of 29 /29
1 DIRECŢIA STRATEGICĂ 2: VALORIFICAREA RESURSELOR UMANE, NATURALE ŞI INFORMAŢIONALE PENTRU DEZVOLTARE DURABILĂ Eforturile tuturor organizaţiilor din sfera ştiinţei şi inovării din domeniul ştiinţelor biologice, chimice şi ecologice au fost axate pe elaborarea suportului ştiinţific a menţinerii echilibrului ecologic, stopării degradării mediului ambiant, inclusiv a biodiversităţii întru asigurarea securităţii ecologice, sinteza noilor substanţe polifuncţionale pentru utilizarea în practică. Eforturile tuturor organizaţiilor din sfera ştiinţei şi inovării din domeniul ştiinţelor matematice şi economice au fost axate spre elaborarea mecanismelor economice, bazelor ştiinţifice ale utilizării resurselor umane, identificarea căilor de dezvoltare a economiei ţării în situaţii critice întru dezvoltarea durabilă a ţării, crearea şi perfecţionarea tehnologiilor informaţionale şi de valorificare a resurselor naturale. ORGANIZAȚIILE DIN SFERA ȘTIINȚEI ȘI INOVĂRII: INSTITUTUL DE ZOOLOGIE AL AȘM ........................................................................................ 2 INSTITUTUL DE CHIMIE AL AŞM ............................................................................................... 3 INSTITUTUL DE ECOLOGIE ŞI GEOGRAFIE AL AŞM .......................................................... 4 GRĂDINA BOTANICĂ (INSTITUT) AL AŞM .............................................................................. 5 INSTITUTUL DE MICROBIOLOGIE ŞI BIOTEHNOLOGIE AL AŞM ................................... 8 CENTRUL DE CERCETĂRI ŞTIINŢIFICE „ŞTIINŢE ALE VIEŢII” UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA ...................................................................................................................... 9 CENTRUL DE CERCETARE „BIOLOGIE MOLECULARĂ” UNIVERSITATEA ACADEMIEI DE ŞTIINŢE A MOLDOVEI .................................................................................. 10 INSTITUTUL DE GEOLOGIE ŞI SEISMOLOGIE AL AŞM .................................................... 11 INSTITUTULUI DE MATEMATICĂ ŞI INFORMATICĂ AL AŞM ........................................ 14 INSTITUTUL DE ECONOMIE, FINANŢE ŞI STATISTICĂ AL AŞM .................................... 17 INSTITUTUL DE DEZVOLTARE A SOCIETĂŢII INFORMAŢIONALE ............................. 19 UNIVERSITATEA DE STAT DIN TIRASPOL ............................................................................ 21 ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN MOLDOVA ........................................................ 22 INSTITUTUL INTEGRARE EUROPEANĂ ŞI ŞTIINŢE POLITICE AL AŞM ...................... 23 INSTITUTUL DE ŞTIINŢE ALE EDUCAŢIEI AL AŞM ........................................................... 24 UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA ........................................................................... 25 UNIVERSITATEA PEDAGOGICĂ DE STAT „ION CREANGĂ” ........................................... 26 UNIVERSITATEA DE STAT DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT ........................................... 27 UNIVERSITATEA DE STAT „A.RUSSO” DIN BĂLŢI .............................................................. 28 UNIVERSITATEA DE STAT DIN TIRASPOL (CU SEDIUL LA CHIŞINĂU) ....................... 29

DIRECŢIA STRATEGICĂ 2: VALORIFICAREA · PDF file1 DIRECŢIA STRATEGICĂ 2: VALORIFICAREA RESURSELOR UMANE, NATURALE ŞI INFORMAŢIONALE PENTRU DEZVOLTARE DURABILĂ Eforturile

  • Author
    lambao

  • View
    243

  • Download
    1

Embed Size (px)

Text of DIRECŢIA STRATEGICĂ 2: VALORIFICAREA · PDF file1 DIRECŢIA STRATEGICĂ 2: VALORIFICAREA...

  • 1

    DIRECIA STRATEGIC 2:

    VALORIFICAREA RESURSELOR UMANE, NATURALE I INFORMAIONALE

    PENTRU DEZVOLTARE DURABIL

    Eforturile tuturor organizaiilor din sfera tiinei i inovrii din domeniul tiinelor

    biologice, chimice i ecologice au fost axate pe elaborarea suportului tiinific a meninerii

    echilibrului ecologic, stoprii degradrii mediului ambiant, inclusiv a biodiversitii ntru

    asigurarea securitii ecologice, sinteza noilor substane polifuncionale pentru utilizarea n

    practic.

    Eforturile tuturor organizaiilor din sfera tiinei i inovrii din domeniul tiinelor

    matematice i economice au fost axate spre elaborarea mecanismelor economice, bazelor

    tiinifice ale utilizrii resurselor umane, identificarea cilor de dezvoltare a economiei rii n

    situaii critice ntru dezvoltarea durabil a rii, crearea i perfecionarea tehnologiilor

    informaionale i de valorificare a resurselor naturale.

    ORGANIZAIILE DIN SFERA TIINEI I INOVRII:

    INSTITUTUL DE ZOOLOGIE AL AM ........................................................................................ 2

    INSTITUTUL DE CHIMIE AL AM ............................................................................................... 3

    INSTITUTUL DE ECOLOGIE I GEOGRAFIE AL AM .......................................................... 4

    GRDINA BOTANIC (INSTITUT) AL AM .............................................................................. 5

    INSTITUTUL DE MICROBIOLOGIE I BIOTEHNOLOGIE AL AM ................................... 8

    CENTRUL DE CERCETRI TIINIFICE TIINE ALE VIEII UNIVERSITATEA DE

    STAT DIN MOLDOVA ...................................................................................................................... 9

    CENTRUL DE CERCETARE BIOLOGIE MOLECULAR UNIVERSITATEA

    ACADEMIEI DE TIINE A MOLDOVEI .................................................................................. 10

    INSTITUTUL DE GEOLOGIE I SEISMOLOGIE AL AM .................................................... 11

    INSTITUTULUI DE MATEMATIC I INFORMATIC AL AM ........................................ 14

    INSTITUTUL DE ECONOMIE, FINANE I STATISTIC AL AM .................................... 17

    INSTITUTUL DE DEZVOLTARE A SOCIETII INFORMAIONALE ............................. 19

    UNIVERSITATEA DE STAT DIN TIRASPOL ............................................................................ 21

    ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN MOLDOVA ........................................................ 22

    INSTITUTUL INTEGRARE EUROPEAN I TIINE POLITICE AL AM ...................... 23

    INSTITUTUL DE TIINE ALE EDUCAIEI AL AM ........................................................... 24

    UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA ........................................................................... 25

    UNIVERSITATEA PEDAGOGIC DE STAT ION CREANG ........................................... 26

    UNIVERSITATEA DE STAT DE EDUCAIE FIZIC I SPORT ........................................... 27

    UNIVERSITATEA DE STAT A.RUSSO DIN BLI .............................................................. 28

    UNIVERSITATEA DE STAT DIN TIRASPOL (CU SEDIUL LA CHIINU) ....................... 29

  • 2

    Calul de step

    Saga pedo

    Croitorul alpin

    Rosalia alpina

    INSTITUTUL DE ZOOLOGIE AL AM

    Pentru prima dat n tiin a fost descrise o specie de reptil, 3 specii de colembole, 2

    specii de pteromalide i 7 specii de zooparazii; pentru fauna Republicii Moldova 130 specii de

    insecte i 17 specii de fitonematode, 2 specii invazibile de molute, care vor fi incluse n

    Registrul faunei rii i faunei mondiale.

    Au fost identificate i aprobate de centrele abilitate internaionale: o specie de colembole

    -Lathriopyga nistru Bumachiu, Deharveng, Weiner, 2010; 2 specii de pteromalide:Artemisus

    nucharis g.n. sp.n. Spathopus moldavicus sp. n.

    Au fost obinute 3 substane biologic active n comun cu Institutul de Genetic i

    Fiziologie a Plantelor (Ectostop P, Ectostop T i Ectogalimol) din plante, care posed o nalt

    eficacitate mpotriva ectoparaziilor la psri, care vor fi testate clinic

    pentru a fi incluse n protocoalele clinice.

    n colaborare cu Institutul de Microbiologie i Biotehnologie

    al AM, Institutul de Fiziologie i Sanocreatologie al AM i

    ntreprinderea Ficotehfarm a fost elaborat preparatul APISPIR,

    iniiat producerea i utilizarea acestuia n gospodriile apicole,

    pentru stimularea viabilitii i productivitii albinelor.

    La comanda Ministerului Mediului, a fost elaborat Cadastrul

    de stat al Regnului animal; elaborat tehnologia de cretere a kifalului pelingas, de obinere,

    cretere i a puietului viabil de alu, moruna i nisetru, care se utilizeaz n gospodriile

    piscicole.

    A fost editat colecia

    de carte Lumea vegetal i

    lumea animal a Moldovei n

    4 volume, repartizat

    bibliotecilor din ar.

    Au fost semnalate n premier pentru fauna Republicii Moldova 76 specii de insecte

    din 5 ordine:Collembola (7), Coleoptera (42), Lepidoptera (1), Hymenoptera (13),

    Acarina (13).

  • 3

    INSTITUTUL DE CHIMIE AL AM

    A fost stabilit dinamica calitii apelor de suprafa i subterane, au fost elaborate noi

    scheme tehnologice de tratare a apelor reziduale, metode de determinare a metalelor grele, care

    au fost recomandate organelor de resort pentru a fi utilizate n protecia mediului ambiant.

    A fost elaborat i sintetizat forma medicamentoas a preparatului Enoxil precum i s-au

    efectuate testrile pre-clinice i clinice, s-a stabilit eficiena acestuia n tratarea maladiilor

    provocate de bacterii i fungi. Produsul a fost brevetat i inclus n Registrul Naional al Mrcilor.

    n baza unei compoziii de substane chimice a fost elaborat tehnologia de obinere a

    unui amestec pentru tencuirea suprafeelor n construcii,

    creat i dat n exploatare linia tehnologic la SA

    Monolit.

    Au fost elaborate i perfecionate metodele de

    sintez a compuilor organici din clasa terpenilor i

    heteroatomici cu proprieti biologic active

    (antibacteriene, antifungice, odorifere), care se utilizeaz

    pentru producerea produselor de tutun la S.A. Tutun-

    CTC.

    Au fost elaborate noi metode de sintez a

    compuilor coordinativi cu metalele, care manifest

    proprieti biologic active, n baza crora au fost create preparatele Galmet i Gajazot, care

    sporesc productivitatea i rezistena plantelor la secet.

  • 4

    INSTITUTUL DE ECOLOGIE I GEOGRAFIE AL AM

    Au fost elaborate hrile riscurilor de manifestare a proceselor geomorfologice

    distructive, incluse n Atlasul geomorfologic digital.

    S-au evideniat tendinele modificrii indicilor de temperatur, de asigurare cu cldur i

    umezeal; realizndu-se n acest sens regionarea cartografic, care au fost prezentate

    Ministerului Agriculturii i Industriei Alimentare.

    A fost efectuat tipizarea pedoecologic a landafturilor n dependen de gradul de

    transformare tehnogenetic a solurilor; stabilii indicii cantitativi ai potenialului pedoecologic i

    estimat rolul factorilor abiotici n repartizarea spaial a peisajelor zonale din republic care au

    fost reflectate n monografia Solurile Moldovei.

    A fost estimat modificarea scurgerii anuale n uniti fizico-geografici i a fost elaborat

    modelul de apreciere a undei de viitur, care au fost prezentate Ageniei Apele Moldovei.

    A fost evaluat starea componentelor de mediu, identificate sursele de poluare, estimate

    fluxurile nutrienilor i metalelor grele, elaborate bazele de date privind nivelul de poluare a

    biotopului ecosistemului urban Chiinu; calculate scurgerile de pe suprafaa terestr i elaborate

    recomandri pentru gestionarea raional a resurselor naturale din mun. Chiinu, ce a permis

    elaborarea Planului Local de Aciuni de Mediu pentru municipiul Chiinu i comuna Tohatin.

    La comanda

    Ministerului Aprrii a fost

    elaborat Atlasului Ofierului

    precum i hri pentru

    subcompartimentele

    Geomorfologia, Clima,

    Solurile, Populaia, Starea

    ecologic, Animalele etc.

    De asemenea, au fost

    ajustate la exigenele europene

    40 standarde i 3 acte

    normative.

  • 5

    GRDINA BOTANIC (INSTITUT) AL AM

    Au fost elaborate medii de cultur i perfectate tehnologiile de multiplicare microclonal

    la 13 specii de plante economic valoroase: Freesia sp., Lilium sp., Withania sp., Zizyphus sp.,

    Gingko sp., Myrtus sp., Actinidia sp. etc.

    A fost evideniat componena floristic i fitocenotic a ariilor naturale protejate de stat:

    - 8 rezervaii peisagistice: Pdurea Hrbov, Cbieti-Prjolteni, gneti, Temeleui,

    Trebujeni, Climuii de Jos, Poiana Curtura; 2 rezervaii naturale mixte: Lebda Alb,

    Cantemir; 8 rezervaii naturale silvice: Ghiliceni, Hligeni, Teleneti, Baxani, Lucceni, Stnca,

    Pociumbeni, aptebani; 2 monumente ale naturii botanice: Clinetii Mici, Cuhureti.

    Au fost descoperite i descrise 30 de specii noi de plante pentru flora Republicii

    Moldova: Achilea distans A.inundata; A. stepposa; Agrostis vinealis; Astrodaucus orientalis;

    Chenopodium aristatum; C. suecicum; Crataegus leiomogyna ; Crepis capillaris; Euphorbia

    taurinensis; E. maculata; Festuca heterophylla.; Fritillaria montana; F.ruthenica; Gagea

    ucrainica; Heracleum sosnowskyi; Helianthemum chamaecistus; Hordeum marinum; Lactuca

    virosa; Plantago schwarzenbergiana; Rumex dentatus; Scorzonera taurica; Setaria pycnocoma;

    Setaria weinmannii; Veronica filiformis; Thesium brachyphy