifica printro serie de particularitati
-prezinta o mare capacitate de productie cu cca 50 decat celelalte cereale-are o mare plasticitate ecologica-este o planta prasitoare fiind o foarte buna premergatoare pentru majoritatea plantelor de
cultura-suporta bine monocultura-are un coeficient multiplicat de 150-400ori-semanande-se primavara mai tarziu permite esalonarea mai buna lucrarilor agricole-cultura este mecanizata
31
-recoltarea se face fara pericol de scuturare
Porumbul este utilizat icircn alimentaţia omului icircn furajarea animalelor şi ca materie primă pentru diferite industrii
Icircn alimentaţia omului porumbul se utilizează sub formă de mălai (făină) din care se prepară mămăliga sau diferite peparate de patiserie fulgi de porumb porumb zaharat conservat sub formă de boabe sau ştiuleţi pentru salate şi garnituri porumb fiert sau copt popcorn (porumb pentru floricele) Din germenii de porumb rezultaţi icircn urma măcinării boabelor prin presare se obţine un ulei alimentar de foarte bună calitate apreciat icircn alimentaţia dietetică
Icircn furajarea animalelor boabele de porumb constituie furajul concentrat de bază pentru toate speciile de animale Valoarea nutritivă a porumbului este de 117 - 130 unităţi nutritive la 1 kg boabe
Planta icircntreagă recoltată şi tocată icircn faza de maturitate icircn lapte-ceară se utilizează pentru obţinerea de siloz care este utilizat pe scară largă icircn hrana vacilor de lapte De asemenea planta icircntreagă se poate utiliza ca masă verde
Tulpinile de porumb (cocenii) rezultate după recoltarea boabelor se pot utiliza ca furaj Ciocălăii măcinaţi pot fi utilizaţi icircn hrana rumegătoarelor Boabele de porumb se utilizează ca materie primă pentru obţinerea de amidon glucoză
dextrină izoglucoză (icircndulcitor lichid) whisky etc Boabele de porumb se utilizează pe scară largă pentru obţinerea de biocombustibil (etanol) după cum planta icircntreagă verde se poate utiliza pentru obţinerea de biocombustibil (metanol etanol)
Tulpinile de porumb se pot utiliza icircn industria celulozei şi la fabricarea panourilor aglomerate
Din ciocălăi se poate obţine furfurol sau pot fi folosiţi drept combustibil De asemenea icircn gospodăriile tradiţionale tulpinile de porumb se utilizează drept combustibil
Pănuşile se utilizează pentru diferite icircmpletituri tradiţionale Mătasea porumbului (stigmatele florilor femele) poate fi utilizată icircn scop medicinal iar
polenul de porumb este colectat cu uşurinţă de către albinele melifere (plantă poleniferă)
Cultura gracircului
Gracircul este una dintre cele mai importante cereale si planta care ocupa pe glob cele mai mari suprafete Boabele de grau au continut ridicat in hidrati de carbon si substante proteice Miere de grau este materie prima pentru paine si produse de panificatie aliment de baza pentru 35-40 din populatia globuluiGraul se mai utilizeaza si in prelucrari industriale (alcool amidon dextrina glucoza) si furaj in hrana animalelorTaratele sunt un nutret concentrat bogat in proteine hidrati de carbon si substante minerale Paiele se utilizeaza in industria celulozei si in hrana animale
Gracircul este cea mai importantă plantă cultivată din care se obţine icircn principal pacircine aliment de bază pentru cca 40 din populaţia globului Prin măcinare din boabele de gracircu se obţine făina care este utilizată pentru prepararea de diferite produse de panificaţie şi patiserie
32
fabricarea de paste făinoase etc Boabele de gracircu intră icircn alcătuirea amestecurilor de cereale prentru micul dejun
Boabele de gracircu se utilizează icircn hrana animalelor ca atare sau măcinate De asemenea icircn furajarea animalelor se utilizează şi tăracircţa rezultată ca subprodus icircn urma procesului de măcinare aceasta fiind bogată icircn proteine lipide şi săruri minerale
Boabele de gracircu servesc ca materie primă icircn diferite industrii pentru obţinerea de amidon gluten spirt băuturi spirtoase (vodcă wisky) bere biocarburburant (bioethanol)
Paiele au utilizări multiple precum materie primă icircn industria celulozei şi hacircrtiei aşternut pentru animale furaj grosier icircngrăşămacircnt organic prin icircncorporare icircn sol după recoltare sau prin compostare producerea de energie termină prin arderea icircn arzătoare cu recuperare de căldură
Germenii de gracircu rezultaţi icircn urma procesului de măcinare sunt utilizaţi icircn hrana omului ca produse energizante (germeni consumaţi cu lapte sau miere de albine) ca adaus icircn diferite produse de panificaţie sau pentru obţinerea de ulei foarte apreciat icircn industria cosmetică
Aluatul conservat prin refrigerare şi aluatul modelat (de exemplu blaturi pentru pizza) icircncepe să fie din ce icircn ce mai apreciat pe piaţă
Gracircul romacircnesc este un gracircu de foarte bună calitate pentru panificaţie care poate fi valorificat atacirct pentru consumul intern cacirct şi la export pentru consum european şi icircn afara Europei
Gracircul ecologic este unul dintre produsele ecologice cele mai bine cotate şi cerute pe piaţa mondială
Cultura gracircului oferă următoarele avantaje - boabele au un conţinut ridicat icircn glucide şi proteine corespunzător cerinţelor organismului uman - boabele au o bună conservabilitate pe perioade mari de timp - boabele se transportă cu uşurinţă pe distanţe mari - boabele de gracircu au diferite alternative de valorificare - boabele de gracircu reprezintă o importantă sursă de schimburi comerciale pe piaţa mondială - gracircul se poate cultiva icircn diferite condiţii pedoclimatice asiguracircnd producţii satisfăcătoare peste tot unde se cultivă - tehnologia de cultivare este complet mecanizată şi bine pusă la punct fără probleme deosebite - gracircul este o foarte bună premergătoare pentru majoritatea plantelor de cultură - după soiurile timpurii de gracircu pot fi semănate culturi succesive mai ales dacă sunt condiţii de irigare
Alegerea soiurilor şi hibrizilor (criteriile avute icircn vedere soiurile şi hibrizi aleşi pentru fiecare cultură)
-criteriile avute icircn vedere ndashproducţie rezistenţe specifice conţinut de principii nutritive etc
-soiurile şi hibrizi aleşi pentru fiecare cultură + prezentarea listei cu soiuri pentru 2012 la culturile alese şi descrierea soiului respectiv
MĂRUL - SOIURI
33
Icircn funcţie de epoca de coacere a fructelor merele se icircmpart icircn (a) soiuri de varăMelba Red melba Şafran de vară Papirovka Mantet Quinte Akane Plat August (b) soiuri de toamnă Prima Slava Peremojţiam James Grive Red Calvil de Zăpadă Spartan Focuşor Codrene Coredana Reglndis etc (c) soiuri de iarnă Idared Speranţa Banana de iarnăWellspur Goldspur Golden Delicious Jonathan Jonared Yellowspur Renet Simerenco Coredar Wagener etc
Antreprenorul trebuie să elaboreze proiect de plantare a livezii la icircntreprinderileautorizate şi materialul săditor trebuie să fie procurat de la pepinierele licenţiate cu actelenecesare pentru posibilitatea de beneficiere de subvenţii Cele mai de perspectivă soiuri de mere şi cu o cere sporită pe piaţă sunt Golden DeliciousRed Delicious Jonathan Idared Fugi Granny Smith Gala Melrose Ionagold Elstar precum şisoiurile genetic rezistente la boli şi dăunători aşa ca Florina Prima Coredana CoredarGeneros Pionier
Piaţa Romacircniei la merele proaspete este reprezentată prin 50 la sută din soiuri colorate (complet roşu sau parţial) şi 50 la sută pentru soiurile necolorate (gal-bene şi verzi) Cele mai populare soiuri colorate sunt Jonathan şi Idared urmate de Jonagold Gala Gloster etc iar dintre cele necolorate predomină soiul Golden Delicious Soiurile Granny Smith şi Mutsu icircnregistrează vacircnzări modeste Dintre soiurile locale icircn supermarket-uri se comercializează Glorios şi Florina icircnsă icircn can-tităţi foarte mici Fructele de obicei sunt icircmpărţite icircn trei categorii mici (sub 70 mm) medii (70-90 mm) şi mari (peste 90 mm)
PORUMB ndash SOIURI
Porumbul face parte din familia Gramineae subfamilia Panicoideae tribul Maydeae genul Zea Genul Zea cuprinde 3 specii - Zea mexicana (Schrad) Recv et Mangel (sin Euchlaena mexicana) ndash teosinte1 anual - Zea perennis (Hitsch) Recv et Mangel (sin Euchlaena perennis) ndash teosinte peren - Zea mays L ndash porumbul cultivat
Porumbul cultivat cuprinde mai multe convarietăţi (grupe de varietăţi) cele mai importante fiind următoarele - Zea mays conv dentiformis Koumlrn (sin Zea mays conv indentata Sturt) denumit porumbul dinte de cal Se caracterizează prin boabele mari prismatice cu partea sticloasă (cornoasă) a endospemului dispusă pe părţile laterale ale bobului iar partea făinoasă (amidonoasă) dispusă icircn partea centrală şi superioară a bobului (fig 19) Prin uscare endospemul făinos icircşi reduce volumul se contractă şi determină apariţia unei depresiuni icircn partea superioară a bobului sub forma mişunei dintelui de cal de unde denumirea acestei convarietăţi de bdquoporumb dinte de calrdquo La această convarietate au fost creaţi primii hibrizi de porumb iar icircn prezent această convarietate are cea mai margă răspacircndire icircn lume Majoritatea hibrizilor de porumb aparţin acestei convarietăţi La noi icircn ţară primii hibrizi care au fost icircntroduşi icircn cultură aparţin acestei convarietăţi şi au fost aduşi din SUA de unde şi denumirea de bdquoporumb americanrdquo - Zea mays conv indurata (Sturt) Bailey denumit porumbul cu bobul tare porumbul sticlos Se caracterizează prin boabe rotunjite icircn partea superioară netede lucioase dure la spargere de unde vine denumirea de bdquoporumb tarerdquo Partea sticloasă a endospermului este dispusă la exteriorul bobului de jur-icircmprejurul acestuia iar partea făinoasă este dispusă icircn partea centrală a bobului uneori ajungacircnd pacircnă icircn partea superioară a bobului situaţie cacircnd determină apariţia
34
unei uşoare mişune (fig 20) Din această convarietate au făcut parte vechile populaţii şi soiuri romacircneşti de unde şi denumirea de bdquoporumb romacircnescrdquo - Zea mays conv aorista Grebensc denumit porumbul semisticlos Prezintă caracteristici intermediare icircntre convarietăţile dentiformis şi indurata Bobul este rotunjit mat icircn partea superioară şi uneori prezintă o uşoară adacircncitură - Zea mays conv everta Sturt (sin Zea mays conv microsperma Koumlrn) denumit porumb de floricele Se caracterizează prin plante cu o talie mai mică care au capacitatea de a forma mai mulţi ştiuleţi pe plantă Boabele sunt mici (MMB = 40-100 g) cu vacircrful rotunjit sau ascuţit Endospermul este aproape icircn icircntregime sticlos cu excepţia unei mici porţiuni icircn jurul embrionului care este amidonoasă Prin icircncălzire apa din grăunciorii de amidon din endospermul făinos se transformă icircn vapori care exercită o presiune asupra tegumentului pacircnă cacircnd determină spargerea acestuia moment icircn care conţinutul bobului se revarsă (boabele expandează) mărindu-şi volumul de 15-20 de ori formacircnd o masă albă-spongioasă respectiv aşa-numitele floricele
RUSTICA a castigat o pozitie de lider pe piata de porumb precoce din Europa de Nord si poseda o gama larga de seminte adecvata pentru toate pietele lumii HIBRIZI FOARTE PRECOCIBarbados - excelent pentru boabe si silozEarly Star - precoce si productivEnergy Star - foarte buna valoare alimentaraComera - performanta inalta HIBRIZI PRECOCIBatz - vigurosEurostar - lider in EuropaGalaStar - porumb pe care il veti adoraInagua - bun pentru boabe si siloz
GRAcircU ndash SOIURI
Cercetătorii de la Institutul de Cercetare - Dezvoltare Agricolă Fundulea au creat soiuri de grau productive si rezistente la secetaBOEMA soi de gracircu de toamnă extrem de productiv şi cu indici de calitate ridicaţi pentru panificaţie adaptat condiţiilor climatice din zona de cacircmpie din sudul ţării şi Moldova este un soi foarte precoce mai timpuriu la icircnspicat cu 1-3 zile faţă de soiul Flamura 85 talia plantei de 77-90 cm rezistent la iernare şi cădere arşiţă şi secetă rugina galbenă rezistenţă mijlocie la rugina brună şi făinare are calitate bună de morărit şi panificaţie
GRUIA este un soi de toamnă care a dat rezultate foarte bune icircn Oltenia şi Dobrogea este mai timpuriu cu 4 zile faţă de soiul Fundulea 4 talie de 76 cm se remarcă printr-o rezistenţă bună la iernare la cădere dar şi la rasele actuale de rugina galbenă
35
superior multor soiuri ca rezistenţă la făinare rugină brună şi septorioza frunzelor calitatea de panificaţie a soiului Gruia este apropiată de cea a soiului Dropia faţă de care tinde să aibă un gluten mai tenace soiul se evidenţiază printr-o productivitate ridicată icircn medie cu 9-12 mai mare faţă de soiurile martor sporul de producţie fiind mai mare icircn condiţii de secetă in pofida taliei sale scurte soiul se comportă foarte bine icircn condiţii de deficit hidric Gracircul aparţine genului Triticum familia Gramineae (Poaceae) Genul Triticum cuprinde un număr mare de specii de gracircu forme sălbatice şi cultivate clasificate diferit de-a lungul timpului
Pentru ţara noastră prezintă importanţă 2 specii şi anume Triticum durum Desf şi Triticum aestivum L Triticum durum Desf (fig 16) are tulpina plină icircn interior pe toată lungimea sau cel puţin icircn partea superioară Spicul este aristat cu ariste lungi comparativ cu lungimea spicului şi orientate paralel Boabele au aspect sticlos la maturitate şi sunt conice la capet Triticum aestivum L (fig 17) are tulpina goală icircn interior pe toată lungimea Spicul este nearistat sau aristat cu ariste mai scurte comparativ cu lungimea spicului şi orintate divergent Boabele sunt ovoidale sau alungit-ovoidale prevăzute cu un smoc de perişori la capătul superior Endospermul este făinos semisticlos sau sticlos
Gracircul comun reprezintă specia cea mai importantă care pe plan mondial reprezintă cca 90 din suprafaţa cultivată cu gracircu şi cea mai mare partea a suprafeţei cultivată cu gracircu din ţara noastră Gracircul comun are forme de toamnă şi de primăvară aproape icircntreaga suprafaţă din ţara noastră fiind cultivată cu gracircu de toamnă (gracircul de primăvară ocupă suprafeţe foarte mici nesemnificative)
Soiurile de gracircu cultivate icircn Romacircnia sunt icircn marea lor majoritate soiuri romacircneşti create la Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Fundulea sau icircn reţeaua de Staţiuni de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Aceste soiuri se caracterizează prin potenţial de producţie ridicat (9-10 tha) o bună rezistenţă la cădere ger iernare secetă şi boli o bună calitate şi stabilitate a recoltelor
23 Intocmirea asolamentului
Specificare HaSuprafaţa totală a terenului arabil 610Suprafaţa medie a solei (3 sole) 2033
Tabelul 2Schema rotaţiei culturilor
SOLAANUL 2012 2013 2014I măr măr mărII gracircu porumb gracircuIII porumb gracircu porumb
36
37
CAPITOLUL IIICAPITOLUL IIIORGANIZAREA PROCESULUI DE PRODUCŢIE AGRICOLĂORGANIZAREA PROCESULUI DE PRODUCŢIE AGRICOLĂ
31 Proiectarea producţiilor medii prin metoda bonităriiterenurilor agricole
Tabelul 3
Date iniţiale
Cultura Tipul de solSuprafaţa - ha (Si)
Nota de bonitare pentru
condiţiile ecologice (Pi)
Corecţia pt distanţă şi
felul drumului (k)
Coeficient de
potenţare (c)
Producţia medie
realizată
MărGracircuPorumb
Cernoziom 5 75 015 11 15000Cernoziom 303 80 018 12 4000Cernoziom 302 85 019 13 8000
TOTAL 610
2) Notele totale de bonitare pentru condiţiile ecologice (Ni)
MĂR ndash 575 = 375Ni = Si x Pi GRAcircU ndash 30380 = 24240
PORUMB ndash 30285 = 25670TOTAL = 50285
3) Nota medie ponderată de bonitare
50285 610 = 8243
1) Producţia ce revine pe un punct al notei medii ponderate de bonitare
P măr = 515000 375 = 200P gracircu = 3034000 24240 = 50
P porumb = 3028000 25670 = 9411
6) Corecţia totală icircn funcţie de distanţă şi drumuri Ct = S x kMĂR ndash 5015 = 075
Suprafaţă x coeficient corecţie GRAcircU ndash 303018 = 5454PORUMB ndash 302019 = 5738
TOTAL = 11267
38
7) Nota de bonitare recalculată (Nbr)
MĂR ndash 375-075 = 37425Nbr = Nota totală de bonitare ndash Corecţia GRAcircU ndash 24240-5454 = 2418546
PORUMB ndash
25670-5738 = 2561262
8) Notele totale de bonitare potenţate (Ntp)
MĂR ndash 3742511=4117
Ntp =Nota de bonitare recalculată (Nbr)
xCoeficient
de potenţare
GRAcircU ndash241854612=290225
PORUMB ndash
256126213=332964
9) Producţia totală pe cultură pentru fiecare unitate de sol (Pt)
MĂR ndash 4117200= 82340
Pt =Nota totală de
bonitare potenţată (Ntp)
x
Producţia ce revine pe un punct de
bonitare P(kgpunct)
GRAcircU ndash
29022550= 1451125
PORUMB ndash
3329649411=31335242
TOTAL= 4666989
10) Producţia medie la hectar Pmc1
Pm măr = Producţia totală Suprafaţa totală = 823405=16468
Rezultatele pentru celelalte culturi
Pmedie gracircu = 1451125303= 4789
Pmedie porumb =31335242302= 10376
39
32 STABILIREA CANTITĂŢILOR DE IcircNGRĂŞĂMINTE PE CULTURI
Calculul dozelor de icircngrăşăminte s-a efectuat ţinacircndu-se cont atacirct de
producţiile medii cacirct şi de existentul de suprafaţă activă din sol S-au luat icircn
considerare şi pierderile rezultate prin levigare
Icircn tabelul 4 este prezentat calculul dozelor de icircngrăşăminte chimice la ha
separat pentru cele 3 culturi icircn parte
Tabelul 4
Calculul dozelor de icircngrăşăminte chimice
Nr Crt
SPECIFICARE UM
CULTURA
GRAcircU PORUMB MĂRN P K N P K N P K
1 Producţie medie Kgha 4789 10376 16468
2 Consum specific Kg sat
23 11 20 20 21 20 5 3 6
3 Sa de administrat
Kg 11014
5268 9578
20752
2179 20752 8234 494 988
4 Sa icircn sol Kg 45 31 60 40 35 30 30 20 355 Diferenţa de
admKg sa
6514 2168 3578
16752
1829 17752 5234 294 638
6 Pierderi prin levigare
13 5 7 13 5 7 13 5 7
7 Cant pierdută prin levigare
Kg sa
847 108 25 2177
914 1242 68 147 446
8 Total sa de administrat
Kg 7361 2276 3828
18929
19204 18994 5914 3087 6826
9 Tipul de icircngrăşămacircnt
NO4NO3
Super P c
Sare potasică
NO4NO3
Super P c
Sare potasică
N P2O5 K20
10 Conţinutul icircn sa a icircngr
Kgt 345 40 40 345 40 40 345 40 40
11 Doza de icircngr de administrat
Kg 213 57 96 549 480 475 171 77 171
40
33 PLANUL DE CULTURĂ
Planul de cultură cuprinde structura culturilor dimensiunile fiecăreia
producţiile medii şi totale (tabelul 5)
Tabelul 5
Icircntocmirea planului de cultură
Cultura Suprafaţa (ha)
Producţii medii (kgha)
Producţia totală (t)
Preţ livrare (leikg)
Măr 5 16468 8234 2Gracircu 303 4789 1451 08
Porumb 302 10376 313355 1
34 FUNDAMENTAREA FIŞELOR TEHNOLOGICE PE CULTURI
Icircn vederea organizării proceselor de muncă şi de producţie icircn etapa pregătitoare se
icircntocmesc fişele tehnologice pe culturi Informaţiile cuprinse icircn fişele tehnologice servesc icircn
acelaşi timp la stabilirea tehnologiilor stabilirea destinaţiei producţiei determinarea volumului
lucrărilor mecanice şi manuale necesarul de forţă de muncă cantităţile de materiale şi mijloacele
financiare necesare pentru aprovizionare
DATELE NECESARE
1 Culturile incluse icircn planul de producţie al firmei
2 Suprafaţa ocupată de fiecare cultură icircn parte
3 Culturile premergătoare
4 Producţia medie şi totală a fiecărei culturi
5 Lucrările tehnologice icircn ordinea cronologică a executărilor
6 Perioada de executare şi data lucrării
7 Mijloacele cu care se execută lucrarea
8 Tarifele de plată pentru lucrările mecanice
9 Tarifele de plată pentru lucrările manuale pe categorii
10 Cuantumul taxelor pentru CAS şomaj risc asigurare
11 Amortismentul specific
12 Materialele necesare procesului tehnologic consumul normat pe UM preţul unitar şi cota
pentru cheltuielile de aprovizionare
41
13 Cota de cheltuieli indirecte (comune şi generale)
MODUL DE LUCRU
1 Se icircnscriu icircn fişă datele privind suprafaţa şi producţia medie Producţia medie se planifică
icircn raport cu fertilitatea solului şi cantitatea de icircngrăşămacircnt aplicată
2 Se icircnscriu lucrările tehnologice icircn ordinea executării lor precizacircndu-se toată perioada
optimă de execuţie şi durata fiecărei lucrări
3 Pentru fiecare icircn parte se determină volumul lucrărilor sumele necesare şi materiale
4 La lucrările manuale icircn raport cu volumul lucrării se calculează numărul de zile om iar
fondul de salarii rezultă icircnmulţind numărul de zile om necesar pentru evaluarea lucrării cu
tariful pe ziom corespunzător
5 Taxele asupra fondului de salarii se calculează aplicacircnd cota icircn proporţie de 30 pentru
CAS 5 pentru fondul de şomaj 1 pentru risc şi asigurare impozit 15 asupra sumei
care reprezintă fondul de salarii
6 Amortismentul specific se determină icircn raport cu valoarea de inventar a mijlocului fix
folosit exclusiv la cultura respectivă şi durata de folosire
7 Cota de cheltuieli pentru aprovizionare se calculează o cotă parte din valoarea
materialului folosit
8 Din icircnsumarea pentru lucrările mecanice lucrările manuale taxe asupra valorilor
materialelor se obţin cheltuielile de producţie
9 La cheltuielile directe se aplică cota de cheltuieli comune şi prin icircnsumarea lor se
determină cheltuielile de producţie
10 După fiecare trimestru se fac totalurile
11 Se calculează indicatorii cheltuieli de producţie la hectar şi costul la tona de produs
42
44
45
46
47
35 Organizarea lucrării de semănat la cultura gracircului
Semănatul este una dintre cele mai importante lucrări agricole de care depinde icircn ultimă instanţă obţinerea de producţii ridicate Suprafeţele icircntinse ocupate de culturi precum şi termenele restracircnse icircn care trebuie executat fac ca procesul de muncă al semănatului să ocupe un loc important icircn activitatea de producţie a exploataţiilor agricole
Etapele organizării lucrărilor de semănat cereale păioase sunt următoarele1 se stabileşte componenţa agregatului de semănat potrivit condiţiilor existente
(tractor plus semănătoare SUP-29 sau SUP-21)2 Se determină necesarul de agregate pentru terminarea semănatului icircn termen
optim folosind formula
icircn care
N ndash numărul de agregate pentru terminarea lucrării icircn timpul propusS ndash suprafaţa de icircnsămacircnţatn ndash numărul de zile icircn care trebuie terminată lucrareaP ndash randamentul zilnic al maşinii
(1)N = 303(512) = 5 agregate
Aşadar icircn prealabil trebuie cunoscut randamentul zilnic al agregatului de semănat folosit Aceasta se calculează după formula
icircn
care
P ndash randamentul zilnic al agregatului (ha)B ndash lăţimea de lucru a agregatului icircn lucru (m)V ndash viteza de deplasare a agregatului
icircn lucru (moră)t ndash durata zilei de lucru (ore)H ndash coeficientul de folosire a timpului de lucru (070-080)
(2)P = 366000807 10000 = 12 ha
3 Stabilirea lungimii marcatoarelor semănătoriiLungimea marcatoarelor adică distanţa la care trebuie aşezată piesa activă a marcatorului faţă de ultimul brăzdar se stabileşte icircn funcţie de
lăţimea de lucru a semănătorii (B) distanţa icircntre două brăzdare (b) distanţa icircntre roţile din faţă sau marginile exterioare ale şenilelor
tractorului (c)
= 11
= = 26
49
49
Cacircnd tractorul poate urmări urma lăsată de marcator atacirct cu roata din dreapta cacirct şi cu roata din stacircnga lungimea celor două marcatoare este egală şi este dată de relaţia
4 Stabilirea debitului semănătorii icircn funcţie de norma de sămacircnţă la hectar La icircnceputul lucrării trebuie icircntotdeauna să se verifice corectitudinea reglării debitului la icircnsămacircnţare Această verificare se face după formula
icircn
care
G ndash cantitatea de sămacircnţă cursă din semănătoare la un număr stabilit de icircnvacircrtiri a roţii semănătoriiA ndash norma de semănat la un ha (kg)d ndash lungimea roţii semănătorii (m)B ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)O ndash nr de icircnvacircrtituri a roţii semănătorii
(6)G= 2501743620 10000 = 313
5 Stabilirea dimensiunilor postatelor la semănat Lungimea maximă a postatelor la semănat este icircn funcţie de capacitatea cutiei semănătorii Pentru a uşura organizarea transportului de seminţe este indicat ca alimentarea semănătorii cu seminţe să se execute la un singur capăt a postatei ~n acest caz lungimea maximă a postatei se calculează după formula
icircn
care
L ndash lungimea maximă a postatei (m)Q ndash capacitatea coşului de alimentare
a semănătorii (kg)Y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii coşului de alimentare a semănătorii (icircn medie 070-080)A ndash norma de semănat (kgha)B ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)
(7)L = (051000040007) (25036) = 1556m
Icircn ce priveşte lăţimea postatei aceasta se determină icircn funcţie de lăţimea totală a parcelei de icircnsămacircnţat şi de metoda de deplasare a agregatului Ea se calculează aşa icircncacirct să asigure de lucru agregatului pentru 1-2 zile de lucru
Lăţimea postatei la semănatul icircn suveică se calculează după formula
icircn care
l ndash lăţimea postatei (m)P ndash productivitatea zilnică a agregatului (hazi)Z ndash durata icircn zile a lucrului pe aceeaşi postată (1-2 zile)L ndash lungimea postatei (m)
(8)l = 10000122 1556 = 154m
6 Lăţimea zonei de icircntoarcere a agregatului Pentru icircntoarcerea agregatului la capetele parcelei se delimitează o facircşie de teren denumită bdquozonă de icircntoarcereldquo Delimitarea acestei zone se face icircn cazul deplasărilor icircn parcursul liniar cu buclă şi fără buclă Lăţimea zonei de icircntoarcere este dată de relaţia
50
50
icircn care
E ndash lăţimea zonei de icircntoarcereR ndash raza de icircntoarcere a agregatuluie ndash lungimea de ieşire a agregatului (adică distanţa de la centrul agregatului mijlocul osiei motoare a tractorului) pacircnă la organele active ale maşinii
(9)E = 34 + 15 = 135m
Aceasta reprezintă lungimea cu care trebuie să se deplaseze centrul agregatului pentru aducerea organelor active ale maşinii agricole pe linia de icircntoarcere a lucrului
7 Stabilirea distanţei dintre punctele de alimentare a semănătorii Distanţa dintre punctele de alimentare a semănătorii se determină icircn funcţie de metoda de deplasare a agregatului la semănat ~n cazul semănatului icircn suveică lungimea postatei este determinată icircn funcţie de capacitatea cutiei de seminţe icircn aşa fel ca alimentarea semănătorii să se facă numai la unul din capetele postatei distanţa dintre punctele de alimentare se află după formula
icircn care
D ndash distanţa dintre punctele de alimentare (m)B ndash lăţimea de lucru a agregatului (m)T ndash numărul turelor (adică nr curselor dus-icircntors) pe care le face agregatul pacircnă la golirea coşului semănătorii
(1)D = 2362 = 144m
Icircn cazul cacircnd lungimea postatei nu este determinată icircn funcţie de capacitatea cutiei de seminţe este necesar ca icircn prealabil să cunoaştem turele pe care le face agregatul pacircnă la golirea coşului semănătorii Aceasta se determină icircmpărţind lungimea drumului pe care icircl face semănătoarea pacircnă la golirea cutiei sale pe lungimea cursei de lucru dus şi icircntors ~n acest scop se foloseşte următoarea formulă
icircn care
T ndash numărul turelorQ ndash capacitatea cutiei semănătorii
(kg)Y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii cutiei (080)A ndash norma de semănat (kgha)B ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)L ndash lungimea postatei (m)
T= (1000040007) (2503621556) = 1Icircn cazul semănării icircn bdquolaturildquo sau bdquope două jumătăţi ale postateildquo distanţa dintre
punctele de alimentare se calculează după formula = 136 = 36
(semnificaţiile literelor sunt aceleaşi ca la formulele (10) şi (11)
51
51
8 Stabilirea cantităţilor de seminţe ce se pun la punctele de alimentare Cantităţile de seminţe care se pun la primul punct de alimentare se calculează după formula
= 4001 = 400kgiar cantitatea care se pune la punctele următoare este
icircn care
C ndash cantitatea de seminţe necesară alimentării agregatului (kg)Q capacitatea coşului semănătorii (kg)y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii cutieia ndash nr semănătorilor icircn agregat
(14)C1 = 400071 = 280kg
9 Stabilirea necesarului zilnic de muncitori pentru semănat şi transportat seminţele Necesarul zilnic de muncitori pentru deservirea semănătorilor variază icircn raport cu numărul de agregate folosite zilnic şi al maşinilor ce compun agregatul
10 Necesarul de mijloace de transport se stabileşte icircn funcţie de cantităţile de seminţe necesare semănătorilor la o icircncărcare timpul de golire a semănătorilor capacitatea mijloacelor de transport distanţa de transport şi timpul necesar pentru un ciclu de transport
~n primul racircnd se determină timpul icircn care se consumă cantitatea de seminţe existentă icircn cutia semănătorii folosind relaţia
icircn care
q ndash capacitatea cutiei semănătorii (kg)085 ndash coeficientul de folosire a cutiei semănătoriiB ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)V ndash viteza de lucru a agregatului (moră)N ndash norma de sămacircnţă la ha (kg)
Tgol = (10000400085) (366000250) = 063h = 38min
Numărul de mijloace de transport necesare zilnic se determină pe baza relaţiei
icircn care
Nt ndash numărul mijloacelor de transportn ndash numărul semănătorilor ce lucreazăt ndash durata unui ciclu de transport (min)Cm ndash capacitatea mijlocului de transport (kg)
Nt = (540008530) (38400) = 33 = 311 Se determină necesarul de saci pentru transportul seminţelor cunoscacircnd că
pentru uşurarea manipulării se recomandă ca un sac să aibă 40 kg
Nr saci = (512250) 40 = 375 sacizi
52
52
Centralizarea datelor
Nr crt
Specificare UMAgregatul folosit
Tractor + (SUP-29)
Tractor + SUP-21
1 Productivitatea zilnică a agregatului haschimb 12
2 Necesarul zilnic de-tractoare nr 5-semănători nr 5
3Productivitatea zilnică a tuturor agregatelor
hazi 60
4Dimensiunile solei de semănat
-lungime m 1556-lăţime m 1947-suprafaţă ha 303
5Dimensiunea parcelelor de semănat
-lungime m 1556-lăţime m 154-suprafaţă 24
6Lungimea marcatorului
-dreapta m 11-stacircnga m 26
7Norma de icircnsămacircnţare
-la 20 icircnvacircrtituri kg 3-la hectar kg 250
8Distanţa dintre punctele de alimentare cu seminţe
m 144
9Cantitatea de seminţe ce se pune la punct de alimentare
-la primul punct
kg 400
-la punctele următoare
kg 280
10 Necesarul zilnic de muncitori
-pt servirea semănătorii
nr 5
-pt transportul seminţelor
nr 3
-total nr 8
11Lăţimea facircşiei de icircntoarcere a agregatului
m 135
12Necesarul zilnic de mijl de transport
-atelaje nr-tractor+remorcă nr 3-auto-camion nr
13Necesar saci pt transportul seminţelor
nr 375
53
53
36 Evaluarea producţiei
Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţieiacestora
Evaluarea se face icircn două etape1) icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele
caracteristice de dezvoltare a plantelor2) icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite
norme standardizate~n funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfel
1) Gracircu orz (orz - 1 iunie gracircu - 15 iunie) Gracircu Boemandash se stabileşte numărul punctelor de control icircn funcţie de mărimea şi
uniformitatea parcelelor(icircn cazul parcele de pacircnă la 100 ha - 5 puncte pe suprafeţe mai mari de 100 ha - 10 puncte)
Determinările se fac cu ajutorul ramei metrice (un cadru de 1 metru patrat)Metodologie de lucrundash se numără spicele din interiorul ramei metricendash se stabileşte numărul mediu de boabe icircn spicndash se calculează producţia medie la hectar astfel
Q kgha = (360353610000) (10001000) = 4536kgha
Q kgha - producţia medie kgha Nsp - număr mediu de spice la mp (medie pe toate punctele de control) 360Nb - număr mediu de boabe icircn spice 35MMB - greutatea a 1000 boabe (grame)3610000 mp = 1 ha1000 x 1000 = 1000 grame x 1000 boabe
Exemplu
2) Porumb (1 septembrie) DKC 3511ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 28 mp (4 racircnduri x 070 x 10 m
lungime 070 (m) - distanţa dintre racircnduri)ndash se numără ştiuleţii la fiecare punct de controlndash se calculează numărul de ştiuleţi la hectar
54
54
Nstha = (30010000)(510) = 60000
Nstha - număr de ştiuleţi la hanst - numărul de ştiuleţi număraţi la toate punctele de controld - suprafaţa unui punct de control (mp)i - numărul punctelor de control
ndash se determină apoi numărul de boabe pe ştiuletendash se calculează apoi producţia medie la hectar
Q kgha = (60000588337) (10001000) = 11889 kgha
Q kgha - producţia medieNst - număr ştiuleţi la hectar 60000Nb - număr mediu de boabe pe ştiulete 588MMB - greutatea a 1000 boabe (grame) 337
Exemplu
3) Floarea soarelui (15 august)ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 28 mp (4 racircnduri x 070 x 10)ndash se numără capitulele la fiecare punct de control şi se stabileşte numărul mediu
de capitule la ha după formula
Ncpha - număr total de capitule la hancp - număr de capitule numărate la toate punctele de controld - suprafaţa unui punct de controli - numărul punctelor de control
ndash se determină numărul mediu de seminţe pe capitul(Ns)ndash se calculează producţia medie la hectar astfel
55
55
Q kgha - producţia medieNcp - număr mediu de capitule la hectarNs - număr seminţe pe capitulMMB - greutatea a 1000 seminţe icircn grame
Exemplu
4) Sfecla de zahăr (1 septembrie)ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 10 mp (3 racircnduri x 045 m x 74 m
lungime)ndash la fiecare punct de control plantele se recoltează se decoletează (tăierea
frunzelor) se curăţă de pămacircnt şi se cacircntărescndash se determină producţia medie astfel
q - cantitatea de rădăcini recoltate din punctele de control (kg)d - suprafaţa unui punct de control (mp)i - numărul punctelor de control
ndash la producţia stabilită se adaugă sporul de producţie ce se va realiza de la data evaluării la data prevăzută a se recolta (18 grziplantă)
Exemplu
5) Fructe (1 septembrie) MĂRMetoda de evaluare diferă icircn funcţie de tipul de livadă clasică sau intensivă dar
icircn mare constă icircn următoarele etapendash se stabileşte numărul de pomi pentru examinare (2 - 5 ) 480ndash se determină numărul mediu de fructe pe pom şi greutatea acestora icircn kg 30kg
167 de fructe
56
56
ndash se icircnmulţeşte numărul mediu de fructe pe pom cu numărul de pomi existenţi la ha şi se obţine astfel producţia medie la ha 16032 kgha
6) Struguri (de masă - 15 iulie de vin - 1 septembrie)ndash evaluarea se face separat la viile nobile şi la viile de hibrizindash se stabileşte numărul de butuci pe rod la ha cu relaţia
Nbha - numărul de butuci pe rod la hadr - distanţa dintre racircnduri (m)db - distanţa icircntre butuci pe racircnd (m)Ng - număr mediu de goluri (butuci neproductiviinexistenţi) la ha icircn procente
ndash se evaluează producţia de struguri pe butuc număracircndu-se toţi strugurii de pe un număr de 1 - 2 din butucii existenţi pe lot (se recomandă să se efectueze numărătoarea strugurilor pe fiecare al 10-lea butuc din 15 icircn 15 racircnduri)
Producţia de struguri pe butuc se calculează astfel
Pmb - producţia medie pe butuc (grame)Gms - greutatea medie a strugurilor (grame)Ns - numărul de struguri total găsiţi la numărătoareNba - numărul butucilor analizaţi
ndash se calculează producţia medie de struguri la ha cu formula
Pmha - producţia medie de struguri la ha (kg)Nbha - numărul de butuci pe rod la haPmb - producţia medie pe butuc (grame)
Exemplu
57
57
CAPITOLUL IV DETERMINAREA PRAGULUI DE RENTABILITATE (A PUNCTULUI CRITIC) PE CULTURI
Punctul critic marchează acea dimensiune a producţiei medii la care icircncasările din
valorificarea producţiei sunt egale cu cheltuielile totale de producţie deci acel punct al
producţiei medii la care nu se obţine profit dar nu se icircnregistrează nici pierderi
Mărimea costului de producţie şi a ratei profitului se găsesc icircntr-o stracircnsă legătură
cu raportul dintre cheltuielile de exploatare şi cantitatea de produse realizate Prin analiza
costurilor şi cheltuielilor de exploatare icircntreprinzătorul poate calcula nivelul minim de
activitate cerut de menţinerea icircn stare de funcţionare a firmei Cunoscacircnd pragul de
rentabilitate se poate proiecta volumul de vacircnzări icircn vederea obţinerii profitului scontat
De asemenea creditorii şi investitorii solicită adesea efectuarea analizei punctului
critic pentru a ajuta icircn evaluarea cacircştigurilor potenţiale ale unei afaceri şi icircn consecinţă
aceasta trebuie introdusă icircn planul de afaceri
Punctul critic se poate determina icircn două moduri şi anume fără profit programat
sau cu profit programat
Calculul punctului critic fără profit programat este exprimat printr-o relaţie
simplă
y = yי
y = Pvx
yי = Cvx + CF
Pvx = Cvx + CF
x(Pv ndash Cv) = CF
icircn care
y ndash veniturile din valorificarea producţiei (mii lei)
yי - cheltuielile totale icircnregistrate (mii lei)
Pv ndash preţul de vacircnzare unitar
x ndash producţia medie sau volumul vacircnzărilor (unităţi fizice)
Cv ndash cheltuieli variabile unitare
58
58
CF ndash costuri fixe totale
De unde x marchează acea dimensiune a producţiei la care nu se icircnregistrează nici
profit nici pierderi
Determinarea cantitativă şi reprezentarea grafică a PC la cultura Porumb
Cheltuielile variabile
NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrarii
CheltuieliCheltuieli variabilevariabile
(lei) (lei)
CheltuieliCheltuieli variabile variabile
(lei t (lei t ))
(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)
11 Incărcat transportat IC (PK) t 2881 180225 575
22 Descărcat IC (PK) t 2881 2444609 78
33 Incărcat transportat IC (N) t 10 2484545 793
44 Descărcat IC (N) t 1655 6371 02
55 Transportat apa prep sol mii l 30 599 019
66 Incărcat transportat săm t 66 599359 191
77 Recoltat porumb boabe t 530 2606662 832
88 Transportat porumb boabe t 225 1245 04
99
1010
TOTALTOTAL 9962236 31792
a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch Variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologicacopy= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)
59
59
Cheltuielile fixe
NrNr CrtCrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe
(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe
(lei ha)(lei ha)
(a)(a) (b)(b) copycopy (d)(d) (e)(e)
11 Adm Şi deservit IC (PK) ha 302 617645 2045
22 Arat 25 cm +grăpat ha 302 1140192 3775
33 Adm Şi deservit IC (N) ha 302 630389 2087
44 Erbicidat şi deservit ha 302 61155 2025
55 Discuit si preg Pat germ Ha 302 586536 1942
66 Semănat +deservit ha 302 472517 1565
77 Prăşit mecanic I ha 302 819024 2712
88 Prăit mecanic II ha 302 654182 2166
99
1010
TOTALTOTAL 5532035 18318
(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)
60
60
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura porumb - fără profit programat
Ch variabile Cv = 9962236 lei
Ch fixe totale CF = 5532035 lei
Ch fixeha CFha = 18318 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 11 leikg = 1100 leit
Producţia totală de PT= 313355 t
Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 302 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 33961599 lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 9962236 + 33961599 = 133583959 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 133583959 313355=
4263leit
Productia medie de porumb la punctul critic (X)
X= (CFha)(Pv-CVt) = 18318 ( 1100 ndash 4263 ) = 272 tha = 2720 kgha
Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 272 tha 4263 leit = 115953 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx =18318 leiha+ 115953 leiha =299133 leiha
Nivelul producţiei de 2720 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la
cultura porumb icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de
2720 la preţul de 11 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie
Depăşirea acestui nivel al producţiei (2720 ha) duce la obţinerea unui profit iar
scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi
61
61
62
PROFI
T
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
2720 kg2720 kghaha
4000
3000
1000
2000
5000
7000
6000
18318
leiha
299133
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura porumb ndash fără profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
62
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura porumb - cu profit programat
Ch variabile Cv = 9962236 lei
Ch fixe totale CF = 5532035 lei
Ch fixeha CFha = 18318 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 11 leikg = 1100 leit
Producţia totală de PT= 313355 t
Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 302 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 33961599 lei
Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)
Pr = 500000lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 9962236 + 33961599 = 133583959 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 133583959 313355=
4263leit
Profitul programat pe ha (Prha) Prha=PrS =500000302= 165562 leiha
Producţia medie de porumb la punctul critic (X)
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 18318+165562) ( 1100 - 4263 )= 517 tha
= 5170 kgha
Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 517 tha 4263 leit = 220397 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx = 18318 leiha+ 220397leiha = 403577 leiha
63
63
64
profit
suplimen
tar
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
5170 kg5170 kghaha
4000
3000
1000
2000
5000
7000
6000
18318
leiha
403577
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura porumb ndash cu profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
Profit programatProfit programat
PROFI
T
5000
64
Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura porumb
Specificare UMFara profit programat
Cu profit programat
Ch variabile Cv lei 9962236 9962236
Cheltuielile indirecte Ch ind lei 33961599 33961599
Ch variabile totale CVT lei 133583959 133583959
Ch variabile t CVt leit 4263 4263
Ch fixe totale CF lei 5532035 5532035
Ch fixe ha CFha leiha 18318 18318
Profit programat total Pr lei 500000
Profit programat ha Prha leiha 165562
X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 2720
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 5170
Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 115953 220397
Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 299133 403577
Preţ de vacircnzare t Pv leit 1100 1100
Suprafaţa cultivată S ha 302 302
65
65
DETERMINAREA CANTITATIVĂ ȘI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA gracircu
Cheltuielile variabile
NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrarii
CheltuieliCheltuieli variabilevariabile
(lei) (lei)
CheltuieliCheltuieli variabile variabile
(lei t (lei t ))
(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)
11 Incărcat transportat IC (PK) t 4605 260015 179
22 Descărcat IC (PK) t 4605 495645 341
33 Incărcat transportat săm t 666 601343 414
44 Incărcat transportat IC (N) t 10 97019 669
55 Descărcat IC (N) t 6454 24848 017
66 Transportat apa prep sol mii l 30 599 04
77 Recoltat grau t 530 2614762 1802
88 Transportat gracircu t 225 1245 09
99
1010
TOTALTOTAL 49504298 34115
a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)
66
66
Cheltuielile fixe
NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe
(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe
(lei ha)(lei ha)
(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)
11 Adm şi deservit IC (PK) ha 303 619685 2045
22 Arat 18 - 20 cm +grăpat ha 303 1025772 3385
33 Discuit si preg pat germ ha 303 588479 1942
44 Semănat +deservit ha 303 474081 1565
55 Adm şi deservit IC (N) ha 303 632476 2087
66 Adm şi deservit ha 303 613575 2025
77
88
99
1010
TOTALTOTAL 3954068 130497
(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)
67
67
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura gracircu - fără profit programat
Ch variabile Cv = 49504298 lei
Ch fixe totale CF = 3954068 lei
Ch fixeha CFha = 130497 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 09 leikg = 900 leit
Producţia totală de gracircu PT= 145107 t
Suprafata cultivată cu gracircu S = 303 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 14849866 lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 49504298 + 14849866 = 64354164 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 64354164 145107 =
4435leit
Productia medie de gracircu la punctul critic (X)
X= (CFha)(Pv-CVt) = 130497 ( 900 - 4435 ) = 286 tha
= 2860 kgha
Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 286 tha 4435 leit = 12684 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx = 130497 leiha+ 126841 leiha = 257338 leiha
Nivelul producţiei de 2860 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la
cultura de gracircu icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de
2860 la preţul de 09 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie
Depăşirea acestui nivel al producţiei (2860 ha) duce la obţinerea unui profit iar
scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi
68
68
69
PROFI
T
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
2860 kg2860 kghaha
4000
3000
1000
2000
5000
7000
6000
130497
leiha
257338
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura gracircu ndash fără profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
69
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura gracircu - cu profit programat
Ch variabile Cv = 49504298 lei
Ch fixe totale CF = 3954068 lei
Ch fixeha CFha = 130497 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 09 leikg = 900 leit
Producţia totală de gracircu PT= 145107 t
Suprafata cultivată cu gracircu S = 303 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 14849866 lei
Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)
Pr = 400000 lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 49504298 + 14849866 = 64354164 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 64354164 145107 =
4435leit
Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 400000 303 =
132013 leiha
Producţia medie de gracircu la punctul critic (X)
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 130497 + 132013 ) ( 900 - 4435 )
= 575 tha = 5750 kgha
Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 575tha 4435 leit = 255012 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx =130497 leiha+ 255012leiha = 385509 leiha
70
70
71
profit
suplimen
tar
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
5750 kg5750 kghaha
4000
3000
1000
2000
5000
7000
6000
130497
leiha
3855
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura gracircu ndash cu profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
Profit programatProfit programat
PROFI
T
5000
71
Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura gracircu
Specificare UMFara profit programat
Cu profit programat
Ch variabile Cv lei 49504298 49504298
Cheltuielile indirecte Ch ind lei 14849866 14849866
Ch variabile totale CVT lei 64354164 64354164
Ch variabile t CVt leit 4435 4435
Ch fixe totale CF lei 3954068 3954068
Ch fixe ha CFha leiha 130497 130497
Profit programat total Pr lei 400000
Profit programat ha Prha leiha 132013
X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 2860
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 5750
Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 12684 255012
Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 257338 385509
Preţ de vacircnzare t Pv leit 900 900
Suprafaţa cultivată S ha 303 303
72
72
DETERMINAREA CANTITATIVĂ ȘI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA măr
Cheltuielile variabile
NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrarii
CheltuieliCheltuieli variabilevariabile
(lei) (lei)
CheltuieliCheltuieli variabile variabile
(lei t (lei t ))
(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)
11 Incărcat transportat IC (PK) T 124 694 84
22 Descărcat IC (PK) T 124 145896 177
33 Adm şi deservit IC (PK) T 50 691 839
44 Administrat gunoi de grajd T 50 288 35
55 Săpat gropi pt plantat pomi Buc 048 281 34
66 Plantat + udat Buc 048 7488 909
77 Tăieri de forma coroanei Buc 25 25 03
88 Incărcat transportat IC (N) T 0855 1107 134
99 Adm şi deservit IC T 5 896 109
1010 Transportat apa prep sol T 3 4592 558
1111 Recoltat prune T 5 187 23
1212 Transportat prune T 8234 14327 174
TOTALTOTAL 1914066 2325
a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)
Cheltuielile fixe
73
73
NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe
(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe
(lei ha)(lei ha)
(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)
11 Arătură in livadă Ha 5 2057 4114
22 Discuit arătura Ha 5 913 1826
33 Prăşit printre racircnduri Ha 5 804 1608
44 Stropit cu insecto-fungicide Ha 5 1802 3604
55 Erbicidat şi deservit Ha 5 690 138
66
77
88
99
1010
TOTALTOTAL 6266 12532
(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)
74
74
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura măr - fără profit programat
Ch variabile Cv = 1914066 lei
Ch fixe totale CF = 6266 lei
Ch fixeha CFha = 12532 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 1 leikg =1000 leit
Producţia totală de mere PT= 8234 t
Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 5 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 673021 lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 1914066 + 673021 = 2587087 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 2587087 8234 = 3142 leit
Productia medie de mere la punctul critic (X)
X= (CFha)(Pv-CVt) = 12532 ( 1000 - 3142 ) = 19 tha
= 1900 kgha
Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 19 tha 3142 leit = 59698 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx =12532 leiha+ 59698 leiha =185018 leiha
Nivelul producţiei de 1900 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la
cultura de măr icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de
1900 la preţul de 1 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie Depăşirea
acestui nivel al producţiei (1900 ha) duce la obţinerea unui profit iar scăderea
producţiei sub acest nivel determină pierderi
75
75
76
PROFI
T
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
1900 kg1900 kghaha
4000
3000
1000
2000
5000
7000
6000
12532
leiha
185018
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura măr ndash fără profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
76
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura măr - cu profit programat
Ch variabile Cv = 1914066 lei
Ch fixe totale CF = 6266 lei
Ch fixeha CFha = 12532 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 1 leikg =1000 leit
Producţia totală de mere PT= 8234 t
Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 5 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 673021 lei
Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)
Pr = 100000 lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 1914066 + 673021 = 2587087 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 2587087 8234 = 3142 leit
Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 100000 5
= 20000 leiha
Producţia medie de mere la punctul critic (X)
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 12532 + 20000 ) (1000 - 3142 )
= 31 tha = 31000 kgha
Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 31 tha 3142 leit = 97402 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx =12532 leiha+97402 leiha = 109934 leiha
77
77
78
profit
suplimen
tar
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
31000 kg31000 kghaha
7500
5000
1000
2500
10000
15000
12500
12532
leiha
109934
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura măr ndash cu profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
Profit programatProfit programat
PROFI
T
5000
78
Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura măr
Specificare UMFara profit programat
Cu profit programat
Ch variabile Cv lei 1914066 1914066
Cheltuielile indirecte Ch ind lei 673021 673021
Ch variabile totale CVT lei 2587087 2587087
Ch variabile t CVt leit 3142 3142
Ch fixe totale CF lei 6266 6266
Ch fixe ha CFha leiha 12532 12532
Profit programat total Pr lei 100000
Profit programat ha Prha leiha 20000
X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 1900
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 31000
Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 59698 97402
Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 185018 109934
Preţ de vacircnzare t Pv leit 1000 1000
Suprafaţa cultivată S ha 5 5
79
79
CAPITOLUL VCAPITOLUL VCONCLUZII ŞI RECOMANDĂRICONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI
Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţiei acestora
Evaluarea se face icircn două etape- icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele caracteristice de dezvoltare a plantelor- icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite norme standardizate
Icircn funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfelPorumb 3133 toneGrau 1451 toneMăr 82 toneEfectuacircnd eficiența celor trei culturi icircn urma rezultatelor acestora am
observat că cultura cea mai favorabilă este porumbul urmată de cultura grăacircluiPe viitor cea mai bună cultură atat cantitativă cacirct și calitativă este cultura porumbului
80
80
ATOTAL CONSUMURI INTERMEDIARE (I+II+III) 12022233
B VALOAREA PRODUCTIEI 1000000
0 1400000000
B1 Miere kg1000000
0 14 1400000000
C VENIT IMPOZABIL(B-A) 1387977767 C1 (-)Impozite si taxe 500000 C2 (+)Subvenţii 30000000D PROFIT BRUT 1357477767
E IMPOZITUL PE VENIT 222076443F PROFIT NET 1165901324
G COST DE PRODUCTIE 042H Profit la kg 117
Caracteristicile principale ale utilajelor sau constructiilor intentionate a se achiziționa prin proiect
COMBINA DEUTZ-FAHR MODEL 6060 HTS
17
CARACTERISTICI GENERALE
Elevator de alimentare Inversor electric pentru elevator si heder 2 cilindrii hidraulici de ridicare Batator Latime 1270 mm Oslash 600 mm 8 sine de batere variator electric pentru variatia vitezei de la 420 la 1250 rotmin Turbo separator diametru 590 mm Suprafata de separare 081 mp Ajustare electrica in 5 pozitii de la 25 la 65 mm Viteza 775 sau 410 rotmin Contrabatator 15 sine 14 mm distanta suprafata 095msup2 aparator pietre rabatabil reglare electrica independenta frontala si posterioara Scuturatori 5 caisori suprafata totala 730 msup2 Sistemul de curatire curatire proprie prin contra-actiune a sitelor Recuperare independenta pe ambele laturi ale masinii Buncar Capacitate 7500 litrii cu suprafata de acoperire Viteza de descarcare 90lsec Tub de descarcare cu deschidere hidraulica fereastra de inspectie in spatele scaunului operatorului Motor Deutz TCD 2012 L06 4V 6 cilindrii 4 valve Commom Rail diesel 183 kw250 CP Racire cu lichid Rezervor combustibil 555l Transmisia Complet hidrostatica cutie de viteze cu 4 trepte Frane Discuri de frana asistate hidrostatic si frana de parcare independenta Pneuri 62075R30 fata si 40570R20 spateLatime de suport 3047 mm Cabina Tip Commander IV cu vedere panoramica si geamuri usor colorate coloana volan reglabila sistem de aer conditionat si incalzire scaun PNEUMATIC sofer si scaun pasager radio si set pre-cd (4 difuzoare si antena) oglinda dreapta cu control electric Control softwear in limba Baneasaa Sistem de iluminat Conform regulamentului de trafic 6 lumini de lucru 1 lumina pentru tubul de descarcare 2 girofaruri 2 lumini posterioare Echipament atasare posterioara rapida pentru carucior heder extinctor manual de operare in limba Baneasaa
18
TRACTOR SAME MODEL EXPLORER 3-100
CARACTERISTICI GENERALE
Motor DEUTZ EURO III cu 4 cilindri turboalimentat cu capacitate de 4038 cm3 Putere max (2000 25 CE) 109 CP80 kW Motor răcit cu lichid ulei Radiator ulei motor transmisie Oprire motor cu cheia de contact Motor compatibil cu Biodiesel pacircnă la 100 Capacitate rezervor combustibil 160 l Ambreiaj hidrostatic Ambreiaj multi-disc PTO comandat hidraulic cu discuri imersate icircn ulei Blocare electrohidraulică a diferenţialului faţă şi spate Direcţie hidrostatică cu pompă independentă şi cilindru de direcţie cu dublu sens Coloana volanului rabatabilă şi reglabilă Unghi de viraj 55deg Manete laterale comandă cutie de viteze Toba de eșapament cu evacuare pe cabină cutie de viteze cu 5 rapoarte 15F + 15R cacircrlig frontal cacircrlig de prindere categoria C posterior PTO spate 540 ndash 1000 RPM baterie 12V-100h-650A manual de utilizare şi icircntreţinere icircn limba Baneasaă
ECHIPAMENTE STANDARDIZATE
Cutie de viteze 40kmh Sistem hidraulic cu pompă de 56 lmin Roti 42070R 24 faţă 48070R 34 spate Reglaj electronic motor
19
Extensie aripi spate Cilindrii suplimentari Filtru aer 8rdquo cu ejector de praf Distribuitori hidraulici auxiliari cu 4 prize rapide Stabilizatori telescopici Fracircnă hidrostatică integral independentă pe toate cele 4 roţi cu discuri de fracircnare icircn baie de ulei cu dispozitiv de excludere a franelor anterioare Scaun textil CABINĂ ORIGINALĂ TESTATĂ FONIC icircncălzire şi ventilare parbriz mobil locaş radio 2 lumini de lucru faţă şi 2 lumini de lucru spate ieşire spate pentru cabluri lumini interioare Faruri anterioare pentru condus pe dreapta Aer condiționat Girofar Suport pentru contragreutăți + 8 contragreutăți față (320 kg)
Cultivator Maschio MG 300 Stabwalze 500
20
Model Latime de lucru(cm) Putere necesara(CP) Masa(kg)MG 175 175 2535 320
Dotari- cutie de viteze din fonta- reductor de viteza de 540 rotmin(rotmin rotor 260)- rolele sunt plasate intr-un fel de cusca- cat I (3 puncte de prindere)
C3 Managementul proiectului (Responsabilul legal)
1 NumeDUCEAC Prenume IONUT Funcţia ADMINISTRATOR Studiile si experienţa (relevante pentru proiect)
C V Responsabilul legal
Icircntreprinderea Funcţia avuta Perioada
SC ALBINA SA SEF BIROU 2008-2013
STUDENT In prezent
C4 Lista de achizitii si sursele de achiziţii pentru activele ce fac obiectul proiectului materiile prime pentru punerea in functiune a proiectului
Tabel C41 ndash Lista de achizitii active
Furnizor Date furnizor Produs
21
Nr Crt
Valoare estimata
(EUR)
din total valoare eligibila
a proiectului
(daca este cunoscut la momentul
depunerii cererii de finantare)
1 DEUTZ-FAHR
Specializat in producția de utilaje pentru
agricultura
COMBINA MODEL 6060
HTS 125000 7483
2 SAME
Specializat in producția de utilaje pentru
agricultura
TRACTOR MODEL
EXPLORER 3-100 40000 2394
3 GEO
Specializat in producția de utilaje pentru
agriculturaCultivator MG
175 2031 123
TOTAL167031 100
Lista de achizitii materii prime
Nr Crt
Furnizor
Date furnizor Produs
Valoare estimata
(EUR)
din total
necesar de
materii prime
(daca este cunoscut la momentul depunerii cererii de finantare)
1 SC GA PRO CO CHEMICALS SA
Are in patrimoniu fabrica de
icircngrasăminte Icircngrășaminte 1255000 5375
2 PETROM
Specializat in comercializarea combustibililor Combustibil 500000 2141
3 KWS SEMINTE SRL
Specializat in obținerea
semințelor de soiagrauporumb
etc
Semințe de grauporumbsoia etc 580000 2302
TOTAL 2335000 100
C5 Personal si instruireNU ESTE CAZUL
Tabel C51Grafic angajare personal
Nr Crt Specialitate
Număr2002 2003 2004 2005 2006 2007
TOTAL 0 0 0 0 0 0
Necesar personal
22
- 1 contabil- 3 mecanizatori- 4 muncitori sezonieri
C6 Graficul estimat al proiectului
Proiectul va fi realizabil in 12 luni de la aprobarea finantarii
Lunile I ndashIV vor face demersuri pentru un imprumut bancar și se va acorda
icircmprumutul ( 300000 E)
Lunile V ndash VIII - se va achiziționarea utilajul propriu-zis
(combinatractorulcultivatorulsemanatoarea) se vor semna contractele cu furnizorii și
se vor livra utilajele
Lunile IX ndashXII ndash testarea utilajelor si inceperea activitatii
Diagrama Gantt
Denumire activitate
IAN
FEB
MARTIE
APRILIE
MAI
IUNIE
IULIE
AUGUST
SEPT
OCT
NOI
DEC
Contractarea unui imprumut bancar pe tremen lung X X Studierea ofertelor furnizorilor de utilaje X X Contractarea furnizorilor de utilaje
X X X Livrarea utilajelor X X X X Testarea utilajelor X X X
C7 Impactul proiectului asupra dezvoltarii zonei si a mediului de afaceri
In urma contractarii imprumutului bancar si achizitionarii de utilaje
performante se va incerca practicarea unei agriculturi rationale si de durata cu recolte
23
bogate si sanatoase de secara mazare si cartof care din punct de vedere ecologic sa
corespunda normelor UE in localitatea Secuieni JudNeamt
Acest fapt va determina totodata si creșterea veniturilor la bugetul
Primariei Secuieni JudNeamt datorita taxelor și impozitelor care se plătesc și
desemeni la bugetul statului se vor plăti impozite și taxe care icircn final vor fi icircn
beneficiul cetățenilor In practicarea agriculturiiintr-un mod intensiv se va avea in
vedere respectarea normelor de mediuPentru toate categoriile de materii prime
(combustibil piese de schimb icircngrășaminte etc) se vor icircncheia contracte icircn așa fel
icircncat să fie asigurat mersul normal al activității agricole Deasemeni si producția finita
(secaramazarecartof) care se va realiza va fi livrata in icircntregime pe baza de
contracte icircncheate
D PROIECŢII FINANCIARE SI INDICATORI FINANCIARI
D1 Bazele de productie
Cu proiect
A6 Denumire utilaj (noi) Costuri Amortizare Intretinere 2Combina DEUTZ-FAHR model 6060 HTS 125000 000 2500
TRACTOR SAME MODEL EXPLORER 3-100 40000 000 800
Cultivator Maschio MG 300 Stabwalze 500 2031 000 4062
167031 000 334062
D2 Contul de profit si pierderi previzionat ( pe o perioada de 3 ani )
Proiectia contului de profit si pierdere activitate cu proiect
Nr Crt Categoria AN 1 AN 2 AN 3
Venituri din exploatare 1 Venituri din vanzarea marfurilor Mii Lei
24
Euro 2 Productia vanduta Mii Lei 47000000
0485000000 500000000
Euro 107327990
110753351 114178713
3 Variatia stocurilor Mii Lei
Euro
4 Alte venituri Mii Lei Euro 5 Venituri din exploatare ndash total Mii Lei 47000000
0485000000 500000000
Euro 107327990
110753351 114178713
Cheltuieli pentru exploatare 6 Cheltuieli materiale ndash total Mii Lei
94000000 97000000 100000000
Euro 21465598 22150670 22835743
7 Cheltuieli cu lucrari si servicii executate de terti Lei
437330 450050 500040
Euro 99868 102772 1141888 Cheltuieli cu impozite taxe si varsaminte
asimilateMii Lei
250000 300000 350000 Euro 57085 68507 79925
9 Cheltuieli cu personalul ndash total Mii Lei 347330 360050 370560 Euro 79315 82220 84620
10 Alte cheltuieli de exploatare Mii Lei
Euro
11 Cheltuieli cu amortizarile si provizioanele Mii Lei 2510000 2750000 3000000
Euro 573177 627983 68507212 Cheltuieli pentru exploatare - total Mii Lei
97544660 100860100 104220600 Euro 22275047 23032153 23799548
13 Rezultatul din exploatare Mii Lei 372455340 384139900 395779400
Euro 85052942 87721198 90379165Venituri financiare ndash total
14 Venituri financiare ndash total Mii Lei Euro
Cheltuieli financiare din care
15 Cheltuieli privind dobazile Euro
16 Altele Mii Lei
Euro
17 Cheltuieli financiare - total Mii Lei Euro
18 Rezultatul financiar al exercitiului Mii Lei
25
Euro
19 Rezultatul brut al exercitiului Mii Lei
Euro
20 Impozit pe profit Mii Lei
Euro
21 Profit net Mii Lei
Euro
D3 Fluxul de numerar previzionat ( pe o perioada de 3 ani )
Flux de numerar - previziuni Anul 1 Anul 2 Anul 3OPERATIUNEAPERIOADA
MII LEI I ACTIVITATEA DE INVESTITII SI FINANTARE 0 0 0A Total intrari de lichiditati din (A1+A2+A3)
A1 Aport la capitalul social si contul intreprinzatoruluiA2 Vanzari de active inclusiv TVA 0 0 0A3 Credite pe termen lung din care (A31 + A32) A31 Imprumut BancaA 32 Grant SAPARD 0 0 0
B Total iesiri de lichiditati prin (B1+B2+B3)B1 Achizitii de active fixe corporale inclusiv TVAB2 Achizitii de active fixe necorporale inclusiv TVAB3 Cresterea investitiilor in curs 0 0 0
C ExcedentDeficit de lichiditati (A-B) 0 0 0D1 Rambursari de Credite pe termen mediu si lung din care (D11+ D12) D11 Rate la imprumutul Banca D12 Rate la alte Credite pe termen mediu si lung 0 0 0D2 Plati de dobanzi la Credite pe termen mediu si lung din care (D21+D22) D21 La imprumutul Banca D22 La alte Credite pe termen mediu si lung 0 0 0
E Flux de lichiditati din activitatea de investitii si finantare (C-D1-D2)II ACTIVITATEA DE EXPLOATARE SI ALTE ACTIVITATI 130727
51472387 1624350
F Incasari din activitatea de exploatare inclusiv TVA ( F1)130727
51472387 1624350
F1 Vanzari varianta cu proiectG Incasari din activitatea financiaraH Credite pe termen scurt 130727
51472387 1624350
K Plati pentru activitatea de exploatare inclusiv TVA (dupa caz) din care 0 0 0
1 Cheltuieli privind marfurile
2 Cheltuieli cu materiileprime 679603 747737 807415
26
3 Cheltuieli cu materialele consumabile 43637 48000 51842
4 Cheltuieli cu energia si apa 12988 14512 15672
5 Altecheltuieli materiale 10204 10323 11144
6 Cheltuieli cu serviciile executate de terti 55609 61160 66051
7 Cheltuieli cu impozite taxe si varsaminte asimilate 12500 13740 148408 Cheltuieli cu personalul angajat 0 0 09 Cheltuieli cu asigurarile si protectia sociala 0 0 0
10 Alte cheltuieli exploatare 0 0 011 Cheltuieli cu amortizarea si provizioanele
26064 26064 260642222222111111
L Flux brut exclusiv plati pentru impozit pe profit si TVA468670 550851 631321
M Plati pentru impozite si taxe (M1 + M2)186568 219297 251573
M1 TVA de platit 68667 104661 119950
M2 Impozit pe profit 97901 114636 131623N1 Rambursari de credite pe termen scurtN2 Plati de dobanzi la credite pe termen scurtO1 DividendeP
Total plati exclusiv cele aferente exploatarii (M+N1+N2+O1)P Total plati exclusiv cele aferente exploatarii (M + N1 + N2 + O1) 186568 219297 251573Q Flux de numerar din activitatea curenta (L-P) 280102 331554 379748II FLUX DE LICHIDITATI (CASH FLOW)R Flux de lichiditati net al perioadei (Q+E) 280102 331554 379748
S Disponibil de numerar al lunii precedenteDisponibil de numerar curent (S+R) 130597 410609 742253
T 410609 742253 1122001
D4 Indicatorii financiari
Valoarea investitiei (Vi) = valoarea totala a proiectului (exprimata in lei) ndash 12900000000 lei
LEI___________________________________________________________________________Specificare AN 1 AN 2 AN 3______________________________________________________________________Veniturile din exploatare (Ve)
27
470000000 485000000 500000000
___________________________________________________________________________Cheltuieli de exploatare (Ce)
97544660 100860100 104220600
___________________________________________________________________________
Rezultatul din exploatare (Re) = Se calculeaza Re = Ve ndash Ce - minim 10 din Ve
372455340 384139900 395779400
Profitul net (Pn) = rezultatul final al exercitiului financiar (anual) din care s-a scazut impozitul pe profit
312862486 322677516 332454696
Durata de recuperare a investitiei (Dr) = indicator ce exprima durata de recuperare a investitiei (exprimat in ani)
Se calculeaza Dr= ViPn mediu sau Dr=(Vi - 5 x Pn)Pn
unde Pn mediu = profit net mediu pe orizontul de prognoza Dr ndash ESTE 145 ANI
Rentabilitatea capitalului investit (Rc) = PnVi x 100 () Pn-profit net pentru fiecare an al perioadei previzionate
145 150 154___________________________________________________________________________
Cheltuieli financiare (Cf) = NU ESTE CAZUL___________________________________________________________________________
28
Gradul de acoperire a cheltuielilor financiare (Ga) = NU ESTE CAZUL
___________________________________________________________________________Flux de numerar net la sfarsitul perioadei (FNN) = Total intrari-Total iesiri FNNgt=0 (pentru fiecare an de prognoza)
280102 331554 379748 425733466695
Valoare actualizata neta (VAN) =aringFNi(1+r)I +FN5r VANgt0 r=rata de actualizare=8
CAPITOLUL IICAPITOLUL IISTRUCTURA FONDULUI FUNCIAR ŞI IcircNTOCMIREASTRUCTURA FONDULUI FUNCIAR ŞI IcircNTOCMIREA
ASOLAMENTULUIASOLAMENTULUI
21 Mărimea şi structura categoriilor de folosinţă a terenului
Tabelul 1Mărimea şi structura categoriilor de folosinţă a terenului
Specificare Ha din total din agricol
Suprafaţa totală 620 1000 -
Teren agricol 618 9968 1000
Teren arabil
- din care irigat
610 9839 987
300 4839 4854
Păşuni naturale 2 032 032
29
Facircneţe naturale 1 016 016
Livezi 5 08 08
Vii
Teren neproductiv 2 032 X
Condiţii naturaleDescrierea zonei icircn care este amplasată exploataţia cu cel puţin următoarele elemente
a) Temperatura medie anuală 940Cb) Precipitaţii medii anuale 534 mmmpc) Tipul de sol predominant textura panta
- tipul de sol cernoziom cambic- textura grosieră- panta 7 - 150C
Favorabilitatea terenului pentru diferitele culturi
Se va face o scurtă prezentare a caracteristicilor principalelor tipuri de sol cu favorabilitatea culturilor
CernoziomurileAu proprietăti fizice hidrofizice chimice termice şi de aeraţie foarte bune Cu toate că
sunt foarte bine aprovizionate cu azot fosfor şi potasiu pe aceste soluri pentru menţinerea fertilităţii şi obţinerea de producţii mari şi constant se recomandă aplicarea de icircngrăşăminte chimice şi organice Cernoziomurile sunt indicate pentru toate folosinţele şi culturile agricole
AluvisolurilePrezinta o fertilitate relativ bună fertilitatea depinzacircnd de gradul de solificare Pe
aluvisoluri pot fi cultivate o serie largă de plante specifice condiţiilor din ţara noastră porumb floarea soarelui cartof gracircu legume viţă de vie pomi
Soluri bruneDatorită proprietăţilor fizice (textură mijlocie structură granular medie permeabilitate
pentru apă şi aer rezistenţă scăzută la lucrările mecanice) sunt favorabile creşterii şi dezvoltării plantelor Pentru producţii mari se recomandă administrarea de icircngrăşăminte chimice organice şi verzi Sunt folosite pentru culturile gracircu porumb legume pomi migdal
22 Alegerea culturilor (criteriile avute icircn vedere culturile alese)
30
Criteriile avute icircn vedere (economice tradiţie asigurarea materiilor prime pentru investiţia de la planul de afaceri etc)
Cultura m ărului Importanta culturii marului se datoreaza valorii alimentare si gustative terapeutice si
profilactice a fructelor insusirilor lor tehnologice specifice particularitatilor agrobiologice ale pomilor si valorilor economice mari
Merele constituie unul dintre componentele de baza in alimentatia moderna a omuluiMărul creşte şi se dezvoltă bine icircn toate zonele Moldovei deoarece sunt condiţii
pedoclimaterice favorabile pentru cultivarea acestei specii pomicole Importanţa acestei specii pomicole ca cultură este determinată de valoarea alimentară calităţi gustative icircnalte icircnsuşirile terapeutice şi profilactice pentru sănătatea omului particularităţilor tehnologice specifice particularităţilor agrobiologice ale pomilor şi de valoarea economică mare de producţie Cultivarea merelor este o afacere profitabilă care are următoarele avantaje
- Plantaţia de măr poate fi exploatată 20-30 de ani iar investiţia se recuperează icircn 2-3 ani- Cererea crescacircndă pe piaţa locală şi externă la produsele agricole de valoare icircnaltă- Preţ avantajos la comercializarea merelor icircn stare proaspătă- Creşterea pe piaţa internaţională a cererii pentru producţia conservată (sucul concentrat)
Ele reprezinta aproape singurul aliment gata pregatit in natura care poate fi consumat fara alte adaosuri fie in stare proaspata fie consumate ca sucuri compot dulceata cidru marmelada etc Datorita insusirilor tehnologice merele constituie o materie prima cu pondere mare in industria alimentara
Astfel din punct de vedere chimic merele contin in medie 845 apa 141 zaharuri 02 substante pectice 06 substante grase 90 UI vitamina A 002 mg vitamina B2 01mg vitamina B1 7mg vitamina C 7 mg calciu 10 mg potasiu cat si cantitati reduse de aluminiu mangan sulf cobalt si altele
Principalii consumatori de mere sunt pieţele agricole locale antreprenori care exportă fructele fabricile de conserve depozite angro şi magazine procesatorii de fructe uscate Cele mai bune preţuri pot fi obţinute icircn cazul comercializării merelor icircn stare proaspătă pentru consum curent iar cele mai mici preţuri sunt icircnregistrate la mere comercializate icircntreprinderilor de procesare
Importanta marului rezida in particularitatile lui biologice Existenta unui numar mare de soiuri cu coacere esalonata in diverse epoci si capacitatea de pastrare in stare proaspata timp indelungat a soiurilor de iarna asigura consumul de fructe proaspete aproape in tot cursul anului circa 10 luni din 12 ale unui an Avand o mare capacitate de pastrare si o buna rezistenta la manipulare fructele pot fi transportate cu usurinta la distante mari
Cultura porumbului
Porumbul ocupa locul 3 ca importanta in lume Aceasta pozitie se justifica printro serie de particularitati
-prezinta o mare capacitate de productie cu cca 50 decat celelalte cereale-are o mare plasticitate ecologica-este o planta prasitoare fiind o foarte buna premergatoare pentru majoritatea plantelor de
cultura-suporta bine monocultura-are un coeficient multiplicat de 150-400ori-semanande-se primavara mai tarziu permite esalonarea mai buna lucrarilor agricole-cultura este mecanizata
31
-recoltarea se face fara pericol de scuturare
Porumbul este utilizat icircn alimentaţia omului icircn furajarea animalelor şi ca materie primă pentru diferite industrii
Icircn alimentaţia omului porumbul se utilizează sub formă de mălai (făină) din care se prepară mămăliga sau diferite peparate de patiserie fulgi de porumb porumb zaharat conservat sub formă de boabe sau ştiuleţi pentru salate şi garnituri porumb fiert sau copt popcorn (porumb pentru floricele) Din germenii de porumb rezultaţi icircn urma măcinării boabelor prin presare se obţine un ulei alimentar de foarte bună calitate apreciat icircn alimentaţia dietetică
Icircn furajarea animalelor boabele de porumb constituie furajul concentrat de bază pentru toate speciile de animale Valoarea nutritivă a porumbului este de 117 - 130 unităţi nutritive la 1 kg boabe
Planta icircntreagă recoltată şi tocată icircn faza de maturitate icircn lapte-ceară se utilizează pentru obţinerea de siloz care este utilizat pe scară largă icircn hrana vacilor de lapte De asemenea planta icircntreagă se poate utiliza ca masă verde
Tulpinile de porumb (cocenii) rezultate după recoltarea boabelor se pot utiliza ca furaj Ciocălăii măcinaţi pot fi utilizaţi icircn hrana rumegătoarelor Boabele de porumb se utilizează ca materie primă pentru obţinerea de amidon glucoză
dextrină izoglucoză (icircndulcitor lichid) whisky etc Boabele de porumb se utilizează pe scară largă pentru obţinerea de biocombustibil (etanol) după cum planta icircntreagă verde se poate utiliza pentru obţinerea de biocombustibil (metanol etanol)
Tulpinile de porumb se pot utiliza icircn industria celulozei şi la fabricarea panourilor aglomerate
Din ciocălăi se poate obţine furfurol sau pot fi folosiţi drept combustibil De asemenea icircn gospodăriile tradiţionale tulpinile de porumb se utilizează drept combustibil
Pănuşile se utilizează pentru diferite icircmpletituri tradiţionale Mătasea porumbului (stigmatele florilor femele) poate fi utilizată icircn scop medicinal iar
polenul de porumb este colectat cu uşurinţă de către albinele melifere (plantă poleniferă)
Cultura gracircului
Gracircul este una dintre cele mai importante cereale si planta care ocupa pe glob cele mai mari suprafete Boabele de grau au continut ridicat in hidrati de carbon si substante proteice Miere de grau este materie prima pentru paine si produse de panificatie aliment de baza pentru 35-40 din populatia globuluiGraul se mai utilizeaza si in prelucrari industriale (alcool amidon dextrina glucoza) si furaj in hrana animalelorTaratele sunt un nutret concentrat bogat in proteine hidrati de carbon si substante minerale Paiele se utilizeaza in industria celulozei si in hrana animale
Gracircul este cea mai importantă plantă cultivată din care se obţine icircn principal pacircine aliment de bază pentru cca 40 din populaţia globului Prin măcinare din boabele de gracircu se obţine făina care este utilizată pentru prepararea de diferite produse de panificaţie şi patiserie
32
fabricarea de paste făinoase etc Boabele de gracircu intră icircn alcătuirea amestecurilor de cereale prentru micul dejun
Boabele de gracircu se utilizează icircn hrana animalelor ca atare sau măcinate De asemenea icircn furajarea animalelor se utilizează şi tăracircţa rezultată ca subprodus icircn urma procesului de măcinare aceasta fiind bogată icircn proteine lipide şi săruri minerale
Boabele de gracircu servesc ca materie primă icircn diferite industrii pentru obţinerea de amidon gluten spirt băuturi spirtoase (vodcă wisky) bere biocarburburant (bioethanol)
Paiele au utilizări multiple precum materie primă icircn industria celulozei şi hacircrtiei aşternut pentru animale furaj grosier icircngrăşămacircnt organic prin icircncorporare icircn sol după recoltare sau prin compostare producerea de energie termină prin arderea icircn arzătoare cu recuperare de căldură
Germenii de gracircu rezultaţi icircn urma procesului de măcinare sunt utilizaţi icircn hrana omului ca produse energizante (germeni consumaţi cu lapte sau miere de albine) ca adaus icircn diferite produse de panificaţie sau pentru obţinerea de ulei foarte apreciat icircn industria cosmetică
Aluatul conservat prin refrigerare şi aluatul modelat (de exemplu blaturi pentru pizza) icircncepe să fie din ce icircn ce mai apreciat pe piaţă
Gracircul romacircnesc este un gracircu de foarte bună calitate pentru panificaţie care poate fi valorificat atacirct pentru consumul intern cacirct şi la export pentru consum european şi icircn afara Europei
Gracircul ecologic este unul dintre produsele ecologice cele mai bine cotate şi cerute pe piaţa mondială
Cultura gracircului oferă următoarele avantaje - boabele au un conţinut ridicat icircn glucide şi proteine corespunzător cerinţelor organismului uman - boabele au o bună conservabilitate pe perioade mari de timp - boabele se transportă cu uşurinţă pe distanţe mari - boabele de gracircu au diferite alternative de valorificare - boabele de gracircu reprezintă o importantă sursă de schimburi comerciale pe piaţa mondială - gracircul se poate cultiva icircn diferite condiţii pedoclimatice asiguracircnd producţii satisfăcătoare peste tot unde se cultivă - tehnologia de cultivare este complet mecanizată şi bine pusă la punct fără probleme deosebite - gracircul este o foarte bună premergătoare pentru majoritatea plantelor de cultură - după soiurile timpurii de gracircu pot fi semănate culturi succesive mai ales dacă sunt condiţii de irigare
Alegerea soiurilor şi hibrizilor (criteriile avute icircn vedere soiurile şi hibrizi aleşi pentru fiecare cultură)
-criteriile avute icircn vedere ndashproducţie rezistenţe specifice conţinut de principii nutritive etc
-soiurile şi hibrizi aleşi pentru fiecare cultură + prezentarea listei cu soiuri pentru 2012 la culturile alese şi descrierea soiului respectiv
MĂRUL - SOIURI
33
Icircn funcţie de epoca de coacere a fructelor merele se icircmpart icircn (a) soiuri de varăMelba Red melba Şafran de vară Papirovka Mantet Quinte Akane Plat August (b) soiuri de toamnă Prima Slava Peremojţiam James Grive Red Calvil de Zăpadă Spartan Focuşor Codrene Coredana Reglndis etc (c) soiuri de iarnă Idared Speranţa Banana de iarnăWellspur Goldspur Golden Delicious Jonathan Jonared Yellowspur Renet Simerenco Coredar Wagener etc
Antreprenorul trebuie să elaboreze proiect de plantare a livezii la icircntreprinderileautorizate şi materialul săditor trebuie să fie procurat de la pepinierele licenţiate cu actelenecesare pentru posibilitatea de beneficiere de subvenţii Cele mai de perspectivă soiuri de mere şi cu o cere sporită pe piaţă sunt Golden DeliciousRed Delicious Jonathan Idared Fugi Granny Smith Gala Melrose Ionagold Elstar precum şisoiurile genetic rezistente la boli şi dăunători aşa ca Florina Prima Coredana CoredarGeneros Pionier
Piaţa Romacircniei la merele proaspete este reprezentată prin 50 la sută din soiuri colorate (complet roşu sau parţial) şi 50 la sută pentru soiurile necolorate (gal-bene şi verzi) Cele mai populare soiuri colorate sunt Jonathan şi Idared urmate de Jonagold Gala Gloster etc iar dintre cele necolorate predomină soiul Golden Delicious Soiurile Granny Smith şi Mutsu icircnregistrează vacircnzări modeste Dintre soiurile locale icircn supermarket-uri se comercializează Glorios şi Florina icircnsă icircn can-tităţi foarte mici Fructele de obicei sunt icircmpărţite icircn trei categorii mici (sub 70 mm) medii (70-90 mm) şi mari (peste 90 mm)
PORUMB ndash SOIURI
Porumbul face parte din familia Gramineae subfamilia Panicoideae tribul Maydeae genul Zea Genul Zea cuprinde 3 specii - Zea mexicana (Schrad) Recv et Mangel (sin Euchlaena mexicana) ndash teosinte1 anual - Zea perennis (Hitsch) Recv et Mangel (sin Euchlaena perennis) ndash teosinte peren - Zea mays L ndash porumbul cultivat
Porumbul cultivat cuprinde mai multe convarietăţi (grupe de varietăţi) cele mai importante fiind următoarele - Zea mays conv dentiformis Koumlrn (sin Zea mays conv indentata Sturt) denumit porumbul dinte de cal Se caracterizează prin boabele mari prismatice cu partea sticloasă (cornoasă) a endospemului dispusă pe părţile laterale ale bobului iar partea făinoasă (amidonoasă) dispusă icircn partea centrală şi superioară a bobului (fig 19) Prin uscare endospemul făinos icircşi reduce volumul se contractă şi determină apariţia unei depresiuni icircn partea superioară a bobului sub forma mişunei dintelui de cal de unde denumirea acestei convarietăţi de bdquoporumb dinte de calrdquo La această convarietate au fost creaţi primii hibrizi de porumb iar icircn prezent această convarietate are cea mai margă răspacircndire icircn lume Majoritatea hibrizilor de porumb aparţin acestei convarietăţi La noi icircn ţară primii hibrizi care au fost icircntroduşi icircn cultură aparţin acestei convarietăţi şi au fost aduşi din SUA de unde şi denumirea de bdquoporumb americanrdquo - Zea mays conv indurata (Sturt) Bailey denumit porumbul cu bobul tare porumbul sticlos Se caracterizează prin boabe rotunjite icircn partea superioară netede lucioase dure la spargere de unde vine denumirea de bdquoporumb tarerdquo Partea sticloasă a endospermului este dispusă la exteriorul bobului de jur-icircmprejurul acestuia iar partea făinoasă este dispusă icircn partea centrală a bobului uneori ajungacircnd pacircnă icircn partea superioară a bobului situaţie cacircnd determină apariţia
34
unei uşoare mişune (fig 20) Din această convarietate au făcut parte vechile populaţii şi soiuri romacircneşti de unde şi denumirea de bdquoporumb romacircnescrdquo - Zea mays conv aorista Grebensc denumit porumbul semisticlos Prezintă caracteristici intermediare icircntre convarietăţile dentiformis şi indurata Bobul este rotunjit mat icircn partea superioară şi uneori prezintă o uşoară adacircncitură - Zea mays conv everta Sturt (sin Zea mays conv microsperma Koumlrn) denumit porumb de floricele Se caracterizează prin plante cu o talie mai mică care au capacitatea de a forma mai mulţi ştiuleţi pe plantă Boabele sunt mici (MMB = 40-100 g) cu vacircrful rotunjit sau ascuţit Endospermul este aproape icircn icircntregime sticlos cu excepţia unei mici porţiuni icircn jurul embrionului care este amidonoasă Prin icircncălzire apa din grăunciorii de amidon din endospermul făinos se transformă icircn vapori care exercită o presiune asupra tegumentului pacircnă cacircnd determină spargerea acestuia moment icircn care conţinutul bobului se revarsă (boabele expandează) mărindu-şi volumul de 15-20 de ori formacircnd o masă albă-spongioasă respectiv aşa-numitele floricele
RUSTICA a castigat o pozitie de lider pe piata de porumb precoce din Europa de Nord si poseda o gama larga de seminte adecvata pentru toate pietele lumii HIBRIZI FOARTE PRECOCIBarbados - excelent pentru boabe si silozEarly Star - precoce si productivEnergy Star - foarte buna valoare alimentaraComera - performanta inalta HIBRIZI PRECOCIBatz - vigurosEurostar - lider in EuropaGalaStar - porumb pe care il veti adoraInagua - bun pentru boabe si siloz
GRAcircU ndash SOIURI
Cercetătorii de la Institutul de Cercetare - Dezvoltare Agricolă Fundulea au creat soiuri de grau productive si rezistente la secetaBOEMA soi de gracircu de toamnă extrem de productiv şi cu indici de calitate ridicaţi pentru panificaţie adaptat condiţiilor climatice din zona de cacircmpie din sudul ţării şi Moldova este un soi foarte precoce mai timpuriu la icircnspicat cu 1-3 zile faţă de soiul Flamura 85 talia plantei de 77-90 cm rezistent la iernare şi cădere arşiţă şi secetă rugina galbenă rezistenţă mijlocie la rugina brună şi făinare are calitate bună de morărit şi panificaţie
GRUIA este un soi de toamnă care a dat rezultate foarte bune icircn Oltenia şi Dobrogea este mai timpuriu cu 4 zile faţă de soiul Fundulea 4 talie de 76 cm se remarcă printr-o rezistenţă bună la iernare la cădere dar şi la rasele actuale de rugina galbenă
35
superior multor soiuri ca rezistenţă la făinare rugină brună şi septorioza frunzelor calitatea de panificaţie a soiului Gruia este apropiată de cea a soiului Dropia faţă de care tinde să aibă un gluten mai tenace soiul se evidenţiază printr-o productivitate ridicată icircn medie cu 9-12 mai mare faţă de soiurile martor sporul de producţie fiind mai mare icircn condiţii de secetă in pofida taliei sale scurte soiul se comportă foarte bine icircn condiţii de deficit hidric Gracircul aparţine genului Triticum familia Gramineae (Poaceae) Genul Triticum cuprinde un număr mare de specii de gracircu forme sălbatice şi cultivate clasificate diferit de-a lungul timpului
Pentru ţara noastră prezintă importanţă 2 specii şi anume Triticum durum Desf şi Triticum aestivum L Triticum durum Desf (fig 16) are tulpina plină icircn interior pe toată lungimea sau cel puţin icircn partea superioară Spicul este aristat cu ariste lungi comparativ cu lungimea spicului şi orientate paralel Boabele au aspect sticlos la maturitate şi sunt conice la capet Triticum aestivum L (fig 17) are tulpina goală icircn interior pe toată lungimea Spicul este nearistat sau aristat cu ariste mai scurte comparativ cu lungimea spicului şi orintate divergent Boabele sunt ovoidale sau alungit-ovoidale prevăzute cu un smoc de perişori la capătul superior Endospermul este făinos semisticlos sau sticlos
Gracircul comun reprezintă specia cea mai importantă care pe plan mondial reprezintă cca 90 din suprafaţa cultivată cu gracircu şi cea mai mare partea a suprafeţei cultivată cu gracircu din ţara noastră Gracircul comun are forme de toamnă şi de primăvară aproape icircntreaga suprafaţă din ţara noastră fiind cultivată cu gracircu de toamnă (gracircul de primăvară ocupă suprafeţe foarte mici nesemnificative)
Soiurile de gracircu cultivate icircn Romacircnia sunt icircn marea lor majoritate soiuri romacircneşti create la Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Fundulea sau icircn reţeaua de Staţiuni de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Aceste soiuri se caracterizează prin potenţial de producţie ridicat (9-10 tha) o bună rezistenţă la cădere ger iernare secetă şi boli o bună calitate şi stabilitate a recoltelor
23 Intocmirea asolamentului
Specificare HaSuprafaţa totală a terenului arabil 610Suprafaţa medie a solei (3 sole) 2033
Tabelul 2Schema rotaţiei culturilor
SOLAANUL 2012 2013 2014I măr măr mărII gracircu porumb gracircuIII porumb gracircu porumb
36
37
CAPITOLUL IIICAPITOLUL IIIORGANIZAREA PROCESULUI DE PRODUCŢIE AGRICOLĂORGANIZAREA PROCESULUI DE PRODUCŢIE AGRICOLĂ
31 Proiectarea producţiilor medii prin metoda bonităriiterenurilor agricole
Tabelul 3
Date iniţiale
Cultura Tipul de solSuprafaţa - ha (Si)
Nota de bonitare pentru
condiţiile ecologice (Pi)
Corecţia pt distanţă şi
felul drumului (k)
Coeficient de
potenţare (c)
Producţia medie
realizată
MărGracircuPorumb
Cernoziom 5 75 015 11 15000Cernoziom 303 80 018 12 4000Cernoziom 302 85 019 13 8000
TOTAL 610
2) Notele totale de bonitare pentru condiţiile ecologice (Ni)
MĂR ndash 575 = 375Ni = Si x Pi GRAcircU ndash 30380 = 24240
PORUMB ndash 30285 = 25670TOTAL = 50285
3) Nota medie ponderată de bonitare
50285 610 = 8243
1) Producţia ce revine pe un punct al notei medii ponderate de bonitare
P măr = 515000 375 = 200P gracircu = 3034000 24240 = 50
P porumb = 3028000 25670 = 9411
6) Corecţia totală icircn funcţie de distanţă şi drumuri Ct = S x kMĂR ndash 5015 = 075
Suprafaţă x coeficient corecţie GRAcircU ndash 303018 = 5454PORUMB ndash 302019 = 5738
TOTAL = 11267
38
7) Nota de bonitare recalculată (Nbr)
MĂR ndash 375-075 = 37425Nbr = Nota totală de bonitare ndash Corecţia GRAcircU ndash 24240-5454 = 2418546
PORUMB ndash
25670-5738 = 2561262
8) Notele totale de bonitare potenţate (Ntp)
MĂR ndash 3742511=4117
Ntp =Nota de bonitare recalculată (Nbr)
xCoeficient
de potenţare
GRAcircU ndash241854612=290225
PORUMB ndash
256126213=332964
9) Producţia totală pe cultură pentru fiecare unitate de sol (Pt)
MĂR ndash 4117200= 82340
Pt =Nota totală de
bonitare potenţată (Ntp)
x
Producţia ce revine pe un punct de
bonitare P(kgpunct)
GRAcircU ndash
29022550= 1451125
PORUMB ndash
3329649411=31335242
TOTAL= 4666989
10) Producţia medie la hectar Pmc1
Pm măr = Producţia totală Suprafaţa totală = 823405=16468
Rezultatele pentru celelalte culturi
Pmedie gracircu = 1451125303= 4789
Pmedie porumb =31335242302= 10376
39
32 STABILIREA CANTITĂŢILOR DE IcircNGRĂŞĂMINTE PE CULTURI
Calculul dozelor de icircngrăşăminte s-a efectuat ţinacircndu-se cont atacirct de
producţiile medii cacirct şi de existentul de suprafaţă activă din sol S-au luat icircn
considerare şi pierderile rezultate prin levigare
Icircn tabelul 4 este prezentat calculul dozelor de icircngrăşăminte chimice la ha
separat pentru cele 3 culturi icircn parte
Tabelul 4
Calculul dozelor de icircngrăşăminte chimice
Nr Crt
SPECIFICARE UM
CULTURA
GRAcircU PORUMB MĂRN P K N P K N P K
1 Producţie medie Kgha 4789 10376 16468
2 Consum specific Kg sat
23 11 20 20 21 20 5 3 6
3 Sa de administrat
Kg 11014
5268 9578
20752
2179 20752 8234 494 988
4 Sa icircn sol Kg 45 31 60 40 35 30 30 20 355 Diferenţa de
admKg sa
6514 2168 3578
16752
1829 17752 5234 294 638
6 Pierderi prin levigare
13 5 7 13 5 7 13 5 7
7 Cant pierdută prin levigare
Kg sa
847 108 25 2177
914 1242 68 147 446
8 Total sa de administrat
Kg 7361 2276 3828
18929
19204 18994 5914 3087 6826
9 Tipul de icircngrăşămacircnt
NO4NO3
Super P c
Sare potasică
NO4NO3
Super P c
Sare potasică
N P2O5 K20
10 Conţinutul icircn sa a icircngr
Kgt 345 40 40 345 40 40 345 40 40
11 Doza de icircngr de administrat
Kg 213 57 96 549 480 475 171 77 171
40
33 PLANUL DE CULTURĂ
Planul de cultură cuprinde structura culturilor dimensiunile fiecăreia
producţiile medii şi totale (tabelul 5)
Tabelul 5
Icircntocmirea planului de cultură
Cultura Suprafaţa (ha)
Producţii medii (kgha)
Producţia totală (t)
Preţ livrare (leikg)
Măr 5 16468 8234 2Gracircu 303 4789 1451 08
Porumb 302 10376 313355 1
34 FUNDAMENTAREA FIŞELOR TEHNOLOGICE PE CULTURI
Icircn vederea organizării proceselor de muncă şi de producţie icircn etapa pregătitoare se
icircntocmesc fişele tehnologice pe culturi Informaţiile cuprinse icircn fişele tehnologice servesc icircn
acelaşi timp la stabilirea tehnologiilor stabilirea destinaţiei producţiei determinarea volumului
lucrărilor mecanice şi manuale necesarul de forţă de muncă cantităţile de materiale şi mijloacele
financiare necesare pentru aprovizionare
DATELE NECESARE
1 Culturile incluse icircn planul de producţie al firmei
2 Suprafaţa ocupată de fiecare cultură icircn parte
3 Culturile premergătoare
4 Producţia medie şi totală a fiecărei culturi
5 Lucrările tehnologice icircn ordinea cronologică a executărilor
6 Perioada de executare şi data lucrării
7 Mijloacele cu care se execută lucrarea
8 Tarifele de plată pentru lucrările mecanice
9 Tarifele de plată pentru lucrările manuale pe categorii
10 Cuantumul taxelor pentru CAS şomaj risc asigurare
11 Amortismentul specific
12 Materialele necesare procesului tehnologic consumul normat pe UM preţul unitar şi cota
pentru cheltuielile de aprovizionare
41
13 Cota de cheltuieli indirecte (comune şi generale)
MODUL DE LUCRU
1 Se icircnscriu icircn fişă datele privind suprafaţa şi producţia medie Producţia medie se planifică
icircn raport cu fertilitatea solului şi cantitatea de icircngrăşămacircnt aplicată
2 Se icircnscriu lucrările tehnologice icircn ordinea executării lor precizacircndu-se toată perioada
optimă de execuţie şi durata fiecărei lucrări
3 Pentru fiecare icircn parte se determină volumul lucrărilor sumele necesare şi materiale
4 La lucrările manuale icircn raport cu volumul lucrării se calculează numărul de zile om iar
fondul de salarii rezultă icircnmulţind numărul de zile om necesar pentru evaluarea lucrării cu
tariful pe ziom corespunzător
5 Taxele asupra fondului de salarii se calculează aplicacircnd cota icircn proporţie de 30 pentru
CAS 5 pentru fondul de şomaj 1 pentru risc şi asigurare impozit 15 asupra sumei
care reprezintă fondul de salarii
6 Amortismentul specific se determină icircn raport cu valoarea de inventar a mijlocului fix
folosit exclusiv la cultura respectivă şi durata de folosire
7 Cota de cheltuieli pentru aprovizionare se calculează o cotă parte din valoarea
materialului folosit
8 Din icircnsumarea pentru lucrările mecanice lucrările manuale taxe asupra valorilor
materialelor se obţin cheltuielile de producţie
9 La cheltuielile directe se aplică cota de cheltuieli comune şi prin icircnsumarea lor se
determină cheltuielile de producţie
10 După fiecare trimestru se fac totalurile
11 Se calculează indicatorii cheltuieli de producţie la hectar şi costul la tona de produs
42
44
45
46
47
35 Organizarea lucrării de semănat la cultura gracircului
Semănatul este una dintre cele mai importante lucrări agricole de care depinde icircn ultimă instanţă obţinerea de producţii ridicate Suprafeţele icircntinse ocupate de culturi precum şi termenele restracircnse icircn care trebuie executat fac ca procesul de muncă al semănatului să ocupe un loc important icircn activitatea de producţie a exploataţiilor agricole
Etapele organizării lucrărilor de semănat cereale păioase sunt următoarele1 se stabileşte componenţa agregatului de semănat potrivit condiţiilor existente
(tractor plus semănătoare SUP-29 sau SUP-21)2 Se determină necesarul de agregate pentru terminarea semănatului icircn termen
optim folosind formula
icircn care
N ndash numărul de agregate pentru terminarea lucrării icircn timpul propusS ndash suprafaţa de icircnsămacircnţatn ndash numărul de zile icircn care trebuie terminată lucrareaP ndash randamentul zilnic al maşinii
(1)N = 303(512) = 5 agregate
Aşadar icircn prealabil trebuie cunoscut randamentul zilnic al agregatului de semănat folosit Aceasta se calculează după formula
icircn
care
P ndash randamentul zilnic al agregatului (ha)B ndash lăţimea de lucru a agregatului icircn lucru (m)V ndash viteza de deplasare a agregatului
icircn lucru (moră)t ndash durata zilei de lucru (ore)H ndash coeficientul de folosire a timpului de lucru (070-080)
(2)P = 366000807 10000 = 12 ha
3 Stabilirea lungimii marcatoarelor semănătoriiLungimea marcatoarelor adică distanţa la care trebuie aşezată piesa activă a marcatorului faţă de ultimul brăzdar se stabileşte icircn funcţie de
lăţimea de lucru a semănătorii (B) distanţa icircntre două brăzdare (b) distanţa icircntre roţile din faţă sau marginile exterioare ale şenilelor
tractorului (c)
= 11
= = 26
49
49
Cacircnd tractorul poate urmări urma lăsată de marcator atacirct cu roata din dreapta cacirct şi cu roata din stacircnga lungimea celor două marcatoare este egală şi este dată de relaţia
4 Stabilirea debitului semănătorii icircn funcţie de norma de sămacircnţă la hectar La icircnceputul lucrării trebuie icircntotdeauna să se verifice corectitudinea reglării debitului la icircnsămacircnţare Această verificare se face după formula
icircn
care
G ndash cantitatea de sămacircnţă cursă din semănătoare la un număr stabilit de icircnvacircrtiri a roţii semănătoriiA ndash norma de semănat la un ha (kg)d ndash lungimea roţii semănătorii (m)B ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)O ndash nr de icircnvacircrtituri a roţii semănătorii
(6)G= 2501743620 10000 = 313
5 Stabilirea dimensiunilor postatelor la semănat Lungimea maximă a postatelor la semănat este icircn funcţie de capacitatea cutiei semănătorii Pentru a uşura organizarea transportului de seminţe este indicat ca alimentarea semănătorii cu seminţe să se execute la un singur capăt a postatei ~n acest caz lungimea maximă a postatei se calculează după formula
icircn
care
L ndash lungimea maximă a postatei (m)Q ndash capacitatea coşului de alimentare
a semănătorii (kg)Y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii coşului de alimentare a semănătorii (icircn medie 070-080)A ndash norma de semănat (kgha)B ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)
(7)L = (051000040007) (25036) = 1556m
Icircn ce priveşte lăţimea postatei aceasta se determină icircn funcţie de lăţimea totală a parcelei de icircnsămacircnţat şi de metoda de deplasare a agregatului Ea se calculează aşa icircncacirct să asigure de lucru agregatului pentru 1-2 zile de lucru
Lăţimea postatei la semănatul icircn suveică se calculează după formula
icircn care
l ndash lăţimea postatei (m)P ndash productivitatea zilnică a agregatului (hazi)Z ndash durata icircn zile a lucrului pe aceeaşi postată (1-2 zile)L ndash lungimea postatei (m)
(8)l = 10000122 1556 = 154m
6 Lăţimea zonei de icircntoarcere a agregatului Pentru icircntoarcerea agregatului la capetele parcelei se delimitează o facircşie de teren denumită bdquozonă de icircntoarcereldquo Delimitarea acestei zone se face icircn cazul deplasărilor icircn parcursul liniar cu buclă şi fără buclă Lăţimea zonei de icircntoarcere este dată de relaţia
50
50
icircn care
E ndash lăţimea zonei de icircntoarcereR ndash raza de icircntoarcere a agregatuluie ndash lungimea de ieşire a agregatului (adică distanţa de la centrul agregatului mijlocul osiei motoare a tractorului) pacircnă la organele active ale maşinii
(9)E = 34 + 15 = 135m
Aceasta reprezintă lungimea cu care trebuie să se deplaseze centrul agregatului pentru aducerea organelor active ale maşinii agricole pe linia de icircntoarcere a lucrului
7 Stabilirea distanţei dintre punctele de alimentare a semănătorii Distanţa dintre punctele de alimentare a semănătorii se determină icircn funcţie de metoda de deplasare a agregatului la semănat ~n cazul semănatului icircn suveică lungimea postatei este determinată icircn funcţie de capacitatea cutiei de seminţe icircn aşa fel ca alimentarea semănătorii să se facă numai la unul din capetele postatei distanţa dintre punctele de alimentare se află după formula
icircn care
D ndash distanţa dintre punctele de alimentare (m)B ndash lăţimea de lucru a agregatului (m)T ndash numărul turelor (adică nr curselor dus-icircntors) pe care le face agregatul pacircnă la golirea coşului semănătorii
(1)D = 2362 = 144m
Icircn cazul cacircnd lungimea postatei nu este determinată icircn funcţie de capacitatea cutiei de seminţe este necesar ca icircn prealabil să cunoaştem turele pe care le face agregatul pacircnă la golirea coşului semănătorii Aceasta se determină icircmpărţind lungimea drumului pe care icircl face semănătoarea pacircnă la golirea cutiei sale pe lungimea cursei de lucru dus şi icircntors ~n acest scop se foloseşte următoarea formulă
icircn care
T ndash numărul turelorQ ndash capacitatea cutiei semănătorii
(kg)Y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii cutiei (080)A ndash norma de semănat (kgha)B ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)L ndash lungimea postatei (m)
T= (1000040007) (2503621556) = 1Icircn cazul semănării icircn bdquolaturildquo sau bdquope două jumătăţi ale postateildquo distanţa dintre
punctele de alimentare se calculează după formula = 136 = 36
(semnificaţiile literelor sunt aceleaşi ca la formulele (10) şi (11)
51
51
8 Stabilirea cantităţilor de seminţe ce se pun la punctele de alimentare Cantităţile de seminţe care se pun la primul punct de alimentare se calculează după formula
= 4001 = 400kgiar cantitatea care se pune la punctele următoare este
icircn care
C ndash cantitatea de seminţe necesară alimentării agregatului (kg)Q capacitatea coşului semănătorii (kg)y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii cutieia ndash nr semănătorilor icircn agregat
(14)C1 = 400071 = 280kg
9 Stabilirea necesarului zilnic de muncitori pentru semănat şi transportat seminţele Necesarul zilnic de muncitori pentru deservirea semănătorilor variază icircn raport cu numărul de agregate folosite zilnic şi al maşinilor ce compun agregatul
10 Necesarul de mijloace de transport se stabileşte icircn funcţie de cantităţile de seminţe necesare semănătorilor la o icircncărcare timpul de golire a semănătorilor capacitatea mijloacelor de transport distanţa de transport şi timpul necesar pentru un ciclu de transport
~n primul racircnd se determină timpul icircn care se consumă cantitatea de seminţe existentă icircn cutia semănătorii folosind relaţia
icircn care
q ndash capacitatea cutiei semănătorii (kg)085 ndash coeficientul de folosire a cutiei semănătoriiB ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)V ndash viteza de lucru a agregatului (moră)N ndash norma de sămacircnţă la ha (kg)
Tgol = (10000400085) (366000250) = 063h = 38min
Numărul de mijloace de transport necesare zilnic se determină pe baza relaţiei
icircn care
Nt ndash numărul mijloacelor de transportn ndash numărul semănătorilor ce lucreazăt ndash durata unui ciclu de transport (min)Cm ndash capacitatea mijlocului de transport (kg)
Nt = (540008530) (38400) = 33 = 311 Se determină necesarul de saci pentru transportul seminţelor cunoscacircnd că
pentru uşurarea manipulării se recomandă ca un sac să aibă 40 kg
Nr saci = (512250) 40 = 375 sacizi
52
52
Centralizarea datelor
Nr crt
Specificare UMAgregatul folosit
Tractor + (SUP-29)
Tractor + SUP-21
1 Productivitatea zilnică a agregatului haschimb 12
2 Necesarul zilnic de-tractoare nr 5-semănători nr 5
3Productivitatea zilnică a tuturor agregatelor
hazi 60
4Dimensiunile solei de semănat
-lungime m 1556-lăţime m 1947-suprafaţă ha 303
5Dimensiunea parcelelor de semănat
-lungime m 1556-lăţime m 154-suprafaţă 24
6Lungimea marcatorului
-dreapta m 11-stacircnga m 26
7Norma de icircnsămacircnţare
-la 20 icircnvacircrtituri kg 3-la hectar kg 250
8Distanţa dintre punctele de alimentare cu seminţe
m 144
9Cantitatea de seminţe ce se pune la punct de alimentare
-la primul punct
kg 400
-la punctele următoare
kg 280
10 Necesarul zilnic de muncitori
-pt servirea semănătorii
nr 5
-pt transportul seminţelor
nr 3
-total nr 8
11Lăţimea facircşiei de icircntoarcere a agregatului
m 135
12Necesarul zilnic de mijl de transport
-atelaje nr-tractor+remorcă nr 3-auto-camion nr
13Necesar saci pt transportul seminţelor
nr 375
53
53
36 Evaluarea producţiei
Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţieiacestora
Evaluarea se face icircn două etape1) icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele
caracteristice de dezvoltare a plantelor2) icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite
norme standardizate~n funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfel
1) Gracircu orz (orz - 1 iunie gracircu - 15 iunie) Gracircu Boemandash se stabileşte numărul punctelor de control icircn funcţie de mărimea şi
uniformitatea parcelelor(icircn cazul parcele de pacircnă la 100 ha - 5 puncte pe suprafeţe mai mari de 100 ha - 10 puncte)
Determinările se fac cu ajutorul ramei metrice (un cadru de 1 metru patrat)Metodologie de lucrundash se numără spicele din interiorul ramei metricendash se stabileşte numărul mediu de boabe icircn spicndash se calculează producţia medie la hectar astfel
Q kgha = (360353610000) (10001000) = 4536kgha
Q kgha - producţia medie kgha Nsp - număr mediu de spice la mp (medie pe toate punctele de control) 360Nb - număr mediu de boabe icircn spice 35MMB - greutatea a 1000 boabe (grame)3610000 mp = 1 ha1000 x 1000 = 1000 grame x 1000 boabe
Exemplu
2) Porumb (1 septembrie) DKC 3511ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 28 mp (4 racircnduri x 070 x 10 m
lungime 070 (m) - distanţa dintre racircnduri)ndash se numără ştiuleţii la fiecare punct de controlndash se calculează numărul de ştiuleţi la hectar
54
54
Nstha = (30010000)(510) = 60000
Nstha - număr de ştiuleţi la hanst - numărul de ştiuleţi număraţi la toate punctele de controld - suprafaţa unui punct de control (mp)i - numărul punctelor de control
ndash se determină apoi numărul de boabe pe ştiuletendash se calculează apoi producţia medie la hectar
Q kgha = (60000588337) (10001000) = 11889 kgha
Q kgha - producţia medieNst - număr ştiuleţi la hectar 60000Nb - număr mediu de boabe pe ştiulete 588MMB - greutatea a 1000 boabe (grame) 337
Exemplu
3) Floarea soarelui (15 august)ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 28 mp (4 racircnduri x 070 x 10)ndash se numără capitulele la fiecare punct de control şi se stabileşte numărul mediu
de capitule la ha după formula
Ncpha - număr total de capitule la hancp - număr de capitule numărate la toate punctele de controld - suprafaţa unui punct de controli - numărul punctelor de control
ndash se determină numărul mediu de seminţe pe capitul(Ns)ndash se calculează producţia medie la hectar astfel
55
55
Q kgha - producţia medieNcp - număr mediu de capitule la hectarNs - număr seminţe pe capitulMMB - greutatea a 1000 seminţe icircn grame
Exemplu
4) Sfecla de zahăr (1 septembrie)ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 10 mp (3 racircnduri x 045 m x 74 m
lungime)ndash la fiecare punct de control plantele se recoltează se decoletează (tăierea
frunzelor) se curăţă de pămacircnt şi se cacircntărescndash se determină producţia medie astfel
q - cantitatea de rădăcini recoltate din punctele de control (kg)d - suprafaţa unui punct de control (mp)i - numărul punctelor de control
ndash la producţia stabilită se adaugă sporul de producţie ce se va realiza de la data evaluării la data prevăzută a se recolta (18 grziplantă)
Exemplu
5) Fructe (1 septembrie) MĂRMetoda de evaluare diferă icircn funcţie de tipul de livadă clasică sau intensivă dar
icircn mare constă icircn următoarele etapendash se stabileşte numărul de pomi pentru examinare (2 - 5 ) 480ndash se determină numărul mediu de fructe pe pom şi greutatea acestora icircn kg 30kg
167 de fructe
56
56
ndash se icircnmulţeşte numărul mediu de fructe pe pom cu numărul de pomi existenţi la ha şi se obţine astfel producţia medie la ha 16032 kgha
6) Struguri (de masă - 15 iulie de vin - 1 septembrie)ndash evaluarea se face separat la viile nobile şi la viile de hibrizindash se stabileşte numărul de butuci pe rod la ha cu relaţia
Nbha - numărul de butuci pe rod la hadr - distanţa dintre racircnduri (m)db - distanţa icircntre butuci pe racircnd (m)Ng - număr mediu de goluri (butuci neproductiviinexistenţi) la ha icircn procente
ndash se evaluează producţia de struguri pe butuc număracircndu-se toţi strugurii de pe un număr de 1 - 2 din butucii existenţi pe lot (se recomandă să se efectueze numărătoarea strugurilor pe fiecare al 10-lea butuc din 15 icircn 15 racircnduri)
Producţia de struguri pe butuc se calculează astfel
Pmb - producţia medie pe butuc (grame)Gms - greutatea medie a strugurilor (grame)Ns - numărul de struguri total găsiţi la numărătoareNba - numărul butucilor analizaţi
ndash se calculează producţia medie de struguri la ha cu formula
Pmha - producţia medie de struguri la ha (kg)Nbha - numărul de butuci pe rod la haPmb - producţia medie pe butuc (grame)
Exemplu
57
57
CAPITOLUL IV DETERMINAREA PRAGULUI DE RENTABILITATE (A PUNCTULUI CRITIC) PE CULTURI
Punctul critic marchează acea dimensiune a producţiei medii la care icircncasările din
valorificarea producţiei sunt egale cu cheltuielile totale de producţie deci acel punct al
producţiei medii la care nu se obţine profit dar nu se icircnregistrează nici pierderi
Mărimea costului de producţie şi a ratei profitului se găsesc icircntr-o stracircnsă legătură
cu raportul dintre cheltuielile de exploatare şi cantitatea de produse realizate Prin analiza
costurilor şi cheltuielilor de exploatare icircntreprinzătorul poate calcula nivelul minim de
activitate cerut de menţinerea icircn stare de funcţionare a firmei Cunoscacircnd pragul de
rentabilitate se poate proiecta volumul de vacircnzări icircn vederea obţinerii profitului scontat
De asemenea creditorii şi investitorii solicită adesea efectuarea analizei punctului
critic pentru a ajuta icircn evaluarea cacircştigurilor potenţiale ale unei afaceri şi icircn consecinţă
aceasta trebuie introdusă icircn planul de afaceri
Punctul critic se poate determina icircn două moduri şi anume fără profit programat
sau cu profit programat
Calculul punctului critic fără profit programat este exprimat printr-o relaţie
simplă
y = yי
y = Pvx
yי = Cvx + CF
Pvx = Cvx + CF
x(Pv ndash Cv) = CF
icircn care
y ndash veniturile din valorificarea producţiei (mii lei)
yי - cheltuielile totale icircnregistrate (mii lei)
Pv ndash preţul de vacircnzare unitar
x ndash producţia medie sau volumul vacircnzărilor (unităţi fizice)
Cv ndash cheltuieli variabile unitare
58
58
CF ndash costuri fixe totale
De unde x marchează acea dimensiune a producţiei la care nu se icircnregistrează nici
profit nici pierderi
Determinarea cantitativă şi reprezentarea grafică a PC la cultura Porumb
Cheltuielile variabile
NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrarii
CheltuieliCheltuieli variabilevariabile
(lei) (lei)
CheltuieliCheltuieli variabile variabile
(lei t (lei t ))
(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)
11 Incărcat transportat IC (PK) t 2881 180225 575
22 Descărcat IC (PK) t 2881 2444609 78
33 Incărcat transportat IC (N) t 10 2484545 793
44 Descărcat IC (N) t 1655 6371 02
55 Transportat apa prep sol mii l 30 599 019
66 Incărcat transportat săm t 66 599359 191
77 Recoltat porumb boabe t 530 2606662 832
88 Transportat porumb boabe t 225 1245 04
99
1010
TOTALTOTAL 9962236 31792
a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch Variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologicacopy= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)
59
59
Cheltuielile fixe
NrNr CrtCrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe
(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe
(lei ha)(lei ha)
(a)(a) (b)(b) copycopy (d)(d) (e)(e)
11 Adm Şi deservit IC (PK) ha 302 617645 2045
22 Arat 25 cm +grăpat ha 302 1140192 3775
33 Adm Şi deservit IC (N) ha 302 630389 2087
44 Erbicidat şi deservit ha 302 61155 2025
55 Discuit si preg Pat germ Ha 302 586536 1942
66 Semănat +deservit ha 302 472517 1565
77 Prăşit mecanic I ha 302 819024 2712
88 Prăit mecanic II ha 302 654182 2166
99
1010
TOTALTOTAL 5532035 18318
(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)
60
60
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura porumb - fără profit programat
Ch variabile Cv = 9962236 lei
Ch fixe totale CF = 5532035 lei
Ch fixeha CFha = 18318 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 11 leikg = 1100 leit
Producţia totală de PT= 313355 t
Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 302 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 33961599 lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 9962236 + 33961599 = 133583959 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 133583959 313355=
4263leit
Productia medie de porumb la punctul critic (X)
X= (CFha)(Pv-CVt) = 18318 ( 1100 ndash 4263 ) = 272 tha = 2720 kgha
Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 272 tha 4263 leit = 115953 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx =18318 leiha+ 115953 leiha =299133 leiha
Nivelul producţiei de 2720 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la
cultura porumb icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de
2720 la preţul de 11 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie
Depăşirea acestui nivel al producţiei (2720 ha) duce la obţinerea unui profit iar
scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi
61
61
62
PROFI
T
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
2720 kg2720 kghaha
4000
3000
1000
2000
5000
7000
6000
18318
leiha
299133
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura porumb ndash fără profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
62
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura porumb - cu profit programat
Ch variabile Cv = 9962236 lei
Ch fixe totale CF = 5532035 lei
Ch fixeha CFha = 18318 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 11 leikg = 1100 leit
Producţia totală de PT= 313355 t
Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 302 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 33961599 lei
Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)
Pr = 500000lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 9962236 + 33961599 = 133583959 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 133583959 313355=
4263leit
Profitul programat pe ha (Prha) Prha=PrS =500000302= 165562 leiha
Producţia medie de porumb la punctul critic (X)
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 18318+165562) ( 1100 - 4263 )= 517 tha
= 5170 kgha
Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 517 tha 4263 leit = 220397 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx = 18318 leiha+ 220397leiha = 403577 leiha
63
63
64
profit
suplimen
tar
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
5170 kg5170 kghaha
4000
3000
1000
2000
5000
7000
6000
18318
leiha
403577
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura porumb ndash cu profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
Profit programatProfit programat
PROFI
T
5000
64
Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura porumb
Specificare UMFara profit programat
Cu profit programat
Ch variabile Cv lei 9962236 9962236
Cheltuielile indirecte Ch ind lei 33961599 33961599
Ch variabile totale CVT lei 133583959 133583959
Ch variabile t CVt leit 4263 4263
Ch fixe totale CF lei 5532035 5532035
Ch fixe ha CFha leiha 18318 18318
Profit programat total Pr lei 500000
Profit programat ha Prha leiha 165562
X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 2720
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 5170
Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 115953 220397
Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 299133 403577
Preţ de vacircnzare t Pv leit 1100 1100
Suprafaţa cultivată S ha 302 302
65
65
DETERMINAREA CANTITATIVĂ ȘI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA gracircu
Cheltuielile variabile
NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrarii
CheltuieliCheltuieli variabilevariabile
(lei) (lei)
CheltuieliCheltuieli variabile variabile
(lei t (lei t ))
(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)
11 Incărcat transportat IC (PK) t 4605 260015 179
22 Descărcat IC (PK) t 4605 495645 341
33 Incărcat transportat săm t 666 601343 414
44 Incărcat transportat IC (N) t 10 97019 669
55 Descărcat IC (N) t 6454 24848 017
66 Transportat apa prep sol mii l 30 599 04
77 Recoltat grau t 530 2614762 1802
88 Transportat gracircu t 225 1245 09
99
1010
TOTALTOTAL 49504298 34115
a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)
66
66
Cheltuielile fixe
NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe
(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe
(lei ha)(lei ha)
(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)
11 Adm şi deservit IC (PK) ha 303 619685 2045
22 Arat 18 - 20 cm +grăpat ha 303 1025772 3385
33 Discuit si preg pat germ ha 303 588479 1942
44 Semănat +deservit ha 303 474081 1565
55 Adm şi deservit IC (N) ha 303 632476 2087
66 Adm şi deservit ha 303 613575 2025
77
88
99
1010
TOTALTOTAL 3954068 130497
(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)
67
67
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura gracircu - fără profit programat
Ch variabile Cv = 49504298 lei
Ch fixe totale CF = 3954068 lei
Ch fixeha CFha = 130497 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 09 leikg = 900 leit
Producţia totală de gracircu PT= 145107 t
Suprafata cultivată cu gracircu S = 303 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 14849866 lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 49504298 + 14849866 = 64354164 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 64354164 145107 =
4435leit
Productia medie de gracircu la punctul critic (X)
X= (CFha)(Pv-CVt) = 130497 ( 900 - 4435 ) = 286 tha
= 2860 kgha
Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 286 tha 4435 leit = 12684 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx = 130497 leiha+ 126841 leiha = 257338 leiha
Nivelul producţiei de 2860 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la
cultura de gracircu icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de
2860 la preţul de 09 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie
Depăşirea acestui nivel al producţiei (2860 ha) duce la obţinerea unui profit iar
scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi
68
68
69
PROFI
T
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
2860 kg2860 kghaha
4000
3000
1000
2000
5000
7000
6000
130497
leiha
257338
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura gracircu ndash fără profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
69
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura gracircu - cu profit programat
Ch variabile Cv = 49504298 lei
Ch fixe totale CF = 3954068 lei
Ch fixeha CFha = 130497 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 09 leikg = 900 leit
Producţia totală de gracircu PT= 145107 t
Suprafata cultivată cu gracircu S = 303 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 14849866 lei
Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)
Pr = 400000 lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 49504298 + 14849866 = 64354164 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 64354164 145107 =
4435leit
Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 400000 303 =
132013 leiha
Producţia medie de gracircu la punctul critic (X)
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 130497 + 132013 ) ( 900 - 4435 )
= 575 tha = 5750 kgha
Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 575tha 4435 leit = 255012 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx =130497 leiha+ 255012leiha = 385509 leiha
70
70
71
profit
suplimen
tar
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
5750 kg5750 kghaha
4000
3000
1000
2000
5000
7000
6000
130497
leiha
3855
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura gracircu ndash cu profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
Profit programatProfit programat
PROFI
T
5000
71
Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura gracircu
Specificare UMFara profit programat
Cu profit programat
Ch variabile Cv lei 49504298 49504298
Cheltuielile indirecte Ch ind lei 14849866 14849866
Ch variabile totale CVT lei 64354164 64354164
Ch variabile t CVt leit 4435 4435
Ch fixe totale CF lei 3954068 3954068
Ch fixe ha CFha leiha 130497 130497
Profit programat total Pr lei 400000
Profit programat ha Prha leiha 132013
X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 2860
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 5750
Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 12684 255012
Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 257338 385509
Preţ de vacircnzare t Pv leit 900 900
Suprafaţa cultivată S ha 303 303
72
72
DETERMINAREA CANTITATIVĂ ȘI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA măr
Cheltuielile variabile
NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrarii
CheltuieliCheltuieli variabilevariabile
(lei) (lei)
CheltuieliCheltuieli variabile variabile
(lei t (lei t ))
(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)
11 Incărcat transportat IC (PK) T 124 694 84
22 Descărcat IC (PK) T 124 145896 177
33 Adm şi deservit IC (PK) T 50 691 839
44 Administrat gunoi de grajd T 50 288 35
55 Săpat gropi pt plantat pomi Buc 048 281 34
66 Plantat + udat Buc 048 7488 909
77 Tăieri de forma coroanei Buc 25 25 03
88 Incărcat transportat IC (N) T 0855 1107 134
99 Adm şi deservit IC T 5 896 109
1010 Transportat apa prep sol T 3 4592 558
1111 Recoltat prune T 5 187 23
1212 Transportat prune T 8234 14327 174
TOTALTOTAL 1914066 2325
a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)
Cheltuielile fixe
73
73
NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe
(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe
(lei ha)(lei ha)
(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)
11 Arătură in livadă Ha 5 2057 4114
22 Discuit arătura Ha 5 913 1826
33 Prăşit printre racircnduri Ha 5 804 1608
44 Stropit cu insecto-fungicide Ha 5 1802 3604
55 Erbicidat şi deservit Ha 5 690 138
66
77
88
99
1010
TOTALTOTAL 6266 12532
(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)
74
74
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura măr - fără profit programat
Ch variabile Cv = 1914066 lei
Ch fixe totale CF = 6266 lei
Ch fixeha CFha = 12532 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 1 leikg =1000 leit
Producţia totală de mere PT= 8234 t
Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 5 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 673021 lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 1914066 + 673021 = 2587087 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 2587087 8234 = 3142 leit
Productia medie de mere la punctul critic (X)
X= (CFha)(Pv-CVt) = 12532 ( 1000 - 3142 ) = 19 tha
= 1900 kgha
Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 19 tha 3142 leit = 59698 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx =12532 leiha+ 59698 leiha =185018 leiha
Nivelul producţiei de 1900 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la
cultura de măr icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de
1900 la preţul de 1 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie Depăşirea
acestui nivel al producţiei (1900 ha) duce la obţinerea unui profit iar scăderea
producţiei sub acest nivel determină pierderi
75
75
76
PROFI
T
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
1900 kg1900 kghaha
4000
3000
1000
2000
5000
7000
6000
12532
leiha
185018
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura măr ndash fără profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
76
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura măr - cu profit programat
Ch variabile Cv = 1914066 lei
Ch fixe totale CF = 6266 lei
Ch fixeha CFha = 12532 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 1 leikg =1000 leit
Producţia totală de mere PT= 8234 t
Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 5 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 673021 lei
Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)
Pr = 100000 lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 1914066 + 673021 = 2587087 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 2587087 8234 = 3142 leit
Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 100000 5
= 20000 leiha
Producţia medie de mere la punctul critic (X)
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 12532 + 20000 ) (1000 - 3142 )
= 31 tha = 31000 kgha
Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 31 tha 3142 leit = 97402 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx =12532 leiha+97402 leiha = 109934 leiha
77
77
78
profit
suplimen
tar
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
31000 kg31000 kghaha
7500
5000
1000
2500
10000
15000
12500
12532
leiha
109934
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura măr ndash cu profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
Profit programatProfit programat
PROFI
T
5000
78
Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura măr
Specificare UMFara profit programat
Cu profit programat
Ch variabile Cv lei 1914066 1914066
Cheltuielile indirecte Ch ind lei 673021 673021
Ch variabile totale CVT lei 2587087 2587087
Ch variabile t CVt leit 3142 3142
Ch fixe totale CF lei 6266 6266
Ch fixe ha CFha leiha 12532 12532
Profit programat total Pr lei 100000
Profit programat ha Prha leiha 20000
X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 1900
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 31000
Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 59698 97402
Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 185018 109934
Preţ de vacircnzare t Pv leit 1000 1000
Suprafaţa cultivată S ha 5 5
79
79
CAPITOLUL VCAPITOLUL VCONCLUZII ŞI RECOMANDĂRICONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI
Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţiei acestora
Evaluarea se face icircn două etape- icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele caracteristice de dezvoltare a plantelor- icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite norme standardizate
Icircn funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfelPorumb 3133 toneGrau 1451 toneMăr 82 toneEfectuacircnd eficiența celor trei culturi icircn urma rezultatelor acestora am
observat că cultura cea mai favorabilă este porumbul urmată de cultura grăacircluiPe viitor cea mai bună cultură atat cantitativă cacirct și calitativă este cultura porumbului
80
80
CARACTERISTICI GENERALE
Elevator de alimentare Inversor electric pentru elevator si heder 2 cilindrii hidraulici de ridicare Batator Latime 1270 mm Oslash 600 mm 8 sine de batere variator electric pentru variatia vitezei de la 420 la 1250 rotmin Turbo separator diametru 590 mm Suprafata de separare 081 mp Ajustare electrica in 5 pozitii de la 25 la 65 mm Viteza 775 sau 410 rotmin Contrabatator 15 sine 14 mm distanta suprafata 095msup2 aparator pietre rabatabil reglare electrica independenta frontala si posterioara Scuturatori 5 caisori suprafata totala 730 msup2 Sistemul de curatire curatire proprie prin contra-actiune a sitelor Recuperare independenta pe ambele laturi ale masinii Buncar Capacitate 7500 litrii cu suprafata de acoperire Viteza de descarcare 90lsec Tub de descarcare cu deschidere hidraulica fereastra de inspectie in spatele scaunului operatorului Motor Deutz TCD 2012 L06 4V 6 cilindrii 4 valve Commom Rail diesel 183 kw250 CP Racire cu lichid Rezervor combustibil 555l Transmisia Complet hidrostatica cutie de viteze cu 4 trepte Frane Discuri de frana asistate hidrostatic si frana de parcare independenta Pneuri 62075R30 fata si 40570R20 spateLatime de suport 3047 mm Cabina Tip Commander IV cu vedere panoramica si geamuri usor colorate coloana volan reglabila sistem de aer conditionat si incalzire scaun PNEUMATIC sofer si scaun pasager radio si set pre-cd (4 difuzoare si antena) oglinda dreapta cu control electric Control softwear in limba Baneasaa Sistem de iluminat Conform regulamentului de trafic 6 lumini de lucru 1 lumina pentru tubul de descarcare 2 girofaruri 2 lumini posterioare Echipament atasare posterioara rapida pentru carucior heder extinctor manual de operare in limba Baneasaa
18
TRACTOR SAME MODEL EXPLORER 3-100
CARACTERISTICI GENERALE
Motor DEUTZ EURO III cu 4 cilindri turboalimentat cu capacitate de 4038 cm3 Putere max (2000 25 CE) 109 CP80 kW Motor răcit cu lichid ulei Radiator ulei motor transmisie Oprire motor cu cheia de contact Motor compatibil cu Biodiesel pacircnă la 100 Capacitate rezervor combustibil 160 l Ambreiaj hidrostatic Ambreiaj multi-disc PTO comandat hidraulic cu discuri imersate icircn ulei Blocare electrohidraulică a diferenţialului faţă şi spate Direcţie hidrostatică cu pompă independentă şi cilindru de direcţie cu dublu sens Coloana volanului rabatabilă şi reglabilă Unghi de viraj 55deg Manete laterale comandă cutie de viteze Toba de eșapament cu evacuare pe cabină cutie de viteze cu 5 rapoarte 15F + 15R cacircrlig frontal cacircrlig de prindere categoria C posterior PTO spate 540 ndash 1000 RPM baterie 12V-100h-650A manual de utilizare şi icircntreţinere icircn limba Baneasaă
ECHIPAMENTE STANDARDIZATE
Cutie de viteze 40kmh Sistem hidraulic cu pompă de 56 lmin Roti 42070R 24 faţă 48070R 34 spate Reglaj electronic motor
19
Extensie aripi spate Cilindrii suplimentari Filtru aer 8rdquo cu ejector de praf Distribuitori hidraulici auxiliari cu 4 prize rapide Stabilizatori telescopici Fracircnă hidrostatică integral independentă pe toate cele 4 roţi cu discuri de fracircnare icircn baie de ulei cu dispozitiv de excludere a franelor anterioare Scaun textil CABINĂ ORIGINALĂ TESTATĂ FONIC icircncălzire şi ventilare parbriz mobil locaş radio 2 lumini de lucru faţă şi 2 lumini de lucru spate ieşire spate pentru cabluri lumini interioare Faruri anterioare pentru condus pe dreapta Aer condiționat Girofar Suport pentru contragreutăți + 8 contragreutăți față (320 kg)
Cultivator Maschio MG 300 Stabwalze 500
20
Model Latime de lucru(cm) Putere necesara(CP) Masa(kg)MG 175 175 2535 320
Dotari- cutie de viteze din fonta- reductor de viteza de 540 rotmin(rotmin rotor 260)- rolele sunt plasate intr-un fel de cusca- cat I (3 puncte de prindere)
C3 Managementul proiectului (Responsabilul legal)
1 NumeDUCEAC Prenume IONUT Funcţia ADMINISTRATOR Studiile si experienţa (relevante pentru proiect)
C V Responsabilul legal
Icircntreprinderea Funcţia avuta Perioada
SC ALBINA SA SEF BIROU 2008-2013
STUDENT In prezent
C4 Lista de achizitii si sursele de achiziţii pentru activele ce fac obiectul proiectului materiile prime pentru punerea in functiune a proiectului
Tabel C41 ndash Lista de achizitii active
Furnizor Date furnizor Produs
21
Nr Crt
Valoare estimata
(EUR)
din total valoare eligibila
a proiectului
(daca este cunoscut la momentul
depunerii cererii de finantare)
1 DEUTZ-FAHR
Specializat in producția de utilaje pentru
agricultura
COMBINA MODEL 6060
HTS 125000 7483
2 SAME
Specializat in producția de utilaje pentru
agricultura
TRACTOR MODEL
EXPLORER 3-100 40000 2394
3 GEO
Specializat in producția de utilaje pentru
agriculturaCultivator MG
175 2031 123
TOTAL167031 100
Lista de achizitii materii prime
Nr Crt
Furnizor
Date furnizor Produs
Valoare estimata
(EUR)
din total
necesar de
materii prime
(daca este cunoscut la momentul depunerii cererii de finantare)
1 SC GA PRO CO CHEMICALS SA
Are in patrimoniu fabrica de
icircngrasăminte Icircngrășaminte 1255000 5375
2 PETROM
Specializat in comercializarea combustibililor Combustibil 500000 2141
3 KWS SEMINTE SRL
Specializat in obținerea
semințelor de soiagrauporumb
etc
Semințe de grauporumbsoia etc 580000 2302
TOTAL 2335000 100
C5 Personal si instruireNU ESTE CAZUL
Tabel C51Grafic angajare personal
Nr Crt Specialitate
Număr2002 2003 2004 2005 2006 2007
TOTAL 0 0 0 0 0 0
Necesar personal
22
- 1 contabil- 3 mecanizatori- 4 muncitori sezonieri
C6 Graficul estimat al proiectului
Proiectul va fi realizabil in 12 luni de la aprobarea finantarii
Lunile I ndashIV vor face demersuri pentru un imprumut bancar și se va acorda
icircmprumutul ( 300000 E)
Lunile V ndash VIII - se va achiziționarea utilajul propriu-zis
(combinatractorulcultivatorulsemanatoarea) se vor semna contractele cu furnizorii și
se vor livra utilajele
Lunile IX ndashXII ndash testarea utilajelor si inceperea activitatii
Diagrama Gantt
Denumire activitate
IAN
FEB
MARTIE
APRILIE
MAI
IUNIE
IULIE
AUGUST
SEPT
OCT
NOI
DEC
Contractarea unui imprumut bancar pe tremen lung X X Studierea ofertelor furnizorilor de utilaje X X Contractarea furnizorilor de utilaje
X X X Livrarea utilajelor X X X X Testarea utilajelor X X X
C7 Impactul proiectului asupra dezvoltarii zonei si a mediului de afaceri
In urma contractarii imprumutului bancar si achizitionarii de utilaje
performante se va incerca practicarea unei agriculturi rationale si de durata cu recolte
23
bogate si sanatoase de secara mazare si cartof care din punct de vedere ecologic sa
corespunda normelor UE in localitatea Secuieni JudNeamt
Acest fapt va determina totodata si creșterea veniturilor la bugetul
Primariei Secuieni JudNeamt datorita taxelor și impozitelor care se plătesc și
desemeni la bugetul statului se vor plăti impozite și taxe care icircn final vor fi icircn
beneficiul cetățenilor In practicarea agriculturiiintr-un mod intensiv se va avea in
vedere respectarea normelor de mediuPentru toate categoriile de materii prime
(combustibil piese de schimb icircngrășaminte etc) se vor icircncheia contracte icircn așa fel
icircncat să fie asigurat mersul normal al activității agricole Deasemeni si producția finita
(secaramazarecartof) care se va realiza va fi livrata in icircntregime pe baza de
contracte icircncheate
D PROIECŢII FINANCIARE SI INDICATORI FINANCIARI
D1 Bazele de productie
Cu proiect
A6 Denumire utilaj (noi) Costuri Amortizare Intretinere 2Combina DEUTZ-FAHR model 6060 HTS 125000 000 2500
TRACTOR SAME MODEL EXPLORER 3-100 40000 000 800
Cultivator Maschio MG 300 Stabwalze 500 2031 000 4062
167031 000 334062
D2 Contul de profit si pierderi previzionat ( pe o perioada de 3 ani )
Proiectia contului de profit si pierdere activitate cu proiect
Nr Crt Categoria AN 1 AN 2 AN 3
Venituri din exploatare 1 Venituri din vanzarea marfurilor Mii Lei
24
Euro 2 Productia vanduta Mii Lei 47000000
0485000000 500000000
Euro 107327990
110753351 114178713
3 Variatia stocurilor Mii Lei
Euro
4 Alte venituri Mii Lei Euro 5 Venituri din exploatare ndash total Mii Lei 47000000
0485000000 500000000
Euro 107327990
110753351 114178713
Cheltuieli pentru exploatare 6 Cheltuieli materiale ndash total Mii Lei
94000000 97000000 100000000
Euro 21465598 22150670 22835743
7 Cheltuieli cu lucrari si servicii executate de terti Lei
437330 450050 500040
Euro 99868 102772 1141888 Cheltuieli cu impozite taxe si varsaminte
asimilateMii Lei
250000 300000 350000 Euro 57085 68507 79925
9 Cheltuieli cu personalul ndash total Mii Lei 347330 360050 370560 Euro 79315 82220 84620
10 Alte cheltuieli de exploatare Mii Lei
Euro
11 Cheltuieli cu amortizarile si provizioanele Mii Lei 2510000 2750000 3000000
Euro 573177 627983 68507212 Cheltuieli pentru exploatare - total Mii Lei
97544660 100860100 104220600 Euro 22275047 23032153 23799548
13 Rezultatul din exploatare Mii Lei 372455340 384139900 395779400
Euro 85052942 87721198 90379165Venituri financiare ndash total
14 Venituri financiare ndash total Mii Lei Euro
Cheltuieli financiare din care
15 Cheltuieli privind dobazile Euro
16 Altele Mii Lei
Euro
17 Cheltuieli financiare - total Mii Lei Euro
18 Rezultatul financiar al exercitiului Mii Lei
25
Euro
19 Rezultatul brut al exercitiului Mii Lei
Euro
20 Impozit pe profit Mii Lei
Euro
21 Profit net Mii Lei
Euro
D3 Fluxul de numerar previzionat ( pe o perioada de 3 ani )
Flux de numerar - previziuni Anul 1 Anul 2 Anul 3OPERATIUNEAPERIOADA
MII LEI I ACTIVITATEA DE INVESTITII SI FINANTARE 0 0 0A Total intrari de lichiditati din (A1+A2+A3)
A1 Aport la capitalul social si contul intreprinzatoruluiA2 Vanzari de active inclusiv TVA 0 0 0A3 Credite pe termen lung din care (A31 + A32) A31 Imprumut BancaA 32 Grant SAPARD 0 0 0
B Total iesiri de lichiditati prin (B1+B2+B3)B1 Achizitii de active fixe corporale inclusiv TVAB2 Achizitii de active fixe necorporale inclusiv TVAB3 Cresterea investitiilor in curs 0 0 0
C ExcedentDeficit de lichiditati (A-B) 0 0 0D1 Rambursari de Credite pe termen mediu si lung din care (D11+ D12) D11 Rate la imprumutul Banca D12 Rate la alte Credite pe termen mediu si lung 0 0 0D2 Plati de dobanzi la Credite pe termen mediu si lung din care (D21+D22) D21 La imprumutul Banca D22 La alte Credite pe termen mediu si lung 0 0 0
E Flux de lichiditati din activitatea de investitii si finantare (C-D1-D2)II ACTIVITATEA DE EXPLOATARE SI ALTE ACTIVITATI 130727
51472387 1624350
F Incasari din activitatea de exploatare inclusiv TVA ( F1)130727
51472387 1624350
F1 Vanzari varianta cu proiectG Incasari din activitatea financiaraH Credite pe termen scurt 130727
51472387 1624350
K Plati pentru activitatea de exploatare inclusiv TVA (dupa caz) din care 0 0 0
1 Cheltuieli privind marfurile
2 Cheltuieli cu materiileprime 679603 747737 807415
26
3 Cheltuieli cu materialele consumabile 43637 48000 51842
4 Cheltuieli cu energia si apa 12988 14512 15672
5 Altecheltuieli materiale 10204 10323 11144
6 Cheltuieli cu serviciile executate de terti 55609 61160 66051
7 Cheltuieli cu impozite taxe si varsaminte asimilate 12500 13740 148408 Cheltuieli cu personalul angajat 0 0 09 Cheltuieli cu asigurarile si protectia sociala 0 0 0
10 Alte cheltuieli exploatare 0 0 011 Cheltuieli cu amortizarea si provizioanele
26064 26064 260642222222111111
L Flux brut exclusiv plati pentru impozit pe profit si TVA468670 550851 631321
M Plati pentru impozite si taxe (M1 + M2)186568 219297 251573
M1 TVA de platit 68667 104661 119950
M2 Impozit pe profit 97901 114636 131623N1 Rambursari de credite pe termen scurtN2 Plati de dobanzi la credite pe termen scurtO1 DividendeP
Total plati exclusiv cele aferente exploatarii (M+N1+N2+O1)P Total plati exclusiv cele aferente exploatarii (M + N1 + N2 + O1) 186568 219297 251573Q Flux de numerar din activitatea curenta (L-P) 280102 331554 379748II FLUX DE LICHIDITATI (CASH FLOW)R Flux de lichiditati net al perioadei (Q+E) 280102 331554 379748
S Disponibil de numerar al lunii precedenteDisponibil de numerar curent (S+R) 130597 410609 742253
T 410609 742253 1122001
D4 Indicatorii financiari
Valoarea investitiei (Vi) = valoarea totala a proiectului (exprimata in lei) ndash 12900000000 lei
LEI___________________________________________________________________________Specificare AN 1 AN 2 AN 3______________________________________________________________________Veniturile din exploatare (Ve)
27
470000000 485000000 500000000
___________________________________________________________________________Cheltuieli de exploatare (Ce)
97544660 100860100 104220600
___________________________________________________________________________
Rezultatul din exploatare (Re) = Se calculeaza Re = Ve ndash Ce - minim 10 din Ve
372455340 384139900 395779400
Profitul net (Pn) = rezultatul final al exercitiului financiar (anual) din care s-a scazut impozitul pe profit
312862486 322677516 332454696
Durata de recuperare a investitiei (Dr) = indicator ce exprima durata de recuperare a investitiei (exprimat in ani)
Se calculeaza Dr= ViPn mediu sau Dr=(Vi - 5 x Pn)Pn
unde Pn mediu = profit net mediu pe orizontul de prognoza Dr ndash ESTE 145 ANI
Rentabilitatea capitalului investit (Rc) = PnVi x 100 () Pn-profit net pentru fiecare an al perioadei previzionate
145 150 154___________________________________________________________________________
Cheltuieli financiare (Cf) = NU ESTE CAZUL___________________________________________________________________________
28
Gradul de acoperire a cheltuielilor financiare (Ga) = NU ESTE CAZUL
___________________________________________________________________________Flux de numerar net la sfarsitul perioadei (FNN) = Total intrari-Total iesiri FNNgt=0 (pentru fiecare an de prognoza)
280102 331554 379748 425733466695
Valoare actualizata neta (VAN) =aringFNi(1+r)I +FN5r VANgt0 r=rata de actualizare=8
CAPITOLUL IICAPITOLUL IISTRUCTURA FONDULUI FUNCIAR ŞI IcircNTOCMIREASTRUCTURA FONDULUI FUNCIAR ŞI IcircNTOCMIREA
ASOLAMENTULUIASOLAMENTULUI
21 Mărimea şi structura categoriilor de folosinţă a terenului
Tabelul 1Mărimea şi structura categoriilor de folosinţă a terenului
Specificare Ha din total din agricol
Suprafaţa totală 620 1000 -
Teren agricol 618 9968 1000
Teren arabil
- din care irigat
610 9839 987
300 4839 4854
Păşuni naturale 2 032 032
29
Facircneţe naturale 1 016 016
Livezi 5 08 08
Vii
Teren neproductiv 2 032 X
Condiţii naturaleDescrierea zonei icircn care este amplasată exploataţia cu cel puţin următoarele elemente
a) Temperatura medie anuală 940Cb) Precipitaţii medii anuale 534 mmmpc) Tipul de sol predominant textura panta
- tipul de sol cernoziom cambic- textura grosieră- panta 7 - 150C
Favorabilitatea terenului pentru diferitele culturi
Se va face o scurtă prezentare a caracteristicilor principalelor tipuri de sol cu favorabilitatea culturilor
CernoziomurileAu proprietăti fizice hidrofizice chimice termice şi de aeraţie foarte bune Cu toate că
sunt foarte bine aprovizionate cu azot fosfor şi potasiu pe aceste soluri pentru menţinerea fertilităţii şi obţinerea de producţii mari şi constant se recomandă aplicarea de icircngrăşăminte chimice şi organice Cernoziomurile sunt indicate pentru toate folosinţele şi culturile agricole
AluvisolurilePrezinta o fertilitate relativ bună fertilitatea depinzacircnd de gradul de solificare Pe
aluvisoluri pot fi cultivate o serie largă de plante specifice condiţiilor din ţara noastră porumb floarea soarelui cartof gracircu legume viţă de vie pomi
Soluri bruneDatorită proprietăţilor fizice (textură mijlocie structură granular medie permeabilitate
pentru apă şi aer rezistenţă scăzută la lucrările mecanice) sunt favorabile creşterii şi dezvoltării plantelor Pentru producţii mari se recomandă administrarea de icircngrăşăminte chimice organice şi verzi Sunt folosite pentru culturile gracircu porumb legume pomi migdal
22 Alegerea culturilor (criteriile avute icircn vedere culturile alese)
30
Criteriile avute icircn vedere (economice tradiţie asigurarea materiilor prime pentru investiţia de la planul de afaceri etc)
Cultura m ărului Importanta culturii marului se datoreaza valorii alimentare si gustative terapeutice si
profilactice a fructelor insusirilor lor tehnologice specifice particularitatilor agrobiologice ale pomilor si valorilor economice mari
Merele constituie unul dintre componentele de baza in alimentatia moderna a omuluiMărul creşte şi se dezvoltă bine icircn toate zonele Moldovei deoarece sunt condiţii
pedoclimaterice favorabile pentru cultivarea acestei specii pomicole Importanţa acestei specii pomicole ca cultură este determinată de valoarea alimentară calităţi gustative icircnalte icircnsuşirile terapeutice şi profilactice pentru sănătatea omului particularităţilor tehnologice specifice particularităţilor agrobiologice ale pomilor şi de valoarea economică mare de producţie Cultivarea merelor este o afacere profitabilă care are următoarele avantaje
- Plantaţia de măr poate fi exploatată 20-30 de ani iar investiţia se recuperează icircn 2-3 ani- Cererea crescacircndă pe piaţa locală şi externă la produsele agricole de valoare icircnaltă- Preţ avantajos la comercializarea merelor icircn stare proaspătă- Creşterea pe piaţa internaţională a cererii pentru producţia conservată (sucul concentrat)
Ele reprezinta aproape singurul aliment gata pregatit in natura care poate fi consumat fara alte adaosuri fie in stare proaspata fie consumate ca sucuri compot dulceata cidru marmelada etc Datorita insusirilor tehnologice merele constituie o materie prima cu pondere mare in industria alimentara
Astfel din punct de vedere chimic merele contin in medie 845 apa 141 zaharuri 02 substante pectice 06 substante grase 90 UI vitamina A 002 mg vitamina B2 01mg vitamina B1 7mg vitamina C 7 mg calciu 10 mg potasiu cat si cantitati reduse de aluminiu mangan sulf cobalt si altele
Principalii consumatori de mere sunt pieţele agricole locale antreprenori care exportă fructele fabricile de conserve depozite angro şi magazine procesatorii de fructe uscate Cele mai bune preţuri pot fi obţinute icircn cazul comercializării merelor icircn stare proaspătă pentru consum curent iar cele mai mici preţuri sunt icircnregistrate la mere comercializate icircntreprinderilor de procesare
Importanta marului rezida in particularitatile lui biologice Existenta unui numar mare de soiuri cu coacere esalonata in diverse epoci si capacitatea de pastrare in stare proaspata timp indelungat a soiurilor de iarna asigura consumul de fructe proaspete aproape in tot cursul anului circa 10 luni din 12 ale unui an Avand o mare capacitate de pastrare si o buna rezistenta la manipulare fructele pot fi transportate cu usurinta la distante mari
Cultura porumbului
Porumbul ocupa locul 3 ca importanta in lume Aceasta pozitie se justifica printro serie de particularitati
-prezinta o mare capacitate de productie cu cca 50 decat celelalte cereale-are o mare plasticitate ecologica-este o planta prasitoare fiind o foarte buna premergatoare pentru majoritatea plantelor de
cultura-suporta bine monocultura-are un coeficient multiplicat de 150-400ori-semanande-se primavara mai tarziu permite esalonarea mai buna lucrarilor agricole-cultura este mecanizata
31
-recoltarea se face fara pericol de scuturare
Porumbul este utilizat icircn alimentaţia omului icircn furajarea animalelor şi ca materie primă pentru diferite industrii
Icircn alimentaţia omului porumbul se utilizează sub formă de mălai (făină) din care se prepară mămăliga sau diferite peparate de patiserie fulgi de porumb porumb zaharat conservat sub formă de boabe sau ştiuleţi pentru salate şi garnituri porumb fiert sau copt popcorn (porumb pentru floricele) Din germenii de porumb rezultaţi icircn urma măcinării boabelor prin presare se obţine un ulei alimentar de foarte bună calitate apreciat icircn alimentaţia dietetică
Icircn furajarea animalelor boabele de porumb constituie furajul concentrat de bază pentru toate speciile de animale Valoarea nutritivă a porumbului este de 117 - 130 unităţi nutritive la 1 kg boabe
Planta icircntreagă recoltată şi tocată icircn faza de maturitate icircn lapte-ceară se utilizează pentru obţinerea de siloz care este utilizat pe scară largă icircn hrana vacilor de lapte De asemenea planta icircntreagă se poate utiliza ca masă verde
Tulpinile de porumb (cocenii) rezultate după recoltarea boabelor se pot utiliza ca furaj Ciocălăii măcinaţi pot fi utilizaţi icircn hrana rumegătoarelor Boabele de porumb se utilizează ca materie primă pentru obţinerea de amidon glucoză
dextrină izoglucoză (icircndulcitor lichid) whisky etc Boabele de porumb se utilizează pe scară largă pentru obţinerea de biocombustibil (etanol) după cum planta icircntreagă verde se poate utiliza pentru obţinerea de biocombustibil (metanol etanol)
Tulpinile de porumb se pot utiliza icircn industria celulozei şi la fabricarea panourilor aglomerate
Din ciocălăi se poate obţine furfurol sau pot fi folosiţi drept combustibil De asemenea icircn gospodăriile tradiţionale tulpinile de porumb se utilizează drept combustibil
Pănuşile se utilizează pentru diferite icircmpletituri tradiţionale Mătasea porumbului (stigmatele florilor femele) poate fi utilizată icircn scop medicinal iar
polenul de porumb este colectat cu uşurinţă de către albinele melifere (plantă poleniferă)
Cultura gracircului
Gracircul este una dintre cele mai importante cereale si planta care ocupa pe glob cele mai mari suprafete Boabele de grau au continut ridicat in hidrati de carbon si substante proteice Miere de grau este materie prima pentru paine si produse de panificatie aliment de baza pentru 35-40 din populatia globuluiGraul se mai utilizeaza si in prelucrari industriale (alcool amidon dextrina glucoza) si furaj in hrana animalelorTaratele sunt un nutret concentrat bogat in proteine hidrati de carbon si substante minerale Paiele se utilizeaza in industria celulozei si in hrana animale
Gracircul este cea mai importantă plantă cultivată din care se obţine icircn principal pacircine aliment de bază pentru cca 40 din populaţia globului Prin măcinare din boabele de gracircu se obţine făina care este utilizată pentru prepararea de diferite produse de panificaţie şi patiserie
32
fabricarea de paste făinoase etc Boabele de gracircu intră icircn alcătuirea amestecurilor de cereale prentru micul dejun
Boabele de gracircu se utilizează icircn hrana animalelor ca atare sau măcinate De asemenea icircn furajarea animalelor se utilizează şi tăracircţa rezultată ca subprodus icircn urma procesului de măcinare aceasta fiind bogată icircn proteine lipide şi săruri minerale
Boabele de gracircu servesc ca materie primă icircn diferite industrii pentru obţinerea de amidon gluten spirt băuturi spirtoase (vodcă wisky) bere biocarburburant (bioethanol)
Paiele au utilizări multiple precum materie primă icircn industria celulozei şi hacircrtiei aşternut pentru animale furaj grosier icircngrăşămacircnt organic prin icircncorporare icircn sol după recoltare sau prin compostare producerea de energie termină prin arderea icircn arzătoare cu recuperare de căldură
Germenii de gracircu rezultaţi icircn urma procesului de măcinare sunt utilizaţi icircn hrana omului ca produse energizante (germeni consumaţi cu lapte sau miere de albine) ca adaus icircn diferite produse de panificaţie sau pentru obţinerea de ulei foarte apreciat icircn industria cosmetică
Aluatul conservat prin refrigerare şi aluatul modelat (de exemplu blaturi pentru pizza) icircncepe să fie din ce icircn ce mai apreciat pe piaţă
Gracircul romacircnesc este un gracircu de foarte bună calitate pentru panificaţie care poate fi valorificat atacirct pentru consumul intern cacirct şi la export pentru consum european şi icircn afara Europei
Gracircul ecologic este unul dintre produsele ecologice cele mai bine cotate şi cerute pe piaţa mondială
Cultura gracircului oferă următoarele avantaje - boabele au un conţinut ridicat icircn glucide şi proteine corespunzător cerinţelor organismului uman - boabele au o bună conservabilitate pe perioade mari de timp - boabele se transportă cu uşurinţă pe distanţe mari - boabele de gracircu au diferite alternative de valorificare - boabele de gracircu reprezintă o importantă sursă de schimburi comerciale pe piaţa mondială - gracircul se poate cultiva icircn diferite condiţii pedoclimatice asiguracircnd producţii satisfăcătoare peste tot unde se cultivă - tehnologia de cultivare este complet mecanizată şi bine pusă la punct fără probleme deosebite - gracircul este o foarte bună premergătoare pentru majoritatea plantelor de cultură - după soiurile timpurii de gracircu pot fi semănate culturi succesive mai ales dacă sunt condiţii de irigare
Alegerea soiurilor şi hibrizilor (criteriile avute icircn vedere soiurile şi hibrizi aleşi pentru fiecare cultură)
-criteriile avute icircn vedere ndashproducţie rezistenţe specifice conţinut de principii nutritive etc
-soiurile şi hibrizi aleşi pentru fiecare cultură + prezentarea listei cu soiuri pentru 2012 la culturile alese şi descrierea soiului respectiv
MĂRUL - SOIURI
33
Icircn funcţie de epoca de coacere a fructelor merele se icircmpart icircn (a) soiuri de varăMelba Red melba Şafran de vară Papirovka Mantet Quinte Akane Plat August (b) soiuri de toamnă Prima Slava Peremojţiam James Grive Red Calvil de Zăpadă Spartan Focuşor Codrene Coredana Reglndis etc (c) soiuri de iarnă Idared Speranţa Banana de iarnăWellspur Goldspur Golden Delicious Jonathan Jonared Yellowspur Renet Simerenco Coredar Wagener etc
Antreprenorul trebuie să elaboreze proiect de plantare a livezii la icircntreprinderileautorizate şi materialul săditor trebuie să fie procurat de la pepinierele licenţiate cu actelenecesare pentru posibilitatea de beneficiere de subvenţii Cele mai de perspectivă soiuri de mere şi cu o cere sporită pe piaţă sunt Golden DeliciousRed Delicious Jonathan Idared Fugi Granny Smith Gala Melrose Ionagold Elstar precum şisoiurile genetic rezistente la boli şi dăunători aşa ca Florina Prima Coredana CoredarGeneros Pionier
Piaţa Romacircniei la merele proaspete este reprezentată prin 50 la sută din soiuri colorate (complet roşu sau parţial) şi 50 la sută pentru soiurile necolorate (gal-bene şi verzi) Cele mai populare soiuri colorate sunt Jonathan şi Idared urmate de Jonagold Gala Gloster etc iar dintre cele necolorate predomină soiul Golden Delicious Soiurile Granny Smith şi Mutsu icircnregistrează vacircnzări modeste Dintre soiurile locale icircn supermarket-uri se comercializează Glorios şi Florina icircnsă icircn can-tităţi foarte mici Fructele de obicei sunt icircmpărţite icircn trei categorii mici (sub 70 mm) medii (70-90 mm) şi mari (peste 90 mm)
PORUMB ndash SOIURI
Porumbul face parte din familia Gramineae subfamilia Panicoideae tribul Maydeae genul Zea Genul Zea cuprinde 3 specii - Zea mexicana (Schrad) Recv et Mangel (sin Euchlaena mexicana) ndash teosinte1 anual - Zea perennis (Hitsch) Recv et Mangel (sin Euchlaena perennis) ndash teosinte peren - Zea mays L ndash porumbul cultivat
Porumbul cultivat cuprinde mai multe convarietăţi (grupe de varietăţi) cele mai importante fiind următoarele - Zea mays conv dentiformis Koumlrn (sin Zea mays conv indentata Sturt) denumit porumbul dinte de cal Se caracterizează prin boabele mari prismatice cu partea sticloasă (cornoasă) a endospemului dispusă pe părţile laterale ale bobului iar partea făinoasă (amidonoasă) dispusă icircn partea centrală şi superioară a bobului (fig 19) Prin uscare endospemul făinos icircşi reduce volumul se contractă şi determină apariţia unei depresiuni icircn partea superioară a bobului sub forma mişunei dintelui de cal de unde denumirea acestei convarietăţi de bdquoporumb dinte de calrdquo La această convarietate au fost creaţi primii hibrizi de porumb iar icircn prezent această convarietate are cea mai margă răspacircndire icircn lume Majoritatea hibrizilor de porumb aparţin acestei convarietăţi La noi icircn ţară primii hibrizi care au fost icircntroduşi icircn cultură aparţin acestei convarietăţi şi au fost aduşi din SUA de unde şi denumirea de bdquoporumb americanrdquo - Zea mays conv indurata (Sturt) Bailey denumit porumbul cu bobul tare porumbul sticlos Se caracterizează prin boabe rotunjite icircn partea superioară netede lucioase dure la spargere de unde vine denumirea de bdquoporumb tarerdquo Partea sticloasă a endospermului este dispusă la exteriorul bobului de jur-icircmprejurul acestuia iar partea făinoasă este dispusă icircn partea centrală a bobului uneori ajungacircnd pacircnă icircn partea superioară a bobului situaţie cacircnd determină apariţia
34
unei uşoare mişune (fig 20) Din această convarietate au făcut parte vechile populaţii şi soiuri romacircneşti de unde şi denumirea de bdquoporumb romacircnescrdquo - Zea mays conv aorista Grebensc denumit porumbul semisticlos Prezintă caracteristici intermediare icircntre convarietăţile dentiformis şi indurata Bobul este rotunjit mat icircn partea superioară şi uneori prezintă o uşoară adacircncitură - Zea mays conv everta Sturt (sin Zea mays conv microsperma Koumlrn) denumit porumb de floricele Se caracterizează prin plante cu o talie mai mică care au capacitatea de a forma mai mulţi ştiuleţi pe plantă Boabele sunt mici (MMB = 40-100 g) cu vacircrful rotunjit sau ascuţit Endospermul este aproape icircn icircntregime sticlos cu excepţia unei mici porţiuni icircn jurul embrionului care este amidonoasă Prin icircncălzire apa din grăunciorii de amidon din endospermul făinos se transformă icircn vapori care exercită o presiune asupra tegumentului pacircnă cacircnd determină spargerea acestuia moment icircn care conţinutul bobului se revarsă (boabele expandează) mărindu-şi volumul de 15-20 de ori formacircnd o masă albă-spongioasă respectiv aşa-numitele floricele
RUSTICA a castigat o pozitie de lider pe piata de porumb precoce din Europa de Nord si poseda o gama larga de seminte adecvata pentru toate pietele lumii HIBRIZI FOARTE PRECOCIBarbados - excelent pentru boabe si silozEarly Star - precoce si productivEnergy Star - foarte buna valoare alimentaraComera - performanta inalta HIBRIZI PRECOCIBatz - vigurosEurostar - lider in EuropaGalaStar - porumb pe care il veti adoraInagua - bun pentru boabe si siloz
GRAcircU ndash SOIURI
Cercetătorii de la Institutul de Cercetare - Dezvoltare Agricolă Fundulea au creat soiuri de grau productive si rezistente la secetaBOEMA soi de gracircu de toamnă extrem de productiv şi cu indici de calitate ridicaţi pentru panificaţie adaptat condiţiilor climatice din zona de cacircmpie din sudul ţării şi Moldova este un soi foarte precoce mai timpuriu la icircnspicat cu 1-3 zile faţă de soiul Flamura 85 talia plantei de 77-90 cm rezistent la iernare şi cădere arşiţă şi secetă rugina galbenă rezistenţă mijlocie la rugina brună şi făinare are calitate bună de morărit şi panificaţie
GRUIA este un soi de toamnă care a dat rezultate foarte bune icircn Oltenia şi Dobrogea este mai timpuriu cu 4 zile faţă de soiul Fundulea 4 talie de 76 cm se remarcă printr-o rezistenţă bună la iernare la cădere dar şi la rasele actuale de rugina galbenă
35
superior multor soiuri ca rezistenţă la făinare rugină brună şi septorioza frunzelor calitatea de panificaţie a soiului Gruia este apropiată de cea a soiului Dropia faţă de care tinde să aibă un gluten mai tenace soiul se evidenţiază printr-o productivitate ridicată icircn medie cu 9-12 mai mare faţă de soiurile martor sporul de producţie fiind mai mare icircn condiţii de secetă in pofida taliei sale scurte soiul se comportă foarte bine icircn condiţii de deficit hidric Gracircul aparţine genului Triticum familia Gramineae (Poaceae) Genul Triticum cuprinde un număr mare de specii de gracircu forme sălbatice şi cultivate clasificate diferit de-a lungul timpului
Pentru ţara noastră prezintă importanţă 2 specii şi anume Triticum durum Desf şi Triticum aestivum L Triticum durum Desf (fig 16) are tulpina plină icircn interior pe toată lungimea sau cel puţin icircn partea superioară Spicul este aristat cu ariste lungi comparativ cu lungimea spicului şi orientate paralel Boabele au aspect sticlos la maturitate şi sunt conice la capet Triticum aestivum L (fig 17) are tulpina goală icircn interior pe toată lungimea Spicul este nearistat sau aristat cu ariste mai scurte comparativ cu lungimea spicului şi orintate divergent Boabele sunt ovoidale sau alungit-ovoidale prevăzute cu un smoc de perişori la capătul superior Endospermul este făinos semisticlos sau sticlos
Gracircul comun reprezintă specia cea mai importantă care pe plan mondial reprezintă cca 90 din suprafaţa cultivată cu gracircu şi cea mai mare partea a suprafeţei cultivată cu gracircu din ţara noastră Gracircul comun are forme de toamnă şi de primăvară aproape icircntreaga suprafaţă din ţara noastră fiind cultivată cu gracircu de toamnă (gracircul de primăvară ocupă suprafeţe foarte mici nesemnificative)
Soiurile de gracircu cultivate icircn Romacircnia sunt icircn marea lor majoritate soiuri romacircneşti create la Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Fundulea sau icircn reţeaua de Staţiuni de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Aceste soiuri se caracterizează prin potenţial de producţie ridicat (9-10 tha) o bună rezistenţă la cădere ger iernare secetă şi boli o bună calitate şi stabilitate a recoltelor
23 Intocmirea asolamentului
Specificare HaSuprafaţa totală a terenului arabil 610Suprafaţa medie a solei (3 sole) 2033
Tabelul 2Schema rotaţiei culturilor
SOLAANUL 2012 2013 2014I măr măr mărII gracircu porumb gracircuIII porumb gracircu porumb
36
37
CAPITOLUL IIICAPITOLUL IIIORGANIZAREA PROCESULUI DE PRODUCŢIE AGRICOLĂORGANIZAREA PROCESULUI DE PRODUCŢIE AGRICOLĂ
31 Proiectarea producţiilor medii prin metoda bonităriiterenurilor agricole
Tabelul 3
Date iniţiale
Cultura Tipul de solSuprafaţa - ha (Si)
Nota de bonitare pentru
condiţiile ecologice (Pi)
Corecţia pt distanţă şi
felul drumului (k)
Coeficient de
potenţare (c)
Producţia medie
realizată
MărGracircuPorumb
Cernoziom 5 75 015 11 15000Cernoziom 303 80 018 12 4000Cernoziom 302 85 019 13 8000
TOTAL 610
2) Notele totale de bonitare pentru condiţiile ecologice (Ni)
MĂR ndash 575 = 375Ni = Si x Pi GRAcircU ndash 30380 = 24240
PORUMB ndash 30285 = 25670TOTAL = 50285
3) Nota medie ponderată de bonitare
50285 610 = 8243
1) Producţia ce revine pe un punct al notei medii ponderate de bonitare
P măr = 515000 375 = 200P gracircu = 3034000 24240 = 50
P porumb = 3028000 25670 = 9411
6) Corecţia totală icircn funcţie de distanţă şi drumuri Ct = S x kMĂR ndash 5015 = 075
Suprafaţă x coeficient corecţie GRAcircU ndash 303018 = 5454PORUMB ndash 302019 = 5738
TOTAL = 11267
38
7) Nota de bonitare recalculată (Nbr)
MĂR ndash 375-075 = 37425Nbr = Nota totală de bonitare ndash Corecţia GRAcircU ndash 24240-5454 = 2418546
PORUMB ndash
25670-5738 = 2561262
8) Notele totale de bonitare potenţate (Ntp)
MĂR ndash 3742511=4117
Ntp =Nota de bonitare recalculată (Nbr)
xCoeficient
de potenţare
GRAcircU ndash241854612=290225
PORUMB ndash
256126213=332964
9) Producţia totală pe cultură pentru fiecare unitate de sol (Pt)
MĂR ndash 4117200= 82340
Pt =Nota totală de
bonitare potenţată (Ntp)
x
Producţia ce revine pe un punct de
bonitare P(kgpunct)
GRAcircU ndash
29022550= 1451125
PORUMB ndash
3329649411=31335242
TOTAL= 4666989
10) Producţia medie la hectar Pmc1
Pm măr = Producţia totală Suprafaţa totală = 823405=16468
Rezultatele pentru celelalte culturi
Pmedie gracircu = 1451125303= 4789
Pmedie porumb =31335242302= 10376
39
32 STABILIREA CANTITĂŢILOR DE IcircNGRĂŞĂMINTE PE CULTURI
Calculul dozelor de icircngrăşăminte s-a efectuat ţinacircndu-se cont atacirct de
producţiile medii cacirct şi de existentul de suprafaţă activă din sol S-au luat icircn
considerare şi pierderile rezultate prin levigare
Icircn tabelul 4 este prezentat calculul dozelor de icircngrăşăminte chimice la ha
separat pentru cele 3 culturi icircn parte
Tabelul 4
Calculul dozelor de icircngrăşăminte chimice
Nr Crt
SPECIFICARE UM
CULTURA
GRAcircU PORUMB MĂRN P K N P K N P K
1 Producţie medie Kgha 4789 10376 16468
2 Consum specific Kg sat
23 11 20 20 21 20 5 3 6
3 Sa de administrat
Kg 11014
5268 9578
20752
2179 20752 8234 494 988
4 Sa icircn sol Kg 45 31 60 40 35 30 30 20 355 Diferenţa de
admKg sa
6514 2168 3578
16752
1829 17752 5234 294 638
6 Pierderi prin levigare
13 5 7 13 5 7 13 5 7
7 Cant pierdută prin levigare
Kg sa
847 108 25 2177
914 1242 68 147 446
8 Total sa de administrat
Kg 7361 2276 3828
18929
19204 18994 5914 3087 6826
9 Tipul de icircngrăşămacircnt
NO4NO3
Super P c
Sare potasică
NO4NO3
Super P c
Sare potasică
N P2O5 K20
10 Conţinutul icircn sa a icircngr
Kgt 345 40 40 345 40 40 345 40 40
11 Doza de icircngr de administrat
Kg 213 57 96 549 480 475 171 77 171
40
33 PLANUL DE CULTURĂ
Planul de cultură cuprinde structura culturilor dimensiunile fiecăreia
producţiile medii şi totale (tabelul 5)
Tabelul 5
Icircntocmirea planului de cultură
Cultura Suprafaţa (ha)
Producţii medii (kgha)
Producţia totală (t)
Preţ livrare (leikg)
Măr 5 16468 8234 2Gracircu 303 4789 1451 08
Porumb 302 10376 313355 1
34 FUNDAMENTAREA FIŞELOR TEHNOLOGICE PE CULTURI
Icircn vederea organizării proceselor de muncă şi de producţie icircn etapa pregătitoare se
icircntocmesc fişele tehnologice pe culturi Informaţiile cuprinse icircn fişele tehnologice servesc icircn
acelaşi timp la stabilirea tehnologiilor stabilirea destinaţiei producţiei determinarea volumului
lucrărilor mecanice şi manuale necesarul de forţă de muncă cantităţile de materiale şi mijloacele
financiare necesare pentru aprovizionare
DATELE NECESARE
1 Culturile incluse icircn planul de producţie al firmei
2 Suprafaţa ocupată de fiecare cultură icircn parte
3 Culturile premergătoare
4 Producţia medie şi totală a fiecărei culturi
5 Lucrările tehnologice icircn ordinea cronologică a executărilor
6 Perioada de executare şi data lucrării
7 Mijloacele cu care se execută lucrarea
8 Tarifele de plată pentru lucrările mecanice
9 Tarifele de plată pentru lucrările manuale pe categorii
10 Cuantumul taxelor pentru CAS şomaj risc asigurare
11 Amortismentul specific
12 Materialele necesare procesului tehnologic consumul normat pe UM preţul unitar şi cota
pentru cheltuielile de aprovizionare
41
13 Cota de cheltuieli indirecte (comune şi generale)
MODUL DE LUCRU
1 Se icircnscriu icircn fişă datele privind suprafaţa şi producţia medie Producţia medie se planifică
icircn raport cu fertilitatea solului şi cantitatea de icircngrăşămacircnt aplicată
2 Se icircnscriu lucrările tehnologice icircn ordinea executării lor precizacircndu-se toată perioada
optimă de execuţie şi durata fiecărei lucrări
3 Pentru fiecare icircn parte se determină volumul lucrărilor sumele necesare şi materiale
4 La lucrările manuale icircn raport cu volumul lucrării se calculează numărul de zile om iar
fondul de salarii rezultă icircnmulţind numărul de zile om necesar pentru evaluarea lucrării cu
tariful pe ziom corespunzător
5 Taxele asupra fondului de salarii se calculează aplicacircnd cota icircn proporţie de 30 pentru
CAS 5 pentru fondul de şomaj 1 pentru risc şi asigurare impozit 15 asupra sumei
care reprezintă fondul de salarii
6 Amortismentul specific se determină icircn raport cu valoarea de inventar a mijlocului fix
folosit exclusiv la cultura respectivă şi durata de folosire
7 Cota de cheltuieli pentru aprovizionare se calculează o cotă parte din valoarea
materialului folosit
8 Din icircnsumarea pentru lucrările mecanice lucrările manuale taxe asupra valorilor
materialelor se obţin cheltuielile de producţie
9 La cheltuielile directe se aplică cota de cheltuieli comune şi prin icircnsumarea lor se
determină cheltuielile de producţie
10 După fiecare trimestru se fac totalurile
11 Se calculează indicatorii cheltuieli de producţie la hectar şi costul la tona de produs
42
44
45
46
47
35 Organizarea lucrării de semănat la cultura gracircului
Semănatul este una dintre cele mai importante lucrări agricole de care depinde icircn ultimă instanţă obţinerea de producţii ridicate Suprafeţele icircntinse ocupate de culturi precum şi termenele restracircnse icircn care trebuie executat fac ca procesul de muncă al semănatului să ocupe un loc important icircn activitatea de producţie a exploataţiilor agricole
Etapele organizării lucrărilor de semănat cereale păioase sunt următoarele1 se stabileşte componenţa agregatului de semănat potrivit condiţiilor existente
(tractor plus semănătoare SUP-29 sau SUP-21)2 Se determină necesarul de agregate pentru terminarea semănatului icircn termen
optim folosind formula
icircn care
N ndash numărul de agregate pentru terminarea lucrării icircn timpul propusS ndash suprafaţa de icircnsămacircnţatn ndash numărul de zile icircn care trebuie terminată lucrareaP ndash randamentul zilnic al maşinii
(1)N = 303(512) = 5 agregate
Aşadar icircn prealabil trebuie cunoscut randamentul zilnic al agregatului de semănat folosit Aceasta se calculează după formula
icircn
care
P ndash randamentul zilnic al agregatului (ha)B ndash lăţimea de lucru a agregatului icircn lucru (m)V ndash viteza de deplasare a agregatului
icircn lucru (moră)t ndash durata zilei de lucru (ore)H ndash coeficientul de folosire a timpului de lucru (070-080)
(2)P = 366000807 10000 = 12 ha
3 Stabilirea lungimii marcatoarelor semănătoriiLungimea marcatoarelor adică distanţa la care trebuie aşezată piesa activă a marcatorului faţă de ultimul brăzdar se stabileşte icircn funcţie de
lăţimea de lucru a semănătorii (B) distanţa icircntre două brăzdare (b) distanţa icircntre roţile din faţă sau marginile exterioare ale şenilelor
tractorului (c)
= 11
= = 26
49
49
Cacircnd tractorul poate urmări urma lăsată de marcator atacirct cu roata din dreapta cacirct şi cu roata din stacircnga lungimea celor două marcatoare este egală şi este dată de relaţia
4 Stabilirea debitului semănătorii icircn funcţie de norma de sămacircnţă la hectar La icircnceputul lucrării trebuie icircntotdeauna să se verifice corectitudinea reglării debitului la icircnsămacircnţare Această verificare se face după formula
icircn
care
G ndash cantitatea de sămacircnţă cursă din semănătoare la un număr stabilit de icircnvacircrtiri a roţii semănătoriiA ndash norma de semănat la un ha (kg)d ndash lungimea roţii semănătorii (m)B ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)O ndash nr de icircnvacircrtituri a roţii semănătorii
(6)G= 2501743620 10000 = 313
5 Stabilirea dimensiunilor postatelor la semănat Lungimea maximă a postatelor la semănat este icircn funcţie de capacitatea cutiei semănătorii Pentru a uşura organizarea transportului de seminţe este indicat ca alimentarea semănătorii cu seminţe să se execute la un singur capăt a postatei ~n acest caz lungimea maximă a postatei se calculează după formula
icircn
care
L ndash lungimea maximă a postatei (m)Q ndash capacitatea coşului de alimentare
a semănătorii (kg)Y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii coşului de alimentare a semănătorii (icircn medie 070-080)A ndash norma de semănat (kgha)B ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)
(7)L = (051000040007) (25036) = 1556m
Icircn ce priveşte lăţimea postatei aceasta se determină icircn funcţie de lăţimea totală a parcelei de icircnsămacircnţat şi de metoda de deplasare a agregatului Ea se calculează aşa icircncacirct să asigure de lucru agregatului pentru 1-2 zile de lucru
Lăţimea postatei la semănatul icircn suveică se calculează după formula
icircn care
l ndash lăţimea postatei (m)P ndash productivitatea zilnică a agregatului (hazi)Z ndash durata icircn zile a lucrului pe aceeaşi postată (1-2 zile)L ndash lungimea postatei (m)
(8)l = 10000122 1556 = 154m
6 Lăţimea zonei de icircntoarcere a agregatului Pentru icircntoarcerea agregatului la capetele parcelei se delimitează o facircşie de teren denumită bdquozonă de icircntoarcereldquo Delimitarea acestei zone se face icircn cazul deplasărilor icircn parcursul liniar cu buclă şi fără buclă Lăţimea zonei de icircntoarcere este dată de relaţia
50
50
icircn care
E ndash lăţimea zonei de icircntoarcereR ndash raza de icircntoarcere a agregatuluie ndash lungimea de ieşire a agregatului (adică distanţa de la centrul agregatului mijlocul osiei motoare a tractorului) pacircnă la organele active ale maşinii
(9)E = 34 + 15 = 135m
Aceasta reprezintă lungimea cu care trebuie să se deplaseze centrul agregatului pentru aducerea organelor active ale maşinii agricole pe linia de icircntoarcere a lucrului
7 Stabilirea distanţei dintre punctele de alimentare a semănătorii Distanţa dintre punctele de alimentare a semănătorii se determină icircn funcţie de metoda de deplasare a agregatului la semănat ~n cazul semănatului icircn suveică lungimea postatei este determinată icircn funcţie de capacitatea cutiei de seminţe icircn aşa fel ca alimentarea semănătorii să se facă numai la unul din capetele postatei distanţa dintre punctele de alimentare se află după formula
icircn care
D ndash distanţa dintre punctele de alimentare (m)B ndash lăţimea de lucru a agregatului (m)T ndash numărul turelor (adică nr curselor dus-icircntors) pe care le face agregatul pacircnă la golirea coşului semănătorii
(1)D = 2362 = 144m
Icircn cazul cacircnd lungimea postatei nu este determinată icircn funcţie de capacitatea cutiei de seminţe este necesar ca icircn prealabil să cunoaştem turele pe care le face agregatul pacircnă la golirea coşului semănătorii Aceasta se determină icircmpărţind lungimea drumului pe care icircl face semănătoarea pacircnă la golirea cutiei sale pe lungimea cursei de lucru dus şi icircntors ~n acest scop se foloseşte următoarea formulă
icircn care
T ndash numărul turelorQ ndash capacitatea cutiei semănătorii
(kg)Y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii cutiei (080)A ndash norma de semănat (kgha)B ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)L ndash lungimea postatei (m)
T= (1000040007) (2503621556) = 1Icircn cazul semănării icircn bdquolaturildquo sau bdquope două jumătăţi ale postateildquo distanţa dintre
punctele de alimentare se calculează după formula = 136 = 36
(semnificaţiile literelor sunt aceleaşi ca la formulele (10) şi (11)
51
51
8 Stabilirea cantităţilor de seminţe ce se pun la punctele de alimentare Cantităţile de seminţe care se pun la primul punct de alimentare se calculează după formula
= 4001 = 400kgiar cantitatea care se pune la punctele următoare este
icircn care
C ndash cantitatea de seminţe necesară alimentării agregatului (kg)Q capacitatea coşului semănătorii (kg)y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii cutieia ndash nr semănătorilor icircn agregat
(14)C1 = 400071 = 280kg
9 Stabilirea necesarului zilnic de muncitori pentru semănat şi transportat seminţele Necesarul zilnic de muncitori pentru deservirea semănătorilor variază icircn raport cu numărul de agregate folosite zilnic şi al maşinilor ce compun agregatul
10 Necesarul de mijloace de transport se stabileşte icircn funcţie de cantităţile de seminţe necesare semănătorilor la o icircncărcare timpul de golire a semănătorilor capacitatea mijloacelor de transport distanţa de transport şi timpul necesar pentru un ciclu de transport
~n primul racircnd se determină timpul icircn care se consumă cantitatea de seminţe existentă icircn cutia semănătorii folosind relaţia
icircn care
q ndash capacitatea cutiei semănătorii (kg)085 ndash coeficientul de folosire a cutiei semănătoriiB ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)V ndash viteza de lucru a agregatului (moră)N ndash norma de sămacircnţă la ha (kg)
Tgol = (10000400085) (366000250) = 063h = 38min
Numărul de mijloace de transport necesare zilnic se determină pe baza relaţiei
icircn care
Nt ndash numărul mijloacelor de transportn ndash numărul semănătorilor ce lucreazăt ndash durata unui ciclu de transport (min)Cm ndash capacitatea mijlocului de transport (kg)
Nt = (540008530) (38400) = 33 = 311 Se determină necesarul de saci pentru transportul seminţelor cunoscacircnd că
pentru uşurarea manipulării se recomandă ca un sac să aibă 40 kg
Nr saci = (512250) 40 = 375 sacizi
52
52
Centralizarea datelor
Nr crt
Specificare UMAgregatul folosit
Tractor + (SUP-29)
Tractor + SUP-21
1 Productivitatea zilnică a agregatului haschimb 12
2 Necesarul zilnic de-tractoare nr 5-semănători nr 5
3Productivitatea zilnică a tuturor agregatelor
hazi 60
4Dimensiunile solei de semănat
-lungime m 1556-lăţime m 1947-suprafaţă ha 303
5Dimensiunea parcelelor de semănat
-lungime m 1556-lăţime m 154-suprafaţă 24
6Lungimea marcatorului
-dreapta m 11-stacircnga m 26
7Norma de icircnsămacircnţare
-la 20 icircnvacircrtituri kg 3-la hectar kg 250
8Distanţa dintre punctele de alimentare cu seminţe
m 144
9Cantitatea de seminţe ce se pune la punct de alimentare
-la primul punct
kg 400
-la punctele următoare
kg 280
10 Necesarul zilnic de muncitori
-pt servirea semănătorii
nr 5
-pt transportul seminţelor
nr 3
-total nr 8
11Lăţimea facircşiei de icircntoarcere a agregatului
m 135
12Necesarul zilnic de mijl de transport
-atelaje nr-tractor+remorcă nr 3-auto-camion nr
13Necesar saci pt transportul seminţelor
nr 375
53
53
36 Evaluarea producţiei
Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţieiacestora
Evaluarea se face icircn două etape1) icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele
caracteristice de dezvoltare a plantelor2) icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite
norme standardizate~n funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfel
1) Gracircu orz (orz - 1 iunie gracircu - 15 iunie) Gracircu Boemandash se stabileşte numărul punctelor de control icircn funcţie de mărimea şi
uniformitatea parcelelor(icircn cazul parcele de pacircnă la 100 ha - 5 puncte pe suprafeţe mai mari de 100 ha - 10 puncte)
Determinările se fac cu ajutorul ramei metrice (un cadru de 1 metru patrat)Metodologie de lucrundash se numără spicele din interiorul ramei metricendash se stabileşte numărul mediu de boabe icircn spicndash se calculează producţia medie la hectar astfel
Q kgha = (360353610000) (10001000) = 4536kgha
Q kgha - producţia medie kgha Nsp - număr mediu de spice la mp (medie pe toate punctele de control) 360Nb - număr mediu de boabe icircn spice 35MMB - greutatea a 1000 boabe (grame)3610000 mp = 1 ha1000 x 1000 = 1000 grame x 1000 boabe
Exemplu
2) Porumb (1 septembrie) DKC 3511ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 28 mp (4 racircnduri x 070 x 10 m
lungime 070 (m) - distanţa dintre racircnduri)ndash se numără ştiuleţii la fiecare punct de controlndash se calculează numărul de ştiuleţi la hectar
54
54
Nstha = (30010000)(510) = 60000
Nstha - număr de ştiuleţi la hanst - numărul de ştiuleţi număraţi la toate punctele de controld - suprafaţa unui punct de control (mp)i - numărul punctelor de control
ndash se determină apoi numărul de boabe pe ştiuletendash se calculează apoi producţia medie la hectar
Q kgha = (60000588337) (10001000) = 11889 kgha
Q kgha - producţia medieNst - număr ştiuleţi la hectar 60000Nb - număr mediu de boabe pe ştiulete 588MMB - greutatea a 1000 boabe (grame) 337
Exemplu
3) Floarea soarelui (15 august)ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 28 mp (4 racircnduri x 070 x 10)ndash se numără capitulele la fiecare punct de control şi se stabileşte numărul mediu
de capitule la ha după formula
Ncpha - număr total de capitule la hancp - număr de capitule numărate la toate punctele de controld - suprafaţa unui punct de controli - numărul punctelor de control
ndash se determină numărul mediu de seminţe pe capitul(Ns)ndash se calculează producţia medie la hectar astfel
55
55
Q kgha - producţia medieNcp - număr mediu de capitule la hectarNs - număr seminţe pe capitulMMB - greutatea a 1000 seminţe icircn grame
Exemplu
4) Sfecla de zahăr (1 septembrie)ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 10 mp (3 racircnduri x 045 m x 74 m
lungime)ndash la fiecare punct de control plantele se recoltează se decoletează (tăierea
frunzelor) se curăţă de pămacircnt şi se cacircntărescndash se determină producţia medie astfel
q - cantitatea de rădăcini recoltate din punctele de control (kg)d - suprafaţa unui punct de control (mp)i - numărul punctelor de control
ndash la producţia stabilită se adaugă sporul de producţie ce se va realiza de la data evaluării la data prevăzută a se recolta (18 grziplantă)
Exemplu
5) Fructe (1 septembrie) MĂRMetoda de evaluare diferă icircn funcţie de tipul de livadă clasică sau intensivă dar
icircn mare constă icircn următoarele etapendash se stabileşte numărul de pomi pentru examinare (2 - 5 ) 480ndash se determină numărul mediu de fructe pe pom şi greutatea acestora icircn kg 30kg
167 de fructe
56
56
ndash se icircnmulţeşte numărul mediu de fructe pe pom cu numărul de pomi existenţi la ha şi se obţine astfel producţia medie la ha 16032 kgha
6) Struguri (de masă - 15 iulie de vin - 1 septembrie)ndash evaluarea se face separat la viile nobile şi la viile de hibrizindash se stabileşte numărul de butuci pe rod la ha cu relaţia
Nbha - numărul de butuci pe rod la hadr - distanţa dintre racircnduri (m)db - distanţa icircntre butuci pe racircnd (m)Ng - număr mediu de goluri (butuci neproductiviinexistenţi) la ha icircn procente
ndash se evaluează producţia de struguri pe butuc număracircndu-se toţi strugurii de pe un număr de 1 - 2 din butucii existenţi pe lot (se recomandă să se efectueze numărătoarea strugurilor pe fiecare al 10-lea butuc din 15 icircn 15 racircnduri)
Producţia de struguri pe butuc se calculează astfel
Pmb - producţia medie pe butuc (grame)Gms - greutatea medie a strugurilor (grame)Ns - numărul de struguri total găsiţi la numărătoareNba - numărul butucilor analizaţi
ndash se calculează producţia medie de struguri la ha cu formula
Pmha - producţia medie de struguri la ha (kg)Nbha - numărul de butuci pe rod la haPmb - producţia medie pe butuc (grame)
Exemplu
57
57
CAPITOLUL IV DETERMINAREA PRAGULUI DE RENTABILITATE (A PUNCTULUI CRITIC) PE CULTURI
Punctul critic marchează acea dimensiune a producţiei medii la care icircncasările din
valorificarea producţiei sunt egale cu cheltuielile totale de producţie deci acel punct al
producţiei medii la care nu se obţine profit dar nu se icircnregistrează nici pierderi
Mărimea costului de producţie şi a ratei profitului se găsesc icircntr-o stracircnsă legătură
cu raportul dintre cheltuielile de exploatare şi cantitatea de produse realizate Prin analiza
costurilor şi cheltuielilor de exploatare icircntreprinzătorul poate calcula nivelul minim de
activitate cerut de menţinerea icircn stare de funcţionare a firmei Cunoscacircnd pragul de
rentabilitate se poate proiecta volumul de vacircnzări icircn vederea obţinerii profitului scontat
De asemenea creditorii şi investitorii solicită adesea efectuarea analizei punctului
critic pentru a ajuta icircn evaluarea cacircştigurilor potenţiale ale unei afaceri şi icircn consecinţă
aceasta trebuie introdusă icircn planul de afaceri
Punctul critic se poate determina icircn două moduri şi anume fără profit programat
sau cu profit programat
Calculul punctului critic fără profit programat este exprimat printr-o relaţie
simplă
y = yי
y = Pvx
yי = Cvx + CF
Pvx = Cvx + CF
x(Pv ndash Cv) = CF
icircn care
y ndash veniturile din valorificarea producţiei (mii lei)
yי - cheltuielile totale icircnregistrate (mii lei)
Pv ndash preţul de vacircnzare unitar
x ndash producţia medie sau volumul vacircnzărilor (unităţi fizice)
Cv ndash cheltuieli variabile unitare
58
58
CF ndash costuri fixe totale
De unde x marchează acea dimensiune a producţiei la care nu se icircnregistrează nici
profit nici pierderi
Determinarea cantitativă şi reprezentarea grafică a PC la cultura Porumb
Cheltuielile variabile
NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrarii
CheltuieliCheltuieli variabilevariabile
(lei) (lei)
CheltuieliCheltuieli variabile variabile
(lei t (lei t ))
(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)
11 Incărcat transportat IC (PK) t 2881 180225 575
22 Descărcat IC (PK) t 2881 2444609 78
33 Incărcat transportat IC (N) t 10 2484545 793
44 Descărcat IC (N) t 1655 6371 02
55 Transportat apa prep sol mii l 30 599 019
66 Incărcat transportat săm t 66 599359 191
77 Recoltat porumb boabe t 530 2606662 832
88 Transportat porumb boabe t 225 1245 04
99
1010
TOTALTOTAL 9962236 31792
a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch Variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologicacopy= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)
59
59
Cheltuielile fixe
NrNr CrtCrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe
(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe
(lei ha)(lei ha)
(a)(a) (b)(b) copycopy (d)(d) (e)(e)
11 Adm Şi deservit IC (PK) ha 302 617645 2045
22 Arat 25 cm +grăpat ha 302 1140192 3775
33 Adm Şi deservit IC (N) ha 302 630389 2087
44 Erbicidat şi deservit ha 302 61155 2025
55 Discuit si preg Pat germ Ha 302 586536 1942
66 Semănat +deservit ha 302 472517 1565
77 Prăşit mecanic I ha 302 819024 2712
88 Prăit mecanic II ha 302 654182 2166
99
1010
TOTALTOTAL 5532035 18318
(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)
60
60
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura porumb - fără profit programat
Ch variabile Cv = 9962236 lei
Ch fixe totale CF = 5532035 lei
Ch fixeha CFha = 18318 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 11 leikg = 1100 leit
Producţia totală de PT= 313355 t
Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 302 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 33961599 lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 9962236 + 33961599 = 133583959 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 133583959 313355=
4263leit
Productia medie de porumb la punctul critic (X)
X= (CFha)(Pv-CVt) = 18318 ( 1100 ndash 4263 ) = 272 tha = 2720 kgha
Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 272 tha 4263 leit = 115953 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx =18318 leiha+ 115953 leiha =299133 leiha
Nivelul producţiei de 2720 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la
cultura porumb icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de
2720 la preţul de 11 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie
Depăşirea acestui nivel al producţiei (2720 ha) duce la obţinerea unui profit iar
scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi
61
61
62
PROFI
T
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
2720 kg2720 kghaha
4000
3000
1000
2000
5000
7000
6000
18318
leiha
299133
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura porumb ndash fără profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
62
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura porumb - cu profit programat
Ch variabile Cv = 9962236 lei
Ch fixe totale CF = 5532035 lei
Ch fixeha CFha = 18318 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 11 leikg = 1100 leit
Producţia totală de PT= 313355 t
Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 302 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 33961599 lei
Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)
Pr = 500000lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 9962236 + 33961599 = 133583959 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 133583959 313355=
4263leit
Profitul programat pe ha (Prha) Prha=PrS =500000302= 165562 leiha
Producţia medie de porumb la punctul critic (X)
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 18318+165562) ( 1100 - 4263 )= 517 tha
= 5170 kgha
Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 517 tha 4263 leit = 220397 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx = 18318 leiha+ 220397leiha = 403577 leiha
63
63
64
profit
suplimen
tar
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
5170 kg5170 kghaha
4000
3000
1000
2000
5000
7000
6000
18318
leiha
403577
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura porumb ndash cu profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
Profit programatProfit programat
PROFI
T
5000
64
Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura porumb
Specificare UMFara profit programat
Cu profit programat
Ch variabile Cv lei 9962236 9962236
Cheltuielile indirecte Ch ind lei 33961599 33961599
Ch variabile totale CVT lei 133583959 133583959
Ch variabile t CVt leit 4263 4263
Ch fixe totale CF lei 5532035 5532035
Ch fixe ha CFha leiha 18318 18318
Profit programat total Pr lei 500000
Profit programat ha Prha leiha 165562
X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 2720
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 5170
Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 115953 220397
Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 299133 403577
Preţ de vacircnzare t Pv leit 1100 1100
Suprafaţa cultivată S ha 302 302
65
65
DETERMINAREA CANTITATIVĂ ȘI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA gracircu
Cheltuielile variabile
NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrarii
CheltuieliCheltuieli variabilevariabile
(lei) (lei)
CheltuieliCheltuieli variabile variabile
(lei t (lei t ))
(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)
11 Incărcat transportat IC (PK) t 4605 260015 179
22 Descărcat IC (PK) t 4605 495645 341
33 Incărcat transportat săm t 666 601343 414
44 Incărcat transportat IC (N) t 10 97019 669
55 Descărcat IC (N) t 6454 24848 017
66 Transportat apa prep sol mii l 30 599 04
77 Recoltat grau t 530 2614762 1802
88 Transportat gracircu t 225 1245 09
99
1010
TOTALTOTAL 49504298 34115
a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)
66
66
Cheltuielile fixe
NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe
(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe
(lei ha)(lei ha)
(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)
11 Adm şi deservit IC (PK) ha 303 619685 2045
22 Arat 18 - 20 cm +grăpat ha 303 1025772 3385
33 Discuit si preg pat germ ha 303 588479 1942
44 Semănat +deservit ha 303 474081 1565
55 Adm şi deservit IC (N) ha 303 632476 2087
66 Adm şi deservit ha 303 613575 2025
77
88
99
1010
TOTALTOTAL 3954068 130497
(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)
67
67
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura gracircu - fără profit programat
Ch variabile Cv = 49504298 lei
Ch fixe totale CF = 3954068 lei
Ch fixeha CFha = 130497 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 09 leikg = 900 leit
Producţia totală de gracircu PT= 145107 t
Suprafata cultivată cu gracircu S = 303 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 14849866 lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 49504298 + 14849866 = 64354164 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 64354164 145107 =
4435leit
Productia medie de gracircu la punctul critic (X)
X= (CFha)(Pv-CVt) = 130497 ( 900 - 4435 ) = 286 tha
= 2860 kgha
Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 286 tha 4435 leit = 12684 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx = 130497 leiha+ 126841 leiha = 257338 leiha
Nivelul producţiei de 2860 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la
cultura de gracircu icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de
2860 la preţul de 09 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie
Depăşirea acestui nivel al producţiei (2860 ha) duce la obţinerea unui profit iar
scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi
68
68
69
PROFI
T
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
2860 kg2860 kghaha
4000
3000
1000
2000
5000
7000
6000
130497
leiha
257338
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura gracircu ndash fără profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
69
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura gracircu - cu profit programat
Ch variabile Cv = 49504298 lei
Ch fixe totale CF = 3954068 lei
Ch fixeha CFha = 130497 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 09 leikg = 900 leit
Producţia totală de gracircu PT= 145107 t
Suprafata cultivată cu gracircu S = 303 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 14849866 lei
Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)
Pr = 400000 lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 49504298 + 14849866 = 64354164 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 64354164 145107 =
4435leit
Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 400000 303 =
132013 leiha
Producţia medie de gracircu la punctul critic (X)
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 130497 + 132013 ) ( 900 - 4435 )
= 575 tha = 5750 kgha
Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 575tha 4435 leit = 255012 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx =130497 leiha+ 255012leiha = 385509 leiha
70
70
71
profit
suplimen
tar
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
5750 kg5750 kghaha
4000
3000
1000
2000
5000
7000
6000
130497
leiha
3855
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura gracircu ndash cu profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
Profit programatProfit programat
PROFI
T
5000
71
Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura gracircu
Specificare UMFara profit programat
Cu profit programat
Ch variabile Cv lei 49504298 49504298
Cheltuielile indirecte Ch ind lei 14849866 14849866
Ch variabile totale CVT lei 64354164 64354164
Ch variabile t CVt leit 4435 4435
Ch fixe totale CF lei 3954068 3954068
Ch fixe ha CFha leiha 130497 130497
Profit programat total Pr lei 400000
Profit programat ha Prha leiha 132013
X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 2860
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 5750
Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 12684 255012
Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 257338 385509
Preţ de vacircnzare t Pv leit 900 900
Suprafaţa cultivată S ha 303 303
72
72
DETERMINAREA CANTITATIVĂ ȘI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA măr
Cheltuielile variabile
NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrarii
CheltuieliCheltuieli variabilevariabile
(lei) (lei)
CheltuieliCheltuieli variabile variabile
(lei t (lei t ))
(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)
11 Incărcat transportat IC (PK) T 124 694 84
22 Descărcat IC (PK) T 124 145896 177
33 Adm şi deservit IC (PK) T 50 691 839
44 Administrat gunoi de grajd T 50 288 35
55 Săpat gropi pt plantat pomi Buc 048 281 34
66 Plantat + udat Buc 048 7488 909
77 Tăieri de forma coroanei Buc 25 25 03
88 Incărcat transportat IC (N) T 0855 1107 134
99 Adm şi deservit IC T 5 896 109
1010 Transportat apa prep sol T 3 4592 558
1111 Recoltat prune T 5 187 23
1212 Transportat prune T 8234 14327 174
TOTALTOTAL 1914066 2325
a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)
Cheltuielile fixe
73
73
NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe
(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe
(lei ha)(lei ha)
(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)
11 Arătură in livadă Ha 5 2057 4114
22 Discuit arătura Ha 5 913 1826
33 Prăşit printre racircnduri Ha 5 804 1608
44 Stropit cu insecto-fungicide Ha 5 1802 3604
55 Erbicidat şi deservit Ha 5 690 138
66
77
88
99
1010
TOTALTOTAL 6266 12532
(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)
74
74
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura măr - fără profit programat
Ch variabile Cv = 1914066 lei
Ch fixe totale CF = 6266 lei
Ch fixeha CFha = 12532 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 1 leikg =1000 leit
Producţia totală de mere PT= 8234 t
Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 5 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 673021 lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 1914066 + 673021 = 2587087 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 2587087 8234 = 3142 leit
Productia medie de mere la punctul critic (X)
X= (CFha)(Pv-CVt) = 12532 ( 1000 - 3142 ) = 19 tha
= 1900 kgha
Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 19 tha 3142 leit = 59698 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx =12532 leiha+ 59698 leiha =185018 leiha
Nivelul producţiei de 1900 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la
cultura de măr icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de
1900 la preţul de 1 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie Depăşirea
acestui nivel al producţiei (1900 ha) duce la obţinerea unui profit iar scăderea
producţiei sub acest nivel determină pierderi
75
75
76
PROFI
T
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
1900 kg1900 kghaha
4000
3000
1000
2000
5000
7000
6000
12532
leiha
185018
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura măr ndash fără profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
76
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura măr - cu profit programat
Ch variabile Cv = 1914066 lei
Ch fixe totale CF = 6266 lei
Ch fixeha CFha = 12532 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 1 leikg =1000 leit
Producţia totală de mere PT= 8234 t
Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 5 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 673021 lei
Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)
Pr = 100000 lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 1914066 + 673021 = 2587087 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 2587087 8234 = 3142 leit
Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 100000 5
= 20000 leiha
Producţia medie de mere la punctul critic (X)
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 12532 + 20000 ) (1000 - 3142 )
= 31 tha = 31000 kgha
Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 31 tha 3142 leit = 97402 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx =12532 leiha+97402 leiha = 109934 leiha
77
77
78
profit
suplimen
tar
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
31000 kg31000 kghaha
7500
5000
1000
2500
10000
15000
12500
12532
leiha
109934
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura măr ndash cu profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
Profit programatProfit programat
PROFI
T
5000
78
Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura măr
Specificare UMFara profit programat
Cu profit programat
Ch variabile Cv lei 1914066 1914066
Cheltuielile indirecte Ch ind lei 673021 673021
Ch variabile totale CVT lei 2587087 2587087
Ch variabile t CVt leit 3142 3142
Ch fixe totale CF lei 6266 6266
Ch fixe ha CFha leiha 12532 12532
Profit programat total Pr lei 100000
Profit programat ha Prha leiha 20000
X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 1900
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 31000
Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 59698 97402
Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 185018 109934
Preţ de vacircnzare t Pv leit 1000 1000
Suprafaţa cultivată S ha 5 5
79
79
CAPITOLUL VCAPITOLUL VCONCLUZII ŞI RECOMANDĂRICONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI
Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţiei acestora
Evaluarea se face icircn două etape- icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele caracteristice de dezvoltare a plantelor- icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite norme standardizate
Icircn funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfelPorumb 3133 toneGrau 1451 toneMăr 82 toneEfectuacircnd eficiența celor trei culturi icircn urma rezultatelor acestora am
observat că cultura cea mai favorabilă este porumbul urmată de cultura grăacircluiPe viitor cea mai bună cultură atat cantitativă cacirct și calitativă este cultura porumbului
80
80
TRACTOR SAME MODEL EXPLORER 3-100
CARACTERISTICI GENERALE
Motor DEUTZ EURO III cu 4 cilindri turboalimentat cu capacitate de 4038 cm3 Putere max (2000 25 CE) 109 CP80 kW Motor răcit cu lichid ulei Radiator ulei motor transmisie Oprire motor cu cheia de contact Motor compatibil cu Biodiesel pacircnă la 100 Capacitate rezervor combustibil 160 l Ambreiaj hidrostatic Ambreiaj multi-disc PTO comandat hidraulic cu discuri imersate icircn ulei Blocare electrohidraulică a diferenţialului faţă şi spate Direcţie hidrostatică cu pompă independentă şi cilindru de direcţie cu dublu sens Coloana volanului rabatabilă şi reglabilă Unghi de viraj 55deg Manete laterale comandă cutie de viteze Toba de eșapament cu evacuare pe cabină cutie de viteze cu 5 rapoarte 15F + 15R cacircrlig frontal cacircrlig de prindere categoria C posterior PTO spate 540 ndash 1000 RPM baterie 12V-100h-650A manual de utilizare şi icircntreţinere icircn limba Baneasaă
ECHIPAMENTE STANDARDIZATE
Cutie de viteze 40kmh Sistem hidraulic cu pompă de 56 lmin Roti 42070R 24 faţă 48070R 34 spate Reglaj electronic motor
19
Extensie aripi spate Cilindrii suplimentari Filtru aer 8rdquo cu ejector de praf Distribuitori hidraulici auxiliari cu 4 prize rapide Stabilizatori telescopici Fracircnă hidrostatică integral independentă pe toate cele 4 roţi cu discuri de fracircnare icircn baie de ulei cu dispozitiv de excludere a franelor anterioare Scaun textil CABINĂ ORIGINALĂ TESTATĂ FONIC icircncălzire şi ventilare parbriz mobil locaş radio 2 lumini de lucru faţă şi 2 lumini de lucru spate ieşire spate pentru cabluri lumini interioare Faruri anterioare pentru condus pe dreapta Aer condiționat Girofar Suport pentru contragreutăți + 8 contragreutăți față (320 kg)
Cultivator Maschio MG 300 Stabwalze 500
20
Model Latime de lucru(cm) Putere necesara(CP) Masa(kg)MG 175 175 2535 320
Dotari- cutie de viteze din fonta- reductor de viteza de 540 rotmin(rotmin rotor 260)- rolele sunt plasate intr-un fel de cusca- cat I (3 puncte de prindere)
C3 Managementul proiectului (Responsabilul legal)
1 NumeDUCEAC Prenume IONUT Funcţia ADMINISTRATOR Studiile si experienţa (relevante pentru proiect)
C V Responsabilul legal
Icircntreprinderea Funcţia avuta Perioada
SC ALBINA SA SEF BIROU 2008-2013
STUDENT In prezent
C4 Lista de achizitii si sursele de achiziţii pentru activele ce fac obiectul proiectului materiile prime pentru punerea in functiune a proiectului
Tabel C41 ndash Lista de achizitii active
Furnizor Date furnizor Produs
21
Nr Crt
Valoare estimata
(EUR)
din total valoare eligibila
a proiectului
(daca este cunoscut la momentul
depunerii cererii de finantare)
1 DEUTZ-FAHR
Specializat in producția de utilaje pentru
agricultura
COMBINA MODEL 6060
HTS 125000 7483
2 SAME
Specializat in producția de utilaje pentru
agricultura
TRACTOR MODEL
EXPLORER 3-100 40000 2394
3 GEO
Specializat in producția de utilaje pentru
agriculturaCultivator MG
175 2031 123
TOTAL167031 100
Lista de achizitii materii prime
Nr Crt
Furnizor
Date furnizor Produs
Valoare estimata
(EUR)
din total
necesar de
materii prime
(daca este cunoscut la momentul depunerii cererii de finantare)
1 SC GA PRO CO CHEMICALS SA
Are in patrimoniu fabrica de
icircngrasăminte Icircngrășaminte 1255000 5375
2 PETROM
Specializat in comercializarea combustibililor Combustibil 500000 2141
3 KWS SEMINTE SRL
Specializat in obținerea
semințelor de soiagrauporumb
etc
Semințe de grauporumbsoia etc 580000 2302
TOTAL 2335000 100
C5 Personal si instruireNU ESTE CAZUL
Tabel C51Grafic angajare personal
Nr Crt Specialitate
Număr2002 2003 2004 2005 2006 2007
TOTAL 0 0 0 0 0 0
Necesar personal
22
- 1 contabil- 3 mecanizatori- 4 muncitori sezonieri
C6 Graficul estimat al proiectului
Proiectul va fi realizabil in 12 luni de la aprobarea finantarii
Lunile I ndashIV vor face demersuri pentru un imprumut bancar și se va acorda
icircmprumutul ( 300000 E)
Lunile V ndash VIII - se va achiziționarea utilajul propriu-zis
(combinatractorulcultivatorulsemanatoarea) se vor semna contractele cu furnizorii și
se vor livra utilajele
Lunile IX ndashXII ndash testarea utilajelor si inceperea activitatii
Diagrama Gantt
Denumire activitate
IAN
FEB
MARTIE
APRILIE
MAI
IUNIE
IULIE
AUGUST
SEPT
OCT
NOI
DEC
Contractarea unui imprumut bancar pe tremen lung X X Studierea ofertelor furnizorilor de utilaje X X Contractarea furnizorilor de utilaje
X X X Livrarea utilajelor X X X X Testarea utilajelor X X X
C7 Impactul proiectului asupra dezvoltarii zonei si a mediului de afaceri
In urma contractarii imprumutului bancar si achizitionarii de utilaje
performante se va incerca practicarea unei agriculturi rationale si de durata cu recolte
23
bogate si sanatoase de secara mazare si cartof care din punct de vedere ecologic sa
corespunda normelor UE in localitatea Secuieni JudNeamt
Acest fapt va determina totodata si creșterea veniturilor la bugetul
Primariei Secuieni JudNeamt datorita taxelor și impozitelor care se plătesc și
desemeni la bugetul statului se vor plăti impozite și taxe care icircn final vor fi icircn
beneficiul cetățenilor In practicarea agriculturiiintr-un mod intensiv se va avea in
vedere respectarea normelor de mediuPentru toate categoriile de materii prime
(combustibil piese de schimb icircngrășaminte etc) se vor icircncheia contracte icircn așa fel
icircncat să fie asigurat mersul normal al activității agricole Deasemeni si producția finita
(secaramazarecartof) care se va realiza va fi livrata in icircntregime pe baza de
contracte icircncheate
D PROIECŢII FINANCIARE SI INDICATORI FINANCIARI
D1 Bazele de productie
Cu proiect
A6 Denumire utilaj (noi) Costuri Amortizare Intretinere 2Combina DEUTZ-FAHR model 6060 HTS 125000 000 2500
TRACTOR SAME MODEL EXPLORER 3-100 40000 000 800
Cultivator Maschio MG 300 Stabwalze 500 2031 000 4062
167031 000 334062
D2 Contul de profit si pierderi previzionat ( pe o perioada de 3 ani )
Proiectia contului de profit si pierdere activitate cu proiect
Nr Crt Categoria AN 1 AN 2 AN 3
Venituri din exploatare 1 Venituri din vanzarea marfurilor Mii Lei
24
Euro 2 Productia vanduta Mii Lei 47000000
0485000000 500000000
Euro 107327990
110753351 114178713
3 Variatia stocurilor Mii Lei
Euro
4 Alte venituri Mii Lei Euro 5 Venituri din exploatare ndash total Mii Lei 47000000
0485000000 500000000
Euro 107327990
110753351 114178713
Cheltuieli pentru exploatare 6 Cheltuieli materiale ndash total Mii Lei
94000000 97000000 100000000
Euro 21465598 22150670 22835743
7 Cheltuieli cu lucrari si servicii executate de terti Lei
437330 450050 500040
Euro 99868 102772 1141888 Cheltuieli cu impozite taxe si varsaminte
asimilateMii Lei
250000 300000 350000 Euro 57085 68507 79925
9 Cheltuieli cu personalul ndash total Mii Lei 347330 360050 370560 Euro 79315 82220 84620
10 Alte cheltuieli de exploatare Mii Lei
Euro
11 Cheltuieli cu amortizarile si provizioanele Mii Lei 2510000 2750000 3000000
Euro 573177 627983 68507212 Cheltuieli pentru exploatare - total Mii Lei
97544660 100860100 104220600 Euro 22275047 23032153 23799548
13 Rezultatul din exploatare Mii Lei 372455340 384139900 395779400
Euro 85052942 87721198 90379165Venituri financiare ndash total
14 Venituri financiare ndash total Mii Lei Euro
Cheltuieli financiare din care
15 Cheltuieli privind dobazile Euro
16 Altele Mii Lei
Euro
17 Cheltuieli financiare - total Mii Lei Euro
18 Rezultatul financiar al exercitiului Mii Lei
25
Euro
19 Rezultatul brut al exercitiului Mii Lei
Euro
20 Impozit pe profit Mii Lei
Euro
21 Profit net Mii Lei
Euro
D3 Fluxul de numerar previzionat ( pe o perioada de 3 ani )
Flux de numerar - previziuni Anul 1 Anul 2 Anul 3OPERATIUNEAPERIOADA
MII LEI I ACTIVITATEA DE INVESTITII SI FINANTARE 0 0 0A Total intrari de lichiditati din (A1+A2+A3)
A1 Aport la capitalul social si contul intreprinzatoruluiA2 Vanzari de active inclusiv TVA 0 0 0A3 Credite pe termen lung din care (A31 + A32) A31 Imprumut BancaA 32 Grant SAPARD 0 0 0
B Total iesiri de lichiditati prin (B1+B2+B3)B1 Achizitii de active fixe corporale inclusiv TVAB2 Achizitii de active fixe necorporale inclusiv TVAB3 Cresterea investitiilor in curs 0 0 0
C ExcedentDeficit de lichiditati (A-B) 0 0 0D1 Rambursari de Credite pe termen mediu si lung din care (D11+ D12) D11 Rate la imprumutul Banca D12 Rate la alte Credite pe termen mediu si lung 0 0 0D2 Plati de dobanzi la Credite pe termen mediu si lung din care (D21+D22) D21 La imprumutul Banca D22 La alte Credite pe termen mediu si lung 0 0 0
E Flux de lichiditati din activitatea de investitii si finantare (C-D1-D2)II ACTIVITATEA DE EXPLOATARE SI ALTE ACTIVITATI 130727
51472387 1624350
F Incasari din activitatea de exploatare inclusiv TVA ( F1)130727
51472387 1624350
F1 Vanzari varianta cu proiectG Incasari din activitatea financiaraH Credite pe termen scurt 130727
51472387 1624350
K Plati pentru activitatea de exploatare inclusiv TVA (dupa caz) din care 0 0 0
1 Cheltuieli privind marfurile
2 Cheltuieli cu materiileprime 679603 747737 807415
26
3 Cheltuieli cu materialele consumabile 43637 48000 51842
4 Cheltuieli cu energia si apa 12988 14512 15672
5 Altecheltuieli materiale 10204 10323 11144
6 Cheltuieli cu serviciile executate de terti 55609 61160 66051
7 Cheltuieli cu impozite taxe si varsaminte asimilate 12500 13740 148408 Cheltuieli cu personalul angajat 0 0 09 Cheltuieli cu asigurarile si protectia sociala 0 0 0
10 Alte cheltuieli exploatare 0 0 011 Cheltuieli cu amortizarea si provizioanele
26064 26064 260642222222111111
L Flux brut exclusiv plati pentru impozit pe profit si TVA468670 550851 631321
M Plati pentru impozite si taxe (M1 + M2)186568 219297 251573
M1 TVA de platit 68667 104661 119950
M2 Impozit pe profit 97901 114636 131623N1 Rambursari de credite pe termen scurtN2 Plati de dobanzi la credite pe termen scurtO1 DividendeP
Total plati exclusiv cele aferente exploatarii (M+N1+N2+O1)P Total plati exclusiv cele aferente exploatarii (M + N1 + N2 + O1) 186568 219297 251573Q Flux de numerar din activitatea curenta (L-P) 280102 331554 379748II FLUX DE LICHIDITATI (CASH FLOW)R Flux de lichiditati net al perioadei (Q+E) 280102 331554 379748
S Disponibil de numerar al lunii precedenteDisponibil de numerar curent (S+R) 130597 410609 742253
T 410609 742253 1122001
D4 Indicatorii financiari
Valoarea investitiei (Vi) = valoarea totala a proiectului (exprimata in lei) ndash 12900000000 lei
LEI___________________________________________________________________________Specificare AN 1 AN 2 AN 3______________________________________________________________________Veniturile din exploatare (Ve)
27
470000000 485000000 500000000
___________________________________________________________________________Cheltuieli de exploatare (Ce)
97544660 100860100 104220600
___________________________________________________________________________
Rezultatul din exploatare (Re) = Se calculeaza Re = Ve ndash Ce - minim 10 din Ve
372455340 384139900 395779400
Profitul net (Pn) = rezultatul final al exercitiului financiar (anual) din care s-a scazut impozitul pe profit
312862486 322677516 332454696
Durata de recuperare a investitiei (Dr) = indicator ce exprima durata de recuperare a investitiei (exprimat in ani)
Se calculeaza Dr= ViPn mediu sau Dr=(Vi - 5 x Pn)Pn
unde Pn mediu = profit net mediu pe orizontul de prognoza Dr ndash ESTE 145 ANI
Rentabilitatea capitalului investit (Rc) = PnVi x 100 () Pn-profit net pentru fiecare an al perioadei previzionate
145 150 154___________________________________________________________________________
Cheltuieli financiare (Cf) = NU ESTE CAZUL___________________________________________________________________________
28
Gradul de acoperire a cheltuielilor financiare (Ga) = NU ESTE CAZUL
___________________________________________________________________________Flux de numerar net la sfarsitul perioadei (FNN) = Total intrari-Total iesiri FNNgt=0 (pentru fiecare an de prognoza)
280102 331554 379748 425733466695
Valoare actualizata neta (VAN) =aringFNi(1+r)I +FN5r VANgt0 r=rata de actualizare=8
CAPITOLUL IICAPITOLUL IISTRUCTURA FONDULUI FUNCIAR ŞI IcircNTOCMIREASTRUCTURA FONDULUI FUNCIAR ŞI IcircNTOCMIREA
ASOLAMENTULUIASOLAMENTULUI
21 Mărimea şi structura categoriilor de folosinţă a terenului
Tabelul 1Mărimea şi structura categoriilor de folosinţă a terenului
Specificare Ha din total din agricol
Suprafaţa totală 620 1000 -
Teren agricol 618 9968 1000
Teren arabil
- din care irigat
610 9839 987
300 4839 4854
Păşuni naturale 2 032 032
29
Facircneţe naturale 1 016 016
Livezi 5 08 08
Vii
Teren neproductiv 2 032 X
Condiţii naturaleDescrierea zonei icircn care este amplasată exploataţia cu cel puţin următoarele elemente
a) Temperatura medie anuală 940Cb) Precipitaţii medii anuale 534 mmmpc) Tipul de sol predominant textura panta
- tipul de sol cernoziom cambic- textura grosieră- panta 7 - 150C
Favorabilitatea terenului pentru diferitele culturi
Se va face o scurtă prezentare a caracteristicilor principalelor tipuri de sol cu favorabilitatea culturilor
CernoziomurileAu proprietăti fizice hidrofizice chimice termice şi de aeraţie foarte bune Cu toate că
sunt foarte bine aprovizionate cu azot fosfor şi potasiu pe aceste soluri pentru menţinerea fertilităţii şi obţinerea de producţii mari şi constant se recomandă aplicarea de icircngrăşăminte chimice şi organice Cernoziomurile sunt indicate pentru toate folosinţele şi culturile agricole
AluvisolurilePrezinta o fertilitate relativ bună fertilitatea depinzacircnd de gradul de solificare Pe
aluvisoluri pot fi cultivate o serie largă de plante specifice condiţiilor din ţara noastră porumb floarea soarelui cartof gracircu legume viţă de vie pomi
Soluri bruneDatorită proprietăţilor fizice (textură mijlocie structură granular medie permeabilitate
pentru apă şi aer rezistenţă scăzută la lucrările mecanice) sunt favorabile creşterii şi dezvoltării plantelor Pentru producţii mari se recomandă administrarea de icircngrăşăminte chimice organice şi verzi Sunt folosite pentru culturile gracircu porumb legume pomi migdal
22 Alegerea culturilor (criteriile avute icircn vedere culturile alese)
30
Criteriile avute icircn vedere (economice tradiţie asigurarea materiilor prime pentru investiţia de la planul de afaceri etc)
Cultura m ărului Importanta culturii marului se datoreaza valorii alimentare si gustative terapeutice si
profilactice a fructelor insusirilor lor tehnologice specifice particularitatilor agrobiologice ale pomilor si valorilor economice mari
Merele constituie unul dintre componentele de baza in alimentatia moderna a omuluiMărul creşte şi se dezvoltă bine icircn toate zonele Moldovei deoarece sunt condiţii
pedoclimaterice favorabile pentru cultivarea acestei specii pomicole Importanţa acestei specii pomicole ca cultură este determinată de valoarea alimentară calităţi gustative icircnalte icircnsuşirile terapeutice şi profilactice pentru sănătatea omului particularităţilor tehnologice specifice particularităţilor agrobiologice ale pomilor şi de valoarea economică mare de producţie Cultivarea merelor este o afacere profitabilă care are următoarele avantaje
- Plantaţia de măr poate fi exploatată 20-30 de ani iar investiţia se recuperează icircn 2-3 ani- Cererea crescacircndă pe piaţa locală şi externă la produsele agricole de valoare icircnaltă- Preţ avantajos la comercializarea merelor icircn stare proaspătă- Creşterea pe piaţa internaţională a cererii pentru producţia conservată (sucul concentrat)
Ele reprezinta aproape singurul aliment gata pregatit in natura care poate fi consumat fara alte adaosuri fie in stare proaspata fie consumate ca sucuri compot dulceata cidru marmelada etc Datorita insusirilor tehnologice merele constituie o materie prima cu pondere mare in industria alimentara
Astfel din punct de vedere chimic merele contin in medie 845 apa 141 zaharuri 02 substante pectice 06 substante grase 90 UI vitamina A 002 mg vitamina B2 01mg vitamina B1 7mg vitamina C 7 mg calciu 10 mg potasiu cat si cantitati reduse de aluminiu mangan sulf cobalt si altele
Principalii consumatori de mere sunt pieţele agricole locale antreprenori care exportă fructele fabricile de conserve depozite angro şi magazine procesatorii de fructe uscate Cele mai bune preţuri pot fi obţinute icircn cazul comercializării merelor icircn stare proaspătă pentru consum curent iar cele mai mici preţuri sunt icircnregistrate la mere comercializate icircntreprinderilor de procesare
Importanta marului rezida in particularitatile lui biologice Existenta unui numar mare de soiuri cu coacere esalonata in diverse epoci si capacitatea de pastrare in stare proaspata timp indelungat a soiurilor de iarna asigura consumul de fructe proaspete aproape in tot cursul anului circa 10 luni din 12 ale unui an Avand o mare capacitate de pastrare si o buna rezistenta la manipulare fructele pot fi transportate cu usurinta la distante mari
Cultura porumbului
Porumbul ocupa locul 3 ca importanta in lume Aceasta pozitie se justifica printro serie de particularitati
-prezinta o mare capacitate de productie cu cca 50 decat celelalte cereale-are o mare plasticitate ecologica-este o planta prasitoare fiind o foarte buna premergatoare pentru majoritatea plantelor de
cultura-suporta bine monocultura-are un coeficient multiplicat de 150-400ori-semanande-se primavara mai tarziu permite esalonarea mai buna lucrarilor agricole-cultura este mecanizata
31
-recoltarea se face fara pericol de scuturare
Porumbul este utilizat icircn alimentaţia omului icircn furajarea animalelor şi ca materie primă pentru diferite industrii
Icircn alimentaţia omului porumbul se utilizează sub formă de mălai (făină) din care se prepară mămăliga sau diferite peparate de patiserie fulgi de porumb porumb zaharat conservat sub formă de boabe sau ştiuleţi pentru salate şi garnituri porumb fiert sau copt popcorn (porumb pentru floricele) Din germenii de porumb rezultaţi icircn urma măcinării boabelor prin presare se obţine un ulei alimentar de foarte bună calitate apreciat icircn alimentaţia dietetică
Icircn furajarea animalelor boabele de porumb constituie furajul concentrat de bază pentru toate speciile de animale Valoarea nutritivă a porumbului este de 117 - 130 unităţi nutritive la 1 kg boabe
Planta icircntreagă recoltată şi tocată icircn faza de maturitate icircn lapte-ceară se utilizează pentru obţinerea de siloz care este utilizat pe scară largă icircn hrana vacilor de lapte De asemenea planta icircntreagă se poate utiliza ca masă verde
Tulpinile de porumb (cocenii) rezultate după recoltarea boabelor se pot utiliza ca furaj Ciocălăii măcinaţi pot fi utilizaţi icircn hrana rumegătoarelor Boabele de porumb se utilizează ca materie primă pentru obţinerea de amidon glucoză
dextrină izoglucoză (icircndulcitor lichid) whisky etc Boabele de porumb se utilizează pe scară largă pentru obţinerea de biocombustibil (etanol) după cum planta icircntreagă verde se poate utiliza pentru obţinerea de biocombustibil (metanol etanol)
Tulpinile de porumb se pot utiliza icircn industria celulozei şi la fabricarea panourilor aglomerate
Din ciocălăi se poate obţine furfurol sau pot fi folosiţi drept combustibil De asemenea icircn gospodăriile tradiţionale tulpinile de porumb se utilizează drept combustibil
Pănuşile se utilizează pentru diferite icircmpletituri tradiţionale Mătasea porumbului (stigmatele florilor femele) poate fi utilizată icircn scop medicinal iar
polenul de porumb este colectat cu uşurinţă de către albinele melifere (plantă poleniferă)
Cultura gracircului
Gracircul este una dintre cele mai importante cereale si planta care ocupa pe glob cele mai mari suprafete Boabele de grau au continut ridicat in hidrati de carbon si substante proteice Miere de grau este materie prima pentru paine si produse de panificatie aliment de baza pentru 35-40 din populatia globuluiGraul se mai utilizeaza si in prelucrari industriale (alcool amidon dextrina glucoza) si furaj in hrana animalelorTaratele sunt un nutret concentrat bogat in proteine hidrati de carbon si substante minerale Paiele se utilizeaza in industria celulozei si in hrana animale
Gracircul este cea mai importantă plantă cultivată din care se obţine icircn principal pacircine aliment de bază pentru cca 40 din populaţia globului Prin măcinare din boabele de gracircu se obţine făina care este utilizată pentru prepararea de diferite produse de panificaţie şi patiserie
32
fabricarea de paste făinoase etc Boabele de gracircu intră icircn alcătuirea amestecurilor de cereale prentru micul dejun
Boabele de gracircu se utilizează icircn hrana animalelor ca atare sau măcinate De asemenea icircn furajarea animalelor se utilizează şi tăracircţa rezultată ca subprodus icircn urma procesului de măcinare aceasta fiind bogată icircn proteine lipide şi săruri minerale
Boabele de gracircu servesc ca materie primă icircn diferite industrii pentru obţinerea de amidon gluten spirt băuturi spirtoase (vodcă wisky) bere biocarburburant (bioethanol)
Paiele au utilizări multiple precum materie primă icircn industria celulozei şi hacircrtiei aşternut pentru animale furaj grosier icircngrăşămacircnt organic prin icircncorporare icircn sol după recoltare sau prin compostare producerea de energie termină prin arderea icircn arzătoare cu recuperare de căldură
Germenii de gracircu rezultaţi icircn urma procesului de măcinare sunt utilizaţi icircn hrana omului ca produse energizante (germeni consumaţi cu lapte sau miere de albine) ca adaus icircn diferite produse de panificaţie sau pentru obţinerea de ulei foarte apreciat icircn industria cosmetică
Aluatul conservat prin refrigerare şi aluatul modelat (de exemplu blaturi pentru pizza) icircncepe să fie din ce icircn ce mai apreciat pe piaţă
Gracircul romacircnesc este un gracircu de foarte bună calitate pentru panificaţie care poate fi valorificat atacirct pentru consumul intern cacirct şi la export pentru consum european şi icircn afara Europei
Gracircul ecologic este unul dintre produsele ecologice cele mai bine cotate şi cerute pe piaţa mondială
Cultura gracircului oferă următoarele avantaje - boabele au un conţinut ridicat icircn glucide şi proteine corespunzător cerinţelor organismului uman - boabele au o bună conservabilitate pe perioade mari de timp - boabele se transportă cu uşurinţă pe distanţe mari - boabele de gracircu au diferite alternative de valorificare - boabele de gracircu reprezintă o importantă sursă de schimburi comerciale pe piaţa mondială - gracircul se poate cultiva icircn diferite condiţii pedoclimatice asiguracircnd producţii satisfăcătoare peste tot unde se cultivă - tehnologia de cultivare este complet mecanizată şi bine pusă la punct fără probleme deosebite - gracircul este o foarte bună premergătoare pentru majoritatea plantelor de cultură - după soiurile timpurii de gracircu pot fi semănate culturi succesive mai ales dacă sunt condiţii de irigare
Alegerea soiurilor şi hibrizilor (criteriile avute icircn vedere soiurile şi hibrizi aleşi pentru fiecare cultură)
-criteriile avute icircn vedere ndashproducţie rezistenţe specifice conţinut de principii nutritive etc
-soiurile şi hibrizi aleşi pentru fiecare cultură + prezentarea listei cu soiuri pentru 2012 la culturile alese şi descrierea soiului respectiv
MĂRUL - SOIURI
33
Icircn funcţie de epoca de coacere a fructelor merele se icircmpart icircn (a) soiuri de varăMelba Red melba Şafran de vară Papirovka Mantet Quinte Akane Plat August (b) soiuri de toamnă Prima Slava Peremojţiam James Grive Red Calvil de Zăpadă Spartan Focuşor Codrene Coredana Reglndis etc (c) soiuri de iarnă Idared Speranţa Banana de iarnăWellspur Goldspur Golden Delicious Jonathan Jonared Yellowspur Renet Simerenco Coredar Wagener etc
Antreprenorul trebuie să elaboreze proiect de plantare a livezii la icircntreprinderileautorizate şi materialul săditor trebuie să fie procurat de la pepinierele licenţiate cu actelenecesare pentru posibilitatea de beneficiere de subvenţii Cele mai de perspectivă soiuri de mere şi cu o cere sporită pe piaţă sunt Golden DeliciousRed Delicious Jonathan Idared Fugi Granny Smith Gala Melrose Ionagold Elstar precum şisoiurile genetic rezistente la boli şi dăunători aşa ca Florina Prima Coredana CoredarGeneros Pionier
Piaţa Romacircniei la merele proaspete este reprezentată prin 50 la sută din soiuri colorate (complet roşu sau parţial) şi 50 la sută pentru soiurile necolorate (gal-bene şi verzi) Cele mai populare soiuri colorate sunt Jonathan şi Idared urmate de Jonagold Gala Gloster etc iar dintre cele necolorate predomină soiul Golden Delicious Soiurile Granny Smith şi Mutsu icircnregistrează vacircnzări modeste Dintre soiurile locale icircn supermarket-uri se comercializează Glorios şi Florina icircnsă icircn can-tităţi foarte mici Fructele de obicei sunt icircmpărţite icircn trei categorii mici (sub 70 mm) medii (70-90 mm) şi mari (peste 90 mm)
PORUMB ndash SOIURI
Porumbul face parte din familia Gramineae subfamilia Panicoideae tribul Maydeae genul Zea Genul Zea cuprinde 3 specii - Zea mexicana (Schrad) Recv et Mangel (sin Euchlaena mexicana) ndash teosinte1 anual - Zea perennis (Hitsch) Recv et Mangel (sin Euchlaena perennis) ndash teosinte peren - Zea mays L ndash porumbul cultivat
Porumbul cultivat cuprinde mai multe convarietăţi (grupe de varietăţi) cele mai importante fiind următoarele - Zea mays conv dentiformis Koumlrn (sin Zea mays conv indentata Sturt) denumit porumbul dinte de cal Se caracterizează prin boabele mari prismatice cu partea sticloasă (cornoasă) a endospemului dispusă pe părţile laterale ale bobului iar partea făinoasă (amidonoasă) dispusă icircn partea centrală şi superioară a bobului (fig 19) Prin uscare endospemul făinos icircşi reduce volumul se contractă şi determină apariţia unei depresiuni icircn partea superioară a bobului sub forma mişunei dintelui de cal de unde denumirea acestei convarietăţi de bdquoporumb dinte de calrdquo La această convarietate au fost creaţi primii hibrizi de porumb iar icircn prezent această convarietate are cea mai margă răspacircndire icircn lume Majoritatea hibrizilor de porumb aparţin acestei convarietăţi La noi icircn ţară primii hibrizi care au fost icircntroduşi icircn cultură aparţin acestei convarietăţi şi au fost aduşi din SUA de unde şi denumirea de bdquoporumb americanrdquo - Zea mays conv indurata (Sturt) Bailey denumit porumbul cu bobul tare porumbul sticlos Se caracterizează prin boabe rotunjite icircn partea superioară netede lucioase dure la spargere de unde vine denumirea de bdquoporumb tarerdquo Partea sticloasă a endospermului este dispusă la exteriorul bobului de jur-icircmprejurul acestuia iar partea făinoasă este dispusă icircn partea centrală a bobului uneori ajungacircnd pacircnă icircn partea superioară a bobului situaţie cacircnd determină apariţia
34
unei uşoare mişune (fig 20) Din această convarietate au făcut parte vechile populaţii şi soiuri romacircneşti de unde şi denumirea de bdquoporumb romacircnescrdquo - Zea mays conv aorista Grebensc denumit porumbul semisticlos Prezintă caracteristici intermediare icircntre convarietăţile dentiformis şi indurata Bobul este rotunjit mat icircn partea superioară şi uneori prezintă o uşoară adacircncitură - Zea mays conv everta Sturt (sin Zea mays conv microsperma Koumlrn) denumit porumb de floricele Se caracterizează prin plante cu o talie mai mică care au capacitatea de a forma mai mulţi ştiuleţi pe plantă Boabele sunt mici (MMB = 40-100 g) cu vacircrful rotunjit sau ascuţit Endospermul este aproape icircn icircntregime sticlos cu excepţia unei mici porţiuni icircn jurul embrionului care este amidonoasă Prin icircncălzire apa din grăunciorii de amidon din endospermul făinos se transformă icircn vapori care exercită o presiune asupra tegumentului pacircnă cacircnd determină spargerea acestuia moment icircn care conţinutul bobului se revarsă (boabele expandează) mărindu-şi volumul de 15-20 de ori formacircnd o masă albă-spongioasă respectiv aşa-numitele floricele
RUSTICA a castigat o pozitie de lider pe piata de porumb precoce din Europa de Nord si poseda o gama larga de seminte adecvata pentru toate pietele lumii HIBRIZI FOARTE PRECOCIBarbados - excelent pentru boabe si silozEarly Star - precoce si productivEnergy Star - foarte buna valoare alimentaraComera - performanta inalta HIBRIZI PRECOCIBatz - vigurosEurostar - lider in EuropaGalaStar - porumb pe care il veti adoraInagua - bun pentru boabe si siloz
GRAcircU ndash SOIURI
Cercetătorii de la Institutul de Cercetare - Dezvoltare Agricolă Fundulea au creat soiuri de grau productive si rezistente la secetaBOEMA soi de gracircu de toamnă extrem de productiv şi cu indici de calitate ridicaţi pentru panificaţie adaptat condiţiilor climatice din zona de cacircmpie din sudul ţării şi Moldova este un soi foarte precoce mai timpuriu la icircnspicat cu 1-3 zile faţă de soiul Flamura 85 talia plantei de 77-90 cm rezistent la iernare şi cădere arşiţă şi secetă rugina galbenă rezistenţă mijlocie la rugina brună şi făinare are calitate bună de morărit şi panificaţie
GRUIA este un soi de toamnă care a dat rezultate foarte bune icircn Oltenia şi Dobrogea este mai timpuriu cu 4 zile faţă de soiul Fundulea 4 talie de 76 cm se remarcă printr-o rezistenţă bună la iernare la cădere dar şi la rasele actuale de rugina galbenă
35
superior multor soiuri ca rezistenţă la făinare rugină brună şi septorioza frunzelor calitatea de panificaţie a soiului Gruia este apropiată de cea a soiului Dropia faţă de care tinde să aibă un gluten mai tenace soiul se evidenţiază printr-o productivitate ridicată icircn medie cu 9-12 mai mare faţă de soiurile martor sporul de producţie fiind mai mare icircn condiţii de secetă in pofida taliei sale scurte soiul se comportă foarte bine icircn condiţii de deficit hidric Gracircul aparţine genului Triticum familia Gramineae (Poaceae) Genul Triticum cuprinde un număr mare de specii de gracircu forme sălbatice şi cultivate clasificate diferit de-a lungul timpului
Pentru ţara noastră prezintă importanţă 2 specii şi anume Triticum durum Desf şi Triticum aestivum L Triticum durum Desf (fig 16) are tulpina plină icircn interior pe toată lungimea sau cel puţin icircn partea superioară Spicul este aristat cu ariste lungi comparativ cu lungimea spicului şi orientate paralel Boabele au aspect sticlos la maturitate şi sunt conice la capet Triticum aestivum L (fig 17) are tulpina goală icircn interior pe toată lungimea Spicul este nearistat sau aristat cu ariste mai scurte comparativ cu lungimea spicului şi orintate divergent Boabele sunt ovoidale sau alungit-ovoidale prevăzute cu un smoc de perişori la capătul superior Endospermul este făinos semisticlos sau sticlos
Gracircul comun reprezintă specia cea mai importantă care pe plan mondial reprezintă cca 90 din suprafaţa cultivată cu gracircu şi cea mai mare partea a suprafeţei cultivată cu gracircu din ţara noastră Gracircul comun are forme de toamnă şi de primăvară aproape icircntreaga suprafaţă din ţara noastră fiind cultivată cu gracircu de toamnă (gracircul de primăvară ocupă suprafeţe foarte mici nesemnificative)
Soiurile de gracircu cultivate icircn Romacircnia sunt icircn marea lor majoritate soiuri romacircneşti create la Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Fundulea sau icircn reţeaua de Staţiuni de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Aceste soiuri se caracterizează prin potenţial de producţie ridicat (9-10 tha) o bună rezistenţă la cădere ger iernare secetă şi boli o bună calitate şi stabilitate a recoltelor
23 Intocmirea asolamentului
Specificare HaSuprafaţa totală a terenului arabil 610Suprafaţa medie a solei (3 sole) 2033
Tabelul 2Schema rotaţiei culturilor
SOLAANUL 2012 2013 2014I măr măr mărII gracircu porumb gracircuIII porumb gracircu porumb
36
37
CAPITOLUL IIICAPITOLUL IIIORGANIZAREA PROCESULUI DE PRODUCŢIE AGRICOLĂORGANIZAREA PROCESULUI DE PRODUCŢIE AGRICOLĂ
31 Proiectarea producţiilor medii prin metoda bonităriiterenurilor agricole
Tabelul 3
Date iniţiale
Cultura Tipul de solSuprafaţa - ha (Si)
Nota de bonitare pentru
condiţiile ecologice (Pi)
Corecţia pt distanţă şi
felul drumului (k)
Coeficient de
potenţare (c)
Producţia medie
realizată
MărGracircuPorumb
Cernoziom 5 75 015 11 15000Cernoziom 303 80 018 12 4000Cernoziom 302 85 019 13 8000
TOTAL 610
2) Notele totale de bonitare pentru condiţiile ecologice (Ni)
MĂR ndash 575 = 375Ni = Si x Pi GRAcircU ndash 30380 = 24240
PORUMB ndash 30285 = 25670TOTAL = 50285
3) Nota medie ponderată de bonitare
50285 610 = 8243
1) Producţia ce revine pe un punct al notei medii ponderate de bonitare
P măr = 515000 375 = 200P gracircu = 3034000 24240 = 50
P porumb = 3028000 25670 = 9411
6) Corecţia totală icircn funcţie de distanţă şi drumuri Ct = S x kMĂR ndash 5015 = 075
Suprafaţă x coeficient corecţie GRAcircU ndash 303018 = 5454PORUMB ndash 302019 = 5738
TOTAL = 11267
38
7) Nota de bonitare recalculată (Nbr)
MĂR ndash 375-075 = 37425Nbr = Nota totală de bonitare ndash Corecţia GRAcircU ndash 24240-5454 = 2418546
PORUMB ndash
25670-5738 = 2561262
8) Notele totale de bonitare potenţate (Ntp)
MĂR ndash 3742511=4117
Ntp =Nota de bonitare recalculată (Nbr)
xCoeficient
de potenţare
GRAcircU ndash241854612=290225
PORUMB ndash
256126213=332964
9) Producţia totală pe cultură pentru fiecare unitate de sol (Pt)
MĂR ndash 4117200= 82340
Pt =Nota totală de
bonitare potenţată (Ntp)
x
Producţia ce revine pe un punct de
bonitare P(kgpunct)
GRAcircU ndash
29022550= 1451125
PORUMB ndash
3329649411=31335242
TOTAL= 4666989
10) Producţia medie la hectar Pmc1
Pm măr = Producţia totală Suprafaţa totală = 823405=16468
Rezultatele pentru celelalte culturi
Pmedie gracircu = 1451125303= 4789
Pmedie porumb =31335242302= 10376
39
32 STABILIREA CANTITĂŢILOR DE IcircNGRĂŞĂMINTE PE CULTURI
Calculul dozelor de icircngrăşăminte s-a efectuat ţinacircndu-se cont atacirct de
producţiile medii cacirct şi de existentul de suprafaţă activă din sol S-au luat icircn
considerare şi pierderile rezultate prin levigare
Icircn tabelul 4 este prezentat calculul dozelor de icircngrăşăminte chimice la ha
separat pentru cele 3 culturi icircn parte
Tabelul 4
Calculul dozelor de icircngrăşăminte chimice
Nr Crt
SPECIFICARE UM
CULTURA
GRAcircU PORUMB MĂRN P K N P K N P K
1 Producţie medie Kgha 4789 10376 16468
2 Consum specific Kg sat
23 11 20 20 21 20 5 3 6
3 Sa de administrat
Kg 11014
5268 9578
20752
2179 20752 8234 494 988
4 Sa icircn sol Kg 45 31 60 40 35 30 30 20 355 Diferenţa de
admKg sa
6514 2168 3578
16752
1829 17752 5234 294 638
6 Pierderi prin levigare
13 5 7 13 5 7 13 5 7
7 Cant pierdută prin levigare
Kg sa
847 108 25 2177
914 1242 68 147 446
8 Total sa de administrat
Kg 7361 2276 3828
18929
19204 18994 5914 3087 6826
9 Tipul de icircngrăşămacircnt
NO4NO3
Super P c
Sare potasică
NO4NO3
Super P c
Sare potasică
N P2O5 K20
10 Conţinutul icircn sa a icircngr
Kgt 345 40 40 345 40 40 345 40 40
11 Doza de icircngr de administrat
Kg 213 57 96 549 480 475 171 77 171
40
33 PLANUL DE CULTURĂ
Planul de cultură cuprinde structura culturilor dimensiunile fiecăreia
producţiile medii şi totale (tabelul 5)
Tabelul 5
Icircntocmirea planului de cultură
Cultura Suprafaţa (ha)
Producţii medii (kgha)
Producţia totală (t)
Preţ livrare (leikg)
Măr 5 16468 8234 2Gracircu 303 4789 1451 08
Porumb 302 10376 313355 1
34 FUNDAMENTAREA FIŞELOR TEHNOLOGICE PE CULTURI
Icircn vederea organizării proceselor de muncă şi de producţie icircn etapa pregătitoare se
icircntocmesc fişele tehnologice pe culturi Informaţiile cuprinse icircn fişele tehnologice servesc icircn
acelaşi timp la stabilirea tehnologiilor stabilirea destinaţiei producţiei determinarea volumului
lucrărilor mecanice şi manuale necesarul de forţă de muncă cantităţile de materiale şi mijloacele
financiare necesare pentru aprovizionare
DATELE NECESARE
1 Culturile incluse icircn planul de producţie al firmei
2 Suprafaţa ocupată de fiecare cultură icircn parte
3 Culturile premergătoare
4 Producţia medie şi totală a fiecărei culturi
5 Lucrările tehnologice icircn ordinea cronologică a executărilor
6 Perioada de executare şi data lucrării
7 Mijloacele cu care se execută lucrarea
8 Tarifele de plată pentru lucrările mecanice
9 Tarifele de plată pentru lucrările manuale pe categorii
10 Cuantumul taxelor pentru CAS şomaj risc asigurare
11 Amortismentul specific
12 Materialele necesare procesului tehnologic consumul normat pe UM preţul unitar şi cota
pentru cheltuielile de aprovizionare
41
13 Cota de cheltuieli indirecte (comune şi generale)
MODUL DE LUCRU
1 Se icircnscriu icircn fişă datele privind suprafaţa şi producţia medie Producţia medie se planifică
icircn raport cu fertilitatea solului şi cantitatea de icircngrăşămacircnt aplicată
2 Se icircnscriu lucrările tehnologice icircn ordinea executării lor precizacircndu-se toată perioada
optimă de execuţie şi durata fiecărei lucrări
3 Pentru fiecare icircn parte se determină volumul lucrărilor sumele necesare şi materiale
4 La lucrările manuale icircn raport cu volumul lucrării se calculează numărul de zile om iar
fondul de salarii rezultă icircnmulţind numărul de zile om necesar pentru evaluarea lucrării cu
tariful pe ziom corespunzător
5 Taxele asupra fondului de salarii se calculează aplicacircnd cota icircn proporţie de 30 pentru
CAS 5 pentru fondul de şomaj 1 pentru risc şi asigurare impozit 15 asupra sumei
care reprezintă fondul de salarii
6 Amortismentul specific se determină icircn raport cu valoarea de inventar a mijlocului fix
folosit exclusiv la cultura respectivă şi durata de folosire
7 Cota de cheltuieli pentru aprovizionare se calculează o cotă parte din valoarea
materialului folosit
8 Din icircnsumarea pentru lucrările mecanice lucrările manuale taxe asupra valorilor
materialelor se obţin cheltuielile de producţie
9 La cheltuielile directe se aplică cota de cheltuieli comune şi prin icircnsumarea lor se
determină cheltuielile de producţie
10 După fiecare trimestru se fac totalurile
11 Se calculează indicatorii cheltuieli de producţie la hectar şi costul la tona de produs
42
44
45
46
47
35 Organizarea lucrării de semănat la cultura gracircului
Semănatul este una dintre cele mai importante lucrări agricole de care depinde icircn ultimă instanţă obţinerea de producţii ridicate Suprafeţele icircntinse ocupate de culturi precum şi termenele restracircnse icircn care trebuie executat fac ca procesul de muncă al semănatului să ocupe un loc important icircn activitatea de producţie a exploataţiilor agricole
Etapele organizării lucrărilor de semănat cereale păioase sunt următoarele1 se stabileşte componenţa agregatului de semănat potrivit condiţiilor existente
(tractor plus semănătoare SUP-29 sau SUP-21)2 Se determină necesarul de agregate pentru terminarea semănatului icircn termen
optim folosind formula
icircn care
N ndash numărul de agregate pentru terminarea lucrării icircn timpul propusS ndash suprafaţa de icircnsămacircnţatn ndash numărul de zile icircn care trebuie terminată lucrareaP ndash randamentul zilnic al maşinii
(1)N = 303(512) = 5 agregate
Aşadar icircn prealabil trebuie cunoscut randamentul zilnic al agregatului de semănat folosit Aceasta se calculează după formula
icircn
care
P ndash randamentul zilnic al agregatului (ha)B ndash lăţimea de lucru a agregatului icircn lucru (m)V ndash viteza de deplasare a agregatului
icircn lucru (moră)t ndash durata zilei de lucru (ore)H ndash coeficientul de folosire a timpului de lucru (070-080)
(2)P = 366000807 10000 = 12 ha
3 Stabilirea lungimii marcatoarelor semănătoriiLungimea marcatoarelor adică distanţa la care trebuie aşezată piesa activă a marcatorului faţă de ultimul brăzdar se stabileşte icircn funcţie de
lăţimea de lucru a semănătorii (B) distanţa icircntre două brăzdare (b) distanţa icircntre roţile din faţă sau marginile exterioare ale şenilelor
tractorului (c)
= 11
= = 26
49
49
Cacircnd tractorul poate urmări urma lăsată de marcator atacirct cu roata din dreapta cacirct şi cu roata din stacircnga lungimea celor două marcatoare este egală şi este dată de relaţia
4 Stabilirea debitului semănătorii icircn funcţie de norma de sămacircnţă la hectar La icircnceputul lucrării trebuie icircntotdeauna să se verifice corectitudinea reglării debitului la icircnsămacircnţare Această verificare se face după formula
icircn
care
G ndash cantitatea de sămacircnţă cursă din semănătoare la un număr stabilit de icircnvacircrtiri a roţii semănătoriiA ndash norma de semănat la un ha (kg)d ndash lungimea roţii semănătorii (m)B ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)O ndash nr de icircnvacircrtituri a roţii semănătorii
(6)G= 2501743620 10000 = 313
5 Stabilirea dimensiunilor postatelor la semănat Lungimea maximă a postatelor la semănat este icircn funcţie de capacitatea cutiei semănătorii Pentru a uşura organizarea transportului de seminţe este indicat ca alimentarea semănătorii cu seminţe să se execute la un singur capăt a postatei ~n acest caz lungimea maximă a postatei se calculează după formula
icircn
care
L ndash lungimea maximă a postatei (m)Q ndash capacitatea coşului de alimentare
a semănătorii (kg)Y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii coşului de alimentare a semănătorii (icircn medie 070-080)A ndash norma de semănat (kgha)B ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)
(7)L = (051000040007) (25036) = 1556m
Icircn ce priveşte lăţimea postatei aceasta se determină icircn funcţie de lăţimea totală a parcelei de icircnsămacircnţat şi de metoda de deplasare a agregatului Ea se calculează aşa icircncacirct să asigure de lucru agregatului pentru 1-2 zile de lucru
Lăţimea postatei la semănatul icircn suveică se calculează după formula
icircn care
l ndash lăţimea postatei (m)P ndash productivitatea zilnică a agregatului (hazi)Z ndash durata icircn zile a lucrului pe aceeaşi postată (1-2 zile)L ndash lungimea postatei (m)
(8)l = 10000122 1556 = 154m
6 Lăţimea zonei de icircntoarcere a agregatului Pentru icircntoarcerea agregatului la capetele parcelei se delimitează o facircşie de teren denumită bdquozonă de icircntoarcereldquo Delimitarea acestei zone se face icircn cazul deplasărilor icircn parcursul liniar cu buclă şi fără buclă Lăţimea zonei de icircntoarcere este dată de relaţia
50
50
icircn care
E ndash lăţimea zonei de icircntoarcereR ndash raza de icircntoarcere a agregatuluie ndash lungimea de ieşire a agregatului (adică distanţa de la centrul agregatului mijlocul osiei motoare a tractorului) pacircnă la organele active ale maşinii
(9)E = 34 + 15 = 135m
Aceasta reprezintă lungimea cu care trebuie să se deplaseze centrul agregatului pentru aducerea organelor active ale maşinii agricole pe linia de icircntoarcere a lucrului
7 Stabilirea distanţei dintre punctele de alimentare a semănătorii Distanţa dintre punctele de alimentare a semănătorii se determină icircn funcţie de metoda de deplasare a agregatului la semănat ~n cazul semănatului icircn suveică lungimea postatei este determinată icircn funcţie de capacitatea cutiei de seminţe icircn aşa fel ca alimentarea semănătorii să se facă numai la unul din capetele postatei distanţa dintre punctele de alimentare se află după formula
icircn care
D ndash distanţa dintre punctele de alimentare (m)B ndash lăţimea de lucru a agregatului (m)T ndash numărul turelor (adică nr curselor dus-icircntors) pe care le face agregatul pacircnă la golirea coşului semănătorii
(1)D = 2362 = 144m
Icircn cazul cacircnd lungimea postatei nu este determinată icircn funcţie de capacitatea cutiei de seminţe este necesar ca icircn prealabil să cunoaştem turele pe care le face agregatul pacircnă la golirea coşului semănătorii Aceasta se determină icircmpărţind lungimea drumului pe care icircl face semănătoarea pacircnă la golirea cutiei sale pe lungimea cursei de lucru dus şi icircntors ~n acest scop se foloseşte următoarea formulă
icircn care
T ndash numărul turelorQ ndash capacitatea cutiei semănătorii
(kg)Y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii cutiei (080)A ndash norma de semănat (kgha)B ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)L ndash lungimea postatei (m)
T= (1000040007) (2503621556) = 1Icircn cazul semănării icircn bdquolaturildquo sau bdquope două jumătăţi ale postateildquo distanţa dintre
punctele de alimentare se calculează după formula = 136 = 36
(semnificaţiile literelor sunt aceleaşi ca la formulele (10) şi (11)
51
51
8 Stabilirea cantităţilor de seminţe ce se pun la punctele de alimentare Cantităţile de seminţe care se pun la primul punct de alimentare se calculează după formula
= 4001 = 400kgiar cantitatea care se pune la punctele următoare este
icircn care
C ndash cantitatea de seminţe necesară alimentării agregatului (kg)Q capacitatea coşului semănătorii (kg)y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii cutieia ndash nr semănătorilor icircn agregat
(14)C1 = 400071 = 280kg
9 Stabilirea necesarului zilnic de muncitori pentru semănat şi transportat seminţele Necesarul zilnic de muncitori pentru deservirea semănătorilor variază icircn raport cu numărul de agregate folosite zilnic şi al maşinilor ce compun agregatul
10 Necesarul de mijloace de transport se stabileşte icircn funcţie de cantităţile de seminţe necesare semănătorilor la o icircncărcare timpul de golire a semănătorilor capacitatea mijloacelor de transport distanţa de transport şi timpul necesar pentru un ciclu de transport
~n primul racircnd se determină timpul icircn care se consumă cantitatea de seminţe existentă icircn cutia semănătorii folosind relaţia
icircn care
q ndash capacitatea cutiei semănătorii (kg)085 ndash coeficientul de folosire a cutiei semănătoriiB ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)V ndash viteza de lucru a agregatului (moră)N ndash norma de sămacircnţă la ha (kg)
Tgol = (10000400085) (366000250) = 063h = 38min
Numărul de mijloace de transport necesare zilnic se determină pe baza relaţiei
icircn care
Nt ndash numărul mijloacelor de transportn ndash numărul semănătorilor ce lucreazăt ndash durata unui ciclu de transport (min)Cm ndash capacitatea mijlocului de transport (kg)
Nt = (540008530) (38400) = 33 = 311 Se determină necesarul de saci pentru transportul seminţelor cunoscacircnd că
pentru uşurarea manipulării se recomandă ca un sac să aibă 40 kg
Nr saci = (512250) 40 = 375 sacizi
52
52
Centralizarea datelor
Nr crt
Specificare UMAgregatul folosit
Tractor + (SUP-29)
Tractor + SUP-21
1 Productivitatea zilnică a agregatului haschimb 12
2 Necesarul zilnic de-tractoare nr 5-semănători nr 5
3Productivitatea zilnică a tuturor agregatelor
hazi 60
4Dimensiunile solei de semănat
-lungime m 1556-lăţime m 1947-suprafaţă ha 303
5Dimensiunea parcelelor de semănat
-lungime m 1556-lăţime m 154-suprafaţă 24
6Lungimea marcatorului
-dreapta m 11-stacircnga m 26
7Norma de icircnsămacircnţare
-la 20 icircnvacircrtituri kg 3-la hectar kg 250
8Distanţa dintre punctele de alimentare cu seminţe
m 144
9Cantitatea de seminţe ce se pune la punct de alimentare
-la primul punct
kg 400
-la punctele următoare
kg 280
10 Necesarul zilnic de muncitori
-pt servirea semănătorii
nr 5
-pt transportul seminţelor
nr 3
-total nr 8
11Lăţimea facircşiei de icircntoarcere a agregatului
m 135
12Necesarul zilnic de mijl de transport
-atelaje nr-tractor+remorcă nr 3-auto-camion nr
13Necesar saci pt transportul seminţelor
nr 375
53
53
36 Evaluarea producţiei
Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţieiacestora
Evaluarea se face icircn două etape1) icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele
caracteristice de dezvoltare a plantelor2) icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite
norme standardizate~n funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfel
1) Gracircu orz (orz - 1 iunie gracircu - 15 iunie) Gracircu Boemandash se stabileşte numărul punctelor de control icircn funcţie de mărimea şi
uniformitatea parcelelor(icircn cazul parcele de pacircnă la 100 ha - 5 puncte pe suprafeţe mai mari de 100 ha - 10 puncte)
Determinările se fac cu ajutorul ramei metrice (un cadru de 1 metru patrat)Metodologie de lucrundash se numără spicele din interiorul ramei metricendash se stabileşte numărul mediu de boabe icircn spicndash se calculează producţia medie la hectar astfel
Q kgha = (360353610000) (10001000) = 4536kgha
Q kgha - producţia medie kgha Nsp - număr mediu de spice la mp (medie pe toate punctele de control) 360Nb - număr mediu de boabe icircn spice 35MMB - greutatea a 1000 boabe (grame)3610000 mp = 1 ha1000 x 1000 = 1000 grame x 1000 boabe
Exemplu
2) Porumb (1 septembrie) DKC 3511ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 28 mp (4 racircnduri x 070 x 10 m
lungime 070 (m) - distanţa dintre racircnduri)ndash se numără ştiuleţii la fiecare punct de controlndash se calculează numărul de ştiuleţi la hectar
54
54
Nstha = (30010000)(510) = 60000
Nstha - număr de ştiuleţi la hanst - numărul de ştiuleţi număraţi la toate punctele de controld - suprafaţa unui punct de control (mp)i - numărul punctelor de control
ndash se determină apoi numărul de boabe pe ştiuletendash se calculează apoi producţia medie la hectar
Q kgha = (60000588337) (10001000) = 11889 kgha
Q kgha - producţia medieNst - număr ştiuleţi la hectar 60000Nb - număr mediu de boabe pe ştiulete 588MMB - greutatea a 1000 boabe (grame) 337
Exemplu
3) Floarea soarelui (15 august)ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 28 mp (4 racircnduri x 070 x 10)ndash se numără capitulele la fiecare punct de control şi se stabileşte numărul mediu
de capitule la ha după formula
Ncpha - număr total de capitule la hancp - număr de capitule numărate la toate punctele de controld - suprafaţa unui punct de controli - numărul punctelor de control
ndash se determină numărul mediu de seminţe pe capitul(Ns)ndash se calculează producţia medie la hectar astfel
55
55
Q kgha - producţia medieNcp - număr mediu de capitule la hectarNs - număr seminţe pe capitulMMB - greutatea a 1000 seminţe icircn grame
Exemplu
4) Sfecla de zahăr (1 septembrie)ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 10 mp (3 racircnduri x 045 m x 74 m
lungime)ndash la fiecare punct de control plantele se recoltează se decoletează (tăierea
frunzelor) se curăţă de pămacircnt şi se cacircntărescndash se determină producţia medie astfel
q - cantitatea de rădăcini recoltate din punctele de control (kg)d - suprafaţa unui punct de control (mp)i - numărul punctelor de control
ndash la producţia stabilită se adaugă sporul de producţie ce se va realiza de la data evaluării la data prevăzută a se recolta (18 grziplantă)
Exemplu
5) Fructe (1 septembrie) MĂRMetoda de evaluare diferă icircn funcţie de tipul de livadă clasică sau intensivă dar
icircn mare constă icircn următoarele etapendash se stabileşte numărul de pomi pentru examinare (2 - 5 ) 480ndash se determină numărul mediu de fructe pe pom şi greutatea acestora icircn kg 30kg
167 de fructe
56
56
ndash se icircnmulţeşte numărul mediu de fructe pe pom cu numărul de pomi existenţi la ha şi se obţine astfel producţia medie la ha 16032 kgha
6) Struguri (de masă - 15 iulie de vin - 1 septembrie)ndash evaluarea se face separat la viile nobile şi la viile de hibrizindash se stabileşte numărul de butuci pe rod la ha cu relaţia
Nbha - numărul de butuci pe rod la hadr - distanţa dintre racircnduri (m)db - distanţa icircntre butuci pe racircnd (m)Ng - număr mediu de goluri (butuci neproductiviinexistenţi) la ha icircn procente
ndash se evaluează producţia de struguri pe butuc număracircndu-se toţi strugurii de pe un număr de 1 - 2 din butucii existenţi pe lot (se recomandă să se efectueze numărătoarea strugurilor pe fiecare al 10-lea butuc din 15 icircn 15 racircnduri)
Producţia de struguri pe butuc se calculează astfel
Pmb - producţia medie pe butuc (grame)Gms - greutatea medie a strugurilor (grame)Ns - numărul de struguri total găsiţi la numărătoareNba - numărul butucilor analizaţi
ndash se calculează producţia medie de struguri la ha cu formula
Pmha - producţia medie de struguri la ha (kg)Nbha - numărul de butuci pe rod la haPmb - producţia medie pe butuc (grame)
Exemplu
57
57
CAPITOLUL IV DETERMINAREA PRAGULUI DE RENTABILITATE (A PUNCTULUI CRITIC) PE CULTURI
Punctul critic marchează acea dimensiune a producţiei medii la care icircncasările din
valorificarea producţiei sunt egale cu cheltuielile totale de producţie deci acel punct al
producţiei medii la care nu se obţine profit dar nu se icircnregistrează nici pierderi
Mărimea costului de producţie şi a ratei profitului se găsesc icircntr-o stracircnsă legătură
cu raportul dintre cheltuielile de exploatare şi cantitatea de produse realizate Prin analiza
costurilor şi cheltuielilor de exploatare icircntreprinzătorul poate calcula nivelul minim de
activitate cerut de menţinerea icircn stare de funcţionare a firmei Cunoscacircnd pragul de
rentabilitate se poate proiecta volumul de vacircnzări icircn vederea obţinerii profitului scontat
De asemenea creditorii şi investitorii solicită adesea efectuarea analizei punctului
critic pentru a ajuta icircn evaluarea cacircştigurilor potenţiale ale unei afaceri şi icircn consecinţă
aceasta trebuie introdusă icircn planul de afaceri
Punctul critic se poate determina icircn două moduri şi anume fără profit programat
sau cu profit programat
Calculul punctului critic fără profit programat este exprimat printr-o relaţie
simplă
y = yי
y = Pvx
yי = Cvx + CF
Pvx = Cvx + CF
x(Pv ndash Cv) = CF
icircn care
y ndash veniturile din valorificarea producţiei (mii lei)
yי - cheltuielile totale icircnregistrate (mii lei)
Pv ndash preţul de vacircnzare unitar
x ndash producţia medie sau volumul vacircnzărilor (unităţi fizice)
Cv ndash cheltuieli variabile unitare
58
58
CF ndash costuri fixe totale
De unde x marchează acea dimensiune a producţiei la care nu se icircnregistrează nici
profit nici pierderi
Determinarea cantitativă şi reprezentarea grafică a PC la cultura Porumb
Cheltuielile variabile
NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrarii
CheltuieliCheltuieli variabilevariabile
(lei) (lei)
CheltuieliCheltuieli variabile variabile
(lei t (lei t ))
(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)
11 Incărcat transportat IC (PK) t 2881 180225 575
22 Descărcat IC (PK) t 2881 2444609 78
33 Incărcat transportat IC (N) t 10 2484545 793
44 Descărcat IC (N) t 1655 6371 02
55 Transportat apa prep sol mii l 30 599 019
66 Incărcat transportat săm t 66 599359 191
77 Recoltat porumb boabe t 530 2606662 832
88 Transportat porumb boabe t 225 1245 04
99
1010
TOTALTOTAL 9962236 31792
a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch Variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologicacopy= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)
59
59
Cheltuielile fixe
NrNr CrtCrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe
(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe
(lei ha)(lei ha)
(a)(a) (b)(b) copycopy (d)(d) (e)(e)
11 Adm Şi deservit IC (PK) ha 302 617645 2045
22 Arat 25 cm +grăpat ha 302 1140192 3775
33 Adm Şi deservit IC (N) ha 302 630389 2087
44 Erbicidat şi deservit ha 302 61155 2025
55 Discuit si preg Pat germ Ha 302 586536 1942
66 Semănat +deservit ha 302 472517 1565
77 Prăşit mecanic I ha 302 819024 2712
88 Prăit mecanic II ha 302 654182 2166
99
1010
TOTALTOTAL 5532035 18318
(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)
60
60
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura porumb - fără profit programat
Ch variabile Cv = 9962236 lei
Ch fixe totale CF = 5532035 lei
Ch fixeha CFha = 18318 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 11 leikg = 1100 leit
Producţia totală de PT= 313355 t
Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 302 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 33961599 lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 9962236 + 33961599 = 133583959 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 133583959 313355=
4263leit
Productia medie de porumb la punctul critic (X)
X= (CFha)(Pv-CVt) = 18318 ( 1100 ndash 4263 ) = 272 tha = 2720 kgha
Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 272 tha 4263 leit = 115953 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx =18318 leiha+ 115953 leiha =299133 leiha
Nivelul producţiei de 2720 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la
cultura porumb icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de
2720 la preţul de 11 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie
Depăşirea acestui nivel al producţiei (2720 ha) duce la obţinerea unui profit iar
scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi
61
61
62
PROFI
T
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
2720 kg2720 kghaha
4000
3000
1000
2000
5000
7000
6000
18318
leiha
299133
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura porumb ndash fără profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
62
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura porumb - cu profit programat
Ch variabile Cv = 9962236 lei
Ch fixe totale CF = 5532035 lei
Ch fixeha CFha = 18318 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 11 leikg = 1100 leit
Producţia totală de PT= 313355 t
Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 302 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 33961599 lei
Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)
Pr = 500000lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 9962236 + 33961599 = 133583959 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 133583959 313355=
4263leit
Profitul programat pe ha (Prha) Prha=PrS =500000302= 165562 leiha
Producţia medie de porumb la punctul critic (X)
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 18318+165562) ( 1100 - 4263 )= 517 tha
= 5170 kgha
Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 517 tha 4263 leit = 220397 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx = 18318 leiha+ 220397leiha = 403577 leiha
63
63
64
profit
suplimen
tar
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
5170 kg5170 kghaha
4000
3000
1000
2000
5000
7000
6000
18318
leiha
403577
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura porumb ndash cu profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
Profit programatProfit programat
PROFI
T
5000
64
Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura porumb
Specificare UMFara profit programat
Cu profit programat
Ch variabile Cv lei 9962236 9962236
Cheltuielile indirecte Ch ind lei 33961599 33961599
Ch variabile totale CVT lei 133583959 133583959
Ch variabile t CVt leit 4263 4263
Ch fixe totale CF lei 5532035 5532035
Ch fixe ha CFha leiha 18318 18318
Profit programat total Pr lei 500000
Profit programat ha Prha leiha 165562
X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 2720
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 5170
Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 115953 220397
Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 299133 403577
Preţ de vacircnzare t Pv leit 1100 1100
Suprafaţa cultivată S ha 302 302
65
65
DETERMINAREA CANTITATIVĂ ȘI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA gracircu
Cheltuielile variabile
NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrarii
CheltuieliCheltuieli variabilevariabile
(lei) (lei)
CheltuieliCheltuieli variabile variabile
(lei t (lei t ))
(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)
11 Incărcat transportat IC (PK) t 4605 260015 179
22 Descărcat IC (PK) t 4605 495645 341
33 Incărcat transportat săm t 666 601343 414
44 Incărcat transportat IC (N) t 10 97019 669
55 Descărcat IC (N) t 6454 24848 017
66 Transportat apa prep sol mii l 30 599 04
77 Recoltat grau t 530 2614762 1802
88 Transportat gracircu t 225 1245 09
99
1010
TOTALTOTAL 49504298 34115
a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)
66
66
Cheltuielile fixe
NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe
(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe
(lei ha)(lei ha)
(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)
11 Adm şi deservit IC (PK) ha 303 619685 2045
22 Arat 18 - 20 cm +grăpat ha 303 1025772 3385
33 Discuit si preg pat germ ha 303 588479 1942
44 Semănat +deservit ha 303 474081 1565
55 Adm şi deservit IC (N) ha 303 632476 2087
66 Adm şi deservit ha 303 613575 2025
77
88
99
1010
TOTALTOTAL 3954068 130497
(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)
67
67
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura gracircu - fără profit programat
Ch variabile Cv = 49504298 lei
Ch fixe totale CF = 3954068 lei
Ch fixeha CFha = 130497 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 09 leikg = 900 leit
Producţia totală de gracircu PT= 145107 t
Suprafata cultivată cu gracircu S = 303 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 14849866 lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 49504298 + 14849866 = 64354164 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 64354164 145107 =
4435leit
Productia medie de gracircu la punctul critic (X)
X= (CFha)(Pv-CVt) = 130497 ( 900 - 4435 ) = 286 tha
= 2860 kgha
Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 286 tha 4435 leit = 12684 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx = 130497 leiha+ 126841 leiha = 257338 leiha
Nivelul producţiei de 2860 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la
cultura de gracircu icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de
2860 la preţul de 09 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie
Depăşirea acestui nivel al producţiei (2860 ha) duce la obţinerea unui profit iar
scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi
68
68
69
PROFI
T
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
2860 kg2860 kghaha
4000
3000
1000
2000
5000
7000
6000
130497
leiha
257338
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura gracircu ndash fără profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
69
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura gracircu - cu profit programat
Ch variabile Cv = 49504298 lei
Ch fixe totale CF = 3954068 lei
Ch fixeha CFha = 130497 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 09 leikg = 900 leit
Producţia totală de gracircu PT= 145107 t
Suprafata cultivată cu gracircu S = 303 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 14849866 lei
Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)
Pr = 400000 lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 49504298 + 14849866 = 64354164 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 64354164 145107 =
4435leit
Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 400000 303 =
132013 leiha
Producţia medie de gracircu la punctul critic (X)
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 130497 + 132013 ) ( 900 - 4435 )
= 575 tha = 5750 kgha
Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 575tha 4435 leit = 255012 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx =130497 leiha+ 255012leiha = 385509 leiha
70
70
71
profit
suplimen
tar
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
5750 kg5750 kghaha
4000
3000
1000
2000
5000
7000
6000
130497
leiha
3855
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura gracircu ndash cu profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
Profit programatProfit programat
PROFI
T
5000
71
Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura gracircu
Specificare UMFara profit programat
Cu profit programat
Ch variabile Cv lei 49504298 49504298
Cheltuielile indirecte Ch ind lei 14849866 14849866
Ch variabile totale CVT lei 64354164 64354164
Ch variabile t CVt leit 4435 4435
Ch fixe totale CF lei 3954068 3954068
Ch fixe ha CFha leiha 130497 130497
Profit programat total Pr lei 400000
Profit programat ha Prha leiha 132013
X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 2860
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 5750
Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 12684 255012
Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 257338 385509
Preţ de vacircnzare t Pv leit 900 900
Suprafaţa cultivată S ha 303 303
72
72
DETERMINAREA CANTITATIVĂ ȘI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA măr
Cheltuielile variabile
NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrarii
CheltuieliCheltuieli variabilevariabile
(lei) (lei)
CheltuieliCheltuieli variabile variabile
(lei t (lei t ))
(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)
11 Incărcat transportat IC (PK) T 124 694 84
22 Descărcat IC (PK) T 124 145896 177
33 Adm şi deservit IC (PK) T 50 691 839
44 Administrat gunoi de grajd T 50 288 35
55 Săpat gropi pt plantat pomi Buc 048 281 34
66 Plantat + udat Buc 048 7488 909
77 Tăieri de forma coroanei Buc 25 25 03
88 Incărcat transportat IC (N) T 0855 1107 134
99 Adm şi deservit IC T 5 896 109
1010 Transportat apa prep sol T 3 4592 558
1111 Recoltat prune T 5 187 23
1212 Transportat prune T 8234 14327 174
TOTALTOTAL 1914066 2325
a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)
Cheltuielile fixe
73
73
NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe
(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe
(lei ha)(lei ha)
(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)
11 Arătură in livadă Ha 5 2057 4114
22 Discuit arătura Ha 5 913 1826
33 Prăşit printre racircnduri Ha 5 804 1608
44 Stropit cu insecto-fungicide Ha 5 1802 3604
55 Erbicidat şi deservit Ha 5 690 138
66
77
88
99
1010
TOTALTOTAL 6266 12532
(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)
74
74
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura măr - fără profit programat
Ch variabile Cv = 1914066 lei
Ch fixe totale CF = 6266 lei
Ch fixeha CFha = 12532 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 1 leikg =1000 leit
Producţia totală de mere PT= 8234 t
Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 5 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 673021 lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 1914066 + 673021 = 2587087 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 2587087 8234 = 3142 leit
Productia medie de mere la punctul critic (X)
X= (CFha)(Pv-CVt) = 12532 ( 1000 - 3142 ) = 19 tha
= 1900 kgha
Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 19 tha 3142 leit = 59698 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx =12532 leiha+ 59698 leiha =185018 leiha
Nivelul producţiei de 1900 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la
cultura de măr icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de
1900 la preţul de 1 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie Depăşirea
acestui nivel al producţiei (1900 ha) duce la obţinerea unui profit iar scăderea
producţiei sub acest nivel determină pierderi
75
75
76
PROFI
T
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
1900 kg1900 kghaha
4000
3000
1000
2000
5000
7000
6000
12532
leiha
185018
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura măr ndash fără profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
76
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura măr - cu profit programat
Ch variabile Cv = 1914066 lei
Ch fixe totale CF = 6266 lei
Ch fixeha CFha = 12532 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 1 leikg =1000 leit
Producţia totală de mere PT= 8234 t
Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 5 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 673021 lei
Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)
Pr = 100000 lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 1914066 + 673021 = 2587087 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 2587087 8234 = 3142 leit
Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 100000 5
= 20000 leiha
Producţia medie de mere la punctul critic (X)
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 12532 + 20000 ) (1000 - 3142 )
= 31 tha = 31000 kgha
Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 31 tha 3142 leit = 97402 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx =12532 leiha+97402 leiha = 109934 leiha
77
77
78
profit
suplimen
tar
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
31000 kg31000 kghaha
7500
5000
1000
2500
10000
15000
12500
12532
leiha
109934
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura măr ndash cu profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
Profit programatProfit programat
PROFI
T
5000
78
Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura măr
Specificare UMFara profit programat
Cu profit programat
Ch variabile Cv lei 1914066 1914066
Cheltuielile indirecte Ch ind lei 673021 673021
Ch variabile totale CVT lei 2587087 2587087
Ch variabile t CVt leit 3142 3142
Ch fixe totale CF lei 6266 6266
Ch fixe ha CFha leiha 12532 12532
Profit programat total Pr lei 100000
Profit programat ha Prha leiha 20000
X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 1900
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 31000
Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 59698 97402
Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 185018 109934
Preţ de vacircnzare t Pv leit 1000 1000
Suprafaţa cultivată S ha 5 5
79
79
CAPITOLUL VCAPITOLUL VCONCLUZII ŞI RECOMANDĂRICONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI
Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţiei acestora
Evaluarea se face icircn două etape- icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele caracteristice de dezvoltare a plantelor- icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite norme standardizate
Icircn funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfelPorumb 3133 toneGrau 1451 toneMăr 82 toneEfectuacircnd eficiența celor trei culturi icircn urma rezultatelor acestora am
observat că cultura cea mai favorabilă este porumbul urmată de cultura grăacircluiPe viitor cea mai bună cultură atat cantitativă cacirct și calitativă este cultura porumbului
80
80
Extensie aripi spate Cilindrii suplimentari Filtru aer 8rdquo cu ejector de praf Distribuitori hidraulici auxiliari cu 4 prize rapide Stabilizatori telescopici Fracircnă hidrostatică integral independentă pe toate cele 4 roţi cu discuri de fracircnare icircn baie de ulei cu dispozitiv de excludere a franelor anterioare Scaun textil CABINĂ ORIGINALĂ TESTATĂ FONIC icircncălzire şi ventilare parbriz mobil locaş radio 2 lumini de lucru faţă şi 2 lumini de lucru spate ieşire spate pentru cabluri lumini interioare Faruri anterioare pentru condus pe dreapta Aer condiționat Girofar Suport pentru contragreutăți + 8 contragreutăți față (320 kg)
Cultivator Maschio MG 300 Stabwalze 500
20
Model Latime de lucru(cm) Putere necesara(CP) Masa(kg)MG 175 175 2535 320
Dotari- cutie de viteze din fonta- reductor de viteza de 540 rotmin(rotmin rotor 260)- rolele sunt plasate intr-un fel de cusca- cat I (3 puncte de prindere)
C3 Managementul proiectului (Responsabilul legal)
1 NumeDUCEAC Prenume IONUT Funcţia ADMINISTRATOR Studiile si experienţa (relevante pentru proiect)
C V Responsabilul legal
Icircntreprinderea Funcţia avuta Perioada
SC ALBINA SA SEF BIROU 2008-2013
STUDENT In prezent
C4 Lista de achizitii si sursele de achiziţii pentru activele ce fac obiectul proiectului materiile prime pentru punerea in functiune a proiectului
Tabel C41 ndash Lista de achizitii active
Furnizor Date furnizor Produs
21
Nr Crt
Valoare estimata
(EUR)
din total valoare eligibila
a proiectului
(daca este cunoscut la momentul
depunerii cererii de finantare)
1 DEUTZ-FAHR
Specializat in producția de utilaje pentru
agricultura
COMBINA MODEL 6060
HTS 125000 7483
2 SAME
Specializat in producția de utilaje pentru
agricultura
TRACTOR MODEL
EXPLORER 3-100 40000 2394
3 GEO
Specializat in producția de utilaje pentru
agriculturaCultivator MG
175 2031 123
TOTAL167031 100
Lista de achizitii materii prime
Nr Crt
Furnizor
Date furnizor Produs
Valoare estimata
(EUR)
din total
necesar de
materii prime
(daca este cunoscut la momentul depunerii cererii de finantare)
1 SC GA PRO CO CHEMICALS SA
Are in patrimoniu fabrica de
icircngrasăminte Icircngrășaminte 1255000 5375
2 PETROM
Specializat in comercializarea combustibililor Combustibil 500000 2141
3 KWS SEMINTE SRL
Specializat in obținerea
semințelor de soiagrauporumb
etc
Semințe de grauporumbsoia etc 580000 2302
TOTAL 2335000 100
C5 Personal si instruireNU ESTE CAZUL
Tabel C51Grafic angajare personal
Nr Crt Specialitate
Număr2002 2003 2004 2005 2006 2007
TOTAL 0 0 0 0 0 0
Necesar personal
22
- 1 contabil- 3 mecanizatori- 4 muncitori sezonieri
C6 Graficul estimat al proiectului
Proiectul va fi realizabil in 12 luni de la aprobarea finantarii
Lunile I ndashIV vor face demersuri pentru un imprumut bancar și se va acorda
icircmprumutul ( 300000 E)
Lunile V ndash VIII - se va achiziționarea utilajul propriu-zis
(combinatractorulcultivatorulsemanatoarea) se vor semna contractele cu furnizorii și
se vor livra utilajele
Lunile IX ndashXII ndash testarea utilajelor si inceperea activitatii
Diagrama Gantt
Denumire activitate
IAN
FEB
MARTIE
APRILIE
MAI
IUNIE
IULIE
AUGUST
SEPT
OCT
NOI
DEC
Contractarea unui imprumut bancar pe tremen lung X X Studierea ofertelor furnizorilor de utilaje X X Contractarea furnizorilor de utilaje
X X X Livrarea utilajelor X X X X Testarea utilajelor X X X
C7 Impactul proiectului asupra dezvoltarii zonei si a mediului de afaceri
In urma contractarii imprumutului bancar si achizitionarii de utilaje
performante se va incerca practicarea unei agriculturi rationale si de durata cu recolte
23
bogate si sanatoase de secara mazare si cartof care din punct de vedere ecologic sa
corespunda normelor UE in localitatea Secuieni JudNeamt
Acest fapt va determina totodata si creșterea veniturilor la bugetul
Primariei Secuieni JudNeamt datorita taxelor și impozitelor care se plătesc și
desemeni la bugetul statului se vor plăti impozite și taxe care icircn final vor fi icircn
beneficiul cetățenilor In practicarea agriculturiiintr-un mod intensiv se va avea in
vedere respectarea normelor de mediuPentru toate categoriile de materii prime
(combustibil piese de schimb icircngrășaminte etc) se vor icircncheia contracte icircn așa fel
icircncat să fie asigurat mersul normal al activității agricole Deasemeni si producția finita
(secaramazarecartof) care se va realiza va fi livrata in icircntregime pe baza de
contracte icircncheate
D PROIECŢII FINANCIARE SI INDICATORI FINANCIARI
D1 Bazele de productie
Cu proiect
A6 Denumire utilaj (noi) Costuri Amortizare Intretinere 2Combina DEUTZ-FAHR model 6060 HTS 125000 000 2500
TRACTOR SAME MODEL EXPLORER 3-100 40000 000 800
Cultivator Maschio MG 300 Stabwalze 500 2031 000 4062
167031 000 334062
D2 Contul de profit si pierderi previzionat ( pe o perioada de 3 ani )
Proiectia contului de profit si pierdere activitate cu proiect
Nr Crt Categoria AN 1 AN 2 AN 3
Venituri din exploatare 1 Venituri din vanzarea marfurilor Mii Lei
24
Euro 2 Productia vanduta Mii Lei 47000000
0485000000 500000000
Euro 107327990
110753351 114178713
3 Variatia stocurilor Mii Lei
Euro
4 Alte venituri Mii Lei Euro 5 Venituri din exploatare ndash total Mii Lei 47000000
0485000000 500000000
Euro 107327990
110753351 114178713
Cheltuieli pentru exploatare 6 Cheltuieli materiale ndash total Mii Lei
94000000 97000000 100000000
Euro 21465598 22150670 22835743
7 Cheltuieli cu lucrari si servicii executate de terti Lei
437330 450050 500040
Euro 99868 102772 1141888 Cheltuieli cu impozite taxe si varsaminte
asimilateMii Lei
250000 300000 350000 Euro 57085 68507 79925
9 Cheltuieli cu personalul ndash total Mii Lei 347330 360050 370560 Euro 79315 82220 84620
10 Alte cheltuieli de exploatare Mii Lei
Euro
11 Cheltuieli cu amortizarile si provizioanele Mii Lei 2510000 2750000 3000000
Euro 573177 627983 68507212 Cheltuieli pentru exploatare - total Mii Lei
97544660 100860100 104220600 Euro 22275047 23032153 23799548
13 Rezultatul din exploatare Mii Lei 372455340 384139900 395779400
Euro 85052942 87721198 90379165Venituri financiare ndash total
14 Venituri financiare ndash total Mii Lei Euro
Cheltuieli financiare din care
15 Cheltuieli privind dobazile Euro
16 Altele Mii Lei
Euro
17 Cheltuieli financiare - total Mii Lei Euro
18 Rezultatul financiar al exercitiului Mii Lei
25
Euro
19 Rezultatul brut al exercitiului Mii Lei
Euro
20 Impozit pe profit Mii Lei
Euro
21 Profit net Mii Lei
Euro
D3 Fluxul de numerar previzionat ( pe o perioada de 3 ani )
Flux de numerar - previziuni Anul 1 Anul 2 Anul 3OPERATIUNEAPERIOADA
MII LEI I ACTIVITATEA DE INVESTITII SI FINANTARE 0 0 0A Total intrari de lichiditati din (A1+A2+A3)
A1 Aport la capitalul social si contul intreprinzatoruluiA2 Vanzari de active inclusiv TVA 0 0 0A3 Credite pe termen lung din care (A31 + A32) A31 Imprumut BancaA 32 Grant SAPARD 0 0 0
B Total iesiri de lichiditati prin (B1+B2+B3)B1 Achizitii de active fixe corporale inclusiv TVAB2 Achizitii de active fixe necorporale inclusiv TVAB3 Cresterea investitiilor in curs 0 0 0
C ExcedentDeficit de lichiditati (A-B) 0 0 0D1 Rambursari de Credite pe termen mediu si lung din care (D11+ D12) D11 Rate la imprumutul Banca D12 Rate la alte Credite pe termen mediu si lung 0 0 0D2 Plati de dobanzi la Credite pe termen mediu si lung din care (D21+D22) D21 La imprumutul Banca D22 La alte Credite pe termen mediu si lung 0 0 0
E Flux de lichiditati din activitatea de investitii si finantare (C-D1-D2)II ACTIVITATEA DE EXPLOATARE SI ALTE ACTIVITATI 130727
51472387 1624350
F Incasari din activitatea de exploatare inclusiv TVA ( F1)130727
51472387 1624350
F1 Vanzari varianta cu proiectG Incasari din activitatea financiaraH Credite pe termen scurt 130727
51472387 1624350
K Plati pentru activitatea de exploatare inclusiv TVA (dupa caz) din care 0 0 0
1 Cheltuieli privind marfurile
2 Cheltuieli cu materiileprime 679603 747737 807415
26
3 Cheltuieli cu materialele consumabile 43637 48000 51842
4 Cheltuieli cu energia si apa 12988 14512 15672
5 Altecheltuieli materiale 10204 10323 11144
6 Cheltuieli cu serviciile executate de terti 55609 61160 66051
7 Cheltuieli cu impozite taxe si varsaminte asimilate 12500 13740 148408 Cheltuieli cu personalul angajat 0 0 09 Cheltuieli cu asigurarile si protectia sociala 0 0 0
10 Alte cheltuieli exploatare 0 0 011 Cheltuieli cu amortizarea si provizioanele
26064 26064 260642222222111111
L Flux brut exclusiv plati pentru impozit pe profit si TVA468670 550851 631321
M Plati pentru impozite si taxe (M1 + M2)186568 219297 251573
M1 TVA de platit 68667 104661 119950
M2 Impozit pe profit 97901 114636 131623N1 Rambursari de credite pe termen scurtN2 Plati de dobanzi la credite pe termen scurtO1 DividendeP
Total plati exclusiv cele aferente exploatarii (M+N1+N2+O1)P Total plati exclusiv cele aferente exploatarii (M + N1 + N2 + O1) 186568 219297 251573Q Flux de numerar din activitatea curenta (L-P) 280102 331554 379748II FLUX DE LICHIDITATI (CASH FLOW)R Flux de lichiditati net al perioadei (Q+E) 280102 331554 379748
S Disponibil de numerar al lunii precedenteDisponibil de numerar curent (S+R) 130597 410609 742253
T 410609 742253 1122001
D4 Indicatorii financiari
Valoarea investitiei (Vi) = valoarea totala a proiectului (exprimata in lei) ndash 12900000000 lei
LEI___________________________________________________________________________Specificare AN 1 AN 2 AN 3______________________________________________________________________Veniturile din exploatare (Ve)
27
470000000 485000000 500000000
___________________________________________________________________________Cheltuieli de exploatare (Ce)
97544660 100860100 104220600
___________________________________________________________________________
Rezultatul din exploatare (Re) = Se calculeaza Re = Ve ndash Ce - minim 10 din Ve
372455340 384139900 395779400
Profitul net (Pn) = rezultatul final al exercitiului financiar (anual) din care s-a scazut impozitul pe profit
312862486 322677516 332454696
Durata de recuperare a investitiei (Dr) = indicator ce exprima durata de recuperare a investitiei (exprimat in ani)
Se calculeaza Dr= ViPn mediu sau Dr=(Vi - 5 x Pn)Pn
unde Pn mediu = profit net mediu pe orizontul de prognoza Dr ndash ESTE 145 ANI
Rentabilitatea capitalului investit (Rc) = PnVi x 100 () Pn-profit net pentru fiecare an al perioadei previzionate
145 150 154___________________________________________________________________________
Cheltuieli financiare (Cf) = NU ESTE CAZUL___________________________________________________________________________
28
Gradul de acoperire a cheltuielilor financiare (Ga) = NU ESTE CAZUL
___________________________________________________________________________Flux de numerar net la sfarsitul perioadei (FNN) = Total intrari-Total iesiri FNNgt=0 (pentru fiecare an de prognoza)
280102 331554 379748 425733466695
Valoare actualizata neta (VAN) =aringFNi(1+r)I +FN5r VANgt0 r=rata de actualizare=8
CAPITOLUL IICAPITOLUL IISTRUCTURA FONDULUI FUNCIAR ŞI IcircNTOCMIREASTRUCTURA FONDULUI FUNCIAR ŞI IcircNTOCMIREA
ASOLAMENTULUIASOLAMENTULUI
21 Mărimea şi structura categoriilor de folosinţă a terenului
Tabelul 1Mărimea şi structura categoriilor de folosinţă a terenului
Specificare Ha din total din agricol
Suprafaţa totală 620 1000 -
Teren agricol 618 9968 1000
Teren arabil
- din care irigat
610 9839 987
300 4839 4854
Păşuni naturale 2 032 032
29
Facircneţe naturale 1 016 016
Livezi 5 08 08
Vii
Teren neproductiv 2 032 X
Condiţii naturaleDescrierea zonei icircn care este amplasată exploataţia cu cel puţin următoarele elemente
a) Temperatura medie anuală 940Cb) Precipitaţii medii anuale 534 mmmpc) Tipul de sol predominant textura panta
- tipul de sol cernoziom cambic- textura grosieră- panta 7 - 150C
Favorabilitatea terenului pentru diferitele culturi
Se va face o scurtă prezentare a caracteristicilor principalelor tipuri de sol cu favorabilitatea culturilor
CernoziomurileAu proprietăti fizice hidrofizice chimice termice şi de aeraţie foarte bune Cu toate că
sunt foarte bine aprovizionate cu azot fosfor şi potasiu pe aceste soluri pentru menţinerea fertilităţii şi obţinerea de producţii mari şi constant se recomandă aplicarea de icircngrăşăminte chimice şi organice Cernoziomurile sunt indicate pentru toate folosinţele şi culturile agricole
AluvisolurilePrezinta o fertilitate relativ bună fertilitatea depinzacircnd de gradul de solificare Pe
aluvisoluri pot fi cultivate o serie largă de plante specifice condiţiilor din ţara noastră porumb floarea soarelui cartof gracircu legume viţă de vie pomi
Soluri bruneDatorită proprietăţilor fizice (textură mijlocie structură granular medie permeabilitate
pentru apă şi aer rezistenţă scăzută la lucrările mecanice) sunt favorabile creşterii şi dezvoltării plantelor Pentru producţii mari se recomandă administrarea de icircngrăşăminte chimice organice şi verzi Sunt folosite pentru culturile gracircu porumb legume pomi migdal
22 Alegerea culturilor (criteriile avute icircn vedere culturile alese)
30
Criteriile avute icircn vedere (economice tradiţie asigurarea materiilor prime pentru investiţia de la planul de afaceri etc)
Cultura m ărului Importanta culturii marului se datoreaza valorii alimentare si gustative terapeutice si
profilactice a fructelor insusirilor lor tehnologice specifice particularitatilor agrobiologice ale pomilor si valorilor economice mari
Merele constituie unul dintre componentele de baza in alimentatia moderna a omuluiMărul creşte şi se dezvoltă bine icircn toate zonele Moldovei deoarece sunt condiţii
pedoclimaterice favorabile pentru cultivarea acestei specii pomicole Importanţa acestei specii pomicole ca cultură este determinată de valoarea alimentară calităţi gustative icircnalte icircnsuşirile terapeutice şi profilactice pentru sănătatea omului particularităţilor tehnologice specifice particularităţilor agrobiologice ale pomilor şi de valoarea economică mare de producţie Cultivarea merelor este o afacere profitabilă care are următoarele avantaje
- Plantaţia de măr poate fi exploatată 20-30 de ani iar investiţia se recuperează icircn 2-3 ani- Cererea crescacircndă pe piaţa locală şi externă la produsele agricole de valoare icircnaltă- Preţ avantajos la comercializarea merelor icircn stare proaspătă- Creşterea pe piaţa internaţională a cererii pentru producţia conservată (sucul concentrat)
Ele reprezinta aproape singurul aliment gata pregatit in natura care poate fi consumat fara alte adaosuri fie in stare proaspata fie consumate ca sucuri compot dulceata cidru marmelada etc Datorita insusirilor tehnologice merele constituie o materie prima cu pondere mare in industria alimentara
Astfel din punct de vedere chimic merele contin in medie 845 apa 141 zaharuri 02 substante pectice 06 substante grase 90 UI vitamina A 002 mg vitamina B2 01mg vitamina B1 7mg vitamina C 7 mg calciu 10 mg potasiu cat si cantitati reduse de aluminiu mangan sulf cobalt si altele
Principalii consumatori de mere sunt pieţele agricole locale antreprenori care exportă fructele fabricile de conserve depozite angro şi magazine procesatorii de fructe uscate Cele mai bune preţuri pot fi obţinute icircn cazul comercializării merelor icircn stare proaspătă pentru consum curent iar cele mai mici preţuri sunt icircnregistrate la mere comercializate icircntreprinderilor de procesare
Importanta marului rezida in particularitatile lui biologice Existenta unui numar mare de soiuri cu coacere esalonata in diverse epoci si capacitatea de pastrare in stare proaspata timp indelungat a soiurilor de iarna asigura consumul de fructe proaspete aproape in tot cursul anului circa 10 luni din 12 ale unui an Avand o mare capacitate de pastrare si o buna rezistenta la manipulare fructele pot fi transportate cu usurinta la distante mari
Cultura porumbului
Porumbul ocupa locul 3 ca importanta in lume Aceasta pozitie se justifica printro serie de particularitati
-prezinta o mare capacitate de productie cu cca 50 decat celelalte cereale-are o mare plasticitate ecologica-este o planta prasitoare fiind o foarte buna premergatoare pentru majoritatea plantelor de
cultura-suporta bine monocultura-are un coeficient multiplicat de 150-400ori-semanande-se primavara mai tarziu permite esalonarea mai buna lucrarilor agricole-cultura este mecanizata
31
-recoltarea se face fara pericol de scuturare
Porumbul este utilizat icircn alimentaţia omului icircn furajarea animalelor şi ca materie primă pentru diferite industrii
Icircn alimentaţia omului porumbul se utilizează sub formă de mălai (făină) din care se prepară mămăliga sau diferite peparate de patiserie fulgi de porumb porumb zaharat conservat sub formă de boabe sau ştiuleţi pentru salate şi garnituri porumb fiert sau copt popcorn (porumb pentru floricele) Din germenii de porumb rezultaţi icircn urma măcinării boabelor prin presare se obţine un ulei alimentar de foarte bună calitate apreciat icircn alimentaţia dietetică
Icircn furajarea animalelor boabele de porumb constituie furajul concentrat de bază pentru toate speciile de animale Valoarea nutritivă a porumbului este de 117 - 130 unităţi nutritive la 1 kg boabe
Planta icircntreagă recoltată şi tocată icircn faza de maturitate icircn lapte-ceară se utilizează pentru obţinerea de siloz care este utilizat pe scară largă icircn hrana vacilor de lapte De asemenea planta icircntreagă se poate utiliza ca masă verde
Tulpinile de porumb (cocenii) rezultate după recoltarea boabelor se pot utiliza ca furaj Ciocălăii măcinaţi pot fi utilizaţi icircn hrana rumegătoarelor Boabele de porumb se utilizează ca materie primă pentru obţinerea de amidon glucoză
dextrină izoglucoză (icircndulcitor lichid) whisky etc Boabele de porumb se utilizează pe scară largă pentru obţinerea de biocombustibil (etanol) după cum planta icircntreagă verde se poate utiliza pentru obţinerea de biocombustibil (metanol etanol)
Tulpinile de porumb se pot utiliza icircn industria celulozei şi la fabricarea panourilor aglomerate
Din ciocălăi se poate obţine furfurol sau pot fi folosiţi drept combustibil De asemenea icircn gospodăriile tradiţionale tulpinile de porumb se utilizează drept combustibil
Pănuşile se utilizează pentru diferite icircmpletituri tradiţionale Mătasea porumbului (stigmatele florilor femele) poate fi utilizată icircn scop medicinal iar
polenul de porumb este colectat cu uşurinţă de către albinele melifere (plantă poleniferă)
Cultura gracircului
Gracircul este una dintre cele mai importante cereale si planta care ocupa pe glob cele mai mari suprafete Boabele de grau au continut ridicat in hidrati de carbon si substante proteice Miere de grau este materie prima pentru paine si produse de panificatie aliment de baza pentru 35-40 din populatia globuluiGraul se mai utilizeaza si in prelucrari industriale (alcool amidon dextrina glucoza) si furaj in hrana animalelorTaratele sunt un nutret concentrat bogat in proteine hidrati de carbon si substante minerale Paiele se utilizeaza in industria celulozei si in hrana animale
Gracircul este cea mai importantă plantă cultivată din care se obţine icircn principal pacircine aliment de bază pentru cca 40 din populaţia globului Prin măcinare din boabele de gracircu se obţine făina care este utilizată pentru prepararea de diferite produse de panificaţie şi patiserie
32
fabricarea de paste făinoase etc Boabele de gracircu intră icircn alcătuirea amestecurilor de cereale prentru micul dejun
Boabele de gracircu se utilizează icircn hrana animalelor ca atare sau măcinate De asemenea icircn furajarea animalelor se utilizează şi tăracircţa rezultată ca subprodus icircn urma procesului de măcinare aceasta fiind bogată icircn proteine lipide şi săruri minerale
Boabele de gracircu servesc ca materie primă icircn diferite industrii pentru obţinerea de amidon gluten spirt băuturi spirtoase (vodcă wisky) bere biocarburburant (bioethanol)
Paiele au utilizări multiple precum materie primă icircn industria celulozei şi hacircrtiei aşternut pentru animale furaj grosier icircngrăşămacircnt organic prin icircncorporare icircn sol după recoltare sau prin compostare producerea de energie termină prin arderea icircn arzătoare cu recuperare de căldură
Germenii de gracircu rezultaţi icircn urma procesului de măcinare sunt utilizaţi icircn hrana omului ca produse energizante (germeni consumaţi cu lapte sau miere de albine) ca adaus icircn diferite produse de panificaţie sau pentru obţinerea de ulei foarte apreciat icircn industria cosmetică
Aluatul conservat prin refrigerare şi aluatul modelat (de exemplu blaturi pentru pizza) icircncepe să fie din ce icircn ce mai apreciat pe piaţă
Gracircul romacircnesc este un gracircu de foarte bună calitate pentru panificaţie care poate fi valorificat atacirct pentru consumul intern cacirct şi la export pentru consum european şi icircn afara Europei
Gracircul ecologic este unul dintre produsele ecologice cele mai bine cotate şi cerute pe piaţa mondială
Cultura gracircului oferă următoarele avantaje - boabele au un conţinut ridicat icircn glucide şi proteine corespunzător cerinţelor organismului uman - boabele au o bună conservabilitate pe perioade mari de timp - boabele se transportă cu uşurinţă pe distanţe mari - boabele de gracircu au diferite alternative de valorificare - boabele de gracircu reprezintă o importantă sursă de schimburi comerciale pe piaţa mondială - gracircul se poate cultiva icircn diferite condiţii pedoclimatice asiguracircnd producţii satisfăcătoare peste tot unde se cultivă - tehnologia de cultivare este complet mecanizată şi bine pusă la punct fără probleme deosebite - gracircul este o foarte bună premergătoare pentru majoritatea plantelor de cultură - după soiurile timpurii de gracircu pot fi semănate culturi succesive mai ales dacă sunt condiţii de irigare
Alegerea soiurilor şi hibrizilor (criteriile avute icircn vedere soiurile şi hibrizi aleşi pentru fiecare cultură)
-criteriile avute icircn vedere ndashproducţie rezistenţe specifice conţinut de principii nutritive etc
-soiurile şi hibrizi aleşi pentru fiecare cultură + prezentarea listei cu soiuri pentru 2012 la culturile alese şi descrierea soiului respectiv
MĂRUL - SOIURI
33
Icircn funcţie de epoca de coacere a fructelor merele se icircmpart icircn (a) soiuri de varăMelba Red melba Şafran de vară Papirovka Mantet Quinte Akane Plat August (b) soiuri de toamnă Prima Slava Peremojţiam James Grive Red Calvil de Zăpadă Spartan Focuşor Codrene Coredana Reglndis etc (c) soiuri de iarnă Idared Speranţa Banana de iarnăWellspur Goldspur Golden Delicious Jonathan Jonared Yellowspur Renet Simerenco Coredar Wagener etc
Antreprenorul trebuie să elaboreze proiect de plantare a livezii la icircntreprinderileautorizate şi materialul săditor trebuie să fie procurat de la pepinierele licenţiate cu actelenecesare pentru posibilitatea de beneficiere de subvenţii Cele mai de perspectivă soiuri de mere şi cu o cere sporită pe piaţă sunt Golden DeliciousRed Delicious Jonathan Idared Fugi Granny Smith Gala Melrose Ionagold Elstar precum şisoiurile genetic rezistente la boli şi dăunători aşa ca Florina Prima Coredana CoredarGeneros Pionier
Piaţa Romacircniei la merele proaspete este reprezentată prin 50 la sută din soiuri colorate (complet roşu sau parţial) şi 50 la sută pentru soiurile necolorate (gal-bene şi verzi) Cele mai populare soiuri colorate sunt Jonathan şi Idared urmate de Jonagold Gala Gloster etc iar dintre cele necolorate predomină soiul Golden Delicious Soiurile Granny Smith şi Mutsu icircnregistrează vacircnzări modeste Dintre soiurile locale icircn supermarket-uri se comercializează Glorios şi Florina icircnsă icircn can-tităţi foarte mici Fructele de obicei sunt icircmpărţite icircn trei categorii mici (sub 70 mm) medii (70-90 mm) şi mari (peste 90 mm)
PORUMB ndash SOIURI
Porumbul face parte din familia Gramineae subfamilia Panicoideae tribul Maydeae genul Zea Genul Zea cuprinde 3 specii - Zea mexicana (Schrad) Recv et Mangel (sin Euchlaena mexicana) ndash teosinte1 anual - Zea perennis (Hitsch) Recv et Mangel (sin Euchlaena perennis) ndash teosinte peren - Zea mays L ndash porumbul cultivat
Porumbul cultivat cuprinde mai multe convarietăţi (grupe de varietăţi) cele mai importante fiind următoarele - Zea mays conv dentiformis Koumlrn (sin Zea mays conv indentata Sturt) denumit porumbul dinte de cal Se caracterizează prin boabele mari prismatice cu partea sticloasă (cornoasă) a endospemului dispusă pe părţile laterale ale bobului iar partea făinoasă (amidonoasă) dispusă icircn partea centrală şi superioară a bobului (fig 19) Prin uscare endospemul făinos icircşi reduce volumul se contractă şi determină apariţia unei depresiuni icircn partea superioară a bobului sub forma mişunei dintelui de cal de unde denumirea acestei convarietăţi de bdquoporumb dinte de calrdquo La această convarietate au fost creaţi primii hibrizi de porumb iar icircn prezent această convarietate are cea mai margă răspacircndire icircn lume Majoritatea hibrizilor de porumb aparţin acestei convarietăţi La noi icircn ţară primii hibrizi care au fost icircntroduşi icircn cultură aparţin acestei convarietăţi şi au fost aduşi din SUA de unde şi denumirea de bdquoporumb americanrdquo - Zea mays conv indurata (Sturt) Bailey denumit porumbul cu bobul tare porumbul sticlos Se caracterizează prin boabe rotunjite icircn partea superioară netede lucioase dure la spargere de unde vine denumirea de bdquoporumb tarerdquo Partea sticloasă a endospermului este dispusă la exteriorul bobului de jur-icircmprejurul acestuia iar partea făinoasă este dispusă icircn partea centrală a bobului uneori ajungacircnd pacircnă icircn partea superioară a bobului situaţie cacircnd determină apariţia
34
unei uşoare mişune (fig 20) Din această convarietate au făcut parte vechile populaţii şi soiuri romacircneşti de unde şi denumirea de bdquoporumb romacircnescrdquo - Zea mays conv aorista Grebensc denumit porumbul semisticlos Prezintă caracteristici intermediare icircntre convarietăţile dentiformis şi indurata Bobul este rotunjit mat icircn partea superioară şi uneori prezintă o uşoară adacircncitură - Zea mays conv everta Sturt (sin Zea mays conv microsperma Koumlrn) denumit porumb de floricele Se caracterizează prin plante cu o talie mai mică care au capacitatea de a forma mai mulţi ştiuleţi pe plantă Boabele sunt mici (MMB = 40-100 g) cu vacircrful rotunjit sau ascuţit Endospermul este aproape icircn icircntregime sticlos cu excepţia unei mici porţiuni icircn jurul embrionului care este amidonoasă Prin icircncălzire apa din grăunciorii de amidon din endospermul făinos se transformă icircn vapori care exercită o presiune asupra tegumentului pacircnă cacircnd determină spargerea acestuia moment icircn care conţinutul bobului se revarsă (boabele expandează) mărindu-şi volumul de 15-20 de ori formacircnd o masă albă-spongioasă respectiv aşa-numitele floricele
RUSTICA a castigat o pozitie de lider pe piata de porumb precoce din Europa de Nord si poseda o gama larga de seminte adecvata pentru toate pietele lumii HIBRIZI FOARTE PRECOCIBarbados - excelent pentru boabe si silozEarly Star - precoce si productivEnergy Star - foarte buna valoare alimentaraComera - performanta inalta HIBRIZI PRECOCIBatz - vigurosEurostar - lider in EuropaGalaStar - porumb pe care il veti adoraInagua - bun pentru boabe si siloz
GRAcircU ndash SOIURI
Cercetătorii de la Institutul de Cercetare - Dezvoltare Agricolă Fundulea au creat soiuri de grau productive si rezistente la secetaBOEMA soi de gracircu de toamnă extrem de productiv şi cu indici de calitate ridicaţi pentru panificaţie adaptat condiţiilor climatice din zona de cacircmpie din sudul ţării şi Moldova este un soi foarte precoce mai timpuriu la icircnspicat cu 1-3 zile faţă de soiul Flamura 85 talia plantei de 77-90 cm rezistent la iernare şi cădere arşiţă şi secetă rugina galbenă rezistenţă mijlocie la rugina brună şi făinare are calitate bună de morărit şi panificaţie
GRUIA este un soi de toamnă care a dat rezultate foarte bune icircn Oltenia şi Dobrogea este mai timpuriu cu 4 zile faţă de soiul Fundulea 4 talie de 76 cm se remarcă printr-o rezistenţă bună la iernare la cădere dar şi la rasele actuale de rugina galbenă
35
superior multor soiuri ca rezistenţă la făinare rugină brună şi septorioza frunzelor calitatea de panificaţie a soiului Gruia este apropiată de cea a soiului Dropia faţă de care tinde să aibă un gluten mai tenace soiul se evidenţiază printr-o productivitate ridicată icircn medie cu 9-12 mai mare faţă de soiurile martor sporul de producţie fiind mai mare icircn condiţii de secetă in pofida taliei sale scurte soiul se comportă foarte bine icircn condiţii de deficit hidric Gracircul aparţine genului Triticum familia Gramineae (Poaceae) Genul Triticum cuprinde un număr mare de specii de gracircu forme sălbatice şi cultivate clasificate diferit de-a lungul timpului
Pentru ţara noastră prezintă importanţă 2 specii şi anume Triticum durum Desf şi Triticum aestivum L Triticum durum Desf (fig 16) are tulpina plină icircn interior pe toată lungimea sau cel puţin icircn partea superioară Spicul este aristat cu ariste lungi comparativ cu lungimea spicului şi orientate paralel Boabele au aspect sticlos la maturitate şi sunt conice la capet Triticum aestivum L (fig 17) are tulpina goală icircn interior pe toată lungimea Spicul este nearistat sau aristat cu ariste mai scurte comparativ cu lungimea spicului şi orintate divergent Boabele sunt ovoidale sau alungit-ovoidale prevăzute cu un smoc de perişori la capătul superior Endospermul este făinos semisticlos sau sticlos
Gracircul comun reprezintă specia cea mai importantă care pe plan mondial reprezintă cca 90 din suprafaţa cultivată cu gracircu şi cea mai mare partea a suprafeţei cultivată cu gracircu din ţara noastră Gracircul comun are forme de toamnă şi de primăvară aproape icircntreaga suprafaţă din ţara noastră fiind cultivată cu gracircu de toamnă (gracircul de primăvară ocupă suprafeţe foarte mici nesemnificative)
Soiurile de gracircu cultivate icircn Romacircnia sunt icircn marea lor majoritate soiuri romacircneşti create la Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Fundulea sau icircn reţeaua de Staţiuni de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Aceste soiuri se caracterizează prin potenţial de producţie ridicat (9-10 tha) o bună rezistenţă la cădere ger iernare secetă şi boli o bună calitate şi stabilitate a recoltelor
23 Intocmirea asolamentului
Specificare HaSuprafaţa totală a terenului arabil 610Suprafaţa medie a solei (3 sole) 2033
Tabelul 2Schema rotaţiei culturilor
SOLAANUL 2012 2013 2014I măr măr mărII gracircu porumb gracircuIII porumb gracircu porumb
36
37
CAPITOLUL IIICAPITOLUL IIIORGANIZAREA PROCESULUI DE PRODUCŢIE AGRICOLĂORGANIZAREA PROCESULUI DE PRODUCŢIE AGRICOLĂ
31 Proiectarea producţiilor medii prin metoda bonităriiterenurilor agricole
Tabelul 3
Date iniţiale
Cultura Tipul de solSuprafaţa - ha (Si)
Nota de bonitare pentru
condiţiile ecologice (Pi)
Corecţia pt distanţă şi
felul drumului (k)
Coeficient de
potenţare (c)
Producţia medie
realizată
MărGracircuPorumb
Cernoziom 5 75 015 11 15000Cernoziom 303 80 018 12 4000Cernoziom 302 85 019 13 8000
TOTAL 610
2) Notele totale de bonitare pentru condiţiile ecologice (Ni)
MĂR ndash 575 = 375Ni = Si x Pi GRAcircU ndash 30380 = 24240
PORUMB ndash 30285 = 25670TOTAL = 50285
3) Nota medie ponderată de bonitare
50285 610 = 8243
1) Producţia ce revine pe un punct al notei medii ponderate de bonitare
P măr = 515000 375 = 200P gracircu = 3034000 24240 = 50
P porumb = 3028000 25670 = 9411
6) Corecţia totală icircn funcţie de distanţă şi drumuri Ct = S x kMĂR ndash 5015 = 075
Suprafaţă x coeficient corecţie GRAcircU ndash 303018 = 5454PORUMB ndash 302019 = 5738
TOTAL = 11267
38
7) Nota de bonitare recalculată (Nbr)
MĂR ndash 375-075 = 37425Nbr = Nota totală de bonitare ndash Corecţia GRAcircU ndash 24240-5454 = 2418546
PORUMB ndash
25670-5738 = 2561262
8) Notele totale de bonitare potenţate (Ntp)
MĂR ndash 3742511=4117
Ntp =Nota de bonitare recalculată (Nbr)
xCoeficient
de potenţare
GRAcircU ndash241854612=290225
PORUMB ndash
256126213=332964
9) Producţia totală pe cultură pentru fiecare unitate de sol (Pt)
MĂR ndash 4117200= 82340
Pt =Nota totală de
bonitare potenţată (Ntp)
x
Producţia ce revine pe un punct de
bonitare P(kgpunct)
GRAcircU ndash
29022550= 1451125
PORUMB ndash
3329649411=31335242
TOTAL= 4666989
10) Producţia medie la hectar Pmc1
Pm măr = Producţia totală Suprafaţa totală = 823405=16468
Rezultatele pentru celelalte culturi
Pmedie gracircu = 1451125303= 4789
Pmedie porumb =31335242302= 10376
39
32 STABILIREA CANTITĂŢILOR DE IcircNGRĂŞĂMINTE PE CULTURI
Calculul dozelor de icircngrăşăminte s-a efectuat ţinacircndu-se cont atacirct de
producţiile medii cacirct şi de existentul de suprafaţă activă din sol S-au luat icircn
considerare şi pierderile rezultate prin levigare
Icircn tabelul 4 este prezentat calculul dozelor de icircngrăşăminte chimice la ha
separat pentru cele 3 culturi icircn parte
Tabelul 4
Calculul dozelor de icircngrăşăminte chimice
Nr Crt
SPECIFICARE UM
CULTURA
GRAcircU PORUMB MĂRN P K N P K N P K
1 Producţie medie Kgha 4789 10376 16468
2 Consum specific Kg sat
23 11 20 20 21 20 5 3 6
3 Sa de administrat
Kg 11014
5268 9578
20752
2179 20752 8234 494 988
4 Sa icircn sol Kg 45 31 60 40 35 30 30 20 355 Diferenţa de
admKg sa
6514 2168 3578
16752
1829 17752 5234 294 638
6 Pierderi prin levigare
13 5 7 13 5 7 13 5 7
7 Cant pierdută prin levigare
Kg sa
847 108 25 2177
914 1242 68 147 446
8 Total sa de administrat
Kg 7361 2276 3828
18929
19204 18994 5914 3087 6826
9 Tipul de icircngrăşămacircnt
NO4NO3
Super P c
Sare potasică
NO4NO3
Super P c
Sare potasică
N P2O5 K20
10 Conţinutul icircn sa a icircngr
Kgt 345 40 40 345 40 40 345 40 40
11 Doza de icircngr de administrat
Kg 213 57 96 549 480 475 171 77 171
40
33 PLANUL DE CULTURĂ
Planul de cultură cuprinde structura culturilor dimensiunile fiecăreia
producţiile medii şi totale (tabelul 5)
Tabelul 5
Icircntocmirea planului de cultură
Cultura Suprafaţa (ha)
Producţii medii (kgha)
Producţia totală (t)
Preţ livrare (leikg)
Măr 5 16468 8234 2Gracircu 303 4789 1451 08
Porumb 302 10376 313355 1
34 FUNDAMENTAREA FIŞELOR TEHNOLOGICE PE CULTURI
Icircn vederea organizării proceselor de muncă şi de producţie icircn etapa pregătitoare se
icircntocmesc fişele tehnologice pe culturi Informaţiile cuprinse icircn fişele tehnologice servesc icircn
acelaşi timp la stabilirea tehnologiilor stabilirea destinaţiei producţiei determinarea volumului
lucrărilor mecanice şi manuale necesarul de forţă de muncă cantităţile de materiale şi mijloacele
financiare necesare pentru aprovizionare
DATELE NECESARE
1 Culturile incluse icircn planul de producţie al firmei
2 Suprafaţa ocupată de fiecare cultură icircn parte
3 Culturile premergătoare
4 Producţia medie şi totală a fiecărei culturi
5 Lucrările tehnologice icircn ordinea cronologică a executărilor
6 Perioada de executare şi data lucrării
7 Mijloacele cu care se execută lucrarea
8 Tarifele de plată pentru lucrările mecanice
9 Tarifele de plată pentru lucrările manuale pe categorii
10 Cuantumul taxelor pentru CAS şomaj risc asigurare
11 Amortismentul specific
12 Materialele necesare procesului tehnologic consumul normat pe UM preţul unitar şi cota
pentru cheltuielile de aprovizionare
41
13 Cota de cheltuieli indirecte (comune şi generale)
MODUL DE LUCRU
1 Se icircnscriu icircn fişă datele privind suprafaţa şi producţia medie Producţia medie se planifică
icircn raport cu fertilitatea solului şi cantitatea de icircngrăşămacircnt aplicată
2 Se icircnscriu lucrările tehnologice icircn ordinea executării lor precizacircndu-se toată perioada
optimă de execuţie şi durata fiecărei lucrări
3 Pentru fiecare icircn parte se determină volumul lucrărilor sumele necesare şi materiale
4 La lucrările manuale icircn raport cu volumul lucrării se calculează numărul de zile om iar
fondul de salarii rezultă icircnmulţind numărul de zile om necesar pentru evaluarea lucrării cu
tariful pe ziom corespunzător
5 Taxele asupra fondului de salarii se calculează aplicacircnd cota icircn proporţie de 30 pentru
CAS 5 pentru fondul de şomaj 1 pentru risc şi asigurare impozit 15 asupra sumei
care reprezintă fondul de salarii
6 Amortismentul specific se determină icircn raport cu valoarea de inventar a mijlocului fix
folosit exclusiv la cultura respectivă şi durata de folosire
7 Cota de cheltuieli pentru aprovizionare se calculează o cotă parte din valoarea
materialului folosit
8 Din icircnsumarea pentru lucrările mecanice lucrările manuale taxe asupra valorilor
materialelor se obţin cheltuielile de producţie
9 La cheltuielile directe se aplică cota de cheltuieli comune şi prin icircnsumarea lor se
determină cheltuielile de producţie
10 După fiecare trimestru se fac totalurile
11 Se calculează indicatorii cheltuieli de producţie la hectar şi costul la tona de produs
42
44
45
46
47
35 Organizarea lucrării de semănat la cultura gracircului
Semănatul este una dintre cele mai importante lucrări agricole de care depinde icircn ultimă instanţă obţinerea de producţii ridicate Suprafeţele icircntinse ocupate de culturi precum şi termenele restracircnse icircn care trebuie executat fac ca procesul de muncă al semănatului să ocupe un loc important icircn activitatea de producţie a exploataţiilor agricole
Etapele organizării lucrărilor de semănat cereale păioase sunt următoarele1 se stabileşte componenţa agregatului de semănat potrivit condiţiilor existente
(tractor plus semănătoare SUP-29 sau SUP-21)2 Se determină necesarul de agregate pentru terminarea semănatului icircn termen
optim folosind formula
icircn care
N ndash numărul de agregate pentru terminarea lucrării icircn timpul propusS ndash suprafaţa de icircnsămacircnţatn ndash numărul de zile icircn care trebuie terminată lucrareaP ndash randamentul zilnic al maşinii
(1)N = 303(512) = 5 agregate
Aşadar icircn prealabil trebuie cunoscut randamentul zilnic al agregatului de semănat folosit Aceasta se calculează după formula
icircn
care
P ndash randamentul zilnic al agregatului (ha)B ndash lăţimea de lucru a agregatului icircn lucru (m)V ndash viteza de deplasare a agregatului
icircn lucru (moră)t ndash durata zilei de lucru (ore)H ndash coeficientul de folosire a timpului de lucru (070-080)
(2)P = 366000807 10000 = 12 ha
3 Stabilirea lungimii marcatoarelor semănătoriiLungimea marcatoarelor adică distanţa la care trebuie aşezată piesa activă a marcatorului faţă de ultimul brăzdar se stabileşte icircn funcţie de
lăţimea de lucru a semănătorii (B) distanţa icircntre două brăzdare (b) distanţa icircntre roţile din faţă sau marginile exterioare ale şenilelor
tractorului (c)
= 11
= = 26
49
49
Cacircnd tractorul poate urmări urma lăsată de marcator atacirct cu roata din dreapta cacirct şi cu roata din stacircnga lungimea celor două marcatoare este egală şi este dată de relaţia
4 Stabilirea debitului semănătorii icircn funcţie de norma de sămacircnţă la hectar La icircnceputul lucrării trebuie icircntotdeauna să se verifice corectitudinea reglării debitului la icircnsămacircnţare Această verificare se face după formula
icircn
care
G ndash cantitatea de sămacircnţă cursă din semănătoare la un număr stabilit de icircnvacircrtiri a roţii semănătoriiA ndash norma de semănat la un ha (kg)d ndash lungimea roţii semănătorii (m)B ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)O ndash nr de icircnvacircrtituri a roţii semănătorii
(6)G= 2501743620 10000 = 313
5 Stabilirea dimensiunilor postatelor la semănat Lungimea maximă a postatelor la semănat este icircn funcţie de capacitatea cutiei semănătorii Pentru a uşura organizarea transportului de seminţe este indicat ca alimentarea semănătorii cu seminţe să se execute la un singur capăt a postatei ~n acest caz lungimea maximă a postatei se calculează după formula
icircn
care
L ndash lungimea maximă a postatei (m)Q ndash capacitatea coşului de alimentare
a semănătorii (kg)Y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii coşului de alimentare a semănătorii (icircn medie 070-080)A ndash norma de semănat (kgha)B ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)
(7)L = (051000040007) (25036) = 1556m
Icircn ce priveşte lăţimea postatei aceasta se determină icircn funcţie de lăţimea totală a parcelei de icircnsămacircnţat şi de metoda de deplasare a agregatului Ea se calculează aşa icircncacirct să asigure de lucru agregatului pentru 1-2 zile de lucru
Lăţimea postatei la semănatul icircn suveică se calculează după formula
icircn care
l ndash lăţimea postatei (m)P ndash productivitatea zilnică a agregatului (hazi)Z ndash durata icircn zile a lucrului pe aceeaşi postată (1-2 zile)L ndash lungimea postatei (m)
(8)l = 10000122 1556 = 154m
6 Lăţimea zonei de icircntoarcere a agregatului Pentru icircntoarcerea agregatului la capetele parcelei se delimitează o facircşie de teren denumită bdquozonă de icircntoarcereldquo Delimitarea acestei zone se face icircn cazul deplasărilor icircn parcursul liniar cu buclă şi fără buclă Lăţimea zonei de icircntoarcere este dată de relaţia
50
50
icircn care
E ndash lăţimea zonei de icircntoarcereR ndash raza de icircntoarcere a agregatuluie ndash lungimea de ieşire a agregatului (adică distanţa de la centrul agregatului mijlocul osiei motoare a tractorului) pacircnă la organele active ale maşinii
(9)E = 34 + 15 = 135m
Aceasta reprezintă lungimea cu care trebuie să se deplaseze centrul agregatului pentru aducerea organelor active ale maşinii agricole pe linia de icircntoarcere a lucrului
7 Stabilirea distanţei dintre punctele de alimentare a semănătorii Distanţa dintre punctele de alimentare a semănătorii se determină icircn funcţie de metoda de deplasare a agregatului la semănat ~n cazul semănatului icircn suveică lungimea postatei este determinată icircn funcţie de capacitatea cutiei de seminţe icircn aşa fel ca alimentarea semănătorii să se facă numai la unul din capetele postatei distanţa dintre punctele de alimentare se află după formula
icircn care
D ndash distanţa dintre punctele de alimentare (m)B ndash lăţimea de lucru a agregatului (m)T ndash numărul turelor (adică nr curselor dus-icircntors) pe care le face agregatul pacircnă la golirea coşului semănătorii
(1)D = 2362 = 144m
Icircn cazul cacircnd lungimea postatei nu este determinată icircn funcţie de capacitatea cutiei de seminţe este necesar ca icircn prealabil să cunoaştem turele pe care le face agregatul pacircnă la golirea coşului semănătorii Aceasta se determină icircmpărţind lungimea drumului pe care icircl face semănătoarea pacircnă la golirea cutiei sale pe lungimea cursei de lucru dus şi icircntors ~n acest scop se foloseşte următoarea formulă
icircn care
T ndash numărul turelorQ ndash capacitatea cutiei semănătorii
(kg)Y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii cutiei (080)A ndash norma de semănat (kgha)B ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)L ndash lungimea postatei (m)
T= (1000040007) (2503621556) = 1Icircn cazul semănării icircn bdquolaturildquo sau bdquope două jumătăţi ale postateildquo distanţa dintre
punctele de alimentare se calculează după formula = 136 = 36
(semnificaţiile literelor sunt aceleaşi ca la formulele (10) şi (11)
51
51
8 Stabilirea cantităţilor de seminţe ce se pun la punctele de alimentare Cantităţile de seminţe care se pun la primul punct de alimentare se calculează după formula
= 4001 = 400kgiar cantitatea care se pune la punctele următoare este
icircn care
C ndash cantitatea de seminţe necesară alimentării agregatului (kg)Q capacitatea coşului semănătorii (kg)y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii cutieia ndash nr semănătorilor icircn agregat
(14)C1 = 400071 = 280kg
9 Stabilirea necesarului zilnic de muncitori pentru semănat şi transportat seminţele Necesarul zilnic de muncitori pentru deservirea semănătorilor variază icircn raport cu numărul de agregate folosite zilnic şi al maşinilor ce compun agregatul
10 Necesarul de mijloace de transport se stabileşte icircn funcţie de cantităţile de seminţe necesare semănătorilor la o icircncărcare timpul de golire a semănătorilor capacitatea mijloacelor de transport distanţa de transport şi timpul necesar pentru un ciclu de transport
~n primul racircnd se determină timpul icircn care se consumă cantitatea de seminţe existentă icircn cutia semănătorii folosind relaţia
icircn care
q ndash capacitatea cutiei semănătorii (kg)085 ndash coeficientul de folosire a cutiei semănătoriiB ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)V ndash viteza de lucru a agregatului (moră)N ndash norma de sămacircnţă la ha (kg)
Tgol = (10000400085) (366000250) = 063h = 38min
Numărul de mijloace de transport necesare zilnic se determină pe baza relaţiei
icircn care
Nt ndash numărul mijloacelor de transportn ndash numărul semănătorilor ce lucreazăt ndash durata unui ciclu de transport (min)Cm ndash capacitatea mijlocului de transport (kg)
Nt = (540008530) (38400) = 33 = 311 Se determină necesarul de saci pentru transportul seminţelor cunoscacircnd că
pentru uşurarea manipulării se recomandă ca un sac să aibă 40 kg
Nr saci = (512250) 40 = 375 sacizi
52
52
Centralizarea datelor
Nr crt
Specificare UMAgregatul folosit
Tractor + (SUP-29)
Tractor + SUP-21
1 Productivitatea zilnică a agregatului haschimb 12
2 Necesarul zilnic de-tractoare nr 5-semănători nr 5
3Productivitatea zilnică a tuturor agregatelor
hazi 60
4Dimensiunile solei de semănat
-lungime m 1556-lăţime m 1947-suprafaţă ha 303
5Dimensiunea parcelelor de semănat
-lungime m 1556-lăţime m 154-suprafaţă 24
6Lungimea marcatorului
-dreapta m 11-stacircnga m 26
7Norma de icircnsămacircnţare
-la 20 icircnvacircrtituri kg 3-la hectar kg 250
8Distanţa dintre punctele de alimentare cu seminţe
m 144
9Cantitatea de seminţe ce se pune la punct de alimentare
-la primul punct
kg 400
-la punctele următoare
kg 280
10 Necesarul zilnic de muncitori
-pt servirea semănătorii
nr 5
-pt transportul seminţelor
nr 3
-total nr 8
11Lăţimea facircşiei de icircntoarcere a agregatului
m 135
12Necesarul zilnic de mijl de transport
-atelaje nr-tractor+remorcă nr 3-auto-camion nr
13Necesar saci pt transportul seminţelor
nr 375
53
53
36 Evaluarea producţiei
Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţieiacestora
Evaluarea se face icircn două etape1) icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele
caracteristice de dezvoltare a plantelor2) icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite
norme standardizate~n funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfel
1) Gracircu orz (orz - 1 iunie gracircu - 15 iunie) Gracircu Boemandash se stabileşte numărul punctelor de control icircn funcţie de mărimea şi
uniformitatea parcelelor(icircn cazul parcele de pacircnă la 100 ha - 5 puncte pe suprafeţe mai mari de 100 ha - 10 puncte)
Determinările se fac cu ajutorul ramei metrice (un cadru de 1 metru patrat)Metodologie de lucrundash se numără spicele din interiorul ramei metricendash se stabileşte numărul mediu de boabe icircn spicndash se calculează producţia medie la hectar astfel
Q kgha = (360353610000) (10001000) = 4536kgha
Q kgha - producţia medie kgha Nsp - număr mediu de spice la mp (medie pe toate punctele de control) 360Nb - număr mediu de boabe icircn spice 35MMB - greutatea a 1000 boabe (grame)3610000 mp = 1 ha1000 x 1000 = 1000 grame x 1000 boabe
Exemplu
2) Porumb (1 septembrie) DKC 3511ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 28 mp (4 racircnduri x 070 x 10 m
lungime 070 (m) - distanţa dintre racircnduri)ndash se numără ştiuleţii la fiecare punct de controlndash se calculează numărul de ştiuleţi la hectar
54
54
Nstha = (30010000)(510) = 60000
Nstha - număr de ştiuleţi la hanst - numărul de ştiuleţi număraţi la toate punctele de controld - suprafaţa unui punct de control (mp)i - numărul punctelor de control
ndash se determină apoi numărul de boabe pe ştiuletendash se calculează apoi producţia medie la hectar
Q kgha = (60000588337) (10001000) = 11889 kgha
Q kgha - producţia medieNst - număr ştiuleţi la hectar 60000Nb - număr mediu de boabe pe ştiulete 588MMB - greutatea a 1000 boabe (grame) 337
Exemplu
3) Floarea soarelui (15 august)ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 28 mp (4 racircnduri x 070 x 10)ndash se numără capitulele la fiecare punct de control şi se stabileşte numărul mediu
de capitule la ha după formula
Ncpha - număr total de capitule la hancp - număr de capitule numărate la toate punctele de controld - suprafaţa unui punct de controli - numărul punctelor de control
ndash se determină numărul mediu de seminţe pe capitul(Ns)ndash se calculează producţia medie la hectar astfel
55
55
Q kgha - producţia medieNcp - număr mediu de capitule la hectarNs - număr seminţe pe capitulMMB - greutatea a 1000 seminţe icircn grame
Exemplu
4) Sfecla de zahăr (1 septembrie)ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 10 mp (3 racircnduri x 045 m x 74 m
lungime)ndash la fiecare punct de control plantele se recoltează se decoletează (tăierea
frunzelor) se curăţă de pămacircnt şi se cacircntărescndash se determină producţia medie astfel
q - cantitatea de rădăcini recoltate din punctele de control (kg)d - suprafaţa unui punct de control (mp)i - numărul punctelor de control
ndash la producţia stabilită se adaugă sporul de producţie ce se va realiza de la data evaluării la data prevăzută a se recolta (18 grziplantă)
Exemplu
5) Fructe (1 septembrie) MĂRMetoda de evaluare diferă icircn funcţie de tipul de livadă clasică sau intensivă dar
icircn mare constă icircn următoarele etapendash se stabileşte numărul de pomi pentru examinare (2 - 5 ) 480ndash se determină numărul mediu de fructe pe pom şi greutatea acestora icircn kg 30kg
167 de fructe
56
56
ndash se icircnmulţeşte numărul mediu de fructe pe pom cu numărul de pomi existenţi la ha şi se obţine astfel producţia medie la ha 16032 kgha
6) Struguri (de masă - 15 iulie de vin - 1 septembrie)ndash evaluarea se face separat la viile nobile şi la viile de hibrizindash se stabileşte numărul de butuci pe rod la ha cu relaţia
Nbha - numărul de butuci pe rod la hadr - distanţa dintre racircnduri (m)db - distanţa icircntre butuci pe racircnd (m)Ng - număr mediu de goluri (butuci neproductiviinexistenţi) la ha icircn procente
ndash se evaluează producţia de struguri pe butuc număracircndu-se toţi strugurii de pe un număr de 1 - 2 din butucii existenţi pe lot (se recomandă să se efectueze numărătoarea strugurilor pe fiecare al 10-lea butuc din 15 icircn 15 racircnduri)
Producţia de struguri pe butuc se calculează astfel
Pmb - producţia medie pe butuc (grame)Gms - greutatea medie a strugurilor (grame)Ns - numărul de struguri total găsiţi la numărătoareNba - numărul butucilor analizaţi
ndash se calculează producţia medie de struguri la ha cu formula
Pmha - producţia medie de struguri la ha (kg)Nbha - numărul de butuci pe rod la haPmb - producţia medie pe butuc (grame)
Exemplu
57
57
CAPITOLUL IV DETERMINAREA PRAGULUI DE RENTABILITATE (A PUNCTULUI CRITIC) PE CULTURI
Punctul critic marchează acea dimensiune a producţiei medii la care icircncasările din
valorificarea producţiei sunt egale cu cheltuielile totale de producţie deci acel punct al
producţiei medii la care nu se obţine profit dar nu se icircnregistrează nici pierderi
Mărimea costului de producţie şi a ratei profitului se găsesc icircntr-o stracircnsă legătură
cu raportul dintre cheltuielile de exploatare şi cantitatea de produse realizate Prin analiza
costurilor şi cheltuielilor de exploatare icircntreprinzătorul poate calcula nivelul minim de
activitate cerut de menţinerea icircn stare de funcţionare a firmei Cunoscacircnd pragul de
rentabilitate se poate proiecta volumul de vacircnzări icircn vederea obţinerii profitului scontat
De asemenea creditorii şi investitorii solicită adesea efectuarea analizei punctului
critic pentru a ajuta icircn evaluarea cacircştigurilor potenţiale ale unei afaceri şi icircn consecinţă
aceasta trebuie introdusă icircn planul de afaceri
Punctul critic se poate determina icircn două moduri şi anume fără profit programat
sau cu profit programat
Calculul punctului critic fără profit programat este exprimat printr-o relaţie
simplă
y = yי
y = Pvx
yי = Cvx + CF
Pvx = Cvx + CF
x(Pv ndash Cv) = CF
icircn care
y ndash veniturile din valorificarea producţiei (mii lei)
yי - cheltuielile totale icircnregistrate (mii lei)
Pv ndash preţul de vacircnzare unitar
x ndash producţia medie sau volumul vacircnzărilor (unităţi fizice)
Cv ndash cheltuieli variabile unitare
58
58
CF ndash costuri fixe totale
De unde x marchează acea dimensiune a producţiei la care nu se icircnregistrează nici
profit nici pierderi
Determinarea cantitativă şi reprezentarea grafică a PC la cultura Porumb
Cheltuielile variabile
NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrarii
CheltuieliCheltuieli variabilevariabile
(lei) (lei)
CheltuieliCheltuieli variabile variabile
(lei t (lei t ))
(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)
11 Incărcat transportat IC (PK) t 2881 180225 575
22 Descărcat IC (PK) t 2881 2444609 78
33 Incărcat transportat IC (N) t 10 2484545 793
44 Descărcat IC (N) t 1655 6371 02
55 Transportat apa prep sol mii l 30 599 019
66 Incărcat transportat săm t 66 599359 191
77 Recoltat porumb boabe t 530 2606662 832
88 Transportat porumb boabe t 225 1245 04
99
1010
TOTALTOTAL 9962236 31792
a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch Variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologicacopy= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)
59
59
Cheltuielile fixe
NrNr CrtCrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe
(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe
(lei ha)(lei ha)
(a)(a) (b)(b) copycopy (d)(d) (e)(e)
11 Adm Şi deservit IC (PK) ha 302 617645 2045
22 Arat 25 cm +grăpat ha 302 1140192 3775
33 Adm Şi deservit IC (N) ha 302 630389 2087
44 Erbicidat şi deservit ha 302 61155 2025
55 Discuit si preg Pat germ Ha 302 586536 1942
66 Semănat +deservit ha 302 472517 1565
77 Prăşit mecanic I ha 302 819024 2712
88 Prăit mecanic II ha 302 654182 2166
99
1010
TOTALTOTAL 5532035 18318
(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)
60
60
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura porumb - fără profit programat
Ch variabile Cv = 9962236 lei
Ch fixe totale CF = 5532035 lei
Ch fixeha CFha = 18318 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 11 leikg = 1100 leit
Producţia totală de PT= 313355 t
Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 302 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 33961599 lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 9962236 + 33961599 = 133583959 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 133583959 313355=
4263leit
Productia medie de porumb la punctul critic (X)
X= (CFha)(Pv-CVt) = 18318 ( 1100 ndash 4263 ) = 272 tha = 2720 kgha
Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 272 tha 4263 leit = 115953 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx =18318 leiha+ 115953 leiha =299133 leiha
Nivelul producţiei de 2720 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la
cultura porumb icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de
2720 la preţul de 11 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie
Depăşirea acestui nivel al producţiei (2720 ha) duce la obţinerea unui profit iar
scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi
61
61
62
PROFI
T
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
2720 kg2720 kghaha
4000
3000
1000
2000
5000
7000
6000
18318
leiha
299133
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura porumb ndash fără profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
62
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura porumb - cu profit programat
Ch variabile Cv = 9962236 lei
Ch fixe totale CF = 5532035 lei
Ch fixeha CFha = 18318 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 11 leikg = 1100 leit
Producţia totală de PT= 313355 t
Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 302 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 33961599 lei
Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)
Pr = 500000lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 9962236 + 33961599 = 133583959 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 133583959 313355=
4263leit
Profitul programat pe ha (Prha) Prha=PrS =500000302= 165562 leiha
Producţia medie de porumb la punctul critic (X)
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 18318+165562) ( 1100 - 4263 )= 517 tha
= 5170 kgha
Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 517 tha 4263 leit = 220397 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx = 18318 leiha+ 220397leiha = 403577 leiha
63
63
64
profit
suplimen
tar
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
5170 kg5170 kghaha
4000
3000
1000
2000
5000
7000
6000
18318
leiha
403577
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura porumb ndash cu profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
Profit programatProfit programat
PROFI
T
5000
64
Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura porumb
Specificare UMFara profit programat
Cu profit programat
Ch variabile Cv lei 9962236 9962236
Cheltuielile indirecte Ch ind lei 33961599 33961599
Ch variabile totale CVT lei 133583959 133583959
Ch variabile t CVt leit 4263 4263
Ch fixe totale CF lei 5532035 5532035
Ch fixe ha CFha leiha 18318 18318
Profit programat total Pr lei 500000
Profit programat ha Prha leiha 165562
X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 2720
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 5170
Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 115953 220397
Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 299133 403577
Preţ de vacircnzare t Pv leit 1100 1100
Suprafaţa cultivată S ha 302 302
65
65
DETERMINAREA CANTITATIVĂ ȘI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA gracircu
Cheltuielile variabile
NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrarii
CheltuieliCheltuieli variabilevariabile
(lei) (lei)
CheltuieliCheltuieli variabile variabile
(lei t (lei t ))
(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)
11 Incărcat transportat IC (PK) t 4605 260015 179
22 Descărcat IC (PK) t 4605 495645 341
33 Incărcat transportat săm t 666 601343 414
44 Incărcat transportat IC (N) t 10 97019 669
55 Descărcat IC (N) t 6454 24848 017
66 Transportat apa prep sol mii l 30 599 04
77 Recoltat grau t 530 2614762 1802
88 Transportat gracircu t 225 1245 09
99
1010
TOTALTOTAL 49504298 34115
a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)
66
66
Cheltuielile fixe
NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe
(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe
(lei ha)(lei ha)
(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)
11 Adm şi deservit IC (PK) ha 303 619685 2045
22 Arat 18 - 20 cm +grăpat ha 303 1025772 3385
33 Discuit si preg pat germ ha 303 588479 1942
44 Semănat +deservit ha 303 474081 1565
55 Adm şi deservit IC (N) ha 303 632476 2087
66 Adm şi deservit ha 303 613575 2025
77
88
99
1010
TOTALTOTAL 3954068 130497
(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)
67
67
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura gracircu - fără profit programat
Ch variabile Cv = 49504298 lei
Ch fixe totale CF = 3954068 lei
Ch fixeha CFha = 130497 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 09 leikg = 900 leit
Producţia totală de gracircu PT= 145107 t
Suprafata cultivată cu gracircu S = 303 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 14849866 lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 49504298 + 14849866 = 64354164 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 64354164 145107 =
4435leit
Productia medie de gracircu la punctul critic (X)
X= (CFha)(Pv-CVt) = 130497 ( 900 - 4435 ) = 286 tha
= 2860 kgha
Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 286 tha 4435 leit = 12684 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx = 130497 leiha+ 126841 leiha = 257338 leiha
Nivelul producţiei de 2860 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la
cultura de gracircu icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de
2860 la preţul de 09 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie
Depăşirea acestui nivel al producţiei (2860 ha) duce la obţinerea unui profit iar
scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi
68
68
69
PROFI
T
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
2860 kg2860 kghaha
4000
3000
1000
2000
5000
7000
6000
130497
leiha
257338
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura gracircu ndash fără profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
69
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura gracircu - cu profit programat
Ch variabile Cv = 49504298 lei
Ch fixe totale CF = 3954068 lei
Ch fixeha CFha = 130497 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 09 leikg = 900 leit
Producţia totală de gracircu PT= 145107 t
Suprafata cultivată cu gracircu S = 303 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 14849866 lei
Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)
Pr = 400000 lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 49504298 + 14849866 = 64354164 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 64354164 145107 =
4435leit
Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 400000 303 =
132013 leiha
Producţia medie de gracircu la punctul critic (X)
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 130497 + 132013 ) ( 900 - 4435 )
= 575 tha = 5750 kgha
Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 575tha 4435 leit = 255012 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx =130497 leiha+ 255012leiha = 385509 leiha
70
70
71
profit
suplimen
tar
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
5750 kg5750 kghaha
4000
3000
1000
2000
5000
7000
6000
130497
leiha
3855
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura gracircu ndash cu profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
Profit programatProfit programat
PROFI
T
5000
71
Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura gracircu
Specificare UMFara profit programat
Cu profit programat
Ch variabile Cv lei 49504298 49504298
Cheltuielile indirecte Ch ind lei 14849866 14849866
Ch variabile totale CVT lei 64354164 64354164
Ch variabile t CVt leit 4435 4435
Ch fixe totale CF lei 3954068 3954068
Ch fixe ha CFha leiha 130497 130497
Profit programat total Pr lei 400000
Profit programat ha Prha leiha 132013
X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 2860
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 5750
Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 12684 255012
Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 257338 385509
Preţ de vacircnzare t Pv leit 900 900
Suprafaţa cultivată S ha 303 303
72
72
DETERMINAREA CANTITATIVĂ ȘI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA măr
Cheltuielile variabile
NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrarii
CheltuieliCheltuieli variabilevariabile
(lei) (lei)
CheltuieliCheltuieli variabile variabile
(lei t (lei t ))
(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)
11 Incărcat transportat IC (PK) T 124 694 84
22 Descărcat IC (PK) T 124 145896 177
33 Adm şi deservit IC (PK) T 50 691 839
44 Administrat gunoi de grajd T 50 288 35
55 Săpat gropi pt plantat pomi Buc 048 281 34
66 Plantat + udat Buc 048 7488 909
77 Tăieri de forma coroanei Buc 25 25 03
88 Incărcat transportat IC (N) T 0855 1107 134
99 Adm şi deservit IC T 5 896 109
1010 Transportat apa prep sol T 3 4592 558
1111 Recoltat prune T 5 187 23
1212 Transportat prune T 8234 14327 174
TOTALTOTAL 1914066 2325
a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)
Cheltuielile fixe
73
73
NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe
(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe
(lei ha)(lei ha)
(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)
11 Arătură in livadă Ha 5 2057 4114
22 Discuit arătura Ha 5 913 1826
33 Prăşit printre racircnduri Ha 5 804 1608
44 Stropit cu insecto-fungicide Ha 5 1802 3604
55 Erbicidat şi deservit Ha 5 690 138
66
77
88
99
1010
TOTALTOTAL 6266 12532
(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)
74
74
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura măr - fără profit programat
Ch variabile Cv = 1914066 lei
Ch fixe totale CF = 6266 lei
Ch fixeha CFha = 12532 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 1 leikg =1000 leit
Producţia totală de mere PT= 8234 t
Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 5 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 673021 lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 1914066 + 673021 = 2587087 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 2587087 8234 = 3142 leit
Productia medie de mere la punctul critic (X)
X= (CFha)(Pv-CVt) = 12532 ( 1000 - 3142 ) = 19 tha
= 1900 kgha
Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 19 tha 3142 leit = 59698 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx =12532 leiha+ 59698 leiha =185018 leiha
Nivelul producţiei de 1900 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la
cultura de măr icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de
1900 la preţul de 1 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie Depăşirea
acestui nivel al producţiei (1900 ha) duce la obţinerea unui profit iar scăderea
producţiei sub acest nivel determină pierderi
75
75
76
PROFI
T
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
1900 kg1900 kghaha
4000
3000
1000
2000
5000
7000
6000
12532
leiha
185018
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura măr ndash fără profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
76
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura măr - cu profit programat
Ch variabile Cv = 1914066 lei
Ch fixe totale CF = 6266 lei
Ch fixeha CFha = 12532 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 1 leikg =1000 leit
Producţia totală de mere PT= 8234 t
Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 5 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 673021 lei
Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)
Pr = 100000 lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 1914066 + 673021 = 2587087 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 2587087 8234 = 3142 leit
Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 100000 5
= 20000 leiha
Producţia medie de mere la punctul critic (X)
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 12532 + 20000 ) (1000 - 3142 )
= 31 tha = 31000 kgha
Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 31 tha 3142 leit = 97402 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx =12532 leiha+97402 leiha = 109934 leiha
77
77
78
profit
suplimen
tar
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
31000 kg31000 kghaha
7500
5000
1000
2500
10000
15000
12500
12532
leiha
109934
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura măr ndash cu profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
Profit programatProfit programat
PROFI
T
5000
78
Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura măr
Specificare UMFara profit programat
Cu profit programat
Ch variabile Cv lei 1914066 1914066
Cheltuielile indirecte Ch ind lei 673021 673021
Ch variabile totale CVT lei 2587087 2587087
Ch variabile t CVt leit 3142 3142
Ch fixe totale CF lei 6266 6266
Ch fixe ha CFha leiha 12532 12532
Profit programat total Pr lei 100000
Profit programat ha Prha leiha 20000
X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 1900
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 31000
Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 59698 97402
Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 185018 109934
Preţ de vacircnzare t Pv leit 1000 1000
Suprafaţa cultivată S ha 5 5
79
79
CAPITOLUL VCAPITOLUL VCONCLUZII ŞI RECOMANDĂRICONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI
Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţiei acestora
Evaluarea se face icircn două etape- icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele caracteristice de dezvoltare a plantelor- icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite norme standardizate
Icircn funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfelPorumb 3133 toneGrau 1451 toneMăr 82 toneEfectuacircnd eficiența celor trei culturi icircn urma rezultatelor acestora am
observat că cultura cea mai favorabilă este porumbul urmată de cultura grăacircluiPe viitor cea mai bună cultură atat cantitativă cacirct și calitativă este cultura porumbului
80
80
Model Latime de lucru(cm) Putere necesara(CP) Masa(kg)MG 175 175 2535 320
Dotari- cutie de viteze din fonta- reductor de viteza de 540 rotmin(rotmin rotor 260)- rolele sunt plasate intr-un fel de cusca- cat I (3 puncte de prindere)
C3 Managementul proiectului (Responsabilul legal)
1 NumeDUCEAC Prenume IONUT Funcţia ADMINISTRATOR Studiile si experienţa (relevante pentru proiect)
C V Responsabilul legal
Icircntreprinderea Funcţia avuta Perioada
SC ALBINA SA SEF BIROU 2008-2013
STUDENT In prezent
C4 Lista de achizitii si sursele de achiziţii pentru activele ce fac obiectul proiectului materiile prime pentru punerea in functiune a proiectului
Tabel C41 ndash Lista de achizitii active
Furnizor Date furnizor Produs
21
Nr Crt
Valoare estimata
(EUR)
din total valoare eligibila
a proiectului
(daca este cunoscut la momentul
depunerii cererii de finantare)
1 DEUTZ-FAHR
Specializat in producția de utilaje pentru
agricultura
COMBINA MODEL 6060
HTS 125000 7483
2 SAME
Specializat in producția de utilaje pentru
agricultura
TRACTOR MODEL
EXPLORER 3-100 40000 2394
3 GEO
Specializat in producția de utilaje pentru
agriculturaCultivator MG
175 2031 123
TOTAL167031 100
Lista de achizitii materii prime
Nr Crt
Furnizor
Date furnizor Produs
Valoare estimata
(EUR)
din total
necesar de
materii prime
(daca este cunoscut la momentul depunerii cererii de finantare)
1 SC GA PRO CO CHEMICALS SA
Are in patrimoniu fabrica de
icircngrasăminte Icircngrășaminte 1255000 5375
2 PETROM
Specializat in comercializarea combustibililor Combustibil 500000 2141
3 KWS SEMINTE SRL
Specializat in obținerea
semințelor de soiagrauporumb
etc
Semințe de grauporumbsoia etc 580000 2302
TOTAL 2335000 100
C5 Personal si instruireNU ESTE CAZUL
Tabel C51Grafic angajare personal
Nr Crt Specialitate
Număr2002 2003 2004 2005 2006 2007
TOTAL 0 0 0 0 0 0
Necesar personal
22
- 1 contabil- 3 mecanizatori- 4 muncitori sezonieri
C6 Graficul estimat al proiectului
Proiectul va fi realizabil in 12 luni de la aprobarea finantarii
Lunile I ndashIV vor face demersuri pentru un imprumut bancar și se va acorda
icircmprumutul ( 300000 E)
Lunile V ndash VIII - se va achiziționarea utilajul propriu-zis
(combinatractorulcultivatorulsemanatoarea) se vor semna contractele cu furnizorii și
se vor livra utilajele
Lunile IX ndashXII ndash testarea utilajelor si inceperea activitatii
Diagrama Gantt
Denumire activitate
IAN
FEB
MARTIE
APRILIE
MAI
IUNIE
IULIE
AUGUST
SEPT
OCT
NOI
DEC
Contractarea unui imprumut bancar pe tremen lung X X Studierea ofertelor furnizorilor de utilaje X X Contractarea furnizorilor de utilaje
X X X Livrarea utilajelor X X X X Testarea utilajelor X X X
C7 Impactul proiectului asupra dezvoltarii zonei si a mediului de afaceri
In urma contractarii imprumutului bancar si achizitionarii de utilaje
performante se va incerca practicarea unei agriculturi rationale si de durata cu recolte
23
bogate si sanatoase de secara mazare si cartof care din punct de vedere ecologic sa
corespunda normelor UE in localitatea Secuieni JudNeamt
Acest fapt va determina totodata si creșterea veniturilor la bugetul
Primariei Secuieni JudNeamt datorita taxelor și impozitelor care se plătesc și
desemeni la bugetul statului se vor plăti impozite și taxe care icircn final vor fi icircn
beneficiul cetățenilor In practicarea agriculturiiintr-un mod intensiv se va avea in
vedere respectarea normelor de mediuPentru toate categoriile de materii prime
(combustibil piese de schimb icircngrășaminte etc) se vor icircncheia contracte icircn așa fel
icircncat să fie asigurat mersul normal al activității agricole Deasemeni si producția finita
(secaramazarecartof) care se va realiza va fi livrata in icircntregime pe baza de
contracte icircncheate
D PROIECŢII FINANCIARE SI INDICATORI FINANCIARI
D1 Bazele de productie
Cu proiect
A6 Denumire utilaj (noi) Costuri Amortizare Intretinere 2Combina DEUTZ-FAHR model 6060 HTS 125000 000 2500
TRACTOR SAME MODEL EXPLORER 3-100 40000 000 800
Cultivator Maschio MG 300 Stabwalze 500 2031 000 4062
167031 000 334062
D2 Contul de profit si pierderi previzionat ( pe o perioada de 3 ani )
Proiectia contului de profit si pierdere activitate cu proiect
Nr Crt Categoria AN 1 AN 2 AN 3
Venituri din exploatare 1 Venituri din vanzarea marfurilor Mii Lei
24
Euro 2 Productia vanduta Mii Lei 47000000
0485000000 500000000
Euro 107327990
110753351 114178713
3 Variatia stocurilor Mii Lei
Euro
4 Alte venituri Mii Lei Euro 5 Venituri din exploatare ndash total Mii Lei 47000000
0485000000 500000000
Euro 107327990
110753351 114178713
Cheltuieli pentru exploatare 6 Cheltuieli materiale ndash total Mii Lei
94000000 97000000 100000000
Euro 21465598 22150670 22835743
7 Cheltuieli cu lucrari si servicii executate de terti Lei
437330 450050 500040
Euro 99868 102772 1141888 Cheltuieli cu impozite taxe si varsaminte
asimilateMii Lei
250000 300000 350000 Euro 57085 68507 79925
9 Cheltuieli cu personalul ndash total Mii Lei 347330 360050 370560 Euro 79315 82220 84620
10 Alte cheltuieli de exploatare Mii Lei
Euro
11 Cheltuieli cu amortizarile si provizioanele Mii Lei 2510000 2750000 3000000
Euro 573177 627983 68507212 Cheltuieli pentru exploatare - total Mii Lei
97544660 100860100 104220600 Euro 22275047 23032153 23799548
13 Rezultatul din exploatare Mii Lei 372455340 384139900 395779400
Euro 85052942 87721198 90379165Venituri financiare ndash total
14 Venituri financiare ndash total Mii Lei Euro
Cheltuieli financiare din care
15 Cheltuieli privind dobazile Euro
16 Altele Mii Lei
Euro
17 Cheltuieli financiare - total Mii Lei Euro
18 Rezultatul financiar al exercitiului Mii Lei
25
Euro
19 Rezultatul brut al exercitiului Mii Lei
Euro
20 Impozit pe profit Mii Lei
Euro
21 Profit net Mii Lei
Euro
D3 Fluxul de numerar previzionat ( pe o perioada de 3 ani )
Flux de numerar - previziuni Anul 1 Anul 2 Anul 3OPERATIUNEAPERIOADA
MII LEI I ACTIVITATEA DE INVESTITII SI FINANTARE 0 0 0A Total intrari de lichiditati din (A1+A2+A3)
A1 Aport la capitalul social si contul intreprinzatoruluiA2 Vanzari de active inclusiv TVA 0 0 0A3 Credite pe termen lung din care (A31 + A32) A31 Imprumut BancaA 32 Grant SAPARD 0 0 0
B Total iesiri de lichiditati prin (B1+B2+B3)B1 Achizitii de active fixe corporale inclusiv TVAB2 Achizitii de active fixe necorporale inclusiv TVAB3 Cresterea investitiilor in curs 0 0 0
C ExcedentDeficit de lichiditati (A-B) 0 0 0D1 Rambursari de Credite pe termen mediu si lung din care (D11+ D12) D11 Rate la imprumutul Banca D12 Rate la alte Credite pe termen mediu si lung 0 0 0D2 Plati de dobanzi la Credite pe termen mediu si lung din care (D21+D22) D21 La imprumutul Banca D22 La alte Credite pe termen mediu si lung 0 0 0
E Flux de lichiditati din activitatea de investitii si finantare (C-D1-D2)II ACTIVITATEA DE EXPLOATARE SI ALTE ACTIVITATI 130727
51472387 1624350
F Incasari din activitatea de exploatare inclusiv TVA ( F1)130727
51472387 1624350
F1 Vanzari varianta cu proiectG Incasari din activitatea financiaraH Credite pe termen scurt 130727
51472387 1624350
K Plati pentru activitatea de exploatare inclusiv TVA (dupa caz) din care 0 0 0
1 Cheltuieli privind marfurile
2 Cheltuieli cu materiileprime 679603 747737 807415
26
3 Cheltuieli cu materialele consumabile 43637 48000 51842
4 Cheltuieli cu energia si apa 12988 14512 15672
5 Altecheltuieli materiale 10204 10323 11144
6 Cheltuieli cu serviciile executate de terti 55609 61160 66051
7 Cheltuieli cu impozite taxe si varsaminte asimilate 12500 13740 148408 Cheltuieli cu personalul angajat 0 0 09 Cheltuieli cu asigurarile si protectia sociala 0 0 0
10 Alte cheltuieli exploatare 0 0 011 Cheltuieli cu amortizarea si provizioanele
26064 26064 260642222222111111
L Flux brut exclusiv plati pentru impozit pe profit si TVA468670 550851 631321
M Plati pentru impozite si taxe (M1 + M2)186568 219297 251573
M1 TVA de platit 68667 104661 119950
M2 Impozit pe profit 97901 114636 131623N1 Rambursari de credite pe termen scurtN2 Plati de dobanzi la credite pe termen scurtO1 DividendeP
Total plati exclusiv cele aferente exploatarii (M+N1+N2+O1)P Total plati exclusiv cele aferente exploatarii (M + N1 + N2 + O1) 186568 219297 251573Q Flux de numerar din activitatea curenta (L-P) 280102 331554 379748II FLUX DE LICHIDITATI (CASH FLOW)R Flux de lichiditati net al perioadei (Q+E) 280102 331554 379748
S Disponibil de numerar al lunii precedenteDisponibil de numerar curent (S+R) 130597 410609 742253
T 410609 742253 1122001
D4 Indicatorii financiari
Valoarea investitiei (Vi) = valoarea totala a proiectului (exprimata in lei) ndash 12900000000 lei
LEI___________________________________________________________________________Specificare AN 1 AN 2 AN 3______________________________________________________________________Veniturile din exploatare (Ve)
27
470000000 485000000 500000000
___________________________________________________________________________Cheltuieli de exploatare (Ce)
97544660 100860100 104220600
___________________________________________________________________________
Rezultatul din exploatare (Re) = Se calculeaza Re = Ve ndash Ce - minim 10 din Ve
372455340 384139900 395779400
Profitul net (Pn) = rezultatul final al exercitiului financiar (anual) din care s-a scazut impozitul pe profit
312862486 322677516 332454696
Durata de recuperare a investitiei (Dr) = indicator ce exprima durata de recuperare a investitiei (exprimat in ani)
Se calculeaza Dr= ViPn mediu sau Dr=(Vi - 5 x Pn)Pn
unde Pn mediu = profit net mediu pe orizontul de prognoza Dr ndash ESTE 145 ANI
Rentabilitatea capitalului investit (Rc) = PnVi x 100 () Pn-profit net pentru fiecare an al perioadei previzionate
145 150 154___________________________________________________________________________
Cheltuieli financiare (Cf) = NU ESTE CAZUL___________________________________________________________________________
28
Gradul de acoperire a cheltuielilor financiare (Ga) = NU ESTE CAZUL
___________________________________________________________________________Flux de numerar net la sfarsitul perioadei (FNN) = Total intrari-Total iesiri FNNgt=0 (pentru fiecare an de prognoza)
280102 331554 379748 425733466695
Valoare actualizata neta (VAN) =aringFNi(1+r)I +FN5r VANgt0 r=rata de actualizare=8
CAPITOLUL IICAPITOLUL IISTRUCTURA FONDULUI FUNCIAR ŞI IcircNTOCMIREASTRUCTURA FONDULUI FUNCIAR ŞI IcircNTOCMIREA
ASOLAMENTULUIASOLAMENTULUI
21 Mărimea şi structura categoriilor de folosinţă a terenului
Tabelul 1Mărimea şi structura categoriilor de folosinţă a terenului
Specificare Ha din total din agricol
Suprafaţa totală 620 1000 -
Teren agricol 618 9968 1000
Teren arabil
- din care irigat
610 9839 987
300 4839 4854
Păşuni naturale 2 032 032
29
Facircneţe naturale 1 016 016
Livezi 5 08 08
Vii
Teren neproductiv 2 032 X
Condiţii naturaleDescrierea zonei icircn care este amplasată exploataţia cu cel puţin următoarele elemente
a) Temperatura medie anuală 940Cb) Precipitaţii medii anuale 534 mmmpc) Tipul de sol predominant textura panta
- tipul de sol cernoziom cambic- textura grosieră- panta 7 - 150C
Favorabilitatea terenului pentru diferitele culturi
Se va face o scurtă prezentare a caracteristicilor principalelor tipuri de sol cu favorabilitatea culturilor
CernoziomurileAu proprietăti fizice hidrofizice chimice termice şi de aeraţie foarte bune Cu toate că
sunt foarte bine aprovizionate cu azot fosfor şi potasiu pe aceste soluri pentru menţinerea fertilităţii şi obţinerea de producţii mari şi constant se recomandă aplicarea de icircngrăşăminte chimice şi organice Cernoziomurile sunt indicate pentru toate folosinţele şi culturile agricole
AluvisolurilePrezinta o fertilitate relativ bună fertilitatea depinzacircnd de gradul de solificare Pe
aluvisoluri pot fi cultivate o serie largă de plante specifice condiţiilor din ţara noastră porumb floarea soarelui cartof gracircu legume viţă de vie pomi
Soluri bruneDatorită proprietăţilor fizice (textură mijlocie structură granular medie permeabilitate
pentru apă şi aer rezistenţă scăzută la lucrările mecanice) sunt favorabile creşterii şi dezvoltării plantelor Pentru producţii mari se recomandă administrarea de icircngrăşăminte chimice organice şi verzi Sunt folosite pentru culturile gracircu porumb legume pomi migdal
22 Alegerea culturilor (criteriile avute icircn vedere culturile alese)
30
Criteriile avute icircn vedere (economice tradiţie asigurarea materiilor prime pentru investiţia de la planul de afaceri etc)
Cultura m ărului Importanta culturii marului se datoreaza valorii alimentare si gustative terapeutice si
profilactice a fructelor insusirilor lor tehnologice specifice particularitatilor agrobiologice ale pomilor si valorilor economice mari
Merele constituie unul dintre componentele de baza in alimentatia moderna a omuluiMărul creşte şi se dezvoltă bine icircn toate zonele Moldovei deoarece sunt condiţii
pedoclimaterice favorabile pentru cultivarea acestei specii pomicole Importanţa acestei specii pomicole ca cultură este determinată de valoarea alimentară calităţi gustative icircnalte icircnsuşirile terapeutice şi profilactice pentru sănătatea omului particularităţilor tehnologice specifice particularităţilor agrobiologice ale pomilor şi de valoarea economică mare de producţie Cultivarea merelor este o afacere profitabilă care are următoarele avantaje
- Plantaţia de măr poate fi exploatată 20-30 de ani iar investiţia se recuperează icircn 2-3 ani- Cererea crescacircndă pe piaţa locală şi externă la produsele agricole de valoare icircnaltă- Preţ avantajos la comercializarea merelor icircn stare proaspătă- Creşterea pe piaţa internaţională a cererii pentru producţia conservată (sucul concentrat)
Ele reprezinta aproape singurul aliment gata pregatit in natura care poate fi consumat fara alte adaosuri fie in stare proaspata fie consumate ca sucuri compot dulceata cidru marmelada etc Datorita insusirilor tehnologice merele constituie o materie prima cu pondere mare in industria alimentara
Astfel din punct de vedere chimic merele contin in medie 845 apa 141 zaharuri 02 substante pectice 06 substante grase 90 UI vitamina A 002 mg vitamina B2 01mg vitamina B1 7mg vitamina C 7 mg calciu 10 mg potasiu cat si cantitati reduse de aluminiu mangan sulf cobalt si altele
Principalii consumatori de mere sunt pieţele agricole locale antreprenori care exportă fructele fabricile de conserve depozite angro şi magazine procesatorii de fructe uscate Cele mai bune preţuri pot fi obţinute icircn cazul comercializării merelor icircn stare proaspătă pentru consum curent iar cele mai mici preţuri sunt icircnregistrate la mere comercializate icircntreprinderilor de procesare
Importanta marului rezida in particularitatile lui biologice Existenta unui numar mare de soiuri cu coacere esalonata in diverse epoci si capacitatea de pastrare in stare proaspata timp indelungat a soiurilor de iarna asigura consumul de fructe proaspete aproape in tot cursul anului circa 10 luni din 12 ale unui an Avand o mare capacitate de pastrare si o buna rezistenta la manipulare fructele pot fi transportate cu usurinta la distante mari
Cultura porumbului
Porumbul ocupa locul 3 ca importanta in lume Aceasta pozitie se justifica printro serie de particularitati
-prezinta o mare capacitate de productie cu cca 50 decat celelalte cereale-are o mare plasticitate ecologica-este o planta prasitoare fiind o foarte buna premergatoare pentru majoritatea plantelor de
cultura-suporta bine monocultura-are un coeficient multiplicat de 150-400ori-semanande-se primavara mai tarziu permite esalonarea mai buna lucrarilor agricole-cultura este mecanizata
31
-recoltarea se face fara pericol de scuturare
Porumbul este utilizat icircn alimentaţia omului icircn furajarea animalelor şi ca materie primă pentru diferite industrii
Icircn alimentaţia omului porumbul se utilizează sub formă de mălai (făină) din care se prepară mămăliga sau diferite peparate de patiserie fulgi de porumb porumb zaharat conservat sub formă de boabe sau ştiuleţi pentru salate şi garnituri porumb fiert sau copt popcorn (porumb pentru floricele) Din germenii de porumb rezultaţi icircn urma măcinării boabelor prin presare se obţine un ulei alimentar de foarte bună calitate apreciat icircn alimentaţia dietetică
Icircn furajarea animalelor boabele de porumb constituie furajul concentrat de bază pentru toate speciile de animale Valoarea nutritivă a porumbului este de 117 - 130 unităţi nutritive la 1 kg boabe
Planta icircntreagă recoltată şi tocată icircn faza de maturitate icircn lapte-ceară se utilizează pentru obţinerea de siloz care este utilizat pe scară largă icircn hrana vacilor de lapte De asemenea planta icircntreagă se poate utiliza ca masă verde
Tulpinile de porumb (cocenii) rezultate după recoltarea boabelor se pot utiliza ca furaj Ciocălăii măcinaţi pot fi utilizaţi icircn hrana rumegătoarelor Boabele de porumb se utilizează ca materie primă pentru obţinerea de amidon glucoză
dextrină izoglucoză (icircndulcitor lichid) whisky etc Boabele de porumb se utilizează pe scară largă pentru obţinerea de biocombustibil (etanol) după cum planta icircntreagă verde se poate utiliza pentru obţinerea de biocombustibil (metanol etanol)
Tulpinile de porumb se pot utiliza icircn industria celulozei şi la fabricarea panourilor aglomerate
Din ciocălăi se poate obţine furfurol sau pot fi folosiţi drept combustibil De asemenea icircn gospodăriile tradiţionale tulpinile de porumb se utilizează drept combustibil
Pănuşile se utilizează pentru diferite icircmpletituri tradiţionale Mătasea porumbului (stigmatele florilor femele) poate fi utilizată icircn scop medicinal iar
polenul de porumb este colectat cu uşurinţă de către albinele melifere (plantă poleniferă)
Cultura gracircului
Gracircul este una dintre cele mai importante cereale si planta care ocupa pe glob cele mai mari suprafete Boabele de grau au continut ridicat in hidrati de carbon si substante proteice Miere de grau este materie prima pentru paine si produse de panificatie aliment de baza pentru 35-40 din populatia globuluiGraul se mai utilizeaza si in prelucrari industriale (alcool amidon dextrina glucoza) si furaj in hrana animalelorTaratele sunt un nutret concentrat bogat in proteine hidrati de carbon si substante minerale Paiele se utilizeaza in industria celulozei si in hrana animale
Gracircul este cea mai importantă plantă cultivată din care se obţine icircn principal pacircine aliment de bază pentru cca 40 din populaţia globului Prin măcinare din boabele de gracircu se obţine făina care este utilizată pentru prepararea de diferite produse de panificaţie şi patiserie
32
fabricarea de paste făinoase etc Boabele de gracircu intră icircn alcătuirea amestecurilor de cereale prentru micul dejun
Boabele de gracircu se utilizează icircn hrana animalelor ca atare sau măcinate De asemenea icircn furajarea animalelor se utilizează şi tăracircţa rezultată ca subprodus icircn urma procesului de măcinare aceasta fiind bogată icircn proteine lipide şi săruri minerale
Boabele de gracircu servesc ca materie primă icircn diferite industrii pentru obţinerea de amidon gluten spirt băuturi spirtoase (vodcă wisky) bere biocarburburant (bioethanol)
Paiele au utilizări multiple precum materie primă icircn industria celulozei şi hacircrtiei aşternut pentru animale furaj grosier icircngrăşămacircnt organic prin icircncorporare icircn sol după recoltare sau prin compostare producerea de energie termină prin arderea icircn arzătoare cu recuperare de căldură
Germenii de gracircu rezultaţi icircn urma procesului de măcinare sunt utilizaţi icircn hrana omului ca produse energizante (germeni consumaţi cu lapte sau miere de albine) ca adaus icircn diferite produse de panificaţie sau pentru obţinerea de ulei foarte apreciat icircn industria cosmetică
Aluatul conservat prin refrigerare şi aluatul modelat (de exemplu blaturi pentru pizza) icircncepe să fie din ce icircn ce mai apreciat pe piaţă
Gracircul romacircnesc este un gracircu de foarte bună calitate pentru panificaţie care poate fi valorificat atacirct pentru consumul intern cacirct şi la export pentru consum european şi icircn afara Europei
Gracircul ecologic este unul dintre produsele ecologice cele mai bine cotate şi cerute pe piaţa mondială
Cultura gracircului oferă următoarele avantaje - boabele au un conţinut ridicat icircn glucide şi proteine corespunzător cerinţelor organismului uman - boabele au o bună conservabilitate pe perioade mari de timp - boabele se transportă cu uşurinţă pe distanţe mari - boabele de gracircu au diferite alternative de valorificare - boabele de gracircu reprezintă o importantă sursă de schimburi comerciale pe piaţa mondială - gracircul se poate cultiva icircn diferite condiţii pedoclimatice asiguracircnd producţii satisfăcătoare peste tot unde se cultivă - tehnologia de cultivare este complet mecanizată şi bine pusă la punct fără probleme deosebite - gracircul este o foarte bună premergătoare pentru majoritatea plantelor de cultură - după soiurile timpurii de gracircu pot fi semănate culturi succesive mai ales dacă sunt condiţii de irigare
Alegerea soiurilor şi hibrizilor (criteriile avute icircn vedere soiurile şi hibrizi aleşi pentru fiecare cultură)
-criteriile avute icircn vedere ndashproducţie rezistenţe specifice conţinut de principii nutritive etc
-soiurile şi hibrizi aleşi pentru fiecare cultură + prezentarea listei cu soiuri pentru 2012 la culturile alese şi descrierea soiului respectiv
MĂRUL - SOIURI
33
Icircn funcţie de epoca de coacere a fructelor merele se icircmpart icircn (a) soiuri de varăMelba Red melba Şafran de vară Papirovka Mantet Quinte Akane Plat August (b) soiuri de toamnă Prima Slava Peremojţiam James Grive Red Calvil de Zăpadă Spartan Focuşor Codrene Coredana Reglndis etc (c) soiuri de iarnă Idared Speranţa Banana de iarnăWellspur Goldspur Golden Delicious Jonathan Jonared Yellowspur Renet Simerenco Coredar Wagener etc
Antreprenorul trebuie să elaboreze proiect de plantare a livezii la icircntreprinderileautorizate şi materialul săditor trebuie să fie procurat de la pepinierele licenţiate cu actelenecesare pentru posibilitatea de beneficiere de subvenţii Cele mai de perspectivă soiuri de mere şi cu o cere sporită pe piaţă sunt Golden DeliciousRed Delicious Jonathan Idared Fugi Granny Smith Gala Melrose Ionagold Elstar precum şisoiurile genetic rezistente la boli şi dăunători aşa ca Florina Prima Coredana CoredarGeneros Pionier
Piaţa Romacircniei la merele proaspete este reprezentată prin 50 la sută din soiuri colorate (complet roşu sau parţial) şi 50 la sută pentru soiurile necolorate (gal-bene şi verzi) Cele mai populare soiuri colorate sunt Jonathan şi Idared urmate de Jonagold Gala Gloster etc iar dintre cele necolorate predomină soiul Golden Delicious Soiurile Granny Smith şi Mutsu icircnregistrează vacircnzări modeste Dintre soiurile locale icircn supermarket-uri se comercializează Glorios şi Florina icircnsă icircn can-tităţi foarte mici Fructele de obicei sunt icircmpărţite icircn trei categorii mici (sub 70 mm) medii (70-90 mm) şi mari (peste 90 mm)
PORUMB ndash SOIURI
Porumbul face parte din familia Gramineae subfamilia Panicoideae tribul Maydeae genul Zea Genul Zea cuprinde 3 specii - Zea mexicana (Schrad) Recv et Mangel (sin Euchlaena mexicana) ndash teosinte1 anual - Zea perennis (Hitsch) Recv et Mangel (sin Euchlaena perennis) ndash teosinte peren - Zea mays L ndash porumbul cultivat
Porumbul cultivat cuprinde mai multe convarietăţi (grupe de varietăţi) cele mai importante fiind următoarele - Zea mays conv dentiformis Koumlrn (sin Zea mays conv indentata Sturt) denumit porumbul dinte de cal Se caracterizează prin boabele mari prismatice cu partea sticloasă (cornoasă) a endospemului dispusă pe părţile laterale ale bobului iar partea făinoasă (amidonoasă) dispusă icircn partea centrală şi superioară a bobului (fig 19) Prin uscare endospemul făinos icircşi reduce volumul se contractă şi determină apariţia unei depresiuni icircn partea superioară a bobului sub forma mişunei dintelui de cal de unde denumirea acestei convarietăţi de bdquoporumb dinte de calrdquo La această convarietate au fost creaţi primii hibrizi de porumb iar icircn prezent această convarietate are cea mai margă răspacircndire icircn lume Majoritatea hibrizilor de porumb aparţin acestei convarietăţi La noi icircn ţară primii hibrizi care au fost icircntroduşi icircn cultură aparţin acestei convarietăţi şi au fost aduşi din SUA de unde şi denumirea de bdquoporumb americanrdquo - Zea mays conv indurata (Sturt) Bailey denumit porumbul cu bobul tare porumbul sticlos Se caracterizează prin boabe rotunjite icircn partea superioară netede lucioase dure la spargere de unde vine denumirea de bdquoporumb tarerdquo Partea sticloasă a endospermului este dispusă la exteriorul bobului de jur-icircmprejurul acestuia iar partea făinoasă este dispusă icircn partea centrală a bobului uneori ajungacircnd pacircnă icircn partea superioară a bobului situaţie cacircnd determină apariţia
34
unei uşoare mişune (fig 20) Din această convarietate au făcut parte vechile populaţii şi soiuri romacircneşti de unde şi denumirea de bdquoporumb romacircnescrdquo - Zea mays conv aorista Grebensc denumit porumbul semisticlos Prezintă caracteristici intermediare icircntre convarietăţile dentiformis şi indurata Bobul este rotunjit mat icircn partea superioară şi uneori prezintă o uşoară adacircncitură - Zea mays conv everta Sturt (sin Zea mays conv microsperma Koumlrn) denumit porumb de floricele Se caracterizează prin plante cu o talie mai mică care au capacitatea de a forma mai mulţi ştiuleţi pe plantă Boabele sunt mici (MMB = 40-100 g) cu vacircrful rotunjit sau ascuţit Endospermul este aproape icircn icircntregime sticlos cu excepţia unei mici porţiuni icircn jurul embrionului care este amidonoasă Prin icircncălzire apa din grăunciorii de amidon din endospermul făinos se transformă icircn vapori care exercită o presiune asupra tegumentului pacircnă cacircnd determină spargerea acestuia moment icircn care conţinutul bobului se revarsă (boabele expandează) mărindu-şi volumul de 15-20 de ori formacircnd o masă albă-spongioasă respectiv aşa-numitele floricele
RUSTICA a castigat o pozitie de lider pe piata de porumb precoce din Europa de Nord si poseda o gama larga de seminte adecvata pentru toate pietele lumii HIBRIZI FOARTE PRECOCIBarbados - excelent pentru boabe si silozEarly Star - precoce si productivEnergy Star - foarte buna valoare alimentaraComera - performanta inalta HIBRIZI PRECOCIBatz - vigurosEurostar - lider in EuropaGalaStar - porumb pe care il veti adoraInagua - bun pentru boabe si siloz
GRAcircU ndash SOIURI
Cercetătorii de la Institutul de Cercetare - Dezvoltare Agricolă Fundulea au creat soiuri de grau productive si rezistente la secetaBOEMA soi de gracircu de toamnă extrem de productiv şi cu indici de calitate ridicaţi pentru panificaţie adaptat condiţiilor climatice din zona de cacircmpie din sudul ţării şi Moldova este un soi foarte precoce mai timpuriu la icircnspicat cu 1-3 zile faţă de soiul Flamura 85 talia plantei de 77-90 cm rezistent la iernare şi cădere arşiţă şi secetă rugina galbenă rezistenţă mijlocie la rugina brună şi făinare are calitate bună de morărit şi panificaţie
GRUIA este un soi de toamnă care a dat rezultate foarte bune icircn Oltenia şi Dobrogea este mai timpuriu cu 4 zile faţă de soiul Fundulea 4 talie de 76 cm se remarcă printr-o rezistenţă bună la iernare la cădere dar şi la rasele actuale de rugina galbenă
35
superior multor soiuri ca rezistenţă la făinare rugină brună şi septorioza frunzelor calitatea de panificaţie a soiului Gruia este apropiată de cea a soiului Dropia faţă de care tinde să aibă un gluten mai tenace soiul se evidenţiază printr-o productivitate ridicată icircn medie cu 9-12 mai mare faţă de soiurile martor sporul de producţie fiind mai mare icircn condiţii de secetă in pofida taliei sale scurte soiul se comportă foarte bine icircn condiţii de deficit hidric Gracircul aparţine genului Triticum familia Gramineae (Poaceae) Genul Triticum cuprinde un număr mare de specii de gracircu forme sălbatice şi cultivate clasificate diferit de-a lungul timpului
Pentru ţara noastră prezintă importanţă 2 specii şi anume Triticum durum Desf şi Triticum aestivum L Triticum durum Desf (fig 16) are tulpina plină icircn interior pe toată lungimea sau cel puţin icircn partea superioară Spicul este aristat cu ariste lungi comparativ cu lungimea spicului şi orientate paralel Boabele au aspect sticlos la maturitate şi sunt conice la capet Triticum aestivum L (fig 17) are tulpina goală icircn interior pe toată lungimea Spicul este nearistat sau aristat cu ariste mai scurte comparativ cu lungimea spicului şi orintate divergent Boabele sunt ovoidale sau alungit-ovoidale prevăzute cu un smoc de perişori la capătul superior Endospermul este făinos semisticlos sau sticlos
Gracircul comun reprezintă specia cea mai importantă care pe plan mondial reprezintă cca 90 din suprafaţa cultivată cu gracircu şi cea mai mare partea a suprafeţei cultivată cu gracircu din ţara noastră Gracircul comun are forme de toamnă şi de primăvară aproape icircntreaga suprafaţă din ţara noastră fiind cultivată cu gracircu de toamnă (gracircul de primăvară ocupă suprafeţe foarte mici nesemnificative)
Soiurile de gracircu cultivate icircn Romacircnia sunt icircn marea lor majoritate soiuri romacircneşti create la Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Fundulea sau icircn reţeaua de Staţiuni de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Aceste soiuri se caracterizează prin potenţial de producţie ridicat (9-10 tha) o bună rezistenţă la cădere ger iernare secetă şi boli o bună calitate şi stabilitate a recoltelor
23 Intocmirea asolamentului
Specificare HaSuprafaţa totală a terenului arabil 610Suprafaţa medie a solei (3 sole) 2033
Tabelul 2Schema rotaţiei culturilor
SOLAANUL 2012 2013 2014I măr măr mărII gracircu porumb gracircuIII porumb gracircu porumb
36
37
CAPITOLUL IIICAPITOLUL IIIORGANIZAREA PROCESULUI DE PRODUCŢIE AGRICOLĂORGANIZAREA PROCESULUI DE PRODUCŢIE AGRICOLĂ
31 Proiectarea producţiilor medii prin metoda bonităriiterenurilor agricole
Tabelul 3
Date iniţiale
Cultura Tipul de solSuprafaţa - ha (Si)
Nota de bonitare pentru
condiţiile ecologice (Pi)
Corecţia pt distanţă şi
felul drumului (k)
Coeficient de
potenţare (c)
Producţia medie
realizată
MărGracircuPorumb
Cernoziom 5 75 015 11 15000Cernoziom 303 80 018 12 4000Cernoziom 302 85 019 13 8000
TOTAL 610
2) Notele totale de bonitare pentru condiţiile ecologice (Ni)
MĂR ndash 575 = 375Ni = Si x Pi GRAcircU ndash 30380 = 24240
PORUMB ndash 30285 = 25670TOTAL = 50285
3) Nota medie ponderată de bonitare
50285 610 = 8243
1) Producţia ce revine pe un punct al notei medii ponderate de bonitare
P măr = 515000 375 = 200P gracircu = 3034000 24240 = 50
P porumb = 3028000 25670 = 9411
6) Corecţia totală icircn funcţie de distanţă şi drumuri Ct = S x kMĂR ndash 5015 = 075
Suprafaţă x coeficient corecţie GRAcircU ndash 303018 = 5454PORUMB ndash 302019 = 5738
TOTAL = 11267
38
7) Nota de bonitare recalculată (Nbr)
MĂR ndash 375-075 = 37425Nbr = Nota totală de bonitare ndash Corecţia GRAcircU ndash 24240-5454 = 2418546
PORUMB ndash
25670-5738 = 2561262
8) Notele totale de bonitare potenţate (Ntp)
MĂR ndash 3742511=4117
Ntp =Nota de bonitare recalculată (Nbr)
xCoeficient
de potenţare
GRAcircU ndash241854612=290225
PORUMB ndash
256126213=332964
9) Producţia totală pe cultură pentru fiecare unitate de sol (Pt)
MĂR ndash 4117200= 82340
Pt =Nota totală de
bonitare potenţată (Ntp)
x
Producţia ce revine pe un punct de
bonitare P(kgpunct)
GRAcircU ndash
29022550= 1451125
PORUMB ndash
3329649411=31335242
TOTAL= 4666989
10) Producţia medie la hectar Pmc1
Pm măr = Producţia totală Suprafaţa totală = 823405=16468
Rezultatele pentru celelalte culturi
Pmedie gracircu = 1451125303= 4789
Pmedie porumb =31335242302= 10376
39
32 STABILIREA CANTITĂŢILOR DE IcircNGRĂŞĂMINTE PE CULTURI
Calculul dozelor de icircngrăşăminte s-a efectuat ţinacircndu-se cont atacirct de
producţiile medii cacirct şi de existentul de suprafaţă activă din sol S-au luat icircn
considerare şi pierderile rezultate prin levigare
Icircn tabelul 4 este prezentat calculul dozelor de icircngrăşăminte chimice la ha
separat pentru cele 3 culturi icircn parte
Tabelul 4
Calculul dozelor de icircngrăşăminte chimice
Nr Crt
SPECIFICARE UM
CULTURA
GRAcircU PORUMB MĂRN P K N P K N P K
1 Producţie medie Kgha 4789 10376 16468
2 Consum specific Kg sat
23 11 20 20 21 20 5 3 6
3 Sa de administrat
Kg 11014
5268 9578
20752
2179 20752 8234 494 988
4 Sa icircn sol Kg 45 31 60 40 35 30 30 20 355 Diferenţa de
admKg sa
6514 2168 3578
16752
1829 17752 5234 294 638
6 Pierderi prin levigare
13 5 7 13 5 7 13 5 7
7 Cant pierdută prin levigare
Kg sa
847 108 25 2177
914 1242 68 147 446
8 Total sa de administrat
Kg 7361 2276 3828
18929
19204 18994 5914 3087 6826
9 Tipul de icircngrăşămacircnt
NO4NO3
Super P c
Sare potasică
NO4NO3
Super P c
Sare potasică
N P2O5 K20
10 Conţinutul icircn sa a icircngr
Kgt 345 40 40 345 40 40 345 40 40
11 Doza de icircngr de administrat
Kg 213 57 96 549 480 475 171 77 171
40
33 PLANUL DE CULTURĂ
Planul de cultură cuprinde structura culturilor dimensiunile fiecăreia
producţiile medii şi totale (tabelul 5)
Tabelul 5
Icircntocmirea planului de cultură
Cultura Suprafaţa (ha)
Producţii medii (kgha)
Producţia totală (t)
Preţ livrare (leikg)
Măr 5 16468 8234 2Gracircu 303 4789 1451 08
Porumb 302 10376 313355 1
34 FUNDAMENTAREA FIŞELOR TEHNOLOGICE PE CULTURI
Icircn vederea organizării proceselor de muncă şi de producţie icircn etapa pregătitoare se
icircntocmesc fişele tehnologice pe culturi Informaţiile cuprinse icircn fişele tehnologice servesc icircn
acelaşi timp la stabilirea tehnologiilor stabilirea destinaţiei producţiei determinarea volumului
lucrărilor mecanice şi manuale necesarul de forţă de muncă cantităţile de materiale şi mijloacele
financiare necesare pentru aprovizionare
DATELE NECESARE
1 Culturile incluse icircn planul de producţie al firmei
2 Suprafaţa ocupată de fiecare cultură icircn parte
3 Culturile premergătoare
4 Producţia medie şi totală a fiecărei culturi
5 Lucrările tehnologice icircn ordinea cronologică a executărilor
6 Perioada de executare şi data lucrării
7 Mijloacele cu care se execută lucrarea
8 Tarifele de plată pentru lucrările mecanice
9 Tarifele de plată pentru lucrările manuale pe categorii
10 Cuantumul taxelor pentru CAS şomaj risc asigurare
11 Amortismentul specific
12 Materialele necesare procesului tehnologic consumul normat pe UM preţul unitar şi cota
pentru cheltuielile de aprovizionare
41
13 Cota de cheltuieli indirecte (comune şi generale)
MODUL DE LUCRU
1 Se icircnscriu icircn fişă datele privind suprafaţa şi producţia medie Producţia medie se planifică
icircn raport cu fertilitatea solului şi cantitatea de icircngrăşămacircnt aplicată
2 Se icircnscriu lucrările tehnologice icircn ordinea executării lor precizacircndu-se toată perioada
optimă de execuţie şi durata fiecărei lucrări
3 Pentru fiecare icircn parte se determină volumul lucrărilor sumele necesare şi materiale
4 La lucrările manuale icircn raport cu volumul lucrării se calculează numărul de zile om iar
fondul de salarii rezultă icircnmulţind numărul de zile om necesar pentru evaluarea lucrării cu
tariful pe ziom corespunzător
5 Taxele asupra fondului de salarii se calculează aplicacircnd cota icircn proporţie de 30 pentru
CAS 5 pentru fondul de şomaj 1 pentru risc şi asigurare impozit 15 asupra sumei
care reprezintă fondul de salarii
6 Amortismentul specific se determină icircn raport cu valoarea de inventar a mijlocului fix
folosit exclusiv la cultura respectivă şi durata de folosire
7 Cota de cheltuieli pentru aprovizionare se calculează o cotă parte din valoarea
materialului folosit
8 Din icircnsumarea pentru lucrările mecanice lucrările manuale taxe asupra valorilor
materialelor se obţin cheltuielile de producţie
9 La cheltuielile directe se aplică cota de cheltuieli comune şi prin icircnsumarea lor se
determină cheltuielile de producţie
10 După fiecare trimestru se fac totalurile
11 Se calculează indicatorii cheltuieli de producţie la hectar şi costul la tona de produs
42
44
45
46
47
35 Organizarea lucrării de semănat la cultura gracircului
Semănatul este una dintre cele mai importante lucrări agricole de care depinde icircn ultimă instanţă obţinerea de producţii ridicate Suprafeţele icircntinse ocupate de culturi precum şi termenele restracircnse icircn care trebuie executat fac ca procesul de muncă al semănatului să ocupe un loc important icircn activitatea de producţie a exploataţiilor agricole
Etapele organizării lucrărilor de semănat cereale păioase sunt următoarele1 se stabileşte componenţa agregatului de semănat potrivit condiţiilor existente
(tractor plus semănătoare SUP-29 sau SUP-21)2 Se determină necesarul de agregate pentru terminarea semănatului icircn termen
optim folosind formula
icircn care
N ndash numărul de agregate pentru terminarea lucrării icircn timpul propusS ndash suprafaţa de icircnsămacircnţatn ndash numărul de zile icircn care trebuie terminată lucrareaP ndash randamentul zilnic al maşinii
(1)N = 303(512) = 5 agregate
Aşadar icircn prealabil trebuie cunoscut randamentul zilnic al agregatului de semănat folosit Aceasta se calculează după formula
icircn
care
P ndash randamentul zilnic al agregatului (ha)B ndash lăţimea de lucru a agregatului icircn lucru (m)V ndash viteza de deplasare a agregatului
icircn lucru (moră)t ndash durata zilei de lucru (ore)H ndash coeficientul de folosire a timpului de lucru (070-080)
(2)P = 366000807 10000 = 12 ha
3 Stabilirea lungimii marcatoarelor semănătoriiLungimea marcatoarelor adică distanţa la care trebuie aşezată piesa activă a marcatorului faţă de ultimul brăzdar se stabileşte icircn funcţie de
lăţimea de lucru a semănătorii (B) distanţa icircntre două brăzdare (b) distanţa icircntre roţile din faţă sau marginile exterioare ale şenilelor
tractorului (c)
= 11
= = 26
49
49
Cacircnd tractorul poate urmări urma lăsată de marcator atacirct cu roata din dreapta cacirct şi cu roata din stacircnga lungimea celor două marcatoare este egală şi este dată de relaţia
4 Stabilirea debitului semănătorii icircn funcţie de norma de sămacircnţă la hectar La icircnceputul lucrării trebuie icircntotdeauna să se verifice corectitudinea reglării debitului la icircnsămacircnţare Această verificare se face după formula
icircn
care
G ndash cantitatea de sămacircnţă cursă din semănătoare la un număr stabilit de icircnvacircrtiri a roţii semănătoriiA ndash norma de semănat la un ha (kg)d ndash lungimea roţii semănătorii (m)B ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)O ndash nr de icircnvacircrtituri a roţii semănătorii
(6)G= 2501743620 10000 = 313
5 Stabilirea dimensiunilor postatelor la semănat Lungimea maximă a postatelor la semănat este icircn funcţie de capacitatea cutiei semănătorii Pentru a uşura organizarea transportului de seminţe este indicat ca alimentarea semănătorii cu seminţe să se execute la un singur capăt a postatei ~n acest caz lungimea maximă a postatei se calculează după formula
icircn
care
L ndash lungimea maximă a postatei (m)Q ndash capacitatea coşului de alimentare
a semănătorii (kg)Y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii coşului de alimentare a semănătorii (icircn medie 070-080)A ndash norma de semănat (kgha)B ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)
(7)L = (051000040007) (25036) = 1556m
Icircn ce priveşte lăţimea postatei aceasta se determină icircn funcţie de lăţimea totală a parcelei de icircnsămacircnţat şi de metoda de deplasare a agregatului Ea se calculează aşa icircncacirct să asigure de lucru agregatului pentru 1-2 zile de lucru
Lăţimea postatei la semănatul icircn suveică se calculează după formula
icircn care
l ndash lăţimea postatei (m)P ndash productivitatea zilnică a agregatului (hazi)Z ndash durata icircn zile a lucrului pe aceeaşi postată (1-2 zile)L ndash lungimea postatei (m)
(8)l = 10000122 1556 = 154m
6 Lăţimea zonei de icircntoarcere a agregatului Pentru icircntoarcerea agregatului la capetele parcelei se delimitează o facircşie de teren denumită bdquozonă de icircntoarcereldquo Delimitarea acestei zone se face icircn cazul deplasărilor icircn parcursul liniar cu buclă şi fără buclă Lăţimea zonei de icircntoarcere este dată de relaţia
50
50
icircn care
E ndash lăţimea zonei de icircntoarcereR ndash raza de icircntoarcere a agregatuluie ndash lungimea de ieşire a agregatului (adică distanţa de la centrul agregatului mijlocul osiei motoare a tractorului) pacircnă la organele active ale maşinii
(9)E = 34 + 15 = 135m
Aceasta reprezintă lungimea cu care trebuie să se deplaseze centrul agregatului pentru aducerea organelor active ale maşinii agricole pe linia de icircntoarcere a lucrului
7 Stabilirea distanţei dintre punctele de alimentare a semănătorii Distanţa dintre punctele de alimentare a semănătorii se determină icircn funcţie de metoda de deplasare a agregatului la semănat ~n cazul semănatului icircn suveică lungimea postatei este determinată icircn funcţie de capacitatea cutiei de seminţe icircn aşa fel ca alimentarea semănătorii să se facă numai la unul din capetele postatei distanţa dintre punctele de alimentare se află după formula
icircn care
D ndash distanţa dintre punctele de alimentare (m)B ndash lăţimea de lucru a agregatului (m)T ndash numărul turelor (adică nr curselor dus-icircntors) pe care le face agregatul pacircnă la golirea coşului semănătorii
(1)D = 2362 = 144m
Icircn cazul cacircnd lungimea postatei nu este determinată icircn funcţie de capacitatea cutiei de seminţe este necesar ca icircn prealabil să cunoaştem turele pe care le face agregatul pacircnă la golirea coşului semănătorii Aceasta se determină icircmpărţind lungimea drumului pe care icircl face semănătoarea pacircnă la golirea cutiei sale pe lungimea cursei de lucru dus şi icircntors ~n acest scop se foloseşte următoarea formulă
icircn care
T ndash numărul turelorQ ndash capacitatea cutiei semănătorii
(kg)Y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii cutiei (080)A ndash norma de semănat (kgha)B ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)L ndash lungimea postatei (m)
T= (1000040007) (2503621556) = 1Icircn cazul semănării icircn bdquolaturildquo sau bdquope două jumătăţi ale postateildquo distanţa dintre
punctele de alimentare se calculează după formula = 136 = 36
(semnificaţiile literelor sunt aceleaşi ca la formulele (10) şi (11)
51
51
8 Stabilirea cantităţilor de seminţe ce se pun la punctele de alimentare Cantităţile de seminţe care se pun la primul punct de alimentare se calculează după formula
= 4001 = 400kgiar cantitatea care se pune la punctele următoare este
icircn care
C ndash cantitatea de seminţe necesară alimentării agregatului (kg)Q capacitatea coşului semănătorii (kg)y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii cutieia ndash nr semănătorilor icircn agregat
(14)C1 = 400071 = 280kg
9 Stabilirea necesarului zilnic de muncitori pentru semănat şi transportat seminţele Necesarul zilnic de muncitori pentru deservirea semănătorilor variază icircn raport cu numărul de agregate folosite zilnic şi al maşinilor ce compun agregatul
10 Necesarul de mijloace de transport se stabileşte icircn funcţie de cantităţile de seminţe necesare semănătorilor la o icircncărcare timpul de golire a semănătorilor capacitatea mijloacelor de transport distanţa de transport şi timpul necesar pentru un ciclu de transport
~n primul racircnd se determină timpul icircn care se consumă cantitatea de seminţe existentă icircn cutia semănătorii folosind relaţia
icircn care
q ndash capacitatea cutiei semănătorii (kg)085 ndash coeficientul de folosire a cutiei semănătoriiB ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)V ndash viteza de lucru a agregatului (moră)N ndash norma de sămacircnţă la ha (kg)
Tgol = (10000400085) (366000250) = 063h = 38min
Numărul de mijloace de transport necesare zilnic se determină pe baza relaţiei
icircn care
Nt ndash numărul mijloacelor de transportn ndash numărul semănătorilor ce lucreazăt ndash durata unui ciclu de transport (min)Cm ndash capacitatea mijlocului de transport (kg)
Nt = (540008530) (38400) = 33 = 311 Se determină necesarul de saci pentru transportul seminţelor cunoscacircnd că
pentru uşurarea manipulării se recomandă ca un sac să aibă 40 kg
Nr saci = (512250) 40 = 375 sacizi
52
52
Centralizarea datelor
Nr crt
Specificare UMAgregatul folosit
Tractor + (SUP-29)
Tractor + SUP-21
1 Productivitatea zilnică a agregatului haschimb 12
2 Necesarul zilnic de-tractoare nr 5-semănători nr 5
3Productivitatea zilnică a tuturor agregatelor
hazi 60
4Dimensiunile solei de semănat
-lungime m 1556-lăţime m 1947-suprafaţă ha 303
5Dimensiunea parcelelor de semănat
-lungime m 1556-lăţime m 154-suprafaţă 24
6Lungimea marcatorului
-dreapta m 11-stacircnga m 26
7Norma de icircnsămacircnţare
-la 20 icircnvacircrtituri kg 3-la hectar kg 250
8Distanţa dintre punctele de alimentare cu seminţe
m 144
9Cantitatea de seminţe ce se pune la punct de alimentare
-la primul punct
kg 400
-la punctele următoare
kg 280
10 Necesarul zilnic de muncitori
-pt servirea semănătorii
nr 5
-pt transportul seminţelor
nr 3
-total nr 8
11Lăţimea facircşiei de icircntoarcere a agregatului
m 135
12Necesarul zilnic de mijl de transport
-atelaje nr-tractor+remorcă nr 3-auto-camion nr
13Necesar saci pt transportul seminţelor
nr 375
53
53
36 Evaluarea producţiei
Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţieiacestora
Evaluarea se face icircn două etape1) icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele
caracteristice de dezvoltare a plantelor2) icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite
norme standardizate~n funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfel
1) Gracircu orz (orz - 1 iunie gracircu - 15 iunie) Gracircu Boemandash se stabileşte numărul punctelor de control icircn funcţie de mărimea şi
uniformitatea parcelelor(icircn cazul parcele de pacircnă la 100 ha - 5 puncte pe suprafeţe mai mari de 100 ha - 10 puncte)
Determinările se fac cu ajutorul ramei metrice (un cadru de 1 metru patrat)Metodologie de lucrundash se numără spicele din interiorul ramei metricendash se stabileşte numărul mediu de boabe icircn spicndash se calculează producţia medie la hectar astfel
Q kgha = (360353610000) (10001000) = 4536kgha
Q kgha - producţia medie kgha Nsp - număr mediu de spice la mp (medie pe toate punctele de control) 360Nb - număr mediu de boabe icircn spice 35MMB - greutatea a 1000 boabe (grame)3610000 mp = 1 ha1000 x 1000 = 1000 grame x 1000 boabe
Exemplu
2) Porumb (1 septembrie) DKC 3511ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 28 mp (4 racircnduri x 070 x 10 m
lungime 070 (m) - distanţa dintre racircnduri)ndash se numără ştiuleţii la fiecare punct de controlndash se calculează numărul de ştiuleţi la hectar
54
54
Nstha = (30010000)(510) = 60000
Nstha - număr de ştiuleţi la hanst - numărul de ştiuleţi număraţi la toate punctele de controld - suprafaţa unui punct de control (mp)i - numărul punctelor de control
ndash se determină apoi numărul de boabe pe ştiuletendash se calculează apoi producţia medie la hectar
Q kgha = (60000588337) (10001000) = 11889 kgha
Q kgha - producţia medieNst - număr ştiuleţi la hectar 60000Nb - număr mediu de boabe pe ştiulete 588MMB - greutatea a 1000 boabe (grame) 337
Exemplu
3) Floarea soarelui (15 august)ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 28 mp (4 racircnduri x 070 x 10)ndash se numără capitulele la fiecare punct de control şi se stabileşte numărul mediu
de capitule la ha după formula
Ncpha - număr total de capitule la hancp - număr de capitule numărate la toate punctele de controld - suprafaţa unui punct de controli - numărul punctelor de control
ndash se determină numărul mediu de seminţe pe capitul(Ns)ndash se calculează producţia medie la hectar astfel
55
55
Q kgha - producţia medieNcp - număr mediu de capitule la hectarNs - număr seminţe pe capitulMMB - greutatea a 1000 seminţe icircn grame
Exemplu
4) Sfecla de zahăr (1 septembrie)ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 10 mp (3 racircnduri x 045 m x 74 m
lungime)ndash la fiecare punct de control plantele se recoltează se decoletează (tăierea
frunzelor) se curăţă de pămacircnt şi se cacircntărescndash se determină producţia medie astfel
q - cantitatea de rădăcini recoltate din punctele de control (kg)d - suprafaţa unui punct de control (mp)i - numărul punctelor de control
ndash la producţia stabilită se adaugă sporul de producţie ce se va realiza de la data evaluării la data prevăzută a se recolta (18 grziplantă)
Exemplu
5) Fructe (1 septembrie) MĂRMetoda de evaluare diferă icircn funcţie de tipul de livadă clasică sau intensivă dar
icircn mare constă icircn următoarele etapendash se stabileşte numărul de pomi pentru examinare (2 - 5 ) 480ndash se determină numărul mediu de fructe pe pom şi greutatea acestora icircn kg 30kg
167 de fructe
56
56
ndash se icircnmulţeşte numărul mediu de fructe pe pom cu numărul de pomi existenţi la ha şi se obţine astfel producţia medie la ha 16032 kgha
6) Struguri (de masă - 15 iulie de vin - 1 septembrie)ndash evaluarea se face separat la viile nobile şi la viile de hibrizindash se stabileşte numărul de butuci pe rod la ha cu relaţia
Nbha - numărul de butuci pe rod la hadr - distanţa dintre racircnduri (m)db - distanţa icircntre butuci pe racircnd (m)Ng - număr mediu de goluri (butuci neproductiviinexistenţi) la ha icircn procente
ndash se evaluează producţia de struguri pe butuc număracircndu-se toţi strugurii de pe un număr de 1 - 2 din butucii existenţi pe lot (se recomandă să se efectueze numărătoarea strugurilor pe fiecare al 10-lea butuc din 15 icircn 15 racircnduri)
Producţia de struguri pe butuc se calculează astfel
Pmb - producţia medie pe butuc (grame)Gms - greutatea medie a strugurilor (grame)Ns - numărul de struguri total găsiţi la numărătoareNba - numărul butucilor analizaţi
ndash se calculează producţia medie de struguri la ha cu formula
Pmha - producţia medie de struguri la ha (kg)Nbha - numărul de butuci pe rod la haPmb - producţia medie pe butuc (grame)
Exemplu
57
57
CAPITOLUL IV DETERMINAREA PRAGULUI DE RENTABILITATE (A PUNCTULUI CRITIC) PE CULTURI
Punctul critic marchează acea dimensiune a producţiei medii la care icircncasările din
valorificarea producţiei sunt egale cu cheltuielile totale de producţie deci acel punct al
producţiei medii la care nu se obţine profit dar nu se icircnregistrează nici pierderi
Mărimea costului de producţie şi a ratei profitului se găsesc icircntr-o stracircnsă legătură
cu raportul dintre cheltuielile de exploatare şi cantitatea de produse realizate Prin analiza
costurilor şi cheltuielilor de exploatare icircntreprinzătorul poate calcula nivelul minim de
activitate cerut de menţinerea icircn stare de funcţionare a firmei Cunoscacircnd pragul de
rentabilitate se poate proiecta volumul de vacircnzări icircn vederea obţinerii profitului scontat
De asemenea creditorii şi investitorii solicită adesea efectuarea analizei punctului
critic pentru a ajuta icircn evaluarea cacircştigurilor potenţiale ale unei afaceri şi icircn consecinţă
aceasta trebuie introdusă icircn planul de afaceri
Punctul critic se poate determina icircn două moduri şi anume fără profit programat
sau cu profit programat
Calculul punctului critic fără profit programat este exprimat printr-o relaţie
simplă
y = yי
y = Pvx
yי = Cvx + CF
Pvx = Cvx + CF
x(Pv ndash Cv) = CF
icircn care
y ndash veniturile din valorificarea producţiei (mii lei)
yי - cheltuielile totale icircnregistrate (mii lei)
Pv ndash preţul de vacircnzare unitar
x ndash producţia medie sau volumul vacircnzărilor (unităţi fizice)
Cv ndash cheltuieli variabile unitare
58
58
CF ndash costuri fixe totale
De unde x marchează acea dimensiune a producţiei la care nu se icircnregistrează nici
profit nici pierderi
Determinarea cantitativă şi reprezentarea grafică a PC la cultura Porumb
Cheltuielile variabile
NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrarii
CheltuieliCheltuieli variabilevariabile
(lei) (lei)
CheltuieliCheltuieli variabile variabile
(lei t (lei t ))
(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)
11 Incărcat transportat IC (PK) t 2881 180225 575
22 Descărcat IC (PK) t 2881 2444609 78
33 Incărcat transportat IC (N) t 10 2484545 793
44 Descărcat IC (N) t 1655 6371 02
55 Transportat apa prep sol mii l 30 599 019
66 Incărcat transportat săm t 66 599359 191
77 Recoltat porumb boabe t 530 2606662 832
88 Transportat porumb boabe t 225 1245 04
99
1010
TOTALTOTAL 9962236 31792
a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch Variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologicacopy= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)
59
59
Cheltuielile fixe
NrNr CrtCrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe
(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe
(lei ha)(lei ha)
(a)(a) (b)(b) copycopy (d)(d) (e)(e)
11 Adm Şi deservit IC (PK) ha 302 617645 2045
22 Arat 25 cm +grăpat ha 302 1140192 3775
33 Adm Şi deservit IC (N) ha 302 630389 2087
44 Erbicidat şi deservit ha 302 61155 2025
55 Discuit si preg Pat germ Ha 302 586536 1942
66 Semănat +deservit ha 302 472517 1565
77 Prăşit mecanic I ha 302 819024 2712
88 Prăit mecanic II ha 302 654182 2166
99
1010
TOTALTOTAL 5532035 18318
(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)
60
60
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura porumb - fără profit programat
Ch variabile Cv = 9962236 lei
Ch fixe totale CF = 5532035 lei
Ch fixeha CFha = 18318 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 11 leikg = 1100 leit
Producţia totală de PT= 313355 t
Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 302 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 33961599 lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 9962236 + 33961599 = 133583959 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 133583959 313355=
4263leit
Productia medie de porumb la punctul critic (X)
X= (CFha)(Pv-CVt) = 18318 ( 1100 ndash 4263 ) = 272 tha = 2720 kgha
Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 272 tha 4263 leit = 115953 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx =18318 leiha+ 115953 leiha =299133 leiha
Nivelul producţiei de 2720 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la
cultura porumb icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de
2720 la preţul de 11 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie
Depăşirea acestui nivel al producţiei (2720 ha) duce la obţinerea unui profit iar
scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi
61
61
62
PROFI
T
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
2720 kg2720 kghaha
4000
3000
1000
2000
5000
7000
6000
18318
leiha
299133
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura porumb ndash fără profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
62
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura porumb - cu profit programat
Ch variabile Cv = 9962236 lei
Ch fixe totale CF = 5532035 lei
Ch fixeha CFha = 18318 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 11 leikg = 1100 leit
Producţia totală de PT= 313355 t
Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 302 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 33961599 lei
Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)
Pr = 500000lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 9962236 + 33961599 = 133583959 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 133583959 313355=
4263leit
Profitul programat pe ha (Prha) Prha=PrS =500000302= 165562 leiha
Producţia medie de porumb la punctul critic (X)
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 18318+165562) ( 1100 - 4263 )= 517 tha
= 5170 kgha
Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 517 tha 4263 leit = 220397 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx = 18318 leiha+ 220397leiha = 403577 leiha
63
63
64
profit
suplimen
tar
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
5170 kg5170 kghaha
4000
3000
1000
2000
5000
7000
6000
18318
leiha
403577
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura porumb ndash cu profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
Profit programatProfit programat
PROFI
T
5000
64
Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura porumb
Specificare UMFara profit programat
Cu profit programat
Ch variabile Cv lei 9962236 9962236
Cheltuielile indirecte Ch ind lei 33961599 33961599
Ch variabile totale CVT lei 133583959 133583959
Ch variabile t CVt leit 4263 4263
Ch fixe totale CF lei 5532035 5532035
Ch fixe ha CFha leiha 18318 18318
Profit programat total Pr lei 500000
Profit programat ha Prha leiha 165562
X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 2720
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 5170
Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 115953 220397
Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 299133 403577
Preţ de vacircnzare t Pv leit 1100 1100
Suprafaţa cultivată S ha 302 302
65
65
DETERMINAREA CANTITATIVĂ ȘI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA gracircu
Cheltuielile variabile
NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrarii
CheltuieliCheltuieli variabilevariabile
(lei) (lei)
CheltuieliCheltuieli variabile variabile
(lei t (lei t ))
(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)
11 Incărcat transportat IC (PK) t 4605 260015 179
22 Descărcat IC (PK) t 4605 495645 341
33 Incărcat transportat săm t 666 601343 414
44 Incărcat transportat IC (N) t 10 97019 669
55 Descărcat IC (N) t 6454 24848 017
66 Transportat apa prep sol mii l 30 599 04
77 Recoltat grau t 530 2614762 1802
88 Transportat gracircu t 225 1245 09
99
1010
TOTALTOTAL 49504298 34115
a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)
66
66
Cheltuielile fixe
NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe
(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe
(lei ha)(lei ha)
(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)
11 Adm şi deservit IC (PK) ha 303 619685 2045
22 Arat 18 - 20 cm +grăpat ha 303 1025772 3385
33 Discuit si preg pat germ ha 303 588479 1942
44 Semănat +deservit ha 303 474081 1565
55 Adm şi deservit IC (N) ha 303 632476 2087
66 Adm şi deservit ha 303 613575 2025
77
88
99
1010
TOTALTOTAL 3954068 130497
(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)
67
67
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura gracircu - fără profit programat
Ch variabile Cv = 49504298 lei
Ch fixe totale CF = 3954068 lei
Ch fixeha CFha = 130497 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 09 leikg = 900 leit
Producţia totală de gracircu PT= 145107 t
Suprafata cultivată cu gracircu S = 303 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 14849866 lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 49504298 + 14849866 = 64354164 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 64354164 145107 =
4435leit
Productia medie de gracircu la punctul critic (X)
X= (CFha)(Pv-CVt) = 130497 ( 900 - 4435 ) = 286 tha
= 2860 kgha
Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 286 tha 4435 leit = 12684 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx = 130497 leiha+ 126841 leiha = 257338 leiha
Nivelul producţiei de 2860 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la
cultura de gracircu icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de
2860 la preţul de 09 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie
Depăşirea acestui nivel al producţiei (2860 ha) duce la obţinerea unui profit iar
scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi
68
68
69
PROFI
T
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
2860 kg2860 kghaha
4000
3000
1000
2000
5000
7000
6000
130497
leiha
257338
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura gracircu ndash fără profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
69
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura gracircu - cu profit programat
Ch variabile Cv = 49504298 lei
Ch fixe totale CF = 3954068 lei
Ch fixeha CFha = 130497 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 09 leikg = 900 leit
Producţia totală de gracircu PT= 145107 t
Suprafata cultivată cu gracircu S = 303 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 14849866 lei
Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)
Pr = 400000 lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 49504298 + 14849866 = 64354164 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 64354164 145107 =
4435leit
Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 400000 303 =
132013 leiha
Producţia medie de gracircu la punctul critic (X)
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 130497 + 132013 ) ( 900 - 4435 )
= 575 tha = 5750 kgha
Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 575tha 4435 leit = 255012 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx =130497 leiha+ 255012leiha = 385509 leiha
70
70
71
profit
suplimen
tar
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
5750 kg5750 kghaha
4000
3000
1000
2000
5000
7000
6000
130497
leiha
3855
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura gracircu ndash cu profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
Profit programatProfit programat
PROFI
T
5000
71
Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura gracircu
Specificare UMFara profit programat
Cu profit programat
Ch variabile Cv lei 49504298 49504298
Cheltuielile indirecte Ch ind lei 14849866 14849866
Ch variabile totale CVT lei 64354164 64354164
Ch variabile t CVt leit 4435 4435
Ch fixe totale CF lei 3954068 3954068
Ch fixe ha CFha leiha 130497 130497
Profit programat total Pr lei 400000
Profit programat ha Prha leiha 132013
X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 2860
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 5750
Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 12684 255012
Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 257338 385509
Preţ de vacircnzare t Pv leit 900 900
Suprafaţa cultivată S ha 303 303
72
72
DETERMINAREA CANTITATIVĂ ȘI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA măr
Cheltuielile variabile
NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrarii
CheltuieliCheltuieli variabilevariabile
(lei) (lei)
CheltuieliCheltuieli variabile variabile
(lei t (lei t ))
(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)
11 Incărcat transportat IC (PK) T 124 694 84
22 Descărcat IC (PK) T 124 145896 177
33 Adm şi deservit IC (PK) T 50 691 839
44 Administrat gunoi de grajd T 50 288 35
55 Săpat gropi pt plantat pomi Buc 048 281 34
66 Plantat + udat Buc 048 7488 909
77 Tăieri de forma coroanei Buc 25 25 03
88 Incărcat transportat IC (N) T 0855 1107 134
99 Adm şi deservit IC T 5 896 109
1010 Transportat apa prep sol T 3 4592 558
1111 Recoltat prune T 5 187 23
1212 Transportat prune T 8234 14327 174
TOTALTOTAL 1914066 2325
a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)
Cheltuielile fixe
73
73
NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe
(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe
(lei ha)(lei ha)
(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)
11 Arătură in livadă Ha 5 2057 4114
22 Discuit arătura Ha 5 913 1826
33 Prăşit printre racircnduri Ha 5 804 1608
44 Stropit cu insecto-fungicide Ha 5 1802 3604
55 Erbicidat şi deservit Ha 5 690 138
66
77
88
99
1010
TOTALTOTAL 6266 12532
(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)
74
74
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura măr - fără profit programat
Ch variabile Cv = 1914066 lei
Ch fixe totale CF = 6266 lei
Ch fixeha CFha = 12532 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 1 leikg =1000 leit
Producţia totală de mere PT= 8234 t
Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 5 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 673021 lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 1914066 + 673021 = 2587087 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 2587087 8234 = 3142 leit
Productia medie de mere la punctul critic (X)
X= (CFha)(Pv-CVt) = 12532 ( 1000 - 3142 ) = 19 tha
= 1900 kgha
Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 19 tha 3142 leit = 59698 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx =12532 leiha+ 59698 leiha =185018 leiha
Nivelul producţiei de 1900 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la
cultura de măr icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de
1900 la preţul de 1 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie Depăşirea
acestui nivel al producţiei (1900 ha) duce la obţinerea unui profit iar scăderea
producţiei sub acest nivel determină pierderi
75
75
76
PROFI
T
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
1900 kg1900 kghaha
4000
3000
1000
2000
5000
7000
6000
12532
leiha
185018
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura măr ndash fără profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
76
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura măr - cu profit programat
Ch variabile Cv = 1914066 lei
Ch fixe totale CF = 6266 lei
Ch fixeha CFha = 12532 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 1 leikg =1000 leit
Producţia totală de mere PT= 8234 t
Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 5 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 673021 lei
Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)
Pr = 100000 lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 1914066 + 673021 = 2587087 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 2587087 8234 = 3142 leit
Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 100000 5
= 20000 leiha
Producţia medie de mere la punctul critic (X)
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 12532 + 20000 ) (1000 - 3142 )
= 31 tha = 31000 kgha
Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 31 tha 3142 leit = 97402 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx =12532 leiha+97402 leiha = 109934 leiha
77
77
78
profit
suplimen
tar
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
31000 kg31000 kghaha
7500
5000
1000
2500
10000
15000
12500
12532
leiha
109934
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura măr ndash cu profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
Profit programatProfit programat
PROFI
T
5000
78
Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura măr
Specificare UMFara profit programat
Cu profit programat
Ch variabile Cv lei 1914066 1914066
Cheltuielile indirecte Ch ind lei 673021 673021
Ch variabile totale CVT lei 2587087 2587087
Ch variabile t CVt leit 3142 3142
Ch fixe totale CF lei 6266 6266
Ch fixe ha CFha leiha 12532 12532
Profit programat total Pr lei 100000
Profit programat ha Prha leiha 20000
X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 1900
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 31000
Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 59698 97402
Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 185018 109934
Preţ de vacircnzare t Pv leit 1000 1000
Suprafaţa cultivată S ha 5 5
79
79
CAPITOLUL VCAPITOLUL VCONCLUZII ŞI RECOMANDĂRICONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI
Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţiei acestora
Evaluarea se face icircn două etape- icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele caracteristice de dezvoltare a plantelor- icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite norme standardizate
Icircn funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfelPorumb 3133 toneGrau 1451 toneMăr 82 toneEfectuacircnd eficiența celor trei culturi icircn urma rezultatelor acestora am
observat că cultura cea mai favorabilă este porumbul urmată de cultura grăacircluiPe viitor cea mai bună cultură atat cantitativă cacirct și calitativă este cultura porumbului
80
80
Nr Crt
Valoare estimata
(EUR)
din total valoare eligibila
a proiectului
(daca este cunoscut la momentul
depunerii cererii de finantare)
1 DEUTZ-FAHR
Specializat in producția de utilaje pentru
agricultura
COMBINA MODEL 6060
HTS 125000 7483
2 SAME
Specializat in producția de utilaje pentru
agricultura
TRACTOR MODEL
EXPLORER 3-100 40000 2394
3 GEO
Specializat in producția de utilaje pentru
agriculturaCultivator MG
175 2031 123
TOTAL167031 100
Lista de achizitii materii prime
Nr Crt
Furnizor
Date furnizor Produs
Valoare estimata
(EUR)
din total
necesar de
materii prime
(daca este cunoscut la momentul depunerii cererii de finantare)
1 SC GA PRO CO CHEMICALS SA
Are in patrimoniu fabrica de
icircngrasăminte Icircngrășaminte 1255000 5375
2 PETROM
Specializat in comercializarea combustibililor Combustibil 500000 2141
3 KWS SEMINTE SRL
Specializat in obținerea
semințelor de soiagrauporumb
etc
Semințe de grauporumbsoia etc 580000 2302
TOTAL 2335000 100
C5 Personal si instruireNU ESTE CAZUL
Tabel C51Grafic angajare personal
Nr Crt Specialitate
Număr2002 2003 2004 2005 2006 2007
TOTAL 0 0 0 0 0 0
Necesar personal
22
- 1 contabil- 3 mecanizatori- 4 muncitori sezonieri
C6 Graficul estimat al proiectului
Proiectul va fi realizabil in 12 luni de la aprobarea finantarii
Lunile I ndashIV vor face demersuri pentru un imprumut bancar și se va acorda
icircmprumutul ( 300000 E)
Lunile V ndash VIII - se va achiziționarea utilajul propriu-zis
(combinatractorulcultivatorulsemanatoarea) se vor semna contractele cu furnizorii și
se vor livra utilajele
Lunile IX ndashXII ndash testarea utilajelor si inceperea activitatii
Diagrama Gantt
Denumire activitate
IAN
FEB
MARTIE
APRILIE
MAI
IUNIE
IULIE
AUGUST
SEPT
OCT
NOI
DEC
Contractarea unui imprumut bancar pe tremen lung X X Studierea ofertelor furnizorilor de utilaje X X Contractarea furnizorilor de utilaje
X X X Livrarea utilajelor X X X X Testarea utilajelor X X X
C7 Impactul proiectului asupra dezvoltarii zonei si a mediului de afaceri
In urma contractarii imprumutului bancar si achizitionarii de utilaje
performante se va incerca practicarea unei agriculturi rationale si de durata cu recolte
23
bogate si sanatoase de secara mazare si cartof care din punct de vedere ecologic sa
corespunda normelor UE in localitatea Secuieni JudNeamt
Acest fapt va determina totodata si creșterea veniturilor la bugetul
Primariei Secuieni JudNeamt datorita taxelor și impozitelor care se plătesc și
desemeni la bugetul statului se vor plăti impozite și taxe care icircn final vor fi icircn
beneficiul cetățenilor In practicarea agriculturiiintr-un mod intensiv se va avea in
vedere respectarea normelor de mediuPentru toate categoriile de materii prime
(combustibil piese de schimb icircngrășaminte etc) se vor icircncheia contracte icircn așa fel
icircncat să fie asigurat mersul normal al activității agricole Deasemeni si producția finita
(secaramazarecartof) care se va realiza va fi livrata in icircntregime pe baza de
contracte icircncheate
D PROIECŢII FINANCIARE SI INDICATORI FINANCIARI
D1 Bazele de productie
Cu proiect
A6 Denumire utilaj (noi) Costuri Amortizare Intretinere 2Combina DEUTZ-FAHR model 6060 HTS 125000 000 2500
TRACTOR SAME MODEL EXPLORER 3-100 40000 000 800
Cultivator Maschio MG 300 Stabwalze 500 2031 000 4062
167031 000 334062
D2 Contul de profit si pierderi previzionat ( pe o perioada de 3 ani )
Proiectia contului de profit si pierdere activitate cu proiect
Nr Crt Categoria AN 1 AN 2 AN 3
Venituri din exploatare 1 Venituri din vanzarea marfurilor Mii Lei
24
Euro 2 Productia vanduta Mii Lei 47000000
0485000000 500000000
Euro 107327990
110753351 114178713
3 Variatia stocurilor Mii Lei
Euro
4 Alte venituri Mii Lei Euro 5 Venituri din exploatare ndash total Mii Lei 47000000
0485000000 500000000
Euro 107327990
110753351 114178713
Cheltuieli pentru exploatare 6 Cheltuieli materiale ndash total Mii Lei
94000000 97000000 100000000
Euro 21465598 22150670 22835743
7 Cheltuieli cu lucrari si servicii executate de terti Lei
437330 450050 500040
Euro 99868 102772 1141888 Cheltuieli cu impozite taxe si varsaminte
asimilateMii Lei
250000 300000 350000 Euro 57085 68507 79925
9 Cheltuieli cu personalul ndash total Mii Lei 347330 360050 370560 Euro 79315 82220 84620
10 Alte cheltuieli de exploatare Mii Lei
Euro
11 Cheltuieli cu amortizarile si provizioanele Mii Lei 2510000 2750000 3000000
Euro 573177 627983 68507212 Cheltuieli pentru exploatare - total Mii Lei
97544660 100860100 104220600 Euro 22275047 23032153 23799548
13 Rezultatul din exploatare Mii Lei 372455340 384139900 395779400
Euro 85052942 87721198 90379165Venituri financiare ndash total
14 Venituri financiare ndash total Mii Lei Euro
Cheltuieli financiare din care
15 Cheltuieli privind dobazile Euro
16 Altele Mii Lei
Euro
17 Cheltuieli financiare - total Mii Lei Euro
18 Rezultatul financiar al exercitiului Mii Lei
25
Euro
19 Rezultatul brut al exercitiului Mii Lei
Euro
20 Impozit pe profit Mii Lei
Euro
21 Profit net Mii Lei
Euro
D3 Fluxul de numerar previzionat ( pe o perioada de 3 ani )
Flux de numerar - previziuni Anul 1 Anul 2 Anul 3OPERATIUNEAPERIOADA
MII LEI I ACTIVITATEA DE INVESTITII SI FINANTARE 0 0 0A Total intrari de lichiditati din (A1+A2+A3)
A1 Aport la capitalul social si contul intreprinzatoruluiA2 Vanzari de active inclusiv TVA 0 0 0A3 Credite pe termen lung din care (A31 + A32) A31 Imprumut BancaA 32 Grant SAPARD 0 0 0
B Total iesiri de lichiditati prin (B1+B2+B3)B1 Achizitii de active fixe corporale inclusiv TVAB2 Achizitii de active fixe necorporale inclusiv TVAB3 Cresterea investitiilor in curs 0 0 0
C ExcedentDeficit de lichiditati (A-B) 0 0 0D1 Rambursari de Credite pe termen mediu si lung din care (D11+ D12) D11 Rate la imprumutul Banca D12 Rate la alte Credite pe termen mediu si lung 0 0 0D2 Plati de dobanzi la Credite pe termen mediu si lung din care (D21+D22) D21 La imprumutul Banca D22 La alte Credite pe termen mediu si lung 0 0 0
E Flux de lichiditati din activitatea de investitii si finantare (C-D1-D2)II ACTIVITATEA DE EXPLOATARE SI ALTE ACTIVITATI 130727
51472387 1624350
F Incasari din activitatea de exploatare inclusiv TVA ( F1)130727
51472387 1624350
F1 Vanzari varianta cu proiectG Incasari din activitatea financiaraH Credite pe termen scurt 130727
51472387 1624350
K Plati pentru activitatea de exploatare inclusiv TVA (dupa caz) din care 0 0 0
1 Cheltuieli privind marfurile
2 Cheltuieli cu materiileprime 679603 747737 807415
26
3 Cheltuieli cu materialele consumabile 43637 48000 51842
4 Cheltuieli cu energia si apa 12988 14512 15672
5 Altecheltuieli materiale 10204 10323 11144
6 Cheltuieli cu serviciile executate de terti 55609 61160 66051
7 Cheltuieli cu impozite taxe si varsaminte asimilate 12500 13740 148408 Cheltuieli cu personalul angajat 0 0 09 Cheltuieli cu asigurarile si protectia sociala 0 0 0
10 Alte cheltuieli exploatare 0 0 011 Cheltuieli cu amortizarea si provizioanele
26064 26064 260642222222111111
L Flux brut exclusiv plati pentru impozit pe profit si TVA468670 550851 631321
M Plati pentru impozite si taxe (M1 + M2)186568 219297 251573
M1 TVA de platit 68667 104661 119950
M2 Impozit pe profit 97901 114636 131623N1 Rambursari de credite pe termen scurtN2 Plati de dobanzi la credite pe termen scurtO1 DividendeP
Total plati exclusiv cele aferente exploatarii (M+N1+N2+O1)P Total plati exclusiv cele aferente exploatarii (M + N1 + N2 + O1) 186568 219297 251573Q Flux de numerar din activitatea curenta (L-P) 280102 331554 379748II FLUX DE LICHIDITATI (CASH FLOW)R Flux de lichiditati net al perioadei (Q+E) 280102 331554 379748
S Disponibil de numerar al lunii precedenteDisponibil de numerar curent (S+R) 130597 410609 742253
T 410609 742253 1122001
D4 Indicatorii financiari
Valoarea investitiei (Vi) = valoarea totala a proiectului (exprimata in lei) ndash 12900000000 lei
LEI___________________________________________________________________________Specificare AN 1 AN 2 AN 3______________________________________________________________________Veniturile din exploatare (Ve)
27
470000000 485000000 500000000
___________________________________________________________________________Cheltuieli de exploatare (Ce)
97544660 100860100 104220600
___________________________________________________________________________
Rezultatul din exploatare (Re) = Se calculeaza Re = Ve ndash Ce - minim 10 din Ve
372455340 384139900 395779400
Profitul net (Pn) = rezultatul final al exercitiului financiar (anual) din care s-a scazut impozitul pe profit
312862486 322677516 332454696
Durata de recuperare a investitiei (Dr) = indicator ce exprima durata de recuperare a investitiei (exprimat in ani)
Se calculeaza Dr= ViPn mediu sau Dr=(Vi - 5 x Pn)Pn
unde Pn mediu = profit net mediu pe orizontul de prognoza Dr ndash ESTE 145 ANI
Rentabilitatea capitalului investit (Rc) = PnVi x 100 () Pn-profit net pentru fiecare an al perioadei previzionate
145 150 154___________________________________________________________________________
Cheltuieli financiare (Cf) = NU ESTE CAZUL___________________________________________________________________________
28
Gradul de acoperire a cheltuielilor financiare (Ga) = NU ESTE CAZUL
___________________________________________________________________________Flux de numerar net la sfarsitul perioadei (FNN) = Total intrari-Total iesiri FNNgt=0 (pentru fiecare an de prognoza)
280102 331554 379748 425733466695
Valoare actualizata neta (VAN) =aringFNi(1+r)I +FN5r VANgt0 r=rata de actualizare=8
CAPITOLUL IICAPITOLUL IISTRUCTURA FONDULUI FUNCIAR ŞI IcircNTOCMIREASTRUCTURA FONDULUI FUNCIAR ŞI IcircNTOCMIREA
ASOLAMENTULUIASOLAMENTULUI
21 Mărimea şi structura categoriilor de folosinţă a terenului
Tabelul 1Mărimea şi structura categoriilor de folosinţă a terenului
Specificare Ha din total din agricol
Suprafaţa totală 620 1000 -
Teren agricol 618 9968 1000
Teren arabil
- din care irigat
610 9839 987
300 4839 4854
Păşuni naturale 2 032 032
29
Facircneţe naturale 1 016 016
Livezi 5 08 08
Vii
Teren neproductiv 2 032 X
Condiţii naturaleDescrierea zonei icircn care este amplasată exploataţia cu cel puţin următoarele elemente
a) Temperatura medie anuală 940Cb) Precipitaţii medii anuale 534 mmmpc) Tipul de sol predominant textura panta
- tipul de sol cernoziom cambic- textura grosieră- panta 7 - 150C
Favorabilitatea terenului pentru diferitele culturi
Se va face o scurtă prezentare a caracteristicilor principalelor tipuri de sol cu favorabilitatea culturilor
CernoziomurileAu proprietăti fizice hidrofizice chimice termice şi de aeraţie foarte bune Cu toate că
sunt foarte bine aprovizionate cu azot fosfor şi potasiu pe aceste soluri pentru menţinerea fertilităţii şi obţinerea de producţii mari şi constant se recomandă aplicarea de icircngrăşăminte chimice şi organice Cernoziomurile sunt indicate pentru toate folosinţele şi culturile agricole
AluvisolurilePrezinta o fertilitate relativ bună fertilitatea depinzacircnd de gradul de solificare Pe
aluvisoluri pot fi cultivate o serie largă de plante specifice condiţiilor din ţara noastră porumb floarea soarelui cartof gracircu legume viţă de vie pomi
Soluri bruneDatorită proprietăţilor fizice (textură mijlocie structură granular medie permeabilitate
pentru apă şi aer rezistenţă scăzută la lucrările mecanice) sunt favorabile creşterii şi dezvoltării plantelor Pentru producţii mari se recomandă administrarea de icircngrăşăminte chimice organice şi verzi Sunt folosite pentru culturile gracircu porumb legume pomi migdal
22 Alegerea culturilor (criteriile avute icircn vedere culturile alese)
30
Criteriile avute icircn vedere (economice tradiţie asigurarea materiilor prime pentru investiţia de la planul de afaceri etc)
Cultura m ărului Importanta culturii marului se datoreaza valorii alimentare si gustative terapeutice si
profilactice a fructelor insusirilor lor tehnologice specifice particularitatilor agrobiologice ale pomilor si valorilor economice mari
Merele constituie unul dintre componentele de baza in alimentatia moderna a omuluiMărul creşte şi se dezvoltă bine icircn toate zonele Moldovei deoarece sunt condiţii
pedoclimaterice favorabile pentru cultivarea acestei specii pomicole Importanţa acestei specii pomicole ca cultură este determinată de valoarea alimentară calităţi gustative icircnalte icircnsuşirile terapeutice şi profilactice pentru sănătatea omului particularităţilor tehnologice specifice particularităţilor agrobiologice ale pomilor şi de valoarea economică mare de producţie Cultivarea merelor este o afacere profitabilă care are următoarele avantaje
- Plantaţia de măr poate fi exploatată 20-30 de ani iar investiţia se recuperează icircn 2-3 ani- Cererea crescacircndă pe piaţa locală şi externă la produsele agricole de valoare icircnaltă- Preţ avantajos la comercializarea merelor icircn stare proaspătă- Creşterea pe piaţa internaţională a cererii pentru producţia conservată (sucul concentrat)
Ele reprezinta aproape singurul aliment gata pregatit in natura care poate fi consumat fara alte adaosuri fie in stare proaspata fie consumate ca sucuri compot dulceata cidru marmelada etc Datorita insusirilor tehnologice merele constituie o materie prima cu pondere mare in industria alimentara
Astfel din punct de vedere chimic merele contin in medie 845 apa 141 zaharuri 02 substante pectice 06 substante grase 90 UI vitamina A 002 mg vitamina B2 01mg vitamina B1 7mg vitamina C 7 mg calciu 10 mg potasiu cat si cantitati reduse de aluminiu mangan sulf cobalt si altele
Principalii consumatori de mere sunt pieţele agricole locale antreprenori care exportă fructele fabricile de conserve depozite angro şi magazine procesatorii de fructe uscate Cele mai bune preţuri pot fi obţinute icircn cazul comercializării merelor icircn stare proaspătă pentru consum curent iar cele mai mici preţuri sunt icircnregistrate la mere comercializate icircntreprinderilor de procesare
Importanta marului rezida in particularitatile lui biologice Existenta unui numar mare de soiuri cu coacere esalonata in diverse epoci si capacitatea de pastrare in stare proaspata timp indelungat a soiurilor de iarna asigura consumul de fructe proaspete aproape in tot cursul anului circa 10 luni din 12 ale unui an Avand o mare capacitate de pastrare si o buna rezistenta la manipulare fructele pot fi transportate cu usurinta la distante mari
Cultura porumbului
Porumbul ocupa locul 3 ca importanta in lume Aceasta pozitie se justifica printro serie de particularitati
-prezinta o mare capacitate de productie cu cca 50 decat celelalte cereale-are o mare plasticitate ecologica-este o planta prasitoare fiind o foarte buna premergatoare pentru majoritatea plantelor de
cultura-suporta bine monocultura-are un coeficient multiplicat de 150-400ori-semanande-se primavara mai tarziu permite esalonarea mai buna lucrarilor agricole-cultura este mecanizata
31
-recoltarea se face fara pericol de scuturare
Porumbul este utilizat icircn alimentaţia omului icircn furajarea animalelor şi ca materie primă pentru diferite industrii
Icircn alimentaţia omului porumbul se utilizează sub formă de mălai (făină) din care se prepară mămăliga sau diferite peparate de patiserie fulgi de porumb porumb zaharat conservat sub formă de boabe sau ştiuleţi pentru salate şi garnituri porumb fiert sau copt popcorn (porumb pentru floricele) Din germenii de porumb rezultaţi icircn urma măcinării boabelor prin presare se obţine un ulei alimentar de foarte bună calitate apreciat icircn alimentaţia dietetică
Icircn furajarea animalelor boabele de porumb constituie furajul concentrat de bază pentru toate speciile de animale Valoarea nutritivă a porumbului este de 117 - 130 unităţi nutritive la 1 kg boabe
Planta icircntreagă recoltată şi tocată icircn faza de maturitate icircn lapte-ceară se utilizează pentru obţinerea de siloz care este utilizat pe scară largă icircn hrana vacilor de lapte De asemenea planta icircntreagă se poate utiliza ca masă verde
Tulpinile de porumb (cocenii) rezultate după recoltarea boabelor se pot utiliza ca furaj Ciocălăii măcinaţi pot fi utilizaţi icircn hrana rumegătoarelor Boabele de porumb se utilizează ca materie primă pentru obţinerea de amidon glucoză
dextrină izoglucoză (icircndulcitor lichid) whisky etc Boabele de porumb se utilizează pe scară largă pentru obţinerea de biocombustibil (etanol) după cum planta icircntreagă verde se poate utiliza pentru obţinerea de biocombustibil (metanol etanol)
Tulpinile de porumb se pot utiliza icircn industria celulozei şi la fabricarea panourilor aglomerate
Din ciocălăi se poate obţine furfurol sau pot fi folosiţi drept combustibil De asemenea icircn gospodăriile tradiţionale tulpinile de porumb se utilizează drept combustibil
Pănuşile se utilizează pentru diferite icircmpletituri tradiţionale Mătasea porumbului (stigmatele florilor femele) poate fi utilizată icircn scop medicinal iar
polenul de porumb este colectat cu uşurinţă de către albinele melifere (plantă poleniferă)
Cultura gracircului
Gracircul este una dintre cele mai importante cereale si planta care ocupa pe glob cele mai mari suprafete Boabele de grau au continut ridicat in hidrati de carbon si substante proteice Miere de grau este materie prima pentru paine si produse de panificatie aliment de baza pentru 35-40 din populatia globuluiGraul se mai utilizeaza si in prelucrari industriale (alcool amidon dextrina glucoza) si furaj in hrana animalelorTaratele sunt un nutret concentrat bogat in proteine hidrati de carbon si substante minerale Paiele se utilizeaza in industria celulozei si in hrana animale
Gracircul este cea mai importantă plantă cultivată din care se obţine icircn principal pacircine aliment de bază pentru cca 40 din populaţia globului Prin măcinare din boabele de gracircu se obţine făina care este utilizată pentru prepararea de diferite produse de panificaţie şi patiserie
32
fabricarea de paste făinoase etc Boabele de gracircu intră icircn alcătuirea amestecurilor de cereale prentru micul dejun
Boabele de gracircu se utilizează icircn hrana animalelor ca atare sau măcinate De asemenea icircn furajarea animalelor se utilizează şi tăracircţa rezultată ca subprodus icircn urma procesului de măcinare aceasta fiind bogată icircn proteine lipide şi săruri minerale
Boabele de gracircu servesc ca materie primă icircn diferite industrii pentru obţinerea de amidon gluten spirt băuturi spirtoase (vodcă wisky) bere biocarburburant (bioethanol)
Paiele au utilizări multiple precum materie primă icircn industria celulozei şi hacircrtiei aşternut pentru animale furaj grosier icircngrăşămacircnt organic prin icircncorporare icircn sol după recoltare sau prin compostare producerea de energie termină prin arderea icircn arzătoare cu recuperare de căldură
Germenii de gracircu rezultaţi icircn urma procesului de măcinare sunt utilizaţi icircn hrana omului ca produse energizante (germeni consumaţi cu lapte sau miere de albine) ca adaus icircn diferite produse de panificaţie sau pentru obţinerea de ulei foarte apreciat icircn industria cosmetică
Aluatul conservat prin refrigerare şi aluatul modelat (de exemplu blaturi pentru pizza) icircncepe să fie din ce icircn ce mai apreciat pe piaţă
Gracircul romacircnesc este un gracircu de foarte bună calitate pentru panificaţie care poate fi valorificat atacirct pentru consumul intern cacirct şi la export pentru consum european şi icircn afara Europei
Gracircul ecologic este unul dintre produsele ecologice cele mai bine cotate şi cerute pe piaţa mondială
Cultura gracircului oferă următoarele avantaje - boabele au un conţinut ridicat icircn glucide şi proteine corespunzător cerinţelor organismului uman - boabele au o bună conservabilitate pe perioade mari de timp - boabele se transportă cu uşurinţă pe distanţe mari - boabele de gracircu au diferite alternative de valorificare - boabele de gracircu reprezintă o importantă sursă de schimburi comerciale pe piaţa mondială - gracircul se poate cultiva icircn diferite condiţii pedoclimatice asiguracircnd producţii satisfăcătoare peste tot unde se cultivă - tehnologia de cultivare este complet mecanizată şi bine pusă la punct fără probleme deosebite - gracircul este o foarte bună premergătoare pentru majoritatea plantelor de cultură - după soiurile timpurii de gracircu pot fi semănate culturi succesive mai ales dacă sunt condiţii de irigare
Alegerea soiurilor şi hibrizilor (criteriile avute icircn vedere soiurile şi hibrizi aleşi pentru fiecare cultură)
-criteriile avute icircn vedere ndashproducţie rezistenţe specifice conţinut de principii nutritive etc
-soiurile şi hibrizi aleşi pentru fiecare cultură + prezentarea listei cu soiuri pentru 2012 la culturile alese şi descrierea soiului respectiv
MĂRUL - SOIURI
33
Icircn funcţie de epoca de coacere a fructelor merele se icircmpart icircn (a) soiuri de varăMelba Red melba Şafran de vară Papirovka Mantet Quinte Akane Plat August (b) soiuri de toamnă Prima Slava Peremojţiam James Grive Red Calvil de Zăpadă Spartan Focuşor Codrene Coredana Reglndis etc (c) soiuri de iarnă Idared Speranţa Banana de iarnăWellspur Goldspur Golden Delicious Jonathan Jonared Yellowspur Renet Simerenco Coredar Wagener etc
Antreprenorul trebuie să elaboreze proiect de plantare a livezii la icircntreprinderileautorizate şi materialul săditor trebuie să fie procurat de la pepinierele licenţiate cu actelenecesare pentru posibilitatea de beneficiere de subvenţii Cele mai de perspectivă soiuri de mere şi cu o cere sporită pe piaţă sunt Golden DeliciousRed Delicious Jonathan Idared Fugi Granny Smith Gala Melrose Ionagold Elstar precum şisoiurile genetic rezistente la boli şi dăunători aşa ca Florina Prima Coredana CoredarGeneros Pionier
Piaţa Romacircniei la merele proaspete este reprezentată prin 50 la sută din soiuri colorate (complet roşu sau parţial) şi 50 la sută pentru soiurile necolorate (gal-bene şi verzi) Cele mai populare soiuri colorate sunt Jonathan şi Idared urmate de Jonagold Gala Gloster etc iar dintre cele necolorate predomină soiul Golden Delicious Soiurile Granny Smith şi Mutsu icircnregistrează vacircnzări modeste Dintre soiurile locale icircn supermarket-uri se comercializează Glorios şi Florina icircnsă icircn can-tităţi foarte mici Fructele de obicei sunt icircmpărţite icircn trei categorii mici (sub 70 mm) medii (70-90 mm) şi mari (peste 90 mm)
PORUMB ndash SOIURI
Porumbul face parte din familia Gramineae subfamilia Panicoideae tribul Maydeae genul Zea Genul Zea cuprinde 3 specii - Zea mexicana (Schrad) Recv et Mangel (sin Euchlaena mexicana) ndash teosinte1 anual - Zea perennis (Hitsch) Recv et Mangel (sin Euchlaena perennis) ndash teosinte peren - Zea mays L ndash porumbul cultivat
Porumbul cultivat cuprinde mai multe convarietăţi (grupe de varietăţi) cele mai importante fiind următoarele - Zea mays conv dentiformis Koumlrn (sin Zea mays conv indentata Sturt) denumit porumbul dinte de cal Se caracterizează prin boabele mari prismatice cu partea sticloasă (cornoasă) a endospemului dispusă pe părţile laterale ale bobului iar partea făinoasă (amidonoasă) dispusă icircn partea centrală şi superioară a bobului (fig 19) Prin uscare endospemul făinos icircşi reduce volumul se contractă şi determină apariţia unei depresiuni icircn partea superioară a bobului sub forma mişunei dintelui de cal de unde denumirea acestei convarietăţi de bdquoporumb dinte de calrdquo La această convarietate au fost creaţi primii hibrizi de porumb iar icircn prezent această convarietate are cea mai margă răspacircndire icircn lume Majoritatea hibrizilor de porumb aparţin acestei convarietăţi La noi icircn ţară primii hibrizi care au fost icircntroduşi icircn cultură aparţin acestei convarietăţi şi au fost aduşi din SUA de unde şi denumirea de bdquoporumb americanrdquo - Zea mays conv indurata (Sturt) Bailey denumit porumbul cu bobul tare porumbul sticlos Se caracterizează prin boabe rotunjite icircn partea superioară netede lucioase dure la spargere de unde vine denumirea de bdquoporumb tarerdquo Partea sticloasă a endospermului este dispusă la exteriorul bobului de jur-icircmprejurul acestuia iar partea făinoasă este dispusă icircn partea centrală a bobului uneori ajungacircnd pacircnă icircn partea superioară a bobului situaţie cacircnd determină apariţia
34
unei uşoare mişune (fig 20) Din această convarietate au făcut parte vechile populaţii şi soiuri romacircneşti de unde şi denumirea de bdquoporumb romacircnescrdquo - Zea mays conv aorista Grebensc denumit porumbul semisticlos Prezintă caracteristici intermediare icircntre convarietăţile dentiformis şi indurata Bobul este rotunjit mat icircn partea superioară şi uneori prezintă o uşoară adacircncitură - Zea mays conv everta Sturt (sin Zea mays conv microsperma Koumlrn) denumit porumb de floricele Se caracterizează prin plante cu o talie mai mică care au capacitatea de a forma mai mulţi ştiuleţi pe plantă Boabele sunt mici (MMB = 40-100 g) cu vacircrful rotunjit sau ascuţit Endospermul este aproape icircn icircntregime sticlos cu excepţia unei mici porţiuni icircn jurul embrionului care este amidonoasă Prin icircncălzire apa din grăunciorii de amidon din endospermul făinos se transformă icircn vapori care exercită o presiune asupra tegumentului pacircnă cacircnd determină spargerea acestuia moment icircn care conţinutul bobului se revarsă (boabele expandează) mărindu-şi volumul de 15-20 de ori formacircnd o masă albă-spongioasă respectiv aşa-numitele floricele
RUSTICA a castigat o pozitie de lider pe piata de porumb precoce din Europa de Nord si poseda o gama larga de seminte adecvata pentru toate pietele lumii HIBRIZI FOARTE PRECOCIBarbados - excelent pentru boabe si silozEarly Star - precoce si productivEnergy Star - foarte buna valoare alimentaraComera - performanta inalta HIBRIZI PRECOCIBatz - vigurosEurostar - lider in EuropaGalaStar - porumb pe care il veti adoraInagua - bun pentru boabe si siloz
GRAcircU ndash SOIURI
Cercetătorii de la Institutul de Cercetare - Dezvoltare Agricolă Fundulea au creat soiuri de grau productive si rezistente la secetaBOEMA soi de gracircu de toamnă extrem de productiv şi cu indici de calitate ridicaţi pentru panificaţie adaptat condiţiilor climatice din zona de cacircmpie din sudul ţării şi Moldova este un soi foarte precoce mai timpuriu la icircnspicat cu 1-3 zile faţă de soiul Flamura 85 talia plantei de 77-90 cm rezistent la iernare şi cădere arşiţă şi secetă rugina galbenă rezistenţă mijlocie la rugina brună şi făinare are calitate bună de morărit şi panificaţie
GRUIA este un soi de toamnă care a dat rezultate foarte bune icircn Oltenia şi Dobrogea este mai timpuriu cu 4 zile faţă de soiul Fundulea 4 talie de 76 cm se remarcă printr-o rezistenţă bună la iernare la cădere dar şi la rasele actuale de rugina galbenă
35
superior multor soiuri ca rezistenţă la făinare rugină brună şi septorioza frunzelor calitatea de panificaţie a soiului Gruia este apropiată de cea a soiului Dropia faţă de care tinde să aibă un gluten mai tenace soiul se evidenţiază printr-o productivitate ridicată icircn medie cu 9-12 mai mare faţă de soiurile martor sporul de producţie fiind mai mare icircn condiţii de secetă in pofida taliei sale scurte soiul se comportă foarte bine icircn condiţii de deficit hidric Gracircul aparţine genului Triticum familia Gramineae (Poaceae) Genul Triticum cuprinde un număr mare de specii de gracircu forme sălbatice şi cultivate clasificate diferit de-a lungul timpului
Pentru ţara noastră prezintă importanţă 2 specii şi anume Triticum durum Desf şi Triticum aestivum L Triticum durum Desf (fig 16) are tulpina plină icircn interior pe toată lungimea sau cel puţin icircn partea superioară Spicul este aristat cu ariste lungi comparativ cu lungimea spicului şi orientate paralel Boabele au aspect sticlos la maturitate şi sunt conice la capet Triticum aestivum L (fig 17) are tulpina goală icircn interior pe toată lungimea Spicul este nearistat sau aristat cu ariste mai scurte comparativ cu lungimea spicului şi orintate divergent Boabele sunt ovoidale sau alungit-ovoidale prevăzute cu un smoc de perişori la capătul superior Endospermul este făinos semisticlos sau sticlos
Gracircul comun reprezintă specia cea mai importantă care pe plan mondial reprezintă cca 90 din suprafaţa cultivată cu gracircu şi cea mai mare partea a suprafeţei cultivată cu gracircu din ţara noastră Gracircul comun are forme de toamnă şi de primăvară aproape icircntreaga suprafaţă din ţara noastră fiind cultivată cu gracircu de toamnă (gracircul de primăvară ocupă suprafeţe foarte mici nesemnificative)
Soiurile de gracircu cultivate icircn Romacircnia sunt icircn marea lor majoritate soiuri romacircneşti create la Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Fundulea sau icircn reţeaua de Staţiuni de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Aceste soiuri se caracterizează prin potenţial de producţie ridicat (9-10 tha) o bună rezistenţă la cădere ger iernare secetă şi boli o bună calitate şi stabilitate a recoltelor
23 Intocmirea asolamentului
Specificare HaSuprafaţa totală a terenului arabil 610Suprafaţa medie a solei (3 sole) 2033
Tabelul 2Schema rotaţiei culturilor
SOLAANUL 2012 2013 2014I măr măr mărII gracircu porumb gracircuIII porumb gracircu porumb
36
37
CAPITOLUL IIICAPITOLUL IIIORGANIZAREA PROCESULUI DE PRODUCŢIE AGRICOLĂORGANIZAREA PROCESULUI DE PRODUCŢIE AGRICOLĂ
31 Proiectarea producţiilor medii prin metoda bonităriiterenurilor agricole
Tabelul 3
Date iniţiale
Cultura Tipul de solSuprafaţa - ha (Si)
Nota de bonitare pentru
condiţiile ecologice (Pi)
Corecţia pt distanţă şi
felul drumului (k)
Coeficient de
potenţare (c)
Producţia medie
realizată
MărGracircuPorumb
Cernoziom 5 75 015 11 15000Cernoziom 303 80 018 12 4000Cernoziom 302 85 019 13 8000
TOTAL 610
2) Notele totale de bonitare pentru condiţiile ecologice (Ni)
MĂR ndash 575 = 375Ni = Si x Pi GRAcircU ndash 30380 = 24240
PORUMB ndash 30285 = 25670TOTAL = 50285
3) Nota medie ponderată de bonitare
50285 610 = 8243
1) Producţia ce revine pe un punct al notei medii ponderate de bonitare
P măr = 515000 375 = 200P gracircu = 3034000 24240 = 50
P porumb = 3028000 25670 = 9411
6) Corecţia totală icircn funcţie de distanţă şi drumuri Ct = S x kMĂR ndash 5015 = 075
Suprafaţă x coeficient corecţie GRAcircU ndash 303018 = 5454PORUMB ndash 302019 = 5738
TOTAL = 11267
38
7) Nota de bonitare recalculată (Nbr)
MĂR ndash 375-075 = 37425Nbr = Nota totală de bonitare ndash Corecţia GRAcircU ndash 24240-5454 = 2418546
PORUMB ndash
25670-5738 = 2561262
8) Notele totale de bonitare potenţate (Ntp)
MĂR ndash 3742511=4117
Ntp =Nota de bonitare recalculată (Nbr)
xCoeficient
de potenţare
GRAcircU ndash241854612=290225
PORUMB ndash
256126213=332964
9) Producţia totală pe cultură pentru fiecare unitate de sol (Pt)
MĂR ndash 4117200= 82340
Pt =Nota totală de
bonitare potenţată (Ntp)
x
Producţia ce revine pe un punct de
bonitare P(kgpunct)
GRAcircU ndash
29022550= 1451125
PORUMB ndash
3329649411=31335242
TOTAL= 4666989
10) Producţia medie la hectar Pmc1
Pm măr = Producţia totală Suprafaţa totală = 823405=16468
Rezultatele pentru celelalte culturi
Pmedie gracircu = 1451125303= 4789
Pmedie porumb =31335242302= 10376
39
32 STABILIREA CANTITĂŢILOR DE IcircNGRĂŞĂMINTE PE CULTURI
Calculul dozelor de icircngrăşăminte s-a efectuat ţinacircndu-se cont atacirct de
producţiile medii cacirct şi de existentul de suprafaţă activă din sol S-au luat icircn
considerare şi pierderile rezultate prin levigare
Icircn tabelul 4 este prezentat calculul dozelor de icircngrăşăminte chimice la ha
separat pentru cele 3 culturi icircn parte
Tabelul 4
Calculul dozelor de icircngrăşăminte chimice
Nr Crt
SPECIFICARE UM
CULTURA
GRAcircU PORUMB MĂRN P K N P K N P K
1 Producţie medie Kgha 4789 10376 16468
2 Consum specific Kg sat
23 11 20 20 21 20 5 3 6
3 Sa de administrat
Kg 11014
5268 9578
20752
2179 20752 8234 494 988
4 Sa icircn sol Kg 45 31 60 40 35 30 30 20 355 Diferenţa de
admKg sa
6514 2168 3578
16752
1829 17752 5234 294 638
6 Pierderi prin levigare
13 5 7 13 5 7 13 5 7
7 Cant pierdută prin levigare
Kg sa
847 108 25 2177
914 1242 68 147 446
8 Total sa de administrat
Kg 7361 2276 3828
18929
19204 18994 5914 3087 6826
9 Tipul de icircngrăşămacircnt
NO4NO3
Super P c
Sare potasică
NO4NO3
Super P c
Sare potasică
N P2O5 K20
10 Conţinutul icircn sa a icircngr
Kgt 345 40 40 345 40 40 345 40 40
11 Doza de icircngr de administrat
Kg 213 57 96 549 480 475 171 77 171
40
33 PLANUL DE CULTURĂ
Planul de cultură cuprinde structura culturilor dimensiunile fiecăreia
producţiile medii şi totale (tabelul 5)
Tabelul 5
Icircntocmirea planului de cultură
Cultura Suprafaţa (ha)
Producţii medii (kgha)
Producţia totală (t)
Preţ livrare (leikg)
Măr 5 16468 8234 2Gracircu 303 4789 1451 08
Porumb 302 10376 313355 1
34 FUNDAMENTAREA FIŞELOR TEHNOLOGICE PE CULTURI
Icircn vederea organizării proceselor de muncă şi de producţie icircn etapa pregătitoare se
icircntocmesc fişele tehnologice pe culturi Informaţiile cuprinse icircn fişele tehnologice servesc icircn
acelaşi timp la stabilirea tehnologiilor stabilirea destinaţiei producţiei determinarea volumului
lucrărilor mecanice şi manuale necesarul de forţă de muncă cantităţile de materiale şi mijloacele
financiare necesare pentru aprovizionare
DATELE NECESARE
1 Culturile incluse icircn planul de producţie al firmei
2 Suprafaţa ocupată de fiecare cultură icircn parte
3 Culturile premergătoare
4 Producţia medie şi totală a fiecărei culturi
5 Lucrările tehnologice icircn ordinea cronologică a executărilor
6 Perioada de executare şi data lucrării
7 Mijloacele cu care se execută lucrarea
8 Tarifele de plată pentru lucrările mecanice
9 Tarifele de plată pentru lucrările manuale pe categorii
10 Cuantumul taxelor pentru CAS şomaj risc asigurare
11 Amortismentul specific
12 Materialele necesare procesului tehnologic consumul normat pe UM preţul unitar şi cota
pentru cheltuielile de aprovizionare
41
13 Cota de cheltuieli indirecte (comune şi generale)
MODUL DE LUCRU
1 Se icircnscriu icircn fişă datele privind suprafaţa şi producţia medie Producţia medie se planifică
icircn raport cu fertilitatea solului şi cantitatea de icircngrăşămacircnt aplicată
2 Se icircnscriu lucrările tehnologice icircn ordinea executării lor precizacircndu-se toată perioada
optimă de execuţie şi durata fiecărei lucrări
3 Pentru fiecare icircn parte se determină volumul lucrărilor sumele necesare şi materiale
4 La lucrările manuale icircn raport cu volumul lucrării se calculează numărul de zile om iar
fondul de salarii rezultă icircnmulţind numărul de zile om necesar pentru evaluarea lucrării cu
tariful pe ziom corespunzător
5 Taxele asupra fondului de salarii se calculează aplicacircnd cota icircn proporţie de 30 pentru
CAS 5 pentru fondul de şomaj 1 pentru risc şi asigurare impozit 15 asupra sumei
care reprezintă fondul de salarii
6 Amortismentul specific se determină icircn raport cu valoarea de inventar a mijlocului fix
folosit exclusiv la cultura respectivă şi durata de folosire
7 Cota de cheltuieli pentru aprovizionare se calculează o cotă parte din valoarea
materialului folosit
8 Din icircnsumarea pentru lucrările mecanice lucrările manuale taxe asupra valorilor
materialelor se obţin cheltuielile de producţie
9 La cheltuielile directe se aplică cota de cheltuieli comune şi prin icircnsumarea lor se
determină cheltuielile de producţie
10 După fiecare trimestru se fac totalurile
11 Se calculează indicatorii cheltuieli de producţie la hectar şi costul la tona de produs
42
44
45
46
47
35 Organizarea lucrării de semănat la cultura gracircului
Semănatul este una dintre cele mai importante lucrări agricole de care depinde icircn ultimă instanţă obţinerea de producţii ridicate Suprafeţele icircntinse ocupate de culturi precum şi termenele restracircnse icircn care trebuie executat fac ca procesul de muncă al semănatului să ocupe un loc important icircn activitatea de producţie a exploataţiilor agricole
Etapele organizării lucrărilor de semănat cereale păioase sunt următoarele1 se stabileşte componenţa agregatului de semănat potrivit condiţiilor existente
(tractor plus semănătoare SUP-29 sau SUP-21)2 Se determină necesarul de agregate pentru terminarea semănatului icircn termen
optim folosind formula
icircn care
N ndash numărul de agregate pentru terminarea lucrării icircn timpul propusS ndash suprafaţa de icircnsămacircnţatn ndash numărul de zile icircn care trebuie terminată lucrareaP ndash randamentul zilnic al maşinii
(1)N = 303(512) = 5 agregate
Aşadar icircn prealabil trebuie cunoscut randamentul zilnic al agregatului de semănat folosit Aceasta se calculează după formula
icircn
care
P ndash randamentul zilnic al agregatului (ha)B ndash lăţimea de lucru a agregatului icircn lucru (m)V ndash viteza de deplasare a agregatului
icircn lucru (moră)t ndash durata zilei de lucru (ore)H ndash coeficientul de folosire a timpului de lucru (070-080)
(2)P = 366000807 10000 = 12 ha
3 Stabilirea lungimii marcatoarelor semănătoriiLungimea marcatoarelor adică distanţa la care trebuie aşezată piesa activă a marcatorului faţă de ultimul brăzdar se stabileşte icircn funcţie de
lăţimea de lucru a semănătorii (B) distanţa icircntre două brăzdare (b) distanţa icircntre roţile din faţă sau marginile exterioare ale şenilelor
tractorului (c)
= 11
= = 26
49
49
Cacircnd tractorul poate urmări urma lăsată de marcator atacirct cu roata din dreapta cacirct şi cu roata din stacircnga lungimea celor două marcatoare este egală şi este dată de relaţia
4 Stabilirea debitului semănătorii icircn funcţie de norma de sămacircnţă la hectar La icircnceputul lucrării trebuie icircntotdeauna să se verifice corectitudinea reglării debitului la icircnsămacircnţare Această verificare se face după formula
icircn
care
G ndash cantitatea de sămacircnţă cursă din semănătoare la un număr stabilit de icircnvacircrtiri a roţii semănătoriiA ndash norma de semănat la un ha (kg)d ndash lungimea roţii semănătorii (m)B ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)O ndash nr de icircnvacircrtituri a roţii semănătorii
(6)G= 2501743620 10000 = 313
5 Stabilirea dimensiunilor postatelor la semănat Lungimea maximă a postatelor la semănat este icircn funcţie de capacitatea cutiei semănătorii Pentru a uşura organizarea transportului de seminţe este indicat ca alimentarea semănătorii cu seminţe să se execute la un singur capăt a postatei ~n acest caz lungimea maximă a postatei se calculează după formula
icircn
care
L ndash lungimea maximă a postatei (m)Q ndash capacitatea coşului de alimentare
a semănătorii (kg)Y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii coşului de alimentare a semănătorii (icircn medie 070-080)A ndash norma de semănat (kgha)B ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)
(7)L = (051000040007) (25036) = 1556m
Icircn ce priveşte lăţimea postatei aceasta se determină icircn funcţie de lăţimea totală a parcelei de icircnsămacircnţat şi de metoda de deplasare a agregatului Ea se calculează aşa icircncacirct să asigure de lucru agregatului pentru 1-2 zile de lucru
Lăţimea postatei la semănatul icircn suveică se calculează după formula
icircn care
l ndash lăţimea postatei (m)P ndash productivitatea zilnică a agregatului (hazi)Z ndash durata icircn zile a lucrului pe aceeaşi postată (1-2 zile)L ndash lungimea postatei (m)
(8)l = 10000122 1556 = 154m
6 Lăţimea zonei de icircntoarcere a agregatului Pentru icircntoarcerea agregatului la capetele parcelei se delimitează o facircşie de teren denumită bdquozonă de icircntoarcereldquo Delimitarea acestei zone se face icircn cazul deplasărilor icircn parcursul liniar cu buclă şi fără buclă Lăţimea zonei de icircntoarcere este dată de relaţia
50
50
icircn care
E ndash lăţimea zonei de icircntoarcereR ndash raza de icircntoarcere a agregatuluie ndash lungimea de ieşire a agregatului (adică distanţa de la centrul agregatului mijlocul osiei motoare a tractorului) pacircnă la organele active ale maşinii
(9)E = 34 + 15 = 135m
Aceasta reprezintă lungimea cu care trebuie să se deplaseze centrul agregatului pentru aducerea organelor active ale maşinii agricole pe linia de icircntoarcere a lucrului
7 Stabilirea distanţei dintre punctele de alimentare a semănătorii Distanţa dintre punctele de alimentare a semănătorii se determină icircn funcţie de metoda de deplasare a agregatului la semănat ~n cazul semănatului icircn suveică lungimea postatei este determinată icircn funcţie de capacitatea cutiei de seminţe icircn aşa fel ca alimentarea semănătorii să se facă numai la unul din capetele postatei distanţa dintre punctele de alimentare se află după formula
icircn care
D ndash distanţa dintre punctele de alimentare (m)B ndash lăţimea de lucru a agregatului (m)T ndash numărul turelor (adică nr curselor dus-icircntors) pe care le face agregatul pacircnă la golirea coşului semănătorii
(1)D = 2362 = 144m
Icircn cazul cacircnd lungimea postatei nu este determinată icircn funcţie de capacitatea cutiei de seminţe este necesar ca icircn prealabil să cunoaştem turele pe care le face agregatul pacircnă la golirea coşului semănătorii Aceasta se determină icircmpărţind lungimea drumului pe care icircl face semănătoarea pacircnă la golirea cutiei sale pe lungimea cursei de lucru dus şi icircntors ~n acest scop se foloseşte următoarea formulă
icircn care
T ndash numărul turelorQ ndash capacitatea cutiei semănătorii
(kg)Y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii cutiei (080)A ndash norma de semănat (kgha)B ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)L ndash lungimea postatei (m)
T= (1000040007) (2503621556) = 1Icircn cazul semănării icircn bdquolaturildquo sau bdquope două jumătăţi ale postateildquo distanţa dintre
punctele de alimentare se calculează după formula = 136 = 36
(semnificaţiile literelor sunt aceleaşi ca la formulele (10) şi (11)
51
51
8 Stabilirea cantităţilor de seminţe ce se pun la punctele de alimentare Cantităţile de seminţe care se pun la primul punct de alimentare se calculează după formula
= 4001 = 400kgiar cantitatea care se pune la punctele următoare este
icircn care
C ndash cantitatea de seminţe necesară alimentării agregatului (kg)Q capacitatea coşului semănătorii (kg)y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii cutieia ndash nr semănătorilor icircn agregat
(14)C1 = 400071 = 280kg
9 Stabilirea necesarului zilnic de muncitori pentru semănat şi transportat seminţele Necesarul zilnic de muncitori pentru deservirea semănătorilor variază icircn raport cu numărul de agregate folosite zilnic şi al maşinilor ce compun agregatul
10 Necesarul de mijloace de transport se stabileşte icircn funcţie de cantităţile de seminţe necesare semănătorilor la o icircncărcare timpul de golire a semănătorilor capacitatea mijloacelor de transport distanţa de transport şi timpul necesar pentru un ciclu de transport
~n primul racircnd se determină timpul icircn care se consumă cantitatea de seminţe existentă icircn cutia semănătorii folosind relaţia
icircn care
q ndash capacitatea cutiei semănătorii (kg)085 ndash coeficientul de folosire a cutiei semănătoriiB ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)V ndash viteza de lucru a agregatului (moră)N ndash norma de sămacircnţă la ha (kg)
Tgol = (10000400085) (366000250) = 063h = 38min
Numărul de mijloace de transport necesare zilnic se determină pe baza relaţiei
icircn care
Nt ndash numărul mijloacelor de transportn ndash numărul semănătorilor ce lucreazăt ndash durata unui ciclu de transport (min)Cm ndash capacitatea mijlocului de transport (kg)
Nt = (540008530) (38400) = 33 = 311 Se determină necesarul de saci pentru transportul seminţelor cunoscacircnd că
pentru uşurarea manipulării se recomandă ca un sac să aibă 40 kg
Nr saci = (512250) 40 = 375 sacizi
52
52
Centralizarea datelor
Nr crt
Specificare UMAgregatul folosit
Tractor + (SUP-29)
Tractor + SUP-21
1 Productivitatea zilnică a agregatului haschimb 12
2 Necesarul zilnic de-tractoare nr 5-semănători nr 5
3Productivitatea zilnică a tuturor agregatelor
hazi 60
4Dimensiunile solei de semănat
-lungime m 1556-lăţime m 1947-suprafaţă ha 303
5Dimensiunea parcelelor de semănat
-lungime m 1556-lăţime m 154-suprafaţă 24
6Lungimea marcatorului
-dreapta m 11-stacircnga m 26
7Norma de icircnsămacircnţare
-la 20 icircnvacircrtituri kg 3-la hectar kg 250
8Distanţa dintre punctele de alimentare cu seminţe
m 144
9Cantitatea de seminţe ce se pune la punct de alimentare
-la primul punct
kg 400
-la punctele următoare
kg 280
10 Necesarul zilnic de muncitori
-pt servirea semănătorii
nr 5
-pt transportul seminţelor
nr 3
-total nr 8
11Lăţimea facircşiei de icircntoarcere a agregatului
m 135
12Necesarul zilnic de mijl de transport
-atelaje nr-tractor+remorcă nr 3-auto-camion nr
13Necesar saci pt transportul seminţelor
nr 375
53
53
36 Evaluarea producţiei
Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţieiacestora
Evaluarea se face icircn două etape1) icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele
caracteristice de dezvoltare a plantelor2) icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite
norme standardizate~n funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfel
1) Gracircu orz (orz - 1 iunie gracircu - 15 iunie) Gracircu Boemandash se stabileşte numărul punctelor de control icircn funcţie de mărimea şi
uniformitatea parcelelor(icircn cazul parcele de pacircnă la 100 ha - 5 puncte pe suprafeţe mai mari de 100 ha - 10 puncte)
Determinările se fac cu ajutorul ramei metrice (un cadru de 1 metru patrat)Metodologie de lucrundash se numără spicele din interiorul ramei metricendash se stabileşte numărul mediu de boabe icircn spicndash se calculează producţia medie la hectar astfel
Q kgha = (360353610000) (10001000) = 4536kgha
Q kgha - producţia medie kgha Nsp - număr mediu de spice la mp (medie pe toate punctele de control) 360Nb - număr mediu de boabe icircn spice 35MMB - greutatea a 1000 boabe (grame)3610000 mp = 1 ha1000 x 1000 = 1000 grame x 1000 boabe
Exemplu
2) Porumb (1 septembrie) DKC 3511ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 28 mp (4 racircnduri x 070 x 10 m
lungime 070 (m) - distanţa dintre racircnduri)ndash se numără ştiuleţii la fiecare punct de controlndash se calculează numărul de ştiuleţi la hectar
54
54
Nstha = (30010000)(510) = 60000
Nstha - număr de ştiuleţi la hanst - numărul de ştiuleţi număraţi la toate punctele de controld - suprafaţa unui punct de control (mp)i - numărul punctelor de control
ndash se determină apoi numărul de boabe pe ştiuletendash se calculează apoi producţia medie la hectar
Q kgha = (60000588337) (10001000) = 11889 kgha
Q kgha - producţia medieNst - număr ştiuleţi la hectar 60000Nb - număr mediu de boabe pe ştiulete 588MMB - greutatea a 1000 boabe (grame) 337
Exemplu
3) Floarea soarelui (15 august)ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 28 mp (4 racircnduri x 070 x 10)ndash se numără capitulele la fiecare punct de control şi se stabileşte numărul mediu
de capitule la ha după formula
Ncpha - număr total de capitule la hancp - număr de capitule numărate la toate punctele de controld - suprafaţa unui punct de controli - numărul punctelor de control
ndash se determină numărul mediu de seminţe pe capitul(Ns)ndash se calculează producţia medie la hectar astfel
55
55
Q kgha - producţia medieNcp - număr mediu de capitule la hectarNs - număr seminţe pe capitulMMB - greutatea a 1000 seminţe icircn grame
Exemplu
4) Sfecla de zahăr (1 septembrie)ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 10 mp (3 racircnduri x 045 m x 74 m
lungime)ndash la fiecare punct de control plantele se recoltează se decoletează (tăierea
frunzelor) se curăţă de pămacircnt şi se cacircntărescndash se determină producţia medie astfel
q - cantitatea de rădăcini recoltate din punctele de control (kg)d - suprafaţa unui punct de control (mp)i - numărul punctelor de control
ndash la producţia stabilită se adaugă sporul de producţie ce se va realiza de la data evaluării la data prevăzută a se recolta (18 grziplantă)
Exemplu
5) Fructe (1 septembrie) MĂRMetoda de evaluare diferă icircn funcţie de tipul de livadă clasică sau intensivă dar
icircn mare constă icircn următoarele etapendash se stabileşte numărul de pomi pentru examinare (2 - 5 ) 480ndash se determină numărul mediu de fructe pe pom şi greutatea acestora icircn kg 30kg
167 de fructe
56
56
ndash se icircnmulţeşte numărul mediu de fructe pe pom cu numărul de pomi existenţi la ha şi se obţine astfel producţia medie la ha 16032 kgha
6) Struguri (de masă - 15 iulie de vin - 1 septembrie)ndash evaluarea se face separat la viile nobile şi la viile de hibrizindash se stabileşte numărul de butuci pe rod la ha cu relaţia
Nbha - numărul de butuci pe rod la hadr - distanţa dintre racircnduri (m)db - distanţa icircntre butuci pe racircnd (m)Ng - număr mediu de goluri (butuci neproductiviinexistenţi) la ha icircn procente
ndash se evaluează producţia de struguri pe butuc număracircndu-se toţi strugurii de pe un număr de 1 - 2 din butucii existenţi pe lot (se recomandă să se efectueze numărătoarea strugurilor pe fiecare al 10-lea butuc din 15 icircn 15 racircnduri)
Producţia de struguri pe butuc se calculează astfel
Pmb - producţia medie pe butuc (grame)Gms - greutatea medie a strugurilor (grame)Ns - numărul de struguri total găsiţi la numărătoareNba - numărul butucilor analizaţi
ndash se calculează producţia medie de struguri la ha cu formula
Pmha - producţia medie de struguri la ha (kg)Nbha - numărul de butuci pe rod la haPmb - producţia medie pe butuc (grame)
Exemplu
57
57
CAPITOLUL IV DETERMINAREA PRAGULUI DE RENTABILITATE (A PUNCTULUI CRITIC) PE CULTURI
Punctul critic marchează acea dimensiune a producţiei medii la care icircncasările din
valorificarea producţiei sunt egale cu cheltuielile totale de producţie deci acel punct al
producţiei medii la care nu se obţine profit dar nu se icircnregistrează nici pierderi
Mărimea costului de producţie şi a ratei profitului se găsesc icircntr-o stracircnsă legătură
cu raportul dintre cheltuielile de exploatare şi cantitatea de produse realizate Prin analiza
costurilor şi cheltuielilor de exploatare icircntreprinzătorul poate calcula nivelul minim de
activitate cerut de menţinerea icircn stare de funcţionare a firmei Cunoscacircnd pragul de
rentabilitate se poate proiecta volumul de vacircnzări icircn vederea obţinerii profitului scontat
De asemenea creditorii şi investitorii solicită adesea efectuarea analizei punctului
critic pentru a ajuta icircn evaluarea cacircştigurilor potenţiale ale unei afaceri şi icircn consecinţă
aceasta trebuie introdusă icircn planul de afaceri
Punctul critic se poate determina icircn două moduri şi anume fără profit programat
sau cu profit programat
Calculul punctului critic fără profit programat este exprimat printr-o relaţie
simplă
y = yי
y = Pvx
yי = Cvx + CF
Pvx = Cvx + CF
x(Pv ndash Cv) = CF
icircn care
y ndash veniturile din valorificarea producţiei (mii lei)
yי - cheltuielile totale icircnregistrate (mii lei)
Pv ndash preţul de vacircnzare unitar
x ndash producţia medie sau volumul vacircnzărilor (unităţi fizice)
Cv ndash cheltuieli variabile unitare
58
58
CF ndash costuri fixe totale
De unde x marchează acea dimensiune a producţiei la care nu se icircnregistrează nici
profit nici pierderi
Determinarea cantitativă şi reprezentarea grafică a PC la cultura Porumb
Cheltuielile variabile
NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrarii
CheltuieliCheltuieli variabilevariabile
(lei) (lei)
CheltuieliCheltuieli variabile variabile
(lei t (lei t ))
(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)
11 Incărcat transportat IC (PK) t 2881 180225 575
22 Descărcat IC (PK) t 2881 2444609 78
33 Incărcat transportat IC (N) t 10 2484545 793
44 Descărcat IC (N) t 1655 6371 02
55 Transportat apa prep sol mii l 30 599 019
66 Incărcat transportat săm t 66 599359 191
77 Recoltat porumb boabe t 530 2606662 832
88 Transportat porumb boabe t 225 1245 04
99
1010
TOTALTOTAL 9962236 31792
a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch Variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologicacopy= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)
59
59
Cheltuielile fixe
NrNr CrtCrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe
(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe
(lei ha)(lei ha)
(a)(a) (b)(b) copycopy (d)(d) (e)(e)
11 Adm Şi deservit IC (PK) ha 302 617645 2045
22 Arat 25 cm +grăpat ha 302 1140192 3775
33 Adm Şi deservit IC (N) ha 302 630389 2087
44 Erbicidat şi deservit ha 302 61155 2025
55 Discuit si preg Pat germ Ha 302 586536 1942
66 Semănat +deservit ha 302 472517 1565
77 Prăşit mecanic I ha 302 819024 2712
88 Prăit mecanic II ha 302 654182 2166
99
1010
TOTALTOTAL 5532035 18318
(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)
60
60
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura porumb - fără profit programat
Ch variabile Cv = 9962236 lei
Ch fixe totale CF = 5532035 lei
Ch fixeha CFha = 18318 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 11 leikg = 1100 leit
Producţia totală de PT= 313355 t
Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 302 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 33961599 lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 9962236 + 33961599 = 133583959 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 133583959 313355=
4263leit
Productia medie de porumb la punctul critic (X)
X= (CFha)(Pv-CVt) = 18318 ( 1100 ndash 4263 ) = 272 tha = 2720 kgha
Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 272 tha 4263 leit = 115953 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx =18318 leiha+ 115953 leiha =299133 leiha
Nivelul producţiei de 2720 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la
cultura porumb icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de
2720 la preţul de 11 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie
Depăşirea acestui nivel al producţiei (2720 ha) duce la obţinerea unui profit iar
scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi
61
61
62
PROFI
T
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
2720 kg2720 kghaha
4000
3000
1000
2000
5000
7000
6000
18318
leiha
299133
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura porumb ndash fără profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
62
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura porumb - cu profit programat
Ch variabile Cv = 9962236 lei
Ch fixe totale CF = 5532035 lei
Ch fixeha CFha = 18318 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 11 leikg = 1100 leit
Producţia totală de PT= 313355 t
Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 302 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 33961599 lei
Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)
Pr = 500000lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 9962236 + 33961599 = 133583959 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 133583959 313355=
4263leit
Profitul programat pe ha (Prha) Prha=PrS =500000302= 165562 leiha
Producţia medie de porumb la punctul critic (X)
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 18318+165562) ( 1100 - 4263 )= 517 tha
= 5170 kgha
Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 517 tha 4263 leit = 220397 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx = 18318 leiha+ 220397leiha = 403577 leiha
63
63
64
profit
suplimen
tar
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
5170 kg5170 kghaha
4000
3000
1000
2000
5000
7000
6000
18318
leiha
403577
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura porumb ndash cu profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
Profit programatProfit programat
PROFI
T
5000
64
Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura porumb
Specificare UMFara profit programat
Cu profit programat
Ch variabile Cv lei 9962236 9962236
Cheltuielile indirecte Ch ind lei 33961599 33961599
Ch variabile totale CVT lei 133583959 133583959
Ch variabile t CVt leit 4263 4263
Ch fixe totale CF lei 5532035 5532035
Ch fixe ha CFha leiha 18318 18318
Profit programat total Pr lei 500000
Profit programat ha Prha leiha 165562
X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 2720
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 5170
Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 115953 220397
Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 299133 403577
Preţ de vacircnzare t Pv leit 1100 1100
Suprafaţa cultivată S ha 302 302
65
65
DETERMINAREA CANTITATIVĂ ȘI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA gracircu
Cheltuielile variabile
NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrarii
CheltuieliCheltuieli variabilevariabile
(lei) (lei)
CheltuieliCheltuieli variabile variabile
(lei t (lei t ))
(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)
11 Incărcat transportat IC (PK) t 4605 260015 179
22 Descărcat IC (PK) t 4605 495645 341
33 Incărcat transportat săm t 666 601343 414
44 Incărcat transportat IC (N) t 10 97019 669
55 Descărcat IC (N) t 6454 24848 017
66 Transportat apa prep sol mii l 30 599 04
77 Recoltat grau t 530 2614762 1802
88 Transportat gracircu t 225 1245 09
99
1010
TOTALTOTAL 49504298 34115
a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)
66
66
Cheltuielile fixe
NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe
(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe
(lei ha)(lei ha)
(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)
11 Adm şi deservit IC (PK) ha 303 619685 2045
22 Arat 18 - 20 cm +grăpat ha 303 1025772 3385
33 Discuit si preg pat germ ha 303 588479 1942
44 Semănat +deservit ha 303 474081 1565
55 Adm şi deservit IC (N) ha 303 632476 2087
66 Adm şi deservit ha 303 613575 2025
77
88
99
1010
TOTALTOTAL 3954068 130497
(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)
67
67
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura gracircu - fără profit programat
Ch variabile Cv = 49504298 lei
Ch fixe totale CF = 3954068 lei
Ch fixeha CFha = 130497 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 09 leikg = 900 leit
Producţia totală de gracircu PT= 145107 t
Suprafata cultivată cu gracircu S = 303 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 14849866 lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 49504298 + 14849866 = 64354164 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 64354164 145107 =
4435leit
Productia medie de gracircu la punctul critic (X)
X= (CFha)(Pv-CVt) = 130497 ( 900 - 4435 ) = 286 tha
= 2860 kgha
Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 286 tha 4435 leit = 12684 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx = 130497 leiha+ 126841 leiha = 257338 leiha
Nivelul producţiei de 2860 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la
cultura de gracircu icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de
2860 la preţul de 09 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie
Depăşirea acestui nivel al producţiei (2860 ha) duce la obţinerea unui profit iar
scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi
68
68
69
PROFI
T
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
2860 kg2860 kghaha
4000
3000
1000
2000
5000
7000
6000
130497
leiha
257338
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura gracircu ndash fără profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
69
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura gracircu - cu profit programat
Ch variabile Cv = 49504298 lei
Ch fixe totale CF = 3954068 lei
Ch fixeha CFha = 130497 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 09 leikg = 900 leit
Producţia totală de gracircu PT= 145107 t
Suprafata cultivată cu gracircu S = 303 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 14849866 lei
Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)
Pr = 400000 lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 49504298 + 14849866 = 64354164 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 64354164 145107 =
4435leit
Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 400000 303 =
132013 leiha
Producţia medie de gracircu la punctul critic (X)
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 130497 + 132013 ) ( 900 - 4435 )
= 575 tha = 5750 kgha
Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 575tha 4435 leit = 255012 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx =130497 leiha+ 255012leiha = 385509 leiha
70
70
71
profit
suplimen
tar
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
5750 kg5750 kghaha
4000
3000
1000
2000
5000
7000
6000
130497
leiha
3855
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura gracircu ndash cu profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
Profit programatProfit programat
PROFI
T
5000
71
Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura gracircu
Specificare UMFara profit programat
Cu profit programat
Ch variabile Cv lei 49504298 49504298
Cheltuielile indirecte Ch ind lei 14849866 14849866
Ch variabile totale CVT lei 64354164 64354164
Ch variabile t CVt leit 4435 4435
Ch fixe totale CF lei 3954068 3954068
Ch fixe ha CFha leiha 130497 130497
Profit programat total Pr lei 400000
Profit programat ha Prha leiha 132013
X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 2860
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 5750
Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 12684 255012
Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 257338 385509
Preţ de vacircnzare t Pv leit 900 900
Suprafaţa cultivată S ha 303 303
72
72
DETERMINAREA CANTITATIVĂ ȘI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA măr
Cheltuielile variabile
NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrarii
CheltuieliCheltuieli variabilevariabile
(lei) (lei)
CheltuieliCheltuieli variabile variabile
(lei t (lei t ))
(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)
11 Incărcat transportat IC (PK) T 124 694 84
22 Descărcat IC (PK) T 124 145896 177
33 Adm şi deservit IC (PK) T 50 691 839
44 Administrat gunoi de grajd T 50 288 35
55 Săpat gropi pt plantat pomi Buc 048 281 34
66 Plantat + udat Buc 048 7488 909
77 Tăieri de forma coroanei Buc 25 25 03
88 Incărcat transportat IC (N) T 0855 1107 134
99 Adm şi deservit IC T 5 896 109
1010 Transportat apa prep sol T 3 4592 558
1111 Recoltat prune T 5 187 23
1212 Transportat prune T 8234 14327 174
TOTALTOTAL 1914066 2325
a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)
Cheltuielile fixe
73
73
NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe
(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe
(lei ha)(lei ha)
(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)
11 Arătură in livadă Ha 5 2057 4114
22 Discuit arătura Ha 5 913 1826
33 Prăşit printre racircnduri Ha 5 804 1608
44 Stropit cu insecto-fungicide Ha 5 1802 3604
55 Erbicidat şi deservit Ha 5 690 138
66
77
88
99
1010
TOTALTOTAL 6266 12532
(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)
74
74
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura măr - fără profit programat
Ch variabile Cv = 1914066 lei
Ch fixe totale CF = 6266 lei
Ch fixeha CFha = 12532 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 1 leikg =1000 leit
Producţia totală de mere PT= 8234 t
Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 5 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 673021 lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 1914066 + 673021 = 2587087 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 2587087 8234 = 3142 leit
Productia medie de mere la punctul critic (X)
X= (CFha)(Pv-CVt) = 12532 ( 1000 - 3142 ) = 19 tha
= 1900 kgha
Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 19 tha 3142 leit = 59698 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx =12532 leiha+ 59698 leiha =185018 leiha
Nivelul producţiei de 1900 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la
cultura de măr icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de
1900 la preţul de 1 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie Depăşirea
acestui nivel al producţiei (1900 ha) duce la obţinerea unui profit iar scăderea
producţiei sub acest nivel determină pierderi
75
75
76
PROFI
T
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
1900 kg1900 kghaha
4000
3000
1000
2000
5000
7000
6000
12532
leiha
185018
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura măr ndash fără profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
76
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura măr - cu profit programat
Ch variabile Cv = 1914066 lei
Ch fixe totale CF = 6266 lei
Ch fixeha CFha = 12532 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 1 leikg =1000 leit
Producţia totală de mere PT= 8234 t
Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 5 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 673021 lei
Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)
Pr = 100000 lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 1914066 + 673021 = 2587087 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 2587087 8234 = 3142 leit
Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 100000 5
= 20000 leiha
Producţia medie de mere la punctul critic (X)
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 12532 + 20000 ) (1000 - 3142 )
= 31 tha = 31000 kgha
Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 31 tha 3142 leit = 97402 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx =12532 leiha+97402 leiha = 109934 leiha
77
77
78
profit
suplimen
tar
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
31000 kg31000 kghaha
7500
5000
1000
2500
10000
15000
12500
12532
leiha
109934
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura măr ndash cu profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
Profit programatProfit programat
PROFI
T
5000
78
Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura măr
Specificare UMFara profit programat
Cu profit programat
Ch variabile Cv lei 1914066 1914066
Cheltuielile indirecte Ch ind lei 673021 673021
Ch variabile totale CVT lei 2587087 2587087
Ch variabile t CVt leit 3142 3142
Ch fixe totale CF lei 6266 6266
Ch fixe ha CFha leiha 12532 12532
Profit programat total Pr lei 100000
Profit programat ha Prha leiha 20000
X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 1900
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 31000
Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 59698 97402
Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 185018 109934
Preţ de vacircnzare t Pv leit 1000 1000
Suprafaţa cultivată S ha 5 5
79
79
CAPITOLUL VCAPITOLUL VCONCLUZII ŞI RECOMANDĂRICONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI
Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţiei acestora
Evaluarea se face icircn două etape- icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele caracteristice de dezvoltare a plantelor- icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite norme standardizate
Icircn funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfelPorumb 3133 toneGrau 1451 toneMăr 82 toneEfectuacircnd eficiența celor trei culturi icircn urma rezultatelor acestora am
observat că cultura cea mai favorabilă este porumbul urmată de cultura grăacircluiPe viitor cea mai bună cultură atat cantitativă cacirct și calitativă este cultura porumbului
80
80
- 1 contabil- 3 mecanizatori- 4 muncitori sezonieri
C6 Graficul estimat al proiectului
Proiectul va fi realizabil in 12 luni de la aprobarea finantarii
Lunile I ndashIV vor face demersuri pentru un imprumut bancar și se va acorda
icircmprumutul ( 300000 E)
Lunile V ndash VIII - se va achiziționarea utilajul propriu-zis
(combinatractorulcultivatorulsemanatoarea) se vor semna contractele cu furnizorii și
se vor livra utilajele
Lunile IX ndashXII ndash testarea utilajelor si inceperea activitatii
Diagrama Gantt
Denumire activitate
IAN
FEB
MARTIE
APRILIE
MAI
IUNIE
IULIE
AUGUST
SEPT
OCT
NOI
DEC
Contractarea unui imprumut bancar pe tremen lung X X Studierea ofertelor furnizorilor de utilaje X X Contractarea furnizorilor de utilaje
X X X Livrarea utilajelor X X X X Testarea utilajelor X X X
C7 Impactul proiectului asupra dezvoltarii zonei si a mediului de afaceri
In urma contractarii imprumutului bancar si achizitionarii de utilaje
performante se va incerca practicarea unei agriculturi rationale si de durata cu recolte
23
bogate si sanatoase de secara mazare si cartof care din punct de vedere ecologic sa
corespunda normelor UE in localitatea Secuieni JudNeamt
Acest fapt va determina totodata si creșterea veniturilor la bugetul
Primariei Secuieni JudNeamt datorita taxelor și impozitelor care se plătesc și
desemeni la bugetul statului se vor plăti impozite și taxe care icircn final vor fi icircn
beneficiul cetățenilor In practicarea agriculturiiintr-un mod intensiv se va avea in
vedere respectarea normelor de mediuPentru toate categoriile de materii prime
(combustibil piese de schimb icircngrășaminte etc) se vor icircncheia contracte icircn așa fel
icircncat să fie asigurat mersul normal al activității agricole Deasemeni si producția finita
(secaramazarecartof) care se va realiza va fi livrata in icircntregime pe baza de
contracte icircncheate
D PROIECŢII FINANCIARE SI INDICATORI FINANCIARI
D1 Bazele de productie
Cu proiect
A6 Denumire utilaj (noi) Costuri Amortizare Intretinere 2Combina DEUTZ-FAHR model 6060 HTS 125000 000 2500
TRACTOR SAME MODEL EXPLORER 3-100 40000 000 800
Cultivator Maschio MG 300 Stabwalze 500 2031 000 4062
167031 000 334062
D2 Contul de profit si pierderi previzionat ( pe o perioada de 3 ani )
Proiectia contului de profit si pierdere activitate cu proiect
Nr Crt Categoria AN 1 AN 2 AN 3
Venituri din exploatare 1 Venituri din vanzarea marfurilor Mii Lei
24
Euro 2 Productia vanduta Mii Lei 47000000
0485000000 500000000
Euro 107327990
110753351 114178713
3 Variatia stocurilor Mii Lei
Euro
4 Alte venituri Mii Lei Euro 5 Venituri din exploatare ndash total Mii Lei 47000000
0485000000 500000000
Euro 107327990
110753351 114178713
Cheltuieli pentru exploatare 6 Cheltuieli materiale ndash total Mii Lei
94000000 97000000 100000000
Euro 21465598 22150670 22835743
7 Cheltuieli cu lucrari si servicii executate de terti Lei
437330 450050 500040
Euro 99868 102772 1141888 Cheltuieli cu impozite taxe si varsaminte
asimilateMii Lei
250000 300000 350000 Euro 57085 68507 79925
9 Cheltuieli cu personalul ndash total Mii Lei 347330 360050 370560 Euro 79315 82220 84620
10 Alte cheltuieli de exploatare Mii Lei
Euro
11 Cheltuieli cu amortizarile si provizioanele Mii Lei 2510000 2750000 3000000
Euro 573177 627983 68507212 Cheltuieli pentru exploatare - total Mii Lei
97544660 100860100 104220600 Euro 22275047 23032153 23799548
13 Rezultatul din exploatare Mii Lei 372455340 384139900 395779400
Euro 85052942 87721198 90379165Venituri financiare ndash total
14 Venituri financiare ndash total Mii Lei Euro
Cheltuieli financiare din care
15 Cheltuieli privind dobazile Euro
16 Altele Mii Lei
Euro
17 Cheltuieli financiare - total Mii Lei Euro
18 Rezultatul financiar al exercitiului Mii Lei
25
Euro
19 Rezultatul brut al exercitiului Mii Lei
Euro
20 Impozit pe profit Mii Lei
Euro
21 Profit net Mii Lei
Euro
D3 Fluxul de numerar previzionat ( pe o perioada de 3 ani )
Flux de numerar - previziuni Anul 1 Anul 2 Anul 3OPERATIUNEAPERIOADA
MII LEI I ACTIVITATEA DE INVESTITII SI FINANTARE 0 0 0A Total intrari de lichiditati din (A1+A2+A3)
A1 Aport la capitalul social si contul intreprinzatoruluiA2 Vanzari de active inclusiv TVA 0 0 0A3 Credite pe termen lung din care (A31 + A32) A31 Imprumut BancaA 32 Grant SAPARD 0 0 0
B Total iesiri de lichiditati prin (B1+B2+B3)B1 Achizitii de active fixe corporale inclusiv TVAB2 Achizitii de active fixe necorporale inclusiv TVAB3 Cresterea investitiilor in curs 0 0 0
C ExcedentDeficit de lichiditati (A-B) 0 0 0D1 Rambursari de Credite pe termen mediu si lung din care (D11+ D12) D11 Rate la imprumutul Banca D12 Rate la alte Credite pe termen mediu si lung 0 0 0D2 Plati de dobanzi la Credite pe termen mediu si lung din care (D21+D22) D21 La imprumutul Banca D22 La alte Credite pe termen mediu si lung 0 0 0
E Flux de lichiditati din activitatea de investitii si finantare (C-D1-D2)II ACTIVITATEA DE EXPLOATARE SI ALTE ACTIVITATI 130727
51472387 1624350
F Incasari din activitatea de exploatare inclusiv TVA ( F1)130727
51472387 1624350
F1 Vanzari varianta cu proiectG Incasari din activitatea financiaraH Credite pe termen scurt 130727
51472387 1624350
K Plati pentru activitatea de exploatare inclusiv TVA (dupa caz) din care 0 0 0
1 Cheltuieli privind marfurile
2 Cheltuieli cu materiileprime 679603 747737 807415
26
3 Cheltuieli cu materialele consumabile 43637 48000 51842
4 Cheltuieli cu energia si apa 12988 14512 15672
5 Altecheltuieli materiale 10204 10323 11144
6 Cheltuieli cu serviciile executate de terti 55609 61160 66051
7 Cheltuieli cu impozite taxe si varsaminte asimilate 12500 13740 148408 Cheltuieli cu personalul angajat 0 0 09 Cheltuieli cu asigurarile si protectia sociala 0 0 0
10 Alte cheltuieli exploatare 0 0 011 Cheltuieli cu amortizarea si provizioanele
26064 26064 260642222222111111
L Flux brut exclusiv plati pentru impozit pe profit si TVA468670 550851 631321
M Plati pentru impozite si taxe (M1 + M2)186568 219297 251573
M1 TVA de platit 68667 104661 119950
M2 Impozit pe profit 97901 114636 131623N1 Rambursari de credite pe termen scurtN2 Plati de dobanzi la credite pe termen scurtO1 DividendeP
Total plati exclusiv cele aferente exploatarii (M+N1+N2+O1)P Total plati exclusiv cele aferente exploatarii (M + N1 + N2 + O1) 186568 219297 251573Q Flux de numerar din activitatea curenta (L-P) 280102 331554 379748II FLUX DE LICHIDITATI (CASH FLOW)R Flux de lichiditati net al perioadei (Q+E) 280102 331554 379748
S Disponibil de numerar al lunii precedenteDisponibil de numerar curent (S+R) 130597 410609 742253
T 410609 742253 1122001
D4 Indicatorii financiari
Valoarea investitiei (Vi) = valoarea totala a proiectului (exprimata in lei) ndash 12900000000 lei
LEI___________________________________________________________________________Specificare AN 1 AN 2 AN 3______________________________________________________________________Veniturile din exploatare (Ve)
27
470000000 485000000 500000000
___________________________________________________________________________Cheltuieli de exploatare (Ce)
97544660 100860100 104220600
___________________________________________________________________________
Rezultatul din exploatare (Re) = Se calculeaza Re = Ve ndash Ce - minim 10 din Ve
372455340 384139900 395779400
Profitul net (Pn) = rezultatul final al exercitiului financiar (anual) din care s-a scazut impozitul pe profit
312862486 322677516 332454696
Durata de recuperare a investitiei (Dr) = indicator ce exprima durata de recuperare a investitiei (exprimat in ani)
Se calculeaza Dr= ViPn mediu sau Dr=(Vi - 5 x Pn)Pn
unde Pn mediu = profit net mediu pe orizontul de prognoza Dr ndash ESTE 145 ANI
Rentabilitatea capitalului investit (Rc) = PnVi x 100 () Pn-profit net pentru fiecare an al perioadei previzionate
145 150 154___________________________________________________________________________
Cheltuieli financiare (Cf) = NU ESTE CAZUL___________________________________________________________________________
28
Gradul de acoperire a cheltuielilor financiare (Ga) = NU ESTE CAZUL
___________________________________________________________________________Flux de numerar net la sfarsitul perioadei (FNN) = Total intrari-Total iesiri FNNgt=0 (pentru fiecare an de prognoza)
280102 331554 379748 425733466695
Valoare actualizata neta (VAN) =aringFNi(1+r)I +FN5r VANgt0 r=rata de actualizare=8
CAPITOLUL IICAPITOLUL IISTRUCTURA FONDULUI FUNCIAR ŞI IcircNTOCMIREASTRUCTURA FONDULUI FUNCIAR ŞI IcircNTOCMIREA
ASOLAMENTULUIASOLAMENTULUI
21 Mărimea şi structura categoriilor de folosinţă a terenului
Tabelul 1Mărimea şi structura categoriilor de folosinţă a terenului
Specificare Ha din total din agricol
Suprafaţa totală 620 1000 -
Teren agricol 618 9968 1000
Teren arabil
- din care irigat
610 9839 987
300 4839 4854
Păşuni naturale 2 032 032
29
Facircneţe naturale 1 016 016
Livezi 5 08 08
Vii
Teren neproductiv 2 032 X
Condiţii naturaleDescrierea zonei icircn care este amplasată exploataţia cu cel puţin următoarele elemente
a) Temperatura medie anuală 940Cb) Precipitaţii medii anuale 534 mmmpc) Tipul de sol predominant textura panta
- tipul de sol cernoziom cambic- textura grosieră- panta 7 - 150C
Favorabilitatea terenului pentru diferitele culturi
Se va face o scurtă prezentare a caracteristicilor principalelor tipuri de sol cu favorabilitatea culturilor
CernoziomurileAu proprietăti fizice hidrofizice chimice termice şi de aeraţie foarte bune Cu toate că
sunt foarte bine aprovizionate cu azot fosfor şi potasiu pe aceste soluri pentru menţinerea fertilităţii şi obţinerea de producţii mari şi constant se recomandă aplicarea de icircngrăşăminte chimice şi organice Cernoziomurile sunt indicate pentru toate folosinţele şi culturile agricole
AluvisolurilePrezinta o fertilitate relativ bună fertilitatea depinzacircnd de gradul de solificare Pe
aluvisoluri pot fi cultivate o serie largă de plante specifice condiţiilor din ţara noastră porumb floarea soarelui cartof gracircu legume viţă de vie pomi
Soluri bruneDatorită proprietăţilor fizice (textură mijlocie structură granular medie permeabilitate
pentru apă şi aer rezistenţă scăzută la lucrările mecanice) sunt favorabile creşterii şi dezvoltării plantelor Pentru producţii mari se recomandă administrarea de icircngrăşăminte chimice organice şi verzi Sunt folosite pentru culturile gracircu porumb legume pomi migdal
22 Alegerea culturilor (criteriile avute icircn vedere culturile alese)
30
Criteriile avute icircn vedere (economice tradiţie asigurarea materiilor prime pentru investiţia de la planul de afaceri etc)
Cultura m ărului Importanta culturii marului se datoreaza valorii alimentare si gustative terapeutice si
profilactice a fructelor insusirilor lor tehnologice specifice particularitatilor agrobiologice ale pomilor si valorilor economice mari
Merele constituie unul dintre componentele de baza in alimentatia moderna a omuluiMărul creşte şi se dezvoltă bine icircn toate zonele Moldovei deoarece sunt condiţii
pedoclimaterice favorabile pentru cultivarea acestei specii pomicole Importanţa acestei specii pomicole ca cultură este determinată de valoarea alimentară calităţi gustative icircnalte icircnsuşirile terapeutice şi profilactice pentru sănătatea omului particularităţilor tehnologice specifice particularităţilor agrobiologice ale pomilor şi de valoarea economică mare de producţie Cultivarea merelor este o afacere profitabilă care are următoarele avantaje
- Plantaţia de măr poate fi exploatată 20-30 de ani iar investiţia se recuperează icircn 2-3 ani- Cererea crescacircndă pe piaţa locală şi externă la produsele agricole de valoare icircnaltă- Preţ avantajos la comercializarea merelor icircn stare proaspătă- Creşterea pe piaţa internaţională a cererii pentru producţia conservată (sucul concentrat)
Ele reprezinta aproape singurul aliment gata pregatit in natura care poate fi consumat fara alte adaosuri fie in stare proaspata fie consumate ca sucuri compot dulceata cidru marmelada etc Datorita insusirilor tehnologice merele constituie o materie prima cu pondere mare in industria alimentara
Astfel din punct de vedere chimic merele contin in medie 845 apa 141 zaharuri 02 substante pectice 06 substante grase 90 UI vitamina A 002 mg vitamina B2 01mg vitamina B1 7mg vitamina C 7 mg calciu 10 mg potasiu cat si cantitati reduse de aluminiu mangan sulf cobalt si altele
Principalii consumatori de mere sunt pieţele agricole locale antreprenori care exportă fructele fabricile de conserve depozite angro şi magazine procesatorii de fructe uscate Cele mai bune preţuri pot fi obţinute icircn cazul comercializării merelor icircn stare proaspătă pentru consum curent iar cele mai mici preţuri sunt icircnregistrate la mere comercializate icircntreprinderilor de procesare
Importanta marului rezida in particularitatile lui biologice Existenta unui numar mare de soiuri cu coacere esalonata in diverse epoci si capacitatea de pastrare in stare proaspata timp indelungat a soiurilor de iarna asigura consumul de fructe proaspete aproape in tot cursul anului circa 10 luni din 12 ale unui an Avand o mare capacitate de pastrare si o buna rezistenta la manipulare fructele pot fi transportate cu usurinta la distante mari
Cultura porumbului
Porumbul ocupa locul 3 ca importanta in lume Aceasta pozitie se justifica printro serie de particularitati
-prezinta o mare capacitate de productie cu cca 50 decat celelalte cereale-are o mare plasticitate ecologica-este o planta prasitoare fiind o foarte buna premergatoare pentru majoritatea plantelor de
cultura-suporta bine monocultura-are un coeficient multiplicat de 150-400ori-semanande-se primavara mai tarziu permite esalonarea mai buna lucrarilor agricole-cultura este mecanizata
31
-recoltarea se face fara pericol de scuturare
Porumbul este utilizat icircn alimentaţia omului icircn furajarea animalelor şi ca materie primă pentru diferite industrii
Icircn alimentaţia omului porumbul se utilizează sub formă de mălai (făină) din care se prepară mămăliga sau diferite peparate de patiserie fulgi de porumb porumb zaharat conservat sub formă de boabe sau ştiuleţi pentru salate şi garnituri porumb fiert sau copt popcorn (porumb pentru floricele) Din germenii de porumb rezultaţi icircn urma măcinării boabelor prin presare se obţine un ulei alimentar de foarte bună calitate apreciat icircn alimentaţia dietetică
Icircn furajarea animalelor boabele de porumb constituie furajul concentrat de bază pentru toate speciile de animale Valoarea nutritivă a porumbului este de 117 - 130 unităţi nutritive la 1 kg boabe
Planta icircntreagă recoltată şi tocată icircn faza de maturitate icircn lapte-ceară se utilizează pentru obţinerea de siloz care este utilizat pe scară largă icircn hrana vacilor de lapte De asemenea planta icircntreagă se poate utiliza ca masă verde
Tulpinile de porumb (cocenii) rezultate după recoltarea boabelor se pot utiliza ca furaj Ciocălăii măcinaţi pot fi utilizaţi icircn hrana rumegătoarelor Boabele de porumb se utilizează ca materie primă pentru obţinerea de amidon glucoză
dextrină izoglucoză (icircndulcitor lichid) whisky etc Boabele de porumb se utilizează pe scară largă pentru obţinerea de biocombustibil (etanol) după cum planta icircntreagă verde se poate utiliza pentru obţinerea de biocombustibil (metanol etanol)
Tulpinile de porumb se pot utiliza icircn industria celulozei şi la fabricarea panourilor aglomerate
Din ciocălăi se poate obţine furfurol sau pot fi folosiţi drept combustibil De asemenea icircn gospodăriile tradiţionale tulpinile de porumb se utilizează drept combustibil
Pănuşile se utilizează pentru diferite icircmpletituri tradiţionale Mătasea porumbului (stigmatele florilor femele) poate fi utilizată icircn scop medicinal iar
polenul de porumb este colectat cu uşurinţă de către albinele melifere (plantă poleniferă)
Cultura gracircului
Gracircul este una dintre cele mai importante cereale si planta care ocupa pe glob cele mai mari suprafete Boabele de grau au continut ridicat in hidrati de carbon si substante proteice Miere de grau este materie prima pentru paine si produse de panificatie aliment de baza pentru 35-40 din populatia globuluiGraul se mai utilizeaza si in prelucrari industriale (alcool amidon dextrina glucoza) si furaj in hrana animalelorTaratele sunt un nutret concentrat bogat in proteine hidrati de carbon si substante minerale Paiele se utilizeaza in industria celulozei si in hrana animale
Gracircul este cea mai importantă plantă cultivată din care se obţine icircn principal pacircine aliment de bază pentru cca 40 din populaţia globului Prin măcinare din boabele de gracircu se obţine făina care este utilizată pentru prepararea de diferite produse de panificaţie şi patiserie
32
fabricarea de paste făinoase etc Boabele de gracircu intră icircn alcătuirea amestecurilor de cereale prentru micul dejun
Boabele de gracircu se utilizează icircn hrana animalelor ca atare sau măcinate De asemenea icircn furajarea animalelor se utilizează şi tăracircţa rezultată ca subprodus icircn urma procesului de măcinare aceasta fiind bogată icircn proteine lipide şi săruri minerale
Boabele de gracircu servesc ca materie primă icircn diferite industrii pentru obţinerea de amidon gluten spirt băuturi spirtoase (vodcă wisky) bere biocarburburant (bioethanol)
Paiele au utilizări multiple precum materie primă icircn industria celulozei şi hacircrtiei aşternut pentru animale furaj grosier icircngrăşămacircnt organic prin icircncorporare icircn sol după recoltare sau prin compostare producerea de energie termină prin arderea icircn arzătoare cu recuperare de căldură
Germenii de gracircu rezultaţi icircn urma procesului de măcinare sunt utilizaţi icircn hrana omului ca produse energizante (germeni consumaţi cu lapte sau miere de albine) ca adaus icircn diferite produse de panificaţie sau pentru obţinerea de ulei foarte apreciat icircn industria cosmetică
Aluatul conservat prin refrigerare şi aluatul modelat (de exemplu blaturi pentru pizza) icircncepe să fie din ce icircn ce mai apreciat pe piaţă
Gracircul romacircnesc este un gracircu de foarte bună calitate pentru panificaţie care poate fi valorificat atacirct pentru consumul intern cacirct şi la export pentru consum european şi icircn afara Europei
Gracircul ecologic este unul dintre produsele ecologice cele mai bine cotate şi cerute pe piaţa mondială
Cultura gracircului oferă următoarele avantaje - boabele au un conţinut ridicat icircn glucide şi proteine corespunzător cerinţelor organismului uman - boabele au o bună conservabilitate pe perioade mari de timp - boabele se transportă cu uşurinţă pe distanţe mari - boabele de gracircu au diferite alternative de valorificare - boabele de gracircu reprezintă o importantă sursă de schimburi comerciale pe piaţa mondială - gracircul se poate cultiva icircn diferite condiţii pedoclimatice asiguracircnd producţii satisfăcătoare peste tot unde se cultivă - tehnologia de cultivare este complet mecanizată şi bine pusă la punct fără probleme deosebite - gracircul este o foarte bună premergătoare pentru majoritatea plantelor de cultură - după soiurile timpurii de gracircu pot fi semănate culturi succesive mai ales dacă sunt condiţii de irigare
Alegerea soiurilor şi hibrizilor (criteriile avute icircn vedere soiurile şi hibrizi aleşi pentru fiecare cultură)
-criteriile avute icircn vedere ndashproducţie rezistenţe specifice conţinut de principii nutritive etc
-soiurile şi hibrizi aleşi pentru fiecare cultură + prezentarea listei cu soiuri pentru 2012 la culturile alese şi descrierea soiului respectiv
MĂRUL - SOIURI
33
Icircn funcţie de epoca de coacere a fructelor merele se icircmpart icircn (a) soiuri de varăMelba Red melba Şafran de vară Papirovka Mantet Quinte Akane Plat August (b) soiuri de toamnă Prima Slava Peremojţiam James Grive Red Calvil de Zăpadă Spartan Focuşor Codrene Coredana Reglndis etc (c) soiuri de iarnă Idared Speranţa Banana de iarnăWellspur Goldspur Golden Delicious Jonathan Jonared Yellowspur Renet Simerenco Coredar Wagener etc
Antreprenorul trebuie să elaboreze proiect de plantare a livezii la icircntreprinderileautorizate şi materialul săditor trebuie să fie procurat de la pepinierele licenţiate cu actelenecesare pentru posibilitatea de beneficiere de subvenţii Cele mai de perspectivă soiuri de mere şi cu o cere sporită pe piaţă sunt Golden DeliciousRed Delicious Jonathan Idared Fugi Granny Smith Gala Melrose Ionagold Elstar precum şisoiurile genetic rezistente la boli şi dăunători aşa ca Florina Prima Coredana CoredarGeneros Pionier
Piaţa Romacircniei la merele proaspete este reprezentată prin 50 la sută din soiuri colorate (complet roşu sau parţial) şi 50 la sută pentru soiurile necolorate (gal-bene şi verzi) Cele mai populare soiuri colorate sunt Jonathan şi Idared urmate de Jonagold Gala Gloster etc iar dintre cele necolorate predomină soiul Golden Delicious Soiurile Granny Smith şi Mutsu icircnregistrează vacircnzări modeste Dintre soiurile locale icircn supermarket-uri se comercializează Glorios şi Florina icircnsă icircn can-tităţi foarte mici Fructele de obicei sunt icircmpărţite icircn trei categorii mici (sub 70 mm) medii (70-90 mm) şi mari (peste 90 mm)
PORUMB ndash SOIURI
Porumbul face parte din familia Gramineae subfamilia Panicoideae tribul Maydeae genul Zea Genul Zea cuprinde 3 specii - Zea mexicana (Schrad) Recv et Mangel (sin Euchlaena mexicana) ndash teosinte1 anual - Zea perennis (Hitsch) Recv et Mangel (sin Euchlaena perennis) ndash teosinte peren - Zea mays L ndash porumbul cultivat
Porumbul cultivat cuprinde mai multe convarietăţi (grupe de varietăţi) cele mai importante fiind următoarele - Zea mays conv dentiformis Koumlrn (sin Zea mays conv indentata Sturt) denumit porumbul dinte de cal Se caracterizează prin boabele mari prismatice cu partea sticloasă (cornoasă) a endospemului dispusă pe părţile laterale ale bobului iar partea făinoasă (amidonoasă) dispusă icircn partea centrală şi superioară a bobului (fig 19) Prin uscare endospemul făinos icircşi reduce volumul se contractă şi determină apariţia unei depresiuni icircn partea superioară a bobului sub forma mişunei dintelui de cal de unde denumirea acestei convarietăţi de bdquoporumb dinte de calrdquo La această convarietate au fost creaţi primii hibrizi de porumb iar icircn prezent această convarietate are cea mai margă răspacircndire icircn lume Majoritatea hibrizilor de porumb aparţin acestei convarietăţi La noi icircn ţară primii hibrizi care au fost icircntroduşi icircn cultură aparţin acestei convarietăţi şi au fost aduşi din SUA de unde şi denumirea de bdquoporumb americanrdquo - Zea mays conv indurata (Sturt) Bailey denumit porumbul cu bobul tare porumbul sticlos Se caracterizează prin boabe rotunjite icircn partea superioară netede lucioase dure la spargere de unde vine denumirea de bdquoporumb tarerdquo Partea sticloasă a endospermului este dispusă la exteriorul bobului de jur-icircmprejurul acestuia iar partea făinoasă este dispusă icircn partea centrală a bobului uneori ajungacircnd pacircnă icircn partea superioară a bobului situaţie cacircnd determină apariţia
34
unei uşoare mişune (fig 20) Din această convarietate au făcut parte vechile populaţii şi soiuri romacircneşti de unde şi denumirea de bdquoporumb romacircnescrdquo - Zea mays conv aorista Grebensc denumit porumbul semisticlos Prezintă caracteristici intermediare icircntre convarietăţile dentiformis şi indurata Bobul este rotunjit mat icircn partea superioară şi uneori prezintă o uşoară adacircncitură - Zea mays conv everta Sturt (sin Zea mays conv microsperma Koumlrn) denumit porumb de floricele Se caracterizează prin plante cu o talie mai mică care au capacitatea de a forma mai mulţi ştiuleţi pe plantă Boabele sunt mici (MMB = 40-100 g) cu vacircrful rotunjit sau ascuţit Endospermul este aproape icircn icircntregime sticlos cu excepţia unei mici porţiuni icircn jurul embrionului care este amidonoasă Prin icircncălzire apa din grăunciorii de amidon din endospermul făinos se transformă icircn vapori care exercită o presiune asupra tegumentului pacircnă cacircnd determină spargerea acestuia moment icircn care conţinutul bobului se revarsă (boabele expandează) mărindu-şi volumul de 15-20 de ori formacircnd o masă albă-spongioasă respectiv aşa-numitele floricele
RUSTICA a castigat o pozitie de lider pe piata de porumb precoce din Europa de Nord si poseda o gama larga de seminte adecvata pentru toate pietele lumii HIBRIZI FOARTE PRECOCIBarbados - excelent pentru boabe si silozEarly Star - precoce si productivEnergy Star - foarte buna valoare alimentaraComera - performanta inalta HIBRIZI PRECOCIBatz - vigurosEurostar - lider in EuropaGalaStar - porumb pe care il veti adoraInagua - bun pentru boabe si siloz
GRAcircU ndash SOIURI
Cercetătorii de la Institutul de Cercetare - Dezvoltare Agricolă Fundulea au creat soiuri de grau productive si rezistente la secetaBOEMA soi de gracircu de toamnă extrem de productiv şi cu indici de calitate ridicaţi pentru panificaţie adaptat condiţiilor climatice din zona de cacircmpie din sudul ţării şi Moldova este un soi foarte precoce mai timpuriu la icircnspicat cu 1-3 zile faţă de soiul Flamura 85 talia plantei de 77-90 cm rezistent la iernare şi cădere arşiţă şi secetă rugina galbenă rezistenţă mijlocie la rugina brună şi făinare are calitate bună de morărit şi panificaţie
GRUIA este un soi de toamnă care a dat rezultate foarte bune icircn Oltenia şi Dobrogea este mai timpuriu cu 4 zile faţă de soiul Fundulea 4 talie de 76 cm se remarcă printr-o rezistenţă bună la iernare la cădere dar şi la rasele actuale de rugina galbenă
35
superior multor soiuri ca rezistenţă la făinare rugină brună şi septorioza frunzelor calitatea de panificaţie a soiului Gruia este apropiată de cea a soiului Dropia faţă de care tinde să aibă un gluten mai tenace soiul se evidenţiază printr-o productivitate ridicată icircn medie cu 9-12 mai mare faţă de soiurile martor sporul de producţie fiind mai mare icircn condiţii de secetă in pofida taliei sale scurte soiul se comportă foarte bine icircn condiţii de deficit hidric Gracircul aparţine genului Triticum familia Gramineae (Poaceae) Genul Triticum cuprinde un număr mare de specii de gracircu forme sălbatice şi cultivate clasificate diferit de-a lungul timpului
Pentru ţara noastră prezintă importanţă 2 specii şi anume Triticum durum Desf şi Triticum aestivum L Triticum durum Desf (fig 16) are tulpina plină icircn interior pe toată lungimea sau cel puţin icircn partea superioară Spicul este aristat cu ariste lungi comparativ cu lungimea spicului şi orientate paralel Boabele au aspect sticlos la maturitate şi sunt conice la capet Triticum aestivum L (fig 17) are tulpina goală icircn interior pe toată lungimea Spicul este nearistat sau aristat cu ariste mai scurte comparativ cu lungimea spicului şi orintate divergent Boabele sunt ovoidale sau alungit-ovoidale prevăzute cu un smoc de perişori la capătul superior Endospermul este făinos semisticlos sau sticlos
Gracircul comun reprezintă specia cea mai importantă care pe plan mondial reprezintă cca 90 din suprafaţa cultivată cu gracircu şi cea mai mare partea a suprafeţei cultivată cu gracircu din ţara noastră Gracircul comun are forme de toamnă şi de primăvară aproape icircntreaga suprafaţă din ţara noastră fiind cultivată cu gracircu de toamnă (gracircul de primăvară ocupă suprafeţe foarte mici nesemnificative)
Soiurile de gracircu cultivate icircn Romacircnia sunt icircn marea lor majoritate soiuri romacircneşti create la Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Fundulea sau icircn reţeaua de Staţiuni de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Aceste soiuri se caracterizează prin potenţial de producţie ridicat (9-10 tha) o bună rezistenţă la cădere ger iernare secetă şi boli o bună calitate şi stabilitate a recoltelor
23 Intocmirea asolamentului
Specificare HaSuprafaţa totală a terenului arabil 610Suprafaţa medie a solei (3 sole) 2033
Tabelul 2Schema rotaţiei culturilor
SOLAANUL 2012 2013 2014I măr măr mărII gracircu porumb gracircuIII porumb gracircu porumb
36
37
CAPITOLUL IIICAPITOLUL IIIORGANIZAREA PROCESULUI DE PRODUCŢIE AGRICOLĂORGANIZAREA PROCESULUI DE PRODUCŢIE AGRICOLĂ
31 Proiectarea producţiilor medii prin metoda bonităriiterenurilor agricole
Tabelul 3
Date iniţiale
Cultura Tipul de solSuprafaţa - ha (Si)
Nota de bonitare pentru
condiţiile ecologice (Pi)
Corecţia pt distanţă şi
felul drumului (k)
Coeficient de
potenţare (c)
Producţia medie
realizată
MărGracircuPorumb
Cernoziom 5 75 015 11 15000Cernoziom 303 80 018 12 4000Cernoziom 302 85 019 13 8000
TOTAL 610
2) Notele totale de bonitare pentru condiţiile ecologice (Ni)
MĂR ndash 575 = 375Ni = Si x Pi GRAcircU ndash 30380 = 24240
PORUMB ndash 30285 = 25670TOTAL = 50285
3) Nota medie ponderată de bonitare
50285 610 = 8243
1) Producţia ce revine pe un punct al notei medii ponderate de bonitare
P măr = 515000 375 = 200P gracircu = 3034000 24240 = 50
P porumb = 3028000 25670 = 9411
6) Corecţia totală icircn funcţie de distanţă şi drumuri Ct = S x kMĂR ndash 5015 = 075
Suprafaţă x coeficient corecţie GRAcircU ndash 303018 = 5454PORUMB ndash 302019 = 5738
TOTAL = 11267
38
7) Nota de bonitare recalculată (Nbr)
MĂR ndash 375-075 = 37425Nbr = Nota totală de bonitare ndash Corecţia GRAcircU ndash 24240-5454 = 2418546
PORUMB ndash
25670-5738 = 2561262
8) Notele totale de bonitare potenţate (Ntp)
MĂR ndash 3742511=4117
Ntp =Nota de bonitare recalculată (Nbr)
xCoeficient
de potenţare
GRAcircU ndash241854612=290225
PORUMB ndash
256126213=332964
9) Producţia totală pe cultură pentru fiecare unitate de sol (Pt)
MĂR ndash 4117200= 82340
Pt =Nota totală de
bonitare potenţată (Ntp)
x
Producţia ce revine pe un punct de
bonitare P(kgpunct)
GRAcircU ndash
29022550= 1451125
PORUMB ndash
3329649411=31335242
TOTAL= 4666989
10) Producţia medie la hectar Pmc1
Pm măr = Producţia totală Suprafaţa totală = 823405=16468
Rezultatele pentru celelalte culturi
Pmedie gracircu = 1451125303= 4789
Pmedie porumb =31335242302= 10376
39
32 STABILIREA CANTITĂŢILOR DE IcircNGRĂŞĂMINTE PE CULTURI
Calculul dozelor de icircngrăşăminte s-a efectuat ţinacircndu-se cont atacirct de
producţiile medii cacirct şi de existentul de suprafaţă activă din sol S-au luat icircn
considerare şi pierderile rezultate prin levigare
Icircn tabelul 4 este prezentat calculul dozelor de icircngrăşăminte chimice la ha
separat pentru cele 3 culturi icircn parte
Tabelul 4
Calculul dozelor de icircngrăşăminte chimice
Nr Crt
SPECIFICARE UM
CULTURA
GRAcircU PORUMB MĂRN P K N P K N P K
1 Producţie medie Kgha 4789 10376 16468
2 Consum specific Kg sat
23 11 20 20 21 20 5 3 6
3 Sa de administrat
Kg 11014
5268 9578
20752
2179 20752 8234 494 988
4 Sa icircn sol Kg 45 31 60 40 35 30 30 20 355 Diferenţa de
admKg sa
6514 2168 3578
16752
1829 17752 5234 294 638
6 Pierderi prin levigare
13 5 7 13 5 7 13 5 7
7 Cant pierdută prin levigare
Kg sa
847 108 25 2177
914 1242 68 147 446
8 Total sa de administrat
Kg 7361 2276 3828
18929
19204 18994 5914 3087 6826
9 Tipul de icircngrăşămacircnt
NO4NO3
Super P c
Sare potasică
NO4NO3
Super P c
Sare potasică
N P2O5 K20
10 Conţinutul icircn sa a icircngr
Kgt 345 40 40 345 40 40 345 40 40
11 Doza de icircngr de administrat
Kg 213 57 96 549 480 475 171 77 171
40
33 PLANUL DE CULTURĂ
Planul de cultură cuprinde structura culturilor dimensiunile fiecăreia
producţiile medii şi totale (tabelul 5)
Tabelul 5
Icircntocmirea planului de cultură
Cultura Suprafaţa (ha)
Producţii medii (kgha)
Producţia totală (t)
Preţ livrare (leikg)
Măr 5 16468 8234 2Gracircu 303 4789 1451 08
Porumb 302 10376 313355 1
34 FUNDAMENTAREA FIŞELOR TEHNOLOGICE PE CULTURI
Icircn vederea organizării proceselor de muncă şi de producţie icircn etapa pregătitoare se
icircntocmesc fişele tehnologice pe culturi Informaţiile cuprinse icircn fişele tehnologice servesc icircn
acelaşi timp la stabilirea tehnologiilor stabilirea destinaţiei producţiei determinarea volumului
lucrărilor mecanice şi manuale necesarul de forţă de muncă cantităţile de materiale şi mijloacele
financiare necesare pentru aprovizionare
DATELE NECESARE
1 Culturile incluse icircn planul de producţie al firmei
2 Suprafaţa ocupată de fiecare cultură icircn parte
3 Culturile premergătoare
4 Producţia medie şi totală a fiecărei culturi
5 Lucrările tehnologice icircn ordinea cronologică a executărilor
6 Perioada de executare şi data lucrării
7 Mijloacele cu care se execută lucrarea
8 Tarifele de plată pentru lucrările mecanice
9 Tarifele de plată pentru lucrările manuale pe categorii
10 Cuantumul taxelor pentru CAS şomaj risc asigurare
11 Amortismentul specific
12 Materialele necesare procesului tehnologic consumul normat pe UM preţul unitar şi cota
pentru cheltuielile de aprovizionare
41
13 Cota de cheltuieli indirecte (comune şi generale)
MODUL DE LUCRU
1 Se icircnscriu icircn fişă datele privind suprafaţa şi producţia medie Producţia medie se planifică
icircn raport cu fertilitatea solului şi cantitatea de icircngrăşămacircnt aplicată
2 Se icircnscriu lucrările tehnologice icircn ordinea executării lor precizacircndu-se toată perioada
optimă de execuţie şi durata fiecărei lucrări
3 Pentru fiecare icircn parte se determină volumul lucrărilor sumele necesare şi materiale
4 La lucrările manuale icircn raport cu volumul lucrării se calculează numărul de zile om iar
fondul de salarii rezultă icircnmulţind numărul de zile om necesar pentru evaluarea lucrării cu
tariful pe ziom corespunzător
5 Taxele asupra fondului de salarii se calculează aplicacircnd cota icircn proporţie de 30 pentru
CAS 5 pentru fondul de şomaj 1 pentru risc şi asigurare impozit 15 asupra sumei
care reprezintă fondul de salarii
6 Amortismentul specific se determină icircn raport cu valoarea de inventar a mijlocului fix
folosit exclusiv la cultura respectivă şi durata de folosire
7 Cota de cheltuieli pentru aprovizionare se calculează o cotă parte din valoarea
materialului folosit
8 Din icircnsumarea pentru lucrările mecanice lucrările manuale taxe asupra valorilor
materialelor se obţin cheltuielile de producţie
9 La cheltuielile directe se aplică cota de cheltuieli comune şi prin icircnsumarea lor se
determină cheltuielile de producţie
10 După fiecare trimestru se fac totalurile
11 Se calculează indicatorii cheltuieli de producţie la hectar şi costul la tona de produs
42
44
45
46
47
35 Organizarea lucrării de semănat la cultura gracircului
Semănatul este una dintre cele mai importante lucrări agricole de care depinde icircn ultimă instanţă obţinerea de producţii ridicate Suprafeţele icircntinse ocupate de culturi precum şi termenele restracircnse icircn care trebuie executat fac ca procesul de muncă al semănatului să ocupe un loc important icircn activitatea de producţie a exploataţiilor agricole
Etapele organizării lucrărilor de semănat cereale păioase sunt următoarele1 se stabileşte componenţa agregatului de semănat potrivit condiţiilor existente
(tractor plus semănătoare SUP-29 sau SUP-21)2 Se determină necesarul de agregate pentru terminarea semănatului icircn termen
optim folosind formula
icircn care
N ndash numărul de agregate pentru terminarea lucrării icircn timpul propusS ndash suprafaţa de icircnsămacircnţatn ndash numărul de zile icircn care trebuie terminată lucrareaP ndash randamentul zilnic al maşinii
(1)N = 303(512) = 5 agregate
Aşadar icircn prealabil trebuie cunoscut randamentul zilnic al agregatului de semănat folosit Aceasta se calculează după formula
icircn
care
P ndash randamentul zilnic al agregatului (ha)B ndash lăţimea de lucru a agregatului icircn lucru (m)V ndash viteza de deplasare a agregatului
icircn lucru (moră)t ndash durata zilei de lucru (ore)H ndash coeficientul de folosire a timpului de lucru (070-080)
(2)P = 366000807 10000 = 12 ha
3 Stabilirea lungimii marcatoarelor semănătoriiLungimea marcatoarelor adică distanţa la care trebuie aşezată piesa activă a marcatorului faţă de ultimul brăzdar se stabileşte icircn funcţie de
lăţimea de lucru a semănătorii (B) distanţa icircntre două brăzdare (b) distanţa icircntre roţile din faţă sau marginile exterioare ale şenilelor
tractorului (c)
= 11
= = 26
49
49
Cacircnd tractorul poate urmări urma lăsată de marcator atacirct cu roata din dreapta cacirct şi cu roata din stacircnga lungimea celor două marcatoare este egală şi este dată de relaţia
4 Stabilirea debitului semănătorii icircn funcţie de norma de sămacircnţă la hectar La icircnceputul lucrării trebuie icircntotdeauna să se verifice corectitudinea reglării debitului la icircnsămacircnţare Această verificare se face după formula
icircn
care
G ndash cantitatea de sămacircnţă cursă din semănătoare la un număr stabilit de icircnvacircrtiri a roţii semănătoriiA ndash norma de semănat la un ha (kg)d ndash lungimea roţii semănătorii (m)B ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)O ndash nr de icircnvacircrtituri a roţii semănătorii
(6)G= 2501743620 10000 = 313
5 Stabilirea dimensiunilor postatelor la semănat Lungimea maximă a postatelor la semănat este icircn funcţie de capacitatea cutiei semănătorii Pentru a uşura organizarea transportului de seminţe este indicat ca alimentarea semănătorii cu seminţe să se execute la un singur capăt a postatei ~n acest caz lungimea maximă a postatei se calculează după formula
icircn
care
L ndash lungimea maximă a postatei (m)Q ndash capacitatea coşului de alimentare
a semănătorii (kg)Y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii coşului de alimentare a semănătorii (icircn medie 070-080)A ndash norma de semănat (kgha)B ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)
(7)L = (051000040007) (25036) = 1556m
Icircn ce priveşte lăţimea postatei aceasta se determină icircn funcţie de lăţimea totală a parcelei de icircnsămacircnţat şi de metoda de deplasare a agregatului Ea se calculează aşa icircncacirct să asigure de lucru agregatului pentru 1-2 zile de lucru
Lăţimea postatei la semănatul icircn suveică se calculează după formula
icircn care
l ndash lăţimea postatei (m)P ndash productivitatea zilnică a agregatului (hazi)Z ndash durata icircn zile a lucrului pe aceeaşi postată (1-2 zile)L ndash lungimea postatei (m)
(8)l = 10000122 1556 = 154m
6 Lăţimea zonei de icircntoarcere a agregatului Pentru icircntoarcerea agregatului la capetele parcelei se delimitează o facircşie de teren denumită bdquozonă de icircntoarcereldquo Delimitarea acestei zone se face icircn cazul deplasărilor icircn parcursul liniar cu buclă şi fără buclă Lăţimea zonei de icircntoarcere este dată de relaţia
50
50
icircn care
E ndash lăţimea zonei de icircntoarcereR ndash raza de icircntoarcere a agregatuluie ndash lungimea de ieşire a agregatului (adică distanţa de la centrul agregatului mijlocul osiei motoare a tractorului) pacircnă la organele active ale maşinii
(9)E = 34 + 15 = 135m
Aceasta reprezintă lungimea cu care trebuie să se deplaseze centrul agregatului pentru aducerea organelor active ale maşinii agricole pe linia de icircntoarcere a lucrului
7 Stabilirea distanţei dintre punctele de alimentare a semănătorii Distanţa dintre punctele de alimentare a semănătorii se determină icircn funcţie de metoda de deplasare a agregatului la semănat ~n cazul semănatului icircn suveică lungimea postatei este determinată icircn funcţie de capacitatea cutiei de seminţe icircn aşa fel ca alimentarea semănătorii să se facă numai la unul din capetele postatei distanţa dintre punctele de alimentare se află după formula
icircn care
D ndash distanţa dintre punctele de alimentare (m)B ndash lăţimea de lucru a agregatului (m)T ndash numărul turelor (adică nr curselor dus-icircntors) pe care le face agregatul pacircnă la golirea coşului semănătorii
(1)D = 2362 = 144m
Icircn cazul cacircnd lungimea postatei nu este determinată icircn funcţie de capacitatea cutiei de seminţe este necesar ca icircn prealabil să cunoaştem turele pe care le face agregatul pacircnă la golirea coşului semănătorii Aceasta se determină icircmpărţind lungimea drumului pe care icircl face semănătoarea pacircnă la golirea cutiei sale pe lungimea cursei de lucru dus şi icircntors ~n acest scop se foloseşte următoarea formulă
icircn care
T ndash numărul turelorQ ndash capacitatea cutiei semănătorii
(kg)Y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii cutiei (080)A ndash norma de semănat (kgha)B ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)L ndash lungimea postatei (m)
T= (1000040007) (2503621556) = 1Icircn cazul semănării icircn bdquolaturildquo sau bdquope două jumătăţi ale postateildquo distanţa dintre
punctele de alimentare se calculează după formula = 136 = 36
(semnificaţiile literelor sunt aceleaşi ca la formulele (10) şi (11)
51
51
8 Stabilirea cantităţilor de seminţe ce se pun la punctele de alimentare Cantităţile de seminţe care se pun la primul punct de alimentare se calculează după formula
= 4001 = 400kgiar cantitatea care se pune la punctele următoare este
icircn care
C ndash cantitatea de seminţe necesară alimentării agregatului (kg)Q capacitatea coşului semănătorii (kg)y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii cutieia ndash nr semănătorilor icircn agregat
(14)C1 = 400071 = 280kg
9 Stabilirea necesarului zilnic de muncitori pentru semănat şi transportat seminţele Necesarul zilnic de muncitori pentru deservirea semănătorilor variază icircn raport cu numărul de agregate folosite zilnic şi al maşinilor ce compun agregatul
10 Necesarul de mijloace de transport se stabileşte icircn funcţie de cantităţile de seminţe necesare semănătorilor la o icircncărcare timpul de golire a semănătorilor capacitatea mijloacelor de transport distanţa de transport şi timpul necesar pentru un ciclu de transport
~n primul racircnd se determină timpul icircn care se consumă cantitatea de seminţe existentă icircn cutia semănătorii folosind relaţia
icircn care
q ndash capacitatea cutiei semănătorii (kg)085 ndash coeficientul de folosire a cutiei semănătoriiB ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)V ndash viteza de lucru a agregatului (moră)N ndash norma de sămacircnţă la ha (kg)
Tgol = (10000400085) (366000250) = 063h = 38min
Numărul de mijloace de transport necesare zilnic se determină pe baza relaţiei
icircn care
Nt ndash numărul mijloacelor de transportn ndash numărul semănătorilor ce lucreazăt ndash durata unui ciclu de transport (min)Cm ndash capacitatea mijlocului de transport (kg)
Nt = (540008530) (38400) = 33 = 311 Se determină necesarul de saci pentru transportul seminţelor cunoscacircnd că
pentru uşurarea manipulării se recomandă ca un sac să aibă 40 kg
Nr saci = (512250) 40 = 375 sacizi
52
52
Centralizarea datelor
Nr crt
Specificare UMAgregatul folosit
Tractor + (SUP-29)
Tractor + SUP-21
1 Productivitatea zilnică a agregatului haschimb 12
2 Necesarul zilnic de-tractoare nr 5-semănători nr 5
3Productivitatea zilnică a tuturor agregatelor
hazi 60
4Dimensiunile solei de semănat
-lungime m 1556-lăţime m 1947-suprafaţă ha 303
5Dimensiunea parcelelor de semănat
-lungime m 1556-lăţime m 154-suprafaţă 24
6Lungimea marcatorului
-dreapta m 11-stacircnga m 26
7Norma de icircnsămacircnţare
-la 20 icircnvacircrtituri kg 3-la hectar kg 250
8Distanţa dintre punctele de alimentare cu seminţe
m 144
9Cantitatea de seminţe ce se pune la punct de alimentare
-la primul punct
kg 400
-la punctele următoare
kg 280
10 Necesarul zilnic de muncitori
-pt servirea semănătorii
nr 5
-pt transportul seminţelor
nr 3
-total nr 8
11Lăţimea facircşiei de icircntoarcere a agregatului
m 135
12Necesarul zilnic de mijl de transport
-atelaje nr-tractor+remorcă nr 3-auto-camion nr
13Necesar saci pt transportul seminţelor
nr 375
53
53
36 Evaluarea producţiei
Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţieiacestora
Evaluarea se face icircn două etape1) icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele
caracteristice de dezvoltare a plantelor2) icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite
norme standardizate~n funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfel
1) Gracircu orz (orz - 1 iunie gracircu - 15 iunie) Gracircu Boemandash se stabileşte numărul punctelor de control icircn funcţie de mărimea şi
uniformitatea parcelelor(icircn cazul parcele de pacircnă la 100 ha - 5 puncte pe suprafeţe mai mari de 100 ha - 10 puncte)
Determinările se fac cu ajutorul ramei metrice (un cadru de 1 metru patrat)Metodologie de lucrundash se numără spicele din interiorul ramei metricendash se stabileşte numărul mediu de boabe icircn spicndash se calculează producţia medie la hectar astfel
Q kgha = (360353610000) (10001000) = 4536kgha
Q kgha - producţia medie kgha Nsp - număr mediu de spice la mp (medie pe toate punctele de control) 360Nb - număr mediu de boabe icircn spice 35MMB - greutatea a 1000 boabe (grame)3610000 mp = 1 ha1000 x 1000 = 1000 grame x 1000 boabe
Exemplu
2) Porumb (1 septembrie) DKC 3511ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 28 mp (4 racircnduri x 070 x 10 m
lungime 070 (m) - distanţa dintre racircnduri)ndash se numără ştiuleţii la fiecare punct de controlndash se calculează numărul de ştiuleţi la hectar
54
54
Nstha = (30010000)(510) = 60000
Nstha - număr de ştiuleţi la hanst - numărul de ştiuleţi număraţi la toate punctele de controld - suprafaţa unui punct de control (mp)i - numărul punctelor de control
ndash se determină apoi numărul de boabe pe ştiuletendash se calculează apoi producţia medie la hectar
Q kgha = (60000588337) (10001000) = 11889 kgha
Q kgha - producţia medieNst - număr ştiuleţi la hectar 60000Nb - număr mediu de boabe pe ştiulete 588MMB - greutatea a 1000 boabe (grame) 337
Exemplu
3) Floarea soarelui (15 august)ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 28 mp (4 racircnduri x 070 x 10)ndash se numără capitulele la fiecare punct de control şi se stabileşte numărul mediu
de capitule la ha după formula
Ncpha - număr total de capitule la hancp - număr de capitule numărate la toate punctele de controld - suprafaţa unui punct de controli - numărul punctelor de control
ndash se determină numărul mediu de seminţe pe capitul(Ns)ndash se calculează producţia medie la hectar astfel
55
55
Q kgha - producţia medieNcp - număr mediu de capitule la hectarNs - număr seminţe pe capitulMMB - greutatea a 1000 seminţe icircn grame
Exemplu
4) Sfecla de zahăr (1 septembrie)ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 10 mp (3 racircnduri x 045 m x 74 m
lungime)ndash la fiecare punct de control plantele se recoltează se decoletează (tăierea
frunzelor) se curăţă de pămacircnt şi se cacircntărescndash se determină producţia medie astfel
q - cantitatea de rădăcini recoltate din punctele de control (kg)d - suprafaţa unui punct de control (mp)i - numărul punctelor de control
ndash la producţia stabilită se adaugă sporul de producţie ce se va realiza de la data evaluării la data prevăzută a se recolta (18 grziplantă)
Exemplu
5) Fructe (1 septembrie) MĂRMetoda de evaluare diferă icircn funcţie de tipul de livadă clasică sau intensivă dar
icircn mare constă icircn următoarele etapendash se stabileşte numărul de pomi pentru examinare (2 - 5 ) 480ndash se determină numărul mediu de fructe pe pom şi greutatea acestora icircn kg 30kg
167 de fructe
56
56
ndash se icircnmulţeşte numărul mediu de fructe pe pom cu numărul de pomi existenţi la ha şi se obţine astfel producţia medie la ha 16032 kgha
6) Struguri (de masă - 15 iulie de vin - 1 septembrie)ndash evaluarea se face separat la viile nobile şi la viile de hibrizindash se stabileşte numărul de butuci pe rod la ha cu relaţia
Nbha - numărul de butuci pe rod la hadr - distanţa dintre racircnduri (m)db - distanţa icircntre butuci pe racircnd (m)Ng - număr mediu de goluri (butuci neproductiviinexistenţi) la ha icircn procente
ndash se evaluează producţia de struguri pe butuc număracircndu-se toţi strugurii de pe un număr de 1 - 2 din butucii existenţi pe lot (se recomandă să se efectueze numărătoarea strugurilor pe fiecare al 10-lea butuc din 15 icircn 15 racircnduri)
Producţia de struguri pe butuc se calculează astfel
Pmb - producţia medie pe butuc (grame)Gms - greutatea medie a strugurilor (grame)Ns - numărul de struguri total găsiţi la numărătoareNba - numărul butucilor analizaţi
ndash se calculează producţia medie de struguri la ha cu formula
Pmha - producţia medie de struguri la ha (kg)Nbha - numărul de butuci pe rod la haPmb - producţia medie pe butuc (grame)
Exemplu
57
57
CAPITOLUL IV DETERMINAREA PRAGULUI DE RENTABILITATE (A PUNCTULUI CRITIC) PE CULTURI
Punctul critic marchează acea dimensiune a producţiei medii la care icircncasările din
valorificarea producţiei sunt egale cu cheltuielile totale de producţie deci acel punct al
producţiei medii la care nu se obţine profit dar nu se icircnregistrează nici pierderi
Mărimea costului de producţie şi a ratei profitului se găsesc icircntr-o stracircnsă legătură
cu raportul dintre cheltuielile de exploatare şi cantitatea de produse realizate Prin analiza
costurilor şi cheltuielilor de exploatare icircntreprinzătorul poate calcula nivelul minim de
activitate cerut de menţinerea icircn stare de funcţionare a firmei Cunoscacircnd pragul de
rentabilitate se poate proiecta volumul de vacircnzări icircn vederea obţinerii profitului scontat
De asemenea creditorii şi investitorii solicită adesea efectuarea analizei punctului
critic pentru a ajuta icircn evaluarea cacircştigurilor potenţiale ale unei afaceri şi icircn consecinţă
aceasta trebuie introdusă icircn planul de afaceri
Punctul critic se poate determina icircn două moduri şi anume fără profit programat
sau cu profit programat
Calculul punctului critic fără profit programat este exprimat printr-o relaţie
simplă
y = yי
y = Pvx
yי = Cvx + CF
Pvx = Cvx + CF
x(Pv ndash Cv) = CF
icircn care
y ndash veniturile din valorificarea producţiei (mii lei)
yי - cheltuielile totale icircnregistrate (mii lei)
Pv ndash preţul de vacircnzare unitar
x ndash producţia medie sau volumul vacircnzărilor (unităţi fizice)
Cv ndash cheltuieli variabile unitare
58
58
CF ndash costuri fixe totale
De unde x marchează acea dimensiune a producţiei la care nu se icircnregistrează nici
profit nici pierderi
Determinarea cantitativă şi reprezentarea grafică a PC la cultura Porumb
Cheltuielile variabile
NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrarii
CheltuieliCheltuieli variabilevariabile
(lei) (lei)
CheltuieliCheltuieli variabile variabile
(lei t (lei t ))
(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)
11 Incărcat transportat IC (PK) t 2881 180225 575
22 Descărcat IC (PK) t 2881 2444609 78
33 Incărcat transportat IC (N) t 10 2484545 793
44 Descărcat IC (N) t 1655 6371 02
55 Transportat apa prep sol mii l 30 599 019
66 Incărcat transportat săm t 66 599359 191
77 Recoltat porumb boabe t 530 2606662 832
88 Transportat porumb boabe t 225 1245 04
99
1010
TOTALTOTAL 9962236 31792
a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch Variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologicacopy= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)
59
59
Cheltuielile fixe
NrNr CrtCrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe
(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe
(lei ha)(lei ha)
(a)(a) (b)(b) copycopy (d)(d) (e)(e)
11 Adm Şi deservit IC (PK) ha 302 617645 2045
22 Arat 25 cm +grăpat ha 302 1140192 3775
33 Adm Şi deservit IC (N) ha 302 630389 2087
44 Erbicidat şi deservit ha 302 61155 2025
55 Discuit si preg Pat germ Ha 302 586536 1942
66 Semănat +deservit ha 302 472517 1565
77 Prăşit mecanic I ha 302 819024 2712
88 Prăit mecanic II ha 302 654182 2166
99
1010
TOTALTOTAL 5532035 18318
(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)
60
60
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura porumb - fără profit programat
Ch variabile Cv = 9962236 lei
Ch fixe totale CF = 5532035 lei
Ch fixeha CFha = 18318 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 11 leikg = 1100 leit
Producţia totală de PT= 313355 t
Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 302 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 33961599 lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 9962236 + 33961599 = 133583959 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 133583959 313355=
4263leit
Productia medie de porumb la punctul critic (X)
X= (CFha)(Pv-CVt) = 18318 ( 1100 ndash 4263 ) = 272 tha = 2720 kgha
Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 272 tha 4263 leit = 115953 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx =18318 leiha+ 115953 leiha =299133 leiha
Nivelul producţiei de 2720 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la
cultura porumb icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de
2720 la preţul de 11 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie
Depăşirea acestui nivel al producţiei (2720 ha) duce la obţinerea unui profit iar
scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi
61
61
62
PROFI
T
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
2720 kg2720 kghaha
4000
3000
1000
2000
5000
7000
6000
18318
leiha
299133
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura porumb ndash fără profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
62
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura porumb - cu profit programat
Ch variabile Cv = 9962236 lei
Ch fixe totale CF = 5532035 lei
Ch fixeha CFha = 18318 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 11 leikg = 1100 leit
Producţia totală de PT= 313355 t
Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 302 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 33961599 lei
Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)
Pr = 500000lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 9962236 + 33961599 = 133583959 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 133583959 313355=
4263leit
Profitul programat pe ha (Prha) Prha=PrS =500000302= 165562 leiha
Producţia medie de porumb la punctul critic (X)
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 18318+165562) ( 1100 - 4263 )= 517 tha
= 5170 kgha
Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 517 tha 4263 leit = 220397 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx = 18318 leiha+ 220397leiha = 403577 leiha
63
63
64
profit
suplimen
tar
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
5170 kg5170 kghaha
4000
3000
1000
2000
5000
7000
6000
18318
leiha
403577
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura porumb ndash cu profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
Profit programatProfit programat
PROFI
T
5000
64
Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura porumb
Specificare UMFara profit programat
Cu profit programat
Ch variabile Cv lei 9962236 9962236
Cheltuielile indirecte Ch ind lei 33961599 33961599
Ch variabile totale CVT lei 133583959 133583959
Ch variabile t CVt leit 4263 4263
Ch fixe totale CF lei 5532035 5532035
Ch fixe ha CFha leiha 18318 18318
Profit programat total Pr lei 500000
Profit programat ha Prha leiha 165562
X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 2720
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 5170
Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 115953 220397
Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 299133 403577
Preţ de vacircnzare t Pv leit 1100 1100
Suprafaţa cultivată S ha 302 302
65
65
DETERMINAREA CANTITATIVĂ ȘI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA gracircu
Cheltuielile variabile
NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrarii
CheltuieliCheltuieli variabilevariabile
(lei) (lei)
CheltuieliCheltuieli variabile variabile
(lei t (lei t ))
(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)
11 Incărcat transportat IC (PK) t 4605 260015 179
22 Descărcat IC (PK) t 4605 495645 341
33 Incărcat transportat săm t 666 601343 414
44 Incărcat transportat IC (N) t 10 97019 669
55 Descărcat IC (N) t 6454 24848 017
66 Transportat apa prep sol mii l 30 599 04
77 Recoltat grau t 530 2614762 1802
88 Transportat gracircu t 225 1245 09
99
1010
TOTALTOTAL 49504298 34115
a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)
66
66
Cheltuielile fixe
NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe
(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe
(lei ha)(lei ha)
(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)
11 Adm şi deservit IC (PK) ha 303 619685 2045
22 Arat 18 - 20 cm +grăpat ha 303 1025772 3385
33 Discuit si preg pat germ ha 303 588479 1942
44 Semănat +deservit ha 303 474081 1565
55 Adm şi deservit IC (N) ha 303 632476 2087
66 Adm şi deservit ha 303 613575 2025
77
88
99
1010
TOTALTOTAL 3954068 130497
(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)
67
67
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura gracircu - fără profit programat
Ch variabile Cv = 49504298 lei
Ch fixe totale CF = 3954068 lei
Ch fixeha CFha = 130497 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 09 leikg = 900 leit
Producţia totală de gracircu PT= 145107 t
Suprafata cultivată cu gracircu S = 303 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 14849866 lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 49504298 + 14849866 = 64354164 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 64354164 145107 =
4435leit
Productia medie de gracircu la punctul critic (X)
X= (CFha)(Pv-CVt) = 130497 ( 900 - 4435 ) = 286 tha
= 2860 kgha
Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 286 tha 4435 leit = 12684 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx = 130497 leiha+ 126841 leiha = 257338 leiha
Nivelul producţiei de 2860 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la
cultura de gracircu icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de
2860 la preţul de 09 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie
Depăşirea acestui nivel al producţiei (2860 ha) duce la obţinerea unui profit iar
scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi
68
68
69
PROFI
T
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
2860 kg2860 kghaha
4000
3000
1000
2000
5000
7000
6000
130497
leiha
257338
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura gracircu ndash fără profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
69
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura gracircu - cu profit programat
Ch variabile Cv = 49504298 lei
Ch fixe totale CF = 3954068 lei
Ch fixeha CFha = 130497 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 09 leikg = 900 leit
Producţia totală de gracircu PT= 145107 t
Suprafata cultivată cu gracircu S = 303 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 14849866 lei
Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)
Pr = 400000 lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 49504298 + 14849866 = 64354164 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 64354164 145107 =
4435leit
Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 400000 303 =
132013 leiha
Producţia medie de gracircu la punctul critic (X)
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 130497 + 132013 ) ( 900 - 4435 )
= 575 tha = 5750 kgha
Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 575tha 4435 leit = 255012 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx =130497 leiha+ 255012leiha = 385509 leiha
70
70
71
profit
suplimen
tar
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
5750 kg5750 kghaha
4000
3000
1000
2000
5000
7000
6000
130497
leiha
3855
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura gracircu ndash cu profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
Profit programatProfit programat
PROFI
T
5000
71
Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura gracircu
Specificare UMFara profit programat
Cu profit programat
Ch variabile Cv lei 49504298 49504298
Cheltuielile indirecte Ch ind lei 14849866 14849866
Ch variabile totale CVT lei 64354164 64354164
Ch variabile t CVt leit 4435 4435
Ch fixe totale CF lei 3954068 3954068
Ch fixe ha CFha leiha 130497 130497
Profit programat total Pr lei 400000
Profit programat ha Prha leiha 132013
X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 2860
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 5750
Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 12684 255012
Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 257338 385509
Preţ de vacircnzare t Pv leit 900 900
Suprafaţa cultivată S ha 303 303
72
72
DETERMINAREA CANTITATIVĂ ȘI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA măr
Cheltuielile variabile
NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrarii
CheltuieliCheltuieli variabilevariabile
(lei) (lei)
CheltuieliCheltuieli variabile variabile
(lei t (lei t ))
(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)
11 Incărcat transportat IC (PK) T 124 694 84
22 Descărcat IC (PK) T 124 145896 177
33 Adm şi deservit IC (PK) T 50 691 839
44 Administrat gunoi de grajd T 50 288 35
55 Săpat gropi pt plantat pomi Buc 048 281 34
66 Plantat + udat Buc 048 7488 909
77 Tăieri de forma coroanei Buc 25 25 03
88 Incărcat transportat IC (N) T 0855 1107 134
99 Adm şi deservit IC T 5 896 109
1010 Transportat apa prep sol T 3 4592 558
1111 Recoltat prune T 5 187 23
1212 Transportat prune T 8234 14327 174
TOTALTOTAL 1914066 2325
a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)
Cheltuielile fixe
73
73
NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe
(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe
(lei ha)(lei ha)
(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)
11 Arătură in livadă Ha 5 2057 4114
22 Discuit arătura Ha 5 913 1826
33 Prăşit printre racircnduri Ha 5 804 1608
44 Stropit cu insecto-fungicide Ha 5 1802 3604
55 Erbicidat şi deservit Ha 5 690 138
66
77
88
99
1010
TOTALTOTAL 6266 12532
(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)
74
74
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura măr - fără profit programat
Ch variabile Cv = 1914066 lei
Ch fixe totale CF = 6266 lei
Ch fixeha CFha = 12532 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 1 leikg =1000 leit
Producţia totală de mere PT= 8234 t
Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 5 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 673021 lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 1914066 + 673021 = 2587087 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 2587087 8234 = 3142 leit
Productia medie de mere la punctul critic (X)
X= (CFha)(Pv-CVt) = 12532 ( 1000 - 3142 ) = 19 tha
= 1900 kgha
Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 19 tha 3142 leit = 59698 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx =12532 leiha+ 59698 leiha =185018 leiha
Nivelul producţiei de 1900 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la
cultura de măr icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de
1900 la preţul de 1 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie Depăşirea
acestui nivel al producţiei (1900 ha) duce la obţinerea unui profit iar scăderea
producţiei sub acest nivel determină pierderi
75
75
76
PROFI
T
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
1900 kg1900 kghaha
4000
3000
1000
2000
5000
7000
6000
12532
leiha
185018
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura măr ndash fără profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
76
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura măr - cu profit programat
Ch variabile Cv = 1914066 lei
Ch fixe totale CF = 6266 lei
Ch fixeha CFha = 12532 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 1 leikg =1000 leit
Producţia totală de mere PT= 8234 t
Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 5 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 673021 lei
Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)
Pr = 100000 lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 1914066 + 673021 = 2587087 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 2587087 8234 = 3142 leit
Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 100000 5
= 20000 leiha
Producţia medie de mere la punctul critic (X)
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 12532 + 20000 ) (1000 - 3142 )
= 31 tha = 31000 kgha
Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 31 tha 3142 leit = 97402 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx =12532 leiha+97402 leiha = 109934 leiha
77
77
78
profit
suplimen
tar
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
31000 kg31000 kghaha
7500
5000
1000
2500
10000
15000
12500
12532
leiha
109934
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura măr ndash cu profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
Profit programatProfit programat
PROFI
T
5000
78
Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura măr
Specificare UMFara profit programat
Cu profit programat
Ch variabile Cv lei 1914066 1914066
Cheltuielile indirecte Ch ind lei 673021 673021
Ch variabile totale CVT lei 2587087 2587087
Ch variabile t CVt leit 3142 3142
Ch fixe totale CF lei 6266 6266
Ch fixe ha CFha leiha 12532 12532
Profit programat total Pr lei 100000
Profit programat ha Prha leiha 20000
X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 1900
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 31000
Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 59698 97402
Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 185018 109934
Preţ de vacircnzare t Pv leit 1000 1000
Suprafaţa cultivată S ha 5 5
79
79
CAPITOLUL VCAPITOLUL VCONCLUZII ŞI RECOMANDĂRICONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI
Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţiei acestora
Evaluarea se face icircn două etape- icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele caracteristice de dezvoltare a plantelor- icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite norme standardizate
Icircn funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfelPorumb 3133 toneGrau 1451 toneMăr 82 toneEfectuacircnd eficiența celor trei culturi icircn urma rezultatelor acestora am
observat că cultura cea mai favorabilă este porumbul urmată de cultura grăacircluiPe viitor cea mai bună cultură atat cantitativă cacirct și calitativă este cultura porumbului
80
80
bogate si sanatoase de secara mazare si cartof care din punct de vedere ecologic sa
corespunda normelor UE in localitatea Secuieni JudNeamt
Acest fapt va determina totodata si creșterea veniturilor la bugetul
Primariei Secuieni JudNeamt datorita taxelor și impozitelor care se plătesc și
desemeni la bugetul statului se vor plăti impozite și taxe care icircn final vor fi icircn
beneficiul cetățenilor In practicarea agriculturiiintr-un mod intensiv se va avea in
vedere respectarea normelor de mediuPentru toate categoriile de materii prime
(combustibil piese de schimb icircngrășaminte etc) se vor icircncheia contracte icircn așa fel
icircncat să fie asigurat mersul normal al activității agricole Deasemeni si producția finita
(secaramazarecartof) care se va realiza va fi livrata in icircntregime pe baza de
contracte icircncheate
D PROIECŢII FINANCIARE SI INDICATORI FINANCIARI
D1 Bazele de productie
Cu proiect
A6 Denumire utilaj (noi) Costuri Amortizare Intretinere 2Combina DEUTZ-FAHR model 6060 HTS 125000 000 2500
TRACTOR SAME MODEL EXPLORER 3-100 40000 000 800
Cultivator Maschio MG 300 Stabwalze 500 2031 000 4062
167031 000 334062
D2 Contul de profit si pierderi previzionat ( pe o perioada de 3 ani )
Proiectia contului de profit si pierdere activitate cu proiect
Nr Crt Categoria AN 1 AN 2 AN 3
Venituri din exploatare 1 Venituri din vanzarea marfurilor Mii Lei
24
Euro 2 Productia vanduta Mii Lei 47000000
0485000000 500000000
Euro 107327990
110753351 114178713
3 Variatia stocurilor Mii Lei
Euro
4 Alte venituri Mii Lei Euro 5 Venituri din exploatare ndash total Mii Lei 47000000
0485000000 500000000
Euro 107327990
110753351 114178713
Cheltuieli pentru exploatare 6 Cheltuieli materiale ndash total Mii Lei
94000000 97000000 100000000
Euro 21465598 22150670 22835743
7 Cheltuieli cu lucrari si servicii executate de terti Lei
437330 450050 500040
Euro 99868 102772 1141888 Cheltuieli cu impozite taxe si varsaminte
asimilateMii Lei
250000 300000 350000 Euro 57085 68507 79925
9 Cheltuieli cu personalul ndash total Mii Lei 347330 360050 370560 Euro 79315 82220 84620
10 Alte cheltuieli de exploatare Mii Lei
Euro
11 Cheltuieli cu amortizarile si provizioanele Mii Lei 2510000 2750000 3000000
Euro 573177 627983 68507212 Cheltuieli pentru exploatare - total Mii Lei
97544660 100860100 104220600 Euro 22275047 23032153 23799548
13 Rezultatul din exploatare Mii Lei 372455340 384139900 395779400
Euro 85052942 87721198 90379165Venituri financiare ndash total
14 Venituri financiare ndash total Mii Lei Euro
Cheltuieli financiare din care
15 Cheltuieli privind dobazile Euro
16 Altele Mii Lei
Euro
17 Cheltuieli financiare - total Mii Lei Euro
18 Rezultatul financiar al exercitiului Mii Lei
25
Euro
19 Rezultatul brut al exercitiului Mii Lei
Euro
20 Impozit pe profit Mii Lei
Euro
21 Profit net Mii Lei
Euro
D3 Fluxul de numerar previzionat ( pe o perioada de 3 ani )
Flux de numerar - previziuni Anul 1 Anul 2 Anul 3OPERATIUNEAPERIOADA
MII LEI I ACTIVITATEA DE INVESTITII SI FINANTARE 0 0 0A Total intrari de lichiditati din (A1+A2+A3)
A1 Aport la capitalul social si contul intreprinzatoruluiA2 Vanzari de active inclusiv TVA 0 0 0A3 Credite pe termen lung din care (A31 + A32) A31 Imprumut BancaA 32 Grant SAPARD 0 0 0
B Total iesiri de lichiditati prin (B1+B2+B3)B1 Achizitii de active fixe corporale inclusiv TVAB2 Achizitii de active fixe necorporale inclusiv TVAB3 Cresterea investitiilor in curs 0 0 0
C ExcedentDeficit de lichiditati (A-B) 0 0 0D1 Rambursari de Credite pe termen mediu si lung din care (D11+ D12) D11 Rate la imprumutul Banca D12 Rate la alte Credite pe termen mediu si lung 0 0 0D2 Plati de dobanzi la Credite pe termen mediu si lung din care (D21+D22) D21 La imprumutul Banca D22 La alte Credite pe termen mediu si lung 0 0 0
E Flux de lichiditati din activitatea de investitii si finantare (C-D1-D2)II ACTIVITATEA DE EXPLOATARE SI ALTE ACTIVITATI 130727
51472387 1624350
F Incasari din activitatea de exploatare inclusiv TVA ( F1)130727
51472387 1624350
F1 Vanzari varianta cu proiectG Incasari din activitatea financiaraH Credite pe termen scurt 130727
51472387 1624350
K Plati pentru activitatea de exploatare inclusiv TVA (dupa caz) din care 0 0 0
1 Cheltuieli privind marfurile
2 Cheltuieli cu materiileprime 679603 747737 807415
26
3 Cheltuieli cu materialele consumabile 43637 48000 51842
4 Cheltuieli cu energia si apa 12988 14512 15672
5 Altecheltuieli materiale 10204 10323 11144
6 Cheltuieli cu serviciile executate de terti 55609 61160 66051
7 Cheltuieli cu impozite taxe si varsaminte asimilate 12500 13740 148408 Cheltuieli cu personalul angajat 0 0 09 Cheltuieli cu asigurarile si protectia sociala 0 0 0
10 Alte cheltuieli exploatare 0 0 011 Cheltuieli cu amortizarea si provizioanele
26064 26064 260642222222111111
L Flux brut exclusiv plati pentru impozit pe profit si TVA468670 550851 631321
M Plati pentru impozite si taxe (M1 + M2)186568 219297 251573
M1 TVA de platit 68667 104661 119950
M2 Impozit pe profit 97901 114636 131623N1 Rambursari de credite pe termen scurtN2 Plati de dobanzi la credite pe termen scurtO1 DividendeP
Total plati exclusiv cele aferente exploatarii (M+N1+N2+O1)P Total plati exclusiv cele aferente exploatarii (M + N1 + N2 + O1) 186568 219297 251573Q Flux de numerar din activitatea curenta (L-P) 280102 331554 379748II FLUX DE LICHIDITATI (CASH FLOW)R Flux de lichiditati net al perioadei (Q+E) 280102 331554 379748
S Disponibil de numerar al lunii precedenteDisponibil de numerar curent (S+R) 130597 410609 742253
T 410609 742253 1122001
D4 Indicatorii financiari
Valoarea investitiei (Vi) = valoarea totala a proiectului (exprimata in lei) ndash 12900000000 lei
LEI___________________________________________________________________________Specificare AN 1 AN 2 AN 3______________________________________________________________________Veniturile din exploatare (Ve)
27
470000000 485000000 500000000
___________________________________________________________________________Cheltuieli de exploatare (Ce)
97544660 100860100 104220600
___________________________________________________________________________
Rezultatul din exploatare (Re) = Se calculeaza Re = Ve ndash Ce - minim 10 din Ve
372455340 384139900 395779400
Profitul net (Pn) = rezultatul final al exercitiului financiar (anual) din care s-a scazut impozitul pe profit
312862486 322677516 332454696
Durata de recuperare a investitiei (Dr) = indicator ce exprima durata de recuperare a investitiei (exprimat in ani)
Se calculeaza Dr= ViPn mediu sau Dr=(Vi - 5 x Pn)Pn
unde Pn mediu = profit net mediu pe orizontul de prognoza Dr ndash ESTE 145 ANI
Rentabilitatea capitalului investit (Rc) = PnVi x 100 () Pn-profit net pentru fiecare an al perioadei previzionate
145 150 154___________________________________________________________________________
Cheltuieli financiare (Cf) = NU ESTE CAZUL___________________________________________________________________________
28
Gradul de acoperire a cheltuielilor financiare (Ga) = NU ESTE CAZUL
___________________________________________________________________________Flux de numerar net la sfarsitul perioadei (FNN) = Total intrari-Total iesiri FNNgt=0 (pentru fiecare an de prognoza)
280102 331554 379748 425733466695
Valoare actualizata neta (VAN) =aringFNi(1+r)I +FN5r VANgt0 r=rata de actualizare=8
CAPITOLUL IICAPITOLUL IISTRUCTURA FONDULUI FUNCIAR ŞI IcircNTOCMIREASTRUCTURA FONDULUI FUNCIAR ŞI IcircNTOCMIREA
ASOLAMENTULUIASOLAMENTULUI
21 Mărimea şi structura categoriilor de folosinţă a terenului
Tabelul 1Mărimea şi structura categoriilor de folosinţă a terenului
Specificare Ha din total din agricol
Suprafaţa totală 620 1000 -
Teren agricol 618 9968 1000
Teren arabil
- din care irigat
610 9839 987
300 4839 4854
Păşuni naturale 2 032 032
29
Facircneţe naturale 1 016 016
Livezi 5 08 08
Vii
Teren neproductiv 2 032 X
Condiţii naturaleDescrierea zonei icircn care este amplasată exploataţia cu cel puţin următoarele elemente
a) Temperatura medie anuală 940Cb) Precipitaţii medii anuale 534 mmmpc) Tipul de sol predominant textura panta
- tipul de sol cernoziom cambic- textura grosieră- panta 7 - 150C
Favorabilitatea terenului pentru diferitele culturi
Se va face o scurtă prezentare a caracteristicilor principalelor tipuri de sol cu favorabilitatea culturilor
CernoziomurileAu proprietăti fizice hidrofizice chimice termice şi de aeraţie foarte bune Cu toate că
sunt foarte bine aprovizionate cu azot fosfor şi potasiu pe aceste soluri pentru menţinerea fertilităţii şi obţinerea de producţii mari şi constant se recomandă aplicarea de icircngrăşăminte chimice şi organice Cernoziomurile sunt indicate pentru toate folosinţele şi culturile agricole
AluvisolurilePrezinta o fertilitate relativ bună fertilitatea depinzacircnd de gradul de solificare Pe
aluvisoluri pot fi cultivate o serie largă de plante specifice condiţiilor din ţara noastră porumb floarea soarelui cartof gracircu legume viţă de vie pomi
Soluri bruneDatorită proprietăţilor fizice (textură mijlocie structură granular medie permeabilitate
pentru apă şi aer rezistenţă scăzută la lucrările mecanice) sunt favorabile creşterii şi dezvoltării plantelor Pentru producţii mari se recomandă administrarea de icircngrăşăminte chimice organice şi verzi Sunt folosite pentru culturile gracircu porumb legume pomi migdal
22 Alegerea culturilor (criteriile avute icircn vedere culturile alese)
30
Criteriile avute icircn vedere (economice tradiţie asigurarea materiilor prime pentru investiţia de la planul de afaceri etc)
Cultura m ărului Importanta culturii marului se datoreaza valorii alimentare si gustative terapeutice si
profilactice a fructelor insusirilor lor tehnologice specifice particularitatilor agrobiologice ale pomilor si valorilor economice mari
Merele constituie unul dintre componentele de baza in alimentatia moderna a omuluiMărul creşte şi se dezvoltă bine icircn toate zonele Moldovei deoarece sunt condiţii
pedoclimaterice favorabile pentru cultivarea acestei specii pomicole Importanţa acestei specii pomicole ca cultură este determinată de valoarea alimentară calităţi gustative icircnalte icircnsuşirile terapeutice şi profilactice pentru sănătatea omului particularităţilor tehnologice specifice particularităţilor agrobiologice ale pomilor şi de valoarea economică mare de producţie Cultivarea merelor este o afacere profitabilă care are următoarele avantaje
- Plantaţia de măr poate fi exploatată 20-30 de ani iar investiţia se recuperează icircn 2-3 ani- Cererea crescacircndă pe piaţa locală şi externă la produsele agricole de valoare icircnaltă- Preţ avantajos la comercializarea merelor icircn stare proaspătă- Creşterea pe piaţa internaţională a cererii pentru producţia conservată (sucul concentrat)
Ele reprezinta aproape singurul aliment gata pregatit in natura care poate fi consumat fara alte adaosuri fie in stare proaspata fie consumate ca sucuri compot dulceata cidru marmelada etc Datorita insusirilor tehnologice merele constituie o materie prima cu pondere mare in industria alimentara
Astfel din punct de vedere chimic merele contin in medie 845 apa 141 zaharuri 02 substante pectice 06 substante grase 90 UI vitamina A 002 mg vitamina B2 01mg vitamina B1 7mg vitamina C 7 mg calciu 10 mg potasiu cat si cantitati reduse de aluminiu mangan sulf cobalt si altele
Principalii consumatori de mere sunt pieţele agricole locale antreprenori care exportă fructele fabricile de conserve depozite angro şi magazine procesatorii de fructe uscate Cele mai bune preţuri pot fi obţinute icircn cazul comercializării merelor icircn stare proaspătă pentru consum curent iar cele mai mici preţuri sunt icircnregistrate la mere comercializate icircntreprinderilor de procesare
Importanta marului rezida in particularitatile lui biologice Existenta unui numar mare de soiuri cu coacere esalonata in diverse epoci si capacitatea de pastrare in stare proaspata timp indelungat a soiurilor de iarna asigura consumul de fructe proaspete aproape in tot cursul anului circa 10 luni din 12 ale unui an Avand o mare capacitate de pastrare si o buna rezistenta la manipulare fructele pot fi transportate cu usurinta la distante mari
Cultura porumbului
Porumbul ocupa locul 3 ca importanta in lume Aceasta pozitie se justifica printro serie de particularitati
-prezinta o mare capacitate de productie cu cca 50 decat celelalte cereale-are o mare plasticitate ecologica-este o planta prasitoare fiind o foarte buna premergatoare pentru majoritatea plantelor de
cultura-suporta bine monocultura-are un coeficient multiplicat de 150-400ori-semanande-se primavara mai tarziu permite esalonarea mai buna lucrarilor agricole-cultura este mecanizata
31
-recoltarea se face fara pericol de scuturare
Porumbul este utilizat icircn alimentaţia omului icircn furajarea animalelor şi ca materie primă pentru diferite industrii
Icircn alimentaţia omului porumbul se utilizează sub formă de mălai (făină) din care se prepară mămăliga sau diferite peparate de patiserie fulgi de porumb porumb zaharat conservat sub formă de boabe sau ştiuleţi pentru salate şi garnituri porumb fiert sau copt popcorn (porumb pentru floricele) Din germenii de porumb rezultaţi icircn urma măcinării boabelor prin presare se obţine un ulei alimentar de foarte bună calitate apreciat icircn alimentaţia dietetică
Icircn furajarea animalelor boabele de porumb constituie furajul concentrat de bază pentru toate speciile de animale Valoarea nutritivă a porumbului este de 117 - 130 unităţi nutritive la 1 kg boabe
Planta icircntreagă recoltată şi tocată icircn faza de maturitate icircn lapte-ceară se utilizează pentru obţinerea de siloz care este utilizat pe scară largă icircn hrana vacilor de lapte De asemenea planta icircntreagă se poate utiliza ca masă verde
Tulpinile de porumb (cocenii) rezultate după recoltarea boabelor se pot utiliza ca furaj Ciocălăii măcinaţi pot fi utilizaţi icircn hrana rumegătoarelor Boabele de porumb se utilizează ca materie primă pentru obţinerea de amidon glucoză
dextrină izoglucoză (icircndulcitor lichid) whisky etc Boabele de porumb se utilizează pe scară largă pentru obţinerea de biocombustibil (etanol) după cum planta icircntreagă verde se poate utiliza pentru obţinerea de biocombustibil (metanol etanol)
Tulpinile de porumb se pot utiliza icircn industria celulozei şi la fabricarea panourilor aglomerate
Din ciocălăi se poate obţine furfurol sau pot fi folosiţi drept combustibil De asemenea icircn gospodăriile tradiţionale tulpinile de porumb se utilizează drept combustibil
Pănuşile se utilizează pentru diferite icircmpletituri tradiţionale Mătasea porumbului (stigmatele florilor femele) poate fi utilizată icircn scop medicinal iar
polenul de porumb este colectat cu uşurinţă de către albinele melifere (plantă poleniferă)
Cultura gracircului
Gracircul este una dintre cele mai importante cereale si planta care ocupa pe glob cele mai mari suprafete Boabele de grau au continut ridicat in hidrati de carbon si substante proteice Miere de grau este materie prima pentru paine si produse de panificatie aliment de baza pentru 35-40 din populatia globuluiGraul se mai utilizeaza si in prelucrari industriale (alcool amidon dextrina glucoza) si furaj in hrana animalelorTaratele sunt un nutret concentrat bogat in proteine hidrati de carbon si substante minerale Paiele se utilizeaza in industria celulozei si in hrana animale
Gracircul este cea mai importantă plantă cultivată din care se obţine icircn principal pacircine aliment de bază pentru cca 40 din populaţia globului Prin măcinare din boabele de gracircu se obţine făina care este utilizată pentru prepararea de diferite produse de panificaţie şi patiserie
32
fabricarea de paste făinoase etc Boabele de gracircu intră icircn alcătuirea amestecurilor de cereale prentru micul dejun
Boabele de gracircu se utilizează icircn hrana animalelor ca atare sau măcinate De asemenea icircn furajarea animalelor se utilizează şi tăracircţa rezultată ca subprodus icircn urma procesului de măcinare aceasta fiind bogată icircn proteine lipide şi săruri minerale
Boabele de gracircu servesc ca materie primă icircn diferite industrii pentru obţinerea de amidon gluten spirt băuturi spirtoase (vodcă wisky) bere biocarburburant (bioethanol)
Paiele au utilizări multiple precum materie primă icircn industria celulozei şi hacircrtiei aşternut pentru animale furaj grosier icircngrăşămacircnt organic prin icircncorporare icircn sol după recoltare sau prin compostare producerea de energie termină prin arderea icircn arzătoare cu recuperare de căldură
Germenii de gracircu rezultaţi icircn urma procesului de măcinare sunt utilizaţi icircn hrana omului ca produse energizante (germeni consumaţi cu lapte sau miere de albine) ca adaus icircn diferite produse de panificaţie sau pentru obţinerea de ulei foarte apreciat icircn industria cosmetică
Aluatul conservat prin refrigerare şi aluatul modelat (de exemplu blaturi pentru pizza) icircncepe să fie din ce icircn ce mai apreciat pe piaţă
Gracircul romacircnesc este un gracircu de foarte bună calitate pentru panificaţie care poate fi valorificat atacirct pentru consumul intern cacirct şi la export pentru consum european şi icircn afara Europei
Gracircul ecologic este unul dintre produsele ecologice cele mai bine cotate şi cerute pe piaţa mondială
Cultura gracircului oferă următoarele avantaje - boabele au un conţinut ridicat icircn glucide şi proteine corespunzător cerinţelor organismului uman - boabele au o bună conservabilitate pe perioade mari de timp - boabele se transportă cu uşurinţă pe distanţe mari - boabele de gracircu au diferite alternative de valorificare - boabele de gracircu reprezintă o importantă sursă de schimburi comerciale pe piaţa mondială - gracircul se poate cultiva icircn diferite condiţii pedoclimatice asiguracircnd producţii satisfăcătoare peste tot unde se cultivă - tehnologia de cultivare este complet mecanizată şi bine pusă la punct fără probleme deosebite - gracircul este o foarte bună premergătoare pentru majoritatea plantelor de cultură - după soiurile timpurii de gracircu pot fi semănate culturi succesive mai ales dacă sunt condiţii de irigare
Alegerea soiurilor şi hibrizilor (criteriile avute icircn vedere soiurile şi hibrizi aleşi pentru fiecare cultură)
-criteriile avute icircn vedere ndashproducţie rezistenţe specifice conţinut de principii nutritive etc
-soiurile şi hibrizi aleşi pentru fiecare cultură + prezentarea listei cu soiuri pentru 2012 la culturile alese şi descrierea soiului respectiv
MĂRUL - SOIURI
33
Icircn funcţie de epoca de coacere a fructelor merele se icircmpart icircn (a) soiuri de varăMelba Red melba Şafran de vară Papirovka Mantet Quinte Akane Plat August (b) soiuri de toamnă Prima Slava Peremojţiam James Grive Red Calvil de Zăpadă Spartan Focuşor Codrene Coredana Reglndis etc (c) soiuri de iarnă Idared Speranţa Banana de iarnăWellspur Goldspur Golden Delicious Jonathan Jonared Yellowspur Renet Simerenco Coredar Wagener etc
Antreprenorul trebuie să elaboreze proiect de plantare a livezii la icircntreprinderileautorizate şi materialul săditor trebuie să fie procurat de la pepinierele licenţiate cu actelenecesare pentru posibilitatea de beneficiere de subvenţii Cele mai de perspectivă soiuri de mere şi cu o cere sporită pe piaţă sunt Golden DeliciousRed Delicious Jonathan Idared Fugi Granny Smith Gala Melrose Ionagold Elstar precum şisoiurile genetic rezistente la boli şi dăunători aşa ca Florina Prima Coredana CoredarGeneros Pionier
Piaţa Romacircniei la merele proaspete este reprezentată prin 50 la sută din soiuri colorate (complet roşu sau parţial) şi 50 la sută pentru soiurile necolorate (gal-bene şi verzi) Cele mai populare soiuri colorate sunt Jonathan şi Idared urmate de Jonagold Gala Gloster etc iar dintre cele necolorate predomină soiul Golden Delicious Soiurile Granny Smith şi Mutsu icircnregistrează vacircnzări modeste Dintre soiurile locale icircn supermarket-uri se comercializează Glorios şi Florina icircnsă icircn can-tităţi foarte mici Fructele de obicei sunt icircmpărţite icircn trei categorii mici (sub 70 mm) medii (70-90 mm) şi mari (peste 90 mm)
PORUMB ndash SOIURI
Porumbul face parte din familia Gramineae subfamilia Panicoideae tribul Maydeae genul Zea Genul Zea cuprinde 3 specii - Zea mexicana (Schrad) Recv et Mangel (sin Euchlaena mexicana) ndash teosinte1 anual - Zea perennis (Hitsch) Recv et Mangel (sin Euchlaena perennis) ndash teosinte peren - Zea mays L ndash porumbul cultivat
Porumbul cultivat cuprinde mai multe convarietăţi (grupe de varietăţi) cele mai importante fiind următoarele - Zea mays conv dentiformis Koumlrn (sin Zea mays conv indentata Sturt) denumit porumbul dinte de cal Se caracterizează prin boabele mari prismatice cu partea sticloasă (cornoasă) a endospemului dispusă pe părţile laterale ale bobului iar partea făinoasă (amidonoasă) dispusă icircn partea centrală şi superioară a bobului (fig 19) Prin uscare endospemul făinos icircşi reduce volumul se contractă şi determină apariţia unei depresiuni icircn partea superioară a bobului sub forma mişunei dintelui de cal de unde denumirea acestei convarietăţi de bdquoporumb dinte de calrdquo La această convarietate au fost creaţi primii hibrizi de porumb iar icircn prezent această convarietate are cea mai margă răspacircndire icircn lume Majoritatea hibrizilor de porumb aparţin acestei convarietăţi La noi icircn ţară primii hibrizi care au fost icircntroduşi icircn cultură aparţin acestei convarietăţi şi au fost aduşi din SUA de unde şi denumirea de bdquoporumb americanrdquo - Zea mays conv indurata (Sturt) Bailey denumit porumbul cu bobul tare porumbul sticlos Se caracterizează prin boabe rotunjite icircn partea superioară netede lucioase dure la spargere de unde vine denumirea de bdquoporumb tarerdquo Partea sticloasă a endospermului este dispusă la exteriorul bobului de jur-icircmprejurul acestuia iar partea făinoasă este dispusă icircn partea centrală a bobului uneori ajungacircnd pacircnă icircn partea superioară a bobului situaţie cacircnd determină apariţia
34
unei uşoare mişune (fig 20) Din această convarietate au făcut parte vechile populaţii şi soiuri romacircneşti de unde şi denumirea de bdquoporumb romacircnescrdquo - Zea mays conv aorista Grebensc denumit porumbul semisticlos Prezintă caracteristici intermediare icircntre convarietăţile dentiformis şi indurata Bobul este rotunjit mat icircn partea superioară şi uneori prezintă o uşoară adacircncitură - Zea mays conv everta Sturt (sin Zea mays conv microsperma Koumlrn) denumit porumb de floricele Se caracterizează prin plante cu o talie mai mică care au capacitatea de a forma mai mulţi ştiuleţi pe plantă Boabele sunt mici (MMB = 40-100 g) cu vacircrful rotunjit sau ascuţit Endospermul este aproape icircn icircntregime sticlos cu excepţia unei mici porţiuni icircn jurul embrionului care este amidonoasă Prin icircncălzire apa din grăunciorii de amidon din endospermul făinos se transformă icircn vapori care exercită o presiune asupra tegumentului pacircnă cacircnd determină spargerea acestuia moment icircn care conţinutul bobului se revarsă (boabele expandează) mărindu-şi volumul de 15-20 de ori formacircnd o masă albă-spongioasă respectiv aşa-numitele floricele
RUSTICA a castigat o pozitie de lider pe piata de porumb precoce din Europa de Nord si poseda o gama larga de seminte adecvata pentru toate pietele lumii HIBRIZI FOARTE PRECOCIBarbados - excelent pentru boabe si silozEarly Star - precoce si productivEnergy Star - foarte buna valoare alimentaraComera - performanta inalta HIBRIZI PRECOCIBatz - vigurosEurostar - lider in EuropaGalaStar - porumb pe care il veti adoraInagua - bun pentru boabe si siloz
GRAcircU ndash SOIURI
Cercetătorii de la Institutul de Cercetare - Dezvoltare Agricolă Fundulea au creat soiuri de grau productive si rezistente la secetaBOEMA soi de gracircu de toamnă extrem de productiv şi cu indici de calitate ridicaţi pentru panificaţie adaptat condiţiilor climatice din zona de cacircmpie din sudul ţării şi Moldova este un soi foarte precoce mai timpuriu la icircnspicat cu 1-3 zile faţă de soiul Flamura 85 talia plantei de 77-90 cm rezistent la iernare şi cădere arşiţă şi secetă rugina galbenă rezistenţă mijlocie la rugina brună şi făinare are calitate bună de morărit şi panificaţie
GRUIA este un soi de toamnă care a dat rezultate foarte bune icircn Oltenia şi Dobrogea este mai timpuriu cu 4 zile faţă de soiul Fundulea 4 talie de 76 cm se remarcă printr-o rezistenţă bună la iernare la cădere dar şi la rasele actuale de rugina galbenă
35
superior multor soiuri ca rezistenţă la făinare rugină brună şi septorioza frunzelor calitatea de panificaţie a soiului Gruia este apropiată de cea a soiului Dropia faţă de care tinde să aibă un gluten mai tenace soiul se evidenţiază printr-o productivitate ridicată icircn medie cu 9-12 mai mare faţă de soiurile martor sporul de producţie fiind mai mare icircn condiţii de secetă in pofida taliei sale scurte soiul se comportă foarte bine icircn condiţii de deficit hidric Gracircul aparţine genului Triticum familia Gramineae (Poaceae) Genul Triticum cuprinde un număr mare de specii de gracircu forme sălbatice şi cultivate clasificate diferit de-a lungul timpului
Pentru ţara noastră prezintă importanţă 2 specii şi anume Triticum durum Desf şi Triticum aestivum L Triticum durum Desf (fig 16) are tulpina plină icircn interior pe toată lungimea sau cel puţin icircn partea superioară Spicul este aristat cu ariste lungi comparativ cu lungimea spicului şi orientate paralel Boabele au aspect sticlos la maturitate şi sunt conice la capet Triticum aestivum L (fig 17) are tulpina goală icircn interior pe toată lungimea Spicul este nearistat sau aristat cu ariste mai scurte comparativ cu lungimea spicului şi orintate divergent Boabele sunt ovoidale sau alungit-ovoidale prevăzute cu un smoc de perişori la capătul superior Endospermul este făinos semisticlos sau sticlos
Gracircul comun reprezintă specia cea mai importantă care pe plan mondial reprezintă cca 90 din suprafaţa cultivată cu gracircu şi cea mai mare partea a suprafeţei cultivată cu gracircu din ţara noastră Gracircul comun are forme de toamnă şi de primăvară aproape icircntreaga suprafaţă din ţara noastră fiind cultivată cu gracircu de toamnă (gracircul de primăvară ocupă suprafeţe foarte mici nesemnificative)
Soiurile de gracircu cultivate icircn Romacircnia sunt icircn marea lor majoritate soiuri romacircneşti create la Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Fundulea sau icircn reţeaua de Staţiuni de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Aceste soiuri se caracterizează prin potenţial de producţie ridicat (9-10 tha) o bună rezistenţă la cădere ger iernare secetă şi boli o bună calitate şi stabilitate a recoltelor
23 Intocmirea asolamentului
Specificare HaSuprafaţa totală a terenului arabil 610Suprafaţa medie a solei (3 sole) 2033
Tabelul 2Schema rotaţiei culturilor
SOLAANUL 2012 2013 2014I măr măr mărII gracircu porumb gracircuIII porumb gracircu porumb
36
37
CAPITOLUL IIICAPITOLUL IIIORGANIZAREA PROCESULUI DE PRODUCŢIE AGRICOLĂORGANIZAREA PROCESULUI DE PRODUCŢIE AGRICOLĂ
31 Proiectarea producţiilor medii prin metoda bonităriiterenurilor agricole
Tabelul 3
Date iniţiale
Cultura Tipul de solSuprafaţa - ha (Si)
Nota de bonitare pentru
condiţiile ecologice (Pi)
Corecţia pt distanţă şi
felul drumului (k)
Coeficient de
potenţare (c)
Producţia medie
realizată
MărGracircuPorumb
Cernoziom 5 75 015 11 15000Cernoziom 303 80 018 12 4000Cernoziom 302 85 019 13 8000
TOTAL 610
2) Notele totale de bonitare pentru condiţiile ecologice (Ni)
MĂR ndash 575 = 375Ni = Si x Pi GRAcircU ndash 30380 = 24240
PORUMB ndash 30285 = 25670TOTAL = 50285
3) Nota medie ponderată de bonitare
50285 610 = 8243
1) Producţia ce revine pe un punct al notei medii ponderate de bonitare
P măr = 515000 375 = 200P gracircu = 3034000 24240 = 50
P porumb = 3028000 25670 = 9411
6) Corecţia totală icircn funcţie de distanţă şi drumuri Ct = S x kMĂR ndash 5015 = 075
Suprafaţă x coeficient corecţie GRAcircU ndash 303018 = 5454PORUMB ndash 302019 = 5738
TOTAL = 11267
38
7) Nota de bonitare recalculată (Nbr)
MĂR ndash 375-075 = 37425Nbr = Nota totală de bonitare ndash Corecţia GRAcircU ndash 24240-5454 = 2418546
PORUMB ndash
25670-5738 = 2561262
8) Notele totale de bonitare potenţate (Ntp)
MĂR ndash 3742511=4117
Ntp =Nota de bonitare recalculată (Nbr)
xCoeficient
de potenţare
GRAcircU ndash241854612=290225
PORUMB ndash
256126213=332964
9) Producţia totală pe cultură pentru fiecare unitate de sol (Pt)
MĂR ndash 4117200= 82340
Pt =Nota totală de
bonitare potenţată (Ntp)
x
Producţia ce revine pe un punct de
bonitare P(kgpunct)
GRAcircU ndash
29022550= 1451125
PORUMB ndash
3329649411=31335242
TOTAL= 4666989
10) Producţia medie la hectar Pmc1
Pm măr = Producţia totală Suprafaţa totală = 823405=16468
Rezultatele pentru celelalte culturi
Pmedie gracircu = 1451125303= 4789
Pmedie porumb =31335242302= 10376
39
32 STABILIREA CANTITĂŢILOR DE IcircNGRĂŞĂMINTE PE CULTURI
Calculul dozelor de icircngrăşăminte s-a efectuat ţinacircndu-se cont atacirct de
producţiile medii cacirct şi de existentul de suprafaţă activă din sol S-au luat icircn
considerare şi pierderile rezultate prin levigare
Icircn tabelul 4 este prezentat calculul dozelor de icircngrăşăminte chimice la ha
separat pentru cele 3 culturi icircn parte
Tabelul 4
Calculul dozelor de icircngrăşăminte chimice
Nr Crt
SPECIFICARE UM
CULTURA
GRAcircU PORUMB MĂRN P K N P K N P K
1 Producţie medie Kgha 4789 10376 16468
2 Consum specific Kg sat
23 11 20 20 21 20 5 3 6
3 Sa de administrat
Kg 11014
5268 9578
20752
2179 20752 8234 494 988
4 Sa icircn sol Kg 45 31 60 40 35 30 30 20 355 Diferenţa de
admKg sa
6514 2168 3578
16752
1829 17752 5234 294 638
6 Pierderi prin levigare
13 5 7 13 5 7 13 5 7
7 Cant pierdută prin levigare
Kg sa
847 108 25 2177
914 1242 68 147 446
8 Total sa de administrat
Kg 7361 2276 3828
18929
19204 18994 5914 3087 6826
9 Tipul de icircngrăşămacircnt
NO4NO3
Super P c
Sare potasică
NO4NO3
Super P c
Sare potasică
N P2O5 K20
10 Conţinutul icircn sa a icircngr
Kgt 345 40 40 345 40 40 345 40 40
11 Doza de icircngr de administrat
Kg 213 57 96 549 480 475 171 77 171
40
33 PLANUL DE CULTURĂ
Planul de cultură cuprinde structura culturilor dimensiunile fiecăreia
producţiile medii şi totale (tabelul 5)
Tabelul 5
Icircntocmirea planului de cultură
Cultura Suprafaţa (ha)
Producţii medii (kgha)
Producţia totală (t)
Preţ livrare (leikg)
Măr 5 16468 8234 2Gracircu 303 4789 1451 08
Porumb 302 10376 313355 1
34 FUNDAMENTAREA FIŞELOR TEHNOLOGICE PE CULTURI
Icircn vederea organizării proceselor de muncă şi de producţie icircn etapa pregătitoare se
icircntocmesc fişele tehnologice pe culturi Informaţiile cuprinse icircn fişele tehnologice servesc icircn
acelaşi timp la stabilirea tehnologiilor stabilirea destinaţiei producţiei determinarea volumului
lucrărilor mecanice şi manuale necesarul de forţă de muncă cantităţile de materiale şi mijloacele
financiare necesare pentru aprovizionare
DATELE NECESARE
1 Culturile incluse icircn planul de producţie al firmei
2 Suprafaţa ocupată de fiecare cultură icircn parte
3 Culturile premergătoare
4 Producţia medie şi totală a fiecărei culturi
5 Lucrările tehnologice icircn ordinea cronologică a executărilor
6 Perioada de executare şi data lucrării
7 Mijloacele cu care se execută lucrarea
8 Tarifele de plată pentru lucrările mecanice
9 Tarifele de plată pentru lucrările manuale pe categorii
10 Cuantumul taxelor pentru CAS şomaj risc asigurare
11 Amortismentul specific
12 Materialele necesare procesului tehnologic consumul normat pe UM preţul unitar şi cota
pentru cheltuielile de aprovizionare
41
13 Cota de cheltuieli indirecte (comune şi generale)
MODUL DE LUCRU
1 Se icircnscriu icircn fişă datele privind suprafaţa şi producţia medie Producţia medie se planifică
icircn raport cu fertilitatea solului şi cantitatea de icircngrăşămacircnt aplicată
2 Se icircnscriu lucrările tehnologice icircn ordinea executării lor precizacircndu-se toată perioada
optimă de execuţie şi durata fiecărei lucrări
3 Pentru fiecare icircn parte se determină volumul lucrărilor sumele necesare şi materiale
4 La lucrările manuale icircn raport cu volumul lucrării se calculează numărul de zile om iar
fondul de salarii rezultă icircnmulţind numărul de zile om necesar pentru evaluarea lucrării cu
tariful pe ziom corespunzător
5 Taxele asupra fondului de salarii se calculează aplicacircnd cota icircn proporţie de 30 pentru
CAS 5 pentru fondul de şomaj 1 pentru risc şi asigurare impozit 15 asupra sumei
care reprezintă fondul de salarii
6 Amortismentul specific se determină icircn raport cu valoarea de inventar a mijlocului fix
folosit exclusiv la cultura respectivă şi durata de folosire
7 Cota de cheltuieli pentru aprovizionare se calculează o cotă parte din valoarea
materialului folosit
8 Din icircnsumarea pentru lucrările mecanice lucrările manuale taxe asupra valorilor
materialelor se obţin cheltuielile de producţie
9 La cheltuielile directe se aplică cota de cheltuieli comune şi prin icircnsumarea lor se
determină cheltuielile de producţie
10 După fiecare trimestru se fac totalurile
11 Se calculează indicatorii cheltuieli de producţie la hectar şi costul la tona de produs
42
44
45
46
47
35 Organizarea lucrării de semănat la cultura gracircului
Semănatul este una dintre cele mai importante lucrări agricole de care depinde icircn ultimă instanţă obţinerea de producţii ridicate Suprafeţele icircntinse ocupate de culturi precum şi termenele restracircnse icircn care trebuie executat fac ca procesul de muncă al semănatului să ocupe un loc important icircn activitatea de producţie a exploataţiilor agricole
Etapele organizării lucrărilor de semănat cereale păioase sunt următoarele1 se stabileşte componenţa agregatului de semănat potrivit condiţiilor existente
(tractor plus semănătoare SUP-29 sau SUP-21)2 Se determină necesarul de agregate pentru terminarea semănatului icircn termen
optim folosind formula
icircn care
N ndash numărul de agregate pentru terminarea lucrării icircn timpul propusS ndash suprafaţa de icircnsămacircnţatn ndash numărul de zile icircn care trebuie terminată lucrareaP ndash randamentul zilnic al maşinii
(1)N = 303(512) = 5 agregate
Aşadar icircn prealabil trebuie cunoscut randamentul zilnic al agregatului de semănat folosit Aceasta se calculează după formula
icircn
care
P ndash randamentul zilnic al agregatului (ha)B ndash lăţimea de lucru a agregatului icircn lucru (m)V ndash viteza de deplasare a agregatului
icircn lucru (moră)t ndash durata zilei de lucru (ore)H ndash coeficientul de folosire a timpului de lucru (070-080)
(2)P = 366000807 10000 = 12 ha
3 Stabilirea lungimii marcatoarelor semănătoriiLungimea marcatoarelor adică distanţa la care trebuie aşezată piesa activă a marcatorului faţă de ultimul brăzdar se stabileşte icircn funcţie de
lăţimea de lucru a semănătorii (B) distanţa icircntre două brăzdare (b) distanţa icircntre roţile din faţă sau marginile exterioare ale şenilelor
tractorului (c)
= 11
= = 26
49
49
Cacircnd tractorul poate urmări urma lăsată de marcator atacirct cu roata din dreapta cacirct şi cu roata din stacircnga lungimea celor două marcatoare este egală şi este dată de relaţia
4 Stabilirea debitului semănătorii icircn funcţie de norma de sămacircnţă la hectar La icircnceputul lucrării trebuie icircntotdeauna să se verifice corectitudinea reglării debitului la icircnsămacircnţare Această verificare se face după formula
icircn
care
G ndash cantitatea de sămacircnţă cursă din semănătoare la un număr stabilit de icircnvacircrtiri a roţii semănătoriiA ndash norma de semănat la un ha (kg)d ndash lungimea roţii semănătorii (m)B ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)O ndash nr de icircnvacircrtituri a roţii semănătorii
(6)G= 2501743620 10000 = 313
5 Stabilirea dimensiunilor postatelor la semănat Lungimea maximă a postatelor la semănat este icircn funcţie de capacitatea cutiei semănătorii Pentru a uşura organizarea transportului de seminţe este indicat ca alimentarea semănătorii cu seminţe să se execute la un singur capăt a postatei ~n acest caz lungimea maximă a postatei se calculează după formula
icircn
care
L ndash lungimea maximă a postatei (m)Q ndash capacitatea coşului de alimentare
a semănătorii (kg)Y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii coşului de alimentare a semănătorii (icircn medie 070-080)A ndash norma de semănat (kgha)B ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)
(7)L = (051000040007) (25036) = 1556m
Icircn ce priveşte lăţimea postatei aceasta se determină icircn funcţie de lăţimea totală a parcelei de icircnsămacircnţat şi de metoda de deplasare a agregatului Ea se calculează aşa icircncacirct să asigure de lucru agregatului pentru 1-2 zile de lucru
Lăţimea postatei la semănatul icircn suveică se calculează după formula
icircn care
l ndash lăţimea postatei (m)P ndash productivitatea zilnică a agregatului (hazi)Z ndash durata icircn zile a lucrului pe aceeaşi postată (1-2 zile)L ndash lungimea postatei (m)
(8)l = 10000122 1556 = 154m
6 Lăţimea zonei de icircntoarcere a agregatului Pentru icircntoarcerea agregatului la capetele parcelei se delimitează o facircşie de teren denumită bdquozonă de icircntoarcereldquo Delimitarea acestei zone se face icircn cazul deplasărilor icircn parcursul liniar cu buclă şi fără buclă Lăţimea zonei de icircntoarcere este dată de relaţia
50
50
icircn care
E ndash lăţimea zonei de icircntoarcereR ndash raza de icircntoarcere a agregatuluie ndash lungimea de ieşire a agregatului (adică distanţa de la centrul agregatului mijlocul osiei motoare a tractorului) pacircnă la organele active ale maşinii
(9)E = 34 + 15 = 135m
Aceasta reprezintă lungimea cu care trebuie să se deplaseze centrul agregatului pentru aducerea organelor active ale maşinii agricole pe linia de icircntoarcere a lucrului
7 Stabilirea distanţei dintre punctele de alimentare a semănătorii Distanţa dintre punctele de alimentare a semănătorii se determină icircn funcţie de metoda de deplasare a agregatului la semănat ~n cazul semănatului icircn suveică lungimea postatei este determinată icircn funcţie de capacitatea cutiei de seminţe icircn aşa fel ca alimentarea semănătorii să se facă numai la unul din capetele postatei distanţa dintre punctele de alimentare se află după formula
icircn care
D ndash distanţa dintre punctele de alimentare (m)B ndash lăţimea de lucru a agregatului (m)T ndash numărul turelor (adică nr curselor dus-icircntors) pe care le face agregatul pacircnă la golirea coşului semănătorii
(1)D = 2362 = 144m
Icircn cazul cacircnd lungimea postatei nu este determinată icircn funcţie de capacitatea cutiei de seminţe este necesar ca icircn prealabil să cunoaştem turele pe care le face agregatul pacircnă la golirea coşului semănătorii Aceasta se determină icircmpărţind lungimea drumului pe care icircl face semănătoarea pacircnă la golirea cutiei sale pe lungimea cursei de lucru dus şi icircntors ~n acest scop se foloseşte următoarea formulă
icircn care
T ndash numărul turelorQ ndash capacitatea cutiei semănătorii
(kg)Y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii cutiei (080)A ndash norma de semănat (kgha)B ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)L ndash lungimea postatei (m)
T= (1000040007) (2503621556) = 1Icircn cazul semănării icircn bdquolaturildquo sau bdquope două jumătăţi ale postateildquo distanţa dintre
punctele de alimentare se calculează după formula = 136 = 36
(semnificaţiile literelor sunt aceleaşi ca la formulele (10) şi (11)
51
51
8 Stabilirea cantităţilor de seminţe ce se pun la punctele de alimentare Cantităţile de seminţe care se pun la primul punct de alimentare se calculează după formula
= 4001 = 400kgiar cantitatea care se pune la punctele următoare este
icircn care
C ndash cantitatea de seminţe necesară alimentării agregatului (kg)Q capacitatea coşului semănătorii (kg)y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii cutieia ndash nr semănătorilor icircn agregat
(14)C1 = 400071 = 280kg
9 Stabilirea necesarului zilnic de muncitori pentru semănat şi transportat seminţele Necesarul zilnic de muncitori pentru deservirea semănătorilor variază icircn raport cu numărul de agregate folosite zilnic şi al maşinilor ce compun agregatul
10 Necesarul de mijloace de transport se stabileşte icircn funcţie de cantităţile de seminţe necesare semănătorilor la o icircncărcare timpul de golire a semănătorilor capacitatea mijloacelor de transport distanţa de transport şi timpul necesar pentru un ciclu de transport
~n primul racircnd se determină timpul icircn care se consumă cantitatea de seminţe existentă icircn cutia semănătorii folosind relaţia
icircn care
q ndash capacitatea cutiei semănătorii (kg)085 ndash coeficientul de folosire a cutiei semănătoriiB ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)V ndash viteza de lucru a agregatului (moră)N ndash norma de sămacircnţă la ha (kg)
Tgol = (10000400085) (366000250) = 063h = 38min
Numărul de mijloace de transport necesare zilnic se determină pe baza relaţiei
icircn care
Nt ndash numărul mijloacelor de transportn ndash numărul semănătorilor ce lucreazăt ndash durata unui ciclu de transport (min)Cm ndash capacitatea mijlocului de transport (kg)
Nt = (540008530) (38400) = 33 = 311 Se determină necesarul de saci pentru transportul seminţelor cunoscacircnd că
pentru uşurarea manipulării se recomandă ca un sac să aibă 40 kg
Nr saci = (512250) 40 = 375 sacizi
52
52
Centralizarea datelor
Nr crt
Specificare UMAgregatul folosit
Tractor + (SUP-29)
Tractor + SUP-21
1 Productivitatea zilnică a agregatului haschimb 12
2 Necesarul zilnic de-tractoare nr 5-semănători nr 5
3Productivitatea zilnică a tuturor agregatelor
hazi 60
4Dimensiunile solei de semănat
-lungime m 1556-lăţime m 1947-suprafaţă ha 303
5Dimensiunea parcelelor de semănat
-lungime m 1556-lăţime m 154-suprafaţă 24
6Lungimea marcatorului
-dreapta m 11-stacircnga m 26
7Norma de icircnsămacircnţare
-la 20 icircnvacircrtituri kg 3-la hectar kg 250
8Distanţa dintre punctele de alimentare cu seminţe
m 144
9Cantitatea de seminţe ce se pune la punct de alimentare
-la primul punct
kg 400
-la punctele următoare
kg 280
10 Necesarul zilnic de muncitori
-pt servirea semănătorii
nr 5
-pt transportul seminţelor
nr 3
-total nr 8
11Lăţimea facircşiei de icircntoarcere a agregatului
m 135
12Necesarul zilnic de mijl de transport
-atelaje nr-tractor+remorcă nr 3-auto-camion nr
13Necesar saci pt transportul seminţelor
nr 375
53
53
36 Evaluarea producţiei
Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţieiacestora
Evaluarea se face icircn două etape1) icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele
caracteristice de dezvoltare a plantelor2) icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite
norme standardizate~n funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfel
1) Gracircu orz (orz - 1 iunie gracircu - 15 iunie) Gracircu Boemandash se stabileşte numărul punctelor de control icircn funcţie de mărimea şi
uniformitatea parcelelor(icircn cazul parcele de pacircnă la 100 ha - 5 puncte pe suprafeţe mai mari de 100 ha - 10 puncte)
Determinările se fac cu ajutorul ramei metrice (un cadru de 1 metru patrat)Metodologie de lucrundash se numără spicele din interiorul ramei metricendash se stabileşte numărul mediu de boabe icircn spicndash se calculează producţia medie la hectar astfel
Q kgha = (360353610000) (10001000) = 4536kgha
Q kgha - producţia medie kgha Nsp - număr mediu de spice la mp (medie pe toate punctele de control) 360Nb - număr mediu de boabe icircn spice 35MMB - greutatea a 1000 boabe (grame)3610000 mp = 1 ha1000 x 1000 = 1000 grame x 1000 boabe
Exemplu
2) Porumb (1 septembrie) DKC 3511ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 28 mp (4 racircnduri x 070 x 10 m
lungime 070 (m) - distanţa dintre racircnduri)ndash se numără ştiuleţii la fiecare punct de controlndash se calculează numărul de ştiuleţi la hectar
54
54
Nstha = (30010000)(510) = 60000
Nstha - număr de ştiuleţi la hanst - numărul de ştiuleţi număraţi la toate punctele de controld - suprafaţa unui punct de control (mp)i - numărul punctelor de control
ndash se determină apoi numărul de boabe pe ştiuletendash se calculează apoi producţia medie la hectar
Q kgha = (60000588337) (10001000) = 11889 kgha
Q kgha - producţia medieNst - număr ştiuleţi la hectar 60000Nb - număr mediu de boabe pe ştiulete 588MMB - greutatea a 1000 boabe (grame) 337
Exemplu
3) Floarea soarelui (15 august)ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 28 mp (4 racircnduri x 070 x 10)ndash se numără capitulele la fiecare punct de control şi se stabileşte numărul mediu
de capitule la ha după formula
Ncpha - număr total de capitule la hancp - număr de capitule numărate la toate punctele de controld - suprafaţa unui punct de controli - numărul punctelor de control
ndash se determină numărul mediu de seminţe pe capitul(Ns)ndash se calculează producţia medie la hectar astfel
55
55
Q kgha - producţia medieNcp - număr mediu de capitule la hectarNs - număr seminţe pe capitulMMB - greutatea a 1000 seminţe icircn grame
Exemplu
4) Sfecla de zahăr (1 septembrie)ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 10 mp (3 racircnduri x 045 m x 74 m
lungime)ndash la fiecare punct de control plantele se recoltează se decoletează (tăierea
frunzelor) se curăţă de pămacircnt şi se cacircntărescndash se determină producţia medie astfel
q - cantitatea de rădăcini recoltate din punctele de control (kg)d - suprafaţa unui punct de control (mp)i - numărul punctelor de control
ndash la producţia stabilită se adaugă sporul de producţie ce se va realiza de la data evaluării la data prevăzută a se recolta (18 grziplantă)
Exemplu
5) Fructe (1 septembrie) MĂRMetoda de evaluare diferă icircn funcţie de tipul de livadă clasică sau intensivă dar
icircn mare constă icircn următoarele etapendash se stabileşte numărul de pomi pentru examinare (2 - 5 ) 480ndash se determină numărul mediu de fructe pe pom şi greutatea acestora icircn kg 30kg
167 de fructe
56
56
ndash se icircnmulţeşte numărul mediu de fructe pe pom cu numărul de pomi existenţi la ha şi se obţine astfel producţia medie la ha 16032 kgha
6) Struguri (de masă - 15 iulie de vin - 1 septembrie)ndash evaluarea se face separat la viile nobile şi la viile de hibrizindash se stabileşte numărul de butuci pe rod la ha cu relaţia
Nbha - numărul de butuci pe rod la hadr - distanţa dintre racircnduri (m)db - distanţa icircntre butuci pe racircnd (m)Ng - număr mediu de goluri (butuci neproductiviinexistenţi) la ha icircn procente
ndash se evaluează producţia de struguri pe butuc număracircndu-se toţi strugurii de pe un număr de 1 - 2 din butucii existenţi pe lot (se recomandă să se efectueze numărătoarea strugurilor pe fiecare al 10-lea butuc din 15 icircn 15 racircnduri)
Producţia de struguri pe butuc se calculează astfel
Pmb - producţia medie pe butuc (grame)Gms - greutatea medie a strugurilor (grame)Ns - numărul de struguri total găsiţi la numărătoareNba - numărul butucilor analizaţi
ndash se calculează producţia medie de struguri la ha cu formula
Pmha - producţia medie de struguri la ha (kg)Nbha - numărul de butuci pe rod la haPmb - producţia medie pe butuc (grame)
Exemplu
57
57
CAPITOLUL IV DETERMINAREA PRAGULUI DE RENTABILITATE (A PUNCTULUI CRITIC) PE CULTURI
Punctul critic marchează acea dimensiune a producţiei medii la care icircncasările din
valorificarea producţiei sunt egale cu cheltuielile totale de producţie deci acel punct al
producţiei medii la care nu se obţine profit dar nu se icircnregistrează nici pierderi
Mărimea costului de producţie şi a ratei profitului se găsesc icircntr-o stracircnsă legătură
cu raportul dintre cheltuielile de exploatare şi cantitatea de produse realizate Prin analiza
costurilor şi cheltuielilor de exploatare icircntreprinzătorul poate calcula nivelul minim de
activitate cerut de menţinerea icircn stare de funcţionare a firmei Cunoscacircnd pragul de
rentabilitate se poate proiecta volumul de vacircnzări icircn vederea obţinerii profitului scontat
De asemenea creditorii şi investitorii solicită adesea efectuarea analizei punctului
critic pentru a ajuta icircn evaluarea cacircştigurilor potenţiale ale unei afaceri şi icircn consecinţă
aceasta trebuie introdusă icircn planul de afaceri
Punctul critic se poate determina icircn două moduri şi anume fără profit programat
sau cu profit programat
Calculul punctului critic fără profit programat este exprimat printr-o relaţie
simplă
y = yי
y = Pvx
yי = Cvx + CF
Pvx = Cvx + CF
x(Pv ndash Cv) = CF
icircn care
y ndash veniturile din valorificarea producţiei (mii lei)
yי - cheltuielile totale icircnregistrate (mii lei)
Pv ndash preţul de vacircnzare unitar
x ndash producţia medie sau volumul vacircnzărilor (unităţi fizice)
Cv ndash cheltuieli variabile unitare
58
58
CF ndash costuri fixe totale
De unde x marchează acea dimensiune a producţiei la care nu se icircnregistrează nici
profit nici pierderi
Determinarea cantitativă şi reprezentarea grafică a PC la cultura Porumb
Cheltuielile variabile
NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrarii
CheltuieliCheltuieli variabilevariabile
(lei) (lei)
CheltuieliCheltuieli variabile variabile
(lei t (lei t ))
(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)
11 Incărcat transportat IC (PK) t 2881 180225 575
22 Descărcat IC (PK) t 2881 2444609 78
33 Incărcat transportat IC (N) t 10 2484545 793
44 Descărcat IC (N) t 1655 6371 02
55 Transportat apa prep sol mii l 30 599 019
66 Incărcat transportat săm t 66 599359 191
77 Recoltat porumb boabe t 530 2606662 832
88 Transportat porumb boabe t 225 1245 04
99
1010
TOTALTOTAL 9962236 31792
a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch Variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologicacopy= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)
59
59
Cheltuielile fixe
NrNr CrtCrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe
(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe
(lei ha)(lei ha)
(a)(a) (b)(b) copycopy (d)(d) (e)(e)
11 Adm Şi deservit IC (PK) ha 302 617645 2045
22 Arat 25 cm +grăpat ha 302 1140192 3775
33 Adm Şi deservit IC (N) ha 302 630389 2087
44 Erbicidat şi deservit ha 302 61155 2025
55 Discuit si preg Pat germ Ha 302 586536 1942
66 Semănat +deservit ha 302 472517 1565
77 Prăşit mecanic I ha 302 819024 2712
88 Prăit mecanic II ha 302 654182 2166
99
1010
TOTALTOTAL 5532035 18318
(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)
60
60
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura porumb - fără profit programat
Ch variabile Cv = 9962236 lei
Ch fixe totale CF = 5532035 lei
Ch fixeha CFha = 18318 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 11 leikg = 1100 leit
Producţia totală de PT= 313355 t
Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 302 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 33961599 lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 9962236 + 33961599 = 133583959 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 133583959 313355=
4263leit
Productia medie de porumb la punctul critic (X)
X= (CFha)(Pv-CVt) = 18318 ( 1100 ndash 4263 ) = 272 tha = 2720 kgha
Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 272 tha 4263 leit = 115953 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx =18318 leiha+ 115953 leiha =299133 leiha
Nivelul producţiei de 2720 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la
cultura porumb icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de
2720 la preţul de 11 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie
Depăşirea acestui nivel al producţiei (2720 ha) duce la obţinerea unui profit iar
scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi
61
61
62
PROFI
T
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
2720 kg2720 kghaha
4000
3000
1000
2000
5000
7000
6000
18318
leiha
299133
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura porumb ndash fără profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
62
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura porumb - cu profit programat
Ch variabile Cv = 9962236 lei
Ch fixe totale CF = 5532035 lei
Ch fixeha CFha = 18318 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 11 leikg = 1100 leit
Producţia totală de PT= 313355 t
Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 302 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 33961599 lei
Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)
Pr = 500000lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 9962236 + 33961599 = 133583959 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 133583959 313355=
4263leit
Profitul programat pe ha (Prha) Prha=PrS =500000302= 165562 leiha
Producţia medie de porumb la punctul critic (X)
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 18318+165562) ( 1100 - 4263 )= 517 tha
= 5170 kgha
Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 517 tha 4263 leit = 220397 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx = 18318 leiha+ 220397leiha = 403577 leiha
63
63
64
profit
suplimen
tar
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
5170 kg5170 kghaha
4000
3000
1000
2000
5000
7000
6000
18318
leiha
403577
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura porumb ndash cu profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
Profit programatProfit programat
PROFI
T
5000
64
Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura porumb
Specificare UMFara profit programat
Cu profit programat
Ch variabile Cv lei 9962236 9962236
Cheltuielile indirecte Ch ind lei 33961599 33961599
Ch variabile totale CVT lei 133583959 133583959
Ch variabile t CVt leit 4263 4263
Ch fixe totale CF lei 5532035 5532035
Ch fixe ha CFha leiha 18318 18318
Profit programat total Pr lei 500000
Profit programat ha Prha leiha 165562
X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 2720
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 5170
Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 115953 220397
Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 299133 403577
Preţ de vacircnzare t Pv leit 1100 1100
Suprafaţa cultivată S ha 302 302
65
65
DETERMINAREA CANTITATIVĂ ȘI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA gracircu
Cheltuielile variabile
NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrarii
CheltuieliCheltuieli variabilevariabile
(lei) (lei)
CheltuieliCheltuieli variabile variabile
(lei t (lei t ))
(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)
11 Incărcat transportat IC (PK) t 4605 260015 179
22 Descărcat IC (PK) t 4605 495645 341
33 Incărcat transportat săm t 666 601343 414
44 Incărcat transportat IC (N) t 10 97019 669
55 Descărcat IC (N) t 6454 24848 017
66 Transportat apa prep sol mii l 30 599 04
77 Recoltat grau t 530 2614762 1802
88 Transportat gracircu t 225 1245 09
99
1010
TOTALTOTAL 49504298 34115
a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)
66
66
Cheltuielile fixe
NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe
(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe
(lei ha)(lei ha)
(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)
11 Adm şi deservit IC (PK) ha 303 619685 2045
22 Arat 18 - 20 cm +grăpat ha 303 1025772 3385
33 Discuit si preg pat germ ha 303 588479 1942
44 Semănat +deservit ha 303 474081 1565
55 Adm şi deservit IC (N) ha 303 632476 2087
66 Adm şi deservit ha 303 613575 2025
77
88
99
1010
TOTALTOTAL 3954068 130497
(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)
67
67
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura gracircu - fără profit programat
Ch variabile Cv = 49504298 lei
Ch fixe totale CF = 3954068 lei
Ch fixeha CFha = 130497 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 09 leikg = 900 leit
Producţia totală de gracircu PT= 145107 t
Suprafata cultivată cu gracircu S = 303 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 14849866 lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 49504298 + 14849866 = 64354164 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 64354164 145107 =
4435leit
Productia medie de gracircu la punctul critic (X)
X= (CFha)(Pv-CVt) = 130497 ( 900 - 4435 ) = 286 tha
= 2860 kgha
Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 286 tha 4435 leit = 12684 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx = 130497 leiha+ 126841 leiha = 257338 leiha
Nivelul producţiei de 2860 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la
cultura de gracircu icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de
2860 la preţul de 09 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie
Depăşirea acestui nivel al producţiei (2860 ha) duce la obţinerea unui profit iar
scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi
68
68
69
PROFI
T
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
2860 kg2860 kghaha
4000
3000
1000
2000
5000
7000
6000
130497
leiha
257338
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura gracircu ndash fără profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
69
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura gracircu - cu profit programat
Ch variabile Cv = 49504298 lei
Ch fixe totale CF = 3954068 lei
Ch fixeha CFha = 130497 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 09 leikg = 900 leit
Producţia totală de gracircu PT= 145107 t
Suprafata cultivată cu gracircu S = 303 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 14849866 lei
Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)
Pr = 400000 lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 49504298 + 14849866 = 64354164 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 64354164 145107 =
4435leit
Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 400000 303 =
132013 leiha
Producţia medie de gracircu la punctul critic (X)
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 130497 + 132013 ) ( 900 - 4435 )
= 575 tha = 5750 kgha
Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 575tha 4435 leit = 255012 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx =130497 leiha+ 255012leiha = 385509 leiha
70
70
71
profit
suplimen
tar
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
5750 kg5750 kghaha
4000
3000
1000
2000
5000
7000
6000
130497
leiha
3855
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura gracircu ndash cu profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
Profit programatProfit programat
PROFI
T
5000
71
Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura gracircu
Specificare UMFara profit programat
Cu profit programat
Ch variabile Cv lei 49504298 49504298
Cheltuielile indirecte Ch ind lei 14849866 14849866
Ch variabile totale CVT lei 64354164 64354164
Ch variabile t CVt leit 4435 4435
Ch fixe totale CF lei 3954068 3954068
Ch fixe ha CFha leiha 130497 130497
Profit programat total Pr lei 400000
Profit programat ha Prha leiha 132013
X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 2860
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 5750
Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 12684 255012
Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 257338 385509
Preţ de vacircnzare t Pv leit 900 900
Suprafaţa cultivată S ha 303 303
72
72
DETERMINAREA CANTITATIVĂ ȘI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA măr
Cheltuielile variabile
NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrarii
CheltuieliCheltuieli variabilevariabile
(lei) (lei)
CheltuieliCheltuieli variabile variabile
(lei t (lei t ))
(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)
11 Incărcat transportat IC (PK) T 124 694 84
22 Descărcat IC (PK) T 124 145896 177
33 Adm şi deservit IC (PK) T 50 691 839
44 Administrat gunoi de grajd T 50 288 35
55 Săpat gropi pt plantat pomi Buc 048 281 34
66 Plantat + udat Buc 048 7488 909
77 Tăieri de forma coroanei Buc 25 25 03
88 Incărcat transportat IC (N) T 0855 1107 134
99 Adm şi deservit IC T 5 896 109
1010 Transportat apa prep sol T 3 4592 558
1111 Recoltat prune T 5 187 23
1212 Transportat prune T 8234 14327 174
TOTALTOTAL 1914066 2325
a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)
Cheltuielile fixe
73
73
NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe
(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe
(lei ha)(lei ha)
(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)
11 Arătură in livadă Ha 5 2057 4114
22 Discuit arătura Ha 5 913 1826
33 Prăşit printre racircnduri Ha 5 804 1608
44 Stropit cu insecto-fungicide Ha 5 1802 3604
55 Erbicidat şi deservit Ha 5 690 138
66
77
88
99
1010
TOTALTOTAL 6266 12532
(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)
74
74
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura măr - fără profit programat
Ch variabile Cv = 1914066 lei
Ch fixe totale CF = 6266 lei
Ch fixeha CFha = 12532 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 1 leikg =1000 leit
Producţia totală de mere PT= 8234 t
Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 5 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 673021 lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 1914066 + 673021 = 2587087 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 2587087 8234 = 3142 leit
Productia medie de mere la punctul critic (X)
X= (CFha)(Pv-CVt) = 12532 ( 1000 - 3142 ) = 19 tha
= 1900 kgha
Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 19 tha 3142 leit = 59698 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx =12532 leiha+ 59698 leiha =185018 leiha
Nivelul producţiei de 1900 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la
cultura de măr icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de
1900 la preţul de 1 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie Depăşirea
acestui nivel al producţiei (1900 ha) duce la obţinerea unui profit iar scăderea
producţiei sub acest nivel determină pierderi
75
75
76
PROFI
T
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
1900 kg1900 kghaha
4000
3000
1000
2000
5000
7000
6000
12532
leiha
185018
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura măr ndash fără profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
76
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura măr - cu profit programat
Ch variabile Cv = 1914066 lei
Ch fixe totale CF = 6266 lei
Ch fixeha CFha = 12532 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 1 leikg =1000 leit
Producţia totală de mere PT= 8234 t
Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 5 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 673021 lei
Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)
Pr = 100000 lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 1914066 + 673021 = 2587087 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 2587087 8234 = 3142 leit
Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 100000 5
= 20000 leiha
Producţia medie de mere la punctul critic (X)
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 12532 + 20000 ) (1000 - 3142 )
= 31 tha = 31000 kgha
Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 31 tha 3142 leit = 97402 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx =12532 leiha+97402 leiha = 109934 leiha
77
77
78
profit
suplimen
tar
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
31000 kg31000 kghaha
7500
5000
1000
2500
10000
15000
12500
12532
leiha
109934
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura măr ndash cu profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
Profit programatProfit programat
PROFI
T
5000
78
Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura măr
Specificare UMFara profit programat
Cu profit programat
Ch variabile Cv lei 1914066 1914066
Cheltuielile indirecte Ch ind lei 673021 673021
Ch variabile totale CVT lei 2587087 2587087
Ch variabile t CVt leit 3142 3142
Ch fixe totale CF lei 6266 6266
Ch fixe ha CFha leiha 12532 12532
Profit programat total Pr lei 100000
Profit programat ha Prha leiha 20000
X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 1900
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 31000
Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 59698 97402
Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 185018 109934
Preţ de vacircnzare t Pv leit 1000 1000
Suprafaţa cultivată S ha 5 5
79
79
CAPITOLUL VCAPITOLUL VCONCLUZII ŞI RECOMANDĂRICONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI
Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţiei acestora
Evaluarea se face icircn două etape- icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele caracteristice de dezvoltare a plantelor- icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite norme standardizate
Icircn funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfelPorumb 3133 toneGrau 1451 toneMăr 82 toneEfectuacircnd eficiența celor trei culturi icircn urma rezultatelor acestora am
observat că cultura cea mai favorabilă este porumbul urmată de cultura grăacircluiPe viitor cea mai bună cultură atat cantitativă cacirct și calitativă este cultura porumbului
80
80
Euro 2 Productia vanduta Mii Lei 47000000
0485000000 500000000
Euro 107327990
110753351 114178713
3 Variatia stocurilor Mii Lei
Euro
4 Alte venituri Mii Lei Euro 5 Venituri din exploatare ndash total Mii Lei 47000000
0485000000 500000000
Euro 107327990
110753351 114178713
Cheltuieli pentru exploatare 6 Cheltuieli materiale ndash total Mii Lei
94000000 97000000 100000000
Euro 21465598 22150670 22835743
7 Cheltuieli cu lucrari si servicii executate de terti Lei
437330 450050 500040
Euro 99868 102772 1141888 Cheltuieli cu impozite taxe si varsaminte
asimilateMii Lei
250000 300000 350000 Euro 57085 68507 79925
9 Cheltuieli cu personalul ndash total Mii Lei 347330 360050 370560 Euro 79315 82220 84620
10 Alte cheltuieli de exploatare Mii Lei
Euro
11 Cheltuieli cu amortizarile si provizioanele Mii Lei 2510000 2750000 3000000
Euro 573177 627983 68507212 Cheltuieli pentru exploatare - total Mii Lei
97544660 100860100 104220600 Euro 22275047 23032153 23799548
13 Rezultatul din exploatare Mii Lei 372455340 384139900 395779400
Euro 85052942 87721198 90379165Venituri financiare ndash total
14 Venituri financiare ndash total Mii Lei Euro
Cheltuieli financiare din care
15 Cheltuieli privind dobazile Euro
16 Altele Mii Lei
Euro
17 Cheltuieli financiare - total Mii Lei Euro
18 Rezultatul financiar al exercitiului Mii Lei
25
Euro
19 Rezultatul brut al exercitiului Mii Lei
Euro
20 Impozit pe profit Mii Lei
Euro
21 Profit net Mii Lei
Euro
D3 Fluxul de numerar previzionat ( pe o perioada de 3 ani )
Flux de numerar - previziuni Anul 1 Anul 2 Anul 3OPERATIUNEAPERIOADA
MII LEI I ACTIVITATEA DE INVESTITII SI FINANTARE 0 0 0A Total intrari de lichiditati din (A1+A2+A3)
A1 Aport la capitalul social si contul intreprinzatoruluiA2 Vanzari de active inclusiv TVA 0 0 0A3 Credite pe termen lung din care (A31 + A32) A31 Imprumut BancaA 32 Grant SAPARD 0 0 0
B Total iesiri de lichiditati prin (B1+B2+B3)B1 Achizitii de active fixe corporale inclusiv TVAB2 Achizitii de active fixe necorporale inclusiv TVAB3 Cresterea investitiilor in curs 0 0 0
C ExcedentDeficit de lichiditati (A-B) 0 0 0D1 Rambursari de Credite pe termen mediu si lung din care (D11+ D12) D11 Rate la imprumutul Banca D12 Rate la alte Credite pe termen mediu si lung 0 0 0D2 Plati de dobanzi la Credite pe termen mediu si lung din care (D21+D22) D21 La imprumutul Banca D22 La alte Credite pe termen mediu si lung 0 0 0
E Flux de lichiditati din activitatea de investitii si finantare (C-D1-D2)II ACTIVITATEA DE EXPLOATARE SI ALTE ACTIVITATI 130727
51472387 1624350
F Incasari din activitatea de exploatare inclusiv TVA ( F1)130727
51472387 1624350
F1 Vanzari varianta cu proiectG Incasari din activitatea financiaraH Credite pe termen scurt 130727
51472387 1624350
K Plati pentru activitatea de exploatare inclusiv TVA (dupa caz) din care 0 0 0
1 Cheltuieli privind marfurile
2 Cheltuieli cu materiileprime 679603 747737 807415
26
3 Cheltuieli cu materialele consumabile 43637 48000 51842
4 Cheltuieli cu energia si apa 12988 14512 15672
5 Altecheltuieli materiale 10204 10323 11144
6 Cheltuieli cu serviciile executate de terti 55609 61160 66051
7 Cheltuieli cu impozite taxe si varsaminte asimilate 12500 13740 148408 Cheltuieli cu personalul angajat 0 0 09 Cheltuieli cu asigurarile si protectia sociala 0 0 0
10 Alte cheltuieli exploatare 0 0 011 Cheltuieli cu amortizarea si provizioanele
26064 26064 260642222222111111
L Flux brut exclusiv plati pentru impozit pe profit si TVA468670 550851 631321
M Plati pentru impozite si taxe (M1 + M2)186568 219297 251573
M1 TVA de platit 68667 104661 119950
M2 Impozit pe profit 97901 114636 131623N1 Rambursari de credite pe termen scurtN2 Plati de dobanzi la credite pe termen scurtO1 DividendeP
Total plati exclusiv cele aferente exploatarii (M+N1+N2+O1)P Total plati exclusiv cele aferente exploatarii (M + N1 + N2 + O1) 186568 219297 251573Q Flux de numerar din activitatea curenta (L-P) 280102 331554 379748II FLUX DE LICHIDITATI (CASH FLOW)R Flux de lichiditati net al perioadei (Q+E) 280102 331554 379748
S Disponibil de numerar al lunii precedenteDisponibil de numerar curent (S+R) 130597 410609 742253
T 410609 742253 1122001
D4 Indicatorii financiari
Valoarea investitiei (Vi) = valoarea totala a proiectului (exprimata in lei) ndash 12900000000 lei
LEI___________________________________________________________________________Specificare AN 1 AN 2 AN 3______________________________________________________________________Veniturile din exploatare (Ve)
27
470000000 485000000 500000000
___________________________________________________________________________Cheltuieli de exploatare (Ce)
97544660 100860100 104220600
___________________________________________________________________________
Rezultatul din exploatare (Re) = Se calculeaza Re = Ve ndash Ce - minim 10 din Ve
372455340 384139900 395779400
Profitul net (Pn) = rezultatul final al exercitiului financiar (anual) din care s-a scazut impozitul pe profit
312862486 322677516 332454696
Durata de recuperare a investitiei (Dr) = indicator ce exprima durata de recuperare a investitiei (exprimat in ani)
Se calculeaza Dr= ViPn mediu sau Dr=(Vi - 5 x Pn)Pn
unde Pn mediu = profit net mediu pe orizontul de prognoza Dr ndash ESTE 145 ANI
Rentabilitatea capitalului investit (Rc) = PnVi x 100 () Pn-profit net pentru fiecare an al perioadei previzionate
145 150 154___________________________________________________________________________
Cheltuieli financiare (Cf) = NU ESTE CAZUL___________________________________________________________________________
28
Gradul de acoperire a cheltuielilor financiare (Ga) = NU ESTE CAZUL
___________________________________________________________________________Flux de numerar net la sfarsitul perioadei (FNN) = Total intrari-Total iesiri FNNgt=0 (pentru fiecare an de prognoza)
280102 331554 379748 425733466695
Valoare actualizata neta (VAN) =aringFNi(1+r)I +FN5r VANgt0 r=rata de actualizare=8
CAPITOLUL IICAPITOLUL IISTRUCTURA FONDULUI FUNCIAR ŞI IcircNTOCMIREASTRUCTURA FONDULUI FUNCIAR ŞI IcircNTOCMIREA
ASOLAMENTULUIASOLAMENTULUI
21 Mărimea şi structura categoriilor de folosinţă a terenului
Tabelul 1Mărimea şi structura categoriilor de folosinţă a terenului
Specificare Ha din total din agricol
Suprafaţa totală 620 1000 -
Teren agricol 618 9968 1000
Teren arabil
- din care irigat
610 9839 987
300 4839 4854
Păşuni naturale 2 032 032
29
Facircneţe naturale 1 016 016
Livezi 5 08 08
Vii
Teren neproductiv 2 032 X
Condiţii naturaleDescrierea zonei icircn care este amplasată exploataţia cu cel puţin următoarele elemente
a) Temperatura medie anuală 940Cb) Precipitaţii medii anuale 534 mmmpc) Tipul de sol predominant textura panta
- tipul de sol cernoziom cambic- textura grosieră- panta 7 - 150C
Favorabilitatea terenului pentru diferitele culturi
Se va face o scurtă prezentare a caracteristicilor principalelor tipuri de sol cu favorabilitatea culturilor
CernoziomurileAu proprietăti fizice hidrofizice chimice termice şi de aeraţie foarte bune Cu toate că
sunt foarte bine aprovizionate cu azot fosfor şi potasiu pe aceste soluri pentru menţinerea fertilităţii şi obţinerea de producţii mari şi constant se recomandă aplicarea de icircngrăşăminte chimice şi organice Cernoziomurile sunt indicate pentru toate folosinţele şi culturile agricole
AluvisolurilePrezinta o fertilitate relativ bună fertilitatea depinzacircnd de gradul de solificare Pe
aluvisoluri pot fi cultivate o serie largă de plante specifice condiţiilor din ţara noastră porumb floarea soarelui cartof gracircu legume viţă de vie pomi
Soluri bruneDatorită proprietăţilor fizice (textură mijlocie structură granular medie permeabilitate
pentru apă şi aer rezistenţă scăzută la lucrările mecanice) sunt favorabile creşterii şi dezvoltării plantelor Pentru producţii mari se recomandă administrarea de icircngrăşăminte chimice organice şi verzi Sunt folosite pentru culturile gracircu porumb legume pomi migdal
22 Alegerea culturilor (criteriile avute icircn vedere culturile alese)
30
Criteriile avute icircn vedere (economice tradiţie asigurarea materiilor prime pentru investiţia de la planul de afaceri etc)
Cultura m ărului Importanta culturii marului se datoreaza valorii alimentare si gustative terapeutice si
profilactice a fructelor insusirilor lor tehnologice specifice particularitatilor agrobiologice ale pomilor si valorilor economice mari
Merele constituie unul dintre componentele de baza in alimentatia moderna a omuluiMărul creşte şi se dezvoltă bine icircn toate zonele Moldovei deoarece sunt condiţii
pedoclimaterice favorabile pentru cultivarea acestei specii pomicole Importanţa acestei specii pomicole ca cultură este determinată de valoarea alimentară calităţi gustative icircnalte icircnsuşirile terapeutice şi profilactice pentru sănătatea omului particularităţilor tehnologice specifice particularităţilor agrobiologice ale pomilor şi de valoarea economică mare de producţie Cultivarea merelor este o afacere profitabilă care are următoarele avantaje
- Plantaţia de măr poate fi exploatată 20-30 de ani iar investiţia se recuperează icircn 2-3 ani- Cererea crescacircndă pe piaţa locală şi externă la produsele agricole de valoare icircnaltă- Preţ avantajos la comercializarea merelor icircn stare proaspătă- Creşterea pe piaţa internaţională a cererii pentru producţia conservată (sucul concentrat)
Ele reprezinta aproape singurul aliment gata pregatit in natura care poate fi consumat fara alte adaosuri fie in stare proaspata fie consumate ca sucuri compot dulceata cidru marmelada etc Datorita insusirilor tehnologice merele constituie o materie prima cu pondere mare in industria alimentara
Astfel din punct de vedere chimic merele contin in medie 845 apa 141 zaharuri 02 substante pectice 06 substante grase 90 UI vitamina A 002 mg vitamina B2 01mg vitamina B1 7mg vitamina C 7 mg calciu 10 mg potasiu cat si cantitati reduse de aluminiu mangan sulf cobalt si altele
Principalii consumatori de mere sunt pieţele agricole locale antreprenori care exportă fructele fabricile de conserve depozite angro şi magazine procesatorii de fructe uscate Cele mai bune preţuri pot fi obţinute icircn cazul comercializării merelor icircn stare proaspătă pentru consum curent iar cele mai mici preţuri sunt icircnregistrate la mere comercializate icircntreprinderilor de procesare
Importanta marului rezida in particularitatile lui biologice Existenta unui numar mare de soiuri cu coacere esalonata in diverse epoci si capacitatea de pastrare in stare proaspata timp indelungat a soiurilor de iarna asigura consumul de fructe proaspete aproape in tot cursul anului circa 10 luni din 12 ale unui an Avand o mare capacitate de pastrare si o buna rezistenta la manipulare fructele pot fi transportate cu usurinta la distante mari
Cultura porumbului
Porumbul ocupa locul 3 ca importanta in lume Aceasta pozitie se justifica printro serie de particularitati
-prezinta o mare capacitate de productie cu cca 50 decat celelalte cereale-are o mare plasticitate ecologica-este o planta prasitoare fiind o foarte buna premergatoare pentru majoritatea plantelor de
cultura-suporta bine monocultura-are un coeficient multiplicat de 150-400ori-semanande-se primavara mai tarziu permite esalonarea mai buna lucrarilor agricole-cultura este mecanizata
31
-recoltarea se face fara pericol de scuturare
Porumbul este utilizat icircn alimentaţia omului icircn furajarea animalelor şi ca materie primă pentru diferite industrii
Icircn alimentaţia omului porumbul se utilizează sub formă de mălai (făină) din care se prepară mămăliga sau diferite peparate de patiserie fulgi de porumb porumb zaharat conservat sub formă de boabe sau ştiuleţi pentru salate şi garnituri porumb fiert sau copt popcorn (porumb pentru floricele) Din germenii de porumb rezultaţi icircn urma măcinării boabelor prin presare se obţine un ulei alimentar de foarte bună calitate apreciat icircn alimentaţia dietetică
Icircn furajarea animalelor boabele de porumb constituie furajul concentrat de bază pentru toate speciile de animale Valoarea nutritivă a porumbului este de 117 - 130 unităţi nutritive la 1 kg boabe
Planta icircntreagă recoltată şi tocată icircn faza de maturitate icircn lapte-ceară se utilizează pentru obţinerea de siloz care este utilizat pe scară largă icircn hrana vacilor de lapte De asemenea planta icircntreagă se poate utiliza ca masă verde
Tulpinile de porumb (cocenii) rezultate după recoltarea boabelor se pot utiliza ca furaj Ciocălăii măcinaţi pot fi utilizaţi icircn hrana rumegătoarelor Boabele de porumb se utilizează ca materie primă pentru obţinerea de amidon glucoză
dextrină izoglucoză (icircndulcitor lichid) whisky etc Boabele de porumb se utilizează pe scară largă pentru obţinerea de biocombustibil (etanol) după cum planta icircntreagă verde se poate utiliza pentru obţinerea de biocombustibil (metanol etanol)
Tulpinile de porumb se pot utiliza icircn industria celulozei şi la fabricarea panourilor aglomerate
Din ciocălăi se poate obţine furfurol sau pot fi folosiţi drept combustibil De asemenea icircn gospodăriile tradiţionale tulpinile de porumb se utilizează drept combustibil
Pănuşile se utilizează pentru diferite icircmpletituri tradiţionale Mătasea porumbului (stigmatele florilor femele) poate fi utilizată icircn scop medicinal iar
polenul de porumb este colectat cu uşurinţă de către albinele melifere (plantă poleniferă)
Cultura gracircului
Gracircul este una dintre cele mai importante cereale si planta care ocupa pe glob cele mai mari suprafete Boabele de grau au continut ridicat in hidrati de carbon si substante proteice Miere de grau este materie prima pentru paine si produse de panificatie aliment de baza pentru 35-40 din populatia globuluiGraul se mai utilizeaza si in prelucrari industriale (alcool amidon dextrina glucoza) si furaj in hrana animalelorTaratele sunt un nutret concentrat bogat in proteine hidrati de carbon si substante minerale Paiele se utilizeaza in industria celulozei si in hrana animale
Gracircul este cea mai importantă plantă cultivată din care se obţine icircn principal pacircine aliment de bază pentru cca 40 din populaţia globului Prin măcinare din boabele de gracircu se obţine făina care este utilizată pentru prepararea de diferite produse de panificaţie şi patiserie
32
fabricarea de paste făinoase etc Boabele de gracircu intră icircn alcătuirea amestecurilor de cereale prentru micul dejun
Boabele de gracircu se utilizează icircn hrana animalelor ca atare sau măcinate De asemenea icircn furajarea animalelor se utilizează şi tăracircţa rezultată ca subprodus icircn urma procesului de măcinare aceasta fiind bogată icircn proteine lipide şi săruri minerale
Boabele de gracircu servesc ca materie primă icircn diferite industrii pentru obţinerea de amidon gluten spirt băuturi spirtoase (vodcă wisky) bere biocarburburant (bioethanol)
Paiele au utilizări multiple precum materie primă icircn industria celulozei şi hacircrtiei aşternut pentru animale furaj grosier icircngrăşămacircnt organic prin icircncorporare icircn sol după recoltare sau prin compostare producerea de energie termină prin arderea icircn arzătoare cu recuperare de căldură
Germenii de gracircu rezultaţi icircn urma procesului de măcinare sunt utilizaţi icircn hrana omului ca produse energizante (germeni consumaţi cu lapte sau miere de albine) ca adaus icircn diferite produse de panificaţie sau pentru obţinerea de ulei foarte apreciat icircn industria cosmetică
Aluatul conservat prin refrigerare şi aluatul modelat (de exemplu blaturi pentru pizza) icircncepe să fie din ce icircn ce mai apreciat pe piaţă
Gracircul romacircnesc este un gracircu de foarte bună calitate pentru panificaţie care poate fi valorificat atacirct pentru consumul intern cacirct şi la export pentru consum european şi icircn afara Europei
Gracircul ecologic este unul dintre produsele ecologice cele mai bine cotate şi cerute pe piaţa mondială
Cultura gracircului oferă următoarele avantaje - boabele au un conţinut ridicat icircn glucide şi proteine corespunzător cerinţelor organismului uman - boabele au o bună conservabilitate pe perioade mari de timp - boabele se transportă cu uşurinţă pe distanţe mari - boabele de gracircu au diferite alternative de valorificare - boabele de gracircu reprezintă o importantă sursă de schimburi comerciale pe piaţa mondială - gracircul se poate cultiva icircn diferite condiţii pedoclimatice asiguracircnd producţii satisfăcătoare peste tot unde se cultivă - tehnologia de cultivare este complet mecanizată şi bine pusă la punct fără probleme deosebite - gracircul este o foarte bună premergătoare pentru majoritatea plantelor de cultură - după soiurile timpurii de gracircu pot fi semănate culturi succesive mai ales dacă sunt condiţii de irigare
Alegerea soiurilor şi hibrizilor (criteriile avute icircn vedere soiurile şi hibrizi aleşi pentru fiecare cultură)
-criteriile avute icircn vedere ndashproducţie rezistenţe specifice conţinut de principii nutritive etc
-soiurile şi hibrizi aleşi pentru fiecare cultură + prezentarea listei cu soiuri pentru 2012 la culturile alese şi descrierea soiului respectiv
MĂRUL - SOIURI
33
Icircn funcţie de epoca de coacere a fructelor merele se icircmpart icircn (a) soiuri de varăMelba Red melba Şafran de vară Papirovka Mantet Quinte Akane Plat August (b) soiuri de toamnă Prima Slava Peremojţiam James Grive Red Calvil de Zăpadă Spartan Focuşor Codrene Coredana Reglndis etc (c) soiuri de iarnă Idared Speranţa Banana de iarnăWellspur Goldspur Golden Delicious Jonathan Jonared Yellowspur Renet Simerenco Coredar Wagener etc
Antreprenorul trebuie să elaboreze proiect de plantare a livezii la icircntreprinderileautorizate şi materialul săditor trebuie să fie procurat de la pepinierele licenţiate cu actelenecesare pentru posibilitatea de beneficiere de subvenţii Cele mai de perspectivă soiuri de mere şi cu o cere sporită pe piaţă sunt Golden DeliciousRed Delicious Jonathan Idared Fugi Granny Smith Gala Melrose Ionagold Elstar precum şisoiurile genetic rezistente la boli şi dăunători aşa ca Florina Prima Coredana CoredarGeneros Pionier
Piaţa Romacircniei la merele proaspete este reprezentată prin 50 la sută din soiuri colorate (complet roşu sau parţial) şi 50 la sută pentru soiurile necolorate (gal-bene şi verzi) Cele mai populare soiuri colorate sunt Jonathan şi Idared urmate de Jonagold Gala Gloster etc iar dintre cele necolorate predomină soiul Golden Delicious Soiurile Granny Smith şi Mutsu icircnregistrează vacircnzări modeste Dintre soiurile locale icircn supermarket-uri se comercializează Glorios şi Florina icircnsă icircn can-tităţi foarte mici Fructele de obicei sunt icircmpărţite icircn trei categorii mici (sub 70 mm) medii (70-90 mm) şi mari (peste 90 mm)
PORUMB ndash SOIURI
Porumbul face parte din familia Gramineae subfamilia Panicoideae tribul Maydeae genul Zea Genul Zea cuprinde 3 specii - Zea mexicana (Schrad) Recv et Mangel (sin Euchlaena mexicana) ndash teosinte1 anual - Zea perennis (Hitsch) Recv et Mangel (sin Euchlaena perennis) ndash teosinte peren - Zea mays L ndash porumbul cultivat
Porumbul cultivat cuprinde mai multe convarietăţi (grupe de varietăţi) cele mai importante fiind următoarele - Zea mays conv dentiformis Koumlrn (sin Zea mays conv indentata Sturt) denumit porumbul dinte de cal Se caracterizează prin boabele mari prismatice cu partea sticloasă (cornoasă) a endospemului dispusă pe părţile laterale ale bobului iar partea făinoasă (amidonoasă) dispusă icircn partea centrală şi superioară a bobului (fig 19) Prin uscare endospemul făinos icircşi reduce volumul se contractă şi determină apariţia unei depresiuni icircn partea superioară a bobului sub forma mişunei dintelui de cal de unde denumirea acestei convarietăţi de bdquoporumb dinte de calrdquo La această convarietate au fost creaţi primii hibrizi de porumb iar icircn prezent această convarietate are cea mai margă răspacircndire icircn lume Majoritatea hibrizilor de porumb aparţin acestei convarietăţi La noi icircn ţară primii hibrizi care au fost icircntroduşi icircn cultură aparţin acestei convarietăţi şi au fost aduşi din SUA de unde şi denumirea de bdquoporumb americanrdquo - Zea mays conv indurata (Sturt) Bailey denumit porumbul cu bobul tare porumbul sticlos Se caracterizează prin boabe rotunjite icircn partea superioară netede lucioase dure la spargere de unde vine denumirea de bdquoporumb tarerdquo Partea sticloasă a endospermului este dispusă la exteriorul bobului de jur-icircmprejurul acestuia iar partea făinoasă este dispusă icircn partea centrală a bobului uneori ajungacircnd pacircnă icircn partea superioară a bobului situaţie cacircnd determină apariţia
34
unei uşoare mişune (fig 20) Din această convarietate au făcut parte vechile populaţii şi soiuri romacircneşti de unde şi denumirea de bdquoporumb romacircnescrdquo - Zea mays conv aorista Grebensc denumit porumbul semisticlos Prezintă caracteristici intermediare icircntre convarietăţile dentiformis şi indurata Bobul este rotunjit mat icircn partea superioară şi uneori prezintă o uşoară adacircncitură - Zea mays conv everta Sturt (sin Zea mays conv microsperma Koumlrn) denumit porumb de floricele Se caracterizează prin plante cu o talie mai mică care au capacitatea de a forma mai mulţi ştiuleţi pe plantă Boabele sunt mici (MMB = 40-100 g) cu vacircrful rotunjit sau ascuţit Endospermul este aproape icircn icircntregime sticlos cu excepţia unei mici porţiuni icircn jurul embrionului care este amidonoasă Prin icircncălzire apa din grăunciorii de amidon din endospermul făinos se transformă icircn vapori care exercită o presiune asupra tegumentului pacircnă cacircnd determină spargerea acestuia moment icircn care conţinutul bobului se revarsă (boabele expandează) mărindu-şi volumul de 15-20 de ori formacircnd o masă albă-spongioasă respectiv aşa-numitele floricele
RUSTICA a castigat o pozitie de lider pe piata de porumb precoce din Europa de Nord si poseda o gama larga de seminte adecvata pentru toate pietele lumii HIBRIZI FOARTE PRECOCIBarbados - excelent pentru boabe si silozEarly Star - precoce si productivEnergy Star - foarte buna valoare alimentaraComera - performanta inalta HIBRIZI PRECOCIBatz - vigurosEurostar - lider in EuropaGalaStar - porumb pe care il veti adoraInagua - bun pentru boabe si siloz
GRAcircU ndash SOIURI
Cercetătorii de la Institutul de Cercetare - Dezvoltare Agricolă Fundulea au creat soiuri de grau productive si rezistente la secetaBOEMA soi de gracircu de toamnă extrem de productiv şi cu indici de calitate ridicaţi pentru panificaţie adaptat condiţiilor climatice din zona de cacircmpie din sudul ţării şi Moldova este un soi foarte precoce mai timpuriu la icircnspicat cu 1-3 zile faţă de soiul Flamura 85 talia plantei de 77-90 cm rezistent la iernare şi cădere arşiţă şi secetă rugina galbenă rezistenţă mijlocie la rugina brună şi făinare are calitate bună de morărit şi panificaţie
GRUIA este un soi de toamnă care a dat rezultate foarte bune icircn Oltenia şi Dobrogea este mai timpuriu cu 4 zile faţă de soiul Fundulea 4 talie de 76 cm se remarcă printr-o rezistenţă bună la iernare la cădere dar şi la rasele actuale de rugina galbenă
35
superior multor soiuri ca rezistenţă la făinare rugină brună şi septorioza frunzelor calitatea de panificaţie a soiului Gruia este apropiată de cea a soiului Dropia faţă de care tinde să aibă un gluten mai tenace soiul se evidenţiază printr-o productivitate ridicată icircn medie cu 9-12 mai mare faţă de soiurile martor sporul de producţie fiind mai mare icircn condiţii de secetă in pofida taliei sale scurte soiul se comportă foarte bine icircn condiţii de deficit hidric Gracircul aparţine genului Triticum familia Gramineae (Poaceae) Genul Triticum cuprinde un număr mare de specii de gracircu forme sălbatice şi cultivate clasificate diferit de-a lungul timpului
Pentru ţara noastră prezintă importanţă 2 specii şi anume Triticum durum Desf şi Triticum aestivum L Triticum durum Desf (fig 16) are tulpina plină icircn interior pe toată lungimea sau cel puţin icircn partea superioară Spicul este aristat cu ariste lungi comparativ cu lungimea spicului şi orientate paralel Boabele au aspect sticlos la maturitate şi sunt conice la capet Triticum aestivum L (fig 17) are tulpina goală icircn interior pe toată lungimea Spicul este nearistat sau aristat cu ariste mai scurte comparativ cu lungimea spicului şi orintate divergent Boabele sunt ovoidale sau alungit-ovoidale prevăzute cu un smoc de perişori la capătul superior Endospermul este făinos semisticlos sau sticlos
Gracircul comun reprezintă specia cea mai importantă care pe plan mondial reprezintă cca 90 din suprafaţa cultivată cu gracircu şi cea mai mare partea a suprafeţei cultivată cu gracircu din ţara noastră Gracircul comun are forme de toamnă şi de primăvară aproape icircntreaga suprafaţă din ţara noastră fiind cultivată cu gracircu de toamnă (gracircul de primăvară ocupă suprafeţe foarte mici nesemnificative)
Soiurile de gracircu cultivate icircn Romacircnia sunt icircn marea lor majoritate soiuri romacircneşti create la Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Fundulea sau icircn reţeaua de Staţiuni de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Aceste soiuri se caracterizează prin potenţial de producţie ridicat (9-10 tha) o bună rezistenţă la cădere ger iernare secetă şi boli o bună calitate şi stabilitate a recoltelor
23 Intocmirea asolamentului
Specificare HaSuprafaţa totală a terenului arabil 610Suprafaţa medie a solei (3 sole) 2033
Tabelul 2Schema rotaţiei culturilor
SOLAANUL 2012 2013 2014I măr măr mărII gracircu porumb gracircuIII porumb gracircu porumb
36
37
CAPITOLUL IIICAPITOLUL IIIORGANIZAREA PROCESULUI DE PRODUCŢIE AGRICOLĂORGANIZAREA PROCESULUI DE PRODUCŢIE AGRICOLĂ
31 Proiectarea producţiilor medii prin metoda bonităriiterenurilor agricole
Tabelul 3
Date iniţiale
Cultura Tipul de solSuprafaţa - ha (Si)
Nota de bonitare pentru
condiţiile ecologice (Pi)
Corecţia pt distanţă şi
felul drumului (k)
Coeficient de
potenţare (c)
Producţia medie
realizată
MărGracircuPorumb
Cernoziom 5 75 015 11 15000Cernoziom 303 80 018 12 4000Cernoziom 302 85 019 13 8000
TOTAL 610
2) Notele totale de bonitare pentru condiţiile ecologice (Ni)
MĂR ndash 575 = 375Ni = Si x Pi GRAcircU ndash 30380 = 24240
PORUMB ndash 30285 = 25670TOTAL = 50285
3) Nota medie ponderată de bonitare
50285 610 = 8243
1) Producţia ce revine pe un punct al notei medii ponderate de bonitare
P măr = 515000 375 = 200P gracircu = 3034000 24240 = 50
P porumb = 3028000 25670 = 9411
6) Corecţia totală icircn funcţie de distanţă şi drumuri Ct = S x kMĂR ndash 5015 = 075
Suprafaţă x coeficient corecţie GRAcircU ndash 303018 = 5454PORUMB ndash 302019 = 5738
TOTAL = 11267
38
7) Nota de bonitare recalculată (Nbr)
MĂR ndash 375-075 = 37425Nbr = Nota totală de bonitare ndash Corecţia GRAcircU ndash 24240-5454 = 2418546
PORUMB ndash
25670-5738 = 2561262
8) Notele totale de bonitare potenţate (Ntp)
MĂR ndash 3742511=4117
Ntp =Nota de bonitare recalculată (Nbr)
xCoeficient
de potenţare
GRAcircU ndash241854612=290225
PORUMB ndash
256126213=332964
9) Producţia totală pe cultură pentru fiecare unitate de sol (Pt)
MĂR ndash 4117200= 82340
Pt =Nota totală de
bonitare potenţată (Ntp)
x
Producţia ce revine pe un punct de
bonitare P(kgpunct)
GRAcircU ndash
29022550= 1451125
PORUMB ndash
3329649411=31335242
TOTAL= 4666989
10) Producţia medie la hectar Pmc1
Pm măr = Producţia totală Suprafaţa totală = 823405=16468
Rezultatele pentru celelalte culturi
Pmedie gracircu = 1451125303= 4789
Pmedie porumb =31335242302= 10376
39
32 STABILIREA CANTITĂŢILOR DE IcircNGRĂŞĂMINTE PE CULTURI
Calculul dozelor de icircngrăşăminte s-a efectuat ţinacircndu-se cont atacirct de
producţiile medii cacirct şi de existentul de suprafaţă activă din sol S-au luat icircn
considerare şi pierderile rezultate prin levigare
Icircn tabelul 4 este prezentat calculul dozelor de icircngrăşăminte chimice la ha
separat pentru cele 3 culturi icircn parte
Tabelul 4
Calculul dozelor de icircngrăşăminte chimice
Nr Crt
SPECIFICARE UM
CULTURA
GRAcircU PORUMB MĂRN P K N P K N P K
1 Producţie medie Kgha 4789 10376 16468
2 Consum specific Kg sat
23 11 20 20 21 20 5 3 6
3 Sa de administrat
Kg 11014
5268 9578
20752
2179 20752 8234 494 988
4 Sa icircn sol Kg 45 31 60 40 35 30 30 20 355 Diferenţa de
admKg sa
6514 2168 3578
16752
1829 17752 5234 294 638
6 Pierderi prin levigare
13 5 7 13 5 7 13 5 7
7 Cant pierdută prin levigare
Kg sa
847 108 25 2177
914 1242 68 147 446
8 Total sa de administrat
Kg 7361 2276 3828
18929
19204 18994 5914 3087 6826
9 Tipul de icircngrăşămacircnt
NO4NO3
Super P c
Sare potasică
NO4NO3
Super P c
Sare potasică
N P2O5 K20
10 Conţinutul icircn sa a icircngr
Kgt 345 40 40 345 40 40 345 40 40
11 Doza de icircngr de administrat
Kg 213 57 96 549 480 475 171 77 171
40
33 PLANUL DE CULTURĂ
Planul de cultură cuprinde structura culturilor dimensiunile fiecăreia
producţiile medii şi totale (tabelul 5)
Tabelul 5
Icircntocmirea planului de cultură
Cultura Suprafaţa (ha)
Producţii medii (kgha)
Producţia totală (t)
Preţ livrare (leikg)
Măr 5 16468 8234 2Gracircu 303 4789 1451 08
Porumb 302 10376 313355 1
34 FUNDAMENTAREA FIŞELOR TEHNOLOGICE PE CULTURI
Icircn vederea organizării proceselor de muncă şi de producţie icircn etapa pregătitoare se
icircntocmesc fişele tehnologice pe culturi Informaţiile cuprinse icircn fişele tehnologice servesc icircn
acelaşi timp la stabilirea tehnologiilor stabilirea destinaţiei producţiei determinarea volumului
lucrărilor mecanice şi manuale necesarul de forţă de muncă cantităţile de materiale şi mijloacele
financiare necesare pentru aprovizionare
DATELE NECESARE
1 Culturile incluse icircn planul de producţie al firmei
2 Suprafaţa ocupată de fiecare cultură icircn parte
3 Culturile premergătoare
4 Producţia medie şi totală a fiecărei culturi
5 Lucrările tehnologice icircn ordinea cronologică a executărilor
6 Perioada de executare şi data lucrării
7 Mijloacele cu care se execută lucrarea
8 Tarifele de plată pentru lucrările mecanice
9 Tarifele de plată pentru lucrările manuale pe categorii
10 Cuantumul taxelor pentru CAS şomaj risc asigurare
11 Amortismentul specific
12 Materialele necesare procesului tehnologic consumul normat pe UM preţul unitar şi cota
pentru cheltuielile de aprovizionare
41
13 Cota de cheltuieli indirecte (comune şi generale)
MODUL DE LUCRU
1 Se icircnscriu icircn fişă datele privind suprafaţa şi producţia medie Producţia medie se planifică
icircn raport cu fertilitatea solului şi cantitatea de icircngrăşămacircnt aplicată
2 Se icircnscriu lucrările tehnologice icircn ordinea executării lor precizacircndu-se toată perioada
optimă de execuţie şi durata fiecărei lucrări
3 Pentru fiecare icircn parte se determină volumul lucrărilor sumele necesare şi materiale
4 La lucrările manuale icircn raport cu volumul lucrării se calculează numărul de zile om iar
fondul de salarii rezultă icircnmulţind numărul de zile om necesar pentru evaluarea lucrării cu
tariful pe ziom corespunzător
5 Taxele asupra fondului de salarii se calculează aplicacircnd cota icircn proporţie de 30 pentru
CAS 5 pentru fondul de şomaj 1 pentru risc şi asigurare impozit 15 asupra sumei
care reprezintă fondul de salarii
6 Amortismentul specific se determină icircn raport cu valoarea de inventar a mijlocului fix
folosit exclusiv la cultura respectivă şi durata de folosire
7 Cota de cheltuieli pentru aprovizionare se calculează o cotă parte din valoarea
materialului folosit
8 Din icircnsumarea pentru lucrările mecanice lucrările manuale taxe asupra valorilor
materialelor se obţin cheltuielile de producţie
9 La cheltuielile directe se aplică cota de cheltuieli comune şi prin icircnsumarea lor se
determină cheltuielile de producţie
10 După fiecare trimestru se fac totalurile
11 Se calculează indicatorii cheltuieli de producţie la hectar şi costul la tona de produs
42
44
45
46
47
35 Organizarea lucrării de semănat la cultura gracircului
Semănatul este una dintre cele mai importante lucrări agricole de care depinde icircn ultimă instanţă obţinerea de producţii ridicate Suprafeţele icircntinse ocupate de culturi precum şi termenele restracircnse icircn care trebuie executat fac ca procesul de muncă al semănatului să ocupe un loc important icircn activitatea de producţie a exploataţiilor agricole
Etapele organizării lucrărilor de semănat cereale păioase sunt următoarele1 se stabileşte componenţa agregatului de semănat potrivit condiţiilor existente
(tractor plus semănătoare SUP-29 sau SUP-21)2 Se determină necesarul de agregate pentru terminarea semănatului icircn termen
optim folosind formula
icircn care
N ndash numărul de agregate pentru terminarea lucrării icircn timpul propusS ndash suprafaţa de icircnsămacircnţatn ndash numărul de zile icircn care trebuie terminată lucrareaP ndash randamentul zilnic al maşinii
(1)N = 303(512) = 5 agregate
Aşadar icircn prealabil trebuie cunoscut randamentul zilnic al agregatului de semănat folosit Aceasta se calculează după formula
icircn
care
P ndash randamentul zilnic al agregatului (ha)B ndash lăţimea de lucru a agregatului icircn lucru (m)V ndash viteza de deplasare a agregatului
icircn lucru (moră)t ndash durata zilei de lucru (ore)H ndash coeficientul de folosire a timpului de lucru (070-080)
(2)P = 366000807 10000 = 12 ha
3 Stabilirea lungimii marcatoarelor semănătoriiLungimea marcatoarelor adică distanţa la care trebuie aşezată piesa activă a marcatorului faţă de ultimul brăzdar se stabileşte icircn funcţie de
lăţimea de lucru a semănătorii (B) distanţa icircntre două brăzdare (b) distanţa icircntre roţile din faţă sau marginile exterioare ale şenilelor
tractorului (c)
= 11
= = 26
49
49
Cacircnd tractorul poate urmări urma lăsată de marcator atacirct cu roata din dreapta cacirct şi cu roata din stacircnga lungimea celor două marcatoare este egală şi este dată de relaţia
4 Stabilirea debitului semănătorii icircn funcţie de norma de sămacircnţă la hectar La icircnceputul lucrării trebuie icircntotdeauna să se verifice corectitudinea reglării debitului la icircnsămacircnţare Această verificare se face după formula
icircn
care
G ndash cantitatea de sămacircnţă cursă din semănătoare la un număr stabilit de icircnvacircrtiri a roţii semănătoriiA ndash norma de semănat la un ha (kg)d ndash lungimea roţii semănătorii (m)B ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)O ndash nr de icircnvacircrtituri a roţii semănătorii
(6)G= 2501743620 10000 = 313
5 Stabilirea dimensiunilor postatelor la semănat Lungimea maximă a postatelor la semănat este icircn funcţie de capacitatea cutiei semănătorii Pentru a uşura organizarea transportului de seminţe este indicat ca alimentarea semănătorii cu seminţe să se execute la un singur capăt a postatei ~n acest caz lungimea maximă a postatei se calculează după formula
icircn
care
L ndash lungimea maximă a postatei (m)Q ndash capacitatea coşului de alimentare
a semănătorii (kg)Y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii coşului de alimentare a semănătorii (icircn medie 070-080)A ndash norma de semănat (kgha)B ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)
(7)L = (051000040007) (25036) = 1556m
Icircn ce priveşte lăţimea postatei aceasta se determină icircn funcţie de lăţimea totală a parcelei de icircnsămacircnţat şi de metoda de deplasare a agregatului Ea se calculează aşa icircncacirct să asigure de lucru agregatului pentru 1-2 zile de lucru
Lăţimea postatei la semănatul icircn suveică se calculează după formula
icircn care
l ndash lăţimea postatei (m)P ndash productivitatea zilnică a agregatului (hazi)Z ndash durata icircn zile a lucrului pe aceeaşi postată (1-2 zile)L ndash lungimea postatei (m)
(8)l = 10000122 1556 = 154m
6 Lăţimea zonei de icircntoarcere a agregatului Pentru icircntoarcerea agregatului la capetele parcelei se delimitează o facircşie de teren denumită bdquozonă de icircntoarcereldquo Delimitarea acestei zone se face icircn cazul deplasărilor icircn parcursul liniar cu buclă şi fără buclă Lăţimea zonei de icircntoarcere este dată de relaţia
50
50
icircn care
E ndash lăţimea zonei de icircntoarcereR ndash raza de icircntoarcere a agregatuluie ndash lungimea de ieşire a agregatului (adică distanţa de la centrul agregatului mijlocul osiei motoare a tractorului) pacircnă la organele active ale maşinii
(9)E = 34 + 15 = 135m
Aceasta reprezintă lungimea cu care trebuie să se deplaseze centrul agregatului pentru aducerea organelor active ale maşinii agricole pe linia de icircntoarcere a lucrului
7 Stabilirea distanţei dintre punctele de alimentare a semănătorii Distanţa dintre punctele de alimentare a semănătorii se determină icircn funcţie de metoda de deplasare a agregatului la semănat ~n cazul semănatului icircn suveică lungimea postatei este determinată icircn funcţie de capacitatea cutiei de seminţe icircn aşa fel ca alimentarea semănătorii să se facă numai la unul din capetele postatei distanţa dintre punctele de alimentare se află după formula
icircn care
D ndash distanţa dintre punctele de alimentare (m)B ndash lăţimea de lucru a agregatului (m)T ndash numărul turelor (adică nr curselor dus-icircntors) pe care le face agregatul pacircnă la golirea coşului semănătorii
(1)D = 2362 = 144m
Icircn cazul cacircnd lungimea postatei nu este determinată icircn funcţie de capacitatea cutiei de seminţe este necesar ca icircn prealabil să cunoaştem turele pe care le face agregatul pacircnă la golirea coşului semănătorii Aceasta se determină icircmpărţind lungimea drumului pe care icircl face semănătoarea pacircnă la golirea cutiei sale pe lungimea cursei de lucru dus şi icircntors ~n acest scop se foloseşte următoarea formulă
icircn care
T ndash numărul turelorQ ndash capacitatea cutiei semănătorii
(kg)Y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii cutiei (080)A ndash norma de semănat (kgha)B ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)L ndash lungimea postatei (m)
T= (1000040007) (2503621556) = 1Icircn cazul semănării icircn bdquolaturildquo sau bdquope două jumătăţi ale postateildquo distanţa dintre
punctele de alimentare se calculează după formula = 136 = 36
(semnificaţiile literelor sunt aceleaşi ca la formulele (10) şi (11)
51
51
8 Stabilirea cantităţilor de seminţe ce se pun la punctele de alimentare Cantităţile de seminţe care se pun la primul punct de alimentare se calculează după formula
= 4001 = 400kgiar cantitatea care se pune la punctele următoare este
icircn care
C ndash cantitatea de seminţe necesară alimentării agregatului (kg)Q capacitatea coşului semănătorii (kg)y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii cutieia ndash nr semănătorilor icircn agregat
(14)C1 = 400071 = 280kg
9 Stabilirea necesarului zilnic de muncitori pentru semănat şi transportat seminţele Necesarul zilnic de muncitori pentru deservirea semănătorilor variază icircn raport cu numărul de agregate folosite zilnic şi al maşinilor ce compun agregatul
10 Necesarul de mijloace de transport se stabileşte icircn funcţie de cantităţile de seminţe necesare semănătorilor la o icircncărcare timpul de golire a semănătorilor capacitatea mijloacelor de transport distanţa de transport şi timpul necesar pentru un ciclu de transport
~n primul racircnd se determină timpul icircn care se consumă cantitatea de seminţe existentă icircn cutia semănătorii folosind relaţia
icircn care
q ndash capacitatea cutiei semănătorii (kg)085 ndash coeficientul de folosire a cutiei semănătoriiB ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)V ndash viteza de lucru a agregatului (moră)N ndash norma de sămacircnţă la ha (kg)
Tgol = (10000400085) (366000250) = 063h = 38min
Numărul de mijloace de transport necesare zilnic se determină pe baza relaţiei
icircn care
Nt ndash numărul mijloacelor de transportn ndash numărul semănătorilor ce lucreazăt ndash durata unui ciclu de transport (min)Cm ndash capacitatea mijlocului de transport (kg)
Nt = (540008530) (38400) = 33 = 311 Se determină necesarul de saci pentru transportul seminţelor cunoscacircnd că
pentru uşurarea manipulării se recomandă ca un sac să aibă 40 kg
Nr saci = (512250) 40 = 375 sacizi
52
52
Centralizarea datelor
Nr crt
Specificare UMAgregatul folosit
Tractor + (SUP-29)
Tractor + SUP-21
1 Productivitatea zilnică a agregatului haschimb 12
2 Necesarul zilnic de-tractoare nr 5-semănători nr 5
3Productivitatea zilnică a tuturor agregatelor
hazi 60
4Dimensiunile solei de semănat
-lungime m 1556-lăţime m 1947-suprafaţă ha 303
5Dimensiunea parcelelor de semănat
-lungime m 1556-lăţime m 154-suprafaţă 24
6Lungimea marcatorului
-dreapta m 11-stacircnga m 26
7Norma de icircnsămacircnţare
-la 20 icircnvacircrtituri kg 3-la hectar kg 250
8Distanţa dintre punctele de alimentare cu seminţe
m 144
9Cantitatea de seminţe ce se pune la punct de alimentare
-la primul punct
kg 400
-la punctele următoare
kg 280
10 Necesarul zilnic de muncitori
-pt servirea semănătorii
nr 5
-pt transportul seminţelor
nr 3
-total nr 8
11Lăţimea facircşiei de icircntoarcere a agregatului
m 135
12Necesarul zilnic de mijl de transport
-atelaje nr-tractor+remorcă nr 3-auto-camion nr
13Necesar saci pt transportul seminţelor
nr 375
53
53
36 Evaluarea producţiei
Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţieiacestora
Evaluarea se face icircn două etape1) icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele
caracteristice de dezvoltare a plantelor2) icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite
norme standardizate~n funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfel
1) Gracircu orz (orz - 1 iunie gracircu - 15 iunie) Gracircu Boemandash se stabileşte numărul punctelor de control icircn funcţie de mărimea şi
uniformitatea parcelelor(icircn cazul parcele de pacircnă la 100 ha - 5 puncte pe suprafeţe mai mari de 100 ha - 10 puncte)
Determinările se fac cu ajutorul ramei metrice (un cadru de 1 metru patrat)Metodologie de lucrundash se numără spicele din interiorul ramei metricendash se stabileşte numărul mediu de boabe icircn spicndash se calculează producţia medie la hectar astfel
Q kgha = (360353610000) (10001000) = 4536kgha
Q kgha - producţia medie kgha Nsp - număr mediu de spice la mp (medie pe toate punctele de control) 360Nb - număr mediu de boabe icircn spice 35MMB - greutatea a 1000 boabe (grame)3610000 mp = 1 ha1000 x 1000 = 1000 grame x 1000 boabe
Exemplu
2) Porumb (1 septembrie) DKC 3511ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 28 mp (4 racircnduri x 070 x 10 m
lungime 070 (m) - distanţa dintre racircnduri)ndash se numără ştiuleţii la fiecare punct de controlndash se calculează numărul de ştiuleţi la hectar
54
54
Nstha = (30010000)(510) = 60000
Nstha - număr de ştiuleţi la hanst - numărul de ştiuleţi număraţi la toate punctele de controld - suprafaţa unui punct de control (mp)i - numărul punctelor de control
ndash se determină apoi numărul de boabe pe ştiuletendash se calculează apoi producţia medie la hectar
Q kgha = (60000588337) (10001000) = 11889 kgha
Q kgha - producţia medieNst - număr ştiuleţi la hectar 60000Nb - număr mediu de boabe pe ştiulete 588MMB - greutatea a 1000 boabe (grame) 337
Exemplu
3) Floarea soarelui (15 august)ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 28 mp (4 racircnduri x 070 x 10)ndash se numără capitulele la fiecare punct de control şi se stabileşte numărul mediu
de capitule la ha după formula
Ncpha - număr total de capitule la hancp - număr de capitule numărate la toate punctele de controld - suprafaţa unui punct de controli - numărul punctelor de control
ndash se determină numărul mediu de seminţe pe capitul(Ns)ndash se calculează producţia medie la hectar astfel
55
55
Q kgha - producţia medieNcp - număr mediu de capitule la hectarNs - număr seminţe pe capitulMMB - greutatea a 1000 seminţe icircn grame
Exemplu
4) Sfecla de zahăr (1 septembrie)ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 10 mp (3 racircnduri x 045 m x 74 m
lungime)ndash la fiecare punct de control plantele se recoltează se decoletează (tăierea
frunzelor) se curăţă de pămacircnt şi se cacircntărescndash se determină producţia medie astfel
q - cantitatea de rădăcini recoltate din punctele de control (kg)d - suprafaţa unui punct de control (mp)i - numărul punctelor de control
ndash la producţia stabilită se adaugă sporul de producţie ce se va realiza de la data evaluării la data prevăzută a se recolta (18 grziplantă)
Exemplu
5) Fructe (1 septembrie) MĂRMetoda de evaluare diferă icircn funcţie de tipul de livadă clasică sau intensivă dar
icircn mare constă icircn următoarele etapendash se stabileşte numărul de pomi pentru examinare (2 - 5 ) 480ndash se determină numărul mediu de fructe pe pom şi greutatea acestora icircn kg 30kg
167 de fructe
56
56
ndash se icircnmulţeşte numărul mediu de fructe pe pom cu numărul de pomi existenţi la ha şi se obţine astfel producţia medie la ha 16032 kgha
6) Struguri (de masă - 15 iulie de vin - 1 septembrie)ndash evaluarea se face separat la viile nobile şi la viile de hibrizindash se stabileşte numărul de butuci pe rod la ha cu relaţia
Nbha - numărul de butuci pe rod la hadr - distanţa dintre racircnduri (m)db - distanţa icircntre butuci pe racircnd (m)Ng - număr mediu de goluri (butuci neproductiviinexistenţi) la ha icircn procente
ndash se evaluează producţia de struguri pe butuc număracircndu-se toţi strugurii de pe un număr de 1 - 2 din butucii existenţi pe lot (se recomandă să se efectueze numărătoarea strugurilor pe fiecare al 10-lea butuc din 15 icircn 15 racircnduri)
Producţia de struguri pe butuc se calculează astfel
Pmb - producţia medie pe butuc (grame)Gms - greutatea medie a strugurilor (grame)Ns - numărul de struguri total găsiţi la numărătoareNba - numărul butucilor analizaţi
ndash se calculează producţia medie de struguri la ha cu formula
Pmha - producţia medie de struguri la ha (kg)Nbha - numărul de butuci pe rod la haPmb - producţia medie pe butuc (grame)
Exemplu
57
57
CAPITOLUL IV DETERMINAREA PRAGULUI DE RENTABILITATE (A PUNCTULUI CRITIC) PE CULTURI
Punctul critic marchează acea dimensiune a producţiei medii la care icircncasările din
valorificarea producţiei sunt egale cu cheltuielile totale de producţie deci acel punct al
producţiei medii la care nu se obţine profit dar nu se icircnregistrează nici pierderi
Mărimea costului de producţie şi a ratei profitului se găsesc icircntr-o stracircnsă legătură
cu raportul dintre cheltuielile de exploatare şi cantitatea de produse realizate Prin analiza
costurilor şi cheltuielilor de exploatare icircntreprinzătorul poate calcula nivelul minim de
activitate cerut de menţinerea icircn stare de funcţionare a firmei Cunoscacircnd pragul de
rentabilitate se poate proiecta volumul de vacircnzări icircn vederea obţinerii profitului scontat
De asemenea creditorii şi investitorii solicită adesea efectuarea analizei punctului
critic pentru a ajuta icircn evaluarea cacircştigurilor potenţiale ale unei afaceri şi icircn consecinţă
aceasta trebuie introdusă icircn planul de afaceri
Punctul critic se poate determina icircn două moduri şi anume fără profit programat
sau cu profit programat
Calculul punctului critic fără profit programat este exprimat printr-o relaţie
simplă
y = yי
y = Pvx
yי = Cvx + CF
Pvx = Cvx + CF
x(Pv ndash Cv) = CF
icircn care
y ndash veniturile din valorificarea producţiei (mii lei)
yי - cheltuielile totale icircnregistrate (mii lei)
Pv ndash preţul de vacircnzare unitar
x ndash producţia medie sau volumul vacircnzărilor (unităţi fizice)
Cv ndash cheltuieli variabile unitare
58
58
CF ndash costuri fixe totale
De unde x marchează acea dimensiune a producţiei la care nu se icircnregistrează nici
profit nici pierderi
Determinarea cantitativă şi reprezentarea grafică a PC la cultura Porumb
Cheltuielile variabile
NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrarii
CheltuieliCheltuieli variabilevariabile
(lei) (lei)
CheltuieliCheltuieli variabile variabile
(lei t (lei t ))
(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)
11 Incărcat transportat IC (PK) t 2881 180225 575
22 Descărcat IC (PK) t 2881 2444609 78
33 Incărcat transportat IC (N) t 10 2484545 793
44 Descărcat IC (N) t 1655 6371 02
55 Transportat apa prep sol mii l 30 599 019
66 Incărcat transportat săm t 66 599359 191
77 Recoltat porumb boabe t 530 2606662 832
88 Transportat porumb boabe t 225 1245 04
99
1010
TOTALTOTAL 9962236 31792
a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch Variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologicacopy= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)
59
59
Cheltuielile fixe
NrNr CrtCrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe
(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe
(lei ha)(lei ha)
(a)(a) (b)(b) copycopy (d)(d) (e)(e)
11 Adm Şi deservit IC (PK) ha 302 617645 2045
22 Arat 25 cm +grăpat ha 302 1140192 3775
33 Adm Şi deservit IC (N) ha 302 630389 2087
44 Erbicidat şi deservit ha 302 61155 2025
55 Discuit si preg Pat germ Ha 302 586536 1942
66 Semănat +deservit ha 302 472517 1565
77 Prăşit mecanic I ha 302 819024 2712
88 Prăit mecanic II ha 302 654182 2166
99
1010
TOTALTOTAL 5532035 18318
(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)
60
60
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura porumb - fără profit programat
Ch variabile Cv = 9962236 lei
Ch fixe totale CF = 5532035 lei
Ch fixeha CFha = 18318 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 11 leikg = 1100 leit
Producţia totală de PT= 313355 t
Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 302 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 33961599 lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 9962236 + 33961599 = 133583959 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 133583959 313355=
4263leit
Productia medie de porumb la punctul critic (X)
X= (CFha)(Pv-CVt) = 18318 ( 1100 ndash 4263 ) = 272 tha = 2720 kgha
Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 272 tha 4263 leit = 115953 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx =18318 leiha+ 115953 leiha =299133 leiha
Nivelul producţiei de 2720 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la
cultura porumb icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de
2720 la preţul de 11 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie
Depăşirea acestui nivel al producţiei (2720 ha) duce la obţinerea unui profit iar
scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi
61
61
62
PROFI
T
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
2720 kg2720 kghaha
4000
3000
1000
2000
5000
7000
6000
18318
leiha
299133
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura porumb ndash fără profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
62
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura porumb - cu profit programat
Ch variabile Cv = 9962236 lei
Ch fixe totale CF = 5532035 lei
Ch fixeha CFha = 18318 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 11 leikg = 1100 leit
Producţia totală de PT= 313355 t
Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 302 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 33961599 lei
Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)
Pr = 500000lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 9962236 + 33961599 = 133583959 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 133583959 313355=
4263leit
Profitul programat pe ha (Prha) Prha=PrS =500000302= 165562 leiha
Producţia medie de porumb la punctul critic (X)
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 18318+165562) ( 1100 - 4263 )= 517 tha
= 5170 kgha
Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 517 tha 4263 leit = 220397 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx = 18318 leiha+ 220397leiha = 403577 leiha
63
63
64
profit
suplimen
tar
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
5170 kg5170 kghaha
4000
3000
1000
2000
5000
7000
6000
18318
leiha
403577
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura porumb ndash cu profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
Profit programatProfit programat
PROFI
T
5000
64
Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura porumb
Specificare UMFara profit programat
Cu profit programat
Ch variabile Cv lei 9962236 9962236
Cheltuielile indirecte Ch ind lei 33961599 33961599
Ch variabile totale CVT lei 133583959 133583959
Ch variabile t CVt leit 4263 4263
Ch fixe totale CF lei 5532035 5532035
Ch fixe ha CFha leiha 18318 18318
Profit programat total Pr lei 500000
Profit programat ha Prha leiha 165562
X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 2720
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 5170
Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 115953 220397
Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 299133 403577
Preţ de vacircnzare t Pv leit 1100 1100
Suprafaţa cultivată S ha 302 302
65
65
DETERMINAREA CANTITATIVĂ ȘI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA gracircu
Cheltuielile variabile
NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrarii
CheltuieliCheltuieli variabilevariabile
(lei) (lei)
CheltuieliCheltuieli variabile variabile
(lei t (lei t ))
(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)
11 Incărcat transportat IC (PK) t 4605 260015 179
22 Descărcat IC (PK) t 4605 495645 341
33 Incărcat transportat săm t 666 601343 414
44 Incărcat transportat IC (N) t 10 97019 669
55 Descărcat IC (N) t 6454 24848 017
66 Transportat apa prep sol mii l 30 599 04
77 Recoltat grau t 530 2614762 1802
88 Transportat gracircu t 225 1245 09
99
1010
TOTALTOTAL 49504298 34115
a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)
66
66
Cheltuielile fixe
NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe
(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe
(lei ha)(lei ha)
(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)
11 Adm şi deservit IC (PK) ha 303 619685 2045
22 Arat 18 - 20 cm +grăpat ha 303 1025772 3385
33 Discuit si preg pat germ ha 303 588479 1942
44 Semănat +deservit ha 303 474081 1565
55 Adm şi deservit IC (N) ha 303 632476 2087
66 Adm şi deservit ha 303 613575 2025
77
88
99
1010
TOTALTOTAL 3954068 130497
(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)
67
67
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura gracircu - fără profit programat
Ch variabile Cv = 49504298 lei
Ch fixe totale CF = 3954068 lei
Ch fixeha CFha = 130497 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 09 leikg = 900 leit
Producţia totală de gracircu PT= 145107 t
Suprafata cultivată cu gracircu S = 303 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 14849866 lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 49504298 + 14849866 = 64354164 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 64354164 145107 =
4435leit
Productia medie de gracircu la punctul critic (X)
X= (CFha)(Pv-CVt) = 130497 ( 900 - 4435 ) = 286 tha
= 2860 kgha
Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 286 tha 4435 leit = 12684 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx = 130497 leiha+ 126841 leiha = 257338 leiha
Nivelul producţiei de 2860 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la
cultura de gracircu icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de
2860 la preţul de 09 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie
Depăşirea acestui nivel al producţiei (2860 ha) duce la obţinerea unui profit iar
scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi
68
68
69
PROFI
T
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
2860 kg2860 kghaha
4000
3000
1000
2000
5000
7000
6000
130497
leiha
257338
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura gracircu ndash fără profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
69
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura gracircu - cu profit programat
Ch variabile Cv = 49504298 lei
Ch fixe totale CF = 3954068 lei
Ch fixeha CFha = 130497 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 09 leikg = 900 leit
Producţia totală de gracircu PT= 145107 t
Suprafata cultivată cu gracircu S = 303 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 14849866 lei
Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)
Pr = 400000 lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 49504298 + 14849866 = 64354164 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 64354164 145107 =
4435leit
Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 400000 303 =
132013 leiha
Producţia medie de gracircu la punctul critic (X)
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 130497 + 132013 ) ( 900 - 4435 )
= 575 tha = 5750 kgha
Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 575tha 4435 leit = 255012 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx =130497 leiha+ 255012leiha = 385509 leiha
70
70
71
profit
suplimen
tar
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
5750 kg5750 kghaha
4000
3000
1000
2000
5000
7000
6000
130497
leiha
3855
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura gracircu ndash cu profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
Profit programatProfit programat
PROFI
T
5000
71
Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura gracircu
Specificare UMFara profit programat
Cu profit programat
Ch variabile Cv lei 49504298 49504298
Cheltuielile indirecte Ch ind lei 14849866 14849866
Ch variabile totale CVT lei 64354164 64354164
Ch variabile t CVt leit 4435 4435
Ch fixe totale CF lei 3954068 3954068
Ch fixe ha CFha leiha 130497 130497
Profit programat total Pr lei 400000
Profit programat ha Prha leiha 132013
X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 2860
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 5750
Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 12684 255012
Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 257338 385509
Preţ de vacircnzare t Pv leit 900 900
Suprafaţa cultivată S ha 303 303
72
72
DETERMINAREA CANTITATIVĂ ȘI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA măr
Cheltuielile variabile
NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrarii
CheltuieliCheltuieli variabilevariabile
(lei) (lei)
CheltuieliCheltuieli variabile variabile
(lei t (lei t ))
(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)
11 Incărcat transportat IC (PK) T 124 694 84
22 Descărcat IC (PK) T 124 145896 177
33 Adm şi deservit IC (PK) T 50 691 839
44 Administrat gunoi de grajd T 50 288 35
55 Săpat gropi pt plantat pomi Buc 048 281 34
66 Plantat + udat Buc 048 7488 909
77 Tăieri de forma coroanei Buc 25 25 03
88 Incărcat transportat IC (N) T 0855 1107 134
99 Adm şi deservit IC T 5 896 109
1010 Transportat apa prep sol T 3 4592 558
1111 Recoltat prune T 5 187 23
1212 Transportat prune T 8234 14327 174
TOTALTOTAL 1914066 2325
a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)
Cheltuielile fixe
73
73
NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe
(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe
(lei ha)(lei ha)
(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)
11 Arătură in livadă Ha 5 2057 4114
22 Discuit arătura Ha 5 913 1826
33 Prăşit printre racircnduri Ha 5 804 1608
44 Stropit cu insecto-fungicide Ha 5 1802 3604
55 Erbicidat şi deservit Ha 5 690 138
66
77
88
99
1010
TOTALTOTAL 6266 12532
(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)
74
74
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura măr - fără profit programat
Ch variabile Cv = 1914066 lei
Ch fixe totale CF = 6266 lei
Ch fixeha CFha = 12532 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 1 leikg =1000 leit
Producţia totală de mere PT= 8234 t
Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 5 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 673021 lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 1914066 + 673021 = 2587087 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 2587087 8234 = 3142 leit
Productia medie de mere la punctul critic (X)
X= (CFha)(Pv-CVt) = 12532 ( 1000 - 3142 ) = 19 tha
= 1900 kgha
Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 19 tha 3142 leit = 59698 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx =12532 leiha+ 59698 leiha =185018 leiha
Nivelul producţiei de 1900 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la
cultura de măr icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de
1900 la preţul de 1 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie Depăşirea
acestui nivel al producţiei (1900 ha) duce la obţinerea unui profit iar scăderea
producţiei sub acest nivel determină pierderi
75
75
76
PROFI
T
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
1900 kg1900 kghaha
4000
3000
1000
2000
5000
7000
6000
12532
leiha
185018
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura măr ndash fără profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
76
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura măr - cu profit programat
Ch variabile Cv = 1914066 lei
Ch fixe totale CF = 6266 lei
Ch fixeha CFha = 12532 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 1 leikg =1000 leit
Producţia totală de mere PT= 8234 t
Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 5 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 673021 lei
Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)
Pr = 100000 lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 1914066 + 673021 = 2587087 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 2587087 8234 = 3142 leit
Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 100000 5
= 20000 leiha
Producţia medie de mere la punctul critic (X)
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 12532 + 20000 ) (1000 - 3142 )
= 31 tha = 31000 kgha
Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 31 tha 3142 leit = 97402 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx =12532 leiha+97402 leiha = 109934 leiha
77
77
78
profit
suplimen
tar
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
31000 kg31000 kghaha
7500
5000
1000
2500
10000
15000
12500
12532
leiha
109934
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura măr ndash cu profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
Profit programatProfit programat
PROFI
T
5000
78
Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura măr
Specificare UMFara profit programat
Cu profit programat
Ch variabile Cv lei 1914066 1914066
Cheltuielile indirecte Ch ind lei 673021 673021
Ch variabile totale CVT lei 2587087 2587087
Ch variabile t CVt leit 3142 3142
Ch fixe totale CF lei 6266 6266
Ch fixe ha CFha leiha 12532 12532
Profit programat total Pr lei 100000
Profit programat ha Prha leiha 20000
X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 1900
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 31000
Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 59698 97402
Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 185018 109934
Preţ de vacircnzare t Pv leit 1000 1000
Suprafaţa cultivată S ha 5 5
79
79
CAPITOLUL VCAPITOLUL VCONCLUZII ŞI RECOMANDĂRICONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI
Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţiei acestora
Evaluarea se face icircn două etape- icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele caracteristice de dezvoltare a plantelor- icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite norme standardizate
Icircn funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfelPorumb 3133 toneGrau 1451 toneMăr 82 toneEfectuacircnd eficiența celor trei culturi icircn urma rezultatelor acestora am
observat că cultura cea mai favorabilă este porumbul urmată de cultura grăacircluiPe viitor cea mai bună cultură atat cantitativă cacirct și calitativă este cultura porumbului
80
80
Euro
19 Rezultatul brut al exercitiului Mii Lei
Euro
20 Impozit pe profit Mii Lei
Euro
21 Profit net Mii Lei
Euro
D3 Fluxul de numerar previzionat ( pe o perioada de 3 ani )
Flux de numerar - previziuni Anul 1 Anul 2 Anul 3OPERATIUNEAPERIOADA
MII LEI I ACTIVITATEA DE INVESTITII SI FINANTARE 0 0 0A Total intrari de lichiditati din (A1+A2+A3)
A1 Aport la capitalul social si contul intreprinzatoruluiA2 Vanzari de active inclusiv TVA 0 0 0A3 Credite pe termen lung din care (A31 + A32) A31 Imprumut BancaA 32 Grant SAPARD 0 0 0
B Total iesiri de lichiditati prin (B1+B2+B3)B1 Achizitii de active fixe corporale inclusiv TVAB2 Achizitii de active fixe necorporale inclusiv TVAB3 Cresterea investitiilor in curs 0 0 0
C ExcedentDeficit de lichiditati (A-B) 0 0 0D1 Rambursari de Credite pe termen mediu si lung din care (D11+ D12) D11 Rate la imprumutul Banca D12 Rate la alte Credite pe termen mediu si lung 0 0 0D2 Plati de dobanzi la Credite pe termen mediu si lung din care (D21+D22) D21 La imprumutul Banca D22 La alte Credite pe termen mediu si lung 0 0 0
E Flux de lichiditati din activitatea de investitii si finantare (C-D1-D2)II ACTIVITATEA DE EXPLOATARE SI ALTE ACTIVITATI 130727
51472387 1624350
F Incasari din activitatea de exploatare inclusiv TVA ( F1)130727
51472387 1624350
F1 Vanzari varianta cu proiectG Incasari din activitatea financiaraH Credite pe termen scurt 130727
51472387 1624350
K Plati pentru activitatea de exploatare inclusiv TVA (dupa caz) din care 0 0 0
1 Cheltuieli privind marfurile
2 Cheltuieli cu materiileprime 679603 747737 807415
26
3 Cheltuieli cu materialele consumabile 43637 48000 51842
4 Cheltuieli cu energia si apa 12988 14512 15672
5 Altecheltuieli materiale 10204 10323 11144
6 Cheltuieli cu serviciile executate de terti 55609 61160 66051
7 Cheltuieli cu impozite taxe si varsaminte asimilate 12500 13740 148408 Cheltuieli cu personalul angajat 0 0 09 Cheltuieli cu asigurarile si protectia sociala 0 0 0
10 Alte cheltuieli exploatare 0 0 011 Cheltuieli cu amortizarea si provizioanele
26064 26064 260642222222111111
L Flux brut exclusiv plati pentru impozit pe profit si TVA468670 550851 631321
M Plati pentru impozite si taxe (M1 + M2)186568 219297 251573
M1 TVA de platit 68667 104661 119950
M2 Impozit pe profit 97901 114636 131623N1 Rambursari de credite pe termen scurtN2 Plati de dobanzi la credite pe termen scurtO1 DividendeP
Total plati exclusiv cele aferente exploatarii (M+N1+N2+O1)P Total plati exclusiv cele aferente exploatarii (M + N1 + N2 + O1) 186568 219297 251573Q Flux de numerar din activitatea curenta (L-P) 280102 331554 379748II FLUX DE LICHIDITATI (CASH FLOW)R Flux de lichiditati net al perioadei (Q+E) 280102 331554 379748
S Disponibil de numerar al lunii precedenteDisponibil de numerar curent (S+R) 130597 410609 742253
T 410609 742253 1122001
D4 Indicatorii financiari
Valoarea investitiei (Vi) = valoarea totala a proiectului (exprimata in lei) ndash 12900000000 lei
LEI___________________________________________________________________________Specificare AN 1 AN 2 AN 3______________________________________________________________________Veniturile din exploatare (Ve)
27
470000000 485000000 500000000
___________________________________________________________________________Cheltuieli de exploatare (Ce)
97544660 100860100 104220600
___________________________________________________________________________
Rezultatul din exploatare (Re) = Se calculeaza Re = Ve ndash Ce - minim 10 din Ve
372455340 384139900 395779400
Profitul net (Pn) = rezultatul final al exercitiului financiar (anual) din care s-a scazut impozitul pe profit
312862486 322677516 332454696
Durata de recuperare a investitiei (Dr) = indicator ce exprima durata de recuperare a investitiei (exprimat in ani)
Se calculeaza Dr= ViPn mediu sau Dr=(Vi - 5 x Pn)Pn
unde Pn mediu = profit net mediu pe orizontul de prognoza Dr ndash ESTE 145 ANI
Rentabilitatea capitalului investit (Rc) = PnVi x 100 () Pn-profit net pentru fiecare an al perioadei previzionate
145 150 154___________________________________________________________________________
Cheltuieli financiare (Cf) = NU ESTE CAZUL___________________________________________________________________________
28
Gradul de acoperire a cheltuielilor financiare (Ga) = NU ESTE CAZUL
___________________________________________________________________________Flux de numerar net la sfarsitul perioadei (FNN) = Total intrari-Total iesiri FNNgt=0 (pentru fiecare an de prognoza)
280102 331554 379748 425733466695
Valoare actualizata neta (VAN) =aringFNi(1+r)I +FN5r VANgt0 r=rata de actualizare=8
CAPITOLUL IICAPITOLUL IISTRUCTURA FONDULUI FUNCIAR ŞI IcircNTOCMIREASTRUCTURA FONDULUI FUNCIAR ŞI IcircNTOCMIREA
ASOLAMENTULUIASOLAMENTULUI
21 Mărimea şi structura categoriilor de folosinţă a terenului
Tabelul 1Mărimea şi structura categoriilor de folosinţă a terenului
Specificare Ha din total din agricol
Suprafaţa totală 620 1000 -
Teren agricol 618 9968 1000
Teren arabil
- din care irigat
610 9839 987
300 4839 4854
Păşuni naturale 2 032 032
29
Facircneţe naturale 1 016 016
Livezi 5 08 08
Vii
Teren neproductiv 2 032 X
Condiţii naturaleDescrierea zonei icircn care este amplasată exploataţia cu cel puţin următoarele elemente
a) Temperatura medie anuală 940Cb) Precipitaţii medii anuale 534 mmmpc) Tipul de sol predominant textura panta
- tipul de sol cernoziom cambic- textura grosieră- panta 7 - 150C
Favorabilitatea terenului pentru diferitele culturi
Se va face o scurtă prezentare a caracteristicilor principalelor tipuri de sol cu favorabilitatea culturilor
CernoziomurileAu proprietăti fizice hidrofizice chimice termice şi de aeraţie foarte bune Cu toate că
sunt foarte bine aprovizionate cu azot fosfor şi potasiu pe aceste soluri pentru menţinerea fertilităţii şi obţinerea de producţii mari şi constant se recomandă aplicarea de icircngrăşăminte chimice şi organice Cernoziomurile sunt indicate pentru toate folosinţele şi culturile agricole
AluvisolurilePrezinta o fertilitate relativ bună fertilitatea depinzacircnd de gradul de solificare Pe
aluvisoluri pot fi cultivate o serie largă de plante specifice condiţiilor din ţara noastră porumb floarea soarelui cartof gracircu legume viţă de vie pomi
Soluri bruneDatorită proprietăţilor fizice (textură mijlocie structură granular medie permeabilitate
pentru apă şi aer rezistenţă scăzută la lucrările mecanice) sunt favorabile creşterii şi dezvoltării plantelor Pentru producţii mari se recomandă administrarea de icircngrăşăminte chimice organice şi verzi Sunt folosite pentru culturile gracircu porumb legume pomi migdal
22 Alegerea culturilor (criteriile avute icircn vedere culturile alese)
30
Criteriile avute icircn vedere (economice tradiţie asigurarea materiilor prime pentru investiţia de la planul de afaceri etc)
Cultura m ărului Importanta culturii marului se datoreaza valorii alimentare si gustative terapeutice si
profilactice a fructelor insusirilor lor tehnologice specifice particularitatilor agrobiologice ale pomilor si valorilor economice mari
Merele constituie unul dintre componentele de baza in alimentatia moderna a omuluiMărul creşte şi se dezvoltă bine icircn toate zonele Moldovei deoarece sunt condiţii
pedoclimaterice favorabile pentru cultivarea acestei specii pomicole Importanţa acestei specii pomicole ca cultură este determinată de valoarea alimentară calităţi gustative icircnalte icircnsuşirile terapeutice şi profilactice pentru sănătatea omului particularităţilor tehnologice specifice particularităţilor agrobiologice ale pomilor şi de valoarea economică mare de producţie Cultivarea merelor este o afacere profitabilă care are următoarele avantaje
- Plantaţia de măr poate fi exploatată 20-30 de ani iar investiţia se recuperează icircn 2-3 ani- Cererea crescacircndă pe piaţa locală şi externă la produsele agricole de valoare icircnaltă- Preţ avantajos la comercializarea merelor icircn stare proaspătă- Creşterea pe piaţa internaţională a cererii pentru producţia conservată (sucul concentrat)
Ele reprezinta aproape singurul aliment gata pregatit in natura care poate fi consumat fara alte adaosuri fie in stare proaspata fie consumate ca sucuri compot dulceata cidru marmelada etc Datorita insusirilor tehnologice merele constituie o materie prima cu pondere mare in industria alimentara
Astfel din punct de vedere chimic merele contin in medie 845 apa 141 zaharuri 02 substante pectice 06 substante grase 90 UI vitamina A 002 mg vitamina B2 01mg vitamina B1 7mg vitamina C 7 mg calciu 10 mg potasiu cat si cantitati reduse de aluminiu mangan sulf cobalt si altele
Principalii consumatori de mere sunt pieţele agricole locale antreprenori care exportă fructele fabricile de conserve depozite angro şi magazine procesatorii de fructe uscate Cele mai bune preţuri pot fi obţinute icircn cazul comercializării merelor icircn stare proaspătă pentru consum curent iar cele mai mici preţuri sunt icircnregistrate la mere comercializate icircntreprinderilor de procesare
Importanta marului rezida in particularitatile lui biologice Existenta unui numar mare de soiuri cu coacere esalonata in diverse epoci si capacitatea de pastrare in stare proaspata timp indelungat a soiurilor de iarna asigura consumul de fructe proaspete aproape in tot cursul anului circa 10 luni din 12 ale unui an Avand o mare capacitate de pastrare si o buna rezistenta la manipulare fructele pot fi transportate cu usurinta la distante mari
Cultura porumbului
Porumbul ocupa locul 3 ca importanta in lume Aceasta pozitie se justifica printro serie de particularitati
-prezinta o mare capacitate de productie cu cca 50 decat celelalte cereale-are o mare plasticitate ecologica-este o planta prasitoare fiind o foarte buna premergatoare pentru majoritatea plantelor de
cultura-suporta bine monocultura-are un coeficient multiplicat de 150-400ori-semanande-se primavara mai tarziu permite esalonarea mai buna lucrarilor agricole-cultura este mecanizata
31
-recoltarea se face fara pericol de scuturare
Porumbul este utilizat icircn alimentaţia omului icircn furajarea animalelor şi ca materie primă pentru diferite industrii
Icircn alimentaţia omului porumbul se utilizează sub formă de mălai (făină) din care se prepară mămăliga sau diferite peparate de patiserie fulgi de porumb porumb zaharat conservat sub formă de boabe sau ştiuleţi pentru salate şi garnituri porumb fiert sau copt popcorn (porumb pentru floricele) Din germenii de porumb rezultaţi icircn urma măcinării boabelor prin presare se obţine un ulei alimentar de foarte bună calitate apreciat icircn alimentaţia dietetică
Icircn furajarea animalelor boabele de porumb constituie furajul concentrat de bază pentru toate speciile de animale Valoarea nutritivă a porumbului este de 117 - 130 unităţi nutritive la 1 kg boabe
Planta icircntreagă recoltată şi tocată icircn faza de maturitate icircn lapte-ceară se utilizează pentru obţinerea de siloz care este utilizat pe scară largă icircn hrana vacilor de lapte De asemenea planta icircntreagă se poate utiliza ca masă verde
Tulpinile de porumb (cocenii) rezultate după recoltarea boabelor se pot utiliza ca furaj Ciocălăii măcinaţi pot fi utilizaţi icircn hrana rumegătoarelor Boabele de porumb se utilizează ca materie primă pentru obţinerea de amidon glucoză
dextrină izoglucoză (icircndulcitor lichid) whisky etc Boabele de porumb se utilizează pe scară largă pentru obţinerea de biocombustibil (etanol) după cum planta icircntreagă verde se poate utiliza pentru obţinerea de biocombustibil (metanol etanol)
Tulpinile de porumb se pot utiliza icircn industria celulozei şi la fabricarea panourilor aglomerate
Din ciocălăi se poate obţine furfurol sau pot fi folosiţi drept combustibil De asemenea icircn gospodăriile tradiţionale tulpinile de porumb se utilizează drept combustibil
Pănuşile se utilizează pentru diferite icircmpletituri tradiţionale Mătasea porumbului (stigmatele florilor femele) poate fi utilizată icircn scop medicinal iar
polenul de porumb este colectat cu uşurinţă de către albinele melifere (plantă poleniferă)
Cultura gracircului
Gracircul este una dintre cele mai importante cereale si planta care ocupa pe glob cele mai mari suprafete Boabele de grau au continut ridicat in hidrati de carbon si substante proteice Miere de grau este materie prima pentru paine si produse de panificatie aliment de baza pentru 35-40 din populatia globuluiGraul se mai utilizeaza si in prelucrari industriale (alcool amidon dextrina glucoza) si furaj in hrana animalelorTaratele sunt un nutret concentrat bogat in proteine hidrati de carbon si substante minerale Paiele se utilizeaza in industria celulozei si in hrana animale
Gracircul este cea mai importantă plantă cultivată din care se obţine icircn principal pacircine aliment de bază pentru cca 40 din populaţia globului Prin măcinare din boabele de gracircu se obţine făina care este utilizată pentru prepararea de diferite produse de panificaţie şi patiserie
32
fabricarea de paste făinoase etc Boabele de gracircu intră icircn alcătuirea amestecurilor de cereale prentru micul dejun
Boabele de gracircu se utilizează icircn hrana animalelor ca atare sau măcinate De asemenea icircn furajarea animalelor se utilizează şi tăracircţa rezultată ca subprodus icircn urma procesului de măcinare aceasta fiind bogată icircn proteine lipide şi săruri minerale
Boabele de gracircu servesc ca materie primă icircn diferite industrii pentru obţinerea de amidon gluten spirt băuturi spirtoase (vodcă wisky) bere biocarburburant (bioethanol)
Paiele au utilizări multiple precum materie primă icircn industria celulozei şi hacircrtiei aşternut pentru animale furaj grosier icircngrăşămacircnt organic prin icircncorporare icircn sol după recoltare sau prin compostare producerea de energie termină prin arderea icircn arzătoare cu recuperare de căldură
Germenii de gracircu rezultaţi icircn urma procesului de măcinare sunt utilizaţi icircn hrana omului ca produse energizante (germeni consumaţi cu lapte sau miere de albine) ca adaus icircn diferite produse de panificaţie sau pentru obţinerea de ulei foarte apreciat icircn industria cosmetică
Aluatul conservat prin refrigerare şi aluatul modelat (de exemplu blaturi pentru pizza) icircncepe să fie din ce icircn ce mai apreciat pe piaţă
Gracircul romacircnesc este un gracircu de foarte bună calitate pentru panificaţie care poate fi valorificat atacirct pentru consumul intern cacirct şi la export pentru consum european şi icircn afara Europei
Gracircul ecologic este unul dintre produsele ecologice cele mai bine cotate şi cerute pe piaţa mondială
Cultura gracircului oferă următoarele avantaje - boabele au un conţinut ridicat icircn glucide şi proteine corespunzător cerinţelor organismului uman - boabele au o bună conservabilitate pe perioade mari de timp - boabele se transportă cu uşurinţă pe distanţe mari - boabele de gracircu au diferite alternative de valorificare - boabele de gracircu reprezintă o importantă sursă de schimburi comerciale pe piaţa mondială - gracircul se poate cultiva icircn diferite condiţii pedoclimatice asiguracircnd producţii satisfăcătoare peste tot unde se cultivă - tehnologia de cultivare este complet mecanizată şi bine pusă la punct fără probleme deosebite - gracircul este o foarte bună premergătoare pentru majoritatea plantelor de cultură - după soiurile timpurii de gracircu pot fi semănate culturi succesive mai ales dacă sunt condiţii de irigare
Alegerea soiurilor şi hibrizilor (criteriile avute icircn vedere soiurile şi hibrizi aleşi pentru fiecare cultură)
-criteriile avute icircn vedere ndashproducţie rezistenţe specifice conţinut de principii nutritive etc
-soiurile şi hibrizi aleşi pentru fiecare cultură + prezentarea listei cu soiuri pentru 2012 la culturile alese şi descrierea soiului respectiv
MĂRUL - SOIURI
33
Icircn funcţie de epoca de coacere a fructelor merele se icircmpart icircn (a) soiuri de varăMelba Red melba Şafran de vară Papirovka Mantet Quinte Akane Plat August (b) soiuri de toamnă Prima Slava Peremojţiam James Grive Red Calvil de Zăpadă Spartan Focuşor Codrene Coredana Reglndis etc (c) soiuri de iarnă Idared Speranţa Banana de iarnăWellspur Goldspur Golden Delicious Jonathan Jonared Yellowspur Renet Simerenco Coredar Wagener etc
Antreprenorul trebuie să elaboreze proiect de plantare a livezii la icircntreprinderileautorizate şi materialul săditor trebuie să fie procurat de la pepinierele licenţiate cu actelenecesare pentru posibilitatea de beneficiere de subvenţii Cele mai de perspectivă soiuri de mere şi cu o cere sporită pe piaţă sunt Golden DeliciousRed Delicious Jonathan Idared Fugi Granny Smith Gala Melrose Ionagold Elstar precum şisoiurile genetic rezistente la boli şi dăunători aşa ca Florina Prima Coredana CoredarGeneros Pionier
Piaţa Romacircniei la merele proaspete este reprezentată prin 50 la sută din soiuri colorate (complet roşu sau parţial) şi 50 la sută pentru soiurile necolorate (gal-bene şi verzi) Cele mai populare soiuri colorate sunt Jonathan şi Idared urmate de Jonagold Gala Gloster etc iar dintre cele necolorate predomină soiul Golden Delicious Soiurile Granny Smith şi Mutsu icircnregistrează vacircnzări modeste Dintre soiurile locale icircn supermarket-uri se comercializează Glorios şi Florina icircnsă icircn can-tităţi foarte mici Fructele de obicei sunt icircmpărţite icircn trei categorii mici (sub 70 mm) medii (70-90 mm) şi mari (peste 90 mm)
PORUMB ndash SOIURI
Porumbul face parte din familia Gramineae subfamilia Panicoideae tribul Maydeae genul Zea Genul Zea cuprinde 3 specii - Zea mexicana (Schrad) Recv et Mangel (sin Euchlaena mexicana) ndash teosinte1 anual - Zea perennis (Hitsch) Recv et Mangel (sin Euchlaena perennis) ndash teosinte peren - Zea mays L ndash porumbul cultivat
Porumbul cultivat cuprinde mai multe convarietăţi (grupe de varietăţi) cele mai importante fiind următoarele - Zea mays conv dentiformis Koumlrn (sin Zea mays conv indentata Sturt) denumit porumbul dinte de cal Se caracterizează prin boabele mari prismatice cu partea sticloasă (cornoasă) a endospemului dispusă pe părţile laterale ale bobului iar partea făinoasă (amidonoasă) dispusă icircn partea centrală şi superioară a bobului (fig 19) Prin uscare endospemul făinos icircşi reduce volumul se contractă şi determină apariţia unei depresiuni icircn partea superioară a bobului sub forma mişunei dintelui de cal de unde denumirea acestei convarietăţi de bdquoporumb dinte de calrdquo La această convarietate au fost creaţi primii hibrizi de porumb iar icircn prezent această convarietate are cea mai margă răspacircndire icircn lume Majoritatea hibrizilor de porumb aparţin acestei convarietăţi La noi icircn ţară primii hibrizi care au fost icircntroduşi icircn cultură aparţin acestei convarietăţi şi au fost aduşi din SUA de unde şi denumirea de bdquoporumb americanrdquo - Zea mays conv indurata (Sturt) Bailey denumit porumbul cu bobul tare porumbul sticlos Se caracterizează prin boabe rotunjite icircn partea superioară netede lucioase dure la spargere de unde vine denumirea de bdquoporumb tarerdquo Partea sticloasă a endospermului este dispusă la exteriorul bobului de jur-icircmprejurul acestuia iar partea făinoasă este dispusă icircn partea centrală a bobului uneori ajungacircnd pacircnă icircn partea superioară a bobului situaţie cacircnd determină apariţia
34
unei uşoare mişune (fig 20) Din această convarietate au făcut parte vechile populaţii şi soiuri romacircneşti de unde şi denumirea de bdquoporumb romacircnescrdquo - Zea mays conv aorista Grebensc denumit porumbul semisticlos Prezintă caracteristici intermediare icircntre convarietăţile dentiformis şi indurata Bobul este rotunjit mat icircn partea superioară şi uneori prezintă o uşoară adacircncitură - Zea mays conv everta Sturt (sin Zea mays conv microsperma Koumlrn) denumit porumb de floricele Se caracterizează prin plante cu o talie mai mică care au capacitatea de a forma mai mulţi ştiuleţi pe plantă Boabele sunt mici (MMB = 40-100 g) cu vacircrful rotunjit sau ascuţit Endospermul este aproape icircn icircntregime sticlos cu excepţia unei mici porţiuni icircn jurul embrionului care este amidonoasă Prin icircncălzire apa din grăunciorii de amidon din endospermul făinos se transformă icircn vapori care exercită o presiune asupra tegumentului pacircnă cacircnd determină spargerea acestuia moment icircn care conţinutul bobului se revarsă (boabele expandează) mărindu-şi volumul de 15-20 de ori formacircnd o masă albă-spongioasă respectiv aşa-numitele floricele
RUSTICA a castigat o pozitie de lider pe piata de porumb precoce din Europa de Nord si poseda o gama larga de seminte adecvata pentru toate pietele lumii HIBRIZI FOARTE PRECOCIBarbados - excelent pentru boabe si silozEarly Star - precoce si productivEnergy Star - foarte buna valoare alimentaraComera - performanta inalta HIBRIZI PRECOCIBatz - vigurosEurostar - lider in EuropaGalaStar - porumb pe care il veti adoraInagua - bun pentru boabe si siloz
GRAcircU ndash SOIURI
Cercetătorii de la Institutul de Cercetare - Dezvoltare Agricolă Fundulea au creat soiuri de grau productive si rezistente la secetaBOEMA soi de gracircu de toamnă extrem de productiv şi cu indici de calitate ridicaţi pentru panificaţie adaptat condiţiilor climatice din zona de cacircmpie din sudul ţării şi Moldova este un soi foarte precoce mai timpuriu la icircnspicat cu 1-3 zile faţă de soiul Flamura 85 talia plantei de 77-90 cm rezistent la iernare şi cădere arşiţă şi secetă rugina galbenă rezistenţă mijlocie la rugina brună şi făinare are calitate bună de morărit şi panificaţie
GRUIA este un soi de toamnă care a dat rezultate foarte bune icircn Oltenia şi Dobrogea este mai timpuriu cu 4 zile faţă de soiul Fundulea 4 talie de 76 cm se remarcă printr-o rezistenţă bună la iernare la cădere dar şi la rasele actuale de rugina galbenă
35
superior multor soiuri ca rezistenţă la făinare rugină brună şi septorioza frunzelor calitatea de panificaţie a soiului Gruia este apropiată de cea a soiului Dropia faţă de care tinde să aibă un gluten mai tenace soiul se evidenţiază printr-o productivitate ridicată icircn medie cu 9-12 mai mare faţă de soiurile martor sporul de producţie fiind mai mare icircn condiţii de secetă in pofida taliei sale scurte soiul se comportă foarte bine icircn condiţii de deficit hidric Gracircul aparţine genului Triticum familia Gramineae (Poaceae) Genul Triticum cuprinde un număr mare de specii de gracircu forme sălbatice şi cultivate clasificate diferit de-a lungul timpului
Pentru ţara noastră prezintă importanţă 2 specii şi anume Triticum durum Desf şi Triticum aestivum L Triticum durum Desf (fig 16) are tulpina plină icircn interior pe toată lungimea sau cel puţin icircn partea superioară Spicul este aristat cu ariste lungi comparativ cu lungimea spicului şi orientate paralel Boabele au aspect sticlos la maturitate şi sunt conice la capet Triticum aestivum L (fig 17) are tulpina goală icircn interior pe toată lungimea Spicul este nearistat sau aristat cu ariste mai scurte comparativ cu lungimea spicului şi orintate divergent Boabele sunt ovoidale sau alungit-ovoidale prevăzute cu un smoc de perişori la capătul superior Endospermul este făinos semisticlos sau sticlos
Gracircul comun reprezintă specia cea mai importantă care pe plan mondial reprezintă cca 90 din suprafaţa cultivată cu gracircu şi cea mai mare partea a suprafeţei cultivată cu gracircu din ţara noastră Gracircul comun are forme de toamnă şi de primăvară aproape icircntreaga suprafaţă din ţara noastră fiind cultivată cu gracircu de toamnă (gracircul de primăvară ocupă suprafeţe foarte mici nesemnificative)
Soiurile de gracircu cultivate icircn Romacircnia sunt icircn marea lor majoritate soiuri romacircneşti create la Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Fundulea sau icircn reţeaua de Staţiuni de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Aceste soiuri se caracterizează prin potenţial de producţie ridicat (9-10 tha) o bună rezistenţă la cădere ger iernare secetă şi boli o bună calitate şi stabilitate a recoltelor
23 Intocmirea asolamentului
Specificare HaSuprafaţa totală a terenului arabil 610Suprafaţa medie a solei (3 sole) 2033
Tabelul 2Schema rotaţiei culturilor
SOLAANUL 2012 2013 2014I măr măr mărII gracircu porumb gracircuIII porumb gracircu porumb
36
37
CAPITOLUL IIICAPITOLUL IIIORGANIZAREA PROCESULUI DE PRODUCŢIE AGRICOLĂORGANIZAREA PROCESULUI DE PRODUCŢIE AGRICOLĂ
31 Proiectarea producţiilor medii prin metoda bonităriiterenurilor agricole
Tabelul 3
Date iniţiale
Cultura Tipul de solSuprafaţa - ha (Si)
Nota de bonitare pentru
condiţiile ecologice (Pi)
Corecţia pt distanţă şi
felul drumului (k)
Coeficient de
potenţare (c)
Producţia medie
realizată
MărGracircuPorumb
Cernoziom 5 75 015 11 15000Cernoziom 303 80 018 12 4000Cernoziom 302 85 019 13 8000
TOTAL 610
2) Notele totale de bonitare pentru condiţiile ecologice (Ni)
MĂR ndash 575 = 375Ni = Si x Pi GRAcircU ndash 30380 = 24240
PORUMB ndash 30285 = 25670TOTAL = 50285
3) Nota medie ponderată de bonitare
50285 610 = 8243
1) Producţia ce revine pe un punct al notei medii ponderate de bonitare
P măr = 515000 375 = 200P gracircu = 3034000 24240 = 50
P porumb = 3028000 25670 = 9411
6) Corecţia totală icircn funcţie de distanţă şi drumuri Ct = S x kMĂR ndash 5015 = 075
Suprafaţă x coeficient corecţie GRAcircU ndash 303018 = 5454PORUMB ndash 302019 = 5738
TOTAL = 11267
38
7) Nota de bonitare recalculată (Nbr)
MĂR ndash 375-075 = 37425Nbr = Nota totală de bonitare ndash Corecţia GRAcircU ndash 24240-5454 = 2418546
PORUMB ndash
25670-5738 = 2561262
8) Notele totale de bonitare potenţate (Ntp)
MĂR ndash 3742511=4117
Ntp =Nota de bonitare recalculată (Nbr)
xCoeficient
de potenţare
GRAcircU ndash241854612=290225
PORUMB ndash
256126213=332964
9) Producţia totală pe cultură pentru fiecare unitate de sol (Pt)
MĂR ndash 4117200= 82340
Pt =Nota totală de
bonitare potenţată (Ntp)
x
Producţia ce revine pe un punct de
bonitare P(kgpunct)
GRAcircU ndash
29022550= 1451125
PORUMB ndash
3329649411=31335242
TOTAL= 4666989
10) Producţia medie la hectar Pmc1
Pm măr = Producţia totală Suprafaţa totală = 823405=16468
Rezultatele pentru celelalte culturi
Pmedie gracircu = 1451125303= 4789
Pmedie porumb =31335242302= 10376
39
32 STABILIREA CANTITĂŢILOR DE IcircNGRĂŞĂMINTE PE CULTURI
Calculul dozelor de icircngrăşăminte s-a efectuat ţinacircndu-se cont atacirct de
producţiile medii cacirct şi de existentul de suprafaţă activă din sol S-au luat icircn
considerare şi pierderile rezultate prin levigare
Icircn tabelul 4 este prezentat calculul dozelor de icircngrăşăminte chimice la ha
separat pentru cele 3 culturi icircn parte
Tabelul 4
Calculul dozelor de icircngrăşăminte chimice
Nr Crt
SPECIFICARE UM
CULTURA
GRAcircU PORUMB MĂRN P K N P K N P K
1 Producţie medie Kgha 4789 10376 16468
2 Consum specific Kg sat
23 11 20 20 21 20 5 3 6
3 Sa de administrat
Kg 11014
5268 9578
20752
2179 20752 8234 494 988
4 Sa icircn sol Kg 45 31 60 40 35 30 30 20 355 Diferenţa de
admKg sa
6514 2168 3578
16752
1829 17752 5234 294 638
6 Pierderi prin levigare
13 5 7 13 5 7 13 5 7
7 Cant pierdută prin levigare
Kg sa
847 108 25 2177
914 1242 68 147 446
8 Total sa de administrat
Kg 7361 2276 3828
18929
19204 18994 5914 3087 6826
9 Tipul de icircngrăşămacircnt
NO4NO3
Super P c
Sare potasică
NO4NO3
Super P c
Sare potasică
N P2O5 K20
10 Conţinutul icircn sa a icircngr
Kgt 345 40 40 345 40 40 345 40 40
11 Doza de icircngr de administrat
Kg 213 57 96 549 480 475 171 77 171
40
33 PLANUL DE CULTURĂ
Planul de cultură cuprinde structura culturilor dimensiunile fiecăreia
producţiile medii şi totale (tabelul 5)
Tabelul 5
Icircntocmirea planului de cultură
Cultura Suprafaţa (ha)
Producţii medii (kgha)
Producţia totală (t)
Preţ livrare (leikg)
Măr 5 16468 8234 2Gracircu 303 4789 1451 08
Porumb 302 10376 313355 1
34 FUNDAMENTAREA FIŞELOR TEHNOLOGICE PE CULTURI
Icircn vederea organizării proceselor de muncă şi de producţie icircn etapa pregătitoare se
icircntocmesc fişele tehnologice pe culturi Informaţiile cuprinse icircn fişele tehnologice servesc icircn
acelaşi timp la stabilirea tehnologiilor stabilirea destinaţiei producţiei determinarea volumului
lucrărilor mecanice şi manuale necesarul de forţă de muncă cantităţile de materiale şi mijloacele
financiare necesare pentru aprovizionare
DATELE NECESARE
1 Culturile incluse icircn planul de producţie al firmei
2 Suprafaţa ocupată de fiecare cultură icircn parte
3 Culturile premergătoare
4 Producţia medie şi totală a fiecărei culturi
5 Lucrările tehnologice icircn ordinea cronologică a executărilor
6 Perioada de executare şi data lucrării
7 Mijloacele cu care se execută lucrarea
8 Tarifele de plată pentru lucrările mecanice
9 Tarifele de plată pentru lucrările manuale pe categorii
10 Cuantumul taxelor pentru CAS şomaj risc asigurare
11 Amortismentul specific
12 Materialele necesare procesului tehnologic consumul normat pe UM preţul unitar şi cota
pentru cheltuielile de aprovizionare
41
13 Cota de cheltuieli indirecte (comune şi generale)
MODUL DE LUCRU
1 Se icircnscriu icircn fişă datele privind suprafaţa şi producţia medie Producţia medie se planifică
icircn raport cu fertilitatea solului şi cantitatea de icircngrăşămacircnt aplicată
2 Se icircnscriu lucrările tehnologice icircn ordinea executării lor precizacircndu-se toată perioada
optimă de execuţie şi durata fiecărei lucrări
3 Pentru fiecare icircn parte se determină volumul lucrărilor sumele necesare şi materiale
4 La lucrările manuale icircn raport cu volumul lucrării se calculează numărul de zile om iar
fondul de salarii rezultă icircnmulţind numărul de zile om necesar pentru evaluarea lucrării cu
tariful pe ziom corespunzător
5 Taxele asupra fondului de salarii se calculează aplicacircnd cota icircn proporţie de 30 pentru
CAS 5 pentru fondul de şomaj 1 pentru risc şi asigurare impozit 15 asupra sumei
care reprezintă fondul de salarii
6 Amortismentul specific se determină icircn raport cu valoarea de inventar a mijlocului fix
folosit exclusiv la cultura respectivă şi durata de folosire
7 Cota de cheltuieli pentru aprovizionare se calculează o cotă parte din valoarea
materialului folosit
8 Din icircnsumarea pentru lucrările mecanice lucrările manuale taxe asupra valorilor
materialelor se obţin cheltuielile de producţie
9 La cheltuielile directe se aplică cota de cheltuieli comune şi prin icircnsumarea lor se
determină cheltuielile de producţie
10 După fiecare trimestru se fac totalurile
11 Se calculează indicatorii cheltuieli de producţie la hectar şi costul la tona de produs
42
44
45
46
47
35 Organizarea lucrării de semănat la cultura gracircului
Semănatul este una dintre cele mai importante lucrări agricole de care depinde icircn ultimă instanţă obţinerea de producţii ridicate Suprafeţele icircntinse ocupate de culturi precum şi termenele restracircnse icircn care trebuie executat fac ca procesul de muncă al semănatului să ocupe un loc important icircn activitatea de producţie a exploataţiilor agricole
Etapele organizării lucrărilor de semănat cereale păioase sunt următoarele1 se stabileşte componenţa agregatului de semănat potrivit condiţiilor existente
(tractor plus semănătoare SUP-29 sau SUP-21)2 Se determină necesarul de agregate pentru terminarea semănatului icircn termen
optim folosind formula
icircn care
N ndash numărul de agregate pentru terminarea lucrării icircn timpul propusS ndash suprafaţa de icircnsămacircnţatn ndash numărul de zile icircn care trebuie terminată lucrareaP ndash randamentul zilnic al maşinii
(1)N = 303(512) = 5 agregate
Aşadar icircn prealabil trebuie cunoscut randamentul zilnic al agregatului de semănat folosit Aceasta se calculează după formula
icircn
care
P ndash randamentul zilnic al agregatului (ha)B ndash lăţimea de lucru a agregatului icircn lucru (m)V ndash viteza de deplasare a agregatului
icircn lucru (moră)t ndash durata zilei de lucru (ore)H ndash coeficientul de folosire a timpului de lucru (070-080)
(2)P = 366000807 10000 = 12 ha
3 Stabilirea lungimii marcatoarelor semănătoriiLungimea marcatoarelor adică distanţa la care trebuie aşezată piesa activă a marcatorului faţă de ultimul brăzdar se stabileşte icircn funcţie de
lăţimea de lucru a semănătorii (B) distanţa icircntre două brăzdare (b) distanţa icircntre roţile din faţă sau marginile exterioare ale şenilelor
tractorului (c)
= 11
= = 26
49
49
Cacircnd tractorul poate urmări urma lăsată de marcator atacirct cu roata din dreapta cacirct şi cu roata din stacircnga lungimea celor două marcatoare este egală şi este dată de relaţia
4 Stabilirea debitului semănătorii icircn funcţie de norma de sămacircnţă la hectar La icircnceputul lucrării trebuie icircntotdeauna să se verifice corectitudinea reglării debitului la icircnsămacircnţare Această verificare se face după formula
icircn
care
G ndash cantitatea de sămacircnţă cursă din semănătoare la un număr stabilit de icircnvacircrtiri a roţii semănătoriiA ndash norma de semănat la un ha (kg)d ndash lungimea roţii semănătorii (m)B ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)O ndash nr de icircnvacircrtituri a roţii semănătorii
(6)G= 2501743620 10000 = 313
5 Stabilirea dimensiunilor postatelor la semănat Lungimea maximă a postatelor la semănat este icircn funcţie de capacitatea cutiei semănătorii Pentru a uşura organizarea transportului de seminţe este indicat ca alimentarea semănătorii cu seminţe să se execute la un singur capăt a postatei ~n acest caz lungimea maximă a postatei se calculează după formula
icircn
care
L ndash lungimea maximă a postatei (m)Q ndash capacitatea coşului de alimentare
a semănătorii (kg)Y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii coşului de alimentare a semănătorii (icircn medie 070-080)A ndash norma de semănat (kgha)B ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)
(7)L = (051000040007) (25036) = 1556m
Icircn ce priveşte lăţimea postatei aceasta se determină icircn funcţie de lăţimea totală a parcelei de icircnsămacircnţat şi de metoda de deplasare a agregatului Ea se calculează aşa icircncacirct să asigure de lucru agregatului pentru 1-2 zile de lucru
Lăţimea postatei la semănatul icircn suveică se calculează după formula
icircn care
l ndash lăţimea postatei (m)P ndash productivitatea zilnică a agregatului (hazi)Z ndash durata icircn zile a lucrului pe aceeaşi postată (1-2 zile)L ndash lungimea postatei (m)
(8)l = 10000122 1556 = 154m
6 Lăţimea zonei de icircntoarcere a agregatului Pentru icircntoarcerea agregatului la capetele parcelei se delimitează o facircşie de teren denumită bdquozonă de icircntoarcereldquo Delimitarea acestei zone se face icircn cazul deplasărilor icircn parcursul liniar cu buclă şi fără buclă Lăţimea zonei de icircntoarcere este dată de relaţia
50
50
icircn care
E ndash lăţimea zonei de icircntoarcereR ndash raza de icircntoarcere a agregatuluie ndash lungimea de ieşire a agregatului (adică distanţa de la centrul agregatului mijlocul osiei motoare a tractorului) pacircnă la organele active ale maşinii
(9)E = 34 + 15 = 135m
Aceasta reprezintă lungimea cu care trebuie să se deplaseze centrul agregatului pentru aducerea organelor active ale maşinii agricole pe linia de icircntoarcere a lucrului
7 Stabilirea distanţei dintre punctele de alimentare a semănătorii Distanţa dintre punctele de alimentare a semănătorii se determină icircn funcţie de metoda de deplasare a agregatului la semănat ~n cazul semănatului icircn suveică lungimea postatei este determinată icircn funcţie de capacitatea cutiei de seminţe icircn aşa fel ca alimentarea semănătorii să se facă numai la unul din capetele postatei distanţa dintre punctele de alimentare se află după formula
icircn care
D ndash distanţa dintre punctele de alimentare (m)B ndash lăţimea de lucru a agregatului (m)T ndash numărul turelor (adică nr curselor dus-icircntors) pe care le face agregatul pacircnă la golirea coşului semănătorii
(1)D = 2362 = 144m
Icircn cazul cacircnd lungimea postatei nu este determinată icircn funcţie de capacitatea cutiei de seminţe este necesar ca icircn prealabil să cunoaştem turele pe care le face agregatul pacircnă la golirea coşului semănătorii Aceasta se determină icircmpărţind lungimea drumului pe care icircl face semănătoarea pacircnă la golirea cutiei sale pe lungimea cursei de lucru dus şi icircntors ~n acest scop se foloseşte următoarea formulă
icircn care
T ndash numărul turelorQ ndash capacitatea cutiei semănătorii
(kg)Y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii cutiei (080)A ndash norma de semănat (kgha)B ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)L ndash lungimea postatei (m)
T= (1000040007) (2503621556) = 1Icircn cazul semănării icircn bdquolaturildquo sau bdquope două jumătăţi ale postateildquo distanţa dintre
punctele de alimentare se calculează după formula = 136 = 36
(semnificaţiile literelor sunt aceleaşi ca la formulele (10) şi (11)
51
51
8 Stabilirea cantităţilor de seminţe ce se pun la punctele de alimentare Cantităţile de seminţe care se pun la primul punct de alimentare se calculează după formula
= 4001 = 400kgiar cantitatea care se pune la punctele următoare este
icircn care
C ndash cantitatea de seminţe necesară alimentării agregatului (kg)Q capacitatea coşului semănătorii (kg)y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii cutieia ndash nr semănătorilor icircn agregat
(14)C1 = 400071 = 280kg
9 Stabilirea necesarului zilnic de muncitori pentru semănat şi transportat seminţele Necesarul zilnic de muncitori pentru deservirea semănătorilor variază icircn raport cu numărul de agregate folosite zilnic şi al maşinilor ce compun agregatul
10 Necesarul de mijloace de transport se stabileşte icircn funcţie de cantităţile de seminţe necesare semănătorilor la o icircncărcare timpul de golire a semănătorilor capacitatea mijloacelor de transport distanţa de transport şi timpul necesar pentru un ciclu de transport
~n primul racircnd se determină timpul icircn care se consumă cantitatea de seminţe existentă icircn cutia semănătorii folosind relaţia
icircn care
q ndash capacitatea cutiei semănătorii (kg)085 ndash coeficientul de folosire a cutiei semănătoriiB ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)V ndash viteza de lucru a agregatului (moră)N ndash norma de sămacircnţă la ha (kg)
Tgol = (10000400085) (366000250) = 063h = 38min
Numărul de mijloace de transport necesare zilnic se determină pe baza relaţiei
icircn care
Nt ndash numărul mijloacelor de transportn ndash numărul semănătorilor ce lucreazăt ndash durata unui ciclu de transport (min)Cm ndash capacitatea mijlocului de transport (kg)
Nt = (540008530) (38400) = 33 = 311 Se determină necesarul de saci pentru transportul seminţelor cunoscacircnd că
pentru uşurarea manipulării se recomandă ca un sac să aibă 40 kg
Nr saci = (512250) 40 = 375 sacizi
52
52
Centralizarea datelor
Nr crt
Specificare UMAgregatul folosit
Tractor + (SUP-29)
Tractor + SUP-21
1 Productivitatea zilnică a agregatului haschimb 12
2 Necesarul zilnic de-tractoare nr 5-semănători nr 5
3Productivitatea zilnică a tuturor agregatelor
hazi 60
4Dimensiunile solei de semănat
-lungime m 1556-lăţime m 1947-suprafaţă ha 303
5Dimensiunea parcelelor de semănat
-lungime m 1556-lăţime m 154-suprafaţă 24
6Lungimea marcatorului
-dreapta m 11-stacircnga m 26
7Norma de icircnsămacircnţare
-la 20 icircnvacircrtituri kg 3-la hectar kg 250
8Distanţa dintre punctele de alimentare cu seminţe
m 144
9Cantitatea de seminţe ce se pune la punct de alimentare
-la primul punct
kg 400
-la punctele următoare
kg 280
10 Necesarul zilnic de muncitori
-pt servirea semănătorii
nr 5
-pt transportul seminţelor
nr 3
-total nr 8
11Lăţimea facircşiei de icircntoarcere a agregatului
m 135
12Necesarul zilnic de mijl de transport
-atelaje nr-tractor+remorcă nr 3-auto-camion nr
13Necesar saci pt transportul seminţelor
nr 375
53
53
36 Evaluarea producţiei
Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţieiacestora
Evaluarea se face icircn două etape1) icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele
caracteristice de dezvoltare a plantelor2) icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite
norme standardizate~n funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfel
1) Gracircu orz (orz - 1 iunie gracircu - 15 iunie) Gracircu Boemandash se stabileşte numărul punctelor de control icircn funcţie de mărimea şi
uniformitatea parcelelor(icircn cazul parcele de pacircnă la 100 ha - 5 puncte pe suprafeţe mai mari de 100 ha - 10 puncte)
Determinările se fac cu ajutorul ramei metrice (un cadru de 1 metru patrat)Metodologie de lucrundash se numără spicele din interiorul ramei metricendash se stabileşte numărul mediu de boabe icircn spicndash se calculează producţia medie la hectar astfel
Q kgha = (360353610000) (10001000) = 4536kgha
Q kgha - producţia medie kgha Nsp - număr mediu de spice la mp (medie pe toate punctele de control) 360Nb - număr mediu de boabe icircn spice 35MMB - greutatea a 1000 boabe (grame)3610000 mp = 1 ha1000 x 1000 = 1000 grame x 1000 boabe
Exemplu
2) Porumb (1 septembrie) DKC 3511ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 28 mp (4 racircnduri x 070 x 10 m
lungime 070 (m) - distanţa dintre racircnduri)ndash se numără ştiuleţii la fiecare punct de controlndash se calculează numărul de ştiuleţi la hectar
54
54
Nstha = (30010000)(510) = 60000
Nstha - număr de ştiuleţi la hanst - numărul de ştiuleţi număraţi la toate punctele de controld - suprafaţa unui punct de control (mp)i - numărul punctelor de control
ndash se determină apoi numărul de boabe pe ştiuletendash se calculează apoi producţia medie la hectar
Q kgha = (60000588337) (10001000) = 11889 kgha
Q kgha - producţia medieNst - număr ştiuleţi la hectar 60000Nb - număr mediu de boabe pe ştiulete 588MMB - greutatea a 1000 boabe (grame) 337
Exemplu
3) Floarea soarelui (15 august)ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 28 mp (4 racircnduri x 070 x 10)ndash se numără capitulele la fiecare punct de control şi se stabileşte numărul mediu
de capitule la ha după formula
Ncpha - număr total de capitule la hancp - număr de capitule numărate la toate punctele de controld - suprafaţa unui punct de controli - numărul punctelor de control
ndash se determină numărul mediu de seminţe pe capitul(Ns)ndash se calculează producţia medie la hectar astfel
55
55
Q kgha - producţia medieNcp - număr mediu de capitule la hectarNs - număr seminţe pe capitulMMB - greutatea a 1000 seminţe icircn grame
Exemplu
4) Sfecla de zahăr (1 septembrie)ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 10 mp (3 racircnduri x 045 m x 74 m
lungime)ndash la fiecare punct de control plantele se recoltează se decoletează (tăierea
frunzelor) se curăţă de pămacircnt şi se cacircntărescndash se determină producţia medie astfel
q - cantitatea de rădăcini recoltate din punctele de control (kg)d - suprafaţa unui punct de control (mp)i - numărul punctelor de control
ndash la producţia stabilită se adaugă sporul de producţie ce se va realiza de la data evaluării la data prevăzută a se recolta (18 grziplantă)
Exemplu
5) Fructe (1 septembrie) MĂRMetoda de evaluare diferă icircn funcţie de tipul de livadă clasică sau intensivă dar
icircn mare constă icircn următoarele etapendash se stabileşte numărul de pomi pentru examinare (2 - 5 ) 480ndash se determină numărul mediu de fructe pe pom şi greutatea acestora icircn kg 30kg
167 de fructe
56
56
ndash se icircnmulţeşte numărul mediu de fructe pe pom cu numărul de pomi existenţi la ha şi se obţine astfel producţia medie la ha 16032 kgha
6) Struguri (de masă - 15 iulie de vin - 1 septembrie)ndash evaluarea se face separat la viile nobile şi la viile de hibrizindash se stabileşte numărul de butuci pe rod la ha cu relaţia
Nbha - numărul de butuci pe rod la hadr - distanţa dintre racircnduri (m)db - distanţa icircntre butuci pe racircnd (m)Ng - număr mediu de goluri (butuci neproductiviinexistenţi) la ha icircn procente
ndash se evaluează producţia de struguri pe butuc număracircndu-se toţi strugurii de pe un număr de 1 - 2 din butucii existenţi pe lot (se recomandă să se efectueze numărătoarea strugurilor pe fiecare al 10-lea butuc din 15 icircn 15 racircnduri)
Producţia de struguri pe butuc se calculează astfel
Pmb - producţia medie pe butuc (grame)Gms - greutatea medie a strugurilor (grame)Ns - numărul de struguri total găsiţi la numărătoareNba - numărul butucilor analizaţi
ndash se calculează producţia medie de struguri la ha cu formula
Pmha - producţia medie de struguri la ha (kg)Nbha - numărul de butuci pe rod la haPmb - producţia medie pe butuc (grame)
Exemplu
57
57
CAPITOLUL IV DETERMINAREA PRAGULUI DE RENTABILITATE (A PUNCTULUI CRITIC) PE CULTURI
Punctul critic marchează acea dimensiune a producţiei medii la care icircncasările din
valorificarea producţiei sunt egale cu cheltuielile totale de producţie deci acel punct al
producţiei medii la care nu se obţine profit dar nu se icircnregistrează nici pierderi
Mărimea costului de producţie şi a ratei profitului se găsesc icircntr-o stracircnsă legătură
cu raportul dintre cheltuielile de exploatare şi cantitatea de produse realizate Prin analiza
costurilor şi cheltuielilor de exploatare icircntreprinzătorul poate calcula nivelul minim de
activitate cerut de menţinerea icircn stare de funcţionare a firmei Cunoscacircnd pragul de
rentabilitate se poate proiecta volumul de vacircnzări icircn vederea obţinerii profitului scontat
De asemenea creditorii şi investitorii solicită adesea efectuarea analizei punctului
critic pentru a ajuta icircn evaluarea cacircştigurilor potenţiale ale unei afaceri şi icircn consecinţă
aceasta trebuie introdusă icircn planul de afaceri
Punctul critic se poate determina icircn două moduri şi anume fără profit programat
sau cu profit programat
Calculul punctului critic fără profit programat este exprimat printr-o relaţie
simplă
y = yי
y = Pvx
yי = Cvx + CF
Pvx = Cvx + CF
x(Pv ndash Cv) = CF
icircn care
y ndash veniturile din valorificarea producţiei (mii lei)
yי - cheltuielile totale icircnregistrate (mii lei)
Pv ndash preţul de vacircnzare unitar
x ndash producţia medie sau volumul vacircnzărilor (unităţi fizice)
Cv ndash cheltuieli variabile unitare
58
58
CF ndash costuri fixe totale
De unde x marchează acea dimensiune a producţiei la care nu se icircnregistrează nici
profit nici pierderi
Determinarea cantitativă şi reprezentarea grafică a PC la cultura Porumb
Cheltuielile variabile
NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrarii
CheltuieliCheltuieli variabilevariabile
(lei) (lei)
CheltuieliCheltuieli variabile variabile
(lei t (lei t ))
(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)
11 Incărcat transportat IC (PK) t 2881 180225 575
22 Descărcat IC (PK) t 2881 2444609 78
33 Incărcat transportat IC (N) t 10 2484545 793
44 Descărcat IC (N) t 1655 6371 02
55 Transportat apa prep sol mii l 30 599 019
66 Incărcat transportat săm t 66 599359 191
77 Recoltat porumb boabe t 530 2606662 832
88 Transportat porumb boabe t 225 1245 04
99
1010
TOTALTOTAL 9962236 31792
a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch Variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologicacopy= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)
59
59
Cheltuielile fixe
NrNr CrtCrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe
(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe
(lei ha)(lei ha)
(a)(a) (b)(b) copycopy (d)(d) (e)(e)
11 Adm Şi deservit IC (PK) ha 302 617645 2045
22 Arat 25 cm +grăpat ha 302 1140192 3775
33 Adm Şi deservit IC (N) ha 302 630389 2087
44 Erbicidat şi deservit ha 302 61155 2025
55 Discuit si preg Pat germ Ha 302 586536 1942
66 Semănat +deservit ha 302 472517 1565
77 Prăşit mecanic I ha 302 819024 2712
88 Prăit mecanic II ha 302 654182 2166
99
1010
TOTALTOTAL 5532035 18318
(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)
60
60
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura porumb - fără profit programat
Ch variabile Cv = 9962236 lei
Ch fixe totale CF = 5532035 lei
Ch fixeha CFha = 18318 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 11 leikg = 1100 leit
Producţia totală de PT= 313355 t
Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 302 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 33961599 lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 9962236 + 33961599 = 133583959 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 133583959 313355=
4263leit
Productia medie de porumb la punctul critic (X)
X= (CFha)(Pv-CVt) = 18318 ( 1100 ndash 4263 ) = 272 tha = 2720 kgha
Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 272 tha 4263 leit = 115953 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx =18318 leiha+ 115953 leiha =299133 leiha
Nivelul producţiei de 2720 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la
cultura porumb icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de
2720 la preţul de 11 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie
Depăşirea acestui nivel al producţiei (2720 ha) duce la obţinerea unui profit iar
scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi
61
61
62
PROFI
T
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
2720 kg2720 kghaha
4000
3000
1000
2000
5000
7000
6000
18318
leiha
299133
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura porumb ndash fără profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
62
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura porumb - cu profit programat
Ch variabile Cv = 9962236 lei
Ch fixe totale CF = 5532035 lei
Ch fixeha CFha = 18318 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 11 leikg = 1100 leit
Producţia totală de PT= 313355 t
Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 302 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 33961599 lei
Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)
Pr = 500000lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 9962236 + 33961599 = 133583959 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 133583959 313355=
4263leit
Profitul programat pe ha (Prha) Prha=PrS =500000302= 165562 leiha
Producţia medie de porumb la punctul critic (X)
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 18318+165562) ( 1100 - 4263 )= 517 tha
= 5170 kgha
Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 517 tha 4263 leit = 220397 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx = 18318 leiha+ 220397leiha = 403577 leiha
63
63
64
profit
suplimen
tar
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
5170 kg5170 kghaha
4000
3000
1000
2000
5000
7000
6000
18318
leiha
403577
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura porumb ndash cu profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
Profit programatProfit programat
PROFI
T
5000
64
Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura porumb
Specificare UMFara profit programat
Cu profit programat
Ch variabile Cv lei 9962236 9962236
Cheltuielile indirecte Ch ind lei 33961599 33961599
Ch variabile totale CVT lei 133583959 133583959
Ch variabile t CVt leit 4263 4263
Ch fixe totale CF lei 5532035 5532035
Ch fixe ha CFha leiha 18318 18318
Profit programat total Pr lei 500000
Profit programat ha Prha leiha 165562
X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 2720
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 5170
Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 115953 220397
Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 299133 403577
Preţ de vacircnzare t Pv leit 1100 1100
Suprafaţa cultivată S ha 302 302
65
65
DETERMINAREA CANTITATIVĂ ȘI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA gracircu
Cheltuielile variabile
NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrarii
CheltuieliCheltuieli variabilevariabile
(lei) (lei)
CheltuieliCheltuieli variabile variabile
(lei t (lei t ))
(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)
11 Incărcat transportat IC (PK) t 4605 260015 179
22 Descărcat IC (PK) t 4605 495645 341
33 Incărcat transportat săm t 666 601343 414
44 Incărcat transportat IC (N) t 10 97019 669
55 Descărcat IC (N) t 6454 24848 017
66 Transportat apa prep sol mii l 30 599 04
77 Recoltat grau t 530 2614762 1802
88 Transportat gracircu t 225 1245 09
99
1010
TOTALTOTAL 49504298 34115
a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)
66
66
Cheltuielile fixe
NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe
(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe
(lei ha)(lei ha)
(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)
11 Adm şi deservit IC (PK) ha 303 619685 2045
22 Arat 18 - 20 cm +grăpat ha 303 1025772 3385
33 Discuit si preg pat germ ha 303 588479 1942
44 Semănat +deservit ha 303 474081 1565
55 Adm şi deservit IC (N) ha 303 632476 2087
66 Adm şi deservit ha 303 613575 2025
77
88
99
1010
TOTALTOTAL 3954068 130497
(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)
67
67
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura gracircu - fără profit programat
Ch variabile Cv = 49504298 lei
Ch fixe totale CF = 3954068 lei
Ch fixeha CFha = 130497 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 09 leikg = 900 leit
Producţia totală de gracircu PT= 145107 t
Suprafata cultivată cu gracircu S = 303 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 14849866 lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 49504298 + 14849866 = 64354164 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 64354164 145107 =
4435leit
Productia medie de gracircu la punctul critic (X)
X= (CFha)(Pv-CVt) = 130497 ( 900 - 4435 ) = 286 tha
= 2860 kgha
Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 286 tha 4435 leit = 12684 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx = 130497 leiha+ 126841 leiha = 257338 leiha
Nivelul producţiei de 2860 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la
cultura de gracircu icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de
2860 la preţul de 09 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie
Depăşirea acestui nivel al producţiei (2860 ha) duce la obţinerea unui profit iar
scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi
68
68
69
PROFI
T
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
2860 kg2860 kghaha
4000
3000
1000
2000
5000
7000
6000
130497
leiha
257338
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura gracircu ndash fără profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
69
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura gracircu - cu profit programat
Ch variabile Cv = 49504298 lei
Ch fixe totale CF = 3954068 lei
Ch fixeha CFha = 130497 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 09 leikg = 900 leit
Producţia totală de gracircu PT= 145107 t
Suprafata cultivată cu gracircu S = 303 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 14849866 lei
Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)
Pr = 400000 lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 49504298 + 14849866 = 64354164 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 64354164 145107 =
4435leit
Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 400000 303 =
132013 leiha
Producţia medie de gracircu la punctul critic (X)
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 130497 + 132013 ) ( 900 - 4435 )
= 575 tha = 5750 kgha
Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 575tha 4435 leit = 255012 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx =130497 leiha+ 255012leiha = 385509 leiha
70
70
71
profit
suplimen
tar
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
5750 kg5750 kghaha
4000
3000
1000
2000
5000
7000
6000
130497
leiha
3855
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura gracircu ndash cu profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
Profit programatProfit programat
PROFI
T
5000
71
Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura gracircu
Specificare UMFara profit programat
Cu profit programat
Ch variabile Cv lei 49504298 49504298
Cheltuielile indirecte Ch ind lei 14849866 14849866
Ch variabile totale CVT lei 64354164 64354164
Ch variabile t CVt leit 4435 4435
Ch fixe totale CF lei 3954068 3954068
Ch fixe ha CFha leiha 130497 130497
Profit programat total Pr lei 400000
Profit programat ha Prha leiha 132013
X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 2860
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 5750
Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 12684 255012
Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 257338 385509
Preţ de vacircnzare t Pv leit 900 900
Suprafaţa cultivată S ha 303 303
72
72
DETERMINAREA CANTITATIVĂ ȘI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA măr
Cheltuielile variabile
NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrarii
CheltuieliCheltuieli variabilevariabile
(lei) (lei)
CheltuieliCheltuieli variabile variabile
(lei t (lei t ))
(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)
11 Incărcat transportat IC (PK) T 124 694 84
22 Descărcat IC (PK) T 124 145896 177
33 Adm şi deservit IC (PK) T 50 691 839
44 Administrat gunoi de grajd T 50 288 35
55 Săpat gropi pt plantat pomi Buc 048 281 34
66 Plantat + udat Buc 048 7488 909
77 Tăieri de forma coroanei Buc 25 25 03
88 Incărcat transportat IC (N) T 0855 1107 134
99 Adm şi deservit IC T 5 896 109
1010 Transportat apa prep sol T 3 4592 558
1111 Recoltat prune T 5 187 23
1212 Transportat prune T 8234 14327 174
TOTALTOTAL 1914066 2325
a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)
Cheltuielile fixe
73
73
NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe
(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe
(lei ha)(lei ha)
(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)
11 Arătură in livadă Ha 5 2057 4114
22 Discuit arătura Ha 5 913 1826
33 Prăşit printre racircnduri Ha 5 804 1608
44 Stropit cu insecto-fungicide Ha 5 1802 3604
55 Erbicidat şi deservit Ha 5 690 138
66
77
88
99
1010
TOTALTOTAL 6266 12532
(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)
74
74
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura măr - fără profit programat
Ch variabile Cv = 1914066 lei
Ch fixe totale CF = 6266 lei
Ch fixeha CFha = 12532 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 1 leikg =1000 leit
Producţia totală de mere PT= 8234 t
Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 5 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 673021 lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 1914066 + 673021 = 2587087 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 2587087 8234 = 3142 leit
Productia medie de mere la punctul critic (X)
X= (CFha)(Pv-CVt) = 12532 ( 1000 - 3142 ) = 19 tha
= 1900 kgha
Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 19 tha 3142 leit = 59698 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx =12532 leiha+ 59698 leiha =185018 leiha
Nivelul producţiei de 1900 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la
cultura de măr icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de
1900 la preţul de 1 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie Depăşirea
acestui nivel al producţiei (1900 ha) duce la obţinerea unui profit iar scăderea
producţiei sub acest nivel determină pierderi
75
75
76
PROFI
T
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
1900 kg1900 kghaha
4000
3000
1000
2000
5000
7000
6000
12532
leiha
185018
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura măr ndash fără profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
76
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura măr - cu profit programat
Ch variabile Cv = 1914066 lei
Ch fixe totale CF = 6266 lei
Ch fixeha CFha = 12532 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 1 leikg =1000 leit
Producţia totală de mere PT= 8234 t
Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 5 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 673021 lei
Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)
Pr = 100000 lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 1914066 + 673021 = 2587087 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 2587087 8234 = 3142 leit
Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 100000 5
= 20000 leiha
Producţia medie de mere la punctul critic (X)
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 12532 + 20000 ) (1000 - 3142 )
= 31 tha = 31000 kgha
Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 31 tha 3142 leit = 97402 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx =12532 leiha+97402 leiha = 109934 leiha
77
77
78
profit
suplimen
tar
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
31000 kg31000 kghaha
7500
5000
1000
2500
10000
15000
12500
12532
leiha
109934
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura măr ndash cu profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
Profit programatProfit programat
PROFI
T
5000
78
Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura măr
Specificare UMFara profit programat
Cu profit programat
Ch variabile Cv lei 1914066 1914066
Cheltuielile indirecte Ch ind lei 673021 673021
Ch variabile totale CVT lei 2587087 2587087
Ch variabile t CVt leit 3142 3142
Ch fixe totale CF lei 6266 6266
Ch fixe ha CFha leiha 12532 12532
Profit programat total Pr lei 100000
Profit programat ha Prha leiha 20000
X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 1900
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 31000
Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 59698 97402
Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 185018 109934
Preţ de vacircnzare t Pv leit 1000 1000
Suprafaţa cultivată S ha 5 5
79
79
CAPITOLUL VCAPITOLUL VCONCLUZII ŞI RECOMANDĂRICONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI
Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţiei acestora
Evaluarea se face icircn două etape- icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele caracteristice de dezvoltare a plantelor- icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite norme standardizate
Icircn funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfelPorumb 3133 toneGrau 1451 toneMăr 82 toneEfectuacircnd eficiența celor trei culturi icircn urma rezultatelor acestora am
observat că cultura cea mai favorabilă este porumbul urmată de cultura grăacircluiPe viitor cea mai bună cultură atat cantitativă cacirct și calitativă este cultura porumbului
80
80
3 Cheltuieli cu materialele consumabile 43637 48000 51842
4 Cheltuieli cu energia si apa 12988 14512 15672
5 Altecheltuieli materiale 10204 10323 11144
6 Cheltuieli cu serviciile executate de terti 55609 61160 66051
7 Cheltuieli cu impozite taxe si varsaminte asimilate 12500 13740 148408 Cheltuieli cu personalul angajat 0 0 09 Cheltuieli cu asigurarile si protectia sociala 0 0 0
10 Alte cheltuieli exploatare 0 0 011 Cheltuieli cu amortizarea si provizioanele
26064 26064 260642222222111111
L Flux brut exclusiv plati pentru impozit pe profit si TVA468670 550851 631321
M Plati pentru impozite si taxe (M1 + M2)186568 219297 251573
M1 TVA de platit 68667 104661 119950
M2 Impozit pe profit 97901 114636 131623N1 Rambursari de credite pe termen scurtN2 Plati de dobanzi la credite pe termen scurtO1 DividendeP
Total plati exclusiv cele aferente exploatarii (M+N1+N2+O1)P Total plati exclusiv cele aferente exploatarii (M + N1 + N2 + O1) 186568 219297 251573Q Flux de numerar din activitatea curenta (L-P) 280102 331554 379748II FLUX DE LICHIDITATI (CASH FLOW)R Flux de lichiditati net al perioadei (Q+E) 280102 331554 379748
S Disponibil de numerar al lunii precedenteDisponibil de numerar curent (S+R) 130597 410609 742253
T 410609 742253 1122001
D4 Indicatorii financiari
Valoarea investitiei (Vi) = valoarea totala a proiectului (exprimata in lei) ndash 12900000000 lei
LEI___________________________________________________________________________Specificare AN 1 AN 2 AN 3______________________________________________________________________Veniturile din exploatare (Ve)
27
470000000 485000000 500000000
___________________________________________________________________________Cheltuieli de exploatare (Ce)
97544660 100860100 104220600
___________________________________________________________________________
Rezultatul din exploatare (Re) = Se calculeaza Re = Ve ndash Ce - minim 10 din Ve
372455340 384139900 395779400
Profitul net (Pn) = rezultatul final al exercitiului financiar (anual) din care s-a scazut impozitul pe profit
312862486 322677516 332454696
Durata de recuperare a investitiei (Dr) = indicator ce exprima durata de recuperare a investitiei (exprimat in ani)
Se calculeaza Dr= ViPn mediu sau Dr=(Vi - 5 x Pn)Pn
unde Pn mediu = profit net mediu pe orizontul de prognoza Dr ndash ESTE 145 ANI
Rentabilitatea capitalului investit (Rc) = PnVi x 100 () Pn-profit net pentru fiecare an al perioadei previzionate
145 150 154___________________________________________________________________________
Cheltuieli financiare (Cf) = NU ESTE CAZUL___________________________________________________________________________
28
Gradul de acoperire a cheltuielilor financiare (Ga) = NU ESTE CAZUL
___________________________________________________________________________Flux de numerar net la sfarsitul perioadei (FNN) = Total intrari-Total iesiri FNNgt=0 (pentru fiecare an de prognoza)
280102 331554 379748 425733466695
Valoare actualizata neta (VAN) =aringFNi(1+r)I +FN5r VANgt0 r=rata de actualizare=8
CAPITOLUL IICAPITOLUL IISTRUCTURA FONDULUI FUNCIAR ŞI IcircNTOCMIREASTRUCTURA FONDULUI FUNCIAR ŞI IcircNTOCMIREA
ASOLAMENTULUIASOLAMENTULUI
21 Mărimea şi structura categoriilor de folosinţă a terenului
Tabelul 1Mărimea şi structura categoriilor de folosinţă a terenului
Specificare Ha din total din agricol
Suprafaţa totală 620 1000 -
Teren agricol 618 9968 1000
Teren arabil
- din care irigat
610 9839 987
300 4839 4854
Păşuni naturale 2 032 032
29
Facircneţe naturale 1 016 016
Livezi 5 08 08
Vii
Teren neproductiv 2 032 X
Condiţii naturaleDescrierea zonei icircn care este amplasată exploataţia cu cel puţin următoarele elemente
a) Temperatura medie anuală 940Cb) Precipitaţii medii anuale 534 mmmpc) Tipul de sol predominant textura panta
- tipul de sol cernoziom cambic- textura grosieră- panta 7 - 150C
Favorabilitatea terenului pentru diferitele culturi
Se va face o scurtă prezentare a caracteristicilor principalelor tipuri de sol cu favorabilitatea culturilor
CernoziomurileAu proprietăti fizice hidrofizice chimice termice şi de aeraţie foarte bune Cu toate că
sunt foarte bine aprovizionate cu azot fosfor şi potasiu pe aceste soluri pentru menţinerea fertilităţii şi obţinerea de producţii mari şi constant se recomandă aplicarea de icircngrăşăminte chimice şi organice Cernoziomurile sunt indicate pentru toate folosinţele şi culturile agricole
AluvisolurilePrezinta o fertilitate relativ bună fertilitatea depinzacircnd de gradul de solificare Pe
aluvisoluri pot fi cultivate o serie largă de plante specifice condiţiilor din ţara noastră porumb floarea soarelui cartof gracircu legume viţă de vie pomi
Soluri bruneDatorită proprietăţilor fizice (textură mijlocie structură granular medie permeabilitate
pentru apă şi aer rezistenţă scăzută la lucrările mecanice) sunt favorabile creşterii şi dezvoltării plantelor Pentru producţii mari se recomandă administrarea de icircngrăşăminte chimice organice şi verzi Sunt folosite pentru culturile gracircu porumb legume pomi migdal
22 Alegerea culturilor (criteriile avute icircn vedere culturile alese)
30
Criteriile avute icircn vedere (economice tradiţie asigurarea materiilor prime pentru investiţia de la planul de afaceri etc)
Cultura m ărului Importanta culturii marului se datoreaza valorii alimentare si gustative terapeutice si
profilactice a fructelor insusirilor lor tehnologice specifice particularitatilor agrobiologice ale pomilor si valorilor economice mari
Merele constituie unul dintre componentele de baza in alimentatia moderna a omuluiMărul creşte şi se dezvoltă bine icircn toate zonele Moldovei deoarece sunt condiţii
pedoclimaterice favorabile pentru cultivarea acestei specii pomicole Importanţa acestei specii pomicole ca cultură este determinată de valoarea alimentară calităţi gustative icircnalte icircnsuşirile terapeutice şi profilactice pentru sănătatea omului particularităţilor tehnologice specifice particularităţilor agrobiologice ale pomilor şi de valoarea economică mare de producţie Cultivarea merelor este o afacere profitabilă care are următoarele avantaje
- Plantaţia de măr poate fi exploatată 20-30 de ani iar investiţia se recuperează icircn 2-3 ani- Cererea crescacircndă pe piaţa locală şi externă la produsele agricole de valoare icircnaltă- Preţ avantajos la comercializarea merelor icircn stare proaspătă- Creşterea pe piaţa internaţională a cererii pentru producţia conservată (sucul concentrat)
Ele reprezinta aproape singurul aliment gata pregatit in natura care poate fi consumat fara alte adaosuri fie in stare proaspata fie consumate ca sucuri compot dulceata cidru marmelada etc Datorita insusirilor tehnologice merele constituie o materie prima cu pondere mare in industria alimentara
Astfel din punct de vedere chimic merele contin in medie 845 apa 141 zaharuri 02 substante pectice 06 substante grase 90 UI vitamina A 002 mg vitamina B2 01mg vitamina B1 7mg vitamina C 7 mg calciu 10 mg potasiu cat si cantitati reduse de aluminiu mangan sulf cobalt si altele
Principalii consumatori de mere sunt pieţele agricole locale antreprenori care exportă fructele fabricile de conserve depozite angro şi magazine procesatorii de fructe uscate Cele mai bune preţuri pot fi obţinute icircn cazul comercializării merelor icircn stare proaspătă pentru consum curent iar cele mai mici preţuri sunt icircnregistrate la mere comercializate icircntreprinderilor de procesare
Importanta marului rezida in particularitatile lui biologice Existenta unui numar mare de soiuri cu coacere esalonata in diverse epoci si capacitatea de pastrare in stare proaspata timp indelungat a soiurilor de iarna asigura consumul de fructe proaspete aproape in tot cursul anului circa 10 luni din 12 ale unui an Avand o mare capacitate de pastrare si o buna rezistenta la manipulare fructele pot fi transportate cu usurinta la distante mari
Cultura porumbului
Porumbul ocupa locul 3 ca importanta in lume Aceasta pozitie se justifica printro serie de particularitati
-prezinta o mare capacitate de productie cu cca 50 decat celelalte cereale-are o mare plasticitate ecologica-este o planta prasitoare fiind o foarte buna premergatoare pentru majoritatea plantelor de
cultura-suporta bine monocultura-are un coeficient multiplicat de 150-400ori-semanande-se primavara mai tarziu permite esalonarea mai buna lucrarilor agricole-cultura este mecanizata
31
-recoltarea se face fara pericol de scuturare
Porumbul este utilizat icircn alimentaţia omului icircn furajarea animalelor şi ca materie primă pentru diferite industrii
Icircn alimentaţia omului porumbul se utilizează sub formă de mălai (făină) din care se prepară mămăliga sau diferite peparate de patiserie fulgi de porumb porumb zaharat conservat sub formă de boabe sau ştiuleţi pentru salate şi garnituri porumb fiert sau copt popcorn (porumb pentru floricele) Din germenii de porumb rezultaţi icircn urma măcinării boabelor prin presare se obţine un ulei alimentar de foarte bună calitate apreciat icircn alimentaţia dietetică
Icircn furajarea animalelor boabele de porumb constituie furajul concentrat de bază pentru toate speciile de animale Valoarea nutritivă a porumbului este de 117 - 130 unităţi nutritive la 1 kg boabe
Planta icircntreagă recoltată şi tocată icircn faza de maturitate icircn lapte-ceară se utilizează pentru obţinerea de siloz care este utilizat pe scară largă icircn hrana vacilor de lapte De asemenea planta icircntreagă se poate utiliza ca masă verde
Tulpinile de porumb (cocenii) rezultate după recoltarea boabelor se pot utiliza ca furaj Ciocălăii măcinaţi pot fi utilizaţi icircn hrana rumegătoarelor Boabele de porumb se utilizează ca materie primă pentru obţinerea de amidon glucoză
dextrină izoglucoză (icircndulcitor lichid) whisky etc Boabele de porumb se utilizează pe scară largă pentru obţinerea de biocombustibil (etanol) după cum planta icircntreagă verde se poate utiliza pentru obţinerea de biocombustibil (metanol etanol)
Tulpinile de porumb se pot utiliza icircn industria celulozei şi la fabricarea panourilor aglomerate
Din ciocălăi se poate obţine furfurol sau pot fi folosiţi drept combustibil De asemenea icircn gospodăriile tradiţionale tulpinile de porumb se utilizează drept combustibil
Pănuşile se utilizează pentru diferite icircmpletituri tradiţionale Mătasea porumbului (stigmatele florilor femele) poate fi utilizată icircn scop medicinal iar
polenul de porumb este colectat cu uşurinţă de către albinele melifere (plantă poleniferă)
Cultura gracircului
Gracircul este una dintre cele mai importante cereale si planta care ocupa pe glob cele mai mari suprafete Boabele de grau au continut ridicat in hidrati de carbon si substante proteice Miere de grau este materie prima pentru paine si produse de panificatie aliment de baza pentru 35-40 din populatia globuluiGraul se mai utilizeaza si in prelucrari industriale (alcool amidon dextrina glucoza) si furaj in hrana animalelorTaratele sunt un nutret concentrat bogat in proteine hidrati de carbon si substante minerale Paiele se utilizeaza in industria celulozei si in hrana animale
Gracircul este cea mai importantă plantă cultivată din care se obţine icircn principal pacircine aliment de bază pentru cca 40 din populaţia globului Prin măcinare din boabele de gracircu se obţine făina care este utilizată pentru prepararea de diferite produse de panificaţie şi patiserie
32
fabricarea de paste făinoase etc Boabele de gracircu intră icircn alcătuirea amestecurilor de cereale prentru micul dejun
Boabele de gracircu se utilizează icircn hrana animalelor ca atare sau măcinate De asemenea icircn furajarea animalelor se utilizează şi tăracircţa rezultată ca subprodus icircn urma procesului de măcinare aceasta fiind bogată icircn proteine lipide şi săruri minerale
Boabele de gracircu servesc ca materie primă icircn diferite industrii pentru obţinerea de amidon gluten spirt băuturi spirtoase (vodcă wisky) bere biocarburburant (bioethanol)
Paiele au utilizări multiple precum materie primă icircn industria celulozei şi hacircrtiei aşternut pentru animale furaj grosier icircngrăşămacircnt organic prin icircncorporare icircn sol după recoltare sau prin compostare producerea de energie termină prin arderea icircn arzătoare cu recuperare de căldură
Germenii de gracircu rezultaţi icircn urma procesului de măcinare sunt utilizaţi icircn hrana omului ca produse energizante (germeni consumaţi cu lapte sau miere de albine) ca adaus icircn diferite produse de panificaţie sau pentru obţinerea de ulei foarte apreciat icircn industria cosmetică
Aluatul conservat prin refrigerare şi aluatul modelat (de exemplu blaturi pentru pizza) icircncepe să fie din ce icircn ce mai apreciat pe piaţă
Gracircul romacircnesc este un gracircu de foarte bună calitate pentru panificaţie care poate fi valorificat atacirct pentru consumul intern cacirct şi la export pentru consum european şi icircn afara Europei
Gracircul ecologic este unul dintre produsele ecologice cele mai bine cotate şi cerute pe piaţa mondială
Cultura gracircului oferă următoarele avantaje - boabele au un conţinut ridicat icircn glucide şi proteine corespunzător cerinţelor organismului uman - boabele au o bună conservabilitate pe perioade mari de timp - boabele se transportă cu uşurinţă pe distanţe mari - boabele de gracircu au diferite alternative de valorificare - boabele de gracircu reprezintă o importantă sursă de schimburi comerciale pe piaţa mondială - gracircul se poate cultiva icircn diferite condiţii pedoclimatice asiguracircnd producţii satisfăcătoare peste tot unde se cultivă - tehnologia de cultivare este complet mecanizată şi bine pusă la punct fără probleme deosebite - gracircul este o foarte bună premergătoare pentru majoritatea plantelor de cultură - după soiurile timpurii de gracircu pot fi semănate culturi succesive mai ales dacă sunt condiţii de irigare
Alegerea soiurilor şi hibrizilor (criteriile avute icircn vedere soiurile şi hibrizi aleşi pentru fiecare cultură)
-criteriile avute icircn vedere ndashproducţie rezistenţe specifice conţinut de principii nutritive etc
-soiurile şi hibrizi aleşi pentru fiecare cultură + prezentarea listei cu soiuri pentru 2012 la culturile alese şi descrierea soiului respectiv
MĂRUL - SOIURI
33
Icircn funcţie de epoca de coacere a fructelor merele se icircmpart icircn (a) soiuri de varăMelba Red melba Şafran de vară Papirovka Mantet Quinte Akane Plat August (b) soiuri de toamnă Prima Slava Peremojţiam James Grive Red Calvil de Zăpadă Spartan Focuşor Codrene Coredana Reglndis etc (c) soiuri de iarnă Idared Speranţa Banana de iarnăWellspur Goldspur Golden Delicious Jonathan Jonared Yellowspur Renet Simerenco Coredar Wagener etc
Antreprenorul trebuie să elaboreze proiect de plantare a livezii la icircntreprinderileautorizate şi materialul săditor trebuie să fie procurat de la pepinierele licenţiate cu actelenecesare pentru posibilitatea de beneficiere de subvenţii Cele mai de perspectivă soiuri de mere şi cu o cere sporită pe piaţă sunt Golden DeliciousRed Delicious Jonathan Idared Fugi Granny Smith Gala Melrose Ionagold Elstar precum şisoiurile genetic rezistente la boli şi dăunători aşa ca Florina Prima Coredana CoredarGeneros Pionier
Piaţa Romacircniei la merele proaspete este reprezentată prin 50 la sută din soiuri colorate (complet roşu sau parţial) şi 50 la sută pentru soiurile necolorate (gal-bene şi verzi) Cele mai populare soiuri colorate sunt Jonathan şi Idared urmate de Jonagold Gala Gloster etc iar dintre cele necolorate predomină soiul Golden Delicious Soiurile Granny Smith şi Mutsu icircnregistrează vacircnzări modeste Dintre soiurile locale icircn supermarket-uri se comercializează Glorios şi Florina icircnsă icircn can-tităţi foarte mici Fructele de obicei sunt icircmpărţite icircn trei categorii mici (sub 70 mm) medii (70-90 mm) şi mari (peste 90 mm)
PORUMB ndash SOIURI
Porumbul face parte din familia Gramineae subfamilia Panicoideae tribul Maydeae genul Zea Genul Zea cuprinde 3 specii - Zea mexicana (Schrad) Recv et Mangel (sin Euchlaena mexicana) ndash teosinte1 anual - Zea perennis (Hitsch) Recv et Mangel (sin Euchlaena perennis) ndash teosinte peren - Zea mays L ndash porumbul cultivat
Porumbul cultivat cuprinde mai multe convarietăţi (grupe de varietăţi) cele mai importante fiind următoarele - Zea mays conv dentiformis Koumlrn (sin Zea mays conv indentata Sturt) denumit porumbul dinte de cal Se caracterizează prin boabele mari prismatice cu partea sticloasă (cornoasă) a endospemului dispusă pe părţile laterale ale bobului iar partea făinoasă (amidonoasă) dispusă icircn partea centrală şi superioară a bobului (fig 19) Prin uscare endospemul făinos icircşi reduce volumul se contractă şi determină apariţia unei depresiuni icircn partea superioară a bobului sub forma mişunei dintelui de cal de unde denumirea acestei convarietăţi de bdquoporumb dinte de calrdquo La această convarietate au fost creaţi primii hibrizi de porumb iar icircn prezent această convarietate are cea mai margă răspacircndire icircn lume Majoritatea hibrizilor de porumb aparţin acestei convarietăţi La noi icircn ţară primii hibrizi care au fost icircntroduşi icircn cultură aparţin acestei convarietăţi şi au fost aduşi din SUA de unde şi denumirea de bdquoporumb americanrdquo - Zea mays conv indurata (Sturt) Bailey denumit porumbul cu bobul tare porumbul sticlos Se caracterizează prin boabe rotunjite icircn partea superioară netede lucioase dure la spargere de unde vine denumirea de bdquoporumb tarerdquo Partea sticloasă a endospermului este dispusă la exteriorul bobului de jur-icircmprejurul acestuia iar partea făinoasă este dispusă icircn partea centrală a bobului uneori ajungacircnd pacircnă icircn partea superioară a bobului situaţie cacircnd determină apariţia
34
unei uşoare mişune (fig 20) Din această convarietate au făcut parte vechile populaţii şi soiuri romacircneşti de unde şi denumirea de bdquoporumb romacircnescrdquo - Zea mays conv aorista Grebensc denumit porumbul semisticlos Prezintă caracteristici intermediare icircntre convarietăţile dentiformis şi indurata Bobul este rotunjit mat icircn partea superioară şi uneori prezintă o uşoară adacircncitură - Zea mays conv everta Sturt (sin Zea mays conv microsperma Koumlrn) denumit porumb de floricele Se caracterizează prin plante cu o talie mai mică care au capacitatea de a forma mai mulţi ştiuleţi pe plantă Boabele sunt mici (MMB = 40-100 g) cu vacircrful rotunjit sau ascuţit Endospermul este aproape icircn icircntregime sticlos cu excepţia unei mici porţiuni icircn jurul embrionului care este amidonoasă Prin icircncălzire apa din grăunciorii de amidon din endospermul făinos se transformă icircn vapori care exercită o presiune asupra tegumentului pacircnă cacircnd determină spargerea acestuia moment icircn care conţinutul bobului se revarsă (boabele expandează) mărindu-şi volumul de 15-20 de ori formacircnd o masă albă-spongioasă respectiv aşa-numitele floricele
RUSTICA a castigat o pozitie de lider pe piata de porumb precoce din Europa de Nord si poseda o gama larga de seminte adecvata pentru toate pietele lumii HIBRIZI FOARTE PRECOCIBarbados - excelent pentru boabe si silozEarly Star - precoce si productivEnergy Star - foarte buna valoare alimentaraComera - performanta inalta HIBRIZI PRECOCIBatz - vigurosEurostar - lider in EuropaGalaStar - porumb pe care il veti adoraInagua - bun pentru boabe si siloz
GRAcircU ndash SOIURI
Cercetătorii de la Institutul de Cercetare - Dezvoltare Agricolă Fundulea au creat soiuri de grau productive si rezistente la secetaBOEMA soi de gracircu de toamnă extrem de productiv şi cu indici de calitate ridicaţi pentru panificaţie adaptat condiţiilor climatice din zona de cacircmpie din sudul ţării şi Moldova este un soi foarte precoce mai timpuriu la icircnspicat cu 1-3 zile faţă de soiul Flamura 85 talia plantei de 77-90 cm rezistent la iernare şi cădere arşiţă şi secetă rugina galbenă rezistenţă mijlocie la rugina brună şi făinare are calitate bună de morărit şi panificaţie
GRUIA este un soi de toamnă care a dat rezultate foarte bune icircn Oltenia şi Dobrogea este mai timpuriu cu 4 zile faţă de soiul Fundulea 4 talie de 76 cm se remarcă printr-o rezistenţă bună la iernare la cădere dar şi la rasele actuale de rugina galbenă
35
superior multor soiuri ca rezistenţă la făinare rugină brună şi septorioza frunzelor calitatea de panificaţie a soiului Gruia este apropiată de cea a soiului Dropia faţă de care tinde să aibă un gluten mai tenace soiul se evidenţiază printr-o productivitate ridicată icircn medie cu 9-12 mai mare faţă de soiurile martor sporul de producţie fiind mai mare icircn condiţii de secetă in pofida taliei sale scurte soiul se comportă foarte bine icircn condiţii de deficit hidric Gracircul aparţine genului Triticum familia Gramineae (Poaceae) Genul Triticum cuprinde un număr mare de specii de gracircu forme sălbatice şi cultivate clasificate diferit de-a lungul timpului
Pentru ţara noastră prezintă importanţă 2 specii şi anume Triticum durum Desf şi Triticum aestivum L Triticum durum Desf (fig 16) are tulpina plină icircn interior pe toată lungimea sau cel puţin icircn partea superioară Spicul este aristat cu ariste lungi comparativ cu lungimea spicului şi orientate paralel Boabele au aspect sticlos la maturitate şi sunt conice la capet Triticum aestivum L (fig 17) are tulpina goală icircn interior pe toată lungimea Spicul este nearistat sau aristat cu ariste mai scurte comparativ cu lungimea spicului şi orintate divergent Boabele sunt ovoidale sau alungit-ovoidale prevăzute cu un smoc de perişori la capătul superior Endospermul este făinos semisticlos sau sticlos
Gracircul comun reprezintă specia cea mai importantă care pe plan mondial reprezintă cca 90 din suprafaţa cultivată cu gracircu şi cea mai mare partea a suprafeţei cultivată cu gracircu din ţara noastră Gracircul comun are forme de toamnă şi de primăvară aproape icircntreaga suprafaţă din ţara noastră fiind cultivată cu gracircu de toamnă (gracircul de primăvară ocupă suprafeţe foarte mici nesemnificative)
Soiurile de gracircu cultivate icircn Romacircnia sunt icircn marea lor majoritate soiuri romacircneşti create la Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Fundulea sau icircn reţeaua de Staţiuni de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Aceste soiuri se caracterizează prin potenţial de producţie ridicat (9-10 tha) o bună rezistenţă la cădere ger iernare secetă şi boli o bună calitate şi stabilitate a recoltelor
23 Intocmirea asolamentului
Specificare HaSuprafaţa totală a terenului arabil 610Suprafaţa medie a solei (3 sole) 2033
Tabelul 2Schema rotaţiei culturilor
SOLAANUL 2012 2013 2014I măr măr mărII gracircu porumb gracircuIII porumb gracircu porumb
36
37
CAPITOLUL IIICAPITOLUL IIIORGANIZAREA PROCESULUI DE PRODUCŢIE AGRICOLĂORGANIZAREA PROCESULUI DE PRODUCŢIE AGRICOLĂ
31 Proiectarea producţiilor medii prin metoda bonităriiterenurilor agricole
Tabelul 3
Date iniţiale
Cultura Tipul de solSuprafaţa - ha (Si)
Nota de bonitare pentru
condiţiile ecologice (Pi)
Corecţia pt distanţă şi
felul drumului (k)
Coeficient de
potenţare (c)
Producţia medie
realizată
MărGracircuPorumb
Cernoziom 5 75 015 11 15000Cernoziom 303 80 018 12 4000Cernoziom 302 85 019 13 8000
TOTAL 610
2) Notele totale de bonitare pentru condiţiile ecologice (Ni)
MĂR ndash 575 = 375Ni = Si x Pi GRAcircU ndash 30380 = 24240
PORUMB ndash 30285 = 25670TOTAL = 50285
3) Nota medie ponderată de bonitare
50285 610 = 8243
1) Producţia ce revine pe un punct al notei medii ponderate de bonitare
P măr = 515000 375 = 200P gracircu = 3034000 24240 = 50
P porumb = 3028000 25670 = 9411
6) Corecţia totală icircn funcţie de distanţă şi drumuri Ct = S x kMĂR ndash 5015 = 075
Suprafaţă x coeficient corecţie GRAcircU ndash 303018 = 5454PORUMB ndash 302019 = 5738
TOTAL = 11267
38
7) Nota de bonitare recalculată (Nbr)
MĂR ndash 375-075 = 37425Nbr = Nota totală de bonitare ndash Corecţia GRAcircU ndash 24240-5454 = 2418546
PORUMB ndash
25670-5738 = 2561262
8) Notele totale de bonitare potenţate (Ntp)
MĂR ndash 3742511=4117
Ntp =Nota de bonitare recalculată (Nbr)
xCoeficient
de potenţare
GRAcircU ndash241854612=290225
PORUMB ndash
256126213=332964
9) Producţia totală pe cultură pentru fiecare unitate de sol (Pt)
MĂR ndash 4117200= 82340
Pt =Nota totală de
bonitare potenţată (Ntp)
x
Producţia ce revine pe un punct de
bonitare P(kgpunct)
GRAcircU ndash
29022550= 1451125
PORUMB ndash
3329649411=31335242
TOTAL= 4666989
10) Producţia medie la hectar Pmc1
Pm măr = Producţia totală Suprafaţa totală = 823405=16468
Rezultatele pentru celelalte culturi
Pmedie gracircu = 1451125303= 4789
Pmedie porumb =31335242302= 10376
39
32 STABILIREA CANTITĂŢILOR DE IcircNGRĂŞĂMINTE PE CULTURI
Calculul dozelor de icircngrăşăminte s-a efectuat ţinacircndu-se cont atacirct de
producţiile medii cacirct şi de existentul de suprafaţă activă din sol S-au luat icircn
considerare şi pierderile rezultate prin levigare
Icircn tabelul 4 este prezentat calculul dozelor de icircngrăşăminte chimice la ha
separat pentru cele 3 culturi icircn parte
Tabelul 4
Calculul dozelor de icircngrăşăminte chimice
Nr Crt
SPECIFICARE UM
CULTURA
GRAcircU PORUMB MĂRN P K N P K N P K
1 Producţie medie Kgha 4789 10376 16468
2 Consum specific Kg sat
23 11 20 20 21 20 5 3 6
3 Sa de administrat
Kg 11014
5268 9578
20752
2179 20752 8234 494 988
4 Sa icircn sol Kg 45 31 60 40 35 30 30 20 355 Diferenţa de
admKg sa
6514 2168 3578
16752
1829 17752 5234 294 638
6 Pierderi prin levigare
13 5 7 13 5 7 13 5 7
7 Cant pierdută prin levigare
Kg sa
847 108 25 2177
914 1242 68 147 446
8 Total sa de administrat
Kg 7361 2276 3828
18929
19204 18994 5914 3087 6826
9 Tipul de icircngrăşămacircnt
NO4NO3
Super P c
Sare potasică
NO4NO3
Super P c
Sare potasică
N P2O5 K20
10 Conţinutul icircn sa a icircngr
Kgt 345 40 40 345 40 40 345 40 40
11 Doza de icircngr de administrat
Kg 213 57 96 549 480 475 171 77 171
40
33 PLANUL DE CULTURĂ
Planul de cultură cuprinde structura culturilor dimensiunile fiecăreia
producţiile medii şi totale (tabelul 5)
Tabelul 5
Icircntocmirea planului de cultură
Cultura Suprafaţa (ha)
Producţii medii (kgha)
Producţia totală (t)
Preţ livrare (leikg)
Măr 5 16468 8234 2Gracircu 303 4789 1451 08
Porumb 302 10376 313355 1
34 FUNDAMENTAREA FIŞELOR TEHNOLOGICE PE CULTURI
Icircn vederea organizării proceselor de muncă şi de producţie icircn etapa pregătitoare se
icircntocmesc fişele tehnologice pe culturi Informaţiile cuprinse icircn fişele tehnologice servesc icircn
acelaşi timp la stabilirea tehnologiilor stabilirea destinaţiei producţiei determinarea volumului
lucrărilor mecanice şi manuale necesarul de forţă de muncă cantităţile de materiale şi mijloacele
financiare necesare pentru aprovizionare
DATELE NECESARE
1 Culturile incluse icircn planul de producţie al firmei
2 Suprafaţa ocupată de fiecare cultură icircn parte
3 Culturile premergătoare
4 Producţia medie şi totală a fiecărei culturi
5 Lucrările tehnologice icircn ordinea cronologică a executărilor
6 Perioada de executare şi data lucrării
7 Mijloacele cu care se execută lucrarea
8 Tarifele de plată pentru lucrările mecanice
9 Tarifele de plată pentru lucrările manuale pe categorii
10 Cuantumul taxelor pentru CAS şomaj risc asigurare
11 Amortismentul specific
12 Materialele necesare procesului tehnologic consumul normat pe UM preţul unitar şi cota
pentru cheltuielile de aprovizionare
41
13 Cota de cheltuieli indirecte (comune şi generale)
MODUL DE LUCRU
1 Se icircnscriu icircn fişă datele privind suprafaţa şi producţia medie Producţia medie se planifică
icircn raport cu fertilitatea solului şi cantitatea de icircngrăşămacircnt aplicată
2 Se icircnscriu lucrările tehnologice icircn ordinea executării lor precizacircndu-se toată perioada
optimă de execuţie şi durata fiecărei lucrări
3 Pentru fiecare icircn parte se determină volumul lucrărilor sumele necesare şi materiale
4 La lucrările manuale icircn raport cu volumul lucrării se calculează numărul de zile om iar
fondul de salarii rezultă icircnmulţind numărul de zile om necesar pentru evaluarea lucrării cu
tariful pe ziom corespunzător
5 Taxele asupra fondului de salarii se calculează aplicacircnd cota icircn proporţie de 30 pentru
CAS 5 pentru fondul de şomaj 1 pentru risc şi asigurare impozit 15 asupra sumei
care reprezintă fondul de salarii
6 Amortismentul specific se determină icircn raport cu valoarea de inventar a mijlocului fix
folosit exclusiv la cultura respectivă şi durata de folosire
7 Cota de cheltuieli pentru aprovizionare se calculează o cotă parte din valoarea
materialului folosit
8 Din icircnsumarea pentru lucrările mecanice lucrările manuale taxe asupra valorilor
materialelor se obţin cheltuielile de producţie
9 La cheltuielile directe se aplică cota de cheltuieli comune şi prin icircnsumarea lor se
determină cheltuielile de producţie
10 După fiecare trimestru se fac totalurile
11 Se calculează indicatorii cheltuieli de producţie la hectar şi costul la tona de produs
42
44
45
46
47
35 Organizarea lucrării de semănat la cultura gracircului
Semănatul este una dintre cele mai importante lucrări agricole de care depinde icircn ultimă instanţă obţinerea de producţii ridicate Suprafeţele icircntinse ocupate de culturi precum şi termenele restracircnse icircn care trebuie executat fac ca procesul de muncă al semănatului să ocupe un loc important icircn activitatea de producţie a exploataţiilor agricole
Etapele organizării lucrărilor de semănat cereale păioase sunt următoarele1 se stabileşte componenţa agregatului de semănat potrivit condiţiilor existente
(tractor plus semănătoare SUP-29 sau SUP-21)2 Se determină necesarul de agregate pentru terminarea semănatului icircn termen
optim folosind formula
icircn care
N ndash numărul de agregate pentru terminarea lucrării icircn timpul propusS ndash suprafaţa de icircnsămacircnţatn ndash numărul de zile icircn care trebuie terminată lucrareaP ndash randamentul zilnic al maşinii
(1)N = 303(512) = 5 agregate
Aşadar icircn prealabil trebuie cunoscut randamentul zilnic al agregatului de semănat folosit Aceasta se calculează după formula
icircn
care
P ndash randamentul zilnic al agregatului (ha)B ndash lăţimea de lucru a agregatului icircn lucru (m)V ndash viteza de deplasare a agregatului
icircn lucru (moră)t ndash durata zilei de lucru (ore)H ndash coeficientul de folosire a timpului de lucru (070-080)
(2)P = 366000807 10000 = 12 ha
3 Stabilirea lungimii marcatoarelor semănătoriiLungimea marcatoarelor adică distanţa la care trebuie aşezată piesa activă a marcatorului faţă de ultimul brăzdar se stabileşte icircn funcţie de
lăţimea de lucru a semănătorii (B) distanţa icircntre două brăzdare (b) distanţa icircntre roţile din faţă sau marginile exterioare ale şenilelor
tractorului (c)
= 11
= = 26
49
49
Cacircnd tractorul poate urmări urma lăsată de marcator atacirct cu roata din dreapta cacirct şi cu roata din stacircnga lungimea celor două marcatoare este egală şi este dată de relaţia
4 Stabilirea debitului semănătorii icircn funcţie de norma de sămacircnţă la hectar La icircnceputul lucrării trebuie icircntotdeauna să se verifice corectitudinea reglării debitului la icircnsămacircnţare Această verificare se face după formula
icircn
care
G ndash cantitatea de sămacircnţă cursă din semănătoare la un număr stabilit de icircnvacircrtiri a roţii semănătoriiA ndash norma de semănat la un ha (kg)d ndash lungimea roţii semănătorii (m)B ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)O ndash nr de icircnvacircrtituri a roţii semănătorii
(6)G= 2501743620 10000 = 313
5 Stabilirea dimensiunilor postatelor la semănat Lungimea maximă a postatelor la semănat este icircn funcţie de capacitatea cutiei semănătorii Pentru a uşura organizarea transportului de seminţe este indicat ca alimentarea semănătorii cu seminţe să se execute la un singur capăt a postatei ~n acest caz lungimea maximă a postatei se calculează după formula
icircn
care
L ndash lungimea maximă a postatei (m)Q ndash capacitatea coşului de alimentare
a semănătorii (kg)Y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii coşului de alimentare a semănătorii (icircn medie 070-080)A ndash norma de semănat (kgha)B ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)
(7)L = (051000040007) (25036) = 1556m
Icircn ce priveşte lăţimea postatei aceasta se determină icircn funcţie de lăţimea totală a parcelei de icircnsămacircnţat şi de metoda de deplasare a agregatului Ea se calculează aşa icircncacirct să asigure de lucru agregatului pentru 1-2 zile de lucru
Lăţimea postatei la semănatul icircn suveică se calculează după formula
icircn care
l ndash lăţimea postatei (m)P ndash productivitatea zilnică a agregatului (hazi)Z ndash durata icircn zile a lucrului pe aceeaşi postată (1-2 zile)L ndash lungimea postatei (m)
(8)l = 10000122 1556 = 154m
6 Lăţimea zonei de icircntoarcere a agregatului Pentru icircntoarcerea agregatului la capetele parcelei se delimitează o facircşie de teren denumită bdquozonă de icircntoarcereldquo Delimitarea acestei zone se face icircn cazul deplasărilor icircn parcursul liniar cu buclă şi fără buclă Lăţimea zonei de icircntoarcere este dată de relaţia
50
50
icircn care
E ndash lăţimea zonei de icircntoarcereR ndash raza de icircntoarcere a agregatuluie ndash lungimea de ieşire a agregatului (adică distanţa de la centrul agregatului mijlocul osiei motoare a tractorului) pacircnă la organele active ale maşinii
(9)E = 34 + 15 = 135m
Aceasta reprezintă lungimea cu care trebuie să se deplaseze centrul agregatului pentru aducerea organelor active ale maşinii agricole pe linia de icircntoarcere a lucrului
7 Stabilirea distanţei dintre punctele de alimentare a semănătorii Distanţa dintre punctele de alimentare a semănătorii se determină icircn funcţie de metoda de deplasare a agregatului la semănat ~n cazul semănatului icircn suveică lungimea postatei este determinată icircn funcţie de capacitatea cutiei de seminţe icircn aşa fel ca alimentarea semănătorii să se facă numai la unul din capetele postatei distanţa dintre punctele de alimentare se află după formula
icircn care
D ndash distanţa dintre punctele de alimentare (m)B ndash lăţimea de lucru a agregatului (m)T ndash numărul turelor (adică nr curselor dus-icircntors) pe care le face agregatul pacircnă la golirea coşului semănătorii
(1)D = 2362 = 144m
Icircn cazul cacircnd lungimea postatei nu este determinată icircn funcţie de capacitatea cutiei de seminţe este necesar ca icircn prealabil să cunoaştem turele pe care le face agregatul pacircnă la golirea coşului semănătorii Aceasta se determină icircmpărţind lungimea drumului pe care icircl face semănătoarea pacircnă la golirea cutiei sale pe lungimea cursei de lucru dus şi icircntors ~n acest scop se foloseşte următoarea formulă
icircn care
T ndash numărul turelorQ ndash capacitatea cutiei semănătorii
(kg)Y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii cutiei (080)A ndash norma de semănat (kgha)B ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)L ndash lungimea postatei (m)
T= (1000040007) (2503621556) = 1Icircn cazul semănării icircn bdquolaturildquo sau bdquope două jumătăţi ale postateildquo distanţa dintre
punctele de alimentare se calculează după formula = 136 = 36
(semnificaţiile literelor sunt aceleaşi ca la formulele (10) şi (11)
51
51
8 Stabilirea cantităţilor de seminţe ce se pun la punctele de alimentare Cantităţile de seminţe care se pun la primul punct de alimentare se calculează după formula
= 4001 = 400kgiar cantitatea care se pune la punctele următoare este
icircn care
C ndash cantitatea de seminţe necesară alimentării agregatului (kg)Q capacitatea coşului semănătorii (kg)y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii cutieia ndash nr semănătorilor icircn agregat
(14)C1 = 400071 = 280kg
9 Stabilirea necesarului zilnic de muncitori pentru semănat şi transportat seminţele Necesarul zilnic de muncitori pentru deservirea semănătorilor variază icircn raport cu numărul de agregate folosite zilnic şi al maşinilor ce compun agregatul
10 Necesarul de mijloace de transport se stabileşte icircn funcţie de cantităţile de seminţe necesare semănătorilor la o icircncărcare timpul de golire a semănătorilor capacitatea mijloacelor de transport distanţa de transport şi timpul necesar pentru un ciclu de transport
~n primul racircnd se determină timpul icircn care se consumă cantitatea de seminţe existentă icircn cutia semănătorii folosind relaţia
icircn care
q ndash capacitatea cutiei semănătorii (kg)085 ndash coeficientul de folosire a cutiei semănătoriiB ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)V ndash viteza de lucru a agregatului (moră)N ndash norma de sămacircnţă la ha (kg)
Tgol = (10000400085) (366000250) = 063h = 38min
Numărul de mijloace de transport necesare zilnic se determină pe baza relaţiei
icircn care
Nt ndash numărul mijloacelor de transportn ndash numărul semănătorilor ce lucreazăt ndash durata unui ciclu de transport (min)Cm ndash capacitatea mijlocului de transport (kg)
Nt = (540008530) (38400) = 33 = 311 Se determină necesarul de saci pentru transportul seminţelor cunoscacircnd că
pentru uşurarea manipulării se recomandă ca un sac să aibă 40 kg
Nr saci = (512250) 40 = 375 sacizi
52
52
Centralizarea datelor
Nr crt
Specificare UMAgregatul folosit
Tractor + (SUP-29)
Tractor + SUP-21
1 Productivitatea zilnică a agregatului haschimb 12
2 Necesarul zilnic de-tractoare nr 5-semănători nr 5
3Productivitatea zilnică a tuturor agregatelor
hazi 60
4Dimensiunile solei de semănat
-lungime m 1556-lăţime m 1947-suprafaţă ha 303
5Dimensiunea parcelelor de semănat
-lungime m 1556-lăţime m 154-suprafaţă 24
6Lungimea marcatorului
-dreapta m 11-stacircnga m 26
7Norma de icircnsămacircnţare
-la 20 icircnvacircrtituri kg 3-la hectar kg 250
8Distanţa dintre punctele de alimentare cu seminţe
m 144
9Cantitatea de seminţe ce se pune la punct de alimentare
-la primul punct
kg 400
-la punctele următoare
kg 280
10 Necesarul zilnic de muncitori
-pt servirea semănătorii
nr 5
-pt transportul seminţelor
nr 3
-total nr 8
11Lăţimea facircşiei de icircntoarcere a agregatului
m 135
12Necesarul zilnic de mijl de transport
-atelaje nr-tractor+remorcă nr 3-auto-camion nr
13Necesar saci pt transportul seminţelor
nr 375
53
53
36 Evaluarea producţiei
Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţieiacestora
Evaluarea se face icircn două etape1) icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele
caracteristice de dezvoltare a plantelor2) icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite
norme standardizate~n funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfel
1) Gracircu orz (orz - 1 iunie gracircu - 15 iunie) Gracircu Boemandash se stabileşte numărul punctelor de control icircn funcţie de mărimea şi
uniformitatea parcelelor(icircn cazul parcele de pacircnă la 100 ha - 5 puncte pe suprafeţe mai mari de 100 ha - 10 puncte)
Determinările se fac cu ajutorul ramei metrice (un cadru de 1 metru patrat)Metodologie de lucrundash se numără spicele din interiorul ramei metricendash se stabileşte numărul mediu de boabe icircn spicndash se calculează producţia medie la hectar astfel
Q kgha = (360353610000) (10001000) = 4536kgha
Q kgha - producţia medie kgha Nsp - număr mediu de spice la mp (medie pe toate punctele de control) 360Nb - număr mediu de boabe icircn spice 35MMB - greutatea a 1000 boabe (grame)3610000 mp = 1 ha1000 x 1000 = 1000 grame x 1000 boabe
Exemplu
2) Porumb (1 septembrie) DKC 3511ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 28 mp (4 racircnduri x 070 x 10 m
lungime 070 (m) - distanţa dintre racircnduri)ndash se numără ştiuleţii la fiecare punct de controlndash se calculează numărul de ştiuleţi la hectar
54
54
Nstha = (30010000)(510) = 60000
Nstha - număr de ştiuleţi la hanst - numărul de ştiuleţi număraţi la toate punctele de controld - suprafaţa unui punct de control (mp)i - numărul punctelor de control
ndash se determină apoi numărul de boabe pe ştiuletendash se calculează apoi producţia medie la hectar
Q kgha = (60000588337) (10001000) = 11889 kgha
Q kgha - producţia medieNst - număr ştiuleţi la hectar 60000Nb - număr mediu de boabe pe ştiulete 588MMB - greutatea a 1000 boabe (grame) 337
Exemplu
3) Floarea soarelui (15 august)ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 28 mp (4 racircnduri x 070 x 10)ndash se numără capitulele la fiecare punct de control şi se stabileşte numărul mediu
de capitule la ha după formula
Ncpha - număr total de capitule la hancp - număr de capitule numărate la toate punctele de controld - suprafaţa unui punct de controli - numărul punctelor de control
ndash se determină numărul mediu de seminţe pe capitul(Ns)ndash se calculează producţia medie la hectar astfel
55
55
Q kgha - producţia medieNcp - număr mediu de capitule la hectarNs - număr seminţe pe capitulMMB - greutatea a 1000 seminţe icircn grame
Exemplu
4) Sfecla de zahăr (1 septembrie)ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 10 mp (3 racircnduri x 045 m x 74 m
lungime)ndash la fiecare punct de control plantele se recoltează se decoletează (tăierea
frunzelor) se curăţă de pămacircnt şi se cacircntărescndash se determină producţia medie astfel
q - cantitatea de rădăcini recoltate din punctele de control (kg)d - suprafaţa unui punct de control (mp)i - numărul punctelor de control
ndash la producţia stabilită se adaugă sporul de producţie ce se va realiza de la data evaluării la data prevăzută a se recolta (18 grziplantă)
Exemplu
5) Fructe (1 septembrie) MĂRMetoda de evaluare diferă icircn funcţie de tipul de livadă clasică sau intensivă dar
icircn mare constă icircn următoarele etapendash se stabileşte numărul de pomi pentru examinare (2 - 5 ) 480ndash se determină numărul mediu de fructe pe pom şi greutatea acestora icircn kg 30kg
167 de fructe
56
56
ndash se icircnmulţeşte numărul mediu de fructe pe pom cu numărul de pomi existenţi la ha şi se obţine astfel producţia medie la ha 16032 kgha
6) Struguri (de masă - 15 iulie de vin - 1 septembrie)ndash evaluarea se face separat la viile nobile şi la viile de hibrizindash se stabileşte numărul de butuci pe rod la ha cu relaţia
Nbha - numărul de butuci pe rod la hadr - distanţa dintre racircnduri (m)db - distanţa icircntre butuci pe racircnd (m)Ng - număr mediu de goluri (butuci neproductiviinexistenţi) la ha icircn procente
ndash se evaluează producţia de struguri pe butuc număracircndu-se toţi strugurii de pe un număr de 1 - 2 din butucii existenţi pe lot (se recomandă să se efectueze numărătoarea strugurilor pe fiecare al 10-lea butuc din 15 icircn 15 racircnduri)
Producţia de struguri pe butuc se calculează astfel
Pmb - producţia medie pe butuc (grame)Gms - greutatea medie a strugurilor (grame)Ns - numărul de struguri total găsiţi la numărătoareNba - numărul butucilor analizaţi
ndash se calculează producţia medie de struguri la ha cu formula
Pmha - producţia medie de struguri la ha (kg)Nbha - numărul de butuci pe rod la haPmb - producţia medie pe butuc (grame)
Exemplu
57
57
CAPITOLUL IV DETERMINAREA PRAGULUI DE RENTABILITATE (A PUNCTULUI CRITIC) PE CULTURI
Punctul critic marchează acea dimensiune a producţiei medii la care icircncasările din
valorificarea producţiei sunt egale cu cheltuielile totale de producţie deci acel punct al
producţiei medii la care nu se obţine profit dar nu se icircnregistrează nici pierderi
Mărimea costului de producţie şi a ratei profitului se găsesc icircntr-o stracircnsă legătură
cu raportul dintre cheltuielile de exploatare şi cantitatea de produse realizate Prin analiza
costurilor şi cheltuielilor de exploatare icircntreprinzătorul poate calcula nivelul minim de
activitate cerut de menţinerea icircn stare de funcţionare a firmei Cunoscacircnd pragul de
rentabilitate se poate proiecta volumul de vacircnzări icircn vederea obţinerii profitului scontat
De asemenea creditorii şi investitorii solicită adesea efectuarea analizei punctului
critic pentru a ajuta icircn evaluarea cacircştigurilor potenţiale ale unei afaceri şi icircn consecinţă
aceasta trebuie introdusă icircn planul de afaceri
Punctul critic se poate determina icircn două moduri şi anume fără profit programat
sau cu profit programat
Calculul punctului critic fără profit programat este exprimat printr-o relaţie
simplă
y = yי
y = Pvx
yי = Cvx + CF
Pvx = Cvx + CF
x(Pv ndash Cv) = CF
icircn care
y ndash veniturile din valorificarea producţiei (mii lei)
yי - cheltuielile totale icircnregistrate (mii lei)
Pv ndash preţul de vacircnzare unitar
x ndash producţia medie sau volumul vacircnzărilor (unităţi fizice)
Cv ndash cheltuieli variabile unitare
58
58
CF ndash costuri fixe totale
De unde x marchează acea dimensiune a producţiei la care nu se icircnregistrează nici
profit nici pierderi
Determinarea cantitativă şi reprezentarea grafică a PC la cultura Porumb
Cheltuielile variabile
NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrarii
CheltuieliCheltuieli variabilevariabile
(lei) (lei)
CheltuieliCheltuieli variabile variabile
(lei t (lei t ))
(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)
11 Incărcat transportat IC (PK) t 2881 180225 575
22 Descărcat IC (PK) t 2881 2444609 78
33 Incărcat transportat IC (N) t 10 2484545 793
44 Descărcat IC (N) t 1655 6371 02
55 Transportat apa prep sol mii l 30 599 019
66 Incărcat transportat săm t 66 599359 191
77 Recoltat porumb boabe t 530 2606662 832
88 Transportat porumb boabe t 225 1245 04
99
1010
TOTALTOTAL 9962236 31792
a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch Variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologicacopy= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)
59
59
Cheltuielile fixe
NrNr CrtCrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe
(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe
(lei ha)(lei ha)
(a)(a) (b)(b) copycopy (d)(d) (e)(e)
11 Adm Şi deservit IC (PK) ha 302 617645 2045
22 Arat 25 cm +grăpat ha 302 1140192 3775
33 Adm Şi deservit IC (N) ha 302 630389 2087
44 Erbicidat şi deservit ha 302 61155 2025
55 Discuit si preg Pat germ Ha 302 586536 1942
66 Semănat +deservit ha 302 472517 1565
77 Prăşit mecanic I ha 302 819024 2712
88 Prăit mecanic II ha 302 654182 2166
99
1010
TOTALTOTAL 5532035 18318
(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)
60
60
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura porumb - fără profit programat
Ch variabile Cv = 9962236 lei
Ch fixe totale CF = 5532035 lei
Ch fixeha CFha = 18318 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 11 leikg = 1100 leit
Producţia totală de PT= 313355 t
Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 302 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 33961599 lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 9962236 + 33961599 = 133583959 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 133583959 313355=
4263leit
Productia medie de porumb la punctul critic (X)
X= (CFha)(Pv-CVt) = 18318 ( 1100 ndash 4263 ) = 272 tha = 2720 kgha
Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 272 tha 4263 leit = 115953 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx =18318 leiha+ 115953 leiha =299133 leiha
Nivelul producţiei de 2720 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la
cultura porumb icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de
2720 la preţul de 11 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie
Depăşirea acestui nivel al producţiei (2720 ha) duce la obţinerea unui profit iar
scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi
61
61
62
PROFI
T
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
2720 kg2720 kghaha
4000
3000
1000
2000
5000
7000
6000
18318
leiha
299133
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura porumb ndash fără profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
62
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura porumb - cu profit programat
Ch variabile Cv = 9962236 lei
Ch fixe totale CF = 5532035 lei
Ch fixeha CFha = 18318 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 11 leikg = 1100 leit
Producţia totală de PT= 313355 t
Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 302 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 33961599 lei
Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)
Pr = 500000lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 9962236 + 33961599 = 133583959 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 133583959 313355=
4263leit
Profitul programat pe ha (Prha) Prha=PrS =500000302= 165562 leiha
Producţia medie de porumb la punctul critic (X)
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 18318+165562) ( 1100 - 4263 )= 517 tha
= 5170 kgha
Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 517 tha 4263 leit = 220397 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx = 18318 leiha+ 220397leiha = 403577 leiha
63
63
64
profit
suplimen
tar
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
5170 kg5170 kghaha
4000
3000
1000
2000
5000
7000
6000
18318
leiha
403577
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura porumb ndash cu profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
Profit programatProfit programat
PROFI
T
5000
64
Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura porumb
Specificare UMFara profit programat
Cu profit programat
Ch variabile Cv lei 9962236 9962236
Cheltuielile indirecte Ch ind lei 33961599 33961599
Ch variabile totale CVT lei 133583959 133583959
Ch variabile t CVt leit 4263 4263
Ch fixe totale CF lei 5532035 5532035
Ch fixe ha CFha leiha 18318 18318
Profit programat total Pr lei 500000
Profit programat ha Prha leiha 165562
X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 2720
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 5170
Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 115953 220397
Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 299133 403577
Preţ de vacircnzare t Pv leit 1100 1100
Suprafaţa cultivată S ha 302 302
65
65
DETERMINAREA CANTITATIVĂ ȘI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA gracircu
Cheltuielile variabile
NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrarii
CheltuieliCheltuieli variabilevariabile
(lei) (lei)
CheltuieliCheltuieli variabile variabile
(lei t (lei t ))
(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)
11 Incărcat transportat IC (PK) t 4605 260015 179
22 Descărcat IC (PK) t 4605 495645 341
33 Incărcat transportat săm t 666 601343 414
44 Incărcat transportat IC (N) t 10 97019 669
55 Descărcat IC (N) t 6454 24848 017
66 Transportat apa prep sol mii l 30 599 04
77 Recoltat grau t 530 2614762 1802
88 Transportat gracircu t 225 1245 09
99
1010
TOTALTOTAL 49504298 34115
a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)
66
66
Cheltuielile fixe
NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe
(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe
(lei ha)(lei ha)
(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)
11 Adm şi deservit IC (PK) ha 303 619685 2045
22 Arat 18 - 20 cm +grăpat ha 303 1025772 3385
33 Discuit si preg pat germ ha 303 588479 1942
44 Semănat +deservit ha 303 474081 1565
55 Adm şi deservit IC (N) ha 303 632476 2087
66 Adm şi deservit ha 303 613575 2025
77
88
99
1010
TOTALTOTAL 3954068 130497
(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)
67
67
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura gracircu - fără profit programat
Ch variabile Cv = 49504298 lei
Ch fixe totale CF = 3954068 lei
Ch fixeha CFha = 130497 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 09 leikg = 900 leit
Producţia totală de gracircu PT= 145107 t
Suprafata cultivată cu gracircu S = 303 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 14849866 lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 49504298 + 14849866 = 64354164 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 64354164 145107 =
4435leit
Productia medie de gracircu la punctul critic (X)
X= (CFha)(Pv-CVt) = 130497 ( 900 - 4435 ) = 286 tha
= 2860 kgha
Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 286 tha 4435 leit = 12684 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx = 130497 leiha+ 126841 leiha = 257338 leiha
Nivelul producţiei de 2860 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la
cultura de gracircu icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de
2860 la preţul de 09 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie
Depăşirea acestui nivel al producţiei (2860 ha) duce la obţinerea unui profit iar
scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi
68
68
69
PROFI
T
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
2860 kg2860 kghaha
4000
3000
1000
2000
5000
7000
6000
130497
leiha
257338
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura gracircu ndash fără profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
69
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura gracircu - cu profit programat
Ch variabile Cv = 49504298 lei
Ch fixe totale CF = 3954068 lei
Ch fixeha CFha = 130497 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 09 leikg = 900 leit
Producţia totală de gracircu PT= 145107 t
Suprafata cultivată cu gracircu S = 303 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 14849866 lei
Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)
Pr = 400000 lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 49504298 + 14849866 = 64354164 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 64354164 145107 =
4435leit
Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 400000 303 =
132013 leiha
Producţia medie de gracircu la punctul critic (X)
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 130497 + 132013 ) ( 900 - 4435 )
= 575 tha = 5750 kgha
Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 575tha 4435 leit = 255012 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx =130497 leiha+ 255012leiha = 385509 leiha
70
70
71
profit
suplimen
tar
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
5750 kg5750 kghaha
4000
3000
1000
2000
5000
7000
6000
130497
leiha
3855
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura gracircu ndash cu profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
Profit programatProfit programat
PROFI
T
5000
71
Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura gracircu
Specificare UMFara profit programat
Cu profit programat
Ch variabile Cv lei 49504298 49504298
Cheltuielile indirecte Ch ind lei 14849866 14849866
Ch variabile totale CVT lei 64354164 64354164
Ch variabile t CVt leit 4435 4435
Ch fixe totale CF lei 3954068 3954068
Ch fixe ha CFha leiha 130497 130497
Profit programat total Pr lei 400000
Profit programat ha Prha leiha 132013
X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 2860
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 5750
Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 12684 255012
Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 257338 385509
Preţ de vacircnzare t Pv leit 900 900
Suprafaţa cultivată S ha 303 303
72
72
DETERMINAREA CANTITATIVĂ ȘI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA măr
Cheltuielile variabile
NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrarii
CheltuieliCheltuieli variabilevariabile
(lei) (lei)
CheltuieliCheltuieli variabile variabile
(lei t (lei t ))
(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)
11 Incărcat transportat IC (PK) T 124 694 84
22 Descărcat IC (PK) T 124 145896 177
33 Adm şi deservit IC (PK) T 50 691 839
44 Administrat gunoi de grajd T 50 288 35
55 Săpat gropi pt plantat pomi Buc 048 281 34
66 Plantat + udat Buc 048 7488 909
77 Tăieri de forma coroanei Buc 25 25 03
88 Incărcat transportat IC (N) T 0855 1107 134
99 Adm şi deservit IC T 5 896 109
1010 Transportat apa prep sol T 3 4592 558
1111 Recoltat prune T 5 187 23
1212 Transportat prune T 8234 14327 174
TOTALTOTAL 1914066 2325
a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)
Cheltuielile fixe
73
73
NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe
(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe
(lei ha)(lei ha)
(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)
11 Arătură in livadă Ha 5 2057 4114
22 Discuit arătura Ha 5 913 1826
33 Prăşit printre racircnduri Ha 5 804 1608
44 Stropit cu insecto-fungicide Ha 5 1802 3604
55 Erbicidat şi deservit Ha 5 690 138
66
77
88
99
1010
TOTALTOTAL 6266 12532
(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)
74
74
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura măr - fără profit programat
Ch variabile Cv = 1914066 lei
Ch fixe totale CF = 6266 lei
Ch fixeha CFha = 12532 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 1 leikg =1000 leit
Producţia totală de mere PT= 8234 t
Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 5 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 673021 lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 1914066 + 673021 = 2587087 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 2587087 8234 = 3142 leit
Productia medie de mere la punctul critic (X)
X= (CFha)(Pv-CVt) = 12532 ( 1000 - 3142 ) = 19 tha
= 1900 kgha
Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 19 tha 3142 leit = 59698 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx =12532 leiha+ 59698 leiha =185018 leiha
Nivelul producţiei de 1900 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la
cultura de măr icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de
1900 la preţul de 1 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie Depăşirea
acestui nivel al producţiei (1900 ha) duce la obţinerea unui profit iar scăderea
producţiei sub acest nivel determină pierderi
75
75
76
PROFI
T
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
1900 kg1900 kghaha
4000
3000
1000
2000
5000
7000
6000
12532
leiha
185018
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura măr ndash fără profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
76
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura măr - cu profit programat
Ch variabile Cv = 1914066 lei
Ch fixe totale CF = 6266 lei
Ch fixeha CFha = 12532 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 1 leikg =1000 leit
Producţia totală de mere PT= 8234 t
Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 5 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 673021 lei
Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)
Pr = 100000 lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 1914066 + 673021 = 2587087 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 2587087 8234 = 3142 leit
Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 100000 5
= 20000 leiha
Producţia medie de mere la punctul critic (X)
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 12532 + 20000 ) (1000 - 3142 )
= 31 tha = 31000 kgha
Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 31 tha 3142 leit = 97402 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx =12532 leiha+97402 leiha = 109934 leiha
77
77
78
profit
suplimen
tar
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
31000 kg31000 kghaha
7500
5000
1000
2500
10000
15000
12500
12532
leiha
109934
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura măr ndash cu profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
Profit programatProfit programat
PROFI
T
5000
78
Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura măr
Specificare UMFara profit programat
Cu profit programat
Ch variabile Cv lei 1914066 1914066
Cheltuielile indirecte Ch ind lei 673021 673021
Ch variabile totale CVT lei 2587087 2587087
Ch variabile t CVt leit 3142 3142
Ch fixe totale CF lei 6266 6266
Ch fixe ha CFha leiha 12532 12532
Profit programat total Pr lei 100000
Profit programat ha Prha leiha 20000
X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 1900
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 31000
Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 59698 97402
Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 185018 109934
Preţ de vacircnzare t Pv leit 1000 1000
Suprafaţa cultivată S ha 5 5
79
79
CAPITOLUL VCAPITOLUL VCONCLUZII ŞI RECOMANDĂRICONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI
Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţiei acestora
Evaluarea se face icircn două etape- icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele caracteristice de dezvoltare a plantelor- icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite norme standardizate
Icircn funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfelPorumb 3133 toneGrau 1451 toneMăr 82 toneEfectuacircnd eficiența celor trei culturi icircn urma rezultatelor acestora am
observat că cultura cea mai favorabilă este porumbul urmată de cultura grăacircluiPe viitor cea mai bună cultură atat cantitativă cacirct și calitativă este cultura porumbului
80
80
470000000 485000000 500000000
___________________________________________________________________________Cheltuieli de exploatare (Ce)
97544660 100860100 104220600
___________________________________________________________________________
Rezultatul din exploatare (Re) = Se calculeaza Re = Ve ndash Ce - minim 10 din Ve
372455340 384139900 395779400
Profitul net (Pn) = rezultatul final al exercitiului financiar (anual) din care s-a scazut impozitul pe profit
312862486 322677516 332454696
Durata de recuperare a investitiei (Dr) = indicator ce exprima durata de recuperare a investitiei (exprimat in ani)
Se calculeaza Dr= ViPn mediu sau Dr=(Vi - 5 x Pn)Pn
unde Pn mediu = profit net mediu pe orizontul de prognoza Dr ndash ESTE 145 ANI
Rentabilitatea capitalului investit (Rc) = PnVi x 100 () Pn-profit net pentru fiecare an al perioadei previzionate
145 150 154___________________________________________________________________________
Cheltuieli financiare (Cf) = NU ESTE CAZUL___________________________________________________________________________
28
Gradul de acoperire a cheltuielilor financiare (Ga) = NU ESTE CAZUL
___________________________________________________________________________Flux de numerar net la sfarsitul perioadei (FNN) = Total intrari-Total iesiri FNNgt=0 (pentru fiecare an de prognoza)
280102 331554 379748 425733466695
Valoare actualizata neta (VAN) =aringFNi(1+r)I +FN5r VANgt0 r=rata de actualizare=8
CAPITOLUL IICAPITOLUL IISTRUCTURA FONDULUI FUNCIAR ŞI IcircNTOCMIREASTRUCTURA FONDULUI FUNCIAR ŞI IcircNTOCMIREA
ASOLAMENTULUIASOLAMENTULUI
21 Mărimea şi structura categoriilor de folosinţă a terenului
Tabelul 1Mărimea şi structura categoriilor de folosinţă a terenului
Specificare Ha din total din agricol
Suprafaţa totală 620 1000 -
Teren agricol 618 9968 1000
Teren arabil
- din care irigat
610 9839 987
300 4839 4854
Păşuni naturale 2 032 032
29
Facircneţe naturale 1 016 016
Livezi 5 08 08
Vii
Teren neproductiv 2 032 X
Condiţii naturaleDescrierea zonei icircn care este amplasată exploataţia cu cel puţin următoarele elemente
a) Temperatura medie anuală 940Cb) Precipitaţii medii anuale 534 mmmpc) Tipul de sol predominant textura panta
- tipul de sol cernoziom cambic- textura grosieră- panta 7 - 150C
Favorabilitatea terenului pentru diferitele culturi
Se va face o scurtă prezentare a caracteristicilor principalelor tipuri de sol cu favorabilitatea culturilor
CernoziomurileAu proprietăti fizice hidrofizice chimice termice şi de aeraţie foarte bune Cu toate că
sunt foarte bine aprovizionate cu azot fosfor şi potasiu pe aceste soluri pentru menţinerea fertilităţii şi obţinerea de producţii mari şi constant se recomandă aplicarea de icircngrăşăminte chimice şi organice Cernoziomurile sunt indicate pentru toate folosinţele şi culturile agricole
AluvisolurilePrezinta o fertilitate relativ bună fertilitatea depinzacircnd de gradul de solificare Pe
aluvisoluri pot fi cultivate o serie largă de plante specifice condiţiilor din ţara noastră porumb floarea soarelui cartof gracircu legume viţă de vie pomi
Soluri bruneDatorită proprietăţilor fizice (textură mijlocie structură granular medie permeabilitate
pentru apă şi aer rezistenţă scăzută la lucrările mecanice) sunt favorabile creşterii şi dezvoltării plantelor Pentru producţii mari se recomandă administrarea de icircngrăşăminte chimice organice şi verzi Sunt folosite pentru culturile gracircu porumb legume pomi migdal
22 Alegerea culturilor (criteriile avute icircn vedere culturile alese)
30
Criteriile avute icircn vedere (economice tradiţie asigurarea materiilor prime pentru investiţia de la planul de afaceri etc)
Cultura m ărului Importanta culturii marului se datoreaza valorii alimentare si gustative terapeutice si
profilactice a fructelor insusirilor lor tehnologice specifice particularitatilor agrobiologice ale pomilor si valorilor economice mari
Merele constituie unul dintre componentele de baza in alimentatia moderna a omuluiMărul creşte şi se dezvoltă bine icircn toate zonele Moldovei deoarece sunt condiţii
pedoclimaterice favorabile pentru cultivarea acestei specii pomicole Importanţa acestei specii pomicole ca cultură este determinată de valoarea alimentară calităţi gustative icircnalte icircnsuşirile terapeutice şi profilactice pentru sănătatea omului particularităţilor tehnologice specifice particularităţilor agrobiologice ale pomilor şi de valoarea economică mare de producţie Cultivarea merelor este o afacere profitabilă care are următoarele avantaje
- Plantaţia de măr poate fi exploatată 20-30 de ani iar investiţia se recuperează icircn 2-3 ani- Cererea crescacircndă pe piaţa locală şi externă la produsele agricole de valoare icircnaltă- Preţ avantajos la comercializarea merelor icircn stare proaspătă- Creşterea pe piaţa internaţională a cererii pentru producţia conservată (sucul concentrat)
Ele reprezinta aproape singurul aliment gata pregatit in natura care poate fi consumat fara alte adaosuri fie in stare proaspata fie consumate ca sucuri compot dulceata cidru marmelada etc Datorita insusirilor tehnologice merele constituie o materie prima cu pondere mare in industria alimentara
Astfel din punct de vedere chimic merele contin in medie 845 apa 141 zaharuri 02 substante pectice 06 substante grase 90 UI vitamina A 002 mg vitamina B2 01mg vitamina B1 7mg vitamina C 7 mg calciu 10 mg potasiu cat si cantitati reduse de aluminiu mangan sulf cobalt si altele
Principalii consumatori de mere sunt pieţele agricole locale antreprenori care exportă fructele fabricile de conserve depozite angro şi magazine procesatorii de fructe uscate Cele mai bune preţuri pot fi obţinute icircn cazul comercializării merelor icircn stare proaspătă pentru consum curent iar cele mai mici preţuri sunt icircnregistrate la mere comercializate icircntreprinderilor de procesare
Importanta marului rezida in particularitatile lui biologice Existenta unui numar mare de soiuri cu coacere esalonata in diverse epoci si capacitatea de pastrare in stare proaspata timp indelungat a soiurilor de iarna asigura consumul de fructe proaspete aproape in tot cursul anului circa 10 luni din 12 ale unui an Avand o mare capacitate de pastrare si o buna rezistenta la manipulare fructele pot fi transportate cu usurinta la distante mari
Cultura porumbului
Porumbul ocupa locul 3 ca importanta in lume Aceasta pozitie se justifica printro serie de particularitati
-prezinta o mare capacitate de productie cu cca 50 decat celelalte cereale-are o mare plasticitate ecologica-este o planta prasitoare fiind o foarte buna premergatoare pentru majoritatea plantelor de
cultura-suporta bine monocultura-are un coeficient multiplicat de 150-400ori-semanande-se primavara mai tarziu permite esalonarea mai buna lucrarilor agricole-cultura este mecanizata
31
-recoltarea se face fara pericol de scuturare
Porumbul este utilizat icircn alimentaţia omului icircn furajarea animalelor şi ca materie primă pentru diferite industrii
Icircn alimentaţia omului porumbul se utilizează sub formă de mălai (făină) din care se prepară mămăliga sau diferite peparate de patiserie fulgi de porumb porumb zaharat conservat sub formă de boabe sau ştiuleţi pentru salate şi garnituri porumb fiert sau copt popcorn (porumb pentru floricele) Din germenii de porumb rezultaţi icircn urma măcinării boabelor prin presare se obţine un ulei alimentar de foarte bună calitate apreciat icircn alimentaţia dietetică
Icircn furajarea animalelor boabele de porumb constituie furajul concentrat de bază pentru toate speciile de animale Valoarea nutritivă a porumbului este de 117 - 130 unităţi nutritive la 1 kg boabe
Planta icircntreagă recoltată şi tocată icircn faza de maturitate icircn lapte-ceară se utilizează pentru obţinerea de siloz care este utilizat pe scară largă icircn hrana vacilor de lapte De asemenea planta icircntreagă se poate utiliza ca masă verde
Tulpinile de porumb (cocenii) rezultate după recoltarea boabelor se pot utiliza ca furaj Ciocălăii măcinaţi pot fi utilizaţi icircn hrana rumegătoarelor Boabele de porumb se utilizează ca materie primă pentru obţinerea de amidon glucoză
dextrină izoglucoză (icircndulcitor lichid) whisky etc Boabele de porumb se utilizează pe scară largă pentru obţinerea de biocombustibil (etanol) după cum planta icircntreagă verde se poate utiliza pentru obţinerea de biocombustibil (metanol etanol)
Tulpinile de porumb se pot utiliza icircn industria celulozei şi la fabricarea panourilor aglomerate
Din ciocălăi se poate obţine furfurol sau pot fi folosiţi drept combustibil De asemenea icircn gospodăriile tradiţionale tulpinile de porumb se utilizează drept combustibil
Pănuşile se utilizează pentru diferite icircmpletituri tradiţionale Mătasea porumbului (stigmatele florilor femele) poate fi utilizată icircn scop medicinal iar
polenul de porumb este colectat cu uşurinţă de către albinele melifere (plantă poleniferă)
Cultura gracircului
Gracircul este una dintre cele mai importante cereale si planta care ocupa pe glob cele mai mari suprafete Boabele de grau au continut ridicat in hidrati de carbon si substante proteice Miere de grau este materie prima pentru paine si produse de panificatie aliment de baza pentru 35-40 din populatia globuluiGraul se mai utilizeaza si in prelucrari industriale (alcool amidon dextrina glucoza) si furaj in hrana animalelorTaratele sunt un nutret concentrat bogat in proteine hidrati de carbon si substante minerale Paiele se utilizeaza in industria celulozei si in hrana animale
Gracircul este cea mai importantă plantă cultivată din care se obţine icircn principal pacircine aliment de bază pentru cca 40 din populaţia globului Prin măcinare din boabele de gracircu se obţine făina care este utilizată pentru prepararea de diferite produse de panificaţie şi patiserie
32
fabricarea de paste făinoase etc Boabele de gracircu intră icircn alcătuirea amestecurilor de cereale prentru micul dejun
Boabele de gracircu se utilizează icircn hrana animalelor ca atare sau măcinate De asemenea icircn furajarea animalelor se utilizează şi tăracircţa rezultată ca subprodus icircn urma procesului de măcinare aceasta fiind bogată icircn proteine lipide şi săruri minerale
Boabele de gracircu servesc ca materie primă icircn diferite industrii pentru obţinerea de amidon gluten spirt băuturi spirtoase (vodcă wisky) bere biocarburburant (bioethanol)
Paiele au utilizări multiple precum materie primă icircn industria celulozei şi hacircrtiei aşternut pentru animale furaj grosier icircngrăşămacircnt organic prin icircncorporare icircn sol după recoltare sau prin compostare producerea de energie termină prin arderea icircn arzătoare cu recuperare de căldură
Germenii de gracircu rezultaţi icircn urma procesului de măcinare sunt utilizaţi icircn hrana omului ca produse energizante (germeni consumaţi cu lapte sau miere de albine) ca adaus icircn diferite produse de panificaţie sau pentru obţinerea de ulei foarte apreciat icircn industria cosmetică
Aluatul conservat prin refrigerare şi aluatul modelat (de exemplu blaturi pentru pizza) icircncepe să fie din ce icircn ce mai apreciat pe piaţă
Gracircul romacircnesc este un gracircu de foarte bună calitate pentru panificaţie care poate fi valorificat atacirct pentru consumul intern cacirct şi la export pentru consum european şi icircn afara Europei
Gracircul ecologic este unul dintre produsele ecologice cele mai bine cotate şi cerute pe piaţa mondială
Cultura gracircului oferă următoarele avantaje - boabele au un conţinut ridicat icircn glucide şi proteine corespunzător cerinţelor organismului uman - boabele au o bună conservabilitate pe perioade mari de timp - boabele se transportă cu uşurinţă pe distanţe mari - boabele de gracircu au diferite alternative de valorificare - boabele de gracircu reprezintă o importantă sursă de schimburi comerciale pe piaţa mondială - gracircul se poate cultiva icircn diferite condiţii pedoclimatice asiguracircnd producţii satisfăcătoare peste tot unde se cultivă - tehnologia de cultivare este complet mecanizată şi bine pusă la punct fără probleme deosebite - gracircul este o foarte bună premergătoare pentru majoritatea plantelor de cultură - după soiurile timpurii de gracircu pot fi semănate culturi succesive mai ales dacă sunt condiţii de irigare
Alegerea soiurilor şi hibrizilor (criteriile avute icircn vedere soiurile şi hibrizi aleşi pentru fiecare cultură)
-criteriile avute icircn vedere ndashproducţie rezistenţe specifice conţinut de principii nutritive etc
-soiurile şi hibrizi aleşi pentru fiecare cultură + prezentarea listei cu soiuri pentru 2012 la culturile alese şi descrierea soiului respectiv
MĂRUL - SOIURI
33
Icircn funcţie de epoca de coacere a fructelor merele se icircmpart icircn (a) soiuri de varăMelba Red melba Şafran de vară Papirovka Mantet Quinte Akane Plat August (b) soiuri de toamnă Prima Slava Peremojţiam James Grive Red Calvil de Zăpadă Spartan Focuşor Codrene Coredana Reglndis etc (c) soiuri de iarnă Idared Speranţa Banana de iarnăWellspur Goldspur Golden Delicious Jonathan Jonared Yellowspur Renet Simerenco Coredar Wagener etc
Antreprenorul trebuie să elaboreze proiect de plantare a livezii la icircntreprinderileautorizate şi materialul săditor trebuie să fie procurat de la pepinierele licenţiate cu actelenecesare pentru posibilitatea de beneficiere de subvenţii Cele mai de perspectivă soiuri de mere şi cu o cere sporită pe piaţă sunt Golden DeliciousRed Delicious Jonathan Idared Fugi Granny Smith Gala Melrose Ionagold Elstar precum şisoiurile genetic rezistente la boli şi dăunători aşa ca Florina Prima Coredana CoredarGeneros Pionier
Piaţa Romacircniei la merele proaspete este reprezentată prin 50 la sută din soiuri colorate (complet roşu sau parţial) şi 50 la sută pentru soiurile necolorate (gal-bene şi verzi) Cele mai populare soiuri colorate sunt Jonathan şi Idared urmate de Jonagold Gala Gloster etc iar dintre cele necolorate predomină soiul Golden Delicious Soiurile Granny Smith şi Mutsu icircnregistrează vacircnzări modeste Dintre soiurile locale icircn supermarket-uri se comercializează Glorios şi Florina icircnsă icircn can-tităţi foarte mici Fructele de obicei sunt icircmpărţite icircn trei categorii mici (sub 70 mm) medii (70-90 mm) şi mari (peste 90 mm)
PORUMB ndash SOIURI
Porumbul face parte din familia Gramineae subfamilia Panicoideae tribul Maydeae genul Zea Genul Zea cuprinde 3 specii - Zea mexicana (Schrad) Recv et Mangel (sin Euchlaena mexicana) ndash teosinte1 anual - Zea perennis (Hitsch) Recv et Mangel (sin Euchlaena perennis) ndash teosinte peren - Zea mays L ndash porumbul cultivat
Porumbul cultivat cuprinde mai multe convarietăţi (grupe de varietăţi) cele mai importante fiind următoarele - Zea mays conv dentiformis Koumlrn (sin Zea mays conv indentata Sturt) denumit porumbul dinte de cal Se caracterizează prin boabele mari prismatice cu partea sticloasă (cornoasă) a endospemului dispusă pe părţile laterale ale bobului iar partea făinoasă (amidonoasă) dispusă icircn partea centrală şi superioară a bobului (fig 19) Prin uscare endospemul făinos icircşi reduce volumul se contractă şi determină apariţia unei depresiuni icircn partea superioară a bobului sub forma mişunei dintelui de cal de unde denumirea acestei convarietăţi de bdquoporumb dinte de calrdquo La această convarietate au fost creaţi primii hibrizi de porumb iar icircn prezent această convarietate are cea mai margă răspacircndire icircn lume Majoritatea hibrizilor de porumb aparţin acestei convarietăţi La noi icircn ţară primii hibrizi care au fost icircntroduşi icircn cultură aparţin acestei convarietăţi şi au fost aduşi din SUA de unde şi denumirea de bdquoporumb americanrdquo - Zea mays conv indurata (Sturt) Bailey denumit porumbul cu bobul tare porumbul sticlos Se caracterizează prin boabe rotunjite icircn partea superioară netede lucioase dure la spargere de unde vine denumirea de bdquoporumb tarerdquo Partea sticloasă a endospermului este dispusă la exteriorul bobului de jur-icircmprejurul acestuia iar partea făinoasă este dispusă icircn partea centrală a bobului uneori ajungacircnd pacircnă icircn partea superioară a bobului situaţie cacircnd determină apariţia
34
unei uşoare mişune (fig 20) Din această convarietate au făcut parte vechile populaţii şi soiuri romacircneşti de unde şi denumirea de bdquoporumb romacircnescrdquo - Zea mays conv aorista Grebensc denumit porumbul semisticlos Prezintă caracteristici intermediare icircntre convarietăţile dentiformis şi indurata Bobul este rotunjit mat icircn partea superioară şi uneori prezintă o uşoară adacircncitură - Zea mays conv everta Sturt (sin Zea mays conv microsperma Koumlrn) denumit porumb de floricele Se caracterizează prin plante cu o talie mai mică care au capacitatea de a forma mai mulţi ştiuleţi pe plantă Boabele sunt mici (MMB = 40-100 g) cu vacircrful rotunjit sau ascuţit Endospermul este aproape icircn icircntregime sticlos cu excepţia unei mici porţiuni icircn jurul embrionului care este amidonoasă Prin icircncălzire apa din grăunciorii de amidon din endospermul făinos se transformă icircn vapori care exercită o presiune asupra tegumentului pacircnă cacircnd determină spargerea acestuia moment icircn care conţinutul bobului se revarsă (boabele expandează) mărindu-şi volumul de 15-20 de ori formacircnd o masă albă-spongioasă respectiv aşa-numitele floricele
RUSTICA a castigat o pozitie de lider pe piata de porumb precoce din Europa de Nord si poseda o gama larga de seminte adecvata pentru toate pietele lumii HIBRIZI FOARTE PRECOCIBarbados - excelent pentru boabe si silozEarly Star - precoce si productivEnergy Star - foarte buna valoare alimentaraComera - performanta inalta HIBRIZI PRECOCIBatz - vigurosEurostar - lider in EuropaGalaStar - porumb pe care il veti adoraInagua - bun pentru boabe si siloz
GRAcircU ndash SOIURI
Cercetătorii de la Institutul de Cercetare - Dezvoltare Agricolă Fundulea au creat soiuri de grau productive si rezistente la secetaBOEMA soi de gracircu de toamnă extrem de productiv şi cu indici de calitate ridicaţi pentru panificaţie adaptat condiţiilor climatice din zona de cacircmpie din sudul ţării şi Moldova este un soi foarte precoce mai timpuriu la icircnspicat cu 1-3 zile faţă de soiul Flamura 85 talia plantei de 77-90 cm rezistent la iernare şi cădere arşiţă şi secetă rugina galbenă rezistenţă mijlocie la rugina brună şi făinare are calitate bună de morărit şi panificaţie
GRUIA este un soi de toamnă care a dat rezultate foarte bune icircn Oltenia şi Dobrogea este mai timpuriu cu 4 zile faţă de soiul Fundulea 4 talie de 76 cm se remarcă printr-o rezistenţă bună la iernare la cădere dar şi la rasele actuale de rugina galbenă
35
superior multor soiuri ca rezistenţă la făinare rugină brună şi septorioza frunzelor calitatea de panificaţie a soiului Gruia este apropiată de cea a soiului Dropia faţă de care tinde să aibă un gluten mai tenace soiul se evidenţiază printr-o productivitate ridicată icircn medie cu 9-12 mai mare faţă de soiurile martor sporul de producţie fiind mai mare icircn condiţii de secetă in pofida taliei sale scurte soiul se comportă foarte bine icircn condiţii de deficit hidric Gracircul aparţine genului Triticum familia Gramineae (Poaceae) Genul Triticum cuprinde un număr mare de specii de gracircu forme sălbatice şi cultivate clasificate diferit de-a lungul timpului
Pentru ţara noastră prezintă importanţă 2 specii şi anume Triticum durum Desf şi Triticum aestivum L Triticum durum Desf (fig 16) are tulpina plină icircn interior pe toată lungimea sau cel puţin icircn partea superioară Spicul este aristat cu ariste lungi comparativ cu lungimea spicului şi orientate paralel Boabele au aspect sticlos la maturitate şi sunt conice la capet Triticum aestivum L (fig 17) are tulpina goală icircn interior pe toată lungimea Spicul este nearistat sau aristat cu ariste mai scurte comparativ cu lungimea spicului şi orintate divergent Boabele sunt ovoidale sau alungit-ovoidale prevăzute cu un smoc de perişori la capătul superior Endospermul este făinos semisticlos sau sticlos
Gracircul comun reprezintă specia cea mai importantă care pe plan mondial reprezintă cca 90 din suprafaţa cultivată cu gracircu şi cea mai mare partea a suprafeţei cultivată cu gracircu din ţara noastră Gracircul comun are forme de toamnă şi de primăvară aproape icircntreaga suprafaţă din ţara noastră fiind cultivată cu gracircu de toamnă (gracircul de primăvară ocupă suprafeţe foarte mici nesemnificative)
Soiurile de gracircu cultivate icircn Romacircnia sunt icircn marea lor majoritate soiuri romacircneşti create la Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Fundulea sau icircn reţeaua de Staţiuni de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Aceste soiuri se caracterizează prin potenţial de producţie ridicat (9-10 tha) o bună rezistenţă la cădere ger iernare secetă şi boli o bună calitate şi stabilitate a recoltelor
23 Intocmirea asolamentului
Specificare HaSuprafaţa totală a terenului arabil 610Suprafaţa medie a solei (3 sole) 2033
Tabelul 2Schema rotaţiei culturilor
SOLAANUL 2012 2013 2014I măr măr mărII gracircu porumb gracircuIII porumb gracircu porumb
36
37
CAPITOLUL IIICAPITOLUL IIIORGANIZAREA PROCESULUI DE PRODUCŢIE AGRICOLĂORGANIZAREA PROCESULUI DE PRODUCŢIE AGRICOLĂ
31 Proiectarea producţiilor medii prin metoda bonităriiterenurilor agricole
Tabelul 3
Date iniţiale
Cultura Tipul de solSuprafaţa - ha (Si)
Nota de bonitare pentru
condiţiile ecologice (Pi)
Corecţia pt distanţă şi
felul drumului (k)
Coeficient de
potenţare (c)
Producţia medie
realizată
MărGracircuPorumb
Cernoziom 5 75 015 11 15000Cernoziom 303 80 018 12 4000Cernoziom 302 85 019 13 8000
TOTAL 610
2) Notele totale de bonitare pentru condiţiile ecologice (Ni)
MĂR ndash 575 = 375Ni = Si x Pi GRAcircU ndash 30380 = 24240
PORUMB ndash 30285 = 25670TOTAL = 50285
3) Nota medie ponderată de bonitare
50285 610 = 8243
1) Producţia ce revine pe un punct al notei medii ponderate de bonitare
P măr = 515000 375 = 200P gracircu = 3034000 24240 = 50
P porumb = 3028000 25670 = 9411
6) Corecţia totală icircn funcţie de distanţă şi drumuri Ct = S x kMĂR ndash 5015 = 075
Suprafaţă x coeficient corecţie GRAcircU ndash 303018 = 5454PORUMB ndash 302019 = 5738
TOTAL = 11267
38
7) Nota de bonitare recalculată (Nbr)
MĂR ndash 375-075 = 37425Nbr = Nota totală de bonitare ndash Corecţia GRAcircU ndash 24240-5454 = 2418546
PORUMB ndash
25670-5738 = 2561262
8) Notele totale de bonitare potenţate (Ntp)
MĂR ndash 3742511=4117
Ntp =Nota de bonitare recalculată (Nbr)
xCoeficient
de potenţare
GRAcircU ndash241854612=290225
PORUMB ndash
256126213=332964
9) Producţia totală pe cultură pentru fiecare unitate de sol (Pt)
MĂR ndash 4117200= 82340
Pt =Nota totală de
bonitare potenţată (Ntp)
x
Producţia ce revine pe un punct de
bonitare P(kgpunct)
GRAcircU ndash
29022550= 1451125
PORUMB ndash
3329649411=31335242
TOTAL= 4666989
10) Producţia medie la hectar Pmc1
Pm măr = Producţia totală Suprafaţa totală = 823405=16468
Rezultatele pentru celelalte culturi
Pmedie gracircu = 1451125303= 4789
Pmedie porumb =31335242302= 10376
39
32 STABILIREA CANTITĂŢILOR DE IcircNGRĂŞĂMINTE PE CULTURI
Calculul dozelor de icircngrăşăminte s-a efectuat ţinacircndu-se cont atacirct de
producţiile medii cacirct şi de existentul de suprafaţă activă din sol S-au luat icircn
considerare şi pierderile rezultate prin levigare
Icircn tabelul 4 este prezentat calculul dozelor de icircngrăşăminte chimice la ha
separat pentru cele 3 culturi icircn parte
Tabelul 4
Calculul dozelor de icircngrăşăminte chimice
Nr Crt
SPECIFICARE UM
CULTURA
GRAcircU PORUMB MĂRN P K N P K N P K
1 Producţie medie Kgha 4789 10376 16468
2 Consum specific Kg sat
23 11 20 20 21 20 5 3 6
3 Sa de administrat
Kg 11014
5268 9578
20752
2179 20752 8234 494 988
4 Sa icircn sol Kg 45 31 60 40 35 30 30 20 355 Diferenţa de
admKg sa
6514 2168 3578
16752
1829 17752 5234 294 638
6 Pierderi prin levigare
13 5 7 13 5 7 13 5 7
7 Cant pierdută prin levigare
Kg sa
847 108 25 2177
914 1242 68 147 446
8 Total sa de administrat
Kg 7361 2276 3828
18929
19204 18994 5914 3087 6826
9 Tipul de icircngrăşămacircnt
NO4NO3
Super P c
Sare potasică
NO4NO3
Super P c
Sare potasică
N P2O5 K20
10 Conţinutul icircn sa a icircngr
Kgt 345 40 40 345 40 40 345 40 40
11 Doza de icircngr de administrat
Kg 213 57 96 549 480 475 171 77 171
40
33 PLANUL DE CULTURĂ
Planul de cultură cuprinde structura culturilor dimensiunile fiecăreia
producţiile medii şi totale (tabelul 5)
Tabelul 5
Icircntocmirea planului de cultură
Cultura Suprafaţa (ha)
Producţii medii (kgha)
Producţia totală (t)
Preţ livrare (leikg)
Măr 5 16468 8234 2Gracircu 303 4789 1451 08
Porumb 302 10376 313355 1
34 FUNDAMENTAREA FIŞELOR TEHNOLOGICE PE CULTURI
Icircn vederea organizării proceselor de muncă şi de producţie icircn etapa pregătitoare se
icircntocmesc fişele tehnologice pe culturi Informaţiile cuprinse icircn fişele tehnologice servesc icircn
acelaşi timp la stabilirea tehnologiilor stabilirea destinaţiei producţiei determinarea volumului
lucrărilor mecanice şi manuale necesarul de forţă de muncă cantităţile de materiale şi mijloacele
financiare necesare pentru aprovizionare
DATELE NECESARE
1 Culturile incluse icircn planul de producţie al firmei
2 Suprafaţa ocupată de fiecare cultură icircn parte
3 Culturile premergătoare
4 Producţia medie şi totală a fiecărei culturi
5 Lucrările tehnologice icircn ordinea cronologică a executărilor
6 Perioada de executare şi data lucrării
7 Mijloacele cu care se execută lucrarea
8 Tarifele de plată pentru lucrările mecanice
9 Tarifele de plată pentru lucrările manuale pe categorii
10 Cuantumul taxelor pentru CAS şomaj risc asigurare
11 Amortismentul specific
12 Materialele necesare procesului tehnologic consumul normat pe UM preţul unitar şi cota
pentru cheltuielile de aprovizionare
41
13 Cota de cheltuieli indirecte (comune şi generale)
MODUL DE LUCRU
1 Se icircnscriu icircn fişă datele privind suprafaţa şi producţia medie Producţia medie se planifică
icircn raport cu fertilitatea solului şi cantitatea de icircngrăşămacircnt aplicată
2 Se icircnscriu lucrările tehnologice icircn ordinea executării lor precizacircndu-se toată perioada
optimă de execuţie şi durata fiecărei lucrări
3 Pentru fiecare icircn parte se determină volumul lucrărilor sumele necesare şi materiale
4 La lucrările manuale icircn raport cu volumul lucrării se calculează numărul de zile om iar
fondul de salarii rezultă icircnmulţind numărul de zile om necesar pentru evaluarea lucrării cu
tariful pe ziom corespunzător
5 Taxele asupra fondului de salarii se calculează aplicacircnd cota icircn proporţie de 30 pentru
CAS 5 pentru fondul de şomaj 1 pentru risc şi asigurare impozit 15 asupra sumei
care reprezintă fondul de salarii
6 Amortismentul specific se determină icircn raport cu valoarea de inventar a mijlocului fix
folosit exclusiv la cultura respectivă şi durata de folosire
7 Cota de cheltuieli pentru aprovizionare se calculează o cotă parte din valoarea
materialului folosit
8 Din icircnsumarea pentru lucrările mecanice lucrările manuale taxe asupra valorilor
materialelor se obţin cheltuielile de producţie
9 La cheltuielile directe se aplică cota de cheltuieli comune şi prin icircnsumarea lor se
determină cheltuielile de producţie
10 După fiecare trimestru se fac totalurile
11 Se calculează indicatorii cheltuieli de producţie la hectar şi costul la tona de produs
42
44
45
46
47
35 Organizarea lucrării de semănat la cultura gracircului
Semănatul este una dintre cele mai importante lucrări agricole de care depinde icircn ultimă instanţă obţinerea de producţii ridicate Suprafeţele icircntinse ocupate de culturi precum şi termenele restracircnse icircn care trebuie executat fac ca procesul de muncă al semănatului să ocupe un loc important icircn activitatea de producţie a exploataţiilor agricole
Etapele organizării lucrărilor de semănat cereale păioase sunt următoarele1 se stabileşte componenţa agregatului de semănat potrivit condiţiilor existente
(tractor plus semănătoare SUP-29 sau SUP-21)2 Se determină necesarul de agregate pentru terminarea semănatului icircn termen
optim folosind formula
icircn care
N ndash numărul de agregate pentru terminarea lucrării icircn timpul propusS ndash suprafaţa de icircnsămacircnţatn ndash numărul de zile icircn care trebuie terminată lucrareaP ndash randamentul zilnic al maşinii
(1)N = 303(512) = 5 agregate
Aşadar icircn prealabil trebuie cunoscut randamentul zilnic al agregatului de semănat folosit Aceasta se calculează după formula
icircn
care
P ndash randamentul zilnic al agregatului (ha)B ndash lăţimea de lucru a agregatului icircn lucru (m)V ndash viteza de deplasare a agregatului
icircn lucru (moră)t ndash durata zilei de lucru (ore)H ndash coeficientul de folosire a timpului de lucru (070-080)
(2)P = 366000807 10000 = 12 ha
3 Stabilirea lungimii marcatoarelor semănătoriiLungimea marcatoarelor adică distanţa la care trebuie aşezată piesa activă a marcatorului faţă de ultimul brăzdar se stabileşte icircn funcţie de
lăţimea de lucru a semănătorii (B) distanţa icircntre două brăzdare (b) distanţa icircntre roţile din faţă sau marginile exterioare ale şenilelor
tractorului (c)
= 11
= = 26
49
49
Cacircnd tractorul poate urmări urma lăsată de marcator atacirct cu roata din dreapta cacirct şi cu roata din stacircnga lungimea celor două marcatoare este egală şi este dată de relaţia
4 Stabilirea debitului semănătorii icircn funcţie de norma de sămacircnţă la hectar La icircnceputul lucrării trebuie icircntotdeauna să se verifice corectitudinea reglării debitului la icircnsămacircnţare Această verificare se face după formula
icircn
care
G ndash cantitatea de sămacircnţă cursă din semănătoare la un număr stabilit de icircnvacircrtiri a roţii semănătoriiA ndash norma de semănat la un ha (kg)d ndash lungimea roţii semănătorii (m)B ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)O ndash nr de icircnvacircrtituri a roţii semănătorii
(6)G= 2501743620 10000 = 313
5 Stabilirea dimensiunilor postatelor la semănat Lungimea maximă a postatelor la semănat este icircn funcţie de capacitatea cutiei semănătorii Pentru a uşura organizarea transportului de seminţe este indicat ca alimentarea semănătorii cu seminţe să se execute la un singur capăt a postatei ~n acest caz lungimea maximă a postatei se calculează după formula
icircn
care
L ndash lungimea maximă a postatei (m)Q ndash capacitatea coşului de alimentare
a semănătorii (kg)Y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii coşului de alimentare a semănătorii (icircn medie 070-080)A ndash norma de semănat (kgha)B ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)
(7)L = (051000040007) (25036) = 1556m
Icircn ce priveşte lăţimea postatei aceasta se determină icircn funcţie de lăţimea totală a parcelei de icircnsămacircnţat şi de metoda de deplasare a agregatului Ea se calculează aşa icircncacirct să asigure de lucru agregatului pentru 1-2 zile de lucru
Lăţimea postatei la semănatul icircn suveică se calculează după formula
icircn care
l ndash lăţimea postatei (m)P ndash productivitatea zilnică a agregatului (hazi)Z ndash durata icircn zile a lucrului pe aceeaşi postată (1-2 zile)L ndash lungimea postatei (m)
(8)l = 10000122 1556 = 154m
6 Lăţimea zonei de icircntoarcere a agregatului Pentru icircntoarcerea agregatului la capetele parcelei se delimitează o facircşie de teren denumită bdquozonă de icircntoarcereldquo Delimitarea acestei zone se face icircn cazul deplasărilor icircn parcursul liniar cu buclă şi fără buclă Lăţimea zonei de icircntoarcere este dată de relaţia
50
50
icircn care
E ndash lăţimea zonei de icircntoarcereR ndash raza de icircntoarcere a agregatuluie ndash lungimea de ieşire a agregatului (adică distanţa de la centrul agregatului mijlocul osiei motoare a tractorului) pacircnă la organele active ale maşinii
(9)E = 34 + 15 = 135m
Aceasta reprezintă lungimea cu care trebuie să se deplaseze centrul agregatului pentru aducerea organelor active ale maşinii agricole pe linia de icircntoarcere a lucrului
7 Stabilirea distanţei dintre punctele de alimentare a semănătorii Distanţa dintre punctele de alimentare a semănătorii se determină icircn funcţie de metoda de deplasare a agregatului la semănat ~n cazul semănatului icircn suveică lungimea postatei este determinată icircn funcţie de capacitatea cutiei de seminţe icircn aşa fel ca alimentarea semănătorii să se facă numai la unul din capetele postatei distanţa dintre punctele de alimentare se află după formula
icircn care
D ndash distanţa dintre punctele de alimentare (m)B ndash lăţimea de lucru a agregatului (m)T ndash numărul turelor (adică nr curselor dus-icircntors) pe care le face agregatul pacircnă la golirea coşului semănătorii
(1)D = 2362 = 144m
Icircn cazul cacircnd lungimea postatei nu este determinată icircn funcţie de capacitatea cutiei de seminţe este necesar ca icircn prealabil să cunoaştem turele pe care le face agregatul pacircnă la golirea coşului semănătorii Aceasta se determină icircmpărţind lungimea drumului pe care icircl face semănătoarea pacircnă la golirea cutiei sale pe lungimea cursei de lucru dus şi icircntors ~n acest scop se foloseşte următoarea formulă
icircn care
T ndash numărul turelorQ ndash capacitatea cutiei semănătorii
(kg)Y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii cutiei (080)A ndash norma de semănat (kgha)B ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)L ndash lungimea postatei (m)
T= (1000040007) (2503621556) = 1Icircn cazul semănării icircn bdquolaturildquo sau bdquope două jumătăţi ale postateildquo distanţa dintre
punctele de alimentare se calculează după formula = 136 = 36
(semnificaţiile literelor sunt aceleaşi ca la formulele (10) şi (11)
51
51
8 Stabilirea cantităţilor de seminţe ce se pun la punctele de alimentare Cantităţile de seminţe care se pun la primul punct de alimentare se calculează după formula
= 4001 = 400kgiar cantitatea care se pune la punctele următoare este
icircn care
C ndash cantitatea de seminţe necesară alimentării agregatului (kg)Q capacitatea coşului semănătorii (kg)y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii cutieia ndash nr semănătorilor icircn agregat
(14)C1 = 400071 = 280kg
9 Stabilirea necesarului zilnic de muncitori pentru semănat şi transportat seminţele Necesarul zilnic de muncitori pentru deservirea semănătorilor variază icircn raport cu numărul de agregate folosite zilnic şi al maşinilor ce compun agregatul
10 Necesarul de mijloace de transport se stabileşte icircn funcţie de cantităţile de seminţe necesare semănătorilor la o icircncărcare timpul de golire a semănătorilor capacitatea mijloacelor de transport distanţa de transport şi timpul necesar pentru un ciclu de transport
~n primul racircnd se determină timpul icircn care se consumă cantitatea de seminţe existentă icircn cutia semănătorii folosind relaţia
icircn care
q ndash capacitatea cutiei semănătorii (kg)085 ndash coeficientul de folosire a cutiei semănătoriiB ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)V ndash viteza de lucru a agregatului (moră)N ndash norma de sămacircnţă la ha (kg)
Tgol = (10000400085) (366000250) = 063h = 38min
Numărul de mijloace de transport necesare zilnic se determină pe baza relaţiei
icircn care
Nt ndash numărul mijloacelor de transportn ndash numărul semănătorilor ce lucreazăt ndash durata unui ciclu de transport (min)Cm ndash capacitatea mijlocului de transport (kg)
Nt = (540008530) (38400) = 33 = 311 Se determină necesarul de saci pentru transportul seminţelor cunoscacircnd că
pentru uşurarea manipulării se recomandă ca un sac să aibă 40 kg
Nr saci = (512250) 40 = 375 sacizi
52
52
Centralizarea datelor
Nr crt
Specificare UMAgregatul folosit
Tractor + (SUP-29)
Tractor + SUP-21
1 Productivitatea zilnică a agregatului haschimb 12
2 Necesarul zilnic de-tractoare nr 5-semănători nr 5
3Productivitatea zilnică a tuturor agregatelor
hazi 60
4Dimensiunile solei de semănat
-lungime m 1556-lăţime m 1947-suprafaţă ha 303
5Dimensiunea parcelelor de semănat
-lungime m 1556-lăţime m 154-suprafaţă 24
6Lungimea marcatorului
-dreapta m 11-stacircnga m 26
7Norma de icircnsămacircnţare
-la 20 icircnvacircrtituri kg 3-la hectar kg 250
8Distanţa dintre punctele de alimentare cu seminţe
m 144
9Cantitatea de seminţe ce se pune la punct de alimentare
-la primul punct
kg 400
-la punctele următoare
kg 280
10 Necesarul zilnic de muncitori
-pt servirea semănătorii
nr 5
-pt transportul seminţelor
nr 3
-total nr 8
11Lăţimea facircşiei de icircntoarcere a agregatului
m 135
12Necesarul zilnic de mijl de transport
-atelaje nr-tractor+remorcă nr 3-auto-camion nr
13Necesar saci pt transportul seminţelor
nr 375
53
53
36 Evaluarea producţiei
Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţieiacestora
Evaluarea se face icircn două etape1) icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele
caracteristice de dezvoltare a plantelor2) icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite
norme standardizate~n funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfel
1) Gracircu orz (orz - 1 iunie gracircu - 15 iunie) Gracircu Boemandash se stabileşte numărul punctelor de control icircn funcţie de mărimea şi
uniformitatea parcelelor(icircn cazul parcele de pacircnă la 100 ha - 5 puncte pe suprafeţe mai mari de 100 ha - 10 puncte)
Determinările se fac cu ajutorul ramei metrice (un cadru de 1 metru patrat)Metodologie de lucrundash se numără spicele din interiorul ramei metricendash se stabileşte numărul mediu de boabe icircn spicndash se calculează producţia medie la hectar astfel
Q kgha = (360353610000) (10001000) = 4536kgha
Q kgha - producţia medie kgha Nsp - număr mediu de spice la mp (medie pe toate punctele de control) 360Nb - număr mediu de boabe icircn spice 35MMB - greutatea a 1000 boabe (grame)3610000 mp = 1 ha1000 x 1000 = 1000 grame x 1000 boabe
Exemplu
2) Porumb (1 septembrie) DKC 3511ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 28 mp (4 racircnduri x 070 x 10 m
lungime 070 (m) - distanţa dintre racircnduri)ndash se numără ştiuleţii la fiecare punct de controlndash se calculează numărul de ştiuleţi la hectar
54
54
Nstha = (30010000)(510) = 60000
Nstha - număr de ştiuleţi la hanst - numărul de ştiuleţi număraţi la toate punctele de controld - suprafaţa unui punct de control (mp)i - numărul punctelor de control
ndash se determină apoi numărul de boabe pe ştiuletendash se calculează apoi producţia medie la hectar
Q kgha = (60000588337) (10001000) = 11889 kgha
Q kgha - producţia medieNst - număr ştiuleţi la hectar 60000Nb - număr mediu de boabe pe ştiulete 588MMB - greutatea a 1000 boabe (grame) 337
Exemplu
3) Floarea soarelui (15 august)ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 28 mp (4 racircnduri x 070 x 10)ndash se numără capitulele la fiecare punct de control şi se stabileşte numărul mediu
de capitule la ha după formula
Ncpha - număr total de capitule la hancp - număr de capitule numărate la toate punctele de controld - suprafaţa unui punct de controli - numărul punctelor de control
ndash se determină numărul mediu de seminţe pe capitul(Ns)ndash se calculează producţia medie la hectar astfel
55
55
Q kgha - producţia medieNcp - număr mediu de capitule la hectarNs - număr seminţe pe capitulMMB - greutatea a 1000 seminţe icircn grame
Exemplu
4) Sfecla de zahăr (1 septembrie)ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 10 mp (3 racircnduri x 045 m x 74 m
lungime)ndash la fiecare punct de control plantele se recoltează se decoletează (tăierea
frunzelor) se curăţă de pămacircnt şi se cacircntărescndash se determină producţia medie astfel
q - cantitatea de rădăcini recoltate din punctele de control (kg)d - suprafaţa unui punct de control (mp)i - numărul punctelor de control
ndash la producţia stabilită se adaugă sporul de producţie ce se va realiza de la data evaluării la data prevăzută a se recolta (18 grziplantă)
Exemplu
5) Fructe (1 septembrie) MĂRMetoda de evaluare diferă icircn funcţie de tipul de livadă clasică sau intensivă dar
icircn mare constă icircn următoarele etapendash se stabileşte numărul de pomi pentru examinare (2 - 5 ) 480ndash se determină numărul mediu de fructe pe pom şi greutatea acestora icircn kg 30kg
167 de fructe
56
56
ndash se icircnmulţeşte numărul mediu de fructe pe pom cu numărul de pomi existenţi la ha şi se obţine astfel producţia medie la ha 16032 kgha
6) Struguri (de masă - 15 iulie de vin - 1 septembrie)ndash evaluarea se face separat la viile nobile şi la viile de hibrizindash se stabileşte numărul de butuci pe rod la ha cu relaţia
Nbha - numărul de butuci pe rod la hadr - distanţa dintre racircnduri (m)db - distanţa icircntre butuci pe racircnd (m)Ng - număr mediu de goluri (butuci neproductiviinexistenţi) la ha icircn procente
ndash se evaluează producţia de struguri pe butuc număracircndu-se toţi strugurii de pe un număr de 1 - 2 din butucii existenţi pe lot (se recomandă să se efectueze numărătoarea strugurilor pe fiecare al 10-lea butuc din 15 icircn 15 racircnduri)
Producţia de struguri pe butuc se calculează astfel
Pmb - producţia medie pe butuc (grame)Gms - greutatea medie a strugurilor (grame)Ns - numărul de struguri total găsiţi la numărătoareNba - numărul butucilor analizaţi
ndash se calculează producţia medie de struguri la ha cu formula
Pmha - producţia medie de struguri la ha (kg)Nbha - numărul de butuci pe rod la haPmb - producţia medie pe butuc (grame)
Exemplu
57
57
CAPITOLUL IV DETERMINAREA PRAGULUI DE RENTABILITATE (A PUNCTULUI CRITIC) PE CULTURI
Punctul critic marchează acea dimensiune a producţiei medii la care icircncasările din
valorificarea producţiei sunt egale cu cheltuielile totale de producţie deci acel punct al
producţiei medii la care nu se obţine profit dar nu se icircnregistrează nici pierderi
Mărimea costului de producţie şi a ratei profitului se găsesc icircntr-o stracircnsă legătură
cu raportul dintre cheltuielile de exploatare şi cantitatea de produse realizate Prin analiza
costurilor şi cheltuielilor de exploatare icircntreprinzătorul poate calcula nivelul minim de
activitate cerut de menţinerea icircn stare de funcţionare a firmei Cunoscacircnd pragul de
rentabilitate se poate proiecta volumul de vacircnzări icircn vederea obţinerii profitului scontat
De asemenea creditorii şi investitorii solicită adesea efectuarea analizei punctului
critic pentru a ajuta icircn evaluarea cacircştigurilor potenţiale ale unei afaceri şi icircn consecinţă
aceasta trebuie introdusă icircn planul de afaceri
Punctul critic se poate determina icircn două moduri şi anume fără profit programat
sau cu profit programat
Calculul punctului critic fără profit programat este exprimat printr-o relaţie
simplă
y = yי
y = Pvx
yי = Cvx + CF
Pvx = Cvx + CF
x(Pv ndash Cv) = CF
icircn care
y ndash veniturile din valorificarea producţiei (mii lei)
yי - cheltuielile totale icircnregistrate (mii lei)
Pv ndash preţul de vacircnzare unitar
x ndash producţia medie sau volumul vacircnzărilor (unităţi fizice)
Cv ndash cheltuieli variabile unitare
58
58
CF ndash costuri fixe totale
De unde x marchează acea dimensiune a producţiei la care nu se icircnregistrează nici
profit nici pierderi
Determinarea cantitativă şi reprezentarea grafică a PC la cultura Porumb
Cheltuielile variabile
NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrarii
CheltuieliCheltuieli variabilevariabile
(lei) (lei)
CheltuieliCheltuieli variabile variabile
(lei t (lei t ))
(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)
11 Incărcat transportat IC (PK) t 2881 180225 575
22 Descărcat IC (PK) t 2881 2444609 78
33 Incărcat transportat IC (N) t 10 2484545 793
44 Descărcat IC (N) t 1655 6371 02
55 Transportat apa prep sol mii l 30 599 019
66 Incărcat transportat săm t 66 599359 191
77 Recoltat porumb boabe t 530 2606662 832
88 Transportat porumb boabe t 225 1245 04
99
1010
TOTALTOTAL 9962236 31792
a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch Variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologicacopy= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)
59
59
Cheltuielile fixe
NrNr CrtCrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe
(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe
(lei ha)(lei ha)
(a)(a) (b)(b) copycopy (d)(d) (e)(e)
11 Adm Şi deservit IC (PK) ha 302 617645 2045
22 Arat 25 cm +grăpat ha 302 1140192 3775
33 Adm Şi deservit IC (N) ha 302 630389 2087
44 Erbicidat şi deservit ha 302 61155 2025
55 Discuit si preg Pat germ Ha 302 586536 1942
66 Semănat +deservit ha 302 472517 1565
77 Prăşit mecanic I ha 302 819024 2712
88 Prăit mecanic II ha 302 654182 2166
99
1010
TOTALTOTAL 5532035 18318
(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)
60
60
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura porumb - fără profit programat
Ch variabile Cv = 9962236 lei
Ch fixe totale CF = 5532035 lei
Ch fixeha CFha = 18318 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 11 leikg = 1100 leit
Producţia totală de PT= 313355 t
Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 302 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 33961599 lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 9962236 + 33961599 = 133583959 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 133583959 313355=
4263leit
Productia medie de porumb la punctul critic (X)
X= (CFha)(Pv-CVt) = 18318 ( 1100 ndash 4263 ) = 272 tha = 2720 kgha
Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 272 tha 4263 leit = 115953 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx =18318 leiha+ 115953 leiha =299133 leiha
Nivelul producţiei de 2720 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la
cultura porumb icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de
2720 la preţul de 11 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie
Depăşirea acestui nivel al producţiei (2720 ha) duce la obţinerea unui profit iar
scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi
61
61
62
PROFI
T
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
2720 kg2720 kghaha
4000
3000
1000
2000
5000
7000
6000
18318
leiha
299133
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura porumb ndash fără profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
62
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura porumb - cu profit programat
Ch variabile Cv = 9962236 lei
Ch fixe totale CF = 5532035 lei
Ch fixeha CFha = 18318 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 11 leikg = 1100 leit
Producţia totală de PT= 313355 t
Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 302 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 33961599 lei
Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)
Pr = 500000lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 9962236 + 33961599 = 133583959 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 133583959 313355=
4263leit
Profitul programat pe ha (Prha) Prha=PrS =500000302= 165562 leiha
Producţia medie de porumb la punctul critic (X)
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 18318+165562) ( 1100 - 4263 )= 517 tha
= 5170 kgha
Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 517 tha 4263 leit = 220397 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx = 18318 leiha+ 220397leiha = 403577 leiha
63
63
64
profit
suplimen
tar
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
5170 kg5170 kghaha
4000
3000
1000
2000
5000
7000
6000
18318
leiha
403577
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura porumb ndash cu profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
Profit programatProfit programat
PROFI
T
5000
64
Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura porumb
Specificare UMFara profit programat
Cu profit programat
Ch variabile Cv lei 9962236 9962236
Cheltuielile indirecte Ch ind lei 33961599 33961599
Ch variabile totale CVT lei 133583959 133583959
Ch variabile t CVt leit 4263 4263
Ch fixe totale CF lei 5532035 5532035
Ch fixe ha CFha leiha 18318 18318
Profit programat total Pr lei 500000
Profit programat ha Prha leiha 165562
X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 2720
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 5170
Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 115953 220397
Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 299133 403577
Preţ de vacircnzare t Pv leit 1100 1100
Suprafaţa cultivată S ha 302 302
65
65
DETERMINAREA CANTITATIVĂ ȘI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA gracircu
Cheltuielile variabile
NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrarii
CheltuieliCheltuieli variabilevariabile
(lei) (lei)
CheltuieliCheltuieli variabile variabile
(lei t (lei t ))
(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)
11 Incărcat transportat IC (PK) t 4605 260015 179
22 Descărcat IC (PK) t 4605 495645 341
33 Incărcat transportat săm t 666 601343 414
44 Incărcat transportat IC (N) t 10 97019 669
55 Descărcat IC (N) t 6454 24848 017
66 Transportat apa prep sol mii l 30 599 04
77 Recoltat grau t 530 2614762 1802
88 Transportat gracircu t 225 1245 09
99
1010
TOTALTOTAL 49504298 34115
a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)
66
66
Cheltuielile fixe
NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe
(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe
(lei ha)(lei ha)
(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)
11 Adm şi deservit IC (PK) ha 303 619685 2045
22 Arat 18 - 20 cm +grăpat ha 303 1025772 3385
33 Discuit si preg pat germ ha 303 588479 1942
44 Semănat +deservit ha 303 474081 1565
55 Adm şi deservit IC (N) ha 303 632476 2087
66 Adm şi deservit ha 303 613575 2025
77
88
99
1010
TOTALTOTAL 3954068 130497
(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)
67
67
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura gracircu - fără profit programat
Ch variabile Cv = 49504298 lei
Ch fixe totale CF = 3954068 lei
Ch fixeha CFha = 130497 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 09 leikg = 900 leit
Producţia totală de gracircu PT= 145107 t
Suprafata cultivată cu gracircu S = 303 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 14849866 lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 49504298 + 14849866 = 64354164 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 64354164 145107 =
4435leit
Productia medie de gracircu la punctul critic (X)
X= (CFha)(Pv-CVt) = 130497 ( 900 - 4435 ) = 286 tha
= 2860 kgha
Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 286 tha 4435 leit = 12684 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx = 130497 leiha+ 126841 leiha = 257338 leiha
Nivelul producţiei de 2860 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la
cultura de gracircu icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de
2860 la preţul de 09 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie
Depăşirea acestui nivel al producţiei (2860 ha) duce la obţinerea unui profit iar
scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi
68
68
69
PROFI
T
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
2860 kg2860 kghaha
4000
3000
1000
2000
5000
7000
6000
130497
leiha
257338
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura gracircu ndash fără profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
69
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura gracircu - cu profit programat
Ch variabile Cv = 49504298 lei
Ch fixe totale CF = 3954068 lei
Ch fixeha CFha = 130497 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 09 leikg = 900 leit
Producţia totală de gracircu PT= 145107 t
Suprafata cultivată cu gracircu S = 303 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 14849866 lei
Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)
Pr = 400000 lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 49504298 + 14849866 = 64354164 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 64354164 145107 =
4435leit
Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 400000 303 =
132013 leiha
Producţia medie de gracircu la punctul critic (X)
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 130497 + 132013 ) ( 900 - 4435 )
= 575 tha = 5750 kgha
Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 575tha 4435 leit = 255012 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx =130497 leiha+ 255012leiha = 385509 leiha
70
70
71
profit
suplimen
tar
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
5750 kg5750 kghaha
4000
3000
1000
2000
5000
7000
6000
130497
leiha
3855
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura gracircu ndash cu profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
Profit programatProfit programat
PROFI
T
5000
71
Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura gracircu
Specificare UMFara profit programat
Cu profit programat
Ch variabile Cv lei 49504298 49504298
Cheltuielile indirecte Ch ind lei 14849866 14849866
Ch variabile totale CVT lei 64354164 64354164
Ch variabile t CVt leit 4435 4435
Ch fixe totale CF lei 3954068 3954068
Ch fixe ha CFha leiha 130497 130497
Profit programat total Pr lei 400000
Profit programat ha Prha leiha 132013
X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 2860
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 5750
Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 12684 255012
Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 257338 385509
Preţ de vacircnzare t Pv leit 900 900
Suprafaţa cultivată S ha 303 303
72
72
DETERMINAREA CANTITATIVĂ ȘI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA măr
Cheltuielile variabile
NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrarii
CheltuieliCheltuieli variabilevariabile
(lei) (lei)
CheltuieliCheltuieli variabile variabile
(lei t (lei t ))
(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)
11 Incărcat transportat IC (PK) T 124 694 84
22 Descărcat IC (PK) T 124 145896 177
33 Adm şi deservit IC (PK) T 50 691 839
44 Administrat gunoi de grajd T 50 288 35
55 Săpat gropi pt plantat pomi Buc 048 281 34
66 Plantat + udat Buc 048 7488 909
77 Tăieri de forma coroanei Buc 25 25 03
88 Incărcat transportat IC (N) T 0855 1107 134
99 Adm şi deservit IC T 5 896 109
1010 Transportat apa prep sol T 3 4592 558
1111 Recoltat prune T 5 187 23
1212 Transportat prune T 8234 14327 174
TOTALTOTAL 1914066 2325
a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)
Cheltuielile fixe
73
73
NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe
(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe
(lei ha)(lei ha)
(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)
11 Arătură in livadă Ha 5 2057 4114
22 Discuit arătura Ha 5 913 1826
33 Prăşit printre racircnduri Ha 5 804 1608
44 Stropit cu insecto-fungicide Ha 5 1802 3604
55 Erbicidat şi deservit Ha 5 690 138
66
77
88
99
1010
TOTALTOTAL 6266 12532
(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)
74
74
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura măr - fără profit programat
Ch variabile Cv = 1914066 lei
Ch fixe totale CF = 6266 lei
Ch fixeha CFha = 12532 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 1 leikg =1000 leit
Producţia totală de mere PT= 8234 t
Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 5 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 673021 lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 1914066 + 673021 = 2587087 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 2587087 8234 = 3142 leit
Productia medie de mere la punctul critic (X)
X= (CFha)(Pv-CVt) = 12532 ( 1000 - 3142 ) = 19 tha
= 1900 kgha
Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 19 tha 3142 leit = 59698 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx =12532 leiha+ 59698 leiha =185018 leiha
Nivelul producţiei de 1900 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la
cultura de măr icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de
1900 la preţul de 1 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie Depăşirea
acestui nivel al producţiei (1900 ha) duce la obţinerea unui profit iar scăderea
producţiei sub acest nivel determină pierderi
75
75
76
PROFI
T
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
1900 kg1900 kghaha
4000
3000
1000
2000
5000
7000
6000
12532
leiha
185018
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura măr ndash fără profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
76
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura măr - cu profit programat
Ch variabile Cv = 1914066 lei
Ch fixe totale CF = 6266 lei
Ch fixeha CFha = 12532 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 1 leikg =1000 leit
Producţia totală de mere PT= 8234 t
Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 5 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 673021 lei
Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)
Pr = 100000 lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 1914066 + 673021 = 2587087 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 2587087 8234 = 3142 leit
Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 100000 5
= 20000 leiha
Producţia medie de mere la punctul critic (X)
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 12532 + 20000 ) (1000 - 3142 )
= 31 tha = 31000 kgha
Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 31 tha 3142 leit = 97402 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx =12532 leiha+97402 leiha = 109934 leiha
77
77
78
profit
suplimen
tar
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
31000 kg31000 kghaha
7500
5000
1000
2500
10000
15000
12500
12532
leiha
109934
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura măr ndash cu profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
Profit programatProfit programat
PROFI
T
5000
78
Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura măr
Specificare UMFara profit programat
Cu profit programat
Ch variabile Cv lei 1914066 1914066
Cheltuielile indirecte Ch ind lei 673021 673021
Ch variabile totale CVT lei 2587087 2587087
Ch variabile t CVt leit 3142 3142
Ch fixe totale CF lei 6266 6266
Ch fixe ha CFha leiha 12532 12532
Profit programat total Pr lei 100000
Profit programat ha Prha leiha 20000
X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 1900
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 31000
Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 59698 97402
Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 185018 109934
Preţ de vacircnzare t Pv leit 1000 1000
Suprafaţa cultivată S ha 5 5
79
79
CAPITOLUL VCAPITOLUL VCONCLUZII ŞI RECOMANDĂRICONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI
Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţiei acestora
Evaluarea se face icircn două etape- icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele caracteristice de dezvoltare a plantelor- icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite norme standardizate
Icircn funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfelPorumb 3133 toneGrau 1451 toneMăr 82 toneEfectuacircnd eficiența celor trei culturi icircn urma rezultatelor acestora am
observat că cultura cea mai favorabilă este porumbul urmată de cultura grăacircluiPe viitor cea mai bună cultură atat cantitativă cacirct și calitativă este cultura porumbului
80
80
Gradul de acoperire a cheltuielilor financiare (Ga) = NU ESTE CAZUL
___________________________________________________________________________Flux de numerar net la sfarsitul perioadei (FNN) = Total intrari-Total iesiri FNNgt=0 (pentru fiecare an de prognoza)
280102 331554 379748 425733466695
Valoare actualizata neta (VAN) =aringFNi(1+r)I +FN5r VANgt0 r=rata de actualizare=8
CAPITOLUL IICAPITOLUL IISTRUCTURA FONDULUI FUNCIAR ŞI IcircNTOCMIREASTRUCTURA FONDULUI FUNCIAR ŞI IcircNTOCMIREA
ASOLAMENTULUIASOLAMENTULUI
21 Mărimea şi structura categoriilor de folosinţă a terenului
Tabelul 1Mărimea şi structura categoriilor de folosinţă a terenului
Specificare Ha din total din agricol
Suprafaţa totală 620 1000 -
Teren agricol 618 9968 1000
Teren arabil
- din care irigat
610 9839 987
300 4839 4854
Păşuni naturale 2 032 032
29
Facircneţe naturale 1 016 016
Livezi 5 08 08
Vii
Teren neproductiv 2 032 X
Condiţii naturaleDescrierea zonei icircn care este amplasată exploataţia cu cel puţin următoarele elemente
a) Temperatura medie anuală 940Cb) Precipitaţii medii anuale 534 mmmpc) Tipul de sol predominant textura panta
- tipul de sol cernoziom cambic- textura grosieră- panta 7 - 150C
Favorabilitatea terenului pentru diferitele culturi
Se va face o scurtă prezentare a caracteristicilor principalelor tipuri de sol cu favorabilitatea culturilor
CernoziomurileAu proprietăti fizice hidrofizice chimice termice şi de aeraţie foarte bune Cu toate că
sunt foarte bine aprovizionate cu azot fosfor şi potasiu pe aceste soluri pentru menţinerea fertilităţii şi obţinerea de producţii mari şi constant se recomandă aplicarea de icircngrăşăminte chimice şi organice Cernoziomurile sunt indicate pentru toate folosinţele şi culturile agricole
AluvisolurilePrezinta o fertilitate relativ bună fertilitatea depinzacircnd de gradul de solificare Pe
aluvisoluri pot fi cultivate o serie largă de plante specifice condiţiilor din ţara noastră porumb floarea soarelui cartof gracircu legume viţă de vie pomi
Soluri bruneDatorită proprietăţilor fizice (textură mijlocie structură granular medie permeabilitate
pentru apă şi aer rezistenţă scăzută la lucrările mecanice) sunt favorabile creşterii şi dezvoltării plantelor Pentru producţii mari se recomandă administrarea de icircngrăşăminte chimice organice şi verzi Sunt folosite pentru culturile gracircu porumb legume pomi migdal
22 Alegerea culturilor (criteriile avute icircn vedere culturile alese)
30
Criteriile avute icircn vedere (economice tradiţie asigurarea materiilor prime pentru investiţia de la planul de afaceri etc)
Cultura m ărului Importanta culturii marului se datoreaza valorii alimentare si gustative terapeutice si
profilactice a fructelor insusirilor lor tehnologice specifice particularitatilor agrobiologice ale pomilor si valorilor economice mari
Merele constituie unul dintre componentele de baza in alimentatia moderna a omuluiMărul creşte şi se dezvoltă bine icircn toate zonele Moldovei deoarece sunt condiţii
pedoclimaterice favorabile pentru cultivarea acestei specii pomicole Importanţa acestei specii pomicole ca cultură este determinată de valoarea alimentară calităţi gustative icircnalte icircnsuşirile terapeutice şi profilactice pentru sănătatea omului particularităţilor tehnologice specifice particularităţilor agrobiologice ale pomilor şi de valoarea economică mare de producţie Cultivarea merelor este o afacere profitabilă care are următoarele avantaje
- Plantaţia de măr poate fi exploatată 20-30 de ani iar investiţia se recuperează icircn 2-3 ani- Cererea crescacircndă pe piaţa locală şi externă la produsele agricole de valoare icircnaltă- Preţ avantajos la comercializarea merelor icircn stare proaspătă- Creşterea pe piaţa internaţională a cererii pentru producţia conservată (sucul concentrat)
Ele reprezinta aproape singurul aliment gata pregatit in natura care poate fi consumat fara alte adaosuri fie in stare proaspata fie consumate ca sucuri compot dulceata cidru marmelada etc Datorita insusirilor tehnologice merele constituie o materie prima cu pondere mare in industria alimentara
Astfel din punct de vedere chimic merele contin in medie 845 apa 141 zaharuri 02 substante pectice 06 substante grase 90 UI vitamina A 002 mg vitamina B2 01mg vitamina B1 7mg vitamina C 7 mg calciu 10 mg potasiu cat si cantitati reduse de aluminiu mangan sulf cobalt si altele
Principalii consumatori de mere sunt pieţele agricole locale antreprenori care exportă fructele fabricile de conserve depozite angro şi magazine procesatorii de fructe uscate Cele mai bune preţuri pot fi obţinute icircn cazul comercializării merelor icircn stare proaspătă pentru consum curent iar cele mai mici preţuri sunt icircnregistrate la mere comercializate icircntreprinderilor de procesare
Importanta marului rezida in particularitatile lui biologice Existenta unui numar mare de soiuri cu coacere esalonata in diverse epoci si capacitatea de pastrare in stare proaspata timp indelungat a soiurilor de iarna asigura consumul de fructe proaspete aproape in tot cursul anului circa 10 luni din 12 ale unui an Avand o mare capacitate de pastrare si o buna rezistenta la manipulare fructele pot fi transportate cu usurinta la distante mari
Cultura porumbului
Porumbul ocupa locul 3 ca importanta in lume Aceasta pozitie se justifica printro serie de particularitati
-prezinta o mare capacitate de productie cu cca 50 decat celelalte cereale-are o mare plasticitate ecologica-este o planta prasitoare fiind o foarte buna premergatoare pentru majoritatea plantelor de
cultura-suporta bine monocultura-are un coeficient multiplicat de 150-400ori-semanande-se primavara mai tarziu permite esalonarea mai buna lucrarilor agricole-cultura este mecanizata
31
-recoltarea se face fara pericol de scuturare
Porumbul este utilizat icircn alimentaţia omului icircn furajarea animalelor şi ca materie primă pentru diferite industrii
Icircn alimentaţia omului porumbul se utilizează sub formă de mălai (făină) din care se prepară mămăliga sau diferite peparate de patiserie fulgi de porumb porumb zaharat conservat sub formă de boabe sau ştiuleţi pentru salate şi garnituri porumb fiert sau copt popcorn (porumb pentru floricele) Din germenii de porumb rezultaţi icircn urma măcinării boabelor prin presare se obţine un ulei alimentar de foarte bună calitate apreciat icircn alimentaţia dietetică
Icircn furajarea animalelor boabele de porumb constituie furajul concentrat de bază pentru toate speciile de animale Valoarea nutritivă a porumbului este de 117 - 130 unităţi nutritive la 1 kg boabe
Planta icircntreagă recoltată şi tocată icircn faza de maturitate icircn lapte-ceară se utilizează pentru obţinerea de siloz care este utilizat pe scară largă icircn hrana vacilor de lapte De asemenea planta icircntreagă se poate utiliza ca masă verde
Tulpinile de porumb (cocenii) rezultate după recoltarea boabelor se pot utiliza ca furaj Ciocălăii măcinaţi pot fi utilizaţi icircn hrana rumegătoarelor Boabele de porumb se utilizează ca materie primă pentru obţinerea de amidon glucoză
dextrină izoglucoză (icircndulcitor lichid) whisky etc Boabele de porumb se utilizează pe scară largă pentru obţinerea de biocombustibil (etanol) după cum planta icircntreagă verde se poate utiliza pentru obţinerea de biocombustibil (metanol etanol)
Tulpinile de porumb se pot utiliza icircn industria celulozei şi la fabricarea panourilor aglomerate
Din ciocălăi se poate obţine furfurol sau pot fi folosiţi drept combustibil De asemenea icircn gospodăriile tradiţionale tulpinile de porumb se utilizează drept combustibil
Pănuşile se utilizează pentru diferite icircmpletituri tradiţionale Mătasea porumbului (stigmatele florilor femele) poate fi utilizată icircn scop medicinal iar
polenul de porumb este colectat cu uşurinţă de către albinele melifere (plantă poleniferă)
Cultura gracircului
Gracircul este una dintre cele mai importante cereale si planta care ocupa pe glob cele mai mari suprafete Boabele de grau au continut ridicat in hidrati de carbon si substante proteice Miere de grau este materie prima pentru paine si produse de panificatie aliment de baza pentru 35-40 din populatia globuluiGraul se mai utilizeaza si in prelucrari industriale (alcool amidon dextrina glucoza) si furaj in hrana animalelorTaratele sunt un nutret concentrat bogat in proteine hidrati de carbon si substante minerale Paiele se utilizeaza in industria celulozei si in hrana animale
Gracircul este cea mai importantă plantă cultivată din care se obţine icircn principal pacircine aliment de bază pentru cca 40 din populaţia globului Prin măcinare din boabele de gracircu se obţine făina care este utilizată pentru prepararea de diferite produse de panificaţie şi patiserie
32
fabricarea de paste făinoase etc Boabele de gracircu intră icircn alcătuirea amestecurilor de cereale prentru micul dejun
Boabele de gracircu se utilizează icircn hrana animalelor ca atare sau măcinate De asemenea icircn furajarea animalelor se utilizează şi tăracircţa rezultată ca subprodus icircn urma procesului de măcinare aceasta fiind bogată icircn proteine lipide şi săruri minerale
Boabele de gracircu servesc ca materie primă icircn diferite industrii pentru obţinerea de amidon gluten spirt băuturi spirtoase (vodcă wisky) bere biocarburburant (bioethanol)
Paiele au utilizări multiple precum materie primă icircn industria celulozei şi hacircrtiei aşternut pentru animale furaj grosier icircngrăşămacircnt organic prin icircncorporare icircn sol după recoltare sau prin compostare producerea de energie termină prin arderea icircn arzătoare cu recuperare de căldură
Germenii de gracircu rezultaţi icircn urma procesului de măcinare sunt utilizaţi icircn hrana omului ca produse energizante (germeni consumaţi cu lapte sau miere de albine) ca adaus icircn diferite produse de panificaţie sau pentru obţinerea de ulei foarte apreciat icircn industria cosmetică
Aluatul conservat prin refrigerare şi aluatul modelat (de exemplu blaturi pentru pizza) icircncepe să fie din ce icircn ce mai apreciat pe piaţă
Gracircul romacircnesc este un gracircu de foarte bună calitate pentru panificaţie care poate fi valorificat atacirct pentru consumul intern cacirct şi la export pentru consum european şi icircn afara Europei
Gracircul ecologic este unul dintre produsele ecologice cele mai bine cotate şi cerute pe piaţa mondială
Cultura gracircului oferă următoarele avantaje - boabele au un conţinut ridicat icircn glucide şi proteine corespunzător cerinţelor organismului uman - boabele au o bună conservabilitate pe perioade mari de timp - boabele se transportă cu uşurinţă pe distanţe mari - boabele de gracircu au diferite alternative de valorificare - boabele de gracircu reprezintă o importantă sursă de schimburi comerciale pe piaţa mondială - gracircul se poate cultiva icircn diferite condiţii pedoclimatice asiguracircnd producţii satisfăcătoare peste tot unde se cultivă - tehnologia de cultivare este complet mecanizată şi bine pusă la punct fără probleme deosebite - gracircul este o foarte bună premergătoare pentru majoritatea plantelor de cultură - după soiurile timpurii de gracircu pot fi semănate culturi succesive mai ales dacă sunt condiţii de irigare
Alegerea soiurilor şi hibrizilor (criteriile avute icircn vedere soiurile şi hibrizi aleşi pentru fiecare cultură)
-criteriile avute icircn vedere ndashproducţie rezistenţe specifice conţinut de principii nutritive etc
-soiurile şi hibrizi aleşi pentru fiecare cultură + prezentarea listei cu soiuri pentru 2012 la culturile alese şi descrierea soiului respectiv
MĂRUL - SOIURI
33
Icircn funcţie de epoca de coacere a fructelor merele se icircmpart icircn (a) soiuri de varăMelba Red melba Şafran de vară Papirovka Mantet Quinte Akane Plat August (b) soiuri de toamnă Prima Slava Peremojţiam James Grive Red Calvil de Zăpadă Spartan Focuşor Codrene Coredana Reglndis etc (c) soiuri de iarnă Idared Speranţa Banana de iarnăWellspur Goldspur Golden Delicious Jonathan Jonared Yellowspur Renet Simerenco Coredar Wagener etc
Antreprenorul trebuie să elaboreze proiect de plantare a livezii la icircntreprinderileautorizate şi materialul săditor trebuie să fie procurat de la pepinierele licenţiate cu actelenecesare pentru posibilitatea de beneficiere de subvenţii Cele mai de perspectivă soiuri de mere şi cu o cere sporită pe piaţă sunt Golden DeliciousRed Delicious Jonathan Idared Fugi Granny Smith Gala Melrose Ionagold Elstar precum şisoiurile genetic rezistente la boli şi dăunători aşa ca Florina Prima Coredana CoredarGeneros Pionier
Piaţa Romacircniei la merele proaspete este reprezentată prin 50 la sută din soiuri colorate (complet roşu sau parţial) şi 50 la sută pentru soiurile necolorate (gal-bene şi verzi) Cele mai populare soiuri colorate sunt Jonathan şi Idared urmate de Jonagold Gala Gloster etc iar dintre cele necolorate predomină soiul Golden Delicious Soiurile Granny Smith şi Mutsu icircnregistrează vacircnzări modeste Dintre soiurile locale icircn supermarket-uri se comercializează Glorios şi Florina icircnsă icircn can-tităţi foarte mici Fructele de obicei sunt icircmpărţite icircn trei categorii mici (sub 70 mm) medii (70-90 mm) şi mari (peste 90 mm)
PORUMB ndash SOIURI
Porumbul face parte din familia Gramineae subfamilia Panicoideae tribul Maydeae genul Zea Genul Zea cuprinde 3 specii - Zea mexicana (Schrad) Recv et Mangel (sin Euchlaena mexicana) ndash teosinte1 anual - Zea perennis (Hitsch) Recv et Mangel (sin Euchlaena perennis) ndash teosinte peren - Zea mays L ndash porumbul cultivat
Porumbul cultivat cuprinde mai multe convarietăţi (grupe de varietăţi) cele mai importante fiind următoarele - Zea mays conv dentiformis Koumlrn (sin Zea mays conv indentata Sturt) denumit porumbul dinte de cal Se caracterizează prin boabele mari prismatice cu partea sticloasă (cornoasă) a endospemului dispusă pe părţile laterale ale bobului iar partea făinoasă (amidonoasă) dispusă icircn partea centrală şi superioară a bobului (fig 19) Prin uscare endospemul făinos icircşi reduce volumul se contractă şi determină apariţia unei depresiuni icircn partea superioară a bobului sub forma mişunei dintelui de cal de unde denumirea acestei convarietăţi de bdquoporumb dinte de calrdquo La această convarietate au fost creaţi primii hibrizi de porumb iar icircn prezent această convarietate are cea mai margă răspacircndire icircn lume Majoritatea hibrizilor de porumb aparţin acestei convarietăţi La noi icircn ţară primii hibrizi care au fost icircntroduşi icircn cultură aparţin acestei convarietăţi şi au fost aduşi din SUA de unde şi denumirea de bdquoporumb americanrdquo - Zea mays conv indurata (Sturt) Bailey denumit porumbul cu bobul tare porumbul sticlos Se caracterizează prin boabe rotunjite icircn partea superioară netede lucioase dure la spargere de unde vine denumirea de bdquoporumb tarerdquo Partea sticloasă a endospermului este dispusă la exteriorul bobului de jur-icircmprejurul acestuia iar partea făinoasă este dispusă icircn partea centrală a bobului uneori ajungacircnd pacircnă icircn partea superioară a bobului situaţie cacircnd determină apariţia
34
unei uşoare mişune (fig 20) Din această convarietate au făcut parte vechile populaţii şi soiuri romacircneşti de unde şi denumirea de bdquoporumb romacircnescrdquo - Zea mays conv aorista Grebensc denumit porumbul semisticlos Prezintă caracteristici intermediare icircntre convarietăţile dentiformis şi indurata Bobul este rotunjit mat icircn partea superioară şi uneori prezintă o uşoară adacircncitură - Zea mays conv everta Sturt (sin Zea mays conv microsperma Koumlrn) denumit porumb de floricele Se caracterizează prin plante cu o talie mai mică care au capacitatea de a forma mai mulţi ştiuleţi pe plantă Boabele sunt mici (MMB = 40-100 g) cu vacircrful rotunjit sau ascuţit Endospermul este aproape icircn icircntregime sticlos cu excepţia unei mici porţiuni icircn jurul embrionului care este amidonoasă Prin icircncălzire apa din grăunciorii de amidon din endospermul făinos se transformă icircn vapori care exercită o presiune asupra tegumentului pacircnă cacircnd determină spargerea acestuia moment icircn care conţinutul bobului se revarsă (boabele expandează) mărindu-şi volumul de 15-20 de ori formacircnd o masă albă-spongioasă respectiv aşa-numitele floricele
RUSTICA a castigat o pozitie de lider pe piata de porumb precoce din Europa de Nord si poseda o gama larga de seminte adecvata pentru toate pietele lumii HIBRIZI FOARTE PRECOCIBarbados - excelent pentru boabe si silozEarly Star - precoce si productivEnergy Star - foarte buna valoare alimentaraComera - performanta inalta HIBRIZI PRECOCIBatz - vigurosEurostar - lider in EuropaGalaStar - porumb pe care il veti adoraInagua - bun pentru boabe si siloz
GRAcircU ndash SOIURI
Cercetătorii de la Institutul de Cercetare - Dezvoltare Agricolă Fundulea au creat soiuri de grau productive si rezistente la secetaBOEMA soi de gracircu de toamnă extrem de productiv şi cu indici de calitate ridicaţi pentru panificaţie adaptat condiţiilor climatice din zona de cacircmpie din sudul ţării şi Moldova este un soi foarte precoce mai timpuriu la icircnspicat cu 1-3 zile faţă de soiul Flamura 85 talia plantei de 77-90 cm rezistent la iernare şi cădere arşiţă şi secetă rugina galbenă rezistenţă mijlocie la rugina brună şi făinare are calitate bună de morărit şi panificaţie
GRUIA este un soi de toamnă care a dat rezultate foarte bune icircn Oltenia şi Dobrogea este mai timpuriu cu 4 zile faţă de soiul Fundulea 4 talie de 76 cm se remarcă printr-o rezistenţă bună la iernare la cădere dar şi la rasele actuale de rugina galbenă
35
superior multor soiuri ca rezistenţă la făinare rugină brună şi septorioza frunzelor calitatea de panificaţie a soiului Gruia este apropiată de cea a soiului Dropia faţă de care tinde să aibă un gluten mai tenace soiul se evidenţiază printr-o productivitate ridicată icircn medie cu 9-12 mai mare faţă de soiurile martor sporul de producţie fiind mai mare icircn condiţii de secetă in pofida taliei sale scurte soiul se comportă foarte bine icircn condiţii de deficit hidric Gracircul aparţine genului Triticum familia Gramineae (Poaceae) Genul Triticum cuprinde un număr mare de specii de gracircu forme sălbatice şi cultivate clasificate diferit de-a lungul timpului
Pentru ţara noastră prezintă importanţă 2 specii şi anume Triticum durum Desf şi Triticum aestivum L Triticum durum Desf (fig 16) are tulpina plină icircn interior pe toată lungimea sau cel puţin icircn partea superioară Spicul este aristat cu ariste lungi comparativ cu lungimea spicului şi orientate paralel Boabele au aspect sticlos la maturitate şi sunt conice la capet Triticum aestivum L (fig 17) are tulpina goală icircn interior pe toată lungimea Spicul este nearistat sau aristat cu ariste mai scurte comparativ cu lungimea spicului şi orintate divergent Boabele sunt ovoidale sau alungit-ovoidale prevăzute cu un smoc de perişori la capătul superior Endospermul este făinos semisticlos sau sticlos
Gracircul comun reprezintă specia cea mai importantă care pe plan mondial reprezintă cca 90 din suprafaţa cultivată cu gracircu şi cea mai mare partea a suprafeţei cultivată cu gracircu din ţara noastră Gracircul comun are forme de toamnă şi de primăvară aproape icircntreaga suprafaţă din ţara noastră fiind cultivată cu gracircu de toamnă (gracircul de primăvară ocupă suprafeţe foarte mici nesemnificative)
Soiurile de gracircu cultivate icircn Romacircnia sunt icircn marea lor majoritate soiuri romacircneşti create la Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Fundulea sau icircn reţeaua de Staţiuni de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Aceste soiuri se caracterizează prin potenţial de producţie ridicat (9-10 tha) o bună rezistenţă la cădere ger iernare secetă şi boli o bună calitate şi stabilitate a recoltelor
23 Intocmirea asolamentului
Specificare HaSuprafaţa totală a terenului arabil 610Suprafaţa medie a solei (3 sole) 2033
Tabelul 2Schema rotaţiei culturilor
SOLAANUL 2012 2013 2014I măr măr mărII gracircu porumb gracircuIII porumb gracircu porumb
36
37
CAPITOLUL IIICAPITOLUL IIIORGANIZAREA PROCESULUI DE PRODUCŢIE AGRICOLĂORGANIZAREA PROCESULUI DE PRODUCŢIE AGRICOLĂ
31 Proiectarea producţiilor medii prin metoda bonităriiterenurilor agricole
Tabelul 3
Date iniţiale
Cultura Tipul de solSuprafaţa - ha (Si)
Nota de bonitare pentru
condiţiile ecologice (Pi)
Corecţia pt distanţă şi
felul drumului (k)
Coeficient de
potenţare (c)
Producţia medie
realizată
MărGracircuPorumb
Cernoziom 5 75 015 11 15000Cernoziom 303 80 018 12 4000Cernoziom 302 85 019 13 8000
TOTAL 610
2) Notele totale de bonitare pentru condiţiile ecologice (Ni)
MĂR ndash 575 = 375Ni = Si x Pi GRAcircU ndash 30380 = 24240
PORUMB ndash 30285 = 25670TOTAL = 50285
3) Nota medie ponderată de bonitare
50285 610 = 8243
1) Producţia ce revine pe un punct al notei medii ponderate de bonitare
P măr = 515000 375 = 200P gracircu = 3034000 24240 = 50
P porumb = 3028000 25670 = 9411
6) Corecţia totală icircn funcţie de distanţă şi drumuri Ct = S x kMĂR ndash 5015 = 075
Suprafaţă x coeficient corecţie GRAcircU ndash 303018 = 5454PORUMB ndash 302019 = 5738
TOTAL = 11267
38
7) Nota de bonitare recalculată (Nbr)
MĂR ndash 375-075 = 37425Nbr = Nota totală de bonitare ndash Corecţia GRAcircU ndash 24240-5454 = 2418546
PORUMB ndash
25670-5738 = 2561262
8) Notele totale de bonitare potenţate (Ntp)
MĂR ndash 3742511=4117
Ntp =Nota de bonitare recalculată (Nbr)
xCoeficient
de potenţare
GRAcircU ndash241854612=290225
PORUMB ndash
256126213=332964
9) Producţia totală pe cultură pentru fiecare unitate de sol (Pt)
MĂR ndash 4117200= 82340
Pt =Nota totală de
bonitare potenţată (Ntp)
x
Producţia ce revine pe un punct de
bonitare P(kgpunct)
GRAcircU ndash
29022550= 1451125
PORUMB ndash
3329649411=31335242
TOTAL= 4666989
10) Producţia medie la hectar Pmc1
Pm măr = Producţia totală Suprafaţa totală = 823405=16468
Rezultatele pentru celelalte culturi
Pmedie gracircu = 1451125303= 4789
Pmedie porumb =31335242302= 10376
39
32 STABILIREA CANTITĂŢILOR DE IcircNGRĂŞĂMINTE PE CULTURI
Calculul dozelor de icircngrăşăminte s-a efectuat ţinacircndu-se cont atacirct de
producţiile medii cacirct şi de existentul de suprafaţă activă din sol S-au luat icircn
considerare şi pierderile rezultate prin levigare
Icircn tabelul 4 este prezentat calculul dozelor de icircngrăşăminte chimice la ha
separat pentru cele 3 culturi icircn parte
Tabelul 4
Calculul dozelor de icircngrăşăminte chimice
Nr Crt
SPECIFICARE UM
CULTURA
GRAcircU PORUMB MĂRN P K N P K N P K
1 Producţie medie Kgha 4789 10376 16468
2 Consum specific Kg sat
23 11 20 20 21 20 5 3 6
3 Sa de administrat
Kg 11014
5268 9578
20752
2179 20752 8234 494 988
4 Sa icircn sol Kg 45 31 60 40 35 30 30 20 355 Diferenţa de
admKg sa
6514 2168 3578
16752
1829 17752 5234 294 638
6 Pierderi prin levigare
13 5 7 13 5 7 13 5 7
7 Cant pierdută prin levigare
Kg sa
847 108 25 2177
914 1242 68 147 446
8 Total sa de administrat
Kg 7361 2276 3828
18929
19204 18994 5914 3087 6826
9 Tipul de icircngrăşămacircnt
NO4NO3
Super P c
Sare potasică
NO4NO3
Super P c
Sare potasică
N P2O5 K20
10 Conţinutul icircn sa a icircngr
Kgt 345 40 40 345 40 40 345 40 40
11 Doza de icircngr de administrat
Kg 213 57 96 549 480 475 171 77 171
40
33 PLANUL DE CULTURĂ
Planul de cultură cuprinde structura culturilor dimensiunile fiecăreia
producţiile medii şi totale (tabelul 5)
Tabelul 5
Icircntocmirea planului de cultură
Cultura Suprafaţa (ha)
Producţii medii (kgha)
Producţia totală (t)
Preţ livrare (leikg)
Măr 5 16468 8234 2Gracircu 303 4789 1451 08
Porumb 302 10376 313355 1
34 FUNDAMENTAREA FIŞELOR TEHNOLOGICE PE CULTURI
Icircn vederea organizării proceselor de muncă şi de producţie icircn etapa pregătitoare se
icircntocmesc fişele tehnologice pe culturi Informaţiile cuprinse icircn fişele tehnologice servesc icircn
acelaşi timp la stabilirea tehnologiilor stabilirea destinaţiei producţiei determinarea volumului
lucrărilor mecanice şi manuale necesarul de forţă de muncă cantităţile de materiale şi mijloacele
financiare necesare pentru aprovizionare
DATELE NECESARE
1 Culturile incluse icircn planul de producţie al firmei
2 Suprafaţa ocupată de fiecare cultură icircn parte
3 Culturile premergătoare
4 Producţia medie şi totală a fiecărei culturi
5 Lucrările tehnologice icircn ordinea cronologică a executărilor
6 Perioada de executare şi data lucrării
7 Mijloacele cu care se execută lucrarea
8 Tarifele de plată pentru lucrările mecanice
9 Tarifele de plată pentru lucrările manuale pe categorii
10 Cuantumul taxelor pentru CAS şomaj risc asigurare
11 Amortismentul specific
12 Materialele necesare procesului tehnologic consumul normat pe UM preţul unitar şi cota
pentru cheltuielile de aprovizionare
41
13 Cota de cheltuieli indirecte (comune şi generale)
MODUL DE LUCRU
1 Se icircnscriu icircn fişă datele privind suprafaţa şi producţia medie Producţia medie se planifică
icircn raport cu fertilitatea solului şi cantitatea de icircngrăşămacircnt aplicată
2 Se icircnscriu lucrările tehnologice icircn ordinea executării lor precizacircndu-se toată perioada
optimă de execuţie şi durata fiecărei lucrări
3 Pentru fiecare icircn parte se determină volumul lucrărilor sumele necesare şi materiale
4 La lucrările manuale icircn raport cu volumul lucrării se calculează numărul de zile om iar
fondul de salarii rezultă icircnmulţind numărul de zile om necesar pentru evaluarea lucrării cu
tariful pe ziom corespunzător
5 Taxele asupra fondului de salarii se calculează aplicacircnd cota icircn proporţie de 30 pentru
CAS 5 pentru fondul de şomaj 1 pentru risc şi asigurare impozit 15 asupra sumei
care reprezintă fondul de salarii
6 Amortismentul specific se determină icircn raport cu valoarea de inventar a mijlocului fix
folosit exclusiv la cultura respectivă şi durata de folosire
7 Cota de cheltuieli pentru aprovizionare se calculează o cotă parte din valoarea
materialului folosit
8 Din icircnsumarea pentru lucrările mecanice lucrările manuale taxe asupra valorilor
materialelor se obţin cheltuielile de producţie
9 La cheltuielile directe se aplică cota de cheltuieli comune şi prin icircnsumarea lor se
determină cheltuielile de producţie
10 După fiecare trimestru se fac totalurile
11 Se calculează indicatorii cheltuieli de producţie la hectar şi costul la tona de produs
42
44
45
46
47
35 Organizarea lucrării de semănat la cultura gracircului
Semănatul este una dintre cele mai importante lucrări agricole de care depinde icircn ultimă instanţă obţinerea de producţii ridicate Suprafeţele icircntinse ocupate de culturi precum şi termenele restracircnse icircn care trebuie executat fac ca procesul de muncă al semănatului să ocupe un loc important icircn activitatea de producţie a exploataţiilor agricole
Etapele organizării lucrărilor de semănat cereale păioase sunt următoarele1 se stabileşte componenţa agregatului de semănat potrivit condiţiilor existente
(tractor plus semănătoare SUP-29 sau SUP-21)2 Se determină necesarul de agregate pentru terminarea semănatului icircn termen
optim folosind formula
icircn care
N ndash numărul de agregate pentru terminarea lucrării icircn timpul propusS ndash suprafaţa de icircnsămacircnţatn ndash numărul de zile icircn care trebuie terminată lucrareaP ndash randamentul zilnic al maşinii
(1)N = 303(512) = 5 agregate
Aşadar icircn prealabil trebuie cunoscut randamentul zilnic al agregatului de semănat folosit Aceasta se calculează după formula
icircn
care
P ndash randamentul zilnic al agregatului (ha)B ndash lăţimea de lucru a agregatului icircn lucru (m)V ndash viteza de deplasare a agregatului
icircn lucru (moră)t ndash durata zilei de lucru (ore)H ndash coeficientul de folosire a timpului de lucru (070-080)
(2)P = 366000807 10000 = 12 ha
3 Stabilirea lungimii marcatoarelor semănătoriiLungimea marcatoarelor adică distanţa la care trebuie aşezată piesa activă a marcatorului faţă de ultimul brăzdar se stabileşte icircn funcţie de
lăţimea de lucru a semănătorii (B) distanţa icircntre două brăzdare (b) distanţa icircntre roţile din faţă sau marginile exterioare ale şenilelor
tractorului (c)
= 11
= = 26
49
49
Cacircnd tractorul poate urmări urma lăsată de marcator atacirct cu roata din dreapta cacirct şi cu roata din stacircnga lungimea celor două marcatoare este egală şi este dată de relaţia
4 Stabilirea debitului semănătorii icircn funcţie de norma de sămacircnţă la hectar La icircnceputul lucrării trebuie icircntotdeauna să se verifice corectitudinea reglării debitului la icircnsămacircnţare Această verificare se face după formula
icircn
care
G ndash cantitatea de sămacircnţă cursă din semănătoare la un număr stabilit de icircnvacircrtiri a roţii semănătoriiA ndash norma de semănat la un ha (kg)d ndash lungimea roţii semănătorii (m)B ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)O ndash nr de icircnvacircrtituri a roţii semănătorii
(6)G= 2501743620 10000 = 313
5 Stabilirea dimensiunilor postatelor la semănat Lungimea maximă a postatelor la semănat este icircn funcţie de capacitatea cutiei semănătorii Pentru a uşura organizarea transportului de seminţe este indicat ca alimentarea semănătorii cu seminţe să se execute la un singur capăt a postatei ~n acest caz lungimea maximă a postatei se calculează după formula
icircn
care
L ndash lungimea maximă a postatei (m)Q ndash capacitatea coşului de alimentare
a semănătorii (kg)Y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii coşului de alimentare a semănătorii (icircn medie 070-080)A ndash norma de semănat (kgha)B ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)
(7)L = (051000040007) (25036) = 1556m
Icircn ce priveşte lăţimea postatei aceasta se determină icircn funcţie de lăţimea totală a parcelei de icircnsămacircnţat şi de metoda de deplasare a agregatului Ea se calculează aşa icircncacirct să asigure de lucru agregatului pentru 1-2 zile de lucru
Lăţimea postatei la semănatul icircn suveică se calculează după formula
icircn care
l ndash lăţimea postatei (m)P ndash productivitatea zilnică a agregatului (hazi)Z ndash durata icircn zile a lucrului pe aceeaşi postată (1-2 zile)L ndash lungimea postatei (m)
(8)l = 10000122 1556 = 154m
6 Lăţimea zonei de icircntoarcere a agregatului Pentru icircntoarcerea agregatului la capetele parcelei se delimitează o facircşie de teren denumită bdquozonă de icircntoarcereldquo Delimitarea acestei zone se face icircn cazul deplasărilor icircn parcursul liniar cu buclă şi fără buclă Lăţimea zonei de icircntoarcere este dată de relaţia
50
50
icircn care
E ndash lăţimea zonei de icircntoarcereR ndash raza de icircntoarcere a agregatuluie ndash lungimea de ieşire a agregatului (adică distanţa de la centrul agregatului mijlocul osiei motoare a tractorului) pacircnă la organele active ale maşinii
(9)E = 34 + 15 = 135m
Aceasta reprezintă lungimea cu care trebuie să se deplaseze centrul agregatului pentru aducerea organelor active ale maşinii agricole pe linia de icircntoarcere a lucrului
7 Stabilirea distanţei dintre punctele de alimentare a semănătorii Distanţa dintre punctele de alimentare a semănătorii se determină icircn funcţie de metoda de deplasare a agregatului la semănat ~n cazul semănatului icircn suveică lungimea postatei este determinată icircn funcţie de capacitatea cutiei de seminţe icircn aşa fel ca alimentarea semănătorii să se facă numai la unul din capetele postatei distanţa dintre punctele de alimentare se află după formula
icircn care
D ndash distanţa dintre punctele de alimentare (m)B ndash lăţimea de lucru a agregatului (m)T ndash numărul turelor (adică nr curselor dus-icircntors) pe care le face agregatul pacircnă la golirea coşului semănătorii
(1)D = 2362 = 144m
Icircn cazul cacircnd lungimea postatei nu este determinată icircn funcţie de capacitatea cutiei de seminţe este necesar ca icircn prealabil să cunoaştem turele pe care le face agregatul pacircnă la golirea coşului semănătorii Aceasta se determină icircmpărţind lungimea drumului pe care icircl face semănătoarea pacircnă la golirea cutiei sale pe lungimea cursei de lucru dus şi icircntors ~n acest scop se foloseşte următoarea formulă
icircn care
T ndash numărul turelorQ ndash capacitatea cutiei semănătorii
(kg)Y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii cutiei (080)A ndash norma de semănat (kgha)B ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)L ndash lungimea postatei (m)
T= (1000040007) (2503621556) = 1Icircn cazul semănării icircn bdquolaturildquo sau bdquope două jumătăţi ale postateildquo distanţa dintre
punctele de alimentare se calculează după formula = 136 = 36
(semnificaţiile literelor sunt aceleaşi ca la formulele (10) şi (11)
51
51
8 Stabilirea cantităţilor de seminţe ce se pun la punctele de alimentare Cantităţile de seminţe care se pun la primul punct de alimentare se calculează după formula
= 4001 = 400kgiar cantitatea care se pune la punctele următoare este
icircn care
C ndash cantitatea de seminţe necesară alimentării agregatului (kg)Q capacitatea coşului semănătorii (kg)y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii cutieia ndash nr semănătorilor icircn agregat
(14)C1 = 400071 = 280kg
9 Stabilirea necesarului zilnic de muncitori pentru semănat şi transportat seminţele Necesarul zilnic de muncitori pentru deservirea semănătorilor variază icircn raport cu numărul de agregate folosite zilnic şi al maşinilor ce compun agregatul
10 Necesarul de mijloace de transport se stabileşte icircn funcţie de cantităţile de seminţe necesare semănătorilor la o icircncărcare timpul de golire a semănătorilor capacitatea mijloacelor de transport distanţa de transport şi timpul necesar pentru un ciclu de transport
~n primul racircnd se determină timpul icircn care se consumă cantitatea de seminţe existentă icircn cutia semănătorii folosind relaţia
icircn care
q ndash capacitatea cutiei semănătorii (kg)085 ndash coeficientul de folosire a cutiei semănătoriiB ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)V ndash viteza de lucru a agregatului (moră)N ndash norma de sămacircnţă la ha (kg)
Tgol = (10000400085) (366000250) = 063h = 38min
Numărul de mijloace de transport necesare zilnic se determină pe baza relaţiei
icircn care
Nt ndash numărul mijloacelor de transportn ndash numărul semănătorilor ce lucreazăt ndash durata unui ciclu de transport (min)Cm ndash capacitatea mijlocului de transport (kg)
Nt = (540008530) (38400) = 33 = 311 Se determină necesarul de saci pentru transportul seminţelor cunoscacircnd că
pentru uşurarea manipulării se recomandă ca un sac să aibă 40 kg
Nr saci = (512250) 40 = 375 sacizi
52
52
Centralizarea datelor
Nr crt
Specificare UMAgregatul folosit
Tractor + (SUP-29)
Tractor + SUP-21
1 Productivitatea zilnică a agregatului haschimb 12
2 Necesarul zilnic de-tractoare nr 5-semănători nr 5
3Productivitatea zilnică a tuturor agregatelor
hazi 60
4Dimensiunile solei de semănat
-lungime m 1556-lăţime m 1947-suprafaţă ha 303
5Dimensiunea parcelelor de semănat
-lungime m 1556-lăţime m 154-suprafaţă 24
6Lungimea marcatorului
-dreapta m 11-stacircnga m 26
7Norma de icircnsămacircnţare
-la 20 icircnvacircrtituri kg 3-la hectar kg 250
8Distanţa dintre punctele de alimentare cu seminţe
m 144
9Cantitatea de seminţe ce se pune la punct de alimentare
-la primul punct
kg 400
-la punctele următoare
kg 280
10 Necesarul zilnic de muncitori
-pt servirea semănătorii
nr 5
-pt transportul seminţelor
nr 3
-total nr 8
11Lăţimea facircşiei de icircntoarcere a agregatului
m 135
12Necesarul zilnic de mijl de transport
-atelaje nr-tractor+remorcă nr 3-auto-camion nr
13Necesar saci pt transportul seminţelor
nr 375
53
53
36 Evaluarea producţiei
Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţieiacestora
Evaluarea se face icircn două etape1) icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele
caracteristice de dezvoltare a plantelor2) icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite
norme standardizate~n funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfel
1) Gracircu orz (orz - 1 iunie gracircu - 15 iunie) Gracircu Boemandash se stabileşte numărul punctelor de control icircn funcţie de mărimea şi
uniformitatea parcelelor(icircn cazul parcele de pacircnă la 100 ha - 5 puncte pe suprafeţe mai mari de 100 ha - 10 puncte)
Determinările se fac cu ajutorul ramei metrice (un cadru de 1 metru patrat)Metodologie de lucrundash se numără spicele din interiorul ramei metricendash se stabileşte numărul mediu de boabe icircn spicndash se calculează producţia medie la hectar astfel
Q kgha = (360353610000) (10001000) = 4536kgha
Q kgha - producţia medie kgha Nsp - număr mediu de spice la mp (medie pe toate punctele de control) 360Nb - număr mediu de boabe icircn spice 35MMB - greutatea a 1000 boabe (grame)3610000 mp = 1 ha1000 x 1000 = 1000 grame x 1000 boabe
Exemplu
2) Porumb (1 septembrie) DKC 3511ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 28 mp (4 racircnduri x 070 x 10 m
lungime 070 (m) - distanţa dintre racircnduri)ndash se numără ştiuleţii la fiecare punct de controlndash se calculează numărul de ştiuleţi la hectar
54
54
Nstha = (30010000)(510) = 60000
Nstha - număr de ştiuleţi la hanst - numărul de ştiuleţi număraţi la toate punctele de controld - suprafaţa unui punct de control (mp)i - numărul punctelor de control
ndash se determină apoi numărul de boabe pe ştiuletendash se calculează apoi producţia medie la hectar
Q kgha = (60000588337) (10001000) = 11889 kgha
Q kgha - producţia medieNst - număr ştiuleţi la hectar 60000Nb - număr mediu de boabe pe ştiulete 588MMB - greutatea a 1000 boabe (grame) 337
Exemplu
3) Floarea soarelui (15 august)ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 28 mp (4 racircnduri x 070 x 10)ndash se numără capitulele la fiecare punct de control şi se stabileşte numărul mediu
de capitule la ha după formula
Ncpha - număr total de capitule la hancp - număr de capitule numărate la toate punctele de controld - suprafaţa unui punct de controli - numărul punctelor de control
ndash se determină numărul mediu de seminţe pe capitul(Ns)ndash se calculează producţia medie la hectar astfel
55
55
Q kgha - producţia medieNcp - număr mediu de capitule la hectarNs - număr seminţe pe capitulMMB - greutatea a 1000 seminţe icircn grame
Exemplu
4) Sfecla de zahăr (1 septembrie)ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 10 mp (3 racircnduri x 045 m x 74 m
lungime)ndash la fiecare punct de control plantele se recoltează se decoletează (tăierea
frunzelor) se curăţă de pămacircnt şi se cacircntărescndash se determină producţia medie astfel
q - cantitatea de rădăcini recoltate din punctele de control (kg)d - suprafaţa unui punct de control (mp)i - numărul punctelor de control
ndash la producţia stabilită se adaugă sporul de producţie ce se va realiza de la data evaluării la data prevăzută a se recolta (18 grziplantă)
Exemplu
5) Fructe (1 septembrie) MĂRMetoda de evaluare diferă icircn funcţie de tipul de livadă clasică sau intensivă dar
icircn mare constă icircn următoarele etapendash se stabileşte numărul de pomi pentru examinare (2 - 5 ) 480ndash se determină numărul mediu de fructe pe pom şi greutatea acestora icircn kg 30kg
167 de fructe
56
56
ndash se icircnmulţeşte numărul mediu de fructe pe pom cu numărul de pomi existenţi la ha şi se obţine astfel producţia medie la ha 16032 kgha
6) Struguri (de masă - 15 iulie de vin - 1 septembrie)ndash evaluarea se face separat la viile nobile şi la viile de hibrizindash se stabileşte numărul de butuci pe rod la ha cu relaţia
Nbha - numărul de butuci pe rod la hadr - distanţa dintre racircnduri (m)db - distanţa icircntre butuci pe racircnd (m)Ng - număr mediu de goluri (butuci neproductiviinexistenţi) la ha icircn procente
ndash se evaluează producţia de struguri pe butuc număracircndu-se toţi strugurii de pe un număr de 1 - 2 din butucii existenţi pe lot (se recomandă să se efectueze numărătoarea strugurilor pe fiecare al 10-lea butuc din 15 icircn 15 racircnduri)
Producţia de struguri pe butuc se calculează astfel
Pmb - producţia medie pe butuc (grame)Gms - greutatea medie a strugurilor (grame)Ns - numărul de struguri total găsiţi la numărătoareNba - numărul butucilor analizaţi
ndash se calculează producţia medie de struguri la ha cu formula
Pmha - producţia medie de struguri la ha (kg)Nbha - numărul de butuci pe rod la haPmb - producţia medie pe butuc (grame)
Exemplu
57
57
CAPITOLUL IV DETERMINAREA PRAGULUI DE RENTABILITATE (A PUNCTULUI CRITIC) PE CULTURI
Punctul critic marchează acea dimensiune a producţiei medii la care icircncasările din
valorificarea producţiei sunt egale cu cheltuielile totale de producţie deci acel punct al
producţiei medii la care nu se obţine profit dar nu se icircnregistrează nici pierderi
Mărimea costului de producţie şi a ratei profitului se găsesc icircntr-o stracircnsă legătură
cu raportul dintre cheltuielile de exploatare şi cantitatea de produse realizate Prin analiza
costurilor şi cheltuielilor de exploatare icircntreprinzătorul poate calcula nivelul minim de
activitate cerut de menţinerea icircn stare de funcţionare a firmei Cunoscacircnd pragul de
rentabilitate se poate proiecta volumul de vacircnzări icircn vederea obţinerii profitului scontat
De asemenea creditorii şi investitorii solicită adesea efectuarea analizei punctului
critic pentru a ajuta icircn evaluarea cacircştigurilor potenţiale ale unei afaceri şi icircn consecinţă
aceasta trebuie introdusă icircn planul de afaceri
Punctul critic se poate determina icircn două moduri şi anume fără profit programat
sau cu profit programat
Calculul punctului critic fără profit programat este exprimat printr-o relaţie
simplă
y = yי
y = Pvx
yי = Cvx + CF
Pvx = Cvx + CF
x(Pv ndash Cv) = CF
icircn care
y ndash veniturile din valorificarea producţiei (mii lei)
yי - cheltuielile totale icircnregistrate (mii lei)
Pv ndash preţul de vacircnzare unitar
x ndash producţia medie sau volumul vacircnzărilor (unităţi fizice)
Cv ndash cheltuieli variabile unitare
58
58
CF ndash costuri fixe totale
De unde x marchează acea dimensiune a producţiei la care nu se icircnregistrează nici
profit nici pierderi
Determinarea cantitativă şi reprezentarea grafică a PC la cultura Porumb
Cheltuielile variabile
NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrarii
CheltuieliCheltuieli variabilevariabile
(lei) (lei)
CheltuieliCheltuieli variabile variabile
(lei t (lei t ))
(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)
11 Incărcat transportat IC (PK) t 2881 180225 575
22 Descărcat IC (PK) t 2881 2444609 78
33 Incărcat transportat IC (N) t 10 2484545 793
44 Descărcat IC (N) t 1655 6371 02
55 Transportat apa prep sol mii l 30 599 019
66 Incărcat transportat săm t 66 599359 191
77 Recoltat porumb boabe t 530 2606662 832
88 Transportat porumb boabe t 225 1245 04
99
1010
TOTALTOTAL 9962236 31792
a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch Variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologicacopy= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)
59
59
Cheltuielile fixe
NrNr CrtCrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe
(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe
(lei ha)(lei ha)
(a)(a) (b)(b) copycopy (d)(d) (e)(e)
11 Adm Şi deservit IC (PK) ha 302 617645 2045
22 Arat 25 cm +grăpat ha 302 1140192 3775
33 Adm Şi deservit IC (N) ha 302 630389 2087
44 Erbicidat şi deservit ha 302 61155 2025
55 Discuit si preg Pat germ Ha 302 586536 1942
66 Semănat +deservit ha 302 472517 1565
77 Prăşit mecanic I ha 302 819024 2712
88 Prăit mecanic II ha 302 654182 2166
99
1010
TOTALTOTAL 5532035 18318
(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)
60
60
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura porumb - fără profit programat
Ch variabile Cv = 9962236 lei
Ch fixe totale CF = 5532035 lei
Ch fixeha CFha = 18318 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 11 leikg = 1100 leit
Producţia totală de PT= 313355 t
Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 302 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 33961599 lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 9962236 + 33961599 = 133583959 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 133583959 313355=
4263leit
Productia medie de porumb la punctul critic (X)
X= (CFha)(Pv-CVt) = 18318 ( 1100 ndash 4263 ) = 272 tha = 2720 kgha
Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 272 tha 4263 leit = 115953 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx =18318 leiha+ 115953 leiha =299133 leiha
Nivelul producţiei de 2720 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la
cultura porumb icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de
2720 la preţul de 11 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie
Depăşirea acestui nivel al producţiei (2720 ha) duce la obţinerea unui profit iar
scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi
61
61
62
PROFI
T
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
2720 kg2720 kghaha
4000
3000
1000
2000
5000
7000
6000
18318
leiha
299133
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura porumb ndash fără profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
62
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura porumb - cu profit programat
Ch variabile Cv = 9962236 lei
Ch fixe totale CF = 5532035 lei
Ch fixeha CFha = 18318 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 11 leikg = 1100 leit
Producţia totală de PT= 313355 t
Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 302 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 33961599 lei
Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)
Pr = 500000lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 9962236 + 33961599 = 133583959 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 133583959 313355=
4263leit
Profitul programat pe ha (Prha) Prha=PrS =500000302= 165562 leiha
Producţia medie de porumb la punctul critic (X)
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 18318+165562) ( 1100 - 4263 )= 517 tha
= 5170 kgha
Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 517 tha 4263 leit = 220397 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx = 18318 leiha+ 220397leiha = 403577 leiha
63
63
64
profit
suplimen
tar
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
5170 kg5170 kghaha
4000
3000
1000
2000
5000
7000
6000
18318
leiha
403577
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura porumb ndash cu profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
Profit programatProfit programat
PROFI
T
5000
64
Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura porumb
Specificare UMFara profit programat
Cu profit programat
Ch variabile Cv lei 9962236 9962236
Cheltuielile indirecte Ch ind lei 33961599 33961599
Ch variabile totale CVT lei 133583959 133583959
Ch variabile t CVt leit 4263 4263
Ch fixe totale CF lei 5532035 5532035
Ch fixe ha CFha leiha 18318 18318
Profit programat total Pr lei 500000
Profit programat ha Prha leiha 165562
X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 2720
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 5170
Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 115953 220397
Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 299133 403577
Preţ de vacircnzare t Pv leit 1100 1100
Suprafaţa cultivată S ha 302 302
65
65
DETERMINAREA CANTITATIVĂ ȘI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA gracircu
Cheltuielile variabile
NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrarii
CheltuieliCheltuieli variabilevariabile
(lei) (lei)
CheltuieliCheltuieli variabile variabile
(lei t (lei t ))
(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)
11 Incărcat transportat IC (PK) t 4605 260015 179
22 Descărcat IC (PK) t 4605 495645 341
33 Incărcat transportat săm t 666 601343 414
44 Incărcat transportat IC (N) t 10 97019 669
55 Descărcat IC (N) t 6454 24848 017
66 Transportat apa prep sol mii l 30 599 04
77 Recoltat grau t 530 2614762 1802
88 Transportat gracircu t 225 1245 09
99
1010
TOTALTOTAL 49504298 34115
a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)
66
66
Cheltuielile fixe
NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe
(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe
(lei ha)(lei ha)
(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)
11 Adm şi deservit IC (PK) ha 303 619685 2045
22 Arat 18 - 20 cm +grăpat ha 303 1025772 3385
33 Discuit si preg pat germ ha 303 588479 1942
44 Semănat +deservit ha 303 474081 1565
55 Adm şi deservit IC (N) ha 303 632476 2087
66 Adm şi deservit ha 303 613575 2025
77
88
99
1010
TOTALTOTAL 3954068 130497
(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)
67
67
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura gracircu - fără profit programat
Ch variabile Cv = 49504298 lei
Ch fixe totale CF = 3954068 lei
Ch fixeha CFha = 130497 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 09 leikg = 900 leit
Producţia totală de gracircu PT= 145107 t
Suprafata cultivată cu gracircu S = 303 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 14849866 lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 49504298 + 14849866 = 64354164 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 64354164 145107 =
4435leit
Productia medie de gracircu la punctul critic (X)
X= (CFha)(Pv-CVt) = 130497 ( 900 - 4435 ) = 286 tha
= 2860 kgha
Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 286 tha 4435 leit = 12684 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx = 130497 leiha+ 126841 leiha = 257338 leiha
Nivelul producţiei de 2860 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la
cultura de gracircu icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de
2860 la preţul de 09 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie
Depăşirea acestui nivel al producţiei (2860 ha) duce la obţinerea unui profit iar
scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi
68
68
69
PROFI
T
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
2860 kg2860 kghaha
4000
3000
1000
2000
5000
7000
6000
130497
leiha
257338
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura gracircu ndash fără profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
69
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura gracircu - cu profit programat
Ch variabile Cv = 49504298 lei
Ch fixe totale CF = 3954068 lei
Ch fixeha CFha = 130497 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 09 leikg = 900 leit
Producţia totală de gracircu PT= 145107 t
Suprafata cultivată cu gracircu S = 303 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 14849866 lei
Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)
Pr = 400000 lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 49504298 + 14849866 = 64354164 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 64354164 145107 =
4435leit
Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 400000 303 =
132013 leiha
Producţia medie de gracircu la punctul critic (X)
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 130497 + 132013 ) ( 900 - 4435 )
= 575 tha = 5750 kgha
Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 575tha 4435 leit = 255012 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx =130497 leiha+ 255012leiha = 385509 leiha
70
70
71
profit
suplimen
tar
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
5750 kg5750 kghaha
4000
3000
1000
2000
5000
7000
6000
130497
leiha
3855
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura gracircu ndash cu profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
Profit programatProfit programat
PROFI
T
5000
71
Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura gracircu
Specificare UMFara profit programat
Cu profit programat
Ch variabile Cv lei 49504298 49504298
Cheltuielile indirecte Ch ind lei 14849866 14849866
Ch variabile totale CVT lei 64354164 64354164
Ch variabile t CVt leit 4435 4435
Ch fixe totale CF lei 3954068 3954068
Ch fixe ha CFha leiha 130497 130497
Profit programat total Pr lei 400000
Profit programat ha Prha leiha 132013
X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 2860
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 5750
Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 12684 255012
Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 257338 385509
Preţ de vacircnzare t Pv leit 900 900
Suprafaţa cultivată S ha 303 303
72
72
DETERMINAREA CANTITATIVĂ ȘI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA măr
Cheltuielile variabile
NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrarii
CheltuieliCheltuieli variabilevariabile
(lei) (lei)
CheltuieliCheltuieli variabile variabile
(lei t (lei t ))
(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)
11 Incărcat transportat IC (PK) T 124 694 84
22 Descărcat IC (PK) T 124 145896 177
33 Adm şi deservit IC (PK) T 50 691 839
44 Administrat gunoi de grajd T 50 288 35
55 Săpat gropi pt plantat pomi Buc 048 281 34
66 Plantat + udat Buc 048 7488 909
77 Tăieri de forma coroanei Buc 25 25 03
88 Incărcat transportat IC (N) T 0855 1107 134
99 Adm şi deservit IC T 5 896 109
1010 Transportat apa prep sol T 3 4592 558
1111 Recoltat prune T 5 187 23
1212 Transportat prune T 8234 14327 174
TOTALTOTAL 1914066 2325
a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)
Cheltuielile fixe
73
73
NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe
(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe
(lei ha)(lei ha)
(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)
11 Arătură in livadă Ha 5 2057 4114
22 Discuit arătura Ha 5 913 1826
33 Prăşit printre racircnduri Ha 5 804 1608
44 Stropit cu insecto-fungicide Ha 5 1802 3604
55 Erbicidat şi deservit Ha 5 690 138
66
77
88
99
1010
TOTALTOTAL 6266 12532
(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)
74
74
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura măr - fără profit programat
Ch variabile Cv = 1914066 lei
Ch fixe totale CF = 6266 lei
Ch fixeha CFha = 12532 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 1 leikg =1000 leit
Producţia totală de mere PT= 8234 t
Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 5 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 673021 lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 1914066 + 673021 = 2587087 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 2587087 8234 = 3142 leit
Productia medie de mere la punctul critic (X)
X= (CFha)(Pv-CVt) = 12532 ( 1000 - 3142 ) = 19 tha
= 1900 kgha
Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 19 tha 3142 leit = 59698 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx =12532 leiha+ 59698 leiha =185018 leiha
Nivelul producţiei de 1900 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la
cultura de măr icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de
1900 la preţul de 1 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie Depăşirea
acestui nivel al producţiei (1900 ha) duce la obţinerea unui profit iar scăderea
producţiei sub acest nivel determină pierderi
75
75
76
PROFI
T
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
1900 kg1900 kghaha
4000
3000
1000
2000
5000
7000
6000
12532
leiha
185018
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura măr ndash fără profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
76
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura măr - cu profit programat
Ch variabile Cv = 1914066 lei
Ch fixe totale CF = 6266 lei
Ch fixeha CFha = 12532 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 1 leikg =1000 leit
Producţia totală de mere PT= 8234 t
Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 5 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 673021 lei
Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)
Pr = 100000 lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 1914066 + 673021 = 2587087 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 2587087 8234 = 3142 leit
Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 100000 5
= 20000 leiha
Producţia medie de mere la punctul critic (X)
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 12532 + 20000 ) (1000 - 3142 )
= 31 tha = 31000 kgha
Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 31 tha 3142 leit = 97402 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx =12532 leiha+97402 leiha = 109934 leiha
77
77
78
profit
suplimen
tar
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
31000 kg31000 kghaha
7500
5000
1000
2500
10000
15000
12500
12532
leiha
109934
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura măr ndash cu profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
Profit programatProfit programat
PROFI
T
5000
78
Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura măr
Specificare UMFara profit programat
Cu profit programat
Ch variabile Cv lei 1914066 1914066
Cheltuielile indirecte Ch ind lei 673021 673021
Ch variabile totale CVT lei 2587087 2587087
Ch variabile t CVt leit 3142 3142
Ch fixe totale CF lei 6266 6266
Ch fixe ha CFha leiha 12532 12532
Profit programat total Pr lei 100000
Profit programat ha Prha leiha 20000
X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 1900
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 31000
Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 59698 97402
Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 185018 109934
Preţ de vacircnzare t Pv leit 1000 1000
Suprafaţa cultivată S ha 5 5
79
79
CAPITOLUL VCAPITOLUL VCONCLUZII ŞI RECOMANDĂRICONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI
Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţiei acestora
Evaluarea se face icircn două etape- icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele caracteristice de dezvoltare a plantelor- icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite norme standardizate
Icircn funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfelPorumb 3133 toneGrau 1451 toneMăr 82 toneEfectuacircnd eficiența celor trei culturi icircn urma rezultatelor acestora am
observat că cultura cea mai favorabilă este porumbul urmată de cultura grăacircluiPe viitor cea mai bună cultură atat cantitativă cacirct și calitativă este cultura porumbului
80
80
Facircneţe naturale 1 016 016
Livezi 5 08 08
Vii
Teren neproductiv 2 032 X
Condiţii naturaleDescrierea zonei icircn care este amplasată exploataţia cu cel puţin următoarele elemente
a) Temperatura medie anuală 940Cb) Precipitaţii medii anuale 534 mmmpc) Tipul de sol predominant textura panta
- tipul de sol cernoziom cambic- textura grosieră- panta 7 - 150C
Favorabilitatea terenului pentru diferitele culturi
Se va face o scurtă prezentare a caracteristicilor principalelor tipuri de sol cu favorabilitatea culturilor
CernoziomurileAu proprietăti fizice hidrofizice chimice termice şi de aeraţie foarte bune Cu toate că
sunt foarte bine aprovizionate cu azot fosfor şi potasiu pe aceste soluri pentru menţinerea fertilităţii şi obţinerea de producţii mari şi constant se recomandă aplicarea de icircngrăşăminte chimice şi organice Cernoziomurile sunt indicate pentru toate folosinţele şi culturile agricole
AluvisolurilePrezinta o fertilitate relativ bună fertilitatea depinzacircnd de gradul de solificare Pe
aluvisoluri pot fi cultivate o serie largă de plante specifice condiţiilor din ţara noastră porumb floarea soarelui cartof gracircu legume viţă de vie pomi
Soluri bruneDatorită proprietăţilor fizice (textură mijlocie structură granular medie permeabilitate
pentru apă şi aer rezistenţă scăzută la lucrările mecanice) sunt favorabile creşterii şi dezvoltării plantelor Pentru producţii mari se recomandă administrarea de icircngrăşăminte chimice organice şi verzi Sunt folosite pentru culturile gracircu porumb legume pomi migdal
22 Alegerea culturilor (criteriile avute icircn vedere culturile alese)
30
Criteriile avute icircn vedere (economice tradiţie asigurarea materiilor prime pentru investiţia de la planul de afaceri etc)
Cultura m ărului Importanta culturii marului se datoreaza valorii alimentare si gustative terapeutice si
profilactice a fructelor insusirilor lor tehnologice specifice particularitatilor agrobiologice ale pomilor si valorilor economice mari
Merele constituie unul dintre componentele de baza in alimentatia moderna a omuluiMărul creşte şi se dezvoltă bine icircn toate zonele Moldovei deoarece sunt condiţii
pedoclimaterice favorabile pentru cultivarea acestei specii pomicole Importanţa acestei specii pomicole ca cultură este determinată de valoarea alimentară calităţi gustative icircnalte icircnsuşirile terapeutice şi profilactice pentru sănătatea omului particularităţilor tehnologice specifice particularităţilor agrobiologice ale pomilor şi de valoarea economică mare de producţie Cultivarea merelor este o afacere profitabilă care are următoarele avantaje
- Plantaţia de măr poate fi exploatată 20-30 de ani iar investiţia se recuperează icircn 2-3 ani- Cererea crescacircndă pe piaţa locală şi externă la produsele agricole de valoare icircnaltă- Preţ avantajos la comercializarea merelor icircn stare proaspătă- Creşterea pe piaţa internaţională a cererii pentru producţia conservată (sucul concentrat)
Ele reprezinta aproape singurul aliment gata pregatit in natura care poate fi consumat fara alte adaosuri fie in stare proaspata fie consumate ca sucuri compot dulceata cidru marmelada etc Datorita insusirilor tehnologice merele constituie o materie prima cu pondere mare in industria alimentara
Astfel din punct de vedere chimic merele contin in medie 845 apa 141 zaharuri 02 substante pectice 06 substante grase 90 UI vitamina A 002 mg vitamina B2 01mg vitamina B1 7mg vitamina C 7 mg calciu 10 mg potasiu cat si cantitati reduse de aluminiu mangan sulf cobalt si altele
Principalii consumatori de mere sunt pieţele agricole locale antreprenori care exportă fructele fabricile de conserve depozite angro şi magazine procesatorii de fructe uscate Cele mai bune preţuri pot fi obţinute icircn cazul comercializării merelor icircn stare proaspătă pentru consum curent iar cele mai mici preţuri sunt icircnregistrate la mere comercializate icircntreprinderilor de procesare
Importanta marului rezida in particularitatile lui biologice Existenta unui numar mare de soiuri cu coacere esalonata in diverse epoci si capacitatea de pastrare in stare proaspata timp indelungat a soiurilor de iarna asigura consumul de fructe proaspete aproape in tot cursul anului circa 10 luni din 12 ale unui an Avand o mare capacitate de pastrare si o buna rezistenta la manipulare fructele pot fi transportate cu usurinta la distante mari
Cultura porumbului
Porumbul ocupa locul 3 ca importanta in lume Aceasta pozitie se justifica printro serie de particularitati
-prezinta o mare capacitate de productie cu cca 50 decat celelalte cereale-are o mare plasticitate ecologica-este o planta prasitoare fiind o foarte buna premergatoare pentru majoritatea plantelor de
cultura-suporta bine monocultura-are un coeficient multiplicat de 150-400ori-semanande-se primavara mai tarziu permite esalonarea mai buna lucrarilor agricole-cultura este mecanizata
31
-recoltarea se face fara pericol de scuturare
Porumbul este utilizat icircn alimentaţia omului icircn furajarea animalelor şi ca materie primă pentru diferite industrii
Icircn alimentaţia omului porumbul se utilizează sub formă de mălai (făină) din care se prepară mămăliga sau diferite peparate de patiserie fulgi de porumb porumb zaharat conservat sub formă de boabe sau ştiuleţi pentru salate şi garnituri porumb fiert sau copt popcorn (porumb pentru floricele) Din germenii de porumb rezultaţi icircn urma măcinării boabelor prin presare se obţine un ulei alimentar de foarte bună calitate apreciat icircn alimentaţia dietetică
Icircn furajarea animalelor boabele de porumb constituie furajul concentrat de bază pentru toate speciile de animale Valoarea nutritivă a porumbului este de 117 - 130 unităţi nutritive la 1 kg boabe
Planta icircntreagă recoltată şi tocată icircn faza de maturitate icircn lapte-ceară se utilizează pentru obţinerea de siloz care este utilizat pe scară largă icircn hrana vacilor de lapte De asemenea planta icircntreagă se poate utiliza ca masă verde
Tulpinile de porumb (cocenii) rezultate după recoltarea boabelor se pot utiliza ca furaj Ciocălăii măcinaţi pot fi utilizaţi icircn hrana rumegătoarelor Boabele de porumb se utilizează ca materie primă pentru obţinerea de amidon glucoză
dextrină izoglucoză (icircndulcitor lichid) whisky etc Boabele de porumb se utilizează pe scară largă pentru obţinerea de biocombustibil (etanol) după cum planta icircntreagă verde se poate utiliza pentru obţinerea de biocombustibil (metanol etanol)
Tulpinile de porumb se pot utiliza icircn industria celulozei şi la fabricarea panourilor aglomerate
Din ciocălăi se poate obţine furfurol sau pot fi folosiţi drept combustibil De asemenea icircn gospodăriile tradiţionale tulpinile de porumb se utilizează drept combustibil
Pănuşile se utilizează pentru diferite icircmpletituri tradiţionale Mătasea porumbului (stigmatele florilor femele) poate fi utilizată icircn scop medicinal iar
polenul de porumb este colectat cu uşurinţă de către albinele melifere (plantă poleniferă)
Cultura gracircului
Gracircul este una dintre cele mai importante cereale si planta care ocupa pe glob cele mai mari suprafete Boabele de grau au continut ridicat in hidrati de carbon si substante proteice Miere de grau este materie prima pentru paine si produse de panificatie aliment de baza pentru 35-40 din populatia globuluiGraul se mai utilizeaza si in prelucrari industriale (alcool amidon dextrina glucoza) si furaj in hrana animalelorTaratele sunt un nutret concentrat bogat in proteine hidrati de carbon si substante minerale Paiele se utilizeaza in industria celulozei si in hrana animale
Gracircul este cea mai importantă plantă cultivată din care se obţine icircn principal pacircine aliment de bază pentru cca 40 din populaţia globului Prin măcinare din boabele de gracircu se obţine făina care este utilizată pentru prepararea de diferite produse de panificaţie şi patiserie
32
fabricarea de paste făinoase etc Boabele de gracircu intră icircn alcătuirea amestecurilor de cereale prentru micul dejun
Boabele de gracircu se utilizează icircn hrana animalelor ca atare sau măcinate De asemenea icircn furajarea animalelor se utilizează şi tăracircţa rezultată ca subprodus icircn urma procesului de măcinare aceasta fiind bogată icircn proteine lipide şi săruri minerale
Boabele de gracircu servesc ca materie primă icircn diferite industrii pentru obţinerea de amidon gluten spirt băuturi spirtoase (vodcă wisky) bere biocarburburant (bioethanol)
Paiele au utilizări multiple precum materie primă icircn industria celulozei şi hacircrtiei aşternut pentru animale furaj grosier icircngrăşămacircnt organic prin icircncorporare icircn sol după recoltare sau prin compostare producerea de energie termină prin arderea icircn arzătoare cu recuperare de căldură
Germenii de gracircu rezultaţi icircn urma procesului de măcinare sunt utilizaţi icircn hrana omului ca produse energizante (germeni consumaţi cu lapte sau miere de albine) ca adaus icircn diferite produse de panificaţie sau pentru obţinerea de ulei foarte apreciat icircn industria cosmetică
Aluatul conservat prin refrigerare şi aluatul modelat (de exemplu blaturi pentru pizza) icircncepe să fie din ce icircn ce mai apreciat pe piaţă
Gracircul romacircnesc este un gracircu de foarte bună calitate pentru panificaţie care poate fi valorificat atacirct pentru consumul intern cacirct şi la export pentru consum european şi icircn afara Europei
Gracircul ecologic este unul dintre produsele ecologice cele mai bine cotate şi cerute pe piaţa mondială
Cultura gracircului oferă următoarele avantaje - boabele au un conţinut ridicat icircn glucide şi proteine corespunzător cerinţelor organismului uman - boabele au o bună conservabilitate pe perioade mari de timp - boabele se transportă cu uşurinţă pe distanţe mari - boabele de gracircu au diferite alternative de valorificare - boabele de gracircu reprezintă o importantă sursă de schimburi comerciale pe piaţa mondială - gracircul se poate cultiva icircn diferite condiţii pedoclimatice asiguracircnd producţii satisfăcătoare peste tot unde se cultivă - tehnologia de cultivare este complet mecanizată şi bine pusă la punct fără probleme deosebite - gracircul este o foarte bună premergătoare pentru majoritatea plantelor de cultură - după soiurile timpurii de gracircu pot fi semănate culturi succesive mai ales dacă sunt condiţii de irigare
Alegerea soiurilor şi hibrizilor (criteriile avute icircn vedere soiurile şi hibrizi aleşi pentru fiecare cultură)
-criteriile avute icircn vedere ndashproducţie rezistenţe specifice conţinut de principii nutritive etc
-soiurile şi hibrizi aleşi pentru fiecare cultură + prezentarea listei cu soiuri pentru 2012 la culturile alese şi descrierea soiului respectiv
MĂRUL - SOIURI
33
Icircn funcţie de epoca de coacere a fructelor merele se icircmpart icircn (a) soiuri de varăMelba Red melba Şafran de vară Papirovka Mantet Quinte Akane Plat August (b) soiuri de toamnă Prima Slava Peremojţiam James Grive Red Calvil de Zăpadă Spartan Focuşor Codrene Coredana Reglndis etc (c) soiuri de iarnă Idared Speranţa Banana de iarnăWellspur Goldspur Golden Delicious Jonathan Jonared Yellowspur Renet Simerenco Coredar Wagener etc
Antreprenorul trebuie să elaboreze proiect de plantare a livezii la icircntreprinderileautorizate şi materialul săditor trebuie să fie procurat de la pepinierele licenţiate cu actelenecesare pentru posibilitatea de beneficiere de subvenţii Cele mai de perspectivă soiuri de mere şi cu o cere sporită pe piaţă sunt Golden DeliciousRed Delicious Jonathan Idared Fugi Granny Smith Gala Melrose Ionagold Elstar precum şisoiurile genetic rezistente la boli şi dăunători aşa ca Florina Prima Coredana CoredarGeneros Pionier
Piaţa Romacircniei la merele proaspete este reprezentată prin 50 la sută din soiuri colorate (complet roşu sau parţial) şi 50 la sută pentru soiurile necolorate (gal-bene şi verzi) Cele mai populare soiuri colorate sunt Jonathan şi Idared urmate de Jonagold Gala Gloster etc iar dintre cele necolorate predomină soiul Golden Delicious Soiurile Granny Smith şi Mutsu icircnregistrează vacircnzări modeste Dintre soiurile locale icircn supermarket-uri se comercializează Glorios şi Florina icircnsă icircn can-tităţi foarte mici Fructele de obicei sunt icircmpărţite icircn trei categorii mici (sub 70 mm) medii (70-90 mm) şi mari (peste 90 mm)
PORUMB ndash SOIURI
Porumbul face parte din familia Gramineae subfamilia Panicoideae tribul Maydeae genul Zea Genul Zea cuprinde 3 specii - Zea mexicana (Schrad) Recv et Mangel (sin Euchlaena mexicana) ndash teosinte1 anual - Zea perennis (Hitsch) Recv et Mangel (sin Euchlaena perennis) ndash teosinte peren - Zea mays L ndash porumbul cultivat
Porumbul cultivat cuprinde mai multe convarietăţi (grupe de varietăţi) cele mai importante fiind următoarele - Zea mays conv dentiformis Koumlrn (sin Zea mays conv indentata Sturt) denumit porumbul dinte de cal Se caracterizează prin boabele mari prismatice cu partea sticloasă (cornoasă) a endospemului dispusă pe părţile laterale ale bobului iar partea făinoasă (amidonoasă) dispusă icircn partea centrală şi superioară a bobului (fig 19) Prin uscare endospemul făinos icircşi reduce volumul se contractă şi determină apariţia unei depresiuni icircn partea superioară a bobului sub forma mişunei dintelui de cal de unde denumirea acestei convarietăţi de bdquoporumb dinte de calrdquo La această convarietate au fost creaţi primii hibrizi de porumb iar icircn prezent această convarietate are cea mai margă răspacircndire icircn lume Majoritatea hibrizilor de porumb aparţin acestei convarietăţi La noi icircn ţară primii hibrizi care au fost icircntroduşi icircn cultură aparţin acestei convarietăţi şi au fost aduşi din SUA de unde şi denumirea de bdquoporumb americanrdquo - Zea mays conv indurata (Sturt) Bailey denumit porumbul cu bobul tare porumbul sticlos Se caracterizează prin boabe rotunjite icircn partea superioară netede lucioase dure la spargere de unde vine denumirea de bdquoporumb tarerdquo Partea sticloasă a endospermului este dispusă la exteriorul bobului de jur-icircmprejurul acestuia iar partea făinoasă este dispusă icircn partea centrală a bobului uneori ajungacircnd pacircnă icircn partea superioară a bobului situaţie cacircnd determină apariţia
34
unei uşoare mişune (fig 20) Din această convarietate au făcut parte vechile populaţii şi soiuri romacircneşti de unde şi denumirea de bdquoporumb romacircnescrdquo - Zea mays conv aorista Grebensc denumit porumbul semisticlos Prezintă caracteristici intermediare icircntre convarietăţile dentiformis şi indurata Bobul este rotunjit mat icircn partea superioară şi uneori prezintă o uşoară adacircncitură - Zea mays conv everta Sturt (sin Zea mays conv microsperma Koumlrn) denumit porumb de floricele Se caracterizează prin plante cu o talie mai mică care au capacitatea de a forma mai mulţi ştiuleţi pe plantă Boabele sunt mici (MMB = 40-100 g) cu vacircrful rotunjit sau ascuţit Endospermul este aproape icircn icircntregime sticlos cu excepţia unei mici porţiuni icircn jurul embrionului care este amidonoasă Prin icircncălzire apa din grăunciorii de amidon din endospermul făinos se transformă icircn vapori care exercită o presiune asupra tegumentului pacircnă cacircnd determină spargerea acestuia moment icircn care conţinutul bobului se revarsă (boabele expandează) mărindu-şi volumul de 15-20 de ori formacircnd o masă albă-spongioasă respectiv aşa-numitele floricele
RUSTICA a castigat o pozitie de lider pe piata de porumb precoce din Europa de Nord si poseda o gama larga de seminte adecvata pentru toate pietele lumii HIBRIZI FOARTE PRECOCIBarbados - excelent pentru boabe si silozEarly Star - precoce si productivEnergy Star - foarte buna valoare alimentaraComera - performanta inalta HIBRIZI PRECOCIBatz - vigurosEurostar - lider in EuropaGalaStar - porumb pe care il veti adoraInagua - bun pentru boabe si siloz
GRAcircU ndash SOIURI
Cercetătorii de la Institutul de Cercetare - Dezvoltare Agricolă Fundulea au creat soiuri de grau productive si rezistente la secetaBOEMA soi de gracircu de toamnă extrem de productiv şi cu indici de calitate ridicaţi pentru panificaţie adaptat condiţiilor climatice din zona de cacircmpie din sudul ţării şi Moldova este un soi foarte precoce mai timpuriu la icircnspicat cu 1-3 zile faţă de soiul Flamura 85 talia plantei de 77-90 cm rezistent la iernare şi cădere arşiţă şi secetă rugina galbenă rezistenţă mijlocie la rugina brună şi făinare are calitate bună de morărit şi panificaţie
GRUIA este un soi de toamnă care a dat rezultate foarte bune icircn Oltenia şi Dobrogea este mai timpuriu cu 4 zile faţă de soiul Fundulea 4 talie de 76 cm se remarcă printr-o rezistenţă bună la iernare la cădere dar şi la rasele actuale de rugina galbenă
35
superior multor soiuri ca rezistenţă la făinare rugină brună şi septorioza frunzelor calitatea de panificaţie a soiului Gruia este apropiată de cea a soiului Dropia faţă de care tinde să aibă un gluten mai tenace soiul se evidenţiază printr-o productivitate ridicată icircn medie cu 9-12 mai mare faţă de soiurile martor sporul de producţie fiind mai mare icircn condiţii de secetă in pofida taliei sale scurte soiul se comportă foarte bine icircn condiţii de deficit hidric Gracircul aparţine genului Triticum familia Gramineae (Poaceae) Genul Triticum cuprinde un număr mare de specii de gracircu forme sălbatice şi cultivate clasificate diferit de-a lungul timpului
Pentru ţara noastră prezintă importanţă 2 specii şi anume Triticum durum Desf şi Triticum aestivum L Triticum durum Desf (fig 16) are tulpina plină icircn interior pe toată lungimea sau cel puţin icircn partea superioară Spicul este aristat cu ariste lungi comparativ cu lungimea spicului şi orientate paralel Boabele au aspect sticlos la maturitate şi sunt conice la capet Triticum aestivum L (fig 17) are tulpina goală icircn interior pe toată lungimea Spicul este nearistat sau aristat cu ariste mai scurte comparativ cu lungimea spicului şi orintate divergent Boabele sunt ovoidale sau alungit-ovoidale prevăzute cu un smoc de perişori la capătul superior Endospermul este făinos semisticlos sau sticlos
Gracircul comun reprezintă specia cea mai importantă care pe plan mondial reprezintă cca 90 din suprafaţa cultivată cu gracircu şi cea mai mare partea a suprafeţei cultivată cu gracircu din ţara noastră Gracircul comun are forme de toamnă şi de primăvară aproape icircntreaga suprafaţă din ţara noastră fiind cultivată cu gracircu de toamnă (gracircul de primăvară ocupă suprafeţe foarte mici nesemnificative)
Soiurile de gracircu cultivate icircn Romacircnia sunt icircn marea lor majoritate soiuri romacircneşti create la Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Fundulea sau icircn reţeaua de Staţiuni de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Aceste soiuri se caracterizează prin potenţial de producţie ridicat (9-10 tha) o bună rezistenţă la cădere ger iernare secetă şi boli o bună calitate şi stabilitate a recoltelor
23 Intocmirea asolamentului
Specificare HaSuprafaţa totală a terenului arabil 610Suprafaţa medie a solei (3 sole) 2033
Tabelul 2Schema rotaţiei culturilor
SOLAANUL 2012 2013 2014I măr măr mărII gracircu porumb gracircuIII porumb gracircu porumb
36
37
CAPITOLUL IIICAPITOLUL IIIORGANIZAREA PROCESULUI DE PRODUCŢIE AGRICOLĂORGANIZAREA PROCESULUI DE PRODUCŢIE AGRICOLĂ
31 Proiectarea producţiilor medii prin metoda bonităriiterenurilor agricole
Tabelul 3
Date iniţiale
Cultura Tipul de solSuprafaţa - ha (Si)
Nota de bonitare pentru
condiţiile ecologice (Pi)
Corecţia pt distanţă şi
felul drumului (k)
Coeficient de
potenţare (c)
Producţia medie
realizată
MărGracircuPorumb
Cernoziom 5 75 015 11 15000Cernoziom 303 80 018 12 4000Cernoziom 302 85 019 13 8000
TOTAL 610
2) Notele totale de bonitare pentru condiţiile ecologice (Ni)
MĂR ndash 575 = 375Ni = Si x Pi GRAcircU ndash 30380 = 24240
PORUMB ndash 30285 = 25670TOTAL = 50285
3) Nota medie ponderată de bonitare
50285 610 = 8243
1) Producţia ce revine pe un punct al notei medii ponderate de bonitare
P măr = 515000 375 = 200P gracircu = 3034000 24240 = 50
P porumb = 3028000 25670 = 9411
6) Corecţia totală icircn funcţie de distanţă şi drumuri Ct = S x kMĂR ndash 5015 = 075
Suprafaţă x coeficient corecţie GRAcircU ndash 303018 = 5454PORUMB ndash 302019 = 5738
TOTAL = 11267
38
7) Nota de bonitare recalculată (Nbr)
MĂR ndash 375-075 = 37425Nbr = Nota totală de bonitare ndash Corecţia GRAcircU ndash 24240-5454 = 2418546
PORUMB ndash
25670-5738 = 2561262
8) Notele totale de bonitare potenţate (Ntp)
MĂR ndash 3742511=4117
Ntp =Nota de bonitare recalculată (Nbr)
xCoeficient
de potenţare
GRAcircU ndash241854612=290225
PORUMB ndash
256126213=332964
9) Producţia totală pe cultură pentru fiecare unitate de sol (Pt)
MĂR ndash 4117200= 82340
Pt =Nota totală de
bonitare potenţată (Ntp)
x
Producţia ce revine pe un punct de
bonitare P(kgpunct)
GRAcircU ndash
29022550= 1451125
PORUMB ndash
3329649411=31335242
TOTAL= 4666989
10) Producţia medie la hectar Pmc1
Pm măr = Producţia totală Suprafaţa totală = 823405=16468
Rezultatele pentru celelalte culturi
Pmedie gracircu = 1451125303= 4789
Pmedie porumb =31335242302= 10376
39
32 STABILIREA CANTITĂŢILOR DE IcircNGRĂŞĂMINTE PE CULTURI
Calculul dozelor de icircngrăşăminte s-a efectuat ţinacircndu-se cont atacirct de
producţiile medii cacirct şi de existentul de suprafaţă activă din sol S-au luat icircn
considerare şi pierderile rezultate prin levigare
Icircn tabelul 4 este prezentat calculul dozelor de icircngrăşăminte chimice la ha
separat pentru cele 3 culturi icircn parte
Tabelul 4
Calculul dozelor de icircngrăşăminte chimice
Nr Crt
SPECIFICARE UM
CULTURA
GRAcircU PORUMB MĂRN P K N P K N P K
1 Producţie medie Kgha 4789 10376 16468
2 Consum specific Kg sat
23 11 20 20 21 20 5 3 6
3 Sa de administrat
Kg 11014
5268 9578
20752
2179 20752 8234 494 988
4 Sa icircn sol Kg 45 31 60 40 35 30 30 20 355 Diferenţa de
admKg sa
6514 2168 3578
16752
1829 17752 5234 294 638
6 Pierderi prin levigare
13 5 7 13 5 7 13 5 7
7 Cant pierdută prin levigare
Kg sa
847 108 25 2177
914 1242 68 147 446
8 Total sa de administrat
Kg 7361 2276 3828
18929
19204 18994 5914 3087 6826
9 Tipul de icircngrăşămacircnt
NO4NO3
Super P c
Sare potasică
NO4NO3
Super P c
Sare potasică
N P2O5 K20
10 Conţinutul icircn sa a icircngr
Kgt 345 40 40 345 40 40 345 40 40
11 Doza de icircngr de administrat
Kg 213 57 96 549 480 475 171 77 171
40
33 PLANUL DE CULTURĂ
Planul de cultură cuprinde structura culturilor dimensiunile fiecăreia
producţiile medii şi totale (tabelul 5)
Tabelul 5
Icircntocmirea planului de cultură
Cultura Suprafaţa (ha)
Producţii medii (kgha)
Producţia totală (t)
Preţ livrare (leikg)
Măr 5 16468 8234 2Gracircu 303 4789 1451 08
Porumb 302 10376 313355 1
34 FUNDAMENTAREA FIŞELOR TEHNOLOGICE PE CULTURI
Icircn vederea organizării proceselor de muncă şi de producţie icircn etapa pregătitoare se
icircntocmesc fişele tehnologice pe culturi Informaţiile cuprinse icircn fişele tehnologice servesc icircn
acelaşi timp la stabilirea tehnologiilor stabilirea destinaţiei producţiei determinarea volumului
lucrărilor mecanice şi manuale necesarul de forţă de muncă cantităţile de materiale şi mijloacele
financiare necesare pentru aprovizionare
DATELE NECESARE
1 Culturile incluse icircn planul de producţie al firmei
2 Suprafaţa ocupată de fiecare cultură icircn parte
3 Culturile premergătoare
4 Producţia medie şi totală a fiecărei culturi
5 Lucrările tehnologice icircn ordinea cronologică a executărilor
6 Perioada de executare şi data lucrării
7 Mijloacele cu care se execută lucrarea
8 Tarifele de plată pentru lucrările mecanice
9 Tarifele de plată pentru lucrările manuale pe categorii
10 Cuantumul taxelor pentru CAS şomaj risc asigurare
11 Amortismentul specific
12 Materialele necesare procesului tehnologic consumul normat pe UM preţul unitar şi cota
pentru cheltuielile de aprovizionare
41
13 Cota de cheltuieli indirecte (comune şi generale)
MODUL DE LUCRU
1 Se icircnscriu icircn fişă datele privind suprafaţa şi producţia medie Producţia medie se planifică
icircn raport cu fertilitatea solului şi cantitatea de icircngrăşămacircnt aplicată
2 Se icircnscriu lucrările tehnologice icircn ordinea executării lor precizacircndu-se toată perioada
optimă de execuţie şi durata fiecărei lucrări
3 Pentru fiecare icircn parte se determină volumul lucrărilor sumele necesare şi materiale
4 La lucrările manuale icircn raport cu volumul lucrării se calculează numărul de zile om iar
fondul de salarii rezultă icircnmulţind numărul de zile om necesar pentru evaluarea lucrării cu
tariful pe ziom corespunzător
5 Taxele asupra fondului de salarii se calculează aplicacircnd cota icircn proporţie de 30 pentru
CAS 5 pentru fondul de şomaj 1 pentru risc şi asigurare impozit 15 asupra sumei
care reprezintă fondul de salarii
6 Amortismentul specific se determină icircn raport cu valoarea de inventar a mijlocului fix
folosit exclusiv la cultura respectivă şi durata de folosire
7 Cota de cheltuieli pentru aprovizionare se calculează o cotă parte din valoarea
materialului folosit
8 Din icircnsumarea pentru lucrările mecanice lucrările manuale taxe asupra valorilor
materialelor se obţin cheltuielile de producţie
9 La cheltuielile directe se aplică cota de cheltuieli comune şi prin icircnsumarea lor se
determină cheltuielile de producţie
10 După fiecare trimestru se fac totalurile
11 Se calculează indicatorii cheltuieli de producţie la hectar şi costul la tona de produs
42
44
45
46
47
35 Organizarea lucrării de semănat la cultura gracircului
Semănatul este una dintre cele mai importante lucrări agricole de care depinde icircn ultimă instanţă obţinerea de producţii ridicate Suprafeţele icircntinse ocupate de culturi precum şi termenele restracircnse icircn care trebuie executat fac ca procesul de muncă al semănatului să ocupe un loc important icircn activitatea de producţie a exploataţiilor agricole
Etapele organizării lucrărilor de semănat cereale păioase sunt următoarele1 se stabileşte componenţa agregatului de semănat potrivit condiţiilor existente
(tractor plus semănătoare SUP-29 sau SUP-21)2 Se determină necesarul de agregate pentru terminarea semănatului icircn termen
optim folosind formula
icircn care
N ndash numărul de agregate pentru terminarea lucrării icircn timpul propusS ndash suprafaţa de icircnsămacircnţatn ndash numărul de zile icircn care trebuie terminată lucrareaP ndash randamentul zilnic al maşinii
(1)N = 303(512) = 5 agregate
Aşadar icircn prealabil trebuie cunoscut randamentul zilnic al agregatului de semănat folosit Aceasta se calculează după formula
icircn
care
P ndash randamentul zilnic al agregatului (ha)B ndash lăţimea de lucru a agregatului icircn lucru (m)V ndash viteza de deplasare a agregatului
icircn lucru (moră)t ndash durata zilei de lucru (ore)H ndash coeficientul de folosire a timpului de lucru (070-080)
(2)P = 366000807 10000 = 12 ha
3 Stabilirea lungimii marcatoarelor semănătoriiLungimea marcatoarelor adică distanţa la care trebuie aşezată piesa activă a marcatorului faţă de ultimul brăzdar se stabileşte icircn funcţie de
lăţimea de lucru a semănătorii (B) distanţa icircntre două brăzdare (b) distanţa icircntre roţile din faţă sau marginile exterioare ale şenilelor
tractorului (c)
= 11
= = 26
49
49
Cacircnd tractorul poate urmări urma lăsată de marcator atacirct cu roata din dreapta cacirct şi cu roata din stacircnga lungimea celor două marcatoare este egală şi este dată de relaţia
4 Stabilirea debitului semănătorii icircn funcţie de norma de sămacircnţă la hectar La icircnceputul lucrării trebuie icircntotdeauna să se verifice corectitudinea reglării debitului la icircnsămacircnţare Această verificare se face după formula
icircn
care
G ndash cantitatea de sămacircnţă cursă din semănătoare la un număr stabilit de icircnvacircrtiri a roţii semănătoriiA ndash norma de semănat la un ha (kg)d ndash lungimea roţii semănătorii (m)B ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)O ndash nr de icircnvacircrtituri a roţii semănătorii
(6)G= 2501743620 10000 = 313
5 Stabilirea dimensiunilor postatelor la semănat Lungimea maximă a postatelor la semănat este icircn funcţie de capacitatea cutiei semănătorii Pentru a uşura organizarea transportului de seminţe este indicat ca alimentarea semănătorii cu seminţe să se execute la un singur capăt a postatei ~n acest caz lungimea maximă a postatei se calculează după formula
icircn
care
L ndash lungimea maximă a postatei (m)Q ndash capacitatea coşului de alimentare
a semănătorii (kg)Y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii coşului de alimentare a semănătorii (icircn medie 070-080)A ndash norma de semănat (kgha)B ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)
(7)L = (051000040007) (25036) = 1556m
Icircn ce priveşte lăţimea postatei aceasta se determină icircn funcţie de lăţimea totală a parcelei de icircnsămacircnţat şi de metoda de deplasare a agregatului Ea se calculează aşa icircncacirct să asigure de lucru agregatului pentru 1-2 zile de lucru
Lăţimea postatei la semănatul icircn suveică se calculează după formula
icircn care
l ndash lăţimea postatei (m)P ndash productivitatea zilnică a agregatului (hazi)Z ndash durata icircn zile a lucrului pe aceeaşi postată (1-2 zile)L ndash lungimea postatei (m)
(8)l = 10000122 1556 = 154m
6 Lăţimea zonei de icircntoarcere a agregatului Pentru icircntoarcerea agregatului la capetele parcelei se delimitează o facircşie de teren denumită bdquozonă de icircntoarcereldquo Delimitarea acestei zone se face icircn cazul deplasărilor icircn parcursul liniar cu buclă şi fără buclă Lăţimea zonei de icircntoarcere este dată de relaţia
50
50
icircn care
E ndash lăţimea zonei de icircntoarcereR ndash raza de icircntoarcere a agregatuluie ndash lungimea de ieşire a agregatului (adică distanţa de la centrul agregatului mijlocul osiei motoare a tractorului) pacircnă la organele active ale maşinii
(9)E = 34 + 15 = 135m
Aceasta reprezintă lungimea cu care trebuie să se deplaseze centrul agregatului pentru aducerea organelor active ale maşinii agricole pe linia de icircntoarcere a lucrului
7 Stabilirea distanţei dintre punctele de alimentare a semănătorii Distanţa dintre punctele de alimentare a semănătorii se determină icircn funcţie de metoda de deplasare a agregatului la semănat ~n cazul semănatului icircn suveică lungimea postatei este determinată icircn funcţie de capacitatea cutiei de seminţe icircn aşa fel ca alimentarea semănătorii să se facă numai la unul din capetele postatei distanţa dintre punctele de alimentare se află după formula
icircn care
D ndash distanţa dintre punctele de alimentare (m)B ndash lăţimea de lucru a agregatului (m)T ndash numărul turelor (adică nr curselor dus-icircntors) pe care le face agregatul pacircnă la golirea coşului semănătorii
(1)D = 2362 = 144m
Icircn cazul cacircnd lungimea postatei nu este determinată icircn funcţie de capacitatea cutiei de seminţe este necesar ca icircn prealabil să cunoaştem turele pe care le face agregatul pacircnă la golirea coşului semănătorii Aceasta se determină icircmpărţind lungimea drumului pe care icircl face semănătoarea pacircnă la golirea cutiei sale pe lungimea cursei de lucru dus şi icircntors ~n acest scop se foloseşte următoarea formulă
icircn care
T ndash numărul turelorQ ndash capacitatea cutiei semănătorii
(kg)Y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii cutiei (080)A ndash norma de semănat (kgha)B ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)L ndash lungimea postatei (m)
T= (1000040007) (2503621556) = 1Icircn cazul semănării icircn bdquolaturildquo sau bdquope două jumătăţi ale postateildquo distanţa dintre
punctele de alimentare se calculează după formula = 136 = 36
(semnificaţiile literelor sunt aceleaşi ca la formulele (10) şi (11)
51
51
8 Stabilirea cantităţilor de seminţe ce se pun la punctele de alimentare Cantităţile de seminţe care se pun la primul punct de alimentare se calculează după formula
= 4001 = 400kgiar cantitatea care se pune la punctele următoare este
icircn care
C ndash cantitatea de seminţe necesară alimentării agregatului (kg)Q capacitatea coşului semănătorii (kg)y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii cutieia ndash nr semănătorilor icircn agregat
(14)C1 = 400071 = 280kg
9 Stabilirea necesarului zilnic de muncitori pentru semănat şi transportat seminţele Necesarul zilnic de muncitori pentru deservirea semănătorilor variază icircn raport cu numărul de agregate folosite zilnic şi al maşinilor ce compun agregatul
10 Necesarul de mijloace de transport se stabileşte icircn funcţie de cantităţile de seminţe necesare semănătorilor la o icircncărcare timpul de golire a semănătorilor capacitatea mijloacelor de transport distanţa de transport şi timpul necesar pentru un ciclu de transport
~n primul racircnd se determină timpul icircn care se consumă cantitatea de seminţe existentă icircn cutia semănătorii folosind relaţia
icircn care
q ndash capacitatea cutiei semănătorii (kg)085 ndash coeficientul de folosire a cutiei semănătoriiB ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)V ndash viteza de lucru a agregatului (moră)N ndash norma de sămacircnţă la ha (kg)
Tgol = (10000400085) (366000250) = 063h = 38min
Numărul de mijloace de transport necesare zilnic se determină pe baza relaţiei
icircn care
Nt ndash numărul mijloacelor de transportn ndash numărul semănătorilor ce lucreazăt ndash durata unui ciclu de transport (min)Cm ndash capacitatea mijlocului de transport (kg)
Nt = (540008530) (38400) = 33 = 311 Se determină necesarul de saci pentru transportul seminţelor cunoscacircnd că
pentru uşurarea manipulării se recomandă ca un sac să aibă 40 kg
Nr saci = (512250) 40 = 375 sacizi
52
52
Centralizarea datelor
Nr crt
Specificare UMAgregatul folosit
Tractor + (SUP-29)
Tractor + SUP-21
1 Productivitatea zilnică a agregatului haschimb 12
2 Necesarul zilnic de-tractoare nr 5-semănători nr 5
3Productivitatea zilnică a tuturor agregatelor
hazi 60
4Dimensiunile solei de semănat
-lungime m 1556-lăţime m 1947-suprafaţă ha 303
5Dimensiunea parcelelor de semănat
-lungime m 1556-lăţime m 154-suprafaţă 24
6Lungimea marcatorului
-dreapta m 11-stacircnga m 26
7Norma de icircnsămacircnţare
-la 20 icircnvacircrtituri kg 3-la hectar kg 250
8Distanţa dintre punctele de alimentare cu seminţe
m 144
9Cantitatea de seminţe ce se pune la punct de alimentare
-la primul punct
kg 400
-la punctele următoare
kg 280
10 Necesarul zilnic de muncitori
-pt servirea semănătorii
nr 5
-pt transportul seminţelor
nr 3
-total nr 8
11Lăţimea facircşiei de icircntoarcere a agregatului
m 135
12Necesarul zilnic de mijl de transport
-atelaje nr-tractor+remorcă nr 3-auto-camion nr
13Necesar saci pt transportul seminţelor
nr 375
53
53
36 Evaluarea producţiei
Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţieiacestora
Evaluarea se face icircn două etape1) icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele
caracteristice de dezvoltare a plantelor2) icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite
norme standardizate~n funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfel
1) Gracircu orz (orz - 1 iunie gracircu - 15 iunie) Gracircu Boemandash se stabileşte numărul punctelor de control icircn funcţie de mărimea şi
uniformitatea parcelelor(icircn cazul parcele de pacircnă la 100 ha - 5 puncte pe suprafeţe mai mari de 100 ha - 10 puncte)
Determinările se fac cu ajutorul ramei metrice (un cadru de 1 metru patrat)Metodologie de lucrundash se numără spicele din interiorul ramei metricendash se stabileşte numărul mediu de boabe icircn spicndash se calculează producţia medie la hectar astfel
Q kgha = (360353610000) (10001000) = 4536kgha
Q kgha - producţia medie kgha Nsp - număr mediu de spice la mp (medie pe toate punctele de control) 360Nb - număr mediu de boabe icircn spice 35MMB - greutatea a 1000 boabe (grame)3610000 mp = 1 ha1000 x 1000 = 1000 grame x 1000 boabe
Exemplu
2) Porumb (1 septembrie) DKC 3511ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 28 mp (4 racircnduri x 070 x 10 m
lungime 070 (m) - distanţa dintre racircnduri)ndash se numără ştiuleţii la fiecare punct de controlndash se calculează numărul de ştiuleţi la hectar
54
54
Nstha = (30010000)(510) = 60000
Nstha - număr de ştiuleţi la hanst - numărul de ştiuleţi număraţi la toate punctele de controld - suprafaţa unui punct de control (mp)i - numărul punctelor de control
ndash se determină apoi numărul de boabe pe ştiuletendash se calculează apoi producţia medie la hectar
Q kgha = (60000588337) (10001000) = 11889 kgha
Q kgha - producţia medieNst - număr ştiuleţi la hectar 60000Nb - număr mediu de boabe pe ştiulete 588MMB - greutatea a 1000 boabe (grame) 337
Exemplu
3) Floarea soarelui (15 august)ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 28 mp (4 racircnduri x 070 x 10)ndash se numără capitulele la fiecare punct de control şi se stabileşte numărul mediu
de capitule la ha după formula
Ncpha - număr total de capitule la hancp - număr de capitule numărate la toate punctele de controld - suprafaţa unui punct de controli - numărul punctelor de control
ndash se determină numărul mediu de seminţe pe capitul(Ns)ndash se calculează producţia medie la hectar astfel
55
55
Q kgha - producţia medieNcp - număr mediu de capitule la hectarNs - număr seminţe pe capitulMMB - greutatea a 1000 seminţe icircn grame
Exemplu
4) Sfecla de zahăr (1 septembrie)ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 10 mp (3 racircnduri x 045 m x 74 m
lungime)ndash la fiecare punct de control plantele se recoltează se decoletează (tăierea
frunzelor) se curăţă de pămacircnt şi se cacircntărescndash se determină producţia medie astfel
q - cantitatea de rădăcini recoltate din punctele de control (kg)d - suprafaţa unui punct de control (mp)i - numărul punctelor de control
ndash la producţia stabilită se adaugă sporul de producţie ce se va realiza de la data evaluării la data prevăzută a se recolta (18 grziplantă)
Exemplu
5) Fructe (1 septembrie) MĂRMetoda de evaluare diferă icircn funcţie de tipul de livadă clasică sau intensivă dar
icircn mare constă icircn următoarele etapendash se stabileşte numărul de pomi pentru examinare (2 - 5 ) 480ndash se determină numărul mediu de fructe pe pom şi greutatea acestora icircn kg 30kg
167 de fructe
56
56
ndash se icircnmulţeşte numărul mediu de fructe pe pom cu numărul de pomi existenţi la ha şi se obţine astfel producţia medie la ha 16032 kgha
6) Struguri (de masă - 15 iulie de vin - 1 septembrie)ndash evaluarea se face separat la viile nobile şi la viile de hibrizindash se stabileşte numărul de butuci pe rod la ha cu relaţia
Nbha - numărul de butuci pe rod la hadr - distanţa dintre racircnduri (m)db - distanţa icircntre butuci pe racircnd (m)Ng - număr mediu de goluri (butuci neproductiviinexistenţi) la ha icircn procente
ndash se evaluează producţia de struguri pe butuc număracircndu-se toţi strugurii de pe un număr de 1 - 2 din butucii existenţi pe lot (se recomandă să se efectueze numărătoarea strugurilor pe fiecare al 10-lea butuc din 15 icircn 15 racircnduri)
Producţia de struguri pe butuc se calculează astfel
Pmb - producţia medie pe butuc (grame)Gms - greutatea medie a strugurilor (grame)Ns - numărul de struguri total găsiţi la numărătoareNba - numărul butucilor analizaţi
ndash se calculează producţia medie de struguri la ha cu formula
Pmha - producţia medie de struguri la ha (kg)Nbha - numărul de butuci pe rod la haPmb - producţia medie pe butuc (grame)
Exemplu
57
57
CAPITOLUL IV DETERMINAREA PRAGULUI DE RENTABILITATE (A PUNCTULUI CRITIC) PE CULTURI
Punctul critic marchează acea dimensiune a producţiei medii la care icircncasările din
valorificarea producţiei sunt egale cu cheltuielile totale de producţie deci acel punct al
producţiei medii la care nu se obţine profit dar nu se icircnregistrează nici pierderi
Mărimea costului de producţie şi a ratei profitului se găsesc icircntr-o stracircnsă legătură
cu raportul dintre cheltuielile de exploatare şi cantitatea de produse realizate Prin analiza
costurilor şi cheltuielilor de exploatare icircntreprinzătorul poate calcula nivelul minim de
activitate cerut de menţinerea icircn stare de funcţionare a firmei Cunoscacircnd pragul de
rentabilitate se poate proiecta volumul de vacircnzări icircn vederea obţinerii profitului scontat
De asemenea creditorii şi investitorii solicită adesea efectuarea analizei punctului
critic pentru a ajuta icircn evaluarea cacircştigurilor potenţiale ale unei afaceri şi icircn consecinţă
aceasta trebuie introdusă icircn planul de afaceri
Punctul critic se poate determina icircn două moduri şi anume fără profit programat
sau cu profit programat
Calculul punctului critic fără profit programat este exprimat printr-o relaţie
simplă
y = yי
y = Pvx
yי = Cvx + CF
Pvx = Cvx + CF
x(Pv ndash Cv) = CF
icircn care
y ndash veniturile din valorificarea producţiei (mii lei)
yי - cheltuielile totale icircnregistrate (mii lei)
Pv ndash preţul de vacircnzare unitar
x ndash producţia medie sau volumul vacircnzărilor (unităţi fizice)
Cv ndash cheltuieli variabile unitare
58
58
CF ndash costuri fixe totale
De unde x marchează acea dimensiune a producţiei la care nu se icircnregistrează nici
profit nici pierderi
Determinarea cantitativă şi reprezentarea grafică a PC la cultura Porumb
Cheltuielile variabile
NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrarii
CheltuieliCheltuieli variabilevariabile
(lei) (lei)
CheltuieliCheltuieli variabile variabile
(lei t (lei t ))
(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)
11 Incărcat transportat IC (PK) t 2881 180225 575
22 Descărcat IC (PK) t 2881 2444609 78
33 Incărcat transportat IC (N) t 10 2484545 793
44 Descărcat IC (N) t 1655 6371 02
55 Transportat apa prep sol mii l 30 599 019
66 Incărcat transportat săm t 66 599359 191
77 Recoltat porumb boabe t 530 2606662 832
88 Transportat porumb boabe t 225 1245 04
99
1010
TOTALTOTAL 9962236 31792
a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch Variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologicacopy= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)
59
59
Cheltuielile fixe
NrNr CrtCrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe
(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe
(lei ha)(lei ha)
(a)(a) (b)(b) copycopy (d)(d) (e)(e)
11 Adm Şi deservit IC (PK) ha 302 617645 2045
22 Arat 25 cm +grăpat ha 302 1140192 3775
33 Adm Şi deservit IC (N) ha 302 630389 2087
44 Erbicidat şi deservit ha 302 61155 2025
55 Discuit si preg Pat germ Ha 302 586536 1942
66 Semănat +deservit ha 302 472517 1565
77 Prăşit mecanic I ha 302 819024 2712
88 Prăit mecanic II ha 302 654182 2166
99
1010
TOTALTOTAL 5532035 18318
(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)
60
60
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura porumb - fără profit programat
Ch variabile Cv = 9962236 lei
Ch fixe totale CF = 5532035 lei
Ch fixeha CFha = 18318 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 11 leikg = 1100 leit
Producţia totală de PT= 313355 t
Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 302 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 33961599 lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 9962236 + 33961599 = 133583959 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 133583959 313355=
4263leit
Productia medie de porumb la punctul critic (X)
X= (CFha)(Pv-CVt) = 18318 ( 1100 ndash 4263 ) = 272 tha = 2720 kgha
Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 272 tha 4263 leit = 115953 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx =18318 leiha+ 115953 leiha =299133 leiha
Nivelul producţiei de 2720 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la
cultura porumb icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de
2720 la preţul de 11 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie
Depăşirea acestui nivel al producţiei (2720 ha) duce la obţinerea unui profit iar
scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi
61
61
62
PROFI
T
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
2720 kg2720 kghaha
4000
3000
1000
2000
5000
7000
6000
18318
leiha
299133
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura porumb ndash fără profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
62
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura porumb - cu profit programat
Ch variabile Cv = 9962236 lei
Ch fixe totale CF = 5532035 lei
Ch fixeha CFha = 18318 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 11 leikg = 1100 leit
Producţia totală de PT= 313355 t
Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 302 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 33961599 lei
Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)
Pr = 500000lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 9962236 + 33961599 = 133583959 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 133583959 313355=
4263leit
Profitul programat pe ha (Prha) Prha=PrS =500000302= 165562 leiha
Producţia medie de porumb la punctul critic (X)
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 18318+165562) ( 1100 - 4263 )= 517 tha
= 5170 kgha
Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 517 tha 4263 leit = 220397 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx = 18318 leiha+ 220397leiha = 403577 leiha
63
63
64
profit
suplimen
tar
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
5170 kg5170 kghaha
4000
3000
1000
2000
5000
7000
6000
18318
leiha
403577
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura porumb ndash cu profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
Profit programatProfit programat
PROFI
T
5000
64
Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura porumb
Specificare UMFara profit programat
Cu profit programat
Ch variabile Cv lei 9962236 9962236
Cheltuielile indirecte Ch ind lei 33961599 33961599
Ch variabile totale CVT lei 133583959 133583959
Ch variabile t CVt leit 4263 4263
Ch fixe totale CF lei 5532035 5532035
Ch fixe ha CFha leiha 18318 18318
Profit programat total Pr lei 500000
Profit programat ha Prha leiha 165562
X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 2720
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 5170
Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 115953 220397
Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 299133 403577
Preţ de vacircnzare t Pv leit 1100 1100
Suprafaţa cultivată S ha 302 302
65
65
DETERMINAREA CANTITATIVĂ ȘI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA gracircu
Cheltuielile variabile
NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrarii
CheltuieliCheltuieli variabilevariabile
(lei) (lei)
CheltuieliCheltuieli variabile variabile
(lei t (lei t ))
(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)
11 Incărcat transportat IC (PK) t 4605 260015 179
22 Descărcat IC (PK) t 4605 495645 341
33 Incărcat transportat săm t 666 601343 414
44 Incărcat transportat IC (N) t 10 97019 669
55 Descărcat IC (N) t 6454 24848 017
66 Transportat apa prep sol mii l 30 599 04
77 Recoltat grau t 530 2614762 1802
88 Transportat gracircu t 225 1245 09
99
1010
TOTALTOTAL 49504298 34115
a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)
66
66
Cheltuielile fixe
NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe
(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe
(lei ha)(lei ha)
(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)
11 Adm şi deservit IC (PK) ha 303 619685 2045
22 Arat 18 - 20 cm +grăpat ha 303 1025772 3385
33 Discuit si preg pat germ ha 303 588479 1942
44 Semănat +deservit ha 303 474081 1565
55 Adm şi deservit IC (N) ha 303 632476 2087
66 Adm şi deservit ha 303 613575 2025
77
88
99
1010
TOTALTOTAL 3954068 130497
(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)
67
67
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura gracircu - fără profit programat
Ch variabile Cv = 49504298 lei
Ch fixe totale CF = 3954068 lei
Ch fixeha CFha = 130497 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 09 leikg = 900 leit
Producţia totală de gracircu PT= 145107 t
Suprafata cultivată cu gracircu S = 303 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 14849866 lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 49504298 + 14849866 = 64354164 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 64354164 145107 =
4435leit
Productia medie de gracircu la punctul critic (X)
X= (CFha)(Pv-CVt) = 130497 ( 900 - 4435 ) = 286 tha
= 2860 kgha
Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 286 tha 4435 leit = 12684 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx = 130497 leiha+ 126841 leiha = 257338 leiha
Nivelul producţiei de 2860 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la
cultura de gracircu icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de
2860 la preţul de 09 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie
Depăşirea acestui nivel al producţiei (2860 ha) duce la obţinerea unui profit iar
scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi
68
68
69
PROFI
T
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
2860 kg2860 kghaha
4000
3000
1000
2000
5000
7000
6000
130497
leiha
257338
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura gracircu ndash fără profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
69
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura gracircu - cu profit programat
Ch variabile Cv = 49504298 lei
Ch fixe totale CF = 3954068 lei
Ch fixeha CFha = 130497 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 09 leikg = 900 leit
Producţia totală de gracircu PT= 145107 t
Suprafata cultivată cu gracircu S = 303 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 14849866 lei
Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)
Pr = 400000 lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 49504298 + 14849866 = 64354164 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 64354164 145107 =
4435leit
Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 400000 303 =
132013 leiha
Producţia medie de gracircu la punctul critic (X)
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 130497 + 132013 ) ( 900 - 4435 )
= 575 tha = 5750 kgha
Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 575tha 4435 leit = 255012 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx =130497 leiha+ 255012leiha = 385509 leiha
70
70
71
profit
suplimen
tar
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
5750 kg5750 kghaha
4000
3000
1000
2000
5000
7000
6000
130497
leiha
3855
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura gracircu ndash cu profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
Profit programatProfit programat
PROFI
T
5000
71
Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura gracircu
Specificare UMFara profit programat
Cu profit programat
Ch variabile Cv lei 49504298 49504298
Cheltuielile indirecte Ch ind lei 14849866 14849866
Ch variabile totale CVT lei 64354164 64354164
Ch variabile t CVt leit 4435 4435
Ch fixe totale CF lei 3954068 3954068
Ch fixe ha CFha leiha 130497 130497
Profit programat total Pr lei 400000
Profit programat ha Prha leiha 132013
X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 2860
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 5750
Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 12684 255012
Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 257338 385509
Preţ de vacircnzare t Pv leit 900 900
Suprafaţa cultivată S ha 303 303
72
72
DETERMINAREA CANTITATIVĂ ȘI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA măr
Cheltuielile variabile
NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrarii
CheltuieliCheltuieli variabilevariabile
(lei) (lei)
CheltuieliCheltuieli variabile variabile
(lei t (lei t ))
(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)
11 Incărcat transportat IC (PK) T 124 694 84
22 Descărcat IC (PK) T 124 145896 177
33 Adm şi deservit IC (PK) T 50 691 839
44 Administrat gunoi de grajd T 50 288 35
55 Săpat gropi pt plantat pomi Buc 048 281 34
66 Plantat + udat Buc 048 7488 909
77 Tăieri de forma coroanei Buc 25 25 03
88 Incărcat transportat IC (N) T 0855 1107 134
99 Adm şi deservit IC T 5 896 109
1010 Transportat apa prep sol T 3 4592 558
1111 Recoltat prune T 5 187 23
1212 Transportat prune T 8234 14327 174
TOTALTOTAL 1914066 2325
a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)
Cheltuielile fixe
73
73
NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe
(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe
(lei ha)(lei ha)
(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)
11 Arătură in livadă Ha 5 2057 4114
22 Discuit arătura Ha 5 913 1826
33 Prăşit printre racircnduri Ha 5 804 1608
44 Stropit cu insecto-fungicide Ha 5 1802 3604
55 Erbicidat şi deservit Ha 5 690 138
66
77
88
99
1010
TOTALTOTAL 6266 12532
(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)
74
74
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura măr - fără profit programat
Ch variabile Cv = 1914066 lei
Ch fixe totale CF = 6266 lei
Ch fixeha CFha = 12532 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 1 leikg =1000 leit
Producţia totală de mere PT= 8234 t
Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 5 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 673021 lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 1914066 + 673021 = 2587087 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 2587087 8234 = 3142 leit
Productia medie de mere la punctul critic (X)
X= (CFha)(Pv-CVt) = 12532 ( 1000 - 3142 ) = 19 tha
= 1900 kgha
Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 19 tha 3142 leit = 59698 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx =12532 leiha+ 59698 leiha =185018 leiha
Nivelul producţiei de 1900 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la
cultura de măr icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de
1900 la preţul de 1 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie Depăşirea
acestui nivel al producţiei (1900 ha) duce la obţinerea unui profit iar scăderea
producţiei sub acest nivel determină pierderi
75
75
76
PROFI
T
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
1900 kg1900 kghaha
4000
3000
1000
2000
5000
7000
6000
12532
leiha
185018
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura măr ndash fără profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
76
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura măr - cu profit programat
Ch variabile Cv = 1914066 lei
Ch fixe totale CF = 6266 lei
Ch fixeha CFha = 12532 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 1 leikg =1000 leit
Producţia totală de mere PT= 8234 t
Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 5 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 673021 lei
Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)
Pr = 100000 lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 1914066 + 673021 = 2587087 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 2587087 8234 = 3142 leit
Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 100000 5
= 20000 leiha
Producţia medie de mere la punctul critic (X)
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 12532 + 20000 ) (1000 - 3142 )
= 31 tha = 31000 kgha
Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 31 tha 3142 leit = 97402 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx =12532 leiha+97402 leiha = 109934 leiha
77
77
78
profit
suplimen
tar
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
31000 kg31000 kghaha
7500
5000
1000
2500
10000
15000
12500
12532
leiha
109934
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura măr ndash cu profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
Profit programatProfit programat
PROFI
T
5000
78
Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura măr
Specificare UMFara profit programat
Cu profit programat
Ch variabile Cv lei 1914066 1914066
Cheltuielile indirecte Ch ind lei 673021 673021
Ch variabile totale CVT lei 2587087 2587087
Ch variabile t CVt leit 3142 3142
Ch fixe totale CF lei 6266 6266
Ch fixe ha CFha leiha 12532 12532
Profit programat total Pr lei 100000
Profit programat ha Prha leiha 20000
X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 1900
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 31000
Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 59698 97402
Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 185018 109934
Preţ de vacircnzare t Pv leit 1000 1000
Suprafaţa cultivată S ha 5 5
79
79
CAPITOLUL VCAPITOLUL VCONCLUZII ŞI RECOMANDĂRICONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI
Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţiei acestora
Evaluarea se face icircn două etape- icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele caracteristice de dezvoltare a plantelor- icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite norme standardizate
Icircn funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfelPorumb 3133 toneGrau 1451 toneMăr 82 toneEfectuacircnd eficiența celor trei culturi icircn urma rezultatelor acestora am
observat că cultura cea mai favorabilă este porumbul urmată de cultura grăacircluiPe viitor cea mai bună cultură atat cantitativă cacirct și calitativă este cultura porumbului
80
80
Criteriile avute icircn vedere (economice tradiţie asigurarea materiilor prime pentru investiţia de la planul de afaceri etc)
Cultura m ărului Importanta culturii marului se datoreaza valorii alimentare si gustative terapeutice si
profilactice a fructelor insusirilor lor tehnologice specifice particularitatilor agrobiologice ale pomilor si valorilor economice mari
Merele constituie unul dintre componentele de baza in alimentatia moderna a omuluiMărul creşte şi se dezvoltă bine icircn toate zonele Moldovei deoarece sunt condiţii
pedoclimaterice favorabile pentru cultivarea acestei specii pomicole Importanţa acestei specii pomicole ca cultură este determinată de valoarea alimentară calităţi gustative icircnalte icircnsuşirile terapeutice şi profilactice pentru sănătatea omului particularităţilor tehnologice specifice particularităţilor agrobiologice ale pomilor şi de valoarea economică mare de producţie Cultivarea merelor este o afacere profitabilă care are următoarele avantaje
- Plantaţia de măr poate fi exploatată 20-30 de ani iar investiţia se recuperează icircn 2-3 ani- Cererea crescacircndă pe piaţa locală şi externă la produsele agricole de valoare icircnaltă- Preţ avantajos la comercializarea merelor icircn stare proaspătă- Creşterea pe piaţa internaţională a cererii pentru producţia conservată (sucul concentrat)
Ele reprezinta aproape singurul aliment gata pregatit in natura care poate fi consumat fara alte adaosuri fie in stare proaspata fie consumate ca sucuri compot dulceata cidru marmelada etc Datorita insusirilor tehnologice merele constituie o materie prima cu pondere mare in industria alimentara
Astfel din punct de vedere chimic merele contin in medie 845 apa 141 zaharuri 02 substante pectice 06 substante grase 90 UI vitamina A 002 mg vitamina B2 01mg vitamina B1 7mg vitamina C 7 mg calciu 10 mg potasiu cat si cantitati reduse de aluminiu mangan sulf cobalt si altele
Principalii consumatori de mere sunt pieţele agricole locale antreprenori care exportă fructele fabricile de conserve depozite angro şi magazine procesatorii de fructe uscate Cele mai bune preţuri pot fi obţinute icircn cazul comercializării merelor icircn stare proaspătă pentru consum curent iar cele mai mici preţuri sunt icircnregistrate la mere comercializate icircntreprinderilor de procesare
Importanta marului rezida in particularitatile lui biologice Existenta unui numar mare de soiuri cu coacere esalonata in diverse epoci si capacitatea de pastrare in stare proaspata timp indelungat a soiurilor de iarna asigura consumul de fructe proaspete aproape in tot cursul anului circa 10 luni din 12 ale unui an Avand o mare capacitate de pastrare si o buna rezistenta la manipulare fructele pot fi transportate cu usurinta la distante mari
Cultura porumbului
Porumbul ocupa locul 3 ca importanta in lume Aceasta pozitie se justifica printro serie de particularitati
-prezinta o mare capacitate de productie cu cca 50 decat celelalte cereale-are o mare plasticitate ecologica-este o planta prasitoare fiind o foarte buna premergatoare pentru majoritatea plantelor de
cultura-suporta bine monocultura-are un coeficient multiplicat de 150-400ori-semanande-se primavara mai tarziu permite esalonarea mai buna lucrarilor agricole-cultura este mecanizata
31
-recoltarea se face fara pericol de scuturare
Porumbul este utilizat icircn alimentaţia omului icircn furajarea animalelor şi ca materie primă pentru diferite industrii
Icircn alimentaţia omului porumbul se utilizează sub formă de mălai (făină) din care se prepară mămăliga sau diferite peparate de patiserie fulgi de porumb porumb zaharat conservat sub formă de boabe sau ştiuleţi pentru salate şi garnituri porumb fiert sau copt popcorn (porumb pentru floricele) Din germenii de porumb rezultaţi icircn urma măcinării boabelor prin presare se obţine un ulei alimentar de foarte bună calitate apreciat icircn alimentaţia dietetică
Icircn furajarea animalelor boabele de porumb constituie furajul concentrat de bază pentru toate speciile de animale Valoarea nutritivă a porumbului este de 117 - 130 unităţi nutritive la 1 kg boabe
Planta icircntreagă recoltată şi tocată icircn faza de maturitate icircn lapte-ceară se utilizează pentru obţinerea de siloz care este utilizat pe scară largă icircn hrana vacilor de lapte De asemenea planta icircntreagă se poate utiliza ca masă verde
Tulpinile de porumb (cocenii) rezultate după recoltarea boabelor se pot utiliza ca furaj Ciocălăii măcinaţi pot fi utilizaţi icircn hrana rumegătoarelor Boabele de porumb se utilizează ca materie primă pentru obţinerea de amidon glucoză
dextrină izoglucoză (icircndulcitor lichid) whisky etc Boabele de porumb se utilizează pe scară largă pentru obţinerea de biocombustibil (etanol) după cum planta icircntreagă verde se poate utiliza pentru obţinerea de biocombustibil (metanol etanol)
Tulpinile de porumb se pot utiliza icircn industria celulozei şi la fabricarea panourilor aglomerate
Din ciocălăi se poate obţine furfurol sau pot fi folosiţi drept combustibil De asemenea icircn gospodăriile tradiţionale tulpinile de porumb se utilizează drept combustibil
Pănuşile se utilizează pentru diferite icircmpletituri tradiţionale Mătasea porumbului (stigmatele florilor femele) poate fi utilizată icircn scop medicinal iar
polenul de porumb este colectat cu uşurinţă de către albinele melifere (plantă poleniferă)
Cultura gracircului
Gracircul este una dintre cele mai importante cereale si planta care ocupa pe glob cele mai mari suprafete Boabele de grau au continut ridicat in hidrati de carbon si substante proteice Miere de grau este materie prima pentru paine si produse de panificatie aliment de baza pentru 35-40 din populatia globuluiGraul se mai utilizeaza si in prelucrari industriale (alcool amidon dextrina glucoza) si furaj in hrana animalelorTaratele sunt un nutret concentrat bogat in proteine hidrati de carbon si substante minerale Paiele se utilizeaza in industria celulozei si in hrana animale
Gracircul este cea mai importantă plantă cultivată din care se obţine icircn principal pacircine aliment de bază pentru cca 40 din populaţia globului Prin măcinare din boabele de gracircu se obţine făina care este utilizată pentru prepararea de diferite produse de panificaţie şi patiserie
32
fabricarea de paste făinoase etc Boabele de gracircu intră icircn alcătuirea amestecurilor de cereale prentru micul dejun
Boabele de gracircu se utilizează icircn hrana animalelor ca atare sau măcinate De asemenea icircn furajarea animalelor se utilizează şi tăracircţa rezultată ca subprodus icircn urma procesului de măcinare aceasta fiind bogată icircn proteine lipide şi săruri minerale
Boabele de gracircu servesc ca materie primă icircn diferite industrii pentru obţinerea de amidon gluten spirt băuturi spirtoase (vodcă wisky) bere biocarburburant (bioethanol)
Paiele au utilizări multiple precum materie primă icircn industria celulozei şi hacircrtiei aşternut pentru animale furaj grosier icircngrăşămacircnt organic prin icircncorporare icircn sol după recoltare sau prin compostare producerea de energie termină prin arderea icircn arzătoare cu recuperare de căldură
Germenii de gracircu rezultaţi icircn urma procesului de măcinare sunt utilizaţi icircn hrana omului ca produse energizante (germeni consumaţi cu lapte sau miere de albine) ca adaus icircn diferite produse de panificaţie sau pentru obţinerea de ulei foarte apreciat icircn industria cosmetică
Aluatul conservat prin refrigerare şi aluatul modelat (de exemplu blaturi pentru pizza) icircncepe să fie din ce icircn ce mai apreciat pe piaţă
Gracircul romacircnesc este un gracircu de foarte bună calitate pentru panificaţie care poate fi valorificat atacirct pentru consumul intern cacirct şi la export pentru consum european şi icircn afara Europei
Gracircul ecologic este unul dintre produsele ecologice cele mai bine cotate şi cerute pe piaţa mondială
Cultura gracircului oferă următoarele avantaje - boabele au un conţinut ridicat icircn glucide şi proteine corespunzător cerinţelor organismului uman - boabele au o bună conservabilitate pe perioade mari de timp - boabele se transportă cu uşurinţă pe distanţe mari - boabele de gracircu au diferite alternative de valorificare - boabele de gracircu reprezintă o importantă sursă de schimburi comerciale pe piaţa mondială - gracircul se poate cultiva icircn diferite condiţii pedoclimatice asiguracircnd producţii satisfăcătoare peste tot unde se cultivă - tehnologia de cultivare este complet mecanizată şi bine pusă la punct fără probleme deosebite - gracircul este o foarte bună premergătoare pentru majoritatea plantelor de cultură - după soiurile timpurii de gracircu pot fi semănate culturi succesive mai ales dacă sunt condiţii de irigare
Alegerea soiurilor şi hibrizilor (criteriile avute icircn vedere soiurile şi hibrizi aleşi pentru fiecare cultură)
-criteriile avute icircn vedere ndashproducţie rezistenţe specifice conţinut de principii nutritive etc
-soiurile şi hibrizi aleşi pentru fiecare cultură + prezentarea listei cu soiuri pentru 2012 la culturile alese şi descrierea soiului respectiv
MĂRUL - SOIURI
33
Icircn funcţie de epoca de coacere a fructelor merele se icircmpart icircn (a) soiuri de varăMelba Red melba Şafran de vară Papirovka Mantet Quinte Akane Plat August (b) soiuri de toamnă Prima Slava Peremojţiam James Grive Red Calvil de Zăpadă Spartan Focuşor Codrene Coredana Reglndis etc (c) soiuri de iarnă Idared Speranţa Banana de iarnăWellspur Goldspur Golden Delicious Jonathan Jonared Yellowspur Renet Simerenco Coredar Wagener etc
Antreprenorul trebuie să elaboreze proiect de plantare a livezii la icircntreprinderileautorizate şi materialul săditor trebuie să fie procurat de la pepinierele licenţiate cu actelenecesare pentru posibilitatea de beneficiere de subvenţii Cele mai de perspectivă soiuri de mere şi cu o cere sporită pe piaţă sunt Golden DeliciousRed Delicious Jonathan Idared Fugi Granny Smith Gala Melrose Ionagold Elstar precum şisoiurile genetic rezistente la boli şi dăunători aşa ca Florina Prima Coredana CoredarGeneros Pionier
Piaţa Romacircniei la merele proaspete este reprezentată prin 50 la sută din soiuri colorate (complet roşu sau parţial) şi 50 la sută pentru soiurile necolorate (gal-bene şi verzi) Cele mai populare soiuri colorate sunt Jonathan şi Idared urmate de Jonagold Gala Gloster etc iar dintre cele necolorate predomină soiul Golden Delicious Soiurile Granny Smith şi Mutsu icircnregistrează vacircnzări modeste Dintre soiurile locale icircn supermarket-uri se comercializează Glorios şi Florina icircnsă icircn can-tităţi foarte mici Fructele de obicei sunt icircmpărţite icircn trei categorii mici (sub 70 mm) medii (70-90 mm) şi mari (peste 90 mm)
PORUMB ndash SOIURI
Porumbul face parte din familia Gramineae subfamilia Panicoideae tribul Maydeae genul Zea Genul Zea cuprinde 3 specii - Zea mexicana (Schrad) Recv et Mangel (sin Euchlaena mexicana) ndash teosinte1 anual - Zea perennis (Hitsch) Recv et Mangel (sin Euchlaena perennis) ndash teosinte peren - Zea mays L ndash porumbul cultivat
Porumbul cultivat cuprinde mai multe convarietăţi (grupe de varietăţi) cele mai importante fiind următoarele - Zea mays conv dentiformis Koumlrn (sin Zea mays conv indentata Sturt) denumit porumbul dinte de cal Se caracterizează prin boabele mari prismatice cu partea sticloasă (cornoasă) a endospemului dispusă pe părţile laterale ale bobului iar partea făinoasă (amidonoasă) dispusă icircn partea centrală şi superioară a bobului (fig 19) Prin uscare endospemul făinos icircşi reduce volumul se contractă şi determină apariţia unei depresiuni icircn partea superioară a bobului sub forma mişunei dintelui de cal de unde denumirea acestei convarietăţi de bdquoporumb dinte de calrdquo La această convarietate au fost creaţi primii hibrizi de porumb iar icircn prezent această convarietate are cea mai margă răspacircndire icircn lume Majoritatea hibrizilor de porumb aparţin acestei convarietăţi La noi icircn ţară primii hibrizi care au fost icircntroduşi icircn cultură aparţin acestei convarietăţi şi au fost aduşi din SUA de unde şi denumirea de bdquoporumb americanrdquo - Zea mays conv indurata (Sturt) Bailey denumit porumbul cu bobul tare porumbul sticlos Se caracterizează prin boabe rotunjite icircn partea superioară netede lucioase dure la spargere de unde vine denumirea de bdquoporumb tarerdquo Partea sticloasă a endospermului este dispusă la exteriorul bobului de jur-icircmprejurul acestuia iar partea făinoasă este dispusă icircn partea centrală a bobului uneori ajungacircnd pacircnă icircn partea superioară a bobului situaţie cacircnd determină apariţia
34
unei uşoare mişune (fig 20) Din această convarietate au făcut parte vechile populaţii şi soiuri romacircneşti de unde şi denumirea de bdquoporumb romacircnescrdquo - Zea mays conv aorista Grebensc denumit porumbul semisticlos Prezintă caracteristici intermediare icircntre convarietăţile dentiformis şi indurata Bobul este rotunjit mat icircn partea superioară şi uneori prezintă o uşoară adacircncitură - Zea mays conv everta Sturt (sin Zea mays conv microsperma Koumlrn) denumit porumb de floricele Se caracterizează prin plante cu o talie mai mică care au capacitatea de a forma mai mulţi ştiuleţi pe plantă Boabele sunt mici (MMB = 40-100 g) cu vacircrful rotunjit sau ascuţit Endospermul este aproape icircn icircntregime sticlos cu excepţia unei mici porţiuni icircn jurul embrionului care este amidonoasă Prin icircncălzire apa din grăunciorii de amidon din endospermul făinos se transformă icircn vapori care exercită o presiune asupra tegumentului pacircnă cacircnd determină spargerea acestuia moment icircn care conţinutul bobului se revarsă (boabele expandează) mărindu-şi volumul de 15-20 de ori formacircnd o masă albă-spongioasă respectiv aşa-numitele floricele
RUSTICA a castigat o pozitie de lider pe piata de porumb precoce din Europa de Nord si poseda o gama larga de seminte adecvata pentru toate pietele lumii HIBRIZI FOARTE PRECOCIBarbados - excelent pentru boabe si silozEarly Star - precoce si productivEnergy Star - foarte buna valoare alimentaraComera - performanta inalta HIBRIZI PRECOCIBatz - vigurosEurostar - lider in EuropaGalaStar - porumb pe care il veti adoraInagua - bun pentru boabe si siloz
GRAcircU ndash SOIURI
Cercetătorii de la Institutul de Cercetare - Dezvoltare Agricolă Fundulea au creat soiuri de grau productive si rezistente la secetaBOEMA soi de gracircu de toamnă extrem de productiv şi cu indici de calitate ridicaţi pentru panificaţie adaptat condiţiilor climatice din zona de cacircmpie din sudul ţării şi Moldova este un soi foarte precoce mai timpuriu la icircnspicat cu 1-3 zile faţă de soiul Flamura 85 talia plantei de 77-90 cm rezistent la iernare şi cădere arşiţă şi secetă rugina galbenă rezistenţă mijlocie la rugina brună şi făinare are calitate bună de morărit şi panificaţie
GRUIA este un soi de toamnă care a dat rezultate foarte bune icircn Oltenia şi Dobrogea este mai timpuriu cu 4 zile faţă de soiul Fundulea 4 talie de 76 cm se remarcă printr-o rezistenţă bună la iernare la cădere dar şi la rasele actuale de rugina galbenă
35
superior multor soiuri ca rezistenţă la făinare rugină brună şi septorioza frunzelor calitatea de panificaţie a soiului Gruia este apropiată de cea a soiului Dropia faţă de care tinde să aibă un gluten mai tenace soiul se evidenţiază printr-o productivitate ridicată icircn medie cu 9-12 mai mare faţă de soiurile martor sporul de producţie fiind mai mare icircn condiţii de secetă in pofida taliei sale scurte soiul se comportă foarte bine icircn condiţii de deficit hidric Gracircul aparţine genului Triticum familia Gramineae (Poaceae) Genul Triticum cuprinde un număr mare de specii de gracircu forme sălbatice şi cultivate clasificate diferit de-a lungul timpului
Pentru ţara noastră prezintă importanţă 2 specii şi anume Triticum durum Desf şi Triticum aestivum L Triticum durum Desf (fig 16) are tulpina plină icircn interior pe toată lungimea sau cel puţin icircn partea superioară Spicul este aristat cu ariste lungi comparativ cu lungimea spicului şi orientate paralel Boabele au aspect sticlos la maturitate şi sunt conice la capet Triticum aestivum L (fig 17) are tulpina goală icircn interior pe toată lungimea Spicul este nearistat sau aristat cu ariste mai scurte comparativ cu lungimea spicului şi orintate divergent Boabele sunt ovoidale sau alungit-ovoidale prevăzute cu un smoc de perişori la capătul superior Endospermul este făinos semisticlos sau sticlos
Gracircul comun reprezintă specia cea mai importantă care pe plan mondial reprezintă cca 90 din suprafaţa cultivată cu gracircu şi cea mai mare partea a suprafeţei cultivată cu gracircu din ţara noastră Gracircul comun are forme de toamnă şi de primăvară aproape icircntreaga suprafaţă din ţara noastră fiind cultivată cu gracircu de toamnă (gracircul de primăvară ocupă suprafeţe foarte mici nesemnificative)
Soiurile de gracircu cultivate icircn Romacircnia sunt icircn marea lor majoritate soiuri romacircneşti create la Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Fundulea sau icircn reţeaua de Staţiuni de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Aceste soiuri se caracterizează prin potenţial de producţie ridicat (9-10 tha) o bună rezistenţă la cădere ger iernare secetă şi boli o bună calitate şi stabilitate a recoltelor
23 Intocmirea asolamentului
Specificare HaSuprafaţa totală a terenului arabil 610Suprafaţa medie a solei (3 sole) 2033
Tabelul 2Schema rotaţiei culturilor
SOLAANUL 2012 2013 2014I măr măr mărII gracircu porumb gracircuIII porumb gracircu porumb
36
37
CAPITOLUL IIICAPITOLUL IIIORGANIZAREA PROCESULUI DE PRODUCŢIE AGRICOLĂORGANIZAREA PROCESULUI DE PRODUCŢIE AGRICOLĂ
31 Proiectarea producţiilor medii prin metoda bonităriiterenurilor agricole
Tabelul 3
Date iniţiale
Cultura Tipul de solSuprafaţa - ha (Si)
Nota de bonitare pentru
condiţiile ecologice (Pi)
Corecţia pt distanţă şi
felul drumului (k)
Coeficient de
potenţare (c)
Producţia medie
realizată
MărGracircuPorumb
Cernoziom 5 75 015 11 15000Cernoziom 303 80 018 12 4000Cernoziom 302 85 019 13 8000
TOTAL 610
2) Notele totale de bonitare pentru condiţiile ecologice (Ni)
MĂR ndash 575 = 375Ni = Si x Pi GRAcircU ndash 30380 = 24240
PORUMB ndash 30285 = 25670TOTAL = 50285
3) Nota medie ponderată de bonitare
50285 610 = 8243
1) Producţia ce revine pe un punct al notei medii ponderate de bonitare
P măr = 515000 375 = 200P gracircu = 3034000 24240 = 50
P porumb = 3028000 25670 = 9411
6) Corecţia totală icircn funcţie de distanţă şi drumuri Ct = S x kMĂR ndash 5015 = 075
Suprafaţă x coeficient corecţie GRAcircU ndash 303018 = 5454PORUMB ndash 302019 = 5738
TOTAL = 11267
38
7) Nota de bonitare recalculată (Nbr)
MĂR ndash 375-075 = 37425Nbr = Nota totală de bonitare ndash Corecţia GRAcircU ndash 24240-5454 = 2418546
PORUMB ndash
25670-5738 = 2561262
8) Notele totale de bonitare potenţate (Ntp)
MĂR ndash 3742511=4117
Ntp =Nota de bonitare recalculată (Nbr)
xCoeficient
de potenţare
GRAcircU ndash241854612=290225
PORUMB ndash
256126213=332964
9) Producţia totală pe cultură pentru fiecare unitate de sol (Pt)
MĂR ndash 4117200= 82340
Pt =Nota totală de
bonitare potenţată (Ntp)
x
Producţia ce revine pe un punct de
bonitare P(kgpunct)
GRAcircU ndash
29022550= 1451125
PORUMB ndash
3329649411=31335242
TOTAL= 4666989
10) Producţia medie la hectar Pmc1
Pm măr = Producţia totală Suprafaţa totală = 823405=16468
Rezultatele pentru celelalte culturi
Pmedie gracircu = 1451125303= 4789
Pmedie porumb =31335242302= 10376
39
32 STABILIREA CANTITĂŢILOR DE IcircNGRĂŞĂMINTE PE CULTURI
Calculul dozelor de icircngrăşăminte s-a efectuat ţinacircndu-se cont atacirct de
producţiile medii cacirct şi de existentul de suprafaţă activă din sol S-au luat icircn
considerare şi pierderile rezultate prin levigare
Icircn tabelul 4 este prezentat calculul dozelor de icircngrăşăminte chimice la ha
separat pentru cele 3 culturi icircn parte
Tabelul 4
Calculul dozelor de icircngrăşăminte chimice
Nr Crt
SPECIFICARE UM
CULTURA
GRAcircU PORUMB MĂRN P K N P K N P K
1 Producţie medie Kgha 4789 10376 16468
2 Consum specific Kg sat
23 11 20 20 21 20 5 3 6
3 Sa de administrat
Kg 11014
5268 9578
20752
2179 20752 8234 494 988
4 Sa icircn sol Kg 45 31 60 40 35 30 30 20 355 Diferenţa de
admKg sa
6514 2168 3578
16752
1829 17752 5234 294 638
6 Pierderi prin levigare
13 5 7 13 5 7 13 5 7
7 Cant pierdută prin levigare
Kg sa
847 108 25 2177
914 1242 68 147 446
8 Total sa de administrat
Kg 7361 2276 3828
18929
19204 18994 5914 3087 6826
9 Tipul de icircngrăşămacircnt
NO4NO3
Super P c
Sare potasică
NO4NO3
Super P c
Sare potasică
N P2O5 K20
10 Conţinutul icircn sa a icircngr
Kgt 345 40 40 345 40 40 345 40 40
11 Doza de icircngr de administrat
Kg 213 57 96 549 480 475 171 77 171
40
33 PLANUL DE CULTURĂ
Planul de cultură cuprinde structura culturilor dimensiunile fiecăreia
producţiile medii şi totale (tabelul 5)
Tabelul 5
Icircntocmirea planului de cultură
Cultura Suprafaţa (ha)
Producţii medii (kgha)
Producţia totală (t)
Preţ livrare (leikg)
Măr 5 16468 8234 2Gracircu 303 4789 1451 08
Porumb 302 10376 313355 1
34 FUNDAMENTAREA FIŞELOR TEHNOLOGICE PE CULTURI
Icircn vederea organizării proceselor de muncă şi de producţie icircn etapa pregătitoare se
icircntocmesc fişele tehnologice pe culturi Informaţiile cuprinse icircn fişele tehnologice servesc icircn
acelaşi timp la stabilirea tehnologiilor stabilirea destinaţiei producţiei determinarea volumului
lucrărilor mecanice şi manuale necesarul de forţă de muncă cantităţile de materiale şi mijloacele
financiare necesare pentru aprovizionare
DATELE NECESARE
1 Culturile incluse icircn planul de producţie al firmei
2 Suprafaţa ocupată de fiecare cultură icircn parte
3 Culturile premergătoare
4 Producţia medie şi totală a fiecărei culturi
5 Lucrările tehnologice icircn ordinea cronologică a executărilor
6 Perioada de executare şi data lucrării
7 Mijloacele cu care se execută lucrarea
8 Tarifele de plată pentru lucrările mecanice
9 Tarifele de plată pentru lucrările manuale pe categorii
10 Cuantumul taxelor pentru CAS şomaj risc asigurare
11 Amortismentul specific
12 Materialele necesare procesului tehnologic consumul normat pe UM preţul unitar şi cota
pentru cheltuielile de aprovizionare
41
13 Cota de cheltuieli indirecte (comune şi generale)
MODUL DE LUCRU
1 Se icircnscriu icircn fişă datele privind suprafaţa şi producţia medie Producţia medie se planifică
icircn raport cu fertilitatea solului şi cantitatea de icircngrăşămacircnt aplicată
2 Se icircnscriu lucrările tehnologice icircn ordinea executării lor precizacircndu-se toată perioada
optimă de execuţie şi durata fiecărei lucrări
3 Pentru fiecare icircn parte se determină volumul lucrărilor sumele necesare şi materiale
4 La lucrările manuale icircn raport cu volumul lucrării se calculează numărul de zile om iar
fondul de salarii rezultă icircnmulţind numărul de zile om necesar pentru evaluarea lucrării cu
tariful pe ziom corespunzător
5 Taxele asupra fondului de salarii se calculează aplicacircnd cota icircn proporţie de 30 pentru
CAS 5 pentru fondul de şomaj 1 pentru risc şi asigurare impozit 15 asupra sumei
care reprezintă fondul de salarii
6 Amortismentul specific se determină icircn raport cu valoarea de inventar a mijlocului fix
folosit exclusiv la cultura respectivă şi durata de folosire
7 Cota de cheltuieli pentru aprovizionare se calculează o cotă parte din valoarea
materialului folosit
8 Din icircnsumarea pentru lucrările mecanice lucrările manuale taxe asupra valorilor
materialelor se obţin cheltuielile de producţie
9 La cheltuielile directe se aplică cota de cheltuieli comune şi prin icircnsumarea lor se
determină cheltuielile de producţie
10 După fiecare trimestru se fac totalurile
11 Se calculează indicatorii cheltuieli de producţie la hectar şi costul la tona de produs
42
44
45
46
47
35 Organizarea lucrării de semănat la cultura gracircului
Semănatul este una dintre cele mai importante lucrări agricole de care depinde icircn ultimă instanţă obţinerea de producţii ridicate Suprafeţele icircntinse ocupate de culturi precum şi termenele restracircnse icircn care trebuie executat fac ca procesul de muncă al semănatului să ocupe un loc important icircn activitatea de producţie a exploataţiilor agricole
Etapele organizării lucrărilor de semănat cereale păioase sunt următoarele1 se stabileşte componenţa agregatului de semănat potrivit condiţiilor existente
(tractor plus semănătoare SUP-29 sau SUP-21)2 Se determină necesarul de agregate pentru terminarea semănatului icircn termen
optim folosind formula
icircn care
N ndash numărul de agregate pentru terminarea lucrării icircn timpul propusS ndash suprafaţa de icircnsămacircnţatn ndash numărul de zile icircn care trebuie terminată lucrareaP ndash randamentul zilnic al maşinii
(1)N = 303(512) = 5 agregate
Aşadar icircn prealabil trebuie cunoscut randamentul zilnic al agregatului de semănat folosit Aceasta se calculează după formula
icircn
care
P ndash randamentul zilnic al agregatului (ha)B ndash lăţimea de lucru a agregatului icircn lucru (m)V ndash viteza de deplasare a agregatului
icircn lucru (moră)t ndash durata zilei de lucru (ore)H ndash coeficientul de folosire a timpului de lucru (070-080)
(2)P = 366000807 10000 = 12 ha
3 Stabilirea lungimii marcatoarelor semănătoriiLungimea marcatoarelor adică distanţa la care trebuie aşezată piesa activă a marcatorului faţă de ultimul brăzdar se stabileşte icircn funcţie de
lăţimea de lucru a semănătorii (B) distanţa icircntre două brăzdare (b) distanţa icircntre roţile din faţă sau marginile exterioare ale şenilelor
tractorului (c)
= 11
= = 26
49
49
Cacircnd tractorul poate urmări urma lăsată de marcator atacirct cu roata din dreapta cacirct şi cu roata din stacircnga lungimea celor două marcatoare este egală şi este dată de relaţia
4 Stabilirea debitului semănătorii icircn funcţie de norma de sămacircnţă la hectar La icircnceputul lucrării trebuie icircntotdeauna să se verifice corectitudinea reglării debitului la icircnsămacircnţare Această verificare se face după formula
icircn
care
G ndash cantitatea de sămacircnţă cursă din semănătoare la un număr stabilit de icircnvacircrtiri a roţii semănătoriiA ndash norma de semănat la un ha (kg)d ndash lungimea roţii semănătorii (m)B ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)O ndash nr de icircnvacircrtituri a roţii semănătorii
(6)G= 2501743620 10000 = 313
5 Stabilirea dimensiunilor postatelor la semănat Lungimea maximă a postatelor la semănat este icircn funcţie de capacitatea cutiei semănătorii Pentru a uşura organizarea transportului de seminţe este indicat ca alimentarea semănătorii cu seminţe să se execute la un singur capăt a postatei ~n acest caz lungimea maximă a postatei se calculează după formula
icircn
care
L ndash lungimea maximă a postatei (m)Q ndash capacitatea coşului de alimentare
a semănătorii (kg)Y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii coşului de alimentare a semănătorii (icircn medie 070-080)A ndash norma de semănat (kgha)B ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)
(7)L = (051000040007) (25036) = 1556m
Icircn ce priveşte lăţimea postatei aceasta se determină icircn funcţie de lăţimea totală a parcelei de icircnsămacircnţat şi de metoda de deplasare a agregatului Ea se calculează aşa icircncacirct să asigure de lucru agregatului pentru 1-2 zile de lucru
Lăţimea postatei la semănatul icircn suveică se calculează după formula
icircn care
l ndash lăţimea postatei (m)P ndash productivitatea zilnică a agregatului (hazi)Z ndash durata icircn zile a lucrului pe aceeaşi postată (1-2 zile)L ndash lungimea postatei (m)
(8)l = 10000122 1556 = 154m
6 Lăţimea zonei de icircntoarcere a agregatului Pentru icircntoarcerea agregatului la capetele parcelei se delimitează o facircşie de teren denumită bdquozonă de icircntoarcereldquo Delimitarea acestei zone se face icircn cazul deplasărilor icircn parcursul liniar cu buclă şi fără buclă Lăţimea zonei de icircntoarcere este dată de relaţia
50
50
icircn care
E ndash lăţimea zonei de icircntoarcereR ndash raza de icircntoarcere a agregatuluie ndash lungimea de ieşire a agregatului (adică distanţa de la centrul agregatului mijlocul osiei motoare a tractorului) pacircnă la organele active ale maşinii
(9)E = 34 + 15 = 135m
Aceasta reprezintă lungimea cu care trebuie să se deplaseze centrul agregatului pentru aducerea organelor active ale maşinii agricole pe linia de icircntoarcere a lucrului
7 Stabilirea distanţei dintre punctele de alimentare a semănătorii Distanţa dintre punctele de alimentare a semănătorii se determină icircn funcţie de metoda de deplasare a agregatului la semănat ~n cazul semănatului icircn suveică lungimea postatei este determinată icircn funcţie de capacitatea cutiei de seminţe icircn aşa fel ca alimentarea semănătorii să se facă numai la unul din capetele postatei distanţa dintre punctele de alimentare se află după formula
icircn care
D ndash distanţa dintre punctele de alimentare (m)B ndash lăţimea de lucru a agregatului (m)T ndash numărul turelor (adică nr curselor dus-icircntors) pe care le face agregatul pacircnă la golirea coşului semănătorii
(1)D = 2362 = 144m
Icircn cazul cacircnd lungimea postatei nu este determinată icircn funcţie de capacitatea cutiei de seminţe este necesar ca icircn prealabil să cunoaştem turele pe care le face agregatul pacircnă la golirea coşului semănătorii Aceasta se determină icircmpărţind lungimea drumului pe care icircl face semănătoarea pacircnă la golirea cutiei sale pe lungimea cursei de lucru dus şi icircntors ~n acest scop se foloseşte următoarea formulă
icircn care
T ndash numărul turelorQ ndash capacitatea cutiei semănătorii
(kg)Y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii cutiei (080)A ndash norma de semănat (kgha)B ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)L ndash lungimea postatei (m)
T= (1000040007) (2503621556) = 1Icircn cazul semănării icircn bdquolaturildquo sau bdquope două jumătăţi ale postateildquo distanţa dintre
punctele de alimentare se calculează după formula = 136 = 36
(semnificaţiile literelor sunt aceleaşi ca la formulele (10) şi (11)
51
51
8 Stabilirea cantităţilor de seminţe ce se pun la punctele de alimentare Cantităţile de seminţe care se pun la primul punct de alimentare se calculează după formula
= 4001 = 400kgiar cantitatea care se pune la punctele următoare este
icircn care
C ndash cantitatea de seminţe necesară alimentării agregatului (kg)Q capacitatea coşului semănătorii (kg)y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii cutieia ndash nr semănătorilor icircn agregat
(14)C1 = 400071 = 280kg
9 Stabilirea necesarului zilnic de muncitori pentru semănat şi transportat seminţele Necesarul zilnic de muncitori pentru deservirea semănătorilor variază icircn raport cu numărul de agregate folosite zilnic şi al maşinilor ce compun agregatul
10 Necesarul de mijloace de transport se stabileşte icircn funcţie de cantităţile de seminţe necesare semănătorilor la o icircncărcare timpul de golire a semănătorilor capacitatea mijloacelor de transport distanţa de transport şi timpul necesar pentru un ciclu de transport
~n primul racircnd se determină timpul icircn care se consumă cantitatea de seminţe existentă icircn cutia semănătorii folosind relaţia
icircn care
q ndash capacitatea cutiei semănătorii (kg)085 ndash coeficientul de folosire a cutiei semănătoriiB ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)V ndash viteza de lucru a agregatului (moră)N ndash norma de sămacircnţă la ha (kg)
Tgol = (10000400085) (366000250) = 063h = 38min
Numărul de mijloace de transport necesare zilnic se determină pe baza relaţiei
icircn care
Nt ndash numărul mijloacelor de transportn ndash numărul semănătorilor ce lucreazăt ndash durata unui ciclu de transport (min)Cm ndash capacitatea mijlocului de transport (kg)
Nt = (540008530) (38400) = 33 = 311 Se determină necesarul de saci pentru transportul seminţelor cunoscacircnd că
pentru uşurarea manipulării se recomandă ca un sac să aibă 40 kg
Nr saci = (512250) 40 = 375 sacizi
52
52
Centralizarea datelor
Nr crt
Specificare UMAgregatul folosit
Tractor + (SUP-29)
Tractor + SUP-21
1 Productivitatea zilnică a agregatului haschimb 12
2 Necesarul zilnic de-tractoare nr 5-semănători nr 5
3Productivitatea zilnică a tuturor agregatelor
hazi 60
4Dimensiunile solei de semănat
-lungime m 1556-lăţime m 1947-suprafaţă ha 303
5Dimensiunea parcelelor de semănat
-lungime m 1556-lăţime m 154-suprafaţă 24
6Lungimea marcatorului
-dreapta m 11-stacircnga m 26
7Norma de icircnsămacircnţare
-la 20 icircnvacircrtituri kg 3-la hectar kg 250
8Distanţa dintre punctele de alimentare cu seminţe
m 144
9Cantitatea de seminţe ce se pune la punct de alimentare
-la primul punct
kg 400
-la punctele următoare
kg 280
10 Necesarul zilnic de muncitori
-pt servirea semănătorii
nr 5
-pt transportul seminţelor
nr 3
-total nr 8
11Lăţimea facircşiei de icircntoarcere a agregatului
m 135
12Necesarul zilnic de mijl de transport
-atelaje nr-tractor+remorcă nr 3-auto-camion nr
13Necesar saci pt transportul seminţelor
nr 375
53
53
36 Evaluarea producţiei
Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţieiacestora
Evaluarea se face icircn două etape1) icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele
caracteristice de dezvoltare a plantelor2) icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite
norme standardizate~n funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfel
1) Gracircu orz (orz - 1 iunie gracircu - 15 iunie) Gracircu Boemandash se stabileşte numărul punctelor de control icircn funcţie de mărimea şi
uniformitatea parcelelor(icircn cazul parcele de pacircnă la 100 ha - 5 puncte pe suprafeţe mai mari de 100 ha - 10 puncte)
Determinările se fac cu ajutorul ramei metrice (un cadru de 1 metru patrat)Metodologie de lucrundash se numără spicele din interiorul ramei metricendash se stabileşte numărul mediu de boabe icircn spicndash se calculează producţia medie la hectar astfel
Q kgha = (360353610000) (10001000) = 4536kgha
Q kgha - producţia medie kgha Nsp - număr mediu de spice la mp (medie pe toate punctele de control) 360Nb - număr mediu de boabe icircn spice 35MMB - greutatea a 1000 boabe (grame)3610000 mp = 1 ha1000 x 1000 = 1000 grame x 1000 boabe
Exemplu
2) Porumb (1 septembrie) DKC 3511ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 28 mp (4 racircnduri x 070 x 10 m
lungime 070 (m) - distanţa dintre racircnduri)ndash se numără ştiuleţii la fiecare punct de controlndash se calculează numărul de ştiuleţi la hectar
54
54
Nstha = (30010000)(510) = 60000
Nstha - număr de ştiuleţi la hanst - numărul de ştiuleţi număraţi la toate punctele de controld - suprafaţa unui punct de control (mp)i - numărul punctelor de control
ndash se determină apoi numărul de boabe pe ştiuletendash se calculează apoi producţia medie la hectar
Q kgha = (60000588337) (10001000) = 11889 kgha
Q kgha - producţia medieNst - număr ştiuleţi la hectar 60000Nb - număr mediu de boabe pe ştiulete 588MMB - greutatea a 1000 boabe (grame) 337
Exemplu
3) Floarea soarelui (15 august)ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 28 mp (4 racircnduri x 070 x 10)ndash se numără capitulele la fiecare punct de control şi se stabileşte numărul mediu
de capitule la ha după formula
Ncpha - număr total de capitule la hancp - număr de capitule numărate la toate punctele de controld - suprafaţa unui punct de controli - numărul punctelor de control
ndash se determină numărul mediu de seminţe pe capitul(Ns)ndash se calculează producţia medie la hectar astfel
55
55
Q kgha - producţia medieNcp - număr mediu de capitule la hectarNs - număr seminţe pe capitulMMB - greutatea a 1000 seminţe icircn grame
Exemplu
4) Sfecla de zahăr (1 septembrie)ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 10 mp (3 racircnduri x 045 m x 74 m
lungime)ndash la fiecare punct de control plantele se recoltează se decoletează (tăierea
frunzelor) se curăţă de pămacircnt şi se cacircntărescndash se determină producţia medie astfel
q - cantitatea de rădăcini recoltate din punctele de control (kg)d - suprafaţa unui punct de control (mp)i - numărul punctelor de control
ndash la producţia stabilită se adaugă sporul de producţie ce se va realiza de la data evaluării la data prevăzută a se recolta (18 grziplantă)
Exemplu
5) Fructe (1 septembrie) MĂRMetoda de evaluare diferă icircn funcţie de tipul de livadă clasică sau intensivă dar
icircn mare constă icircn următoarele etapendash se stabileşte numărul de pomi pentru examinare (2 - 5 ) 480ndash se determină numărul mediu de fructe pe pom şi greutatea acestora icircn kg 30kg
167 de fructe
56
56
ndash se icircnmulţeşte numărul mediu de fructe pe pom cu numărul de pomi existenţi la ha şi se obţine astfel producţia medie la ha 16032 kgha
6) Struguri (de masă - 15 iulie de vin - 1 septembrie)ndash evaluarea se face separat la viile nobile şi la viile de hibrizindash se stabileşte numărul de butuci pe rod la ha cu relaţia
Nbha - numărul de butuci pe rod la hadr - distanţa dintre racircnduri (m)db - distanţa icircntre butuci pe racircnd (m)Ng - număr mediu de goluri (butuci neproductiviinexistenţi) la ha icircn procente
ndash se evaluează producţia de struguri pe butuc număracircndu-se toţi strugurii de pe un număr de 1 - 2 din butucii existenţi pe lot (se recomandă să se efectueze numărătoarea strugurilor pe fiecare al 10-lea butuc din 15 icircn 15 racircnduri)
Producţia de struguri pe butuc se calculează astfel
Pmb - producţia medie pe butuc (grame)Gms - greutatea medie a strugurilor (grame)Ns - numărul de struguri total găsiţi la numărătoareNba - numărul butucilor analizaţi
ndash se calculează producţia medie de struguri la ha cu formula
Pmha - producţia medie de struguri la ha (kg)Nbha - numărul de butuci pe rod la haPmb - producţia medie pe butuc (grame)
Exemplu
57
57
CAPITOLUL IV DETERMINAREA PRAGULUI DE RENTABILITATE (A PUNCTULUI CRITIC) PE CULTURI
Punctul critic marchează acea dimensiune a producţiei medii la care icircncasările din
valorificarea producţiei sunt egale cu cheltuielile totale de producţie deci acel punct al
producţiei medii la care nu se obţine profit dar nu se icircnregistrează nici pierderi
Mărimea costului de producţie şi a ratei profitului se găsesc icircntr-o stracircnsă legătură
cu raportul dintre cheltuielile de exploatare şi cantitatea de produse realizate Prin analiza
costurilor şi cheltuielilor de exploatare icircntreprinzătorul poate calcula nivelul minim de
activitate cerut de menţinerea icircn stare de funcţionare a firmei Cunoscacircnd pragul de
rentabilitate se poate proiecta volumul de vacircnzări icircn vederea obţinerii profitului scontat
De asemenea creditorii şi investitorii solicită adesea efectuarea analizei punctului
critic pentru a ajuta icircn evaluarea cacircştigurilor potenţiale ale unei afaceri şi icircn consecinţă
aceasta trebuie introdusă icircn planul de afaceri
Punctul critic se poate determina icircn două moduri şi anume fără profit programat
sau cu profit programat
Calculul punctului critic fără profit programat este exprimat printr-o relaţie
simplă
y = yי
y = Pvx
yי = Cvx + CF
Pvx = Cvx + CF
x(Pv ndash Cv) = CF
icircn care
y ndash veniturile din valorificarea producţiei (mii lei)
yי - cheltuielile totale icircnregistrate (mii lei)
Pv ndash preţul de vacircnzare unitar
x ndash producţia medie sau volumul vacircnzărilor (unităţi fizice)
Cv ndash cheltuieli variabile unitare
58
58
CF ndash costuri fixe totale
De unde x marchează acea dimensiune a producţiei la care nu se icircnregistrează nici
profit nici pierderi
Determinarea cantitativă şi reprezentarea grafică a PC la cultura Porumb
Cheltuielile variabile
NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrarii
CheltuieliCheltuieli variabilevariabile
(lei) (lei)
CheltuieliCheltuieli variabile variabile
(lei t (lei t ))
(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)
11 Incărcat transportat IC (PK) t 2881 180225 575
22 Descărcat IC (PK) t 2881 2444609 78
33 Incărcat transportat IC (N) t 10 2484545 793
44 Descărcat IC (N) t 1655 6371 02
55 Transportat apa prep sol mii l 30 599 019
66 Incărcat transportat săm t 66 599359 191
77 Recoltat porumb boabe t 530 2606662 832
88 Transportat porumb boabe t 225 1245 04
99
1010
TOTALTOTAL 9962236 31792
a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch Variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologicacopy= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)
59
59
Cheltuielile fixe
NrNr CrtCrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe
(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe
(lei ha)(lei ha)
(a)(a) (b)(b) copycopy (d)(d) (e)(e)
11 Adm Şi deservit IC (PK) ha 302 617645 2045
22 Arat 25 cm +grăpat ha 302 1140192 3775
33 Adm Şi deservit IC (N) ha 302 630389 2087
44 Erbicidat şi deservit ha 302 61155 2025
55 Discuit si preg Pat germ Ha 302 586536 1942
66 Semănat +deservit ha 302 472517 1565
77 Prăşit mecanic I ha 302 819024 2712
88 Prăit mecanic II ha 302 654182 2166
99
1010
TOTALTOTAL 5532035 18318
(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)
60
60
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura porumb - fără profit programat
Ch variabile Cv = 9962236 lei
Ch fixe totale CF = 5532035 lei
Ch fixeha CFha = 18318 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 11 leikg = 1100 leit
Producţia totală de PT= 313355 t
Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 302 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 33961599 lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 9962236 + 33961599 = 133583959 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 133583959 313355=
4263leit
Productia medie de porumb la punctul critic (X)
X= (CFha)(Pv-CVt) = 18318 ( 1100 ndash 4263 ) = 272 tha = 2720 kgha
Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 272 tha 4263 leit = 115953 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx =18318 leiha+ 115953 leiha =299133 leiha
Nivelul producţiei de 2720 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la
cultura porumb icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de
2720 la preţul de 11 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie
Depăşirea acestui nivel al producţiei (2720 ha) duce la obţinerea unui profit iar
scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi
61
61
62
PROFI
T
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
2720 kg2720 kghaha
4000
3000
1000
2000
5000
7000
6000
18318
leiha
299133
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura porumb ndash fără profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
62
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura porumb - cu profit programat
Ch variabile Cv = 9962236 lei
Ch fixe totale CF = 5532035 lei
Ch fixeha CFha = 18318 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 11 leikg = 1100 leit
Producţia totală de PT= 313355 t
Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 302 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 33961599 lei
Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)
Pr = 500000lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 9962236 + 33961599 = 133583959 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 133583959 313355=
4263leit
Profitul programat pe ha (Prha) Prha=PrS =500000302= 165562 leiha
Producţia medie de porumb la punctul critic (X)
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 18318+165562) ( 1100 - 4263 )= 517 tha
= 5170 kgha
Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 517 tha 4263 leit = 220397 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx = 18318 leiha+ 220397leiha = 403577 leiha
63
63
64
profit
suplimen
tar
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
5170 kg5170 kghaha
4000
3000
1000
2000
5000
7000
6000
18318
leiha
403577
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura porumb ndash cu profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
Profit programatProfit programat
PROFI
T
5000
64
Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura porumb
Specificare UMFara profit programat
Cu profit programat
Ch variabile Cv lei 9962236 9962236
Cheltuielile indirecte Ch ind lei 33961599 33961599
Ch variabile totale CVT lei 133583959 133583959
Ch variabile t CVt leit 4263 4263
Ch fixe totale CF lei 5532035 5532035
Ch fixe ha CFha leiha 18318 18318
Profit programat total Pr lei 500000
Profit programat ha Prha leiha 165562
X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 2720
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 5170
Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 115953 220397
Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 299133 403577
Preţ de vacircnzare t Pv leit 1100 1100
Suprafaţa cultivată S ha 302 302
65
65
DETERMINAREA CANTITATIVĂ ȘI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA gracircu
Cheltuielile variabile
NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrarii
CheltuieliCheltuieli variabilevariabile
(lei) (lei)
CheltuieliCheltuieli variabile variabile
(lei t (lei t ))
(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)
11 Incărcat transportat IC (PK) t 4605 260015 179
22 Descărcat IC (PK) t 4605 495645 341
33 Incărcat transportat săm t 666 601343 414
44 Incărcat transportat IC (N) t 10 97019 669
55 Descărcat IC (N) t 6454 24848 017
66 Transportat apa prep sol mii l 30 599 04
77 Recoltat grau t 530 2614762 1802
88 Transportat gracircu t 225 1245 09
99
1010
TOTALTOTAL 49504298 34115
a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)
66
66
Cheltuielile fixe
NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe
(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe
(lei ha)(lei ha)
(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)
11 Adm şi deservit IC (PK) ha 303 619685 2045
22 Arat 18 - 20 cm +grăpat ha 303 1025772 3385
33 Discuit si preg pat germ ha 303 588479 1942
44 Semănat +deservit ha 303 474081 1565
55 Adm şi deservit IC (N) ha 303 632476 2087
66 Adm şi deservit ha 303 613575 2025
77
88
99
1010
TOTALTOTAL 3954068 130497
(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)
67
67
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura gracircu - fără profit programat
Ch variabile Cv = 49504298 lei
Ch fixe totale CF = 3954068 lei
Ch fixeha CFha = 130497 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 09 leikg = 900 leit
Producţia totală de gracircu PT= 145107 t
Suprafata cultivată cu gracircu S = 303 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 14849866 lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 49504298 + 14849866 = 64354164 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 64354164 145107 =
4435leit
Productia medie de gracircu la punctul critic (X)
X= (CFha)(Pv-CVt) = 130497 ( 900 - 4435 ) = 286 tha
= 2860 kgha
Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 286 tha 4435 leit = 12684 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx = 130497 leiha+ 126841 leiha = 257338 leiha
Nivelul producţiei de 2860 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la
cultura de gracircu icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de
2860 la preţul de 09 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie
Depăşirea acestui nivel al producţiei (2860 ha) duce la obţinerea unui profit iar
scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi
68
68
69
PROFI
T
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
2860 kg2860 kghaha
4000
3000
1000
2000
5000
7000
6000
130497
leiha
257338
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura gracircu ndash fără profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
69
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura gracircu - cu profit programat
Ch variabile Cv = 49504298 lei
Ch fixe totale CF = 3954068 lei
Ch fixeha CFha = 130497 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 09 leikg = 900 leit
Producţia totală de gracircu PT= 145107 t
Suprafata cultivată cu gracircu S = 303 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 14849866 lei
Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)
Pr = 400000 lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 49504298 + 14849866 = 64354164 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 64354164 145107 =
4435leit
Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 400000 303 =
132013 leiha
Producţia medie de gracircu la punctul critic (X)
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 130497 + 132013 ) ( 900 - 4435 )
= 575 tha = 5750 kgha
Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 575tha 4435 leit = 255012 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx =130497 leiha+ 255012leiha = 385509 leiha
70
70
71
profit
suplimen
tar
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
5750 kg5750 kghaha
4000
3000
1000
2000
5000
7000
6000
130497
leiha
3855
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura gracircu ndash cu profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
Profit programatProfit programat
PROFI
T
5000
71
Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura gracircu
Specificare UMFara profit programat
Cu profit programat
Ch variabile Cv lei 49504298 49504298
Cheltuielile indirecte Ch ind lei 14849866 14849866
Ch variabile totale CVT lei 64354164 64354164
Ch variabile t CVt leit 4435 4435
Ch fixe totale CF lei 3954068 3954068
Ch fixe ha CFha leiha 130497 130497
Profit programat total Pr lei 400000
Profit programat ha Prha leiha 132013
X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 2860
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 5750
Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 12684 255012
Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 257338 385509
Preţ de vacircnzare t Pv leit 900 900
Suprafaţa cultivată S ha 303 303
72
72
DETERMINAREA CANTITATIVĂ ȘI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA măr
Cheltuielile variabile
NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrarii
CheltuieliCheltuieli variabilevariabile
(lei) (lei)
CheltuieliCheltuieli variabile variabile
(lei t (lei t ))
(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)
11 Incărcat transportat IC (PK) T 124 694 84
22 Descărcat IC (PK) T 124 145896 177
33 Adm şi deservit IC (PK) T 50 691 839
44 Administrat gunoi de grajd T 50 288 35
55 Săpat gropi pt plantat pomi Buc 048 281 34
66 Plantat + udat Buc 048 7488 909
77 Tăieri de forma coroanei Buc 25 25 03
88 Incărcat transportat IC (N) T 0855 1107 134
99 Adm şi deservit IC T 5 896 109
1010 Transportat apa prep sol T 3 4592 558
1111 Recoltat prune T 5 187 23
1212 Transportat prune T 8234 14327 174
TOTALTOTAL 1914066 2325
a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)
Cheltuielile fixe
73
73
NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe
(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe
(lei ha)(lei ha)
(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)
11 Arătură in livadă Ha 5 2057 4114
22 Discuit arătura Ha 5 913 1826
33 Prăşit printre racircnduri Ha 5 804 1608
44 Stropit cu insecto-fungicide Ha 5 1802 3604
55 Erbicidat şi deservit Ha 5 690 138
66
77
88
99
1010
TOTALTOTAL 6266 12532
(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)
74
74
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura măr - fără profit programat
Ch variabile Cv = 1914066 lei
Ch fixe totale CF = 6266 lei
Ch fixeha CFha = 12532 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 1 leikg =1000 leit
Producţia totală de mere PT= 8234 t
Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 5 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 673021 lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 1914066 + 673021 = 2587087 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 2587087 8234 = 3142 leit
Productia medie de mere la punctul critic (X)
X= (CFha)(Pv-CVt) = 12532 ( 1000 - 3142 ) = 19 tha
= 1900 kgha
Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 19 tha 3142 leit = 59698 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx =12532 leiha+ 59698 leiha =185018 leiha
Nivelul producţiei de 1900 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la
cultura de măr icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de
1900 la preţul de 1 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie Depăşirea
acestui nivel al producţiei (1900 ha) duce la obţinerea unui profit iar scăderea
producţiei sub acest nivel determină pierderi
75
75
76
PROFI
T
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
1900 kg1900 kghaha
4000
3000
1000
2000
5000
7000
6000
12532
leiha
185018
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura măr ndash fără profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
76
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura măr - cu profit programat
Ch variabile Cv = 1914066 lei
Ch fixe totale CF = 6266 lei
Ch fixeha CFha = 12532 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 1 leikg =1000 leit
Producţia totală de mere PT= 8234 t
Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 5 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 673021 lei
Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)
Pr = 100000 lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 1914066 + 673021 = 2587087 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 2587087 8234 = 3142 leit
Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 100000 5
= 20000 leiha
Producţia medie de mere la punctul critic (X)
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 12532 + 20000 ) (1000 - 3142 )
= 31 tha = 31000 kgha
Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 31 tha 3142 leit = 97402 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx =12532 leiha+97402 leiha = 109934 leiha
77
77
78
profit
suplimen
tar
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
31000 kg31000 kghaha
7500
5000
1000
2500
10000
15000
12500
12532
leiha
109934
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura măr ndash cu profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
Profit programatProfit programat
PROFI
T
5000
78
Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura măr
Specificare UMFara profit programat
Cu profit programat
Ch variabile Cv lei 1914066 1914066
Cheltuielile indirecte Ch ind lei 673021 673021
Ch variabile totale CVT lei 2587087 2587087
Ch variabile t CVt leit 3142 3142
Ch fixe totale CF lei 6266 6266
Ch fixe ha CFha leiha 12532 12532
Profit programat total Pr lei 100000
Profit programat ha Prha leiha 20000
X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 1900
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 31000
Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 59698 97402
Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 185018 109934
Preţ de vacircnzare t Pv leit 1000 1000
Suprafaţa cultivată S ha 5 5
79
79
CAPITOLUL VCAPITOLUL VCONCLUZII ŞI RECOMANDĂRICONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI
Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţiei acestora
Evaluarea se face icircn două etape- icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele caracteristice de dezvoltare a plantelor- icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite norme standardizate
Icircn funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfelPorumb 3133 toneGrau 1451 toneMăr 82 toneEfectuacircnd eficiența celor trei culturi icircn urma rezultatelor acestora am
observat că cultura cea mai favorabilă este porumbul urmată de cultura grăacircluiPe viitor cea mai bună cultură atat cantitativă cacirct și calitativă este cultura porumbului
80
80
-recoltarea se face fara pericol de scuturare
Porumbul este utilizat icircn alimentaţia omului icircn furajarea animalelor şi ca materie primă pentru diferite industrii
Icircn alimentaţia omului porumbul se utilizează sub formă de mălai (făină) din care se prepară mămăliga sau diferite peparate de patiserie fulgi de porumb porumb zaharat conservat sub formă de boabe sau ştiuleţi pentru salate şi garnituri porumb fiert sau copt popcorn (porumb pentru floricele) Din germenii de porumb rezultaţi icircn urma măcinării boabelor prin presare se obţine un ulei alimentar de foarte bună calitate apreciat icircn alimentaţia dietetică
Icircn furajarea animalelor boabele de porumb constituie furajul concentrat de bază pentru toate speciile de animale Valoarea nutritivă a porumbului este de 117 - 130 unităţi nutritive la 1 kg boabe
Planta icircntreagă recoltată şi tocată icircn faza de maturitate icircn lapte-ceară se utilizează pentru obţinerea de siloz care este utilizat pe scară largă icircn hrana vacilor de lapte De asemenea planta icircntreagă se poate utiliza ca masă verde
Tulpinile de porumb (cocenii) rezultate după recoltarea boabelor se pot utiliza ca furaj Ciocălăii măcinaţi pot fi utilizaţi icircn hrana rumegătoarelor Boabele de porumb se utilizează ca materie primă pentru obţinerea de amidon glucoză
dextrină izoglucoză (icircndulcitor lichid) whisky etc Boabele de porumb se utilizează pe scară largă pentru obţinerea de biocombustibil (etanol) după cum planta icircntreagă verde se poate utiliza pentru obţinerea de biocombustibil (metanol etanol)
Tulpinile de porumb se pot utiliza icircn industria celulozei şi la fabricarea panourilor aglomerate
Din ciocălăi se poate obţine furfurol sau pot fi folosiţi drept combustibil De asemenea icircn gospodăriile tradiţionale tulpinile de porumb se utilizează drept combustibil
Pănuşile se utilizează pentru diferite icircmpletituri tradiţionale Mătasea porumbului (stigmatele florilor femele) poate fi utilizată icircn scop medicinal iar
polenul de porumb este colectat cu uşurinţă de către albinele melifere (plantă poleniferă)
Cultura gracircului
Gracircul este una dintre cele mai importante cereale si planta care ocupa pe glob cele mai mari suprafete Boabele de grau au continut ridicat in hidrati de carbon si substante proteice Miere de grau este materie prima pentru paine si produse de panificatie aliment de baza pentru 35-40 din populatia globuluiGraul se mai utilizeaza si in prelucrari industriale (alcool amidon dextrina glucoza) si furaj in hrana animalelorTaratele sunt un nutret concentrat bogat in proteine hidrati de carbon si substante minerale Paiele se utilizeaza in industria celulozei si in hrana animale
Gracircul este cea mai importantă plantă cultivată din care se obţine icircn principal pacircine aliment de bază pentru cca 40 din populaţia globului Prin măcinare din boabele de gracircu se obţine făina care este utilizată pentru prepararea de diferite produse de panificaţie şi patiserie
32
fabricarea de paste făinoase etc Boabele de gracircu intră icircn alcătuirea amestecurilor de cereale prentru micul dejun
Boabele de gracircu se utilizează icircn hrana animalelor ca atare sau măcinate De asemenea icircn furajarea animalelor se utilizează şi tăracircţa rezultată ca subprodus icircn urma procesului de măcinare aceasta fiind bogată icircn proteine lipide şi săruri minerale
Boabele de gracircu servesc ca materie primă icircn diferite industrii pentru obţinerea de amidon gluten spirt băuturi spirtoase (vodcă wisky) bere biocarburburant (bioethanol)
Paiele au utilizări multiple precum materie primă icircn industria celulozei şi hacircrtiei aşternut pentru animale furaj grosier icircngrăşămacircnt organic prin icircncorporare icircn sol după recoltare sau prin compostare producerea de energie termină prin arderea icircn arzătoare cu recuperare de căldură
Germenii de gracircu rezultaţi icircn urma procesului de măcinare sunt utilizaţi icircn hrana omului ca produse energizante (germeni consumaţi cu lapte sau miere de albine) ca adaus icircn diferite produse de panificaţie sau pentru obţinerea de ulei foarte apreciat icircn industria cosmetică
Aluatul conservat prin refrigerare şi aluatul modelat (de exemplu blaturi pentru pizza) icircncepe să fie din ce icircn ce mai apreciat pe piaţă
Gracircul romacircnesc este un gracircu de foarte bună calitate pentru panificaţie care poate fi valorificat atacirct pentru consumul intern cacirct şi la export pentru consum european şi icircn afara Europei
Gracircul ecologic este unul dintre produsele ecologice cele mai bine cotate şi cerute pe piaţa mondială
Cultura gracircului oferă următoarele avantaje - boabele au un conţinut ridicat icircn glucide şi proteine corespunzător cerinţelor organismului uman - boabele au o bună conservabilitate pe perioade mari de timp - boabele se transportă cu uşurinţă pe distanţe mari - boabele de gracircu au diferite alternative de valorificare - boabele de gracircu reprezintă o importantă sursă de schimburi comerciale pe piaţa mondială - gracircul se poate cultiva icircn diferite condiţii pedoclimatice asiguracircnd producţii satisfăcătoare peste tot unde se cultivă - tehnologia de cultivare este complet mecanizată şi bine pusă la punct fără probleme deosebite - gracircul este o foarte bună premergătoare pentru majoritatea plantelor de cultură - după soiurile timpurii de gracircu pot fi semănate culturi succesive mai ales dacă sunt condiţii de irigare
Alegerea soiurilor şi hibrizilor (criteriile avute icircn vedere soiurile şi hibrizi aleşi pentru fiecare cultură)
-criteriile avute icircn vedere ndashproducţie rezistenţe specifice conţinut de principii nutritive etc
-soiurile şi hibrizi aleşi pentru fiecare cultură + prezentarea listei cu soiuri pentru 2012 la culturile alese şi descrierea soiului respectiv
MĂRUL - SOIURI
33
Icircn funcţie de epoca de coacere a fructelor merele se icircmpart icircn (a) soiuri de varăMelba Red melba Şafran de vară Papirovka Mantet Quinte Akane Plat August (b) soiuri de toamnă Prima Slava Peremojţiam James Grive Red Calvil de Zăpadă Spartan Focuşor Codrene Coredana Reglndis etc (c) soiuri de iarnă Idared Speranţa Banana de iarnăWellspur Goldspur Golden Delicious Jonathan Jonared Yellowspur Renet Simerenco Coredar Wagener etc
Antreprenorul trebuie să elaboreze proiect de plantare a livezii la icircntreprinderileautorizate şi materialul săditor trebuie să fie procurat de la pepinierele licenţiate cu actelenecesare pentru posibilitatea de beneficiere de subvenţii Cele mai de perspectivă soiuri de mere şi cu o cere sporită pe piaţă sunt Golden DeliciousRed Delicious Jonathan Idared Fugi Granny Smith Gala Melrose Ionagold Elstar precum şisoiurile genetic rezistente la boli şi dăunători aşa ca Florina Prima Coredana CoredarGeneros Pionier
Piaţa Romacircniei la merele proaspete este reprezentată prin 50 la sută din soiuri colorate (complet roşu sau parţial) şi 50 la sută pentru soiurile necolorate (gal-bene şi verzi) Cele mai populare soiuri colorate sunt Jonathan şi Idared urmate de Jonagold Gala Gloster etc iar dintre cele necolorate predomină soiul Golden Delicious Soiurile Granny Smith şi Mutsu icircnregistrează vacircnzări modeste Dintre soiurile locale icircn supermarket-uri se comercializează Glorios şi Florina icircnsă icircn can-tităţi foarte mici Fructele de obicei sunt icircmpărţite icircn trei categorii mici (sub 70 mm) medii (70-90 mm) şi mari (peste 90 mm)
PORUMB ndash SOIURI
Porumbul face parte din familia Gramineae subfamilia Panicoideae tribul Maydeae genul Zea Genul Zea cuprinde 3 specii - Zea mexicana (Schrad) Recv et Mangel (sin Euchlaena mexicana) ndash teosinte1 anual - Zea perennis (Hitsch) Recv et Mangel (sin Euchlaena perennis) ndash teosinte peren - Zea mays L ndash porumbul cultivat
Porumbul cultivat cuprinde mai multe convarietăţi (grupe de varietăţi) cele mai importante fiind următoarele - Zea mays conv dentiformis Koumlrn (sin Zea mays conv indentata Sturt) denumit porumbul dinte de cal Se caracterizează prin boabele mari prismatice cu partea sticloasă (cornoasă) a endospemului dispusă pe părţile laterale ale bobului iar partea făinoasă (amidonoasă) dispusă icircn partea centrală şi superioară a bobului (fig 19) Prin uscare endospemul făinos icircşi reduce volumul se contractă şi determină apariţia unei depresiuni icircn partea superioară a bobului sub forma mişunei dintelui de cal de unde denumirea acestei convarietăţi de bdquoporumb dinte de calrdquo La această convarietate au fost creaţi primii hibrizi de porumb iar icircn prezent această convarietate are cea mai margă răspacircndire icircn lume Majoritatea hibrizilor de porumb aparţin acestei convarietăţi La noi icircn ţară primii hibrizi care au fost icircntroduşi icircn cultură aparţin acestei convarietăţi şi au fost aduşi din SUA de unde şi denumirea de bdquoporumb americanrdquo - Zea mays conv indurata (Sturt) Bailey denumit porumbul cu bobul tare porumbul sticlos Se caracterizează prin boabe rotunjite icircn partea superioară netede lucioase dure la spargere de unde vine denumirea de bdquoporumb tarerdquo Partea sticloasă a endospermului este dispusă la exteriorul bobului de jur-icircmprejurul acestuia iar partea făinoasă este dispusă icircn partea centrală a bobului uneori ajungacircnd pacircnă icircn partea superioară a bobului situaţie cacircnd determină apariţia
34
unei uşoare mişune (fig 20) Din această convarietate au făcut parte vechile populaţii şi soiuri romacircneşti de unde şi denumirea de bdquoporumb romacircnescrdquo - Zea mays conv aorista Grebensc denumit porumbul semisticlos Prezintă caracteristici intermediare icircntre convarietăţile dentiformis şi indurata Bobul este rotunjit mat icircn partea superioară şi uneori prezintă o uşoară adacircncitură - Zea mays conv everta Sturt (sin Zea mays conv microsperma Koumlrn) denumit porumb de floricele Se caracterizează prin plante cu o talie mai mică care au capacitatea de a forma mai mulţi ştiuleţi pe plantă Boabele sunt mici (MMB = 40-100 g) cu vacircrful rotunjit sau ascuţit Endospermul este aproape icircn icircntregime sticlos cu excepţia unei mici porţiuni icircn jurul embrionului care este amidonoasă Prin icircncălzire apa din grăunciorii de amidon din endospermul făinos se transformă icircn vapori care exercită o presiune asupra tegumentului pacircnă cacircnd determină spargerea acestuia moment icircn care conţinutul bobului se revarsă (boabele expandează) mărindu-şi volumul de 15-20 de ori formacircnd o masă albă-spongioasă respectiv aşa-numitele floricele
RUSTICA a castigat o pozitie de lider pe piata de porumb precoce din Europa de Nord si poseda o gama larga de seminte adecvata pentru toate pietele lumii HIBRIZI FOARTE PRECOCIBarbados - excelent pentru boabe si silozEarly Star - precoce si productivEnergy Star - foarte buna valoare alimentaraComera - performanta inalta HIBRIZI PRECOCIBatz - vigurosEurostar - lider in EuropaGalaStar - porumb pe care il veti adoraInagua - bun pentru boabe si siloz
GRAcircU ndash SOIURI
Cercetătorii de la Institutul de Cercetare - Dezvoltare Agricolă Fundulea au creat soiuri de grau productive si rezistente la secetaBOEMA soi de gracircu de toamnă extrem de productiv şi cu indici de calitate ridicaţi pentru panificaţie adaptat condiţiilor climatice din zona de cacircmpie din sudul ţării şi Moldova este un soi foarte precoce mai timpuriu la icircnspicat cu 1-3 zile faţă de soiul Flamura 85 talia plantei de 77-90 cm rezistent la iernare şi cădere arşiţă şi secetă rugina galbenă rezistenţă mijlocie la rugina brună şi făinare are calitate bună de morărit şi panificaţie
GRUIA este un soi de toamnă care a dat rezultate foarte bune icircn Oltenia şi Dobrogea este mai timpuriu cu 4 zile faţă de soiul Fundulea 4 talie de 76 cm se remarcă printr-o rezistenţă bună la iernare la cădere dar şi la rasele actuale de rugina galbenă
35
superior multor soiuri ca rezistenţă la făinare rugină brună şi septorioza frunzelor calitatea de panificaţie a soiului Gruia este apropiată de cea a soiului Dropia faţă de care tinde să aibă un gluten mai tenace soiul se evidenţiază printr-o productivitate ridicată icircn medie cu 9-12 mai mare faţă de soiurile martor sporul de producţie fiind mai mare icircn condiţii de secetă in pofida taliei sale scurte soiul se comportă foarte bine icircn condiţii de deficit hidric Gracircul aparţine genului Triticum familia Gramineae (Poaceae) Genul Triticum cuprinde un număr mare de specii de gracircu forme sălbatice şi cultivate clasificate diferit de-a lungul timpului
Pentru ţara noastră prezintă importanţă 2 specii şi anume Triticum durum Desf şi Triticum aestivum L Triticum durum Desf (fig 16) are tulpina plină icircn interior pe toată lungimea sau cel puţin icircn partea superioară Spicul este aristat cu ariste lungi comparativ cu lungimea spicului şi orientate paralel Boabele au aspect sticlos la maturitate şi sunt conice la capet Triticum aestivum L (fig 17) are tulpina goală icircn interior pe toată lungimea Spicul este nearistat sau aristat cu ariste mai scurte comparativ cu lungimea spicului şi orintate divergent Boabele sunt ovoidale sau alungit-ovoidale prevăzute cu un smoc de perişori la capătul superior Endospermul este făinos semisticlos sau sticlos
Gracircul comun reprezintă specia cea mai importantă care pe plan mondial reprezintă cca 90 din suprafaţa cultivată cu gracircu şi cea mai mare partea a suprafeţei cultivată cu gracircu din ţara noastră Gracircul comun are forme de toamnă şi de primăvară aproape icircntreaga suprafaţă din ţara noastră fiind cultivată cu gracircu de toamnă (gracircul de primăvară ocupă suprafeţe foarte mici nesemnificative)
Soiurile de gracircu cultivate icircn Romacircnia sunt icircn marea lor majoritate soiuri romacircneşti create la Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Fundulea sau icircn reţeaua de Staţiuni de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Aceste soiuri se caracterizează prin potenţial de producţie ridicat (9-10 tha) o bună rezistenţă la cădere ger iernare secetă şi boli o bună calitate şi stabilitate a recoltelor
23 Intocmirea asolamentului
Specificare HaSuprafaţa totală a terenului arabil 610Suprafaţa medie a solei (3 sole) 2033
Tabelul 2Schema rotaţiei culturilor
SOLAANUL 2012 2013 2014I măr măr mărII gracircu porumb gracircuIII porumb gracircu porumb
36
37
CAPITOLUL IIICAPITOLUL IIIORGANIZAREA PROCESULUI DE PRODUCŢIE AGRICOLĂORGANIZAREA PROCESULUI DE PRODUCŢIE AGRICOLĂ
31 Proiectarea producţiilor medii prin metoda bonităriiterenurilor agricole
Tabelul 3
Date iniţiale
Cultura Tipul de solSuprafaţa - ha (Si)
Nota de bonitare pentru
condiţiile ecologice (Pi)
Corecţia pt distanţă şi
felul drumului (k)
Coeficient de
potenţare (c)
Producţia medie
realizată
MărGracircuPorumb
Cernoziom 5 75 015 11 15000Cernoziom 303 80 018 12 4000Cernoziom 302 85 019 13 8000
TOTAL 610
2) Notele totale de bonitare pentru condiţiile ecologice (Ni)
MĂR ndash 575 = 375Ni = Si x Pi GRAcircU ndash 30380 = 24240
PORUMB ndash 30285 = 25670TOTAL = 50285
3) Nota medie ponderată de bonitare
50285 610 = 8243
1) Producţia ce revine pe un punct al notei medii ponderate de bonitare
P măr = 515000 375 = 200P gracircu = 3034000 24240 = 50
P porumb = 3028000 25670 = 9411
6) Corecţia totală icircn funcţie de distanţă şi drumuri Ct = S x kMĂR ndash 5015 = 075
Suprafaţă x coeficient corecţie GRAcircU ndash 303018 = 5454PORUMB ndash 302019 = 5738
TOTAL = 11267
38
7) Nota de bonitare recalculată (Nbr)
MĂR ndash 375-075 = 37425Nbr = Nota totală de bonitare ndash Corecţia GRAcircU ndash 24240-5454 = 2418546
PORUMB ndash
25670-5738 = 2561262
8) Notele totale de bonitare potenţate (Ntp)
MĂR ndash 3742511=4117
Ntp =Nota de bonitare recalculată (Nbr)
xCoeficient
de potenţare
GRAcircU ndash241854612=290225
PORUMB ndash
256126213=332964
9) Producţia totală pe cultură pentru fiecare unitate de sol (Pt)
MĂR ndash 4117200= 82340
Pt =Nota totală de
bonitare potenţată (Ntp)
x
Producţia ce revine pe un punct de
bonitare P(kgpunct)
GRAcircU ndash
29022550= 1451125
PORUMB ndash
3329649411=31335242
TOTAL= 4666989
10) Producţia medie la hectar Pmc1
Pm măr = Producţia totală Suprafaţa totală = 823405=16468
Rezultatele pentru celelalte culturi
Pmedie gracircu = 1451125303= 4789
Pmedie porumb =31335242302= 10376
39
32 STABILIREA CANTITĂŢILOR DE IcircNGRĂŞĂMINTE PE CULTURI
Calculul dozelor de icircngrăşăminte s-a efectuat ţinacircndu-se cont atacirct de
producţiile medii cacirct şi de existentul de suprafaţă activă din sol S-au luat icircn
considerare şi pierderile rezultate prin levigare
Icircn tabelul 4 este prezentat calculul dozelor de icircngrăşăminte chimice la ha
separat pentru cele 3 culturi icircn parte
Tabelul 4
Calculul dozelor de icircngrăşăminte chimice
Nr Crt
SPECIFICARE UM
CULTURA
GRAcircU PORUMB MĂRN P K N P K N P K
1 Producţie medie Kgha 4789 10376 16468
2 Consum specific Kg sat
23 11 20 20 21 20 5 3 6
3 Sa de administrat
Kg 11014
5268 9578
20752
2179 20752 8234 494 988
4 Sa icircn sol Kg 45 31 60 40 35 30 30 20 355 Diferenţa de
admKg sa
6514 2168 3578
16752
1829 17752 5234 294 638
6 Pierderi prin levigare
13 5 7 13 5 7 13 5 7
7 Cant pierdută prin levigare
Kg sa
847 108 25 2177
914 1242 68 147 446
8 Total sa de administrat
Kg 7361 2276 3828
18929
19204 18994 5914 3087 6826
9 Tipul de icircngrăşămacircnt
NO4NO3
Super P c
Sare potasică
NO4NO3
Super P c
Sare potasică
N P2O5 K20
10 Conţinutul icircn sa a icircngr
Kgt 345 40 40 345 40 40 345 40 40
11 Doza de icircngr de administrat
Kg 213 57 96 549 480 475 171 77 171
40
33 PLANUL DE CULTURĂ
Planul de cultură cuprinde structura culturilor dimensiunile fiecăreia
producţiile medii şi totale (tabelul 5)
Tabelul 5
Icircntocmirea planului de cultură
Cultura Suprafaţa (ha)
Producţii medii (kgha)
Producţia totală (t)
Preţ livrare (leikg)
Măr 5 16468 8234 2Gracircu 303 4789 1451 08
Porumb 302 10376 313355 1
34 FUNDAMENTAREA FIŞELOR TEHNOLOGICE PE CULTURI
Icircn vederea organizării proceselor de muncă şi de producţie icircn etapa pregătitoare se
icircntocmesc fişele tehnologice pe culturi Informaţiile cuprinse icircn fişele tehnologice servesc icircn
acelaşi timp la stabilirea tehnologiilor stabilirea destinaţiei producţiei determinarea volumului
lucrărilor mecanice şi manuale necesarul de forţă de muncă cantităţile de materiale şi mijloacele
financiare necesare pentru aprovizionare
DATELE NECESARE
1 Culturile incluse icircn planul de producţie al firmei
2 Suprafaţa ocupată de fiecare cultură icircn parte
3 Culturile premergătoare
4 Producţia medie şi totală a fiecărei culturi
5 Lucrările tehnologice icircn ordinea cronologică a executărilor
6 Perioada de executare şi data lucrării
7 Mijloacele cu care se execută lucrarea
8 Tarifele de plată pentru lucrările mecanice
9 Tarifele de plată pentru lucrările manuale pe categorii
10 Cuantumul taxelor pentru CAS şomaj risc asigurare
11 Amortismentul specific
12 Materialele necesare procesului tehnologic consumul normat pe UM preţul unitar şi cota
pentru cheltuielile de aprovizionare
41
13 Cota de cheltuieli indirecte (comune şi generale)
MODUL DE LUCRU
1 Se icircnscriu icircn fişă datele privind suprafaţa şi producţia medie Producţia medie se planifică
icircn raport cu fertilitatea solului şi cantitatea de icircngrăşămacircnt aplicată
2 Se icircnscriu lucrările tehnologice icircn ordinea executării lor precizacircndu-se toată perioada
optimă de execuţie şi durata fiecărei lucrări
3 Pentru fiecare icircn parte se determină volumul lucrărilor sumele necesare şi materiale
4 La lucrările manuale icircn raport cu volumul lucrării se calculează numărul de zile om iar
fondul de salarii rezultă icircnmulţind numărul de zile om necesar pentru evaluarea lucrării cu
tariful pe ziom corespunzător
5 Taxele asupra fondului de salarii se calculează aplicacircnd cota icircn proporţie de 30 pentru
CAS 5 pentru fondul de şomaj 1 pentru risc şi asigurare impozit 15 asupra sumei
care reprezintă fondul de salarii
6 Amortismentul specific se determină icircn raport cu valoarea de inventar a mijlocului fix
folosit exclusiv la cultura respectivă şi durata de folosire
7 Cota de cheltuieli pentru aprovizionare se calculează o cotă parte din valoarea
materialului folosit
8 Din icircnsumarea pentru lucrările mecanice lucrările manuale taxe asupra valorilor
materialelor se obţin cheltuielile de producţie
9 La cheltuielile directe se aplică cota de cheltuieli comune şi prin icircnsumarea lor se
determină cheltuielile de producţie
10 După fiecare trimestru se fac totalurile
11 Se calculează indicatorii cheltuieli de producţie la hectar şi costul la tona de produs
42
44
45
46
47
35 Organizarea lucrării de semănat la cultura gracircului
Semănatul este una dintre cele mai importante lucrări agricole de care depinde icircn ultimă instanţă obţinerea de producţii ridicate Suprafeţele icircntinse ocupate de culturi precum şi termenele restracircnse icircn care trebuie executat fac ca procesul de muncă al semănatului să ocupe un loc important icircn activitatea de producţie a exploataţiilor agricole
Etapele organizării lucrărilor de semănat cereale păioase sunt următoarele1 se stabileşte componenţa agregatului de semănat potrivit condiţiilor existente
(tractor plus semănătoare SUP-29 sau SUP-21)2 Se determină necesarul de agregate pentru terminarea semănatului icircn termen
optim folosind formula
icircn care
N ndash numărul de agregate pentru terminarea lucrării icircn timpul propusS ndash suprafaţa de icircnsămacircnţatn ndash numărul de zile icircn care trebuie terminată lucrareaP ndash randamentul zilnic al maşinii
(1)N = 303(512) = 5 agregate
Aşadar icircn prealabil trebuie cunoscut randamentul zilnic al agregatului de semănat folosit Aceasta se calculează după formula
icircn
care
P ndash randamentul zilnic al agregatului (ha)B ndash lăţimea de lucru a agregatului icircn lucru (m)V ndash viteza de deplasare a agregatului
icircn lucru (moră)t ndash durata zilei de lucru (ore)H ndash coeficientul de folosire a timpului de lucru (070-080)
(2)P = 366000807 10000 = 12 ha
3 Stabilirea lungimii marcatoarelor semănătoriiLungimea marcatoarelor adică distanţa la care trebuie aşezată piesa activă a marcatorului faţă de ultimul brăzdar se stabileşte icircn funcţie de
lăţimea de lucru a semănătorii (B) distanţa icircntre două brăzdare (b) distanţa icircntre roţile din faţă sau marginile exterioare ale şenilelor
tractorului (c)
= 11
= = 26
49
49
Cacircnd tractorul poate urmări urma lăsată de marcator atacirct cu roata din dreapta cacirct şi cu roata din stacircnga lungimea celor două marcatoare este egală şi este dată de relaţia
4 Stabilirea debitului semănătorii icircn funcţie de norma de sămacircnţă la hectar La icircnceputul lucrării trebuie icircntotdeauna să se verifice corectitudinea reglării debitului la icircnsămacircnţare Această verificare se face după formula
icircn
care
G ndash cantitatea de sămacircnţă cursă din semănătoare la un număr stabilit de icircnvacircrtiri a roţii semănătoriiA ndash norma de semănat la un ha (kg)d ndash lungimea roţii semănătorii (m)B ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)O ndash nr de icircnvacircrtituri a roţii semănătorii
(6)G= 2501743620 10000 = 313
5 Stabilirea dimensiunilor postatelor la semănat Lungimea maximă a postatelor la semănat este icircn funcţie de capacitatea cutiei semănătorii Pentru a uşura organizarea transportului de seminţe este indicat ca alimentarea semănătorii cu seminţe să se execute la un singur capăt a postatei ~n acest caz lungimea maximă a postatei se calculează după formula
icircn
care
L ndash lungimea maximă a postatei (m)Q ndash capacitatea coşului de alimentare
a semănătorii (kg)Y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii coşului de alimentare a semănătorii (icircn medie 070-080)A ndash norma de semănat (kgha)B ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)
(7)L = (051000040007) (25036) = 1556m
Icircn ce priveşte lăţimea postatei aceasta se determină icircn funcţie de lăţimea totală a parcelei de icircnsămacircnţat şi de metoda de deplasare a agregatului Ea se calculează aşa icircncacirct să asigure de lucru agregatului pentru 1-2 zile de lucru
Lăţimea postatei la semănatul icircn suveică se calculează după formula
icircn care
l ndash lăţimea postatei (m)P ndash productivitatea zilnică a agregatului (hazi)Z ndash durata icircn zile a lucrului pe aceeaşi postată (1-2 zile)L ndash lungimea postatei (m)
(8)l = 10000122 1556 = 154m
6 Lăţimea zonei de icircntoarcere a agregatului Pentru icircntoarcerea agregatului la capetele parcelei se delimitează o facircşie de teren denumită bdquozonă de icircntoarcereldquo Delimitarea acestei zone se face icircn cazul deplasărilor icircn parcursul liniar cu buclă şi fără buclă Lăţimea zonei de icircntoarcere este dată de relaţia
50
50
icircn care
E ndash lăţimea zonei de icircntoarcereR ndash raza de icircntoarcere a agregatuluie ndash lungimea de ieşire a agregatului (adică distanţa de la centrul agregatului mijlocul osiei motoare a tractorului) pacircnă la organele active ale maşinii
(9)E = 34 + 15 = 135m
Aceasta reprezintă lungimea cu care trebuie să se deplaseze centrul agregatului pentru aducerea organelor active ale maşinii agricole pe linia de icircntoarcere a lucrului
7 Stabilirea distanţei dintre punctele de alimentare a semănătorii Distanţa dintre punctele de alimentare a semănătorii se determină icircn funcţie de metoda de deplasare a agregatului la semănat ~n cazul semănatului icircn suveică lungimea postatei este determinată icircn funcţie de capacitatea cutiei de seminţe icircn aşa fel ca alimentarea semănătorii să se facă numai la unul din capetele postatei distanţa dintre punctele de alimentare se află după formula
icircn care
D ndash distanţa dintre punctele de alimentare (m)B ndash lăţimea de lucru a agregatului (m)T ndash numărul turelor (adică nr curselor dus-icircntors) pe care le face agregatul pacircnă la golirea coşului semănătorii
(1)D = 2362 = 144m
Icircn cazul cacircnd lungimea postatei nu este determinată icircn funcţie de capacitatea cutiei de seminţe este necesar ca icircn prealabil să cunoaştem turele pe care le face agregatul pacircnă la golirea coşului semănătorii Aceasta se determină icircmpărţind lungimea drumului pe care icircl face semănătoarea pacircnă la golirea cutiei sale pe lungimea cursei de lucru dus şi icircntors ~n acest scop se foloseşte următoarea formulă
icircn care
T ndash numărul turelorQ ndash capacitatea cutiei semănătorii
(kg)Y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii cutiei (080)A ndash norma de semănat (kgha)B ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)L ndash lungimea postatei (m)
T= (1000040007) (2503621556) = 1Icircn cazul semănării icircn bdquolaturildquo sau bdquope două jumătăţi ale postateildquo distanţa dintre
punctele de alimentare se calculează după formula = 136 = 36
(semnificaţiile literelor sunt aceleaşi ca la formulele (10) şi (11)
51
51
8 Stabilirea cantităţilor de seminţe ce se pun la punctele de alimentare Cantităţile de seminţe care se pun la primul punct de alimentare se calculează după formula
= 4001 = 400kgiar cantitatea care se pune la punctele următoare este
icircn care
C ndash cantitatea de seminţe necesară alimentării agregatului (kg)Q capacitatea coşului semănătorii (kg)y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii cutieia ndash nr semănătorilor icircn agregat
(14)C1 = 400071 = 280kg
9 Stabilirea necesarului zilnic de muncitori pentru semănat şi transportat seminţele Necesarul zilnic de muncitori pentru deservirea semănătorilor variază icircn raport cu numărul de agregate folosite zilnic şi al maşinilor ce compun agregatul
10 Necesarul de mijloace de transport se stabileşte icircn funcţie de cantităţile de seminţe necesare semănătorilor la o icircncărcare timpul de golire a semănătorilor capacitatea mijloacelor de transport distanţa de transport şi timpul necesar pentru un ciclu de transport
~n primul racircnd se determină timpul icircn care se consumă cantitatea de seminţe existentă icircn cutia semănătorii folosind relaţia
icircn care
q ndash capacitatea cutiei semănătorii (kg)085 ndash coeficientul de folosire a cutiei semănătoriiB ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)V ndash viteza de lucru a agregatului (moră)N ndash norma de sămacircnţă la ha (kg)
Tgol = (10000400085) (366000250) = 063h = 38min
Numărul de mijloace de transport necesare zilnic se determină pe baza relaţiei
icircn care
Nt ndash numărul mijloacelor de transportn ndash numărul semănătorilor ce lucreazăt ndash durata unui ciclu de transport (min)Cm ndash capacitatea mijlocului de transport (kg)
Nt = (540008530) (38400) = 33 = 311 Se determină necesarul de saci pentru transportul seminţelor cunoscacircnd că
pentru uşurarea manipulării se recomandă ca un sac să aibă 40 kg
Nr saci = (512250) 40 = 375 sacizi
52
52
Centralizarea datelor
Nr crt
Specificare UMAgregatul folosit
Tractor + (SUP-29)
Tractor + SUP-21
1 Productivitatea zilnică a agregatului haschimb 12
2 Necesarul zilnic de-tractoare nr 5-semănători nr 5
3Productivitatea zilnică a tuturor agregatelor
hazi 60
4Dimensiunile solei de semănat
-lungime m 1556-lăţime m 1947-suprafaţă ha 303
5Dimensiunea parcelelor de semănat
-lungime m 1556-lăţime m 154-suprafaţă 24
6Lungimea marcatorului
-dreapta m 11-stacircnga m 26
7Norma de icircnsămacircnţare
-la 20 icircnvacircrtituri kg 3-la hectar kg 250
8Distanţa dintre punctele de alimentare cu seminţe
m 144
9Cantitatea de seminţe ce se pune la punct de alimentare
-la primul punct
kg 400
-la punctele următoare
kg 280
10 Necesarul zilnic de muncitori
-pt servirea semănătorii
nr 5
-pt transportul seminţelor
nr 3
-total nr 8
11Lăţimea facircşiei de icircntoarcere a agregatului
m 135
12Necesarul zilnic de mijl de transport
-atelaje nr-tractor+remorcă nr 3-auto-camion nr
13Necesar saci pt transportul seminţelor
nr 375
53
53
36 Evaluarea producţiei
Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţieiacestora
Evaluarea se face icircn două etape1) icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele
caracteristice de dezvoltare a plantelor2) icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite
norme standardizate~n funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfel
1) Gracircu orz (orz - 1 iunie gracircu - 15 iunie) Gracircu Boemandash se stabileşte numărul punctelor de control icircn funcţie de mărimea şi
uniformitatea parcelelor(icircn cazul parcele de pacircnă la 100 ha - 5 puncte pe suprafeţe mai mari de 100 ha - 10 puncte)
Determinările se fac cu ajutorul ramei metrice (un cadru de 1 metru patrat)Metodologie de lucrundash se numără spicele din interiorul ramei metricendash se stabileşte numărul mediu de boabe icircn spicndash se calculează producţia medie la hectar astfel
Q kgha = (360353610000) (10001000) = 4536kgha
Q kgha - producţia medie kgha Nsp - număr mediu de spice la mp (medie pe toate punctele de control) 360Nb - număr mediu de boabe icircn spice 35MMB - greutatea a 1000 boabe (grame)3610000 mp = 1 ha1000 x 1000 = 1000 grame x 1000 boabe
Exemplu
2) Porumb (1 septembrie) DKC 3511ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 28 mp (4 racircnduri x 070 x 10 m
lungime 070 (m) - distanţa dintre racircnduri)ndash se numără ştiuleţii la fiecare punct de controlndash se calculează numărul de ştiuleţi la hectar
54
54
Nstha = (30010000)(510) = 60000
Nstha - număr de ştiuleţi la hanst - numărul de ştiuleţi număraţi la toate punctele de controld - suprafaţa unui punct de control (mp)i - numărul punctelor de control
ndash se determină apoi numărul de boabe pe ştiuletendash se calculează apoi producţia medie la hectar
Q kgha = (60000588337) (10001000) = 11889 kgha
Q kgha - producţia medieNst - număr ştiuleţi la hectar 60000Nb - număr mediu de boabe pe ştiulete 588MMB - greutatea a 1000 boabe (grame) 337
Exemplu
3) Floarea soarelui (15 august)ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 28 mp (4 racircnduri x 070 x 10)ndash se numără capitulele la fiecare punct de control şi se stabileşte numărul mediu
de capitule la ha după formula
Ncpha - număr total de capitule la hancp - număr de capitule numărate la toate punctele de controld - suprafaţa unui punct de controli - numărul punctelor de control
ndash se determină numărul mediu de seminţe pe capitul(Ns)ndash se calculează producţia medie la hectar astfel
55
55
Q kgha - producţia medieNcp - număr mediu de capitule la hectarNs - număr seminţe pe capitulMMB - greutatea a 1000 seminţe icircn grame
Exemplu
4) Sfecla de zahăr (1 septembrie)ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 10 mp (3 racircnduri x 045 m x 74 m
lungime)ndash la fiecare punct de control plantele se recoltează se decoletează (tăierea
frunzelor) se curăţă de pămacircnt şi se cacircntărescndash se determină producţia medie astfel
q - cantitatea de rădăcini recoltate din punctele de control (kg)d - suprafaţa unui punct de control (mp)i - numărul punctelor de control
ndash la producţia stabilită se adaugă sporul de producţie ce se va realiza de la data evaluării la data prevăzută a se recolta (18 grziplantă)
Exemplu
5) Fructe (1 septembrie) MĂRMetoda de evaluare diferă icircn funcţie de tipul de livadă clasică sau intensivă dar
icircn mare constă icircn următoarele etapendash se stabileşte numărul de pomi pentru examinare (2 - 5 ) 480ndash se determină numărul mediu de fructe pe pom şi greutatea acestora icircn kg 30kg
167 de fructe
56
56
ndash se icircnmulţeşte numărul mediu de fructe pe pom cu numărul de pomi existenţi la ha şi se obţine astfel producţia medie la ha 16032 kgha
6) Struguri (de masă - 15 iulie de vin - 1 septembrie)ndash evaluarea se face separat la viile nobile şi la viile de hibrizindash se stabileşte numărul de butuci pe rod la ha cu relaţia
Nbha - numărul de butuci pe rod la hadr - distanţa dintre racircnduri (m)db - distanţa icircntre butuci pe racircnd (m)Ng - număr mediu de goluri (butuci neproductiviinexistenţi) la ha icircn procente
ndash se evaluează producţia de struguri pe butuc număracircndu-se toţi strugurii de pe un număr de 1 - 2 din butucii existenţi pe lot (se recomandă să se efectueze numărătoarea strugurilor pe fiecare al 10-lea butuc din 15 icircn 15 racircnduri)
Producţia de struguri pe butuc se calculează astfel
Pmb - producţia medie pe butuc (grame)Gms - greutatea medie a strugurilor (grame)Ns - numărul de struguri total găsiţi la numărătoareNba - numărul butucilor analizaţi
ndash se calculează producţia medie de struguri la ha cu formula
Pmha - producţia medie de struguri la ha (kg)Nbha - numărul de butuci pe rod la haPmb - producţia medie pe butuc (grame)
Exemplu
57
57
CAPITOLUL IV DETERMINAREA PRAGULUI DE RENTABILITATE (A PUNCTULUI CRITIC) PE CULTURI
Punctul critic marchează acea dimensiune a producţiei medii la care icircncasările din
valorificarea producţiei sunt egale cu cheltuielile totale de producţie deci acel punct al
producţiei medii la care nu se obţine profit dar nu se icircnregistrează nici pierderi
Mărimea costului de producţie şi a ratei profitului se găsesc icircntr-o stracircnsă legătură
cu raportul dintre cheltuielile de exploatare şi cantitatea de produse realizate Prin analiza
costurilor şi cheltuielilor de exploatare icircntreprinzătorul poate calcula nivelul minim de
activitate cerut de menţinerea icircn stare de funcţionare a firmei Cunoscacircnd pragul de
rentabilitate se poate proiecta volumul de vacircnzări icircn vederea obţinerii profitului scontat
De asemenea creditorii şi investitorii solicită adesea efectuarea analizei punctului
critic pentru a ajuta icircn evaluarea cacircştigurilor potenţiale ale unei afaceri şi icircn consecinţă
aceasta trebuie introdusă icircn planul de afaceri
Punctul critic se poate determina icircn două moduri şi anume fără profit programat
sau cu profit programat
Calculul punctului critic fără profit programat este exprimat printr-o relaţie
simplă
y = yי
y = Pvx
yי = Cvx + CF
Pvx = Cvx + CF
x(Pv ndash Cv) = CF
icircn care
y ndash veniturile din valorificarea producţiei (mii lei)
yי - cheltuielile totale icircnregistrate (mii lei)
Pv ndash preţul de vacircnzare unitar
x ndash producţia medie sau volumul vacircnzărilor (unităţi fizice)
Cv ndash cheltuieli variabile unitare
58
58
CF ndash costuri fixe totale
De unde x marchează acea dimensiune a producţiei la care nu se icircnregistrează nici
profit nici pierderi
Determinarea cantitativă şi reprezentarea grafică a PC la cultura Porumb
Cheltuielile variabile
NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrarii
CheltuieliCheltuieli variabilevariabile
(lei) (lei)
CheltuieliCheltuieli variabile variabile
(lei t (lei t ))
(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)
11 Incărcat transportat IC (PK) t 2881 180225 575
22 Descărcat IC (PK) t 2881 2444609 78
33 Incărcat transportat IC (N) t 10 2484545 793
44 Descărcat IC (N) t 1655 6371 02
55 Transportat apa prep sol mii l 30 599 019
66 Incărcat transportat săm t 66 599359 191
77 Recoltat porumb boabe t 530 2606662 832
88 Transportat porumb boabe t 225 1245 04
99
1010
TOTALTOTAL 9962236 31792
a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch Variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologicacopy= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)
59
59
Cheltuielile fixe
NrNr CrtCrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe
(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe
(lei ha)(lei ha)
(a)(a) (b)(b) copycopy (d)(d) (e)(e)
11 Adm Şi deservit IC (PK) ha 302 617645 2045
22 Arat 25 cm +grăpat ha 302 1140192 3775
33 Adm Şi deservit IC (N) ha 302 630389 2087
44 Erbicidat şi deservit ha 302 61155 2025
55 Discuit si preg Pat germ Ha 302 586536 1942
66 Semănat +deservit ha 302 472517 1565
77 Prăşit mecanic I ha 302 819024 2712
88 Prăit mecanic II ha 302 654182 2166
99
1010
TOTALTOTAL 5532035 18318
(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)
60
60
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura porumb - fără profit programat
Ch variabile Cv = 9962236 lei
Ch fixe totale CF = 5532035 lei
Ch fixeha CFha = 18318 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 11 leikg = 1100 leit
Producţia totală de PT= 313355 t
Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 302 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 33961599 lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 9962236 + 33961599 = 133583959 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 133583959 313355=
4263leit
Productia medie de porumb la punctul critic (X)
X= (CFha)(Pv-CVt) = 18318 ( 1100 ndash 4263 ) = 272 tha = 2720 kgha
Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 272 tha 4263 leit = 115953 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx =18318 leiha+ 115953 leiha =299133 leiha
Nivelul producţiei de 2720 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la
cultura porumb icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de
2720 la preţul de 11 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie
Depăşirea acestui nivel al producţiei (2720 ha) duce la obţinerea unui profit iar
scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi
61
61
62
PROFI
T
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
2720 kg2720 kghaha
4000
3000
1000
2000
5000
7000
6000
18318
leiha
299133
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura porumb ndash fără profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
62
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura porumb - cu profit programat
Ch variabile Cv = 9962236 lei
Ch fixe totale CF = 5532035 lei
Ch fixeha CFha = 18318 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 11 leikg = 1100 leit
Producţia totală de PT= 313355 t
Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 302 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 33961599 lei
Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)
Pr = 500000lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 9962236 + 33961599 = 133583959 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 133583959 313355=
4263leit
Profitul programat pe ha (Prha) Prha=PrS =500000302= 165562 leiha
Producţia medie de porumb la punctul critic (X)
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 18318+165562) ( 1100 - 4263 )= 517 tha
= 5170 kgha
Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 517 tha 4263 leit = 220397 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx = 18318 leiha+ 220397leiha = 403577 leiha
63
63
64
profit
suplimen
tar
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
5170 kg5170 kghaha
4000
3000
1000
2000
5000
7000
6000
18318
leiha
403577
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura porumb ndash cu profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
Profit programatProfit programat
PROFI
T
5000
64
Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura porumb
Specificare UMFara profit programat
Cu profit programat
Ch variabile Cv lei 9962236 9962236
Cheltuielile indirecte Ch ind lei 33961599 33961599
Ch variabile totale CVT lei 133583959 133583959
Ch variabile t CVt leit 4263 4263
Ch fixe totale CF lei 5532035 5532035
Ch fixe ha CFha leiha 18318 18318
Profit programat total Pr lei 500000
Profit programat ha Prha leiha 165562
X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 2720
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 5170
Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 115953 220397
Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 299133 403577
Preţ de vacircnzare t Pv leit 1100 1100
Suprafaţa cultivată S ha 302 302
65
65
DETERMINAREA CANTITATIVĂ ȘI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA gracircu
Cheltuielile variabile
NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrarii
CheltuieliCheltuieli variabilevariabile
(lei) (lei)
CheltuieliCheltuieli variabile variabile
(lei t (lei t ))
(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)
11 Incărcat transportat IC (PK) t 4605 260015 179
22 Descărcat IC (PK) t 4605 495645 341
33 Incărcat transportat săm t 666 601343 414
44 Incărcat transportat IC (N) t 10 97019 669
55 Descărcat IC (N) t 6454 24848 017
66 Transportat apa prep sol mii l 30 599 04
77 Recoltat grau t 530 2614762 1802
88 Transportat gracircu t 225 1245 09
99
1010
TOTALTOTAL 49504298 34115
a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)
66
66
Cheltuielile fixe
NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe
(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe
(lei ha)(lei ha)
(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)
11 Adm şi deservit IC (PK) ha 303 619685 2045
22 Arat 18 - 20 cm +grăpat ha 303 1025772 3385
33 Discuit si preg pat germ ha 303 588479 1942
44 Semănat +deservit ha 303 474081 1565
55 Adm şi deservit IC (N) ha 303 632476 2087
66 Adm şi deservit ha 303 613575 2025
77
88
99
1010
TOTALTOTAL 3954068 130497
(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)
67
67
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura gracircu - fără profit programat
Ch variabile Cv = 49504298 lei
Ch fixe totale CF = 3954068 lei
Ch fixeha CFha = 130497 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 09 leikg = 900 leit
Producţia totală de gracircu PT= 145107 t
Suprafata cultivată cu gracircu S = 303 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 14849866 lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 49504298 + 14849866 = 64354164 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 64354164 145107 =
4435leit
Productia medie de gracircu la punctul critic (X)
X= (CFha)(Pv-CVt) = 130497 ( 900 - 4435 ) = 286 tha
= 2860 kgha
Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 286 tha 4435 leit = 12684 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx = 130497 leiha+ 126841 leiha = 257338 leiha
Nivelul producţiei de 2860 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la
cultura de gracircu icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de
2860 la preţul de 09 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie
Depăşirea acestui nivel al producţiei (2860 ha) duce la obţinerea unui profit iar
scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi
68
68
69
PROFI
T
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
2860 kg2860 kghaha
4000
3000
1000
2000
5000
7000
6000
130497
leiha
257338
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura gracircu ndash fără profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
69
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura gracircu - cu profit programat
Ch variabile Cv = 49504298 lei
Ch fixe totale CF = 3954068 lei
Ch fixeha CFha = 130497 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 09 leikg = 900 leit
Producţia totală de gracircu PT= 145107 t
Suprafata cultivată cu gracircu S = 303 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 14849866 lei
Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)
Pr = 400000 lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 49504298 + 14849866 = 64354164 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 64354164 145107 =
4435leit
Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 400000 303 =
132013 leiha
Producţia medie de gracircu la punctul critic (X)
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 130497 + 132013 ) ( 900 - 4435 )
= 575 tha = 5750 kgha
Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 575tha 4435 leit = 255012 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx =130497 leiha+ 255012leiha = 385509 leiha
70
70
71
profit
suplimen
tar
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
5750 kg5750 kghaha
4000
3000
1000
2000
5000
7000
6000
130497
leiha
3855
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura gracircu ndash cu profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
Profit programatProfit programat
PROFI
T
5000
71
Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura gracircu
Specificare UMFara profit programat
Cu profit programat
Ch variabile Cv lei 49504298 49504298
Cheltuielile indirecte Ch ind lei 14849866 14849866
Ch variabile totale CVT lei 64354164 64354164
Ch variabile t CVt leit 4435 4435
Ch fixe totale CF lei 3954068 3954068
Ch fixe ha CFha leiha 130497 130497
Profit programat total Pr lei 400000
Profit programat ha Prha leiha 132013
X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 2860
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 5750
Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 12684 255012
Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 257338 385509
Preţ de vacircnzare t Pv leit 900 900
Suprafaţa cultivată S ha 303 303
72
72
DETERMINAREA CANTITATIVĂ ȘI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA măr
Cheltuielile variabile
NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrarii
CheltuieliCheltuieli variabilevariabile
(lei) (lei)
CheltuieliCheltuieli variabile variabile
(lei t (lei t ))
(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)
11 Incărcat transportat IC (PK) T 124 694 84
22 Descărcat IC (PK) T 124 145896 177
33 Adm şi deservit IC (PK) T 50 691 839
44 Administrat gunoi de grajd T 50 288 35
55 Săpat gropi pt plantat pomi Buc 048 281 34
66 Plantat + udat Buc 048 7488 909
77 Tăieri de forma coroanei Buc 25 25 03
88 Incărcat transportat IC (N) T 0855 1107 134
99 Adm şi deservit IC T 5 896 109
1010 Transportat apa prep sol T 3 4592 558
1111 Recoltat prune T 5 187 23
1212 Transportat prune T 8234 14327 174
TOTALTOTAL 1914066 2325
a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)
Cheltuielile fixe
73
73
NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe
(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe
(lei ha)(lei ha)
(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)
11 Arătură in livadă Ha 5 2057 4114
22 Discuit arătura Ha 5 913 1826
33 Prăşit printre racircnduri Ha 5 804 1608
44 Stropit cu insecto-fungicide Ha 5 1802 3604
55 Erbicidat şi deservit Ha 5 690 138
66
77
88
99
1010
TOTALTOTAL 6266 12532
(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)
74
74
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura măr - fără profit programat
Ch variabile Cv = 1914066 lei
Ch fixe totale CF = 6266 lei
Ch fixeha CFha = 12532 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 1 leikg =1000 leit
Producţia totală de mere PT= 8234 t
Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 5 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 673021 lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 1914066 + 673021 = 2587087 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 2587087 8234 = 3142 leit
Productia medie de mere la punctul critic (X)
X= (CFha)(Pv-CVt) = 12532 ( 1000 - 3142 ) = 19 tha
= 1900 kgha
Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 19 tha 3142 leit = 59698 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx =12532 leiha+ 59698 leiha =185018 leiha
Nivelul producţiei de 1900 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la
cultura de măr icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de
1900 la preţul de 1 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie Depăşirea
acestui nivel al producţiei (1900 ha) duce la obţinerea unui profit iar scăderea
producţiei sub acest nivel determină pierderi
75
75
76
PROFI
T
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
1900 kg1900 kghaha
4000
3000
1000
2000
5000
7000
6000
12532
leiha
185018
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura măr ndash fără profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
76
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura măr - cu profit programat
Ch variabile Cv = 1914066 lei
Ch fixe totale CF = 6266 lei
Ch fixeha CFha = 12532 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 1 leikg =1000 leit
Producţia totală de mere PT= 8234 t
Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 5 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 673021 lei
Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)
Pr = 100000 lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 1914066 + 673021 = 2587087 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 2587087 8234 = 3142 leit
Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 100000 5
= 20000 leiha
Producţia medie de mere la punctul critic (X)
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 12532 + 20000 ) (1000 - 3142 )
= 31 tha = 31000 kgha
Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 31 tha 3142 leit = 97402 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx =12532 leiha+97402 leiha = 109934 leiha
77
77
78
profit
suplimen
tar
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
31000 kg31000 kghaha
7500
5000
1000
2500
10000
15000
12500
12532
leiha
109934
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura măr ndash cu profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
Profit programatProfit programat
PROFI
T
5000
78
Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura măr
Specificare UMFara profit programat
Cu profit programat
Ch variabile Cv lei 1914066 1914066
Cheltuielile indirecte Ch ind lei 673021 673021
Ch variabile totale CVT lei 2587087 2587087
Ch variabile t CVt leit 3142 3142
Ch fixe totale CF lei 6266 6266
Ch fixe ha CFha leiha 12532 12532
Profit programat total Pr lei 100000
Profit programat ha Prha leiha 20000
X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 1900
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 31000
Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 59698 97402
Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 185018 109934
Preţ de vacircnzare t Pv leit 1000 1000
Suprafaţa cultivată S ha 5 5
79
79
CAPITOLUL VCAPITOLUL VCONCLUZII ŞI RECOMANDĂRICONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI
Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţiei acestora
Evaluarea se face icircn două etape- icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele caracteristice de dezvoltare a plantelor- icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite norme standardizate
Icircn funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfelPorumb 3133 toneGrau 1451 toneMăr 82 toneEfectuacircnd eficiența celor trei culturi icircn urma rezultatelor acestora am
observat că cultura cea mai favorabilă este porumbul urmată de cultura grăacircluiPe viitor cea mai bună cultură atat cantitativă cacirct și calitativă este cultura porumbului
80
80
fabricarea de paste făinoase etc Boabele de gracircu intră icircn alcătuirea amestecurilor de cereale prentru micul dejun
Boabele de gracircu se utilizează icircn hrana animalelor ca atare sau măcinate De asemenea icircn furajarea animalelor se utilizează şi tăracircţa rezultată ca subprodus icircn urma procesului de măcinare aceasta fiind bogată icircn proteine lipide şi săruri minerale
Boabele de gracircu servesc ca materie primă icircn diferite industrii pentru obţinerea de amidon gluten spirt băuturi spirtoase (vodcă wisky) bere biocarburburant (bioethanol)
Paiele au utilizări multiple precum materie primă icircn industria celulozei şi hacircrtiei aşternut pentru animale furaj grosier icircngrăşămacircnt organic prin icircncorporare icircn sol după recoltare sau prin compostare producerea de energie termină prin arderea icircn arzătoare cu recuperare de căldură
Germenii de gracircu rezultaţi icircn urma procesului de măcinare sunt utilizaţi icircn hrana omului ca produse energizante (germeni consumaţi cu lapte sau miere de albine) ca adaus icircn diferite produse de panificaţie sau pentru obţinerea de ulei foarte apreciat icircn industria cosmetică
Aluatul conservat prin refrigerare şi aluatul modelat (de exemplu blaturi pentru pizza) icircncepe să fie din ce icircn ce mai apreciat pe piaţă
Gracircul romacircnesc este un gracircu de foarte bună calitate pentru panificaţie care poate fi valorificat atacirct pentru consumul intern cacirct şi la export pentru consum european şi icircn afara Europei
Gracircul ecologic este unul dintre produsele ecologice cele mai bine cotate şi cerute pe piaţa mondială
Cultura gracircului oferă următoarele avantaje - boabele au un conţinut ridicat icircn glucide şi proteine corespunzător cerinţelor organismului uman - boabele au o bună conservabilitate pe perioade mari de timp - boabele se transportă cu uşurinţă pe distanţe mari - boabele de gracircu au diferite alternative de valorificare - boabele de gracircu reprezintă o importantă sursă de schimburi comerciale pe piaţa mondială - gracircul se poate cultiva icircn diferite condiţii pedoclimatice asiguracircnd producţii satisfăcătoare peste tot unde se cultivă - tehnologia de cultivare este complet mecanizată şi bine pusă la punct fără probleme deosebite - gracircul este o foarte bună premergătoare pentru majoritatea plantelor de cultură - după soiurile timpurii de gracircu pot fi semănate culturi succesive mai ales dacă sunt condiţii de irigare
Alegerea soiurilor şi hibrizilor (criteriile avute icircn vedere soiurile şi hibrizi aleşi pentru fiecare cultură)
-criteriile avute icircn vedere ndashproducţie rezistenţe specifice conţinut de principii nutritive etc
-soiurile şi hibrizi aleşi pentru fiecare cultură + prezentarea listei cu soiuri pentru 2012 la culturile alese şi descrierea soiului respectiv
MĂRUL - SOIURI
33
Icircn funcţie de epoca de coacere a fructelor merele se icircmpart icircn (a) soiuri de varăMelba Red melba Şafran de vară Papirovka Mantet Quinte Akane Plat August (b) soiuri de toamnă Prima Slava Peremojţiam James Grive Red Calvil de Zăpadă Spartan Focuşor Codrene Coredana Reglndis etc (c) soiuri de iarnă Idared Speranţa Banana de iarnăWellspur Goldspur Golden Delicious Jonathan Jonared Yellowspur Renet Simerenco Coredar Wagener etc
Antreprenorul trebuie să elaboreze proiect de plantare a livezii la icircntreprinderileautorizate şi materialul săditor trebuie să fie procurat de la pepinierele licenţiate cu actelenecesare pentru posibilitatea de beneficiere de subvenţii Cele mai de perspectivă soiuri de mere şi cu o cere sporită pe piaţă sunt Golden DeliciousRed Delicious Jonathan Idared Fugi Granny Smith Gala Melrose Ionagold Elstar precum şisoiurile genetic rezistente la boli şi dăunători aşa ca Florina Prima Coredana CoredarGeneros Pionier
Piaţa Romacircniei la merele proaspete este reprezentată prin 50 la sută din soiuri colorate (complet roşu sau parţial) şi 50 la sută pentru soiurile necolorate (gal-bene şi verzi) Cele mai populare soiuri colorate sunt Jonathan şi Idared urmate de Jonagold Gala Gloster etc iar dintre cele necolorate predomină soiul Golden Delicious Soiurile Granny Smith şi Mutsu icircnregistrează vacircnzări modeste Dintre soiurile locale icircn supermarket-uri se comercializează Glorios şi Florina icircnsă icircn can-tităţi foarte mici Fructele de obicei sunt icircmpărţite icircn trei categorii mici (sub 70 mm) medii (70-90 mm) şi mari (peste 90 mm)
PORUMB ndash SOIURI
Porumbul face parte din familia Gramineae subfamilia Panicoideae tribul Maydeae genul Zea Genul Zea cuprinde 3 specii - Zea mexicana (Schrad) Recv et Mangel (sin Euchlaena mexicana) ndash teosinte1 anual - Zea perennis (Hitsch) Recv et Mangel (sin Euchlaena perennis) ndash teosinte peren - Zea mays L ndash porumbul cultivat
Porumbul cultivat cuprinde mai multe convarietăţi (grupe de varietăţi) cele mai importante fiind următoarele - Zea mays conv dentiformis Koumlrn (sin Zea mays conv indentata Sturt) denumit porumbul dinte de cal Se caracterizează prin boabele mari prismatice cu partea sticloasă (cornoasă) a endospemului dispusă pe părţile laterale ale bobului iar partea făinoasă (amidonoasă) dispusă icircn partea centrală şi superioară a bobului (fig 19) Prin uscare endospemul făinos icircşi reduce volumul se contractă şi determină apariţia unei depresiuni icircn partea superioară a bobului sub forma mişunei dintelui de cal de unde denumirea acestei convarietăţi de bdquoporumb dinte de calrdquo La această convarietate au fost creaţi primii hibrizi de porumb iar icircn prezent această convarietate are cea mai margă răspacircndire icircn lume Majoritatea hibrizilor de porumb aparţin acestei convarietăţi La noi icircn ţară primii hibrizi care au fost icircntroduşi icircn cultură aparţin acestei convarietăţi şi au fost aduşi din SUA de unde şi denumirea de bdquoporumb americanrdquo - Zea mays conv indurata (Sturt) Bailey denumit porumbul cu bobul tare porumbul sticlos Se caracterizează prin boabe rotunjite icircn partea superioară netede lucioase dure la spargere de unde vine denumirea de bdquoporumb tarerdquo Partea sticloasă a endospermului este dispusă la exteriorul bobului de jur-icircmprejurul acestuia iar partea făinoasă este dispusă icircn partea centrală a bobului uneori ajungacircnd pacircnă icircn partea superioară a bobului situaţie cacircnd determină apariţia
34
unei uşoare mişune (fig 20) Din această convarietate au făcut parte vechile populaţii şi soiuri romacircneşti de unde şi denumirea de bdquoporumb romacircnescrdquo - Zea mays conv aorista Grebensc denumit porumbul semisticlos Prezintă caracteristici intermediare icircntre convarietăţile dentiformis şi indurata Bobul este rotunjit mat icircn partea superioară şi uneori prezintă o uşoară adacircncitură - Zea mays conv everta Sturt (sin Zea mays conv microsperma Koumlrn) denumit porumb de floricele Se caracterizează prin plante cu o talie mai mică care au capacitatea de a forma mai mulţi ştiuleţi pe plantă Boabele sunt mici (MMB = 40-100 g) cu vacircrful rotunjit sau ascuţit Endospermul este aproape icircn icircntregime sticlos cu excepţia unei mici porţiuni icircn jurul embrionului care este amidonoasă Prin icircncălzire apa din grăunciorii de amidon din endospermul făinos se transformă icircn vapori care exercită o presiune asupra tegumentului pacircnă cacircnd determină spargerea acestuia moment icircn care conţinutul bobului se revarsă (boabele expandează) mărindu-şi volumul de 15-20 de ori formacircnd o masă albă-spongioasă respectiv aşa-numitele floricele
RUSTICA a castigat o pozitie de lider pe piata de porumb precoce din Europa de Nord si poseda o gama larga de seminte adecvata pentru toate pietele lumii HIBRIZI FOARTE PRECOCIBarbados - excelent pentru boabe si silozEarly Star - precoce si productivEnergy Star - foarte buna valoare alimentaraComera - performanta inalta HIBRIZI PRECOCIBatz - vigurosEurostar - lider in EuropaGalaStar - porumb pe care il veti adoraInagua - bun pentru boabe si siloz
GRAcircU ndash SOIURI
Cercetătorii de la Institutul de Cercetare - Dezvoltare Agricolă Fundulea au creat soiuri de grau productive si rezistente la secetaBOEMA soi de gracircu de toamnă extrem de productiv şi cu indici de calitate ridicaţi pentru panificaţie adaptat condiţiilor climatice din zona de cacircmpie din sudul ţării şi Moldova este un soi foarte precoce mai timpuriu la icircnspicat cu 1-3 zile faţă de soiul Flamura 85 talia plantei de 77-90 cm rezistent la iernare şi cădere arşiţă şi secetă rugina galbenă rezistenţă mijlocie la rugina brună şi făinare are calitate bună de morărit şi panificaţie
GRUIA este un soi de toamnă care a dat rezultate foarte bune icircn Oltenia şi Dobrogea este mai timpuriu cu 4 zile faţă de soiul Fundulea 4 talie de 76 cm se remarcă printr-o rezistenţă bună la iernare la cădere dar şi la rasele actuale de rugina galbenă
35
superior multor soiuri ca rezistenţă la făinare rugină brună şi septorioza frunzelor calitatea de panificaţie a soiului Gruia este apropiată de cea a soiului Dropia faţă de care tinde să aibă un gluten mai tenace soiul se evidenţiază printr-o productivitate ridicată icircn medie cu 9-12 mai mare faţă de soiurile martor sporul de producţie fiind mai mare icircn condiţii de secetă in pofida taliei sale scurte soiul se comportă foarte bine icircn condiţii de deficit hidric Gracircul aparţine genului Triticum familia Gramineae (Poaceae) Genul Triticum cuprinde un număr mare de specii de gracircu forme sălbatice şi cultivate clasificate diferit de-a lungul timpului
Pentru ţara noastră prezintă importanţă 2 specii şi anume Triticum durum Desf şi Triticum aestivum L Triticum durum Desf (fig 16) are tulpina plină icircn interior pe toată lungimea sau cel puţin icircn partea superioară Spicul este aristat cu ariste lungi comparativ cu lungimea spicului şi orientate paralel Boabele au aspect sticlos la maturitate şi sunt conice la capet Triticum aestivum L (fig 17) are tulpina goală icircn interior pe toată lungimea Spicul este nearistat sau aristat cu ariste mai scurte comparativ cu lungimea spicului şi orintate divergent Boabele sunt ovoidale sau alungit-ovoidale prevăzute cu un smoc de perişori la capătul superior Endospermul este făinos semisticlos sau sticlos
Gracircul comun reprezintă specia cea mai importantă care pe plan mondial reprezintă cca 90 din suprafaţa cultivată cu gracircu şi cea mai mare partea a suprafeţei cultivată cu gracircu din ţara noastră Gracircul comun are forme de toamnă şi de primăvară aproape icircntreaga suprafaţă din ţara noastră fiind cultivată cu gracircu de toamnă (gracircul de primăvară ocupă suprafeţe foarte mici nesemnificative)
Soiurile de gracircu cultivate icircn Romacircnia sunt icircn marea lor majoritate soiuri romacircneşti create la Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Fundulea sau icircn reţeaua de Staţiuni de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Aceste soiuri se caracterizează prin potenţial de producţie ridicat (9-10 tha) o bună rezistenţă la cădere ger iernare secetă şi boli o bună calitate şi stabilitate a recoltelor
23 Intocmirea asolamentului
Specificare HaSuprafaţa totală a terenului arabil 610Suprafaţa medie a solei (3 sole) 2033
Tabelul 2Schema rotaţiei culturilor
SOLAANUL 2012 2013 2014I măr măr mărII gracircu porumb gracircuIII porumb gracircu porumb
36
37
CAPITOLUL IIICAPITOLUL IIIORGANIZAREA PROCESULUI DE PRODUCŢIE AGRICOLĂORGANIZAREA PROCESULUI DE PRODUCŢIE AGRICOLĂ
31 Proiectarea producţiilor medii prin metoda bonităriiterenurilor agricole
Tabelul 3
Date iniţiale
Cultura Tipul de solSuprafaţa - ha (Si)
Nota de bonitare pentru
condiţiile ecologice (Pi)
Corecţia pt distanţă şi
felul drumului (k)
Coeficient de
potenţare (c)
Producţia medie
realizată
MărGracircuPorumb
Cernoziom 5 75 015 11 15000Cernoziom 303 80 018 12 4000Cernoziom 302 85 019 13 8000
TOTAL 610
2) Notele totale de bonitare pentru condiţiile ecologice (Ni)
MĂR ndash 575 = 375Ni = Si x Pi GRAcircU ndash 30380 = 24240
PORUMB ndash 30285 = 25670TOTAL = 50285
3) Nota medie ponderată de bonitare
50285 610 = 8243
1) Producţia ce revine pe un punct al notei medii ponderate de bonitare
P măr = 515000 375 = 200P gracircu = 3034000 24240 = 50
P porumb = 3028000 25670 = 9411
6) Corecţia totală icircn funcţie de distanţă şi drumuri Ct = S x kMĂR ndash 5015 = 075
Suprafaţă x coeficient corecţie GRAcircU ndash 303018 = 5454PORUMB ndash 302019 = 5738
TOTAL = 11267
38
7) Nota de bonitare recalculată (Nbr)
MĂR ndash 375-075 = 37425Nbr = Nota totală de bonitare ndash Corecţia GRAcircU ndash 24240-5454 = 2418546
PORUMB ndash
25670-5738 = 2561262
8) Notele totale de bonitare potenţate (Ntp)
MĂR ndash 3742511=4117
Ntp =Nota de bonitare recalculată (Nbr)
xCoeficient
de potenţare
GRAcircU ndash241854612=290225
PORUMB ndash
256126213=332964
9) Producţia totală pe cultură pentru fiecare unitate de sol (Pt)
MĂR ndash 4117200= 82340
Pt =Nota totală de
bonitare potenţată (Ntp)
x
Producţia ce revine pe un punct de
bonitare P(kgpunct)
GRAcircU ndash
29022550= 1451125
PORUMB ndash
3329649411=31335242
TOTAL= 4666989
10) Producţia medie la hectar Pmc1
Pm măr = Producţia totală Suprafaţa totală = 823405=16468
Rezultatele pentru celelalte culturi
Pmedie gracircu = 1451125303= 4789
Pmedie porumb =31335242302= 10376
39
32 STABILIREA CANTITĂŢILOR DE IcircNGRĂŞĂMINTE PE CULTURI
Calculul dozelor de icircngrăşăminte s-a efectuat ţinacircndu-se cont atacirct de
producţiile medii cacirct şi de existentul de suprafaţă activă din sol S-au luat icircn
considerare şi pierderile rezultate prin levigare
Icircn tabelul 4 este prezentat calculul dozelor de icircngrăşăminte chimice la ha
separat pentru cele 3 culturi icircn parte
Tabelul 4
Calculul dozelor de icircngrăşăminte chimice
Nr Crt
SPECIFICARE UM
CULTURA
GRAcircU PORUMB MĂRN P K N P K N P K
1 Producţie medie Kgha 4789 10376 16468
2 Consum specific Kg sat
23 11 20 20 21 20 5 3 6
3 Sa de administrat
Kg 11014
5268 9578
20752
2179 20752 8234 494 988
4 Sa icircn sol Kg 45 31 60 40 35 30 30 20 355 Diferenţa de
admKg sa
6514 2168 3578
16752
1829 17752 5234 294 638
6 Pierderi prin levigare
13 5 7 13 5 7 13 5 7
7 Cant pierdută prin levigare
Kg sa
847 108 25 2177
914 1242 68 147 446
8 Total sa de administrat
Kg 7361 2276 3828
18929
19204 18994 5914 3087 6826
9 Tipul de icircngrăşămacircnt
NO4NO3
Super P c
Sare potasică
NO4NO3
Super P c
Sare potasică
N P2O5 K20
10 Conţinutul icircn sa a icircngr
Kgt 345 40 40 345 40 40 345 40 40
11 Doza de icircngr de administrat
Kg 213 57 96 549 480 475 171 77 171
40
33 PLANUL DE CULTURĂ
Planul de cultură cuprinde structura culturilor dimensiunile fiecăreia
producţiile medii şi totale (tabelul 5)
Tabelul 5
Icircntocmirea planului de cultură
Cultura Suprafaţa (ha)
Producţii medii (kgha)
Producţia totală (t)
Preţ livrare (leikg)
Măr 5 16468 8234 2Gracircu 303 4789 1451 08
Porumb 302 10376 313355 1
34 FUNDAMENTAREA FIŞELOR TEHNOLOGICE PE CULTURI
Icircn vederea organizării proceselor de muncă şi de producţie icircn etapa pregătitoare se
icircntocmesc fişele tehnologice pe culturi Informaţiile cuprinse icircn fişele tehnologice servesc icircn
acelaşi timp la stabilirea tehnologiilor stabilirea destinaţiei producţiei determinarea volumului
lucrărilor mecanice şi manuale necesarul de forţă de muncă cantităţile de materiale şi mijloacele
financiare necesare pentru aprovizionare
DATELE NECESARE
1 Culturile incluse icircn planul de producţie al firmei
2 Suprafaţa ocupată de fiecare cultură icircn parte
3 Culturile premergătoare
4 Producţia medie şi totală a fiecărei culturi
5 Lucrările tehnologice icircn ordinea cronologică a executărilor
6 Perioada de executare şi data lucrării
7 Mijloacele cu care se execută lucrarea
8 Tarifele de plată pentru lucrările mecanice
9 Tarifele de plată pentru lucrările manuale pe categorii
10 Cuantumul taxelor pentru CAS şomaj risc asigurare
11 Amortismentul specific
12 Materialele necesare procesului tehnologic consumul normat pe UM preţul unitar şi cota
pentru cheltuielile de aprovizionare
41
13 Cota de cheltuieli indirecte (comune şi generale)
MODUL DE LUCRU
1 Se icircnscriu icircn fişă datele privind suprafaţa şi producţia medie Producţia medie se planifică
icircn raport cu fertilitatea solului şi cantitatea de icircngrăşămacircnt aplicată
2 Se icircnscriu lucrările tehnologice icircn ordinea executării lor precizacircndu-se toată perioada
optimă de execuţie şi durata fiecărei lucrări
3 Pentru fiecare icircn parte se determină volumul lucrărilor sumele necesare şi materiale
4 La lucrările manuale icircn raport cu volumul lucrării se calculează numărul de zile om iar
fondul de salarii rezultă icircnmulţind numărul de zile om necesar pentru evaluarea lucrării cu
tariful pe ziom corespunzător
5 Taxele asupra fondului de salarii se calculează aplicacircnd cota icircn proporţie de 30 pentru
CAS 5 pentru fondul de şomaj 1 pentru risc şi asigurare impozit 15 asupra sumei
care reprezintă fondul de salarii
6 Amortismentul specific se determină icircn raport cu valoarea de inventar a mijlocului fix
folosit exclusiv la cultura respectivă şi durata de folosire
7 Cota de cheltuieli pentru aprovizionare se calculează o cotă parte din valoarea
materialului folosit
8 Din icircnsumarea pentru lucrările mecanice lucrările manuale taxe asupra valorilor
materialelor se obţin cheltuielile de producţie
9 La cheltuielile directe se aplică cota de cheltuieli comune şi prin icircnsumarea lor se
determină cheltuielile de producţie
10 După fiecare trimestru se fac totalurile
11 Se calculează indicatorii cheltuieli de producţie la hectar şi costul la tona de produs
42
44
45
46
47
35 Organizarea lucrării de semănat la cultura gracircului
Semănatul este una dintre cele mai importante lucrări agricole de care depinde icircn ultimă instanţă obţinerea de producţii ridicate Suprafeţele icircntinse ocupate de culturi precum şi termenele restracircnse icircn care trebuie executat fac ca procesul de muncă al semănatului să ocupe un loc important icircn activitatea de producţie a exploataţiilor agricole
Etapele organizării lucrărilor de semănat cereale păioase sunt următoarele1 se stabileşte componenţa agregatului de semănat potrivit condiţiilor existente
(tractor plus semănătoare SUP-29 sau SUP-21)2 Se determină necesarul de agregate pentru terminarea semănatului icircn termen
optim folosind formula
icircn care
N ndash numărul de agregate pentru terminarea lucrării icircn timpul propusS ndash suprafaţa de icircnsămacircnţatn ndash numărul de zile icircn care trebuie terminată lucrareaP ndash randamentul zilnic al maşinii
(1)N = 303(512) = 5 agregate
Aşadar icircn prealabil trebuie cunoscut randamentul zilnic al agregatului de semănat folosit Aceasta se calculează după formula
icircn
care
P ndash randamentul zilnic al agregatului (ha)B ndash lăţimea de lucru a agregatului icircn lucru (m)V ndash viteza de deplasare a agregatului
icircn lucru (moră)t ndash durata zilei de lucru (ore)H ndash coeficientul de folosire a timpului de lucru (070-080)
(2)P = 366000807 10000 = 12 ha
3 Stabilirea lungimii marcatoarelor semănătoriiLungimea marcatoarelor adică distanţa la care trebuie aşezată piesa activă a marcatorului faţă de ultimul brăzdar se stabileşte icircn funcţie de
lăţimea de lucru a semănătorii (B) distanţa icircntre două brăzdare (b) distanţa icircntre roţile din faţă sau marginile exterioare ale şenilelor
tractorului (c)
= 11
= = 26
49
49
Cacircnd tractorul poate urmări urma lăsată de marcator atacirct cu roata din dreapta cacirct şi cu roata din stacircnga lungimea celor două marcatoare este egală şi este dată de relaţia
4 Stabilirea debitului semănătorii icircn funcţie de norma de sămacircnţă la hectar La icircnceputul lucrării trebuie icircntotdeauna să se verifice corectitudinea reglării debitului la icircnsămacircnţare Această verificare se face după formula
icircn
care
G ndash cantitatea de sămacircnţă cursă din semănătoare la un număr stabilit de icircnvacircrtiri a roţii semănătoriiA ndash norma de semănat la un ha (kg)d ndash lungimea roţii semănătorii (m)B ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)O ndash nr de icircnvacircrtituri a roţii semănătorii
(6)G= 2501743620 10000 = 313
5 Stabilirea dimensiunilor postatelor la semănat Lungimea maximă a postatelor la semănat este icircn funcţie de capacitatea cutiei semănătorii Pentru a uşura organizarea transportului de seminţe este indicat ca alimentarea semănătorii cu seminţe să se execute la un singur capăt a postatei ~n acest caz lungimea maximă a postatei se calculează după formula
icircn
care
L ndash lungimea maximă a postatei (m)Q ndash capacitatea coşului de alimentare
a semănătorii (kg)Y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii coşului de alimentare a semănătorii (icircn medie 070-080)A ndash norma de semănat (kgha)B ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)
(7)L = (051000040007) (25036) = 1556m
Icircn ce priveşte lăţimea postatei aceasta se determină icircn funcţie de lăţimea totală a parcelei de icircnsămacircnţat şi de metoda de deplasare a agregatului Ea se calculează aşa icircncacirct să asigure de lucru agregatului pentru 1-2 zile de lucru
Lăţimea postatei la semănatul icircn suveică se calculează după formula
icircn care
l ndash lăţimea postatei (m)P ndash productivitatea zilnică a agregatului (hazi)Z ndash durata icircn zile a lucrului pe aceeaşi postată (1-2 zile)L ndash lungimea postatei (m)
(8)l = 10000122 1556 = 154m
6 Lăţimea zonei de icircntoarcere a agregatului Pentru icircntoarcerea agregatului la capetele parcelei se delimitează o facircşie de teren denumită bdquozonă de icircntoarcereldquo Delimitarea acestei zone se face icircn cazul deplasărilor icircn parcursul liniar cu buclă şi fără buclă Lăţimea zonei de icircntoarcere este dată de relaţia
50
50
icircn care
E ndash lăţimea zonei de icircntoarcereR ndash raza de icircntoarcere a agregatuluie ndash lungimea de ieşire a agregatului (adică distanţa de la centrul agregatului mijlocul osiei motoare a tractorului) pacircnă la organele active ale maşinii
(9)E = 34 + 15 = 135m
Aceasta reprezintă lungimea cu care trebuie să se deplaseze centrul agregatului pentru aducerea organelor active ale maşinii agricole pe linia de icircntoarcere a lucrului
7 Stabilirea distanţei dintre punctele de alimentare a semănătorii Distanţa dintre punctele de alimentare a semănătorii se determină icircn funcţie de metoda de deplasare a agregatului la semănat ~n cazul semănatului icircn suveică lungimea postatei este determinată icircn funcţie de capacitatea cutiei de seminţe icircn aşa fel ca alimentarea semănătorii să se facă numai la unul din capetele postatei distanţa dintre punctele de alimentare se află după formula
icircn care
D ndash distanţa dintre punctele de alimentare (m)B ndash lăţimea de lucru a agregatului (m)T ndash numărul turelor (adică nr curselor dus-icircntors) pe care le face agregatul pacircnă la golirea coşului semănătorii
(1)D = 2362 = 144m
Icircn cazul cacircnd lungimea postatei nu este determinată icircn funcţie de capacitatea cutiei de seminţe este necesar ca icircn prealabil să cunoaştem turele pe care le face agregatul pacircnă la golirea coşului semănătorii Aceasta se determină icircmpărţind lungimea drumului pe care icircl face semănătoarea pacircnă la golirea cutiei sale pe lungimea cursei de lucru dus şi icircntors ~n acest scop se foloseşte următoarea formulă
icircn care
T ndash numărul turelorQ ndash capacitatea cutiei semănătorii
(kg)Y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii cutiei (080)A ndash norma de semănat (kgha)B ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)L ndash lungimea postatei (m)
T= (1000040007) (2503621556) = 1Icircn cazul semănării icircn bdquolaturildquo sau bdquope două jumătăţi ale postateildquo distanţa dintre
punctele de alimentare se calculează după formula = 136 = 36
(semnificaţiile literelor sunt aceleaşi ca la formulele (10) şi (11)
51
51
8 Stabilirea cantităţilor de seminţe ce se pun la punctele de alimentare Cantităţile de seminţe care se pun la primul punct de alimentare se calculează după formula
= 4001 = 400kgiar cantitatea care se pune la punctele următoare este
icircn care
C ndash cantitatea de seminţe necesară alimentării agregatului (kg)Q capacitatea coşului semănătorii (kg)y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii cutieia ndash nr semănătorilor icircn agregat
(14)C1 = 400071 = 280kg
9 Stabilirea necesarului zilnic de muncitori pentru semănat şi transportat seminţele Necesarul zilnic de muncitori pentru deservirea semănătorilor variază icircn raport cu numărul de agregate folosite zilnic şi al maşinilor ce compun agregatul
10 Necesarul de mijloace de transport se stabileşte icircn funcţie de cantităţile de seminţe necesare semănătorilor la o icircncărcare timpul de golire a semănătorilor capacitatea mijloacelor de transport distanţa de transport şi timpul necesar pentru un ciclu de transport
~n primul racircnd se determină timpul icircn care se consumă cantitatea de seminţe existentă icircn cutia semănătorii folosind relaţia
icircn care
q ndash capacitatea cutiei semănătorii (kg)085 ndash coeficientul de folosire a cutiei semănătoriiB ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)V ndash viteza de lucru a agregatului (moră)N ndash norma de sămacircnţă la ha (kg)
Tgol = (10000400085) (366000250) = 063h = 38min
Numărul de mijloace de transport necesare zilnic se determină pe baza relaţiei
icircn care
Nt ndash numărul mijloacelor de transportn ndash numărul semănătorilor ce lucreazăt ndash durata unui ciclu de transport (min)Cm ndash capacitatea mijlocului de transport (kg)
Nt = (540008530) (38400) = 33 = 311 Se determină necesarul de saci pentru transportul seminţelor cunoscacircnd că
pentru uşurarea manipulării se recomandă ca un sac să aibă 40 kg
Nr saci = (512250) 40 = 375 sacizi
52
52
Centralizarea datelor
Nr crt
Specificare UMAgregatul folosit
Tractor + (SUP-29)
Tractor + SUP-21
1 Productivitatea zilnică a agregatului haschimb 12
2 Necesarul zilnic de-tractoare nr 5-semănători nr 5
3Productivitatea zilnică a tuturor agregatelor
hazi 60
4Dimensiunile solei de semănat
-lungime m 1556-lăţime m 1947-suprafaţă ha 303
5Dimensiunea parcelelor de semănat
-lungime m 1556-lăţime m 154-suprafaţă 24
6Lungimea marcatorului
-dreapta m 11-stacircnga m 26
7Norma de icircnsămacircnţare
-la 20 icircnvacircrtituri kg 3-la hectar kg 250
8Distanţa dintre punctele de alimentare cu seminţe
m 144
9Cantitatea de seminţe ce se pune la punct de alimentare
-la primul punct
kg 400
-la punctele următoare
kg 280
10 Necesarul zilnic de muncitori
-pt servirea semănătorii
nr 5
-pt transportul seminţelor
nr 3
-total nr 8
11Lăţimea facircşiei de icircntoarcere a agregatului
m 135
12Necesarul zilnic de mijl de transport
-atelaje nr-tractor+remorcă nr 3-auto-camion nr
13Necesar saci pt transportul seminţelor
nr 375
53
53
36 Evaluarea producţiei
Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţieiacestora
Evaluarea se face icircn două etape1) icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele
caracteristice de dezvoltare a plantelor2) icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite
norme standardizate~n funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfel
1) Gracircu orz (orz - 1 iunie gracircu - 15 iunie) Gracircu Boemandash se stabileşte numărul punctelor de control icircn funcţie de mărimea şi
uniformitatea parcelelor(icircn cazul parcele de pacircnă la 100 ha - 5 puncte pe suprafeţe mai mari de 100 ha - 10 puncte)
Determinările se fac cu ajutorul ramei metrice (un cadru de 1 metru patrat)Metodologie de lucrundash se numără spicele din interiorul ramei metricendash se stabileşte numărul mediu de boabe icircn spicndash se calculează producţia medie la hectar astfel
Q kgha = (360353610000) (10001000) = 4536kgha
Q kgha - producţia medie kgha Nsp - număr mediu de spice la mp (medie pe toate punctele de control) 360Nb - număr mediu de boabe icircn spice 35MMB - greutatea a 1000 boabe (grame)3610000 mp = 1 ha1000 x 1000 = 1000 grame x 1000 boabe
Exemplu
2) Porumb (1 septembrie) DKC 3511ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 28 mp (4 racircnduri x 070 x 10 m
lungime 070 (m) - distanţa dintre racircnduri)ndash se numără ştiuleţii la fiecare punct de controlndash se calculează numărul de ştiuleţi la hectar
54
54
Nstha = (30010000)(510) = 60000
Nstha - număr de ştiuleţi la hanst - numărul de ştiuleţi număraţi la toate punctele de controld - suprafaţa unui punct de control (mp)i - numărul punctelor de control
ndash se determină apoi numărul de boabe pe ştiuletendash se calculează apoi producţia medie la hectar
Q kgha = (60000588337) (10001000) = 11889 kgha
Q kgha - producţia medieNst - număr ştiuleţi la hectar 60000Nb - număr mediu de boabe pe ştiulete 588MMB - greutatea a 1000 boabe (grame) 337
Exemplu
3) Floarea soarelui (15 august)ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 28 mp (4 racircnduri x 070 x 10)ndash se numără capitulele la fiecare punct de control şi se stabileşte numărul mediu
de capitule la ha după formula
Ncpha - număr total de capitule la hancp - număr de capitule numărate la toate punctele de controld - suprafaţa unui punct de controli - numărul punctelor de control
ndash se determină numărul mediu de seminţe pe capitul(Ns)ndash se calculează producţia medie la hectar astfel
55
55
Q kgha - producţia medieNcp - număr mediu de capitule la hectarNs - număr seminţe pe capitulMMB - greutatea a 1000 seminţe icircn grame
Exemplu
4) Sfecla de zahăr (1 septembrie)ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 10 mp (3 racircnduri x 045 m x 74 m
lungime)ndash la fiecare punct de control plantele se recoltează se decoletează (tăierea
frunzelor) se curăţă de pămacircnt şi se cacircntărescndash se determină producţia medie astfel
q - cantitatea de rădăcini recoltate din punctele de control (kg)d - suprafaţa unui punct de control (mp)i - numărul punctelor de control
ndash la producţia stabilită se adaugă sporul de producţie ce se va realiza de la data evaluării la data prevăzută a se recolta (18 grziplantă)
Exemplu
5) Fructe (1 septembrie) MĂRMetoda de evaluare diferă icircn funcţie de tipul de livadă clasică sau intensivă dar
icircn mare constă icircn următoarele etapendash se stabileşte numărul de pomi pentru examinare (2 - 5 ) 480ndash se determină numărul mediu de fructe pe pom şi greutatea acestora icircn kg 30kg
167 de fructe
56
56
ndash se icircnmulţeşte numărul mediu de fructe pe pom cu numărul de pomi existenţi la ha şi se obţine astfel producţia medie la ha 16032 kgha
6) Struguri (de masă - 15 iulie de vin - 1 septembrie)ndash evaluarea se face separat la viile nobile şi la viile de hibrizindash se stabileşte numărul de butuci pe rod la ha cu relaţia
Nbha - numărul de butuci pe rod la hadr - distanţa dintre racircnduri (m)db - distanţa icircntre butuci pe racircnd (m)Ng - număr mediu de goluri (butuci neproductiviinexistenţi) la ha icircn procente
ndash se evaluează producţia de struguri pe butuc număracircndu-se toţi strugurii de pe un număr de 1 - 2 din butucii existenţi pe lot (se recomandă să se efectueze numărătoarea strugurilor pe fiecare al 10-lea butuc din 15 icircn 15 racircnduri)
Producţia de struguri pe butuc se calculează astfel
Pmb - producţia medie pe butuc (grame)Gms - greutatea medie a strugurilor (grame)Ns - numărul de struguri total găsiţi la numărătoareNba - numărul butucilor analizaţi
ndash se calculează producţia medie de struguri la ha cu formula
Pmha - producţia medie de struguri la ha (kg)Nbha - numărul de butuci pe rod la haPmb - producţia medie pe butuc (grame)
Exemplu
57
57
CAPITOLUL IV DETERMINAREA PRAGULUI DE RENTABILITATE (A PUNCTULUI CRITIC) PE CULTURI
Punctul critic marchează acea dimensiune a producţiei medii la care icircncasările din
valorificarea producţiei sunt egale cu cheltuielile totale de producţie deci acel punct al
producţiei medii la care nu se obţine profit dar nu se icircnregistrează nici pierderi
Mărimea costului de producţie şi a ratei profitului se găsesc icircntr-o stracircnsă legătură
cu raportul dintre cheltuielile de exploatare şi cantitatea de produse realizate Prin analiza
costurilor şi cheltuielilor de exploatare icircntreprinzătorul poate calcula nivelul minim de
activitate cerut de menţinerea icircn stare de funcţionare a firmei Cunoscacircnd pragul de
rentabilitate se poate proiecta volumul de vacircnzări icircn vederea obţinerii profitului scontat
De asemenea creditorii şi investitorii solicită adesea efectuarea analizei punctului
critic pentru a ajuta icircn evaluarea cacircştigurilor potenţiale ale unei afaceri şi icircn consecinţă
aceasta trebuie introdusă icircn planul de afaceri
Punctul critic se poate determina icircn două moduri şi anume fără profit programat
sau cu profit programat
Calculul punctului critic fără profit programat este exprimat printr-o relaţie
simplă
y = yי
y = Pvx
yי = Cvx + CF
Pvx = Cvx + CF
x(Pv ndash Cv) = CF
icircn care
y ndash veniturile din valorificarea producţiei (mii lei)
yי - cheltuielile totale icircnregistrate (mii lei)
Pv ndash preţul de vacircnzare unitar
x ndash producţia medie sau volumul vacircnzărilor (unităţi fizice)
Cv ndash cheltuieli variabile unitare
58
58
CF ndash costuri fixe totale
De unde x marchează acea dimensiune a producţiei la care nu se icircnregistrează nici
profit nici pierderi
Determinarea cantitativă şi reprezentarea grafică a PC la cultura Porumb
Cheltuielile variabile
NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrarii
CheltuieliCheltuieli variabilevariabile
(lei) (lei)
CheltuieliCheltuieli variabile variabile
(lei t (lei t ))
(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)
11 Incărcat transportat IC (PK) t 2881 180225 575
22 Descărcat IC (PK) t 2881 2444609 78
33 Incărcat transportat IC (N) t 10 2484545 793
44 Descărcat IC (N) t 1655 6371 02
55 Transportat apa prep sol mii l 30 599 019
66 Incărcat transportat săm t 66 599359 191
77 Recoltat porumb boabe t 530 2606662 832
88 Transportat porumb boabe t 225 1245 04
99
1010
TOTALTOTAL 9962236 31792
a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch Variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologicacopy= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)
59
59
Cheltuielile fixe
NrNr CrtCrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe
(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe
(lei ha)(lei ha)
(a)(a) (b)(b) copycopy (d)(d) (e)(e)
11 Adm Şi deservit IC (PK) ha 302 617645 2045
22 Arat 25 cm +grăpat ha 302 1140192 3775
33 Adm Şi deservit IC (N) ha 302 630389 2087
44 Erbicidat şi deservit ha 302 61155 2025
55 Discuit si preg Pat germ Ha 302 586536 1942
66 Semănat +deservit ha 302 472517 1565
77 Prăşit mecanic I ha 302 819024 2712
88 Prăit mecanic II ha 302 654182 2166
99
1010
TOTALTOTAL 5532035 18318
(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)
60
60
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura porumb - fără profit programat
Ch variabile Cv = 9962236 lei
Ch fixe totale CF = 5532035 lei
Ch fixeha CFha = 18318 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 11 leikg = 1100 leit
Producţia totală de PT= 313355 t
Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 302 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 33961599 lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 9962236 + 33961599 = 133583959 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 133583959 313355=
4263leit
Productia medie de porumb la punctul critic (X)
X= (CFha)(Pv-CVt) = 18318 ( 1100 ndash 4263 ) = 272 tha = 2720 kgha
Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 272 tha 4263 leit = 115953 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx =18318 leiha+ 115953 leiha =299133 leiha
Nivelul producţiei de 2720 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la
cultura porumb icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de
2720 la preţul de 11 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie
Depăşirea acestui nivel al producţiei (2720 ha) duce la obţinerea unui profit iar
scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi
61
61
62
PROFI
T
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
2720 kg2720 kghaha
4000
3000
1000
2000
5000
7000
6000
18318
leiha
299133
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura porumb ndash fără profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
62
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura porumb - cu profit programat
Ch variabile Cv = 9962236 lei
Ch fixe totale CF = 5532035 lei
Ch fixeha CFha = 18318 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 11 leikg = 1100 leit
Producţia totală de PT= 313355 t
Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 302 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 33961599 lei
Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)
Pr = 500000lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 9962236 + 33961599 = 133583959 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 133583959 313355=
4263leit
Profitul programat pe ha (Prha) Prha=PrS =500000302= 165562 leiha
Producţia medie de porumb la punctul critic (X)
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 18318+165562) ( 1100 - 4263 )= 517 tha
= 5170 kgha
Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 517 tha 4263 leit = 220397 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx = 18318 leiha+ 220397leiha = 403577 leiha
63
63
64
profit
suplimen
tar
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
5170 kg5170 kghaha
4000
3000
1000
2000
5000
7000
6000
18318
leiha
403577
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura porumb ndash cu profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
Profit programatProfit programat
PROFI
T
5000
64
Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura porumb
Specificare UMFara profit programat
Cu profit programat
Ch variabile Cv lei 9962236 9962236
Cheltuielile indirecte Ch ind lei 33961599 33961599
Ch variabile totale CVT lei 133583959 133583959
Ch variabile t CVt leit 4263 4263
Ch fixe totale CF lei 5532035 5532035
Ch fixe ha CFha leiha 18318 18318
Profit programat total Pr lei 500000
Profit programat ha Prha leiha 165562
X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 2720
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 5170
Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 115953 220397
Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 299133 403577
Preţ de vacircnzare t Pv leit 1100 1100
Suprafaţa cultivată S ha 302 302
65
65
DETERMINAREA CANTITATIVĂ ȘI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA gracircu
Cheltuielile variabile
NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrarii
CheltuieliCheltuieli variabilevariabile
(lei) (lei)
CheltuieliCheltuieli variabile variabile
(lei t (lei t ))
(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)
11 Incărcat transportat IC (PK) t 4605 260015 179
22 Descărcat IC (PK) t 4605 495645 341
33 Incărcat transportat săm t 666 601343 414
44 Incărcat transportat IC (N) t 10 97019 669
55 Descărcat IC (N) t 6454 24848 017
66 Transportat apa prep sol mii l 30 599 04
77 Recoltat grau t 530 2614762 1802
88 Transportat gracircu t 225 1245 09
99
1010
TOTALTOTAL 49504298 34115
a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)
66
66
Cheltuielile fixe
NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe
(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe
(lei ha)(lei ha)
(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)
11 Adm şi deservit IC (PK) ha 303 619685 2045
22 Arat 18 - 20 cm +grăpat ha 303 1025772 3385
33 Discuit si preg pat germ ha 303 588479 1942
44 Semănat +deservit ha 303 474081 1565
55 Adm şi deservit IC (N) ha 303 632476 2087
66 Adm şi deservit ha 303 613575 2025
77
88
99
1010
TOTALTOTAL 3954068 130497
(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)
67
67
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura gracircu - fără profit programat
Ch variabile Cv = 49504298 lei
Ch fixe totale CF = 3954068 lei
Ch fixeha CFha = 130497 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 09 leikg = 900 leit
Producţia totală de gracircu PT= 145107 t
Suprafata cultivată cu gracircu S = 303 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 14849866 lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 49504298 + 14849866 = 64354164 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 64354164 145107 =
4435leit
Productia medie de gracircu la punctul critic (X)
X= (CFha)(Pv-CVt) = 130497 ( 900 - 4435 ) = 286 tha
= 2860 kgha
Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 286 tha 4435 leit = 12684 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx = 130497 leiha+ 126841 leiha = 257338 leiha
Nivelul producţiei de 2860 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la
cultura de gracircu icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de
2860 la preţul de 09 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie
Depăşirea acestui nivel al producţiei (2860 ha) duce la obţinerea unui profit iar
scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi
68
68
69
PROFI
T
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
2860 kg2860 kghaha
4000
3000
1000
2000
5000
7000
6000
130497
leiha
257338
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura gracircu ndash fără profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
69
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura gracircu - cu profit programat
Ch variabile Cv = 49504298 lei
Ch fixe totale CF = 3954068 lei
Ch fixeha CFha = 130497 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 09 leikg = 900 leit
Producţia totală de gracircu PT= 145107 t
Suprafata cultivată cu gracircu S = 303 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 14849866 lei
Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)
Pr = 400000 lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 49504298 + 14849866 = 64354164 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 64354164 145107 =
4435leit
Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 400000 303 =
132013 leiha
Producţia medie de gracircu la punctul critic (X)
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 130497 + 132013 ) ( 900 - 4435 )
= 575 tha = 5750 kgha
Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 575tha 4435 leit = 255012 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx =130497 leiha+ 255012leiha = 385509 leiha
70
70
71
profit
suplimen
tar
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
5750 kg5750 kghaha
4000
3000
1000
2000
5000
7000
6000
130497
leiha
3855
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura gracircu ndash cu profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
Profit programatProfit programat
PROFI
T
5000
71
Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura gracircu
Specificare UMFara profit programat
Cu profit programat
Ch variabile Cv lei 49504298 49504298
Cheltuielile indirecte Ch ind lei 14849866 14849866
Ch variabile totale CVT lei 64354164 64354164
Ch variabile t CVt leit 4435 4435
Ch fixe totale CF lei 3954068 3954068
Ch fixe ha CFha leiha 130497 130497
Profit programat total Pr lei 400000
Profit programat ha Prha leiha 132013
X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 2860
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 5750
Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 12684 255012
Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 257338 385509
Preţ de vacircnzare t Pv leit 900 900
Suprafaţa cultivată S ha 303 303
72
72
DETERMINAREA CANTITATIVĂ ȘI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA măr
Cheltuielile variabile
NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrarii
CheltuieliCheltuieli variabilevariabile
(lei) (lei)
CheltuieliCheltuieli variabile variabile
(lei t (lei t ))
(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)
11 Incărcat transportat IC (PK) T 124 694 84
22 Descărcat IC (PK) T 124 145896 177
33 Adm şi deservit IC (PK) T 50 691 839
44 Administrat gunoi de grajd T 50 288 35
55 Săpat gropi pt plantat pomi Buc 048 281 34
66 Plantat + udat Buc 048 7488 909
77 Tăieri de forma coroanei Buc 25 25 03
88 Incărcat transportat IC (N) T 0855 1107 134
99 Adm şi deservit IC T 5 896 109
1010 Transportat apa prep sol T 3 4592 558
1111 Recoltat prune T 5 187 23
1212 Transportat prune T 8234 14327 174
TOTALTOTAL 1914066 2325
a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)
Cheltuielile fixe
73
73
NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe
(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe
(lei ha)(lei ha)
(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)
11 Arătură in livadă Ha 5 2057 4114
22 Discuit arătura Ha 5 913 1826
33 Prăşit printre racircnduri Ha 5 804 1608
44 Stropit cu insecto-fungicide Ha 5 1802 3604
55 Erbicidat şi deservit Ha 5 690 138
66
77
88
99
1010
TOTALTOTAL 6266 12532
(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)
74
74
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura măr - fără profit programat
Ch variabile Cv = 1914066 lei
Ch fixe totale CF = 6266 lei
Ch fixeha CFha = 12532 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 1 leikg =1000 leit
Producţia totală de mere PT= 8234 t
Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 5 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 673021 lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 1914066 + 673021 = 2587087 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 2587087 8234 = 3142 leit
Productia medie de mere la punctul critic (X)
X= (CFha)(Pv-CVt) = 12532 ( 1000 - 3142 ) = 19 tha
= 1900 kgha
Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 19 tha 3142 leit = 59698 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx =12532 leiha+ 59698 leiha =185018 leiha
Nivelul producţiei de 1900 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la
cultura de măr icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de
1900 la preţul de 1 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie Depăşirea
acestui nivel al producţiei (1900 ha) duce la obţinerea unui profit iar scăderea
producţiei sub acest nivel determină pierderi
75
75
76
PROFI
T
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
1900 kg1900 kghaha
4000
3000
1000
2000
5000
7000
6000
12532
leiha
185018
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura măr ndash fără profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
76
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura măr - cu profit programat
Ch variabile Cv = 1914066 lei
Ch fixe totale CF = 6266 lei
Ch fixeha CFha = 12532 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 1 leikg =1000 leit
Producţia totală de mere PT= 8234 t
Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 5 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 673021 lei
Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)
Pr = 100000 lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 1914066 + 673021 = 2587087 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 2587087 8234 = 3142 leit
Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 100000 5
= 20000 leiha
Producţia medie de mere la punctul critic (X)
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 12532 + 20000 ) (1000 - 3142 )
= 31 tha = 31000 kgha
Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 31 tha 3142 leit = 97402 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx =12532 leiha+97402 leiha = 109934 leiha
77
77
78
profit
suplimen
tar
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
31000 kg31000 kghaha
7500
5000
1000
2500
10000
15000
12500
12532
leiha
109934
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura măr ndash cu profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
Profit programatProfit programat
PROFI
T
5000
78
Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura măr
Specificare UMFara profit programat
Cu profit programat
Ch variabile Cv lei 1914066 1914066
Cheltuielile indirecte Ch ind lei 673021 673021
Ch variabile totale CVT lei 2587087 2587087
Ch variabile t CVt leit 3142 3142
Ch fixe totale CF lei 6266 6266
Ch fixe ha CFha leiha 12532 12532
Profit programat total Pr lei 100000
Profit programat ha Prha leiha 20000
X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 1900
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 31000
Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 59698 97402
Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 185018 109934
Preţ de vacircnzare t Pv leit 1000 1000
Suprafaţa cultivată S ha 5 5
79
79
CAPITOLUL VCAPITOLUL VCONCLUZII ŞI RECOMANDĂRICONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI
Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţiei acestora
Evaluarea se face icircn două etape- icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele caracteristice de dezvoltare a plantelor- icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite norme standardizate
Icircn funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfelPorumb 3133 toneGrau 1451 toneMăr 82 toneEfectuacircnd eficiența celor trei culturi icircn urma rezultatelor acestora am
observat că cultura cea mai favorabilă este porumbul urmată de cultura grăacircluiPe viitor cea mai bună cultură atat cantitativă cacirct și calitativă este cultura porumbului
80
80
Icircn funcţie de epoca de coacere a fructelor merele se icircmpart icircn (a) soiuri de varăMelba Red melba Şafran de vară Papirovka Mantet Quinte Akane Plat August (b) soiuri de toamnă Prima Slava Peremojţiam James Grive Red Calvil de Zăpadă Spartan Focuşor Codrene Coredana Reglndis etc (c) soiuri de iarnă Idared Speranţa Banana de iarnăWellspur Goldspur Golden Delicious Jonathan Jonared Yellowspur Renet Simerenco Coredar Wagener etc
Antreprenorul trebuie să elaboreze proiect de plantare a livezii la icircntreprinderileautorizate şi materialul săditor trebuie să fie procurat de la pepinierele licenţiate cu actelenecesare pentru posibilitatea de beneficiere de subvenţii Cele mai de perspectivă soiuri de mere şi cu o cere sporită pe piaţă sunt Golden DeliciousRed Delicious Jonathan Idared Fugi Granny Smith Gala Melrose Ionagold Elstar precum şisoiurile genetic rezistente la boli şi dăunători aşa ca Florina Prima Coredana CoredarGeneros Pionier
Piaţa Romacircniei la merele proaspete este reprezentată prin 50 la sută din soiuri colorate (complet roşu sau parţial) şi 50 la sută pentru soiurile necolorate (gal-bene şi verzi) Cele mai populare soiuri colorate sunt Jonathan şi Idared urmate de Jonagold Gala Gloster etc iar dintre cele necolorate predomină soiul Golden Delicious Soiurile Granny Smith şi Mutsu icircnregistrează vacircnzări modeste Dintre soiurile locale icircn supermarket-uri se comercializează Glorios şi Florina icircnsă icircn can-tităţi foarte mici Fructele de obicei sunt icircmpărţite icircn trei categorii mici (sub 70 mm) medii (70-90 mm) şi mari (peste 90 mm)
PORUMB ndash SOIURI
Porumbul face parte din familia Gramineae subfamilia Panicoideae tribul Maydeae genul Zea Genul Zea cuprinde 3 specii - Zea mexicana (Schrad) Recv et Mangel (sin Euchlaena mexicana) ndash teosinte1 anual - Zea perennis (Hitsch) Recv et Mangel (sin Euchlaena perennis) ndash teosinte peren - Zea mays L ndash porumbul cultivat
Porumbul cultivat cuprinde mai multe convarietăţi (grupe de varietăţi) cele mai importante fiind următoarele - Zea mays conv dentiformis Koumlrn (sin Zea mays conv indentata Sturt) denumit porumbul dinte de cal Se caracterizează prin boabele mari prismatice cu partea sticloasă (cornoasă) a endospemului dispusă pe părţile laterale ale bobului iar partea făinoasă (amidonoasă) dispusă icircn partea centrală şi superioară a bobului (fig 19) Prin uscare endospemul făinos icircşi reduce volumul se contractă şi determină apariţia unei depresiuni icircn partea superioară a bobului sub forma mişunei dintelui de cal de unde denumirea acestei convarietăţi de bdquoporumb dinte de calrdquo La această convarietate au fost creaţi primii hibrizi de porumb iar icircn prezent această convarietate are cea mai margă răspacircndire icircn lume Majoritatea hibrizilor de porumb aparţin acestei convarietăţi La noi icircn ţară primii hibrizi care au fost icircntroduşi icircn cultură aparţin acestei convarietăţi şi au fost aduşi din SUA de unde şi denumirea de bdquoporumb americanrdquo - Zea mays conv indurata (Sturt) Bailey denumit porumbul cu bobul tare porumbul sticlos Se caracterizează prin boabe rotunjite icircn partea superioară netede lucioase dure la spargere de unde vine denumirea de bdquoporumb tarerdquo Partea sticloasă a endospermului este dispusă la exteriorul bobului de jur-icircmprejurul acestuia iar partea făinoasă este dispusă icircn partea centrală a bobului uneori ajungacircnd pacircnă icircn partea superioară a bobului situaţie cacircnd determină apariţia
34
unei uşoare mişune (fig 20) Din această convarietate au făcut parte vechile populaţii şi soiuri romacircneşti de unde şi denumirea de bdquoporumb romacircnescrdquo - Zea mays conv aorista Grebensc denumit porumbul semisticlos Prezintă caracteristici intermediare icircntre convarietăţile dentiformis şi indurata Bobul este rotunjit mat icircn partea superioară şi uneori prezintă o uşoară adacircncitură - Zea mays conv everta Sturt (sin Zea mays conv microsperma Koumlrn) denumit porumb de floricele Se caracterizează prin plante cu o talie mai mică care au capacitatea de a forma mai mulţi ştiuleţi pe plantă Boabele sunt mici (MMB = 40-100 g) cu vacircrful rotunjit sau ascuţit Endospermul este aproape icircn icircntregime sticlos cu excepţia unei mici porţiuni icircn jurul embrionului care este amidonoasă Prin icircncălzire apa din grăunciorii de amidon din endospermul făinos se transformă icircn vapori care exercită o presiune asupra tegumentului pacircnă cacircnd determină spargerea acestuia moment icircn care conţinutul bobului se revarsă (boabele expandează) mărindu-şi volumul de 15-20 de ori formacircnd o masă albă-spongioasă respectiv aşa-numitele floricele
RUSTICA a castigat o pozitie de lider pe piata de porumb precoce din Europa de Nord si poseda o gama larga de seminte adecvata pentru toate pietele lumii HIBRIZI FOARTE PRECOCIBarbados - excelent pentru boabe si silozEarly Star - precoce si productivEnergy Star - foarte buna valoare alimentaraComera - performanta inalta HIBRIZI PRECOCIBatz - vigurosEurostar - lider in EuropaGalaStar - porumb pe care il veti adoraInagua - bun pentru boabe si siloz
GRAcircU ndash SOIURI
Cercetătorii de la Institutul de Cercetare - Dezvoltare Agricolă Fundulea au creat soiuri de grau productive si rezistente la secetaBOEMA soi de gracircu de toamnă extrem de productiv şi cu indici de calitate ridicaţi pentru panificaţie adaptat condiţiilor climatice din zona de cacircmpie din sudul ţării şi Moldova este un soi foarte precoce mai timpuriu la icircnspicat cu 1-3 zile faţă de soiul Flamura 85 talia plantei de 77-90 cm rezistent la iernare şi cădere arşiţă şi secetă rugina galbenă rezistenţă mijlocie la rugina brună şi făinare are calitate bună de morărit şi panificaţie
GRUIA este un soi de toamnă care a dat rezultate foarte bune icircn Oltenia şi Dobrogea este mai timpuriu cu 4 zile faţă de soiul Fundulea 4 talie de 76 cm se remarcă printr-o rezistenţă bună la iernare la cădere dar şi la rasele actuale de rugina galbenă
35
superior multor soiuri ca rezistenţă la făinare rugină brună şi septorioza frunzelor calitatea de panificaţie a soiului Gruia este apropiată de cea a soiului Dropia faţă de care tinde să aibă un gluten mai tenace soiul se evidenţiază printr-o productivitate ridicată icircn medie cu 9-12 mai mare faţă de soiurile martor sporul de producţie fiind mai mare icircn condiţii de secetă in pofida taliei sale scurte soiul se comportă foarte bine icircn condiţii de deficit hidric Gracircul aparţine genului Triticum familia Gramineae (Poaceae) Genul Triticum cuprinde un număr mare de specii de gracircu forme sălbatice şi cultivate clasificate diferit de-a lungul timpului
Pentru ţara noastră prezintă importanţă 2 specii şi anume Triticum durum Desf şi Triticum aestivum L Triticum durum Desf (fig 16) are tulpina plină icircn interior pe toată lungimea sau cel puţin icircn partea superioară Spicul este aristat cu ariste lungi comparativ cu lungimea spicului şi orientate paralel Boabele au aspect sticlos la maturitate şi sunt conice la capet Triticum aestivum L (fig 17) are tulpina goală icircn interior pe toată lungimea Spicul este nearistat sau aristat cu ariste mai scurte comparativ cu lungimea spicului şi orintate divergent Boabele sunt ovoidale sau alungit-ovoidale prevăzute cu un smoc de perişori la capătul superior Endospermul este făinos semisticlos sau sticlos
Gracircul comun reprezintă specia cea mai importantă care pe plan mondial reprezintă cca 90 din suprafaţa cultivată cu gracircu şi cea mai mare partea a suprafeţei cultivată cu gracircu din ţara noastră Gracircul comun are forme de toamnă şi de primăvară aproape icircntreaga suprafaţă din ţara noastră fiind cultivată cu gracircu de toamnă (gracircul de primăvară ocupă suprafeţe foarte mici nesemnificative)
Soiurile de gracircu cultivate icircn Romacircnia sunt icircn marea lor majoritate soiuri romacircneşti create la Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Fundulea sau icircn reţeaua de Staţiuni de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Aceste soiuri se caracterizează prin potenţial de producţie ridicat (9-10 tha) o bună rezistenţă la cădere ger iernare secetă şi boli o bună calitate şi stabilitate a recoltelor
23 Intocmirea asolamentului
Specificare HaSuprafaţa totală a terenului arabil 610Suprafaţa medie a solei (3 sole) 2033
Tabelul 2Schema rotaţiei culturilor
SOLAANUL 2012 2013 2014I măr măr mărII gracircu porumb gracircuIII porumb gracircu porumb
36
37
CAPITOLUL IIICAPITOLUL IIIORGANIZAREA PROCESULUI DE PRODUCŢIE AGRICOLĂORGANIZAREA PROCESULUI DE PRODUCŢIE AGRICOLĂ
31 Proiectarea producţiilor medii prin metoda bonităriiterenurilor agricole
Tabelul 3
Date iniţiale
Cultura Tipul de solSuprafaţa - ha (Si)
Nota de bonitare pentru
condiţiile ecologice (Pi)
Corecţia pt distanţă şi
felul drumului (k)
Coeficient de
potenţare (c)
Producţia medie
realizată
MărGracircuPorumb
Cernoziom 5 75 015 11 15000Cernoziom 303 80 018 12 4000Cernoziom 302 85 019 13 8000
TOTAL 610
2) Notele totale de bonitare pentru condiţiile ecologice (Ni)
MĂR ndash 575 = 375Ni = Si x Pi GRAcircU ndash 30380 = 24240
PORUMB ndash 30285 = 25670TOTAL = 50285
3) Nota medie ponderată de bonitare
50285 610 = 8243
1) Producţia ce revine pe un punct al notei medii ponderate de bonitare
P măr = 515000 375 = 200P gracircu = 3034000 24240 = 50
P porumb = 3028000 25670 = 9411
6) Corecţia totală icircn funcţie de distanţă şi drumuri Ct = S x kMĂR ndash 5015 = 075
Suprafaţă x coeficient corecţie GRAcircU ndash 303018 = 5454PORUMB ndash 302019 = 5738
TOTAL = 11267
38
7) Nota de bonitare recalculată (Nbr)
MĂR ndash 375-075 = 37425Nbr = Nota totală de bonitare ndash Corecţia GRAcircU ndash 24240-5454 = 2418546
PORUMB ndash
25670-5738 = 2561262
8) Notele totale de bonitare potenţate (Ntp)
MĂR ndash 3742511=4117
Ntp =Nota de bonitare recalculată (Nbr)
xCoeficient
de potenţare
GRAcircU ndash241854612=290225
PORUMB ndash
256126213=332964
9) Producţia totală pe cultură pentru fiecare unitate de sol (Pt)
MĂR ndash 4117200= 82340
Pt =Nota totală de
bonitare potenţată (Ntp)
x
Producţia ce revine pe un punct de
bonitare P(kgpunct)
GRAcircU ndash
29022550= 1451125
PORUMB ndash
3329649411=31335242
TOTAL= 4666989
10) Producţia medie la hectar Pmc1
Pm măr = Producţia totală Suprafaţa totală = 823405=16468
Rezultatele pentru celelalte culturi
Pmedie gracircu = 1451125303= 4789
Pmedie porumb =31335242302= 10376
39
32 STABILIREA CANTITĂŢILOR DE IcircNGRĂŞĂMINTE PE CULTURI
Calculul dozelor de icircngrăşăminte s-a efectuat ţinacircndu-se cont atacirct de
producţiile medii cacirct şi de existentul de suprafaţă activă din sol S-au luat icircn
considerare şi pierderile rezultate prin levigare
Icircn tabelul 4 este prezentat calculul dozelor de icircngrăşăminte chimice la ha
separat pentru cele 3 culturi icircn parte
Tabelul 4
Calculul dozelor de icircngrăşăminte chimice
Nr Crt
SPECIFICARE UM
CULTURA
GRAcircU PORUMB MĂRN P K N P K N P K
1 Producţie medie Kgha 4789 10376 16468
2 Consum specific Kg sat
23 11 20 20 21 20 5 3 6
3 Sa de administrat
Kg 11014
5268 9578
20752
2179 20752 8234 494 988
4 Sa icircn sol Kg 45 31 60 40 35 30 30 20 355 Diferenţa de
admKg sa
6514 2168 3578
16752
1829 17752 5234 294 638
6 Pierderi prin levigare
13 5 7 13 5 7 13 5 7
7 Cant pierdută prin levigare
Kg sa
847 108 25 2177
914 1242 68 147 446
8 Total sa de administrat
Kg 7361 2276 3828
18929
19204 18994 5914 3087 6826
9 Tipul de icircngrăşămacircnt
NO4NO3
Super P c
Sare potasică
NO4NO3
Super P c
Sare potasică
N P2O5 K20
10 Conţinutul icircn sa a icircngr
Kgt 345 40 40 345 40 40 345 40 40
11 Doza de icircngr de administrat
Kg 213 57 96 549 480 475 171 77 171
40
33 PLANUL DE CULTURĂ
Planul de cultură cuprinde structura culturilor dimensiunile fiecăreia
producţiile medii şi totale (tabelul 5)
Tabelul 5
Icircntocmirea planului de cultură
Cultura Suprafaţa (ha)
Producţii medii (kgha)
Producţia totală (t)
Preţ livrare (leikg)
Măr 5 16468 8234 2Gracircu 303 4789 1451 08
Porumb 302 10376 313355 1
34 FUNDAMENTAREA FIŞELOR TEHNOLOGICE PE CULTURI
Icircn vederea organizării proceselor de muncă şi de producţie icircn etapa pregătitoare se
icircntocmesc fişele tehnologice pe culturi Informaţiile cuprinse icircn fişele tehnologice servesc icircn
acelaşi timp la stabilirea tehnologiilor stabilirea destinaţiei producţiei determinarea volumului
lucrărilor mecanice şi manuale necesarul de forţă de muncă cantităţile de materiale şi mijloacele
financiare necesare pentru aprovizionare
DATELE NECESARE
1 Culturile incluse icircn planul de producţie al firmei
2 Suprafaţa ocupată de fiecare cultură icircn parte
3 Culturile premergătoare
4 Producţia medie şi totală a fiecărei culturi
5 Lucrările tehnologice icircn ordinea cronologică a executărilor
6 Perioada de executare şi data lucrării
7 Mijloacele cu care se execută lucrarea
8 Tarifele de plată pentru lucrările mecanice
9 Tarifele de plată pentru lucrările manuale pe categorii
10 Cuantumul taxelor pentru CAS şomaj risc asigurare
11 Amortismentul specific
12 Materialele necesare procesului tehnologic consumul normat pe UM preţul unitar şi cota
pentru cheltuielile de aprovizionare
41
13 Cota de cheltuieli indirecte (comune şi generale)
MODUL DE LUCRU
1 Se icircnscriu icircn fişă datele privind suprafaţa şi producţia medie Producţia medie se planifică
icircn raport cu fertilitatea solului şi cantitatea de icircngrăşămacircnt aplicată
2 Se icircnscriu lucrările tehnologice icircn ordinea executării lor precizacircndu-se toată perioada
optimă de execuţie şi durata fiecărei lucrări
3 Pentru fiecare icircn parte se determină volumul lucrărilor sumele necesare şi materiale
4 La lucrările manuale icircn raport cu volumul lucrării se calculează numărul de zile om iar
fondul de salarii rezultă icircnmulţind numărul de zile om necesar pentru evaluarea lucrării cu
tariful pe ziom corespunzător
5 Taxele asupra fondului de salarii se calculează aplicacircnd cota icircn proporţie de 30 pentru
CAS 5 pentru fondul de şomaj 1 pentru risc şi asigurare impozit 15 asupra sumei
care reprezintă fondul de salarii
6 Amortismentul specific se determină icircn raport cu valoarea de inventar a mijlocului fix
folosit exclusiv la cultura respectivă şi durata de folosire
7 Cota de cheltuieli pentru aprovizionare se calculează o cotă parte din valoarea
materialului folosit
8 Din icircnsumarea pentru lucrările mecanice lucrările manuale taxe asupra valorilor
materialelor se obţin cheltuielile de producţie
9 La cheltuielile directe se aplică cota de cheltuieli comune şi prin icircnsumarea lor se
determină cheltuielile de producţie
10 După fiecare trimestru se fac totalurile
11 Se calculează indicatorii cheltuieli de producţie la hectar şi costul la tona de produs
42
44
45
46
47
35 Organizarea lucrării de semănat la cultura gracircului
Semănatul este una dintre cele mai importante lucrări agricole de care depinde icircn ultimă instanţă obţinerea de producţii ridicate Suprafeţele icircntinse ocupate de culturi precum şi termenele restracircnse icircn care trebuie executat fac ca procesul de muncă al semănatului să ocupe un loc important icircn activitatea de producţie a exploataţiilor agricole
Etapele organizării lucrărilor de semănat cereale păioase sunt următoarele1 se stabileşte componenţa agregatului de semănat potrivit condiţiilor existente
(tractor plus semănătoare SUP-29 sau SUP-21)2 Se determină necesarul de agregate pentru terminarea semănatului icircn termen
optim folosind formula
icircn care
N ndash numărul de agregate pentru terminarea lucrării icircn timpul propusS ndash suprafaţa de icircnsămacircnţatn ndash numărul de zile icircn care trebuie terminată lucrareaP ndash randamentul zilnic al maşinii
(1)N = 303(512) = 5 agregate
Aşadar icircn prealabil trebuie cunoscut randamentul zilnic al agregatului de semănat folosit Aceasta se calculează după formula
icircn
care
P ndash randamentul zilnic al agregatului (ha)B ndash lăţimea de lucru a agregatului icircn lucru (m)V ndash viteza de deplasare a agregatului
icircn lucru (moră)t ndash durata zilei de lucru (ore)H ndash coeficientul de folosire a timpului de lucru (070-080)
(2)P = 366000807 10000 = 12 ha
3 Stabilirea lungimii marcatoarelor semănătoriiLungimea marcatoarelor adică distanţa la care trebuie aşezată piesa activă a marcatorului faţă de ultimul brăzdar se stabileşte icircn funcţie de
lăţimea de lucru a semănătorii (B) distanţa icircntre două brăzdare (b) distanţa icircntre roţile din faţă sau marginile exterioare ale şenilelor
tractorului (c)
= 11
= = 26
49
49
Cacircnd tractorul poate urmări urma lăsată de marcator atacirct cu roata din dreapta cacirct şi cu roata din stacircnga lungimea celor două marcatoare este egală şi este dată de relaţia
4 Stabilirea debitului semănătorii icircn funcţie de norma de sămacircnţă la hectar La icircnceputul lucrării trebuie icircntotdeauna să se verifice corectitudinea reglării debitului la icircnsămacircnţare Această verificare se face după formula
icircn
care
G ndash cantitatea de sămacircnţă cursă din semănătoare la un număr stabilit de icircnvacircrtiri a roţii semănătoriiA ndash norma de semănat la un ha (kg)d ndash lungimea roţii semănătorii (m)B ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)O ndash nr de icircnvacircrtituri a roţii semănătorii
(6)G= 2501743620 10000 = 313
5 Stabilirea dimensiunilor postatelor la semănat Lungimea maximă a postatelor la semănat este icircn funcţie de capacitatea cutiei semănătorii Pentru a uşura organizarea transportului de seminţe este indicat ca alimentarea semănătorii cu seminţe să se execute la un singur capăt a postatei ~n acest caz lungimea maximă a postatei se calculează după formula
icircn
care
L ndash lungimea maximă a postatei (m)Q ndash capacitatea coşului de alimentare
a semănătorii (kg)Y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii coşului de alimentare a semănătorii (icircn medie 070-080)A ndash norma de semănat (kgha)B ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)
(7)L = (051000040007) (25036) = 1556m
Icircn ce priveşte lăţimea postatei aceasta se determină icircn funcţie de lăţimea totală a parcelei de icircnsămacircnţat şi de metoda de deplasare a agregatului Ea se calculează aşa icircncacirct să asigure de lucru agregatului pentru 1-2 zile de lucru
Lăţimea postatei la semănatul icircn suveică se calculează după formula
icircn care
l ndash lăţimea postatei (m)P ndash productivitatea zilnică a agregatului (hazi)Z ndash durata icircn zile a lucrului pe aceeaşi postată (1-2 zile)L ndash lungimea postatei (m)
(8)l = 10000122 1556 = 154m
6 Lăţimea zonei de icircntoarcere a agregatului Pentru icircntoarcerea agregatului la capetele parcelei se delimitează o facircşie de teren denumită bdquozonă de icircntoarcereldquo Delimitarea acestei zone se face icircn cazul deplasărilor icircn parcursul liniar cu buclă şi fără buclă Lăţimea zonei de icircntoarcere este dată de relaţia
50
50
icircn care
E ndash lăţimea zonei de icircntoarcereR ndash raza de icircntoarcere a agregatuluie ndash lungimea de ieşire a agregatului (adică distanţa de la centrul agregatului mijlocul osiei motoare a tractorului) pacircnă la organele active ale maşinii
(9)E = 34 + 15 = 135m
Aceasta reprezintă lungimea cu care trebuie să se deplaseze centrul agregatului pentru aducerea organelor active ale maşinii agricole pe linia de icircntoarcere a lucrului
7 Stabilirea distanţei dintre punctele de alimentare a semănătorii Distanţa dintre punctele de alimentare a semănătorii se determină icircn funcţie de metoda de deplasare a agregatului la semănat ~n cazul semănatului icircn suveică lungimea postatei este determinată icircn funcţie de capacitatea cutiei de seminţe icircn aşa fel ca alimentarea semănătorii să se facă numai la unul din capetele postatei distanţa dintre punctele de alimentare se află după formula
icircn care
D ndash distanţa dintre punctele de alimentare (m)B ndash lăţimea de lucru a agregatului (m)T ndash numărul turelor (adică nr curselor dus-icircntors) pe care le face agregatul pacircnă la golirea coşului semănătorii
(1)D = 2362 = 144m
Icircn cazul cacircnd lungimea postatei nu este determinată icircn funcţie de capacitatea cutiei de seminţe este necesar ca icircn prealabil să cunoaştem turele pe care le face agregatul pacircnă la golirea coşului semănătorii Aceasta se determină icircmpărţind lungimea drumului pe care icircl face semănătoarea pacircnă la golirea cutiei sale pe lungimea cursei de lucru dus şi icircntors ~n acest scop se foloseşte următoarea formulă
icircn care
T ndash numărul turelorQ ndash capacitatea cutiei semănătorii
(kg)Y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii cutiei (080)A ndash norma de semănat (kgha)B ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)L ndash lungimea postatei (m)
T= (1000040007) (2503621556) = 1Icircn cazul semănării icircn bdquolaturildquo sau bdquope două jumătăţi ale postateildquo distanţa dintre
punctele de alimentare se calculează după formula = 136 = 36
(semnificaţiile literelor sunt aceleaşi ca la formulele (10) şi (11)
51
51
8 Stabilirea cantităţilor de seminţe ce se pun la punctele de alimentare Cantităţile de seminţe care se pun la primul punct de alimentare se calculează după formula
= 4001 = 400kgiar cantitatea care se pune la punctele următoare este
icircn care
C ndash cantitatea de seminţe necesară alimentării agregatului (kg)Q capacitatea coşului semănătorii (kg)y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii cutieia ndash nr semănătorilor icircn agregat
(14)C1 = 400071 = 280kg
9 Stabilirea necesarului zilnic de muncitori pentru semănat şi transportat seminţele Necesarul zilnic de muncitori pentru deservirea semănătorilor variază icircn raport cu numărul de agregate folosite zilnic şi al maşinilor ce compun agregatul
10 Necesarul de mijloace de transport se stabileşte icircn funcţie de cantităţile de seminţe necesare semănătorilor la o icircncărcare timpul de golire a semănătorilor capacitatea mijloacelor de transport distanţa de transport şi timpul necesar pentru un ciclu de transport
~n primul racircnd se determină timpul icircn care se consumă cantitatea de seminţe existentă icircn cutia semănătorii folosind relaţia
icircn care
q ndash capacitatea cutiei semănătorii (kg)085 ndash coeficientul de folosire a cutiei semănătoriiB ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)V ndash viteza de lucru a agregatului (moră)N ndash norma de sămacircnţă la ha (kg)
Tgol = (10000400085) (366000250) = 063h = 38min
Numărul de mijloace de transport necesare zilnic se determină pe baza relaţiei
icircn care
Nt ndash numărul mijloacelor de transportn ndash numărul semănătorilor ce lucreazăt ndash durata unui ciclu de transport (min)Cm ndash capacitatea mijlocului de transport (kg)
Nt = (540008530) (38400) = 33 = 311 Se determină necesarul de saci pentru transportul seminţelor cunoscacircnd că
pentru uşurarea manipulării se recomandă ca un sac să aibă 40 kg
Nr saci = (512250) 40 = 375 sacizi
52
52
Centralizarea datelor
Nr crt
Specificare UMAgregatul folosit
Tractor + (SUP-29)
Tractor + SUP-21
1 Productivitatea zilnică a agregatului haschimb 12
2 Necesarul zilnic de-tractoare nr 5-semănători nr 5
3Productivitatea zilnică a tuturor agregatelor
hazi 60
4Dimensiunile solei de semănat
-lungime m 1556-lăţime m 1947-suprafaţă ha 303
5Dimensiunea parcelelor de semănat
-lungime m 1556-lăţime m 154-suprafaţă 24
6Lungimea marcatorului
-dreapta m 11-stacircnga m 26
7Norma de icircnsămacircnţare
-la 20 icircnvacircrtituri kg 3-la hectar kg 250
8Distanţa dintre punctele de alimentare cu seminţe
m 144
9Cantitatea de seminţe ce se pune la punct de alimentare
-la primul punct
kg 400
-la punctele următoare
kg 280
10 Necesarul zilnic de muncitori
-pt servirea semănătorii
nr 5
-pt transportul seminţelor
nr 3
-total nr 8
11Lăţimea facircşiei de icircntoarcere a agregatului
m 135
12Necesarul zilnic de mijl de transport
-atelaje nr-tractor+remorcă nr 3-auto-camion nr
13Necesar saci pt transportul seminţelor
nr 375
53
53
36 Evaluarea producţiei
Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţieiacestora
Evaluarea se face icircn două etape1) icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele
caracteristice de dezvoltare a plantelor2) icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite
norme standardizate~n funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfel
1) Gracircu orz (orz - 1 iunie gracircu - 15 iunie) Gracircu Boemandash se stabileşte numărul punctelor de control icircn funcţie de mărimea şi
uniformitatea parcelelor(icircn cazul parcele de pacircnă la 100 ha - 5 puncte pe suprafeţe mai mari de 100 ha - 10 puncte)
Determinările se fac cu ajutorul ramei metrice (un cadru de 1 metru patrat)Metodologie de lucrundash se numără spicele din interiorul ramei metricendash se stabileşte numărul mediu de boabe icircn spicndash se calculează producţia medie la hectar astfel
Q kgha = (360353610000) (10001000) = 4536kgha
Q kgha - producţia medie kgha Nsp - număr mediu de spice la mp (medie pe toate punctele de control) 360Nb - număr mediu de boabe icircn spice 35MMB - greutatea a 1000 boabe (grame)3610000 mp = 1 ha1000 x 1000 = 1000 grame x 1000 boabe
Exemplu
2) Porumb (1 septembrie) DKC 3511ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 28 mp (4 racircnduri x 070 x 10 m
lungime 070 (m) - distanţa dintre racircnduri)ndash se numără ştiuleţii la fiecare punct de controlndash se calculează numărul de ştiuleţi la hectar
54
54
Nstha = (30010000)(510) = 60000
Nstha - număr de ştiuleţi la hanst - numărul de ştiuleţi număraţi la toate punctele de controld - suprafaţa unui punct de control (mp)i - numărul punctelor de control
ndash se determină apoi numărul de boabe pe ştiuletendash se calculează apoi producţia medie la hectar
Q kgha = (60000588337) (10001000) = 11889 kgha
Q kgha - producţia medieNst - număr ştiuleţi la hectar 60000Nb - număr mediu de boabe pe ştiulete 588MMB - greutatea a 1000 boabe (grame) 337
Exemplu
3) Floarea soarelui (15 august)ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 28 mp (4 racircnduri x 070 x 10)ndash se numără capitulele la fiecare punct de control şi se stabileşte numărul mediu
de capitule la ha după formula
Ncpha - număr total de capitule la hancp - număr de capitule numărate la toate punctele de controld - suprafaţa unui punct de controli - numărul punctelor de control
ndash se determină numărul mediu de seminţe pe capitul(Ns)ndash se calculează producţia medie la hectar astfel
55
55
Q kgha - producţia medieNcp - număr mediu de capitule la hectarNs - număr seminţe pe capitulMMB - greutatea a 1000 seminţe icircn grame
Exemplu
4) Sfecla de zahăr (1 septembrie)ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 10 mp (3 racircnduri x 045 m x 74 m
lungime)ndash la fiecare punct de control plantele se recoltează se decoletează (tăierea
frunzelor) se curăţă de pămacircnt şi se cacircntărescndash se determină producţia medie astfel
q - cantitatea de rădăcini recoltate din punctele de control (kg)d - suprafaţa unui punct de control (mp)i - numărul punctelor de control
ndash la producţia stabilită se adaugă sporul de producţie ce se va realiza de la data evaluării la data prevăzută a se recolta (18 grziplantă)
Exemplu
5) Fructe (1 septembrie) MĂRMetoda de evaluare diferă icircn funcţie de tipul de livadă clasică sau intensivă dar
icircn mare constă icircn următoarele etapendash se stabileşte numărul de pomi pentru examinare (2 - 5 ) 480ndash se determină numărul mediu de fructe pe pom şi greutatea acestora icircn kg 30kg
167 de fructe
56
56
ndash se icircnmulţeşte numărul mediu de fructe pe pom cu numărul de pomi existenţi la ha şi se obţine astfel producţia medie la ha 16032 kgha
6) Struguri (de masă - 15 iulie de vin - 1 septembrie)ndash evaluarea se face separat la viile nobile şi la viile de hibrizindash se stabileşte numărul de butuci pe rod la ha cu relaţia
Nbha - numărul de butuci pe rod la hadr - distanţa dintre racircnduri (m)db - distanţa icircntre butuci pe racircnd (m)Ng - număr mediu de goluri (butuci neproductiviinexistenţi) la ha icircn procente
ndash se evaluează producţia de struguri pe butuc număracircndu-se toţi strugurii de pe un număr de 1 - 2 din butucii existenţi pe lot (se recomandă să se efectueze numărătoarea strugurilor pe fiecare al 10-lea butuc din 15 icircn 15 racircnduri)
Producţia de struguri pe butuc se calculează astfel
Pmb - producţia medie pe butuc (grame)Gms - greutatea medie a strugurilor (grame)Ns - numărul de struguri total găsiţi la numărătoareNba - numărul butucilor analizaţi
ndash se calculează producţia medie de struguri la ha cu formula
Pmha - producţia medie de struguri la ha (kg)Nbha - numărul de butuci pe rod la haPmb - producţia medie pe butuc (grame)
Exemplu
57
57
CAPITOLUL IV DETERMINAREA PRAGULUI DE RENTABILITATE (A PUNCTULUI CRITIC) PE CULTURI
Punctul critic marchează acea dimensiune a producţiei medii la care icircncasările din
valorificarea producţiei sunt egale cu cheltuielile totale de producţie deci acel punct al
producţiei medii la care nu se obţine profit dar nu se icircnregistrează nici pierderi
Mărimea costului de producţie şi a ratei profitului se găsesc icircntr-o stracircnsă legătură
cu raportul dintre cheltuielile de exploatare şi cantitatea de produse realizate Prin analiza
costurilor şi cheltuielilor de exploatare icircntreprinzătorul poate calcula nivelul minim de
activitate cerut de menţinerea icircn stare de funcţionare a firmei Cunoscacircnd pragul de
rentabilitate se poate proiecta volumul de vacircnzări icircn vederea obţinerii profitului scontat
De asemenea creditorii şi investitorii solicită adesea efectuarea analizei punctului
critic pentru a ajuta icircn evaluarea cacircştigurilor potenţiale ale unei afaceri şi icircn consecinţă
aceasta trebuie introdusă icircn planul de afaceri
Punctul critic se poate determina icircn două moduri şi anume fără profit programat
sau cu profit programat
Calculul punctului critic fără profit programat este exprimat printr-o relaţie
simplă
y = yי
y = Pvx
yי = Cvx + CF
Pvx = Cvx + CF
x(Pv ndash Cv) = CF
icircn care
y ndash veniturile din valorificarea producţiei (mii lei)
yי - cheltuielile totale icircnregistrate (mii lei)
Pv ndash preţul de vacircnzare unitar
x ndash producţia medie sau volumul vacircnzărilor (unităţi fizice)
Cv ndash cheltuieli variabile unitare
58
58
CF ndash costuri fixe totale
De unde x marchează acea dimensiune a producţiei la care nu se icircnregistrează nici
profit nici pierderi
Determinarea cantitativă şi reprezentarea grafică a PC la cultura Porumb
Cheltuielile variabile
NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrarii
CheltuieliCheltuieli variabilevariabile
(lei) (lei)
CheltuieliCheltuieli variabile variabile
(lei t (lei t ))
(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)
11 Incărcat transportat IC (PK) t 2881 180225 575
22 Descărcat IC (PK) t 2881 2444609 78
33 Incărcat transportat IC (N) t 10 2484545 793
44 Descărcat IC (N) t 1655 6371 02
55 Transportat apa prep sol mii l 30 599 019
66 Incărcat transportat săm t 66 599359 191
77 Recoltat porumb boabe t 530 2606662 832
88 Transportat porumb boabe t 225 1245 04
99
1010
TOTALTOTAL 9962236 31792
a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch Variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologicacopy= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)
59
59
Cheltuielile fixe
NrNr CrtCrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe
(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe
(lei ha)(lei ha)
(a)(a) (b)(b) copycopy (d)(d) (e)(e)
11 Adm Şi deservit IC (PK) ha 302 617645 2045
22 Arat 25 cm +grăpat ha 302 1140192 3775
33 Adm Şi deservit IC (N) ha 302 630389 2087
44 Erbicidat şi deservit ha 302 61155 2025
55 Discuit si preg Pat germ Ha 302 586536 1942
66 Semănat +deservit ha 302 472517 1565
77 Prăşit mecanic I ha 302 819024 2712
88 Prăit mecanic II ha 302 654182 2166
99
1010
TOTALTOTAL 5532035 18318
(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)
60
60
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura porumb - fără profit programat
Ch variabile Cv = 9962236 lei
Ch fixe totale CF = 5532035 lei
Ch fixeha CFha = 18318 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 11 leikg = 1100 leit
Producţia totală de PT= 313355 t
Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 302 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 33961599 lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 9962236 + 33961599 = 133583959 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 133583959 313355=
4263leit
Productia medie de porumb la punctul critic (X)
X= (CFha)(Pv-CVt) = 18318 ( 1100 ndash 4263 ) = 272 tha = 2720 kgha
Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 272 tha 4263 leit = 115953 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx =18318 leiha+ 115953 leiha =299133 leiha
Nivelul producţiei de 2720 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la
cultura porumb icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de
2720 la preţul de 11 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie
Depăşirea acestui nivel al producţiei (2720 ha) duce la obţinerea unui profit iar
scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi
61
61
62
PROFI
T
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
2720 kg2720 kghaha
4000
3000
1000
2000
5000
7000
6000
18318
leiha
299133
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura porumb ndash fără profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
62
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura porumb - cu profit programat
Ch variabile Cv = 9962236 lei
Ch fixe totale CF = 5532035 lei
Ch fixeha CFha = 18318 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 11 leikg = 1100 leit
Producţia totală de PT= 313355 t
Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 302 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 33961599 lei
Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)
Pr = 500000lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 9962236 + 33961599 = 133583959 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 133583959 313355=
4263leit
Profitul programat pe ha (Prha) Prha=PrS =500000302= 165562 leiha
Producţia medie de porumb la punctul critic (X)
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 18318+165562) ( 1100 - 4263 )= 517 tha
= 5170 kgha
Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 517 tha 4263 leit = 220397 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx = 18318 leiha+ 220397leiha = 403577 leiha
63
63
64
profit
suplimen
tar
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
5170 kg5170 kghaha
4000
3000
1000
2000
5000
7000
6000
18318
leiha
403577
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura porumb ndash cu profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
Profit programatProfit programat
PROFI
T
5000
64
Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura porumb
Specificare UMFara profit programat
Cu profit programat
Ch variabile Cv lei 9962236 9962236
Cheltuielile indirecte Ch ind lei 33961599 33961599
Ch variabile totale CVT lei 133583959 133583959
Ch variabile t CVt leit 4263 4263
Ch fixe totale CF lei 5532035 5532035
Ch fixe ha CFha leiha 18318 18318
Profit programat total Pr lei 500000
Profit programat ha Prha leiha 165562
X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 2720
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 5170
Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 115953 220397
Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 299133 403577
Preţ de vacircnzare t Pv leit 1100 1100
Suprafaţa cultivată S ha 302 302
65
65
DETERMINAREA CANTITATIVĂ ȘI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA gracircu
Cheltuielile variabile
NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrarii
CheltuieliCheltuieli variabilevariabile
(lei) (lei)
CheltuieliCheltuieli variabile variabile
(lei t (lei t ))
(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)
11 Incărcat transportat IC (PK) t 4605 260015 179
22 Descărcat IC (PK) t 4605 495645 341
33 Incărcat transportat săm t 666 601343 414
44 Incărcat transportat IC (N) t 10 97019 669
55 Descărcat IC (N) t 6454 24848 017
66 Transportat apa prep sol mii l 30 599 04
77 Recoltat grau t 530 2614762 1802
88 Transportat gracircu t 225 1245 09
99
1010
TOTALTOTAL 49504298 34115
a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)
66
66
Cheltuielile fixe
NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe
(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe
(lei ha)(lei ha)
(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)
11 Adm şi deservit IC (PK) ha 303 619685 2045
22 Arat 18 - 20 cm +grăpat ha 303 1025772 3385
33 Discuit si preg pat germ ha 303 588479 1942
44 Semănat +deservit ha 303 474081 1565
55 Adm şi deservit IC (N) ha 303 632476 2087
66 Adm şi deservit ha 303 613575 2025
77
88
99
1010
TOTALTOTAL 3954068 130497
(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)
67
67
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura gracircu - fără profit programat
Ch variabile Cv = 49504298 lei
Ch fixe totale CF = 3954068 lei
Ch fixeha CFha = 130497 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 09 leikg = 900 leit
Producţia totală de gracircu PT= 145107 t
Suprafata cultivată cu gracircu S = 303 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 14849866 lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 49504298 + 14849866 = 64354164 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 64354164 145107 =
4435leit
Productia medie de gracircu la punctul critic (X)
X= (CFha)(Pv-CVt) = 130497 ( 900 - 4435 ) = 286 tha
= 2860 kgha
Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 286 tha 4435 leit = 12684 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx = 130497 leiha+ 126841 leiha = 257338 leiha
Nivelul producţiei de 2860 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la
cultura de gracircu icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de
2860 la preţul de 09 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie
Depăşirea acestui nivel al producţiei (2860 ha) duce la obţinerea unui profit iar
scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi
68
68
69
PROFI
T
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
2860 kg2860 kghaha
4000
3000
1000
2000
5000
7000
6000
130497
leiha
257338
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura gracircu ndash fără profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
69
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura gracircu - cu profit programat
Ch variabile Cv = 49504298 lei
Ch fixe totale CF = 3954068 lei
Ch fixeha CFha = 130497 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 09 leikg = 900 leit
Producţia totală de gracircu PT= 145107 t
Suprafata cultivată cu gracircu S = 303 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 14849866 lei
Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)
Pr = 400000 lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 49504298 + 14849866 = 64354164 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 64354164 145107 =
4435leit
Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 400000 303 =
132013 leiha
Producţia medie de gracircu la punctul critic (X)
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 130497 + 132013 ) ( 900 - 4435 )
= 575 tha = 5750 kgha
Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 575tha 4435 leit = 255012 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx =130497 leiha+ 255012leiha = 385509 leiha
70
70
71
profit
suplimen
tar
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
5750 kg5750 kghaha
4000
3000
1000
2000
5000
7000
6000
130497
leiha
3855
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura gracircu ndash cu profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
Profit programatProfit programat
PROFI
T
5000
71
Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura gracircu
Specificare UMFara profit programat
Cu profit programat
Ch variabile Cv lei 49504298 49504298
Cheltuielile indirecte Ch ind lei 14849866 14849866
Ch variabile totale CVT lei 64354164 64354164
Ch variabile t CVt leit 4435 4435
Ch fixe totale CF lei 3954068 3954068
Ch fixe ha CFha leiha 130497 130497
Profit programat total Pr lei 400000
Profit programat ha Prha leiha 132013
X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 2860
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 5750
Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 12684 255012
Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 257338 385509
Preţ de vacircnzare t Pv leit 900 900
Suprafaţa cultivată S ha 303 303
72
72
DETERMINAREA CANTITATIVĂ ȘI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA măr
Cheltuielile variabile
NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrarii
CheltuieliCheltuieli variabilevariabile
(lei) (lei)
CheltuieliCheltuieli variabile variabile
(lei t (lei t ))
(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)
11 Incărcat transportat IC (PK) T 124 694 84
22 Descărcat IC (PK) T 124 145896 177
33 Adm şi deservit IC (PK) T 50 691 839
44 Administrat gunoi de grajd T 50 288 35
55 Săpat gropi pt plantat pomi Buc 048 281 34
66 Plantat + udat Buc 048 7488 909
77 Tăieri de forma coroanei Buc 25 25 03
88 Incărcat transportat IC (N) T 0855 1107 134
99 Adm şi deservit IC T 5 896 109
1010 Transportat apa prep sol T 3 4592 558
1111 Recoltat prune T 5 187 23
1212 Transportat prune T 8234 14327 174
TOTALTOTAL 1914066 2325
a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)
Cheltuielile fixe
73
73
NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe
(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe
(lei ha)(lei ha)
(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)
11 Arătură in livadă Ha 5 2057 4114
22 Discuit arătura Ha 5 913 1826
33 Prăşit printre racircnduri Ha 5 804 1608
44 Stropit cu insecto-fungicide Ha 5 1802 3604
55 Erbicidat şi deservit Ha 5 690 138
66
77
88
99
1010
TOTALTOTAL 6266 12532
(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)
74
74
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura măr - fără profit programat
Ch variabile Cv = 1914066 lei
Ch fixe totale CF = 6266 lei
Ch fixeha CFha = 12532 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 1 leikg =1000 leit
Producţia totală de mere PT= 8234 t
Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 5 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 673021 lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 1914066 + 673021 = 2587087 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 2587087 8234 = 3142 leit
Productia medie de mere la punctul critic (X)
X= (CFha)(Pv-CVt) = 12532 ( 1000 - 3142 ) = 19 tha
= 1900 kgha
Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 19 tha 3142 leit = 59698 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx =12532 leiha+ 59698 leiha =185018 leiha
Nivelul producţiei de 1900 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la
cultura de măr icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de
1900 la preţul de 1 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie Depăşirea
acestui nivel al producţiei (1900 ha) duce la obţinerea unui profit iar scăderea
producţiei sub acest nivel determină pierderi
75
75
76
PROFI
T
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
1900 kg1900 kghaha
4000
3000
1000
2000
5000
7000
6000
12532
leiha
185018
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura măr ndash fără profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
76
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura măr - cu profit programat
Ch variabile Cv = 1914066 lei
Ch fixe totale CF = 6266 lei
Ch fixeha CFha = 12532 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 1 leikg =1000 leit
Producţia totală de mere PT= 8234 t
Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 5 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 673021 lei
Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)
Pr = 100000 lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 1914066 + 673021 = 2587087 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 2587087 8234 = 3142 leit
Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 100000 5
= 20000 leiha
Producţia medie de mere la punctul critic (X)
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 12532 + 20000 ) (1000 - 3142 )
= 31 tha = 31000 kgha
Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 31 tha 3142 leit = 97402 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx =12532 leiha+97402 leiha = 109934 leiha
77
77
78
profit
suplimen
tar
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
31000 kg31000 kghaha
7500
5000
1000
2500
10000
15000
12500
12532
leiha
109934
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura măr ndash cu profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
Profit programatProfit programat
PROFI
T
5000
78
Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura măr
Specificare UMFara profit programat
Cu profit programat
Ch variabile Cv lei 1914066 1914066
Cheltuielile indirecte Ch ind lei 673021 673021
Ch variabile totale CVT lei 2587087 2587087
Ch variabile t CVt leit 3142 3142
Ch fixe totale CF lei 6266 6266
Ch fixe ha CFha leiha 12532 12532
Profit programat total Pr lei 100000
Profit programat ha Prha leiha 20000
X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 1900
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 31000
Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 59698 97402
Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 185018 109934
Preţ de vacircnzare t Pv leit 1000 1000
Suprafaţa cultivată S ha 5 5
79
79
CAPITOLUL VCAPITOLUL VCONCLUZII ŞI RECOMANDĂRICONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI
Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţiei acestora
Evaluarea se face icircn două etape- icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele caracteristice de dezvoltare a plantelor- icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite norme standardizate
Icircn funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfelPorumb 3133 toneGrau 1451 toneMăr 82 toneEfectuacircnd eficiența celor trei culturi icircn urma rezultatelor acestora am
observat că cultura cea mai favorabilă este porumbul urmată de cultura grăacircluiPe viitor cea mai bună cultură atat cantitativă cacirct și calitativă este cultura porumbului
80
80
unei uşoare mişune (fig 20) Din această convarietate au făcut parte vechile populaţii şi soiuri romacircneşti de unde şi denumirea de bdquoporumb romacircnescrdquo - Zea mays conv aorista Grebensc denumit porumbul semisticlos Prezintă caracteristici intermediare icircntre convarietăţile dentiformis şi indurata Bobul este rotunjit mat icircn partea superioară şi uneori prezintă o uşoară adacircncitură - Zea mays conv everta Sturt (sin Zea mays conv microsperma Koumlrn) denumit porumb de floricele Se caracterizează prin plante cu o talie mai mică care au capacitatea de a forma mai mulţi ştiuleţi pe plantă Boabele sunt mici (MMB = 40-100 g) cu vacircrful rotunjit sau ascuţit Endospermul este aproape icircn icircntregime sticlos cu excepţia unei mici porţiuni icircn jurul embrionului care este amidonoasă Prin icircncălzire apa din grăunciorii de amidon din endospermul făinos se transformă icircn vapori care exercită o presiune asupra tegumentului pacircnă cacircnd determină spargerea acestuia moment icircn care conţinutul bobului se revarsă (boabele expandează) mărindu-şi volumul de 15-20 de ori formacircnd o masă albă-spongioasă respectiv aşa-numitele floricele
RUSTICA a castigat o pozitie de lider pe piata de porumb precoce din Europa de Nord si poseda o gama larga de seminte adecvata pentru toate pietele lumii HIBRIZI FOARTE PRECOCIBarbados - excelent pentru boabe si silozEarly Star - precoce si productivEnergy Star - foarte buna valoare alimentaraComera - performanta inalta HIBRIZI PRECOCIBatz - vigurosEurostar - lider in EuropaGalaStar - porumb pe care il veti adoraInagua - bun pentru boabe si siloz
GRAcircU ndash SOIURI
Cercetătorii de la Institutul de Cercetare - Dezvoltare Agricolă Fundulea au creat soiuri de grau productive si rezistente la secetaBOEMA soi de gracircu de toamnă extrem de productiv şi cu indici de calitate ridicaţi pentru panificaţie adaptat condiţiilor climatice din zona de cacircmpie din sudul ţării şi Moldova este un soi foarte precoce mai timpuriu la icircnspicat cu 1-3 zile faţă de soiul Flamura 85 talia plantei de 77-90 cm rezistent la iernare şi cădere arşiţă şi secetă rugina galbenă rezistenţă mijlocie la rugina brună şi făinare are calitate bună de morărit şi panificaţie
GRUIA este un soi de toamnă care a dat rezultate foarte bune icircn Oltenia şi Dobrogea este mai timpuriu cu 4 zile faţă de soiul Fundulea 4 talie de 76 cm se remarcă printr-o rezistenţă bună la iernare la cădere dar şi la rasele actuale de rugina galbenă
35
superior multor soiuri ca rezistenţă la făinare rugină brună şi septorioza frunzelor calitatea de panificaţie a soiului Gruia este apropiată de cea a soiului Dropia faţă de care tinde să aibă un gluten mai tenace soiul se evidenţiază printr-o productivitate ridicată icircn medie cu 9-12 mai mare faţă de soiurile martor sporul de producţie fiind mai mare icircn condiţii de secetă in pofida taliei sale scurte soiul se comportă foarte bine icircn condiţii de deficit hidric Gracircul aparţine genului Triticum familia Gramineae (Poaceae) Genul Triticum cuprinde un număr mare de specii de gracircu forme sălbatice şi cultivate clasificate diferit de-a lungul timpului
Pentru ţara noastră prezintă importanţă 2 specii şi anume Triticum durum Desf şi Triticum aestivum L Triticum durum Desf (fig 16) are tulpina plină icircn interior pe toată lungimea sau cel puţin icircn partea superioară Spicul este aristat cu ariste lungi comparativ cu lungimea spicului şi orientate paralel Boabele au aspect sticlos la maturitate şi sunt conice la capet Triticum aestivum L (fig 17) are tulpina goală icircn interior pe toată lungimea Spicul este nearistat sau aristat cu ariste mai scurte comparativ cu lungimea spicului şi orintate divergent Boabele sunt ovoidale sau alungit-ovoidale prevăzute cu un smoc de perişori la capătul superior Endospermul este făinos semisticlos sau sticlos
Gracircul comun reprezintă specia cea mai importantă care pe plan mondial reprezintă cca 90 din suprafaţa cultivată cu gracircu şi cea mai mare partea a suprafeţei cultivată cu gracircu din ţara noastră Gracircul comun are forme de toamnă şi de primăvară aproape icircntreaga suprafaţă din ţara noastră fiind cultivată cu gracircu de toamnă (gracircul de primăvară ocupă suprafeţe foarte mici nesemnificative)
Soiurile de gracircu cultivate icircn Romacircnia sunt icircn marea lor majoritate soiuri romacircneşti create la Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Fundulea sau icircn reţeaua de Staţiuni de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Aceste soiuri se caracterizează prin potenţial de producţie ridicat (9-10 tha) o bună rezistenţă la cădere ger iernare secetă şi boli o bună calitate şi stabilitate a recoltelor
23 Intocmirea asolamentului
Specificare HaSuprafaţa totală a terenului arabil 610Suprafaţa medie a solei (3 sole) 2033
Tabelul 2Schema rotaţiei culturilor
SOLAANUL 2012 2013 2014I măr măr mărII gracircu porumb gracircuIII porumb gracircu porumb
36
37
CAPITOLUL IIICAPITOLUL IIIORGANIZAREA PROCESULUI DE PRODUCŢIE AGRICOLĂORGANIZAREA PROCESULUI DE PRODUCŢIE AGRICOLĂ
31 Proiectarea producţiilor medii prin metoda bonităriiterenurilor agricole
Tabelul 3
Date iniţiale
Cultura Tipul de solSuprafaţa - ha (Si)
Nota de bonitare pentru
condiţiile ecologice (Pi)
Corecţia pt distanţă şi
felul drumului (k)
Coeficient de
potenţare (c)
Producţia medie
realizată
MărGracircuPorumb
Cernoziom 5 75 015 11 15000Cernoziom 303 80 018 12 4000Cernoziom 302 85 019 13 8000
TOTAL 610
2) Notele totale de bonitare pentru condiţiile ecologice (Ni)
MĂR ndash 575 = 375Ni = Si x Pi GRAcircU ndash 30380 = 24240
PORUMB ndash 30285 = 25670TOTAL = 50285
3) Nota medie ponderată de bonitare
50285 610 = 8243
1) Producţia ce revine pe un punct al notei medii ponderate de bonitare
P măr = 515000 375 = 200P gracircu = 3034000 24240 = 50
P porumb = 3028000 25670 = 9411
6) Corecţia totală icircn funcţie de distanţă şi drumuri Ct = S x kMĂR ndash 5015 = 075
Suprafaţă x coeficient corecţie GRAcircU ndash 303018 = 5454PORUMB ndash 302019 = 5738
TOTAL = 11267
38
7) Nota de bonitare recalculată (Nbr)
MĂR ndash 375-075 = 37425Nbr = Nota totală de bonitare ndash Corecţia GRAcircU ndash 24240-5454 = 2418546
PORUMB ndash
25670-5738 = 2561262
8) Notele totale de bonitare potenţate (Ntp)
MĂR ndash 3742511=4117
Ntp =Nota de bonitare recalculată (Nbr)
xCoeficient
de potenţare
GRAcircU ndash241854612=290225
PORUMB ndash
256126213=332964
9) Producţia totală pe cultură pentru fiecare unitate de sol (Pt)
MĂR ndash 4117200= 82340
Pt =Nota totală de
bonitare potenţată (Ntp)
x
Producţia ce revine pe un punct de
bonitare P(kgpunct)
GRAcircU ndash
29022550= 1451125
PORUMB ndash
3329649411=31335242
TOTAL= 4666989
10) Producţia medie la hectar Pmc1
Pm măr = Producţia totală Suprafaţa totală = 823405=16468
Rezultatele pentru celelalte culturi
Pmedie gracircu = 1451125303= 4789
Pmedie porumb =31335242302= 10376
39
32 STABILIREA CANTITĂŢILOR DE IcircNGRĂŞĂMINTE PE CULTURI
Calculul dozelor de icircngrăşăminte s-a efectuat ţinacircndu-se cont atacirct de
producţiile medii cacirct şi de existentul de suprafaţă activă din sol S-au luat icircn
considerare şi pierderile rezultate prin levigare
Icircn tabelul 4 este prezentat calculul dozelor de icircngrăşăminte chimice la ha
separat pentru cele 3 culturi icircn parte
Tabelul 4
Calculul dozelor de icircngrăşăminte chimice
Nr Crt
SPECIFICARE UM
CULTURA
GRAcircU PORUMB MĂRN P K N P K N P K
1 Producţie medie Kgha 4789 10376 16468
2 Consum specific Kg sat
23 11 20 20 21 20 5 3 6
3 Sa de administrat
Kg 11014
5268 9578
20752
2179 20752 8234 494 988
4 Sa icircn sol Kg 45 31 60 40 35 30 30 20 355 Diferenţa de
admKg sa
6514 2168 3578
16752
1829 17752 5234 294 638
6 Pierderi prin levigare
13 5 7 13 5 7 13 5 7
7 Cant pierdută prin levigare
Kg sa
847 108 25 2177
914 1242 68 147 446
8 Total sa de administrat
Kg 7361 2276 3828
18929
19204 18994 5914 3087 6826
9 Tipul de icircngrăşămacircnt
NO4NO3
Super P c
Sare potasică
NO4NO3
Super P c
Sare potasică
N P2O5 K20
10 Conţinutul icircn sa a icircngr
Kgt 345 40 40 345 40 40 345 40 40
11 Doza de icircngr de administrat
Kg 213 57 96 549 480 475 171 77 171
40
33 PLANUL DE CULTURĂ
Planul de cultură cuprinde structura culturilor dimensiunile fiecăreia
producţiile medii şi totale (tabelul 5)
Tabelul 5
Icircntocmirea planului de cultură
Cultura Suprafaţa (ha)
Producţii medii (kgha)
Producţia totală (t)
Preţ livrare (leikg)
Măr 5 16468 8234 2Gracircu 303 4789 1451 08
Porumb 302 10376 313355 1
34 FUNDAMENTAREA FIŞELOR TEHNOLOGICE PE CULTURI
Icircn vederea organizării proceselor de muncă şi de producţie icircn etapa pregătitoare se
icircntocmesc fişele tehnologice pe culturi Informaţiile cuprinse icircn fişele tehnologice servesc icircn
acelaşi timp la stabilirea tehnologiilor stabilirea destinaţiei producţiei determinarea volumului
lucrărilor mecanice şi manuale necesarul de forţă de muncă cantităţile de materiale şi mijloacele
financiare necesare pentru aprovizionare
DATELE NECESARE
1 Culturile incluse icircn planul de producţie al firmei
2 Suprafaţa ocupată de fiecare cultură icircn parte
3 Culturile premergătoare
4 Producţia medie şi totală a fiecărei culturi
5 Lucrările tehnologice icircn ordinea cronologică a executărilor
6 Perioada de executare şi data lucrării
7 Mijloacele cu care se execută lucrarea
8 Tarifele de plată pentru lucrările mecanice
9 Tarifele de plată pentru lucrările manuale pe categorii
10 Cuantumul taxelor pentru CAS şomaj risc asigurare
11 Amortismentul specific
12 Materialele necesare procesului tehnologic consumul normat pe UM preţul unitar şi cota
pentru cheltuielile de aprovizionare
41
13 Cota de cheltuieli indirecte (comune şi generale)
MODUL DE LUCRU
1 Se icircnscriu icircn fişă datele privind suprafaţa şi producţia medie Producţia medie se planifică
icircn raport cu fertilitatea solului şi cantitatea de icircngrăşămacircnt aplicată
2 Se icircnscriu lucrările tehnologice icircn ordinea executării lor precizacircndu-se toată perioada
optimă de execuţie şi durata fiecărei lucrări
3 Pentru fiecare icircn parte se determină volumul lucrărilor sumele necesare şi materiale
4 La lucrările manuale icircn raport cu volumul lucrării se calculează numărul de zile om iar
fondul de salarii rezultă icircnmulţind numărul de zile om necesar pentru evaluarea lucrării cu
tariful pe ziom corespunzător
5 Taxele asupra fondului de salarii se calculează aplicacircnd cota icircn proporţie de 30 pentru
CAS 5 pentru fondul de şomaj 1 pentru risc şi asigurare impozit 15 asupra sumei
care reprezintă fondul de salarii
6 Amortismentul specific se determină icircn raport cu valoarea de inventar a mijlocului fix
folosit exclusiv la cultura respectivă şi durata de folosire
7 Cota de cheltuieli pentru aprovizionare se calculează o cotă parte din valoarea
materialului folosit
8 Din icircnsumarea pentru lucrările mecanice lucrările manuale taxe asupra valorilor
materialelor se obţin cheltuielile de producţie
9 La cheltuielile directe se aplică cota de cheltuieli comune şi prin icircnsumarea lor se
determină cheltuielile de producţie
10 După fiecare trimestru se fac totalurile
11 Se calculează indicatorii cheltuieli de producţie la hectar şi costul la tona de produs
42
44
45
46
47
35 Organizarea lucrării de semănat la cultura gracircului
Semănatul este una dintre cele mai importante lucrări agricole de care depinde icircn ultimă instanţă obţinerea de producţii ridicate Suprafeţele icircntinse ocupate de culturi precum şi termenele restracircnse icircn care trebuie executat fac ca procesul de muncă al semănatului să ocupe un loc important icircn activitatea de producţie a exploataţiilor agricole
Etapele organizării lucrărilor de semănat cereale păioase sunt următoarele1 se stabileşte componenţa agregatului de semănat potrivit condiţiilor existente
(tractor plus semănătoare SUP-29 sau SUP-21)2 Se determină necesarul de agregate pentru terminarea semănatului icircn termen
optim folosind formula
icircn care
N ndash numărul de agregate pentru terminarea lucrării icircn timpul propusS ndash suprafaţa de icircnsămacircnţatn ndash numărul de zile icircn care trebuie terminată lucrareaP ndash randamentul zilnic al maşinii
(1)N = 303(512) = 5 agregate
Aşadar icircn prealabil trebuie cunoscut randamentul zilnic al agregatului de semănat folosit Aceasta se calculează după formula
icircn
care
P ndash randamentul zilnic al agregatului (ha)B ndash lăţimea de lucru a agregatului icircn lucru (m)V ndash viteza de deplasare a agregatului
icircn lucru (moră)t ndash durata zilei de lucru (ore)H ndash coeficientul de folosire a timpului de lucru (070-080)
(2)P = 366000807 10000 = 12 ha
3 Stabilirea lungimii marcatoarelor semănătoriiLungimea marcatoarelor adică distanţa la care trebuie aşezată piesa activă a marcatorului faţă de ultimul brăzdar se stabileşte icircn funcţie de
lăţimea de lucru a semănătorii (B) distanţa icircntre două brăzdare (b) distanţa icircntre roţile din faţă sau marginile exterioare ale şenilelor
tractorului (c)
= 11
= = 26
49
49
Cacircnd tractorul poate urmări urma lăsată de marcator atacirct cu roata din dreapta cacirct şi cu roata din stacircnga lungimea celor două marcatoare este egală şi este dată de relaţia
4 Stabilirea debitului semănătorii icircn funcţie de norma de sămacircnţă la hectar La icircnceputul lucrării trebuie icircntotdeauna să se verifice corectitudinea reglării debitului la icircnsămacircnţare Această verificare se face după formula
icircn
care
G ndash cantitatea de sămacircnţă cursă din semănătoare la un număr stabilit de icircnvacircrtiri a roţii semănătoriiA ndash norma de semănat la un ha (kg)d ndash lungimea roţii semănătorii (m)B ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)O ndash nr de icircnvacircrtituri a roţii semănătorii
(6)G= 2501743620 10000 = 313
5 Stabilirea dimensiunilor postatelor la semănat Lungimea maximă a postatelor la semănat este icircn funcţie de capacitatea cutiei semănătorii Pentru a uşura organizarea transportului de seminţe este indicat ca alimentarea semănătorii cu seminţe să se execute la un singur capăt a postatei ~n acest caz lungimea maximă a postatei se calculează după formula
icircn
care
L ndash lungimea maximă a postatei (m)Q ndash capacitatea coşului de alimentare
a semănătorii (kg)Y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii coşului de alimentare a semănătorii (icircn medie 070-080)A ndash norma de semănat (kgha)B ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)
(7)L = (051000040007) (25036) = 1556m
Icircn ce priveşte lăţimea postatei aceasta se determină icircn funcţie de lăţimea totală a parcelei de icircnsămacircnţat şi de metoda de deplasare a agregatului Ea se calculează aşa icircncacirct să asigure de lucru agregatului pentru 1-2 zile de lucru
Lăţimea postatei la semănatul icircn suveică se calculează după formula
icircn care
l ndash lăţimea postatei (m)P ndash productivitatea zilnică a agregatului (hazi)Z ndash durata icircn zile a lucrului pe aceeaşi postată (1-2 zile)L ndash lungimea postatei (m)
(8)l = 10000122 1556 = 154m
6 Lăţimea zonei de icircntoarcere a agregatului Pentru icircntoarcerea agregatului la capetele parcelei se delimitează o facircşie de teren denumită bdquozonă de icircntoarcereldquo Delimitarea acestei zone se face icircn cazul deplasărilor icircn parcursul liniar cu buclă şi fără buclă Lăţimea zonei de icircntoarcere este dată de relaţia
50
50
icircn care
E ndash lăţimea zonei de icircntoarcereR ndash raza de icircntoarcere a agregatuluie ndash lungimea de ieşire a agregatului (adică distanţa de la centrul agregatului mijlocul osiei motoare a tractorului) pacircnă la organele active ale maşinii
(9)E = 34 + 15 = 135m
Aceasta reprezintă lungimea cu care trebuie să se deplaseze centrul agregatului pentru aducerea organelor active ale maşinii agricole pe linia de icircntoarcere a lucrului
7 Stabilirea distanţei dintre punctele de alimentare a semănătorii Distanţa dintre punctele de alimentare a semănătorii se determină icircn funcţie de metoda de deplasare a agregatului la semănat ~n cazul semănatului icircn suveică lungimea postatei este determinată icircn funcţie de capacitatea cutiei de seminţe icircn aşa fel ca alimentarea semănătorii să se facă numai la unul din capetele postatei distanţa dintre punctele de alimentare se află după formula
icircn care
D ndash distanţa dintre punctele de alimentare (m)B ndash lăţimea de lucru a agregatului (m)T ndash numărul turelor (adică nr curselor dus-icircntors) pe care le face agregatul pacircnă la golirea coşului semănătorii
(1)D = 2362 = 144m
Icircn cazul cacircnd lungimea postatei nu este determinată icircn funcţie de capacitatea cutiei de seminţe este necesar ca icircn prealabil să cunoaştem turele pe care le face agregatul pacircnă la golirea coşului semănătorii Aceasta se determină icircmpărţind lungimea drumului pe care icircl face semănătoarea pacircnă la golirea cutiei sale pe lungimea cursei de lucru dus şi icircntors ~n acest scop se foloseşte următoarea formulă
icircn care
T ndash numărul turelorQ ndash capacitatea cutiei semănătorii
(kg)Y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii cutiei (080)A ndash norma de semănat (kgha)B ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)L ndash lungimea postatei (m)
T= (1000040007) (2503621556) = 1Icircn cazul semănării icircn bdquolaturildquo sau bdquope două jumătăţi ale postateildquo distanţa dintre
punctele de alimentare se calculează după formula = 136 = 36
(semnificaţiile literelor sunt aceleaşi ca la formulele (10) şi (11)
51
51
8 Stabilirea cantităţilor de seminţe ce se pun la punctele de alimentare Cantităţile de seminţe care se pun la primul punct de alimentare se calculează după formula
= 4001 = 400kgiar cantitatea care se pune la punctele următoare este
icircn care
C ndash cantitatea de seminţe necesară alimentării agregatului (kg)Q capacitatea coşului semănătorii (kg)y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii cutieia ndash nr semănătorilor icircn agregat
(14)C1 = 400071 = 280kg
9 Stabilirea necesarului zilnic de muncitori pentru semănat şi transportat seminţele Necesarul zilnic de muncitori pentru deservirea semănătorilor variază icircn raport cu numărul de agregate folosite zilnic şi al maşinilor ce compun agregatul
10 Necesarul de mijloace de transport se stabileşte icircn funcţie de cantităţile de seminţe necesare semănătorilor la o icircncărcare timpul de golire a semănătorilor capacitatea mijloacelor de transport distanţa de transport şi timpul necesar pentru un ciclu de transport
~n primul racircnd se determină timpul icircn care se consumă cantitatea de seminţe existentă icircn cutia semănătorii folosind relaţia
icircn care
q ndash capacitatea cutiei semănătorii (kg)085 ndash coeficientul de folosire a cutiei semănătoriiB ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)V ndash viteza de lucru a agregatului (moră)N ndash norma de sămacircnţă la ha (kg)
Tgol = (10000400085) (366000250) = 063h = 38min
Numărul de mijloace de transport necesare zilnic se determină pe baza relaţiei
icircn care
Nt ndash numărul mijloacelor de transportn ndash numărul semănătorilor ce lucreazăt ndash durata unui ciclu de transport (min)Cm ndash capacitatea mijlocului de transport (kg)
Nt = (540008530) (38400) = 33 = 311 Se determină necesarul de saci pentru transportul seminţelor cunoscacircnd că
pentru uşurarea manipulării se recomandă ca un sac să aibă 40 kg
Nr saci = (512250) 40 = 375 sacizi
52
52
Centralizarea datelor
Nr crt
Specificare UMAgregatul folosit
Tractor + (SUP-29)
Tractor + SUP-21
1 Productivitatea zilnică a agregatului haschimb 12
2 Necesarul zilnic de-tractoare nr 5-semănători nr 5
3Productivitatea zilnică a tuturor agregatelor
hazi 60
4Dimensiunile solei de semănat
-lungime m 1556-lăţime m 1947-suprafaţă ha 303
5Dimensiunea parcelelor de semănat
-lungime m 1556-lăţime m 154-suprafaţă 24
6Lungimea marcatorului
-dreapta m 11-stacircnga m 26
7Norma de icircnsămacircnţare
-la 20 icircnvacircrtituri kg 3-la hectar kg 250
8Distanţa dintre punctele de alimentare cu seminţe
m 144
9Cantitatea de seminţe ce se pune la punct de alimentare
-la primul punct
kg 400
-la punctele următoare
kg 280
10 Necesarul zilnic de muncitori
-pt servirea semănătorii
nr 5
-pt transportul seminţelor
nr 3
-total nr 8
11Lăţimea facircşiei de icircntoarcere a agregatului
m 135
12Necesarul zilnic de mijl de transport
-atelaje nr-tractor+remorcă nr 3-auto-camion nr
13Necesar saci pt transportul seminţelor
nr 375
53
53
36 Evaluarea producţiei
Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţieiacestora
Evaluarea se face icircn două etape1) icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele
caracteristice de dezvoltare a plantelor2) icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite
norme standardizate~n funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfel
1) Gracircu orz (orz - 1 iunie gracircu - 15 iunie) Gracircu Boemandash se stabileşte numărul punctelor de control icircn funcţie de mărimea şi
uniformitatea parcelelor(icircn cazul parcele de pacircnă la 100 ha - 5 puncte pe suprafeţe mai mari de 100 ha - 10 puncte)
Determinările se fac cu ajutorul ramei metrice (un cadru de 1 metru patrat)Metodologie de lucrundash se numără spicele din interiorul ramei metricendash se stabileşte numărul mediu de boabe icircn spicndash se calculează producţia medie la hectar astfel
Q kgha = (360353610000) (10001000) = 4536kgha
Q kgha - producţia medie kgha Nsp - număr mediu de spice la mp (medie pe toate punctele de control) 360Nb - număr mediu de boabe icircn spice 35MMB - greutatea a 1000 boabe (grame)3610000 mp = 1 ha1000 x 1000 = 1000 grame x 1000 boabe
Exemplu
2) Porumb (1 septembrie) DKC 3511ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 28 mp (4 racircnduri x 070 x 10 m
lungime 070 (m) - distanţa dintre racircnduri)ndash se numără ştiuleţii la fiecare punct de controlndash se calculează numărul de ştiuleţi la hectar
54
54
Nstha = (30010000)(510) = 60000
Nstha - număr de ştiuleţi la hanst - numărul de ştiuleţi număraţi la toate punctele de controld - suprafaţa unui punct de control (mp)i - numărul punctelor de control
ndash se determină apoi numărul de boabe pe ştiuletendash se calculează apoi producţia medie la hectar
Q kgha = (60000588337) (10001000) = 11889 kgha
Q kgha - producţia medieNst - număr ştiuleţi la hectar 60000Nb - număr mediu de boabe pe ştiulete 588MMB - greutatea a 1000 boabe (grame) 337
Exemplu
3) Floarea soarelui (15 august)ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 28 mp (4 racircnduri x 070 x 10)ndash se numără capitulele la fiecare punct de control şi se stabileşte numărul mediu
de capitule la ha după formula
Ncpha - număr total de capitule la hancp - număr de capitule numărate la toate punctele de controld - suprafaţa unui punct de controli - numărul punctelor de control
ndash se determină numărul mediu de seminţe pe capitul(Ns)ndash se calculează producţia medie la hectar astfel
55
55
Q kgha - producţia medieNcp - număr mediu de capitule la hectarNs - număr seminţe pe capitulMMB - greutatea a 1000 seminţe icircn grame
Exemplu
4) Sfecla de zahăr (1 septembrie)ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 10 mp (3 racircnduri x 045 m x 74 m
lungime)ndash la fiecare punct de control plantele se recoltează se decoletează (tăierea
frunzelor) se curăţă de pămacircnt şi se cacircntărescndash se determină producţia medie astfel
q - cantitatea de rădăcini recoltate din punctele de control (kg)d - suprafaţa unui punct de control (mp)i - numărul punctelor de control
ndash la producţia stabilită se adaugă sporul de producţie ce se va realiza de la data evaluării la data prevăzută a se recolta (18 grziplantă)
Exemplu
5) Fructe (1 septembrie) MĂRMetoda de evaluare diferă icircn funcţie de tipul de livadă clasică sau intensivă dar
icircn mare constă icircn următoarele etapendash se stabileşte numărul de pomi pentru examinare (2 - 5 ) 480ndash se determină numărul mediu de fructe pe pom şi greutatea acestora icircn kg 30kg
167 de fructe
56
56
ndash se icircnmulţeşte numărul mediu de fructe pe pom cu numărul de pomi existenţi la ha şi se obţine astfel producţia medie la ha 16032 kgha
6) Struguri (de masă - 15 iulie de vin - 1 septembrie)ndash evaluarea se face separat la viile nobile şi la viile de hibrizindash se stabileşte numărul de butuci pe rod la ha cu relaţia
Nbha - numărul de butuci pe rod la hadr - distanţa dintre racircnduri (m)db - distanţa icircntre butuci pe racircnd (m)Ng - număr mediu de goluri (butuci neproductiviinexistenţi) la ha icircn procente
ndash se evaluează producţia de struguri pe butuc număracircndu-se toţi strugurii de pe un număr de 1 - 2 din butucii existenţi pe lot (se recomandă să se efectueze numărătoarea strugurilor pe fiecare al 10-lea butuc din 15 icircn 15 racircnduri)
Producţia de struguri pe butuc se calculează astfel
Pmb - producţia medie pe butuc (grame)Gms - greutatea medie a strugurilor (grame)Ns - numărul de struguri total găsiţi la numărătoareNba - numărul butucilor analizaţi
ndash se calculează producţia medie de struguri la ha cu formula
Pmha - producţia medie de struguri la ha (kg)Nbha - numărul de butuci pe rod la haPmb - producţia medie pe butuc (grame)
Exemplu
57
57
CAPITOLUL IV DETERMINAREA PRAGULUI DE RENTABILITATE (A PUNCTULUI CRITIC) PE CULTURI
Punctul critic marchează acea dimensiune a producţiei medii la care icircncasările din
valorificarea producţiei sunt egale cu cheltuielile totale de producţie deci acel punct al
producţiei medii la care nu se obţine profit dar nu se icircnregistrează nici pierderi
Mărimea costului de producţie şi a ratei profitului se găsesc icircntr-o stracircnsă legătură
cu raportul dintre cheltuielile de exploatare şi cantitatea de produse realizate Prin analiza
costurilor şi cheltuielilor de exploatare icircntreprinzătorul poate calcula nivelul minim de
activitate cerut de menţinerea icircn stare de funcţionare a firmei Cunoscacircnd pragul de
rentabilitate se poate proiecta volumul de vacircnzări icircn vederea obţinerii profitului scontat
De asemenea creditorii şi investitorii solicită adesea efectuarea analizei punctului
critic pentru a ajuta icircn evaluarea cacircştigurilor potenţiale ale unei afaceri şi icircn consecinţă
aceasta trebuie introdusă icircn planul de afaceri
Punctul critic se poate determina icircn două moduri şi anume fără profit programat
sau cu profit programat
Calculul punctului critic fără profit programat este exprimat printr-o relaţie
simplă
y = yי
y = Pvx
yי = Cvx + CF
Pvx = Cvx + CF
x(Pv ndash Cv) = CF
icircn care
y ndash veniturile din valorificarea producţiei (mii lei)
yי - cheltuielile totale icircnregistrate (mii lei)
Pv ndash preţul de vacircnzare unitar
x ndash producţia medie sau volumul vacircnzărilor (unităţi fizice)
Cv ndash cheltuieli variabile unitare
58
58
CF ndash costuri fixe totale
De unde x marchează acea dimensiune a producţiei la care nu se icircnregistrează nici
profit nici pierderi
Determinarea cantitativă şi reprezentarea grafică a PC la cultura Porumb
Cheltuielile variabile
NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrarii
CheltuieliCheltuieli variabilevariabile
(lei) (lei)
CheltuieliCheltuieli variabile variabile
(lei t (lei t ))
(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)
11 Incărcat transportat IC (PK) t 2881 180225 575
22 Descărcat IC (PK) t 2881 2444609 78
33 Incărcat transportat IC (N) t 10 2484545 793
44 Descărcat IC (N) t 1655 6371 02
55 Transportat apa prep sol mii l 30 599 019
66 Incărcat transportat săm t 66 599359 191
77 Recoltat porumb boabe t 530 2606662 832
88 Transportat porumb boabe t 225 1245 04
99
1010
TOTALTOTAL 9962236 31792
a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch Variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologicacopy= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)
59
59
Cheltuielile fixe
NrNr CrtCrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe
(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe
(lei ha)(lei ha)
(a)(a) (b)(b) copycopy (d)(d) (e)(e)
11 Adm Şi deservit IC (PK) ha 302 617645 2045
22 Arat 25 cm +grăpat ha 302 1140192 3775
33 Adm Şi deservit IC (N) ha 302 630389 2087
44 Erbicidat şi deservit ha 302 61155 2025
55 Discuit si preg Pat germ Ha 302 586536 1942
66 Semănat +deservit ha 302 472517 1565
77 Prăşit mecanic I ha 302 819024 2712
88 Prăit mecanic II ha 302 654182 2166
99
1010
TOTALTOTAL 5532035 18318
(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)
60
60
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura porumb - fără profit programat
Ch variabile Cv = 9962236 lei
Ch fixe totale CF = 5532035 lei
Ch fixeha CFha = 18318 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 11 leikg = 1100 leit
Producţia totală de PT= 313355 t
Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 302 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 33961599 lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 9962236 + 33961599 = 133583959 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 133583959 313355=
4263leit
Productia medie de porumb la punctul critic (X)
X= (CFha)(Pv-CVt) = 18318 ( 1100 ndash 4263 ) = 272 tha = 2720 kgha
Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 272 tha 4263 leit = 115953 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx =18318 leiha+ 115953 leiha =299133 leiha
Nivelul producţiei de 2720 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la
cultura porumb icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de
2720 la preţul de 11 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie
Depăşirea acestui nivel al producţiei (2720 ha) duce la obţinerea unui profit iar
scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi
61
61
62
PROFI
T
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
2720 kg2720 kghaha
4000
3000
1000
2000
5000
7000
6000
18318
leiha
299133
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura porumb ndash fără profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
62
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura porumb - cu profit programat
Ch variabile Cv = 9962236 lei
Ch fixe totale CF = 5532035 lei
Ch fixeha CFha = 18318 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 11 leikg = 1100 leit
Producţia totală de PT= 313355 t
Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 302 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 33961599 lei
Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)
Pr = 500000lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 9962236 + 33961599 = 133583959 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 133583959 313355=
4263leit
Profitul programat pe ha (Prha) Prha=PrS =500000302= 165562 leiha
Producţia medie de porumb la punctul critic (X)
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 18318+165562) ( 1100 - 4263 )= 517 tha
= 5170 kgha
Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 517 tha 4263 leit = 220397 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx = 18318 leiha+ 220397leiha = 403577 leiha
63
63
64
profit
suplimen
tar
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
5170 kg5170 kghaha
4000
3000
1000
2000
5000
7000
6000
18318
leiha
403577
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura porumb ndash cu profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
Profit programatProfit programat
PROFI
T
5000
64
Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura porumb
Specificare UMFara profit programat
Cu profit programat
Ch variabile Cv lei 9962236 9962236
Cheltuielile indirecte Ch ind lei 33961599 33961599
Ch variabile totale CVT lei 133583959 133583959
Ch variabile t CVt leit 4263 4263
Ch fixe totale CF lei 5532035 5532035
Ch fixe ha CFha leiha 18318 18318
Profit programat total Pr lei 500000
Profit programat ha Prha leiha 165562
X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 2720
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 5170
Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 115953 220397
Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 299133 403577
Preţ de vacircnzare t Pv leit 1100 1100
Suprafaţa cultivată S ha 302 302
65
65
DETERMINAREA CANTITATIVĂ ȘI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA gracircu
Cheltuielile variabile
NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrarii
CheltuieliCheltuieli variabilevariabile
(lei) (lei)
CheltuieliCheltuieli variabile variabile
(lei t (lei t ))
(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)
11 Incărcat transportat IC (PK) t 4605 260015 179
22 Descărcat IC (PK) t 4605 495645 341
33 Incărcat transportat săm t 666 601343 414
44 Incărcat transportat IC (N) t 10 97019 669
55 Descărcat IC (N) t 6454 24848 017
66 Transportat apa prep sol mii l 30 599 04
77 Recoltat grau t 530 2614762 1802
88 Transportat gracircu t 225 1245 09
99
1010
TOTALTOTAL 49504298 34115
a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)
66
66
Cheltuielile fixe
NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe
(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe
(lei ha)(lei ha)
(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)
11 Adm şi deservit IC (PK) ha 303 619685 2045
22 Arat 18 - 20 cm +grăpat ha 303 1025772 3385
33 Discuit si preg pat germ ha 303 588479 1942
44 Semănat +deservit ha 303 474081 1565
55 Adm şi deservit IC (N) ha 303 632476 2087
66 Adm şi deservit ha 303 613575 2025
77
88
99
1010
TOTALTOTAL 3954068 130497
(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)
67
67
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura gracircu - fără profit programat
Ch variabile Cv = 49504298 lei
Ch fixe totale CF = 3954068 lei
Ch fixeha CFha = 130497 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 09 leikg = 900 leit
Producţia totală de gracircu PT= 145107 t
Suprafata cultivată cu gracircu S = 303 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 14849866 lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 49504298 + 14849866 = 64354164 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 64354164 145107 =
4435leit
Productia medie de gracircu la punctul critic (X)
X= (CFha)(Pv-CVt) = 130497 ( 900 - 4435 ) = 286 tha
= 2860 kgha
Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 286 tha 4435 leit = 12684 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx = 130497 leiha+ 126841 leiha = 257338 leiha
Nivelul producţiei de 2860 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la
cultura de gracircu icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de
2860 la preţul de 09 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie
Depăşirea acestui nivel al producţiei (2860 ha) duce la obţinerea unui profit iar
scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi
68
68
69
PROFI
T
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
2860 kg2860 kghaha
4000
3000
1000
2000
5000
7000
6000
130497
leiha
257338
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura gracircu ndash fără profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
69
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura gracircu - cu profit programat
Ch variabile Cv = 49504298 lei
Ch fixe totale CF = 3954068 lei
Ch fixeha CFha = 130497 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 09 leikg = 900 leit
Producţia totală de gracircu PT= 145107 t
Suprafata cultivată cu gracircu S = 303 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 14849866 lei
Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)
Pr = 400000 lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 49504298 + 14849866 = 64354164 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 64354164 145107 =
4435leit
Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 400000 303 =
132013 leiha
Producţia medie de gracircu la punctul critic (X)
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 130497 + 132013 ) ( 900 - 4435 )
= 575 tha = 5750 kgha
Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 575tha 4435 leit = 255012 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx =130497 leiha+ 255012leiha = 385509 leiha
70
70
71
profit
suplimen
tar
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
5750 kg5750 kghaha
4000
3000
1000
2000
5000
7000
6000
130497
leiha
3855
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura gracircu ndash cu profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
Profit programatProfit programat
PROFI
T
5000
71
Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura gracircu
Specificare UMFara profit programat
Cu profit programat
Ch variabile Cv lei 49504298 49504298
Cheltuielile indirecte Ch ind lei 14849866 14849866
Ch variabile totale CVT lei 64354164 64354164
Ch variabile t CVt leit 4435 4435
Ch fixe totale CF lei 3954068 3954068
Ch fixe ha CFha leiha 130497 130497
Profit programat total Pr lei 400000
Profit programat ha Prha leiha 132013
X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 2860
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 5750
Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 12684 255012
Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 257338 385509
Preţ de vacircnzare t Pv leit 900 900
Suprafaţa cultivată S ha 303 303
72
72
DETERMINAREA CANTITATIVĂ ȘI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA măr
Cheltuielile variabile
NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrarii
CheltuieliCheltuieli variabilevariabile
(lei) (lei)
CheltuieliCheltuieli variabile variabile
(lei t (lei t ))
(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)
11 Incărcat transportat IC (PK) T 124 694 84
22 Descărcat IC (PK) T 124 145896 177
33 Adm şi deservit IC (PK) T 50 691 839
44 Administrat gunoi de grajd T 50 288 35
55 Săpat gropi pt plantat pomi Buc 048 281 34
66 Plantat + udat Buc 048 7488 909
77 Tăieri de forma coroanei Buc 25 25 03
88 Incărcat transportat IC (N) T 0855 1107 134
99 Adm şi deservit IC T 5 896 109
1010 Transportat apa prep sol T 3 4592 558
1111 Recoltat prune T 5 187 23
1212 Transportat prune T 8234 14327 174
TOTALTOTAL 1914066 2325
a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)
Cheltuielile fixe
73
73
NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe
(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe
(lei ha)(lei ha)
(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)
11 Arătură in livadă Ha 5 2057 4114
22 Discuit arătura Ha 5 913 1826
33 Prăşit printre racircnduri Ha 5 804 1608
44 Stropit cu insecto-fungicide Ha 5 1802 3604
55 Erbicidat şi deservit Ha 5 690 138
66
77
88
99
1010
TOTALTOTAL 6266 12532
(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)
74
74
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura măr - fără profit programat
Ch variabile Cv = 1914066 lei
Ch fixe totale CF = 6266 lei
Ch fixeha CFha = 12532 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 1 leikg =1000 leit
Producţia totală de mere PT= 8234 t
Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 5 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 673021 lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 1914066 + 673021 = 2587087 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 2587087 8234 = 3142 leit
Productia medie de mere la punctul critic (X)
X= (CFha)(Pv-CVt) = 12532 ( 1000 - 3142 ) = 19 tha
= 1900 kgha
Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 19 tha 3142 leit = 59698 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx =12532 leiha+ 59698 leiha =185018 leiha
Nivelul producţiei de 1900 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la
cultura de măr icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de
1900 la preţul de 1 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie Depăşirea
acestui nivel al producţiei (1900 ha) duce la obţinerea unui profit iar scăderea
producţiei sub acest nivel determină pierderi
75
75
76
PROFI
T
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
1900 kg1900 kghaha
4000
3000
1000
2000
5000
7000
6000
12532
leiha
185018
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura măr ndash fără profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
76
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura măr - cu profit programat
Ch variabile Cv = 1914066 lei
Ch fixe totale CF = 6266 lei
Ch fixeha CFha = 12532 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 1 leikg =1000 leit
Producţia totală de mere PT= 8234 t
Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 5 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 673021 lei
Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)
Pr = 100000 lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 1914066 + 673021 = 2587087 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 2587087 8234 = 3142 leit
Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 100000 5
= 20000 leiha
Producţia medie de mere la punctul critic (X)
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 12532 + 20000 ) (1000 - 3142 )
= 31 tha = 31000 kgha
Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 31 tha 3142 leit = 97402 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx =12532 leiha+97402 leiha = 109934 leiha
77
77
78
profit
suplimen
tar
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
31000 kg31000 kghaha
7500
5000
1000
2500
10000
15000
12500
12532
leiha
109934
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura măr ndash cu profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
Profit programatProfit programat
PROFI
T
5000
78
Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura măr
Specificare UMFara profit programat
Cu profit programat
Ch variabile Cv lei 1914066 1914066
Cheltuielile indirecte Ch ind lei 673021 673021
Ch variabile totale CVT lei 2587087 2587087
Ch variabile t CVt leit 3142 3142
Ch fixe totale CF lei 6266 6266
Ch fixe ha CFha leiha 12532 12532
Profit programat total Pr lei 100000
Profit programat ha Prha leiha 20000
X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 1900
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 31000
Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 59698 97402
Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 185018 109934
Preţ de vacircnzare t Pv leit 1000 1000
Suprafaţa cultivată S ha 5 5
79
79
CAPITOLUL VCAPITOLUL VCONCLUZII ŞI RECOMANDĂRICONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI
Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţiei acestora
Evaluarea se face icircn două etape- icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele caracteristice de dezvoltare a plantelor- icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite norme standardizate
Icircn funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfelPorumb 3133 toneGrau 1451 toneMăr 82 toneEfectuacircnd eficiența celor trei culturi icircn urma rezultatelor acestora am
observat că cultura cea mai favorabilă este porumbul urmată de cultura grăacircluiPe viitor cea mai bună cultură atat cantitativă cacirct și calitativă este cultura porumbului
80
80
superior multor soiuri ca rezistenţă la făinare rugină brună şi septorioza frunzelor calitatea de panificaţie a soiului Gruia este apropiată de cea a soiului Dropia faţă de care tinde să aibă un gluten mai tenace soiul se evidenţiază printr-o productivitate ridicată icircn medie cu 9-12 mai mare faţă de soiurile martor sporul de producţie fiind mai mare icircn condiţii de secetă in pofida taliei sale scurte soiul se comportă foarte bine icircn condiţii de deficit hidric Gracircul aparţine genului Triticum familia Gramineae (Poaceae) Genul Triticum cuprinde un număr mare de specii de gracircu forme sălbatice şi cultivate clasificate diferit de-a lungul timpului
Pentru ţara noastră prezintă importanţă 2 specii şi anume Triticum durum Desf şi Triticum aestivum L Triticum durum Desf (fig 16) are tulpina plină icircn interior pe toată lungimea sau cel puţin icircn partea superioară Spicul este aristat cu ariste lungi comparativ cu lungimea spicului şi orientate paralel Boabele au aspect sticlos la maturitate şi sunt conice la capet Triticum aestivum L (fig 17) are tulpina goală icircn interior pe toată lungimea Spicul este nearistat sau aristat cu ariste mai scurte comparativ cu lungimea spicului şi orintate divergent Boabele sunt ovoidale sau alungit-ovoidale prevăzute cu un smoc de perişori la capătul superior Endospermul este făinos semisticlos sau sticlos
Gracircul comun reprezintă specia cea mai importantă care pe plan mondial reprezintă cca 90 din suprafaţa cultivată cu gracircu şi cea mai mare partea a suprafeţei cultivată cu gracircu din ţara noastră Gracircul comun are forme de toamnă şi de primăvară aproape icircntreaga suprafaţă din ţara noastră fiind cultivată cu gracircu de toamnă (gracircul de primăvară ocupă suprafeţe foarte mici nesemnificative)
Soiurile de gracircu cultivate icircn Romacircnia sunt icircn marea lor majoritate soiuri romacircneşti create la Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Fundulea sau icircn reţeaua de Staţiuni de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Aceste soiuri se caracterizează prin potenţial de producţie ridicat (9-10 tha) o bună rezistenţă la cădere ger iernare secetă şi boli o bună calitate şi stabilitate a recoltelor
23 Intocmirea asolamentului
Specificare HaSuprafaţa totală a terenului arabil 610Suprafaţa medie a solei (3 sole) 2033
Tabelul 2Schema rotaţiei culturilor
SOLAANUL 2012 2013 2014I măr măr mărII gracircu porumb gracircuIII porumb gracircu porumb
36
37
CAPITOLUL IIICAPITOLUL IIIORGANIZAREA PROCESULUI DE PRODUCŢIE AGRICOLĂORGANIZAREA PROCESULUI DE PRODUCŢIE AGRICOLĂ
31 Proiectarea producţiilor medii prin metoda bonităriiterenurilor agricole
Tabelul 3
Date iniţiale
Cultura Tipul de solSuprafaţa - ha (Si)
Nota de bonitare pentru
condiţiile ecologice (Pi)
Corecţia pt distanţă şi
felul drumului (k)
Coeficient de
potenţare (c)
Producţia medie
realizată
MărGracircuPorumb
Cernoziom 5 75 015 11 15000Cernoziom 303 80 018 12 4000Cernoziom 302 85 019 13 8000
TOTAL 610
2) Notele totale de bonitare pentru condiţiile ecologice (Ni)
MĂR ndash 575 = 375Ni = Si x Pi GRAcircU ndash 30380 = 24240
PORUMB ndash 30285 = 25670TOTAL = 50285
3) Nota medie ponderată de bonitare
50285 610 = 8243
1) Producţia ce revine pe un punct al notei medii ponderate de bonitare
P măr = 515000 375 = 200P gracircu = 3034000 24240 = 50
P porumb = 3028000 25670 = 9411
6) Corecţia totală icircn funcţie de distanţă şi drumuri Ct = S x kMĂR ndash 5015 = 075
Suprafaţă x coeficient corecţie GRAcircU ndash 303018 = 5454PORUMB ndash 302019 = 5738
TOTAL = 11267
38
7) Nota de bonitare recalculată (Nbr)
MĂR ndash 375-075 = 37425Nbr = Nota totală de bonitare ndash Corecţia GRAcircU ndash 24240-5454 = 2418546
PORUMB ndash
25670-5738 = 2561262
8) Notele totale de bonitare potenţate (Ntp)
MĂR ndash 3742511=4117
Ntp =Nota de bonitare recalculată (Nbr)
xCoeficient
de potenţare
GRAcircU ndash241854612=290225
PORUMB ndash
256126213=332964
9) Producţia totală pe cultură pentru fiecare unitate de sol (Pt)
MĂR ndash 4117200= 82340
Pt =Nota totală de
bonitare potenţată (Ntp)
x
Producţia ce revine pe un punct de
bonitare P(kgpunct)
GRAcircU ndash
29022550= 1451125
PORUMB ndash
3329649411=31335242
TOTAL= 4666989
10) Producţia medie la hectar Pmc1
Pm măr = Producţia totală Suprafaţa totală = 823405=16468
Rezultatele pentru celelalte culturi
Pmedie gracircu = 1451125303= 4789
Pmedie porumb =31335242302= 10376
39
32 STABILIREA CANTITĂŢILOR DE IcircNGRĂŞĂMINTE PE CULTURI
Calculul dozelor de icircngrăşăminte s-a efectuat ţinacircndu-se cont atacirct de
producţiile medii cacirct şi de existentul de suprafaţă activă din sol S-au luat icircn
considerare şi pierderile rezultate prin levigare
Icircn tabelul 4 este prezentat calculul dozelor de icircngrăşăminte chimice la ha
separat pentru cele 3 culturi icircn parte
Tabelul 4
Calculul dozelor de icircngrăşăminte chimice
Nr Crt
SPECIFICARE UM
CULTURA
GRAcircU PORUMB MĂRN P K N P K N P K
1 Producţie medie Kgha 4789 10376 16468
2 Consum specific Kg sat
23 11 20 20 21 20 5 3 6
3 Sa de administrat
Kg 11014
5268 9578
20752
2179 20752 8234 494 988
4 Sa icircn sol Kg 45 31 60 40 35 30 30 20 355 Diferenţa de
admKg sa
6514 2168 3578
16752
1829 17752 5234 294 638
6 Pierderi prin levigare
13 5 7 13 5 7 13 5 7
7 Cant pierdută prin levigare
Kg sa
847 108 25 2177
914 1242 68 147 446
8 Total sa de administrat
Kg 7361 2276 3828
18929
19204 18994 5914 3087 6826
9 Tipul de icircngrăşămacircnt
NO4NO3
Super P c
Sare potasică
NO4NO3
Super P c
Sare potasică
N P2O5 K20
10 Conţinutul icircn sa a icircngr
Kgt 345 40 40 345 40 40 345 40 40
11 Doza de icircngr de administrat
Kg 213 57 96 549 480 475 171 77 171
40
33 PLANUL DE CULTURĂ
Planul de cultură cuprinde structura culturilor dimensiunile fiecăreia
producţiile medii şi totale (tabelul 5)
Tabelul 5
Icircntocmirea planului de cultură
Cultura Suprafaţa (ha)
Producţii medii (kgha)
Producţia totală (t)
Preţ livrare (leikg)
Măr 5 16468 8234 2Gracircu 303 4789 1451 08
Porumb 302 10376 313355 1
34 FUNDAMENTAREA FIŞELOR TEHNOLOGICE PE CULTURI
Icircn vederea organizării proceselor de muncă şi de producţie icircn etapa pregătitoare se
icircntocmesc fişele tehnologice pe culturi Informaţiile cuprinse icircn fişele tehnologice servesc icircn
acelaşi timp la stabilirea tehnologiilor stabilirea destinaţiei producţiei determinarea volumului
lucrărilor mecanice şi manuale necesarul de forţă de muncă cantităţile de materiale şi mijloacele
financiare necesare pentru aprovizionare
DATELE NECESARE
1 Culturile incluse icircn planul de producţie al firmei
2 Suprafaţa ocupată de fiecare cultură icircn parte
3 Culturile premergătoare
4 Producţia medie şi totală a fiecărei culturi
5 Lucrările tehnologice icircn ordinea cronologică a executărilor
6 Perioada de executare şi data lucrării
7 Mijloacele cu care se execută lucrarea
8 Tarifele de plată pentru lucrările mecanice
9 Tarifele de plată pentru lucrările manuale pe categorii
10 Cuantumul taxelor pentru CAS şomaj risc asigurare
11 Amortismentul specific
12 Materialele necesare procesului tehnologic consumul normat pe UM preţul unitar şi cota
pentru cheltuielile de aprovizionare
41
13 Cota de cheltuieli indirecte (comune şi generale)
MODUL DE LUCRU
1 Se icircnscriu icircn fişă datele privind suprafaţa şi producţia medie Producţia medie se planifică
icircn raport cu fertilitatea solului şi cantitatea de icircngrăşămacircnt aplicată
2 Se icircnscriu lucrările tehnologice icircn ordinea executării lor precizacircndu-se toată perioada
optimă de execuţie şi durata fiecărei lucrări
3 Pentru fiecare icircn parte se determină volumul lucrărilor sumele necesare şi materiale
4 La lucrările manuale icircn raport cu volumul lucrării se calculează numărul de zile om iar
fondul de salarii rezultă icircnmulţind numărul de zile om necesar pentru evaluarea lucrării cu
tariful pe ziom corespunzător
5 Taxele asupra fondului de salarii se calculează aplicacircnd cota icircn proporţie de 30 pentru
CAS 5 pentru fondul de şomaj 1 pentru risc şi asigurare impozit 15 asupra sumei
care reprezintă fondul de salarii
6 Amortismentul specific se determină icircn raport cu valoarea de inventar a mijlocului fix
folosit exclusiv la cultura respectivă şi durata de folosire
7 Cota de cheltuieli pentru aprovizionare se calculează o cotă parte din valoarea
materialului folosit
8 Din icircnsumarea pentru lucrările mecanice lucrările manuale taxe asupra valorilor
materialelor se obţin cheltuielile de producţie
9 La cheltuielile directe se aplică cota de cheltuieli comune şi prin icircnsumarea lor se
determină cheltuielile de producţie
10 După fiecare trimestru se fac totalurile
11 Se calculează indicatorii cheltuieli de producţie la hectar şi costul la tona de produs
42
44
45
46
47
35 Organizarea lucrării de semănat la cultura gracircului
Semănatul este una dintre cele mai importante lucrări agricole de care depinde icircn ultimă instanţă obţinerea de producţii ridicate Suprafeţele icircntinse ocupate de culturi precum şi termenele restracircnse icircn care trebuie executat fac ca procesul de muncă al semănatului să ocupe un loc important icircn activitatea de producţie a exploataţiilor agricole
Etapele organizării lucrărilor de semănat cereale păioase sunt următoarele1 se stabileşte componenţa agregatului de semănat potrivit condiţiilor existente
(tractor plus semănătoare SUP-29 sau SUP-21)2 Se determină necesarul de agregate pentru terminarea semănatului icircn termen
optim folosind formula
icircn care
N ndash numărul de agregate pentru terminarea lucrării icircn timpul propusS ndash suprafaţa de icircnsămacircnţatn ndash numărul de zile icircn care trebuie terminată lucrareaP ndash randamentul zilnic al maşinii
(1)N = 303(512) = 5 agregate
Aşadar icircn prealabil trebuie cunoscut randamentul zilnic al agregatului de semănat folosit Aceasta se calculează după formula
icircn
care
P ndash randamentul zilnic al agregatului (ha)B ndash lăţimea de lucru a agregatului icircn lucru (m)V ndash viteza de deplasare a agregatului
icircn lucru (moră)t ndash durata zilei de lucru (ore)H ndash coeficientul de folosire a timpului de lucru (070-080)
(2)P = 366000807 10000 = 12 ha
3 Stabilirea lungimii marcatoarelor semănătoriiLungimea marcatoarelor adică distanţa la care trebuie aşezată piesa activă a marcatorului faţă de ultimul brăzdar se stabileşte icircn funcţie de
lăţimea de lucru a semănătorii (B) distanţa icircntre două brăzdare (b) distanţa icircntre roţile din faţă sau marginile exterioare ale şenilelor
tractorului (c)
= 11
= = 26
49
49
Cacircnd tractorul poate urmări urma lăsată de marcator atacirct cu roata din dreapta cacirct şi cu roata din stacircnga lungimea celor două marcatoare este egală şi este dată de relaţia
4 Stabilirea debitului semănătorii icircn funcţie de norma de sămacircnţă la hectar La icircnceputul lucrării trebuie icircntotdeauna să se verifice corectitudinea reglării debitului la icircnsămacircnţare Această verificare se face după formula
icircn
care
G ndash cantitatea de sămacircnţă cursă din semănătoare la un număr stabilit de icircnvacircrtiri a roţii semănătoriiA ndash norma de semănat la un ha (kg)d ndash lungimea roţii semănătorii (m)B ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)O ndash nr de icircnvacircrtituri a roţii semănătorii
(6)G= 2501743620 10000 = 313
5 Stabilirea dimensiunilor postatelor la semănat Lungimea maximă a postatelor la semănat este icircn funcţie de capacitatea cutiei semănătorii Pentru a uşura organizarea transportului de seminţe este indicat ca alimentarea semănătorii cu seminţe să se execute la un singur capăt a postatei ~n acest caz lungimea maximă a postatei se calculează după formula
icircn
care
L ndash lungimea maximă a postatei (m)Q ndash capacitatea coşului de alimentare
a semănătorii (kg)Y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii coşului de alimentare a semănătorii (icircn medie 070-080)A ndash norma de semănat (kgha)B ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)
(7)L = (051000040007) (25036) = 1556m
Icircn ce priveşte lăţimea postatei aceasta se determină icircn funcţie de lăţimea totală a parcelei de icircnsămacircnţat şi de metoda de deplasare a agregatului Ea se calculează aşa icircncacirct să asigure de lucru agregatului pentru 1-2 zile de lucru
Lăţimea postatei la semănatul icircn suveică se calculează după formula
icircn care
l ndash lăţimea postatei (m)P ndash productivitatea zilnică a agregatului (hazi)Z ndash durata icircn zile a lucrului pe aceeaşi postată (1-2 zile)L ndash lungimea postatei (m)
(8)l = 10000122 1556 = 154m
6 Lăţimea zonei de icircntoarcere a agregatului Pentru icircntoarcerea agregatului la capetele parcelei se delimitează o facircşie de teren denumită bdquozonă de icircntoarcereldquo Delimitarea acestei zone se face icircn cazul deplasărilor icircn parcursul liniar cu buclă şi fără buclă Lăţimea zonei de icircntoarcere este dată de relaţia
50
50
icircn care
E ndash lăţimea zonei de icircntoarcereR ndash raza de icircntoarcere a agregatuluie ndash lungimea de ieşire a agregatului (adică distanţa de la centrul agregatului mijlocul osiei motoare a tractorului) pacircnă la organele active ale maşinii
(9)E = 34 + 15 = 135m
Aceasta reprezintă lungimea cu care trebuie să se deplaseze centrul agregatului pentru aducerea organelor active ale maşinii agricole pe linia de icircntoarcere a lucrului
7 Stabilirea distanţei dintre punctele de alimentare a semănătorii Distanţa dintre punctele de alimentare a semănătorii se determină icircn funcţie de metoda de deplasare a agregatului la semănat ~n cazul semănatului icircn suveică lungimea postatei este determinată icircn funcţie de capacitatea cutiei de seminţe icircn aşa fel ca alimentarea semănătorii să se facă numai la unul din capetele postatei distanţa dintre punctele de alimentare se află după formula
icircn care
D ndash distanţa dintre punctele de alimentare (m)B ndash lăţimea de lucru a agregatului (m)T ndash numărul turelor (adică nr curselor dus-icircntors) pe care le face agregatul pacircnă la golirea coşului semănătorii
(1)D = 2362 = 144m
Icircn cazul cacircnd lungimea postatei nu este determinată icircn funcţie de capacitatea cutiei de seminţe este necesar ca icircn prealabil să cunoaştem turele pe care le face agregatul pacircnă la golirea coşului semănătorii Aceasta se determină icircmpărţind lungimea drumului pe care icircl face semănătoarea pacircnă la golirea cutiei sale pe lungimea cursei de lucru dus şi icircntors ~n acest scop se foloseşte următoarea formulă
icircn care
T ndash numărul turelorQ ndash capacitatea cutiei semănătorii
(kg)Y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii cutiei (080)A ndash norma de semănat (kgha)B ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)L ndash lungimea postatei (m)
T= (1000040007) (2503621556) = 1Icircn cazul semănării icircn bdquolaturildquo sau bdquope două jumătăţi ale postateildquo distanţa dintre
punctele de alimentare se calculează după formula = 136 = 36
(semnificaţiile literelor sunt aceleaşi ca la formulele (10) şi (11)
51
51
8 Stabilirea cantităţilor de seminţe ce se pun la punctele de alimentare Cantităţile de seminţe care se pun la primul punct de alimentare se calculează după formula
= 4001 = 400kgiar cantitatea care se pune la punctele următoare este
icircn care
C ndash cantitatea de seminţe necesară alimentării agregatului (kg)Q capacitatea coşului semănătorii (kg)y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii cutieia ndash nr semănătorilor icircn agregat
(14)C1 = 400071 = 280kg
9 Stabilirea necesarului zilnic de muncitori pentru semănat şi transportat seminţele Necesarul zilnic de muncitori pentru deservirea semănătorilor variază icircn raport cu numărul de agregate folosite zilnic şi al maşinilor ce compun agregatul
10 Necesarul de mijloace de transport se stabileşte icircn funcţie de cantităţile de seminţe necesare semănătorilor la o icircncărcare timpul de golire a semănătorilor capacitatea mijloacelor de transport distanţa de transport şi timpul necesar pentru un ciclu de transport
~n primul racircnd se determină timpul icircn care se consumă cantitatea de seminţe existentă icircn cutia semănătorii folosind relaţia
icircn care
q ndash capacitatea cutiei semănătorii (kg)085 ndash coeficientul de folosire a cutiei semănătoriiB ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)V ndash viteza de lucru a agregatului (moră)N ndash norma de sămacircnţă la ha (kg)
Tgol = (10000400085) (366000250) = 063h = 38min
Numărul de mijloace de transport necesare zilnic se determină pe baza relaţiei
icircn care
Nt ndash numărul mijloacelor de transportn ndash numărul semănătorilor ce lucreazăt ndash durata unui ciclu de transport (min)Cm ndash capacitatea mijlocului de transport (kg)
Nt = (540008530) (38400) = 33 = 311 Se determină necesarul de saci pentru transportul seminţelor cunoscacircnd că
pentru uşurarea manipulării se recomandă ca un sac să aibă 40 kg
Nr saci = (512250) 40 = 375 sacizi
52
52
Centralizarea datelor
Nr crt
Specificare UMAgregatul folosit
Tractor + (SUP-29)
Tractor + SUP-21
1 Productivitatea zilnică a agregatului haschimb 12
2 Necesarul zilnic de-tractoare nr 5-semănători nr 5
3Productivitatea zilnică a tuturor agregatelor
hazi 60
4Dimensiunile solei de semănat
-lungime m 1556-lăţime m 1947-suprafaţă ha 303
5Dimensiunea parcelelor de semănat
-lungime m 1556-lăţime m 154-suprafaţă 24
6Lungimea marcatorului
-dreapta m 11-stacircnga m 26
7Norma de icircnsămacircnţare
-la 20 icircnvacircrtituri kg 3-la hectar kg 250
8Distanţa dintre punctele de alimentare cu seminţe
m 144
9Cantitatea de seminţe ce se pune la punct de alimentare
-la primul punct
kg 400
-la punctele următoare
kg 280
10 Necesarul zilnic de muncitori
-pt servirea semănătorii
nr 5
-pt transportul seminţelor
nr 3
-total nr 8
11Lăţimea facircşiei de icircntoarcere a agregatului
m 135
12Necesarul zilnic de mijl de transport
-atelaje nr-tractor+remorcă nr 3-auto-camion nr
13Necesar saci pt transportul seminţelor
nr 375
53
53
36 Evaluarea producţiei
Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţieiacestora
Evaluarea se face icircn două etape1) icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele
caracteristice de dezvoltare a plantelor2) icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite
norme standardizate~n funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfel
1) Gracircu orz (orz - 1 iunie gracircu - 15 iunie) Gracircu Boemandash se stabileşte numărul punctelor de control icircn funcţie de mărimea şi
uniformitatea parcelelor(icircn cazul parcele de pacircnă la 100 ha - 5 puncte pe suprafeţe mai mari de 100 ha - 10 puncte)
Determinările se fac cu ajutorul ramei metrice (un cadru de 1 metru patrat)Metodologie de lucrundash se numără spicele din interiorul ramei metricendash se stabileşte numărul mediu de boabe icircn spicndash se calculează producţia medie la hectar astfel
Q kgha = (360353610000) (10001000) = 4536kgha
Q kgha - producţia medie kgha Nsp - număr mediu de spice la mp (medie pe toate punctele de control) 360Nb - număr mediu de boabe icircn spice 35MMB - greutatea a 1000 boabe (grame)3610000 mp = 1 ha1000 x 1000 = 1000 grame x 1000 boabe
Exemplu
2) Porumb (1 septembrie) DKC 3511ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 28 mp (4 racircnduri x 070 x 10 m
lungime 070 (m) - distanţa dintre racircnduri)ndash se numără ştiuleţii la fiecare punct de controlndash se calculează numărul de ştiuleţi la hectar
54
54
Nstha = (30010000)(510) = 60000
Nstha - număr de ştiuleţi la hanst - numărul de ştiuleţi număraţi la toate punctele de controld - suprafaţa unui punct de control (mp)i - numărul punctelor de control
ndash se determină apoi numărul de boabe pe ştiuletendash se calculează apoi producţia medie la hectar
Q kgha = (60000588337) (10001000) = 11889 kgha
Q kgha - producţia medieNst - număr ştiuleţi la hectar 60000Nb - număr mediu de boabe pe ştiulete 588MMB - greutatea a 1000 boabe (grame) 337
Exemplu
3) Floarea soarelui (15 august)ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 28 mp (4 racircnduri x 070 x 10)ndash se numără capitulele la fiecare punct de control şi se stabileşte numărul mediu
de capitule la ha după formula
Ncpha - număr total de capitule la hancp - număr de capitule numărate la toate punctele de controld - suprafaţa unui punct de controli - numărul punctelor de control
ndash se determină numărul mediu de seminţe pe capitul(Ns)ndash se calculează producţia medie la hectar astfel
55
55
Q kgha - producţia medieNcp - număr mediu de capitule la hectarNs - număr seminţe pe capitulMMB - greutatea a 1000 seminţe icircn grame
Exemplu
4) Sfecla de zahăr (1 septembrie)ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 10 mp (3 racircnduri x 045 m x 74 m
lungime)ndash la fiecare punct de control plantele se recoltează se decoletează (tăierea
frunzelor) se curăţă de pămacircnt şi se cacircntărescndash se determină producţia medie astfel
q - cantitatea de rădăcini recoltate din punctele de control (kg)d - suprafaţa unui punct de control (mp)i - numărul punctelor de control
ndash la producţia stabilită se adaugă sporul de producţie ce se va realiza de la data evaluării la data prevăzută a se recolta (18 grziplantă)
Exemplu
5) Fructe (1 septembrie) MĂRMetoda de evaluare diferă icircn funcţie de tipul de livadă clasică sau intensivă dar
icircn mare constă icircn următoarele etapendash se stabileşte numărul de pomi pentru examinare (2 - 5 ) 480ndash se determină numărul mediu de fructe pe pom şi greutatea acestora icircn kg 30kg
167 de fructe
56
56
ndash se icircnmulţeşte numărul mediu de fructe pe pom cu numărul de pomi existenţi la ha şi se obţine astfel producţia medie la ha 16032 kgha
6) Struguri (de masă - 15 iulie de vin - 1 septembrie)ndash evaluarea se face separat la viile nobile şi la viile de hibrizindash se stabileşte numărul de butuci pe rod la ha cu relaţia
Nbha - numărul de butuci pe rod la hadr - distanţa dintre racircnduri (m)db - distanţa icircntre butuci pe racircnd (m)Ng - număr mediu de goluri (butuci neproductiviinexistenţi) la ha icircn procente
ndash se evaluează producţia de struguri pe butuc număracircndu-se toţi strugurii de pe un număr de 1 - 2 din butucii existenţi pe lot (se recomandă să se efectueze numărătoarea strugurilor pe fiecare al 10-lea butuc din 15 icircn 15 racircnduri)
Producţia de struguri pe butuc se calculează astfel
Pmb - producţia medie pe butuc (grame)Gms - greutatea medie a strugurilor (grame)Ns - numărul de struguri total găsiţi la numărătoareNba - numărul butucilor analizaţi
ndash se calculează producţia medie de struguri la ha cu formula
Pmha - producţia medie de struguri la ha (kg)Nbha - numărul de butuci pe rod la haPmb - producţia medie pe butuc (grame)
Exemplu
57
57
CAPITOLUL IV DETERMINAREA PRAGULUI DE RENTABILITATE (A PUNCTULUI CRITIC) PE CULTURI
Punctul critic marchează acea dimensiune a producţiei medii la care icircncasările din
valorificarea producţiei sunt egale cu cheltuielile totale de producţie deci acel punct al
producţiei medii la care nu se obţine profit dar nu se icircnregistrează nici pierderi
Mărimea costului de producţie şi a ratei profitului se găsesc icircntr-o stracircnsă legătură
cu raportul dintre cheltuielile de exploatare şi cantitatea de produse realizate Prin analiza
costurilor şi cheltuielilor de exploatare icircntreprinzătorul poate calcula nivelul minim de
activitate cerut de menţinerea icircn stare de funcţionare a firmei Cunoscacircnd pragul de
rentabilitate se poate proiecta volumul de vacircnzări icircn vederea obţinerii profitului scontat
De asemenea creditorii şi investitorii solicită adesea efectuarea analizei punctului
critic pentru a ajuta icircn evaluarea cacircştigurilor potenţiale ale unei afaceri şi icircn consecinţă
aceasta trebuie introdusă icircn planul de afaceri
Punctul critic se poate determina icircn două moduri şi anume fără profit programat
sau cu profit programat
Calculul punctului critic fără profit programat este exprimat printr-o relaţie
simplă
y = yי
y = Pvx
yי = Cvx + CF
Pvx = Cvx + CF
x(Pv ndash Cv) = CF
icircn care
y ndash veniturile din valorificarea producţiei (mii lei)
yי - cheltuielile totale icircnregistrate (mii lei)
Pv ndash preţul de vacircnzare unitar
x ndash producţia medie sau volumul vacircnzărilor (unităţi fizice)
Cv ndash cheltuieli variabile unitare
58
58
CF ndash costuri fixe totale
De unde x marchează acea dimensiune a producţiei la care nu se icircnregistrează nici
profit nici pierderi
Determinarea cantitativă şi reprezentarea grafică a PC la cultura Porumb
Cheltuielile variabile
NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrarii
CheltuieliCheltuieli variabilevariabile
(lei) (lei)
CheltuieliCheltuieli variabile variabile
(lei t (lei t ))
(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)
11 Incărcat transportat IC (PK) t 2881 180225 575
22 Descărcat IC (PK) t 2881 2444609 78
33 Incărcat transportat IC (N) t 10 2484545 793
44 Descărcat IC (N) t 1655 6371 02
55 Transportat apa prep sol mii l 30 599 019
66 Incărcat transportat săm t 66 599359 191
77 Recoltat porumb boabe t 530 2606662 832
88 Transportat porumb boabe t 225 1245 04
99
1010
TOTALTOTAL 9962236 31792
a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch Variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologicacopy= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)
59
59
Cheltuielile fixe
NrNr CrtCrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe
(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe
(lei ha)(lei ha)
(a)(a) (b)(b) copycopy (d)(d) (e)(e)
11 Adm Şi deservit IC (PK) ha 302 617645 2045
22 Arat 25 cm +grăpat ha 302 1140192 3775
33 Adm Şi deservit IC (N) ha 302 630389 2087
44 Erbicidat şi deservit ha 302 61155 2025
55 Discuit si preg Pat germ Ha 302 586536 1942
66 Semănat +deservit ha 302 472517 1565
77 Prăşit mecanic I ha 302 819024 2712
88 Prăit mecanic II ha 302 654182 2166
99
1010
TOTALTOTAL 5532035 18318
(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)
60
60
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura porumb - fără profit programat
Ch variabile Cv = 9962236 lei
Ch fixe totale CF = 5532035 lei
Ch fixeha CFha = 18318 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 11 leikg = 1100 leit
Producţia totală de PT= 313355 t
Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 302 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 33961599 lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 9962236 + 33961599 = 133583959 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 133583959 313355=
4263leit
Productia medie de porumb la punctul critic (X)
X= (CFha)(Pv-CVt) = 18318 ( 1100 ndash 4263 ) = 272 tha = 2720 kgha
Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 272 tha 4263 leit = 115953 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx =18318 leiha+ 115953 leiha =299133 leiha
Nivelul producţiei de 2720 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la
cultura porumb icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de
2720 la preţul de 11 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie
Depăşirea acestui nivel al producţiei (2720 ha) duce la obţinerea unui profit iar
scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi
61
61
62
PROFI
T
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
2720 kg2720 kghaha
4000
3000
1000
2000
5000
7000
6000
18318
leiha
299133
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura porumb ndash fără profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
62
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura porumb - cu profit programat
Ch variabile Cv = 9962236 lei
Ch fixe totale CF = 5532035 lei
Ch fixeha CFha = 18318 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 11 leikg = 1100 leit
Producţia totală de PT= 313355 t
Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 302 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 33961599 lei
Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)
Pr = 500000lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 9962236 + 33961599 = 133583959 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 133583959 313355=
4263leit
Profitul programat pe ha (Prha) Prha=PrS =500000302= 165562 leiha
Producţia medie de porumb la punctul critic (X)
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 18318+165562) ( 1100 - 4263 )= 517 tha
= 5170 kgha
Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 517 tha 4263 leit = 220397 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx = 18318 leiha+ 220397leiha = 403577 leiha
63
63
64
profit
suplimen
tar
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
5170 kg5170 kghaha
4000
3000
1000
2000
5000
7000
6000
18318
leiha
403577
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura porumb ndash cu profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
Profit programatProfit programat
PROFI
T
5000
64
Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura porumb
Specificare UMFara profit programat
Cu profit programat
Ch variabile Cv lei 9962236 9962236
Cheltuielile indirecte Ch ind lei 33961599 33961599
Ch variabile totale CVT lei 133583959 133583959
Ch variabile t CVt leit 4263 4263
Ch fixe totale CF lei 5532035 5532035
Ch fixe ha CFha leiha 18318 18318
Profit programat total Pr lei 500000
Profit programat ha Prha leiha 165562
X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 2720
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 5170
Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 115953 220397
Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 299133 403577
Preţ de vacircnzare t Pv leit 1100 1100
Suprafaţa cultivată S ha 302 302
65
65
DETERMINAREA CANTITATIVĂ ȘI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA gracircu
Cheltuielile variabile
NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrarii
CheltuieliCheltuieli variabilevariabile
(lei) (lei)
CheltuieliCheltuieli variabile variabile
(lei t (lei t ))
(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)
11 Incărcat transportat IC (PK) t 4605 260015 179
22 Descărcat IC (PK) t 4605 495645 341
33 Incărcat transportat săm t 666 601343 414
44 Incărcat transportat IC (N) t 10 97019 669
55 Descărcat IC (N) t 6454 24848 017
66 Transportat apa prep sol mii l 30 599 04
77 Recoltat grau t 530 2614762 1802
88 Transportat gracircu t 225 1245 09
99
1010
TOTALTOTAL 49504298 34115
a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)
66
66
Cheltuielile fixe
NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe
(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe
(lei ha)(lei ha)
(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)
11 Adm şi deservit IC (PK) ha 303 619685 2045
22 Arat 18 - 20 cm +grăpat ha 303 1025772 3385
33 Discuit si preg pat germ ha 303 588479 1942
44 Semănat +deservit ha 303 474081 1565
55 Adm şi deservit IC (N) ha 303 632476 2087
66 Adm şi deservit ha 303 613575 2025
77
88
99
1010
TOTALTOTAL 3954068 130497
(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)
67
67
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura gracircu - fără profit programat
Ch variabile Cv = 49504298 lei
Ch fixe totale CF = 3954068 lei
Ch fixeha CFha = 130497 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 09 leikg = 900 leit
Producţia totală de gracircu PT= 145107 t
Suprafata cultivată cu gracircu S = 303 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 14849866 lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 49504298 + 14849866 = 64354164 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 64354164 145107 =
4435leit
Productia medie de gracircu la punctul critic (X)
X= (CFha)(Pv-CVt) = 130497 ( 900 - 4435 ) = 286 tha
= 2860 kgha
Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 286 tha 4435 leit = 12684 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx = 130497 leiha+ 126841 leiha = 257338 leiha
Nivelul producţiei de 2860 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la
cultura de gracircu icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de
2860 la preţul de 09 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie
Depăşirea acestui nivel al producţiei (2860 ha) duce la obţinerea unui profit iar
scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi
68
68
69
PROFI
T
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
2860 kg2860 kghaha
4000
3000
1000
2000
5000
7000
6000
130497
leiha
257338
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura gracircu ndash fără profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
69
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura gracircu - cu profit programat
Ch variabile Cv = 49504298 lei
Ch fixe totale CF = 3954068 lei
Ch fixeha CFha = 130497 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 09 leikg = 900 leit
Producţia totală de gracircu PT= 145107 t
Suprafata cultivată cu gracircu S = 303 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 14849866 lei
Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)
Pr = 400000 lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 49504298 + 14849866 = 64354164 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 64354164 145107 =
4435leit
Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 400000 303 =
132013 leiha
Producţia medie de gracircu la punctul critic (X)
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 130497 + 132013 ) ( 900 - 4435 )
= 575 tha = 5750 kgha
Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 575tha 4435 leit = 255012 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx =130497 leiha+ 255012leiha = 385509 leiha
70
70
71
profit
suplimen
tar
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
5750 kg5750 kghaha
4000
3000
1000
2000
5000
7000
6000
130497
leiha
3855
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura gracircu ndash cu profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
Profit programatProfit programat
PROFI
T
5000
71
Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura gracircu
Specificare UMFara profit programat
Cu profit programat
Ch variabile Cv lei 49504298 49504298
Cheltuielile indirecte Ch ind lei 14849866 14849866
Ch variabile totale CVT lei 64354164 64354164
Ch variabile t CVt leit 4435 4435
Ch fixe totale CF lei 3954068 3954068
Ch fixe ha CFha leiha 130497 130497
Profit programat total Pr lei 400000
Profit programat ha Prha leiha 132013
X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 2860
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 5750
Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 12684 255012
Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 257338 385509
Preţ de vacircnzare t Pv leit 900 900
Suprafaţa cultivată S ha 303 303
72
72
DETERMINAREA CANTITATIVĂ ȘI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA măr
Cheltuielile variabile
NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrarii
CheltuieliCheltuieli variabilevariabile
(lei) (lei)
CheltuieliCheltuieli variabile variabile
(lei t (lei t ))
(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)
11 Incărcat transportat IC (PK) T 124 694 84
22 Descărcat IC (PK) T 124 145896 177
33 Adm şi deservit IC (PK) T 50 691 839
44 Administrat gunoi de grajd T 50 288 35
55 Săpat gropi pt plantat pomi Buc 048 281 34
66 Plantat + udat Buc 048 7488 909
77 Tăieri de forma coroanei Buc 25 25 03
88 Incărcat transportat IC (N) T 0855 1107 134
99 Adm şi deservit IC T 5 896 109
1010 Transportat apa prep sol T 3 4592 558
1111 Recoltat prune T 5 187 23
1212 Transportat prune T 8234 14327 174
TOTALTOTAL 1914066 2325
a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)
Cheltuielile fixe
73
73
NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe
(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe
(lei ha)(lei ha)
(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)
11 Arătură in livadă Ha 5 2057 4114
22 Discuit arătura Ha 5 913 1826
33 Prăşit printre racircnduri Ha 5 804 1608
44 Stropit cu insecto-fungicide Ha 5 1802 3604
55 Erbicidat şi deservit Ha 5 690 138
66
77
88
99
1010
TOTALTOTAL 6266 12532
(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)
74
74
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura măr - fără profit programat
Ch variabile Cv = 1914066 lei
Ch fixe totale CF = 6266 lei
Ch fixeha CFha = 12532 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 1 leikg =1000 leit
Producţia totală de mere PT= 8234 t
Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 5 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 673021 lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 1914066 + 673021 = 2587087 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 2587087 8234 = 3142 leit
Productia medie de mere la punctul critic (X)
X= (CFha)(Pv-CVt) = 12532 ( 1000 - 3142 ) = 19 tha
= 1900 kgha
Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 19 tha 3142 leit = 59698 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx =12532 leiha+ 59698 leiha =185018 leiha
Nivelul producţiei de 1900 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la
cultura de măr icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de
1900 la preţul de 1 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie Depăşirea
acestui nivel al producţiei (1900 ha) duce la obţinerea unui profit iar scăderea
producţiei sub acest nivel determină pierderi
75
75
76
PROFI
T
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
1900 kg1900 kghaha
4000
3000
1000
2000
5000
7000
6000
12532
leiha
185018
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura măr ndash fără profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
76
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura măr - cu profit programat
Ch variabile Cv = 1914066 lei
Ch fixe totale CF = 6266 lei
Ch fixeha CFha = 12532 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 1 leikg =1000 leit
Producţia totală de mere PT= 8234 t
Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 5 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 673021 lei
Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)
Pr = 100000 lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 1914066 + 673021 = 2587087 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 2587087 8234 = 3142 leit
Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 100000 5
= 20000 leiha
Producţia medie de mere la punctul critic (X)
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 12532 + 20000 ) (1000 - 3142 )
= 31 tha = 31000 kgha
Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 31 tha 3142 leit = 97402 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx =12532 leiha+97402 leiha = 109934 leiha
77
77
78
profit
suplimen
tar
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
31000 kg31000 kghaha
7500
5000
1000
2500
10000
15000
12500
12532
leiha
109934
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura măr ndash cu profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
Profit programatProfit programat
PROFI
T
5000
78
Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura măr
Specificare UMFara profit programat
Cu profit programat
Ch variabile Cv lei 1914066 1914066
Cheltuielile indirecte Ch ind lei 673021 673021
Ch variabile totale CVT lei 2587087 2587087
Ch variabile t CVt leit 3142 3142
Ch fixe totale CF lei 6266 6266
Ch fixe ha CFha leiha 12532 12532
Profit programat total Pr lei 100000
Profit programat ha Prha leiha 20000
X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 1900
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 31000
Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 59698 97402
Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 185018 109934
Preţ de vacircnzare t Pv leit 1000 1000
Suprafaţa cultivată S ha 5 5
79
79
CAPITOLUL VCAPITOLUL VCONCLUZII ŞI RECOMANDĂRICONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI
Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţiei acestora
Evaluarea se face icircn două etape- icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele caracteristice de dezvoltare a plantelor- icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite norme standardizate
Icircn funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfelPorumb 3133 toneGrau 1451 toneMăr 82 toneEfectuacircnd eficiența celor trei culturi icircn urma rezultatelor acestora am
observat că cultura cea mai favorabilă este porumbul urmată de cultura grăacircluiPe viitor cea mai bună cultură atat cantitativă cacirct și calitativă este cultura porumbului
80
80
37
CAPITOLUL IIICAPITOLUL IIIORGANIZAREA PROCESULUI DE PRODUCŢIE AGRICOLĂORGANIZAREA PROCESULUI DE PRODUCŢIE AGRICOLĂ
31 Proiectarea producţiilor medii prin metoda bonităriiterenurilor agricole
Tabelul 3
Date iniţiale
Cultura Tipul de solSuprafaţa - ha (Si)
Nota de bonitare pentru
condiţiile ecologice (Pi)
Corecţia pt distanţă şi
felul drumului (k)
Coeficient de
potenţare (c)
Producţia medie
realizată
MărGracircuPorumb
Cernoziom 5 75 015 11 15000Cernoziom 303 80 018 12 4000Cernoziom 302 85 019 13 8000
TOTAL 610
2) Notele totale de bonitare pentru condiţiile ecologice (Ni)
MĂR ndash 575 = 375Ni = Si x Pi GRAcircU ndash 30380 = 24240
PORUMB ndash 30285 = 25670TOTAL = 50285
3) Nota medie ponderată de bonitare
50285 610 = 8243
1) Producţia ce revine pe un punct al notei medii ponderate de bonitare
P măr = 515000 375 = 200P gracircu = 3034000 24240 = 50
P porumb = 3028000 25670 = 9411
6) Corecţia totală icircn funcţie de distanţă şi drumuri Ct = S x kMĂR ndash 5015 = 075
Suprafaţă x coeficient corecţie GRAcircU ndash 303018 = 5454PORUMB ndash 302019 = 5738
TOTAL = 11267
38
7) Nota de bonitare recalculată (Nbr)
MĂR ndash 375-075 = 37425Nbr = Nota totală de bonitare ndash Corecţia GRAcircU ndash 24240-5454 = 2418546
PORUMB ndash
25670-5738 = 2561262
8) Notele totale de bonitare potenţate (Ntp)
MĂR ndash 3742511=4117
Ntp =Nota de bonitare recalculată (Nbr)
xCoeficient
de potenţare
GRAcircU ndash241854612=290225
PORUMB ndash
256126213=332964
9) Producţia totală pe cultură pentru fiecare unitate de sol (Pt)
MĂR ndash 4117200= 82340
Pt =Nota totală de
bonitare potenţată (Ntp)
x
Producţia ce revine pe un punct de
bonitare P(kgpunct)
GRAcircU ndash
29022550= 1451125
PORUMB ndash
3329649411=31335242
TOTAL= 4666989
10) Producţia medie la hectar Pmc1
Pm măr = Producţia totală Suprafaţa totală = 823405=16468
Rezultatele pentru celelalte culturi
Pmedie gracircu = 1451125303= 4789
Pmedie porumb =31335242302= 10376
39
32 STABILIREA CANTITĂŢILOR DE IcircNGRĂŞĂMINTE PE CULTURI
Calculul dozelor de icircngrăşăminte s-a efectuat ţinacircndu-se cont atacirct de
producţiile medii cacirct şi de existentul de suprafaţă activă din sol S-au luat icircn
considerare şi pierderile rezultate prin levigare
Icircn tabelul 4 este prezentat calculul dozelor de icircngrăşăminte chimice la ha
separat pentru cele 3 culturi icircn parte
Tabelul 4
Calculul dozelor de icircngrăşăminte chimice
Nr Crt
SPECIFICARE UM
CULTURA
GRAcircU PORUMB MĂRN P K N P K N P K
1 Producţie medie Kgha 4789 10376 16468
2 Consum specific Kg sat
23 11 20 20 21 20 5 3 6
3 Sa de administrat
Kg 11014
5268 9578
20752
2179 20752 8234 494 988
4 Sa icircn sol Kg 45 31 60 40 35 30 30 20 355 Diferenţa de
admKg sa
6514 2168 3578
16752
1829 17752 5234 294 638
6 Pierderi prin levigare
13 5 7 13 5 7 13 5 7
7 Cant pierdută prin levigare
Kg sa
847 108 25 2177
914 1242 68 147 446
8 Total sa de administrat
Kg 7361 2276 3828
18929
19204 18994 5914 3087 6826
9 Tipul de icircngrăşămacircnt
NO4NO3
Super P c
Sare potasică
NO4NO3
Super P c
Sare potasică
N P2O5 K20
10 Conţinutul icircn sa a icircngr
Kgt 345 40 40 345 40 40 345 40 40
11 Doza de icircngr de administrat
Kg 213 57 96 549 480 475 171 77 171
40
33 PLANUL DE CULTURĂ
Planul de cultură cuprinde structura culturilor dimensiunile fiecăreia
producţiile medii şi totale (tabelul 5)
Tabelul 5
Icircntocmirea planului de cultură
Cultura Suprafaţa (ha)
Producţii medii (kgha)
Producţia totală (t)
Preţ livrare (leikg)
Măr 5 16468 8234 2Gracircu 303 4789 1451 08
Porumb 302 10376 313355 1
34 FUNDAMENTAREA FIŞELOR TEHNOLOGICE PE CULTURI
Icircn vederea organizării proceselor de muncă şi de producţie icircn etapa pregătitoare se
icircntocmesc fişele tehnologice pe culturi Informaţiile cuprinse icircn fişele tehnologice servesc icircn
acelaşi timp la stabilirea tehnologiilor stabilirea destinaţiei producţiei determinarea volumului
lucrărilor mecanice şi manuale necesarul de forţă de muncă cantităţile de materiale şi mijloacele
financiare necesare pentru aprovizionare
DATELE NECESARE
1 Culturile incluse icircn planul de producţie al firmei
2 Suprafaţa ocupată de fiecare cultură icircn parte
3 Culturile premergătoare
4 Producţia medie şi totală a fiecărei culturi
5 Lucrările tehnologice icircn ordinea cronologică a executărilor
6 Perioada de executare şi data lucrării
7 Mijloacele cu care se execută lucrarea
8 Tarifele de plată pentru lucrările mecanice
9 Tarifele de plată pentru lucrările manuale pe categorii
10 Cuantumul taxelor pentru CAS şomaj risc asigurare
11 Amortismentul specific
12 Materialele necesare procesului tehnologic consumul normat pe UM preţul unitar şi cota
pentru cheltuielile de aprovizionare
41
13 Cota de cheltuieli indirecte (comune şi generale)
MODUL DE LUCRU
1 Se icircnscriu icircn fişă datele privind suprafaţa şi producţia medie Producţia medie se planifică
icircn raport cu fertilitatea solului şi cantitatea de icircngrăşămacircnt aplicată
2 Se icircnscriu lucrările tehnologice icircn ordinea executării lor precizacircndu-se toată perioada
optimă de execuţie şi durata fiecărei lucrări
3 Pentru fiecare icircn parte se determină volumul lucrărilor sumele necesare şi materiale
4 La lucrările manuale icircn raport cu volumul lucrării se calculează numărul de zile om iar
fondul de salarii rezultă icircnmulţind numărul de zile om necesar pentru evaluarea lucrării cu
tariful pe ziom corespunzător
5 Taxele asupra fondului de salarii se calculează aplicacircnd cota icircn proporţie de 30 pentru
CAS 5 pentru fondul de şomaj 1 pentru risc şi asigurare impozit 15 asupra sumei
care reprezintă fondul de salarii
6 Amortismentul specific se determină icircn raport cu valoarea de inventar a mijlocului fix
folosit exclusiv la cultura respectivă şi durata de folosire
7 Cota de cheltuieli pentru aprovizionare se calculează o cotă parte din valoarea
materialului folosit
8 Din icircnsumarea pentru lucrările mecanice lucrările manuale taxe asupra valorilor
materialelor se obţin cheltuielile de producţie
9 La cheltuielile directe se aplică cota de cheltuieli comune şi prin icircnsumarea lor se
determină cheltuielile de producţie
10 După fiecare trimestru se fac totalurile
11 Se calculează indicatorii cheltuieli de producţie la hectar şi costul la tona de produs
42
44
45
46
47
35 Organizarea lucrării de semănat la cultura gracircului
Semănatul este una dintre cele mai importante lucrări agricole de care depinde icircn ultimă instanţă obţinerea de producţii ridicate Suprafeţele icircntinse ocupate de culturi precum şi termenele restracircnse icircn care trebuie executat fac ca procesul de muncă al semănatului să ocupe un loc important icircn activitatea de producţie a exploataţiilor agricole
Etapele organizării lucrărilor de semănat cereale păioase sunt următoarele1 se stabileşte componenţa agregatului de semănat potrivit condiţiilor existente
(tractor plus semănătoare SUP-29 sau SUP-21)2 Se determină necesarul de agregate pentru terminarea semănatului icircn termen
optim folosind formula
icircn care
N ndash numărul de agregate pentru terminarea lucrării icircn timpul propusS ndash suprafaţa de icircnsămacircnţatn ndash numărul de zile icircn care trebuie terminată lucrareaP ndash randamentul zilnic al maşinii
(1)N = 303(512) = 5 agregate
Aşadar icircn prealabil trebuie cunoscut randamentul zilnic al agregatului de semănat folosit Aceasta se calculează după formula
icircn
care
P ndash randamentul zilnic al agregatului (ha)B ndash lăţimea de lucru a agregatului icircn lucru (m)V ndash viteza de deplasare a agregatului
icircn lucru (moră)t ndash durata zilei de lucru (ore)H ndash coeficientul de folosire a timpului de lucru (070-080)
(2)P = 366000807 10000 = 12 ha
3 Stabilirea lungimii marcatoarelor semănătoriiLungimea marcatoarelor adică distanţa la care trebuie aşezată piesa activă a marcatorului faţă de ultimul brăzdar se stabileşte icircn funcţie de
lăţimea de lucru a semănătorii (B) distanţa icircntre două brăzdare (b) distanţa icircntre roţile din faţă sau marginile exterioare ale şenilelor
tractorului (c)
= 11
= = 26
49
49
Cacircnd tractorul poate urmări urma lăsată de marcator atacirct cu roata din dreapta cacirct şi cu roata din stacircnga lungimea celor două marcatoare este egală şi este dată de relaţia
4 Stabilirea debitului semănătorii icircn funcţie de norma de sămacircnţă la hectar La icircnceputul lucrării trebuie icircntotdeauna să se verifice corectitudinea reglării debitului la icircnsămacircnţare Această verificare se face după formula
icircn
care
G ndash cantitatea de sămacircnţă cursă din semănătoare la un număr stabilit de icircnvacircrtiri a roţii semănătoriiA ndash norma de semănat la un ha (kg)d ndash lungimea roţii semănătorii (m)B ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)O ndash nr de icircnvacircrtituri a roţii semănătorii
(6)G= 2501743620 10000 = 313
5 Stabilirea dimensiunilor postatelor la semănat Lungimea maximă a postatelor la semănat este icircn funcţie de capacitatea cutiei semănătorii Pentru a uşura organizarea transportului de seminţe este indicat ca alimentarea semănătorii cu seminţe să se execute la un singur capăt a postatei ~n acest caz lungimea maximă a postatei se calculează după formula
icircn
care
L ndash lungimea maximă a postatei (m)Q ndash capacitatea coşului de alimentare
a semănătorii (kg)Y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii coşului de alimentare a semănătorii (icircn medie 070-080)A ndash norma de semănat (kgha)B ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)
(7)L = (051000040007) (25036) = 1556m
Icircn ce priveşte lăţimea postatei aceasta se determină icircn funcţie de lăţimea totală a parcelei de icircnsămacircnţat şi de metoda de deplasare a agregatului Ea se calculează aşa icircncacirct să asigure de lucru agregatului pentru 1-2 zile de lucru
Lăţimea postatei la semănatul icircn suveică se calculează după formula
icircn care
l ndash lăţimea postatei (m)P ndash productivitatea zilnică a agregatului (hazi)Z ndash durata icircn zile a lucrului pe aceeaşi postată (1-2 zile)L ndash lungimea postatei (m)
(8)l = 10000122 1556 = 154m
6 Lăţimea zonei de icircntoarcere a agregatului Pentru icircntoarcerea agregatului la capetele parcelei se delimitează o facircşie de teren denumită bdquozonă de icircntoarcereldquo Delimitarea acestei zone se face icircn cazul deplasărilor icircn parcursul liniar cu buclă şi fără buclă Lăţimea zonei de icircntoarcere este dată de relaţia
50
50
icircn care
E ndash lăţimea zonei de icircntoarcereR ndash raza de icircntoarcere a agregatuluie ndash lungimea de ieşire a agregatului (adică distanţa de la centrul agregatului mijlocul osiei motoare a tractorului) pacircnă la organele active ale maşinii
(9)E = 34 + 15 = 135m
Aceasta reprezintă lungimea cu care trebuie să se deplaseze centrul agregatului pentru aducerea organelor active ale maşinii agricole pe linia de icircntoarcere a lucrului
7 Stabilirea distanţei dintre punctele de alimentare a semănătorii Distanţa dintre punctele de alimentare a semănătorii se determină icircn funcţie de metoda de deplasare a agregatului la semănat ~n cazul semănatului icircn suveică lungimea postatei este determinată icircn funcţie de capacitatea cutiei de seminţe icircn aşa fel ca alimentarea semănătorii să se facă numai la unul din capetele postatei distanţa dintre punctele de alimentare se află după formula
icircn care
D ndash distanţa dintre punctele de alimentare (m)B ndash lăţimea de lucru a agregatului (m)T ndash numărul turelor (adică nr curselor dus-icircntors) pe care le face agregatul pacircnă la golirea coşului semănătorii
(1)D = 2362 = 144m
Icircn cazul cacircnd lungimea postatei nu este determinată icircn funcţie de capacitatea cutiei de seminţe este necesar ca icircn prealabil să cunoaştem turele pe care le face agregatul pacircnă la golirea coşului semănătorii Aceasta se determină icircmpărţind lungimea drumului pe care icircl face semănătoarea pacircnă la golirea cutiei sale pe lungimea cursei de lucru dus şi icircntors ~n acest scop se foloseşte următoarea formulă
icircn care
T ndash numărul turelorQ ndash capacitatea cutiei semănătorii
(kg)Y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii cutiei (080)A ndash norma de semănat (kgha)B ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)L ndash lungimea postatei (m)
T= (1000040007) (2503621556) = 1Icircn cazul semănării icircn bdquolaturildquo sau bdquope două jumătăţi ale postateildquo distanţa dintre
punctele de alimentare se calculează după formula = 136 = 36
(semnificaţiile literelor sunt aceleaşi ca la formulele (10) şi (11)
51
51
8 Stabilirea cantităţilor de seminţe ce se pun la punctele de alimentare Cantităţile de seminţe care se pun la primul punct de alimentare se calculează după formula
= 4001 = 400kgiar cantitatea care se pune la punctele următoare este
icircn care
C ndash cantitatea de seminţe necesară alimentării agregatului (kg)Q capacitatea coşului semănătorii (kg)y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii cutieia ndash nr semănătorilor icircn agregat
(14)C1 = 400071 = 280kg
9 Stabilirea necesarului zilnic de muncitori pentru semănat şi transportat seminţele Necesarul zilnic de muncitori pentru deservirea semănătorilor variază icircn raport cu numărul de agregate folosite zilnic şi al maşinilor ce compun agregatul
10 Necesarul de mijloace de transport se stabileşte icircn funcţie de cantităţile de seminţe necesare semănătorilor la o icircncărcare timpul de golire a semănătorilor capacitatea mijloacelor de transport distanţa de transport şi timpul necesar pentru un ciclu de transport
~n primul racircnd se determină timpul icircn care se consumă cantitatea de seminţe existentă icircn cutia semănătorii folosind relaţia
icircn care
q ndash capacitatea cutiei semănătorii (kg)085 ndash coeficientul de folosire a cutiei semănătoriiB ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)V ndash viteza de lucru a agregatului (moră)N ndash norma de sămacircnţă la ha (kg)
Tgol = (10000400085) (366000250) = 063h = 38min
Numărul de mijloace de transport necesare zilnic se determină pe baza relaţiei
icircn care
Nt ndash numărul mijloacelor de transportn ndash numărul semănătorilor ce lucreazăt ndash durata unui ciclu de transport (min)Cm ndash capacitatea mijlocului de transport (kg)
Nt = (540008530) (38400) = 33 = 311 Se determină necesarul de saci pentru transportul seminţelor cunoscacircnd că
pentru uşurarea manipulării se recomandă ca un sac să aibă 40 kg
Nr saci = (512250) 40 = 375 sacizi
52
52
Centralizarea datelor
Nr crt
Specificare UMAgregatul folosit
Tractor + (SUP-29)
Tractor + SUP-21
1 Productivitatea zilnică a agregatului haschimb 12
2 Necesarul zilnic de-tractoare nr 5-semănători nr 5
3Productivitatea zilnică a tuturor agregatelor
hazi 60
4Dimensiunile solei de semănat
-lungime m 1556-lăţime m 1947-suprafaţă ha 303
5Dimensiunea parcelelor de semănat
-lungime m 1556-lăţime m 154-suprafaţă 24
6Lungimea marcatorului
-dreapta m 11-stacircnga m 26
7Norma de icircnsămacircnţare
-la 20 icircnvacircrtituri kg 3-la hectar kg 250
8Distanţa dintre punctele de alimentare cu seminţe
m 144
9Cantitatea de seminţe ce se pune la punct de alimentare
-la primul punct
kg 400
-la punctele următoare
kg 280
10 Necesarul zilnic de muncitori
-pt servirea semănătorii
nr 5
-pt transportul seminţelor
nr 3
-total nr 8
11Lăţimea facircşiei de icircntoarcere a agregatului
m 135
12Necesarul zilnic de mijl de transport
-atelaje nr-tractor+remorcă nr 3-auto-camion nr
13Necesar saci pt transportul seminţelor
nr 375
53
53
36 Evaluarea producţiei
Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţieiacestora
Evaluarea se face icircn două etape1) icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele
caracteristice de dezvoltare a plantelor2) icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite
norme standardizate~n funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfel
1) Gracircu orz (orz - 1 iunie gracircu - 15 iunie) Gracircu Boemandash se stabileşte numărul punctelor de control icircn funcţie de mărimea şi
uniformitatea parcelelor(icircn cazul parcele de pacircnă la 100 ha - 5 puncte pe suprafeţe mai mari de 100 ha - 10 puncte)
Determinările se fac cu ajutorul ramei metrice (un cadru de 1 metru patrat)Metodologie de lucrundash se numără spicele din interiorul ramei metricendash se stabileşte numărul mediu de boabe icircn spicndash se calculează producţia medie la hectar astfel
Q kgha = (360353610000) (10001000) = 4536kgha
Q kgha - producţia medie kgha Nsp - număr mediu de spice la mp (medie pe toate punctele de control) 360Nb - număr mediu de boabe icircn spice 35MMB - greutatea a 1000 boabe (grame)3610000 mp = 1 ha1000 x 1000 = 1000 grame x 1000 boabe
Exemplu
2) Porumb (1 septembrie) DKC 3511ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 28 mp (4 racircnduri x 070 x 10 m
lungime 070 (m) - distanţa dintre racircnduri)ndash se numără ştiuleţii la fiecare punct de controlndash se calculează numărul de ştiuleţi la hectar
54
54
Nstha = (30010000)(510) = 60000
Nstha - număr de ştiuleţi la hanst - numărul de ştiuleţi număraţi la toate punctele de controld - suprafaţa unui punct de control (mp)i - numărul punctelor de control
ndash se determină apoi numărul de boabe pe ştiuletendash se calculează apoi producţia medie la hectar
Q kgha = (60000588337) (10001000) = 11889 kgha
Q kgha - producţia medieNst - număr ştiuleţi la hectar 60000Nb - număr mediu de boabe pe ştiulete 588MMB - greutatea a 1000 boabe (grame) 337
Exemplu
3) Floarea soarelui (15 august)ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 28 mp (4 racircnduri x 070 x 10)ndash se numără capitulele la fiecare punct de control şi se stabileşte numărul mediu
de capitule la ha după formula
Ncpha - număr total de capitule la hancp - număr de capitule numărate la toate punctele de controld - suprafaţa unui punct de controli - numărul punctelor de control
ndash se determină numărul mediu de seminţe pe capitul(Ns)ndash se calculează producţia medie la hectar astfel
55
55
Q kgha - producţia medieNcp - număr mediu de capitule la hectarNs - număr seminţe pe capitulMMB - greutatea a 1000 seminţe icircn grame
Exemplu
4) Sfecla de zahăr (1 septembrie)ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 10 mp (3 racircnduri x 045 m x 74 m
lungime)ndash la fiecare punct de control plantele se recoltează se decoletează (tăierea
frunzelor) se curăţă de pămacircnt şi se cacircntărescndash se determină producţia medie astfel
q - cantitatea de rădăcini recoltate din punctele de control (kg)d - suprafaţa unui punct de control (mp)i - numărul punctelor de control
ndash la producţia stabilită se adaugă sporul de producţie ce se va realiza de la data evaluării la data prevăzută a se recolta (18 grziplantă)
Exemplu
5) Fructe (1 septembrie) MĂRMetoda de evaluare diferă icircn funcţie de tipul de livadă clasică sau intensivă dar
icircn mare constă icircn următoarele etapendash se stabileşte numărul de pomi pentru examinare (2 - 5 ) 480ndash se determină numărul mediu de fructe pe pom şi greutatea acestora icircn kg 30kg
167 de fructe
56
56
ndash se icircnmulţeşte numărul mediu de fructe pe pom cu numărul de pomi existenţi la ha şi se obţine astfel producţia medie la ha 16032 kgha
6) Struguri (de masă - 15 iulie de vin - 1 septembrie)ndash evaluarea se face separat la viile nobile şi la viile de hibrizindash se stabileşte numărul de butuci pe rod la ha cu relaţia
Nbha - numărul de butuci pe rod la hadr - distanţa dintre racircnduri (m)db - distanţa icircntre butuci pe racircnd (m)Ng - număr mediu de goluri (butuci neproductiviinexistenţi) la ha icircn procente
ndash se evaluează producţia de struguri pe butuc număracircndu-se toţi strugurii de pe un număr de 1 - 2 din butucii existenţi pe lot (se recomandă să se efectueze numărătoarea strugurilor pe fiecare al 10-lea butuc din 15 icircn 15 racircnduri)
Producţia de struguri pe butuc se calculează astfel
Pmb - producţia medie pe butuc (grame)Gms - greutatea medie a strugurilor (grame)Ns - numărul de struguri total găsiţi la numărătoareNba - numărul butucilor analizaţi
ndash se calculează producţia medie de struguri la ha cu formula
Pmha - producţia medie de struguri la ha (kg)Nbha - numărul de butuci pe rod la haPmb - producţia medie pe butuc (grame)
Exemplu
57
57
CAPITOLUL IV DETERMINAREA PRAGULUI DE RENTABILITATE (A PUNCTULUI CRITIC) PE CULTURI
Punctul critic marchează acea dimensiune a producţiei medii la care icircncasările din
valorificarea producţiei sunt egale cu cheltuielile totale de producţie deci acel punct al
producţiei medii la care nu se obţine profit dar nu se icircnregistrează nici pierderi
Mărimea costului de producţie şi a ratei profitului se găsesc icircntr-o stracircnsă legătură
cu raportul dintre cheltuielile de exploatare şi cantitatea de produse realizate Prin analiza
costurilor şi cheltuielilor de exploatare icircntreprinzătorul poate calcula nivelul minim de
activitate cerut de menţinerea icircn stare de funcţionare a firmei Cunoscacircnd pragul de
rentabilitate se poate proiecta volumul de vacircnzări icircn vederea obţinerii profitului scontat
De asemenea creditorii şi investitorii solicită adesea efectuarea analizei punctului
critic pentru a ajuta icircn evaluarea cacircştigurilor potenţiale ale unei afaceri şi icircn consecinţă
aceasta trebuie introdusă icircn planul de afaceri
Punctul critic se poate determina icircn două moduri şi anume fără profit programat
sau cu profit programat
Calculul punctului critic fără profit programat este exprimat printr-o relaţie
simplă
y = yי
y = Pvx
yי = Cvx + CF
Pvx = Cvx + CF
x(Pv ndash Cv) = CF
icircn care
y ndash veniturile din valorificarea producţiei (mii lei)
yי - cheltuielile totale icircnregistrate (mii lei)
Pv ndash preţul de vacircnzare unitar
x ndash producţia medie sau volumul vacircnzărilor (unităţi fizice)
Cv ndash cheltuieli variabile unitare
58
58
CF ndash costuri fixe totale
De unde x marchează acea dimensiune a producţiei la care nu se icircnregistrează nici
profit nici pierderi
Determinarea cantitativă şi reprezentarea grafică a PC la cultura Porumb
Cheltuielile variabile
NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrarii
CheltuieliCheltuieli variabilevariabile
(lei) (lei)
CheltuieliCheltuieli variabile variabile
(lei t (lei t ))
(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)
11 Incărcat transportat IC (PK) t 2881 180225 575
22 Descărcat IC (PK) t 2881 2444609 78
33 Incărcat transportat IC (N) t 10 2484545 793
44 Descărcat IC (N) t 1655 6371 02
55 Transportat apa prep sol mii l 30 599 019
66 Incărcat transportat săm t 66 599359 191
77 Recoltat porumb boabe t 530 2606662 832
88 Transportat porumb boabe t 225 1245 04
99
1010
TOTALTOTAL 9962236 31792
a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch Variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologicacopy= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)
59
59
Cheltuielile fixe
NrNr CrtCrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe
(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe
(lei ha)(lei ha)
(a)(a) (b)(b) copycopy (d)(d) (e)(e)
11 Adm Şi deservit IC (PK) ha 302 617645 2045
22 Arat 25 cm +grăpat ha 302 1140192 3775
33 Adm Şi deservit IC (N) ha 302 630389 2087
44 Erbicidat şi deservit ha 302 61155 2025
55 Discuit si preg Pat germ Ha 302 586536 1942
66 Semănat +deservit ha 302 472517 1565
77 Prăşit mecanic I ha 302 819024 2712
88 Prăit mecanic II ha 302 654182 2166
99
1010
TOTALTOTAL 5532035 18318
(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)
60
60
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura porumb - fără profit programat
Ch variabile Cv = 9962236 lei
Ch fixe totale CF = 5532035 lei
Ch fixeha CFha = 18318 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 11 leikg = 1100 leit
Producţia totală de PT= 313355 t
Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 302 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 33961599 lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 9962236 + 33961599 = 133583959 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 133583959 313355=
4263leit
Productia medie de porumb la punctul critic (X)
X= (CFha)(Pv-CVt) = 18318 ( 1100 ndash 4263 ) = 272 tha = 2720 kgha
Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 272 tha 4263 leit = 115953 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx =18318 leiha+ 115953 leiha =299133 leiha
Nivelul producţiei de 2720 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la
cultura porumb icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de
2720 la preţul de 11 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie
Depăşirea acestui nivel al producţiei (2720 ha) duce la obţinerea unui profit iar
scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi
61
61
62
PROFI
T
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
2720 kg2720 kghaha
4000
3000
1000
2000
5000
7000
6000
18318
leiha
299133
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura porumb ndash fără profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
62
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura porumb - cu profit programat
Ch variabile Cv = 9962236 lei
Ch fixe totale CF = 5532035 lei
Ch fixeha CFha = 18318 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 11 leikg = 1100 leit
Producţia totală de PT= 313355 t
Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 302 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 33961599 lei
Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)
Pr = 500000lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 9962236 + 33961599 = 133583959 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 133583959 313355=
4263leit
Profitul programat pe ha (Prha) Prha=PrS =500000302= 165562 leiha
Producţia medie de porumb la punctul critic (X)
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 18318+165562) ( 1100 - 4263 )= 517 tha
= 5170 kgha
Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 517 tha 4263 leit = 220397 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx = 18318 leiha+ 220397leiha = 403577 leiha
63
63
64
profit
suplimen
tar
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
5170 kg5170 kghaha
4000
3000
1000
2000
5000
7000
6000
18318
leiha
403577
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura porumb ndash cu profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
Profit programatProfit programat
PROFI
T
5000
64
Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura porumb
Specificare UMFara profit programat
Cu profit programat
Ch variabile Cv lei 9962236 9962236
Cheltuielile indirecte Ch ind lei 33961599 33961599
Ch variabile totale CVT lei 133583959 133583959
Ch variabile t CVt leit 4263 4263
Ch fixe totale CF lei 5532035 5532035
Ch fixe ha CFha leiha 18318 18318
Profit programat total Pr lei 500000
Profit programat ha Prha leiha 165562
X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 2720
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 5170
Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 115953 220397
Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 299133 403577
Preţ de vacircnzare t Pv leit 1100 1100
Suprafaţa cultivată S ha 302 302
65
65
DETERMINAREA CANTITATIVĂ ȘI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA gracircu
Cheltuielile variabile
NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrarii
CheltuieliCheltuieli variabilevariabile
(lei) (lei)
CheltuieliCheltuieli variabile variabile
(lei t (lei t ))
(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)
11 Incărcat transportat IC (PK) t 4605 260015 179
22 Descărcat IC (PK) t 4605 495645 341
33 Incărcat transportat săm t 666 601343 414
44 Incărcat transportat IC (N) t 10 97019 669
55 Descărcat IC (N) t 6454 24848 017
66 Transportat apa prep sol mii l 30 599 04
77 Recoltat grau t 530 2614762 1802
88 Transportat gracircu t 225 1245 09
99
1010
TOTALTOTAL 49504298 34115
a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)
66
66
Cheltuielile fixe
NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe
(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe
(lei ha)(lei ha)
(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)
11 Adm şi deservit IC (PK) ha 303 619685 2045
22 Arat 18 - 20 cm +grăpat ha 303 1025772 3385
33 Discuit si preg pat germ ha 303 588479 1942
44 Semănat +deservit ha 303 474081 1565
55 Adm şi deservit IC (N) ha 303 632476 2087
66 Adm şi deservit ha 303 613575 2025
77
88
99
1010
TOTALTOTAL 3954068 130497
(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)
67
67
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura gracircu - fără profit programat
Ch variabile Cv = 49504298 lei
Ch fixe totale CF = 3954068 lei
Ch fixeha CFha = 130497 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 09 leikg = 900 leit
Producţia totală de gracircu PT= 145107 t
Suprafata cultivată cu gracircu S = 303 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 14849866 lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 49504298 + 14849866 = 64354164 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 64354164 145107 =
4435leit
Productia medie de gracircu la punctul critic (X)
X= (CFha)(Pv-CVt) = 130497 ( 900 - 4435 ) = 286 tha
= 2860 kgha
Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 286 tha 4435 leit = 12684 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx = 130497 leiha+ 126841 leiha = 257338 leiha
Nivelul producţiei de 2860 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la
cultura de gracircu icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de
2860 la preţul de 09 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie
Depăşirea acestui nivel al producţiei (2860 ha) duce la obţinerea unui profit iar
scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi
68
68
69
PROFI
T
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
2860 kg2860 kghaha
4000
3000
1000
2000
5000
7000
6000
130497
leiha
257338
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura gracircu ndash fără profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
69
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura gracircu - cu profit programat
Ch variabile Cv = 49504298 lei
Ch fixe totale CF = 3954068 lei
Ch fixeha CFha = 130497 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 09 leikg = 900 leit
Producţia totală de gracircu PT= 145107 t
Suprafata cultivată cu gracircu S = 303 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 14849866 lei
Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)
Pr = 400000 lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 49504298 + 14849866 = 64354164 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 64354164 145107 =
4435leit
Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 400000 303 =
132013 leiha
Producţia medie de gracircu la punctul critic (X)
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 130497 + 132013 ) ( 900 - 4435 )
= 575 tha = 5750 kgha
Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 575tha 4435 leit = 255012 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx =130497 leiha+ 255012leiha = 385509 leiha
70
70
71
profit
suplimen
tar
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
5750 kg5750 kghaha
4000
3000
1000
2000
5000
7000
6000
130497
leiha
3855
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura gracircu ndash cu profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
Profit programatProfit programat
PROFI
T
5000
71
Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura gracircu
Specificare UMFara profit programat
Cu profit programat
Ch variabile Cv lei 49504298 49504298
Cheltuielile indirecte Ch ind lei 14849866 14849866
Ch variabile totale CVT lei 64354164 64354164
Ch variabile t CVt leit 4435 4435
Ch fixe totale CF lei 3954068 3954068
Ch fixe ha CFha leiha 130497 130497
Profit programat total Pr lei 400000
Profit programat ha Prha leiha 132013
X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 2860
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 5750
Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 12684 255012
Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 257338 385509
Preţ de vacircnzare t Pv leit 900 900
Suprafaţa cultivată S ha 303 303
72
72
DETERMINAREA CANTITATIVĂ ȘI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA măr
Cheltuielile variabile
NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrarii
CheltuieliCheltuieli variabilevariabile
(lei) (lei)
CheltuieliCheltuieli variabile variabile
(lei t (lei t ))
(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)
11 Incărcat transportat IC (PK) T 124 694 84
22 Descărcat IC (PK) T 124 145896 177
33 Adm şi deservit IC (PK) T 50 691 839
44 Administrat gunoi de grajd T 50 288 35
55 Săpat gropi pt plantat pomi Buc 048 281 34
66 Plantat + udat Buc 048 7488 909
77 Tăieri de forma coroanei Buc 25 25 03
88 Incărcat transportat IC (N) T 0855 1107 134
99 Adm şi deservit IC T 5 896 109
1010 Transportat apa prep sol T 3 4592 558
1111 Recoltat prune T 5 187 23
1212 Transportat prune T 8234 14327 174
TOTALTOTAL 1914066 2325
a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)
Cheltuielile fixe
73
73
NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe
(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe
(lei ha)(lei ha)
(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)
11 Arătură in livadă Ha 5 2057 4114
22 Discuit arătura Ha 5 913 1826
33 Prăşit printre racircnduri Ha 5 804 1608
44 Stropit cu insecto-fungicide Ha 5 1802 3604
55 Erbicidat şi deservit Ha 5 690 138
66
77
88
99
1010
TOTALTOTAL 6266 12532
(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)
74
74
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura măr - fără profit programat
Ch variabile Cv = 1914066 lei
Ch fixe totale CF = 6266 lei
Ch fixeha CFha = 12532 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 1 leikg =1000 leit
Producţia totală de mere PT= 8234 t
Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 5 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 673021 lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 1914066 + 673021 = 2587087 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 2587087 8234 = 3142 leit
Productia medie de mere la punctul critic (X)
X= (CFha)(Pv-CVt) = 12532 ( 1000 - 3142 ) = 19 tha
= 1900 kgha
Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 19 tha 3142 leit = 59698 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx =12532 leiha+ 59698 leiha =185018 leiha
Nivelul producţiei de 1900 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la
cultura de măr icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de
1900 la preţul de 1 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie Depăşirea
acestui nivel al producţiei (1900 ha) duce la obţinerea unui profit iar scăderea
producţiei sub acest nivel determină pierderi
75
75
76
PROFI
T
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
1900 kg1900 kghaha
4000
3000
1000
2000
5000
7000
6000
12532
leiha
185018
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura măr ndash fără profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
76
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura măr - cu profit programat
Ch variabile Cv = 1914066 lei
Ch fixe totale CF = 6266 lei
Ch fixeha CFha = 12532 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 1 leikg =1000 leit
Producţia totală de mere PT= 8234 t
Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 5 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 673021 lei
Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)
Pr = 100000 lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 1914066 + 673021 = 2587087 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 2587087 8234 = 3142 leit
Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 100000 5
= 20000 leiha
Producţia medie de mere la punctul critic (X)
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 12532 + 20000 ) (1000 - 3142 )
= 31 tha = 31000 kgha
Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 31 tha 3142 leit = 97402 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx =12532 leiha+97402 leiha = 109934 leiha
77
77
78
profit
suplimen
tar
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
31000 kg31000 kghaha
7500
5000
1000
2500
10000
15000
12500
12532
leiha
109934
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura măr ndash cu profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
Profit programatProfit programat
PROFI
T
5000
78
Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura măr
Specificare UMFara profit programat
Cu profit programat
Ch variabile Cv lei 1914066 1914066
Cheltuielile indirecte Ch ind lei 673021 673021
Ch variabile totale CVT lei 2587087 2587087
Ch variabile t CVt leit 3142 3142
Ch fixe totale CF lei 6266 6266
Ch fixe ha CFha leiha 12532 12532
Profit programat total Pr lei 100000
Profit programat ha Prha leiha 20000
X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 1900
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 31000
Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 59698 97402
Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 185018 109934
Preţ de vacircnzare t Pv leit 1000 1000
Suprafaţa cultivată S ha 5 5
79
79
CAPITOLUL VCAPITOLUL VCONCLUZII ŞI RECOMANDĂRICONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI
Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţiei acestora
Evaluarea se face icircn două etape- icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele caracteristice de dezvoltare a plantelor- icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite norme standardizate
Icircn funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfelPorumb 3133 toneGrau 1451 toneMăr 82 toneEfectuacircnd eficiența celor trei culturi icircn urma rezultatelor acestora am
observat că cultura cea mai favorabilă este porumbul urmată de cultura grăacircluiPe viitor cea mai bună cultură atat cantitativă cacirct și calitativă este cultura porumbului
80
80
CAPITOLUL IIICAPITOLUL IIIORGANIZAREA PROCESULUI DE PRODUCŢIE AGRICOLĂORGANIZAREA PROCESULUI DE PRODUCŢIE AGRICOLĂ
31 Proiectarea producţiilor medii prin metoda bonităriiterenurilor agricole
Tabelul 3
Date iniţiale
Cultura Tipul de solSuprafaţa - ha (Si)
Nota de bonitare pentru
condiţiile ecologice (Pi)
Corecţia pt distanţă şi
felul drumului (k)
Coeficient de
potenţare (c)
Producţia medie
realizată
MărGracircuPorumb
Cernoziom 5 75 015 11 15000Cernoziom 303 80 018 12 4000Cernoziom 302 85 019 13 8000
TOTAL 610
2) Notele totale de bonitare pentru condiţiile ecologice (Ni)
MĂR ndash 575 = 375Ni = Si x Pi GRAcircU ndash 30380 = 24240
PORUMB ndash 30285 = 25670TOTAL = 50285
3) Nota medie ponderată de bonitare
50285 610 = 8243
1) Producţia ce revine pe un punct al notei medii ponderate de bonitare
P măr = 515000 375 = 200P gracircu = 3034000 24240 = 50
P porumb = 3028000 25670 = 9411
6) Corecţia totală icircn funcţie de distanţă şi drumuri Ct = S x kMĂR ndash 5015 = 075
Suprafaţă x coeficient corecţie GRAcircU ndash 303018 = 5454PORUMB ndash 302019 = 5738
TOTAL = 11267
38
7) Nota de bonitare recalculată (Nbr)
MĂR ndash 375-075 = 37425Nbr = Nota totală de bonitare ndash Corecţia GRAcircU ndash 24240-5454 = 2418546
PORUMB ndash
25670-5738 = 2561262
8) Notele totale de bonitare potenţate (Ntp)
MĂR ndash 3742511=4117
Ntp =Nota de bonitare recalculată (Nbr)
xCoeficient
de potenţare
GRAcircU ndash241854612=290225
PORUMB ndash
256126213=332964
9) Producţia totală pe cultură pentru fiecare unitate de sol (Pt)
MĂR ndash 4117200= 82340
Pt =Nota totală de
bonitare potenţată (Ntp)
x
Producţia ce revine pe un punct de
bonitare P(kgpunct)
GRAcircU ndash
29022550= 1451125
PORUMB ndash
3329649411=31335242
TOTAL= 4666989
10) Producţia medie la hectar Pmc1
Pm măr = Producţia totală Suprafaţa totală = 823405=16468
Rezultatele pentru celelalte culturi
Pmedie gracircu = 1451125303= 4789
Pmedie porumb =31335242302= 10376
39
32 STABILIREA CANTITĂŢILOR DE IcircNGRĂŞĂMINTE PE CULTURI
Calculul dozelor de icircngrăşăminte s-a efectuat ţinacircndu-se cont atacirct de
producţiile medii cacirct şi de existentul de suprafaţă activă din sol S-au luat icircn
considerare şi pierderile rezultate prin levigare
Icircn tabelul 4 este prezentat calculul dozelor de icircngrăşăminte chimice la ha
separat pentru cele 3 culturi icircn parte
Tabelul 4
Calculul dozelor de icircngrăşăminte chimice
Nr Crt
SPECIFICARE UM
CULTURA
GRAcircU PORUMB MĂRN P K N P K N P K
1 Producţie medie Kgha 4789 10376 16468
2 Consum specific Kg sat
23 11 20 20 21 20 5 3 6
3 Sa de administrat
Kg 11014
5268 9578
20752
2179 20752 8234 494 988
4 Sa icircn sol Kg 45 31 60 40 35 30 30 20 355 Diferenţa de
admKg sa
6514 2168 3578
16752
1829 17752 5234 294 638
6 Pierderi prin levigare
13 5 7 13 5 7 13 5 7
7 Cant pierdută prin levigare
Kg sa
847 108 25 2177
914 1242 68 147 446
8 Total sa de administrat
Kg 7361 2276 3828
18929
19204 18994 5914 3087 6826
9 Tipul de icircngrăşămacircnt
NO4NO3
Super P c
Sare potasică
NO4NO3
Super P c
Sare potasică
N P2O5 K20
10 Conţinutul icircn sa a icircngr
Kgt 345 40 40 345 40 40 345 40 40
11 Doza de icircngr de administrat
Kg 213 57 96 549 480 475 171 77 171
40
33 PLANUL DE CULTURĂ
Planul de cultură cuprinde structura culturilor dimensiunile fiecăreia
producţiile medii şi totale (tabelul 5)
Tabelul 5
Icircntocmirea planului de cultură
Cultura Suprafaţa (ha)
Producţii medii (kgha)
Producţia totală (t)
Preţ livrare (leikg)
Măr 5 16468 8234 2Gracircu 303 4789 1451 08
Porumb 302 10376 313355 1
34 FUNDAMENTAREA FIŞELOR TEHNOLOGICE PE CULTURI
Icircn vederea organizării proceselor de muncă şi de producţie icircn etapa pregătitoare se
icircntocmesc fişele tehnologice pe culturi Informaţiile cuprinse icircn fişele tehnologice servesc icircn
acelaşi timp la stabilirea tehnologiilor stabilirea destinaţiei producţiei determinarea volumului
lucrărilor mecanice şi manuale necesarul de forţă de muncă cantităţile de materiale şi mijloacele
financiare necesare pentru aprovizionare
DATELE NECESARE
1 Culturile incluse icircn planul de producţie al firmei
2 Suprafaţa ocupată de fiecare cultură icircn parte
3 Culturile premergătoare
4 Producţia medie şi totală a fiecărei culturi
5 Lucrările tehnologice icircn ordinea cronologică a executărilor
6 Perioada de executare şi data lucrării
7 Mijloacele cu care se execută lucrarea
8 Tarifele de plată pentru lucrările mecanice
9 Tarifele de plată pentru lucrările manuale pe categorii
10 Cuantumul taxelor pentru CAS şomaj risc asigurare
11 Amortismentul specific
12 Materialele necesare procesului tehnologic consumul normat pe UM preţul unitar şi cota
pentru cheltuielile de aprovizionare
41
13 Cota de cheltuieli indirecte (comune şi generale)
MODUL DE LUCRU
1 Se icircnscriu icircn fişă datele privind suprafaţa şi producţia medie Producţia medie se planifică
icircn raport cu fertilitatea solului şi cantitatea de icircngrăşămacircnt aplicată
2 Se icircnscriu lucrările tehnologice icircn ordinea executării lor precizacircndu-se toată perioada
optimă de execuţie şi durata fiecărei lucrări
3 Pentru fiecare icircn parte se determină volumul lucrărilor sumele necesare şi materiale
4 La lucrările manuale icircn raport cu volumul lucrării se calculează numărul de zile om iar
fondul de salarii rezultă icircnmulţind numărul de zile om necesar pentru evaluarea lucrării cu
tariful pe ziom corespunzător
5 Taxele asupra fondului de salarii se calculează aplicacircnd cota icircn proporţie de 30 pentru
CAS 5 pentru fondul de şomaj 1 pentru risc şi asigurare impozit 15 asupra sumei
care reprezintă fondul de salarii
6 Amortismentul specific se determină icircn raport cu valoarea de inventar a mijlocului fix
folosit exclusiv la cultura respectivă şi durata de folosire
7 Cota de cheltuieli pentru aprovizionare se calculează o cotă parte din valoarea
materialului folosit
8 Din icircnsumarea pentru lucrările mecanice lucrările manuale taxe asupra valorilor
materialelor se obţin cheltuielile de producţie
9 La cheltuielile directe se aplică cota de cheltuieli comune şi prin icircnsumarea lor se
determină cheltuielile de producţie
10 După fiecare trimestru se fac totalurile
11 Se calculează indicatorii cheltuieli de producţie la hectar şi costul la tona de produs
42
44
45
46
47
35 Organizarea lucrării de semănat la cultura gracircului
Semănatul este una dintre cele mai importante lucrări agricole de care depinde icircn ultimă instanţă obţinerea de producţii ridicate Suprafeţele icircntinse ocupate de culturi precum şi termenele restracircnse icircn care trebuie executat fac ca procesul de muncă al semănatului să ocupe un loc important icircn activitatea de producţie a exploataţiilor agricole
Etapele organizării lucrărilor de semănat cereale păioase sunt următoarele1 se stabileşte componenţa agregatului de semănat potrivit condiţiilor existente
(tractor plus semănătoare SUP-29 sau SUP-21)2 Se determină necesarul de agregate pentru terminarea semănatului icircn termen
optim folosind formula
icircn care
N ndash numărul de agregate pentru terminarea lucrării icircn timpul propusS ndash suprafaţa de icircnsămacircnţatn ndash numărul de zile icircn care trebuie terminată lucrareaP ndash randamentul zilnic al maşinii
(1)N = 303(512) = 5 agregate
Aşadar icircn prealabil trebuie cunoscut randamentul zilnic al agregatului de semănat folosit Aceasta se calculează după formula
icircn
care
P ndash randamentul zilnic al agregatului (ha)B ndash lăţimea de lucru a agregatului icircn lucru (m)V ndash viteza de deplasare a agregatului
icircn lucru (moră)t ndash durata zilei de lucru (ore)H ndash coeficientul de folosire a timpului de lucru (070-080)
(2)P = 366000807 10000 = 12 ha
3 Stabilirea lungimii marcatoarelor semănătoriiLungimea marcatoarelor adică distanţa la care trebuie aşezată piesa activă a marcatorului faţă de ultimul brăzdar se stabileşte icircn funcţie de
lăţimea de lucru a semănătorii (B) distanţa icircntre două brăzdare (b) distanţa icircntre roţile din faţă sau marginile exterioare ale şenilelor
tractorului (c)
= 11
= = 26
49
49
Cacircnd tractorul poate urmări urma lăsată de marcator atacirct cu roata din dreapta cacirct şi cu roata din stacircnga lungimea celor două marcatoare este egală şi este dată de relaţia
4 Stabilirea debitului semănătorii icircn funcţie de norma de sămacircnţă la hectar La icircnceputul lucrării trebuie icircntotdeauna să se verifice corectitudinea reglării debitului la icircnsămacircnţare Această verificare se face după formula
icircn
care
G ndash cantitatea de sămacircnţă cursă din semănătoare la un număr stabilit de icircnvacircrtiri a roţii semănătoriiA ndash norma de semănat la un ha (kg)d ndash lungimea roţii semănătorii (m)B ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)O ndash nr de icircnvacircrtituri a roţii semănătorii
(6)G= 2501743620 10000 = 313
5 Stabilirea dimensiunilor postatelor la semănat Lungimea maximă a postatelor la semănat este icircn funcţie de capacitatea cutiei semănătorii Pentru a uşura organizarea transportului de seminţe este indicat ca alimentarea semănătorii cu seminţe să se execute la un singur capăt a postatei ~n acest caz lungimea maximă a postatei se calculează după formula
icircn
care
L ndash lungimea maximă a postatei (m)Q ndash capacitatea coşului de alimentare
a semănătorii (kg)Y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii coşului de alimentare a semănătorii (icircn medie 070-080)A ndash norma de semănat (kgha)B ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)
(7)L = (051000040007) (25036) = 1556m
Icircn ce priveşte lăţimea postatei aceasta se determină icircn funcţie de lăţimea totală a parcelei de icircnsămacircnţat şi de metoda de deplasare a agregatului Ea se calculează aşa icircncacirct să asigure de lucru agregatului pentru 1-2 zile de lucru
Lăţimea postatei la semănatul icircn suveică se calculează după formula
icircn care
l ndash lăţimea postatei (m)P ndash productivitatea zilnică a agregatului (hazi)Z ndash durata icircn zile a lucrului pe aceeaşi postată (1-2 zile)L ndash lungimea postatei (m)
(8)l = 10000122 1556 = 154m
6 Lăţimea zonei de icircntoarcere a agregatului Pentru icircntoarcerea agregatului la capetele parcelei se delimitează o facircşie de teren denumită bdquozonă de icircntoarcereldquo Delimitarea acestei zone se face icircn cazul deplasărilor icircn parcursul liniar cu buclă şi fără buclă Lăţimea zonei de icircntoarcere este dată de relaţia
50
50
icircn care
E ndash lăţimea zonei de icircntoarcereR ndash raza de icircntoarcere a agregatuluie ndash lungimea de ieşire a agregatului (adică distanţa de la centrul agregatului mijlocul osiei motoare a tractorului) pacircnă la organele active ale maşinii
(9)E = 34 + 15 = 135m
Aceasta reprezintă lungimea cu care trebuie să se deplaseze centrul agregatului pentru aducerea organelor active ale maşinii agricole pe linia de icircntoarcere a lucrului
7 Stabilirea distanţei dintre punctele de alimentare a semănătorii Distanţa dintre punctele de alimentare a semănătorii se determină icircn funcţie de metoda de deplasare a agregatului la semănat ~n cazul semănatului icircn suveică lungimea postatei este determinată icircn funcţie de capacitatea cutiei de seminţe icircn aşa fel ca alimentarea semănătorii să se facă numai la unul din capetele postatei distanţa dintre punctele de alimentare se află după formula
icircn care
D ndash distanţa dintre punctele de alimentare (m)B ndash lăţimea de lucru a agregatului (m)T ndash numărul turelor (adică nr curselor dus-icircntors) pe care le face agregatul pacircnă la golirea coşului semănătorii
(1)D = 2362 = 144m
Icircn cazul cacircnd lungimea postatei nu este determinată icircn funcţie de capacitatea cutiei de seminţe este necesar ca icircn prealabil să cunoaştem turele pe care le face agregatul pacircnă la golirea coşului semănătorii Aceasta se determină icircmpărţind lungimea drumului pe care icircl face semănătoarea pacircnă la golirea cutiei sale pe lungimea cursei de lucru dus şi icircntors ~n acest scop se foloseşte următoarea formulă
icircn care
T ndash numărul turelorQ ndash capacitatea cutiei semănătorii
(kg)Y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii cutiei (080)A ndash norma de semănat (kgha)B ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)L ndash lungimea postatei (m)
T= (1000040007) (2503621556) = 1Icircn cazul semănării icircn bdquolaturildquo sau bdquope două jumătăţi ale postateildquo distanţa dintre
punctele de alimentare se calculează după formula = 136 = 36
(semnificaţiile literelor sunt aceleaşi ca la formulele (10) şi (11)
51
51
8 Stabilirea cantităţilor de seminţe ce se pun la punctele de alimentare Cantităţile de seminţe care se pun la primul punct de alimentare se calculează după formula
= 4001 = 400kgiar cantitatea care se pune la punctele următoare este
icircn care
C ndash cantitatea de seminţe necesară alimentării agregatului (kg)Q capacitatea coşului semănătorii (kg)y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii cutieia ndash nr semănătorilor icircn agregat
(14)C1 = 400071 = 280kg
9 Stabilirea necesarului zilnic de muncitori pentru semănat şi transportat seminţele Necesarul zilnic de muncitori pentru deservirea semănătorilor variază icircn raport cu numărul de agregate folosite zilnic şi al maşinilor ce compun agregatul
10 Necesarul de mijloace de transport se stabileşte icircn funcţie de cantităţile de seminţe necesare semănătorilor la o icircncărcare timpul de golire a semănătorilor capacitatea mijloacelor de transport distanţa de transport şi timpul necesar pentru un ciclu de transport
~n primul racircnd se determină timpul icircn care se consumă cantitatea de seminţe existentă icircn cutia semănătorii folosind relaţia
icircn care
q ndash capacitatea cutiei semănătorii (kg)085 ndash coeficientul de folosire a cutiei semănătoriiB ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)V ndash viteza de lucru a agregatului (moră)N ndash norma de sămacircnţă la ha (kg)
Tgol = (10000400085) (366000250) = 063h = 38min
Numărul de mijloace de transport necesare zilnic se determină pe baza relaţiei
icircn care
Nt ndash numărul mijloacelor de transportn ndash numărul semănătorilor ce lucreazăt ndash durata unui ciclu de transport (min)Cm ndash capacitatea mijlocului de transport (kg)
Nt = (540008530) (38400) = 33 = 311 Se determină necesarul de saci pentru transportul seminţelor cunoscacircnd că
pentru uşurarea manipulării se recomandă ca un sac să aibă 40 kg
Nr saci = (512250) 40 = 375 sacizi
52
52
Centralizarea datelor
Nr crt
Specificare UMAgregatul folosit
Tractor + (SUP-29)
Tractor + SUP-21
1 Productivitatea zilnică a agregatului haschimb 12
2 Necesarul zilnic de-tractoare nr 5-semănători nr 5
3Productivitatea zilnică a tuturor agregatelor
hazi 60
4Dimensiunile solei de semănat
-lungime m 1556-lăţime m 1947-suprafaţă ha 303
5Dimensiunea parcelelor de semănat
-lungime m 1556-lăţime m 154-suprafaţă 24
6Lungimea marcatorului
-dreapta m 11-stacircnga m 26
7Norma de icircnsămacircnţare
-la 20 icircnvacircrtituri kg 3-la hectar kg 250
8Distanţa dintre punctele de alimentare cu seminţe
m 144
9Cantitatea de seminţe ce se pune la punct de alimentare
-la primul punct
kg 400
-la punctele următoare
kg 280
10 Necesarul zilnic de muncitori
-pt servirea semănătorii
nr 5
-pt transportul seminţelor
nr 3
-total nr 8
11Lăţimea facircşiei de icircntoarcere a agregatului
m 135
12Necesarul zilnic de mijl de transport
-atelaje nr-tractor+remorcă nr 3-auto-camion nr
13Necesar saci pt transportul seminţelor
nr 375
53
53
36 Evaluarea producţiei
Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţieiacestora
Evaluarea se face icircn două etape1) icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele
caracteristice de dezvoltare a plantelor2) icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite
norme standardizate~n funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfel
1) Gracircu orz (orz - 1 iunie gracircu - 15 iunie) Gracircu Boemandash se stabileşte numărul punctelor de control icircn funcţie de mărimea şi
uniformitatea parcelelor(icircn cazul parcele de pacircnă la 100 ha - 5 puncte pe suprafeţe mai mari de 100 ha - 10 puncte)
Determinările se fac cu ajutorul ramei metrice (un cadru de 1 metru patrat)Metodologie de lucrundash se numără spicele din interiorul ramei metricendash se stabileşte numărul mediu de boabe icircn spicndash se calculează producţia medie la hectar astfel
Q kgha = (360353610000) (10001000) = 4536kgha
Q kgha - producţia medie kgha Nsp - număr mediu de spice la mp (medie pe toate punctele de control) 360Nb - număr mediu de boabe icircn spice 35MMB - greutatea a 1000 boabe (grame)3610000 mp = 1 ha1000 x 1000 = 1000 grame x 1000 boabe
Exemplu
2) Porumb (1 septembrie) DKC 3511ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 28 mp (4 racircnduri x 070 x 10 m
lungime 070 (m) - distanţa dintre racircnduri)ndash se numără ştiuleţii la fiecare punct de controlndash se calculează numărul de ştiuleţi la hectar
54
54
Nstha = (30010000)(510) = 60000
Nstha - număr de ştiuleţi la hanst - numărul de ştiuleţi număraţi la toate punctele de controld - suprafaţa unui punct de control (mp)i - numărul punctelor de control
ndash se determină apoi numărul de boabe pe ştiuletendash se calculează apoi producţia medie la hectar
Q kgha = (60000588337) (10001000) = 11889 kgha
Q kgha - producţia medieNst - număr ştiuleţi la hectar 60000Nb - număr mediu de boabe pe ştiulete 588MMB - greutatea a 1000 boabe (grame) 337
Exemplu
3) Floarea soarelui (15 august)ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 28 mp (4 racircnduri x 070 x 10)ndash se numără capitulele la fiecare punct de control şi se stabileşte numărul mediu
de capitule la ha după formula
Ncpha - număr total de capitule la hancp - număr de capitule numărate la toate punctele de controld - suprafaţa unui punct de controli - numărul punctelor de control
ndash se determină numărul mediu de seminţe pe capitul(Ns)ndash se calculează producţia medie la hectar astfel
55
55
Q kgha - producţia medieNcp - număr mediu de capitule la hectarNs - număr seminţe pe capitulMMB - greutatea a 1000 seminţe icircn grame
Exemplu
4) Sfecla de zahăr (1 septembrie)ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 10 mp (3 racircnduri x 045 m x 74 m
lungime)ndash la fiecare punct de control plantele se recoltează se decoletează (tăierea
frunzelor) se curăţă de pămacircnt şi se cacircntărescndash se determină producţia medie astfel
q - cantitatea de rădăcini recoltate din punctele de control (kg)d - suprafaţa unui punct de control (mp)i - numărul punctelor de control
ndash la producţia stabilită se adaugă sporul de producţie ce se va realiza de la data evaluării la data prevăzută a se recolta (18 grziplantă)
Exemplu
5) Fructe (1 septembrie) MĂRMetoda de evaluare diferă icircn funcţie de tipul de livadă clasică sau intensivă dar
icircn mare constă icircn următoarele etapendash se stabileşte numărul de pomi pentru examinare (2 - 5 ) 480ndash se determină numărul mediu de fructe pe pom şi greutatea acestora icircn kg 30kg
167 de fructe
56
56
ndash se icircnmulţeşte numărul mediu de fructe pe pom cu numărul de pomi existenţi la ha şi se obţine astfel producţia medie la ha 16032 kgha
6) Struguri (de masă - 15 iulie de vin - 1 septembrie)ndash evaluarea se face separat la viile nobile şi la viile de hibrizindash se stabileşte numărul de butuci pe rod la ha cu relaţia
Nbha - numărul de butuci pe rod la hadr - distanţa dintre racircnduri (m)db - distanţa icircntre butuci pe racircnd (m)Ng - număr mediu de goluri (butuci neproductiviinexistenţi) la ha icircn procente
ndash se evaluează producţia de struguri pe butuc număracircndu-se toţi strugurii de pe un număr de 1 - 2 din butucii existenţi pe lot (se recomandă să se efectueze numărătoarea strugurilor pe fiecare al 10-lea butuc din 15 icircn 15 racircnduri)
Producţia de struguri pe butuc se calculează astfel
Pmb - producţia medie pe butuc (grame)Gms - greutatea medie a strugurilor (grame)Ns - numărul de struguri total găsiţi la numărătoareNba - numărul butucilor analizaţi
ndash se calculează producţia medie de struguri la ha cu formula
Pmha - producţia medie de struguri la ha (kg)Nbha - numărul de butuci pe rod la haPmb - producţia medie pe butuc (grame)
Exemplu
57
57
CAPITOLUL IV DETERMINAREA PRAGULUI DE RENTABILITATE (A PUNCTULUI CRITIC) PE CULTURI
Punctul critic marchează acea dimensiune a producţiei medii la care icircncasările din
valorificarea producţiei sunt egale cu cheltuielile totale de producţie deci acel punct al
producţiei medii la care nu se obţine profit dar nu se icircnregistrează nici pierderi
Mărimea costului de producţie şi a ratei profitului se găsesc icircntr-o stracircnsă legătură
cu raportul dintre cheltuielile de exploatare şi cantitatea de produse realizate Prin analiza
costurilor şi cheltuielilor de exploatare icircntreprinzătorul poate calcula nivelul minim de
activitate cerut de menţinerea icircn stare de funcţionare a firmei Cunoscacircnd pragul de
rentabilitate se poate proiecta volumul de vacircnzări icircn vederea obţinerii profitului scontat
De asemenea creditorii şi investitorii solicită adesea efectuarea analizei punctului
critic pentru a ajuta icircn evaluarea cacircştigurilor potenţiale ale unei afaceri şi icircn consecinţă
aceasta trebuie introdusă icircn planul de afaceri
Punctul critic se poate determina icircn două moduri şi anume fără profit programat
sau cu profit programat
Calculul punctului critic fără profit programat este exprimat printr-o relaţie
simplă
y = yי
y = Pvx
yי = Cvx + CF
Pvx = Cvx + CF
x(Pv ndash Cv) = CF
icircn care
y ndash veniturile din valorificarea producţiei (mii lei)
yי - cheltuielile totale icircnregistrate (mii lei)
Pv ndash preţul de vacircnzare unitar
x ndash producţia medie sau volumul vacircnzărilor (unităţi fizice)
Cv ndash cheltuieli variabile unitare
58
58
CF ndash costuri fixe totale
De unde x marchează acea dimensiune a producţiei la care nu se icircnregistrează nici
profit nici pierderi
Determinarea cantitativă şi reprezentarea grafică a PC la cultura Porumb
Cheltuielile variabile
NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrarii
CheltuieliCheltuieli variabilevariabile
(lei) (lei)
CheltuieliCheltuieli variabile variabile
(lei t (lei t ))
(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)
11 Incărcat transportat IC (PK) t 2881 180225 575
22 Descărcat IC (PK) t 2881 2444609 78
33 Incărcat transportat IC (N) t 10 2484545 793
44 Descărcat IC (N) t 1655 6371 02
55 Transportat apa prep sol mii l 30 599 019
66 Incărcat transportat săm t 66 599359 191
77 Recoltat porumb boabe t 530 2606662 832
88 Transportat porumb boabe t 225 1245 04
99
1010
TOTALTOTAL 9962236 31792
a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch Variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologicacopy= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)
59
59
Cheltuielile fixe
NrNr CrtCrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe
(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe
(lei ha)(lei ha)
(a)(a) (b)(b) copycopy (d)(d) (e)(e)
11 Adm Şi deservit IC (PK) ha 302 617645 2045
22 Arat 25 cm +grăpat ha 302 1140192 3775
33 Adm Şi deservit IC (N) ha 302 630389 2087
44 Erbicidat şi deservit ha 302 61155 2025
55 Discuit si preg Pat germ Ha 302 586536 1942
66 Semănat +deservit ha 302 472517 1565
77 Prăşit mecanic I ha 302 819024 2712
88 Prăit mecanic II ha 302 654182 2166
99
1010
TOTALTOTAL 5532035 18318
(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)
60
60
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura porumb - fără profit programat
Ch variabile Cv = 9962236 lei
Ch fixe totale CF = 5532035 lei
Ch fixeha CFha = 18318 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 11 leikg = 1100 leit
Producţia totală de PT= 313355 t
Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 302 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 33961599 lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 9962236 + 33961599 = 133583959 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 133583959 313355=
4263leit
Productia medie de porumb la punctul critic (X)
X= (CFha)(Pv-CVt) = 18318 ( 1100 ndash 4263 ) = 272 tha = 2720 kgha
Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 272 tha 4263 leit = 115953 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx =18318 leiha+ 115953 leiha =299133 leiha
Nivelul producţiei de 2720 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la
cultura porumb icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de
2720 la preţul de 11 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie
Depăşirea acestui nivel al producţiei (2720 ha) duce la obţinerea unui profit iar
scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi
61
61
62
PROFI
T
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
2720 kg2720 kghaha
4000
3000
1000
2000
5000
7000
6000
18318
leiha
299133
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura porumb ndash fără profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
62
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura porumb - cu profit programat
Ch variabile Cv = 9962236 lei
Ch fixe totale CF = 5532035 lei
Ch fixeha CFha = 18318 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 11 leikg = 1100 leit
Producţia totală de PT= 313355 t
Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 302 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 33961599 lei
Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)
Pr = 500000lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 9962236 + 33961599 = 133583959 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 133583959 313355=
4263leit
Profitul programat pe ha (Prha) Prha=PrS =500000302= 165562 leiha
Producţia medie de porumb la punctul critic (X)
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 18318+165562) ( 1100 - 4263 )= 517 tha
= 5170 kgha
Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 517 tha 4263 leit = 220397 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx = 18318 leiha+ 220397leiha = 403577 leiha
63
63
64
profit
suplimen
tar
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
5170 kg5170 kghaha
4000
3000
1000
2000
5000
7000
6000
18318
leiha
403577
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura porumb ndash cu profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
Profit programatProfit programat
PROFI
T
5000
64
Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura porumb
Specificare UMFara profit programat
Cu profit programat
Ch variabile Cv lei 9962236 9962236
Cheltuielile indirecte Ch ind lei 33961599 33961599
Ch variabile totale CVT lei 133583959 133583959
Ch variabile t CVt leit 4263 4263
Ch fixe totale CF lei 5532035 5532035
Ch fixe ha CFha leiha 18318 18318
Profit programat total Pr lei 500000
Profit programat ha Prha leiha 165562
X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 2720
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 5170
Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 115953 220397
Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 299133 403577
Preţ de vacircnzare t Pv leit 1100 1100
Suprafaţa cultivată S ha 302 302
65
65
DETERMINAREA CANTITATIVĂ ȘI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA gracircu
Cheltuielile variabile
NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrarii
CheltuieliCheltuieli variabilevariabile
(lei) (lei)
CheltuieliCheltuieli variabile variabile
(lei t (lei t ))
(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)
11 Incărcat transportat IC (PK) t 4605 260015 179
22 Descărcat IC (PK) t 4605 495645 341
33 Incărcat transportat săm t 666 601343 414
44 Incărcat transportat IC (N) t 10 97019 669
55 Descărcat IC (N) t 6454 24848 017
66 Transportat apa prep sol mii l 30 599 04
77 Recoltat grau t 530 2614762 1802
88 Transportat gracircu t 225 1245 09
99
1010
TOTALTOTAL 49504298 34115
a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)
66
66
Cheltuielile fixe
NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe
(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe
(lei ha)(lei ha)
(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)
11 Adm şi deservit IC (PK) ha 303 619685 2045
22 Arat 18 - 20 cm +grăpat ha 303 1025772 3385
33 Discuit si preg pat germ ha 303 588479 1942
44 Semănat +deservit ha 303 474081 1565
55 Adm şi deservit IC (N) ha 303 632476 2087
66 Adm şi deservit ha 303 613575 2025
77
88
99
1010
TOTALTOTAL 3954068 130497
(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)
67
67
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura gracircu - fără profit programat
Ch variabile Cv = 49504298 lei
Ch fixe totale CF = 3954068 lei
Ch fixeha CFha = 130497 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 09 leikg = 900 leit
Producţia totală de gracircu PT= 145107 t
Suprafata cultivată cu gracircu S = 303 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 14849866 lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 49504298 + 14849866 = 64354164 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 64354164 145107 =
4435leit
Productia medie de gracircu la punctul critic (X)
X= (CFha)(Pv-CVt) = 130497 ( 900 - 4435 ) = 286 tha
= 2860 kgha
Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 286 tha 4435 leit = 12684 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx = 130497 leiha+ 126841 leiha = 257338 leiha
Nivelul producţiei de 2860 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la
cultura de gracircu icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de
2860 la preţul de 09 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie
Depăşirea acestui nivel al producţiei (2860 ha) duce la obţinerea unui profit iar
scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi
68
68
69
PROFI
T
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
2860 kg2860 kghaha
4000
3000
1000
2000
5000
7000
6000
130497
leiha
257338
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura gracircu ndash fără profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
69
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura gracircu - cu profit programat
Ch variabile Cv = 49504298 lei
Ch fixe totale CF = 3954068 lei
Ch fixeha CFha = 130497 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 09 leikg = 900 leit
Producţia totală de gracircu PT= 145107 t
Suprafata cultivată cu gracircu S = 303 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 14849866 lei
Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)
Pr = 400000 lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 49504298 + 14849866 = 64354164 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 64354164 145107 =
4435leit
Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 400000 303 =
132013 leiha
Producţia medie de gracircu la punctul critic (X)
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 130497 + 132013 ) ( 900 - 4435 )
= 575 tha = 5750 kgha
Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 575tha 4435 leit = 255012 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx =130497 leiha+ 255012leiha = 385509 leiha
70
70
71
profit
suplimen
tar
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
5750 kg5750 kghaha
4000
3000
1000
2000
5000
7000
6000
130497
leiha
3855
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura gracircu ndash cu profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
Profit programatProfit programat
PROFI
T
5000
71
Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura gracircu
Specificare UMFara profit programat
Cu profit programat
Ch variabile Cv lei 49504298 49504298
Cheltuielile indirecte Ch ind lei 14849866 14849866
Ch variabile totale CVT lei 64354164 64354164
Ch variabile t CVt leit 4435 4435
Ch fixe totale CF lei 3954068 3954068
Ch fixe ha CFha leiha 130497 130497
Profit programat total Pr lei 400000
Profit programat ha Prha leiha 132013
X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 2860
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 5750
Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 12684 255012
Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 257338 385509
Preţ de vacircnzare t Pv leit 900 900
Suprafaţa cultivată S ha 303 303
72
72
DETERMINAREA CANTITATIVĂ ȘI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA măr
Cheltuielile variabile
NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrarii
CheltuieliCheltuieli variabilevariabile
(lei) (lei)
CheltuieliCheltuieli variabile variabile
(lei t (lei t ))
(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)
11 Incărcat transportat IC (PK) T 124 694 84
22 Descărcat IC (PK) T 124 145896 177
33 Adm şi deservit IC (PK) T 50 691 839
44 Administrat gunoi de grajd T 50 288 35
55 Săpat gropi pt plantat pomi Buc 048 281 34
66 Plantat + udat Buc 048 7488 909
77 Tăieri de forma coroanei Buc 25 25 03
88 Incărcat transportat IC (N) T 0855 1107 134
99 Adm şi deservit IC T 5 896 109
1010 Transportat apa prep sol T 3 4592 558
1111 Recoltat prune T 5 187 23
1212 Transportat prune T 8234 14327 174
TOTALTOTAL 1914066 2325
a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)
Cheltuielile fixe
73
73
NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe
(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe
(lei ha)(lei ha)
(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)
11 Arătură in livadă Ha 5 2057 4114
22 Discuit arătura Ha 5 913 1826
33 Prăşit printre racircnduri Ha 5 804 1608
44 Stropit cu insecto-fungicide Ha 5 1802 3604
55 Erbicidat şi deservit Ha 5 690 138
66
77
88
99
1010
TOTALTOTAL 6266 12532
(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)
74
74
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura măr - fără profit programat
Ch variabile Cv = 1914066 lei
Ch fixe totale CF = 6266 lei
Ch fixeha CFha = 12532 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 1 leikg =1000 leit
Producţia totală de mere PT= 8234 t
Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 5 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 673021 lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 1914066 + 673021 = 2587087 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 2587087 8234 = 3142 leit
Productia medie de mere la punctul critic (X)
X= (CFha)(Pv-CVt) = 12532 ( 1000 - 3142 ) = 19 tha
= 1900 kgha
Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 19 tha 3142 leit = 59698 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx =12532 leiha+ 59698 leiha =185018 leiha
Nivelul producţiei de 1900 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la
cultura de măr icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de
1900 la preţul de 1 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie Depăşirea
acestui nivel al producţiei (1900 ha) duce la obţinerea unui profit iar scăderea
producţiei sub acest nivel determină pierderi
75
75
76
PROFI
T
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
1900 kg1900 kghaha
4000
3000
1000
2000
5000
7000
6000
12532
leiha
185018
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura măr ndash fără profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
76
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura măr - cu profit programat
Ch variabile Cv = 1914066 lei
Ch fixe totale CF = 6266 lei
Ch fixeha CFha = 12532 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 1 leikg =1000 leit
Producţia totală de mere PT= 8234 t
Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 5 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 673021 lei
Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)
Pr = 100000 lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 1914066 + 673021 = 2587087 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 2587087 8234 = 3142 leit
Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 100000 5
= 20000 leiha
Producţia medie de mere la punctul critic (X)
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 12532 + 20000 ) (1000 - 3142 )
= 31 tha = 31000 kgha
Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 31 tha 3142 leit = 97402 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx =12532 leiha+97402 leiha = 109934 leiha
77
77
78
profit
suplimen
tar
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
31000 kg31000 kghaha
7500
5000
1000
2500
10000
15000
12500
12532
leiha
109934
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura măr ndash cu profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
Profit programatProfit programat
PROFI
T
5000
78
Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura măr
Specificare UMFara profit programat
Cu profit programat
Ch variabile Cv lei 1914066 1914066
Cheltuielile indirecte Ch ind lei 673021 673021
Ch variabile totale CVT lei 2587087 2587087
Ch variabile t CVt leit 3142 3142
Ch fixe totale CF lei 6266 6266
Ch fixe ha CFha leiha 12532 12532
Profit programat total Pr lei 100000
Profit programat ha Prha leiha 20000
X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 1900
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 31000
Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 59698 97402
Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 185018 109934
Preţ de vacircnzare t Pv leit 1000 1000
Suprafaţa cultivată S ha 5 5
79
79
CAPITOLUL VCAPITOLUL VCONCLUZII ŞI RECOMANDĂRICONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI
Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţiei acestora
Evaluarea se face icircn două etape- icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele caracteristice de dezvoltare a plantelor- icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite norme standardizate
Icircn funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfelPorumb 3133 toneGrau 1451 toneMăr 82 toneEfectuacircnd eficiența celor trei culturi icircn urma rezultatelor acestora am
observat că cultura cea mai favorabilă este porumbul urmată de cultura grăacircluiPe viitor cea mai bună cultură atat cantitativă cacirct și calitativă este cultura porumbului
80
80
7) Nota de bonitare recalculată (Nbr)
MĂR ndash 375-075 = 37425Nbr = Nota totală de bonitare ndash Corecţia GRAcircU ndash 24240-5454 = 2418546
PORUMB ndash
25670-5738 = 2561262
8) Notele totale de bonitare potenţate (Ntp)
MĂR ndash 3742511=4117
Ntp =Nota de bonitare recalculată (Nbr)
xCoeficient
de potenţare
GRAcircU ndash241854612=290225
PORUMB ndash
256126213=332964
9) Producţia totală pe cultură pentru fiecare unitate de sol (Pt)
MĂR ndash 4117200= 82340
Pt =Nota totală de
bonitare potenţată (Ntp)
x
Producţia ce revine pe un punct de
bonitare P(kgpunct)
GRAcircU ndash
29022550= 1451125
PORUMB ndash
3329649411=31335242
TOTAL= 4666989
10) Producţia medie la hectar Pmc1
Pm măr = Producţia totală Suprafaţa totală = 823405=16468
Rezultatele pentru celelalte culturi
Pmedie gracircu = 1451125303= 4789
Pmedie porumb =31335242302= 10376
39
32 STABILIREA CANTITĂŢILOR DE IcircNGRĂŞĂMINTE PE CULTURI
Calculul dozelor de icircngrăşăminte s-a efectuat ţinacircndu-se cont atacirct de
producţiile medii cacirct şi de existentul de suprafaţă activă din sol S-au luat icircn
considerare şi pierderile rezultate prin levigare
Icircn tabelul 4 este prezentat calculul dozelor de icircngrăşăminte chimice la ha
separat pentru cele 3 culturi icircn parte
Tabelul 4
Calculul dozelor de icircngrăşăminte chimice
Nr Crt
SPECIFICARE UM
CULTURA
GRAcircU PORUMB MĂRN P K N P K N P K
1 Producţie medie Kgha 4789 10376 16468
2 Consum specific Kg sat
23 11 20 20 21 20 5 3 6
3 Sa de administrat
Kg 11014
5268 9578
20752
2179 20752 8234 494 988
4 Sa icircn sol Kg 45 31 60 40 35 30 30 20 355 Diferenţa de
admKg sa
6514 2168 3578
16752
1829 17752 5234 294 638
6 Pierderi prin levigare
13 5 7 13 5 7 13 5 7
7 Cant pierdută prin levigare
Kg sa
847 108 25 2177
914 1242 68 147 446
8 Total sa de administrat
Kg 7361 2276 3828
18929
19204 18994 5914 3087 6826
9 Tipul de icircngrăşămacircnt
NO4NO3
Super P c
Sare potasică
NO4NO3
Super P c
Sare potasică
N P2O5 K20
10 Conţinutul icircn sa a icircngr
Kgt 345 40 40 345 40 40 345 40 40
11 Doza de icircngr de administrat
Kg 213 57 96 549 480 475 171 77 171
40
33 PLANUL DE CULTURĂ
Planul de cultură cuprinde structura culturilor dimensiunile fiecăreia
producţiile medii şi totale (tabelul 5)
Tabelul 5
Icircntocmirea planului de cultură
Cultura Suprafaţa (ha)
Producţii medii (kgha)
Producţia totală (t)
Preţ livrare (leikg)
Măr 5 16468 8234 2Gracircu 303 4789 1451 08
Porumb 302 10376 313355 1
34 FUNDAMENTAREA FIŞELOR TEHNOLOGICE PE CULTURI
Icircn vederea organizării proceselor de muncă şi de producţie icircn etapa pregătitoare se
icircntocmesc fişele tehnologice pe culturi Informaţiile cuprinse icircn fişele tehnologice servesc icircn
acelaşi timp la stabilirea tehnologiilor stabilirea destinaţiei producţiei determinarea volumului
lucrărilor mecanice şi manuale necesarul de forţă de muncă cantităţile de materiale şi mijloacele
financiare necesare pentru aprovizionare
DATELE NECESARE
1 Culturile incluse icircn planul de producţie al firmei
2 Suprafaţa ocupată de fiecare cultură icircn parte
3 Culturile premergătoare
4 Producţia medie şi totală a fiecărei culturi
5 Lucrările tehnologice icircn ordinea cronologică a executărilor
6 Perioada de executare şi data lucrării
7 Mijloacele cu care se execută lucrarea
8 Tarifele de plată pentru lucrările mecanice
9 Tarifele de plată pentru lucrările manuale pe categorii
10 Cuantumul taxelor pentru CAS şomaj risc asigurare
11 Amortismentul specific
12 Materialele necesare procesului tehnologic consumul normat pe UM preţul unitar şi cota
pentru cheltuielile de aprovizionare
41
13 Cota de cheltuieli indirecte (comune şi generale)
MODUL DE LUCRU
1 Se icircnscriu icircn fişă datele privind suprafaţa şi producţia medie Producţia medie se planifică
icircn raport cu fertilitatea solului şi cantitatea de icircngrăşămacircnt aplicată
2 Se icircnscriu lucrările tehnologice icircn ordinea executării lor precizacircndu-se toată perioada
optimă de execuţie şi durata fiecărei lucrări
3 Pentru fiecare icircn parte se determină volumul lucrărilor sumele necesare şi materiale
4 La lucrările manuale icircn raport cu volumul lucrării se calculează numărul de zile om iar
fondul de salarii rezultă icircnmulţind numărul de zile om necesar pentru evaluarea lucrării cu
tariful pe ziom corespunzător
5 Taxele asupra fondului de salarii se calculează aplicacircnd cota icircn proporţie de 30 pentru
CAS 5 pentru fondul de şomaj 1 pentru risc şi asigurare impozit 15 asupra sumei
care reprezintă fondul de salarii
6 Amortismentul specific se determină icircn raport cu valoarea de inventar a mijlocului fix
folosit exclusiv la cultura respectivă şi durata de folosire
7 Cota de cheltuieli pentru aprovizionare se calculează o cotă parte din valoarea
materialului folosit
8 Din icircnsumarea pentru lucrările mecanice lucrările manuale taxe asupra valorilor
materialelor se obţin cheltuielile de producţie
9 La cheltuielile directe se aplică cota de cheltuieli comune şi prin icircnsumarea lor se
determină cheltuielile de producţie
10 După fiecare trimestru se fac totalurile
11 Se calculează indicatorii cheltuieli de producţie la hectar şi costul la tona de produs
42
44
45
46
47
35 Organizarea lucrării de semănat la cultura gracircului
Semănatul este una dintre cele mai importante lucrări agricole de care depinde icircn ultimă instanţă obţinerea de producţii ridicate Suprafeţele icircntinse ocupate de culturi precum şi termenele restracircnse icircn care trebuie executat fac ca procesul de muncă al semănatului să ocupe un loc important icircn activitatea de producţie a exploataţiilor agricole
Etapele organizării lucrărilor de semănat cereale păioase sunt următoarele1 se stabileşte componenţa agregatului de semănat potrivit condiţiilor existente
(tractor plus semănătoare SUP-29 sau SUP-21)2 Se determină necesarul de agregate pentru terminarea semănatului icircn termen
optim folosind formula
icircn care
N ndash numărul de agregate pentru terminarea lucrării icircn timpul propusS ndash suprafaţa de icircnsămacircnţatn ndash numărul de zile icircn care trebuie terminată lucrareaP ndash randamentul zilnic al maşinii
(1)N = 303(512) = 5 agregate
Aşadar icircn prealabil trebuie cunoscut randamentul zilnic al agregatului de semănat folosit Aceasta se calculează după formula
icircn
care
P ndash randamentul zilnic al agregatului (ha)B ndash lăţimea de lucru a agregatului icircn lucru (m)V ndash viteza de deplasare a agregatului
icircn lucru (moră)t ndash durata zilei de lucru (ore)H ndash coeficientul de folosire a timpului de lucru (070-080)
(2)P = 366000807 10000 = 12 ha
3 Stabilirea lungimii marcatoarelor semănătoriiLungimea marcatoarelor adică distanţa la care trebuie aşezată piesa activă a marcatorului faţă de ultimul brăzdar se stabileşte icircn funcţie de
lăţimea de lucru a semănătorii (B) distanţa icircntre două brăzdare (b) distanţa icircntre roţile din faţă sau marginile exterioare ale şenilelor
tractorului (c)
= 11
= = 26
49
49
Cacircnd tractorul poate urmări urma lăsată de marcator atacirct cu roata din dreapta cacirct şi cu roata din stacircnga lungimea celor două marcatoare este egală şi este dată de relaţia
4 Stabilirea debitului semănătorii icircn funcţie de norma de sămacircnţă la hectar La icircnceputul lucrării trebuie icircntotdeauna să se verifice corectitudinea reglării debitului la icircnsămacircnţare Această verificare se face după formula
icircn
care
G ndash cantitatea de sămacircnţă cursă din semănătoare la un număr stabilit de icircnvacircrtiri a roţii semănătoriiA ndash norma de semănat la un ha (kg)d ndash lungimea roţii semănătorii (m)B ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)O ndash nr de icircnvacircrtituri a roţii semănătorii
(6)G= 2501743620 10000 = 313
5 Stabilirea dimensiunilor postatelor la semănat Lungimea maximă a postatelor la semănat este icircn funcţie de capacitatea cutiei semănătorii Pentru a uşura organizarea transportului de seminţe este indicat ca alimentarea semănătorii cu seminţe să se execute la un singur capăt a postatei ~n acest caz lungimea maximă a postatei se calculează după formula
icircn
care
L ndash lungimea maximă a postatei (m)Q ndash capacitatea coşului de alimentare
a semănătorii (kg)Y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii coşului de alimentare a semănătorii (icircn medie 070-080)A ndash norma de semănat (kgha)B ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)
(7)L = (051000040007) (25036) = 1556m
Icircn ce priveşte lăţimea postatei aceasta se determină icircn funcţie de lăţimea totală a parcelei de icircnsămacircnţat şi de metoda de deplasare a agregatului Ea se calculează aşa icircncacirct să asigure de lucru agregatului pentru 1-2 zile de lucru
Lăţimea postatei la semănatul icircn suveică se calculează după formula
icircn care
l ndash lăţimea postatei (m)P ndash productivitatea zilnică a agregatului (hazi)Z ndash durata icircn zile a lucrului pe aceeaşi postată (1-2 zile)L ndash lungimea postatei (m)
(8)l = 10000122 1556 = 154m
6 Lăţimea zonei de icircntoarcere a agregatului Pentru icircntoarcerea agregatului la capetele parcelei se delimitează o facircşie de teren denumită bdquozonă de icircntoarcereldquo Delimitarea acestei zone se face icircn cazul deplasărilor icircn parcursul liniar cu buclă şi fără buclă Lăţimea zonei de icircntoarcere este dată de relaţia
50
50
icircn care
E ndash lăţimea zonei de icircntoarcereR ndash raza de icircntoarcere a agregatuluie ndash lungimea de ieşire a agregatului (adică distanţa de la centrul agregatului mijlocul osiei motoare a tractorului) pacircnă la organele active ale maşinii
(9)E = 34 + 15 = 135m
Aceasta reprezintă lungimea cu care trebuie să se deplaseze centrul agregatului pentru aducerea organelor active ale maşinii agricole pe linia de icircntoarcere a lucrului
7 Stabilirea distanţei dintre punctele de alimentare a semănătorii Distanţa dintre punctele de alimentare a semănătorii se determină icircn funcţie de metoda de deplasare a agregatului la semănat ~n cazul semănatului icircn suveică lungimea postatei este determinată icircn funcţie de capacitatea cutiei de seminţe icircn aşa fel ca alimentarea semănătorii să se facă numai la unul din capetele postatei distanţa dintre punctele de alimentare se află după formula
icircn care
D ndash distanţa dintre punctele de alimentare (m)B ndash lăţimea de lucru a agregatului (m)T ndash numărul turelor (adică nr curselor dus-icircntors) pe care le face agregatul pacircnă la golirea coşului semănătorii
(1)D = 2362 = 144m
Icircn cazul cacircnd lungimea postatei nu este determinată icircn funcţie de capacitatea cutiei de seminţe este necesar ca icircn prealabil să cunoaştem turele pe care le face agregatul pacircnă la golirea coşului semănătorii Aceasta se determină icircmpărţind lungimea drumului pe care icircl face semănătoarea pacircnă la golirea cutiei sale pe lungimea cursei de lucru dus şi icircntors ~n acest scop se foloseşte următoarea formulă
icircn care
T ndash numărul turelorQ ndash capacitatea cutiei semănătorii
(kg)Y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii cutiei (080)A ndash norma de semănat (kgha)B ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)L ndash lungimea postatei (m)
T= (1000040007) (2503621556) = 1Icircn cazul semănării icircn bdquolaturildquo sau bdquope două jumătăţi ale postateildquo distanţa dintre
punctele de alimentare se calculează după formula = 136 = 36
(semnificaţiile literelor sunt aceleaşi ca la formulele (10) şi (11)
51
51
8 Stabilirea cantităţilor de seminţe ce se pun la punctele de alimentare Cantităţile de seminţe care se pun la primul punct de alimentare se calculează după formula
= 4001 = 400kgiar cantitatea care se pune la punctele următoare este
icircn care
C ndash cantitatea de seminţe necesară alimentării agregatului (kg)Q capacitatea coşului semănătorii (kg)y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii cutieia ndash nr semănătorilor icircn agregat
(14)C1 = 400071 = 280kg
9 Stabilirea necesarului zilnic de muncitori pentru semănat şi transportat seminţele Necesarul zilnic de muncitori pentru deservirea semănătorilor variază icircn raport cu numărul de agregate folosite zilnic şi al maşinilor ce compun agregatul
10 Necesarul de mijloace de transport se stabileşte icircn funcţie de cantităţile de seminţe necesare semănătorilor la o icircncărcare timpul de golire a semănătorilor capacitatea mijloacelor de transport distanţa de transport şi timpul necesar pentru un ciclu de transport
~n primul racircnd se determină timpul icircn care se consumă cantitatea de seminţe existentă icircn cutia semănătorii folosind relaţia
icircn care
q ndash capacitatea cutiei semănătorii (kg)085 ndash coeficientul de folosire a cutiei semănătoriiB ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)V ndash viteza de lucru a agregatului (moră)N ndash norma de sămacircnţă la ha (kg)
Tgol = (10000400085) (366000250) = 063h = 38min
Numărul de mijloace de transport necesare zilnic se determină pe baza relaţiei
icircn care
Nt ndash numărul mijloacelor de transportn ndash numărul semănătorilor ce lucreazăt ndash durata unui ciclu de transport (min)Cm ndash capacitatea mijlocului de transport (kg)
Nt = (540008530) (38400) = 33 = 311 Se determină necesarul de saci pentru transportul seminţelor cunoscacircnd că
pentru uşurarea manipulării se recomandă ca un sac să aibă 40 kg
Nr saci = (512250) 40 = 375 sacizi
52
52
Centralizarea datelor
Nr crt
Specificare UMAgregatul folosit
Tractor + (SUP-29)
Tractor + SUP-21
1 Productivitatea zilnică a agregatului haschimb 12
2 Necesarul zilnic de-tractoare nr 5-semănători nr 5
3Productivitatea zilnică a tuturor agregatelor
hazi 60
4Dimensiunile solei de semănat
-lungime m 1556-lăţime m 1947-suprafaţă ha 303
5Dimensiunea parcelelor de semănat
-lungime m 1556-lăţime m 154-suprafaţă 24
6Lungimea marcatorului
-dreapta m 11-stacircnga m 26
7Norma de icircnsămacircnţare
-la 20 icircnvacircrtituri kg 3-la hectar kg 250
8Distanţa dintre punctele de alimentare cu seminţe
m 144
9Cantitatea de seminţe ce se pune la punct de alimentare
-la primul punct
kg 400
-la punctele următoare
kg 280
10 Necesarul zilnic de muncitori
-pt servirea semănătorii
nr 5
-pt transportul seminţelor
nr 3
-total nr 8
11Lăţimea facircşiei de icircntoarcere a agregatului
m 135
12Necesarul zilnic de mijl de transport
-atelaje nr-tractor+remorcă nr 3-auto-camion nr
13Necesar saci pt transportul seminţelor
nr 375
53
53
36 Evaluarea producţiei
Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţieiacestora
Evaluarea se face icircn două etape1) icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele
caracteristice de dezvoltare a plantelor2) icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite
norme standardizate~n funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfel
1) Gracircu orz (orz - 1 iunie gracircu - 15 iunie) Gracircu Boemandash se stabileşte numărul punctelor de control icircn funcţie de mărimea şi
uniformitatea parcelelor(icircn cazul parcele de pacircnă la 100 ha - 5 puncte pe suprafeţe mai mari de 100 ha - 10 puncte)
Determinările se fac cu ajutorul ramei metrice (un cadru de 1 metru patrat)Metodologie de lucrundash se numără spicele din interiorul ramei metricendash se stabileşte numărul mediu de boabe icircn spicndash se calculează producţia medie la hectar astfel
Q kgha = (360353610000) (10001000) = 4536kgha
Q kgha - producţia medie kgha Nsp - număr mediu de spice la mp (medie pe toate punctele de control) 360Nb - număr mediu de boabe icircn spice 35MMB - greutatea a 1000 boabe (grame)3610000 mp = 1 ha1000 x 1000 = 1000 grame x 1000 boabe
Exemplu
2) Porumb (1 septembrie) DKC 3511ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 28 mp (4 racircnduri x 070 x 10 m
lungime 070 (m) - distanţa dintre racircnduri)ndash se numără ştiuleţii la fiecare punct de controlndash se calculează numărul de ştiuleţi la hectar
54
54
Nstha = (30010000)(510) = 60000
Nstha - număr de ştiuleţi la hanst - numărul de ştiuleţi număraţi la toate punctele de controld - suprafaţa unui punct de control (mp)i - numărul punctelor de control
ndash se determină apoi numărul de boabe pe ştiuletendash se calculează apoi producţia medie la hectar
Q kgha = (60000588337) (10001000) = 11889 kgha
Q kgha - producţia medieNst - număr ştiuleţi la hectar 60000Nb - număr mediu de boabe pe ştiulete 588MMB - greutatea a 1000 boabe (grame) 337
Exemplu
3) Floarea soarelui (15 august)ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 28 mp (4 racircnduri x 070 x 10)ndash se numără capitulele la fiecare punct de control şi se stabileşte numărul mediu
de capitule la ha după formula
Ncpha - număr total de capitule la hancp - număr de capitule numărate la toate punctele de controld - suprafaţa unui punct de controli - numărul punctelor de control
ndash se determină numărul mediu de seminţe pe capitul(Ns)ndash se calculează producţia medie la hectar astfel
55
55
Q kgha - producţia medieNcp - număr mediu de capitule la hectarNs - număr seminţe pe capitulMMB - greutatea a 1000 seminţe icircn grame
Exemplu
4) Sfecla de zahăr (1 septembrie)ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 10 mp (3 racircnduri x 045 m x 74 m
lungime)ndash la fiecare punct de control plantele se recoltează se decoletează (tăierea
frunzelor) se curăţă de pămacircnt şi se cacircntărescndash se determină producţia medie astfel
q - cantitatea de rădăcini recoltate din punctele de control (kg)d - suprafaţa unui punct de control (mp)i - numărul punctelor de control
ndash la producţia stabilită se adaugă sporul de producţie ce se va realiza de la data evaluării la data prevăzută a se recolta (18 grziplantă)
Exemplu
5) Fructe (1 septembrie) MĂRMetoda de evaluare diferă icircn funcţie de tipul de livadă clasică sau intensivă dar
icircn mare constă icircn următoarele etapendash se stabileşte numărul de pomi pentru examinare (2 - 5 ) 480ndash se determină numărul mediu de fructe pe pom şi greutatea acestora icircn kg 30kg
167 de fructe
56
56
ndash se icircnmulţeşte numărul mediu de fructe pe pom cu numărul de pomi existenţi la ha şi se obţine astfel producţia medie la ha 16032 kgha
6) Struguri (de masă - 15 iulie de vin - 1 septembrie)ndash evaluarea se face separat la viile nobile şi la viile de hibrizindash se stabileşte numărul de butuci pe rod la ha cu relaţia
Nbha - numărul de butuci pe rod la hadr - distanţa dintre racircnduri (m)db - distanţa icircntre butuci pe racircnd (m)Ng - număr mediu de goluri (butuci neproductiviinexistenţi) la ha icircn procente
ndash se evaluează producţia de struguri pe butuc număracircndu-se toţi strugurii de pe un număr de 1 - 2 din butucii existenţi pe lot (se recomandă să se efectueze numărătoarea strugurilor pe fiecare al 10-lea butuc din 15 icircn 15 racircnduri)
Producţia de struguri pe butuc se calculează astfel
Pmb - producţia medie pe butuc (grame)Gms - greutatea medie a strugurilor (grame)Ns - numărul de struguri total găsiţi la numărătoareNba - numărul butucilor analizaţi
ndash se calculează producţia medie de struguri la ha cu formula
Pmha - producţia medie de struguri la ha (kg)Nbha - numărul de butuci pe rod la haPmb - producţia medie pe butuc (grame)
Exemplu
57
57
CAPITOLUL IV DETERMINAREA PRAGULUI DE RENTABILITATE (A PUNCTULUI CRITIC) PE CULTURI
Punctul critic marchează acea dimensiune a producţiei medii la care icircncasările din
valorificarea producţiei sunt egale cu cheltuielile totale de producţie deci acel punct al
producţiei medii la care nu se obţine profit dar nu se icircnregistrează nici pierderi
Mărimea costului de producţie şi a ratei profitului se găsesc icircntr-o stracircnsă legătură
cu raportul dintre cheltuielile de exploatare şi cantitatea de produse realizate Prin analiza
costurilor şi cheltuielilor de exploatare icircntreprinzătorul poate calcula nivelul minim de
activitate cerut de menţinerea icircn stare de funcţionare a firmei Cunoscacircnd pragul de
rentabilitate se poate proiecta volumul de vacircnzări icircn vederea obţinerii profitului scontat
De asemenea creditorii şi investitorii solicită adesea efectuarea analizei punctului
critic pentru a ajuta icircn evaluarea cacircştigurilor potenţiale ale unei afaceri şi icircn consecinţă
aceasta trebuie introdusă icircn planul de afaceri
Punctul critic se poate determina icircn două moduri şi anume fără profit programat
sau cu profit programat
Calculul punctului critic fără profit programat este exprimat printr-o relaţie
simplă
y = yי
y = Pvx
yי = Cvx + CF
Pvx = Cvx + CF
x(Pv ndash Cv) = CF
icircn care
y ndash veniturile din valorificarea producţiei (mii lei)
yי - cheltuielile totale icircnregistrate (mii lei)
Pv ndash preţul de vacircnzare unitar
x ndash producţia medie sau volumul vacircnzărilor (unităţi fizice)
Cv ndash cheltuieli variabile unitare
58
58
CF ndash costuri fixe totale
De unde x marchează acea dimensiune a producţiei la care nu se icircnregistrează nici
profit nici pierderi
Determinarea cantitativă şi reprezentarea grafică a PC la cultura Porumb
Cheltuielile variabile
NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrarii
CheltuieliCheltuieli variabilevariabile
(lei) (lei)
CheltuieliCheltuieli variabile variabile
(lei t (lei t ))
(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)
11 Incărcat transportat IC (PK) t 2881 180225 575
22 Descărcat IC (PK) t 2881 2444609 78
33 Incărcat transportat IC (N) t 10 2484545 793
44 Descărcat IC (N) t 1655 6371 02
55 Transportat apa prep sol mii l 30 599 019
66 Incărcat transportat săm t 66 599359 191
77 Recoltat porumb boabe t 530 2606662 832
88 Transportat porumb boabe t 225 1245 04
99
1010
TOTALTOTAL 9962236 31792
a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch Variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologicacopy= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)
59
59
Cheltuielile fixe
NrNr CrtCrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe
(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe
(lei ha)(lei ha)
(a)(a) (b)(b) copycopy (d)(d) (e)(e)
11 Adm Şi deservit IC (PK) ha 302 617645 2045
22 Arat 25 cm +grăpat ha 302 1140192 3775
33 Adm Şi deservit IC (N) ha 302 630389 2087
44 Erbicidat şi deservit ha 302 61155 2025
55 Discuit si preg Pat germ Ha 302 586536 1942
66 Semănat +deservit ha 302 472517 1565
77 Prăşit mecanic I ha 302 819024 2712
88 Prăit mecanic II ha 302 654182 2166
99
1010
TOTALTOTAL 5532035 18318
(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)
60
60
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura porumb - fără profit programat
Ch variabile Cv = 9962236 lei
Ch fixe totale CF = 5532035 lei
Ch fixeha CFha = 18318 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 11 leikg = 1100 leit
Producţia totală de PT= 313355 t
Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 302 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 33961599 lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 9962236 + 33961599 = 133583959 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 133583959 313355=
4263leit
Productia medie de porumb la punctul critic (X)
X= (CFha)(Pv-CVt) = 18318 ( 1100 ndash 4263 ) = 272 tha = 2720 kgha
Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 272 tha 4263 leit = 115953 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx =18318 leiha+ 115953 leiha =299133 leiha
Nivelul producţiei de 2720 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la
cultura porumb icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de
2720 la preţul de 11 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie
Depăşirea acestui nivel al producţiei (2720 ha) duce la obţinerea unui profit iar
scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi
61
61
62
PROFI
T
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
2720 kg2720 kghaha
4000
3000
1000
2000
5000
7000
6000
18318
leiha
299133
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura porumb ndash fără profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
62
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura porumb - cu profit programat
Ch variabile Cv = 9962236 lei
Ch fixe totale CF = 5532035 lei
Ch fixeha CFha = 18318 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 11 leikg = 1100 leit
Producţia totală de PT= 313355 t
Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 302 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 33961599 lei
Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)
Pr = 500000lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 9962236 + 33961599 = 133583959 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 133583959 313355=
4263leit
Profitul programat pe ha (Prha) Prha=PrS =500000302= 165562 leiha
Producţia medie de porumb la punctul critic (X)
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 18318+165562) ( 1100 - 4263 )= 517 tha
= 5170 kgha
Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 517 tha 4263 leit = 220397 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx = 18318 leiha+ 220397leiha = 403577 leiha
63
63
64
profit
suplimen
tar
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
5170 kg5170 kghaha
4000
3000
1000
2000
5000
7000
6000
18318
leiha
403577
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura porumb ndash cu profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
Profit programatProfit programat
PROFI
T
5000
64
Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura porumb
Specificare UMFara profit programat
Cu profit programat
Ch variabile Cv lei 9962236 9962236
Cheltuielile indirecte Ch ind lei 33961599 33961599
Ch variabile totale CVT lei 133583959 133583959
Ch variabile t CVt leit 4263 4263
Ch fixe totale CF lei 5532035 5532035
Ch fixe ha CFha leiha 18318 18318
Profit programat total Pr lei 500000
Profit programat ha Prha leiha 165562
X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 2720
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 5170
Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 115953 220397
Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 299133 403577
Preţ de vacircnzare t Pv leit 1100 1100
Suprafaţa cultivată S ha 302 302
65
65
DETERMINAREA CANTITATIVĂ ȘI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA gracircu
Cheltuielile variabile
NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrarii
CheltuieliCheltuieli variabilevariabile
(lei) (lei)
CheltuieliCheltuieli variabile variabile
(lei t (lei t ))
(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)
11 Incărcat transportat IC (PK) t 4605 260015 179
22 Descărcat IC (PK) t 4605 495645 341
33 Incărcat transportat săm t 666 601343 414
44 Incărcat transportat IC (N) t 10 97019 669
55 Descărcat IC (N) t 6454 24848 017
66 Transportat apa prep sol mii l 30 599 04
77 Recoltat grau t 530 2614762 1802
88 Transportat gracircu t 225 1245 09
99
1010
TOTALTOTAL 49504298 34115
a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)
66
66
Cheltuielile fixe
NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe
(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe
(lei ha)(lei ha)
(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)
11 Adm şi deservit IC (PK) ha 303 619685 2045
22 Arat 18 - 20 cm +grăpat ha 303 1025772 3385
33 Discuit si preg pat germ ha 303 588479 1942
44 Semănat +deservit ha 303 474081 1565
55 Adm şi deservit IC (N) ha 303 632476 2087
66 Adm şi deservit ha 303 613575 2025
77
88
99
1010
TOTALTOTAL 3954068 130497
(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)
67
67
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura gracircu - fără profit programat
Ch variabile Cv = 49504298 lei
Ch fixe totale CF = 3954068 lei
Ch fixeha CFha = 130497 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 09 leikg = 900 leit
Producţia totală de gracircu PT= 145107 t
Suprafata cultivată cu gracircu S = 303 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 14849866 lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 49504298 + 14849866 = 64354164 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 64354164 145107 =
4435leit
Productia medie de gracircu la punctul critic (X)
X= (CFha)(Pv-CVt) = 130497 ( 900 - 4435 ) = 286 tha
= 2860 kgha
Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 286 tha 4435 leit = 12684 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx = 130497 leiha+ 126841 leiha = 257338 leiha
Nivelul producţiei de 2860 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la
cultura de gracircu icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de
2860 la preţul de 09 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie
Depăşirea acestui nivel al producţiei (2860 ha) duce la obţinerea unui profit iar
scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi
68
68
69
PROFI
T
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
2860 kg2860 kghaha
4000
3000
1000
2000
5000
7000
6000
130497
leiha
257338
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura gracircu ndash fără profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
69
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura gracircu - cu profit programat
Ch variabile Cv = 49504298 lei
Ch fixe totale CF = 3954068 lei
Ch fixeha CFha = 130497 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 09 leikg = 900 leit
Producţia totală de gracircu PT= 145107 t
Suprafata cultivată cu gracircu S = 303 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 14849866 lei
Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)
Pr = 400000 lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 49504298 + 14849866 = 64354164 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 64354164 145107 =
4435leit
Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 400000 303 =
132013 leiha
Producţia medie de gracircu la punctul critic (X)
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 130497 + 132013 ) ( 900 - 4435 )
= 575 tha = 5750 kgha
Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 575tha 4435 leit = 255012 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx =130497 leiha+ 255012leiha = 385509 leiha
70
70
71
profit
suplimen
tar
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
5750 kg5750 kghaha
4000
3000
1000
2000
5000
7000
6000
130497
leiha
3855
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura gracircu ndash cu profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
Profit programatProfit programat
PROFI
T
5000
71
Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura gracircu
Specificare UMFara profit programat
Cu profit programat
Ch variabile Cv lei 49504298 49504298
Cheltuielile indirecte Ch ind lei 14849866 14849866
Ch variabile totale CVT lei 64354164 64354164
Ch variabile t CVt leit 4435 4435
Ch fixe totale CF lei 3954068 3954068
Ch fixe ha CFha leiha 130497 130497
Profit programat total Pr lei 400000
Profit programat ha Prha leiha 132013
X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 2860
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 5750
Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 12684 255012
Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 257338 385509
Preţ de vacircnzare t Pv leit 900 900
Suprafaţa cultivată S ha 303 303
72
72
DETERMINAREA CANTITATIVĂ ȘI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA măr
Cheltuielile variabile
NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrarii
CheltuieliCheltuieli variabilevariabile
(lei) (lei)
CheltuieliCheltuieli variabile variabile
(lei t (lei t ))
(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)
11 Incărcat transportat IC (PK) T 124 694 84
22 Descărcat IC (PK) T 124 145896 177
33 Adm şi deservit IC (PK) T 50 691 839
44 Administrat gunoi de grajd T 50 288 35
55 Săpat gropi pt plantat pomi Buc 048 281 34
66 Plantat + udat Buc 048 7488 909
77 Tăieri de forma coroanei Buc 25 25 03
88 Incărcat transportat IC (N) T 0855 1107 134
99 Adm şi deservit IC T 5 896 109
1010 Transportat apa prep sol T 3 4592 558
1111 Recoltat prune T 5 187 23
1212 Transportat prune T 8234 14327 174
TOTALTOTAL 1914066 2325
a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)
Cheltuielile fixe
73
73
NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe
(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe
(lei ha)(lei ha)
(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)
11 Arătură in livadă Ha 5 2057 4114
22 Discuit arătura Ha 5 913 1826
33 Prăşit printre racircnduri Ha 5 804 1608
44 Stropit cu insecto-fungicide Ha 5 1802 3604
55 Erbicidat şi deservit Ha 5 690 138
66
77
88
99
1010
TOTALTOTAL 6266 12532
(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)
74
74
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura măr - fără profit programat
Ch variabile Cv = 1914066 lei
Ch fixe totale CF = 6266 lei
Ch fixeha CFha = 12532 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 1 leikg =1000 leit
Producţia totală de mere PT= 8234 t
Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 5 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 673021 lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 1914066 + 673021 = 2587087 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 2587087 8234 = 3142 leit
Productia medie de mere la punctul critic (X)
X= (CFha)(Pv-CVt) = 12532 ( 1000 - 3142 ) = 19 tha
= 1900 kgha
Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 19 tha 3142 leit = 59698 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx =12532 leiha+ 59698 leiha =185018 leiha
Nivelul producţiei de 1900 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la
cultura de măr icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de
1900 la preţul de 1 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie Depăşirea
acestui nivel al producţiei (1900 ha) duce la obţinerea unui profit iar scăderea
producţiei sub acest nivel determină pierderi
75
75
76
PROFI
T
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
1900 kg1900 kghaha
4000
3000
1000
2000
5000
7000
6000
12532
leiha
185018
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura măr ndash fără profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
76
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura măr - cu profit programat
Ch variabile Cv = 1914066 lei
Ch fixe totale CF = 6266 lei
Ch fixeha CFha = 12532 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 1 leikg =1000 leit
Producţia totală de mere PT= 8234 t
Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 5 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 673021 lei
Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)
Pr = 100000 lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 1914066 + 673021 = 2587087 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 2587087 8234 = 3142 leit
Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 100000 5
= 20000 leiha
Producţia medie de mere la punctul critic (X)
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 12532 + 20000 ) (1000 - 3142 )
= 31 tha = 31000 kgha
Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 31 tha 3142 leit = 97402 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx =12532 leiha+97402 leiha = 109934 leiha
77
77
78
profit
suplimen
tar
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
31000 kg31000 kghaha
7500
5000
1000
2500
10000
15000
12500
12532
leiha
109934
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura măr ndash cu profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
Profit programatProfit programat
PROFI
T
5000
78
Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura măr
Specificare UMFara profit programat
Cu profit programat
Ch variabile Cv lei 1914066 1914066
Cheltuielile indirecte Ch ind lei 673021 673021
Ch variabile totale CVT lei 2587087 2587087
Ch variabile t CVt leit 3142 3142
Ch fixe totale CF lei 6266 6266
Ch fixe ha CFha leiha 12532 12532
Profit programat total Pr lei 100000
Profit programat ha Prha leiha 20000
X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 1900
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 31000
Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 59698 97402
Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 185018 109934
Preţ de vacircnzare t Pv leit 1000 1000
Suprafaţa cultivată S ha 5 5
79
79
CAPITOLUL VCAPITOLUL VCONCLUZII ŞI RECOMANDĂRICONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI
Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţiei acestora
Evaluarea se face icircn două etape- icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele caracteristice de dezvoltare a plantelor- icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite norme standardizate
Icircn funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfelPorumb 3133 toneGrau 1451 toneMăr 82 toneEfectuacircnd eficiența celor trei culturi icircn urma rezultatelor acestora am
observat că cultura cea mai favorabilă este porumbul urmată de cultura grăacircluiPe viitor cea mai bună cultură atat cantitativă cacirct și calitativă este cultura porumbului
80
80
32 STABILIREA CANTITĂŢILOR DE IcircNGRĂŞĂMINTE PE CULTURI
Calculul dozelor de icircngrăşăminte s-a efectuat ţinacircndu-se cont atacirct de
producţiile medii cacirct şi de existentul de suprafaţă activă din sol S-au luat icircn
considerare şi pierderile rezultate prin levigare
Icircn tabelul 4 este prezentat calculul dozelor de icircngrăşăminte chimice la ha
separat pentru cele 3 culturi icircn parte
Tabelul 4
Calculul dozelor de icircngrăşăminte chimice
Nr Crt
SPECIFICARE UM
CULTURA
GRAcircU PORUMB MĂRN P K N P K N P K
1 Producţie medie Kgha 4789 10376 16468
2 Consum specific Kg sat
23 11 20 20 21 20 5 3 6
3 Sa de administrat
Kg 11014
5268 9578
20752
2179 20752 8234 494 988
4 Sa icircn sol Kg 45 31 60 40 35 30 30 20 355 Diferenţa de
admKg sa
6514 2168 3578
16752
1829 17752 5234 294 638
6 Pierderi prin levigare
13 5 7 13 5 7 13 5 7
7 Cant pierdută prin levigare
Kg sa
847 108 25 2177
914 1242 68 147 446
8 Total sa de administrat
Kg 7361 2276 3828
18929
19204 18994 5914 3087 6826
9 Tipul de icircngrăşămacircnt
NO4NO3
Super P c
Sare potasică
NO4NO3
Super P c
Sare potasică
N P2O5 K20
10 Conţinutul icircn sa a icircngr
Kgt 345 40 40 345 40 40 345 40 40
11 Doza de icircngr de administrat
Kg 213 57 96 549 480 475 171 77 171
40
33 PLANUL DE CULTURĂ
Planul de cultură cuprinde structura culturilor dimensiunile fiecăreia
producţiile medii şi totale (tabelul 5)
Tabelul 5
Icircntocmirea planului de cultură
Cultura Suprafaţa (ha)
Producţii medii (kgha)
Producţia totală (t)
Preţ livrare (leikg)
Măr 5 16468 8234 2Gracircu 303 4789 1451 08
Porumb 302 10376 313355 1
34 FUNDAMENTAREA FIŞELOR TEHNOLOGICE PE CULTURI
Icircn vederea organizării proceselor de muncă şi de producţie icircn etapa pregătitoare se
icircntocmesc fişele tehnologice pe culturi Informaţiile cuprinse icircn fişele tehnologice servesc icircn
acelaşi timp la stabilirea tehnologiilor stabilirea destinaţiei producţiei determinarea volumului
lucrărilor mecanice şi manuale necesarul de forţă de muncă cantităţile de materiale şi mijloacele
financiare necesare pentru aprovizionare
DATELE NECESARE
1 Culturile incluse icircn planul de producţie al firmei
2 Suprafaţa ocupată de fiecare cultură icircn parte
3 Culturile premergătoare
4 Producţia medie şi totală a fiecărei culturi
5 Lucrările tehnologice icircn ordinea cronologică a executărilor
6 Perioada de executare şi data lucrării
7 Mijloacele cu care se execută lucrarea
8 Tarifele de plată pentru lucrările mecanice
9 Tarifele de plată pentru lucrările manuale pe categorii
10 Cuantumul taxelor pentru CAS şomaj risc asigurare
11 Amortismentul specific
12 Materialele necesare procesului tehnologic consumul normat pe UM preţul unitar şi cota
pentru cheltuielile de aprovizionare
41
13 Cota de cheltuieli indirecte (comune şi generale)
MODUL DE LUCRU
1 Se icircnscriu icircn fişă datele privind suprafaţa şi producţia medie Producţia medie se planifică
icircn raport cu fertilitatea solului şi cantitatea de icircngrăşămacircnt aplicată
2 Se icircnscriu lucrările tehnologice icircn ordinea executării lor precizacircndu-se toată perioada
optimă de execuţie şi durata fiecărei lucrări
3 Pentru fiecare icircn parte se determină volumul lucrărilor sumele necesare şi materiale
4 La lucrările manuale icircn raport cu volumul lucrării se calculează numărul de zile om iar
fondul de salarii rezultă icircnmulţind numărul de zile om necesar pentru evaluarea lucrării cu
tariful pe ziom corespunzător
5 Taxele asupra fondului de salarii se calculează aplicacircnd cota icircn proporţie de 30 pentru
CAS 5 pentru fondul de şomaj 1 pentru risc şi asigurare impozit 15 asupra sumei
care reprezintă fondul de salarii
6 Amortismentul specific se determină icircn raport cu valoarea de inventar a mijlocului fix
folosit exclusiv la cultura respectivă şi durata de folosire
7 Cota de cheltuieli pentru aprovizionare se calculează o cotă parte din valoarea
materialului folosit
8 Din icircnsumarea pentru lucrările mecanice lucrările manuale taxe asupra valorilor
materialelor se obţin cheltuielile de producţie
9 La cheltuielile directe se aplică cota de cheltuieli comune şi prin icircnsumarea lor se
determină cheltuielile de producţie
10 După fiecare trimestru se fac totalurile
11 Se calculează indicatorii cheltuieli de producţie la hectar şi costul la tona de produs
42
44
45
46
47
35 Organizarea lucrării de semănat la cultura gracircului
Semănatul este una dintre cele mai importante lucrări agricole de care depinde icircn ultimă instanţă obţinerea de producţii ridicate Suprafeţele icircntinse ocupate de culturi precum şi termenele restracircnse icircn care trebuie executat fac ca procesul de muncă al semănatului să ocupe un loc important icircn activitatea de producţie a exploataţiilor agricole
Etapele organizării lucrărilor de semănat cereale păioase sunt următoarele1 se stabileşte componenţa agregatului de semănat potrivit condiţiilor existente
(tractor plus semănătoare SUP-29 sau SUP-21)2 Se determină necesarul de agregate pentru terminarea semănatului icircn termen
optim folosind formula
icircn care
N ndash numărul de agregate pentru terminarea lucrării icircn timpul propusS ndash suprafaţa de icircnsămacircnţatn ndash numărul de zile icircn care trebuie terminată lucrareaP ndash randamentul zilnic al maşinii
(1)N = 303(512) = 5 agregate
Aşadar icircn prealabil trebuie cunoscut randamentul zilnic al agregatului de semănat folosit Aceasta se calculează după formula
icircn
care
P ndash randamentul zilnic al agregatului (ha)B ndash lăţimea de lucru a agregatului icircn lucru (m)V ndash viteza de deplasare a agregatului
icircn lucru (moră)t ndash durata zilei de lucru (ore)H ndash coeficientul de folosire a timpului de lucru (070-080)
(2)P = 366000807 10000 = 12 ha
3 Stabilirea lungimii marcatoarelor semănătoriiLungimea marcatoarelor adică distanţa la care trebuie aşezată piesa activă a marcatorului faţă de ultimul brăzdar se stabileşte icircn funcţie de
lăţimea de lucru a semănătorii (B) distanţa icircntre două brăzdare (b) distanţa icircntre roţile din faţă sau marginile exterioare ale şenilelor
tractorului (c)
= 11
= = 26
49
49
Cacircnd tractorul poate urmări urma lăsată de marcator atacirct cu roata din dreapta cacirct şi cu roata din stacircnga lungimea celor două marcatoare este egală şi este dată de relaţia
4 Stabilirea debitului semănătorii icircn funcţie de norma de sămacircnţă la hectar La icircnceputul lucrării trebuie icircntotdeauna să se verifice corectitudinea reglării debitului la icircnsămacircnţare Această verificare se face după formula
icircn
care
G ndash cantitatea de sămacircnţă cursă din semănătoare la un număr stabilit de icircnvacircrtiri a roţii semănătoriiA ndash norma de semănat la un ha (kg)d ndash lungimea roţii semănătorii (m)B ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)O ndash nr de icircnvacircrtituri a roţii semănătorii
(6)G= 2501743620 10000 = 313
5 Stabilirea dimensiunilor postatelor la semănat Lungimea maximă a postatelor la semănat este icircn funcţie de capacitatea cutiei semănătorii Pentru a uşura organizarea transportului de seminţe este indicat ca alimentarea semănătorii cu seminţe să se execute la un singur capăt a postatei ~n acest caz lungimea maximă a postatei se calculează după formula
icircn
care
L ndash lungimea maximă a postatei (m)Q ndash capacitatea coşului de alimentare
a semănătorii (kg)Y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii coşului de alimentare a semănătorii (icircn medie 070-080)A ndash norma de semănat (kgha)B ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)
(7)L = (051000040007) (25036) = 1556m
Icircn ce priveşte lăţimea postatei aceasta se determină icircn funcţie de lăţimea totală a parcelei de icircnsămacircnţat şi de metoda de deplasare a agregatului Ea se calculează aşa icircncacirct să asigure de lucru agregatului pentru 1-2 zile de lucru
Lăţimea postatei la semănatul icircn suveică se calculează după formula
icircn care
l ndash lăţimea postatei (m)P ndash productivitatea zilnică a agregatului (hazi)Z ndash durata icircn zile a lucrului pe aceeaşi postată (1-2 zile)L ndash lungimea postatei (m)
(8)l = 10000122 1556 = 154m
6 Lăţimea zonei de icircntoarcere a agregatului Pentru icircntoarcerea agregatului la capetele parcelei se delimitează o facircşie de teren denumită bdquozonă de icircntoarcereldquo Delimitarea acestei zone se face icircn cazul deplasărilor icircn parcursul liniar cu buclă şi fără buclă Lăţimea zonei de icircntoarcere este dată de relaţia
50
50
icircn care
E ndash lăţimea zonei de icircntoarcereR ndash raza de icircntoarcere a agregatuluie ndash lungimea de ieşire a agregatului (adică distanţa de la centrul agregatului mijlocul osiei motoare a tractorului) pacircnă la organele active ale maşinii
(9)E = 34 + 15 = 135m
Aceasta reprezintă lungimea cu care trebuie să se deplaseze centrul agregatului pentru aducerea organelor active ale maşinii agricole pe linia de icircntoarcere a lucrului
7 Stabilirea distanţei dintre punctele de alimentare a semănătorii Distanţa dintre punctele de alimentare a semănătorii se determină icircn funcţie de metoda de deplasare a agregatului la semănat ~n cazul semănatului icircn suveică lungimea postatei este determinată icircn funcţie de capacitatea cutiei de seminţe icircn aşa fel ca alimentarea semănătorii să se facă numai la unul din capetele postatei distanţa dintre punctele de alimentare se află după formula
icircn care
D ndash distanţa dintre punctele de alimentare (m)B ndash lăţimea de lucru a agregatului (m)T ndash numărul turelor (adică nr curselor dus-icircntors) pe care le face agregatul pacircnă la golirea coşului semănătorii
(1)D = 2362 = 144m
Icircn cazul cacircnd lungimea postatei nu este determinată icircn funcţie de capacitatea cutiei de seminţe este necesar ca icircn prealabil să cunoaştem turele pe care le face agregatul pacircnă la golirea coşului semănătorii Aceasta se determină icircmpărţind lungimea drumului pe care icircl face semănătoarea pacircnă la golirea cutiei sale pe lungimea cursei de lucru dus şi icircntors ~n acest scop se foloseşte următoarea formulă
icircn care
T ndash numărul turelorQ ndash capacitatea cutiei semănătorii
(kg)Y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii cutiei (080)A ndash norma de semănat (kgha)B ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)L ndash lungimea postatei (m)
T= (1000040007) (2503621556) = 1Icircn cazul semănării icircn bdquolaturildquo sau bdquope două jumătăţi ale postateildquo distanţa dintre
punctele de alimentare se calculează după formula = 136 = 36
(semnificaţiile literelor sunt aceleaşi ca la formulele (10) şi (11)
51
51
8 Stabilirea cantităţilor de seminţe ce se pun la punctele de alimentare Cantităţile de seminţe care se pun la primul punct de alimentare se calculează după formula
= 4001 = 400kgiar cantitatea care se pune la punctele următoare este
icircn care
C ndash cantitatea de seminţe necesară alimentării agregatului (kg)Q capacitatea coşului semănătorii (kg)y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii cutieia ndash nr semănătorilor icircn agregat
(14)C1 = 400071 = 280kg
9 Stabilirea necesarului zilnic de muncitori pentru semănat şi transportat seminţele Necesarul zilnic de muncitori pentru deservirea semănătorilor variază icircn raport cu numărul de agregate folosite zilnic şi al maşinilor ce compun agregatul
10 Necesarul de mijloace de transport se stabileşte icircn funcţie de cantităţile de seminţe necesare semănătorilor la o icircncărcare timpul de golire a semănătorilor capacitatea mijloacelor de transport distanţa de transport şi timpul necesar pentru un ciclu de transport
~n primul racircnd se determină timpul icircn care se consumă cantitatea de seminţe existentă icircn cutia semănătorii folosind relaţia
icircn care
q ndash capacitatea cutiei semănătorii (kg)085 ndash coeficientul de folosire a cutiei semănătoriiB ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)V ndash viteza de lucru a agregatului (moră)N ndash norma de sămacircnţă la ha (kg)
Tgol = (10000400085) (366000250) = 063h = 38min
Numărul de mijloace de transport necesare zilnic se determină pe baza relaţiei
icircn care
Nt ndash numărul mijloacelor de transportn ndash numărul semănătorilor ce lucreazăt ndash durata unui ciclu de transport (min)Cm ndash capacitatea mijlocului de transport (kg)
Nt = (540008530) (38400) = 33 = 311 Se determină necesarul de saci pentru transportul seminţelor cunoscacircnd că
pentru uşurarea manipulării se recomandă ca un sac să aibă 40 kg
Nr saci = (512250) 40 = 375 sacizi
52
52
Centralizarea datelor
Nr crt
Specificare UMAgregatul folosit
Tractor + (SUP-29)
Tractor + SUP-21
1 Productivitatea zilnică a agregatului haschimb 12
2 Necesarul zilnic de-tractoare nr 5-semănători nr 5
3Productivitatea zilnică a tuturor agregatelor
hazi 60
4Dimensiunile solei de semănat
-lungime m 1556-lăţime m 1947-suprafaţă ha 303
5Dimensiunea parcelelor de semănat
-lungime m 1556-lăţime m 154-suprafaţă 24
6Lungimea marcatorului
-dreapta m 11-stacircnga m 26
7Norma de icircnsămacircnţare
-la 20 icircnvacircrtituri kg 3-la hectar kg 250
8Distanţa dintre punctele de alimentare cu seminţe
m 144
9Cantitatea de seminţe ce se pune la punct de alimentare
-la primul punct
kg 400
-la punctele următoare
kg 280
10 Necesarul zilnic de muncitori
-pt servirea semănătorii
nr 5
-pt transportul seminţelor
nr 3
-total nr 8
11Lăţimea facircşiei de icircntoarcere a agregatului
m 135
12Necesarul zilnic de mijl de transport
-atelaje nr-tractor+remorcă nr 3-auto-camion nr
13Necesar saci pt transportul seminţelor
nr 375
53
53
36 Evaluarea producţiei
Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţieiacestora
Evaluarea se face icircn două etape1) icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele
caracteristice de dezvoltare a plantelor2) icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite
norme standardizate~n funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfel
1) Gracircu orz (orz - 1 iunie gracircu - 15 iunie) Gracircu Boemandash se stabileşte numărul punctelor de control icircn funcţie de mărimea şi
uniformitatea parcelelor(icircn cazul parcele de pacircnă la 100 ha - 5 puncte pe suprafeţe mai mari de 100 ha - 10 puncte)
Determinările se fac cu ajutorul ramei metrice (un cadru de 1 metru patrat)Metodologie de lucrundash se numără spicele din interiorul ramei metricendash se stabileşte numărul mediu de boabe icircn spicndash se calculează producţia medie la hectar astfel
Q kgha = (360353610000) (10001000) = 4536kgha
Q kgha - producţia medie kgha Nsp - număr mediu de spice la mp (medie pe toate punctele de control) 360Nb - număr mediu de boabe icircn spice 35MMB - greutatea a 1000 boabe (grame)3610000 mp = 1 ha1000 x 1000 = 1000 grame x 1000 boabe
Exemplu
2) Porumb (1 septembrie) DKC 3511ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 28 mp (4 racircnduri x 070 x 10 m
lungime 070 (m) - distanţa dintre racircnduri)ndash se numără ştiuleţii la fiecare punct de controlndash se calculează numărul de ştiuleţi la hectar
54
54
Nstha = (30010000)(510) = 60000
Nstha - număr de ştiuleţi la hanst - numărul de ştiuleţi număraţi la toate punctele de controld - suprafaţa unui punct de control (mp)i - numărul punctelor de control
ndash se determină apoi numărul de boabe pe ştiuletendash se calculează apoi producţia medie la hectar
Q kgha = (60000588337) (10001000) = 11889 kgha
Q kgha - producţia medieNst - număr ştiuleţi la hectar 60000Nb - număr mediu de boabe pe ştiulete 588MMB - greutatea a 1000 boabe (grame) 337
Exemplu
3) Floarea soarelui (15 august)ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 28 mp (4 racircnduri x 070 x 10)ndash se numără capitulele la fiecare punct de control şi se stabileşte numărul mediu
de capitule la ha după formula
Ncpha - număr total de capitule la hancp - număr de capitule numărate la toate punctele de controld - suprafaţa unui punct de controli - numărul punctelor de control
ndash se determină numărul mediu de seminţe pe capitul(Ns)ndash se calculează producţia medie la hectar astfel
55
55
Q kgha - producţia medieNcp - număr mediu de capitule la hectarNs - număr seminţe pe capitulMMB - greutatea a 1000 seminţe icircn grame
Exemplu
4) Sfecla de zahăr (1 septembrie)ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 10 mp (3 racircnduri x 045 m x 74 m
lungime)ndash la fiecare punct de control plantele se recoltează se decoletează (tăierea
frunzelor) se curăţă de pămacircnt şi se cacircntărescndash se determină producţia medie astfel
q - cantitatea de rădăcini recoltate din punctele de control (kg)d - suprafaţa unui punct de control (mp)i - numărul punctelor de control
ndash la producţia stabilită se adaugă sporul de producţie ce se va realiza de la data evaluării la data prevăzută a se recolta (18 grziplantă)
Exemplu
5) Fructe (1 septembrie) MĂRMetoda de evaluare diferă icircn funcţie de tipul de livadă clasică sau intensivă dar
icircn mare constă icircn următoarele etapendash se stabileşte numărul de pomi pentru examinare (2 - 5 ) 480ndash se determină numărul mediu de fructe pe pom şi greutatea acestora icircn kg 30kg
167 de fructe
56
56
ndash se icircnmulţeşte numărul mediu de fructe pe pom cu numărul de pomi existenţi la ha şi se obţine astfel producţia medie la ha 16032 kgha
6) Struguri (de masă - 15 iulie de vin - 1 septembrie)ndash evaluarea se face separat la viile nobile şi la viile de hibrizindash se stabileşte numărul de butuci pe rod la ha cu relaţia
Nbha - numărul de butuci pe rod la hadr - distanţa dintre racircnduri (m)db - distanţa icircntre butuci pe racircnd (m)Ng - număr mediu de goluri (butuci neproductiviinexistenţi) la ha icircn procente
ndash se evaluează producţia de struguri pe butuc număracircndu-se toţi strugurii de pe un număr de 1 - 2 din butucii existenţi pe lot (se recomandă să se efectueze numărătoarea strugurilor pe fiecare al 10-lea butuc din 15 icircn 15 racircnduri)
Producţia de struguri pe butuc se calculează astfel
Pmb - producţia medie pe butuc (grame)Gms - greutatea medie a strugurilor (grame)Ns - numărul de struguri total găsiţi la numărătoareNba - numărul butucilor analizaţi
ndash se calculează producţia medie de struguri la ha cu formula
Pmha - producţia medie de struguri la ha (kg)Nbha - numărul de butuci pe rod la haPmb - producţia medie pe butuc (grame)
Exemplu
57
57
CAPITOLUL IV DETERMINAREA PRAGULUI DE RENTABILITATE (A PUNCTULUI CRITIC) PE CULTURI
Punctul critic marchează acea dimensiune a producţiei medii la care icircncasările din
valorificarea producţiei sunt egale cu cheltuielile totale de producţie deci acel punct al
producţiei medii la care nu se obţine profit dar nu se icircnregistrează nici pierderi
Mărimea costului de producţie şi a ratei profitului se găsesc icircntr-o stracircnsă legătură
cu raportul dintre cheltuielile de exploatare şi cantitatea de produse realizate Prin analiza
costurilor şi cheltuielilor de exploatare icircntreprinzătorul poate calcula nivelul minim de
activitate cerut de menţinerea icircn stare de funcţionare a firmei Cunoscacircnd pragul de
rentabilitate se poate proiecta volumul de vacircnzări icircn vederea obţinerii profitului scontat
De asemenea creditorii şi investitorii solicită adesea efectuarea analizei punctului
critic pentru a ajuta icircn evaluarea cacircştigurilor potenţiale ale unei afaceri şi icircn consecinţă
aceasta trebuie introdusă icircn planul de afaceri
Punctul critic se poate determina icircn două moduri şi anume fără profit programat
sau cu profit programat
Calculul punctului critic fără profit programat este exprimat printr-o relaţie
simplă
y = yי
y = Pvx
yי = Cvx + CF
Pvx = Cvx + CF
x(Pv ndash Cv) = CF
icircn care
y ndash veniturile din valorificarea producţiei (mii lei)
yי - cheltuielile totale icircnregistrate (mii lei)
Pv ndash preţul de vacircnzare unitar
x ndash producţia medie sau volumul vacircnzărilor (unităţi fizice)
Cv ndash cheltuieli variabile unitare
58
58
CF ndash costuri fixe totale
De unde x marchează acea dimensiune a producţiei la care nu se icircnregistrează nici
profit nici pierderi
Determinarea cantitativă şi reprezentarea grafică a PC la cultura Porumb
Cheltuielile variabile
NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrarii
CheltuieliCheltuieli variabilevariabile
(lei) (lei)
CheltuieliCheltuieli variabile variabile
(lei t (lei t ))
(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)
11 Incărcat transportat IC (PK) t 2881 180225 575
22 Descărcat IC (PK) t 2881 2444609 78
33 Incărcat transportat IC (N) t 10 2484545 793
44 Descărcat IC (N) t 1655 6371 02
55 Transportat apa prep sol mii l 30 599 019
66 Incărcat transportat săm t 66 599359 191
77 Recoltat porumb boabe t 530 2606662 832
88 Transportat porumb boabe t 225 1245 04
99
1010
TOTALTOTAL 9962236 31792
a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch Variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologicacopy= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)
59
59
Cheltuielile fixe
NrNr CrtCrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe
(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe
(lei ha)(lei ha)
(a)(a) (b)(b) copycopy (d)(d) (e)(e)
11 Adm Şi deservit IC (PK) ha 302 617645 2045
22 Arat 25 cm +grăpat ha 302 1140192 3775
33 Adm Şi deservit IC (N) ha 302 630389 2087
44 Erbicidat şi deservit ha 302 61155 2025
55 Discuit si preg Pat germ Ha 302 586536 1942
66 Semănat +deservit ha 302 472517 1565
77 Prăşit mecanic I ha 302 819024 2712
88 Prăit mecanic II ha 302 654182 2166
99
1010
TOTALTOTAL 5532035 18318
(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)
60
60
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura porumb - fără profit programat
Ch variabile Cv = 9962236 lei
Ch fixe totale CF = 5532035 lei
Ch fixeha CFha = 18318 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 11 leikg = 1100 leit
Producţia totală de PT= 313355 t
Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 302 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 33961599 lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 9962236 + 33961599 = 133583959 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 133583959 313355=
4263leit
Productia medie de porumb la punctul critic (X)
X= (CFha)(Pv-CVt) = 18318 ( 1100 ndash 4263 ) = 272 tha = 2720 kgha
Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 272 tha 4263 leit = 115953 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx =18318 leiha+ 115953 leiha =299133 leiha
Nivelul producţiei de 2720 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la
cultura porumb icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de
2720 la preţul de 11 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie
Depăşirea acestui nivel al producţiei (2720 ha) duce la obţinerea unui profit iar
scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi
61
61
62
PROFI
T
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
2720 kg2720 kghaha
4000
3000
1000
2000
5000
7000
6000
18318
leiha
299133
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura porumb ndash fără profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
62
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura porumb - cu profit programat
Ch variabile Cv = 9962236 lei
Ch fixe totale CF = 5532035 lei
Ch fixeha CFha = 18318 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 11 leikg = 1100 leit
Producţia totală de PT= 313355 t
Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 302 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 33961599 lei
Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)
Pr = 500000lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 9962236 + 33961599 = 133583959 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 133583959 313355=
4263leit
Profitul programat pe ha (Prha) Prha=PrS =500000302= 165562 leiha
Producţia medie de porumb la punctul critic (X)
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 18318+165562) ( 1100 - 4263 )= 517 tha
= 5170 kgha
Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 517 tha 4263 leit = 220397 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx = 18318 leiha+ 220397leiha = 403577 leiha
63
63
64
profit
suplimen
tar
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
5170 kg5170 kghaha
4000
3000
1000
2000
5000
7000
6000
18318
leiha
403577
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura porumb ndash cu profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
Profit programatProfit programat
PROFI
T
5000
64
Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura porumb
Specificare UMFara profit programat
Cu profit programat
Ch variabile Cv lei 9962236 9962236
Cheltuielile indirecte Ch ind lei 33961599 33961599
Ch variabile totale CVT lei 133583959 133583959
Ch variabile t CVt leit 4263 4263
Ch fixe totale CF lei 5532035 5532035
Ch fixe ha CFha leiha 18318 18318
Profit programat total Pr lei 500000
Profit programat ha Prha leiha 165562
X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 2720
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 5170
Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 115953 220397
Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 299133 403577
Preţ de vacircnzare t Pv leit 1100 1100
Suprafaţa cultivată S ha 302 302
65
65
DETERMINAREA CANTITATIVĂ ȘI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA gracircu
Cheltuielile variabile
NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrarii
CheltuieliCheltuieli variabilevariabile
(lei) (lei)
CheltuieliCheltuieli variabile variabile
(lei t (lei t ))
(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)
11 Incărcat transportat IC (PK) t 4605 260015 179
22 Descărcat IC (PK) t 4605 495645 341
33 Incărcat transportat săm t 666 601343 414
44 Incărcat transportat IC (N) t 10 97019 669
55 Descărcat IC (N) t 6454 24848 017
66 Transportat apa prep sol mii l 30 599 04
77 Recoltat grau t 530 2614762 1802
88 Transportat gracircu t 225 1245 09
99
1010
TOTALTOTAL 49504298 34115
a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)
66
66
Cheltuielile fixe
NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe
(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe
(lei ha)(lei ha)
(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)
11 Adm şi deservit IC (PK) ha 303 619685 2045
22 Arat 18 - 20 cm +grăpat ha 303 1025772 3385
33 Discuit si preg pat germ ha 303 588479 1942
44 Semănat +deservit ha 303 474081 1565
55 Adm şi deservit IC (N) ha 303 632476 2087
66 Adm şi deservit ha 303 613575 2025
77
88
99
1010
TOTALTOTAL 3954068 130497
(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)
67
67
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura gracircu - fără profit programat
Ch variabile Cv = 49504298 lei
Ch fixe totale CF = 3954068 lei
Ch fixeha CFha = 130497 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 09 leikg = 900 leit
Producţia totală de gracircu PT= 145107 t
Suprafata cultivată cu gracircu S = 303 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 14849866 lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 49504298 + 14849866 = 64354164 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 64354164 145107 =
4435leit
Productia medie de gracircu la punctul critic (X)
X= (CFha)(Pv-CVt) = 130497 ( 900 - 4435 ) = 286 tha
= 2860 kgha
Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 286 tha 4435 leit = 12684 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx = 130497 leiha+ 126841 leiha = 257338 leiha
Nivelul producţiei de 2860 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la
cultura de gracircu icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de
2860 la preţul de 09 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie
Depăşirea acestui nivel al producţiei (2860 ha) duce la obţinerea unui profit iar
scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi
68
68
69
PROFI
T
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
2860 kg2860 kghaha
4000
3000
1000
2000
5000
7000
6000
130497
leiha
257338
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura gracircu ndash fără profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
69
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura gracircu - cu profit programat
Ch variabile Cv = 49504298 lei
Ch fixe totale CF = 3954068 lei
Ch fixeha CFha = 130497 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 09 leikg = 900 leit
Producţia totală de gracircu PT= 145107 t
Suprafata cultivată cu gracircu S = 303 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 14849866 lei
Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)
Pr = 400000 lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 49504298 + 14849866 = 64354164 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 64354164 145107 =
4435leit
Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 400000 303 =
132013 leiha
Producţia medie de gracircu la punctul critic (X)
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 130497 + 132013 ) ( 900 - 4435 )
= 575 tha = 5750 kgha
Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 575tha 4435 leit = 255012 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx =130497 leiha+ 255012leiha = 385509 leiha
70
70
71
profit
suplimen
tar
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
5750 kg5750 kghaha
4000
3000
1000
2000
5000
7000
6000
130497
leiha
3855
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura gracircu ndash cu profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
Profit programatProfit programat
PROFI
T
5000
71
Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura gracircu
Specificare UMFara profit programat
Cu profit programat
Ch variabile Cv lei 49504298 49504298
Cheltuielile indirecte Ch ind lei 14849866 14849866
Ch variabile totale CVT lei 64354164 64354164
Ch variabile t CVt leit 4435 4435
Ch fixe totale CF lei 3954068 3954068
Ch fixe ha CFha leiha 130497 130497
Profit programat total Pr lei 400000
Profit programat ha Prha leiha 132013
X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 2860
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 5750
Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 12684 255012
Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 257338 385509
Preţ de vacircnzare t Pv leit 900 900
Suprafaţa cultivată S ha 303 303
72
72
DETERMINAREA CANTITATIVĂ ȘI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA măr
Cheltuielile variabile
NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrarii
CheltuieliCheltuieli variabilevariabile
(lei) (lei)
CheltuieliCheltuieli variabile variabile
(lei t (lei t ))
(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)
11 Incărcat transportat IC (PK) T 124 694 84
22 Descărcat IC (PK) T 124 145896 177
33 Adm şi deservit IC (PK) T 50 691 839
44 Administrat gunoi de grajd T 50 288 35
55 Săpat gropi pt plantat pomi Buc 048 281 34
66 Plantat + udat Buc 048 7488 909
77 Tăieri de forma coroanei Buc 25 25 03
88 Incărcat transportat IC (N) T 0855 1107 134
99 Adm şi deservit IC T 5 896 109
1010 Transportat apa prep sol T 3 4592 558
1111 Recoltat prune T 5 187 23
1212 Transportat prune T 8234 14327 174
TOTALTOTAL 1914066 2325
a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)
Cheltuielile fixe
73
73
NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe
(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe
(lei ha)(lei ha)
(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)
11 Arătură in livadă Ha 5 2057 4114
22 Discuit arătura Ha 5 913 1826
33 Prăşit printre racircnduri Ha 5 804 1608
44 Stropit cu insecto-fungicide Ha 5 1802 3604
55 Erbicidat şi deservit Ha 5 690 138
66
77
88
99
1010
TOTALTOTAL 6266 12532
(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)
74
74
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura măr - fără profit programat
Ch variabile Cv = 1914066 lei
Ch fixe totale CF = 6266 lei
Ch fixeha CFha = 12532 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 1 leikg =1000 leit
Producţia totală de mere PT= 8234 t
Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 5 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 673021 lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 1914066 + 673021 = 2587087 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 2587087 8234 = 3142 leit
Productia medie de mere la punctul critic (X)
X= (CFha)(Pv-CVt) = 12532 ( 1000 - 3142 ) = 19 tha
= 1900 kgha
Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 19 tha 3142 leit = 59698 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx =12532 leiha+ 59698 leiha =185018 leiha
Nivelul producţiei de 1900 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la
cultura de măr icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de
1900 la preţul de 1 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie Depăşirea
acestui nivel al producţiei (1900 ha) duce la obţinerea unui profit iar scăderea
producţiei sub acest nivel determină pierderi
75
75
76
PROFI
T
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
1900 kg1900 kghaha
4000
3000
1000
2000
5000
7000
6000
12532
leiha
185018
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura măr ndash fără profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
76
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura măr - cu profit programat
Ch variabile Cv = 1914066 lei
Ch fixe totale CF = 6266 lei
Ch fixeha CFha = 12532 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 1 leikg =1000 leit
Producţia totală de mere PT= 8234 t
Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 5 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 673021 lei
Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)
Pr = 100000 lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 1914066 + 673021 = 2587087 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 2587087 8234 = 3142 leit
Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 100000 5
= 20000 leiha
Producţia medie de mere la punctul critic (X)
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 12532 + 20000 ) (1000 - 3142 )
= 31 tha = 31000 kgha
Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 31 tha 3142 leit = 97402 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx =12532 leiha+97402 leiha = 109934 leiha
77
77
78
profit
suplimen
tar
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
31000 kg31000 kghaha
7500
5000
1000
2500
10000
15000
12500
12532
leiha
109934
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura măr ndash cu profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
Profit programatProfit programat
PROFI
T
5000
78
Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura măr
Specificare UMFara profit programat
Cu profit programat
Ch variabile Cv lei 1914066 1914066
Cheltuielile indirecte Ch ind lei 673021 673021
Ch variabile totale CVT lei 2587087 2587087
Ch variabile t CVt leit 3142 3142
Ch fixe totale CF lei 6266 6266
Ch fixe ha CFha leiha 12532 12532
Profit programat total Pr lei 100000
Profit programat ha Prha leiha 20000
X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 1900
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 31000
Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 59698 97402
Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 185018 109934
Preţ de vacircnzare t Pv leit 1000 1000
Suprafaţa cultivată S ha 5 5
79
79
CAPITOLUL VCAPITOLUL VCONCLUZII ŞI RECOMANDĂRICONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI
Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţiei acestora
Evaluarea se face icircn două etape- icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele caracteristice de dezvoltare a plantelor- icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite norme standardizate
Icircn funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfelPorumb 3133 toneGrau 1451 toneMăr 82 toneEfectuacircnd eficiența celor trei culturi icircn urma rezultatelor acestora am
observat că cultura cea mai favorabilă este porumbul urmată de cultura grăacircluiPe viitor cea mai bună cultură atat cantitativă cacirct și calitativă este cultura porumbului
80
80
33 PLANUL DE CULTURĂ
Planul de cultură cuprinde structura culturilor dimensiunile fiecăreia
producţiile medii şi totale (tabelul 5)
Tabelul 5
Icircntocmirea planului de cultură
Cultura Suprafaţa (ha)
Producţii medii (kgha)
Producţia totală (t)
Preţ livrare (leikg)
Măr 5 16468 8234 2Gracircu 303 4789 1451 08
Porumb 302 10376 313355 1
34 FUNDAMENTAREA FIŞELOR TEHNOLOGICE PE CULTURI
Icircn vederea organizării proceselor de muncă şi de producţie icircn etapa pregătitoare se
icircntocmesc fişele tehnologice pe culturi Informaţiile cuprinse icircn fişele tehnologice servesc icircn
acelaşi timp la stabilirea tehnologiilor stabilirea destinaţiei producţiei determinarea volumului
lucrărilor mecanice şi manuale necesarul de forţă de muncă cantităţile de materiale şi mijloacele
financiare necesare pentru aprovizionare
DATELE NECESARE
1 Culturile incluse icircn planul de producţie al firmei
2 Suprafaţa ocupată de fiecare cultură icircn parte
3 Culturile premergătoare
4 Producţia medie şi totală a fiecărei culturi
5 Lucrările tehnologice icircn ordinea cronologică a executărilor
6 Perioada de executare şi data lucrării
7 Mijloacele cu care se execută lucrarea
8 Tarifele de plată pentru lucrările mecanice
9 Tarifele de plată pentru lucrările manuale pe categorii
10 Cuantumul taxelor pentru CAS şomaj risc asigurare
11 Amortismentul specific
12 Materialele necesare procesului tehnologic consumul normat pe UM preţul unitar şi cota
pentru cheltuielile de aprovizionare
41
13 Cota de cheltuieli indirecte (comune şi generale)
MODUL DE LUCRU
1 Se icircnscriu icircn fişă datele privind suprafaţa şi producţia medie Producţia medie se planifică
icircn raport cu fertilitatea solului şi cantitatea de icircngrăşămacircnt aplicată
2 Se icircnscriu lucrările tehnologice icircn ordinea executării lor precizacircndu-se toată perioada
optimă de execuţie şi durata fiecărei lucrări
3 Pentru fiecare icircn parte se determină volumul lucrărilor sumele necesare şi materiale
4 La lucrările manuale icircn raport cu volumul lucrării se calculează numărul de zile om iar
fondul de salarii rezultă icircnmulţind numărul de zile om necesar pentru evaluarea lucrării cu
tariful pe ziom corespunzător
5 Taxele asupra fondului de salarii se calculează aplicacircnd cota icircn proporţie de 30 pentru
CAS 5 pentru fondul de şomaj 1 pentru risc şi asigurare impozit 15 asupra sumei
care reprezintă fondul de salarii
6 Amortismentul specific se determină icircn raport cu valoarea de inventar a mijlocului fix
folosit exclusiv la cultura respectivă şi durata de folosire
7 Cota de cheltuieli pentru aprovizionare se calculează o cotă parte din valoarea
materialului folosit
8 Din icircnsumarea pentru lucrările mecanice lucrările manuale taxe asupra valorilor
materialelor se obţin cheltuielile de producţie
9 La cheltuielile directe se aplică cota de cheltuieli comune şi prin icircnsumarea lor se
determină cheltuielile de producţie
10 După fiecare trimestru se fac totalurile
11 Se calculează indicatorii cheltuieli de producţie la hectar şi costul la tona de produs
42
44
45
46
47
35 Organizarea lucrării de semănat la cultura gracircului
Semănatul este una dintre cele mai importante lucrări agricole de care depinde icircn ultimă instanţă obţinerea de producţii ridicate Suprafeţele icircntinse ocupate de culturi precum şi termenele restracircnse icircn care trebuie executat fac ca procesul de muncă al semănatului să ocupe un loc important icircn activitatea de producţie a exploataţiilor agricole
Etapele organizării lucrărilor de semănat cereale păioase sunt următoarele1 se stabileşte componenţa agregatului de semănat potrivit condiţiilor existente
(tractor plus semănătoare SUP-29 sau SUP-21)2 Se determină necesarul de agregate pentru terminarea semănatului icircn termen
optim folosind formula
icircn care
N ndash numărul de agregate pentru terminarea lucrării icircn timpul propusS ndash suprafaţa de icircnsămacircnţatn ndash numărul de zile icircn care trebuie terminată lucrareaP ndash randamentul zilnic al maşinii
(1)N = 303(512) = 5 agregate
Aşadar icircn prealabil trebuie cunoscut randamentul zilnic al agregatului de semănat folosit Aceasta se calculează după formula
icircn
care
P ndash randamentul zilnic al agregatului (ha)B ndash lăţimea de lucru a agregatului icircn lucru (m)V ndash viteza de deplasare a agregatului
icircn lucru (moră)t ndash durata zilei de lucru (ore)H ndash coeficientul de folosire a timpului de lucru (070-080)
(2)P = 366000807 10000 = 12 ha
3 Stabilirea lungimii marcatoarelor semănătoriiLungimea marcatoarelor adică distanţa la care trebuie aşezată piesa activă a marcatorului faţă de ultimul brăzdar se stabileşte icircn funcţie de
lăţimea de lucru a semănătorii (B) distanţa icircntre două brăzdare (b) distanţa icircntre roţile din faţă sau marginile exterioare ale şenilelor
tractorului (c)
= 11
= = 26
49
49
Cacircnd tractorul poate urmări urma lăsată de marcator atacirct cu roata din dreapta cacirct şi cu roata din stacircnga lungimea celor două marcatoare este egală şi este dată de relaţia
4 Stabilirea debitului semănătorii icircn funcţie de norma de sămacircnţă la hectar La icircnceputul lucrării trebuie icircntotdeauna să se verifice corectitudinea reglării debitului la icircnsămacircnţare Această verificare se face după formula
icircn
care
G ndash cantitatea de sămacircnţă cursă din semănătoare la un număr stabilit de icircnvacircrtiri a roţii semănătoriiA ndash norma de semănat la un ha (kg)d ndash lungimea roţii semănătorii (m)B ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)O ndash nr de icircnvacircrtituri a roţii semănătorii
(6)G= 2501743620 10000 = 313
5 Stabilirea dimensiunilor postatelor la semănat Lungimea maximă a postatelor la semănat este icircn funcţie de capacitatea cutiei semănătorii Pentru a uşura organizarea transportului de seminţe este indicat ca alimentarea semănătorii cu seminţe să se execute la un singur capăt a postatei ~n acest caz lungimea maximă a postatei se calculează după formula
icircn
care
L ndash lungimea maximă a postatei (m)Q ndash capacitatea coşului de alimentare
a semănătorii (kg)Y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii coşului de alimentare a semănătorii (icircn medie 070-080)A ndash norma de semănat (kgha)B ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)
(7)L = (051000040007) (25036) = 1556m
Icircn ce priveşte lăţimea postatei aceasta se determină icircn funcţie de lăţimea totală a parcelei de icircnsămacircnţat şi de metoda de deplasare a agregatului Ea se calculează aşa icircncacirct să asigure de lucru agregatului pentru 1-2 zile de lucru
Lăţimea postatei la semănatul icircn suveică se calculează după formula
icircn care
l ndash lăţimea postatei (m)P ndash productivitatea zilnică a agregatului (hazi)Z ndash durata icircn zile a lucrului pe aceeaşi postată (1-2 zile)L ndash lungimea postatei (m)
(8)l = 10000122 1556 = 154m
6 Lăţimea zonei de icircntoarcere a agregatului Pentru icircntoarcerea agregatului la capetele parcelei se delimitează o facircşie de teren denumită bdquozonă de icircntoarcereldquo Delimitarea acestei zone se face icircn cazul deplasărilor icircn parcursul liniar cu buclă şi fără buclă Lăţimea zonei de icircntoarcere este dată de relaţia
50
50
icircn care
E ndash lăţimea zonei de icircntoarcereR ndash raza de icircntoarcere a agregatuluie ndash lungimea de ieşire a agregatului (adică distanţa de la centrul agregatului mijlocul osiei motoare a tractorului) pacircnă la organele active ale maşinii
(9)E = 34 + 15 = 135m
Aceasta reprezintă lungimea cu care trebuie să se deplaseze centrul agregatului pentru aducerea organelor active ale maşinii agricole pe linia de icircntoarcere a lucrului
7 Stabilirea distanţei dintre punctele de alimentare a semănătorii Distanţa dintre punctele de alimentare a semănătorii se determină icircn funcţie de metoda de deplasare a agregatului la semănat ~n cazul semănatului icircn suveică lungimea postatei este determinată icircn funcţie de capacitatea cutiei de seminţe icircn aşa fel ca alimentarea semănătorii să se facă numai la unul din capetele postatei distanţa dintre punctele de alimentare se află după formula
icircn care
D ndash distanţa dintre punctele de alimentare (m)B ndash lăţimea de lucru a agregatului (m)T ndash numărul turelor (adică nr curselor dus-icircntors) pe care le face agregatul pacircnă la golirea coşului semănătorii
(1)D = 2362 = 144m
Icircn cazul cacircnd lungimea postatei nu este determinată icircn funcţie de capacitatea cutiei de seminţe este necesar ca icircn prealabil să cunoaştem turele pe care le face agregatul pacircnă la golirea coşului semănătorii Aceasta se determină icircmpărţind lungimea drumului pe care icircl face semănătoarea pacircnă la golirea cutiei sale pe lungimea cursei de lucru dus şi icircntors ~n acest scop se foloseşte următoarea formulă
icircn care
T ndash numărul turelorQ ndash capacitatea cutiei semănătorii
(kg)Y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii cutiei (080)A ndash norma de semănat (kgha)B ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)L ndash lungimea postatei (m)
T= (1000040007) (2503621556) = 1Icircn cazul semănării icircn bdquolaturildquo sau bdquope două jumătăţi ale postateildquo distanţa dintre
punctele de alimentare se calculează după formula = 136 = 36
(semnificaţiile literelor sunt aceleaşi ca la formulele (10) şi (11)
51
51
8 Stabilirea cantităţilor de seminţe ce se pun la punctele de alimentare Cantităţile de seminţe care se pun la primul punct de alimentare se calculează după formula
= 4001 = 400kgiar cantitatea care se pune la punctele următoare este
icircn care
C ndash cantitatea de seminţe necesară alimentării agregatului (kg)Q capacitatea coşului semănătorii (kg)y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii cutieia ndash nr semănătorilor icircn agregat
(14)C1 = 400071 = 280kg
9 Stabilirea necesarului zilnic de muncitori pentru semănat şi transportat seminţele Necesarul zilnic de muncitori pentru deservirea semănătorilor variază icircn raport cu numărul de agregate folosite zilnic şi al maşinilor ce compun agregatul
10 Necesarul de mijloace de transport se stabileşte icircn funcţie de cantităţile de seminţe necesare semănătorilor la o icircncărcare timpul de golire a semănătorilor capacitatea mijloacelor de transport distanţa de transport şi timpul necesar pentru un ciclu de transport
~n primul racircnd se determină timpul icircn care se consumă cantitatea de seminţe existentă icircn cutia semănătorii folosind relaţia
icircn care
q ndash capacitatea cutiei semănătorii (kg)085 ndash coeficientul de folosire a cutiei semănătoriiB ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)V ndash viteza de lucru a agregatului (moră)N ndash norma de sămacircnţă la ha (kg)
Tgol = (10000400085) (366000250) = 063h = 38min
Numărul de mijloace de transport necesare zilnic se determină pe baza relaţiei
icircn care
Nt ndash numărul mijloacelor de transportn ndash numărul semănătorilor ce lucreazăt ndash durata unui ciclu de transport (min)Cm ndash capacitatea mijlocului de transport (kg)
Nt = (540008530) (38400) = 33 = 311 Se determină necesarul de saci pentru transportul seminţelor cunoscacircnd că
pentru uşurarea manipulării se recomandă ca un sac să aibă 40 kg
Nr saci = (512250) 40 = 375 sacizi
52
52
Centralizarea datelor
Nr crt
Specificare UMAgregatul folosit
Tractor + (SUP-29)
Tractor + SUP-21
1 Productivitatea zilnică a agregatului haschimb 12
2 Necesarul zilnic de-tractoare nr 5-semănători nr 5
3Productivitatea zilnică a tuturor agregatelor
hazi 60
4Dimensiunile solei de semănat
-lungime m 1556-lăţime m 1947-suprafaţă ha 303
5Dimensiunea parcelelor de semănat
-lungime m 1556-lăţime m 154-suprafaţă 24
6Lungimea marcatorului
-dreapta m 11-stacircnga m 26
7Norma de icircnsămacircnţare
-la 20 icircnvacircrtituri kg 3-la hectar kg 250
8Distanţa dintre punctele de alimentare cu seminţe
m 144
9Cantitatea de seminţe ce se pune la punct de alimentare
-la primul punct
kg 400
-la punctele următoare
kg 280
10 Necesarul zilnic de muncitori
-pt servirea semănătorii
nr 5
-pt transportul seminţelor
nr 3
-total nr 8
11Lăţimea facircşiei de icircntoarcere a agregatului
m 135
12Necesarul zilnic de mijl de transport
-atelaje nr-tractor+remorcă nr 3-auto-camion nr
13Necesar saci pt transportul seminţelor
nr 375
53
53
36 Evaluarea producţiei
Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţieiacestora
Evaluarea se face icircn două etape1) icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele
caracteristice de dezvoltare a plantelor2) icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite
norme standardizate~n funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfel
1) Gracircu orz (orz - 1 iunie gracircu - 15 iunie) Gracircu Boemandash se stabileşte numărul punctelor de control icircn funcţie de mărimea şi
uniformitatea parcelelor(icircn cazul parcele de pacircnă la 100 ha - 5 puncte pe suprafeţe mai mari de 100 ha - 10 puncte)
Determinările se fac cu ajutorul ramei metrice (un cadru de 1 metru patrat)Metodologie de lucrundash se numără spicele din interiorul ramei metricendash se stabileşte numărul mediu de boabe icircn spicndash se calculează producţia medie la hectar astfel
Q kgha = (360353610000) (10001000) = 4536kgha
Q kgha - producţia medie kgha Nsp - număr mediu de spice la mp (medie pe toate punctele de control) 360Nb - număr mediu de boabe icircn spice 35MMB - greutatea a 1000 boabe (grame)3610000 mp = 1 ha1000 x 1000 = 1000 grame x 1000 boabe
Exemplu
2) Porumb (1 septembrie) DKC 3511ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 28 mp (4 racircnduri x 070 x 10 m
lungime 070 (m) - distanţa dintre racircnduri)ndash se numără ştiuleţii la fiecare punct de controlndash se calculează numărul de ştiuleţi la hectar
54
54
Nstha = (30010000)(510) = 60000
Nstha - număr de ştiuleţi la hanst - numărul de ştiuleţi număraţi la toate punctele de controld - suprafaţa unui punct de control (mp)i - numărul punctelor de control
ndash se determină apoi numărul de boabe pe ştiuletendash se calculează apoi producţia medie la hectar
Q kgha = (60000588337) (10001000) = 11889 kgha
Q kgha - producţia medieNst - număr ştiuleţi la hectar 60000Nb - număr mediu de boabe pe ştiulete 588MMB - greutatea a 1000 boabe (grame) 337
Exemplu
3) Floarea soarelui (15 august)ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 28 mp (4 racircnduri x 070 x 10)ndash se numără capitulele la fiecare punct de control şi se stabileşte numărul mediu
de capitule la ha după formula
Ncpha - număr total de capitule la hancp - număr de capitule numărate la toate punctele de controld - suprafaţa unui punct de controli - numărul punctelor de control
ndash se determină numărul mediu de seminţe pe capitul(Ns)ndash se calculează producţia medie la hectar astfel
55
55
Q kgha - producţia medieNcp - număr mediu de capitule la hectarNs - număr seminţe pe capitulMMB - greutatea a 1000 seminţe icircn grame
Exemplu
4) Sfecla de zahăr (1 septembrie)ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 10 mp (3 racircnduri x 045 m x 74 m
lungime)ndash la fiecare punct de control plantele se recoltează se decoletează (tăierea
frunzelor) se curăţă de pămacircnt şi se cacircntărescndash se determină producţia medie astfel
q - cantitatea de rădăcini recoltate din punctele de control (kg)d - suprafaţa unui punct de control (mp)i - numărul punctelor de control
ndash la producţia stabilită se adaugă sporul de producţie ce se va realiza de la data evaluării la data prevăzută a se recolta (18 grziplantă)
Exemplu
5) Fructe (1 septembrie) MĂRMetoda de evaluare diferă icircn funcţie de tipul de livadă clasică sau intensivă dar
icircn mare constă icircn următoarele etapendash se stabileşte numărul de pomi pentru examinare (2 - 5 ) 480ndash se determină numărul mediu de fructe pe pom şi greutatea acestora icircn kg 30kg
167 de fructe
56
56
ndash se icircnmulţeşte numărul mediu de fructe pe pom cu numărul de pomi existenţi la ha şi se obţine astfel producţia medie la ha 16032 kgha
6) Struguri (de masă - 15 iulie de vin - 1 septembrie)ndash evaluarea se face separat la viile nobile şi la viile de hibrizindash se stabileşte numărul de butuci pe rod la ha cu relaţia
Nbha - numărul de butuci pe rod la hadr - distanţa dintre racircnduri (m)db - distanţa icircntre butuci pe racircnd (m)Ng - număr mediu de goluri (butuci neproductiviinexistenţi) la ha icircn procente
ndash se evaluează producţia de struguri pe butuc număracircndu-se toţi strugurii de pe un număr de 1 - 2 din butucii existenţi pe lot (se recomandă să se efectueze numărătoarea strugurilor pe fiecare al 10-lea butuc din 15 icircn 15 racircnduri)
Producţia de struguri pe butuc se calculează astfel
Pmb - producţia medie pe butuc (grame)Gms - greutatea medie a strugurilor (grame)Ns - numărul de struguri total găsiţi la numărătoareNba - numărul butucilor analizaţi
ndash se calculează producţia medie de struguri la ha cu formula
Pmha - producţia medie de struguri la ha (kg)Nbha - numărul de butuci pe rod la haPmb - producţia medie pe butuc (grame)
Exemplu
57
57
CAPITOLUL IV DETERMINAREA PRAGULUI DE RENTABILITATE (A PUNCTULUI CRITIC) PE CULTURI
Punctul critic marchează acea dimensiune a producţiei medii la care icircncasările din
valorificarea producţiei sunt egale cu cheltuielile totale de producţie deci acel punct al
producţiei medii la care nu se obţine profit dar nu se icircnregistrează nici pierderi
Mărimea costului de producţie şi a ratei profitului se găsesc icircntr-o stracircnsă legătură
cu raportul dintre cheltuielile de exploatare şi cantitatea de produse realizate Prin analiza
costurilor şi cheltuielilor de exploatare icircntreprinzătorul poate calcula nivelul minim de
activitate cerut de menţinerea icircn stare de funcţionare a firmei Cunoscacircnd pragul de
rentabilitate se poate proiecta volumul de vacircnzări icircn vederea obţinerii profitului scontat
De asemenea creditorii şi investitorii solicită adesea efectuarea analizei punctului
critic pentru a ajuta icircn evaluarea cacircştigurilor potenţiale ale unei afaceri şi icircn consecinţă
aceasta trebuie introdusă icircn planul de afaceri
Punctul critic se poate determina icircn două moduri şi anume fără profit programat
sau cu profit programat
Calculul punctului critic fără profit programat este exprimat printr-o relaţie
simplă
y = yי
y = Pvx
yי = Cvx + CF
Pvx = Cvx + CF
x(Pv ndash Cv) = CF
icircn care
y ndash veniturile din valorificarea producţiei (mii lei)
yי - cheltuielile totale icircnregistrate (mii lei)
Pv ndash preţul de vacircnzare unitar
x ndash producţia medie sau volumul vacircnzărilor (unităţi fizice)
Cv ndash cheltuieli variabile unitare
58
58
CF ndash costuri fixe totale
De unde x marchează acea dimensiune a producţiei la care nu se icircnregistrează nici
profit nici pierderi
Determinarea cantitativă şi reprezentarea grafică a PC la cultura Porumb
Cheltuielile variabile
NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrarii
CheltuieliCheltuieli variabilevariabile
(lei) (lei)
CheltuieliCheltuieli variabile variabile
(lei t (lei t ))
(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)
11 Incărcat transportat IC (PK) t 2881 180225 575
22 Descărcat IC (PK) t 2881 2444609 78
33 Incărcat transportat IC (N) t 10 2484545 793
44 Descărcat IC (N) t 1655 6371 02
55 Transportat apa prep sol mii l 30 599 019
66 Incărcat transportat săm t 66 599359 191
77 Recoltat porumb boabe t 530 2606662 832
88 Transportat porumb boabe t 225 1245 04
99
1010
TOTALTOTAL 9962236 31792
a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch Variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologicacopy= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)
59
59
Cheltuielile fixe
NrNr CrtCrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe
(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe
(lei ha)(lei ha)
(a)(a) (b)(b) copycopy (d)(d) (e)(e)
11 Adm Şi deservit IC (PK) ha 302 617645 2045
22 Arat 25 cm +grăpat ha 302 1140192 3775
33 Adm Şi deservit IC (N) ha 302 630389 2087
44 Erbicidat şi deservit ha 302 61155 2025
55 Discuit si preg Pat germ Ha 302 586536 1942
66 Semănat +deservit ha 302 472517 1565
77 Prăşit mecanic I ha 302 819024 2712
88 Prăit mecanic II ha 302 654182 2166
99
1010
TOTALTOTAL 5532035 18318
(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)
60
60
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura porumb - fără profit programat
Ch variabile Cv = 9962236 lei
Ch fixe totale CF = 5532035 lei
Ch fixeha CFha = 18318 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 11 leikg = 1100 leit
Producţia totală de PT= 313355 t
Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 302 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 33961599 lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 9962236 + 33961599 = 133583959 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 133583959 313355=
4263leit
Productia medie de porumb la punctul critic (X)
X= (CFha)(Pv-CVt) = 18318 ( 1100 ndash 4263 ) = 272 tha = 2720 kgha
Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 272 tha 4263 leit = 115953 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx =18318 leiha+ 115953 leiha =299133 leiha
Nivelul producţiei de 2720 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la
cultura porumb icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de
2720 la preţul de 11 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie
Depăşirea acestui nivel al producţiei (2720 ha) duce la obţinerea unui profit iar
scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi
61
61
62
PROFI
T
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
2720 kg2720 kghaha
4000
3000
1000
2000
5000
7000
6000
18318
leiha
299133
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura porumb ndash fără profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
62
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura porumb - cu profit programat
Ch variabile Cv = 9962236 lei
Ch fixe totale CF = 5532035 lei
Ch fixeha CFha = 18318 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 11 leikg = 1100 leit
Producţia totală de PT= 313355 t
Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 302 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 33961599 lei
Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)
Pr = 500000lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 9962236 + 33961599 = 133583959 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 133583959 313355=
4263leit
Profitul programat pe ha (Prha) Prha=PrS =500000302= 165562 leiha
Producţia medie de porumb la punctul critic (X)
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 18318+165562) ( 1100 - 4263 )= 517 tha
= 5170 kgha
Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 517 tha 4263 leit = 220397 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx = 18318 leiha+ 220397leiha = 403577 leiha
63
63
64
profit
suplimen
tar
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
5170 kg5170 kghaha
4000
3000
1000
2000
5000
7000
6000
18318
leiha
403577
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura porumb ndash cu profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
Profit programatProfit programat
PROFI
T
5000
64
Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura porumb
Specificare UMFara profit programat
Cu profit programat
Ch variabile Cv lei 9962236 9962236
Cheltuielile indirecte Ch ind lei 33961599 33961599
Ch variabile totale CVT lei 133583959 133583959
Ch variabile t CVt leit 4263 4263
Ch fixe totale CF lei 5532035 5532035
Ch fixe ha CFha leiha 18318 18318
Profit programat total Pr lei 500000
Profit programat ha Prha leiha 165562
X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 2720
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 5170
Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 115953 220397
Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 299133 403577
Preţ de vacircnzare t Pv leit 1100 1100
Suprafaţa cultivată S ha 302 302
65
65
DETERMINAREA CANTITATIVĂ ȘI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA gracircu
Cheltuielile variabile
NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrarii
CheltuieliCheltuieli variabilevariabile
(lei) (lei)
CheltuieliCheltuieli variabile variabile
(lei t (lei t ))
(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)
11 Incărcat transportat IC (PK) t 4605 260015 179
22 Descărcat IC (PK) t 4605 495645 341
33 Incărcat transportat săm t 666 601343 414
44 Incărcat transportat IC (N) t 10 97019 669
55 Descărcat IC (N) t 6454 24848 017
66 Transportat apa prep sol mii l 30 599 04
77 Recoltat grau t 530 2614762 1802
88 Transportat gracircu t 225 1245 09
99
1010
TOTALTOTAL 49504298 34115
a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)
66
66
Cheltuielile fixe
NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe
(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe
(lei ha)(lei ha)
(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)
11 Adm şi deservit IC (PK) ha 303 619685 2045
22 Arat 18 - 20 cm +grăpat ha 303 1025772 3385
33 Discuit si preg pat germ ha 303 588479 1942
44 Semănat +deservit ha 303 474081 1565
55 Adm şi deservit IC (N) ha 303 632476 2087
66 Adm şi deservit ha 303 613575 2025
77
88
99
1010
TOTALTOTAL 3954068 130497
(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)
67
67
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura gracircu - fără profit programat
Ch variabile Cv = 49504298 lei
Ch fixe totale CF = 3954068 lei
Ch fixeha CFha = 130497 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 09 leikg = 900 leit
Producţia totală de gracircu PT= 145107 t
Suprafata cultivată cu gracircu S = 303 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 14849866 lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 49504298 + 14849866 = 64354164 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 64354164 145107 =
4435leit
Productia medie de gracircu la punctul critic (X)
X= (CFha)(Pv-CVt) = 130497 ( 900 - 4435 ) = 286 tha
= 2860 kgha
Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 286 tha 4435 leit = 12684 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx = 130497 leiha+ 126841 leiha = 257338 leiha
Nivelul producţiei de 2860 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la
cultura de gracircu icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de
2860 la preţul de 09 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie
Depăşirea acestui nivel al producţiei (2860 ha) duce la obţinerea unui profit iar
scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi
68
68
69
PROFI
T
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
2860 kg2860 kghaha
4000
3000
1000
2000
5000
7000
6000
130497
leiha
257338
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura gracircu ndash fără profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
69
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura gracircu - cu profit programat
Ch variabile Cv = 49504298 lei
Ch fixe totale CF = 3954068 lei
Ch fixeha CFha = 130497 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 09 leikg = 900 leit
Producţia totală de gracircu PT= 145107 t
Suprafata cultivată cu gracircu S = 303 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 14849866 lei
Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)
Pr = 400000 lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 49504298 + 14849866 = 64354164 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 64354164 145107 =
4435leit
Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 400000 303 =
132013 leiha
Producţia medie de gracircu la punctul critic (X)
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 130497 + 132013 ) ( 900 - 4435 )
= 575 tha = 5750 kgha
Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 575tha 4435 leit = 255012 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx =130497 leiha+ 255012leiha = 385509 leiha
70
70
71
profit
suplimen
tar
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
5750 kg5750 kghaha
4000
3000
1000
2000
5000
7000
6000
130497
leiha
3855
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura gracircu ndash cu profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
Profit programatProfit programat
PROFI
T
5000
71
Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura gracircu
Specificare UMFara profit programat
Cu profit programat
Ch variabile Cv lei 49504298 49504298
Cheltuielile indirecte Ch ind lei 14849866 14849866
Ch variabile totale CVT lei 64354164 64354164
Ch variabile t CVt leit 4435 4435
Ch fixe totale CF lei 3954068 3954068
Ch fixe ha CFha leiha 130497 130497
Profit programat total Pr lei 400000
Profit programat ha Prha leiha 132013
X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 2860
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 5750
Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 12684 255012
Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 257338 385509
Preţ de vacircnzare t Pv leit 900 900
Suprafaţa cultivată S ha 303 303
72
72
DETERMINAREA CANTITATIVĂ ȘI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA măr
Cheltuielile variabile
NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrarii
CheltuieliCheltuieli variabilevariabile
(lei) (lei)
CheltuieliCheltuieli variabile variabile
(lei t (lei t ))
(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)
11 Incărcat transportat IC (PK) T 124 694 84
22 Descărcat IC (PK) T 124 145896 177
33 Adm şi deservit IC (PK) T 50 691 839
44 Administrat gunoi de grajd T 50 288 35
55 Săpat gropi pt plantat pomi Buc 048 281 34
66 Plantat + udat Buc 048 7488 909
77 Tăieri de forma coroanei Buc 25 25 03
88 Incărcat transportat IC (N) T 0855 1107 134
99 Adm şi deservit IC T 5 896 109
1010 Transportat apa prep sol T 3 4592 558
1111 Recoltat prune T 5 187 23
1212 Transportat prune T 8234 14327 174
TOTALTOTAL 1914066 2325
a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)
Cheltuielile fixe
73
73
NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe
(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe
(lei ha)(lei ha)
(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)
11 Arătură in livadă Ha 5 2057 4114
22 Discuit arătura Ha 5 913 1826
33 Prăşit printre racircnduri Ha 5 804 1608
44 Stropit cu insecto-fungicide Ha 5 1802 3604
55 Erbicidat şi deservit Ha 5 690 138
66
77
88
99
1010
TOTALTOTAL 6266 12532
(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)
74
74
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura măr - fără profit programat
Ch variabile Cv = 1914066 lei
Ch fixe totale CF = 6266 lei
Ch fixeha CFha = 12532 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 1 leikg =1000 leit
Producţia totală de mere PT= 8234 t
Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 5 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 673021 lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 1914066 + 673021 = 2587087 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 2587087 8234 = 3142 leit
Productia medie de mere la punctul critic (X)
X= (CFha)(Pv-CVt) = 12532 ( 1000 - 3142 ) = 19 tha
= 1900 kgha
Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 19 tha 3142 leit = 59698 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx =12532 leiha+ 59698 leiha =185018 leiha
Nivelul producţiei de 1900 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la
cultura de măr icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de
1900 la preţul de 1 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie Depăşirea
acestui nivel al producţiei (1900 ha) duce la obţinerea unui profit iar scăderea
producţiei sub acest nivel determină pierderi
75
75
76
PROFI
T
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
1900 kg1900 kghaha
4000
3000
1000
2000
5000
7000
6000
12532
leiha
185018
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura măr ndash fără profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
76
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura măr - cu profit programat
Ch variabile Cv = 1914066 lei
Ch fixe totale CF = 6266 lei
Ch fixeha CFha = 12532 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 1 leikg =1000 leit
Producţia totală de mere PT= 8234 t
Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 5 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 673021 lei
Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)
Pr = 100000 lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 1914066 + 673021 = 2587087 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 2587087 8234 = 3142 leit
Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 100000 5
= 20000 leiha
Producţia medie de mere la punctul critic (X)
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 12532 + 20000 ) (1000 - 3142 )
= 31 tha = 31000 kgha
Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 31 tha 3142 leit = 97402 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx =12532 leiha+97402 leiha = 109934 leiha
77
77
78
profit
suplimen
tar
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
31000 kg31000 kghaha
7500
5000
1000
2500
10000
15000
12500
12532
leiha
109934
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura măr ndash cu profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
Profit programatProfit programat
PROFI
T
5000
78
Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura măr
Specificare UMFara profit programat
Cu profit programat
Ch variabile Cv lei 1914066 1914066
Cheltuielile indirecte Ch ind lei 673021 673021
Ch variabile totale CVT lei 2587087 2587087
Ch variabile t CVt leit 3142 3142
Ch fixe totale CF lei 6266 6266
Ch fixe ha CFha leiha 12532 12532
Profit programat total Pr lei 100000
Profit programat ha Prha leiha 20000
X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 1900
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 31000
Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 59698 97402
Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 185018 109934
Preţ de vacircnzare t Pv leit 1000 1000
Suprafaţa cultivată S ha 5 5
79
79
CAPITOLUL VCAPITOLUL VCONCLUZII ŞI RECOMANDĂRICONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI
Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţiei acestora
Evaluarea se face icircn două etape- icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele caracteristice de dezvoltare a plantelor- icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite norme standardizate
Icircn funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfelPorumb 3133 toneGrau 1451 toneMăr 82 toneEfectuacircnd eficiența celor trei culturi icircn urma rezultatelor acestora am
observat că cultura cea mai favorabilă este porumbul urmată de cultura grăacircluiPe viitor cea mai bună cultură atat cantitativă cacirct și calitativă este cultura porumbului
80
80
13 Cota de cheltuieli indirecte (comune şi generale)
MODUL DE LUCRU
1 Se icircnscriu icircn fişă datele privind suprafaţa şi producţia medie Producţia medie se planifică
icircn raport cu fertilitatea solului şi cantitatea de icircngrăşămacircnt aplicată
2 Se icircnscriu lucrările tehnologice icircn ordinea executării lor precizacircndu-se toată perioada
optimă de execuţie şi durata fiecărei lucrări
3 Pentru fiecare icircn parte se determină volumul lucrărilor sumele necesare şi materiale
4 La lucrările manuale icircn raport cu volumul lucrării se calculează numărul de zile om iar
fondul de salarii rezultă icircnmulţind numărul de zile om necesar pentru evaluarea lucrării cu
tariful pe ziom corespunzător
5 Taxele asupra fondului de salarii se calculează aplicacircnd cota icircn proporţie de 30 pentru
CAS 5 pentru fondul de şomaj 1 pentru risc şi asigurare impozit 15 asupra sumei
care reprezintă fondul de salarii
6 Amortismentul specific se determină icircn raport cu valoarea de inventar a mijlocului fix
folosit exclusiv la cultura respectivă şi durata de folosire
7 Cota de cheltuieli pentru aprovizionare se calculează o cotă parte din valoarea
materialului folosit
8 Din icircnsumarea pentru lucrările mecanice lucrările manuale taxe asupra valorilor
materialelor se obţin cheltuielile de producţie
9 La cheltuielile directe se aplică cota de cheltuieli comune şi prin icircnsumarea lor se
determină cheltuielile de producţie
10 După fiecare trimestru se fac totalurile
11 Se calculează indicatorii cheltuieli de producţie la hectar şi costul la tona de produs
42
44
45
46
47
35 Organizarea lucrării de semănat la cultura gracircului
Semănatul este una dintre cele mai importante lucrări agricole de care depinde icircn ultimă instanţă obţinerea de producţii ridicate Suprafeţele icircntinse ocupate de culturi precum şi termenele restracircnse icircn care trebuie executat fac ca procesul de muncă al semănatului să ocupe un loc important icircn activitatea de producţie a exploataţiilor agricole
Etapele organizării lucrărilor de semănat cereale păioase sunt următoarele1 se stabileşte componenţa agregatului de semănat potrivit condiţiilor existente
(tractor plus semănătoare SUP-29 sau SUP-21)2 Se determină necesarul de agregate pentru terminarea semănatului icircn termen
optim folosind formula
icircn care
N ndash numărul de agregate pentru terminarea lucrării icircn timpul propusS ndash suprafaţa de icircnsămacircnţatn ndash numărul de zile icircn care trebuie terminată lucrareaP ndash randamentul zilnic al maşinii
(1)N = 303(512) = 5 agregate
Aşadar icircn prealabil trebuie cunoscut randamentul zilnic al agregatului de semănat folosit Aceasta se calculează după formula
icircn
care
P ndash randamentul zilnic al agregatului (ha)B ndash lăţimea de lucru a agregatului icircn lucru (m)V ndash viteza de deplasare a agregatului
icircn lucru (moră)t ndash durata zilei de lucru (ore)H ndash coeficientul de folosire a timpului de lucru (070-080)
(2)P = 366000807 10000 = 12 ha
3 Stabilirea lungimii marcatoarelor semănătoriiLungimea marcatoarelor adică distanţa la care trebuie aşezată piesa activă a marcatorului faţă de ultimul brăzdar se stabileşte icircn funcţie de
lăţimea de lucru a semănătorii (B) distanţa icircntre două brăzdare (b) distanţa icircntre roţile din faţă sau marginile exterioare ale şenilelor
tractorului (c)
= 11
= = 26
49
49
Cacircnd tractorul poate urmări urma lăsată de marcator atacirct cu roata din dreapta cacirct şi cu roata din stacircnga lungimea celor două marcatoare este egală şi este dată de relaţia
4 Stabilirea debitului semănătorii icircn funcţie de norma de sămacircnţă la hectar La icircnceputul lucrării trebuie icircntotdeauna să se verifice corectitudinea reglării debitului la icircnsămacircnţare Această verificare se face după formula
icircn
care
G ndash cantitatea de sămacircnţă cursă din semănătoare la un număr stabilit de icircnvacircrtiri a roţii semănătoriiA ndash norma de semănat la un ha (kg)d ndash lungimea roţii semănătorii (m)B ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)O ndash nr de icircnvacircrtituri a roţii semănătorii
(6)G= 2501743620 10000 = 313
5 Stabilirea dimensiunilor postatelor la semănat Lungimea maximă a postatelor la semănat este icircn funcţie de capacitatea cutiei semănătorii Pentru a uşura organizarea transportului de seminţe este indicat ca alimentarea semănătorii cu seminţe să se execute la un singur capăt a postatei ~n acest caz lungimea maximă a postatei se calculează după formula
icircn
care
L ndash lungimea maximă a postatei (m)Q ndash capacitatea coşului de alimentare
a semănătorii (kg)Y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii coşului de alimentare a semănătorii (icircn medie 070-080)A ndash norma de semănat (kgha)B ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)
(7)L = (051000040007) (25036) = 1556m
Icircn ce priveşte lăţimea postatei aceasta se determină icircn funcţie de lăţimea totală a parcelei de icircnsămacircnţat şi de metoda de deplasare a agregatului Ea se calculează aşa icircncacirct să asigure de lucru agregatului pentru 1-2 zile de lucru
Lăţimea postatei la semănatul icircn suveică se calculează după formula
icircn care
l ndash lăţimea postatei (m)P ndash productivitatea zilnică a agregatului (hazi)Z ndash durata icircn zile a lucrului pe aceeaşi postată (1-2 zile)L ndash lungimea postatei (m)
(8)l = 10000122 1556 = 154m
6 Lăţimea zonei de icircntoarcere a agregatului Pentru icircntoarcerea agregatului la capetele parcelei se delimitează o facircşie de teren denumită bdquozonă de icircntoarcereldquo Delimitarea acestei zone se face icircn cazul deplasărilor icircn parcursul liniar cu buclă şi fără buclă Lăţimea zonei de icircntoarcere este dată de relaţia
50
50
icircn care
E ndash lăţimea zonei de icircntoarcereR ndash raza de icircntoarcere a agregatuluie ndash lungimea de ieşire a agregatului (adică distanţa de la centrul agregatului mijlocul osiei motoare a tractorului) pacircnă la organele active ale maşinii
(9)E = 34 + 15 = 135m
Aceasta reprezintă lungimea cu care trebuie să se deplaseze centrul agregatului pentru aducerea organelor active ale maşinii agricole pe linia de icircntoarcere a lucrului
7 Stabilirea distanţei dintre punctele de alimentare a semănătorii Distanţa dintre punctele de alimentare a semănătorii se determină icircn funcţie de metoda de deplasare a agregatului la semănat ~n cazul semănatului icircn suveică lungimea postatei este determinată icircn funcţie de capacitatea cutiei de seminţe icircn aşa fel ca alimentarea semănătorii să se facă numai la unul din capetele postatei distanţa dintre punctele de alimentare se află după formula
icircn care
D ndash distanţa dintre punctele de alimentare (m)B ndash lăţimea de lucru a agregatului (m)T ndash numărul turelor (adică nr curselor dus-icircntors) pe care le face agregatul pacircnă la golirea coşului semănătorii
(1)D = 2362 = 144m
Icircn cazul cacircnd lungimea postatei nu este determinată icircn funcţie de capacitatea cutiei de seminţe este necesar ca icircn prealabil să cunoaştem turele pe care le face agregatul pacircnă la golirea coşului semănătorii Aceasta se determină icircmpărţind lungimea drumului pe care icircl face semănătoarea pacircnă la golirea cutiei sale pe lungimea cursei de lucru dus şi icircntors ~n acest scop se foloseşte următoarea formulă
icircn care
T ndash numărul turelorQ ndash capacitatea cutiei semănătorii
(kg)Y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii cutiei (080)A ndash norma de semănat (kgha)B ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)L ndash lungimea postatei (m)
T= (1000040007) (2503621556) = 1Icircn cazul semănării icircn bdquolaturildquo sau bdquope două jumătăţi ale postateildquo distanţa dintre
punctele de alimentare se calculează după formula = 136 = 36
(semnificaţiile literelor sunt aceleaşi ca la formulele (10) şi (11)
51
51
8 Stabilirea cantităţilor de seminţe ce se pun la punctele de alimentare Cantităţile de seminţe care se pun la primul punct de alimentare se calculează după formula
= 4001 = 400kgiar cantitatea care se pune la punctele următoare este
icircn care
C ndash cantitatea de seminţe necesară alimentării agregatului (kg)Q capacitatea coşului semănătorii (kg)y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii cutieia ndash nr semănătorilor icircn agregat
(14)C1 = 400071 = 280kg
9 Stabilirea necesarului zilnic de muncitori pentru semănat şi transportat seminţele Necesarul zilnic de muncitori pentru deservirea semănătorilor variază icircn raport cu numărul de agregate folosite zilnic şi al maşinilor ce compun agregatul
10 Necesarul de mijloace de transport se stabileşte icircn funcţie de cantităţile de seminţe necesare semănătorilor la o icircncărcare timpul de golire a semănătorilor capacitatea mijloacelor de transport distanţa de transport şi timpul necesar pentru un ciclu de transport
~n primul racircnd se determină timpul icircn care se consumă cantitatea de seminţe existentă icircn cutia semănătorii folosind relaţia
icircn care
q ndash capacitatea cutiei semănătorii (kg)085 ndash coeficientul de folosire a cutiei semănătoriiB ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)V ndash viteza de lucru a agregatului (moră)N ndash norma de sămacircnţă la ha (kg)
Tgol = (10000400085) (366000250) = 063h = 38min
Numărul de mijloace de transport necesare zilnic se determină pe baza relaţiei
icircn care
Nt ndash numărul mijloacelor de transportn ndash numărul semănătorilor ce lucreazăt ndash durata unui ciclu de transport (min)Cm ndash capacitatea mijlocului de transport (kg)
Nt = (540008530) (38400) = 33 = 311 Se determină necesarul de saci pentru transportul seminţelor cunoscacircnd că
pentru uşurarea manipulării se recomandă ca un sac să aibă 40 kg
Nr saci = (512250) 40 = 375 sacizi
52
52
Centralizarea datelor
Nr crt
Specificare UMAgregatul folosit
Tractor + (SUP-29)
Tractor + SUP-21
1 Productivitatea zilnică a agregatului haschimb 12
2 Necesarul zilnic de-tractoare nr 5-semănători nr 5
3Productivitatea zilnică a tuturor agregatelor
hazi 60
4Dimensiunile solei de semănat
-lungime m 1556-lăţime m 1947-suprafaţă ha 303
5Dimensiunea parcelelor de semănat
-lungime m 1556-lăţime m 154-suprafaţă 24
6Lungimea marcatorului
-dreapta m 11-stacircnga m 26
7Norma de icircnsămacircnţare
-la 20 icircnvacircrtituri kg 3-la hectar kg 250
8Distanţa dintre punctele de alimentare cu seminţe
m 144
9Cantitatea de seminţe ce se pune la punct de alimentare
-la primul punct
kg 400
-la punctele următoare
kg 280
10 Necesarul zilnic de muncitori
-pt servirea semănătorii
nr 5
-pt transportul seminţelor
nr 3
-total nr 8
11Lăţimea facircşiei de icircntoarcere a agregatului
m 135
12Necesarul zilnic de mijl de transport
-atelaje nr-tractor+remorcă nr 3-auto-camion nr
13Necesar saci pt transportul seminţelor
nr 375
53
53
36 Evaluarea producţiei
Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţieiacestora
Evaluarea se face icircn două etape1) icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele
caracteristice de dezvoltare a plantelor2) icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite
norme standardizate~n funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfel
1) Gracircu orz (orz - 1 iunie gracircu - 15 iunie) Gracircu Boemandash se stabileşte numărul punctelor de control icircn funcţie de mărimea şi
uniformitatea parcelelor(icircn cazul parcele de pacircnă la 100 ha - 5 puncte pe suprafeţe mai mari de 100 ha - 10 puncte)
Determinările se fac cu ajutorul ramei metrice (un cadru de 1 metru patrat)Metodologie de lucrundash se numără spicele din interiorul ramei metricendash se stabileşte numărul mediu de boabe icircn spicndash se calculează producţia medie la hectar astfel
Q kgha = (360353610000) (10001000) = 4536kgha
Q kgha - producţia medie kgha Nsp - număr mediu de spice la mp (medie pe toate punctele de control) 360Nb - număr mediu de boabe icircn spice 35MMB - greutatea a 1000 boabe (grame)3610000 mp = 1 ha1000 x 1000 = 1000 grame x 1000 boabe
Exemplu
2) Porumb (1 septembrie) DKC 3511ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 28 mp (4 racircnduri x 070 x 10 m
lungime 070 (m) - distanţa dintre racircnduri)ndash se numără ştiuleţii la fiecare punct de controlndash se calculează numărul de ştiuleţi la hectar
54
54
Nstha = (30010000)(510) = 60000
Nstha - număr de ştiuleţi la hanst - numărul de ştiuleţi număraţi la toate punctele de controld - suprafaţa unui punct de control (mp)i - numărul punctelor de control
ndash se determină apoi numărul de boabe pe ştiuletendash se calculează apoi producţia medie la hectar
Q kgha = (60000588337) (10001000) = 11889 kgha
Q kgha - producţia medieNst - număr ştiuleţi la hectar 60000Nb - număr mediu de boabe pe ştiulete 588MMB - greutatea a 1000 boabe (grame) 337
Exemplu
3) Floarea soarelui (15 august)ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 28 mp (4 racircnduri x 070 x 10)ndash se numără capitulele la fiecare punct de control şi se stabileşte numărul mediu
de capitule la ha după formula
Ncpha - număr total de capitule la hancp - număr de capitule numărate la toate punctele de controld - suprafaţa unui punct de controli - numărul punctelor de control
ndash se determină numărul mediu de seminţe pe capitul(Ns)ndash se calculează producţia medie la hectar astfel
55
55
Q kgha - producţia medieNcp - număr mediu de capitule la hectarNs - număr seminţe pe capitulMMB - greutatea a 1000 seminţe icircn grame
Exemplu
4) Sfecla de zahăr (1 septembrie)ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 10 mp (3 racircnduri x 045 m x 74 m
lungime)ndash la fiecare punct de control plantele se recoltează se decoletează (tăierea
frunzelor) se curăţă de pămacircnt şi se cacircntărescndash se determină producţia medie astfel
q - cantitatea de rădăcini recoltate din punctele de control (kg)d - suprafaţa unui punct de control (mp)i - numărul punctelor de control
ndash la producţia stabilită se adaugă sporul de producţie ce se va realiza de la data evaluării la data prevăzută a se recolta (18 grziplantă)
Exemplu
5) Fructe (1 septembrie) MĂRMetoda de evaluare diferă icircn funcţie de tipul de livadă clasică sau intensivă dar
icircn mare constă icircn următoarele etapendash se stabileşte numărul de pomi pentru examinare (2 - 5 ) 480ndash se determină numărul mediu de fructe pe pom şi greutatea acestora icircn kg 30kg
167 de fructe
56
56
ndash se icircnmulţeşte numărul mediu de fructe pe pom cu numărul de pomi existenţi la ha şi se obţine astfel producţia medie la ha 16032 kgha
6) Struguri (de masă - 15 iulie de vin - 1 septembrie)ndash evaluarea se face separat la viile nobile şi la viile de hibrizindash se stabileşte numărul de butuci pe rod la ha cu relaţia
Nbha - numărul de butuci pe rod la hadr - distanţa dintre racircnduri (m)db - distanţa icircntre butuci pe racircnd (m)Ng - număr mediu de goluri (butuci neproductiviinexistenţi) la ha icircn procente
ndash se evaluează producţia de struguri pe butuc număracircndu-se toţi strugurii de pe un număr de 1 - 2 din butucii existenţi pe lot (se recomandă să se efectueze numărătoarea strugurilor pe fiecare al 10-lea butuc din 15 icircn 15 racircnduri)
Producţia de struguri pe butuc se calculează astfel
Pmb - producţia medie pe butuc (grame)Gms - greutatea medie a strugurilor (grame)Ns - numărul de struguri total găsiţi la numărătoareNba - numărul butucilor analizaţi
ndash se calculează producţia medie de struguri la ha cu formula
Pmha - producţia medie de struguri la ha (kg)Nbha - numărul de butuci pe rod la haPmb - producţia medie pe butuc (grame)
Exemplu
57
57
CAPITOLUL IV DETERMINAREA PRAGULUI DE RENTABILITATE (A PUNCTULUI CRITIC) PE CULTURI
Punctul critic marchează acea dimensiune a producţiei medii la care icircncasările din
valorificarea producţiei sunt egale cu cheltuielile totale de producţie deci acel punct al
producţiei medii la care nu se obţine profit dar nu se icircnregistrează nici pierderi
Mărimea costului de producţie şi a ratei profitului se găsesc icircntr-o stracircnsă legătură
cu raportul dintre cheltuielile de exploatare şi cantitatea de produse realizate Prin analiza
costurilor şi cheltuielilor de exploatare icircntreprinzătorul poate calcula nivelul minim de
activitate cerut de menţinerea icircn stare de funcţionare a firmei Cunoscacircnd pragul de
rentabilitate se poate proiecta volumul de vacircnzări icircn vederea obţinerii profitului scontat
De asemenea creditorii şi investitorii solicită adesea efectuarea analizei punctului
critic pentru a ajuta icircn evaluarea cacircştigurilor potenţiale ale unei afaceri şi icircn consecinţă
aceasta trebuie introdusă icircn planul de afaceri
Punctul critic se poate determina icircn două moduri şi anume fără profit programat
sau cu profit programat
Calculul punctului critic fără profit programat este exprimat printr-o relaţie
simplă
y = yי
y = Pvx
yי = Cvx + CF
Pvx = Cvx + CF
x(Pv ndash Cv) = CF
icircn care
y ndash veniturile din valorificarea producţiei (mii lei)
yי - cheltuielile totale icircnregistrate (mii lei)
Pv ndash preţul de vacircnzare unitar
x ndash producţia medie sau volumul vacircnzărilor (unităţi fizice)
Cv ndash cheltuieli variabile unitare
58
58
CF ndash costuri fixe totale
De unde x marchează acea dimensiune a producţiei la care nu se icircnregistrează nici
profit nici pierderi
Determinarea cantitativă şi reprezentarea grafică a PC la cultura Porumb
Cheltuielile variabile
NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrarii
CheltuieliCheltuieli variabilevariabile
(lei) (lei)
CheltuieliCheltuieli variabile variabile
(lei t (lei t ))
(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)
11 Incărcat transportat IC (PK) t 2881 180225 575
22 Descărcat IC (PK) t 2881 2444609 78
33 Incărcat transportat IC (N) t 10 2484545 793
44 Descărcat IC (N) t 1655 6371 02
55 Transportat apa prep sol mii l 30 599 019
66 Incărcat transportat săm t 66 599359 191
77 Recoltat porumb boabe t 530 2606662 832
88 Transportat porumb boabe t 225 1245 04
99
1010
TOTALTOTAL 9962236 31792
a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch Variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologicacopy= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)
59
59
Cheltuielile fixe
NrNr CrtCrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe
(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe
(lei ha)(lei ha)
(a)(a) (b)(b) copycopy (d)(d) (e)(e)
11 Adm Şi deservit IC (PK) ha 302 617645 2045
22 Arat 25 cm +grăpat ha 302 1140192 3775
33 Adm Şi deservit IC (N) ha 302 630389 2087
44 Erbicidat şi deservit ha 302 61155 2025
55 Discuit si preg Pat germ Ha 302 586536 1942
66 Semănat +deservit ha 302 472517 1565
77 Prăşit mecanic I ha 302 819024 2712
88 Prăit mecanic II ha 302 654182 2166
99
1010
TOTALTOTAL 5532035 18318
(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)
60
60
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura porumb - fără profit programat
Ch variabile Cv = 9962236 lei
Ch fixe totale CF = 5532035 lei
Ch fixeha CFha = 18318 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 11 leikg = 1100 leit
Producţia totală de PT= 313355 t
Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 302 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 33961599 lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 9962236 + 33961599 = 133583959 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 133583959 313355=
4263leit
Productia medie de porumb la punctul critic (X)
X= (CFha)(Pv-CVt) = 18318 ( 1100 ndash 4263 ) = 272 tha = 2720 kgha
Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 272 tha 4263 leit = 115953 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx =18318 leiha+ 115953 leiha =299133 leiha
Nivelul producţiei de 2720 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la
cultura porumb icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de
2720 la preţul de 11 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie
Depăşirea acestui nivel al producţiei (2720 ha) duce la obţinerea unui profit iar
scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi
61
61
62
PROFI
T
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
2720 kg2720 kghaha
4000
3000
1000
2000
5000
7000
6000
18318
leiha
299133
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura porumb ndash fără profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
62
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura porumb - cu profit programat
Ch variabile Cv = 9962236 lei
Ch fixe totale CF = 5532035 lei
Ch fixeha CFha = 18318 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 11 leikg = 1100 leit
Producţia totală de PT= 313355 t
Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 302 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 33961599 lei
Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)
Pr = 500000lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 9962236 + 33961599 = 133583959 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 133583959 313355=
4263leit
Profitul programat pe ha (Prha) Prha=PrS =500000302= 165562 leiha
Producţia medie de porumb la punctul critic (X)
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 18318+165562) ( 1100 - 4263 )= 517 tha
= 5170 kgha
Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 517 tha 4263 leit = 220397 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx = 18318 leiha+ 220397leiha = 403577 leiha
63
63
64
profit
suplimen
tar
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
5170 kg5170 kghaha
4000
3000
1000
2000
5000
7000
6000
18318
leiha
403577
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura porumb ndash cu profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
Profit programatProfit programat
PROFI
T
5000
64
Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura porumb
Specificare UMFara profit programat
Cu profit programat
Ch variabile Cv lei 9962236 9962236
Cheltuielile indirecte Ch ind lei 33961599 33961599
Ch variabile totale CVT lei 133583959 133583959
Ch variabile t CVt leit 4263 4263
Ch fixe totale CF lei 5532035 5532035
Ch fixe ha CFha leiha 18318 18318
Profit programat total Pr lei 500000
Profit programat ha Prha leiha 165562
X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 2720
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 5170
Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 115953 220397
Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 299133 403577
Preţ de vacircnzare t Pv leit 1100 1100
Suprafaţa cultivată S ha 302 302
65
65
DETERMINAREA CANTITATIVĂ ȘI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA gracircu
Cheltuielile variabile
NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrarii
CheltuieliCheltuieli variabilevariabile
(lei) (lei)
CheltuieliCheltuieli variabile variabile
(lei t (lei t ))
(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)
11 Incărcat transportat IC (PK) t 4605 260015 179
22 Descărcat IC (PK) t 4605 495645 341
33 Incărcat transportat săm t 666 601343 414
44 Incărcat transportat IC (N) t 10 97019 669
55 Descărcat IC (N) t 6454 24848 017
66 Transportat apa prep sol mii l 30 599 04
77 Recoltat grau t 530 2614762 1802
88 Transportat gracircu t 225 1245 09
99
1010
TOTALTOTAL 49504298 34115
a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)
66
66
Cheltuielile fixe
NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe
(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe
(lei ha)(lei ha)
(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)
11 Adm şi deservit IC (PK) ha 303 619685 2045
22 Arat 18 - 20 cm +grăpat ha 303 1025772 3385
33 Discuit si preg pat germ ha 303 588479 1942
44 Semănat +deservit ha 303 474081 1565
55 Adm şi deservit IC (N) ha 303 632476 2087
66 Adm şi deservit ha 303 613575 2025
77
88
99
1010
TOTALTOTAL 3954068 130497
(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)
67
67
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura gracircu - fără profit programat
Ch variabile Cv = 49504298 lei
Ch fixe totale CF = 3954068 lei
Ch fixeha CFha = 130497 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 09 leikg = 900 leit
Producţia totală de gracircu PT= 145107 t
Suprafata cultivată cu gracircu S = 303 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 14849866 lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 49504298 + 14849866 = 64354164 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 64354164 145107 =
4435leit
Productia medie de gracircu la punctul critic (X)
X= (CFha)(Pv-CVt) = 130497 ( 900 - 4435 ) = 286 tha
= 2860 kgha
Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 286 tha 4435 leit = 12684 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx = 130497 leiha+ 126841 leiha = 257338 leiha
Nivelul producţiei de 2860 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la
cultura de gracircu icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de
2860 la preţul de 09 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie
Depăşirea acestui nivel al producţiei (2860 ha) duce la obţinerea unui profit iar
scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi
68
68
69
PROFI
T
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
2860 kg2860 kghaha
4000
3000
1000
2000
5000
7000
6000
130497
leiha
257338
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura gracircu ndash fără profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
69
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura gracircu - cu profit programat
Ch variabile Cv = 49504298 lei
Ch fixe totale CF = 3954068 lei
Ch fixeha CFha = 130497 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 09 leikg = 900 leit
Producţia totală de gracircu PT= 145107 t
Suprafata cultivată cu gracircu S = 303 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 14849866 lei
Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)
Pr = 400000 lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 49504298 + 14849866 = 64354164 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 64354164 145107 =
4435leit
Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 400000 303 =
132013 leiha
Producţia medie de gracircu la punctul critic (X)
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 130497 + 132013 ) ( 900 - 4435 )
= 575 tha = 5750 kgha
Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 575tha 4435 leit = 255012 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx =130497 leiha+ 255012leiha = 385509 leiha
70
70
71
profit
suplimen
tar
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
5750 kg5750 kghaha
4000
3000
1000
2000
5000
7000
6000
130497
leiha
3855
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura gracircu ndash cu profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
Profit programatProfit programat
PROFI
T
5000
71
Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura gracircu
Specificare UMFara profit programat
Cu profit programat
Ch variabile Cv lei 49504298 49504298
Cheltuielile indirecte Ch ind lei 14849866 14849866
Ch variabile totale CVT lei 64354164 64354164
Ch variabile t CVt leit 4435 4435
Ch fixe totale CF lei 3954068 3954068
Ch fixe ha CFha leiha 130497 130497
Profit programat total Pr lei 400000
Profit programat ha Prha leiha 132013
X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 2860
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 5750
Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 12684 255012
Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 257338 385509
Preţ de vacircnzare t Pv leit 900 900
Suprafaţa cultivată S ha 303 303
72
72
DETERMINAREA CANTITATIVĂ ȘI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA măr
Cheltuielile variabile
NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrarii
CheltuieliCheltuieli variabilevariabile
(lei) (lei)
CheltuieliCheltuieli variabile variabile
(lei t (lei t ))
(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)
11 Incărcat transportat IC (PK) T 124 694 84
22 Descărcat IC (PK) T 124 145896 177
33 Adm şi deservit IC (PK) T 50 691 839
44 Administrat gunoi de grajd T 50 288 35
55 Săpat gropi pt plantat pomi Buc 048 281 34
66 Plantat + udat Buc 048 7488 909
77 Tăieri de forma coroanei Buc 25 25 03
88 Incărcat transportat IC (N) T 0855 1107 134
99 Adm şi deservit IC T 5 896 109
1010 Transportat apa prep sol T 3 4592 558
1111 Recoltat prune T 5 187 23
1212 Transportat prune T 8234 14327 174
TOTALTOTAL 1914066 2325
a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)
Cheltuielile fixe
73
73
NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe
(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe
(lei ha)(lei ha)
(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)
11 Arătură in livadă Ha 5 2057 4114
22 Discuit arătura Ha 5 913 1826
33 Prăşit printre racircnduri Ha 5 804 1608
44 Stropit cu insecto-fungicide Ha 5 1802 3604
55 Erbicidat şi deservit Ha 5 690 138
66
77
88
99
1010
TOTALTOTAL 6266 12532
(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)
74
74
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura măr - fără profit programat
Ch variabile Cv = 1914066 lei
Ch fixe totale CF = 6266 lei
Ch fixeha CFha = 12532 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 1 leikg =1000 leit
Producţia totală de mere PT= 8234 t
Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 5 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 673021 lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 1914066 + 673021 = 2587087 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 2587087 8234 = 3142 leit
Productia medie de mere la punctul critic (X)
X= (CFha)(Pv-CVt) = 12532 ( 1000 - 3142 ) = 19 tha
= 1900 kgha
Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 19 tha 3142 leit = 59698 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx =12532 leiha+ 59698 leiha =185018 leiha
Nivelul producţiei de 1900 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la
cultura de măr icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de
1900 la preţul de 1 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie Depăşirea
acestui nivel al producţiei (1900 ha) duce la obţinerea unui profit iar scăderea
producţiei sub acest nivel determină pierderi
75
75
76
PROFI
T
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
1900 kg1900 kghaha
4000
3000
1000
2000
5000
7000
6000
12532
leiha
185018
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura măr ndash fără profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
76
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura măr - cu profit programat
Ch variabile Cv = 1914066 lei
Ch fixe totale CF = 6266 lei
Ch fixeha CFha = 12532 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 1 leikg =1000 leit
Producţia totală de mere PT= 8234 t
Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 5 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 673021 lei
Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)
Pr = 100000 lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 1914066 + 673021 = 2587087 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 2587087 8234 = 3142 leit
Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 100000 5
= 20000 leiha
Producţia medie de mere la punctul critic (X)
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 12532 + 20000 ) (1000 - 3142 )
= 31 tha = 31000 kgha
Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 31 tha 3142 leit = 97402 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx =12532 leiha+97402 leiha = 109934 leiha
77
77
78
profit
suplimen
tar
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
31000 kg31000 kghaha
7500
5000
1000
2500
10000
15000
12500
12532
leiha
109934
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura măr ndash cu profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
Profit programatProfit programat
PROFI
T
5000
78
Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura măr
Specificare UMFara profit programat
Cu profit programat
Ch variabile Cv lei 1914066 1914066
Cheltuielile indirecte Ch ind lei 673021 673021
Ch variabile totale CVT lei 2587087 2587087
Ch variabile t CVt leit 3142 3142
Ch fixe totale CF lei 6266 6266
Ch fixe ha CFha leiha 12532 12532
Profit programat total Pr lei 100000
Profit programat ha Prha leiha 20000
X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 1900
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 31000
Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 59698 97402
Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 185018 109934
Preţ de vacircnzare t Pv leit 1000 1000
Suprafaţa cultivată S ha 5 5
79
79
CAPITOLUL VCAPITOLUL VCONCLUZII ŞI RECOMANDĂRICONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI
Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţiei acestora
Evaluarea se face icircn două etape- icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele caracteristice de dezvoltare a plantelor- icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite norme standardizate
Icircn funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfelPorumb 3133 toneGrau 1451 toneMăr 82 toneEfectuacircnd eficiența celor trei culturi icircn urma rezultatelor acestora am
observat că cultura cea mai favorabilă este porumbul urmată de cultura grăacircluiPe viitor cea mai bună cultură atat cantitativă cacirct și calitativă este cultura porumbului
80
80
44
45
46
47
35 Organizarea lucrării de semănat la cultura gracircului
Semănatul este una dintre cele mai importante lucrări agricole de care depinde icircn ultimă instanţă obţinerea de producţii ridicate Suprafeţele icircntinse ocupate de culturi precum şi termenele restracircnse icircn care trebuie executat fac ca procesul de muncă al semănatului să ocupe un loc important icircn activitatea de producţie a exploataţiilor agricole
Etapele organizării lucrărilor de semănat cereale păioase sunt următoarele1 se stabileşte componenţa agregatului de semănat potrivit condiţiilor existente
(tractor plus semănătoare SUP-29 sau SUP-21)2 Se determină necesarul de agregate pentru terminarea semănatului icircn termen
optim folosind formula
icircn care
N ndash numărul de agregate pentru terminarea lucrării icircn timpul propusS ndash suprafaţa de icircnsămacircnţatn ndash numărul de zile icircn care trebuie terminată lucrareaP ndash randamentul zilnic al maşinii
(1)N = 303(512) = 5 agregate
Aşadar icircn prealabil trebuie cunoscut randamentul zilnic al agregatului de semănat folosit Aceasta se calculează după formula
icircn
care
P ndash randamentul zilnic al agregatului (ha)B ndash lăţimea de lucru a agregatului icircn lucru (m)V ndash viteza de deplasare a agregatului
icircn lucru (moră)t ndash durata zilei de lucru (ore)H ndash coeficientul de folosire a timpului de lucru (070-080)
(2)P = 366000807 10000 = 12 ha
3 Stabilirea lungimii marcatoarelor semănătoriiLungimea marcatoarelor adică distanţa la care trebuie aşezată piesa activă a marcatorului faţă de ultimul brăzdar se stabileşte icircn funcţie de
lăţimea de lucru a semănătorii (B) distanţa icircntre două brăzdare (b) distanţa icircntre roţile din faţă sau marginile exterioare ale şenilelor
tractorului (c)
= 11
= = 26
49
49
Cacircnd tractorul poate urmări urma lăsată de marcator atacirct cu roata din dreapta cacirct şi cu roata din stacircnga lungimea celor două marcatoare este egală şi este dată de relaţia
4 Stabilirea debitului semănătorii icircn funcţie de norma de sămacircnţă la hectar La icircnceputul lucrării trebuie icircntotdeauna să se verifice corectitudinea reglării debitului la icircnsămacircnţare Această verificare se face după formula
icircn
care
G ndash cantitatea de sămacircnţă cursă din semănătoare la un număr stabilit de icircnvacircrtiri a roţii semănătoriiA ndash norma de semănat la un ha (kg)d ndash lungimea roţii semănătorii (m)B ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)O ndash nr de icircnvacircrtituri a roţii semănătorii
(6)G= 2501743620 10000 = 313
5 Stabilirea dimensiunilor postatelor la semănat Lungimea maximă a postatelor la semănat este icircn funcţie de capacitatea cutiei semănătorii Pentru a uşura organizarea transportului de seminţe este indicat ca alimentarea semănătorii cu seminţe să se execute la un singur capăt a postatei ~n acest caz lungimea maximă a postatei se calculează după formula
icircn
care
L ndash lungimea maximă a postatei (m)Q ndash capacitatea coşului de alimentare
a semănătorii (kg)Y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii coşului de alimentare a semănătorii (icircn medie 070-080)A ndash norma de semănat (kgha)B ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)
(7)L = (051000040007) (25036) = 1556m
Icircn ce priveşte lăţimea postatei aceasta se determină icircn funcţie de lăţimea totală a parcelei de icircnsămacircnţat şi de metoda de deplasare a agregatului Ea se calculează aşa icircncacirct să asigure de lucru agregatului pentru 1-2 zile de lucru
Lăţimea postatei la semănatul icircn suveică se calculează după formula
icircn care
l ndash lăţimea postatei (m)P ndash productivitatea zilnică a agregatului (hazi)Z ndash durata icircn zile a lucrului pe aceeaşi postată (1-2 zile)L ndash lungimea postatei (m)
(8)l = 10000122 1556 = 154m
6 Lăţimea zonei de icircntoarcere a agregatului Pentru icircntoarcerea agregatului la capetele parcelei se delimitează o facircşie de teren denumită bdquozonă de icircntoarcereldquo Delimitarea acestei zone se face icircn cazul deplasărilor icircn parcursul liniar cu buclă şi fără buclă Lăţimea zonei de icircntoarcere este dată de relaţia
50
50
icircn care
E ndash lăţimea zonei de icircntoarcereR ndash raza de icircntoarcere a agregatuluie ndash lungimea de ieşire a agregatului (adică distanţa de la centrul agregatului mijlocul osiei motoare a tractorului) pacircnă la organele active ale maşinii
(9)E = 34 + 15 = 135m
Aceasta reprezintă lungimea cu care trebuie să se deplaseze centrul agregatului pentru aducerea organelor active ale maşinii agricole pe linia de icircntoarcere a lucrului
7 Stabilirea distanţei dintre punctele de alimentare a semănătorii Distanţa dintre punctele de alimentare a semănătorii se determină icircn funcţie de metoda de deplasare a agregatului la semănat ~n cazul semănatului icircn suveică lungimea postatei este determinată icircn funcţie de capacitatea cutiei de seminţe icircn aşa fel ca alimentarea semănătorii să se facă numai la unul din capetele postatei distanţa dintre punctele de alimentare se află după formula
icircn care
D ndash distanţa dintre punctele de alimentare (m)B ndash lăţimea de lucru a agregatului (m)T ndash numărul turelor (adică nr curselor dus-icircntors) pe care le face agregatul pacircnă la golirea coşului semănătorii
(1)D = 2362 = 144m
Icircn cazul cacircnd lungimea postatei nu este determinată icircn funcţie de capacitatea cutiei de seminţe este necesar ca icircn prealabil să cunoaştem turele pe care le face agregatul pacircnă la golirea coşului semănătorii Aceasta se determină icircmpărţind lungimea drumului pe care icircl face semănătoarea pacircnă la golirea cutiei sale pe lungimea cursei de lucru dus şi icircntors ~n acest scop se foloseşte următoarea formulă
icircn care
T ndash numărul turelorQ ndash capacitatea cutiei semănătorii
(kg)Y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii cutiei (080)A ndash norma de semănat (kgha)B ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)L ndash lungimea postatei (m)
T= (1000040007) (2503621556) = 1Icircn cazul semănării icircn bdquolaturildquo sau bdquope două jumătăţi ale postateildquo distanţa dintre
punctele de alimentare se calculează după formula = 136 = 36
(semnificaţiile literelor sunt aceleaşi ca la formulele (10) şi (11)
51
51
8 Stabilirea cantităţilor de seminţe ce se pun la punctele de alimentare Cantităţile de seminţe care se pun la primul punct de alimentare se calculează după formula
= 4001 = 400kgiar cantitatea care se pune la punctele următoare este
icircn care
C ndash cantitatea de seminţe necesară alimentării agregatului (kg)Q capacitatea coşului semănătorii (kg)y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii cutieia ndash nr semănătorilor icircn agregat
(14)C1 = 400071 = 280kg
9 Stabilirea necesarului zilnic de muncitori pentru semănat şi transportat seminţele Necesarul zilnic de muncitori pentru deservirea semănătorilor variază icircn raport cu numărul de agregate folosite zilnic şi al maşinilor ce compun agregatul
10 Necesarul de mijloace de transport se stabileşte icircn funcţie de cantităţile de seminţe necesare semănătorilor la o icircncărcare timpul de golire a semănătorilor capacitatea mijloacelor de transport distanţa de transport şi timpul necesar pentru un ciclu de transport
~n primul racircnd se determină timpul icircn care se consumă cantitatea de seminţe existentă icircn cutia semănătorii folosind relaţia
icircn care
q ndash capacitatea cutiei semănătorii (kg)085 ndash coeficientul de folosire a cutiei semănătoriiB ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)V ndash viteza de lucru a agregatului (moră)N ndash norma de sămacircnţă la ha (kg)
Tgol = (10000400085) (366000250) = 063h = 38min
Numărul de mijloace de transport necesare zilnic se determină pe baza relaţiei
icircn care
Nt ndash numărul mijloacelor de transportn ndash numărul semănătorilor ce lucreazăt ndash durata unui ciclu de transport (min)Cm ndash capacitatea mijlocului de transport (kg)
Nt = (540008530) (38400) = 33 = 311 Se determină necesarul de saci pentru transportul seminţelor cunoscacircnd că
pentru uşurarea manipulării se recomandă ca un sac să aibă 40 kg
Nr saci = (512250) 40 = 375 sacizi
52
52
Centralizarea datelor
Nr crt
Specificare UMAgregatul folosit
Tractor + (SUP-29)
Tractor + SUP-21
1 Productivitatea zilnică a agregatului haschimb 12
2 Necesarul zilnic de-tractoare nr 5-semănători nr 5
3Productivitatea zilnică a tuturor agregatelor
hazi 60
4Dimensiunile solei de semănat
-lungime m 1556-lăţime m 1947-suprafaţă ha 303
5Dimensiunea parcelelor de semănat
-lungime m 1556-lăţime m 154-suprafaţă 24
6Lungimea marcatorului
-dreapta m 11-stacircnga m 26
7Norma de icircnsămacircnţare
-la 20 icircnvacircrtituri kg 3-la hectar kg 250
8Distanţa dintre punctele de alimentare cu seminţe
m 144
9Cantitatea de seminţe ce se pune la punct de alimentare
-la primul punct
kg 400
-la punctele următoare
kg 280
10 Necesarul zilnic de muncitori
-pt servirea semănătorii
nr 5
-pt transportul seminţelor
nr 3
-total nr 8
11Lăţimea facircşiei de icircntoarcere a agregatului
m 135
12Necesarul zilnic de mijl de transport
-atelaje nr-tractor+remorcă nr 3-auto-camion nr
13Necesar saci pt transportul seminţelor
nr 375
53
53
36 Evaluarea producţiei
Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţieiacestora
Evaluarea se face icircn două etape1) icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele
caracteristice de dezvoltare a plantelor2) icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite
norme standardizate~n funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfel
1) Gracircu orz (orz - 1 iunie gracircu - 15 iunie) Gracircu Boemandash se stabileşte numărul punctelor de control icircn funcţie de mărimea şi
uniformitatea parcelelor(icircn cazul parcele de pacircnă la 100 ha - 5 puncte pe suprafeţe mai mari de 100 ha - 10 puncte)
Determinările se fac cu ajutorul ramei metrice (un cadru de 1 metru patrat)Metodologie de lucrundash se numără spicele din interiorul ramei metricendash se stabileşte numărul mediu de boabe icircn spicndash se calculează producţia medie la hectar astfel
Q kgha = (360353610000) (10001000) = 4536kgha
Q kgha - producţia medie kgha Nsp - număr mediu de spice la mp (medie pe toate punctele de control) 360Nb - număr mediu de boabe icircn spice 35MMB - greutatea a 1000 boabe (grame)3610000 mp = 1 ha1000 x 1000 = 1000 grame x 1000 boabe
Exemplu
2) Porumb (1 septembrie) DKC 3511ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 28 mp (4 racircnduri x 070 x 10 m
lungime 070 (m) - distanţa dintre racircnduri)ndash se numără ştiuleţii la fiecare punct de controlndash se calculează numărul de ştiuleţi la hectar
54
54
Nstha = (30010000)(510) = 60000
Nstha - număr de ştiuleţi la hanst - numărul de ştiuleţi număraţi la toate punctele de controld - suprafaţa unui punct de control (mp)i - numărul punctelor de control
ndash se determină apoi numărul de boabe pe ştiuletendash se calculează apoi producţia medie la hectar
Q kgha = (60000588337) (10001000) = 11889 kgha
Q kgha - producţia medieNst - număr ştiuleţi la hectar 60000Nb - număr mediu de boabe pe ştiulete 588MMB - greutatea a 1000 boabe (grame) 337
Exemplu
3) Floarea soarelui (15 august)ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 28 mp (4 racircnduri x 070 x 10)ndash se numără capitulele la fiecare punct de control şi se stabileşte numărul mediu
de capitule la ha după formula
Ncpha - număr total de capitule la hancp - număr de capitule numărate la toate punctele de controld - suprafaţa unui punct de controli - numărul punctelor de control
ndash se determină numărul mediu de seminţe pe capitul(Ns)ndash se calculează producţia medie la hectar astfel
55
55
Q kgha - producţia medieNcp - număr mediu de capitule la hectarNs - număr seminţe pe capitulMMB - greutatea a 1000 seminţe icircn grame
Exemplu
4) Sfecla de zahăr (1 septembrie)ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 10 mp (3 racircnduri x 045 m x 74 m
lungime)ndash la fiecare punct de control plantele se recoltează se decoletează (tăierea
frunzelor) se curăţă de pămacircnt şi se cacircntărescndash se determină producţia medie astfel
q - cantitatea de rădăcini recoltate din punctele de control (kg)d - suprafaţa unui punct de control (mp)i - numărul punctelor de control
ndash la producţia stabilită se adaugă sporul de producţie ce se va realiza de la data evaluării la data prevăzută a se recolta (18 grziplantă)
Exemplu
5) Fructe (1 septembrie) MĂRMetoda de evaluare diferă icircn funcţie de tipul de livadă clasică sau intensivă dar
icircn mare constă icircn următoarele etapendash se stabileşte numărul de pomi pentru examinare (2 - 5 ) 480ndash se determină numărul mediu de fructe pe pom şi greutatea acestora icircn kg 30kg
167 de fructe
56
56
ndash se icircnmulţeşte numărul mediu de fructe pe pom cu numărul de pomi existenţi la ha şi se obţine astfel producţia medie la ha 16032 kgha
6) Struguri (de masă - 15 iulie de vin - 1 septembrie)ndash evaluarea se face separat la viile nobile şi la viile de hibrizindash se stabileşte numărul de butuci pe rod la ha cu relaţia
Nbha - numărul de butuci pe rod la hadr - distanţa dintre racircnduri (m)db - distanţa icircntre butuci pe racircnd (m)Ng - număr mediu de goluri (butuci neproductiviinexistenţi) la ha icircn procente
ndash se evaluează producţia de struguri pe butuc număracircndu-se toţi strugurii de pe un număr de 1 - 2 din butucii existenţi pe lot (se recomandă să se efectueze numărătoarea strugurilor pe fiecare al 10-lea butuc din 15 icircn 15 racircnduri)
Producţia de struguri pe butuc se calculează astfel
Pmb - producţia medie pe butuc (grame)Gms - greutatea medie a strugurilor (grame)Ns - numărul de struguri total găsiţi la numărătoareNba - numărul butucilor analizaţi
ndash se calculează producţia medie de struguri la ha cu formula
Pmha - producţia medie de struguri la ha (kg)Nbha - numărul de butuci pe rod la haPmb - producţia medie pe butuc (grame)
Exemplu
57
57
CAPITOLUL IV DETERMINAREA PRAGULUI DE RENTABILITATE (A PUNCTULUI CRITIC) PE CULTURI
Punctul critic marchează acea dimensiune a producţiei medii la care icircncasările din
valorificarea producţiei sunt egale cu cheltuielile totale de producţie deci acel punct al
producţiei medii la care nu se obţine profit dar nu se icircnregistrează nici pierderi
Mărimea costului de producţie şi a ratei profitului se găsesc icircntr-o stracircnsă legătură
cu raportul dintre cheltuielile de exploatare şi cantitatea de produse realizate Prin analiza
costurilor şi cheltuielilor de exploatare icircntreprinzătorul poate calcula nivelul minim de
activitate cerut de menţinerea icircn stare de funcţionare a firmei Cunoscacircnd pragul de
rentabilitate se poate proiecta volumul de vacircnzări icircn vederea obţinerii profitului scontat
De asemenea creditorii şi investitorii solicită adesea efectuarea analizei punctului
critic pentru a ajuta icircn evaluarea cacircştigurilor potenţiale ale unei afaceri şi icircn consecinţă
aceasta trebuie introdusă icircn planul de afaceri
Punctul critic se poate determina icircn două moduri şi anume fără profit programat
sau cu profit programat
Calculul punctului critic fără profit programat este exprimat printr-o relaţie
simplă
y = yי
y = Pvx
yי = Cvx + CF
Pvx = Cvx + CF
x(Pv ndash Cv) = CF
icircn care
y ndash veniturile din valorificarea producţiei (mii lei)
yי - cheltuielile totale icircnregistrate (mii lei)
Pv ndash preţul de vacircnzare unitar
x ndash producţia medie sau volumul vacircnzărilor (unităţi fizice)
Cv ndash cheltuieli variabile unitare
58
58
CF ndash costuri fixe totale
De unde x marchează acea dimensiune a producţiei la care nu se icircnregistrează nici
profit nici pierderi
Determinarea cantitativă şi reprezentarea grafică a PC la cultura Porumb
Cheltuielile variabile
NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrarii
CheltuieliCheltuieli variabilevariabile
(lei) (lei)
CheltuieliCheltuieli variabile variabile
(lei t (lei t ))
(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)
11 Incărcat transportat IC (PK) t 2881 180225 575
22 Descărcat IC (PK) t 2881 2444609 78
33 Incărcat transportat IC (N) t 10 2484545 793
44 Descărcat IC (N) t 1655 6371 02
55 Transportat apa prep sol mii l 30 599 019
66 Incărcat transportat săm t 66 599359 191
77 Recoltat porumb boabe t 530 2606662 832
88 Transportat porumb boabe t 225 1245 04
99
1010
TOTALTOTAL 9962236 31792
a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch Variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologicacopy= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)
59
59
Cheltuielile fixe
NrNr CrtCrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe
(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe
(lei ha)(lei ha)
(a)(a) (b)(b) copycopy (d)(d) (e)(e)
11 Adm Şi deservit IC (PK) ha 302 617645 2045
22 Arat 25 cm +grăpat ha 302 1140192 3775
33 Adm Şi deservit IC (N) ha 302 630389 2087
44 Erbicidat şi deservit ha 302 61155 2025
55 Discuit si preg Pat germ Ha 302 586536 1942
66 Semănat +deservit ha 302 472517 1565
77 Prăşit mecanic I ha 302 819024 2712
88 Prăit mecanic II ha 302 654182 2166
99
1010
TOTALTOTAL 5532035 18318
(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)
60
60
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura porumb - fără profit programat
Ch variabile Cv = 9962236 lei
Ch fixe totale CF = 5532035 lei
Ch fixeha CFha = 18318 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 11 leikg = 1100 leit
Producţia totală de PT= 313355 t
Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 302 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 33961599 lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 9962236 + 33961599 = 133583959 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 133583959 313355=
4263leit
Productia medie de porumb la punctul critic (X)
X= (CFha)(Pv-CVt) = 18318 ( 1100 ndash 4263 ) = 272 tha = 2720 kgha
Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 272 tha 4263 leit = 115953 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx =18318 leiha+ 115953 leiha =299133 leiha
Nivelul producţiei de 2720 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la
cultura porumb icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de
2720 la preţul de 11 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie
Depăşirea acestui nivel al producţiei (2720 ha) duce la obţinerea unui profit iar
scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi
61
61
62
PROFI
T
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
2720 kg2720 kghaha
4000
3000
1000
2000
5000
7000
6000
18318
leiha
299133
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura porumb ndash fără profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
62
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura porumb - cu profit programat
Ch variabile Cv = 9962236 lei
Ch fixe totale CF = 5532035 lei
Ch fixeha CFha = 18318 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 11 leikg = 1100 leit
Producţia totală de PT= 313355 t
Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 302 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 33961599 lei
Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)
Pr = 500000lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 9962236 + 33961599 = 133583959 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 133583959 313355=
4263leit
Profitul programat pe ha (Prha) Prha=PrS =500000302= 165562 leiha
Producţia medie de porumb la punctul critic (X)
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 18318+165562) ( 1100 - 4263 )= 517 tha
= 5170 kgha
Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 517 tha 4263 leit = 220397 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx = 18318 leiha+ 220397leiha = 403577 leiha
63
63
64
profit
suplimen
tar
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
5170 kg5170 kghaha
4000
3000
1000
2000
5000
7000
6000
18318
leiha
403577
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura porumb ndash cu profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
Profit programatProfit programat
PROFI
T
5000
64
Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura porumb
Specificare UMFara profit programat
Cu profit programat
Ch variabile Cv lei 9962236 9962236
Cheltuielile indirecte Ch ind lei 33961599 33961599
Ch variabile totale CVT lei 133583959 133583959
Ch variabile t CVt leit 4263 4263
Ch fixe totale CF lei 5532035 5532035
Ch fixe ha CFha leiha 18318 18318
Profit programat total Pr lei 500000
Profit programat ha Prha leiha 165562
X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 2720
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 5170
Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 115953 220397
Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 299133 403577
Preţ de vacircnzare t Pv leit 1100 1100
Suprafaţa cultivată S ha 302 302
65
65
DETERMINAREA CANTITATIVĂ ȘI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA gracircu
Cheltuielile variabile
NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrarii
CheltuieliCheltuieli variabilevariabile
(lei) (lei)
CheltuieliCheltuieli variabile variabile
(lei t (lei t ))
(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)
11 Incărcat transportat IC (PK) t 4605 260015 179
22 Descărcat IC (PK) t 4605 495645 341
33 Incărcat transportat săm t 666 601343 414
44 Incărcat transportat IC (N) t 10 97019 669
55 Descărcat IC (N) t 6454 24848 017
66 Transportat apa prep sol mii l 30 599 04
77 Recoltat grau t 530 2614762 1802
88 Transportat gracircu t 225 1245 09
99
1010
TOTALTOTAL 49504298 34115
a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)
66
66
Cheltuielile fixe
NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe
(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe
(lei ha)(lei ha)
(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)
11 Adm şi deservit IC (PK) ha 303 619685 2045
22 Arat 18 - 20 cm +grăpat ha 303 1025772 3385
33 Discuit si preg pat germ ha 303 588479 1942
44 Semănat +deservit ha 303 474081 1565
55 Adm şi deservit IC (N) ha 303 632476 2087
66 Adm şi deservit ha 303 613575 2025
77
88
99
1010
TOTALTOTAL 3954068 130497
(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)
67
67
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura gracircu - fără profit programat
Ch variabile Cv = 49504298 lei
Ch fixe totale CF = 3954068 lei
Ch fixeha CFha = 130497 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 09 leikg = 900 leit
Producţia totală de gracircu PT= 145107 t
Suprafata cultivată cu gracircu S = 303 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 14849866 lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 49504298 + 14849866 = 64354164 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 64354164 145107 =
4435leit
Productia medie de gracircu la punctul critic (X)
X= (CFha)(Pv-CVt) = 130497 ( 900 - 4435 ) = 286 tha
= 2860 kgha
Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 286 tha 4435 leit = 12684 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx = 130497 leiha+ 126841 leiha = 257338 leiha
Nivelul producţiei de 2860 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la
cultura de gracircu icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de
2860 la preţul de 09 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie
Depăşirea acestui nivel al producţiei (2860 ha) duce la obţinerea unui profit iar
scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi
68
68
69
PROFI
T
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
2860 kg2860 kghaha
4000
3000
1000
2000
5000
7000
6000
130497
leiha
257338
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura gracircu ndash fără profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
69
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura gracircu - cu profit programat
Ch variabile Cv = 49504298 lei
Ch fixe totale CF = 3954068 lei
Ch fixeha CFha = 130497 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 09 leikg = 900 leit
Producţia totală de gracircu PT= 145107 t
Suprafata cultivată cu gracircu S = 303 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 14849866 lei
Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)
Pr = 400000 lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 49504298 + 14849866 = 64354164 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 64354164 145107 =
4435leit
Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 400000 303 =
132013 leiha
Producţia medie de gracircu la punctul critic (X)
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 130497 + 132013 ) ( 900 - 4435 )
= 575 tha = 5750 kgha
Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 575tha 4435 leit = 255012 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx =130497 leiha+ 255012leiha = 385509 leiha
70
70
71
profit
suplimen
tar
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
5750 kg5750 kghaha
4000
3000
1000
2000
5000
7000
6000
130497
leiha
3855
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura gracircu ndash cu profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
Profit programatProfit programat
PROFI
T
5000
71
Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura gracircu
Specificare UMFara profit programat
Cu profit programat
Ch variabile Cv lei 49504298 49504298
Cheltuielile indirecte Ch ind lei 14849866 14849866
Ch variabile totale CVT lei 64354164 64354164
Ch variabile t CVt leit 4435 4435
Ch fixe totale CF lei 3954068 3954068
Ch fixe ha CFha leiha 130497 130497
Profit programat total Pr lei 400000
Profit programat ha Prha leiha 132013
X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 2860
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 5750
Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 12684 255012
Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 257338 385509
Preţ de vacircnzare t Pv leit 900 900
Suprafaţa cultivată S ha 303 303
72
72
DETERMINAREA CANTITATIVĂ ȘI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA măr
Cheltuielile variabile
NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrarii
CheltuieliCheltuieli variabilevariabile
(lei) (lei)
CheltuieliCheltuieli variabile variabile
(lei t (lei t ))
(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)
11 Incărcat transportat IC (PK) T 124 694 84
22 Descărcat IC (PK) T 124 145896 177
33 Adm şi deservit IC (PK) T 50 691 839
44 Administrat gunoi de grajd T 50 288 35
55 Săpat gropi pt plantat pomi Buc 048 281 34
66 Plantat + udat Buc 048 7488 909
77 Tăieri de forma coroanei Buc 25 25 03
88 Incărcat transportat IC (N) T 0855 1107 134
99 Adm şi deservit IC T 5 896 109
1010 Transportat apa prep sol T 3 4592 558
1111 Recoltat prune T 5 187 23
1212 Transportat prune T 8234 14327 174
TOTALTOTAL 1914066 2325
a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)
Cheltuielile fixe
73
73
NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe
(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe
(lei ha)(lei ha)
(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)
11 Arătură in livadă Ha 5 2057 4114
22 Discuit arătura Ha 5 913 1826
33 Prăşit printre racircnduri Ha 5 804 1608
44 Stropit cu insecto-fungicide Ha 5 1802 3604
55 Erbicidat şi deservit Ha 5 690 138
66
77
88
99
1010
TOTALTOTAL 6266 12532
(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)
74
74
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura măr - fără profit programat
Ch variabile Cv = 1914066 lei
Ch fixe totale CF = 6266 lei
Ch fixeha CFha = 12532 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 1 leikg =1000 leit
Producţia totală de mere PT= 8234 t
Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 5 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 673021 lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 1914066 + 673021 = 2587087 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 2587087 8234 = 3142 leit
Productia medie de mere la punctul critic (X)
X= (CFha)(Pv-CVt) = 12532 ( 1000 - 3142 ) = 19 tha
= 1900 kgha
Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 19 tha 3142 leit = 59698 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx =12532 leiha+ 59698 leiha =185018 leiha
Nivelul producţiei de 1900 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la
cultura de măr icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de
1900 la preţul de 1 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie Depăşirea
acestui nivel al producţiei (1900 ha) duce la obţinerea unui profit iar scăderea
producţiei sub acest nivel determină pierderi
75
75
76
PROFI
T
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
1900 kg1900 kghaha
4000
3000
1000
2000
5000
7000
6000
12532
leiha
185018
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura măr ndash fără profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
76
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura măr - cu profit programat
Ch variabile Cv = 1914066 lei
Ch fixe totale CF = 6266 lei
Ch fixeha CFha = 12532 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 1 leikg =1000 leit
Producţia totală de mere PT= 8234 t
Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 5 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 673021 lei
Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)
Pr = 100000 lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 1914066 + 673021 = 2587087 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 2587087 8234 = 3142 leit
Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 100000 5
= 20000 leiha
Producţia medie de mere la punctul critic (X)
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 12532 + 20000 ) (1000 - 3142 )
= 31 tha = 31000 kgha
Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 31 tha 3142 leit = 97402 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx =12532 leiha+97402 leiha = 109934 leiha
77
77
78
profit
suplimen
tar
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
31000 kg31000 kghaha
7500
5000
1000
2500
10000
15000
12500
12532
leiha
109934
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura măr ndash cu profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
Profit programatProfit programat
PROFI
T
5000
78
Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura măr
Specificare UMFara profit programat
Cu profit programat
Ch variabile Cv lei 1914066 1914066
Cheltuielile indirecte Ch ind lei 673021 673021
Ch variabile totale CVT lei 2587087 2587087
Ch variabile t CVt leit 3142 3142
Ch fixe totale CF lei 6266 6266
Ch fixe ha CFha leiha 12532 12532
Profit programat total Pr lei 100000
Profit programat ha Prha leiha 20000
X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 1900
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 31000
Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 59698 97402
Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 185018 109934
Preţ de vacircnzare t Pv leit 1000 1000
Suprafaţa cultivată S ha 5 5
79
79
CAPITOLUL VCAPITOLUL VCONCLUZII ŞI RECOMANDĂRICONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI
Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţiei acestora
Evaluarea se face icircn două etape- icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele caracteristice de dezvoltare a plantelor- icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite norme standardizate
Icircn funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfelPorumb 3133 toneGrau 1451 toneMăr 82 toneEfectuacircnd eficiența celor trei culturi icircn urma rezultatelor acestora am
observat că cultura cea mai favorabilă este porumbul urmată de cultura grăacircluiPe viitor cea mai bună cultură atat cantitativă cacirct și calitativă este cultura porumbului
80
80
45
46
47
35 Organizarea lucrării de semănat la cultura gracircului
Semănatul este una dintre cele mai importante lucrări agricole de care depinde icircn ultimă instanţă obţinerea de producţii ridicate Suprafeţele icircntinse ocupate de culturi precum şi termenele restracircnse icircn care trebuie executat fac ca procesul de muncă al semănatului să ocupe un loc important icircn activitatea de producţie a exploataţiilor agricole
Etapele organizării lucrărilor de semănat cereale păioase sunt următoarele1 se stabileşte componenţa agregatului de semănat potrivit condiţiilor existente
(tractor plus semănătoare SUP-29 sau SUP-21)2 Se determină necesarul de agregate pentru terminarea semănatului icircn termen
optim folosind formula
icircn care
N ndash numărul de agregate pentru terminarea lucrării icircn timpul propusS ndash suprafaţa de icircnsămacircnţatn ndash numărul de zile icircn care trebuie terminată lucrareaP ndash randamentul zilnic al maşinii
(1)N = 303(512) = 5 agregate
Aşadar icircn prealabil trebuie cunoscut randamentul zilnic al agregatului de semănat folosit Aceasta se calculează după formula
icircn
care
P ndash randamentul zilnic al agregatului (ha)B ndash lăţimea de lucru a agregatului icircn lucru (m)V ndash viteza de deplasare a agregatului
icircn lucru (moră)t ndash durata zilei de lucru (ore)H ndash coeficientul de folosire a timpului de lucru (070-080)
(2)P = 366000807 10000 = 12 ha
3 Stabilirea lungimii marcatoarelor semănătoriiLungimea marcatoarelor adică distanţa la care trebuie aşezată piesa activă a marcatorului faţă de ultimul brăzdar se stabileşte icircn funcţie de
lăţimea de lucru a semănătorii (B) distanţa icircntre două brăzdare (b) distanţa icircntre roţile din faţă sau marginile exterioare ale şenilelor
tractorului (c)
= 11
= = 26
49
49
Cacircnd tractorul poate urmări urma lăsată de marcator atacirct cu roata din dreapta cacirct şi cu roata din stacircnga lungimea celor două marcatoare este egală şi este dată de relaţia
4 Stabilirea debitului semănătorii icircn funcţie de norma de sămacircnţă la hectar La icircnceputul lucrării trebuie icircntotdeauna să se verifice corectitudinea reglării debitului la icircnsămacircnţare Această verificare se face după formula
icircn
care
G ndash cantitatea de sămacircnţă cursă din semănătoare la un număr stabilit de icircnvacircrtiri a roţii semănătoriiA ndash norma de semănat la un ha (kg)d ndash lungimea roţii semănătorii (m)B ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)O ndash nr de icircnvacircrtituri a roţii semănătorii
(6)G= 2501743620 10000 = 313
5 Stabilirea dimensiunilor postatelor la semănat Lungimea maximă a postatelor la semănat este icircn funcţie de capacitatea cutiei semănătorii Pentru a uşura organizarea transportului de seminţe este indicat ca alimentarea semănătorii cu seminţe să se execute la un singur capăt a postatei ~n acest caz lungimea maximă a postatei se calculează după formula
icircn
care
L ndash lungimea maximă a postatei (m)Q ndash capacitatea coşului de alimentare
a semănătorii (kg)Y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii coşului de alimentare a semănătorii (icircn medie 070-080)A ndash norma de semănat (kgha)B ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)
(7)L = (051000040007) (25036) = 1556m
Icircn ce priveşte lăţimea postatei aceasta se determină icircn funcţie de lăţimea totală a parcelei de icircnsămacircnţat şi de metoda de deplasare a agregatului Ea se calculează aşa icircncacirct să asigure de lucru agregatului pentru 1-2 zile de lucru
Lăţimea postatei la semănatul icircn suveică se calculează după formula
icircn care
l ndash lăţimea postatei (m)P ndash productivitatea zilnică a agregatului (hazi)Z ndash durata icircn zile a lucrului pe aceeaşi postată (1-2 zile)L ndash lungimea postatei (m)
(8)l = 10000122 1556 = 154m
6 Lăţimea zonei de icircntoarcere a agregatului Pentru icircntoarcerea agregatului la capetele parcelei se delimitează o facircşie de teren denumită bdquozonă de icircntoarcereldquo Delimitarea acestei zone se face icircn cazul deplasărilor icircn parcursul liniar cu buclă şi fără buclă Lăţimea zonei de icircntoarcere este dată de relaţia
50
50
icircn care
E ndash lăţimea zonei de icircntoarcereR ndash raza de icircntoarcere a agregatuluie ndash lungimea de ieşire a agregatului (adică distanţa de la centrul agregatului mijlocul osiei motoare a tractorului) pacircnă la organele active ale maşinii
(9)E = 34 + 15 = 135m
Aceasta reprezintă lungimea cu care trebuie să se deplaseze centrul agregatului pentru aducerea organelor active ale maşinii agricole pe linia de icircntoarcere a lucrului
7 Stabilirea distanţei dintre punctele de alimentare a semănătorii Distanţa dintre punctele de alimentare a semănătorii se determină icircn funcţie de metoda de deplasare a agregatului la semănat ~n cazul semănatului icircn suveică lungimea postatei este determinată icircn funcţie de capacitatea cutiei de seminţe icircn aşa fel ca alimentarea semănătorii să se facă numai la unul din capetele postatei distanţa dintre punctele de alimentare se află după formula
icircn care
D ndash distanţa dintre punctele de alimentare (m)B ndash lăţimea de lucru a agregatului (m)T ndash numărul turelor (adică nr curselor dus-icircntors) pe care le face agregatul pacircnă la golirea coşului semănătorii
(1)D = 2362 = 144m
Icircn cazul cacircnd lungimea postatei nu este determinată icircn funcţie de capacitatea cutiei de seminţe este necesar ca icircn prealabil să cunoaştem turele pe care le face agregatul pacircnă la golirea coşului semănătorii Aceasta se determină icircmpărţind lungimea drumului pe care icircl face semănătoarea pacircnă la golirea cutiei sale pe lungimea cursei de lucru dus şi icircntors ~n acest scop se foloseşte următoarea formulă
icircn care
T ndash numărul turelorQ ndash capacitatea cutiei semănătorii
(kg)Y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii cutiei (080)A ndash norma de semănat (kgha)B ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)L ndash lungimea postatei (m)
T= (1000040007) (2503621556) = 1Icircn cazul semănării icircn bdquolaturildquo sau bdquope două jumătăţi ale postateildquo distanţa dintre
punctele de alimentare se calculează după formula = 136 = 36
(semnificaţiile literelor sunt aceleaşi ca la formulele (10) şi (11)
51
51
8 Stabilirea cantităţilor de seminţe ce se pun la punctele de alimentare Cantităţile de seminţe care se pun la primul punct de alimentare se calculează după formula
= 4001 = 400kgiar cantitatea care se pune la punctele următoare este
icircn care
C ndash cantitatea de seminţe necesară alimentării agregatului (kg)Q capacitatea coşului semănătorii (kg)y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii cutieia ndash nr semănătorilor icircn agregat
(14)C1 = 400071 = 280kg
9 Stabilirea necesarului zilnic de muncitori pentru semănat şi transportat seminţele Necesarul zilnic de muncitori pentru deservirea semănătorilor variază icircn raport cu numărul de agregate folosite zilnic şi al maşinilor ce compun agregatul
10 Necesarul de mijloace de transport se stabileşte icircn funcţie de cantităţile de seminţe necesare semănătorilor la o icircncărcare timpul de golire a semănătorilor capacitatea mijloacelor de transport distanţa de transport şi timpul necesar pentru un ciclu de transport
~n primul racircnd se determină timpul icircn care se consumă cantitatea de seminţe existentă icircn cutia semănătorii folosind relaţia
icircn care
q ndash capacitatea cutiei semănătorii (kg)085 ndash coeficientul de folosire a cutiei semănătoriiB ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)V ndash viteza de lucru a agregatului (moră)N ndash norma de sămacircnţă la ha (kg)
Tgol = (10000400085) (366000250) = 063h = 38min
Numărul de mijloace de transport necesare zilnic se determină pe baza relaţiei
icircn care
Nt ndash numărul mijloacelor de transportn ndash numărul semănătorilor ce lucreazăt ndash durata unui ciclu de transport (min)Cm ndash capacitatea mijlocului de transport (kg)
Nt = (540008530) (38400) = 33 = 311 Se determină necesarul de saci pentru transportul seminţelor cunoscacircnd că
pentru uşurarea manipulării se recomandă ca un sac să aibă 40 kg
Nr saci = (512250) 40 = 375 sacizi
52
52
Centralizarea datelor
Nr crt
Specificare UMAgregatul folosit
Tractor + (SUP-29)
Tractor + SUP-21
1 Productivitatea zilnică a agregatului haschimb 12
2 Necesarul zilnic de-tractoare nr 5-semănători nr 5
3Productivitatea zilnică a tuturor agregatelor
hazi 60
4Dimensiunile solei de semănat
-lungime m 1556-lăţime m 1947-suprafaţă ha 303
5Dimensiunea parcelelor de semănat
-lungime m 1556-lăţime m 154-suprafaţă 24
6Lungimea marcatorului
-dreapta m 11-stacircnga m 26
7Norma de icircnsămacircnţare
-la 20 icircnvacircrtituri kg 3-la hectar kg 250
8Distanţa dintre punctele de alimentare cu seminţe
m 144
9Cantitatea de seminţe ce se pune la punct de alimentare
-la primul punct
kg 400
-la punctele următoare
kg 280
10 Necesarul zilnic de muncitori
-pt servirea semănătorii
nr 5
-pt transportul seminţelor
nr 3
-total nr 8
11Lăţimea facircşiei de icircntoarcere a agregatului
m 135
12Necesarul zilnic de mijl de transport
-atelaje nr-tractor+remorcă nr 3-auto-camion nr
13Necesar saci pt transportul seminţelor
nr 375
53
53
36 Evaluarea producţiei
Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţieiacestora
Evaluarea se face icircn două etape1) icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele
caracteristice de dezvoltare a plantelor2) icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite
norme standardizate~n funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfel
1) Gracircu orz (orz - 1 iunie gracircu - 15 iunie) Gracircu Boemandash se stabileşte numărul punctelor de control icircn funcţie de mărimea şi
uniformitatea parcelelor(icircn cazul parcele de pacircnă la 100 ha - 5 puncte pe suprafeţe mai mari de 100 ha - 10 puncte)
Determinările se fac cu ajutorul ramei metrice (un cadru de 1 metru patrat)Metodologie de lucrundash se numără spicele din interiorul ramei metricendash se stabileşte numărul mediu de boabe icircn spicndash se calculează producţia medie la hectar astfel
Q kgha = (360353610000) (10001000) = 4536kgha
Q kgha - producţia medie kgha Nsp - număr mediu de spice la mp (medie pe toate punctele de control) 360Nb - număr mediu de boabe icircn spice 35MMB - greutatea a 1000 boabe (grame)3610000 mp = 1 ha1000 x 1000 = 1000 grame x 1000 boabe
Exemplu
2) Porumb (1 septembrie) DKC 3511ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 28 mp (4 racircnduri x 070 x 10 m
lungime 070 (m) - distanţa dintre racircnduri)ndash se numără ştiuleţii la fiecare punct de controlndash se calculează numărul de ştiuleţi la hectar
54
54
Nstha = (30010000)(510) = 60000
Nstha - număr de ştiuleţi la hanst - numărul de ştiuleţi număraţi la toate punctele de controld - suprafaţa unui punct de control (mp)i - numărul punctelor de control
ndash se determină apoi numărul de boabe pe ştiuletendash se calculează apoi producţia medie la hectar
Q kgha = (60000588337) (10001000) = 11889 kgha
Q kgha - producţia medieNst - număr ştiuleţi la hectar 60000Nb - număr mediu de boabe pe ştiulete 588MMB - greutatea a 1000 boabe (grame) 337
Exemplu
3) Floarea soarelui (15 august)ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 28 mp (4 racircnduri x 070 x 10)ndash se numără capitulele la fiecare punct de control şi se stabileşte numărul mediu
de capitule la ha după formula
Ncpha - număr total de capitule la hancp - număr de capitule numărate la toate punctele de controld - suprafaţa unui punct de controli - numărul punctelor de control
ndash se determină numărul mediu de seminţe pe capitul(Ns)ndash se calculează producţia medie la hectar astfel
55
55
Q kgha - producţia medieNcp - număr mediu de capitule la hectarNs - număr seminţe pe capitulMMB - greutatea a 1000 seminţe icircn grame
Exemplu
4) Sfecla de zahăr (1 septembrie)ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 10 mp (3 racircnduri x 045 m x 74 m
lungime)ndash la fiecare punct de control plantele se recoltează se decoletează (tăierea
frunzelor) se curăţă de pămacircnt şi se cacircntărescndash se determină producţia medie astfel
q - cantitatea de rădăcini recoltate din punctele de control (kg)d - suprafaţa unui punct de control (mp)i - numărul punctelor de control
ndash la producţia stabilită se adaugă sporul de producţie ce se va realiza de la data evaluării la data prevăzută a se recolta (18 grziplantă)
Exemplu
5) Fructe (1 septembrie) MĂRMetoda de evaluare diferă icircn funcţie de tipul de livadă clasică sau intensivă dar
icircn mare constă icircn următoarele etapendash se stabileşte numărul de pomi pentru examinare (2 - 5 ) 480ndash se determină numărul mediu de fructe pe pom şi greutatea acestora icircn kg 30kg
167 de fructe
56
56
ndash se icircnmulţeşte numărul mediu de fructe pe pom cu numărul de pomi existenţi la ha şi se obţine astfel producţia medie la ha 16032 kgha
6) Struguri (de masă - 15 iulie de vin - 1 septembrie)ndash evaluarea se face separat la viile nobile şi la viile de hibrizindash se stabileşte numărul de butuci pe rod la ha cu relaţia
Nbha - numărul de butuci pe rod la hadr - distanţa dintre racircnduri (m)db - distanţa icircntre butuci pe racircnd (m)Ng - număr mediu de goluri (butuci neproductiviinexistenţi) la ha icircn procente
ndash se evaluează producţia de struguri pe butuc număracircndu-se toţi strugurii de pe un număr de 1 - 2 din butucii existenţi pe lot (se recomandă să se efectueze numărătoarea strugurilor pe fiecare al 10-lea butuc din 15 icircn 15 racircnduri)
Producţia de struguri pe butuc se calculează astfel
Pmb - producţia medie pe butuc (grame)Gms - greutatea medie a strugurilor (grame)Ns - numărul de struguri total găsiţi la numărătoareNba - numărul butucilor analizaţi
ndash se calculează producţia medie de struguri la ha cu formula
Pmha - producţia medie de struguri la ha (kg)Nbha - numărul de butuci pe rod la haPmb - producţia medie pe butuc (grame)
Exemplu
57
57
CAPITOLUL IV DETERMINAREA PRAGULUI DE RENTABILITATE (A PUNCTULUI CRITIC) PE CULTURI
Punctul critic marchează acea dimensiune a producţiei medii la care icircncasările din
valorificarea producţiei sunt egale cu cheltuielile totale de producţie deci acel punct al
producţiei medii la care nu se obţine profit dar nu se icircnregistrează nici pierderi
Mărimea costului de producţie şi a ratei profitului se găsesc icircntr-o stracircnsă legătură
cu raportul dintre cheltuielile de exploatare şi cantitatea de produse realizate Prin analiza
costurilor şi cheltuielilor de exploatare icircntreprinzătorul poate calcula nivelul minim de
activitate cerut de menţinerea icircn stare de funcţionare a firmei Cunoscacircnd pragul de
rentabilitate se poate proiecta volumul de vacircnzări icircn vederea obţinerii profitului scontat
De asemenea creditorii şi investitorii solicită adesea efectuarea analizei punctului
critic pentru a ajuta icircn evaluarea cacircştigurilor potenţiale ale unei afaceri şi icircn consecinţă
aceasta trebuie introdusă icircn planul de afaceri
Punctul critic se poate determina icircn două moduri şi anume fără profit programat
sau cu profit programat
Calculul punctului critic fără profit programat este exprimat printr-o relaţie
simplă
y = yי
y = Pvx
yי = Cvx + CF
Pvx = Cvx + CF
x(Pv ndash Cv) = CF
icircn care
y ndash veniturile din valorificarea producţiei (mii lei)
yי - cheltuielile totale icircnregistrate (mii lei)
Pv ndash preţul de vacircnzare unitar
x ndash producţia medie sau volumul vacircnzărilor (unităţi fizice)
Cv ndash cheltuieli variabile unitare
58
58
CF ndash costuri fixe totale
De unde x marchează acea dimensiune a producţiei la care nu se icircnregistrează nici
profit nici pierderi
Determinarea cantitativă şi reprezentarea grafică a PC la cultura Porumb
Cheltuielile variabile
NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrarii
CheltuieliCheltuieli variabilevariabile
(lei) (lei)
CheltuieliCheltuieli variabile variabile
(lei t (lei t ))
(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)
11 Incărcat transportat IC (PK) t 2881 180225 575
22 Descărcat IC (PK) t 2881 2444609 78
33 Incărcat transportat IC (N) t 10 2484545 793
44 Descărcat IC (N) t 1655 6371 02
55 Transportat apa prep sol mii l 30 599 019
66 Incărcat transportat săm t 66 599359 191
77 Recoltat porumb boabe t 530 2606662 832
88 Transportat porumb boabe t 225 1245 04
99
1010
TOTALTOTAL 9962236 31792
a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch Variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologicacopy= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)
59
59
Cheltuielile fixe
NrNr CrtCrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe
(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe
(lei ha)(lei ha)
(a)(a) (b)(b) copycopy (d)(d) (e)(e)
11 Adm Şi deservit IC (PK) ha 302 617645 2045
22 Arat 25 cm +grăpat ha 302 1140192 3775
33 Adm Şi deservit IC (N) ha 302 630389 2087
44 Erbicidat şi deservit ha 302 61155 2025
55 Discuit si preg Pat germ Ha 302 586536 1942
66 Semănat +deservit ha 302 472517 1565
77 Prăşit mecanic I ha 302 819024 2712
88 Prăit mecanic II ha 302 654182 2166
99
1010
TOTALTOTAL 5532035 18318
(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)
60
60
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura porumb - fără profit programat
Ch variabile Cv = 9962236 lei
Ch fixe totale CF = 5532035 lei
Ch fixeha CFha = 18318 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 11 leikg = 1100 leit
Producţia totală de PT= 313355 t
Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 302 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 33961599 lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 9962236 + 33961599 = 133583959 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 133583959 313355=
4263leit
Productia medie de porumb la punctul critic (X)
X= (CFha)(Pv-CVt) = 18318 ( 1100 ndash 4263 ) = 272 tha = 2720 kgha
Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 272 tha 4263 leit = 115953 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx =18318 leiha+ 115953 leiha =299133 leiha
Nivelul producţiei de 2720 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la
cultura porumb icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de
2720 la preţul de 11 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie
Depăşirea acestui nivel al producţiei (2720 ha) duce la obţinerea unui profit iar
scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi
61
61
62
PROFI
T
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
2720 kg2720 kghaha
4000
3000
1000
2000
5000
7000
6000
18318
leiha
299133
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura porumb ndash fără profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
62
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura porumb - cu profit programat
Ch variabile Cv = 9962236 lei
Ch fixe totale CF = 5532035 lei
Ch fixeha CFha = 18318 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 11 leikg = 1100 leit
Producţia totală de PT= 313355 t
Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 302 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 33961599 lei
Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)
Pr = 500000lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 9962236 + 33961599 = 133583959 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 133583959 313355=
4263leit
Profitul programat pe ha (Prha) Prha=PrS =500000302= 165562 leiha
Producţia medie de porumb la punctul critic (X)
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 18318+165562) ( 1100 - 4263 )= 517 tha
= 5170 kgha
Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 517 tha 4263 leit = 220397 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx = 18318 leiha+ 220397leiha = 403577 leiha
63
63
64
profit
suplimen
tar
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
5170 kg5170 kghaha
4000
3000
1000
2000
5000
7000
6000
18318
leiha
403577
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura porumb ndash cu profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
Profit programatProfit programat
PROFI
T
5000
64
Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura porumb
Specificare UMFara profit programat
Cu profit programat
Ch variabile Cv lei 9962236 9962236
Cheltuielile indirecte Ch ind lei 33961599 33961599
Ch variabile totale CVT lei 133583959 133583959
Ch variabile t CVt leit 4263 4263
Ch fixe totale CF lei 5532035 5532035
Ch fixe ha CFha leiha 18318 18318
Profit programat total Pr lei 500000
Profit programat ha Prha leiha 165562
X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 2720
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 5170
Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 115953 220397
Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 299133 403577
Preţ de vacircnzare t Pv leit 1100 1100
Suprafaţa cultivată S ha 302 302
65
65
DETERMINAREA CANTITATIVĂ ȘI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA gracircu
Cheltuielile variabile
NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrarii
CheltuieliCheltuieli variabilevariabile
(lei) (lei)
CheltuieliCheltuieli variabile variabile
(lei t (lei t ))
(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)
11 Incărcat transportat IC (PK) t 4605 260015 179
22 Descărcat IC (PK) t 4605 495645 341
33 Incărcat transportat săm t 666 601343 414
44 Incărcat transportat IC (N) t 10 97019 669
55 Descărcat IC (N) t 6454 24848 017
66 Transportat apa prep sol mii l 30 599 04
77 Recoltat grau t 530 2614762 1802
88 Transportat gracircu t 225 1245 09
99
1010
TOTALTOTAL 49504298 34115
a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)
66
66
Cheltuielile fixe
NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe
(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe
(lei ha)(lei ha)
(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)
11 Adm şi deservit IC (PK) ha 303 619685 2045
22 Arat 18 - 20 cm +grăpat ha 303 1025772 3385
33 Discuit si preg pat germ ha 303 588479 1942
44 Semănat +deservit ha 303 474081 1565
55 Adm şi deservit IC (N) ha 303 632476 2087
66 Adm şi deservit ha 303 613575 2025
77
88
99
1010
TOTALTOTAL 3954068 130497
(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)
67
67
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura gracircu - fără profit programat
Ch variabile Cv = 49504298 lei
Ch fixe totale CF = 3954068 lei
Ch fixeha CFha = 130497 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 09 leikg = 900 leit
Producţia totală de gracircu PT= 145107 t
Suprafata cultivată cu gracircu S = 303 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 14849866 lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 49504298 + 14849866 = 64354164 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 64354164 145107 =
4435leit
Productia medie de gracircu la punctul critic (X)
X= (CFha)(Pv-CVt) = 130497 ( 900 - 4435 ) = 286 tha
= 2860 kgha
Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 286 tha 4435 leit = 12684 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx = 130497 leiha+ 126841 leiha = 257338 leiha
Nivelul producţiei de 2860 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la
cultura de gracircu icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de
2860 la preţul de 09 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie
Depăşirea acestui nivel al producţiei (2860 ha) duce la obţinerea unui profit iar
scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi
68
68
69
PROFI
T
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
2860 kg2860 kghaha
4000
3000
1000
2000
5000
7000
6000
130497
leiha
257338
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura gracircu ndash fără profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
69
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura gracircu - cu profit programat
Ch variabile Cv = 49504298 lei
Ch fixe totale CF = 3954068 lei
Ch fixeha CFha = 130497 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 09 leikg = 900 leit
Producţia totală de gracircu PT= 145107 t
Suprafata cultivată cu gracircu S = 303 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 14849866 lei
Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)
Pr = 400000 lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 49504298 + 14849866 = 64354164 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 64354164 145107 =
4435leit
Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 400000 303 =
132013 leiha
Producţia medie de gracircu la punctul critic (X)
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 130497 + 132013 ) ( 900 - 4435 )
= 575 tha = 5750 kgha
Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 575tha 4435 leit = 255012 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx =130497 leiha+ 255012leiha = 385509 leiha
70
70
71
profit
suplimen
tar
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
5750 kg5750 kghaha
4000
3000
1000
2000
5000
7000
6000
130497
leiha
3855
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura gracircu ndash cu profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
Profit programatProfit programat
PROFI
T
5000
71
Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura gracircu
Specificare UMFara profit programat
Cu profit programat
Ch variabile Cv lei 49504298 49504298
Cheltuielile indirecte Ch ind lei 14849866 14849866
Ch variabile totale CVT lei 64354164 64354164
Ch variabile t CVt leit 4435 4435
Ch fixe totale CF lei 3954068 3954068
Ch fixe ha CFha leiha 130497 130497
Profit programat total Pr lei 400000
Profit programat ha Prha leiha 132013
X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 2860
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 5750
Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 12684 255012
Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 257338 385509
Preţ de vacircnzare t Pv leit 900 900
Suprafaţa cultivată S ha 303 303
72
72
DETERMINAREA CANTITATIVĂ ȘI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA măr
Cheltuielile variabile
NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrarii
CheltuieliCheltuieli variabilevariabile
(lei) (lei)
CheltuieliCheltuieli variabile variabile
(lei t (lei t ))
(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)
11 Incărcat transportat IC (PK) T 124 694 84
22 Descărcat IC (PK) T 124 145896 177
33 Adm şi deservit IC (PK) T 50 691 839
44 Administrat gunoi de grajd T 50 288 35
55 Săpat gropi pt plantat pomi Buc 048 281 34
66 Plantat + udat Buc 048 7488 909
77 Tăieri de forma coroanei Buc 25 25 03
88 Incărcat transportat IC (N) T 0855 1107 134
99 Adm şi deservit IC T 5 896 109
1010 Transportat apa prep sol T 3 4592 558
1111 Recoltat prune T 5 187 23
1212 Transportat prune T 8234 14327 174
TOTALTOTAL 1914066 2325
a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)
Cheltuielile fixe
73
73
NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe
(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe
(lei ha)(lei ha)
(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)
11 Arătură in livadă Ha 5 2057 4114
22 Discuit arătura Ha 5 913 1826
33 Prăşit printre racircnduri Ha 5 804 1608
44 Stropit cu insecto-fungicide Ha 5 1802 3604
55 Erbicidat şi deservit Ha 5 690 138
66
77
88
99
1010
TOTALTOTAL 6266 12532
(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)
74
74
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura măr - fără profit programat
Ch variabile Cv = 1914066 lei
Ch fixe totale CF = 6266 lei
Ch fixeha CFha = 12532 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 1 leikg =1000 leit
Producţia totală de mere PT= 8234 t
Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 5 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 673021 lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 1914066 + 673021 = 2587087 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 2587087 8234 = 3142 leit
Productia medie de mere la punctul critic (X)
X= (CFha)(Pv-CVt) = 12532 ( 1000 - 3142 ) = 19 tha
= 1900 kgha
Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 19 tha 3142 leit = 59698 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx =12532 leiha+ 59698 leiha =185018 leiha
Nivelul producţiei de 1900 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la
cultura de măr icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de
1900 la preţul de 1 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie Depăşirea
acestui nivel al producţiei (1900 ha) duce la obţinerea unui profit iar scăderea
producţiei sub acest nivel determină pierderi
75
75
76
PROFI
T
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
1900 kg1900 kghaha
4000
3000
1000
2000
5000
7000
6000
12532
leiha
185018
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura măr ndash fără profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
76
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura măr - cu profit programat
Ch variabile Cv = 1914066 lei
Ch fixe totale CF = 6266 lei
Ch fixeha CFha = 12532 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 1 leikg =1000 leit
Producţia totală de mere PT= 8234 t
Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 5 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 673021 lei
Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)
Pr = 100000 lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 1914066 + 673021 = 2587087 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 2587087 8234 = 3142 leit
Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 100000 5
= 20000 leiha
Producţia medie de mere la punctul critic (X)
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 12532 + 20000 ) (1000 - 3142 )
= 31 tha = 31000 kgha
Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 31 tha 3142 leit = 97402 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx =12532 leiha+97402 leiha = 109934 leiha
77
77
78
profit
suplimen
tar
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
31000 kg31000 kghaha
7500
5000
1000
2500
10000
15000
12500
12532
leiha
109934
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura măr ndash cu profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
Profit programatProfit programat
PROFI
T
5000
78
Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura măr
Specificare UMFara profit programat
Cu profit programat
Ch variabile Cv lei 1914066 1914066
Cheltuielile indirecte Ch ind lei 673021 673021
Ch variabile totale CVT lei 2587087 2587087
Ch variabile t CVt leit 3142 3142
Ch fixe totale CF lei 6266 6266
Ch fixe ha CFha leiha 12532 12532
Profit programat total Pr lei 100000
Profit programat ha Prha leiha 20000
X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 1900
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 31000
Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 59698 97402
Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 185018 109934
Preţ de vacircnzare t Pv leit 1000 1000
Suprafaţa cultivată S ha 5 5
79
79
CAPITOLUL VCAPITOLUL VCONCLUZII ŞI RECOMANDĂRICONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI
Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţiei acestora
Evaluarea se face icircn două etape- icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele caracteristice de dezvoltare a plantelor- icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite norme standardizate
Icircn funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfelPorumb 3133 toneGrau 1451 toneMăr 82 toneEfectuacircnd eficiența celor trei culturi icircn urma rezultatelor acestora am
observat că cultura cea mai favorabilă este porumbul urmată de cultura grăacircluiPe viitor cea mai bună cultură atat cantitativă cacirct și calitativă este cultura porumbului
80
80
46
47
35 Organizarea lucrării de semănat la cultura gracircului
Semănatul este una dintre cele mai importante lucrări agricole de care depinde icircn ultimă instanţă obţinerea de producţii ridicate Suprafeţele icircntinse ocupate de culturi precum şi termenele restracircnse icircn care trebuie executat fac ca procesul de muncă al semănatului să ocupe un loc important icircn activitatea de producţie a exploataţiilor agricole
Etapele organizării lucrărilor de semănat cereale păioase sunt următoarele1 se stabileşte componenţa agregatului de semănat potrivit condiţiilor existente
(tractor plus semănătoare SUP-29 sau SUP-21)2 Se determină necesarul de agregate pentru terminarea semănatului icircn termen
optim folosind formula
icircn care
N ndash numărul de agregate pentru terminarea lucrării icircn timpul propusS ndash suprafaţa de icircnsămacircnţatn ndash numărul de zile icircn care trebuie terminată lucrareaP ndash randamentul zilnic al maşinii
(1)N = 303(512) = 5 agregate
Aşadar icircn prealabil trebuie cunoscut randamentul zilnic al agregatului de semănat folosit Aceasta se calculează după formula
icircn
care
P ndash randamentul zilnic al agregatului (ha)B ndash lăţimea de lucru a agregatului icircn lucru (m)V ndash viteza de deplasare a agregatului
icircn lucru (moră)t ndash durata zilei de lucru (ore)H ndash coeficientul de folosire a timpului de lucru (070-080)
(2)P = 366000807 10000 = 12 ha
3 Stabilirea lungimii marcatoarelor semănătoriiLungimea marcatoarelor adică distanţa la care trebuie aşezată piesa activă a marcatorului faţă de ultimul brăzdar se stabileşte icircn funcţie de
lăţimea de lucru a semănătorii (B) distanţa icircntre două brăzdare (b) distanţa icircntre roţile din faţă sau marginile exterioare ale şenilelor
tractorului (c)
= 11
= = 26
49
49
Cacircnd tractorul poate urmări urma lăsată de marcator atacirct cu roata din dreapta cacirct şi cu roata din stacircnga lungimea celor două marcatoare este egală şi este dată de relaţia
4 Stabilirea debitului semănătorii icircn funcţie de norma de sămacircnţă la hectar La icircnceputul lucrării trebuie icircntotdeauna să se verifice corectitudinea reglării debitului la icircnsămacircnţare Această verificare se face după formula
icircn
care
G ndash cantitatea de sămacircnţă cursă din semănătoare la un număr stabilit de icircnvacircrtiri a roţii semănătoriiA ndash norma de semănat la un ha (kg)d ndash lungimea roţii semănătorii (m)B ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)O ndash nr de icircnvacircrtituri a roţii semănătorii
(6)G= 2501743620 10000 = 313
5 Stabilirea dimensiunilor postatelor la semănat Lungimea maximă a postatelor la semănat este icircn funcţie de capacitatea cutiei semănătorii Pentru a uşura organizarea transportului de seminţe este indicat ca alimentarea semănătorii cu seminţe să se execute la un singur capăt a postatei ~n acest caz lungimea maximă a postatei se calculează după formula
icircn
care
L ndash lungimea maximă a postatei (m)Q ndash capacitatea coşului de alimentare
a semănătorii (kg)Y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii coşului de alimentare a semănătorii (icircn medie 070-080)A ndash norma de semănat (kgha)B ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)
(7)L = (051000040007) (25036) = 1556m
Icircn ce priveşte lăţimea postatei aceasta se determină icircn funcţie de lăţimea totală a parcelei de icircnsămacircnţat şi de metoda de deplasare a agregatului Ea se calculează aşa icircncacirct să asigure de lucru agregatului pentru 1-2 zile de lucru
Lăţimea postatei la semănatul icircn suveică se calculează după formula
icircn care
l ndash lăţimea postatei (m)P ndash productivitatea zilnică a agregatului (hazi)Z ndash durata icircn zile a lucrului pe aceeaşi postată (1-2 zile)L ndash lungimea postatei (m)
(8)l = 10000122 1556 = 154m
6 Lăţimea zonei de icircntoarcere a agregatului Pentru icircntoarcerea agregatului la capetele parcelei se delimitează o facircşie de teren denumită bdquozonă de icircntoarcereldquo Delimitarea acestei zone se face icircn cazul deplasărilor icircn parcursul liniar cu buclă şi fără buclă Lăţimea zonei de icircntoarcere este dată de relaţia
50
50
icircn care
E ndash lăţimea zonei de icircntoarcereR ndash raza de icircntoarcere a agregatuluie ndash lungimea de ieşire a agregatului (adică distanţa de la centrul agregatului mijlocul osiei motoare a tractorului) pacircnă la organele active ale maşinii
(9)E = 34 + 15 = 135m
Aceasta reprezintă lungimea cu care trebuie să se deplaseze centrul agregatului pentru aducerea organelor active ale maşinii agricole pe linia de icircntoarcere a lucrului
7 Stabilirea distanţei dintre punctele de alimentare a semănătorii Distanţa dintre punctele de alimentare a semănătorii se determină icircn funcţie de metoda de deplasare a agregatului la semănat ~n cazul semănatului icircn suveică lungimea postatei este determinată icircn funcţie de capacitatea cutiei de seminţe icircn aşa fel ca alimentarea semănătorii să se facă numai la unul din capetele postatei distanţa dintre punctele de alimentare se află după formula
icircn care
D ndash distanţa dintre punctele de alimentare (m)B ndash lăţimea de lucru a agregatului (m)T ndash numărul turelor (adică nr curselor dus-icircntors) pe care le face agregatul pacircnă la golirea coşului semănătorii
(1)D = 2362 = 144m
Icircn cazul cacircnd lungimea postatei nu este determinată icircn funcţie de capacitatea cutiei de seminţe este necesar ca icircn prealabil să cunoaştem turele pe care le face agregatul pacircnă la golirea coşului semănătorii Aceasta se determină icircmpărţind lungimea drumului pe care icircl face semănătoarea pacircnă la golirea cutiei sale pe lungimea cursei de lucru dus şi icircntors ~n acest scop se foloseşte următoarea formulă
icircn care
T ndash numărul turelorQ ndash capacitatea cutiei semănătorii
(kg)Y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii cutiei (080)A ndash norma de semănat (kgha)B ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)L ndash lungimea postatei (m)
T= (1000040007) (2503621556) = 1Icircn cazul semănării icircn bdquolaturildquo sau bdquope două jumătăţi ale postateildquo distanţa dintre
punctele de alimentare se calculează după formula = 136 = 36
(semnificaţiile literelor sunt aceleaşi ca la formulele (10) şi (11)
51
51
8 Stabilirea cantităţilor de seminţe ce se pun la punctele de alimentare Cantităţile de seminţe care se pun la primul punct de alimentare se calculează după formula
= 4001 = 400kgiar cantitatea care se pune la punctele următoare este
icircn care
C ndash cantitatea de seminţe necesară alimentării agregatului (kg)Q capacitatea coşului semănătorii (kg)y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii cutieia ndash nr semănătorilor icircn agregat
(14)C1 = 400071 = 280kg
9 Stabilirea necesarului zilnic de muncitori pentru semănat şi transportat seminţele Necesarul zilnic de muncitori pentru deservirea semănătorilor variază icircn raport cu numărul de agregate folosite zilnic şi al maşinilor ce compun agregatul
10 Necesarul de mijloace de transport se stabileşte icircn funcţie de cantităţile de seminţe necesare semănătorilor la o icircncărcare timpul de golire a semănătorilor capacitatea mijloacelor de transport distanţa de transport şi timpul necesar pentru un ciclu de transport
~n primul racircnd se determină timpul icircn care se consumă cantitatea de seminţe existentă icircn cutia semănătorii folosind relaţia
icircn care
q ndash capacitatea cutiei semănătorii (kg)085 ndash coeficientul de folosire a cutiei semănătoriiB ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)V ndash viteza de lucru a agregatului (moră)N ndash norma de sămacircnţă la ha (kg)
Tgol = (10000400085) (366000250) = 063h = 38min
Numărul de mijloace de transport necesare zilnic se determină pe baza relaţiei
icircn care
Nt ndash numărul mijloacelor de transportn ndash numărul semănătorilor ce lucreazăt ndash durata unui ciclu de transport (min)Cm ndash capacitatea mijlocului de transport (kg)
Nt = (540008530) (38400) = 33 = 311 Se determină necesarul de saci pentru transportul seminţelor cunoscacircnd că
pentru uşurarea manipulării se recomandă ca un sac să aibă 40 kg
Nr saci = (512250) 40 = 375 sacizi
52
52
Centralizarea datelor
Nr crt
Specificare UMAgregatul folosit
Tractor + (SUP-29)
Tractor + SUP-21
1 Productivitatea zilnică a agregatului haschimb 12
2 Necesarul zilnic de-tractoare nr 5-semănători nr 5
3Productivitatea zilnică a tuturor agregatelor
hazi 60
4Dimensiunile solei de semănat
-lungime m 1556-lăţime m 1947-suprafaţă ha 303
5Dimensiunea parcelelor de semănat
-lungime m 1556-lăţime m 154-suprafaţă 24
6Lungimea marcatorului
-dreapta m 11-stacircnga m 26
7Norma de icircnsămacircnţare
-la 20 icircnvacircrtituri kg 3-la hectar kg 250
8Distanţa dintre punctele de alimentare cu seminţe
m 144
9Cantitatea de seminţe ce se pune la punct de alimentare
-la primul punct
kg 400
-la punctele următoare
kg 280
10 Necesarul zilnic de muncitori
-pt servirea semănătorii
nr 5
-pt transportul seminţelor
nr 3
-total nr 8
11Lăţimea facircşiei de icircntoarcere a agregatului
m 135
12Necesarul zilnic de mijl de transport
-atelaje nr-tractor+remorcă nr 3-auto-camion nr
13Necesar saci pt transportul seminţelor
nr 375
53
53
36 Evaluarea producţiei
Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţieiacestora
Evaluarea se face icircn două etape1) icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele
caracteristice de dezvoltare a plantelor2) icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite
norme standardizate~n funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfel
1) Gracircu orz (orz - 1 iunie gracircu - 15 iunie) Gracircu Boemandash se stabileşte numărul punctelor de control icircn funcţie de mărimea şi
uniformitatea parcelelor(icircn cazul parcele de pacircnă la 100 ha - 5 puncte pe suprafeţe mai mari de 100 ha - 10 puncte)
Determinările se fac cu ajutorul ramei metrice (un cadru de 1 metru patrat)Metodologie de lucrundash se numără spicele din interiorul ramei metricendash se stabileşte numărul mediu de boabe icircn spicndash se calculează producţia medie la hectar astfel
Q kgha = (360353610000) (10001000) = 4536kgha
Q kgha - producţia medie kgha Nsp - număr mediu de spice la mp (medie pe toate punctele de control) 360Nb - număr mediu de boabe icircn spice 35MMB - greutatea a 1000 boabe (grame)3610000 mp = 1 ha1000 x 1000 = 1000 grame x 1000 boabe
Exemplu
2) Porumb (1 septembrie) DKC 3511ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 28 mp (4 racircnduri x 070 x 10 m
lungime 070 (m) - distanţa dintre racircnduri)ndash se numără ştiuleţii la fiecare punct de controlndash se calculează numărul de ştiuleţi la hectar
54
54
Nstha = (30010000)(510) = 60000
Nstha - număr de ştiuleţi la hanst - numărul de ştiuleţi număraţi la toate punctele de controld - suprafaţa unui punct de control (mp)i - numărul punctelor de control
ndash se determină apoi numărul de boabe pe ştiuletendash se calculează apoi producţia medie la hectar
Q kgha = (60000588337) (10001000) = 11889 kgha
Q kgha - producţia medieNst - număr ştiuleţi la hectar 60000Nb - număr mediu de boabe pe ştiulete 588MMB - greutatea a 1000 boabe (grame) 337
Exemplu
3) Floarea soarelui (15 august)ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 28 mp (4 racircnduri x 070 x 10)ndash se numără capitulele la fiecare punct de control şi se stabileşte numărul mediu
de capitule la ha după formula
Ncpha - număr total de capitule la hancp - număr de capitule numărate la toate punctele de controld - suprafaţa unui punct de controli - numărul punctelor de control
ndash se determină numărul mediu de seminţe pe capitul(Ns)ndash se calculează producţia medie la hectar astfel
55
55
Q kgha - producţia medieNcp - număr mediu de capitule la hectarNs - număr seminţe pe capitulMMB - greutatea a 1000 seminţe icircn grame
Exemplu
4) Sfecla de zahăr (1 septembrie)ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 10 mp (3 racircnduri x 045 m x 74 m
lungime)ndash la fiecare punct de control plantele se recoltează se decoletează (tăierea
frunzelor) se curăţă de pămacircnt şi se cacircntărescndash se determină producţia medie astfel
q - cantitatea de rădăcini recoltate din punctele de control (kg)d - suprafaţa unui punct de control (mp)i - numărul punctelor de control
ndash la producţia stabilită se adaugă sporul de producţie ce se va realiza de la data evaluării la data prevăzută a se recolta (18 grziplantă)
Exemplu
5) Fructe (1 septembrie) MĂRMetoda de evaluare diferă icircn funcţie de tipul de livadă clasică sau intensivă dar
icircn mare constă icircn următoarele etapendash se stabileşte numărul de pomi pentru examinare (2 - 5 ) 480ndash se determină numărul mediu de fructe pe pom şi greutatea acestora icircn kg 30kg
167 de fructe
56
56
ndash se icircnmulţeşte numărul mediu de fructe pe pom cu numărul de pomi existenţi la ha şi se obţine astfel producţia medie la ha 16032 kgha
6) Struguri (de masă - 15 iulie de vin - 1 septembrie)ndash evaluarea se face separat la viile nobile şi la viile de hibrizindash se stabileşte numărul de butuci pe rod la ha cu relaţia
Nbha - numărul de butuci pe rod la hadr - distanţa dintre racircnduri (m)db - distanţa icircntre butuci pe racircnd (m)Ng - număr mediu de goluri (butuci neproductiviinexistenţi) la ha icircn procente
ndash se evaluează producţia de struguri pe butuc număracircndu-se toţi strugurii de pe un număr de 1 - 2 din butucii existenţi pe lot (se recomandă să se efectueze numărătoarea strugurilor pe fiecare al 10-lea butuc din 15 icircn 15 racircnduri)
Producţia de struguri pe butuc se calculează astfel
Pmb - producţia medie pe butuc (grame)Gms - greutatea medie a strugurilor (grame)Ns - numărul de struguri total găsiţi la numărătoareNba - numărul butucilor analizaţi
ndash se calculează producţia medie de struguri la ha cu formula
Pmha - producţia medie de struguri la ha (kg)Nbha - numărul de butuci pe rod la haPmb - producţia medie pe butuc (grame)
Exemplu
57
57
CAPITOLUL IV DETERMINAREA PRAGULUI DE RENTABILITATE (A PUNCTULUI CRITIC) PE CULTURI
Punctul critic marchează acea dimensiune a producţiei medii la care icircncasările din
valorificarea producţiei sunt egale cu cheltuielile totale de producţie deci acel punct al
producţiei medii la care nu se obţine profit dar nu se icircnregistrează nici pierderi
Mărimea costului de producţie şi a ratei profitului se găsesc icircntr-o stracircnsă legătură
cu raportul dintre cheltuielile de exploatare şi cantitatea de produse realizate Prin analiza
costurilor şi cheltuielilor de exploatare icircntreprinzătorul poate calcula nivelul minim de
activitate cerut de menţinerea icircn stare de funcţionare a firmei Cunoscacircnd pragul de
rentabilitate se poate proiecta volumul de vacircnzări icircn vederea obţinerii profitului scontat
De asemenea creditorii şi investitorii solicită adesea efectuarea analizei punctului
critic pentru a ajuta icircn evaluarea cacircştigurilor potenţiale ale unei afaceri şi icircn consecinţă
aceasta trebuie introdusă icircn planul de afaceri
Punctul critic se poate determina icircn două moduri şi anume fără profit programat
sau cu profit programat
Calculul punctului critic fără profit programat este exprimat printr-o relaţie
simplă
y = yי
y = Pvx
yי = Cvx + CF
Pvx = Cvx + CF
x(Pv ndash Cv) = CF
icircn care
y ndash veniturile din valorificarea producţiei (mii lei)
yי - cheltuielile totale icircnregistrate (mii lei)
Pv ndash preţul de vacircnzare unitar
x ndash producţia medie sau volumul vacircnzărilor (unităţi fizice)
Cv ndash cheltuieli variabile unitare
58
58
CF ndash costuri fixe totale
De unde x marchează acea dimensiune a producţiei la care nu se icircnregistrează nici
profit nici pierderi
Determinarea cantitativă şi reprezentarea grafică a PC la cultura Porumb
Cheltuielile variabile
NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrarii
CheltuieliCheltuieli variabilevariabile
(lei) (lei)
CheltuieliCheltuieli variabile variabile
(lei t (lei t ))
(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)
11 Incărcat transportat IC (PK) t 2881 180225 575
22 Descărcat IC (PK) t 2881 2444609 78
33 Incărcat transportat IC (N) t 10 2484545 793
44 Descărcat IC (N) t 1655 6371 02
55 Transportat apa prep sol mii l 30 599 019
66 Incărcat transportat săm t 66 599359 191
77 Recoltat porumb boabe t 530 2606662 832
88 Transportat porumb boabe t 225 1245 04
99
1010
TOTALTOTAL 9962236 31792
a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch Variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologicacopy= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)
59
59
Cheltuielile fixe
NrNr CrtCrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe
(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe
(lei ha)(lei ha)
(a)(a) (b)(b) copycopy (d)(d) (e)(e)
11 Adm Şi deservit IC (PK) ha 302 617645 2045
22 Arat 25 cm +grăpat ha 302 1140192 3775
33 Adm Şi deservit IC (N) ha 302 630389 2087
44 Erbicidat şi deservit ha 302 61155 2025
55 Discuit si preg Pat germ Ha 302 586536 1942
66 Semănat +deservit ha 302 472517 1565
77 Prăşit mecanic I ha 302 819024 2712
88 Prăit mecanic II ha 302 654182 2166
99
1010
TOTALTOTAL 5532035 18318
(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)
60
60
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura porumb - fără profit programat
Ch variabile Cv = 9962236 lei
Ch fixe totale CF = 5532035 lei
Ch fixeha CFha = 18318 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 11 leikg = 1100 leit
Producţia totală de PT= 313355 t
Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 302 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 33961599 lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 9962236 + 33961599 = 133583959 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 133583959 313355=
4263leit
Productia medie de porumb la punctul critic (X)
X= (CFha)(Pv-CVt) = 18318 ( 1100 ndash 4263 ) = 272 tha = 2720 kgha
Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 272 tha 4263 leit = 115953 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx =18318 leiha+ 115953 leiha =299133 leiha
Nivelul producţiei de 2720 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la
cultura porumb icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de
2720 la preţul de 11 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie
Depăşirea acestui nivel al producţiei (2720 ha) duce la obţinerea unui profit iar
scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi
61
61
62
PROFI
T
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
2720 kg2720 kghaha
4000
3000
1000
2000
5000
7000
6000
18318
leiha
299133
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura porumb ndash fără profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
62
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura porumb - cu profit programat
Ch variabile Cv = 9962236 lei
Ch fixe totale CF = 5532035 lei
Ch fixeha CFha = 18318 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 11 leikg = 1100 leit
Producţia totală de PT= 313355 t
Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 302 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 33961599 lei
Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)
Pr = 500000lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 9962236 + 33961599 = 133583959 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 133583959 313355=
4263leit
Profitul programat pe ha (Prha) Prha=PrS =500000302= 165562 leiha
Producţia medie de porumb la punctul critic (X)
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 18318+165562) ( 1100 - 4263 )= 517 tha
= 5170 kgha
Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 517 tha 4263 leit = 220397 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx = 18318 leiha+ 220397leiha = 403577 leiha
63
63
64
profit
suplimen
tar
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
5170 kg5170 kghaha
4000
3000
1000
2000
5000
7000
6000
18318
leiha
403577
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura porumb ndash cu profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
Profit programatProfit programat
PROFI
T
5000
64
Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura porumb
Specificare UMFara profit programat
Cu profit programat
Ch variabile Cv lei 9962236 9962236
Cheltuielile indirecte Ch ind lei 33961599 33961599
Ch variabile totale CVT lei 133583959 133583959
Ch variabile t CVt leit 4263 4263
Ch fixe totale CF lei 5532035 5532035
Ch fixe ha CFha leiha 18318 18318
Profit programat total Pr lei 500000
Profit programat ha Prha leiha 165562
X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 2720
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 5170
Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 115953 220397
Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 299133 403577
Preţ de vacircnzare t Pv leit 1100 1100
Suprafaţa cultivată S ha 302 302
65
65
DETERMINAREA CANTITATIVĂ ȘI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA gracircu
Cheltuielile variabile
NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrarii
CheltuieliCheltuieli variabilevariabile
(lei) (lei)
CheltuieliCheltuieli variabile variabile
(lei t (lei t ))
(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)
11 Incărcat transportat IC (PK) t 4605 260015 179
22 Descărcat IC (PK) t 4605 495645 341
33 Incărcat transportat săm t 666 601343 414
44 Incărcat transportat IC (N) t 10 97019 669
55 Descărcat IC (N) t 6454 24848 017
66 Transportat apa prep sol mii l 30 599 04
77 Recoltat grau t 530 2614762 1802
88 Transportat gracircu t 225 1245 09
99
1010
TOTALTOTAL 49504298 34115
a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)
66
66
Cheltuielile fixe
NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe
(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe
(lei ha)(lei ha)
(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)
11 Adm şi deservit IC (PK) ha 303 619685 2045
22 Arat 18 - 20 cm +grăpat ha 303 1025772 3385
33 Discuit si preg pat germ ha 303 588479 1942
44 Semănat +deservit ha 303 474081 1565
55 Adm şi deservit IC (N) ha 303 632476 2087
66 Adm şi deservit ha 303 613575 2025
77
88
99
1010
TOTALTOTAL 3954068 130497
(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)
67
67
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura gracircu - fără profit programat
Ch variabile Cv = 49504298 lei
Ch fixe totale CF = 3954068 lei
Ch fixeha CFha = 130497 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 09 leikg = 900 leit
Producţia totală de gracircu PT= 145107 t
Suprafata cultivată cu gracircu S = 303 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 14849866 lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 49504298 + 14849866 = 64354164 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 64354164 145107 =
4435leit
Productia medie de gracircu la punctul critic (X)
X= (CFha)(Pv-CVt) = 130497 ( 900 - 4435 ) = 286 tha
= 2860 kgha
Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 286 tha 4435 leit = 12684 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx = 130497 leiha+ 126841 leiha = 257338 leiha
Nivelul producţiei de 2860 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la
cultura de gracircu icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de
2860 la preţul de 09 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie
Depăşirea acestui nivel al producţiei (2860 ha) duce la obţinerea unui profit iar
scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi
68
68
69
PROFI
T
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
2860 kg2860 kghaha
4000
3000
1000
2000
5000
7000
6000
130497
leiha
257338
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura gracircu ndash fără profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
69
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura gracircu - cu profit programat
Ch variabile Cv = 49504298 lei
Ch fixe totale CF = 3954068 lei
Ch fixeha CFha = 130497 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 09 leikg = 900 leit
Producţia totală de gracircu PT= 145107 t
Suprafata cultivată cu gracircu S = 303 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 14849866 lei
Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)
Pr = 400000 lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 49504298 + 14849866 = 64354164 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 64354164 145107 =
4435leit
Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 400000 303 =
132013 leiha
Producţia medie de gracircu la punctul critic (X)
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 130497 + 132013 ) ( 900 - 4435 )
= 575 tha = 5750 kgha
Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 575tha 4435 leit = 255012 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx =130497 leiha+ 255012leiha = 385509 leiha
70
70
71
profit
suplimen
tar
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
5750 kg5750 kghaha
4000
3000
1000
2000
5000
7000
6000
130497
leiha
3855
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura gracircu ndash cu profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
Profit programatProfit programat
PROFI
T
5000
71
Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura gracircu
Specificare UMFara profit programat
Cu profit programat
Ch variabile Cv lei 49504298 49504298
Cheltuielile indirecte Ch ind lei 14849866 14849866
Ch variabile totale CVT lei 64354164 64354164
Ch variabile t CVt leit 4435 4435
Ch fixe totale CF lei 3954068 3954068
Ch fixe ha CFha leiha 130497 130497
Profit programat total Pr lei 400000
Profit programat ha Prha leiha 132013
X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 2860
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 5750
Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 12684 255012
Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 257338 385509
Preţ de vacircnzare t Pv leit 900 900
Suprafaţa cultivată S ha 303 303
72
72
DETERMINAREA CANTITATIVĂ ȘI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA măr
Cheltuielile variabile
NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrarii
CheltuieliCheltuieli variabilevariabile
(lei) (lei)
CheltuieliCheltuieli variabile variabile
(lei t (lei t ))
(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)
11 Incărcat transportat IC (PK) T 124 694 84
22 Descărcat IC (PK) T 124 145896 177
33 Adm şi deservit IC (PK) T 50 691 839
44 Administrat gunoi de grajd T 50 288 35
55 Săpat gropi pt plantat pomi Buc 048 281 34
66 Plantat + udat Buc 048 7488 909
77 Tăieri de forma coroanei Buc 25 25 03
88 Incărcat transportat IC (N) T 0855 1107 134
99 Adm şi deservit IC T 5 896 109
1010 Transportat apa prep sol T 3 4592 558
1111 Recoltat prune T 5 187 23
1212 Transportat prune T 8234 14327 174
TOTALTOTAL 1914066 2325
a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)
Cheltuielile fixe
73
73
NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe
(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe
(lei ha)(lei ha)
(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)
11 Arătură in livadă Ha 5 2057 4114
22 Discuit arătura Ha 5 913 1826
33 Prăşit printre racircnduri Ha 5 804 1608
44 Stropit cu insecto-fungicide Ha 5 1802 3604
55 Erbicidat şi deservit Ha 5 690 138
66
77
88
99
1010
TOTALTOTAL 6266 12532
(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)
74
74
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura măr - fără profit programat
Ch variabile Cv = 1914066 lei
Ch fixe totale CF = 6266 lei
Ch fixeha CFha = 12532 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 1 leikg =1000 leit
Producţia totală de mere PT= 8234 t
Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 5 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 673021 lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 1914066 + 673021 = 2587087 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 2587087 8234 = 3142 leit
Productia medie de mere la punctul critic (X)
X= (CFha)(Pv-CVt) = 12532 ( 1000 - 3142 ) = 19 tha
= 1900 kgha
Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 19 tha 3142 leit = 59698 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx =12532 leiha+ 59698 leiha =185018 leiha
Nivelul producţiei de 1900 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la
cultura de măr icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de
1900 la preţul de 1 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie Depăşirea
acestui nivel al producţiei (1900 ha) duce la obţinerea unui profit iar scăderea
producţiei sub acest nivel determină pierderi
75
75
76
PROFI
T
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
1900 kg1900 kghaha
4000
3000
1000
2000
5000
7000
6000
12532
leiha
185018
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura măr ndash fără profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
76
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura măr - cu profit programat
Ch variabile Cv = 1914066 lei
Ch fixe totale CF = 6266 lei
Ch fixeha CFha = 12532 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 1 leikg =1000 leit
Producţia totală de mere PT= 8234 t
Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 5 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 673021 lei
Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)
Pr = 100000 lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 1914066 + 673021 = 2587087 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 2587087 8234 = 3142 leit
Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 100000 5
= 20000 leiha
Producţia medie de mere la punctul critic (X)
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 12532 + 20000 ) (1000 - 3142 )
= 31 tha = 31000 kgha
Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 31 tha 3142 leit = 97402 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx =12532 leiha+97402 leiha = 109934 leiha
77
77
78
profit
suplimen
tar
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
31000 kg31000 kghaha
7500
5000
1000
2500
10000
15000
12500
12532
leiha
109934
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura măr ndash cu profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
Profit programatProfit programat
PROFI
T
5000
78
Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura măr
Specificare UMFara profit programat
Cu profit programat
Ch variabile Cv lei 1914066 1914066
Cheltuielile indirecte Ch ind lei 673021 673021
Ch variabile totale CVT lei 2587087 2587087
Ch variabile t CVt leit 3142 3142
Ch fixe totale CF lei 6266 6266
Ch fixe ha CFha leiha 12532 12532
Profit programat total Pr lei 100000
Profit programat ha Prha leiha 20000
X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 1900
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 31000
Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 59698 97402
Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 185018 109934
Preţ de vacircnzare t Pv leit 1000 1000
Suprafaţa cultivată S ha 5 5
79
79
CAPITOLUL VCAPITOLUL VCONCLUZII ŞI RECOMANDĂRICONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI
Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţiei acestora
Evaluarea se face icircn două etape- icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele caracteristice de dezvoltare a plantelor- icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite norme standardizate
Icircn funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfelPorumb 3133 toneGrau 1451 toneMăr 82 toneEfectuacircnd eficiența celor trei culturi icircn urma rezultatelor acestora am
observat că cultura cea mai favorabilă este porumbul urmată de cultura grăacircluiPe viitor cea mai bună cultură atat cantitativă cacirct și calitativă este cultura porumbului
80
80
47
35 Organizarea lucrării de semănat la cultura gracircului
Semănatul este una dintre cele mai importante lucrări agricole de care depinde icircn ultimă instanţă obţinerea de producţii ridicate Suprafeţele icircntinse ocupate de culturi precum şi termenele restracircnse icircn care trebuie executat fac ca procesul de muncă al semănatului să ocupe un loc important icircn activitatea de producţie a exploataţiilor agricole
Etapele organizării lucrărilor de semănat cereale păioase sunt următoarele1 se stabileşte componenţa agregatului de semănat potrivit condiţiilor existente
(tractor plus semănătoare SUP-29 sau SUP-21)2 Se determină necesarul de agregate pentru terminarea semănatului icircn termen
optim folosind formula
icircn care
N ndash numărul de agregate pentru terminarea lucrării icircn timpul propusS ndash suprafaţa de icircnsămacircnţatn ndash numărul de zile icircn care trebuie terminată lucrareaP ndash randamentul zilnic al maşinii
(1)N = 303(512) = 5 agregate
Aşadar icircn prealabil trebuie cunoscut randamentul zilnic al agregatului de semănat folosit Aceasta se calculează după formula
icircn
care
P ndash randamentul zilnic al agregatului (ha)B ndash lăţimea de lucru a agregatului icircn lucru (m)V ndash viteza de deplasare a agregatului
icircn lucru (moră)t ndash durata zilei de lucru (ore)H ndash coeficientul de folosire a timpului de lucru (070-080)
(2)P = 366000807 10000 = 12 ha
3 Stabilirea lungimii marcatoarelor semănătoriiLungimea marcatoarelor adică distanţa la care trebuie aşezată piesa activă a marcatorului faţă de ultimul brăzdar se stabileşte icircn funcţie de
lăţimea de lucru a semănătorii (B) distanţa icircntre două brăzdare (b) distanţa icircntre roţile din faţă sau marginile exterioare ale şenilelor
tractorului (c)
= 11
= = 26
49
49
Cacircnd tractorul poate urmări urma lăsată de marcator atacirct cu roata din dreapta cacirct şi cu roata din stacircnga lungimea celor două marcatoare este egală şi este dată de relaţia
4 Stabilirea debitului semănătorii icircn funcţie de norma de sămacircnţă la hectar La icircnceputul lucrării trebuie icircntotdeauna să se verifice corectitudinea reglării debitului la icircnsămacircnţare Această verificare se face după formula
icircn
care
G ndash cantitatea de sămacircnţă cursă din semănătoare la un număr stabilit de icircnvacircrtiri a roţii semănătoriiA ndash norma de semănat la un ha (kg)d ndash lungimea roţii semănătorii (m)B ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)O ndash nr de icircnvacircrtituri a roţii semănătorii
(6)G= 2501743620 10000 = 313
5 Stabilirea dimensiunilor postatelor la semănat Lungimea maximă a postatelor la semănat este icircn funcţie de capacitatea cutiei semănătorii Pentru a uşura organizarea transportului de seminţe este indicat ca alimentarea semănătorii cu seminţe să se execute la un singur capăt a postatei ~n acest caz lungimea maximă a postatei se calculează după formula
icircn
care
L ndash lungimea maximă a postatei (m)Q ndash capacitatea coşului de alimentare
a semănătorii (kg)Y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii coşului de alimentare a semănătorii (icircn medie 070-080)A ndash norma de semănat (kgha)B ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)
(7)L = (051000040007) (25036) = 1556m
Icircn ce priveşte lăţimea postatei aceasta se determină icircn funcţie de lăţimea totală a parcelei de icircnsămacircnţat şi de metoda de deplasare a agregatului Ea se calculează aşa icircncacirct să asigure de lucru agregatului pentru 1-2 zile de lucru
Lăţimea postatei la semănatul icircn suveică se calculează după formula
icircn care
l ndash lăţimea postatei (m)P ndash productivitatea zilnică a agregatului (hazi)Z ndash durata icircn zile a lucrului pe aceeaşi postată (1-2 zile)L ndash lungimea postatei (m)
(8)l = 10000122 1556 = 154m
6 Lăţimea zonei de icircntoarcere a agregatului Pentru icircntoarcerea agregatului la capetele parcelei se delimitează o facircşie de teren denumită bdquozonă de icircntoarcereldquo Delimitarea acestei zone se face icircn cazul deplasărilor icircn parcursul liniar cu buclă şi fără buclă Lăţimea zonei de icircntoarcere este dată de relaţia
50
50
icircn care
E ndash lăţimea zonei de icircntoarcereR ndash raza de icircntoarcere a agregatuluie ndash lungimea de ieşire a agregatului (adică distanţa de la centrul agregatului mijlocul osiei motoare a tractorului) pacircnă la organele active ale maşinii
(9)E = 34 + 15 = 135m
Aceasta reprezintă lungimea cu care trebuie să se deplaseze centrul agregatului pentru aducerea organelor active ale maşinii agricole pe linia de icircntoarcere a lucrului
7 Stabilirea distanţei dintre punctele de alimentare a semănătorii Distanţa dintre punctele de alimentare a semănătorii se determină icircn funcţie de metoda de deplasare a agregatului la semănat ~n cazul semănatului icircn suveică lungimea postatei este determinată icircn funcţie de capacitatea cutiei de seminţe icircn aşa fel ca alimentarea semănătorii să se facă numai la unul din capetele postatei distanţa dintre punctele de alimentare se află după formula
icircn care
D ndash distanţa dintre punctele de alimentare (m)B ndash lăţimea de lucru a agregatului (m)T ndash numărul turelor (adică nr curselor dus-icircntors) pe care le face agregatul pacircnă la golirea coşului semănătorii
(1)D = 2362 = 144m
Icircn cazul cacircnd lungimea postatei nu este determinată icircn funcţie de capacitatea cutiei de seminţe este necesar ca icircn prealabil să cunoaştem turele pe care le face agregatul pacircnă la golirea coşului semănătorii Aceasta se determină icircmpărţind lungimea drumului pe care icircl face semănătoarea pacircnă la golirea cutiei sale pe lungimea cursei de lucru dus şi icircntors ~n acest scop se foloseşte următoarea formulă
icircn care
T ndash numărul turelorQ ndash capacitatea cutiei semănătorii
(kg)Y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii cutiei (080)A ndash norma de semănat (kgha)B ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)L ndash lungimea postatei (m)
T= (1000040007) (2503621556) = 1Icircn cazul semănării icircn bdquolaturildquo sau bdquope două jumătăţi ale postateildquo distanţa dintre
punctele de alimentare se calculează după formula = 136 = 36
(semnificaţiile literelor sunt aceleaşi ca la formulele (10) şi (11)
51
51
8 Stabilirea cantităţilor de seminţe ce se pun la punctele de alimentare Cantităţile de seminţe care se pun la primul punct de alimentare se calculează după formula
= 4001 = 400kgiar cantitatea care se pune la punctele următoare este
icircn care
C ndash cantitatea de seminţe necesară alimentării agregatului (kg)Q capacitatea coşului semănătorii (kg)y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii cutieia ndash nr semănătorilor icircn agregat
(14)C1 = 400071 = 280kg
9 Stabilirea necesarului zilnic de muncitori pentru semănat şi transportat seminţele Necesarul zilnic de muncitori pentru deservirea semănătorilor variază icircn raport cu numărul de agregate folosite zilnic şi al maşinilor ce compun agregatul
10 Necesarul de mijloace de transport se stabileşte icircn funcţie de cantităţile de seminţe necesare semănătorilor la o icircncărcare timpul de golire a semănătorilor capacitatea mijloacelor de transport distanţa de transport şi timpul necesar pentru un ciclu de transport
~n primul racircnd se determină timpul icircn care se consumă cantitatea de seminţe existentă icircn cutia semănătorii folosind relaţia
icircn care
q ndash capacitatea cutiei semănătorii (kg)085 ndash coeficientul de folosire a cutiei semănătoriiB ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)V ndash viteza de lucru a agregatului (moră)N ndash norma de sămacircnţă la ha (kg)
Tgol = (10000400085) (366000250) = 063h = 38min
Numărul de mijloace de transport necesare zilnic se determină pe baza relaţiei
icircn care
Nt ndash numărul mijloacelor de transportn ndash numărul semănătorilor ce lucreazăt ndash durata unui ciclu de transport (min)Cm ndash capacitatea mijlocului de transport (kg)
Nt = (540008530) (38400) = 33 = 311 Se determină necesarul de saci pentru transportul seminţelor cunoscacircnd că
pentru uşurarea manipulării se recomandă ca un sac să aibă 40 kg
Nr saci = (512250) 40 = 375 sacizi
52
52
Centralizarea datelor
Nr crt
Specificare UMAgregatul folosit
Tractor + (SUP-29)
Tractor + SUP-21
1 Productivitatea zilnică a agregatului haschimb 12
2 Necesarul zilnic de-tractoare nr 5-semănători nr 5
3Productivitatea zilnică a tuturor agregatelor
hazi 60
4Dimensiunile solei de semănat
-lungime m 1556-lăţime m 1947-suprafaţă ha 303
5Dimensiunea parcelelor de semănat
-lungime m 1556-lăţime m 154-suprafaţă 24
6Lungimea marcatorului
-dreapta m 11-stacircnga m 26
7Norma de icircnsămacircnţare
-la 20 icircnvacircrtituri kg 3-la hectar kg 250
8Distanţa dintre punctele de alimentare cu seminţe
m 144
9Cantitatea de seminţe ce se pune la punct de alimentare
-la primul punct
kg 400
-la punctele următoare
kg 280
10 Necesarul zilnic de muncitori
-pt servirea semănătorii
nr 5
-pt transportul seminţelor
nr 3
-total nr 8
11Lăţimea facircşiei de icircntoarcere a agregatului
m 135
12Necesarul zilnic de mijl de transport
-atelaje nr-tractor+remorcă nr 3-auto-camion nr
13Necesar saci pt transportul seminţelor
nr 375
53
53
36 Evaluarea producţiei
Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţieiacestora
Evaluarea se face icircn două etape1) icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele
caracteristice de dezvoltare a plantelor2) icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite
norme standardizate~n funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfel
1) Gracircu orz (orz - 1 iunie gracircu - 15 iunie) Gracircu Boemandash se stabileşte numărul punctelor de control icircn funcţie de mărimea şi
uniformitatea parcelelor(icircn cazul parcele de pacircnă la 100 ha - 5 puncte pe suprafeţe mai mari de 100 ha - 10 puncte)
Determinările se fac cu ajutorul ramei metrice (un cadru de 1 metru patrat)Metodologie de lucrundash se numără spicele din interiorul ramei metricendash se stabileşte numărul mediu de boabe icircn spicndash se calculează producţia medie la hectar astfel
Q kgha = (360353610000) (10001000) = 4536kgha
Q kgha - producţia medie kgha Nsp - număr mediu de spice la mp (medie pe toate punctele de control) 360Nb - număr mediu de boabe icircn spice 35MMB - greutatea a 1000 boabe (grame)3610000 mp = 1 ha1000 x 1000 = 1000 grame x 1000 boabe
Exemplu
2) Porumb (1 septembrie) DKC 3511ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 28 mp (4 racircnduri x 070 x 10 m
lungime 070 (m) - distanţa dintre racircnduri)ndash se numără ştiuleţii la fiecare punct de controlndash se calculează numărul de ştiuleţi la hectar
54
54
Nstha = (30010000)(510) = 60000
Nstha - număr de ştiuleţi la hanst - numărul de ştiuleţi număraţi la toate punctele de controld - suprafaţa unui punct de control (mp)i - numărul punctelor de control
ndash se determină apoi numărul de boabe pe ştiuletendash se calculează apoi producţia medie la hectar
Q kgha = (60000588337) (10001000) = 11889 kgha
Q kgha - producţia medieNst - număr ştiuleţi la hectar 60000Nb - număr mediu de boabe pe ştiulete 588MMB - greutatea a 1000 boabe (grame) 337
Exemplu
3) Floarea soarelui (15 august)ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 28 mp (4 racircnduri x 070 x 10)ndash se numără capitulele la fiecare punct de control şi se stabileşte numărul mediu
de capitule la ha după formula
Ncpha - număr total de capitule la hancp - număr de capitule numărate la toate punctele de controld - suprafaţa unui punct de controli - numărul punctelor de control
ndash se determină numărul mediu de seminţe pe capitul(Ns)ndash se calculează producţia medie la hectar astfel
55
55
Q kgha - producţia medieNcp - număr mediu de capitule la hectarNs - număr seminţe pe capitulMMB - greutatea a 1000 seminţe icircn grame
Exemplu
4) Sfecla de zahăr (1 septembrie)ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 10 mp (3 racircnduri x 045 m x 74 m
lungime)ndash la fiecare punct de control plantele se recoltează se decoletează (tăierea
frunzelor) se curăţă de pămacircnt şi se cacircntărescndash se determină producţia medie astfel
q - cantitatea de rădăcini recoltate din punctele de control (kg)d - suprafaţa unui punct de control (mp)i - numărul punctelor de control
ndash la producţia stabilită se adaugă sporul de producţie ce se va realiza de la data evaluării la data prevăzută a se recolta (18 grziplantă)
Exemplu
5) Fructe (1 septembrie) MĂRMetoda de evaluare diferă icircn funcţie de tipul de livadă clasică sau intensivă dar
icircn mare constă icircn următoarele etapendash se stabileşte numărul de pomi pentru examinare (2 - 5 ) 480ndash se determină numărul mediu de fructe pe pom şi greutatea acestora icircn kg 30kg
167 de fructe
56
56
ndash se icircnmulţeşte numărul mediu de fructe pe pom cu numărul de pomi existenţi la ha şi se obţine astfel producţia medie la ha 16032 kgha
6) Struguri (de masă - 15 iulie de vin - 1 septembrie)ndash evaluarea se face separat la viile nobile şi la viile de hibrizindash se stabileşte numărul de butuci pe rod la ha cu relaţia
Nbha - numărul de butuci pe rod la hadr - distanţa dintre racircnduri (m)db - distanţa icircntre butuci pe racircnd (m)Ng - număr mediu de goluri (butuci neproductiviinexistenţi) la ha icircn procente
ndash se evaluează producţia de struguri pe butuc număracircndu-se toţi strugurii de pe un număr de 1 - 2 din butucii existenţi pe lot (se recomandă să se efectueze numărătoarea strugurilor pe fiecare al 10-lea butuc din 15 icircn 15 racircnduri)
Producţia de struguri pe butuc se calculează astfel
Pmb - producţia medie pe butuc (grame)Gms - greutatea medie a strugurilor (grame)Ns - numărul de struguri total găsiţi la numărătoareNba - numărul butucilor analizaţi
ndash se calculează producţia medie de struguri la ha cu formula
Pmha - producţia medie de struguri la ha (kg)Nbha - numărul de butuci pe rod la haPmb - producţia medie pe butuc (grame)
Exemplu
57
57
CAPITOLUL IV DETERMINAREA PRAGULUI DE RENTABILITATE (A PUNCTULUI CRITIC) PE CULTURI
Punctul critic marchează acea dimensiune a producţiei medii la care icircncasările din
valorificarea producţiei sunt egale cu cheltuielile totale de producţie deci acel punct al
producţiei medii la care nu se obţine profit dar nu se icircnregistrează nici pierderi
Mărimea costului de producţie şi a ratei profitului se găsesc icircntr-o stracircnsă legătură
cu raportul dintre cheltuielile de exploatare şi cantitatea de produse realizate Prin analiza
costurilor şi cheltuielilor de exploatare icircntreprinzătorul poate calcula nivelul minim de
activitate cerut de menţinerea icircn stare de funcţionare a firmei Cunoscacircnd pragul de
rentabilitate se poate proiecta volumul de vacircnzări icircn vederea obţinerii profitului scontat
De asemenea creditorii şi investitorii solicită adesea efectuarea analizei punctului
critic pentru a ajuta icircn evaluarea cacircştigurilor potenţiale ale unei afaceri şi icircn consecinţă
aceasta trebuie introdusă icircn planul de afaceri
Punctul critic se poate determina icircn două moduri şi anume fără profit programat
sau cu profit programat
Calculul punctului critic fără profit programat este exprimat printr-o relaţie
simplă
y = yי
y = Pvx
yי = Cvx + CF
Pvx = Cvx + CF
x(Pv ndash Cv) = CF
icircn care
y ndash veniturile din valorificarea producţiei (mii lei)
yי - cheltuielile totale icircnregistrate (mii lei)
Pv ndash preţul de vacircnzare unitar
x ndash producţia medie sau volumul vacircnzărilor (unităţi fizice)
Cv ndash cheltuieli variabile unitare
58
58
CF ndash costuri fixe totale
De unde x marchează acea dimensiune a producţiei la care nu se icircnregistrează nici
profit nici pierderi
Determinarea cantitativă şi reprezentarea grafică a PC la cultura Porumb
Cheltuielile variabile
NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrarii
CheltuieliCheltuieli variabilevariabile
(lei) (lei)
CheltuieliCheltuieli variabile variabile
(lei t (lei t ))
(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)
11 Incărcat transportat IC (PK) t 2881 180225 575
22 Descărcat IC (PK) t 2881 2444609 78
33 Incărcat transportat IC (N) t 10 2484545 793
44 Descărcat IC (N) t 1655 6371 02
55 Transportat apa prep sol mii l 30 599 019
66 Incărcat transportat săm t 66 599359 191
77 Recoltat porumb boabe t 530 2606662 832
88 Transportat porumb boabe t 225 1245 04
99
1010
TOTALTOTAL 9962236 31792
a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch Variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologicacopy= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)
59
59
Cheltuielile fixe
NrNr CrtCrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe
(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe
(lei ha)(lei ha)
(a)(a) (b)(b) copycopy (d)(d) (e)(e)
11 Adm Şi deservit IC (PK) ha 302 617645 2045
22 Arat 25 cm +grăpat ha 302 1140192 3775
33 Adm Şi deservit IC (N) ha 302 630389 2087
44 Erbicidat şi deservit ha 302 61155 2025
55 Discuit si preg Pat germ Ha 302 586536 1942
66 Semănat +deservit ha 302 472517 1565
77 Prăşit mecanic I ha 302 819024 2712
88 Prăit mecanic II ha 302 654182 2166
99
1010
TOTALTOTAL 5532035 18318
(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)
60
60
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura porumb - fără profit programat
Ch variabile Cv = 9962236 lei
Ch fixe totale CF = 5532035 lei
Ch fixeha CFha = 18318 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 11 leikg = 1100 leit
Producţia totală de PT= 313355 t
Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 302 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 33961599 lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 9962236 + 33961599 = 133583959 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 133583959 313355=
4263leit
Productia medie de porumb la punctul critic (X)
X= (CFha)(Pv-CVt) = 18318 ( 1100 ndash 4263 ) = 272 tha = 2720 kgha
Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 272 tha 4263 leit = 115953 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx =18318 leiha+ 115953 leiha =299133 leiha
Nivelul producţiei de 2720 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la
cultura porumb icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de
2720 la preţul de 11 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie
Depăşirea acestui nivel al producţiei (2720 ha) duce la obţinerea unui profit iar
scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi
61
61
62
PROFI
T
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
2720 kg2720 kghaha
4000
3000
1000
2000
5000
7000
6000
18318
leiha
299133
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura porumb ndash fără profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
62
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura porumb - cu profit programat
Ch variabile Cv = 9962236 lei
Ch fixe totale CF = 5532035 lei
Ch fixeha CFha = 18318 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 11 leikg = 1100 leit
Producţia totală de PT= 313355 t
Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 302 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 33961599 lei
Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)
Pr = 500000lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 9962236 + 33961599 = 133583959 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 133583959 313355=
4263leit
Profitul programat pe ha (Prha) Prha=PrS =500000302= 165562 leiha
Producţia medie de porumb la punctul critic (X)
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 18318+165562) ( 1100 - 4263 )= 517 tha
= 5170 kgha
Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 517 tha 4263 leit = 220397 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx = 18318 leiha+ 220397leiha = 403577 leiha
63
63
64
profit
suplimen
tar
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
5170 kg5170 kghaha
4000
3000
1000
2000
5000
7000
6000
18318
leiha
403577
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura porumb ndash cu profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
Profit programatProfit programat
PROFI
T
5000
64
Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura porumb
Specificare UMFara profit programat
Cu profit programat
Ch variabile Cv lei 9962236 9962236
Cheltuielile indirecte Ch ind lei 33961599 33961599
Ch variabile totale CVT lei 133583959 133583959
Ch variabile t CVt leit 4263 4263
Ch fixe totale CF lei 5532035 5532035
Ch fixe ha CFha leiha 18318 18318
Profit programat total Pr lei 500000
Profit programat ha Prha leiha 165562
X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 2720
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 5170
Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 115953 220397
Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 299133 403577
Preţ de vacircnzare t Pv leit 1100 1100
Suprafaţa cultivată S ha 302 302
65
65
DETERMINAREA CANTITATIVĂ ȘI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA gracircu
Cheltuielile variabile
NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrarii
CheltuieliCheltuieli variabilevariabile
(lei) (lei)
CheltuieliCheltuieli variabile variabile
(lei t (lei t ))
(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)
11 Incărcat transportat IC (PK) t 4605 260015 179
22 Descărcat IC (PK) t 4605 495645 341
33 Incărcat transportat săm t 666 601343 414
44 Incărcat transportat IC (N) t 10 97019 669
55 Descărcat IC (N) t 6454 24848 017
66 Transportat apa prep sol mii l 30 599 04
77 Recoltat grau t 530 2614762 1802
88 Transportat gracircu t 225 1245 09
99
1010
TOTALTOTAL 49504298 34115
a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)
66
66
Cheltuielile fixe
NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe
(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe
(lei ha)(lei ha)
(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)
11 Adm şi deservit IC (PK) ha 303 619685 2045
22 Arat 18 - 20 cm +grăpat ha 303 1025772 3385
33 Discuit si preg pat germ ha 303 588479 1942
44 Semănat +deservit ha 303 474081 1565
55 Adm şi deservit IC (N) ha 303 632476 2087
66 Adm şi deservit ha 303 613575 2025
77
88
99
1010
TOTALTOTAL 3954068 130497
(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)
67
67
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura gracircu - fără profit programat
Ch variabile Cv = 49504298 lei
Ch fixe totale CF = 3954068 lei
Ch fixeha CFha = 130497 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 09 leikg = 900 leit
Producţia totală de gracircu PT= 145107 t
Suprafata cultivată cu gracircu S = 303 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 14849866 lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 49504298 + 14849866 = 64354164 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 64354164 145107 =
4435leit
Productia medie de gracircu la punctul critic (X)
X= (CFha)(Pv-CVt) = 130497 ( 900 - 4435 ) = 286 tha
= 2860 kgha
Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 286 tha 4435 leit = 12684 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx = 130497 leiha+ 126841 leiha = 257338 leiha
Nivelul producţiei de 2860 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la
cultura de gracircu icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de
2860 la preţul de 09 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie
Depăşirea acestui nivel al producţiei (2860 ha) duce la obţinerea unui profit iar
scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi
68
68
69
PROFI
T
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
2860 kg2860 kghaha
4000
3000
1000
2000
5000
7000
6000
130497
leiha
257338
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura gracircu ndash fără profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
69
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura gracircu - cu profit programat
Ch variabile Cv = 49504298 lei
Ch fixe totale CF = 3954068 lei
Ch fixeha CFha = 130497 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 09 leikg = 900 leit
Producţia totală de gracircu PT= 145107 t
Suprafata cultivată cu gracircu S = 303 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 14849866 lei
Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)
Pr = 400000 lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 49504298 + 14849866 = 64354164 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 64354164 145107 =
4435leit
Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 400000 303 =
132013 leiha
Producţia medie de gracircu la punctul critic (X)
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 130497 + 132013 ) ( 900 - 4435 )
= 575 tha = 5750 kgha
Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 575tha 4435 leit = 255012 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx =130497 leiha+ 255012leiha = 385509 leiha
70
70
71
profit
suplimen
tar
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
5750 kg5750 kghaha
4000
3000
1000
2000
5000
7000
6000
130497
leiha
3855
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura gracircu ndash cu profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
Profit programatProfit programat
PROFI
T
5000
71
Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura gracircu
Specificare UMFara profit programat
Cu profit programat
Ch variabile Cv lei 49504298 49504298
Cheltuielile indirecte Ch ind lei 14849866 14849866
Ch variabile totale CVT lei 64354164 64354164
Ch variabile t CVt leit 4435 4435
Ch fixe totale CF lei 3954068 3954068
Ch fixe ha CFha leiha 130497 130497
Profit programat total Pr lei 400000
Profit programat ha Prha leiha 132013
X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 2860
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 5750
Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 12684 255012
Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 257338 385509
Preţ de vacircnzare t Pv leit 900 900
Suprafaţa cultivată S ha 303 303
72
72
DETERMINAREA CANTITATIVĂ ȘI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA măr
Cheltuielile variabile
NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrarii
CheltuieliCheltuieli variabilevariabile
(lei) (lei)
CheltuieliCheltuieli variabile variabile
(lei t (lei t ))
(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)
11 Incărcat transportat IC (PK) T 124 694 84
22 Descărcat IC (PK) T 124 145896 177
33 Adm şi deservit IC (PK) T 50 691 839
44 Administrat gunoi de grajd T 50 288 35
55 Săpat gropi pt plantat pomi Buc 048 281 34
66 Plantat + udat Buc 048 7488 909
77 Tăieri de forma coroanei Buc 25 25 03
88 Incărcat transportat IC (N) T 0855 1107 134
99 Adm şi deservit IC T 5 896 109
1010 Transportat apa prep sol T 3 4592 558
1111 Recoltat prune T 5 187 23
1212 Transportat prune T 8234 14327 174
TOTALTOTAL 1914066 2325
a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)
Cheltuielile fixe
73
73
NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe
(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe
(lei ha)(lei ha)
(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)
11 Arătură in livadă Ha 5 2057 4114
22 Discuit arătura Ha 5 913 1826
33 Prăşit printre racircnduri Ha 5 804 1608
44 Stropit cu insecto-fungicide Ha 5 1802 3604
55 Erbicidat şi deservit Ha 5 690 138
66
77
88
99
1010
TOTALTOTAL 6266 12532
(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)
74
74
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura măr - fără profit programat
Ch variabile Cv = 1914066 lei
Ch fixe totale CF = 6266 lei
Ch fixeha CFha = 12532 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 1 leikg =1000 leit
Producţia totală de mere PT= 8234 t
Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 5 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 673021 lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 1914066 + 673021 = 2587087 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 2587087 8234 = 3142 leit
Productia medie de mere la punctul critic (X)
X= (CFha)(Pv-CVt) = 12532 ( 1000 - 3142 ) = 19 tha
= 1900 kgha
Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 19 tha 3142 leit = 59698 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx =12532 leiha+ 59698 leiha =185018 leiha
Nivelul producţiei de 1900 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la
cultura de măr icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de
1900 la preţul de 1 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie Depăşirea
acestui nivel al producţiei (1900 ha) duce la obţinerea unui profit iar scăderea
producţiei sub acest nivel determină pierderi
75
75
76
PROFI
T
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
1900 kg1900 kghaha
4000
3000
1000
2000
5000
7000
6000
12532
leiha
185018
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura măr ndash fără profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
76
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura măr - cu profit programat
Ch variabile Cv = 1914066 lei
Ch fixe totale CF = 6266 lei
Ch fixeha CFha = 12532 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 1 leikg =1000 leit
Producţia totală de mere PT= 8234 t
Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 5 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 673021 lei
Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)
Pr = 100000 lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 1914066 + 673021 = 2587087 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 2587087 8234 = 3142 leit
Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 100000 5
= 20000 leiha
Producţia medie de mere la punctul critic (X)
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 12532 + 20000 ) (1000 - 3142 )
= 31 tha = 31000 kgha
Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 31 tha 3142 leit = 97402 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx =12532 leiha+97402 leiha = 109934 leiha
77
77
78
profit
suplimen
tar
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
31000 kg31000 kghaha
7500
5000
1000
2500
10000
15000
12500
12532
leiha
109934
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura măr ndash cu profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
Profit programatProfit programat
PROFI
T
5000
78
Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura măr
Specificare UMFara profit programat
Cu profit programat
Ch variabile Cv lei 1914066 1914066
Cheltuielile indirecte Ch ind lei 673021 673021
Ch variabile totale CVT lei 2587087 2587087
Ch variabile t CVt leit 3142 3142
Ch fixe totale CF lei 6266 6266
Ch fixe ha CFha leiha 12532 12532
Profit programat total Pr lei 100000
Profit programat ha Prha leiha 20000
X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 1900
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 31000
Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 59698 97402
Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 185018 109934
Preţ de vacircnzare t Pv leit 1000 1000
Suprafaţa cultivată S ha 5 5
79
79
CAPITOLUL VCAPITOLUL VCONCLUZII ŞI RECOMANDĂRICONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI
Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţiei acestora
Evaluarea se face icircn două etape- icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele caracteristice de dezvoltare a plantelor- icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite norme standardizate
Icircn funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfelPorumb 3133 toneGrau 1451 toneMăr 82 toneEfectuacircnd eficiența celor trei culturi icircn urma rezultatelor acestora am
observat că cultura cea mai favorabilă este porumbul urmată de cultura grăacircluiPe viitor cea mai bună cultură atat cantitativă cacirct și calitativă este cultura porumbului
80
80
35 Organizarea lucrării de semănat la cultura gracircului
Semănatul este una dintre cele mai importante lucrări agricole de care depinde icircn ultimă instanţă obţinerea de producţii ridicate Suprafeţele icircntinse ocupate de culturi precum şi termenele restracircnse icircn care trebuie executat fac ca procesul de muncă al semănatului să ocupe un loc important icircn activitatea de producţie a exploataţiilor agricole
Etapele organizării lucrărilor de semănat cereale păioase sunt următoarele1 se stabileşte componenţa agregatului de semănat potrivit condiţiilor existente
(tractor plus semănătoare SUP-29 sau SUP-21)2 Se determină necesarul de agregate pentru terminarea semănatului icircn termen
optim folosind formula
icircn care
N ndash numărul de agregate pentru terminarea lucrării icircn timpul propusS ndash suprafaţa de icircnsămacircnţatn ndash numărul de zile icircn care trebuie terminată lucrareaP ndash randamentul zilnic al maşinii
(1)N = 303(512) = 5 agregate
Aşadar icircn prealabil trebuie cunoscut randamentul zilnic al agregatului de semănat folosit Aceasta se calculează după formula
icircn
care
P ndash randamentul zilnic al agregatului (ha)B ndash lăţimea de lucru a agregatului icircn lucru (m)V ndash viteza de deplasare a agregatului
icircn lucru (moră)t ndash durata zilei de lucru (ore)H ndash coeficientul de folosire a timpului de lucru (070-080)
(2)P = 366000807 10000 = 12 ha
3 Stabilirea lungimii marcatoarelor semănătoriiLungimea marcatoarelor adică distanţa la care trebuie aşezată piesa activă a marcatorului faţă de ultimul brăzdar se stabileşte icircn funcţie de
lăţimea de lucru a semănătorii (B) distanţa icircntre două brăzdare (b) distanţa icircntre roţile din faţă sau marginile exterioare ale şenilelor
tractorului (c)
= 11
= = 26
49
49
Cacircnd tractorul poate urmări urma lăsată de marcator atacirct cu roata din dreapta cacirct şi cu roata din stacircnga lungimea celor două marcatoare este egală şi este dată de relaţia
4 Stabilirea debitului semănătorii icircn funcţie de norma de sămacircnţă la hectar La icircnceputul lucrării trebuie icircntotdeauna să se verifice corectitudinea reglării debitului la icircnsămacircnţare Această verificare se face după formula
icircn
care
G ndash cantitatea de sămacircnţă cursă din semănătoare la un număr stabilit de icircnvacircrtiri a roţii semănătoriiA ndash norma de semănat la un ha (kg)d ndash lungimea roţii semănătorii (m)B ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)O ndash nr de icircnvacircrtituri a roţii semănătorii
(6)G= 2501743620 10000 = 313
5 Stabilirea dimensiunilor postatelor la semănat Lungimea maximă a postatelor la semănat este icircn funcţie de capacitatea cutiei semănătorii Pentru a uşura organizarea transportului de seminţe este indicat ca alimentarea semănătorii cu seminţe să se execute la un singur capăt a postatei ~n acest caz lungimea maximă a postatei se calculează după formula
icircn
care
L ndash lungimea maximă a postatei (m)Q ndash capacitatea coşului de alimentare
a semănătorii (kg)Y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii coşului de alimentare a semănătorii (icircn medie 070-080)A ndash norma de semănat (kgha)B ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)
(7)L = (051000040007) (25036) = 1556m
Icircn ce priveşte lăţimea postatei aceasta se determină icircn funcţie de lăţimea totală a parcelei de icircnsămacircnţat şi de metoda de deplasare a agregatului Ea se calculează aşa icircncacirct să asigure de lucru agregatului pentru 1-2 zile de lucru
Lăţimea postatei la semănatul icircn suveică se calculează după formula
icircn care
l ndash lăţimea postatei (m)P ndash productivitatea zilnică a agregatului (hazi)Z ndash durata icircn zile a lucrului pe aceeaşi postată (1-2 zile)L ndash lungimea postatei (m)
(8)l = 10000122 1556 = 154m
6 Lăţimea zonei de icircntoarcere a agregatului Pentru icircntoarcerea agregatului la capetele parcelei se delimitează o facircşie de teren denumită bdquozonă de icircntoarcereldquo Delimitarea acestei zone se face icircn cazul deplasărilor icircn parcursul liniar cu buclă şi fără buclă Lăţimea zonei de icircntoarcere este dată de relaţia
50
50
icircn care
E ndash lăţimea zonei de icircntoarcereR ndash raza de icircntoarcere a agregatuluie ndash lungimea de ieşire a agregatului (adică distanţa de la centrul agregatului mijlocul osiei motoare a tractorului) pacircnă la organele active ale maşinii
(9)E = 34 + 15 = 135m
Aceasta reprezintă lungimea cu care trebuie să se deplaseze centrul agregatului pentru aducerea organelor active ale maşinii agricole pe linia de icircntoarcere a lucrului
7 Stabilirea distanţei dintre punctele de alimentare a semănătorii Distanţa dintre punctele de alimentare a semănătorii se determină icircn funcţie de metoda de deplasare a agregatului la semănat ~n cazul semănatului icircn suveică lungimea postatei este determinată icircn funcţie de capacitatea cutiei de seminţe icircn aşa fel ca alimentarea semănătorii să se facă numai la unul din capetele postatei distanţa dintre punctele de alimentare se află după formula
icircn care
D ndash distanţa dintre punctele de alimentare (m)B ndash lăţimea de lucru a agregatului (m)T ndash numărul turelor (adică nr curselor dus-icircntors) pe care le face agregatul pacircnă la golirea coşului semănătorii
(1)D = 2362 = 144m
Icircn cazul cacircnd lungimea postatei nu este determinată icircn funcţie de capacitatea cutiei de seminţe este necesar ca icircn prealabil să cunoaştem turele pe care le face agregatul pacircnă la golirea coşului semănătorii Aceasta se determină icircmpărţind lungimea drumului pe care icircl face semănătoarea pacircnă la golirea cutiei sale pe lungimea cursei de lucru dus şi icircntors ~n acest scop se foloseşte următoarea formulă
icircn care
T ndash numărul turelorQ ndash capacitatea cutiei semănătorii
(kg)Y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii cutiei (080)A ndash norma de semănat (kgha)B ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)L ndash lungimea postatei (m)
T= (1000040007) (2503621556) = 1Icircn cazul semănării icircn bdquolaturildquo sau bdquope două jumătăţi ale postateildquo distanţa dintre
punctele de alimentare se calculează după formula = 136 = 36
(semnificaţiile literelor sunt aceleaşi ca la formulele (10) şi (11)
51
51
8 Stabilirea cantităţilor de seminţe ce se pun la punctele de alimentare Cantităţile de seminţe care se pun la primul punct de alimentare se calculează după formula
= 4001 = 400kgiar cantitatea care se pune la punctele următoare este
icircn care
C ndash cantitatea de seminţe necesară alimentării agregatului (kg)Q capacitatea coşului semănătorii (kg)y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii cutieia ndash nr semănătorilor icircn agregat
(14)C1 = 400071 = 280kg
9 Stabilirea necesarului zilnic de muncitori pentru semănat şi transportat seminţele Necesarul zilnic de muncitori pentru deservirea semănătorilor variază icircn raport cu numărul de agregate folosite zilnic şi al maşinilor ce compun agregatul
10 Necesarul de mijloace de transport se stabileşte icircn funcţie de cantităţile de seminţe necesare semănătorilor la o icircncărcare timpul de golire a semănătorilor capacitatea mijloacelor de transport distanţa de transport şi timpul necesar pentru un ciclu de transport
~n primul racircnd se determină timpul icircn care se consumă cantitatea de seminţe existentă icircn cutia semănătorii folosind relaţia
icircn care
q ndash capacitatea cutiei semănătorii (kg)085 ndash coeficientul de folosire a cutiei semănătoriiB ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)V ndash viteza de lucru a agregatului (moră)N ndash norma de sămacircnţă la ha (kg)
Tgol = (10000400085) (366000250) = 063h = 38min
Numărul de mijloace de transport necesare zilnic se determină pe baza relaţiei
icircn care
Nt ndash numărul mijloacelor de transportn ndash numărul semănătorilor ce lucreazăt ndash durata unui ciclu de transport (min)Cm ndash capacitatea mijlocului de transport (kg)
Nt = (540008530) (38400) = 33 = 311 Se determină necesarul de saci pentru transportul seminţelor cunoscacircnd că
pentru uşurarea manipulării se recomandă ca un sac să aibă 40 kg
Nr saci = (512250) 40 = 375 sacizi
52
52
Centralizarea datelor
Nr crt
Specificare UMAgregatul folosit
Tractor + (SUP-29)
Tractor + SUP-21
1 Productivitatea zilnică a agregatului haschimb 12
2 Necesarul zilnic de-tractoare nr 5-semănători nr 5
3Productivitatea zilnică a tuturor agregatelor
hazi 60
4Dimensiunile solei de semănat
-lungime m 1556-lăţime m 1947-suprafaţă ha 303
5Dimensiunea parcelelor de semănat
-lungime m 1556-lăţime m 154-suprafaţă 24
6Lungimea marcatorului
-dreapta m 11-stacircnga m 26
7Norma de icircnsămacircnţare
-la 20 icircnvacircrtituri kg 3-la hectar kg 250
8Distanţa dintre punctele de alimentare cu seminţe
m 144
9Cantitatea de seminţe ce se pune la punct de alimentare
-la primul punct
kg 400
-la punctele următoare
kg 280
10 Necesarul zilnic de muncitori
-pt servirea semănătorii
nr 5
-pt transportul seminţelor
nr 3
-total nr 8
11Lăţimea facircşiei de icircntoarcere a agregatului
m 135
12Necesarul zilnic de mijl de transport
-atelaje nr-tractor+remorcă nr 3-auto-camion nr
13Necesar saci pt transportul seminţelor
nr 375
53
53
36 Evaluarea producţiei
Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţieiacestora
Evaluarea se face icircn două etape1) icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele
caracteristice de dezvoltare a plantelor2) icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite
norme standardizate~n funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfel
1) Gracircu orz (orz - 1 iunie gracircu - 15 iunie) Gracircu Boemandash se stabileşte numărul punctelor de control icircn funcţie de mărimea şi
uniformitatea parcelelor(icircn cazul parcele de pacircnă la 100 ha - 5 puncte pe suprafeţe mai mari de 100 ha - 10 puncte)
Determinările se fac cu ajutorul ramei metrice (un cadru de 1 metru patrat)Metodologie de lucrundash se numără spicele din interiorul ramei metricendash se stabileşte numărul mediu de boabe icircn spicndash se calculează producţia medie la hectar astfel
Q kgha = (360353610000) (10001000) = 4536kgha
Q kgha - producţia medie kgha Nsp - număr mediu de spice la mp (medie pe toate punctele de control) 360Nb - număr mediu de boabe icircn spice 35MMB - greutatea a 1000 boabe (grame)3610000 mp = 1 ha1000 x 1000 = 1000 grame x 1000 boabe
Exemplu
2) Porumb (1 septembrie) DKC 3511ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 28 mp (4 racircnduri x 070 x 10 m
lungime 070 (m) - distanţa dintre racircnduri)ndash se numără ştiuleţii la fiecare punct de controlndash se calculează numărul de ştiuleţi la hectar
54
54
Nstha = (30010000)(510) = 60000
Nstha - număr de ştiuleţi la hanst - numărul de ştiuleţi număraţi la toate punctele de controld - suprafaţa unui punct de control (mp)i - numărul punctelor de control
ndash se determină apoi numărul de boabe pe ştiuletendash se calculează apoi producţia medie la hectar
Q kgha = (60000588337) (10001000) = 11889 kgha
Q kgha - producţia medieNst - număr ştiuleţi la hectar 60000Nb - număr mediu de boabe pe ştiulete 588MMB - greutatea a 1000 boabe (grame) 337
Exemplu
3) Floarea soarelui (15 august)ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 28 mp (4 racircnduri x 070 x 10)ndash se numără capitulele la fiecare punct de control şi se stabileşte numărul mediu
de capitule la ha după formula
Ncpha - număr total de capitule la hancp - număr de capitule numărate la toate punctele de controld - suprafaţa unui punct de controli - numărul punctelor de control
ndash se determină numărul mediu de seminţe pe capitul(Ns)ndash se calculează producţia medie la hectar astfel
55
55
Q kgha - producţia medieNcp - număr mediu de capitule la hectarNs - număr seminţe pe capitulMMB - greutatea a 1000 seminţe icircn grame
Exemplu
4) Sfecla de zahăr (1 septembrie)ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 10 mp (3 racircnduri x 045 m x 74 m
lungime)ndash la fiecare punct de control plantele se recoltează se decoletează (tăierea
frunzelor) se curăţă de pămacircnt şi se cacircntărescndash se determină producţia medie astfel
q - cantitatea de rădăcini recoltate din punctele de control (kg)d - suprafaţa unui punct de control (mp)i - numărul punctelor de control
ndash la producţia stabilită se adaugă sporul de producţie ce se va realiza de la data evaluării la data prevăzută a se recolta (18 grziplantă)
Exemplu
5) Fructe (1 septembrie) MĂRMetoda de evaluare diferă icircn funcţie de tipul de livadă clasică sau intensivă dar
icircn mare constă icircn următoarele etapendash se stabileşte numărul de pomi pentru examinare (2 - 5 ) 480ndash se determină numărul mediu de fructe pe pom şi greutatea acestora icircn kg 30kg
167 de fructe
56
56
ndash se icircnmulţeşte numărul mediu de fructe pe pom cu numărul de pomi existenţi la ha şi se obţine astfel producţia medie la ha 16032 kgha
6) Struguri (de masă - 15 iulie de vin - 1 septembrie)ndash evaluarea se face separat la viile nobile şi la viile de hibrizindash se stabileşte numărul de butuci pe rod la ha cu relaţia
Nbha - numărul de butuci pe rod la hadr - distanţa dintre racircnduri (m)db - distanţa icircntre butuci pe racircnd (m)Ng - număr mediu de goluri (butuci neproductiviinexistenţi) la ha icircn procente
ndash se evaluează producţia de struguri pe butuc număracircndu-se toţi strugurii de pe un număr de 1 - 2 din butucii existenţi pe lot (se recomandă să se efectueze numărătoarea strugurilor pe fiecare al 10-lea butuc din 15 icircn 15 racircnduri)
Producţia de struguri pe butuc se calculează astfel
Pmb - producţia medie pe butuc (grame)Gms - greutatea medie a strugurilor (grame)Ns - numărul de struguri total găsiţi la numărătoareNba - numărul butucilor analizaţi
ndash se calculează producţia medie de struguri la ha cu formula
Pmha - producţia medie de struguri la ha (kg)Nbha - numărul de butuci pe rod la haPmb - producţia medie pe butuc (grame)
Exemplu
57
57
CAPITOLUL IV DETERMINAREA PRAGULUI DE RENTABILITATE (A PUNCTULUI CRITIC) PE CULTURI
Punctul critic marchează acea dimensiune a producţiei medii la care icircncasările din
valorificarea producţiei sunt egale cu cheltuielile totale de producţie deci acel punct al
producţiei medii la care nu se obţine profit dar nu se icircnregistrează nici pierderi
Mărimea costului de producţie şi a ratei profitului se găsesc icircntr-o stracircnsă legătură
cu raportul dintre cheltuielile de exploatare şi cantitatea de produse realizate Prin analiza
costurilor şi cheltuielilor de exploatare icircntreprinzătorul poate calcula nivelul minim de
activitate cerut de menţinerea icircn stare de funcţionare a firmei Cunoscacircnd pragul de
rentabilitate se poate proiecta volumul de vacircnzări icircn vederea obţinerii profitului scontat
De asemenea creditorii şi investitorii solicită adesea efectuarea analizei punctului
critic pentru a ajuta icircn evaluarea cacircştigurilor potenţiale ale unei afaceri şi icircn consecinţă
aceasta trebuie introdusă icircn planul de afaceri
Punctul critic se poate determina icircn două moduri şi anume fără profit programat
sau cu profit programat
Calculul punctului critic fără profit programat este exprimat printr-o relaţie
simplă
y = yי
y = Pvx
yי = Cvx + CF
Pvx = Cvx + CF
x(Pv ndash Cv) = CF
icircn care
y ndash veniturile din valorificarea producţiei (mii lei)
yי - cheltuielile totale icircnregistrate (mii lei)
Pv ndash preţul de vacircnzare unitar
x ndash producţia medie sau volumul vacircnzărilor (unităţi fizice)
Cv ndash cheltuieli variabile unitare
58
58
CF ndash costuri fixe totale
De unde x marchează acea dimensiune a producţiei la care nu se icircnregistrează nici
profit nici pierderi
Determinarea cantitativă şi reprezentarea grafică a PC la cultura Porumb
Cheltuielile variabile
NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrarii
CheltuieliCheltuieli variabilevariabile
(lei) (lei)
CheltuieliCheltuieli variabile variabile
(lei t (lei t ))
(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)
11 Incărcat transportat IC (PK) t 2881 180225 575
22 Descărcat IC (PK) t 2881 2444609 78
33 Incărcat transportat IC (N) t 10 2484545 793
44 Descărcat IC (N) t 1655 6371 02
55 Transportat apa prep sol mii l 30 599 019
66 Incărcat transportat săm t 66 599359 191
77 Recoltat porumb boabe t 530 2606662 832
88 Transportat porumb boabe t 225 1245 04
99
1010
TOTALTOTAL 9962236 31792
a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch Variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologicacopy= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)
59
59
Cheltuielile fixe
NrNr CrtCrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe
(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe
(lei ha)(lei ha)
(a)(a) (b)(b) copycopy (d)(d) (e)(e)
11 Adm Şi deservit IC (PK) ha 302 617645 2045
22 Arat 25 cm +grăpat ha 302 1140192 3775
33 Adm Şi deservit IC (N) ha 302 630389 2087
44 Erbicidat şi deservit ha 302 61155 2025
55 Discuit si preg Pat germ Ha 302 586536 1942
66 Semănat +deservit ha 302 472517 1565
77 Prăşit mecanic I ha 302 819024 2712
88 Prăit mecanic II ha 302 654182 2166
99
1010
TOTALTOTAL 5532035 18318
(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)
60
60
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura porumb - fără profit programat
Ch variabile Cv = 9962236 lei
Ch fixe totale CF = 5532035 lei
Ch fixeha CFha = 18318 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 11 leikg = 1100 leit
Producţia totală de PT= 313355 t
Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 302 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 33961599 lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 9962236 + 33961599 = 133583959 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 133583959 313355=
4263leit
Productia medie de porumb la punctul critic (X)
X= (CFha)(Pv-CVt) = 18318 ( 1100 ndash 4263 ) = 272 tha = 2720 kgha
Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 272 tha 4263 leit = 115953 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx =18318 leiha+ 115953 leiha =299133 leiha
Nivelul producţiei de 2720 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la
cultura porumb icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de
2720 la preţul de 11 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie
Depăşirea acestui nivel al producţiei (2720 ha) duce la obţinerea unui profit iar
scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi
61
61
62
PROFI
T
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
2720 kg2720 kghaha
4000
3000
1000
2000
5000
7000
6000
18318
leiha
299133
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura porumb ndash fără profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
62
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura porumb - cu profit programat
Ch variabile Cv = 9962236 lei
Ch fixe totale CF = 5532035 lei
Ch fixeha CFha = 18318 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 11 leikg = 1100 leit
Producţia totală de PT= 313355 t
Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 302 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 33961599 lei
Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)
Pr = 500000lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 9962236 + 33961599 = 133583959 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 133583959 313355=
4263leit
Profitul programat pe ha (Prha) Prha=PrS =500000302= 165562 leiha
Producţia medie de porumb la punctul critic (X)
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 18318+165562) ( 1100 - 4263 )= 517 tha
= 5170 kgha
Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 517 tha 4263 leit = 220397 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx = 18318 leiha+ 220397leiha = 403577 leiha
63
63
64
profit
suplimen
tar
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
5170 kg5170 kghaha
4000
3000
1000
2000
5000
7000
6000
18318
leiha
403577
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura porumb ndash cu profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
Profit programatProfit programat
PROFI
T
5000
64
Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura porumb
Specificare UMFara profit programat
Cu profit programat
Ch variabile Cv lei 9962236 9962236
Cheltuielile indirecte Ch ind lei 33961599 33961599
Ch variabile totale CVT lei 133583959 133583959
Ch variabile t CVt leit 4263 4263
Ch fixe totale CF lei 5532035 5532035
Ch fixe ha CFha leiha 18318 18318
Profit programat total Pr lei 500000
Profit programat ha Prha leiha 165562
X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 2720
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 5170
Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 115953 220397
Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 299133 403577
Preţ de vacircnzare t Pv leit 1100 1100
Suprafaţa cultivată S ha 302 302
65
65
DETERMINAREA CANTITATIVĂ ȘI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA gracircu
Cheltuielile variabile
NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrarii
CheltuieliCheltuieli variabilevariabile
(lei) (lei)
CheltuieliCheltuieli variabile variabile
(lei t (lei t ))
(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)
11 Incărcat transportat IC (PK) t 4605 260015 179
22 Descărcat IC (PK) t 4605 495645 341
33 Incărcat transportat săm t 666 601343 414
44 Incărcat transportat IC (N) t 10 97019 669
55 Descărcat IC (N) t 6454 24848 017
66 Transportat apa prep sol mii l 30 599 04
77 Recoltat grau t 530 2614762 1802
88 Transportat gracircu t 225 1245 09
99
1010
TOTALTOTAL 49504298 34115
a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)
66
66
Cheltuielile fixe
NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe
(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe
(lei ha)(lei ha)
(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)
11 Adm şi deservit IC (PK) ha 303 619685 2045
22 Arat 18 - 20 cm +grăpat ha 303 1025772 3385
33 Discuit si preg pat germ ha 303 588479 1942
44 Semănat +deservit ha 303 474081 1565
55 Adm şi deservit IC (N) ha 303 632476 2087
66 Adm şi deservit ha 303 613575 2025
77
88
99
1010
TOTALTOTAL 3954068 130497
(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)
67
67
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura gracircu - fără profit programat
Ch variabile Cv = 49504298 lei
Ch fixe totale CF = 3954068 lei
Ch fixeha CFha = 130497 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 09 leikg = 900 leit
Producţia totală de gracircu PT= 145107 t
Suprafata cultivată cu gracircu S = 303 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 14849866 lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 49504298 + 14849866 = 64354164 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 64354164 145107 =
4435leit
Productia medie de gracircu la punctul critic (X)
X= (CFha)(Pv-CVt) = 130497 ( 900 - 4435 ) = 286 tha
= 2860 kgha
Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 286 tha 4435 leit = 12684 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx = 130497 leiha+ 126841 leiha = 257338 leiha
Nivelul producţiei de 2860 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la
cultura de gracircu icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de
2860 la preţul de 09 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie
Depăşirea acestui nivel al producţiei (2860 ha) duce la obţinerea unui profit iar
scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi
68
68
69
PROFI
T
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
2860 kg2860 kghaha
4000
3000
1000
2000
5000
7000
6000
130497
leiha
257338
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura gracircu ndash fără profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
69
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura gracircu - cu profit programat
Ch variabile Cv = 49504298 lei
Ch fixe totale CF = 3954068 lei
Ch fixeha CFha = 130497 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 09 leikg = 900 leit
Producţia totală de gracircu PT= 145107 t
Suprafata cultivată cu gracircu S = 303 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 14849866 lei
Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)
Pr = 400000 lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 49504298 + 14849866 = 64354164 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 64354164 145107 =
4435leit
Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 400000 303 =
132013 leiha
Producţia medie de gracircu la punctul critic (X)
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 130497 + 132013 ) ( 900 - 4435 )
= 575 tha = 5750 kgha
Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 575tha 4435 leit = 255012 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx =130497 leiha+ 255012leiha = 385509 leiha
70
70
71
profit
suplimen
tar
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
5750 kg5750 kghaha
4000
3000
1000
2000
5000
7000
6000
130497
leiha
3855
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura gracircu ndash cu profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
Profit programatProfit programat
PROFI
T
5000
71
Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura gracircu
Specificare UMFara profit programat
Cu profit programat
Ch variabile Cv lei 49504298 49504298
Cheltuielile indirecte Ch ind lei 14849866 14849866
Ch variabile totale CVT lei 64354164 64354164
Ch variabile t CVt leit 4435 4435
Ch fixe totale CF lei 3954068 3954068
Ch fixe ha CFha leiha 130497 130497
Profit programat total Pr lei 400000
Profit programat ha Prha leiha 132013
X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 2860
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 5750
Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 12684 255012
Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 257338 385509
Preţ de vacircnzare t Pv leit 900 900
Suprafaţa cultivată S ha 303 303
72
72
DETERMINAREA CANTITATIVĂ ȘI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA măr
Cheltuielile variabile
NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrarii
CheltuieliCheltuieli variabilevariabile
(lei) (lei)
CheltuieliCheltuieli variabile variabile
(lei t (lei t ))
(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)
11 Incărcat transportat IC (PK) T 124 694 84
22 Descărcat IC (PK) T 124 145896 177
33 Adm şi deservit IC (PK) T 50 691 839
44 Administrat gunoi de grajd T 50 288 35
55 Săpat gropi pt plantat pomi Buc 048 281 34
66 Plantat + udat Buc 048 7488 909
77 Tăieri de forma coroanei Buc 25 25 03
88 Incărcat transportat IC (N) T 0855 1107 134
99 Adm şi deservit IC T 5 896 109
1010 Transportat apa prep sol T 3 4592 558
1111 Recoltat prune T 5 187 23
1212 Transportat prune T 8234 14327 174
TOTALTOTAL 1914066 2325
a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)
Cheltuielile fixe
73
73
NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe
(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe
(lei ha)(lei ha)
(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)
11 Arătură in livadă Ha 5 2057 4114
22 Discuit arătura Ha 5 913 1826
33 Prăşit printre racircnduri Ha 5 804 1608
44 Stropit cu insecto-fungicide Ha 5 1802 3604
55 Erbicidat şi deservit Ha 5 690 138
66
77
88
99
1010
TOTALTOTAL 6266 12532
(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)
74
74
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura măr - fără profit programat
Ch variabile Cv = 1914066 lei
Ch fixe totale CF = 6266 lei
Ch fixeha CFha = 12532 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 1 leikg =1000 leit
Producţia totală de mere PT= 8234 t
Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 5 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 673021 lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 1914066 + 673021 = 2587087 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 2587087 8234 = 3142 leit
Productia medie de mere la punctul critic (X)
X= (CFha)(Pv-CVt) = 12532 ( 1000 - 3142 ) = 19 tha
= 1900 kgha
Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 19 tha 3142 leit = 59698 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx =12532 leiha+ 59698 leiha =185018 leiha
Nivelul producţiei de 1900 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la
cultura de măr icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de
1900 la preţul de 1 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie Depăşirea
acestui nivel al producţiei (1900 ha) duce la obţinerea unui profit iar scăderea
producţiei sub acest nivel determină pierderi
75
75
76
PROFI
T
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
1900 kg1900 kghaha
4000
3000
1000
2000
5000
7000
6000
12532
leiha
185018
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura măr ndash fără profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
76
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura măr - cu profit programat
Ch variabile Cv = 1914066 lei
Ch fixe totale CF = 6266 lei
Ch fixeha CFha = 12532 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 1 leikg =1000 leit
Producţia totală de mere PT= 8234 t
Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 5 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 673021 lei
Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)
Pr = 100000 lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 1914066 + 673021 = 2587087 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 2587087 8234 = 3142 leit
Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 100000 5
= 20000 leiha
Producţia medie de mere la punctul critic (X)
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 12532 + 20000 ) (1000 - 3142 )
= 31 tha = 31000 kgha
Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 31 tha 3142 leit = 97402 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx =12532 leiha+97402 leiha = 109934 leiha
77
77
78
profit
suplimen
tar
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
31000 kg31000 kghaha
7500
5000
1000
2500
10000
15000
12500
12532
leiha
109934
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura măr ndash cu profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
Profit programatProfit programat
PROFI
T
5000
78
Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura măr
Specificare UMFara profit programat
Cu profit programat
Ch variabile Cv lei 1914066 1914066
Cheltuielile indirecte Ch ind lei 673021 673021
Ch variabile totale CVT lei 2587087 2587087
Ch variabile t CVt leit 3142 3142
Ch fixe totale CF lei 6266 6266
Ch fixe ha CFha leiha 12532 12532
Profit programat total Pr lei 100000
Profit programat ha Prha leiha 20000
X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 1900
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 31000
Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 59698 97402
Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 185018 109934
Preţ de vacircnzare t Pv leit 1000 1000
Suprafaţa cultivată S ha 5 5
79
79
CAPITOLUL VCAPITOLUL VCONCLUZII ŞI RECOMANDĂRICONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI
Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţiei acestora
Evaluarea se face icircn două etape- icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele caracteristice de dezvoltare a plantelor- icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite norme standardizate
Icircn funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfelPorumb 3133 toneGrau 1451 toneMăr 82 toneEfectuacircnd eficiența celor trei culturi icircn urma rezultatelor acestora am
observat că cultura cea mai favorabilă este porumbul urmată de cultura grăacircluiPe viitor cea mai bună cultură atat cantitativă cacirct și calitativă este cultura porumbului
80
80
Cacircnd tractorul poate urmări urma lăsată de marcator atacirct cu roata din dreapta cacirct şi cu roata din stacircnga lungimea celor două marcatoare este egală şi este dată de relaţia
4 Stabilirea debitului semănătorii icircn funcţie de norma de sămacircnţă la hectar La icircnceputul lucrării trebuie icircntotdeauna să se verifice corectitudinea reglării debitului la icircnsămacircnţare Această verificare se face după formula
icircn
care
G ndash cantitatea de sămacircnţă cursă din semănătoare la un număr stabilit de icircnvacircrtiri a roţii semănătoriiA ndash norma de semănat la un ha (kg)d ndash lungimea roţii semănătorii (m)B ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)O ndash nr de icircnvacircrtituri a roţii semănătorii
(6)G= 2501743620 10000 = 313
5 Stabilirea dimensiunilor postatelor la semănat Lungimea maximă a postatelor la semănat este icircn funcţie de capacitatea cutiei semănătorii Pentru a uşura organizarea transportului de seminţe este indicat ca alimentarea semănătorii cu seminţe să se execute la un singur capăt a postatei ~n acest caz lungimea maximă a postatei se calculează după formula
icircn
care
L ndash lungimea maximă a postatei (m)Q ndash capacitatea coşului de alimentare
a semănătorii (kg)Y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii coşului de alimentare a semănătorii (icircn medie 070-080)A ndash norma de semănat (kgha)B ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)
(7)L = (051000040007) (25036) = 1556m
Icircn ce priveşte lăţimea postatei aceasta se determină icircn funcţie de lăţimea totală a parcelei de icircnsămacircnţat şi de metoda de deplasare a agregatului Ea se calculează aşa icircncacirct să asigure de lucru agregatului pentru 1-2 zile de lucru
Lăţimea postatei la semănatul icircn suveică se calculează după formula
icircn care
l ndash lăţimea postatei (m)P ndash productivitatea zilnică a agregatului (hazi)Z ndash durata icircn zile a lucrului pe aceeaşi postată (1-2 zile)L ndash lungimea postatei (m)
(8)l = 10000122 1556 = 154m
6 Lăţimea zonei de icircntoarcere a agregatului Pentru icircntoarcerea agregatului la capetele parcelei se delimitează o facircşie de teren denumită bdquozonă de icircntoarcereldquo Delimitarea acestei zone se face icircn cazul deplasărilor icircn parcursul liniar cu buclă şi fără buclă Lăţimea zonei de icircntoarcere este dată de relaţia
50
50
icircn care
E ndash lăţimea zonei de icircntoarcereR ndash raza de icircntoarcere a agregatuluie ndash lungimea de ieşire a agregatului (adică distanţa de la centrul agregatului mijlocul osiei motoare a tractorului) pacircnă la organele active ale maşinii
(9)E = 34 + 15 = 135m
Aceasta reprezintă lungimea cu care trebuie să se deplaseze centrul agregatului pentru aducerea organelor active ale maşinii agricole pe linia de icircntoarcere a lucrului
7 Stabilirea distanţei dintre punctele de alimentare a semănătorii Distanţa dintre punctele de alimentare a semănătorii se determină icircn funcţie de metoda de deplasare a agregatului la semănat ~n cazul semănatului icircn suveică lungimea postatei este determinată icircn funcţie de capacitatea cutiei de seminţe icircn aşa fel ca alimentarea semănătorii să se facă numai la unul din capetele postatei distanţa dintre punctele de alimentare se află după formula
icircn care
D ndash distanţa dintre punctele de alimentare (m)B ndash lăţimea de lucru a agregatului (m)T ndash numărul turelor (adică nr curselor dus-icircntors) pe care le face agregatul pacircnă la golirea coşului semănătorii
(1)D = 2362 = 144m
Icircn cazul cacircnd lungimea postatei nu este determinată icircn funcţie de capacitatea cutiei de seminţe este necesar ca icircn prealabil să cunoaştem turele pe care le face agregatul pacircnă la golirea coşului semănătorii Aceasta se determină icircmpărţind lungimea drumului pe care icircl face semănătoarea pacircnă la golirea cutiei sale pe lungimea cursei de lucru dus şi icircntors ~n acest scop se foloseşte următoarea formulă
icircn care
T ndash numărul turelorQ ndash capacitatea cutiei semănătorii
(kg)Y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii cutiei (080)A ndash norma de semănat (kgha)B ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)L ndash lungimea postatei (m)
T= (1000040007) (2503621556) = 1Icircn cazul semănării icircn bdquolaturildquo sau bdquope două jumătăţi ale postateildquo distanţa dintre
punctele de alimentare se calculează după formula = 136 = 36
(semnificaţiile literelor sunt aceleaşi ca la formulele (10) şi (11)
51
51
8 Stabilirea cantităţilor de seminţe ce se pun la punctele de alimentare Cantităţile de seminţe care se pun la primul punct de alimentare se calculează după formula
= 4001 = 400kgiar cantitatea care se pune la punctele următoare este
icircn care
C ndash cantitatea de seminţe necesară alimentării agregatului (kg)Q capacitatea coşului semănătorii (kg)y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii cutieia ndash nr semănătorilor icircn agregat
(14)C1 = 400071 = 280kg
9 Stabilirea necesarului zilnic de muncitori pentru semănat şi transportat seminţele Necesarul zilnic de muncitori pentru deservirea semănătorilor variază icircn raport cu numărul de agregate folosite zilnic şi al maşinilor ce compun agregatul
10 Necesarul de mijloace de transport se stabileşte icircn funcţie de cantităţile de seminţe necesare semănătorilor la o icircncărcare timpul de golire a semănătorilor capacitatea mijloacelor de transport distanţa de transport şi timpul necesar pentru un ciclu de transport
~n primul racircnd se determină timpul icircn care se consumă cantitatea de seminţe existentă icircn cutia semănătorii folosind relaţia
icircn care
q ndash capacitatea cutiei semănătorii (kg)085 ndash coeficientul de folosire a cutiei semănătoriiB ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)V ndash viteza de lucru a agregatului (moră)N ndash norma de sămacircnţă la ha (kg)
Tgol = (10000400085) (366000250) = 063h = 38min
Numărul de mijloace de transport necesare zilnic se determină pe baza relaţiei
icircn care
Nt ndash numărul mijloacelor de transportn ndash numărul semănătorilor ce lucreazăt ndash durata unui ciclu de transport (min)Cm ndash capacitatea mijlocului de transport (kg)
Nt = (540008530) (38400) = 33 = 311 Se determină necesarul de saci pentru transportul seminţelor cunoscacircnd că
pentru uşurarea manipulării se recomandă ca un sac să aibă 40 kg
Nr saci = (512250) 40 = 375 sacizi
52
52
Centralizarea datelor
Nr crt
Specificare UMAgregatul folosit
Tractor + (SUP-29)
Tractor + SUP-21
1 Productivitatea zilnică a agregatului haschimb 12
2 Necesarul zilnic de-tractoare nr 5-semănători nr 5
3Productivitatea zilnică a tuturor agregatelor
hazi 60
4Dimensiunile solei de semănat
-lungime m 1556-lăţime m 1947-suprafaţă ha 303
5Dimensiunea parcelelor de semănat
-lungime m 1556-lăţime m 154-suprafaţă 24
6Lungimea marcatorului
-dreapta m 11-stacircnga m 26
7Norma de icircnsămacircnţare
-la 20 icircnvacircrtituri kg 3-la hectar kg 250
8Distanţa dintre punctele de alimentare cu seminţe
m 144
9Cantitatea de seminţe ce se pune la punct de alimentare
-la primul punct
kg 400
-la punctele următoare
kg 280
10 Necesarul zilnic de muncitori
-pt servirea semănătorii
nr 5
-pt transportul seminţelor
nr 3
-total nr 8
11Lăţimea facircşiei de icircntoarcere a agregatului
m 135
12Necesarul zilnic de mijl de transport
-atelaje nr-tractor+remorcă nr 3-auto-camion nr
13Necesar saci pt transportul seminţelor
nr 375
53
53
36 Evaluarea producţiei
Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţieiacestora
Evaluarea se face icircn două etape1) icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele
caracteristice de dezvoltare a plantelor2) icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite
norme standardizate~n funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfel
1) Gracircu orz (orz - 1 iunie gracircu - 15 iunie) Gracircu Boemandash se stabileşte numărul punctelor de control icircn funcţie de mărimea şi
uniformitatea parcelelor(icircn cazul parcele de pacircnă la 100 ha - 5 puncte pe suprafeţe mai mari de 100 ha - 10 puncte)
Determinările se fac cu ajutorul ramei metrice (un cadru de 1 metru patrat)Metodologie de lucrundash se numără spicele din interiorul ramei metricendash se stabileşte numărul mediu de boabe icircn spicndash se calculează producţia medie la hectar astfel
Q kgha = (360353610000) (10001000) = 4536kgha
Q kgha - producţia medie kgha Nsp - număr mediu de spice la mp (medie pe toate punctele de control) 360Nb - număr mediu de boabe icircn spice 35MMB - greutatea a 1000 boabe (grame)3610000 mp = 1 ha1000 x 1000 = 1000 grame x 1000 boabe
Exemplu
2) Porumb (1 septembrie) DKC 3511ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 28 mp (4 racircnduri x 070 x 10 m
lungime 070 (m) - distanţa dintre racircnduri)ndash se numără ştiuleţii la fiecare punct de controlndash se calculează numărul de ştiuleţi la hectar
54
54
Nstha = (30010000)(510) = 60000
Nstha - număr de ştiuleţi la hanst - numărul de ştiuleţi număraţi la toate punctele de controld - suprafaţa unui punct de control (mp)i - numărul punctelor de control
ndash se determină apoi numărul de boabe pe ştiuletendash se calculează apoi producţia medie la hectar
Q kgha = (60000588337) (10001000) = 11889 kgha
Q kgha - producţia medieNst - număr ştiuleţi la hectar 60000Nb - număr mediu de boabe pe ştiulete 588MMB - greutatea a 1000 boabe (grame) 337
Exemplu
3) Floarea soarelui (15 august)ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 28 mp (4 racircnduri x 070 x 10)ndash se numără capitulele la fiecare punct de control şi se stabileşte numărul mediu
de capitule la ha după formula
Ncpha - număr total de capitule la hancp - număr de capitule numărate la toate punctele de controld - suprafaţa unui punct de controli - numărul punctelor de control
ndash se determină numărul mediu de seminţe pe capitul(Ns)ndash se calculează producţia medie la hectar astfel
55
55
Q kgha - producţia medieNcp - număr mediu de capitule la hectarNs - număr seminţe pe capitulMMB - greutatea a 1000 seminţe icircn grame
Exemplu
4) Sfecla de zahăr (1 septembrie)ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 10 mp (3 racircnduri x 045 m x 74 m
lungime)ndash la fiecare punct de control plantele se recoltează se decoletează (tăierea
frunzelor) se curăţă de pămacircnt şi se cacircntărescndash se determină producţia medie astfel
q - cantitatea de rădăcini recoltate din punctele de control (kg)d - suprafaţa unui punct de control (mp)i - numărul punctelor de control
ndash la producţia stabilită se adaugă sporul de producţie ce se va realiza de la data evaluării la data prevăzută a se recolta (18 grziplantă)
Exemplu
5) Fructe (1 septembrie) MĂRMetoda de evaluare diferă icircn funcţie de tipul de livadă clasică sau intensivă dar
icircn mare constă icircn următoarele etapendash se stabileşte numărul de pomi pentru examinare (2 - 5 ) 480ndash se determină numărul mediu de fructe pe pom şi greutatea acestora icircn kg 30kg
167 de fructe
56
56
ndash se icircnmulţeşte numărul mediu de fructe pe pom cu numărul de pomi existenţi la ha şi se obţine astfel producţia medie la ha 16032 kgha
6) Struguri (de masă - 15 iulie de vin - 1 septembrie)ndash evaluarea se face separat la viile nobile şi la viile de hibrizindash se stabileşte numărul de butuci pe rod la ha cu relaţia
Nbha - numărul de butuci pe rod la hadr - distanţa dintre racircnduri (m)db - distanţa icircntre butuci pe racircnd (m)Ng - număr mediu de goluri (butuci neproductiviinexistenţi) la ha icircn procente
ndash se evaluează producţia de struguri pe butuc număracircndu-se toţi strugurii de pe un număr de 1 - 2 din butucii existenţi pe lot (se recomandă să se efectueze numărătoarea strugurilor pe fiecare al 10-lea butuc din 15 icircn 15 racircnduri)
Producţia de struguri pe butuc se calculează astfel
Pmb - producţia medie pe butuc (grame)Gms - greutatea medie a strugurilor (grame)Ns - numărul de struguri total găsiţi la numărătoareNba - numărul butucilor analizaţi
ndash se calculează producţia medie de struguri la ha cu formula
Pmha - producţia medie de struguri la ha (kg)Nbha - numărul de butuci pe rod la haPmb - producţia medie pe butuc (grame)
Exemplu
57
57
CAPITOLUL IV DETERMINAREA PRAGULUI DE RENTABILITATE (A PUNCTULUI CRITIC) PE CULTURI
Punctul critic marchează acea dimensiune a producţiei medii la care icircncasările din
valorificarea producţiei sunt egale cu cheltuielile totale de producţie deci acel punct al
producţiei medii la care nu se obţine profit dar nu se icircnregistrează nici pierderi
Mărimea costului de producţie şi a ratei profitului se găsesc icircntr-o stracircnsă legătură
cu raportul dintre cheltuielile de exploatare şi cantitatea de produse realizate Prin analiza
costurilor şi cheltuielilor de exploatare icircntreprinzătorul poate calcula nivelul minim de
activitate cerut de menţinerea icircn stare de funcţionare a firmei Cunoscacircnd pragul de
rentabilitate se poate proiecta volumul de vacircnzări icircn vederea obţinerii profitului scontat
De asemenea creditorii şi investitorii solicită adesea efectuarea analizei punctului
critic pentru a ajuta icircn evaluarea cacircştigurilor potenţiale ale unei afaceri şi icircn consecinţă
aceasta trebuie introdusă icircn planul de afaceri
Punctul critic se poate determina icircn două moduri şi anume fără profit programat
sau cu profit programat
Calculul punctului critic fără profit programat este exprimat printr-o relaţie
simplă
y = yי
y = Pvx
yי = Cvx + CF
Pvx = Cvx + CF
x(Pv ndash Cv) = CF
icircn care
y ndash veniturile din valorificarea producţiei (mii lei)
yי - cheltuielile totale icircnregistrate (mii lei)
Pv ndash preţul de vacircnzare unitar
x ndash producţia medie sau volumul vacircnzărilor (unităţi fizice)
Cv ndash cheltuieli variabile unitare
58
58
CF ndash costuri fixe totale
De unde x marchează acea dimensiune a producţiei la care nu se icircnregistrează nici
profit nici pierderi
Determinarea cantitativă şi reprezentarea grafică a PC la cultura Porumb
Cheltuielile variabile
NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrarii
CheltuieliCheltuieli variabilevariabile
(lei) (lei)
CheltuieliCheltuieli variabile variabile
(lei t (lei t ))
(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)
11 Incărcat transportat IC (PK) t 2881 180225 575
22 Descărcat IC (PK) t 2881 2444609 78
33 Incărcat transportat IC (N) t 10 2484545 793
44 Descărcat IC (N) t 1655 6371 02
55 Transportat apa prep sol mii l 30 599 019
66 Incărcat transportat săm t 66 599359 191
77 Recoltat porumb boabe t 530 2606662 832
88 Transportat porumb boabe t 225 1245 04
99
1010
TOTALTOTAL 9962236 31792
a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch Variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologicacopy= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)
59
59
Cheltuielile fixe
NrNr CrtCrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe
(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe
(lei ha)(lei ha)
(a)(a) (b)(b) copycopy (d)(d) (e)(e)
11 Adm Şi deservit IC (PK) ha 302 617645 2045
22 Arat 25 cm +grăpat ha 302 1140192 3775
33 Adm Şi deservit IC (N) ha 302 630389 2087
44 Erbicidat şi deservit ha 302 61155 2025
55 Discuit si preg Pat germ Ha 302 586536 1942
66 Semănat +deservit ha 302 472517 1565
77 Prăşit mecanic I ha 302 819024 2712
88 Prăit mecanic II ha 302 654182 2166
99
1010
TOTALTOTAL 5532035 18318
(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)
60
60
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura porumb - fără profit programat
Ch variabile Cv = 9962236 lei
Ch fixe totale CF = 5532035 lei
Ch fixeha CFha = 18318 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 11 leikg = 1100 leit
Producţia totală de PT= 313355 t
Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 302 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 33961599 lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 9962236 + 33961599 = 133583959 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 133583959 313355=
4263leit
Productia medie de porumb la punctul critic (X)
X= (CFha)(Pv-CVt) = 18318 ( 1100 ndash 4263 ) = 272 tha = 2720 kgha
Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 272 tha 4263 leit = 115953 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx =18318 leiha+ 115953 leiha =299133 leiha
Nivelul producţiei de 2720 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la
cultura porumb icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de
2720 la preţul de 11 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie
Depăşirea acestui nivel al producţiei (2720 ha) duce la obţinerea unui profit iar
scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi
61
61
62
PROFI
T
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
2720 kg2720 kghaha
4000
3000
1000
2000
5000
7000
6000
18318
leiha
299133
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura porumb ndash fără profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
62
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura porumb - cu profit programat
Ch variabile Cv = 9962236 lei
Ch fixe totale CF = 5532035 lei
Ch fixeha CFha = 18318 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 11 leikg = 1100 leit
Producţia totală de PT= 313355 t
Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 302 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 33961599 lei
Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)
Pr = 500000lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 9962236 + 33961599 = 133583959 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 133583959 313355=
4263leit
Profitul programat pe ha (Prha) Prha=PrS =500000302= 165562 leiha
Producţia medie de porumb la punctul critic (X)
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 18318+165562) ( 1100 - 4263 )= 517 tha
= 5170 kgha
Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 517 tha 4263 leit = 220397 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx = 18318 leiha+ 220397leiha = 403577 leiha
63
63
64
profit
suplimen
tar
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
5170 kg5170 kghaha
4000
3000
1000
2000
5000
7000
6000
18318
leiha
403577
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura porumb ndash cu profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
Profit programatProfit programat
PROFI
T
5000
64
Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura porumb
Specificare UMFara profit programat
Cu profit programat
Ch variabile Cv lei 9962236 9962236
Cheltuielile indirecte Ch ind lei 33961599 33961599
Ch variabile totale CVT lei 133583959 133583959
Ch variabile t CVt leit 4263 4263
Ch fixe totale CF lei 5532035 5532035
Ch fixe ha CFha leiha 18318 18318
Profit programat total Pr lei 500000
Profit programat ha Prha leiha 165562
X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 2720
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 5170
Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 115953 220397
Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 299133 403577
Preţ de vacircnzare t Pv leit 1100 1100
Suprafaţa cultivată S ha 302 302
65
65
DETERMINAREA CANTITATIVĂ ȘI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA gracircu
Cheltuielile variabile
NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrarii
CheltuieliCheltuieli variabilevariabile
(lei) (lei)
CheltuieliCheltuieli variabile variabile
(lei t (lei t ))
(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)
11 Incărcat transportat IC (PK) t 4605 260015 179
22 Descărcat IC (PK) t 4605 495645 341
33 Incărcat transportat săm t 666 601343 414
44 Incărcat transportat IC (N) t 10 97019 669
55 Descărcat IC (N) t 6454 24848 017
66 Transportat apa prep sol mii l 30 599 04
77 Recoltat grau t 530 2614762 1802
88 Transportat gracircu t 225 1245 09
99
1010
TOTALTOTAL 49504298 34115
a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)
66
66
Cheltuielile fixe
NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe
(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe
(lei ha)(lei ha)
(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)
11 Adm şi deservit IC (PK) ha 303 619685 2045
22 Arat 18 - 20 cm +grăpat ha 303 1025772 3385
33 Discuit si preg pat germ ha 303 588479 1942
44 Semănat +deservit ha 303 474081 1565
55 Adm şi deservit IC (N) ha 303 632476 2087
66 Adm şi deservit ha 303 613575 2025
77
88
99
1010
TOTALTOTAL 3954068 130497
(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)
67
67
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura gracircu - fără profit programat
Ch variabile Cv = 49504298 lei
Ch fixe totale CF = 3954068 lei
Ch fixeha CFha = 130497 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 09 leikg = 900 leit
Producţia totală de gracircu PT= 145107 t
Suprafata cultivată cu gracircu S = 303 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 14849866 lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 49504298 + 14849866 = 64354164 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 64354164 145107 =
4435leit
Productia medie de gracircu la punctul critic (X)
X= (CFha)(Pv-CVt) = 130497 ( 900 - 4435 ) = 286 tha
= 2860 kgha
Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 286 tha 4435 leit = 12684 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx = 130497 leiha+ 126841 leiha = 257338 leiha
Nivelul producţiei de 2860 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la
cultura de gracircu icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de
2860 la preţul de 09 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie
Depăşirea acestui nivel al producţiei (2860 ha) duce la obţinerea unui profit iar
scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi
68
68
69
PROFI
T
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
2860 kg2860 kghaha
4000
3000
1000
2000
5000
7000
6000
130497
leiha
257338
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura gracircu ndash fără profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
69
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura gracircu - cu profit programat
Ch variabile Cv = 49504298 lei
Ch fixe totale CF = 3954068 lei
Ch fixeha CFha = 130497 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 09 leikg = 900 leit
Producţia totală de gracircu PT= 145107 t
Suprafata cultivată cu gracircu S = 303 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 14849866 lei
Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)
Pr = 400000 lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 49504298 + 14849866 = 64354164 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 64354164 145107 =
4435leit
Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 400000 303 =
132013 leiha
Producţia medie de gracircu la punctul critic (X)
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 130497 + 132013 ) ( 900 - 4435 )
= 575 tha = 5750 kgha
Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 575tha 4435 leit = 255012 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx =130497 leiha+ 255012leiha = 385509 leiha
70
70
71
profit
suplimen
tar
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
5750 kg5750 kghaha
4000
3000
1000
2000
5000
7000
6000
130497
leiha
3855
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura gracircu ndash cu profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
Profit programatProfit programat
PROFI
T
5000
71
Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura gracircu
Specificare UMFara profit programat
Cu profit programat
Ch variabile Cv lei 49504298 49504298
Cheltuielile indirecte Ch ind lei 14849866 14849866
Ch variabile totale CVT lei 64354164 64354164
Ch variabile t CVt leit 4435 4435
Ch fixe totale CF lei 3954068 3954068
Ch fixe ha CFha leiha 130497 130497
Profit programat total Pr lei 400000
Profit programat ha Prha leiha 132013
X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 2860
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 5750
Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 12684 255012
Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 257338 385509
Preţ de vacircnzare t Pv leit 900 900
Suprafaţa cultivată S ha 303 303
72
72
DETERMINAREA CANTITATIVĂ ȘI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA măr
Cheltuielile variabile
NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrarii
CheltuieliCheltuieli variabilevariabile
(lei) (lei)
CheltuieliCheltuieli variabile variabile
(lei t (lei t ))
(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)
11 Incărcat transportat IC (PK) T 124 694 84
22 Descărcat IC (PK) T 124 145896 177
33 Adm şi deservit IC (PK) T 50 691 839
44 Administrat gunoi de grajd T 50 288 35
55 Săpat gropi pt plantat pomi Buc 048 281 34
66 Plantat + udat Buc 048 7488 909
77 Tăieri de forma coroanei Buc 25 25 03
88 Incărcat transportat IC (N) T 0855 1107 134
99 Adm şi deservit IC T 5 896 109
1010 Transportat apa prep sol T 3 4592 558
1111 Recoltat prune T 5 187 23
1212 Transportat prune T 8234 14327 174
TOTALTOTAL 1914066 2325
a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)
Cheltuielile fixe
73
73
NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe
(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe
(lei ha)(lei ha)
(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)
11 Arătură in livadă Ha 5 2057 4114
22 Discuit arătura Ha 5 913 1826
33 Prăşit printre racircnduri Ha 5 804 1608
44 Stropit cu insecto-fungicide Ha 5 1802 3604
55 Erbicidat şi deservit Ha 5 690 138
66
77
88
99
1010
TOTALTOTAL 6266 12532
(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)
74
74
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura măr - fără profit programat
Ch variabile Cv = 1914066 lei
Ch fixe totale CF = 6266 lei
Ch fixeha CFha = 12532 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 1 leikg =1000 leit
Producţia totală de mere PT= 8234 t
Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 5 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 673021 lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 1914066 + 673021 = 2587087 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 2587087 8234 = 3142 leit
Productia medie de mere la punctul critic (X)
X= (CFha)(Pv-CVt) = 12532 ( 1000 - 3142 ) = 19 tha
= 1900 kgha
Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 19 tha 3142 leit = 59698 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx =12532 leiha+ 59698 leiha =185018 leiha
Nivelul producţiei de 1900 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la
cultura de măr icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de
1900 la preţul de 1 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie Depăşirea
acestui nivel al producţiei (1900 ha) duce la obţinerea unui profit iar scăderea
producţiei sub acest nivel determină pierderi
75
75
76
PROFI
T
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
1900 kg1900 kghaha
4000
3000
1000
2000
5000
7000
6000
12532
leiha
185018
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura măr ndash fără profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
76
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura măr - cu profit programat
Ch variabile Cv = 1914066 lei
Ch fixe totale CF = 6266 lei
Ch fixeha CFha = 12532 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 1 leikg =1000 leit
Producţia totală de mere PT= 8234 t
Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 5 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 673021 lei
Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)
Pr = 100000 lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 1914066 + 673021 = 2587087 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 2587087 8234 = 3142 leit
Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 100000 5
= 20000 leiha
Producţia medie de mere la punctul critic (X)
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 12532 + 20000 ) (1000 - 3142 )
= 31 tha = 31000 kgha
Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 31 tha 3142 leit = 97402 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx =12532 leiha+97402 leiha = 109934 leiha
77
77
78
profit
suplimen
tar
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
31000 kg31000 kghaha
7500
5000
1000
2500
10000
15000
12500
12532
leiha
109934
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura măr ndash cu profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
Profit programatProfit programat
PROFI
T
5000
78
Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura măr
Specificare UMFara profit programat
Cu profit programat
Ch variabile Cv lei 1914066 1914066
Cheltuielile indirecte Ch ind lei 673021 673021
Ch variabile totale CVT lei 2587087 2587087
Ch variabile t CVt leit 3142 3142
Ch fixe totale CF lei 6266 6266
Ch fixe ha CFha leiha 12532 12532
Profit programat total Pr lei 100000
Profit programat ha Prha leiha 20000
X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 1900
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 31000
Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 59698 97402
Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 185018 109934
Preţ de vacircnzare t Pv leit 1000 1000
Suprafaţa cultivată S ha 5 5
79
79
CAPITOLUL VCAPITOLUL VCONCLUZII ŞI RECOMANDĂRICONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI
Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţiei acestora
Evaluarea se face icircn două etape- icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele caracteristice de dezvoltare a plantelor- icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite norme standardizate
Icircn funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfelPorumb 3133 toneGrau 1451 toneMăr 82 toneEfectuacircnd eficiența celor trei culturi icircn urma rezultatelor acestora am
observat că cultura cea mai favorabilă este porumbul urmată de cultura grăacircluiPe viitor cea mai bună cultură atat cantitativă cacirct și calitativă este cultura porumbului
80
80
icircn care
E ndash lăţimea zonei de icircntoarcereR ndash raza de icircntoarcere a agregatuluie ndash lungimea de ieşire a agregatului (adică distanţa de la centrul agregatului mijlocul osiei motoare a tractorului) pacircnă la organele active ale maşinii
(9)E = 34 + 15 = 135m
Aceasta reprezintă lungimea cu care trebuie să se deplaseze centrul agregatului pentru aducerea organelor active ale maşinii agricole pe linia de icircntoarcere a lucrului
7 Stabilirea distanţei dintre punctele de alimentare a semănătorii Distanţa dintre punctele de alimentare a semănătorii se determină icircn funcţie de metoda de deplasare a agregatului la semănat ~n cazul semănatului icircn suveică lungimea postatei este determinată icircn funcţie de capacitatea cutiei de seminţe icircn aşa fel ca alimentarea semănătorii să se facă numai la unul din capetele postatei distanţa dintre punctele de alimentare se află după formula
icircn care
D ndash distanţa dintre punctele de alimentare (m)B ndash lăţimea de lucru a agregatului (m)T ndash numărul turelor (adică nr curselor dus-icircntors) pe care le face agregatul pacircnă la golirea coşului semănătorii
(1)D = 2362 = 144m
Icircn cazul cacircnd lungimea postatei nu este determinată icircn funcţie de capacitatea cutiei de seminţe este necesar ca icircn prealabil să cunoaştem turele pe care le face agregatul pacircnă la golirea coşului semănătorii Aceasta se determină icircmpărţind lungimea drumului pe care icircl face semănătoarea pacircnă la golirea cutiei sale pe lungimea cursei de lucru dus şi icircntors ~n acest scop se foloseşte următoarea formulă
icircn care
T ndash numărul turelorQ ndash capacitatea cutiei semănătorii
(kg)Y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii cutiei (080)A ndash norma de semănat (kgha)B ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)L ndash lungimea postatei (m)
T= (1000040007) (2503621556) = 1Icircn cazul semănării icircn bdquolaturildquo sau bdquope două jumătăţi ale postateildquo distanţa dintre
punctele de alimentare se calculează după formula = 136 = 36
(semnificaţiile literelor sunt aceleaşi ca la formulele (10) şi (11)
51
51
8 Stabilirea cantităţilor de seminţe ce se pun la punctele de alimentare Cantităţile de seminţe care se pun la primul punct de alimentare se calculează după formula
= 4001 = 400kgiar cantitatea care se pune la punctele următoare este
icircn care
C ndash cantitatea de seminţe necesară alimentării agregatului (kg)Q capacitatea coşului semănătorii (kg)y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii cutieia ndash nr semănătorilor icircn agregat
(14)C1 = 400071 = 280kg
9 Stabilirea necesarului zilnic de muncitori pentru semănat şi transportat seminţele Necesarul zilnic de muncitori pentru deservirea semănătorilor variază icircn raport cu numărul de agregate folosite zilnic şi al maşinilor ce compun agregatul
10 Necesarul de mijloace de transport se stabileşte icircn funcţie de cantităţile de seminţe necesare semănătorilor la o icircncărcare timpul de golire a semănătorilor capacitatea mijloacelor de transport distanţa de transport şi timpul necesar pentru un ciclu de transport
~n primul racircnd se determină timpul icircn care se consumă cantitatea de seminţe existentă icircn cutia semănătorii folosind relaţia
icircn care
q ndash capacitatea cutiei semănătorii (kg)085 ndash coeficientul de folosire a cutiei semănătoriiB ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)V ndash viteza de lucru a agregatului (moră)N ndash norma de sămacircnţă la ha (kg)
Tgol = (10000400085) (366000250) = 063h = 38min
Numărul de mijloace de transport necesare zilnic se determină pe baza relaţiei
icircn care
Nt ndash numărul mijloacelor de transportn ndash numărul semănătorilor ce lucreazăt ndash durata unui ciclu de transport (min)Cm ndash capacitatea mijlocului de transport (kg)
Nt = (540008530) (38400) = 33 = 311 Se determină necesarul de saci pentru transportul seminţelor cunoscacircnd că
pentru uşurarea manipulării se recomandă ca un sac să aibă 40 kg
Nr saci = (512250) 40 = 375 sacizi
52
52
Centralizarea datelor
Nr crt
Specificare UMAgregatul folosit
Tractor + (SUP-29)
Tractor + SUP-21
1 Productivitatea zilnică a agregatului haschimb 12
2 Necesarul zilnic de-tractoare nr 5-semănători nr 5
3Productivitatea zilnică a tuturor agregatelor
hazi 60
4Dimensiunile solei de semănat
-lungime m 1556-lăţime m 1947-suprafaţă ha 303
5Dimensiunea parcelelor de semănat
-lungime m 1556-lăţime m 154-suprafaţă 24
6Lungimea marcatorului
-dreapta m 11-stacircnga m 26
7Norma de icircnsămacircnţare
-la 20 icircnvacircrtituri kg 3-la hectar kg 250
8Distanţa dintre punctele de alimentare cu seminţe
m 144
9Cantitatea de seminţe ce se pune la punct de alimentare
-la primul punct
kg 400
-la punctele următoare
kg 280
10 Necesarul zilnic de muncitori
-pt servirea semănătorii
nr 5
-pt transportul seminţelor
nr 3
-total nr 8
11Lăţimea facircşiei de icircntoarcere a agregatului
m 135
12Necesarul zilnic de mijl de transport
-atelaje nr-tractor+remorcă nr 3-auto-camion nr
13Necesar saci pt transportul seminţelor
nr 375
53
53
36 Evaluarea producţiei
Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţieiacestora
Evaluarea se face icircn două etape1) icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele
caracteristice de dezvoltare a plantelor2) icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite
norme standardizate~n funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfel
1) Gracircu orz (orz - 1 iunie gracircu - 15 iunie) Gracircu Boemandash se stabileşte numărul punctelor de control icircn funcţie de mărimea şi
uniformitatea parcelelor(icircn cazul parcele de pacircnă la 100 ha - 5 puncte pe suprafeţe mai mari de 100 ha - 10 puncte)
Determinările se fac cu ajutorul ramei metrice (un cadru de 1 metru patrat)Metodologie de lucrundash se numără spicele din interiorul ramei metricendash se stabileşte numărul mediu de boabe icircn spicndash se calculează producţia medie la hectar astfel
Q kgha = (360353610000) (10001000) = 4536kgha
Q kgha - producţia medie kgha Nsp - număr mediu de spice la mp (medie pe toate punctele de control) 360Nb - număr mediu de boabe icircn spice 35MMB - greutatea a 1000 boabe (grame)3610000 mp = 1 ha1000 x 1000 = 1000 grame x 1000 boabe
Exemplu
2) Porumb (1 septembrie) DKC 3511ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 28 mp (4 racircnduri x 070 x 10 m
lungime 070 (m) - distanţa dintre racircnduri)ndash se numără ştiuleţii la fiecare punct de controlndash se calculează numărul de ştiuleţi la hectar
54
54
Nstha = (30010000)(510) = 60000
Nstha - număr de ştiuleţi la hanst - numărul de ştiuleţi număraţi la toate punctele de controld - suprafaţa unui punct de control (mp)i - numărul punctelor de control
ndash se determină apoi numărul de boabe pe ştiuletendash se calculează apoi producţia medie la hectar
Q kgha = (60000588337) (10001000) = 11889 kgha
Q kgha - producţia medieNst - număr ştiuleţi la hectar 60000Nb - număr mediu de boabe pe ştiulete 588MMB - greutatea a 1000 boabe (grame) 337
Exemplu
3) Floarea soarelui (15 august)ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 28 mp (4 racircnduri x 070 x 10)ndash se numără capitulele la fiecare punct de control şi se stabileşte numărul mediu
de capitule la ha după formula
Ncpha - număr total de capitule la hancp - număr de capitule numărate la toate punctele de controld - suprafaţa unui punct de controli - numărul punctelor de control
ndash se determină numărul mediu de seminţe pe capitul(Ns)ndash se calculează producţia medie la hectar astfel
55
55
Q kgha - producţia medieNcp - număr mediu de capitule la hectarNs - număr seminţe pe capitulMMB - greutatea a 1000 seminţe icircn grame
Exemplu
4) Sfecla de zahăr (1 septembrie)ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 10 mp (3 racircnduri x 045 m x 74 m
lungime)ndash la fiecare punct de control plantele se recoltează se decoletează (tăierea
frunzelor) se curăţă de pămacircnt şi se cacircntărescndash se determină producţia medie astfel
q - cantitatea de rădăcini recoltate din punctele de control (kg)d - suprafaţa unui punct de control (mp)i - numărul punctelor de control
ndash la producţia stabilită se adaugă sporul de producţie ce se va realiza de la data evaluării la data prevăzută a se recolta (18 grziplantă)
Exemplu
5) Fructe (1 septembrie) MĂRMetoda de evaluare diferă icircn funcţie de tipul de livadă clasică sau intensivă dar
icircn mare constă icircn următoarele etapendash se stabileşte numărul de pomi pentru examinare (2 - 5 ) 480ndash se determină numărul mediu de fructe pe pom şi greutatea acestora icircn kg 30kg
167 de fructe
56
56
ndash se icircnmulţeşte numărul mediu de fructe pe pom cu numărul de pomi existenţi la ha şi se obţine astfel producţia medie la ha 16032 kgha
6) Struguri (de masă - 15 iulie de vin - 1 septembrie)ndash evaluarea se face separat la viile nobile şi la viile de hibrizindash se stabileşte numărul de butuci pe rod la ha cu relaţia
Nbha - numărul de butuci pe rod la hadr - distanţa dintre racircnduri (m)db - distanţa icircntre butuci pe racircnd (m)Ng - număr mediu de goluri (butuci neproductiviinexistenţi) la ha icircn procente
ndash se evaluează producţia de struguri pe butuc număracircndu-se toţi strugurii de pe un număr de 1 - 2 din butucii existenţi pe lot (se recomandă să se efectueze numărătoarea strugurilor pe fiecare al 10-lea butuc din 15 icircn 15 racircnduri)
Producţia de struguri pe butuc se calculează astfel
Pmb - producţia medie pe butuc (grame)Gms - greutatea medie a strugurilor (grame)Ns - numărul de struguri total găsiţi la numărătoareNba - numărul butucilor analizaţi
ndash se calculează producţia medie de struguri la ha cu formula
Pmha - producţia medie de struguri la ha (kg)Nbha - numărul de butuci pe rod la haPmb - producţia medie pe butuc (grame)
Exemplu
57
57
CAPITOLUL IV DETERMINAREA PRAGULUI DE RENTABILITATE (A PUNCTULUI CRITIC) PE CULTURI
Punctul critic marchează acea dimensiune a producţiei medii la care icircncasările din
valorificarea producţiei sunt egale cu cheltuielile totale de producţie deci acel punct al
producţiei medii la care nu se obţine profit dar nu se icircnregistrează nici pierderi
Mărimea costului de producţie şi a ratei profitului se găsesc icircntr-o stracircnsă legătură
cu raportul dintre cheltuielile de exploatare şi cantitatea de produse realizate Prin analiza
costurilor şi cheltuielilor de exploatare icircntreprinzătorul poate calcula nivelul minim de
activitate cerut de menţinerea icircn stare de funcţionare a firmei Cunoscacircnd pragul de
rentabilitate se poate proiecta volumul de vacircnzări icircn vederea obţinerii profitului scontat
De asemenea creditorii şi investitorii solicită adesea efectuarea analizei punctului
critic pentru a ajuta icircn evaluarea cacircştigurilor potenţiale ale unei afaceri şi icircn consecinţă
aceasta trebuie introdusă icircn planul de afaceri
Punctul critic se poate determina icircn două moduri şi anume fără profit programat
sau cu profit programat
Calculul punctului critic fără profit programat este exprimat printr-o relaţie
simplă
y = yי
y = Pvx
yי = Cvx + CF
Pvx = Cvx + CF
x(Pv ndash Cv) = CF
icircn care
y ndash veniturile din valorificarea producţiei (mii lei)
yי - cheltuielile totale icircnregistrate (mii lei)
Pv ndash preţul de vacircnzare unitar
x ndash producţia medie sau volumul vacircnzărilor (unităţi fizice)
Cv ndash cheltuieli variabile unitare
58
58
CF ndash costuri fixe totale
De unde x marchează acea dimensiune a producţiei la care nu se icircnregistrează nici
profit nici pierderi
Determinarea cantitativă şi reprezentarea grafică a PC la cultura Porumb
Cheltuielile variabile
NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrarii
CheltuieliCheltuieli variabilevariabile
(lei) (lei)
CheltuieliCheltuieli variabile variabile
(lei t (lei t ))
(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)
11 Incărcat transportat IC (PK) t 2881 180225 575
22 Descărcat IC (PK) t 2881 2444609 78
33 Incărcat transportat IC (N) t 10 2484545 793
44 Descărcat IC (N) t 1655 6371 02
55 Transportat apa prep sol mii l 30 599 019
66 Incărcat transportat săm t 66 599359 191
77 Recoltat porumb boabe t 530 2606662 832
88 Transportat porumb boabe t 225 1245 04
99
1010
TOTALTOTAL 9962236 31792
a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch Variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologicacopy= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)
59
59
Cheltuielile fixe
NrNr CrtCrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe
(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe
(lei ha)(lei ha)
(a)(a) (b)(b) copycopy (d)(d) (e)(e)
11 Adm Şi deservit IC (PK) ha 302 617645 2045
22 Arat 25 cm +grăpat ha 302 1140192 3775
33 Adm Şi deservit IC (N) ha 302 630389 2087
44 Erbicidat şi deservit ha 302 61155 2025
55 Discuit si preg Pat germ Ha 302 586536 1942
66 Semănat +deservit ha 302 472517 1565
77 Prăşit mecanic I ha 302 819024 2712
88 Prăit mecanic II ha 302 654182 2166
99
1010
TOTALTOTAL 5532035 18318
(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)
60
60
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura porumb - fără profit programat
Ch variabile Cv = 9962236 lei
Ch fixe totale CF = 5532035 lei
Ch fixeha CFha = 18318 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 11 leikg = 1100 leit
Producţia totală de PT= 313355 t
Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 302 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 33961599 lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 9962236 + 33961599 = 133583959 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 133583959 313355=
4263leit
Productia medie de porumb la punctul critic (X)
X= (CFha)(Pv-CVt) = 18318 ( 1100 ndash 4263 ) = 272 tha = 2720 kgha
Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 272 tha 4263 leit = 115953 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx =18318 leiha+ 115953 leiha =299133 leiha
Nivelul producţiei de 2720 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la
cultura porumb icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de
2720 la preţul de 11 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie
Depăşirea acestui nivel al producţiei (2720 ha) duce la obţinerea unui profit iar
scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi
61
61
62
PROFI
T
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
2720 kg2720 kghaha
4000
3000
1000
2000
5000
7000
6000
18318
leiha
299133
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura porumb ndash fără profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
62
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura porumb - cu profit programat
Ch variabile Cv = 9962236 lei
Ch fixe totale CF = 5532035 lei
Ch fixeha CFha = 18318 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 11 leikg = 1100 leit
Producţia totală de PT= 313355 t
Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 302 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 33961599 lei
Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)
Pr = 500000lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 9962236 + 33961599 = 133583959 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 133583959 313355=
4263leit
Profitul programat pe ha (Prha) Prha=PrS =500000302= 165562 leiha
Producţia medie de porumb la punctul critic (X)
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 18318+165562) ( 1100 - 4263 )= 517 tha
= 5170 kgha
Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 517 tha 4263 leit = 220397 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx = 18318 leiha+ 220397leiha = 403577 leiha
63
63
64
profit
suplimen
tar
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
5170 kg5170 kghaha
4000
3000
1000
2000
5000
7000
6000
18318
leiha
403577
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura porumb ndash cu profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
Profit programatProfit programat
PROFI
T
5000
64
Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura porumb
Specificare UMFara profit programat
Cu profit programat
Ch variabile Cv lei 9962236 9962236
Cheltuielile indirecte Ch ind lei 33961599 33961599
Ch variabile totale CVT lei 133583959 133583959
Ch variabile t CVt leit 4263 4263
Ch fixe totale CF lei 5532035 5532035
Ch fixe ha CFha leiha 18318 18318
Profit programat total Pr lei 500000
Profit programat ha Prha leiha 165562
X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 2720
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 5170
Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 115953 220397
Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 299133 403577
Preţ de vacircnzare t Pv leit 1100 1100
Suprafaţa cultivată S ha 302 302
65
65
DETERMINAREA CANTITATIVĂ ȘI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA gracircu
Cheltuielile variabile
NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrarii
CheltuieliCheltuieli variabilevariabile
(lei) (lei)
CheltuieliCheltuieli variabile variabile
(lei t (lei t ))
(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)
11 Incărcat transportat IC (PK) t 4605 260015 179
22 Descărcat IC (PK) t 4605 495645 341
33 Incărcat transportat săm t 666 601343 414
44 Incărcat transportat IC (N) t 10 97019 669
55 Descărcat IC (N) t 6454 24848 017
66 Transportat apa prep sol mii l 30 599 04
77 Recoltat grau t 530 2614762 1802
88 Transportat gracircu t 225 1245 09
99
1010
TOTALTOTAL 49504298 34115
a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)
66
66
Cheltuielile fixe
NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe
(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe
(lei ha)(lei ha)
(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)
11 Adm şi deservit IC (PK) ha 303 619685 2045
22 Arat 18 - 20 cm +grăpat ha 303 1025772 3385
33 Discuit si preg pat germ ha 303 588479 1942
44 Semănat +deservit ha 303 474081 1565
55 Adm şi deservit IC (N) ha 303 632476 2087
66 Adm şi deservit ha 303 613575 2025
77
88
99
1010
TOTALTOTAL 3954068 130497
(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)
67
67
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura gracircu - fără profit programat
Ch variabile Cv = 49504298 lei
Ch fixe totale CF = 3954068 lei
Ch fixeha CFha = 130497 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 09 leikg = 900 leit
Producţia totală de gracircu PT= 145107 t
Suprafata cultivată cu gracircu S = 303 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 14849866 lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 49504298 + 14849866 = 64354164 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 64354164 145107 =
4435leit
Productia medie de gracircu la punctul critic (X)
X= (CFha)(Pv-CVt) = 130497 ( 900 - 4435 ) = 286 tha
= 2860 kgha
Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 286 tha 4435 leit = 12684 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx = 130497 leiha+ 126841 leiha = 257338 leiha
Nivelul producţiei de 2860 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la
cultura de gracircu icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de
2860 la preţul de 09 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie
Depăşirea acestui nivel al producţiei (2860 ha) duce la obţinerea unui profit iar
scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi
68
68
69
PROFI
T
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
2860 kg2860 kghaha
4000
3000
1000
2000
5000
7000
6000
130497
leiha
257338
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura gracircu ndash fără profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
69
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura gracircu - cu profit programat
Ch variabile Cv = 49504298 lei
Ch fixe totale CF = 3954068 lei
Ch fixeha CFha = 130497 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 09 leikg = 900 leit
Producţia totală de gracircu PT= 145107 t
Suprafata cultivată cu gracircu S = 303 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 14849866 lei
Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)
Pr = 400000 lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 49504298 + 14849866 = 64354164 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 64354164 145107 =
4435leit
Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 400000 303 =
132013 leiha
Producţia medie de gracircu la punctul critic (X)
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 130497 + 132013 ) ( 900 - 4435 )
= 575 tha = 5750 kgha
Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 575tha 4435 leit = 255012 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx =130497 leiha+ 255012leiha = 385509 leiha
70
70
71
profit
suplimen
tar
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
5750 kg5750 kghaha
4000
3000
1000
2000
5000
7000
6000
130497
leiha
3855
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura gracircu ndash cu profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
Profit programatProfit programat
PROFI
T
5000
71
Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura gracircu
Specificare UMFara profit programat
Cu profit programat
Ch variabile Cv lei 49504298 49504298
Cheltuielile indirecte Ch ind lei 14849866 14849866
Ch variabile totale CVT lei 64354164 64354164
Ch variabile t CVt leit 4435 4435
Ch fixe totale CF lei 3954068 3954068
Ch fixe ha CFha leiha 130497 130497
Profit programat total Pr lei 400000
Profit programat ha Prha leiha 132013
X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 2860
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 5750
Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 12684 255012
Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 257338 385509
Preţ de vacircnzare t Pv leit 900 900
Suprafaţa cultivată S ha 303 303
72
72
DETERMINAREA CANTITATIVĂ ȘI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA măr
Cheltuielile variabile
NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrarii
CheltuieliCheltuieli variabilevariabile
(lei) (lei)
CheltuieliCheltuieli variabile variabile
(lei t (lei t ))
(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)
11 Incărcat transportat IC (PK) T 124 694 84
22 Descărcat IC (PK) T 124 145896 177
33 Adm şi deservit IC (PK) T 50 691 839
44 Administrat gunoi de grajd T 50 288 35
55 Săpat gropi pt plantat pomi Buc 048 281 34
66 Plantat + udat Buc 048 7488 909
77 Tăieri de forma coroanei Buc 25 25 03
88 Incărcat transportat IC (N) T 0855 1107 134
99 Adm şi deservit IC T 5 896 109
1010 Transportat apa prep sol T 3 4592 558
1111 Recoltat prune T 5 187 23
1212 Transportat prune T 8234 14327 174
TOTALTOTAL 1914066 2325
a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)
Cheltuielile fixe
73
73
NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe
(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe
(lei ha)(lei ha)
(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)
11 Arătură in livadă Ha 5 2057 4114
22 Discuit arătura Ha 5 913 1826
33 Prăşit printre racircnduri Ha 5 804 1608
44 Stropit cu insecto-fungicide Ha 5 1802 3604
55 Erbicidat şi deservit Ha 5 690 138
66
77
88
99
1010
TOTALTOTAL 6266 12532
(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)
74
74
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura măr - fără profit programat
Ch variabile Cv = 1914066 lei
Ch fixe totale CF = 6266 lei
Ch fixeha CFha = 12532 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 1 leikg =1000 leit
Producţia totală de mere PT= 8234 t
Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 5 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 673021 lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 1914066 + 673021 = 2587087 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 2587087 8234 = 3142 leit
Productia medie de mere la punctul critic (X)
X= (CFha)(Pv-CVt) = 12532 ( 1000 - 3142 ) = 19 tha
= 1900 kgha
Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 19 tha 3142 leit = 59698 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx =12532 leiha+ 59698 leiha =185018 leiha
Nivelul producţiei de 1900 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la
cultura de măr icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de
1900 la preţul de 1 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie Depăşirea
acestui nivel al producţiei (1900 ha) duce la obţinerea unui profit iar scăderea
producţiei sub acest nivel determină pierderi
75
75
76
PROFI
T
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
1900 kg1900 kghaha
4000
3000
1000
2000
5000
7000
6000
12532
leiha
185018
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura măr ndash fără profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
76
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura măr - cu profit programat
Ch variabile Cv = 1914066 lei
Ch fixe totale CF = 6266 lei
Ch fixeha CFha = 12532 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 1 leikg =1000 leit
Producţia totală de mere PT= 8234 t
Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 5 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 673021 lei
Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)
Pr = 100000 lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 1914066 + 673021 = 2587087 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 2587087 8234 = 3142 leit
Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 100000 5
= 20000 leiha
Producţia medie de mere la punctul critic (X)
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 12532 + 20000 ) (1000 - 3142 )
= 31 tha = 31000 kgha
Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 31 tha 3142 leit = 97402 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx =12532 leiha+97402 leiha = 109934 leiha
77
77
78
profit
suplimen
tar
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
31000 kg31000 kghaha
7500
5000
1000
2500
10000
15000
12500
12532
leiha
109934
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura măr ndash cu profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
Profit programatProfit programat
PROFI
T
5000
78
Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura măr
Specificare UMFara profit programat
Cu profit programat
Ch variabile Cv lei 1914066 1914066
Cheltuielile indirecte Ch ind lei 673021 673021
Ch variabile totale CVT lei 2587087 2587087
Ch variabile t CVt leit 3142 3142
Ch fixe totale CF lei 6266 6266
Ch fixe ha CFha leiha 12532 12532
Profit programat total Pr lei 100000
Profit programat ha Prha leiha 20000
X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 1900
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 31000
Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 59698 97402
Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 185018 109934
Preţ de vacircnzare t Pv leit 1000 1000
Suprafaţa cultivată S ha 5 5
79
79
CAPITOLUL VCAPITOLUL VCONCLUZII ŞI RECOMANDĂRICONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI
Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţiei acestora
Evaluarea se face icircn două etape- icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele caracteristice de dezvoltare a plantelor- icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite norme standardizate
Icircn funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfelPorumb 3133 toneGrau 1451 toneMăr 82 toneEfectuacircnd eficiența celor trei culturi icircn urma rezultatelor acestora am
observat că cultura cea mai favorabilă este porumbul urmată de cultura grăacircluiPe viitor cea mai bună cultură atat cantitativă cacirct și calitativă este cultura porumbului
80
80
8 Stabilirea cantităţilor de seminţe ce se pun la punctele de alimentare Cantităţile de seminţe care se pun la primul punct de alimentare se calculează după formula
= 4001 = 400kgiar cantitatea care se pune la punctele următoare este
icircn care
C ndash cantitatea de seminţe necesară alimentării agregatului (kg)Q capacitatea coşului semănătorii (kg)y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii cutieia ndash nr semănătorilor icircn agregat
(14)C1 = 400071 = 280kg
9 Stabilirea necesarului zilnic de muncitori pentru semănat şi transportat seminţele Necesarul zilnic de muncitori pentru deservirea semănătorilor variază icircn raport cu numărul de agregate folosite zilnic şi al maşinilor ce compun agregatul
10 Necesarul de mijloace de transport se stabileşte icircn funcţie de cantităţile de seminţe necesare semănătorilor la o icircncărcare timpul de golire a semănătorilor capacitatea mijloacelor de transport distanţa de transport şi timpul necesar pentru un ciclu de transport
~n primul racircnd se determină timpul icircn care se consumă cantitatea de seminţe existentă icircn cutia semănătorii folosind relaţia
icircn care
q ndash capacitatea cutiei semănătorii (kg)085 ndash coeficientul de folosire a cutiei semănătoriiB ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)V ndash viteza de lucru a agregatului (moră)N ndash norma de sămacircnţă la ha (kg)
Tgol = (10000400085) (366000250) = 063h = 38min
Numărul de mijloace de transport necesare zilnic se determină pe baza relaţiei
icircn care
Nt ndash numărul mijloacelor de transportn ndash numărul semănătorilor ce lucreazăt ndash durata unui ciclu de transport (min)Cm ndash capacitatea mijlocului de transport (kg)
Nt = (540008530) (38400) = 33 = 311 Se determină necesarul de saci pentru transportul seminţelor cunoscacircnd că
pentru uşurarea manipulării se recomandă ca un sac să aibă 40 kg
Nr saci = (512250) 40 = 375 sacizi
52
52
Centralizarea datelor
Nr crt
Specificare UMAgregatul folosit
Tractor + (SUP-29)
Tractor + SUP-21
1 Productivitatea zilnică a agregatului haschimb 12
2 Necesarul zilnic de-tractoare nr 5-semănători nr 5
3Productivitatea zilnică a tuturor agregatelor
hazi 60
4Dimensiunile solei de semănat
-lungime m 1556-lăţime m 1947-suprafaţă ha 303
5Dimensiunea parcelelor de semănat
-lungime m 1556-lăţime m 154-suprafaţă 24
6Lungimea marcatorului
-dreapta m 11-stacircnga m 26
7Norma de icircnsămacircnţare
-la 20 icircnvacircrtituri kg 3-la hectar kg 250
8Distanţa dintre punctele de alimentare cu seminţe
m 144
9Cantitatea de seminţe ce se pune la punct de alimentare
-la primul punct
kg 400
-la punctele următoare
kg 280
10 Necesarul zilnic de muncitori
-pt servirea semănătorii
nr 5
-pt transportul seminţelor
nr 3
-total nr 8
11Lăţimea facircşiei de icircntoarcere a agregatului
m 135
12Necesarul zilnic de mijl de transport
-atelaje nr-tractor+remorcă nr 3-auto-camion nr
13Necesar saci pt transportul seminţelor
nr 375
53
53
36 Evaluarea producţiei
Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţieiacestora
Evaluarea se face icircn două etape1) icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele
caracteristice de dezvoltare a plantelor2) icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite
norme standardizate~n funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfel
1) Gracircu orz (orz - 1 iunie gracircu - 15 iunie) Gracircu Boemandash se stabileşte numărul punctelor de control icircn funcţie de mărimea şi
uniformitatea parcelelor(icircn cazul parcele de pacircnă la 100 ha - 5 puncte pe suprafeţe mai mari de 100 ha - 10 puncte)
Determinările se fac cu ajutorul ramei metrice (un cadru de 1 metru patrat)Metodologie de lucrundash se numără spicele din interiorul ramei metricendash se stabileşte numărul mediu de boabe icircn spicndash se calculează producţia medie la hectar astfel
Q kgha = (360353610000) (10001000) = 4536kgha
Q kgha - producţia medie kgha Nsp - număr mediu de spice la mp (medie pe toate punctele de control) 360Nb - număr mediu de boabe icircn spice 35MMB - greutatea a 1000 boabe (grame)3610000 mp = 1 ha1000 x 1000 = 1000 grame x 1000 boabe
Exemplu
2) Porumb (1 septembrie) DKC 3511ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 28 mp (4 racircnduri x 070 x 10 m
lungime 070 (m) - distanţa dintre racircnduri)ndash se numără ştiuleţii la fiecare punct de controlndash se calculează numărul de ştiuleţi la hectar
54
54
Nstha = (30010000)(510) = 60000
Nstha - număr de ştiuleţi la hanst - numărul de ştiuleţi număraţi la toate punctele de controld - suprafaţa unui punct de control (mp)i - numărul punctelor de control
ndash se determină apoi numărul de boabe pe ştiuletendash se calculează apoi producţia medie la hectar
Q kgha = (60000588337) (10001000) = 11889 kgha
Q kgha - producţia medieNst - număr ştiuleţi la hectar 60000Nb - număr mediu de boabe pe ştiulete 588MMB - greutatea a 1000 boabe (grame) 337
Exemplu
3) Floarea soarelui (15 august)ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 28 mp (4 racircnduri x 070 x 10)ndash se numără capitulele la fiecare punct de control şi se stabileşte numărul mediu
de capitule la ha după formula
Ncpha - număr total de capitule la hancp - număr de capitule numărate la toate punctele de controld - suprafaţa unui punct de controli - numărul punctelor de control
ndash se determină numărul mediu de seminţe pe capitul(Ns)ndash se calculează producţia medie la hectar astfel
55
55
Q kgha - producţia medieNcp - număr mediu de capitule la hectarNs - număr seminţe pe capitulMMB - greutatea a 1000 seminţe icircn grame
Exemplu
4) Sfecla de zahăr (1 septembrie)ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 10 mp (3 racircnduri x 045 m x 74 m
lungime)ndash la fiecare punct de control plantele se recoltează se decoletează (tăierea
frunzelor) se curăţă de pămacircnt şi se cacircntărescndash se determină producţia medie astfel
q - cantitatea de rădăcini recoltate din punctele de control (kg)d - suprafaţa unui punct de control (mp)i - numărul punctelor de control
ndash la producţia stabilită se adaugă sporul de producţie ce se va realiza de la data evaluării la data prevăzută a se recolta (18 grziplantă)
Exemplu
5) Fructe (1 septembrie) MĂRMetoda de evaluare diferă icircn funcţie de tipul de livadă clasică sau intensivă dar
icircn mare constă icircn următoarele etapendash se stabileşte numărul de pomi pentru examinare (2 - 5 ) 480ndash se determină numărul mediu de fructe pe pom şi greutatea acestora icircn kg 30kg
167 de fructe
56
56
ndash se icircnmulţeşte numărul mediu de fructe pe pom cu numărul de pomi existenţi la ha şi se obţine astfel producţia medie la ha 16032 kgha
6) Struguri (de masă - 15 iulie de vin - 1 septembrie)ndash evaluarea se face separat la viile nobile şi la viile de hibrizindash se stabileşte numărul de butuci pe rod la ha cu relaţia
Nbha - numărul de butuci pe rod la hadr - distanţa dintre racircnduri (m)db - distanţa icircntre butuci pe racircnd (m)Ng - număr mediu de goluri (butuci neproductiviinexistenţi) la ha icircn procente
ndash se evaluează producţia de struguri pe butuc număracircndu-se toţi strugurii de pe un număr de 1 - 2 din butucii existenţi pe lot (se recomandă să se efectueze numărătoarea strugurilor pe fiecare al 10-lea butuc din 15 icircn 15 racircnduri)
Producţia de struguri pe butuc se calculează astfel
Pmb - producţia medie pe butuc (grame)Gms - greutatea medie a strugurilor (grame)Ns - numărul de struguri total găsiţi la numărătoareNba - numărul butucilor analizaţi
ndash se calculează producţia medie de struguri la ha cu formula
Pmha - producţia medie de struguri la ha (kg)Nbha - numărul de butuci pe rod la haPmb - producţia medie pe butuc (grame)
Exemplu
57
57
CAPITOLUL IV DETERMINAREA PRAGULUI DE RENTABILITATE (A PUNCTULUI CRITIC) PE CULTURI
Punctul critic marchează acea dimensiune a producţiei medii la care icircncasările din
valorificarea producţiei sunt egale cu cheltuielile totale de producţie deci acel punct al
producţiei medii la care nu se obţine profit dar nu se icircnregistrează nici pierderi
Mărimea costului de producţie şi a ratei profitului se găsesc icircntr-o stracircnsă legătură
cu raportul dintre cheltuielile de exploatare şi cantitatea de produse realizate Prin analiza
costurilor şi cheltuielilor de exploatare icircntreprinzătorul poate calcula nivelul minim de
activitate cerut de menţinerea icircn stare de funcţionare a firmei Cunoscacircnd pragul de
rentabilitate se poate proiecta volumul de vacircnzări icircn vederea obţinerii profitului scontat
De asemenea creditorii şi investitorii solicită adesea efectuarea analizei punctului
critic pentru a ajuta icircn evaluarea cacircştigurilor potenţiale ale unei afaceri şi icircn consecinţă
aceasta trebuie introdusă icircn planul de afaceri
Punctul critic se poate determina icircn două moduri şi anume fără profit programat
sau cu profit programat
Calculul punctului critic fără profit programat este exprimat printr-o relaţie
simplă
y = yי
y = Pvx
yי = Cvx + CF
Pvx = Cvx + CF
x(Pv ndash Cv) = CF
icircn care
y ndash veniturile din valorificarea producţiei (mii lei)
yי - cheltuielile totale icircnregistrate (mii lei)
Pv ndash preţul de vacircnzare unitar
x ndash producţia medie sau volumul vacircnzărilor (unităţi fizice)
Cv ndash cheltuieli variabile unitare
58
58
CF ndash costuri fixe totale
De unde x marchează acea dimensiune a producţiei la care nu se icircnregistrează nici
profit nici pierderi
Determinarea cantitativă şi reprezentarea grafică a PC la cultura Porumb
Cheltuielile variabile
NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrarii
CheltuieliCheltuieli variabilevariabile
(lei) (lei)
CheltuieliCheltuieli variabile variabile
(lei t (lei t ))
(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)
11 Incărcat transportat IC (PK) t 2881 180225 575
22 Descărcat IC (PK) t 2881 2444609 78
33 Incărcat transportat IC (N) t 10 2484545 793
44 Descărcat IC (N) t 1655 6371 02
55 Transportat apa prep sol mii l 30 599 019
66 Incărcat transportat săm t 66 599359 191
77 Recoltat porumb boabe t 530 2606662 832
88 Transportat porumb boabe t 225 1245 04
99
1010
TOTALTOTAL 9962236 31792
a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch Variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologicacopy= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)
59
59
Cheltuielile fixe
NrNr CrtCrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe
(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe
(lei ha)(lei ha)
(a)(a) (b)(b) copycopy (d)(d) (e)(e)
11 Adm Şi deservit IC (PK) ha 302 617645 2045
22 Arat 25 cm +grăpat ha 302 1140192 3775
33 Adm Şi deservit IC (N) ha 302 630389 2087
44 Erbicidat şi deservit ha 302 61155 2025
55 Discuit si preg Pat germ Ha 302 586536 1942
66 Semănat +deservit ha 302 472517 1565
77 Prăşit mecanic I ha 302 819024 2712
88 Prăit mecanic II ha 302 654182 2166
99
1010
TOTALTOTAL 5532035 18318
(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)
60
60
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura porumb - fără profit programat
Ch variabile Cv = 9962236 lei
Ch fixe totale CF = 5532035 lei
Ch fixeha CFha = 18318 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 11 leikg = 1100 leit
Producţia totală de PT= 313355 t
Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 302 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 33961599 lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 9962236 + 33961599 = 133583959 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 133583959 313355=
4263leit
Productia medie de porumb la punctul critic (X)
X= (CFha)(Pv-CVt) = 18318 ( 1100 ndash 4263 ) = 272 tha = 2720 kgha
Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 272 tha 4263 leit = 115953 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx =18318 leiha+ 115953 leiha =299133 leiha
Nivelul producţiei de 2720 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la
cultura porumb icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de
2720 la preţul de 11 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie
Depăşirea acestui nivel al producţiei (2720 ha) duce la obţinerea unui profit iar
scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi
61
61
62
PROFI
T
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
2720 kg2720 kghaha
4000
3000
1000
2000
5000
7000
6000
18318
leiha
299133
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura porumb ndash fără profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
62
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura porumb - cu profit programat
Ch variabile Cv = 9962236 lei
Ch fixe totale CF = 5532035 lei
Ch fixeha CFha = 18318 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 11 leikg = 1100 leit
Producţia totală de PT= 313355 t
Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 302 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 33961599 lei
Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)
Pr = 500000lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 9962236 + 33961599 = 133583959 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 133583959 313355=
4263leit
Profitul programat pe ha (Prha) Prha=PrS =500000302= 165562 leiha
Producţia medie de porumb la punctul critic (X)
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 18318+165562) ( 1100 - 4263 )= 517 tha
= 5170 kgha
Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 517 tha 4263 leit = 220397 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx = 18318 leiha+ 220397leiha = 403577 leiha
63
63
64
profit
suplimen
tar
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
5170 kg5170 kghaha
4000
3000
1000
2000
5000
7000
6000
18318
leiha
403577
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura porumb ndash cu profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
Profit programatProfit programat
PROFI
T
5000
64
Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura porumb
Specificare UMFara profit programat
Cu profit programat
Ch variabile Cv lei 9962236 9962236
Cheltuielile indirecte Ch ind lei 33961599 33961599
Ch variabile totale CVT lei 133583959 133583959
Ch variabile t CVt leit 4263 4263
Ch fixe totale CF lei 5532035 5532035
Ch fixe ha CFha leiha 18318 18318
Profit programat total Pr lei 500000
Profit programat ha Prha leiha 165562
X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 2720
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 5170
Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 115953 220397
Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 299133 403577
Preţ de vacircnzare t Pv leit 1100 1100
Suprafaţa cultivată S ha 302 302
65
65
DETERMINAREA CANTITATIVĂ ȘI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA gracircu
Cheltuielile variabile
NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrarii
CheltuieliCheltuieli variabilevariabile
(lei) (lei)
CheltuieliCheltuieli variabile variabile
(lei t (lei t ))
(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)
11 Incărcat transportat IC (PK) t 4605 260015 179
22 Descărcat IC (PK) t 4605 495645 341
33 Incărcat transportat săm t 666 601343 414
44 Incărcat transportat IC (N) t 10 97019 669
55 Descărcat IC (N) t 6454 24848 017
66 Transportat apa prep sol mii l 30 599 04
77 Recoltat grau t 530 2614762 1802
88 Transportat gracircu t 225 1245 09
99
1010
TOTALTOTAL 49504298 34115
a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)
66
66
Cheltuielile fixe
NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe
(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe
(lei ha)(lei ha)
(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)
11 Adm şi deservit IC (PK) ha 303 619685 2045
22 Arat 18 - 20 cm +grăpat ha 303 1025772 3385
33 Discuit si preg pat germ ha 303 588479 1942
44 Semănat +deservit ha 303 474081 1565
55 Adm şi deservit IC (N) ha 303 632476 2087
66 Adm şi deservit ha 303 613575 2025
77
88
99
1010
TOTALTOTAL 3954068 130497
(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)
67
67
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura gracircu - fără profit programat
Ch variabile Cv = 49504298 lei
Ch fixe totale CF = 3954068 lei
Ch fixeha CFha = 130497 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 09 leikg = 900 leit
Producţia totală de gracircu PT= 145107 t
Suprafata cultivată cu gracircu S = 303 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 14849866 lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 49504298 + 14849866 = 64354164 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 64354164 145107 =
4435leit
Productia medie de gracircu la punctul critic (X)
X= (CFha)(Pv-CVt) = 130497 ( 900 - 4435 ) = 286 tha
= 2860 kgha
Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 286 tha 4435 leit = 12684 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx = 130497 leiha+ 126841 leiha = 257338 leiha
Nivelul producţiei de 2860 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la
cultura de gracircu icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de
2860 la preţul de 09 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie
Depăşirea acestui nivel al producţiei (2860 ha) duce la obţinerea unui profit iar
scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi
68
68
69
PROFI
T
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
2860 kg2860 kghaha
4000
3000
1000
2000
5000
7000
6000
130497
leiha
257338
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura gracircu ndash fără profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
69
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura gracircu - cu profit programat
Ch variabile Cv = 49504298 lei
Ch fixe totale CF = 3954068 lei
Ch fixeha CFha = 130497 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 09 leikg = 900 leit
Producţia totală de gracircu PT= 145107 t
Suprafata cultivată cu gracircu S = 303 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 14849866 lei
Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)
Pr = 400000 lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 49504298 + 14849866 = 64354164 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 64354164 145107 =
4435leit
Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 400000 303 =
132013 leiha
Producţia medie de gracircu la punctul critic (X)
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 130497 + 132013 ) ( 900 - 4435 )
= 575 tha = 5750 kgha
Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 575tha 4435 leit = 255012 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx =130497 leiha+ 255012leiha = 385509 leiha
70
70
71
profit
suplimen
tar
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
5750 kg5750 kghaha
4000
3000
1000
2000
5000
7000
6000
130497
leiha
3855
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura gracircu ndash cu profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
Profit programatProfit programat
PROFI
T
5000
71
Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura gracircu
Specificare UMFara profit programat
Cu profit programat
Ch variabile Cv lei 49504298 49504298
Cheltuielile indirecte Ch ind lei 14849866 14849866
Ch variabile totale CVT lei 64354164 64354164
Ch variabile t CVt leit 4435 4435
Ch fixe totale CF lei 3954068 3954068
Ch fixe ha CFha leiha 130497 130497
Profit programat total Pr lei 400000
Profit programat ha Prha leiha 132013
X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 2860
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 5750
Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 12684 255012
Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 257338 385509
Preţ de vacircnzare t Pv leit 900 900
Suprafaţa cultivată S ha 303 303
72
72
DETERMINAREA CANTITATIVĂ ȘI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA măr
Cheltuielile variabile
NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrarii
CheltuieliCheltuieli variabilevariabile
(lei) (lei)
CheltuieliCheltuieli variabile variabile
(lei t (lei t ))
(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)
11 Incărcat transportat IC (PK) T 124 694 84
22 Descărcat IC (PK) T 124 145896 177
33 Adm şi deservit IC (PK) T 50 691 839
44 Administrat gunoi de grajd T 50 288 35
55 Săpat gropi pt plantat pomi Buc 048 281 34
66 Plantat + udat Buc 048 7488 909
77 Tăieri de forma coroanei Buc 25 25 03
88 Incărcat transportat IC (N) T 0855 1107 134
99 Adm şi deservit IC T 5 896 109
1010 Transportat apa prep sol T 3 4592 558
1111 Recoltat prune T 5 187 23
1212 Transportat prune T 8234 14327 174
TOTALTOTAL 1914066 2325
a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)
Cheltuielile fixe
73
73
NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe
(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe
(lei ha)(lei ha)
(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)
11 Arătură in livadă Ha 5 2057 4114
22 Discuit arătura Ha 5 913 1826
33 Prăşit printre racircnduri Ha 5 804 1608
44 Stropit cu insecto-fungicide Ha 5 1802 3604
55 Erbicidat şi deservit Ha 5 690 138
66
77
88
99
1010
TOTALTOTAL 6266 12532
(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)
74
74
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura măr - fără profit programat
Ch variabile Cv = 1914066 lei
Ch fixe totale CF = 6266 lei
Ch fixeha CFha = 12532 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 1 leikg =1000 leit
Producţia totală de mere PT= 8234 t
Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 5 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 673021 lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 1914066 + 673021 = 2587087 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 2587087 8234 = 3142 leit
Productia medie de mere la punctul critic (X)
X= (CFha)(Pv-CVt) = 12532 ( 1000 - 3142 ) = 19 tha
= 1900 kgha
Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 19 tha 3142 leit = 59698 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx =12532 leiha+ 59698 leiha =185018 leiha
Nivelul producţiei de 1900 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la
cultura de măr icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de
1900 la preţul de 1 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie Depăşirea
acestui nivel al producţiei (1900 ha) duce la obţinerea unui profit iar scăderea
producţiei sub acest nivel determină pierderi
75
75
76
PROFI
T
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
1900 kg1900 kghaha
4000
3000
1000
2000
5000
7000
6000
12532
leiha
185018
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura măr ndash fără profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
76
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura măr - cu profit programat
Ch variabile Cv = 1914066 lei
Ch fixe totale CF = 6266 lei
Ch fixeha CFha = 12532 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 1 leikg =1000 leit
Producţia totală de mere PT= 8234 t
Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 5 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 673021 lei
Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)
Pr = 100000 lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 1914066 + 673021 = 2587087 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 2587087 8234 = 3142 leit
Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 100000 5
= 20000 leiha
Producţia medie de mere la punctul critic (X)
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 12532 + 20000 ) (1000 - 3142 )
= 31 tha = 31000 kgha
Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 31 tha 3142 leit = 97402 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx =12532 leiha+97402 leiha = 109934 leiha
77
77
78
profit
suplimen
tar
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
31000 kg31000 kghaha
7500
5000
1000
2500
10000
15000
12500
12532
leiha
109934
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura măr ndash cu profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
Profit programatProfit programat
PROFI
T
5000
78
Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura măr
Specificare UMFara profit programat
Cu profit programat
Ch variabile Cv lei 1914066 1914066
Cheltuielile indirecte Ch ind lei 673021 673021
Ch variabile totale CVT lei 2587087 2587087
Ch variabile t CVt leit 3142 3142
Ch fixe totale CF lei 6266 6266
Ch fixe ha CFha leiha 12532 12532
Profit programat total Pr lei 100000
Profit programat ha Prha leiha 20000
X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 1900
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 31000
Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 59698 97402
Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 185018 109934
Preţ de vacircnzare t Pv leit 1000 1000
Suprafaţa cultivată S ha 5 5
79
79
CAPITOLUL VCAPITOLUL VCONCLUZII ŞI RECOMANDĂRICONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI
Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţiei acestora
Evaluarea se face icircn două etape- icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele caracteristice de dezvoltare a plantelor- icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite norme standardizate
Icircn funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfelPorumb 3133 toneGrau 1451 toneMăr 82 toneEfectuacircnd eficiența celor trei culturi icircn urma rezultatelor acestora am
observat că cultura cea mai favorabilă este porumbul urmată de cultura grăacircluiPe viitor cea mai bună cultură atat cantitativă cacirct și calitativă este cultura porumbului
80
80
Centralizarea datelor
Nr crt
Specificare UMAgregatul folosit
Tractor + (SUP-29)
Tractor + SUP-21
1 Productivitatea zilnică a agregatului haschimb 12
2 Necesarul zilnic de-tractoare nr 5-semănători nr 5
3Productivitatea zilnică a tuturor agregatelor
hazi 60
4Dimensiunile solei de semănat
-lungime m 1556-lăţime m 1947-suprafaţă ha 303
5Dimensiunea parcelelor de semănat
-lungime m 1556-lăţime m 154-suprafaţă 24
6Lungimea marcatorului
-dreapta m 11-stacircnga m 26
7Norma de icircnsămacircnţare
-la 20 icircnvacircrtituri kg 3-la hectar kg 250
8Distanţa dintre punctele de alimentare cu seminţe
m 144
9Cantitatea de seminţe ce se pune la punct de alimentare
-la primul punct
kg 400
-la punctele următoare
kg 280
10 Necesarul zilnic de muncitori
-pt servirea semănătorii
nr 5
-pt transportul seminţelor
nr 3
-total nr 8
11Lăţimea facircşiei de icircntoarcere a agregatului
m 135
12Necesarul zilnic de mijl de transport
-atelaje nr-tractor+remorcă nr 3-auto-camion nr
13Necesar saci pt transportul seminţelor
nr 375
53
53
36 Evaluarea producţiei
Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţieiacestora
Evaluarea se face icircn două etape1) icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele
caracteristice de dezvoltare a plantelor2) icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite
norme standardizate~n funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfel
1) Gracircu orz (orz - 1 iunie gracircu - 15 iunie) Gracircu Boemandash se stabileşte numărul punctelor de control icircn funcţie de mărimea şi
uniformitatea parcelelor(icircn cazul parcele de pacircnă la 100 ha - 5 puncte pe suprafeţe mai mari de 100 ha - 10 puncte)
Determinările se fac cu ajutorul ramei metrice (un cadru de 1 metru patrat)Metodologie de lucrundash se numără spicele din interiorul ramei metricendash se stabileşte numărul mediu de boabe icircn spicndash se calculează producţia medie la hectar astfel
Q kgha = (360353610000) (10001000) = 4536kgha
Q kgha - producţia medie kgha Nsp - număr mediu de spice la mp (medie pe toate punctele de control) 360Nb - număr mediu de boabe icircn spice 35MMB - greutatea a 1000 boabe (grame)3610000 mp = 1 ha1000 x 1000 = 1000 grame x 1000 boabe
Exemplu
2) Porumb (1 septembrie) DKC 3511ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 28 mp (4 racircnduri x 070 x 10 m
lungime 070 (m) - distanţa dintre racircnduri)ndash se numără ştiuleţii la fiecare punct de controlndash se calculează numărul de ştiuleţi la hectar
54
54
Nstha = (30010000)(510) = 60000
Nstha - număr de ştiuleţi la hanst - numărul de ştiuleţi număraţi la toate punctele de controld - suprafaţa unui punct de control (mp)i - numărul punctelor de control
ndash se determină apoi numărul de boabe pe ştiuletendash se calculează apoi producţia medie la hectar
Q kgha = (60000588337) (10001000) = 11889 kgha
Q kgha - producţia medieNst - număr ştiuleţi la hectar 60000Nb - număr mediu de boabe pe ştiulete 588MMB - greutatea a 1000 boabe (grame) 337
Exemplu
3) Floarea soarelui (15 august)ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 28 mp (4 racircnduri x 070 x 10)ndash se numără capitulele la fiecare punct de control şi se stabileşte numărul mediu
de capitule la ha după formula
Ncpha - număr total de capitule la hancp - număr de capitule numărate la toate punctele de controld - suprafaţa unui punct de controli - numărul punctelor de control
ndash se determină numărul mediu de seminţe pe capitul(Ns)ndash se calculează producţia medie la hectar astfel
55
55
Q kgha - producţia medieNcp - număr mediu de capitule la hectarNs - număr seminţe pe capitulMMB - greutatea a 1000 seminţe icircn grame
Exemplu
4) Sfecla de zahăr (1 septembrie)ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 10 mp (3 racircnduri x 045 m x 74 m
lungime)ndash la fiecare punct de control plantele se recoltează se decoletează (tăierea
frunzelor) se curăţă de pămacircnt şi se cacircntărescndash se determină producţia medie astfel
q - cantitatea de rădăcini recoltate din punctele de control (kg)d - suprafaţa unui punct de control (mp)i - numărul punctelor de control
ndash la producţia stabilită se adaugă sporul de producţie ce se va realiza de la data evaluării la data prevăzută a se recolta (18 grziplantă)
Exemplu
5) Fructe (1 septembrie) MĂRMetoda de evaluare diferă icircn funcţie de tipul de livadă clasică sau intensivă dar
icircn mare constă icircn următoarele etapendash se stabileşte numărul de pomi pentru examinare (2 - 5 ) 480ndash se determină numărul mediu de fructe pe pom şi greutatea acestora icircn kg 30kg
167 de fructe
56
56
ndash se icircnmulţeşte numărul mediu de fructe pe pom cu numărul de pomi existenţi la ha şi se obţine astfel producţia medie la ha 16032 kgha
6) Struguri (de masă - 15 iulie de vin - 1 septembrie)ndash evaluarea se face separat la viile nobile şi la viile de hibrizindash se stabileşte numărul de butuci pe rod la ha cu relaţia
Nbha - numărul de butuci pe rod la hadr - distanţa dintre racircnduri (m)db - distanţa icircntre butuci pe racircnd (m)Ng - număr mediu de goluri (butuci neproductiviinexistenţi) la ha icircn procente
ndash se evaluează producţia de struguri pe butuc număracircndu-se toţi strugurii de pe un număr de 1 - 2 din butucii existenţi pe lot (se recomandă să se efectueze numărătoarea strugurilor pe fiecare al 10-lea butuc din 15 icircn 15 racircnduri)
Producţia de struguri pe butuc se calculează astfel
Pmb - producţia medie pe butuc (grame)Gms - greutatea medie a strugurilor (grame)Ns - numărul de struguri total găsiţi la numărătoareNba - numărul butucilor analizaţi
ndash se calculează producţia medie de struguri la ha cu formula
Pmha - producţia medie de struguri la ha (kg)Nbha - numărul de butuci pe rod la haPmb - producţia medie pe butuc (grame)
Exemplu
57
57
CAPITOLUL IV DETERMINAREA PRAGULUI DE RENTABILITATE (A PUNCTULUI CRITIC) PE CULTURI
Punctul critic marchează acea dimensiune a producţiei medii la care icircncasările din
valorificarea producţiei sunt egale cu cheltuielile totale de producţie deci acel punct al
producţiei medii la care nu se obţine profit dar nu se icircnregistrează nici pierderi
Mărimea costului de producţie şi a ratei profitului se găsesc icircntr-o stracircnsă legătură
cu raportul dintre cheltuielile de exploatare şi cantitatea de produse realizate Prin analiza
costurilor şi cheltuielilor de exploatare icircntreprinzătorul poate calcula nivelul minim de
activitate cerut de menţinerea icircn stare de funcţionare a firmei Cunoscacircnd pragul de
rentabilitate se poate proiecta volumul de vacircnzări icircn vederea obţinerii profitului scontat
De asemenea creditorii şi investitorii solicită adesea efectuarea analizei punctului
critic pentru a ajuta icircn evaluarea cacircştigurilor potenţiale ale unei afaceri şi icircn consecinţă
aceasta trebuie introdusă icircn planul de afaceri
Punctul critic se poate determina icircn două moduri şi anume fără profit programat
sau cu profit programat
Calculul punctului critic fără profit programat este exprimat printr-o relaţie
simplă
y = yי
y = Pvx
yי = Cvx + CF
Pvx = Cvx + CF
x(Pv ndash Cv) = CF
icircn care
y ndash veniturile din valorificarea producţiei (mii lei)
yי - cheltuielile totale icircnregistrate (mii lei)
Pv ndash preţul de vacircnzare unitar
x ndash producţia medie sau volumul vacircnzărilor (unităţi fizice)
Cv ndash cheltuieli variabile unitare
58
58
CF ndash costuri fixe totale
De unde x marchează acea dimensiune a producţiei la care nu se icircnregistrează nici
profit nici pierderi
Determinarea cantitativă şi reprezentarea grafică a PC la cultura Porumb
Cheltuielile variabile
NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrarii
CheltuieliCheltuieli variabilevariabile
(lei) (lei)
CheltuieliCheltuieli variabile variabile
(lei t (lei t ))
(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)
11 Incărcat transportat IC (PK) t 2881 180225 575
22 Descărcat IC (PK) t 2881 2444609 78
33 Incărcat transportat IC (N) t 10 2484545 793
44 Descărcat IC (N) t 1655 6371 02
55 Transportat apa prep sol mii l 30 599 019
66 Incărcat transportat săm t 66 599359 191
77 Recoltat porumb boabe t 530 2606662 832
88 Transportat porumb boabe t 225 1245 04
99
1010
TOTALTOTAL 9962236 31792
a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch Variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologicacopy= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)
59
59
Cheltuielile fixe
NrNr CrtCrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe
(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe
(lei ha)(lei ha)
(a)(a) (b)(b) copycopy (d)(d) (e)(e)
11 Adm Şi deservit IC (PK) ha 302 617645 2045
22 Arat 25 cm +grăpat ha 302 1140192 3775
33 Adm Şi deservit IC (N) ha 302 630389 2087
44 Erbicidat şi deservit ha 302 61155 2025
55 Discuit si preg Pat germ Ha 302 586536 1942
66 Semănat +deservit ha 302 472517 1565
77 Prăşit mecanic I ha 302 819024 2712
88 Prăit mecanic II ha 302 654182 2166
99
1010
TOTALTOTAL 5532035 18318
(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)
60
60
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura porumb - fără profit programat
Ch variabile Cv = 9962236 lei
Ch fixe totale CF = 5532035 lei
Ch fixeha CFha = 18318 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 11 leikg = 1100 leit
Producţia totală de PT= 313355 t
Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 302 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 33961599 lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 9962236 + 33961599 = 133583959 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 133583959 313355=
4263leit
Productia medie de porumb la punctul critic (X)
X= (CFha)(Pv-CVt) = 18318 ( 1100 ndash 4263 ) = 272 tha = 2720 kgha
Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 272 tha 4263 leit = 115953 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx =18318 leiha+ 115953 leiha =299133 leiha
Nivelul producţiei de 2720 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la
cultura porumb icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de
2720 la preţul de 11 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie
Depăşirea acestui nivel al producţiei (2720 ha) duce la obţinerea unui profit iar
scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi
61
61
62
PROFI
T
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
2720 kg2720 kghaha
4000
3000
1000
2000
5000
7000
6000
18318
leiha
299133
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura porumb ndash fără profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
62
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura porumb - cu profit programat
Ch variabile Cv = 9962236 lei
Ch fixe totale CF = 5532035 lei
Ch fixeha CFha = 18318 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 11 leikg = 1100 leit
Producţia totală de PT= 313355 t
Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 302 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 33961599 lei
Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)
Pr = 500000lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 9962236 + 33961599 = 133583959 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 133583959 313355=
4263leit
Profitul programat pe ha (Prha) Prha=PrS =500000302= 165562 leiha
Producţia medie de porumb la punctul critic (X)
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 18318+165562) ( 1100 - 4263 )= 517 tha
= 5170 kgha
Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 517 tha 4263 leit = 220397 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx = 18318 leiha+ 220397leiha = 403577 leiha
63
63
64
profit
suplimen
tar
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
5170 kg5170 kghaha
4000
3000
1000
2000
5000
7000
6000
18318
leiha
403577
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura porumb ndash cu profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
Profit programatProfit programat
PROFI
T
5000
64
Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura porumb
Specificare UMFara profit programat
Cu profit programat
Ch variabile Cv lei 9962236 9962236
Cheltuielile indirecte Ch ind lei 33961599 33961599
Ch variabile totale CVT lei 133583959 133583959
Ch variabile t CVt leit 4263 4263
Ch fixe totale CF lei 5532035 5532035
Ch fixe ha CFha leiha 18318 18318
Profit programat total Pr lei 500000
Profit programat ha Prha leiha 165562
X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 2720
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 5170
Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 115953 220397
Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 299133 403577
Preţ de vacircnzare t Pv leit 1100 1100
Suprafaţa cultivată S ha 302 302
65
65
DETERMINAREA CANTITATIVĂ ȘI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA gracircu
Cheltuielile variabile
NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrarii
CheltuieliCheltuieli variabilevariabile
(lei) (lei)
CheltuieliCheltuieli variabile variabile
(lei t (lei t ))
(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)
11 Incărcat transportat IC (PK) t 4605 260015 179
22 Descărcat IC (PK) t 4605 495645 341
33 Incărcat transportat săm t 666 601343 414
44 Incărcat transportat IC (N) t 10 97019 669
55 Descărcat IC (N) t 6454 24848 017
66 Transportat apa prep sol mii l 30 599 04
77 Recoltat grau t 530 2614762 1802
88 Transportat gracircu t 225 1245 09
99
1010
TOTALTOTAL 49504298 34115
a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)
66
66
Cheltuielile fixe
NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe
(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe
(lei ha)(lei ha)
(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)
11 Adm şi deservit IC (PK) ha 303 619685 2045
22 Arat 18 - 20 cm +grăpat ha 303 1025772 3385
33 Discuit si preg pat germ ha 303 588479 1942
44 Semănat +deservit ha 303 474081 1565
55 Adm şi deservit IC (N) ha 303 632476 2087
66 Adm şi deservit ha 303 613575 2025
77
88
99
1010
TOTALTOTAL 3954068 130497
(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)
67
67
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura gracircu - fără profit programat
Ch variabile Cv = 49504298 lei
Ch fixe totale CF = 3954068 lei
Ch fixeha CFha = 130497 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 09 leikg = 900 leit
Producţia totală de gracircu PT= 145107 t
Suprafata cultivată cu gracircu S = 303 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 14849866 lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 49504298 + 14849866 = 64354164 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 64354164 145107 =
4435leit
Productia medie de gracircu la punctul critic (X)
X= (CFha)(Pv-CVt) = 130497 ( 900 - 4435 ) = 286 tha
= 2860 kgha
Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 286 tha 4435 leit = 12684 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx = 130497 leiha+ 126841 leiha = 257338 leiha
Nivelul producţiei de 2860 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la
cultura de gracircu icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de
2860 la preţul de 09 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie
Depăşirea acestui nivel al producţiei (2860 ha) duce la obţinerea unui profit iar
scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi
68
68
69
PROFI
T
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
2860 kg2860 kghaha
4000
3000
1000
2000
5000
7000
6000
130497
leiha
257338
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura gracircu ndash fără profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
69
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura gracircu - cu profit programat
Ch variabile Cv = 49504298 lei
Ch fixe totale CF = 3954068 lei
Ch fixeha CFha = 130497 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 09 leikg = 900 leit
Producţia totală de gracircu PT= 145107 t
Suprafata cultivată cu gracircu S = 303 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 14849866 lei
Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)
Pr = 400000 lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 49504298 + 14849866 = 64354164 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 64354164 145107 =
4435leit
Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 400000 303 =
132013 leiha
Producţia medie de gracircu la punctul critic (X)
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 130497 + 132013 ) ( 900 - 4435 )
= 575 tha = 5750 kgha
Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 575tha 4435 leit = 255012 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx =130497 leiha+ 255012leiha = 385509 leiha
70
70
71
profit
suplimen
tar
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
5750 kg5750 kghaha
4000
3000
1000
2000
5000
7000
6000
130497
leiha
3855
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura gracircu ndash cu profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
Profit programatProfit programat
PROFI
T
5000
71
Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura gracircu
Specificare UMFara profit programat
Cu profit programat
Ch variabile Cv lei 49504298 49504298
Cheltuielile indirecte Ch ind lei 14849866 14849866
Ch variabile totale CVT lei 64354164 64354164
Ch variabile t CVt leit 4435 4435
Ch fixe totale CF lei 3954068 3954068
Ch fixe ha CFha leiha 130497 130497
Profit programat total Pr lei 400000
Profit programat ha Prha leiha 132013
X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 2860
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 5750
Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 12684 255012
Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 257338 385509
Preţ de vacircnzare t Pv leit 900 900
Suprafaţa cultivată S ha 303 303
72
72
DETERMINAREA CANTITATIVĂ ȘI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA măr
Cheltuielile variabile
NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrarii
CheltuieliCheltuieli variabilevariabile
(lei) (lei)
CheltuieliCheltuieli variabile variabile
(lei t (lei t ))
(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)
11 Incărcat transportat IC (PK) T 124 694 84
22 Descărcat IC (PK) T 124 145896 177
33 Adm şi deservit IC (PK) T 50 691 839
44 Administrat gunoi de grajd T 50 288 35
55 Săpat gropi pt plantat pomi Buc 048 281 34
66 Plantat + udat Buc 048 7488 909
77 Tăieri de forma coroanei Buc 25 25 03
88 Incărcat transportat IC (N) T 0855 1107 134
99 Adm şi deservit IC T 5 896 109
1010 Transportat apa prep sol T 3 4592 558
1111 Recoltat prune T 5 187 23
1212 Transportat prune T 8234 14327 174
TOTALTOTAL 1914066 2325
a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)
Cheltuielile fixe
73
73
NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe
(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe
(lei ha)(lei ha)
(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)
11 Arătură in livadă Ha 5 2057 4114
22 Discuit arătura Ha 5 913 1826
33 Prăşit printre racircnduri Ha 5 804 1608
44 Stropit cu insecto-fungicide Ha 5 1802 3604
55 Erbicidat şi deservit Ha 5 690 138
66
77
88
99
1010
TOTALTOTAL 6266 12532
(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)
74
74
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura măr - fără profit programat
Ch variabile Cv = 1914066 lei
Ch fixe totale CF = 6266 lei
Ch fixeha CFha = 12532 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 1 leikg =1000 leit
Producţia totală de mere PT= 8234 t
Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 5 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 673021 lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 1914066 + 673021 = 2587087 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 2587087 8234 = 3142 leit
Productia medie de mere la punctul critic (X)
X= (CFha)(Pv-CVt) = 12532 ( 1000 - 3142 ) = 19 tha
= 1900 kgha
Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 19 tha 3142 leit = 59698 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx =12532 leiha+ 59698 leiha =185018 leiha
Nivelul producţiei de 1900 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la
cultura de măr icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de
1900 la preţul de 1 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie Depăşirea
acestui nivel al producţiei (1900 ha) duce la obţinerea unui profit iar scăderea
producţiei sub acest nivel determină pierderi
75
75
76
PROFI
T
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
1900 kg1900 kghaha
4000
3000
1000
2000
5000
7000
6000
12532
leiha
185018
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura măr ndash fără profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
76
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura măr - cu profit programat
Ch variabile Cv = 1914066 lei
Ch fixe totale CF = 6266 lei
Ch fixeha CFha = 12532 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 1 leikg =1000 leit
Producţia totală de mere PT= 8234 t
Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 5 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 673021 lei
Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)
Pr = 100000 lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 1914066 + 673021 = 2587087 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 2587087 8234 = 3142 leit
Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 100000 5
= 20000 leiha
Producţia medie de mere la punctul critic (X)
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 12532 + 20000 ) (1000 - 3142 )
= 31 tha = 31000 kgha
Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 31 tha 3142 leit = 97402 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx =12532 leiha+97402 leiha = 109934 leiha
77
77
78
profit
suplimen
tar
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
31000 kg31000 kghaha
7500
5000
1000
2500
10000
15000
12500
12532
leiha
109934
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura măr ndash cu profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
Profit programatProfit programat
PROFI
T
5000
78
Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura măr
Specificare UMFara profit programat
Cu profit programat
Ch variabile Cv lei 1914066 1914066
Cheltuielile indirecte Ch ind lei 673021 673021
Ch variabile totale CVT lei 2587087 2587087
Ch variabile t CVt leit 3142 3142
Ch fixe totale CF lei 6266 6266
Ch fixe ha CFha leiha 12532 12532
Profit programat total Pr lei 100000
Profit programat ha Prha leiha 20000
X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 1900
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 31000
Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 59698 97402
Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 185018 109934
Preţ de vacircnzare t Pv leit 1000 1000
Suprafaţa cultivată S ha 5 5
79
79
CAPITOLUL VCAPITOLUL VCONCLUZII ŞI RECOMANDĂRICONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI
Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţiei acestora
Evaluarea se face icircn două etape- icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele caracteristice de dezvoltare a plantelor- icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite norme standardizate
Icircn funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfelPorumb 3133 toneGrau 1451 toneMăr 82 toneEfectuacircnd eficiența celor trei culturi icircn urma rezultatelor acestora am
observat că cultura cea mai favorabilă este porumbul urmată de cultura grăacircluiPe viitor cea mai bună cultură atat cantitativă cacirct și calitativă este cultura porumbului
80
80
36 Evaluarea producţiei
Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţieiacestora
Evaluarea se face icircn două etape1) icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele
caracteristice de dezvoltare a plantelor2) icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite
norme standardizate~n funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfel
1) Gracircu orz (orz - 1 iunie gracircu - 15 iunie) Gracircu Boemandash se stabileşte numărul punctelor de control icircn funcţie de mărimea şi
uniformitatea parcelelor(icircn cazul parcele de pacircnă la 100 ha - 5 puncte pe suprafeţe mai mari de 100 ha - 10 puncte)
Determinările se fac cu ajutorul ramei metrice (un cadru de 1 metru patrat)Metodologie de lucrundash se numără spicele din interiorul ramei metricendash se stabileşte numărul mediu de boabe icircn spicndash se calculează producţia medie la hectar astfel
Q kgha = (360353610000) (10001000) = 4536kgha
Q kgha - producţia medie kgha Nsp - număr mediu de spice la mp (medie pe toate punctele de control) 360Nb - număr mediu de boabe icircn spice 35MMB - greutatea a 1000 boabe (grame)3610000 mp = 1 ha1000 x 1000 = 1000 grame x 1000 boabe
Exemplu
2) Porumb (1 septembrie) DKC 3511ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 28 mp (4 racircnduri x 070 x 10 m
lungime 070 (m) - distanţa dintre racircnduri)ndash se numără ştiuleţii la fiecare punct de controlndash se calculează numărul de ştiuleţi la hectar
54
54
Nstha = (30010000)(510) = 60000
Nstha - număr de ştiuleţi la hanst - numărul de ştiuleţi număraţi la toate punctele de controld - suprafaţa unui punct de control (mp)i - numărul punctelor de control
ndash se determină apoi numărul de boabe pe ştiuletendash se calculează apoi producţia medie la hectar
Q kgha = (60000588337) (10001000) = 11889 kgha
Q kgha - producţia medieNst - număr ştiuleţi la hectar 60000Nb - număr mediu de boabe pe ştiulete 588MMB - greutatea a 1000 boabe (grame) 337
Exemplu
3) Floarea soarelui (15 august)ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 28 mp (4 racircnduri x 070 x 10)ndash se numără capitulele la fiecare punct de control şi se stabileşte numărul mediu
de capitule la ha după formula
Ncpha - număr total de capitule la hancp - număr de capitule numărate la toate punctele de controld - suprafaţa unui punct de controli - numărul punctelor de control
ndash se determină numărul mediu de seminţe pe capitul(Ns)ndash se calculează producţia medie la hectar astfel
55
55
Q kgha - producţia medieNcp - număr mediu de capitule la hectarNs - număr seminţe pe capitulMMB - greutatea a 1000 seminţe icircn grame
Exemplu
4) Sfecla de zahăr (1 septembrie)ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 10 mp (3 racircnduri x 045 m x 74 m
lungime)ndash la fiecare punct de control plantele se recoltează se decoletează (tăierea
frunzelor) se curăţă de pămacircnt şi se cacircntărescndash se determină producţia medie astfel
q - cantitatea de rădăcini recoltate din punctele de control (kg)d - suprafaţa unui punct de control (mp)i - numărul punctelor de control
ndash la producţia stabilită se adaugă sporul de producţie ce se va realiza de la data evaluării la data prevăzută a se recolta (18 grziplantă)
Exemplu
5) Fructe (1 septembrie) MĂRMetoda de evaluare diferă icircn funcţie de tipul de livadă clasică sau intensivă dar
icircn mare constă icircn următoarele etapendash se stabileşte numărul de pomi pentru examinare (2 - 5 ) 480ndash se determină numărul mediu de fructe pe pom şi greutatea acestora icircn kg 30kg
167 de fructe
56
56
ndash se icircnmulţeşte numărul mediu de fructe pe pom cu numărul de pomi existenţi la ha şi se obţine astfel producţia medie la ha 16032 kgha
6) Struguri (de masă - 15 iulie de vin - 1 septembrie)ndash evaluarea se face separat la viile nobile şi la viile de hibrizindash se stabileşte numărul de butuci pe rod la ha cu relaţia
Nbha - numărul de butuci pe rod la hadr - distanţa dintre racircnduri (m)db - distanţa icircntre butuci pe racircnd (m)Ng - număr mediu de goluri (butuci neproductiviinexistenţi) la ha icircn procente
ndash se evaluează producţia de struguri pe butuc număracircndu-se toţi strugurii de pe un număr de 1 - 2 din butucii existenţi pe lot (se recomandă să se efectueze numărătoarea strugurilor pe fiecare al 10-lea butuc din 15 icircn 15 racircnduri)
Producţia de struguri pe butuc se calculează astfel
Pmb - producţia medie pe butuc (grame)Gms - greutatea medie a strugurilor (grame)Ns - numărul de struguri total găsiţi la numărătoareNba - numărul butucilor analizaţi
ndash se calculează producţia medie de struguri la ha cu formula
Pmha - producţia medie de struguri la ha (kg)Nbha - numărul de butuci pe rod la haPmb - producţia medie pe butuc (grame)
Exemplu
57
57
CAPITOLUL IV DETERMINAREA PRAGULUI DE RENTABILITATE (A PUNCTULUI CRITIC) PE CULTURI
Punctul critic marchează acea dimensiune a producţiei medii la care icircncasările din
valorificarea producţiei sunt egale cu cheltuielile totale de producţie deci acel punct al
producţiei medii la care nu se obţine profit dar nu se icircnregistrează nici pierderi
Mărimea costului de producţie şi a ratei profitului se găsesc icircntr-o stracircnsă legătură
cu raportul dintre cheltuielile de exploatare şi cantitatea de produse realizate Prin analiza
costurilor şi cheltuielilor de exploatare icircntreprinzătorul poate calcula nivelul minim de
activitate cerut de menţinerea icircn stare de funcţionare a firmei Cunoscacircnd pragul de
rentabilitate se poate proiecta volumul de vacircnzări icircn vederea obţinerii profitului scontat
De asemenea creditorii şi investitorii solicită adesea efectuarea analizei punctului
critic pentru a ajuta icircn evaluarea cacircştigurilor potenţiale ale unei afaceri şi icircn consecinţă
aceasta trebuie introdusă icircn planul de afaceri
Punctul critic se poate determina icircn două moduri şi anume fără profit programat
sau cu profit programat
Calculul punctului critic fără profit programat este exprimat printr-o relaţie
simplă
y = yי
y = Pvx
yי = Cvx + CF
Pvx = Cvx + CF
x(Pv ndash Cv) = CF
icircn care
y ndash veniturile din valorificarea producţiei (mii lei)
yי - cheltuielile totale icircnregistrate (mii lei)
Pv ndash preţul de vacircnzare unitar
x ndash producţia medie sau volumul vacircnzărilor (unităţi fizice)
Cv ndash cheltuieli variabile unitare
58
58
CF ndash costuri fixe totale
De unde x marchează acea dimensiune a producţiei la care nu se icircnregistrează nici
profit nici pierderi
Determinarea cantitativă şi reprezentarea grafică a PC la cultura Porumb
Cheltuielile variabile
NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrarii
CheltuieliCheltuieli variabilevariabile
(lei) (lei)
CheltuieliCheltuieli variabile variabile
(lei t (lei t ))
(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)
11 Incărcat transportat IC (PK) t 2881 180225 575
22 Descărcat IC (PK) t 2881 2444609 78
33 Incărcat transportat IC (N) t 10 2484545 793
44 Descărcat IC (N) t 1655 6371 02
55 Transportat apa prep sol mii l 30 599 019
66 Incărcat transportat săm t 66 599359 191
77 Recoltat porumb boabe t 530 2606662 832
88 Transportat porumb boabe t 225 1245 04
99
1010
TOTALTOTAL 9962236 31792
a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch Variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologicacopy= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)
59
59
Cheltuielile fixe
NrNr CrtCrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe
(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe
(lei ha)(lei ha)
(a)(a) (b)(b) copycopy (d)(d) (e)(e)
11 Adm Şi deservit IC (PK) ha 302 617645 2045
22 Arat 25 cm +grăpat ha 302 1140192 3775
33 Adm Şi deservit IC (N) ha 302 630389 2087
44 Erbicidat şi deservit ha 302 61155 2025
55 Discuit si preg Pat germ Ha 302 586536 1942
66 Semănat +deservit ha 302 472517 1565
77 Prăşit mecanic I ha 302 819024 2712
88 Prăit mecanic II ha 302 654182 2166
99
1010
TOTALTOTAL 5532035 18318
(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)
60
60
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura porumb - fără profit programat
Ch variabile Cv = 9962236 lei
Ch fixe totale CF = 5532035 lei
Ch fixeha CFha = 18318 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 11 leikg = 1100 leit
Producţia totală de PT= 313355 t
Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 302 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 33961599 lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 9962236 + 33961599 = 133583959 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 133583959 313355=
4263leit
Productia medie de porumb la punctul critic (X)
X= (CFha)(Pv-CVt) = 18318 ( 1100 ndash 4263 ) = 272 tha = 2720 kgha
Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 272 tha 4263 leit = 115953 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx =18318 leiha+ 115953 leiha =299133 leiha
Nivelul producţiei de 2720 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la
cultura porumb icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de
2720 la preţul de 11 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie
Depăşirea acestui nivel al producţiei (2720 ha) duce la obţinerea unui profit iar
scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi
61
61
62
PROFI
T
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
2720 kg2720 kghaha
4000
3000
1000
2000
5000
7000
6000
18318
leiha
299133
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura porumb ndash fără profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
62
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura porumb - cu profit programat
Ch variabile Cv = 9962236 lei
Ch fixe totale CF = 5532035 lei
Ch fixeha CFha = 18318 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 11 leikg = 1100 leit
Producţia totală de PT= 313355 t
Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 302 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 33961599 lei
Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)
Pr = 500000lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 9962236 + 33961599 = 133583959 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 133583959 313355=
4263leit
Profitul programat pe ha (Prha) Prha=PrS =500000302= 165562 leiha
Producţia medie de porumb la punctul critic (X)
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 18318+165562) ( 1100 - 4263 )= 517 tha
= 5170 kgha
Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 517 tha 4263 leit = 220397 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx = 18318 leiha+ 220397leiha = 403577 leiha
63
63
64
profit
suplimen
tar
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
5170 kg5170 kghaha
4000
3000
1000
2000
5000
7000
6000
18318
leiha
403577
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura porumb ndash cu profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
Profit programatProfit programat
PROFI
T
5000
64
Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura porumb
Specificare UMFara profit programat
Cu profit programat
Ch variabile Cv lei 9962236 9962236
Cheltuielile indirecte Ch ind lei 33961599 33961599
Ch variabile totale CVT lei 133583959 133583959
Ch variabile t CVt leit 4263 4263
Ch fixe totale CF lei 5532035 5532035
Ch fixe ha CFha leiha 18318 18318
Profit programat total Pr lei 500000
Profit programat ha Prha leiha 165562
X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 2720
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 5170
Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 115953 220397
Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 299133 403577
Preţ de vacircnzare t Pv leit 1100 1100
Suprafaţa cultivată S ha 302 302
65
65
DETERMINAREA CANTITATIVĂ ȘI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA gracircu
Cheltuielile variabile
NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrarii
CheltuieliCheltuieli variabilevariabile
(lei) (lei)
CheltuieliCheltuieli variabile variabile
(lei t (lei t ))
(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)
11 Incărcat transportat IC (PK) t 4605 260015 179
22 Descărcat IC (PK) t 4605 495645 341
33 Incărcat transportat săm t 666 601343 414
44 Incărcat transportat IC (N) t 10 97019 669
55 Descărcat IC (N) t 6454 24848 017
66 Transportat apa prep sol mii l 30 599 04
77 Recoltat grau t 530 2614762 1802
88 Transportat gracircu t 225 1245 09
99
1010
TOTALTOTAL 49504298 34115
a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)
66
66
Cheltuielile fixe
NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe
(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe
(lei ha)(lei ha)
(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)
11 Adm şi deservit IC (PK) ha 303 619685 2045
22 Arat 18 - 20 cm +grăpat ha 303 1025772 3385
33 Discuit si preg pat germ ha 303 588479 1942
44 Semănat +deservit ha 303 474081 1565
55 Adm şi deservit IC (N) ha 303 632476 2087
66 Adm şi deservit ha 303 613575 2025
77
88
99
1010
TOTALTOTAL 3954068 130497
(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)
67
67
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura gracircu - fără profit programat
Ch variabile Cv = 49504298 lei
Ch fixe totale CF = 3954068 lei
Ch fixeha CFha = 130497 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 09 leikg = 900 leit
Producţia totală de gracircu PT= 145107 t
Suprafata cultivată cu gracircu S = 303 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 14849866 lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 49504298 + 14849866 = 64354164 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 64354164 145107 =
4435leit
Productia medie de gracircu la punctul critic (X)
X= (CFha)(Pv-CVt) = 130497 ( 900 - 4435 ) = 286 tha
= 2860 kgha
Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 286 tha 4435 leit = 12684 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx = 130497 leiha+ 126841 leiha = 257338 leiha
Nivelul producţiei de 2860 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la
cultura de gracircu icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de
2860 la preţul de 09 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie
Depăşirea acestui nivel al producţiei (2860 ha) duce la obţinerea unui profit iar
scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi
68
68
69
PROFI
T
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
2860 kg2860 kghaha
4000
3000
1000
2000
5000
7000
6000
130497
leiha
257338
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura gracircu ndash fără profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
69
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura gracircu - cu profit programat
Ch variabile Cv = 49504298 lei
Ch fixe totale CF = 3954068 lei
Ch fixeha CFha = 130497 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 09 leikg = 900 leit
Producţia totală de gracircu PT= 145107 t
Suprafata cultivată cu gracircu S = 303 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 14849866 lei
Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)
Pr = 400000 lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 49504298 + 14849866 = 64354164 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 64354164 145107 =
4435leit
Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 400000 303 =
132013 leiha
Producţia medie de gracircu la punctul critic (X)
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 130497 + 132013 ) ( 900 - 4435 )
= 575 tha = 5750 kgha
Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 575tha 4435 leit = 255012 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx =130497 leiha+ 255012leiha = 385509 leiha
70
70
71
profit
suplimen
tar
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
5750 kg5750 kghaha
4000
3000
1000
2000
5000
7000
6000
130497
leiha
3855
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura gracircu ndash cu profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
Profit programatProfit programat
PROFI
T
5000
71
Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura gracircu
Specificare UMFara profit programat
Cu profit programat
Ch variabile Cv lei 49504298 49504298
Cheltuielile indirecte Ch ind lei 14849866 14849866
Ch variabile totale CVT lei 64354164 64354164
Ch variabile t CVt leit 4435 4435
Ch fixe totale CF lei 3954068 3954068
Ch fixe ha CFha leiha 130497 130497
Profit programat total Pr lei 400000
Profit programat ha Prha leiha 132013
X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 2860
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 5750
Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 12684 255012
Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 257338 385509
Preţ de vacircnzare t Pv leit 900 900
Suprafaţa cultivată S ha 303 303
72
72
DETERMINAREA CANTITATIVĂ ȘI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA măr
Cheltuielile variabile
NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrarii
CheltuieliCheltuieli variabilevariabile
(lei) (lei)
CheltuieliCheltuieli variabile variabile
(lei t (lei t ))
(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)
11 Incărcat transportat IC (PK) T 124 694 84
22 Descărcat IC (PK) T 124 145896 177
33 Adm şi deservit IC (PK) T 50 691 839
44 Administrat gunoi de grajd T 50 288 35
55 Săpat gropi pt plantat pomi Buc 048 281 34
66 Plantat + udat Buc 048 7488 909
77 Tăieri de forma coroanei Buc 25 25 03
88 Incărcat transportat IC (N) T 0855 1107 134
99 Adm şi deservit IC T 5 896 109
1010 Transportat apa prep sol T 3 4592 558
1111 Recoltat prune T 5 187 23
1212 Transportat prune T 8234 14327 174
TOTALTOTAL 1914066 2325
a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)
Cheltuielile fixe
73
73
NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe
(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe
(lei ha)(lei ha)
(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)
11 Arătură in livadă Ha 5 2057 4114
22 Discuit arătura Ha 5 913 1826
33 Prăşit printre racircnduri Ha 5 804 1608
44 Stropit cu insecto-fungicide Ha 5 1802 3604
55 Erbicidat şi deservit Ha 5 690 138
66
77
88
99
1010
TOTALTOTAL 6266 12532
(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)
74
74
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura măr - fără profit programat
Ch variabile Cv = 1914066 lei
Ch fixe totale CF = 6266 lei
Ch fixeha CFha = 12532 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 1 leikg =1000 leit
Producţia totală de mere PT= 8234 t
Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 5 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 673021 lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 1914066 + 673021 = 2587087 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 2587087 8234 = 3142 leit
Productia medie de mere la punctul critic (X)
X= (CFha)(Pv-CVt) = 12532 ( 1000 - 3142 ) = 19 tha
= 1900 kgha
Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 19 tha 3142 leit = 59698 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx =12532 leiha+ 59698 leiha =185018 leiha
Nivelul producţiei de 1900 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la
cultura de măr icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de
1900 la preţul de 1 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie Depăşirea
acestui nivel al producţiei (1900 ha) duce la obţinerea unui profit iar scăderea
producţiei sub acest nivel determină pierderi
75
75
76
PROFI
T
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
1900 kg1900 kghaha
4000
3000
1000
2000
5000
7000
6000
12532
leiha
185018
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura măr ndash fără profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
76
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura măr - cu profit programat
Ch variabile Cv = 1914066 lei
Ch fixe totale CF = 6266 lei
Ch fixeha CFha = 12532 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 1 leikg =1000 leit
Producţia totală de mere PT= 8234 t
Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 5 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 673021 lei
Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)
Pr = 100000 lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 1914066 + 673021 = 2587087 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 2587087 8234 = 3142 leit
Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 100000 5
= 20000 leiha
Producţia medie de mere la punctul critic (X)
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 12532 + 20000 ) (1000 - 3142 )
= 31 tha = 31000 kgha
Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 31 tha 3142 leit = 97402 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx =12532 leiha+97402 leiha = 109934 leiha
77
77
78
profit
suplimen
tar
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
31000 kg31000 kghaha
7500
5000
1000
2500
10000
15000
12500
12532
leiha
109934
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura măr ndash cu profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
Profit programatProfit programat
PROFI
T
5000
78
Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura măr
Specificare UMFara profit programat
Cu profit programat
Ch variabile Cv lei 1914066 1914066
Cheltuielile indirecte Ch ind lei 673021 673021
Ch variabile totale CVT lei 2587087 2587087
Ch variabile t CVt leit 3142 3142
Ch fixe totale CF lei 6266 6266
Ch fixe ha CFha leiha 12532 12532
Profit programat total Pr lei 100000
Profit programat ha Prha leiha 20000
X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 1900
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 31000
Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 59698 97402
Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 185018 109934
Preţ de vacircnzare t Pv leit 1000 1000
Suprafaţa cultivată S ha 5 5
79
79
CAPITOLUL VCAPITOLUL VCONCLUZII ŞI RECOMANDĂRICONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI
Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţiei acestora
Evaluarea se face icircn două etape- icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele caracteristice de dezvoltare a plantelor- icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite norme standardizate
Icircn funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfelPorumb 3133 toneGrau 1451 toneMăr 82 toneEfectuacircnd eficiența celor trei culturi icircn urma rezultatelor acestora am
observat că cultura cea mai favorabilă este porumbul urmată de cultura grăacircluiPe viitor cea mai bună cultură atat cantitativă cacirct și calitativă este cultura porumbului
80
80
Nstha = (30010000)(510) = 60000
Nstha - număr de ştiuleţi la hanst - numărul de ştiuleţi număraţi la toate punctele de controld - suprafaţa unui punct de control (mp)i - numărul punctelor de control
ndash se determină apoi numărul de boabe pe ştiuletendash se calculează apoi producţia medie la hectar
Q kgha = (60000588337) (10001000) = 11889 kgha
Q kgha - producţia medieNst - număr ştiuleţi la hectar 60000Nb - număr mediu de boabe pe ştiulete 588MMB - greutatea a 1000 boabe (grame) 337
Exemplu
3) Floarea soarelui (15 august)ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 28 mp (4 racircnduri x 070 x 10)ndash se numără capitulele la fiecare punct de control şi se stabileşte numărul mediu
de capitule la ha după formula
Ncpha - număr total de capitule la hancp - număr de capitule numărate la toate punctele de controld - suprafaţa unui punct de controli - numărul punctelor de control
ndash se determină numărul mediu de seminţe pe capitul(Ns)ndash se calculează producţia medie la hectar astfel
55
55
Q kgha - producţia medieNcp - număr mediu de capitule la hectarNs - număr seminţe pe capitulMMB - greutatea a 1000 seminţe icircn grame
Exemplu
4) Sfecla de zahăr (1 septembrie)ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 10 mp (3 racircnduri x 045 m x 74 m
lungime)ndash la fiecare punct de control plantele se recoltează se decoletează (tăierea
frunzelor) se curăţă de pămacircnt şi se cacircntărescndash se determină producţia medie astfel
q - cantitatea de rădăcini recoltate din punctele de control (kg)d - suprafaţa unui punct de control (mp)i - numărul punctelor de control
ndash la producţia stabilită se adaugă sporul de producţie ce se va realiza de la data evaluării la data prevăzută a se recolta (18 grziplantă)
Exemplu
5) Fructe (1 septembrie) MĂRMetoda de evaluare diferă icircn funcţie de tipul de livadă clasică sau intensivă dar
icircn mare constă icircn următoarele etapendash se stabileşte numărul de pomi pentru examinare (2 - 5 ) 480ndash se determină numărul mediu de fructe pe pom şi greutatea acestora icircn kg 30kg
167 de fructe
56
56
ndash se icircnmulţeşte numărul mediu de fructe pe pom cu numărul de pomi existenţi la ha şi se obţine astfel producţia medie la ha 16032 kgha
6) Struguri (de masă - 15 iulie de vin - 1 septembrie)ndash evaluarea se face separat la viile nobile şi la viile de hibrizindash se stabileşte numărul de butuci pe rod la ha cu relaţia
Nbha - numărul de butuci pe rod la hadr - distanţa dintre racircnduri (m)db - distanţa icircntre butuci pe racircnd (m)Ng - număr mediu de goluri (butuci neproductiviinexistenţi) la ha icircn procente
ndash se evaluează producţia de struguri pe butuc număracircndu-se toţi strugurii de pe un număr de 1 - 2 din butucii existenţi pe lot (se recomandă să se efectueze numărătoarea strugurilor pe fiecare al 10-lea butuc din 15 icircn 15 racircnduri)
Producţia de struguri pe butuc se calculează astfel
Pmb - producţia medie pe butuc (grame)Gms - greutatea medie a strugurilor (grame)Ns - numărul de struguri total găsiţi la numărătoareNba - numărul butucilor analizaţi
ndash se calculează producţia medie de struguri la ha cu formula
Pmha - producţia medie de struguri la ha (kg)Nbha - numărul de butuci pe rod la haPmb - producţia medie pe butuc (grame)
Exemplu
57
57
CAPITOLUL IV DETERMINAREA PRAGULUI DE RENTABILITATE (A PUNCTULUI CRITIC) PE CULTURI
Punctul critic marchează acea dimensiune a producţiei medii la care icircncasările din
valorificarea producţiei sunt egale cu cheltuielile totale de producţie deci acel punct al
producţiei medii la care nu se obţine profit dar nu se icircnregistrează nici pierderi
Mărimea costului de producţie şi a ratei profitului se găsesc icircntr-o stracircnsă legătură
cu raportul dintre cheltuielile de exploatare şi cantitatea de produse realizate Prin analiza
costurilor şi cheltuielilor de exploatare icircntreprinzătorul poate calcula nivelul minim de
activitate cerut de menţinerea icircn stare de funcţionare a firmei Cunoscacircnd pragul de
rentabilitate se poate proiecta volumul de vacircnzări icircn vederea obţinerii profitului scontat
De asemenea creditorii şi investitorii solicită adesea efectuarea analizei punctului
critic pentru a ajuta icircn evaluarea cacircştigurilor potenţiale ale unei afaceri şi icircn consecinţă
aceasta trebuie introdusă icircn planul de afaceri
Punctul critic se poate determina icircn două moduri şi anume fără profit programat
sau cu profit programat
Calculul punctului critic fără profit programat este exprimat printr-o relaţie
simplă
y = yי
y = Pvx
yי = Cvx + CF
Pvx = Cvx + CF
x(Pv ndash Cv) = CF
icircn care
y ndash veniturile din valorificarea producţiei (mii lei)
yי - cheltuielile totale icircnregistrate (mii lei)
Pv ndash preţul de vacircnzare unitar
x ndash producţia medie sau volumul vacircnzărilor (unităţi fizice)
Cv ndash cheltuieli variabile unitare
58
58
CF ndash costuri fixe totale
De unde x marchează acea dimensiune a producţiei la care nu se icircnregistrează nici
profit nici pierderi
Determinarea cantitativă şi reprezentarea grafică a PC la cultura Porumb
Cheltuielile variabile
NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrarii
CheltuieliCheltuieli variabilevariabile
(lei) (lei)
CheltuieliCheltuieli variabile variabile
(lei t (lei t ))
(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)
11 Incărcat transportat IC (PK) t 2881 180225 575
22 Descărcat IC (PK) t 2881 2444609 78
33 Incărcat transportat IC (N) t 10 2484545 793
44 Descărcat IC (N) t 1655 6371 02
55 Transportat apa prep sol mii l 30 599 019
66 Incărcat transportat săm t 66 599359 191
77 Recoltat porumb boabe t 530 2606662 832
88 Transportat porumb boabe t 225 1245 04
99
1010
TOTALTOTAL 9962236 31792
a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch Variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologicacopy= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)
59
59
Cheltuielile fixe
NrNr CrtCrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe
(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe
(lei ha)(lei ha)
(a)(a) (b)(b) copycopy (d)(d) (e)(e)
11 Adm Şi deservit IC (PK) ha 302 617645 2045
22 Arat 25 cm +grăpat ha 302 1140192 3775
33 Adm Şi deservit IC (N) ha 302 630389 2087
44 Erbicidat şi deservit ha 302 61155 2025
55 Discuit si preg Pat germ Ha 302 586536 1942
66 Semănat +deservit ha 302 472517 1565
77 Prăşit mecanic I ha 302 819024 2712
88 Prăit mecanic II ha 302 654182 2166
99
1010
TOTALTOTAL 5532035 18318
(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)
60
60
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura porumb - fără profit programat
Ch variabile Cv = 9962236 lei
Ch fixe totale CF = 5532035 lei
Ch fixeha CFha = 18318 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 11 leikg = 1100 leit
Producţia totală de PT= 313355 t
Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 302 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 33961599 lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 9962236 + 33961599 = 133583959 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 133583959 313355=
4263leit
Productia medie de porumb la punctul critic (X)
X= (CFha)(Pv-CVt) = 18318 ( 1100 ndash 4263 ) = 272 tha = 2720 kgha
Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 272 tha 4263 leit = 115953 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx =18318 leiha+ 115953 leiha =299133 leiha
Nivelul producţiei de 2720 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la
cultura porumb icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de
2720 la preţul de 11 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie
Depăşirea acestui nivel al producţiei (2720 ha) duce la obţinerea unui profit iar
scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi
61
61
62
PROFI
T
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
2720 kg2720 kghaha
4000
3000
1000
2000
5000
7000
6000
18318
leiha
299133
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura porumb ndash fără profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
62
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura porumb - cu profit programat
Ch variabile Cv = 9962236 lei
Ch fixe totale CF = 5532035 lei
Ch fixeha CFha = 18318 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 11 leikg = 1100 leit
Producţia totală de PT= 313355 t
Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 302 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 33961599 lei
Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)
Pr = 500000lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 9962236 + 33961599 = 133583959 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 133583959 313355=
4263leit
Profitul programat pe ha (Prha) Prha=PrS =500000302= 165562 leiha
Producţia medie de porumb la punctul critic (X)
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 18318+165562) ( 1100 - 4263 )= 517 tha
= 5170 kgha
Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 517 tha 4263 leit = 220397 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx = 18318 leiha+ 220397leiha = 403577 leiha
63
63
64
profit
suplimen
tar
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
5170 kg5170 kghaha
4000
3000
1000
2000
5000
7000
6000
18318
leiha
403577
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura porumb ndash cu profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
Profit programatProfit programat
PROFI
T
5000
64
Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura porumb
Specificare UMFara profit programat
Cu profit programat
Ch variabile Cv lei 9962236 9962236
Cheltuielile indirecte Ch ind lei 33961599 33961599
Ch variabile totale CVT lei 133583959 133583959
Ch variabile t CVt leit 4263 4263
Ch fixe totale CF lei 5532035 5532035
Ch fixe ha CFha leiha 18318 18318
Profit programat total Pr lei 500000
Profit programat ha Prha leiha 165562
X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 2720
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 5170
Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 115953 220397
Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 299133 403577
Preţ de vacircnzare t Pv leit 1100 1100
Suprafaţa cultivată S ha 302 302
65
65
DETERMINAREA CANTITATIVĂ ȘI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA gracircu
Cheltuielile variabile
NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrarii
CheltuieliCheltuieli variabilevariabile
(lei) (lei)
CheltuieliCheltuieli variabile variabile
(lei t (lei t ))
(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)
11 Incărcat transportat IC (PK) t 4605 260015 179
22 Descărcat IC (PK) t 4605 495645 341
33 Incărcat transportat săm t 666 601343 414
44 Incărcat transportat IC (N) t 10 97019 669
55 Descărcat IC (N) t 6454 24848 017
66 Transportat apa prep sol mii l 30 599 04
77 Recoltat grau t 530 2614762 1802
88 Transportat gracircu t 225 1245 09
99
1010
TOTALTOTAL 49504298 34115
a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)
66
66
Cheltuielile fixe
NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe
(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe
(lei ha)(lei ha)
(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)
11 Adm şi deservit IC (PK) ha 303 619685 2045
22 Arat 18 - 20 cm +grăpat ha 303 1025772 3385
33 Discuit si preg pat germ ha 303 588479 1942
44 Semănat +deservit ha 303 474081 1565
55 Adm şi deservit IC (N) ha 303 632476 2087
66 Adm şi deservit ha 303 613575 2025
77
88
99
1010
TOTALTOTAL 3954068 130497
(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)
67
67
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura gracircu - fără profit programat
Ch variabile Cv = 49504298 lei
Ch fixe totale CF = 3954068 lei
Ch fixeha CFha = 130497 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 09 leikg = 900 leit
Producţia totală de gracircu PT= 145107 t
Suprafata cultivată cu gracircu S = 303 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 14849866 lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 49504298 + 14849866 = 64354164 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 64354164 145107 =
4435leit
Productia medie de gracircu la punctul critic (X)
X= (CFha)(Pv-CVt) = 130497 ( 900 - 4435 ) = 286 tha
= 2860 kgha
Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 286 tha 4435 leit = 12684 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx = 130497 leiha+ 126841 leiha = 257338 leiha
Nivelul producţiei de 2860 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la
cultura de gracircu icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de
2860 la preţul de 09 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie
Depăşirea acestui nivel al producţiei (2860 ha) duce la obţinerea unui profit iar
scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi
68
68
69
PROFI
T
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
2860 kg2860 kghaha
4000
3000
1000
2000
5000
7000
6000
130497
leiha
257338
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura gracircu ndash fără profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
69
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura gracircu - cu profit programat
Ch variabile Cv = 49504298 lei
Ch fixe totale CF = 3954068 lei
Ch fixeha CFha = 130497 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 09 leikg = 900 leit
Producţia totală de gracircu PT= 145107 t
Suprafata cultivată cu gracircu S = 303 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 14849866 lei
Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)
Pr = 400000 lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 49504298 + 14849866 = 64354164 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 64354164 145107 =
4435leit
Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 400000 303 =
132013 leiha
Producţia medie de gracircu la punctul critic (X)
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 130497 + 132013 ) ( 900 - 4435 )
= 575 tha = 5750 kgha
Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 575tha 4435 leit = 255012 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx =130497 leiha+ 255012leiha = 385509 leiha
70
70
71
profit
suplimen
tar
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
5750 kg5750 kghaha
4000
3000
1000
2000
5000
7000
6000
130497
leiha
3855
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura gracircu ndash cu profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
Profit programatProfit programat
PROFI
T
5000
71
Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura gracircu
Specificare UMFara profit programat
Cu profit programat
Ch variabile Cv lei 49504298 49504298
Cheltuielile indirecte Ch ind lei 14849866 14849866
Ch variabile totale CVT lei 64354164 64354164
Ch variabile t CVt leit 4435 4435
Ch fixe totale CF lei 3954068 3954068
Ch fixe ha CFha leiha 130497 130497
Profit programat total Pr lei 400000
Profit programat ha Prha leiha 132013
X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 2860
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 5750
Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 12684 255012
Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 257338 385509
Preţ de vacircnzare t Pv leit 900 900
Suprafaţa cultivată S ha 303 303
72
72
DETERMINAREA CANTITATIVĂ ȘI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA măr
Cheltuielile variabile
NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrarii
CheltuieliCheltuieli variabilevariabile
(lei) (lei)
CheltuieliCheltuieli variabile variabile
(lei t (lei t ))
(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)
11 Incărcat transportat IC (PK) T 124 694 84
22 Descărcat IC (PK) T 124 145896 177
33 Adm şi deservit IC (PK) T 50 691 839
44 Administrat gunoi de grajd T 50 288 35
55 Săpat gropi pt plantat pomi Buc 048 281 34
66 Plantat + udat Buc 048 7488 909
77 Tăieri de forma coroanei Buc 25 25 03
88 Incărcat transportat IC (N) T 0855 1107 134
99 Adm şi deservit IC T 5 896 109
1010 Transportat apa prep sol T 3 4592 558
1111 Recoltat prune T 5 187 23
1212 Transportat prune T 8234 14327 174
TOTALTOTAL 1914066 2325
a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)
Cheltuielile fixe
73
73
NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe
(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe
(lei ha)(lei ha)
(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)
11 Arătură in livadă Ha 5 2057 4114
22 Discuit arătura Ha 5 913 1826
33 Prăşit printre racircnduri Ha 5 804 1608
44 Stropit cu insecto-fungicide Ha 5 1802 3604
55 Erbicidat şi deservit Ha 5 690 138
66
77
88
99
1010
TOTALTOTAL 6266 12532
(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)
74
74
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura măr - fără profit programat
Ch variabile Cv = 1914066 lei
Ch fixe totale CF = 6266 lei
Ch fixeha CFha = 12532 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 1 leikg =1000 leit
Producţia totală de mere PT= 8234 t
Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 5 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 673021 lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 1914066 + 673021 = 2587087 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 2587087 8234 = 3142 leit
Productia medie de mere la punctul critic (X)
X= (CFha)(Pv-CVt) = 12532 ( 1000 - 3142 ) = 19 tha
= 1900 kgha
Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 19 tha 3142 leit = 59698 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx =12532 leiha+ 59698 leiha =185018 leiha
Nivelul producţiei de 1900 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la
cultura de măr icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de
1900 la preţul de 1 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie Depăşirea
acestui nivel al producţiei (1900 ha) duce la obţinerea unui profit iar scăderea
producţiei sub acest nivel determină pierderi
75
75
76
PROFI
T
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
1900 kg1900 kghaha
4000
3000
1000
2000
5000
7000
6000
12532
leiha
185018
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura măr ndash fără profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
76
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura măr - cu profit programat
Ch variabile Cv = 1914066 lei
Ch fixe totale CF = 6266 lei
Ch fixeha CFha = 12532 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 1 leikg =1000 leit
Producţia totală de mere PT= 8234 t
Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 5 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 673021 lei
Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)
Pr = 100000 lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 1914066 + 673021 = 2587087 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 2587087 8234 = 3142 leit
Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 100000 5
= 20000 leiha
Producţia medie de mere la punctul critic (X)
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 12532 + 20000 ) (1000 - 3142 )
= 31 tha = 31000 kgha
Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 31 tha 3142 leit = 97402 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx =12532 leiha+97402 leiha = 109934 leiha
77
77
78
profit
suplimen
tar
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
31000 kg31000 kghaha
7500
5000
1000
2500
10000
15000
12500
12532
leiha
109934
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura măr ndash cu profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
Profit programatProfit programat
PROFI
T
5000
78
Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura măr
Specificare UMFara profit programat
Cu profit programat
Ch variabile Cv lei 1914066 1914066
Cheltuielile indirecte Ch ind lei 673021 673021
Ch variabile totale CVT lei 2587087 2587087
Ch variabile t CVt leit 3142 3142
Ch fixe totale CF lei 6266 6266
Ch fixe ha CFha leiha 12532 12532
Profit programat total Pr lei 100000
Profit programat ha Prha leiha 20000
X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 1900
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 31000
Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 59698 97402
Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 185018 109934
Preţ de vacircnzare t Pv leit 1000 1000
Suprafaţa cultivată S ha 5 5
79
79
CAPITOLUL VCAPITOLUL VCONCLUZII ŞI RECOMANDĂRICONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI
Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţiei acestora
Evaluarea se face icircn două etape- icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele caracteristice de dezvoltare a plantelor- icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite norme standardizate
Icircn funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfelPorumb 3133 toneGrau 1451 toneMăr 82 toneEfectuacircnd eficiența celor trei culturi icircn urma rezultatelor acestora am
observat că cultura cea mai favorabilă este porumbul urmată de cultura grăacircluiPe viitor cea mai bună cultură atat cantitativă cacirct și calitativă este cultura porumbului
80
80
Q kgha - producţia medieNcp - număr mediu de capitule la hectarNs - număr seminţe pe capitulMMB - greutatea a 1000 seminţe icircn grame
Exemplu
4) Sfecla de zahăr (1 septembrie)ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 10 mp (3 racircnduri x 045 m x 74 m
lungime)ndash la fiecare punct de control plantele se recoltează se decoletează (tăierea
frunzelor) se curăţă de pămacircnt şi se cacircntărescndash se determină producţia medie astfel
q - cantitatea de rădăcini recoltate din punctele de control (kg)d - suprafaţa unui punct de control (mp)i - numărul punctelor de control
ndash la producţia stabilită se adaugă sporul de producţie ce se va realiza de la data evaluării la data prevăzută a se recolta (18 grziplantă)
Exemplu
5) Fructe (1 septembrie) MĂRMetoda de evaluare diferă icircn funcţie de tipul de livadă clasică sau intensivă dar
icircn mare constă icircn următoarele etapendash se stabileşte numărul de pomi pentru examinare (2 - 5 ) 480ndash se determină numărul mediu de fructe pe pom şi greutatea acestora icircn kg 30kg
167 de fructe
56
56
ndash se icircnmulţeşte numărul mediu de fructe pe pom cu numărul de pomi existenţi la ha şi se obţine astfel producţia medie la ha 16032 kgha
6) Struguri (de masă - 15 iulie de vin - 1 septembrie)ndash evaluarea se face separat la viile nobile şi la viile de hibrizindash se stabileşte numărul de butuci pe rod la ha cu relaţia
Nbha - numărul de butuci pe rod la hadr - distanţa dintre racircnduri (m)db - distanţa icircntre butuci pe racircnd (m)Ng - număr mediu de goluri (butuci neproductiviinexistenţi) la ha icircn procente
ndash se evaluează producţia de struguri pe butuc număracircndu-se toţi strugurii de pe un număr de 1 - 2 din butucii existenţi pe lot (se recomandă să se efectueze numărătoarea strugurilor pe fiecare al 10-lea butuc din 15 icircn 15 racircnduri)
Producţia de struguri pe butuc se calculează astfel
Pmb - producţia medie pe butuc (grame)Gms - greutatea medie a strugurilor (grame)Ns - numărul de struguri total găsiţi la numărătoareNba - numărul butucilor analizaţi
ndash se calculează producţia medie de struguri la ha cu formula
Pmha - producţia medie de struguri la ha (kg)Nbha - numărul de butuci pe rod la haPmb - producţia medie pe butuc (grame)
Exemplu
57
57
CAPITOLUL IV DETERMINAREA PRAGULUI DE RENTABILITATE (A PUNCTULUI CRITIC) PE CULTURI
Punctul critic marchează acea dimensiune a producţiei medii la care icircncasările din
valorificarea producţiei sunt egale cu cheltuielile totale de producţie deci acel punct al
producţiei medii la care nu se obţine profit dar nu se icircnregistrează nici pierderi
Mărimea costului de producţie şi a ratei profitului se găsesc icircntr-o stracircnsă legătură
cu raportul dintre cheltuielile de exploatare şi cantitatea de produse realizate Prin analiza
costurilor şi cheltuielilor de exploatare icircntreprinzătorul poate calcula nivelul minim de
activitate cerut de menţinerea icircn stare de funcţionare a firmei Cunoscacircnd pragul de
rentabilitate se poate proiecta volumul de vacircnzări icircn vederea obţinerii profitului scontat
De asemenea creditorii şi investitorii solicită adesea efectuarea analizei punctului
critic pentru a ajuta icircn evaluarea cacircştigurilor potenţiale ale unei afaceri şi icircn consecinţă
aceasta trebuie introdusă icircn planul de afaceri
Punctul critic se poate determina icircn două moduri şi anume fără profit programat
sau cu profit programat
Calculul punctului critic fără profit programat este exprimat printr-o relaţie
simplă
y = yי
y = Pvx
yי = Cvx + CF
Pvx = Cvx + CF
x(Pv ndash Cv) = CF
icircn care
y ndash veniturile din valorificarea producţiei (mii lei)
yי - cheltuielile totale icircnregistrate (mii lei)
Pv ndash preţul de vacircnzare unitar
x ndash producţia medie sau volumul vacircnzărilor (unităţi fizice)
Cv ndash cheltuieli variabile unitare
58
58
CF ndash costuri fixe totale
De unde x marchează acea dimensiune a producţiei la care nu se icircnregistrează nici
profit nici pierderi
Determinarea cantitativă şi reprezentarea grafică a PC la cultura Porumb
Cheltuielile variabile
NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrarii
CheltuieliCheltuieli variabilevariabile
(lei) (lei)
CheltuieliCheltuieli variabile variabile
(lei t (lei t ))
(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)
11 Incărcat transportat IC (PK) t 2881 180225 575
22 Descărcat IC (PK) t 2881 2444609 78
33 Incărcat transportat IC (N) t 10 2484545 793
44 Descărcat IC (N) t 1655 6371 02
55 Transportat apa prep sol mii l 30 599 019
66 Incărcat transportat săm t 66 599359 191
77 Recoltat porumb boabe t 530 2606662 832
88 Transportat porumb boabe t 225 1245 04
99
1010
TOTALTOTAL 9962236 31792
a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch Variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologicacopy= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)
59
59
Cheltuielile fixe
NrNr CrtCrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe
(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe
(lei ha)(lei ha)
(a)(a) (b)(b) copycopy (d)(d) (e)(e)
11 Adm Şi deservit IC (PK) ha 302 617645 2045
22 Arat 25 cm +grăpat ha 302 1140192 3775
33 Adm Şi deservit IC (N) ha 302 630389 2087
44 Erbicidat şi deservit ha 302 61155 2025
55 Discuit si preg Pat germ Ha 302 586536 1942
66 Semănat +deservit ha 302 472517 1565
77 Prăşit mecanic I ha 302 819024 2712
88 Prăit mecanic II ha 302 654182 2166
99
1010
TOTALTOTAL 5532035 18318
(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)
60
60
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura porumb - fără profit programat
Ch variabile Cv = 9962236 lei
Ch fixe totale CF = 5532035 lei
Ch fixeha CFha = 18318 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 11 leikg = 1100 leit
Producţia totală de PT= 313355 t
Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 302 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 33961599 lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 9962236 + 33961599 = 133583959 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 133583959 313355=
4263leit
Productia medie de porumb la punctul critic (X)
X= (CFha)(Pv-CVt) = 18318 ( 1100 ndash 4263 ) = 272 tha = 2720 kgha
Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 272 tha 4263 leit = 115953 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx =18318 leiha+ 115953 leiha =299133 leiha
Nivelul producţiei de 2720 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la
cultura porumb icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de
2720 la preţul de 11 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie
Depăşirea acestui nivel al producţiei (2720 ha) duce la obţinerea unui profit iar
scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi
61
61
62
PROFI
T
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
2720 kg2720 kghaha
4000
3000
1000
2000
5000
7000
6000
18318
leiha
299133
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura porumb ndash fără profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
62
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura porumb - cu profit programat
Ch variabile Cv = 9962236 lei
Ch fixe totale CF = 5532035 lei
Ch fixeha CFha = 18318 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 11 leikg = 1100 leit
Producţia totală de PT= 313355 t
Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 302 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 33961599 lei
Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)
Pr = 500000lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 9962236 + 33961599 = 133583959 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 133583959 313355=
4263leit
Profitul programat pe ha (Prha) Prha=PrS =500000302= 165562 leiha
Producţia medie de porumb la punctul critic (X)
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 18318+165562) ( 1100 - 4263 )= 517 tha
= 5170 kgha
Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 517 tha 4263 leit = 220397 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx = 18318 leiha+ 220397leiha = 403577 leiha
63
63
64
profit
suplimen
tar
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
5170 kg5170 kghaha
4000
3000
1000
2000
5000
7000
6000
18318
leiha
403577
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura porumb ndash cu profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
Profit programatProfit programat
PROFI
T
5000
64
Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura porumb
Specificare UMFara profit programat
Cu profit programat
Ch variabile Cv lei 9962236 9962236
Cheltuielile indirecte Ch ind lei 33961599 33961599
Ch variabile totale CVT lei 133583959 133583959
Ch variabile t CVt leit 4263 4263
Ch fixe totale CF lei 5532035 5532035
Ch fixe ha CFha leiha 18318 18318
Profit programat total Pr lei 500000
Profit programat ha Prha leiha 165562
X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 2720
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 5170
Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 115953 220397
Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 299133 403577
Preţ de vacircnzare t Pv leit 1100 1100
Suprafaţa cultivată S ha 302 302
65
65
DETERMINAREA CANTITATIVĂ ȘI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA gracircu
Cheltuielile variabile
NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrarii
CheltuieliCheltuieli variabilevariabile
(lei) (lei)
CheltuieliCheltuieli variabile variabile
(lei t (lei t ))
(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)
11 Incărcat transportat IC (PK) t 4605 260015 179
22 Descărcat IC (PK) t 4605 495645 341
33 Incărcat transportat săm t 666 601343 414
44 Incărcat transportat IC (N) t 10 97019 669
55 Descărcat IC (N) t 6454 24848 017
66 Transportat apa prep sol mii l 30 599 04
77 Recoltat grau t 530 2614762 1802
88 Transportat gracircu t 225 1245 09
99
1010
TOTALTOTAL 49504298 34115
a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)
66
66
Cheltuielile fixe
NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe
(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe
(lei ha)(lei ha)
(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)
11 Adm şi deservit IC (PK) ha 303 619685 2045
22 Arat 18 - 20 cm +grăpat ha 303 1025772 3385
33 Discuit si preg pat germ ha 303 588479 1942
44 Semănat +deservit ha 303 474081 1565
55 Adm şi deservit IC (N) ha 303 632476 2087
66 Adm şi deservit ha 303 613575 2025
77
88
99
1010
TOTALTOTAL 3954068 130497
(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)
67
67
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura gracircu - fără profit programat
Ch variabile Cv = 49504298 lei
Ch fixe totale CF = 3954068 lei
Ch fixeha CFha = 130497 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 09 leikg = 900 leit
Producţia totală de gracircu PT= 145107 t
Suprafata cultivată cu gracircu S = 303 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 14849866 lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 49504298 + 14849866 = 64354164 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 64354164 145107 =
4435leit
Productia medie de gracircu la punctul critic (X)
X= (CFha)(Pv-CVt) = 130497 ( 900 - 4435 ) = 286 tha
= 2860 kgha
Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 286 tha 4435 leit = 12684 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx = 130497 leiha+ 126841 leiha = 257338 leiha
Nivelul producţiei de 2860 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la
cultura de gracircu icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de
2860 la preţul de 09 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie
Depăşirea acestui nivel al producţiei (2860 ha) duce la obţinerea unui profit iar
scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi
68
68
69
PROFI
T
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
2860 kg2860 kghaha
4000
3000
1000
2000
5000
7000
6000
130497
leiha
257338
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura gracircu ndash fără profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
69
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura gracircu - cu profit programat
Ch variabile Cv = 49504298 lei
Ch fixe totale CF = 3954068 lei
Ch fixeha CFha = 130497 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 09 leikg = 900 leit
Producţia totală de gracircu PT= 145107 t
Suprafata cultivată cu gracircu S = 303 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 14849866 lei
Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)
Pr = 400000 lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 49504298 + 14849866 = 64354164 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 64354164 145107 =
4435leit
Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 400000 303 =
132013 leiha
Producţia medie de gracircu la punctul critic (X)
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 130497 + 132013 ) ( 900 - 4435 )
= 575 tha = 5750 kgha
Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 575tha 4435 leit = 255012 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx =130497 leiha+ 255012leiha = 385509 leiha
70
70
71
profit
suplimen
tar
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
5750 kg5750 kghaha
4000
3000
1000
2000
5000
7000
6000
130497
leiha
3855
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura gracircu ndash cu profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
Profit programatProfit programat
PROFI
T
5000
71
Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura gracircu
Specificare UMFara profit programat
Cu profit programat
Ch variabile Cv lei 49504298 49504298
Cheltuielile indirecte Ch ind lei 14849866 14849866
Ch variabile totale CVT lei 64354164 64354164
Ch variabile t CVt leit 4435 4435
Ch fixe totale CF lei 3954068 3954068
Ch fixe ha CFha leiha 130497 130497
Profit programat total Pr lei 400000
Profit programat ha Prha leiha 132013
X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 2860
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 5750
Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 12684 255012
Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 257338 385509
Preţ de vacircnzare t Pv leit 900 900
Suprafaţa cultivată S ha 303 303
72
72
DETERMINAREA CANTITATIVĂ ȘI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA măr
Cheltuielile variabile
NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrarii
CheltuieliCheltuieli variabilevariabile
(lei) (lei)
CheltuieliCheltuieli variabile variabile
(lei t (lei t ))
(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)
11 Incărcat transportat IC (PK) T 124 694 84
22 Descărcat IC (PK) T 124 145896 177
33 Adm şi deservit IC (PK) T 50 691 839
44 Administrat gunoi de grajd T 50 288 35
55 Săpat gropi pt plantat pomi Buc 048 281 34
66 Plantat + udat Buc 048 7488 909
77 Tăieri de forma coroanei Buc 25 25 03
88 Incărcat transportat IC (N) T 0855 1107 134
99 Adm şi deservit IC T 5 896 109
1010 Transportat apa prep sol T 3 4592 558
1111 Recoltat prune T 5 187 23
1212 Transportat prune T 8234 14327 174
TOTALTOTAL 1914066 2325
a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)
Cheltuielile fixe
73
73
NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe
(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe
(lei ha)(lei ha)
(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)
11 Arătură in livadă Ha 5 2057 4114
22 Discuit arătura Ha 5 913 1826
33 Prăşit printre racircnduri Ha 5 804 1608
44 Stropit cu insecto-fungicide Ha 5 1802 3604
55 Erbicidat şi deservit Ha 5 690 138
66
77
88
99
1010
TOTALTOTAL 6266 12532
(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)
74
74
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura măr - fără profit programat
Ch variabile Cv = 1914066 lei
Ch fixe totale CF = 6266 lei
Ch fixeha CFha = 12532 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 1 leikg =1000 leit
Producţia totală de mere PT= 8234 t
Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 5 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 673021 lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 1914066 + 673021 = 2587087 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 2587087 8234 = 3142 leit
Productia medie de mere la punctul critic (X)
X= (CFha)(Pv-CVt) = 12532 ( 1000 - 3142 ) = 19 tha
= 1900 kgha
Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 19 tha 3142 leit = 59698 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx =12532 leiha+ 59698 leiha =185018 leiha
Nivelul producţiei de 1900 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la
cultura de măr icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de
1900 la preţul de 1 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie Depăşirea
acestui nivel al producţiei (1900 ha) duce la obţinerea unui profit iar scăderea
producţiei sub acest nivel determină pierderi
75
75
76
PROFI
T
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
1900 kg1900 kghaha
4000
3000
1000
2000
5000
7000
6000
12532
leiha
185018
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura măr ndash fără profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
76
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura măr - cu profit programat
Ch variabile Cv = 1914066 lei
Ch fixe totale CF = 6266 lei
Ch fixeha CFha = 12532 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 1 leikg =1000 leit
Producţia totală de mere PT= 8234 t
Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 5 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 673021 lei
Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)
Pr = 100000 lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 1914066 + 673021 = 2587087 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 2587087 8234 = 3142 leit
Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 100000 5
= 20000 leiha
Producţia medie de mere la punctul critic (X)
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 12532 + 20000 ) (1000 - 3142 )
= 31 tha = 31000 kgha
Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 31 tha 3142 leit = 97402 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx =12532 leiha+97402 leiha = 109934 leiha
77
77
78
profit
suplimen
tar
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
31000 kg31000 kghaha
7500
5000
1000
2500
10000
15000
12500
12532
leiha
109934
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura măr ndash cu profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
Profit programatProfit programat
PROFI
T
5000
78
Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura măr
Specificare UMFara profit programat
Cu profit programat
Ch variabile Cv lei 1914066 1914066
Cheltuielile indirecte Ch ind lei 673021 673021
Ch variabile totale CVT lei 2587087 2587087
Ch variabile t CVt leit 3142 3142
Ch fixe totale CF lei 6266 6266
Ch fixe ha CFha leiha 12532 12532
Profit programat total Pr lei 100000
Profit programat ha Prha leiha 20000
X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 1900
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 31000
Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 59698 97402
Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 185018 109934
Preţ de vacircnzare t Pv leit 1000 1000
Suprafaţa cultivată S ha 5 5
79
79
CAPITOLUL VCAPITOLUL VCONCLUZII ŞI RECOMANDĂRICONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI
Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţiei acestora
Evaluarea se face icircn două etape- icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele caracteristice de dezvoltare a plantelor- icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite norme standardizate
Icircn funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfelPorumb 3133 toneGrau 1451 toneMăr 82 toneEfectuacircnd eficiența celor trei culturi icircn urma rezultatelor acestora am
observat că cultura cea mai favorabilă este porumbul urmată de cultura grăacircluiPe viitor cea mai bună cultură atat cantitativă cacirct și calitativă este cultura porumbului
80
80
ndash se icircnmulţeşte numărul mediu de fructe pe pom cu numărul de pomi existenţi la ha şi se obţine astfel producţia medie la ha 16032 kgha
6) Struguri (de masă - 15 iulie de vin - 1 septembrie)ndash evaluarea se face separat la viile nobile şi la viile de hibrizindash se stabileşte numărul de butuci pe rod la ha cu relaţia
Nbha - numărul de butuci pe rod la hadr - distanţa dintre racircnduri (m)db - distanţa icircntre butuci pe racircnd (m)Ng - număr mediu de goluri (butuci neproductiviinexistenţi) la ha icircn procente
ndash se evaluează producţia de struguri pe butuc număracircndu-se toţi strugurii de pe un număr de 1 - 2 din butucii existenţi pe lot (se recomandă să se efectueze numărătoarea strugurilor pe fiecare al 10-lea butuc din 15 icircn 15 racircnduri)
Producţia de struguri pe butuc se calculează astfel
Pmb - producţia medie pe butuc (grame)Gms - greutatea medie a strugurilor (grame)Ns - numărul de struguri total găsiţi la numărătoareNba - numărul butucilor analizaţi
ndash se calculează producţia medie de struguri la ha cu formula
Pmha - producţia medie de struguri la ha (kg)Nbha - numărul de butuci pe rod la haPmb - producţia medie pe butuc (grame)
Exemplu
57
57
CAPITOLUL IV DETERMINAREA PRAGULUI DE RENTABILITATE (A PUNCTULUI CRITIC) PE CULTURI
Punctul critic marchează acea dimensiune a producţiei medii la care icircncasările din
valorificarea producţiei sunt egale cu cheltuielile totale de producţie deci acel punct al
producţiei medii la care nu se obţine profit dar nu se icircnregistrează nici pierderi
Mărimea costului de producţie şi a ratei profitului se găsesc icircntr-o stracircnsă legătură
cu raportul dintre cheltuielile de exploatare şi cantitatea de produse realizate Prin analiza
costurilor şi cheltuielilor de exploatare icircntreprinzătorul poate calcula nivelul minim de
activitate cerut de menţinerea icircn stare de funcţionare a firmei Cunoscacircnd pragul de
rentabilitate se poate proiecta volumul de vacircnzări icircn vederea obţinerii profitului scontat
De asemenea creditorii şi investitorii solicită adesea efectuarea analizei punctului
critic pentru a ajuta icircn evaluarea cacircştigurilor potenţiale ale unei afaceri şi icircn consecinţă
aceasta trebuie introdusă icircn planul de afaceri
Punctul critic se poate determina icircn două moduri şi anume fără profit programat
sau cu profit programat
Calculul punctului critic fără profit programat este exprimat printr-o relaţie
simplă
y = yי
y = Pvx
yי = Cvx + CF
Pvx = Cvx + CF
x(Pv ndash Cv) = CF
icircn care
y ndash veniturile din valorificarea producţiei (mii lei)
yי - cheltuielile totale icircnregistrate (mii lei)
Pv ndash preţul de vacircnzare unitar
x ndash producţia medie sau volumul vacircnzărilor (unităţi fizice)
Cv ndash cheltuieli variabile unitare
58
58
CF ndash costuri fixe totale
De unde x marchează acea dimensiune a producţiei la care nu se icircnregistrează nici
profit nici pierderi
Determinarea cantitativă şi reprezentarea grafică a PC la cultura Porumb
Cheltuielile variabile
NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrarii
CheltuieliCheltuieli variabilevariabile
(lei) (lei)
CheltuieliCheltuieli variabile variabile
(lei t (lei t ))
(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)
11 Incărcat transportat IC (PK) t 2881 180225 575
22 Descărcat IC (PK) t 2881 2444609 78
33 Incărcat transportat IC (N) t 10 2484545 793
44 Descărcat IC (N) t 1655 6371 02
55 Transportat apa prep sol mii l 30 599 019
66 Incărcat transportat săm t 66 599359 191
77 Recoltat porumb boabe t 530 2606662 832
88 Transportat porumb boabe t 225 1245 04
99
1010
TOTALTOTAL 9962236 31792
a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch Variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologicacopy= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)
59
59
Cheltuielile fixe
NrNr CrtCrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe
(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe
(lei ha)(lei ha)
(a)(a) (b)(b) copycopy (d)(d) (e)(e)
11 Adm Şi deservit IC (PK) ha 302 617645 2045
22 Arat 25 cm +grăpat ha 302 1140192 3775
33 Adm Şi deservit IC (N) ha 302 630389 2087
44 Erbicidat şi deservit ha 302 61155 2025
55 Discuit si preg Pat germ Ha 302 586536 1942
66 Semănat +deservit ha 302 472517 1565
77 Prăşit mecanic I ha 302 819024 2712
88 Prăit mecanic II ha 302 654182 2166
99
1010
TOTALTOTAL 5532035 18318
(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)
60
60
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura porumb - fără profit programat
Ch variabile Cv = 9962236 lei
Ch fixe totale CF = 5532035 lei
Ch fixeha CFha = 18318 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 11 leikg = 1100 leit
Producţia totală de PT= 313355 t
Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 302 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 33961599 lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 9962236 + 33961599 = 133583959 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 133583959 313355=
4263leit
Productia medie de porumb la punctul critic (X)
X= (CFha)(Pv-CVt) = 18318 ( 1100 ndash 4263 ) = 272 tha = 2720 kgha
Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 272 tha 4263 leit = 115953 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx =18318 leiha+ 115953 leiha =299133 leiha
Nivelul producţiei de 2720 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la
cultura porumb icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de
2720 la preţul de 11 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie
Depăşirea acestui nivel al producţiei (2720 ha) duce la obţinerea unui profit iar
scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi
61
61
62
PROFI
T
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
2720 kg2720 kghaha
4000
3000
1000
2000
5000
7000
6000
18318
leiha
299133
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura porumb ndash fără profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
62
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura porumb - cu profit programat
Ch variabile Cv = 9962236 lei
Ch fixe totale CF = 5532035 lei
Ch fixeha CFha = 18318 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 11 leikg = 1100 leit
Producţia totală de PT= 313355 t
Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 302 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 33961599 lei
Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)
Pr = 500000lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 9962236 + 33961599 = 133583959 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 133583959 313355=
4263leit
Profitul programat pe ha (Prha) Prha=PrS =500000302= 165562 leiha
Producţia medie de porumb la punctul critic (X)
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 18318+165562) ( 1100 - 4263 )= 517 tha
= 5170 kgha
Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 517 tha 4263 leit = 220397 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx = 18318 leiha+ 220397leiha = 403577 leiha
63
63
64
profit
suplimen
tar
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
5170 kg5170 kghaha
4000
3000
1000
2000
5000
7000
6000
18318
leiha
403577
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura porumb ndash cu profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
Profit programatProfit programat
PROFI
T
5000
64
Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura porumb
Specificare UMFara profit programat
Cu profit programat
Ch variabile Cv lei 9962236 9962236
Cheltuielile indirecte Ch ind lei 33961599 33961599
Ch variabile totale CVT lei 133583959 133583959
Ch variabile t CVt leit 4263 4263
Ch fixe totale CF lei 5532035 5532035
Ch fixe ha CFha leiha 18318 18318
Profit programat total Pr lei 500000
Profit programat ha Prha leiha 165562
X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 2720
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 5170
Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 115953 220397
Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 299133 403577
Preţ de vacircnzare t Pv leit 1100 1100
Suprafaţa cultivată S ha 302 302
65
65
DETERMINAREA CANTITATIVĂ ȘI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA gracircu
Cheltuielile variabile
NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrarii
CheltuieliCheltuieli variabilevariabile
(lei) (lei)
CheltuieliCheltuieli variabile variabile
(lei t (lei t ))
(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)
11 Incărcat transportat IC (PK) t 4605 260015 179
22 Descărcat IC (PK) t 4605 495645 341
33 Incărcat transportat săm t 666 601343 414
44 Incărcat transportat IC (N) t 10 97019 669
55 Descărcat IC (N) t 6454 24848 017
66 Transportat apa prep sol mii l 30 599 04
77 Recoltat grau t 530 2614762 1802
88 Transportat gracircu t 225 1245 09
99
1010
TOTALTOTAL 49504298 34115
a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)
66
66
Cheltuielile fixe
NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe
(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe
(lei ha)(lei ha)
(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)
11 Adm şi deservit IC (PK) ha 303 619685 2045
22 Arat 18 - 20 cm +grăpat ha 303 1025772 3385
33 Discuit si preg pat germ ha 303 588479 1942
44 Semănat +deservit ha 303 474081 1565
55 Adm şi deservit IC (N) ha 303 632476 2087
66 Adm şi deservit ha 303 613575 2025
77
88
99
1010
TOTALTOTAL 3954068 130497
(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)
67
67
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura gracircu - fără profit programat
Ch variabile Cv = 49504298 lei
Ch fixe totale CF = 3954068 lei
Ch fixeha CFha = 130497 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 09 leikg = 900 leit
Producţia totală de gracircu PT= 145107 t
Suprafata cultivată cu gracircu S = 303 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 14849866 lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 49504298 + 14849866 = 64354164 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 64354164 145107 =
4435leit
Productia medie de gracircu la punctul critic (X)
X= (CFha)(Pv-CVt) = 130497 ( 900 - 4435 ) = 286 tha
= 2860 kgha
Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 286 tha 4435 leit = 12684 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx = 130497 leiha+ 126841 leiha = 257338 leiha
Nivelul producţiei de 2860 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la
cultura de gracircu icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de
2860 la preţul de 09 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie
Depăşirea acestui nivel al producţiei (2860 ha) duce la obţinerea unui profit iar
scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi
68
68
69
PROFI
T
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
2860 kg2860 kghaha
4000
3000
1000
2000
5000
7000
6000
130497
leiha
257338
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura gracircu ndash fără profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
69
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura gracircu - cu profit programat
Ch variabile Cv = 49504298 lei
Ch fixe totale CF = 3954068 lei
Ch fixeha CFha = 130497 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 09 leikg = 900 leit
Producţia totală de gracircu PT= 145107 t
Suprafata cultivată cu gracircu S = 303 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 14849866 lei
Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)
Pr = 400000 lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 49504298 + 14849866 = 64354164 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 64354164 145107 =
4435leit
Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 400000 303 =
132013 leiha
Producţia medie de gracircu la punctul critic (X)
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 130497 + 132013 ) ( 900 - 4435 )
= 575 tha = 5750 kgha
Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 575tha 4435 leit = 255012 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx =130497 leiha+ 255012leiha = 385509 leiha
70
70
71
profit
suplimen
tar
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
5750 kg5750 kghaha
4000
3000
1000
2000
5000
7000
6000
130497
leiha
3855
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura gracircu ndash cu profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
Profit programatProfit programat
PROFI
T
5000
71
Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura gracircu
Specificare UMFara profit programat
Cu profit programat
Ch variabile Cv lei 49504298 49504298
Cheltuielile indirecte Ch ind lei 14849866 14849866
Ch variabile totale CVT lei 64354164 64354164
Ch variabile t CVt leit 4435 4435
Ch fixe totale CF lei 3954068 3954068
Ch fixe ha CFha leiha 130497 130497
Profit programat total Pr lei 400000
Profit programat ha Prha leiha 132013
X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 2860
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 5750
Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 12684 255012
Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 257338 385509
Preţ de vacircnzare t Pv leit 900 900
Suprafaţa cultivată S ha 303 303
72
72
DETERMINAREA CANTITATIVĂ ȘI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA măr
Cheltuielile variabile
NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrarii
CheltuieliCheltuieli variabilevariabile
(lei) (lei)
CheltuieliCheltuieli variabile variabile
(lei t (lei t ))
(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)
11 Incărcat transportat IC (PK) T 124 694 84
22 Descărcat IC (PK) T 124 145896 177
33 Adm şi deservit IC (PK) T 50 691 839
44 Administrat gunoi de grajd T 50 288 35
55 Săpat gropi pt plantat pomi Buc 048 281 34
66 Plantat + udat Buc 048 7488 909
77 Tăieri de forma coroanei Buc 25 25 03
88 Incărcat transportat IC (N) T 0855 1107 134
99 Adm şi deservit IC T 5 896 109
1010 Transportat apa prep sol T 3 4592 558
1111 Recoltat prune T 5 187 23
1212 Transportat prune T 8234 14327 174
TOTALTOTAL 1914066 2325
a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)
Cheltuielile fixe
73
73
NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe
(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe
(lei ha)(lei ha)
(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)
11 Arătură in livadă Ha 5 2057 4114
22 Discuit arătura Ha 5 913 1826
33 Prăşit printre racircnduri Ha 5 804 1608
44 Stropit cu insecto-fungicide Ha 5 1802 3604
55 Erbicidat şi deservit Ha 5 690 138
66
77
88
99
1010
TOTALTOTAL 6266 12532
(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)
74
74
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura măr - fără profit programat
Ch variabile Cv = 1914066 lei
Ch fixe totale CF = 6266 lei
Ch fixeha CFha = 12532 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 1 leikg =1000 leit
Producţia totală de mere PT= 8234 t
Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 5 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 673021 lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 1914066 + 673021 = 2587087 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 2587087 8234 = 3142 leit
Productia medie de mere la punctul critic (X)
X= (CFha)(Pv-CVt) = 12532 ( 1000 - 3142 ) = 19 tha
= 1900 kgha
Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 19 tha 3142 leit = 59698 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx =12532 leiha+ 59698 leiha =185018 leiha
Nivelul producţiei de 1900 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la
cultura de măr icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de
1900 la preţul de 1 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie Depăşirea
acestui nivel al producţiei (1900 ha) duce la obţinerea unui profit iar scăderea
producţiei sub acest nivel determină pierderi
75
75
76
PROFI
T
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
1900 kg1900 kghaha
4000
3000
1000
2000
5000
7000
6000
12532
leiha
185018
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura măr ndash fără profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
76
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura măr - cu profit programat
Ch variabile Cv = 1914066 lei
Ch fixe totale CF = 6266 lei
Ch fixeha CFha = 12532 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 1 leikg =1000 leit
Producţia totală de mere PT= 8234 t
Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 5 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 673021 lei
Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)
Pr = 100000 lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 1914066 + 673021 = 2587087 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 2587087 8234 = 3142 leit
Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 100000 5
= 20000 leiha
Producţia medie de mere la punctul critic (X)
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 12532 + 20000 ) (1000 - 3142 )
= 31 tha = 31000 kgha
Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 31 tha 3142 leit = 97402 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx =12532 leiha+97402 leiha = 109934 leiha
77
77
78
profit
suplimen
tar
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
31000 kg31000 kghaha
7500
5000
1000
2500
10000
15000
12500
12532
leiha
109934
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura măr ndash cu profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
Profit programatProfit programat
PROFI
T
5000
78
Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura măr
Specificare UMFara profit programat
Cu profit programat
Ch variabile Cv lei 1914066 1914066
Cheltuielile indirecte Ch ind lei 673021 673021
Ch variabile totale CVT lei 2587087 2587087
Ch variabile t CVt leit 3142 3142
Ch fixe totale CF lei 6266 6266
Ch fixe ha CFha leiha 12532 12532
Profit programat total Pr lei 100000
Profit programat ha Prha leiha 20000
X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 1900
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 31000
Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 59698 97402
Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 185018 109934
Preţ de vacircnzare t Pv leit 1000 1000
Suprafaţa cultivată S ha 5 5
79
79
CAPITOLUL VCAPITOLUL VCONCLUZII ŞI RECOMANDĂRICONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI
Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţiei acestora
Evaluarea se face icircn două etape- icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele caracteristice de dezvoltare a plantelor- icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite norme standardizate
Icircn funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfelPorumb 3133 toneGrau 1451 toneMăr 82 toneEfectuacircnd eficiența celor trei culturi icircn urma rezultatelor acestora am
observat că cultura cea mai favorabilă este porumbul urmată de cultura grăacircluiPe viitor cea mai bună cultură atat cantitativă cacirct și calitativă este cultura porumbului
80
80
CAPITOLUL IV DETERMINAREA PRAGULUI DE RENTABILITATE (A PUNCTULUI CRITIC) PE CULTURI
Punctul critic marchează acea dimensiune a producţiei medii la care icircncasările din
valorificarea producţiei sunt egale cu cheltuielile totale de producţie deci acel punct al
producţiei medii la care nu se obţine profit dar nu se icircnregistrează nici pierderi
Mărimea costului de producţie şi a ratei profitului se găsesc icircntr-o stracircnsă legătură
cu raportul dintre cheltuielile de exploatare şi cantitatea de produse realizate Prin analiza
costurilor şi cheltuielilor de exploatare icircntreprinzătorul poate calcula nivelul minim de
activitate cerut de menţinerea icircn stare de funcţionare a firmei Cunoscacircnd pragul de
rentabilitate se poate proiecta volumul de vacircnzări icircn vederea obţinerii profitului scontat
De asemenea creditorii şi investitorii solicită adesea efectuarea analizei punctului
critic pentru a ajuta icircn evaluarea cacircştigurilor potenţiale ale unei afaceri şi icircn consecinţă
aceasta trebuie introdusă icircn planul de afaceri
Punctul critic se poate determina icircn două moduri şi anume fără profit programat
sau cu profit programat
Calculul punctului critic fără profit programat este exprimat printr-o relaţie
simplă
y = yי
y = Pvx
yי = Cvx + CF
Pvx = Cvx + CF
x(Pv ndash Cv) = CF
icircn care
y ndash veniturile din valorificarea producţiei (mii lei)
yי - cheltuielile totale icircnregistrate (mii lei)
Pv ndash preţul de vacircnzare unitar
x ndash producţia medie sau volumul vacircnzărilor (unităţi fizice)
Cv ndash cheltuieli variabile unitare
58
58
CF ndash costuri fixe totale
De unde x marchează acea dimensiune a producţiei la care nu se icircnregistrează nici
profit nici pierderi
Determinarea cantitativă şi reprezentarea grafică a PC la cultura Porumb
Cheltuielile variabile
NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrarii
CheltuieliCheltuieli variabilevariabile
(lei) (lei)
CheltuieliCheltuieli variabile variabile
(lei t (lei t ))
(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)
11 Incărcat transportat IC (PK) t 2881 180225 575
22 Descărcat IC (PK) t 2881 2444609 78
33 Incărcat transportat IC (N) t 10 2484545 793
44 Descărcat IC (N) t 1655 6371 02
55 Transportat apa prep sol mii l 30 599 019
66 Incărcat transportat săm t 66 599359 191
77 Recoltat porumb boabe t 530 2606662 832
88 Transportat porumb boabe t 225 1245 04
99
1010
TOTALTOTAL 9962236 31792
a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch Variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologicacopy= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)
59
59
Cheltuielile fixe
NrNr CrtCrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe
(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe
(lei ha)(lei ha)
(a)(a) (b)(b) copycopy (d)(d) (e)(e)
11 Adm Şi deservit IC (PK) ha 302 617645 2045
22 Arat 25 cm +grăpat ha 302 1140192 3775
33 Adm Şi deservit IC (N) ha 302 630389 2087
44 Erbicidat şi deservit ha 302 61155 2025
55 Discuit si preg Pat germ Ha 302 586536 1942
66 Semănat +deservit ha 302 472517 1565
77 Prăşit mecanic I ha 302 819024 2712
88 Prăit mecanic II ha 302 654182 2166
99
1010
TOTALTOTAL 5532035 18318
(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)
60
60
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura porumb - fără profit programat
Ch variabile Cv = 9962236 lei
Ch fixe totale CF = 5532035 lei
Ch fixeha CFha = 18318 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 11 leikg = 1100 leit
Producţia totală de PT= 313355 t
Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 302 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 33961599 lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 9962236 + 33961599 = 133583959 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 133583959 313355=
4263leit
Productia medie de porumb la punctul critic (X)
X= (CFha)(Pv-CVt) = 18318 ( 1100 ndash 4263 ) = 272 tha = 2720 kgha
Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 272 tha 4263 leit = 115953 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx =18318 leiha+ 115953 leiha =299133 leiha
Nivelul producţiei de 2720 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la
cultura porumb icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de
2720 la preţul de 11 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie
Depăşirea acestui nivel al producţiei (2720 ha) duce la obţinerea unui profit iar
scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi
61
61
62
PROFI
T
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
2720 kg2720 kghaha
4000
3000
1000
2000
5000
7000
6000
18318
leiha
299133
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura porumb ndash fără profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
62
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura porumb - cu profit programat
Ch variabile Cv = 9962236 lei
Ch fixe totale CF = 5532035 lei
Ch fixeha CFha = 18318 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 11 leikg = 1100 leit
Producţia totală de PT= 313355 t
Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 302 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 33961599 lei
Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)
Pr = 500000lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 9962236 + 33961599 = 133583959 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 133583959 313355=
4263leit
Profitul programat pe ha (Prha) Prha=PrS =500000302= 165562 leiha
Producţia medie de porumb la punctul critic (X)
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 18318+165562) ( 1100 - 4263 )= 517 tha
= 5170 kgha
Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 517 tha 4263 leit = 220397 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx = 18318 leiha+ 220397leiha = 403577 leiha
63
63
64
profit
suplimen
tar
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
5170 kg5170 kghaha
4000
3000
1000
2000
5000
7000
6000
18318
leiha
403577
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura porumb ndash cu profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
Profit programatProfit programat
PROFI
T
5000
64
Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura porumb
Specificare UMFara profit programat
Cu profit programat
Ch variabile Cv lei 9962236 9962236
Cheltuielile indirecte Ch ind lei 33961599 33961599
Ch variabile totale CVT lei 133583959 133583959
Ch variabile t CVt leit 4263 4263
Ch fixe totale CF lei 5532035 5532035
Ch fixe ha CFha leiha 18318 18318
Profit programat total Pr lei 500000
Profit programat ha Prha leiha 165562
X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 2720
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 5170
Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 115953 220397
Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 299133 403577
Preţ de vacircnzare t Pv leit 1100 1100
Suprafaţa cultivată S ha 302 302
65
65
DETERMINAREA CANTITATIVĂ ȘI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA gracircu
Cheltuielile variabile
NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrarii
CheltuieliCheltuieli variabilevariabile
(lei) (lei)
CheltuieliCheltuieli variabile variabile
(lei t (lei t ))
(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)
11 Incărcat transportat IC (PK) t 4605 260015 179
22 Descărcat IC (PK) t 4605 495645 341
33 Incărcat transportat săm t 666 601343 414
44 Incărcat transportat IC (N) t 10 97019 669
55 Descărcat IC (N) t 6454 24848 017
66 Transportat apa prep sol mii l 30 599 04
77 Recoltat grau t 530 2614762 1802
88 Transportat gracircu t 225 1245 09
99
1010
TOTALTOTAL 49504298 34115
a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)
66
66
Cheltuielile fixe
NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe
(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe
(lei ha)(lei ha)
(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)
11 Adm şi deservit IC (PK) ha 303 619685 2045
22 Arat 18 - 20 cm +grăpat ha 303 1025772 3385
33 Discuit si preg pat germ ha 303 588479 1942
44 Semănat +deservit ha 303 474081 1565
55 Adm şi deservit IC (N) ha 303 632476 2087
66 Adm şi deservit ha 303 613575 2025
77
88
99
1010
TOTALTOTAL 3954068 130497
(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)
67
67
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura gracircu - fără profit programat
Ch variabile Cv = 49504298 lei
Ch fixe totale CF = 3954068 lei
Ch fixeha CFha = 130497 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 09 leikg = 900 leit
Producţia totală de gracircu PT= 145107 t
Suprafata cultivată cu gracircu S = 303 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 14849866 lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 49504298 + 14849866 = 64354164 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 64354164 145107 =
4435leit
Productia medie de gracircu la punctul critic (X)
X= (CFha)(Pv-CVt) = 130497 ( 900 - 4435 ) = 286 tha
= 2860 kgha
Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 286 tha 4435 leit = 12684 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx = 130497 leiha+ 126841 leiha = 257338 leiha
Nivelul producţiei de 2860 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la
cultura de gracircu icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de
2860 la preţul de 09 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie
Depăşirea acestui nivel al producţiei (2860 ha) duce la obţinerea unui profit iar
scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi
68
68
69
PROFI
T
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
2860 kg2860 kghaha
4000
3000
1000
2000
5000
7000
6000
130497
leiha
257338
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura gracircu ndash fără profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
69
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura gracircu - cu profit programat
Ch variabile Cv = 49504298 lei
Ch fixe totale CF = 3954068 lei
Ch fixeha CFha = 130497 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 09 leikg = 900 leit
Producţia totală de gracircu PT= 145107 t
Suprafata cultivată cu gracircu S = 303 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 14849866 lei
Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)
Pr = 400000 lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 49504298 + 14849866 = 64354164 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 64354164 145107 =
4435leit
Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 400000 303 =
132013 leiha
Producţia medie de gracircu la punctul critic (X)
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 130497 + 132013 ) ( 900 - 4435 )
= 575 tha = 5750 kgha
Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 575tha 4435 leit = 255012 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx =130497 leiha+ 255012leiha = 385509 leiha
70
70
71
profit
suplimen
tar
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
5750 kg5750 kghaha
4000
3000
1000
2000
5000
7000
6000
130497
leiha
3855
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura gracircu ndash cu profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
Profit programatProfit programat
PROFI
T
5000
71
Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura gracircu
Specificare UMFara profit programat
Cu profit programat
Ch variabile Cv lei 49504298 49504298
Cheltuielile indirecte Ch ind lei 14849866 14849866
Ch variabile totale CVT lei 64354164 64354164
Ch variabile t CVt leit 4435 4435
Ch fixe totale CF lei 3954068 3954068
Ch fixe ha CFha leiha 130497 130497
Profit programat total Pr lei 400000
Profit programat ha Prha leiha 132013
X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 2860
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 5750
Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 12684 255012
Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 257338 385509
Preţ de vacircnzare t Pv leit 900 900
Suprafaţa cultivată S ha 303 303
72
72
DETERMINAREA CANTITATIVĂ ȘI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA măr
Cheltuielile variabile
NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrarii
CheltuieliCheltuieli variabilevariabile
(lei) (lei)
CheltuieliCheltuieli variabile variabile
(lei t (lei t ))
(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)
11 Incărcat transportat IC (PK) T 124 694 84
22 Descărcat IC (PK) T 124 145896 177
33 Adm şi deservit IC (PK) T 50 691 839
44 Administrat gunoi de grajd T 50 288 35
55 Săpat gropi pt plantat pomi Buc 048 281 34
66 Plantat + udat Buc 048 7488 909
77 Tăieri de forma coroanei Buc 25 25 03
88 Incărcat transportat IC (N) T 0855 1107 134
99 Adm şi deservit IC T 5 896 109
1010 Transportat apa prep sol T 3 4592 558
1111 Recoltat prune T 5 187 23
1212 Transportat prune T 8234 14327 174
TOTALTOTAL 1914066 2325
a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)
Cheltuielile fixe
73
73
NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe
(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe
(lei ha)(lei ha)
(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)
11 Arătură in livadă Ha 5 2057 4114
22 Discuit arătura Ha 5 913 1826
33 Prăşit printre racircnduri Ha 5 804 1608
44 Stropit cu insecto-fungicide Ha 5 1802 3604
55 Erbicidat şi deservit Ha 5 690 138
66
77
88
99
1010
TOTALTOTAL 6266 12532
(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)
74
74
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura măr - fără profit programat
Ch variabile Cv = 1914066 lei
Ch fixe totale CF = 6266 lei
Ch fixeha CFha = 12532 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 1 leikg =1000 leit
Producţia totală de mere PT= 8234 t
Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 5 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 673021 lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 1914066 + 673021 = 2587087 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 2587087 8234 = 3142 leit
Productia medie de mere la punctul critic (X)
X= (CFha)(Pv-CVt) = 12532 ( 1000 - 3142 ) = 19 tha
= 1900 kgha
Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 19 tha 3142 leit = 59698 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx =12532 leiha+ 59698 leiha =185018 leiha
Nivelul producţiei de 1900 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la
cultura de măr icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de
1900 la preţul de 1 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie Depăşirea
acestui nivel al producţiei (1900 ha) duce la obţinerea unui profit iar scăderea
producţiei sub acest nivel determină pierderi
75
75
76
PROFI
T
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
1900 kg1900 kghaha
4000
3000
1000
2000
5000
7000
6000
12532
leiha
185018
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura măr ndash fără profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
76
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura măr - cu profit programat
Ch variabile Cv = 1914066 lei
Ch fixe totale CF = 6266 lei
Ch fixeha CFha = 12532 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 1 leikg =1000 leit
Producţia totală de mere PT= 8234 t
Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 5 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 673021 lei
Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)
Pr = 100000 lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 1914066 + 673021 = 2587087 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 2587087 8234 = 3142 leit
Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 100000 5
= 20000 leiha
Producţia medie de mere la punctul critic (X)
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 12532 + 20000 ) (1000 - 3142 )
= 31 tha = 31000 kgha
Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 31 tha 3142 leit = 97402 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx =12532 leiha+97402 leiha = 109934 leiha
77
77
78
profit
suplimen
tar
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
31000 kg31000 kghaha
7500
5000
1000
2500
10000
15000
12500
12532
leiha
109934
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura măr ndash cu profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
Profit programatProfit programat
PROFI
T
5000
78
Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura măr
Specificare UMFara profit programat
Cu profit programat
Ch variabile Cv lei 1914066 1914066
Cheltuielile indirecte Ch ind lei 673021 673021
Ch variabile totale CVT lei 2587087 2587087
Ch variabile t CVt leit 3142 3142
Ch fixe totale CF lei 6266 6266
Ch fixe ha CFha leiha 12532 12532
Profit programat total Pr lei 100000
Profit programat ha Prha leiha 20000
X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 1900
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 31000
Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 59698 97402
Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 185018 109934
Preţ de vacircnzare t Pv leit 1000 1000
Suprafaţa cultivată S ha 5 5
79
79
CAPITOLUL VCAPITOLUL VCONCLUZII ŞI RECOMANDĂRICONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI
Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţiei acestora
Evaluarea se face icircn două etape- icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele caracteristice de dezvoltare a plantelor- icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite norme standardizate
Icircn funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfelPorumb 3133 toneGrau 1451 toneMăr 82 toneEfectuacircnd eficiența celor trei culturi icircn urma rezultatelor acestora am
observat că cultura cea mai favorabilă este porumbul urmată de cultura grăacircluiPe viitor cea mai bună cultură atat cantitativă cacirct și calitativă este cultura porumbului
80
80
CF ndash costuri fixe totale
De unde x marchează acea dimensiune a producţiei la care nu se icircnregistrează nici
profit nici pierderi
Determinarea cantitativă şi reprezentarea grafică a PC la cultura Porumb
Cheltuielile variabile
NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrarii
CheltuieliCheltuieli variabilevariabile
(lei) (lei)
CheltuieliCheltuieli variabile variabile
(lei t (lei t ))
(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)
11 Incărcat transportat IC (PK) t 2881 180225 575
22 Descărcat IC (PK) t 2881 2444609 78
33 Incărcat transportat IC (N) t 10 2484545 793
44 Descărcat IC (N) t 1655 6371 02
55 Transportat apa prep sol mii l 30 599 019
66 Incărcat transportat săm t 66 599359 191
77 Recoltat porumb boabe t 530 2606662 832
88 Transportat porumb boabe t 225 1245 04
99
1010
TOTALTOTAL 9962236 31792
a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch Variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologicacopy= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)
59
59
Cheltuielile fixe
NrNr CrtCrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe
(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe
(lei ha)(lei ha)
(a)(a) (b)(b) copycopy (d)(d) (e)(e)
11 Adm Şi deservit IC (PK) ha 302 617645 2045
22 Arat 25 cm +grăpat ha 302 1140192 3775
33 Adm Şi deservit IC (N) ha 302 630389 2087
44 Erbicidat şi deservit ha 302 61155 2025
55 Discuit si preg Pat germ Ha 302 586536 1942
66 Semănat +deservit ha 302 472517 1565
77 Prăşit mecanic I ha 302 819024 2712
88 Prăit mecanic II ha 302 654182 2166
99
1010
TOTALTOTAL 5532035 18318
(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)
60
60
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura porumb - fără profit programat
Ch variabile Cv = 9962236 lei
Ch fixe totale CF = 5532035 lei
Ch fixeha CFha = 18318 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 11 leikg = 1100 leit
Producţia totală de PT= 313355 t
Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 302 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 33961599 lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 9962236 + 33961599 = 133583959 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 133583959 313355=
4263leit
Productia medie de porumb la punctul critic (X)
X= (CFha)(Pv-CVt) = 18318 ( 1100 ndash 4263 ) = 272 tha = 2720 kgha
Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 272 tha 4263 leit = 115953 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx =18318 leiha+ 115953 leiha =299133 leiha
Nivelul producţiei de 2720 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la
cultura porumb icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de
2720 la preţul de 11 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie
Depăşirea acestui nivel al producţiei (2720 ha) duce la obţinerea unui profit iar
scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi
61
61
62
PROFI
T
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
2720 kg2720 kghaha
4000
3000
1000
2000
5000
7000
6000
18318
leiha
299133
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura porumb ndash fără profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
62
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura porumb - cu profit programat
Ch variabile Cv = 9962236 lei
Ch fixe totale CF = 5532035 lei
Ch fixeha CFha = 18318 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 11 leikg = 1100 leit
Producţia totală de PT= 313355 t
Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 302 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 33961599 lei
Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)
Pr = 500000lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 9962236 + 33961599 = 133583959 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 133583959 313355=
4263leit
Profitul programat pe ha (Prha) Prha=PrS =500000302= 165562 leiha
Producţia medie de porumb la punctul critic (X)
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 18318+165562) ( 1100 - 4263 )= 517 tha
= 5170 kgha
Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 517 tha 4263 leit = 220397 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx = 18318 leiha+ 220397leiha = 403577 leiha
63
63
64
profit
suplimen
tar
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
5170 kg5170 kghaha
4000
3000
1000
2000
5000
7000
6000
18318
leiha
403577
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura porumb ndash cu profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
Profit programatProfit programat
PROFI
T
5000
64
Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura porumb
Specificare UMFara profit programat
Cu profit programat
Ch variabile Cv lei 9962236 9962236
Cheltuielile indirecte Ch ind lei 33961599 33961599
Ch variabile totale CVT lei 133583959 133583959
Ch variabile t CVt leit 4263 4263
Ch fixe totale CF lei 5532035 5532035
Ch fixe ha CFha leiha 18318 18318
Profit programat total Pr lei 500000
Profit programat ha Prha leiha 165562
X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 2720
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 5170
Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 115953 220397
Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 299133 403577
Preţ de vacircnzare t Pv leit 1100 1100
Suprafaţa cultivată S ha 302 302
65
65
DETERMINAREA CANTITATIVĂ ȘI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA gracircu
Cheltuielile variabile
NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrarii
CheltuieliCheltuieli variabilevariabile
(lei) (lei)
CheltuieliCheltuieli variabile variabile
(lei t (lei t ))
(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)
11 Incărcat transportat IC (PK) t 4605 260015 179
22 Descărcat IC (PK) t 4605 495645 341
33 Incărcat transportat săm t 666 601343 414
44 Incărcat transportat IC (N) t 10 97019 669
55 Descărcat IC (N) t 6454 24848 017
66 Transportat apa prep sol mii l 30 599 04
77 Recoltat grau t 530 2614762 1802
88 Transportat gracircu t 225 1245 09
99
1010
TOTALTOTAL 49504298 34115
a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)
66
66
Cheltuielile fixe
NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe
(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe
(lei ha)(lei ha)
(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)
11 Adm şi deservit IC (PK) ha 303 619685 2045
22 Arat 18 - 20 cm +grăpat ha 303 1025772 3385
33 Discuit si preg pat germ ha 303 588479 1942
44 Semănat +deservit ha 303 474081 1565
55 Adm şi deservit IC (N) ha 303 632476 2087
66 Adm şi deservit ha 303 613575 2025
77
88
99
1010
TOTALTOTAL 3954068 130497
(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)
67
67
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura gracircu - fără profit programat
Ch variabile Cv = 49504298 lei
Ch fixe totale CF = 3954068 lei
Ch fixeha CFha = 130497 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 09 leikg = 900 leit
Producţia totală de gracircu PT= 145107 t
Suprafata cultivată cu gracircu S = 303 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 14849866 lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 49504298 + 14849866 = 64354164 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 64354164 145107 =
4435leit
Productia medie de gracircu la punctul critic (X)
X= (CFha)(Pv-CVt) = 130497 ( 900 - 4435 ) = 286 tha
= 2860 kgha
Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 286 tha 4435 leit = 12684 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx = 130497 leiha+ 126841 leiha = 257338 leiha
Nivelul producţiei de 2860 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la
cultura de gracircu icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de
2860 la preţul de 09 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie
Depăşirea acestui nivel al producţiei (2860 ha) duce la obţinerea unui profit iar
scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi
68
68
69
PROFI
T
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
2860 kg2860 kghaha
4000
3000
1000
2000
5000
7000
6000
130497
leiha
257338
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura gracircu ndash fără profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
69
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura gracircu - cu profit programat
Ch variabile Cv = 49504298 lei
Ch fixe totale CF = 3954068 lei
Ch fixeha CFha = 130497 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 09 leikg = 900 leit
Producţia totală de gracircu PT= 145107 t
Suprafata cultivată cu gracircu S = 303 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 14849866 lei
Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)
Pr = 400000 lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 49504298 + 14849866 = 64354164 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 64354164 145107 =
4435leit
Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 400000 303 =
132013 leiha
Producţia medie de gracircu la punctul critic (X)
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 130497 + 132013 ) ( 900 - 4435 )
= 575 tha = 5750 kgha
Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 575tha 4435 leit = 255012 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx =130497 leiha+ 255012leiha = 385509 leiha
70
70
71
profit
suplimen
tar
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
5750 kg5750 kghaha
4000
3000
1000
2000
5000
7000
6000
130497
leiha
3855
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura gracircu ndash cu profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
Profit programatProfit programat
PROFI
T
5000
71
Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura gracircu
Specificare UMFara profit programat
Cu profit programat
Ch variabile Cv lei 49504298 49504298
Cheltuielile indirecte Ch ind lei 14849866 14849866
Ch variabile totale CVT lei 64354164 64354164
Ch variabile t CVt leit 4435 4435
Ch fixe totale CF lei 3954068 3954068
Ch fixe ha CFha leiha 130497 130497
Profit programat total Pr lei 400000
Profit programat ha Prha leiha 132013
X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 2860
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 5750
Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 12684 255012
Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 257338 385509
Preţ de vacircnzare t Pv leit 900 900
Suprafaţa cultivată S ha 303 303
72
72
DETERMINAREA CANTITATIVĂ ȘI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA măr
Cheltuielile variabile
NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrarii
CheltuieliCheltuieli variabilevariabile
(lei) (lei)
CheltuieliCheltuieli variabile variabile
(lei t (lei t ))
(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)
11 Incărcat transportat IC (PK) T 124 694 84
22 Descărcat IC (PK) T 124 145896 177
33 Adm şi deservit IC (PK) T 50 691 839
44 Administrat gunoi de grajd T 50 288 35
55 Săpat gropi pt plantat pomi Buc 048 281 34
66 Plantat + udat Buc 048 7488 909
77 Tăieri de forma coroanei Buc 25 25 03
88 Incărcat transportat IC (N) T 0855 1107 134
99 Adm şi deservit IC T 5 896 109
1010 Transportat apa prep sol T 3 4592 558
1111 Recoltat prune T 5 187 23
1212 Transportat prune T 8234 14327 174
TOTALTOTAL 1914066 2325
a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)
Cheltuielile fixe
73
73
NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe
(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe
(lei ha)(lei ha)
(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)
11 Arătură in livadă Ha 5 2057 4114
22 Discuit arătura Ha 5 913 1826
33 Prăşit printre racircnduri Ha 5 804 1608
44 Stropit cu insecto-fungicide Ha 5 1802 3604
55 Erbicidat şi deservit Ha 5 690 138
66
77
88
99
1010
TOTALTOTAL 6266 12532
(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)
74
74
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura măr - fără profit programat
Ch variabile Cv = 1914066 lei
Ch fixe totale CF = 6266 lei
Ch fixeha CFha = 12532 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 1 leikg =1000 leit
Producţia totală de mere PT= 8234 t
Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 5 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 673021 lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 1914066 + 673021 = 2587087 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 2587087 8234 = 3142 leit
Productia medie de mere la punctul critic (X)
X= (CFha)(Pv-CVt) = 12532 ( 1000 - 3142 ) = 19 tha
= 1900 kgha
Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 19 tha 3142 leit = 59698 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx =12532 leiha+ 59698 leiha =185018 leiha
Nivelul producţiei de 1900 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la
cultura de măr icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de
1900 la preţul de 1 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie Depăşirea
acestui nivel al producţiei (1900 ha) duce la obţinerea unui profit iar scăderea
producţiei sub acest nivel determină pierderi
75
75
76
PROFI
T
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
1900 kg1900 kghaha
4000
3000
1000
2000
5000
7000
6000
12532
leiha
185018
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura măr ndash fără profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
76
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura măr - cu profit programat
Ch variabile Cv = 1914066 lei
Ch fixe totale CF = 6266 lei
Ch fixeha CFha = 12532 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 1 leikg =1000 leit
Producţia totală de mere PT= 8234 t
Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 5 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 673021 lei
Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)
Pr = 100000 lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 1914066 + 673021 = 2587087 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 2587087 8234 = 3142 leit
Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 100000 5
= 20000 leiha
Producţia medie de mere la punctul critic (X)
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 12532 + 20000 ) (1000 - 3142 )
= 31 tha = 31000 kgha
Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 31 tha 3142 leit = 97402 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx =12532 leiha+97402 leiha = 109934 leiha
77
77
78
profit
suplimen
tar
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
31000 kg31000 kghaha
7500
5000
1000
2500
10000
15000
12500
12532
leiha
109934
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura măr ndash cu profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
Profit programatProfit programat
PROFI
T
5000
78
Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura măr
Specificare UMFara profit programat
Cu profit programat
Ch variabile Cv lei 1914066 1914066
Cheltuielile indirecte Ch ind lei 673021 673021
Ch variabile totale CVT lei 2587087 2587087
Ch variabile t CVt leit 3142 3142
Ch fixe totale CF lei 6266 6266
Ch fixe ha CFha leiha 12532 12532
Profit programat total Pr lei 100000
Profit programat ha Prha leiha 20000
X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 1900
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 31000
Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 59698 97402
Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 185018 109934
Preţ de vacircnzare t Pv leit 1000 1000
Suprafaţa cultivată S ha 5 5
79
79
CAPITOLUL VCAPITOLUL VCONCLUZII ŞI RECOMANDĂRICONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI
Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţiei acestora
Evaluarea se face icircn două etape- icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele caracteristice de dezvoltare a plantelor- icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite norme standardizate
Icircn funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfelPorumb 3133 toneGrau 1451 toneMăr 82 toneEfectuacircnd eficiența celor trei culturi icircn urma rezultatelor acestora am
observat că cultura cea mai favorabilă este porumbul urmată de cultura grăacircluiPe viitor cea mai bună cultură atat cantitativă cacirct și calitativă este cultura porumbului
80
80
Cheltuielile fixe
NrNr CrtCrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe
(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe
(lei ha)(lei ha)
(a)(a) (b)(b) copycopy (d)(d) (e)(e)
11 Adm Şi deservit IC (PK) ha 302 617645 2045
22 Arat 25 cm +grăpat ha 302 1140192 3775
33 Adm Şi deservit IC (N) ha 302 630389 2087
44 Erbicidat şi deservit ha 302 61155 2025
55 Discuit si preg Pat germ Ha 302 586536 1942
66 Semănat +deservit ha 302 472517 1565
77 Prăşit mecanic I ha 302 819024 2712
88 Prăit mecanic II ha 302 654182 2166
99
1010
TOTALTOTAL 5532035 18318
(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)
60
60
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura porumb - fără profit programat
Ch variabile Cv = 9962236 lei
Ch fixe totale CF = 5532035 lei
Ch fixeha CFha = 18318 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 11 leikg = 1100 leit
Producţia totală de PT= 313355 t
Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 302 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 33961599 lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 9962236 + 33961599 = 133583959 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 133583959 313355=
4263leit
Productia medie de porumb la punctul critic (X)
X= (CFha)(Pv-CVt) = 18318 ( 1100 ndash 4263 ) = 272 tha = 2720 kgha
Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 272 tha 4263 leit = 115953 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx =18318 leiha+ 115953 leiha =299133 leiha
Nivelul producţiei de 2720 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la
cultura porumb icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de
2720 la preţul de 11 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie
Depăşirea acestui nivel al producţiei (2720 ha) duce la obţinerea unui profit iar
scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi
61
61
62
PROFI
T
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
2720 kg2720 kghaha
4000
3000
1000
2000
5000
7000
6000
18318
leiha
299133
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura porumb ndash fără profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
62
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura porumb - cu profit programat
Ch variabile Cv = 9962236 lei
Ch fixe totale CF = 5532035 lei
Ch fixeha CFha = 18318 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 11 leikg = 1100 leit
Producţia totală de PT= 313355 t
Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 302 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 33961599 lei
Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)
Pr = 500000lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 9962236 + 33961599 = 133583959 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 133583959 313355=
4263leit
Profitul programat pe ha (Prha) Prha=PrS =500000302= 165562 leiha
Producţia medie de porumb la punctul critic (X)
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 18318+165562) ( 1100 - 4263 )= 517 tha
= 5170 kgha
Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 517 tha 4263 leit = 220397 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx = 18318 leiha+ 220397leiha = 403577 leiha
63
63
64
profit
suplimen
tar
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
5170 kg5170 kghaha
4000
3000
1000
2000
5000
7000
6000
18318
leiha
403577
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura porumb ndash cu profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
Profit programatProfit programat
PROFI
T
5000
64
Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura porumb
Specificare UMFara profit programat
Cu profit programat
Ch variabile Cv lei 9962236 9962236
Cheltuielile indirecte Ch ind lei 33961599 33961599
Ch variabile totale CVT lei 133583959 133583959
Ch variabile t CVt leit 4263 4263
Ch fixe totale CF lei 5532035 5532035
Ch fixe ha CFha leiha 18318 18318
Profit programat total Pr lei 500000
Profit programat ha Prha leiha 165562
X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 2720
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 5170
Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 115953 220397
Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 299133 403577
Preţ de vacircnzare t Pv leit 1100 1100
Suprafaţa cultivată S ha 302 302
65
65
DETERMINAREA CANTITATIVĂ ȘI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA gracircu
Cheltuielile variabile
NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrarii
CheltuieliCheltuieli variabilevariabile
(lei) (lei)
CheltuieliCheltuieli variabile variabile
(lei t (lei t ))
(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)
11 Incărcat transportat IC (PK) t 4605 260015 179
22 Descărcat IC (PK) t 4605 495645 341
33 Incărcat transportat săm t 666 601343 414
44 Incărcat transportat IC (N) t 10 97019 669
55 Descărcat IC (N) t 6454 24848 017
66 Transportat apa prep sol mii l 30 599 04
77 Recoltat grau t 530 2614762 1802
88 Transportat gracircu t 225 1245 09
99
1010
TOTALTOTAL 49504298 34115
a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)
66
66
Cheltuielile fixe
NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe
(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe
(lei ha)(lei ha)
(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)
11 Adm şi deservit IC (PK) ha 303 619685 2045
22 Arat 18 - 20 cm +grăpat ha 303 1025772 3385
33 Discuit si preg pat germ ha 303 588479 1942
44 Semănat +deservit ha 303 474081 1565
55 Adm şi deservit IC (N) ha 303 632476 2087
66 Adm şi deservit ha 303 613575 2025
77
88
99
1010
TOTALTOTAL 3954068 130497
(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)
67
67
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura gracircu - fără profit programat
Ch variabile Cv = 49504298 lei
Ch fixe totale CF = 3954068 lei
Ch fixeha CFha = 130497 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 09 leikg = 900 leit
Producţia totală de gracircu PT= 145107 t
Suprafata cultivată cu gracircu S = 303 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 14849866 lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 49504298 + 14849866 = 64354164 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 64354164 145107 =
4435leit
Productia medie de gracircu la punctul critic (X)
X= (CFha)(Pv-CVt) = 130497 ( 900 - 4435 ) = 286 tha
= 2860 kgha
Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 286 tha 4435 leit = 12684 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx = 130497 leiha+ 126841 leiha = 257338 leiha
Nivelul producţiei de 2860 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la
cultura de gracircu icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de
2860 la preţul de 09 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie
Depăşirea acestui nivel al producţiei (2860 ha) duce la obţinerea unui profit iar
scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi
68
68
69
PROFI
T
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
2860 kg2860 kghaha
4000
3000
1000
2000
5000
7000
6000
130497
leiha
257338
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura gracircu ndash fără profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
69
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura gracircu - cu profit programat
Ch variabile Cv = 49504298 lei
Ch fixe totale CF = 3954068 lei
Ch fixeha CFha = 130497 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 09 leikg = 900 leit
Producţia totală de gracircu PT= 145107 t
Suprafata cultivată cu gracircu S = 303 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 14849866 lei
Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)
Pr = 400000 lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 49504298 + 14849866 = 64354164 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 64354164 145107 =
4435leit
Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 400000 303 =
132013 leiha
Producţia medie de gracircu la punctul critic (X)
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 130497 + 132013 ) ( 900 - 4435 )
= 575 tha = 5750 kgha
Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 575tha 4435 leit = 255012 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx =130497 leiha+ 255012leiha = 385509 leiha
70
70
71
profit
suplimen
tar
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
5750 kg5750 kghaha
4000
3000
1000
2000
5000
7000
6000
130497
leiha
3855
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura gracircu ndash cu profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
Profit programatProfit programat
PROFI
T
5000
71
Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura gracircu
Specificare UMFara profit programat
Cu profit programat
Ch variabile Cv lei 49504298 49504298
Cheltuielile indirecte Ch ind lei 14849866 14849866
Ch variabile totale CVT lei 64354164 64354164
Ch variabile t CVt leit 4435 4435
Ch fixe totale CF lei 3954068 3954068
Ch fixe ha CFha leiha 130497 130497
Profit programat total Pr lei 400000
Profit programat ha Prha leiha 132013
X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 2860
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 5750
Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 12684 255012
Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 257338 385509
Preţ de vacircnzare t Pv leit 900 900
Suprafaţa cultivată S ha 303 303
72
72
DETERMINAREA CANTITATIVĂ ȘI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA măr
Cheltuielile variabile
NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrarii
CheltuieliCheltuieli variabilevariabile
(lei) (lei)
CheltuieliCheltuieli variabile variabile
(lei t (lei t ))
(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)
11 Incărcat transportat IC (PK) T 124 694 84
22 Descărcat IC (PK) T 124 145896 177
33 Adm şi deservit IC (PK) T 50 691 839
44 Administrat gunoi de grajd T 50 288 35
55 Săpat gropi pt plantat pomi Buc 048 281 34
66 Plantat + udat Buc 048 7488 909
77 Tăieri de forma coroanei Buc 25 25 03
88 Incărcat transportat IC (N) T 0855 1107 134
99 Adm şi deservit IC T 5 896 109
1010 Transportat apa prep sol T 3 4592 558
1111 Recoltat prune T 5 187 23
1212 Transportat prune T 8234 14327 174
TOTALTOTAL 1914066 2325
a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)
Cheltuielile fixe
73
73
NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe
(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe
(lei ha)(lei ha)
(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)
11 Arătură in livadă Ha 5 2057 4114
22 Discuit arătura Ha 5 913 1826
33 Prăşit printre racircnduri Ha 5 804 1608
44 Stropit cu insecto-fungicide Ha 5 1802 3604
55 Erbicidat şi deservit Ha 5 690 138
66
77
88
99
1010
TOTALTOTAL 6266 12532
(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)
74
74
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura măr - fără profit programat
Ch variabile Cv = 1914066 lei
Ch fixe totale CF = 6266 lei
Ch fixeha CFha = 12532 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 1 leikg =1000 leit
Producţia totală de mere PT= 8234 t
Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 5 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 673021 lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 1914066 + 673021 = 2587087 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 2587087 8234 = 3142 leit
Productia medie de mere la punctul critic (X)
X= (CFha)(Pv-CVt) = 12532 ( 1000 - 3142 ) = 19 tha
= 1900 kgha
Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 19 tha 3142 leit = 59698 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx =12532 leiha+ 59698 leiha =185018 leiha
Nivelul producţiei de 1900 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la
cultura de măr icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de
1900 la preţul de 1 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie Depăşirea
acestui nivel al producţiei (1900 ha) duce la obţinerea unui profit iar scăderea
producţiei sub acest nivel determină pierderi
75
75
76
PROFI
T
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
1900 kg1900 kghaha
4000
3000
1000
2000
5000
7000
6000
12532
leiha
185018
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura măr ndash fără profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
76
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura măr - cu profit programat
Ch variabile Cv = 1914066 lei
Ch fixe totale CF = 6266 lei
Ch fixeha CFha = 12532 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 1 leikg =1000 leit
Producţia totală de mere PT= 8234 t
Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 5 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 673021 lei
Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)
Pr = 100000 lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 1914066 + 673021 = 2587087 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 2587087 8234 = 3142 leit
Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 100000 5
= 20000 leiha
Producţia medie de mere la punctul critic (X)
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 12532 + 20000 ) (1000 - 3142 )
= 31 tha = 31000 kgha
Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 31 tha 3142 leit = 97402 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx =12532 leiha+97402 leiha = 109934 leiha
77
77
78
profit
suplimen
tar
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
31000 kg31000 kghaha
7500
5000
1000
2500
10000
15000
12500
12532
leiha
109934
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura măr ndash cu profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
Profit programatProfit programat
PROFI
T
5000
78
Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura măr
Specificare UMFara profit programat
Cu profit programat
Ch variabile Cv lei 1914066 1914066
Cheltuielile indirecte Ch ind lei 673021 673021
Ch variabile totale CVT lei 2587087 2587087
Ch variabile t CVt leit 3142 3142
Ch fixe totale CF lei 6266 6266
Ch fixe ha CFha leiha 12532 12532
Profit programat total Pr lei 100000
Profit programat ha Prha leiha 20000
X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 1900
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 31000
Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 59698 97402
Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 185018 109934
Preţ de vacircnzare t Pv leit 1000 1000
Suprafaţa cultivată S ha 5 5
79
79
CAPITOLUL VCAPITOLUL VCONCLUZII ŞI RECOMANDĂRICONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI
Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţiei acestora
Evaluarea se face icircn două etape- icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele caracteristice de dezvoltare a plantelor- icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite norme standardizate
Icircn funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfelPorumb 3133 toneGrau 1451 toneMăr 82 toneEfectuacircnd eficiența celor trei culturi icircn urma rezultatelor acestora am
observat că cultura cea mai favorabilă este porumbul urmată de cultura grăacircluiPe viitor cea mai bună cultură atat cantitativă cacirct și calitativă este cultura porumbului
80
80
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura porumb - fără profit programat
Ch variabile Cv = 9962236 lei
Ch fixe totale CF = 5532035 lei
Ch fixeha CFha = 18318 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 11 leikg = 1100 leit
Producţia totală de PT= 313355 t
Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 302 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 33961599 lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 9962236 + 33961599 = 133583959 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 133583959 313355=
4263leit
Productia medie de porumb la punctul critic (X)
X= (CFha)(Pv-CVt) = 18318 ( 1100 ndash 4263 ) = 272 tha = 2720 kgha
Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 272 tha 4263 leit = 115953 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx =18318 leiha+ 115953 leiha =299133 leiha
Nivelul producţiei de 2720 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la
cultura porumb icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de
2720 la preţul de 11 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie
Depăşirea acestui nivel al producţiei (2720 ha) duce la obţinerea unui profit iar
scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi
61
61
62
PROFI
T
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
2720 kg2720 kghaha
4000
3000
1000
2000
5000
7000
6000
18318
leiha
299133
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura porumb ndash fără profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
62
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura porumb - cu profit programat
Ch variabile Cv = 9962236 lei
Ch fixe totale CF = 5532035 lei
Ch fixeha CFha = 18318 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 11 leikg = 1100 leit
Producţia totală de PT= 313355 t
Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 302 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 33961599 lei
Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)
Pr = 500000lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 9962236 + 33961599 = 133583959 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 133583959 313355=
4263leit
Profitul programat pe ha (Prha) Prha=PrS =500000302= 165562 leiha
Producţia medie de porumb la punctul critic (X)
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 18318+165562) ( 1100 - 4263 )= 517 tha
= 5170 kgha
Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 517 tha 4263 leit = 220397 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx = 18318 leiha+ 220397leiha = 403577 leiha
63
63
64
profit
suplimen
tar
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
5170 kg5170 kghaha
4000
3000
1000
2000
5000
7000
6000
18318
leiha
403577
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura porumb ndash cu profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
Profit programatProfit programat
PROFI
T
5000
64
Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura porumb
Specificare UMFara profit programat
Cu profit programat
Ch variabile Cv lei 9962236 9962236
Cheltuielile indirecte Ch ind lei 33961599 33961599
Ch variabile totale CVT lei 133583959 133583959
Ch variabile t CVt leit 4263 4263
Ch fixe totale CF lei 5532035 5532035
Ch fixe ha CFha leiha 18318 18318
Profit programat total Pr lei 500000
Profit programat ha Prha leiha 165562
X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 2720
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 5170
Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 115953 220397
Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 299133 403577
Preţ de vacircnzare t Pv leit 1100 1100
Suprafaţa cultivată S ha 302 302
65
65
DETERMINAREA CANTITATIVĂ ȘI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA gracircu
Cheltuielile variabile
NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrarii
CheltuieliCheltuieli variabilevariabile
(lei) (lei)
CheltuieliCheltuieli variabile variabile
(lei t (lei t ))
(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)
11 Incărcat transportat IC (PK) t 4605 260015 179
22 Descărcat IC (PK) t 4605 495645 341
33 Incărcat transportat săm t 666 601343 414
44 Incărcat transportat IC (N) t 10 97019 669
55 Descărcat IC (N) t 6454 24848 017
66 Transportat apa prep sol mii l 30 599 04
77 Recoltat grau t 530 2614762 1802
88 Transportat gracircu t 225 1245 09
99
1010
TOTALTOTAL 49504298 34115
a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)
66
66
Cheltuielile fixe
NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe
(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe
(lei ha)(lei ha)
(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)
11 Adm şi deservit IC (PK) ha 303 619685 2045
22 Arat 18 - 20 cm +grăpat ha 303 1025772 3385
33 Discuit si preg pat germ ha 303 588479 1942
44 Semănat +deservit ha 303 474081 1565
55 Adm şi deservit IC (N) ha 303 632476 2087
66 Adm şi deservit ha 303 613575 2025
77
88
99
1010
TOTALTOTAL 3954068 130497
(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)
67
67
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura gracircu - fără profit programat
Ch variabile Cv = 49504298 lei
Ch fixe totale CF = 3954068 lei
Ch fixeha CFha = 130497 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 09 leikg = 900 leit
Producţia totală de gracircu PT= 145107 t
Suprafata cultivată cu gracircu S = 303 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 14849866 lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 49504298 + 14849866 = 64354164 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 64354164 145107 =
4435leit
Productia medie de gracircu la punctul critic (X)
X= (CFha)(Pv-CVt) = 130497 ( 900 - 4435 ) = 286 tha
= 2860 kgha
Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 286 tha 4435 leit = 12684 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx = 130497 leiha+ 126841 leiha = 257338 leiha
Nivelul producţiei de 2860 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la
cultura de gracircu icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de
2860 la preţul de 09 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie
Depăşirea acestui nivel al producţiei (2860 ha) duce la obţinerea unui profit iar
scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi
68
68
69
PROFI
T
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
2860 kg2860 kghaha
4000
3000
1000
2000
5000
7000
6000
130497
leiha
257338
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura gracircu ndash fără profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
69
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura gracircu - cu profit programat
Ch variabile Cv = 49504298 lei
Ch fixe totale CF = 3954068 lei
Ch fixeha CFha = 130497 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 09 leikg = 900 leit
Producţia totală de gracircu PT= 145107 t
Suprafata cultivată cu gracircu S = 303 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 14849866 lei
Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)
Pr = 400000 lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 49504298 + 14849866 = 64354164 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 64354164 145107 =
4435leit
Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 400000 303 =
132013 leiha
Producţia medie de gracircu la punctul critic (X)
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 130497 + 132013 ) ( 900 - 4435 )
= 575 tha = 5750 kgha
Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 575tha 4435 leit = 255012 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx =130497 leiha+ 255012leiha = 385509 leiha
70
70
71
profit
suplimen
tar
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
5750 kg5750 kghaha
4000
3000
1000
2000
5000
7000
6000
130497
leiha
3855
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura gracircu ndash cu profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
Profit programatProfit programat
PROFI
T
5000
71
Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura gracircu
Specificare UMFara profit programat
Cu profit programat
Ch variabile Cv lei 49504298 49504298
Cheltuielile indirecte Ch ind lei 14849866 14849866
Ch variabile totale CVT lei 64354164 64354164
Ch variabile t CVt leit 4435 4435
Ch fixe totale CF lei 3954068 3954068
Ch fixe ha CFha leiha 130497 130497
Profit programat total Pr lei 400000
Profit programat ha Prha leiha 132013
X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 2860
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 5750
Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 12684 255012
Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 257338 385509
Preţ de vacircnzare t Pv leit 900 900
Suprafaţa cultivată S ha 303 303
72
72
DETERMINAREA CANTITATIVĂ ȘI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA măr
Cheltuielile variabile
NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrarii
CheltuieliCheltuieli variabilevariabile
(lei) (lei)
CheltuieliCheltuieli variabile variabile
(lei t (lei t ))
(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)
11 Incărcat transportat IC (PK) T 124 694 84
22 Descărcat IC (PK) T 124 145896 177
33 Adm şi deservit IC (PK) T 50 691 839
44 Administrat gunoi de grajd T 50 288 35
55 Săpat gropi pt plantat pomi Buc 048 281 34
66 Plantat + udat Buc 048 7488 909
77 Tăieri de forma coroanei Buc 25 25 03
88 Incărcat transportat IC (N) T 0855 1107 134
99 Adm şi deservit IC T 5 896 109
1010 Transportat apa prep sol T 3 4592 558
1111 Recoltat prune T 5 187 23
1212 Transportat prune T 8234 14327 174
TOTALTOTAL 1914066 2325
a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)
Cheltuielile fixe
73
73
NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe
(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe
(lei ha)(lei ha)
(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)
11 Arătură in livadă Ha 5 2057 4114
22 Discuit arătura Ha 5 913 1826
33 Prăşit printre racircnduri Ha 5 804 1608
44 Stropit cu insecto-fungicide Ha 5 1802 3604
55 Erbicidat şi deservit Ha 5 690 138
66
77
88
99
1010
TOTALTOTAL 6266 12532
(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)
74
74
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura măr - fără profit programat
Ch variabile Cv = 1914066 lei
Ch fixe totale CF = 6266 lei
Ch fixeha CFha = 12532 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 1 leikg =1000 leit
Producţia totală de mere PT= 8234 t
Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 5 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 673021 lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 1914066 + 673021 = 2587087 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 2587087 8234 = 3142 leit
Productia medie de mere la punctul critic (X)
X= (CFha)(Pv-CVt) = 12532 ( 1000 - 3142 ) = 19 tha
= 1900 kgha
Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 19 tha 3142 leit = 59698 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx =12532 leiha+ 59698 leiha =185018 leiha
Nivelul producţiei de 1900 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la
cultura de măr icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de
1900 la preţul de 1 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie Depăşirea
acestui nivel al producţiei (1900 ha) duce la obţinerea unui profit iar scăderea
producţiei sub acest nivel determină pierderi
75
75
76
PROFI
T
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
1900 kg1900 kghaha
4000
3000
1000
2000
5000
7000
6000
12532
leiha
185018
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura măr ndash fără profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
76
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura măr - cu profit programat
Ch variabile Cv = 1914066 lei
Ch fixe totale CF = 6266 lei
Ch fixeha CFha = 12532 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 1 leikg =1000 leit
Producţia totală de mere PT= 8234 t
Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 5 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 673021 lei
Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)
Pr = 100000 lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 1914066 + 673021 = 2587087 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 2587087 8234 = 3142 leit
Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 100000 5
= 20000 leiha
Producţia medie de mere la punctul critic (X)
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 12532 + 20000 ) (1000 - 3142 )
= 31 tha = 31000 kgha
Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 31 tha 3142 leit = 97402 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx =12532 leiha+97402 leiha = 109934 leiha
77
77
78
profit
suplimen
tar
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
31000 kg31000 kghaha
7500
5000
1000
2500
10000
15000
12500
12532
leiha
109934
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura măr ndash cu profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
Profit programatProfit programat
PROFI
T
5000
78
Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura măr
Specificare UMFara profit programat
Cu profit programat
Ch variabile Cv lei 1914066 1914066
Cheltuielile indirecte Ch ind lei 673021 673021
Ch variabile totale CVT lei 2587087 2587087
Ch variabile t CVt leit 3142 3142
Ch fixe totale CF lei 6266 6266
Ch fixe ha CFha leiha 12532 12532
Profit programat total Pr lei 100000
Profit programat ha Prha leiha 20000
X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 1900
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 31000
Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 59698 97402
Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 185018 109934
Preţ de vacircnzare t Pv leit 1000 1000
Suprafaţa cultivată S ha 5 5
79
79
CAPITOLUL VCAPITOLUL VCONCLUZII ŞI RECOMANDĂRICONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI
Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţiei acestora
Evaluarea se face icircn două etape- icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele caracteristice de dezvoltare a plantelor- icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite norme standardizate
Icircn funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfelPorumb 3133 toneGrau 1451 toneMăr 82 toneEfectuacircnd eficiența celor trei culturi icircn urma rezultatelor acestora am
observat că cultura cea mai favorabilă este porumbul urmată de cultura grăacircluiPe viitor cea mai bună cultură atat cantitativă cacirct și calitativă este cultura porumbului
80
80
62
PROFI
T
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
2720 kg2720 kghaha
4000
3000
1000
2000
5000
7000
6000
18318
leiha
299133
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura porumb ndash fără profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
62
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura porumb - cu profit programat
Ch variabile Cv = 9962236 lei
Ch fixe totale CF = 5532035 lei
Ch fixeha CFha = 18318 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 11 leikg = 1100 leit
Producţia totală de PT= 313355 t
Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 302 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 33961599 lei
Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)
Pr = 500000lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 9962236 + 33961599 = 133583959 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 133583959 313355=
4263leit
Profitul programat pe ha (Prha) Prha=PrS =500000302= 165562 leiha
Producţia medie de porumb la punctul critic (X)
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 18318+165562) ( 1100 - 4263 )= 517 tha
= 5170 kgha
Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 517 tha 4263 leit = 220397 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx = 18318 leiha+ 220397leiha = 403577 leiha
63
63
64
profit
suplimen
tar
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
5170 kg5170 kghaha
4000
3000
1000
2000
5000
7000
6000
18318
leiha
403577
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura porumb ndash cu profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
Profit programatProfit programat
PROFI
T
5000
64
Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura porumb
Specificare UMFara profit programat
Cu profit programat
Ch variabile Cv lei 9962236 9962236
Cheltuielile indirecte Ch ind lei 33961599 33961599
Ch variabile totale CVT lei 133583959 133583959
Ch variabile t CVt leit 4263 4263
Ch fixe totale CF lei 5532035 5532035
Ch fixe ha CFha leiha 18318 18318
Profit programat total Pr lei 500000
Profit programat ha Prha leiha 165562
X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 2720
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 5170
Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 115953 220397
Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 299133 403577
Preţ de vacircnzare t Pv leit 1100 1100
Suprafaţa cultivată S ha 302 302
65
65
DETERMINAREA CANTITATIVĂ ȘI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA gracircu
Cheltuielile variabile
NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrarii
CheltuieliCheltuieli variabilevariabile
(lei) (lei)
CheltuieliCheltuieli variabile variabile
(lei t (lei t ))
(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)
11 Incărcat transportat IC (PK) t 4605 260015 179
22 Descărcat IC (PK) t 4605 495645 341
33 Incărcat transportat săm t 666 601343 414
44 Incărcat transportat IC (N) t 10 97019 669
55 Descărcat IC (N) t 6454 24848 017
66 Transportat apa prep sol mii l 30 599 04
77 Recoltat grau t 530 2614762 1802
88 Transportat gracircu t 225 1245 09
99
1010
TOTALTOTAL 49504298 34115
a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)
66
66
Cheltuielile fixe
NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe
(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe
(lei ha)(lei ha)
(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)
11 Adm şi deservit IC (PK) ha 303 619685 2045
22 Arat 18 - 20 cm +grăpat ha 303 1025772 3385
33 Discuit si preg pat germ ha 303 588479 1942
44 Semănat +deservit ha 303 474081 1565
55 Adm şi deservit IC (N) ha 303 632476 2087
66 Adm şi deservit ha 303 613575 2025
77
88
99
1010
TOTALTOTAL 3954068 130497
(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)
67
67
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura gracircu - fără profit programat
Ch variabile Cv = 49504298 lei
Ch fixe totale CF = 3954068 lei
Ch fixeha CFha = 130497 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 09 leikg = 900 leit
Producţia totală de gracircu PT= 145107 t
Suprafata cultivată cu gracircu S = 303 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 14849866 lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 49504298 + 14849866 = 64354164 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 64354164 145107 =
4435leit
Productia medie de gracircu la punctul critic (X)
X= (CFha)(Pv-CVt) = 130497 ( 900 - 4435 ) = 286 tha
= 2860 kgha
Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 286 tha 4435 leit = 12684 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx = 130497 leiha+ 126841 leiha = 257338 leiha
Nivelul producţiei de 2860 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la
cultura de gracircu icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de
2860 la preţul de 09 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie
Depăşirea acestui nivel al producţiei (2860 ha) duce la obţinerea unui profit iar
scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi
68
68
69
PROFI
T
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
2860 kg2860 kghaha
4000
3000
1000
2000
5000
7000
6000
130497
leiha
257338
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura gracircu ndash fără profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
69
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura gracircu - cu profit programat
Ch variabile Cv = 49504298 lei
Ch fixe totale CF = 3954068 lei
Ch fixeha CFha = 130497 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 09 leikg = 900 leit
Producţia totală de gracircu PT= 145107 t
Suprafata cultivată cu gracircu S = 303 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 14849866 lei
Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)
Pr = 400000 lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 49504298 + 14849866 = 64354164 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 64354164 145107 =
4435leit
Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 400000 303 =
132013 leiha
Producţia medie de gracircu la punctul critic (X)
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 130497 + 132013 ) ( 900 - 4435 )
= 575 tha = 5750 kgha
Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 575tha 4435 leit = 255012 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx =130497 leiha+ 255012leiha = 385509 leiha
70
70
71
profit
suplimen
tar
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
5750 kg5750 kghaha
4000
3000
1000
2000
5000
7000
6000
130497
leiha
3855
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura gracircu ndash cu profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
Profit programatProfit programat
PROFI
T
5000
71
Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura gracircu
Specificare UMFara profit programat
Cu profit programat
Ch variabile Cv lei 49504298 49504298
Cheltuielile indirecte Ch ind lei 14849866 14849866
Ch variabile totale CVT lei 64354164 64354164
Ch variabile t CVt leit 4435 4435
Ch fixe totale CF lei 3954068 3954068
Ch fixe ha CFha leiha 130497 130497
Profit programat total Pr lei 400000
Profit programat ha Prha leiha 132013
X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 2860
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 5750
Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 12684 255012
Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 257338 385509
Preţ de vacircnzare t Pv leit 900 900
Suprafaţa cultivată S ha 303 303
72
72
DETERMINAREA CANTITATIVĂ ȘI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA măr
Cheltuielile variabile
NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrarii
CheltuieliCheltuieli variabilevariabile
(lei) (lei)
CheltuieliCheltuieli variabile variabile
(lei t (lei t ))
(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)
11 Incărcat transportat IC (PK) T 124 694 84
22 Descărcat IC (PK) T 124 145896 177
33 Adm şi deservit IC (PK) T 50 691 839
44 Administrat gunoi de grajd T 50 288 35
55 Săpat gropi pt plantat pomi Buc 048 281 34
66 Plantat + udat Buc 048 7488 909
77 Tăieri de forma coroanei Buc 25 25 03
88 Incărcat transportat IC (N) T 0855 1107 134
99 Adm şi deservit IC T 5 896 109
1010 Transportat apa prep sol T 3 4592 558
1111 Recoltat prune T 5 187 23
1212 Transportat prune T 8234 14327 174
TOTALTOTAL 1914066 2325
a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)
Cheltuielile fixe
73
73
NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe
(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe
(lei ha)(lei ha)
(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)
11 Arătură in livadă Ha 5 2057 4114
22 Discuit arătura Ha 5 913 1826
33 Prăşit printre racircnduri Ha 5 804 1608
44 Stropit cu insecto-fungicide Ha 5 1802 3604
55 Erbicidat şi deservit Ha 5 690 138
66
77
88
99
1010
TOTALTOTAL 6266 12532
(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)
74
74
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura măr - fără profit programat
Ch variabile Cv = 1914066 lei
Ch fixe totale CF = 6266 lei
Ch fixeha CFha = 12532 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 1 leikg =1000 leit
Producţia totală de mere PT= 8234 t
Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 5 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 673021 lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 1914066 + 673021 = 2587087 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 2587087 8234 = 3142 leit
Productia medie de mere la punctul critic (X)
X= (CFha)(Pv-CVt) = 12532 ( 1000 - 3142 ) = 19 tha
= 1900 kgha
Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 19 tha 3142 leit = 59698 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx =12532 leiha+ 59698 leiha =185018 leiha
Nivelul producţiei de 1900 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la
cultura de măr icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de
1900 la preţul de 1 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie Depăşirea
acestui nivel al producţiei (1900 ha) duce la obţinerea unui profit iar scăderea
producţiei sub acest nivel determină pierderi
75
75
76
PROFI
T
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
1900 kg1900 kghaha
4000
3000
1000
2000
5000
7000
6000
12532
leiha
185018
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura măr ndash fără profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
76
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura măr - cu profit programat
Ch variabile Cv = 1914066 lei
Ch fixe totale CF = 6266 lei
Ch fixeha CFha = 12532 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 1 leikg =1000 leit
Producţia totală de mere PT= 8234 t
Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 5 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 673021 lei
Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)
Pr = 100000 lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 1914066 + 673021 = 2587087 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 2587087 8234 = 3142 leit
Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 100000 5
= 20000 leiha
Producţia medie de mere la punctul critic (X)
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 12532 + 20000 ) (1000 - 3142 )
= 31 tha = 31000 kgha
Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 31 tha 3142 leit = 97402 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx =12532 leiha+97402 leiha = 109934 leiha
77
77
78
profit
suplimen
tar
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
31000 kg31000 kghaha
7500
5000
1000
2500
10000
15000
12500
12532
leiha
109934
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura măr ndash cu profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
Profit programatProfit programat
PROFI
T
5000
78
Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura măr
Specificare UMFara profit programat
Cu profit programat
Ch variabile Cv lei 1914066 1914066
Cheltuielile indirecte Ch ind lei 673021 673021
Ch variabile totale CVT lei 2587087 2587087
Ch variabile t CVt leit 3142 3142
Ch fixe totale CF lei 6266 6266
Ch fixe ha CFha leiha 12532 12532
Profit programat total Pr lei 100000
Profit programat ha Prha leiha 20000
X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 1900
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 31000
Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 59698 97402
Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 185018 109934
Preţ de vacircnzare t Pv leit 1000 1000
Suprafaţa cultivată S ha 5 5
79
79
CAPITOLUL VCAPITOLUL VCONCLUZII ŞI RECOMANDĂRICONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI
Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţiei acestora
Evaluarea se face icircn două etape- icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele caracteristice de dezvoltare a plantelor- icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite norme standardizate
Icircn funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfelPorumb 3133 toneGrau 1451 toneMăr 82 toneEfectuacircnd eficiența celor trei culturi icircn urma rezultatelor acestora am
observat că cultura cea mai favorabilă este porumbul urmată de cultura grăacircluiPe viitor cea mai bună cultură atat cantitativă cacirct și calitativă este cultura porumbului
80
80
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura porumb - cu profit programat
Ch variabile Cv = 9962236 lei
Ch fixe totale CF = 5532035 lei
Ch fixeha CFha = 18318 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 11 leikg = 1100 leit
Producţia totală de PT= 313355 t
Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 302 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 33961599 lei
Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)
Pr = 500000lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 9962236 + 33961599 = 133583959 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 133583959 313355=
4263leit
Profitul programat pe ha (Prha) Prha=PrS =500000302= 165562 leiha
Producţia medie de porumb la punctul critic (X)
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 18318+165562) ( 1100 - 4263 )= 517 tha
= 5170 kgha
Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 517 tha 4263 leit = 220397 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx = 18318 leiha+ 220397leiha = 403577 leiha
63
63
64
profit
suplimen
tar
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
5170 kg5170 kghaha
4000
3000
1000
2000
5000
7000
6000
18318
leiha
403577
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura porumb ndash cu profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
Profit programatProfit programat
PROFI
T
5000
64
Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura porumb
Specificare UMFara profit programat
Cu profit programat
Ch variabile Cv lei 9962236 9962236
Cheltuielile indirecte Ch ind lei 33961599 33961599
Ch variabile totale CVT lei 133583959 133583959
Ch variabile t CVt leit 4263 4263
Ch fixe totale CF lei 5532035 5532035
Ch fixe ha CFha leiha 18318 18318
Profit programat total Pr lei 500000
Profit programat ha Prha leiha 165562
X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 2720
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 5170
Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 115953 220397
Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 299133 403577
Preţ de vacircnzare t Pv leit 1100 1100
Suprafaţa cultivată S ha 302 302
65
65
DETERMINAREA CANTITATIVĂ ȘI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA gracircu
Cheltuielile variabile
NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrarii
CheltuieliCheltuieli variabilevariabile
(lei) (lei)
CheltuieliCheltuieli variabile variabile
(lei t (lei t ))
(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)
11 Incărcat transportat IC (PK) t 4605 260015 179
22 Descărcat IC (PK) t 4605 495645 341
33 Incărcat transportat săm t 666 601343 414
44 Incărcat transportat IC (N) t 10 97019 669
55 Descărcat IC (N) t 6454 24848 017
66 Transportat apa prep sol mii l 30 599 04
77 Recoltat grau t 530 2614762 1802
88 Transportat gracircu t 225 1245 09
99
1010
TOTALTOTAL 49504298 34115
a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)
66
66
Cheltuielile fixe
NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe
(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe
(lei ha)(lei ha)
(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)
11 Adm şi deservit IC (PK) ha 303 619685 2045
22 Arat 18 - 20 cm +grăpat ha 303 1025772 3385
33 Discuit si preg pat germ ha 303 588479 1942
44 Semănat +deservit ha 303 474081 1565
55 Adm şi deservit IC (N) ha 303 632476 2087
66 Adm şi deservit ha 303 613575 2025
77
88
99
1010
TOTALTOTAL 3954068 130497
(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)
67
67
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura gracircu - fără profit programat
Ch variabile Cv = 49504298 lei
Ch fixe totale CF = 3954068 lei
Ch fixeha CFha = 130497 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 09 leikg = 900 leit
Producţia totală de gracircu PT= 145107 t
Suprafata cultivată cu gracircu S = 303 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 14849866 lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 49504298 + 14849866 = 64354164 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 64354164 145107 =
4435leit
Productia medie de gracircu la punctul critic (X)
X= (CFha)(Pv-CVt) = 130497 ( 900 - 4435 ) = 286 tha
= 2860 kgha
Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 286 tha 4435 leit = 12684 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx = 130497 leiha+ 126841 leiha = 257338 leiha
Nivelul producţiei de 2860 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la
cultura de gracircu icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de
2860 la preţul de 09 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie
Depăşirea acestui nivel al producţiei (2860 ha) duce la obţinerea unui profit iar
scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi
68
68
69
PROFI
T
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
2860 kg2860 kghaha
4000
3000
1000
2000
5000
7000
6000
130497
leiha
257338
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura gracircu ndash fără profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
69
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura gracircu - cu profit programat
Ch variabile Cv = 49504298 lei
Ch fixe totale CF = 3954068 lei
Ch fixeha CFha = 130497 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 09 leikg = 900 leit
Producţia totală de gracircu PT= 145107 t
Suprafata cultivată cu gracircu S = 303 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 14849866 lei
Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)
Pr = 400000 lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 49504298 + 14849866 = 64354164 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 64354164 145107 =
4435leit
Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 400000 303 =
132013 leiha
Producţia medie de gracircu la punctul critic (X)
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 130497 + 132013 ) ( 900 - 4435 )
= 575 tha = 5750 kgha
Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 575tha 4435 leit = 255012 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx =130497 leiha+ 255012leiha = 385509 leiha
70
70
71
profit
suplimen
tar
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
5750 kg5750 kghaha
4000
3000
1000
2000
5000
7000
6000
130497
leiha
3855
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura gracircu ndash cu profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
Profit programatProfit programat
PROFI
T
5000
71
Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura gracircu
Specificare UMFara profit programat
Cu profit programat
Ch variabile Cv lei 49504298 49504298
Cheltuielile indirecte Ch ind lei 14849866 14849866
Ch variabile totale CVT lei 64354164 64354164
Ch variabile t CVt leit 4435 4435
Ch fixe totale CF lei 3954068 3954068
Ch fixe ha CFha leiha 130497 130497
Profit programat total Pr lei 400000
Profit programat ha Prha leiha 132013
X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 2860
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 5750
Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 12684 255012
Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 257338 385509
Preţ de vacircnzare t Pv leit 900 900
Suprafaţa cultivată S ha 303 303
72
72
DETERMINAREA CANTITATIVĂ ȘI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA măr
Cheltuielile variabile
NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrarii
CheltuieliCheltuieli variabilevariabile
(lei) (lei)
CheltuieliCheltuieli variabile variabile
(lei t (lei t ))
(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)
11 Incărcat transportat IC (PK) T 124 694 84
22 Descărcat IC (PK) T 124 145896 177
33 Adm şi deservit IC (PK) T 50 691 839
44 Administrat gunoi de grajd T 50 288 35
55 Săpat gropi pt plantat pomi Buc 048 281 34
66 Plantat + udat Buc 048 7488 909
77 Tăieri de forma coroanei Buc 25 25 03
88 Incărcat transportat IC (N) T 0855 1107 134
99 Adm şi deservit IC T 5 896 109
1010 Transportat apa prep sol T 3 4592 558
1111 Recoltat prune T 5 187 23
1212 Transportat prune T 8234 14327 174
TOTALTOTAL 1914066 2325
a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)
Cheltuielile fixe
73
73
NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe
(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe
(lei ha)(lei ha)
(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)
11 Arătură in livadă Ha 5 2057 4114
22 Discuit arătura Ha 5 913 1826
33 Prăşit printre racircnduri Ha 5 804 1608
44 Stropit cu insecto-fungicide Ha 5 1802 3604
55 Erbicidat şi deservit Ha 5 690 138
66
77
88
99
1010
TOTALTOTAL 6266 12532
(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)
74
74
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura măr - fără profit programat
Ch variabile Cv = 1914066 lei
Ch fixe totale CF = 6266 lei
Ch fixeha CFha = 12532 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 1 leikg =1000 leit
Producţia totală de mere PT= 8234 t
Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 5 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 673021 lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 1914066 + 673021 = 2587087 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 2587087 8234 = 3142 leit
Productia medie de mere la punctul critic (X)
X= (CFha)(Pv-CVt) = 12532 ( 1000 - 3142 ) = 19 tha
= 1900 kgha
Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 19 tha 3142 leit = 59698 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx =12532 leiha+ 59698 leiha =185018 leiha
Nivelul producţiei de 1900 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la
cultura de măr icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de
1900 la preţul de 1 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie Depăşirea
acestui nivel al producţiei (1900 ha) duce la obţinerea unui profit iar scăderea
producţiei sub acest nivel determină pierderi
75
75
76
PROFI
T
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
1900 kg1900 kghaha
4000
3000
1000
2000
5000
7000
6000
12532
leiha
185018
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura măr ndash fără profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
76
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura măr - cu profit programat
Ch variabile Cv = 1914066 lei
Ch fixe totale CF = 6266 lei
Ch fixeha CFha = 12532 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 1 leikg =1000 leit
Producţia totală de mere PT= 8234 t
Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 5 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 673021 lei
Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)
Pr = 100000 lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 1914066 + 673021 = 2587087 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 2587087 8234 = 3142 leit
Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 100000 5
= 20000 leiha
Producţia medie de mere la punctul critic (X)
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 12532 + 20000 ) (1000 - 3142 )
= 31 tha = 31000 kgha
Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 31 tha 3142 leit = 97402 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx =12532 leiha+97402 leiha = 109934 leiha
77
77
78
profit
suplimen
tar
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
31000 kg31000 kghaha
7500
5000
1000
2500
10000
15000
12500
12532
leiha
109934
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura măr ndash cu profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
Profit programatProfit programat
PROFI
T
5000
78
Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura măr
Specificare UMFara profit programat
Cu profit programat
Ch variabile Cv lei 1914066 1914066
Cheltuielile indirecte Ch ind lei 673021 673021
Ch variabile totale CVT lei 2587087 2587087
Ch variabile t CVt leit 3142 3142
Ch fixe totale CF lei 6266 6266
Ch fixe ha CFha leiha 12532 12532
Profit programat total Pr lei 100000
Profit programat ha Prha leiha 20000
X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 1900
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 31000
Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 59698 97402
Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 185018 109934
Preţ de vacircnzare t Pv leit 1000 1000
Suprafaţa cultivată S ha 5 5
79
79
CAPITOLUL VCAPITOLUL VCONCLUZII ŞI RECOMANDĂRICONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI
Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţiei acestora
Evaluarea se face icircn două etape- icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele caracteristice de dezvoltare a plantelor- icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite norme standardizate
Icircn funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfelPorumb 3133 toneGrau 1451 toneMăr 82 toneEfectuacircnd eficiența celor trei culturi icircn urma rezultatelor acestora am
observat că cultura cea mai favorabilă este porumbul urmată de cultura grăacircluiPe viitor cea mai bună cultură atat cantitativă cacirct și calitativă este cultura porumbului
80
80
64
profit
suplimen
tar
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
5170 kg5170 kghaha
4000
3000
1000
2000
5000
7000
6000
18318
leiha
403577
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura porumb ndash cu profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
Profit programatProfit programat
PROFI
T
5000
64
Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura porumb
Specificare UMFara profit programat
Cu profit programat
Ch variabile Cv lei 9962236 9962236
Cheltuielile indirecte Ch ind lei 33961599 33961599
Ch variabile totale CVT lei 133583959 133583959
Ch variabile t CVt leit 4263 4263
Ch fixe totale CF lei 5532035 5532035
Ch fixe ha CFha leiha 18318 18318
Profit programat total Pr lei 500000
Profit programat ha Prha leiha 165562
X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 2720
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 5170
Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 115953 220397
Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 299133 403577
Preţ de vacircnzare t Pv leit 1100 1100
Suprafaţa cultivată S ha 302 302
65
65
DETERMINAREA CANTITATIVĂ ȘI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA gracircu
Cheltuielile variabile
NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrarii
CheltuieliCheltuieli variabilevariabile
(lei) (lei)
CheltuieliCheltuieli variabile variabile
(lei t (lei t ))
(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)
11 Incărcat transportat IC (PK) t 4605 260015 179
22 Descărcat IC (PK) t 4605 495645 341
33 Incărcat transportat săm t 666 601343 414
44 Incărcat transportat IC (N) t 10 97019 669
55 Descărcat IC (N) t 6454 24848 017
66 Transportat apa prep sol mii l 30 599 04
77 Recoltat grau t 530 2614762 1802
88 Transportat gracircu t 225 1245 09
99
1010
TOTALTOTAL 49504298 34115
a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)
66
66
Cheltuielile fixe
NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe
(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe
(lei ha)(lei ha)
(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)
11 Adm şi deservit IC (PK) ha 303 619685 2045
22 Arat 18 - 20 cm +grăpat ha 303 1025772 3385
33 Discuit si preg pat germ ha 303 588479 1942
44 Semănat +deservit ha 303 474081 1565
55 Adm şi deservit IC (N) ha 303 632476 2087
66 Adm şi deservit ha 303 613575 2025
77
88
99
1010
TOTALTOTAL 3954068 130497
(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)
67
67
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura gracircu - fără profit programat
Ch variabile Cv = 49504298 lei
Ch fixe totale CF = 3954068 lei
Ch fixeha CFha = 130497 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 09 leikg = 900 leit
Producţia totală de gracircu PT= 145107 t
Suprafata cultivată cu gracircu S = 303 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 14849866 lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 49504298 + 14849866 = 64354164 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 64354164 145107 =
4435leit
Productia medie de gracircu la punctul critic (X)
X= (CFha)(Pv-CVt) = 130497 ( 900 - 4435 ) = 286 tha
= 2860 kgha
Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 286 tha 4435 leit = 12684 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx = 130497 leiha+ 126841 leiha = 257338 leiha
Nivelul producţiei de 2860 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la
cultura de gracircu icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de
2860 la preţul de 09 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie
Depăşirea acestui nivel al producţiei (2860 ha) duce la obţinerea unui profit iar
scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi
68
68
69
PROFI
T
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
2860 kg2860 kghaha
4000
3000
1000
2000
5000
7000
6000
130497
leiha
257338
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura gracircu ndash fără profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
69
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura gracircu - cu profit programat
Ch variabile Cv = 49504298 lei
Ch fixe totale CF = 3954068 lei
Ch fixeha CFha = 130497 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 09 leikg = 900 leit
Producţia totală de gracircu PT= 145107 t
Suprafata cultivată cu gracircu S = 303 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 14849866 lei
Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)
Pr = 400000 lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 49504298 + 14849866 = 64354164 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 64354164 145107 =
4435leit
Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 400000 303 =
132013 leiha
Producţia medie de gracircu la punctul critic (X)
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 130497 + 132013 ) ( 900 - 4435 )
= 575 tha = 5750 kgha
Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 575tha 4435 leit = 255012 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx =130497 leiha+ 255012leiha = 385509 leiha
70
70
71
profit
suplimen
tar
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
5750 kg5750 kghaha
4000
3000
1000
2000
5000
7000
6000
130497
leiha
3855
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura gracircu ndash cu profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
Profit programatProfit programat
PROFI
T
5000
71
Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura gracircu
Specificare UMFara profit programat
Cu profit programat
Ch variabile Cv lei 49504298 49504298
Cheltuielile indirecte Ch ind lei 14849866 14849866
Ch variabile totale CVT lei 64354164 64354164
Ch variabile t CVt leit 4435 4435
Ch fixe totale CF lei 3954068 3954068
Ch fixe ha CFha leiha 130497 130497
Profit programat total Pr lei 400000
Profit programat ha Prha leiha 132013
X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 2860
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 5750
Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 12684 255012
Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 257338 385509
Preţ de vacircnzare t Pv leit 900 900
Suprafaţa cultivată S ha 303 303
72
72
DETERMINAREA CANTITATIVĂ ȘI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA măr
Cheltuielile variabile
NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrarii
CheltuieliCheltuieli variabilevariabile
(lei) (lei)
CheltuieliCheltuieli variabile variabile
(lei t (lei t ))
(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)
11 Incărcat transportat IC (PK) T 124 694 84
22 Descărcat IC (PK) T 124 145896 177
33 Adm şi deservit IC (PK) T 50 691 839
44 Administrat gunoi de grajd T 50 288 35
55 Săpat gropi pt plantat pomi Buc 048 281 34
66 Plantat + udat Buc 048 7488 909
77 Tăieri de forma coroanei Buc 25 25 03
88 Incărcat transportat IC (N) T 0855 1107 134
99 Adm şi deservit IC T 5 896 109
1010 Transportat apa prep sol T 3 4592 558
1111 Recoltat prune T 5 187 23
1212 Transportat prune T 8234 14327 174
TOTALTOTAL 1914066 2325
a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)
Cheltuielile fixe
73
73
NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe
(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe
(lei ha)(lei ha)
(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)
11 Arătură in livadă Ha 5 2057 4114
22 Discuit arătura Ha 5 913 1826
33 Prăşit printre racircnduri Ha 5 804 1608
44 Stropit cu insecto-fungicide Ha 5 1802 3604
55 Erbicidat şi deservit Ha 5 690 138
66
77
88
99
1010
TOTALTOTAL 6266 12532
(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)
74
74
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura măr - fără profit programat
Ch variabile Cv = 1914066 lei
Ch fixe totale CF = 6266 lei
Ch fixeha CFha = 12532 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 1 leikg =1000 leit
Producţia totală de mere PT= 8234 t
Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 5 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 673021 lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 1914066 + 673021 = 2587087 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 2587087 8234 = 3142 leit
Productia medie de mere la punctul critic (X)
X= (CFha)(Pv-CVt) = 12532 ( 1000 - 3142 ) = 19 tha
= 1900 kgha
Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 19 tha 3142 leit = 59698 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx =12532 leiha+ 59698 leiha =185018 leiha
Nivelul producţiei de 1900 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la
cultura de măr icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de
1900 la preţul de 1 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie Depăşirea
acestui nivel al producţiei (1900 ha) duce la obţinerea unui profit iar scăderea
producţiei sub acest nivel determină pierderi
75
75
76
PROFI
T
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
1900 kg1900 kghaha
4000
3000
1000
2000
5000
7000
6000
12532
leiha
185018
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura măr ndash fără profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
76
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura măr - cu profit programat
Ch variabile Cv = 1914066 lei
Ch fixe totale CF = 6266 lei
Ch fixeha CFha = 12532 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 1 leikg =1000 leit
Producţia totală de mere PT= 8234 t
Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 5 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 673021 lei
Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)
Pr = 100000 lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 1914066 + 673021 = 2587087 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 2587087 8234 = 3142 leit
Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 100000 5
= 20000 leiha
Producţia medie de mere la punctul critic (X)
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 12532 + 20000 ) (1000 - 3142 )
= 31 tha = 31000 kgha
Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 31 tha 3142 leit = 97402 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx =12532 leiha+97402 leiha = 109934 leiha
77
77
78
profit
suplimen
tar
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
31000 kg31000 kghaha
7500
5000
1000
2500
10000
15000
12500
12532
leiha
109934
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura măr ndash cu profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
Profit programatProfit programat
PROFI
T
5000
78
Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura măr
Specificare UMFara profit programat
Cu profit programat
Ch variabile Cv lei 1914066 1914066
Cheltuielile indirecte Ch ind lei 673021 673021
Ch variabile totale CVT lei 2587087 2587087
Ch variabile t CVt leit 3142 3142
Ch fixe totale CF lei 6266 6266
Ch fixe ha CFha leiha 12532 12532
Profit programat total Pr lei 100000
Profit programat ha Prha leiha 20000
X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 1900
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 31000
Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 59698 97402
Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 185018 109934
Preţ de vacircnzare t Pv leit 1000 1000
Suprafaţa cultivată S ha 5 5
79
79
CAPITOLUL VCAPITOLUL VCONCLUZII ŞI RECOMANDĂRICONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI
Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţiei acestora
Evaluarea se face icircn două etape- icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele caracteristice de dezvoltare a plantelor- icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite norme standardizate
Icircn funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfelPorumb 3133 toneGrau 1451 toneMăr 82 toneEfectuacircnd eficiența celor trei culturi icircn urma rezultatelor acestora am
observat că cultura cea mai favorabilă este porumbul urmată de cultura grăacircluiPe viitor cea mai bună cultură atat cantitativă cacirct și calitativă este cultura porumbului
80
80
Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura porumb
Specificare UMFara profit programat
Cu profit programat
Ch variabile Cv lei 9962236 9962236
Cheltuielile indirecte Ch ind lei 33961599 33961599
Ch variabile totale CVT lei 133583959 133583959
Ch variabile t CVt leit 4263 4263
Ch fixe totale CF lei 5532035 5532035
Ch fixe ha CFha leiha 18318 18318
Profit programat total Pr lei 500000
Profit programat ha Prha leiha 165562
X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 2720
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 5170
Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 115953 220397
Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 299133 403577
Preţ de vacircnzare t Pv leit 1100 1100
Suprafaţa cultivată S ha 302 302
65
65
DETERMINAREA CANTITATIVĂ ȘI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA gracircu
Cheltuielile variabile
NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrarii
CheltuieliCheltuieli variabilevariabile
(lei) (lei)
CheltuieliCheltuieli variabile variabile
(lei t (lei t ))
(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)
11 Incărcat transportat IC (PK) t 4605 260015 179
22 Descărcat IC (PK) t 4605 495645 341
33 Incărcat transportat săm t 666 601343 414
44 Incărcat transportat IC (N) t 10 97019 669
55 Descărcat IC (N) t 6454 24848 017
66 Transportat apa prep sol mii l 30 599 04
77 Recoltat grau t 530 2614762 1802
88 Transportat gracircu t 225 1245 09
99
1010
TOTALTOTAL 49504298 34115
a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)
66
66
Cheltuielile fixe
NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe
(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe
(lei ha)(lei ha)
(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)
11 Adm şi deservit IC (PK) ha 303 619685 2045
22 Arat 18 - 20 cm +grăpat ha 303 1025772 3385
33 Discuit si preg pat germ ha 303 588479 1942
44 Semănat +deservit ha 303 474081 1565
55 Adm şi deservit IC (N) ha 303 632476 2087
66 Adm şi deservit ha 303 613575 2025
77
88
99
1010
TOTALTOTAL 3954068 130497
(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)
67
67
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura gracircu - fără profit programat
Ch variabile Cv = 49504298 lei
Ch fixe totale CF = 3954068 lei
Ch fixeha CFha = 130497 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 09 leikg = 900 leit
Producţia totală de gracircu PT= 145107 t
Suprafata cultivată cu gracircu S = 303 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 14849866 lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 49504298 + 14849866 = 64354164 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 64354164 145107 =
4435leit
Productia medie de gracircu la punctul critic (X)
X= (CFha)(Pv-CVt) = 130497 ( 900 - 4435 ) = 286 tha
= 2860 kgha
Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 286 tha 4435 leit = 12684 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx = 130497 leiha+ 126841 leiha = 257338 leiha
Nivelul producţiei de 2860 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la
cultura de gracircu icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de
2860 la preţul de 09 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie
Depăşirea acestui nivel al producţiei (2860 ha) duce la obţinerea unui profit iar
scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi
68
68
69
PROFI
T
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
2860 kg2860 kghaha
4000
3000
1000
2000
5000
7000
6000
130497
leiha
257338
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura gracircu ndash fără profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
69
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura gracircu - cu profit programat
Ch variabile Cv = 49504298 lei
Ch fixe totale CF = 3954068 lei
Ch fixeha CFha = 130497 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 09 leikg = 900 leit
Producţia totală de gracircu PT= 145107 t
Suprafata cultivată cu gracircu S = 303 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 14849866 lei
Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)
Pr = 400000 lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 49504298 + 14849866 = 64354164 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 64354164 145107 =
4435leit
Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 400000 303 =
132013 leiha
Producţia medie de gracircu la punctul critic (X)
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 130497 + 132013 ) ( 900 - 4435 )
= 575 tha = 5750 kgha
Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 575tha 4435 leit = 255012 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx =130497 leiha+ 255012leiha = 385509 leiha
70
70
71
profit
suplimen
tar
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
5750 kg5750 kghaha
4000
3000
1000
2000
5000
7000
6000
130497
leiha
3855
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura gracircu ndash cu profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
Profit programatProfit programat
PROFI
T
5000
71
Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura gracircu
Specificare UMFara profit programat
Cu profit programat
Ch variabile Cv lei 49504298 49504298
Cheltuielile indirecte Ch ind lei 14849866 14849866
Ch variabile totale CVT lei 64354164 64354164
Ch variabile t CVt leit 4435 4435
Ch fixe totale CF lei 3954068 3954068
Ch fixe ha CFha leiha 130497 130497
Profit programat total Pr lei 400000
Profit programat ha Prha leiha 132013
X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 2860
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 5750
Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 12684 255012
Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 257338 385509
Preţ de vacircnzare t Pv leit 900 900
Suprafaţa cultivată S ha 303 303
72
72
DETERMINAREA CANTITATIVĂ ȘI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA măr
Cheltuielile variabile
NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrarii
CheltuieliCheltuieli variabilevariabile
(lei) (lei)
CheltuieliCheltuieli variabile variabile
(lei t (lei t ))
(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)
11 Incărcat transportat IC (PK) T 124 694 84
22 Descărcat IC (PK) T 124 145896 177
33 Adm şi deservit IC (PK) T 50 691 839
44 Administrat gunoi de grajd T 50 288 35
55 Săpat gropi pt plantat pomi Buc 048 281 34
66 Plantat + udat Buc 048 7488 909
77 Tăieri de forma coroanei Buc 25 25 03
88 Incărcat transportat IC (N) T 0855 1107 134
99 Adm şi deservit IC T 5 896 109
1010 Transportat apa prep sol T 3 4592 558
1111 Recoltat prune T 5 187 23
1212 Transportat prune T 8234 14327 174
TOTALTOTAL 1914066 2325
a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)
Cheltuielile fixe
73
73
NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe
(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe
(lei ha)(lei ha)
(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)
11 Arătură in livadă Ha 5 2057 4114
22 Discuit arătura Ha 5 913 1826
33 Prăşit printre racircnduri Ha 5 804 1608
44 Stropit cu insecto-fungicide Ha 5 1802 3604
55 Erbicidat şi deservit Ha 5 690 138
66
77
88
99
1010
TOTALTOTAL 6266 12532
(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)
74
74
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura măr - fără profit programat
Ch variabile Cv = 1914066 lei
Ch fixe totale CF = 6266 lei
Ch fixeha CFha = 12532 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 1 leikg =1000 leit
Producţia totală de mere PT= 8234 t
Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 5 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 673021 lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 1914066 + 673021 = 2587087 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 2587087 8234 = 3142 leit
Productia medie de mere la punctul critic (X)
X= (CFha)(Pv-CVt) = 12532 ( 1000 - 3142 ) = 19 tha
= 1900 kgha
Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 19 tha 3142 leit = 59698 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx =12532 leiha+ 59698 leiha =185018 leiha
Nivelul producţiei de 1900 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la
cultura de măr icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de
1900 la preţul de 1 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie Depăşirea
acestui nivel al producţiei (1900 ha) duce la obţinerea unui profit iar scăderea
producţiei sub acest nivel determină pierderi
75
75
76
PROFI
T
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
1900 kg1900 kghaha
4000
3000
1000
2000
5000
7000
6000
12532
leiha
185018
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura măr ndash fără profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
76
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura măr - cu profit programat
Ch variabile Cv = 1914066 lei
Ch fixe totale CF = 6266 lei
Ch fixeha CFha = 12532 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 1 leikg =1000 leit
Producţia totală de mere PT= 8234 t
Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 5 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 673021 lei
Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)
Pr = 100000 lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 1914066 + 673021 = 2587087 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 2587087 8234 = 3142 leit
Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 100000 5
= 20000 leiha
Producţia medie de mere la punctul critic (X)
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 12532 + 20000 ) (1000 - 3142 )
= 31 tha = 31000 kgha
Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 31 tha 3142 leit = 97402 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx =12532 leiha+97402 leiha = 109934 leiha
77
77
78
profit
suplimen
tar
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
31000 kg31000 kghaha
7500
5000
1000
2500
10000
15000
12500
12532
leiha
109934
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura măr ndash cu profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
Profit programatProfit programat
PROFI
T
5000
78
Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura măr
Specificare UMFara profit programat
Cu profit programat
Ch variabile Cv lei 1914066 1914066
Cheltuielile indirecte Ch ind lei 673021 673021
Ch variabile totale CVT lei 2587087 2587087
Ch variabile t CVt leit 3142 3142
Ch fixe totale CF lei 6266 6266
Ch fixe ha CFha leiha 12532 12532
Profit programat total Pr lei 100000
Profit programat ha Prha leiha 20000
X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 1900
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 31000
Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 59698 97402
Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 185018 109934
Preţ de vacircnzare t Pv leit 1000 1000
Suprafaţa cultivată S ha 5 5
79
79
CAPITOLUL VCAPITOLUL VCONCLUZII ŞI RECOMANDĂRICONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI
Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţiei acestora
Evaluarea se face icircn două etape- icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele caracteristice de dezvoltare a plantelor- icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite norme standardizate
Icircn funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfelPorumb 3133 toneGrau 1451 toneMăr 82 toneEfectuacircnd eficiența celor trei culturi icircn urma rezultatelor acestora am
observat că cultura cea mai favorabilă este porumbul urmată de cultura grăacircluiPe viitor cea mai bună cultură atat cantitativă cacirct și calitativă este cultura porumbului
80
80
DETERMINAREA CANTITATIVĂ ȘI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA gracircu
Cheltuielile variabile
NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrarii
CheltuieliCheltuieli variabilevariabile
(lei) (lei)
CheltuieliCheltuieli variabile variabile
(lei t (lei t ))
(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)
11 Incărcat transportat IC (PK) t 4605 260015 179
22 Descărcat IC (PK) t 4605 495645 341
33 Incărcat transportat săm t 666 601343 414
44 Incărcat transportat IC (N) t 10 97019 669
55 Descărcat IC (N) t 6454 24848 017
66 Transportat apa prep sol mii l 30 599 04
77 Recoltat grau t 530 2614762 1802
88 Transportat gracircu t 225 1245 09
99
1010
TOTALTOTAL 49504298 34115
a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)
66
66
Cheltuielile fixe
NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe
(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe
(lei ha)(lei ha)
(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)
11 Adm şi deservit IC (PK) ha 303 619685 2045
22 Arat 18 - 20 cm +grăpat ha 303 1025772 3385
33 Discuit si preg pat germ ha 303 588479 1942
44 Semănat +deservit ha 303 474081 1565
55 Adm şi deservit IC (N) ha 303 632476 2087
66 Adm şi deservit ha 303 613575 2025
77
88
99
1010
TOTALTOTAL 3954068 130497
(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)
67
67
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura gracircu - fără profit programat
Ch variabile Cv = 49504298 lei
Ch fixe totale CF = 3954068 lei
Ch fixeha CFha = 130497 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 09 leikg = 900 leit
Producţia totală de gracircu PT= 145107 t
Suprafata cultivată cu gracircu S = 303 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 14849866 lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 49504298 + 14849866 = 64354164 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 64354164 145107 =
4435leit
Productia medie de gracircu la punctul critic (X)
X= (CFha)(Pv-CVt) = 130497 ( 900 - 4435 ) = 286 tha
= 2860 kgha
Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 286 tha 4435 leit = 12684 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx = 130497 leiha+ 126841 leiha = 257338 leiha
Nivelul producţiei de 2860 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la
cultura de gracircu icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de
2860 la preţul de 09 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie
Depăşirea acestui nivel al producţiei (2860 ha) duce la obţinerea unui profit iar
scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi
68
68
69
PROFI
T
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
2860 kg2860 kghaha
4000
3000
1000
2000
5000
7000
6000
130497
leiha
257338
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura gracircu ndash fără profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
69
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura gracircu - cu profit programat
Ch variabile Cv = 49504298 lei
Ch fixe totale CF = 3954068 lei
Ch fixeha CFha = 130497 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 09 leikg = 900 leit
Producţia totală de gracircu PT= 145107 t
Suprafata cultivată cu gracircu S = 303 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 14849866 lei
Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)
Pr = 400000 lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 49504298 + 14849866 = 64354164 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 64354164 145107 =
4435leit
Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 400000 303 =
132013 leiha
Producţia medie de gracircu la punctul critic (X)
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 130497 + 132013 ) ( 900 - 4435 )
= 575 tha = 5750 kgha
Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 575tha 4435 leit = 255012 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx =130497 leiha+ 255012leiha = 385509 leiha
70
70
71
profit
suplimen
tar
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
5750 kg5750 kghaha
4000
3000
1000
2000
5000
7000
6000
130497
leiha
3855
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura gracircu ndash cu profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
Profit programatProfit programat
PROFI
T
5000
71
Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura gracircu
Specificare UMFara profit programat
Cu profit programat
Ch variabile Cv lei 49504298 49504298
Cheltuielile indirecte Ch ind lei 14849866 14849866
Ch variabile totale CVT lei 64354164 64354164
Ch variabile t CVt leit 4435 4435
Ch fixe totale CF lei 3954068 3954068
Ch fixe ha CFha leiha 130497 130497
Profit programat total Pr lei 400000
Profit programat ha Prha leiha 132013
X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 2860
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 5750
Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 12684 255012
Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 257338 385509
Preţ de vacircnzare t Pv leit 900 900
Suprafaţa cultivată S ha 303 303
72
72
DETERMINAREA CANTITATIVĂ ȘI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA măr
Cheltuielile variabile
NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrarii
CheltuieliCheltuieli variabilevariabile
(lei) (lei)
CheltuieliCheltuieli variabile variabile
(lei t (lei t ))
(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)
11 Incărcat transportat IC (PK) T 124 694 84
22 Descărcat IC (PK) T 124 145896 177
33 Adm şi deservit IC (PK) T 50 691 839
44 Administrat gunoi de grajd T 50 288 35
55 Săpat gropi pt plantat pomi Buc 048 281 34
66 Plantat + udat Buc 048 7488 909
77 Tăieri de forma coroanei Buc 25 25 03
88 Incărcat transportat IC (N) T 0855 1107 134
99 Adm şi deservit IC T 5 896 109
1010 Transportat apa prep sol T 3 4592 558
1111 Recoltat prune T 5 187 23
1212 Transportat prune T 8234 14327 174
TOTALTOTAL 1914066 2325
a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)
Cheltuielile fixe
73
73
NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe
(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe
(lei ha)(lei ha)
(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)
11 Arătură in livadă Ha 5 2057 4114
22 Discuit arătura Ha 5 913 1826
33 Prăşit printre racircnduri Ha 5 804 1608
44 Stropit cu insecto-fungicide Ha 5 1802 3604
55 Erbicidat şi deservit Ha 5 690 138
66
77
88
99
1010
TOTALTOTAL 6266 12532
(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)
74
74
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura măr - fără profit programat
Ch variabile Cv = 1914066 lei
Ch fixe totale CF = 6266 lei
Ch fixeha CFha = 12532 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 1 leikg =1000 leit
Producţia totală de mere PT= 8234 t
Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 5 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 673021 lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 1914066 + 673021 = 2587087 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 2587087 8234 = 3142 leit
Productia medie de mere la punctul critic (X)
X= (CFha)(Pv-CVt) = 12532 ( 1000 - 3142 ) = 19 tha
= 1900 kgha
Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 19 tha 3142 leit = 59698 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx =12532 leiha+ 59698 leiha =185018 leiha
Nivelul producţiei de 1900 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la
cultura de măr icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de
1900 la preţul de 1 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie Depăşirea
acestui nivel al producţiei (1900 ha) duce la obţinerea unui profit iar scăderea
producţiei sub acest nivel determină pierderi
75
75
76
PROFI
T
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
1900 kg1900 kghaha
4000
3000
1000
2000
5000
7000
6000
12532
leiha
185018
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura măr ndash fără profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
76
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura măr - cu profit programat
Ch variabile Cv = 1914066 lei
Ch fixe totale CF = 6266 lei
Ch fixeha CFha = 12532 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 1 leikg =1000 leit
Producţia totală de mere PT= 8234 t
Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 5 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 673021 lei
Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)
Pr = 100000 lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 1914066 + 673021 = 2587087 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 2587087 8234 = 3142 leit
Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 100000 5
= 20000 leiha
Producţia medie de mere la punctul critic (X)
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 12532 + 20000 ) (1000 - 3142 )
= 31 tha = 31000 kgha
Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 31 tha 3142 leit = 97402 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx =12532 leiha+97402 leiha = 109934 leiha
77
77
78
profit
suplimen
tar
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
31000 kg31000 kghaha
7500
5000
1000
2500
10000
15000
12500
12532
leiha
109934
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura măr ndash cu profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
Profit programatProfit programat
PROFI
T
5000
78
Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura măr
Specificare UMFara profit programat
Cu profit programat
Ch variabile Cv lei 1914066 1914066
Cheltuielile indirecte Ch ind lei 673021 673021
Ch variabile totale CVT lei 2587087 2587087
Ch variabile t CVt leit 3142 3142
Ch fixe totale CF lei 6266 6266
Ch fixe ha CFha leiha 12532 12532
Profit programat total Pr lei 100000
Profit programat ha Prha leiha 20000
X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 1900
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 31000
Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 59698 97402
Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 185018 109934
Preţ de vacircnzare t Pv leit 1000 1000
Suprafaţa cultivată S ha 5 5
79
79
CAPITOLUL VCAPITOLUL VCONCLUZII ŞI RECOMANDĂRICONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI
Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţiei acestora
Evaluarea se face icircn două etape- icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele caracteristice de dezvoltare a plantelor- icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite norme standardizate
Icircn funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfelPorumb 3133 toneGrau 1451 toneMăr 82 toneEfectuacircnd eficiența celor trei culturi icircn urma rezultatelor acestora am
observat că cultura cea mai favorabilă este porumbul urmată de cultura grăacircluiPe viitor cea mai bună cultură atat cantitativă cacirct și calitativă este cultura porumbului
80
80
Cheltuielile fixe
NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe
(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe
(lei ha)(lei ha)
(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)
11 Adm şi deservit IC (PK) ha 303 619685 2045
22 Arat 18 - 20 cm +grăpat ha 303 1025772 3385
33 Discuit si preg pat germ ha 303 588479 1942
44 Semănat +deservit ha 303 474081 1565
55 Adm şi deservit IC (N) ha 303 632476 2087
66 Adm şi deservit ha 303 613575 2025
77
88
99
1010
TOTALTOTAL 3954068 130497
(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)
67
67
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura gracircu - fără profit programat
Ch variabile Cv = 49504298 lei
Ch fixe totale CF = 3954068 lei
Ch fixeha CFha = 130497 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 09 leikg = 900 leit
Producţia totală de gracircu PT= 145107 t
Suprafata cultivată cu gracircu S = 303 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 14849866 lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 49504298 + 14849866 = 64354164 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 64354164 145107 =
4435leit
Productia medie de gracircu la punctul critic (X)
X= (CFha)(Pv-CVt) = 130497 ( 900 - 4435 ) = 286 tha
= 2860 kgha
Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 286 tha 4435 leit = 12684 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx = 130497 leiha+ 126841 leiha = 257338 leiha
Nivelul producţiei de 2860 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la
cultura de gracircu icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de
2860 la preţul de 09 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie
Depăşirea acestui nivel al producţiei (2860 ha) duce la obţinerea unui profit iar
scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi
68
68
69
PROFI
T
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
2860 kg2860 kghaha
4000
3000
1000
2000
5000
7000
6000
130497
leiha
257338
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura gracircu ndash fără profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
69
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura gracircu - cu profit programat
Ch variabile Cv = 49504298 lei
Ch fixe totale CF = 3954068 lei
Ch fixeha CFha = 130497 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 09 leikg = 900 leit
Producţia totală de gracircu PT= 145107 t
Suprafata cultivată cu gracircu S = 303 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 14849866 lei
Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)
Pr = 400000 lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 49504298 + 14849866 = 64354164 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 64354164 145107 =
4435leit
Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 400000 303 =
132013 leiha
Producţia medie de gracircu la punctul critic (X)
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 130497 + 132013 ) ( 900 - 4435 )
= 575 tha = 5750 kgha
Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 575tha 4435 leit = 255012 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx =130497 leiha+ 255012leiha = 385509 leiha
70
70
71
profit
suplimen
tar
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
5750 kg5750 kghaha
4000
3000
1000
2000
5000
7000
6000
130497
leiha
3855
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura gracircu ndash cu profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
Profit programatProfit programat
PROFI
T
5000
71
Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura gracircu
Specificare UMFara profit programat
Cu profit programat
Ch variabile Cv lei 49504298 49504298
Cheltuielile indirecte Ch ind lei 14849866 14849866
Ch variabile totale CVT lei 64354164 64354164
Ch variabile t CVt leit 4435 4435
Ch fixe totale CF lei 3954068 3954068
Ch fixe ha CFha leiha 130497 130497
Profit programat total Pr lei 400000
Profit programat ha Prha leiha 132013
X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 2860
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 5750
Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 12684 255012
Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 257338 385509
Preţ de vacircnzare t Pv leit 900 900
Suprafaţa cultivată S ha 303 303
72
72
DETERMINAREA CANTITATIVĂ ȘI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA măr
Cheltuielile variabile
NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrarii
CheltuieliCheltuieli variabilevariabile
(lei) (lei)
CheltuieliCheltuieli variabile variabile
(lei t (lei t ))
(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)
11 Incărcat transportat IC (PK) T 124 694 84
22 Descărcat IC (PK) T 124 145896 177
33 Adm şi deservit IC (PK) T 50 691 839
44 Administrat gunoi de grajd T 50 288 35
55 Săpat gropi pt plantat pomi Buc 048 281 34
66 Plantat + udat Buc 048 7488 909
77 Tăieri de forma coroanei Buc 25 25 03
88 Incărcat transportat IC (N) T 0855 1107 134
99 Adm şi deservit IC T 5 896 109
1010 Transportat apa prep sol T 3 4592 558
1111 Recoltat prune T 5 187 23
1212 Transportat prune T 8234 14327 174
TOTALTOTAL 1914066 2325
a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)
Cheltuielile fixe
73
73
NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe
(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe
(lei ha)(lei ha)
(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)
11 Arătură in livadă Ha 5 2057 4114
22 Discuit arătura Ha 5 913 1826
33 Prăşit printre racircnduri Ha 5 804 1608
44 Stropit cu insecto-fungicide Ha 5 1802 3604
55 Erbicidat şi deservit Ha 5 690 138
66
77
88
99
1010
TOTALTOTAL 6266 12532
(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)
74
74
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura măr - fără profit programat
Ch variabile Cv = 1914066 lei
Ch fixe totale CF = 6266 lei
Ch fixeha CFha = 12532 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 1 leikg =1000 leit
Producţia totală de mere PT= 8234 t
Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 5 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 673021 lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 1914066 + 673021 = 2587087 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 2587087 8234 = 3142 leit
Productia medie de mere la punctul critic (X)
X= (CFha)(Pv-CVt) = 12532 ( 1000 - 3142 ) = 19 tha
= 1900 kgha
Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 19 tha 3142 leit = 59698 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx =12532 leiha+ 59698 leiha =185018 leiha
Nivelul producţiei de 1900 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la
cultura de măr icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de
1900 la preţul de 1 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie Depăşirea
acestui nivel al producţiei (1900 ha) duce la obţinerea unui profit iar scăderea
producţiei sub acest nivel determină pierderi
75
75
76
PROFI
T
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
1900 kg1900 kghaha
4000
3000
1000
2000
5000
7000
6000
12532
leiha
185018
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura măr ndash fără profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
76
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura măr - cu profit programat
Ch variabile Cv = 1914066 lei
Ch fixe totale CF = 6266 lei
Ch fixeha CFha = 12532 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 1 leikg =1000 leit
Producţia totală de mere PT= 8234 t
Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 5 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 673021 lei
Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)
Pr = 100000 lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 1914066 + 673021 = 2587087 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 2587087 8234 = 3142 leit
Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 100000 5
= 20000 leiha
Producţia medie de mere la punctul critic (X)
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 12532 + 20000 ) (1000 - 3142 )
= 31 tha = 31000 kgha
Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 31 tha 3142 leit = 97402 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx =12532 leiha+97402 leiha = 109934 leiha
77
77
78
profit
suplimen
tar
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
31000 kg31000 kghaha
7500
5000
1000
2500
10000
15000
12500
12532
leiha
109934
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura măr ndash cu profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
Profit programatProfit programat
PROFI
T
5000
78
Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura măr
Specificare UMFara profit programat
Cu profit programat
Ch variabile Cv lei 1914066 1914066
Cheltuielile indirecte Ch ind lei 673021 673021
Ch variabile totale CVT lei 2587087 2587087
Ch variabile t CVt leit 3142 3142
Ch fixe totale CF lei 6266 6266
Ch fixe ha CFha leiha 12532 12532
Profit programat total Pr lei 100000
Profit programat ha Prha leiha 20000
X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 1900
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 31000
Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 59698 97402
Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 185018 109934
Preţ de vacircnzare t Pv leit 1000 1000
Suprafaţa cultivată S ha 5 5
79
79
CAPITOLUL VCAPITOLUL VCONCLUZII ŞI RECOMANDĂRICONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI
Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţiei acestora
Evaluarea se face icircn două etape- icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele caracteristice de dezvoltare a plantelor- icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite norme standardizate
Icircn funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfelPorumb 3133 toneGrau 1451 toneMăr 82 toneEfectuacircnd eficiența celor trei culturi icircn urma rezultatelor acestora am
observat că cultura cea mai favorabilă este porumbul urmată de cultura grăacircluiPe viitor cea mai bună cultură atat cantitativă cacirct și calitativă este cultura porumbului
80
80
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura gracircu - fără profit programat
Ch variabile Cv = 49504298 lei
Ch fixe totale CF = 3954068 lei
Ch fixeha CFha = 130497 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 09 leikg = 900 leit
Producţia totală de gracircu PT= 145107 t
Suprafata cultivată cu gracircu S = 303 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 14849866 lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 49504298 + 14849866 = 64354164 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 64354164 145107 =
4435leit
Productia medie de gracircu la punctul critic (X)
X= (CFha)(Pv-CVt) = 130497 ( 900 - 4435 ) = 286 tha
= 2860 kgha
Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 286 tha 4435 leit = 12684 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx = 130497 leiha+ 126841 leiha = 257338 leiha
Nivelul producţiei de 2860 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la
cultura de gracircu icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de
2860 la preţul de 09 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie
Depăşirea acestui nivel al producţiei (2860 ha) duce la obţinerea unui profit iar
scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi
68
68
69
PROFI
T
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
2860 kg2860 kghaha
4000
3000
1000
2000
5000
7000
6000
130497
leiha
257338
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura gracircu ndash fără profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
69
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura gracircu - cu profit programat
Ch variabile Cv = 49504298 lei
Ch fixe totale CF = 3954068 lei
Ch fixeha CFha = 130497 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 09 leikg = 900 leit
Producţia totală de gracircu PT= 145107 t
Suprafata cultivată cu gracircu S = 303 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 14849866 lei
Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)
Pr = 400000 lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 49504298 + 14849866 = 64354164 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 64354164 145107 =
4435leit
Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 400000 303 =
132013 leiha
Producţia medie de gracircu la punctul critic (X)
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 130497 + 132013 ) ( 900 - 4435 )
= 575 tha = 5750 kgha
Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 575tha 4435 leit = 255012 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx =130497 leiha+ 255012leiha = 385509 leiha
70
70
71
profit
suplimen
tar
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
5750 kg5750 kghaha
4000
3000
1000
2000
5000
7000
6000
130497
leiha
3855
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura gracircu ndash cu profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
Profit programatProfit programat
PROFI
T
5000
71
Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura gracircu
Specificare UMFara profit programat
Cu profit programat
Ch variabile Cv lei 49504298 49504298
Cheltuielile indirecte Ch ind lei 14849866 14849866
Ch variabile totale CVT lei 64354164 64354164
Ch variabile t CVt leit 4435 4435
Ch fixe totale CF lei 3954068 3954068
Ch fixe ha CFha leiha 130497 130497
Profit programat total Pr lei 400000
Profit programat ha Prha leiha 132013
X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 2860
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 5750
Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 12684 255012
Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 257338 385509
Preţ de vacircnzare t Pv leit 900 900
Suprafaţa cultivată S ha 303 303
72
72
DETERMINAREA CANTITATIVĂ ȘI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA măr
Cheltuielile variabile
NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrarii
CheltuieliCheltuieli variabilevariabile
(lei) (lei)
CheltuieliCheltuieli variabile variabile
(lei t (lei t ))
(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)
11 Incărcat transportat IC (PK) T 124 694 84
22 Descărcat IC (PK) T 124 145896 177
33 Adm şi deservit IC (PK) T 50 691 839
44 Administrat gunoi de grajd T 50 288 35
55 Săpat gropi pt plantat pomi Buc 048 281 34
66 Plantat + udat Buc 048 7488 909
77 Tăieri de forma coroanei Buc 25 25 03
88 Incărcat transportat IC (N) T 0855 1107 134
99 Adm şi deservit IC T 5 896 109
1010 Transportat apa prep sol T 3 4592 558
1111 Recoltat prune T 5 187 23
1212 Transportat prune T 8234 14327 174
TOTALTOTAL 1914066 2325
a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)
Cheltuielile fixe
73
73
NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe
(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe
(lei ha)(lei ha)
(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)
11 Arătură in livadă Ha 5 2057 4114
22 Discuit arătura Ha 5 913 1826
33 Prăşit printre racircnduri Ha 5 804 1608
44 Stropit cu insecto-fungicide Ha 5 1802 3604
55 Erbicidat şi deservit Ha 5 690 138
66
77
88
99
1010
TOTALTOTAL 6266 12532
(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)
74
74
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura măr - fără profit programat
Ch variabile Cv = 1914066 lei
Ch fixe totale CF = 6266 lei
Ch fixeha CFha = 12532 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 1 leikg =1000 leit
Producţia totală de mere PT= 8234 t
Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 5 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 673021 lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 1914066 + 673021 = 2587087 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 2587087 8234 = 3142 leit
Productia medie de mere la punctul critic (X)
X= (CFha)(Pv-CVt) = 12532 ( 1000 - 3142 ) = 19 tha
= 1900 kgha
Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 19 tha 3142 leit = 59698 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx =12532 leiha+ 59698 leiha =185018 leiha
Nivelul producţiei de 1900 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la
cultura de măr icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de
1900 la preţul de 1 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie Depăşirea
acestui nivel al producţiei (1900 ha) duce la obţinerea unui profit iar scăderea
producţiei sub acest nivel determină pierderi
75
75
76
PROFI
T
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
1900 kg1900 kghaha
4000
3000
1000
2000
5000
7000
6000
12532
leiha
185018
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura măr ndash fără profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
76
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura măr - cu profit programat
Ch variabile Cv = 1914066 lei
Ch fixe totale CF = 6266 lei
Ch fixeha CFha = 12532 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 1 leikg =1000 leit
Producţia totală de mere PT= 8234 t
Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 5 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 673021 lei
Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)
Pr = 100000 lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 1914066 + 673021 = 2587087 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 2587087 8234 = 3142 leit
Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 100000 5
= 20000 leiha
Producţia medie de mere la punctul critic (X)
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 12532 + 20000 ) (1000 - 3142 )
= 31 tha = 31000 kgha
Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 31 tha 3142 leit = 97402 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx =12532 leiha+97402 leiha = 109934 leiha
77
77
78
profit
suplimen
tar
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
31000 kg31000 kghaha
7500
5000
1000
2500
10000
15000
12500
12532
leiha
109934
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura măr ndash cu profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
Profit programatProfit programat
PROFI
T
5000
78
Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura măr
Specificare UMFara profit programat
Cu profit programat
Ch variabile Cv lei 1914066 1914066
Cheltuielile indirecte Ch ind lei 673021 673021
Ch variabile totale CVT lei 2587087 2587087
Ch variabile t CVt leit 3142 3142
Ch fixe totale CF lei 6266 6266
Ch fixe ha CFha leiha 12532 12532
Profit programat total Pr lei 100000
Profit programat ha Prha leiha 20000
X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 1900
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 31000
Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 59698 97402
Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 185018 109934
Preţ de vacircnzare t Pv leit 1000 1000
Suprafaţa cultivată S ha 5 5
79
79
CAPITOLUL VCAPITOLUL VCONCLUZII ŞI RECOMANDĂRICONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI
Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţiei acestora
Evaluarea se face icircn două etape- icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele caracteristice de dezvoltare a plantelor- icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite norme standardizate
Icircn funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfelPorumb 3133 toneGrau 1451 toneMăr 82 toneEfectuacircnd eficiența celor trei culturi icircn urma rezultatelor acestora am
observat că cultura cea mai favorabilă este porumbul urmată de cultura grăacircluiPe viitor cea mai bună cultură atat cantitativă cacirct și calitativă este cultura porumbului
80
80
69
PROFI
T
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
2860 kg2860 kghaha
4000
3000
1000
2000
5000
7000
6000
130497
leiha
257338
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura gracircu ndash fără profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
69
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura gracircu - cu profit programat
Ch variabile Cv = 49504298 lei
Ch fixe totale CF = 3954068 lei
Ch fixeha CFha = 130497 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 09 leikg = 900 leit
Producţia totală de gracircu PT= 145107 t
Suprafata cultivată cu gracircu S = 303 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 14849866 lei
Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)
Pr = 400000 lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 49504298 + 14849866 = 64354164 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 64354164 145107 =
4435leit
Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 400000 303 =
132013 leiha
Producţia medie de gracircu la punctul critic (X)
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 130497 + 132013 ) ( 900 - 4435 )
= 575 tha = 5750 kgha
Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 575tha 4435 leit = 255012 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx =130497 leiha+ 255012leiha = 385509 leiha
70
70
71
profit
suplimen
tar
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
5750 kg5750 kghaha
4000
3000
1000
2000
5000
7000
6000
130497
leiha
3855
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura gracircu ndash cu profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
Profit programatProfit programat
PROFI
T
5000
71
Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura gracircu
Specificare UMFara profit programat
Cu profit programat
Ch variabile Cv lei 49504298 49504298
Cheltuielile indirecte Ch ind lei 14849866 14849866
Ch variabile totale CVT lei 64354164 64354164
Ch variabile t CVt leit 4435 4435
Ch fixe totale CF lei 3954068 3954068
Ch fixe ha CFha leiha 130497 130497
Profit programat total Pr lei 400000
Profit programat ha Prha leiha 132013
X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 2860
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 5750
Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 12684 255012
Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 257338 385509
Preţ de vacircnzare t Pv leit 900 900
Suprafaţa cultivată S ha 303 303
72
72
DETERMINAREA CANTITATIVĂ ȘI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA măr
Cheltuielile variabile
NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrarii
CheltuieliCheltuieli variabilevariabile
(lei) (lei)
CheltuieliCheltuieli variabile variabile
(lei t (lei t ))
(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)
11 Incărcat transportat IC (PK) T 124 694 84
22 Descărcat IC (PK) T 124 145896 177
33 Adm şi deservit IC (PK) T 50 691 839
44 Administrat gunoi de grajd T 50 288 35
55 Săpat gropi pt plantat pomi Buc 048 281 34
66 Plantat + udat Buc 048 7488 909
77 Tăieri de forma coroanei Buc 25 25 03
88 Incărcat transportat IC (N) T 0855 1107 134
99 Adm şi deservit IC T 5 896 109
1010 Transportat apa prep sol T 3 4592 558
1111 Recoltat prune T 5 187 23
1212 Transportat prune T 8234 14327 174
TOTALTOTAL 1914066 2325
a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)
Cheltuielile fixe
73
73
NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe
(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe
(lei ha)(lei ha)
(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)
11 Arătură in livadă Ha 5 2057 4114
22 Discuit arătura Ha 5 913 1826
33 Prăşit printre racircnduri Ha 5 804 1608
44 Stropit cu insecto-fungicide Ha 5 1802 3604
55 Erbicidat şi deservit Ha 5 690 138
66
77
88
99
1010
TOTALTOTAL 6266 12532
(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)
74
74
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura măr - fără profit programat
Ch variabile Cv = 1914066 lei
Ch fixe totale CF = 6266 lei
Ch fixeha CFha = 12532 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 1 leikg =1000 leit
Producţia totală de mere PT= 8234 t
Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 5 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 673021 lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 1914066 + 673021 = 2587087 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 2587087 8234 = 3142 leit
Productia medie de mere la punctul critic (X)
X= (CFha)(Pv-CVt) = 12532 ( 1000 - 3142 ) = 19 tha
= 1900 kgha
Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 19 tha 3142 leit = 59698 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx =12532 leiha+ 59698 leiha =185018 leiha
Nivelul producţiei de 1900 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la
cultura de măr icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de
1900 la preţul de 1 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie Depăşirea
acestui nivel al producţiei (1900 ha) duce la obţinerea unui profit iar scăderea
producţiei sub acest nivel determină pierderi
75
75
76
PROFI
T
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
1900 kg1900 kghaha
4000
3000
1000
2000
5000
7000
6000
12532
leiha
185018
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura măr ndash fără profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
76
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura măr - cu profit programat
Ch variabile Cv = 1914066 lei
Ch fixe totale CF = 6266 lei
Ch fixeha CFha = 12532 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 1 leikg =1000 leit
Producţia totală de mere PT= 8234 t
Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 5 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 673021 lei
Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)
Pr = 100000 lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 1914066 + 673021 = 2587087 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 2587087 8234 = 3142 leit
Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 100000 5
= 20000 leiha
Producţia medie de mere la punctul critic (X)
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 12532 + 20000 ) (1000 - 3142 )
= 31 tha = 31000 kgha
Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 31 tha 3142 leit = 97402 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx =12532 leiha+97402 leiha = 109934 leiha
77
77
78
profit
suplimen
tar
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
31000 kg31000 kghaha
7500
5000
1000
2500
10000
15000
12500
12532
leiha
109934
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura măr ndash cu profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
Profit programatProfit programat
PROFI
T
5000
78
Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura măr
Specificare UMFara profit programat
Cu profit programat
Ch variabile Cv lei 1914066 1914066
Cheltuielile indirecte Ch ind lei 673021 673021
Ch variabile totale CVT lei 2587087 2587087
Ch variabile t CVt leit 3142 3142
Ch fixe totale CF lei 6266 6266
Ch fixe ha CFha leiha 12532 12532
Profit programat total Pr lei 100000
Profit programat ha Prha leiha 20000
X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 1900
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 31000
Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 59698 97402
Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 185018 109934
Preţ de vacircnzare t Pv leit 1000 1000
Suprafaţa cultivată S ha 5 5
79
79
CAPITOLUL VCAPITOLUL VCONCLUZII ŞI RECOMANDĂRICONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI
Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţiei acestora
Evaluarea se face icircn două etape- icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele caracteristice de dezvoltare a plantelor- icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite norme standardizate
Icircn funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfelPorumb 3133 toneGrau 1451 toneMăr 82 toneEfectuacircnd eficiența celor trei culturi icircn urma rezultatelor acestora am
observat că cultura cea mai favorabilă este porumbul urmată de cultura grăacircluiPe viitor cea mai bună cultură atat cantitativă cacirct și calitativă este cultura porumbului
80
80
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura gracircu - cu profit programat
Ch variabile Cv = 49504298 lei
Ch fixe totale CF = 3954068 lei
Ch fixeha CFha = 130497 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 09 leikg = 900 leit
Producţia totală de gracircu PT= 145107 t
Suprafata cultivată cu gracircu S = 303 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 14849866 lei
Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)
Pr = 400000 lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 49504298 + 14849866 = 64354164 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 64354164 145107 =
4435leit
Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 400000 303 =
132013 leiha
Producţia medie de gracircu la punctul critic (X)
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 130497 + 132013 ) ( 900 - 4435 )
= 575 tha = 5750 kgha
Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 575tha 4435 leit = 255012 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx =130497 leiha+ 255012leiha = 385509 leiha
70
70
71
profit
suplimen
tar
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
5750 kg5750 kghaha
4000
3000
1000
2000
5000
7000
6000
130497
leiha
3855
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura gracircu ndash cu profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
Profit programatProfit programat
PROFI
T
5000
71
Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura gracircu
Specificare UMFara profit programat
Cu profit programat
Ch variabile Cv lei 49504298 49504298
Cheltuielile indirecte Ch ind lei 14849866 14849866
Ch variabile totale CVT lei 64354164 64354164
Ch variabile t CVt leit 4435 4435
Ch fixe totale CF lei 3954068 3954068
Ch fixe ha CFha leiha 130497 130497
Profit programat total Pr lei 400000
Profit programat ha Prha leiha 132013
X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 2860
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 5750
Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 12684 255012
Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 257338 385509
Preţ de vacircnzare t Pv leit 900 900
Suprafaţa cultivată S ha 303 303
72
72
DETERMINAREA CANTITATIVĂ ȘI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA măr
Cheltuielile variabile
NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrarii
CheltuieliCheltuieli variabilevariabile
(lei) (lei)
CheltuieliCheltuieli variabile variabile
(lei t (lei t ))
(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)
11 Incărcat transportat IC (PK) T 124 694 84
22 Descărcat IC (PK) T 124 145896 177
33 Adm şi deservit IC (PK) T 50 691 839
44 Administrat gunoi de grajd T 50 288 35
55 Săpat gropi pt plantat pomi Buc 048 281 34
66 Plantat + udat Buc 048 7488 909
77 Tăieri de forma coroanei Buc 25 25 03
88 Incărcat transportat IC (N) T 0855 1107 134
99 Adm şi deservit IC T 5 896 109
1010 Transportat apa prep sol T 3 4592 558
1111 Recoltat prune T 5 187 23
1212 Transportat prune T 8234 14327 174
TOTALTOTAL 1914066 2325
a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)
Cheltuielile fixe
73
73
NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe
(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe
(lei ha)(lei ha)
(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)
11 Arătură in livadă Ha 5 2057 4114
22 Discuit arătura Ha 5 913 1826
33 Prăşit printre racircnduri Ha 5 804 1608
44 Stropit cu insecto-fungicide Ha 5 1802 3604
55 Erbicidat şi deservit Ha 5 690 138
66
77
88
99
1010
TOTALTOTAL 6266 12532
(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)
74
74
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura măr - fără profit programat
Ch variabile Cv = 1914066 lei
Ch fixe totale CF = 6266 lei
Ch fixeha CFha = 12532 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 1 leikg =1000 leit
Producţia totală de mere PT= 8234 t
Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 5 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 673021 lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 1914066 + 673021 = 2587087 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 2587087 8234 = 3142 leit
Productia medie de mere la punctul critic (X)
X= (CFha)(Pv-CVt) = 12532 ( 1000 - 3142 ) = 19 tha
= 1900 kgha
Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 19 tha 3142 leit = 59698 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx =12532 leiha+ 59698 leiha =185018 leiha
Nivelul producţiei de 1900 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la
cultura de măr icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de
1900 la preţul de 1 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie Depăşirea
acestui nivel al producţiei (1900 ha) duce la obţinerea unui profit iar scăderea
producţiei sub acest nivel determină pierderi
75
75
76
PROFI
T
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
1900 kg1900 kghaha
4000
3000
1000
2000
5000
7000
6000
12532
leiha
185018
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura măr ndash fără profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
76
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura măr - cu profit programat
Ch variabile Cv = 1914066 lei
Ch fixe totale CF = 6266 lei
Ch fixeha CFha = 12532 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 1 leikg =1000 leit
Producţia totală de mere PT= 8234 t
Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 5 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 673021 lei
Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)
Pr = 100000 lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 1914066 + 673021 = 2587087 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 2587087 8234 = 3142 leit
Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 100000 5
= 20000 leiha
Producţia medie de mere la punctul critic (X)
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 12532 + 20000 ) (1000 - 3142 )
= 31 tha = 31000 kgha
Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 31 tha 3142 leit = 97402 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx =12532 leiha+97402 leiha = 109934 leiha
77
77
78
profit
suplimen
tar
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
31000 kg31000 kghaha
7500
5000
1000
2500
10000
15000
12500
12532
leiha
109934
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura măr ndash cu profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
Profit programatProfit programat
PROFI
T
5000
78
Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura măr
Specificare UMFara profit programat
Cu profit programat
Ch variabile Cv lei 1914066 1914066
Cheltuielile indirecte Ch ind lei 673021 673021
Ch variabile totale CVT lei 2587087 2587087
Ch variabile t CVt leit 3142 3142
Ch fixe totale CF lei 6266 6266
Ch fixe ha CFha leiha 12532 12532
Profit programat total Pr lei 100000
Profit programat ha Prha leiha 20000
X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 1900
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 31000
Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 59698 97402
Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 185018 109934
Preţ de vacircnzare t Pv leit 1000 1000
Suprafaţa cultivată S ha 5 5
79
79
CAPITOLUL VCAPITOLUL VCONCLUZII ŞI RECOMANDĂRICONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI
Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţiei acestora
Evaluarea se face icircn două etape- icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele caracteristice de dezvoltare a plantelor- icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite norme standardizate
Icircn funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfelPorumb 3133 toneGrau 1451 toneMăr 82 toneEfectuacircnd eficiența celor trei culturi icircn urma rezultatelor acestora am
observat că cultura cea mai favorabilă este porumbul urmată de cultura grăacircluiPe viitor cea mai bună cultură atat cantitativă cacirct și calitativă este cultura porumbului
80
80
71
profit
suplimen
tar
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
5750 kg5750 kghaha
4000
3000
1000
2000
5000
7000
6000
130497
leiha
3855
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura gracircu ndash cu profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
Profit programatProfit programat
PROFI
T
5000
71
Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura gracircu
Specificare UMFara profit programat
Cu profit programat
Ch variabile Cv lei 49504298 49504298
Cheltuielile indirecte Ch ind lei 14849866 14849866
Ch variabile totale CVT lei 64354164 64354164
Ch variabile t CVt leit 4435 4435
Ch fixe totale CF lei 3954068 3954068
Ch fixe ha CFha leiha 130497 130497
Profit programat total Pr lei 400000
Profit programat ha Prha leiha 132013
X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 2860
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 5750
Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 12684 255012
Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 257338 385509
Preţ de vacircnzare t Pv leit 900 900
Suprafaţa cultivată S ha 303 303
72
72
DETERMINAREA CANTITATIVĂ ȘI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA măr
Cheltuielile variabile
NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrarii
CheltuieliCheltuieli variabilevariabile
(lei) (lei)
CheltuieliCheltuieli variabile variabile
(lei t (lei t ))
(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)
11 Incărcat transportat IC (PK) T 124 694 84
22 Descărcat IC (PK) T 124 145896 177
33 Adm şi deservit IC (PK) T 50 691 839
44 Administrat gunoi de grajd T 50 288 35
55 Săpat gropi pt plantat pomi Buc 048 281 34
66 Plantat + udat Buc 048 7488 909
77 Tăieri de forma coroanei Buc 25 25 03
88 Incărcat transportat IC (N) T 0855 1107 134
99 Adm şi deservit IC T 5 896 109
1010 Transportat apa prep sol T 3 4592 558
1111 Recoltat prune T 5 187 23
1212 Transportat prune T 8234 14327 174
TOTALTOTAL 1914066 2325
a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)
Cheltuielile fixe
73
73
NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe
(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe
(lei ha)(lei ha)
(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)
11 Arătură in livadă Ha 5 2057 4114
22 Discuit arătura Ha 5 913 1826
33 Prăşit printre racircnduri Ha 5 804 1608
44 Stropit cu insecto-fungicide Ha 5 1802 3604
55 Erbicidat şi deservit Ha 5 690 138
66
77
88
99
1010
TOTALTOTAL 6266 12532
(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)
74
74
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura măr - fără profit programat
Ch variabile Cv = 1914066 lei
Ch fixe totale CF = 6266 lei
Ch fixeha CFha = 12532 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 1 leikg =1000 leit
Producţia totală de mere PT= 8234 t
Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 5 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 673021 lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 1914066 + 673021 = 2587087 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 2587087 8234 = 3142 leit
Productia medie de mere la punctul critic (X)
X= (CFha)(Pv-CVt) = 12532 ( 1000 - 3142 ) = 19 tha
= 1900 kgha
Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 19 tha 3142 leit = 59698 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx =12532 leiha+ 59698 leiha =185018 leiha
Nivelul producţiei de 1900 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la
cultura de măr icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de
1900 la preţul de 1 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie Depăşirea
acestui nivel al producţiei (1900 ha) duce la obţinerea unui profit iar scăderea
producţiei sub acest nivel determină pierderi
75
75
76
PROFI
T
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
1900 kg1900 kghaha
4000
3000
1000
2000
5000
7000
6000
12532
leiha
185018
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura măr ndash fără profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
76
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura măr - cu profit programat
Ch variabile Cv = 1914066 lei
Ch fixe totale CF = 6266 lei
Ch fixeha CFha = 12532 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 1 leikg =1000 leit
Producţia totală de mere PT= 8234 t
Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 5 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 673021 lei
Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)
Pr = 100000 lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 1914066 + 673021 = 2587087 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 2587087 8234 = 3142 leit
Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 100000 5
= 20000 leiha
Producţia medie de mere la punctul critic (X)
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 12532 + 20000 ) (1000 - 3142 )
= 31 tha = 31000 kgha
Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 31 tha 3142 leit = 97402 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx =12532 leiha+97402 leiha = 109934 leiha
77
77
78
profit
suplimen
tar
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
31000 kg31000 kghaha
7500
5000
1000
2500
10000
15000
12500
12532
leiha
109934
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura măr ndash cu profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
Profit programatProfit programat
PROFI
T
5000
78
Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura măr
Specificare UMFara profit programat
Cu profit programat
Ch variabile Cv lei 1914066 1914066
Cheltuielile indirecte Ch ind lei 673021 673021
Ch variabile totale CVT lei 2587087 2587087
Ch variabile t CVt leit 3142 3142
Ch fixe totale CF lei 6266 6266
Ch fixe ha CFha leiha 12532 12532
Profit programat total Pr lei 100000
Profit programat ha Prha leiha 20000
X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 1900
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 31000
Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 59698 97402
Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 185018 109934
Preţ de vacircnzare t Pv leit 1000 1000
Suprafaţa cultivată S ha 5 5
79
79
CAPITOLUL VCAPITOLUL VCONCLUZII ŞI RECOMANDĂRICONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI
Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţiei acestora
Evaluarea se face icircn două etape- icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele caracteristice de dezvoltare a plantelor- icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite norme standardizate
Icircn funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfelPorumb 3133 toneGrau 1451 toneMăr 82 toneEfectuacircnd eficiența celor trei culturi icircn urma rezultatelor acestora am
observat că cultura cea mai favorabilă este porumbul urmată de cultura grăacircluiPe viitor cea mai bună cultură atat cantitativă cacirct și calitativă este cultura porumbului
80
80
Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura gracircu
Specificare UMFara profit programat
Cu profit programat
Ch variabile Cv lei 49504298 49504298
Cheltuielile indirecte Ch ind lei 14849866 14849866
Ch variabile totale CVT lei 64354164 64354164
Ch variabile t CVt leit 4435 4435
Ch fixe totale CF lei 3954068 3954068
Ch fixe ha CFha leiha 130497 130497
Profit programat total Pr lei 400000
Profit programat ha Prha leiha 132013
X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 2860
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 5750
Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 12684 255012
Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 257338 385509
Preţ de vacircnzare t Pv leit 900 900
Suprafaţa cultivată S ha 303 303
72
72
DETERMINAREA CANTITATIVĂ ȘI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA măr
Cheltuielile variabile
NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrarii
CheltuieliCheltuieli variabilevariabile
(lei) (lei)
CheltuieliCheltuieli variabile variabile
(lei t (lei t ))
(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)
11 Incărcat transportat IC (PK) T 124 694 84
22 Descărcat IC (PK) T 124 145896 177
33 Adm şi deservit IC (PK) T 50 691 839
44 Administrat gunoi de grajd T 50 288 35
55 Săpat gropi pt plantat pomi Buc 048 281 34
66 Plantat + udat Buc 048 7488 909
77 Tăieri de forma coroanei Buc 25 25 03
88 Incărcat transportat IC (N) T 0855 1107 134
99 Adm şi deservit IC T 5 896 109
1010 Transportat apa prep sol T 3 4592 558
1111 Recoltat prune T 5 187 23
1212 Transportat prune T 8234 14327 174
TOTALTOTAL 1914066 2325
a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)
Cheltuielile fixe
73
73
NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe
(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe
(lei ha)(lei ha)
(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)
11 Arătură in livadă Ha 5 2057 4114
22 Discuit arătura Ha 5 913 1826
33 Prăşit printre racircnduri Ha 5 804 1608
44 Stropit cu insecto-fungicide Ha 5 1802 3604
55 Erbicidat şi deservit Ha 5 690 138
66
77
88
99
1010
TOTALTOTAL 6266 12532
(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)
74
74
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura măr - fără profit programat
Ch variabile Cv = 1914066 lei
Ch fixe totale CF = 6266 lei
Ch fixeha CFha = 12532 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 1 leikg =1000 leit
Producţia totală de mere PT= 8234 t
Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 5 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 673021 lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 1914066 + 673021 = 2587087 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 2587087 8234 = 3142 leit
Productia medie de mere la punctul critic (X)
X= (CFha)(Pv-CVt) = 12532 ( 1000 - 3142 ) = 19 tha
= 1900 kgha
Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 19 tha 3142 leit = 59698 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx =12532 leiha+ 59698 leiha =185018 leiha
Nivelul producţiei de 1900 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la
cultura de măr icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de
1900 la preţul de 1 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie Depăşirea
acestui nivel al producţiei (1900 ha) duce la obţinerea unui profit iar scăderea
producţiei sub acest nivel determină pierderi
75
75
76
PROFI
T
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
1900 kg1900 kghaha
4000
3000
1000
2000
5000
7000
6000
12532
leiha
185018
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura măr ndash fără profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
76
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura măr - cu profit programat
Ch variabile Cv = 1914066 lei
Ch fixe totale CF = 6266 lei
Ch fixeha CFha = 12532 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 1 leikg =1000 leit
Producţia totală de mere PT= 8234 t
Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 5 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 673021 lei
Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)
Pr = 100000 lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 1914066 + 673021 = 2587087 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 2587087 8234 = 3142 leit
Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 100000 5
= 20000 leiha
Producţia medie de mere la punctul critic (X)
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 12532 + 20000 ) (1000 - 3142 )
= 31 tha = 31000 kgha
Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 31 tha 3142 leit = 97402 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx =12532 leiha+97402 leiha = 109934 leiha
77
77
78
profit
suplimen
tar
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
31000 kg31000 kghaha
7500
5000
1000
2500
10000
15000
12500
12532
leiha
109934
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura măr ndash cu profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
Profit programatProfit programat
PROFI
T
5000
78
Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura măr
Specificare UMFara profit programat
Cu profit programat
Ch variabile Cv lei 1914066 1914066
Cheltuielile indirecte Ch ind lei 673021 673021
Ch variabile totale CVT lei 2587087 2587087
Ch variabile t CVt leit 3142 3142
Ch fixe totale CF lei 6266 6266
Ch fixe ha CFha leiha 12532 12532
Profit programat total Pr lei 100000
Profit programat ha Prha leiha 20000
X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 1900
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 31000
Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 59698 97402
Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 185018 109934
Preţ de vacircnzare t Pv leit 1000 1000
Suprafaţa cultivată S ha 5 5
79
79
CAPITOLUL VCAPITOLUL VCONCLUZII ŞI RECOMANDĂRICONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI
Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţiei acestora
Evaluarea se face icircn două etape- icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele caracteristice de dezvoltare a plantelor- icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite norme standardizate
Icircn funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfelPorumb 3133 toneGrau 1451 toneMăr 82 toneEfectuacircnd eficiența celor trei culturi icircn urma rezultatelor acestora am
observat că cultura cea mai favorabilă este porumbul urmată de cultura grăacircluiPe viitor cea mai bună cultură atat cantitativă cacirct și calitativă este cultura porumbului
80
80
DETERMINAREA CANTITATIVĂ ȘI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA măr
Cheltuielile variabile
NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrarii
CheltuieliCheltuieli variabilevariabile
(lei) (lei)
CheltuieliCheltuieli variabile variabile
(lei t (lei t ))
(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)
11 Incărcat transportat IC (PK) T 124 694 84
22 Descărcat IC (PK) T 124 145896 177
33 Adm şi deservit IC (PK) T 50 691 839
44 Administrat gunoi de grajd T 50 288 35
55 Săpat gropi pt plantat pomi Buc 048 281 34
66 Plantat + udat Buc 048 7488 909
77 Tăieri de forma coroanei Buc 25 25 03
88 Incărcat transportat IC (N) T 0855 1107 134
99 Adm şi deservit IC T 5 896 109
1010 Transportat apa prep sol T 3 4592 558
1111 Recoltat prune T 5 187 23
1212 Transportat prune T 8234 14327 174
TOTALTOTAL 1914066 2325
a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)
Cheltuielile fixe
73
73
NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe
(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe
(lei ha)(lei ha)
(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)
11 Arătură in livadă Ha 5 2057 4114
22 Discuit arătura Ha 5 913 1826
33 Prăşit printre racircnduri Ha 5 804 1608
44 Stropit cu insecto-fungicide Ha 5 1802 3604
55 Erbicidat şi deservit Ha 5 690 138
66
77
88
99
1010
TOTALTOTAL 6266 12532
(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)
74
74
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura măr - fără profit programat
Ch variabile Cv = 1914066 lei
Ch fixe totale CF = 6266 lei
Ch fixeha CFha = 12532 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 1 leikg =1000 leit
Producţia totală de mere PT= 8234 t
Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 5 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 673021 lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 1914066 + 673021 = 2587087 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 2587087 8234 = 3142 leit
Productia medie de mere la punctul critic (X)
X= (CFha)(Pv-CVt) = 12532 ( 1000 - 3142 ) = 19 tha
= 1900 kgha
Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 19 tha 3142 leit = 59698 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx =12532 leiha+ 59698 leiha =185018 leiha
Nivelul producţiei de 1900 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la
cultura de măr icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de
1900 la preţul de 1 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie Depăşirea
acestui nivel al producţiei (1900 ha) duce la obţinerea unui profit iar scăderea
producţiei sub acest nivel determină pierderi
75
75
76
PROFI
T
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
1900 kg1900 kghaha
4000
3000
1000
2000
5000
7000
6000
12532
leiha
185018
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura măr ndash fără profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
76
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura măr - cu profit programat
Ch variabile Cv = 1914066 lei
Ch fixe totale CF = 6266 lei
Ch fixeha CFha = 12532 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 1 leikg =1000 leit
Producţia totală de mere PT= 8234 t
Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 5 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 673021 lei
Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)
Pr = 100000 lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 1914066 + 673021 = 2587087 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 2587087 8234 = 3142 leit
Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 100000 5
= 20000 leiha
Producţia medie de mere la punctul critic (X)
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 12532 + 20000 ) (1000 - 3142 )
= 31 tha = 31000 kgha
Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 31 tha 3142 leit = 97402 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx =12532 leiha+97402 leiha = 109934 leiha
77
77
78
profit
suplimen
tar
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
31000 kg31000 kghaha
7500
5000
1000
2500
10000
15000
12500
12532
leiha
109934
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura măr ndash cu profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
Profit programatProfit programat
PROFI
T
5000
78
Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura măr
Specificare UMFara profit programat
Cu profit programat
Ch variabile Cv lei 1914066 1914066
Cheltuielile indirecte Ch ind lei 673021 673021
Ch variabile totale CVT lei 2587087 2587087
Ch variabile t CVt leit 3142 3142
Ch fixe totale CF lei 6266 6266
Ch fixe ha CFha leiha 12532 12532
Profit programat total Pr lei 100000
Profit programat ha Prha leiha 20000
X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 1900
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 31000
Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 59698 97402
Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 185018 109934
Preţ de vacircnzare t Pv leit 1000 1000
Suprafaţa cultivată S ha 5 5
79
79
CAPITOLUL VCAPITOLUL VCONCLUZII ŞI RECOMANDĂRICONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI
Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţiei acestora
Evaluarea se face icircn două etape- icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele caracteristice de dezvoltare a plantelor- icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite norme standardizate
Icircn funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfelPorumb 3133 toneGrau 1451 toneMăr 82 toneEfectuacircnd eficiența celor trei culturi icircn urma rezultatelor acestora am
observat că cultura cea mai favorabilă este porumbul urmată de cultura grăacircluiPe viitor cea mai bună cultură atat cantitativă cacirct și calitativă este cultura porumbului
80
80
NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul
lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe
(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe
(lei ha)(lei ha)
(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)
11 Arătură in livadă Ha 5 2057 4114
22 Discuit arătura Ha 5 913 1826
33 Prăşit printre racircnduri Ha 5 804 1608
44 Stropit cu insecto-fungicide Ha 5 1802 3604
55 Erbicidat şi deservit Ha 5 690 138
66
77
88
99
1010
TOTALTOTAL 6266 12532
(a)= coloana (1) din fişa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fişa tehnologică(c)= coloana (4) din fişa tehnologică (d)= coloana (22) din fişa tehnologică (e)= coloana (d) suprafaţa cultivată cu (1 ha)
74
74
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura măr - fără profit programat
Ch variabile Cv = 1914066 lei
Ch fixe totale CF = 6266 lei
Ch fixeha CFha = 12532 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 1 leikg =1000 leit
Producţia totală de mere PT= 8234 t
Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 5 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 673021 lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 1914066 + 673021 = 2587087 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 2587087 8234 = 3142 leit
Productia medie de mere la punctul critic (X)
X= (CFha)(Pv-CVt) = 12532 ( 1000 - 3142 ) = 19 tha
= 1900 kgha
Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 19 tha 3142 leit = 59698 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx =12532 leiha+ 59698 leiha =185018 leiha
Nivelul producţiei de 1900 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la
cultura de măr icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de
1900 la preţul de 1 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie Depăşirea
acestui nivel al producţiei (1900 ha) duce la obţinerea unui profit iar scăderea
producţiei sub acest nivel determină pierderi
75
75
76
PROFI
T
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
1900 kg1900 kghaha
4000
3000
1000
2000
5000
7000
6000
12532
leiha
185018
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura măr ndash fără profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
76
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura măr - cu profit programat
Ch variabile Cv = 1914066 lei
Ch fixe totale CF = 6266 lei
Ch fixeha CFha = 12532 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 1 leikg =1000 leit
Producţia totală de mere PT= 8234 t
Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 5 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 673021 lei
Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)
Pr = 100000 lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 1914066 + 673021 = 2587087 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 2587087 8234 = 3142 leit
Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 100000 5
= 20000 leiha
Producţia medie de mere la punctul critic (X)
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 12532 + 20000 ) (1000 - 3142 )
= 31 tha = 31000 kgha
Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 31 tha 3142 leit = 97402 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx =12532 leiha+97402 leiha = 109934 leiha
77
77
78
profit
suplimen
tar
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
31000 kg31000 kghaha
7500
5000
1000
2500
10000
15000
12500
12532
leiha
109934
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura măr ndash cu profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
Profit programatProfit programat
PROFI
T
5000
78
Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura măr
Specificare UMFara profit programat
Cu profit programat
Ch variabile Cv lei 1914066 1914066
Cheltuielile indirecte Ch ind lei 673021 673021
Ch variabile totale CVT lei 2587087 2587087
Ch variabile t CVt leit 3142 3142
Ch fixe totale CF lei 6266 6266
Ch fixe ha CFha leiha 12532 12532
Profit programat total Pr lei 100000
Profit programat ha Prha leiha 20000
X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 1900
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 31000
Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 59698 97402
Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 185018 109934
Preţ de vacircnzare t Pv leit 1000 1000
Suprafaţa cultivată S ha 5 5
79
79
CAPITOLUL VCAPITOLUL VCONCLUZII ŞI RECOMANDĂRICONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI
Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţiei acestora
Evaluarea se face icircn două etape- icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele caracteristice de dezvoltare a plantelor- icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite norme standardizate
Icircn funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfelPorumb 3133 toneGrau 1451 toneMăr 82 toneEfectuacircnd eficiența celor trei culturi icircn urma rezultatelor acestora am
observat că cultura cea mai favorabilă este porumbul urmată de cultura grăacircluiPe viitor cea mai bună cultură atat cantitativă cacirct și calitativă este cultura porumbului
80
80
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura măr - fără profit programat
Ch variabile Cv = 1914066 lei
Ch fixe totale CF = 6266 lei
Ch fixeha CFha = 12532 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 1 leikg =1000 leit
Producţia totală de mere PT= 8234 t
Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 5 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 673021 lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 1914066 + 673021 = 2587087 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 2587087 8234 = 3142 leit
Productia medie de mere la punctul critic (X)
X= (CFha)(Pv-CVt) = 12532 ( 1000 - 3142 ) = 19 tha
= 1900 kgha
Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 19 tha 3142 leit = 59698 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx =12532 leiha+ 59698 leiha =185018 leiha
Nivelul producţiei de 1900 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la
cultura de măr icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de
1900 la preţul de 1 lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie Depăşirea
acestui nivel al producţiei (1900 ha) duce la obţinerea unui profit iar scăderea
producţiei sub acest nivel determină pierderi
75
75
76
PROFI
T
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
1900 kg1900 kghaha
4000
3000
1000
2000
5000
7000
6000
12532
leiha
185018
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura măr ndash fără profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
76
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura măr - cu profit programat
Ch variabile Cv = 1914066 lei
Ch fixe totale CF = 6266 lei
Ch fixeha CFha = 12532 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 1 leikg =1000 leit
Producţia totală de mere PT= 8234 t
Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 5 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 673021 lei
Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)
Pr = 100000 lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 1914066 + 673021 = 2587087 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 2587087 8234 = 3142 leit
Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 100000 5
= 20000 leiha
Producţia medie de mere la punctul critic (X)
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 12532 + 20000 ) (1000 - 3142 )
= 31 tha = 31000 kgha
Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 31 tha 3142 leit = 97402 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx =12532 leiha+97402 leiha = 109934 leiha
77
77
78
profit
suplimen
tar
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
31000 kg31000 kghaha
7500
5000
1000
2500
10000
15000
12500
12532
leiha
109934
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura măr ndash cu profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
Profit programatProfit programat
PROFI
T
5000
78
Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura măr
Specificare UMFara profit programat
Cu profit programat
Ch variabile Cv lei 1914066 1914066
Cheltuielile indirecte Ch ind lei 673021 673021
Ch variabile totale CVT lei 2587087 2587087
Ch variabile t CVt leit 3142 3142
Ch fixe totale CF lei 6266 6266
Ch fixe ha CFha leiha 12532 12532
Profit programat total Pr lei 100000
Profit programat ha Prha leiha 20000
X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 1900
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 31000
Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 59698 97402
Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 185018 109934
Preţ de vacircnzare t Pv leit 1000 1000
Suprafaţa cultivată S ha 5 5
79
79
CAPITOLUL VCAPITOLUL VCONCLUZII ŞI RECOMANDĂRICONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI
Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţiei acestora
Evaluarea se face icircn două etape- icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele caracteristice de dezvoltare a plantelor- icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite norme standardizate
Icircn funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfelPorumb 3133 toneGrau 1451 toneMăr 82 toneEfectuacircnd eficiența celor trei culturi icircn urma rezultatelor acestora am
observat că cultura cea mai favorabilă este porumbul urmată de cultura grăacircluiPe viitor cea mai bună cultură atat cantitativă cacirct și calitativă este cultura porumbului
80
80
76
PROFI
T
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
1900 kg1900 kghaha
4000
3000
1000
2000
5000
7000
6000
12532
leiha
185018
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura măr ndash fără profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
76
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura măr - cu profit programat
Ch variabile Cv = 1914066 lei
Ch fixe totale CF = 6266 lei
Ch fixeha CFha = 12532 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 1 leikg =1000 leit
Producţia totală de mere PT= 8234 t
Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 5 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 673021 lei
Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)
Pr = 100000 lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 1914066 + 673021 = 2587087 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 2587087 8234 = 3142 leit
Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 100000 5
= 20000 leiha
Producţia medie de mere la punctul critic (X)
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 12532 + 20000 ) (1000 - 3142 )
= 31 tha = 31000 kgha
Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 31 tha 3142 leit = 97402 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx =12532 leiha+97402 leiha = 109934 leiha
77
77
78
profit
suplimen
tar
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
31000 kg31000 kghaha
7500
5000
1000
2500
10000
15000
12500
12532
leiha
109934
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura măr ndash cu profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
Profit programatProfit programat
PROFI
T
5000
78
Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura măr
Specificare UMFara profit programat
Cu profit programat
Ch variabile Cv lei 1914066 1914066
Cheltuielile indirecte Ch ind lei 673021 673021
Ch variabile totale CVT lei 2587087 2587087
Ch variabile t CVt leit 3142 3142
Ch fixe totale CF lei 6266 6266
Ch fixe ha CFha leiha 12532 12532
Profit programat total Pr lei 100000
Profit programat ha Prha leiha 20000
X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 1900
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 31000
Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 59698 97402
Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 185018 109934
Preţ de vacircnzare t Pv leit 1000 1000
Suprafaţa cultivată S ha 5 5
79
79
CAPITOLUL VCAPITOLUL VCONCLUZII ŞI RECOMANDĂRICONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI
Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţiei acestora
Evaluarea se face icircn două etape- icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele caracteristice de dezvoltare a plantelor- icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite norme standardizate
Icircn funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfelPorumb 3133 toneGrau 1451 toneMăr 82 toneEfectuacircnd eficiența celor trei culturi icircn urma rezultatelor acestora am
observat că cultura cea mai favorabilă este porumbul urmată de cultura grăacircluiPe viitor cea mai bună cultură atat cantitativă cacirct și calitativă este cultura porumbului
80
80
ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura măr - cu profit programat
Ch variabile Cv = 1914066 lei
Ch fixe totale CF = 6266 lei
Ch fixeha CFha = 12532 leiha
Preţul de vacircnzarekg Pv = 1 leikg =1000 leit
Producţia totală de mere PT= 8234 t
Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 5 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 673021 lei
Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată)
Pr = 100000 lei
Calcul
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte
=Cv+Chind= 1914066 + 673021 = 2587087 lei
Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 2587087 8234 = 3142 leit
Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 100000 5
= 20000 leiha
Producţia medie de mere la punctul critic (X)
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 12532 + 20000 ) (1000 - 3142 )
= 31 tha = 31000 kgha
Cheltuieli variabile pentru producţia ldquoXrdquo (CvX)
CvX=XCVt = 31 tha 3142 leit = 97402 leiha
Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)
CTha=CFha+Cvx =12532 leiha+97402 leiha = 109934 leiha
77
77
78
profit
suplimen
tar
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
31000 kg31000 kghaha
7500
5000
1000
2500
10000
15000
12500
12532
leiha
109934
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura măr ndash cu profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
Profit programatProfit programat
PROFI
T
5000
78
Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura măr
Specificare UMFara profit programat
Cu profit programat
Ch variabile Cv lei 1914066 1914066
Cheltuielile indirecte Ch ind lei 673021 673021
Ch variabile totale CVT lei 2587087 2587087
Ch variabile t CVt leit 3142 3142
Ch fixe totale CF lei 6266 6266
Ch fixe ha CFha leiha 12532 12532
Profit programat total Pr lei 100000
Profit programat ha Prha leiha 20000
X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 1900
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 31000
Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 59698 97402
Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 185018 109934
Preţ de vacircnzare t Pv leit 1000 1000
Suprafaţa cultivată S ha 5 5
79
79
CAPITOLUL VCAPITOLUL VCONCLUZII ŞI RECOMANDĂRICONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI
Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţiei acestora
Evaluarea se face icircn două etape- icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele caracteristice de dezvoltare a plantelor- icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite norme standardizate
Icircn funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfelPorumb 3133 toneGrau 1451 toneMăr 82 toneEfectuacircnd eficiența celor trei culturi icircn urma rezultatelor acestora am
observat că cultura cea mai favorabilă este porumbul urmată de cultura grăacircluiPe viitor cea mai bună cultură atat cantitativă cacirct și calitativă este cultura porumbului
80
80
78
profit
suplimen
tar
CHELTUIELI CHELTUIELI
( leiha)( leiha)
PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)
PIERDERI
YY
xx
Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare
Cheltuieli fixeCheltuieli fixe
Cheltuieli variabile
Curba
Curba ch
eltuielilo
r
1000 2000 40003000
31000 kg31000 kghaha
7500
5000
1000
2500
10000
15000
12500
12532
leiha
109934
leiha
Exprimarea grafică a PC la cultura măr ndash cu profit programat
Punctul critic
XX
PRODUCȚIA MEDIE
Profit programatProfit programat
PROFI
T
5000
78
Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura măr
Specificare UMFara profit programat
Cu profit programat
Ch variabile Cv lei 1914066 1914066
Cheltuielile indirecte Ch ind lei 673021 673021
Ch variabile totale CVT lei 2587087 2587087
Ch variabile t CVt leit 3142 3142
Ch fixe totale CF lei 6266 6266
Ch fixe ha CFha leiha 12532 12532
Profit programat total Pr lei 100000
Profit programat ha Prha leiha 20000
X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 1900
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 31000
Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 59698 97402
Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 185018 109934
Preţ de vacircnzare t Pv leit 1000 1000
Suprafaţa cultivată S ha 5 5
79
79
CAPITOLUL VCAPITOLUL VCONCLUZII ŞI RECOMANDĂRICONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI
Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţiei acestora
Evaluarea se face icircn două etape- icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele caracteristice de dezvoltare a plantelor- icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite norme standardizate
Icircn funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfelPorumb 3133 toneGrau 1451 toneMăr 82 toneEfectuacircnd eficiența celor trei culturi icircn urma rezultatelor acestora am
observat că cultura cea mai favorabilă este porumbul urmată de cultura grăacircluiPe viitor cea mai bună cultură atat cantitativă cacirct și calitativă este cultura porumbului
80
80
Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura măr
Specificare UMFara profit programat
Cu profit programat
Ch variabile Cv lei 1914066 1914066
Cheltuielile indirecte Ch ind lei 673021 673021
Ch variabile totale CVT lei 2587087 2587087
Ch variabile t CVt leit 3142 3142
Ch fixe totale CF lei 6266 6266
Ch fixe ha CFha leiha 12532 12532
Profit programat total Pr lei 100000
Profit programat ha Prha leiha 20000
X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 1900
X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha 31000
Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 59698 97402
Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 185018 109934
Preţ de vacircnzare t Pv leit 1000 1000
Suprafaţa cultivată S ha 5 5
79
79
CAPITOLUL VCAPITOLUL VCONCLUZII ŞI RECOMANDĂRICONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI
Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţiei acestora
Evaluarea se face icircn două etape- icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele caracteristice de dezvoltare a plantelor- icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite norme standardizate
Icircn funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfelPorumb 3133 toneGrau 1451 toneMăr 82 toneEfectuacircnd eficiența celor trei culturi icircn urma rezultatelor acestora am
observat că cultura cea mai favorabilă este porumbul urmată de cultura grăacircluiPe viitor cea mai bună cultură atat cantitativă cacirct și calitativă este cultura porumbului
80
80
CAPITOLUL VCAPITOLUL VCONCLUZII ŞI RECOMANDĂRICONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI
Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţiei acestora
Evaluarea se face icircn două etape- icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele caracteristice de dezvoltare a plantelor- icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite norme standardizate
Icircn funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfelPorumb 3133 toneGrau 1451 toneMăr 82 toneEfectuacircnd eficiența celor trei culturi icircn urma rezultatelor acestora am
observat că cultura cea mai favorabilă este porumbul urmată de cultura grăacircluiPe viitor cea mai bună cultură atat cantitativă cacirct și calitativă este cultura porumbului
80
80