Deficitul bugetar al Grecie in perioada 2010 – 2014

8/18/2019 Deficitul bugetar al Grecie in perioada 2010 – 2014

1/14

Sesiunea ştiinţifică a studenţilor Facultăţii de Finanţe, Asigurări, Bănci şi Burse de Valori, aprilie 2016

Deficitul bugetar al recie in perioada 2010 ! 201"

#renu$e %&'( Grigoroiu Loredana-Ioana

Facultatea FABBV, anul 2

Adresa de e-mail: [email protected]

#renu$e %&'( Ionescu Bianca Laura

Facultatea FABBV anul 2

Adresa de e-mail [email protected]

)e*u$at+ "e#icitul $ugetar este un de%echili$ru economic care are im&act negati' asu&ra

intregii economii a oricarui stat. "e-a lungul anilor, com$aterea de#icitului $ugetar a #ost o

continua &ro'ocare &entru economistii din toate &artile lumii. Acestia au 'enit cu numeroase

modalitati de &re'enire a de#icitlui, dar si de eliminare a acestuia. (a urmare, este util

&rocesul de studiere a de#icitelor $ugetare &entru a indica marimea im&actului situatiilor detensiune din economie. In acest sco&, 'om anali%a ca%ul Greciei in cadrul acestei lucrari.

u-inte ! c.eie/ deficit, buget, -enituri, c.eltuieli, datorie

lasificare (/ )*2

lasificare )(/ 2+

1+ ntroducere

Instrumentele #iscal $ugetare sunt #oarte di'ersi#icate, din categoria acestora #acand &arte

si de#icitul $ugetar si datoria &u$lica. "ar aceti doi indicatori $ugetari tre$uie anali%ai /n

corelaie cu 0IB.

(ea mai sim&l1 de#iniie3 a deficitului bugetar , arat1 c1 acesta a&are ca un sold negati'

al $ugetului anali%at, /ntre 'eniturile /ncasate i cheltuielile e#ectuate la ni'elul unui e4erciiu

#inanciar.


2/14


5n literatura de s&ecialitate, autori &recum "orn$usch i Fischer 67+8, relie#au

&osi$ilitatea ca res&onsa$ilii &oliticilor &u$lice s1 a&ele%e la #inanarea de#icitului $ugetar

&rintr-o serie de modalit1i i anume:

&rin reducerea cheltuielilor $ugetare9

&rin creterea 'eniturilor #iscale9

&rin emisiune monetar19

&rin a&elarea la /m&rumuturi interne i e4terne, generatoare de datorie &u$lic1.

Fiecare modalitate de #inanare a de#icitului este contro'ersat1. u e4ist1 o metod1 mai

$un1 sau mai rea, &entru #iecare e4ist1 argumente &ro i contra /n #uncie de s&eci#icul

economic, &olitic i social unde se a&lic1.

Deficitul bugetar, din alt &unct de 'edere, &oate #i aco&erit &rin a&elarea de /m&rumuturide la instituii #inanciare internaionale, $1nci comerciale, ageni economici sau chiar de c1tre

&o&ulaie 6;asterly, 7


3/14


cheltuieli &rimare = cheltuieli totale gu'ernamentale cheltuieli cu

do$n%ile a#erente datoriei &u$lice.

Deficitul bugetar este in#luenat de rata in#laiei i rata do$n%ii, dar &e termen lung,

&entru o sta$ilitate #inanciar1 la ni'elul statului tre$uie a'ute /n 'edere costul real al

/m&rumuturilor i rata de cretere a economiei.

5n literatura de s&ecialitate &recum i /n &ractica instituiilor #inanciare internaionale

&recum Banca ondial1 i Fondul onetar Internaional, se #olosesc mai muli indicatori

&entru m1surarea deficitului bugetar sau soldului $ugetar.

(el mai utili%at indicator este soldul bugetar convenţional , care re&re%int1 totalitatea

resurselor utili%ate de gu'ern &e &arcursul unui an #iscal, #olosite &entru #inanarea &1rii de

cheltuieli r1mas1 neaco&erit1 de 'enituri. 6BleCer i (heasty, 7D9 Eaco$s, 2++28

A'and in 'edere cele &re%entate, soldul $ugetar con'enional sau de#icitul con'enional,

re&re%int1 di#erena dintre 'eniturile totale i cheltuielile totale, di#eren1 care 'a tre$ui

#inanat1 &e $a%a a&el1rii la /m&rumuturi &u$lice. "e &reci%at c1 aceste cheltuieli totale

tre$uie s1 includ1 cheltuielile cu do$n%ile a#erente datoriei &u$lice dar nu i ratele de

ram$ursat /n contul datoriei &u$lice.

1surarea de%echili$rului #inanciar &u$lic se #ace &e $a%a mai multor ti&uri de solduri

$ugetare sau de#icite $ugetare, soldul con'enional #iind &unctul de &lecare /n calculul

acestora.

2+ ndicatori bugetari

de#icitule4cedentul $ugetului general consolidat sau de#icitule4cedentul

con'enional9

de#icitule4cedentul &rimar9

de#icitule4cedentul structural9

de#icitule4cedentul de cont curent9

de#icitule4cedentul o&eraional.

Deficitul bugetului general consolidat (deficitul convenţional), e4&rim1 /n sens

larg, de%echili$rul #inanciar dintre resursele i ne'oile sectorului &u$lic. e calculea%1 ca

di#eren1 /ntre 'eniturile $ugetului general consolidat i cheltuielile a#erente acestui $uget.


4/14

#renu$e %&'( 3itlul lucrării

Deficitul4e5cedentul pri$ar se calculea%1 sc1%nd din de#icitul $ugetului general

consolidat cheltuielile cu do$n%ile a#erente datoriei &u$lice. ;ste un indicator utili%at &entru

anali%a sustena$ilit1ii &oliticilor #iscale i $ugetare.

Deficitul4e5cedentul structural e4clude din de#icitul con'enional /ncas1rile din

&ri'ati%are, care sunt considerate surse de #inanare i nu de 'enit. 1rimea i structura

de#icitului structural sunt sta$ilite de Banca aional1 a Homniei, care le d1 i &u$licit1ii.

;ste un indicator #olosit /n &rocesele de aCustare #iscal1 i /n numeroase studii &ri'ind

sustena$ilitatea &olitcilor #iscale i $ugetare.

Deficitul4e5cedentul de cont curent2 se determin1 ca di#eren1 /ntre 'eniturile curente

i cheltuielile curente ale $ugetului. 1soar1 gradul de economisire a gu'ernului.

Deficitul4e5cedentul operaţional se calculea%1 ca di#eren1 /ntre soldul con'enional i

com&onenta in#laionist1 a cheltuielilor cu do$n%ile 6sau mai &oate #i de#init ca de#icitul

&rimar &lus do$nda real1 &l1tit1 /n contul datoriei &u$lice interne8. ;ste un indicator ce

re#lect1 im&actul &oliticii #iscale /n &erioadele cu in#laie ridicat1.

Atunci cand $ugetul general consolidat este &o%iti' &utem s&ne ca a'em

sur&lus6e4cedent8. (ei care determina cm&onenele $ugetului de stat sunt 0arlamentul si

Gu'ernul.

Bugetul de stat este alcatuit dn doua com&onente: intrari si iesiri. Intrarile la $ugetul de

stat se reali%ea%a cu aCutorul ta4elor si im&%itelor, iar iesirile din $ugetul de stat sunt alocatiile

&entru sectoarele $ugetare. 0entru a a'ea un echili$ru la ni'el $uetar, intrarile ar tre$ui sa #ie

egale cu iesirile. data ce cresti 'eniturile, re%ulta im&licit si cresteri de ta4e si im&o%ite.

0rocesul $ugetar cur&inde eta&ele de ela$orare, a&ro$are, e4ecutare, control si ra&ortare

ale $ugetului, care se incheie cu a&ro$area contului anual de e4ecutie a acestuia.

Bugetul de stat e4&rima relatiile economice in #orma, $aneasca, ce a&ar in &rocesul

re&artitiei 0IB-ului, in con#ormitate cu o$iecti'ele de &olitica economica, sociala si de alta

natura ale #iecarei &erioade.

*+

#


5/14


'obili*area si reparti*area resurselor din buget

3abelul 2+1+ %i-elul deficitului 789 bugetului general

consolidat :n perioada 20108201", :n recia7$il9

cti-nieconomice

.enit-rile primite lab-get-l de stat

/ocietaticomerciale

C0elt-ieli efect-atede la b-get-l de stat

Transfer-ri dinb-get-l de stat

op-latie

parare, ordinep-blica si apararenationala

2nstit-ti p-blice/ervicii de de3voltare

p-blica, loc-inte, medi- siapa

C0elt-ieli socialc-lt-rale

lti agenticonomici

2mpr-m-t-riacordate

/trainatate

/ercvicii p-blicegenerale

lte acti-ni


6/14


"enumire 2+7+ 2+77 2+72 2+7D 2+7!

Venituri totale

2++ 7+++


7/14


2010.0 2011.0 2012.0 2013.0 2014.0-20

0

20

40

60

Venituri totale Cheltuieli totale Defcit

ursa: ;la$orat de autor &e $a%a datelor ta$elului 2.

Gra#icul de mai sus cu&rinde indicatorii $ugetari unde se o$seer'a o crestere accentuata a

cheltuielilor, &ana in anul 2+7! cand se o$ser'a o scadere a acestora, iar in &ri'inta 'eniturilor,

acestea cresc si ele, mai lent, &ana in 2+7! cand, de asemenea, scad.

"aca in &erioada 2+7+ -2+7D de#icitul $ugetar &re%inta o usoara modi#icare, in anul 2+7!

se o$ser'a o modi#icare semni#icati'a a acestuia.

+ Anali*a -eniturilor bugetului de stat in perioada 2010 8 201"

Veniturile &u$lice re&re%inta totalitatea miCloacelor $anesti necesare reali%arii o$iecti'elor

economice si sociale intr-un inter'al de tim& determinat.

Veniturile $ugetare se reali%ea%a &rin colectarea im&o%itelor, ta4elor, contri$utiilor si toate

celelalte 'arsaminte &rele'ate de la &ersoanele #i%ice sau Curidice.

#rincipalele categorii de -enituri publice sunt/


8/14


I. Venituri curente:

A8 Venituri #iscale, din care:

7. Im&o%ite directe:

a8 im&o%ite &e &ro#it

$8im&o%it &e salarii si 'enituri, din care:

• cote si sume de#alcate &entru $ugetele locale6se scad8

c8 alte im&o%ite directe

d8 contr$utii

2. Im&o%ite indirecte:

a8 VA• incasat

• sume de#alcate &entru $ugetele locale6se scad8

$8 Acci%e c8 a4e 'amale

d8 Alte im&o%ite indirecte

B8 Venituri ne#iscale

II8 Venituri din ca&italIII8 &eratiuni #inanciare

Indicatori de anali%a a 'eniturilor &u$lice:

a8 de ni'el

$8 de structura

c8 de dinamica

d8 rata #iscalitatii6&resiunea #iscala8

e8 rata marginala a im&o%itarii

(on#orm Legii $ugetare, intalnim in cadrul 'eniturilor $ugetare, 'eniturile #iscale ce

cu&rind m&%ite directe s im&o%ite indirecte, &recum si im&o%itul &e &ro#it, im&o%itul &e salalrii

si &e 'enit, im&o%ite si ta4e &e &ro&rietate, alte im&o%ite directe, contri$utii &entru &ensia

4


9/14


su&limentara si &entru &ersoanele cu handica&, acci%e, ta4e &e 'aloare adaugata, ta4e 'amale

si alte im&%ite directe. ot in cadrul 'enturilor $ugetare intalnim si 'enituri ne#iscale, a'and un

ni'el mai redus, acestea #iind alcatuite din 'eniturile din &ro&rietate si 'eniturile din 'an%ari

de $unuri si ser'icii.

3abelul +1/ (-olutia -eniturilor bugetare in perioada 2010 8 101"

Denu$ire 2010 2011 2012 201 201"

Venituri publicetotale7$il9

2++.++ 7+++.++


10/14


Venituri curente venitur dn capital

0

10000

20000

30000

4000050000

60000

70000

80000

90000

100000

2010

2011

2012

2013

2014

ursa: ;la$orat de autor &e $a%a datelor ta$elului 2.K

Veniturile curente &re%inta o &ondere mai mare in 'eniturile totale.

"+ Anali*a c.eltuielilor bugetului de stat in perioada 2010 ! 201"

Cheltuielile publice, re&re%int1 &ractic, relaii de re&arti%are a #ondurilor #inanciarec1tre instituii &u$lice, &o&ulaie i ageni economici.

(heltuielile &u$lice se caracteri%ea%1 /n di#erite &l1i &e care statul le e#ectuea%1 dinresurse mo$ili%ate &entru cum&1r1ri de $unuri, e4ecut1ri de lucr1ri i &rest1ri de ser'iciinecesare &entru /nde&linirea di'erselor o$iecti'e ale statului. otodat1, sunt un instrument de

alocare a resurselor #inanciare i /n acelai tim& i un instrument de inter'enie /n acti'itateaeconomic1 i social1.0rin cheltuielile &u$lice, gu'ernele in#luenea%1 sco&ul i acti'it1ile sectorului &u$lic,

dimensiunea sectorului &u$lic i &ri'at, &recum i com&ortamentele indi'i%ilor care su&ort1schim$1rile inter'enite /n dimensiunea 'eniturilor &ro&rii, &recum i /nlocuirea anumitor

$unuri i ser'icii cu altele.(heltuielile &u$lice #ormea%1 un sistem, cu di#erite com&onente interde&endente.

Sistemul cheltuielilor publice cuprinde: cheltuieli ale administraiei &u$lice centrale e#ectuate &rin: $ugetul de stat, $ugetul

asigur1rilor sociale de stat, #onduri s&eciale9 cheltuieli ale administraiei &u$lice locale e#ectuate &rin $ugetele locale9

cheltuieli e4tra$ugetare9 cheltuieli e#ectuate din credite e4terne9 cheltuieli e#ectuate din #onduri e4terne neram$ursa$ile.

0rimele dou1 com&onente constituie cheltuielile $ugetare care se caracteri%ea%1 &rin: caracter neram$ursa$il9 e#ectuarea lor se reali%ea%1 cu /nde&linirea condiiilor legale9 sunt in#luenate de condiii economice, &olitice, istorice9 #inanarea lor se reali%ea%1 /n ra&ort cu gradul de su$ordonare al $ene#iciarului9 &resu&une e4ercitarea &ermanent1 a unui riguros control &re'enti'9 mani#est1 tendine de cretere datorit1 unor #actori demogra#ici, economici, sociali,

#inanciari.Totodată, cheltuielile publice se împart în:

1)


11/14


neconsolidate, com&use din suma cheltuielilor din toate com&onentele sistemuluicheltuielilor &u$lice9

consolidate, calculate ca sum1 a tuturor com&onentelor din care se scad trans#erurilede resurse #inanciare /ntre di#eritele categorii de $ugete.

Clasificarea folosită de instituţiile specialiate ale !"# La $a%a acestei clasi#ic1ri stau dou1 criterii &rinci&ale: clasi#icaia #uncional19 clasi#icaia economic1.

Clasificaţia funcţională a cheltuielilor &u$lice cu&rinde cheltuielile &entru:• ser'icii &u$lice generale9• a&1rare, ordine intern1 i securitate ci'il19• educaie9• s1n1tate9•

securitate social19• locuine i ser'icii comunale9• recreere, cultur1 i religie9• aciuni economice 9• alte aciuni.

Clasificaţia economică a cheltuielilor &u$lice cu&rinde cheltuieli care re&re%int1consum #inal, gru&ate ast#el:

• $unuri i ser'icii9• do$n%i a#erente datoriei &u$lice9•

su$'enii de e4&loatare i alte trans#eruri curente9• #ormarea $rut1 de ca&ital 6in'estiii $rute i creterea stocurilor de materiale8.

3abelul "+1/ (-olutia c.eltuielilor bugetare in perioada 2010 ! 201"

lasificatia econo$ica

Denu$ire 2010 2011 2012 201 201"

3otal c.eltuieli7$il977


12/14


+

7.J. Alte cheltuieli curente

Inceoand cu anul 2+7+, cheltuielile $ugetare ince& si continua sa scada.

3abelul "+2/ (-olutia prncipalelor c.eltuieli bugetare ale perioadei 2010 ! 201"

Cheltuieli curente Cheltuiel de capital

0

20000

40000

60000

80000

100000

120000

2010

2011

2012

2013

2014

ursa: ;la$orat de autor $e $a%a datelor din ta$elul !.7(heltuielile $ugetare &re%inta o scadere de-a lungul anilor studiati, cu e4ce&tia anului

2+7D, unde creste in com&aratie cu anul 2+72. "e asemenea, se o$ser'a #a&tu ca cheltuielile

de ca&ital re&re%inta o &ondere mai mica decat cheltuielile crente, din cheltielile $ugetare

totale. i in cadrul cheltuielilor curente si de ca&ital se e'identia%a crestere in anul 2+7D, in

com&aratie cu anii 2+72 si 2+7!.


13/14


5nce&nd cu anul 2++, anul /n care s-au resimit &uternic &e &lan mondial consecinele

cri%ei #inanciare i economice internaionale, economia Greciei a tra'ersat o &erioad1 de

recesiune economic1 &relungit1, #iind con#runtat1 cu de%echili$re #iscal-$ugetare maCore i

a#lndu-se /n e&icentrul cri%ei datoriilor su'erane din ona euro.

"ei re&re%int1 numai circa DM din 0IB-ul Nniunii ;uro&ene, Grecia a antrenat N; i

moneda euro /ntr-o cri%1 de an'ergur1, a c1rei soluionare se /ntre'ede cu di#icultate.

5n 2++, &e #ondul situaiei di#icile generate de cri%a economic1 internaional1 la ni'elul N;,

&ro$lemele economice ale Greciei s-au acuti%at, autorit1ile elene con#runtndu-se cu o du$l1

&ro'ocare: necesitatea consolid1rii e#ecti'e a sistemului #iscal i ado&tarea unor re#orme

structurale care s1 contri$uie la reducerea de#icitului $ugetar #oarte mare i al ni'elului &rea

ridicat al datoriei &u$lice.

Anul 2+7+ a /nsemnat &entru Grecia, momentul ma4im de acuti%are al consecinelor

celei mai se'ere recesiuni de la cel de-al doilea r1%$oi mondial, care a l1sat /n urm1 &ro$leme

cum ar #i: rate ridicate ale omaCului, datorii &u$lice i de#icite $ugetare mari.

(u toate acestea, /n &erioada 2+77-2+7D, situaia economic1 a Greciei era de&arte de a

#i una sta$il1, cu un ritm negati' al 0IB /n cretere, cu o rat1 a omaCului /ngriCor1tor de mare,

un de#icit $ugetar ridicat i o datorie &u$lic1 uriaa.

I"I(AHI 2+77 2+72 2+7D 2+7! 2+7K6estimari8

(erere intern1 total1 6ritm real decretere, /n M8, din care:

-77,< -77,+ -D,D -+,* 7,

In'estiii &roducti'e +,7 7,2 -7,7 -+,D +,+Hata omaCului 6/n M din

&o&ulaia acti'1 la s#ritul

anului8

7J, 2!,K 2J,K 2*,< 2K,+

"e#icit $ugetar 6/n M din 0IB8 -7+,7 -


14/14


Bibliografie

OOO.m#inante.ro

OOO.consiliul#iscal.ro

htt&:ec.euro&a.eueurostatdatadata$ase

Vacarel, I. i colecti'ul 62++J8, Finante &u$lice, ;"0, Bucuresti

0ostole, . 62+778, anagementul datoriei &u$lice, ;ditura ;conomica, Bucuresti

i## acPlem ome macreconmics im&lications o# rising le'els o# Go'ernment de$t3 ,

BanP o# (anada He'ieO, Qinter 67!-7K8, &ag. !7-*+, &ag. !K

1#
http://www.mfinante.ro/http://www.consiliulfiscal.ro/http://ec.europa.eu/eurostat/data/databasehttp://www.consiliulfiscal.ro/http://ec.europa.eu/eurostat/data/databasehttp://www.mfinante.ro/

Documents

Deficitul bugetar al Grecie in perioada 2010 – 2014