Didactica lb si literaturii romane.pdf

8/20/2019 Didactica lb si literaturii romane.pdf

1/148

Ministerul Educaţiei şi Cercetării

Proiectul pentru Învăţământul Rural

LIMBA ROMÂNĂ

Didactica limbii şi literaturii române (I)

Florentina SÂMIHĂIAN Mariana NOREL

2005


2/148


3/148

Cuprins

Proiectul pentru Învăţământul Rural i

Cuprins

Introducere........................................................................................................................ III

Unitatea de învăţare 1: Curriculum-ul de limba şi literatura română (FlorentinaSâmihăian)

1.1. Reperele profesorului ...................................................................................................21.2. Preliminarii: privire generală asupra curriculum-ului actual........................................... 2

1.2.1 Reperele elabor ării curriculum-ului naţional......................................................... 21.2.2. Elemente specifice viziunii curriculare actuale.................................................... 51.2.3. Programa şcolar ă sau curriculum-ul unei discipline............................................ 8

1.3. Curriculum-ul disciplinei Limba şi literatura română ................................................... 131.3.1. Cum se integrează programa de limba şi literatura română

în cadrul curricular general şi în cel specific, al ariei curriculare ...................... 13

1.3.2. Modelul disciplinei Limba şi literatura română .................................................. 141.3.3. Finalităţile studiului limbii şi literaturii române ................................................... 161.3.4. Tr ăsăturile programelor de limba şi literatura română

pentru învăţământul obligatoriu ....................................................................... 171.3.5. Cadrul european............................................................................................... 19

Lucrare de verificare pentru unitatea de înv ăţ are 1 ........................................................... 25R ăspunsuri la testele de autoevaluare ..............................................................................26Resurse suplimentare........................................................................................................ 27

Unitatea de învăţare 2: Proiectare didactică (Florentina Sâmihăian)

2.1. Reperele proiectării ....................................................................................................292.2. Etapele proiectării ....................................................................................................... 302.2.1. Lectura programei............................................................................................ 302.2.2. Alegerea manualului ........................................................................................372.2.3. Planificarea calendaristică ............................................................................... 422.2.4 Proiectarea unităţilor de învăţare...................................................................... 462.2.5 Proiect de lecţie sau scenariu didactic?............................................................512.2.6 Autoevaluarea activităţii de proiectare............................................................. 57

2.3. Proiectarea curriculum-ului la decizia şcolii ................................................................57Lucrare de verificare pentru unitatea de înv ăţ are 2 ........................................................... 60R ăspunsuri la testele de autoevaluare ..............................................................................61

Sugestii pentru realizarea portofoliului ............................................................................... 62Resurse suplimentare........................................................................................................62

Unitatea de învăţare 3: Didactica oralului (Florentina Sâmihăian)

3.1. Comunicarea – accepţii .............................................................................................. 643.1.1. Ce este comunicarea?......................................................................................643.1.2. Parametrii situaţiei de comunicare.................................................................... 653.1.3. Funcţiile limbajului ............................................................................................ 653.1.4. Perspectiva didactică asupra comunicării ........................................................ 66

3.2. Comunicarea orală ca mijloc de predare-învăţare......................................................69

3.2.1. Bariere în comunicarea profesor-elevi ............................................................. 693.2.2. Combinarea mijloacelor de comunicare........................................................... 713.2.3. Întrebările – deschiderea dialogului cu elevii ...................................................72


4/148

Cuprins

ii Proiectul pentru Învăţământul Rural

3.2.4. Rezolvarea situaţiilor în care r ăspunsul e absent sau greşit ............................733.2.5. Principiile ascultării active ................................................................................733.2.6. Feedback-ul .....................................................................................................74

3.3. Comunicarea ca domeniu de conţinuturi al programelorde limba şi literatura română ......................................................................................77

3.3.1. Comunicarea – domeniu de conţinuturi.............................................................77

3.3.2. Configuraţia domeniului comunicării orale în programe ....................................773.3.3. Ţintele lecţiilor de comunicare orală..................................................................783.3.4. Activităţi specifice comunicării orale..................................................................803.3.5. Metode şi tehnici de comunicare orală provenite din gândirea critică ...............843.3.6. Forme de organizare a clasei............................................................................873.3.7. Structurarea lecţiei de comunicare orală ...........................................................883.3.8. Forme de evaluare a comunicării orale.............................................................893.3.9. Principii ale didacticii oralului.............................................................................94

3.4. Autoevaluarea lecţiilor de comunicare orală ...............................................................97Lucrare de verificare pentru unitatea de înv ăţ are 3............................................................99R ăspunsuri la testele de autoevaluare.............................................................................100Sugestii pentru realizarea portofoliului .............................................................................101Resurse suplimentare ......................................................................................................101

Unitatea de învăţare 4: Didactica redactării (Mariana Norel)............................................

4.1. Comunicarea scrisă – mijloc de predare-învăţare.....................................................1034.1.1. Comunicarea scrisă – de la începuturi până azi.............................................1034.1.2. Statutul comunicării scrise..............................................................................1054.1.3. Avantajele şi dezavantajele comunicării scrise ..............................................106

4.2. Comunicarea scrisă – domeniu de conţinuturi al programelor de limba şi

literatura română ......................................................................................................1094.2.1. Configuraţia domeniului comunicării scrise în programele pentru învăţământul obligatoriu ...........................................................................................1094.2.2. Ţintele lecţiilor de comunicare scrisă .............................................................1114.2.3. Activităţi, metode şi tehnici de predare a comunicării scrise ..........................1134.2.4. Forme de organizare a clasei.........................................................................1174.2.5. Tipuri de text ..................................................................................................1184.2.6. Structurarea lecţiilor de redactare ..................................................................1204.2.7. Forme de evaluare a activităţii de redactare a elevilor...................................1274.2.8. Principiile didacticii redactării .........................................................................133

4.3. Autoevaluarea lecţiilor de redactare concepute de profesor .....................................134

Lucrare de verificare pentru unitatea de înv ăţ are 4..........................................................135R ăspunsuri la testele de autoevaluare.............................................................................137Sugestii pentru realizarea portofoliului .............................................................................139Resurse suplimentare ......................................................................................................139

Bibliografie .....................................................................................................................140


5/148

Introducere

Proiectul pentru Învăţământul Rural iii

Introducere

Argument Ariile de competenţă ale unui profesor acoper ă domeniişi discipline diferite:

• specialitatea (în cazul disciplinei limba şi literaturaromână, este vorba de trei domenii distincte: limbă română –gramatică şi vocabular; literatur ă română; comunicare);

• domenii asociate specialităţii (literatur ă universală,limbi clasice, limbi moderne, arte), alte domenii de cultur ă generală care să-i permită profesorului abordări largi şiatractive ale unei anumite teme;

• discipline pedagogice conexe (psihologia educaţiei,didactică generală);

• didactica disciplinei.

Cursul de didactica limbii şi literaturii române î şipropune să r ăspundă unor întrebări esenţiale pentru înţelegerea disciplinei şi a felului în care ea poate fi construită,la clasă, astfel încât să devină un demers coerent şi eficient.

Întrebările specifice didacticii sunt:• De ce se predă disciplina? (care sunt finalităţile ei)• Ce se predă? (care sunt domeniile de conţinut şi

conţinuturile ce vor fi abordate)• Cum se predă? (cum se proiectează demersul

didactic, care sunt strategiile de predare-învăţare potrivite,cum se pot adapta acestea grupului de elevi)

• Cum se evaluează? (care sunt metodele şiinstrumentele de evaluare pe care le putem folosi)

Structura cursului Cursul de Didactica limbii şi literaturii române estealcătuit din două module, care au fost concepute încontinuitate, având în vedere competenţele didactice pe carele presupune activitatea de predare-învăţare-evaluare laaceastă disciplină.

Cursul este structurat în opt unităţi de învăţare,repartizate astfel în cele două module:

Didactica limbii şi literaturii române (I)• Curriculum-ul de limba şi literatura română;• Proiectare didactică;• Didactica oralului;• Didactica redactării;

Didactica limbii şi literaturii române (II)• Didactica limbii;• Didactica lecturii;• Instrumente şi metode de evaluare de limba şi

literatura română;• Managementul clasei la limba şi literatura română.


6/148

Introducere

iv Proiectul pentru Învăţământul Rural

Fiecărei unităţi de învăţare îi corespund mai multecompetenţe şi conţinuturi, care acoper ă integral didacticileparticulare ale disciplinei (didactica lecturii, a oralului, aredactării, a limbii române), asociate cu practicile specificepredării disciplinei (proiectare, strategii şi metode, instrumenteşi metode de evaluare, managementul clasei).

Derularea cursului Vei observa că fiecare unitate a cursului conţine atâtprezentări teoretice ale temelor abordate, cât şi aplicaţii,accentul fiind pus pe învăţarea activă. În cadrul fiecărei unităţia modulului vor fi propuse metode de lucru care să te ajute să înţelegi, să aplici şi să transferi în contexte noi concepteleabordate. Experienţele de învăţare propuse vor fi variate şidiferenţiate. Pentru fiecare temă, ţi se vor indica resursesuplimentare pe care le poţi consulta pentru aprofundareacunoştinţelor, a înţelegerii tale asupra unui anumit subiect.

Vei putea apela, pentru neclarităţi sau dificultăţi în învăţare, la tutore. Pe parcurs, la o serie de sarcini de lucru, ţise cere în mod explicit să-ţi consulţi tutorele.

Evaluarea cursului Autorii acestui curs î ţi propun diverse modalităţi deevaluare formativă, care să te ajute să î ţi aprofundeziachiziţiile dobândite prin lectur ă, studiu personal şiinteracţiunea cu tutorele. În cadrul fiecărei unităţi de învăţarevei avea: teme de reflecţie, studii individuale şi teste deautoevaluare. La finalul fiecărei unităţi, î ţi propunem o lucrarede verificare (în acest prim modul vei avea 4 lucr ări de

verificare) şi completarea unor enunţuri privitoare la dificultăţile întâmpinate pe parcurs.

Evaluarea finală pentru acest prim modul va fi realizată cu ajutorul unui portofoliu, care va conţine următoarele piese:

• Planificarea calendaristică pentru un an de studiu (degimnaziu sau de liceu) ales de tine;• proiectul unei unităţi de învăţare pentru aceeaşi clasă;• 2 proiecte de lecţie din unitatea de învăţare proiectată (1 lecţie de comunicare scrisă / redactare, 1 lecţie decomunicare orală).

Ce urmează să faci? Pe parcursul unităţilor de învăţare din acest modul veiavea teme care se refer ă în mod direct la proiectele pe care leai de prezentat în final. Este important ca, pe măsur ă ceparcurgi unităţile în care găseşti informaţii relevante pentrutemele tale, să începi să-ţi structurezi materialul.

Vei realiza temele în ordinea indicată aici, pentru că acesta este parcursul firesc al proiectării: dinspremacrostructur ă spre microstructurile componente. Materialelepe care le vei elabora trebuie să reflecte legătura care există între planificarea calendaristică, proiectul unităţii de învăţare şi

proiectele de lecţie.


7/148

Introducere

Proiectul pentru Învăţământul Rural v

Cum vei fi evaluat? Vei vedea, pe parcursul cursului, că autorii pledează pentru o evaluare transparentă, ale cărei obiective şi criterii să fie cunoscute şi de elevi. De aceea, vei afla şi tu, chiar de la început, cum vei fi evaluat.

Obiectivele evaluării finale pe care o propunem ţintesc

chiar măsurarea gradului în care ai reuşit să-ţi formezi şidezvolţi competenţele vizate prin parcurgerea temelor din acestprim modul.

Planificarea calendaristică va fi realizată pentru un ande studiu în care vei alege să lucrezi după un anumit manualaprobat de MEC pentru clasa respectivă, pe care-l veimenţiona în planificare.

Iată mai jos reperele pe baza cărora va fi evaluată planificarea calendaristică şi pe care e recomandabil să le ai învedere: Unităţile de învăţare corespund temelor mari propuse deprogramă? Succesiunea unităţilor de învăţare respectă o anumită logică a disciplinei sau / şi a principiilor didactice? În planificare apar toate OR / CS din programa claseirespective? Există o bună corelaţie între OR / CS şi conţinuturi? Planificarea respectă structura anului şcolar aprobată prinordinul MEC pentru anul respectiv? Planificarea conţine: ore alocate pentru toate conţinuturile

obligatorii din programă, ore alocate pentru pregătirea,susţinerea şi comentarea tezei, ore pentru evaluările de lafinalul unităţilor de învăţare, ore la dispoziţia profesorului, orede familiarizare cu obiectivele programei, cu manualul, orepentru evaluarea iniţială a elevilor? Resursa timp este alocată adecvat pentru fiecare unitatede învăţare? (propor ţional cu încărcătura fiecărei unităţi, cudificultatea unor teme etc.) Semestrul I încheie o unitate de învăţare? (acest ultimaspect este opţional, dar e recomandabil să fie realizat)

Proiectul unităţii de învăţare decupate din planificarearealizată anterior va fi evaluat conform următoarelor criterii: Coerenţa demersului didactic (legături între cele trei

domenii, succesiune logică şi gradată de la simplu sprecomplex)

Obiective/ competenţe adecvate conţinuturilor propusespre studiu şi activităţilor de învăţare

Activităţi de învăţare diverse, stimulative, care să antrenezecât mai mulţi elevi

Resurse adecvate Legătura / continuitatea dintre proiectul unităţii de învăţare

şi planificare


8/148

Introducere

vi Proiectul pentru Învăţământul Rural

Proiectele de lecţie propuse pentru unitatea de învăţareproiectată vor fi evaluate pornind de la următoarele aspecte: Identificarea obiectivelor / competenţelor din programă

adecvate conţinuturilor studiate Coerenţa demersului didactic (coerenţa generală a

proiectului şi legăturile între diversele secvenţe didactice) Decuparea clar ă a secvenţelor didactice

◊ punerea în context◊ desf ăşurarea◊ încheierea / reflecţia

Activităţile sunt stimulative, de tip formativ şi antrenează cât mai mulţi elevi prin forme diverse de organizare a clasei

Activităţile vizează în mod nemijlocit obiectivele /competenţele selectate

Materiale-resursă folosite (hand-out, texte, suport vizualsau auditiv)

Conţinut ştiinţific (explicaţii ştiinţifice / definiţii corecte) Legătura / continuitatea dintre proiectele de lecţie şiproiectul unităţii de învăţare, respectiv planificareacalendaristică

S-ar putea ca acum, la începutul cursului, să ai neclarităţi în înţelegerea acestor precizări legate de evaluare. Ele pot fiprovocate de terminologia specializată, pe care nu ostăpâneşti încă. Revino la fiecare listă de criterii de evaluarepe măsur ă ce parcurgi temele respective şi realizezimaterialele pentru portofoliu.

După parcurgerea cursului, vei dobândi cunoştinţe şicompetenţe în toate aceste arii tematice, astfel încât să poţiproiecta demersuri didactice conforme literei şi spirituluiprogramelor şcolare, să poţi aplica modalităţi de predare- învăţare şi de evaluare adecvate fiecărui domeniu aldisciplinei.

Î ţi dorim mult succes!

Temă de reflecţieAşteptările tale faţă de cursul de Didactica limbii şi literaturii române coincid cuobiectivele prezentate în Introducere? În ce măsur ă?

Notează, în spaţiul liber de mai jos, şi alte aşteptări pe care le ai faţă de acest curs.


9/148

Curriculum-ul de limba şi literatura română

Proiectul pentru Învăţământul Rural 1

Unitatea de învăţare 1

CURRICULUM-UL DE LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ

Conţinuturile unităţii de învăţare 1

1.1. Reperele profesorului------------------------------------------------------------------------------ 2

1.2. Preliminarii: privire generală asupra curriculum-ului actual ------------------------------ 21.2.1 Reperele elabor ării curriculum-ului naţional----------------------------------------- 21.2.2. Elemente specifice viziunii curriculare actuale ------------------------------------ 51.2.3. Programa şcolar ă sau curriculum-ul unei discipline ----------------------------- 8

Test de autoevaluare 1 --------------------------------------------------------------------------------12

1.3. Curriculum-ul disciplinei Limba şi literatura română --------------------------------------131.3.1. Cum se integrează programa de limba şi literatura română în cadrulcurricular general şi în cel specific, al ariei curriculare ---------------------------------131.3.2. Modelul disciplinei Limba şi literatura română ------------------------------------141.3.3. Finalităţile studiului limbii şi literaturii române-------------------------------------161.3.4. Tr ăsăturile programelor de limba şi literatura română pentru învăţământul obligatoriu -----------------------------------------------------------------------171.3.5. Cadrul european -------------------------------------------------------------------------19

Test de autoevaluare 2 --------------------------------------------------------------------------------22Lucrare de verificare pentru unitatea de înv ăţ are 1---------------------------------------------25R ăspunsuri la testele de autoevaluare ------------------------------------------------------------26Resurse suplimentare -------------------------------------------------------------------------------27

Competenţele unităţii de învăţare

Pe parcursul acestei unităţi de învăţare vei putea să-ţi dezvolţi următoarele competenţe:• Descoperirea cadrului de referinţă al curriculum-ului naţional actual şi a elementelor

specifice acestuia• Relevarea modelului actualului curriculum de limba şi literatura română şi raportarea

acestuia la curriculum-ul naţional şi la cadrul european• Identificarea finalităţilor studiului maternei şi a tr ăsăturilor programei de Limba şi

literatura română • Analiza relaţiilor dintre domeniile de conţinut ale disciplinei


10/148


2 Proiectul pentru Învăţământul Rural

1.1. Reperele profesorului

Figura 1.1.

Activitatea unui profesor, indiferent de disciplina pe careo predă, se construieşte în funcţie de două repere importante –programa şcolar ă şi clasa / grupul de elevi. Priviţi imaginea dinstânga închipuindu-v

ă ca programa ar fi figurat

ă prin s

ăgeata

roşie, cea din vârf (pentru că, într-adevăr, o programă trebuiesă-i indice profesorului sensul / direcţia drumului pe care îl arede parcurs împreună cu elevii), iar clasele sau elevii ar ficăr ările diferite pe care profesorul le are în faţă (căci fiecareclasă / grup de elevi are o personalitate proprie, căreia îi estemai accesibil un drum sau altul).

Aflat între aceste două repere, profesorul trebuie să găsească / imagineze căile potrivite de a aplica spiritul şi literaprogramei lucrând cu o anumită clasă sau cu clase diferite.De felul în care reuşeşte să armonizeze cerinţele / standardele

programei cu nivelul şi cu particularităţile clasei depindeeficienţa actului didactic pe care profesorul îl concepe şi-lrealizează.

Cea mai importantă condiţie pentru o activitateresponsabilă a profesorului este, dincolo de o bună cunoaşterea domeniului disciplinei pe care o predă, înţelegerea şiaplicarea personalizată a programei. De aceea, în această unitate de învăţare, vom încerca să r ăspundem, împreună, lacâteva întrebări:

• Care este cadrul în care a fost gândit curriculum-ulnaţional şi care sunt elementele sale specifice?

• Cum se integrează programa disciplinei Limba şiliteratura română în cadrul curricular general şi al ariei?

• Care sunt finalităţile disciplinei?• Care este filozofia programei?• Care sunt domeniile de conţinuturi specifice

disciplinei?

1.2. Preliminarii: privire generală asupra curriculum-ului actual

Concepte-cheie

Curriculum (lat.„parcurs“ ) — conceptulvizează (a) totalitateadocumentelor şcolarede tip reglator în care seprecizează dateleesenţiale privindprocesele educative şiexperienţele de învăţarepe care şcoala le ofer ă elevului şi (b) proceseleeducative şi

1.2.1. Repere ale elabor ării curriculum-ului naţional

Înainte de a discuta programa disciplinei Limba şiliteratura română, vă propun să vă familiarizaţi cu cadrulgeneral în care aceasta a apărut, cu elementele specifice alecurriculum-ului naţional şi cu direcţiile generale de dezvoltare a învăţământului românesc.

Întrebările fundamentale la care trebuie să r ăspundă orice construcţie curricular ă sunt următoarele:

În ce scop? (care sunt ţintele pe care le urmăreşteeducaţia?)

Cine? (cine sunt beneficiarii ofertei educaţionale?) Ce? (care sunt conţinuturile adecvate scopurilor

propuse şi vârstei elevilor?)


11/148



experienţele de învăţareprin care trece elevul pedurata parcursului săuşcolar. Curriculum-ulreprezintă concretizareaunei politici

educaţionale asumate laun moment dat.

Idealul educaţional —element de politică educaţională caresintetizează profilul depersonalitate dezirabil laabsolvenţii de învăţământ.Din idealul educaţionalsunt derivate finalităţilesistemului de învăţământ.

În ce ordine? (cum sunt repartizate conţinuturile pecicluri şcolare şi pe ani de studiu?)

Cum? (ce strategii didactice sunt adecvate scopurilorpropuse?)

Cu ce? (care sunt resursele pe care le au profesoriişi elevii la dispoziţie?)

Cât? (cum putem măsura eficienţa procesuluididactic?)

Idealul educaţional al învăţământului românesc, aşacum este el formulat în Legea învăţământului, nr. 85/1995, Art.3, ofer ă un r ăspuns privind orientarea generală în care artrebui să se înscrie orice proiect educaţional:

„(1) Învăţământul urmăreşte realizarea idealuluieducaţional întemeiat pe tradiţiile umaniste, pe valoriledemocraţiei şi pe aspiraţiile societăţii româneşti şicontribuie la păstrarea identităţii naţionale.

(2) Idealul educaţional al şcolii româneşti constă îndezvoltarea liber ă, integrală şi armonioasă aindividualităţii umane, în formarea personalităţii autonomeşi creative.“

Studiu individualNotează, în spaţiul liber de mai jos, cuvintele-cheie care sintetizează idealuleducaţional.

Pornind de la idealul educaţional se formulează finalităţile sistemului de învăţământ şi profilul de formarepentru învăţământul obligatoriu.

Documentele şcolare care alcătuiesc curriculum-ulnaţional sunt:

• Documentele de politică educaţională care statuează opţiunile fundamentale în domeniul curriculum-ului;conceptele-cheie şi componentele curriculum-ului naţional;principiile de elaborare ale acestuia; finalităţile nivelurilor de învăţământ şi obiectivele ciclurilor curriculare; profilul deformare al învăţământului obligatoriu; dominantele ariilorcurriculare şi ale disciplinelor şcolare; structura programelorşcolare etc. Un astfel de document este cel intitulat Curriculumnaţ ional pentru înv ăţământul obligatoriu. Cadru de referinţă,

MEC, CNC, Bucureşti, 1998. Din cauza modificării Legii învăţământului (prin prelungirea învăţământului obligatoriu la10 clase), acest document nu mai corespunde întru totulrealităţii din sistem, aşa încât ar trebui să apar ă un document


12/148



Planurile-cadru suntinstrumente de politică educaţională careorganizează viaţaelevilor. Ele precizează ariile curriculare,

obiectele de studiu,raportul dintrecurriculum-ul obligatoriuşi cel la decizia şcolii şiresursele de timp alocatepentru fiecare din acestecomponente.

de acelaşi tip care să reglementeze şi să fundamenteze noilerealităţi educaţionale.

• Planurile-cadru sunt documente elaborate pentru întreg parcursul şcolarităţii, acoperind varietatea pe verticală (ani de studiu) şi pe orizontală (trasee educaţionale, filiere,profiluri) a sistemului de învăţământ. Planurile-cadru sunt

construite având în vedere finalităţile globale ale sistemului de învăţământ, precum şi finalităţile pe niveluri de şcolaritate.

• Programele şcolare pentru fiecare disciplină (curriculum-ul fiecărei discipline).

• Ghiduri, norme metodologice şi materiale suport caredescriu condiţiile de aplicare a procesului curricular.

• Manualele – acestea constituie instrumente de lucrupentru aplicarea personalizată a programei.

Studiu individualConsultă, pe site-ul MEC ‘www.edu.ro’, planurile-cadru pentru învăţământulobligatoriu. Precizează ce alocări orare are disciplina Limba şi literatura română peparcursul învăţământului obligatoriu (pe ani de studiu, pe filiere şi profiluri).Foloseşte spaţiul liber de mai jos pentru r ăspuns.


13/148



Ciclurile curricularereprezintă periodizări aleşcolarităţii, ele grupândmai mulţi ani de studiu

care au în comunanumite obiective.

1.2.2. Elemente specifice viziunii curriculare actuale

◊ Ciclurile curriculareCiclurile curriculare se suprapun peste structura formală

a sistemului de învăţământ, cu scopul de a evidenţia obiectivulmajor al fiecărei etape şcolare şi de a regla procesul de

învăţământ prin intervenţii de natur ă curricular ă. Construireastructurii sistemului de învăţământ pe cicluri curriculare sebazează pe corelarea cu vârstele psihologice ale elevilor.

Fiecare ciclu curricular propune un set coerent deobiective de învăţare, care consemnează ceea ce ar trebui să atingă elevii la capătul unei anumite etape a parcursului lorşcolar. Prin aceste obiective, ciclurile curriculare confer ă diferitelor etape ale şcolarităţii o serie de dominante care sereflectă în alcătuirea programelor şcolare.

Prin modificarea Legii învăţământului şi trecerea la învăţământul obligatoriu de 10 clase, structura ciclurilorcurriculare (care fuseser ă concepute în vederea trecerii la învăţământul obligatoriu de 9 clase) va trebui reconfigurată pesegmentul final al şcolarităţii. Pentru învăţământul primar şigimnazial, ciclurile sunt următoarele:• Ciclul achizi ţ iilor fundamentale (grupa pregătitoare de la

gr ădiniţă, clasele I şi a II-a). Acest ciclu urmăreşteacomodarea la cerinţele sistemului şcolar şi alfabetizareainiţială.

• Ciclul de dezvoltare (clasele a III-a, a IV-a, a V-a şi a VI-a),care are ca obiectiv major formarea capacităţilor de bază

necesare pentru continuarea studiilor. Finalităţile acestuiciclu sunt:⇒ Dezvoltarea achiziţiilor lingvistice şi încurajarea

folosirii limbii române, a limbii materne şi a limbilorstr ăine pentru exprimarea în situaţii variate decomunicare;

⇒ Dezvoltarea unei gândiri structurate şi a competenţeide a aplica în practică rezolvarea de probleme;

⇒ Familiarizarea cu o abordare pluridisciplinar ă adomeniilor cunoaşterii;

⇒ Constituirea unui set de valori consonante cu o

societate democratică şi pluralistă;⇒ Încurajarea talentului, a experienţei şi a expresiei în

diferite forme de artă;⇒ formarea responsabilităţii pentru propria dezvoltare şi

sănătate;⇒ formarea unei atitudini responsabile faţă de mediu.

• Ciclul de observare şi orientare (clasele a VII-a şi a VIII-a),care vizează cu precădere orientarea în vederea optimizăriiopţiunii şcolare şi profesionale ulterioare. Finalităţile acestuiciclu sunt:

⇒ Descoperirea de către elev a propriilor afinităţi,aspiraţii şi valori în scopul construirii unei imagini desine pozitive;


14/148



⇒ Formarea capacităţii de analiză a setului decompetenţe dobândite prin învăţare în scopulorientării spre o anumită carier ă profesională;

⇒ Dezvoltarea capacităţii de a comunica, inclusiv prinfolosirea diferitelor limbaje specializate;

⇒ Dezvoltarea gândirii autonome şi a responsabilităţiifaţă de integrarea în mediul social.

Temă de reflecţieCe rol consideri că are organizarea învăţării pe cicluri curriculare?Foloseşte spaţiul liber de mai jos pentru a r ăspunde la această întrebare.

Aria curricular ă ofer ă oviziune multi- şi / sauinterdisciplinar ă asupra

obiectelor de studiu.Obiectele de studiuincluse într-o anumită arie curricular ă au încomun principii şi criteriide tip epistemologic şipsihopedagogic.

◊ Ariile curriculare Conform principiului selecţiei şi al ierarhizării culturale

(care constă în decupajul domeniilor cunoaşterii umane şi aleculturii în domenii ale curriculumului şcolar), în noul plan s-a

optat pentru gruparea obiectelor de studiu pe arii curricularepentru întreg învăţământul preuniversitar.

Acestea sunt:• Limbă şi comunicare• Matematică şi ştiinţe ale naturii• Om şi societate• Arte• Educaţie fizică şi sport• Tehnologii• Consiliere şi orientare

Disciplina Limba şi literatura română face parte din ariacurricular ă Limbă şi comunicare, alături de limbile materne aleminorităţilor naţionale, limbile moderne şi limbile clasice.

Această arie curricular ă pune accentul pe:• fundamentarea pe modelul comunicativ-funcţional,

destinat structur ării capacităţilor de comunicare socială;• vehicularea unei culturi adaptate la realităţile

societăţii contemporane;• conştientizarea identităţii naţionale ca premisă a

dialogului intercultural şi a integr ării europene (cf. ibidem).


15/148



Cadrul de generare a programelor şcolare poate fireprezentat schematic în felul următor:

Ideal educaţional↓

Finalităţile sistemului

↓ Finalităţile ciclurilor curriculare / specificul ariei curriculare ↓ Planuri-cadru

↓ Programe şcolare

◊ Tr ăsături importante ale curriculum-ul naţional

În cadrul de referinţă citat se face referire la „7 dimensiuniale noutăţii“. Le prezentăm mai jos.

• Plasarea învăţării — ca proces — în centruldemersurilor şcolii (important este nu ceea ce profesorul a predat, ci ceea ce elevul a înv ăţ at).

• Orientarea învăţării spre formarea de capacităţi şiatitudini, prin dezvoltarea competenţ elor proprii rezolv ării de probleme, precum şi prin folosirea strategiilor participative înactivitatea didactic ă.

• Flexibilizarea ofertei de înv ăţ are venit ă dinspreşcoal ă (structurarea unui învăţământ pentru fiecare, decipentru elevul concret, iar nu a unui învăţământ uniform şi unicpentru toţi, conceput pentru un elev abstract).

• Adaptarea conţ inuturilor înv ăţării la realitateacotidiană, precum şi la preocupările, interesele şi aptitudinileelevului.

• Introducerea unor noi modalităţi de selectare şi deorganizare a obiectivelor şi a conţinuturilor, conformprincipiului „nu mult, ci bine“; important este nu doar ceanume, dar cât de bine, când şi de ce se învaţă ceea ce se învaţă, precum şi la ce anume serveşte mai târziu ceea ce s-aînv ăţ at în şcoal ă.

• Posibilitatea realiz ării unor parcursuri şcolareindividualizate, motivante pentru elevi, orientate spre inovaţieşi spre împlinire personală.

• Responsabilizarea tuturor agenţ ilor educaţ ionali învederea proiectării, monitorizării şi evaluării curriculum-ului.(cf. ibidem)


16/148



Temă de reflecţieComentează una dintre cele şapte tr ăsături ale curriculum-ului naţional, explicândcum înţelegi că se poate realiza concret aceasta în activitatea didactică.Foloseşte spaţiul liber de mai jos pentru a rezolva această temă.

Curriculum-ul uneidiscipline - documentşcolar care precizează obiectivele şiconţinuturile specificedisciplinei, recomandă strategii de atingere aacestora şi de evaluare aperformanţelor elevilor.

1.2.3. Programa şcolar ă sau curriculum-ul uneidiscipline este un proiect educaţional care trebuie să reflecte în mod concret politica educaţională a unei ţări. Curriculum-ulunei discipline se construieşte având în vedere atât coerenţape verticală (succesiunea obiectivelor şi a conţinuturilor peanumite trepte ale şcolarităţii), cât şi pe orizontală (corelareacu disciplinele din aria curricular ă sau din alte arii între care sepot face legături interdisciplinare).

Un proiect curricular defineşte:• ţelurile, scopurile şi obiectivele unei acţiuni educative;• căile, mijloacele şi activităţile folosite pentru

atingerea acestor scopuri;• metodele şi instrumentele pentru a evalua în ce

măsur ă acţiunea educaţională a fost eficientă.Mai sintetic: predare + înv ăţ are + evaluare.Diferenţa faţă de programa „analitică“ (o listă de

conţinuturi, neracordate la ieşiri concrete în termeni de achiziţiiposibile şi necesare ale fiecărui elev) şi viziunea curricular ă constă în schimbarea de orientare dinspre conţinuturi spreobiective şi competenţe care se formează în timpul şcolarităţii

şi care pot fi transferate în contexte noi, concrete aleexperienţei de studiu sau de inserare în social a elevilor.

Trecerea de la centrarea pe conţinuturi la centrarea peelev (co-autorul construcţiei didactice) presupune deplasareaaccentului în activitatea didactică:

de la aspectele teoretice (să ştie despre) la cele practice (să ştie cum), de la conţ inuturi spre competenţ e şivalori şi atitudini;

de la cantitate (cât) la calitate (cum); trecerea de laun volum mare de informaţ ii la informaţ ii structurate, care să

permit ă leg ături de sens între ele (conţ inuturile devin mijloacede a atinge obiectivele / competenţ ele); de la informativ spreformativ ;


17/148



de la predare la înv ăţ are; profesorul nu ţ ine undiscurs, ci ghideaz ă, faciliteaz ă înv ăţ area (centrarea penevoile elevilor); de la monolog la dialog ; de la rolul pasiv alelevului spre un rol activ , de participare la propria înv ăţ are; dela reproducerea unor cunoştinţ e la negocierea sensurilor şi la producerea de idei / argumente proprii; de la stilul autoritar al

profesorului tradi ţ ional la crearea unui parteneriat între profesori şi elevi;

de la competi ţ ie spre cooperare.

Studiu individual

Analizaţi Profilul de formare pentru înv ăţământul obligatoriu, prezentat mai jos (cf.Curriculum Naţ ional pentru înv ăţământul obligatoriu. Cadru de referinţă, p. 19-20).Precizaţi ce tip de capacităţi şi atitudini cuprinse în acest profil pot fi formate şidezvoltate cu prioritate prin disciplina Limba şi literatura română. Menţionaţi, deasemenea, şi capacităţile sau atitudinile care se pot forma prin intermediul maimultor discipline şi, implicit, şi prin disciplina Limba şi literatura română.Argumentaţi-vă, în 2-3 rânduri, fiecare opţiune.

(1) să demonstreze gândire creativă, prin:• utilizarea, evaluarea şi ameliorarea permanentă a unor strategii proprii pentrurezolvarea de probleme;• elaborarea unor modele de acţiune şi de luare a deciziilor într-o lume dinamică;• formarea şi utilizarea unor deprinderi de judecată critică;

• folosirea unor tehnici de argumentare variate în contexte sociale diferite; ________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ _________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ _____________________________________________________________________

(2) să folosească diverse modalităţi de comunicare în situaţii reale, prin:

• dobândirea deprinderilor specifice achiziţiilor fundamentale (citit, scris, calcul aritmetic)şi aplicarea lor efectivă în procesul comunicării; • formarea şi utilizarea deprinderilor de comunicare socială, verbală şi non-verbală; • cunoaşterea şi utilizarea eficientă şi corectă a codurilor, a limbajelor şi a convenţiilorapar ţinând terminologiei diferitelor domenii ale cunoaşterii. ________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ _____________________________________________________________________


18/148



(3) să înţeleagă sensul apartenenţei la diverse tipuri de comunităţi, prin:• participarea la viaţa socială a clasei, a şcolii şi a comunităţii locale din care fac parte; • identificarea drepturilor şi a responsabilităţilor care le revin în calitate de cetăţeni aiRomâniei şi reflecţia asupra acestora; • înţelegerea şi evaluarea interdependenţelor dintre identitate şi alteritate, dintre local şinaţional, dintre naţional şi global.

________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ _____________________________________________________________________

(4) să demonstreze capacitate de adaptare la situaţii diferite, prin:• folosirea unei varietăţi de limbaje şi de instrumente pentru a transmite idei, experienţeşi sentimente; • cunoaşterea diverselor roluri sociale şi a implicaţiilor acestora asupra vieţii cotidiene;

• demonstrarea capacităţii de a lucra în echipă, respectând opiniile fiecăruia; • exprimarea voinţei de a urmări un ţel prin mijloace diferite.

________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ _________________________________________________________________ _______ ________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________

(5) să contribuie la construirea unei vieţi de calitate, prin:• dezvoltarea unor atitudini pozitive faţă de sine şi faţă de semeni: toleranţă,responsabilitate, rigoare etc.• formarea şi exprimarea opţiunii pentru o viaţă sănătoasă şi echilibrată; • acceptarea şi promovarea unui mediu natural propice vieţii; • cunoaşterea şi respectarea drepturilor fundamentale ale omului; • formularea unor judecăţi estetice privind diferite aspecte ale realităţii naturale şi sociale; • formarea unei sensibilităţi deschise spre valorile estetice şi artistice. ________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ _________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ _____________________________________________________________________ _____________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________

(6) să înţeleagă şi să utilizeze tehnologiile în mod adecvat, prin:

• folosirea de idei, modele şi teorii diverse pentru a investiga şi a descrie proceselenaturale şi sociale; • folosirea echipamentelor informatice în calitatea lor de instrumente ale comunicării;


19/148



• cunoaşterea şi utilizarea tehnologiilor întâlnite în viaţa cotidiană; • înţelegerea consecinţelor etice ale dezvoltării ştiinţei şi tehnologiei asupra omului şimediului. ________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ _________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ _____________________________________________________________________

(7) să-şi dezvolte capacităţile de investigare şi să-şi valorizeze propria experienţă, prin:

• dezvoltarea unei metodologii de muncă intelectuală şi a capacităţii de explorare arealităţii înconjur ătoare; • dobândirea unei culturi a efortului fizic şi intelectual, ca expresie a dorinţei de realizarepersonală şi socială;

________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ __________________________________________________________________

(8) să-şi construiască un set de valori individuale şi sociale şi să-şi orientezecomportamentul şi cariera în funcţie de acestea, prin:

• demonstrarea competenţei de a susţine propriile opţiuni; • înţelegerea modului în care mediul social şi cultural (familia, normele sociale, codurile

lingvistice, tradiţiile istorice etc.) influenţează ideile şi comportamentele proprii, precum şiale altora; • cunoaşterea şi analiza oportunităţilor oferite de diferite filiere vocaţionale, în funcţie deaptitudinile individuale; • realizarea unor planuri personale de acţiune şi motivarea pentru învăţarea continuă. ________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ _________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ _____________________________________________________________________


20/148



Test de autoevaluare 1

1. Precizează două accepţii diferite ale termenului„curriculum“.

___________________________________________________ ___________________________________________________

___________________________________________________ ___________________________________________________ 2. Enumer ă documentele care alcătuiesc curriculum-ul

naţional.

___________________________________________________ ___________________________________________________ ___________________________________________________ ___________________________________________________ ___________________________________________________

___________________________________________________ 3. Precizează care este diferenţa dintre cicluri şi arii

curriculare.

___________________________________________________ ___________________________________________________ ___________________________________________________ Completeaz ă următoarele enunţ uri:Pe parcursul secven

ţelor 1.1.

şi 1.2. m-am confruntat cu

următoarele dificultăţi: ___________________________________________________ ___________________________________________________ ___________________________________________________ Îmi este încă neclar: ___________________________________________________ ___________________________________________________ ___________________________________________________

DISCUTĂ CU TUTORELE ACESTE ASPECTE.


21/148



1.3. Curriculum-ul disciplinei Limba şi literatura română

1.3.1. Cum se integrează programa de Limba şi literatura română în cadrulcurricular general şi în cel specific, al ariei curriculare?

Toate programele disciplinelor şcolare sunt concepute

unitar, în sensul că structura programelor este asemănătoareşi că pun în prim-plan obiectivele sau competenţele. Nuconţinuturile sunt, în această viziune, prioritare, ci deprinderile,capacităţile, valorile şi atitudinile pe care şi le formează,dezvoltă şi interiorizează elevii pe o anumită secvenţă aşcolarităţii (un ciclu, un an de studiu) prin intermediul unorconţinuturi diverse sau chiar diferite. Din acest punct devedere, finalităţile globale, cele specifice unui ciclu sau uneiarii curiculare trebuie să se reflecte în programele fiecăreidiscipline.

Programa de Limba şi literatura română are la bază modelul comunicativ-funcţional, comun pentru aria curricular ă Limbă şi comunicare.

Acest model se bazează pe faptul că orice act decomunicare comportă două tipuri de procese: (a) producerea(emiterea, exprimarea în scris sau oral) a mesajelor, (b)receptarea (ascultarea sau lectura) mesajelor. Acestedeprinderi integratoare reprezintă aspecte ale învăţării oricăreilimbi, ca şi a cunoaşterii culturale, de care didactica materneinu poate face abstracţie.

Temă de reflecţie Învăţarea pentru asimilarea de cunoştinţe şi învăţarea pentru formarea şidezvoltarea unor competenţe şi valori şi atitudini constituie două modeleeducaţionale evident diferite.(a) Consideri că al doilea model exclude asimilarea de cunoştinţe? Explică.(b) Crezi că trecerea la o nouă paradigmă a învăţării (cea bazată pe competenţe şi

valori şi atitudini) necesită altfel de strategii didactice decât cele tradiţionale?Explică.

Foloseşte spaţiul liber de mai jos pentru a r ăspunde la cele două întrebări. Poţi să-ţi sprijini

r ăspunsurile prin trimiteri la textul cursului.


22/148



Concepte-cheie

Modelul comunicativ-funcţional se bazează pe dezvoltarea celorpatru deprinderi

fundamentale careinteracţionează înprocesul comunicării:⇒ înţelegerea după auz⇒ lectura⇒ vorbirea⇒ scrierea

1.3.2. Modelul disciplinei Limba şi literatura română

Disciplina Limba şi literatura română cuprinde, înprograme, trei domenii specifice: limbă, literatur ă şicomunicare. Aceste trei domenii nu sunt insulare, atâta vremecât profesorul, în demersul său de abordare a disciplinei la

clasă, trebuie să găsească punctele de legătur ă, conexiunilecare permit o predare integrată.

Literatura (care cuprinde atât texte literare, cât şi textenonliterare) ofer ă domeniilor limbă şi comunicare un materialdivers sub aspect textual (modalităţi de structurare a textului,tipuri textuale diferite: narativ, descriptiv, dialogat,argumentativ, expozitiv), lingvistic (moduri de organizare aelementelor de construcţie a comunicării la nivelul propoziţieişi al frazei) şi discursiv sau situaţ ional (adaptarea discursuluiunui emiţător la circumstanţele situaţiei de comunicare, tipuridiferite de interacţiuni)1.

Cunoaşterea elementelor de construcţie a comunicării(circumscrise domeniului limbii) ofer ă studiului textului literarsau nonliterar instrumente utile pentru descifrarea, analiza şiinterpretarea textelor (cunoştinţele lexico-semantice suntnecesare în înţelegerea textului, achiziţiile de morfosintaxă îiajută pe elevi să observe, de pildă, funcţionalitatea timpurilorverbale sau a indicilor de cauzalitate şi de consecuţie într-onaraţiune, identificarea câmpurilor semantice dintr-un text şi arelaţiilor dintre ele îi poate orienta spre ajungerea lasemnificaţiile acestuia etc.).

Şi pentru domeniul comunicării, achiziţiile din domeniullimbii sunt la fel de importante, pentru că ele ofer ă aceacunoaştere a legilor de combinare şi selecţie a elementelor deconstrucţie a comunicării care-l pot ajuta pe elev să comunicemai bine şi mai eficient2.

Care este însă oferta comunicării pentru celelalte două domenii? În primul rând, în viziunea programelor actuale,acesta este domeniul care le adună pe celelalte sub o pălărie /umbrelă foarte largă şi într-un fel şi le subordonează: literaturaeste privită şi ea ca act de comunicare, bazat pe un pact întreautor şi cititor (acceptăm, atunci când citim literatur ă că ne

situăm în zona posibilului, a imaginarului şi nu în cea arealului, ca atunci când citim texte ştiinţifice, jurnalistice etc.);limba este văzută nu ca finalitate a însuşirii unor regulisistemice, ci tocmai ca aplicare a achiziţiilor din acest domeniu în receptarea sau în producerea mesajelor. Apoi, comunicareaeste nu doar un domeniu de conţinuturi, în care elevii învaţă cum se realizează un monolog, un dialog, o dezbatere, uneseu etc., ci şi un mijloc de învăţare, folosit de toate

1 Cf. C. Simard, É l éments de didactique du français langue premi ère, Montr éal, De Boeck şi Lancier, 1997,componenta verbală a comunicării poate fi definită prin aceste trei dimensiuni. 2

„În acelaşi timp, însă, pentru a fi un instrument eficient de comunicare, limbajul trebuie cunoscut ca sistemcu legi proprii, iar această cunoaştere este condiţia sine qua non a corectitudinii şi fluenţei comunicării. Deaceea, exersarea limbii trebuie dublată, constant şi riguros, de studiul ei.“ (Alina Pamfil, Limba şi literaturaromână în gimnaziu. Structuri didactice deschise, Editura Paralela 45, 2003, p. 34)


23/148



disciplinele şcolare (ei aplică, deci, strategiile învăţate îndomeniul comunicării nu doar pentru a discuta un text saupentru a înţelege anumite probleme de limbă, ci în orice altă disciplină pe care o studiază în şcoală).

Aşadar, oferta comunicării poate fi analizată pe treipaliere distincte:

(a) structurează pe alte principii domeniul disciplineilimba şi literatura română, înglobând limba şi literatura;

(b) se regăseşte şi în alte discipline ca mijloc al învăţării;

(c) deschide şcoala spre viaţă, spre realitate, oferindu-leelevilor competenţe şi cunoştinţe pe care le pot aplica înexperienţa lor cotidiană prezentă şi viitoare.

Paradigma comunicativ-funcţională schimbă în modfundamental anumite accente în cadrul disciplinei noastre.Literatura nu mai este un domeniu static, în care eleviistudiază despre texte, ci devine un domeniu dinamic, în careliteratura nu înseamnă doar cunoaştere, ci şi comunicare3. Aceasta presupune schimbarea focus-ului dinspre produs (opera literar ă), spre proces (lectura operei) şi intrareareceptorului într-un dialog deschis cu textul, pe care-linteroghează şi căruia îi ofer ă r ăspunsuri personale. Pe de altă parte, şi domeniul limbii capătă o altă dimensiune, prin faptulcă nu învăţarea regulilor gramaticale este prioritar ă, ci felul încare elevii pot aplica cele învăţate în propria comunicare (înreceptarea şi producerea mesajelor; tocmai de aceea acestdomeniu se numeşte, în programele de gimnaziu “elemente de

construcţie a comunicării”). Cu alte cuvinte, nu este vorba de orenunţare la studiul descriptiv al domeniului limbii, ci de oreorientare a finalităţii acestui studiu.

Temă de reflecţieUnii profesori consider ă că viziunea pragmatică a programei actuale favorizează comunicarea în dauna studiului literaturii. Indică argumente pro sau contra acesteiopinii.Foloseşte spaţiul liber de mai jos pentru r ăspuns.

3 Citez în acest sens concluzia la care ajunge profesorul Jean Caune într-o carte consacrată relaţiei dintre

cultur ă şi comunicare: „Expresivitatea limbajului, degajată de mimetism şi / sau semnificaţii preexistente,poate fi considerată ca fondatoare de sens şi de cultur ă. Iar arta poate fi înţeleasă ca limbaj în capacitateasa de comunicare (care ţine de experienţa umană)“ — Cultur ă şi comunicare, Bucureşti, Editura Cartearomânească, Colecţia Syracuza, 2000, p. 142.


24/148



1.3.3. Finalităţile studiului limbii şi literaturii române

Obiective-cadru înprogramele de gimnaziu:• Dezvoltarea capacit ăţ iide receptare a mesajuluioral

• Dezvoltarea capacit ăţ iide exprimare scrisă

• Dezvoltarea capacit ăţ iide receptare a mesajuluiscris

• Dezvoltarea capacit ăţ iide exprimare scrisă

Competenţe generale înprogramele de liceu (clasele a IX-a şi a X-a):• Utilizarea corect ă şi

adecvat ă a limbiiromâne în producereaşi în receptareamesajelor în diferitesituaţ ii de comunicare

• Folosirea modalit ăţ ilorde analiz ă tematic ă,structural ă şi stilistic ă în receptareadiferitelor texte literareşi nonliterare

• Argumentarea în scrissau oral a opiniilor privind un text literarsau nonliterar

Modelul comunicativ-funcţional impune ca finalităţiledisciplinei să fie centrate pe comunicare. Toate obiectivele dereferinţă ale programelor de gimnaziu derivă din cele patru

obiective-cadru, corespunzătoare deprinderilor integratoare.

Elevii vor fi încurajaţi să înveţe să transfere achiziţiileteoretice din domeniul limbii în practica comunicării curente,astfel încât să ştie să comunice, să poată înţelege şi să interpreteze texte diverse, să poată gândi autonom. Îngimnaziu, ponderea importantă o constituie de aceea tocmaistudiul limbii (al Elementelor de construc ţ ie a comunic ării , aşacum e denumit acest domeniu în programă), în sensul precizatmai sus, al formării competenţelor de comunicare (receptare şiproducere) a unor mesaje diverse. Celelalte domenii aledisciplinei sunt literatura (domeniul fiind numit Lectura, tocmaipentru a orienta demersurile profesorilor spre procesul dinamical receptării textelor) şi comunicarea (Practicarea raţ ional ă,domeniu concretizat în conţinuturi diverse ce presupuncomunicarea orală şi scrisă). Din asumarea acestui model,rezultă o reechilibrare a ponderii acordate comunicării oralefaţă de comunicarea scrisă în cadrul activităţilor didacticededicate disciplinei Limba şi literatura română.

Continuând această opţiune, programele de liceu se

axează pe trei competenţe generale: În plus, programele de liceu propun şi formarea unor

valori şi atitudini:

• Cultivarea interesului pentru lectur ă şi a pl ăcerii de aciti, a gustului estetic în domeniul literaturii

• Stimularea gândirii autonome, reflexive şi critice înraport cu diversele mesaje receptate

• Formarea unor reprezent ări culturale privind evoluţ iaşi valorile literaturii române

• Cultivarea unei atitudini pozitive faţă de comunicareşi a încrederii în propriile abilit ăţ i de comunicare

• Abordarea flexibil ă şi tolerant ă a opiniilor şi aargumentelor celorlal ţ i

• Cultivarea unei atitudini pozitive faţă de limbamaternă şi recunoaşterea rolului acesteia pentru dezvoltarea personal ă şi îmbog ăţ irea orizontului cultural

• Dezvoltarea interesului faţă de comunicareaintercultural ă


25/148



Studiu individual

Notează elementele de continuitate şi pe cele specifice ale programelor pentrugimnaziu şi pentru liceu în ceea ce priveşte ţintele studiului limbii şi literaturiiromâne.Foloseşte spaţiul liber pentru r ăspuns.

1.3.4. Tr ăsăturile programelor de limba şi literatura română pentru învăţământul obligatoriu

Orientarea studiuluic ătre elev

Selectarea conţ inuturilorînv ăţării în raport cufinalit ăţ ile vizate

În acord cu finalităţile generale ale învăţământuluiromânesc şi cu profilul de formare pentru învăţământulobligatoriu, programele de limba şi literatura română au câtevatr ăsături, pe care le menţionăm mai jos.

Programele sunt orientate prioritar spre ce ar trebui să ştie şi să poată face elevul la sfâr şitul învăţământuluiobligatoriu pentru a reuşi în viaţă şi pentru a avea acces, încontinuare, la oferta culturală a timpului său.

Programa pune în centrul procesului didacticfinalităţile pe care acesta trebuie să le aibă în vedere(obiective-cadru şi de referinţă în învăţământul primar şigimnazial, competenţe generale şi specifice, valori şi atitudini înclasele a IX-a şi a X-a).

Conţinuturile disciplinei devin, în acest context,mijloace de atingere a acestor finalităţi şi ele pot fi diverse şichiar diferite. Nu se studiază textul x sau y, ci tipuri de texte,care ofer ă oportunităţi de actualizare şi de transferare acompetenţelor de lectur ă ale elevilor. De asemenea, nu sestudiază doar despre verb sau despre adjectiv, ci şi despre

felul în care acestea funcţionează în comunicare. Cu altecuvinte, de la un accent preponderent informativ şireproductiv, se trece la focalizare pe formativ şi pe autonomiaelevului în manevrarea cunoştinţelor asimilate.


26/148



Construirea unui parcursdidactic coerent şifunc ţ ional

Integrarea celor treidomenii ale disciplinei:literatur ă, limbă şicomunicare

Structura modular ă a programei

În domeniul conţinuturilor, o pondere importantă aucăpătat formele comunicării orale, introducerea textelornonliterare, a altor forme de comunicare artistică (teatru, film),deschiderea canonului şcolar spre texte actuale din literaturaromână, toate acestea urmărind de fapt să-i ofere elevului omotivaţie mai bună pentru dezvoltarea propriei personalităţi şi

sensibilităţi într-o lume dinamică.

Programa a fost concepută ca un parcurs eşalonat, încadrul căruia fiecare ciclu sau an de studiu are o dominant ă,care se reflectă într-un anumit decupaj al conţinuturilor:

⇒ abordarea literaturii în gimnaziu din perspectivagenurilor şi a speciilor, menită să-i familiarizeze peelevi cu principalele tipuri textuale (narativ,descriptiv, dialogat);

⇒ abordarea literaturii din perspectivă tematică în clasaa IX-a, menit

ă să

înlesnească

familiarizarea elevilorcu tipuri variate de texte, să lege studiul literaturii deexperienţa lor de viaţă şi să stimuleze plăcerealecturii;

⇒ abordarea literaturii din perspectivă structurală largă la clasa a X-a (proză, poezie, dramaturgie şi critică),menită să stimuleze capacităţile elevilor de a înţelege, analiza şi interpreta operele literare ;

⇒ abordarea literaturii din perspectivă cronologică (cuo dublă contextualizare, istorică şi culturală) înclasele a XI-a şi a XII-a.

Programa acordă o pondere sporită elementelor delimbă şi comunicare şi recomandă studierea acestora cuaccent pe latura aplicativă şi în corelaţie cu studiul literaturii.

Programa este structurată astfel încât să facilitezeprofesorilor proiectarea activităţii didactice, orientată sprerealizarea finalităţilor formulate.

Deşi modelul de structurare s-a modificat pe parcurs,pentru o mai bună adaptare la cerinţele reformei (programelede gimnaziu sunt construite pe obiective-cadru, obiective de

referinţă şi activităţi de învăţare, iar cele de liceu pecompetenţe generale şi specifice), această modificare nu aafectat logica parcursului didactic propus. În schimb,modificările ulterioare ale Legii învăţământului, au impusrevizuirea programelor de liceu din perspectiva trecerii la învăţământul obligatoriu de zece clase.

O particularitate a programelor o constituie organizareamodular ă, lăsând la opţiunea profesorilor modalităţile decorelare a conţinuturilor, ordinea abordării acestora,structurarea unităţilor de învăţare sau alegerea strategiilordidactice şi a metodelor de evaluare.


27/148



1.3.5. Cadrul european

Curriculum-ul românesc nu se poate situa în afaratendinţelor mari ale educaţiei europene. Din acest punct devedere, programa de limba şi literatura română pentru învăţământul obligatoriu trebuie să aibă în vedere şi

documentele europene privind educaţia, documente la careRomânia a aderat.

Comisia Europeană pentru educaţie a realizat undocument în care este descris un „profil de formare european“,care propune cu titlu de recomandare noile competenţe debază necesare tuturor persoanelor pentru a face faţă cerinţelorsocietăţii şi economiei bazate pe cunoaştere şi pentru a lefacilita accesul post-şcolar la învăţarea pe toată durata vieţii. Aceste competenţe de bază (key-competences), care vizează şcolaritatea obligatorie, sunt:

Comunicare în limba maternă Comunicare în limbi moderne Competenţe în domeniul tehnologiei informaţiei şi al

comunicării Competenţe în domeniile matematică, ştiinţe şi

tehnologii Educaţie antreprenorială Competenţe civice şi de relaţionare interpersonală A învăţa să înveţi / Educaţia pe parcursul întregii vieţi Deschidere culturală / Sensibilizare la cultur ă (Cultural

awareness)

Principalul domeniu de interes pentru disciplina Limba şiliteratura română este cel al Comunic ării în limba maternă. În documentul menţionat, acest domeniu este definit astfel:„Comunicarea este abilitatea de a exprima şi interpreta — oralşi scris, în contexte diverse (în societate, la locul de muncă,acasă şi în timpul liber) — gânduri, sentimente şi fapte“.Comunicării în limba maternă îi sunt asociate anumitecunoştinţe, deprinderi / capacităţi şi atitudini, pe care lemenţionăm în cele ce urmează.

Cunoştinţ e specifice comunic ării în limba maternă:

• vocabular; • reguli gramaticale; • tipuri de texte literare (poveşti/ basme, mituri, legende,

poezii epice şi lirice, teatru, proză scurtă - schiţe, nuvele - şiromane) şi principalele lor tr ăsături;

• tipuri de texte nonliterare (cv, cereri, rapoarte, articole,eseuri, diverse tipuri de monolog sau dialog) şi principalelelor tr ăsături;

• diferite tipuri de interacţiuni verbale (conversaţii, interviuri,dezbateri) şi tr ăsăturile lor principale;

• funcţiile limbajului;

• tr ăsăturile principale ale diferitelor stiluri şi registreapar ţinând vorbirii sau scrierii (formal, informal, ştiinţific, jurnalistic, colocvial etc.).


28/148



Abilit ăţ i, capacit ăţ i specifice comunic ării în limba maternă:• să comunice, oral sau în scris, să înţeleagă sau să-i ajute

pe ceilalţi să înţeleagă diferite mesaje, în diverse situaţii decomunicare şi pentru diferite scopuri;

• să citească şi să înţeleagă diferite texte, adaptând strategiiadecvate scopului lecturii (de informare, de plăcere, pentru

studiu) şi diferitelor tipuri de texte; • să asculte şi să înţeleagă diverse mesaje orale în diferite

situaţii de comunicare; • să iniţieze, să susţină şi să încheie o conversaţie în diferite

situaţii de comunicare; • să caute, să adune şi să proceseze informaţia scrisă, date

şi concepte, în scopul de a le folosi în studiul individual şi să le organizeze într-un mod sistematic;

• să vorbească clar şi concis şi să observe felul în care esteperceput mesajul propriu de către ceilalţi;

• să scrie diferite tipuri de texte pentru scopuri diferite; să monitorizeze procesul scrierii (de la plan, până la verificareşi transcriere);

• să formuleze argumente, în scris sau oral, într-o manier ă convingătoare, şi să aibă în vedere alte puncte de vedere,exprimate în scris sau oral;

• să folosească mijloace ajutătoare (notiţe, scheme, hăr ţi)pentru a produce, prezenta sau a înţelege texte complexe,scrise sau orale (prezentări, conversaţii, instrucţiuni,interviuri, dezbateri);

• să distingă, în receptarea orală, în exprimarea scrisă şi

orală, în lectur ă, informaţiile relevante de cele irelevante.

Atitudini specifice comunic ării în limba maternă • să ştie că există variante lingvistice şi forme de comunicare

diverse, în funcţie de contextul temporal, spaţial sau social; • să aibă încredere în sine când vorbeşte în public;• să dorească să-şi îmbunătăţească exprimarea; • să-şi dezvolte gustul pentru literatur ă; • să abordeze opiniile şi argumentele altora cu deschidere şi

flexibilitate şi să se angajeze în dialoguri constructive şi

critice; • să dezvolte o atitudine pozitivă faţă de limba maternă şi să o recunoască drept o sursă potenţială pentru dezvoltareapersonală şi îmbogăţirea bagajului cultural;

• să dezvolte o atitudine pozitivă faţă de comunicareainterculturală.

Chiar dacă limba şi literatura română acoper ă în principaldomeniul 1, Comunicarea în limba maternă, nu putem faceabstracţie nici de alte domenii, care vizează competenţe,cunoştinţe şi atitudini de tip transversal, pe care disciplinanoastr ă le are în vedere în mod implicit.

Exemplificăm cu deprinderi / capacităţi şi atitudini laformarea cărora contribuie, alături de alte discipline, şi Limbaşi literatura română.


29/148



Pentru competenţa „A înv ăţ a să înveţ i“, deprinderi saucapacităţi (managementul timpului; autonomie, disciplină,perseverenţă în procesul învăţării; folosirea mijloaceloradecvate — intonaţie, gestică, mimică etc. — în comunicareaorală; să înţeleagă şi să producă mesaje variate — în limbajverbal, scris sau oral etc.; reflecţia critică asupra obiectului şi

scopului învăţării) şi atitudini (adaptabilitate şi flexibilitate;automotivare şi încredere în propriile şanse de reuşită; dorinţă de autoperfecţionare; spirit de iniţiativă; apreciere pozitivă a învăţării ca activitate ce sprijină dezvoltarea personală).Pentru domeniul Relaţ ionării interpersonale: capacităţi(încredere şi empatie în relaţie cu ceilalţi; toleranţă în relaţie cuopiniile şi comportamentul celorlalţi etc.); atitudini (interes şirespect pentru ceilalţi; integritate, asertivitate etc.).Pentru domeniul Cultur ă antreprenorial ă: capacităţi (aplanifica, a organiza, a analiza, a comunica, a face, a evalua şia înregistra; a lucra activ şi flexibil ca parte a unei echipe; a-şiidentifica propriile puncte tari şi puncte slabe etc.); atitudini(spirit de iniţiativă; atitudine pozitivă faţă de schimbare şiinovaţie etc.).Pentru domeniul Deschidere cultural ă: capacităţi (a discuta şia dezbate pe marginea unor teme diverse legate de: literatur ă,muzică, film, teatru, arte plastice, fotografie, modă, arhitectur ă etc.; a compara propriile puncte de vedere şi propriilemanifestări creative cu ale altora); atitudini (conştiinţa proprieiidentităţi, dar şi respect pentru diversitate; dorinţa de aparticipa la viaţa culturală; atitudine pozitivă faţă de toate

formele expresiei culturale).

Studiu individual

Compar ă finalităţile studiului Limbii şi literaturii române cu cele ale cadruluieuropean. Ce aspecte comune / diferite identifici?Exprimă-ţi un punct de vedere în legătur ă cu ideea că programele de Limba şiliteratura română trebuie să fie în consonanţă cu tendinţele europene de studiere alimbilor materne.

Foloseşte spaţiul liber de mai jos pentru r ăspunsuri.


30/148



Test de autoevaluare 2

Completează următoarele enunţuri.1. Programele şcolare actuale pun accent pe

________________________________________________

2. Cele trei domenii ale disciplinei limba şi literaturaromână sunt:

___________________________________________________ ___________________________________________________ ___________________________________________________ 3. În modelul comunicativ-funcţional, prin domeniul limbiise urmăreşte ___________________________________________________ ___________________________________________________ ___________________________________________________

4. În modelul comunicativ-funcţional, prin domeniulliteraturii se urmăreşte

___________________________________________________ ___________________________________________________ ___________________________________________________ Completeaz ă următoarele enunţ uri:Pe parcursul secvenţei 1.3. m-am confruntat cu următoareledificultăţi: ___________________________________________________

___________________________________________________ ___________________________________________________ Îmi este încă neclar ___________________________________________________ ___________________________________________________ ___________________________________________________

DISCUTĂ CU TUTORELE ACESTE ASPECTE.


31/148



Studiu individual

În Limba şi literatura română în gimnaziu. Structuri didactice deschise (EdituraParalela 45, 2003), Alina Pamfil formulează câteva principii generale ale didacticiimaternei: Accentuarea valorii interactive a limbajului, exersarea tuturor funcţiilor lui în contexte

variate şi semnificante. Configurarea unor strategii didactice active, ce urmăresc utilizarea limbii în context. Abordarea lecturii ca dialog cu textul şi, prin text, cu autorul şi cu sine însuşi. Structurarea unor parcursuri didactice explicite şi coerente, capabile să coreleze

domeniile disciplinei şi, în cadrul lor, activităţile de asimilare a cunoştinţelor cuactivităţile aplicative. (Posibilitatea de transferare a competenţelor dobândite în orele delimbă şi literatur ă română în experienţa personală din afara şcolii şi în activităţile de învăţare practicate la alte discipline şcolare).

Citiţi, din cartea men

ţionat

ă a Alinei Pamfil, p. 5-36. Scrie

ţi un eseu de 1-2 pagini

despre oricare dintre cele patru principii ale didacticii maternei (p. 34-36), în care să vă formulaţi un punct de vedere argumentat pornind de la prezentarea şi explicaţiileautoarei.

Foloseşte spaţiul liber de mai jos pentru r ăspuns.


32/148




33/148



Lucrare de verificare 1, notată de tutore

1. Precizează cele două repere importante în funcţie de careprofesorul î şi concepe şi î şi desf ăşoar ă activitatea didactică.(0,5 p. x 2 = 1 p.)

2. Enumăr ă cele patru deprinderi fundamentale care stau labaza modelului comunicativ-funcţional. (0,5 p. x 4 = 2 p.)

3. Explică ce înţelegi prin „orientarea studiului către elev“ încontextul disciplinei limba şi literatura română. (1 p.)

4. Realizează un eseu de maximum 200 de cuvinte (±10%) încare să-ţi prezinţi un punct de vedere privind felul în care artrebui puse accentele pe cele trei domenii ale disciplinei îngimnaziu şi în liceu. Poţi porni de la următoarele ipoteze de

lucru sau poţi propune alta: (5 p.)

(a) accentele trebuie puse în mod egal pe literatur ă, limbă şicomunicare atât la liceu, cât şi la gimnaziu

(b) accentele trebuie puse în mod diferit pe limbă, literatur ă şicomunicare la gimnaziu şi la liceu (de ex., limba / literaturaare o pondere mai mare în gimnaziu faţă de liceu;comunicarea are o pondere egală în gimnaziu şi în liceu etc.)

Barem de notare1 p. – coerenţa viziunii avansate2 p. – pertinenţa argumentării punctului de vedere exprimat1 p. – coerenţa şi claritatea eseului1 p. – respectarea dimensiunii eseului

1 p. – din oficiu


34/148



Răspunsuri la Testele de autoevaluare

Testul 1

1. Curriculum – (a) curriculum-ul scris: totalitatea documentelor care stabilescdirecţia spre care trebuie să se îndrepte procesele educative; (b) curriculum-ulefectiv sau realizat: practica educativă în ansamblul ei - procesele educative şiexperienţele de învăţare prin care trece elevul pe durata parcursului său şcolar.(vezi 1.2.1., p. 9-10)

2. Documente de politică educaţională, planurile-cadru, programele şcolare aledisciplinelor, ghiduri şi materiale-suport, manuale. (vezi 1.2.1., p. 10-11)

3. Ciclurile curriculare se succed pe verticală, fiind structurate conform vârstelorpsihologice, în vreme ce ariile curriculare se situează pe orizontală şi ofer ă oviziune multi şi / sau interdisciplinar ă asupra obiectelor de studiu. (vezi 1.2.2., p.12-13)

Testul 2

1. Formarea de competenţe şi valori şi atitudini. (vezi 1.3.2. şi 1.3.3)

2. Limbă, literatur ă, comunicare. (vezi 1.3.2., p. 21) 3. Asimilarea achiziţiilor lingvistice care să permită utilizarea lor adecvată în

comunicare. (vezi 1.3.2., p. 21-22) 4. Formarea competenţelor de lectur ă, a reprezentărilor culturale şi a unor atitudini

pozitive faţă de comunicare şi cunoaştere. (vezi 1.3.2., p. 21-22)

Pentru lucrarea de verificare

- Dacă ai avut dificultăţi la itemul 1, revezi secvenţa 1.1.- Dacă ai avut dificultăţi la itemul 2, revezi secvenţa 1.3.2.- Dacă ai avut dificultăţi la itemul 3, revezi secvenţa 1.3.4.- Pentru a redacta un eseu în conformitate cu cerinţele de la

itemul 4 trebuie să fii atent la: enunţul exerciţiului; baremul de notare care î ţi detaliază punctele forte ale

eseului; coerenţa discursului (logica înlănţuirii enunţurilor) şi

corectitudinea exprimării.


35/148



Resurse suplimentare

O prezentare a cadrului de dezvoltare, a reperelorconceptuale şi metodologice care au stat la baza nouluinoului curriculum naţional găseşti în Curriculum naţ ional pentru înv ăţământul obligatoriu. Cadru de referinţă, MEC,CNC, Bucureşti, 1998

Pentru a înţelege sensul de modernizare a sistemuluieducaţional românesc, consultă, pe site-ul MEC,www.edu.ro, documentul Reforma înv ăţământuluiobligatoriu din România (2003).

Pentru a avea o imagine mai bună asupra disciplineiLimba şi literatura română în programele actuale, poţiciti, în revista Perspective (revistă de didactica limbii şiliteraturii române editată de Asociaţia Naţională a

Profesorilor de limba şi literatura română „Ioana Em.Petrescu“), nr. 2 / 2003, cele trei articole de la rubricaDosar: Studiul limbii şi literaturii române. Perspectiv ă integrativ ă şi perspectiv ă transdisciplinar ă, de AlinaPamfil; O disciplină in(ter)disciplinat ă, de Liviu Papadima;Reformele curriculare şi obiectivele transdisciplinare, de Alexandru Crişan (p. 2 – 16) ([email protected])

Pentru a avea o imagine mai largă asupra tendinţeloractuale ale curriculum-ului de limbă maternă în Europa,poţi citi articolul Curriculum-ul de limbă maternă în

Europa: tendinţ e actuale şi perspective de AlexandruCrişan, în Limbă şi literatur ă (revista Societăţii de ŞtiinţeFilologice), vol. II, 1995, p. 118 – 129([email protected])


36/148

Proiectare didactică


Unitatea de învăţare 2

PROIECTARE DIDACTICĂ

Conţinuturile unităţii de învăţare 2

2.1. Reperele proiectării ---------------------------------------------------------------------------------- 29 2.2. Etapele proiectării ------------------------------------------------------------------------------------ 30

2.2.1. Lectura programei------------------------------------------------------------------------- 302.2.2. Alegerea manualului---------------------------------------------------------------------- 37

Test de autoevaluare 1 ----------------------------------------------------------------------------------- 412.2.3. Planificarea calendaristică -------------------------------------------------------------- 42

2.2.4 Proiectarea unităţilor de învăţare------------------------------------------------------- 462.2.5 Proiect de lecţie sau scenariu didactic? --------------------------------------------- 51Test de autoevaluare 2 ----------------------------------------------------------------------------------- 56

2.2.6 Autoevaluarea activităţii de proiectare------------------------------------------------ 57

2.3. Proiectarea curriculum-ului la decizia şcolii---------------------------------------------------- 57 Lucrare de verificare pentru unitatea de înv ăţ are 2 ------------------------------------------------ 60 R ăspunsuri la testele de autoevaluare ------------------------------------------------

Documents

Didactica lb si literaturii romane.pdf