Investeşte în oameni !Proiect cofinanţat din FONDUL SOCIAL EUROPEAN prinProgramul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013Axa prioritară: 1 „Educaţia şi formarea profesională în sprijinul creşterii economice şi dezvoltării societăţii bazate pe cunoaştere”Domeniul major de intervenţie: 1.3 “Dezvoltarea resurselor umane în educaţie şi formare profesională”Titlul proiectului: “Formarea continuă a profesorilor de Istorie şi Geografie în societatea cunoaşterii”Beneficiar: Universitatea „Valahia” din TârgovişteNumărul de identificare al contractului: POSDRU/87/1.3/S/62651

Numele si prenumele cursantului: Dinu GicaSpecializarea : ISTORIEModulul : Abilitare curricularaTema : Strategii moderne de predare – invatare –evaluare

PORTOFOLIU

1. Proiect didactic bazat pe valorificarea unor metode si tehnici moderne ( interactive ) de predare-invatare;

2. Descrierea unui demers didactic evaluativ bazat pe metode si tehnici alternative de evaluare;3. O analiza SWOT sau o harta conceptuala avand ca reper tema Strategii didactice interactive.

PROIECT DIDACTIC ( I )

Clasa: a VII-a D

Unitatea de învăţământ: Şcoala cu clasele I-VIII nr.3 Slobozia

Aria curriculara: Om şi Societate

Disciplina: Istorie

Unitatea de învăţare: „Lumea postbelicã şi problemele sale”

Tipul de lecţie: mixtă

Timp: 1h

Obiective operaţionale:

A. Cognitive : Pe parcursul acestei lecţii elevii trebuie:

1. să definească şi să utilizeze termenii-cheie : „rãzboi rece”; „democraţie popularã”; nealiniere;

model stalinist; societate de consum; statul bunãstãrii sociale; destindere; securitate europeanã;

2. sã argumenteze alianţa dintre S.U.A,Marea Britanie şi U.R.S.S şi trecerea de la alianţã la

confruntare a acestor mari puteri;

3. sã compare sistemul comunist cu cel al statelor capitaliste din mai multe perspective;

4. sã recunoascã personalitãţile politice sau culturale din perioada postbelicã şi sã le asocieze cu

evenimentele sau deciziile de care sunt legate;

5. sã realizeze o axã a timpului pe care sã plaseze evenimentele marcante ale acestei perioade;

B. Metodologice : Pe parcursul acestei lecţii elevii trebuie:

6. să-şi dezvolte capacitatea de a coopera şi de a comunica;

7. să organizeze grafic informaţiile descoperite;

C. Atitudinale : Pe parcursul acestei lecţii elevii trebuie:

8. să lucreze eficient în ehipă;

9. să-şi asume o responsabilitate de grup şi una personală;

Metode , strategii , mijloace :

Mijloace de învăţământ: planşa „Europa în anul 1971”; manualul; fişe de lucru; postere;

creioane colorate; atlase istorice ; hărţi de lucru ;

Metode învăţământ: conversatia euristică; explicaţia ;

metoda cubului ; turul galeriei

Strategii: activitate pe grupe eterogene ; activitate frontală ; activitate individualã

Evaluarea : ce dovezi există că elevii au învăţat lecţia ?

a) de conţinut : răspunsurile la întrebări ; rezolvarea sarcinilor

b) de utilizare a operaţiilor gândirii : sistematizarea informaţiilor ; compararea statelor comuniste cu a celor democratice ;

Desfăşurarea situaţiilor de invăţare

I. MOMENT ORGANIZATORIC Verificarea prezenţei Pregãtirea mijloacelor de învãţãmânt necesare consolidãrii şi evaluãrii

II. REAMINTIREA TEMEI ŞI A PLANULUI DE EVALUARE

Scriu pe tablã titlul unitãţii de învãţare Amintesc planul de evaluare Le spun elevilor ce trebuie sã ştie şi sã ştie sã facã la sfârşitul lecţiei Prezint modul de desfãşurare al lecţiei

III. EVALUAREA SI CONSOLIDAREA CUNOŞTINŢELOR SI DEPRINDERILOR

1. Explorarea sensului în grupuri

Cubul Subiectul lecţiei :„Lumea postbelicã şi problemele sale”

Se construieşte în prealabil un cub pe laturile căruia se scrie : Descrie ; Analizează ; Compară ; Asociază ; Aplică ; Argumentează.

Grupele se alcătuiesc pe baza unor cartonaşe pe care sunt scrise numele statelor: Japonia; Marea Britanie; S.U.A; China; Cuba; U.R.S.S.

După alcătuirea grupelor fiecare dintre ele explică numele pe care-l poartă prin prezentarea unei caracteristici a statului respectiv.

Fiecare grupă va fi o faţetă a cubului şi va primi sarcinile specifice: Grupa „S.U.A” – Descrie viaţa unei famili americane din perioada postbelicã Grupa „Marea Britanie” – Analizează principalele momente de crizã şi perioadele de destindere din cadrul relaţiilor între S.U.A şi U.R.S.S

Grupa „U.R.S.S” – Compară concepţia americanã cu cea sovieticã , indicînd câte douã elemente referitoare la viaţa politicã, economie şi relaţiile dintre state

Grupa „ China” – Asociază personalitãţile cu statele pe care le-au reprezentat şi evenimentele de care sunt legate

Grupa „ Cuba” – Aplică cele învăţate despre lumea postbelică construind o axã a timpului pe care să marcaţi principalele crize din timpul „războiului rece” şi colorînd pe hartă cu roşu statele membre ale Pactului de la Varşovia iar cu verde statele membre ale N.A.T.O.

Grupa „Japonia” – Argumentează faptul cã “democraţiile populare” au fost de fapt state cu regimuri totalitare.

Fiecare grupă va avea foi de desen , markere, cu ajutorul cărora elevii vor rezolva sarcinile de lucru.

Profesorul îndrumă şi supraveghează fiecare grupă.

Turul galeriei

Dupã rezolvarea sarcinilor fiecare grupã va expune produsele pe care le-a realizat şi, pe rând produsele lor vor fi analizate de membrii celorlalte grupe şi apreciate.Dupã analizarea concluziilor colegilor, liderul fiecãrei grupe va prezenta rezultatele muncii în echipã.

IV. ÎNCHEIEREA ACTIVITĂŢII

Apreciez activitatea elevilor, iar ei se autoevalueazã.

Tema acasã : „Realizaţi un text de jumãtate de paginã în care sã folosiţi termenii: rãzboi rece, democraţii populare, blocada Berlinului, cortina de fier, blocuri politico-militare”

PROIECT DIDACTIC ( II )

Propunător : Prof. Dinu GicaClasa a-VIII -a AObiectul: ISTORIEUnitatea de învăţare : CONSTITUIREA ROMÂNIEI MODERNE

Timp de lucru   : 1h

Tipul lecţiei : dobândire de noi cunoştinţeForme de activitate : învăţarea prin cunoaştere, pe grupe cu sarcinidiferenţiate, demonstraţia cu ajutorul imaginilor proiectate de pe calculator şi a fişelor.

Informaţia diagnostică : elevii clasei au cunoştinţe suficiente pentru a fi realizată o temă dificilă folosindu-se metode active de predare - învãţare- evaluare.Cinci elevi susţin teza la istorie. Se pregătesc constant 10-15 elevi. Nivelul clasei la istorie este ACCEPTABIL şi poate deveni bun.

Locul de desfăşurare : CABINETUL MULTIMEDIA

Resurse materiale şi procedurale : Metoda « Turul galeriei »; Conversaţia euristică ; Explicaţia; Demonstraţia cu ajutorul calculatorului, videoproiectorului, fişe, teste.

Competenţe specifice : folosirea tehnicilor de analiză a documentului scris; analiza un eveniment, personaj sau fapt istoric pornind de la diferite surse de informaţii; identificarea evoluţiei semnificaţiei unor termeni istorici; dezvoltarea încrederii faţă de capacitatea proprie de investigaţie

Obiective performative : Elevii la sfârşitul unităţii de învăţare vor putea : Defini noţiunile :rãzboi mondial şi total, alianţe, plan de operaţiuni militare, ; Cunoaşte principalele schimbãri la nivelul deciziilor politice 1914-1916; Indicã principalele operaţiuni militare pentru capitularea Austro-Ungariei şi Germaniei; Sesiza trăsăturile specifice participãrii României la rãzboi; Combate cu argumente comentând pacea de la Bucureşti cu Puterile Centrale şi poziţia Rusiei

în anii 1917-1918.

SCHEMA LECŢIEI:

1. reactualizarea câtorva itemi necesari lecţiei.(10min)2. Anunţarea titlului lecţiei, precizând sarcinile de lucru pentru elevi în timpul şi după

terminarea lecţiei.(3min)3. Organizarea clasei pe grupe de studiu:

Grupa I- declanşarea rãzboiului mondial şi comentarea pro sau contra participãrii României la acesta;

Grupa II-Comentariul pe textul tratatului de aderare a României la Tripla Alianţã (1883); Participarea României la rãzboi în perioada 1916-1918;

Grupa III- Neutralitatea României- Consiliul de Coroanã de la Sinaia;

Grupa IV- Covenţia politicã şi militarã încheiatã de România cu Antanta;

Grupa V – Campaniile militare din 1916 şi 1917;

Grupa VI- Pacea cu Puterile Centrale semnatã în numele monarhiei de cãtre filogermanul Al. Marghiloman; 11 nov. Capitularea Germaniei;

4.Executarea schemei lecţiei pe postere .(32min) 5..Valorificarea rezultatelor.Concluzii..(5min)

PROGNOZĂ DIDACTICĂ ( III )

Propunător : Prof. Dinu GicaClasa a-VIII-a BObiectul: IstorieLecţia: Evoluţia constituţionalismului la româniTimp de lucru   : 1h

Tipul lecţiei : DE EVALUARE Forme de activitate : învăţarea prin cunoaştere, pe grupe cu sarcini diferenţiate, explicaţia, demonstraţia cu ajutorul manualului.

Informaţia diagnostică : elevii clasei au cunoştinţe suficiente pentru a fi realizată o temă dificilă folosindu-se metode active de predare-învăţare.Se pregătesc constant 15-20 elevi. Nivelul clasei este bun şi poate deveni foarte bun.

Locul de desfăşurare : CABINETUL MULTIMEDIA

Resurse materiale şi procedurale : METODA « CIORCHINELUI » Constituţia României ; Educaţie pentru democraţie, Asociaţia pro democraţia,2009 ; Portofolii, fişe-citat.

Competenţe specifice : Elevii la sfârşitul lecţiei vor putea : Sã defineascã noţiunile :stat, constituţie, putere executivã, legislativã şi judecatoreascã. Cunoaşte principiul egalităţii,tipurile de egalitate a cetãţenilor conf. Constituţiei ; Sesiza din perspectivă istorică evoluţia constituţionalismului românesc ; Indica sensul exact paşi pentru adoptarea unei constituţii; Inţelege rolul statului şi al societăţii civile în respectarea constituţiei de cãtre toţi cetãţenii.

DESFĂŞURAREA LECŢIEI

1. reactualizarea câtorva itemi ( 15 min );2. anunţarea titlului lecţiei noi şi precizarea sarcinii de lucru pentru elevi în timpul şi după

terminarea lecţiei ( 1min ) ;3. organizarea clasei pe grupe de studiu ( 2min ) ;4. realizarea schemei lecţiei noi cu ajutorul elevilor sub îndrumarea şi coordonarea profesorului

( 25 min );5. valorificarea rezultatelor ; concluzii. Tema pentru acasă ( 7min ).

SCHEMA LECŢIEIExperienţa istoricã a românilor în adoptarea şi respectarea Constituţiei :

1.Constituţia cãrvunarilor (1822);2.Regulamentul Organic (1828-1834);3. Constituţia din 1866;4.Constituţia din 1923;5.Constituţia din 1938;6. Constituţia din 1948;7.Constituţia din 1952;8.Constituţia din 1965;9. Constituţia din 1991.

Etapele elaborãrii Constituţiei din 1991 :

REVIZUIREA CONSTITUŢIEI   :

13 dec 1991 Constituţia intrã în vigoare şi este abrogatã cea din 1965

CONSTITUŢIA

Redactarea proiectului Constituţiei de cãtre o comisie parlamentarã

Acte normative dec 1989-mai 1990

20 mai 1990 transf.Parlamentului în Adunare Constituantã

DEZBATEREA PROIECTULUI

8 dec. 1991- referendum naţional

21.NOV.1991VOTUL Adunãrii Constituante

Structura Constituţiei României :

Cuprinde 152 de articole, grupate în 7 titluri, 10 capitole, 8 secţiuni.Titlul I – Principiile generale;Titlul II –Drepturile, libertãţile şiîndatoririle fundamentale;Titlul III –Autoritãţile publice;Titlul IV –Economia şi finanţele publice;Titlul V –Curtea Constituţionalã;Titlul VI – Revizuirea Constituţiei;Titlul VII – Dispoziţiile finale şi tranzitorii.

Diagnoza lecţiei:Fisã de evaluare cu itemi

INIŢIATIVA REVIZUIRII:-preşedintele la propunerea guvernului;-1/3 din numarul deputaţilor şi senatorilor;-500.000 de cetãţeni din ½ judeţe ale ţãrii;

Nu formeazã obiectul revizuirii:caracterul naţional, independent,unitar şi indivizibil al statului;forma republicanã;independenţa justiţiei;pluralismul politic;limba oficialã;integritatea teritoriului;nu pot fi suprimate drepturile cetãţenilor.

Instrument de evaluare proiectat: LUCRARE SCRISĂ LA ISTORIETipul: test de evaluare formativă

Clasa: a VIII –aUnitatea de învăţare evaluată: Civilizaţii preistorice şi antice

OBIECTIVE DE EVALUARE * Înţelegerea şi reprezentarea timpului şi a spaţiului în istorieO1.să plaseze faptele istorice în diferite perioade de timp * Cunoaşterea şi interpretarea surselor istoriceO2. să utilizeze informaţiile furnizate de sursa istorică prezentatăO3. să înţeleagă procesul istoric în urma analizei sursei istorice * Investigarea şi interpretarea faptelor şi proceselor istoriceO4. să analizeze evenimentele istorice în perioade diferite de timpO5. să identifice relaţia cauză- efect desprinsă din sursa istorică * Înţelegerea şi utilizarea limbajului de specialitateO6. să identifice semnificaţia unor termeni istoriciO7. să folosească adecvat termenii istorici învăţaţi

ABILITĂŢI EVALUATE

ABILITĂŢI DE ACHIZIŢIE A INFORMAŢIEI (30-35%) * plasarea, în timp şi spaţiu, a faptelor istorice

ABILITĂŢI DE ÎNŢELEGERE A FAPTELOR ISTORICE(20-25%)* prezentarea relaţiei cauză-efect din perspectivă istorică

ABILITĂŢI DE ANALIZĂ A EVENIMENTELOR ISTORICE(40-60%) * selectarea, utilizarea şi analizarea informaţiilor furnizate de surse istorice

LUCRARE SCRISĂ LA ISTORIE sem I 2010-2011

I. Scrieţi, litera corespunzătoare răspunsului corect, pentru afirmaţiile de mai jos: 1. Aristocraţia militară şi sacerdotală la geto-daci se numea: a. comati; b. capilati; c. şef militar; d. tarabostes. 5 puncte 2. Printre cetăţile din munţii Orăştiei se numără şi: a. Cetăţeni; b. Căpâlna; c. Histria; d. Capidava. 5 puncte 3. Armata romană era organizată în: a. legiuni; b. castre; c. limesuri; d. colonii. 5 puncte 4. Unificarea triburilor geto-dacilor a fost realizată pentru prima dată de către: a. Decebal; b. Comosicus; c. Burebista; d. Duras. 5 puncte 5. Primul război dintre daci şi romani (101-102 ) s-a finalizat cu pacea din: a. 102; b. 105; c. 106; d. 110. 5 puncte 6. Un factor al romanizării a fost: a. armata; b. relaţiile politice; c. confruntările militare; d. populaţia romanizată. 5 puncte 7. Sub stăpânirea dacilor liberi a rămas: a. N-V Transilvaniei; b. Oltenia; c. Dobrogea; d. Banatul. 5 puncte

8. Armata romană şi administraţia s-au retras la S de Dunăre în anul: a. 168; b. 271; c. 285; d. 475. 5 puncte

II. Citiţi cu atenţie textul de mai jos: „Burebista, bărbat get, luând conducerea neamului său a ridicat pe oamenii aceştia ticăloşiţi de nesfârşitele războaie, i-a îndreptat prin abstinenţă şi sobrietate şi ascultare de porunci, aşa încât în câţiva ani a întemeiat o mare stăpânire şi a spus geţilor cea mai mare parte a populaţiilor vecine; (…)” (Strabo, Geografia)Pornind de la acest text, răspundeţi următoarelor cerinţe:

1. Transcrieţi din text mijloacele folosite de Burebista pe plan intern. 5 puncte2. Enumeraţi mijloacele folosite de Burebista pe plan extern. 5 puncte3. Prezentaţi graniţele statului geto-dac în vremea lui Burebista. 4 puncte4. Precizaţi doi urmaşi ai lui Burebista. 6 puncte 5. Prezentaţi o cauză şi o consecinţă a formări statului get condus de Burebista. 12 puncte

III.Transcrieţi, textul de mai jos, completând fiecare spaţiu liber cu termenul corespunzător din lista dată:În perioada 106-271 în Dacia Traiană are loc procesul de…………… . Pentru armata romană aflată în Dacia au fost construite numeroase……………… . După terminarea serviciului militar soldaţii romani deveneau…………….. . Provincia era condusă de un guvernator numit……………. . În Dacia staţionau numeroase……………….. .Ca urmare a ………………. în provincie au fost întemeiate numeroase oraşe. Lista termenilor: ala, castru, romanizare, sincretism, veterani, legatus augusti, legiune, regat, urbanizare, armată. ……………………………………………………………….. 18 puncte

N o t ă: se acordă 10 puncte din oficiu.

BAREM DE CORECTARE ŞI DE NOTARE

I. 1. 5 puncte pentru răspunsul: d; 2. 5 puncte pentru răspunsul: b; 3. 5 puncte pentru răspunsul: a; porunci” . 4. 5 puncte pentru răspunsul: c; 5. 5 puncte pentru răspunsul: a; 6. 5 puncte pentru răspunsul: a; 7. 5 puncte pentru răspunsul: a; 8. 5 puncte pentru răspunsul: b. Total 40 puncte

II. 1. 5 puncte pentru răspunsul: „i-a îndreptat prin abstinenţă şi sobrietate şi ascultare de porunci”.

2. 5 puncte pentru răspunsul: mijloace diplomatice şi militare.3. 4 puncte pentru răspunsul: N- Carpaţii nordici,

S- MunţiiBalcani E- Nistru V- Dunărea Mijlocie 4. Câte 3 puncte pentru oricare dintre următoarele răspunsuri: Deceneu, Comosicus, Coryllus, Duras. (3p x 2 = 6p) 5. Câte 3 puncte pentru oricare două cauze (3p x2 = 6p) Câte 3 puncte pentru fiecare două consecinţe (3p x 2 = 6p) Total 32 puncteIII. Câte 3 puncte pentru completarea fiecărui spaţiu liber cu termenul corespunzător din lista dată. Total 18 puncte

ANALIZA MODULUI IN CARE A FOST APLICAT BAREMUL DE CORECTARE SI NOTARE PROIECTAT

* Baremul de corectare a fost respectat in intregime, fara vreo modificare ulterioara.* La subiectul II la itemii cu răspuns deschis a fost nevoie de detalierea baremului * Pentru fiecare item cu alegere multiplă am alocat 5 puncte iar la itemii semiobiectivi punctajul variază între 4şi 18 puncte.* Nu s-au obtinut note de 1, 2 sau 3.

CONCLUZII PRIVIND OPTIMIZAREA BAREMULUI SI A APLICARII SALE

* La următoarele teste la clasele a VIII-a voi acorda timp de lucru mai mare din cel putin trei motive:

1. elevii se simp mai relaxati cand timpul de lucru este mai mare.2. in acest interval de timp pot surprinde mai fidel nivelul de cunostinte al elevilor,

cunostinte dobandite pe parcursul unei unităţi de învăţare3. pentru a fi in consens cu elevii care doresc acest lucru.

* Voi propune un punctaj mai mic pentru itemii de completare. La aceasta lucrare am acordat mai multe puncte pentru acesti itemi din doua motive:

1. timpul fiind relativ scurt numărul itemilor subiectivi nu putea fi prea mare.2. nu vroiam ca rezultatele obtinute sa inceapa de la 1,2 sau3.

* Notele obţinute nu au fost pe masura asteptarilor deoarece la itemii de completare elevii au rezolvat partial cerinţele iar la itemii cu alegere multiplă mulţi dintre ei au greşit.

PREZENTAREA ADMINISTRĂRI INSTRUMENTULUIDE EVALUARERezultatele obţinute de elevii clasei a VIII-a la test

Nume I.1 I.2 I.3 I.4 I.5 I.6 I.7 I.8 II.1 II.2 II.3 II.4 II.5 III. of total notaI.F. x x x x x x 10 40 4C.M. x x x x x x 10 40 4A.F. x x x x x x x x 10 50 5R.S. x x x x x x 10 52 5,2P.A. x x x x x x x x 10 50 5G.A. x x x x x x x x x 10 51 5,1C.F. x x x x x x x x 10 50 5R.A x x x x x x x x 10 63 6,3I.M. x x x x x x x x x x 10 60 6G.C. x x x x x x x x 10 64 6,4S.F. x x x x x x x x x x 10 60 6R.G. x x x x x x x x x x x 10 64 6,4V.E. x x x x x x x x x x x x 10 70 7C.D. x x x x x x x x x 10 68 6,8S.I. x x x x x x x x x 10 68 6.8M.A. x x x x x x x x x x 10 72 7,2

P.A. x x x x x x x x x x x 10 78 7,8B.A. x x x x x x x x x x 10 84 8,4F.A. x x x x x x x x x x x x x 10 88 8,8G.P. x x x x x x x x x x x x x 10 88 8,8S.M. x x x x x x x x x x x x x 10 88 8,8P.I. x x x x x x x x x x x x x 10 95 9.5P.V. x x x x x x x x x x x x x 10 96 9.6C.M. x x x x x x x x x x x x x x 10 10 10Nr. elevi

18 10 20 22 24 20 25 25 23 18 15 12 3 14

Analiza pe itemi

Itemi I.1 I.2 I.3 I.4 I.5 I.6 I.7 I.8 II.1 II.2 II.3 II.4 II.5 III TotalItem rezolvat

18 10 20 22 24 20 25 25 23 18 15 12 3 14 55%

Media testului

Nota 4 5 6 7 8 9 10 MediaNr. elevi

3 5 5 4 2 3 3 6,72

Calculul medianeiNote obţinute: 4,4,4,5,5,5,5,5,6,6,6,6,6,7,7,7,7,8,8,9,9,9,10,10,10Mediana (25+1):2=13 pe poziţia 13 se află nota 6

CORELAŢIE ITEMI-OBIECTIVE

(matrice de specificaţie)Nr. item O1 O2 O3 O4 O5 O6 O7

I. 1 X

I. 2 X

I.3 X

I.4 X

I. 5 X

I.6 X

I.7 X X

I.8 X

II.1 X X

II.2 X

II.3 X X

II.4 X

II.5 X

III. X

MATRICEA DE SPECIFICAŢII DETALIATĂ

Conţinuturi /Obiective

Achiziţia informaţiei

Înţelegerea Aplicare Analiză Total

Geto-dacii şi contactele cu lumea mediteraneeană

5(1) 5(1)

Regalitate şi religie 20(4) 10(2) 22(3) 52(9)

Integrarea dacilor în lumea romană

15(3) 18(1) 33(4)

Total 40(8) 18(1) 10(2) 22(3) 90(14)

CONCLUZII SI RECOMANDARI DE OPTIMIZARE

CONCLUZII

* 14 elevi din 25 au ştiu să completeze spaţiile libere cu termeni istorici corespunzători. * 22 elevi au ştiut să utilizeze informaţiile furnizate de text * 10 elevi nu au ştiut graniţele statului geto-dac în vremea lui Burebista. * Doar trei elevi au ştiut să prezinte o cauză şi o consecinţă a formări statului dac, aceştia fiind cei care au obţinut nota zece * 18 dintre elevi au ştiut cum se numeşte aristocraţia la geto-daci. * 15 elevi au confundat cetăţile din Munţii Orăştiei cu celelalte cetăţi din regatul dac. * Toţi elevi au cunoscut cine a realizat pentru prima dată unificarea triburilor geto-dace. * 3 elevi nu au identificat un factor al romanizări din lista dată.

* Toţi elevi au cunoscut anul retrageri administraţiei romane din Dacia. * 22 elevi au precizat doi urmaşi ai lui Burebista.Colectivul este de nivel mediu, sunt sesizate diferenţe între notele obţinute la test şi cele obţinute la verificarea orală. Diferenţele sesizate se datorează faptului că, ajutaţi de profesor, se descurcă mai bine la oral decât la scris. Elevi sunt muncitori, execută cu plăcere sarcinile pe care le primesc prin diversele forme de evaluare propuse de profesor:fişe de lucru, proiectul, hărţi conceptuale.Rezultatele obţinute la test reflectă cunoştinţele şi strategiile dobândite în această perioadă de timp.

RECOMANDĂRI DE OPTIMIZARE

1. Să prelucrez cele mai importante informaţii istorice sub forma unor planuri de idei; referatul, analiza, aplicaţii pe documentele istorice etc. .

2. Sa-i antrenez mai mult ca pana acum si pe cei mai slabi la aceasta disciplină3. Nivelul clasei nefiind unul foarte ridicat, problemele mai dificile ar trebui rezolvate in

numar mai mare în cadrul unui la cerc de istorie.

Analiza swot a metodelor

Analiza swot – Metoda cubului

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE Solicită gândirea elevului; Acoperă neajunsurile învăţării individualizate; Oferă elevilor posibilitatea de a-şi dezvolta

competenţele necesare unor abordări complexe; Dezvoltă abilităţi de comunicare; Nu limitează exprimarea părerilor sau a punctelor

de vedere individuale; Lărgeşte viziunea asupra temei; Feed-back imediat; Presupune explorarea unei teme din mai multe

perspective, permiţând abordarea complexă şi integratoare a unei teme.

Are eficienţă scăzută în grupurile mari;

Dificultăţi de coordonare şi de comunicare

OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI Transmite fapte concrete adresate către un grup

larg; Stimulează creativitatea; Participanţii pot colabora în găsirea

răspunsurilor; Conştientizarea propriilor atitudini.

Unii muncesc şi pentru alţii;

Analiza swot – Metoda pălăriilor gânditoare

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE Dezvoltă competenţele inteligenţei lingvistice,

logice şi interpersonale; Stimulează creativitatea participanţilor, gândirea

colectivă şi individuală; Dezvoltă capacităţile sociale ale participanţilor, de

intercomunicare şi toleranţă reciprocă, de respect pentru opinia celuilalt;

Încurajează elevii să privească conceptele din diferite perspective;

Determină şi activează comunicarea şi capacitatea de a lua decizii;

Încurajează gândirea laterală, constructivă, complexă şi completă;

Dezvoltă o explorare bazată pe cooperare, în loc să gândească contradictoriu.

Productivitatea unor elevi poate scădea, atunci când sunt puşi în situaţia de a colabora cu alţi elevi;

Se stabileşte mai greu care şi cât de însemnată a fost contribuţia fiecărui participant.

OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI Participanţii sunt liberi să spună ce gândesc, dar să

fie în acord cu rolul pe care îl joacă; Încurajează şi exersează capacitatea de comunicare

a gânditorilor.

Dependenţa excesivă de ceilalţi;

Unii muncesc şi pentru alţii.

Analiza swot – Metoda ciorchinelui

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE Încurajează elevii să gândească liber şi să

stimuleze conexiunile de idei; Oferă noi sensuri ideilor însuşite anterior; Caută căi de acces spre propriile cunoştinţe,

evidenţiind propria înţelegere a unui conţinut; Iese în evidenţă modul propriu de a înţelege o

temă anume; Realizează asocierea ideilor noi şi relevă noi

sensuri ale ideilor.

Productivitatea unor elevi poate scădea atunci când trebuie să răspundă la întrebările suplimentare care pot apărea.

OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI Participarea întregii clase la realizarea

ciorchinelui este o provocare şi determină o întrecere în a demonstra asimilarea corectă şi completă a cunoştinţelor.

Numirea participanţilor la analiza răspunsurilor poate crea o atmosferă tensionată.

Analiza swot – Brainstorming-ul

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE Învăţarea se realizează în mod activ; Dezvoltă creativitatea, spontaneitatea, încrederea în

sine prin procesul evaluării amânate; Dezvoltă abilitatea de a lucra în echipă; Oferă soluţii sau răspunsuri la problemă, la

subiecte; Creează o emulaţie la nivelul grupului care, la

rândul său, stimulează creativitatea membrilor; Amplifică motivaţia membrilor pentru activitatea

de instruire, deoarece aceştia conştientizează faptul că îşi pot aduce o contribuţie în abordarea unei anumite teme.

Nu toate conţinuturile instruirii pot fi abordate prin utilizarea acestei metode;

Poate avea caracter inhibitoriu pentru subiecţii intovertiţi şi pentru cei care posedă o fluenţă verbală mai redusă;

Poate deveni limitativă pentru elevii din ciclurile mai mici deoarece aceştia nu posedă multiple experienţe de învăţare şi nici nu au o disponibilitate mărită pentru comunicare.

OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI Toţi participanţii pot oferi alternative pentru

soluţionarea problemei; Se pot exprima propriile nemulţumiri, dar şi

expectaţiile prin exprimarea dorinţelor şi satisfacţiile.

Nu suplineşte cercetarea de durată;

Uneori poate fi prea obositor sau solicitant pentru unii participanţi.

Analiza swot- Mozaicul

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE Dezvoltă capacitatea de ascultare,

vorbire, cooperare, gândire creativă şi rezolvare de probleme;

Întărirea coeziunii grupurilor, ameliorarea comunicării şi dezvoltarea capacităţii de a facilita achiziţionarea cunoştinţelor de către colegi;

Anihilarea tendinţei de instruire a unor ierarhii în grupuri, întrucât elevii cu abilităţi deosebite învaţă de la ceilalţi în aceeaşi măsură în care ei îşi ajută colegii să înţeleagă şi să-şi însuşească o subtemă.

Elevul îşi imaginează că propria contribuţie la sarcina de grup nu poate fi stabilită cu precizie.

OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI Dezvoltarea capacităţii de a lucra în

echipă; Soluţionarea problemei este atât profitul

grupului,cât şi al fiecărui individ; Grupul dă posibilitatea testării ideilor.

Evitarea propriilor responsabilităţi.

Analiza swot – Turul galeriei

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE Învăţarea prin cooperare îi încurajează

pe elevi să-şi exprime opiniile; Atrage şi sârneşte interesul elevilor,

realizându-se interacţiuni între aceştia; Urmăreşte evaluarea interactivă şi

formativă a produselor realizate de grupul de elevi;

Elevii sunt încurajaţi să-şi exprime opiniile referitoare la soluţionarea unor probleme.

Posibile opoziţii de scopuri şi obişnuinţe ale membrilor grupului;

Dificultăţi de coordonare; Unii elevi pot domina grupul

OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI Creşte implicarea participanţilor; Se pot exprima propriile nemulţumiri;

Stimulează dialogul între participanţi.

Evaluarea făcută de către celelalte grupe poate fi subiectivă.

Harta conceptuală –metodă alternativă de evaluare

Harta conceptuală sau harta cognitivă poate fi definită drept oglinda modului de gândire, simţire şi înţelegere ale celui/celor care o elaborează. Reprezintă un mod diagramatic de expresie, constituindu-se ca un important instrument pentru predare, învăţare şi evaluare în învăţământul preşcolar.

Hărţile conceptuale acordă o importanţă majoră creării de legături între concepte în procesul învăţării.

Modul de realizare a hărţii conceptuale poate să fie unul strict dirijat sau lăsat la alegerea copilului. Educatoarea poate să impună ce concepte să fie folosite, care sunt legăturile, sau cum relaţionează acestea între ele; sarcina copilului poate să fie una de completare a spaţiilor eliptice din structura hărţii. În extrema opusă strictei dirijări copilul poate să fie lăsat să-şi aleagă singur atât conceptele cât şi să stabilească singur relaţiile dintre acestea.Cererile cognitive în cazul unei libere alegeri sunt mult mai mari faţă de cazul unei stricte dirijări.

Tipuri de hărţi conceptuale: „ pânza de păianjen” – în centru se află un concept central, o temă unificatoare de la care pleacă

legăturile sub formă de raze către celelalte concepte secundare; „ierarhică” –prezintă informaţiile în ordinea descrescătoare a importanţei. Cea mai importamtă

se află în vârf. În funcţie de gradul de generalitate, de modul cum decurg unul din celălalt şi de alţi factori, sunt aranjate celelalte concepte. Această aranjare în termenii unei clasificări începând de la ceea ce este mai important şi coborând prin divizări progresive către elementele secundare se mai numeşte şi harta conceptuală sub formă de copac;

„ lineară”- informaţiile sunt prezentate într-un format linear; „ sisteme de hărţi conceptuale”- organizată într-un mod similar celor anterioare în plus

adăugându-se intrări şi ieşiri;Cu ajutorul hărţilor conceptuale evaluarea performanţelor este uşurată pentru că ea relevă modul

cum gândesc copiii şi cum folosesc cunoştinţele asimilate.În evaluarea hărţilor conceptuale se pot formula mai multe criterii de evaluare:

unele bazate pe calitatea afirmaţiilor ( toate informaţiile corecte) altele calculând procentul afirmaţiilor corecte date de elev, în raport cu totalul posibil al acestora; raportul dintre corect- incorect;

PRODUCEREA/REPRODUCEREA CONŞTIINŢEI ISTORICE A

INDIVIZILOR ŞI GRUPURILOR

Mişcări politice,sociale, religioase

Istoria şi alte domenii

academice

Film, radio,televiziune

Teatru

Muzică,cântece

Fotografii,tablouri

Caricaturi

Istorie şi altediscipline

şcolare

Romaneistorice

Călătorii

Muzee

Simboluri

Ziare şireviste

Biografii,istorii defamilie

Fig. 1 Conştiinţa istorică

Fig.2 Nevoile elevilor în mediul şcolar

Hărţile conceptuale pot fi utilizate la începutul unui demers didactic pentru a putea evalua situaţia cognitivă şi emoţională iniţială. Ele pot fi analizate şi comparate între ele şi pot constitui un punct de plecare pentru activităţile instructiv-educative următoare.

Fig.3 Harta conceptuală a comunicării pe text istoric

Cu ajutorul hărţilor conceptuale se pot conceptualiza programe de ameliorare, recuperare sau de accelerare şi probe de evaluare.

Bibliografie:

1. Draghicescu, Luminiţa, Zlate,Ştefania, Stăncescu,Ioana, 2011, Suport de curs Modul A –Abilitare curriculară , Târgovişte;2.Joiţa, Elena, 2002, Educaţia cognitivă. Fundamente. Metodologie, Editura Polirom, Iaşi;3.Jinga, I., I. Negreţ, 1999, Învăţarea eficientă, Editura Aldin, Bucureşti;