ACADEMIA ROMÂNÄ

INSTITUTUL DE ISTORIE NICOLAE IORGA"

STUDII $1 MATERIALE

DE

ISTORIE MEDIE

VOLUMUL V

EDITURA ACADEMIEI

www.digibuc.ro

ACADEMIA ROMÂNÄ

INSTITUTUL DE ISTORIE NICOLAE IORGA"

COLEGIUL DE REDACTIE :

PAUL CERNOVODEANU (redactor FLORIN CONSTANTINIU,DOVIC $ERBAN PAPACOSTEA,ADRIAN TERTECEL (secretar)

Revista Studii materiale de istorie medie" apare o pe an.

In revista se poate procura pe de abonament : RODIPET S.A.,Presei Libere nr. 1, Sect. 1, P.O. Box 33-57, Fax 401-2226407, Tel.

401-6185103; 401-2224126, Bucuroti, ; ORION PRESS INTERNA-TIONAL S.R.L., Oltenitei 35-37, Sect. 4, P.O. Box 61-170, Fax 401-3122425 ; 401-6347145, Tel. 401-6346345, Bucuresti, ; AMCO PRESSS.R.L., Bd. N. Grigorescu 29A, ap. 66, Sect. 3, P.O. Box 57-88, Fax 401-3125109, Tel. 401-6349390; 401-3125109, Bucuresti,

La revue Studii materiale de istorie medie" une fois par an.Toute commande de l'étranger pour les travaux parus aux de l'Acadé-mie Roumaine sera adressée S.A., Presei Libere nr. 1, Sect.1, P.O. Box 33-57, Fax 401-2226407, Tel. 401-6185103; 401-2224126, Bu-curesti, ORION PRESS INTERNATIONAL S.R.L., Oltenitei35-37, Sect. 4, P.O. Box 61-170, Fax 401-3122425; 401-6347145, Tel. 401 -6346345, Bucuresti,

Corespondenta, manuscrisele publicatiile vor trimise pe adresa Comitetuluide redactie: B-dul Aviatorilor nr. 1, 71247, Bucuroti, tel. 6509045.

EDITURA ACADEMIEI ROMÂNECalea 13 Septembrie nr. 13, Tel. 4103200

www.digibuc.ro

ACADEMIA

INSTITUTUL DE ISTORIE NICOLAE IORGA"

STUDII SI MATERIALEDE

ISTORIE MEDIEVOL. XIV, 1996

SUMAR

TÁRILE CRESTINE

ANDREI PIPPIDI, Soiniii Un aspect al obligatiilor lärilor românede 5

EUGEN DENIZE, de Hunedoara, genovezii expansiunea . . . . 19ILEANA Primele ambasade ale Habsburgilor in Imperiul otoman lupta

pentru cucerirea Transilvaniei (1547-1562) 31OVIDIU CRISTEA, consideratii privind ecoul bätäliei de la Cálugäreni in

occidentul Europei (1595) 41

SOCIETATE

MARIA MAGDALENA SZÉKELY, logofeti ai Moldovei lui Petru (II) 49VIOLETA BARBU, Vocalia monasticä a elitelor sociale epoca lui Matei Basarab 71CONSTANTIN REZACHEVICI, Fenomene de social-politic& in Tara Româneasa

veacul al XVII-lea (Partea a II-a: a doua jumätate a secolului al XVII-lea) 85KINGA S. din Tara Româneasc& Moldova stabiliti in Secuime

secolul al XVII-lea 19

DOCUMENTAR

SPIRIDON CRISTOCEA, Sigiliile lui Bájescu 127GHEORGHE Contributii privind relatiile pe baza unor docu-

mente de la secolului al XVII-lea 133

,,Studii materiale de istorie medie", vol. XIV, p. 1-164, 1996.

www.digibuc.ro

4 2

ADRIAN TERTECEL, The Russo-Ottoman Rivalry for the Control over the Black SeaArea at the beginning of the 18th Century (an Ottoman Document from 1703) 145

MARIETA CHIPER, Errors in the Chronology of the Ruling Princes of the Roma-Principalities in the 18th Century. A Case Study : Manole Giani Ruset 153

*

t PAUL BINDER Fenesan)

BOOK REVIEWS

ALEXANDRU GONTA, Documente privind A. Moldova, veacu-XIV-XVII (1384-1625). Indicele de persoane (Documents con-

cerning the History of Romania. A. the 14th - 17th Centuries :1384-1625 . Index of Anthroponyms), editie ingrijitä de (Edition's Curator)I.Capro5u, Editura Acadetniei Bucuroti, 1995, 800 p. (Constantin 159

* * * Sardegna, Mediterraneo e Atlantico tra medioevo ed moderna. Studi storici inmemoria di Alberto Bodvolo a cura di Luisa D'Arienzo. Volume primo, LaSardegna, 686, p., volume secondo, Il Mediteraneo, 532 p., volumeCristoforo Colombo e la sua epoca, 529 p., Bulzoni Roma, 1993 (EugenDenize 162

www.digibuc.ro

OTOMAN TÁRILE CREFTINE

UN ASPECT AL OBLIGATIILORTÄRILOR ROMÂNE FATÄ DE POARTÄ

urmärite de dezbaterea noasträ* se pot extinde vom fi inun aspect acum trecut cu vederea al obligatiilor

de intr-adevär, prof. M. Berza, ceainvestigatie a acestor relatii, dl. M. Maxim, a sä

nuanteze concluziile predecesorului s-au limitat la evaluarea contributieiprimul dintre autori doar aluzie la prestatiunile

Ceea ce ne aici este o indatorire nici o semni-economicd, dar careia i se poate presupune un caracter simbolic, ca

el fie explicit declarat. faptul situatii analoage sunt deles, din istoria popoarelor vecine din sudul se va recunoa§te

subiectul, aparent minor, rfispunde orientdrii spiritului pe care acest Instituttrebuie le pdstreze.

Din capul locului se cuvine precizat materialul referitor lapseudo-cinegetied" se imparte patru grupuri de documente,

care informatii privire la: existenta la curteanului a unei extrem de retele de cuditiilor pentru distractie imperiald, obligatiile impuse de unor

supuse cre*terea §oimilor, variatiile impozitului anualperceput al rezultat era transmis la Constantinopol cugularitate, existenta in Tara Moldova, precum

conditia economicd a wimarilor.n-ar fi existat o abundentä ilustratie in acest sens, reprezentatd prin

miniaturi care scene de 2, chiar o literaturd de speciali-tate apartin multe rdmase inedite, observatorilorar fi de ajuns pentru a nc de era practi-cati de otomani. afirmatia unui francez din veacul alils sçavent volev l'épervier et l'autour, au sacre et au faucon" 3. E de presu-

* acest text a fost prezentat ca o comunicare latutul de Studii Sud-Est Europene in noiembrie 1994.

M. Berza, de Poarta inXVI-XVIII, Studii, XI, 2, 1958, p. 59, n. 2. Vezi N. Grigoras, Obligafiile inde stat turci populatiei Moldovei (secolele ibid., 4, 1965,pp. 895-912.

2 De exemplu, Österreichische Nationalbibliothek, Viena, Cod. Mixt. 356, fol. 84 r.Pierre Belon du Mans, Les de plusieurs singularitez et choses

trouvées en Gréce, Asie, Indie, Arable et autres estranges, Paris, 1583, p. 446. Vezinado de Lezze Historia turchesca, ed. I. Ursu, Bucuresti, 1910, p. 63, despre demi de la Konieh in 1473.

Studii materiale de istorie medie", vol. XIV, p. 5-17, 1996.

www.digibuc.ro

6 Andrei Pippidi 2

pus era o traditie de turci din Asia, unde nornazii erau demultaceastá vândtoare.

Marco Polo descrie alaiul marelui han, din care fac parte 10 000 de*oimari, ducând ei peste cinci sute de ulii de ulii ulii sacriin mare, mai o mare multime de ulii ca de

cartea Minunatelor se alte informatii privind aceea*i prac-: de când vine vorba de Kerman, regiunea strâmtorii Ormuz, auto-

rul precizeazd muntii din tara aceasta cei mai buni mai aprigi*oimi de vândtoare din lume sunt mai mici nici onu le am cele mai vechi ale acestei vândtori, pro-babil le-am la Aristotel, care cuno*tea zece specii de caretalii despre cum, Tracia, ajutorul sunt gonite spre

care le cu ciomege lungi, gata le doboare din zbor ; de reti-nut, totu*i, oimii nu erau domesticiti

Despre de la curtea sultanilor, pe care le in 1531 osoare a marelui vizir Ibrahim pa*a, recomandându-i cancelarului Poloniei pe unnegustor grec insacinat cumpere de omni genere falconurn et irifalconum"avem date precise descriere a Seraiului din Istanbul. in textul acelei His-toria de'Turchi, copie din 1556, pe care am semnalat-o 8,

a marilor dregaori ai Portii, subalterniirile tuturor, include urmaorul pasaj ; gran signore ha tre capitani di gran

che tutti tre sono capitani della vollaria, per ogni sorte di falconi etastori, e altri uccelli di rapina per far vollare a cacciare. El primo nominato cia-thirgi basci, el secondo sathingi basci, el terzo atmagiagi basci". Primul, cakirci-basa, e plait 90 de ducati pe are 200 de adjunctul

salariu de 40 de aspri pe zi, are 24 ducati pe 10 sclavi ;o de 60 de ducati pe de este secundat de

hinciler 15 ducati pe 6 sclavi, situatia aceea*i pentruun functionar numit scribul *oimarilor"; in atmacaci prime*te 45ducati pe având 30 de sclavi. serviciul sultanului sunt 16 000 dedintre care 5 000 färä dar scutiti de biruri de ogni altra angaria" schim-

cre*terii

Marco Polo, Bucuresti, 1958, pp. 86-87.Ibid., p. 24 Salmon Lo Stato presente di tutti i paesi e popoli mondo, VI,

Venezia, 1738, p. 645: Nessun'altra nazione fa studio maggiore de'Persiani neWallevareFalconi".

6 Aristotel, Histoire des animaux, texte établi et traduit par Pierre Louis, Paris, 1969,103.

N. lorga, documente cu privire la istoria XXIII, Välenii de Munte,1913, p. 7. Acel Andreas Carchochandillas" prezentat ca om de incredere al sultanului,ba chiar prieten al lui Krzystof Szydlowiecki, adresantul scrisorii la rândul prieten allui Erasmus, indeplinea o misiune diplomatica la curtea Poloniei, trimis adcomendas res preciosas que ibi inveniri poterint". Cf. idem, Notes et extraits pour servirl'histoire des Croi.sades, Bucuresti, 1916, p. 139: la 12 iulie 1538, intre darurile aduse laPoartä de solul polon erau trei

8 Andrei Pippidi, Descrieri ale din secolul XVI, in in istoria uni-versalci, Iasi, 1988, pp. 89-91.

Bibliothèque Nationale, Paris, ms. ital. 49, pp. Pentru secolul al XV-lea avemalte cifre in Historia turchesca, p. : sunt doar 200, plátili 8-15 aspri pe zi. Acestiganzi, overo falconieri" ) sunt subordonali unui muyir, un salariu de 100 aspripe zi.

www.digibuc.ro

3 Soimii 7

Aceste cifre nu trebuie ne surprindd, cu conditia de a le raporta la intregimperiul. Documentele analizate de turcologii Gligor Boja-nié-Luka6 Bistra Cvetkova faptul la nivelul provinciilor dinnordul Peninsulei Balcanice, se o activitate a crescdtorilor, dre-sorilor vândtorilor de Denumirea in fiecare spe-

de pasdre de doganci erau cei care se ocupau defalco peregrinus, çakirci aveau de a face cu falco sacer, pe când pentru ulii existaubalabanci. Toti primeau schimbul serviciului mici feude sau imunitäti fiscale.Un registru de impozite din anul 1564/1565 numai pentru sangeacul deNikopol, existenta a 642 dintre care doar 128 erau insangeacul de Vidin, 1569, erau 706 dintre care 239 atmacaci 470

La o apropiatd avem dovada i in nordul erau solicitatescutiri fiscale in calitate, sau uzurpatd. De in Banat : la 27martie 1568, Selim de defterdarului Timisoarei s-a acordatscrierea defter a 30 de cnezi bei de sate", precum a 42 de 12

a aceluia$i sultan, la 30 iunie 1571, cere se contra unor ra-din Tara Româneascd, oamenii Doamnei, sotia fostului voievod al

Române$ti Petru-Vodd", care, cazaua Bogonia" ?), s-au sustras fiscului,pretextând ar fi dogangii, sahingii, musellemi sau de poduri13.a mai mult decât editorul unde era - numele Bogonia"a fost corect descifrat - identificarea ei tot Banat, deoarece sotia luiPetru (1559-1568) era Elena, lui Nicolae Cherepovici, banul de

Continuitatea institutiilor pre-otomane poate fi presupusd acest caz,practica de a cre$te dresa de pentru vândtoare e cunoscutd

evul mediu sud-estul european, cel putin la bulgari, sârbi croati.secolului al XIV-lea, tributul pretins de $tefan Du$an de la Târ-

Ivan Alexandru consta dintr-o de de vândtoare 12La curtea sârbi, sportul mai pretuit era vândtoarea la potâr-nichi, prepelite, porumbei, rate sdlbatice, berze In socotelileDubrovnik este regularitate o drept cheltuiala pentru(spese falconi sau spese astori), de-a lungul perioadei 1640-1753 Desigur,

Bistra Cvetkova, La fauconnerie dans les sancaks de Nicopol et de auxet Istanbul Universitesi Edebiyat Fakültesi Tarih Dergisi, vol. de omagiu pentruI. Hakki Uzuncarsili, Istanbul, 1979, 795-817. Cf. Gligor Elezovié, Sokolari sokolarstvo.

istorije sokolarstva. manastira i Dolnie Gusterica, Skoplje, 1923.Dulanka Bojanic-Lukaé, Negotinska krajina u vreme Turske vladarine na osnova

izvora iz XVI veka, Glasnik Etnografskog Muzeja u Beogradu, 31-32, 1968-1969, pp. 93-94.Datorez informatie multe altele (la care voi referi mai departe sub

sigla Acta Mehmed) colegului Mustafa Ali Mehmed, care a avut de a-mi punela dispozitie bogatul material al unor volume in curs de publicare din Documente tur-

privind istoria13 Acta I, p. 217.

Localitatea Bogda, din veacul al XV-lea.15 Giacomo di Pietro Luccari, Copioso ristretto degli annali di Rausa, Venezia, 1605,

16 C.J. Jiraek, La civilisation serbe au trad. Louis Eisenmann, Paris,1920, p. 92.

Istorijski arhiv, Dubrovnik, Detta, dosarele 12-18 pentru anii 1640-1682 dosarul82 pentru 1782.

www.digibuc.ro

8 Andrei Pippidi 4

vândtoarea era o distractie a patricienilor seco-XVII-lea, cetatea avea obligatia de a trimite anual 12 regelui Spaniei,

ceea ce reprezenta un omagiu simbolic, pentru a bundvointa Habsbur-gului de la Madrid, dar nu poate privit ca un tribut Ar mai deugat din veacul al XV-lea, Mediterana Orientald se cu

deseori din muntii Hertegovinei sau din Creta, erauun dar obisnuit pentru stdpânitorii din insule, din Liban din Egiptmai târziu, 1620, o la Viena, era atasat viitoruldomn al Moldovei Gaspar Gratiani, aduce girifalchi",de dresorii pentru a-i arhiducelui Maximilian, un cunoscdtor

materieProblema este de a Poarta a cenit ca semn statutului de

vasalitate, de câte ori a stabilit termenii contractului cu o populatie sau untoriu anexat. Trebuie seama de faptul desi Ragusa avea practicaritului, nici din documentele oficiale privire la haraciul datorat Portiide Republica nu mentioneazd Exista o obligatie, aceea de a trimiteanual la Constantinopol o de bani daruri pentru marele (doganci

), ceea ce era cheltuielile vistieriei Românesti, daraceasta un pesches, ca atâtea altele destinate dregdtorilorCompatriotul nostru de la Copenhaga, Eugen Lozovan, este dede a datoare Portii cu un de ca tribut, române au avut aceeasiobligatie de Ungaria angevind, vine de la ung. sólyom,etimologie care deschide drumul unei cercetdri care ar lua consideratie altedenumiri, de origine turanicd, probabil preluate de la cumani 22

Pentru a verifica aceastä in ar trebuimedieval maghiar oferea sau primea sale internationale,

asadar, acorda o valoare gestului de a o De exemplu, aufost studiate legdturile Ungariei cu Serbia lui Primul incoronat", daracesta n-a in dar de la Andrei al II-lea decât cai Oare, conceptiagelui Ungariei, numai darea calului semnifica cererea protectiei ? contextulmedieval românesc, s-a propus interpretarea acestei ofrande ca semn al

militare a vasalului", ca expresie a dominium eminens",când Stahl, negând poate prea categoric asemenea speculatii, a con-

Dubrovnik in the and 15th Centuries, Norman, Oklahoma, 1972,p. 164.

Les voyages de M. Quiclet Constantinople par terre, Paris, 1664.B. Dubrovnik Raguse) le Levant au Moyen Paris La Haye, 1961, p.

253, nr. 551 (in 1408, raguzan un din Creta, in 16 laBeirut); N. lorga, Notes extraits pour servir l'histoire des Croisades, VI, Bucarest, 1916,p. 62 (cdrmuirea a Cretei trimite consulului din Alexandria pentru emirul Egip-tului la 31 1511); ibid., p. 132, la 6 februarie 1526, doi (dui sacri... li sui cape-leti d'oro et cum sui zeti di cordele di seda cum quatro magiete d'arzento") sunt trimilidin Creta begului de Rhodos, trimite el covoare, piei de Cordova doi ca schimbde bune procedee.

Studii documente cu privire la istoria Bucure§ti, 1902, p. 176,scrisoare a lui Cesare Gallo, 1620.

22 N.H. Biegman, The Turco-Ragusan Relationship, The Hague-Paris, 1967.Radovan Samardzie, Borba Dubrovnika za opstanak velikog 1667 g.,

Beograd, 1960, p. 461 462.24 E. Lozovan, Rurik et Revue des études roumaines, XI-XII, 1969, p. 68, p. 32.

Nikola Radojid, Pokloni ugarskog kralja II Prvovenanom,zbornik Matice Srpske, I, 1953.

www.digibuc.ro

5 Soimii 9

siderat caii numai drept echivalent al unei valori 26 Absenta nuo concluzie. Totu*i, chiar aceea*i vreme, la inceputul seco-

lului al XIII-lea, la curtea Ungariei exista un comes venatorum" subordinease aflau falconarii", o referire la ace*tia la caniferi", ingrijitorii de

câini, apärând Bula de Aur din 1222 Prin urmare, nu Ungaria angevind,cu integrarea ei in traditia cinegeticd apuseand" 28, ci arpadian, cel putinsub domnia unui monarh de occidentalizat ca cruciatul Andrei al II-lea, arfi putut refuze Nemanizilor un astfel de omagiu, dar revendice eventualde la români de care percepea venituri folosinte" Deoarecedocumentele nu ne spun nimic despre avem de ales a socoti

drept un argument negativ sau a amâna rdspunsul.Pe de parte, foarte recent, o cercetare asupra tipologiei sim-

bolice a recunoscut pe monede central-europene din XII-XIII.Efigia monarhului, tronând in majestate sau profil ecvestru, un peumär sau, mai ades, pe pumn: Mieszko III in Borivoi in Cehia, mar-gravii de Brandenburg Albrecht II, Otto Otto V, regii Ungariei Belafan Ladislau IV. Gestul alternând cu acela de a tine in

indicä imediat privitorului drept detindtori ai supremeCât prive*te primele exigente ale turcilor, scrisoarea lui Mehmed al

care Petru Aron care a determinat inchinarea de la Vaslui nu cere 2 000de galbeni 31. Nu ne intereseazd aici variatiile de numerar cu mai

de valoare ale haraciului, ci mimai momentul când, pe bani, s-au20/24 de 40 de cai (iepe frumoase"). Cantemir, care, de altfel,

tributul anual bairam-pe*chewl, aceastä din vre-mea lui Bogdan al din inadvertentä, o sub domnia luiPetru Oricum, concomitent suma de 4 000 de galbeni, ce ne-arreaduce tot la primii ai secolului al XVI-lea Pentru epoca lui Petruavem o informatie greu de acceptat : Georg Reicherstorffer

tributul Moldovei se includ 300 de din cei mai Cifra intreceverosimild.

Exagerarea mai la o comparatie obligatia aRomâne*ti. Asupra cuantumului Portii la inceputul veacului al XVI-

26 H.H. Stahl, Controverse de Bucure$ti 1969, p. 124 187.27 Otto Witting, Istoria dreptului de in Bucure0i, 1936, p. 8.

E. Lozovan,29 $erban Papacostea, in al XIII-lea, Bucure0i, 1993, p. 81.30 Ryszard Kiersnowski, Symbol ptaka, in Imagines Potestalis, ed. Jacko Banaszkiewicz,

rszawa, 1994, p. 110-116.31 Hurmuzaki, 112, p. 670-671, nr. Franz Babinger, Cel al Moldovei

sultan, in Alevandru Lapedatu, la implinirea de 60 de Bucuroti,1936, p. 29-37. Vezi Papacostea, La Moldavie, tributaire de l'Empire ottoman en1455-1456, Revue roumaine d'histoire, 13(1974) 3, p. 445-461; N. Grigora, Mol-dovei otoman, la domnia lui Mare, Revista de istorie, 28 (1975)33-49.

32 In a ed. Gr. G. Tocilescu, Bucure0i, 1901,p. 22-23; idem, Istoria otoman, trad. losif I, Bucureti, 1876, p. 98-99,273, n. 37, 275.

M. Berza, Haraciul in sec. XV-XIX, Studii materialede istorie II, 1957, p. 9, citind datele unui raport din 1503, reproduse de Ma-rino Sanudo.

despre ed. Maria Holban, M.M. Alexandrescu-Dersca-Bulgaru Paul Cernovodeanu, Bucure0i, 1964, p. 199. De asemenea, tot aici, 500 de cai.

www.digibuc.ro

Andrei 6

lea, dispunem de informatii sumare35, dar de la mijlocul aceluiasi secolmärturia incontestabild a unor chitante turcesti. La 11 septembrie 1559, Sulei-man comunicä lui Mircea Ciobanul: Oamenii au predat laPragul Fericirii le opt cai, precum cei patru pe care i-aitrimis acum, potrivit obiceiului legii" Sau, 1564 lui Petru cel i se

primirea unui a opt cai potrivit vechiului obicei"37. aniiurmätori, se statorniceste, forrnularul este deacelasi: intrucât, din trecut acum, Tara Româneascd se trimit la

Fericirii Mele 20 de (;sahin). scrie Selim al lui Ale-xandru Mircea in 1572 157438. 1581parte din obligatiile Românesti 1590, tot 20 de 30 de iepedesi, sporiri repetate, haraciul ajunge in preajma domniei lui Mihai Vitea-zul la nivelul mai

Abia acum se pot acestor informatii date sigure pentru Moldova,ai domni trimiteau anual la in a doua a secolului al XVI-lea 70 de 20 cu prilejul aducerii haraciului (haraç 50toamna

Probabil in adunarea unui numär considerabil de româniipinau cäci destul de nu se in captivi-tate De aceea, uneori, se chiar din Transilvania. Domnul Ro-

Radu i se adreseazd astfel cdpitanului Petky la 23 iulie 1606:Vine vremea ; deoarece tara se gäsesc foarte putini,are domnia ta, nu-i räu de unul pentru noi, ci domnia ta"

1640, vornicul de Câmpulung scrie Bistritei: ne dumitalede nesste am avudzit ai ne rugäm dumitale cuunde vei dumneata ne dumitale ne aducä, ni-eforte de Cerere repetatä stdruitor mai târziu: ne dumilo-voastre undeva doi cu bani sau

aceste conditii, este explicabild instituirea unui impozit in arui existentd se intrevede din documentele citate, precum a altuia, numit as-

M. Guboglu, Le tribut, payé par les Principautés Roumaines la Porte jusqu'au dé-but du d'aprés sources, turques, Revue islamiques, 1969, p. 49-80.

Acta 3. Mircea Ciobanul, Ahmed cere 1552(Andrei Veress, Documente privitoare la istoria Ardealului, Moldovei 1,Bucuresti, 1930, p. 113).

Acta 7, data de 4 muharrem 972 (12 august 1564). Pare a fi un du-blet al document, datat o zi mai târziu (5 muharrem 972, 13 august 1564),pe care 1-a editat N. Documente noi, in mare parte relative la Petru

Viteazul, Bucuresti, 1898, p. 489 (55). de 1911, erafundat Petru

Acta 1, 300 (21 martie 1572); ibid., V, II, 376 (23 aprilie 1573); ibid.,V, II, 508 (18 mai

Hurmuzaki, supl. pp. 57-58, 59-63; ibid., pp. 62, 67; IV3, pp. 111-113.Hamid Hadzibegie, u Osmanskoj Sarajevo, 1966, pp.

41 M. Berza, Haraciul, pp. 34-35, 44.42 Mihai Culegere de tevte otomane, fasc. Bucuresti, 1974, p. 55, document

de la mai 1590.Robert Ritter von Dombrowski, OrnitologiaA. Veress, Documente, VII, Bucuresti, 1934, p. 294. Cf. ibid., p. 296, domnul

tumeste la 28 pentru perechi deN. lorga, Docum2nte din Bistrifei, Bucuresti, 1899, p. 72.

46 Ibid., p. 75, probabil scrisoare din 1643.

www.digibuc.ro

$oimii 11

pri de care era o a datoriei de a preda un cuib decu privire la sistemul fiscal organizat pe cererii din partea

Portii, izvoarele incep le cu oarecare precizie doar in secolul allea. Alexandru consimte ierte satele leade un cuibu de ce i-au fost scris vor umbla pentru

48, documentul, aluzie la anual alne cum functionau socolarii" sau, cum le spune

N. prinzdtorii de pentru turci" de interveMie a domniei,pentru a le impune chiar agentilor fiscali respecte imunitatea, sugereazd cu

rigoare era perceputd obligatie. Constantin Brancoveanu atrageatentia unui de plai lase in pace pe ni§te ai mändstiriizesti-Muscel pentru i pentru i alte ale voastre"

Pe de parte, din acelea§i documente se trimeteau la Constan-tinopol nurnai care, ca dimensiuni aptitudini, corespundeau exigentei:

fie mari ca trece la nu fie niscarernici"51. rezultatul acestui control de calitate e negativ, sedespdgubirea In 1697, suma va fi pentru 8 ce nu i-au luat, tal5 tal. 40"52. In 1698, 50 de pentru zece ce nu s-au luat"53. Pretulunei era deci 5 tot se ca

o la Din deglementar, care probabil 20, ajung uneori numai 9 sau, ca in 1701,

Cu aceeai ocazie, venit un muteferrikasau un ceau§, la plecare un : 520 de in 1694-1695, 550 in 1697-1698, 560 1699 1701, iar in 1702 chiar 815 care scade in 1703la 480 de Alte sume de bani se de samur

demnitari otomani, çakirci basa sau doganci basa, pentru care plo-

Vezi C.C. Giurescu, romdnilor, II, 2, pp. 378 379, mai ales Corneliu Tamas,la cunoasterea obligatii feudale : cuibul de Comributii (Craio-

va), I, 1972, pp. 134-143. De vazut Nania, Istoria in Bucuresti,1977.

DRH, XXII, ed. Damaschin Mioc, Bucuresti, 1969, p. 626.Revista XV, 4 6, 1929, p. 187.

Codrescu, Uricarul, IX, Iasi, 1887, pp. 153-154. Hommes et idées du Sud-Est.européen l'aube de moderne, Bucuresti-Paris, 1980, p. 348, n. 35, am mai semnalatacest document, care are o interesanta a ciocoilor (cu tine ciocoiide a mai face jaf saracilor", spune Bräncoveanu la 13 1693).

Dinu C. Giurescu, Anatefterul. Condica de porunci a vistieriei lui Constantinveanu, SMI'vI, V, 1962, pp. 461-462. Cf. ibid., p. 453, in 1695 se platesc 35 chiar60 de pentru care n-au fost acceptali.

52 Condica de venituri cheltuieli a visteriei, ed. C. Aricescu, Bucuresti, 1877, p. 330.Ibidem p. 416. Tot asa, in 1699, pentru 12 60 de Cf. ibid., p. 485, 565,

631, 669-670 (in 1702, nu s-au luat 12Dinu Giurescu, art. cit., p. 453, 45 la 9 oameni ce ducLibrary of the School for South-East European and African Studies, Londra, Paget

Papers, bundle no. 56, ff. 9-9": dragomanul Domenico Timone raporteazd din Adrianopol,la 11 1701, despre primirea de sultan. informalie asemündtoare privind

din Tara la englez Edward Browne, cuvizitei in septembrie 1669, la curtea sultanului, atunci la Larisa, cf. E. Browne,A brief Account of some travels in Servia, Bulgaria, Macedonia, Thessaly,etc., London,1673, p. 45, ap. Paul Cernovodeanu, viziunea englezi (a doua

a secolului decenii ale celui de al in SMIM, VI, 1973,p. 125.

56 Condico, pp. 45, 139, 330, 416, 485, 631, 669, 721.

www.digibuc.ro

12 Andrei Pippidi

conul e acelasi ca datorat de Ragusa functionarilor respectivi Cel putintrei alte personaje de rang primesc in dar mostenitorul HanatuluiCrimeii, deoarece 1696 se mentioneazd cât au costat darurile la omul lui Calga-sultan ce au venit pentru marele vizir in anulseraschierul de la Belgrad Traditia se chiar 1763, condica de soco-teli a vistieriei, de Moldova, cheltuiala prilejuitä de vizita.unui : la un mârzac ci-au venit pentru al Mdr[iei]Nale] Hanului"

Moldova - am pierdut-o putin din vedere din cauza pe careni le generos birocratia brâncoveneascd -a continuat indeplineascäobligatiile de desi nu pare fie la acela$i impozit pentru

contribuabilii intr-adevär, acolo, tot 1763, vistieria aduside la Câmpulung sau din muntii

schimb, Tara Româneascd impozitul a fost perceput foarteziu, chiar dupä miscarea lui Tudor Vladimirescu. 1793 -1796, domnestisunt trimise de plai pentru colectarea Mihai C. Sutunu uitä recomande: fie mari frumosi, ca trece latie, sä nu fie niste mici" - deci, formularul este invariabil, din vremealui Brâncoveanu pentru prinderea lipsesc , apucepe oamenii care acolo, au fie pop, au au diacon, au slujitori, aumartalogi, au domne$ti au boieresti, au dorobanti, au bârsani,ce va fi" Ceea ce ne imaginea chiar a unor fete bisericestiparticipând la marea de munte era, ca obli-gat predea trei pe an s-ar in total, Tara Româneascd aveade predat 15 La 28 decembrie 1827, i se raporteazd lui Grigore D. Ghicadin vechime obiceiul este a se trimite pe tot anul de prin plaiurile ace$tiao de la Tarigrad, a cheltuiald ce se face de când gäse$teprin cuiburi aduc fac teslim aici Bucuresti, cisluiesce toatesatele plaiului, ca o a ce este" conservatorismul caracte-ristice intotdeauna ca obiceiul darului anual de sä fimas neschimbat chiar Mahmud al nu mai vâna Dar justi-ficarea fusese oare numai de ordin practic ?

Oricum, române, categorice ne credems-a vânat vreme cresterea dresarea acestor nuse doar intentia de a le rezerva sultanului, hanului sau marelui vizir.Ajungem astfel la o serie de informatii, insuficient exploatate acum,

o istorie a divertismentelor e departe de realizare.

Ibid., pp. 330, 416; Dinu Giurescu, art. cit., p. 453; R. Samardzie, op. p. 462.Condica, p. 151.Ibid., p. 622: 300 o de samur atlas lui Mehmet aga, ciohodariul

rului, care au venit trimitem vezirului".Ibid., p. 680.N. Docwnente privitoare la familia C'allimachi, Bucuresti, 1903, pp. 113-

-114.Ibid., p. 127, se 5-10 lei localnicilor. Dar se cumprd din Tara

(ibid., p. 121).V.A. Urechia, Istoria IV, p. 638. Alte asemenea documente se

rom. 267 din Biblioteca Academiei ff. 319v-321v, pentru anii 1817-1818.seria 1786-1800, p. 115.

Loc. cit., de la Mihai Sulu, 7 mai 1792.I. Cojocaru, privitoare la economia Trii 1800-1850, I

www.digibuc.ro

$oimii 13

Ca aparitia darului de practica la clasaromâneasci nu e de secolul al XVI-lea. Prime le date in

acest sens ne constatarea in Transilvania vândtoareaera mai frecventd. Ele vin umple o a documentdrii inspectorului silvicbrasovean Otto Witting, a lucrare am citat-o, unica in acest domeniu.Domnii boierii din Tara Româneascd adesea la prietenii ardelenipentru a le furniza cele necesare vândtorii cu Un exemplu este scrisoarealui Socol vornicul care un brawvean: rog pe domnia ta, poti,seti niste ca mi-i trimiti, eu... voi cu mult dar tale"67.Din socotelile Brasov Sibiu, N. lorga a extras, printre altele, multereferiri la atât de cerute la de Carpati. La 8 septembrie 1551, unVasi românul ii duce lui Mircea Ciobanul daruri: pe pâini la Brasov,turte cu miere vin, sunt doi un an, la 22 decembrie, cetateaexpediazd Tara un curier insotit de puratorul a doicrescuti vreme de un an pe cheltuiala orasului, cu Deoarece Radu

destinatarul acestui nu s-a putut mentine pe tron, succesoruluicel Bun, i se trimit dar in 1554 alti chiar de ori, pentru

indupleca tariful vamal o in 1555 apoi in 1560, pilulelepurgative cerute de Alexandru erau probabil tot pentruCâteva luni mai arziu, un emisar muntean, Stanciu Pora, se la Petru

cu pe care i-a cumpdrat. Totodatä, se din Moldova cordele,glugi de piele pentru

deschidem acum cronica lui Macarie, vom constata una dintremetaforele de autor se direct la acest sport. in stilul deimagini al episcopului moldovean, sultanul este comparat cu aripilemari care se repede asupra unei cu pene putine" Mai mult chiar,intre acuzatiile impotriva lui cea care ne atrage atentia este se

cu prinderea Dar nu numai un domn desfrânat, ci unul evla-vios ca era cunoscut ca de vreme ce acestuia ii trimiteun nobil doi care se aici foarte rar" Cât de apreciate erauasemenea daruri la curtea de la Suceava se vede dintr-o scrisoare a lui VasileLupu, cerând bistritenilor §oimi care se foarte muttnoastre Ceea ce, poate, sugereazd mai un divertisment no-

67 Gr. G. Tocilescu, 534 documente, p. 444.68 Hurmuzaki, XI, p. 784.

Ibid., pp. 786-787: misso Matheo, equite civitatis, ad Radul Waywodam cum unofamulo ducente Waywode falcones, expense Pro duobus chirotecis ad falcones, asp. 9.Bibalia curam habenti falconum per anni spacium, f.

Ibid., p. 791, la 15 iunie la 26 august, causa aggravatorum teloniorum".71 Ibid., p. 792, emisarul des acest drum, de ori 1552 tot de ori

in 1553.72 Ibid., p. 802, la 13 februarie 1560: cum [Christophoro] missae sunt pur-

gatorie Alexandro Wayvoda per asp. 37 1/2".78 Ibid., pp. 802, 813.

din sec. XV-XVI publicate de Ion Bogdan, ed. P.P. Panaitescu,Bucuresti, 1959, p. 99; Petru este el comparat cu o cu pene de aur" sau cuo (gresit tradus prin vultur alb", original hind kiknos), cf. pp. 88, 103 Pilda

in lui Neagoe Basarab fiul Theodosie, ed. Florica Moisil, Gh.Dan Zamfirescu, Bucuresti, 1970, pp. 278-279, aparline aceluiasi fond stilistic uzual.

A. Veress, op. cit., V, Bucuroti, 1933, p. 175, scrisoarea lui Pancratiu Sennyd, la 281598.

N. Documente romdneyti din arhivele I, p. XCVIII, la iulie 1640.

www.digibuc.ro

14 Andrei Pippidi 10

biliar, 1671 o a lui Gheorghe Duca, ocroteascd proprie-Bistritei ale de agentilor fiscali, aduce preciza-

rea branistile celor nu sunt permise pescuitul vândtoarea:e interzis se cerce" deci antrenamentul de dresaj Capitolul despre

din Deseriptio Moldaviae nu cuprinde nimic despre dar fratelelui Dimitrie Cantemir, Antioh, e descris de un cronicar contemporan ca un ade-

Nemrod : preumbldri la vânaturi cu ogari purureade se cu cu la arcu trägea bine" E greu despus cât a mai durat traditia aceasta: probabil ce s-a rdspândit utilizareaarmelor de foc. caz, este de retinut Mihai Sutu, când le cerea

de la pe trei orânduiti", pentru ne-voile sale personale, mai vâna cu in 1792 Vesmintele largi lungi,orientale, nu-1 impiedicau pe domnul fanariot Sahara, ara-

mai practicau vândtoare in 1837, la care Frornentin ode el la fata locului

Existenta soimarilor, pe care o presupune divertismentul princiar, este bineMoldova, cât in Tara Româneascd. majoritatea cazuri-

când apar mentionati, nu sunt simpli slujitori domnesti, ci personaje care,cum o situatia materiald comportamentul social, participd

la de curte. Acel capabil cumpere de la Petru chiopulla Popesti-Roman, 12 cai, de 24 000 de bani (aspri),

pe care cai domnie mea i-am triimis trebuinta domniii mele, la Tarigrad,dinpreund cu birul", era bogat, fie favoarea i-a permis

mijloace financiare considerabile, fie averea sa personald posi-bilitatea de a cheltui la nivelul unui boier, rang confirmat prin achizitia demânt aceeasi perspectivd, fapte minore, ca vânzarea unei viide Mihai soimariul din La limita dintre domesticitate

se exista, la curtea domneascd, un 83, a sub-ordine erau mai multi locuind dedin Tagoviste 84, ot 85 Acestia documente,ca martori, ceea ce aveau pozitia unor de conditie. Desi

adesea doar ca din Ciohorani", Savin era1669 soimariul mare", deci unul dintre boierii lui Gheorghe Duca, tot cestim despre familia sa india un exemplu de ascensiune de la situatia de

documentelor moldovene,sti din Arhiva central a Statului, Bu-cure§ti, 1968, p. 438, nr. 2084.

78 N. Costin, Leatopiseful ferei Moldovei, ed. M. Kogälniceanu din 1872, p. 55.Vezi sus, n. 65.F.A. Chantilly. Condé. Notice des peintures, Paris, f. a., p. 480.DIR, XVI, A, III (1571-1590), Bucure§ti, 1951, p. 326. Vezi ibid., XVII A, I, pp.

61-62, 20 octombrie 1602, un Grigorie Lelea soimariu".82 DRH, XXIII, de. D. Mioc, Bucuroti, 1969, p. 160, 23 aprilie 1630, dar via a fost

cumpáratä de postelnicul din Säteni in zilele Radului voevod, feciorul Mihniidomnia ce dateazá tranzaclia din anii 1601-1602. In 1615, un zapis lui Alexa

din pe Drághici, feciorul (Arh. St. Buc., fond Biblio-teca Academiei, doc. MCDXCVII/6).

DRH, XIX, H. Bucuroti, 1969, p. : Dumitru, mentionatdocument doar zilei Moldova anilor 1626-1628.

84 DRH, XXI, ed. D. Mioc, Bucure$ti, 1965, pp. 378, 408, 465, de trei orian, 1627.

DRH, XXII, ed. D. Mioc, BucureVi, 1969, pp. la 15 decembrie

www.digibuc.ro

Soimii 15

la o functie de curte pe parcursul a trei generatii Ar mai denumele de sat, unul in tinutul Neamtului, pe apa Moldovei,

altul Suceava 87, a mai vorbi de locul mitologic unde M. Sado-veanu plasat actiunea unui celebru roman istoric, pe in Orhei,

roirea unei de vândtori.Intorcându-ne acum, un lung ocol, la problema care a prilejuit aceas-

de informatii, nu putem evita intrebarea parte dintributul studiu de remarcabild dl. Mateia dat un prudent - este vorba de o obligatie sccundard, pare-se, un.foarte vechi obicei mongol" Atât Cantemir, cât autorul anonim al textului

celi de pe care 1-am identificat ipotetic cuNeculai Costin 89, au subliniat caracterul de dar, de pesches", alcailor, dar al sumei de bani anual, ar fi fost un tribut

ca, prin abuz, turcii o considere ca atare. Totusi, nici o intentiede a emite o teorie el direct implicat, Petru spune

birul" era decât caii (deci decât Avându-se vederefaptul la origine, conditiile fixate de nu cuprindeau caii, sepoate deduce numai obligatia financiard reprezintd tributul propriu-zis.cazul Mingreliei, principat din vestul Georgiei, aflat pe Mali Negre, dincauza lipsei de numerar, tributul revendicat de Imperiul otoman era de 60 000de de in, dar, acelasi timp, Persiei i se trimiteau dar(in regalo") Numai acolo se constatá reciprocitatea darurilor, apresupune o egalitate flagrant contrazisd de relatiile reale dintre Iran Mingrelia.Exemplul totusi retinut, lumina sa una din acele, des-tul de frecvente, anomalii prin care se manifestd inadecvarea unei uzante juridicela logica faptelor.

1744, Pietro Busenello deosebirea state tributare, calia, Georgia Ragusa, state confederate (Crimeea, Tripoli, Tunis Alger)state supuse, Poarta le permite rdscumpere autonomia printr-untribut, situatie pe care autorul venetian o recunoaste Egipt principatele

Nu e o distinctie juridicd, ci una de practicd: de aceea,dreptului o vor in zadar consemndri oficiale. Numai in aceste

86 Gh. Ghibdriescu, Ispisoace, III, 2, pp. 80-81, citindu-i gresit numele,un mare boier, Savin Prdjescul. Era cu Roxanda, avea in satul din

lui Cf. idem, Surete, pp. 59-60. Vezi Arh. St. BibliotecaAcademiei, doc. CDXXI/31, 10 august 1669. Catalogul documentelor moldovenesti, III, pp.56, 155, 513, sunt date suficiente pentru a-i cariera : vornicului (de Gheorghie

al Nastasiei, nepot al vornicului Lupu diac (apoide Roman), primeste in 1656 1/8 din satul Voruntdresti, era in in 1675.

87 Ibid., pp. 54, 310, 328, 350, etc.88 problèmes concernant le de la domination ottomane dans les

pays roumains, RESEE, X, 1, 1972, p. 74. Desi mongolii cunosteau vändtoarea (FernandBaber, fondateur de rempire des Indes, Paris, 1930, pp. 101-102), n-am gäsit dovadaar fi fost chiar un simbol al

comunicare din martie 1993 la Laboratorul de studii otomane al Facultäliide Istorie din Bucuresti. Cantemir, in proclamalia sa din 1711, recunoaste ca tribut quatuor

aureorum, quadraginta equos, viginti quatuor falcones" (British Library ms. 37 358, f.309). Vezi Andrei Pippidi, op. p. 207-212.

Lo Stato presente di tutti i paesi e popoli mondo, VI, 412, 430. Carl MaxKortepeter, Otto Imperialism during the Reformation : Europe and the Caucasus, New York,1972, p. exportul de din Abhazia

Gligor Stanojevid, Vijesti o Turskoj (Pietro Busenello, Notizie turchesche), Sarajevo,1960, pp. 75-82.

www.digibuc.ro

16 Andrei Pippidi 1 2

conditii se amenintarea, folositä de turci ca mijloc de presiune in repetatein locul voievozilor (voyvoda), vor fi numiti la conducerea

emiri musulmani" Islam) 92 Soimii n-au fost in haraci -cumentele otomane nu comit niciodatd confuzie dar, find oferitide la inceputul secolului al XVI-lea ca o suplimentard captatio benevolentiae,uzanta a devenit regulä.

semnificatie simbolicd a darului cailor este admisibild,seama de faptul nomazii stepei, feudalii apuseni sau bizantino-slavierau cu experienta isprävilor militare Atunci sur-prindem sensul, acesta este al unui raport de inferioritate, cumorientalii: de sultanul-padisah, de constiinta hegemoniei universalepe care ar trebui s-o exercite, ceilalti monarhi sunt delegatii

de prietenie, in care subalternul e tratat ca fiu". Exact i se adreseazdSelim al lui Alexandru Mircea, domnul 1570,invitä participe la o campanie Italia Dar a fost totdeauna ? Aceastaera conceptia califilor, stäpanitorul din Bagdad trata regele franciloral longobarzilor Sultanii otomani au ajuns la o asemenea idee despre puterea

numai spre perioadei dintre cucerirea Bizantului cea a Egiptuluise poate presupune la stabilirea relatiile lui Murad al II-lea sau

Mehmed al II-lea cu domnii erau orizontale. faza lacare se cronicile otomane din veacul al XV-lea, situatia este

pentru anul 1436, i se atribuie lui Dracul un angajamentca vasal : Sunt gata duc de calul fericitului meu sul-

tan"Pe de parte, domnul primeste dar de la sultan un cal, ocazia

investirii sale, reciprocitate care o camaraderie" simbolicä. ca-lul, cupa penele (surguciul au la turci mongoli o semnificatie speci-

pe care unii comentatori au calificat-o drept de sacralitateChiar exprimatä in termenii unei spirituale, prietenia" sultanul

calitatea de insotitor al la räzboi la ,

a dar echivaleazd recunoasterea rangului de ai sultanu-

La august 1572, Selim al loan Cumplit, domnul Moldovei, la M.A.Mehmed, Documente turcegi privind istoria I, Bucuresti, 1976, p. 115.

in care se trimiteau la Poartä - 1609, 1613 1785,trei date alese la - turcii revendicä numai sume de bani ca tribut Gemil,Rela(iile Poarta in documente turce,rti, 1601-1712, Bucuroti, 1984,pp. 134, 156; M.A. Mehmed, op. cit., II, Bucuresti 1983, p. 67).

N. Ordinul lui Selim al II-lea Alexandru alista istoricd, XI, 1925, pp. 153-155.

Idem, Les de Charlemagne avec Haroun al-Rachid, d'aprés une étudeaméricaine récente, RHSEE, X, 1933 pp. 6-11.

Dupä cum a arätat o recentä comunicare la simpozionul Varna 1444", organizatde Institutul de Istorie din Poznan, unde dr. Dariusz Kolodziejczyk a examinat autenticitateatratatului polono-otoman de la Szeged.

M. Guboglu M.A. Mehmed, Cronici turcepi privind I, Bucuresti,1966, passim.

Ibid., pp. 87, 120.Jean-Paul Roux, Marie-Madeleine Mass& Quelques objets numineux des Turcs et des

Mongols, Turcia, VII, 1975, 1976, 1977, XI, 1979. E poate loculMihai Maxim Bucuresti, 1993) a cercetat cadrul juridic al

relaliilor româno-otomane, desi nu din punctul nostru de vedere cu concluzii dife-rite de ale noastre.

www.digibuc.ro

13 17

lui, ceea ce domnul putea considera ca un privilegiu, continuand de aceearepete un gest turcii vechea semnificatie.

Cu privire la originea obiceiului de a nu putem revenila presupunerea lui E. Lozovan, exprimatd ca o intuitie, dar argumentulnumismatic furnizeazd un argument Monedele unguresti luate .

discutie de R. Kiersnowski se in epoca 1235-1290, asadarseriei rege corespunde momentului legendar al desalecd-

Din Transilvania, preajma regale, populatiaera probabil datoare pentru monarhului

padian ctitorii au adus ei practica cinegeticd i-au dataici interpretarea ideologicd, mai in Moldova, care era acum,pentru voievodul de la Arges, cea mai convenabild.

loo Dl. Lukács (Facultatea de Istorie din Bucuresti) a avut colegialdde a ne semnala apropiere de Sânnicolau de Beius, unde arheologice aucunoscut unor ruine palatiale, se aflä satul regiune de veche vietuireromäneascä. existenta soimarilor transilvdneni secui (solymárok).Acestia apartineau libertinilor, erau scutiti de serviciul militar, datori asigure curtiiprinciare transilvdnene dresati, spre a deservi cu Poarta Datoritäconditiilor geografice grele (zone de munte) unde cresteau aceste rdpitoare, numärulsoimarilor transilväneni a registrele militare secuiesti din 1635, cifra nupäsea 19 capi de familie, cf. Kinga, Registrele militare secuiesti din secolul al XVII-lea

de doctorat) (in ms.), Bucuresti, 1994, p. 45, adresez mele multumiri pentrusemnalare.

2 - c. 1330

www.digibuc.ro

www.digibuc.ro

IANCU DE HUNEDOARA, GENOVEZIIEXPANSIUNEA OTOMANÄ

EUGEN DENIZE

Este foarte bine cunoscut faptul politica promovatd de deHunedoara, de anvergurd europeand prin complexitatea, prinaria ei de cuprindere, a avut aproape permanent in centrul ei lupta antiotomand.

a avut un caracter defensiv, de aa Ungariei a popoarelor balcanice, dar in formele ei de manifestare a fost atâtdefensivd, ofensivd, intervalul 1442-1448. de Hunedoara fostultirnul mare cavaler cruciat european care a incercat, reale de succes,nu numai revdrsarea pe continentul nostru, dar

pe turci inapoi in Asia. nu a reusit obiectivele decât par-faptul s-a datorat transformdrilor care aveau in la nivel european,

transformdri care marcau tranzitia la statul de tip modern disparitiaidealurilor medievale de unitate in fata amenintdrilor venite din parteaislamului. evolutie va face ca otoman peste

decenii, in perioada rdzboaielor italiene, un factor deosebit de importantal echilibrului politic general european.

Desi printre precursorii acestei evolutii la de frunte s-au aflat stateleitaliene, tocmai dezvoltdrii precoce care le plaseze

teresele economice politice inaintea celor ideologice,de Hunedoara, mai multi aliati pentru lupta sa antio-nu a ezitat apeleze la ajutorul acestora Italia se aflau potentiali

de mare pentru voievodul transilvan.este vorba de pontifical care, desi pierduse o

parte din puterea mai ales din prestigiul continua reprezinte oimportantd de a unor eventuale expeditii antiotomane o impor-

de autoritate lumea mobilizeze,partial, energiile europene vederea organizdrii unor cruciade. al

doilea lancu avea in vedere Venetia, cea mai importantd puteredin Marea Mediterand, interese majore in bazinul ei oriental, Peninsula

dar in Marea unde poseda colonia Tana, la

Pentru lui lancu de Hunedoara cu Italia a se vedea, printre altele,Pall, Relazioni di Giovanni di Hunedoara con negli anni 1452-1453 (Documenti ineditipreceduti da uno studio), in Revue des Sud Est-Européennes", tome XIII, no. 3,1975, pp. 453-478 II, in ibidem, tome XIII, no. 4, 1975, pp. 559-594; Andreescu,Trois actes des de concérnant l'histoire de la Mer Noire au siécle, in ibidem,tome XXI, no. 1, 1984, pp. 46-50; Eugen Denize, lui de Hunedoara cu Alfo sal V-lea de Aragón antiotomand la al XV-lea, in Revista de istorie",tom 38, nr. 8, 1985, pp. 782-795 ; idem, de Hunedoara cu in vol.

in istoria II, 1987, pp. 197-211; idem, Antal Lukács,lui lancu de Hunedoara cu Poggio Bracciolini, in ibidm, III, Ia5i, 1988, pp. 145 156.

Studii materiale de istorie medie", vol. XIV, p. 19-29, 1996.

www.digibuc.ro

20 Denize

Donului in Marea de Azov. o avea regatul napolitancare, timpul lui Alfons V de Aragón (1442-1458), forma o uniunedinasticd Aragonul Catalonia manifestând pretentii de expansiune Medi-terana Peninsula Balcanicd, asupra Constantinopolului. Infine, nu puteau nici alte importante state italiene, ca Milano Floren-

dar mai ales Genova.Milano erau puteri italiene de prim rang, importanta

limitele ale Peninsulei fiind unanim recunoscutd Europa,Genova reprezenta pentru de Hunedoara un interes special din mai multemotive. Ea era a doua putere din Mediterana, Venetia. Dominamertul pontic unui puternic sistem de factorii de colonii in centrul

se aflau Crimeea orasul Caffa. Exista o traditie a legaurilor comercialepolitice dintre Genova coloniile ei, Ungaria Transilvania care, prin portul

Chilia, concureze chiar elimine din Europa comertulvenetian produse orientale2. Toti factori favorizau incercdrile de apropiere

de Hunedoara, Genova coloniile ei din Marea Dar,timp, alti factori, de economicd, militard, au ca

tentativele de colaborare in cadrul unui front comun antiotoman sein contratimp nu finalizarea pe care ambele o asteptau o doreau.

Astfel, sensul celor afirmate mai sus, mentiondm atitudineagenovezilor de lupta implicit, de de Hunedoara

cursul anului 1444. Este bine cunoscutd campania cea pe caredul Transilvaniei a condus-o cu deosebit succes impotriva turcilor in dintre1443 si 1444. Strdlucitele sale victorii au demonstrat lumii turcii potfi au chiar posibilitatea scoaterii din Europa. Printrenumeroasele solii venite la Buda, la inceputul lui 1444, adreseze felicitári lui

regelui Ungariei, Vladislav I, s-a aflat cea genovezd3. Dar aceste feli-care presupuneau o pozitie antiotomand, nu au avut nici un fel de

pozitive, ci dimpotrivd. Atunci cursul aceluiasi an, multeintense tratative, s-a ajuns la organizarea expeditiei antiotomane ce se va

cheia cu dezastrul de la Varna (10 noiembrie 1444), genovezii nu numai nu aucontribuit nimic la expeditie, dar au acordat un sprijin sultanuluiMurad II pentru ca acesta zdrobeascd armata de deHunedoara Vladislav I. Negustorii marinarii genovezi informat per-

pe marele vizir Halil-pasa despre flotei apusene care trebuiataie accesul turcilor prin strdmtori in Europa faciliteze, in acest succesulexpeditiei terestre. Mai mult, ei s-au oferit la dispozitia sultanului flota

pentru a-i trece armata din Asia Europa

Serban Papacostea, Kilia et la politique orientale de de Luxembourg, Re-vue Roumaine d'Histoire", tome XV, no. 3, 1976, 421-436. Intrarea inlui de Hunedoara in 1448, urmare a cedrii ei de catre Moldovei, Petru al 11-lea (Nicolae lorga, istorice Chiliei Albe, Bucure$ti, 1899, pp. 102-103)se inscrie, ident, pe linia acestei traditii. Cu toate acestea noi avand vederecontextul politic militar al epocii, Chilia avea pentru lancu mai mult o importantä strategicain politicii sale de oprire a expansiunii otomane. Avem in vedere, in primul rând,simultan in acest an de cdtre turci impotriva Chiliei a Constantinopolului (MateiCazacu, Petre Nästurel, Une démonstration navale des turcs devant Constantinople et labataille de (1448), Journal des savants", juillet-septembre 1978, p. 200). Aceastanu importanta ei comerciald se diminuase.

de Hunedoara. ed. a 2-a, Bucure$ti, 1968, p. 94.Ibidem, p. 105.

www.digibuc.ro

3 de Hunedoara 21

Desi este foarte posibil ca aceste actiuni fost rezultatul intereselor unornegustori patroni de nave particulari5, care nu au cerut acordul conduceriinoveze, nu este mai putin ele exprimau Genovei cazul

victorii a fortelor cruciate, principala beneficiara in zona Negre arputea vechea ei Venetia. Genova se temea in 1444 mai mult de Ve-netia decât de turci nu a ezitat ajute decisiv pe acestia pentru a-i zdrobipe crestini, pentru a armata fruntea se lancu de Hunedoara.

deceniul care a urmat, 1453, atitudinea Genovei a rámas neschim-in problema luptei antiotomane. Factorii ei de conducere au refuzat cu ob-

stinatie de participare, chiar pur teoreticd, la eventuatetate impotriva sultanului. Genovezii considerau pentru rnentine pozitiiledin Marea Marea Egee, deosebit de importante pentru economiacea mai era o atitudine la nevoie, chiar de colaborareturcii, acei care deveneau treptat ai acestuigeografic economic. Din ei au asistat cu pasivitate la toate

lui de Hunedoara de a forma noi coalitii antiotomane, pre-cum la marea expeditie din infrângerea de la Kossovopolje(18-20 octombrie)

Constatdm, prin urmare, intreaga in care lancu de Hune-doara a dus o ofensivd, 1442 1448, Genovanu numai nu ajutat exceptie fäcând, poate, doar felicitdrile deinceputul anului 1444, dar a actionat, cu hotdrâre, sale,pentru a-i sprijini pe turci. atitudine are, evident, explicatiile sale, nu esterezultatul unei sau al unei politice de cu turcii impotrivastatelor crestine.

primul in 1453 Genova a crezut principalaamenintare la adresa sale din zona venea din parteaVenetiei nu a Imperiului otoman. Este firesc ne gândim rivalitateanovezo-venetiand avea deja o traditie in acest perimetru, flota vene-

era, incontestabil, cea mai puternicd din Mediterand timp ceturcii se aflau abia la primii pasi in acest domeniu.

al doilea rând, Genova, cu propriile ei forte nu mai eraapere coloniile nici de Venetia nici de turci, dar nici nu era ca-

apere propria ei Aceasta se prin faptul si-tuatia economicd devine tot mai secolul XV. acest secolla Genova s-a instaurat un regim aristocratic, având la deinterese dintre aristocratia cea cea veche, dar cu toatefectele democraliei Aceasta a prcdus instabilitate instaurarea domina-tiei francezd, permanentd ce a afectat

situatia coloniilor Acestea treptat de sub controlul statului geno-vez sub controlul ce va duce la o intensi-ficare a coruptiei acmmistralii. Semnificativ acest sens este faptul

in 1459, consulul Caffei se vedea obligat declare stare de faliment finan-

J. Paviot, Génes et les Turcs (1444, 1453 ) : sa défense contre les accusations d'uneLa 6toria dei Genovesi, vol. IX, Genova, 1989, pp. 129-137; Enrico Basso, Genonva :

un impero sul mare, Cagliari, 1994, p. 81.S. Lopez, Storia delle colonie genovesi nel Mediterraneo, Bologna, 1938,

pp. 383-3S4.Ibidem, pp.

www.digibuc.ro

22 Eugen Denize 4

tele publice de sub administratia sa, net anual de peste un milion deaspri

Abia in 1453, atunci turcii au lansat atacul final asupra Constantino-polului, genovezii au reactionat, le in aperecapitala bizantind. Din aceste momente de care nu a pu-tut sä sprijine militar pe bizantini pe aliatii crestini, genovezi, venetienicatalani, a fost de Hunedoara.

Capacitatea sa era mult mai trecut da-toritä infrangerilor suferite, interne, provocate mai ales de mareanobilime, obligau sä se limiteze, pe frontul antiotoman, numai la actiuni strictdefensive legate de apdrarea Ungariei a Din aceste cauze, sin-gurele actiuni intreprinse de el vederea apärärii Constantinopolului au fostdoar cele diplomatice, care nu s-au soldat rezultat, la care s-a

consolidarea armament a garnizoanei din Chilia Evident, era multprea putin, aproape nimic. Cu toate acestea, meritä sä mentiondmfaptul la 3 mai 1453, ce asedia Constantinopolul, a ajuns zvo-nul de Hunedoara o expeditie terestrd10. Bineinteles, eradoar un zvon ce nu s-a confirmat, dar care ne totusi turcii se temeau deo astfel de eventualitate.

aceasta era situatia in privinta lui de Hunedoara, cu totul alt-fel se prezenta ea pentru genovezi. ce deceniul precedent i-au menajat

chiar ajutat in momente de mare pe turci, genovezii s-au gäsit grayamenintati in interesele fundamentale tocmai de acestia. toatestatele apusene, Genova era poate cea mai interesatá de soarta Constantinopolu-lui, coloniei pe care o avea aici prezentei masiverea Aceasta de ce genovezii au fäcut un ultim efort militar, pemäsura de a capitala Ei au oferit cel mai nu-meros contingent de soldati sträini care a luptat pentru apärarea Constantinopo-lului, peste 700 de condusi de Giovanni Giustiniani Longo Dar, evi-dent, nu au putut impiedica pe sultan orasul.

Acest eveniment a avut o pentru Genova deoarece amarcat inceputul imperiului ei pontic egeean, imperiu ce va dispärea,cu exceptia insulei Chios 13, in 1475. Chiar in 1453, la numai zile de laintrarea turcilor in Constantinopol, la iunie, Pera capitula neconditionatfata sultanului. 1462, esecul suferit in fata lui Tepes, turcii au reusit

cucereascd insula Mitilene (Lesbos), 1475, expeditii impotri-

Amedeo Vigna, Codice diplomaticodelle colonie tauro-liguri durante la signoriado di S. Giorgio MCCCCLIH-MCCCCLXXV tomo I, Genova, p. 910.

° Hurmuzaki, Documente, XV, 1, p. 38; Fr. Pall, ui dedoara asupra Chiliei problema Bizantului, in Studd. de istorie", tom 16,nr. 5, 1963, pp. 1 049-1 072; idem, Byzance la veille sa chute Janco de Hunedoaraadi), in Byzantinoslavica", Praga, XXX, 1969, pp. 119-126.

Es e vorba de Leonardo de Chios, arhiepiscop de Mitilene,soare papei Nicolae V (Agostino Pertusi, La caduta di Costantinopoli, vol. I, Le testi-moniaze dei contemporanei, Verona, 1976, LXXIX pp. 154-155).

C. op. p. 180.12 A. Pertusi, op. cit., I, pp. LXXXI 374, n. ; Ausilia Roccatagliata, Da Bisanzio a

nel 1453, Miscellanea di storia italiana e mediterranea per Nino Lamboglia, Genova,1978, p. 401.

Pentru dominalia Chios, care va dura 1566, a se vedea PhilipP. Argenti, The occupation of Chios by the genovese and administration of island(1346-1566), 3 vol., Cambridge, 1958.

www.digibuc.ro

5 de Hunedoara

va Moldovei, ei cucereascd Caffa i intregul sistem genovez de coloniidin Marea

Putem afirma cuceririi Constantinopolului de turci aufost de o deosebitá gravitate pentru Genova, care timprelativ scurt, toate posesiunile ei orientale, pentru denedoara, care se putea atepta la o reluare pe mare a ofensivei otomane inzona mijlocii i de jos.

aici, credem se impune, totui, o parantezdcu pozitia Genovei. pentru de Hunedoara lucrurile erau in ceea

confruntarea Imperiul otoman, pentru genovezi existau altemai putin periculoase costisitoare.Astfel, dei principalele interese ale Genovei se aflau la Constantinopol,

cartierul Pera, in Marea unde detinea numeroase colonii, dintre carecea mai importantd era Caffa, ea din secolul XIII, un proces detransfer masiv de interese din Marea Mediterana Orientaldditerana Occidentald i Peninsula Ibericd14. Din cauza acestei duble orientdrieconomice politice translatia comertului genovez din Orient spre Occident nua fost nici nici catastrofald. Este vorba de o evolutie pe careevenimente decisive, cum ar ocuparea Constantinopolului a Caffei de careturci, nu au o precipite.

Dar spre translatie, determinatd de faptul genoveziierau de caracterul precar al posesiunilor orientale, precum denecesitatea de a investi toate eforturile i

a fost de alte cauze, mai in timp spatiu. Astfel,coloniile genoveze din Marea in special Caffa, au avut de suferit dato-

actiunii chinez Yung-lo, care a pus pe Indochina§i-a trimis flotele la Aden Ormuz. Aceasta a favorizat comercialemaritime Extremul Orient Orientul detrimentul decat, favorizate de expansiunea De asemenea, cele trei alelui Tamerlan intreprinse impotriva Hoardei de Aur, 1387 1396, mai alesultima, sunt distruse Astrahan, Sarai Tana, au distrus comertul orientalpe la nord de Marea Aceste campanii nu numai au oprit comertulcu Extremul Orient, dar, prin nimicirea statului au creat ode state care deveneau periculoase pentru coloniile genoveze Numai un stat mare

puternic putea aprecieze existenta unor astfel de colonii. Un stat micle cucereascd. acest fel din Marea a mai un

14 secolul XIII apare prima colonie la Sevilla (Charles Verlinden, ItaliaInfluence in Iberian Colonisation, "The Hispanic American Historical Review", 1953, p. 199),

1277 prima pleacä spre i Anglia (R.S. Lopez, Majorcan andvese on the North Sea Route in the Thirteenth Century, Revue de philologie et d'his-

1951, pp. 28-43), iar in 1291 are expeditia genovezi Vivaldi, prima incercare,de explorare a Atlanticului spre sud, de-a lungul coastelor Africii (Pierre Chaunu, L'ex-

pansion européenne du XIIIe au XVe Paris, 1969, pp. 93-95). Pentru acest transfer deterese sau, poste, bine zis, dublä orientare a se vedea Geo Pistarino, Genovamedievale tra Oriente e Occidente, in idem, La capitale Mediterraneo : Genova nel medioevo,Genova, 1993, pp. 71-104.

15 R.S. Lopez, Storia delle colonie genovesi..., pp. 426-427.W. Le colonie commerciali degli italiani in Oriente nel Medio Evo, vol. II, Ve-

nezia, 1868, pp. ; Albert Champdor, Tamerlan, Paris, 1942, pp. 109-115; B.D.A.I. Hoarda de Aur decdderea ei, Bucurqti, 1953, pp. 317, 340-343.17 R.S. Lopez, Storia delle colonie genovesi..., pp. 430-431.

www.digibuc.ro

24 Eugen Denize

comert de anvergurd continente, bazat pe mirodenii metale pre-se transformd comert regional, cu produse locale: lemn, cereale,

peste, vin mai ales sclavi 18, acestia produsul comercial cel maiNu putem omite nici faptul descoperirea minelor de alaun de

la Tolfa, statele in 1462 a schimbat marilor transpor-turi genoveze din Mediterana. Capul de linie se de la Chios la

aceste conditii, conducerea Genovei, frunte cu dogele di Cam-pofregoso, dat foarte repede seama nu mai poate face aproape nimic pen-tru Caffa celelalte colonii din Marea de aceea, la 15 noiembrie 1453,le-a predat San Giorgio schimbul unei sume de 5500 de lire genoveze

actiune condamna la disparitie imperiul genovez din Mareadeoarece capitalul privat nu avea forta apere fata expansiunii oto-mane, dar nu este mai putin nici genovez nu mai avea aceastácapacitate, fapt pentru care scape de niste cheltuieli devenite aproapeinutile.

Cu toate acestea teama provocatd la Genova de aderea Constantinopolu-lui a fost mare 23, la fel ca in intreaga ceea ce a obligat republica

anumite actiuni diplomatice in vederea realizdrii eventualecoalitii antiotomane. Printre care erau foarte interesati de o astfel de posibili-tate se de Hunedoara, deoarece el risca se din nou singurin fata unei mari ofensive otomane, cum se va devernul genovez a fost care a luat initiativa directia unor puterica Franta, Anglia, Castilia Burgundia 24, le-a descris tragicele eveni-mente din Orient le-a cerut zadar ajutorul, lancu de Hunedoara a fostschimb, care a preluat initiativa diplomaticd directia Genovei.

Probabil la inceputul anului 1454 el s-a adresat Genovei propundndu-i ocolaborare antiotomand 25, dar scrisoarea lui nu s-a S-apunsul genovez, datat la 24 februarie 1454, din care despresoarea lui scrisoarea genovezii se favorabili ideii de

Malowist, Kaffa-kolonia na Krymie i problem wschodni w latach1453-1475 (Caffa-colonie in Crimeea problema Orientului in anii 1453-1475),Warszawa, 1947, p. IV; Jacques Heers, au XVe siécle, Paris, 1971, p. 262; idem, Occi-dent au et Aspects économiques et sociaux, Paris, 1963, p. 143; Ossiande Negri, Storia di Genova, Milano, 1968, pp. 598-599.

Ch. Verlinden, Les routes méditerranéennes, in Bulletin. Association Internationaled'Études du Sud-Est Européen", XII, no. 1, 1974, p. 33. Cornertul practicat de genovezii dinCaffa se triunghi Tunisia-Alexandria-Caffa retur, dar

a acestui era Caffa-Alexandria. Acest comert cu a constituit unacauzele de tensiune in relatiile moldo-genoveze, dar prabusirea lui 1475, anul cuceririiCaffei de turci, a devenit una din cauzele care au usurat cucerirea Egiptului deaceiasi turci, in 1517 (Idem, Le commerce en Mer Noire des debuts de l'épouque byzantinelendemain de la de l'Egypte par les ottomans (1517), Moscou, 1970, pp. 10-11).

Jean Delumeau, L'alun de Rome, Paris, 1963, pp. 48-53.J. Heers, L'Occident au et p. 147.

22 A. Vigna, op. cit., I, pp. 32-43, doc. IV.Dovada o constituie succesul campaniei de vânzare a indulgentelor pentru Caffa"

(indulgencie Caffae) din 1456 (J. Heers, La vente des Indulgences pour la Croisade, Genes et enLunigiana, en 1456 Miscelanea storica ligure", Milano, 1963, p. 73; Andreescu, art.cit., p. 46).

24 Giustina Olgiati, I Genovesi in Oriente dopo la caduta di Costantinopoli, StudiBalcanici publicati in occasione VI Congresso internazionale dell'Association Internatio-nale d'Etudes Sud-Est Europeennes (AIESEE), 30 agosto-5 settembre 1989, Roma,1989, p. 48.

Andreescu, art. cit., p. 48

www.digibuc.ro

7 de Hunedoara 25

antiotomand, multumeau pentru propunere la continuareamilitare, dar ei doresc coordoneze eforturile cu cele

ale Suveranului Pontif 28 Era, practic, un refuz voalat de a se angaja directimediat in lupta de Hunedoara ar avut mare nevoie de un

pozitiv, deoarece mimai peste câteva luni, in august, el va atacat de ode Feriz bey, pe care o va la Krugevad, in

Serbia Era evident autoritätile genoveze nu doreau mai ales, nu puteauangajeze cu turcii de aceea sperau beneficieze de rezulta-

tele militare ale unei coalitii antiotomane formate de alte puteri, dar acest lucrunu se va intâmpla. De fapt acesta a fost ultimul contact al lui de Hunedoaracu factorii de conducere ai Genovei, deoarece viitor partenerul de tratativeva fi Banca San Giorgio, cea care preluase toate coloniile din Marea

ce prive§te pozitia statelor riverane Negre situatia s-aaproape imediat cucerirea Constantinopolului. Chiar vara

lui 1453 ele au fost somate se sultanului. Ultimatumul lui Mehmed IIa fost respins atât de Moldova, cât de coloniile genoveze in frunte cuffa. Coloniile genoveze interventia metropolei evolutia evenimentelor,

timp ce Moldova se bizuia pe capacitatea sa de pe legdturile saleateptând, probabil, anumite ajutoare din partea lui lancu de Hune-

doara. Dar nirnic pozitiv nu s-a intâmplat. schimb, vara anului 1454, ode 56 de comandatd de Ternir Hodja, ce a atacat suc-ces Cetatea a devastat coastele nordice ale Negre a impus, cola-borare lui Hagi Ghirai, plata unui tribut anual de 3 000 de ducati pen-tru locuitorii Caffei din punct de vedere militar,demonstratie a avut, consecinte politice insemnate.borarea otomano-atard mai ales, atitudinea rezervatd a Poloniei, dar lipsade reactie a Genovei, au Caffa, mai devreme, Moldova, ceva mai târziu 29,

accepte plata tributului solicitat de sultan. schimb, ambele au primit câteun act de privilegii comerciale privilegii care raporturi cuImperiul otoman.

Pentru Caffa aceasta era o situatie provizorie care nu altcevaamâne final. Faptul cele nave trimise ajutoare de

la Genova, 1454, nu au putut trece prin strâmtori au fost obligate sefugieze la Chios31, l-a determinat pe consulul Caffei, Demetrio Vivaldi, scrie

San Giorgio cerându-i ajute colonia pe cale forte terestre.scrisoarea sa din 21 octombrie 1454 Vivaldi cerea protectorilor tri-

26 Ibidem, pp. 48-50. Documentul este publicat la p. 50.27 C. Muresan, op. cit., p. 183.

A. Vigna, op. cit., pp. 63-65, 102-112, doc. XXXIII 112-113, doc. XXXIV;M. Berza, La Mer Noire la du Moyen in Balcania", IV, 1941, p. 431; Alan Fis-her, The Crimean Tatars, Hoover Institution Press, Stanford, California, 1978, pp. 4-5.

29 Papacostea, La Moldavie état tributaire de l'Empire ottoman au XVe : le cadreinternational des rapports établis en 1455-1456, in Revue Roumaine d'Histoire", tome XIII,no. 3, 1974, pp. 445-461.

30 Idem, Caffa et la Moldavie face l'expansion ottomane (1453-1484 ) in Colocviulromdno-itatian Genovezii la Marea Neagrd secolele XV, Bucuresti, 27-28 martie 1975,Bucuresti, 1977, pp. 131-153; idem, Die politischen Voraussetzungen für die wirtschaftlichteVorherrscahft des Osmanischen Reiches im Schwarzmeergebiet (1453-1484), MtinchnerZeitschrift Balkankunde", 1, 1978, pp. 217-245.

A. Vigna, op. cit., pp. 87-89, doc. XXII si pp. 94-95, doc. XXIX.

www.digibuc.ro

26 Denize 8

mitä cât mai repede ajutoare militare, deoarece era posibil ca vara urmdtoareotomanii declanseze o ofensivd. El mod special nu seva putea folosi calea va trebui cea teresträ. Pentru reusita ac-tiunii el mai cerea se apeleze la regii Ungariei Poloniei, precum lade Hunedoara care ar fi putut furnizeze soldatii necesari orasului32.Se poate observa din scrisoare de Hunedoara, desi teoretic eraunul din vasalii regelui Ungariei, Ladislau V Postumul, se bucura din parteagenovezilor din Caffa de un tratament special, pus pe acela§i plan cu regiiUngariei Poloniei, ceea ce era o realitate avem vedere forta decare dispunea. de Hunedoara devenise in ultimii ani ai vietii sale o

institutie sine, fortei sale economice militareprimul rând, pe elementul românesc din Transilvania Banat.

Din aceeasi scrisoare mai importanta legdturilor economicepe care Caffa le cu spatiul românesc prin porturile Chilia CetateaAlbd, primul, nu uitäm, aflat stdpânirea lui de Hunedoara. Vivaldi

orasul era amenintat de foamete, deoarece recolta de cerealeel nu se mai putea aproviziona de la Chilia Cetatea cum sede obicei".

Desi nu avem dovezi sigure este totusi posibil ca protectorii Bäncii San Gior-gio fi dat curs, partial, cererilor consulului din Caffa. Astfel, la 20februarie 1455 au fost trimisi la Caffa trei consuli care trebuiau urmeze suc-cesiv unul altuia. Este vorba de Tommaso Domoculta, Antonio Lercari Dami-ano Leone Primii doi s-au pe nave, cu provizii, arme,munitii soldati multe peripetii, au ajuns la Caffa, la 23 Celde-al treilea a plecat pe uscat, trecând prin Ungaria, Transilvania, Moldova

Cetatea i ajungând la destinatie la 20 aprilie 36 Este foarte posibil caDamiano Leone sá luat cu de Hunedoara dar, in lipsa documen-telor, nu §tim ce s-a discutat, ce s-a oferit ce s-a cerut de care celeSigur este faptul de Hunedoara nu dispunea de suficiente trupe pen-tru a sprijini pe cale coloniile genoveze din Marea dar nicica San Giorgio nu era ri§te prea angajându-se sprijine deschis,

fortele limitate pe care le avea, o actiune antiotomand.De asemenea, nu trebuie pierdem din vedere nici faptul statele crestine

din zona Negre erau departe de a forma un bloc defensiv unitar fatapansiunii otomane. 1455 bizantin din Trapezunt a fäcut tot ce i-astat pentru a obstructiona activitatea genovezilor din Marea

an, prin cucerirea de moldoveni a castelului Lerici de la gurile

32 ...Insuper si impossibile esset vobis ut ita loquamur provisioncs scriptas acssem via maritima ad nos non posse transmittere, quod tarnen credere non possumus et si hoccontingeret.nobis spes multum decideret in po-sendo hanc civitatem a tot deffendere,saltem terrestri via possetis cogitare ad nos mittere auxilia que possibiha forent scribendoregi (sic!) et polonie (sic!) domino blancho n.) ut via ipsorum possemus quam-plures aptos habere pro hujus civitatis necessitatibus et defensione" (ibidem, I,pp. 114-115, doc. XXXVI).

. . Insuper hoc anno in hijs partibus et presertim in territorio non fuitvictualium, nec in maocastro (sic!) et licostomo (sic!), a quibus locis hec civi-

tas solebat extrahere multa victualia..." p. 115). 0 asemändtoare se va re-peta 1455 pp. 368-369, doc. CLII).

Ibidem, I, p. 170.Ibidem, I, pp. 175-176 328-329, doc. CXXXVI.Ibidem, I, p. 183.Ibidem, I, p. 192-193.

www.digibuc.ro

de Hunedoara 27

Niprului 38, s-a accentuat starea de conflict dintre Moldova Caffa. Evidentaceastä situatie nu putea incurajeze nici pe de Hunedoara nici pe pro-tectorii San Giorgio se implice mai profund in oprirea expansiunii oto-mane din zona

timp situatia devenea tot mai amenintkoare in directia luide Hunedoara, mult mai putin in privinta coloniilor genoveze din MareaTotusi nici acestea nu puteau sta deoarece pregdtirile militare otomanese pe ceea ce a provocat o agitatie printre protec-

Bäncii San Giorgio printre factorii de conducere ai Genovei.Solicitat, la 20 ianuarie 1456, de papa Calixt de Fredericparticipe la efortul comun de antiotomand, pentru alungarea tur-

cilor din ceea ce devenise, recunoastem, o imposibilitate, dogelePietro di Campofregoso s-a gräbit la 22 ianuarie,Genova, coloniilor sale orientale se afla deja in cu El

Genova a va face continuare mari eforturi pentru colonii-din Marea unde a trimis va trimite soldati, arme munitii. De

aceea adeziunea sa la cauza cruciadei nu mai poate discutie In aceiasizi i-a papei, anuntându-1 curând va doi soli pentru a discutaproblemele cruciadei41. De fapt, Genova nu mai avea deck o indirectdcu Caffa celelalte posesiuni din regiunea pontick deoarece directadevenise Banca San Giorgio. De aceea rdspunsurile dogelui nu erau altceva câtun refuz voalat la cererile de a participa la o eventuald antiotomand.

Dar lucrul nu trebuie ne mire. Nici una puterile crestine interesateoarecare in oprirea expansiunii otomane in 1456 nu a nimic

concret, poate exceptia adresdrii unor patetice celelalte, pentrua-1 ajuta pe de Hunedoara. Papa a fost refuzat, cum am de caregenovezi, dar, la rândul nu putut ajuta nimic pe de Hunedoarala fel ca venetienii, care conditionau acordarea ajutor de realizareaunei largi coalitii crestine Frederic III a refuzat categoric intre in

turcii 44, flota aragonezo-napolitand a lui Alfons V, comandatd dePedro Urrea, atace pe turci, i-a atacat pe genovezi

In ciuda acestei situatii din care nu se va putea Banca San Giorgio aprotejeze coloniile din Marea apelând, indirect, la ajuto-

rul lui de Hunedoara. Acest lucru demonstreazd faptul genovezii, foarte

38 Ibidem, I, pp. 186-189, 307-309 doc. CXXI; N. Acte fragmente,Bucuresti, 1897, pp. 32-36; N. Bänescu, Maurocastrum-Mo(n)castro. Cetatea Alba, Ana-lele Academiei Romane. Memoriile Sectiunii Istorice", s. t. XXII, 1939-1940,pp. 177-178; Gh. I. Brätianu, La Mer Noire. Des origines la conquéte Monachii,1969, p. 319.

A. Vigna, op. cit. I, pp. 421, 511, doc. CXCII.pp. 421-423, 509-510, doc. CXC.

Ibidem, I, pp. 423, 510-511, doc. CXCI.42 Georgius Fejer, Genus, incunabula virtus Joannis Corvini de Hunyad, Regni Hunga-

riae gubernatoris, Budae, 1844, pp. 219-221; Lino Gómez Canedo, Un al servicio dela Santa Don Juan de Carvajal cardenal de Sant'Angelo, legado en Alemania y Hun-

(1399?-1469 ), Madrid, 1947, pp. 156-157.G.B. Picotti, La dieta di Mantova e la politica de 'Veneziani, Miscellanea di storia

serie terza, tomo IV, Venezia, 1912, p. 45.C. Muresan, op. cit., pp. 184-185.Alan Ryder, The Policy of Alfonso the Magnanimous, in Atti della Academia

Pontaniana", nuova serie, vol. XXVIII, 1979, pp. 12-14.

www.digibuc.ro

28 Denize

nesiguri posesiunile din zona aveau ei nevoiede ajutor, prin urmare, absolut incapabili sprijine cu ceva pe cel care

un simbol al antiotomane. Lipsa de nuera deliberatd, ci era rezultatul direct al lipsei de capacitate Semnificative

acest sens sunt câteva scrisori care ni s-au pästrat dinAstfel, ianuarie 1456, protectorii San Giorgio au papei despre

situatia foarte dificild, a Caffei. Ei cereau luiIII intervind pe de Hunedoara. pe toti principi

crestini din pentru ca acestia permitä exportul de cereale in per-de asemenea, promulgarea statele a bulelor papale de indulgente

pentru CaffaLa rândul de Hunedoara, care apelase la toti posibilii aliati

din Apus, a ceva ajutoare din partea San Giorgio,zând pe interesul acesteia pentru regiunea Negre. La 3 martie 1456protectorii San Giorgio scriau consulului Caffei, Tommaso Domoculta,rdspunzând scrisori a acestuia din 4 octombrie 1455, informându-1, printrealtele, au primit o scrisoare din partea lui de Hunedoara, care acestase oferea ajute coloniile genoveze din Marea trimitându-le proviziisoldati

aceeasi zi de 3 martie, protectorii San Giorgio rdspundeaului de Hunedoara. Ei multumeau pentru intentia sa de a Caffacereau aprovizioneze orasul, dar la cererea sa ca fie trimise navetru actiuni pe rdspundeau negativ, la Caffa se o

aproviziondrii impotriva turci Genoveziiar fost bucurosi primeascd sprijin din partea lui dar ei, schimb, nuerau capabili ofere nimic concret. Probabil scrisoare i-a fostlui de Lamberto, curier trimis la Caffa de Banca San Giorgio la6 martie, pe cale Acesta avea asupra lui o scrisoare An-tonio Sati, rezident genovez la Cluj, care trebuia introducd pe deHunedoara cardinalul papal Ungaria, Juan de

Concluzia care se desprinde din corespondentd nu poate fiuna Aceea de Hunedoara nu a primit din partea genovezilornici un de sprijin sau ajutor momentele foarte dificile care au precedatlia de la Belgrad. atitudinea Genovei, mai precis a SanGiorgio, nu aproape cu nimic de aceea a papei, a Venetiei, a regatuluiaragonezo-napolitan sau a altor puteri crestine care doreau

A. Vigna, op. I, p. 425, 514-520, doc. CXCV.. . us vobis quod nuper ab illustrissimo domino Johanne Vayvoda Regni

Hungarie capitaneo litteras accepimus, quibus benigne offert se paratum vobis prebere omnemsubventionem tam victualium quam viorum que sibi possibilis sit". pp. 430-431,536-541, doc. CCVIII ; N. istorice asupra Chiliei Albe, p. 119. Scrisoarealui Iancu de Hunedoara din 4 decembrie 1455 (A. Vigna, op. cit., I, p. 534, doc. CCVII).

... Verum impressentiarum in Capha non est nisi unica tantumque a piratis turchis loca illa tuetur et subvenit inopis illius miserabilis populi, non intelligirnusquo pacto possimus, optaremus, petitioni celsitudinis vestre morem gerere. Et

excellentiam vestram oramus ut nunc et omni tempore circumspiciat quid et quantum anobis prestare posit, sibique persuadeat nos et nostra omnia esse et lare cupidissimerata in omnia concernentia decus et amplitudinem celsitudinis vestre". (A. Vigna, op.pp. 432, 534-536, doc.

Ibidem, pp. 434, 550-551, doc. CCXIX.Ibidm, pp. 435, 551-552, doc. CCXX.

www.digibuc.ro

11 de Hunedoara

siunea dar numai prin eforturile singulare ale lui de Hunedoara,contributia urmând a foarte limitatd, nu chiar inexistentd. Realitateaera puterile din Apus nu mai aveau nimic in comun idealurile ini-tiale de rivalitätile dintre ele, intensificate de procesul de trecerede la feudalism la lumea deveneau mult mai importanteimpotriva turcilor.

Genova este un exemplu elocvent in acest sens. ciuda faptuluipierdut importanta in arena internationald, ea a reusit foartebine drumul spre modernitate bazându-se pe trei factori esentiali: modernizareainstrumentelor specifice economiei capitaliste, estomparea progresivd astatului in fata initiativei particulare pdstrarea unei importante flote in Medite-rana Occidentald. Semnificativd pentru capacitatea ei de adaptare la noile reali-täti este reusita transferdrii principalelor ei interese economice comerciale dinOrient in Occident, din Marea in Peninsula ceea ce va asiguraprosperitatea pentru aproximativ secole. situatie, genoveziiau mizat, mai ales 1453, tot mai putin pe posesiunile orientale, fapt ce

pozitia in relatiile cu de Hunedoara. acesta nu avea deales, trebuind cu toate mijloacele disponibile expansionismului oto-man, Genova nu numai putea mai multe solutii, dar s-abit o A ales cea mai pentru ea, aceea a deplasdrii spre Occi-dent a abandondrii treptate a Orientului. Evident, ar acceptat bucuroasdajutor, din partea oricui, deci a lui de Hunedoara, acesta putea

situatia Caffei a celorlalte colonii din Marea Dar se angajezedirect cu toatá energia in lupta antiotomand era o optiune eliminatd din princi-piu din fel de calcule politice militare. Nimeni la Genova nu era dispus

sprijine financiar o astfel de intreprindere care, contextul epocii, nu aravut nici o de Aceasta foarte de ce tentativele luide Hunedoara de apropiere de Genova, de Banca San Giorgio de colo-niile ei din Marea nu s-au putut solda cu un succes. Dar pentru

zilelor noastre esecul era previzibil poate explicat, pentru contempo-rani lucrurile nu erau de clare, de Hunedoara dator apelezela oricine credea 1-ar putea ajuta ceva, dator la

destinul pe care istoria i

www.digibuc.ro

www.digibuc.ro

AMBASADE ALE HABSBURGILOR IN IMPERIULOTOMAN LUPTA PENTRU CUCERIREA TRANSILVANIEI

(1547-1562)

ILEANA

Demersurile diplomatice ale Casei de Austria au avut cu anul1526 directii distincte, in functie de prioriatile politice strategice ale celordoi frati ce-si gestionarea puterii Imperiul german, in Mile deJos Spania.

Impdratul Carol al V-lea a in unor buneraporturi cu Imperiul otoman, pentru angrenat lupta cu Franta pentru hege-rnonie Italia, se temea de posibilitatea unui atac otoman Mediterand, care

pericliteze situatia sa Italia. Deci prioritard pentru Carol al V-leaera incercarea de a nu provoca riposta turcilor mentinerea

Ferdinand de Austria, loctiitor al impäratului teritoriile ger-mane, rege al Boemiei al Ungariei Vestice Mohács-1526), a provocat

in o a sultanului Süleyman I, cerând cu obstinatie recu-din partea sultanului a de rege al Ungariei unificate sub

trul Tocmai acesta era punctul nevralgic care a provocat o situatie tensio-Habsburgi Imperiul otoman, care a durat mai bine de un secol.

leyman I a pe Zápolya in Ungariei deest a Transilvaniei aceste teritorii de dominatie oto-

De aceea nici unul din demersurile diplomatice ale lui Ferdinand nuputut convinge recunoascd pe acesta rege al Ungariei".

Din 1541 balanta echilibrului de forte pe cursul mijlociu al avease incline mult in favoarea sultanului, prin constituirea eialetului Buda.niile lui Ferdinand nu se opresc demersurile diplomatice devin tot maisistente. Sub influenta lui, Carol al V-lea se doar la negocierea armistitiu-lui, ce cuprindea mentinerea statu-quo-ului, secret Ferdinand de Austria

pregdtiri pentru ocuparea a Transilvaniei. acest con-text incepea misiunea lui Gerard Veltwyck in 1546. Aceste vizau o pacegenerald, in care fie cuprinsi principii crestini. Initial, I, desemnatar al tratatului de pace de la Crépy (1544) cu Carol al V-lea, se angajamedieze la Constantinopol negocierile de pace pentru Habsburgi. Jean de Montluc

baronul d'Aramon, ambasadorii francezi, nu contribuiau nimic la bunulmers al tratativelor, dimpotrivd ofereau spectacolul jalnic al concurentei pentruobtinerea favorurilor dregaorilor otomani. incheierea, propria abili-tate, a armistitiului din 1545, continua negocieze demnitariotomani, care aveau instructiuni precise asculte propunerilede pace venite din Imperiul german, pentru se de ocampanie. In acest timp marele vizir ginerele sultanului, Rustem-pasa, omul de

Studii materiale de istorie medie", vol. XIV, p. 31-40, 1996.

www.digibuc.ro

32 2

incredere al sultanei Roxolana, manevra cu abilitate de palat, pentru a-1discredita pe primul al lui Süleyman, sultanul Mustafa a-i aduce dizgra-

Pentru ca unul din Roxolanei fie preferati la tron, Mustafa era acuzatde trädare de complot, cu Tahmasp, impotrivaPentru toate aceste motive sultanul dorea o libertate de actiune Orient.

Misiunea lui din 1546-1547 era tot de ambasa-dorul regelui d'Aramon, ce sosea acum cu misiunea de a impiedicao pacificare a centrului Europei a Mediteranei. Cadourile impresionante adusela Constantinopol, care sultanul primea un orologiu incrustat pietre

care costase pe Francisc suma fabuloasd de 15 000 de ducati 1, eraunite pe Süleyman atace din nou Ungaria. Mai ded'Aramon se prezenta generalul Wilhem von Rogendorf,1541, care se transformase aprig dusman a lui Ferdinand,se jignit de litigiu pentru teritoriile sale patrimoniale. ciuda efor-turilor de mesagerii lui Francisc I tratativele progresau, iarmoartea lui tergiversa rnisiunea ambasadorilor francezi, ce asteptauinstructiuni de la noul rege, al II-lea. Din nefericire, schimbarea suveranu-lui i-a adus lui d'Aramon dizgratia, obligat laca supus fidel al sultanului, 1553

sprijinul altor emisari din german, care sedau regularitate pentru a-i aduce noi instructiuni, reusea o mare realizare pen-tru Habsburgilor in otoman. Se incheia tratat bila-teral cele puteri. Acesta era redactat in exemplare, ratificatcele trei curti fixa pentru 5 ani conditiiletatea prelungirii sale 3. De la se stabilea la Constantinopolambasador permanent al Imperiului german, persoana lui Giovanni Maria Mal-vezzi, ce avea desasoare misiunea diplomaticd intre 1547-1553.

Continutul tratatului era departe de a fi o ceea ce eranut era normalizarea regularizarea relatiilor diplomatice intre cele puteri.

Tratatul a fost ratificat la Ausgsburg de Carol al V-lea la 1 august1547, de Ferdinand la 26 august, la Praga, de sultan la 14 octombrie 1547,la Constantinopol. Se prevedea mentinerea posesiunilor de moment; pentru toate

teritoriile ce apartinuserd regelui loan - care se atunci inpânirea lui Ferdinand- acesta patea o de 30 000 ducati, anual, carecunoastere a faptului ele apartineau de drept sultanului. Aceleasi prevederierau cuprinse pentru posesiunile lui Carol nordul Africii. de sultanerau incluse ca semnatare alte state prietene", intre care figurau Franta

Etapa ce se deschidea in 1547 avea fie caracterizati printr-unmare dinamism al de situatie in Habsburgilor in cea

sub Porti, dinamism dat, de in pri-

Le voyage de Monsieur d'Aramon ambassadeur pour roy en Levant escript par no-ble lzomme Jean Chesneau l'un des secretaires dudict seigneur ambasadeur (facsimil), Geneve,1970, Studiu de Ch. Schefer, p. X-XIV.

2 Ibidem, p. XL-LI.Ernst Dieter Petrisch, Der Habsburgisch-Osmanische Friedensvertrag des Jahres 1547,

in Mitteilungen des Institut für Österreichische Geschischtsforschung", 38, Bd., 1985, textullatin turc (tradus in limba la p. 68-80.

Idem, Regesten des Osmanischen Dokumente im Stadtsarchiv, Bd.1, 1480-1574, Wien, 1991, . 51.

www.digibuc.ro

3 le ambasade ale Habsburgilor 33

rand de militare. Actiunile diplomatice, intrate din 1547sfera relatiilor bilaterale normale" Imperiul german cel otoman, nuregistreazä rezultatele spectaculoase. Având in vedere parte din perioada1547-1562 Süleyman avea sä se campanii in Persia sunt de explicatsuccesele vremelnice ale armatelor imperiale Transilvania, faptul cäsiunile diplomatice ale Habsburgilor desfäsurat activitatea la Constanti-nopol relativ netulburate.

Ambasadori permanenti au fost in un italian, GiovanniMaria Malvezzi (1547-1553) un flamand Ogier Ghislain de Busbecq (1554-1562). de acestia, atunci când imprejurärile au cerut-o, au oactivitate membrii ambasadei extraordinare din 1553-1555, AntonioVeráncsics Záy, comandantul flotei dundrene, precumcret al lui Ferdinand, ce desfäsura 1556 activitatea in punctul cheie al colec-

informatiilor Raguza, Mihail Cernovi de Macedonia".Evolutia situatiei politice in Imperiul otoman pe Ferdinand

organizarea unor misiuni diplomatice permanente, care permitä sä fie infor-mat la timp chiar din capitala sultanului acelasi timp, reprezinte inmoment interesele, contracarând intrigile venetienilor sau francezilor. La 6/14octombrie 1547 de la dädea de lui Ferdinandambasadorilor säi, Yános Márya (Giovanni Maria Malvezzi) Yústo (Justus deArgento), s-a tratatul de pace ratificat aferent de asi-gurare al

stare de acalmie fácea pe Ferdinand curajos. Sultanulafiându-se Persia, la granita austro-otomanä incepeau se inregistrezeprimele 30 septembrie 1548 12 februarie 1549, corespondentabeylerbeyului eialetului Buda, Kasim-pasa, a dragomanului Portii, Yunus-beya vizirului Ibrahim-pasa cu emisarii lui Ferdinand cu domnii tärilor românearatä dese incálcäri de granitä din partea trupelor austriece, acestor actiuniindu-se Mircea Ciobanu La 2 mai 1548, Süleyman scria,din Alep, Ferdinand, aträgandu-i atentia este timpul mäsuri pentrurespectarea clauzelor

Fratele George" - vicerege al Transilvaniei tutore al lui loan Sigismund- din 1547 - mizând pe absenta sultanului pe consolidareaHabsburgilor, victoriosi Imperiu asupra principilor protestanti, grupati

Liga de la Schmalkalden" - incurajeze pe Ferdinandrecupereze drepturile legitime". reginei Isabella, dar cu acordul

unei pärti a nobilimi maghiare, tratative cu Ferdinand, care fe-bruarie 1548 era primit de Dieta Transilvaniei ca rege al Ungariei 8 Ferdinand,ingrijorat de o reactie a turcilor, evitä sä prevederile tratatu-lui de pace din 1547.

Urmeazä intre 1549-1551 o de tatondri, tratative actiuni mili-tare, care fac din Coroana Sfântului din drepturile teritoriale aferenteun ghem de interese ce se rapiditate intre fratele George", Fer-dinand regina Isabella.

Ibidem, p. 52.Ibidem, p. 54-56, docum. din 30 septembrie. 1548, 10 1548, 12 feb. 1549.Ibidem, p. 56.Al. Hüber - Die Erwerbung durch Konig Ferdinand I. im Jahre 1551

und Bruder Georg Ende im Archiv für österreichisene Geschichte", Bd. 75, Wien, 1889,p. 489-491.

3-c. 1330

www.digibuc.ro

34 Cäzan

Prima a acestor a fost de efortul de a o convginepe de necesitatea tratativelor Ferdinand. Putin receptivd la sfa-turile episcopului de Oradea, pe care considera despotic, Isabella eradin ce in ce mai de Petru Petrovi, cdpitan al Lugoj care vegheaasupra intereselor sale cu

Prime le oratorii lui Ferdinand (Nikolaus von Sálm TámasNadásdy) fratele George" se la 8 septembrie 1549 printr-un acord deprincipiu, perfectat la castelul lui Andrei Báthory, Nyirbátor. Acordul prevedeaunificarea celor Ungarii Ferdinand amâna actiune1550, când avea pe fratele Carol al V-lea, cadrul Dieteiimperiale. Conflictul acut ce izbucnea cu ocazie avea definitivpe cei doi frati in ceea ce privea problema prioritAtilor strategice ale

avea la rezolvarea problemei succesiunii imperiale favoarea lui Fer-dinand (1556).

Despre actiunile diplomatice ale viceregelui" Transilvaniei sultanul eraperfect informat la sfârsitul anului 1549 de un raport trimis din Buda de beyler-beyul Kasim-pasa Cu .ocazie pasa de Buda sublinia,avertizat pe Ferdinand Transilvania apartine intregime sultanului de aceea

fie nici un singur sat nu va fi cedat".Regina Isabella, fiinta atât de care nu a in ultimii ani

ai vietii onorurile demnitatea - dublate de un permanentpericol - sau un trai comod, lipsit de griji, cerea in 1550 sprijin sulta-nului pentru a i se respecta drepturile. La lunii iulie 1550, venea Tran-silvania un emisar al sultanului care o asigura pe Isabella de tot sprijinul acestuia

pe Petru Petrovi vegheze asupra tândrului print, din care sulta-nul vrea un principe La 8 septembrie 1550, dragomanulPortii, Yunus-bey, rdspundea reginei Isabella 1-a primit pe solul de aceas-ta (Joannes Salaty) porunceste, din partea sultanului, fratelui George"

se Petru Petrovi, pe care 1-a numit guvernator alEpiscopul de Oradea avea de ce se amenintat, el care adunase mânasa toate demniatile de ale principatului (judecdtor al trezorier,latin, cancelar vicerege). aceeasi zi (8 septembrie) Petru Petrovi era informatde acordarea noii demnitäti14. Conflictul pentru detronarea sau luiIoan-Sigismund se deschidea cei doi ambitiosi oameni politici. Evident

sultanului, desi nu putea fi contestatd deschis de fratele George", afost prin toate mijloacele.

Ibidem, p. 491-494, pentru tratativele duse de Ferdinand cu fratcle George" estesemnificativä scrisoarea din 25 ianuarie 1549, trimisä de regele romanilor' luidasdy care cuprinde instructiuni privind locul urde accska sä se

precum imposibilitatea unor actiuni armate, dcoarcce ate le avcala dispozilie erau numeroase (Magyar Oszágos Lévéltar - E. 185, 11.249).

Fbrentina de dintre Ferdinand de Austria Carol Quintulprivind Transilvania, Analele Universitä¡ii Bucurc0i", nr. p. 16 urm. Informatiadespre cearta celor doi fäcea inconjurul Europei, vehiculatä de ambasadoriilieni la Augsburg, Domenico Moresini Federico care la 4 octombrie 1550

informau pe doge despre lucrarile Dietci (Venetianische Depeschen. vol. II, Vicna. 1892,p. 463-464).

E. Di3ter Petrisch, Regesten..., p. 60.12 A. Huber, op. cit., p. 494-495.

E. Dbter Petrisch, op. cit., p. 65.Ibidem.

www.digibuc.ro

5 Prime le ambasade ale Habsburgilor (1) 35

Prima folositá a fost aceea a discreditdrii lui Petroviin ochii principilor La 6 noiembrie 1550 Domenico Moresini, ambasa-dorul venetian la Viena, informa pe doge Petru Petrovié dintr-un bun crestincatolic a devenit nu numai luteran ci chiar aproape turc, pentru place foartemult modul de obiceiurile turcilor era pe rege-lui loan cu asemenea obiceiuri si cu asemenea purtare...". Pentru doar eldorea grija principelui pentru a de concurenta fratelui George"chemase turcii - scria in continuare ambasadorul.

Ostilitatea lui Petrovi de fratele George" de o eventu.alda lui Ferdinand Transilvania era vara anului 1550 Petrovi

ocupase Lugojul, Caransebesul fortificatiile de la Vint, predate chiar de coman-damentul garnizoanei Georg Hándray. Prin prezenta sa la Vint se afla in chiar

posesiunilor episcopului de Oradea.fratelui George" a Cu o armata 24

de soldati episcopul de Orade9. ocupa Alba unde se afla regina ei,o silea pe se adreseze dirt turcilor, pe sultan

conflict in Transilvania a fost oprit, iar frat le George" este demn decrederea. Lunile care septembfe-decembrie 1550, sunt marcate detiurti contrare declaratiei de credintá sultanului. Trupele moldovenemuntene - venite in ajutorul Isabelei - erau respinse dincolo de viceregeleTransilvaniei oferea acest principat lui Ferdinand de Austria,timp ajutor militar chiar de la pärat.

Asemenea actiuni nu puteau fi trecute vederea de sultan regele roma-nilor" se in ianuarie 1551, instructini sau laConstantinopol, Malvezzi, pentru ca acesta prezinte situatia din Transilvania.

Ambasadorii venetieni la Augsburg, Frederico Badoer Domenico Moresini,notau la 10 februarie 1551 cá de la Constantinopol a fost trimis la Ferdinand unraguzan care sosise de o adusese informatii de la Malvezzi. Ambasado-rul Habsburgilor la Viena nemultumirile sultanului, legate derecup..rarea posesiunilor din Africa de fortificarea a cetätii de gra-

Szólnok, precum de cooperarea a lui Ferdinand cu frateleGeorge"16. Curierul pleca din nou spre Poartá o scrisoare adre-

lui ce continea justificarea actiunilor lui Ferdinand la La18 martie 1551 sultanul plimea copia limba a scrisorii regelui romanilor"care se disculpau astfel recentele fortificatii de la Szólnok nu pot leza nici unfel clauzele tratatelor de pace pentru cetatea se interiorul granitelorimperiului nostru nicidecum cuprinsul prea puternicului otoman".Tot ce a el atunci a avut drept scop la chiarsupusii musulmani din posesiunile sale nu au fost niciodatá schimb,

teritoriile de de partea vin jafuri acte asupracuitorilor tinututilor tinute de noi se abat tot de pagube... Nu este permisca, in acest mod impotriva tratatului vostru, hoardele de calce tara

provoace pagube". In final pedepsirea vinovatilor respectarea tra-de pace

vom Kaiserhofe (Dispacci di Germania) vol. Wien, 1889,p. 472-473.

Ibidem, p. 5 7-538.Aaton C. Die Schreiben Süleymans des Prächtigen an Karl Ferdi-

nand I II, Wien, 1983, doc. 14. p. 37-39 (text editat limba tra-dus in limba

www.digibuc.ro

Ileana 6

acelasi timp, la Dioseg, Oradea, emisarul fratelui George", An-drei Báthory se cu trimisul lui Ferdinand generalul Castaldo (alnume conspirativ era Erasmus Teufel). Se luau in discutie trei probleme :

1. Retrocedarea posesiunilor paterne, din comitatul Zips, pentru Sigismund ;2. Despágubirea pentru darul de primit de la Zápolya, ce

din urmdtoarele posesiuni : Soimus, Lipova, Târnava, MauthKogice (Cassovia) episcopatul Oradea ; 3. Transilvania, Ferdinand urma

o care incursiunile turcilornilor

Ambasadorilor plenipotentiari ai lui Ferdinand Transilvania,Andrei Báthory Sigismund von Hersberstein, regina le rdspundea la

31 martie 1551, cá nu va ceda, regele romanilor" va fi obligat unrázboi cu turcii o din Pentru a pune conflictului ea seta conciliantd, promitând fratelui George" poate exercite mai departefunctia de episcop de Oradea, in schimb oferea lui Andrei Báthory demnitatea detrezorier de voievod al Transilvaniei.

Tratativele aveau sá progreseze regina Isabella cerea garantii serioasepentru eventualitatea ar tara. Lui Sigismund urmau a i se pláti120 000-150 000 de ducati, despdgubire pentru posesiunile paterne, a se asi-gura permanentd la curtea lui Ferdinand. Pentru darul de alIsabellei se fixa o compensatie de 100 000 de ducati eventualitatea aceastanu ar vrea se Polonia, de ducatul Münsterberg-Frankenstein, precum plata uzufructului acestui ducat, de 40 000 de ducati.Regina era preocupatd de soarta lui Petrovi, pentru care cerea - pentru tottimpul vietii - respectarea drepturilor asupra posesiunilor acordate din bunurileCoroanei 19 Evident la asemenea cereri Ferdinand nu seiar fratele George" rezolvarea conflictului pe calea armelor.

La 1 iunie intrau in Cluj trupele austriece (compuse de fapt din efectivespaniole elvetiene) de Giovanni Battista Castaldo, napolitan de origine,numit de Ferdinand generalul locotenent" al fiului arhiducele Maximilian.La 4 Dieta transilvand jura supunere lui Ferdinand. situatiegina vdzându-se reIncepea, la 14 iunie, tratativele cu emisarul regeluiromanilor", Castaldo. La solia reginei, rdspundea Tamás Nadásdy care aduceaconditiile de pace ale lui Ferdinand : 1. loan Sigismund avea primeascá inpensatie pentru posesiunile paterne alte comitate orase, plus o pensie anualáde 30 000 ducati ; 2. Temporar sumele pentru intretinere aveau fie aduse decomitatul Kasau de orasele Munkács Huszt (in Slovacia) de veniturilerninelor de sare din Comitatele Bereg, Abáuy.

La rândul ei, Isabella voia garantii pentru respectarea prinperfectarea unei aliante matrimoniale intre loan Sigismund arhiducesa Johanna,fiica lui Maximilian de numai 5 ani. Dcsi, la Ferdinand rdspundea

abilitate arhiducesa nu era la la care dacá o aseme-nea o va face fericitá viitor", Isabellei de a

vreo clauza convins regina tergiversapentru a permite turcilor intre Transilvania, regele romanilor" ceda

A. Huber, op. cit., p. 500.p. 504-505.

Ibidem, p. 507-508.

www.digibuc.ro

7 Prime le ambasade ale Habsburgilor (I)

vara anului 1551, când Ferdinand atât de aproape de a-si atingescopul, ocuparea Transilvaniei, oamenii de incredere avea izbucneascdun latent, din invidie din mai vechi, care aveacompromitd cele din actiunea Habsburgilor. Primul care se sceptic

privinta fratelui George" era Nadásdy, care nu iertase episcopului pre-dase turcilor pe lath, cumnatul in 1541 moartea acestuia inprizonierat (1550). Castaldo, fire impulsivd autoritard, se greu felulde a fi al care considera Transilvania propriul fief, pe careguverna cum dorea. De aceea, generalul lui Ferdinand vedea in toate actele fra-telui George" o mai ales acesta dorea turciiraporturi bune, pentru a evita o expeditie de pedepsire. Peste toate acestea se

Isabellei, ce acuza pe episcopul de Oradea vrea preia,in folosul propriu, coroana Ungariei. stare de lucruri este deFrederico Badoer, ambasador al Venetiei de data aceasta la Viena, cânddogelui, la 22 octombrie 1551, situatia Ungaria este pentru aicidomneste ura nemlii pe unguri de ungurii pe nemtide a fi provocatori; unii se reciproc de spaniolii la rân-dul spun tot ce poate fi mai de celelalte natiuni"

Singura pentru aplanarea conflictelor ar mai fi putut veni de laplecarea a reginei Isabella din Transilvania. Aceasta era departede a se la 15 iulie anunta plecarea, dar abia la 21 lui Castal-do coroana regatului august, celebra la Cluj logodna luiSigismund arhiducesa Johanna, in din Transilvania, sestabilea temporar la Kasau (Kosie). De aici, decu Ferdinand, avea se mute, 1552, in Polonia, la Piotrkov, sprijin,la fratele Sigismund August la pentru recuperarearoanei

din Transilvania nu putea fi la Constantinopol.dorul lui Ferdinand, Giovanni Maria Malvezzi, era comuniceJoan Sigismund a plecat din Transilvania doar pentru a Imperiul ger-man logodna cu arhiducesa Johanna. Sultanul nu trebuia aceastä

drept o alungare din ci doar ca pe o incercare a lui Ferdinand dea se apropia de principe, pe care-I va sprijini viata sa. acelasi timpse anunta regele romanilor" avea la timp tributul datorat deTransilvania. sultanul nu ar fi putut fi atât de usor mintit, acelasi Malvezzi

explice incursiunea trupelor ale beylerbeyului de Buda,ce interveniserd in conflictul dintre fratele George", obligat pe Fer-dinand se amestece pentru nu dorea ca Transilvania fie

intâmplarea" a ca Dieta ofere guvernarea pe care ela acceptat-o a prejudicia armistitiul sultanul, pentru toate posesiunile

tratat au in care au fost 1547. Sultanul nu trebuiese considere lezat, pentru nu cucerise Transilvania cu sabia, iar Ferdinand

avea dreptul la stdpânirea acestei prin tratatul de la Oradea din 1538,de defunctul rege.

21 Venetianische Depeschen..., p.A. Hubert, op. cit., p. 261.H. Uebersberger, Österreich und Russland den: Eende des 15. Jahrhundert, Wien

Leipzig, 1906, p. 261.24 A. Huber, op. cit., p. 515.

www.digibuc.ro

38 Ileana 8

Sarcina lui Malvezzi era de Sultanul furiospe ambasador pentru solul trebuie pedepsit pentru cuvintele trimise depanul Rdspunsul lui Süleyman era trirnis de marele dragoman al Portii,Ibrahim-bey, la 21 octombrie 1551. Scrisoarea era amenintdtoare. I seamintea luna martie ceruse respectarea armistitiului de trupele otoma-ne, se justifica pentru Szólnok. Toate acestea ar fi fost cre-zute nu ar fi urmat actiunile ostile Portii. Acum ati trimis trupe inTransilvania, care este teritoriu tributar aveti slujbain acea Ambasadorul vostru numit a fost ne dinpartea nu s-a intreprins nimic impotriva tratatului de pace... Nu atiexpediat tributul la timp, ba ati trimis trupele Transilvania. Acum aceas-

a devenit au fost distruse anulate pacea armistitiul exis-tente intre noi si ambasadorul vostru numit a fost prizonier. Din partea gran-

noastre nu s-a nimic armistifiului.prietenia cu voi a fost aceasta a fost provocatd din partea

Pragul nostru este deschis intotdeauna. Venirea solilor vostricare aduc pacea sau nu va sau Atka timpin cuvintele nu este nici o contradictie nu sunt per-soana solului este intangibild"25.

Continutul scrisorii este foarte important, pentru atrage atentia asupraunor ale otomane, de la care sultanii se fereau a se abate,tru aceasta le-ar fi adus discreditarea fata supusilor. Este rnentionatfaptul armistitiul a fost doar vina lui Ferdinand sultanul nu a

nimic Impotriva acestuia. sultanului angajat verbal, dar mai ales(ca in 1547), reprezenta o garantie a respectdrii

ar fi dus la oprobiul inaltilor demnitari dar la pedeapsa Este dece sultanul se angaja scris rareori, iar de bundvoie un tratat

(cum s-a 1484 Chilia Cetateaprevederile armistitiului in 1483 Matia De

era net defavoarea lui Ferdinand, pentru perfidia acestuia plätindambasadorul Malvezzi. de este clarificat un alt principiudiplomatic, acela al intangibilitätii Turcii ca mesagerii ocazio-

permanenti respecte protocolul, nu jigneascd pe sul-tan mai ales Evident dintre toate cerintele cea din era impo-sibil de respectat, deoarece principala misiune a unor oratori era de a culegeformatii de a adormi suspiciunile sultanului, cauzatoate mijloacele.

Cu ocazie, a trupelor imperiale Tranuilvania, minciunadescoperitd, Süleyman s-a o pedepseascd exemplar. Beylerbeyul

Rumeliei, Mehmed Sokol lu, era trimis, cu beylerbeyul de Buda san-geacbeyul de Smedrevo, atace Transilvania. Trupele trimise de sultan, cemau 000 de oameni, se aflau deja la Belgrad luna 1551. Abilitatea

a fratelui George" ofensiva. Acesta la 10 septembrietributul informa nu este de prezenta trupelor lui Ferdinand laLipova pentru acestea erau posesiunile lui Petrovi, ce le predaseimperialifor, el fugind din realitate o pe regina Isabella inexil). Mai el va alunga pe nemti", va neatinse

regelui", care se la Kasau (Cassovia-Kosie) doar pentru a se 26

A. Schaendlinger, Die doc, nr. p. 41.26 A. Huber, op. p. 519 520.

www.digibuc.ro

9 Prime le ambasade ale Habsburgilor (I) 39

Din nefericire pentru fratele George" pentru Ferdinand trupele otomanenu au putt fi mult timp tinute in Cum chiar scrisoarea episcopului de Oradeaindica fortdretele principale preluate de austrieci, Mehmed Sokollu sespre Bécse, Bécskerek, Cenad Arad. La 8 octombrie cea mai importantdfortificatie a zonei, Lipova 27, unde garnizoana de 7 000 de soldati condusi de An-drei Báthory, incercase sä o rezistentd

Amenintdrile beylerbeyului de Buda, care scrisese fratelui George"o a doua mare formatá din 100 000 de akingii, 70 000 de trupemoldovene, avea loveascá Sibiul pentru a transforma tara pasalâc s-auvedit eficace. Episcopul de Oradea pe pentru a centrul Tran-silvaniei impotriva tdtarilor a românului din Moldova... a românului mun-tean" ce avea atace Brasovul La rândul Castaldo nu intreprindea nimicpentru a ajuta trupele imperiale maghiare din vestul Transilvaniei. MarchizulSforza Palaviccini, in fie trimis spre Lipova Timisoara, pleca,cu Castaldo Nadásdy, elibereze" Transilvania, care nu fusese

de fortdretei de la Lipova, Timisoara devenea un punctdeosebit de vulnerabil. Cu toate acestea asediul inceput la noiembrie era ridi-cat la 16 noiembrie, armistitiului pe 20 de zile perfectat cu abilitatea sabinecunoscutd de episcopul de Oradea Apropierea iernii a dus la retragereatrupelor otomane ce aveau la Timisoara in primdvara anului 1552,vingând abia la 27 o rezistentd a garnizoanei,

de Stefan Losonczy.Mai vechile oamenii lui Ferdinand fratele George"

aveau provoace o cu consecinte dintre cele mai nefaste pentruBanat Câmpia de Vest. Dorinta comandantilor trupelor lui Ferdinand de a nuläsa episcopului de Oradea cinstea" de a Sibiul Brasovul in cazul unuiipotetic atac a dus la abandonarea câtorva soldati curajosi la Lipova Timisoara,unde atacul otoman se producea in Tratativele din luna noiembrie au fostconsiderate de Castaldo drept ultima multe altele adunate detorul general) a fratelui George". La 28 noiembrie cerea incuviintarealui Ferdinand actioneze pentru a pune viclesugurilorDesi nu primea nici un la 17 decembrie pedepseascd pe trd-

de Sforza Palaviccini sosea la resedinta episcopului de lade Sus, unde pdtrundeau cu forta camera fratelui George", asasinându-l.

acestui act de rdzbunare personald, unui conflict debitii, aveau fie dezastruoase. primul rând, Ferdinand a fost obligat justi-fice actiunea lui Castaldo, fata papei, fratele George", investit din 1551cu Malta ecleziasticd de cardinal. Presupusul act de nu scuza maiputin comportamentul sângeros al lui Castaldo, discreditând persoana lui Fer-dinand. Insuficienta trupelor imperiale din Transilvania aduceaualte neajunsuri. Pe incapacitatea de a tara, soldatii nepldtiti la timperau o permanentd de tulburdri, jefuind tot ce le Acelasicomportament lipsit de discernâmânt a dus la o mare pierdere teritoriald,in vara anului 1552.

Trupele otomane aflate la Lipova in toamna anului 1551 primiserd acordulfratelui George", conform armistitiului de 20 de zile, la 16 noiembrie,

A. Decei, Istoria Imperiului otoman la 1656, Bucure5ti, 1978, p. 156.Venetianische Depeschen... p. 220.

29 A. Decei, op. cit., p. 196-197.

www.digibuc.ro

40 Cazan 10

päräseascd nestingherite Banatul. sä profite de aceastä intelegere, careelibera garnizoana Lipovei de trupele turcesti, unul dintre partizanii de momental lui Ferdinand, Balassa, a comis un atac necugetat, mäceldrind mica

de 1 000 de oameni, ce se aceastä inceputul anu-lui 1552, trupele otomane reveneau aceastä trädare, asediind Timisoara.

Asasinarea episcopului de Oradea a lipsit pe Ferdinand de un abil negoci-ator, ce reusise vigilenta sultanului timp de aproape trei ani. Scrisorilelui Süleyman trimise din Adrianopol, februarie 1552, tuturor demnitarilororaselor Transilvaniei, inclusiv regelui dat de sultan luiSigismund) referire la moarte fratelui George", la trädarea lui Ferdi-nand la necesitatea ca acestia päräseascd pe Habsburgi, vor ca

nu fie nimicitd"31.Timisoara era ca act de pedepsire pentru masacrarea

lui Ulama-bey o lipsiti demunitii, apärätorii Timisoarei, condusi de Losonczy, capitulau. Actul de

comis asupra lui Ulama-bey era acum la de sängeros. Dinnefericire oameni complet nevinovati, a eraaceea de a fi eroic cetatea. Garnizoanei i se promitea trecere, dar la27 efective de ieniceri atacau unitatea de foamete a luisonczy, masacrând-o. Se un episod al conflictului pentru UngariaTransilvania cu instituirea unui eiayet otoman, pasalâcul de la Timisoara.Noua organizare a provinciei perrnitea o supraveghere strictä a centruluiTransilvaniei, iar faptul trupele otomane nu au atacat intracarpaticds-a datorat primul noi mari campanii in Persia, unde avea

fie prezent insusi sultanul in anii 1553-1554.

31 A. Schaendlinger, Die Schreiben des Prächtigen an Vasallen,Beamte und Richter, Wien, 1986, doc. nr. 10-14, p. 21-18.

www.digibuc.ro

CÂTEVA CONSIDERATII PRIVIND ECOUL DELA CÀLUGÄRENI IN OCCIDENTUL EUROPEI (1595)

CRISTEA

La 400 de ani de la luptei de pe apa Neajlovului, putem con-stata o deosebire perceperea de a

amploarea pe care vestea victoriei a avut-o In 1595 s-a vorbitde un succes care a apartinut (in fapt puterilor implicate in luptaantiotomand), dobândit de Sigismund Báthory prin intermediul generalilormotiv pentru care succesul a fost ulterior estompat de victoriile pe care principeleTransilvaniei le-a obtinut in persoand" la Bucuresti

despre se vorbeste aproape exclusiv in istoriografia româneascd2,ardelean sunt negate fel de merite biruintei

este supradimensionatd raport cu restulAceastä explicabild avem vedere deosebirea intre po-

de informare ale istoricului (care are avantajul perspectivei globaleasupra rdzboiului lung") cele ale contemporanilor evenimentului, impuneanaliza informatiilor care au stat la baza imaginii de la

1595. Se poate constata aceasta s-a format pe baza scrisorilor, care,apoi, sub forma tipdriturilor brosurilor au impânzit toate colturile continentu-

neglijabil al acestora, precum faptul de multe ori, o

N. Istoria lui Mihai Viteazul, Bucure$ti, 1968, p. 175. C. Göllner, luiMihai Viteazul in Apus, A.I.I.N., VIII, 1939-1942, 137 150, remarcarea faptului

gravurile contemporane au contribuit mult la sporirea faimei lui Sigismund Báthory; idem.europeand a luptelor lui Mihai Viteazul in cadrul turcesti din al

XVI-lea, Mihai Viteazul. Culegere de studii", coord. P. Cernovodeanu C. Rezachevici,Bucurqti, 1975, p. 30.

2 Printre exceptii, Al. Randa, Pro Republica Christiana Die Walachei in langen"kenkrieg der Katolischen Universalmächte (1593-1606 ), München, 1964; Caroline Finkel,The Administration of Warfare : Ottoman Military Campaigns in Hungary : 1593-1606,Wien, 1988, p. 13-14; J.P. Niederkorn, Die europäischen und der LangeKaiser Rudolfs II [1593-1606), Wien, 1993, p. 12.

Ar trebui se recunoascd faptul atât de mult hulitul tratat de laAlba lulia, interventia lui Sigismund Báthory in Tara Româneascd nu s-ar fi produs istorialui Mihai Viteazul Cdlugäreni s-ar fi scris cu totul

Probabil de implicarea principelui Transilvaniei in luptele de laGiurgiu. Dezastrul de la Giurgiu nu a antrenat consecinte spectaculoase, cf. Caro-

line Finkel, op. cit., p. 14-15, care sesizeazä prin Moldovei din Liga turciichiar in avantaj. In mod analog, otomanii nu au fost capabili in anul urmätorateze victoria de la Mezökeresztes.

C. Göllner, p. 124-129; idem, Michael der Tapfere im Lichte des Abendlandes.Berichte Neuer Zeitungen", Hermannstadt 1943, p. 13-17; Zdenek Simecek, Ottoman Ex-pansion in Czech Repons of the and the Beginning of the century in Ottoman Rulein Middle Europe and Balkans in the and centuries". Papers presented ad thejoint Conference of the czechoslovak-yugoslav comitee, Praga, 1978, p. 258-259

nobilii cehi primeau tipärite la Venetia, Viena Praga.

Studii materiale de istorie medie", vol. XIV, p. 41-48, 1996.

www.digibuc.ro

Ovidiu Cristea 2

in Italia era in Franta, Spania sau german,ilustreazd interesul opiniei publice pentru confruntarea cu Imperiul otoman,

nici un editor nu-si permitea publice a cont de gusturile publicului6 acelasi timp, aceste publicatii ne permit surprindem de con-

neconcordantele acestea. Vari-existente au fost de o multime de factori obiectivi sau subiectivi,

precum: sursa de informatie, viteza de propagare a traseul urmat,nerile cu vesti provenite din alte surse, interese propagandisticeneincrederea in domnii români asupra române Toate

J.F. Gilmont, L'imprimerie l'aube du XVI-e in La Reforme et le livre. L'Eu-rope de l'imprimé (1517-1570)", 1990, p. 25; in interesului de otomaniJ. Delumeau, Frica in Occident (sec. XIV-XVIII). cetate asediatä, Bucuresti, 1986,p. 117, constata intre 1480--1609 s-au tipärit limba de ori mai multe cärtidespre turci despre America; cf. A. Pippidi, pays danubiens et Lepante, in idem, Ho-mmes et ideés du Sud-Est européen l'aube de l'âge moderne", Bucuresti-Paris, 1980, p. 32:1561 de titluri Turcica" intre 1550-1600; C. Göllner, Turcica. Die Turcken-drucke des XVI I-III, Bucuresti-Baden Baden, 1968.

Propaganda a incercat exploateze cât mai mult succcsele cre5tinilor.Conform iezuitului Giacomo Uniensi, cel mai important succes al campaniei din 1595 erain tabara multi ad catholicam fidem convertuntur" (MVCE, 1, p. 125).

De semnalat cererea lui Sigismund Báthory adresatä papei de a-i trimite episcopipentru teritornle eliberate de sub turci A. Decei, Documente Vaticanului pri-vind anul 1595, RA, 10, 1967, 1, doc. 63, p. 224: volendo che in essi (teritoriile cucerite) vivala religione catholica et l'autorità della sede Ap-ca Romana". Pentru relaliile lui Mihaizul cu papalitatea, studiul recent lui Andreescu, Viteazul Roma, RI, V, 1994,1-2, p. 45-73.

In instrucliunile lui Clement la VIII-lea Benedetto Mandina despre domniimâni se spune li signori di questi stati sono stati sempre di fede inconstantissima et hannosempre seguita la parte vittoriosa o piu potente" J.P. Niederkoin, op. cit., p. 45.transpare din certificatul de purtare" pe care Albert lui Mihai Vitea-zul in scrisoarea lui Sigismund Hurmuzaki, doc. CXV, p. 58 (textlatin) doc. CLVI p. 99 (text german), MVCE, I, doc. 19, p. 114). Poate fi amintitä

pe care la 8 septembrie 1595 papal Malaspina o Aldo-brandini : Et havendosi da altra parte aviso che quel Palatino (Mihai Viteazul) defendevalorosamente passo del Danubio, me non pare si debba dare molta fede a cio eglidice, massima considerata la inconstantia et poca fedelta di quelli genti (subl.n.) Cl. IsopescuAlcuni documenti inediti delle del cinquecento, Diplomatorium Italicum", 1925, doc.XXXVII, p. 422.

Documentele fac confuzie intre Tara Moldova Cl. Iso-pescu, op. cit., doc. XXXIV, p. 419; A Decei, op. cit., doc. 61, p. 224; doc. 66, p. 226; doc.71, p. 228 (in toate este numitä Tara Romäneasc ; doc. 78, p. ; doc. 88, p. 237-238 (Tara Româneasca este Moldova) cf. P.P. Panaitescu, in

Bucuresti, 1930, p. 143; E. Stânescu, teritoriului luminaexterne. Valahia sensurile ei, in Studii. Revistä de istorie", 21, 1968, 6, p. - 1114;

$t. Andreescu, Restitutio Daciae, I, Bucuresti, 1980, p. 100.Interesanta este, in acest sens, cu la acuzalia de uz de in

lui Malaspina, Veniamin Ciobanu, La de veacuri. in contextul politiciipoloneze la secolului al XVI-lea inceputul secolului al XVII-lea, Iasi, 1991, p. 129.

papal poate fi insä disculpat de aceastä acuzatie. Terminologia era deMihai Viteazul se intitula intr-o scrisoare Stanislaw Zolkiewski,

castelan de Lvov, Ioannes Michael Dei gratia, haereditarius Palatinus Moldaviae n.)",Isopescu, op. cit., p. 429-430; MVCE, 1, p. 119.

confuzii in domnilor români; $tefan an era privit ca domnitoal Tarii Românesti Andreescu, La Pologne, la Moldavie et Sainte en 1596:

nouvelle source, RRH, 1983, 3, p. 245).alte situalii, apropierea de nume da nastere la erori mai grave doc.

blicat de A. op. cit., doc. 82, p. 233, unde Mihnea Turcitul apare drept Memel Bassa,uno Michele gia Vaivoda della Vallachia" ce putea usor provoca identificarea cuViteazul.

www.digibuc.ro

3 Ecoul de la alugäreni 43

acestea de ce nu a existat o imagine standard a bätIliei de laci un set de imagini care au accentuat anumite altele. Estemotivul pentru care am considerat insuficiente afirmatiile comode conformSigismund Báthory succesele lui Mihai Acest lucru nu s-arfi putut realiza complicitatea contemporanilor, fapt recunoscut decele Maximilian in 1598: Alteta Sa a simtit toate privintele sinceritatea, vite-jia credinta /lui Mihai Viteazul/ fatä de Maiestatea sa imperiald a gäsitin actiunile trecute multe au fost puse pe transilväneanului /SigismundBáthory , care realitate au de el,

TRASEELE VITEZA

Principalele centre de iradiere a informatiilor despre Cdlugäreni s-austituit in Transilvania, unde curtea de la Alba a filtrat toate informatiilevenite din Tara de la Constantinopol, de unde ambasadoriitini trirniteau regulat rapoarte asupra evolutiei evenimentelor.

Pe filiera informatiile au fost transmise Viena, Pra-ga, Venetia Roma, de unde au fost propagate mai departe Paris sau Ma-drid. Aceste trasee se intersectau cu altele mai scurte care conectau, de exemplu,Viena cu Graz, Bratislava, Györ, Komarom12, Praga cu Lvov, Cracoviacu slovace, pe vechiul drum ce trecea prin Trnovo, Brno, Uherskediste Hodonin Din capitala lui Rudolf erau retransmise careDresda14, Augsburg (important releu in spatiul german)15 sau Nürnberg, centruimportant al avvisi-urilor pentru Europa

Balcani, Constantinopolul17 concentra pe care apoi le redistribuiaRagusa, Venetia, Roma incercarea de a scurta distanta in timp,

Venetia a urmärit creeze o cale concurentd, prin Pristina-Novoselo-Zlatita-Cattaro, la vechiul drum prin Filipopol acestei

V., de ex., a lui Olteanu, Les Pays Roumains l'époque deMichel le Brave Union de 1600), Bucuresti, 1975, p. 95.

Hurmuzaki, XII, p. 393-394; MVCE, I, p. 211 212.12 Zd. Simecek, op. cit., p. 261 262.

Ibidem, p. 262.Ibidem, p. 265.Ibidem, p. 254; autorul in prima a secolului XVI, Viena

nu erau inca perfect integrate circuitului european. la aceste orase a unorcirculatia informatiei se fhcea intr-un cadru strict regional.

C. Faima, p. 128, Nürnberg, considerat Venetia Germanici" indistribuirii idem, Michael der Tapfere, p. 16.

17 Pentru a drumurilor in Balcani, Vasilka ThpkovaLa transition entre l'Antiquité et l'époque ottomane : routes terrestres au Moyen Age, in Is-tanbul la jonction des cultures balkaniques, mediterranéennes, slaves et orientales aux XVI-e- XIX-e Actes du Col. Int. AIESEE, Istanbul, 15/20 oct. 1973, Bucarest, 1977,p. 143-149.

privinta rolului capitalei Imperiului otoman, in sud-estul Europei, A. Pippidi,Centre et périphérie dans le sud-est de a l'époque medievak et premoderne, RESEE, XXXI,19, 1993, 3-4, p. 263 279, in special p. 265-266 pentru problema drumurilor. Pentru compa-rarea cu ecourile altui eveniment important, R. Mantran, L'echo de la bataille de

Constantinople, Mediterraneo nella seconda 500 alla luce di Lepanto", a curadi Gino Benzoni, Firenze, 1974, p. 243-256.

18 K. Treptow, Distance and Communications in Southeastern Europe 1593 1612,idem, From Zalmoxis to Jan Palach. Studies in East European History", N. York, 1993,p. 77 78 (publ. in East European Quarterly", 24, 1990, 4, p. 475 482). airebuit la noua cale acesteia.

www.digibuc.ro

44 Ovidiu 4-

afirmatia Fernand Braudel conform lupta impotriva distan-este o de prevedere, dar de de noroc Din acest

motiv, viteza a depins mai putin de mai de starea dru-murilor, calitatea curierilor

Viteza cu care s-a aflat Occident de succesul de la semediile calculate de Fernand Braudel Jean Delumeau pentru secolul al

Scrisorile trimise de Albert din pe 24 august 22 de MihaiViteazul (probabil la aceeasi 23 au ajuns pe 28 august in principeluiTransilvaniei, de la Doi nobili au dus mai departe, sprearhiducelui Maximilian de la Rochnosch" (Rockanos), unde a ajuns la 5 sep-tembrie.

De aici, vestea victoriei s-a in Peninsula sub formaavvis la Praga a ajuns pe 19 septembrie, la care consilierul Rumpffo comunica ambasadorului Tommaso Contarini Au existatstiri mai rapide al traseu este practic imposibil de La 4 septembrieGuillen de San Clemente, ambasadorul Spaniei la curtea din Praga,gelui Filip al II-lea despre o a turcilor in Tara pe care

o punea sub semnul intrebarii dubii care persistau, opt zile maiprintre lui Rudolf al II-lea, din cauza

care a ajuns din partea lui Sigismunda contribuit probabil la sporirea confuziei la deformarea a ceea ce

F. Mediterana lurnea epoca lui al II-lea, II,1985, p. 219.

Mult timp au circulat legende privitoare la care courtiers du Grand-Seigneur,font d'extrérnes diligences". Pentru corectarea acestui punct de vedere recent R.G.Les valaques des Montaigne, les avatars d'un RRH, XXXIV, 1995, 1-2, p. 207-211.

F. Braudel, op. p. 226 care a preluat calculele facute de Pierre ; Delu-meau, Rome aux XVIe 18.

Hurmuzaki, XII, doc. CXV/p. 57-58 doc. CLVI, p. 98 99 MVCE, I, doc.19, p. 112-114.

Scrisoarea nu s-a dar la ea face aluzie Alfonso Visconti atunci vorbestedespre vestile pe care Sigismund primit 28 august dal suo ch'ein Vallachia et da quel vaivoda" (scrisoare catre Gianbattista Genga din 28 augustin MVCE, 5, Bucuresti, 1990, doc. 23, 63 ; o var. in Hurmuzaki XII, doc.CLIX p. 101).

Tot la mai multe scrisori (trimise de Mihai Vitea2ul), dar mai pulinse Tommaso Contarini care spune Sigismund Báthory a primit vestea ictol iei darnsuoi capitani che si trovorono a quella giornata" (Hurmuzaki 111 2, CLIV, p. 133; MVCE,doc. 26, p. 71).

V. mai sus scrisoarea citata a lui Alfonso Visconti (nota 23).Ciordnescu, Documente privitoare la istoria romänilor culese din din Si

mancas, Bucuresti, 1940, doc. CCLVIII, 118; A. Decei, op. doc. 56, p. 221.Hurmuzaki 2, doc. CLIV, p. 132-133; MVCE, 5, doc. 26, p. 70-71.

27 Göllner, Faima, doc. p. 206-207 ; idem, Michael der Tapfere, 114-115.Al. Ciordnescu, op. doc. CCLVI, p. : La gente Transilvano tuvo una gru

essa escaramusa en Balaquia, con perdido de los Turcos. Ellos la esageran tanto, que yo tam-bien como demás, por relacion destos ministri escrivi que era roto Sinam y todo sumas no fué assi, porque dizen que se ha rehecho y esta otra uez en Balaquia, con más de 60 millhombres aunque de persona de Sinam, que se dixo que ero muerto, no se sabe".

Ibidem, doc. CCLIX, p. 118-119: y en esta mesma duda estan los ministros delEmperador, par la diversidad y variedad de los avisos".

Guillen de San Clemente face trimitere la pasaje din scrisoarea lui Sigismund BáthoryRudolf al in raportul din 19 septembrie 1595 catre regele al 11-lea

(Al. Cioranescu, op. doc. p. 120); totusi la aceeasi data tot la Praga, TammasoCantarini nu ajunsese curierul trimis direct de principe, et per questa causa.pare non s'habbia cantato ancora in chiesa l'inno per ringratiare il Sig Dio della vittoria..."(Hurmuzaki, 2, doc. CLIV, p. 132-133).

www.digibuc.ro

Ecoul de la 45

de multe ori in urma unor interpretdri personale a 31, adusenu numai dar pe cale de negustori, soldati, spioni 32.

La Constantinopol vestea lui Sinan pasa ajunsese la 7 septembrie,la care Edward Barton raportul care Thomas Heneage

Ambasadorul venetian Marco Venier comunica despre scri-soarea doge din 5 septembrie francezul De Breves fácea acelasi lucru

raportul regele Henric al 17 septembrie Impactul acestoraa fost destul de redus. Poate nu din cauza propagandei lui Sigismund Báthory,

adevdrului conform , o diferentd fundamentaldaur informatie; valoarea unei informatii nu e durabild. Trebuie deci folositä

mai Principiul se in cazul desä confirme cunoscute deja in Occident, rapoartele con-

stantinopolitane nu au mai reprezentat interes, chiar pentru istoricul de azi,ele au o mai mare acuratete.

EVOLUTII DE CONTINUT

Evaluarea modificdrilor de continut ale ar impune identificarea tu-turor surselor primare de informatie. Or, tocmai acest lucru este imposibil decut unele s-au pierdut iar altele au circulat in doar pecale motiv pentru care nu mai pot fi reconstituite. Din sin-gura posibilitate comparatia scrisorile schimbate intre cancelariileeuropene, tipdriturile relataile lui Albert Király Mihai ViteazulEste de retinut acestia s-au bazat redactarea rapoartelor nu numai peobservatiile proprii, ci pe informatii obtinute de la prizonierii turci, care lepermiteau starea de spirit din

De exemplu, pentru a zvonul Sinan pasa a murit, existau voci carefiul marelui vizir a fost väzut la Buda un certo segno d'una banda pendente" in

semn de doliu! (raportul lui Tommaso Contarini doge din 26 septembie 1595 Hur-muzaki 2, doc. CLVII, p. 134-135; MVCE, 5, doc. 29, p. 76-79.

C. Göllner, Faima, p. 126; Zd. Simecek, op. cit., p. 256.E.D. Tappe, Documents concerning Rumanian history, London, 1964, MVCE, I, doc.

20, p. 114-118. Pentru activitatea lui Edward Barton, Paul Cernovodeanu, An EnglishDiplomat at : Edward Barton's Attendance of Ottoman Campaign in Central Europe

RRH, 28, 1989, 4, p. 429-449.Hurmuzaki 1, doc. 1, p. parte a rapoartelor bailului venetian laCon-

stantinopol au fost publicate de N. Adaos la relatiile Marco Venier cu privirela campania din 1595 a Domnilor A.I.I.N., IV, 1926-1927, p. 127-134.

Hurmuzaki, supl. 1, vol. 1, doc. CLXXV; Georges Boisnard, Temoignagesçais sur Michel le Brave Dans la correspondence diplomatique Henri IV), in RRH, XXIV,1985, 1-2, p. 137-146.

36 Jean Noel Kapferer, Zvonurile, Bucuresti, 1993, p. 40.Cazul scrisorii lui Mihai Viteazul Sigismund Báthory, supra nota 23.

38 Relatarea ambasadorului polon Radislao nu a avut practic ecou Cl. Isopescu ,cit., doc. XLIV, p. 430-431 ; MVCE, 4, doc. 39, p. 72-73).

precizeazä, atunci oferä o serie de detalii asupra pierderilor turcilor,acestea le de la un prizonier, fost comandant de artikrie oastealui Sinan. informaliiprimite de la prizonieri face aluzie Mihai Viteazul scrisoarea Stanislaw Zolkicwski.

Compararea relatärilor lui Mihai Viteazul nu este foarte Scri-soarea castelanul de Lwov mai mult pe situalia existenta

Totusi se diferente. In timp ce pentru Mihai Vitcazul au fost ucisetrei pasale mai mulli ceausi (patru sangeaci in memoriul marcle ducede Toscana), pentru a fost vorba doar de trei pasale cu noroi intoarse in

nu räni". Pierderile otomanilor au fost apreciate la 7 000 de oameni dedomnul muntean, neprecizat de cäpitanul transilvanean.

www.digibuc.ro

46 Cristea

tinem cont de caracterul sumar al scrisorii lui Mihai Viteazulnobilul polon (memoriul care marele duce al Toscanei nu poate luat in consi-deratie datoria datei la care a fost redactat raport cu producerea

(3 februarie a neconcordantelor de scrisoarea care Sta-nislaw Zolkiewski), surselor de referintd se reduce la una scri-soarea lui Albert Király Sigismund Báthory.

Conform acesteia, a fost foarte a durat foarteSinan-pasa ar fi spus a uimit de atacul supraomenesc al oameni-

nostri trebuie se rusineze o oaste atät de a pus pe forteleimpdratului turc trei 41.

In privinta pierderilor, Király tunurile ni le-am camnoi"42, dar pierderile in ale turcilor au fost mari in timp;

au putini oameni, multi au s-au pierdut multicai. Cel mai important succes a fost capturarea unui steag verde steagul princi-pal al lui Mehmed pasa, pe care depläng turcii, o asemenea culoare estesimbolul idolului Mahomed, iar pierderea sa este consideratd un semn

se precizeazd un de a in Sinan pasa ade pe pod Mihai Viteazul s-a luptat admirabil pentru cauza

Metamorfozele suferite de aceste informatii sunt surprinzdtoare partepot explicate prin motive propagansitice. Este cazul disparitiei" lui Mihai Vi-

ecoului extraordinar pe care zvonul capturdrii steaguluiverde. Foarte multe dintre s-au concentrat asupra acestui episod cuputine exceptii45, au fost de fantezii. Cele mai putin exagerate au comisdoar confuzie Mehmed profetul Mahomed au subliniat otomaniipiangano la perdita stendardo di Mahometo parendo loro d'esseredonati di Dio et da quel laro prota et stimando questo succeso un infelicepicio delle calamita che habbiano a seguire"46. Alte merg la a sus-tine acest steag era mereu la Mecca, de unde era adus taberele mili-tare doar situatii exceptionale. Cucerirea Györ in 1594 era pe seamaacestei pe care erau pictate un curcubeu portretul lui Mahomed (!!)"

MVCE, I, doc. 228 p. 627-628.41 Hurmuzaki XII, doc. CLVI, p. 99.

Ibidem; acest al capturarii unor tunuri de catre otomani a stat la argu-victoriei de catre marele vizir, Al. Cioränescu, op. doc. CCLX, p. 119; Mihail

Mustafa Mehmet, Cronici privind române, Bucuresti, 1966, vol. p.418-419; vol. 11, p. 40-41.

Suisie au vorbit de tunuri luate de la turci (Sigismund Báthoryducele de Mantova in A. Documente privitoare la istoria Ardealului, Moldovei Tarii

Acte scrisori 1593-1595 ), Bucuresti, 1932, doc. 150, p. 277-279) sau chiarde 15 Viteazul catre ducele Toscanei citat la nota 39) sau la cronicarul SzamosközyI. Craciun, Cronicarul Szamosközy lui privitoare la 1566-1608,1928, p. 104.

V. supra nota 40.Domnul Tani Ro apare in de la Constantinopol; cf. E.D. Tappe,

op. p. 91-93, doc. ; N. Bänescu, op. cit., p. 128-129; Hurmuzaki doc. L, p. 487.Alfonso Visconti e vorba de stindardul di Memet Bassa" (MVCE, 5,

doc. 23, p. 63-64); la fel o publicatd la Roma (Hurmuzaki 2, doc. DXXIX p.487-488), unde se spune printre steagurile capturate a fost 10 stcndardo Generale, chefu di Mehemet Bassa" dedicato al falso profeta Mehemet".

46 Hirmuzaki 2, doc. CLVII, p. 134-135, raportul lui Tommaso Cantarini din26 septembrie 1595; A. op. cit., doc. 59. p. 223 la Roma pe 30 septembrie.

C. doc. XVII, p. 212-214; idem, Michael der Tapfere. doc. XX,p. 121-122.

www.digibuc.ro

Ecoul de la 47

apoi diferente datorate caracterului vag imprecis al relatdrii luiacestea, soarta lui Sinan pierderile otomanilor i-au preocupat

mod special pe contemporani. Despre soarta marelui vizir au circulat zvonuricontradictorii. au afirmat ar fi murit 48, altele doar a de pe pod

nu se a fost salvat"; in sursele constantinopo-litane, mai explicite, au precizat a fost de o lance care i-ar fi obra-

de o care i-a zburat dintii din sau de o sulitä care l-a doborât,pierzându-si un dinte 52.

privinta pierderilor, cifrele, cum era de asteptat, nu concordd. Mihaiteazul cifra de 7 000 in scrisoarea Zolkiewski, Sigismund doar de2 000 atunci când succesul ducelui de Mantova. Alte surse s-au multumit

precizeze a un numär mare de necredinciosi au preluat ideea luiKiraly conform oaste a principelui Transilvaniei ar fostprezentd, turcii ar fost quasi tutto sconfitto et annichilato

Alte deformdri sunt foarte dificil de explicat. Surprinde de exemplu, infor-matia conform Albert Király ar fi participat la cucerirea Lipovei. Faptuleste cu atât mai straniu cu cât contaminarea s-a produs pe canalul" principalde transmitere a spre ar putea fi explicat doar prin simultaneitateacu care au ajuns vestile despre victoriile de la Lipova Cdlugäreni.

imperiald confuzia nu s-a produs, aici vestile au ajuns inacelasi timp

generalizatd confundarea podului de pe apavului cu construit de otomani peste Eroarea porneste din lipsa deformatii asupra oastei otomane, la care se poate caracterulsumar datelor topografice al putinelor de geografie acestfel, o târzie precizeazd infrângere, Sinan essendosi ritirato in Bu-caresco, Isola del Danubio"

48 Göllner, doc. XVI, p. 211-212; idem, doc. XIX, p. ;

la Dresda idem, Turcica, doc. 2158, 591-592; A. Decei, op.doc. 64, p. 225.

Ciordnescu, op. cit., doc. CCLVI, p. 117; doc. CCLVIII, p. 118 A. op. cit.,doc. 58, p. 222; doc. 59, p. 223; Hurmuzaki 2, doc. CLIV, p. 132-133.

Edward Barton Thomas Heneage E.D. Tappe; op. cit., p. ; la Marco,Venier Hurmuzaki 1, doc. L, p. 487.

51 Tot la Edward Barton, supra nota 50.52 De Breves regele Henric al Hurmuzaki, supl. 1, vol. 1, doc. CLXXV

p. 113.cifre exagerate, C. Michael der Tapfere, doc. XVII, p. 118, 50 000

de turci 18 000 de crestini. Alte vorbesc de din oastea pede (A. op. cit., doc. 58, p. 222). Convingerea turcii ar fi fost definitiv zdro-

bili cazul la s-ar aflat intreaga oaste raportul lui Tommaso Conta-rini doge din 26 septembiie 1595.

A. op. cit., doc. 56, p. 221 ; doc. 59, p. ; Al. Ciordnescu, op. cit., doc. CCLXIV,; Hurmuzaki, 2, doc. DXXIX, p. 487-488 publicatd la Roma 15)5).

tipdrituri italiene care pun victoria de la pe lui Királ), cazulavvis-ului la Ferrara la Padova (C. Göllner, doc. p. 207-208).

lui Sibismund cuceririi Lipovei a ajuns pe 25 august cumreiese din scrisoarea lui Cosimo Caponi Belisario Vinta A. Veress, op. cit., doc. 142,p. 266), despre s-a pe 28 august. De aici au mers

amdnunlite asupra locului luptei doar Edward Barton. Tommaso Con-tarini spune doar era il luogo piano rinchiuso per una parte dalli alloggiamenti ch isti-ani, et per l'altra dal Danubio che Turchi a havevano lasciato dietro alle spalle" (Hurmuzaki

2, doc. CLIV, p. 132-133.)A. op. cit., doc. 70, p. 227.

www.digibuc.ro

48 Ovidiu Cristea 8

Se poate constata, asadar, a existat o diversitate de imagini, de versiuniasupra de la masa mare de informatii, uneori contradic-

care circulau, contemporanii au trebuit discearnd adevdrul. De multe oris-a recurs la simplificdri ale mai multor ceeace a contribuit la deformdri de continut.

Stirile care s-au bucurat de cea mai mare circulatie s-au referit la ocare a durat de dimineata seara, podul construit de turcipeste care ambele osti au fost pe respinse, al treilea atac altinilor incheindu-se cu succes.

Podul s-a rupt sub greutatea trupelor, motiv pentru care o multime de turcis-au in Sinan pasa atea cu steagul verde al profetului" 58, s-a format imaginea unei victorii de mariproportii, umbria doar de faptul oastea a trebuit se pentrua primi ajutoare. Acest fapt a provocat printre contemporani o serie de rezervesau chiar dubii privind rezultatul din acest motiv succesul de la

a fost dat contraofensiva care a dus la recuperareaorasului Bucuresti. Punctul final al campaniei, dezastrul otoman dela Giurgiu, s-a suprapus perfect peste din 13/23 august in acest caz fiindvorba de o pe un pod - de data aceasta situat peste -

cu un mare succes alLipsa lui Mihai Viteazul din prim planul campaniei din 1595 a fost pe

seama propagandei de Sigismund Báthory. Acest lucru nu poate fi con-testat, dar, pe de altä parte, nu trebuie privit drept unicul motiv al marginalizdriidomnului Faptul acesta a devenit ulterior un personaj de anvergurdeuropeand destul de mecanismele imaginii" se aflaumai la Praga Roma la Alba Mai curios este poate faptul

ciuda ecourilor victoriilor din 1595 spatiul balcanic populariatii de cares-a bucurat figura domnului muntean in folclorul sud-dundrean 61, in propria lui

chipul voievodului a fost vreme moartea lui, mainoscut" a fost de victoria de ladescoperitd transformatd Termopyle al romanilor" de Nicolaecescu.

PBESCURTÁRI

MVCE = Mihai Viteazul europeand, vol. 1, 4 5, Bucuresti, 1982-1990.Hurmuzaki = Euxodiu de Hurmuzaki, Documente privitoare la istoria romdnilor, vol.

p. 1 2, XII, 1, vol. 1, Bucuresti, 1880-1888, 1903.

58 Este interesant cii nici unul din ambasadorii crestini la Constantinopol, generalbine informati, nu spun nimic in acest sens.

V. de ex. rezervele formulate de Guillen de San Clemente, in Al. Ciorinescu, op.doc. CCLVI, p. 117, doc. CCLIX, p. 118-119, doc. CCLXII, p. 120.

60 A. Pippidi, Mihai Viteazul arta epocii sale Michael der Tapfere in der Kunst seinerZeit), Cluj, 1987.

61 Idem, bizantind in Wile in secolele XVI-XVIII, Bucuresti,1983, p. 183; N.I. Simache, Tr. Cristescu, Doi greci ai lui Mihai Viteazul : Stavrinossi Palamed, Bucuresti, 1943.

62 A. Pippidi, Viteazul..., 65.

www.digibuc.ro

SOCIETATE

LOGOFETI AI MOLDOVEI LUI PETRU RARE$

MARIA MAGDALENA

Am legat cu omul acesta o mare prietenie am ca unul altuiane putem scrie mereu. Este in un foarte modest, dintre cei foarte

buni, in de acestea, prudent destul de atent in treburi, unulnu se acest regat. Nu se nimic in afara lucrului

pentru care este aici; ori sensul pentru care a venit, ori, nu,totul ii este indiferent, scria, la 6 septembrie 1536, episcopul de Lund - ambasa-dorul lui Carol Quintul - despre din sfetnicii lui Petru Rares, cu care avu-sese mai multe tainice la Oradea. Era, aceluiasi sol impe-rial, vistiernicul voievodului Moldovei, principe, desigur, foarte puternic, care

are posesiunile Transilvania hotarele stdpânirilor impáratului turcilor.Aici, acelasi vistier viziteazd adeseori secret nu inchei pacecu acest Joan

Boierul moldovean al portret schita episcopul catolic nu este altuldeck mare vistiernic apoi mare in domniile lui Petru voievod.Dregkor insemnat, cu o activitate, ctitor de donator de

a constituit subiectul unor studii, articole note, semnate de N. Beldi-ceanu2, Tit Simedrea3, Emil Turdeanu4 S. Cariera sa a fostreconstituitä sumar Dictionarul marilor dregátori de N. Stoicescu cu multegreseli, cartea lui Adrian ambele citate prima parte a acestui

Conturarea liniilor mai ale biografiei lui logofkul arela informatiile documentare din principalele de izvoare, enumeratedeja. Acestora li se documentele publicate de St. Nicola-escu, scrisorile de volum de N. Suretele izvoa-dele lui cronica lui Eftimie, precum volumul I din seria VeteraMonumenta Slavorum Meridionalium (A. Theiner) volumul IV din Quellen undErörterungen zur bayerischen und deutschen Geschichte (Karl August Muffat).

Vetera Monumenta Slavorutn Meridionalium, ed. Augustin Theiner, vol. I, 1198-1549,Roma, 1863, p. 635-636. Textul latin, apud Theiner, in Hurmuzaki-Densusianu, Documente,114, p. 103, nr. LI. traducere româneasa in Arhiva a an. nr. 6, 1864,p. 40, nr. 50.

2 N. Beldiceanu, Inscriptia bisericii de la Horodniceni, in Arhiva", 1890-1891,nr. II.

Tit Simedrea, Tetraevanghelul vistiernicului din 1535, in BOR,an. LII, 1934, nr. 3-4.

Emil Turdeanu, Manuscrisele vistiernicului Mateias, in BBRF, an. I, 1953, nr. 1.S. Gorovei, Addenda et corrigenda. Mateias vistierul sa, in

XVI, 1979, p. 537-539 ; idem, Addenda et corrigenda. Din nou privire la Mateias, inXVIII, 1981, p. 686-687.

Studii materiale de istorie medie", vol. XIV, p. 49-69, 1996.

c. 30

www.digibuc.ro

50 Maria Magdalena Székely 2

prima parte a acestui studiu, am personalitatea lui Toader lo-a fost adesea confuziilor din pricina existentei, in a

tor purtdtori ai prenumelui Toader, dintre care unii slujbe chiar cancelariaCa o ironie a soartei, lucrurile stau exact la fel cazul lui Mateias. La

rdspântia veacurilor XV-XVI sunt atestati cinci numele Matei/Mateias,ocupând functii, unii pe logofetie marea vistierie, acolounde apare ca dregaor logofdtul.

Matei diacul

Copist de acte cancelaria lui Mare, Matei diacul este autorulunui relativ de hrisoave (36 datând dintervalul ianuarie 1495-8 septembrie 1503 Proprietar dinsatul peste Prut, Matei un schimb de pdmânturi pe la 1498, ru-dele sale, Neagsa, si Musa, Pe cale, el a intrat

posesia unor pärti din Durnesti, pe Suceava A murit, pro babil, in ultimulan al domniei lui Mare, nu mai apare, ca pisar, nicidregdtorie, vremea lui Bogdan III

Stfircea

al de Hotin, Ion Stârcea, a fost diacMoldovei la 1547 8, apoi mare la 1552 vistiernic de 156010

de Hotin la A mai avut surori: Sorca AnghelinaIon Stârcea era frate Mihul Stârcea, de Cetatea de

toti trei copiii Nastei, descendentd din boienil desau la inceputul veacului XV

primdvara 1541, imediat Paste, de vistieriespärgea vistieria domneascd de la luând multe odoare bani ghea-600 de haine alte lucruri". Fugind peste obiectele furate,

el va ucis de un nobil polon, pe Haliciului Abia in a doua sa

DRH, p. 286, nr. 153; p. 288, nr. 154; 294, nr. 158; p. 295, nr. 159; 296,nr. 160; p. 303, nr. 164; p. 310, nr. 169; p. 314, nr. 171; p. 324, nr. 178; p. 327, nr. 179;p. 329, nr. 181; p. 331, nr. 182; p. 337, nr. 185; p. 339, nr. 186; p. nr. 187; p.nr. 192; p. 362, nr. 201; p. 379, nr. 210; p. 386, nr. 217; p. 389, nr. 218; p. 392, nr.p. 418, nr. 234; 422, nr. 236; 433, nr. 243; p. 448, nr. 248; p. 456, nr. 254; p. 457, nr.255; p. 459, nr. 256; p. 470, nr. 261; p. 476, nr. 265; p. 480, nr. 266; 483, nr. ;

nr. 274; p. 495, nr. 276; p. 515, nr. 289; p. 516, nr. 290.Ibidem, p. 406, nr. 229.DIR, p. 548, nr. 492.Midem, XVI/2, p. 30, nr. 27; 33, nr. 31.

p. 133, nr. 126.Ibidem, p. 162, nr. 159; p. 164, nr. p. 165, nr. 162; p. 167, nr. 163.Midem, p. 133, nr. p. 136, nr. 129.Ibidem, XVIII, p. 292 293, nr. 259; p. 548, nr. 492; XVI/2, p. 133, nr. 126;

p. 136, nr. 129.14 Corfus, Documente privitoare la istoria culese din polone.

XVI, Bucureti, 1979, p. 61, nr. 39; p. 404, nr. 367.

www.digibuc.ro

3 ai Moldovei (II) 51

domnie, Petru de la lui Mateia*, Cozmin fostde ocne o parte de mo*ie ca pentru fapta bor. Totodatil,domnul Moldovei trimite o la regele Sigismund I al Poloniei prin care-ipoveste*te cu prin starostele Haliciului,nobilului de ucisese pe porunca de a-i restitui lui Petru voie-

tezaurul.Asupra celorlalti doi omonimi ai lui logofdtul de Ceta-

tea boierul din sfatul lui voi opri lalocul cuvenit.

Despre familia din care provenea dispunem de oo pe un manuscris atestä existenta unui frate, Sima.

1535, pan mare vistier" bisericii un Tetraevanghel in adedicatie se consemnase: Cum dania mea este dania fratelui meu, Sima

vistiernic"15. Despre acest Sima, un document din 1527 spune ridicându-seimpotriva lui voievod (este vorba de complotul din 1523), a pierdutin satul Pa*canii pe câmpul lui La 1480, acest satfusese de cel Mare lui Pe de parte, la 1529, Maria, sotialui lui Mihul, nepoata lui Lazea primea domneascd pe satulHorodniceni, de Horodnicenii vor viitoarea a luiteia*, in care va ctitori biserica existentd astäzi.

baza acestor S. Gorovei a propus, 1971, ca ai luipe Dolh, portarul Sucevei pe Maria Autorul a revenit 1979

1981 asupra acestei filiatii, mama lui Mateia*, Maria, a pututprima cu portarul, lui Sima a doua cu Ion Gru-

meza, acesta din viitoruluiPresupunerea era lui se pe un context docu-

mentar sustinut de actele din 1480 1529, relative la satele Horodni-ceni de insemnarea de pe Tetraevanghelul din 1535. Aceste dau urmdtoarea

de

Lazea

Mihul

Maria Dolh portarul

Simavistiernic

Tit Simedrea, op. p. 19-20.DIR, XVI/I, p. 228, nr. 202.

p. 340, nr. 223.DIR, p. 316, nr. 283.$tefan S. Gorovei, Arburevii, in CI, serie 1971, p. 154.Idem, Addenda et corrigenda. vistierul, p. 537-539.

21 Idem, Addenda et corrigenda. Din privire la p. 686-a

www.digibuc.ro

52 Maria Magdalena Székely 4

Ideea despre paternitatea lui Ion Grumeza/Grumaz are originea sem-nalarea, de care profesorul Emil Turdeanu, 1953, a unui Tetraevanghel,din 1519, aflat in prezent la Muzeul Sfântului Sinod din Sofia pe care domnia-sa1-a atribuit viitorului 22 1981, insemnarea dedicatorie a acestui manus-scris (al donator era Mateias, de vistierie din târgul Sucevei,panului Grumaz a fost republicatd in de S. Gorovei. Dincuprinsul ei se vede cartea bisericii Sf. Nicolae dinSuceava, zilele binecinstitorului domn, Io voievod, lui Bogdanvoievod vistiernicului de la Suceava, panEremia, unchiul acestui Mateias". Cei doi istorici 1-au identificat pe

cu mare vistiernic apoi al Moldovei.am accepta cont se va ascut

prin 1490, presupusa a Mariei cu Ion Grumaz trebuiefi avut cu câtiva ani dar, la 1529, Maria este ca sotie a lui lh,fost portar de Suceava.

Este adevdrat, donatorul Tetraevanghelului din 1519 era Mateias,dar numele slujba la vistierie nu mi se par indicii sigure pentru identificarea sacu viitorul mare dregdtor. Nu trebuie uitat jefuitorul dela in 1541 (fiul lui Cozmin al se numea la fel era tot visti-

!

Singurul argument pe consider viabil in sustinerea pater-Grumaz 23 este unul de genealogicd, bazat pe obicei

de a boteza rude apropiate. dinghelului era nepotul marelui vistiernic marele a avutun doi nepoti Dar, lipsa märturii sigure explicite careconfirme de sänge dintre cei dregdtori, adepta ipotezeimeiate pe interpretarea a unor oferite de actele vremii. acest mo-ment, mi se pare singura solutie este aceasta: era Mariei

lui 24 dreptstudiu neterminat 26, reputatul genealogist I.C. Miclescu-

ajungea la concluzia logofdtul a cdsätorit rânduri:

22 Emil Turdeanu, op. cit., p. 59-60.23 Ion Grumaz, staroste de apare in aceast5 calitate, de ceilalti

tori moldoveni, in marea märturie din cuprinsul tratatului lui Mare cu loan Albert(12 iulie 1499). Pecetea sa, aplicatä la documentului, are legenda: +

Bogdan, Documentele lui tefan Mare, vol. II, Bucuresti, 1913, p.La fel, numele lui este mentionat tratatul lui marele duce al Lituaniei (12 septem-brie 1499)- ibidem, p. 444. documente interne, din 1520, amintesc stupii prisacalui Grumazá fost staroste, in hotarul (DIR, p. 173, nr. 154; p. 175,nr. 155).

Documentele enesti niciodata pe Dolh/Dolga in doaract din 25 martie 1529 este ca portar de Suceava (DIR, XVI/I, p. 316, nr.

283). Este imposibil de stabilit acest personaj era identic unul din doi purtatori ai(supra)numelui Dolh contemporani cu el: Andrei (DRH, 11, p. 353, nr. 231)

(ibidem, p. 404, nr. 263, ibidem, III, p. 453, nr. 252).25 Sima vistiernicul (al doilea sau al treilea), participant la complotul indreptat impotriva

lui a fost la 7 septembrie 1523, in Romanului (Grigore Ureche, Letopise-Woldovei, a ingrijitä de P.P. Panaitescu, Bucuresti, 1959, p. 146). Mosiile

i-au fost confiscate: satul Pascani, lui Dragos, mostenit de la pärintele sau, a intratin posesia mändstirii (DIR, XVI/ I, p. 228, nr. 202; ibidem, p. 53, nr. 69). Simaa mai stäpänit cumpärätura sa, o parte din Piticeani, la Cobâle, dintimpul vie0i (ibidem, p. 250, nr. 222).

26 C. Miclescu-Priljescu, in portofoliul Arhivanealogicd".

www.digibuc.ro

5 logofeli ai Moldovei (II) 53

mai jupâneasa Anastasia, apoi cu Anghelina a avut la un 12 copii.Despre Anastasia se relativ putine lucruri, ea niciodatd ates-

ca sotie a lui Mateia§. Numele este mentionat documente târzii, de laveacului XVI. Un act din septembrie 1580 27 date care permit

reconstituirea urmdtoarei filiatii:

Anastasia Eftimia

La 1581, un alt document 28 de Lupul, Eftimiei al luiEftimia era Nastasiei, aceasta din fata a postelni-

cului Cozma nepoata lui Herman:

Herman Draga Nastasia Eftimia Lupul00

Cozma Heartea

Dar, la 1604 acela§i Lupul Hertea, Eftimiei, apare ca nepot al lui

Eftimia Lupul

Se poate conchide, de aici, Eftimiei bunicii aprodului LupulHertea au fost Anastasia Mateiq

Anastasia era Cozma (Anexa ), din boieriiparticipanti la complotul din 1523 Din acestuiacu Draga/Drdghina, pârcdlabului au rezultat cinci fete : Anghelina,Anastasia, Todosia, Maria La 1584, când erau deja trecute dinAnghelina Anastasia sunt pomenite ca monahii despreAnastasiei nu a murit cândva, 1554 de 1584.

Din cei 12 copii ai lui Mateia§, primele fiice, Eftimia, aurezultat din Este posibil ca Toader Mateie§evicifost tot fiul acesteia (el apare, la 22 martie 1560, ca dintâi allui 34).

desfacerea cdsnicii, s-a Anghelina35.Acest eveniment a avut cu mult de 29 septembrie 1538, la care

Bistritei, rugându-1 la jupâneasa, pemama ei pe pruncii ceea ce Anghelina aveau dejacopii in toanma lui 1538.

27 Gh. Ghibänescu, Surete izvoade, vol. XXI, 1929, p. 109, nr. 82 (in continuare,Ghibänescu, Surete, XXI).

28 Ibidem, p. 110, nr. 83.DIR, XVIII!, p. 133, nr. 192.Ibidem, p. 103-104, nr. 102.

31 Ihidem, p. 54, nr. 52; ibidem, XVI/3, p. 248, nr. 301.Ibidem, XVI/3, p. 248, nr. 301.Ibidem.Ibidem, XVI/2, p. 131-132, nr. 125.Ibidem.St. Nicolaescu, Documente privire la Mol-

dovei Ardealu XVI, Bucuresti, 1905, p. 176-177.

www.digibuc.ro

Maria Magdalena Székely 6

A doua sotie a cobora din neamul Calapod (Anexa 2). Primulmembru atestat acestei familii a fost stolnicul Petru cdsätorit cuChiraca sau Ei au a doua jurndtate a veacului XV, murind

de 26 iunie 1522. Au avut un fiu, Gavril Calapod 39. La rândul GavrilCalapod a avut trei copii : pe Anghelina, sotia lui Mateia$, pe Pätra$co Calapod4°

pe Aceasta din este documentedeoarece a fost cdsätoritä cu Cârstea Hälducescul, lui Isaico 42, nepotul lui

lui Cozma androvici44.lui Gavril Calapod nu este cunoscutd dupä nume. Singurul amänunt

din biografia ei care se poate semnala aici este jupâneasa la 1538când, foarte probabil s-a refugiat nepotii la Bistrita.

Se mai cuvine o precizare. in studiul inedit despre Mateias,nealogistul I.C. Miclescu-Präjescu considera pe Purcelescul un strämo$sigur" al Este adevdrat, 1607 1609, Nastasia, una din fiicele lui

copiii ei apar in calitate de nepoti stränepoti ai luilescul"43. Dar va fi existat cu s-a prinAnghelina, nu prin Mateia$. La 142946, lui Purcelescul i seintärea satul pe care, 1483 urma$ii schimbau stolniculPetru Calapod pentru mosia Mite$ti. Deci, au intrat in posesia familieilui prin sotia acestuia, nu mostenire linie de laPurcelescul. Schimbul de sate amintit poate indice (privind prin prisma drep-tului de preemptiune) o de rudenie familiile Calapod Purcelescul.

Din lui logofdtul Anastasia au rezultat probabil nouäcopii : Ilisafta, Nastasiia, Odochia, Anita, Ion,

Consider ace$tia sunt pruncii näscuti de a doua sotie a luideoarece:

a) Ilisafta copiii ei erau mo$tenitorii unei pärti a satului carele-a evident, de la Anghelina;

b) avusese Anastasia o numitä deci cea de-adoua nu putea fi deck Anghelinei;

c) al treilea prunc se numea la fel ca fratele Anghelinei,toarea Nastasia purta numele sale, Nastasia

Descendenta lui constituie un exemplu foarte ilustrativ detere a neamurilor : 12 copii (prima generatie), 22 de nepoti (a generatie)cam 13 stränepoti (a treia). pe linie masculind, spita lui a continuatprin femei, logofkului trecând vinele familiilor Udrea, Hertea, Matie-

Scule$, (Anexa 3).Referindu-se la copiii lui Mateia$, N. Stoicescu sustinea dintre

nu s-au mai dar documentele aceastä :

DRH, II, p. 379, nr. 249.DIR, p. 203, nr. 179.Ibidem.Ghibanescu, XXI, p. 174, nr. 111.

41 DIR, XVI/3, p. 352. nr. 430.42 Mihai Costachescu, Documentele de voievod (1517-1527),

Ia§i, 1943, p. 190, nr. 42.DRH, III, p. 520, nr. 293.Ibidem.Ghibänescu, XXI, p. 166, nr. 106; p. 174, nr.DRH, I, p. 121, nr. 82.Ibidem, II, p. 379, nr. 249.

48 DIR, XVI/2, p. 131, nr. 125.N. Stoicescu, Dictionar..., p. 314.

www.digibuc.ro

ai Moldovei 55

patru din cinci ai au ocupat mai saustat.

Primul Toader Mateievevici, era, la 1559, in cetatea Sucevei.Pe el il va trimite Alexandru sol la Mircea Ciobanul, in Tara

a doua domnie a acestuia (1558-1559). semn de pentrumisiunea sa, Mircea voievod i-a ddruit lui Toader de Ultimadregdtorie de Toader a fost aceea de clucer. Fiul lui a avut, larândul fete: pe Todosia, Gorcea Udrea pe Tofana, sotialui Dumitrasco Despre aceasta din se a dat nastere unor copii,necunoscuti deocamdatd, numele

fata lui din a fost de urmasi; ea a

Sora ei, Eftimia ) s-a cu Hertea52 a avut celputin doi copiim: pe Lupul Hertea aprod pe 54.

Pentru informatii ceva mai bogate. Cdsätoritä cu uricariulToader (fiul lui Ivanco nepotul marelui Dobrul dinvremea lui tefan ea a avut copii : Isac IonascoMatiesescul, Toader Matiesescul, Nastasia, (Aftimia), Sofronia Ana

Una dintre aceste fete a fost soata lui Ionasco, vistiernicel dincare, la 1599, apare calitate de cumnat al Nu dispun, deocam-

de privind ocuparea vreunei dregdtorii de Ilisaftei. Totusi, sepoate deduce ei nu erau niste simpli modesti proprietari de A ajuns

la noi un zapis de lui Ionasco Matiesescul sigilat pecetea lui(1611)58. a mama lui Vasile Grumaz58; Sofronia a avut-o peIlinca Anita (din un Ignat) pe Dumitru Dumitrusau Mateiesevici avea ; functie apare ca martorzapise din 1623, pe care le le 62

50 Gh. Ghibänescu, Surete izvoade, vol. XIX, 1927, p. 42, nr. 26 continuare, Ghi-Surete, XIX).

DIR, XVII/5, 20, nr. 23. Todosia Gorcea Udrea au avut ei trei copii: Lupul,Maria Ana (ibidem, p. 311, nr. 413). Maria a fost mama Irinei, SimionDanovici (CDM.S1, p. 267, nr. 834).

DIR, p. 20, nr. 23.Intr-un document din 16 septembrie 1581 se vorbeste de Eftimiia, cneaghina lui Her-

[... ei Lupul" (Ghibdnescu, Surete, XXI, p. 110, nr. 83). Or, ani maiact care urmasii boierilor Ivanco (contemporani cu Alexandru

cel Bun) primesc pe ocinele apar Lupul Ionasco, lui Hertea,lui Toader Hertea (DIR, XVI/3, p. 455-456, nr. 553). Aceste informatii le completeazd pe celeale documentului citat mai dovedesc Athimiei (Eftimia) se numea Mateias.

Ibidem, p. 109, nr. 82 septembrie 1580 sunt copiii Eftimiei, dar ali se preciza numele).

Ibidem, p. 110, 83; ibidem, p. 133, nr. 192; ibidem, XVI/3, p. 455-456,nr. 553.

Teodor Balan, Documente bucovinene, I, 1933, p. 139, nr. ; DIR,p. 209, nr. 308.

56 Ibidem; Surete, XXI, p. 140, nr. ; DIR, p. 116, nr. 167.Ghibdnescu, Surete, XXI, 136, nr. 96.DIR, XVII/3, p. 15, nr. 24.Ibidem, XVII/5, 11, nr. 15, coroborat cu informatiile din alte documente pri-

vind unor sate lui XXI, p. 140, nr. ;DIR, p. 116, nr. 167).

60 Teodor Balan, op. cit., p. 204 205, nr. 104.DIR, XVII/3, p. 209, nr. ; Teodor B op. cit., p. 139, nr. 59.DIR, XVII/5, p. 192, nr. ; p. 224, nr. 298.

www.digibuc.ro

56 Maria Magdalena Székely 8

Cea de-a doua a logofdtului cu numele a fost cupâralabului Ion Bainschi 63 a dat na§tere la doi dintre care unul varasa monahald: Gherghentie ieromonahul 64 Vasile diaconul

este singurul dintre lui care - toate proba-- nu a ocupat nici o dregdtorie. Dar, acela§i timp, este singurul care

a avut un masculin : pe Dumitra§co 66Nastasiia a fost de ori Din cu un Grama a rezultat

un Eremia Grama 67, iar din aceea cu Maxim 68, mai multicopii: Dumitru Lupe (Scule§) vornic de pahar-

La 7 ianuarie 1572, Ion Bainschi primea, de la Bogdan Läpusneanu,pe mai schimb Costea, fiul lui Gavril vistier (ibidem,

XVI/3, p. 3-4, nr. 7). Acest schimb este mentionat in actul din 2 septembrie 1582, in care semai aratä la momentul tranzactiei, Ion Bainschi era mare de Sucevei (ibidem,p. 191, nr. 245). vor fi vânduli, la 1617, de Vasilie diacon, fiul nepotul luiBainschi (ibidem, XVII/4, p. 79, nr. 113).

64 Ibidem, XVII/5, p. 21, nr. 23.65 Ibidem.

Ghibänescu, Surete, XXI, p. 186, nr. 114. acest act, datat 22 noiembrie 1611, esteconsemnatá vânzarea, de Dumitrasco, lui a unei jumätäti de sat din

lui Ionasco ureadnic de Suceava. Printre martorii vânzärii este amintit Isac Matiesesculam al Ilisaftei prin urmare, drept al lui Dumitrasco).

domneascd din 21 iunie 1634 lui Ionasco cumpärätorul pärtii din pre-ea Dumitrasco era lui Pätrasco nepotul lui logofdtul (DRH, XXII,

p. 185-187, nr. 163).67 Acest Eremia Grama apare mentionat, pentru"prima datä,la 1 martie 1605,

sotia sa, pricina privind satul Potlogeni/tin. (DIR, XVII/1,p. 201, nr.286). Se pare aceastä ii venea lui Eremia de pe nevasta sa, la 29 octombrie1604, Vascan, Toader Märica (foarte probabil, pârcdlabului) sunt ca stäpâniai Potlogenilor (ibidem, p. 186, nr. 264). Apoi, ca postelnic, Eremia este mentionat martoractul de vânzare din 1611, prin care Dumitrasco, lui Pätrasco värul drept) o

din (Ghibänescu, Surete, XXI, p. 186, nr. 114, precum mentionareazie din 1634 - DRH, XXII, p. 185-187, nr. 163). La 21 ianuarie 1619, Eremia fost pâraabse judeca pentru un de casä din Potlogeni Nicolachie mare stolnic (DIR, XVII/4,p. 308, nr. 379). Ca al Nastasiei nepot Mateias, el apare in 1621 (ibidem, XVII/5,p. 20-21, nr. 23). La 29 martie 1622, Grama fost cumpärä o parte din satulcati (ibidem, p. 113, nr. 155), iar la 28 mai 1622 se pentru o oarecare parte" din Pot-logeni (ibidem, p. 135, nr. 187). Aceasta este ultima sa in documente. La 15 iunie 1625jupâneasa iica fratele Erimii pârcälabului", popa Dragus, vinde locul caselordin Potlogeni (ibidem, p. 351, nr. 463). Douä mai târziu, când Märiica popase vor judeca pentru un caftan" cu Arsenie logofätul (au fost acel caftan la Erimiia, de

au tälhuit mänästirea Agapia, in lui Alexandru vodä"), este arätat catrecut la cele vesnice (ibidem, p. 356, nr. 470). Nu cred cä popa amintit odatä ca

al lui Ieremia era intr-adevär fratele ; crcd, mai degrabä, ii era cumnaera fratele Märiicdi), numai explicându-se dreptul lui de proprietate Potlogeni.68 DIR, XVII/1, p. 145, nr. 210.

Ibidem ; Ghibänescu, Surete, XXI, p. 166, nr. 106; p. 174, nr. . Acest Dumitruapare fie numai prenumele, fie supranumele (DIR, XVI/4, p. 38, nr. ; ibidem,p. 154, nr. ; Gh. Ghibänescu, Surete izvoade, vol. XXIV, 1930, p. 122, nr. 107), fiepranumele Lupe (DIR, XVII/5, p. 20-21, nr. 23). Este sigur, avem in unul

personaj, judecând descendenta sa din Mateias, numele fratilor, dupäpe le-a ocupat proprietäti. Dumitru a fost de Soroca de 22

noiembrie 1611 (Ghibnescu, Surete, XXI, p. 186, nr. 114), de 1621 (DIR,p. 20-21, nr. 23) de (ibidem, p. 154, nr. 214). La 9 martie 1625 ,

www.digibuc.ro

logofeti ai Moldovei (II) 57

un fecior, probabil mort (dar nu de a avea : peghelina pe Tudosia, mai cu starostele Iona§co Peic 71)fete: Maria, Bilu§ca Toderita Dumitru a avut posteritate. Pe lalocul veacului XVII un de care a fostde ori. Numele primei neveste nu este cunoscut; cea de-a doua s-a numit

Din prima lui a avut patru copii : pe Alexandru Scule§,pe Dumitra§co, pe Cristea Bucenschi (poate acesta era unei surori a fra-

Scule§) unul, necunoscut nume poveste emotionana sede numele acestor urma§i ai logofdtului Mateia§. Pe vremea turcii erau

ai Camenita, Alexandru un oarecare au fostprin§i de turci Alexandru dus la pieire, le-a spus robi cu care erala (Alexandru David din Zaluceni, Ivanatchi - sluga lui Stangaci,Eftimie - lui Gurie, Vasilie - lui Grecul din loandin Hotin Prodan - lui Stangaci) va läsa mändstirii Co§ula toatebucatele, uneltele rno§ia Documentul nu poveste§te mai departe care dintreprizonierii pomeniti s-a cu ultima a lui Alexandru Scule§, dareste sigur el n-a mai ajuns familia averile. La 1682, de la

Co§ula vor declan§a un proces impotriva fratilor lui Alexandru, carenu voiau dea ctitorit detatea din satul pe care le-o nefericitul Un nepot al acestuiAlexandru, al nume nu se mai cunoa§te, avea el un gest piosmändstirea amintirea mo§uhii" ianuarie 1727, el insemna pehrisovul din 1621 (hrisov care lui Dumitru satulnumit Sloboziani): de trupul meu, parte me, s-a aflade sat di Iacobeni, am dat danie pominascd pe pomelnicmo§e meu Alesandru Scle§u, din Co§tani, am fratilor. egumeni,tot nu uitati pentru danie Hristos nevoiti" a§a,

ramura Nastasiei, lui logofdtul, se stingea.Odochia, al nu am reu§it identific, a fost mama lui Eremia

Postelnic (atestat functie la 22 martie 1605 79) apoi al

un personaj oarecare plätea bine capul pentru oarecare din lui DumitruScu... (Ghibdnescu, Surete, XXIV, p. 122, nr. 107). Editorul acestui document nu aputut citi numele al vornicului, dar acesta trebuie fost, DumitruScule,v.

DIR, p. 145, nr. ; Ghibdnescu, Surete, XXI, p. 166, nr. ; p. 174, nr.111. Andronic apare ca paharnic (DIR, XVI/4, p. 38, nr. 43), dregatoria(ea cea de mare paharnic mai ani (DIR, XVII/1, p. 145, nr. ; Ghi-

Surete, XXI, p. 186, nr. 114; DIR, XVII/3, p. 59, nr. 95) la 24 1612este atestat ca fost paharnic (ibidem, p. 95, nr. 153) este ultima sa atestare docu-

71 Ibidem, XVI/4, p. 38, nr. 43 (cu precizarea documentul este mai deck aucrezut editorii lui); ibidem, XVII/4, p. 471, nr. 595.

Ghibdnescu, XXI, p. 166, nr. 106; p. 174, nr. 111.CDM, III, p. 160, nr. 687; ibidem, V, p. 255, nr. 947.Ibidem, p. 176, nr. 739.Ibidem, V, p. 255, nr. 947.

76 Ibidem, IV, p. 176, nr. 739.Documentul din 1621, care insemnarea a fost publicat de ori

DIR (XVII/4, p. 496, nr. 627 XVII/5, p. 22, nr. 23). Intrucât insemnarea a fosttranscrisd in feluri deosebite, am optat pentru cea care mi s-a (XVII/4, p.496), corectând, milessimul : vdleatului 7235 ii corespunde anul 1727, nu 1745! 0

pe documentul original din arhive, se impune.78 Ibidem, XVII/5, p. 11, nr. 15.

Ibidem, p. 210, nr. 298.

www.digibuc.ro

Maria Magdalena Székely

Hotinului (1612-1613 Eremia este cunoscut fie cu supranumele Brdescul,luat satul proprietar era 81, cu patronimicul Matiewscul 82,derivat din prenumele bunicului matern. Eremia a fost Ileana,una dintre numeroasele descendente ale lui Boris Braevici Eremia pâr-

a murit 28 ianuarie 1613 84 de 18 octombrie 1620Din lui cu jupâneasa Ileana s-au doi copii: Vasile 86Agahiia (Gafita), cu diacul din sau Vasilea avut ca pe o 88 a fost lui (mare medelnicer apoimare comis 89), al lui Gavril de stolnicei, pitar al doilea, mare jitnicerstolnic al doilea al lui Alexandru comis Dintre cei trei numai unuls-a bucurat de posteritate. Din insotirea cu Ilinca Jora 92,a avut o pe Alexandra, Lupa$co Gherghel mare jitnicer Fatalui Eremia Brdescul, Agahiia (Gafita) a fost mama lui Gavril se pare,a fete, una cu Gheorghe Ciudin cutra$co (postelnic, vistiernic staroste de Cel de-al doilea Gavril

din familie cariera ca stolnic 96 i-a incheiat-o ca marestolnic trecând printr-o intermediard, reprezentatd de vornicia Boto-

80 Ibidem, XVII/3, p. 100, nr. 163; 119, nr. 193.81 Eremia ajunge proprietar la prin masive, de la numero§ii

ai lui Boris Braevici: ibidem, p. 210, nr. ; p. 220-221, nr. 305; p. 247-248,nr. 331; p. 261, nr. 349; ibidem, XVII/2, p. 47-49, nr. 50; p. 251, nr. ; p. 317, nr. 424;ibidem, XVII/3, p. 100, nr. 163.

p. 47-49, nr. 50.83 Ibidem, XVII/1, p. 210, nr. ; XVII/2, p. 47-49, nr. 50; p. 316, nr. 423;

p. 317, nr. 424.84 Ibidem, XVII/3, 119, nr. 193.

Ibidem, XVII/4, p. 499, nr. 632.86 Ibidem, XVII/5, p. 80, nr. 108; DRH, XXII, p. 325, nr. ; p. 337, nr. ; CDM.S1,

p. 215, nr. 647.87 DIR, XVII/4, p. 409, nr. 526; ibidem, XVII/5, p. 11, nr. 15; p. 80, nr. ; Miron

Costin, Opere complete, editia V.A. Urechia, vol. II, Bucureti, 1888, p. 516-517, nr. ; DRH,XXII, p. 246, nr. ; CDM.S1, p. 215, nr. 647.

88 N. lorga, Studii documente, vol. VII, Bucurqti, 1904, p. 213, nr. 27 continuare,Studii documente, VII).

Gh. Ghibänescu, Surete izvoade, vol. IV, 1908, p. 165 (in continuare, Ghibänescu,IV); idem, Ispisoace zapise, vol. 1112, 1912, p. 83, nr. 54 continuare,

nescu, Ispisoace, 1112); CDM.S1, p. 287, nr. 898; Suceava. File de istorie. Documente privitoarela orasului. 1388-1918, 1, Bucure§ti, 1989, p. 317, nr. 192; CDM, IV, p. 90,nr. 320; ibidem, V, p. 48, nr. ; MEF, VI, 1992, p. 67, nr. 13.

Surete, IV, p. 165; CDM.S1, p. 281, nr. 880; Ghibänescu, Ispisoace,p. 83, nr. 54; CDM, p. 421, nr. 1997 ; MEF, VI, 41, nr. ; CDM, III, p. 444,

nr. 2 ; ibidem, IV, p. 76, nr. ; CDM.S1, p. 300, nr. 946; CDM, IV, p. 141-142,nr. 571; p. 353, nr. 581.

Ghibänescu, Surete, IV, p. 165; CDM, IV, p. 141-142, nr. 571.Iorga, Studii documente, VII, p. 213, nr. 27.Ibidem ; CDM, V, p. 296, nr. 108.

CDM, III, p. 411, nr. 1 940.Ibidem, p. 67-68, nr. ; p. 66, nr. 210; p. 120-121, nr. ; p. 235, nr. ;

p. 243, nr. 1 095.

96 Ibidem, p. 181, nr. 793.CDM.S1, p. 306, nr. 972; CDM, IV, p. 238, nr. 1 ; p. 259, nr. ; CDM.St,

p. 315, nr. 997bis 998; p. 316, nr. 1 ; CDM, IV, p. 372, nr. 1 673; CDM.S1, p.nr. 1 ; VI, p. 170, nr. ; CDM.S1, p. 333, nr. 1 052; CDM, IV, p. 441, nr,

001-2 002; VI, p. 209-210, nr. ; CDM, V, 47, nr. 185.

www.digibuc.ro

11 logofeli ai Moldovei (II) 59

sanilor Prima atestare documentard a lui Gavril din 21 noiembrie1652 ultima din 8 decembrie 1702 A murit (boier i sespunea din 1695 101), ce avusese rânduiascd, printr-oaverile mostenire copiilor Gavril a fost cu Sultana Pavel

a avut copii : cu Safta105), Solomonapoi mare Vasilie postelnic Chiriac postelnic Catrina

Mogâldea 11° Safta Descendenti ai acestor ai lui Gavrilin zilele noastre.Ultimii patru copii ai lui Mateias, nu au

avut urmasi. Anita apare documente o la 22 martie 1560,de ceilalti frati ai mai sunt, mentionati cu alte prilejuri.

la 17 februarie 1573, Ion vistierul, postelnicul comisul,lui s-au la judecata lui Ion pentru niste vii pe

care, a venit Petru voievod de la la domnie, Petru voievod le-a datfiilor lui ca capetele fiilor lui pentru eiau ucis pe lui Ionut Beg avere au luat de la dânsii. Astfel, mai sus scrisul

a dat pentru dânsii o mie sute de le-a plätitcapetele a tinut aceste vii, la moartea sa" Ce reiese de aici ?de 1541 (poate in timpul ocupatiei turcesti a Moldovei), unui i-au ucispe lui Ionuz beg, turc al turcesc", cum numeste un docu-ment"4. logofaul le-a capul lui primind in schimbniste vii ale bor. moartea lui Mateias, au fost mostenite de fecioriicestuia. Iar când a fost in zilele lui Alexandru voievod, mai-sus scrisii ai lui

CDM, p. 235, nr. 1 056; p. 243, nr. 1 095; p. 518, nr. 500.CDM.S1, p. 234, nr. 710. Alte menliuni ulterioare: Ghibänescu, Surete, IV, p. 81,

nr. LXXXIX; Miron Costin, Opere complete, ed. V.A. Urechia, vol. I, Bucureti, 1886, p.691; Gh. Ghibänescu, Ispisoace zapise, p. 229, nr. 167; p. 285, nr. 892;MEF, VI, p. 67, nr. 13.

CDM, V, p. 47, nr. 185.MEF, VI, p. 170, nr. 59.Ibidem, p. 209-210, nr. 80.CDM, Ill, p. 181, nr. 793; MEF, VI, p. 209-210, nr. 80; CDM, V, p. 47, nr.

185; p. 160, nr. 621; p. 175, nr. 679.Ibidem, IV, p. 52, nr. 128; p. 315, nr. 998; p. 316, nr. 1 000;

VI, p. 197-198, nr. 72; p. 209-210, nr. 80; CDM.S1, p. 339, nr. 1 071.Din tezaurul documentar sucevean. Catalog de documente. 1393-1849, Bucurqti,

1983, p. 212, nr. 637.CDM, p. 226, nr. 995; CDM.S1, p. 315, nr. 998; p. 316, nr. 1 000; MEF,

VI, p. 197-198, nr. 72; p. 209-210, nr. 80; CDM, V, p. 166, nr. 638; p. 220, 825;p. 304, nr. 142.

CDM.S1, p. 315, nr. 997 bis - 998; p. 316, nr. 000; p. 339, nr. 1 071; MEFVI, p. 209-210, nr. 80.

CDM.S1, p. 315, nr. 998; p. 316, nr. 1 000; p. 339, nr. 1 071; MEF, VI, p. 209-210, nr. 80; CDM, V, p. 78, nr. 312; p. 102, nr. 388.

MEF, VI, p. 209-210, nr. 80.CDM.S1, p. 315, nr. 998; p. 316, nr. 1 000; MEF, VI, p. 209-210, nr. 80.MEF, VI, p. 209-210, nr. 80.

112 DIR, XVI/2, p. 131-132, nr. 125.113 Ibidem, XVI/3, p. 14, nr. 22.114 Ibidem, XVI/I, p. 505, nr. 454.115 La 1537-1588 se mändstirii falci de vie la Cotnari, ddruite

mai de ieromonahul Efrem drept sufletul säu al pärintilor (ibidem,p. 366, nr. 450). Ieromonahul Efrem trebuie fost din lui Iväncul. Stäpanirea

lui Ivancul asupra unor vii la Cotnari este indirect, de o hotarnicä din 2 iunie 1617care se fântâna lui Iväncut" (ibidem, XVII/4, p. 177, nr. 218).

www.digibuc.ro

60 Maria Magdalena Székely

Iväncut s-au ridicat au pârât pe lui pentru aceste vii.Alexandru voievod s-a mâniat a luat aceste vii de la dânsii nu le-a dat nici

lui Mateias, nici lui Iväncut, le-a dat lui Burnar vornic el le-a tinutla moartea Cam nedreaptä judecata la mânie a lui Läpusneanu!

Probabil au gândit pärtile implicate proces care, domnia lui BogdanLäpusneanu s-au din nou domnului. Iar lui Iväncut, când au

nu pot dobândi aceste vii, ei au cu au dat lui Teofanrnitropolit au fäcut cum au putut au scos cu ispisocul de la lui

logofaul, pe care avut tatäl pe aceste vii, de laPetru voievod dat mai sus-zisul mitropolit Teofan in mâinile doamnei Ro-xanda ea aruncat foc, ca nu mai aibä lui sä se maimult, nu mai dobândeascd aceste vii"117. In fie spus, nici gestulmitropolitului Teofan nici acela al doamnei Ruxandra Läpusneanu nu sunt cutotul ! Dar lui nu s-au läsat nici de sangvinarulxandru Läpusneanu, nici de coruptul mitropolit nici de capricioasaRuxandra. Rezultatul a fost la 1573 ei au obtinut, sfârsit, domneascd,

timp ce lui s-au prins" nu se mai pârascd sä nu maivecii vecilor". Acestei povestiri care spune ceva despre firea

lui Mateias, i se mai pot câteva despre cariera Ion nu aocupat functia de mare vistiernic, unul din vistiernicii de rang mai mic dincämärile domnesti. In schimb, fratii au ajuns mari dregdtori. a fostmare comis, atestat functie de la 13 decembrie 1572 la 27 martie 1574 118.

a ca mare postelnic 17 februarie 10 mai 1573 119, pentru caaceea fie mutat cetätii Suceava (12 martie - 10 mai

1574 120) . un caz leremia, lui Mateias, nu se poate confunda -cum a fäcut-o N. Stoicescu -cu (Cernduteanul) 121 aceasta,

trädätorul lui Ion bätälia de la Roscani a fost de Orheitimpul 27 martie 1574 - 10 mai 1574 122, exact aceeasi caremarea era de In plus, la 1621, când nepotii luiMateia vor proprietäti, fiicele lui Toader clucerul celmare al logofdtului) vor povesti tatäl däduse cândva, in schimbul unui sat,un o pereche de brätäri de aur cal rafturi unchiului

Or, este evident fiicele lui Toader Mateiesevici vorbeau desprefratele pdrintelui cu care se fäcuse mai demult un schimb de proprietäti. Inzilele lui Ion domn care, cum se pare, i-a la mare pe luiMateias, Ieremia hatmanul a comis un abuz, luând sate aleMoldovita, hrisoavele nu le-a dat nimic"

dornnia lui Ion feciorii lui nu mai apar niciodatä caai vreunei dregdtorii. Nu este exclus ca unii dintre ei fi pierit in lupta de laRoscani.

116 Ibidem, XVI/3, p. 14, nr.. 22.117 Ibidem, p. 14-15.118 Ibidem, p. 10, nr. ; p. nr. 43.

Ibidem, p. 16, nr. ; p. 25, nr. 31.Ibidem, p. 30, nr. 39; p. 36, nr. 45.

121 N. Stoicescu, al din Tara1971, p. 304-305.

122 XVI/3, p. 35, nr. ; p. 36, nr. 45.123 Ibidem, p. 20, nr. 23.

Ibidem, XVI/3, p. 75, nr. 94.

www.digibuc.ro

13 logofeli ai Moldovei (II) 61

apare pe scena vietii politice ca mare vistiernic, dregdtorie in careeste atestat pentru prima la 2 februarie 1535125, locul boierului

la ocuparea inaltei functii, el a fost tot la vistierie: ca vtori sauvistier semna, la 24 octombrie 1530, in cetatea Ungurasului, o

judele Bistritei: o cu inchindciunea, titi nevoi are la Rodnadomnul nostru prea indurdtor, mai ales de de vin. Pentru care cerem,chiar poruncim, numele domnului nostru preaca, ce veti vedea scrisoarea de binevoiti a treizeci de care,unde le puteti mai aproape, ca sa apoi cu hrana ce va fi nevoieslugilordomnului prea la Rodna. Deci in acestea nu faceti altfel.

bine domnul nostru prea doreste foarte credin-de la noi, de la voi. Deci cu totii a-i sluji credin-

126 era la Bistrita supunereavane de Petru Rare inaintea alipirii Se

vinul cerute de erau necesare ostenilor cantonati de Petru voievod injurul Rodnei pentru a-i obliga pe conducdtorii orasului accepte supunereade domnul Moldovei.

cadrul atributiilor ce-i reveneau ca vistiernic, adeseadrumul spre Transilvania, pentru a birul de (11 noiembrie)de pe domeniile ardelenesti ale lui Petru Rares. Documentele indeplinind

de mai multe ori, anii 153 l-1535. De se intorceain Moldova nu numai cu birul, ci daruri bogate, pentru domn pentru sine.Registrele de cheltuieli ale Bistritei 123 in cetate el era intotdeaunaaprovizionat din belsug peste, miere, carne de ulei, vin; i seaduceau, de asernenea, Din acelasi izvor se vede iubeacondimentate cu piper folosea tacamuri.

Mateias era un foarte cunoscut in Transilvania pe departe, el era la curent cu tot ceea ce se dincolo de Carpati, un ade-

administrator al domeniului acolo de Petru se deduce dinizvoare. la 17 ianuarie 1535, principele Moldovei trimitea o

scrisoare la Bistrita, sate din zona aceea sevistiernicului Mateia, sub jurisdictia Bistritei Apoi, in acelasi an, din Brasovera trimis ad virum westernyck" un sol, Stoica Dobromir pentru rezolvareaunor treburi.

din acesti ani, se bucura de increderea asupraavea o oarecare influentd. Se vede aceasta dintr-o tenebroasd,i-a Wolfgang Forster. Pe scurt, acest Forster fusese jude al

Bistritei in rdstimpul 1518-1522. Apoi, carmuirea orasului a fost deThomas Werner. Andreas Beuchel a ajuns jude al Rodnei, el s-a aliatPetru impotriva lui Werner, care nu voia i se Dar Werner avea

125 Tit Simedrea, Tetraevanghelul vistiernicului Mateias, cit., p. 19 20.126 N. de de domni, Valenii de Munte, 1925, p. 21, nr.

XI1. Textul latin al scrisorii la Hurmuzaki-Iorga, Documente, p. 358, nr. DCLXIX.127 Radu Constantinescu, Moldova Transilvania in vremea lui Petru

yolitice militare, Bucuresti, 1978, p. 59-62.128 anexa, p. 215-223.

Hurmuzaki-lorga, Documente, XV1, p. 369, nr. DCXCII.130 Quellen zur Geschichte der Stadt Kromtadt, II, Brasov, 1889, p. 414 (13 1535);

continuare, Quellen,

www.digibuc.ro

62 Maria Magdalena Székely 14

incheie, 1530, pace voievodul Moldovei, va reusimisiunea de a-1 ucide pe Wolfgang Forster. Beuchel, judele Rodnei, va sfarsi, in1531, pe butucul Forster va fi chemat Moldova, unde va fighiat aproape sub ochii lui Petru Rares. Aproape, pentru exact clipa careAnton al Cotnarilor s-a repezit cu cutitul la Forster, domnul Moldovei se intorsesecu spatele pentru a-si aranja chinga! Se vede, dintr-o mai târzie,

interminabilul proces Forster care a urmat, a fost acela carepe organizeze asasinarea fostului jude al Bistritei

Ca mare vistiernic, lui i-a fost 1536, mi-siune al scop era expresia schimbdrii de orientare a principeluimoldav conflictul generat de criza din Ungaria. ce, initial, Petru

a fost aliatul lui loan pe linia unei colabordri sub egida Portii, elmodificat pozitia, apropiindu-se regele Ferdinand de Habsburg, cu care a

tratatul din 1535. acest context se solia lui la Oradea.Despre activitatea lui acolo povesteste, frumoase cuvinte, episcopul de Lund,text din care am citat un lung fragment la inceputul acestui studiu. Vistierniculmoldovean a stat la Oradea putin o lund. lui acest oras, la 6 august,este confirmatd de un raport al pivnicerului asezdrii, in care este numit

(unii cercetatori au interpretat acest cuvânt ca o Tine-cal").Evenimentele dramatice din toamna lui 1538 gäsit pe marele vistiernic

Transilvania; se pare fusese insdrcinat in la Bistrita, pedoamna Elena pe copii. s-ar deduce din faptul registrele orasului con-

la 12 septembrie, cheltuielile prilejuite de prirnirea voievoditei"'33,la 18 septembrie, pe cele ale vistiernicului Probabil tot atunci

dregdtorul moldovean a convenit judele Bistritei sa primeascd spre addpostirefamilia sa. La scurt timp intoarcerea Moldova plecarea familieiArdeal, Mateia judelui: Dupd aceea te pe domnia ta pentru

cneaghina mea pentru mama ei pentru copiii nostri pentru vitele ncastre,Dumnezeu te bunule cinstitule de prieten al nostru,

nu-i dai pe ei in nici o parte, mci la craiul nici la Petru voievod,Ci te Dumnezeu sä-i acolo la domnia ta când voiveni iau când vei spune milostivirea ta, mult rog milostivirii tale.noi i-am trimis in mâinile domniei tale, pe credinta sufletul tale, ca

nu nici o nevoie nici o in ce va fi voia domniei talemine, eu in toate voi indeplini voia domniei tale. acum la Dumnezeu

este la domnia ta, milostivirea ta faci bine cumSfântul Duh te va faci. Donmul zilele si aniiniei tale. in Suceava, septembrie Publicând scrisoare, N.lorga a datat-o intervalul 1538-1541 136 Ea nu a putut fi 1540,trucât la 22 acelasi an, C'raiul) Continutulscrisorii, modul de formulare a care sugereazd un refugiu de

(Ci te Dumnezeu acolo la domnia ta când

Hurmuzaki-lorga, Documente, p. 383, nr. 724.132 und Erörterungen zur bayerischen und deutschen Geschichte. Correspondenzen

und zur Geschichte der politischen Verlröltnisse der Herzoge und Ludwigvon Bayern zu Johan von Ungarn, Herausgegeben von Karl August Muffat, München,1857, Band p. 498.

133 Radu Constantinescu, op. cit., p. 227 (anexa).124 Ibidem.

Traducere textul publicat de St. Nicolaescu, Documente, cit., p.136 N. op. cit., p. 22, nr.

www.digibuc.ro

15 ai Moldovei (H) 3

iau"), scopul refugiului, frdmântarea nesiguranta care sedincolo de cuvinte cred scrisoarea din 29brie 1538. Pe acestea, un argument pentru aceea$i datare. In1539, Moldova revenise la situatia de normalitate addpostirea familiei anurilor marelui vistiernic la Bistrita nu mai avea sens.

Pornind de la datarea acestei scrisori, pot presupunde la Bistrita tot ziva de 29 septembrie apartine aceluiasi an

1538. De data aceasta, avem de-a face cu un text aproape cifrat: Dam dedomniei tale, ca la al meu drag frate, am trirnis pe sluga Toader ladomnia ta cu ale noastre de trebuintd cuvinte si sandtatea domniei tale

suntem noi Drept aceea, domnia ta cum vei apoi domniata cum Dumnezeu te va precum domnia ta mi-ai acum cu

rog pe domnia ta, impiedicare iarna e aproape,eu voi bine domniei tale la moartea mea" Ce se ascunde, oare,sub formula de trebuint5 cuvinte", care a incifrat intreaga sa afa-cere" judele Bistritei vorba tot de trimiterea in refugiu a familiei aaverii ? Mai nu, despre acestca scrisese judelui epistold.

Scrisoarea de care a fost vorba mai precum existenta in sfatullui a unui de Cetatea numit i-auterminat pe unii istorici'39 considere fuga lui Petru Rare Transil-vania, marele vistiernic a trecut de parted noului domn, proaspüt inscaunat deturci. de Cetatea apare in dregâtorie de la 7 martie

la 13 iunie 1540, de Ungurul. actul din 30 noiembriepâraabi ai Noi erau Ungurul lane, timp ce un este prezent

sfat Cred este vorba de una aceea$i persoana, darfostul mare vistier. a dintre vechii dregdtori

ai lui Petru pe : Totruyan (devenit mare logofdt), (fostceasnic, devenit de Hotin), (fost de Cetatea

(fost de Hotin), ambii dregdtorie in sfatul luimare portar de Suceava), spatar)

dregdtorie). Dintre ace$tia, Mihul au decapitatila intoarcerea lui Rare numai Huru pastrat ce, 1541, atrecut cu oastea sa de partea lui Petru voievod, pe Alexandru Cornea.Din sfatul lui Petru mentinut numai pe Sturza postel-nicul, devenit acum de Hotin. ceilalti dregütori ai lui aufost iar dintre boierii care au parte din sfatul primei sale domnii,

readus pe Danciul in pâredlbia Neamtului de toateaceste informatii cont de faptul Mateia$, fostul mare vistiernic, a fostridicat, la lui Petru Rares, cea mai a Moldovei,se ajunge la o concluzie: nu a parte din

137 Gr. G. Tocilescu, 534 documente din Taradova la cu Ardealul, Bucure5ti, 1931, 537, nr. 519.

DIR, p. 393, nr. 356; p. 394, nr. 357; p. 395, nr. 358; 396, nr. 359;p. 397, nr. 360; p. 399, nr. 363.

139 1. Ursu, Petru Bucure5ti, 1923, p. 100: in 1538, se pare s-a lsat eltârât de curentul ostil contra lui s-a alaturat lui care il deRoman".

DIR, XVI 401, nr. 364.141 Vezi analiza sfatului domnesc de S. Gorovei, Domnia lui $tefan

Constantin Rezachevici, Politica (a doua domnie), in vol. Petra Rares, redactor-coordonator Leon $imanschi, Bucure5ti, 1978, 166-167 218 219.

www.digibuc.ro

Maria Magdalena Székely 16

Ca in multe alte cazuri, omonimia a jucat de feste, dar a pune semnulechivalentei marele vistiernic pârcdlabul de Cetateami se pare lucru a considera Toader marele Toaderlabul de Hotin din prima domnie a lui Petru au fost una aceeasi persoand!

scrisoare a lui Nicolae Sieniawski, castelan de Stanislav Odro-waz, palatin de Podolia, de 19 martie 1541, consemnatoarele: Petru, voievodul Moldovei, vineri [18 martie 1541] a fost oa pe Mihul hatmanul, pe Petrascu comisul, ginerele lui, pe Totrusan marele

pe Cozma logofdtul in locul lui Mihul a pus hatman staroste deSuceava pe Petru Vartic, pe vistierul, vistiernic apus pe Toma mea]; pe $eptilici in luându-i stdrostiaHotinului; in locul lui a pus pe Hâra Aceasta latoarcerea sa pe tronul Moldovei, Petru reasezat, temporar, pe

vechea dregdtorie, in timpul lui delui Totrusan, la martie 1541, a devenit mare in timp ce

Toma a fost numit mare vistiernic in locul Dregdtoria pdstrat-o lamoarte

vara anului 1541, a fost eroul unei mai putinnuite. cursul noii campanii pe care a intreprins-o in Transilvania,redevenit aliat al Portii, a pus la cale capturarea lui Mailat, voievodulferdinandist al addpostit in spatele zidurilor cetätii Sub pretextul

unor discutii, domnul moldovean chemat pe Mailat in sa caa bunelor" lui intentii, trimis pe in cetate drept gaj. Mailat

a fost luat prizonier trimis la Istanbul, a Transilvaniain 1545. lucrarea sa despre raporturile moldo-transilvdnene din vremea luiPetru Rares, Radu Constantinescu la 16 octombrie 1542, se

la Ciceu, pentru a obtine cetatea de la Bornemisza Dar documentul care seafirmatia domniei-sale nu-1 pomeneste pe (de actul nu contine

nici un nume), ci pe marele vistiernic al lui Petru voievod" Or, la aceaindeplinea deja de un an atributiile de mare e putin

probabil ca judele Bistritei nu fi acest lucru. Cred, mai misiuneaa fost de Petru lui Toma care, din 11 martie 1541 la21 august 1543, a fost mare vistiernic al Moldovei147.

Cu Petru voievod a depus eforturi pentru eliberarea luidin cetatea dar despre ele nu avem Ceea ce se poate deducedin documente este faptul timp de patru ani a durat absenta lui, domnulnu a alt desi lipsa lui determina o reducere a activiatiicancelariei. Este dovada pretuirii deosebite de care se bucura Mateiai.

- putine - despre viata logofdtului acest s-auin registrele de socoteli ale Brasovului; din ele se vede boierul moldovean nuera tinut detentie propriu-zisd, ci fel de domiciliu obligatoriu",

142 N. lorga, Studii istorice asupra Albe, Bucuresti, 1899, p. 348, nr. 7.Faptul marele vistier a soarta hiclenilor" este dovedit de

documentul din 30 aprilie 1542 (DIR, p. 406, nr. 370).144 Ultimul document care il ca din 3 aprilie 1551 (ibidem,

p. 592, nr. 535).Radu Constantinescu, op. cit., p. 114.

146 Hurmuzaki-lorga, Documente, p. 422, nr. 782.147 C. Rezachevici, op. cit., p. 219.

www.digibuc.ro

Anexo 2Anexo

Petru Calapodstotnic

Chir

14.X.1489 26 2

Anghetinadin

CalapodStotruceni

eaco co

$arpe

Anghelino1554co

Maria Sofiaante

deco

1574

Odoc

i Ioader Todosna Ana

co Roscoae16 W

StefanI I I I I I I I I

vister22.1,1609

Anghetina

1,X11603

www.digibuc.ro

3

1.

12

11621

211111560

1621 1629

12

11 1560

I I

Lupul1603

29 101615

29

1111615

2m

1111 1621 X 16031623

1621 1617

1621

011611

1621

11560

2

2821111607 28211116072521111609

as

10;2.1620211661

2 VIII

22 1111560 1111560

17

op 28.1 18 1620

1620

1613

1703

27

3021116341652

1613 1627

4 op1681

X111664

5.216 01662

eroll o 201111701 1701 1111701

004

www.digibuc.ro

logofeti ai Moldovei (II) 65

chiar intretine corespondenti149. La 30 mai 1545, aceleasi izvoareca evadat din 149. a mai la Brasov lunijumdtate, care a participat la cäteva ospete date de judele Brasovului

lui Martin Draudt150. La ultimul dintre august 1545), cunoscutulmuzician Jeronymus Ostermayer151 a sustinut un concert dedevine, astfel, cel boier moldovean despre care se aasistat la un astfel de concert.

Foarte poate chiar a doua zi, el a Transilvania a pornitspre Moldova, dar cu un ocol pe la curtea lui Mircea Ciobanul (proaspdt instalatdomn in Tara Româneascd) 153, poate pentru a indeplini o misiune diplomaticd.

in Moldova, avea in dar, de la prietenii bra-soveni, mai o de culite apoio (pilleus )

$irul documentelor emise de cancelaria Moldovei se reia la 17 septembrieEste adevdrat, colectiile de documente a fost publicat un act (consi-

derat initial 157, ulterior dovedindu-i-se autenticitatea din 4 aprilie 1545,emis la La acea cum am marele logofat se afla laBrasov. Este posibil ca pisarul fi gresit datarea scrie 6553 in de 6554.

presupunere este sustinutd de faptul la 4 aprilie 1546 domnul se aflala Husi

a murit in anul 1550. Un document din 1573 160, dat pentrulogofdtului, acestia, moartea tatälui, au un ispisoc lavenirea lui Alexandru voievod. Asadar, moartea pdrintelui survenise de1552, anul de al domniei lui Alexandru Läpusneanu. Ultimul document

care apare ca mare este din 3 aprilie 1550 161, pentru ca, la 21

148 Quellen zur Geschichte der Stadt Kronstadt, III, Brasov, 1896, p.267: Simoni Ewrdekcum litteris Matthiae Lugofoth Waradinum ad d. thesaurarium missi" (24 mai 1545); in con-tinuare, Quellen, III.

148 Ibidem, p. 268.150 Ibidem, p. 273: D. jud. invitavit in hortum d. Martini Matthiam Lugofoth" (23 iulie

1545).Gernot Nussbächer, Woher stammte Hieronymus Ostermayer ?, Karpatenrund-

schau", XV (XXVI), 1982, nr. 31, p. 6; idem, Hieronyinus Ostermayer - muzician cronicar,Astra", an. XVII, 1983, nr. 6(141), p. 12 informatia la 6 decembrie 1539, Oster-

mayer a fost dus in Tara RomâneascA, la Radu Paisie, unde a rämas 17 zile, cantând probabilin fala domnitorului a sale"); idem, Organisti compozitori : HieronymusOstermayer Valentin Greff-Bakfark, Studii de Muzicologie", XVIII, 1984, p. 134-139;

Cozma, Zwei Organisten aus Transsilvanien : Hieronymus und Georg Ostermayer, in Tri-buna Romäniei", an. XIII, 1984, nr. 275, p. 12.

Quellen, III, p. 276: Jeronyme organistae, quod lusit in organis musicalibus, dumd. iud. habuit convivam ipsum Mathiam Lugofot in horto d. Martini, et quod etiam a. ipsumChaus lusit organis" (11 august 1545).

153 La 22 martie 1560, copiilor lui logofätul li se niste ce le suntde mostenire de a tatälui pan jupana lui, Anghelina.

i-a cumpärat când a fugit din de la Mircea voievod, pentru de miide aspri pentru patruzeci de soboli" (DIR, XVI/2, p. 131-132, nr. 125).

154 Quellen, III, p. 277 (14 august 1545).155 bidem, p. 347 (17 iunie 1546).156 DIR, p. 410, nr. 377.167 Ibidem, p. 607, nr. 12.158 Leon Simanschi, Autenticitatea datarea unor acte publicate in Documente privind

I, 1964, p. 91-92.159 DIR, p. 446, nr. 405.

Ibidem, XVI/3, p. 14, nr. 22.161 Ibidem, p. 592, nr. 535.

1330

www.digibuc.ro

66 Maria Magdalena Székely 18

martie 1551 atestat noul Mateias a murit, deci, in acestsi de informatia din actul de la 1573.

Schimbul de scrisori dintre Mateia personaje ale lumii transilvdnene,tretinut perioada dar intoarcerea la pare agera logofdtul era angrenat in economice. La aceeasi concluzieconduce o altä constatare: averea era formatä dintr-un numär mic de sate,ceea ce in de exploatarea pdmântului, avea altesurse de venit (negot, poate

a cu un sfert din satulcurnpärat la 1545 de la nepotii lui Boris Braevici164. moartea logofdtului,partea din a fost mostenitä de lui, Odochia, care, la rândul ei, asat-o Eremia Eremia cum am

fatä din neamul lui Boris Braevici, vaproprietate, printr-un indelungat proces de cumpdrare de la eipâni Eremia constrLit curti la care a rämas locuiascä,la moartea ei, sa, Ileana Când ea a trecut la cele vesnice, satul a fostmostenit de copiii Vasile si cu tefan

Din documente mai târzii, de a satelor urmasi,a mai avut alte proprietäti. De exemplu, Tulova (tinutul

ceava), mostenitä de aceeasi Odochia, apoi de Eremia de urmasiiselistea Tulova au fost, revendicati, la 1621, de asilie Gru-

maz, sub motiv sunt lui dreaptd de ce auei nepotii lui pe vremea lui Radul Copiii lui Eremiaescul au câstigat procesul, iar Vasile Grumaz a rämas cu din

din Tiberiha.Satul Tiberiha (tinutul fusese el al logofdtului Mateias, apoi alsale Ilisafta in o ajunsese posesia

fratilor Isac, Ionasco Toader Matiesescul, iar era deAnfimia (2/3 din 1/2) Sofronia (1/3 din 1/2) Asa cum am

1621, o din Tiberiha era lui Vasile Grumaz, fapt care m-adeterminat presupun acesta era Anfimiei.

La 27 martie 1604, Lupul Hertea aprod vindea lui Boul vistier dreapta saun sat anume cu selistea din acelasi ho tar

pe Camenita care este in Hotinului, pe Nistru, din uric dece a avut bunicul lui, de la Petru voievod cel

162 Ibidem, XVI/2, p. 1, nr. 1.Quellen, III, p. 279 (18 septembrie 1545), p. 282 (28 octombrie 1545) p. 285

(24 1545).164 p. 411, nr. 378.165 Ibidem, XVII/5, p. 11, nr. 15.

p. 210, nr. 298; p. 220-221, nr. 305; p. 247-248, nr. 331; p.261, nr. 340; ibidem, p. 47-49, nr. 50; p. 251, nr. 324; 317, nr. 424;nr. 423; ibidem, p. 100, nr. 163; p. 119, nr. 193.

167 Ibidem, p. 499, nr. 632.Miron Costin, Opere complete, ed. Urechia, cit., I, p. 516, nr. 7; DIR,

p. 11, nr. 15; p. 80 nr. 108; DRH, XXII, p. 325, nr. 286; CDM.S1, p. 215, nr. 647.DIR, XVII/5, p. 11, nr. 15.Ibidem.

171 Ghibanescu, Surete, XXI, p. 140, nr. 99; DIR, p. 116, nr. 167.

www.digibuc.ro

19 ai Moldovei (H) 67

din ispisoc de ce a avut de la Aron voievod" 172 Uricul deal lui Mateias, dat de Petru Rares, nu s-a mai cum nu mainici ispisocul de de la Aron luiMateias, Eftimia, el era mort din 1550. Eftimia copiii ei au avut printreproprietäti satul pe Siret, de ei la 1580'73. Dar nu eraumostenire de la Mateias, ci de la mama Eftimiei, Anastasia, lui Cozma

aceeasi ordine de idei, fetele din prima cdsatorie a lui aumai mostenit de la mama pe Prut

Cea de-a doua sotie, Anghelina Calapod, i-a adus ca zestre luisatul (tinutul Suceava), de la bunicul ei, Petru stolnicul,obtinuse, prin schimb, de la urmasii lui La moartea luiMateias, Purcelestii se sale, Ilisafta Nastasia. se

faptul la 1603, fetele Ilisaftei apar ca pe o jumatate din Puree-lesti177 cam la aceeasi vreme, Nastasiei shimbau jumdtatea de sat

fine, o de din Purcelesti a mostenit-ode la el, acestuia, Dumitrasco, cel care avea sa o

la 22 noiembrie 1611proprietate a lui a fost satul Slobozeni (Slobozia), numit

initial (tinutul pentru care avusese, o informatieprivilegii de de la Petru 180. Prin succesive prin

de la rude, Slobozenii au intrat patrimoniul fratilortasiei"1, apoi al urmasilor 182, Alexandru Scules, luat in robiede turci la Camenita, a acest sat ctitoriei mosului

Desi nu nici o acest sens, trebuiesatul Horodniceni fusese proprietatea lui Mateias, de la mama sa

Aici, dregdtorul moldovean a o bisericd, picioare probabil,aici, avea curtile.

Mai apoi niste vii la de la Cotnari ob-tinute prin capetelor lui vinovati de (viimostenite de Ion, ceva

Precum se vede, proprietdtile funciare ale logofaului nu erau eaintinse. Ba, din zice, pentru cineva care avea 12 prunci care(lucru rar la vremea aceea) a zidit biserici. cum explicam maisursele de venit ale logoatului trebuie fost altele. Un indiciu in acest sens ;tiganii la 1545 de la Mircea Ciobanul, schimbulduse domnului muntean o de bani patruzeci de soboli.

172 Ibidem, p. 134, nr. 193.Ghibänescu, Surete, XXI, p. 109, nr. 82; p. 110, nr. 83.

174 Ibidem ; DIR, p. 103-104, nr. 102.Ibidem, XVI/3, p. 248, nr. 301.DRH, I, p. 121, nr. 82; ibidem, II, p. 379, nr. 249; DIR, p. 203, nr. 179.

177 Ghibänescu, XXI, p. 140, nr. 99; DIR, XVII/1, p. 116, nr. 167.Ghibanescu, Surete, XXI, p. 166, nr. 106; 174, nr. ; DIR, XVI/4, p. 38, nr. 43Ghibänescu, Surete, XXI, p. 186, nr. 114; DRH, XXII, p. 185-187, nr. 163.DIR, p. 20, nr. 23.Ibidem.CDM, III, p. 160, nr. 687.Ibidem, IV, p. 176, nr. ; ibidem, V, p. 255, nr. 947.DIR, p. 317, nr. 283.Ghibanescu, Surete, XXI, p. 140, nr. 99.DIR, XVI/3, p. 14, nr. 22.Ibidem, XVI/2, p. 131-132, nr. 125.

www.digibuc.ro

Maria Magdalena Székely 20

*Portretul marelui ar rämâne incomplet s-ar omite activitatea

culturald pe care a desfdsurat-o. reconstituirea ei trebuie se porneascd de laconstatarea a ocupat sfatul dregdtorii ale atributiinu se puteau exercita de carte: marea vistierie apoi marea logofetie.

Episcopul de Lund ii märturisea suveranului se secret cuvistiernicul moldovean, ceea ce discutiile se purtau

este exclus ca ambasadorul imperial fi sau române§te,trebuie admitem vorbea limba

Era, un rafinat: folosea tacâmuri asculta cu pläceremuzica, vreme care acestea nu constituiau obi§nuinte ale boierilor no§tri.Unde deprinsese marele manifestdri ale civilizatiei occidentale ? Unde

limba ? Unde se familiarizase cu sunetul orgii care insotea liturghia? S-ar putea admite, tinând seama de ansamblul preocupdrilor sale cul-

turale, a fost instruit la o din Transilvania sau Polonia.inclinatiile estetice ale acestui personaj se ghicesc cu in daniile

ctitoriile sale. De el a contivat opera de fratele vistierniculSima, finalizând transcrierea unui pretios Tetraevanghel, scris pe pergamentfrumos impodobit cu miniaturi colorate, cu vignete litere frumos impodobitecu de aur" 188, i-a o ctitorieidomne§ti de la (5 februarie 1535).

toamna aceluia§i an, marele vistiernic jupana" lui (cum o nume§te undocument pe Anghelina) luau parte la ctitoriei de laapoi Noul trebuie fi fost impresionant cu peretii proaspätpictati in interior exterior 180 cu chipuri de sfinti culori vii, pe fond deFrumoasa - pe care ne-o putem imagina asemándtoare celei de laHumor, Moldovita sau Probota, cu care era contemporand -a sub otencuiald de secol XIX. Portretul votiv al ctitorului s-a pierdut, astfel, definitiv.

1926, N. sustinea portretele familiei s-au totu§i, pe oportrete intocinai ca ale de la costum

câtiva ani se sfintea un ctitorit de Mateia§: biserica dinHorodniceni, sat mo§tenit de la mama sa. Ceea ce sarne§te interesul la aceastäconstructie, Co§ulei, dar de dimensiuni mai mici, este pisania,al chenar gotic au fost plasate patru scuturi heraldice. de jos confine

me§terului pietrar, din dreapta - 1540 in cifre de duct gotic,din stânga - monograma ctitorului (literele M, A, iar de sus -cestuia. Marca de familie a vistiernicului - scria, la 1890, NeculaiBeldiceanu - aminte§te pe al celor de origine cruciatd; una, anume cea de sus,tine in un iatagan, ceea ce s-ar lupta aislamului; mai departe, forma acestei cruci apropie de a crucii potentate a cava-lerilor Sfântului Mormânt" ceea ce se ascundea cu inspatele acestui simbol heraldic ozestrat zidirile cu obiecte liturgice, dar cdrtile de de citiri

188 Tit Simedrea, op. cit., p. 21.189 G. Bisericile din veacul al XVI-lea, BucureVi, 1928, p. 61.

N. in BCMI, XIX, 1926, p. 70.Ibidem.

192 N. Beldiceanu, op. cit., p. 520.

www.digibuc.ro

21 logofeli ai Moldovei (II) 69

gioase ale acestor fundatiuni s-au risipit timpul, ele s-au pustiitcrisele de ale lui Mateia prirnul traditionalul Tetraevanghel pepergament, impodobit cu miniaturi sau mdcar ornamente legat scoartede argint, cu care obicinuia noul altar"

lui i-a fost atribuit Tetraevangheliarul la muzeulbisericii Sf. Nicolae din Brasovului, pentru epilogul acestuia se con-semna: cu buna lui a acest Tetraevan-ghel dat rugdciune pentru sine, pentru sotia copiii pentrufletul logofaul nu poate fie donatorul acesteipentru ea data 29 iunie 1560, dregdtorul a murit, cum amla locul cuvenit, zece ani

Portretul sumar al marelui Mateias, schitat in limitele materialuluidocumentar care mi-a stat la dispozitie, constituie un model destul de de

pentru activitatea moldoveni din Evul Mediu.Personalitate a timpului inzestrat deosebite, a ocupatdin principalele dregdtorii ale a indeplinit misiuni diplomatice delicate,

a participat la campanii militare, a ctitorit biserici a danii. Pozitiasa respectul pretuirea de care s-a bucurat din partea contemporanilor,activitatea lui determind asez in galeria acelor boieri care, subcârmuirea unor voievozi au vegheat la destinele Moldovei.

ABREVIERI IN NOTE

Anuarul Institutului de Istorie Arheologie A.D. Xenopol" IasiBBRF Buletinul Bibliotecii Române din Freiburg

Buletinul Comisiumi Monumentelor IstoriceBOR BiscricaCDN4 - Catalogul documentelor din Arhivele Centrale de Stat, olCDM.S1 idem, Supliment

CercetäriDocumente istoria seria A-Moldova

DRH Documenta Romaniae Historica, seria A-Moldova- Moldova epoca feudalisrnului

193 Emil Turdeanu, op. cit., p. 61.G. Popescu-Valcea, Miniatura Bucuresti, 1981, 91, nr. 15.

www.digibuc.ro

www.digibuc.ro

VOCATIA MONASTIC& A ELITELOR SOCIALE IN EPOCAMATEI BASARAB

VIOLETA BARBU

«...Precum de la singur Dumnezeu s-au datomului a träi slobod» ($erban Cantacuzino,

gärit forla. Condica Mavrocordat, doc. din1741)

voiesti du-te, vinde averea ta, sdracilor veiavea cer; aceea, vino urmeazd-mi. Ci, auzind cuvântul acesta,

a plecat intristat, avea multe avutii» (Matei 19, 21-22 ).Pasajul din Evanghelia Matei descrie termeni foarte limpezi ten-

siunea aspiratiei unei elite sociale, definitä prin avere, de a deveni o spirituald,ceea ce, perspectivd istoricd, se concretizeazd in dorinta de a rasa

vom consecventi cu perspectiva aceasta ne vaconduce la o care opune epoca Evangheliilor structurii institu-tionalizate a unei Biserici cu o istorie de trei secole, cum era Biserica Româ-nesti la jumdtatea veacului al XVII-lea: elita spirituald a acestei Biserici («cinul

se caracteriza nu numai prin practicarea jertfei celor trei voturicastitate ascultare), ci prin faptul era baza aproape exclusivd de

crutare a ierarhiei ecleziasticeincercarea de a parametrii vocatiei monastice a unei elite sociale

tr-un interval dat trebuie porneascd de la probleme : câte stintcazurile de care propus, ca bogat din parabold,

practice virtutea ca pe o conditie indispensabild a câtestint cazurile care au recupereze in subsidiar, prin promovare ierarhicd

Bisericd, in rang la care au renuntat momentul optiuniipentru viata ? Este evident anchetarea celui de-al doilea aspect,

Cf. S. Légasse, L'appel du riche Mc 10, 17 31 et paralléles). Contributions l'étudedes fondements scriptuaires de l'état religieux, Paris, 1966; J. Dupont, Rennoncer tousbiens 14, 33), in «Nouvelle Revue Théologique», XC, 1971, p. 563-582.

Cf. George Duby, Les trois ordres ou l'imaginaire du féodalisme, Paris, 1978, p. 209--235.

B. Buehler, Die Armut der Armen. den ursprunglichen Sinn der mönchischenmut, München, 1980; K S. Frank, der Geschichte der christlichen Darm-stadt, 1975; Josef Weismayer, Viola in ei, 1993, p. 258-263 ; (desprevocalia monasticd in Biserica P. Nellas, La vocation monastique, «Contacts»,XVII, 1965, nr. 52, p. 272-289; Basil Gondikakis, L'expérience monastique, in «Contacts»,XXVII, 1975, nr. 89, p. 100-116; (pentru spaliul românesc), Cesare Terra romenatra Oriente e Occidente, Milano, 1981, p. 147-166; Mario Ruffini, Aspetti della culturareligiosa ortodossa romena medievale (Secoli Roma, p. - 129;nichie Vetre de sihastrie Bucure§ti, 1982; idem, Volti e parole dei padri deldeserto romeno, Magnano, 1991, p. 20-24.

,.Studii si materiale de istorie medie", vol. XIV, p. 71-83, 1996

www.digibuc.ro

72 Violeta Barbu 2

nu se urmäreste nicidecum mdsurarea gradului de oportunism al unei conduitemorale, ci doar unui la intrebarea modelul monasticzenta pentru elita o alternativd de promovare mai les,diciile unei strategii a Bisericii, a domnului ori a acestei elite menitein functie un sistem de putere al Bisericii bazat pe elemente cu o extractie de tipelitist.

Lumea pe care am explorat-o imaginea ochii strdinilor, care i-ausau lucrurile vrednice de dintre aceste

ni se par emblematice. de cum portretul unui boier dede un monah Paul de Alep, care a vizitat Tara

la domniei lui Matei Basarab:boier era bogat pereche in aceastä vedeam cum se

scula obisnuit la vremea citirii de la miezul noptii, citindpsalrnii David restul ritualului stabilit, de la inceputul lasfarsit, intr-unul din colturile bisericii, nici la dreapta, nicila stânga sarguindu-se cu când se ivea prilejul,

alte slujbe bisericesti, ca ar fi fost unsau chiar mai astfel tare se minunau de

Cea de-a doua relatare apartine misionarului catolic, episcopul Petru Baksipriveste viata monasticd din Valahia, anului 1640 : «Egumenii sau

staretii par tot boieri(...).fac tot: sapk muncesc vitele tot ce trebuie

fac, chiar prin muncesc, facsele, mulg vacile fac tot ce trebuie cask ceea ce e un lucrunemaipomenit...» care dintre aceste imagini, una a elitei sociale, cea-

a elitei spirituale, identifiam o realitate de surse ? Este oareportretul boierului «paracliser», ca un monah, sub care se ascunde PredaBrâncoveanu 6, nepotul lui Matei Basarab bunicul viitorului domn Constantin

un chip idealizat de privirea de daruri a lui Paul de Alep ?Sau portretul egumenului-boier, de este cumva expresia

a unui episcop catolic ? Cu alte cuvinte, ce stil de se

constituie ca model pentru boieresc, sau bo-

ieresc pentru monahal ? ar fi la literare, atunci nu

se poate nu remaram puterea de atractie a ofertei modelului monasticzentat de scrieri ca Varlaam de Udriste ori

de al bunului domn voivod, domnul

despre vol. VI, tet stabilit de Maria-Matilda Ale-xandrescu Dersca-Bulgaru, Bucuresti, 1976, p. 217.

Ibid., vol. V, text stabilit de Maria Holban Paul Cernovodeanu, Bucuroti, 1973,p. 205.

Preda Brancoveanu, in «Arhivele Olteniei», XI, 1932, p. 37-46; XV,1936, p. 355-358.

Dan Horia Mazilu, Udrive Ndsturel, Bucuresti, 1974, p. 227 268; Cartgian,populare in cultura Bucuroti, 1974, vol. 1, p. 291-310.

www.digibuc.ro

3 monasticd a elitelor sociale

vlahii, 2 credincioase ale sale si dragi, carele se de lumevi. 8, a versiune se plaseazd, potri-

vit unei numismatice a lui Octavian Iliescu 1633-1634.Ce impact real avea apelul o consacratd, lansat acestetocmai tinerilor ? Este domnia lui Matei Basarab o de fervoare

religioasä, cum pare o arate mare de ctitorii voievodale ?Rdspunsul putem avea deschizând dosarul cazurilor de intervalul1633-1650, aproximativ 110 monahi 30 de monahii. Aceastäcategorie, ce nu-i pe pe starete, pe episcopi peprovine din documentele interne emise acest interval, in care, implicate tran-zactii de bunuri, mosteniri, danii diate ca parte sau ca martor , suntamintite persoane acest Proportia mult mai mare a elementuluimasculin, la 3,5 corespunde raportului dintre de (58) cele de

(3) este un indice care printre mai mare deacomodare al la regula bazilitand a vietii comun (cenobiticd).

Din punct de vedere al statutului juridic, dintâi aspect care izbeste in cazulin monahism este frecventa relativ mare a cazurilor de mentinere neschim-

a numelui mirenesc : 35 din cei 110 monahi 10 din cele 30 de monahii,6 cazuri din total surit amintite ambele nume. stare de faptpoate explicatä, credem, prin aceste cazuri, a ceremonialului pro-priu-zis al tunderii monahism a depunerii celor trei voturi.

Un doilea aspect priveste calitatea a cdlugärilor ade a poseda transmite bunuri, care majoritatea docu-mentelor de care dispunem, documente ce nu sunt ecleziastice. noastreorânduiri juridice din care cea mai importantd estedreptarea Legii (1652), reiau fidelitate, aceastä ju-

bizantine, adicä Exabiblosul lui Armenopol 57) Nomocanonul luiMalaxos (cap. 52) Cdlugärul pentru viata lumeascd», bunurile salepot trei categorii: pe dobandite de le poatetesta cui vrea, inclusiv mändstirii, cele dobandite viata revinsericii (respectiv comunitdtii in care a cele mostenite in augäriei,

lui Neagoe Basarab Theodosk, intocmitd de FloricaGh. i Dan Bucuresti, 1971, 345 351 ; comentariul asupra

autenticitätiiacestui text care nu apare nici in versiunea nici cea greceascd la Danfirescu, Neagoe Basarab Theodosie. Probleme controversate,resti, 1973, 147-149, unde se propun neconvingdtor argumentate: Varlaam.numit in text al cheilor domnesti, este identificat cu «chelar», rang inexistent.Autorul medieval se de fapt la un fost feudale din

coord. Nicolae Stoicescu, Ovid Sachelarie, Bucuresti, 1988, s.v.) sau «vistiernic»,imposibil de identificat in documentele epocii lui Neagoe Basarab. priveste loasaf,

acelasi personaj marele loan Vintilescu, lui Dan Zamfirescu (p. 171),el nu poate fi cu acest mare boier, care se cherna de altfel Ivan nu Vin-tilescu, numele de survenitd in articulo mortis, era loan DRH, B, vol.II, de $tefänescu Olimpia Diaconescu, Bucuresti, 1972, p. 517.

au traduse Neagoe Basarab? in «Arges»,1967, nr. 6-7.

Catalogul documentelor din Arhivele Statului, vol. 1633-1639,de Marcel-Dumitru Doina Duca-Tinculescu, Silvia Bucuresti,

1981, vol. V, 1640-1644, de Marcel Dumitru Doina Duca-Tinculescu,Bucuresti, 1985, vol. VI, 1645-1649, de Marcel-Dumitru

Silvia Vätafu-Gditan, Bucuresti, 1993.Georges Duby, Mdl Moyen Age, Paris, 1987, p. 50-52.Ovid Sachelarie, Mostenirea monahilor in vec'dle noastre orcinduirijuridice in

Bisericii», XXVIII, 1969, nr. 1-2, p. 103-110.

www.digibuc.ro

74 Violeta Barbu 4

pot transmise, de asemenea, cui doreste, libertate asituatie paradoxald, care contrazice regula a fost amdnuntit inceea ce priveste Imperiul Bizantin, ei afldndu-se dreptul justinian14.Documentele interne acest cadru juridic: e vorba de zapise, ori de

domnesti, continua, cu titlu personal - deci nu ca membri ai- , efectueze tranzactii de ocine, vii, livezi, etc. Dintr-un de

21 de diate doar 4 sunt in beneficiul unei mändstiri. Raportat lamare de testamente ale laicilor care-si averea unui mona-

stic numai pentru obtinerea dreptului de inhumare proportieeste semnificativá pentru atasamentul puternic de averea personald a celorce intraserd in monahism.

documentele se proportia elitelor socialetotal de simpli monahi nu este mai mare de 12 %: 12 cazuri de de

de din 140. privinta documentele sunt parcimonioase,numai dintre ele furnizeazd un minimum de elemente necesare alcdtuiriiunei tipologii a motivatiei care le-a alegerea.

mai cazul unui mare boier, singurul de inTudor Rudeanu, mare sluger pentru foarte scurt timp 1620, fiul lui Ivan mare

din Ruda frate cu marele Teodosie Rudeanu, cu Istvantul cu logofk. A fost de ori: mai cu Stanca, lui

din a doua cu Despa. Stanca a fost mama luiChirca, mort cu mama sa in 1601, potrivit textului unei inscriptii depe una din crucile de in biserica de la Ruda 16 Tudor Rudeanu aavut trei copii care au ajuns la maturitate: Chirca, viitor mare stolnic, mare

mare ban, Tudosie clucer Zamfira, sotia unui Nanbiografia lui Tudor mare sluger Rudeanu neldmurite apecte. Cel

priveste optiunile sale politice la domniei lui Mihai Viteazul. Moar-tea celei sotii a fiului Chirca (2 mai 1601), cumnateisale, Caplea, sotia lui Istvan logofk, cu copiii Ion Neaga, sur-venit noudsprezece zile mai consemnat textul unei alte inscriptiidin biserica Rudenilor a dat prilej pentru diverse comentarii. pe fap-tul victime la curtea de la Ruda, li se mai preotulrincea, nu puteau fie urmarea unui gest de represiune politicd, Ion Io-nascu 19, Constantin Rezachevici 20 Const antin 21 au oferit diferite ipo-

13 Ibid., p. 105.14 Emil Herman, Die Regelung der in den byzantinischen gOrientalia

Cristiana Periodica», X, 1944, p. 23-44 ; Gouillou, La classe dei monaci-proprietarinell' Italia bizantina (sec. X-XI) Economia e diritto canonico, «Bulletino dell'InstitutoStorico Italiano il Medio Evo», LXXXII, 1970, 159-172 ; John Philip Thomas, PrivateReligious Foundations in The Bizantine Empire, Whashington, 1987, p. 37-58.

Violeta Barbu, «Sic Discours pon Death in during The An-Régime, Rev. Roum. d'Hist., XXXIII, 1994, nr. 1 2, p. 101 - 122, cf. Arthur

Steinwenter, Byzantinische Aegyptus, XII, 1932, p. 55-64.16 Ultima edilie la Constantin medievale din epoca modernd a

niei. istoric Arges (sec. XIV 1848 ), Bucuresti, 1994, p. 409, nr. 606.17 Doc. grec Arh. St. T. Rom., CXLII/4, din 28 sept. res-

pectiv 29 sept. 1650.18 C. op. p. 410, nr. 607; data, obtinutä conjecturare, a fost

raportare la cea a inscripiiei precedente." Biserici chipuri din Craiova, 1934, p. 125.20 L'attitude des boyards valaques envers Michel Brave et Simeon

nouvelles données concernant les boyards Rudeanu, in RRH, XXXII, 1993, nr. 3-4, p. 254-258.21 Ruda et les boyards Rudeanu d'Arges pendant l'époque de Michel le Brave, in RRH,

XXXII, 1993, nr. 3-4. p. 264.

www.digibuc.ro

5 monastica a elitelor sociale 75

teze asupra cauzelor acestor morti näpraznice. timp ce Ion Ionascu fäureascenariul unei pedepse administrate de Mihai Viteazul boierilor Rudeni ce sepärtaserä de el, studiile recente ale lui Constantin Rezachevici Constantinlan opteazä pentru varianta unei a lui Simion Movilä impotriva celordoi Rudeni, Tudor Istvan, rämasi fideli lui Mihai Viteazul, fapt dovedit de unpresupus popas al domnului la curtea de la Ruda intervalul 20 octombrie-25-26 noiembrie 1600. Mai mult chiar, pentru a explica totusi absenta capuluifamiliei dintre victime, precum ascensiunea in rang sub un altConstantin Rezachevici 22 imagineazd o reorientare a politicii lui Tudor Rudeanu,care, disparitia familiei, ar acceptat sprijine pe chiar cel ce ordonaseasasinatul.

In ce ne priveste, credem ipoteza unei represiuni sângeroase,rent care i-ar fost mobilul, räspuns mai multe intrebäri: cum sediferenta de noudsprezece zile dintre data primelor decese (2 mai) cea a ultime-

patru (21 mai) ? de ce rdzbunarea a vizat numai membrii familiei nu, inmul rând, pe capii acestora ? de ce verbul «poguben» glosat muri de moarteviolentd» este utilizat numai in relatie cu ultimul personaj, preotul Marincea ?Cum trebuie interpretatd atunci scrisoarea din 10 februarie 1603, prin care, TudorRudeanu, ca boier favorabil Movilestilor cu alti mari,jinul regelui polon ? Tuturor acestor nedumeriri li se mai poate in

aceea sursele noastre istorice, atât cele literare cele documentare, nuconsemneazd pentru Vechiul Regim cazuri de prigonire la extinctie a familiei

caz de hiclenire a capului acesteia, sau, caz, represaliile nu atingeaufemeile pruncii, ci numai pe adulti. credem, cu prea multa

ipoteza unei morti cauzate de are avantajul räspunde satisfä-obiectiilor ridicate anterior. intr-adevär, analiza extinderii calamitätilor

epidemiilor in române intreprinsä de Paul Binder Paul Cernovodeanuun climax al ciumei perioada 1600-1605 24, iar documentele

despre retragerea trupelor generalului Basta din Tara Româneasa din pricinaciumei, a foametei a dizenteriei rosii care bântuiau in 1602

Cariera a lui Tudor Rudeanu nu este spectaculoasd:in judetul sub domnia lui Simion apoi postelnic pentru doar o

mare sluger timpul domniei lui Movilä (iunie 1620)o perioadä de aproximativ 10 ani aceastä va detine dregdtoria de slu-

In acest interval, Rudeanu a achizitionat un numär de mosii printre care:Priseaca, Sultänesti, Curtisoara 27 1628-1629, poseda ocine Ciomägesti,Serbänesti, Curtisoara 28, unde va stäpâni mai târziu fiul Chirca.Tudor Rudeanu s-a la mänästirea Cozia, probabil 1632-1633, pri-

act care ca Teofil din 6 mai 1633 de la

22 C. Rezachievici, op. cit., p. 258.23 Hurmuzaki, S II 2, p. 265.

Cavalerii Bucuresti, 1993, p. 75, fig. 5.P. Cernovodeanu, P. Binder, op. cit., p. 112.N. Stoicescu, Diclionar al marilor din Tara Moldma, Bucu-

resti, 1971, p. 236.27 Ion Ionascu, op. cit., p. 126-127.

DRH, XXII, s.v. indice.DRH, XXIV. p 75.

www.digibuc.ro

76 Violeta Barbu

inceput, i se ascultarea de oduhovnic» iar peste un an, la 19 apri-lie 1634, semneazá ca egumen al mändstirii Cozia31, cea mai rdspunderepe care a avut-o noua sa intrucât s-a demonstrat deja cu multe decenii

nu existä nici o acest personaj] mitropolitulcare a aceeasi Ca fost al mosiilor mai sus, el

administreze patrimoniul 1638. In tot acest rästimp careca monah Rudeanul», fie ca «pdrintele Teofil Rudeanul»,

fie ca «Theofil coziianul, unchiul Rudenilor», diferite pricini alemändstirilor Glavacioc Slätioarele, in prezenta lui rudele fac

cu se pentru rumâni (1636, aprilie vinde ocine(1638, octombrie

cum se poate constata, statutul de care a depus votulnu este, pentru Tudor-Teofil Rudeanu, incompatibil cu vechea lui conditie

incât, toate aparentele, tocmai a unei ruperi efecti-ve de viata a alegerea pe care un persoriaj cu o astfel de pozitie

a prea multe drame de Cazul nu este desingular se pot aminti aici alti fosti boieri deveniti monahi care nu abandonea-

bunurile Udrea cu numele Teofil, proprietarulunor case din Târgoviste (1642) 36, ban din cu numeleresc de Paisie Mara cea (1640)38 .

a doua categorie de motivatii o reprezina tunderea in monahismtrânete, in schimbul acorddrii de azil (asistentd). Fenomenul, mostenit din Bizant",este viu la sfârsitul Vechiului Regim românesc este tot atât de frecvent ca

practica vdduvelor. Tudor logoat din unui mare dre-Läudat mare intre 1582 se cu numele de Te-

odosie la mändstirea Ruda El o mostenise pe vara sa, Maria Boldeasca, jupâ-nita lui Dragomir postelnic din Boldesti, pe care o asistase pe patul : «amurit mâinile lui»42, desi, mod cu totul straniu, documente mai vechi oamintesc cu numele de Ifrosina43. numai cu cap, copii», el

n-a avut o cinste din partea rudeniilor lui nici o ingrijire de la«in vremea lui de sldbiciune de cu exceptia nepoatei sale,Stanca a sotului acesteia, Stan le partea lui de mostenirede pe urma varei sale, Maria. Restul averii satele

Ibid., p. 140, doc. din 23 iunie 1633.Ibid., p. 315.

Filitti, privire la initropolitul Ungrovlahiei (1637-1648), Arh.X, 1931, nr. 56-58, p. 449 I. op. p. 265.

Arh. St. Buc., Doc. ist., 10 august 1638.DRH, XXV, p. 278-279.

. S. Catalogul documentelor, IV, p. 580.Ibid., vol. V, p. 297.Ibid., vol. p. 126.

38 D. Greceanu, Genealogiile documentate ale familiilor Bucuresti,1913-1916, I, p. 231.

Timothy Miller, Birth of Hospital in Byzantine Empire, Baltimore, 1985.DRH, XXV, p. 164-165.Ibid.

42 Ibid.; DRH, XXI, p. 430-431: «si-au lásat i se 40 de sdracuste o pomeneas-o au pomenit i-au fapt alte greli tut au läsat pe lui».

DRH, VII, p. 5.DRH, XXV, p. 164-165.

www.digibuc.ro

Vocafia monastica a sociale 77

la moarte vor disputate de restul demdnastirea Märgineni, unde petrecuse ultima parte a vietii".

La «boale grele nevoie sdrácie», postelnicul Jane din Câmpulung,40 de ani de cdsnicie, in mändstire aducând cu sine ultimele

din zestrea sotiei, 3 släbiciunea mea,am plecat capul la sfânta la pdrintele de m-au

la sldbiciunea mea» de toate bucatele de ce am pohtit»46.Cele trei care-I ingrijiserä in «mânându-se vremea ani, tot slab

neputernic», sunt, printr-o autografd.Dionisia probabil cu Datca, sotia lui Dräghici

banul, document din 7 ianuarie 1643, dorinta de a fiprimitä i la moarte de de la mändstirea Banul din

schimbul unor vii, a 7 stânjeni de in dealul Verne§tilor, a unorvase pentru vin i a caselor de la vie. unei femei, eamändstire de contravenea flagrant tuturor pravilelor monahale

mod cu totul surprinzdtor, existau monahale carecoexistau una de una de fiecare curespectiv stareta ei. stare de fapt, total nu pare fie, cazul

un accident, fac la domnie fiesate cum au cu alti egumeni i Dar monahiaDionisia nu este singurul caz de acest Teofana monahia, mama lui MihaiViteazul, zilele mändstire de ca Marina, jupâneasalui Sârbul stolnic, la Tismana ai contestd, in drep-tul de a donate de n-au

i n-au ingrijit-o». Uneori in ciuda faptului persoana respectivd s-acopiii se o imbrace, o s-o pe mama

la moarte» astfel de poate ne sugereze nu ceicare «se intrau propriu-zis mändstire depuneau voturile. Iregu-laritatea de forme foarte diverse, complet de subcontrolul Bisericii. Deseori, cum o un document anterior domniei luiMatei Basarab, era doar o de raporturi de familie depatrimoniu: doi frati, Nectarie diacon

la moarte pe testate Patriarhiei de Alexandria,«ob§te» sui-generis, care a fost de de-al doi-lea51.

Dar, de departe cazul mai interesant este al monahiei Magdalina,tuna la Viforâta 1634, unde a venit

prada ce m-au padat mi-au luat tot, d-am la 52

DRH, XXIV, p. 192-195; in aceste documente, personajul apare cu numeleresc de in documentul din 4 august 1638 (Arh. St. Buc., Mitrop. T. Rom., VI1/4) i sespune «Tuduru den Vlädeni».

Arh. St. Buc., M-rea LXII/17, 31 octombrie 1648.Placide de Meester, De monachico statu juxta disciplinam bizantinam, Vatican, 1942,

p. 184-185.Doc. din 21 septembrie, 1648, Duca-Tinculescu, Catalogul

documentelor, vol. VI, p. 470.Catalogul documentelor, vol. VI, p. 276.

Ibid., vol. V, p. 99.DRH, XXI, p. 108-109, (1626).DRH, XXIV. p. 454.

www.digibuc.ro

78 Violeta Barbu 8

pentru nimeni din neamul ei «nu se-au aflat ...]Locul ales, mándstirea Viforâta, a fost portretizat astfel de episcopul

Petru Baksi : «Dar aceste nu sunt claustrate, nu stiu citeascd, nurecia slujba, ci s-au adunat acolo niste care nu mai sunt de unpe lume stau acolo, detin atâtea posesiuni merg unde auvânt, este un lucru nepotrivit lipsit de cuviintd, suntMonahia Magdalina, ce nu nici ea la un ultim lux, acela de a fiin mändstire de roabele ei nu este alta apriga din

lui Caragea mare ban, cum majoritateaactelor. Banul Mihalcea a transmis, asa cum se va vedea, o parte din voluntaris-

din puternica sa personalitate sale. Diversele portrete ale con-temporanilor 54 ni-1 descriu ca pe un cu «prea frumoasd», cu

de diplomat de curtean, intelept, iscusit, ambitios, neinfricat, mesterconducerea ostenilor. Sfetnicul mai apropiat a lui Mihai, negociatorambasador al domnului la curtile europene, eroul de la mort chi-

de aceeasi care asasinase domnul, banul Mihalcea s-a cdsätoritMarula, unuia din fratii probabil banul. au

avut patru copii un singur mort de urmasi 56,trei fete : Mihna din Cârstesti, Dräghici din

Preda, clucerul Radu Buzescu jupdneasa luidican din Cine era acest ginere al lui Mihalcea banul ? Genealo-gia lui Badea (Bddican) din se deruleazd intr-un document din 20 ianuarie

in care se precizeazd Badea era lui Badea comis nepot allui Radu vistier din Greci, cuscrul lui Mihai Viteazul, numele de loan.Badea comis era deci frate Radu vistier din Greci Cepturoaia Dragomir,

totii lui Dumitru postelnic din Cepturoaia linie Badeatar cobora din puternicul boier Radu Pasadia, despre a descendentdprea putin. Mare paharnic, mare postelnic in perioada 1525-1548,Pasadia a avut doi : Radu Dragomir, ambii dregdtorii59. Lui NicolaeStoicescu erau cunoscuti acum doar urmasii lui Dragomir. Din documen-tul privitor la mostenirea lui Badea (1630, 20 ianuarie), acestaa fost momentul când a devenit cu niste de strdbunicul

Pasadia de mama sa, Stana monahia. Se poate deduce de aici Stana erafiica primului fiu, Radu al lui Radu Pasadia Maria

vol. V, p. 216.Victor Papacostea, Un colaborator al lui Viteazul : banul Mihalcea, in vol.

Bucuresti, 1983, p. 242-245; $tefan Andreescu,lui Mihai Viteazul, in materiale de istorie medie, vol. XII, 1994, 64-66.

Documentul din 16 iunie 1642 (Arh. St. A.N. XCII/44) vorbeste despreaverii lui Mihalcea ban patru copii, nu cinci cum crede Dan Plesia, marelui

ban Mihalcea din la despre veacul al XVII-lea, (comunicare la din 5 VII 1973 a Comisiei de genealogie, heraldicagrafie), ms. consultat prin amabilitatea D-lui Andreescu, p. ; autorul numärätre banului pe Despina, solia vornicului din Cornesti.

Ibid., doc. din 16 iunie 1642.DRH, XXIII, p. 60-62.

58 Andreescu, op. cit., p. 54-55.N. Stoicescu, op. p. 84 Grecianu, Genealogiile, vol. p. 244-245.Nu ei apare aläturi de al bunicului ei, Radu Pasadia, in vechiul pomelnic

Andreescu, Observatii asupra pomelnicului Argeplui,Glasul Bisericii, XXVI, 1967, nr. 7-8, p. 810-826.

www.digibuc.ro

9 a elitelor sociale 79

care pare murit 61, au avut un singur pe Preda din Albesti,mort de 1634 62 El a fost cu lui Rudeanu,Stanca, de frate a pdrintelui Teofil Rudeanu.

Biografia jupanesei este din episoade palpitante, rememoratede un document din 15 iulie 1634 63, care ldmureste, parte, carejupaneasa a fost Modul care jupaneasa se victimizeazdface parte din atitudinea ei permanent vindicativd viitoarea

monahie Magdalina ucisese «doi copii de ce au deei». s-a petrecut a doua domnie a lui Radu Mihnea, care, infor-mat despre faptele a trimis de au adus-o la divan au statpentru moartea acelor doi copii de Nici plata a desugubineipoate indupleca pe domn, care «tot a stat moarte», defapt cu strictete prevederile Pravilei: «Pedeapsa ucigkoriului nu este altanumai moartea. De-ar nestine boiaren sau de-ar nu se vafolosi cu aceea de pedeapsa uciderii, ce tot se va pedepsinul muiarea de va face ucidere, ca fiecine den cei mai prosti oameni» Ca

de la ea domnului, rdutate». gaseste o stra-tagema, «cu un de pe Stanciul logofdtul Cepariul,

ascunde de 1500 de ughi de aur, bani cedoamnei Marghita, mama lui Nu ni s-a documen-tul prin care a fost la domnie, pentru ucidere, dar este posibil caautorul moral fi fost logofdtul Stanciu, care devine astfel tinta ei.

ersiunea reuse5te, domnului este integral deturnatd asupra Cepariului,care e adus legat de marele Goga in

provizoriu este cu totul : Stanciul Cepariu,ajuns «la mare nevoie greutate», dupa este nevoit

ei satele Ohnesti, ca suma de domn.Cepariului, Dumitrasco postelnic Ivasco postelnic redeschid pricina 1634,

acum Magdalina, este la judecatd. Omoru-lui comis anterior, acum sperjurul, pentrunare prin care impinsese la pe Stanciu logofdtul, in spri-jinul ei o carte de afurisenie a mitropolitului Grigorie. Dar domnul Matei Ba-sarab porunceste o neobisnuit de crute nici bani,osteneald. Cartea de afurisenie este prin Stan sluger tocmai laChioi, unde se Goga armasul implicat anchetarea boierului din Cepari.Goga sub blestem pe care o numeste «rea

ase in cap cu mitropolitul cu episcopul deveresc de acea trebuie mosiile fiilor lui StanciuCepariul. La numai zile de la divanului, ea testa-mentul a renunta la lupta pentru avere.

Tot de mincinoasd se face pricina cu rudasa, Radu mare Cocordscu, ginerele sora Prin

DRH, XXIII, p. : lui Badea spätar, Preda era «mic de(doc. 20 ian. 1630).

Testamentul lui spätar din (1633) in DRH, XXIV, p. 105, insoliei sale, Stanca.

63 Ibid., p. 436-439.lnreptarea Legii (1652), ed. intocmitä de un coord. de Andrei

Bucuresti, 1962, p. 235.65 Doc. din 16 iunie 1642, nota 55.

www.digibuc.ro

80 Violeta Barbu

succesive, bogatul puternicul sfetnic al lui Matei Basarabvine pe cea mai importantd parte a domeniului banului Mihalcea:de Sus, Piscanii de la Pod. Pentru a-si dreptulde posesie, deja recunoscut de domn, Radu i-a cerutrita, probabil in acel moment singura a banului Mihalcea, hriso-vul vechi al familiei, spre a scoate cu chinovar iaste obiceiul mo-siile dobândite de el. pretinde nu mai este in posesia ei, ci apotului ei, Radu banul Buzescu, care sub prestare de jurdmânt, luândafurisenie de la mitropolit.

Un litigiu asemändtor s-a iscat jupâneasa nora ei, Stanca,moartea sotului, cu postelnic. Soacra norei

dreptul de in Domiresti Dobroti, pretinzând testamentulei este mincinos Ca jure, recunoaste

acuzatiile ei sunt mincinoase : acesti ai lui Matei Basarabi-au fost dat murna lui Preda jure cum nu acest zapisadevdrat, ea, i-au dat lege jure, gura ei au mdrturisitcum iaste precum cartea acelor » Singurul nepotdirect al Constantin, fiul lui Preda al s-a stins din foarte

averea 68, unde carte 69 unde amurit. Nu este exclus ca ultimul mostenitor al averii lui Preda asale» sora lui Udrea fosta jupâneasd a lui Lecaboier credincios al lui Mihai Viteazul, avut intentia de a se

de pe piatra de mormânt din 1640 daniile de mosii mändstire,de testament slujindu-i lui Constantin probabil pentru a

spulbera obiectia atunci diata, nu era «vârstnic»Cazul din Albesti, dincolo de anecdotica lui, tezele

mulate de istoricii care s-au ocupat de statutul femeii in Evul Mediu Occiden-tal (Régine Pernaud Eileen Power G. Duby M. Perrot 76, Y. Ferrouletc.), ori de viata cotidiand a femeii bizantine (Evelyne Patlagean) Cum baza

DRH, XXV, p. 190-193, 16 decembrie 1635.Greceanu, Genealogiile, vol. I, p. 298-300, 21 februarie 1666.

68 Duca-Tinculescu, Catalogul documentelor, vol. V, p. 292, 293,320, 321, 424, 754, 777, 1061.

Ibid., p. 396.Nu putem stabili momentul de pe ce cale Preda spatar mai apoi,

Constantin erau ai care ii mostenitori, inclusiv peste ave-rea de la fratele ei, Udrea, mort Grecianu credea mamalui Preda, era cu Grdjdana, Udrea Badea, lui Radu clucer Genealogiile, vol.I, p. 289.

71 Inscriptii medievale ale României. Orasul Bucuresti, vol. I. Bucuresti, 1965, nr. 644,cf. doc. din 27 1654 (Arh. St. Buc., Ep. se spune

sfânta mändstire au fost cursul anilor 7150 <1641-1642> ».72 s-a ca cocon zapis el a fost de cum zice pravila

sau nu». (17 ian. 1641), Duca-Tinculescu, Catalogul documentelor, vol.V, p. 133, cf. diata lui din 27, oct. 1640, de al mun. Bucuresti, nr.

Dintre lucrdrile colective a se vedea : La vie quotidienne des femmes au Moyen Age,Hachette, 1991; Femmes et chritiennes, dosar in «Notre Histoireo, nr. 116, 1994.

La femme au temps des cathédrales, Stock, 1980.Les femmes au Moyen Age, Paris, 1949

76 Histoire des femmes, vol. 1990.Secret des femmes, Emis-Chiron, 1994.Structures sociales, famille, chretienté Byzance, Londra,

www.digibuc.ro

11 monasticd a elitelor sociale 81

a lumii feudale era proprietatea funciard, dea semna contracte, de a testa, de a poseda de a mosteni de a chernain justitie de a in justitie pe de-a-ntregul importanta insocietate drepturile de care se bucurau consideratd de preju-

multor istorici drept extrem de personalitateaComportamentul elitei sociale feminine in monahism nu se ca in

cazul la implicare problemele patrimoniale; unelenu nici la privilegiul materniatii. Din mándstirea care vietuieste,fosta a lui Nica mare numele de Paisiadatoriile fiului ei, Preda din inchisoare. aceeasinahia Efimia vinde episcopului Ignatie al Ramnicului o mai oam dat-o pentru mele, am azut la un in mea, de am

un copil» Desi episcopul a adus-o mare la episcopie,du-i liturghie timp de 40 de zile, cel martor zapisul de almiei este chiar fiul ei, Sima.

Vocatia monasticd a elitei sociale nu presupune, se poate vedea,practicarea votului nici asumarea, a unei morti delume, cum era tipicul tunderii in monahism. acelasi timp, pentruepoca spatiul de care ne se poate afirma rasei monahalenu este pentru boierime un de promovare Nici unul din mitropolitiicare s-au succedat timpul domniei lui Matei Basarab : Grigorie, Teofil, Ignatie

mai ales nu provin din elitelor. Mitropolitul Grigorie, carea 1627 1637 nu era de neam, cum credea Nicolae Iorga

reformele promovate sub pdstorirea lui, ci monahgrec de la mändstirea Ivir, asa cum el insusi dezestrare de inchinare a mändstirii Stelea din Bucuresti mändstirea lui demetanie Spre a nu contrazice restrictive pe care el le promovasein inchindrilor, mitropolitul adevereazd toate daniile sale nu provindin veniturile mitropoliei, ci din «molistenia de de laori epitrahilul meu i-am de la crestini». Deducem de aici, ca incazul urmdtorului mitropolit, (1637-1648), acesti ierarhi nu dispuneaude avere personald, deci nu fâceau parte din clasa proprietarilor de Teo-fil, fost episcop al Ramnicului (1619-1637) s-a bucurat de simpatia domnului,

trimis, ca Ignatie 86, originar din Nicopole, diverse

putinele studii consacrate statutului juridic al femeii in VechiulRegim românesc este al lui G. Fotino, La en Valachie pouvait-elle inRev. hist. du sud-est européen, 1928, p. 113-122.

Eileen Power, op. cit., p. 42.DRH, XXII, p. 95.

82 Duca-Tinculescu, Catalogul documcntelor, vol. V, p. 335.83 Istoria Bisericii a religioase a románilor, Bucureti, 1929, vol.

p. 280, cf. propria declaratie a mitropolitului in Hurmuzaki-lorga/XIV, 1, 727.84 DRH, XXIV, p. 421-428, doc. din 10 iulie 1634.

D. Ple§ia, a mitropolitul Teofil al Ungrovlahiei, BOR, LXXXI1964, nr. p. 1103-1106; Virgil Cluj, 1979, p. 60-61.

Al. Ignatie, mitropolitul in istorice»,1940, nr. 1-2, p. 385-404 ; Iona5cu, Data mitropolitului Ignatie RIR, XII,1943, 46, 50-55, studiu care se diata mitropolitului din 20 dec. 1662,«zapis la petrecanie»; printre obiectele lui Teodor, egumen al Coziei, sunt amintite un,«leagdn», un cort ; Aurelian Sacerdoleanu, mitropolitul

BOR, LXXVIII, nr. 11-12, p. 1 054-1 077; 1964, nr. 11 12, p. 1085-1099 ;loan Biserica din Tara in epoca lui Mat ei in BOR, LXXXIX,1971, nr. 5-6, p. 578-584.

. 1330

www.digibuc.ro

82 Violeta Barbu 12

misiuni diplomatice. Mai mult chiar, mitropolitul este un caz notoriu,ridicat prin puterea encomiasticd a cuvintelor lui Daniil Panoneanul din predos-lovia Legii, ca prin portretul pe care face Paul de Alep 87 ran-

de model al omului de extractie de din Râmesti, devenitsar la Bistrita, apoi egumen la Tismana, episcop al

mitropolit (1648-1653). El ilustreazd perfect conceptia despre «blago-rodie» in Pravila cea mare: nobletea nu nastere ori averi, ci in

crestine cu care omul se 88 Judecândlitatea mitropolitului 89, nu e greu intrevedem care erau aceste virtutice i-au asigurat ascensiunea: ele cu totul de sfera pragmaticd constauabilitatea de a administra cu chibzuintd, dinamism un patrimoniu cunimic diferit de cel al unei averi boieresti: iazuri, mori, livezi, rumâni, ti-gani. Averea personald a mitropolitului cu patrahirul»

integral ce fusese depus de Matei Basarab, era considerabild;sume importante sunt läsate mostenire membrilor familiei domnului Radu Leon

mändstirilor de la Sf. Munte cât se poate constata, votul aveao valoare pur cu o exceptie, intr-un document din

mai 1641: «nu este cu cale rdscumpere rumâniicu bani» 91 prevederc introduce o restrictie prac-

tica sanctionatd de domn la 20 mai 1633: «nu este volnic egumenul rdscumpererumânii dedinile ctitorilor»

A existat, in perioada de care ne o preocupare dinpartea domniei pentru reglementarea a statutului mändstirilor a vie-luitorilor din ele. La anului 1640, hrisoave emise succesivse printre altele, «mändstirile se conduc toc-

legiuite de ziditorii ctitorii pentru ctitoriile personale ale dom-nului, egumenii fie dintre numai de acestia,

amestecul ierarhiei bisericesti. Toate acestea au fost la sfârsitul luniiaprilie a anului de patriarhia de Constantinopol cu tot

Cu toate prevederile pretindeau ca egumenul fie schimbatan tocmai ca se preintâmpine Inavutirea lui 20 din cei 68

de egumeni atestati in 96 au avut o egumenie 10si 20 de ani, ceea ce ei corespundeau modelului de bun administrator:Leontie, egumen la (1639-1652), Serapion la Arnota, aceeasi perioadd,Vasilie, egumen la Bistrita (1629-1653), Nectarie la Bradu (1641-1653), Var-laam la (1639-1657), loan de Gomionita la Dealu (1646-1655),

Maria-Matilda Alexandrescu-Dersca-Bulgaru, VI, p. 194.88 V. Cândea, op. cit., p. 62-63

C. Erbiceanu, Testamentul data mitropolitului al Ungrovlahiei, in BOR,XXVI, 1902, p. 296-297; despre prestigioasa lui activitate ce a ajuns mitropo-lit George I. Negulescu, mitropolitul Ungrovlahiei, Bucuresti, 1900, V.op. cit., 62-66.

90 Arh. St. Buc., Mitrop. T. Rom., 15 aprilie 1668; cumentului publicat de C. Erbiceanu (v.n. 89), testamentul a inedit.

91 Duca-Tinculescu, Catalogul documentelor, vol. V, p. 190.92 Ibid., vol. IV, p. 55.

Ibid., p. 112-113, 118-119.Ibid., p. 179-180.Ibid., p. 190, doc. din 15 mai 1641.

96 Pentru aceste date am utilizat Lista egumenilor din Tara ms.,mitä de membrii colectivului de editare a izvoarelor Evului Mediu de la Institutul de

lorga».

www.digibuc.ro

13 Vocalia monasticA a elitelor sociale 83

la (1638-1658), la Menedic (1634 1655), laPlumbuita (1636-1649), Atanasie la Sf. (1636-1648) etc.

Pentru activitate culturald domnul a apelat totusi la alogeni.Tipografiile de la Govora, Câmpulung mândstirea lu au fost instalateadministrate de adusi din Grecia, Serbia sau Macedonia: Meletie Mace-

numit egumen pe la Govora Melchisedec din Peloponezloan de Gomionita. Lor li se de peste munti Daniil Panoneanul, dinMoldova, episcopul Venedict, ajuns egumen al Glavacioeului.

La capaul acestui excurs, se poate afirma in mona-hism se bucura de conservarea intactá a privilegiilor statutului mirenesc. Pe departe, a castei, egumenii, creeaserd, modelul boierese, un stil deviatä similar, beneficiind adesea de un statut comparabil cu al episcopilor.Uneori, cum este cazul Arges, primise dreptul domnesc de aexercita de a judeca, prin urmare, printre altele,de mortasipie, delictele de moravuri. erau indrituiti din punct de ve-dere moral exercite acest privilegiu, cu greu o putem Totusi, in acest sens,un document din 1649101 este asupra laxismului moral al unor monahi,

de din Câmpulung femeile fäcând mandstireade de mascara».

Prin urmare, toate aceste certe avantaje pe care le prezenta in fond traiulin ciuda vocatia monasticd a boierimii a ramas la unindice modest, ce teza clerului Tara Româneascd.schimb, pentru paturile de jos, putea o in plus deschimbare a conditiei economice, culturale uneori, ca in cazul mitropolituluiStefan, chiar a celei sociale. cale de ascensiune a intotdeauna

române pe tot parcursul Vechiului Regirn, timp ce in inve-cinate, ar fi Serbia, din 1330, mod formal se interzicea fiilor deaccesul la eclezisatice, din cauza numdrului prea mare deCu alte cuvinte, in epoca lui Matei Basarab, cea spirituala (consa-

structuri paralele, domenii de putere a geografieale raporturi le vom putea defini mai precis, atunci când se vorperspectivd diacronicd in lumina noilor surse publicate, alte cupluri de

boierime-dornnie Bisericd-domnie.

G.T. M-rea Govora egwnenia lui Macedoneanul, in BMI, 1982, nr.2, p. 20-25.

DRH, XXIV, p. 242 245.Violeta Barbu, din veacul al XVII-lea : Melchisedec

din Peloponez, vol. Studii comunicári, 1984, p. 57-61.Duca-Tinculescu, Catalogul documentelor, vol. V, p. 70.

Ibid., vol. VI, p. 545.C. Jirecek, La civilisation au Age, Paris. 1920, p. 16 17.

www.digibuc.ro

www.digibuc.ro

FENOMENE DE SOCIAL-POLITICX TARAROMÂNEASCA IN VEACUL AL XVII-LEA

(Partea a : A DOUA A SECOLULUI AL XVH-LEA) *

CONSTANTIN REZACHEVICI

RÄSCOALELE SLUJITORILOR" (OSTENILOR) DIN DECENIUL VI,CELE MAI PUTERNICE MISCÄRI SOCIALE DIN TARA ROMÂNEASCA

IN EVUL MEDIU

timp de 16 ani, miscarea din 1637, la care ne-amreferit prima parte a acestui studiu, in vremea lui Matei nu se maigistreazd nemultumiri ale slujitorilor, in 1653 seria celor mai violentecoale din fapt, cele mai intense sociale pe care le-anoscut Tara evul mediu. Specificul structuriituite veacul al XVH-lea mare parte din slujitori" platitiprin scutiri acordarea de de a dus lamarea revendickilor, din strict militare (legate primul de plata lefilor etc.)in cereri cu caracter social. De de la inceputul acestor

in haine militare, care in vreme de pace slujeau cu schimbul, restultimpului pdmântul, practicdnd meserii sau negot, s-au ridicat impotrivaunor dregdtori domnesti, nu numai in calitate de slujitori, ci din pricina unornemultumiri iscate din viata Interesant din acest punct de vedere esteun pasaj dintr-o a Letopisetului Cantacuzinesc, cu vederea de cerce-atorii perioadei, cu ridicarea slujitorilor vara anului 1653, impotrivalui Ghinea vistierul a lui Radu armasul unul dintreslujitori s-au slobozit la Vdrzariul i-au o

* Partea a studiului, cuprinzând prima a secolului al XVII-lea, a apärutStudii materiale de istorie medie", IX (1978), p. 59-84. Intärzierea peste másurä a publi-

a doua, redactatä o datä cu cea dint& (trebuind acum fie actualizatä sub aspectbibliografic), nu s-a datorat autorului, ci vechiului comitet de desigur perioadei deintrerupere a aparitiei publicaliei de

In vremea lui Matei Basarab, lefegii români se deplin in structuraslujitoreascä" a putând vorbi de acum de categoria pe care am numit-o amercenarilor slujitori" (Constantin Rezachevici, Mercenarii in române in evul mediu, inRevista de istorie", XXXIV (1981), nr. 1, p. 70).

2 Pentru incadrarea rdscoalelor cu caracter militar din 1653-1655 in actiunilorde acest pe plan european din veacul al XVII-lea, cf. L. Demény, Die Rolle des Soldaten-elements in den Volksbewegungen des 17. Jahrhynderts. Der Charakter des Sejmen-aufstandesin der Walachei in Jahre 1655, in Ostmitteleuropeiische Bauernbewegungen, Budapest, 12.-15.9.1972, Budapesta, p. 95-101.

Studii materiale de istorie medie", vol. XIV, p. 85-117, 1996

www.digibuc.ro

Constant in Rezachevici 2

din trup puind-o in zicea o va duce la casa lui o va frige o vamânca cu ferneea cu lui blestema zicând el l-au adusla aut.)3.

sociale, desi nu sunt amintite in cronicile interne, care rela-cauzele imediate, de ordin militar, ale izbucnirii rdscoalelor din 1653-1655,un de cauzele fenomenelor amintite in cele din

caracterul popular al acestora4. A explica inceputul din 1633ca o revoltd" tot de greci, de Matei Basarab ocârmuireaMunteniei" 5, sau ca o provocare a lui Constantin $erban. dorea asigurecu ajutorul slujitorilor succesiunea la tron a privi unilateral, chiareronat cauzalitatea acestora.

Ca cazul tuturor rdscoalelor, cauzele generale ale celor din 1653-1655situatia grea a populatiei, din rândul se recrutau slujitorii.

inräutätirea situatiei este un proces caracteristic intreguluiveac al jafurile vinderea domniei pe sume mari,nerea ostilor turcesti in etc., se intâlnesc in alte decenii ale veacului 8, con-stituind fenomene obisnuite ale crizei secolului domnia lui Matei Basarab,bine intâmpinat de s-a caracterizat printr-o indsprire a politicii deimpunere printr-o reprimare a de alemaselor, inclusiv ale slujitorilor, de 1653, printr-o neobositd afugarilor din pricina birului a Este epoca când feudali

rumâni cu cap pentru din rumânie seface cu capetele", rumânii sunt numiti Este epocacând boierii lipesc" mo,vie" 14, iar un postelnic din Stângacea

Istoria 1290-1690. Letopisetul Catacuzinesc, ed. C. Grecescu D.Simonescu, Bucuresti, 1960, p. 152. Pentru abuzurile comise de Radu Värzaru calitate dearmas: inceput-au veninul asupra sdracilor ] Nu scdpa de el nici boiariu, nici

negutdtor, nici nimeni", cf. ibidem, p. 154.Lucrarea lui Lidia L. Demény, N Stoicescu, seimenilor sau popu-

Bucuresti, 1968, tocmai acest caracter popular al amintite.A.D. Xenopol, Istoria romailor din Dacia ed. IV-a, Bucuresti, 1989, p.

49.N. seimenilor lui Basarab, in Analele Academiei

mâne", M.S.I., S.II.,t. XXXIII, 1910, p. ; N.C. Bejenaru, Constantin dom-niei, Arhiva", XXXI (1924), nr. 1, p. 21-26. Critica acestei teze la LidiaL. Demény, N. Stoicescu, op. cit., p. 64-65.

Cf. $tefänescu, L'évolution de l'asservissement des payeans de Valachie juscu'auxréformes de Constantin Mavrocordat, in Rev. Roum. d'hist.", VIII (1969), nr. 3, p. 495-497.

Cf. D. Mioz, din vremea lui Matei Basarab, in Studii", XII (1959),nr. 2, p. 53-54.

variantä a Istoriei ed. 1960, p. 105, afirmä: Iar deaca au trecutMateiu au ajuns locul romänesc, iar säracii esia de pärere bunäasternea cale, ca sä nu-i calce calul pre inchipuindu-sä precum era când mer-gea Hristos la Vithaniia... "

Cf. D. op. p. 56 urm.; Lidia L. Demény, N. Stoicescu, op. cit., p. 35-

Act din 26 februarie 1644 (Arh. St. Buc., XXXIX/18).12 Act 27 martie 1644 (Arh. St. Buc., D. I., XLIII/57).13 Act din 20 august 1646 (ibidem, XLIII/89).

2) iunie 1649 CLXV/62). Cf. din 31 octombrie 10 noiembrie1646, 3 iunie 1652 etc. (Arh. St. Buc., Bucuresti, IV/22, 23; D. L, CCXCIX/142).

-53.

www.digibuc.ro

3 Fenomene de (II) 7

permite, pentru plata incompletd a unei datorii contractate de liberi dinTurceni (ca ridice nevoile dajdea pe unii in

din Craiova, la altii trimitä armasi le femeile le lacasa lui, ei rumâneascd. au fugit, dintre de groazafrica armasilor s-a in

Astfel de abuzuri (ca epoci de se desigur in alteperioade ale veacului XVII, dar ele cunosc o agravare o mult

epoca lui Basarab.Opozitia impotriva acestei de lucruri, forme obi,snuite pentru

veacul XVII, se de 1653. Obisnuite sunt nesupunerea la lucru"fuga de pe mosii, uneori chiar, Tara drept consecintd

neplata birului a Ultimul fenomen o asemenea amploare,1638 Matei Basarab cu marele sfat al hitlenia

a megiagi>lor, de la o de vréme se-aupre fugarilor pe acei

care nu se vor satele la un anume termen'8. nu aavut efect19, care aveau datoria pe (rosii,au fost obligati spre domniei lui Matei Basarab birul

acestora Nemultumirea nu e de mirare peslujitori au participat la miscárile din 1653-1655 alte sociale 21Desfäsurarea acestora a cunoscut mai multe faze. care

poate de la Finta (17/27 mai 1653) 11/21 iunie 1653,Gheorghe Rákóczi H anunta potolirea 22, fruntea acesteia se doro-bantii seimenii, de care se alte ate" (de slujitori) 23 Principala

revendicare, in era plata lefii pe trei 24 le dea trei

Act din 2 ianuarie 1647 (Arh. St. Tismana, LXXXIX/7).18 Un document din 16 februarie 1647 vreme de foamete pre urma läcus-

telor" (idem, m-rea ms. 218, f. 57v-58). Alte epoci de foa mete amintite documen-te au fost in timpul lui Radu sau zilele lui Gligorie Ghica CXCVI/111; cf. actul din 15 februarie 1660, idem,

La 14 ianuarie 1643 Matei Basarab mändstirii lucrezeei n-au vrut asculte sä meargä la lucru sä lucreze, ce au särit la eg<u>menul

i-au luoat toiagul den i-au slugili poslusnicii (Arh. St. Buc.,episcop. Arges, LXIX/9). Peatru fuga la sud de Dunäre, cf. actul din decembrie 1650 (idem,D. I., CXCVII/217).

18 Act din 25 august 1638 (Arh. St. Buc., mitropol. T. CXXII/9).Fuga täranilor anii urmätori acte din 10 ianuarie 1644, 8 ianuarie 1646,

6 iunie 1648, 11 decembrie 1650 etc. (Rev. ist", XVII (1931), p. 312-314 ; Arh. St. Buc.,rnitropol. CXLIX/15 ; D. I., CCXCIX/I28, CXCVII(217).

Actele amintite mai sus din 6 iunie 1648 ldecembrie 1650. Cf. Nicolae Stoicescu,Matei Basarab, Bucuresti, 1988, p. 61-70.

21 Cf. Paul I. Cernovodeanu, seimenilor dorobantilor din Bucuresti 1655,Bucuresti, 1961, p. 24 urm.

22 A. Veress, Documente privitoare la istoria Ardealului, MoldoveiX, Bucuresti, 1938, p. 263. Lidia L. Demény. N. Stoicescu, p. 60,tul un act intern din 23 iunie/3 iulie 1653, care este insä ulterior luiRácóczi, din 11/21 iunie 1653. Cf. W. Zekely, Unele cronologice privindsocial-politice in ultimul an al domniei lui Matei Basarab, inIstros", Braila, 11-III(1981-1983) p. 305, care actul din 11/21 iunie 1653.

23 Istoria Tdrii Românesti, ed. 1960, p. 114-115 ; Radu Popescu, Istoriile domnilored. Const. Grecescu, Bucuresti, 1963, p. 108-109.

Eud. Hurmuzaki, Fragmente din istoria III, Bucuresti, 1900, p. 243. Acelarimotiv este indicat scrisoarea lui Gheorghe Rákóczi II, din 21 iunie 1653, citatä mai sus,care vorbeste de leafa pe N. Stoicescu, Matei Basarab, p. 206-207.

www.digibuc.ro

88 Constantin Rezachevici 4

Letopiseful Cantacuzinesc), promisä de domnde Finta. Slujitorii pe Ghinea vistierui din pe Radu marearma Värzarul - cronicile interne - ei pre domn nu ledea Faptul este confirmat de relatdrile ulterioare ale Letopisefului Canta-cuzinesc privitoare la cariera celor doi 25, cât de relatareadentului imperial de la Constantinopol, din 30 iunie 1653. interesantdrelatare de la i-autrei mari boieri a fost provocatd de armasul plátitor al ostirii", care a refuzatcu vorbe aspre pedestrimii leafa pe trei luni, luând

solia de 50 de oameni la el pentru a in vedereaaceasta, pedestrimea a fost de aliindu-se cu

pe care a s-o asmute impotriva ei, a ravälit palat impotriva saa boierilor care erau complier. executia acestora, intreaga o§tire i-ar

fi jurat lui Matei Basarab impotriva lui Vasile LupuDocumentele contemporane : relatarea mai sus, scrisorile lui Rá-

kóczi din 21 27 iunie 1653 nu slujitorii s-au ridicat ,

cerându-i acum scaunul se cum cronicileinterne. Este limpede Matei Basarab atras nemultumirea slujitorilorprin aprobarea atitudinii lui Ghinea vistierul Radu arma§ul de acestia.plus, când trecuserd doar putine zile de la campania lui Vasile Lupu TimuHmielnitki Tara Româneascd, boierii amintiti, cu Socol clucerul

au fost acuzati de tridare" de cu inamicul, acesta consti-tuind un alt motiv al executdrii Gheorghe Rákóczi II G. Kraus

Faptul slujitorii de nici o sus, in casele domne§tiunde domnul pre ace§ti supt

lui, supt paturi, prin poduri, prin denaintea lui, i-au luat,cât cutremura locul de groaza ", in vreme ce Matei Basarab nu puteace alt, numai blestema" 29, o§tire de la curte(oastea permanentd) se rdsculase, domnul nedispunând de trupe credincioase pe

Istoria ed. cit., p. 153-155.26 Reniger, la 30 iunie 1653 (Eud. Hurmuzaki, Fragmente, III, p. 243-

244). o scrisoare din Constantinopol, la 26 iunie st. n. 1653 (ibidem, p. 244, nota 1),confirmä faptul la Poartá era cunoscutd.

27 La 27 iunie st. n. 1653 Gheorghe Rákóczi II scria mamei sale: Impotriva autoritätiivoevodului (räzvrätilii - C.R.) n-au fäcut nimic, n-au spus nici un cuvânt, ci dimpotrivd chiarfärä solicitarea acestuia, i-au depus noul obicei, in de credintä,ränd pe Evanghelie" (Lidia L. Demény, N. Stoicescu, op. cit., p. 201). scrisoareadin 21 iunie 1653 principele declarä cä slujitorii au se tie, toatä supunerca devoievod vrcmca acelci au trimis irfi, incari cerând de la Vcdä cu toatä au acei

(A. Veress, Documente, X, p. 263).Ibidem ; G. Kraus, Cronica Transilvaniei cd. G. Duzinchevici, E. Reus

BucureVi, 1965, p. 157-158, 159, cit., p. 154-155,Radu sämänd mare [...] Matei Vasilie intre

Racoti, craiul Ardealului, zicând unul multei-au au plämädit pizma mare Ion".

Istoria ed. cit., p. 115: Radu Popescu, op. cit., p. 109.

www.digibuc.ro

5 Fenomene de crizd social-politia (II) 89

care le Acestora s-au addugat din Târgoviste,astfel la 23 1653 domnul recunoaste End

sluj(i)torii asupra Ghinei vist(ier), luatu-l-au tocma den casascos la câmp la toate glotil<c) de 1-au vreme ce

pe Radu armasu - un alt document - 1-au ucis slujitorii 31,acelasi timp

Miscarea ar fost - s-a literatura -prin interventia trupelor lui Rákóczi, care (la cererea lui Matei Basarabprincipelui la 9/19 iunie 1653) s-au apropiat de hotarul Românesti 33. Aceastäversiune a principelui ardelean34 nu este de alte izvoare,portul rezidentului imperial la din 30 iunie 1653, amintit mai sus, ca

scrisoarea lui Rákóczi din 27 iunie s-au potolituciderea boierilor vinovati de neplata Cu toate

cestea, un document intern slujitorii - care cu putinostile moldovene , erau gata detasamentele lui Rá-kóczi. La 16 februarie 1655 din a imptrumutat22 de ughi pentru a se din rumânie (rdsculatilor s-au decirani), un cal, când a mers la Teleajen se cu ungurii36. Oricum, laputul lui 1653 Matei Basarab anunta seodihneste pace de multele feluritele ce mi-au venit in timpul de

Dar odihna bdtrânului domn a fost de A doua acärilor din sânul slujitorilor a curând, probabil chiar a doua a

L Ionascu, pe marginea volumului Monografia judefului Romanali, in Arh.XVI (1937), nr. 89-91, p. 191-192.31 Act 30 iulie 1654, care Radu mare a cotropit mosii in

dreptate, ca un silnic volnic, s-au intâmplat vrerne de 1-au ucis slujitorii (Arh.St. mitrop. LXXXVIII/8).

Pe câmpia Ialomitei, curtea de la ed. cit.,p. 115).

Cf. Lidia L. Demény, N. Stoicescu, op. p. 59; N. Stoicescu, Matei Basarabp. 209. realitate, solia lui Matei Basarab a sosit lui Gheorghe Rákóczi joia

deci la 9/19 iunie, actul emis 22 iunie st. n. 1653 (A. Veress,mente, p. 264), când miscarea era, scrisoarea lui Rákóczi din 21 iunie st. n. 1653, desi-

contradictie chiar propriile considerente cronologice, W. Zekely, op. cit.,p. 305-306, initial intrarea trupelor lui Rákóczi in Tara Româneascd ?!) finis-teste brusc lucrurile" (p. 303).

A. Veress, op. cit., p. 263.In scrisoarea din 27 iunie din armata Românesti

s-a potolit: cu moartea a trei care au fost invinuili de ostasi de de retinereanedreaptd a lefilor (Lidia L. Dernény, N. Stoicescu, op. cit., p. 201), a aminti

despre concursul sale.Arh. St. Buc., Actul este citat gresit de Lidia L. Demény, N. Stoi-

op. cit., p. 132, sub anul 1656, socotindu-se se la lupta de la (16/261655), desi are 7163=1655 februarie 16.

Matei Basarab patriarhul Ioanichie de Constantinopol, la 1653 (Hur-muzaki, Documente privitoare la istoria Bucuresti, 1915, p. 195, nr. CCLXXV).Miscarea din mai-iunie 1653 n-a afectat trimiterea haraciului la ; drept sultanul

pe Matei Basarab scaun la 14 august 1653 (Eud Hurmuzaki, Fragmente, p.248).

www.digibuc.ro

90 Constant in Rezachevici

lunii august 1653 38, durând la moartea lui Matei Basarab (9/19 aprilie 1654).E greu de precizat au fost 39 sau mai multe valuri de räscoale. Singurulizvor pentru a doua a sunt cronicile interne iar acestea

doar limitele cronologice amintite mai sus (august 1653 - aprilie 1654).nu au avut aceiasi intensitate. Cea mai puternicd,

a avut la inceputul intervalului, când dorobantii seimeniidin Târgoviste 1-au impiedicat pe Matei Basarab, care se dintr-o preum-blare Argesi", intre in cetatea de scaun: zicând de nule mai trebuie le mai fie dornn, ci, sau sä din sau se cálugäreascd.Deci au cu toti boiarii lui, obidit, din josul orasului, 3 zile. nici nuläsa sä-i domn a intervenit -cronicile interne - numai ce Matei Basarab le-au le dea banidin dästul". lumina acestor relatári, credem reizbucnirea actiunii slujitorilors-a datorat nerespectärii de domn, nici august 1653 a promisiuniide a le acorda lefile Mgäduite de la Finta. Cauza nu era lipsa debani Basarab a läsat un bogat tezaur41), ci firea mai multdeck strângkoare de care däduse domn in ultima vreme

Faptul Nimenilea nu le putea sta dovedeste slujitorii- dorobantii seimenii - se bucurau de sprijinul tuturor

de osteni. Este interesantä relatarea Letopisefului Cantacuzinesc, care reconsti-tuind cuvântarea lui Matei Basarab celor care i-au credinciosi,numeste pe acestia boiari slugi" 44 (slugile" fiind tot de neam boieresc, spredeosebire de slujitorii" recrutati din päturile de jos ale populatiei). Faptul cäräsculatii erau numerosi, prea pentru a fi nimiciti intregime o dovedeste

intentia domnului de a executa doar pe conducdtorii acestora : toti cei maimari"

Faptul autoritatea domneascä era incapabild miscarea, aavut drept consecintä aceastä tinând de compozitia

a räsculatilor, atacarea caselor boieresti46. Zapise in februarie 1654

Cronicile interne inceputul acestei etape a moartea doamneiElena, august 1653, când Matei esit-au in preumblare cätre Argesi" (Istoria

ed. 1960, p. ; Radu Popescu, op. cit., p. 109), ori domnul emite un act lala 10 august 1653 (Rev. ist"., X (1924), p. 264-267), la 16 august 1653, când

desigur päräsise resedinIa, un altul privind Glavacioc, färä indicalia de ceaa grämäticului (Arh. St. Buc., m-rea Glavacioc, XXXIV/32). Cum Poarta confirmase pe MateiBasarab la 14 august 1653, este greu de crezut Siavus de Silistra, vroia sä-1 inlocuiascädin domnie in aceeasi fapt pentru care la 30 august domnul cere ajutorul militar al luikóczi (A. Veress, Documente, X, p. 270). Mai aceasta pare o cerere deghizatä de ajutorimpotriva propriilor slujitori.

La inceputul toamnei lui 1653" iarna lui 1653-1654", cum cred LidiaL. Demény, N. Stoicescu, op. cit., p. 62.

ed. cit., p. 115-116 ; Radu Popescu, cit.Radu Popescu, op. cit., p. 111, afirmä urmasul lui Matei, Constantin sä

veselia avuliea cea multä ce de la Matei vodä".42 Despre zgârcenia lui Basarab din perioadd, cf. Paul de Alep. in

tori despre VI, Bucuresti, 1976, p. 131, Lidia L. Demény, N. Stoicescu,op. cit., p. 56.

Istoria ed. cit., p. 116.Ibidem.Ibidem, p. 217. Radu Popescu, op. p. ; cei mari zurbale".Iar ei nu mai ci ca niste lupi ziva noaptea zbiera umbla

pre la casele boiarilor [...] apucara de talhärie" (Istoria ed. cit., p.216).

www.digibuc.ro

7 Fenomene de crizä (II) 91

amintesc de mosii cumpdrate de oarneni simplimând relatdrile cronicilor interne.

miscare a avut drept - cum sugestiv secronica lui Radu Popescu - ingrozise boiarii de frica (a

- C.R.), de sta 48. Solutia de Matei Basarab,sätul de necazuri ca acestea", cu care a trecut" iarna 1653-1654 a fost che-marea in sau a 30.060 de ajutoare de la Rákóczi cu caresd-i véste de toate pärtile pue supt sabie toti cei mai mari,

ca niste tâlhari... "4°. Cronicile interne, care privesc cu peMatei Basarab, nu amintesc nimic despre incercarea acestuia din1654 de a reduce

seimenilor, sau chiar a-i desfiinta, dându-le astfel prilej dedomnul ca peste 1 000 de seimeni

care aveau femei copii fie pusi la bir, ce s-au luat toate libertdtileau trebuit lase armele". Alti 500 de au fost trimisi slujeascd lui

Gheorghe Rákóczi TransilvaniaMoartea lui Matei Basarab impiedicat apel la interventia

urmasul Constantin a propus mai solutiepentru remedierea crizei prin care trecea Tara Româneascd, una dintre celeputernice crize de la intemeierea statului. Solutia initial de Constantin$erban - tinând seama el a fost ales domn cu sprijinul acordat nu numai deboieri curte, ci de toti slujitorii" - a fost satisfacerea cererilor materialeale dorobantilor, seimenilor altor categorii de slujitori.

Dispunând de bogatul tezaur al lui Matei Basarab 52, el a din vistierieun haraci deplin" pentru slujitori, in ce restul a fost de bir doartimp de trei luni. Dorobantii au fost scutiti de ; slujitoriiau primit uniforme noi din postav bun", iar cdpitanii podoabe de pret. Lefi

le da din Slujitorii au fost primiti la masa cudreptate

Aceastä solutionare a problemei slujitorilor" n-a fost acceptatd decare nu puteau uita tulburdrile ce au cu sânge boieresc ultimul an

al dornniei lui Matei Basarab. Constantin a fost considerat prea bland"Boierii - ne informeazd K. Mikes, comandant al lui Rákóczi, care se afla in Tara

Acte din 9 februarie 1654 (Arh. St. Buc., Cantacuzino, 19, nr. 1, 2). Cf. actul din20 mai 1654 lui Radu Värzarul in cu zapise luate de ostile" care i-aujefuit casa (idem, m-rea Trivalea, 11/3).

48 Radu Popescu, Istoriile domnilor ed. cit., p. 109.Ibidem ; Istoria ed. cit., p. 117.G. Kraus, Cronica Transilvaniei, ed. cit., p. 172.Istoria ed. 1960, p. 117.

52 Radu Popescu, op. cit., p. 111.Românesti, ed. cit., p. 119. Aceste relatári infirmä cronicaru-

lui J. Szalárdi (la Lidia L. N. Stoicescu, op. cit., p. 194), care Constantinban n-a mai lefile seimenilor, vistieria contrazish de cronicaatribuith lui Radu Popescu), acest fapt hind cauza räscoalei seimenilor din 1655.

Istoria ed. cit., p. 117, 119, considerd om bun blând",bun milostiv", prilejul räscoalei din 1655 numai de

n-a dat dovada.

www.digibuc.ro

92 Constantin Rezachevici

Româneascd in iunie acuzat tu niciodata n-ai pedepsit pe eel vi-n-ai pus ucis primejdia ce va pe noi a boierilor

de aceea este" Mai mult, erau gata alt domn, din mijlocul capabille apere cu mai fermitate interesele 56

aceste conditii, domnul trecu fireste de partea din sânulparte, ca de MateiBasarab, in intregime corpul seimenilor birnicipe mai seimeni si rosii, Aceiasi urmau desigursa o intr-o a doua slujitorii din alte categorii, in primul rând, doro-bantii, socotiti vinovati de din 1653-1654.

Cronicile lui G. Kraus, J. Szalárdi si David Herman limpede des-fiintarea seimenilor - ca solutie pentru iesirea din criza prin care treceastatul feudal -a fost de Constantin urma boierii

Radu Popescu domnul s-au cu mestesug peseimeni din sfetnicii" fiind desigur boierii din preajma sa.

Acest lucru este confirmat de interesantele ale rezidentelui S. Reniger,din primdvara anului 1655, nefolosite de problemei, careo asupra primejdioasei a muntene, care producela o vie Rezidentul imperial la Constantinopol mentioneazd,la rândul indemnul pentru ostirii dat cei mai de fruntedintre boieri prin aceea, i-au dat lui Constantin cu stdruinta sfatulde a concedia o parte din cetele sale de legii [...] indeosebi pe toti seimeniiaproape o mie la numär [...] Urmând sfatul boierilor Constantin a

luat de a dizolva a trimite corpul seimenilor intreg,celelalte ale ostirii mare parte se gândea numai un ex-

pedient practic spre a scoate acest lucru de primejdie de ostentatie la

Motivul invocat de domn a fost se face cheltuiald cu lefileacum, nefiind nici un al nu trebue si se tara

cu atâtea desert" La sfatul desigur, el a peseimeni de dorobanti alti slujitori, promitând celor din 16/26 februarie1655, in cadrul unei de o lefile seimenilorPretextul sub care au fost concentrati slujitorii a fost o trecerepentru ziva amintia mai sus. Tot atunci au fost concediati 200 de seimeni care seprezentaserd conform ordinului

K. Mikes Gheorghe Rákóczi la 17 iunie 1655 (A. Veress, Documente, X,p. 292).

La 18 iunie 1655 K. Mikes pe principe au ales domn pe Preda vor-nicul Brancoveanu (ibidem, p. 294).

G. Kraus, Cronica Transilvaniei, ed. cit., p. 177. Intenlia de a rumâni pe seimeni estecronica lui David Herman (Lidia L. Demény, N. Stoicescu, seimenilor,

p. 71). Cf. Nicolae Stoicescu, Constantin Bucurqti, 1990, 33.58 G. Kraus, cit. in urma lui Rákóczi II); cronicile lui David Herman

J. Szalárdi, care personal Constantin ar lost inclinat cu platáde seimeni pedestra0", la Lidia L. Demény, N. Stoicescu, op. cit., p.

193-194.Radu Popescu, op. cit., p. 112.Eud. Hurmuzaki, Fragmente, III, p. 275-276.

61 Radu Popescu, cit.Ibidem ; Istoria ed. 1960, p. 120-121. Cf. Lidia si L. Demény.

N. Stoicescu, op. cit., p. 70.63 Eud. Hurmuzaki, op. p. 276.

www.digibuc.ro

9 Fenomene de social-politicd (II) 93

Cronicile interne, a prezenta concrete, a doua zi,17/27 februarie 1655, s-au sculat cu totii dorobantii, seimenii asupra boierilor

vinuindu-i ei sunt pricina de pe domn seimeniidin

Nu s-a observat utilizate, mai sus, relatdrile reziden-S. Reniger - faptul izbucnirea rüscoalei a fost de concentrarea

din Bucuregi. A doua zi datapentru adunarea ostii (trecerea revistd), deci la 17 27 februarie 1655, -rezidentul imperial - in au sosit 700 de seimeni, care desprelicentierea celorlalti camarazi ai despre soarta ce-i astepta, dat silinta

pe ceilalti slujitori la Ei au aprins fläcdrile careera indreptatd - S. Reniger - mai ales contra boierilor ceconcediere s-au refugiat parte la palatul (subl. aut.).Cedând puterii, domnul a fost nevoit pe acestia in lefegiilor

priveascd cum ei au fost sub ochii lui ciuntiti inApoi lefegii [...] au in casele boierilor, au prädat avutul

Aceste sunt confirmate totul de cronicile interne, mai aproapede realitate relatarile narative din Transilvania plus, un act contem-poran la 17 februarie st. 1655 s-au sculat slujitorii curtii, doro-bantii, seimenii de au multi boieri au jefuit toate casele aletuturor boierilor" Faptul toate categoriile de slujitori s-au pututca la un in aceiasi zi a fost posibil, cum aminteam mai sus, con-centrdrii in vederea asa-zisei treceri in

Este interesant de observat documentele interne amintesc pe primulintre pe dorobanti, mai numerosi oastea de ca seimenii (al

era 1655, cum am de vreo mie). Inscriptia cruciide Constantin Brâncoveanu pentru pomenirea uciderii Papa postelnicuBrâncoveanu, aceasta a avut când s-au asupradomnului a boiarilor la leat 7163 (1655)" 68, seimenii nefiind nicipomeniti. un act de la Constantin Alexe dorobantul dinteni, judetul Dâmbovita : sculatu-s-au cu ai lui potrivnec(i> hoti, asupradomnii meKe) a tara, de au boiarii au

au jurdmântul care avut ei cu domnia mea"Dorobantilor seirnenilor s-au 70 o parte din rosii

Multi oaste de trecu de asemenea de partea - G. Kraus - iarla ceata acestora deveni de mare, Constantin nu se

64 ed. cit., p. ; Radu Popescu, op. p. 113.Hurmuzaki, op. cit., p. 276-277.

66 acestea cf. Lidia L. Demény, N. Stoicescu, p. 74.Act din 1655 martie 29, ibidem, p. 73, Cf. N. Stoicescu, Constantin erban, p. 34.

medievale ale I, Bucuresti, 1965, p. 471.Arh. St. Buc., CLVIII/26.

70 Un act din 4 iunie 1656 s-au iidicat de auboiarii..." (Mitrop. 1966, nr. 7-8, p. 651; Lidia L. Demény, N. Stoicescu, op.

cit., p. 80). Cf. inscriplia din 1668 de pe mormäntul lui Papa Brancoveanu ucis pe vremece s-au dorobanlii, asupra domnu a neamului boieresc" (N. lorga,

documente, XV2, p. 74).71 G. Cronica ed. cit., p. 177. parte a a de partea

(P. Cernovodeanu, dorobantilor, p. 41 43). Nu credemG. Kraus ar confundat pe rosii cum Lidia L. N. Stoicescu,

op. cit., p.

www.digibuc.ro

94 Constantin Rezachevici

simtea in de ei, desi avea la el ostasi lefegii unguri, polonezi,dragoni soldati (= nemti - n.a.), care erau mereu de gata de

O cu extinderea rdscoalei in la ea au participat de asemenearanii dintre care, de altfel, se recrutau slujitorii, ale inte-rese corespondeau general ale acestora. informatii externe,au ajuns la 22.000 de oameni

din primul moment, fortelor sociale ridicate laa un caracter extrem de sângeros. Faptul domnul era prizonier al

76, nu exista o de represiune setitilor, ei in mare parte osteni de meserie, a pe feudali la dis-

acestora. Cronicile interne consemneazd numele boierilor ucisiprima zi a rdscoalei ca niste dobitoace". acestia se aflau numeroipitani desigur, dintre cei de Constantin pentru planurile dedesfiintare a seimenilor. boierilor ucisi in prima zi - dintre eimari dregdtori, aflati de Constantin cu rostul slujbei - esteapreciat de izvoare narative ardelene 17-32 Acesta a sporit mai apoicei ucisi sau prädati prin judete, despre care mdrturisesc numeroase documenteApare adesea, sub o sau alta, afirmatia se-au ridicat asupraa tot neamul au din cap cap

vecin pre vecin, fin pe nay, pre 81 .5i nuBucureyti, ce la mai multe case,de 82 La 12 martie 1655 principele Transilvaniei era informato de interesantd scrisoare a lui Gheor-ghe Rákóczi original aflat in Polonia, aceeasi zi regelui Jan Kazi-mierz, relateazd pe larg despre izbucnirea dramaticd a rdscoalei pedestrimii dinTara despre ei boierii Acestia fug in munti 85, peste

72 G. Kraus, op. cit., p. 177-178.Un act din 11 mai 1655 un s-a ridicat cdnd s-au sculat slu-

de au boierii au toate casele boiere$ti au jefuit acest ru-Gavrea casa boierului domniei mele Radu (Dudescu) au luat toate

bile zapisele au fugit un (Arh. St. D.I.,CXXV/19). Alte la Lidia L. Demény, N. Stoicescu, op. cit., p. 78

P. 1. Cernovodeanu, op. cit., p. 63 urm.; Lidia L. Demény, N. Stoicescu, op.p. 81-82.

N. Studii docwnente, IV, p. 126, 269.Istoria ed. cit., p. 122. Cf. Lidia L. Demény, N. Stoicescu,

cit., p. 84-85.Románesti, ed. cit., p. 121-122; Radu Popescu, op. cit., p. 113. Multe

dintre cele consernnate in cronici sunt confirmate de documente. La 20 aprilie 1655fiul lui Socol clucerul din Corndbeni, ucis de slujitori 1653, menlioneazd banii dali ladorobanli slujitori pentru de jefuite cdndu aufrate-mieu C(d)rstea clucer" (Arh. St. Românesti,

78 Cf. Lidia L. Demény, N. Stoicescu, op. cit., p. 74.Ibidem, p. 75-77.Actul din 28 iunie 1655 (N. Studii documente, V, p. 549).Istoria ed. cit., p. 123.Miron Costin, Letopisetul Tárii Moldovei Opere, Bucure$ti, 1958, ed. P.P.

tescu, p. 170.83 A. Veress, Documente, X, p. 287.

Constantin Rezachevici, relatare a lui Gheorghe Rákóczi regelePoloniei despre inceputul räscoalei slujitorilor din Tara Româneascá in 1655 (in pregdtire pentrutipar).

A. Veress, boc. cit.

www.digibuc.ro

11 Fenomene de social-politieá (H)

la pasa al Silistrei, in Transilvania sau in Moldova maimitropolitul Ignatie alti boieri peste Carpati, cer ajutorul lui Rákóczi,

rdsculatii i-au jefuit : pdn cu sabiia in noi, doo-treide atäta de dentru mijlocul nostru..."

N-au de nici mänästirile 88Insistám asupra acestor fenomene, deoarece migarea 1655 nu

este numai cea mai atunci Tara 89,ci limp ea este cea mai miscare de mase

la sud deIesirea din a fost preconizatd de Constantin urma sfatului

prin interventia lui Gheorghe Rákóczi 11 a lui Gheorghe dinMoldova Poarta, anagajatd in cu 91, nu avea trupesponibile pentru o interventie Tara

de la inceputul principele Transilvaniei socotea enevoie veghem asupra gloatelor obraznice 92 Prin interventia

impotriva din Tara - la trimise pe ascuns dedomnul muntean - Rákóczi asigure ascultarea lui Constantin$erban, reusise pe cea a lui Gheorghe pentru caajutorul armat al ambilor domni, mai departe la infäptuirea celorlalteplanuri ale sale privind obtinerea coroanei polone.

Interventia a lui Gheorghe Rákóczi 11 Gheorghe a avutin iunie 1655 Silit de asigurau pe de parte vor

de extern, va de partea 96, Constantin careinforma pe ascuns pe Rákóczi, Gheorghe pasa de Silistra, despretirile acestora, a fost nevoit acelasi timp laceputul lui iunie 1655 el a izbutit pe slujitorilor

care pe comandantul seimenilor, care jucase un rol de frunte in vremeadin 1653-1654, sub forma unei impozante delegatii

(235 de oameni) la Rákóczi, care i-a arestat pe cei mai dintre ei astfellocul conducdtorilor firesti ai rdsculatilor luat (Radu

86 Istoria ed. cit., p. 122. N. lorga, op. cit., IV, p. 34.N. cit. Cf. N. Stoicescu, Constantin p. 35.Istoria Tdrii ed. cit., p. 122-123; Radu Popescu, op. cit., p. 113. Cf.

Lidia 5i L. Demény, N. Stoicescu, op. p. 77-78; N. Stoicescu, p. 35-36.Cum apreciazá Lidia L. Demény, N. Stoicescu, op. cit., p. 75.Radu Popescu, op. cit., p. 113; Miron Costin, Letopiseful Moldovei, ed. 1958,

p. 170-171. N.C. Bejenaru, Crucea de la Teleajin, in Arhiva", XXXI (1924), nr. 3-4, p. 288 jalba" lui Constantin Rákóczi

91 Lidia L. Demay, N. Stoicescu, op. cit., p. 88.92 A. Veress, Documente, X, p. 287.

Radu Popescu, op. cit., p. 113; G. Krauss, Cronica Transilvaniei, ed. cit., p. 178;N. documente, IV, p. urm., p. 33-36; Lidia L. Demény, N. Stoi-cescu, op. cit., p. 92 urm.

Eud. Hurmuzaki, Fragmente, III, p. 277. Constantin se arata dispus säprincipelui o suma reconfirme ultimul tratat de de Matei

Basarab (Lidia L. N. Stoicescu, op. cit., p. 100, 194-195).Cf. Lidia L. Demény, N. Stoicescu, op. cit., p. 117 urm.

96 Eud. Hurmuzaki, op. cit., p. 281.G. Krauss, cit., p. 180; Lidia L. Demény, N. Stoicescu. op. p. 122-123,

223; N. Stoicescu, op. cit., p. 39.

www.digibuc.ro

Constantin Rezachevici 12

mare paharnic, Buliga mare mare de dorobanti) 98, credincioside fapt lui Constantin dintre care unii vor träda timpul luptei oasteardsculatilor.

In ciuda faptului in rdsculatilor domnea o mareostile lui Gheorghe Rákóczi II n-au izbutit cu

cele moldovene inaintea hotdrâtoare, fuga lui Constantin inlui pasa de Silistra n-a produs rândul locul

ales domn Hrizea mare paharnic din indirect cumilia lu Matci Basarab) 100, armata slujitorilor munteni a fostde la (16/26 iunie 1655). La aceasta a contribuit trädarea Buliga,comandantul artileriei, al altor prealabild pe care oaveau cu Constantin multi cdpitani, - cronica

- ce au avut cu Constantin cu pribegii (din oastea luiRákóczi - C.R.), cu steagurile au plecat s-au dus oasteanându-se cu boierii acelasi timp, Radu mare paharnic si alti

au fugit la Costantininfrângerea a fost de un masacru al pedestrimiisi nu rdzboi sau vreo dar aceasta n-a pus rdscoalei.

Chiar la 1655 din ardeleand de la Gherghita, un nobil relatadrurnul este de temut, nici nu pot umbla din cauza lotrilor" De abiade la 27 1655 incepu a

Pentru a suplini lipsa fortelor de represiune, a in Taraaproape un an in 3.000 de osteni unguri nemti condusi de

tanii 1. Borsos A. Gaudi Un timp mai scurt au cdpitanul200 de lefegii poloni lui Rustem mârza, de Gheorghe

In ciuda cumplitei represiuni initiate de Constantin despre care cro-nicile interne ne-au zguduitoare1°9, intre care se

au continuat lupta septembrie 1655, focare ale rdscoalei izbucnindla Bucuresti, Daia, la Gherghita, Rusii de Vede, Craiova,Orasul de etc

ale slujitorilor au izbucnit in anii urmdtori. complotulfostului de seimeni, Priboi, boier viteaz luptdtor", care urmärea

Istoria Tárii ed. cit., p. 124, variantd.Miron Costin, op. cit., p. 171.Istoria ed. cit., p. 124-125; Radu Popescu, op. cit., p. 114,

Stoicescu, op. cit., p. 40.101 Lidia L. Demény, N. Stoicescu, op. cit., p. 143-145; N. Stoicescu, op. cit.,

p. 41-44.Radu Popescu, op. cit., p. 115.

ed. cit., p. 125, variantd.Ibidem, p. 125; Miron Costin, op. cit., p. 172.A. Veress, Documente, X, p. 297.Istoria ed. cit., p. 126.Lidia L. Demény, N. Stoicescu, seimenilor, p. 157-158, nota 14. N.

lorga, Studii documente, p. 47-48. Leafa oamenilor lui Rákóczi era plätitä de domn dindarea de 11 galbeni pe an asupra seimenilor dorobantilor rämasi (Istoria

ed. cit., p. 127, variantä).Istoria cit.; Miron Costin, Tärii ed. cit.,

p. 173-174.Cf. Radu Popescu, op. cit., p. 116; Miron Costin, op. cit., p. 174.Lidia L. Dernény, N. Stoicescu, op. cit., p. 153-154, 158-159, 165-173.

www.digibuc.ro

13 Fenomene de social-politicd (11) 97

pe Constantin in decembrie 1656", probabil scopul inlocuiriilui cu Hrizea aflat in Transilvania, a fost repede descoperitajutorul lefegiilor lui A. Gaudi K. Mikes, miscarea din 1657 a prod us noi tul-

Tara Româneascd.Cu ajutorul a 400 sau 500 de siiméni, era rumâni de doro-

bäntesc strânsi de Racoti de paza scaunului" din Alba "2, vremeacampaniei din Polonia, Hrizea a izbutit scape din prinsoarea ardeleand,trecând muntii Tara Româneascd, la Bistrita El trimise câtivaseimeni de partea sa oastea de a lui Constantinaceasta izbutit, fi dus la o intern& Este interesant de subliniat

prinderea lui Hrizea - G. Kraus - s-a datorat boieruluicare s-a despre aceasta pe Constantin ;

faptul dovedind dusmänia boierilor de seimeni partedin seimeni, lipsiti de munitii, au fost - Kraus la omändstire (probabil Bistrita din cronicile vreme ce adevdratacu ostile gréle" domnesti, conduse de Preda vornicul Brâncoveanu, Radu stol-nicul Ivasco Cepariul, a avut la Târgul si biruiti

Miscarea lui Hrizea din 1657 nu s-a putut transforma intr-ointru cât n-a fost in interior, ei a avut

timp foarte scurt eliberarea lui de la Alba a avut la 23 martiest. n., la 8 aprilie st. n. 1657 a fost executat la Târgoviste "6).

sociale care au inceput Tara Româneascd la sfârsitul domnieiMatei Basarab, traversând intensitäti diferite aproape domnie a luiConstantin constituie expresia a de care urmagatei domnii a lui Matei Basarab. de prestigiu pe plan extern, ea abuit pe plan intern la agravarea populatiei, ceea ce era mai periculospentru domnie, a nemultumit armata, care constituia principala derepresiune a statului. Nucleul, in cea mai mare parte a timpului forta principalaa slujitorii rdsculati nu urmäreau a boierimii (inciuda executiilor a numerosi atât mai putin a celuilalt mare stdpânitor

Singurele informatii despre acest complot la G. Kraus, Cronica Transilvaniei, ed.cit., p. 186-187. Cum G. Kraus Priboi, care fusese oarecum cdpetenia tuturor riz-

in 1655, se mai in noiembrie 1656 arestat de Rákóczi la iar uciderea luiConstantin urma zi mergea la bisericd", credem

a avut prilejul din decembrie 1656.112 Istoria ed. cit., p. ; G. Kraus, op. cit., p. 201-202.113 Radu Popescu, op. cit., p. ; Istoria cit. Hrizea s-a bucurat

de sprijinul unor nobili maghiari, al unor din oastea lui Rákóczi, la trecereapeste de ajutorul satelor (Lidia L. Demény, N. Stoicescu, op. cit., p. 177-179).

G. Kraus, op. cit., p. 203.Pentru aceastä identificare, cf. Lidia L. Demény, N. Stoicescu, op. cit., p.G. Kraus, op. cit., p. 202, 204. caracter antifeudal ale slujitorilor chiar

ale rosilor au mai avut in aprilie 1660, Constantin a organizat, din Ardeal, oexpedibie impotriva lui Gheorghe Ghica: Si s-au adunatdorobantiisul. i din rosii din toate atele, de lui. de hohiile

obicinuite jefuind bucatele boierilor tot ce (Istoria Trii .Románefti,ed. 1960, p. 142).

1330

www.digibuc.ro

98 Constantin Rezachevici 14

de mosii sate -mándstirile. S-au declarat de acord colaboreze cupe care-i socoteau favorabil revendicdrilor din andul au ales undomn,nu al ci al Ei nu rdsturnarea ordnduirii feudale, ci satisfacereain a unor revendicki proprii, dar acealsi timp, nefiind doar o ar-matá de simpli lefegii, ca alte europene, ci oameni de sauniti (seimenii), organic legati de din erau recru-tali, ei au revendicdrile acestora. La masele au sprijinit directsau indirect actiunile slujitorilor, ca totusi intre cele se

oVreme de mai bine de un sfert de veac, domnia a lui Matei Basarab,

mai apoi slujitorilor, au impiedicat formarea unor partide boierestidistincte, lupta pentru putere. Domnia a lui Constantin ati-tudinea boierilor de problema slujitorilor", de relatiile cu Poarta,1659, sau de Mihnea III, au favorizat reaparitia boieresti a feno-

de legate de acestora pentru putere.

LUPTELE DINTRE GRUPARILE ALELEURDENILOR DIN DECENIILE VI-VIII

Ca urmare a participdrii lui Constantin de Gheorghe RákócziGheorghe la campania principelui ardelean Polonia

turcii - expresia - i-au retezat lui Rákóczi ambele aripi, domnul dinMoldova din Muntenia" 118, doi maziliti inlocuiti prin GheorgheGhica respectiv Mihnea III (martie 1658). Noii domni unul albanez, iar

grec (Mihnea III era numit la : Givan-Bei, un grec distinsindernânatec"1"). Poarta prefigura prin aceastd introducerea domniilor

(fanariote"), ca pentru a evita pe viitor hainirea de

Cronicile interne atribuie mazilirea lui Constantin pldngerilor pecare seimenii dorobantii si unii cdpetenii vor puteasurpa" cu puterea turcilor", le-au ridicat la pe domn

iaste hain iaste tot una cu cu 121. Faptulnu este de izvoare externe, dar el constituie ecoul pecare slujitorii o nutreau impotriva celui care-i apoi in 1655

in anii urmiltori. stare de spirit din a ca in iarna anului

117 Eud. Hurmuzaki, Fragmente, III, p. 293; Hurmuzaki, Documente, p. 49-50,nr. LXI.

118 Eud. Hurmuzaki, op. cit., p. 301.119 Ibidem, p. 297. Istoria ed. 1960, p. 131, Mihnea acesta

au fost de neamul lui grec 1-au chemat lane Surdul, iar pre 1-au che-mat din botez Franli".

Andrei Pippidi insä, abia De la data ei (a revoltei antiotomane alui Mihnea III in 1659 - n.a.) incepe in istoria principatelor epoca fanariotä" poli-

bizantind in in XVI-XVIII, Bucurelti, 1983, p. 215), in vreme cepentru Florin Constantiniu, Defectiunea lui Petriceicu", in Moldova, la 1673, aPoarta prefigureze" regimul fanariot, prin numirea ca domn protofanariot" a lui Dumi-

Cantacuzino (De la Viteazul : observalii asupra politicii externeStudii materiale de istorie medie", VIII (1975), p. 130).

121 Istoria Românevi, ed. cit., p. 130; Radu Popescu, domnilor Ro-mâneVi, ed. 1963, p. 118.

www.digibuc.ro

15 Fenomene de crizä social-politicä (II) 99

1658, desi dispunea de o ostire relativ numeroasd (25 000 osteni de 7 000strdini), Constantin nu rezista fortelor turco-tdtare care aduceauin pe Mihnea III, cdci ostirea lui s-a unit ceachiar la prima ciocnire" Mai Letopiseful Cantacuzinese, ostil slujitorilor,

dorobantii seimenii conduceau pe turci de robiiaNoua domnie in conditiile grele creiate de jaful ostilor

turco-tdtare, locuitorii in timpul iernii prin munti câmpiiMihnea III era de spre deosebire de modelul sdu-Mihai

Viteazul - al nume luat din vara lui 1658 125, nu avea un domeniuo de dregkor in urma sa, nu era cdsätorit cu o boieroaicd

prin care s-ar boierimea de cuvânt, eralipsit de o Cei 400 de sprijinulretragerea ostilor nu puteau constitui o protectie eficientd impotrivalui Constantin care se Transilvania recâstige scaunul.plus, boierimea i se Chiar numirea sa, o solie de a cerutvizirului nu-.1 pe Mihnea domn, neavând averiscaunul, va stoarce din sumele la pe cele destinate propriei

127Autoritatea domneasca trece acest moment printr-o crizá. din

momentul sosirii sale in Mihnea a de partea sa pe lape cei prizonieri129, apoi pe pribegi : trimis-au la preste

munte jurdmânt. au venit jupânése tot de s-au lui"de era inchinare putem aprecia prin prisma angajamentului

de pe care o din care au revenit inConstantin pe in Transilvania, la 29 aprilie st.v.

acestia se Stroe Leurdeanu, numit de Mihnea mare vistierdecembrie 1658), Filipescu, Radu fost mare stolnic

(ucis de Mihnea in 1659), comisul Radu Mihalcea Cândescu (numit mare cluceriunie 1658 apoi executat anul urmdtor), Dräghici Cantacuzino

clucerul Chirca Rudeanu etc.

122 Eud. Hurmuzaki, Fragmente, III, p. 300. 0 luptä sträjile celor a avut(ibidem, p. 301; Istoria Românefti, ed. cit., p. 130, variantä.

Cf. Al. Cioränescu, Domnia lui Mihnea III Radu) 1658-1659, Bucure0i, 1936,p. 31 urm.

123 Istoria ed. cit., p. 131.1658) care mentioneazä : când au fugit bäjenie la Mihne (Arh.

St. mitrop. LVII/4); la 5 1662 Tudor postelnic inzilele Mihnei vodä ni s-au prinsu robii de ni s-au robitu femeiele copie i-au robit turcie" (ibi-dem, m-rea Cernica, Cf. Eud. Hurmuzaki, Fragmente, III, p. 303-304; Al.nescu, op. cit., p. 35-36.

Al. Ciordnescu, op. cit., p. 60.126 Ibidem, p. 36.127 A. D. Xenopol, din Dacia IV, ed. 1993, p. ; Al.

nescu, op. cit., p. 29.128 Al. Ciordnescu, op. cit., p. 33. Cf. Lia Lehr, Mihnea al III Radu)

(1658-1659), Studii", XXVI (1973), nr. 6, p. 1163-1164.Prii Românefti, ed. 1960, p. 132. Cf. Paul de Alep, in VI,

p. 257.N. Studii $ documente, IV, p. 56-57. este (7167 in de 7166),

o parte din boierii in acest act la Alba lulia, se dinlui 1658, desigur, lui Constantin care se asigura astfel de un

intern.

www.digibuc.ro

Constantin Rezachevici

Referindu-ne la a scurtei sale domnii (1658-1659), putemaprecia ca linie de conduitä Mihnea III a de parteasa pe dregdtori predecesorilor Ca mare el mentinutpe Constantin Cantacuzino, cumnatul lui Constantin iar ca mare

numit pe Udriste Ndsturel, lui Basarab (decembrie 1658).Barbu Poenaru fost mare stolnic al lui Matei Basarab, devine mare vornic, RaduMihalcea Cândescu fost mare comis al lui Constantin erban, devine mare clucer,Gheorghe e mentinut de mare vornic, Radu dinPopesti, cumnatul doamnei Elina a lui Matei Basarab, devine mare Pârvu

e ridicat la dregkoria de mare vistier, Badea din Comani la cea de marestolnic, iar Neagoe Sdcuianul e mentinut dregatoria de mare postelnic etc. Pe

acestia el a avut inamici ai ca greciiManu (Mano), mare apoi mare ban, sau Trufanda, pemeste mare postelnic, dar acesti greci, de fapt, formau o minori-tate

divanul lui Mihnea III apar personaje mai putin insemnate, ridi-cate pentru. la ca Dumitru mare (august 1659),Manta mare comis din Câmpina, Vasilie mare stolnic, Mihai Argetoianu, maresluger, Gheorghe Ghetea, mare paharnic, negustor din Nicopol, venit inMihnea 132, sau (Vladislav) din Belcini din rosii la dre-

de mare pitar, apoi de mare sluger.de la inceputul domniei, o parte a din divanul lui

Mihnea III o detineau dregdtori din domniile anterioare pe care domnul aPe locul al doilea se situau dregdtori

militare, sau oameni ridicati pentru divande Mihnea. Nici unii, nici altii n-au constituit o pentru pretinsulal lui Radu Mihnea. mai 1658 la Constantinopol se Noul voievodMunteniei, Givan-Bei, are tara lui reputatia unui incapabil, nu câstigeiubirea stima ei, prin scrisori prin soli relatii secrete cu Rákócziastfel nu va avea decât o domnie de

aceiasi probabil de de aceiasi proveninddin mediul boieresc, Constantin a organizat, se pare, o expeditie TaraRomâneascd, pe Mihnea la turcii din Giurgiu. Numai cu spri-jinul pasei ar reusit acesta din in scaun134. Pentru Mihnea III,animat de ambitii pe celor ale modelului - Mihai Viteazul -devenise o solutionare a prin care trecea autoritatea domneascd puteaveni pe de o parte printr-o Gheorghe Rákóczi (care avea suficienteforte pentru a se opune turcilor), pe care s-a bazat stdruitor la moarte,

pe de alta, prin reorganizarea ostii deNu era vorba despre refacerea" ostii ci de reorganizarea ei.

Contrar adesea exprimate in literatura istoricd, Constantin

A. D. Xenopol, op. cit., p. 163, temei sub Mihnea III reinceptulburdrile contra grecilor".

132 N. Stoicescu, al p. 184, dar trimiterilela izvoarele pe care le nu acest lucru. incercarea de identificare a boierilorlui Mihnea Ill de care Al. Ciordnescu, op. cit., p. 53-54, multe erori.

133 Eud. Hurmuzaki, Fragmente, III, p. 304.134 Radu Popescu, op. cit., p. 120-121 ; Al. Ciordnescu, op. cit.. 38-39.135 Cum se crede Al. Ciordnescu, op. cit., p. 57.

www.digibuc.ro

17 Fenomene de social-politicd (II) 101

Serban n-a lichidat corpurile seimenilor dorobantilor, cu mai putin pecele ale altor slujitori. lzvoarele in ciuda executiilor ordonate asupra slu-jitorilor la 1655, aceste corpuri existe aniidecembrie 1656 la curte erau mai bine de 1 000 seimeni 136, cronica

Constantin fdcuse in cele din cdrti de ertdciune" pentrutitiiMihnea a de partea sa pe slujitorii nemultumiti de la

1655 gasindu-si dorobanfii inema Au fost organizate noisteaguri de slujitori, indeosebi dorobanti (sd tot neamul dorobantesc")

seimeni. Au fost comandate tunuri pistrealince" bataie la Sibiu,s-au facut erbdrii", imprejurul Radu s-a ridicat o '39(pe locul celei a lui Sinan pasa din 1595).

Faptul de la inceputul domniei Mihnea a sprijinul fostilorrdsculati de la 1655(au luat dorobanti ceale realeturi")140, faptul mai apoi, pentru procura bani osteni, a instituit

silite din atat pentru boierii de cat pentrucei din fostii in, schimbul unei taxe,sa se inscrie inlele" militare faptul iunie 1658 s-a incoronat cu fast bizantin, ca un mo-narh" a luat nurnele Mihail", dupa al eroului de la Cdlugäreni, a carui

propus s-o urmeze 143, ca manifestdri care prevesteau o domnieputernicd, au nemulfumit profund marea boierime a

Sentimentele boierilor de III au iesit la cu prilejulcampaniei vizir impotriva lui Gheorghe Rákóczi toamnalui 1658, acestia au refuzat accepte planul de impotriva

turcesti, in cu principele ardelean. Conjunctura favorabila(Poarta cu venetienii in lupta cu rdsculatii din Asia Mica),ca asigurdrile de colaborare venite de la Venetia, Roma, de la imperiali ca-zaci, pentru a nu mai aminti de sprijinul direct interesat al lui Rákóczi, asigurauanuine sorti de acestei tentative Opozitia boierimii sub pretext noi

136 G. Kraus, Cronica Transilvaniei, ed. cit., p. 187.137 Radu Popescu, op. p. 118; ceea ce efectivele sale relativ mari (25 000

teni de cum am mai sus) cu care in februarie 1658 pe Mihnea III.138 Radu Popescu, op. cit., p. 119. ed. cit., p. 132, slu-

jitorii incepurd ei a-1 zicând domn ca acesta n-au mai venit in Tara Rumâneascd,vrédnic iaste ca un sfânt".

Ibidem ; AI. Ciordnescu, op. cit., p. 57-58.Radu Popescu, cit.

141 räscumpärdrii a fost extinsä treptat de la satele domnesti la sate alerilor hicleni apoi la toste satele aservite, aparlinând boierilor mändstirilor (Al. Ciordnescu,op. p. 55-56).

142 N. lorga, Studii documente, V, p. 306. amintite nu dovedesc MihneaIII era un sprijinitor al rumânilor. Se cunosc numeroase porunci prin care-i cu aspri-me pe ace5ua asculte de stapânul bor. La 26 martie 1658 porunceste rumânilor dinPiscu ai Brâncoveni aveli a ascultare de pdrintili cum ascultat acum.

de nu potLa inpaca, de naentea (Arh. St. Buc., m-reade iunie 1658 porunceste rumânilor din sä

asculte de lordache frufanda mare postelnic, cum a-li ascultat mai denaentiv-am dat mea rumâni ca naenti vrém<e), arai,

...", marl urgli scandal" vor avea (Arh. St. Buc., D.I., CCV/171).143 Bud. Fragmente, III, p. 308; Al. Ciordnescu, op. cit., p. 60-63.

Cf. M. Cioran-scu, op. cit., p. 75 urm., pärerea a lui Andrei Pippidi,Tradifia politied p. 211-215.

www.digibuc.ro

102 Constantin Rezachevici 18

sântem o de oameni [...] lar turcii sânt putérnici, mari biruesclumea, de la la Apus", opozitie la care au atras unele

militare (care afirmau sabiia iaste hanul cu tätariia dus la planului de antiotomand. Mai mult, de

la Cera4i, pe unde oastea domneascd urma Transilvania, boieriipe domn, determinând oastea urmeze, cu arti-

in apropierea taberei turcesti vistier Pârvu Vlddescu,noscut de cu câtiva boiari cu multe cdpetenii de slujitori slujitori"

pârât pa§ii pe Mihnea de hainie, dezväluind intentiile sale cerând domnpe Preda Brâncoveanu146.

Prezentându-se pa§ii, Mihnea III a increderea, tre-apoi la executarea pe ascuns, cum vom vedea, el

mai apoi o astfel de a avut -a boierilor cdpeteniilor militareprobabil informatiile furnizate de marele postelnic Alexandru

Au atunci in august 1658 : Pârvu vistierul Vlddescu, Istratiepostelnicul Leurdeanul, prin sotie Constantin mareleBârsescu, de ro*ii, Badea de Preda mare ban Brân-coveanu, candidatul boierilor la domnie act din 9 decembrie acela§ian, care Mihnea un sat al lui Preda Brâncoveanu, prietenului MateiBalogh, domnul drept capi ai boierilor de juramânt", pePreda Brâncoveanu, Pârvu Istratie postelnicul. Ei sunt acuzati atuncicând domnul a ajuns la Teleajen, o§tile sultanului, s-au sculat asupradomniei meale a cu rea ficlenie, ca domnii meleCa atare ajunsu-i-au leagea ijudecata mo§iile fiind luate pe seamadomneascd.149 Constantin Cantacuzino mare cu numeroase sa familie,retras la (Prahova), de prea multe despre planurilesale antiotomane, a izbutit in Moldova, de executie

Divanul va descompletat iarna lui 1658-1659, Mihneape sine doar pe Manu mare ban, pe Barbu Poenaru, vornicul

de Sus, comisul Manta din Câmpina, fostul negustor Gheorghe Ghetea, mareharnic, pe pitarul Vlad (Vladislav) din Belcini.

ciuda pârilor bdtrânului Constantin Cantacuzino, care s-amarele vizir la Bursa, Mihnea III continuare increderea turcilor,angajând chiar lefegii din rândul

145 Tárii ed. cit., p. 133 - 134. Cf. Al. Ciordnescu, op. cit.,p. 84-87.

146 Istoria ed. cit., p. 134 variante; Radu Popescu op. cit., p.147 Popescu, op. cit., p. 130.

Ibidem ; Istoria cit.; Hurmuzaki, XIV, p. 159; Paul de Alep,VI, p. 274-275 ; Al. op. cit., p. 89-90, crede acum a fost ucis

Udriste Nasturel, desi cronicile interne aratä limpede cä aceasta a avut anul urmätor.Cf. Marin Matei Popescu, Adrian N. Beldeanu, Mihnea al (1658-1659), Bucuresti,1982, p. 128-132.

Act publicat de N. Mihnea Radu uciderea boierilor munteni,Rev. ist.", V (1919), nr. 8-10, p. 162-163.

Istoria ed. cit., p. 134-135; Popescu, op. cit., p. 123. Mol-dova au venit mai mari ai lui C. Cantacuzino, Dräghici, aflat Transilvania, erban,

slujea ca postelnic pe lângä domn.Istoria Românegi, ed. cit., p. 136-137.

www.digibuc.ro

19 Fenomene de social-politicä (II) 103

In vara anului 1659, pregdtind marea antiotomand - modelullui Mihai Viteazul - Mihnea III a luat o care aminteste mai deAlexandru (nu este exclus ca acest erudit domn, care cunosteade bine istoria lui Mihai s-o cunoscut pe cea a domnului moldovean). Nu eravorba de un act coleric, ci de o menitä o trädare a marilor

Cronicile interne dmnul au cercat pentru ridicareaaceasta" impotriva turcilor, abia ce acestia l-au nu lucruca acesta, ce nu-I va putea scoate la cap va veni peire tares-au turburat asupra boerilor zicând nu vor stea cu el. pentru nu

poate scula asupra turcilor". Cu prilejul unui la curte, 1659154,au fost de beslii si dorobanti : vornicul Radu Mihalcea Cândescu, doifrati ai Udriste Ndsturel, clucerul Diicu Buicescu, fostul mare stolnicRadu Färcäsanu, postelnicul Danciu cu mare stolnicBadea clucerul Stroe Bdrsescu, marele Vasilie Cdmpineanu,Mihai din vel za si alti multi 155

Noul divan care apare ca mare vornic al de Jos Gheorghecomandantul ostii de ajutor in Moldova lui Constantin suntmetinuti Manu banul, Radu Stroe Leurdeanul vistierul, Mantacomisul Mihai Argetoianu pe câtiva noi veniti (DumitruGheorghe stolnic, Cantacuzino paharnic Neagoe postelnic) 157,

cu pe domn in marea antiotomand din toamna anului1659. Pe aceasta Mihnea comandanti din rândul slujitorilor. $i aléseden neamul dorobantesc de puse capete mari preste : vel armas, vel

Dar actiunea antiotomand in fel ca cea a lui Mihaiteazul in -a avut alt cel asteptat de Mihnea. Coplesit demultimea inamicilor, el se retrage Transilvania, scdpând cu greu - cu marisume de bani - de a fi predat turcilor de slujitorii incitati desigur de boieri

avusese Mihai Viteazul, de boierilupta polonii de Curtea de Arges, dar un paralelism in mare

152 Radu Popescu, op. p. 123.Istoria ed. cit., p. 137,Vornicul Radu Mihalcea Cândescu, care face parte dintre boierii ucisi, apare ultima

in acte la 4/14 iulie 1659 Lista marilor dregdtori, in St. mat. de ist. med.", IV (1960),p. 568). Uciderea boierilor a avut aceastä de 15/25 1659 (pentruultima datä cf. Al. Ciordnescu, op. cit., p. 125. Lia Lehr, Mihnea al Ill-lea, p. 1172, credederea boierilor a avut probabil la lunii iunie sau in prima a lunii iulie").

155 ed. cit., p. 137-138 variante; Radu Popescu, op. cit., p.Cf. Marin Matei Popescu, Adrian N. Beldeanu, op. cit., p. 172-173

intocmai textul lui Al. Cioränescu, op. cit., p. 125-126).156 Istoria ed. cit., p. 139.157 Unele din acest divan propuse de Al. Ciordnescu, Domnia lui Mihnea

p. 127, nu sunt corecte (banul Manul nu este un credincios adus de Mihnea de la Con-stantinopol", el apare in divan ca mare postelnic din 1631 ; iar marele nu e un RaduCocoräscu", ci Radu Sintescu).

158 Istoria ed. 1960, p. 139 variantä. uciderea boierilor a fostpe placul (ibidem, p. ; Radu Popescu, op. cit., p. 124).

Cf. Al. Cioränescu, op. cit., p. 130 urm. Istoria a poporului III,curesti, 1987, p. 286-289 ; Marin Matei Popescu, Adrian N. Beldeanu, op. cit., p. 182urm.

ed. cit., p. ; Al. op. cit., p. 168.

www.digibuc.ro

104 Constantin Rezachevici 20

parte voit de Mihnea, intre celor doi domni, deosebirile trebuiesc de ase-menea subliniate. Mihai Viteazul n-a incercat sä din criza in care se afla auto-ritatea 1593-1595 prin masive executii de mai aleseliberat sate de rumâni. Cele rnijloace de din sunt specifice luiMihnea III.

Domnia crâncenä pentru a lui Mihnea a evidentiat orientarea ingeneral a boierimii muntene '61. Nu mai putern vorbi aceastäperioadä, ca de altfel deceniile de o grupare boiereascä filoturcd,

ca atare, de o alta antiotomand, ca vrernea lui Mihai Viteazul RaduAdmiratorul lui Mihai in efemera sa domnie sä concentreze injurul nici pentru un scurt rästimp o grupare antiotornand, ca sprijinal domniei sale. Chiar ultimii dregkori pe care-i mentine slujbä dupä ultimul

al boierilor (din 1659), n-au constituit pentru Mihnea un sprijincient. Ne de ce i-ar mai putut aräta Stroe Leurdeanumare vistier, ce cu un an urmä executase pe Istrate Leurdeanu marepostelnic. Ultimii dregdtori mai ai lui Mihnea (Stroe Leurdeanu, Gheor-ghe Neagoe Säcuianu etc.) se asadar, in dornnuluiculat cu totul alt motiv deck al luptei antiotomane: adversitatea fatä de

Constantin Cantacuzino a sale clientele" boieresti.Executarea de Mihnea la scurt interval a unui numär de dre-de frunte ai a impus pe plan figura, de de prim rang

atunci in viata internä, a bätrânului postelnic al Matei Basarab.Letopiseful - interesatä in faptelor familieisale- spre deosebire de grecii lunga sa in Tara

din 1611, Constantin Cantacuzino, cu o alui Radu se asimilase intru totul, conform conceptiilor din aceea vreme,

Avut-au säraca de pentru acel bun, statoatä vrémea pentru binele ei de de

tarii, ca el era mosnean cu case cu olate, caalti Cronica nu prea mult. Desi grec de origine din-tr-o familie care se amestecase treburile din veacul XVI),prin cdsätoria cu Elina fiica lui Radu pärintii a boierilorCraiovesti mostenitoare a unei bune pärti a averilor acestora 163,Constantin Cantacuzino putea fi socotit la 1659 un adevärat de Nu-mitul Constantin postelnicul - Genealogia Can tacuzinilor , de o partecu clironomia ( = mostenirea) de la socrul (Radu - C.R.) de lacumnatul Basarab voevod (Constantin Serban - C.R.), s-a dealtä parte, s-a märit al lui ipolipsis, nu numai era Cantacuzino ginere deBasarab, ci mai mult cu ce se incuscrise cu doudsprezece farnilii din celemai stare ale Valahiei, prin a fetelorsale"

Române,sti, ed. 1960, p. 133.162 Ibidem, p. 146.

Cf. Constantin Rezachevici, Domeniul al lui Radu Studii",(1970), nr. 3, p. 473 urm.

Mihai banul Cantacuzino. Genealogia Cattacuzinilor, ed. N. Bucure§ti, 1902,p. 82.

www.digibuc.ro

Fenomene de social-politica (II) 105

nurorile familiile acestora, urmasii for-mau o clienteld de numeroasd, pe drept cuvânt putea fi socotita - afost la vremea ei -o grupare boiereascd (Cantacuzinii"). Din eaceau parte - aliate prin - familiile lui Diicu Buicescu,Gheorghe Ghetea, a hatmanului moldovean Alexandru care se

Anastasia Buhus, sotia lui Gheorghe Duca), ale luiin vremea lui Cantacuzino), Gh. (pe care in 1672 Cantacuzinii"1-au cerut domn), neamul al lui Filipescu, Radu Cretulescu,Papa Brancoveanu lui Constantin Brâncoveanu), lanachi Catargi,Corbeanu etc. Unii dintre boierii cu care barânul Cantacuzino s-a incuscriterau elemente levantine, nu de mult venite (Gheorghe Ghetea, socrul lui$erban Cantacuzino), altii erau greci, stabiliti in Moldova Catargi,

cu Ancuta Cantacuzino). Genealogia Cantacuzinilor mentioneazä chiaro a postelnicului s-a cdsätorit Balasache, din familia lui

sache Muselim din Constantinopol 166, adversar al Cantacuzinilor din vremealui Mihnea plus, unele din familiile amintite mai sus, unite prin aliantefamiliale de postelnicul Cantacuzino, erau legate prin aliante de greciistabiliti mai demult in fond, lupta boierilor nu se - cumnu s-a dat in deceniile doi trei ale veacului XVII - grecilormânteniti, ci a grecilor taringrádéni", socotiti venetici, care nu trägeau"la nevoile" Este interesant de subliniat faptul hrisovul lui Leon din23 iulie 1631, impotriva grecilor domniile teara

a fost semnat de Constantin Cantacuzino (fost) mare postelnic 168, cutoate era el insusi grec, dar venise Tara de decenii.timp se cu Elina, lui Radu prin aceasta, cum amin-team mai sus, boierilor de chiar al marilor

S-a mentionat mai demult boierii Cantacuzini nu conduceau o partiddnationald" intelesul de al cuväntului, cum s-a consideratvreme literatura Dar nici inamicii nu formau o partiddgreceascd" 171, propriu-zisd. In fruntea acestora se din vremea lui Mih-nea III, cum aminteam mai sus, Stroe Leurdeanu 172, cu Matei BasarabConstantin $erban, chiar cu Constantin Cantacuzino, printr-o 173

Cf. I. C. Filitti, Arhiva Gheorghe Grigore Cantacuzino, Bucuresti, 1919, p. XXVIII-XXX; crede ca una din lui Mihai Cantacuzino, postelnicului Constantin, a fost Maria

Cf. N. Stoicescu, Dictionar al Cantacuzino, sub voce.166 Mihai banul Cantacuzino, op. cit., p. 81. Cf. I. C. Filitti, op. cit., p. 252.

ed. 1960, p. 137.D.R.H., B, XXI , p. 413.

III, Bucuresti, 1964, p. 201.A. D. Xenopol, din Dacia IV, ed. 1993, p. 185,

de acea pornire care pe Cantacuzinesti tot mai mult catre sprijinirea intereselordirectiune data de Constantin Cantacuzino purtárii familiei sale". N. lorga,

Istoria poporului romänesc, III, Bucuresti, 1925, p 78, pe Cantacuzini nationalisti";C.C. Giurescu, ed. II-a, 1944, p. 116: Cantacuzinii reprezinta partida

aceea a boierilor de171 Cum crede A. D. Xenopol, cit.172 Pentru viala activitatea acestuia, cf. Marcel Ene, Marele Leurdeanu,

Rev. . de ist.", XXXIV (1981), nr. 8, p. 1495-1511.173 Fiul Istratie Leurdeanu a fost cdsätorit cu Ilinca, lui Nicolae a

lui Radu cumnatä a postelnicului Constantin Cantacuzino. Acesta dinurmä i-au fost cuscru (lui Stroe Leurdeanu - C.R.), au pre fata lui un feciora lui Constandin, anume "(Istoria ed. 1960, p. 151, care bine infor-matä in cu Cantacuzinii,nucredem transmite o informatie despre

lui Cantacuzino fiica lui Stroe Leurdeanu).

www.digibuc.ro

106 Constantin Rezachevici 22

seama de rolul proeminent al lui Stroe Leurdeanu adversarii Canta-cuzinilor", grupare acum istoriografia pro-blemei drept a trebuie de fapt a Leurdenilor". Din ea maifäcea parte Dumitra§co Cantacuzino Taringrädeanu, nepot de frate al postelni-cului C. Cantacuzino, care 1-au crescut casa lui 1-au tinut ca pre feciorii lui

boerit" intrigant cunoscut la vremea sa (pe care I. Neculce,el, sugestiv : om nestätätor la voro(a)vi, tälpiz, amagitor,

de cei de la Fener din Tarigrad" in energicului Stroe Leurdeanu,care 1-a determinat sä-1 pârascä, cu el, la Grigore Ghica pepostelnic Cantacuzino, aducându-i acestiva moarte - pentru un boier -in Participanti la gruparea Leurdenilor", ostilä Cantacuzinilor", erauNecula grec de la Rumele", pe care Mihnea trimisese in 1659

cu alti la Constantinopol, pentru a obtine executarea postelni-cului Cantacuzino Balasache grec tarigrädean"177. Dar afara lui Dumi-trasco Cantacuzino, care detine dregatorii doar intre 1662-1664, care trece

a celorlalti doi, mai sus, care participd la divanul domnescca protejati ai lui Radu Leon, in 1666-1667 respectiv 1668, apoi in 1669unul executat celälalt alungat din 178 (toti trei având deci o activitate

cronicile interne contemporane - märturii autorizate ale eveni-mentelor - greci in cadrul zisegrecesti"

Dirnpotriva, spre deosebire de ceea ce s-a afirmat in literaturaputem spune majoritatea aceastä grupare de Stroe Leurdeanu,

o formau boierii de : Constantin mare paharnic, lui Radu Värzaru,el amestecat in sângele lui Constandin postelnicul", Preda Buc§anu mare lo-

Cepariul mare medelnicer, cu Bälenii, RudeniiFilipescu 181, Gheorghe mare ban (socotit pânä acum in literatura

conducatorul acestui partid al Balenilor"), ginerele Hrizea Karididin (grec doar dupä tatä, Gh. din stabilit deci de o gene-ratie mare Staico mare paharnic din Bucsani,

ed. cit., p. 148-149, 151,11 socoteste färä temei nepotde vär premare" al postelnicului C. Cantacuzino, in realitate era Mihai Cantacuzino,fratele postelnicului.

Letopiseful Opere, ed. Gabriel Bucuresti, 1982, 290.Mama lui I. Neculce era varä cu Dumitrasco Cantacuzino, care a domnit de

Moldova (1673-1675 1684-1685).ed. cit., p. 137.

177 Ibidem, p. 157.178 N. Stoicescu, al sub voce.

C. C. Giurescu, op. cit., p. 116, din partidul Bälenilor" fäceau parte StroeLeurdeanu, Dumitrasco Cantacuzino Tarigrädeanu precum o de greci",pe care nu-i numeste, desigui, pentru nici nu existä ! Mai Marcel Ene, op. cit., p. 1504,

justificare cä Din 1652 [...] in veniserä numerosi greci... "greci amintili Tara in deceniile sapte-opt ale veacului XVII, ca

Manolache mare paharnic (1667), adus in de Radu Leon, sau Lascarache Ruset marespätar (1677-1678), adus din Moldova de Gheorghe Duca, nu fac parte din vreo gruparereascä, ci sunt oameni de incredere ai domnului.

181 Istoria ed. 1960, p. 151, 152, 161, toti trei au campania dela Ujvar (1664).

www.digibuc.ro

23 Fenomene de crizä social-politia 107

cumnat Dräghici Cantacuzino, Radu din Izvor, inrudit prinConstantin Brâncoveanu, Neagoe mare vornic, Radu-Tomamare ban, Alexandru Gheorma mare serdar, cu altii mai 182.

dintre acestia, in frunte Stroe Leurdeanu, erau chiar prin (sauchiar de sânge) cu Cantacuzinii, dar interesele personale situau intabere adverse.

divanele celor domni de la Gheorghe Ghica laCantacuzino, contin decât o proportie de greci, comparativ cuaceia a boierilor de care erau atunci Cantacuzinii Doarin sfatul lui Radu Leon apar câtiva venetici" (Necula mare paharnic

clucer, Manolache Balasache paharnici Cariofil [lanache Hartofilax]mare vistier), repede sau executati domnia protectoruluirest grecilor din sfatul domnesc este neglijabil.

acestia amintim doar pe Nicolae (Milescu) mare 1660 pe Dumi-trasco Cantacuzino Tarigrädeanu mare vistier 1663-1664, ultimulcrescut in casa unchiului postelnicul Cantacuzino, ca un de boiertean. Ca atare, programul luptei impotriva grecilor (venetici)agitat de gruparea Cantacuzinilor ca platformd de impotrivaverse, nu avea un temei

indeosebi din decemul trei al veacului XVII grecii" venetici erau socotitiatât Tara Româneascd in Moldova vinovati de toate relele asupra

(mai cu asupra boierilor pdmânteni). Nicolae Costin vorbeste de rdulneam al grecilor", socotind pedepsit pre care pun piciorul grecii"

I. Neculce extrem de sugestiv sa greciii nu vorputea fi scosi din Moldova din Tara Româneascd: nici or fi boiari, nici or

acéste doao cum le Alungarea grecilor" (nua celor era de boierii din vremea luiLeon leacul universal pentru a iesi din diferite perioade de prin caretrecea In deceniile sapte-opt ale veacului XVII aceastä a fostde Cantacuzini", care acuzau boierii adverse se soli priiatenicu streinii omoare boiarii cei ca da jaf

Care sunt in realitate cauzele care au declansat puternica adversitate a celor? Cele de ordin general constau obisnuitele rivalitäti pentru

avantaje materiale, sporite in conditiile dornniilor slabe" care au urmat,ca o crâncena (pentru boieri) stdpânire a lui Mihnea III. Vorbinddespre domnia lui Antonie din Popesti, favorabil Cantacuzinilor, Letopi-

Cantacuzinesc Gheorghe cu boieri din gruparea :

noaptea la casa lui Gheorghe dvornicul, de sfat

Ibidem, p. 163, 170, 175, 184; Radu Popescu, op. p. 130.183 boierii de erau socothi greci stabiliti de aproape o generatie in

(ca Manul banul, Hrizea Karidi din Popesti, Statie Socoteanu), aproape toti boie-roaice stdpânind sate etc.

Este evident de temei lui Mihai banul Cantacuzino, Genealogiatacuzinilor, ed. N. 1902, p. 97, Radu Leon a adus de greci cu sine, dela Constantinopol, pe cari, oränduindu-i, au cuprins toate boieriile dregatoriile lerii,incatboierii pârnânteni nu mai la nici o

185 Letopiseful Moldovei, ed. I. $t. Petre, Bucuresti, 1942, p. 455.186 Cronicarul moldovean mai $i in Tara Munteniascd de ori,

ränduri s-au grecilor de au neciste räutaté. nu s-au mai pututdoao de dânsii" Letopiseful Moldovei, ed. 1982, p. 301).

187 Istoria Tdrii ed. cit., p. 152.

www.digibuc.ro

108 Constantin Rezachevici 24

ce de vor ucide pre acei 3 (din grupareabanul, Radu Cantacuzino - C.R.).

nu le zicea ei tot boeresc la domnii cum s-aunu-i numai batjocoresc. mai vârtos pizmuia

cáci nu 1-au pus ban mare la Craiova" 188 Astfel de sunt carac-teristice intregului ev mediu românesc cea dintre Cantacuzini"leni" (de fapt Leurdeni ) este desigur cea mai bine aceasta se

cronici interesate, denumite din epocaa Cantacuzinilor" a Beilenilor", care relateaza pe larg conflict.

al izbucnirii conflictului dintre Cantacuzini parti-zanii lui Stroe Leurdeanul constituit executarea de Grigore Ghica, la20/30 decembrie a postelnicului Constantin Cantacuzino, indeosebi urmapârilor lui Stroe. Fapta model turcesc strangulare),

cercetare 189, a prod us o puternicd impresie asupra postelni-cului a partizanilor

stare conflictul Cantacuzini gruparea lui Stroe Leurdeanugermina din 1659, când dintr-o C. Cantacuzino fugar Mol-dova, urma persecutiei lui Mihnea dobândi atâta marelui vizir,pe care-I la Brusa, nu numai se de acuzatiile dom-nului dar reusi un an mai târziu, lui Mihnea, numirealui Gheorghe Ghica in Tara Româneascd lar când, nici un an de domnienoul domn, neputând strânge haraciul, a fost mazilit chemat la ocu el a fost chemat C. Cantacuzino postelnicul ca de zabavaraciului". Cu ocazie postelnic izbuti nu numai schimbe ho-

vizir de a transforma Tara Româneascd pasalâc, ci scapede la moarte pe Gheorghe Ghica: pre Costandin avea Chiupriuliuliubit .

Mai mult chiar: acéia vizirul porunci lui Costandinpre cine va voia lui domn Românegi. au lásat pre

dinta domniia ce-i va voia tocmeascä" Acestaeste punctul maxim al ascensiunii carierii politice a bdtrânului Cantacuzino,

el marcheazd mai puternice crize a autoritätiidin Tara veacul al X VII-lea. Pentru Poarta numestedoi domni (Gheorghe acesta, Grigore Ghica), dintr-o familie 194,

Ibidem, p. 163.189 Ibidem, p. 149, se Stroe Leurdeanu Dumitrasco Cantacuzino 1-au pârât

pe Constantin postelnicul iaste Radu Popescu, op. cit., p. 129-131, menlioneazdfaptul acestuia, $erban Cantacuzino, uneltea ia domnia acuzalie care credemnu era de vreme ce Serban va unelti in acest fel in mai multe rânduri,

intr-adevdr va obline domnia. Cf. Marcel Ene, Stroe Leurdeanu, p. 1505."° Istoria ed. cit., p. 136 137, variantd, p. 136, unde se C.

Cantacuzino s-au s-au curtenit la dânsul foarte bine i-au vizirului dedânsul".

N. Iorga, Despre Cantacuzini, Bucuresti, 1902, p. LXIX.192 Istoria ed. cit., p. 144-145.193 Ibidem, p. 146.194 Ghica (Gheorghe Ghica), di nearnul lui spune I. Neculce,

de cuvinte, Opere, ed. 1982, p. 186. A. D. Xenopol, din Daciaed. 1993, p. 167, crede Gheorghe Ghica era de neam albanez din gre-

cesti". Cf. precizarile lui Paul Cernovodeanu, privitoare la Gheorghe Ghica al Mol-dovei (1658-1659) sa Anuar. Inst. de Arh. A. D. Xenopol",XIX (1982), p. 333 352; 1983), p. 121 133; Mihail-Dimitri Sturdza, Dictionaire his-torique et généalogique des grandes families de Gréce, d'Albanie et de Constantinople, Paris,1983, p. 297.

www.digibuc.ro

25 Fenomene de (II) 109

care nu pretind nici de (ca Leon MihneaRadu" etc.), vreo cu fostii domni ai române. Libertatea alegeriiurmasului lui Gheorghe Ghica este pe unui boier, o aceastadomniia ce-i va voia lui si tocmeasca".

aceste conditii, considerând este mai avantajos nu domniapentru ci pentru o sale, usor de condus si caresuporte eventual mazilirea represiunile C. Cantacuzino a propus peGrigore Ghica, pe cunoscuse timpul pribegiei din Moldova (1659), lacurtea bdtrânului Ghica, care incheiase tot atunci (la aprilie 1659), un puternic

de cu mai mare 196.

pretendent, de rude, partizani rners-ausingur de au la Constandin rugaciune, ca

domn, va ca un ce-i va zice va face. Costandinpostelnicul i-au luat domn preevanghelie zapis cu mare a lui ca sá-1 ca pre

cinsteasca cum cá Costandin pohtit de la el nicidea boerie, nici nimic, pace la casa lui Zapisul

de amintit de s-a pästrat, prin el Grigore Ghicapostelnicului: nu am a amesteca pe dumnealui la banilor,

nici la puiu pentru bani nici la boierie amestec,nici o de doinnia mea, ci a se la casa lui, ca

o a si a si nici la bântuiald, [...] ciam domnia mea cu ce va fi prilej peste an, fie pentru hrana lui,

credincios; nici crez cuvintele cuivas, de ar ce araut.) domnia mea odihnesc credinta lui"

septembrie 1660 Grigore Ghica, abia sosit in postelniculuiCantacuzino, un timp capuchehaie a sa la De te-ai dusneata de la mine, am mut surd, orn". El acorda postelniculuiputeri depline, echivoc: Eu din cuvântul dumitale nunici dela mine eu las asupra dumitale de toate

vei socoti faci [...] Foarte pui poalele-n te nevoiesti,pentru mine pentru dumneata, noi una aut.)

aceste conditii, Constantin Cantacuzino devenit arbitrul domnieiRornânesti, mentorul conducdtorul lui Grigore Ghica, cain vremurile trecute imunitate, scutindu-1 de sarcini interne chiar de

, care pus fel in subordinea domnului ocupând asadar

Cf. N. lorga, op. p. LXXI.196 $i, de se va vremea a ne cu trupul actul Gri-

Ghica , iar sufletul fim de altul" (Mihai banulCantacuzino, Genealogia Cantacuzinilor, ed. cit., p. 96).

Istoria Tdrii ed. cit., p. 146. o a cronicii interne, GheorgheGhica Idsase pe Gligorie, la vizirul déte pe Costandin postelnicul Cantacu-zino sfetnic chivernisitor" (ibidem, p. 144). realitate, posteinicul Cantacuzino s-a intors

Tara Romaneascd, de la Adrianopol Grigore Ghica, deel considerändu-se ca un mai mare al (N. lorga, op. p. LXXII).

Mihai banul Cantacuzino, op. p. 84 85.199 Ibidem, p. 86 89.200 Pentru domnilor greci Iarigrddéni", care cddea picioarele lui

bani ruga ca pre unul din ei domn", cf. ed.cit., p. 146.

Din lui 1660 la moarte (1663), C. Cantacuzino nu nici un indivan, doar titlul de postelnic, devenit la el ca un al doilea la casalui, precum Gligorasco au luat domnia" (ibidem, p. 148).

www.digibuc.ro

110 Constantin Rezachevici 26

domnia o pe care nici unul din boierii n-o mai avusesesa, acest veac al XVII-lea, era ca divergentele grupareasa cea a lui Stroe Leurdeanul se adânceascd.

de la inceputul domniei, Grigore Ghica, care s-a dovedit a aveapersonalitate organizatorice deck se actele amintitemai sus, de capitulare fata Cantacuzino 203, a echili-breze in divan proportia reprezentantilor celor Doar Dräghici,

mai mare al postelnicului Cantacuzino, a fost mare paharnic (fratiiprimind dregátorii in afara divanului : ca al doilea Constantinca al doilea postelnic iar dintre partizanii Cantacuzinilor, Filipescu adevenit mare mare ; 1662 numit mare

Radu Cretulescu. vreme ce partizanii lui Stroe Leurdeanu, el insusi marevornic (1661-1665), mai multe dregdtorii in divan (Preda BucsanuGheorghe mari bani, cel din 1663 mare Lecamare Dumitrasco Cantacuzino Tarigrädeanu mare vistier etc.).

Aceiasi incercare de a asigura, scopul domnesti, alibrului componenfa divanului membrii celorde partea domnul in realitate, si la domnii : RaduLeon, Antonie din Popesti, Gheorghe chiar Serban

in a doua domnie Grigore Ghica (1672-1673), Cantacuzinii par-tizanii nu nici un in divan

Unii domni, ca Antonie din Popesti, chiar ocele alte cazuri se o alternare aceiasi dregdtorie areprezentantilor grupdrilor adverse. Cu exceptia lui Grigore Ghica, din1663, a lui Cantacuzino, nici unul din domnii amintiti nu se spri-

exclusiv pe una sau alta din cele Grupdrile lamai ca cele de la inceputul veacului, nu sunt imuabile, clecursul

vremii se produc treceri dintr-una in alta (cazul lui BadeaUciderea postAnicului C. Cantacuzino, la 20/30 decembrie 1663,

trei ani de domnie o campanie norocoasd Imperiul habsburgic, Grigore Ghica

Recunoscute atât de Letopisetul Cantacuzinesc, care-i era ostil (ibidem, p.de Radu Popescu, Istoriile domnilor ed. 1963, p. 128.

In septembrie 1660 Grigore Ghica, care aflase turcii vor din noubei in Tara consideriind numai postelnicul poate acest pericol,pune in el (... ce-ti va voia, vei face cu mine. Numai nevoitor de

scoate din gura neprietenilor mei", Mihai Cantacuzino, op. cit., p. 88), de rezultäpozitia sa de acesta.

Istoria ed. cit., p. 148.Constatarea se pe analiza a compozitiei tuturor divanelor domnesti

din perioada septembrie 1660-octombrie 1688. Dacä, de sub Radu Leon, Gh.e mare ban (1665-1669), Stroe Leurdeanu e mare vornic (1661-1665), in schimb, dingruparea a Cantacuzinilor, Radu Cretulescu e mare (1665-1672),Cantacuzino mare spätar (1665-1667), mare vistier (1664-1665) etc. Exem-

pot fi aduse din celelalte domnii amintite.I. Din politica a lui Antonie

din (1669-1672), in Pagini din trecutul istoric judetului Prahova, 1971, p. 8.In 1672, la pentru reinnoirea domniei, Antonie boierii credin-ciosi au caimacami pe logofdtul Radu Cretulescu, din gruparea postelnicestilor",.

pe fostul mare ban Gheorghe din cea adversä (Radu Popescu, op. cit., p. 145).Partizan lui Stroe Leurdeanu, a acestuia, a fost de

Cantacuzini, nu lipsind mult taie capul (Radu Popescu, op. p. 140), dar apoirevenire de Grigore Ghica (ibidem, p. 156), trece in cele din de partea Cantacuzi-nilor, unicul cu Maria, lui Cantacuzino (Istoria Románesa,ed. cit., p. 188; Mihai banul Cantacuzino, op. p. 257).

www.digibuc.ro

27 Fenomene de social-politicä (II) 111

permis incalce legdmântul" la Adrianopol fatä de postelnic(chiar acesta nu era vinovat de acuzatiile care i le pun in Stroe Leur-deanu cronica dar afirmatia umbla domnia

pare a cum aminteam mai sus, conflictul intre cele

Nu vom insista evenimentiale a conflictului dintreacestea. de intrigi, inlocuiri din dregdtorii, executii, schingiuiri,

in peste hotare, de mosii, inchideri la persecutareafamiliilor adversarilor etc., de care s-au vinovate la rândul ambeletoate acestea constituind un aspect al crizei sistemului politic din Tara

1663-1680, sunt cunoscute in toate amdnuntele adesea de o cruzimecronici reflectând interesele grupdrilor adverse

(Letopisetul Cantacuzinesc, Cronica ) chiar a unor din(indeosebi cea a anonimului catolic din vremea lui Cantacuzino

letopisetul lui I. Neculce etc)Ceea ce ne intereseazd in chip deosebit este felul in care conflictul dintre cele

a contribuit la domnesti, mai ales la intensi-ficarea dominatiei otomane indeosebi pe plan politic. din septembrie 1660Grigore Ghica, unealta postelnicului Cantacuzino, afirma e gata satisfacdtoate cererile turcilor, neputând, dar mai ales nevrând li se impotriveascd, ce

va voia, vor lua, vor cere vom da, cum ieau eice este voia din tári, cu

boieresti - structurate in perioada nu orientdripolitico externe, ca la sfârsitul veacului XVII, ci interese interne -

in lupta domnii numiti de dife-rite, mergând la amenintarea cu pâra la chiar sprijinirearilor interne. Poarta, in ascensiune sub vizirii nu le ridicedomni de aprobarea ei, ca in vremurile lui Radu Matei Basarab

208 De a la turci pe Grigorie ca hain", de a impiedicat locuitoriisä-§i dea dajia, läudändu-se el 1-au popit Grigore el va despopi" (Istoria

ed. cit., p. ; Radii Popescu, op. cit., p. 130; Mihai banul Cantacuzino,op. cit., p. 90).

Radu Popescu, op. cit., p. 129-131. a fost täiat la nas, pentrunumise domn". I. Neculce, Letopisetul Tdrii Moldovei, ed. 1982, p. 203,

Dräghici Cantacuzino ar acceptat, dupä Antonie din (1672), ales domnde (ca aceia furnizatä de Neculce Dräghici, care era mort din 1667, afost ucis de Grigore Ghica) este contradiclie cu relatdrile cronicilor interne, care aratäboierii au cerut atunci domn pe Gheorghe vornicul (Istoria Romdnesti, ed. cit.,p. 164); Radu Popescu, op. cit., p. 145). N. Despre Cantacuzini, p. LXXVII-LXXX,are o atitudine pärtinitoare de Cantacuzini., postelnicul Cantacuzino s-a ridi-cat jafului practicat de Grigore Ghica asupra rntr-o lucrare mai nouä N.

cu totul eronat Grigore Ghica ajunsese un atât de înfocat prieten al grecilor, ,cä puse zugrume pe bätrânul Constantin Cantacuzino, care era acestora" (Isto-ria poporului III, Bucuroti, 1925, p. 77).

VII, Bucure§ti, 1980, 451-453.211 evenimentelor conflictului dintre boiere§ti

a fost pe larg relatatä de N. Despre Cantacuzini, ed. 1902, p. LXXX A.D.Xenopol, Istoria din Dacia IV, ed. 1993, p. 180, urm.; C. C. Giurescu,Istoria III', ed. 1944, p. 115 urm.; desfä§urarea conflictului in vremea luiAntonie din Popesti a fost tratatä de I. Iona§cu, Din politica a Rornd-nesti in domnia lui Antonie din p. 7-19 etc. Cf. Andrei Pip-pidi, Pornind de la o carte despre Radu Popescu, Anuar. Inst. de Ist. Arh. A.D. Xenopol", (1988), p. 437 urm.

Mihai banul Cantacuzino, Genealogia Cantacuzinilor, ed. 1902, p. 88.

www.digibuc.ro

112 Constantin Rezachevici 28

Constantin 1664, boiarii s-au dus ladomnia pentru Dumitra,co Buzoianu din boier obscur, inmâna lui Stroe Leurdeanu 213, sultanul numise deja pe grecul tarigradeanDimitrie care, drept fiul lui Leon luat numele deRadu Carei, boiarii n-au mai cutezat mai altul, te-

nu vor mai pe " lar in 1672,Antonie din Popesti, favorabil Cantacuzinilor, a fost chemat la pentrureinnoirea domniei, când Cantacuzino spatarul banulcu ai au candidatura lui vornicul, socrullui Matei Cantacuzino, pretextEnd Antonie iaste slab tre-bue fie mai tare", marele vizir le-a dat un domn cu de fier" - pe Gri-gore inamicul postelnicestilor". 216

Tot vreme, cronica domnul devine obligat seprezinte la la al treilea an, turcii obicei,

domniea". Fiecare astfel de deplasare era desume importante sultanului dregátorilor Portii, sume care nu erautrecute decât de cele pentru cumpdrarea a domniei.

Faptul Poarta prin domni - de felul lui Radu Leon(1664-1669) neangajati fatä de nici una din grupdrile boieresti rivale, deaacestora un arbitru care adune jurul boierii indiferent de orientareae de printr-o fiscalitate Domnul strain venind de la Constan-tinopol impresurat cu multe datorii, asupra multe nevoi gréle

plus, chiar grecii adusi de Radu Leon n-au cuprins toateboieriile dregdtoriile domnul incercând ladregdtorii boierii numai apoi cand ambele s-au declaratnemultumite de politica sa 220, introducând greci in divan, nu este mai putin

grecilor adusi de acest domn a fost ridicat. frazescurte, de culoare, cronica situatia Tara

i-au datoriile. El au i-aude bani s-au Plata datoriilor pentru reinnoirea dom-

niei - sume gdtite" nu de grecii" ci de Dräghici Cantacuzino 222

aduce un nou val de Radu nici adatoriile porunci boierilor biruri gréle

223.

Este amintit doar in Cronica (Radu Popescu, op. cit., p. 133), nu inLetopisetul Cantacuzinesc, de unde nu fi candidatul Cantacuzinilor".

214 Eud. Hurmuzaki, Fragmente, p. 326-327.215 Radu Popescu, op. cit., p. 133. cronica intr-aceste vremi

turcii, dornnii noastre hainesc de au poruncit fie obi-cei, de al treilea an domnul la mana inpäratului,domniea acest obicei vreme au linut" (ibidem, p.136).

216 Ibidem, p. 145-146.217 Ibidem, p. 144.

Istoria ed. 1960, p. 155.Mihai banul Cantacuzino, Genealogia Cantacuzinilor, ed. 1902. p. 97.Cantacuzinii pentru in ciuda recunoasterii de Radu Leon a vinovdiiei lui

Stroe Leurdeanu in cu moartea postelnicului, n-a nimic pentru pedepsi,lumindu-se in schimb le (N. Documentele Cantacuzinilor, ed.1902, p. 72-75), iar adversarii pentru au pierdut in a doua parte a domniei sale pozilia

pe care o dobandiserd in timpul lui Grigore Ghica.221 Istoria ed. cit., p. 156.222

Ibidem, p. 157-158; au fost puse la

www.digibuc.ro

29 Fenomene de social-politica (II) 113

satisfactie (Stroe Leurdeanu n-a fost efectiv pedepsit de RaduLeon) 224, Cantacuzinii n-au agite din lozinca luptei impotriva gre-cilor, acuzandu-i de toate relele (Letopiselul Cantacuzinesc aceastä po-zitie) chiar o o boierilor slujitorilor domnului.

Acest fenomen de are un caracter artzficial. Chiar nu socotimcronica a Bdlenilor", ce pe Cantacuzini (care vor totdeauna eimai mari") 225, relatdrile capuchehaiei muntene la care con-

relatdrile acestei cronici strangerea din abanilor de haraci au provocat a lui Radu Leon 227,

vedea domnia primejduitd la Amenintdrilor acestuia ei le-aupuns zvonul domnul, de greci, a pe boierii

Mdemnându-i pe se rüscoale. Marele Cantacuzinoa trimis porunci cdpitanilor iuzbesilor se prezinte la Bucuresti oamenii

astfel Cantacuzinii beneficiind de sprijinul slujitorilor.La 3/13 decembrie 1668 229 boierii prezentandu-se la curte pre-

garda domneascd a seimenilor luase armele una dintre porti eradeci vietile le erau primejdie, au dat semnalul slujitorilor, care navalind la curteau dezarmat garda Bucurandu-se de sprijinul slujitorilor al mitropolituluiTheodosie, boierii s-au retras la mitropolie, prin sunteul clopotelorporul la Radu Leon a fost nevoit scrie mitropolitului cerandu-i

intervind pentru linistirea iar apoi se duse el la mitropolie siau avut boierii"

Drept urmare, la 9/19 decembrie 1668, domnul un hrisov pentru izgo-nirea grecilor, care in pe al lui Leon din 1631Pentru Cantacuzini aceasta nu lichida motivul de nemultumire impotriva dom-nului, acesta va mentine dregatorii pe boieriirdsculati, acestia trimit o impundtoare delegatie la 234, care obtine celedin 1669, mazilirea lui Radu Leon

Este interesant de remarcat,mazilirii, garda domneascd a fost paza curtii

a fost slujitorilor de 236, favorabili boierilor rdsculati. Nu e mai

224 Marcel Ene, Mare le Stroe Leurdeanu, p. 1 506.Radu Popescu, op. cit., p. 137.

226 Eud. Hurmuzaki, Fragmente, III, p. 342-344, rapoartele agentului imperial14 ianuarie-20 iunie 1669, alcdtuite pe baza spuselor capuchehaiei muntene.

Ibidem, p. 342-343.228 Radu Popescu, op. cit., p. 137. Capuchehaia munteand, care era agentul lui Antonie

din Popesti, favorabil Cantacuzinilor, relateazä planul lui Radu Leon de a ucide pe boieriajutorul gärzii sale, a fost demascat boierilor de un pämântean, acestora posibili-

tatea sä se organizeze.Data Istoria ed. cit., p. 159.Eud. Hurmuzaki, op. cit., p. 344.

231 Ibidem ; Istoria cit.; Radu Popescu, op. cit., p. 137,gloata" s-a adunat la mitropolie.

232 Radu Popescu, cit. ; Eud. Hurmuzaki, cit.233 Magazin istoric pentru Dacia, I, p. 131.234 Istoria cit., cuprinzând pân la 200 oamen', iar

capuchehaia doar 30 de boieri mai de (Eud. Hurmuzaki, op. cit., p. 344).236 Pentru metodele machiavelice intrebuinlate de cl. Radu Popescu, op. cit.

p. 137-138.236 Eud. Hurmuzaki, op. cit., p. 345.

8-c. 13:0

www.digibuc.ro

114 Constantin Rezachevici 30

putin lipsit de interes faptul un oarecare Pavel grec" permite tot acumspere obtinerea domniei Românesti, cronica nu era laprima incercare de acest fel 237

de Cantacuzini a lui Radu Leon, crizadomneoi se urmdtoarele decenii (1669 - 1688) urmasii luiRadu Leon la Constantin Brâncoveanu au fost din domnii, uniipierzându-si chiar (Grigore Ghica, Cantacuzino), indeosebi urmauneltirilor postelnicestilor" (Cantacuzinilor).

Antonie din Popesti (1669-1672), desi favorabil Cantacuzinilor (ju-pedepseste, sfârsit, pe Stroe Leurdeanu, la mändstire) 238,

desi tutelat de acestia partizanii banul, Radu Cretulescuetc.), care-i reglementeazd chiar felul de trai 239, a fost in cele din

socotit de ei bdtrân slab", Cantacuzinii având partea de mazilireasa 240 Explicatia acestui fapt in incercarea domn de concilierea fapt care nu convenea Cantacuzinilor cadepärteze pe toti boerii (din gruparea C.R.) le boeriile, ledea la ai 242, Cantacuzinii au pretextat existenta unui complot" al adver-

in frunte cu Gheorghe Contrartonie s-a multumit doar exileze la pe vinovati" pentru scurt timp,ba mai mult, pe Ivasco lui Gh, mare comis zicând

nu fielui Antonie Grigore Ghica, aprig prigonitor al Cantacuzinilor

a doua domnie (1672-1673) 245, a fost mazilit de sultan altele lalui Cantacuzino Faptul o moarte groaznicd" - recunoaste

Cantacuzinesc - l-a ajuns curând la Constantinopol, nu pare a fi deuneltirile Cantacuzinilor. Dzicu unii - scrie I. Neculce fi agiunsutacozinestii cu un doftor fie

Nici Gheorghe Duca (1672-1678) numit domn cu sprijinul activ al Canta-cuzinilor pe care i-a ocrotit in prima parte a nu s-a bucuratde aceasta. Vdzându-i pe Cantacuzini poftesc

domn cele necuvioase, peste voea peste putinta lui", Duca a

237 Radu Popescu, op. cit., p. 138.238 Istoria Tdrii ed. cit., p. 161-162; Radu Popescu, op. cit., p. 140, lui Nea-

goe Säcuianu i s-a nasul, iar Badea pe punctul de a executat, a fost iertatde Cantacuzini. Cf. Marcel Ene, op. cit., p. 1 507-1 508.

239 Despre pe care i-o oranduiserä la curte Cantacuzinii ticäitului" Antoniecf. Radu Popescu, op. cit., p. 143, Neculce Letopiseful Moldovei, ed. 1982, 202.

Radu Popescu, op. cit., p. 145. Istoria ed. cit., p. 164, intere-sat cä Hrizea vistierul membri ai grupärii Leurdenilor", la turciauumblat de stricatdomniia lui Antonie vodä".

241 Cf. Din politica externd a Romdnegi domnia lui Antoniedin Pope,sti, p. 8-9.

Radu Popescu, op. cit., p. 142. Istoria Tdrii ed. cit., p. 163, confirmäacesta era un motiv de al adversarilor Cantacuzinilor.

A,a-zisul complot" a datat in toamna anului 1669, 30 septembrie 13noiembrie st.v." (I. op. cit., p. 13).

244 Radu Popescu, op. cit., p. 142.p. 149-150; Istoria ed. cit., p. 165-168.

Radu Popescu, op. cit., p. 158.Letopiseful Moldovei, ed. 1982, 231.

248 Istoria ed. , p. Mihai Cantacuzino i-a domnia.

www.digibuc.ro

31 Fenomene de social-politica (II) 115

contrabalanseze influenta chemând din Ardeal pribegii gruparea249 Faptul acevtia au obtinut dregdtorii importante (Stroe Leurdeanu a

ajuns mare apoi mare vornic, Neagoe mare ban, Hrizea dinPopevti mare vistier etc.) 1675, ascultând sfatul Duca a prigonittimp pe Cantacuzini i-a pe ultimii de domn. Trei ani mai târziu,$erban Cantacuzino, profitând de lipsa lui Gheorghe Duca, plecat campanieasupra Cehrinului, fugi partizanii la turci, obtinând domnia

Românevti mutarea lui Duca in MoldovaDevi Cantacuzino (1678-1688) a avut o domnie mai ca cea a

rdzbunându-vi cumplit familia pentru suferintelepând din 1663 252, luni ce a pecetluit simbolic cu supravie-tuitorii adverse el se stinge, abia de 54 de ani. Vinovat demoartea sa e socotit de Radu Popescu, Constantin stolnicul Cantacuzino, caremai târziu au mdrturisit el au omorât frate-sdu 254. DimitrieCantamir a fost oträvit de un servitor al pus de fratiiConstantin stolnicul Mihai Cantacuzino, de Constantin Brâncoveanu,nepotul care erau impotriva legdturilor sale cu imperialii255. I. Neculce,mai obiectiv decât cei doi autori citati mai sus, totuvi el zvonuldespre otrdvirea domnului de fratii Constantin stolnicul Mihaitarul: era un groaznic: nu veghea voia"

Devi spre sfârvitul domniei lui Cantacuzino s-a maririvalitatea celor boierevti, a Cantacuzinilor" Leurdenilor",criza autoritätii domnevti un toate mult atenuatd, subforma amestecului stolnicului C. Cantacuzino politica nepotului Constantin

Radu Popescu, op. p. 161. Istoria ed. cit., tenden-Duca avea nevoie de ajutorul adversarilor Cantacuzinilor, pentru erau mai priceputi

la stoarcerea banilor dinRadu Popescu, op. cit., p. 163-164 ; Istoria ed. cit., p. 171-175.

251 Istoria ed. cit., p. 174-175 ; Radu Popescu, op. cit., p. 170-171.252 Cf. Radu Popescu, op. cit., p. 172-176; VII, p. 451-453.253 ianuarie 1688 Cantacuzino cdsätorit o cu Gligorasco postelnic,

lui Ivasco nepot al lui Gheorghe Bäleanu, dar atunci acesti aisale erau impacarea sirnbolica intre cele putea avea (Istoria

Tárii ed. cit., p. 184-185; cf. Radu Popescu, op. cit., p. 185; N. Stoicescu,de rudenie dintre domni marea importanfa 'or pentru a

a Moldovei (secolul secolului al XVIII-lea), in Danubius", V(1971), p. 120.

254 La vremea lui se zvonise in l-au oträvit Costandin stolnicul,Constandin Bräncoveanul, nepotu-säu" (Radu Popescu, op. cit., p. 187).

255 despre stdrpirea familiilor lui Brdncoveanu a Cantacuzinilor,ed. Paul Cernovodeanu Emil Lazea, Bucuresti, 1995, p. 3. Cf. Dirnitrie Cantemir,Fiala lui Constantin Cantemir, ed. N. 1924, p. 72. Alexandru Popescu, .FerbanCantacuzino, Bucuresti, 1978, p. 164-166.

256 Neculce mai cä tätarii erau gata peatunci cine la ce arii hi vinit Tara Munteneasca, de n-ar hi murit

atunce" (Letopiseful Moldovei, ed. 1982, p. 321). De nu se sfia uz nici$erban Cantacuzino, pentru adversarilor politici (ibidem, p. 317; Radu Popescu,op. cit., p. 175).

www.digibuc.ro

Constantin Rezachevici 32

Brâncoveanu 257 de in va unelti pieirea) cele din urmä1693, printr-o pilduitoare, Brâncoveanu lichideazd ultimele

ale opozitiei boieresti anticantacuzine, de StaicoBucsan, refugiat la Ohaba in pretendent la tronul Rornânesti din1690, de orientarea preimperiald, a interesantä activitateam reconstituit-o alt prilej 259

indelungata sa domnie, Constantin Brâncoveanu (1688-1714) n-a fostscutit de intrigi chiar de comploturi boieresti, dar acestea de-acum unalt capitol al relatiilor dintre domnie boierime.

pe plan intern extern pentru autoritätii domnestiluate de Mihnea au nemultumit marea boierime a cumplitele executiide boieri din 1638 1659 au adâncit ruptura intre domn boierime.ca aceasta se impotriva domnului, dimpotrivd, din 1659 se pun bazelea puternice grupari boieresti, având la interese personalelupta pentru putere dându-se pentru una din ele sub vechea decontinut real, al luptei impotriva grecilor tarigrddéni", pe care nu de multistoriografia a acceptat-o ca atare. Ca secolul al XVI-lea, când am asistat lalupta pentru putere a Craiovestilor alte boieresti, aliate sau nu dorn-nia, ducând la ridicarea in scaunul domnesc a unui reprezentant al Craio-vestilor, Neagoe Basarab, tot astfel, 1659 gruparea Cantacuzinilor" (fa-milia ca atare prin Elina Cantacuzino, lui Radu erban,a Craiovestilor, al domeniu mostenit parte prina acapareze puterea impotriva adverse, concentratäinitial in jurul lui Mihnea ridicând cele din in scaun nu unul, ci treireprezentanti, in frunte Cantacuzino. Puternica economicd a Can-tacuzinilor ca mostenitori ai unei insemnate a domeniului Craiovestilor,fapt care n-a fost subliniat trecut, a fäcut ca aceastä grupare de Cons-tantin postelnicul Cantacuzino, de fapt dintr-o dar numeroasäfamilie, clientela legdturile ei de (un clan) fie mult mai

de ceaAceasta din al adevárat a fost in realitate Stroe

urdeanu (al Istratie, o a lui Mihai Viteazul$erban, a trecut un timp drept prezumtiv la domnie al lui Matei Basarab),fapt pentru care socotim mai numirea de gruparea Leurdenilor,

257 ed. 1960, p. 195, referitor la sfatul lui Constantinnu unchii Constantin Matei Cantacuzino, privitor la imperialii. Cf. Con-stantin Rezachevici, Bracoveanu - 1690- , Bucuresti, 1989 ; p. 6,28-29.

258 Cantacuzinii pururea au fost domnilor - Radu Popescu- n-au fost odihniti la un domn, acum, la Constandin au inceput ficleneascd

den fala vederea oblinerii domniei pentru5tefan, Constandin stolnicul, toate tainele nepotu-sdu Constandin (pentru lestiia toate, nu ca pre un unchi, ci ca pre un 1-a pe acesta lade (Istoriile domnilor Tärii ed. 1963, p. 203, 209). DimitrieCantemir pomeneste lui Constantin stolnicul contra lui Brâncoveanul la

povestire despre familiilor lui a Cantacuzinilor, ed. cit.,p. 19-21 pentru acuzaliile aduse de Brdncoveanu Cantacuzinilor, cf. p. 19-20).

259 Constantin Rezachevici, op. p. 82-86, 88-89, 110-112, 154, 156, nota 18,p. 160, nota 40, p. 163 164, 229.

Idem, Domeniul boieresc al Radu p. tabelul I, p. 488-491.

www.digibuc.ro

33 Fenomene de social-politica (II) 117

era mai având reprezentantii de pecare s-a dat in trecut numele de gruparea CronicaNeagoe etc., familii interse proprii, unite doar

in vederea impiedecdrii obtinerii de Cantacuzini a monopolului puterii.Spre deosebire de cea mai mare parte a boierimii moldovene din aceeasi

perioadd, care, orientatd spre continua spre introducereaunui regim de libertdti nobiliare" de tip polon 261, boierimea din dece-niile sapte-opt ale veacului al XVII-lea, indreptatd spre prinfruntarea dintre grupdrile sale, instalarea unui domn favorabil partidei maiinfluente, care interesele si ambitiile. Gratie sprijinuluiConstantin Cantacuzino aduce in scaunul Românesti pe cei doi Ghiculesti,Gheorghe Grigore, primii domni de si de dinastia" autohtond,ultimul ce incheiase cu el si fiul mai mare legaminte" de supuncre

credintd, in termeni de care pacta propuse initial boieriimoldoveni pentru alegerea lui Vasile Lupu 262, par simple paleative. Odata ajunsi

in scaun, reprezentantii, putem spune, ai ambelor ca nu mai amin-tim de Radu Leon, de ca factor dc mediere ele, cauta totusi

echilibreze prin diferite mijloace a acestora, indiferent departea incliniu, scopul autoritätii domnesti. Recurgând uneorila mijloace extreme, a fost executarea Ghica a postelniculuiC. Cantacuzino, arbitrul" domniei Românesti la inceputul deceniului alsaptelea.

institutia domniei caracterul traditional, faptulca expresie a autoritätii domnilor din perioada respectivd,

trece prin cea mai puternicd din veacul al se datoreazd intensificáriiamestecului personajelor : Radu Leon,Antonie din Popesti sau Gheorghe Duca, mai multi fära o mate-riala (domeniu) acea care i-a permis lui Cantacuzino sa

autoritatea punând infruntdrilor dintre cele gru-in schimb ostilitatea propriei in buna parte tocrnai din

princina concentrdrii abuzive in mâna sa a unei insemnate pärti din dorneniulcantacuzinesc.

Urmarea luptelor dintre cele boieresti din deceniile sapte-optn-a fost instaurarea ca atare a unui regim boieresc", in trecut de istorio-grafie la jaloane conventionale, decenii interpretat mult mai nuantat,chiar sofisticat; discutabild discutatd pe plan structuralparte 263, ci primul rând intensificarea dominatiei otomane pe plan politic 264

fiscal 265 (determinatd de instabilitatea domniilor); neincrederea in posi-bilitätile de colaborare domnii amintiti, de autoritate, pregdtind bazainstaldrii in deceniile urmdtoare a regimului fanariot".

261 Florin Constantiniu, De la Viteazul fanarioti, p. 131.262 Cf. Miron Costin, Moldovei, ed. 1958, p. 100.263 Cf. dezbaterea: Problema ca regim boieresc" in Tara

neased Moldova, in Revista de istorie", XXXII (1979), nr. 5, p. 941 956.264 Cf. aprecierile severe, chiar exagerate, ale comandantului imperial Antonio Caraffa,

la 1688, despre domnului de turci (N. lorga, Un mare Onditoritalian despre luptele din sud-estul Europei : Vico, Anal. Acad. Rom.", M.S.I.,S. III, t. p. 339).

265 Pentru haraciul ridicat al Tarii din 1678-1679 cf. Tahsin Gemil,Date noi privind haraciul secolul al XVII,ea, in Rev. de ist.", XXX (1977),nr. 8, p. 1443.

www.digibuc.ro

www.digibuc.ro

IOBAGI DIN TARA ROMÂNEASCA MOLDOVA STABILITIIN SECUIME IN SECOLUL AL XVII-LEA

S.

Studiile publicate ultimele decenii privire la istoria secuilor din seco-s-au concentrat asupra problemelor sociale, administrative

legislative. Nu existä cercetäri lucräri speciale despre istoria iobägiei inacelasi rästimp, cu toate fondurile arhivistice ale familiilor secuiesti sunt foartebogate. De sunt aceste fonduri contracte de dincare vom extrage acum doar pe cele care o a problemei,ele privesc pe iobagii din afara spatiului secuiesc (Moldova, Tara

Tara Fägärasului). Ceea ce caracterizeazd este faptul ei au venit dedeparte nu apartin categoriei iobagilor locali, care de altminteri sunt ne-multumiti de soarta cäutându-si dreptätile contextul dat.

Nou venitii, schimb, nu la asemenea dreptäti, ci deocamdatd -se sträduiau numai traditiile limba proprie. De fapt, acestia in-tr-o doreau numai un adäpost sigur, pentru ei familiile ca

supravietui in acele vremuri tulburi.Sosirea coincide cu imprejurarea mai ales la inceputul secolului al

XVH-lea, nobilii secui sau oamenii avuti putut permite ca, pe iobagiide la fata locului, sä iobagi din alte zone. Prezenta in secuiesc

decenii ale secolului al XVII-lea este de evidentd, Gabriela dispus recenzarea intr-o din lustra din anul 1614.

De exemplu, numärul total scaunul se ridica la 290 de oameni, unindice foarte ridicat pentru acea in Treiscaune, numärul nou-veniti-

(advenae ) pare sä fost foarte sazut deoarece in aceeasi nu s-a creato

Aceste izvoare prelucrate de noi pun in evidentä trei categorii socialeambianta secuiascä: nobili, iobagi - eventual inclusiv membrii familiilor -

juzii care intocmeau actele de ale iobagilor Acteleabia mentionate sunt documente separate concrete. ca atare, ele neposibilitatea de a pune eventual, de a la cu privire la viatacotidiand a iobagilor.

Prima intrebare ar : cine sunt acesti iobagi de au ?ntrebare ar : care a fost cauza care i-a silit sä intre in ? Am

mai putea pune o intrebare: care erau drepturile scrise sau

Conscriptia din 1614 - Filiala Arh. Statului Cluj-Napoca. Arh. Scaunul Odorhei,Lada Secuiasca nr. 56; Imreh István Pataki József, Structura satului secuiesc latul sec. sec. XVII, Bucuroti, 1978.

Originalele documentelor se la Arhivele Statului, Filiala Gheorghe -Fonduri familiale : nr. 36, 49, 50, 65 in Arhiva - Budapesta-Fondulfamiliei Antos, P. 5, pachetul 1.

Studii materiale de istorie medie", vol. XIV, p. 119-125, 1996.

www.digibuc.ro

120 Kinga 2

nescrise, care trebuiau respectate de de ? mai esteproblema fugii eventual refugierea in tinutul de la care s-ar

chestiunea originii etnice, mäsura care poate sigur stabilitd.pe in discutie aceste :

1) Originea cauzaPe baza documentelor adunate de noi reiese aproape o de iobagi

familia au sosit in Treiscaune in valuri succesive. anii 1630 1647la curtea nobilului Donáth Mátyás de la Lunga au venit 11 iobagi. anii 1647-1652 la curtea vilduvei lui György Barabás din Secuiesc s-au legat caiobagi 6 oameni. Al doilea val a intre 1680-1686 include 12 indivizi,cei care au devenit iobagii lui Antos din Reci. lar anii '90 ai secolului, iobagiisositi la gospoddria lui Barrabás György cel din Albis aude 14.

general, acesti oameni traversand defileul Oituz, întorsura Buzdului,precum Tusnad au sosit din Moldova. Dar nu numai de acolo. Trebuie spus

ei nu au venit numai pe drumurile comerciale binecunoscute, citeci de munte. pe de parte, nu veneau singuri, ci aduceau cu ei sotii,

De exemplu, in 1639, Sztojka Jonas a sosit cu lui, Marina.1648, Vasili a venit cu sotia lui, Ilona. Un oarecare Radu a adus cu

sine curtea nobilului Donáth doi fii oCauza sosirii acestor iobagi Treiscaune nu este precizatd caz.

Totusi, cunoscand istoria epocii, putem sustine aceastä a deplasdrii estedin urmdtorii factori: diferentierea intre Moldova Tran-

silvania, foametea, bolile nu in ultimul desele de lade De exemplu, un grup de iobagi moldoveni veniti la curtea

lui Antos, anii 1680-1686, are o cu cele mai sus amintite.Este cunoscut prelungit dintre poloni turci dintre 1672-1673, alrui de a fost Moldova. Cei care au putut, au fugit in munti sau, maideparte, Transilvania, gospoddriile. Vicarul apostolic Vitoluzzi, in 1682, raporta papei despre starea satelor unde catolici, precizandcu privire la mai multe tutti fugiti" sau adesso tutti fugiti". Des-pre stare preotul Johannes Battistacucze, care, despre starea nefericia a Moldovei sub turceascd, scriemare parte din locuitori sunt siliti Polonia, Tara Tkarilorsilvania

actele de din primdvara anului 1685 ale sositi din Moldovala Reci sunt mentionate cauzele deplasdrii : toti au fugit din pricina foametei

a preturilor foarte ridicate.2) Din dintre aceste acte limpede iobagii s-au legat de

voie nesiliti de nimeni. Prin acest act, a decis nu numai soarta lui, cia familiei respective. De Demetrasku Dumitru s-a legat de la lala la urmas, irevocabil" de familia Do-náth.

parte din iobagii veniti Secuime au lucrat meseriile acestgrup era destul de restrans. Stoika de exemplu, era ; Barbu dinMoldova muncea in atelierul lui ca pielar; Ilie loan Orosz eraude butoaie (dogari).

Cea mai mare dintre iobagi erau necalificati,

Benda Kálmán, Moldvai Magyar 1967-1706 (Diplomatariureferitor la maghiari din Moldova), vol. II, Budapest. p. 699.

Ibidem, p. 710.

www.digibuc.ro

3 stabilili in Secuime 121

3) Nu numai iobagii au avut fatä de cum reiesedin documente, ci invers. Stäpanul, fiecare materiale dispo-zitie psihologicd, a asigurat existenta iobagilor. Este cunoscut faptul in seco-

al XVII-lea, starea de mereu, averea nu constagospoddria imobiliard, de bine ci in forta de Este

de la sine inteles in aceste conditii, au sä-si protejezeforta de De aceea, in act se poate prevederea

voi ocroti voi fi in caz de nevoie".nu numai ocrotirea era unica obligatie de Acesta se

preocupa de ajutorul pentru inceputul existentei iobagului in noua situatie.De exemplu, Donáth Mátyás a dat unui iobag suma de 2 ode o de Moldovai Simon András, pe de parte, atat un animal de tractiune; Constantin de la curtea lui Antos, fiind necdsätorit,

i-a promis in va se va o opereche de o

Se astfel diferente dintre iobagi de la bun Aicitrebuie subliniem iobagii, desi pe o inferioard, totusinu erau Multi au avut case, animale, arabil in folosintd.

4) Uneori se gäsim in actele de mentiuni addugate,care elemente cu privire la viata ulterioará a iobagilor. De exemplu, Olahloan din Tara cinci ani a murit. Este in actul ini-tial se precizeazd dacd va muri in fiind foarte bolnav", sotiacopii lui vor ocrotiti de

5) mai delicat punct din relatia - iobag reprezintä eventuali-tatea fugii iobagului. Cu toate uneori cazurile de nu aveau doritede iobagi. Astfel, un iobag Orosz István fugind din curtea lui Donáth Mátyás

din tinerete, a revenit totusi ani la vechiuliobagilor fugiti secolul al XVII-lea a fost de mare,

in inventarele gospoddriilor - - numele au ajuns fie puseseparatd. Nu este in aceste acte de

problema fugii era foarte bine conturatd. Din aceastä ne putem dafaptul fugii, iobagii veniti din erau tratati mai flexibil,

din Transilvania. Pentru era strict interzisä fuga in alte tinuturi aleTransilvaniei, dar de Dintr-un de 62 de acte de

numai in cazul unic al lui Keresztes György din Borzesti (Moldova) s-aprecizarea este interzisd fuga nu numai Transilvania, dar

Moldova". Motivul acestei interdictii totale a fost acela respectivul avea foar-te mari datorii. posibilitatea reantoarcerii la locul de origine era teoretic

iobagului. Este adevdrat, aceasta era limitatä de conditii,cum ar fi: sä nu datorii, ia bun de la etc.

Päräsirea curtii nu era afara legii, din unghiul de vedere allatiilor cu Moldova Tara Existä multe documente incheiate

principii Transilvaniei voievozii care includa vietii cotidiene. De la 26 octombrie 1638, tratatul Vasile Lupu

Gheorghe I are o pentru aceastä La 29iunie 1647, Nicolae logofätul din sprijinul lui Akos Barcsay ca sä

iobagi robi fugiti de la el

Veress Andrei, Documente priviteare la istoria Ardealului, Moldoveivol. X, Bucuroti, 1937, p. 51.

Ibidem, p. 205.

www.digibuc.ro

lobagii secuilor nobili din In cursul secolului al XVII-lea

Gospod.nobiliard

Numeleiobagului

Loculde bastinä

Anulsosirii familiilor

de

1 2 3 4 5 6 7 8

1. Antos Györgydin Reci

Moldvai SimonMoldvai Vaszily

TamásGyörgy

Albert AndrásAlbert Márton RabBacsoCsöszHavasalföldiKosztandiHavasalföldi Juvon

Koman

RadulyRaduly II.Barzan Balazs

Moldova

,,

Tara

T. Româneasci

necunoscut

16801685

1686

1681

1682

1685

--1

1

1

1

1

1-1

1

-

Juvon

--Jakab

-JancsiSztojkaOpraFarkasKicsi

-

--

Katica

-Buna

1

-

5222242

47

1

1

2. luiBarrabás GyörgyTárgu-Secuiesc

Moldavai MákszimHelmulusz OpraBarbulli PapKoman PopaOlah SzöcsAndronik

Moldova,

16471651

16521648

---1

----

---

1

1

21

3. Barrabás GyörgyjuniorTg.-Secuiesc

Bogdan Opra

Oros Simon

, 1676

1642

Istinko

Margit

BogdanThodoraDemeterThodorMarkus

7

2

www.digibuc.ro

1 2 3 4 5 6 7 8

Mezei Daniel 1689 - - -Laszlo Marton 1685 1 1 1 4Rekeczei 1690 -Olah Todor Tara Româneascd --Csihány György 1

Kavdcsany Moldova 1694 - - - 1Gligor Fânos 1690 -Grozava Moldova 1691 - - - 1

4. Benkö IstvánJános

Niztor , 1630 1 3 - 5

Turia de Jos

5. Bogdán Gergely Purkerai 1668 - - 1

Covasna

6. Olah Zanos T. 1617 - -7. Benedek Zalko István 1668 - - -

Surce Demeter Moldova 1669 - - -8. Ferencz Cziagandra (!) necunoscut 1618 - - - 1

Lemnia Mihaly

9. Mátyás,Lunga

Olah alias VargaBálint

Moldova 1630 - - - 1

Moldvai , 1632 - - 1

Vaszily , 1648 - - 2Moldvai BarbulyDemetrasku Dumitre 1649 - - 1

Poharnok Simeon Pränesti 1647 - 2 2 5Stephan 3Raduly 2 1 4Jonas Sztojka Loc necunoscut 1639 Marina - - 2Kirilla , , 1647 - István

Ferenc- 3

www.digibuc.ro

2 6 7 8

10. Dombi László Olah Zanos Moldova 1685 - - -István

11. Gál Köhalomszéki 1667 1 - - 2lib Simon Moldova 1677 1 - 3

12. Gyárfás Pál Orosz Tara Româneasca 1616 - - -Orosz , , 1

13. Hizó Simon 1686 -14. Kranik 1692 - -

Lemhia

15. Kálnoky Kádár Trinka alias Loc necunoscut 1675 - - - 1

Orosz

16. Kelemen iki Miklós Moldova 1656 - -Ozun

17. Lörincz Benedek, Istefan Loc necunoscut 1689 - - - 1

Marinka - 1

18. Gergely,Chilieni

Olasz Vaszi 1679 -Esztán

- 3

19. Olasz Jakab,Doboli de Jos

Szász Bálint Brasov 1682 LörinczKata

- - 2

20. Székely Gruzdai Szöcs Tara 1687 - -Chilieni (Gruzda)

TOTAL NOBILI=20 IOBAGI=60 - 18 27 10 116

www.digibuc.ro

lobagi in Secuime 125

concluzie, au existat reglementdri foarte clare in relatiile Transilvanieicu extracarpatice, pe baza de iobagi Secuime ar fiputut opri de care am vorbit mai sus. totu$i nu au Lucruleste mai interesant ne aceste reglementdri se aplicau totu$i in altezone, cum ar fi cazul fugilor din Tara exemplu, februarie1674, un iobag din Tara fugind, trebuia prins oriunde s-arafla, Transilvania, in Tara sau in Moldova". Ne referim acum lacazul Boier Simon al iobag Oprea Paraschiv a fugit.

incheiere, putem spune iobagii stabiliti in tinuturile secuie$ti,reiese din documentele examinate, erau intr-o situatie mai favorabild de io-bagii locali (din Secuime), dar de iobagii din restul Transilvaniei.

6) Aspectele etnice ale documentelor.Toate documentele pe care studiat au fost redactate in limbanumele originea - este precizata - din cei 100 de oameni sositi,

marea majoritate vorbeau o structural apartineau unui alt spatiuin aceste documente nu elemente de discriminare,

care ar fi putut le mai existenta in noul mediu. Cunoscand normelelocale de convietuire, putem spune originea nu a constituit epocarespectivd un obstacolin viata de zi cu zi. In toate aceste documente numai un sin-gur lucru era mentionat - era - anume etnia De exemplu, MoldovaiJoan, Sztojka Joan erau olah" roman". Paharnicul Simeon, StanRáduly erau olah" din Vaszily era din Moldova. luiOrosz István era Chirila Ruszul", Trinka Kádár, la Bineinteles pentruei nu era prea u$or se adapteze spatiu cultural cu totul diferit de al

La urma urmelor spiritul actelor de nu se deosebea cu nimic dementalitatea multi-culturald a Transilvaniei din al XVII-lea care apar-tenenta grupurilor de oameni la o categorie primul detialul economic (in general). Acest reiese foarte bine din faptul pe

nobilimea maghiard, au avut aceleasi drepturi nobili deorigine ace$tia au avut dreptul de a participa la adundrile de incare puteau aprobe sau legi, interese pregdtirea intelectuald.

La fel am putea emigrarea sau imigrareadin in Transilvania nu depindea nu era conditionatd de origineacanismul acestor deplasdri demografice era pus in miscare de toate de cauzeeconomice, sau calamitäti naturale. Foarte multi din Tara

de exemplu, au fost siliti muntii sau inSecuime, multi igani au venit din Moldova Transilvaniatocmai din aceste ratiuni.

Interpretarea din izvoare este cu mai cu este vorbade fapte petrecute cu secole

Pe cele mai sus, dorim emigrarea este un feno-men foarte greu de raport cu realitatea, tocmai de aceealui este deosebit de impoi Din datele pe care ni levoarele se usor la variate interpretdri, functie de interese politiceideologice dintr-un anume moment. Pe de parte, interpretdrile de acest tippot sluji, la la fabricarea unor teorii chip evident contrariilui istoric.

D. Prodan, L. M. Ursutiu, Trii vol. II, Bucurott,1976, p. 566-567.

www.digibuc.ro

www.digibuc.ro

DOCUMENTAR

SIGILIILE

SPIRIDON CRISTOCEA

in jurul anului 1643 ca simplu in cancelaria Matei Ba-sarab, cariera a lui s-a desfäsurat pe o de aproape30 de ani din care 11 ani a detinut mari dregkorii. aproape 20 de ani deactivitate cancelaria domneascd, cu anul 1661 el a inceput urcetreptele acelui cursus honorum care-I vor conduce la cea mai mare dregkoriea (mare ban 1669 aprilie 22-1672 ianuarie 5), ce in timpul domniilorlui Grigore Ghica Radu Leon detinuse pe cele de mare vistier (1661 ianuarie28-1663 mai 3, 1664 noiembrie 27-1665 decembrie 2) mare vornic (1666nuarie 7-1669 februarie 24)1.

Desi provenea dintr-un mediu 2, a reusit intre rapid inclasei dominante a vremii fie unul din fruntasii boierimii muntene

in al treilea sfert al secolului al XVII-lea. mentalitdti practici e-nesti, el s-a adaptat, formä in continut, exigentelor clasei la care aaderat.

Mare al el a adoptat specific clasei sale con-fectionat un propriu menit individualizeze, sporeascd autoritatea

in acelasi timp afirme categoric drepturile sale. Pentru Mares, participantactiv la viata social-economick culturald, existenta unui sigiliu propriua fost o necesitate, chiar un bun cunoscdtor de carte, actele

cu semndtura proprie. Ca in cancelaria domneascd, a intelesrolul juridic de necontestat pe care sigiliul avea diplomatica romaneascá,prezenta acestuia pe un act documentului respectiv autoritate. De aceea,el confectionat un sigiliu propriu cu care validat actele emise.

multi ani in cancelaria domneascd, a cunoscut sigiliileunor feudali laici ecleziastici servindu-i, ca de inspiratiepentru cel propriu. primul boier din neamul el confectionat singursigiliul a prelua ceva de la care n-au avut unpropriu.

Cercetarea documentelor permis identificarea a patru sigilii folositede de-a lungul carierei sale politice, sigilii pe care le prezentdm in conti-nuare.

N. Stoicescu, Dictionar al din Tara Moldova, sec.XIV-XVII, Editura enciclopedicâ BucurWi, 1971, p. 110.

2 in câteva documente se au fost scrise de Mareszapisul din martie 1647, sotia sa adeveresc au vândut un rumân lui

den (Arh. St. Buc., Doc. ist.,

,,Studii materiale de istorie medie", vol. XIV, p. 127-132, 1996

www.digibuc.ro

128 Spiridon Cristocea 2

1. Primul sigiliu pe este imprimat pe un zapis, din1665, când era mare vistier, prin care mändstirii Cotmeana moie in Grosani,

prirnind in schimb jumätate din Mogosesti, pe apajudetul 3.

Fig. 1. Az, Mares vist. cu mia". Aprilie1665, M-rea CotmLana, 3.

Descriere : Sigiliu, de formä octoganalä (12 x 12 mm), imprimat in tus,are in câmp un scut talpa rotunjitä. Scutul, inse este timbrat de o coroanä

trei fleuroane din e pene de strut, decâte o stea opt raze. sunt imbracate delambreehini.

M" din câmpul scutului este prescurlarea prenumelui Mares,-a Gheorghe. Sub se aflä semnatura autografd Az,vist. importantd prin faptul mentio-

pe care o detinea prin numele, provenind de lasatul unde-si avea biserica.

sigiliu, mai bine imprimat, apare pe zapisul din I aprilie 1667,când era mare prin care mändstirii Tutana mosieEsciori, primind in din Muscel. Pesigiliu, este intärit si semnätura Az, dvor. amlit mia"

Idem, Cotmeana, 111/3.Mdnistirea Radu Voda, XIX

www.digibuc.ro

3 Sigiliile lui 129

nu confine nici un element de datare, nu când a fost confectio-nat sigiliul. Imprimat pe zapisul din aprilie 1665, sigiliul putea fi confectionatchiar de 1661 pe când era in cancelaria domneascd.

Chiar nu se sigiliile de mare vornic (nr. 2) mare ban (nr.3) care sunt creatii artistice deosebite, acest prim sigiliu este din acest punct devedere o realizare destul de

in a unor elemente cum sunt scutul, coroana, lambrechiniiidovedesc compozitie se normelor artei heraldice.

2. Cel de al doilea sigiliu al lui Mares, aplicat pe din 26 mai1668 6, a fost confectionat, potrivit legendei, in 1666 cu ocazia

de mare

Fig. 2. ban". 21 aprilie1669, M-rea Govora,

in continuare descrierea sigiliului de pe cartea mareluidin 13 mai 1668, prin care mänEstirii Tismana mosiei

de la Erghevita, Emil VârtosuDescriere : Sigiliu rotund, diametrul 3,3 cm, timbrat direct pe

tului, dedesubt cu verde. un personajboieresc, marele picioare, privind din caftanpe umeri pe cap; mâna un toiag,

se la cingdtoare. Pe margine, uncerc liniar in exterior, liniare, in interior, intre elelegenda KW ...

[t vel 7174

Idem, Mändstirea Tismana, XI/14.Idem, Cozia, LX 50.Emil Vârtosu, Din sigilografia Moldovei a in Introducere,

vol. Edit. Academiei, 1956. 518. Cf. idem, Stud. cercet. de ist. medie",I (1950), nr. 1, p. 163-164; pentru sigiliul de mare ban, ibidem, p. 153-155.

9- c.1330

www.digibuc.ro

130 Spiridon Cristocea

Sigiliul lui ca mare vornic, complet deteriorat, mai apare pecartea din 26 mai 1668 megiesi pentru pricina dintre popa Banu

Stroe din Dragoslavele, care nu mai este prinDeci anii 1666 1667 valida actele cu sigilii: pe cele perso-

nale cu ce avea (nr. 1), de mare vornic cu confec-in 1666 cu ocazia acestei dregkorii (nr. 2).

3. Ocuparea, incepând cu data de 22 aprilie 1669, a dregdtoriei de mare ban,a fost printre altele, de confectionarea unui sigiliu cu care a validat

Fig. 3. Az, dvor. am cu mâna mia". aprilie 1667, M-reaRadu XIX

un mai mare de documente. Primul care este validat acest sigiliu esteo carte a ban din 21 iulie 1669, in scaunul Craiovei"prin care mändstirii Govora stdpânirea unei (a patra) din Cerneti

Ca de mare acest sigiliu a fost descris tot de Emil VârtosuDescriere Sigiliul rotund, diametrul 3,8 cm, timbrat direct pe hârtia

tului, dedesubt verde. un personajboieresc, marele ban al Craiovei, picioare,spre stânga, pe umeri caftan de brocart, ara-bescuri cu guler de pe cap are in

un toiag cu trei noduri la supe-rior, pe când este in dreptul piep-tului.

Pe margine intre cercuri liniare legenda :[t Jupan marele ban

al Craiovei leat 7177 (1669>].

Arh. St. Buc., Mändstirea ampulung, LX/50.Idem, Mändstirea Govora, XIII/14.Emil op. cit., p. 512-513

www.digibuc.ro

5 Sigiliile lui 131

Pe act, sub sigiliu, se semndtura autografd Mare ban".Sigiliul lui mare ban a mai fost aplicat pe acestuia din: 231669 (detcriorat), 24 august 1669 12 s-a intipdrirea uleioasd),

29 august 1669 13 (cázut, s-a uleioasd), 4 septembrie 1669 14s-a intipárirea uleioasd), 15 septembrie 1669 martie 1670 16s-a intipdrirea uleioasd).

4. de al patrulea sigiliu pe cunoastem se pe un zapis, din 261672, prin care face danie mändstirii de la Cornetu, ctitoria sa, partea lui

de mosie de la Titesti. finalul zapisului, scris de Musat se consemneazd:Pentru mai pus-am peceatea am mea ca

Fig. 4. dvor". 13mai 1668, M-rea Tismana,

Descriere Sigiliu octogonal (16 x 14 mm), imprimat in tus, inscut oval cu ornamente baroce, cu o fascie pe verticald cuo Scutul este timbrat de o conturnatd(mierld?) asupria de o de lam-brechini miniaturali.

Dedesubtul sigiliului se semnátura: Eu, biv ban, ammia".

Ca primul, nici acest sigiliu, prezentate acum pentru prima nu con-vreun element de datare. El putea fi confectionat inldturarea lui

din dregátoria de mare ban, dar de acest eveniment.de acest sigiliu, zapisul din 26 iunie 1672 mai are unul, pe al

lui Fiera, lui Mares, care se semneazd: Eu, Fiera, Marq ban, amlit mia".

Arh. St. Buc., Doc. ist.,12 Idem, Dintrunlemn, XXIX/5.

Idem, Bistrita,Idem, Brâncoveni, XXII/41.Idem, Episcopia LXXXVII/8.Idem, Doc. ist., CLXXXV/65.Idem, Coleclia I. 1/103.

www.digibuc.ro

132 Spiridon Cristocca 6

Fig. 5. Eu, biv ban, am mia. "26 iunie1672, I. Ionacu, 1/103.

Descriere octogonal (14 x 12 mm), scut rotund cucurile usor scobite; in scutului o corabie cu trei catarge,cu flamuri in Scutul timbrat de uncoif arcuri din care ics lambrechinicare-i flancurile. Deasupra coroanei plutestesase raze flancatä de initialele chirilice (Fiera Bajescu).

,

1

Fig. 6. Eu Fiera, Mare ban, am mâna mia. 26iunie 1672, Coleclia I. 1/103.

Comparand acest sigiliu cu cele patru ale tatälui putem constataera nu a preluat de la elemente care sä demonstreze apartenenta la aceeasifamilie, el destul de original.

www.digibuc.ro

CONTRIBUTII PRIVIND RELATIILE PEBAZA UNOR DOCUMENTE DE LA MIJLOCUL SECOLULUI

AL

GHEORGHE

Contactele multiple dintre români sârbi intreaga a evuluimediu reprezintd o constana a celor popoare. Situate la nordsud de in zona de confluentd dintre lumea musulmand inexpansiune) Europa Occidentald, cele popoare au intretinut, ciuda evo-

statale diferite, strânse legdturi-economice, politice, militare, culturalematrimoniale-influentându-se reciproc. Necesitatea unirii eforturilor militarefata dusmanului comun (Semiluna), apartenenta la aceeasi arie spirituald -

cea bizantino-ortodoxd-, strânsele matrimoniale casele domni-toare familiile din cele state au contribuit la mentinerea acestorcontacte.

Cucerirea Constantinopolului (1453) modificdrile politice care se vorregistra in Balcani din acest moment reprezintd contextul politic care domniiromâni au preluat basileilor, bineinteles la dimensiuni mai mici, pur-tând mai departe bizantin, fenomen numit de N. Byzance aprésByzance". Patronajul desfäsurat de domnii români prin numeroasele impor-tantele danii acordate monahale de la Sf. Munte Athos, Sinai 2 se vaextinde asupra mändstirilor sârbe disparitia statului sârb sub loviturileotomanilor. Cele danii domnesti care fac obiectul studiului nostru, una dela Matei Basarab, de la Grigore Ghica (de fapt o reinnoire a celei aintasului prin care se acordau anual sfântului de laStudenica câte 6 000 de bani", fratilor care vin, pentru cheltuiald" 600 de

Despre legäturile matrimoniale dintre români N. Ancapatronagiul ei literar (1360), AARMSI, s. III, t. IV (1925), p. 3-4; Filitti, Despina,princesse de Valachie, fille présumée de Jean Brankovitch, RIR, t. (1931), p. 241-250;Emil Turdeanu, Din vechile schimburi culturale dintre români jugoslavi, Cercet. Lit., III(1939), p. 141-218; Ion Radu Mircea, Petre Nästurel, De l'ascendance de Despina, épo-use du voévode Neagoe Basarab. A propos d'une inscription slavonne inédite, Romanoslavica",t. X (1964), p. 435-437; Anuichi, bisencesti din XVII-XVIII, BOR, an 97 (1979), nr. 7-8, p. 878-879.

2 Referitor la ajutorul acordat de domnii români la Sf. Munte Athos Sinai, N.Muntele Athos in lega AARMSI, s. II, t. XXXVI (1913-1914),

p. 447-517; Grigore Nandris, slavo-româ din Muntelui Athos, Bucu-1936; T. Bodogae, la din Sfântul Athos, Sibiu,

1941; P. Nästurel, Le et les Rou nains. Recherches sur leur relations dudu siécle 1654, Roma, 1986;

Vezi anexele I

Studii materiale de istorie mcdie", vol. p. 133-144, 1996

www.digibuc.ro

134 Gheorghe 2

bani", nu fac deck demonstreze o acest patronaj material cultu-ral exercitat de domnii români4.

Mändstirea Studenica, cu bramul Adormirea Maicii Domnului, situatäpe un afluent al Ibarului, muntoasd5, a fost ctitoritä inultimul sfert al secolului al de Nemania (1168-1196), pri-mul suveran i-a fost conferit atributul de autocrat" ctitor al

Hilandar de la canonizat sub numele de Sf. Simeon. Disciplinaregulile noului de cult vor fi stabilite de Sf. unul din lui

Nemania, devenit din 1219 primul arhiepiscop al Serbiei, considerat deintemeietorul bisericii sârbe Devenind un veritabil mausoleu al Nemanizilor"

moriahal de la Studenica se va bucura de o foarte autonomie,considerat cea mai importantd mändstire din Serbia; unii istorici folosesc

chiar sintagma l'époque de Studenica" pentru a desemna o distinctdin istoria regatului shb, cea a trecerii de la vasalitate la

Bundstarea economicd ce a caracterizat cele state feudale românestiin timpul lui Matei Basarab Vasile Lupu a permis celor doi domni manifesteo de hegemonie" intreg spatiul de bizantino-ortodoxd.

in cazul lui Vasile Lupu, domnul Moldovei, ajutorul acordat mändstirilorsârbe poate explicat atât prin dorinta acestuia de realizare a unei monarhiibizantine pe meleagurile moldave 13, prin originile sale sud-dunkene 14,in ceea ce-1 priveste pe Matei Basarab motivatiile acestuia sunt de

Despre rela¡iile in evul mediu, Ion Radu Mircea, Relations culturellesroumano-serbes au XVI RESEE, t. 1(1963), nr. 3-4, p. 377-421; Barbulescu, .Rela-tions des Roumains avec les Serbes, les Bulgares, les Grecs et la Croatie en liaison avec la questionMacedo-Roumain, Iasi, 1912; N. Serbänescu, bisericesti, culturale politice

MO, t. XV (1963), nr. 5-6, p. 307-317 ; Radu Flora, Din(Privire de ansamblu), Panciova, 1964; idem, Noi contributii, Panciova,1968 ; idem, iugoslavo-romiine. Lumina" (Pancevo), XXII (1968), nr. 6,(extras); Petronel Zahariuc, Relatiile lui Vasile biserica : un nou document,

Iasi, XXXI (1994), p. 99-107.G. Bals, la biserici din Serbia, Bucuresti, 1911, p. 2-6; Gabriel Millet,

L'ancient art serbe. Les eglises, Paris, 1919, p. 22.Ljubomir Maksimovi, L'ideologie du souverain dans l'etat serbe et la construction de

Studenica, vol. Studenica et l'art byzantin autour de l'annee 1200 (red. V. Kora), Beograd.1988, p. 36.

G. Bals, op. cit., p. 2.Ibidem, p. 9; C. Jirecek, La civilisation serbe au Moyen Paris, 1920, p. ; Louis

Bréhier, L'arhitecture serbe au Moyen Paris, 1921, p. 4 (extras).Aläturi de ctitorul aici au mai fost sotia sa Ana,

tefan Vukan, regele Radoslav sosia lui ; pt. detalii, L. Maksimovi, op. cit.,p. 47.

Jovanka Kali, L'epoque de Studenica dans l'histoire serbe, in vol. Studenica et l'artbyzantin.. .", p. 25-34.

Referitor la mänästirea Studenica, P. Petkovi, Beograd,1924; Mihailo (red.), Studenica, Beograd, 1968; M. Kasanin, V. Kora, D. Tasi, M.

Studenica, Beograd, 1970; Sima irkovid, Vojislav Gordana Babié, StudenicaMonastery, Belgrade, 1986; Djuraje Bogkovi, Studenica. Reflections sur sa genese et ses ra-cines, in vol. Studenica et l'art byzantin. p. 125-132.

E. Turdeanu, op. cit., p. 170.Pavel Josef devniho pisemnictvi jihoslovanuv, Praha, 1873, p. 113-

115; P. Zahariuc, op. cit.N. Iorga, Vasile Lupu ca al de tutelarea Patriarhiei de

Constantinopole a Bisericii ortodoxe, AARMSI, s. II, t. XXXVI (1913-1914), p. 207-236;Fr. Pall, Les relations de Basile Lupu avec l'Orient Ortodoxe et avec le patri-arcat de Constantinopole, Balcania", (1945), p. 66-140.

14 Zahariuc, op. cit., p. 101.

www.digibuc.ro

3 româno-sarbe 135

optiune este determinatd de dorinta acestuia de a continua tradi-tionala a domnilor munteni de sprijinire a ortodoxiei sud-dundrene,nu numai, drept model pe Neagoe Basarab 15, cel mai marectitor din lumea a secolului al XVI-lea" a fost sesi-

de contemporanii domnului, astfel, in prefata la Antologhionulvonesc (Campulung, 1643), Udriste (care a jucat un rol important inpolitica culturald a cumnatului ... cari din domnii de mai nainte ai

de al neam familie prea preaprea prin urmasi se trage, prea bunul Neagoe de odini-

- s-a de binefkátor al ca prea buna domnie a voasträ, carea aici de mari binefaceri, cum in nu s-au pomenit niciodatdmai Atasamentul lui Matei Basarab fatä de mostenirea spirituald alui Neagoe Basarab reiese din grija fundatiilor religioaseputernicei familii a boierilor Craiovesti din traducerea limbapentru prima a lucrdrilor: lui Neagoe BasarabTeodosie patriarhului de Gavril Protul 19, in timpul domniei sale.

Un al doilea motiv care a influentat politica de sprijinire a bisericiireprezentat stransele legauri mediul in timpul sale.

acest sens numerosii mesteri de origine ce au activat tipografiile mun-tene 20 sau ierarhi ce au poposit la curtea celui incununat cu

asemänat un al doilea Constantin din sfintii mariai Romei Din acestora pe patriarhul GavriloRaici care anul 1653, in drum spre Moscova, va face demersuri pe ceidoi domni vederea realizarii unei antiotomane (nu este lipsitde faptul tocmai acestuía Matei Basarab i-a misiuneaaplandrii conflictului hatmanul Bogdan Hmelnitki) 22 sau pe episcopul denopole, Brankovici, ce se va retrage la mänästirea Comana

acest context, dania lui Matei Basarab mändstirea Studenica (14martie 1644), prima danie acestui importantmonahal, se actiune mult mai vastä de sustinere a bisericiiAstfel, primul care a beneficiat de milostenia domnului mun-tean a fost mänästirea Milegeva, a doua ca Studenica 24,i-a acordat suma de 10 000 aspri (1633) dania de 4 000 de aspri

Radu Creteanu, Traditions de famine dans les donations rownains au Mont Athos,vol. Etudes byzantines et post-byzantines, I, 1979, p. 135-151.

E. Turdeanu, op. cit., p. 151.Sacerdoleanu, Predosloviile române,sti, I (1508-1647), Bucuroti,

1938, p. 91.18 R. Creteanu, op. cit., p. 139.

Octavian Iliescu, fost traduse in lui Neagoe Basarab ?,Arges", 1967, nr. 10, p. 6-7.

20 E. Turdeanu, op. p. 170-171; S. cit., p. 896.P.P. Panaitescu, Manuscrisele slave din Biblioteca Academiei R.P.R., I, Bucuresti,

1959, p. 19-20.22 Anuichi, op. cit., p. 886; vizita lui Gavrilo Raici este amintitä de Paul de Alep,

sträini despre VI (ingrijit de M.M. Alexandrescu-Dersca Bulgaru),Bucuresti, 1976, p. 107.

Anuichi, op. cit., p. 886.E. Turdeanu, op. cit., p. 164.

25 danie este mentionatä act de la Radu Leon (1655) emis favoareamänástiri. Documentul a fost publicat de P.J. op. cit., p. 116-118 (text

R. Flora, Relatiile p. 89-92 (text trad.); S. Anuichi, op. cit., p.900 (trad.); de I. Bärbulescu, op. cit., p. 275.

www.digibuc.ro

13C Gheorghe 4

Papratie (Bosnia) 26 (1644, noiembrie 20) cearea Trebinje de 1 800 de aspri (1646, iunie 15)

cazul lui Matei Basarab, dorinta de a urma exemplul oferit de Nea-goe Basarab, strânsele cu spatiul sud-dundrean reprezintd tot atâtea mo-tive in a justifica dania acestuia mändstirea Studenica, in ceea privestepe de-al donator, Grigore Ghica, nici legdturile de familie nici cele

lumea nu pot constitui argumente in a explica dania sa. a excludepractica reinnoirii vechilor danii ale de care noul domn ajunsscaun, credem actul lui Grigore Ghica are alte semnificatii. Astfel, analiza

a daniilor lui Grigore Ghica din perioada 1661-1662 ne pune in fata unuifapt evident: atentia de care s-au bucurat printre aictitori se Matei Basarab. Amintim acest sens, daniile carerile Sadova 28, Câmpulung Arnota Mitropolia de lagoviste ; in toate aceste cazuri este invocat rdposatul Mateiu voievod".

actiune demonstreazä adoptarea modelului ctitoricesc intruchipatde Matei Basarab, ca cazul lui Constantin de Grigore Ghica.

in cazul lui Constantin preluarea averiiurmasi, s-ar constitui de obligatie pentru continuarea politiciiacestuia, optiunea lui Grigore Ghica, credem rolul decisiv detinutpolitul I al Ungrovlahiei, revenit scaun din sprijinulacestei idei vin afirmatiile din actul lui Grigore Ghica prin care

Arnota, lui Matei. Basarab, (jud. Dolj) cu tot venitultoti rumânii: ... déca a fi domnu Rumânesti

multe mändstiri case au aici in pentru pomenapent]ru sufletul domni<i)i lui al au

Arnuta den temeliia ei cum oasele acolo...aceia se-u intâm[plat] lui Mateiu moarte la scaun la Târgovisti. 1-augrupat in tinda bisericii domnesti. apoi, multe räutäti robii aici in

28 op. cit., p. 115-116 (text ment. de I. Bärbulescu, op. cit., p274; E. Turdeanu, op. cit., p. 173; R. Flora, Relagile p. 337.

27 Damaschin Mioc, Materiale din arhive SMIM, VI (1973), p. 326-328 (text trad.); ment de I. Bärbulescu, op. cit., p. 275; R. Flora, Relaiiile iugoslavo-române, ; S. Anuichi, op. cit., p. 897.

28 Arh. St. 715, f. 984-984 (1661, 7).29 Ibid., M-rea Câmpulung, LXI /27 (1661, 11).

Ibid., M-rea XXVII XXVIII/7 (1661, august 5)31 Ibid., M-rea Arnota, VI /3 (1661, august 5). 0 copie a acestui document, ce se

la B.A.R., a fost publicata de D. Cristescu, Sfânta Arnota, Rm. Vâlcea, 1937,p. 132-134.

32 Ibid., ms. 127, f. 395-395anul 1653, mitropolitul stefan este depus de Matei Basarab, acuzat cä a fostt cei ce au stricat orânduiala s-au ridicat impotriva domnului", Hurmuzaki-

Docu-nente privitoare la istoria p. 195-196. Istoricul N. Stoicescu in lucra-rea Matei Basarab, Bucuresti, 1988, 209, pune depunerea mitropolitului t fan de care domnca urmare a participärii acestuia la evenimentele tulburi din primavara lui 1653, invocând dreptargument originea a capului bisericii munt ne (acecasi idce in SMIN , X(1983),p. 135). Considerärn motivele depunerii mitropolitului I nu au fost insä elucidate,

cu totul de altä aceastä presupusa participare la evenimentcle amintite maisus. De altfel, diata sa 15 aprilie 1668, mitropolitul nu aminteste nimic acestsens, depunerea sa pe seama ...poate fi fostu pentru noastre au din graiurile

(Arh. St. Mitrop. T. Rom., CCCLXXXII/I a). Fragmente din acest do-cument au fost publicate de: Constantin Erbiceanu, data mitropolitului

al Ungrovlahiei, BOR, an 26 (1902), p. 296-297; R. Creteanu, Un egumen al Tis-: al Ungrovlahiei, MO, t. XXIX (1977), nr. p. 120-121.

www.digibuc.ro

137

de limbi i-au scos oasele au vréme acolo in besericd.deca Mihne a domnu in urma lui Constantin oasele

tot degrupate, le-au trimis cu cinste toc[ma ac]olo la aceastä la Arnuta,precum au fost poftit era Deci o mändstire la foarte

nevoie... alte mili ce-u mai adaos rdposatul Mateiu acolo,ce i-au fost lui prilejul, mea am socotitrintele mitropolitul al Rum n.)... am mai adaos

noi sfintei mändstiri ce mai sus, Arnotei, acest satplus, luând considerare strânsele ale mitropolitului tefan I familiaBrankovici sa activitate culturald 36, rolul in perpetuarea timpa modelului ctitoricesc al lui Matei Basarab reiese mai claritate repre-

elementul de cele domnii.stadiul actual al dania lui Matei Basarab este prima de

acest gen mändstirea Studenica, cum am mai precizat, de§i documentse vechile privilegii ... de la sfânt noWii", in cazulde vorba de un simplu formular de cancelarie. perioada ulterioard,

afara lui Grigore Ghica, avem informatii privind reinnoirea acestei daniide Constantin Brâncoveanu tefan Cantacuzino 5, ianuarie

38, toate invocând dania lui Matei Basarab 39.sunt necesare câteva precizdri:

a) referinte privind actele de danie ale lui Matei BasarabGhica Studenica apar la o serie de istorici (J.I. V. Petrovie4z, E. Turdeanu43, R. Flora", S. Anuichi 45, N. Stoi-cescu46), ele nici nu au fost publicate prezent nici nu cunoa§tem locul

Arh. St. M-rea Arnota, VI/3. Episodul profandrii mormântului lui Matei Ba-sarab este relatat de Paul de Alep, VI, 251.

Stefan al Ungrovlahiei va hirotonisi mai ca preot, apoi ca arhiereu pe SirnionBrankovici, mitropolitul Ardealului. Tot el va hirotonisi ca episcop de pe arhiman-dritul Simeon Kordici; pt. detalii, S. Anuichi, op. 890.

Despre activitatea mitropolitului I Ungrovlahiei, George I. Negulescu,I, mitropolitul Ungrovlachiel. 1647-1668, Bucuresti, 1900; loan Biserica din Tara

epoca lui Matei Basarab, BOR, an 89 (1971), nr. 5-6, 579-581 ; idem,Les voievodes de Valachie et de Moldavie et les patriarches ortodoxes d' Orient dans la secondemoitie du XVII Bul. Rom.", Freiburg, t. VIII (XII), 1980-1981, p. 137.

Dania este : Constantin Erbiceanu, Material pentru istoria aBOR, an (1887-1888), ; I. op. cit., ; E. Turdeanu,

op. cit., 180; R. Flora, Din relatiile 42; V. Petkovie, op. cit., ; S. Anuichi,op. cit., 912.

38 Dania este mentionatä de: J. Vui, I, Beograd, 1901,156-157 ; V. Petkovie, op. cit., p. ; E. Turdeanu, op. cit., 182; R. Flora, iugoslavo-

p. 339; S. Anuichi, op. cit., 912.V. Petkovie, op. cit.,

Vuié, op. cit., 155-156.41 Barbulescu, op. cit., 275.42 Petkovid, op. cit., p. 5-6.

E. Turdeanu, op. cit., 173, 177.R. Flora, Din relatiile p. 41-42; idem, Relatiile iugoslavo-romiine, p.

337-339.S. Anuichi, op. cit., p. 897-898.

46 N. Stoicescu, op. cit., p. 136, n. 42; Dania lui Matei Basarab estea Scretariatului Serbiei Secretariatul Tärii Românesti, din 22 ian. 1851, privitoare

la neacordarea de 100 de ani a acestui ajutor, Catalogul documentelor Tárii dinArhivele Statului, V (1640-1644), de Marcel Dumitru-Ciucä, Doina Duca-Tinculescu, Silvia Bucuresti, 1985, p. 533.

www.digibuc.ro

138 Gheorghe 6

de pdstrare, redate facsimilele intr-o monografie a acestuimonahal 47 Prezenta in lucrare determind credem

ele se gäsesc in arhiva Studenica 48b) Termenul folosit pentru a desemna moneda in care urma se

nia nu este cel de aspri" (cum se in majoritatea studiilor amintitemai sus), ci cel de termen a semnificatie a determinat controverse

istoriografia de aceea tradus cu termenul generic de bani",pe numismati clarifice problemd.

c) Modalitatea de reproducere a documentului ernis de Grigore Ghica nune-a permis descifrdm luna in care dania a fost vedere laJ. documentul este mentionat cu data de 19 aprilie, la V.data de 19 ianuarie, criteriul principal pentru datarea acestuia 1-a constituitponenta

Sima Cirkovi colab., op. p. 147, 151.1924, V. Petkovi in lucrarea sa le aminteste ca arhiva mänastirii.

Octavian Iliescu, Pinegi : name de izvoarele (secolele XVI-XVII), AllA t. XXIV (1987)/2, p.

N. Stoicescu, Dictionar al din Tara Moldova, sec.XIV-XVII, Bucuresti, 1971 ; dregdtorilor din domnesc al Românesti secolele

SMIM, vol. IV (1960), p. 565-583.

www.digibuc.ro

ANEXA

1644 (7152) martie 14,

H

WTHHMIO H

H H

114M H MOMITEA H H HOCTOM,H CA, M

MOWWH

14KO CA HCA H

CTI10 HA H W SCTp0HTH.

K'h H

CMS. CA

H WT HIMH HOHTH CA 344TO11111M AtTO

THCAWA H WICTK

MOAHM

H

CHtTOHICTMKI HOMHAOR4TH H

MU, H H441'rSIMAH MOAHM

H

WTVPHCTOC H : B8AHTE

01 H

H

II NH W H

H Mil:H

* Multumesc aceastä ocazie domnului Constantin pentru ajutorul acordattranscrierea traducerea acestor documente.

Loc alb.

www.digibuc.ro

140 Gheorghe

BEAHKTH H

H'kHH H H

H

H H

H

H S

WT

OTw (rn.p..

www.digibuc.ro

3 románo-sârbe 141

cartea lui Moise a Facerii, scrie : Asa cum Domnul Adonai,raele ia aminte la cuvintele mele, din cât agonisesti tot anul dai zeciuiald din avereata semintiei lui Levi, binecuvântalilor preor. Precum de lege in lege au strä-lucit prin milostenii därnicie, iar dumnezeiestii apostoli purtdtori de Dumnezeu

ne-au pentru folosul mântuirea sufletelor noastre, ca prinpriveghere post, ca prin milostenii ne de aceste toate räb-dându-le ca Hristos.

Astfel eu, robul meu lisus Hristos, Io Matei Basarab, din mila lui Dum-nezeu domn voievod a Tara Ungrovlahiei, mi-am amintit multi voievozi de Dum-nezeu s-au veselit domnie putini au fost cei ce au mostenit impärätia cerurilor,de aceea, dar, eu m-am nevoit nu numai a cârmui ci de mântuirea sufle-tului. De aceea am ridicat spre cer, cuprins de de la Duhul Sfântdumnezeiesti biserici mai ales aceastä rnändstire Stu-

impärätesc in puterii gäseste dumnezeiescul hram al prea-curatei Adormirii a preasfmtei stäpânii noastre Näsatoare de Dumnezeu purureaMaria, pentru am cum a avut vechi privilegii de la sfânt nostria altor domni. ardoarea cu care au fost cuprinsi ei, tot astfel am ne numimnoi ctitori privilegiul nostru de prin care oferim in annästiri obroc mii de bani care vin, pentru cheltuiala, sute de bani.

De aceea dar, rog numele lui Dumnezeu ca ne inscrieli insfântul pomelnic pe domniei mele pururea ne pomeniti sfintele voastreciuni la proscomidie, iar noi in vremea vielii noastre suntem datori totdeaunaa milui a sfânta mai sus zisul obroc.

cel plecarea domniei mele, cui va incredinla Domnul Dumnezeu vacepe schiptrul a Tara Ungrovlahiei, mä rog in numele lui Dumnezeu, ca

acest hrisov al domniei mele miluiti sfânta mändstire din agoniseala cea datade Dumnezeu, cu ce va Dumnezeu cum Hristos a poruncit a :

Fiti milostivi, eu", celelalte. La aceasta aveti iertarea pdcatelor la cumplitacea de a doua venire acoperämântul preacuratei noastre

toare de Dumnezeu pururea Maria ne ne a sta de-adreapta lui Hristos, judecdtorul drept priveascd spre altul cu vesele inlia cereascd, in veci, amin.

dar martori punem domnia : jupan mare ban al Craiovei jupanDragomir mare vornic jupan Radul din mare logofat jupan Stroe mare vis-tier jupan Preda din Brâncoveni mare jupan Socol din mare clucer jupanDumitrasco mare jupan Radu Mihalcea din Pdtârlage mare comis jupan Drägusindin Deleni mare paharnic jupan Constantin mare ispi avnic, isteal doilea logofät.

am scris eu, Soare orasul de scaun, la Târgoviste, luna martie, 14 zile, de laAdam anul 7152

Io Matei voievod, din mila lui Dumnezeu, domn al Românesti.Io Matei voievod (m.p.).

ANEXA II

1662 (7170) <martie-august) 19,

: ,,TdKOH MOA, Hd

WT HM4HTd C13010

www.digibuc.ro

142 Gheorghe 4

H ROOHOCHTH H

H H WKH

H WT Ad

H 3IMMMHOSH H

CA, H

H W 8CTPOHTH.

AHT,H

31MM CA

MU

H

H CAAtTO,

H

KdKO MdC H WTMU

110

PdAH H

MU 110 KdKO A4H H OCHOACTIM MU

Wh

H MU H H4C WhH

H 110 OCHOACTF4HMEHEM

H THp'hWT PHCTOC

H h$AHTH H

H H H

H WT H

KEAEAHMH dM1111.

8Ko

H H

H KM

H H KM

KTOpTH

H 43, 8 H

WT ktTt

(m.p..

www.digibuc.ro

www.digibuc.ro

144 Gheorghe

In cartea lui Moise a Facerii, scrie: A$a Domnal Adonai, Israeleia aminte la cuvintele mele, din agonise$ti in tot anul dai zeciuialä din averea ta

Levi, binecuväntatilor preohi". Precum de lege lege au strdlucitprin milostenii ddrnicie, iar dumnezeie$tii apostoli de Dumnezeune-au pentru sufletelor noastre, ca prin privegherepost, ca prin milostenii ne de aceste toate ca

Hristos.Astfel eu, robul Hristos, Io Gligorie Ghica voievod, mila

lui Dumnezeu domn a Tara Ungrovlahiei, mi-am amintit voievozide Dumnezeu s-au veselit in domnie putini au cei ce au mo$tenitcerurilor, de aceea, dar, eu rn-am nevoit nu numai a ci derea sufletului. De aceea, am spre cer, cuprins de de la Duhul

dumnezeie$ti biserici mändstiri, mai ales dumnezeiascd mändstireStudenita, in puterii Serbiei, dumnezeiescul al prea-curatei Adormiri a preasfintei noastre de Durnnezeu, purureaMaria, am dornnia mea a avut vechi privilegii de la sfânt strä-

no$tri a altor domni. cu ardoarea cu care au fost cuprin$i ei, tot astfel amprivilegiul acum, prin care oferim obroc, in fiecare an,

mii de bani care vin, pentru iase sute de bani, cum este alde mai vreme de la domni, cum am domnia mea hrisovul räposatuluiMatei Basarab voievod, pe acest obroc mai sus-zis.

Pentru aceasta am domnia mea am intärit acest hrisov al domniei mele deintocmire, cum scrie mai sus, ca fie mändstiri Studenila de domnieimele domniei mele

De aceea dar, rog numele lui Dumnezeu ca ne pe noipomelnic pe domniei mele pururea ne in sfintele voastre

rugdciuni la proscomidie, noi vremea noastre suntem datori tot-deauna a milui a sfânta mändstire cu mai sus-zisul obroc.

plecarea domniei mele, cui va Domnul Dumnezeu (cu linereaschiptrului Ungrovlahiei, rog numele lui Dumnezeu), ca acesthrisov al domniei mele mändstire din agoniseald de Dumnezeu,cu ce va Dumnezeu, cum Hristos a poruncit a : Fiti milostivi,

cum eu", celelalte. La aceasta iertarea pdcatelor la cumplita cea de a douasa venire preacuratei noastre de Dumne-zeu, pururea Maria ne ne a sta de-a dreapta lui Hristos,

cel drept priveascd unul spre altul cu vesele in cereascd, amin.dar martori punem domnia : pan Preda mare ban al Craiovei pan Stroe

mare vornic pan Chirca mare pan mare vistier pan Toader mare spätarpan Badea mare clucer Mihaiu mare stolnic Constandin mare comis Dräghici

mare paharnic Coste mare postelnic. ispravnic, Catacozino al doilea logofät.am scris eu, Dumitrasco logofät, la Bucuresti, luna..., 19 zile de la Adam

7170(1662).Gligorie Ghica voievod, din mila lui Dumnezeu, domn al Tärii Românesti.

Io Ghica voievod (m.p.).

Loc

www.digibuc.ro

RUSO-OTOMANI PENTRUBAZINULUI NEGRE LA INCEPUTUL SECOLULUIAL XVIII-LEA (UN DOCUMENT DIN ANUL 1703)

ADRIAN TERTECEL

Istoria faptul sale importante strategice eco-nomice, bazinul Negre a fost, antichitate, un spatiu de riva-litate (dar de contacte multilaterale) intre diverse state popoare. Scitii, tracii,

vechii greci, romanii, bizantinii, slavii, hazarii, cumanii, italienii(genovezii venetienii), turcii otomani, românii, bulgarii, ucrainieniigruzinii au stdpânit, in diverse perioade, total sau partial, tdrmurile Negre

Strâmtorile (Bosfor Dardanele). Trebuie subliniat faptul doar treistate au izbutit, epoci diferite, controleze in intregime bazinul pontic. Estevorba despre roman, bizantin Imperiul otoman. Fiecaredintre acestea a reusit (pentru câteva secole) transforme Marea intr-un

lac interior ala izbutit (in anii 1484-1774) sä practic toate

Negre (hanatul atar al Crimeei devenindu-i din 1475).exceptie a reprezentat-o, pentru un secol, litoralul gruzin (cucerit de

abia 1579, in timpul rdzboiului otomano-iranian din anii 1578-1590). Cala apogeul a din Marea un lac interior

al imperiului (folosit mai ales pentru aprovizionarea Istanbulului a armateiotomane), nepermitând nici unui alt stat se apropie de litoralul acesteia

Otomanii nu au beneficiat de o prea deproblemele de pe care ei au trebuit le bazinulNegre la finele secolului al XVI-lea prima a secolului al XVII-

lea din pricina incursiunilor cazacilor de pe Nipru Don, stdpânirearegiunile pontice avea fie gray din a doua a

secolului al XVII-lea) din cauza politicii expansioniste a Rusiei in Pontu-

Gheorghe I. Brdtianu, Marea De la origini la cucerirea vol.II, Bucuresti, 1988 ; idem, Chestiunea Negre (curs universitar dactilografiat), vol. I-II,Bucuresti, 1942-1943.

2 Subliniem faptul de la secolului al XVI-lea, doar comerciale(engleze, olandeze, franceze veneliene) mai primeau, foarte rar, dreptul de a

trunde Marea Vezi: Inalcik, The Question of Closing Black Seathe Ottomans, in Arheion Pontou", t. 35, 1979, p. 74-110 ; Robert Mantran,

bul dans la seconde moitié du XVII-e Paris, 1962; Paul Cernovodeanu, E andthe of Free Trade in Black Sea in the Century. General Survey, in "RevueRou-naine d'Histoire", t. VI, 1967, nr. p. 15-22; Evliya Ju al decalatorie), I-X (vol. I-X), Istanbul, 1896-1938; B.H. Sumner, Petro ve manlImparatorlulu the Great and the Ottoman Empire), Istanbul, 1993 (traduccre d n

in E3ref Bengi Ozbilen); Faruk Bilici, La politique française en Mer Aoire 1747-1789 ). Vicissitudes d'une implantation, Istanbul, 1992, p. 21-94.

,,Studii materiale de istorie medie", vol. XIV, p. 145-152, 1996.

10 - c. 1330

www.digibuc.ro

146 Adrian Tertecel 2

lui Euxin a Strâmtorilor. Sub domnia tarului Petru Mare (1689-1725),Rusia se afla proces de dezvoltare pe toate planurile. Ea visa

pe nordic al Negre, iar apoi la Strâmtorila Constantinopol (Istanbul pentru otomani, pentru popoarele slavepentru românii medievali), asigurându-si astfel iesirea la mdrile calde"3.

Folosind prijejul oferit de indelungatul dintre Imperiul otomanLiga (Imperiul habsburgic, Venetia) din anii 1683-1699, Rusias-a acesteia din in anul 1686. Zece ani mai tarziu, 1696, trupelelui Petru cel Mare au ocupat cetatea Azov (Azak), iar apoi (1697-1698) altecetäti teritorii din apropiere, producând astfel oin sistemul stdpânirii otomane asupra bazinului Negre. urma dela Karlowitz (1699), de infrängerile fata Imperiului habsburgic,Poloniei Venetiei, Poarta le-a cedat acestora teritorii. De asemenea, prinpacea de la Istanbul (1700), au trebuit accepte (pentru moment)

asupra cetätilor-porturi Azov Taganrog4. Rusia deciiesire doar la Marea de Azov. Ea aplicarea planurilor pontice, intrând

cu Saxonia Danemarca) in Rdzboiul nordic" contra Sue-diei (1700-1721) pentru a-si asigura accesul la Marea Pe tot parcursul

Rdzboiului nordic", Petru Mare s-a din rdsputerievite declansarea unui nou ruso-otoman. Tarul dorea un asemeneadoar incheierea Rdzboiului nordic"

Poarta avea nevoie de câtiva ani de refacerecu Liga deci nu putea risca imediat un cu Rusia spre a-si redo-bândi asupra bazinului pontic) 6 anii 1700-1709 (de la paceade la Istanbul la de la Poltava) au reprezentat pentru relatiile ruso-otomane o de Ambele se pregdteau

intens pentru un ruso-otoman pe care fiecare speradeclansa moment favorabil.

Importanta schimbare raportul de forte din nordul, estul sud-estul Europei prin victoria de la Poltava (1709) asupra regelui suedez Carolal XII-lea (silit astfel se refugieze Imperiul otoman, la Bender), i-ape otomani trebuiau atace imediat Rusia de a fi preatârziu ca tarul Rdzboiul nordic" apoitoate fortele sale Poarta). Profitând de faptul tarul putea trimitePortii decât o parte din fortele sale, armata padisahului a câstigat ruso-otoman din 1710-1711. Prin pacea de la Vadul Husilor (22 iulie 1711), confirmatäapoi prin tratatele ruso-otomane din 1712 1713, Poarta a reusit astupe bresa cre-

de Rusia 1696 a bazinului Negre lapacea de la Kaynarca (1774). De asemenea, ea consolidat, pentruteva decenii, dominatia (suzeranitatea restrictivd) asupra Moldovei

Moldova (1711) Tara (1716) au fost instaurate

I.P. Tu5in, Russkoe moreplavanie na Kaspiiskom, Azovskom i Cernom (XVIIvek) (Navigalia Marea Marea de Azov Marea Neagra in secolul al XVII-lea), Moskva, 1978, p. 86-158; Akdes Nimet Kurat, ve Rusya (Turcia Rusia), An-kara, 1970, 1-10.

S.F. Oreskova, Russko-turetkie naciale XVIII (Relaliile ruso-turce lasecolului al XV1II-Ica), Moskva, 1971, p. 26-33; A.N. Kurat, Prut Seferi

(Expedilia pacea de la Prut), (vol.) I, Ankara, 1951, p. 38-48.S.F. Oreskova, op. cit., p. 32-33; A.N. Kurat, op. cit., p. 54-62.

6 S.F. Oreskova, op. cit., p. 40-49.

www.digibuc.ro

3 Rivalitatea ruso-otomana 147

domniile fanariote (care au durat 1821). Poarta nu mai avea increderein domnii (intrucat acestia sprijiniserd in secret sau deschis - Rusia)

Acestea au fost - prezentate pe scurt - cauzele, evolutia efectele acer-bei rivalitäti ruso-otomane asupra bazinului Negre distincta exploziva

1695-1714.continuare, ne vom opri mai amänuntit asupra raporturilor ruso-

otomane in anii 1700-1709 (care, la prima vedere, par a reprezenta ode relatiile dintre cele imperii).

Constatdm faptul istoriografiile din diverse au opinii diferite aceas-privintd. aceste pot categorii. Prima ca-

tegorie (care include istoriografiile occidentald) este reprezentatdde istoricii care considerä anii 1700-1709 au constituit, in general, ode liniste relatiile dintre Rusia Cu exceptia turcologu-lui Mustafa Ali Mehmet, practic istoriografiein aceastä opinie

priveste cea de-a doua categorie de päreri (care include doar istoriogra-fia un mic de istorici aceasta sustine anii de aparentäliniste 1700-1709 reprezintd, de fapt, o de permanentä tensiune,dare, suspiciuni pregdtiri de in relatiile ruso-otomane. istoriografia

cum am doar turcologul M.A. Mehmet este de aceastäprobabil datoritä spatiului limitat oferit de lucrarea sa de

asupra istoriei otomane (anterior) de studiul privind valoarea Cronicii luiMehmed Rasid ca izvor pentru campania de la Prut (1711), M.A. Mehmetdestul de putine sprijinul opiniei sale

seama de toate aspectele sus-amintite de faptul istoriografias-a ocupat doar in de raporturile dintre cele doua im-

perii intervalul cuprins pacea de la Istanbul bätälia de la Poltava), ne-ampropus aici sä facem o caracterizare a evolutiei relatiilor ruso-otomane

anii 1700-1709 totodatd, punem la dispozitia istoriografieiun document otoman de cancelarie (referitor la aceastä problemd) practicnecunoscut nefolosit in tara Este vorba despre scrisoarea imperiald

de sultanul Mustafa al II-lea (1695-1703)tarului Petru cel Mare 16-25 iunie 1703 Safer, sene 1115). Acest

S.F. Oreskova, op. cit., 57-187 ; A.N. Kurat, op. cit., cult II, p. 728-731 ; M.A. Mehmet,turcilor, Bucuresti, 1976, p. 251-255; idem, Cronica lui Mehmed ca izvor pen-

tru campania de la Prut 1711 ), Studii", nr. 4/1961, p. 925-931 ; Paul Cernovodeanu,Anglo-Dutch Mediation in the Russo-Turkish Peace Treaty of the Prut (1712-1713), "Sou-theastern Europe" (Arizona State University U.S.A.), 5, 1978, p. 88-101 ; VeniaminCiobanu, Les Pays Roumains au du (Charles XII et les Roumains), Bucarest,1984, p. 87-154; Bogdan Murgescu, - istorie universald (600-1800),Bucuresti, 1994, p. 125-131; Adrian Tertecel, Izbucnirea rdzboiului ruso-otoman din 1710-1711 pentru bazinului Negre (un izvor otoman), in Revista istoricd",tom V, 1994, nr. 11-12, p. 197-1 209.

8 Vezi (mai ales): B.H. Summer, op. cit., p. 11-26; S.F. Oreskova, op. p. 32-56;T.K. Russkaia diplomatiia na Bosfore naciale XVIII 1700-1709 ) (Diplomatia

la Bosfor la inceputul secolului al : 1700-1709), in Istoriceskie zapiski",1959, t. 65, p. 252-271 ; J.T. Chance, George and the Northern War, London, 1909, p. 21-27;L. Demény, P. Cernovodeanu, politice ale Angliei cu Moldova, Tara

Transilvania XVI-XVIII, Bucuresti, 1974, p. 209-212; V. Ciobanu, op. cit.,p. 87-94.

M.A. Mehmet, Istoria turcilor, p. 249-251; idem, Cronica lui Mehmed Rasid...,p. 921-924.

www.digibuc.ro

148 Adrian Tertecel 4

document este foarte important nu numai informatiilor pe care leci datoria faptului pozitia a Porti de rela-

ruso-otomane acei ani. Mentiondm documentul pe care prezentdmaici a fost publicat la Ankara limba turco-osmand alfabetul arab), 1953,de regretatul prof. dr. Akdes Nimet Kurat

Pe un ton reprezentand un amestec de fermitate politete (amenintareardzboiul, prezentd, este doar voalatd), sultanul de§i nu trecuserd

nici trei ani de la semnarea tratatului de pace ruso-otoman de la Istanbuliat in 1700 pe termen de treizeci de ani), relatiile dintre cele imperii deveni-

foarte tensionate. Cauzele acestei de tensiune constau construi-rea de (contrar prevederilor sus-amintite) a Kamenka (§i,peste ani, a Samara) granitele Hanatului Crimeei consoli-darea lärgirea de ace§tia a cetdtilor-porturi Azov (Azak Taganrog(Taygan ). La acestea se construirea din ordinul tarului (la Azov, Ta-ganrog Voronej) a unor destinate ruse§ti din Marea deAzov.

Aceste actiuni (care nu puteau fi considerate deck ca fapte ostilePortii) provocaserd randurile tätarilor crimeeni ale osta§ilorotomani stationati in teritoriile nord-pontice ale imperiului. Un ruso-otoman putea, de aceea, izbucni

Este foarte importantd acea parte a acestei scrisori care se la statutulinternational al Negre. Aceasta era consideratd ca fiind un lac interiorman, unde nu era permis accesul nici unei ambarcatiuni

finalul scrisorii, cu insistentd tarului ordoneKamenka lichidarea ruse§ti din Marea de Azov (prin autodistru-

gere sau retragere amonte pe fluviul Don). Sultanul considera numai seputea consolida pacea ruso-otomand. El de tarului (chiar

in mod delicat) in cazul care solul otoman trimis la Moscova cunu era expediat mai repede la Istanbul cu un

vorabil din partea suveranului rus, relatiile dintre Rusia aveau sedeterioreze mai mult, ajungându-se chiar la un nou ruso-otoman

Celelalte izvoare otomane de (documente de cancelarie izvoarenarative) pe deplin continutul scrisorii imperiale prezentate mai sus.Este vorba primul de scrisorile imperiale trimise tarului de noulsultan Ahmed al (1703-1730) anii de lini§te (dar, de fapt, demare tensiune)

Izvoarele ruse§ti, engleze, franceze, olandeze, suedeze, italienegermane din acea la putin ca informatie

esenta furnizate de izvoarele otomane ale vremii. De exemplu,ambasadorul Angliei la Istanbul, Sir Robert Sutton, mentioneazd rapoartelesale (pe care le-a expediat la Londra, anii 1701-1706) consolidarea forti-ficatiilor si a fortelor terestre navale ruse§ti din regiunile nord-pontice,contramdsurile otoinane (inclusiv operatiunile intreprinse in din anii

A.N. Kurat, op. ll II), Ankara, 1953, p. 709-710. Anterior, un lung frag-ment din aceastä scrisoare fusese publicat (in transliterare cu litere latine) de cätre istoricul turc

nal in lucrarea sa Osmanlz Devrinde Bogazlar Meselesi (Problematorilor in timpul Imperiului otoman), Istanbul, 1947, p. 33-34.

Vezi nota precedentä, precum anexa articolului deA.N. Kurat, op. p. 79-105 ; Tukin, op. cit., p. 34-38.

www.digibuc.ro

5 Rivalitatea 149

respectivi de flota in apele Negre). Ca in rapoartele celor-ambasadori occidentali acreditati la Istanbul, in rapoartele lui Sutton se

vorbeste pe larg despre de putin a lipsit ca Poarta uncontra Rusiei in decembrie - ianuarie 1703 (sub conducerea marelui vizirDaltaban Mustafa

concluzie, ceea ce priveste caracteristicile principale evolutia relatii-ruso-otomane in anii 1700-1709 (considerati istoriografiile rusk

occidentald drept ani de liniste in raporturile dintre cele imperii),(in opiniile istoriografiei turce. ntreg acest interval,

Rusia a existat o permanentd stare de tensiune de accentuarearivalitätii privinta bazinului Negre. Doar angajarea principalelorale Rusiei directia Baltice cadrul Rdzboiului nordic" din anii 1700-1721) nevoia unei pauze pentru refacerea fortelor resimtia delungul dezastruosul cu Liga (1683-1699) au ca pacea din-tre cele imperii dureze din iulie 1700 noiembrie 1710. tot acesttimp ambele s-au pentru un nou ruso-otoman. Acestaa fost de la 9/20 noiembrie 1710 motivele pe care le-am men-

mai sus).La acestei scurte analize publicdm, sub de textul

ginal (in limba turco-osmand), transliterat in alfabetul latin, al scrisorii imperialeadresate de sultanul Mustafa al II-lea Petru cel Mare la 16-25 iunie 1703,

cu traducerea sa transliterarea, traducereaau fost efectuate de noi - A.T.) Punem astfel la dispozitia istoriografiei

un izvor otoman referitor la raporturile dintre Rusiain intervalul cuprins pacea de la Istanbul de la Poltava (1700-1709).

va ajuta la clarificarea, istoriografia aprincipalelor caracteristici a evolutiei relatiilor ruso-otomane legate derivalitatea dintre cele imperii in bazinul pontic) intervalul sus-amintit,

a cauzelor izbucnirii rdzboiului ruso-otoman anii 1710-1711 (cu con-secinte foarte importante nu numai pentru Rusia, regiunile din imediatavecindtate a Negre, ci pentru Moldova Tara

*

13 Pentru ansamblul rapoartelor lui Sutton din acei ani, vezi : Public Record Office(London), State Papers, Turkey, dos. 97/21, 77-216. cu marele vizir Dalta-ban Mustafa Pasa, vezi: ibidem, 96-124.

Rusia a cerut in repetate in intervalul 1700-1709, drep-tul de a naviga cu cordbiile sale in Marea sau, cel putin, dreptul negustorilor rusi de aveni la Istanbul pe otomane. Autoritätile otomane au dat mereu rdspunsuri negativela aceste cereri (vezi : S.F. Oreskova, op. cit., p. 37-38). Despre fortificatiile construite (sau re-parate) de otomani in regiunile nord-pontice in anii 1700-1709 despre activitatea floteiotomane Marea in acei ani, vezi: Mehmed Rasid, (Cronicd), (vol.)

Istanbul, 1865-1866 (1282 H.). Permanenta tensiune in acei ani intre celeimperii se cu

A.N. Kurat, op. cit., cilt (vol.) II, p. 709-710. Transliterarea textului originallimba turco-osmand) din alfabetul arab alfabetul latin a fost efectuatd de noi pe bazaregulilor aplicate asemenea cazuri de istoricii filologii turci contemporani. Acestereguli corespund actualului alfabet (latin) al limbii turce. Parantezele rotunde sublinierile)din textul traducerii ne In interiorul acestor paranteze am asezat anumite cuvintemai importante din textul original limba turco-osmand), o serie de completdri scurteexplicatii destinate mai bunei intelegeri a unor propozitii concepute la origine inal sens este mai greu de deslusit pentru cei nefamiliarizali cu vocabularul, topica logicaacestei limbi, precum cu realitätile Imperiului otoman.

www.digibuc.ro

150 Adrian Tertecel

TRANSLITERARE

Moskov hümâyfm:

refi'-i vasil olicak ola ki: Hakk ve Feyyaz-cell ve'uldnin ve iki fahri Peygamberimiz Habib-i ve mü-

cteba Hazret-i Muhammad Mustafa 'aleyhu efzal ve ezkâhâ'nin mucizdt-iel-berekâti ile merci'-i selâtin-i ve melcâ'-i olannimiz ile bundan akdem sulh ve tecdid ve revabit-i ve müvâlâtve tesdid olunmagla müceddeden paydar ve olan vüdd-ü ve ve ittifakin

ba'd hifiz ve ile mukadderât ve müstevhendti bilkülliye mündefi' ve müstetir veve itminân taraf taraf mülteme ve müntesir olmagi mabeynde hâsil olan dost-

istihkâminin ve ve olan esbâb ref' ve ilgâsi dahisiydnet-i emr-i idügü ve iken bu zü suyu cdnibinde sinurucunda tarafinizdan kale ve kezalik Azak ve Taygan ve Varones'de sefain câni-

karib olan serhadd-i ahalisinden Kirim halkinin ve Nogay Bucak veYedisan ve Taman ve Kuban ve ol sugür havalisinde mukim olankir-i mansremin dagdaga-i bais olmagla Der-i devletmedâr-i de-

eylemi5lerdir. Fi nefs el-emr sinur ucunda bu kale binasinamâlik-i mahrusemizden ol havaliye musakib ve mukarib olan ahdlisinden ve hey-

olan Kirim halki ve muhafizin-i ve sinur ve olanasâkir-i mansüre-i irk-i hamiyetlerini müstetbi' olmagla tarafinizdanbu makule sebep olur amâle dostluga muvafik etvardan olmayub ve kezalikAzak ve Taygan ve Varones'de sefain tedarikinin dahi el-haletü hazih-i cihet-i nedirmalm olmamisdir. Karadeniz bilkülliye kabza-i tasarruf-i hüsrevânemizde olub kim-senin olmamagla 'ahidnâme-i muktezdsinca aherden bir kayigin Kara-deniz'e çikmasina mesag olmadugu Bir gayri ma'ber ve derya yokdur ki Azak ve Tay-gan ve Varones'de islenen gemiler ol tarafa tesyir olunmasma oluna. Inkiza-ytmüddet-i sonra gelecek zaman ise bu eyyam-i evâilive otuz sene sulh ta'yin olunmusken bu gemiler

ve müddet-i sulha terekkub ile limanlarda medide yatubolunub hâsili eger smur ucunda müceddeden kale ve eger sefain ihzärinin

bir niyeti mutazammin haseni olmayub ve tarafeynin emniyetisdlahadan olmagla istikrâr-i sulh-ü muhill olan bu makule esbabin tarafinizdan ref'iile hâsil olan dostlugun ve devami nâme-i 'âtifet makrunumuz

sudür olub Dergâh-i muallâmiz müteferrikalarmdan kidvet ül-emdcid müte-ferrika Mustafa-zeyyede mecduhu - bu husus ve dahi bu hususlarateallik kelâma kilinmistir. eger zikrolunan kale ve eger

i'dâd olunan sefainin eyyam-i tarafiniza bir vechileve bir haseni dahi olmamagla mabeynde hâsil sulh-ü ve mukte-

üzere ref' ile Kirim halki ve ol karib olan serhadd-i mansüremiz aha-lisinin sikâyetleri ref' olunub dostluga muvâfik ve msâlahadan olan tarafey-

emniyeti ri'âyet ve ve istimrdr-i ve müstetbe olur. Keyfiyet ile mu-maileyhi meks 'atebe-i aliye-i padisahdnemize avdet etdirmeniz Vees-seldin men et-tebaül-Hüdd. Fi Safer, sene 1115.

TRADUCERE

Scrisoare imperiald Moscovei Moskov :

La sosirea preamdritului semn impdrätesc a acestei purtând tugra*-uasultanului) cunoscute cele ce Mai de (scrisoare), au fost re-

clauzele bunei au fost reglementate relatiile de pace

* parafa (monograma) sultanului. Era desenatä (caligrafiatd) la inceputulcumentelor oficiale otomane emise (in mod expres) in numele sultanului. forma unui tri-unghi baza Conhinea numele sultanului respectiv al acestuia,

epitetul el-muzaffer daima (vesnic ingâtor).

www.digibuc.ro

7 Rivalitatea ruso-otomanA 151

etenie** (intre voi) fundamentala Curte, care - prin minunile nenumärateprin rnilostiviri binefaceri ale lui Allah cel Preainalt, absolut ale Pro-fetului Muhammad Mustafa, acoperit de glorie infinitA, mAndria virtutea celorlumi (a viilor a mortilor), favoritul lui Allah Trimisul ales, asupra lui fie belsugul rugA-

celor virtuosi - este scaunul de apel supusä inchinare) ale marilor sultanimonarhi. De pentru ca aceastä reinnoitä, puternica prietenie

pace intelegere acord fie penti u ca soarta destinul sAu sä fie feriteprotejate de rele, iar semnele sigurantei sA se in toate

este trebuie indeplinite lucrurile necesare prieteniei existenicnoi intre Imperiul otoman Rusia) trebuie eliminate lucruri.e care stint

potrivnice acesteia. mod aceste lac parte din respectarliprevederilor

Dar, cu toate acestea, rästimpul care a trecut de la voiautoritätile ruse) o cetate (numitä Kamenka) hotarul nostru, in regiunea

Nipru suyu) de asemenea, construit la Azov (Azak),Taygan) Voronej Varone,v). Aceste fapte au provocat o ingrijorare in inimile pot

porului din - care face parte dintre locuitorii de la hotarul nostru ocrotide Allah aflat in apropierea acelor regiuni ale ostasilor cei biruitori care stationeazain tinuturile nogailor, in Bugeac, Yedisan, Oceakov Taman, Kuban in altede din acele Din aceastä (supusii nostri sus-pomeniii) au trimis de

ori (scrise) asupra acestei situalii la Poarta alputerii). Pe scurt, inceperea construirli (de cAtre voi a) unor de citali

hotarele noastre a dus la strnirea zelului datoriei in turbulentu-lui popor (tAtar) din Crimeea - care face parte dintre locuitorii acelor alenoastre cele bine päzite ale Imperiului otoman) apropiate de sus-amintitele regiuni -precum in celorlalti ostasi biruitori ai no0ri, ca frunza iarba, oameni de

ai hotarelor päzitori ai granitelor (Imperiului otoman). Accasta(nedoritA) a fost (deci) provocata din partea din vina)

lnceperea (de voi a) acestor nu este o potrivit prietenia.de asemenea, nu am putut afia de ce este prezent construirea (de catre voi a) unor

la Azov, Taganrog Voronej. Marea Karadeniz) se in intreginle subnoasträ impärateascd (otomand). nu este a fi pretentiilor

potrivit noastie este limpede nici o )apartinând nu are voie in Marea De asemenea, nu existA zonaaceea) un alt canal pentru navigatie sau o mare, sä se pretinde ca acele

care sunt construite la Azov, Taganrog Voronej ar fi pregAtite spre a fi trimiseparte. S-ar putea, afirma (din acele se construiesc

gAndul la vremurile de expirarea (ruso-otomane din anul 1700). Dar acum ne aflamabia la inceputul perioadei de pace. (potrivit tratatului ruso-otoman din 1700) durata aces-tei este de treizeci de ani. este absurd ca acum, cu vreme de

se construiascd (de voi) nici un motiv apoi acesteafie timp indelungat in in asteptarea perioadei de pace. Deci,

pe scurt, (de voi a) de cetäti hotarele noastre(de cAtre voi a) unor nu sunt tapte care bune. sigulanhacelor (Imperiul otoman Rusia) parte din prevederile pcli. Pentru consolida-rea continuarea prieteniei existente intre noi intre Imperiul otoman Rusia) este

eliminarea de voi a acestor fapte sunt contrarebunei

Din aceste cauze cu acest scop, a fost redactatä aceastä a noasträ scrisoare) aducatoare de slavitä de demnitari. Cu aceastä scrisoare

imperiald pentru chestiune, a fost trimis la voi (din partea noasträ)gloria! - intre cei generosi, care face parte dintre

de la Curte. De asemenea, el a fost imputernicit prezinteprin viu grai (mesajul nostru) referitor la problemele sus-pomenite. Cu voia lui Allah Prea-

la sosirea sa, - deoarece sus-amintita cetate, precum corabiile construite

** Este vorba despre tratatul de pace ruso-otoman de la Istanbul (3 14 iulie 1700).membru al speciale de cavalerie (aproximativ 600 de

persoane) cu paza escortarea sultanului. Membrii acestei gärzi se bucurau de nu-meroase onoruri privilegii. De multe ori, unii dintre ei erau in solii foarte importante(din partea sultanului). numele al solului otoman in aceastAsoare era Mehmed Mustafa (vezi A. N. Kurat, Prut ve

www.digibuc.ro

151. Adrian Tertecel 8

in locurile sus-pomenite nu sunt de nici un pe timp de pace nu lucruri bineve-nite le distruge potrivit prevederilor bunei prieteniei exis-tente (acum intre noi). Astfel plangerile de poporul din Crimeea

de alti locuitori de hotarul nostru cel ocrotit de Allah aflat apropierea acelorregiuni atunci de Rusia in preajma granitelor nord-pontice ale Imperiului otoman).Asemenea fapte binefäcdtoare pentru prietenia (dintre noi). Conform prevederilorse va ajunge astfel la obtinerea sigurantei celor (Imperiul otomanRusia). acestea vor duce la respectarea, intärirea pästrarea in continuare a

(intre noi). Se de la voi (mult) pe sus-pomenitul (Mustafa),ci trimiteti mai repede) la al nostru Înalt Prag sultanal, cu rdspunsulvostru privind problema pacea asupra celui care calea Domnu-

!

(Scris) prima a lunii Safer, anul 1115 H****.

**** 16-25 iunie 1703. Calendarul musulman (lunar) este numit calendarul Hegi-rei" (Hicret Calcularea sa incepe de la Hegira Profetului, adia de laprofetului Muhammad a adeptilor de la Mecca la Medina (16 622). Anul 1115 H.corespunde intervalului 17 mai 1703-5 mai 1704. Luna Safer este a doua a calendaruluiHegirei. anul 1115 H., Safer corespunde intervalului 16 iunie - 14 1703.

www.digibuc.ro

ERORI IN CRONOLOGIA DOMNILOR DIN TÄRILE ROMÂNESECOLUL AL STUDIU DE :

GIANI RUSET

MARIETA CHIPER

In cronologia unor domni din române au intrat circuituldate care au prin a acceptate ca reale a se mai proceda, de cele maimulte ori, la o a in lumina unor surse mai de curând sau maimult cunoscute.

Dintre listele cronologice, unele au un anumit stadiu de cunoa§terela un moment dat, altele au preluat, credem automat, date cunoscute din studiisau cronologii anterioare. Aceasta nu nu deosebiri dedatare listele cronologice cunoscute in prezent, mai ales toate crono-logiile circulatia au luat in considerare elemente identice -sau toate elementele - cunoscute privind inceputul sau sfârsitul unei domnii.

Stabilirea unor criterii multiple oricum, comune in cadrul unei dezbaterispecialisti ar fi deosebit de mai ales in cazurile care

domnii munteni sau moldoveni nu au mai fost ale§i de sau doar de ciconfirmati sau numiti de Erori de cronologie se uneori pentruperioadele anterioare, dar predomind, opinia cazul secolului alXVIII-lea.

Care este - pentru a ne referi doar la acest aspect - inceputul domnieidin ? Firmanul de numire ? Sosirea urcarea pe tron a

domn ? Uneori, cele momente au trecut nu numai ci chiarluni. Analiza informatiilor dintr-o categorie de izvoare istorice insuficient

asupra am avut prilejul in teza de doctorat- anume : de pe vechi manuscrise i române*ti ca izvor istoric-coroborate cu alte surse istorice importante cunoscute general, o men-talitate a contemporanilor care marcheazd inceputul domniei din mo-mentul sosirii efective a domnului la sau Ia§i. Dar, din-colo de stabilirea unor astfel de criterii luate, de chiar nu intotdeauna- considerare de principalele liste cronologice evident, eroriale de datare mai mult sau mai putin explicabile.

Am pornit de la premisa principalele liste cronologice cu autoritate din ultimatate de secol sunt cuprinse in A. Sacerdoteanu, Thdrumári in istorice (Bucuresti),1945, p. 251-264 ; Documente privind istoria Introducere, vol. I (Bucuroti), 1956,anexa I, p. 485-496 ; Istoria României in date, Bucuroti, 1971, p. 453-460; Constantin C.Giurescu, Dinu C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri Bucuresti,1971, p. 698-714. Datele cele mai complete sunt furnizate, in opinia noasträ, de D.I.R.,Introducere, vol. de amintita semnatä de C.C. Giurescu Dinu C. Giurescu.Ultima lucrare cuprinde numeroase alte elemente plus - atunci când s-a dispus de datelecorespunzatoare (data emiterii firmanelor de numire sau mazilire, data inträrii domnilor in cele

capitale etc.),

Studii materiale de istorie medie", vol. XIV, p. 153-155, 1996

www.digibuc.ro

151 Marieta Chiper 2

cele ce dorim demonstrdm succint poate convingätor -ca studiu de caz - ceea ce ni se pare a cea mai mare neconcordantd intreadmise de cronologii realitate pe baza unor surse istorice edite dar, credem,insuficient analizate

Toate cronologiile consultate pentru de particularadomnie a lui Manole Giani Ruset Tara perioada mai 1770-octombrie 1771, precizând intre 5 noiembrie 1769 - 10 1774

aceastä a existat o administratie Astfel formulat, ar rezultaManole Giani Ruset a fost ales de fie a fost instalat ca domn de

rusi (altfel, cum ar putut ajunge domn la luni inceperea ocupatieiruse se pe tron 15 - conform acestor cronologii - inocupatiei ruse ?) narative insuficient luate consideratie amintesc

Manole Giani Ruset fusese numit domn de turci 3 ce rusii sela un moment dat, insuficient precizat, din Bucuresti - rusii revin apoi,Bucuresti numesc pe Manole Giani Ruset care, retras in Oltenia, vaprin ulterior va trece in sudul a mai reveni pe tron4.

a fi exprimat explicit, din contextul relatdrii cronicaruluievenimentele mai sus mentionate s-au petrecut anii 1769-1770.

insemnare furnizeazd informatii necunoscute din alte izvoarereduce cu un an (!) perioada domniei lui Manole Giani Ruset, este

in cronologiile noastre. partea care priveste acest episod dinnare: 1769, au venit muscalii la noiembrie 6 au Tara Româneascd7 luni. La mai 7 s-au intors inapoi leat 1770. Tot la acest leat 1770 au venitManoil mai, #-au domnit 6 cu turcii. Tot la acest Ieat 1770 auvenit muscalii Tara Româneasa la noiemvr(ie) 14, tot la acest veleat,au Tara la leat 1774, inchiindu-se pacea la iul(ie)10. muscali au la octo(mvrie) 10, tot intr-acest 5

M.C.). ceea ce ne priveste, considerdm relatarea din insemnareeste cu realitatea

De fapt, insemnarea este de un alt izvor narativ. cronicaatribuitä lui Naum Râmniceanu (cunoscutd sub denumirea: Catagrafie de istoriaPrii Românegi, 1290-1834) in partea intitulatd: Hronologhiia domnilor

despre adunarea ce au Cantacuzino clucer Dimitrachese precizeazd: Atunci, era se cele mari, graf

2 In amintita tezä de doctorat, pe baza analizei comparative a informatiilor cuprinse invechile insemnäri românesti a celor cunoscute din alte surse istorice am stäruit mai mult asu-pra unor imprecizii erori cuprinse listele cronologice aflate circuiatiasä putem prezenta mai larg, cu alt prilej, rezultatele acestei analize extinse la nivelul secoluluial XVIII-lea.

atribuit lui Enache Kogälniceanu precieazd In Tara Româneascd, peaceste vremi anului 1769 inceputul anului 1770), domnu n-av, ce o

trebile pen toatä tara catanele turcii" apoi careManole Giani Ruset ajunge domn (Pseudo-Enache Kogálniceanu, loan Canta, Cronici

editie de Aurora Ilie Zmeu, BucurWi, 1987, 147).In Tara au ales o di oasti -au trimis peste Oltu, la

Manoli-vodd ca Cari locuri di au cu sufletul Tarade au vrem(i) acolo, nici tuiu, ni(ci)

au a faci cu Musunolu la Vidin, di i-au dat voi di au trecutu in tara(Pseudo - Enache Kogälniceanu, cit., p. 149).

I. Insemndri de demult (Ia§i), 1975, nr. 6, p. 299.6 In noiernbrie 1770, a avut o campanie in Tara Româneascd, prelungitä

in directia Craiovei, ceea ce confirmä relatarea din insemnare (vezi A.N. Voina si polskimi Konfederatami s 1769-1774 g., II, god 1770, St. Petersburg, 1886.

www.digibuc.ro

3 Erori cronologice 155

Romiiantov feldmarsal cu vizirul de Basarabia, s-au tras rusesti din Bucu-resti. De care, turcii, au domn pe Manuil Ruset ce fusesepostelnic Craiovii. 1770-89. Manuil Ruset viind Bucuresti

oaste turceascd au domn la luna lui 14 leat 1770"Ambele izvoare considerd incheiatd deci domnie la 14 noiembrie

1770. Chiar Manole Giani Ruset, fugit cu turcii din Bucuresti mai pututexercita, pe o parte a teritoriului - in Oltenia - atributiile de domn, pentruscurt timp, aceasta nu a mai fost cazul noiembrie 1770.

Considerdm argumentele privind rectificarea limitelor cronologiceritoare la domnie vor convinge pe specialisti asupra necesitätii unei noiabordäri a problemei cronologiei domnilor din Tara Româneascd Moldova,chiar ar fi de stabilit date noi - nu de mult diferentiate -, ci nu-mai de o zi, cum am demonstrat in cazul lui Constantin Brâncoveanus.

Naum Râmniceanu, Catagrafie de (1290-1834) - titlu pro-- editie Marieta Chiper, manuscris, p. 102. Autorul hronologhiei" descrie apoi dom-

nia lui Manole Giani Ruset, revenirea rusi1or plecarea domnului. Lovindu-se muscaliiturcii Plumbuita au fugit turcii dânsii Manuil guvernarea läriiperioada ocupatiei ruse : Venit-au de la Brasov vornic Nicolae Dudescul Panä clucer Fili-pescu, pe orânduindu-1 divanul Rurnânesti i-au trimis la Bucuresti.Deci mai adunându-sä boierii au luat orânduialä alti au pus comendir divanului peun granadir Meder numitii boieri au fost povätuitori de la leat... la leat...

albe text), au muscalii in (p. 103). Vezi Dionisie Eclesiarhul, Hro-nograf 1764-1815, Dumitru Nicolae Stoicescu, 1987, p. 35. VeziNicolae scrisoare a lui Manoli Revisti XI (1925), p. 1-4.

Marieta Chiper. istorie româneasa in optica vechilor pe dinepoca in Constantin Bräncoveanu (coordonatori: Paul Cernovodeanu, FlorinConstantiniu), Bucuresti, 1989, p. 262-274.

www.digibuc.ro

www.digibuc.ro

t PAUL BINDER

(1935-1995)

La 9 iunie 1995 a din la Brasov, dr. Paul Binder, un merituoscercetätor al geografiei istorice deopotrivd al istoriei culturale a Transilvaniei

evul mediu. orasul de la poalele Tâmpei la 9 martie 1935, Paul Bin-der se trägea dintr-o familie cu istoria culturald a sasilor ardeleni.bunicul farmacistul Franz Binder (1820-1875) din Sebes, intreprinsese maimulte Africa la izvoarele Nilului Alb), patrimoniulmuzeistic al orasului natal cu o colectie de piese etnografice plante afri-cane. pasiune a cercetdrii s-a transmis cu aceeasi intensitate lui Paul Bin-der. ce a urmat studii secundare la Brasov, Paul Binderpregdtirea academicd prin absolvirea de geografie-geologie a Universi-

din (1952-1956). A activat apoi, 1956-1959, ca profesor secundarla Jimbolia (jud. Timis), revenind orasul natal, unde- intrerupere(1961-1964), când a predat geografia la Bod - Paul Binder a alternat carieradidacticd la diferite licee brasovene (1968-1986) cu o activitate de docu-mentare in calitate de bibliograf bibliotecar la Biblioteca RegionaldBrasov (1959-1961, 1964-1968). Aplecarea lui Paul Binder spre cercetarea

manifestatd de la inceputul carierei sale didactice, a fost1971, prin obtinerea de doctor in geografie al Universitätii din Iasi

teza Geografia a Pensionat de vreme dinde (1986), Paul Binder avea consacre de acum eforturile, cumai energie, realizdrii numeroaselor sale proiecte de cercetare.

la Inceputul activitdtii sale Paul Binder indreptase atentiamai ales asupra unor aspecte de geografie istoricd, dar al relatiilor culturale

românii sasii ardeleni, cu impresionana a informatieide care dispunea, studiile de istorie vor deveni precumpänitoare. Rodulacestor acumuldri au fost o serie de publicate intori transilväneni fn vechea (Erdélyi a régi Europában, 1976);

de Transilvania (Céhes élet Erdélyben, 1981, colaborare cuvách Géza); Trecutul nostru comun (Közös múltunk, 1982); Cálátori prin Imperiulturcesc (Utazok a török birodalomban, 1983).

cu deschiderea de evenimentele din decembrietivitatea didacticd a lui Paul Binder a primit un impuls.Cercearile intreprinse in bibliotecile din Budapesta, darteca Muzeului säsesc din Gundelsheim/Neckar (Paul Binder devenise timpmembru al Arbeitskreis für siebenbargische ), i-au prilejuittirea a documentatiei de care dispunea. De asemenea, predareacurs de istorie a sasilor ardeleni la din Debrecen Szeged (1993-1995) a contribuit, la rându-i, la stimularea activitdtii sale de cercetareRezultatele au fost pe Paul Binder a publicat 1993, colaborare cuPaul Cernovodeanu, o istorie a catastrofelor naturale din trecutul României

Studii materiale de istorie vol. XIV, p. 157-158 1996

www.digibuc.ro

158 Necrolog 2

la 1800), sugestiv intitulatd Cavalerii apocalipsului. Un an mai târziu (1994)i-a la Budapesta o lucrare privind istoria onomasticii familiare a topo-nimiei din districtul Bistritei Rodnei intre 1698-1865. acelasi an a

lumina tiparului o interesantd istorie a bisericii maghiarilorghelici din Transilvania (1542-1860).

Moartea surprins pe Paul Binder in activitate creatoare, rdpindu-iposibilitatea incheierii unor de mare dintre care amintim: Lexi-con Transsilvanicum (o documentatie pentru toate dinsilvania istoricd), lzvoare maghiare ale istoriei un catalog al nobi-limii din Transilvania (Nobilitas Saxo-Transsilvanica ).

stingerea din a Paul Binder, medievistica din România pierdeun slujitor deosebit de harnic temeinic, al crez nestrdmutat a fost petriva celui exprimat la secolului al XVIII-lea de un geograf ardeleanMichael Lebrecht: Trebuie cunosti patria, vrei o

COSTIN FENESAN

www.digibuc.ro

I. Documente privind istoria Romdniei. A. veacurile(1384-1625). Indicele nunielor de persoane, editie de I. EdituraAcademiei Române, Bucuroti, 1995 p.]

Volumul constituie o deosebitä, oferind o perspectivä asuprainformatiei documentare cuprinse in cele 11 tomuri ale vechii de surse interne DIR, A.Moldova, tipärite intre anii 1951-1957 El se altei valoroase ceIndicele numelor de locuri intocmit pentru aceeasi editorialä tot de AI. I. un dis-tins specialist al Institutului de istorie Nicolae lorga", a lumina tiparului, de asemenea,prin strädaniile reputatului dasal, loan Caprosu, la

La capätul unei munci de decenii, in cadru institutional, Al. I. a reusitsistematizeze informalia din circa 5 000 de acte interne molda%e, detectand aproape 6 900toponime mai bine de 24 000 de onomastice, ce i-au slujit, in parte, la alcAtuirea studiului

Satul Moldova medievald. Institutiile, editie de Dinu C. Giurescu, cadrul EdituriiStiintifice Enciclopedice, la Bucuresti, in 1986.

Asadar, acurn dispunem de insemnate mijloace de lucru pentru a prospecta maiistorice din vechea a Moldovei, dintre Siret Nisti u, de-a lungul a circa 250 de

ani, realitäti ce se coreleazä in românilor din cele trei state de la sud-est nord deCarpati.

Referindu-ne la Indicele numelor de persoane, de vom remarca faptul nuafläm numai in fata unui adevärat Atlas" al umane din moldav, ci al

unei marcate de efortul de identificare sistematizare a date privind existentastructurile populatiei, statutul diferitelor categorii ale locuitorilor, din timpul voievozilor Petru I(1384) Roman (1392) domnia lui Radu Mihnea (1625).

Tinând de unele elemente specifice onomasticei din acest areal, Al. I. ainserat toate numele de persoane in ordine alfabeticd, pornind de la forma in care sunt mentio-nate in documentele vremii, trimiteri de la numeroasele patronime, la locul undeacestea apar in precedate de prenume3. De acea, pentru familia ca unsingur cititorul este indrumat la lui: Constantin, Gavrild, Gheorglie, leremia,

Simeon, Toader Vascan (vol. p. ). Desigur, tehnica nu constituieun impediment in efectuarea unor cercetdri de genealogie, desi gruparea onomasticelor subindicativele patronimelor o mai imagine asupra de rudenie.

Ceea ce trebuie relevat chip deosebit este efortul autorului de a identifica a strängemii de trimiteri informative privind familiile nobiliare din Moldova alte neamuri bo-

ieresti, in ascensiune din a doua jumätate a sec. al XVI-lea veacul unmozaic de date de cursus honorum, asupra proprietätii, a evolutiei domeniilor stapânitorilor de

laici clerici. Lucrarea oglindeste dimensiune a existenlei locuitorilor dez-väluind nu numai structurile boierimii, dar aspecteldin categorii sociale, aa dependente (vecini), a robilor - in numär de 83, a tiganilor totalizind1679 de suflete-bärbati femei, norninalizati in paragrafe deosebite, in partea de alumului. Acestora le o cu Erata la Indicele numelor de locuri, editat 1990.

Onomastica din prezenta lucrare deschide o perspectivd ce pre-zenta in societatea reflectatd de mii de trimiteri despre doamne, cneaghine,mame, sotii, fiice ale atâtor locuitori din marea a Este vorba nu numai deatestarea drepturilor de proprietate, de succesiune, ci a actelor de danie la läcasuri decult din din ortodox sau de vânzare a unor mosii in imprejurari dramatice.Astfel Anghelina, lui Mihail Trifan clucerul, in robie timpul lui Ion

Viteaz, va da acestuia o treime din jos a satului Vlaiceni pe pentru

Asupra D.I.R., A, informatii Enciclopedia istoriografiei Bucu-resti, 1978, p. 405.

2 Cf. Alexandru I. Documente privind istoria veacurile XIV-XVII1384-1625 ). Indicele numelor de locuri, de I. Caprosu, Editura Academiei

Bucuroti, 1990.Cf. Indicele numelor de persoane, p. 1-752.

Studii materiale de istorie medie", vol. XIV, p. 159-164, 1996

www.digibuc.ro

160 Recenzii 2

70 de galbeni la Este printre altele, situatia cneaghineiAna, nepoata lui Alexandru Läponeanu, care, la Camenita, vindeasatul Bobuloti, Dorohoi, lui Costea Bucioc paharnicul

Numele inserate volumul de stau märturie de ale lumii räsdritene,fapt explicabil pentru locuitorii de la sud de nord-est de Carpati, care au cunoscutcrestinismul mai bine de un mileniu Sute de sunt marcate de onomasticelespecifice Calendarului ortodox, de la Ana la Zaharia. exemplu, apelativul dar for-mele loana, Ion, in peste 800 de 6, alte mai bine de 500 de cazuri apareapoi forma derivatd, Ionago Sunt vizibile tot toponimiei ale mediuluiceptate apelative : Nemleanul, Nistru, Nister sau ca reverberareacontactelor cu alte etnii spatfi de locuire, cum o dovedesc numele: Cazacul, Grecul, Rusul,

Ungurul sau Ungureanul, acesta din urmä definind, posibil, pe transilväneni stabilitiMoldova.

numelor de persoane la DIR, A. Moldova, sec. XIV - sec. XVII,bunä aspecte din organizarea teritorialä a statului, punând in

functiile atributiile detinute de atâti locuitori din cinul boierimii din alte straturi alepopulatiei, de la la dregdtorii satelor, la pârgarii urbane,de la ierarhi la clerul secular sau parohial, cu forme specifice de organizare bisericeascä.De un protopop, care slujise credincioasä din domnia luiAlexandru cel la acel Teodor protopop, trimis de Mihai Viteazul in Polonia pentru a-i deter-mina pe arhiereii pe se Moldova, atestarea preo-

din sate, arguri orase pune rosturile bisericii ca principald institutie a sta-tului. Vom observa spre numai sub aliniatul Toader, popa" sunt mentionati 20 depreoti, de la 1444 la 1624 8, figurând la numele Toma, popa",intervalul 1555-1621

Prezenta clerului pe un mai larg areal, precum a diecilor, grämäticilor, logofetilor,nu numai in activitatea din cancelariile domnesti, ci nemijlocit angajati

plan local la alcdtuirea a numeroase inscrisuri, märturie procesului dezvoltärii treptate acultural ecleziastice, a rândul päturilor de alePozitia a române la intersectia unor vechi de lumea

europeand din Orient, statutul de autonomie, au favorizat stabilirea dea unor grupuri de locuitori, constituti comunitäti etnice, spre exemplu aceea a armenilorde la Suceava. Aici, de un rumânesc" actele interne amintesc 1609 de

lui Norco", fapt explicabil dacä avem vedere din 1401iulie 30, Bun recunoscuse lui Ohanes episcop armenesc", ca

volnic asupra armenilor cu dreptul episcopal", dându-i pentru aceasta scaunSuceava" 12, dintre ei, cum se cunoaste, hind angrenati activitäli economice.

Indicele de aduce cititorului imagini ale dramatice cares-au reverberat asupra locuitorilor moldoveni, adesea sub evenimentialului.vom referi astfel la incursiunile sträine, mai precis la aceca a lui a fratelui säu Schen-der-beg, de Basarab care au prädat la 1481, sub Lunca,Mare pe

Cum se actul din 1610 iunie de confirmare a amintitei danii (D.I.R., XVIIA, II, p. 297-298).

XVI, III, p. 6 p. 254 persoane, p. 21).Indicele de persoane, p. 307-333.Ibidem, p. 333-348.

8 Ibidem, p. 675.Ibidem, p. 696.

numele diecilor, grämäticilor al logofetilor este amintit peareal moldav, intre scriitorii documentelor, al zapiselor numärändu-se preolii. Un

scria zapisul pentru Därmänesti, in 1607 (idem, p. 67).Ibidem, p. 519 (cf. doc. din 1609 ianuarie 28, in D.I.R., XVII, A, II, p.

nr. 254).12 de persoune, p. 526 (cf. D.R.H., A, I, p. 21-22). Existenta vechii comuni-

täti armenesti este de diferitilor locuitori apartinând acestei etnii, cum aufost armeanul ndicele persoane, p. 101); la Siret figura 1610 un Haceri.s, armcan(Ibidem, p. 275), ca un armean (ibidem, p. 526). Un Andahur, negustor figura camartor la Suceava in 1609 p 25).

13 p. 17 (cf. A, p.

www.digibuc.ro

3 Recenzii 16

Faptele de arme din primdvara anului 1600, când Mihai Viteazul a pätruns Moldovaa trei state ecoul in confirmarea unor pri-

vilegii pe care voievodul le-a acordat, cu deosebire, läcasurilor de cult. Dar, perioada ce aurmat lui leremia diferite documente aveau referiri la sta-bilitä de Baba cdpitanul de haiduci al viteazului de pe Miletin de lape Prut, incriminând pierderea hrisoavelor de proprietate ale multor ale localnici,chiar atunci când Cancelarul" Zamoisky cu Cazacii Zaporojeni" insolitpe voievodul Moldovei care Tara Româneascd

din surse interne totusi alte aspecte ale raporturilor dintre statele de la sudde la est de Carpati, evidentiind de mai vechea danie a principelui muntean Neagoe

Basarab mänästirea Moldovita De asemenea, in datorat lui Al. I. figu-un mazilul, din al lui Radu Mihnea, care efectua 1616 vân-

zare la 16, ca o expresie a mai bunelor dintre cele din vremea domniiloralternative a voievodului ambele Principate.

sub suzeranitatea va fi mai ales din a doua jumätate asec. al XVI-lea apoi cererilor tot mai insistente ale Imperiului otoman, pentru pro-

de alimente cerute pe Constantinopolului sau pentru oaste. De aceea,gelepi negustori turci sau din lumea greceascd sunt atestati printre trimisii care trebuiau

gorstina oilor anurne : Teodor Cazachis, Teodor Maglieros, TeodorTeodor erau angrenati de meseriasii" negustorii

toni in de märfuri, in special in centrele urbane.deci. doar câteva imagini desprinse din multitudinea informatiilor din problematica

incorporat in lucrarea noastre, care aparline deopotrivá tarâmuluiistoriei, genealogiei, demografiei sau domeniului institutiilor, ce volumul cape un elaborat de mare utilitate pentru viitoare cercetäri, girul medievistului Al. I.

- care invedereazd läudabild a prof. I. Caprosu.Socotind a fi de mai subliniem importanta Indicelui persoane, la DIR,

A. Moldova meritul celor doi specialisti la alatuirea finalizarea lui, ne vom referi lacâteva aspecte legate de tehnica realizärii volumului, ce a reclamat un efort deosebit, o angajareimpresionantd. Aceasta nu a putut exclude totusi lapsusuri erori2°. De exemplu, la indi-cativul Onciul (Ocniul), lui nepot lui trebuia vistier" apoi anul(1603)", trimiterea la volumul din veacul XVII, I, p. 82" 21 probabil, omisiun.i din fazade a lucrdrii. Uneori se fac deficiente de alfabetizare a indicativelor, de exemplula p. 543, prin intercalarea numelor Pântelei... Pârvan, Pentelei... ", care intrerup succesiunea

a onomasticelor Päntelei... Päntoaia... Pärvan... 22

in lipsesc trimiterile orientative, necesare detectdrii persoanelor alfigureazd in forme deosebite sau de atribute diferite in actele timpului. Ne

astfel la cneaghina, lui Barlädeanul la 1605 aprilie 2,care apare insä in vedea la Erina fiica lui " datele dintr-unact ulterior, de la 1620 Nastasca, lui Prodan, de asemenea in documentuldin 1605, relevat mai sus, figureazd sub trimiterea deformatd lui Ion Pro-

de persoane, p. 59 (sub indicativul Baba ibidem, p. 292 (referintelede sub aliniatul leremia Movild - partea p. 453 (indicativul Viteazul); se

D.I.R., XVII, A, I, p. 120-doc, din 1603 decembrie 15.de persoane, p. 495.

Ibidem, p. 644.17 Ibidem, p. 275 p. 663.18 Pentru care existä deja studiul lui Olteanu C. Mestesugurile din Tara

in mediu, Bucuresti, 1969.19 Referitor la negustorii din Wile române se bibliografia la P. Cernovodeanu

C. Rezachevici, perspective medievistica in RI, 33 (1980), nr. 7-8,p. 1292 urm.

20 La onomasticul Rugasevici", apare, spre in de Mariei formu-larea satul Mariei" (Indicele persoane, p. 456); la trimeterile de la indicativul Baba- XVII vol. 27, 318", trebuie vol. II 318,

21 de persoane, p. 529.22 Ibidem, p. 542-543.23 se D.I.R, XVII, A, I,p. doc. din 1605 aprilie ; cf. de per-p. 202.

11 - c. 1330

www.digibuc.ro

162 Recenzii

Datoritá unor lapsusuri de trimitere nu am putut-o detecta soraCecei, nepoatele lui Copaci meniionatä in zapisul din 1610 iunie 20,

mama ei la indicativul OliuscaSemne de intrebare precizarea de la onomasticul Anastasie, episcop de

mitropolit de Suceava, la 1566-1569 1576-1578, anume" Anastasie, egumen alPutna deoarece in omonimi, doar la Anastasie, egumenul

Neaml (1528)" se acesta s-a aflat egumen al Putna"La indicativul Andriiu, fiul lui Gorghici, martor in in domnia lui

Lupu 1601)" precizat este vorba de o in locul anuluitiv, evitandu-se o situatie anacronicd, cum s-a procedat, de altfel, pentruHrana" 29, atestat el in

apelative cum este Sobolea, bis de la sau Teterna, biserica de la aparnu numai in numelor de dar in de deja amintit-Referitor la indicativul precizain el se cele 50 de - deo-sebire de toponimie - cuprinse in actul de la 1428 11, retipdrit in seria Documenta Ro-maniac A. vol. Bucurevi, 1975, la Falsuri, VI, 424-425, in noua ediliede acte interne existand deosebiri de text din DIR, XIV-XV, A. p.Astfel nurnele Sevco biserica de la in forma in DRH, A, 1,

apelativul Zanevici"", este acum Zane-", in noua scr,e DRH, A, cit.Publicarea in D.R.H., A, a documentelor necunoscute editorilor

D.I.R.-ului, A. Moldova, care au folosit in anumite copii sau defcctuoase aleactelor respective, a condus implicit la amendarea unor onomas.ke, la alte

la din prima serie A. De era indicat ca in seunele observalii acest sens, pentru ca cititorul sa prevenit asupra posibilelor

ale unor apeLttive din prezentul Indice de persoane, seama de stabilite in nouaedilie, de cea veche

acum, de Al. I. Gonla pentru tiparCaprosu, va ca un dar de prel pentru cercetütorii Moldoyei, dupa cum altevaloroase au lost de-a a mai bine un secol, in cadru instituiional,sub Romane.

C. Klan

Sardegna, Mediterraneo e Atlantko tra Studi storici in memoria diAlberto Boscolo a cura di Luisa D'Arienzo. Volume primo La Sardegna, 686 p., vo-lume secondo, Mediterraneo, 532 p., volume terzo, Cristoforo Colombo e la sua epoca,529 p., Bulzoni Editore, Roma, 1993

monumentald de studii memorici istoricului Albertoeste rezultatul vei prietenilor, colegilor discipolilor Culegerea a fost

conceputd in trei mari volume Sardimei, Mediteranei lui Cristotor Columb epociisale, adica probLmaticii aczlor domenii carora Alberto Boscolo le-a consacrat o mare parte aactivitülii sale

Ibidem, p. 490.Ibidem, p. 527.Ibidem, p. 24.Ibidem.

p. 31.29 Ibidem, p. 185.

Ibidem, p. 613 p. 665.Cf. Al. 1. Goma, Documente privind itoria A. Moldova, veacurtle

(1384-1625), p. 235, indicativul * Sobolesti (Sobolea, 257 - pentruterna, sat, Suceava.

32 de persoane, p. 599.p. 749.

Cf., spre exemplu, Leon Simanschi, Autenticitatea ,si datarea unor acte publicate in co-Documente privind istoria Romaniei", in «A.D. Xenopol», la$i", (1964), p. 87-

; ibidem, pretins act moldovenesc luga voievod, in RA", (1974), nr. p. 297-; se Ion T. Sion, [Documenta Romaniae Historica], 2. Observagi asupra indi-

de nume, in AIIA «A D. Xenopol», XXI (1984), p. 533-534; etc.

www.digibuc.ro

5 Recenzii

Primul volurn al acela dedicat Sardiniei, se deschide cuAlberto Bosco lo, ambele semnate de Luisa D'Arienzo, coordonatoarea generalä a

patru studii care cuprind ale diferitelor aspecte ale activitälii istoricului italian,studii semnate de personalitäti apropiate acestuia, ar fi Aldo Penasa, Luigi Bulferetti,Felipe Mateu y Federico Udina Martorel. continuare, volumul contine un numOrde 27 de studii care istoria Sardiniei din perioada evului mediu timpuriuzorii Sunt, cu rare exceptii, studii de istorie sardä, de mare valoare

dar studii referitoare la relatiile Sardiniei regatul aragonez Spania.Astfel, Francesco Cesare Casula problema tratatelor diplomatice sardo-aragoneze

1323 1326, Antonello Mattone se ocupä de administratia flotei de galere in Sardiniaaflatä sub dominatie spaniolä.

Alte studii pe care am dori sä le amintim aceastä prezentare se referä la organizareaa insulei epoca dominatiei bizantine (Giovanni Lilliu), la unui medic evreu

Sardinia secolului XV (Michele Luzzati), la organizarea muncii in orasul Cagliari in(Gabriella la Repetto), la imaginea insulei in cdteva nautice din 1575 1622 (An-

gela le), la räscoalele antifeudale dintre 1793 1796 (John Day), la comunitatea greaca dinCagliari de la sfrsitul secolului din prima a secolului XIX (Carlo Pillai). Cele-

studii ale acestui prim volum, la fel de interesante de valoroase sub aspect darpe care ne sä le pe in parte, se la probleme de istoriemaritimä, de istorie a de geografie istoricd, de istorie a dreptului, dede istorie a artei culturii din Sardinia.

de-al doilea volum culegerii, cel consacrat Mediteranei, cuprinde 31 studiiabordeazd probleme de istorie economicd, culturald cu prime asupra

occidentale a Mediteranei a relatiilor italo-spaniole de la inceputurile evului mediuin exemple sunt elocvente in acest sens. Juan Vernet

in linii generale, navigatia din Mediterana Occidentald in secolul X, Manuel Riu laceteva pertinente observatii asupra Cronicii lui Liutprandi, Jacques Heers se de putcrta po-

puterea economicd in Mediterana intre anii 000 1 500, Salvatore ramontana abor-problema conditiei femeii in Sicilia secolului XIV, iar Josefa Mutgé i es pune in valoare

noi inforrnatii documente cu privire la relatiile dintre Barcelona Neapole in timpul räzbo-iului Genovei din 1333-1335.

Deosebit de important, din punctul nostru de vedere, este studiul lui Conde yDelgado de Molina, Las cuentas un de nave catalán en (1369 ) (pp.217-256). Prin publicarea unor documente ceatestä intensitatea prezentei comerciale catalanein capitala Imperiului bizantin, istoricul spaniol indirect, acele opinii care

pe negustorii navigatorii catalani pe a ca in abazinului Negre din secolul

La fel de interesante ca aport tratare sunt celelalte studii din acestca al lui Maria Teresa Ferrer i Mallol referitor la actiunile corsarilor catalani impo-

triva Genovei anul 1370, al lui Francesco Giunta despre pirateria in Medittrana la star-situl secolului XIV, al lui Alfonso Leone despre dintre Neapole Sicilia in epocaaragonezä cel al lui Luis Suárez Fernández despre relatiile dintre Ferdinand Catolicul Ge-nova, la alianta din 1493. Alte studii se la Sicilia ca exemplu de societate sclavagistämedievald (Henri Bresc), la felul in care Zurita redactat (AngelLópez), la relatiile dintre genovezi corsicani, mai la acele elemente specifice pentruliunile de colonizare din Mediterana medievalä (Jean A. Cancellieri), la iconografia sigilo-grafia viceregilor Cataloniei in secolele XV-XVIII (Jesefina Mateu la acti-vitätilor corsare pentru Mallorca prima decadd a secolului XVI Santamaria),dinalul infante don Fernando ca guvernator al Milanului in anii 1633-1634 (Quintin

la Fronda de la secolului XVII cum se ea in docurnentele nun_liilor apostolici (Raffaele Belvederi).

Al treilea ultimul volum al culegerii, din 24 de studii, se la CristoforColumb la epoca sa. aceste studii au o deosebitä atât sub aspectul contri-

documentare, sub aspect ul manierei noi, moderne, de bordare a diferitelor probleme.Volumul este deschis de studiul lui Paolo Emilio Taviani referitor la geniul la

cinile culturale ale lui Columb. studiul lui Geo Pistarino despreimposibilä" a lui Columb, imposibilá in care tocmai un ca el, dominat in mare

de o profund religios, a fost care a distrus mitul esential al evu-lui mediu, al rnilenarei crestine a europocentrismului. Antoni Riera iconstructiile navale din Catalonia care a premers descoperiri geografice (1350-1450), iar Osvaldo Baldacci se opreste asupra mijloacelor de navigatie folosite de Columb in

www.digibuc.ro

164 Recenzii 6

prima sa cálátorie spre Lumea studii sunt consacrate aportului italian ladescoperiri cum ar fi al Luisei D'Arienzo referitor la coloniile genoveze dinSevilla, Cádiz, Jérez Puerto de Santa Maria in preajma anului 1492, al lui José HinojosaMontalvo despre negustorii din Valencia perioada de trecere de la evul mediu laepoca al lui Marco Spallanzani despre negustori care au ajunsin Lumea la inceputul secolului XVI.

Un studiu care ne-a relinut in mod deosebit atentia este eel semnat de José EnriqueLópez de Coca Granada y los turcos otomanos (1439-1516) (pp. 185-199). Aicise aratä sultanul Bayezid al II-lea a fost solicitat, iarna 1486 1487, sá aju-toare regatului Granadei, lucru pe care 1-a 1487, a trimis o escadrá in apelediteranei Occidentale sub comanda lui Kemal Reis. Acest lucru poate fi considerat ca un ele-ment important pentru stabilirea datei la care s-a pacea dintre Bayezid al II-lea

Mare, opiniile celor care o anul 1486.In concluzie, cele trei volume de studii pe care le-am prezentat foarte succint in rândurile

de mai sus reprezintd o incontestabild realizare a italiene contemporane,corespunzand, din toate punctele de vedere, tuturor exigenlelor actuale. Dar, pe calitatea

indiscutabild, aceste volume ne mai dezvdluie o calitate la fel de mare, anumepe care a in zilele noastre cooperarea internalionala, ele fiind

rezultatul colabordrii dintre istoricii italieni, spanioli francezi. colaborare,aportul mai multor istoriografice, realizarea unor astfel de culegeti care stand-dardelor actuale de este o imposibilitate.

EUGEN DENIZE

www.digibuc.ro

RECENTEDITURA ACADEMIEI

DORINA N. RUSU, Istorla Academiei Române. Repere cronologice, 1992,338, p., legat, 290 lei.

PAUL MIHAIL, ZAMFIRA MIHAIL, Acte in limba tipärite In

sarabia, vol. (1812-1830), 1993, 412, p., 450 lei.M. MACREA, NICOLAE GUDEA, IANCU MOTU, Pfaetorium. Castrul

asezarea de la Mehadia, 1993, 215 p., 390 lei.MIHAI IACOBESCU, Din Bucovinei, vol. I (1774-1862). la admi-

nistratia militará la autonomia provincialá, 1993, 550 p., 600 lei.AL. ZUB (sub red.), Victor Slävescu, 1891-1977, 1993, 114 ,p., 315 lei.ALEXANDRU SUCEVEANU, Alexandru Mare, 1993, 340 p., 1 200 lei.ELIZA CAMPUS, Ideea federalä In perioada 1993, 150 p., 216 lei.CONSTANTIN Inscriptii medievale din epoca modernä a Romäniei,

istoric (sec. XIV- 1848), 1994, 648 p., 1 900 lei.VENIAMIN CIOBANU, diplomatie In secolul al XVII-lea.

române in raporturile polono-otomane-habsburgice (1601-1634), 1994,248 p., 800 lei.

APOSTOL STAN, Agricultura faza a 1831 -1864, 1994, 192 p., 100 lei.

PETRE TURLEA, româná din Franta, 1994, 124 p., 100 lei.INSTITUTUL DE DIN CLUJ-NAPOCA, Documenta Romaniae

Historica, C. TransIlvania, vol. XIII, 1366-1370, 1994, 934, p., 3 850 lei.NICOLAE LIU, Revolutia francezá, moment de

1994, 448 p., 2 800 lei.GHEORGHE PLATON, AL.-FLORIN PLATON, Boierimea din Moldova In

secolul al XIX-lea. Context european, evolutie politicá (Datestatistice observatii istorice), 1995, 204 p., 6 500 lei.

EUGEN COM$A, Figurine le antropomorfe din epoca pe teritoriul1995, 224 p., 5 500 lei.

ISSN 1222-4766

Lei 3000

S.C. UNIVERSUL" S.A.-cd. 1330

www.digibuc.ro