584
BOCUMENTE CU PRIVIRE LA ISTORIA ROMINILOR I. SOCOTELILE BISTRITEI (Ardeal) 11. ACTE RELATIVE LA ISTORIA CULTOLUI CATOLIC IN PRINCIPATE ADUNATE I TIPARITE CU 0 PREFATA DESPRE PROPAGANDA CATOLICA PANA LA 1500 DE N. IORGA PROPESOR LA IINIVERSITATEA DIN BIICUREgI EDI-PURA INTINIsrrEIRDLTILDI DE INsrrRITCTIu BUCURESTI Stabilimentul graft I. V. SOURCE, Strada Berzei, 59 1901 J. 1 3. STIJIIII I ,

ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

  • Upload
    others

  • View
    8

  • Download
    0

Embed Size (px)

Citation preview

Page 1: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

BOCUMENTE

CU PRIVIRE LA

ISTORIA ROMINILOR

I.

SOCOTELILE BISTRITEI (Ardeal)

11.

ACTE RELATIVE LA ISTORIA CULTOLUI CATOLIC IN PRINCIPATE

ADUNATE I TIPARITE

CU 0 PREFATA DESPRE PROPAGANDA CATOLICA PANA LA 1500

DE

N. IORGAPROPESOR LA IINIVERSITATEA DIN BIICUREgI

EDI-PURA INTINIsrrEIRDLTILDI DE INsrrRITCTIu

BUCURESTI

Stabilimentul graft I. V. SOURCE, Strada Berzei, 59

1901

J. 1

3.

STIJIIII I

,

Page 2: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

ST1IJDI1 1 BOCUMENTE

CU PRIV1RE LA

ISTORIA ROMINILOR

I.

SOCOTELILE BISTRITEI (Ardeal)

II.

ACTE RELATIVE LA ISTORIA CULTULUI CATOLIC IN PRINCIPATE

ADUNATE SI TIP ARITE

CU 0 PREFATA DESPRE PROPAGANDA CATOLICA PANA LA 1500

DE

N. IORGAPROFESON LA UNIVERSITATEA DIN B1301:111EVI

.FD I l'UTIA MINASPE rzz L T 1-,TJ X DE IN wri-t-ucTIE;

BUCURESTI

Stabilimentul graft I. V. SOCEM Strada Berzeil 59

11301

Page 3: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

62174. Vol. 1.

Page 4: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

STUDII SI DOCUMENTE

OU PRIVIRE LA ISTORIA RONINILOR

Page 5: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

PREFATA

Cind, in Septembre, Ministrul de Instructie Publica, d. C.C. Arlon, a incuviintat tiparirea pe socoteala Ministeriului aculegerii mele de documente, eram departe de a ma asteptaIa o atit de fericita hotärire. Material pregätit pentru tipar,adnotat adeca si revazut, n'aveam. Pentru a incepe a trebuit,in asemenea imprejurari, sa dati la lumina intaiu un materialmai usor de preparat, chiar dacä era de o insemnatate maimica.

Dintr'o publicatie anterioard a mda, ale card proportii nule mai puteam creste pentru a nu pagubi si mai multniste editori cu bunavointa de la Documentele din Eistripzimi ramäsese socotelile latine ale orasului, partea ce ne in-tereseaza pe nor din ele. Cu dinsele am inceput volumul in-taiu al «Studielor si documentelory.

Mai aveam insl si alte socoteli, si m'am gindit un momentsa dal la inceputul publicatiei mele numai materiale de a-cestea, care ar fi fost in legatura, deosebindu-se numai prinprovenienta lor, cu acele pe care le tipariam, si le tiparescinca, in revista «Economia Nationally . Deci, in urma socotelilorlatine din Bistrita am dat, dupa pretioasele condici plstratein Archivele bisericii catolice din Iasi, extrase din socotelileIesuitilor si Franciscanilor statorniciti in capitala Moldovei.

Pe cind luam la Iasi, multdmità binevoitoarei permisiuni aMonseniorului episcop Jaquet, extrasele mele de socotell, a-dunasem insä si un mare numar de documente, privitoare laviata si desvoltarea catolicismului in Moldova. Din ele, in-selindu-ma asupra intinderii kr reale, voiam sA fac un simplu

Page 6: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

VI

apendice la socotelile misionarilor. Cum se vede insä, ele aucuprins mai multe pagini decit ambele feluri de socoteli, im-preund.

13ucure$ti nu asteptam sA gdsesc materiale mai vechi.Dorind insd a luminh unele legaturi cu Misiunea din Mol-

dova, ale Franciscanilor Provinclei bulgaro-valache, am cerutMonseniorului archiepiscop Hornstein voia de a face cerce-tad $i aicT. Permisiunea- mi s'a acordat, $i am aflat in Archivele archiepiscopici tin numix destul de mare de documentecare privesc, sad comunitatea catolicd din Bucuresti sal; cele,mai vechi $i multi vreme mai insemnate, din Tirgovi$te $iRimnicul-Vilcei. Dacd ele nu dail multe lAmurirT asupra or-ganisdrii propagandei si persoanei celor ce se gdsiau infruntea sad in serviciul el, ele cuprind, pentru administratiaaverilor teritoriale ale bisericilor latine, $tiri care pot folosi $ila altceva decit la istoria catolicismului in Tara-Romaneascd.

Tot in Bucure$ti am aflat, la biserica Bardtiei, un exemplardin obituariul Misiunii, pe care 1-am tipalrit la urma docu-mentelor de altä naturd din aceastä despdrtire.

De la Seminariul catolic am cdpátat, din partea reveren-dului director, parintele C. Auner, caruia if sint supt multeraporturi indatorit, scrisori de recomandatie pentru parochiicatolici din Tirgovi$te $i Cimpulung. In cel d'intaiu loc n'amaflat nimic, decit, in curtea easel parochiale, un fragment depiatrá sepulcrala din secolul al XVII-lea. Documentele tre-cuse, in alte timpuri, la Bucuresti, $1 se $i pastreaza acolo,impreund cu cronica din care la 1865, d. Hasdeu a dat toatapartea narativa, hi Archiva istoricit.

Din potriva, la Cimpulung, in vechia mdndstire de acolo,ale carei inceputuri sint mai vechi, fird indoiald, debit ince-puturile Voevodatului muntean, am gasit o intreagd archivd,foarte bine pastratd si pusa intr'o excelentd ordine de pa-rintele Aunee, care a condus altd data mica $coald de acolo.De acolo am cules un bogat mdnunchid de acte, asätnand-toare cu cele din Bucure$ti, dar, in genere, rnult mai insem-nate decit acelea. Cum $i era firesc pentru aceastd vechecolonie de Sasi $1 Unguri catolici, in jurul cdrora, emigrind

D:n

Page 7: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

VII

din sate, s'aii adunat in cursul veacurilor Rominii ortodoxi,ce devenit concetAteni.

Re latiile de protectie i atirnare in care se gasiati Agentiiaustriaci din principate catolicii de la noi, m'au indemnatsd studiez, din punctul mieti de vedere, corespondenca con-sulard austriacä, pAstrata in copie la Academia Roming, involume prea numeroase pentru a se putea spera o publicareapropiata a lor. Ce am galsit acolo, tormeazd cel mai imbiel-tigat i mai pretios material pentru istoria olitic, daca se

poate zice ast-fel, a catolicismului, in Tara-Romaneasca maiales, dar §i in Moldova.

Din multele côpii de documente ce am strins in cursulcdlatoriilor mele tiintifice, din corespondenta consulard fran-cesd copiatä tot pentru Academie, din documentele romaneadunate de d. Al. Em. Lahovary i din actele de la Propazganda strinse de d. I. Bianu i publicate numai in parte in

Columna lui Traian >, am format o noud despaqire a cartii.De un caracter mai amestecat, ea presintä insd un interesmai viu i mai intins pentru eine studiazd istoria poporuluinostru insug.

in sfirit, cind credeam cartea mea incheiata, parintele Aunerm'a ifitiintat de sosirea la archiepiscopie a documentelorramase inca la Rimnic. Din ele am mai scos citeva acte, careldmuresc mai bine pe cele ce le cumWeam de innainte saucuprind chiar informatii in adevár noug.

Ast-fel, de la o culegere de socoteli, pe care o pla'nuiam,am ajuns la o adunare a documentelor privitoare la istoriacatolicismului in Romänia i ast-fel pe incetul am ajuns apune impreund, nu tot ce se poate ti in aceastä privintacdci sint atitea lucruri inedite, care nu mi-au fost accesibile

nu vor iei decit pe incetul la lumina ! dar cel putintoate materialele ce se aflati la noi i care pana acum erauaproape ignorate.

Ran

i

si

Page 8: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

INTRODUCERE

Pe basa lucrurilor ce se $tiau $i pänd acum $i a celor cese pot $ti de acutn inainte, prin colectia de fatd, se poatescrie destul de complect o istorie a catolicismului in terileromine. Aceasta o void $i face-o, dar mai tárzid numai, dupdce studiile mele vor fi terminate. Povestirea va apdrea atunciin (Revue de l'Orient chrétieny, uncle ma pot astepta la ceti-tori mai numero$i decit

Pänd la acea publicatie insà, impdrtd$esc deocarndatä uneleresultate, privitoare la timpurile mai vechi. Ele sint noud.mi se par putin contestabile.

I.

Pe la inceputul secolului al XIII-lea, tot $esul cit se in-

tinde de la Volga pánd la Carpatii ungure$ti era acoperitde valurile totdeauna in miscare ale Cumanilor pagini. Suptstapinirea lor, tributari $i hrdnitori a! horde! rdzboinice, trdiau,ducind viata patriarchald a altor timpuri, populatii ruse$ti inRäsdrit, iar in Apus dintre Romini se mai gasiau laNordul salbatec al Dundrii. Dincolo de munti puterea nomi-nald a regelui Ungariei se intindea asupra intregei cetätui aArdealului, dar in apropierea cingatorii apärdtoare a Car,

V. asupra lor bro;era &WI Gherghel (Zur Geschichte Siebenbür.rens),;.i ar-ticolele ace1uiai In re% ista eTinerimea romina*, seric noui, I i 11.

aici.

citl

el

Page 9: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

X

patilor nu erail ora5e, sate, nu era civilisatie, $i numai putineelemente omene$ti razletite se intimpinati in tara pustie aBirsei, ducindu-si zilele in sdrAcie $i fried, cu ochii la pa-surile neapdrate.

Pentru a impopora tara pustie g din Ardeal, care CumanT) 1,pentru a o apAra, intemeind dincolo de munti un post deobservatie, regele Andrei al II-lea chemd pe cavalerii teu-ton!, gata O. parAseased Pdmintul Sfint, unde nu se maiputea nAddjdui nimic.

ET venird, se instalard Inca din 1211, anul cind li se facudonatia solemnd a Birsei $i a terii, lard hotare, pe care arfi putut-o dobindi gdincolo de muntis 2. Si in curind, suptprotectia Kreuzburgurilor, cetAtilor de le= ale calugarilorfratelui Dietrich se adunâ, aducind cu dinsa munca $i in-florirea, o populatie amestecata de colon!, Unguri $i Secui,din partite vecine. Ea era atita de numeroasd in 1222, zecean! dupd colonisarea pustier, dupd deschiderea acester sio-bozii cre$tine, incit se clAdu voie Marelur Maestru a innaltaacum adevdrate cetdti $i orase, din piatrA. In acelag timpli se ingaduia a-$1 mai cerca norocul, credincios pänd acum,in potriva Cumanilor, a merge in tinutul pAgin, cu armelein mind, pdnd la Dundre $i Siret, prtnd la Bulgari adeed $ila Ru$ii, din g tara Brodnicilorv 3.

Politica Teutonilor in Birsa $i Cumania vecind e aceia$Ica si acea pe care mai tdrziu o urmard in Prusia litvand.Sa ieie tara in stapinire, sd scoatd bogatiile ascunse in pa-mint, s'o stdpineasca prin turnurile de pinda ale Burgurilor.$i, fiind-cd ace$ti soldati erati ni$te calugari, niste cavaleriai Crud!, sd aducd, fie si cu sila, pe pdgini la cristelnitabotezului. Fara a prim! insd in sAmAndtura lor secerea strdind,fail a introduce episcopi lacomi de venituri $i de dominatie,flirä a stabili o primejdioasd ierarhie de cleric!.

' el.:Itra silvas versus Cumanosm ; privilegiul Teutonilor, din 1211 (Zim-mermann-Werner, Urkb., I, p. 16).

2 "Sicut montes nivium complectuntur_ eandem terramb (Mid).a ibid., p. 14, no 27 ; p. i8 si urm., no 31.

Page 10: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

XI

Dec!, el aduserá in colonia lor destul de multI cleric!, ce-rurA de la Papa un archipreot sail decan, Fentru a-T ordinasi conduce, dar nu ultara in acelasT timp sa se asigure laRoma fall de ori-ce incalcare posibila din partea episcopuluTardelean 0224). tndraznind apoT ma! mutt decit atit, dorindsa fie si la adapostul uneT intimplatoare interveniff sau ne-multamiri regale, eT facura ca Papa sa iea supt a sa pro-tectie pamintul intins* pe care I aveau in Birsa insds! sipeste munOT de la hotar '.

Temerea Teutonilor era indreptatita, dar garantia pe careo cistigase era prea slabd . Innainte de 1222, el' avuse sasufere prigoniff si pagube din partea regeluT care-sT dadeasama ce fel de oaspetT adusese. In 1235, li se ceru iar6s1sa plece, supt cuvint ca. intrecuse margenile vechif donatiT,de etreT-zecT de pluguri . ET refusal-A, si atunci o oaste un-gureasca li strabatu patnintul, goni pe frati, culese danT dela locuitorf si trecu chiar munfit, luind acolo in sta`piniretinutul locuit de Curnanif convertiti si «cetatea foarte intd-ritai 2 --, unul din cele eine! Burgurt , care li supraveghiaascultarea politica si religioasa. Toate staruintile Papei furlzadarnice: regele, bucuros ca si-a atins scopul, nu se lasainduplecat a primi innapoi pe ace! ce i se pareau ca «ser-pele in sin, soarecele 'n para si focul in trup24. Teutonif isTfacuse datoria, si a4ii recoltard pe cimpul deschis prin oste-neala lor de viteji.

Cit statuse el' in Birsa, am vazut CA, nu numai creaOuneauntil nou episcopat pentru teritoriile cistigate de dinsiT eraimposibill, dar chiar si autoritatea episcopieT cultrasilvanese opria la hotarele teril din nou «descalecatea. Episcopul

1 lbid , pp- 22-4, n0 34; 1:1- 24, 11° 35; 111). 24-6 ; p: 28. n° 39.2 gCabtrum munitissimums (zbid.,p. 51), Cf. p. 37: cquam ultra mon-

tes nivium multis construxerant laboribus et expenbisa. Era ampulungul,uncle se ajunge natural prin paburile c_arpacilor. V. 0 studiul 1111 Jung asupralor (rom. In Cony. lit., 1895).

II eranquam ignis in sinu, mus in pera et serpens in gremios (ibid., p.39). Cf. si pp. Wm.

Page 11: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

Cumanilor (episcopus Cumanorwn) din 1217, in care s'a crezutprea multa vreme, e un episcop de Como (cumanensis), inItalia. i tot a.$a e l cu «capitulum cumanum (gre$it Cu-manorum) din 12181. AfarA de faptul el existenta episcopieTnu se poate concilia cu politica Teutonilor, la Carpati, ca $iin Prusia, cum se poate admite in 1 2 7-8 un episcopat alCumanilor care O. aiba dijme $1 posesiuni acordate ca feudeunora sau altora, un capitol al Cumanilor care O. vorbeascade a obiceiul bisericii Ion>, de capitolele bisericilor catedraledin vecinAtateo ; un episcop in fine, care sA fi avut eprede-cesorT» ? Inca in 1224 ca $ef al clerulta din regiunea stA-pinita. de cavaleri intilnim numar tot pe vechiul earchipreotal teriT Birsei $i al celeT de dincolo de muntIO.

Situatia religioasA se schimbâ cu totul dupA inlAturareaviolenta a cavalerilor. Regele insu$1 trecuse muntif pentru asupune $i burg-ul transalpin al Teutonilor, care nu poate fialtul decit acel din Cimpulung, linga care, dupa. obiceiul lor,eT intemeiard i un Kloster, a cdruT amintire se 'Astra pAnAfoarte tArziü. Ungurii ramasera. acolo pentru a 'Astra celeci$tigate $i a apara de Cumani pe coloniT sa$T $i ungurT aimiculuT ora$ de rnunte.

Archiepiscopul de Esztergom fusese numit legat in pArtilenecredincio$ilor. La acest prelat, un Flamand de na$tere, sepresint5. in 1 2 27, pentru a-T cere botezul, un fiu de «prin-cipe* cuman, mo$tenitorul stapiniriT asupra uneia din gene-

acestuT popor. intovAraSit de citiva Dominicani. cari-TdAduse farl indoiall $1 sfaturile trebuitoare3, el veni in Ardeal$i vorbi, spune o cronicA din Flandra, ast-fel: (BoteazA-rnAcu ace$tT daspre-zece tovara$T aT mei, $i tatal miea va veni

1 Actele s'ad tip'Crit In Hurmuzaki, 1. pp. 65-6, nh, 48-9, dupa Fejér. E-piscopul de Kalocsa, ca'ruia i se adreseaza, era Insii un patriarch ales dcAquileia.

1 Cf. Zimmermann-Werner, 1, p. 28, n° 39 i p. 32, no 42.0 scrisoare papala numete la 1227 pe doi din ei : Paul Ungurul

lacint do Odrowp (Pray, Specimen hierarchiae hungaricae, Pressburg-Ca,,,ovia,1776; p. 417).

ratiile,

1 i

XII

Page 12: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

XIII

la tine in Ardeal, in ce loc vreai, cu cloud mil de oamenT,cad totT doresc sá fie botezatI cu minile tale' z.

Archiepiscopul Robert se adresa Papei pentru a sti ce sardspunda la propunerea CumanuluT, si el capatä incuviintareade a trece mung uncle i se acorda si misiunea de a aducela dreapta credinta pe locuitorlf, paginT sail eretici, ai a Cu-maniei, terii Brodnic si regiunilor ce se maT afid pe acolo ) .Pentru maT multä sigurantd, prelatul ceru principelui ungurBela OA Intovaraseasca, si botezatorul aparu in fruntea uneTarmate unguresti. in asemenea imprejurarT, Hanul < Bortz2.

trebui sa-si tie cuvintul si el trecu la crestinism cu un foartemare numar dintre aT saT.

lar, pentru a-I da sfaturi si a-I tinea in ascultare, Robertnumi ca episcop al nouei diocese cumane pe calugarul pre-dicator Teodoric, care fusese vre-o cinci anT de zile prior alOrdinuluT in Ungaria 2.

Episcopatul IsT datoria creatiunea Teutonilor intaiu, cariintinsese dincolo de munti autoritatea regeluf; Dominicanilor,cad, de curind intemeiatl, erati insufletitT Inca de un zel fier-binte pentru biruinta legii catolice si, in sfirsit, sprijinuluiacordat de Ungaria propagandeT religioase, care mergea minain mina CU intinderea propriei sale puteri.

Hotarele diocesel furl stabilite de archiepiscopul-legat. Nule cunoastem documentar, dar ele se pot presupune. Diocesacumand incepea acolo unde se termina episcopia veche aArdealuluT. Cuprindea, de fapt, Secuimea, at careT locuitorinu prea erau multamitT ca sint supusT ast-fel unui prelat ce-sTlua numele de la barbariT vecinT ; Sudul, populat destul derau Inca, al ArdealuluT3, iar In teorie Cumania toatd, care sepierdea in sesurile rásaritene. in temeletoriT nouluT centru depropaganda sperau sa cistige in aceastä imparatie a calare-

1 Cronica e reprodusl ;,itona, Hist. critica.

2 Hurmuzaki, I, p. 102 ;s Cf. i Pray, Hier., pp

cupid.

In Knauz, Monum. ecclesiae strigoniensis ; In Ka-

p. 107, no 82 ; p. la, no 83 ; p. III.426-?, unde e lista decanatelur ardelene ale epis-

Page 13: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

XIV

-tilor din stepA $1 pe RominiI ce ascultati de poruncile Ha-nului, si pe lacele popoare ce se zic Valachip, cari pandatunci, crestinf de multe veacuri, ig aveau Vlddicii lor, atir-nind de Scaune metropolitane bulgaresti sail rutene. Ast-fels'ar fi cucerit noud suflete catolicisrnului si s'ar fi oprit sildtirea schismei grecesti, de care erau infectati Rominii, intreUngurii si Sasii cari se asezati an mijlocul fon>, la Cimpu-lung, si poate si alurea'.

Sperantele puse in Teodoric si auxiliarif sAI Dominicaniferati marl% Se .credea in 1229 cl neofitii archiepiscopuluiRobert vor pArAsi vechiul for fel de viata sälbatec si-si vorface cetati, sate si biserith ; se cAutati mijloace pentru a-Iapdra de conationalif lor ce se inchinau Ina. zeilor Asiei.in schimb pentru supunerea lor, 4 ducif si poporul Cumani-Ion) erau asigurati, tot la 1229, de Pal:A. ca. tara si libertatealor nu vor fi incAlcate de nimeni si cA ei se vor bucura side acum innainte de privilegiul ce li se acordase odinioarAde regele Andrei cu voia fiului WI, Bela2. in 1231, se aflacu bucurie la Roma cd alte cApetenii cumane, cu supusinor,ati trecut la catolicism3. In 1234, se permitea episcopului cu-man, al cdrui nume nu-I stim, sa numeascA un sufragant alsalt, din tre Romini si pentru acest popor al Rominilor, si re-gele-i asigura un venit 3.

In 1238, vedem incl pe episcopul Cumanilor consacrindpe unul din Bosnia5. Dar, trei ani dupd aceasta, potopul furiosal Tatarilor smulgea pe Cumanif pAgini din tara lor rdsAri-teara, if minà innainte sail if lua cu sine, if aducea in terilenoastre la fratif lor convertiti in parte la crestinism si civili-satie, si toatA aceastA multime imensA inneca, rApezindu-seprin pasurile Carpatilor, tara ungureascA de peste munti°.

1 Zimmermann-Werner, I, pp. 60-i, no 69 :

vocanturp.2 Hurmuzaki, I, p. III ; p. 112, no 87; pp .

3 Ibid., pp. 113-4, no 89.4 V. nota i. Cf. Knauz, o. c., I, pp. 303-4,

1, PP. 63-4.5 Hurmuzaki, T, pp. I7.:-3, no 130.6 Pentru nivalirea tatari v. monografia luT

d qu i dam populi crii Walaci

112-3, no 8S.

no 362 Zimmermann-Werner,

Strakosch-Grassmann.

;

Page 14: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

Xv

Urmdrile furA numeroase $i de cea mai mare insemnAtate.Ele hoar-111 $i soarta propaganda catolice in regiunile cetrebuiaii sä formeze peste citva timp cele doul principateromine.

0 parte dintre Tatarf, trecind Siretul, dAduse de cpamin-turile episcopuluf cuman *, bAtuse pe goamenify acestuia $1distrusese ecetatea Milcovp, in care resida prelatul, precumni se spune explicit intr'un document din secolul al XIV-lea 1in ruinele ce rdmaserA pe locul unde se ridicaii odatA bise-rica, locuintlle, cetAtuia de strajA a Ungurilor nu se mai pu-tea adAposti nimenf dupA retragerea nAvalitorilor din 1241.

Dar nu numaf cA se sfArimase centrul religios al regiuniicredincio$rf dispAruse $1 ef. Cea mai mare parte din CumanTrAmaserl, de sigur, supt autoritatea fratilor kr Tatari, cucari se confundarA indatä. Ace$tia erail insA pAgini, pe cindacei ce se cre$tinase trecuse in Ungaria, unde timp de maTbine de un secol IT vedem ducind o viatd, vechia kr viatAde rAtAcire $1 de pradA, incapabilf de alf face sate $i de arespecta pe ale altora, gata orf-cind de violence $i de r5s-coalA, chiar $1 contra unui rege care purta i numele Cuma-nief intre ale terilor ce se chema ca. stApine$te. Inca la 1397maT auzim vorbindu-se de din$if, $1 vor fi avut atuncT ve$ni-cele lor corturf de pislä, in care-$T duceaii via1a2.

SA se maT adauge cl Ungaria rAmase stoarsA de puterfdupl marile suferintf $1 silini1e uria$e de la 1241, cA in cu-rind dinastia et intrl in decadentl. in locul regilor conver-titorT de neat-nut-I, sprijinitorf de misionari, apdrurl care sfir-$itul secoluluf al XIII-lea pe tronul Ungariel principT opor-tunistI supt raportul religios, rude $i patronT at CumaniorpAgini sail intor$T la pAginism i O. nu odatI Scaunul romantrebui sA 11 aducA aminte cl o unire cu Tatarif sail alt1 ne-

1 Roger, Miserabile carmen, ed. Florianus, Fontes, IV, p. 59. Documentuldin secolul al .xivlea, vezi-1 mai departe. Sfirmarea castelului secuiesc de linehotare, Szent-Lelék, Hunnuzaki, I, p. 255, no 195.

2 Hain i Zsilinsky, Monumenta colnitatus bekisiensis, 1877,p. 15. Cf. Hurinuzaki, 12, pp. 6-7, no 6.

dttlomatica

Page 15: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

XVI

credinci4 e facuta pentru a acoperi de rusine numele unuTsuveran cretin j.

Totu0 din cind in cind, multamita nevoiT de bani a re-gilor ungurT sau zeluluT Dominicanilor, se maT aude de ac-Ounea catolicà in regiunile unde fusese odinioara Milcovia.in 1253 atlam de silintile pe care le faceati pentru crestina-rea «Cumanilory Tatarilor probabil Dominicanif ce pre-dicau in tara ce fusese a bor.°. in 1254, regele Bela se facea se pregati contra «Cumanilor, Brodnicilor, Rusilors, ca sicontra shismaticilor din Bulgaria si Bosnia si pomeneste oste-neala sa pentru convertirea celor d'intaiii dintre aceste nea-murT. in 1278 se trimit misionarT «la CumanT , carT par arfi insä cei din Ardeal 3. in 1307, dupa vre un vechiu formular,se numeste un legat pentru Galitia si Cumania 4. De bisericicare sa se faca in Cumania vorbeste si regele Ludovic la13515. Dar aceste erau numaT reminiscente, dorintT, confusiT,si vorbd de claca.

Episcopatul Cumanilor nu maT avea nici o ratiune de a fisi nici un sprijin. Pentru curiositate numaT, merita a fi amin-tier citi-va prelatf cafi din cind in cind poarta titlurT cumane.in 1279, un canonic cutnan la Buda°. in 1283 ar fi pomenitun «Th., Comanorum humilis minister , care nu pare sa fiedecit cunoscutul episcop Teodoric, cad documentul n'aredata ce i s'a atribuit7. Episcopia «cumand» reservata de Sf.Scaun dupa moartea episcopulul Leon si administrata untimp de Minoritul Luca de Castello, nu e, faiä indoiald, anoastra 8. MaT insemn in sfirO.t un prelat cuman, acesta au-tentic% archidiaconul «cumanensis» Iacob in 1399 5.

' Hurmuzaki, I, pp. 314-5, n0 227 si la anal 1290.2 Ibid., I, p. 255, no 195.3 IfilITOULaki, I, pp. 417-8, no 337.6 Mon. Hung. Vaticana, soda I, II, pp. 3-6, 10, 366.5 Hurmuzaki, 12, p. 16.6 Knauz, II, p. 98.7 Cf. Hurmuzaki, I, p. 445 (358) ;I Knauz, II, p. 471, n° 483.6 Hurmuzaki, I, p. 602, n° 478.° Mon. Hung'. Vat., I, IV , p. 84, no 116; p. 144, no 185.

Page 16: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

XVII

Innainte de a urmari in alte timpuri istoria catolicismului inMoldova, sa vedem mai de aproape inceputurile propagandeiin Cumania munteanA si in Oltenia bulgara.

Ceia ce s'a nurnit mai tarziu Tara-Romaneasch a facutparte din diocesa episcopului catolic de la Milcov, si despreaceasta s'a vorbit si mai sus. Dar au mai fost i alte centrecatolice aicT, alte incercAri de a se porni o mare miscare deconvertire. Dupa imprejurAri, acestelalte centre se ivesc sidispar, far5. sä Ii putem da bine de urmA.

Un act regal din 1235 pomeneste luptele petrecute intreUnguri si Bulgari pe acea vreme. Castelul Vidin fu asediat,regiunea vecina pradata ; fratele gtarului , Alexandru, prinsepe capetenia Secuilor, Bogomir, i numai pe urma Unguriiputura razbune printr'o biruinta 1.

Aceasta biruinta trebuie sä fi avut urmri pentru intinde-rea si intarirea puterif ungurestr in Banatul bulgar. De a-ceia vedem in 1237 pe Dominicani gpredicind pentru con-vertirea teal. Severinului , pe acelasi timp cind se infiinta,va sä zica, episcopia Cumanilor la Milcov. Propaganda izbutigin Severin i locurile vecine,, si, tot pe atunci, Papa trimiteaun legat la gtarul, loan Asan, recomandindu-1, in acelasi timpclerului g din Bulgaria si Valachia, 2.

Staruintile pe linga tarul eretic nu prinsera insa, si in 1238regele Bela al IV-lea era indemnat sa atace tam indAratni-cului thismatic. Dupa cerere i se dadea voie a intemeia dio-cese latine si a numi episcopi dupa plac, gatit in tam luiAsan aceluia, cit i peste tara ce i se zice Severin, in caretarA, care mult timp a fost pustie, inmultitcari Inca nici un episcop al lor2. Cerind a i se da atri-buOile obisnuite ale unui Legat, pentru a nu se face sgomot

1 Hurmuzaki, 1, p. 134.2 Hurmnzaki, 1, p. 153, no 115; pp. 153-4, no 116; pp. 1[34-5, no 117 ;

pp. 164-5, no 123.

62174. Vol. I. 11

II.

sail

sail locuitorii,n'aii

Page 17: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

XVIII

in jurul intenciilor sale religioase, Bela aratase cá tot ce vacuceri nu-i va apartinea numai lui, ci i Scaunulur apostolic .

Totug nu-mi vine a crede cd ar fi fost un episcop de Se-verin, in adevar, acel Grigore care se mentioneaza. irt 1246,dupä un act copiat in secolul al XV-lea tocmai3.

Se tie ca, in 1251, regele Ungarid voi sä faca pentru boa-niVi in Oltenia ceia ce Andrei facuse pentru Teutoni in Birsa.Dupd despoporarea regatului i parcilor vecine prin strwicaprada tatareasca, era nevoie de colonisatori. i se oferiaacestora otoata taxa Severinului, cu muntii sar i ori-ce anexe ,pana la Olt, afara de un singur voevodat ce trebuia sa rämiieRominilor. j, iar afara de un singur Voevodat, se fagaduiacavalerilor etoata Cumania, de la Olt i murqi , pentru a facecastèle aci.

in Ora Oltului se pomenesc iazuri, moil, biserici 1 drep-turi pe care le-ar avea acolo, dupa *tiirqa tuturora, diocesanii unguri, drepturi care ramin reservate. Dar episcopatcatolic nu era in Severin la 1251 i, cu cavalerf sau fara, elnu era sa se intemeieze aici, da hotarul Cumanilor de pesteDunare i Bulgarilorz. 3.

III.0 noua dinastie, dinastia mindrä i energica a Angevinilor,

dadu, la inceputul secolului al XIV-lea, o noul via0. Unga-riei. Trezindu-se din amogeala ultimelor decenil, ea cdpataiar4i con0:iintä despre misiunea sa. incercind sà reuneascaterile de peste munti i Dunare cu regatul lor prin legaturide vasalitate politica, noir suverani nu uitard insemnatatea,pentru a atinge ace1a0' scop, a legaturilor de comunitate religioasa. Iarág domnira la Buda patroni ai catolicismului.

Se mai adaugara douä motive pentru reinceperea unelpropagande neintrerupte i active peste Carpati. in acesteregiuni, populatia deveni din ce in ce mai deasä, de sigur

I Hurmuzaki, I, pp. 167, 175 i urm.8 Probabil trebuie a se ceti tot : e iaurinensis a (de Raab), i nu czeurinen-

sis). Hurmuzaki, I, p. 240, no 18 t.8 Bid., pp. 249-53. 261,

Page 18: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

XIX

prin necontenita sosire de fugari innaintea otirilor tur-ce0T. State se formau, voevodatele se reuniaii supt scep-trul principilor; era acum o ordine politicl unde innainte nufusege decit lanterna magicti a barbarilor i succesiunea ob-scurä a capilor de pastorr. Data aceasta, catolicismul seputea adresh direct Rominilor, ca popor i ca popor liber.

in fine, locul Dominicanilor obositl fu luat de Minoritl, defratii Sf. Fran cisc. La 1324, Papa Ioan al XXII-lea intemeiapentru raspindirea credintil in Orient cfratia celor ce cglAto-resc intre paginI pentru Hristosp 1, 0 ace0I noT misionari sesemnalau in curind prin succese.

Episcopia Cumanilor, din Milcov, cAzuse de mult timp inuitare. in 1279, pe cind Minoritif unguff incercati in Moldovacre0inarea Tatarilor i aducerea la catolicism a Rominilor

Rwilor sup41 acestora Sfintul Scaun cerea informatiiin Ungaria asupra episcopiei distruse i veniturilor ce ar firdmas de la dinsa, de sigur cu scopul de a numi episcopde Milcov de Curnani nu mai putea sä fie vorba acumape vre unul dintre Franciscani, care va fi i cerut locul 2.

Inca supt Carol-Robert insä, Ungurii se gindira a, restauraaceastä episcopie, care li era folositoare pentru planurile lorde dominatie transcarpatinä. In 1332, din partea lui, Papafu fácut atent asupra diocesei milcoviene nimicite odinioarade TatarI 0 care nu se mai ridicase de atunci, Regele cereaa se face un nou episcop in persoana capelanului säti 6Vitusde Monteferreo . Ceia ce se i admise 3.

' Schmidt, p. 14, nota 5.2 Ca episcopia din Milcov e aceiasi cu a Cumanilor se vede limpede din

aceastä scrisoare a mei: Nicolae al III-lea catre legatul din 1279 : c Cum autemnullus sit ibi ... et civitas de Mylco (nu multo 1), posita in finibus Tartarorum,iamdudum per dictos Tartaros destructa fuerit, nec inibi episcopus et alii ca-tholici habitatores extiterint quadraginta annis et amplius iam elapsiss (Hur-muzaki, I, pp 429-30, no 345). lar actul din 1089, pe care s'a propus a-1 stiimutela 1389 (ibid., I, pp. 375-6, no 317) e evident faIs : pasagiile cdistruses slutnumal cele fár importance si se cconserv'es toate partea in care se vorbestede cruciata predicate.' de Insust Papa, adeci prima cruciat& Pe atuncl o epis-copie de Milcov1

8 Hurnauzaki, I, pp. 622-3, no 496.

si

si

Page 19: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

XX

Probabil Insä cd Vitus nu fu macar consacrat, necum sevie in regiunea tltAreascä de la Milcov. Cad, in 1347, noulrege Ludovic si mama Id, Elisabeta, cereau, ca si cum arfi fost pentru intAia oard, dind si explicatiile din 1347, calectorul augustin Toma de Nympti sa fie numit la Milcov.De si la Roma se stia asa de putin cum stau lucrurile inaceste regiuni incit se luau in serios, tocmai in 1348, con-versiunile noud ce s'ar fi flcut «in partile Cumanieb, Papanu stAtu pe ginduri sA aprobe si aceastl propunere. La 1348,Toma, episcop ales de Milcov, era insl tocmaI la Venetia,ca ambasador al regelui sAu t. Departe pentru un episcop deMilcov !

Nu stim prin ce influentà fu numit apoT la Milcov, proba-bil pentru a sta aiurea, un Bernard, transfug polon, fiul unuitrádltor fatI cu regatul. El facu sA fie strämutat la Plockin 1357, dar nu izbuti a fi pus in posesiune pänä in 1360,cind Papa, cdruia i se deschisese ochii asupra personagiului,orindui o anchea. Pierzind noul slu Scaun, Bernard nu re-capatä insd pe eel vechiu, si el era la 1363 numaT episco-pus olim milcoviensisv 2.

Urmasul slu fu Albert, si nu cunoastem asupra lul decitatita cä pe vremea lui Scaunul sAu fu reservat la Roma.Aflindu-se moartea lui Albert in 1371, se numi AugustinulNicolae de Buda, si adresindu-se capitoluluT, cleruld, orasulufsi diocese! de Milcov in 1371, papa credea frä indoiall cätoate acestea erau lucruri reale, ca i «vasalib eplscopuluT.Nicolae-si propunea insd sä vie sd-s1 ocupe locul, si el tre-buie sa fi fost acela care dAdu papel tirea cà veniturileMilcovului sint ocupate « de unif prelatT si aIiT. Adecä ve-niturile adevärate, cele din Secuime.

Intre usurpatorT Nicolae denuntase pe archiepiscopul deStrigonia si pe episcopul din Ardeal, si papa se grabi sA

1 Ibid., r, pp. 4-5, no 4 ; n° 8 ; pp, 8-9, nO 9,2 Ibid., pP. 45-6, no 36; pp. 64-5, n° 47; PP. 65-7, n° 48; pp. 80-1,

no 58.

PP- 7-8,

Page 20: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

XXI

presinte acestora reclamatiile noului numit, care 51 fuseseconsacrat, in Septembre 1371 I.

Nicolae era Inca., se pare, episcop de Milcov, residind inArdeal, la 1375 2. Cit a pastrat situatia sa nominalA 51 cinei-a urmat, nu putem spune. Dar, panA 51 in Ardealul sudic,rolul episcopilor de Milcov era redus la nimic, pentru cl in1395 se acordati drepturi episcopale decanilor din SibiiuBra 5ov, supu5i odatä Scaunului cuman 3.

in 1438, Grigore episcopul de Milcov stAtea la Raab 4; els'ar mai intilni la 1444, 1453, cind ceru sd-I fie strAmutatA laBra5ov re5edinta, la 1462. La 1469 trAia ca preposit in Ungariaurmasul lui Grigore, Ladislas de Ondola. Urma5ul sdu Mihai(1471-84) fu vicariu-general al archiepiscopului de Esztergom.Venirl apol, in seria de in partibus, Paul de Ilsva, Ladislau,Dimitrie (1504-11 ; toti trei) 5. in 1519-20 constatam pe Mihaicare, acesta, se preocupa de lipsa de preoti 51 scrie Papeicd e silit a se servi numai de Franciscani 6. Tott10 11 aflAmin 1526 la Roma, unde intrA in ConfrAtia Sf. Spirit 7.

Apoi nu mai 5tim nimic : aceastA episcopie, de 5i i seschimbase numele, era condamnatA Un episcop de propa-ganda farA re5edintA, fard venituri, frA credincio5i, fArA

sprijin, nu se poate ; i a5a fusese de la inceput acqti epis-cop! de Milcov. Seria lor zAdarnicA venise de la o amintireistoricA 51 de la un ideal de cucerire. Dupa Carol-Robert 51Ludovic, cu toatA campania lui Sigismund in Moldovain dosul lor nu mai era nimeni. ET lincezirA, 51 pe urmA. nu.mele lor chiar disparu.

in 1513 Papa Leon al X-lea aproba mAsura luatA de pre-decesorul sAti Iuliu, de a supune, pentru u5urinta adminis-

1 lid., p. 175, no 134; p. 176, no 135.2 Era sufragant de Erlau (Pray, Ilierarchia, p. 421 .

3 Hurmuzaki, 1°, la aceasta dati.Ibid., p. 644, no 545.

5 Pray, I. c.

6 Benkn, Milkovia, 1, p. 227 i urm.; Kemény, tber das Bisthum vonBak4,In, Kurz, Magazin, II, PP. 32-4; Hurmuzaki, p. 16..

7 Mon; Hnng. Vat Liber ConfraternitaIis S. Spiritus, Budapesta, 1889,P. 32.

(i394),

si

IH,

Page 21: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

XXII

tratier pe credinciosii diocese)* Milcovului, prelatilor din Alba-Iulia i Esztergom. Dar, in urma protestArilor episcopululMihail, se permise celor ce volad sä o facd sä4 recunoasclsi de acum innainte autoritatea t. Dar urmas nu se dg.du pre-latuluT restabilit astfel in drepturile sale.

IV.

Un moment fu vorba de o episcopie nationalä romäneascain tara ce era s5. se cheme peste putin, pAnA la Milcov,Moldova.

in 1374, un Minorit, Anton de Spoleto, se infatisa laCurie, aducind stirea cl regele Ludovic ar fi convertit «oparte din neamul cel mare al Vlahilor, ce trAdesc pe la ho-tarele despre Tatari ale Ungarier». Succesul fata de cer rarnasishismaticr, pretindea el, ar fi asigurat dacA, in locul preo-cdor unguri ce veniad rand acum din cind in cind, s'arnumi cineva care sä stie glimba acelur popor simplu , cumo stie el, petitionarul. Papa ceru cu saruintä intormatir dinUngaria. De aicr i se va fi rAspuns cA este episcop, cel deMilcov ; si nu se flcu nirnic in sensul arAtat de Minorituitalian 2.

Un nod episcop, efectiv, pentru Moldova trebuia sI fie sta-bilit aiurea si supt altA influentä. Sudul terir nu era al ni-mdruT, al Ungurilor de mult nu, i nu Inca a 1 Voevozilorcoboritl din Maramures. Moldova era Inca in sus numal,linga riul eponim, si tot in Nord era o altä Putere catolicd,sprijinitoare a proselitismului franciscan, Polonia regele Ca-simir luase de putin in stApinire Galitia, unde fagaduise de-ocamdatd, supt zidurile Lembergulul, sä pAstreze cu sfin-tenie ritul Rusilor ce i se supusese.

Dar, innainte de a urmari formarea nouelor centre cato-lice in Moldova, sd vedem ce se facuse supt influenta ungu-reasca in Muntenia.

1 Pray, 1. c., p. 426 i urm.2 Hurmuzaki, 12, pp. 216-7, nie 164-5 ; pp. 220-I, no 16g.

Page 22: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

De la mentiunile din secolul al XIII-lea nu mai aflam multdvreme nimic despre catoricismul in Muntenia. Stiff nou1 sepot cApata numai dupA ce un Stat se intemeiazA in aceastatarA 5i regii unguri, din dinastia Angevinilor, cautd sä 5i-1supuie.

Innainte de lupta dintre Carol-Robert 5i Basarab, la 1327Papa se adreseazA lui «Basarab Voevod Munteanul si-i re-comandA pe Predicatoril din provincia Ungariei, earl vin inBirsa 5i in tara de peste munti pentru a desrAdAcina eresiivenite din Germania 5i Pofonia. Poate la progresele catolicis-mului in aceastl regiune se raportA mentiunea convertiriloracute de regele ungur intre «Cumani, Valachi 5i Slavi prin1328 1.

In 1337, Papa facea apel la Alexandru, regele Bulgariei ,

ca sl párAseascd schisma2. in 1345, Minorith lucrau pentruBisericA in Tara-Romaneasca, 5i intre cApeteniile pe care reu-5ise sl le ci5tige intru citva, se cunosc Alexandru Voevod,fiul lui Basarab, Nicolae din Rimnic, Ladislau din Vidin (Bi-vinis), Stanislav, Aprozya 5i un Nicolae, de Arge5 poate(Auginas). in acest an 1345. Papa li se adreseazd prin scrisoff,pe care le aduserA, nu Para a intimpina piedeci, doi fratI dinOrdinul Sf. Francisc 3.

Alexandru rämase totdeauna credincios ortodoxiel. A douasotie a lul insA, Clara, trecu la catolicism 5i aduse 5i con-vertirea uneia din fiicile el, care ocupa tronul bulgaresc.Prin 1370 ea trimise dame la Roma : un potir de aurpentruBasilica Apostolilor 5i odajdii pentru Papa 51, rAspunzindu-I,acesta o indemnA sä caute a indupleca pentru binele sufle-tului el 5i pe a doua fatA, Anca, märitatA in Serbia. Cit des-pre fiul el vitreg, Vlad-VodA, ce domnia atunci, el fu in-demnat in deosebi intr'o scrisoare, in care i se amintiaumeritele in lupta cu Turcii. De altmintrelea, Inca din 1369acesta primise, probabil in resedinta sa, Arge5, pe un epis-

1 Hurmuzaki, I, pp. 60o-i, no 476 (Zimmermann-Werner, I, pp. 408-9,no 452; p. 430, no 454); Mid., p. 609, no 483.

5 Ibid., pp. 647-8, no 516.1 lbid., pp. 697-8, no 551.

XXIII

Page 23: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

XXIV

cop catolic, sufragant al celui din Ardeal, cdruia recunosteaca' din timpul predecesorilor sat, si mat ales al Jut Alexandru,it fusese supusa Muntenia 1.

Titlul acestui episcop catolic ii cunoastem dui-A o con-sacrare pe care o face la 1382 in Klosterul Sf. Fecioare, dinCimpulung, vechia fund4ie a Teutonilor. Grigore acesta-ie numele se intituleaza «episcop al Severinului, precumsi al partilor de dincoace de muntis 2.

LTrmasul sau, Francisc de S. Leonardo, cáci nu se potadmite dot episcopi latini in tara numit in 1390, e califi-cat insa de episcop de Arges, i recunoaste autoritatea archi-episcopului de Kalocsa 3. insä, cum se vede, dintr'un actpontifical din 1390, publicat supt data falsä de 1295 ,

ca si din reinnoirea lui la 14004, anumite parochli fusese des-lipite de aceastä diocesa si reunite la diocesa Ardealulut. Evorba, probabil, de posesiunile ardelene pe care Vladislav-Vodä le avea in 1369, dar pe care succesoi if sat, in du ma-nic cu Ungaria, le pierduse. Neapaqinind Domnului muntean,ele nu mai puteau fi nici ale episcopului latin al acestuia.

Mircea, si Vlad-Vodä usurpatorul, si locuir5.in vechia capitala a Argesulm, dar nu se stie dacá si epis-copul catolic rdmase mai mult timp acolo. Seria episcopilorde Arges ni e insa cunoscut5.,. si Pray enumerd pe loan deAntigua Villa. in 1418 si pe Paul de Hunyad la anul142 1 6. Poate in 1432 0 nu 1332 a functionat Vitus,

Hurmuzaki, P, pp. 158-9, 110 1 1 2 ; pp. 158-9, 1110 122-3. Cf. studiul nos-tru asupra lui Vladislav In Cony. lit. pe 1900. Pentru voia acordafl de PapaMinorilor de a se face manIstiri catolice In Basarabia , ibid., pp. 268-9,nO 207.

2 cEpiscopus Severinj, necnon partium transalpinarum.* Ibid., p. 176, no 216.8 Argiensis in Valachia.s Ibid., p. 330, no 269.4 Cf. Hurmuzaki, I, pp. 526-7, no 426 si 12, p, 410. Fraseologia identic

arata ca i in casul n'avem a face cu un act de la Bonifaciu al VIH-lea,ci de la al IX-lea.

5 Pentru acesta, v. Hurmuzaki, 12, p. 502.6 Lista din Ilirarchia. Obsers cu acest prilej a nu m'am putut fol si de

lucrarea lul Teodor Ortvay, Geographia ecdesiastica Hun ariae in unte aeculoXIV e tabulis rationes collectorum .pontificiorum a. 1281-1375 ref r nti ueruta, duresta, illustrate ln Mon. Vatic. Hung.]; Budapesta, 1891-2.

Si Mihail-Vocitt 6

dlintaiii

Page 24: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

XXV

pomenit tot de Pray 1 In 1505 intilnim pe un episcop deArges, Andre, care stä la Alba-Iulia, trAind din veniturilecanonicilor locali, iar in 1644 tocmai, un episcop de Arges,Nicolae, sufragan de Luck 2

V.

La 1310 Inca, innainte de intemeiarea unui Voevodat incohul nord-vestic, tara Tatarilor de la RAsAritul Ardealuluiavea pe teritoriul ei un episcop catolic. Din actele unei le-gatium constaam in adevar el la aceasta data episcopul deCamenita resida la Hotin 3.

Trei-zeci de ani mai tarziu, la 1322, cind se intemeiè epis-copia de Caffa, hotarele ei se statornicird ast-fel, mergindpand la Varna, in Apus, incit cuprindeau si viitoarea sta-pinire a MusAtesti1or4.

La 1370 insa, trecuse mai multe decenii de cind desca-lecarea mararnureseana se indeplinise, i punctul de observatieunguresc de la Rasarit se preflcuse intr'un Stat cu viitor.Din valea Moldovei, de la Baia, provincia restrinsa a luiBogdan intemeietorul cistigase tot mai mult din pdmintulrusesc de la Rasarit, pe care-I lasase liber pentru cuceriredesfiintarea regatului rutean de la obirsia Nistrului, Prutuluisi Siretului. La acea datd, Latco, fiul lui Bogdan, purtd-torul unui nume unguresc incA avea Siretul, in care locuiauArmeni catolici afara de cei supusi catolicosului,dobindirA un episcop, supt Alexandru-cel-Bun 5. Erau i multiNemti in acest oras, galitian in ceia ce priveste si origineasi infAtisarea sa : socotelile Lembergului ni vorbesc pe la1380 de Moldoveni, unii aratati ca fiind anume din Siret,cari poartA nume ca Bertold, Friedmann, Ioan Zimmermann,

1 L . c . ; Mon. Slay. Her., XVIII, pp. 148-9.I rga, Doc. din Bi trip, I, p.

a Lo vescovo di Choeinap ; Hon. Hung. Vaticana, seria I, II, p. 456.4 Rinaldi, Annales ecclesiash ci, an. 1322, § 45.5 V. Czolow.ki, Sprawy woloskie w 'elite do r. 1412, Lemberg, 1891, P

23, n ta 3. ArmenY catolict in Brasov, Hon. Hung. Vat., I, iv, p. 163 (n° Myth).

cari-sT

2 XI.

si

Page 25: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

Henric, Anselm, loan Leffel, Schonebeck. La inceputul se-colului urmator figureaza in aceleai socotell Sireteni can i. sechiaind Kempe i Konrad 1 Iar, intr'un proces-verbal de mi-nuni acute la Siret, se dau la 1402 numele luT LaurentiuSpringer §i lui Petru Conrad 2. Oratil era organisat, cu pir-garil i batrinil sai, ca i asezarile or4eneti ale provincieide care mult timp se tinuse.

in 1370 sosird la Curtea pontificala doi MinoriT, Nicolaede Mehlsack i Pavel de Schweidnitz, can aratara cä sin ttrimig de un principe nou, Latco, «Voevod moldovean, din-tre Romini , luptator contra Tatarilor, care, de i shismatic

coborindu-se din «predecesori shismatici, ar don sá treacala adevdrata credinta §i sa stabileascal in orwl saa Siretul,ce se afla in diocesa ortodoxa a Haiiciului, un episcop ca-tolic.

Conversiunea o adusese Minorip, i mai ales Nicolae deMehlsack, care stätea de mult in Moldova. Tot41 demnitateaepiscopala fu cerutd, indatá dupä aceasta, de Latco pentruun alt Minorit, Andrei de Cracovia.

Persoana, tara i imprejurdrile fiind cu totul necunoscuteScaunului roman, se cerura informatii prin partile ce se cre-dead vecine cu acea necunoscuta Moldova. : Boemia, Si-lesia, Polonia. Rdspunsul fu favorabil i, folosindu-se de autorisatia papald, unul dintre prelatii la cari se scrisese, sta-tornici noua episcopie. La 1371 Inca vedem pe Papa adre-sindu-se pentru o cercetare la Lemberg episcopilor de Gnesen,Cracovia i Siret, fall a se numi acesta din urmä cu nu-mele sau 3.

Dar ii cunoatem numele din actele relative la consacrarealui. Era recomandatul lui Latco, Cracovianul Andrei, capelanpontifical poate, Andrei Wasilo «de stemate Jastrzebicius 4. El

Czolowski, Pomtuki dviejowe Lwowa z archiwum miasta, I-1I, Lem erg1892, 1896.

Sprawy woloskie, pp. 28-32.8 Hurmuzaki, 1°, pp. 16o i urm., 168 i urm., 171-2, 176 i urm.4 V. si In volumul de hick', pp. 159-60, n° 115. Cf. observatiile lui Schmidt

o. C.

$i

'

2 Acelasi,

Page 26: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

XXVII

fu consacrat in catedrala din Cracovia de archiepiscopullocal, ajutat de episcopii de Chios i Elatensis, in presentaMinoritului Ludovic de Vicina, unui basilit din Chiev i altorclerici, la 9 Mart. Tot din Cracovia, episcopul 41 trimiteala Roma jurAmintul, in ziva de 9 Maiu. Iar, la 3 August, ilgasim la Minoritii din Lemberg, facind O. i se autentifice ac-tele innainte de ail lua in stapinire Scaunul.

Aceastã luare in stApinire s'a efectuat fArA indoialà, caciLatco pAsträ i mai departe bunele sale sentimente fata deritail catolic, pe care-I primise mai mult sau mai putin. Darin 1372 Papa trebuia sA-1 indemne a converti i pe socia lui,care nu pArAsise shisma '.

Probabil nu trebuie sA se admitA ca episcop de Siret unStefan Rutheni la 1380 2. Rutheni n'are nici un sens, 5iavem a face probabil cu o stramutare greit5. la acest ana episcopului Stefan Martinio de mai tarziu. Pe urmA, inacest timp Minoritii, cari crease episcopatul, nu fusese in-locuiti in conducerea Ini prin Dorninicani.

Dupd reactiunea ortodoxl, care aduse pe tronul moldoveanpe Litvanul Iurg Koryatowicz, urma ca Voevod al terli PetruMuat, un protector al catolicismulul, fiul unei catolice, Mar-gareta, i bunul prieten al Polonilor. El insu0. nu imbra4i§anicI odatä ritul roman, cAci il vedem, in 1387, cind se dusepentru inchinare la Lemberg, sarutind crucea in mina Mi-tropolitului pravoslavnic de Chiev 2, dar supt ocrotirea lui trAirAin pace Predicatorii, noii calugAri dominicani, pe cari if adu-sese in .Siret Margareta. Ea insAsi voia. O. se odihneascd inmAnAstirea, ziditA de dinsa, a Sfintului Joan BotezAtorul, pelinga care catolicii mai. aveaa i biserica episcopala, paro-chiald, a Sfintei Fecioare, servità de Minoritl 4.

1 Scrisoarea e cunoscuti numal dupli. resumate. V. Hurmuzaki, 12. p. 197,n° 146; §incai, I, pp. 541-2 (dupi Guerra). Cf. Schmidt (dup5. BullanumPraedicatorum), ci Rinaldi, an. 1372, § 32. (uncle In Intregime). Papa nuindemn6 Insa pe Voevod la despa'rcenie.

2 Schmidt, p. 26, dupli. Bullamum Praedicatorum.° Hurmuzaki, 12, pp. 295-6, n° 235.4 Dupfi *1st. Predicatoritor In Polonias de Sadok Barpz, II, P. 499: parte

Page 27: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

XXVIII

Cind s'a putut intemeia de Margareta, care trAia Inca la1384 1, manAstirea Dominicanilor din Siret?

innainte de Iurg nu, pentru cä o asemenea manAstire nuse pomeneste, de si ar fi fost ocasie. Supt Iurg ortodoxul,Inca. mai putin. Supt Costea Musatv, ctatãl lul Petru, iarAsinu, pentru cä nimic nu ni dovedeste si din nimic nu se poatededuce cu oare care probabilitate cä acest Costea a domnitsi cä a fost tatAl lui Petru.

Petru singur putea sä acorde sprijinul necesar pentru a-ceasta fundatie. De unde venia acest fiu al Jul Musat sicind luat el Scaunul din Suceava, unde nu se par a firesidat Domni innainte de dinsul2? in 1370 muri Casimir-cel-Mare al Polonief, prin influenta caruia trebuie sa se explicesuccesele Minoritilor in Moldova si soliile lui Latco la Papa.Dupa moartea marelui rege, Litvanii Nara in stdpinire RusiaRosie de la Nordul. Moldover, unde dominatia polond era cutotul recenta. Atunci Moldova avu pe un Koryatom icz. Indata insa regele ungur Ludovic, nepotul suveranului mort,veni sd primeasca sceptrul polon. El izbuti sa reci5tige tarahrdpita de shismaticT i, indrdznind mai mult decit predece-sorul sau, el facu pe Papa 65 restatorniceasca in calitate deMitropolie catolicd vechiul Scaun titular al Haliciului, la 1375 3.

Succesele lui Ludovic adusera inlaturarea lul Iurg de boieriimoldoveni. Ei primirl, in locul lui, de la suzeranul ungur,pe Voevodul Petru fiul lul Musat. Pentru a se asigura decredinta lul, regele Ungarief si Poloniel, stApinul Rusiel Ro5ii,ii va fi impus si trecerea la catolicism sau patronarea rituluflatin. Aceasta putea sA o facd cu atita mai u5or, cu cit el

din priilegiul acordat de Petru acestor mii marl In Schmidt, p. 21, n ta 4.Cf. Cz 1 wski, Sprawy, p. 8 0 Apendicele la aceabtil Preface, n° M.

1 E curios a hi 1389 Papa acordii un privilegiu de confesor particulargnobili mulieri Margaritae, relictae quondam Petri Vajvodae maids, viduae,vaciensis diocesiss (Mon. Vat., I, Iv, p. 44, nto 60). Dar aceasta e valuva,nu mama unui Petru Voevod.

2 Observmia o gisesc 0 la d. Onciul, Bukowina, p. 16.8 V. istoriile Galiciel i LodomirieT de Hoppe (5792), p. 206 i urm.i

Engel.

si-a

Page 28: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

XXIX

era fiul catolice Margareta, o ruda, aceasta, a familiel re-gale unguresd.

In 1384, Petru Ludovic murise acum i imprejurarile nuse lämurise bine intdria privilegiile Dominicanilor din Siret.In 1386, constatdm pe acelasf Domn ca avind puterea 1 In1387 el merge la regele Vladislav, ruda sa, ca unul ce tineape Hedviga lui Ludovic, i i se inchind la Lemberg. La1391, Petru era Inca pe tron, si, multamita unuT (procurator' ,unui om de casä al säu, se descoperirg. la Siret insusirileminunate ale und odajdii dintr'o pinzá adusä de la Ierusalimde Joan Janitor, Dominican, si däruitä in parte mAndstirhBotezdtoruld. Cind petele singeluI dumnezeesc aparurd intaiupe odajdia tämdduitoare, aceasta mrmastire iT avea vicariul,vice-vicariul si rivalisa cu biserica parohiald, pe care o cu-noastem. Se mentioneazä tot atunci i inchisitorul NicolaeGoldberg 2

Episcopul nu apare insä cu acest prilej. Capelan al regineiHedviga, Wasilo stätea mai mult in Polonia, si el fu strá-mutat la Vilna la 17 Februar 1387 3.

Se stie cä la sfirsitul anului 1394 regele ungur Sigismundintreprinse o expeditie in Moldova, contra Voevodului Stefan,innainte de a scoate dM Muntenia pe un alt prieten al Po-lonilor, Vlad, dusman al Ungurilor, Stefan trebuie sa' fi traitde la inceput in bune relatiI cu Polonii, cari scosese dinScaun pe predecesorul säu Roman si-1 tineaii la inchisoare.El primi cu plAcere deci pe un nou episcop de Siret, StefanMartini, iar5.0 un Dominican, si probabil un Polon. Numindu-1,la 8 lunie 1394, Papa refusâ dea i actele doveditoareale numirii, pe care le va capata numaY cdacä te vei ducela Biserica ta, vei sta acolo si nu vei sluji aiurea decit inorasul si eparhia Siretuluh. Ceia ce InseamnI cä episcopulintermediar, Joan, care murise, procedase alt-fel.

In curind $tefan muri sai1 fu strámutat aiurea. Succesorulslu fu Joan, zis Sartorius. Inteuu act nedatat, dar anterior

1 Czolowski, Pomniki, I, no 350.2 Procesul-verbal publicat de Czolowski. V. mai sus, p. xxv, nota 5..8 Schmidt, p. 26 i Eubel, In Romische Quartalschrift, 1898 (xu), p. roS.

sg-T

Page 29: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

XXX

anuluT 1402, el se intituleaza doan, episcop de Siret, su-fragan al CracovieT si vicariu al intreguluT Ierusalitu si vaiiIosafat, penitenclarid al PapeT si confesor al regelui si re-gineT Po Ionia . Un personagiu de aceasta importanta nuputea sa resideze in diocesa sa umild. De si o visità din cindin cind, el sta in Polo nia si-1 vedem scriind scrisoarea po-menita din teritoriul Sandomirului 1.

Episcopul de Siret se mai mentinu citava vreme. Ba inca,in aparenta, situatia sa fu regularisata si asigurata. in 1421,Siretul fu cedat de Alexandru cel Bun csurorif MAriei Saleregelui Poloniei si a Marelui-Cneaz al Litvaniei, Alexandru,zis si Vitold, durnneaei Doamna Ringala, ce ni-a fost sotie), 2Cu vre-o zece anT innainte, strAmutindu-se la Lemberg Mitro-polia de la Haliciu, i se subordonara toate episcopiile din< partite ce traiesc dupd ritul grecesc >, intre care episcoplisi a Siretului 3.

Episcopil se schimba, lard ca vre unul sä resideze in tarALa 5 Mart 1413, Nicolae Venatoris, din Ordinul Sf. Pavel Ere-mitul, face sa fie numit, aratind cä a murit episcopul tefan(Zajaczek) 4, si la Roma nici nu-si mai adusera aminte de loan,care fusese la mijloc. Apoi, cind se setnnala lucrul, in acelasian, la 31 Iulie, locul lui Joan era acordat, in chip legal acum,lui Toma Erneborn, Dominican, facindu-se dreptate si acestuiOrdin ; cit despre Nicolae, el capata ca despAgubire in 1418episcopia Scardond, in Dalmatia. Se pare chiar ca, dupàmoartea luT Nicolae, care nu gasi libera episcopia de a douasi trebui sa se intoarca la cea d'intaiu, un ultim episcop deSiret fu numit, la 29 Julie 1434, in persoana unui al doilealoan 5.

Dar, in aceasta vreme, autoritatea reald o avea in Mol-dova alt episcop, si la creatiunea acestuia venim acuma.

1 0 reproducem la sfiritul. Prefetil.2 Hurmuzaki, 12, PP, 504-5, no 424.8 Bid., PP. 402-4, no 337.4 Schmidt, p. 39.6 Eubel, 1. c.

Page 30: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

XXXI

cari intemeiase ora.$111 Bistrita pe cursul riulut cuace1a$1- nume, trecind muntif in timpuri, indepartate, inte-meiarA o eStadt Moldav pe apa Moldova. Voevozii eel

o gäsirA poate, $i n'ar fi cu neputinta cä ea sl Ii fi ser-vit de capital& 1 Cetatea s'a numit, cum se $tie, mai tArziuBaia, pentru cA si aid clutase metale bdia$if din Rodna Ma-ramuresula.

Innainte de 401, cind el era sotul Doamnei Ana 2, Alexan-dru-VodA, fiul luf Roman, fusese insurat cu o straind, o ca-tolicA, pe care va fi luat-o de nevastA atunci cind era, im-preunA cu tatal sail Roman, un prins de Stat in Polonia.Margareta muri dui:4 ce bärbatul ei luä mostenirea Orin-teasca. a Moldova, $1 el if gasi locul de odihnd in noua bi-sericl latinä din Baia.

Aceastã bisericA, a Sf. Fecioare, mAnAstirea anexA furäinnAltate de Alexandru, $i ele se terminara de clAdit in1410, cind se strAinutarA supt baptisterin ramasicele Doamna,in care catolich vAzurã mai tArziu intemeietoarea cultului lorin Moldova, figura legendara care stAtea la inceputul pro-greselor catolicismulul in aceastA tard

Citva timp mai tärziu, Alexandru, ajungind din nou vAduv,se cAsAtorise cu o altA catolicd, o principesä din singe regal,sora regeluf, Ringala, care-f era rudd in al treilea grad ,

din causa clatoriel lui Musat cu IntAia MargaretA4. Ringala

1 Cf. Wickenhauser, Moldawitsa, p. 14-2 V. Marian, Sf loan cd Non, Bucure01, 1895, p. 21. Ea nu mai era

in viara la 1417 (v. Wickenhauser, F. p. 59 0 Melhisedec, p. 62 .3 Inseripcia In Bandini, ed. Urechra, p. 244 : eAnno 1410, hoc templum,

in honorem B. M. V. dedicatum, ab illustrissimo principe Alexandro Voydaaedificatum est, una cum monasterio moldavi c)ensi, cuius piae memoriaeniux, Margareta, sub fonte baptismatis sepulta est. Requiescat in vitae aeternaeresurrectionem, amen., Funda0a catolica e In legltura' cu Intemeiarea In veci-natate a altel mbinfistiri, a Moldovel sau Moldavitel, Innainte de 1401 (Wicken-hauser, F. c., p. 55).

4 Petitia de divort (Eubel, iyendice) spune ca nunta s'a ilcut dredum. Cf.actul nedatat din Prochaska, Codex Witoldi, 1882, p. 64, no 214, In care sescrie lui Witold despre solia can den Herren in Walachie und sine fruntlicheAntwort und demutige Dirbitunge und ouch Ewer Hochwirdikeit lieber Swesrergelugseligen Vorgangs.

No(*,

SW,

si

B.

Page 31: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

X X XII

spera sa-si aduca barbatul la catolicism, si indemnurilefacura macar sa ajute si mai departe opera Dominicanilor

Minoritilor din societas Peregrinantium . in 1420 se mentioneaza acum mai multe biserici, iar cea episcopala, poatealta decit cea din 1410, era inchinata Sfintilor Petru si Pavel

Sf, Ecaterina. Era, deci, la accasta data un episcop inBaia, 5i tiin ca el se numia Ioan si era Dominican 1

Dar intervenird cause care slabira situatia catolicismului inMoldova, care adusera decaderea acestel de a doua episcopilintemeiata cu atita liberalitate de un Domn asa de favorabilpropagandei prin legaturile sale de familie i orientarea sa

intaiu, Ringala pierdu de la o vreme sperarrta de a si 11-dupleca sotul la schimbarea de religie, si, fiind-ca pretind,eaca de aceia 1-a luat, ea presintâ, prin episcopul de Moldovasail Baia, cererea de divort, la -iu Iulie 1421. La 15 Decembre Papa-si ddduse acum incuviintarea, si am vazut pe Ale-xandru creind venituri foastel sale sotii2. Apoi neintelegerise ivira intre episcop si auxiliarii sal', Frath minoriti, car' nuuitau osteneala ce cheltuise. Si unul si ceilalti se pling laRoma in 1420-1. loan expuse, cerind privilegii i mdulgente,ca nu s'ar cuveni sa se administreze tainele de catre calu-gad, iar acestia pirirä pe superiorul lor ca-i califica de eretici, Ca nu-i lasa sa boteze, ca-i face de ris innaintea acelorprincipi necredinciosi, cari incep a sprijini pe Minoriti 3. Min-gerea misionarilor, infatisata in numele lui Marc Sclavo, vi-cariul pentru Rusia, Moldova si Polonia, fu primita cu sim-patie la Roma, si privilegiile cerute si din aceasta parte seacordard.

Ioan era probabil Ungur, si de aceia califica el Moldovade tard a regelui Sigismud4. Succesorul sau, numit la 3

1 Eubel, 1. c.

2 Pentru soarta Ringalei pe urm, v. Prochaska, P. 547, no 947.3 a 111i principes infideles qui ipsorum Ordinum incipiunt esse elatoresa

Eubel, 1. c.

4 <In partibus Walachiae, quae temporali ditioni devotissimi fllii SanctitatisVestrae Sigismuudi existunt.a

er 11

si

politica.

si

Page 32: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

April 1438, Petru Cipser, venise si el, se pare, de dincolode -munti. in cursul aceluiasi an Papa, tiind in samd ca totvenitul lui se ridica la septe-zeci de florini pe an, ii acordio scutire, cu conditie insa sà resideze in eparchia sa.

Ceia ce trebui sä faca. Dar certele cu calugarii incepuraVedem, in adevär, pe Petru i <dot orasul Moldover 14>

incondeind cit se poate mai rail pe fratii Dominicani si Mi-noriti, cari au, in Baia si in restul Moldovei; gbiserici paro-chiale*. Merg cu femer la crisma, tin public concubine, ailcopii, despart fárä autorisatie, interzic venirea la biserica ccivreati. De nu se vor lua másurI, in sfirsit, biserica aceiacatedralà, care a avut panã acum numal dol episcopi, se vadistruge, cad a ajuns la a.a ripsa, incit abia all de unde traidin zi in zi episcopul i un singur preot, 2.

Moldova fusese represintata la sinodul din Constanta3. Laacel din Florenta venirã, in numele celor doi fii aT lui Ale-xandru cel Bun, Neagoe, cu un tovards, si Mitropolitul Da-mian, un Grec4. innainte de sinod insa, Grigore, archiepis-copul Moldovlachiei", trecuse la catolicism, si el cdpata dela Papa, in acest an, un pas pentru a merge, cu suita sa,gin oarecare parti ale lumiT, tot pentru scopurile Uniril.Era vorba, de sigur, Ca. acest mitroporit Grigore sa meargala sinodul de Unire, unde-1 inlocuird, cum am vazut,

Dar nu numat ca nici un profit real nu iesi din toate a-ceste negocieri si ca in curind Moldova legd relatii noul cuOrientul schismatic. Pe linga schisma veche a Grecilor se

cEpiscopus et ecclesia moldaviensis,noviter inter scismaticos de ritu Gre-corum in Minori Walachia per olim Alexandrum Wojewodam fundatae ac totacommunitas civitatis moldaviensiso (ibid.). Se separ'l in expunere civitasdioecests.

2 'Dicta ecclesia catholicalis, quae- solum duos episcopos habuit, destruatur,nam ad tantam inopiam devenit, quod episcopus vix cum uno sacerdote all-menta cotidiane potest habere.3

3 eKiryla (Kilia?) Moldaviaeo. Hurmuzaki, P, p. 497, no4 Iorga, Notes et extraits, seria a 2-11,, pp. 13, 599.5 Hurmuzaki, 12, pp. 599-600, no 502.

62174. Vol. I.

409.

III

'mast

al015.

Page 33: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

XXXIV

adause pe acest timp noua eresie a Husitilor. Din conside-ratii politice, Alexandru cel Bun aduse in ultimii aril alDomniel sale un Predicator husk I. Ideia reformer religioasepatrunse, de sigur, si pe alte cal. La 1438, episcopul mol-dovean din Baia denunta pe preotul roman Constantin ce,dindu-se drept canonic al Lateranulul, predica doctrina lulHuss si e imitat de alti preotl de mir al eparchieT, cereticI$1 schismatith, cari fac adeptl intre catolicl a. Ratacirea noueisecte ameninta sà se intinda si in Scaunele secuiesti ; pre-dicator! trecuse Inca din 1436 in provincia vecina. Episcopuldin Ardeal trebui sa. trimeata pe rind pe Iacob de Marchia,Minorit, $1 apol pe alt frate, Dionisie de Ujlak, si la urmainsusi Papa se preocupâ de primejdie $1 dadu misiunea dea dezradacina eresia, Minoritilor din Bosnia, in 1444 3.

in ultimele decenif ale stapiniriT sale, Sigismund, Imparatsi rege al Ungarid, dadu o atentie deosebita. afacerilor mun-tene. El lua. al:di-area lul Dan al II-lea contra Turcilor siprotegiatului acestora, Radu-Voda. Sigismund veni in per-soana in Tara-Romaneasca. El se opri la Cimpulung in April1427 si se ocupâ aid de situacia vechif comunitatif catolice.Dominicanii din Kloster fusese imprastiatl de Turcil Id! Radusill risipise documentele, a caror reinnoire o cere Imparatulde la legatul pontifical4.

In aceiasi vreme, tot pentru all indeplini la Dunare mi-siunea de suveran crestin, Sigismund chema pe Teuton!, la1426 5, si-I aseza pe maT mult timp in Banatul Severinulul.Una din urmari fu si aceia cä un episcop catolic, Benedict,fu numit pentru diocesa noul sau restaurata a Severinulul.

Cind Vlad Dracul lua, dupl moartea lui Dan, tronul mun-

1 Iorga, Chita fi Cetatea-AIM, p. go.2 Eubel, 1. e.

3 Hurmuzaki, I2, p. 604, n° 507; pp. 604-5, no 508; p. 6o8, no 513 ; P.700 0 urm. ; p. 711 0 urm.

4 Iorga, Ade "1 fragmente, III, pp. 8o-z.5 Cf. Hurmuzaki, I', pp. 539-40, no 451, 0 Iorga, Chilia id Cetatea-Alba,

pp. 86-7.

Page 34: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

tenesc, el alerga tocmai la Nurnberg, unde regele Ungaridpresida ca imparat o dieta germana, pentru a-I cere spri-jinul. Si, din Nurnberg, el da, la 8 Februar 1431 (6939), or-dinele trebuitoare pentru ca oamenii, calugarii si dregátorii»sä primeasca bine, cu cinstea cuvenita «popilor", pe fratiiminoriti ce-i trimite Sigismund pentru catechisarea terii lip-site de cori-ce mingliere sufleteasca a SfinteI Biserici Romane)

EKscopul Benedict din Severin functiona insä, si el iT o-cupa locul si in 1439. La aceastä data, ii veni gustul de acuprinde si Moldova in eparchia sa, si se si adresa pentruaceasta Pape, pe atunci Eugeniu al IV-lea, un zelos restau-raror al Bisericii romane in vechile ei drepturi. fi expuseca in Moldova de mai mult timp nu e ocupat Scaunul deSiret, nici acel, mai nou, al Bacdulu2, pe care 1-ar fi trite-meiat Bonifaciu al IX-lea si 1-ar fi infant Ioan al XXIII-lea.De oare-ce in asemenea imprejurari schisma greceasca, nunumai el se mentine, dar se poate si intinde in Secuime,Benedict cerea sá. i se dea lui administratia asupra Moldoveilipsitä de pastor. Ceia ce se incuviinta. 2.

Scrisoarea de incuviintare cuprinde insa o suma de gre-sell si confusii. Daca in al patrulea an al guvernului lui Ioanal XXIII-lea se numira doi episcopi de Siret, nu e vorbaInca de episcopul de {Moldova,. Acest episcop apare pentruintaia oara supt Alexandru-cel-Bun. La 1420 petitia luT Joan,cel d'intaiu prelat din Baia, numeste diocesa o nova plan-tatiov, iar in 1438, aratindu-se ea au fost numai doT dioce-sani, se spune lamurit cd Biserica a fost intemeiata de ara-posatul Alexandru Voevodp. Deci nu in al treilea an al luiBonifaciu al IX-lea a putut sa-I fie inceputul.

Asertiunea ca. in Moldova nu era nici un episcop catolic

Forma lathfa, foarte interesanti, a actulul, in Hurmuzaki, 12, pp. 749-50(dupi un vidimus din 1448). Cf. Cronica lui Windecke, in Geschichtsschreiberder deutsche,: Vorzeit, Lief. 79 (cf. Acte si fragm., III, p. 81, nota 2). Vladera intors in Tirgovite in 1anuar 1432 i in curind ajuei pe Turd in Ardeal(cf. Hurmuzaki, 12, 131). 574-4, no 479 i Chilia i Cetatea-Albd, pp. 91-2).Cf. Bit. ort., XVII, pp. 846-8.

Hurmuzaki, 12, pp. 66o-t, no 560.

NXXV

I

Page 35: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

pare falsä: am gAsit pe Czipser cu un an innainte si, chiardaca el ar fi murit de atunci, nu se putea vorbi de o gre-stauratie, a episcopatulta, ca si cum el n'ar maT fi functionatde eine tie cit timp. Doua catedre episcopale erau in Mol-dova, dar nu la Siret si Bacati, ci la Siret si Baia.

Greseala din urma a luT Benedict, informatorul PapeT, seexplica ast-fel.

Din thnpurile bune ale propagande venite din Ungaria,Franciscanil de la Csik-Somlyó, in Secuime, trecuse in Mol-dova, si probabil tot Alexandru-cel-Bun IT va fi ajutat a-sTface linga apa NegeluluT, din sus de Bacati, manAstirea lor,a cBaratilor) sati fratilor ungurT, pe care o inzestrA si cupdminturT in vecindtate, la Trebesul Baratilor. FranciscaniTaveati tot atita rost aid, intre Ungurii catolici, cit si Via-dica, 4biscupub1, la Baia, intre SasiT de aceiasT lege. Si acestadin urma va fi venit adesea sä primeasca ospitalitatea Mi-noritilor la Bacati, care deveni a doua resedinta a sa g.

Sa urmärim maT departe soarta catolicismuluT in Moldova.Cel d'intaiti episcop emoldaviensiss dupa Czipser se in-timpina la 30 Octombre 1447, cind, in calitate de sufragantal LemberguluT, consacra un altar la Culm 8. Dupa acest Ni-colae avem pe Ioan (Rosa), la 26 Ianuar 1455 si alta data,dar il glsim la Lemberg, in suita superiorului sau ierarchic 4.Citva timp poate, episcopia ramase vacantd.

insA la 1466, cind reapare un Ioan episcop din Moldova 5,de sigur altul decit cel din 1455, in orientarea episcopieT sepetrecuse o schimbare. Domn era acum Stefan-cel-Mare, siPoloniT nu maT puteati sprijini efectiv pe un episcop de Mol-dova. Episcopia se intoarse deci la UngurT, cu cari nu in-

' Hurmuzaki, XI, p. ran, nota 5.3 V. maY ales, In acest volum, pp. 150-3, no 112.3 in acest volum, p. 415, no I.4 Akta Grodzkie i Ziemskie, V, pp. 180-i, n° 39; Schmidt, p. 43 0 nota 4-5 Hurmuzaki, IP, p. 4., no 6. E Ioan Simon (Dawidicz) ; Kemény, pp.

30-I.

XXXVI

Page 36: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

cepuse inca lupta. Ioan resida la dHegen" si se intitula csu-fragan al luT Nicolae episcop de Alba (Ardeal)".

In 1467 insa, Mate! Corvin patrunse in Moldova si fu ba-tut, dupa ce Baia fu arsä, si prelatiT venitT din Ungari anu maT putura avea de aid innainte nici un rol, maT aleseel din Moldova, a caror resedinta fusese i distrusa j.De la 1466 innainte nu maT intilnim pe depiscopul mol-dovean Joan, sufragant al episcopuluT de Alba", care residasi la aceastä data peste muntY. Acest loan, zis Nemulem, unMinorit, fusese numit la Roma, in ziva de 8 Iulie 1457, I ur-mase, in purtarea titluluT, daca nu in folosirea venituluT deo suta de florin! pe an', luT Ioan Rosa, Predicator acesta,

care se intimpinä dupa 14522.

Luptele luT cu TurciT si comunitatea de interese cu cresting.-tatea apuseana amenintata de o noul navälire de barbarT puserape Stefan in relatie cu Venetia si cu Sfintul Scaun. Unul dinarnbasadoriT in Occident aT Voevodulul la 1476 era un clericcatolic, un bacalaureat in decrete, Petru, al caruT nume defamilie II cunoastem acum : Petru de Insula.

Petru era la Roma la zo Mart, cind Papa anunt5. lui Ste-fan ca-T va numi trimisul ca depiscop de Moldova', precumi s'a manifestat, din partea DomnuluT, dorinta. La 3 Aprilse dadea de stire Voevodulul moldovean cä Petru a si fostfacut episcop catolic, fiind scutit, cum nu se face adesea, deplata anatelor. La 9 ale luniT, se acordaii indulgente de ju-bileu pentru ceT ce se vor ruga, in anumite conditii, in dbi-serica cea mare din Baia",din corasul Baia" (civitas molda-viensis), se adauge indata.

Resedinta oficiala a episcopuluT era deci la Baia Inca, siel purta Inca titlul vechiti de dMoldaviensis", Vechia cetatesaseasca era insä cu totul decazuta, si un Italian ca Petrun'ar fi fost primit bucuros ca oaspete la Franciscanif unguri

V. fabula, mentionata i de Schmidt, a gazduiril regain! la episcopul ca-tolic din Baia. Wolf, Beschr. von Siebenbürgen, I, p. ; in Schmidt, P. 44.

2 Eubel, 1. c.

%XXVII

f

Page 37: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

din Bacdu. insä Moldova avea Inca un port de mare, foastácolonie genovesa, care adApostia un mare numär de catolici,mai ales Genovesi 5i Venet'ieni. Se explica u5or deci pentruce, la 13 Ianuar 1477, acordind lui *tefan noud indulgentein folosul luptei cu Turcii, se vorbe5te de c<episcopul de Ce-tatea-AlbAs. 51 de cele cloud biserici catedralep 5i celelaltebiserici insemnate, din cetatea aceasta.

Petru, care fusese numit formal la 29 Mart 1476 5i

consacrat la 31 din aceia5i luna.', va fi residat de fapt inCetatea-AlbA 2, dar episcopia lui trebuie sä fi luat sfir5it, celmai tirziu, odatA cu cAderea ora5uluT in mina Turcilor, la1484.

Acesta era episcopul moldovenesc al Moldova Dar, afarade dinsul, intr'un timp cind mai erau inca episcopi de Mil-cov, Papa recuno5tea incA oare episcopi «al' Moldovely cariresidau in Ardeal ? Vedem in adevAr pe Sixt al IV-lea dind,in 1479, o misiune de absolvire in provincia vecind (tepisco-pului moldoveanv, al carui nume nu se inseamnd, dar nu tre-buie sA uitdm cA titlul de gsufragant al episcopului de Albail poartA 5i Petru de Cetatea-Alb5.8. Inca in 1502 se men-tioneazd intr'o scrisoare de la un prelat ungur un episcopmoldoveans ca acel din 14794. Iar la 1510 se numia ultimulprelat cu acest titlu, Mihai Marinowski 5.

Trebuie sd notAm in sfir5it, CA incA la 1480 Paul de Vacz(Wacia) poarta titlul de episcop de Arge5, sufragant al Ar-dealului, inchizind, se pare, seria acestor episcopi 6.

Astfel ajungem la 1500.

1 Eubel, 1. 42 in Archiv f. siebenb. Landesk., N. F., XIII, p. 177, u. I se di o scrihoare a

luI Petru din cWaldhudiap (Vas1,11?) ch.trc doufi per.oane care, geografic, nue identific5. ; ea poarti data de 3 Decernbre 1477. Cf. Schmidt, p. 45.

a V. nota precedenfa.4 Pray, Herarchia, p. 434, hota a.5 Eubel, 1. c.

6 Pray, .Vecimen hist, hung., p. 434 ; 13enkO, I, p. 40.

XXXVII1

Page 38: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

XXXIX

VI.

De aid innainte ma voiu multami a ardta numai foarte pescurt condit'dle in care trdie$te lincezeste maI multd vreme,uitat de toatä lumea, fas5. credincio$T $i ail sprijin, cato-licismul in cele doul principate.

in cea d'intdiu jumaate a secoluluI al XVI-lea, cu toaterelatiile ce Moldova le are, atit de strinse, cu Polonia, cutoatä Domnia in tam vecind a lubitorului de catolici Mihneacel R5.11 $i Tepe $tim cä luase o catolicA, rud5. a 1111 Mater'Corvin , catolicismul pierde necontenit teren. Traditia lo-cald $tie chiar sa: vorbeascä de persecutif $i numeste ca dus-manI al' legii latine pe $tefan Rare$ (?), zis "$i Belicine, peIoan-VodA cel Cumplit, care ar fi ddrimat biserica de lemndin Ia$I a catolicilor '. De la 1572 se intrerupe si seria gar-dianilor de Baclu, cunoscutä incepind de la anul 1531 2. SuptDespot, $i poate supt Iancu Sasul, cari amindoi apartineau

eresieTz. luterane, se instrainarA noi credinciosi de la Bise-rica romanä, primind intre ei, de frica Domnului, predicatorisa$I sau unguri. Iar altii, chiar $i de acei catolicI cari sebucurau de oarecare avere $1 primise o cre$tere mai deose-bitä, adoptase, nefiind cine sa se ingrijeasca: de sufletele lor,religia dominantä greceascA.

Intervenira. insa in a doua jumätate a secoluld imprejuraricare dddurA catolicismuluI innapoi, pentru scurt timp, ceiace pierduse innainte. bid aceste imprejurari.

Intaiu, in Moldova, silintfle Minoritilor din Ardeal pentrua converti pe Husitif de la muntI isbutird. Supt Bogdan LA-pu$neanu, un preot catolic din Trotu$ putu sä dele in Po-Ionia $tirea cA. Ungurif 'cc erau in ora$ul Husi $i in alt ora$,ce-I zic Roman, $i in satele vecine, la 2.000 de oamenID, autrecut la ritul roman 3. in acelao timp vedem pe un predicatordin Muntenia läudindu-se cA a smuls eresie Reformer un

1 V. Bandini, p. 250 i, In aceasta carte, pp. 113-4, 155.2 In aceasti carte, p. 154.3 Hurmuzaki, III,.pp. ¢98-9.

Page 39: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

mare numar de credinciosi, ce alunecase atre dinsa in vremiletrecute 1.

Apoi relaii1e noastre cu Apusul se fa.curä mai dese si maiinsemnate. Läsind in fine la o parte rAtdcirile tragi-comice alepretendentilor naivi saü arlatani orl i una si alta 2, fa-milia LApusnenilor si mai ales polonisatul cocon Bogdannu putea decit sä fie bine dispusä pentru religia cCraiululide peste Nistru. Si mai mult decit Läpusnenii se manifestarliprieteni ai catolicilor Mircestir.

Se spune cã Mircea si-ar fi ma.ritat o fatl cu un magnatdin Ardeal 5. Cea d'intdiu soVie a lui Petru Schiopul fu o Ca-tena.. Sofia lui Alexandru, alt fia al hal Mircea, era fiicaunei Perote catolice. Aflãm despre dinsul cä poruncise sä ise lucreze un aier la Roma 4. In fine, Mihnea, fiul lui Alexan-dru, primi bine la dinsul pe Trimisul pontifical AlessandroComuleo, precum in Moldova fusese bine primit, de PetruSchiopul, cunoscutul Iesuit Mancinelli 5.

Despre Mihnea se mai stie cä a dat un privilegiu BArätierdin Tirgoviste biserica Sf. Francisc adea, pe linga carese cunoaste i biserica Maicei Domnulul a catolicilor din aceleras 6. Mai mare e partea lui Petru, unchiul lui Mihnea, insprijinirea catolicismului. Am avut prilejul sä arät aiurea,cum, sfauit de consilierul sdu ascultat, Bartolomeiti Bruti,Domnul Moldovei a chemat pe IesuiT i Franciscan! in tamsa, li-a dat pe mind credinciosi, biserici si mosii, a trimis laRoma, din partea sa si a Mitropolitului Gheorgheasigurdri de devotament si a stäruit pentru intemeiarea uneinoul episcopii moldovene, dui:4 ce restaurase mdastireaveche din Baau 7.

1 In aceastl carte; PP. 415-7, no 2.2 V. studiul mieii, din 1898, asupra bor.

V. .Bis. ort., XIII, p. 32.4 Cf. Prefala la vol. XI din Coleccia Hurmuzaki ; Contribufit la i toria

Muntenia 0 Documente geografice, I, pp. 14-5.5 Bkbulescu, Cercetart istorico-fitologict, p. 81 ; Hurmuzaki, XI, pp. 115-8.6 Cf. In acest volum, p. 236, p. 237 nota 2 ; Contributit; p. 31.7 Hurmuzaki, XI, pp.

MovilA,

5

LXII-VI.

Page 40: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

XLI

Pe la 158o stätea aid, in Bacdu, un anume Ieronim Arsengo,si el Minorit, care lua titlul de cvicatia apostolic si episcopales al Moldoveiv, locuind in niste camere de lemn linga bi-serica Sf. Nicolaej. In negocierile cu Roma nu-1 vedem insäintervenind mult, situatia sa fiind probabil nu tocmaT clara.

In locul lui, pe timpul cind se credea cä MoldoveniT facpromisiunT serioase, fu numit in 1590 ca episcop CretanulBernardin Querini. Cancelaria romand nu stia ce titlu s5.-1dea, si el stia tot asa de putin pe acela ce s'ar cuveni sä-1cearl. Fu intitulat decT episcop de Arges, peste Moldovasi Tara-RomaneascA,, ceia ce era un nume oare-care. InMoldova, la Curtea luT Ieremia-Vodd, el se infatisA abia in1597, fAcu apoT visita sa apostolica, merse la Roma in 1599si se intoarse in anul urmAtor, aducind cti el breve aposto-lice, si cAtre MihaT Viteazul. IL aflAm la Bac Au in i6oi, stindla Franciscani, cu voia lor 2.

Dar el disparu, nu stim in ce imprejurarT. In locul lui funumit vicariul din 1580, Arsengo, la data de 17 Septembre1607 3. Inca in Maid, acest Grec catolic, din Chios, era epis-cop. Murind el in Iunie, vicariul sdu, Valerian Lubieniecki,ceru Scaunul si, dupd o indelungata lupta, izbuti sA-1 capete,multamita regeluT Poloniei, care-sT putea usor lua dreptul dea numi episcopT de legea sa intr'o Ord in care fAcea DomnidupA plac, sag macar pretindea cä are dreptul sa-T facA. Lu-bieniecki capäta scrisorile sale de numire abia la I -iu Fe-bruar 16ii 4.

De aid innainte vom da numaT sirul acestor episcopi ye-nitI din Polonia. Cad Sfintul Scaun primi aceastä pretentiea regilor catolicT de peste Nistru, si numai pe la 1630 se ivi

' Arch. ist., II, pp. 21-2 ; Hnnnuzaki, III, p. 547 : cnelle quali stavavicario apostolico.. Mai ales, v. pentru el fi Querini, Hasdert, Doc. din .8161.Doria-panfiliand, in Col. I. 7'raian, VII ; Mon. Slay. Men XVIII, p. 3 si urm.

Cf. raportul lui catre Papa, Hurmuzaki, III', p. 545 si urm. ; raportulvenepan din HP, p. 360, no 436 ; scrisoarea Papei din VIII, pp. 202-3, no296 ; volumul de faca, pp. 156, 422.

Eubel, 1. c.

4 Cf., In acest volum, p. 417 i urm., i Eubel, 1. c.

il

2

2

Page 41: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

XL1I

in mintea credincio0or din tarA i a represintantului francesde pe linga Poartä ideia de a se numi, in locul lupilor, cemincaii veniturile WI a pAstori turma, harnici i zelo$T Ita-lieni dintre Minoritii Conventuall ai vicariului patriarchal dinConstantinopol 1.

La 26 Novembre 1618 e numit episcopul Goski. La 19Iu lie 1627 il inlocuieste Gavril Fredro, consacrat la 20 August.Fredro muri in 1631, pe timpul cind se presintau plingericontra lui, regele recomana pe Predicatorul Baptist Za-moyski. Lupta cu Conventualii, cari voiau pe misionarif dellaFratta sau Paul Bonnicio, zAbovi numirea lui Baptist pang. la8 18 Iulie 1633 2.

in 1647, Vasile Lupu cerea pe cunoscutul Iacint Makry-podari ca episcop. Dar Papa se hotari altfel, cu toate cd ce-rerea era sprijinitä i de imparat3. Zamoyski, care träia inc5.,trecu la Przemysl, iar la BacAu se numi Matei Marian Kurski,in 16314. In acela5i an se trimitea ca Prefect al BAratiei dinTirgovWe Conventualul Bonaventura de Campo Franco, inurma unei scrisori a Jul' Matei-VodA, care reclama oamenidestoinici5.

In 1660 functiona ca vicariu in Moldova Gavril Thomasii,iar, in 1661, Kurski e strAmutat, la 2 1 Februar, la Enos 6. Peatunci Domnii munteni Mihnea al III-lea i Grigore GhicaarItau un zel fierbinte pentru catolicism, innainte de mazi-lie, i, mai ales, dupA7. Cel din urm5. negocia cu Ardealul i

printr'un misionars.

1 Cf. A te fi fragm., I, p. 65 si urm.2 Cf. ibid. ; in acest volum, pp. 423-4, n xl-il ; Eubel, I. e. Andrei Bo-

guslavich de Innaintea lui Fredro (Bandini, pp. 22 -I) a fost numal nn vi-cariii, Ufa: stirea Papel si a regelui. V. Man. Slay. , xv.ii, p. 23

a to acest volum, pp. 424-5, no XIII.4 Eubel, I. c.

5 In acest volum, pP. 425-6, u° my.8 Eubel, I. c.

7 In acest volum, p. 426 si urm.9 C ph de d cumente ardelene, acute de d. N. Densusianu, In Bibl. Ac.

R m , nib. 396, p. I si urz... ; Ardeleanu, Ist. theceset Ora let-Halt; I. p. 130;Mon. Slay. .11er., XVIII, p. 266 si urm.

i

Page 42: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

in 1664 provincia munteanä e data pe mina Observantilor,luiadu-se de la Conventualii, cari 11-o disputali. Calugarii atir-nail in secolul al XVIII-lea de Misiunea bulgaro-valacha dinDeva, i asupra Muntenid se intinde influenta episcopuluIlatin din Sofia $i apol autoritatea acelui ce resida la Ni-copol1.

In Moldova, Stefan Atanasie Rudzinski e numit la 31 Julie1665 (consacrat la 13 August). La 3 I Ianuar 1678 PredicatorulJacob Gorackil urmeaz5.2. Mai mult timp vicati administrasediocesa, si la 1668 se recomanda Domnuita in aceast5. cali-tate Petru Parcevich, a aria' activitate $i aid (-1673) ni estebine cunoscutä. Si el ca $i predecesorul sau Bandini repre-sintau pe Franciscanii de peste Dundre, totdeauua in riva-litate cu episcopia polon5.3.

In sill-sit, dupá o lunga intrerupere a iruluT episcopilor4,avem, la 22 Decembre x681, dupl. moartea, tot in Polonia,a lui Goracki, pe Francisc Dluski 6. in urma lui functioneazäca vicariu Vito Piluzio, care a imbogátit Nechia noasträ li-teratura cu cunoscutul catechism.

Amand Victorin Czeszejko ajunge episcop de Bacdu la1693, pe timpul rdzboiuluI turco-polon, in_ care putea gasi oscusä pentru totala-i absentà. La 24 Novembre 1698, innaintede a se incheia pacea, e numit Stanislas Francisc Bieganski.La 2 3 Februar 1711, Than Damaschin Lubieniecki, Predica-tor, i succede 6,

I Cf. Cr nica Franciscanilor din Tirgovi$e, In Arch. ist., 12, p. 46 0 urm.0 Mon. Slavoru n Meridionalium, XVII (culegerea lul Fermendlin -asupraBulganlor catolici). Cf. 0 Sbornicul bulgar pe 1900 si Paul Konig, C lonisareaulgunlor la Deva iNfiinfarea mandstirir Franciscanilor bul,prt, In Programul

jcoaler reale din Deva pe 1882 (ungureste .2 Enbel, 1. c.

Cf. Eubel, 1. c. i Pejacsevich, Peter, Fr. von Parchevi h, In Archlyf. sterr. Geschichte, LIX (188o), p. 337 i urm.

4 Pentru vicariatul lui Stefan Taplocsay, y. Schmidt, Kemeny i aceastacarte.

5 Euhel, 1. c. V. Bianu, In Col. 1u1 Troian pe 1883.6 Eubel, 1. c. 'Pentru activitatea kr trimitem la Schmidt. Tot acolo pentru

contra-episcopul Toma Hanuszewicz, al lui Stanislas Leszczymki pp. 103-4).

8

XLI1I

Page 43: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

X L1V

Avem, in restul secolului al XVIII-lea, pe Adrian Skrze-tucki (n. 23 Septembre 1716), pe Iosafat Parysiewicz (15Iunie 1717 sail 25 Ianuar 1718), pe Toma Zaleski (13 April1733), care moare insl innainte de a primi consacrarea, peStanislas Raimund Jezierski (cons. 20 Decembre 1737).

Acesta moare abia la 28 'April 1782. Coadjutorul WI,Dominic Petru Karwosiecki (de la 1774), ii urmeazA si poartãtitlul de BacAu Onä la moarte, 1 1 Mart 1789. Episcopi deBacail nu se mai numesc o bucatA de timp dupa aceasta'.

VII.

La 1773 se suprimase Ordinul Iesuitilor, cari precedasela Iasi pe Franciscani. Instalati, de sigur, incA de pe vremealul Petru $chiopul, ei ajunsese in stApinirea mai multor pro-prietAti : la Dumesti sau Toxobeni, la Horlesti, la Cotnari,si disputau o casA fratilor Sf. Francisc.

Aceste proprietati rAmaserA de acum innainte ale Francis-canilor, predicatorii si pAstorii sufletesti ai vremurilor vechi.De la o vreme, de pe la 1630, Ungurii se dusese, cii toatecl. nici odatA Casa mama' din Secuime nu-si pArAsi dreptu-rile, in posesiunea cArora intrA din cind in cind. in locullor venira. mai mutt Bulgari si Italieni, iar de la un timp,aproape exclusiv, Italienii. ET formau cadrele parochilor, dela munte, din Husi, din Galati.

in fruntea lor se gAsia Prefectul Misiunilor, care se schimbaadesea si inlocui in timpul vacantei indelungate pe episcop.Listele de Prefecti se pot formà lesne din cartea lui Schmidtsi din publicatia din fatd 2.

IatA-T :

Felix-Anton Sauli, c. 1697 C. 1714.Alexandru Fischer, c. 1714 C. 1718.Silvestru de Amelia, din Foggia, c. 1718 c. 1724.

' Eubel, 1. c. 0 volumul de faca.2 Cf. 0 Urechig., In ed. lui Bandini, p. i69.

Page 44: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

XLV

Ioan-Francisc Bossia, c. 1724 . . .

Iacint Lyssa, C. 1740 . . .

Romuald Cardi Damioni, C. 1744.Joan-Maria Ausilia, 1744 . . .

Francisc-Anton Mansi, 1746 . . .

Clement Laydet, C. 1752 . . .

Claudiu Gavet, 1766.Ioan Crisostom di Giovanni, 1768.Huiller, C. 1760 . . .

Iosif Martinotti, c. 1777 C. 1780.Anton-Maria Mauro, C. 1770 C. 1784.Fedele Rocchi, C. 1785 19 Septembre 1795.Mihal Sassano, August 1796 C. 1798.Vincentiu Gatti, 1798 c. 1803.Dominic Brocani, c. 1803 c. 1805.Aloisiu Landi, c. 1805 1812.Iosif-Bonaventura Berardi, 1812 1

Puind temeiu pe protectia austriaca. ce succedase celeipolone , Curia romanä voi sä facd din Prefectul Berardi,cparintele Vasile) al Moldovenilor, un episcop de Bacau (4Novembre 1814)2. Din motive numeroase si destul de inteli-gibile, clerul moldovean protesta contra numira si, dupamulte stgruintl, in toate parcile, se renuntâ la ideia episco-patului catolic, atit la Viena, cit si la Roma. Murind Be-rardi, episcopul nerecunoscut in aceastä calitate, la 13 April1818, succesorul säU Filip Paroni fu numar un episcop inpartibus, un titular de Iloan, cbiscup, in Moldova, si nu deMoldova (1818-25). Bonaventura Zabberoni (-1827) e episcopde Helenopolis ; Ardoini, care vine in 1838, dup5. Prefecturilelui Landi, Pamfili si Ioan-Carol Magni, e episcop de Carrae.Strämutat la Alghero, el face loc titularului Verensis, PaulSardi (1843-8). Anton de Stefano e episcop Bendensis (1848-

V. 0 articolul mieti &Mint vas:pc oF principatelor in sec. al X VIII-lea,in Lit. # arta ronand pe 1900-1.

2 Pentru incercarea Franciel de a se substitui Poloniei, ca patront, v. 0Hurmuzaki, Supt. 12, p. 486, no 638.

'

Page 45: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

XLVI

59), Iosif Salandari (1864-73), de Marcianopol, Anton-MariaGrasse Ili de Trapezopolis (1874-5), Ludovic Maranzoni deGortyna (1875 8), Fide lis Dehtn, de Colophon (1878-80), Ca-milli de Mosynopolis (1881-94)1. Episcopia de Iasi a venit intimpuri cu totul recente, inlocuind vechiul Scaun de Bac Au.DacA e insd o episcopie strdind, nu e indreptatd cdtre strdi-ndtate si nu urmareste nici scopurile nimdruL

In Bucuresti, muri Dovanlia de Nicopol, la 6 Iu lie 1804.Succesorul sau resida si el la Bat-acid bucuresteand sau in satulbulgar Cioplea: el fu Francisc Ferreri, un om in vristä. in 1814,urmasul acestuia, Fortunato Ercolani, un om energic, ambi-tios, care voi sA introducd Unirea dincoace de munti si O.goneascl pe Franciscanii unguri cari, in casul cel mai bun,erau numal ignoranti, Ercolani ridica in potriva lui petoti: pe Domn, pe Mitropolit, pe Franciscani, pe Agent, sitrebui sA. plece. Dupd o perioda de vicariat, ii urma Iosif-Maria Molajoni, sosit la Bucuresti la 2 Decembre 1825.

Imi lipsesc mijloacele trebuitoare pentru a arAta cum s'aajuns de la episcopia nicopolitand, cu drept de visitA in Vala-chia, a lul Molajoni, la archiepiscopia catolicd din capitalaregatului romin de astAzi 2.

** *

Se desface din aceste lucruri o conclusie? Nu e locul salo exprim intr'o carte care priveste trecutul. Atit doar trebuiesl se spuie pentru a lumina pe cei multi, cari judecA fallcompetenta aceste lucruri delicate. In alte timpuri, adoptareacatolicismului ar fi fost pentru noi o mare binefacere si ar-fi dat poporului nostru bine inzestrat o civilisatie cel pucinegala cu a Poloniei si Ungariel. AstAzi, ar fi fost absurd ssiinnapoiat a refusa locuitorilor catolici ai pamintului tern' un

' Pentru opunerea clerului moldovean, v. studiul lui Melhisedec asupraPapismulur ,,,i Erbiceanu, Mitropolia Moldover, pp. 88 0 urm., 483 0 urm.

2 Datele sint luate din documentele cuprinse in volum. 0 bro0trh getman5.asupra episcopiel de Nicopoli s'a tipirit in Viena pe la 5870, i am avut-oIn mini cindva, mulci.miel Mons. episcop latin de Nicopol.

Page 46: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

XLVII

cult bine statornicit si onorat de Statul nostru. Pentru noT,-- patriotismul nu e o chestie de rit. i, in sfirOt, clerulnostru, claca e capabil de emulatie, nu poate decit sl c'itigedin vecindtatea creatä prin intemeiarea la noi a ierarchiel catolice.

I

In nomine Domini Amen. Anno nativitatis eiusdem millesimo quadrin-gentesimo tertio, in die sanctorum Gervasii et Prothasii, hora quasi prima velcytra, in domo habitacionis seu conventus fratrum claustri sancti Nycolai Ca-menecensis civitatis Podolieque provincie. In mei pubblici notarii ac testiuminfrascriptorum presencia honorabilis ao devotus pater Iohannes Janitor OrdinisPredicatorum, vicarius generalis Podolie ac Valachie Minoris, salvo, sano et de-liberato animo corm se in mensa habuit VIII literas papireas sigillatas, nonviciatas, nec rasas, quas mihi prenominato notario resignando presentavit, con-cordantes de miraculorum in signis perterminantes. Inter quas una erat felieisrecordacionis domini lohannis episcopi czeretensis. Quam ut sibi in publicamformam per me redigi instanter, instancius ac instantissime petiva. Et ego vero,ut tamquam persona autentica, suis precibus humilibus inclinatus, assensum etconsensum dictis factisque prout potui ut decuit adhibui atque eandem li-teram memorati episcopi cum debita, prout decuit, reverencia assumpsi ac deverbo ad verbum, sane prius inteligendo, perlegi et perlegendo conscripsi. Cuiustenor per omnia talis est: Iohannes divina providencia episcopus ceretensisnecnon suffraganeus cracoviensis et vicarius super totam Iherusalem et in valleIozaphat, penttenciarius domini pape et confessor domini regis et regine Polonie.Premissa salutacione amicabili in eo qui est super omnia dominus. Amici be-nigni et fideles sancte fidei, regraciamur vobis quia nos bene honorastis et ho-nore quantum potuistis inpenchstis dum aput vos eramus ; nunc vero nobis seri-bitis de miraculis vobis a Deo datis et a vobis demonstratis pro salute vestraet fidelium conversione et sancte fidei suscepcione. Nunc vero de sano con-sato et de bona deliberacione scribo vobis in hec verba : quod plus debetisetiam modo Deum pro oculis habere et sibi fideliter servire et Mayestati sueregraciari ui per hec deifica miracula ornnes mfideles ad Christum se possentconvertere et fidem sanctam suscipere. lelcirca universis visitantibus ecclesiamvestram ceretensem et Sancti lohannts Baptiste, ubi Deus voluit hec miraculavobis ostendere et manifestare, de veris indulgenciis damus XL dies, donee nosplenius et magis, ymmo melius informabitis, vel oretenus vel in scriptis. Tunc,auxiliante Deo, Curie Romane et sanctissimo domino et patri summo pontificivel per nos vel per nunccios notificabimus, et tunc maiores indulgencias ob-tinebimus. Datum in terra Sandomirie regis Polonie, in Monte Calvo aput sanctamCrucern, in vigilia vigilie gloriosi martyris Sancti Stanislai. Acta sunt hec anno,die, hora, loco, quibus supra ; presentibus humilibus ac devons fratribus, fratre

Page 47: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

XLVII1

Dominico, necnon fratre Petro ac fratre Kascha, Ianuscha dicto, ad premissavocatis pariter et rogatis.

(S. N.) Ego Conradus Ottonis de Weysmem Babenpergensis dyocesisuniversis et singulis dum sic agerentur presens fui, audivi, vidi etin hanc formam publicam redegi signoque meo sato et nomineproprio consignavi in fidein uberiorern omnium premissorum, ad hectamquam publicus auctoritate imperiali notarius vocatus et rogatus.

(Copie de d. Alex. Czolowski. la Bibl. Ac. Rom.)

II

ins criptll i epitafe al e bisericil catolice din Hul.

A.A. R. S.D. 0. M.

B. M. semper virginis Nativitati I templum hoc I exterorum mu . . . queChristi fidelium I stipe I quatuor annorum intervallo I administrator r. p. ma-gister Antonius de Castris Cicciani in Campania I natus I Ord. Min. S. Fran-cisci Cony., missionarius apostolicus I in I Moldavia I a fundamentis extruit etdicavit I 1840.

B.

gi git I André Pisani I conseiller d'Etat actuet (sic) de Sa Majesté I l'em-pereur de toutes les Russies I chevalier de l'Ordre de S-te Anne de la secondeclasse, I avec les insignes de la couronne imperial (sic) I et de gelui de St.Vladimir de la quatriemnie, I né le 16 juin 1785, I décedé le 29 juin 1856.

Priez le Seigneur pour le repos de son ame.Le fils &sole, venant pleurerSur le tombeau de son pereLui a fait ériger cet monument.

C.

cm git I Caroline Pisani, née Milasziewicz en 179 I , décedée le 29 no-vembre 1848. I Prie I ame le fils desolé it sa I bonne mere 1857.

Page 48: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

XLIX

IIL

X. Sadok Baraca, Rys dziejaw Zakonu Kasnodziejskiego w Po lsce.LwOw, r86r. II, p- 499.

Acta extraneos conventus concernentia fasc. 17, N. r zawieraja kopigprzywileju z. r. 1384:

Nos Petrus Waiwoda, dei gratia dux terrae Moldaviae. Adtendentes qualiterdomina Margarita mater nostra dilecta et honorabilis, in civitate Cerethensi,ob reverentiam Dei et beatae Mariae, matris ejus, ac beati Joannis Baptistae, ec-clesiam et locum religiosorum fratrom Praedicatorum construi et aedificari fecit,pro salute animae suae, et nostrae, ac parent= nostrorum ; in qua ecclesiapraedicta domina mater nostra suam sepulturam elegit . cupiens toto corde

. . ut servitores dictae ecclesiae et capellani seu fratres Praedicatores magisferventer et devote contemplationi valeant vacare . cordialiter rogavit, qua-tenus libram seu pensatorium, quod est in civitate nostra Cerethensi, prae-dictis fratribus dare et concedere dignaremur. Nos igitur dominam matremnostram honorare cupientes, . . . libram seu pensatorium nunc et in per-petuum concedimusa, etc.'

Iv.

Notd bibliograficd.

In Romania s'ail publicat documente privitoare la istoria catolicismului :a) In Uricariul, V, o parte din actele de proprietate romane01 ale bisericii

din Iasi ;6) In Col. lut Traian, VII, de d. Hascleii, supt titlul de (Documente ine-

dite din Biblioteca Doria-panfiliana din Roma, relative la istoria catolicismuluiIn Romania, acte foarte insemnate despre Arsengo i Querini;

c) In ca. lur Traian pe 1883, mai multe documente Insemnate din Ar-chivele Propagandei (secolul al XVHI-lea) ;

d) In Ioan Ardeleanu, .1storia dieceset mane greco-catolice a Oradet-MartI, Gherla, 1883, un mare numar de documente foarte importante din diferitetimpuri, scoase din Archivele Propagandel.

In fine documentele de pe pp. 79-82 (III-IV) 0 155-8 din cartea noastrase gasesc, dupa aka' versiune, in studiul luI Kemény despre episcopil deBacail, publicat In Magazinul lui Kurz, IL

Cartea lul Schmidt, Romano-catholici per Moldavian: episco_hatus et rei ro-mano-catholicae res gestae (Budapesta, 1887), nu cuprinde documente, dar serazima In parte pe inedite.

I Datoresc copia d-lui dr. Biskupski, bibliotecariul Museului Czartoryski.

62174. Vol. I. IV

...

.1

Ams6s,

Page 49: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

I.

EXTRASE DIN SOCOTELILE ORA§ULUI BISTRIIA IN ARDEAL.

[1524 16921

[1524.]. .. . Item Valachis qui in legacione ad Moldaviam intrarunt,

pro pellicibus .. . Item misso Matheo comite cum homine vice-waywodisac cunctis aliisad Moldaviam, pro expensis .. . ItemSabato post Circumcisionis Domini [2 ianuarii] cuidam Va-lacho Moldaviam intranti, pro pellicea veste .. .

De contribucione denariorum viginti sex que ad districtumexposita sunt: Ad superiores expensas ad Moldaviam factasipso Mathia Greif dati sunt . .. Item, eodem die, puto feriasexta ante Angnetis [1 5], Stephano de Yaad et cuidam alionunctio, racione sue rese ad terra m moldaviensem factam .. .item, eo die, boyeronibus acomodavimus sub spe restitucio-nis .. . Ipso die Sancte Dorothee virginis [6 februarii] nunctiomoldaviensi pro vino et pane intuitu honoris .. . Item feriasecunda in profesto Apolonie [8 februarii] similiter nunctiomoldaviensi pro avena. [19. eBoierilor,. 21.] Uni boyero etcuidam nuncio maromorsiensi .. .

Exposita prime partis taxe quo ad districtum. [28 Maiii.,Ipsis boyeronibuss. 1 iu Iunie. t Cuidam exploratori mol-daviensiD. 27 Iulie. cFemine senioris boyeronisz. 24 Au-gust. cDomino Martino ex Moldavia, intuitu honoris*. 21

April. (Boyeronibus,. 14 Tunic. <Cuidam nunctio molda-viensi).]

Sequitur exposita pecunie stipendiarie civitatis ad districtum.

62174. Vol. I. 1

Page 50: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

2 REGISTRE DE SOCOTELI

[21 April. e Ipso boyero». 8 Maiti. e Boyeronibus quos fe-mine ceperunt.» 17. e Pythayra lvancko, intuitu honoris».2 I. c Boyero,. 24 lunie. Sol la castelanul de Ciceit I

Iulie. Sol la cel de Cetatea-de-Baltä.]Secunde partis taxe exposita, et primo quo ad districtum.

[14 August. (De conductu boyeronis, i ealiis boyeronibusde Saswaross intuitu honoris», eEodem die Fladicko terre mol-daviensis intuitu honoris». 23 August. eTheremie Visternickintuitu honoris» i tboyeronibus,.]

Exposita contribucionis Valachorum Vallerodnensis, primoque ad districtum ... Feria tercia post Divisionis Apostolorum[16 augusti] Simoni Greff, que exposuit in silva post fugamMoldaviensium. [24 Iulie. eBoyeros. OA August. (Uxoribusboyeronum »1.]

1525.]zo decernbris 1524.] Item homini de had, qui fuit cum

comiti Mathia de Iaad in Moldavia. Item V alacho qui eciamin Moldavia cum eodem comite tuit .. .

Restantia census S. Martini anni vigesimi quarti .. . Eodemdie homini de Iod qui fuit cum Mathia comite in Moldavia ...Item in die Ioanis Crisostomi [27 ianuarii] Valacho qui fuitcum eodem Mathia in Moldavia .. . Item Dominica feriaante Dorninicam Letare [19 martii] nuncio misso a Wayvodarnoldaviensi pro pane ad victurn ...

Exposita de pecunia decenturionali provenienti. 1525. Primo,die sexta ante Oculi [17 martii], intuitu honoris nunccioinisso de Wayda moldaviensi pro piscibus ; false hic scripsi ...

Anno domini 1524 boyerones Gaschull, Costi in iudicatuThome de Latina 2 superiori mutuo a consulatu acceperunt.[24 martii.] Item eodem die de Iaad comiti Matheo, nuncciovalacho, in Moldavia qui fuit. [19 aprilis.] Pro piscibus honorisintuitu nuncciis moldaviensibus a Vayvoda missis ...

1 Cf. Doc. ront. din Arch. Bistr., 1, pp. Elvv. Vom prescurta titlulsupt forma Doc.

2 Thomas Werner (Berger, tn Festgabe der Stadt Bistrits, 1897, p. 86).

Page 51: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

SCCOTELILE BISTRITEI 3

[1526.][14 Mart. Exploratoriv in Moldova.] Item Sabatho Pal-

marum [24] nunccio Wayvode moldaviensis, Dragus, honorisintuitu. [23 April. Sol in Moldova.] Item feria tertia anteZophie [31 iulii] Valacho qui cum Philippo in Moldavia fuit.Item eodem die Valacho qui cum Demiano fuit . .. kerneodem [29 iunii] misso domino Vincencio ad Budam ; expen.numo (sic) accepit a legato Voivode moldaviensis .. . Eo-dern die [13 aprilis] honoris intuitu Moldaviensibus et ceterisnobilibus . . . Item eodem die Gregorio Scherer racione suerese ad Moldaviam cum domino Wolf .. . Item die Crucis [14.septembris] pro arcu Wayvode moldaviensi munerato1 ....

[1527 ]Feria quarta ante Purificacionem Marie [30 ianuarii] misso

Philippo ad Moldavia m in civitatis negociis . .. Item sextaferia post Mathie Apostoli [la rnarcii] Philippo Valacho,ratione unius rese ad Moldaviam . .. Item feria secund a postConductus Pasche [29 aprilis] solvimus expensas factas adMoldaviam per dominurn Wolfgangum ... Item feria se-cunda post Zophie [5 augusti] Gregorio, legato moldaviensi 2,et ceteris ... Item quinta feria post Visitationis Marie [4 iulii]misso Walacho ad Moldaviam . .. Item in profesto NativitatisDomini [24 decembris] Her Salmon de Moldavia, honoris in-tuitu . . . Item feria quinta post Circumcisionis Domini [2 ia-nuarii] Gergel nunccio moldaviensi honoris intuitu . .. Itemsecunda feria ante Nicolai [2 decembris] nunccio cibinensi exMoldavia redienti expensas dedimus . . ..

[1528.]Item Sabatho Conversionis Pauli [25 ianuarii] honoris in-

tuitu Gergel moldaviensi ... Item in die Blasii [3 februarii]honoris intuitu nunccio moldaviensi....

I V. Doc., I, p. xv.2 V. Doc., tabla i Relafiile comerciale cu Lembersul, I, 1900, P. 34.

Page 52: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

4 REGISTRE DE SOCOTELf

[1529.]Item Dominica Letare [7 martii] pro piscibus honoris

intuitu moldaviensibus legatis. [Mentionati si la 14.] In dieSteffani regis [20 augusti] pro cuppa Wayvode moldaviensidonata domino Volf solvimus . . . Item Sabatho postNativitatis Marie [1 i septembris] equitibus stipendiariis con-tra moldavos hostes solvimus stipendium, magnifico LasloBalint, Schwertfeger, Mates Reyttermacher, Palcko Ianus, Bla-sio Engeter, per f. i ad hebdomadam, ft 6 .. . Item GergelDiack, stipendiario contra Moldavos ... Item Stancho Isthvan,stipendiario contra Moldavos ... Item misso Martino Bemchead Cibinium ... Item feria quarta post Crucis [15] proargentea cupa Wayvode moldaviensi solvimus f. 3 ... Itemin profesto Mathei [20] .. . Andrea Scholari solt. (sic) contraMoldavos ... Item feria quarta ante Siinonis et Iude [27 oc-tobris] misso Soldina Ambros ad Petrum Wayvodam nunc-cium (sic) ... Item feria secunda post Omnium Sanctorum[8 novembris] dem Boycren Zerung .. . Item secunda die postMartini [15 novembris] boyeronibus expense. [PAng. la 29 No-vembre.] Item feria secunda post Pentecostes [17 maii missodomino Petro' Rener ad Cibinium ratione Vayvode moldavi-ensis ... .

[1547-1.... In die Michaelis Archangeli [29 septembris] pro pel-

liceo walacho misso in Moldawiam .. . Eodem die misso Gre-gorio Thorozky in Moldaviam ... Eodem die pro cultellis acpileis dono slandis in Moldavia .. . Eodem die pro uno pi-cario 1 argenteo et duobus cocleariis in Moldaviam dono mis-sis. [Pe marg..: aoclearia reportata.] Dominico in die Galli[16 octobris] Walachos qui cum porkolabiem in Moldaviafuerant ... Feria sexta ante Letare [18 martii] misimus Gre-gorium Thorozky porkolabionem in Moldaviam ad Waywodamcum muneribus, nempe cum duabus cuppis utrisque Way-

I PS har.

-

Page 53: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

SOCOTELILE BISTEITEt 5

wodis dandis. Item boyeronibus duo coclear[ial. argentea, pu-gionem argento decoratum filers: et pileos] ac cultellos donodandos Eidem expensas, veterem pecuniarn et novammonetam [pe marg.: duo cuppe]. Feria tercia Pasche [12 a-prilis] solvimus prunadamascena in Moldaviam missa .

quarta post Michaelis [5 octobris] pro pugione in MoldaviamHauptman dono dato'

[1548.].... Feria secunda ante Assumpcionis Marie [13 augusti]

dedimus egregio Andree Barchay, in Moldaviam misso, insortem census istius turcici, f. 5oo. Item feria tercia anteAssumpcionis Marie [14] misso Georgio Bochgay in Molda-viam cum legatis thesaurarii [pe marg.: Georgius non ivit.Ideo non est computandum]. Feria sexta post AssumpcionisMarie [27] pro pisciculis, vino et panibus boyeronibus mol-daviensibus hic existentibus solvimus Eodem die pro pe-tasonibus et vino nobilibus in Moldaviam missis per dominumthesaurarium . . . Feria quarts ante Michaelis [26 septembris]legatis imperatoris Thurcarum honoris intuitu missa came etvino ... Feria quarta post Michaelis [3 octobris] pro vinoet pisciculis boyeronibus transalpinensibus dono missisSabbatho post Andree Apostoli decembris] missis duobusexploratoribus ad inquirendum illos latrones qui in via mol-daviensi quinque homines moldavienses expoliarunt et occi-derunt Sabbatho post Thome [22] misso exploratore adperquirendum homicidas moldavienses In die Conver-sionis Pauli [25 ianuarii] solvimus Georgio Litterato molda-viensi pecuniarn mutuo datam nunccio nostro Dicto diepost Dorothee Virginis [7 februarii] dedimus Petro Husserwl,familiari magnifici domini Waywode moldaviensis, in sortemdonius lohannis lapicide ab eodem coempte, et solvimus plenef. 250 ... Feria sexta ante Pentechosten [18 maii] pro vinoet pisciculis ac panibus semellis nobilibus et Moldavis donomissis. [16 Iulie. Sol in Moldova cu scrisori2.]

V. .Doc., I, p. MAIL2 V. ibid., p. XLIV.

[t

...

Page 54: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

6 REGISTRE DE SOCOTELI

[1549.1[17 August. Sol turc spre Alba-Iulia. 28. Mentionat cVa-

lentinus bibliopola brassowiensisp.] In vigilia Mathei Apos-toli [20 septembris] pro cultellis in Moldaviam dono missis. [18Decembre. Sol turc. 4 lanuar. CumpIratä : c tabula almanac) .]Dicto die post Epiphaniarum veterem monetam ad ex-pensas nunccii in Moldaviam ...Feria secunda Carnisprivii [5martii] misso Walacho in regnum Moldavie ratione explora-cionis Feria quarta post Pentechosten [12 iunii] missoMichaele knezione de Mokodt cum nunccio turcico in Molda-viam [prin Rodna]. In die Visitacionis Marie [2 iulii] missisduobus Walachis in Moldaviam cum cerasis Dominicodie, videlicet Magdalene [21 ?], misso Walacho in Moldaviamcum litteris domini thesaurarii. [6 August. Romin trimes inMoldova.] Feria secunda nundinarum . Walacho Woniczade duabus itineracionibus in Moldaviam . Feria quartapost Egidii [4 septembris] relicte Valentini Kuglar pro cerasisWaywode moldaviensi dono missis. [23. Romin in Moldova.]Sabbatho ante Galli [12 octobris]. Solvimus equos sex ad corn-missionem Reverendissirni domini emptos et Moldav[i]e Way-wode dono missis . Dominica die ante Galli [13] missoWalacho cum equis in Moldaviam .

[1550.][29 Octombre. Romin venit din Moldova.] Dorninico die

post Omnium Sanctorum [2 novembris] pro babacione (sic)equorum in Moldaviam missorum ex iussione domini thesau-rarii. [T o. DoT RorninT in Moldova.] Feria sexta post Martini[4] fasciculum cultellorum,vulgo ein Tech Messer, in Moldaviammissum Feria sexta ante Lucie [12 decembris]. Iacobofabro ratione laborum civitati factorum ac babacione certorumequorum in Moldaviam missorum . .. Feria sexta ante Thomepro pisciculis et vino ac panibus nuncciis Waywode moldavi-ensis missis. [31 Romin in Moldova. 2 Februar. Altul. - 27April. Al treilea1.]

V. Doc., r, p. XLVII. Cf. Hurmuzaki, 114 , pp. 509-10, n° Ccexv.

...

Page 55: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

SOOOTELILE BISTRITEI 7

[I 551.][2 2 Septembre. cWonicze, trimes in Moldova.] Feria se-

cunda ante Catherine [23 novembris] misso Walacho in Mol-daviam ... Eodem solvimus secures et cultellos in Moldaviamdono missos ... Feria quarta ante Thome Apostoli [16decembris] solvimus pro babacione equorum quos cuidamegregio Dobakay in Moldaviam misso ' subdidimus. [Sele pentruacelasi. 20 Ianuar 1552 ? Mentiune de cexploratiT, facutein cursul anului in Moldova.]

[1552.].... Feria quarta ante Nativitatis Domini [1551; 30 de-

cembris]. Solvimus equos duos et duas sellas, egregio Fran-cisco Dob[ok]ay proficiscenti in Moldaviam datas. [2 Ianuar. Men-tionat, ca tovar4 de cale, IonitA.] Sabbatho post Vincenti[23] misso Mathia Grebani in Moldaviarn. [Pe marg.: Cuppauna missa cum eodem.] Eodem die pro pare sotularium do-n-1Mo Georgio, scribe moldaviensi, dono missum ... Eodem diepro vino et piscibus honoris intuitu missis ... Eodem die PauloPistori pro panibus semellis. [Until cludimagisterv pentru cpre-torii comedia, sail dudus scenicus2. Cal oprit in Moldova.

15 Mani. Rominulta Cozrna, pentru dotal drumuri in Mol-dova.] Feria quarta ante Pentechosten [ta iunii] pro duobus pa-ribus chyrothecarum Wayvode moldaviensi dono datis ... --Feria sexta ante Pentechosten [3] misso Matheo Jockler inMoldaviam ... Pro panibus eidein . .. Pro cerasis et cultellisdono missis in Moldaviam. [17 Iunie. Spion in Moldova.]Feria secunda ante Petri et Pauli [27] pro duobus pileis Way-vode moldaviensi dono missis ... Eodem die Adamo aurifabroratiOne cuppe ab ipso empte ... Feria sexta post Anne [29iulii] pro cera in Moldaviam missa, quo eo commodius explo-rator mitteretur. [2 August. Doi Romini in Moldova, pentrustirt] Feria quinta post Vincula Petri [4 augusti] dono dedi-mus Iohanni litterato et Waywode Alexandro in Moldaviam

1 Pentru Francisc Dobokay, trimes de tesaurariul Martinuzzi In Moldova,v. Doc., I, p. JELVIII.

Page 56: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

8 BEGISTRE DE SOCOTELf

deputato . . . Feria quarta ante Exaltacionis Crucis [7 sep-tembris] Valacho nunccium adferenti de morte Wayvode mol-daviensis pellicium honoris intuitu datum, d. 6o . . . Feriasexta post Crucis [16] misso nunccio in Moldaviam, expensed. so . . . Feria secunda ante Michaelis [26] duobus Wala-chis qui in Moldavia fuerant, bibalia . . . Eodem .die misso Ni-colao Wermosyensi cum litteris Waywode moldaviensis ad do.minum generalem . . . Feria secunda ante Simonis et Iude[24 octobris] misso Nicolao Werrnesiensi cum nunccio mol-daviensis Waywodg ad dorninum generalem . . . Feria quartaante Elizabeth [16 novembris] misso domino Gregorio llawmin Moldaviam ; expense . . . Sabbatho in die Elizabeth [19] procultellis in Moldaviam dono dandis . . . Feria quarta anteCatherine [25] pro panibus mellitis in Moldaviam acceptis sol-vimus . Feria sexta post Andree [2 decembris] misso Gre-gorio litterato cum camerario condam rodnensi, ad peticionesWayvode moldaviensis, ad dominum generalem. [7. RominT in-torg din Moldova1.]

[1569.]. . 24 maii . Quidam Wallachus missus. in Moldaviam

indicatum de captivo Waywoda, sumptus2 . . . .

[1571.][12 Mart. Doi spioni in Moldova. 9 April. Cheltuieli in

Moldova. i la 5 Maitil

[1572.]. . . . Octava die maii . . . Pro lignis cremabilibus, pro can-

delis, pro honorario et vino adusto in Moldaviam misso simul . .

[1574.][29 April. Spion in Moldova.] Secunda die maii . . Pro

1 V. Doc., I, p. x.Luc.2 V. Hurmuzaki, XI, p. )1CII i nota I.

Page 57: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

SOCOTELILE mszarre 9

sumptibus Albam Iu liam in causa Moldavi. 112 Ellie. Prinsulturc Gh. Palaticzy.]

[15761[I I April. Sol romin in Moldova, intors.] 3 die [septem-

bris] cuidam Walacho cum litteris principis Waywodg in Mol-daviaml misso sumptus et honores ... 16 die eiusdem ...In legatos principis .. . 21 die eiusdem. Valacho cum lit-teris domini principis in Moldaviam misso, domum redeunti .. .

Annus 1576 vergens in annum domini 1577 ...19 die septembris circumspectus dominus Georgius Scharser

ad Vaivodam moldaviensem cum munere missus ; expense ...Idem vero, necessitate urgente, ibidem passim hinc inde mu-neribus distribuendis adhuc exposuit ... 5 die eiusdem [sep-tembris] sumptus in legatum Wayvodg moldaviensis et ser-vitori sumptus ad Nagyfalw, et honores simul2 .. ..

[1578.][6 Ianuar. Sol turc de la regele Poloniel.] 10 die eiusdem

[ianuarii] exploratori ex Moldavia reverso dono dati .. . 26die eiusdem [februarii] pro vectura ad Sayo et pellicea vesteexploratori in Moldaviam misso ... 1 o die eiusdem [maii]Petro Karoly, ad suum stipendium, et exploratori in Molda-viam .. . Feria secunda Pentecostes [19] exploratori exMoldavia redeunti. [zo Iunie. Spion in Moldova.] 14 die [iulii]duobus legatis in Mo!daviam expeditis . . . 28 die eiusdem . . .

legato nostro ex Moldavia reverso ....

[1579 ]... . 4 die [iulii] nuncio ex Moldavia reverso sumptus

et honores . . . Eadem die ... servitori in Moldaviam missosumptus . .. .

[1580.][15 April. Spion in Moldova. 29 Maiil. tutors altul.

1 La Petru *chiopul.2 V. DOC., I, p. ialcIII.

Page 58: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

REGISTRE DE SOCOTELI

17 Iunie. DoT spioni trimeg in Moldova. 17 Septembre.Un Romin trimes acolo.] 14 die eiusdem [octobris] pro subli-mato vino Vaivode Moldaviensi misso. [25. Servitor trimesin Moldova.] 8 die eiusdem [novembris] cuidam Moldavienside Compalung, hospiti Eodem die Thome [21 decem-bris] pro ocreis cuidam legato moldaviensi

[1581.]17 die eiusdem [martii] expense in Moldaviam et sump-

tus in pedites nostrorum. [4 April. Spion in Moldova.] 13 dieeiusdem [octobris] pro vino sublimato et dulciariis Vaivoclgmoldaviensi misso 15 die eiusdem [novembris] legato inMoldavian] misso 25 die eiusdem ... pro freno in Mol-daviam dono misso .

[1582.][25 Februar. Spion in Moldova.] 7 die eiusdem [septem-

bris] peditibus pixidariis ex iussu principis in Alpes causa Vai-vodg Moldaviensis perfugg expeditis to die eiusdempeditibus eisdem secundo dati. [17. Cheltuieli cu un Ceau.]zo die eiusdem pro expensis et sumptibus in Chauzium ac co-mites ipsius, hac in Moldaviam causa principis moldaviensisprofectos, factos Ultima die eiusdem peditibus pixi-dariis ex Moldavia reversis, pro salario ipsorum1

[1583.]. . 8 die eiusdem [octobris] legato ex Moldavia reverso dati

et honorati

[1584.][30 Decembre 1583. Spion intors din Moldova. 4 lanuar.

Altul trimes in Moldova.] Prima die septembris ... pro mu-nere honorando capitaneo moldaviensi misso . 22 die eius-dem pro sublimato vino capitaneo moldaviensi misso

I Pentru acestea (fuga luY Iancu Sasul), v. Hurmuzaki, XI, p. 52, nota 6.

10

.......

. ..

......

...

...

... ...

....

......

Page 59: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

S000TEL1LE BISTRITEI 11

[1585]... 28 die eiusdem [octobris] pro munere honorando, vino

videlicet sublimato et dulciariis, Vaivodg moldaviensi .. . .

[1586.][to Novembre. Soli aT principeluT in Polonia.]

[1587.].... Eodem die [to die novembris] libertino in Moldaviam

ad Vaivodam expedito ....

[1588.[to Mart. Stefan Lazar, intors din Polonia. April. Sol

polon.]

[1589.]. ... 25 [augusti] exploratori nostro altera vice in Moldaviam

misso ... 20 [septembris] pro equo empto exploratori nostroin Moldaviam ... 12 novembris ... libertino valacho Georgiopro comitiva hominis Vaivodg moldaviensis ....

[1590.][20 februarii.] Item pro inductione domum a civitate clau-

diopolitana rhedg civitatis, qug doctori Iohanni Muraltol supe-riore anno subministrata fuerat. [Chat i in Octombre.]

[15911Julie. Nunta luT Ladislas Giulaffi.]

[1592.][4 martii.] Item pro vectura in Dypsa pictoris armeni ad

litteras salvi commeatus ....

[15932.][19 februarii.] Item cziganiis lictoribus qui Valachum Keful,

1) V. Documente relative la Petru &hiopul ,si Maar Viteazul, pp. 32-3.2) De aid cf., pe lingl Pref.*. din Doc., I, g Scurta istorie a ha Mille

Viteazul, Socec, 1900. Pentru fratele lu't Aron.Vodt, Pretender:1Y domne,sa,P. 53.

Page 60: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

12 REGISTRE DE SOCOTELf

quem, ad scriptionern et accusationem Vaivodg Moldavig, quodspoliare inivisset monasteria aliqua caloergorum in Moldavia,comprehendi fecimus, palo infixerunt . . . Item domino Stock-lohn pro isto Valacho Redellioni. . . Item pro vectura in Rodna,qua idem Valachus latro eodem devectus est, quo ostenderet locain quibus deposuisset et abscondisset pecuniam et bona predata ...

Quinta septembris ... Item Valachis nostris, ad investigandumlimites versus Moldaviam, sumptus ... Item sumptus in Molda-viam ad Vaivodam regni illius ... 8 septembris .. . Item explo-ratori misso in Moldaviam ; sumptus . . . 3 novembris. Datasunt domino Andreae Ahmend porkolabio, legato nostro adVaivodam Moldavig, misso honorandum et salutandum civi-tatis causa Aaronem Vaivodam : clenodium M. 41, piset. 9,f. 58, d. 6o. Item clenodium M. 1, piset. 32 fratri germanoVaivodg ; 24 f. Item prgterea duo frena proceribus honoranda,f. 3, d. 40 . . . 15 novembris .. . Item pro panibus piperatisin Moldavia honoratis per nostros exploratores eo missos. [De-cembre. Nunta unuI Mihail Wayda, fiul Judelui de Sibiiii.]

[1594.]Expeditiones senatoriae in publicis negotiis reipublicae factg :

earundern expensae . . .

30 iulii. Missus est Albam Iuliam pro informatione acci-pienda a domino cancellario et Illustrissimo principe temporeadventus Turcorum in Moldaviam . ... 22 februarii. Explo-ratori misso in Moldaviam . . . 21 februarii . . . Item explora-tori in Moldavia, sumptus . . . 21 martii . . . Exploratori inMoldaviam. [Altul la 1 i April. 20. Altul intors din Mol-dova. 2 Maiti. Un al treilea trimes acolo.] 26 iunii. Itempauperi homini de Magno Demetrio pro expeditis duobusequis ab homine Illustrissimi principis in Moldaviam, missiin refusionem aliquam damni .. . Exploratori in Moldaviam . ..

Tertia iulii. Misimus pedites nostros nigros pixidarios inRodna et Alpes ad aditus regni ex Moldavia, ibi custodiendi,propter Tartarorum in Moldaviam adventum, quibus turn instipendii ratione dedimus . .. f. 46 . . . 8 iulii . .. Item sumptusin Moldaviam, ad explorandum misso Gregorio per Stephanum

Page 61: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

SOCOTELILE BISTRITEI 13

Boer. [1 1. Spion in Moldova.] 13 WM. Decumanis civitatis etpersonis cum Stephano Boer et domino Georgio Bayerdorffer,senatore, capitaneo post Tartaros misso ; stipendia data... -2 septembris. Exploratori in Moldaviam gladium emimus ...

14 septembris ... Sumptus Claudiopolim Petro Kys cum le-gato Moldavig Vaivock, misso ad Serenissimum principem ...,f. 40 .. . 7 novembris . .. Item expenn facte in legatosmoldavi Waivock. [20 Octombre. (Explorator) in Moldova.

5 Decembre. Altul.]

[15951[20 Decembre 1594. c Explorator) in Moldova. 30. Altul

in tail. 24 Ianuar 1595.Se trimete altul. 22 Februar si 30Maiii. A101.] Exploratoribus in Moldaviam . . . Item dominoCaspari Kornys in Moldaviam misimus ad ipsius peticionemacetum, quod cum vasculis emptum. [20 April. cExploratorsin Moldova. 25 Iulie. Cupä de argint la nunta lui Sigis-mund Báthory. 3 r. Spionf in Moldova.] 4 septembris. Misi-mus cum decumanis civitatis et districtus dominum SimonemRodelt in castra et bellum turcicum in Valachiam, stipendiodato nostris decumanis, aurigis ipsorum .. . Capitaneo dominoSimoni in sumptus dati sunt f. 40, sed expedit 29. [24 Sep-tembre. Spion in Moldova.] 30 octobris. Misimus in Tran-salpinam in alterum mensem stipendium decumanis nostris etaurigis ipsorum. Capitanei, domini Simonis Radelt, sumptus,f. 25, una computati .. . 3 novembris .. . Eodem temporeetiam in tertium mensem misimus genti nostrg decumang incastris in Valachia Transalpina habitis per doininum AndreamNimerkuer ( ?) stipendia, quod illis dimidium Corrong ibi-dem obviam habuimus in revertendo e Valachia, fame propeconsumtos, reliquum domum reversis dedimus ... Item aurigisdecumanorurn tribus et aurigg opificum . .. 7 novembris.Exploratoribus in Moldaviam missis ... Item Gregorio Gaal,seorsim in Moldaviam pro exploratore misso, sed, ibidemcaptus, redire est coactus . .. 9 novembris . , . Item IoannePrelagii sumptus, misso a domino iudice in Coronam, inTransalpinam, ad Serenissimum principem, in castra . .. 19

Page 62: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

14 REGISTRE DE SODOTEC

novembris. Bibale datum decurionibus et hominibus nostrisper quartalia civitatis, qui in Alpes missi erant ad custodiamad mandatum Serenissimi principis, propter inetum Turcarurn,qui in Moldaviam venisse perhibebantur . . . Item bibale hishominibus qui funibus tormenta bellica extraxerunt in cano-pum displodenda in signum leticiae fugati Sinan Bassg eTransalpina. [27 Novembre. Spion in Moldova.]

[1596.]. . . Expeditiones dominorum senatorum i9 reipublice negotiis

factq eorumdemque expenn et sumptus . . .

30 martii. Expeditus est Alba m ad locumtenentem regni,magnificum dominum Stephanum Boczkai, cum captivo mol-davo Niztor, nuncio ad nos Vaivock Moldavie, dominusAndreas Ahmend ; sumptus fecit. f. 5, d. 33 . . . 21ianuarii . . . Item honorati sunt capitanei exercitus profugie Moldavia, qui in nostro saxonicali districtu inhgrebantmiseris colonis, quo aversi sunt, tall. 7. [8 Maiii. Spioni inMoldova menOonaff.] 29 die iunii . . . Item domino cancellarioin Moldavia honorari missum adustum vinum et piper lubetapro f. 2. [Pe marg.: belli expensg. 22 Iulie. Nunta fiuluilui Petru I-luzarp.] 22 hilii . . . Item vasculurn pro vino subli-mato in Moldaviam deportato ad Wayvodam. [August. Soli inMoldova. Septembre. Alf;i soli. Octombre ,i Decembre. Altii.]

[1597.][1 1 Iunie. Spion in Moldova. 21. Lta Moise Szekély,

care inroleazI trupe pentru principes4. 20 Iulie. Spion inMoldova. 3 Octombre. Altul. 10 i 21 Novembre. Altil.)

[1598.][16 April, 14 Iunie, 3 Iulie. Spioni in Moldova. 19 Au-

gust. Cheltuieli pe socoteala lui tefan Szuhai. 4 Septembre.Spion in Moldova. Octombre, 25 Octombre. Alp.] [28 oc-tobris.] Evangelium datum servitori iudicis claudiopolitanipropter nuncium ocupate Bude a christianis et Germanis, Turcisdeletis . ...

Page 63: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

SOCOTELILE BISTRITE1 15

[1599-]Expeditiones dominorurn senatorum. [12 Februar. Nunta Jul

Stefan Csáky. 4 Mart. Nunta fete Jul Baltazar Bornemissa.]25 iulii. In Sayo, ad magnificum Stephanum Bodony missusest dominus Andreas Ahrnend.

Expense . 2 iunii Item expense hospitalitatis in mol-daviensi Wornik e Compolong, f. 1, d. 50. [4. Dus la PoaraNicolae Gaway. 9 Iunie. Mentiunea Jul Sigismund Báthoryin Sayo. 28, Ace1a0 in Kymlynemethp.] 4 iulii. Sumptusservitoribus Claudiopolim . . . Sumptus Valacho Triffan, adMoldavig Vaivodam cum litteris misso . -- 4 octobris .

Vectura in Zepnyr domini Iacobi Vischer et Danielis Cesser(sic) notarii, cum scriba cancellarii, misso a Serenissimo principead connumeracionem gentium faciendam .4. 2 I octobris. Sump-tus Salomoni, cum litteris Serenissimi principis ad Moldavig Vai-vodarn misso . . . Sumptus explorator is] in Nagy Banya. [SotialuT Nic. Gaway. DoT spioe in Moldova.] 23 octobris. Ca-pitaneo Georgio Lynczig primi exercitus nostri, quod ad bellummisimus contra Michaelern Vajvodam Transalpinensem mens-truum stipendium, f. io. Vice capitaneo Georgio Schincker f. 5.

Martino Torneatori f. 2. Vexilliferis sex et totidem tym-panistis, per f. 1, f. 12. Georgio Kifner et Martino Garbely,ut exercitui prgirent, sumptus f. 4. Aurigis quatuor euntibusmilitibus datis, pro f. 6 in singeum currum, dati f. 24. AuriggValachorum f. 6. Valachorum tympanistis et vexilliferis f. 3.Capitaneo eorum, Michaeli Teusch, f. 6. [24 Octobie. Provisild27 oztobris. Alterum exercitum expedivimus in castra man-dato Serenissimi principis, et capitaneo eorum, Valentino Gabt(?), in menstruum stipendium, f. io. Vicecapitaneo IohaneKirchner f. 5. Quatuor vexilliferis et quatuor tympanistis et21 aurigis ad quatuor currus f. 23. Valachorum secundi exer-citus capitaneo, Popa Thoder de Zenthgeorgy, dati in sumptus,et ocreas tympanistis et vexilliferis ipsorum, f. 1. -- 29 octobrisVectura domini Stephani Ihm in Dipsa, eodem cum exercitumelius ordinando emisso, f. d. 50. [Trimes la SibiiU. Pentruetimpane, nou i alte unelte.] 29 novembris . Expense in duosveredarios Michaelis Wayvodg, f. I, d. 44. [Curier.] Duobus

.

Page 64: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

16 REGISTRE DE SOCOTELf

nigris peditibus e Ieneo domum missis et in itinere spoliatisomnibus vestibus ab exercitu Stephani Bochkay... 8 novem-bris ... Expensg in captos Kozakkos suspectos in carcere . . .

Item mandato Illustrissimi principis Albam missi sunt quatuorcurrifices et quatuor fabri fornarii ... 15 novembris ... Lignain domum relicte Sirnonis Erdeogh pro boyeronibus .. . 21novembris. Expensg hospitalitatis factg sunt hi magnificosCasparum Kornis et Pancratium Zynyey f. 17, d. 42. Item inboyerones apud relictam Symonis Erdeogh, semela ... 22novembris ... Exploratori, sumptus in Moldaviam . . . 26novembris . . . Sumptus Georgio Schinker cum duobus curri-bus panni misso in Fogaras, mandato Michaelis Vaivock, prin-cipis regni, f. 5 ... Sumptus exploratori in Moldaviam . ..6 decembris ... Item salsi pisces empti sunt in rationemculine Illustrissimi Michaelis Vajvock, cum ad nos venturusesse audiretur ..., pro f. 34, d. 65. Item apud Valentinumsartorem in milites, equites, servitores capitaneorum equestri[s]exercitus ungarici, Michael Sertoris, f. 2, d. 69. 13 decem-bris. Expense hospitalitatis facte sunt in Armas Zawa etStephanum Bodony, commissarios Illustrissimi principis Mi-chaelis Vaivock in civitate fidem scribentes, exigende ... ItemArmas Zawa honoratum clenodium, M. 2, piset. 42, f. 42.Item simul etiam honoraturn tall., f. 5o. Item servitoribus ipsiusintimis honoratum tall., f. 6. .. 15 decembris. Vectura cen-sus f. 5.000 Albam, f. 5. Item aurigis, qui pannum in Fogarasavexerunt, f. 6.. . 20 decembris . .. Vectura in rnercesboyarorum satellitum d. 5o. Servitori Illustrissimi principis,qui pro lignis ad tormenta bellica huc missus, honorati f. 2.

Nigrorum peditum anno 1599 expeditio. Stipendium. 28 sep-tembris . .. Ex eo tempore nihil potuit mitti missis propter viget itinerum in bello isto Michaelis Vaivode, quo transsumptaprgda fuit latronibus et prgcle eidem (?), summa discrimina . ..

Annus Domini millesimus sexcentesimus.Censuum annuorum series.Posteriorem partem census regni fi. 6, quem anno prece-

denti circa 20 novembris Michael Vaivoda Albg Iulig in co-

Page 65: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

SOCOTELILE BISTRITEI 17

mitiis inflixerat saxonicg universitati, facientem, cum exemptionecombustorum, 124.000 f. Pro portione civitatis duabus vicibus,19 februarii et 2-a marcii, administrari fecimus magistro ci-

vium cibiniensi, videlicet f 2.560. Item de sumptibus univer-sitatis saxonice anni superioris . . ., f. 50, d. 44. Censum regnif. 4 de portal in comitiis particularibus regni Corone indictumcirca festum Gregorii Pape, facientem universitati saxonicg, cumexemptione combustorum : 1. 8.000, f. 72.000 ; quibus etiamadditi sunt ab universitate saxonica f. 44.000. Que summa annosuperiore comitio (?) decreverat ab universitate Michaeli Vaivode(sic), et eidem donata, ut census huius tota summa universitasinstituerat, f. 116.000 ; ad depensionem huius census duobusvicibus, cca die 24 aprilis et 22 (bis) die iunii, administravimusmagistro civium cibiniensi nostre civitatis portionem, videlicetf. 3.390. Defalcata a tota pecunia f. 5.000, a nobis dati annosuperiori. Mense iunio in Moldavia Micha el Vaivoda regno indi-xit censum de portis f. 3 saxonice universitati, cum exernptionecombustorum : f. 8.000, facientem f. 56.000. De quo civitatisportionem 30 iunii administravimus cibiniensi magistro civium,f. 2.240. 20 iuli. Michael Vaivoda Alin in comiciis indixitcensum de singulis portis per 1. 6 universitati saxonice,facientem, cum exemptione combustorum : f. 15.000, videlicetf. 1 1 L000. De quo civitatis portionem tribus vicibus misimusCibinium magistro civium, facientem f. 4.440. 25 octobris. Aproceribus nobilium et regni in &culla, in Leczfalwa, comitiasunt habita, in qua indictui census est de portis per f. 3 uni-versitati saxonice, faciens 50 000. De quo civitatis portionemduobus vicibus administravimus magistro civium cibiniensi,semel magnifico domino Stephano, videlicet f. 2.000. Aren-dam vigesime misimus domino Vajvode Michaeli per domi-num Andream Ahm End mense ianuario, f. 158 . . .

Census et expensae in comitatum factae. 16 ianuarii. Alte-ram partem census regni de f. 6, anno precedenti Alin Iuligindictum, hic Bistritii notario sedis comitatus dependimus, vi-delicet pro Feyeregyhaz 32 13., f. 96. Pro utroque Borgo :hunc ipsirnet solverunt f. 54. Item in sumptus comitatus perd. 9 de singulis portis, f. 4, d. 50. Item, 17 aprilis, solvimus

62174. Vol. T. 2

--

Page 66: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

18 BEGISTRE DE SOCOTELf

in comitatum censum regni per I 4 de singulis portis Coronemense martii in comitiis pr[incip]alibus indicti, videlicet f. 200.Item eodem tempore expedivimus in castra comitatus in expe-ditionem bellicam in Moldaviam tres equites, menstrua salariasingulis per f. 5, f. 15. Item tres virides pedites, f. 9. Item eis-dem peditibus unum vestitum, 1. 16. 26 maii. In alterum sti-pendium menstruum tribus equitibus, stipendium f. 15. 9iunii misimus in comitatum censum regni de singulis portis,per f. 3 indictum in Moldavia, facientem f. 150. 15 augustimisimus in comitatum censum regni per f. 6 de singulis portis,indictum Albg Iulig die 20 iulii, f. 300 ... Item zo augustiexpedivimus in castra comitatus tres equites, stipendio datof. 15. Item pedites tres, quibus datum stipendium, f. 9. Itempro hastarum labogo et vestitu peditum viridum, f. 5, d. 15.

29 septembris in alterum mensem Thorde in castris datumstipendium tribus equitibus, f. i5. Item tribus peditibus, f. 9 .. .

26 novembris in comitatum misimus censum regni per fl. 3singulis portis, in Leczfalwa indictum, f. 150 ...

Expeditiones dominorum senatorum in reipublice negotiisfactae eorundemque expensae.

26 decembris anno 99 precedenti, P. circumspectus dominusAhm End Albam ad Illustrissimum dominum Michaelem Vai-vodam est missus cum boyeronibus bona egregii domini Ni-colai Gaway deferentibus illuc, sumptus, f. 13; vectura, f. 3.3 februarii missus rursus Albam ad dominum Vaivodam estmissus) prefatus dominus Andreas Ahm End causa arenclg te-lonii et vigesimq nostre aliorumque negotiorum, ut decimarumPetreffalwiensium et domus nostrg Alin ; sumptus fecit f. 12,d. 77; vectura, f. 4 .. . 4 februarii. Missi sunt Cibiniumcum censu dornini Simon Bodeker et Stephanus Ihm, sump-tus, f. 13, d. 77. 13 februarii. P. C. d. (sic) Ioannes Bu-daky iudex Album ad dominum Vaivodam, cum vocatus est,profectus, assumpto secum domino Andrea Ahm End, sumptum,f. 19, d. 33 . . . 25 februarii. Missus est Coronam post dominumVajvodam dominus Georgius Budaky causa panni quod a nobisVaivoda per Michaelem Kalmandy turn accipiebat, sumptusfecit f. ro, d. 80. [28 Februar. Soil la SapT, in Sibiiii ; pi Ro.

Page 67: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

SOCOTELILE BISTRITEt

delt.), 3 martii. Dominus Andreas Ephipparius cum certis lit-teds Sigismundi Bathory missus est Cibinium, inde Coronam,post Vaivodam ; sumptus, 1. 12, d. 68 ; fecit vectura f. jo, d.50 . 9 martii. Missi sunt in partialia regni comitia Coro-nam domini Simon Rodelt et Georgius Franck, sumptus, f.29, d. 15. 29 martii. Domini Georgius Franck et GeorgiusBudaky missi sunt in Gensdorff ad Magnificum Moisem Ze-kely, capitaneurn regni ; sumptus, f. d. 94 ; vectura, f. i.to aprilis. Dominus Andreas Ahm End missus est Albamad dominurn Vajvodam ; sumptus, f. ii, d. 30 ; vectur[a], f. 4.22 aprilis. Mittebatur Albam [dominus Michael Ephipparius;sus] causa detenti domini Andreae Ahm End, sed in Kychydbiers: Myhes obiam habuit dominutu Andream ; reversusest cum illo ; sumptus, f. 1, d. 75; vectura. . sic.)-- 27 aprilis. P.C. d. Ioannes Budaky iudex, Simon Rodelt, Georgius Franck etGeorgiusBudaky in Fogaras, ad dominurn Michaelem Vajvodamvocati, profecti sunt ; sumptus f. 48, d. 66 ; vectura, f. 6.26 aprilis. Dominus Andreas Ahm End profectus est in Se-geswar usque ; sumptus, vectura, f. so, d. 31. I a iunii. Missisunt Cibinium cum censu domini Iacobus Vrischer et StephanusIhm, simul etiam. [Nunta fiului JudeltA. 19 iunii. Missi suntitidem Cibinium domini Michael Kraus et Stephanus Ihm, f. 13, d.8 ; vectura], f. 4. 3a iulii. Missus est Coronam dominus Geor-gius Budaky cum censu regni, f. 9.000, quem magister civiumcibiniensis nobis miserat mittendum in Moldaviam in stipen-dium exercitus Michaelis Vajvodg, sed, cum exercitus Coronamegressus esset, eodem pecunia ilia, mandante domino Vaivock,mittenda fuit ; sumptus, f. 20, d. 85; vectura, f. 6. 9 iulii.Missi sunt Albam ad dominum Vaivodam domini GeorgiusFranck et Andreas Ephipparius causa Cozakkorum et satel-litum Francisci Lugassy ; sumptus, f. 14, d. 89 ; vectura, f. 5.

20 iulii. Ad comitia regni generalia Albam missi sunt do-minus Urbanus Weidner, Georgius Alopeus, Andreas AhmEnd et Stephanus Ihm ; sumptus, f. 31, d. 78. [30 Julie. Soli la

14 August. Cens la 16 augusti. Missi AlbamIuliam ad dominum Vajvodam domini Simon Rodelt et AndreasAhm Endt, scilicet f. 8, d. 8o ; vectura, f. 3. 22 augusti. Pro-

19

,

Sibini.]

Page 68: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

20 REGISTRE DE SOOOTELI

fectus est dominus Ioannes iudex cum domino Georgio Francket domino Georgio Budaky cum censu, primum Cibinium, indeAlbam, eo vocatus a domino Vaivoda ; sumptus, 1. 58, d. 70 ;vectura, f. 4 .. . 5 septembris. Dominus Andreas Ephippa-rius mittebatdr Cibinium, sed, propter discrimen itineris, Si-culis tumultuantibus, longius Zékely Vasarheli non potuit pro-gredi; sumptus, f. 3, d. 17 ; vectura, f. 1, d. 50. 9 septembris.Missi sunt Thordam in castra ad dominos proceres regal do-mini Georgius Franck et Stephanus Ihm ; sumptus, f. 2, d.66; vectura, f. 4. 14 septembris. Itidem dominus GeorgiusFranck missus est cum pecunia f. 3.000 Thordam, ad Magni-ficum dominum Chyaky et proceres regni, sumptus, f. 4, d.31. 19 septembris. Dominus Andreas Ephipparius missusest in castra ad proceres regni circa Cibinium, cum litteris etnuncio de adventu in Moldaviam cum exercitu SigismundiBathori ; sumptus, vectura, f. 13, d. 94. 26 septembris. Do-minus Georgius Budaker missus est cum centum curribus colo-norum, qui vehebant pedites exercitus Moisis Zekely usquein Siculiam ; sumptus fecit f. 2, d. 43. [3 Octombre. Censulla Sibiiti. 12. Soli la dieta säseascä de acolo.] ja decembris.Missi sunt obviam capitaneis Germanorum, equiturn silesiorum,ad nos turn venientium. [16 Decembre. Censul la Sibiial

Minores expensae anni MDC.Die iovis ante ferias Nativitatis dominis et boieronibus, qui

egregii Nicolai Gaway bona, apud nos inventa, acceperunt man-dato Michaelis Vajvodg, emimus quatuor vina, qug prgfuerantNicolai Gaway, in civitatem introducta pro usu sug familie, prof. to singula, ne cogeremur ea Albam devehere per nostrosmiseros homines; faciunt f. 40. Item in eosdem boyerones etin ungaricos equites Michaelis Vayvodg besliak vocatis ex-pendimus f. 18, d. 49 ... Item Lazaro Valacho, libertino deIlwa, anno praecedente post dominum iudicem Cibinium misso,in summa difficultate et discrimine itinerationis, ad vestem qugpromissa fuerat, dati f. 6 ... 26 decembris ... Expensg inZenthey Balint, capitaneum ungaricorum satellitum, Lechnitiidegentiutn ... Item domino Moisy Zekely aegrotanti inTek, acceptum in eius munus, camphores et moscum, pro f. I,

--

Page 69: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

SOCOTELILE BISTRITEI 21

d. 10 . .. Item pro vectura dominorum senatorum in Thekaet Magnum Demetrium . . . 28 decembris. Sumptus in Tekefecerunt, eodem missi ad dominum Moisem Zekeli, dominiStephanus Ihm et Andreas Ephipparius . . . Pro vecturis inWermes, Lekencze equitibus ungaricis besliak factis et loca-tione equorum veredariorum in Lekenz , . . Exploratori in Mol-daviam . . . 3 ianuarii. Expense facte sunt in commissariosdomini Michaelis Vaivodg. Dragus Wornik et Stephanum Bo-dony ; item capitaneos Ungarorum et Rascianorum, f. 34, d.i34. Item provisori xenodochii, Gallo sutori, refusum expensein cursores domini Vajvode et satellites ungaricos factg . ..Item bibale 33 peditibus nostris opificibus, qui reduxeruntrascianam familiam inutilem e nostro fundo in Regen . . . VecturaArmas Herizan in Dees ... Item Cziganis qui patibulum in forocivitatis mandato ArmasHerizan erexerunt et in eo duos profugossuspenderunt, susfollerunt vicissim et sepelierunt, f. 1. [De-asuprala patibulum scris Gerichtl Item servitori Armas . . . VecturaDragus Wornik in Sayo .. . Vectura domini Andreae Sattlerin Theka . . . 7a ianuarii. Missis Albam mandato domini Vai-vode Michaelis fabris lignariis duobus . . . Item eodem missisquatuor currificibus .. . Item eodem missis quatuor fabris ferrariis... Exploratori in Moldaviam . .. 1 o ianuarii. Honorata estboyeroni Dragus Wornik cuppa argentea pro fl. 33. Itemequum accepit a domino Simone Kraus, porkalabio, quemoportuit solvere .. . Item capitaneo Rascianorum, MichaeliRacz, honoratum argenteum poculum pro f. 16 .. . Pro filioipsius scribe Rascianorum equitum honorati duo aurei, faciuntf, 3, d. 6o . .. 12 ianuarii. Pisces empti sunt, pro boyeronibuse Moldavia allati, quibus cibati tempore eorum ieiunii, pro f. 56.Item similia accepta ab artropoeis, f. 14, d. 75. Item a do-mini iudicis coniuge aromata et alie res, f. 8, d. 79. ItemTaffet ad vestes militares equestres, f. 15, d. 6o . , . 16 ia-nuarii . . . Expense in boyeronem . .. Iacobo muratori pro tribusdiariis apud dominum Stephanum Bodony . . . Vectura dominiBodony in Sayo . . . 18 ianuarii. Expense facte in ArmasHerizan apud Paulum corrigiarium et in Stephanum Bo-dony , . . Item pro quinque ocreis Armas Herizan .. . Item

Page 70: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

22 REGISTRE DE SOCOTELf

pro quadragenario vase de Zenthgeorgi pro boyeronibus ...19 ianuarii. Fabris ferrariis pro hastarum equestrium acie-

bus 460 f. 37, d. 60. Item pro Tafett domino Vaivodg Mi-chaeli Albam misso, f. 43, d. 21. Item pro similis ... 21

ianuarii ... Exploratoribus in Moldaviam. [23. Solie la Alba-Iulia : Ioan Ebel si Joan Schultz.] Item expensg factg suntin hospites apud Ioannem Ebel, item in dorninum StephanumBodony et boyeronem qui pro bonis nobilis Francisci Bu-day huc missus fuerat. [26. (Casparus satelles,, cu provisifla Alba-Iulia.] Item Armas Zawg. Par gulden und silberenScizuer, f. 2, d. 50. Item in capitaneum Racz Mihaly.. . .

3 1 ianuarii. Fabris ferrariis, qui laborarunt boyeronibus man-dato domini iudicis ... Item Caspari ferrario pro refectione tym-panorum militarium equestrium equitibus besliak, f. 5 .. . Itemahenario pro opere in eisdem tympanis, f. 3. [ial Februar. 4Bar-tholomçus lanio) trimes la Alba-Iulia.] Pro vasculo ad butyrumAlbam misso ... Honoraria varia ... Pro vino Zothyan MoysiZekely ... Item expensg in capitaneum Michaelem Racz . . .

4 februarh. Vecturg bonontun nobilium cum tribus currubus inEnyed usque ... 8 februarii. Vectura victualium Albam ...Operariis diversis qui iuverunt in culina apud boyerones et do.mesticos ... Item duobus fabris ferrariis Albam missis . . . fofebruarii. Magnifico Leka Aga, capitaneo in Nova Arce, honora-turn clenodium M. 2, piseta 3; f. 29. Item expensg hospitalitatisin illum factg, f. 22, d. 45. Item coco ipsius et tall., f. 2 ... -14 februarii. Mensatoribus, pro hastis equestribus, soluti ...It em quatuor currificibus et duobus fabris ferrariis Albadomum reversis, qui ibi domino Vaivock laborarunt, sed nihilsolutum fuit : singulis per f. 2 ... - 16 februarii. Pisces emp-pti sunt salsi pro boyeronibus ... Item expensg factg sunt incapitaneum Racz Mihaly . .. Mensatoribus pro opere factoLeca Aga ... Vectura in Dipsa hastarum equestrium ... Ope-rariis diversis, qui in hospitiis boyeronum fecerunt operasserviles et adiutarunt . .. Item honoratum est per dominurniudicem Illustrissimo Vaivock Michaeli in strenum novi annicupa deaurata, f. 46, d. 50 ... ,Itern capitaneo in Georgyn,boyeroni Constandjn Stolnyk, clenodium M. 2, piset. 9; f. 29,

Page 71: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

SOCOTETALE BISTRITEt 23

d. 52. Item nobili Matthig Fichor, perkolabio in Georgyn,tall. 3, f. 3 . .. Item cubiculario domini Michaelis Vajvocig,Andreg Lividario, tall. 2, f. 2, d. 50. Item egregio MichaeliKalmandy, capitaneo peditum pretorianorum Vajvocle 1, cleno-dium honoratum, f. 13, d. 75 . . . Item Zawae Armas curatumconfici stanneos discos cum theca, f. ii, d. 50. Vectura ca-pitanei Michaelis Racz Albam . 21 februarii. VecturaMagnifici Aga Lekg in Wywar . Exploratoribus in Molda-viam . Expensg factg in boyerones tempore magng ferietertie. [PlatX ckeneziis nostris valachicis>..] 25 februarii. Ex-pensg factg sunt in capitaneum Michaelem Racz . .. Item duo-bus aurigis qui pannum Albam devexerunt Michaeli Vaj-vodg 27 februarii. Expensg factg sunt in capitaneumpeditum pretorianorum, Michaelem Kalmandy, et boyeronesVectura boyeronis in Borgo . I a martii. Missi sunt Al-bam mandato domini Vajvoclg Michaelis tres fabri lignarii :singulis dati pres entandum 2, f. 6 . . . Expensg in boyero-nes , 3 rnartii . . . Expensg factg in Rascianos . Vec-tura in Novarn Arcem servitori Aga Leka io martii.Altera vice i3ro hastis equestribus . . . Mensatoribus dati, etex his hastis dati Ungaris equitibus 82, Rascianis 56o .

Item empta clenodia zu eznem Vorratt . 14 martii . Ex-pensg in moldavurn hominem, qui captivus mittebatur Illustrissimodomino Michaely Vajvode . 24 rnartii. Balthazari servitorisumptus in Gentzdorff, ad magnificum Moisern Zekely . . . Itemeidem Balthazari sumptus in Moldaviam . . . Item honoratumclenodium domino Moisi Zekely ... Item servitori TheodosiiLogoffett, valachici cancellarii, donati tall., f. 2 ... 5a apri-lis . . . Item vectura cdpitanei Michaelis Racz Albarn, Thor-dam, Colos, Dees et ladenses, f. 8. 10 aprilis. TheodosioLogoffet, valachico cancellario, honorandus equus, f. 38. Itemduobus boyeronibus honoratg vestes dug Kapenek, f. 8 . . .

14 aprilis. Expensg factg sunt in commissarios domini Vaivock, Mattheum Peressith, Arrnas Mihal, capitaneum in Colos,

Acesta i restul sint identificart In Docwaente re/ative la Peru clti pali Viteazul.Maga

Page 72: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

24 REGISTRE DE SOCOTELI

et pedites pixidarios . . . 16 aprilis. Expense facte sunt incapitaneum Racz Mihaly apud dorninurn Georgium Bastam (?),f. 8, d. 85. Item curavimus mandato domini Vajvode Albamdevehi pannum in duobus curribus ; vectura . Servitoribus unamissis Exploratoribus in Moldaviam . , . 20 aprilis. Expensefactg sunt in Armas Mihal, pedites sclopetarios Vaivode et Mi-chaelis Raz, f. 2 I, d. 72. Item expendit in servitores dominiVaivode in xenodochyo Gallus sartor mandato domini iudicis .

Sumptus servitori ad Benedictum Mindzenthy 23 aprilis . . .

Vectura cursorum et pro ephippio quern nostro homini rascia-nus satelles vi accepit . 7 may expedivimus in Moldaviamcum boyerone Dragus Wornyk mandato domini Vajvodg exerci.turn; capitaneo delecto, Georgio Schincker, dedimus menstruumstipendium, f. io. Vice-capitaneo Andrea Teusch, f. 5. Itemtympanistis et vexilliferis et reliquis, f. 28. Item pro tela advexilla, f. 13, d. 24 .. . 9 may. Expense sunt in capitaneumSiculorum Ioannem Tamasfalwy, f. 3, d. 09. Item in domoxenodochii mandato domini iudicis in hospites per Matthiamolmucensem ; expense .. Item expense factg sunt in DragusWornyk, f. 44, d. 12 . 17. Exploratoribus in Moldaviam .

Pro sex vecturis in Rodna factis tempore expeditionis in Molda-viam facte ... 18 may ... Cerevisia hospitibus accepta et boye-ronibus marsupium aromaticum .-25 may. Albarn missi ad la-borandum in armamentario principis duo currifices et fabri duo...Item fabris fornariis qui laborar unt et octo rotas Dragus Wornykfecerunt . Item corium pro ephipii theca Dragas WornykItem serariis et sartoribus qui eidem laborarunt . Candele

29 may. Reversis militibus in nostris e Moldavia, bibale, 1.It). Item evangelium datum nuntio Michaelis Vaivode deMoldavia subiecta, tal., 1. 1 2. Item boyeroni primario, Ka-maras Mihaly', similiter evangelium datum, clenodium facienscum expensis in ilium f. 35, d. 9 la iunii. Currificibuspro octo rotis Dragus Wornik . . Item pro fero in octo rotas

1 CdmIra$ul MihaY, pe care partida militard voi h. sI-I facl Domn supt RaduMihnea In 1612 si care fu ucis pentru aceasta (Mate al Mirelor, In Papiu,Tesaur, I, p. 336 ; Iorga, Manurcripte din Bil lioteel strdine, 11, p. 13).

. .

.

Page 73: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

SOOOTELILE BISTRITEL 25

Dragus Wornik . .. Item expense in boierones et cursores Vaj-vode . .. 3a iunii . . . Martino fabro pro operibus factis DragusWornick ... Item domino Georgio artopoeo pro expensis inDragus Wornik apud se in hospitio factis . .. 7a iunii. .. Item Luce vinctori pro curatione equorum Dragus Wor-nick et custodia equorum veredariorurn . .. 16 iunii . ..Exploratori in Moldaviam . .. 19 iunii. Expense facte suntin hospites, Magnificum Balthazarum Bornemizzam, Rascianos,boyerones ... Vectura Lechnitium dorninorum Andree Ephip-parii et Georgii Budaky in occursum mille Rascianorum deDees adventantium, et sumptus .. . 29 iunii. Clenodia Ci-binii empta . . . Item honoratum clenodium capitaneo Rascianorum mille, Petko Oda-Bassa, f. 2, d. 86. Item honorati tallvice-capitaneis, f. 4. Item expense facte sunt in Rascianos ca.pitaneos, Ioannem Pan, Ioannem Nemes, ductores illorum, 1.44, d. 20 ... - 7a iulii.. . Valentino funifici pro funibus Dra-gus Wornik et aliis servitoribus Wajvode .. . Vectura in Le-kencze Magnifici Balthazaris Bo rnemizze . . . 9 iulii. Capitaneo-Siculorum Maros sedis, Ioanni Tamasfalwy, honoratum po-culum pro f. 12, d. 50. Expense facte sunt in domo xeno-dochii in Cozakkos, in capitaneos Siculorum, cursores Vajvodg... Vectura cursorum ... 12 mUlii ... Cozakkis Lechnitiumlaridum datum, f. 4 ... Item dimisso in captivitate AlbamValacho popa de Teolcz, qui propter litteras contra MichaelemVejvodam captus fuerat, donati f. 1 . .. 21 iulii. Expensefacte sunt in Ioannem Fiotta, in Magnificum Moisem Zekely,Gasparum Sibrik, Georgium Farkas et cursores Vajvode, f15, d. 37. Item fabris ferrariis qui Rascianis et Moisi Zekelylaborarunt . .. Item pro vasculis Dragus Wornyk datis, Victori,f. 16, d. 66 . . . 2 augusti. Boieroni, qui e Moldavia ad3.000 boum Michaeli Vaivode adduxerunt (sic) et in teritoriocivitatis pascebant cum magno damno, dati tall., f. 16, quo irn-petratum ut citius hinc abduceret .. . Vectura currus Baltha-zaris Bornemizza in Dipsa .. . Expense in pastores bournMichaelis Vajvode . .. Item in ipsos boyerones et servitores ...

7 augusti ... Item expense in varios cursores et boyero-nes in domo xenodochii ... to augusti ... Item Francisco

Page 74: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

26 REGISTRE DE SOCOTELI

Zabo, ienensi capitaneo uno, qui pro nigris peditibus nostrisvenerat, missus ; donati tall., f. 5 . . . 12 augusti Pastori-bus conductis ad boves Vaivoclg hic relictos et claudicantes...

14 augusti S.. Item pro vasculo ad adipes Albam missasExpensg in cursores Vaivodç 15 augusti. Missi sunt ni-gri pedites, in militiam et in prqsidium ienensis arcis collo-cati ; datum illis stipendium duorum mensium, f. 3, d. 72 ...Item pro 18 vexillorum confectione sartori 24 augusti.Petro Bayerdorff pro equo veredario in Zent Gergii et prolabore Rascianis facto in Felseoderff... Item Michaeli Pop,expedito cum octo curribus colonorum ad victualium vectu-ram in castra 30 augusti. Petro Eormyn, cubicularioMichaelis Vaivode, honoratum clenodium, f. 44, d. 39. Itemexpensg hospitalitatis in eundem Petrum Eormyn, StephanumBodony et boyerones ... Item expensg in generosum IoannemZelestey.... Item expensg in capitaneum Kys Gergely etMoldavos io septembris . Expensg in boyerones bonanobilium profugorum arrestantium ... Item curatoribus equo-rum arrestatorum nobilium Ioannis Nyakazo et Stephani Wkoi-thyewisch 4 septembris. Exactoribus victualium a Mi-chaele Vaivoda missis honorati tall., 1. 12. Item expensg inillos 6 septembris soli la Cluj . Item servitori sumptusin castra nobilium . . . Item vectura boieronum et hominum Mi-

chaelis Vaivocig qui adlbona nobilium occ.upatura missi erantExploratori in Moldaviam . 18 septembris. Exploratori inMoldaviam ablegato 21 septembris. Evangelium dedi-mus homini de Zenth Georgii bonum nuncium primum vehentide victoria nostrorum contra Michaelem Vaivodam tyrannum.tall., f. 2. Rodnensibus exploratoribus in Moidaviam versus,bibale. Oameni in Alba 0 la Gherla.] Expensq factg sunt inhomines Magnifici domini Stephani Chaky, bona Grgcorumet Rascianorum occupantes, f. 3, d. 52 ... Expensg dominorumGeorgii Franck et Stephani Ihm in occursum missorum do-mino Moisi Zekely e Moldavia cum exercitu venienti25 septembris. Servitoribus ad castra cum litteris ad proce-res regni missos, sumptum. [29. Servi in lagar.] Item sump-tus Nicolao, iadensi homini, cum litteris ad Moldaviam

.

...

Page 75: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

SOCOTEL1LE BISTRITEt 27

Servitori cum litteris post Moisem Zekely.... Item expensefacte sunt in captos homines Michaelis Vaivode, Ioannem Ka-polnay, Ioannem Kazas, duodecim Grecos et boyerones .

Item sumptus peditibus pixidariis missis cum captis Claudio-polim ... Item aurige pro vectione illorurn Claudiopolim .

Item surnptus servitori misso in castro cum uno captivorum,Ioanne Kazas 2a octobris. Exploratori, sumptus inMoldaviam 1 2 octobris Campanatoribus . Itemlanionibus tria quartalia carnis soluta, que honorata fuerantin castris ante civitatem Moisi Zekelj, capitaneo, et magnati-bus polonis Sumptus servitoribus in castra. [26. ProvisiT gincastrax.. Item reversis domini (sic) nostris militibus, quos peneomnes sclopetarios niiseramus in castra regni et nobilium etin conflictu bene se gesserant contra Michaelem Vajvodam,stipendium unius mensis datum et relaxatus census ; abfue.runt sex hebdomadas. Stipendium in illos erogatum constituitf. 235. [i celor trimesT la Inn.] Ta novembris GeorgiusRadelt expendit in homines Michaelis Vaivode pro occu-patione bonorum nobilium hic missis circa nundinas ... Si-mila ... Item duo vascula Somlegel, in quo vicino Wornyk inCampolong, in Moldavia, vinum dono missum, d. 36 .10 novembris Item expense in captivos moldavos ... Itemduo quadragenaria vasa vini honorata sunt Moisi Zekely, cumexercitu ante civitatem constituto. [17 Novembre. LW' IoanGyereoffy, gcommissarius regni:..] 30 novembris ... Item PauloSmigmatopeo pro duabus expeditionibus : una Coronamaestivo tempore cum domino Georgio Budaky, item alteracum eodem domino Georgio. Budaky, cum domino MoyseZekely et eius exercitu usque ad fluvium Kys Kykelleu. 3

Decembre. Comandantului gpeditum germanorum, qui in sa-xonicis pagis civitatis hgrebanb.] 12 decembris. Tome Krau-zener (Kretzener ?) expeditio Claudiopolim cum captivis factaet expense solute ... Item in pedites pretorianos, qui Mol-davos huc deduxerunt, domurn dimissos in Moldaviam13 decembris. Domino Georgio Franck quadragenarium vasvini solutum, quod honoratum fuit Moisi Zekly 15

...

Page 76: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

28 REGISTRE DE SOCOTELT

decembris ... Item quatuor ulne braun Londes 1 Aga Leke,capitaneo Wywariensi 16 decembris. Pro corrigiariis re-bus gemein Weerk Dragus Wornik . .. Item Gregorius Schiltzexpensas fecit in alpibus et in exploratores in Moldaviamissos

[160i.]Expeditiones dominorum senatorum in reipublice negotiis,

horundemque expensae18 die mensis februarii missus est in Moldaviam dominus

Andreas Ahmend cum Simone Kraus perkolabio cum legatisregni, Stephano Tholdy, Nicolao Wytes, Ioanne Zentpali etcgteris, pro adducendo inde Serenissimo principe SigismundoBathori, electo in regni principem ; sumptus fecit f. 33, d.67 . 26 martii domini Andreas Ahmend et Simon Krausporkalabius cum dictis regni legatis deducere (sic), advenitClaudiopolim usque Serenissimum principem

Minorum expensarum series ...31 decembris [1600] triginta vascula ad pulverem tormen-

tarium Albam, Michaeli Vaivodg, anno superiore missam8 ianuarii. Lateres 1700 soluti laterariis ... Item pannum

persolutum quod superiore anno honoratum servictoribus Mi-chaelis Vaivoclg. [r5 Ianuar. Spion in Moldova.] 26 ianuariiin Magnificum Damianum Wyssternik, legatum Vaivodg Ie-remig Moldaviq, expensg factg sunt hospitalitatis . 7 fe-bruarii. Magnifico domino Damiano Wyzternick, legato inol-davi Vajvock, honoratum clenodia, f. 14, d. 66. Item expensghospitalitatis in illum et comitatenses ungaros, nobiles et cur-sores . 12 februarii. Nicolao Moldner, ladensi, pro laboreet profectione in Moldaviam, reducendo inde urbanorum ho-minum equos veredarios eo locatos 18 februarii. Sump-tus in Moldaviam Ioanne Tepolt, item Georgio Galaczy etStephano, servitoribus publicis 26 februarii Nobilesreconducendi e Moldavia Serenissimo principe Sigismundo- I a martii. Servitoribus et Ioanne Tepelt (?), sumptus in

Postav de Lund.

Page 77: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

SOCOTELILE BISTRIT El 29

Moldaviam usque in Iasmarth . 4 martii. Sumptus tubiciniin Moldaviam cum legatis domini principis misso ... 9 martii.Sumptus in Moldaviam servitoribus Vectura in Sayo nos-trorum fabrorum ad equos Illustrissimi principis ibidem ferreissoleis muuiendos . Sumptus in Balasfalwa domino AndreaeEphippario et domino Michaeli Kraus ; sumptus in alpes, ubiviarn purgarunt, per quam Serenissimus princeps Sigismundusadventaret Locatio equorurn cursorum in Dees, Rodna, etpotissimum in Moldaviam . 14 martii. Fur Somlegel vas-culis, in quibus legatis et Serenissimo principi in alpes missumvinum . 22 martii. loanni Savo, exploratori in Molda-viam . Equi veredarii in Moldaviam . . 23 martii venitSerenissimus princeps Sigismundus Bathory e Moldavia, re-ductus in civitatem, cui munus honoratum dug cuppg M. 10,piset. 42, constituendo f. 150, d. 66 ... Magnifico MoisyZekely poculum Pro egregio Ioanne Bowrkay similiterpoculum ... Martino Kobory, capitaneo peditum rubeorumMagistro culing, den Kuya Mester. 26 martii Vi-num ... Vinum malvaticum ... Item e Moldavia curavimussalsos pisces per dominum Andream Ahm End et SimonemKraus porkolabium adduci pro hospitibus, pro f. 59, d. 42 ...Item ad mandatum Serenissimi principis aurigg egregii Nico-lai Gaway, qui superioribus annis illum Constantinopolim de-vexerat, solvimus f. 10 . 30 martii . Exploratoribusin Moldaviam, sumptus 2a aprilis . . . Aurigis duobus,qui Illustrissimi principis gentem Claudiopolim devexeruntLazaro, libertino Valacho, cum in Moldaviarn cum dominoAndrea Ahm Endt porkolabio missus, pro ocreae date pro ...13 aprilis . . . Vectura bonorum Stephani Bodony in Colos-war, sumptus servitori Claudiopolim Expensg in BlasiumKamuthy, in Moldaviain missum a Serenissimo principe14 aprilis . Expensg factg in Ioannem Racoczy apud boa-nem stannarium et in boyerones, Moldavorum capitaneos

aprilis. Ioanni lacobino, secretario Serenissimi principis Can-cellarig, munus, honoratum clenodium, in nuptiis eius, pro f. 14In Nicolaum Gaway expensg, cum pararet expeditionem in Tur-chiam . 20 aprilis. Exploratori in Moldaviam, sumptus

...

.16

.

.

Page 78: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

30 REGISTRE DE SOCIOTELY

Item pro ephippio cursori in Poloniam .. . 27 aprilis. Expensghospitalitatis facto sunt in Ioannem Rakoczy ... In boyeronesmoldavios .. . 29 aprilis ... Item Laurentio curifici in pretiorhedo moldavo capitaneo Boziok, f. a, d. 50 ... 2a maii. Ex-pense facto sunt hospitalitatis in Ioannem Rakoczy et moldavosboyerones, 1. 5, d. 68 . .. 13 may. ... Mattheo Peressit ... Gre-gorio Gaal, expedito cum victualibus in castra . .. 16 may .. .

Expenso in hospites et boyerones ... -- 18 may. Martino Sten-kelner refuse expenso in milites facto superiore anno, missos adbellum contra Michaelem Vajvodam ad Myrizlo, f. 8. ValentinoGruba restans stipendium militum eius temporis solutum eteNpensg facto in militia, ad 1. 5... 19 may. Ioanni Saur,in Moldaviam misso cum Serenissimi principis homine, sumptuset merces ... 22 may. .. . Vectura egregii Ioannis GyereofiyClaudiopolim et expenso in ilium reversum Praga per Polo-niam et Moldaviam .. . Vectura Claudiopolim boyeronis Da-miany Wizternik . .. Vectura in Rodna ante annum dominorurnGeorgii Franck et Stephani Ihm in occursurn Moisis Zekely ...

29 may. Expenso facto sunt in exactorem victualium, incastra Moldavorum ad Colos mittendorum .. Expensg factoin generalem capitaneum Moldavorum Orris Hattman, dumadhuc esset in Valle Valachali, ad fluviuin Zamos, in castris,f. 8, d. 6o. Item in moldavos boyerones expenso . .. Can-delo .. . Vectura vinorum in Colos Moldavis . . 30 may ho-noratum clenodium generali capitaneo Orris, Hattman Molda-vorum, M. 2, piset. 4 ; f. 29. Item pro mulsa, aceto et aro-mate moldavis proceribus, f. 6, d. 20 . . . 5 iunii. Venit incivitatem Orris Hattman, in quem et reliquos capitaneosMoldavorum et exercitum eius expensg facto sunt, preter vinum,panes, carnem, f. 43, d. 64. In egregium Thomam Chomortanyexpenso facto sunt, a Serenissimo principe huc missum . . .

Eidem honoratum clenodium, f. 15. Item capitaneo MoldavorumBoziok clenodium, f. 14. Item Ioanni Rakoczy pocultum prof. 13 ... 10 iunii ... Item expenso facto sunt in servitoresMagnifici Balthazaris Bornemizza et curores in Moldaviam,f. 1, d. 54. Equi veredarii in Rodna ... Valentino Grendler proequi locatione cursori in Poloniam ... Sumptus in Moldaviam

Page 79: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

SOCOTEL11.2 BISTR1TEI 31

ad Vajvodam Ioanni Tipelt et Ioanni servitori ... 13 iunii ...Item domino Andreae Ahm End, cui expense in Valle Va-lachali, evehendo boves, in castra Moldavorum mittendos . . .

Item in Valachos expensum, qui bovium illorum curam ege-runt et in castra abegerunt . . . 15 iunii .. . In castra Mol-davorum capitaneis albus panis, mulsa, vinum crematum, salmissa, f 7, d. 39. Item in boierones in dormitorio xenodochiiet egregios Blasium Kamuthy et Balthazarem Zilwasii . ..Vectura in Rodna Balthazaris Zilwassii . . . 17 iunii . .. Itempro capitaneo Orris Hattman et aliis prefectis Moldavorum,zum Gezeltguet, Schneyr, Kuczy, Streng, 1. 1 o, d. 50. Vecturapanum Moldavis in castra . . . Sumptus in castra Moldavorumservitorum nostrorum . . . 21 iunii . . . Hattman Orris vitreapocula und Seid, f. r, d. 77. Bonok capitaneo unum panumszak, d. 45 ... Item ligneae legeng cursoribus in Moldaviamdue . . . 27 iunii .. . Moldavis in castra albi panes, vinumsublimatum et alie res misse pro f. 20, d. I 1 . Item AndreaeLitterato, scribe Moldavorum commendantis, currus quem isretinuit, solutum pro eo, f. 12. Item expense in ilium facte, f.2, d, 90 . .. 2' iulii. Vectura boyeronis moldavi in castraad Kentelke et Lechnitz ; item expense in ilium . .. 12 iuliidomino Andreae Ahm Endt, obviam missis Kozackkis inVallem Valachalem, expendit . . . Panes et vinum Kozakkis ...Item victualia comparata fuerunt per dominurn iudicem . . .

Ioanni Iacobino, secretario Serenissimi domini principis, prorosmarino . . . Item expense facte sunt in servitores Magnificidomini Stephani Chaky et moldavos cursores . . . 20 iulii.Victualia in castra nostri militis penes Villem Valachalem dominoAndreae Sattler et egregio Ioanni Gyereoffy... Aromata ... Ex-pense in cursorem Serenissirni principis in Moldaviam, AndreamLividarium . . . Item aurige vehenti quinque centenaria pul-veris pyry in castra ... Iacobo Redi et pixidario una misso . ..

26 iulii. Vectura Claudiopolim usque capti Iane greci etWalachi Teolczyensis, exploratores a MichaeleVajvoda emissi ...Peditibus pixidariis una missis in illorum custodiam ; sumptus ...Michaeli Chek solvimus equum ad vecturam tormentorum bel-licorurn ; ab eo acceptum ... 29 iulii. Sumptus servitori

Page 80: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

32 REGISTRE DE SOCOTELI

Claudiopolim . . . Expensg in cursores moldavos ... Item ex-pensg factg sunt in castris ad Zaloa positis nostrorum militum,in Ioannem Gyereffy et dominum Andream EphippariumExpensae bellicae et stipendia nigrorum militum huius anni.

It) die mensis februarii cum capitaneo Georgio Schinckerexpedivimus in militiam ad oppidum Dees, ad mandatumSpectabilis et Magnifici domini Stephani Chaky, generalis capi-tanei regni, quibus in unum mensern stipendia data, f. 134

xi die martii in alterum mensem eisdern eodem .

aprilis in tertium mensern eodern . . . 24 aprilis novosnostros nigros pedites, cum regnicolg saxonicg universitatiin hunc annum duplicassent numerum peditum nigrorum,missimus in castra Claudiopolim . . . Item caoitaneo Geor-gio Schucker 8 die may in quartum mensem ni-gris peditibus a Dees Claudiopolirn translatis, per dorninumGregorium Schultz et Andream Ephipparium 23 may.Ad secundum mensem alteris nigris peditibus Claudiopolimin castra ... Item eodern tempore prirnis nigris peditibus di-midii mensis stipendium datum est, quo utrinque, curn iniisdem castris essent sub uno capitaneo, Georgio Schincker,deinceps aequarent tempore menstrui stipendii simul accipiendi... Item, cum plurimi profugissent e castris, eoacti sumusmandato severo serenissimi principis, in eorum locum aliosmittere, nempe quatuorciecim personas ... 22 iunii. Misimus

nigris peditibus utrisque simul stipendium in castra clau-diopolitana ... Item pro profugis alii missi sunt in castra, ut-puta viginti sex persc ,as 21 iutii misiMUS . . . stipen-dium nigris peditibus in castra circa Somlyo existentibus . . .

Summa stipendiorum eo in bello infeliciter administrato, cuma Germanis nostri profligarentur, tertia augusti, f. 1352 50.Item ad tormentorum vecturam misimus in castra ... Itemagazonibus eorum ... Item opifices misimus in castraiunii. Conscripsimus quinum hominem, sexaginta persone,qui primum ad oppidum Dees, inde ad valachalern nostrampossessionem Zalwa in castra locavimus sub capitaneis PauloSapponario et domino Andrea Ephippario et commissario Se-renissimi principis, egregio Ioanne Gyerewffy. [Si (Valachorum

, .

30

Page 81: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

SOCOTELILn BISTRITEI 33

duces*.] 2' augusti misimus .. . in castra ad Zalwa .. . multisprofugis .. . 24 septembris . . . Misimus in castra Illustris-simi domini Georgii Bastg nostrorurn peditum dimidiam par-tern, videlicet viginti personas . .. Augustus mensis .

augusti .. . Item pro equis veredariis in Moldaviam usque adJasrnarck .. . 4 augusti. Missus est in excubias alpiumRodnam versus Martinus Dresler; sumptus dati . . . Ex-pensg in Ioannem Gyereoffy.. . . 18 augusti sumptusMichaeli litterato Claudiopolim ad Illustrissimum domi-num Bastam .. . 2 r augusti. In Magnificum PancratiumSennyey expensg .. . Exploratori in Moldaviam ... 24 au-gusti. Expenn factg sunt in capitaneum dominum IoachirnumFlans cum soo germanis equitibus, ab Illustrissimo dominoGeorgio Basta pro deditione nostri in fidem huc misso ...28 augusti. Sumptus servitoribus in castra ad Illustrissimumdominum Bastam et alia loca. [Mentionati Germani 0 Senyey.]25 septembris. Ioanni Tepilt solutg aliquot expeditiones inMoldaviam, Rettek, Claudiopolim .. . 5 septembris. DominoUrbano Weidner pro vino veteri moldavis capitaneis circaPenthecostes ferias' .. . Item domino Andreae Ahm End, si-militer pro vino eisdem . .. 7 septembris . .. Exploratoribusin Moldaviam. [$i la la] 16 septembris .. . Fabro ferrariofur Zysma beschlagen boieroni . . . -- 24 septembris. Vecturgpanum creweldinis et aurigis factg Moldavis ad Rodna . , .

Matthig Zaindner pro vectura Claudiopolim capti Iane Grçci.[lid Octombre. Spion in Moldova. Ico. MenOonat Frederic,fiul lur Mihai Székely.] 16 octohris. EXpensg factg sunt inMagnificos Stephanum Bodony, Stephanum Prepostwary etgentem illorum. [$i luT Frederic Szekely. 24. Spion in Mol-dova.] 28 octobris. Expensg hospitalitatis in Generosum do-minum Carolum Magnum, commissariurn Caesareae Mai estatis,et germanos equites. [4 Novembre. Spion in Moldova. 14.Valonilor din Gherla i ha Ludovic Rikóczy.] 19 novembris, .. Item panes et fructus dati Illustrissimo principi Lecze ....

I Dumineca Mare a dna In i6or laaIo lunie.

62174. Vol. I. 3

Page 82: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

34 REGISTRE DE SOCOTELI

[1602.]Proventus minores .

[20 decembris.] Item Nicolao Moldner, Iadensi, quia, inMoldaviam missus cum litteris Illustrissimi domini Bastg adleremiam Vaivodam, ibi per aliquot menses est detentus; datiin damni reliquam refusionem. [23. Cheltuielr cu un curierMoldova.] 1602. Pacificatione autem inter Illustrissimurn domi-num Georgium Bastarn et Sigismundum Bathory mediante1,Spectabili et Magnifico domino Nicolao Bogathy, Deo sic vo-lente, in optaturn finem traducta, pro redemptione urbis bistri-ciensis . . . Administravit fisco nostro 32.000/00....

[16071.. 19 Junii . Eadem einem Boern vor Zerung, auff Furst-

lichen Gnade Befehl 31 Augusti. Dem Boern vor Zeh-rung ins Stadthauss 16 die Septembris . .. Item StephanoErdely vor Ehrung und vor Zehrung ins Stadthaus auff Si-meon Wayda seine Posten. [31 Septembre. Pentru trer Poloni,(cum ursibusv 1 17 Novembris Boeroni principis molda-viensis . 19 Novembris ... Dem Posten aus Moldaw, vorCzehrung ins Stadthaus

[1609.]. 18 Augusti. Dem Spey .ihn die Molda 12 Oc-

tobris einem Diener Zehrung ihn die Molda . 19 Octo-bris Eodem dem Janos Deak aus der Rodna, das er desFursten Brief ihn die Molda gefuhrt . 17 DecembrisAn einen Mönchen auss der Moldau fur zwey Ross, so erdem Fursten hatt geben miissen

[r610. ... 3 Februarii. Dem Hans Flescher, alss er mit des Fur-

sten Dienern ihn die Moldau gereiset, Zehrung Eodem,Ehrung dess Fursten Dienern, d. 24. Eodem auf die.selben 4 Februarii. Ehrung 15 May. Einem Spey

1 V. Doc., I, pp. LXXXVIII-IX.

in

....

f.

Page 83: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

SOCOTELILE BISTRITET 35

ihn die Moldau, Zehrung . . . 22 May . . . Dem Spey ihndie Molda. [Si la 5 Junie.] 25 Juny .. . Fur Ehrung denn Mold-nern ... 4 Julii . .. Fur ein Post-Ross in die Molda .. .Ehrung dess Fursten Dienern undt den moldner Legaten. [7,Jo, 23 August, 8 Novembre. Spioni in Moldova.] 16 Decem-bris. Auf dess Fursten Pohten, Zerung . .. Fur ein Par Hand-schug dem Pohten. [Spion in Moldova. la 20 Decembre.]

[I6ri.][3, 22 Ianuar. SpionT in Moldova.] 22 Januarii . .. Dem Michel

Engetl und Staddiener Zehrung ihn die Valachey, f. 8. [51ers:Dem H. H. Mester Zehrung, nachgeschenckt ihn die Vala-chey. Tot afa: 15 Februarii. Dray Staddienern, welche denSolt ihn die Valachey gefuhrett. 24 Februar. DoT spioniin Moldova.] 25 Februarii .. . Dem Hans Flescher fur Zollund ein Moldner Reiss. [Mail-I-April. Spiont] 21 May . .. Istauf dem Dezpot Veyda', f. , d. 74. [Iunie, Iulie, Septembre.Spiont] 29 Octobris. Dem Janos Deak ihn die Moldau. [Spion :§i in Novembre.]

[1612.][Fara data de lima.] Zehrungk auf Fiirsten Diener undt

die Moldner Boieren . .. Einern Spey ihn die Molda ... DemBleschen Hauptman . . . .

[1613.]. .. . Fur den Brief dess Moldner Weyvoden halben .. .

Zehrungk auf dern Moldner Botten . .. Ehrungk . .. DesFursten Diener ihn die Molda, Zehrungk ... Zehrungk aufdie Hermansteder Diener, welche ihn die Molda verschickt .. .Einem Spey ihn die Moldaw . .. Einem Moldner ... Zeh-rungk auf die Moldner ihn Stadthaus ... Dem Moldner Ca-pitan verehrett 12 Takaten, f. 24 ... Dem Hauptman Zeh-rungk ... 1st auf Moldner. ....

1 Pentru acest Iacob Despot, v Hurmuzaki, Ivi /3. 242, no cm. tntrecopiile mele se 01 si aceia a unuT doctenent inedit care-1 privqte.

i

Page 84: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

36 REGISTRE DE SOCOTELf

[16141Expeditiones dominorum senatorum. Domino Andreg A-

mendt in Moldaviam .. .Censuum ordinariorum administratio. [9 April. Dar c turci-

cis legatis,.] Expense ... April. Dem Moldner Hauptman.[Mai.] Dem Zeigler, der ihn die Molda gereiset. [Spioni inaceastI taral Auff den Vornik auss der Molda ... Ahn desVornik seinem Siln (sic) eingebust. [Spion.] Zebrungk aufMoldner ... Dem Cardinal fur Arbeitt . .. Dem Hauptmanein Stuck Abba gegeben . .. Dem Zeigler, das er ihn derMoldaw gewesen ....

[1615.][Spioni in Moldova.] Augusti 17. Auf die Moldner ver-

gangen. [13 Novembre. Spion.] Auf das 1616 Jhar gegebendem Cyonka nach Clausemburch mit dem Bleschen Postern ...

[1616.][Januario.] Ihn dem Stadthaus dem Moldner Posten ...Januarii 5. Gegeben ihn das Stadthauss auff den Boer ...Januarii 30 . .. Eodem die mitt Fiirstliger Genaden Posten

sein geschicket worden ihn die Moldau drey unsere Diener ...Eadem die einen Wolachen auch auf die Rewse ... Fe-bruarius mensis. Auf Cornis Janos, ihn die Moldau von ge-nedigem Herren gesickt, vergangen f. 61 ...Februarii 6. DemCzyoncka, mitt dem Moldner Boden versicket, Czerung ...Februarii 20. Ihn die Moldau einem Wolachen auff Czerunggegeben ... Martii 3 . .. Den Moldner Wolachen hatht derHer Richter geben d. 24 . .. Marcii 30. Dem Keichler ge-geben, ihn die Moldau verschiket .. . Aprilis 14. EinemWolachen, aus der Moldau kommen ... Aprilis 26 ... Cze-rung ihn die Moldau, dem Merten ... Dem Rodner Richterihn die Moldau, heraus und hinein, f. 5 . . . Aprilis 28 ...Auff die Molner Czerung vergangen ... Decembris 9. Ihndie Moldau fort geschikt ... Mit den Calugeren fort ge-schiket ....

Page 85: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

SOCOTELILE BISTRITIlf 37

[1617.]May 26. Einem Posten gegeben, als in die Moldau

verreyset wnd in den ... (?) Junii 9 ... Dem Sabadasser in dieMoldau Julii 2 Eadern die ihn die Moldau dem Ja-nos Deak gegeben Eodem dem Posten Julii 4. DemSzabadosi so gefangen war in der Moldau JuliiDem Olaz Mihalyen gegeben in die Moldau. [24. Cheltuielr cudinsul.] Augusti 14. Rodner Richteren gegeben, welche ehrverthon auff Boden ihn die Moldau Augusti 16 ... Ey-nern ihn die Moldau verschikt. [29. Spion. iThamas ) intorsde acolo.] Septembris 9 . Dem Thylman ihn die Moldau.[ Spion : si in August.]

[1618.][ro Februar, 16 August. TrimesT in Moldova. 28 Au-

gust. Spion. 2 Septembre. CheltuielT in aceastä tarl.]

[1619.][25 Mart, 18 Maiti, 29 Iunie, 23 Septembre. Spiont] Item

auff eyn Moldnern hergangen. [29 Octombre, 26 Novembre,2, 9 Decembre. Spiont]

[162o.][18 Decembre 1619, 3, 8 Ianuar, 19, 24 Maiii, 4, 26 Iu-

lie, 17 August. Spiont] 20 Augusti ... Nagy Janosen aussder Moldau. [24 si urm., Septembre. Spioni. 21 Septembris.]Eodem dem Moldner Posten Auff den Posten auss derMoldau Septembris 26 ... Ittem den Knechten, als siemitt dem Moldner Posten ankhommen Auff den Legathen,welcher in die Moldau fierschiketh. [3 Octombre si urm.Spiont]

[16211[Februar, Mart. Spion.] Martii 5 Als Herr Gubernator

in die Mholdau schiket. [April, Maitl, Julie, August, Octom-bre. Spioni. Octombre. Solie tatarA.]

....

,

17 ...

Page 86: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

38 REGISTER DE SOCGTELf

[1622.][April, Iunie. Spionq 2o July. Dess Moldner Weden

Abgesantem, einem Boeren verehrett f. 15 ... -22 Julii. Aufden Boieren und sein Gesindel aufgangen f. 2, d. 5. [0c-tombre. Spion.] 25 Octobris ... Dem Janos Deak, so inder Molda gewest ... Item dem Janos, in die Molda expe-dirt .. . .

[1623.][Fära lunä.] Ein Legatt auss der Molda, auf dem ist auf-

gangen f. 3. . . . Item fur Seef so verehrett ist, f. 3, d. 50 . . .

May.. .. Her Gubernators Diener, der in die Molda . ..1 I May ... Her Gubernators Diener, in die Molda verrei-setten, gaben ihr Gelt, f. 12. [Si la 13, 22. 3 Iunie. Trimesin Moldova.] 21 Juni. Simon Reimer in die Molda geschiketmitt dess Gubernators Diener . . . 27 Junii . . . SimonReimer fur 1 Pahr Zismen, so er in die Molda geschikett.[August. Spioni.] 16 Septembris. Dem Stephan Feurtagein die Moldaw mitt dess Hem Gubernators Briffen und mitt2 Personen ....

[1623.][Cheltueli cu Feurtage.]

[1624.]. . . . 24 Aprilis . .. Andreas Deak auf furstlich Befehl bis

in die Moldaw und wider zuruk. [Maiii. Spioni.] 21 May.Dem Andras Deak in die Molda, Zerunk .. . Item eben demAndras Deak fir seine Mihe geben, dass er zweimal in dieMoldaw verreisett ... 3 Juny. Dem Hans Sadler fir Rosbeschlagen, do sie in die Molda sollen ... 25 Julii. SimonReimer geben, weyl er draymall in die Moldaw verreiset. [15August. Trimes Feurtage.] 5 Octobris. Auf dess Fiirsten Da-rabanten, so in die Moldaw zogen, aufgangen f. 20, d. 70 ...Item dem Hauptleutten ... Item dem Rimer Mihaly und denThrabanten, eben mitt diesen Darabanten in die Molda ge-schikett . .. .

Page 87: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

SOCOTELILE BISTRITe 39

[1625.][19 Februar. Lui Janos Deak in Moldova. 9 April, 24

Iunie. Spioni.] 24 Novembris. Stephan Feurtage in die Molda,zum Weden geschikett, Zerung, f. 22. Item dessMoldner WedenSohn fur Hochzeittl, ein Becher, 2 Mark, 24 P., die Mark 1.50, 1. 125. Auf Ehrung ausgeben, f. , d. 50... 23 Oc-tobris .. . Im Stadhauss auf dem Wornik auss der Compulonkaufgangen f. 6, d. 54. [30 Octombre, I I, 13 Novembre, 6Decembre. Spionq

[16261.. .. 23 Februarii ... Item dem Sultan Georgi, salbtander

in die Moldaw, f. 6 ... 9 Mardi. Item Merten Porkalabenin die Moldaw, Zerung f. 5. Sultan Georgi eben dahin, f. 2.[15 Mart, 30 August, 12 Septembre. Spiont.] 15 Septembris. .. Auf den Boieren ist aufgangen f. 1, d. 20 . . . 1 2 Oc-tobris .. . Auf den Bassa Thamas, auf die Moldner Kriegsleut,1. 15, d. 93 ... 17 Augusti. Dem Gerig Steinkelner, daser des Hauptmans Gezelt gebessert ... Ultima Augusti. Hatder Herr Richter dem Bassa Thamas, als er von dannen ge-scheiden, vereheret ein Par feine karmasin Czisman, f. 3 . ...

[1627.]... . 19 Decembris [1626]. Dem Porculab Zergelt in Mol-

daviarn, auff des Vaiden Hochzeit2, f. 8, d. 50 ... Item 23Septembris zwen Speyen, in Moldaviam geschikt, in Jassvasar ;Zerung, 1. 6 . .. .

[16291.... [22 Juni.] Auff den moldner Bojeren expense ; in

sechs Tagen ist aufgangen ... 23. Auf mancherlei auf denmoldauer Legatis. [2 August. Trimes in Moldova, «ney Zei.tung halbens .] 14 [Octobris.] Denen Spayen in die PuttnaMoldaviae nach neyer Mehr. [6 Novembre. Spion.]

1 V. Doc., 1, p. xcni.2 V. DOC, 1, p. xciv.

Page 88: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

40 REGISTRE DE SOCOTELf

[163o.].... 1 [Aprilis.] Auff die erste Forschung in Moldaviam

de Tartaris, Bognero . . . Ad apparatum decollationis Gallidonariis in Moldaviam. [Si la Cluj, pentru TatarT. 4 Iunie.Iar Bogner in Moldova. 6 Iulie. SpionT din Rodna. Oc-tombre. SpionT.]

[1631.][Mart. SpionL]

[1632.][Maiti-Iunie. SpionL]

[1633.]. ... Majus ... Auff die Tatteren, Zerungen, f. 3, d. 65.

[Julie. Spiont Dar cnebuloni monacho). August. SpionT.]25 [September.] Dem Bogeer in die Moldaw, Tatar undTurken, meher einem armen Betler. [Octombre ,i Novem-bre. SpionT.]

[1634.][Ianuar. SpionT1 30. Dem Simon Rimer, mit in die Moldaw,

mit des Fursten comite ... Auff den Bettlem Janos, da er indie Moldaw reiset ... Martius ... Zwei Walachen mit demPosten in Moldavia ... 5 [Julii] .. . Den Vallachen, so mitSimoni Rimer in Moldavia .. . 7. Auff den Metropolitenseinem Legaten, auss der Moldaw. [2, 21 Octombre. SpionT.]16. Legatis in Moldaviam . ...

[1635.].... 3 Julii ... Dem Bogner, auff Moldau zu. [Intre 13 0

17.] Dem Mechel Bogner ins Kloster auff die Podna. [0c-tombre. Spionil

[1636.][Februar, Iunie, Julie, Octombre. SpionT.] Den 15 Octo-

bris han wir Furstlichen Durchleiicht Mandat entfangen, dass

Page 89: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

SOCIOTELILE BISTRITEI 41

wir mit zweyen seiner Posten auss der Stadt Geferten undGesellschafft in die Moldaw, zu Weden, schicken und gebensolten; denen zur Zehrung geben f. 15 ... Item zween Posten,so aus der Moldaw kommen. [23, 29. Spiont] Den 3 Novem-bris mit einem moldner Posten verreiset Hannes Rud auffWeissemburg . . , Den 6 Novembris ... Dem Posten so ausder Moldaw kommen, fir Ross beschlagen ... Dem Kamnerund des Popa Andreka seinern Sohn, so mit der FiirstlichenDurchleticht Posten in die Moldaw verreiset, in ihrer Zuriick-kunfft ... Dem Gergeli mit einem moldner Posten auff En-yeten. [Spion.] Den 25 Novembris ... Item einem Posten ausder Moldaw kommen. [Decembre. Spion.]

[16371Decembre 1636.] Denen Stadtlewtten, welche mit Furst-

lichen Durchleucht Posten in der Moldaw gereiset. Item wel-che zu der Gebirg Huet gebrauchet worden. [Februar, Iunie.SpionT.] Den 3 Julii den Putnaker Kallugeren Gebrent ve-rehrt, welcher Zeiignis unserer Gebdrg halben eingenomen,f. 1. Item eben denselben Kallugeren zwo Zinnen Flaschen,f. 4. [August, Septembre, Octombre. Spiont]

[1638.]Profectiones dominorum senatorum . . . 2c) Julii, als Herr Porco.

lab in die Moldaw verreiset ... Item 30 Julii ist Herr GeorgiusFranck mit dem Herrn Porcolaben auch auff Weissemburgzue Seiner Durchlaucht expediret worden, der Moldner Reiswegen

Quottidianae erogatiunculae : [Februar, Iunie, August, Oc-tombre. SpionT1

[1639.][Ianuar. Spiont] 26 Februarii. Dem Lörintz Kanngiesser

for zwo Flaschen, so den Kloster Briidern verehret worden inder Moldaw, f. 4. [Maid. Spiont] 16 Octobris. Dem MechelBogyer biss in die Kompolong, Zerung .

Page 90: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

42 REGISTRE DE SOCOTELf

[164.0.][Decembre 1639. SpionT.] i Augusti. Hat ein Fiirweise

Rath den Mechel Bogyer, Gerig Kamner undt sonst zweenandere Knecht mit ihm mit des Moiner Weden Leganten indie Moldaw geschickt . .. Hat ein Fiirweise Rath 20 PaärCzisman fur die Stadt kaufft zu verehren. [8 OctombreNovembre. Trime0 in Moldova.]

[1641.][Januar. Spion.] 27 Junii. Dem Mechel Bogyer in die Mol-

dau, Zerung mit den Zieglern. [Iulie. SpionT.] 3 Julii ... Itemfür die zween Falcken, so ein Fiirweise Rath dem molner Wa-den hat verehren lassen, f. 2 . 12 Decembris . ZwenSpeyn in die Moldau, so bei unser Herrn geschicket worden,Zehrung . Itetn for zwei weisse Brodt, welche den Herren ind ie Moldaw geschicket worden

Profectiones dominorum senatorumDomini Philippi Melandi legatio moldaviensis milliar. (sic).

[1642.]Profectiones dominorum senatorum ... Die tertia iunii ist

Herr Andreas Zadler mit dem Mathia Aschman mit Schrei-ben Iegatweis zum Molner Wäden expedieret worden undtgantz biss auff den Gessmarck hinnab verreiset, undt salb et-lichen Personen, expense, f. 92, d. 30. [Se mentioneazA inacest an executia hottiluT Pascul.]

[Decembris 1641.] Minora expensa . .. Dem Mechel Seidelfiir sein moldawische Reis verehret . . . Die 20 Martii . . . DemParthel undt Gerig Czimmerman Zehrung in die Moldawgeben f. 5. Septembre, Octobre. Spioni.]

[1643.]. Die 6 Martii Zwen Stadt Knechten, so das Mol-

dner Ross auff Ihr Fiirstlichen Durchlaucht Mandat biss inFogarasch gefiihret han, Zerung. [Iunie. SpionT.] Die 16 [Au-gusti] hat ein Ew. Rath den Michael Bogyer mit Ihr Fiirstli-chen Gnaden Posten in die Moldaw geschicket auff Ihr Furst-

§i

[Iulie,

.

Page 91: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

SOCOTELILE BLSTRITE1 43

lichen Gnaden Befehl . . . Die quinta Septembris Dem Ste-phen Borbély Zehrung geben, weil er postweis dem BarczaiAckosch nach in die Moldaw mit IhrFürstlichen Gnaden [Briefen?]geschicket worden, f. 6. Die 6ta Septembris hat ein Fiirwei-ser Rath dem Cancellario in die Moldaw ein iibergiiltes Kopzu verehren geschicket, von M. 3, constantem f. 32. [5ters inmargine : M.] Die septima Septembris den Trabandten sodie gefangne Moldner gegn Neir Schloss gefahret, Zehrung, f.1. [Spioni.] Die 16 Septembris ... Dem Szakacz IstvanZehrung auff Komloden zum Herrn Barczaj, d. 6o Die23 Septembris . .. Dem Szakacz Istvan Zehrung auff Weis-semburg, undt daher dem Herrn Barczai auff Fogarasch hater widrutith nachreisen müssen Die II Decembris. DemPartheyer, dass er ein walachischen Brieff geschrieben, d.50

[1643.].. Den 20 Februarii. Dem valachischen jungen Czorban

Vaida ein Flaschffel aqua vitt, auff Szent Gyeorgyen geschic-ket . Die i Martii. Dem Posten, so der junge Furst dessNachts hiedurch in die Moldaw geschicket, geben f. 2, d. io

Die 3 Mardi... Andern zwedn Dienern mit einer Fischeh-rung zum Herrn Barczai, als er die molnerische Capitan trac-tieret, Zehrung geben d. 50 ... Die quinta Martii ... DenPhuerlefitten, so den Kaptalan forth gefiihret auff Klausem-burg, zu Zehrung -- Die Jo Martii ist auff die tatarischeLegation, so Ihr Fiirstliche Gnade hieher zu nach Hausedirigiert, ahn Wein..., Victualen. la 12. Spion.] Die 26Martii . Alss der Kaptalan von Klausemburg in der Stadtgewesen. Spionq Die 14 Junii. Hat mann den 6 Man-nern, welche mit Ihrer Fiirstlichen Gnaden Lovas Mester indie Moldaw verreiset, Ross zu keiiffen, Zehrung geben ...Die 2 Julii. Dem Wieger mit eines Fiirsten Brieff zum MolnerWäden, Zehrung Die 3 Julii. Dem Michaëli Bogner indie Moldaw postweise, Zehrung Die 14 Julii. DenenPersonis so mit dem Boros Janosch, Ihr Fiirstlichen GnadenDiener, in der Moldaw gewesen, for Huffeisen bezalt

[Maiil.

[.Si

Page 92: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

44 REGIBTRE DE BOCOTEL4

Die 24 dem Borros Janos, so unsern Leiitten in der Moldawetwa Geldt gelonen. [August. Spionn Die 29 Augusti. EinemMoldner, Kirucza genandt, ftir die arm Gebiets-Lentte, dasssie hinnftiro ungehindert in die Moldaw verreisen mogen

Die 3 Septembris hat ein Furweise Rath dem Doczul,Molner Boier, ein Par Pistoln verehret, dass er hinfaro mitseinem Herrn Bruder, welcher iiber etliche Varmegye zugebietten hat, mit unsern armen Gebieths Leiitten, so auff denGebfirgen Schaden emphaen warden, alles Gutts zu thuen ver-helffen moge ; welche Pistolln gekostet haben f. 23, d. 40.[Spion. Novembre. Trimes in Moldova.] Die 25 Novembrishaben Ihr Furstliche Gnade den Boiris Janos, Ihren Lovas-mester, in die Moldaw geschicket undt mandieret dass wirvon dannen auch ftinff Manner mit ihnen dahinn schickensolten. [Decembre. Spion.] Die 16 Decembris Einem Pos-ten so in die Moldaw verreiset . .

[1645.]. Die 21 Januarii ist zur Zehrungk expendiert worden,

als Herren Leonardus Henrici undt Johannes Vallendorffiusauff die Hochzeit in die MoldatV ferreiset, f. 135. Ittem 2Becher zur Ferehriangk, der eine fon M. 4, der andere vonM. 3 ... 8 May. Ist Herr Vallendorffius nach Weissenburggeschickt von E. E. W. Rath, wegen des Fihes der Moldner

Expensa minora. Januar. [Decembris.] Einem jun-gen Wallachen, so in der Moldair gewesen mit Ihrer Fiirstli-chen Gnaden Hoffdiener einem .. . II Januarii. Dem Wog-ner mit dem Boros Janos in die Moldair, auss Befehl IhrFurstlichen Gnaden nachgeschikt, f. 5 13 [FebruaridEinem Schnidt geben viir Eisen auff schlan dem Karasstasiundt Baros in die Moldau. [16 Mart. Pentru Bogner, in Mol-dova.] 18 Martii. Hanss Fleischer, weil er mitt Herrn Leon-hardo in der Moldaw gewesen, geben. [17 Maia. «Post) aprintuluT in Moldova. Iunie. Spion.] 6 Junii. Dem Steffenmit einem Posten in die Moldaw gewesen Ittem dem Mi-chell Telman mit einem Brieff bey die Bettlen Ferencen.[14. Mentiunea Jul cKarastassi,.] 27 Junii. Ist dem Steffen

.

Spicing

,

Page 93: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

SOCOTELILE BISTRITET 45

Dorknecht, als er die Meerhasen, so auss der Moldaw ge-bracht, nach Weissenburg hat gefiihrt. [Septembre. Spion inCimpulung ] 29 Octobris. Ist der Bogner auf die jungern HerrnFiirsten Befehl mitt dem Boros Janos in die Moldaw abge-fertiget . .

[1646.][26 Maiti. Bogner, din ordinul printuldf, in Moldova. 26

Iunie. Trimes In Moldova.] 7 Julii . Dem Porkolaben in dieMoldaw, Zergelt. [Novembre. Spioni.]

[1647.]

. . i Aprilis. Ist dem Porkolaben, da in der junge Furstnach Ross in die Moldau schikt. [April. Calgtorie in Moldova.]

[1648.][3, 6 Mart, 19 Maiti. Spioni. 13 Iunie. Doi preoV romini

spioni. 10, 13 Iulie. Spiont] 28 Novembris . .. Dem Ma-uerer, so in die Moldau verreiset, aus Ferhengniis unsersGnadigen Fiirsten. [Spioni la 29.]

[1649.][28 Mart. cPost) in Moldova. August. Octombre. Spioni.]

[I65o.][Septembre. SpionT.] Die 5 Octobris. Hat ein Ew. Rath

des Hädw Marton mit einem Brieff, darinn die gutte Bothschafftgeschrieben, des Molners Zustanden wegen, kegn Weissemburggeschicket ; ihme Zehrung geben f. 2. [28. SpionT.] Die 20Novembris. Vor flinffzig tausent Schindelnegel bezalt, welchedem Molner Wäden verehrt worden, f. 25 . . . Die 18 De-cembris . Auff den kozackischen Legaten expensieret wor-den, f. 8o, d. 89 ....

[1651.][Mart-Maiti. Spicing Die 16 Junii hat ein E. W. Rath den

Illiesch Szabbadosch spejweiss in die Moldaw geschicket bissauff den Jessmarck Die 21 Junii. Hat ein W. Rath auch

Page 94: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

46 BEGISTRE DE SOCOTELI

dem Kosstantin, welcher in Russien bei der Kozachen Haupt-man expedieret worden, Zehrgelt geben 1. 17 . Die 5Julii ... Einem Spei, so von der Prutt kommen. [r6. Spion.]Die 17 Julii . Vor zwo Pokroczen aussgeben, welche auffein kozakische Bothschafft exhibieret, 1. 2, d. 40. [lulie. Spi-onT.] Die 6 Septembris. Einem rusnackischen Bischoff einviaticum geben. als er auss der Moldaw kommen, f. 3. Die7 Septembris. Dem Grigasch, so der Illwer Schaff wegen indie Moldaw zu Totul verreiset . . . Die 9 Septembris. AuffIhr Fiirstliche Gnade Bejaro ainen, so hieher in die Moldawverreiset, sindt erogieret d. 45. [Septembre. SpionT.]

[1652.]. . . . Die 23 Januarii dem Herrn Porkolaben, alss er auff Ihr

Fiirstlichen Gnaden Mandat in die Moldaw verreiset. [Mart,SpionT.] Die 14 Julii. Hat mann ein Majerhöffer aufs

Moldner Wädens Tochter Hochzeit speiweis geschicket, Zeh-rung geben f. 8. Eodem fiir ein Paar Czismen gemeltem Men-schen, f. i, d. 20 . . . Mit oben gemeltem Spei hat ein E. W.Rath etlichen bekandten Bojeren Pfeffer Kuchen geschicket,f. 1, d. 16. [August, Octobre, Novembre. SpionT.] Die 23Novernbris. Zwen Menschen, so mit Ihr Fiirstlichen GnadenDiener in die Moldaw geschicket worden, 1. 15, Zehrung.[Decembre. SpionT.]

[1653.][12, 25 Ianuar, 3 Februar, 7 Mart. Spioni.] Die Do Martii.

Ist ein Geschenck in die Moldaw geschicket worden per f. 3.[18. SpionT. i la 4, 25 April.] Die 26 Aprilis. Sindt Me-chal Wermescher undt Tuader Szabadosch auff Ihr Fiirstli-che Gnaden Mandat undt Befehl speiweiss in die Moldawgeschicket worden kegn Huttin, fiir welchen Zehrgelt gegeben f.[ruptf[i I Mail SpionT. 5 Tunic. Curiert] Die 6 Junii. ZweenSpeien, welche auff Ihr Fiirstlichen Gnaden Mandat kegn Huttinundt Kamienitz geschickt sind, Zehrung f. 9. [18, 23, 26, Iulie.SpionT.] Die 15 Augusti. Ist der K8nigin von Aquavitta bezaltworden, welcher Ihr Fiirstlichen Gnaden Capitaneo in die Mol.

Maid.

1"[

Page 95: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

SOCOTELLLE BisasITEI 47

daw bei Szoczaw geschicket undt verehret worden, 1. 2., d.95.. ,Die 17 den Schmiden etliche Huffeisen bezalt, welcheIhr Fiirstliche Gnaden Feldt Hauptinann in den moldawischenTabor sindt verehret worden. [18. Spion.] Die 25 Augusti. HatE. F. W. Rath mit dem Darabanten Mihili die Pulwer undtKugeln in die Moldaw biss auff die Szoczava geschicket ...Die 27 Augusti. Ein Ew. Rath auff Ihr Fiirstlichen GnadenMandat 268 Gebun (rupt) Patron in die Moldaw geschikt;ein Gebundt pro denariis 10, facit, f., 26 f., 8o d...Die 28Augusti. . . Einem Posten, so mit den Kugeln undt Pulwer indie Molda, f. i . Die 30 Augusti . Ist einem Dienermit einem moldner Bojern in Georgeni bei Ihr FiirstlichenGnaden Zehrgelt, f. d, 50 .. .Die 3 Septembris Ebenden Jahrmarck iiber hat ein F. W. Rath Pullwer undt Patronenauff ein Forrath dieser Kriegeszeitt Gelegenheit nach ein-keiiffen lassen pro f. . . . (?) 279, d. 26. Die 4 Septembris.Den zw6en Knechten, welche abermal mit den Warmegje inThabor verreiset sindt, auff ein Par Czisman geben ... Die6 Septembris . Vor andere Expensen, bejd in die Moldawundt Georgeni. [7. Serv in Moldova. 16. (Post, din aceast1tar5..] Die 24 Septembris. Dern Mechel Werrnescher mitfiinffzig Riindt Mehl in die Molda. [To Octombre. Trimes inMoldova, (mit Hirsch undt Saltz,. 2o. cSefts capitanilor inMoldova. Rachiti.-21. Pulbere.-3o. Potcoave, cals der Tha-bor in der Moldaw gewesen a. Novembre-Decembre, Spion.]Die 18 Decernbris . . . Endtlich sindt dem Stephan Weissbeckvor Czipo, welche, als der Thabor auss der Moldaw kommen,abgerechnet, f. 2, d. 60.

[1654.]Senatores: [zo August. Drum la cH. Keméni,.Decembre

1653. Spion.] Die 18 Februarii. Den Kirschner-Herrn ahn diePeltzen, welche sie in die Moldaw geschicket, etwa ein Bey-..stewer geben, f. 52. [8 Mart. Spion. 16. MenOonat PetruKemeny.] Den 26 Martii. Dem Munkatscher Bischoff; als erauss der Moldaw kornmm, ein viaticum, 1. i. [Iunie. Spion.]Die 26 Septembris. Ist der lilies Szabbadoss mit Ihr Fiirstli-

..

Page 96: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

48 REGISTRE DE SOCOTELf

chen Gnaden Hoffdiener Deesi Janos in die Moldaw geschicketworden Die 4 Octobris. Dem Kis Mihdli biss in Foga-ras Zehrung nach dem Pulwer, welchen wir farm Jahr zu leztin die Moldaw geschicket hatten, f. 2, d. so ... Die 14 Oc-tobris Vor ein Weka Kösten zu Verehrung in die Mol-dam, --Die 20 Octobris. Dem Mechel Wermescher in dieMoldaw biss auff Szoczava [27. La Kemeny Janos, la Eölvös.]Die Io Novembris ... Dem Purscha Luka mit den Katnern,den Weg biss in die Molda zu weisen, Zehrgelt . Die20 Novembris. Den Schmiden for zwei hundert Negel undzwenzig Huff-Eysen bezalt, welche den Katnern gegeben wor-den, so in die Molda geschicket wurden, f. 2 . Eben damalsvor Eisen, welche auss der Katner ihrem Eisen gemachtworden . . . .

[1655.][Decembris 1654.] Den zween Sabadoschen, welche mit dem

Deesi Janosch in die Moldaw verreiseten . . . Item dern HaydwMartton mit den Taters Legaten in die Moldaw . . . DerSchmidt Ciechen, vor 46 Huff Eisen undt Negel bezalt, welcheauff ein moldawische Reise mitgenommen worden ...Die 10Martii. Einem Posten ein Geschencklein, welcher eillendt indie Moldaw verreisete, d, 75 ... Einem Szabadosch, so mitdiesem hinnein geschicket worden. 31 Mart. Spion.] DieAprilis zwen Szoczawitzer Betler, Molner Kalugern, ein Almo-sen geben, Nachbarschaft wegen, f. 2 . . .Die 28 Juni. Vorein exequirten moldner Dieben, der die Jaader Ross hat helffenverstellen . . .Die 4 August. Hat der Herr Richter undt einF. W. Rath den Gengkroner selb anler auff Ihr FiirstlichenGnaden Mandat, bejde auff die Moldaw undt Polandt, spei-weise geschicket Dem Mechel Wermescher in die Mol-daw ... Dem Russ Kostantin biss auff Kamnitz. [Septembre.Spion.] Die 6 Septembris. Hat mann auff Ihr Fiirstliche Gna-den ernstlig Mann den Russ Kosstantin abermal in die Moldawauff Hutthin zugeschicktt, den kosachischen undt muhskowi-tischen Tabor undt ihre Ahnschlag zu erforschen . . . Die15 Septembris. Sindt den Herrn Marck Richtern die expensa

--

...

Page 97: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

SOCOTELILE B1STEITEI 49

bezalt worden, welche den Jahrmarck Uber auff die Passe,undt auch tiirckische, tatiische undt pollakische Legation sindterogieret worden . Die 16 Septembris . . . Kosstantinkegn Weissemburg....

[1656.][Deceinbris 1655.] Dem Szabados, so mit dem Lutsch Ist-

van in die Moldaw und Kozaciam verreiset, Zehrung, f. 3.[Dol TrimesT la Cimpulung.] Die 6 Januarii ... Dem KovaczPeter, einem hayducheschin Hauptman, so mit der tater-schen Legation hierzu kommen ...Die 25 Junii ... Den Mol-dauern auff Wein, f. i . . . Prima die [Augusti} dem HerrRichter auff Wein, als die Bojern auss der Moldaw hie ge-wesen, f. 3, d. 60. [31 August si 7 Septeinbre. Spionl.] Die15 Novembris ... Dem Szabados, so mit dem Dedsi Janos indie Moldaw verreiset. [Novembre. Spion.]

[1657.][28 Ianuar. Solie turceascA. 28 Februar. Trimes in Mol-

dova cu «eines Czemeres Posten,. Mart, April, Julie. Spion.Item die 8 Julii. Dem Russ Kosstantin bis in Kozaciam auffSpey Weise verreiset . . . Die io Septembris . . . Als derMoldauers Bojér hier gewesen....

[1658.][31 Ianuar. Soldat venit, despoiat, lauss dem polnischen

Thabor., ii Februar. Spion. 18 April. Patru «Posten,in Moldova. 22. Present Principelui la Gherla.Spiont] Ittem 23 Maii. Dem Stadtknecht bis auff Weissemburg,mit moldauischen Brieffen bey Ihr Fiirstlichen Gnaden ver-reiset . . . 3 July. Eine F.hrung in die Moldau geschickt,f. I, d. 35. [Spionl: i la Cimpulung.1 Ittem die 13 Au.gusti, dem als abermals boss Bottschafft kommen von Kro.nen, dass der Feindt sey herein gebrochen, vor Hundertmanruffen undt Leuten ... Die 3 Octobris , Einem moldauerBojern, welcher auss der Feyndt Thabor gekommen und indie Moldaw verreiset, zwen schOn Pam- Messer verehr et, der

62174. Vol. I. 4

Page 98: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

50 REGISTRE DE SOCOTELf

Stadt zum Besten, welche gekostet f. 4. [t2. Spion.] Die 2Novembris. Vor zwey Par Messer, der Vadein in die Mol-daw verehret, f. 7. [Io. Un husar in Moldova.]

[1659.]. . 8 Februarii. Einem moldauer Szerdaira zur Versa.

nung vor die Metteschdärffer, weiln sie einen moldnér Postengeschlagen hatten, dass er die Sach nicht ahn Ihr FiirstlicheGnade bringe, Duckaten n° 10, welche kosten f. 36 . .

Den 26 Martii . Fur ein klein Becherlein, so dem Kumpu-lunger Vornik verehret, kostet f. io. r$ters, imediat innainte:Fur 600 Wóka Haber, dem moldauer Szerdarul bezalt, f. 36.Ittem dem gehauenen moldauer Posten, so zu Metlersdorffverwundet, geben leones nr° 16, welche kosten f. 25, d 60...Die Irna Mail. Seindt dem Szabadasch, so mit dem Deesi Ja-nos in der Moldaw gewesen. [21 Novembre. Informatil asupraciumei la Bra,ov. Spion in Moldova.]

[1660.][3 Iunie. Solie in tabAra turceascg.] Quotidiana. [Iunie

Spioni.] Die 5 Augusti . . . Vor zwei Paär Messer, eines einemTUrcken, das ander einem moldauer Bojarn verehret ; kostenf. 4. [10. Spion.] Die 4 Septembris . . . Vor zwei Par Messer,so in die Moldaw verehret word en. [Octombre. Spion.]

[1661.][Maiii, Iunie. Spiont] Die 28 Junii . . . Einem moldauischen.

Legaten ein Paar Mutter Perl Messer verehret, kostet 1. 2.[t6 Iulie. Drum in tabAra de la Mirislaii.] Die 26 Julii . . .

Dem Kis Mihaly undt, Szakacsen, weiln sie ein zimlige Weileim Neiischloss mit dem moldauer Bojern sich säumen miis.sen . . . Die 23 Augusti. Seindt einem moldauer Briefffiihrerauff ein Huefeysen verehret . . . .

1 Probabil Doamna Saha, a tnvinsuld Gheorghe § tefan (Socotelile Brezpop. 1o2).vulul,

Page 99: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

SOCOTELILE BISTRITO 51

[1663.][9 August, 24 Novembre. Informatif despre TatarT luate

la Gherla.]

[16641.. . . Die 14 Martii . . . Dem Kosstin biss in die Moldaw

mit Schreiben . ...

[1667.].. . Die 27 Junii seindt dem Szolghe Biro zue einer In-

quisition über der Moldauer auff St. Gyetirgyer Hattert ver-lohrener Ochsen expensiert zur Gerechtigkeit . . . .

[16681. . .. 28 Februarii. Dem Simon biss in Fogarasch, Ihr Fürst-

lichen Gnaden ahnzuzetigen dass ein moldavische Legationkerne .. , Item auff gemalte (sic) Legation expensiert f. 1, d.6o. [19 Iulie. Spion.]

[16721.. . . 15 die Julii. Hat mann auss der sechzehnjahrign Pe-

regrination angelautn Johann Ferdinando NAkull, auss derMoldaw herburtig, ein viaticum geben, f. t '. [t7 Septembre.(Fasten) din tabgra turceascg.]

[1677.]. . . . 5 Aprilis . . Samueli Mautnern Zehrgeldt biss in die

Compilunga, als der Vornick Nakul hie gewesen, f. 3 . ..2 Jai .. . Einem Diener mit dem frantzoschischen Legaten bissauff Radnothen, auff den Kossi zu sorgen ... 8 Julii . . .

Zweyen Sabadoschen biss in Maramarus mitt dem französi-schen Legaten .. 16 Septembris ... Als diess verlauffenenJahres die edle Her Graffin, Hern Töldlyi Imreh und BalassiImréh und Matskassi Boldisar, sampt deren unterschiedlichendreyen franczösischen Legaten, zu unterschiedlichen Mahlen

3 V. Doc , II, p. mcm §i nota.

.

Page 100: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

52 BEGISTRE DE SOOOTELI

auff- und niederreiseten, sindt expensa verursachet, vino ex-cepto, f. 114, d. 13 .

[1678.].... 9 Aprilis . Vor zwo höltzerne Flaschen, in die Mol-

daw mitt aquavita verehrt, zahlet d. 54 14 Aprilis. DerStadbackin vor etliche Pfefferkuchen in die Moldaw verehrt;zalt f. 1, d. 84 . .

[1680.]Septembris. Seindt unterschiedliche Tiircken oder

Seillträtter angelanget undt zu spielen begehret, aber, wegenvieller Incommoditaten, ihnen solches gewehret, undt mit f.12 abgewehret undt passieren lassen, f. 1 2 ....

[1681.]7 Februarii. Dem walachischen Bischoff', in dem er

alss ein newer officialis dass walachische District hat visitierenwollen ; ihme verehret imper. 4, f. 8 . . 28 Julii. ZwenRodnern Post zu erkiindigen wegen der Moldauer Völcker.

[1683.]16 May. Einem walachischen Suplicanten, so Willens

eine Bibel auf ihre Sprach zu compingieren, zugesteiiret Al-mosen, f. i. [27 Novembre. Inform4ir in Moldova.]

[1684.]16 Iunie. Unui serv al orasului: rest avon seiner mosk-

witischer Reise». xi Septembre. Solemnitate gzur Erhebungdes jungen Princzen2». 18. Mentiune cdes jungen PrinzenMih. Apaffi iunioris anorum et aetatis existentis octo [an-norum ».]

[1688.][Misiuni ale lul Francisc Schobelius.]

l Din Ardeal, losif al IT-lea. Cf. Dot., II, pp. 30I, n° WEN%2 Pentru alegerea luT Mihail Apaffy al II-lea, trKind 410 tatM luT, v. §in-

cal, III, pp. 217-8.

,

.

.

... 5

....

Page 101: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

SOCOTELILE BISTRITEt

[1689.][Maiii, Iu lie. SpionT.]

5 3

[1691.]

.... 9 Februarii... Fiir des Herren Graffen Marsilie Pa-gage ... Denen Knechten, so den Graffen Marsilie begleitet ..

15 Februarii. Fiir einen Fliegenwedel, welcher deme GraffenMarsilie verehrt wordenl, aussgezahlt f. 3 11 6o ... 4 [Sep-te mbris]. Einem Menschen, welcher Brieff nacher Moldau ge-fiihret. [Decembre. SpionT.]

[1692.][0 Ianuar. Plata carendeTz luT Apafti. MisiunT ale luT

Schobelius.] 27 [Januarii]. Einem Wallachen biss Ssotsava.[Maiii. CurierT in i din Moldova. Septernbre. iDie wal-lachische Karussen,.]

I V. lorga, Manuscripte din biblioted strItine, I T, p. 65.

Page 102: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

Ir.

EXTRASE DIN SOCOTELILE BISERICII CATOLICE DIN IA§I.

Registrul I.

cReiestr. Rzeczy residentij w Jassiech Soc. Iesu). [Listacgrtilor : CazaniT, Lucan, Bielski, c Additamenta ad divinumOfficium, Constitutiones synodales, Sermones Nisseni, BibliaSacra, Concordantia bibliorum, Lux evangelica Engelgrene,accepta a R. P. Sucholdolski, Caelum empyreum eiusdem,accepta a R. P. Suchodolski, Recollectionum duo exemplaria P.Mlodzian et Exercitia spiritualia P. Diersius, Observationesliturgicae P. Druzbicki, Eiusdem meditationes, Aphorismi 55(sic), Tamburinus de Confessione, Zodiacus P. Drexelii, Rom anaEcclesia P. Morawski, Thesaurus orationum, a P. S. Obs. col-lectus, Annona Spiritualis seu Meditationes Cveller, Defensioorthodoxae fidei P. Ruska, Meditationes P. Lancicii, Christusrediens P. Staius a Iesu Maria, Pian. resol., Conceptus italiciCalama et Dominicale Petri Rossi Casertini, P. ArdechiaTheologia tigranica, Apparatus concionum Cabarri, tomussecundus, Thesaurus sacrorum rituum Savanti, Theologia mo-ralis S. Eusebii, Alia theologia Ferd. 0 chnidan., Rituale sa-cramentorum Theologiae universae Theres. Fuliensis, Privilegiaomnium religiosorum, Libellus compendiosus casuum, VitaP. Ioannis Caulini Soc. Iesu, De malo et causis mali P. Tyl-kowski, Vocabularium tuscanum, Index Enapii, Elogia Inglani,Praedicationes variae P. Vieirae, Virorum comparationes Plu-tarchi, Senecae libellus, Gemmulae quatuor linguarum. Detoate, patru-zeci 0 doug de bucgt1.]

Page 103: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

SOCOTELILE BIBERICII CATOLICE DIN JAI 55

Rationes missionis iassiensis non amplius scribantur inchartis volantibus, sed in libro ; saltem vero semel intrabiennium exhibeantur Reverendo patri provinciali ad recog-noscendum, eo modo quo exhiberi solent in visitatione nos-trorum domiciliorum ; exhibeantur autem ea occasione quomittetur pro censibus in Poloniam, vel alia simili. Scriberehas rationes immediate debebit pater procurator, qui pecu-niam immediate pro more expendet et unam clavem, distinc-tarn a dave superioris, si notabilior summa fuerit, ab eahabebit, examinare singulis mensibus et subscribere reveren-dus pater superior iuxta ordinationes de rebus temporalibus.Iaroslaviae, 6 Martii 1678. Stanislaus Branickj.

Rationes Residentiae iassiensis Societatis Iesu. In anno 1678.Februarius. Percepta. A reverendo patre Stanislao Bra-

nicki, Societatis Iesu, provinciali, ex censibus ab Illustrissimoprocancellario regni, domino Wielopolski, 2.196 fl. Ex eiusdemassignatione residuum eorundem censuum, a patre StanislaoIosepho Karnicki recipiendi, recepti 750. Ex hac percepta anteomnia ematur institutum nostrae Societatis. Stanislaus Bra-nickj. Expensa. In supellectilem pro equis duobus, 1. 205.Pro curru 1. 30 II 20. In vestiariam, pro duabus vestibus su-perioribus seu alamodis, 1. 76 II 27. Pro panno nigro pro so-tannis 1. 125 II 18. Pro yelo viridi ad lectum f. 15 II 90. Protela f. 8 II 15. In bibliothecam. Pro Elementariis decem etSynonimis f. 6 II 12. Pro agenda f. I 11 15. Pro Alvaris curnEpistolis Ciceronis 1. 12. Pro Masseni Rhetorica f. 6. Pro corn,pendio Becani f. i. Poeticus liber P. Dondini f. I II, 29. ProPaedagogo Christiano 1. 2 4. Pro Vitis Sanctorum f. 2. Prolibro rationurn f. I 11 15. Pro hagioph. Batri f. i. Pro quartaparte aestiva Breviarii 1. 1 Il 15. In varia : pro papyro f. 4.Pro libra ad ponderandos aureos f. 3. In commutationernaureorum f. 7 II a. Pro cistula cum lagenis f. 3 io. [Mar-tius ] Percepta nulla praeter restantia. [Expensa.] Viaticus inMoldaviam ; lorae f. 15; fraena et alia coriacea supellec-tilia f. 5 II 18. [OpincT vizitiulul.] Percepta.] Per-cepta extraordinaria. Ratione domus cauponaris conductae40 n Io [Expensa.] In vineas. orz de sAm5nat.]

--,

ll

ii

...[Aprilis.

... [Grill i

-

-

Page 104: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

56 REGISTRE DE SOCOTELf

[Maius. Percepta eadem. Expensa.] Tributum principi, f. 5.Percepta eadem.] - [Julius.] Percepta extraordinaria

in rebus. Ab Illustrissimo cancellario Moldaviae, magnifico do-mino Miron Kosten, vini kutnariensis dolium. [Yos semnat:Paulus Kostanecki.] - [September.] Extraordinaria rationecauponae conductae, f. to. In varia Exactori decimarumab agris f. 3. In redemptionem bourn a vectura, 1. 22. -[October.] Percepta ordinaria. Ex pomario, pro prunis f. to27. In varia. Honorarium exactoribus decimarum a vineis f.6. - [Ianuarius.] Ex taberna f. 8o 11 6. [in Decembre se luasepentru ea sticla 0 yin.] Pro vase salitae brassicae f. 5. In va-ria : Pro 'alenda familia Leopoli f. 3 II 6 Item chirurgo abincisione venae aurigae infirm() II 6. Eidem in medicinaliaalia f. 2 . . .

Rationes universales residentiae iassiensis Societatis Jesuin Moldavia ab anno 1678, thense Februario inclusive, ad anni1679 mensem Februarium exclusive. Percepta ordinaria, inpecunia. Ex censibus retentis 1. 2.946. Ex taberna f. 8 11 6. Exfructibus pomarii f. to II 27. Summa perceptorum ordinariorum3.037, 3. Percepta extraordinaria in pecunia. Ex domo con-ducta f. 50 II to. Summa perceptorum extraordinariorum 50, 10.Summa utriusque percepte 3.087, 13. Percepta ordinaria inrebus: nulla. Percepta extraordinaria in rebus : Ab Illustris-simo cancellario moldavo vini dolium f. 75. Summa totius per-cepte pecuniarum 3.087, 13. Expensa: In victurn 193 II 29.In vestiariam 287 11 5. In supellectilem oeconomicam 583 11 15.In familiam 112 11 3. In vineas 508. In artifices 50 11 27. Inrein familiarem, videlicet seminationem, falcationem, messem265. In viatica non restituenda 104, 14. In varia 254 11 6. Inbibliotheca 37. In sarta tecta 30, 24. Summa universa expen-sarum 2.427, 3. Restant 66o, to.

[1679.][Februariusl Ex censibus summae in bonis Kock 1.000

Expensa. In tabernam : Pro vino fl. 159. Pro melle f. 75. Procandelis fl. 3. Pro vinis fl. 4. Pro doliis fl. 18. Pro congiisfl. t. Pro coctura mulsi fl. 12. Vexatoribus fl. t. Cauponario

-(Toxins.

...

...

Page 105: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

SOCOTELILE BISERICII CATOLICE DIN IASI 67

fl. 8. [Cglgtorie la Lemberg, Lublin, Jaroslaw.] In v2.ria . . .

Pro vino in professione R. Patris Malechoski ... - Martius.Ex taberna fl. 100. Pro cera fl. 30. - Percepta extraordinaria... In rebus ; ab Illustrissimo cancellario boves 2 ... - Ex-pensa. In tabernam. Pro vino fl. 130. Pro melle 200. Procandelis fl. 2 11 15. Pro vitro fl. 3. Vigilibus fi. 2. A sigillationemensurarum fl. 2. Pro coctura mulsi fl. to. Cauponario fl. 10.In artifices. A reparatione bombardae fl. 3 ... - [Aprilis.]Ex taberna fl. 300 ... - In tabernam ... Cauponario ... Proalvearibus ad apes ... Pro viatico ex Polonia in Vallachiamli. 40 ... [Maiusl Ex taberna 11. zoo. [Impruinut: 200.] -Percepta extraordinaria in rebus. Ex eleemosyna a Magnificodomino Stanislao Kinarski, secretario lllustrissimi principisMoldaviae, apum alvearia too . .. - [Zunius.] Ex taberna fl.500. [Imprumut: 50.] In tabernam ... Viaticum Bajam fl. 6.Viaticum Hussios fl. 5. In varia ... Pro advecto melle Iassios... -7 [Julius.] Ex taberna fl. 300. Pro cera fl. 45. In falca-tionem faeni in Horleszte fl. 150 ii 13 . . In varia ...Pro solu-tione insequentibus profugum cauponarium ... - [Augustus]Ex taberna fl. 300 ...Pro prunis fl. 15 ... In falcationem faen-Kutinari fl. 20 . . . In varia : pro contentatione famuli Illustris-simi cancellarii Moldaviae ratione libertacionis a decimis apumfl. 1 II 15 ... - [September.] Ex taberna fl. 16o. Pro cera fi-lo ... Pro duobus bobus fl. 52. [Imprumut : 300.] In taber.nam ... Pro saccis tribus ad exprimendum vinum ... - Mao.ber.] Ex taberna fl. 200. Pro cera fl. 85. Pro melle ft. 75.[linprumut : 250.] In tabernam ... Pro curru rydwan fl. 140... Pro veste praefecto apisterii fl. to. Eidem salarii fl. 20.Uxori eiusdem pro cura circa lacticinia et rem familiaremin pthediolo salarii fl. 15. Patrifamilias in Horlesste salariifl. 35. - [November.] Ex taberna fl. 150. Pro cera fl. 12 ...Pro equo vendito fl. 215. [tmprumut: Too.] - [Decem-ber.] Ex taberna fl. 288. Pro cera fl. 75 ... In tabernam... - [Tanuariusl Taberna 358 fl. Cera fl. 136 ... Pro vinohungarico kntiquo patri Wierzchowski infirmo fl. 30 .. .In varia. Pro tractandis vexatoribus II 27 ... Pro tribuscalendariis fl. 3 . .. - [Februariusi Ex taberna 58, 12 . , . In

Page 106: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

58 REDD:3TM DE SOCOTED7

tabernam : Tributum ab eadem, fl. 25, A revisione niensurarumf. i II I 2 . . , Praefecto vinearum kutinariensium . . . [lWar-tius.] In viatica . , . Iassios et Herlovum . Debitum So-czaviae contractum . . [Aprilis.] In vineas. Pro cultura las.sensiumfi. I 8 II 5, Kutinariensium fl. 45 ... Viaticum Bacoviam adapisteria ibidem habita et supra vendita . . Praefectoapisterii ad Bacoviam . ..Viatica . Bacoviam et Iassios Tributurn ab apisterio fl. 2 Debitum Iudaeo solutum fl.' 3 II 10Praefecto gregis equorum . . [funius.] Viaticum reverendopatri superiori Soczaviam . Eidem Iassios . . Patri Wierzchow-ski viaticutn in Poloniam [Julius.] Pro tractandis revisori-bus limitum ultra Prutum fl. 7 lj 13.--[September] Extraordi-nada in rebus. A magnificis dominis Koscyniis 1 ex eleemosynavas mellis fl. 40. A magnifica domina Wierzchowska vas dis-tillatorium, vulgo alembik, fl. 15 .. A traiectione fluminisPrut II 3 .. [October.] Hordeo in donarium Magno Pehar-nik2 fl. i II 15. Tractandis fainulis eiusdem II 15. [November.]Percepta in rebus. Ex eleemosyna. A Magnifico domino IoanneKostyn cancellarida Moldaviae 8 tritici mensuras 8, fl. 8. A do-minis Ioanne et Gregorio Alcineriis brassicae capita 700, fl. 3.

A dominn Andrea Wolff, secretario principis, porcus sagi-nandus, fl. 8 ... Pro exsolvendo debito admodum reverendodomino Ioanni Baptistae Berlincio, parocho kutinariensi, ra-tione equorum contracto . . . Pro tributo ratione apisterii fl.3 ... [December.] Percepta in rebus ex eleernosyna. A do-mino Georgio Wolff porcellus ad manducandum fl 72. Tribu-turn a taberna ft. to . Iassios et in Horlesste expeditisaliquoties famulis . [lanuarius.] Percepta in rebus. Exeleemosyna. A dominis Ioanne et Gregorio Alcineris pro ani-mabus parenturn, fratris et nepotum ipsoruna donata pecoravaria numero I8. Ab iisdem donata decern alvearia apum. Abiisdetn condonatum debitum supra contractum pro melle, fl.200, [Fin adus din Horlq11.] [Februarius.] Pro papyro

1 Miron Costin si familia luY.1 Ion Racovittt, cred (Nicolae Costin, p. 19).3 Fiul cel maY mare al luY Miron. Era treti Postelnic Ist 1681 (V. A. U-

rechilt, Operele tut Miron Costin, I, p. 71o). Cf. N. Costin, p. 27.

. [Maiusl

.

,

,

...

Page 107: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

SOCOTELILg BISEBICII CATOLICE PIN IA§I 59

turcica ad privilegii confirmationem pro fundo domus iassensisI 12. A sigillatione praedictae confirmationis fi. r II i5.[Apri-/is] Percepta extraordinaria in rebus. Ab Illustrissimo dominoMiron Kostyn, cancellario terrarum Moldaviae, boves duos.A magnifico domino (sic) Nenul bovem unum. A dominoGregorio Alciner hordei mensuras 10. A domino Georgio Wolffporcellum. A domino Vincentio porcellum Iassios et transPrutum. Pro argilla alba ad dealbandum domum. [Maius.]Iassios et Rhetitenum 1 pro alvearibus fl. 3 II 26 Residentiakutinariensis Defendentibus domum iassensem sub incen-dium ... Pro tractandis revisoribus vinearum fl. I II 71/2.

ffuniusj Apostolo custodi trans Prutum . Iassios, Retitenum,Soczaviam, trans Prutum, in Horlesste . [Augustus.) Prohonorario ratione decimarum fl. 2 II 15 . . . [September.] Inhonorarium exactoribus biru et cerae. [October.] In hono-raria exactoribus biru fl. 4 II 21.. . .

[1682.][Martiusj Extraordinaria in pecunia. Ex eleemosyna ab

Illustrissirno procancellario regni Ioanne Gninski 15 . Con..tentatio militibus extra limites regni deducentibus ft. 6.[Aprilis.] Pro mulso ex melle empto fl. BD. [Iunius.] Proeleemosyna ex captivitate redeuntibus et aliis pauperibus.[September.] Kalendaria quatuor pro donariis, fl. 3, g. 18.Crematum pro militibus deducentibus per viam fl. 4 . Invectigalia per vias, traiectiones, tractationes, ab hospiciis con-tentationes fl. 10, g. 27. [October.] In telonio ratione viniducti in Poloniam 11. 12, g. 26. Praedonibus in BukovinaI, g. 15. Fenum in via pro bobus et equis in Poloniam eun-tibus ac pro avena et hordeo fl. 70. Vectoribus curruum protunc fl. 20. Traiectio fluminum fl. 5, g. 20. [November.]In tabernam. Tributi fl. 5; g. 22

[1683.][Junius.] Extraordinaria debiti recepti a Magnifico domino

Gulczewski fl. 37, g. 20 ... Famulo Apostol... [September.]

lachitenT?

fl.

...

,

.

Page 108: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

60 REGISTRE DE SOCOTELI

Extraordinaria in rebus a domino Diamandi Soldziero, Graeco,equa alba senex. [December] Kalendarium flo. 1 ....

[1684 j. I

[Februarius.] Extraordinaria. Legati a Magnifico dominoBlessessynski, commilitone Magnifici domini Bykowski, fl.20. A vexillo praefati Magnifici dornini Bykowski eleemo-syna fl. 25. Item eleemosyna a variis militibus, fl. 12.171fartiusl Ex eleemosyna pro anima Magnifici domini Wolski.commilitonis Magnifici domini Bykowski, fl. 10 . Pro inci-tamento diligentiae in itinere diversis vicibus, dum migrare-mus ex Moldavia, II- 5 ii 12 . .. Pecora constituta prope limitesPocutiae in Koczorow ... Ex Moldavia Sniatinum et Colomyiampro loco providendo ad nostri recepturn. Turn retro in Mol-daviam; turn Soczava Cotinon. [Aprilisj Ex eleemosynaa variis militibus fl. i i .. . Sniatino, in Koczorow, inde Sniati-num, Stanislavoviam ... In pecora. A traiectione eorum perfluvios Prut et Czeremusz, dum introducerentur intra limitesPocutiae, ad villain Rudnik ... Contentatio conventui sniati-nensi pro receptione nostri per septimanas fere quatuor fl. To.Eleernosyna variis fl. 1 11 i 1. Variis ad obsequia adhibitis 1I II 13. pfaiusl Percepta extraordinaria. A reverendopatre Stanislao Branicki, praeposito Societatis Iesu, per Polo-niam provinciali, eleemosynae fl. 6o ... In pecora, cum adliteras reverendi patris rectoris leopoliensis, interpretantis men-tern reverendi patris provincialis, ducerem ea in Kungury. Pos-tea, dum, ob irruptionem Scytharum in montana, reduceremeadem retro, duceremque Leopolim, tam pro pascuis quampro traiectione variorum fluminum ad Nadwornam, Chudkow,Stanislavoviam, Haliciam fl. 15 II 21 ... Homini conducto (cumaufugisset pastor moldavus) ad pellenda pecora NadwornaLeopolim fl. 10. Pascenti puero vitulos Jolsczowiae ll 12.Viatica conducto ad devehendum patrern Limamvics Leopolim

1 La Inceputul anuluT PoloniT sInt In Moldova. Petriceicu, Dornnul tor,plead. In Mart din Suceava (N. Costin, p. 31). ApoT yenta Tatarif.

Page 109: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

SOCOTELILE BISERICIf CATOLIOE DIN IA5f 61

fl. 6. Eundo Tysmienica Nadvornam, in Run gum et usqueLeopolim fl. 15. Varia ... Contentacio teloneariis fl. 1 . ...

Rationes residentiae iassensis Societatis Iesu in Moldaviapost annos hostilitatis ', cum sua residentia, anno Domini 1700,cum Dei gratia reassurnptae.

Anno immediate praesenti 1699, in Julio et Octobre, areverendo patre provinciali Valentino Quech accepti Crasno-staviae per manus reverendi patris Ioannis Reuth, eiusdemresidentiae superioris. fl. 100 ... Item Iassiis in Decembri amercatore leopoliensi accepti rnutuo fl. 72. Item Leopoli annoiam 1700, in Februario, accepti ex manu reverendi patris pro-vincialis eiusdem, ut supra, imperiales in specie 335, tymfi 3currentes, monetae gr. 17 ... In primo aditu residentiae permenses Octobrem, Novembrern, Decembrem 1699 et Ianuariurn1700. Calix residentiae cum patena ex argento, oppignoratusolim apud templum Collegii leopoliensis a pie memorie patreFrancisco Malechoski, missionario in Moldavia, exemptus flo-renis 100. Donaria varia, in literis et aliis lata et data inMoldavia, 30, 18 ... Iura cancellariae pro privilegiis confir-mationis iuris nostri in domum et cellarium nostrum iassenseiure vindicativi et pro instrumento libertationis a contribu-tionibus publicis eiusdern domus et cellarii, fl. 36 ...

Victus per dictos menses in via, Cameneci, Iassiis, Cotinari ..Februarius 1700 et Martius, Aprilis et Maius. Expensa in

Polonia ... Iassiis vero in Moldavia aurci 44, commutati inleoninos, reddiderunt illos leon. (?) 102, konstantes 8, banos8 ; imperiales 49 comutati reddiderunt leoninos 5i, kon. 12, ban.8, qui, simul iuncti, efficiunt leoninos 154, konstantes 8, ban.4. Et hi faciunt hic in Moldavia florenos 773, 6 '/2.

[August. Se cump5rg Pliniu, Istoria Naturalà, eRhetorica Soariiasi clibelli polonici v. October.] Notario publico pro duobusinstrumentis libertationis ad adventum principis2... Naulum inPrut et Zyzya. [November.] Percepta in rebus. Ab Illustris-

1 Dupl tncheierea pkiI turco-polone, In 1699 (26 Ianuar).2 Noul Domn, Constantin Duca.

Page 110: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

62 REGISTRE DE SOCOTELI

sima thesauraria Moldaviae' aries, konstantes 7 ; dolurn vini,leonini 5 ... Domino notario ungarico. [December.] Pa-puszoy, alias triticus turcicus, ex Horlesste ....

[um.][Ianuarius.] Percepta in rebus. Ab Illustrissimo domino

Nicolao Kostyn, generali exercitus, vervex. A domino An dreaPawlowski, secretario principis2, gallus indicus. [Februarius.]Eleemosyna ab Illustrissima thesauraria regni Zamoyska, fl.wo; faciunt leoninos 15, konst. 2... Percepta in rebus. AbIllustrissima thesauraria regni, Anna Zamoyska, panni boninigri ulnae septem, telae lineae crassioris volumina duo, vulgoputtseMi... Horologium parietinum leones 5, konstantes 8,ban. 8 ... In Poloniam et retro ... Hussios et Berladum.[Martius.] Pro vino hussensi ... Eleemosynam captivis et aliispauperibus... Lopata ban. 6 ... Cingulus konst. 2, bane 4.[Aprilis.] Pro buta vini berladensis ad rationern leo. 15 ...Hussios et Berladurn pro missione paschali. [Junius.] Per-cepta in rebus. Ex eleemosyna ab Illustrissimo Georgio Ros-set, thesaurario Moldaviae3, porci duo ad saginandurn.[Julius.] Pro vino futuro Hussios ... Contentacio Turcae konst.3, b. 3... Calcei leon. 1, ban. 4 . . . Tractacio in festo S.Patris4 konst. 8, ban. 8. [Augusti.] Messoribus trans Pru-turn, victualia ... Cancellariae a privilegio pro apisterio konst.3, ban. 3 ... In restituendo Camenecum pro profess. patreZielowschi eunti. [November.] Ex legato pie defuncti do-mini Iosephi Wargalowski, apum alvearia 8 ... Tabernam :Saponario salarii leon. 1. Mensurae vitreae et argillaceae.[December.] Ex eleemosyna ab Illustrissirno Stanislao Iablo-nowski, castellano cracoviensi, supremo exercituum duce, leon.62, kos. 4, b. 7 . . . .

1 Solia lift Iordachi Ruset biv vel Vistier, atund fugar 'in Polonia (N. Cos-tin, P. 45 ; Neculce, pp. 268-70 ; Mustea, p. 28 ; versiunea Bacescu, p. 92 :A miras, p. I13).

3 AtuncY Constantin Duca.3 intors acum In tarti, dar IncI fdrK dregdtorie (v. N. Costin. p. 45).4 AtuncY Clement al Xllea.

Page 111: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

SOCOTELILE BISERICI1 CATOLION DIN IA§1 63

[1702.][Ianuai. Legate le Kock si Wargalowski. Februarius.]

Sclopeta duo in donarium principis', [Martiusl Pro pa-tribus nostris Ioanne Reuss et tribus ex litwana provincia,missionariis in Asiam et ultra, hospitalitas. [Aprilis.] Exeleemosyna ab Illustrissimo Mawrodi thesaurario2, vini ocae 6,placentae 5, casei patena, agnellus ; a variis catholicis placentaesex, ova picta 24. [illaius.] Commissariis revisoribus fi-

mitum in fundo nostro trans Prutum leon. 2, tractamentumeorundem konst 9, ban. 6 . ., Smailum ad Danubium, promissione, kon. 6, ba. 6. [funius.] Ex eleemosyna ab Illu-strissimo Rosset thesaurario carpiones 3, lucii 2, panes tri-ticei 2, casei ovini patena . .. Cornmissariis, etc. Instrumentumauthenticum dislimitationis leon. 1, konst. 6, ban. 6. [Au-gustus.] x eleemosyna ab Illustrissimo Mawrodi, thesaurario,panis triticei conditi buccellae 9. [September.] Ex elee-mosyna ab Illustrissimo domino Rosset, thesaurario, vervex1, bryndzae vasculum, butyri ollae 2. [October.] Ex elee-mosyna a Magnifico domino Hormuzaki, praefecto telonii8, leo-nini 5 .. . Domino Andreae, secretario ungarico, pro duobusvasis vini minoribus, icon. 12. [November.] Ex fundo seupraediolo trans Prutum .. . Ex eleemosyna ab IllustrissimoIoanne Kostyn, generali Moldaviae4, carpiones 2, tincae 3,lucius 1 ; ab Illustrissimo Rosset, thesaurario, carpio 1, luciitres ; ab uno paupere catholico panes triticei 3, strophia duosimplicia .. , Tabernam. Tributum adzae seu gubernatori civitatisiassensis leon. I, alterum et medium condonavit , Ioannniex Odobeszte pro vase maiore vini leon. 23, kon. 4, b. 4.Domino Andreae, secretario ungarico, additamenta pro vinicluobus vasis minoribus, konst. 6, ban. 6 . . . .

1 lila tot Constantin Duca.s Nu Afare-Vistier.a Vatnesul Manolachi Hurmuzaki ajunse In Domnia a doua a WI Nicolae

Mavrocordat Mare-Comis (Neculce, p. 341).4 loan Costin era biv Serdar.

Page 112: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

64 REGISTRE DE SOCOTELt

[1703.][Ianuariu.s.] Eleemosyna ab Illustrissimo Iordaki Rosset,

thesaurario supremo, vas vini 1. 7, porcus 1. i. Ab Illustris-simo Ioanne Kostyn, generali exercitus, puran (sic) 1. 1.

[Februarius.] Percepta rerum. Eleemosyna ab IllustrissirnoNicolae Kostyn, generali, soli drob k. 3, grochu pulmiachik. 2, b. 5 ... Cotinum pro festo Purificationis Beate VirginisMarie. [Martius.] Eleemosyna ab Illustrissimo NicolaoKostyn, generali exercitus, bos 1. 3 ; a Magnifico dominoHormuzaki agnellus et olla vini, k. 3, b. 3. [Aprilis.] Elee-mosyna ab Illustrissimo Iordaki Rosset, vervex k. 6, b. 6,panes 9, k. I, ova 20 ; a catholicis placentae 4, ova 15 ; aMagnifico domino Hormuzaki cremati quarta assatura. [Ju-nius.] Eleemosyna ab 1l1utrissima Palatina Russiae, casuladuplicata altrix : ex una parte viridis, ex altera nigra. Ante-pendium vptus, alba vetus, corporalia 3, purificatoria 6.[Augustus,] Mutuo dedj domino Dominico Olechowicz in pannosubtili gallico , . 1702 [September.] Eleemosyna abIllustrissimg Rossettova, iudicissa generali1, vasculum bryndzyolla butyri et duo caseoli. [October.] Eleemosyna a peril-lustri Constantino Gawrylica, Aga2, vervex . Ferrum de plugakon. 5, ban. 4. [November.] Pro donario Celsissimo princip1Michaeli leon. i .

[17o4.][lanuarius.] Eleemosyna ab Illustrissimo Georgio Rosset,

iudice magno Moldaviae inferioris, porcus, I. 1. [Februa-rius.] Fl. woo polonicalis monetae, quae, commutata in mo-netam currentem in Moldavia, effecit leon. 161, kons. 4, banos4. [Aprilis.] Eleemosyna ab Illustrissimo Georgio Rosset,supremo iudice, agnellus konst. 2 ; ab eodem panis triticeibuccellae 12, ova picta 24 ; a variis catholicis placentae 9,

Iordachi fusese fácut Vornic de Tara-de-jos (N. Costin, p. 45).Constantin Costachi, Age, fiul, nu al lta Gavri10 Vornicul, ci sniff Va-

rile, fiul lul Gavrilitl (v. Neculce, p. 289).2

,

Page 113: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

SOCOTELILE BISERICII CATOLICE DTN IAV 65

ova picta 36 ; a Magnifico domino Hormuzaki, camerariomagnol, agnellus k. 2. [Maius.] Eleemosyna ab Illustris-simo Nicolao Kostyn 2, drob soli k. 3. [lunius] Eleemosynaab Illustrissimo Georgio Rosset, supremo iudice Moldaviaeinferioris, casei patena, butyri olla. [Iulius.] Eleemosynaab Illustrissimo Georgio Rosset, supremo iudice, drob soli.[September.] Eleemosyna ab Illustrissimo Georgio Rosset, su-premo iudice inferioris Moldaviae, salis frustum 1 1. [Oc-tober.] Tabernam. Domino Ioanni Rosset3 pro vase vini ur-narum wo, leonini 23, konst. 3, ban. 3 . . . .

[I 705 .]

[fanuarius] Eleemosyna ab Illustrissimo domino Rosset,porcus ; a Magnifico domino Klitynski Polono pultium miliimetreta, I capra silvestris ; a domino Georgio Alciner farinaetriticeae metreta et semis. [Februarius.] Eleemosyna ab II-lustrissimo Rosset, I. 1, k. 8, b. 8. [Aprilis.] Eleemosynaa nobili polono leon. 1 . . . Percepta in rebus. Eleemosyna abIllustrissimo Rosset vini urnae 30 ; a Magnifico domino Stud-zinski farinae triticeae metreta et semis; minutiora a variiscatholicis in placentis et pane triticeo. [Maius.] Ex elee-mosyna a domino Constantino Rosset, agnellus ... Tabernam... In kamena seu vectigal tabernae, leon. 1, konst. 8, ban.8 .. . Naulum in Prut et Zyia kons. 1, ban. 2. [Iunius.]Cancellariae pro duobus instrumentis exemptionis seu liberta-tionis, leon. 2, kons. 4. [Augustus.] Ex eleemosyna ab II-lustrissimo Palladi, thesaurario, vini urnae 30. [September.]Tabernam ... kamena leon. 1, konstan. 8, ban. 8. [Novem-ber.] Prunorum siccorum ... ex pomario ad lassios in monteUrszula ....

[17061[Ianuarius.] Ex eleemosyna ... Ab Illustrissi ma Rossettova fa-

' Supt noul Domn, MihaT RacovitI.2 Acum mazil.3 Fiul NY Iordachi, probabil.

62174. Vol. I 5

Page 114: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

66 REGISTRE DE SOCOTELt

rinae triticeae metreta una et semi. Butyri olla. [Martius.] Exmutuo. 8x pecunia R. P. rectoris Collegii Camenecensis propanno collecto accepi in summa 10 . . . Eleemosyna ab Illus-trissima Rossettova iudicissa placentae minores 8, ova picta30, casei recentis patena; a variis catholicis placentae simplicio-res 6, ova picta 20. [April. imprumut ea R. P. IoanneReuth). Julius.] Pro tunna mellis ex anno preterito leon.14, konst. 9, ban. 9 . . . Ex elocatione domus pro mensibus6; in summa 2 . . . Ex eleemosyna ab Illustrissimo dominoGeorgio Rosset, vervex pro messoribus tritici, konst. 8.[Augustus] Ex venditis. Pro urnis quinque et ocis septemmellis ex anno praesenti leon. 5, konst. 4, b. 4. [September]Ex eleemosyna a Magnifico domino Rottario, colonello SuaeRegiae Maiestatis, farinae sacci 5. A domino Martino catho-lico vini novi urnae 4 .. . Reparatio horologii residentiae konst:3, ban 3. [December.] Ex mutuo apud dominum secreta-rium accepto To . . . Ex eleemosyna ab Illustrissimo GeorgioRossetto lucii 2, carpio I ; ab eodem porcus i . .

[1 707.)[lanuarius I Ex eleemosyna ab Illustrissimo Nicolao Kos-

tyn, iudice supremo 1, vini urna 1, carnis porcinae frustum,botuli 2. Ab Illustrissimo mareschalco magno cygnus, an-ser, gallina indica, carnis porcinae frustum. [Aprilis.] Exeleemosyna ab Illustrissirno Rosset iudice2 agnelli 2, placen-tulae 12, ova picta 30 ; a Illustrissimo mareschalco magno 3vervex 1, placentulae 6, ova picta 15 ; a variis catholicisplacentulae 1 2, ova 40. [funius.] Ex eleemosyna a Mag-nifico domino Studzinski farinae siligneae saccus Baiamet Soczaviam pro missione in festo Pentecostes konst. 2, ban.

6. [September] Eleemosyna ab Illustrissimo Georgio Ros-sett siliginis ad seminandum modii 8, vervex 1. Ab Illustris-simo Elia Katardzien 4 boves 2 iuvenes, aratro apti. [Octo-

1 Flout Mare-Vornic de Tara-de. jos de Antioh Cantemir.2 Biv Vornic.3 Maxut era Postelnic (Neculce, p. 284).4 Ilie Catargiu, alt mazil.

Page 115: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

SOCOTELILE MSERICIr OATOLIOE DIN IAV 67

ber.] Fl. 200. Quae summa, commutata in pecuniam in pro-vincia currentem, fdcit leoninos 102, konst. 9, ban. 1. Hi veroleonini faciunt polonicales floren. 662 II 71,2 ... Ex eleemosynaab Illustrissimo Rosset vervex 1. Pro 30 urnis vini vete-ris hussensis leon. 10. Pro urnis 212 vini novi Odobestensisleon. 40, konst. 8, ban. 8. [December.] Ex eleemosynaab Illustrissimo Rosset vini urnae 40, porcus saginatus 1 ; aperillustri filio eius ' candelae duo ad altare . ...

[17081[Ianuarius] Ex eleemosyna ab Illustrissimo Rakowica, ge-

neralissimo Moldaviae2, porcus unus.--[Februarius.] Ex elee-mosyna ab Illustrissimis Rosettiis pisces aliquot. [Martius.]Praedium zapruthense. [4prilis] Ex eleemosyna. Agnellusab Illustrissimo Rosset, alter a sorore Celsissimi principis 3. Avariis catholicis placentae et lacticinia paschalia. flunius.]Eleemosyna ab Illustrissimo castellano cracoviensi imp. 10;faciunt 1. 12 .. . Ex eleemosyna a Magnifico domino Borschhbutyri vas, casei sexagena. [Augustus.] Eleemosyna. AbIllustrissimo Nicolao Rosset, marschalco supremo Moldaviae,aliquot okae olei olivorum et oryzi pond. 2; a Magnifica do-mina Russkowska, butyri vas. [October.] Ex eleemosyna aCelsissimo principe Michadle rakowica vini nikorestensis urnaeioo, sed non redditae a Kluciero Magno nisi 80 ; ab Illustris-simo Elia Katardzien, thesaurario magno, vini de Floreszteurnae Ioo; a domino secretario polonico Celsissimi principis,domino Georgio Strachocki, in vim mansionis et mensae vinicotnariensis urnae 54. . . In Odobeszte sub vindemias emi viniurnas 311, pro quibus dedi leoninos 31, konst. 1, ban. 3...Pro vectnra vini donati dedi leon. 16, konst. 6. HonorariumKluciario Celsissimi principis leon. 1, konst. 2, ban. 2.--/Wo-vemberd Cancellariae principis, kon. 3... .

1 Probabil Nicolae, pe care in curind MihaT-Racovitg-1 fdcu Mare.Postelnic(Neculce, p. 289).

2 Dmitrasco, fratele 1u1 MihaT.Vodit.3 Poate sotia le Vasile Ceaurul.

Page 116: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

68 REGISTRE DE SOCOTELf

[1709.][Februarius.] Lucii 8, percae 1 1 a Magnifico domino

Ruszkowsski, prunorum siccorum saccus, eorundem massaevas, succi ex illis barylka, pultes ex hordeo et panico. [Mar-tius.] A quodam generali medietas porcelli. [Aprilis] Tri-butum a vasis, alias kamena, 1. 1, k. 1, b. 8. [Illaius.] Exeleemosyna ab Illustrissimo Constantino Gawrilica, vervex, viniplus quam urna, panes aliquot ... Pro scheda liberationis ban.2. - [Augustus.] In eleemosynam R. P. Reuth proficiscentiin Persidem. [September.] Pro melle Turcis vendito I. 20.[October.] Ex eleemosyna : post mortem militis suetici Casi-miri 1. 9, k. 1, b. 2.[November.] Ex eleemosynis: a Magni-fico domind Graszczynski 1. 6, a Magnifico domino lastrzpolski1. 3, k. 4, b. 4 ; a Magnifico domino Lomikowski, metatorecastrensi zaporoviensi, 1. 2, k. 8, b. 8. [Si in lucrurr : de laprimul, de la Barsch), de la Domn : un vas de yin de Ni-corqti, 8o de urne.] A domino Constantino Komiss 1 vas viniurnarum 80 . .. A domina Ursula Alcyneroja Cutinari emptavinea contractu more moldavico, 1. 50. [Pentru yin : la Odo-be,tT, Nicore,ti ; cArAu, la 5erbAneST. Varna munteanl i celede la Trotu, Roman.] [December.] Ex strenis seu eleemo-synis. Ab Illustrissimo Iordaki porcus et farinae tritice.ae sacci2. Ab Illustrissimo Nicolao Kostyn [slAninä, yin, cworeks.]A Magnifico domino Georgio Strachocki, secretario polonico,porcus ; a domina Alcynoroja anser ... Strena militibus k. 2.Strena spiritualibus moldavicis k. 4....

[I 710.][Ianuarius.] Pro vino divendito Cutinari per Antiochum

1. 8. Pro vino Camenecum deducto, ad Collegium vendito, I.35, k. 1 ... Pelles in Odobesst comparatae ... Pisorum po-lonicorum empta mensura I. 1. [Februarius.] Ex vino ven-dito Cutinari per Porphyrium advexIt R. P. socius 1. I2.[Martius.] Vectura apum in Kutnar ... In lites. Notario Ia-xenthi dicto 2 k. 6 ... Calceamenta patri superiori, I. 168.

1 Constantin Costachi. V. §i mg sus, p. 64.2 Cronicarul Axintie Uricariul.

-

Page 117: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

SOCOTELILE BISERICIT CATOLICE DIN IAS.1 69

[Aprilis.] Ex vino Cutinari divendito per Antioch= ..., perPorphyrium ... Ex eleemosynis. Ab Illustrissimo PalatinoKyoviae, tunc Iassiis Benderum tendente, 1. 7; a quodam quinomen celari voluit, 1. 2, k. 2 ; a iudicio castrensi rationeoccisi catholici sveci J. 7, k. 6 ; ab Illustrissimo Grudzinski1. 1, k. 3 ... In vineam cutinariensem. Cosacis qui circa illamfossas fecerunt 1. 27, k. 8. [Maiusl Integro hoc mense ha-buimus mensam cum filio Illustrissimi domini Mikiess comitisde Zawola, qui dictum filium suum erudiendum in pietate etliteris dederat ad residentiam. [lunius.] Mensa per totumhunc mensem habebatur ex gratia Illustrissimi Mikiess co-miti9 de Zawola, in residentia manentis et studia tractantis ...In praedium. Ob incursiones hospitum a Pohaw et Hungariaet pericula furti, equi et boves alebantur domi ... In provi-sionern et operarios faeni Cosacos 1. 3, k. 5 ; militibus provectura foeni 1. I, k. 2. b. 8. [Julius.] Ex mutuo restitutoa Wasilio skutelnicio, qui debebat residentiae iuxta chiro-graphum moldavicurn 1. 3. Ex eleemosynis. Ab IllustrissimoMichaele Mikiesz, comite de Zawola, qui filium suum edu-cari voluit in residentia cum aliis hungaris iuvenibus, oblatiin vim eleemosynae et gratitudinis 1. 28. Pro venditis alvarisduobus 1. 1, k. 10, b. 8. Ex mutuo restituendo. Accepti adinterim ad usum et necessitates residentiae leonini 50, quidati sunt a quodam transalpinensi, impendendi in restaura-tionem templi cutinarensis, I. 5o ... Ad diem 28 Iulii aleba-mur mensa Illustrissirni Mikiesz benefactoris ... Post abitumIllustrissimi comitis ... In missiones obitas, quae frequentissi-mae erant, ad castra et alio, k. 1 i, b. 2 ... In eleemosynam.Mortuo Polono militi, pro sepultura ... In aedificatam novamresidentiam duorum cubiculorum. lastrumenta comparata 1. 2,k. 3, b. 7. Labor circa arbores et convectio ex sylvis 1. II, k.3, b. 6. Tegularum sex millia 1. 6. Gozdzi zelaznych tysiccy 18 I.,12. Deszczki napotapf 1. 2, k. 1, b. 6. Artificibus aedificantibus1. 9, b. 6 ... In restauratam tabernam nostrarn, cuius su-perior pars incendio publico die 5 Martii consumpta est. La-borantibus circa arbores 1. 1, k. 7, b. 8. Vectoribus 1. 2, k.4, b. 4. Artificibus pro labore 1. 2, k. 2, b. 7. [Augustus.]

- --

Page 118: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

70 BEGISTRE DE EIOCOTELI

Ex eleemosynis. Post mortem domini Zaborowski militis 1.2. Post mortem Magnifici domini Iacobi Mierzeiewski aureiduo; faciunt 1. 5. Post mortem d. Zieleznicki, pro equo illius,1. 6. Post mortem domini Dziubinski 1. 2. Post mortem do-mini Casimiri Mieszkowski 1. 3. Post mortes variorum 1. 6.A variis vivis infirmis, ut a Magnifico domino Owsiany ge-nerali, Illustri Magnifico domino Iosepho Soltyk et pluribusaliis 1. to. [September.] Ex eleemosynis. Post mortem d o-mini Kostecki 1. 2, k. 5, b. 6. [October.] Ex eleemosynis.Ab Illustrissimo Grudzinski, capitaneo raven si, 1, 5 ; a Magni-fico domino Soltyk post mortem servi illius 1. 6 ; a variis 1. 3,k. 2. [November.] Ex eleemosynis. A Magnifico dominoSieniawski transeunte a Porta 1. 2, k. 8, b. 8. A Magnificodomino Soltyk 1. 2, a Magnifico Owicnny I. 2 ; post mortemvariorum 1. 3, k. 6 ... Frequentissime adfuimus mensis Ma g-nificorum dominorum polonorum militum : carnes in duabuspartibus bovis, oblatae a Magnifico domino Juskiewicz, iudicecastrensi.Pecember.] A Magnifico domino Grudzinski aureus,1. 2, ort. 2 ; a Magnifico domino Duczyminski I. r, ort.1 ; a Magni-fico domino Soltyk 1. i ; a variis k. lc). Ex eleemosynis. Postmortem Magnifici dornini Stanislai Kaczkowski aurei 2 ; faciunt1. 5 Ferme toto hoc mense alebamur mensis Magnificorum do-minorum polonorum hospitum. A Magnifico domino Szydlowskicastellanide oblata quarta pars bovis . . . Strene variis militi-bus .. . Cozaco Misko dicto, pro labore circa currus, ort. 2....

[171 I.][Aprils ] Cuidam nobili polono indigo k. 8, b. ro.

[Mains.] Ex eleemosynis. Post mortem domini AlexandriKonczewicz, aurei 2, imperialis r, 1. 6, k. 5, a dominis polo-nicis executoribus testamenti ; post mortem domini IacobiMirzeiewski aurei 15 ; faciunt in moldavico 1. 37, k. 6, b. o.ffunius.] Ex eleemosynis. A variis dominis polonis commo-rantibus intra Moldaviam, L. S. (sic) a Magnifico domino PauloBanul, secretario Illustrissimi Palatini Kyoviae, aurei ; fa-ciunt 1. 24, ort. 2 . Improvisissime, ultra omnem spem etmetum, facta est revolutio belli moscovitici %um Turcis. Primo

.. .

Page 119: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

SOCOTELILE CATOLICE DIN 1AV 71

per longius tempus clandestine, tandem aperte rebellisavitPortae princeps Moldaviae, pro tunc Demetrius Cantimir.Consternata improviso principis sui facto Moldavia. Per exer-citus moscoviticos repentina facta irruptio in Moldaviam eturbern iassensem. Omnes miseri incolae in sylvas et abditaaufugere coacti sunt. Pericula ab exercitibus, moscoviticis,calmucensibus, kozaticis et latronibus, ab ipsis insolescen-tibus Moldavis, a grassantibus impune Scythis et cuiusvisgeneris nequam hominibus, in summum invaluerunt. Horumtempore et quasi sub primos impetus, qui ex contractis cumexercitu polonico amicitiis apud adversam partem erant mihipericulosissimi, sirniliter cum aliis in sylvis per duas septima-nas latere optime consultum erat. Sub istam fugam expensiin miserum illud viaticum et vivendi modum, cum duobus pue-ris, farnulo et bobus ac equis, 1. r, k. 4, in familiam. Quiavero famulus erat ex gente cozatica, nec potuit amplius obpericulum a Moschis ingruens conservari, data est ei merceset per modum eleemosynae 1. 2. Ad finem Iunii factus est re-ditus in domicilium residentiae ex sylvis, in qua, cum aliquotdiebus inter medios Moschos et nocturnos praecipue latronescum summo vitae periculo mansio aegre peracta, gravissimavero mala, turn a Moldavis, turn ab ipso rebelli principe co.gitata et iam aliquot factis violentis manifestatl era[n]t, praevi-derentur et a bonis amicis praecaverentur, susceptum est perfugam iter in Poloniam. In hoc iter expensa sunt : Equusemptus I. ii. Vestis moldavica 1. 4, k 6. Inferiora molda-vica ex panno eleganti I. 3, k. 2. Calceamenta moldavica 1. r,k. 2. Puero maiori vestis 1. 3, k. 1. Alteri puero 1. i, k. 2.Necessitates in viarn 1. 3, k. 6. Currus duo conducti ad resresidentiae asportandas 1. 8. Cazacis qui in via comitabant eta periculis defendebant 1. 4. In casus varios periculosos quiin via emerserunt 1. 3. Transitus per fluvios 1. 2. Varia 1. r.

Anno 1712, in Septembri. Percepta.A Collegio camenecensi per cambium a provincia commu-

taturn, includendo etiam fl. roo oblatos per modum eleerno.synae a Magnifico domino Kopenhaus. Accepti aurei 24, f.

BISERICII

Page 120: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

72 REGISTRE DE SOCGTELf

432. A Magnifico domino Georgio Strachocki veniente Came-necum aurei 16, fl. ii. Eiusdem summa expensa 40. 5. Mag.nifico domino Strachocki, abeunti in Moldaviam Cameneco innecessitates residentiae, aurei 4, fl. 72. Eidem mutuo dativaria moneta, aurei 7, fl. 5. In viaticum in Turkiam cumIllustrissimo legato regni accepti et per biennium expensiaurei29. . . .

Anno 1714. In Octobri , A Magnifico domino Stra-chocki pro apibus aurei 18, fl. 6. Pro vino vendito aurei 6,fl. 6 ,15. A magnifico domino Andrea Pawlowski pro melleet reliquis, 6 fl., 9 ... Per manus Magnifici domini Paw-lowski, secretarii hungarici, aurei 6, fl. 2,15. Restantesreddo in manus Reverendi patris Casimiri Twardochlebowich,Societatis Iesu, superioris Residentiae Iassensis. [Semnat ace-laft §i, ca martur, Martin Kiernozycki.]

Registrul II.Libro dell' esito dell' ospizio di Jassi in tempo del padre

maestro Giuseppe Carisi, prefetto, l'anno mille settecentosessanta nove, ai 26 giugno stilo vecchio inco minciato, incui si vedono le spese, che cominciano ii primo dicembredello stesso anno.

Pe o foaie adausd: gNota della spesa fatta della residenzadi Jassi da me frà Francesco Chiarolanza, deli 8 de novem-bre 1769 fino al primo di maggi 1770. Spesa per la novachiesa. Per farla imbiancare ... Per loccheti, ferri per le fi-nestre, smocolatojo, chuchiarino, carta per le finestre., Pentrua scoate pe eel ce se instalase in ela camera ove si 6 fattala chiesa,, in calitate de creditor!. (Per far lavorare le vignedi Miroslava la prima volta, acci6 altri non prendessero iipossesso di esse Per pagare ii carcerier dell' arcivescovo,dopo di essere stato tre giorni nelle catene, quindici parh.e]

[Novembre 1768. Prquri : 4 parale oca de yin, 3 de came,p. eselleni,, 3 p. alAmiia, 4 p. oca de vin, (per aqua I parae,e per caviale un parhD, etre galline park quindicip, (2 oche

...

Page 121: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

SOCOTELILE BISERICII CATOLICE DIN IA§T 73

di came d' agnello para. 6D, c2 oche di came di vacca paraquattro), c2 carra di legna cinquanta paraD, gun' altro carrodi legna venti para.'', gun' occa di candela parà noveD, gun'oca d' aceto 2 para), gun carro di fienc))), 36 p., dou4 gAinfDo p., un sac de orz, 26 p., gmezz' oca di oglio dodici para.),guna boccetta di vetro due para.), gtre carre di legna sessantatre parha , cmezz' oca di riso 5 para.), (due polastri sei para.),guna sanie o sia slitta di fienol, 23 p.; grnezz' oca di caffeuna piastra e dieci para.), gun barilotto di uva 2 parà e mezza),guna misura di grano turco per li cavalli ... to para.), gun'oca di came di castrato 3 path), c due oche di vino 5 para.),tsardelle I path*, gun' oca di aquavite para 15D, gmezz' ocadi riso parà cinque), o scindurA de stejar 3 p., guna linguadi bove parà dueD, g per un porco comprato a 4 piastre e mezza» .

8 decembre ; novembre ?.] Per questo giorno fa nostro corn-mensale il signor barone de Tott, inviato del re di Franciaal gran Can de Tartari1 . .. Per questo tempo nel conventodi Iassi erano cinque religiosi, doe il padre prefetto, chevenne per fare li conti al padre maestro [Buonaventura] Gio-vanninetti, il padre B. Mauro, il padre nostro Giovanninettisudetto, il padre baccelliere Casoni ed il padre maestro Pinson, allora infernlo. Oggi parte il padre prefetto e padreMauro, e rest ano tre religiosi ... Per cafe al fratelo del prin.cipe2, quale ci onore) in convento 5 para ... Adi 31 dettovenne ad alloggiare nel convento l' Illustrissimo signore contePotoschi, generalissimo dell' armata polacca ...

[Ianuar - Februar 1769. (Due formaggi di peccora ventipara.) cPer far la bucca ad un povero morto to para.) g Adun Luterano fatto catolico, dati per carith., gPer far scrivereuna lettera in lingua moldova 3 para.) gUn' oca di pesce mo-rona 12 para.) GUn' oca di vino coll' absintio tre paraq c Adi 27[gennaio] ... Circa questo tempo parte il padre maestro Pirsonper la parochia della Talpa ...

Adi 12 [febbraio]. Circa questo tempo il padre maestro

1 V. Hurtnuzaki, Supl. P, pp. 769-70, No. 1095.2 Domn era atuncT Grigore Calimab, iar fratele Alexandru.

Page 122: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

74 REGISTRE DE SOCOTELf

Chierolanza viene a Jassi, giacchè i suoi parochiani fuggironoalla selva pel timore de Turchi ....

[Mart. cUna lepra 6 para.) (Un quaterno di carta piastrei.v Cajoni administreazg in lipsa PrefectuluT.]

[April.] Adi 27 detto per pullire la residenza, lasciata suc-cida dalli Polacchi, piastre 6.»

[Mail] Alli 20 maggio il padre Cajoni parte senza obe-dienza con certi signori e signore polacchi da Jassi fino allacontumaccia di Gymes, dove, trovato dal padre prefetto su-detto, gli si concede l'obedienza per fino a Canta 1, da dovegli viene commandato che dopo cinque o sei giorni ritornialla missione, lasciate che avrà in deposito nel convento deMinori Conventuali certe cose preziose delli stessi Polacchi.[La 20, Chierolanza administreazg. CheltuielT cu viile dela Miroslava 0 Copoii.]

[Iunie. Un Iesuit vine sti visiteze pe Prefect : se iea ooca de yin. 25.] Un' oca di vino per onorare un signorpolacco 3 para. [Mentiunea drumului fgcut de Prefectul Ca-risi la FaraoanT, pentru a acoperi biserica.] Per passare ilfiume Sireto ed il fiume Bistrizza, 8 para... Un pajo di sti-valli per sessanta para, piastre 1.20 ... Nel ritornare da Cot-tino fino a Tergo-Furmos, ad un uomo che ci condusse perstrade incognite per isfuggire l'incontro delle truppe otto-mane2, sessanta para ... Al uomo che con proprii cavalli ecarroza condusse il bavulle, ove si conteneano le robbe pre-ziose della chiesa di Jassi, oltre il di lui mantenimento daRecchettino fino a Calughera. [ApoT la Groze,tT i la c con-

tumaccia.)] E, quantunque non si dovesse spendere tanto,pure, perchè si dovette pagar due volte la condotta, sendochela prima volta fa rimandato addietro, essendo proibito dalprincipe if portar cosa alcuna in Ungheria, cosi la spesa famagiore. Per estraere lo stesso bavulle dalla contumaccia . . .

Per mantenimento di due giorni del padre B. Mauro, Rossolie del dascalo di Grosest, che custodiva li cavalli ... Per mac-cia alli servi del lazaretto Do para . .. Per il nostro condut-

1 a.nta? Conac.2 littzboiul ruso-turc Incepuse.

Page 123: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

SOCOTELILE BISERICIf CATOLICE DIN IAV 75

tore da Furmosa a Gymes per istrade ignote, per isfuggirel'incontro de Turchi e de ladri. [ReparatiT la Faraoara. Men-OonatT : til fh padre maestro Codebb,, «11 fü padre maestroGavet,. tlin oca e mezza di buttiro fresco, 16 para.,1

[Iunie. ccli sapone per lavare le cose della chiesa piastre 2.,1tUn' oca di candela di sego 14 parh ... Una forbice

nova diciasette para,.] Adi r7, la sera, vennero tre signoripolacchi ad abitare nel convento AdI 20 detto per unoca di pellino, per onorare ii superiore de Giesuiti. [Cu carecheltuielT si la 21. 24. tUn signore polacco.,]

[August. tPer un pezzo grosso di sale, alias drosh, 46 para.. . Due libre di rosoglio una piastra." 6. tSignore po-

lacco., tUn paio di scarpe al servo 19 parà . .. Per duelibre di uva per tar onore a certi signori grandi, una piastra.

25. Per onorare certi signori. Mentionat cNicolai Cera-jolo, che abita nella bottega a n° 5 ). 27. cPin per un' oca divino 3 parh, avendo con noi ii principe Cetvertiski a pranzo.,]

[Septembrel 2. Certi signori polacchi. 15. Oggi abb-amo avuto commensale il signor dottore del Gran Can deTartari, col suo console, Monsieur Ruffen' . Adi 21detto si diedero allo spenditore 35 path, ma, siccome in questogiorno i Casacci ed Arnauuti invasero la cith e spogliarono noimissionarii, cioè padre prefetto Giuseppe Carisi, padre B.Cajoni e baccelliere Martinotti, e spogliarono del tutto ii

nostro convento e chiesa, non lasciando nè pure le tavole deiletti, finestre, ecc., spogliarono ancora lo spenditore, e gli le-varono ii detti para. Adi 22 detto si prendono ad' impre-stito dell' Blustrissimo signor Gian Pietro Nagni2 cento piastreper sovvenire i bisogni del convento ad alla neccessith demissionarj sudetti, rimasti spogliati e di abiti e di denari,merc6 l'incursione de sudetti Casacci ed Arnautti, quali persolo miracolo di Dio lo relasciarono la vita, dopo d'averlicondotti legati colle mani all' indietro fuori della citth di

1 Cf. Hurmuzaki Supl. II, pp. 773 a pass.sur Ruffin, In 7ournal asiatique, 1825, t.

VII, p. 90 sqq.2 Asupra caruia v. Literaturli ,ri arts romind

G. Bianchi, Notice historiqueVI, p, 283 sqq., 335 sqq.,

pe Octombre 1900.

At.

Page 124: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

76 REGISTRE DE SOCOTELI

Jassi per tagliar loro la testa. Ali 22 detto, il padre superiorede Gesuiti non avendo che mangiare, ii convento lo so-stenta. Adl 22 detto si donano di mancia al uomo chenascose in sua casa ii anzidetti padri e ii vestl co' propriiabiti, accib non fosse conosciuti dalli assassini, 60 para.Adi 28 detto si donano di mancia al portinaro dell' arcives-covo, quale ci ricevette nel suo palazzo, pert> in prigione, 6opara. Pia adi detto si da una piastra alla serva pel suo servi-zio. Da lli venti uno detto sino alli vent' otto inclusive sisono spese otto piastre per la cibaria di tre padri, quale nonsi 6 scritta a cosa per cosa, stante la inancanza di carta,calamero, penna, comodo e, pia per la confusione detto, piastre8. -- Adi 29 detto si comprano diciotto path di rosoglioper onorare il signore che ci ricevette in casa dopo d'esserecon poche belle maniere licenziati ii padri dal palazzo dell'arcivescovo 7detto, che vuol dire dalla prigione, ove mitrovava ancor io, padre Martinotti, non contento dai pedocchied altre miserie .

[Octombrej 1. Oggi parte il padre superiore de Gesuitiper Polonia, e restano tre religiosi. 2. Pia si erano corn-prate due libre di pepe pel convento, e, nell spogliare laresidenza, le hanno rubbate ii Moldavi, e questo costava trepiastre. 3. Pia si danno 56 pati alli soldati e uomini cheper due giorni cercarono le robbe nostre rubbate. 4. Piasi danno alli soldati moscoviti ed alli uomini che cercaronoper le case le cose nostre e de Gesuiti, 30 para. 5. Pii sispendono quattro piastre per comprare un vaso di balsamodella Mecca de regalarsi ad' un collonello moscovita. 6.Adl detto si spendono settanta cinque para per comprarerosoglio per fare regalo al colonello moscovita, quale si fecemolte polizzie. ii. Si danno venti path alla donna chedi nascosto si fece il mangiare per otto giorni, quando era-vamo appresso ii metropolita. Adl 12 Si danno venti paraal servo Giovannizza, che pull la cantina nostra e condusse iipadre prefetto e padre baccellieri Martinotti fino ad un certoluogo fuori di Jassi. Oggi parte da Jassi il padre prefetto edil padre Martinotti questi per la sua parochia, quegli ad

Page 125: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

SOCOTELILE BISERICIf CATOLICE DIN IA§I 77

altra parochia, ove sub. bisogno ; e ció per non aggravare ilconvento già dilapidato e per altri mottivi a lui noti, e restasolo il padre baccelliere Cajoni del convento ; chile quali deveriscuottere a tutto settembre circa cento novanta piastre. [La16, se restituie, prin Mauro, euna poltina di puttiro ed unformaggio de peccora v, furat de epredanti).]

III .[1788.]Rendimento de' conti dell' amministrazione dei beni del

vescovato di Balth. Vino vedre 65, vendute a ragione di 38parà la vedra .. ., 61.30.

Pagato pel vedrarit p. 5, para. io.Resta 56.20.La terza parte per l'amministratore 38.33113.Restarà per l'Illustrissimo e Reverendissimo vescovo 37.262 S.Piastre 3 per la compra di un vaso per vescovo.Per la decima delle case e campi del luogo di Baratz si

sono esatte 16.28.Dalle quali levando il terzo per l'esattore, 5.222/3.Aspettano al vescovo 11.513 . . .

Frater Angelo Cantono, economo vescovile.

Page 126: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

DOCUMENTE SCOASE DIN ARCHIVA BISERICII CATOLICE DIN IA§I

§I PRIVITOARE LA ISTORIA CATOLICISMULUI IN MOLDOVA.

I.Iag, 5 Ianuar 1662.

Istrati Dabija-Voda catre c top slujitoril, cari vetT umblacu toate slujbele Domnii Me le la tinutul BacauluT , pentru satulTrebes, cm este a baratului den tirgul BacauluT). cET pan'acum avut val nicT de olacarT, nicT de podvozT ; nicT delemni, adus, cum aducè tamp. Privilegiul se confirma,dindu-se i ordin catre voT pircalabi de la tinutul de la aceltinut si branistarT). IasT, 5 Ianuar 71701.

Ia0, 6 Iunie 1669.

NoT, Duca Voevoda, cu mila luT Dumnezeu Domn tereTMoldovel.

Dat-am cartea DomnieT Mele rugatoruluT nostru archiepis-copuluT de la episcopia cea ungureasca din tirg din Bacaii,ca sä fie tare si puternic cu cartea DomnieT Mele a cauta sia cerca in tara Domniel Mele dupa obiceiul lor pre la toffUnguriT i SasiT, cariT sint papistasi, de lege, de cuscrie,de cununie, si de singe amestecat; cariT se vor aduna barbatcu femeie ; si de sugubina, treaba sugubinariT cu

1 Cu gresert, tiplrit intreg in Codrescu, Urkariul, V, p. 230, itO 2.Pentru ortografie, v. nota urtnittoare.

n'aii

sg n'aibg

Vi

Page 127: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

DOCUMENTE PRIVITOARE LA ISTORIA CATOLICISMULUI 79

UnguriT, nict cu Sa0T, ce sg ail:4 treabg numaT archiepiscopullor, ce mai sus scrietn, i de alte adeturT, dupg cum scrieobiceiul lor de vac ; pre uniT ca aceia sg aibg a-T giudica 0 a-Tglobi i a-T certa, carele dupg deca (sic) sa, cum este obicinalor ; 0 nime sg nu cuteze ... (sic) sail a opri preste carteaDomnieT Mele. Iag, 7177, Iunie 6'.

Csik-Sotnlyd, x4 Iulie 167o.

In conventu Czik, custodiae Transylvaniae, die 14 Iulii1670. [Generali Minorum.]

. . . . Illustrissimus et Reverendissirnus dominus archiepis-copus marci[an]opolitanus, principatus Moldaviae vicarius apos-tolicus et ministrator, bacoviense monasterium in Moldavia,quae ad praesens sua residentia est, olim tamen, florenteprovincia Ungariae Sancti Salvatoris, conventus nostrae reli-gionis custodiae Transylvaniae (prout tunc conventus in cus-todias distribuebantur) subiectus fuit, nobis consignare resti-tuereque intendit si Sacrae Congregationis de Propaganda (apudquam res ista agitur) et Rss. S. P. consensus accesserit, ealege ut ipse nobis cohabitet et nos ipsi in cura animarumassistamus et allaboremus. Qua in causa tam salutari assen-sum praebere Rss. S. P. et apud praefatam Sacram Con.gregationem partes nostras agere promovereque uno voto

I Dupi o copie sad o traducere tirzie, a caret ortografie, cu litere latiue,am schimbat-o. in dad( nu e nicY o gresall. Contrar afirmitriT le NicolaeCostin, Duca n'a fost numit In (1669 Noemvrea, ci In 1668, ceia ce core-spunde de alt-fel cu data de c7I77, pe care o di Neculce si chiar NicolaeCostin, In acelag rind cu cealaltit. Acest din urrnit cronicar pune din gresaliIn legituri suirea luY Duca a doua oari si Intoarcerea Vizirultif din Creta.Creta fu luatii, In adevir, la 6 Septembre 1669 (Zinkeisen, IV, p. 995), darVizirul nu plea din insull decit la 26 Maid 1670 (M. Etrosch, Geschichten ausdem Leben dreier Grosswesire, Gotha, Perthes, 1899, p. 136). Un documentdin x5 Lille 1669 pomeneste pe cfratele Mirid Sale Doninul nostru Duda-Nina.. (Arch. ist., Il , p. 182, col. 2). Privilegiul e aproape identic cu celpublicat de Codrescu, Uricariul, V, pp. 232-3, la data de 7 Iulie 1665.

Ill

Page 128: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

80 REGIME DE SOCOTELT

humillinge obsecrarnus, non propter multiplicitatem conven-tuum tantum habendorum, sed propter merum Dei servitiumet animas afflictas in fide catholica conservandas et, quantumlicet, propagandas. Iii catalogo conventuum Provinciae Unga-riae Sancti Salvatoris ante haereses norninatim post huncconventum Czik Somlio, quem nos inhabitamus, expressenitur : Baco, in Moldavia, etc., qui duorurn tantum dierurnitinere distat a nobis et eiusdern nobiscurn linguae populuscatholicus, nirnirum ungaricae, non habentes ullurn sacerdo-tern huius idiomatis, cui conscientiarn suam ad vota explicareet fidei dogmata edoceri possint ; ideo ex nostro conventusuae nationis et linguae ministros idoneos pro satisfactionespirituali expetunt ac profusis lacrimis continuo deprecantur.

Ante annos 76 fratres nostri lachrimis praefatum conventumbacoviensern (sic testantur annales et adhuc homines superstitesverum), haeresum furore has regiones penetrante, ubi omnes epi-scopatus destructi, ecclesiae et monasteria, partim diruta, par-tim exusta et bellorurn tumultibus partes illae oppressae etexinanitae fuerint, fratribus nostris inde recedentibus et defi-cientibus, successu temporis episcopi vel vicarii apostolici oc-cupaverunt, usque ad praesentem praefatum Illustrissimum do-minum, qui ex peculiari devotione ac zelo quo fertur in reli-gionem seraphicam ac animarum salutem sibi commenditarumnobis restituere intendit et offert.

Super quo negotio hac eadern occasione edam Sacrae Con-gregationi rescripserunt, quarn ex Rss. S. Paternitatis favore(m)et paterna(m) cura(m) pro tot animarum salute et religionis in-crernento interponi, humiliter sacratissimas manus deosculantes,expetimus et obsecrarnus, commendareque hoc negotiurn ad-moduna R. P. procuratori episcopali, reformatori, peculiaritersollicitandum, ubi Religio pro infortnatione a Sacra Congre-gatione requisita fuerit . . . .

IV.Csik-Somly6, 18 Iulie 1670.

Pro Bacoviensi conventu ad Sacrarn Congregationem dePropaganda.

pe-

Page 129: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

DOCUMENTE PRIV1TOA1E LA ISTORLA CATOLICISMULDI 81

Eccellentissimi et reverendissimi domini patroni colendissimi,His diebus, Illustrissimi et Reverendissimi domini archi-

episcopi marti[an]opolitani, vicarii apostolici et administratorisin Moldavia, tanquam veri et zelantissimi pastoris gregis chris-tiani, per mutuam inter nos correspondentiam intentio talisinnotuit, eum, ob causam ut saluti animarum consuleret, fidemdilataret atque oviculas sibi concreditas conservaret, ut in re-sidentiam suam bacoviensem in dicta Moldavia (quae olim nos-trae religionis conventus et huic custodiae Transylvaniae, dumadhuc ex provincia Ungariae Sancti Salvatoris dependeret, su-biectus exstitit, sed, ob bellorum varios tumultus ad tempusinde fratribus recedentibus, in residentiam episcopalem quopacto transient nobis non constat), si Sedis Apostolicae con-sensus et dispositio accederet, religion= nostram et nosinaxime fratres sibi proximos ea .conditione revocaret, ut etipse nobis cohabitaret et nos ipsi circa eandern animarum cu-ram assisteremus et collaboraremus, quia alio modo sacerdoteset sibi cooperarios in patria illa penuriosissima non potestprovidere. Prgterea, quia nos nationales surnus illi populothristiano catholico et ita vicini ut tempore aestivo equitandiduorum tantum dierum itinere distat conventus noster hicczikiensis a prgdicta residentia bacoviensi,nos, tam pio et sa-lutari desiderio prgfati Illustrissimi domini zelo animarum etseraphicae religionis propagatione stimulati, unanimi voto liben-ter contenti sumus, si Sedis Apostolicae et superiorum maio-rum beneplacito res probetur et confirmetur ac difficultatibus,qug in hoc negocio occurrunt, consulatur.

Primo, ne ab illustrissimis dorninis episcopis vel vicariis profuturo exturbemur.

Secundo, in ea patria ex mendicatione ostiaria, ob maxi-mam paupertatem con tinuasque exactiones principis, non estpossibile nobis vivere, quia totus ille populus pane ex millioutitur, sed uno vel altero aratro et bobus pro tritico semi-nando lignaque convehendo, vineis et mola necesse est ; habetetiam locus ille ex antiqua principum concessione aliquot pau-perculos colonos; qug omnia professioni nostrae alias repug-nant, nisi Sedes Apostolica hac in parte dispensare digna-

62174. vol. I. 6

Page 130: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

82 REGISTRE DE SOCOTEC

retur durante schismate et misera conditione patriae, proutet in aliis provinciis Turcarum tyrannidi subiectis propter emo-lumentum animarum liberalissime religioni nostrae indulget,ut in Bosna, Bulgaria et Transalpina. Quae quidem, etsi mag-na sit temporalis annonae penuria, multo maior tamen famesspiritualis, quia pauperculorum catholicorum animae undiquedispersorum cinguntur, ex eo vel maxime, quia nullus minis-ter et sacerdos naturalis ungarus eis assistit, qui lingua na-tiva verbi Dei pabulum illis porrigat ; populus vero assidueinstat, rogat obtestaturque operarios nativos sibi dari, qui-bus conscientiam ad vota explicare doctrinamque christianarnedoceri possit, alias ad principem se ituros toties publice mi-nantur. Quae omnia luculentius ex ipsius Illustrissimi do-mini nominati literis intelligere Sacra Congregatio potuit.Sancta mater Ecclesia, spiritu sancto directa et inspirata,quicquid nobis faciendum probaverit, indignissimi servi, adsacratissimos pedes post oscula sacratissimarum vestiurn pro-cumbentes, promptissimi exequeremur. Quas Deus, etc. (sic).

Datum in conventu fratrum Minorum Strictioris Observantiaeczikiensi, custodiae Transilvaniae, anno Domini 1670, die 18Iulii.

Litteraruin copiae circa Baco duplicatae.EE. et RR. DD. VV.

humillimi servi et filiiFr. Bonaventura Garefalvi, diffinitor actualis; frater

diffinitor actualis; Didacus Coniganus, sacrae militiae servitor ;fr. Franciscus Ieghenej, custos provincialis et missionarius,praefectus, m. p.

Digna petitio, quoniam res se ita habet. Frater CasimirusDamokos, vicarius apostolicus, m. p.

Duplicatum pro maiori securitate.

V.Ia0, 27 Februar st. V. 1673.

Stefan-Vol:1g Petriceicu clI cboiaruluT nostru WI DumitraFo&Atli, Logofgt al doilea, sarcina de a delimita aTrebeplmoldovenesc, de c Trebepl ungurescz.

Page 131: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

DOCCMENTE PRIVITOARE LA ISTORIA CAT0LIC1SMDLIA 83

VI.

Galatt 19 lanuar st. V. 1683.

cAdecg noT tot tirgovetiT de GglatT, anumeMihal Cotofang,Vasile Pu,cg, Miligilg Zota, Gheorghie Ghizarleil, Costin Mircut,Gheorghitg Cergut, Mitria Podrag, Gheorghie Podrag Niculabgrbiiar, Istratie Gligorie Zmar, Gavril brat Costin, CoslantinCojoce, Duminecg2, scri5 a un tirgovgt, MihaT Cofariul, cat'luatu hgrtie de la Canti[millr' 0, dupg ce ail luat hgrtie, s'artsculatu de ail fugitu, 0 dajde biruluT 0 banii sguluT 0 baniTmezelgiulut 0 baniT napa,tilor ce-a5 venit asupra noastrgv.partea luT e de 30 de leT, iSi a5 rgmas in spinaria noastrgdare luT. I se vinde deci un loc de dugheang, permitindu-ise a plgti banii qi a §i-I lua innapoT in termen de o lunA.

Pecete cu del pe§tT 0 legenda : gIG3 1111T011 E.06ELOA1676.5 TreT marturl greet'.

VII.

14f, 7 Febtuar st. V. 1685.

Act de vinzare. e i, and s'art fgcut acest zapis, s'ail prLlejit dumnialuT pgrintele piscopul de la Bacgii 0 Socol pgr-cglabul 0 Nicolae Iurwo), etc.

Semnat : cF, Iacob Diuski, episcopus Moldavig, m. 13.Fateor ego infrascriptus hoc instrumentum verum et legiti-mum esse. Franciscus Antonius de Rientiis, missionarius apos.tolicus, manu propria.s [Acesta semneazg, §i supt un act dinIa.§T, 25 Septembre 1686 i supt altul, din Ia0, 13 Mart1687.]

VIII.

Galaff, 24 Matti st. v. 169o.

Act de vinzare supt care isale,te ,i, Cu litere latine, cPetreMrto bacalu3.

I Ca Serdar?

Page 132: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

84, REGISTRE D BOCOTELL

IX.17 Mart st. v. 1691.

Proces inaintea Vorniciloi de Poarta. De notat : «cite unortn vadra.« «Dziace ler far dor potronicix. «Costin vatavulde botnarr«. Pecete cu 11 I P

r

X.Ja0T, 2 Septembre 1697,

Martin Ungurul i sotia sa Ana se inteleg a se mosteniintre sine. Actul e serfs de «Andre pisariul ungurescl). Laurrna, ca marturi: «Ita aftirmo ego frater Felrx AntoniusZauoli, praefe:tus, m. pr.«. «Matyasz Zozulinski pisarzpolski, m.

XI.

ao Decembre st. V. 1700.

Constantin-Vod4 Duca iarta pe {preotul] ungurescu FilicsAntonie Zauli prefectul, ce iaste la bisareca ungureasca. aidin thrgu in_ Iaf, si dor dascali, anume Andriias si Martin, sidor tircovnici, anurne Andon si Dias., 0 dor argatr, de cdajde,de zloti, de ler, de taleri, de galbenr, de ilis, de sulg ii, deunt, de miiare, de ialoviti, de bol, de saliste, si de car, side boi imparatesti, si de car de rnenzil, si de car de olac,si de care de braniste, si de colact, de podvoade si de alted61 si angherir, de toate cite vor hi pre altj, in tam DoinniiMete« a.

XII.Iasi', 29 Mart at. V. I 701.

Acelasi Domnr scuteste de clAri pe un emigrat muntean,ce, voind a p-ece in r9lonia, fusese oprit de Iesuiti.

MaT esirfl la 26 Septembre 4699 un act redactat de tUrsul protopopulot vras ot Ds*, In present] luT cAndreT pisariul ungurescul.

2 La 16 Septernbre precedent, Domnul acordase scutelnicT Iesuitilor dinlast Dar in josul documentuluY se adauge: dna. sit fie oamenT strhinT, iar nitde tar4..

it.

0:

p.«.

125T,

=

kit,

Page 133: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

DOCUMENTE PRIV1TOARE LA ISTORIA CATOLICISMULDY 85

XIII.

zo lulie st. V. 5701.

Acda0 Damn scute,te de deseting cincizeci de stupide g-(tinl pe Iesuitir de la cbesearid 1e,4tT, la Dutnef,ti cesintu iii inutul

XIV.lag, 13 Iunte st. V. 2702.

Bejan Hudici, Vornic de Po Irtg, delimiteazg mo,ia de pestePrut a preautilor Iazovitilor leetTt.

XV.

19 Decembre 1702.

Scrisoare parintetui Adam Vardlcovict, care s'aii nflat nicemultd vreme, Ina innainte luatulut Camenifit, si s'au dus deaice In anul 7210, iar ot Hristos 1702, Deckemvrie 19 ;Idsat frarintelut Hristofor Zbirkovschii, Ezovit, altor supe-rior[i] ezovift pentru ca sa stie sale carele ail in Mol-dova, uncle pe unde si peln' uncle, fiindu-c4 fin doveztavut ii s'aii prdpcIdit in Camenefd.

t Facu stire cu aceastg adevgratg scrisoarc a me, eti mai susnumitul, anume Adam Varglcovschi, care tiü cu sufletul miedpe unde i ce m4T avem cu ce nume sg numgscu i deunde, pe unde si pgn' unde am stgpNnit, facu aceasa scri-soare ca [sg] s tie ca in urrra aT noi3tri preotl sg, urmezea.

Fiindu toatg tara in fricosaa si tulburatä la ace remeimpotriva stgpingriI i vazindu cg tot spre rt1 sA trage, edam sfltuit rAzidentii voastrea de aice den Moldova ca toatedresele, la un locu strgnsg si legate, de la E si-s tremitä IaCotnar, la egumenul de acolo, care era atunce pgrintile Fran-tiscul TominovicT; ce i el, auzindu c1 vin Tura*, aü dusacele dresurT la Camenitg, cu alte scrisori a mgngstirif de

1 ln 1766-7, ell padri gesuiti, umili oratori dell' Ahezza Vostrap, cer Dom-nuluT, loan Calimah, o noufi hoOrnicie, ultima fiind tlicutd In 5757-8, suptScarlat Ghica.

last,

§i

Ia Olor).

ci

mo,aile

§i

ce-aa

Page 134: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

86 REGISTRE DE SOCOTELI

acolo, pi, lasandu toate acele la Camenita, el singur ail fugitla Valce pi, cindu ail luat TurciT Camenita, toate hrisoavelemoldovenepti a razidentii Epilor cit pi a manastiri de la Ca-menitg ail perit.

inptiintgzu, pentru ctitori noptri, ca noi ctitori n'att avut,ce numaT de bine voitorT, iar den partile mopiilor lor n'ailagiutat pi pe noT; pentru care intaT ail fostu dumnalui Ghe-orghi Cotnarschi pisariul leapascu, care n'au daruit parte du-misale de mopie peste apa Prutulul ; intru acelap chipu pi

dum. Ropcitu, rotmistrul domnescu, parte de movie a duini-sale, alaturT cu mopie pisariuluT maT sus numit, ne-il daruit;pi am avutu acolo odae .si am stapinit ca pe mopie noastra,la care de pururT am imblat, pi s'ail fostu facutu o besericgpe mopie noastrg de un boer, la care am mgrsu ca s[a] ostrice, fiindu cg far de ptire noastra s'a fostu facut pe mopienoastrg, dupe marturT; .si am vrut sa stall cu dansul la Di-van, dar apoT m'am lasat pentru calabalgcul turcescu, tre-candu la Camenita (de care locu ne rugam ca sa.1 aretemegiesiT unde sg afla); si aceasta mopie a noasträ de pistePrut sa raspunde cu 2 nume, (adeca) TocsobeniT pi DumeptiT,facindu ca den atnindoao avem parte.

Alta mosie.De alta parte a Epilor avem mosie anume Orlepti, care

mosie are cannpu pi codru, pi sa afla in Cgrligaturg : acestuloc 1-aii cumparat pgrintele Stanislav Scetnitchii, superior din4 de la mosIni drepti, cu ban[i] gata 600 lei, banT adusTden Ora lepascg, din milostenie ; aceasta mosie are destulefanata, de c4va zacT de stogurT, pgzind-o ca sa nu o stricevitele omeneptl; are campur[t] de arat de tot feliul de paine,pi locurT multe de gradinT, pan in pas. Si pasul sg intindepan la pat-au care vine de la morapca Boteptilor, care estepe Hgle,tenT, pi, vin din padure dela coada halepfeuluT, mergeun drumu spre codru, care drumu hotgrapte locul nostru decgtra cel omenescu. PomaturT are 2: unul este despre pa-rgulii Boteptilor, altul este la Fantana MoimascaT, pi sant po"dobite cu poame de tot feliul. Apijdere acel locu ail avut unhavuz, unde sa tin[6] pepte pentru triaba casaT; acolo me-

Page 135: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

DOCUMENTE PRIVITOARE LA ISTORIA CATOLICISMULIA 87

giesiT adgpa vitele i topie inurT i cAnepT, cu scgdere noas-tra. §i, cu prepus ca sg nu dzicA cineva c'ar fi locul luT, sgpopre ; in ograda casgT era fgntgn[a], de la care si veciniTlua apg, neavgndu eT apg bung ; aviam si velnitg. de PAcutbere, cu toate trebuincioas[e] ; algture cu ograda aveam nistepomi pAdurestT, miere i pere, den care s'ati i holtuit cgtiva.De acestie 0 instiintgzu deschis, pecum megiesiT nostri demulte on au vrut ca sg sg ia in parte lor ace mosie Hor-lesti ; cgndu hotargt, s'a5 hotgrAt cu mare cheltuialg,dupe cum am citit la insgrringrile ai nostri, alti superiorTden Moldova ; i hotargle art mgrsu, dupe cum s'aii argtat maTsus ; i maT gios hotgrAste mosie noastrg den satul Boteste-nilor un pgrAti, care vine de la Morisca, dupe cum am zismar sus, si pe sgsul de la pgrAti n'am lgsat nici vitgi Botes-tenilor sg pascg, necum alte vite ; iar, cgt pentru un om, anumeGate, pe cum sg. rgspundea cg are mosie, (adecg) neste pomiintre pomiT nostri den livada despre cgmpu, de acestu omaid/ odinioare n'am auzit, aid sti5, cum nia de alti. i cubung samg scri5 i mgrturisgscu cA, cat am trait in taraMoldova, in dzilele mele n'am auzit srt-s fi rgspunsu vre-unnestine sg fi avut parte cu noT la aceastg mosie; si cum s'arfi pus hotargle .pen prejur de ar fi fost cineva cu mosie inmijlocu ? Care aceste toate marturisgscu ca un priot la bg-tranetile mele, i dator sa cu aceastg driaptg mgrturiemai sus scrisg a sta innainte strasniculuT dumnazgescu giudetu.

t i pgrintele MafteT Superioriul de ac[u]m gata sant sggiur pecuin aciastg scrisg sant adevgrate, dupe cum scrieraposatul priot maT sus numit.

Si eil Raducan Postelnicul mgrturisgscu pecum asg scriein scrisoare rAposatuluT preot mar sus numit, si am scris etidupe cum att scris si in carte, den cuvAntu in cuvgntu.

Radul Postelnicul.Informatio de Tozobeny et allis1.

1 In parte, modernisattl, i In Uricariul, V, pp. 415 8. La 6 MatU 1703,Constantin Duca acordtt o scutire pentru unit din catolicil din Horiesa (tretoanienT). La rindul sps, tn 1703-4, Mihat RacovitK confirmit scutirea, acor-datti de Antioh-Vocil tntiiI, printr'un orchn cltre dreggtoriT CtrligAturiT.La

fiti

s'ati

Page 136: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

88 REGISTRE DE SOCOTELI

14 It die st, V. (0 1703.

4Compera fatta con le mie elemosine d'una mezza fakedi livada con vigna, da me infrascritto ; e unica con la pos-sessione della chiesa di To luglio 1703. Io Ira. Felice Za-voli, Minore Conventuale e prefetto delle Missione cattolichedi Moldavia, Valachia e Transilvania., in document vinzarease aratà ca fgcutA «preutulta prefectus FericT Zavul, frgtiFan),Ca martur i e Andreas Lukas, ecclesig catholicae cantor).

lasY, 3 Novembre st. V. (?) 1708.

Iuridica pretensio ecclesir cattolity iasscnsis ad dornuma Reverendis Patribus Societatis Tens occupatam, e regioneecclesir.

Cum, anno Domini 1700, mense aprili, post initam paceminter Romanum Imperium et Ottomanicam Portam, R. S. P.Christophorus Wierkinschi Societatis Iesu venisset Iassios adpropria possidenda, iam a religiosis eiusdem Societatis lesua viginti et plus annis derelicta, predictus R. S. Pater insti-tuerat me fratrem Felice Antonio Zaoli, Ordinis MinorurnS. Francisci Conventualium, Missionum apostolicarumn prae.fectum, ut pro dilucidatione predicte pretentionis populumcattolicum congregarem. Die Dominico itaque proximo, postdivina absoluta, prgfatus populus sistit se in residentia mis-sionurn coram me et predicto Reverendo Patre ac generosodomino Iosepho Vargaloschi, Illustrissimi domini GeorgiiRosset, terrarum Moldavie thesaurarii, secretario, in hac causateste ordinato ab eodem Illustrissimo domino. Sub onere igitur

16 Iunie 1705, nod privilegiu de la AntiohNorld cpentru treY oamenY ce voravia Iazovitir, popit lesestl, la UrlestY; ing sd fie oamianl streinT i fdr' cislha[ca n° 2[1]. cNicca bucatiale lor pentru al;i7 g nu Ii se trag11, numaY el safie pentru triaba i slujba acestor IazovitY.) La 1707, alt privilegiu, pentru totsatul (26 Decembre). Condica satulul coprinde si privilegil din 3 Mart 1704127 Novembre acelasY an, r8 Iulie 1707, 10 April 1710 i un altul, Intrerupt.

XVI.

Page 137: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

DOCUMENTS PRWITOARE LA ISTORLA CATOLICISMULUt 89

conscientig ego prctactus prgfectus missionum apostolicarumprgdictis populis imposui ut, nullo habito respectu, sed veri-tatem prg oculis habentibus, dicerent et fateantur ad quosvere pertineat dicta domus et a quo et cui legata fuerit.Seniores ex populo, nempe Michael Celrocs, Uvarova, Mar-tinus Miseryn, Andor Senior, Martinus Tutuka, Michael Sar-tor, Franciscus Claudus, Andreas Lanio, Petrus Misioz, Va-lentinus, Andreas Lukas, cantor ecclesig, loannes Bu ikulessaet reliqui omnes cattolici uno ore dixerunt : cl\los sine gra-vamine nostrarum conscientiarum dicimus et fatemur domumhanc ad ecclesiam nostram cattolicam spectare, et non adR. R. P. P. Iesuitas, nec ad alios religiosos, et iam alias fuimuspropter hoc in iudicio Celsissimi principis Kantimiri senioris,qui RR. PP. Iesuitis, dicentibus se habere chirographum inPolonik iussit ut adferatur ; quod nunquam fuit Iactum ; etpost hic decrevit ut ecdesia in pacifica possessione esset etimposterum hgc his arnplius non moveretur. At nos pro certoscirnus Evam dedisse hunc locum ecclesig antea, et post eiusmortem Anzoia, requisita ut cederet RR. PP. Iesuitii, respon-dit: g Pridem datus est ecclesig. Reverentiis Vestris nolo darevineam et alvearial, etc. Ad lige respondit Reverendus PaterWierkovschi : c Et, si ostenditur chirographum in contrarium,quid erit ?a, Respondit populus ; «Ostendatur., Sed non fuitostensum corani populo. Sed privatim Illustrissimo dominoGeorgio thgsaurario, qui mihi infrascripto non multum post,relatione facta eidem domino Illustrissimo a prgfato dominosecretario, dixit: c Vidit Reverentia Vestra chirographumquod est apud Reverendum Patrem Iesuitarn ?) Respondi :«Non.) Subiunxit : c Videtur mihi subreptitium, nam a qu a-tuor annis tantum est scriptum., Reverendus Pater Wier-kovski itaque, requisito Celsissimo principe Antonio (sic), nonvocato populo contradicente, obtinuit pro se litteras protec-tionales Sug Celsitudinis ut eundem locum possideret. Pro hacigitur illata iniuria populus cattolicus obnixe supplicat lllustris-shno et Reverendissirno domino domino StanIslao Rieganschi,episcopo bachoviensi, tanquam suo iudici ordinario ac coin-petenti. Pro qua gratia dorninurn Deutn ter Optimum Maximum

Page 138: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

90 REGISTRE DE SOCOTELI

perpetuo exoraturus. Tenor vero chirographi Andreg Wolfiin favorem Patrum Societatis Iesu est: 4 Ego Andreas Wolfius,secretarius Celsissimi principis Valachig, testor quod domuscum celario e regione ecclesig iassiensis ac monasterii TriumSanctorum non spectat ad ecclesiam, nec ad Patres Francis-canos, nec ad alios religiosos, sed ad RR. PP. Iesuitas. Itapropria manu subscribo.) Et hoc chirographum fuit factum sol-lecitantibus RR. Patribus, sexaginta annis elapsis post mortemdictg feming purg legatricis ; et hoc etiam additur quod istasecunda femina, Anizoia Susanna, qug post mortem dictglegatricis in hanc domum subintravit ex scitu populi, dumilia vero domum voluit Patribus Societatis cedere, tanquampropriam ecclesig, multis minis et terroribus etiam in eccle-siam est affecta et persecuta, populo cattolico coram PatreMerkovschi ac dicto patre Iosepho obiiciente. Ita attestor egofrater Felix Antonius Zaoli, qui supra.

Visa hac informatione et auditis partibus, anno Domini1706, die zo Septembris, in nostra visitatione episcopalihuius dieceseos, Patribus Societatis Iesu iniunximus quatenusdomum hanc vel [ad] ecclesiam restituant vel mehora docu-menta sug possessionis producant, qug quia hucusque nonproduxerunt, ideo anno Domini 1708v0, die 3 novembris, inrepetita nostra visitatione tale decretum fecimus : iNos Sta-nislaus, Dei gratia et Sanctg Sedis Apostolicg episcopus bac-coviensis per utramque Moldaviam, solum Deum prae oculishabentes, de cuius vultu iuditium nostrum prodeat, prg-dictam domum e regione ecclesig nostrg catolicg existentem,in qua nunc Patres Societatis Iesu habent propinatoriumvini celarium cum omnibus attinentiis, nullo iure pertineread Patres Societatis Iesu et male esse ab eisdern possessarncum evidenti prciuditio et damno huius miserg pauperis ec-clesig : ideo ab eis esse restituendam sub Innis nostro arbitriosubiectis, immo et sub excomrnunicatione ipso facto incur-renda. Ita decrevimus, promulgavimus, declaravimus, sicutde facto decretamus, promulgamus et declaramus. In quarumfide, sigillo nostro maiori apposito, manu propria hgc scripsi-mus, et iterum subscribimus. Iassiis, 3. Novembris 17o8vo

Page 139: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

DOCUMENTS PRIVITOARE LA DITORIA CATOLICISMULLA 91

Stanislaus de Biegh Bieganski, episcopus baccoviensis, pre-positus ostrogensis, broi., gab. (sic).

Frater Albertus Suchorzewski, vicarius generalis baccovien-sis et ad hoc notarius, manu propria,a

13 Mart st. V. 1711.

Dimitrie Cantemir d1 un privilegiu de scutelnici pentruspreutul unguresc Felicsi Antonie Zaulu, prefectul, carileiaste pitrop peste toate bisAricile ungureptT, ce shit aiciain t arrt.

XIX.

Constantinopol, Septembre 1714.

Interpretatio mandati Turcarum imperatoris ad protegen-dos relzgiosos ritus romani.

Electe inter magnates christianos, princeps Moldaviae, Ni-colae. Cum ad te pervenerit signum imperatorium ac sublimenostrum, notum sit tibi quod electi christianorum principum,nempe legatus magnus Poloniae, necnon ablegatus eorum(quorum fines felicitate coronentur) hic in Praefulgida Portamea morantes, libellum supplicem sigillo munitum ad impe-riale solium nostrum remiserunt petieruntque ut sacerdoteschristiani qui subsunt Papae Romano iuxta pacta c -mventa, permandata imperatoria confirmata, quae continent eiusmodi sacer-dotes, ubicunque habuerint ecclesias suas in ditionibus nostris,exercere ritus latini religionis suae valeant nemoque obstarepossit, imo sua quiete frui debeant. Propterea mandatum hoceditum est ad confirmandas capitulationes imperiales hac dere convenientes; et mandamus tibi ut, non solum permittasut religiosi christiani Papae subditi Iassiis existentes iuxta an-tiquam normam in ecclesiis quas possident religionis suae ritusexerceant, verum etiam impedias, siqui velint ipsis impedi-rnentum aut molestias afferre, eo quod dicti legati iterum man-datum ad confirmationem cipitulationum rogaverint. Quod,

XVIII.

IasY,

Page 140: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

92 REGISTRE DE SOCOTE1A

perquisitis tabulis imperatoriis et re ita contineri cognita,iterum mandamus ut iuxta mandatum nostrum facere debeaste nihil contra 'capitulationes et mandatum nostrum audeas,neque condescendas. Et hoc mandatum quidem, postquamaspexeris, iterum in manus eorum reddere debeas. Dab iturConstantinopoli, ultimis diebus lunae Saaban, anno Chidzerae

126.Vo Interpretatio mandati turcid.

XX.iin August 1715.

Georgius Franciscus Strachocki, notarius Celsissimi prin-cipis Moldaviae, domiui mei clementissimi 2,, cum parä o casäde la sora sa, Ana, vaduva la Martin Tiutiusca Ungurull.

IalT, 28 August st. V. 1715.

Interpretatio literarum guts fecerunt iudices de porta. Exvalachico-moldavico idioniate, ad Nerani.

Videlicet nos, iudices de porta, notuni facirnus literis hiscenostris nos ivisse ex inandato Celsissimi principii ad ce:ariumquoddam, quod est in magna platea ante worasterium TriumHierarcharum Sanctorum, quod celariurn acct.perat presbyterfranciscanus sine ratione. Idcirco nos ex mandato Celsissimiprincipis ivimus ad pl iteam superms dict im, congregavimushoinines bonos, et ita testlti sunt quod illud celarium datum

' De la Strachockt a r5mas boserocil catolice posesiunea de la CotnarT. V.Uricariul, V, pp. 403 st utm. Un inetnotial l Franciscantlor, ememorta perla mussia di Baklin del monastero catinloco di Jassos, fr datil, cuprinde ur-mhtoarele 15murirT asupra persoaneT $i &matte luT: Strachoilo, epissaro e se-cretary) di multi principi regnanu di Moldavia*, lea pe Barbara, fata unuYAllinger, care fatl mo7tenise, cot fratele el losif, mo$ia RIdiul luT Petre, Intinutul HlrltuluT. Jutnitate i se ill ca zestlet el iea si restul, frIcindu-se tutoral luT Iosof, pe care .lo mandO in l'olonia agli studj circa 1714*. InkIrs, elcere moia ca una ce-T yenta de la tat5. f i cursul procesulta moare Bar-bara $i Strachocki apoT, feirl copil, lisind mosia pe care i-o dgruise Domnulalli gesuiti di Moldavia* (Uricarnel, V, pp. 403-5, 405-6, 406-9). La

52 April 1710, el cumphrI o cast in CotnarT.

laToT,

:I

toati,

Page 141: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

DOCUMENTE PRISM DARE LA ISTORTA CATOLICISMULIII 93

est cum donationalibus Iesuitis polonis ab Anna filia An-drusii. Et nos ita reperimus non habere ius Franciscanum,quemadmodum scribunt literae Antiochii et Nicolai principum,ut teneant Iesuitae celarium, Franciscanus vero privetur, et utsit semper Iesuitarum ; et nos fecimus hanc attestationem cumsigillo Portae. A condito mundo septies millesimo ducente-simo vigesimo tertio, Augusti die vigesima octava.

Wasili iudex. t Gligoraszko Koran iudex.-1. loannesiudex.

Korbul testis. f Theodorus Sewoor testis.Ego Georgius Franciscus X,werius Strachocid, secretarius

Altissimorum principum terrarum Moldaviae expeditionum pu-blicarurn, vera conscientia catholica testor quod haec de verboad verbum fideliter ex moldavico idiomate in latinum inter-pretatus sum ; manu propr:a.

XXII.lasY, duph. 28 August. st. V. 1715.

Ego frater Alexander Fischer, Ordinis Minorum SanctiFrancisci Conventualium, A. A. L L. et Ss. Theologiae bac-calaureus, Missionum apostolicarum per Moldavian] praefectuset ecclesiae iassensis romano catholicae destinatus parochus,nosum facio omnibus et singul s quod, cum admodum Reve-rendus pater Casimirus Twardochlebowicz ex provincia Po-loniae contravenerit decreto episcopali, rapiens sibi et usur-pans contra iurisdictionem ecclesiae nostrae iassensis cellariae regione existentia et spectantia, ego (ne mea laedaturconscientia et oneri meo pastorali imponant levitatis aut in-curiae notam) robore ac virtute praesentis subducti et deverbo ad verbum redditi et relati decreti praenominatuni pa-trem Casimirum Twardochleboviz Societatis Iesu promulg(e)o,manifesto, intimc . universis et singulis excommunicationis sen-tentia fulminatuin et declaratum esse. Iassiis, in ecclesia nos-tra parochiali, anno 1 7[5. A me, qui supra,

Frater Alexander Fischer, m. p.Copia deereti. [No xvi.]Apud nos est originalis.

--

Page 142: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

94 REGIME DE SOCOTELf

XXIII.

IasT, 21 April st. V. 1757.

inteun proces de familie judea Mitropolitul Ghedeon, sem-nin d : Ghedeon, Mitropolit Moldovlahiscoi,.

XXIV.Roma, 25 lanuar 1718.

Papa Clement al xtlea cblecto filio Iosaphat Parysowicz,eiecto bacchoviensi,. Postmodum vero ecclesia bacchoviensis,cui alias bone memorie Ioannes Damascenus Lubieniecki, olimepiscopus bacchoviensis, dum viveret, praesidebat, ex eo quodnos in consistorio nostro, iterato, die vigesima tertia septem.bris anni Domini millesimi septingentesimi quinti, habito adeandem ecclesiam, ubi tunc, per obitum dicti Ioannis Damasceni episcopi, qui extra Romanam Curiam debitum na-ture persolvit, vacantem, personam quondam Adriani Skrze-tuski; tempore tamen quo post Adrianus de medio sublatusfuerat, absque eo quod aliqua illius sequti obitus ad dictamCuriam notitia pervenisset, apostolica auctoritate prornovera-Mus, adhuc per obitum dicti Ioannis Damasceni episcopi pas-toris solatio destituta, nos, vacatione huiusmodi fidedignisrelatibus _intellecta, ad provisionem eiusdem ecclesiae bac-choviensis celerem et felicem, in qua nullus praeter nos hacvice se intromittere potuit sire potest,, etc., l-a ales peel : ste, fratrem Ordinis Fratrum Minorum ConventualiumSancti Francisci, Theologie doctorem laureatum ..., in dis-trictu pinscensi, luceoriensis dioceseos ortum, in quadragesimoseptimo circiter tue etatis et a pluribus annis in presbitera-tus ordine constitutum, qui muneribus commisarii generalis,provincialis, guardiani et concionatoris tui Ordinis, necnon pa-rochi, per plures annos functus fuisti ... Pro quo charissimusin Christo filius noster Augustus, Poloniae rex illustris, nobis adhoc per suas litteras supplicavit quique fidem catholicamiuxta articulos iam pridem a Sede Apostolica propositos ex-presse professus fuisti5, etc. inteo a doua. scrisoare, i se

C

Page 143: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

DOCUMENTE RIIVITOARE LA ISTORTA. CATOLICISMULIII 95

acordg o imunitate. in a treia se anuntg lucrul archiepis-copului de Lemberg : cPraedictam ecclesiam bacchoviensem,suffraganeam tuam., Altele, cu data de 14 Junk, cgtrerege, ecapitulo ecclesie bacchoviensisv, (clero civitatis et dio-ceseos bacchoviensis v. cuniversis vassallis ecclesie baccho-vi ensis .

IasT, 8 April st. v. 1718.

Testamentul And Cartinas. Marturi eTta est, frater Syl-vester de Amelia a Foga (sic), Ordinis Minorum Conventua-lium Sancti Francisci, Missionurn Apostolicarum. G. X. Stra-chocki, notarius polonicarum expeditionum. Similiter et egoMattheus Palocsay S. V. testor hoc chirographum factumfuisse praesentibus nobis, m. pr.)

XXVI.

IasT, 30 lulie st. V. 1718.

Mihal Racovitg dg ordine pentru a se scuti de clgrT piv-nita Iesuitilor din Iasi, cgtre ecd ce vor fi cu slujba camenif,bezmenul, boorul, branistea, Iocul agesc i alte dgri ce säntüasupra pivnitilor de aice din Esilv.

XXVII.

Cotnarl, 21 Maui st. V. 5720.

vDissilimitatio fundi subkutnariensis a magnifico dominoGeorgio Strachocki, secretario aulae, residentiae iassensi PatrumSocietatis Iesu inscriptiv . E raportul delegatilor domnesti laCotnarT, csg hotgrim din locul domnescu a tgrgului Cotnarulti .

doodzgcT de pg.minturT in fruntey, etc., date [la 24 Decembre17182)] lur Strachocki.

La 14 Novembre 1719, Mille Racovith d un privilegiu pentru preotuldm HusT.

2 V. Uricariul, V, pp. 403-6. Ordinul de delimitare se (1K. la 9 No-vembre 1719. l'nul din delegacT, Vornicul Gligorasco Cucoranul, anuntg. lucrul

Page 144: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

96 EEGISTRE DE BOCOTELt

XXVIII.

Hotin, 15 August 1721.

Traducerea ultra firman saz7 ordin dat de cdtre AndllimeaSa Abdul-Pap de Hotin cu privire la Pdrinfir misionarlpolonr.

Care «prea.inteleptiT judecgtorY de Hotin §i Tatarbunar 0Han-Ci0a i Chilia §i Ismail 0 cetatea Brgila §i Bender2, §i

dreggtorii lor, precum i MihaT Racovitg i al' but Poarta ainggcluit misionarilor «sg cetea-sca evanghelia Latinilor ce lo.cuiesc in pomenitele raiele i in Moldovaa, neluindu-li-se daresau vamg, enicT sg le deschidetT lIzile lor*. Se mentioneazg,i buna pace ce dureazg intre Poarta i Polonia. cS'a dat laanul 1133 al luT Mohammed, luna Saval 2121.

XXIX.

lasY, 7 Maid st. V. 1721.

Judecatg a ha MihaT Racovitg. Proces intre «servus nosterStrachocki scriba polonus, et pater Sylvester, praefectus ec-clesiae ungaricae Iassiis, propter unam domum cum cellario,in platea magna in fade, dicens servus noster Georgius Stra-chocki qualiter ilia domus pertinet ad Iesuitas polonos, Ie-suitas . .. sibi consignasse eandem, ut ille acciperet proventumex ea, scilicet locationem donec venirent ipsi ex Polonia.Verum pater Sylvester, praefectus, dixit qualiter ea domuscum cellario pertinet ad sanctam ecclesiam, et statim osten-

la 9 August (sic) atre ocinstitT si aY nostri ca nipe phrincY sufleteftY SfintiaLor Ezovitil de la blserica den EsYs. La 24 Novembre 1724, contract pentrua face o cash la CotnarY intre c Felten Dorcos a sphrintele Ion Ezuvilul le.sesc*. Mg avem un act prin care vind phinInturY luf eclumnealuT Frincul deCotnaritt maY mulct riztIsT, dintre cari semneazI cu litere latine sPetre Kapres,sMetiesz pivnigiers, sloanes Alners, c Iacobus Galambasp. La ila Mart 1734se face o noul ctelimitare, cu plIminturile egumenuluT de Sf. Spiridon.Posesia de la CutnarY e confirmath de loan Nicolae Mavrocordat la 2 Maid 1746.

41 Dup h. o traducere rornIneasch contemporanh. ExistX si una latinii . s in-terf retatio fermani, alias mandati, Celsissimi quondam Abdi Beszae ChotinensisRR. PP. Iesuitis polonis dati ; ex turcico idiomate in latinum, ad literam .

Page 145: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

DOCITMENTE PRIVITOARE LA ISTORIA OATOLIOISMULUI 97

dit nobis dictus pater instrumentum defuncti Barnoski MoileWoivode de millesimo ab orbe condito 71 36, decima tertiamaii, huius tenoris, quod scilicet, misericordia ductus, gra-tiarn fecerit et donaverit sanctae ecclesiae ungaricaeillam domumcum cellario, quae domus fuit Michaelis scribae; eo quod re-perierit eundem rebellem principi et patriae .. , Alias litterasprincipis Nicolai tempore principatus sui exaratae, de mil-lesimo ab orbe condito 7 2 2 1. In quibus scribitur qualiter anteprincipalem conspectum eius comparuerint pater AntoniusFaelix, vicarius, et Alexander, praetectus ecclesiae ungaricaeIassiis, et ostenderunt ex uno testamento ecclesiae illorumpropter iuditium quod ipsi habuerunt cum Christophoro Ie-suita Polono super harm domum cum cellario in magna plateacoram episcopo eorum baccoviensi, nomine Stanislao Bienigi,anno millesimo a Christo nato 1 7081. Gregorius, filius pres-byteri Basilii, secretarius.,

lag, 4 Mart st. V. 1723.

Grigore Ghica-Vod g. scute,te pe Iesuitii din IasT §i coa-meniT lor cariT slut adu0 din tria]ra lesascg) de vgcgrit, hirtiT

i olgcgrit.

XXXI.Iasl, 12 Octombre st. V. 1724.

Gheorghe i Elena Strachocki del mc:lia de la CotnarT i

cmo§ia cu vad de moarg la Dumbrava-Ro0e, care vad estepe apa BahluiuluT, la rAtul luT Petgr,, Iesuitilor, cpentru nein-cetatg a Svintiilor Sale apostoliciascg trudg, care o fac pestetot locul pentru invItItura legiT svinteT catolice,tT*2.

1 V. no xvn, pp. 88-91.2 Cll modernisIrT g greselT, In Intregirne, la Codrescu, Uricariul, V, pp.

406-9,

62174. Vol. I. 7

XXX.

Page 146: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

98 REGISTRE DE SOCOTELY

XXXII.IasY, 31 Octombre st. V. 1724,

c Compera di una vigna in Copd, fatta da questo ospiziodi Jassich,. Semneaz1 i cFrater Ioannes Franciscus BossiaMediolano, Ordinis Minorum Conventualium S. Francisci, S.Missionum Apostolicarum prgfectus et vicarius episcopalisIllustrissimi ac Reverendissimi episcopi baccoiensis, m. pr.,

XXXIII.

Ia0, 27 April st. v. 1725,

Mihai Racovitä ordonA a se scuti de darT preotul catolicdin GalatT i un poslupic al lull..

XXXIV.1725-40.

Fasciculus scripturarum diversi idiomatis.L'anno 1725, die 14 decembris, frk Antonio Schimer, c us-

tode della provincia di Transilvania, diede supplica a Romaper potere applicare li utensili della chiesa di Moldavia a'conventi delle provincie, per non sapersi a chi si dovevanoristituire. La Sacra Penitenziaria diede riscritto che si distri-buissero . . .

L'anno 1740, die 4 Aprilis, admodum R. P. HyacinthusLyssa, Missionum Moldavicarum praefectus, Franciscus MariaMadsellj, Ordinis Minorum Conventualium, missionarius apos-

1 Scutirea o confirmK apoY, pentru cpreutiI unguresef de la biserica ungu-riascit din tlrgu din Gliattc, si Grigore Ghica. In alt act al aceluiasY Domnse enumertt ca scutiff: dotazed de stupY, doutized de mascurT, de gostintt sidesetinl. La 20 Mart 1735 se cedeaz1 acesteY bisericY o dugheantt (intremarturY, unul semneazX cn litere latine: cGligoras Ber. ...,). Dedesuptul actu-le se ceteste : cIta est. Frater Romualdus Cardi, Missionum ApostolicarumMoldavie et locorum adiacentium praefectus. Datum in nostra residentia ias-siensi, die 20 Martii 1735, et pro maiori cautela sigillo officii munivic. La4 Mart 1736, se face tocmeala cu cStan, Ion, i Vasile, i Andre, i Iftimi olarot GitlatTa, pentru cbiserica unguriascl din Galarts, ce se an:1We.

Page 147: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

DOMMONTE PRIVITOARE LA ISTORTA CATOLICLSMULUI

tolicus, deputati, frater Ludovicus AntoniuS Grifli, OrdinisMinorum Conventualium, missionarius apostolicus Moldaviae,Lodovici Antoni furono mandati in Claudiopoli dal vicario-generale e, fatta la deputazione e rivedute tutte le cose, e sitrova frà le altre memorie la soprascritta. [Mama.]

Ia5Y, 3 Novembre st. V. 1730.

Carte de blestem a MitropolituluT Nichifor pentru marturiTce n'ar spune drept in diferendul epreotilor ungurest, cuCostachi Postelnicul la BaratT: o ceruse ceT d'intgitil.

Ia0, 17 Ianuar St. vi 1731.

Grigore-Vodg Ghica d un privilegiu eonuT om viiar, azMihai, can lucriazg Ville ce au fost TomiT Spiteriul i li-amdat botnniia Me bisericeT ungurestiv.

Iag, 28 Ianuar St. V. 1737.

Grigore-Vodg Ghica declarg cg a tocmit noug liuzi dinsatul Trebes, tinutul Bac ICI, ecu rupta la Vistierie, ca sg decite cincisprezece lel intr'un an ..., pe treT sferturT: cincT leTsg de la Fevruar, i 15 la Ilia, si 15 la Octomvre ; si vorda i rgsurl pe acesti banT, the treT parale de galbgn, iar cualta cii nimica sg nu fie supgratT, nicT cu sferturT, nici cuhirtie, nici cu un fel de angarie, ce despre toate sg fie apg-ratT i scutitT, i eT vor fi in sama popilor ungurest, ce Sintla biserica ungureascg de aice din IesT, iar altul nime sg nus'atingg de dinsr, si, macar de li-ar fi i fost dare lor cu alte

sg n'aibg treabg alte siliste cu diniT, cä eT insi vor

1 In alt loc data pare a fi 1740 (7249). Un proces Imre Constantin RusetcOrintele prefectus, preut ungureic*, se mentioneazA la 1737.

xxxvI.

a

XXXvII.

49

sili.te,

vi

Page 148: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

100 RDGISTRE DE SOCOTELt

da §fertul lor acoló pe mtVa unde §ed, pe tocmala ce au.Si, pentru ca sA, fie cunoscutT dintre altT tlranT, li s'ati dat§i rice de rope (? i) pe fetele lor.... Si cine ar ft zlota cubaniT noT, sl aibä a li rAdica cisla lor di pin satele unde arfi fost.s

xxxviH.Constantinopol, Septembre 1741.

Traduzione d'un ferinano diretto a Gregorio, principe diMoldavia, Panne 174r.

Pervenuto che vi sara il presente commanda mento impe-riale, siavi noto qualmente, essendo inscritto nelle sacre ca-pitulazioni concesse alla nazione polacca, che, alor quando ireligiosi appartenenti al papa di Roma, in virtu delli eccelsifermani a loro concessi, esercitano il loro rito, secondo l'usoconsacrato, nei luoghi dove possedono delle chiese, nessunoabbia da impedirgli, ma ch'abbian da goder la loro quiete,e tranquillita ; ed, essendo che Sua Maesta il r6 di PoioniaAugusto III (il di cui fine sia felice) vi ha scritto e notifi-ficato d'aver mandato Stanislao Raimondi come vescovo inMoldavia, acciô che tutti quelli ch'appartengono al papaabbian da esercitar il loro rito nelle chiese che sono abantique nel loro possesso, si fece ricorso alle sacre capitula-zioni custodite nella sua cancelleria pontificale, dove si trovbil quanto 6 espresso di sopra.

Avendo anche consultato li registri dei fermani, si trovesregistrato, qualmente nell' anno 1112, anno turco, un fermanoera stato emanato ed iddirizzato a Antioco, principe di Mol-davia, ordinando che, quando il vescovo, li religiosi ed altriappartenenti al papa di Roma, esercitassero il loro rito nellechiese ab antique da loro possedute nella citta di Bakow, anessuno fosse permesso d'apportar loro dell' impedimento 116recargli molestia alcuna contro le sacre capitulazioni.

Cosi pure si trovó inserito d'esser stato dato un eccelsofermano nel 1126, anno turco, indirizzato a Nicolao, principedi Moldavia, accio6 che a nessuno s'avesse da permettered'impedire li religiosi sudetti da fare le loro funzioni nelle

Page 149: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

DOCUMENTS PRIVITOARE LA ISTORTA CATOLICISMULUI 101

chiese di cui sono in possesso ab antiquo nella provinciadi Moldavia e nella città di Yassi ; doppo di che nell' anno1145, sotto il mio felice regno, un fermano distinto fU in-dirizzato pure a voi, ordinando che si dovesse agire in con-formità degl'editti ch'eran stati concessi di prima.

Per conseguenza il presente fermano 6 emanato, e vienordinato che si abbia* da procedere secondo il tenor dellesacre capitulazioni.

Commando dunque ch' al arrivo suo s'ahbia da tener unacondotta conforme al suo tenore ed a quello delle sacre ca-pitulazioni ; prestando fede al nobil segno e non permettendoalcuna cosa contraria al senso del fermano stesso.

Dato l'anno 1154 1.A. C. 1741.

XXXIX.2 August 1745.

Anno Domini 1741, die 2 augusti.

Status dioecesis Baccomensis.

Dioecesis baccoviensis in Valacchia habet in se ecclesiasparochiaies hinc inde dispersas decem.

Prima est ecclesia baccoviensis, in oppido Baccow sita : inhoc loco fuit quondam ecclesia cathedralis ; nunc vero esttantum ecclesia parva lignea, stramine tecta ; exstant tarnen inibidem [ruinae] palatii episcopalis murati, ubi solebat residereepiscopus baccoviensis, conservando penes se viginti quatuorsacerdotes, duodecim scilicet ex religione S. Dominici, duo-decim vero ex religione S. Francisci, et aliquot pro opportu-nitate temporis et loci mittebat episcopus ad praedicandum,cathechisandum exercendamque curam anirnarum, sed pro illotempore habebat episcopus plus quam sufficientes proventus.Sed ex his modernus episcopus Stanislaus Raymundus Jezi-erski, ex Ordine Praedicatorum, ad episcopatum assumptus

I In altit traducere data e mai completl: everso la fine della luna Gema-ziul Achir, l'anno dell' Egira 1154, cioè l'anno di nostra salute 1741s.

Page 150: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

102 REOISTRE DE SOCOTELf

anno Domini millesimo septingentesimo trigesimo quarto,consecratus autem ab Etninentissimo cardinali Lipski, epis-copo cracoviensi, die 4 maii anno millesimo septingentesimotrigesimo octavo, nihil percepit assignati enim erant pro-ventus pro episcopo ex telonio quod successu temporis di-minutum est, et exinde nihil ipsi datur ; remansit tantum unavillula parva, vocitata Trebes, medic milliari polonico distansab oppido Bakow, sed ex hac villula nihil percipit episcopus,sed percipiunt missionarii ex Sacra Congregatione deputati.

Secunda ecclesia parochialis, cutnariensis, murata, sed nimisdesolata, circa quarn exstat residentia parva ; in eodem pagoreperiebatur quondam monasterium muratum patrum OrdinisPraedicatorum, sed ad praesens videntur tantum rudera.

Tertia ecclesia parochialis, iascensis, pariter lignea, circaquam exstat residentia pro missionariis, satis honesta.

Quarta. Ecclesia socaviensis, murata, parochialis.Quinta. Ecclesia parochialis faroanensis, lignea ; in qua

seu ad quam conveniunt catholici ad faciendas solitas devo-tiones ; in eodem loco et pago invenitur altera ecclesia murata,desolata tatnen et sine ullo tecto.

Sexta. Ecclesia calarugiensis, prope Baccoviam.Septima. Ecclesia soboanensis, parochialis, lignea.Octava. Ecclesia parochialis tomasiensis.Nona. Ecclesia galacensis, circa flumen Danubium sita.Decima. Ecclesia tybercinensis in Tartaria'.Omnes istae ecclesiae et singulae, utcunque possent habere

parochum, sed in rei veritate plures sunt ecclesiae quam sa,cerdotes ad illas regendas.

In bac tota dioecesi 8.000 catholicorum plus minus repe-riuntur, sed omnes fere Hungari ex Transylvania egredienteset successive locati et procreati ; pauci inter illos inveniunturValachi; inveniuntur tamen ; totus autem iste pusillus grexreperitur inter schismaticos.

ha compertum est quod hic describitur in visitatione epis,copali facta per modernum episcopum supra expressum.

Stanislaus Raymundus Iezierski, episcopus baccoviensis.Din Ciutarcid.

-,

1

Page 151: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

DOCITMENTE PRIVITOARE LA ISTORIA CATOLICISMULtri 103

XL.

JasT, 18 Novembre st. V. 1741.

Constantin Mavrocordat scuteste pivnita Iesuitilor din IasTede camgng, de bezmgn, de braneste, de buor, de cupgritsi de toate beilicurile, or-cgte ar fi pre alte pivnitis 1

XLI.

Iasi, 9 lanuar 1744 (?).

Zapis. Ca marturI si tWenceslaus Cazimirus Spina, tympa-nistas, si efrater Romualdus Cordi ab Anglono, Minorum S.Francisci Conventualium apostolicarurn Missionum Moldavigprgfectus, necnon. locorum adiacentiums. In actul insu0 sespune cg o vie de la Copoii se vinde ISfintgi Sale pgrintia-ha Romiialto Cardi Darnioni, din sara frgnceascg, prefectu dela bisiarica ungureascg din Iasi.

XLII.

IasT, int Septembre st. V. 1744.

Nicolae Bacalul face un contract pentru un loc cu «prio-tul Ion Frantgscul Marie Auxiliia, vitg-prefectul de la sfgntamangstire unguriascg den E. Acesta sernneazg : «Ego fra-ter Ioannes Maria Ausilia, vice prgfecto (sic) Missionum sa-crarum provincig Moldavig, testor nos solenniter convenisse>.Altl marturi: «Frater Basilius Frenk, Minorita Conventualis;Fridericus Christianus Stahl, secretarius,.

XLIII.lag, 25 Octombre 1744.

Contract intre «Anton Voroavih (semneazg: Sermo) si so-Oa luT, de o parte, si Than Rengerski si Francisc Parechowski,

1 Din acelast an shit privilegiul pentru episcopul t Stanislav EzIrschiial sipentru via Itif cToma spitlr,, publicate, ambele, cu utodernislrY, In Uricariul,V, pp. 418-21.

Page 152: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

104 REGISTRE DE SOCOTEIA

csuperior rAzedinti den EsT), de alta, pentru o casA fAcutlpe locul Iesuitilor : Anton va da un le5 pe an ; cu urmasiTluT se va face altA invoialll.

XLIV,FrincestY, 12 Iunie 1746.

Testament al luT eMichael Lukács, incola in Moldavia,habitans in vicinitate, ad Pontem Leloi dictum, natus et edu-catus in fide romana-catholica). SA fie ingropat ein cernite-rio catholico iassiensis. LasA niste vite nepotuluf Valentin,altele nepotului Petru (si cequam quam 14 leoninis emiy).Face si un dar cadmodum Reverendis Patribus iassiensibus,videlicet Reverendissimo patri praefecto Francisco AntonioManzi et patri Basilio Frenb. eliabuits, scrie el, erneus pa-rens unum locum pro una domo: penes domum Martini Un-gad,. eSignatum in pago Frinesesti, ad Pontem Leloi, 1746,die 12 Iuniiv. Martur : Frenk.

XLV.

IasT, 12 Septembre st, V. 1746.

loan Mavrocordat. Afla eprecum cA, afarA din obiceiul celveachiii a tArAT, s'a5 rAnduit sA vie la tara noastrA a MoldoviTde la taxa unguriasa. Inca doi paterT ezovitT, piste cei doTcare este obiceill veachill de sa trimit de la tara lesasca,vAzindu Domnia Mia precum ca acestu lucru pricinueste tul-burare i netocmire, spre stricAciune obiceiurilor veachT2, or-dona Prefectuldi a nu-i primi. Porunci in acest sens s'ail datsi estrAjerilor ce sint la hotarAle tArAT noastre,.

1 in iasT, la 11 Februar 1746, se vinde o vie atre epTrintele FrantisculParehovschi, superiorul Ezovitilor den E. La 4 April 1747, get AntonVoroavh, linpreuna. cii sotal mie6 Anna), dit o scrisoare cSfiniii Sale pXrinte-lta Frantiisco Manzi, prefectuluT besericilor ungurestT den Moldovaa, pentruvia de la Miroslava. Jos, se cetelte Antonius Sermo ku uxure meo Anamana propria supskripsip (sic 0.

0,

Page 153: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

DOCUMENTE PRIVITOARE LA ISTORIA CATOLICISMULUf 105

XLVI.Tag, 13 Octombre st V. 1746.

Nos Ioannes Mauro Cordatus de Scarlati, Dei gratia ter-rarurn Moldaviae princeps.

Universis ac singulis tenore praesentium notum facimus at-que profitemur exhibitorem praesentium, admodum reveren-dum patrem Basilium Frenk, Ordinis Minorum ConventualiumS. Francisci, SS. Missionum apostolicarum per Moldaviam mis-sionarium linguaeque latinae hic Iassiis professorem, pro neces-sitatibus novae ecclesiae, cuius aedificium concessimus, infini-tas provincias regnumque Hungariae excurrere gestire supe-riorumque ipsius permissu decenter nos sollicitasse ut litteriscommeatus veritatisque testimonio quodam ipsum muniremus.Nos, petitis ipsius libenter annuentes, praesentes ipsi conces-simus, omnes ac singulos, cuiuscumque Ordinis et status sint,quia par est, humanitate rogantes atque obtestantes ut li-berum ipsi transitum et reditum benigne concedere velint ; nosgratas vices quavis in occasione exhibere non deerimus. Inquorum fidem praesentes subscripsirnus et sigillo nostro mu-niri iussimus. Datum Iassiis, 13 Octobris st. V. 1746.

XLVII.

IaA 30 Mart st. V. 1747.

Ioan Alavrocordat iartä de acamana, de bejrnan, de saudomnescu, de mortasapie si de toate angariele cate vor fi pealte trunchiurT, orT domnqtT, orT a zapciilorv, tun trunchiii demesernitä de taiat carne, ce ar aye aid in targu in Es ; a-giungandu la scapaciune biserica unguriasca).

Page 154: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

106 EZOISTRE DE SOCOTELt

XLVIII.Iasi; 13 Octombre st. V. 5748.

Constantin Mavrocordat dg un privilegiu cluT Anton pre-fectul biserici frgncegf de aice din lag), pentru oamenii dinsatele luT, cari, inca din intgia Domnie, «prin cgrtl tipgritecu pecete Domnii Mele, s'ail hotgrit). Se ordong din noil sg-tenilor din Trebe§ sl se tie de acea orinduialg. «CantaHatman, 1

XLIX.

Ta5Y, 9 Navembre st. v, 1748.

Dupg ordinul luT Vodg pentru cele dougsprezece ziles, oa-meniT din Trebe§ yin, cu preutii, innaintea luT «beizadehl §i_se invoiesc cu epgrintele Anton* «sg darn, de tot casariul,de om, cite §ese polturaci (pack) §i sg facem §i. o clacg decoasg, cioe 6 polturacT, 20 banT per polck, cioe una piastraper casa entru un zi pe an, §i, cind ar trebui sfintel bisericTsg s'acopere, sg o coperim, §i toate sg. dregem ale bisericiT).tn acest chip se vor ierta cele doug.sprezece. zile. Ungurifsemneazg, in cap cu Vornicul ; cu eT §i dvon Vel Logofet §ibesed6 Z 3.

L.

MA 31 Decembre st. V. 5748.

« Anton Niamtul, trgmbaciul domnesc ,, dg un zapis t du-misale Stefan Papadopulu, vtori A rmap, pentru vinzarea a

1 Dui:A o copie cu litere latine si ortografie fantasistX. La o claa necu-noscuta (ortograna copier e aceiap), cvechilul mdnästirits [catohce din Iasi]aratli Dompulul cl la Sf. Gheorghe Ungurii din larginenT si poslusnicif mg.-nXstiriT din Baraff capKt g. de la Vistierie carte cca cu acei treized poslusnida InIngstiri sl pilteascit bird capete 190 le, 0 de la cinstita isprIvnicie s'andat a carte Vornicultff clue cIpitan pre ace somg*. Dar se fac abusurn api-tanid cer pe nedrept a li se cra yin, mincare si altele : esi pentru ciubote eYcer zece leY la Bdt*efas.

2 V. ordinul tipifrit in Noua revistd remand de la ria Novembre 5900.3 Dupl o copie cu litere latine, in ortografia stiutit.

Page 155: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

TIOCUMENTE PRIV1TOARE LA 1STO1%IA CATOLICISMULUI 107

patru pogoane de vie ia Miroslava, cunde sa numeWe Valea,Jul' ,tefan-Vocla, pe moOia rapaosatului Costandin Rusetu, ceail fost Vornic-MareA. Ca martur, i &Anton Ungurul cel§chiop, ce-I zic Voroava v. eFrater Basilius Frenk, testis*. An-ton Neamtul semneaza cAntonj Schmidt, Trompeter31.

LI.Ia,Y, Ico April st. V. 1750.

Constantin Racovita acorda, pe basa until raport al liiiMoise Cocoranul, din 18 Iu lie 1749, un privilegiu pentru Ho..rilqd la eMateT Ti...norovici, supe[ri]or de la biserica pa-pista§asca din targu din lap. Boiern lordachi CantacuzinaVel Logofát, Costachi Razul Vel Vornic de Tara-de-jos, IoanBogdan Vel Vornic de Tara de-sus, Toader Paladi Hatman,Iordachi Vel Postelnic, Aristarho Hrisosculeo, Vel Spatar,Mihalachi Sturdza Vel Paharnic, Radu Racovita Vel Vistiernic,Dumitrachi Calma§ul Vel Ban, Constantin Sturdza Vel StolnicLascarachi Vel Comis.

LII.Iag, 10 Decembre st. V. 1752.

Constantin Racovita arata a ecinstitul prefectu ClementuLaidetu, se plinge de cAdalbert Simanovschi i GrigorieBogudanovid, EzoviOI le§e§tie., pentru ca, ail incalcat un locde la Franciscani. Cercetarea o face Iordachi Cantacuzino,Vel Logofat. eS'ail gasit i o imblatoare, facuta tocma suptpariT gardulul Prefectulig, pana unde ,i mortir lor pe langagardu de catra, Vnteriirul bisericil O. aill ingropati"; care pri-cinuia di nu era cu putinta sä poata suferi and i0 facè slujbamortilor.e.

LIU.lasY, 18 Septembre st. V. 1753.

Mater Ghica da un privilegiu pentru biserica de piatra, cecereail, eFrantiscaniTe.. e$tim ca, de cand ne.am pomenit, am,

1 La 6 April 1768, cChepacY 0 cu femeaia mea Ileanas vind 0 vie la Mt-roslava, (in Valea luY StefanuVods, cu wpatrodzh6 de Id biltutY, bare( gates.

Page 156: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

108 REGISTRE DE SOCOTELI

apucat avgnd eT bisericg aid in Iasi', si ail tot avut pgng ce,din multimea anilor, s'ail surpatz. Ceruse si cgpgtase voia dereclädire de la Grigore.Vodg, care e insg strgmutat atund inTara-Romgneascg. Anaforaua releveazg cg aincg den descgli-cgtoarea tarii, din zilele altor luminati rgposatl Domni, ailavut ei bisericg aid in IasT, si nu numaT aid in IasT, ci intoatg tara Moldovei, incg pre alocurea ail mängstirT marT depiatrg, cu innalte zidi[u]rT, fiind-cg sgntu cgteva sate marl intregitot de Unguri papistasT de acestea, care tot dail biru laVistirie, si tara noastrg are mult -lobos si ajutoriii de la dinsiTs.0 semneazg Vistierul, Mitropolitul, Hatmanul, Vornicul, Lo-gofgtul.

LIV.

Tag, 15 Novembre sr. v. 1754.

(Raducanul pisar, impreung cu sotul mie5 Varvara,, dailzapis cla mgna dumisale DicgT tipograf 1.) pentru via de la Copoil,lingg a Id eNeculaT sin Andre pisar ungurescu,. Ca martur :cheer Basilius Frenk, Ordinis Minorunn Conventualium, mis-sionarius apostolicus, in absentia Reverendissimi patris Prae-fetti, manu propria,.

LV.

Tag, tiii Februar 1756.

eAdecate e5 talti pisariulti, face un zapis eparintelul Ia-zuvituluT Sfintii Sale Adalbertu, superior,, pentru vinzareaund vii la Miroslava. Semneazg cFridericus Christianus Stahl,si dosephus Michaud, secretarius,.

LVI.

IasT, 6 Mail' st. V. 1756.

Constantin Racovitg ordong luT s Vel Vamesi 1. a face sgse observe privilegiul, pe care-1 a5 epreutiT de la bisearica

1 CetWe Duca. E un cunoscut tipograf, de origine Grec.

Page 157: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

DOCUMENTS PRIVITOARR LA ISTORIA CATOLICISMULIT1 10

unguriascd de aice din IasT), (Ca sA ia cite una ocd de untude lemnu pe lund, din vama domniasc10.

LVII.176...

(Decreti della Sacra Congregazione contro de' padri ge-suiti, che pretendono far chiesa. Questioni per rispondere allaSacra Congregazione per informarla delle missioni. Questerisposte furono spedite nell' Agosto del 176 (sic) col padreM. Sperco, che andó in Roma., [NumaT titlul.]

LVIII.Horlesef, 23 Mart st. V. 1761.

Proces al sdtenilor cu preotul jesuit de acolo. Cu prede-cesorul sdii, care a murk de ciumd, eT aveati invoiald cde-Taduce pe an de toatA casa cdte 2 card de lemni si cdte 2gdinl, 0-1 da si dejma pe obiceid din toate*. Cel not"' cereun lei si cdejrna din sAmAndturT), arAtind cd altfel if va goni.Domnul judecA ccd el nu poate ca sA strdmute oameniT bk..nicT de pe mosie sa, fiind trditorT acolo si asedzatT de multdvremey, si aprobd plata unuT singur lea pe an.

LIX.

Talpa, 9 Mail 1764.

Atestat, cnomine vadanlanorum et aliorum de pago Talpaepraecipuorurru, de la (ego daschalus illius ecclesiae, StephanusBartokp, care iea la dinsul clopotul de la Galati', tquq indomo patris de Faroano stats, panA ce 4 ecclesia in Galacszedificaretur 2.

1 Un asemenea privilegiu-1 dase traiii Grigore Ghica la 5 Mail 7727.In 1759 proces al preotule cIazovitilorp cu un salahor, etc. din mosia Hor-legt: acesta e condamnat a-SY fridica Casa', din sat, unde preotul nu Noia A-1rabde, oferindu-se a-Y scoate lucrurile pe sama sa.

Page 158: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

110 REGISTRE DE SOCOTELf

LX.

Ja0, 3 August st. V. 1767.

Grigore Ghica arata ca clazovitilp s'ati plins a un chiriaal dughenilor lor a dispgrut de maf inulte luni, lasindulTmarfa incuiatä. t Poruncim Dornniia Mea dumitale Vel Agaca sa mere la ace dugheana §i sä aducT 2, 3 negustorT turcT§i catva din rufetul bacalilor, sä descuiatT dugheana aceaia, §i,ce matfa sa va ggsi intr'insa, sa o daV toata. in traria luTBacalbap, ca sa fie supt pastrarea luT pan ce va veni stapaniaceT marfe ; de care marfa sa sa faca izvod anume, in caresa te isca1e0T atat dumneata Vel Agg, curn 0 negutatori turd,puindull pecetile lor, 0 sa sa iscaleasca. 0 bacalii eel ce O.vor intampla fall; care izvod impreuna cu marfa sa va dala mana lul Bacalba,a, apoT dugheana, desartandu.of sa. odaT supt stapanirea maT sus numitilor IazovitT.,

LkI.Roma, 18 August 1767.

Dispensàl pentru casatorie, acordata dupa raportul luT c paterFranciscus Rottiglio, Ordinis Minorum Conventualium, in pro-vincia Moldavig apostolicus missionarius s '.

LXII.Dupti 1773.

[Nota.] Essendo entrate le truppe moscovite in Moldavial'anno 1769, in settembre, per ordine di quel commandante,dovettero di la partire per la loro patria li due padri, ora de'Gesuiti, missionarii apostolici, pel sospetto che avyesseroeglino qualche corrispondenza, perche Polachi, colli confede-rati. CR) eseguito, il Padre Prefetto d'allora di quelle missioni,considerando la grande necessita di la avvere due padri p0-

1 La 9 Novembre 1772, pennisie acordatl de cfrater Emmanuil Panagioia,parochus de Husp,

Page 159: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

DOCUMENTS PRIVITOARE LA ISTONIA CATOLICISMULUI 111

lacchi, de quali uno almeno sapesse anche la lingua tedesca,scrisse col consenthnento della Sacra Congregazione di Pro-paganda al padre provinciale di Russia, che Ii mandasse duereligiosi minori conventuali ; quali arrivati, ii presentó a S. E.ii feldmarescial Romanzow, di già informato che erano perordine di Roma là venuti, perche necessarii ; e benignamentepermise loro di là restare ed esercitare apostolico minis-tero, e, doppo pochi anni, ricevendo detto padre Prefetto labolla di soppressione dei padri gesuiti, scrisse a MonsignorIezzerski, allora vescovo di Baccow, pregandolo s'addoperasse,si presso Sua Real Majestà, che la Serenissima Repubblica, go-dendo avventurose delle missioni la loro prottezione, che iicenso della somma capitale di 20 mille fiorini, fondato neibeni di chi annualmente pagavassi alli noti due padri gesuitidella somma capitale di 20 mille fiorini polachi, a tal' effettofondata (sic).

LXIII.1775.

Col venerato commando del Serenissimo nostro principeAlessandro Ghika, dimostratoci dai signori senatori ordinatiper questi affari, che dobbiamo andare a stimare la casa diun Zingaro, che è fabbricata sul luogo de' Gesuiti, siamo stati,ed ii prezzo che abbiamo trovato conveniente si dimostraqui basso, essendocche 6 di legno, ed ii legno vecchio, toltoda altra casa, la quale, ridotta in somma, forma piastre turche25, e piü piastre 23 per le legature e lavori da muratore,essendo fatti da Cristodoro Ciuma. Questa stima ha sotto-scritto io Apostolo, capo de' falegnami, nel 17751.

LXIV.lasT, 8 Decembre st. V. 1776.

Grigore Ghica clä privilegiu pentru zidirea nouel bisericTcatolice. cCa se sI flea' zidirT de piatrA prin orw, cunoscut

In 1774 ghsim casurf supuse Propagandel de Anton Mauro, vice-prefectal MisinniT din Moldova.

1

Page 160: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

112 REGISTRE DE SOCOTELI

iaste, nu numaI a aduce aceasta podoaba ora0lor, ce i olptiifolosinte 0 aparare, maT ales la o vreme cand se intamplafoc. De vreme dar a de catva ani maT innainte ramleniascaa catolicilor biserica, ce au fost aice in ora011 Ia 0i, s'ail timplatde s'ail aprinsu, fiind de lemnu, dintru care s'ail pricinuit nuputina paguba 0 stricaciune caselor ora§anilorD, se cla per-misia, cmacar a §i pan' a cere aceasta voe n'aii fost oprirede caul noT pentru un lucru ca acesta, care iaste de apa-rare foculta, precum 0 maT sus s'ail aratat.,

LXV.Roma, 50 August 5777.

Se permite de Congregatie lift cfra Giuseppe Martinotti,Minore Conventuale e vice-prefetto delle apostoliche missionidi Moldavial, a vinde cal signor Catargiii, genero del signorprincipe Gregorio Ghika, attuale regnante di Moldavia, unpiccolo pezzo di terreno vicino alla residenza del Prefetto,inculto per altro ed infecondo, quale di phi già a poco apoco va perdendosi, 1

LXVL

Altezza Serenissima,B prefetto de padri e cattolici latini abitanti nella Moldavia

sotto il felice governo plenipotenziario di Vostra Altezza, umil-mente prostrato al di lei trono, le rappresenta e supplica comeseab ue '

Dopo la cattivith della Moldavia sono perseverati ad esservisempre li vescovi latini di Baccovia per molti lustri, sinchè la Po-Ionia aveva qualche giurisdizione mista sopra la stessa Moldavia.Preso poi che ne ebbe il totale dominio la Porta, il vescoyo

Iag, dupl 55 Octombre 5777.

' MaY avem, cu data de 4 Novembre 5777, o listit de casurY reservate,trimeas1 de Congregatie luY ft Reverendo patri magistro Antonio Marig Mauro,Ordinis Minoruzn S. Francisc, Conventualturn et in convento Locarni dominos.Pe Vo o cerere de divoll din partea until locuitor, care si-a prins nevasta,cm rnsti Turci curvind, si ten asternut se pisciaa.

,

Page 161: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

DOCUMENTE PRIVITOARE LA ISIORIA CATOLICISMULUI 113

latino si ritird nelio Stato di Po Ionia, governando il suo po-polo latino per mezzo de' nostri padri italiani ; benche allevolte hanno tentato di governarli per mezzo de nostri padrigermani o polaeThi, ma, non riuscendogli, di novo si avvalsede' soli Italiani.

Molto ha procurato Roma assieme co' principi di Moldaviaper indurlo ad abitare tra la sua grege, e l'averebbe seguitose non vi fosse stato timore di qualche turbolenza con la Po-Ionia. Finalmente Roma, ad insinuazione delli stessi principi,stabill in Iassi un prefetto independente dall' vescovo diBaccovia, residente in Polonia, per governare il popolo latinodiviso in trenta e piU villaggi, con chiamar solo per lo cre-simo o altro quel vescovo, che piii gli piace, o dalla Polonia,o dal dominio della Turchia.

Questo prefetto, non solo da Roma e arricchito di moltiprivileggi spirituali, quasi al pari d'un vescovo, ma anche da-gli stessi principi, come costa da quaranta e piit grisovoli, osiano editti, con tutti i suoi religiosi, e dichiarato immune edesente da ogni dazio e peso, cio6 da vacarito, da vatrarito,da fumarito, da giutorinza, e lo stesso privilegio ed immunitafit concesso anche alla servith de' medesimi padri, anzi a seialtri scutelnici, o sian privilegiati. E questi privileggi gli hannogoduti e gli godono sino all' ultimamente scaduto principe ;siccome hanno sempre avuto i prefetti e padri da principi lapotesta di carcerare e castigare i sudditi latini deliquenti.

La residenza del prefetto 6 sempre stata in quella cittadove il principe risedeva, et ivi avevano publica chiesa eospizio, siccome al presente risiedono in Jassi, perch6 resi-denza attuale de' principi.

Per ragione della poverth de latini, non hanno mai potutoedificare chiesa di pietra, siccorne per lo stesso motivo i Grecimoldavi non l'hanno inalzata di pietra, toltine certi luoghi,dove, non da popoli, ma da principi, ci6 si 6 eseguito.

Tre volte nella citta, di Jassi anche noi habbiamo preparatoil materiale per fabbricare la nostra antichissima chiesa dipietra, ma la prima volta loan Voda, posti li fondannenti, larovinO, facendogliene pet-6 Iddio pagar il fio, come mi pare,

62174. Vol. I. 8

Page 162: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

114 REGISTRE DE SOCOTELt

da quel momento'. La seconda volta il principe Racovizzamandó il suo Linci a prenderci del nostro ten eno il mate-riale, del valore di 1500 piastre, che ancor ci deve; e questipure ne ha pagato a Dio il fio2. Raccoltone poi sett' altrecento piastre, ce le tolse l'istesso Linci per fabbricare conesse la dogana, che dopo due mesi la divina vendetta con-sunse da fondamenti. Onde, astretti dalla poverth, l'abbiamofatta di legno, sin che nel passato ottobre fa consunta dallefiamme ; il che non sarebbe avvenuto, con tanto danno, enostro e de cittadini di Iassi, se fabbricata si fosse di pietra.E questa nostra chiesa de Jassi questa sol volta si 6 bruciata,come potiam provare con molti documenti de predecessoridi Vostra Altezza ed altri, non gia pia volte, come senz' al-cun fondamento van dicendo alcuni nostri disfavorevoli.

In questa inaspettata calamitosa disgt azia ritrovandosi l'attu-al prefetto, umilissimo oratore di Vostra Altezza, di esseresenza chiesa, con le lagrime agli occhi, prostrato al trono diei, la supplica a volere condiscendere che detta chiesa incen-diata si rialzi, se le pare conveniente, utile e giusto, come 6apparso al suo predecessore, accia il nostro commune Iddioe Gesa Cristo anche da latini sia lodato in Jassi. E, sequesta chiesa si permettera farsi di pietra, benche ci sarapia dispendiosa, sara di maggior sicurezza della stessa AltezzaSerenissima, che tra latini ancora acquistera per cia nomeimmortale.

Altezza 1 A me pare che li padri italiani non sieno tantoindegni di questa grazia e non si meritino tanto rammarico,perch& tutti li principi vostri antecessori gli hanno sempresperimentati e trovati tutti fedeli ; non mai avidi de' benitemporali, ma della sola gloria di Gesa Cristo, nemici sem-pre dell' avidita e richezze. Sempre sono stati zelanti in pro-movere anche i vantaggi temporali de' Serenissimi principicon predicare a loro parrocchiani la dipendenza, ubbidienza,

I Pentru prigonirea catolicilor supt Ioan-Voca cel Cumplit, v. si mgdeparte, la data de 13 Ianuar i806.

2 Domnul e Constantin Racovitd, iar ministrul Linchoult l'alné, tiiiat laConstantinopol In 1760.

Page 163: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

DOCUMENTS PRIYITOARE LA ISTOE1A CATOLICIFMULUf 115

fedelta e tributo al loro principe, richiamandoli e ricondu-cendoli nel di lui Stato, quando fuggivano per li troppi ag.gravj; facendo a gara i padri per pia multiplicare e renderefruttuoso al principe ii suo villaggio, con condurvi novi abi-tatori da Stati vicini, talvolta anche con disgusto dell' Im-peratore e de' Polacchi. E questo si è ii motivo per cui i

no3tri padri italiani non possono passare per la Po Ionia eGermania nel ritornare in Italia.

Greci Moldavi passano a popuiare la Transil-vania, ma non mai cia si è permesso a latini da nostri. pa-dri, ma bensl anzi moltissimi, e Transilvani, ed Ongari, hannoessi stabilito nella Moldavia con vantaggio de' Serenissimiprincipi. E siinili padri, che per ció dovrebbero essere gra-ziati e acarezzati da principi, avranno a soffrire ii rammaricodi star senza chiesa nella citta di residenza de' stessi prin-cipi ? Simili benefattori de' Moldavi, anzi de' principi, si me-ritano che gli si dica da ministri di sua Corte che lascinoe ossa de loro morti e ii sacro luogo della chiesa e vadinoa fabbricarla altrove, come indegni di coabitare vicino a chisempre ha rispettato, amato e servito con fidelth e profitto?Un animo grande, un cuor pietoso, grato e benefico, comequello di Vostra Altezza Serenissima, non soffrirà mai tal cosa.

Altezza I Rifletta non solo a questo poco che io ho ac-cennato, ma ad altri magiori utili ancora ed onori che nederivano a principi dall' avere nelia sua capitale una chiesaper commodo di quelli che vengono e stanno nello Stato, nonper utile proprio, ma sol per far da pastore alle pecore frut-tifere del Gran Signore e del principe, contentandosi essidel solo sostentamento diurno. Tutto ii frutto delle pecorelatine 6 del principe, e non avranno neppure, come per ca_panna, una chiesa quei pastori iedeli (he le custodiscono efan fruttare ? Altezza I La giustizia umana, civile, ecclesias-tica, divina e naturale, non lo comporta. L'indole benefica,onestissima. di Vostra Altezza, veramente degna di un prin .cipe, non lo permette. Siamo tutti cristiani ; tutti serviamo iimedesimo Gesa Cristo. Ci bash ii danno che ci fanno, iiben che impediscono a noi cristiani i ne nici di Cristo. La

Page 164: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

116 BEGISTRE DE SOCOTELI

grazia dipende unicamente da Vostra Altezza, perch6 pleni-nipotenziaria. Ma, se mai ella approva e giudica spediente enecessario, si facci uso di qualche altro mezzo, non pregiu-dizievole alla di lei giurisdizione assoluta e al di lei genio,abbi la bonth di suggerirmelo, acció la grazia le possiamosempre riconoscere da Vostra Altezza, padrone e benefattorenostro e de' nostri latini. La grazia che chieggo 6 giusta, digloria di GesU Cristo, della sua santissima madre assunta alcielo, di cui la chiesa nostra portava ii nome, di onore diVostra Altezza, e ii concederla da lei sola dipende. Laonclespero di ottenerla.

LXVII.

1778.

cModus agendi apostolicum ministerium in Moldavia pa-tribus missionariis per epistolain instructivam exhibilus abeorum patre praefecto anno

Cum sa cearg serviciile teranilor. SI faca a veni fetele labiserica evelato capite,, sa opreasca scrinciobul; cconsiderantesquod sit perniciosa animae et corpori machina illa, vulgoskinciu, elevari solita tempore pasquali pro lusu publico iuven-tutis utriusque sexuso. Sa nu meargl a face slujba la bilciurl,sl nu facA nego i sA, nu poarte arm; mai ales ofensive ; sänu fumeze itabacum : cquia tamen piaculum est grande apudomnes hic in Moldavia, neduin Moldovanos, sed etiam ca-thohcos nostros, finnigatio ante sacram communionemx. Or-dine pentru cdascalip. SI se observe la lucru serbnorile, triecvulgo claca fieri permittant praedictis diebus, tanto minuspro se ipsis). Oprite lApturile in post, de care se scandalisaucMoldovenif.. Dumineca si serbätorile sa se tie predici 1 Stdeie instructie de catechism. Sa opreasca superstitiile cu lu-

S'ail pdstrat, din asemenea predid, toate scrise cu litere latine o ckasaniepentru suffletele din Purgatorj, kari se spune en zioa den morzi sM la Dume-neka al patrele dupe postul cel marep, un ccuventu despre inaltiare sventeiCruci la 14 Septemvre rostita la Schejac. Intr'un caiet de copie, tot In sec. alXVIIllea, cAlfavita c6 sufleteaskec, o cunoscutä tipKriturà din acel Limp.

1778,

Page 165: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

DOCUMENTE PRIVITJARE LA ISTORIA CATOLICISMULUI 117

mingrile de nuntg i de botez. cAd declinanios abusus huiuspatriae, quos emendare videtur impossibile, se choreas fierisolitas nocte praecedenti ad copulationem. MgsurT pentru co-mind : ccommendars. Sg nu maT fie cgluggrT rgtgcitorr. Fiecefamilie sg dea parochuluT, ca esembria,, 4duas metretas tur-cici tritici seu duo patrar popuscioi et alterius speciei ; sinminus, pretium equivalens, et hoc ad arbitrium parochianorurnx..La nuntg se va da preotuluT 40 de parale 0 un car de lemnesad alte Jo parale; dascgluluT numal tip, iar ecomestibilia a , dacgvrea mirele. La botez, 7. parale pentru preot, 3 pentrudascgP.

LXVIII.

IasY, 6 August 1778.

e Cu bung sgngtate ma 'nchin Domnielor Voastre, tuturorHqenilor cinstitT.1 /I mustrg pentru cg preotul lor vrea sg-Tpgraseascl ede rgu tglharilor 0 de putina ominie a voastrg v.N'are biserica pe altul la indgmlng, 0 nicT n'ar veni altul laeT, cari ad faima de e niascultatorT, i uniT prè indrazniti dincale afarg cu preuti : cad obiceile voastre cele rele, popritede Bisericg, nu le yeti lgsa, cad copiil vo0ri nu-T stapinitT,cad de bisericg nu prè cgutati i agiutorinta cazutX preutuluivostru, ca cum sg se odihneascg, nu o dap'. N'am atita su-pgrare pentru satile toate a Moldovil, cum am de satul vostrusingur,. Considere urmgrile plecgriT preutuluT. eDe la Iasi, 6lunl a luT August (sic) 1778 [confirmat in 1785]. Slugg ple-catg : Prefectu : Pgrinte Iosep Martinotti M. C. [pgrintele FedelRocchi, M. C., Prefect].1

LXIX.Rusciuc, 31 August 1779.

cPaulus Dovanlia, Dei et Sancte Sedis gratia episcopus ni-copolitanusl, cgtre Fedele Rocchi, , Ordinis S. P. Francisci,Minorum Conventualium et tnissionarius apoAtolicus dioceseos

1 La urtnX se adauge o solulie datit la Roma, IO Februar 1788, cu titlul :eDin vorba avuta de la Presfinzit Papa,.

Page 166: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

118 REGISTRE DE SOCOTELt

nostrae nicopolitanae. II trimete la Constantinopol pen truafaceri. 'Datum Ruscichini, et nostra residentia, die 31 Au-gusti I 779. D

LXX.

Ia5Y, dupl i i Octornbre 1779.

[Scrisoare, probabila cg.tre nunciul din Viena, a Prefectuldf,care mentioneaz1 pe dl vescovo di Baccow, Monsignor Iez-zerskiD, si scrisorile !La din April 1775.]

.... In secondo luogo le significo che la protezione te-desca 6 persi necessaria, mentre, se fui fino ad ora, comeanche spero in advenire, riguardato da questo Serenissimoprincipe, Costantino Moruzi, con ochio pietoso, coll' avermi egliperdonato nei due passati anni il tributo del vino che si ri-cava dalle nostre due vigne, che fir per ciaschedun anno dicirca roc) piastrg, quali dovevo infalantemente pagare, comepagai ed io e i miei antecessori nel tempo passato, se in oltrecon particolar cura mi ha fatta sempre amministrare la gius-tizia da questo Divano, per li affari si spirituali, che temporali,per li quali he) a lui ricorso, e finalmente ora mi graziO dellalicenza di qui poter edificare la nostra chiesa di pietra a nostrobeneplacito, tamen crederio, in grazia d'una lettera di racco-mandazione benignamente accordatami da S. E. il generalecommandante di Transilvania ; e, se li venisse una lettera diringraziamento per li suditti benefizii da persona in mag-gior dignith constituita, vie piii si animarebbe a beneficarcianche suppongo io, perch6 6 di natura liberale, quando 6stimolato, con qualche limosina per I'edificazione di dettachiesa, quale nella futura estate incominciard, avvendo piastremille e ducento a tal' effetto, lasciateci da un nostro catto-lico, ed altre piastre 1833, quali, bench6 siano fondo per lamanutenzione della residenza, non ostante, perch6 qui nontrovasi persona sicura per darle col pre), si spenderano perla detta chiesa .. . .

Page 167: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

DOCUMENTE PRIVITOARE LA INTORIA CAT0LICI8MULUI 119

LXXI.lag, dupi 1 t Octombre 1779.

[Rgspunsul until Prefect la o scrisoare pentru ei beni qui ri-masti dall' estinta societh).] Intendo la particolar propensioneche mostra l' E. V. a questi poveri cristiani, confirmatami[,sters ca ,si : significatami1 anche a voce dal Signor Nagni,qual da qui parti per Boccorest. LAratg cg] li padri ex-gesuiti,oltre ai pochi beni immobili essistenti in questo principato,esigevano anche il pro d'una somma capitale fondata nei beni,ora distenti nel cordone tedesco, d'un certo nobile Didinski,qual abita a tre ore circa lontano da Camenicz e, per quantosiami addoperato nel tempo dell' altra mia prefettura, nonmi e riuscito di poter avvere il sudetto, pert?) per esser si fattadetta soma incorporata all' imperial cassa. Eccole, E., quantomi scrisse spettante al sudetto affare il vescovo di BaccowMonsignor Iezzerski in una sua lettera dal 8.1 April del1775. cBullam suppressionis Societatis Iesu iam transmisi,etc. Bona post patres Societatis relicta in suam recipiat pos-sessionem; invenietur ultra et summa inscripta in Polonia (qualmi assicurano li Armeni cattolici polachi qui mercanti esserdi quaranta mille fiorini polachi) pro missionariis Societatis,quae suo tempore potuit recuperari. 2 Parlando adunque di questoaffare col sudetto signor Nagni, mi disse che, essendo l'E. V.arnicissimo col ministro plenipotentiario imperiale, Eccelentissi-mo signor Thuguti, e questo parimenti amico coll' Eccellentis-simo signor conte Brigido, governatore generale dei regni diLodomiria e Galizia, umilmente le supplico ad impiegare ilsuo potere ... Questa residenza, rimasta assai povera per lapassata guera e sapendo benissimo questo Serenissimo prin-cipe Costantino Morusi le nostre molestie (?), in virtit d'unalettera di raccomandazione benignamente accordatami da S. E.il generale commandante della Transilvania, mi ha sempre costbenigno ochio riguardato, coll' avvermi perdonato le circa 65piastre tributo del vino, che si ricava delle due nostre vigne,l'anno passato tutto il tributo, consistente in piastre circa 125 ;hO in oltre esperimentato l'effetto di predetta lettera, mentre

Page 168: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

120 REGISTRE DE SOCOTELI

mi fecce egli amministrare giustizia in altri affari spirituali, perli quali he> a lui ricorso, et in questi ultimi giorni mi graziO anchecon suo diploma della licenza di poter qui fabricare la nostrachiesa di pietra a nostro beneplacito. E direi, E., che per viepihanimarlo a beneficarci, non sarebbe superflua una di lei lettera,o di chi giudicherh a proposito, di ringratiamento. Per ladetta chiesa ha lasciato, tempo fa, un nostro cattolico piastremille, ed abbiamo anche altre piastre 180o, quali, benchè sia-no fondo per la manutenzione della residenza, non ostantesi spenderano per la chiesa, perche qui non possiamo ove tro-vare persona sicura per darla col pH), e cosi non avverh leresidenza da qui in avvanti di rendita se non piastre 400,quali si cavano dall' effetto di otto botteghe e l'utile delle su-dette due vigne, 50 circa, e dei bani restatici dalli detti Ge-suiti.

Si numerano in questo prencipato undeci parochie ed oltra,nel cordone tedesco 1, da circa 13 mille anime cattolice, sette,e siamo in tutto ora tredici padri, e la Sagra Congregazionemi fa pagare annualmente scudi romani 130 per dispensarliai padri pih bisognosi, e con la sudetta entrata si pagano an-nualmente al padre prefetto piastre too per il suo vestiario,al padre paroco 36, oltre alli estraordinarii della parochiaquali sono scarsissimi, e questo si ricava di limosina in chiesa,che ascenderh all' anno circa a piastre 40 : non basta per lipoveri della parochia, quali sono per lo phi Tedeschi fugitivi,Polachi ed Ungari, quali al certo ci faranno diventar martiridi pazienza.

Eccole, E., in succinto il stato di queste missioni, e mi cre-da che in avvenire sara difficile di trovar chi vogli accettarequesta prefettura, si per la poverth della residenza, quale hhperduto per le distrutte cose nel tempo di guera da circa 300piastre di rendita, oltre al danno emergente per avver do-vuto aver di nuovo, fatta la pace, fabricar la residenza e ca-pella, con debiti quali non sono del tutto estinti, non piit nelluogo dove era l'altra, qual costava da circa 1500 piastre, per

1 Bucovina. §i azT i se zice In Moldova Cordunul.

Page 169: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

DOCUMENTS PRIVITOARE LA ISTORIA CATOLICISMULTA 121

che era reso la il ricetto delle immondezze della cith, ma nelluogo rimastoci dalli sudetti PP. gesuiti,che per li affari spi-rituali d'alcune rignose pecore, che non mancano, quali cifanno esercitare la pazienza ed odiosita per dover far contraalla dominante religione, e me ne 116 ora uno quale non s6qual fine occorra. [0 afacere de cdsAtoriel Quanto scrivo inquesta mia riverendissima a V. E. 6 noto pure a S. E. Mon-signor Garanpi, nonzio in Vienna, meglio anche informatodelle nostre misei-ie a bocca dal detto maestro Martinotti,mio antecessore, cui scrissi anche esser qui a noi necessariala protezione tedesca, e de) le significo accid col lodato pre-lato possa intendersela l'E. V.1.

LXXII.IasY, 1780-2 ?

Uu necunoscut recomandä Domnului Moldovd pe creve-r endus pater Antonius Mauro, Ordinis patrum Minorum Con-ventualium, qui, non pridem Roma adveniens, per Transyl-vaniam in Moldaviam profectus est, ibidem munus praefectimission= suscepturusv. E cunoscut in WV.

LXXIII.

Varsovia, 20 Decembre 1780 si 28 Ianuar 1782.

Nunciul apostolic Archetti, archiepiscop de Chalcedonia,da ha Anton-Maria Mauro, Prefect al MisiuniT din Moldova,llmuria asupra felulul cum s'ar putea recapgta efectele Ie-suitilor, llsate In Polonia de misionariul Iasinowski.

LXXIV.Tag, to Octombre 1781.

Mgrturie de bgtrinT, cg n'aii auzit cca sä fie fost vre-odatgdrum prentre zidiul Tresfetitelor i pentre beserica ungu-

1 Li August 1776 un act mentioneag pe cDominicus episcopuss.1 Poate aceasta O. fie scrisoarea generaluld din Ardeal, de care se vor-

beste In ale precedente. Acestea ar fi atund de supt Prefectura lul Mauro.Pentru date, v. no Ian.

Page 170: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

122 REGISTRE DE SOCOTELI

riascl). intre altil, el Anita Mgteiasg, fgrnei bgtrgng, cetin minte de cind au venit Cantemir begzad6 cu MoscaliT inMoldova, cu sufletul meti mgrturisgsc cä n'am apucat drumpintre zidul mgngstireT i pintre beserica unguriascIP. «Su=

sana, jidovcg, fgrnei ca de 70 anY, c aice m'am crescut dincopilgrie me, i n'am apucat a fi drum.),

LXXV.1781-21.

[Explicatie a unu`i plan care lipse,telLa porta della residenza, qual f5 distrutta nel tempo della

guerra, con quattro botteghe alla destra e quattro alla si-nistra ... La casa fabricata dal P. abbate de Tre Santi sulmuro del di lui monastero, ii stilicidio della quale tagliato,perch& pregiudizievole ai nostri diritti, per ordine di S. A.Serenissima ii prencipe Gregorio Kalimak Un ciardak allacasa fabricata dal P. abbate de Tre Santi sul muro del dilui monastero, incominciato, ma non finito, per ordine di S.A. Serenissima ii prencipe Gregorio (sic) Morusi ... La chiesaqual s'abbruci6, contigua al muro de Tre Santi ... Dove eraii cimiterio dei cattolici ... La casa fabricata dal padre abbatede' Tre Santi sul nostro fondo nel 1772, contigua al murodi detto monastero La casa fabricata nel 178 dal Padreabbate de Tre Santi, non finita, per ordine del Serenissimoprencipe Morusi, perch6 fatta sul nostro terreno ... La siepedi S. E. il signor Hatman Catargiu

LXXVI.Roma, 26 lanuar 1782.

[Congregatia cgtre Rocchi, «Bukureste nella Vallachiap.]Dal foglio di Vostra Paternite. segnato Ii 4 decembre dell'anno scorso con piacere si 6 inteso che Ella per ordine diMonsignor Dovanlia, vescovo di Nicopoli, siasi portata inBukureste ad eiTetto d'istruire nella lingua bulgara e nelle

1 E fitcutX supt Constantin Moruzi (-8 Iunie 1782). Data de 1781 e Cu-pring In act.

fit

.

Page 171: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

DOCUMENTS PRIVITOARE LA ISTORIA (,ATOLICISMULUI 123

altre cognizioni pi6 necessarie i due religiosi passionisti des-tinati per quella Missione ; onde senza ritardo possano poiaccudire alle parti del loro ministero. [MulttimirT i promisiunTde rgsplatg. Cheltuielile i se vor restitui de Garampi.]

LXXVII.IasT, 19 Octombre st. v. 1782.

a) Petitie cgtre Al. C. Mavrocordat a Prefectula Mauro,care argtase c predecesoriT !La, Grigore Ghica 0 ConstantinMoruzi, permis «di fabbricare in Jassi la chiesa cattolicadi pietras, pentru care s'a strins i materialul ;

b) Resolutia DomnuluT «Fiind-cg vointa noastrg iaste pen-tru ca se fit1 cu totiT odihniti, nu numal la aceasta, ce 5,4 laalte trebuinte, care vet aye spre odihna voastrg, iatg cà vise cla voe sg 0 faceti bisericg de piatrg, dupg cum vet vre,0 nu vet fi supgratil

LXXVIII.1783.

Inventariu al averit bisericil catolice dina) Doug viT la Copal, de cite 5 §i 2 1 2 pogoane. [In mar-

gine : eVenduta dal Padre prefetto S-Issano a 24 marzo 1798,col prezzo di mille trecento e venti piastre al plus offerenti,che fit il signor Raducano]. Le ingrijia «la baba Mathiasoe,con suo figlio Iovanizza, quali godono in citta casa gratis ; sonofiberi del tributo, perch6 fatti passare come forestieri scutel-nici, e non ha la residenza da loro alcun utile, se non che nonsi paga loro ii pandarit»;

b) Doug vil la Miroslava, de 5 pogoane 0 3 «scirtes. §i depogon 112. Vierul, nefiind scutelnic, e platit pentru pindgrit

cu 7 leT: aquesromo si soffre di nevojas. ;c) «Plà la residenza l'osteria, e vi 6 messo in quest'anno

1783 vino vedre Hoo, misurato col cot della vama2, e si

0 ast-fel de hotArtre se dase si la ii Maid (supt C. Moruzi).2 AceastX unitate de mAsurK fusese stabiliti de Constantin RacovitA, In

Domnia a doua. V. documentul ce am publicat In Noua Revistd Rontind dela la Novembre 1900.

Iasi.

Page 172: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

124 REGISTRE DE SOCOTELI

venduto al dascalo attuale, quale pen!) ha messo un huomo alprezzo di una piastra per vedra, restando a lui le droste, qualisi computano per vino compatto; pen!) che la residenza paghitutte le belele,-0

d) c Otto botteghe all' oliza mare, le prime due, di pittaria,pagano per cadauna piastre 6o, danari anticipati per sei mesi ;due altre sono affittate all' impresario del tabaco, e paga percadauna piastre 6o, danari antecipati, per sei mesi .. . 11 sud-

detto impresario, per nome Geremia, e sortito, ed 6 entratoun altro, col quale non si 6 fatto zapis alcuno, ma la resi-denza non avrà alcun danno, mentre pagara chi 6 entratoil residuo ... Sotto il portone vi sta. un Zingaro marescalco ...L'affitto 6 di nove piastre ... Le altre due le tiene in affittoun certo Daniil Ebreo, e paga per cadauna piastre so all'anno, nel fine di giugno cioe e di decembre. La settima bot.tegha la gode una vedova ebrea, e paga anticipatamente ognisei mesi .. . L'affitto di piastre 50 all' anno ... L'ultima lagode un certo Abraam Ebreo, e paga piastre 50 all' anno,danari anticipati ... Sono pure sul luogo della residenza duepiccole camere restate per miracolo nel tempo della guerrapassata ;)

e) Cele trei o lIT incepute la 1781 pe locul catolicilor, deegumenul de la Trer-Ierarchr. In una stl ail signor GiovanniBeltrami, che Iddio li dia ogni beney, cu dor lei lunar. Certeren pentru o stradI ((Ili eccellentissimi signori Deliano elogotheti Kostachi, alla presenza anche del signor secretarioabbate Marquis', per ordine del principe, doe che la residenzaconceda tre stengini di lungo e due palmi in largo . .., edin longo quanto 6 longo il luogo della residenza», primindde la egumen 65o de ler i lemnul ctlor trer oar. Dar egu-menul 41 desaproba mandatariul. Vrea Adiscacciarsi dal nostrosito in virtu di una carta di donazione che ha trovato, chedice esser statto regalato al monastero dei Tre Santi da unacerta Safta (detta carta 6 di 112 anni circa) tutto il luogonostro non solo, ma anche dei es-gesuiti, Catargiu ed altro

1 V. maT sus p. 126, nota i.

Page 173: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

DOCUMENTE PRIVITOARE Lk ISTORIA CATOLICISMULUI 125

sull' oliza mare, come pure tutta la metropolia; in una parolafino alle antiche carceri, che dicesi essersi fatte ncl luogodove ora c'e la scuola ; ma detta carta si 6 letta in publicoDivano, ed 6 statta giudicata di nessun valore e per conseguenzaresuflata, come vedesi nella anaforaua circa detta lite, fattanel tempo del principe Morusi . .. L'affare si sà dal signorprotomedico Beneveni', signor secretario ed altri, e si devefare ogni sforzo che resista ;*

f) ccapitali e crediti della residenza : . . . Un certo Corini,chirurgo, che sta in Boccorest, in quell' ospitale, deve piastre .Lo sa Monsieur Fleuri, Francese, maestro di lingua fran-cese in Bocorest2, e c'è la scrittura del Pache maestro Mar-tinotti, allora Prefetto1. Il boier Spattari de Paste ...piastre114_ 11 dottore Dorcelli [care incaseaz1 ceva pentru mAnA-stire]. Zapis di piastre 1o3, debito di Alessandro pietrar,nostro cattolico . .. Doc. Maestro Montaldi . . . Zapis dipiastre 600 di Monsieur Schabert, fatto li 13 agosto 1776, colcenso all' otto per cento . . . Zapis di un certo VasiliChurca teslare... Il signor Giuliani, che sta a Camenize,interprete di Polonia2, deve piastre tre, residuo delli 300 fio-rini polachi, che ha dato per la chiesa la Serenissima Casaelletorale di Sassonia ; diede il sudetto ordine al signor se-cretario abbate Marquis di pagarse, ma non pag6 . ..,cL'ospizio 6 debitore al Padre Prefetto Mauro del suo vestiariodi tre anni.) [Negocieri in Polonia, pentru averea IesuiOlor.in margine: cNel 18 t1 il padre prefetto Luigi Landi ricu-perO quelle scritture dai,Padri Cappucini di Odessa, nel cedereche hanno fatto quella Missione ai nuovi padri Gesuiti.D] ;

g) Toxobenii. cUn certo Moldovano, per nome Carp, notoal signor Pantasi, -cerca di far un cambio, cioè di avveredetta moscia, e lui dara alla residenza una bottega col suo

1 V. Hurmuzaki, X, pp. ro, zo.a Apot consul.3 V. ma sus, p. 157, no LXVIII.4 V. Literaturd i i arta romind, art. citat.5 Voin publich. In altS parte a acesteT culegerT ceva din corespondenta luT

Giuliani.

Page 174: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

126 REGISTRE DE SOCOTELf

fondo qui in Iassi., [Pe margine : E affittata detta mossiapresentemente per tre piastre sole.,];

h) Orletii, laffittata a S. E. il signor Deliano», careel ofera in schimb o pravAlie ; pentru care se i scrie laRoma;

i) *Al Giuseppe, non molto lontano da Gottinara», altpArnint ;

j) Via de la Miroslava.

LXXIX.1783.

Memoria lasciata dal P. Minore Mauro nel 1783.Per avere le scritture de beni rirnasti in Moldavia dai pa.

dri ex-Gesuiti, quali trovansi presso il Padre ex-Gesuita Giu-seppe Solimowski, preposito nella città sita in Ocraina, vulgoTetiow, bisogna scrivere all' Illustrissimo signor Lelevel, cas-siere generale della comissione della nazionale educazione diPoloniav [care prornisese a le restitui .

LXXX.

Lemberg, pe la 26 Iulie 1783.

Admoduin reverende piter magister praefecte, patrone co-lendissime is episcopus Bacoviensis in negotiosibi commendato a Paternitate Reverenda Varsaviae nihil hu-cusque egit, quia sors missionariorum in Moldavia brevi aliaesse speratur; melius itaque iudicavit esse expectandum.

Frater Barnabas Kgdzierski.V°: Adresa care Mauro, epraefectus apostolicae missionis

Ordinis Minoruml.

' Pe hIrtie se maT afl o natl. din On Ianuar 1784. In 1783, Ignatie,egumenul de la TreT-lcrarchT, interveni (30 August) pe IIng ituvoctOrqS vricnartp Itpecpizttup pentru a-T arhta cl In eidar c15de0e pe loc staln. In Oc-tombre 1ns5. se face o trivoiai cu el, la care asistI ca mantle cCostaki Lo-gothetti, Giovanni Deliano Cantacuseni ed ii reverendissimo abbate Marquis,attuale secretario di Sua Altezza Serenissimaa. Pentru Kedzierski, v. 0 Sulzer,Gesch. des transalisinischen Dariens, Ill) P. 544.

Illustrissim

si

Page 175: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

DOCUMENFE PRIV1TOARE LA 1STORIA EATOLICISMULUI 127

LXXXI.Oituz, 28 Septembre 1784-

Infrascriptus, secundum fidem Deo debitam, testor homi-nes moldavienses ungaros catholicos exaudivisse multos. Cumnon habeant ex patribus missionariis qui linguam ungaricamcalleat, ideo pauperculi debent venire ad me et in maximohyeme. Cuius [in] fidem uberiorem praesentes, manu propriasubscriptas et sigillo munitas, extradidi attestatorias. Sig-naturn Ojtoz, die 28 Septembris, anno 1784.

Pater Paulus Hoch,capellanus caesareus contumatiae ojtoziensis, m. p.

LXXXII.Sniatyn, 12 Novembre 1784.

eDominicus, episcopus bacoviensiss., catre cPrefectul Misiu-Cere econnotationern modernarum parochiarum plus

quam ab annis tribus rnihi non communicatarum, cum no-mine et cognomine patrum . . . et hi qualiter ecclesiis suis etofficiis incumbant et utrum satisfiat iniunctis . . . Antecessortuus (mihi quidem perdilectus) e sui rara animi bonitate, nobisnota, raro disordinata corrigebat . Pe margine: «Non exceptaquidern nova Bucovina, vocitata cordonata, ex qua pater Mau-ritius Martonffi nihil mihi detulit aut supplicavit, per annosundecim circiter). eP. S. Valetudini bonae consulens patrisM. Adami, per bona verba rogarem ipsum ut nuhi insinuaturnin ante horologium arenarium 24 horis inserviens apud calu-gieros procuret.

LXXXIII.Varpvia, 30 Novembre 1784.

Archetti catre episcopul de Bacail, cconsegnata . . . da fraMauro,. ePost trium mensium moram Varszavia disceditadmodum reverendus pater apostolicus Magister Mauro, Mis-sionum moldaviensium praefectus, qui hic summopere adla-boravit ut iisdem Missionibus et ecclesig in civitate Iassii edifi-candg subsidium aliquid compararet.i Cere scrisorl de reco-mandatie pentru el catre doi nobili poloni.

Page 176: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

128 REGISTRE DE SOCOTELt

LXXXIV.IW, 7 lanuar st. V. 1785.

Al. C. Mavrocordat da pertnisie de visità Prefectuld, cfiinda badri prefectorul de aice din Ia all cerut voe de laDomnia Mea ca sa margä dupg obiceia la catolici ce sl af1Xin taxa aceasta, spre cautare trebuintri care i se cuvine,.

LXXXV.Roma, 27 August 1785.

Propaganda catre Rocchi, rXspunzindu I in privinta averilormisionarilor mortY in m'siune. «Intendo poi con dispiacere leangustie nelle quali ritrovasi per supplire alle spese della nuovachiesa di Jassi ed alle altre indigenze degli operaj. Ma quelsoccorso che la Sacra Congregazione poteva recarle, già lefa somministrato fin dal mese di luglio 'proxime passato, nellasomma di cento scudi da erogarsi per la fabbrica sua. Legravi stretteze di quest' erario non permettono di potersiestendere pia oltre, I.

LXXXVI.

MO, 29 Novembre st. v. (2) 1785.

Li 29 novembre 1785, doppo tante suppliche date a S.Altezza Serenissima per il luogo che diceva il padre maestroMauro ne suoi ricordi occupato da un certo Gregorius Bla-naro, nostro uicino, fatta la visita, i ritrovb colle scritturedel signor Katargi che un stingen e mezzo vi 6 de differenza,talmente che, invece di guadagnare, dobbiamo tanto restituire.

LXXXVII.Sniatyn, 22 Maiti 1786.

«Dominicus Karnowiecki, episcopus bacoviensis, praepositussniatinensis,, catre Prefect. «De me vero, vestrum ordinario,informare te volo, quod sim circa tenuissimos mei proventus,

1 Pentru averea rnisionartlor se aduse scum un rIspuns la 22 August pre-cedent. La 12 Mart 1784, Congrega0a numise pe Rocchi, sBononiensis,nostrae provinciae ..., missionarit munere in Bulgaria laudabiliter functuss,cdiffinitor perpetuuss in diocesa ha.

Page 177: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

DOCUMENTE PRIVITOARE LA ISTORIA CATOLICISMULUI 129

praesertim in hoc praesenti apud nos calamitoso tempore, vereegens ac miser. Quare rogo te, pater, per omnia, ut vulgodicitut, sacra, ut me iuvare velis, transmittendo mihi quamcitissime, saltim concernens pro aliquot annis, ex Kurbik etZbaratz, mihi debitum, et per hanc accelerationem indigentiaemeae succurere cures . . . P. S. Quare non peccabis, pater,si indigentiae meae adiicies aliquot annorum proventus eius-modi.)

LXXXVIII.

la5T, 20 August 1786.

Rocchi, definitor i cSacrarum Missionum a Sede Aposto-lica praeses generalis constitutus), trimete la Varpvia pemisionariul din Moldova, Silvestro Malinski'.

LXXXIX.

IasT, so Decembre st. V. 1786.

Admodurn reveren le pater Praefecte. Eminentissimus do-minus Mitropolita nunc, Deo favente, utcunque valet. Quodvero circa iuvenem praesentem dignabatur interrogare, utrumscilicet possit ipsum ad aliquem Polonum mittere, haec licentianon est penes Eminentissimurn dominum Mitropolitam, sedpenes Celsissimum principem, nam hi iuvenes ex resolutioneprincipis sunt a cceptati ; unde sine eius iussu nihil de ipsisstatuendum. Caeterum maneo admodum Reverentiae Vostraead obsequia paratus. Gabriel archimandrita. Decembris de-cima 1786.

I Permisia imperiaM pentru ca sd stringä milosteniT sad consummandumsumptibus Romanae Congregationis de Propaganda Fide in Moldavia, signanterin Iassy acceptae ecclesiae structurams, se acordd la 5 Septembre luT t.l3:ali.,Franciscan, Ungur. Cancelariul polon permite la 23 Octombre luT MalinskiMt strIngl ofrande spro construenda ecclesia iassensi in Moldavias. Venit cuMinoritul Inocentiu Siarkowski, et adura 26 de galbenT, dintre cari 2 de lacancelaritl, iar 15 de la Palatina de Vilna.

62174. Vol. 1. 9

Page 178: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

130 BEGISTRE DID BOOOTEM

XC.Roma, 14 Iunie 1788.

Reverendo Padre. Le sinistre nuove che sono gik giunteultimamente dalla Moldavia fanno temere qualche gravesciagura per li nostri cristiani, onde non si cessa di pregarDio che si degni sospendere i flagelli che loro sovrastano.In ogni evento questa Sagra Congregazione confida pienamentenel molto zelo e nella sperimentata prudenza di Vostra Pa-terriita, che sapra adattarsi alle circostanze e trovar modoonde coteste povere anime non restino abbandonate. Rispettoal calendario, quando glie ne venga fatta premura, potra valersidell' antico. Ella intanto si uniformi pure all' altro e ne scrivadistintamente, che si provvederh. Che 6 quanto mi occorre . . .

Roma, 14 giugno 1788.Al piacere di Vostra Paternith,

L., cardinalis Antonelli, Prefetto.S. Borgia, segretario.

[Cgtre Fedele Rocchi 1.]

XCI.

Roma, 2 Mail 1789.

Reverendo Padre. Questa Sagra Congregatione 6 cosi sod-disfatta delo zelo e attivith, con la quale V. P. compie idoveri dell' affida tole impiego, che non crede spediente nelleattuali circostanze la sua dimissione, ma vuole che, anche ter-minato il triennio della sua conferma, continui nella prefetturaa beneplacito di questa Sagra Congregazione. Non dubitoche V. P. sara per rimettersi di buon grado e con tutta larassegnazione alle disposizioni di essa e confermarci con unasaggia condotta nella buona opinione di lei ; niuna pena per-dendosi delle contrarietà suscitatele per lo spoglio del P.Zannetti e per le pretensioni del P. Cordiani ; giacche la S.

1 E vorba de rlzboiul hare Rus! si. German!, de o parte, si Turd, dealta. La 7/18 August, din BotosanT, Agentul imperial lin Moldova, baronulde Metzburg, dl un pas le Alecu, Armean catolic, care merge la Mild,turn sein verlohrenes Vieh zu suchen,.

Page 179: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

DOM:MONTE PRP/MARE LA ISTOEIA CATOLICISMULIII 131

Congregazione 6 ben persuasa della sua rettitudine in am-bedue le parti.

L'arrivo del P. Tommaso PosonyOpeditole a istanza dellaSagra Congregazione dal signor cardinal de Battian, speroche riuscira di grande vantaggia agl' Ungari costl dimorantie a V. P. di molto sollievo. Godo che anche il P. Bialis co'suoi lodevoli portamenti dia motivo a V. P. di consolazione.

Si manderanno poi per mezzo del P. Arbusti, procuratoredelle Missioni del suo Ordine, i privilegij richiesti per il P.Maffei, il quale ha terminato con lode il novennio della suamissione. Sara per() bene che questo religioso si trattengain Moldavia fino all' arrivo di altri operaj.

Attender6 finalmente con piacere la relazione promessadell' ultima sua visita e, pregandole . ..

Roma, 2 Maggio 1789.[Cgtre Fedele Rocchi.]

XCII.Roma, 20 Iunie 1789.

. . . . t poi stato rnolto sensibile questa Sagra Congregazioneallo zelo col quale V. P. si 6 interposta presso il comman-dante dell' armata ottomana, affinch6 i cattolici e le lorochiese fossero immuni da ogni invasione e pericolo. Pos-sedendo Ella la gratia dei commandamenti di tutti tre gliesserciti, niuno meglio di lei potrebbe nelle critiche circos-tanze in cui trovasi esposta codesta Missione invigilare algoverno della medesima. [Deci, rgtniie Prefect.] Corre quivoce che sia morto il vescovo di Bakovv. Io non sO se vi siail coadjutore, e se la nomina di detta chiesa spetti al redi Polonia. Ella me ne dia qualche notizia e mi suggeriscaancora se sia opportuno di far qualche maneggio, acciochenon si eccitino le pretensioni del nuovo prelato sulla Mis-sione di Moldavia .. .

[Cgtre a celast]

XCIII.IasY, 2 Mart st. V. 1790.

Divanul Cnejiei Moldovei cgtre ispravnicii de Ia0 : g Pre-

Page 180: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

182 REGISTRE DE SOCOTELI

fectorul Fedele are la izvodul scutelnicilor zAci liude, asatipentru slujbA IP.

XCIV.

Roma, 18 Septembre 79o.

Congregatia Propagandel care Rocchi. cRispetto a queipreti uniti di Polonia, quali vogliono stabilire ii libero eser-cizio del proprio rito nei quattro villaggi che gli sono statiaggiudicati da cotesto Divano, quando siano veramente cat-tolici, V. P. non si opponga. [SA raporteze, pentru a se sticul sl-I subordoneze.] In occasione che deve tenersi il con-gresso di pace tra la Porta Ottomana ed ii re d'ungaria nellacitta. di Bukerest, S. S. non ha lasciato di, raccomandare gl'interessi della religione ed ii sollievo de' cattolici alle dueCorti di Vienna e di Berlino. Non dubito dunque che i dueministri plenipotenziarii, il signor Tugut per la prima e iimarchese Lucchesini per la seconda, non sieno autorizzati arendere i servigii possibili alla nostra Santa fede. Io ne scrivoa Monsignor Dovanlia, vescovo di Nicopoli, che si trova inBukurest, di trattare co' prelodati ministri e d'informarli ditutti quegli aggravj, che soffrono i cattolici, e specialmentei sacerdoti, dalla tirannia de Turchi, contro anche l'articolo 4del trattato di pace del 1739. Se fosse opportuno, ch' Ellapure andasse a Bukorest, se l'intenda con Monsignor Dovanlia,e vi vada pure, che le ne do piena licenza, e potrebbe anzigiovare a quel buon prelato, per aisisterlo e per supplirealla di lui debole salute nella trattativa di cosi importanteaffare2 . ..

1 In acest an maT Intllnim i un pro:es 1ntre preotal catolic WiteT sictefan, sn Costandin Ndstasel, pentru un loc la CotnarT.

2 Cu toattt dorinla buT Kaanitz, congresul nu se cinu pe teritoriul muntean(v. Acte ,ri fra,mente, II, p. 307), ci la Sistov, ales de Turd in Octombre.Articolul din tratatul de la Belgrad, care priveste cultul catolic, e IX, nu IV(Sturdza, Acte ,ri documente, 12, pp. 5 2-3).

Page 181: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

DOCUMENTE PRIVITOARE L ISTORIA CATOLICISMULUT 133

4 Februar 1791.

4Causae secessus de Iassy in fines Poloniae fratris AmbrosiiWolski, Franciscani Poloni, missionarii Sacrae NunciaturaeApostolicae, per eundem fratrem ad recognitionem porrectae.Die 4 Februarii 1791.2,

Prefectul ill cere bani din Po Ionia, pentru intretinere, dicetpost dominos patres ex-Iesuitas polonos, missionarios, adiu-dicata sunt residentiae omnia bona et ultra 20.000 millia (sic)proventus habeat ex vineis, domibus, fornicibus, tabernis,tractiernis, praeter armenta, commensales 1 et aliam eccono-miam., Asistrt la certe intre Prefect i Padre Gatti, partici-pind si el, nu Mil mustrare de cuget. Desinente me, Reve-rendissimus Praefectus non desiit, sed indignatione plenisverbis criticabat ad mensam Polonos: quod sint stupidi ; nihilboni potest esse de Polonia; quod omnes suspenderet, si ineius potestate esset, etc.) cContumelia publica, per verba :budziaro, stupidus, quod me in culina ad assandam carnemapplicabit semelque ostendebat ad mensam linteolum ex al-tari, quod, non existente lavatorio, ante missam lavando ma-nus, demaculavi minabatque mihi carcerem, occlusionem in selkaet reditum in Poloniam Semper, ubique et in omnibus memortificabat Unus hospitum mihi dixerit tribus vicibus :eMiserrime, pauperrime, bene est quod non intelligis sermones,quia non mortificarisp. Alter autem dixit: cMiror tuam in-differentiam ad omnia. St intr'o chilie umedA; i se kalilemnele, inditAmintea ; Prefectul vrea sà-1 trimeatI la paro-chie, innainte de a fi invgat limba erii. dntimus cordis meidolor de miserrimo statu Polonorum, Ruthenorum et Germa-norum manentium in Iassi, Botuszany civitate et per totamMoldaviam dispersorum, quod suo pastore sint destituti nonsuntque confessi per octo, sex, quatuor, plus minusque, an-nos, ut mihi fassi sunt. Aliqui autem iam schismatici factisunt, praecipui (sic) ex Ruthenis proclives nimis sunt, ut com-

Scutelnid.

XCV.

Page 182: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

134 REG1STRE DE SOCATEIA

peri, propter similes ecclesias et devotiones communionemque,ita ut mihi dixerint: «Nobis non licet polonam et Polonisnon licet ruthenam communionem suscipere, omniaque suntidem apud Moldavos et apud nos.* . . . Ad metropolitanamecclesiam est lulus schismaticus factus sacerdos polonus, quinon desinuit pervertere vias Domini debilitatque plurimum,convincit et triumphat, quia non timet ut quis ipsius fraudesaperiat di fficultatesque dissolvat, absentibus sacerdotibus pro-priae nationis et proprii ritus Omnes vident reverendissi-mum praefectum non curare salutem ipsorum, non solum cu-rando sacerdotes, sed et arnovendo sine causa ipsos, ut P.Adamum e provincia Russiae quem dulciter omnes com-memorant, a supremo ad infimum, non solum linguam mol-davam et germanicam, sed et propter affabilitatem, gravitatemet prudentiam ; et, licet ante praeteritum Pascha venit in Iassyex dispositione episcopi et gubernii caesarei leopoliensis, noneum reverendissimus Praefectus suscepit, rediitque retro, nonconfessis Polonis et Germanis., Introduce Prefectul obiceiurTnou5. «Pro exportatione intra civitatem Iassy cliscedebat etcrucem processionalem post tergum currrus elevatam tenerepermisit . Cocum suurn ... in vestibus sacris pro subdia-conatu servire fecit . , . Pro tribus aureis praesente cadaveretres tantum psalmos, sine laudibus, cantavit .. In caemete-rium non circurnseptum stercora equorum evehere iubet . . .

Pauperes sine pulsu saltim unico et aliqua oratione in terraminiicere facit, insultantibus etiam Moldavis Ignorans lin-guam polonicam, confessiones siquis rogat, excipit, dicens:«Licet ego non intelligo, Deus tarnen intelligit. . Iam sexannis gubernat contra m orem et consuetudinem, et non fini-vit ecclesiam, recipiens earn iam a fundamentis supra terra melevatam t confluentibus subsidiis ex variis fontibus . Hisde causis igitur, veniens in Iassy, inveni omnes nimis offensosesse reverendissimo Praefecto, ita ut plurimi ipsum maledicant,sacrum eius audire abhorreant et frequentationem ecclesiaevitent, nec in agone dicunt se ipsum invitaturos .* Credin-cioOT de orT-ce natie sint gata pläti preutii tor. Prefectulnu ajuth nicT facerea unel bisericT la BotopnT, cum dorise P.

all

Page 183: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

DOCUMENTE PRIVITOARE LA ISTORIA CATOLICISMULUI 135

Cajetanus, Polonus, missionarius., Scrisoarea e adresatIcltre nunciul din Viena 0 gardianul din Varpvia 1.

XCVI.

BucurestT1 7 Septembre 1792 ria April 1793.

ScrisorT care Agentul imperial Merkelius ale luT ePaoloDovanlia, vescovo di Nicopolie., date toate edalla Barazia,.

I. 7 Septembre 1791. eRiconoscendo noi Vostra SignoriaIllustrissima attualmente officiale del Agenzia di Sua MaestaRegia Apostolica qui in Bukureste, ricoriamo a Vostra Si-gnoria Illustrissima in una azione critica che ci occore, cio6che in questi tempi suspetosi circa la peste, si teme di ognisorta di malatia. E bolnav eil padre parocho nostro e su-periore dei padri francescanip.

2. 9 Septembre. A murit parochul, -ecirca le 8, oggis,intreabI unde s5.-1 ingroape: ese nel nostro cemiterio o purefuori, in altro luogos. Cere ,i ca e Ia camera del defontoReitter sia sigilatta. Procuri che i officiali vallachi non si mes-colino in questo affare,.

3. Ici Septembre. cIl padre Adriano lunedi 6 andato fuordi Bukarest a spasso, per far una buona commozione ; nel ri-torno 6 passato alla fontana di Filaret, ed ha beuto aquafresca. Venendo a casa, si 6 sentito qualche ribrezzo per lavita. Martedi ha auto la febbre. Mercoledi, cio6 jeri, 6 statoa letto; oggi seguita ... Stb presentamente con la podagramia bene, e non mi da tanto fastidio ; anzi oggi mattina sonoriuscito a spasso, e son andato nella casa di Enghiurli, dovel'anno passato habitavo, con intenzione di fermarmi in dettacasa per qualche settima[na] e per respirar l'aria piU frescama, subito che sono entrato in detta casa, sono venuti i popivallachi vicini e si sono dichiarati che, se non partivo da dettacasa, averebbero fatto ricorso al publico; onde io, senza far

1 La 27 Mart, se decide asupra unuT cas de ashorie mixtli, supus Con-gregatieT de cP. Georgius Reitter, parochus Bukurestini in Valachias : se vapronunta Rocchi, ctanquam praefectus Missionis Moldaviaes. La 25 Sep-tembre, Congregatia hotareqte asupra liner IntrebirT analoge a luT Rocchi.

.

Page 184: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

136 REGISTRE DE SOCOTELf

chiasso, me ne sono subito, subito tomato al convento. Certo6, se io potessi trovare qualche luogo per uscir da questoconvento ad un altra aria piU purgata, lo farei phi che vo-lentieri, ma, trovandomi in queste circostanze, che tutti siscanzano e fugon da noi, non 6 possibile ; e per6 bisogna a-ver pazienza e rimettersi nelle mani di Dio.,

4. 21 Septembre. Adrian e in agonie (in P. S. se anunta simoartea), Cere cqualche disposizione,, cL'unico padre Edu-ardo che resta, Vostra Signoria, Illustrissima lo potrebbe farandare fuor di città, in qualche casa separata, per qualchegiorno, come ella stima ... Per me poi, siccome non mi sono me-scolato coi religiosi, non vorrei andar col padre Eduardo fuora.,

5. Fara data.. an riguardo alla sepoltura del deffonto padreAdriano, prima sono venuti tre officialetti vallachi, i qualihanno voluto vedere il cadavere del deffonto padre, e, visitatoche I' ebbero, diedero licenza che si sepeliski nel nostro ci-miterio, e cosi son partiti, e fin ora non hanno posto nemenola straxia, come fecero avanti, per la morte del padre guar-diano. Non s6 poi in appresso cosa faranno.,

6. 22 Septembre. c Vostra Signoria sà il mio stato fuor dellavechiaja: la continua quasi podagra, senza servitore, senzatend; n6 hO la possibilità di procurarmele.1 Ar merge callakuliba miserabile,, ce-I propune, dar cu patul, cele nece-sare 0 un servitor (avea innainte gun giovine vallaco,), pre-cum si, cqualche libro da leggere,. SA incerce Agentul, pen-tru a t Vostra Signoria Illustrissima 6 pratica del paese emolto pu6 col suo bel parlare ed amichevole presso li bojari.. ,

To già mi sento soffocato dalla aria . . . L'uomini qui adessoda noi tutti fugono e ci scanzano . , . In quanto al unico padreEduardo, che resta in convento, io, a dir la yeti* non potreiprenderlo con me e nella mia koliba, perch6 il detto padreEduardo si 6 troppo meschiato con li amalati defonti., DeciEduard sä stea la BArAtie, unde e necesar 0 pentru credin-ciosl. t Ed, altro, che, sendo l'obbligo, li corre di non abban-donare le sue pecore. Tn quanto alla mia parte, quella assis-tenza che prestavo agli Armeni 6 cessata, perch& quasi tuttisono usciti colle famiglie fuori della città.,

Page 185: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

DOCUMENTE PRIVITOARE LA ISTORIA CATOLICISMULDY 137

7. 23 Septembre. Eduard (anche esso non si sente troppobene; camina ancora, ma, a vederlo in faccia, pare mezzomorto,. Faca orT-ce cheltuieli: le va restitui el si cardinalulAntonelli. Lasa in odaie equalche poco di argenteria dellachiesa di Nicopoli, riposta in una cassa, come pure appara-menti sacri, appartenenti pure alla diocesi di Nicopoli, ungran baulo pieno di libri per i missionarii ..., in caso d'ogniaccidente.,

8. 24 Septetnbre. A gasit un servitor. Eduard esta male, edio lo stimo in grave pericolo,. Cere graba.

9. Aceia0 data. If multumeste pentru masurile luate, binecu-vintind si pre evostro atnabil figliolo,. do mi trovo soffocatodalla malinconia ; un' ora mi pare un anno per uscir di questoluogo,. Sono due giorni che non he) messo boccone in bocca,n6 116 bevuto per la malinconia; onde anche partirei di notte,se venisse il caro questa sera . . . ed un piccolo caretto, perme e per il mio servitore ..., un Italiano, cuoco.,

10. 26 Septembre. N'a fost dus ieri la (Campo della Sanith,,poate fiindca era Ziva Crucii. Cere iar a fi transportat. Pen-tru Eduard, e putina speranta. Arata in ce sens incredintase Agen-tuluT grija BaratieT. Lasa acolo di cuoco ed un vechioun giovine tedesco che ha per mestiere di arrotare li cortelisit la rota .. . Non he) cuore d'entrare in detta camera deldeffonto guardiano, per aprir la cassa v . Cere deci imprumut,pentru Baratie, 50 de lei.

1 I. Fara data. Anunta moartea la Eduard si cere ajutor.12. 04 April 1793. Catre Niccol6 Tabazzi, missionariti apos-

tolic in Filipopoli. Scrie (dal mio letto, dove 6 un meseche la podagra mi tiene*. Mentioneaza pe ell sacerdote donBarozzi 2, care e ccoalunno, al la Tabazzi J.

1 in privinta ciumeY, aceiasT corespondentl austriad, pIstratit la AcademiaRomInii (Mitt din Sibiiii), mg cuprinde urrnItoarele;

I. Raportul, din 2 Iunie 1792, al luY cPanaitu, biv Ciipitan za lefegiY,,epistat de mahala pentru ciumI. Sint Ina sInItosl ctotY oameniY ce s'aiinos din mahalaoa Tabacilor afar/ la Sfete Pandeleimonu , .. Doftor ce eraacold orInduit an porunca MIrii Sale WY Vod, i s'aU dat voe a veni la Bu-curestY, !net maY Intliil sI i se trimitI petice curate si, scIldiindu-sh In apI si

cieco .. .,

Page 186: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

138 REGISTRE DE 8000TELY

XCVII.Roma, 15 Septembre 1792.

Propaganda aratg PrefectuluT din Ia0 silintile de indreptg-tire fgcute de P. Posoni, gonit din Moldova: acest inisionariiinf44eazg in negru situatia catolicilor in principat.

Urmeazg un Ristretto, Cu acest cuprins:c Monsignor Ignazio .de' conti Batthian, vescovo di Transit-

vania, riferi a Nostro Signore con lettera dei 6 ottobre 1787che nel principato della Moldavia si trovano motte famiglie evillaggi interi di cattolici ungheri, oltre i dispersi, che, igno-rando totalmente la lingua valachica e quella di nazioni estere,non sono istruiti, nè dommi (?) di religione e, non potendoesprimere i loro concetti ai missionarij italiani che si spedis-cono nella Moldavia, si astengono dal confessarsi, e vi sonoalcuni che fino da vent' anni non si sono accostati al tribu-nale della penitenza. Nu primesc nicT impgrtg§enia la moarte,

maY pit urmti cu otet bine, apoY sti stt tmbrace ea aele curate, $i cele lepldatestt-s pue acolo a sti. aeresi, $i s nu-1 ingacluiascit purttitori de griji cei (11 a-colo a luoa doftor dtin cele lepltdate duptt dnsuI mticar o bastna.a Nu e tncA

cas nofi.2. (De la Cour, ce 28 juillet 1792.2 Panait Codrica, Marele-Secretarida al

Domnulul, ciltre Merkelius. Arattt ce InTsurY a luat Domnul pentru ciumil.cum at fost aplicate. Ele stnt generale : spour tout ce qui est homme dansce pays). S'a atabilit Un cornitet de supraveghere, dirige par deux des pre-miers boyards du pays, nommement par les ci-devant Grands-Chancelliers Scar_lat Gretzan et le G. (sic) Golesko). Se face raport zilnic Domnulta; tolnavirse trimet la chopital publique), iar rudele a part, hors de la vine, l'en-droit destine). SuditiT vreafi, spar un caprice malicieux,s'exempter de cet ordresolitaire) ; eY nu fac raport (aux bas.officiers de surveillance, pour les mala-des que sont ou qui puissent etre dans leurs maisons). Califictnd faptul detopiniatrete deraisonables, Codrica aratt ce mtisurY va lua Dornnul.

3. (Cour St. Saba:), 9/20 Septembre. Acelag anuntl pe ale chirurgiensieur Brukner dll, (arta fini son mois et n'ayant plus rien it faire, est in-viter (sic) de venir chez moi prendre ses appointments et son cone.; duptiales ordres expres de Son Altesse Serenissimea. [Brukner era din Brapv,de uncle plecase la 13 August. La 22 Septembre el 1:11 chitan tli. pentru leafit.]

4- 15 Septembre. cFr. v. Brunn, District-Chyrurgus von Fagaras,s se plingeCA e considerat ea aimpestirts, pentru cit ar fi curat pe parochal catolic. Brunn,care scrie i la to $1 &spit 25, venise, chemat de Domn, In August de laFigKras.

nicT un

01

8

Page 187: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

DOCUMENTE PRIVITOARE LA ISTORIA CATOLICISMULLI 139

nicl chiar botezul. 4In alcuni paesi specialmente della Bessa-rabia I e in altre colonie confinanti coll' Ungheria ... Pertanto il medesimo vescovo pregó il Santo Padre a volergliconcedere il titolo e i diritti di vicario apostolico e la cura disciegliere idonei operaj, periti nella lingua valachica ed un-ghera, e quindi stabilirli in Moldavia, nella Bessarabia e nellaCrimea, almeno in quei luoghi ove rimangono gli Ungeri ;quali missionarj per altro aver dovessero il sostentamentodella Propaganda.* Se rIspunde printr'un brev din 2 Ianuar1788 4che fin dal 1625 a beneficio de' Moldavani fa stabilitala Missione in quel principato, ove non sono tanti disordinicorn' egli crede, essendo ivi in aumento la cattolica religionee per pieta e zelo del prefetto di quella- Missione 6 stata erettanovellamente una chiesa nella citta di Jassy, ove 6 l'eserciziolibero di religione. Che ivi si mandano missionarj periti nellalingua volgare della provincia .. . Che, in quanto ai missio-narj periti nella lingua unghera, si sarebbe dato il carico all'Eminentissimo cardinal Batthyan, primate di Ungheria, di sce-gliere due idonei missionarj, religiosi co nventuali di tal nazione.Riguardo poi ai cattolici della Crimea, n'era già dato la curaa Monsignor vescovo di Mohilow, come quello che ha avutoispezione sopra tutti i cattolici di rito latino, che si trovanonell' impero russo ... Ed ai cattolici di Bessarabia si sarebbedato provvedimento allorché fossero cessate le guerre delleconfinanti potenze. Conchiude finalmente dicendo che per taliriflessi non vi 6 cagione presentemente di fare innovazionealcuna sopra la Missione di Moldavia.* Se aleg doT misio-narT ungurT; vine intIiii Toma Posoni, pe care Rocchi-1 tri-mete paroch la Grozqtr. Cu prilejul visiteT, e singura paro-chie ce se aflI in neorinduialI : ctrovó il padre Posoni ser-vito da due ragazze, una per governante, calvinista e di malevita, che, fattasi greca, abitava con ogni genere di persone;l'altra per cuoca ; e, quel che 6 pia, ambedue dormivanonella medesima camera del religioso.* Mustrarea nefolosind,4 il padre Bralij, missionario unghero* , e pus sI goneascI in

1 La CiubKrciU.

Page 188: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

140 REGISTRE DE SOCOTELI

Ardeal pe cea dar preotul o readuce, Icon vcsti vi-

riii; P. Cantoni, trimes de Rocchi, 11 aflai bolnav, cassistitodalla nota donna). De unde resultg cg sltenif zic : aSe iipadre nostro vive con una puttana publica, cosa dobbiamfare noi ?) Neascultind de sfaturile trimesulta, Posoni refusga sluji i opre,te i pe dascgl. E inlocuit atund cu Vignoli.Aflind, el inchide u§a, ce procure) sollevargli ii popolo contro,sparlando senza freno contro la Missione e ii prefetto2. Luacinci lei de casg in loc de unul i jumgtate, vindea sare, dincare avea o odaie piing; c era altresi negoziante di vino,. Apus in fiare o femeie, care trebui sg se rèscumpere, a onde iparenti della medesima voleano brugiar vivo il Posonb. Ad-ministratia imperialg amenintase ca ea il va goni. Rocchimerge la Roman pentru a-I cere deci sg §i intervie, AtunciPosoni-T scrie cuna lettera piena d'infamith, intaccandolo diaver tentato l'onore di una donna chiamata Cattarina Ismel,quella appunto che ii Posoni teneva seco con tanto scandalodella provincia2. Scrie i episcopuld de Ardeal in acest sens ;dar femeia, intrebatg, tgggdue§te. Calomniase Posoni i Mi-siunea, pretinzind c ar fi incapabi1 i zgdarnicg. Si Whitla sosire, prin Decembre 1788, declarase cu wirare cà observgail contrario di quello che era imbevuto v.

XCVIII.Roma, 6 Octombre 1792.

Congregatia cgtre Rocchi. aRispondo aiI.t sua dei zo luglioscorso, nella quale avendo-rilevati giusti i motivi da non soddis-farle la prefettura di Costantinopoli, potra. trattenersi VostraPaternith a beneplacito di questa Sacra Congregazione in Mol-davia, onde si possa aver campo di pensare a qualche suonuovo provvedimento1

XCIX.Iag, 29 Mart 1794.

«Tacririul martorilor de la biserica papistgsascg, cum sgaratg in gios. 94, Mart 29.2 a Catrina Locnigniasg2 aratg

La 27 April 1793, un privilegiu de benediclie pontificala dupl visita

d'intlig,

Page 189: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

bOCUMENTE PRIVITOARE LA ISTORIA CATOLICISMULTA 141

urmgtoarele : gar ma la urmg facut nisti case a luT StateVistiariul, la coltul zidiulta de la vale, pe locul Treisfetitilor,care ail statut multa vreme, par' and s'art stricat de catrgosteni in vreme ostiril" de al doile, and s'ati stricat si caselecele mail a preutilor papistältT. tn casele catolicilor, alg-ture cu zidiul Tri Sfetitilor», a stat ci Nani sacritariul, totcu chirii, si altiT). i pentru biserica c6 vechi de lemnu, iargsmgrturisesti cä aü fost facuta tot uncle iaste temeliiaaciia ce-ati arsu in vreme Domnii Mgrii Sale Grigorii-VodaGhica. Dar atunce, in vreme MoAcalilor celor mai de mult,dugheni la fata uliil mail nu era, ci era loc deschis.» Ca-trina ceasornicarita, a lui Grigorii ceasornicar, märturisesti cade 30 aril, de and s'ati mutat in mahalaoa Feredeilor, tineminte, etc»1.

C.IasY, 14 April 1794.

aProttesta fatta alli due Illustrissimi representanti le-dueCorone imperiali2. Dalla risposta data da Sua Altezza Se-renissitna ii principe regnante di Moldavia alli due signori se-cretarj de sudetti, che il Padre prefetto è suddito del princi-pato di Moldavia, 6 in obligo di manifestarsi il Padre FedeleRocchi nativo modenese, commisario generale della SantaSede Reverendissima Apostolica qui in Moldavia, costituitosopra i cattolici di rito romano, prottetto dalla Corona diPolonia secondo i trattati di pace colla Fulgida Porta, comecosta da fermano che conserva la residenza cattolica. In fededi che confermo quanto sopra colla mia sottoscrizione.

Dato in Iassi, li 14 April 794.F. Fedele Rocchi, Minore Conventuale, prefetto delle Sacre

Missioni di Moldavia e vicario-generale della diocesi di Bac-covias.

anualá se dh luY Rocchi ceiusque successoribus, pro tempore praefectis Mis-sionis Patrum Minorum Conventualium Moldaviaea.

1 Asupra Jul Lockmann si sotie luT Mariana, v. Literaturd Fi artcl ro-mind pe Ianuar 1901. Sotia luY Grigore Ceasornicarul e mentionatS si Jib

socotelile ce am publicat in Economia nalionald pe 1900-1 (si tiragitt aparte).2 Pentru Rusia Ivan Severin, iar pentru Austria J. von Timoni.

bisericiT,

&au

Page 190: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

142 REGISTRE DE SOCOTELL

[Vo .1 Protesta del R- P. Rocchi, fatta al princiPe Miail,soè nella causa de' Tre Santi, che lo dicevano raja.w.

CI.Ia$Y, 26 hunk st. V. 1795.

c Traduzione della testimonianza del metropolitano arcives-covo. Cercetind, din ordinul DomnuluT, procesul comunitAiTcatolice cu mAnntirea Trel-Ierarchilor, decide eche, essendosifatte queste fabbriche, rfmanghino cosi, ed anche il passaggio,come si trova addesso, fra il muro dei Tre Santi ect il murodella chiesa cattolica ; ed il prefetto che non alzi altre casesopra alle botteghe, che dal fondamento ha già fatto sopraterra. E con questo si sono contentati, tanto il Padre abatedelli Tre Santi, che il prefetto della chiesa cattolica, non ri-manendo piU questione .. . 1795, giugno 26.

Di Vostra Altezza Serenissimaoratore all' Altissimo,

Giacomo Metropolita 2.

CII.

Roma, 27 Novembre si 18 Decembre 1796.

Se permite luT F. Michele Sassano, prefetto delle Missioniin Moldavia, de Minori Conventualil, a vinde : a) tuna picciolaporzion di terreno che, oltre lo scdrso frutto, cla anche mo-tivo di perdersi, per essere circondata da poderi di potentisignori, credendo pen!) piii vantaggiosa una permuta a tempocon altra terra piii conveniente alla sicurezza e al bisogno» ;

2 S UPI.

2 Urmeaz d. sentinw, din 30, a lief Alexandru Calimah, in care semneazd,dup5 Down, Andronachi DonicY, Vel Pdharnic. Tot tn 1795, Rocchi,eprefetto dei cattolici di Moldavia), aratt Domnului a cOraniY cotnärenTsridict pretence( asupra molieY ce st5ptnia, de cincYzed si cincY de anY, mti-nIstirea. Ordinul de cercetare se clE la xo Ellie. La r5 Maid 1799, 'Ay-Ttilvtoc Zriktux4; l'.a6).., decide contra vechiluluY SI. Spiridon la CotnarY, In pro-cesul le cu biserica t papistasilors (alt5. decisie asemenea In 1823). In 1794se clIcluse o intrwrie a bdtrinilor, In frunte cu ... Sirnion Minciund $i SanduPle$ca.

Page 191: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

DOCUMENTE PELVITOARE LA ISTOREA CATOLICISMII LTA 143

b) o vie, pentru cil pagamento, che 6 costretto fare per or-dine pubblico, di 800 zechini'».

CIII.IasY, 25 Decembre 1798.

Circularl latinI a !IA cPater Vincentius Gatt, Ordinis Mi-norum S. Francisci Conventualium, Sacrarum Missionum inMoldavia praefectuss. cDatum Iassiis, ex nostra residentia,viii Kal. Decembris anno I7992.a.

1 La 31 Ianuar 1797, nunciul din Viena araL luY Sassano a a transmisscrisorile luY Propaganda si mentioneaa. pe Severin, cil quale, per la born&eon cui s'interessa in favore di conteste Missioni, merita ogni riguardos.

2 Cuprinsl in cLibro pritno dell' introito ed esito della chiesa cli Ta-masceno [TfimAseni e di Aggiudeno [Ajuderff3. 180 D. Barbieri (despre carev. maY jos), parochul, sum la lnceput aceastli notit6 cAvviso. Questipopoli di Tamasceno, unitamente a quelli di Saboano, &IV anno scorso inqta si sono resi tanto insolenti ed insubordinati alla chiesa, che i rispettiviparochi, per quanto facciano ii lora dovere, in niun modo ii possono conten-tare ; e con verith. si possono chiamare: Putgatorium missionarianem. Il Si-gnore dia pazienza a questi e tocchi ii cuore a quelli. i8o1. Imest., El men-lioneaz 5. doul gloabe, de 5 si 6 la, un geam pus la un cfenestrino., 30 deparale, c8 Xbris. Spese per pitturare [a Aggiudeno] tutto l'altare e cornicedel quadro 20, 19. Alli x6 marzo 18o2i ; cper un libro uuovo per lo statodell' anime, ecc. I, I I [5 fel). 1805],, o cglobba imposts dal villaggio2, so-coterf cper aver ingradtto l'ograda del padre ...I, cper vetri e cercevelleper fare tin armarios (1808), de un Evrefi. in cgiusto calcolo, detto cisla,dell' anno 1802, per it popolo di Tamasceno, disposto da fr Gian FrancescoGabriele Barbieri, Minore Conventuale, missionario apostolico, attual paroco,giusta ii retroscritto decretos : total de 2.671 de suflete In toad parochia.Registrul ma contine socoterf pe 1820-1, pentru Agiudent, socotelY din 1804$pentru Agiudeni i TImnsea, circulTrile din 1778 5i 10 Ianuar 1803, facul-atile date de Sf. Scaun la Brocani, o stabilire a taxelor pentru Tlfmdseade acelast MaY sInt In fine treY notice una a la Barbieri : c Memoria. IIpopolo di Tamasceno, e particolarmente ii villagio di Tamasceno, 6 compostodi gente malcontenta, rivoluzionaria a qualunque partito, senza elezione, n6di onore, n6 di memo, capace di commettere qualunque eccesso, se si trattadi opprimere ii loro paroco. Ingannatrici e falsarj, anche quando parlano inbene, sospettosi e superbi di sostenere le loro capriciose pretensioni. Pochisono Ii buoni, e appena vi si distinguono : in somma niente meno che Ii bi-tatori di Saboana, dei quali sono discepoli, e quasi tutti facciatamente colle-gati nelle loro congiurea ; cMemoria del padre missionario Francesco Mi-notto, Veneziano (vulgo cel reu. 0 jartagern). Li Micloseni sono, la maggior

:

...,

Page 192: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

14 REGISTRE DE SOCOTELI

CIV.

IFoo.

Relazione della santa visita fatta nel mese di genaro, fe-braro e terminata li 6 nriarzo del anno corrente 1800.

Nell' anno 1800, alli 25 di genaro, avendo incominciatoil M. R. P. Prefeto Vincenzo Gatti la s. visita di quest' anno1800 in questa provincia e Missione di Moldavia, 6 andatoprima in Tottros e Groseste ed ha ritrovato ció che segue:Famiglie 222 . Anime 1144 . Il P. M. [Luigi] Maffei,paroco di Groseste e Tottros Nella parochia di Farroano

febbraro 1800. Famiglie numero 333, anime nurnero1554. Nella parochia di Clesia Famiglie numero 1251 .

Anime numero 1448 ... Nella parochia di Vallesacca li 6febbraro 1800 . Famiglie numero 220 . . . Anime nurnero1148 . . Adl 12 febraro i800 Nella parochia di Calughera.Famiglie numero 539. Anime numero 2347 Febraro ii 13,detto 1800. Entrata della chiesa di Trestiana . Entrata dellachiesa di Bacc6 . Somma totale dell' entrata della chiesae moscia di Baratz Adi 16 febraro 180o. Nella parochiadi Tamasceno, conpreso Aggiudei.) e Recheteno Fami-glie nurnero 486. Anime numero 1807 Entrata della chiesadi Giudeno Alli 22 di febraro 180o, nella parochia diSabboano, compreso anche Grieste Stato di anime nonc'e Adi 24 febbraro 180o. Nella parochia di AllaocesteFamiglie numero 463 , Anime numero 1499 ... Talpa

parte, pia che cattivi [Intre sefilf rliutWor i vlttämanul Diac Martin]. Per liRecheteni cativi 6 Anton Perzak [Phlag I], e poi non saprei dire quail sonoii buoni Li popoli tutti danno una baniza de ciocalei, di gran turco ; fannol'aratura per l'ovez, solcano e pagmo Recheteni it fieno appartenente aquesta chiesa, Ii Micloseni falcano o pagano 11 fieno che si richiede e cheda sempre il signor fanacacchi, quallora il padre li dirnanda. 1781. Io fritFrancantonio Minotto, veramente pia the martire per le cose sofferte in questaparochia, affermo quanto sopras ; iMemoria del padre missionariö CelestinoGolini, paroco di Saboano, l'anno 18o4.) Vornicul cere banY i, fiind refu-sat, insultS, opreste claca ; pentru care e scos, de la fag. Parochul se plIngede continua neascultare i de alte insulte. Aceasta pentru cS afi cerut credin-cic4iY In zlidar un preut ungur, cl'abbate Stefano Bogkors,

li i

. . .

. . .

.

; Ii

,

.

...

Page 193: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

DOCUMENTE PRIVITOARE LA ISTORIA CATOLICISMULIII 145

Il libro de battesimi di Talpa non fa portato dal padre pa-roco. Intrata della chiesa di Janacaki 1321 ... Famiglie nu-mero 83 ... Usci, li 4 marzo 1800. Famiglie nurnero 126.Anime numero 653 .. . Padre Barbieri parocol . , . Entratadefle botteghe di Iassi esistenti in Usci, ricevuta dal dettopadre Barbieri . . . Sabboano ... Il padre Bialis ... TamasJanos, dascalo di Task) .. . Padre Landi, paroco di Rotonda.[Castellani, la Grie§tT i Borioli la biserica luT Ienacachi.]

CV.

IasY, 16 April 1800.

Circularg a Prefectulta Gatti.

cEa pater VinCent Gatt, Prefect catolicilor, care sint inthan thra MoldoveT, sgngtate . . Fiindcg am gindit ca sginthresc pace 0 odihng intru popoarele cu preutiT rnie su-pug, am argtat ca sg. lugm datorii le ce ail fost a simbrieT,adecg fin 0 pgpupiil 0 clgcile, innainte, rinduind ca sgde fie,tecare gospodar preutuluT pentru simbrie, adecate o rublgturceascg. Dar, fiind-cg unil nu ail primit rinduiala aceasta,iar eil am intgrit §i intgresc cg de la Pate incola sg fie datorfiqtecare gospodar a da preutuluT pentru datoria simbrieTdougzecT de parale, dar sg nu treaca Sintg-Mgria Mare §i, tre-cindu-se 0 neplItindu-se, orT fin, orT aeste dolzeci de parale,s'aibl a da fiqte-care pretul finuluT, dupg cum s'a vinde.Iar4 rinduim sg aibg a da fiqte-care la Boboteath o dimerliede popupT 0, nedind Ong a umbla preutul cu crucea, sg fiedator fiqtecare a plgti cum va fi pretul popu§oiuluT. Vgduvol

1 MaT avem de la Barbieri (v. si p. 143, nota 2) o tDescriptio familiarumanimarumque parochig Vallesachg, repertarum a fratre Joanne Francisco Ga-briele Barbieri, parocho, tempore benedictionis domorum, anno 1805, die 6 ia-nuarib: In eTropkit, eTimarestt, tRacouit drondh, cMagazen2, t Balzatap,(Albeit), c Vallep, cBokillat, cFlorests. UrmeazI o alai cdescriptioa, din 6lanuar 1804, 0 apol tliber status animarum pro anno 1802a, cliber status ani-marunk anno Domini 1781, die prima ianuarih, altele din 1791 si 1793.CilrtY de botez, de cNsb.toriT 0 de moll se alli din aniT I780, pentru IasT.

62174. Vol. I 10

Page 194: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

146 REGISTRE DE SODOTELt

§i vgduve, care vor fi fgrg agiutor, s'aibg a plgti giumgtateden toate, iar care vor aye flgcgT intr'agiutor, vor plgti deplin.Pentru slugT a preutuluT, poruncesc s'aibg a da satul undeva es1:16 preutul doug slugi insuratT, unul in casg, i unul sg.fie lemnar, dar pentru acel din cask sg fie dator poporul aplgti patru parale de fiestecare gospodar.

Aceastg rinduial cii poftesc i poruncesc ca sg aibg a tinefie§tecare, i, aflindu.se cineva fodul, nemultgmit i neascultg-tor, sg ,tie a este minte me a-T lua indatg§T (endatez) preutul,fgrg ngdejde ca sg-1 aibg, Ong vor fi supu§T.

De la biserica catoliceasca in Ia§1, la 16 zilele luT April,i800'.»

CVI.Cluj, 20 Octombre aoo.

Proces-verbal pentru ridicarea a comnia paramenta molda-vica cum literariis instrumentis, rite et effective», de cgtre«pater frater Franciscus Maria Madre lly et pater frater Lu-dovicus Antonius Grizi, missi a Reverendissimo patre Hya-cintho Lysa, eiusdem Ordinis, episcopo bakoviensi, Vicariogenerali per Moldaviam, Missionum apostolicarum praefecto».

Notg : «Detti pararnenti furono trasportati l'anno 1665 daMoldavia per liberarli .dalle incorsione de Tartari20.

CVII.aor.

Libro della visita dell' anno 1801, cominciando alli 8 difebraro.

1 Din registrul Tfitnanilor. 0 a treia circularli a luT e adresatlt das-pentru a li fixa contributia ce vor p1ti residentiT Incepind cu luna

luY Decembre (ce an ?). cDascaliT aceY cari slut rinduilY a sede ItrigK preut sliaibit a duce la mYnhstire din IasT opt claponT: patru la Critciun i patru laPastY; dar ace cari stint maY departe de preutu lor vor aduce sese: adecKtetre la CrIthiun i treY la Paste.,

2 Din acest an se phstreazit si multe predicT cu litere latine, cu oortografie ca aceasta: cDau de stire tutturora prekum astez jest Dominica aced'entei de Advent, sci sent pens la Creciun patro Dominicele. Dar dupa cumjest renduit della sfenta Mserica nostra cattoliciasca, fisti kare jest dator sepostaska Miercur sci Vinere, en tote septimune pena la Creciuns.

maT

1

ctlilor,

Page 195: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

DOCUMENTE PRIVITOARE LA ISTORIA CATOLICISMULIA 147

Il maestro reverendo padre maestro Vincenzo Gatti, pre-fetto ddle sacre Missioni di Moldavia, ha cominciato la suaseconda visita alli 8 di febraro i8o1 nella chiesa di Tottros eGroseste, ed ha ritornato cio6 che 6 qui in appresso segnato .. .Famiglie 320. Anime 1500 ... Entrata della chiesa figliale diTottros . .. Entrata della chiesa di Groseste ... Alli 15 febrarodello stesso anno ha fatto la visita in Calughera .. . Famiglie568, anime 2.741 ... Entrata della chiesa di Postiana . .. En.

-trata della chiesa di Baratz . .. Entrata della chiesa di Baca) .. .

Alli 19 febraro ha fatto la visita in Vallesacca ... Famiglie221, anime 1171 . .. Alli 21 di febraro ha fatto la visita inClesia .. . Famiglie 286, anime 1422 ... Alli 24 di febrarohi fatto la visita in Faroana . . . Famiglie 350, anime 1721 . . .

Nel mese di marzo, nella parochia di Tamasceno, Giudenoe Rocheteno .. . Famiglie 514 ..., anime 1928 .. . Nella pa-rochia di Allaoceste. Famiglie 492, anime 1887 ... Nella pa-rochia di Usci. Famiglie 13 x , anime 687 . .. Nella parochiadi Jassi ....

CVIII.IaaT, 13 Mart st. v. 1801.

Anaforà a boierilor Constantin Ba4, Vel Logofat de Tara-de jos, §i Iordachi Roset, Vel Vistier (intaritä de Domn, C.Ipsilanti, la 16).

4Läcuitori unguri din eisprezece sate unguregi de la TinutulRomanuluT, anurne SaboanY, ChildqtX, Ghiriqtr, TqcanT, Cio-rana, Segna, Buriane§a, Tamaenl, Agiudeni, RachitenT, Mi-clAuenT, Cacacenr, Rotunda, Bohonca, MaxineM §i OtelenTa,se piing a asupra prefectulul catolicesc prin stramutare ce s'arfi facind obiceielor vechi ce ad avut, de havaieturY 0 alterinduiele, adaugindu-T prefector 0 preuOT lor cu alta dare noo,asupritoare, far de rinduiala 0 pisti putiqa, cum 0 gialobace prefector ail dat tnnaltimi Tale cu aratare impotriva gia-lobilora. E represintat Prefectul la judecata prin vechil, cpreutulV asilP, catolica.

1 Berardi.

Page 196: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

148 BEGISTRE DE BOCOTELT

eAratare ce ad Aleut a den vechr aü avut obiceid de dapreutilor cite zece parale pe an, de tot gospodarul ce era laun popor, iar de la o vreme IT iè cite dougzecT de parale4-Se admit cele 20 de parale, fiind-ca traiul s'a scumpit.

Pentru fin, ail argtat er cl mar innainte er facè, toff. 11-cuitorir ce era la un popor, cu claca den iarba ce avea el definat, 0, de o parte, 0 el stringea, 0 el cara la casa preutu-la; iar de la o vreme incoace obicinuit a le lua citeo capita de fin de tot casapl pe an, iar de la care nu aveafin, lua cite un led de capita». Prefectul cerea la Pa01 20 deparale. Se decide astfel esg facg pentru hrana celor carnumaT zece fald fin totT locuitoriT satelor ce vor fi cu unpreut, din iarba lor de finat, ce vor aye, i sg-I stringg, sa-}care, sa-1 facg stog sail gireadg la casa preutuluT, in vremeafaceril finulur, 0 nu mar mult).

Pentru popupT, cad argtat ca avea obiceill mai innaintede facea figicare sat pentru trebuinta cash' preutului, careiar eT §i-T pi-46 i string6 la casele bor. Iar de la o vreme s'adobiclinuit ca le iè cite o dimerlie popu§or de graunte, dedougzed och, de casap. Prefectul cere 20 de ler de dimirliela Boboteazg. Se decide ecg toy lgcuitori satilor ungurepti cevor fi cu un preut sg d6 preotuluT treizecT mierte de popuporbgtutT pe an, mgsurindu-T cu dimirlia, ce este obicinuit devind j cumpgrg, i sg maT d6 dougzecl mierte ovgz, pentruhrana cailom

La ingropIrr, odatg se &dead 30 de parale, acum se cer5 leT. eCu ace bani ce da maT innainte,, insg, eacum nueste in destula . Decr, pentru copil pang la epte anl se vada un leti, pentru altir, dor, i, pentru patru luminarT a pro-hodulul, sg nu fie siliff nicr intru un chip a le face de o litritde ceara, precum le cerev. Preotul sg iea pe mort de acasg,.iar nu dascglul singur.

La cununil, odatg se dgdea 20 de parale, acum se cer trerler. Se admit dor. Popa sg nu topeascg, nicr sg vindg lunni-narile, ci sg le ardg in bisericg. Acela§r venit se fixeazg pentrdbotezurl. SI se aleagg (dor oamenl frunta,T pentru purtareade grija celor trebuincioase a bisericiT). Gloabele es1 se iei

s'a.ti

:

Page 197: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

DOCUMENTS PRIVITOARE LA ISTORIA CATOLICISMULUt 149

pentru pricine cgzute, care se vor cguta de preot cu fruntasipoporulurx.

cPentru trer oaminT scutelnicr ce ail argtat Sgboanir cg dailpreutulur de slujbg i pentru ca sg nu rgmiie asupritT cu platabiruluT lor, preutul de mar innainte le flcuse rinduiala ca sgiè de la celelalte sate a poporuluT cite zece parale de om,iar acum ar fi luind preutul cite dougzecT de parale de cmde la acele sate, i lor nu li cll nimica, rgmiind de scutescpe oamenT numar de la dinsir. a Se decide «ca acer trel oamenTscutelnici tot sg-T clè de la Sgboanr, dar birul, la cite ce vaajunge cisla, sg clè banir la Vornicul den Sgboanr, ca sg plg-teascg pentru scutelnicT. Iar alp' scutelnicT ce maT ave, prinalte sate a poporului, sg lipsascg, sg nu se mar dè, ce sg sepui de cgtrg sati, ca sg poarte bir si avaleleD.

e Osgbit ail mar argtat er cu totir a de la Crgciun Ong. laBoboteazg sint opriti de a nu face giocuri cu lgutarT nimene;care, fiindcg giocurile se socoteste cg nu pot sg pricinuiascg,la rinduielile legilor, nicT o smintealg, s'ad cunoscut a oprirece le se face este cu totul fgrg de cuvint, si s'ail ggsit cucale ca giocurile pe la casele lor sg facg intr'acele serbgtorr,lir nuntl de la Crgciun Ong la Boboteazg sg nu le poatgface nimene intre din01,,

CIX.TdmKserif, 14 Mart 1803.

Iosif Berardi, parochul local, scrie, probabil PrefectuluT,despre o ceartg cu ispravnicul, care contesta misionarilor

1 Din registrul Tttrasenilor. La 25 April 1802, an chid se fac Invoiellparticulare cu satele, se tocmeste un vizitili, cu 18 leT turcesei pe an, c cum

de la niste aY s'ad obicinuit de dail preuji la argaji lor, doutt perechY decibote, o plrechi de bernevicY, o cliciuld, un pestiman (sic) si un stergars,Sind si scutelnic, la cpIrintele Vasili Berardi), La 9 Sept. 1804 mi-sionarffi prin Barbieri, aradi Prefectulta cli nu li ajunge venitul si cer trau-mento della sembria, eguale in tutti i popoli, per 2 piastre per famiglia, e diun giorno di clacca da ogni uomo, per ajuto alla loro casa, e ridurre li solitiscutelnici tributarj in ogni popolo a solo tre, coi bovis, a se creste taxa pentru<mord piccolis pi cmorti grandis, precurn si a se admite judecata In casurYde constiinjA, grit recurs la ispravnicY.

Page 198: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

150 BEGISTRE DE SOCOTE11

dreptul de a judeca in afacerT de mostenire si altele asemenea-c Li motivi di sl fatti giudizj sono la pochissima cura chehanno li villani ordinariarnente per li loro superstiti figli,poicho al piii presto dissipano tutta loro eredita, e poi, onon li curano affatto, o li danno figli d'animo a qualche mi-sericordioso per levarseli d'attorno, o li lasciano andare diporta in porta, con notabile danno della loro onesta, se sonofemine, a causa delle cattive madregne, come ben se. VostraPaternith . -.. Quando gli avvanza qualche cosa dai loro de-fonti, tutto consumano in vino.

CX.

Roma, 14 August 1803.

Se permite Jul Dominic Brocani, Minor Conventual, vi-caria-general, a ceda o parte din atributiile la care cR. D.Stephano Botskor, praesbitero saeculari, missionario apos-tolico,.

Roma, 22 April 1804.

Pia al yule% dupg cererea Prefectula Brocani, declara pri-vilegiat altarul principal al bisericiT catolice din Iasi'.

CXII.

26 Ittlie. 1805-4 lanuar t8o6.

Marturir pentru Barati (Trebes).I. cIosi Lozként, din Cllugära, vorbeste de co piatrI

pusä in vremea DoamneT Elenei .. ,, piat a care tot se zicea Doamnel Elener ... Se numeste Lunca Baratilor si merge

I in acelas/ an, la 25 August, glsitn o c testinionianza dalli ispravnici diBaccos pentru BaratY, In procesul episcopieY cu un anume Ruginit. Ispravniciterati Ionitti VIrnav §i Constantin Mutu, Comis.

Page 199: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

DOCUMENTE PRIVITOARR LA ISTORIA OATOLIOISMULIII 151

pan g. in gura apeT NigeluluT, si de acolo p'in pregiur, tot peace mosie, era o mgnastire, care mangstire o all mincat apaBistriter, si aceastg manastire se numia rnangstirea Baratilor,iar ell nu still chiar in ce loc ar fi fost Ingngstirea ... Si amauzit cg aceastg mosie o ail stgpinit maT innainte episcopulBaratilors. Stefan Roset iea un loc de prisacg si apoT, nefiindepiscop, incalca. c5i eil eram bliat si pgziam oile, cind Ti-ganiT dumisale 5tefanitiT ne bateall si ne interiail pe noT, denu treceam peste hotarul pus de dumnealta, ca sa se ves-teascg cum ca-r mosia a dumisale.,

2. Petre Lupu din Sarata. g Am auzit de la mosT si 131-

trini cg din sus de tirgul BacauluT ail fost o mangstire a Ba-ratilor, drept dealul Baratilor, care mangstire ail surpat-o Bis-trita, si am auzit cg, ling manastirea den sus, era locul sailsi mosia mangstiriI.,

3. Ianos Bulal cel batrin, din Valea-Mare. cDin copchill-ria mea am auzit de batrinf c'ail fost mangstirea Baratilorpe malul BistritiT, din sus de tirgul BacguluL si, in vremeaturburgrilor, toate acele all carat Baratil in tam ungureasca,ce ail fost a mangstirir, si pe urmg ail mincat Bistrita mangstirea si clopotnita, si clopotele.)

4. gMartin Gabor depone di aver inteso al leggere unacarta d'otarnica della cilia di Baccb in questi termini:

Tirgul BacguluT n'ai1 fost unde este, ci ad fost tirgul maTsus, la gura NigeluluT, si 1-ati mincat Bistrita. 5i ail fost mg-ngstirea Baratilor din sus de gura NigeluluT, si ail tnincatBistrita si pe aice ... 5i spune cl ar fi auzit cl si locul undeadz este Curtea Domnitif era locul Baratilor.

Note: c Stefaniza Roset, Roset Teskan; Ivanizza, fratello;Costantino, figlio ; Maria moglie seconda di Balos. Costantinp.a (sic) figlie due : 1. figlia ha preso Christoverde ; 2 figlia :una morta; 1. moglie di besade morto di peste, Domnizasorella : 2 figlie morte di peste ; padrone.,

5. 4 Vasile, feciorul luT Osman botezatul, cel maT batrindin tirgove0T den Baal ... Cum insas am auzit de la An-dreT Chirisca si de la Radul Macelarul, MoldovenT, tirgovetT,pre batrini, cum ca Constantin Ruset i-all gasit pe dinsil in

Page 200: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

152 REGISTRE DE 13000TELt

lunca Baratilor la vinat, pi s'ail pus, de fria, ca s batä cacinii, sl sghere ca iepurif, sl urle ca lupir, ca s5 pameneascapi sä vesteasa c5 mopia aceia era a lur, nu a Baratilor ,

0 mAn5stire a Baratilor spre gura Nigelulur am auzit de latoti 135trinir fost, pi atunci in tirgul Bacluluf era peste500 de case a Ungurilor Totr if spunea c5. Steflnit5 Ru-set ail fost om puternic, tirian pi ; pe urm5 at murit deciumg, fiind vXdrar (vedrar) la Tara-de-jos ; feciorul s55 Cos-tantin au murit ear, pi, cum se vede, n'ail pre avut partenicr unul de mopia aceia, care acuma se chiaml Trebepul-de-sus.)

6. Dupà adocumenti di Rugina et altre carte vechie dela moschia di Barazze), genealogia Ruseteptilor, maT multdin spuse de 135trinT :

(Osman pi alp' bItrini aü auzit a in vremea lur MihqRacovitä, in Domnia ace al treile, adecI dal 1716, TatariTail prNdat de la Bistrita pän5 in tara ungureascI, i Stefa-nit5 Roset aü prins totf teranif de pe'mpregiur innuntruogr5zir luT, cu averile bor, i TatariT nu i-a5 facut nimica,fiind-ca el luase maT innainte un firman de la Hanul lor ; i ziceaoameniT cä el ail fost chernat pe TatarT, fiind ispravnic de Bacail,

teraniT era nesupupT, nicT vrea sa plaeascl hir, pentrudaciunile optilor ungurept1. Si pe urma Voda Mihar, impreunacu Turcir, aü biruit pe Neard41 i ad tliat pe Frent, ghine-ralul lor, la IapT, i s'a5 fácut ciardac, ce se vede pi acmir'.*

Petitie a luT Landi care Domn pentru Baratr, mopia pose-data totdeauna de cBarazzi ossia calugheri ungarb. cDi

si rileva dalli privilegj della pia memoria del Serenissimoprencipe Pietro l'anno zec. (sic)2, concessi al vescovo catto-

Pe aceirtsY foaie se afla actul, din 16 Mart 1792, prin care se da drep-tate luT cpater prefector din WI. pe care emegiesir,.ce se afla prin pregiurulmosieT Barg( a manastinT 13aralit din Bacartp, nu-1 lasa ca vinde yin salt aMilt came pe mosia say. La 28 Iulie 18o5, din Bacati, Berardi arata, inprivinta marturiilor, cit eli Moldovani, per gran timore di bojeri, non mi dannoquegli attestati ,che possonoy, i cere o copie a clirOT de blestem ce se citpittaSe.

2 Ceteste zce, ago, 7095 = 1587, supt Petru §chiopul. Pentru progreselecatolicismulul supt el, v. Hurmuzaki, XI, p. xxn ji urm.

..

rail

pia

1

pi prt .

Page 201: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

DOCUMENTS PRIVITOARE LA ISTORIA CATOLICISMULUI 153

lico, che detta moscia doveva esser sua, concedendo un vac-car, due pecorari, un moraro ed un pescaro liberi da tri-buto ... E detti privilegj sono anche nel giorno d'oggi innostra mano, come pure si comprova dalla risposta dell' is-tesso signor N., data in Divano, che cio6 li Barazi sono ri-masti possessori della riva di Trebes in gia.-* [De cind StefanRoset a usurpat mosia, cu mArturiT stoarse s a forza di bas-tones,] da quel tempo in poi si manifesta una bestemia di-vina sopra la famiglia dei possidenti, a segno tale che nonsi 6 mai potuto stabilire una generazione progressiva di pa-dre in figlio, anzi che al presente la possieda una principessadel tutto straniera del sangue dei Rosett e che fino al giornod'oggi due loro palazzi si sono bruciati, e non si 6 pia po-tuto continuare di rifabbricarli*.

CXIII.

aluera, 19 Septembre i8o5.

Berardi care Prefect. cLe ragioni della nostra dimorasono : il grisov del prencipe, che ci accorda li privilegj allamoscia di Trebes, che sono incomponibili con quella piccolacollina che pretende lasciarci il signor Vornico, di nostra an-tica possidenza ; la firma del Divano e del prencipe, che auto-rizza la proposizione detta da un an[te]nato della Domnizza ...Questa carta di donazione, che, conosciuta in tempi pia ad-dietro legittima, avrebbe chiuso l'addito a questa intermi-nabil lite.*

CXIV.

Csik-Somlyó, 13 Ianuar iSo6.

Attestatum venerabilis conventus Csik-Sonlyoviensis fra-trurn Minorum Ordinis Strictioris Observantiae provinciae S.P. Francisci Transylvanicae.

De initiis et adiunctis possessionibus suppressi antiqui mo-nasterii fratrum Ordinis Minorum Observantiae provinciae Hun-

Page 202: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

1E4 RECUSTRE DE 13000TELf

gariae Sanctissimi Salvatoris requisitus, cum sciam rerum anti-quissimarum notitiam certam nonnisi ex antiquis scriptis etseniorum traditionibus posse firmari atque constabiliri, praemitto,

[Originea mInAstiriT din Bacgil dupä Bandini, cprout inoriginali itinerario suo signavit) 1 AfirmI cä cmonasterium appel-latione provinciali moldaviense, appellatione autem locali bako-viensex : Alexandru-cel-Bun ar fi dat episcopieT moOile.] Hoc ip-sum luculentissime demonstrat latifundium illud et posessio, quaea fundatis in principio fratribus religiosis vulgo et vernaculaHungarorum lingua Barati hodiedum iam a 400 annis nomenconstanter habet.. , Nihilominus iura et fundationes huius mo-nasterii turn quoque stetisse constat ex historia authenticaOrdinis Minorum Strictioris Observantiae S. Salvatoris, quaede guardianis et de personali statu eiusdem loci ex authen-ticis domesticis tabulis habet et tradit quod guardiani bako-viensis conventus fuerint :

1531. Pater Franciscus de SomogyvAr.1533. Idem.1535. Pater loannes de Petherd.1537. Pater Martinus de Enyedino.1542. Idem cum aliis octo religiosis.1544. Pater Mathias de Ebretz cum quinque religiosis.1546. Pater Gasparus de VArallya.1548. -Mathias de Ebretz, sub quo duo sacerdotes et tres laici1550. Pater Laurentius de Kolosvár, cum totidem.1552. Pater Petrus de Sancto Michaele.1556. Pater Laurentius de Vasárhelly.1561. Pater Laurentius de Kolosvár cum tribus.1570. Pater Mathias de SzathmAr.1572. Idem cum uno patre et uno laico.Hucusque historia provinciae SS. Salvatoris de suo loco

bakoviensi ; cuius guardianus, priusquam recenseret relatis,praemittit quod moram ibidem absqtfe intercapedine traxe-

Tiplrit de V. A. Urechilt, tn An. At. Now., seria a 2, sect. ist., XVI.Cf. lorga, Caldtoti, ambasadorY misionarr; Bucuresef, 1899 (extras din (Bu-letinul SotietdtiT geograficei, sem. II, 1898), p. 68 si urm.

ri

Page 203: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

DOCUMENTE PRIVITOARR LA ISTORIA CATOLIGISMULIlf 155

rint ... Ivonia . . . causa fuerit .. , ut . . . Franciscani suamstationem desererent. Viam redeundi, scriptus in tabula annix6o8 guardianus bakoviensis pater Varadius, electus eodemanno minister, munus guardiani patri Stephano Udvarhellydimisit. Turn senatus idem Provinciae SS. Salvatoris de domobakoviensi anno 16 to constituit in verbis : cResidentia bako-viensis in Moldavia cotnmittitur directioni R. P. ministri etcustodis transylvani, etc., atque conformiter ad haec. ,

Ex missione R. P. Michaelis 13alisfi, ohm custodiae hodieprovinciae ipsius transylvanicae S. regis Stephani alumni, snit-plex transumptum legs litterarum, quas minister provincialisad custodem Transylvaniae de recuperando conventu bakoviensidedit, in verbis :

an Christo sibi charissimo patri, fratri Valeriano Lubene-do, Ordinis Minorum Sancti Francisci de Observantia, cus-todi Transylvaniae, fratér Paulus de Szeleveni, eiusdem Or-dinis et Observantiae, necnon Provinciae Hungariae S. Salva-tons minister, licet immeritus, salutem in, domino Iesu sem-piternam.

/Ad recipiendum bakoviense monasteriurn, nobis iniustaopera patris Hieronymi, conventualis per Prutum (sic), anteannos quatuordecim ademptum, cum hisce temporibus satisidoneatn personam, Tuam Reverendam Paternitatem, cognove-rim, hinc est quo I tibi hoc onus ad meritum obedientiaesalutari iniungo, quatenus, litteris nostris prius principiMoldaviae redditis, in recuperando eodem sedulam operamnaves, quo et nos per laborem tuum hisce afflictis tempori-bus utcunque laboribus ac necessitatibus succurrere possi-rnus. Si que autem in recuperando difficultas emerserit, tibiplenariam authoritatem illa omnia faciendi et exequendi con-cedimus, quae recuperationi praedicti monasterii serviverint ;ut autem commodius hoc opus exequi possis, omnes et singulosChristi fideles, ac praecipue Observantiae Sacrae amatores, inDomino precor ut tibi sint in adiutorio, maximam inde apudDeum recepturi mercedem. Vale in Domino. Datum in mo-nasterio nostro csikiensi, 29 Augusti anno 1594.

Frater N., qui supra .,

Page 204: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

156 REGISTRE DE SOCOTELT

[Se exputr rgscoala si luptele luT Sigismund Báthory.]Mora aliqua recuperationi conventus bakoviensis iniecta est,

et interim de provisione Clementis Papae VIII antiqua ca-thedra episcopalis Milkoviensis, in Szeret subinde translata,in Bako tandem constituta est, et primus omniurn hic ca-thedram, exeunte saeculo XVI, erexit Reverendissirnus dominusBernardinus Quirinus, episcopus prius argensis, obtinuitquepro sede primum monasterium bakoviense, quod tamen fra-tribus postmodum benevole resignavit, prout palam fit in lit-teris transactionalibus eiusdem, quae sunt sequentis tenoris

.cNos, fratres bakoviensis monasterii Ordinis Minorum S.Francisci de Observantia provinciae Hungariae Sancti Salva-toris, frater videlicet Valerianus, custodiae transylvanicae custoset guardianus loci, frater Ioannes Varadi, praedicator loci,frater Ludovicus de Angyalos, confessor loci, una cum aliisfratribus tum degentibus, tenore praesentium, quibus inter-fuerit, significamus quod Reverendissimo in Christo patri, fratriBernardino Quirino, episcopo argensi, in Moldavia et Vala-chia, ex Ordine nostro, pro illius erga nos benevolentia per-misirnus e Curia sua ad hortum nostrum (quem quidem Re-verendissimus dominus, una cum monasterio, nobis reliquit)ianuam habere recreationis causa, quousque hortus suus, quemprope Curiam suam habiturus est, constiterit. Item duos filiosecclesiae ex humero duodecim, si alios pro servitio Curiaesuae a principe non potuerit obtinere, eidem concessimus ; quodsi impetraverit, salvi duodecim filii ecclesiae nobis rernanebunt.Ad quorum fidem has litteras manu nostra subscripsimus etsigillo nostro munivimus. Acturn in monasterio bakoviensi, 25iunii anno 16ot,

Frater Valerianus, idem qui supra.Frater Ioannes, idem qui supra.

Frater Ludovicus, idem qui supra. ,Sed qui ad annum 158o monasterium bakoviense insederat,

frater Hieronymus, Ordinis Minorum Conventualium, olim guar-dianus et custos qeopoliensis, renunciatus anno 16o5 episcopusbakoviensis, e monasterio patrum fratres iterum exegit, atquehinc est quod in historia provinciae SS. Salvatoris ad annum

:

Page 205: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

DOCUMENTE PBLVITOARE LA ISTORIA OATOLICISMULUT 157

16w anonymus signetur guardianus loci Bako; caeterum, utex temporum serie res bakoviensis monasterii palam fiant.

[Ancheta WI Bandini.)Ad haec Reverendus dominus Petrus Parchevits, pridie

nonas martii anno 16s5 ab Alexandro Papa VIII per obi-turn Magnifici Bandini, prout mihi originate pergamenumtestatur, renunciatus in munere administratoris moldavicarumecclesiarum, ut animabus Hungarorum Moldaviae per expe-rientiam propriam desolatis solatium ferret, multa solicitu dinecum patribus Transylvaniae custodiae Ordinis Minorum Stric-tioris Observantiae egit, edam apud S. Congregationem de Pro-paganda Fide, subinde monasterium bakoviense iisdem patribusanno 1670 restituit effective, originales super huius mod irestitutione factae litterae transactionales hoc pala m faciunt etnarrata confirmant in verbis :

dn nomine Domini. Amen.cIllustrissimus ac Reverendissimus dominus Petrus Parche-

vits, archiepiscopus marcionopolitanus, vicarius apostolicus etprincipatus Moldaviae, etc., infrascriptis patribus franciscaniscustodiae Transylvaniae. Deo et divis inspirantibus, maioripenso Dei servitio et salute anitnarum, libere et sponte offert,revocat et introducit ad monasterium bakoviense in dictaMoldavia praefatos patres franciscanos, si tamen Sacrae Sediapostolicae et aliis superioribus placuerit. Cum ad praesensdictum monasterium sit episcopalis r-esidentia, olim vero con-ventus Franciscanorum provinciae SS. Salvatoris de Obser-vantia et custodiae transylvanicae, a Margaretha, quondamconiuge principis Moldavia e, catholica, filia principis Tran-sylvaniae; funditus erectus et a praefatis patribus francisca-nis a fundatione qemper possessus et inhabitatus, prout nonmodo annales et scripturae, sed adhuc homines superstitesbakovienses testantur, se bene recordari quando monasteriumillud (hoc enim nomen usque in hodiernum diem retinet) fra-tres, ligneos calceos gestantes, possederunt et inhabitarunt,verum, ob bellicos tumultus et temporum calamitosorum in-

iurias fratribus praefatis ad tempus inde Csikium recedentibus,durn desolatum remaneret, a Sacra Sede Apostofica fuit spon-

Page 206: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

158 BEGISTRE DE SOCOTELI

taneo iure titulus denominationis episcopalis Serenissirnis Po-loniae regibus concessus. Quid autem et qualem fructum epis-copi poloni a septuaginta annis in dicta provincia fecerint,Reverendissimus dominus Petrus Deodatus Bandinus, archie-piscopus marcianopolitanus et administrator in praefata Mol-davia, ac alii, fide dignae personae et missionarii, plenam acsinceram, turn voce, turn scriptis, Sacrae Congregationi deFide Propaganda dederunt informationem, imo ipsa provincia,princeps et barones, non alio nisi lupi nomine dictos Polonosvocitant et quodam naturali odio prosequebantur. Praesentiautern tempore, Deo sic disponente et Sacra Sede Romanaperbenigne annuente, cum Reverendissimus dictus Petrus Par-chevits, archiepiscopus marcianopolitanus, natione Bulgarus,in moldaviensi dioecesi vicarius apostolicus atque administra-tor sit constitutus, salva antecessorum fratrum venia, inpastorali officio solicitior et industrior esse volens, aptosministros atque operarios nativos, tanquam zelosiores provinea Domini Sabaoth excolenda, providere cupit et me-ditatur, oportunius remedium non adinvenit quam monas-terium bakoviense fratribus franciscanis, ad quos de iureohm pertinebat, consignaret adderetque; quae quidern con-signatio et restitutio sequentibus pactis et conditionibus factaest : primo (sic); quarto, bona turn ecclesiae et residentiaemanebunt fratribus franciscanis cum vicario apostolico, si exordine eorum fuerit assumptus, videlicet domus, fundus, vi-neae, horti, decimae, molendina et similia. ,

Literis apostolicis dato 10 Martii 1673, idem Reverendis-simus dorninus Petrus Parchevits, contendens venire ad Sere-nissimum regem Poloniae, votis pluribus exoptatum alumnumtransylvanicae custodiae, moldavicis ecclesiis suum vicariumgeneralem, patrem Stephanum Taplotzai, nominavit et sub-stituit, quem deinde Innocentius Papa XI litteris spirituali-bus necessitatibus ecclesiae bakoviensis in principatu Molda-viae ii ianuarii 1677 vicarium apostolidum constituit, cumqueis 9 septembris 2678 ultimum diem obiisset, per mortem eius-dem etiam spes recuperandi monasterii bakoviensis succisaest. Vicarius autem apostolicus alter datus est huic ecclesiae

,

Page 207: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

DOCUMENTE PRIVITOARE LA ISTORIA OATOLIOISMULIff 159

Illustrissimus dominus Vitus Pilutius, marcianopolitanus archie-piscopus, quem anno 1682 huiatem consecrasse ecclesiam ori-ginales testantur litterae consecrationis. Deinceps constanterusque ad nostram aetatem bakoviense monasterium et eccle-siam, una cum suis accessoriis, fundis et possessionibus, Ro-nianam Sedem, cui res sacrae et Deo devotae obnoxiae sunt,per suos vicarios aut missionarios apostolicos, Polonos velItalos, administrasse, procurasse et possedisse atque actu etiampossidere confirmant actualis usus et seniorum traditio.

Csik Somlyo, die decima tertia ianuarii, anno millesimooctingentesimo sexto.

Pater Frater Leonardus Losteiner, Ordinis Minorum Stric-tioris Observantiae, SStae theologiae et SS. canonum lectorhabitualis, consultor, item habitis et aggregatis provincialibuspatribus 1.1.

Lemberg, x6 lunie r8o6

Padre Barbieri cgtre Prefect. Venise pentru a cAuta docu-mentele episcopatului de BacAii. (In questo convento Iv!) tro-vato tre ritratti di tre vescovi di Bacco, colle seguenti iscri-zioni : ePatres Adamus Goski et Iacobus Dluski, episcopi bac-covienses, quorum alter, assa[ssin]atus a Valachis, Leopolimconductus, apud fratres suos ad ecclesiam Sanctae Crucispost aliquos dies infirmitatis turuulatus est. Andreas Wasilo,de stemate Iastrzebicius, ex episcopo baccoviensi primusvilnensis anno 1386, apostolicis virtutibus illustriss. H6 ac-

1 La 8 Tamar, din Cluj, rilspunde Prefectuld si Ladislati Bende, t guardia-nus et conf. Transylvaniaep, dar pentru a-Y spune a orr-ce cercetni de do-cumente la c capitulare archiv[t]um Albae Carolinensek s'aü dovedit adarnice.La 5 Iunie, din Bacltd, Berardi trimete resultatut ancheteT si expune cum staafacerea TrebesuluY. El citeazil g cla notizia autenticata della cronologia deivescovi, ricevula da Claudiopoli, residenti in Baccd, e la perquisizione fattadai vescovi delegati dolls Santa Sede, ricevuta e legalizzata dal Padre guar-diano di Somlyos (lipsesc). ell signor Spatarp, scrie Berardi, cal trova ancorain Okna, in gerca dei ladris.

Page 208: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

160 REGISTRE DE 8000TELf

cordato il pittore del monastero per far le copie di questi trevescovi, in un sol quadro, di mediocre grandezza, ma menodi quattro zecchini non vuol farlo 1,v

CXVI.

kg, 26 Mail St. v. 18o8.

Cercetare pentru epricinile intre egumenul sfinteT mAnastirTTri Sfetitile 0 intre prefectorul bisariciT catolice0T, pentru bi-nalele de lemn ce incepuse a face egumenul innuntru, in o-grada manAstirif, pe zidiii, in dreptul bisaricir cato1ice01, inlocul celor ce ail fost, iar4 de lemn, i s'ail räsipit la intam-plare arderi foculuT, gite fiind acele binale din linie zidirilorvechT, ce sint innontru in ograda manastiriTs.

Roma, 3 Decembre I8o8.

F. Bon. Carenzi, vescovov, care eil molto reverendo padredomino colendissimo, il padre maestro Landi, prefetto .delleapostolice Missioni di Moldavia,. «Del Reverendissimo p';,dreprocuratore generale delle Missioni avra intesa la mia esalta-zione a codesto vescovato di Bakow ; con la presente intendodi confermarle tal notizia, ed a tal effetto lo determino miovicario generale ... Dopo che saró consagrato, che spero saraprima delle prossime feste natalizie .. . Roma, 3 decembre1808, SS. dodici Apostoli. Umillirno e devotissimo servo.. . .

1 Din acest an avem si theva extrase de rapoarte ale luY Broccani, Miltdeosebitl importantd istoricz. La aceasta cercetare de documente se retell:poate scrisoarea Mil datd, pe care o adreseazit un necunoscut, cerind informa-tiY, cIttre un creverendissimo signor don Antonio, provinciale missioni ctinuces,(sic). fn ea se spun urnantoarele, arattndu-se a s'a scris si prin consulul Pini :sUn certo signore maggiore, di cui non mi soviene il nome, Polacco ed olimimpiegato nella Corte del fir rè di Polonia, ci ha dato come sicura notizia diaver letto nell' archivio del regno di Polonia, trasporrato in Pietroburgo, laseguente iniziale: Documenta spectantia ad episcopalem cathedram liacoviae etecclesias missionis catholicorum Moldaviae, sotto numero che non si ricordava,ed asseri di averne ancora osservato li plichi sigillati di detti documentis.

CXVII.

Page 209: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

DOCUMENTS PRIVITOARE LA MOSTA OATOLICISMoLd 161

1809.

Dou a. acte relative la locul din Pacurarr pe care Prefectulil cumpIrA de la cElisaveta ce ati fost sotiia mortulut Lav-rintie Aster lic, fed, caräta4 P , la C rizapazar a .

CXIX.IasT, 3 Februar a io.

Prefectul Landi atre Domn, anun0nd cA a glsit loc pefi-tru cimitirul catolic. cDupg oltiasca hotärire ce s'aii dat, caingropare, atit a pravoslavnicilor, cit 0 a altor limbi ce sIaft, sri nu mai fiia aice in ora, dupl cum panA, acum, decart sI pricinuia multe boale norodului, ce sl fiia afarl dintargu, la ampu, precum pentru pravoslavniciI cretinT s'ara0 pus la cale cu locurile ce s'ati Osit i s'ail osthit ca sIfiia innadinsu pentru ace trebuinti. a

Viena, 17 Novembre 18 i o.

Nuntiul din Viena care Landi. cMi 6 piacciuto molto cióch' ella mi dice del metropolita greco scisrnatico 1, e speroch'egli terra la sua parola. Sono certo che, alla relazione chene fart) a Sua Santita, il Santo Padre ne sara soddisfatto.Non sapendo se i Francesi di cui ella mi parla si siano spo-sati con Greche cattoliche o scismatiche, convengo con leiche sia bene tollerare, sinche si sappiano gli ordini della Sag-ra Congregazione. P

CXXI.Iftv, 5 April 1812.

Circularl a luT Bonaventura Berardi, noul Prefect. c Q uo-

niam ex pur a *et inscrutabili divina providenti a hoc factuni

1 Mitropolitul impus de RusT, Gavrid. lqu §tim ce serviciY admen cato-licilor.

62174. Vol. I. 11

CXVIIL

CXX.

Page 210: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

162 REGISTRE DE Samna

putamur ut omnes reconditae extiterint nobis viae ad pro-sequendum iter nostrum Constantinopolim versus sumendurn-que munus nobis cOncreditum provincialatus et praefecturaeillius Missionis nostri Ordinis, donec Sacrae Congregationisantistites in tanto rerum discrimine ad harum MoldaviaeMissionum praefecturam nos disposuerint, hinc operae pre-tium officiique munus duximus hisce circularibus litteris nos-tras pro temporum locique opportunitate dispositiones insi-nuare.v SA supravegheze pe cantorT, sI-T puie a invAta pecopiT, sA celebreze personal nuntile, sA trAiascI decent, sl nulipseasca de la rqedintA maT mult de douI sAptIminT, sA nufacA slujba la bilciurT. FixeazA zilele cu dota slujbe pentruparochii din «Gorsofalva, CAlugara, SAbAoani, Agiudenr i

HalAucqtT. e Coreae permissis ab ecclesia temporibus, nunquama iuvenibus in propina fiant, nunquarn nocte, multo minus inSabato ante nuptias, et statim in secundo pulsu, ante vespe-ras, diebus festivis volvantur. Abusus hac in re omni conatudestruite. 5. Conversationes nocturnas, vulgo sezator, interiuvenes et virgines a vestris pagis omnimode eliminate. Do-morum incolas tales conversationes vel in aula, vel in domopermittentes contra nostrum mandatum gravi pena, etiampublica vel pecuniaria, arguite. In vicis autem vel plateissezatorium facientes, si quos invenietis, sine mora punite;patres et matres in nocturno tempore nubiles filias accuratenon custodientes, post paternam, sed severam monitionem,pubblica popult prgsentia ante ecclesiam, si opus est, ad alio-rum exemplum sub iugo constringite. 6. Ut quilibet paterfamilias suas proles statuto tempore ad sacram doctrinaechristianae instructionem in ecclesiam, vel apud cantores au-diendam, nullo considerato praetextu, nisi infirmitatis causaimpeditos, mittere debeat, etiam minis verberum cogite, necpersonarum acceptationem facite : praeceptum enim Dominiest., MAsurT contra blasfematorilor. Pentru tutele : depositulbanilor sA se facA la MIT, cu dobindA. SI se CeteascA la anu-mite zile anumite puncte din instructie, pe romInqte. Conan-dare (ccomendar,) sA nu se facl decit cu voia parochuluT §i

Page 211: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

DOCUMENTE PRIVITOARE LA ISTORIA CATOLICISMULUf 163

in fiinta cantoruluT. (Datum Iassii, ex nostra ressidentia, no-nis Aprilis 1812, st. vet.pl.

CXXII.

IasT, Innainte de 20 Iu lie 1812.

Berardi catre Propaganda. 4 Alli 16 di marzo alla greca,vale a dire alli 28 detto alla latina, mi f6 consegnata dalpadre Landi la patenta, dopo che egli pi6 di due settimanela teneva, già manifestata a varj secolari ; ma, perch6 non mitrovava a Jassi, nulla ne seppi da lui, avendomi voluto fareune graziosa improvvisata. Alla consegna che me ne fece,presenti tre altri religiosi, mi dichiath che cedeva tutte e sin-gole le facoltà che egli aveva fino a quell' epoca esercitato,come era sempre stato uso di cedere un prefetto scadentein Moldavia all' altro entrante, senza far alcuna menzione chesi riservava il vicariato generale. Traia in Moldova 0 cilpadre maestro Brocani, ex-prefetto pia antico). ApoT Landiacusa pe Berardi ca-T usurpa functiile de vicariii-general 0-1da, printre laicT, ca pe cuno scommunicato dai canoni, perusurpazioni di diritto).

CXXIII.

Roma, zo Iulie 1812.

Propaganda catre Berardi. 11 laucla pentru masurile luatein favoarea discipline. cStante la penuria degli operai, si erapensato di far costa rimanere il padre Landi, suo anteces-sore, ma, dopo che 116 inteso le brighe fatte e le insidie tesedal medesimo contro di lei, comprendo benissimo che, standoegli in missione, Vostra Paternita non potrebbe aver quiete.Perci6 6 nostra mente che Vostra Paternith lo rirnuova bentosto dalla Missione, tanto pi6 che questo 6 il commun de-siderio de' missionarii. Egli intanto fü elletto vicario generale

1 La 4 Maid urmKtor Berardi e calificat de epraefectus sacrarum Missio-num in Moldavia,.

Page 212: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

164 REGISTRE DE EIOCOTEd

di Monsignor Carenzi, vescovo di Bakovv, perch6 era rives-tito dalla quanta di Prefetto, giacch6 la carica di vicario ge-nerale 6 stata sempre unita alla prefettura, come vedra dallalettera di Monsignor Carenzi. Cessata adunque la prefettura,cessb nel medesimo anche il vicariato. Ed, affinch6 non possaegli piii arrogarsi un tal titolo, Monsignor vescovo elegge ecostituisce Vostra Paternith in suo vicario generale, comevedra dalla stessa sua lettera., Poate inlocui i pe Padre Can-toni. LuT Barbieri nu i s'a permis a reveni. il poate punela HuO, cgiacch6 per altro Vostra Paternitatha dei motivi pernon espellerlo,. cNon potendo ancora Monsignor Carenzi ot-tenere il passaporto per Moldavia), i se del lul unele drep-turT episcopale. SI refacg moralitatea catolicilor 0 sg cautea stinge datoriile.

CXXI V.

lag, 7 April 1 8 13.

Raport al luT Berardi catre cardinalul-procurator Parini.Resuma un altul, care Propaganda. (Notifico primieramentela restrizione della mia giurisdizione in Moldavia per la divi-sione del Pruth al Nistro in seguito della pace e, quantunquemi rimanghino alcuni cattolici dispersi al di la, non vi possoprovedere anche colli procurati passaporti, perche a motivodi peste 6 chiuso totalmente il passo. Secondo, manifesto lapretensione che hanno tutti li consoli esteri di avere ciascunola protezione della nostra Missione, ma, per non far torto adnessuno, niuno ho accettato in particolare, e mi trovo di viveremeglio, e spero che la Sagra Congregazione trovera cosi ai3roposito.) StirT despre misionarT, parochT. es. Faccio osser-vare le difficolth della parocchia di Jassi per le fastidiose per-sone cattolice d'ogni nazione che vi abitano e per il lorosecretto vivere, senza alcuna ubbidienza alli precetti eccle4-astici, a risserva di pochi, e gli abbusi che hO tolti e procu_ren5 a poco a poco di estirpare del tutto, a Dio piacendoo>Cere calmeno due o tre sogetti 2. c La carestia e poverth denostri villani, lasciata dalla scorsa guerra, 6 tale che non si

Page 213: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

DOCUMENTE PRJVITOARE LA IBTOBIA CATOLICISI&CLUf 160

trovano messe sufficienti per li individui missionarj, non avendocon che pagare i tributi. Qui in Jassi non si trovano tantemesse che mi bastino per un mese di ua anno ... Mi scrivase ha mai avuto lettera del Zabberoni da Ravenna*, e di quatenore. Non s6 se viva o sia morto).

IrtsY, 25 April 1813.

Berardi cgtre Propagandg. Anuntg asasinatul, de hop', almisionariului Silvestri. S'a fgcut plingere la ispravnid, c e

sono stati presi varj uomini convinti finora, ma non confessidi questo assassinio). Se denuntg purtarea rea a lui Bar-bieri. I-a dat sarcina de a copia intr'un registru decretelePropaganda cEgli protesta che vuol essere vescovo di Mol-davia, e cid dice con li Moldovani, e dice ancora che, o conbene, o con male, assolutamente vi riuscirà ... Se vi entrail console francese, addio Missione, addio monastero di Jassi,addio religione ; che Dio non voglia. Mentioneazg pe cMonsignor vescovo di Nicopoli, residente in Bucherest di Va-lachia» 2.

CXXvI.Iunie 1813.

Memoria.

Propter metum ne aliquando flumen Seret repenter destruatecclesiam S. Antonii Recchetteni, ego infrascriptus (ex com-missione admodum reverendi patris Iosephi Basilii Berardi,Praefecti Apostolici) die 29 iunii 1813 s. v., hora noctis

I Probabil episcopul de IitsY de maY tbzid.I Pemru casul ha Silvestri se scrie, la 25 Mart, si nunciuld din Viena.Vice-consul frances la Iag era Anton Fornetty. Din 1813 mai avem :

a) c Collecta eleemosinarum a benefactoribus oblatarum pro aedificanda sa-crestia ad lapideam ecclesiam iassiensem catholicorum, mense maio incepts.18z3s si b) o !twill:it:are, din i5 Iunie, catre Prefect In procesul de Impre-surare, la Partici, cu Anastase Ruginl.

Page 214: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

166 REGISTRE DE SOCOTELI

media secunda, exhumavi et tecognovi exuvias R. P. colle-gialis Francisci Antonii Tasso, Savonensis, Ordinis Minoru mConventualium, anno 1763 a Sacra Congregatione de Propa-ganda Fide ad hanc Missionem deputati et circiter in baccana-libus ante "Quadragesimam anni 1765 pie sancteque defuncti,iuxta depositiones plurimorum testium occularium fidedig-norum, per me quoque supradicta die 29 iunii accurate exami-natorum. Idem Pater Tasso ab admodum reverendo patrePrçfecto Oviller 1 ad hanc parochiam regendam missus, quam-quam linguam moldavicam fere ignarus, omnibus tamen seprgbuit exemplum bonorum operum, prgsertim humilitatis,pgnitentie, paupertatis, castimonig et eximig charitatis ergapauperes et ggrotos, adeo ut usque nunc tanquam venerabilemappellatur. A R. P. missionario Antonio Maria Mauro et aPetro Ioas, cantore et famulo pie defuncti, in prima recchit-tensi ecclesiuncula ante altare fuit sepultus.

Roma, 16 Septembre 1813 (?).

Cardinalul Doria-Pamfili scrie, pentru Propaganda, lur Be-rardi, episcop de Bacati, pentru aT comunica trimeterea, cperordine e in nome di Sua Santith, a scrisorir anexate catreDomnul Moldover (lipse0e)2.

cx )(WMlag, 23 Decembre st. v, (?) 1813.

Dimitrie Marinovich, negustor dalmatin, supus rus, se plingelur Berardi de Barbieri, care-I acusase ca a vorbit de rali deconsulT 0 de Doamna Pini, care nu 0-ar plati furnisorir. AO-rindu-se, negustorul pretinde ca Barbieri, cmesi sono, fit dame rimproverato per averlo sentito usare delle confidenze inmia casa con la mia coca e di averla chiamata alla di lui

' Huillet. V. articolul citat din Littraturit fi arta romind.2 Data scrisoriT e probabil prin 1814, cld in acest an Berardi deveni episcop,

si trebuirl intervenOT pentru ca el O. fie primit a resida. Scrisoarea e atuncY n°cea de maY departe.

CXXVII.

Page 215: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

DOCUMENTS PRWITOARE LA ISTORIA CATOLICISMULUf 167

stanza con inviti che ofendevano la onesta di questa ragaza ediffamavano la reputazione che deve avere un religioso.s

CXXIX.

SfIrsitul luY 18 r 3.

Barbieri cgtre Pini, consulul rus. Se desvinovItqte de acu-sgrile ce i s'aii adus de tun certo mercantuccio di Jassy, no-minato Demetrio Marincovichs, fost cmarinajo e facchino diOdessa), intr' din paese nel quale solo chi ha danaro godetutta la fede e stima del pubblicos. In restul scrisorii vorbqte,intr'un limbagiu de o cruditate cu totul intimg, de sosirea-Tin Moldova, venind dirt Italia, la Maiii 1812, de cdue ra-gazzes, cuna certa donna grassas, da cuocas, 0 alte persoanescornite de calomniator. A fost calomniat in acelag gen0 Berardi. Despre partea luT n'a fgcut nici-odatg pe consulldadri matricolatb, nici n'a vorbit de datoriile la croitorT aleDoamnef Pini.

CXXX.

IasY, 14 Ianuar st. v. 1814.

Berardi cgtre un cReverendissimo signor don Filippo,.Pentru casul ha Barbieri. Ar fi spus eche niuno temeva dalSanto Padre in giiis. A spus clevetirT in petitia cgtre Pini.A luat, avind cheile, lucruri din archive, intre care cregistrivecchis. (Sui primi del mese venturo ritorneth in visita perla provincia, se mi sara permesso, avendo in molti luoghidella provincia nostra ancora la peste. Alla parocchia di Huscinon potró certamente andare, avendovi fatta cola gran stragge,sebbene, per special grazia di Dio e di S. Rocco, niun cat-tolico 6 stato finora attaccato da questo flagello. Parochullocal e P. Andrea de' Chiari. cLa stagione nel pia vivo dell'inverno 6 stata quasi sempre calda, per cui si dubita che allaprimavera non scoppj anche nella nostra capitale l'orribileflagello.s Trimete 0 plingerea luT Barbieri, ce formeazg nu-mgrul precedent.

Page 216: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

168 liEGISTRE DE SOCOTELI

Iag, 16 Ianuar (?) 1814.

Raport al fur Berardi. Va trimete un altul dupä ce vavisith si comunitOle din Hu0' 0 Galatr1. Se plinge a nu ise tine saml de silintile ce a fãcut Ong acum. a Che, se lamisera circostanza del paese ha defraudato la mia intenzione,Iddio sapre. compatire la nostra miseria.s Vorbeste de ce seva intimpla a se Dio fara la grazia al nostro Monsignor yes-covo di venire alla sua diocesi2s. A trebuit ca el, Berardi,SA opreascl pe misionarir ce voiail sg. plece si sS. li cearg ase jertfi. Se reclaml indepArtarea unur a marten() s, care e ailpur troppo noto P. B.), autor de e bugies calomnioase. (Fedsubito consegnare al Padre Barbieri la lettera che gli ha in-dirizzata Vostra Eccellenza Reverendissima. Egli aveva giàfatto degli impegni presso questo regnante principe per essertolerato, e con veri pretesti seguita a restarsene in Jassi eda non fare che dei sussurri e protesti di non volersene an-dare; dal di lui modo di ubbidire conoscera Vostra Eccel-lenza il carattere del soggetto.* Nu e adeVarat cl n'are cuce pleca; a e poi egli stesso lo ha assicurato al signor con-sole russo, al quale aveva fatta una supplica per garpire forseun qualche attestato di perdono, ma che fii interpretato perbisogno di denaro, e, dopo avergli dato in eleemosina qualchezecchini, il detto padre li rimande indispettito, colla rispostache egli non aveva bisogno di denari. Tanto mi ha riferitol'istesso signor general console. Vuole adunque a dispettodi tutti li legittimi superiori restare in Moldavia.s In altraport se mentioneaz1 ail padre Landi, mio antecessores, sidaraverile lur de banT cu negustorul Angelo Coradini, caretinea a vini, rum e tabaccos.

Roma, 17 April 1814.

Propaganda atre Berardi. S'ati primit nouele 0iri despre

1 Raportul asupra visite vezi-I aid, maY departei2 Aceast g. mentiune dateazit intru citva raportul. Carenzi si-a plrdsit si.

CXXXII.

CXXXI,

Page 217: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

DOCUMENTE PRWITOARE LA ISTORIA CATOLICISMULUt 169

reaua put-tare a luT Barbieri, csoggetto cosi perniciosop. Dar,farlo bandire di costa, dove, sospeso corn' 6, 6 fuori di re-sidenza, (là molto a ternerep. Trebuia sg i se cearg toatehirtiile din archive.

CXXXIII.Iqt, 28 Maid 1814.

Raport al luT Berardi. Barbieri se sustine incg, ccol mezzodei ragiri dell' indicato cattolico rinegato, presso il Mauro.geni, ministro degli affari esteri, del figlio del principe Ghica,ed apresso lo stesso metropolita1).

CXXXIV.

last, 30 Maid st. v. 1814.

.. . . Missione di Moldavia . . . 18.r.f. [Raport.]Sperava dalla pace conchiusa fra li Russi e li Turchi che

questa nostra provincia di Moldavia avrebbe dovuto respiraredalle angustie sofferte nella guerra, ma 6 accaduto tutto alrovescio. Finito II solo flagello della guerra, di cui non ab-biamo sofferto che le contribuzioni, sono sopraggiunti tre fla-gelli assai piit penosi e terribili, i quali seguitan tuttora adatterrirci ed angustiarci. Le aggressioni, la peste e la fame.

La aggressione abbiamo interna, dalle turme di ladri che,per trovare questo paese senza sufficienti diffese, scorronole strade e li boschi a loro talento e sono temerarj nelle lorointraprese, perch6 o niun castigo gli si da., per essere lamaggior parte Zingari protetti dai loro padroni, oppure coldenaro rubbato si ricattano dalle condanne. Vittima di questimasnadieri fit l'anno passato il povero nostro missionarioP. Re. Silvestri, di cui diedi vatie relazioni e rinovo2. .. L'aper-tura ... sul Danubio, e commincia ... [neg]ocio per le con-

tuatia inainte de 4 Novembre, clod In locul WI fu numit Berardi (SchmicillRes gestae, p. 136).

1 Mitropolitul e Veniamin, restabilit In Scaun; Grigore Alexandru Ghicaa avut doY fit; pe beizadelele Dimitrachi si Aleco, iar Mavrogheni e Petru.

2 Prin puncte se aratd lipsurt tn hirtie.

Page 218: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

170 REGISTRE DE SOCOTELA

dizioni della sua hanno introdotta da Costantinopoli . . inVallachia e di la in Moldavia, [che si vo]leva sia stata finorapreservata da . lagello la nostra citta, di Jassi ne sia pen!) moltosofferto la provincia, essendosi detta peste communicata inmolte citta e villaggi. Fra queste la citta di Husci, ove sonocirca cento cinquanta famiglie di nostri cattolici, intorno,dentro e fuori di detta citta, ne' suborghi, ha sofferto piudi tutti gli altri luoghi in Moldavia la strage di questa pes-tilenza. Ma per speciale divina Providenza o per intercessionedel glorioso S. Rocco sono stati preservati dall' infezione,cosi che dei tanti che sono periti, neppure un solo cattolicosi numera fra, loro, n6 altrove- in Moldavia, che abbia soffertofinora questa malattia, da che ha principiato dopo la guerra.Seguita tuttora a sentirsi qualche caso qua e la, ma si speranella divina misericordia che saremo del tutto purgati.

La fame ossia carestia 6 quella che ci angustia di piü eche si dubita dovremo seguitare a soffrire. La primaria causadi questa si 6 stato lo smembramento della meta, di provincia,e segnatamente della pii fertile, al di la del flume Pruth, sino alNistro, che hanno preso Ii Russi nelle condizioni di pace.Da questa parte veniva l'abbondanza dei bestiami di ognisorta, delle biade, delle cere e miele, e, dall' epoca che sene sono impossessati Ii Russi, hanno chiuso ii comercio inmodo che [nulla] o ben poco lasciano sortire al resto dellaMoldavia, e quel poco a gravissimo prezzo ; per cui le ge-neri sono saliti ad un prezzo esorbitante ed insopportabilenella nostra Moldavia, per mancanza del denaro. Perch6 ab-biamo una cognizione delli cambiamenti delle cose, bastaosservare che Ii viveri avanti l guerra ultima fra Russi eTurchi erano in questa proporzione. La came bovina si ven-deva quattro fino a sei para l'oche, la came d'agnello seifino a otto, il pane di grano ossia farina quattro park, farinadi grano turco un para, e qualche volta due, il vino tre equattro parà l'oka, ossia bocale ; le ova tre e quattro aJ para.Questi generi, che sono in questo paese di prima necessith,ora sono mutati: La came vaccina, scirsissima ed assai cat-tiva, a tredici para., e felice chi la ptui avere due volte la

,

Page 219: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

DOCUMENTE PRIVITOARE LA ISTORIA CATOLICISMULUr 171

settimana I La came d'agnello venti park, e non si trova.La farina di grano meschiato con segale a quindici parkl'ocha e quella di grano turco a cinque e sei park. II vinoventi park e piU ancora l'oka, ossia boccale, e l'ova, ove che6 il tempo dell' abbondanza, un park l'uno, e due, tre park,l'inverno fino a cinque e dieci park l'uno. Tutto il resto, cheriguarda il vestiario, a proporzioni ancora maggiori e cres-ciuto. Il denaro 6 perduto, cosi che con difficolth si sk cometirare avanti a chi deve vivere di assegnamenti, come li mis-sionarj alla campagna, che non ricevvono altro che [,sters:o due piastri] per casa, con tutto, oppure venti park di de-naro, un demerli, ossia dieci oke, di gran turco ed un picciolocumulo di fieno da ogni capo di casa, ma, perche 6 phi leg-giero dare due piastre, pagano le due piastre, e niente altro,notando perb ... per la grande ... paroco ed ... mantenerecavalli e . .. villaggi del suo popolo ... deve altrimenti per-che .. . co del paese che ogni... tiene cavalli già l'intendesseordinar e girare dietro ... agli affari ... la costituzione dellaprovincia a ... ta in modo che, chi non ha cavalli, non ...note alcun rispetto, n6 dal popolo, ne dalli nobili, e, di fatti,senza cavalli, niuno pub fare qualche cosa ; dovendo per ognipicciolo accidente girare le ptarte, e le giornate intiere. Nonostante che il preffetto di Jassi abbia tutto il mantenimentodi bocca dalla residenza, con tutto cib non pub in conto al-cuno col misero vestiario di due zecchini vestirsi ; quindi,come indicai altre volte alla Sagra Congregazione, non hepotuto fare altrimenti che di riscuotere il doppio di quelloera assegnato venticinque o trenta anni II, giacche quelliprezzi di allora si racontano solarnente per memoria e tradi-zione ; e, perche il zecchino ogni mese cambia prezzo, sempreaumentando, con notabile danno di chi amministra, si 6 de-ciso, con consenso delli religiosi missionarj, che riceva ilprefetto, in vece di quatro zecchini, cinquanta piastre almese, che per certo non ye ne vuole di meno a vestirsi, eperà che la Sagra Congregazione non disaproverk questogiusto onorario, considerate le circostanze del luogodei tempi.

Page 220: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

172 BEGISTRIC DE SOOOTELI

Ad ovviare l'inconveniente che alcuni missionari avesseromolto e gli altri assai poco, li miei antecessori hanno intro-dotto l'uso di pensionare una parocchia grande per ajutareuna picciola : essendosi questo considerato pia a propositoche da cambiare ogni anno, come facevano prima, li paroehidalla loro parocchia, perch6 appena conoscevano le loro pe-core, che le abbandonavano, per prendere cura di altre affattonuove e sconosciute, con danno incalcolabile spirituale delleanime. Ed in questo se ne 6 conosciuto grandissimo giova-mento, specialmente nella instruzione cristiana e nel togliereli abusi, che con pia facilith si scoprono in una parocchia,quando il paroco invecchia frà loro e si dh la pena di atten-dervi. [5ters: Sono stati sempre di missionarj ad novenia, ed6 dolorosa cosa di vederli cangiati ogni anno per dargli uncompenso alle loro fatiche, che poi nulla frutta alle animereccomandate alla loro cura.]

Quindi alla parocchia di Husi, a quella di Grosest, aquella di Recheteno e di Vallesacca, se vi risiedono li padri,6 necessario qualche pensione, per non potere questi popolisomministrare abbastanza al loro paroco da vivere. Mi sonodato tanta la pena di corregere questa mancanza, per quantosia stato possibile, procurando di dare a queste parocchiequalche sussidio di stabile provvedimento. Alla parocchia diHus si 6 assegnata la rendita di due botteghe intieramente,che prima non ne aveva che la meth, e queste ora sono due-cento piastre ; ed, essendo li viveri cresciuti all' eccesso, oranon bastano, e devo dargli qualche altra cosa. 0 forsi farhspecie alla Sagra Congregazione che tanto spendano li missioinarj ; ma, se si avverte al modo di vivere del tempo in cu-sono io entrato in Moldavia, cio6 da sedici anni addietro, edal presente, per certo che non vi sara alcuna meraviglia. Vo-levano i villani in quell' epoca portare al paroco ova, buttiro,agnelli, galline e cose simili, e facevano a gara, chi pia offriva.In allora queste cose non valevano che pochissimi para, ed iltributo del pia ricco villano in quel tempo non ascendeva aventi piastre in un anno ; ora passa le duecento. Compravanoin allora un buon cavallo con trenta o quaranta piastre, ora

Page 221: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

DOOMIENTE PRIVITOARE LA ISTORIA OATOLIorknataxd 173

vale due e trecento piastre. Compravano un pajo di bovi conquaranta o cinquanta piastre, ora appena con duecento ; unavacca con dieci o dodici piastre, ora con sessanta e settanta ;buttiro con di eci park l'oka. . . ; gallina. [qua] ranta ; servo.. . villag-gio colla rn . in un anno per. ...bato e mangiare quasi tutto .

bisogna dargli ottanta e . . . mantenerlo di tutto. Dal . . . questoparticolare possono . comprendere quale sia la proporzioned'allora e quella d'adesso nel g . ritto, e questa proporzionecresce . ragione sul vestiario. Cosi che cento piastre di alloraerano quasi nella proporzione di mille. Diffatti anche sulla mo-neta vi 6 un diverso notabile, perch6 un zecchino valeva inallora sei piastre e mezza, ed ora 6 cresciuto fino alle quat-tordici e piU piastre.

Riguardo alla parocchia di Grosest, essendo capitatovendibile un fondo in citta di Totros, appartenente a quellaparocchia, nella valuta di piastre due mila e cento, ed essendotutta quella, assai dispersa, parocchia difficile di servirsi daun missionario italiano, per essere assai gravoso l'imparareperfettarnente la lingua ungara, che sola e strettissima parlanola maggior parte di quei cattolici, il padre Allessandro Popp,Ungaro, gia missionario da nove anni in qua, si è esibito consua elemosina e con ajuto della sua famiglia di comprare quelfondo, applicabile alla antichissima chiesa di Totros, obbli-gandosi di servire vita sua durante quella parocchia, senzaalcuna altra pensione, e di riffabbricare la diroccata chiesa dipietra colla sua industria, se cia gli viene permesso dal signorconsole, a titolo di quella chiesa, che rimarra in perpetuo pos-sesso di questi fondi, dopo la di lui morte,essendo stato alladetta chiesa ceduti formalinente Ii diritti di compra e possessolibero, che solo godevano ii cittadini di Tottros, sl Moldovaniche cattolici, in quella ora quasi distrutta citta , per una costi-tuzione del principato, a loro concessa per privilegio. Consis-tono questi fondi in una vigna di tre pezze di terreno, prontae fruttifera, con un pomario di eguale grandezza in circa, unabuona casa, con tutti Ii suoi commodi, all' uso del paese, in unmolino e due macine, ma che ha bisogno di grande ripara-zione, in terreno per fare fieno e per arare qualche poco per

Page 222: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

174 REGISTEE DE SOQOTELT

la famiglia,cosi che detto padre IAD?) avere la sua economiadi casa mediante un uomo che per lui agisca sopra questia ffari, ed egli attendere alla cura delle anime. In questo modosono tolte le difficoltà che mettevano tutti ii missionarj persgravarsi alla meglio del servizio di quella ben ardua e po-vera parocchia. Si 6 cercata la dispensa per la compra. Val-lessacca e Recheteno per mancanza di missionarj ora sonoservite, quella dal paroco di Faroano, che gli 6 vicinissimo, equesta dal paroco di Aggiudeno, avendo ii paroco tanto l'unache l'altra in distanza di un quarto d'ora.

Sarebbe necessario di darsi un padre in ajuto al parocodi Callughera, che, per la grande dispersione di quella paroc-chia, mette in continuo pericolo la sua salute, ed un altro mis.sionario forte e zelante, come il padre Domenico Broccani,exprefetto, non si trovera facilmente, che possa servire quelpopolo, come egli lo serve, essendo sempre in giro, per arri-vare a tutti ; ma con tutto ii suo spirito quasi tutti gli annisoffre malattie mortali. Nella chiesa di Prasest, assai lontanadalle altre chiese . paroco za de que . lo zelo di .

trovano rifabbricate . tempj la chiesa di Bacc[ô] . 1 vescovola chiesa di ... possessione episcopale . . . piana la chiesa diPrasest . a sta per terminate una assai bella (?) chiesuoladi pietra sul monte . Callughera, avendo trovato un bene-fattore, che ne fa la spesa. Egli si 6 dato tutto l'impegnoper rendere fruttifero ii luogo, che l'episcopato possiede vicinoalla sua chiesa, e vi ha fabbricato sette botteghe ed un' osteria,che si vanno pagando dalle loro "rendite e dagli avvanzi dellapossessione di detto Monsignor vescovo, di cui ne 6 l'ammi-nistratore.

Anche il padre Finta, Unghero, nell' anno scorso ha fab-bricato di nuovo due chiese : una Ira ii boschi, nella posses-sione di Visanta, ed un altra vicina a Totros, cosi chiamata inDial, ove 6 un antico cimiterio benedetto da un vescovo,sono pia centinaia d'anni che se ne serba la tradizione ; edora, essendovi sufficiente adunamento di cattolici, in numerodi circa a sessanta famiglie, che ii pia delle volte non pos.sono passar l'acqua del Tatros per andare a quella non dis-

,

Page 223: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

DOOIIMENTE PRIVITOARE LA ISTORIA OAToraoismuLut 175

tante chiesa, gli ho concesso il permesso di fabbricare questanuova e di porvi un cantore per custodia e per insegnare ladottrina alli ragazzi. k stata pure rifabbricata in questi ultimianni la chiesa di Tronsa (Trosaja). Nella parocchia di Allaocestsi sono rifabbricate le chiese di Talpa, di Scheja ed aggiuntauna nuova in Farcassano.

Le abitazioni dei parochi in tutti i luoghi secondo l'usodel paese sono buone e bastantemente commode, cosi che lamaggior parte sono migliori della stessa residenza di Jassi.

Le parocchie occupate presentemente dalli parochi mis-sionarj alla campagna sono otto, cioe Grossest, dedicata allaSS. Trinith, Trotos alla L. Assunta, Dial a S. Stefano, redi Ungaria, e Visanta a S. Antonio di Padova. [JnMizi erascris : Con le ausiliarie chiese di Totros, Dial e Visanta, oveora risiede il P. A. Popp.] [i.) La principal chiesa di Groseste fornita di buone soppelettili, con pisside, calice ed ostensoriod'argento. Le altre sono passabili [2.] Numera la parocchia diKlesia famiglie quattro cento sette ed anime 2.020. Chiesa de-dicata al P. S. Francesco, con buone suppellettili, pisside, ca-lice ed ostensorio d'argento ; ed ora si sth fabbricando una chiesanel colle del cemetero per un antico legato, che non era maistato eseguito dalle famiglie, che possiedono un pezzo di pos-sessione a questa condizione, ed io he) commandata l'esecu-zione, e si sta adempiendo. E servita dal Padre Raffaele Ma-ciejenski, Polacco, il quale voleva tornare alla sua patria, peravere ottenuta la secolarizazione col mezzo del P. Narducci,e che io he) trattenuto fino alle nuove disposizioni della SagraCongregazione. Questa numero 407 famiglie ed anime 1854.

3. La parocchia di Faroano, che ha una ben vecchia chiesa,dedicata a Sant' Antonio di Padova, che perb 6 fornita dibuoni suppelettili, quadri buoni ed un altare assai bello eche si sta facendo attualmente la coletta per rifabbricarle ; habuon calice d'argento, ma che deve essere consegrato, ed in-tanto servesi dell' imprestato di Valle Sacca ; ha una pissided'argento ed un bell' ostensorio ; ha pure una antica chiesanel commun cemeterio, detto di Valle, dedicata a S. Martino.E servita presentemente dal padre Pancrazio Finta, Ungaro,

Page 224: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

178 REGISTRE DE SOOOTELt

e numera famiglie 443 ed . .. II suddetto padre Finta ... ValleSacca, lontana ... strada da Faroana e con popolo ... allachiesa od in poca distanza da ... 6 stata vacante fino dall'anno .. . la morte accaduta al padre .. . di cui hb dato altreinformazioni ... pie sotto. Questa parocchia he. buona chiesa,casa diroccata, che si sta attualmente fabbricando, buone sup-pellettili, due calici . . : uno d'argento ed altrct di metallo in-argentato, che 6 imprestato alla chiesa di Faroana, una pis-side ed ostensorio d'argento e buoni quadri per la chiesa.Essa ha trecento famiglie ed anime i600.

4. La parocchia di Callughera, con chiesa buona, ma picciolaper il popolo, dedicata a Sant' Andrea Apostolo ; ha calice,ostensorio e pisside d'argento. La pie dispersa di tutte e lapie numerosa e faticosissima, per essere divisa in ventisettevillaggi. Questa ha altre quattro chiese ausiliari : una dettadi Pustiana, dedicata a San Stefano, primo re d'Ungaria ; po-vera, ma che ha il sufficieiite per servizio. Altra in Baraz,possessione della mensa vescovile, dedicata all' Assunta diMaria Vergine : buona chiesa e sufficientemente abbellita efornita di buone suppellettili, con calice di argento. La terza,in Baccou, cattedrale vescovile; chiesa picciola, ma pulita, conbuoni apparati, calice d'argento, ostensorio e pisside e quadrie stendardi. La quarta in Prasest ; buona chiesa e grande,ben abbellita con 11 sufficiente servizio per la chiesa; vi sista ora fabbricando la casa per comodo del Padre. E final-mente la chiesa che ora sta fabbricando il padre DomenicoBroccani, paroco, come si 6 detto pie sopra, sul cosi dettoCaloaria, in Callughera, con Via Crucis per la strada ; e chesara dedicata alla venuta dello Spirito Santo. Questa parocchiaha il giro di due e tre giornate ne'contorni, di sua estensione,e vi vuole un religioso di ferro, e non di came, per servirla ;tiene quattro cavalli, e bene spesso sono rovinati per il grancorrere che deve fare il paroco. Questa parochia ha 750 trefamiglie ed anime quattro mila trecento cinquanta quattro,la maggior parte assai miserabili ... Parocchia di Callughera ...ripopolata con difficolta si pu6 ... rendersi qualunque porzionesi faccia in ... a mantenere un paroco. Ma questo inconve-

Page 225: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

DOCUMENTE PRPTITOARE L A IS7 OBIA CATOLIC1SMEILIA 177

niente si potrebbe rimediare avendo soggetti abbastanza perdare due coadjutori a quel parocco, giovani che mandasserodi quando in quando ; cosi passerebbero in altre pa[rocchie]...allavacanza di qualcuna, e... coll' essere mantenuti di tavola et...pensione per vestiario del padre paroco di Callughera. Iiquale potrebbe indursi a dargli cento piastre per ciascuno.Ed il presente padre Brocani lo farebbe con tutto ii cuore.

5. La parocchia di Saboano, con chiesa vecchia, assaigrande, dedicata a S. Michele Arcangelo, con buone suppe-lettili ; calice, pisside ed ostensorio d'argento. Vi è una chiesanuova e buona, ausiliaria, un quarto d'ora lontano, in Ghiriest,dedicata al Santissimo Sacramento, con calice e buon ser-vizio per la messa. Ii popolo di quella parocchia non e mottodisperso, ma numeroso di 623 famiglie e 3.270 anime. Eservita dal padre Giuseppe Colonna, Napoletano, alquanto in-fermuccio ed ipocondriaco, che serve con zelo la sua parocchia.

6. La parocchia di Allaocest, con chiesa buona, dedicataalla Nativith di Maria Vergine e motto ben fornita di su-pellettili, con calice, ostensorio e pisside d'argento. Ha trechiese ausiliarie una in Talpa, dedicata a S. Pietro, ove an-ticamente risiedeva ii paroco di Allaocest, ma, per esserefuggiti quasi tutti i cattolici di quel villaggio, fa trasmutatodi residenza in Allaocest, sono circa trenta anni. Questachiesa, ora rinnovato tutto ii necessario per suo servizio.Altra chiesa in Scheja, villagio ora picciolo, e prima RI cittamurata ; dedicata alla Santa Croce, con il necessario pel ser-vizio. La terza in Farcassani, assai povera, dove quasi tuttosi trasporta dalle altre chiese, ogni volta che si dicela messa ; ed 6 dedicata a (sic). La quarta in Kotnar, fieitta di residenza de' principi regnanti. Questa 6 l'unicachiesa antica di pietra che 6 rimasta servibile dalle dodicichiese, assai grandi e belle, che fece fabbricare secondo latradizione di questo paese Elena cattolica, principessa re-gnante di Moldavia, circa il decimo quarto secolo; ora sussisteperch& fU risarcita nella prefettura del padre Domenico Broo-cani ; assai grande ; essa ha 11 suo necessario al servizio ; ed

dedicata alla Santa Croce.

62174. Vol. L 12

k

Page 226: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

178 REGISTRE DE SOCOTEIA

La parocchia di Allaocest . , . Luigi Landi, ex-Prefettoaven . nata fin dall' anno passato il P. . rattani, dopoaver ricevuto la sua licenza di ripatriare, dalla Sacra Congrega-zione. Ii P.... [ratta]ni ha sofferto moiti disturbi per essersi .

egnato nella esazione della ora Ha dovuto rinunciare achella procura per essere stato ingannato dal suo vatore,un certo Milo, Piemontese . ha usurpato la maggior partedi essa eredith, ed ha scarricato tutta la broda sopra ii no-minato padre, che, per la sua troppa bonth, ha creduto alledi lui cavillazioni ed 6 cascato nella trappola e nel dannodi pagare per liberarsi tutto quel poco di elemosina che avelvasi acquistato in diciotto anni di servizio. Ora pet-6 si 6 de.tutto liberato et purgato da qualunque pretesa rifazione, edio non hO esitato di rimetterlo nella sua parocchia, nella qualeaveva servito per varj anni avanti la sua prefettura ed amatodal suo popolo, tanto pii che, non avendo chi altro impiegare,ho dovuto anche pregarlo a trattenersi per assistere ancoraquesta Missione in tempo di tanta scarsezza. Numera questaparochia famiglie 675 ed anime 3.440.

7. La parocchia di Aggiudeno, ora unita a Rechateno ;ha buona chiesa, dedicata alla venuta dello Spirito Santo;benche vecchia, ma fornita di buoni suppellettili, calice dimetallo dorato, lasciato da un vescovo ; ausiliaria, con buonaresidenza del paroco, in Damasceno, dedicata a San GiovanniBattista, molto ben ornata e fornita di suppellettili e di calice,ostensorio, pisside d'argento; rissiede ii parocco ancora qual-che volta a questa chiesa, per essere vicina un quarto d'orada Giudeno; vi si unisce la chiesa di Rachiteno, dedicataa Sane Antonio di Padova, la quale in abbondanza di reli-giosi 6 ressidenza di paroco, ma, avendo dovuto rimandare iisignor don Mattia Rusdillovicz alla sua Missione di Bulgaria,6 rimasta vacante e riunita, come prima, ad Aggiudeno eTamasceno ; 6 lontana mezz'ora da Agiudeno. E servita questaparocchia dal padre Lodovico Scarpati, Napoletano, uomoassai zelante, ma qualche volta foLoso, per cui ha bisogno diessere ripresso, e riconosce ii suo diffetto. Sono, non ostante,contento delli suoi rigori, perchè vi hO scorso gran profitto

Page 227: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

DOCUMENTS PRIVITOARE LA ISTORIA OATOLICISMULIA 179

per l'istruzione della dottrina cristiana alli ragazzi e per lin-pedire molti abusi, the si erano abituati in questa ed altreparocchie della Moldavia. Numera in tutto famiglie 61,2 edanime 3.178.

8. La parocchia di Husci ha chiesa rinovata in villaggioKorni, -ove 6 la residenza del paroco ; dedicata alla Nativitàdi Maria Vergine. Aveva chiesa ausiliaria in citta, di Husci,ma, dopo essersi brucciata colla meth della citta nel 1795,non si 6 mai avuta la possibilità di rifabbricarla. Questa 6vicijia alla Bessarabbia, distante dalle altre parocchie pia didue giornate, ed è meschina per il mantenimento del pa.roco, che deve correre a Barlat e Gallaz, lontani vade gior-nate. E servita ora del signor canonico padre Andrea de'Chiari, Siciliano e noto alla Sacra Congregazione, religiosozelante e di buone disposizioni alle Sacre Missioni. Non hapiU che circa cento cinquanta famiglie nei contorni e circaa trenta famiglie in Gallaz, Barlat e Vaslui, e mille anitne.Anche in questa parocchia, distante dalle altre due e tregiornate, 6 assolutamente necessario di dare un qualche ajuto.Per il vestiario di quel paroco, non potendo in conto alcunosomministrare ii picciolo popolo ii necessario sostentamentoal suo paroco, essendo luogo di vigne, ha pensato di com-prare una vigna, cambiando una bottega, che con piU di de-naro che di frutto, essistente in quella citta ed appartenentea quella parocchia.

9. Finalmente la pa[rocchia) . chiesa di Ja[ssi] e di no-bili appara[menti] ricche di tutti li col ... in terzo di stoffed'oro quattro calici d'argento semplici e due assai grandiato, uno dei quali è smaltato e gernmato di buoni rubbini incar-nati e smaraldi nobile ostensorio assai grande d'ar-gento dorato ; altro per le domeniche, tutto d'argento. Variireliquarii d'argento, sei candellieri, d'argento, due pissidi assainobili, due croci d'argento assai grandi, toribolo e spargolodall' acqua santa d'argento ed altre cose belle e preziose.Un altare magnifico all' italiana, buoni strati e sedia; decente,di somma, quanto possa essere una chiesa d'Italia, con lam-padi d'argento e lampadari, in mezzo ed, intorno alla chiesa,

Page 228: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

180 REG1STRE DE SOCOTELI

di cristallo ; la maggior parte procurato dal mio antecessore,il padre Landi, e da me in questi due anni di Prefettura for-nita nobilmente di cera, e rissulta di grande decoro in questacitta per il cattolicismo. Vi è ancora in Jassi altra chiesa dipietra, al cemeterio, dedicata al Transito di S. Giuseppe, be-nedetta da me nel principio della mia Prefettura, e se ne fala festa ii giorno del patrocinio di detto Santo, la terza do-menica dopo Pasqua. Ed anche essa assai pulita e fornitadel bisognevole per commodo del servizio di chiesa. Questaparocchia numera cento cinquanta famiglie, la maggior parteaventizj ed impiegati ; anime circa 400, non potendosi dareun determinato numero, per essere quando piil, quando meno,e quasi tutti avventurieri. Viene servita dal Padre Prefetto econ un qualche cappellano, quando vi sia. Per la diversith.pend delle lingue, richiede la ressidenza di un Polacco e di unTedesco, sotto la direzione del Padre Prefetto.

Secondo le instruzioni che aveva ricevuto dalla Sacra Con-gregazione anche stando in Roma, nel 1809 e 10, riguardo allaMissione di Moldavia e Costantinopoli, mi era raccomandatoall' Eccellentissimo Monsignor nunzio di Vienna, e mi avevaproveduto di un giovine sacerdote udinese, che, educato inVienna e nell' Illirio, sapeva bene queste due lingue, e rniha servito per cinque o sei mesi, ma, spaventato dalla peste,volle assolutamente partire sulli primi di settembre passato,e, senza aspettare le risposte di quel Monsignore, se ne andd,essendosi provveduto di passaporti prima della mia saputa,cosi che all' ultimo dovetti lasciarlo in sua liberta. Cosi 6 inquesto paese con tutta rautorita : se è secolare sacerdote, sene va quando gli pare, e, se 6 regolare, dovendolo mandare,non ubbidisce, se non vuole. Ad una disciplina phi stabilesarebbe necessario che almeno il signor Agente imperialeaustriaco avesse qualche ordine di non dare passaporti a missionarj, se non coil' intelligenza del Prefetto e, quando un-qualche religioso deve essere mandato, con egual intelligenzasi spedisce ; ed in cid sono ora tonvenuto.

Nella citta di Jassi sono molte diverse religioni fra Ii sud-diti stranieri, na itfruna molesta di pin di quello fanno Ii Lu-s

Page 229: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

DOCUMENTS PRIVITOARE LA ISTORIA CAVOLICISMULUI 181

terani, resi audaci dopo che nelle circostanze delli Russi uncapitano, figlio di un generale finlandese 1, ha fatto fabbri.care una chiesa per la . . . prima di .. . disfa, come glsisti con cattolici . [Ca]lvini . su questo proposito , si-tato di dimandare un [de]cisiva alla Sagra Congregazione[men]tre succedono frequenti casi.

Trovo9 decreti nel nostro archivio, della Sagra Congre-gazione di Propaganda Fide e del Santo Uffizio, nelli qualisi commanda alli Prefetti di ricorrere toties quoties abbisognaqualche dispensa per un cattolico o cattolica, che dessideranosposarsi con Luterani o Calvini, e poi trovo negli stessi de-creti che si risolve ai personali petenti, che non si concedela dispensa, se prima l'eretico o eretica non hanno dejuratola loro setta. Sembra adunque che in niun conto si concedequesta dispensa e che percie e inutile il fare la petizione. Oltre diche pretende il pastor lutterano che ora si trova in Jassi, cheegli debba fare il matrimonio misto, se lo sposo sia lutteranoe la sposa cattolica ed, essendo lo sposo cattolico e la sposa lut-terana, concede che ii matrimonio si faccia alla chiesa cat-tolica ; qualora nel primo e nel secondo caso se ne ottengala debita dispensa per la parte cattolica. Ma, perche non viera per lo passato molta speranza per ottenere questa dis-pensa o perche doveva molto ritardare la risposta, il pastorlutterano ha obbligato ed obbliga tutti questi matrimonj afarli alla sua chiesa, e II fa solennemente, ne io posso impe-dirli. Sono quindi interrogato se questi matrimonj fatti avantiil pastor luterano, o con dispensa o senza, sieno validi perii cattolico o cattolica. [S'a plins Agentului, cerind a nu per.mite asemenea cgsatoriT fArl §tirea sa.] 11 pastore . dipendein tutto e per tutti da quella cancelleria o dal co isolato diFrancia, se per accidente fossero ii contraenti sudditi diquella potenza . Un maestro di cembalo, chiamato Craus.Quelli cattolici che qui si trovano amano piuttosto vivere in

Generalul se numia Johann Georg, tar fiul Johann von Sather. V. Hurmuzaki, X, p. xxxvir, nota 3.

2 In copia mea stti : Tro.

Page 230: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

182- REGISTRE DE SOCIOTELI

concubinato . .. In generale parlando, questa parocchia di Jasnon 6 che un adunamento della feccia di tutte le nazioni,cosi che, a riserva di alcuni Polacchi e Tedeschi ed alcuniimpiegati, il resto dei cattolici non Io sono che di nome,non volendo sentire neppure il nome di precetti ecclesiastici,e, se in occasione di malattia chiamano il confessore, cid 6per pura ceremonia e per il timore che, accadendo la loromorte, gli he) minacciato di non accettarli al nostro cemete-rio. Sono concubinari, che pretendono di vivere onestamente,perch6 mantengono una donna. Se gli si mostrano i loro do-veri, mormorano contro li religiosi a piena bocca e protes-tancr ancora di farsi Moldovani.. Con tutto cia sono in neces-sith di avere in questa parocchia un religioso almeno, chesappia il tedesco ed il polacco, per essere qui troppo fre-quenti queste due lingue.

Tre anni scorsi, si estendeva questa parocchia fino al Nistro,e si soleva mandare in visita al di la del fiume Pruth il padrepolacco, il quale serviva a ministrare li sagramenti a quellidispersi cattolici armeni e polacchi, che in quelli vasticampi pascolavano gli armenti degli mercanti di I'olonia, chevi crescevano le razze di bovi e cavalli in grandissima quan,tith. Ma, dopo che quella parte di paese al di là delPruth per la conchiusa pace 6 venuta sotto il dominio russo,si 6 chiuso l'adito al passaggio, e ne ht5 perduto tutta lagiurisdizione. Il prete ruteno che da molti anni abitava inJassi fra noi, di rito russo-cattolico, passe) di la per suoiaffari, ma poi non 6' piii tomato, ne io lib potuto provvederealli bisogni spirituali di quelle anime, che sono circa a trein quattro cento. Mi ha persuaso a credere questo signorconsole russo' che la direzione di quelle anime ora spetta all'arcivescovo cattolico, che 6 di residenza in Moilov; contutto cid mi 6 noto che niuno o ben pochissimo serv ziohanno quelle anime, e pur troppo he) ricevuto relazione checon detestabile abuso quel prete ruteno ha preso particoleconsagrate in azimo, portategli dalla Polonia da un cano-

Pini.

Page 231: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

DOCUMENTE PRWITOARE LA ISTOBIA CATOLICISMULUI 183

nico in latino (?), e le ha conservate, non sO come, percinque o sei mesi, ed anche piü, e con quelle ha seguitato acommunicare Ii cattolici latini. Tanta é la disgrazia di quellimiseri cattolici che hO scritto a quel degnissimo prelato, acciOproveda a cosi enorme abuso, ma, non hO ricevuto nessunriscontro, n6 se sia arrivato questa mia lettera al suo destino.Ne do questa succinta relazione, acci6, se trova ii mezzo laSagra Congregazione, si proveda . Veniamo ora allo statodella residenza e dei padri. HO ritrovato la residenza col de-bito di piastre trentasei mila e cinquecento piastre, ma, perle circostanze in cui siamo, hO dovuto accrescerne ii debitofino a 45.000 piastre, L'entrata per6 era di nove in diecimila, e la maggior parte si pendeva nelli fruttati. [A luatsura ca averile orfanilor sal fie puse cu dobinda la Residentl.Sperl a putea proceda cindva] alla fabbrica della residenza delPrefetto e dei padri, assolutamente necessaria, perch& oranon abbiamo che poche camere, assai vecchie, tutte di legnoe senza alcun ordine e senza alcuna sicurezza, nè da fuoco,nè da ladri, per cui siamo spesissimo soggetti a temere e tre-mare, essendo esposti alla volonth di qualunque mal vivente.[Alte maingstiri imprumutg cu 10I2°1o, ca in Turcia ;mercanti poi e Ii nobili danno di frutto quindici fino a ventiper cento). MentioneazA procesul, ce dureazg de peste patru-zed de ara, «con un monastero vicino). Va face un zid des-pgrtitor. Pomeneste i da mia general relazione, che spediil'anno passato, diretta al Reverendissimo Monsignor nunziodi Vienna). Vorbeste despre uciderea de hoti' a lul padreRemigio Silvestri, la Valea-Sacg, in April 1813. Merge sg.vadai pe mort, qprendendo dal principe regnante scorta persalvezza nella strada». Proces pentru aceasta. cL'insaziabilepadre Giann-Francesco Barbieri, accerrimo nemico della reli-gione e di tutti Ii superiori che la costituiscono.. , In quell'epoca ero stato io graziato della Prefettura della nostra Mis -sione di Costantinopoli.) Barbieri fusese gazduit in Iasi, incalea lui calre Locurile Sfinte; el furai din archive da corris-pondenza passata fra la Congregazione e Ii Prefetti ed il padre

ma-

di

Page 232: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

184 REGISTRE DE SOCOTELT

procuratore delle Missionb. Vorbeste i de Marincovich1. Artrebui 15-16 religiosT, cuprinzindu-se si Prefectul, si anume:doT UngurT, ache abbiamo7), un Polon, care s tie i nemteste, pentru IasT, si, ese fosse possibiles, si un Rutean. sMisono spogliato fin dell' ultimo para... Lo spazio di sedici indiciasette anni che mi trovo esservi stato indegnamentedestinato a servire in qualith di missionario, ed ora di su-periore.

Iasi, 7 August 1814.

Raport al luT Berardi. Aminteste darea de sating de visitsdin 30 Maii:12. (II Barbieri, ora esigliato da questa Missione»,prin ajutorul Curtil din Viena. Vorbeste de multele proceseclAunAtoare, de planul ce are de a reface Residenta, de clg-dirile lui Broccani : ovarie case e botteghe,, de locul ce cum-parase acesta in Iasi'.

IasT, 14 August 1814.

a) Raport al NI Berardi &are PropagandS. cAvendo avutola ufficiale notizia dall' Illustrissimo signor Agente austriacoche la Corte di Vienna ha benignamente accudito di accor-dare la immediata protezione alla nostra Missione e religiosidi Moldavia ... Fui ancora presentato [al principe] dal signorAgente con la dichiarazione di detta protezione. [Domnulprimeste bine instiintarea. Berardi are intentie a cere reinno-irea firmanelor din vremea polong, cu clause nouS, care sAimpiedece vexatiile.] Sento ancora dallo stesso .Agente che siastata decisa la venuta di Monsignor vescovo di Baca). [Aflà

i-ar da pensie Austria, poate cit odinioarä Polonia.] Questatroppo necessaria al decoro di un vescovo cattolico, che

1 V. pp. 166-7, no CxxvIII.2 V. p. 169 si urm., n° CXXXIV.

V. Mal sus, p. 183. La to Isnie, Prefectul scrisese desprenariul Radiovich, trimes la episcopul de Nicopol pentru cli Armeni di Corte',despre reclAdirea bisericilor din Iasi (in piatr6) si Hust

eh

a

CXXXVI.

onto'

Page 233: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

DOCUMENTE PRIVITOARE LA ISTORIA CATOLICISMULUt 185

ha in questa provincia sopra venticinque mila anime di catto-b) Raport al aceluiag catre Cardinalul procurator.

Trimete atestatul, cerut de misionara Colonna i Scarpati,cari ail invätat perfect limba tenT. ApoT yin tirile din ra-portul precedent. cIl signor .Agente ha havuto ancora la no-tizia del ministro di Stato che partith quanto prima Mon-signor vescovo di Baccov. Zelante detto signore che ii ves-covo della religione protetta da Sua Maesta Imperiale vivacon decoro convenevole al suo carattere, ha dimandato qualesia la di lui mesusa (sic) e quanto possa egli ottenere dallaMoldavia. Gli ha detto che per diritto di decime riceve, conprivilegio anche accordato dalli principi, dieci path all' annoper famiglia, e faranno circa 7.000 famiglie. Si dara [a] Ia resi-denza di Jassi ii mantenimento di due cavalli, la tavola, l'alloggio e 4 o soo piastre di denaro. A questo ha risposto che

molto poco, come lo è veramente, se deve vivere con de-coro, ed in faccia di altri vescovi. Per cid egli ne ha scrittoal ministro, che si trovi il mezzo di ajutarlo. Io he scrittoall' Eccellentissimo cardinal Prefetto che la Sagra Congrega-zione potrebbe dimandare dalla Corte di Vienna quel sussidioche dava al vescovo di Bacca la Corte di Polonia, di cuirimasta fra noi la tradizione, cio6 roo, cento zecchini ... Des-sidero ancora che S. P. Rma specialmente mi dia qual[ch]e suainstruzione, come dovret comportarmi all' arrivo di Monsi-gnore.) .

CXXXVII.

14', 28 Augu.t-24 Septembre 1814.

Raport al luT Betardi pentru afacerea stradeP, pentru ple-carea luf Barbieri, care, trimes in Italia, se oprqte, cu paa-port engles din Bucure§ti, la Constantinopol (28 August).La 24 Septembre, Berardi vorbe,te de n4te bani, de pro-cesul cu TreT-Ierarchii.

I hare bisericl L mIOstirea TreT-Ierarchilor.

lici.,

6

Page 234: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

186 REGISTRE DE SOCOTELf

IaA 21 Septembre 1814.

Raport al la Berardi. Pentru acela proces, inceput in1770. DupA arderea bisericif, eed insieme tutti ii docurnentidi detta chiesax., se decide strada, in paguba catolicilor, esulappoggio di alcune sentenze, non si sh come emanate dalliprincipi Murosi e Michele Succiux, eLe nostre ragioni attualisono : primo, la costante tradizione di pi di quattrocento annidi possidenza di detto luogo avanti l'ultimo abbrucciamentodella nostra chiesa, che era fabbricata nella vicinanza di dettomuro, senza alcun pubblico passaggio ; secondo, ii decreto egiudizio di Alessandro Ghica, principe fin dal 1752, per unluogo accordato dal Padre Prefetto auxiliar ad un certo Ni.cola, fabricatore di candele ...; varie testimonianze di Mol-dovani, cattolici ed Ebrei presentate fino dal 1773 in nostrofavore2; quarto, la riffabbricazione di dette botteghe e casee chiesa sull' istesso sito, fatte con saputa del Divano e delprincioato, anzi con firmani del Gran Signore ; quinto, l'ordinedi Sua Altezza ii principe Gregorio Giovanni Calimachi diapprezzare una casa di un Zingaro, fatta fabbricare, lungoquel muro dalla nostra parte, dal padre abbate de Tre Santie dopo ii prezzo fatto data nuova instanza e levata la dettabottega dal luogo deft chiesa3; sesto, la carta di misurazionedel signor Cattargio, nostro latterale vicino dalla parte didietro ; settimo, testimonio giurato dal signor GiovanniPietro Nagni, del 1775, in allora ispravnico in Suciava, perS. M. I. et R., il quale attesta che, quando era segretariodel fit principe Giovanni Gregorio Calimacchi, mosse la liteil padre egumeno delli Tre Santi, per guastare le bottegheora pretese e farvi una strada ; fit eliminata dalli bojeri la causae, dopo aver trovato ii possesso di pill di trenta anni su quellebotteghe, fit rigettata la instanza e lasciato ii libero possesso

I Mad, Domn de la 1753.2 V pp. 1212, II° mum; pp. 140-1, 00 XDOC.a Cf. p. III, n° mciu.

CXXXVIII.

Page 235: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

DOM:JAIME PRIVITOARE LA ISTORIA CATOLICISAIULTA 187

alla chiesa cattolica, essendo stato fin d'allora giudicata unaimpostura la pretesa strada 1 s 8. La rivocazione dell' ordinedel principe Mihale Succio sopra la strada ordinata . . ., contogliere le pietre piantatevi di confine ed ordinare che con-venga di darsi un passaggio a piedi di tre palmi e tre policie nella tale distanza fabbriccarvi un muro di confine, comefa fatto ed esiste tuttora; 90, ma, perch6 quest' ordine di ri-vocazione lo annullano presentemente, per non averlo la chiesain iscritto, si produce l'esame latto nel 1795 per ordine delprincipe Allessandro Calimachi, nel quale li signori mandaticontestano la ragione del P. Prefetto ed il metropolitano ar-civescovo Giacomo di pia memoria dà la sua testimonianza iniscritto che per ordine del principe Michele Succio si 6 fab-bricato il muro che tuttora si trova esistente e che trovagiusto di non distruggere l'accordato B. [Confirml Al. Cali-mah, la 30 Tunic 17951 To. Essendosi abbrucciato li maga-zeni e boteghe del monastero delli Tre Santi di là del murocitato, aveva principiato l'abbate a fabbricare delle case sopraal detto muro. [Oprit de Landi, a mio antecessore), prin ordinal DivanuluT, din 26 Maiti 1808 ; aprobat la 8 Tunic.] [11] tempodella soldatescha russa, che non attendeva tanti diritti dipossidenza. [Anul trecut, Voclg-T dX dreptate a con darmisi or-dini dal signor Gran Logotteti Pascan, presente il signor se-gretario della Cancelleria austriaca3, che facessi il muro chedesideravo di fare, per finir ogni lite). Oprit ; nota plingerl,i ordine. Dar, anon volendo pia sentire altre ragioni, tantoil principe, che li bojeri nobili, altro non rispondono fuorch6 ;ora 6 necessaria la strada e, non avendo la chiesa li suoi an-tichi docurnenti in misura, non si ascoltano 116 tradizioni, netestimonj; si vuole la strada, e la strada si deve fare. Diconoche daranno per gratificazione due mila piastre. Rigettanotutte le passate decisioni, e vogliono guastare una bottega

I Am publicat In articolul citat dm Literaturd ,ri arta rambill aceastlmIrturie.

1 V. maY sus, p. 142, no cI.3 Ioan de Cantemir.

Page 236: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

188 REGISTRE DE SODOTELT

che ne frutta 500 all' anno, e vogliono secondo le pretensioniprendere 70 canne quadrate di terreno. . .) Protestg el i Agentul',spuind ca a$eaptg ordine de la Curte ,i Congregatie. Mgcarsa se cearg o delimitare in presenta functionarilor Agentie.«Altrimenti, se l'affare si lascia in questi termini, bel bello sa-remo discacciati fuori della città.) E da prima occasione in cuidobbiamo sperimentare l'autorith della nostra protezione).Cel putin sa se recunoasca ca deposedarea se face «per unben pubblico e con una convenienza amichevole).]

CXXXIX.Ia5Y, 3 Octombre 1814.

Raport al 411 Berardi. I se cetesc scrisorile. Un bilet de laPadre Pieri, Prefect al Misiunilor franciscane la Constanti-nopol, «mi e stato truffato e letto nelle publiche botteghe dicaffe di Jassi, ne coll' autorith dell' I. e R. Agenzia austriacanon ho potuto ancora scoprire la persona, ma solamente lasicurezza che ciO sia accaduto». Mentioneaza procesul cu egliaccaniti nostri vicini). «Questo regnante principe, ora infor-mato sinistramente, aveva deciso di toglierci affatto (senzaquasi alcun compenso) una linea di luogo.) Agentul insgface de piil solenni proteste). «Sia noto alla Sagra Congre-gazione che noi siamo ora aperti peggio che in mezzo alcampo e che siamo in estrema necessità di chiuderci con unmuro, che ci costerà piii di due mila piastre .. . La residenzaeattolica, che fii fin ora sempre come una spelonca2.)

CXL.IasY, 10 Decembre st. V. 1814.

Raport al lui Mihail Hrisoverghi, ce a fost insarcinat, satitca sa statornicesc ulita ungureascg ce den noa cu hotarirea

1 Iosif von Raab.2 La ra Octornbre, Berardi scrie: .Mi 6 dispiacciuto di sentire gli incom_

modi del Magnifico monsignor vescovo, per cui non abbia potuto intraprendereil viaggio per la sua diocesi.,

Page 237: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

DOCUMENTS PRIVITOARE LA LSTOILLA cdvrouctsmoLut 189

giudec4T InnaltimiT Sale s'ail de4chis acum pe drept locubisericil catolice0T, unde 0 maT innainte a5 fost o huditI de§as4 palme, dar acum s'ati deschis cu largime de doT stall-jAnT domneST in curmez4, in linie driapta, den fata ulitil marl0 spre Bahlui5, Ong in dreptul coltuluT zAdiuluT manAstiril,acel de spre Bahlui5, cit 0 ca sl hotarasc impregiur tot loculbisericiT catolice,tT, ce ail maT rgrnas, afarà din ulita ungu-riasa,. Cerceteazg de fatA cu veciniT, pune un sill, de piatrdg in coltul dughenilor bisericiT catolicgtT,, ginsemnat cu doi booremarTs, etc.1.

CXLI.Iag, 4-6 Iunie 18i5.

La 4 Iunie, Berardi scrie cardinaluluT di Petro : caposto-lico delegatoi c La mia elezione a questo vescovato di Bac-cow . .. Una chiesa di tanto peso e che da piit di un secolonon vede il suo residente pastore.s La 6 Tunic, scrisoareanalogN, c4tre alt prelat. cPer rimpiazzare il nostro transla-tato vescovo alla diocesi di Citta delle Pieve. Cere o mul-tämire pentru Calimah, care a sprijinit biserica in proces.

CXLII.

lag, 11 August 1815.

Berardi multAme§te unuT cardinal pentru alegerea sa caepiscop. cVostra Eminenza Reverendissima ben sh che non v'e,alcuna orma di vescovato in questa chiesa e diocesi. Tuttobisogna principiare da capo.) I se permisese a fi consacratde cel maT apropiat episcop, cu doT preotT, canche regolaris ;dar nu vede unde s'ar putea, afarä de Viena.

1 Mit avem 0 o petitie clue Domn In afacerea strade, serunatt scfri. Giuseppe Berardi., prefetto de eattoliciu. --, La 16 Main 18a5, Dornnul dif onhrisov pentru fixarea ulipr 0 hotiirnicia loculta bisericiT cApusenilors sahc ungure0Ta .

Page 238: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

190 REGISTRE DE SOCOTELf

CXLIIL

Rotna, 26 August 1815.

Propaganda care Berardi. a Dovendo poi Vostra Signoriarisiedere per ora in jassi, per non esservi ancora, com' elladice, una decente residenza in Bakow, non dissento checontinui a ritenere provvisoriamente il peso della Prefettura,sino a nuove disposizioni.» S'a cerut Curti] din Viena vechiapensiune ce as:lean Polonii. Ii atrage atentia asupra aface-rilor ce fac misionarii i asprimiT lor in culegerea taxelor,asupra dispositia lor la ceartA si faptuluT a tin cal loroservizio le fenrunine, e queste di un' eta non sinodale».

CXLIV.IasT, 13 Septembre-22 Oztombre 1815

La 13 Septembre, Berardi scrie Propaganda despre zThavaconsacrariT sale. «Il primo si è che si fa sentire la peste nellaprovincia di Moldavia, ed hanno chiuso i cordoni, avendomesso una quarantana di ventun giorni, assai penosa per illuogo e circostanze de' tempi, che gia avvanzano all' invernoin queste parti.» Se adauge lipsa de banT. La 26 Septembre,el adauge : (La peste dura e cresce nella Moldavia, e le ri-gori della quarantana sono ancora maggiori, e per questo,non ostante ii cortese invito dell' Eccellentissimo Monsignornunzio . ancora perplesso a rendermi verso Vienna»I.

CXLV.

Roma, 16 Septembre 1815.

Copia di lettera scritta dalla Sagra Congregazione di Pro-paganda Fide a Sua Altezza Serenissima Carlo AlessandroCalimacchi, principe regnante di Moldavia, in data dei 16settembre 18 15.

Monsignor Berardi, eletto vescovo di Bakow, ha partecipato

I Urmenzli scrisoarea din 22 Octombre. V. p. 191, no MEM.

Page 239: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

DOCUMENTS PRIVITOARE LA ISTORIA cAToucishrmut 191

alla Santith di Nostro Signore Papa Pio VII l'esito favorevoledella lite vertente fra ii convento cattolico di Jassi e confi-nanti, rilevando con sentimenti di rispettosa gratitudine lacura speciale che Vostra Altezza Serenissima si 6 benigna-mente dato di far valere, conforme alle regole della giustizia,le ragioni di quei religiosi, indennizzati dei danni ricevuti,e munire ii loro convento di un suo sovrano chirografo, chelo ponesse al coperto da ogni ulteriore molestia in avvenire.

Un tratto cosi singulare della sua bonta ha risvegliato isensi della piit viva riconoscenza nell' animo del S. Padre, ilquale per ci6 mi ha ordinato di passarne all' Altezza VostraSerenissima distinte azioni di grazia.

Nell' eseguire la mente di Sua Santith, non manco al tempostesso di pregare l'Altezza Vostra Serenissima voler conti-nuare il potente suo patrocinio a pro dei nostri cattolici, especiahnente del mentovato monsignor Berardi, eletto lorovescovo, quale non dubito che manterra nei medesimi la do-vuta soggezione e fedelth all' Altezza Vostra Serenissima, checon tanta benignith Ii governa. Ed, implorandole dal Signorela grazia di suoi santi lumi, le baccio devotissimamente lemani.

CXLVI.

Iag, 26 Septembre-22 Octombre 1815.

DupI un raport al Jul Berardi, cu data de 26 Septembre,aproape in toate asemenea cu cel ce poarta no CXL1V (2) I,alt raport (22 Octombre). Domnul a fost incintat de scrisoa-rea CongregatieT §i a declarat a are gata rAspunsul. inscrisoare Calimah vorbqte de ela buona opinione che he)di questi religiosi, che attendono al loro gregge, e delloro eletto vescovo ; per cui non mancherO, per quanto di-pendera da me, di assisterli in ogni loro occorrenza2.

I P. I9o-

Page 240: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

192 REGISTRE DE SOCOTELt

CXLVII.

lag, 19 Novernbre st. V. 1815.

Raport al ha Berardi. Din causa ciumeT, nu poate faceo vinzare la Hug. Contesta a Biserica Moldova ar fi unizvor de imbogdtire. Vorbeste de un cdlugdr, care dd banTcu dobindd pentru sustinerea familieT sale si de a defontoMonsignor Francesco Ferreri, vescovo di Nicopolis. PentruBarbieri : «tutti li consolati lo temevano, per le tante ade-renze che vantava di avere alle Corti,. La Hug se plingede a popolo molto bisbeticop. Despre datorii: «Chi non hafatto debiti, dal Rochi in qua ? Egli ne fece dodici mila. IISassano, per pagarne 5.000, vendette li migliori beni dellaressidenza : una vigna in Cope, una razza di cavalli, unapossesione al Pruth ... II Gatt accrebbe il debito fino 18mila, per fare la locanda, che ora 6 il miglior mobile dellaresidenza ... II Brocani aggiunse fino a 3 2.0oo per rifare lachiesa rovinata dal terremoto e fabbricare di pietre le bot-teghe brucciate in tempo del Sassano. Il Landi accrebbe finoa 36.000, per comprare, forzato dal governo, il terreno delcemeterio, e fabbricarvi la chiesa, ed altre spese. Io he fab-bricato una cantina e varie case di pietra ... Li calamitosis-simi tempi che ci angustiano da tutte le parti dopo la guerra,colla fuga e colla pestel.,

CXLVIII.

Viena, pe la 15 MARI 1816.Berardi cdtre ...

«Illustrissimo e Reverendissimo signore,Sara noto a Vostra Signoria Illustrissima e Reverendis-

sima ... affare ... Ila trattativa fra. la Corte d'Austria ecotesta Porta ottomana ... al vescovo cattolico latino di %cc&in Moldavia ...; avrà. ancora inteso quali sieno le opposizioni

I In alta scrisoare, cu aceiasT data, Berardi spune a va pleca sliptamina,viitoare pentru a fi consacrat, lasInd In loc pe fostul Prefect Lanai. c Qualchesorpresa (che pur troppo si ditbita) di nuova guerras e mentionata.

Page 241: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

DOCUMENTE PEIV1TOARE LA ISTORIA OATOLICISMULUf 193

in . , . in accettarlo portando i loro riclami col mezzo ... co-desto Supremo Divano. Puô sembrare ... ina del presentevescovo nella per ... abbia tentato una qualche innova-zione . . . uto o no difficolth per ... . diocesi di Baccov. Ma riffe , , .

una del homina svanirk del ... Costa già antica instituzione . ..[resid]enza del vescovo cattolico, prima in Sereth .. . Moldaviafino dal secolo decimo quarto, e poi . .. decinno quinto. Questaresidenza in Baccov per tre intieri [secoli] ... di detti ves-covi essistente anche nell' archivio della ... he presentemehteposseduta possessione di Trebes, vicino alla citta di Baccovdonata .. . nte che sul principio di detto secolo decimo quintodimandb al pontefice romano . .. della cattedra dalla citta diSereth a quella di Baccow e conservata alla ... vescovile,come chiaramente dimostrano i varj privilegj di success oriprincipi, dati ai vescovi di spediti in ... al prelodato signorinternunzio. Sulla fine del secolo XVII o sul principio delsecolo XVIII fa abbandonata quella residenza dal vescovocattolico latino, non per altro motivo che per l'orribile in-cursione de Tatari e per una accanita peste e fame che suc-cessel, e per la inondazione del vicino flume Bistrizza, qualerovin6 quella in allora assai popolata citta e diroccó la grandechiesa e residenza di pietra dei vescovi cattolici di Baccov,rifugiandosi in tanto i poveri vescovi appresso il lor protet-tore, il rè di Polonia, il quale acordó in seguito a detti ves-covi una residenza ed un sussidio nel suo regno nei confinidella Moldavia. La Santa Sede non ha mai interrotta la suc-cessione dei vescovi di Baccó, i quali hanno governato semprela loro chiesa col mezzo del Padre Prefetto pro tempore, comeloro vicario generale, facendovi di quando in quando la loropersonale visita, con esservi accettati da quei principi cononori dovuti al loro carattere. L'ultimo veqcovcr che visit?)in persona la sua diocesi, l'anno 1776, fiz Monsignor Dome.nico Karvosiecki, Minore Conventuale, morto dal 7 di questosecolo, in allora coadjutore di Monsignor Raimondi Jesierski,Minore Conventuale.

1 Supt Dumitrwo Cantacuzino.

62174. Vol. I. 13

Page 242: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

194 REGISTRE DE SOCOTELI

Nel 1809 fit consecrato in Roam vescovo di Baccow il pa-dre Bonaventura Caranzi, Minore Conventuale e gia vice-prefetto delle Missioni di Moldavia, poi paroco in Roma delloro Convento de' SS. XII Apostoli. Doveva partire il dettoMonsignor Caranzi coll' attuale vescovo, in allora in Romae destinato Prefetto e provinciale di cotesta Missione di Sant'Antonio in Pisa. Ma le disgrazie accadute alla misera Romatrattenero il vescovo di Baccow in Italia, partendo intantoper la sua Missione il Padre Giuseppe Bonaventura Berardi,Nel 1814 doveva partire il vescovo Caranzi per Moldavia, ene fit avvisato ... il padre Berardi, confermato gia Prefettoin Moldavia, per non aver potuto duran[te la guerra arrivaralla volta] di Costantinopoli, sua prima destinazione. Avvisatoil Prefe[tto della] venuta del vescovo, ne diede parte al signorAgente imperiale [ed a] Sua Altezza il regnante principe ; il

quale ... venuta di detto vescovo; ma dimandando di ... nuovevigne del monastero di Jassi, fit raccomandato ... allora grantesoriere della provincia, che .. . principe anche in vista dellemaggiori spese ... del vescovo fit accordato ... non sia no-minato il vescovo .. , [Prp]fettura di Jassi. In vista poi . . .

Carenzi fit translatato .. , e la Sacra Congregazione nontardd .. . del detto padre Giuseppe Bonaventura Berardi , ..fermó la detta notnina con suo breve ... in Moldavia nellafine di aprile detto anno che il padre . .. anno per la pro-vincia. Si sparse immediatamente .. . la soprascritta dellalettera arrivata per il solito ... Cancelleria dell' Agenzia ans.triaca. Il signor Agente lo palest) ... Altezza Serenissima. Tor-nato poi il Prefetto alla città, fit presentato del detto ...primi di maggio, come detto vescovo, anche per avviso dellaCorte ... principe gradi con molta soddisfazione la detta no-mina protestando ... nque bisogno la sua assistenza ... se-guito ... officiato Sua Altezza dalla Sacra Congregazione perordine di Sua Santith con una lettera di ... alla felicementeterminata lite, che da quaranta anni essisteva fra il monas-tero greco detto dei Tre Santi e la residenza cattolica, conassegnare confini di convenienze fra li cattolici padri e ligreci monaci, dando quelli giusti compensi che si convenivano

Page 243: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

DOCUMENTE PRWITOARE LA ISTORIA CATOLICISMULTIT 195

al luogo ceduto dai cattolici al pubblico bene ; nella qual let-tera si raccomandava la Missione ed il nuovo eletto vescovo,e Sua Altezza si deo?) di rispondere una lettera onorevole,tanto alla Missione quanto al vescovo, communicando li sen-tirnenti della sua lettera al signor Agente Imperiale et Realeaustriaco. Ricevette il padre Prefetto le congratulazioni dellasua elezione da molti signori del Divano moldavo, e soloalla fine di novembre si dispose al viaggio verso Vienna,per la sua consecrazione e, dopo essersi onorevolmente licen-ziato da Sua Altezza e felicitato per il suo prospero ritornoe, senza aspettare la minima ombra di opposizione, parti perVienna. Quh solamente arrivato, trovô lettere che indicavanole finora duranti opposizioni. Da questa genuina relazione co.noscerh Vostra Signoria Illustrissima e Reverendissima chela Santa Sede non ha fatto nè pretende alcuna innovazionenella elezione del vescovo di Baccou, ma solamente che orail vescovo risieda alla sua diocesi, nella quale riconosce ne-cessaria la presenza del pastore alla direzione di quelle anime ;la protezione, ben nota alla Santa Sede, che si e degnato diaccordare S. M. I. e R. d' Austria specialmente alli cattolicidi Moldavia, ra costantamente sperare che sash conservato ilvescovo di Baccoo nelli suoi ordinari diritti, non contrattatiin Moldavia che dorm la meth del decembre, contra ogni as-pettativa. Lo zelo di Vostra Signoria Illustrissima e Reveren-dissima per la cattolica religione, assai abbondante in cotestovasto imperio, mi cla tutto il coraggio a sperare che non man-cherh appresso suo nipote l'internunciol di usare di tutti queimezzi che credera opportuni persuaderlo e nella giustizia delladimanda e nella gloria che ne risulterh alla nuova protezione,se[1] vescovo otterrà col di lei mezzo di ritornare alle sue pe-corelle abbandonate sotto la buona fede per la sua necessita.di conseguire la consecrazione. Questo non preveduto ritardocagiona un immenso danno, e spirituale e temporale, a quellapovera Missione. Sara eternamente memore la Santa Sedeper i prestati uffizi alla cattolicith di Moldavia, anche a S.

1 Baronul de Sttlrmer.

Page 244: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

196 REGISTRE DE SOCOTELI

E. il signor internunzio, dalla di cui attivita specialinente di-pende il trionfo della santa cattolica religione in Moldavia.Confermandosi in questo esito favorevole la grande potenzadella ottenuta protezione. Intanto ... (sic),

CXLIX.

Iag, 18 lanuar st. V. 1816.

Berardi care Congregatie. «La mia entrata in Jassi comevescovo de' cattolici e del modo con cui finora mi trovo me-diante la special protezione di S. M. I. e R. Apostolica.3,Stabilirea i-o datorqte luT Raab. «Col decorso di tempo sispera che svanirà anche l'ombra che hanno questi signorisopra al titolo di vescovo di Baccow.>

CL.Viena, 25 Maui( 1816.

Cardinalul Severoli, nunciu, care Scarlat Calimah. A trans-mis scrisoarea lta care cardinalul Litta. Berardi, «jadis préfetde cette mission ..., se trouve a present dans la consterna-tion la plus grande. On lui empeche le retour a sa residence,oa il se trouve, en partant, d'avoir laisse ses affaires spiri-tuelles et économiques dérangées. Il est si persuade de l'agre-ment sincere que Votre Altesse lui a temoigné a l'occasionde sa (sic) elevation a la dignité d'éveque, qu'il sait positive-ment que la contrariété qu'il rencontre malheureusement apresent, ne peut pas lui venir de la part de Votre Altesse...Dans la suite de dix-sept années oil il a eté dans le cas deconnoitre la Moldavie, il n'a jamais rencontre la plus petitecontrariéte de la part de ces seigneurs.*

1 La 14 Septembv, cardinalul Quarantotti multilmwe Id Iosif Bonaven-tura Berardi pentru felicitliff au ocasia rromotid sale la cardinalat. La 25Octombre se mentioneazA c frit Domenico Brocani, Minore Conventuale, vicariogenerales. La 27 Iunie precedent Aloisiu Landi, fostul Prefect, fusese numit(minister provinciahs provincig Orientiss. La 23 April 1817, se redacteazlila Roma o cistruzione per Monsignor Giuseppe Berardi, vescovo di Bachovr

Page 245: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

DOCUMENTS PRIVITOANE LA ISTORIA CATOLICISMULUt 197

CLI.1817 (i8is?)..

Raport al ltif Berardi.eFino dalli 2 ottobre, come hi) altra volta indicato, si 6

ristretta la giurisdizione di questa Prefettura o diocesi collosmembramento fatto dalli Russi allo stato di Turchia dellaBessarabia e delli distretti di Moldavia al di la del fiume Pruthfino alle rive del Nistro, quantunque in questo tratto di paesenon vi fosse alcun paroco stabile, ma solamente un visitatoredue o tre volte l'anno per li cattolici polacchi e ruteni chesi trovano al servizio di Armeni e Greci patroni di armenti,che vi tengono per le razze in quelli vasti campi, e ben pochefamiglie, qua e la disperse, che montavano al numero circadi trenta. Ora il cattolicismo in quelle parti unite all' imperorusso per li trattati di pace 6 alquanto aumentato ... L'im-pedimento di passagio per li sospetti di peste, che diconotuttora serpeggiare a Costantinopoli, 6 fuori. [Cere läntuririasupra intentiilor Propagande relativ la Basarabia.] Essendovimolti cattolici che altre lingue non conoscono che la turca,anche per questi Monsignor vescovo di Nicopoli, residente aBucherest, mi ha spedito un provetto missionario bulgaro,che ha servito venticinque anni in quella provincia, chiamatodon Matteo Rasdilovich ... Egli fece gia li suoi studj nel Col-legio della Propaganda a Roma ; di la EU spedito alla suanativa provincia di Bulgaria, ma, essendo ora quei cattolicipassati in Vallacchia e correndo sospetto presso 'li Turchi checiO sia accaduto coll' insinuazione delli missionarj, perciO donMattia non put!) phi per ora cola servire.

Nella visita della provincia hO trovato 23.000 anime in circa,divisi in 5.0oo famiglie circa, oltre ad alcune famiglie disperse,che di quando in quando vengono alle chiese. Le parocchiesono : di Grosest, sul confine della Transilvania, Clesia, Val-lesacca, Faroano, Callughera, alle rive della Bistriccia, Giu-deno, Saboana, Allaocest, sulle rive del Sireth, Husci, aiderive del Pruth, e Jassi, capitale della Moldavia.

e Prefetta della Missioni in Jassi di Moldavia., cuprinzind rIspunsul la Indoielfcu privire la cmatrimonj promiscui..

Page 246: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

198 REGISTRE DE SOCOTEI1

La prima, di Grosest, numerosa di 400 famiglie, in varjvilIaggi, 6 amministrata dal padre Pancrazio Finta, zeloso mis-sionario ungaro, motto addattato per quei monti.

La seconda, di Clesia, numerosa pure di sopra 400 fa-miglie, doveva dalla Pasqua in avanti essere amministrata dalpadre Remigio Silvestri, di Pianoro, sul Bolognese', . [Intrerupt.]

TaA dupl 13/25 August 1817.

Berardi catre Propaganda (?). Multamita nunciulur din Viena,e pe deplin recunoscut, i e ajutat in visitele sale. Anexeazascrisorile domnestr de recomandatie :

eNoi Carlo Alessandro Calimaki, per la grazia di Dio prin-cipe regnante nella provincia di Moldavia.

Onorati e fedeli nobili del mio principato, a voi special-mente, governatori del distretto N. N., salute. Essendo che iivescovo de' cattolici viene per girare nel vostro distretto adesaminare le cose spirituali appartenenti alla loro religione,di quei cattolici costa habitanti, per dare gli ordini necessarje per sottoporre ii traviati aBe leggi della chiesa, vi ordi-nianno con questa nostra che non solo non sia impedito allasua visita, ma ancora gli si dia tutto ii braccio necessario afacilitarlo nella sua giurisdizione.

(1817, AgostoDar Domnul insusi IT sfatueste a nu cauta emolta pubbli-

cita di onori ... In Jassi per?) e negli affari pubblici sonoconsiderato come Prefetto &Ala chiesa cattolica e con taleaspetto mi posso presentare ; in altro aspetto non mi riconos.cono e non mi danno altro titolo che il mio semplice nomeconosciuto in Moldavia, cio6 chiamandomi il padre Basilio, oil padre Prefetto. Cere un ajutor. La Prefettura di Jassi 6un cattivo gatto a scorticare, e chi vi mette le mani, se non

Dar raportul pare a fi anterior mortiT acestuia. V. maT sus, p. 165.2 S'a plstrat 0 In romlinwe o asemenea recomandatie dare cepiscopul

catolicesc), adresatt Vornicilor din BotopnT.

Ii 132.»

'

Page 247: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

DOCUMENTE PRIVITOAria LA ISTORIA CATOL1CISMULTA 199

ha piU che lo spirito del defonto padre Rocchi, non vi riesce).Nici n'are unde sta, «perch6 quella tresidenzaj che vi 6, mi-serabile, di legno, casca a pezzi). Trebuie vre-un an de astep-tare pana se vor deprinde Moldovenit «Padre Reverendissimo,parliamoci chiaro. Il signor internunzio ha bastantemente di-mostrato l'impossibilith di ottenere un firmano per la perma-nenza in Moldavia del vescovo, come vescovo, e, se vi rimango,6 tutta forza di cavillazioni del signor Raab, con dimostrareal principe ed ai signori che non possono impedire a Romache il Prefetto sia vescovo di dignita ecclesiastica, quando inforo non comparisce che Prefetto. La mia cautela in non averpreteso n6 titoli, n6 distinzioni in foro mi ha sostenuto, epoco a poco dimenticava le loro opposizioni. Se il padreScarpati principiera a darsi titolo di Prefetto ed a pretendere(come gli si converrebbe) il diritto di agire, sottoscrivere econtrattare, ritornarebbe il metropolita a suscitare la questione,e si guastarebbe ben presto la nostra ordita, ma non tessutatela. II metropolita, come hb altra volta indicato, ha già pro-testato che non conosce in Moldavia altra superiorith allaMissione cattolica che il Prefetto ; se gli facciamo comparireun Prefetto, fara subito il diavolo a quattro per discacciare ilvescovo., Acestea 'Ina nu le spune din dorinta de a se per. -petua in Prefectura.

CLIII.

Iag, 3 Septembre 1817.

Berardi catre Propaganda. «Ora posso assicurare l'EminenzaVostra Reverendissima e cotesta Congregazione che Sua Al-tezza il principe regnante si 6 compiacciuto accordarmi la li-cenza di andare in visita per la provincia, sebbene con privatasua lettera di racommandazione a ciascun governatore divarj distretti della provincia, nominandomi il vescovo de' cat-tolici, senza alcun altro titolo. Egli non mi puote dare pub-blica, ostensiva e permanente raccomandazione per non contra-venire apertamente alle istruzioni della Sublime Porta, la quale,avendo aderito alle querele che l'anno scorso furono presen-tate dal clero e nobilta della Moldavia, non accetta di residenza

Page 248: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

200 RSCUSTR$ soeoTELt

in Moldavia il vescovo di Baccov. Con tutto ci6 nel Divanodi Jassi sono riconosciuto negli atti pubblici come Prefettosuperiore della Missione e chiesa cattolica di Jassi, col titolodi vescovo de' cattolici, e con tale titolo mi sottoscrivo nellenote che mi occorrono per gli affari di questa residenza. Tuttoció lo devo al signor cavalliere consigliere de Raab, Agenteaustriaco, senza la di cui sollecitudine nulla s'avrebbe ottenuto.

Con tale licenza 116 principiato la sacra visita dalla paro-chia di Husci, distretto al Pruth, vicino alla Bessarabia russa.Cola sono stato dalli signori governatori accettato con tuttele convenienze. HO fatto visita di complimento a quel vescovoscismatico, terrestre padrone del villagio, ove esiste la chiesaparocchiale de' cattolici, bench6 sia uno dei vescovi sotto.scritti contro alla residenza del vescovo di Baccov in Mol-davia; pure mi ha ricevuto con piena accoglienza, ricono-scendomi come superiore della Missione, senza perO darmialcun titolo. HO fatto con tanta liberth la mia visita, rimanendootto giorni Ira quel popolo, quanto cio6 6 stato necessarionelle circostanze. HO cresimati in quella, bench6 picciola, pa-rocchia, 385 persone, che si sono presentate a ricevere questoSantissimo Sacramento. Ivi al presente è parocco il signordon Mattia Rasdillovichj, di Bulgaria, già alunno di cotestaSacra Congregazione, applicato a quella parocchia, ove sonoanche Bulgari. 11 popolo ne 6 contento, ma la parocchia 6assai povera, e nelle presenti circostanze di massima carestia

necessario un qualche sussidio alle spese quotidiane delparocco. Fatta questa visita, sono ritornato a Jassi per met-termi dopo dimani di nuovo . [R]omano. In Jassi non116 di presente che Denes, sacerdote ungarese di CinqueChiese, ii quale ha preso sopra di se la educazione de' fan-ciulli poveri di questa citth, insegnando a leggere e scriverein lingua tedesca e latina, come desiderano i loro genitori,ed insegnando loro la dottrina cristiana in lingua tedesca,moldava ed ungara. Anche a questo religioso è necessarioqualche sussidio, acciO possa restare in un impiego veramentdlaborioso ed assolutamente necessario in questa citth, non tro,vandosi frà II nostri religiosi italiani chi possa supplire a taleinstruzione. Egli desidera l'approvazione da cotesta Sacra

ps

6

..

Page 249: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

DOCUMENTS PRIVITOARE LA ISTORIA CATOLICISMULUI 201

Congregazione, ed io con tutto il fervore prego perch6 siariconosciuto in tale impiego, essendomi ancora di massimautilith in questa capital; ove la maggior parte de' cattolicisanno quelle lingue che sono a padre Emerico nazionali.,Promite alte rapoarte pentru restul visiteT.

CLIV.

Tormum anuluT 1817.

Caiet cu acte rotranqtT i italienesti privitoare probabil lavisita luT Berardi. .anoltre si 6 ordinato che nella chiesa diSaboano si recitino le solite orazioni una volta in ungaro edun' altra volta in lingua patria moldovana, in tutte le dome.niche ed altre feste ... Ogni casa dara un demerli di popus-ciojo in granelle, della misura giusta del principato. Ed alparoco paghera in denari per la cosi detta sembria, per liquattro para dovuti già anticamente per il servo di casa eper la capezza di fieno, gia solita a darsi, in tutti i popoli, daciascuna famiglia al paroco,, non avendo tutta la parochia perJoro dichiarazione fieno da dare in effetto in tutto para, 6o...Riguardo ai dascali, daranno i soliti quindici para, distinti dallasopra indicata sembria, dovuta al paroco. ,

CLV.

lag, 22 Decembre 118171

Raport al luT Berardi atre cardinalul Severoli, Dare desam4 despre visitA. cOra provo con fatti che li Moldavi vannoperdendo quell' astio che avevano concepito al nome di ves-covo cattolico, H6 visitato 14 meth della diocesi con sommasoddisfazione. Li governatori delli distretti, ai quali occorrepresentarmi, si prestano ad ogni mio desiderio, acci6 possaesercitare tutta la giurisdizione, che 6 propria di un vescovoin sua diocesi, tal ch6 non potrei desiderare di piii in paespienamente cattolici, Procuro per6 di non abusarmi della loroindulgenza, non volendo accettare le pubbliche pompe ed in-contri, che pure furtivamente vanno. Cere t un altra decina

Page 250: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

202 EEOISTRE DE SOCOTELt

di simili padri, ubbidienti e zelanti). cIl solo pastor luteranoqul in Jassi e un lupo, che molto inquieta le mie povere pe-corelle.)

CLVT.Lag, aceiW data?

Raport sail rapoarte ale luT Berardi care Propaganda. illpastore 6 suddito austriaco . . . Sua Maesth Imperiale e Realesi 6 compiacciuto benignamente di accordare special protezionealla cattolica Missione e religione di Moldavia.) Certe cupastorul luteran. i[La Congregazione] si 6 compiacciuta diassegnare cinquanta scudi per la scuola, già numerosa di sopraa trenta scolari, che con grande profitto, anche spiritual; sitiene nella nostra residenza di Jassi per li poveri ; qualescuola frequentano anche i figli dei Luterani ; ove s'insegnanole lingue tedesca, latina e moldava, ed in queste tre lingueil cattechismo . .. Colla grazia dell' Altissimo ho visitato conmia piena soddisfazione nello scorso novembre e meth delcorrente decembre tre altre parocchie della mia diocesi, ed116 provato con fatti che in Moldavia a poco a poco tuttosi ottiene senza molto pretendere. Li governatori delli distrettisi prestano con tutto piacere (mediante anche le raccoman-dazioni che in iscritto 116 ottenuto ai medesimi, dal regnanteprincipe) a qualunche mio desiderio. Li popoli mi accettanocon sommo giubilo, per vedere di nuovo frà loro il vescovo,di cui avevano presso che perduta la memoria. H6 cresimatosopra a tre mila persone. Non ostanti gli aggravj, per lii qualison o continuatnente esausti, concorrono i poveretti spontanea-mente ad ajutarmi nelle spese, che montano assai grandi.)Amestecul pastorulut din Iasi la casatoriT mixte. Se va plingede aceasta ,i DomnuluT. glVIi 6 riuscito di discacciare un altropredicante, calvino, che con passaporto del governo di Tran-silvania erasi introdotto in Moldavia, in un villaggio dellaparocchia di Grosest, ed ivi tentava di fare dei proseliti deglistessi nostri cattolici .. . In seguito della reverenda lettera scrit-tami da cotesta Sacra Congregazione, in data delli to agosto1816, giuntami in Vienna, di visitare anche quelle parti di Mol-

Page 251: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

DOCUMENTS PRIVITOARE LA ISTORIA CATOLICISMULDI 203

davia, in diocesi di Baccó, che chiamasi Bessarabia, ft-à li

fiumi Nistro e Pruth, ora appartemente all' Imperio russo,dall' ultima pace in quk,ne scrissi al vescovo di Camenicz,per informazione; mi rispose essere per ordini sovrane quellaparte . .. sotto la di lui amministrazione e che già ne avevainformazione .. . .

CLVII.IasY, 12/24 lunie 1819.

Scrisoare a unui necunoscut.i Cu multg plecgciune inchinindu-mä, sgrut mina dumitale ...

Pentru ciuma, veT sti che s'aii sculat TetereseniT dan preungcu suditiT si ail stracat toate chelatirurile, toate, viind si laCurti cu zurbh asupra Marie Sa ; si acum nu esti ciumg si potTca sa viT; pentru carte de la Postelnicul, am fost, si m'aii zisca acum nu sa poate, pan nu s'a puni la cali cu zurbazii,fiindcg in toate zilele pra . . si in inc .. . la bascihodar ; pen-tru bani cea m'aT lesat ca sa-T scot, nu am scos nicT un ban ;cel cu 45 lel nu ail maT venit ; Inca di la bgbgeo(?) nu amluat, ca ail fuzit, fiindcg si el ail fost amestecat la zorbalic ;pentru volnicii, am fost la Sgrdar ... Cglatirurile s'ail stricat,si nedejduim cg piste tril zile sg va dischide si Curte, findca tot esti inchis, si pezescu si besliT, dinpreung cu ArnautiTCurOT,. pentru zorbaziT1 .. . v

CLVIII.Iasi, 9 Decembre st. V. 1821.

Caimacamul confirmg stapinirea bisericiT catolice asupramoriT de lingg Ceplenita.

CLIX.1821-1823.

(Nos infrascripti, ex mandato Illustrissimi ac Reverendis-

I Din acelasT an avem urnatoarea chitanti. cu litere latinet c Adiweres cuaczasta skrisore me prekum ke am primit diela kamara gospoda kertie. W.Lukasiewicz, dig z 9 Apr. 1819.*

Page 252: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

204 REGISTRE DE SODOTELf

simi domini I. Philippi Paroni, episcopi Iloan, visitatoris etpraefecti apostolici huius Sacrg Missionis Moldavig, ad hoc utvidere, cognoscere et iudicium nostrum pronunciare supra ad-ministrationem huius monasterii peractam a R. P. C. FranciscoFabri, a mense aprilis 18 20 usque ad prqsens, testamur. [So-cotelile-s incurcate; se constata risipa. Fabri daduse vina peInocentiu Pamfili. In locul NT, se nume0e Brocani. SemnatT :e Frater Alexander Popp, M. C. ; frater Stephanus Jannucci,M. C.; frater Raphael Maciejowski, M. C.; frater DominicusBrocani, M. C.)]

CLX.1821-1823.

Paroni verifica administratia financiara a bisericiT in pre-seuta PrefectuluT Ludovic Scarpati, a luT Brocani, fostPrefect ce convisitatore nostro eletto), a lui Stefan Jannucci,Francisc Fabri i Inocentiu Pamfili, csegretario della SacraVisita). Decide ca administratia sä o faca de azT inainte, nuPrefectul singur, ci 0 Capitolul ; ca sa se tie condicl de so-coteli amanuntite 0 sa se verifice conturile, de revisorT.

CLXI.

1821-6.

c Memoria data al consol francese.* Istoria episcopatuluT.Berardi (non ebbe quiete e non fit mai riconosciuto, ma lifU lassato libero esercizio della sua carica. Morto questi dopotre anni, per evitare le liti, fit nominato dalla Sacra Congre-gazione l'attual vescovo Gian-Filippo Paroni, con titolo di ves-covo di Trolan (sic) e visitatore apostolico di Moldavia ; contutto questo, molte opposizioni ebbe per due anni, avanti larivoluzione, non voIendolo permanente, ma che, finita la visita,partisse. Ora poi lo lasciano in quiete . .. La popolazionecattolica ora ascende a 3 5 mila in circa.,

Page 253: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

DOCUMENT': PRIVITOARE LA ISTORIA CATOLICISMULUY 205

CLXII.

Pe la 18231.

Instruqil ale luT Paroni, episcop de Iloan, visitatorapostolic, atre cvos, missionarii apostolici, din diocesa Ba-auluT. Diocesa diu, viduata pastore, mansit sub praefectorumdirectione, qui, ad plurimum solummodo ad triennium in of-ficio manentes, non potuerunt providere et ordinare uti epis-copus, cui data est gratia specialis regere Ecclesiam Deb.DupA visitA, dl recomandatiT in privinta abusurilor comise incause matrimoniale. Afarà de vicariul din Iasi, a maT pusdoT : tunum videlicet in provincia Sireti, cum residentia Sa-boani, alterum in provincia Bistricie, cum residentia Faroanb.ET vor tinea registre, top', de invoielT, judec4T, etc.

CLXIII.c 2 . . 1823.

Paroni atre tmpgrat. g Le rivoluzioni insorte e la stazione .

dell' armata turca in questo principato di Moldavia ridusseroii monastero cattolico di Jassi, che ha la sorte di essere sottola protezione dell' Imperiale Cesarea Apostolica Vostra Maesta,all' evidente pericolo di andare perduto. Cere despägubirTde la Turd sail mila imp5räteasca. acT creditoriT intorssi cer dobinda pe dof anT2.

CLXIV.Cluj, 20 Octombre 1823.

Copia.

Sacratissima, Caesarea, Regia et Apostolica Maiestas,domine, domine clementissime,

Dignata est M. V. Sacratissima modo benigni decreti regii,dato ira iulii a, c. sub numero aulico 2401 emanati, fideli

2 Se ceteste si canno igitur sequenti, 1822..s La 16 latmar, Ionitti Sturdza confirmli catolicilor vechile privilegiY, scu-

tind la fie-care biseria cina-zed de stupY, zece pord, 0 sut l. de vedre de via.

I.-Filip

IRA

s'att

Page 254: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

206 REGISTRE DE SOCOTELf

huic gubernio regio clementer iniungere ut documenta epis-copatum bacovensem in Moldavia respicientia et praetensivein archivo Conventus Patrum Franciscanorum Csik-Somlyoen-sium praeexistentia in orignine (sic) eidem Altefatae substernat.

In homagiale obsequium benigni huius de creti regii, nondefuimus episcopo transilvanensi in commissione dare utdesiderata documenta in archivo praefati conventus perquiritibique in origine exhibere curet, horsum submittenda et, simemorata conventus desideraret eidern authenticum transumtumextradendum, procuret. Quando autem, iuxta declarationempatris Chrysologi Szaz, guardiani CsikSomlyoensis, ad ante-latum episcopum di rectam et per eundem horsum exhibitam,in archivo eiatis conventus nullum desideratorum documen-torum vestigium reperiatur, verum ex archivc, provinciae plurade praememorato episcopatu resciri posse innuetur, ministroprovinciali Patrum Franciscanorum Strictioris Observantiaesub hodierno in commissione dedimus ut, excussis archivi pro-vincialis actis, documenta, superius mentionatum episcopatum

.respicientia, solicite perquiri curet illaque, si adinvenirentur,in origine horsum exhibeat, authentico eorundem transumto,si necessarium videbitur, pro usu archivi retento ; si vero nullaadinveniri possent documenta, circumstantias saltem quae desaepiusfato episcopatu rescire posset, repraesentet.

Quod ipsum Maiestati Vostrae Sacratissimae ea cum hu.millima declaratione referre sustinemus, quod, accepta prae-memorati ministri provincialis relatione, adaequatam in sub-strato relationem substernere non erimus defuturi. Fide nun-quarn violabili perennantes

Sacratissimae Maiestatis Vestrae

E regio Magni Principatus humillimi perpetuoque fidelesTransylvaniae gubernio. subditi ac servi

Clan- B. Ioannes Iosika, m. p.diopoli, 20a octobris 1823.

Page 255: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

DOCUMENTE PIIIVITOARE LA ISTORIA CATOLIOLSMULIT1 207

CLXV.

Roma, 14 Iunie-I9 Iu lie 1825.

La 14 Iunie Propaganda anuntg lui Bonaventura Zabbe-roni, Ravenat, Minor, episcop-ales de Helenopolis si visitatorapostolic in diocesa Bacgu luT, cg Papa 1-a numit, la 1 2 aleluniT, in aceastg din urmg calitate, icon carattere vescoviles.La 19 Julie, se comunicg de cancelaria pontificalg numirea :C Qu u m post obitum clarae memoriae Iosephl Berardi, dum vive-rete piscopi bakoviensis in Moldavia, Missio illa qug fratrum Or-dinis Minorum Conventualium nuncupatur, curg alias traditafuit, magna in perturbatione versaretur, venerabili fratri I.Francisco (Philippo) Paroni, episcopo Iloan, auctoritate apos-tolica, tamquam apostolico Missionis illius visitatori, commissg(310) reperiatur, quumque praefatus Paroni ihstis de causis inurbem redire postulaverits. tri aceiasT zi, i se comunicgnumirea la Iloan.

CLXVI.

ILIA 27 Iunie st. v. 1825.

a Vechilul mOngstiriT*, Domenico Brocani', scrie episcopu-luT pentru treTzecT si doT de locuitorT din Baray, poslusnicTcatolicT, cari, pentru a fi ast-fel scutitT de havalele, vor da800 de leT, in patru rate, in banT sail in lucru ; iar pentruhavalèle noug el se vor intelege, ca si ceilaly scutelnici. Lu-crul pe mosie il vor face insg separat de acela care rIscum-pgrg birul, inefiendo entro aciasta compresop (sic !)2.

1 La o data necunoscuta, cPatar Dominica, vechilul manastiriT bisericiunguresef din Iasla, aratti ca din vechid erati scutitY de birurY si angarif sailhavalèle dascaliT, pe cari-Y tinead si sate fara biserica, pentru a Invitta pe co-pit Acum, maY ales In Tinutul Bacad li se iea contributie, pe temeid ea slotscris In catagrafiea, El cere a se Intari scutirea.

2 Urmeaz a. aceasta socuteala: rBirro de Barazzeni sci Cosbicieni, 32 numipe feste siave sferto (I). 212.35. Bagni sorogiilor la ce dare ... 68. in un annode doo ore... Sfertori incepe la entei a lui Januari. 20 la entei a lui Aprile,30 la entei a lui iulii, 40 la entei a lui 8b1e. Bagni a poste [pe lanuar-luniesi Iulie-Decembre]. a

Page 256: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

208 REGISTRE DE SOCOTELt

CLXVII.Dupit 3o Italie 1826.

cIllustrissimus ac Reverendissimus episcopus BonaventuraZabaroni sepultus est circa annum 1827 in ecclesia iassensiin Moldavia, infra scamna ad dextrum, intrando ad eccle-siam, versus imaginem Sancti Rochi ; sepultus autem cumcruce aurea et annulo aureo non parvi pretii.

Adnotatum pro memoria ab eo qui rem scivit, eo quiapraesens fuit ad sepulturam praedicti Reverendissimi.s

CLX VIII.Roma, 24 Decembre 1826.

Cardinalul Joansoni, Prefectul Propaganda, catre PaoloSardi, episcop de Vera, visitator apostolic in Moldova, men-tionind 0 ii libri inviati alla Moldavia s J.

CLXIX.Duro/ lulie 1827.

c Spese occorse per riedificare dopo il focco. Luglio 1827 :sMia de Ondile, 2 ler §i 2.30. 6 ler merta de var fin. Nuiele(noielle), tavole di brat (0 brad), amnar. tn acelag caiet,eintroito per le spese occorenti per la chiesa, casa, osteria epurgare la piazza). Se primesc darurr : de la vlduva RIzoaia,de la «signor Postaka, Post-Maisters, de la consulul francesde la doctorul Perez, de la cMadarne Prevost', -de la avoca-tul Adami, de la dr. Viola, de la Felice Barla, de la (Min-ciacchis, de la ceasornicarul Mayer, de la Antonachi Raimondi,dragoman frances, de la deal speziales2.

1 in 1826 maY gdsim 0 afacere de hotare !Entre Brostera si BaratY. MaYtitrzitt, inginerul Leon von Praun, igeometrza, cumpArl ultima um* de lavechilul t prefectoruluY Gvalteri a.

1 La 2 August, btserica cere, dupit focul cel mare, prin Agentie, credito-rilor AY <di volet ridurre li low crediti ad una meti, pagabile senza usuradopo -il lasso di anni sei a. Garanteaa. cu Horlestir, via de la Miroslavs, gr11-,-,dina din PlcurarY, localul Residentit Se conservit si ccollecta benefactorttm

Page 257: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

DOCUMENTE PR1VITOARE LA ISTORIA CATOLICISMULUI 209

CLXX.IDA 24 Decembre 1827.

Aloisiu Landi, eparochus sanctae ecclesiae iassensis inMoldavia et totius Missionis catholicae in spiritualibus supe-rior, delegatus commissarius generalis, etc., etc.*, cla un ates-tat ca creverendus dominus Emericus Déénes, diocesis quin-que ecclesiensis presbyter, per annos duodecim huic sacraeMissioni fuisse addictum* pe linga tdefunctum episcopumBerardi, tanquam assistentem et parochum iassensem*. ApoTe paroch la PrajestI 0 Calugara. g Quamvis et ipse, temporepraesertim revolutionis, innumerosas calamitates perpessus,pluribus vicibus depraedatus et saepius ad mortem quaesitus,omnia quae circa se habuit perdidisset ; tamen, posteaquamdiro incendio, die 310 iulii anni currentis, monasterium ias-sense cum omnibus adpertinehtibus usque ad fundarnentumconflagrasset, ex uno suo credito 216 aureos, ex alio vero184 leoninos turcicos magnanimiter huic monasterio condo-naverit.* Pecetea poarta vulturul cu doul capete avindcrucea pe piept i legenda : (Sigillum resident. Sacra. Mis.in Moldavia.*

CLXXI.Miskolcz, 1 x Ianuar 1830.

Rudolf Studer, Ministrul provincial minorit al UngarieT,catre pro-Prefectul din Ia0. Raspunde in privinta stipendiuluTce cerea Misiunea ungureasca, anexind scrisorT din 1826 alegeneraluluT OrdinuluT.

pro subsidio in construenda ecclesia coemeterii catholicorum in suburbio ias-siensi Pecorar a, cu socotelile anexate. 0 *la socoteald, datatI iiu Decembre1827, cuprinde un (Dettaglio della spesa che si hi fatta per la riparazionedelle botteghe a canto del monastero cattolicos. cJohann Vasilio pharm.s se1ndatorepe a le drege In sama chiriet Menliondm In fine : c Cartello dela fab-rica, chiesa e case nuove 1828 e 29 ; nel principio dell' amministrazione fattadal padre M. Stefano Jannucci, commissario generale de' Minori Conventuali, aJassy, capitale della Moldavia, il primo luglio i828,. La 21 April 1827,privilegiu de la Ion Sandu Sturdla, iari la 15 Maifi, act de judecatil semnatde Andronaehi Donict In 1829 proces cu Domuila Hangerll.

62174. Vol. I. 14

Page 258: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

210 RECDSTRE DE SOCOTELI

Episcopul Ioan Paroni plAtise o sutl de scuzi. Ordine da-duse i pro-Prefectul Iosif Gualtieri, dar ele nu fusese indepli-nite. (Contractum cum Illustrissimo domino episcopo IoannePhilippo Paroni Claudiopoli in Transylvania die 6ta iulii, anno1825, initum fuisse ea lege ut quotannis centum taleri pro-vinciae hungaricae numerarentur.) Vorbe,te, promitind a tri-mete misionari, 0 de .ipar incendii calamitas, quae urbemJassy residentiamque vestram funesta dade affecit, nos quoquemagno luctu involuit, siquidem, etc.O.

CLXXII.

Cernattri, 19 Februar 1830.

Agentul austriac Lippe atre Prefectul Pamfili, vicariii apos-tolic in Moldova. Pentru craffronto che ebbe da soffrire laMissione dell' insolenza dei sbirri dell' ispravnicato di codestacapitale rnoldaval. II desaproba a a gavvuto ricorso ad unaminaccia, la quale, come mi sembra, puotrebbe sommamentecompromettere la carica di cui si trova V. S. R. rivestita.Un insulto ossia affronto diretto, non propriamente contrala religione cattolica, ossia contro il di lei libero esercizio eculto, ma benchè contro li missionarii stessi, e per affari edoggetti seculari, secondo la mia convizione non potrebbemai autorizzare il pastore di abbandonare la sua greggiae di privarla, rinchiudendo le chiese e sacri luoghi, del cultoe delle consolazioni della loro santa religione. Quanto gravisarrebbero stati li incalcolabili conseguenze di tal abbandonodell' peccorelle fedeli cattoliche al lupo vorace moldovano I I I

L'affronto che una autorita moldava ebbe l'ardire di farealli missionari sarebbe stato vendicato sopra una popolazioneinnocente di 5o.000 anime catoliche 12.2

1 Despre acest incendiu se ceteste Intr'un raport fara data : cLa chiesavecchia abbrucciata dall' invidia de mali contenti, per essere principiato il fuocodal tetto di detta chiesa; per il quale incendio la povera citta di Jassi ne sof-ferse la pena, che la metit in poco tempo fit incenerita.,

* Inteo a doua scrisoare, cu data de 2 Mart, Lippe scrie luT Farah des.pre moartea misionariuld Janucci, eIt trionto ch' ebbe conseguitos, adauge

Page 259: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

DOCUMENT& PRIVITOARE LA IBTORIA CATOLICISMULUI 211

CLXXIII.

Corespondenta lur Anton Grigorovicr, ingrijitor la Moara-Prefectulur, cu evechilul) Angeloni.

Moara-Prefectuld, 25 Mart-31 Decembre 1831.

t. Scrisoarea din 2 5 Mart.

P. S.

c Aice norodu s'ail zurbuluit tare pentru oamini acer deoaste, cari cer boerir, si pe scutelnicr i-ail fostu poprit noroduin drum, nu-T lasg sg margg la Es ; aice i-am scos pe scutel-nici din mina norodulur, si li-a5 dat drumu sg margg la Es ;si pe un ocolas si 2 vornicr i-all bgtut la Belcesti, de mar i-a5omorit .*

2. Scrisoarea din 17 April.c.... Dar fric g. ce am tras nor, numal Dumneze5 stie, din

pricina revolutii acestia, ci era 'pin Hirlgil si prin Delenr; siacum, cind a5 venit Cazacir, si mar mari lila. era, Ong cea5 dat Dumnezgii cg acum, Marti', i-a5 prinsu pe zurbagiracei, si s'ail stricat toatg revolutie ; 37 di zurbagir a5 prins,tgranr, si un Jidovu, carile era tovargs cu dinsir, si a5 ggsitmulti armi ; err i-aU pornit la Es cu Cazaci ; slava lur Dum-nezg5, s'aii mar linistit putintel; nu este asa, frica. Mg. rogSfintii Tale sg-T spur parintelur Duminic, dacg esti la Es si nus'ad dus afarg, sa nu bgnuiascg asupra me, pentru a nu i-amtrimis brisca, dupg cum mi-ail scris, din pricina cg era fricgfoarti man; si sg auzg ca vin Cazaci, si nu sg stie ce a fi ;iar, dupg sgrbgtori, daca vroesti, or trimeti briFa, dacg avoi, si a veni la nor....,

el, ccol suo ricorso contro l'insulto sofferto da la autoria moldava estrava-gante.s fn 1825, Lippe fusese Imphcat de Visitatorul apostolic cu sotia sa,nitscutX de Chrzanowska, §i In 1830 se filen o lisa de subscriptie pentruhisericii. Se celeste In explicatif : ci danni che hit cagionato il terrabile incen-dio dell' anno 1827 a questa nostra residenza cattolica di Jussi sono incalco-labili; frit i quali si 6 perduta colla minore e mezzana -catnpana anche lagrande, del peso di oke 400 circa; di une vOee la pia sonora.1

Page 260: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

12 REGISTRE DE SOCOTELI.

3. Scrisoarea din 24 April.cA fi venit i acum, dar nu pot, din pricina ca cer oamini

de oaste numal de cat, §i aü lipit Hodora i Moara-Pre-fectulul la un loc, §i trebui sa-s dei 2 oameni ; i a11 hotaratispravnicu ca Hodora s dei amandoi oameni i Moara-Pre-fectului sg dei 6o lei ; §i Hodora nu primete : zgce s dgmun om pentru pricina aceasta; pe mine m'ail purtat O. in zioade Pati i a dgoa zi §i astgz la Hirlgu, pentru pricina aceastaAposi satu Hodora im scoate sufletu cu pgcatu acesta a o§teni-lor, i pentru aceste pricira carele argt Sfintii Tale mg in-chedicg pe mine de nu pot vini la ; doarg ma voi pute

ceva i sg-m puT §i vitele la cale, dui:a cum arra SfintiiTale ... Pe aice, pe la noT, mi1ie foarte mare : Cgzacii umblapin sate, de prind la oaste; norodu s'aU spaimintat ; fuguoameni pe toati dalurile de frica Cazacilor, i sa ascund chetil"oamenT, i or sa ramie multi oamenr fara aratura dintr(a)aceastg pricing; dat un om la oaste i de aice de laMoara Prefectului, ea' n'am putut scapa para ce n'am dat am ;pothoadg trimat . , . .)

4. Scrisoarea din 31 Decembre.Reglementu birultif au eit prin targ i oamini mar-

margescu, ca fostu invatat cu biru pan acum, §i vinu 2oamenT la Sfintie Ta, carile i-au trimes cielalçT oaminf ca savorbascg cu SfinOe Ta pentru aceastg pricing, sä vadg la cicale ii viT pune . . .

CLXXIV.

Viena, 2 Iulie 1833.

Nunciul din Viena, archiepiscopul de Tars, catre visitatortilde Ia0. aMonsignor Molajoni, vescovo di Nicopoli e ammi-nistratore della Vallachia, mi scrisse che per provvedere aibisogni spirituali de' cattolici italiani, i quali dimorano edapprodano in Ibraila, gli era stato richiesto un qualche mis-sionario, a cui guei fedeli medesimi assicurerebbero uii congruoonorario.) a Gli Armeni cattolici, che senza thiesa e senzasacerdoti si trovano in Galatz a, nevoie de preot. C9n-

line§ti

s'au

c....

.1

aveaii

Ea

call

Page 261: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

DOCUMENTE PRIVITOARE LA ISTORIA CATOLICISMULUI t13

gregatia trimete pe tit sacerdote armeno don Paolo Ma la-chian, col sacerdote compagno, don Paolo Pooten... Pre&ii detto signor Agente a dirmi se avesse riscontrato difficoItàii ripristinamento della Sede vescovile di Bacov, col norhinarciun soggetto per vescovol.,

CLXXV,Viena, 2 Decembre 1834.

Nunciul atre visitator. MultOmeste pentru explicatiile asuprodiocesei de BacOil. (Dal tutto insieme si rileva che la suc-cessione de' vescovi di Bacov 6 stata spesso interrotfa, e, quandola detta Sede non 6 stata vacante, la residenza in essa de'rispettivi vescovi neppur sempre 6 stata pacifica e costante.Quindi poco valido appoggio pub dal tempo scorso risultareper ristabilire e sostenere al presente ed in futuro un vescovonel possesso di detta Sede . Mi rammento che il signorAgente imperiale de Wallenburg mi disse nella sua dimorain Vienna che codesto metropolita greco, non solo gli eraamico, ma che per particolari circostanze gli professava delleobbligazioni. Prin ci doi s'ar putea face ceva. Agentul artrebui sä stäruie i pe linga Domn, cessendovi ora iT principecoal 2 .

CLXXVI.Roma, 1 8 3 6 .

Dupä cererea lul cGioan Carlo Magni, Prefetto della Mis-

Avem o scrisoare, din BucurestY, 8 Februar st. v. 1836, de la cCarolusPooten, missionarius apostolicus ac vicarius generalis Valachiaes. Iatä locurilemaY importante gLitteras a Reverendissima Paternitate Vostra ad Illustrissimumac Reverendissimum episcopum nostrum Molajoni directas, pro ea, quae niihiab illo concessa est, facultate, aperui, cum idein Illustrissitnus noster episcopusiam inde a sedecim mensibus sedem suam in Bulgaria fixerit ... Ego vero cumhabitem in pago quodam (Ciopple vocant) prope Bukurestinurn . Illustrissimusepiscopus noster, qui eodem tempore . in conventu Baraziae moratus est...Lingua ... latina mihi, utpote Germano, facilior est italica, quam multo minustaller). s

2 In 1835, proces al bisericiY cu pti-luminata Domnipi Elenco Hangerbi,supusil tmpttrii Rosids, pentru HorlestY, unde erail vecint V. si p. 209, nota.

'

Page 262: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

214 REGISTRE PE SOCOTELI

sione de' Minori Conventuali di Moldavia», Congregatia decide«la ricostruzione della chiesa di Bacov, la quale e di legnotroppo vecchio e cadente, anzi ruinosa, e percià conviene ri-costruirla di pietra e mattonh.

CLXXVII.Roma, 17 Maiti 1838.

Genera lul Minorilor face Ivisitatorem et commissariumnostrum in tota Moldavia» pe Prefectul Rafael Arduini.

CLXXVIII.Roma, 9 Octombre 1838.

Congregatia cgtre visitatorul Arduini. «Dopo essere stataassicurata la Sagra Congregazione di Propaganda, col mezzodel signor cavalliere di Wallenburg, residente imperiale diYassi, a cui venne affidata la delicata commisione da Mon-signor nunzio apostolico di Vienna, che sarebbonsi ora fadl-mente superati gli ostacoli a Vostra Signoria ben noti sulladimora di un vescovo latino nel principato di Moldavia, nellagenerale adunanza dei 10 decorso settembre gli EminentissimiPadri giudicarono non doversi piir oltre differire tale salute-vole misura, che non dubitano tornar debba al maggior benedella Missione. Per le cause per altro egualmente cognite aVostra Signoria determinossi nel fregiare del carattere ves-covile il superiore della Missione dovesse essere di un vesco-vato in partibus, colle facolth e titolo di visitatore aposto-lico, come lo fir in passato. Venendo quindi alla elezione delsoggetto, gli Erninentissimi porporati non furono punto dub-biosi, ma tosto rivolsero lo sguardo sulla persona di VostraSignoria, già incaricata della visita straordinaria et partico-lare della stessa Missione, onde impedire i maggiori disor-dini dai quali era minacciata 1.1

1 In 1838 se face de rétablissement du cube catholique a Galatz.. Inadresa credincioilor atm consulul austriac, semneaz, la 28 Iunie 1840, G.Manzoli, Garsoni, Giurovich, H. Martin, medic, Castaing, Guirard, Fr. Martin, etc.

Page 263: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

DOCUMENTE PRIVITOABB LA ISTORIA CATOLIOISMULITI 215

CLXX1X.Roma, 12 Ianuar 1839 ,

Propaganda atre Arduini, menOonind da episcopale suaconsagrazione, avvenuta il di 20 novembre in Bellinas 1

CLXXX.Viena, 12 Mart 1839.

Nunciul, archiepiscop de Efes, cgtre Arduini. «Non so sesara pervenuta anche alle orrechie di Nostro Signore ra no-tizia di una falsa e ributtante relazione di coteste Missioniapparsa in due giornali ungheresi Szion ed Hirnok, relazioneche, sebbene d'autore anonimo, pure avremmo noi dei daticertissimi per individuarlo., fgcut plingerY la guvernrectificarea ce urmeazg :

«La esposizione dello stato de' missionarj cattolici unga-resi nella Moldavia, riportata nel no 27 del giornale Szion,sotto la data 23 novembre 1838, non puO essere eviden-temente dettata da parziale livore e da vera malignith privadi conseglio. La Moldavia non e in capo al mondo, e chiunqueviene di la, sia di qualsivoglia nazione, put) convincere difalsità il signor parocco NN. Noi abbiarno troppo buonaopinione de' veri cattolici ungaresi per non crederli si facilia farsi sedurre da un linguaggio apertamente sedizioso edipocrita. La lode attribuita al visitatore apostolico MonsignorArduini da tutte le superiorith estere e locali, pel riordina-mento di quella sconcertata Missione, operato con giustiziae mansuetudine, dovrebbe avver piU fede presso gli uominidi buon senso che lo stridore di uno ii quale, se ci fosse le-

1 In Bulgaria. In 1840, se acordl Misiunil din lag o subveniie anuall de11.300 le din partea a d'Oeuvre de la propagation de la foi en faveur des mis-sions étrangères des deux Mondes2. In 1841 se tiplire§te, cu chirilice, unAbetedar pentru invItTtura pruncilor catolicY din printipatul Moldavieb, in20, La 27 April din acest an, Congregatia, inOintat5, de Arduini cli vrea

s1 se retrae din causti de boalS, 41 roagit a rthntie pentru lipsa de Inlocui-torY i trecerea de care se bucurg pe line guvernul local.

S'aii si

:

pia

Page 264: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

216 REOISTRE IA SOOOTELT

cito di nominare, ci somministrerebbe con pochi fatti disua vita una trionfante confutazione. D' altronde una cristianacarita, non simulata, ma vera, ci proibisce dall' accennarealcuni, come orribili in ultimo 'grado; ci consiglia anzi ad in-vitare questi stessi connazionali, cui egli appella con frode emenzogna, a pregar per esso, affinchè Dio benedetto lo di-mentichi nella sua giustizia e lo recordi nella sua immensapietal.)

CLXXXI.1840.

Socoteli. Se pomenesc dascAli la lag, SabaoanT, Ca1ug5ra,HuO, Valea-SacA. a Si fecero stampare mille alfabeti moldo-vani, altrettanti ungari, altrettanti latini ; si comprorono gram-matiche ungare, valacche e latine ed altri libri ad ogni scuola ;si fece provisione di carta per scrivere.,

CLXXXII.Miskolcz, JO April 1841.

Roman Szabci, provincialul, catre Arduini. Afacerea stipen-diulut a Pientissimus Moldaviae episcopus Philippus Baroni,cum dolore animi observans idoneos in sua diocesi deessepastores, salutis sibi divinitus creditarum ovium desiderio ar-dens, anno 1825 in Transilvaniam Claudiopolim usque pere-grinatus, convenit ibidem metnn praedecessorem patrem Ru-dolphum Studer et cum eodem contractum iniit, vi cuiusprovincia haec hungarica teneatur sex sacerdotes in eandemDomini vineam mittere. Missio autem fine parandae succrescen-

1 La 2 April urmhtor, nunciul vorbette de imerventia pe line el a Un-gurilor tn favoarea renegatilor Lukotya ti Konya, rechematT In mandstireaKant, ti pentru plata subsidiulut rhmas In urtn1 de tese anY. La 30 Ellie,el anuntlt trecerea apropiath prin Moldova, la Intorsul din Galitia, a genera-luluT Minorilor, pentru a se informa csulle infelici vertenze frit cotesti reli-giosi ungari e italiani, prima di entrar nell' Ungheria e sentire le relaziorti diquel Padre Provincialev. Arduini e invitat a-T ieti innainte la Lemberg. La21 Septembre, din Miskolcz, Ministrul provincial Szabd cere iarhtT rlispunscu privire la nitte IntrebXr1, ene scopo istius Romae molestus este cogara.

Page 265: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

DOCUMENTE PRIVITOARE LA ISTORIA CATOLICISMULUI 217

tiae miserae huic provinciae obligatur annuatim centum scutataromana pendere ; miserae inquam provinciae : haec enim, inmedio haereticorum situata, tanta cum paupertate colluctatur,ut nec pro se sufficientia individua religiosa educanda sit.,Contractul fusese aprobat si de Propaganda i observat deParoni, ca i, in 1834-7, de Carol Magni. Arduini insusT fa-cuse promisiunT in 1838,

CLXXXIII.Viena, 2 August 1841.

Gaetano Bedini, nunciu apostolic, recomanda 1w Arduinicererea facuta de Bonaventura Hadsia, misionar in Bulgaria,care voià sa fie trirnes in Moldova. -- In petitie, Hadsia arataca s'a nascut in Banat, la Teresiopol, in 1807, din parintTbulgarT. A invatat gimnasiul la Aradul-Vechill si a devenitla 1827 Franciscan tprovinciae Bulgariae et Valachiae,. Ur-meaza cursurT de filosofie i teologie (in lyceo episcopaliAlbae Carolinensis,. Chemat la 1833 in BucurestI epro coo-peratore ac concionatore hungarico et valachico quo mu-nere iam in Valachia, iam in Transylvania omni cum solatiofungebar. Professionern etiam per triennium egi Linguascalleo bulgaricam, hungaricam, valachicam, illiricam seu sla-vonicam et germanicain, .

CLXXXIV.

Roma, 20 Octombre 1841.

Generalul Minorilor, F. A. Bigoni, care Arduini. Miaffligge assai la condotta degli Ungari, ma, come i domandache vengano suppliti da altri, ci persiste la questione ? I dueMoldavi che sono in noviziato danno buone speranze, masono giovanetti ancora, o devono fare i loro studj. Conver-rebbe sempre spedirne alcuni che conoscano l'ungaro, perpotere a tempo sostituirli a quelli che venissero licenziati edaverne sempre pronti pei bisogni futuri. II mio progetto ditrarre dalla Moldavia i missionarj ungari 111 approvato dallaCongregazione e dal Santo Padre, ma non piacque al P,

...,

Page 266: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

218 REGISTRE DII SOCOTELf

maestro Gualerni. Nondimeno Ella li mandi quando ne ha,perche il Santo Padre commanda pi che qualche frate 1.,

CLXXX V.54

c Genuine notizie della Missione di Moldavia, date dal Mon-signor Arduini per sola norma del suo successore.*

A venit la 23 Iunie 1838, ca visitator apostolic 0 Prefect,precedat de Magni, trimes in Decembre 1831, in aceiW ca-litate. cAbbandonó nel 1833 la citta di Jassi e si ritir6 nellaparocchia di Saboano, luogo ameno, commodissimo, e ii po-polo pia agiato di tutta la provincia.) De mult nu se maTpredica nicgiri la venirea luT. cLa scandalosa famigliarith cheavevano i missionarj colle persone di sesso diverso, e 116 or-dinato la proibizione delle serve. Nel 1829 116 veduto cheogni missionario aveva una serva giovane, ed alcuni due.,Multinte de amgnunte scabroase in aceastg privintg, relativela misionaril Rossi, Pellegrini, Zamoiski, Cornelia Konja, Or-sini, Ceraulo, Mansuet Lukotya. d Questa 6 la radice di tutt'i mall.) Alegerea cu scopurT rele a ale cosi dette vatavizze,cio6 le direttrici delle ragazze nubilid. Dupg focul din 1827,ch6 trovato la chiesa di Jassi coi muri tutti screpolati, neriti,coi quadri guasti e bruti, col pavimento tutto sfossato, cogliarredi sacri tutti rovinativ. In 1839, pravgliile erati in ruing :Guvernul cere ca ele sg fie reparate sail le va dgriina. cIlcimitero senza cintura n6 porta.,

1 La 9 April 1842, Congregatia aratti ca, in urma unor noul reclamatffungurestr, misiunea de Impitcare a fost data nunciulta din Viena. La 31Maid, acesta cere contractul pentru a vedea daca Arduini are dreptate sa re-fuse plata anuald. La 3 Iulie 1843, nunciul cere nouluT episcop, Sardi, aface o intelegere cu UnguriY, declartnd contractul ca provisoriu, sfaramindu-I,dar oferind o compensatie bineasca. La 22 Septembre, Szabd d 0 chi4tanta pentru o parte din restul pe 1834-6. La 18 Novembre, Congregatiaaprobil crequo accomodamento della disgustosa vertenza col provinciale diUngherias, care va fi, se spera, multamit. Dar la 28, nunciul staruie a seincheia o noua conventie. La 22 Iunie 1844) Propaganda scrie luT Sardi

despre cil padre Francesco Cagni, Moldavo, dimorarne in Spello, che ap-punto fi promosso al sacerdozio nel Natale dello scorso arum*.si

Page 267: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

DOCUMENTE PRIVITOARE LA ISTORIA civroucpritmuf 219

CLXXXVI.

Mg. hero, 24 Octombre 1843.

Episcopul de Alghero, Rafael Arduini, cgtre episcopul deIag, Paul Sardi. cr scismatici sono circa 300/m ; cattolici50/m ; luterani 500 e calvinisti pochissime larniglie, che nonarrivano a cinquanta. Io 116 fatto ii diavolo a quattro perch6tutti predicassero, facessero ii catechismo tutte le domenichee tutt' i giorni d'Avvento e di Quaresima ; aveva impeditoil giro da una Missione all' altra, ii cacciare, lo spogliarel'abito religioso, l'aver donne, etc., etc. Per conseguenza po-teva dire qualche cosa di bene. Io a dispetto del Diavolo edei missionari 116 sostenuto le scuole in Jassi, in Saboana, inCalughera, in Fokscian, in Galatz ; e l'aveva aperta a miespese (cio6 di Francia) in Husc e nella parocchia di Grozest. ,Se laudg cu noua situatie : a avut de oaspete i pe regeleSardiniel, cu care a vorbit i despre Moldova. Calificg pe unnerecunoscgtor, pe care-I iartg, de cla piü solenne bestia cheesista in carne umana in questo mondo Confidate ch'6 ar-rivato a scrivere in Roma ch' era mia arnica una tale Sma-ragdizza Sturza ; ora che voi siete in Jassi, potrete chiederequante volte io sia stato in sua casa, e vi risponderanno trevolte, nella mia residenza mai, in altro luogo mai l' 116 ve-duta; essa 6 di circa settanta anni, e poi soggiungeva ch'essaera l'amante del principe regnante, e io mi serviva di essaper far la spia del governo austriaco. Considerate a qual gradodi cecith l'avea trasportato la malignita. I Orrori, fratello ! Io nonsono mai uscito solo, ma sempre col sacerdote e col servo, enon 116 ricevuto mai veruno che alla presenza di un sacerdotee del cameriere ; e ci6 era non solo noto ai missionarj, manotissimo agli estranei., Trimete complimente cai principiSuzzo, al signor Alecco Ghika.',.

I La 17 April 1843, Congregacia anuntI la Sardi numirea ca episcopinstructit La 59 lunie, el dt stire Propaganda despre instalarea sa.La

o dath necunoscutä, Sardi adreseazil Papa urmItorul raport cBeatissimo padre.Fri Paolo Sardi vescovo verense, visitatore apostolico di Moldavia, umilmenteesponc alla Santith. Vostra che, nella visits fatta sui colli e rovine dell' anti-

ifdi

:

Page 268: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

220 REGISTRE DE SOCOTELI

CLXXXVII.

Pera, 4 Novembre 1843.

cFra G. C. Magni, ministro provinciale e Prefetto apostolicos,atre Sardi, probabil. cMi piace ch' Ella si occupa nell' irn-parare la lingua moldavana; ad impossessarsene bene, le sug-gerisco che, oltre la grammatica dell' Alexis', la migliorgrammatica 6 forse quella dell' Eliadi di Bucareste, che tro-vasi vendibile in Jassi. In Bucareste hanno pure starnpato unbuon dizionario francese-vallaco e vallaco-francese ; ne facciaacquisto 2 . o

CLXXXVIII.

Roma, i 5 Mart 1845.

Iacint Gualerni catre Sardi, visitator apostolic i della Mis-sione di Moldavia,. cRiguardo all' affare dell' Ungheria, rap-porto a codesta Missione, io penso di parlarne nel prossimofuturo capitole generale. Io non spero che venga il provin-dale di Ungheria, ma ne parler6 in modo che il definitoriocommetta al suo comrnissario di venire a qualche conciliazionepacifica e di levare via il padre Konyas.)

chissimo vescovado di Milkovia, una volta cattolico, vi la ritrovato una solafamiglia cattolica, i di cui genitori disgraziatamente vivono incestuosamenteAs circa venti anni, ed hanno generato tre figli. Li sudetti sono Stefano Za-koveski e Cunegonda Zalcoveski.,

1 ApItrut5. la 1826.3 E al mut Vaillant. La 7 Februar 1846, episcopul scrie a a fost la Bobo-

sant unde voiati g Impiedece construirea bisericiY catolice. A filcut procesie siconsacrare. Convinge pe treY popY arment ce asistad la procesie: et promit a-sYtrimete copiiY la Roma. Merge la F5lticent spot. rQuatre.vingt trois families polo-naises vinrent chercher dans ces lieux boises un abrit contre la violence, l'exil oula mort et s'occupent du ddboisement des forks, pour gagner leur vie., in 1847,el cere medalff pentru cil signore principe Alessandro Ghyka e signore SebastianoCalcagni,, consulul frances: ele se acordtl. La 2 August, se anuntl trimetereatn Moldova a hif P. Malachia Samuel* pentru convertirea Armenilor schismatid.

La 1-i5 April, nunciul din Viena sate Id Sardi a In afacerea Ungurilors'a vorbit lilt Metternich.

Page 269: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

DOCUMENTE PRIVITOARE LA. 1STORIA. CATOLICISMULIA 221

CLXXXIX.

Esztergom, iia August 1845.

Iosif Kopácsy, archiepiscop de Esztergom, atre Sardi. I-apArut bine vazind din rgspuns cI n'are intentia ce i se atri-buia : tlinguam hungaricam ibi supprimere, imo sensim elimi-nare. Nihil sane ad invidiam Sedi Apostolicae et SacraePropagandae apud gentem nostram conflandam accusationehac magis opportunum esse potuisset, ingemuimusque omnessuper his nunciis, non tantum ob reverentiam et sincerumadfectum erga Sedem Apostolicam ..., sed etiam ob periculadefectionis a fide catholica et transitus ad schisma Graecorum,quibus Hungari hi, linguae suae cognitione exuendi, certioribusexponerentur, cum constat omnibus, idipsum etiam Illustris-simae Dominationi Vostrae persuasum esse videatur, Hungarosin Moldavia degentes, quo in gradu linguae hungaricae ex-pertes fuerint, eodem etiam ad amplectendum schisma pro-niores facilioresque fore. Quare, ut conservatio linguae nativaeapud Hungaros moldavienses certior, ex hoc modo fides ca-tholica etiam firmior sit.* A indemnat pe Szabó a trimetemisionarT, promicindu-T un ajutor de bani cultra subsidium aSocietate Lugdunensis. Il roagl cdignetur in directione Mis-sionis sapienti moderationi suae concredita id prae oculis ha.bere ut ativa lingua hungarica apud catholicos in Moldaviadegentes, non tantum conservetur, sed, quantum fieri potest,firmetur etiam et propagetur.s SA se poarte a,a cu misionariTtut inde intelligant se nationalemque suum characterem nondespici, sed potius pro studio illo quo Sacra Propagandagentem quamlibet suo idiomate institutam esse cupit, iustoin pretio haberi., Terminä, cerind informati1.

CXC.

Esztergom, 3 Octombre 1845.

Acela,T catre acela0. Szabei iT scrisese a a trimis misio-narT §i le va cre,te numgrul pAnI la nouà sail zece. cRelatiohaec, sicut me magno adfecit solatio, cum inde sperare liceat

Page 270: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

222 REGIME DE SOCOTELY

popularium nostrorum salutem aeternam et cum conservationecatholicae religionis arctissime nexam nationalitatem tutioriloco consistere, ita illa pergrata est etiam gubernio nostrocum taliter infinitis quaerelis, quae ob Hungaros neglectumhabitos ad Sacratissimam Maiestatem Caesareo-Regiam per-ferebantur, opportunissirne obvietur.» Nu va plIti Propaganda,ci Provincia Minoritilor. Ii roagA sä observe ene in hacMissione discordiae illis similes quae in Bosnia catholicamrem adfligunt, irrepant Va cAuta a trimete oamenT virtuo,T.

CXCI.Iag, 24 Octombre 1845.

Sardi care Kopácsy. Räspuns la precedenta. Eminentis.simus cardinalis, Sacrae Congregationis de Propaganda FideRomanae Praefectus (quem unicum mihi immediate superioremagnosco atque debita prosequor veneratione). Se plinge demisionariul ce a venit, fr irWiintare kti fgrä pa,aport, laGalati*, ebene vero quadam foemina, quam modo sororem,modo neptem appellabat, comitatus., tSacerdotem nomineGodefridum Rosen se esse dixit atque ab hungarico Minori-tarum provinciali quadam littera missa se missionariurn proMoldavia constitutum autumabat. Ii dl in sama vicariuld deTrotu. Postquam enim ex illis [hungaris sacerdotibus] non-nuli, caeco nationalitatis fanatismo abrepti, una cum quodamdomino Jerni, qui ex Hungaria, antiquitatum conquirendarumpraetextu, ad discordias disseminandas huc venerat, causamcommunem fecerunt, omnes hungaricos missionarios localigubernio eiusque protectoribus suspectos reddiderunt atqueodiosos. Quapropter decretum erat constitutum, quo omnessupradicti sacerdotes e Moldavia pellebantur., Abia a putut,cu Eisenbach, opri publicarea decretuluT. Misionaril ungurTn'aii nicT o instructie. Fiind el episcop in Moldova, nu se vapetrece ca in Bosnia. cEgo debeo animarum mihi commis-sarum reddere rationem, non hungarico Minoritarum provin-ciali.)

)

Page 271: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

DOCUMENTS PEIVITOARE LA ISTORIA OATOucremuurt 223

CXCILEsztergom, 19 Novembre 1845.

Kopicsy catre Sardi. c Regnum Hungariae, recentiori aetatede Hungaris in Moldavia degentibus uberius infortnatum, in.nocuo illo desiderio teneri coepit ut hi sui contribules neces-sitati non exponantur iacturam linguae suae nativae seuhungaricae patiendi, quod evitari non posse videbatur, si suf.ficientes ailimarum curatores, notitia linguae hungaricae imbuti,illis deessent. Eodem tempore episcopos Hungariae sollicitudoincessit ne Hungari hi periculum subeant a religione catho-lica desciscendi, ad quod praepediendum rursus in animarumcuratoribus linguae hungaricae gnaris efficacissimum adessemedium putabatur, cum Hungaros, Valachorum lingua et mo-ribus nefors imbuendos, ad schisma quoque proniores forenemini sit dubium., A fost rugat de maT multe comitate .0de maT multY episcopi i s'a adresat deci provincialuluT mi-norit. N'a voit sa usurpe drepturile lui Sardi, ci s'a ginditla norma nationala dupa care se Indreapta Propaganda i lafelul cum o urmeaza episcopiT din America. c Si dominusJerney negotio huic se miscuit, mihi nihil commune est cumillo. Si e Hungaris non omnis ex asse respondet sanctae vo-cationi, nullusne prorsus defectus in Italis observatur ?, Dacan'ail tinut postul, e poate din ngtiinta ; restul e afacere destaruinta §i rabdare. c Est autem summae considerationis respropensum Hungarorum (inter quos octo milliones catholicorumcensentur) in Sedem Apostolicam animum commovere, ab eaavertere et alienum reddere, quod tamen ex his quae inrespectu Hungarorum ab Illustritate Vestra fiunt indubiesequetur., De aceia nicT nu merg tinerT ungurT sa se prega-teasel la Roma, cum se tacuse planul. Va scrie la Propaganda,la nunciatura din Viena, MinisteriuluT, cut ei constet nulloshic obtutus politicos, sed rem innocuam et eo directam utanimarum salus penes innoxiam conservandae linguae hunga-ricae curam vehiculo huius iamquam aptissimo medio pro-move atu r. )

Page 272: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

224 REGISTRE DE SOCOTELT

CXCIII.

IasY, 30 Novembre 1845.

Sardi cgtre Propagandg. Trimete scrisoarea luT Kopácsy.amalgama di fanatisrno e di coitradizioni siffatte . .

un' affare di mala fede . Che, se cid non fosse, non miavrebbero qua mandato il padre Rosen, miscredente di mas-sima, e, mediante quella donna, che seco indivisibilmente con-duce, a tutti giudicato concubinario ... Come se fosse ba-gatelle d'essere un missionario di poca fede e concubinario TForse in Ungheria sanno queste cose minoris indaginis .

Eppure Monsignor primate vorrebbe far credere che la fedecattolica è attacatta alla lingua ungara 1 Ne intendo io concid dire che i missionarii italiani non debbano apprendere unalingua necessarissima in questa Missione, ma solo intendosignificare non esistere nella lingua moldavana, ab antiquo-usata in questa Missione, quell' imminente pericolo di sovver-sione ch' egli sogna.v Primqte ca afacerea sA fie judecatg denunciul din Viena1.

CXCIV.1847.

Prefectul Misiunilor din Moldova expune Pape cg el co-loni cattolici di quelle parti sono continuamente oppressi dallaingordigia generale dei feudatarj, per lo che non rimane lorlibero il tempo di potersi confessare, ricevere la S. Communione,se non che nel tempo dell' Avvento fino alla meth dellaQuaresima, e qualche volta anche fino alla fine della mede-sima, ma il pih delle volte nemmeno questo rimane libero,e cid a proporzione della precoce primavera, in cui devono

1 La 9 Decernbre, Szab6 aerie luY Sardi ca, fiindcg. vrea numarul de mi-sionarY prevgzut In contract, rechiama doY dintre ceY trimesT. La 14 Iunie1847, gardianul Francisc Körösi d chitanta pentru 200 de florie. Propa-ganda intervenise pentru plata, care nu se fgcuse din 1845, In April al ace-luiasT an. La 30 Iulie, nunciul comunicg. le Sardi propunerile de Impacarefacute de Szab6. TotusT vedem pe acesta cerind si la 24 Maiii 1848 plata'stipendiule.

,Un'

.

Page 273: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

DOCUMENTZ PRIVITOARE LA ISTORIA CATOLICISMULIA 225

attendere indispensabilmente ai lavori della campagna e quindiappena possono adempire al precetto di ascoltare la SantaMessa nei giorni festivi, nei quali sono quasi sempre violen-tati a lavorare, non ostanti le tante leggi emanate, ma nonmai adempite.2

Viena, io Iu lie 1847.

Agentul austriac, A. Eisenbach, atre episcopul de lag. irmulpme,te pentru distinctia din partea Paper. (Le tableauaussi deplorable que véridique du miserable etat des chosesen Moldavie et du martyre resultant par la-même pour nous,qui devons vivre dans un pareil pays. Je puis le dire a VotreGrandeur, dans la plus intime confidence, que j'ai acquis laferme conviction des bonnes intentions du gouvernement im-perial royal afin de rémédier autant que possible aux rnauxdivers et nombreux avec lesquels nous devons lutter et é-puiser nos faibles forces.*

62174. Vol. I. IG

Page 274: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

IV.

DOC UMENTE SCOASE DIN ARCHIVA

ARCHIEPISCOPIEI CATOLICE DIN BUCURE§T1

§1 PRIVITOARE LA ISTORIA CATOLICISMULU1 IN IARA-ROMANEASCA

I.

Tlrgoviste, 21 Octotnbre st. V. 1692.

Despa, impreung cu frate-mieti Sima, feciorisi MihuluTCoj[o]cariul, nepotiT lul lane neguttoriul den Tgrgoviste2, dgun zapis cla mgna Sfintii Sale pgrinteluT Pavel Bgratul de lasfinta bisearicg den Bucure$T, unde sg präznuiaste sfIntulhram Uspeniia g,a,u,k, cum sg-s stie cg, avgndu noT o vie indealul Seteanilor, den sus de Tgrgoviste, cu livade j cu po-met 0 cu dealnit[g], in sat in SeteanT, i cu locurT in cImpu9i in pgdure si in apg, de mosie incg maT denainte vreame ;care vie si mosiT le-au fostu cumpgrat mosu nostru lane ne-guttoriul de la Calen Tabgrg postelnicul ot SeteanT, si elIna ail cumpgrat aceastg vie ..., incg den zilele luT Leon-Vod, de la Gherghe si de la un fecioru vitreg a luT, anumeMihaT precum scrie i cartea rgposatuluT Leon.

1 E pgstrat actul luT Mihal, care are cuprinsul uringtor: cf Scris-am etiglihaY §oimar acest al nostru zapis la mlina lu Calin Post., cum s se stiecii. am vgndut eii Mihal ocina de la SgtenT, cu vie, cu liviiz, cu pomet, cu cese va alege, cu tot, parte a NT MihaT, cu stire a tuturor megiesilor, si de Insus si de In jos, si Imprejurul loculta, si i-am vgndut de a luT bung voe, siam luat de la Cal[i]di banY gata 40.000 (de mil) aspri gata. Marturil juplorga i Efrern i Durnitru Post. i Dumitru Starostele i Gherghe Fade iGherghe Starostele. §i s'ag viindut de In zilele RaduluT Voevod [ioro.6], siad adus banil tn milna 1111 MihaY Opri de SgtenT i Hirizan de Bilrbgtestl.Az Prlivul gramatic.)

oimariul 1,

Page 275: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

DOCUM ENTE PRIVITOARE LA IETORIA CATOLICISMULUT 227

Vod1 i cartea rgposatului Matti' Voevod2 §i zapisul luT Calenp Istelnicul3 §i cartea luT Lazar judetul cu 12 pgrgarT, ce ail fostuaie in ora in Targovi0[e]*. Intamplandu-s[e] cll ne a peritparintiT e rgmgindu noT copiT mid i necgpuitf i ajunggndula lipsg 0 la sgr[g]cie §i neputgnd noT lucra in ceastg vie',o vind, ccu tirea tuturor vecinilor, din sus i din jos, 0 alut[u]ror rudeniilor noastre,, adgugindu-g specetile i numele,.2 Octombre 7201.

I rCu mila luY Dumnezea, Ion Leon Voevoda si Domn a toad( Tara-Ro-mlneascl, feciorul mareld $i prea-bunuld raposatuld Ion Stefan Voevod,dat-am Domnia Mea aceastl porunca. a DomnieY Mele MihuluY de laca ail fie In pace ... de rumtnie ... de acre sluga Domnii Mele HrinzanPostelnicul din BarbatestY, $i de catre fratif lid, etc. Clod ad fost in zilele rit-posatuld RaduluT Voevod, feciorul MihneY Voevod, In Domnia a doua In Tara-Romkeasca, iara Hrinzan ... ad dat slobozenie MihuluL.. Bucureser, 7138,lunie 14D (traducere, din slavoneste, de eLupu dascalul slovenesc la $coaladomneasca in Bucuresay). Acesta e documentul citat, dar, cum se vede, elpriveste alta afacere i alte persoane.

2 eCu Dumnezed Io Mate! Basarab Voevod si Domnu a toatil.Tara-Romaneascli $i a parplor de preste campurY dat-am Domnfia. Mea aceastaporuncit a DomnieY Meale acestuf negtqatortil anume Avraam de la varos aDomnieT Meale din Targoviste, si feciorilor ca sa fie luT o parte laIzvoranT find ca aceasta maY sus numitl dealnita nit fost a RaduldStreinul de la Izvorad, iar Radul ... ad fast . vecin cu Vasilie Spatariul,feciorul Vistiiariulul Mtiatv, etc. AceiasT observape asupra cuprinsuld ca sipentru documentul din nota precedenta. E o traducere facutit In 1777, laepiscopia Rimniculd.

3 7138, Bucuresti, cln luna lul Aprilie in 23 dni, in zioa Sf[l]ntuldGheorgbiir. cAdeca ed Calin Post. din SateanT scris-am acesta al mied zapis,si fie de mare credinta la mina jupinad Iane neguOtoriul, ca sit sa. $tie dIam fost cumparat o vie in dealul Sateanilor, cu livezT, etc. de la Gherghe aBlind si de la Mihaiii §rnmariul ..., In zdele Raduid Voevod, feciorul MihniyVoevod, in Domniia d'intlid, iar dupa aceaia, clnd ad fost acum CahnPostealnicul, i cu fecioriT inlet Costea $i lurga, ajuns-am vreame de nevoede lipsti si am cizut In datorie ; dee( am vindut viia din dealul Skean°. .

jupinuluT Iane negutatoriul, drept 170 de galbed gata... Mancini/ anumeGhinea negutitoriul 5i Iano$ Sarbul i Du$ca negutatoriul si Miho negutatoriulsi Cara lane.) (Copie a luT Lupu dascalul ; 7251.)

eScris-am ed Lazar judepil cu 12 pargarT cla ora dii Trag[o]vio[e]aceast[a] a noastrit carte acestd negutiorT pre num[e] Iane Iatro, ca al.! fieluY In sat in Sltead ocin[a], cm vie, cu livazT, cu pomet, cu casa, cu rim-nil[1] la vie, cu tot catu se va aleage, cat att Omit Calin Tabar[1], pantru

Sotinga

mita luT

lul

ed$i

..

...,

...,

,

Page 276: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

228 REGISTRE DE SOCOTELI

Tirgoviste, 21 lunie st. V. 1694.

Mate Logofgtul dg un zapis sjupgnuluI Drggoiti coj[o]ca-ruls, prin care-I vinde so vie care o-mil cumpgrat de la veriTmiel Ianachie Logofgtul, de la Alicsandru, de la MihaT cwt.Nichil cgp[i]tanul de SgteanT, . in dealul Sgteanilor, duprevalea Cionif ; care vie iaste pre lgngg pgrintile bgratulinsg viia cu pgmgntul eT, fgr de vingriciii, si cu livadea ei».2 1 Iunie 7202. Marturi : sego frater Paulus, si caz Dràgoiüpgrcglabul ot Tgrggovi. (sic)s, etc.

Tlrgoviste, 22 Mart st. V. 1703.

sCostandin feciorul FotiT Pgharnicul, den Sgteanl, dat-amzapisul mieti ca s[g] fiie de bung credinta la mgna pgrinteluT popiTlull Pavel, care sg," aflä acum stgpgnitor pg viia jupanuluT Mihul

precum sal s[a] stie cä ne-am tocmitil de i-am vändutii unloc de viie I linga al preotuluT pomenit, salgturea cu viia SfintiiSales, cu cincisprezece talerT. Semneazg sCostandin Fotescul>

marturil.

IV.

Bucure5tT, 8 Mart st. V. 1717.

loan-Voda Mavrocordat spreotilor baratT den orasul Dom-nii Meale den Bucuresti, ca sg aibg a-s scutirea o pimn0ce ail in orasu Bucurestilor, in mahalao luT Sfeti Ghiorghe

c'ad cumpdrat $i aS cheltuit la ad[a]Ima$ ban[I] 2.000 i aS vdndut CalincM a luT bun[5] voe, asijderea $i jupdnul lane art cumpdrat cu $tirea a tutururrudeniilor luY Calin, $i cu $tirea a tuturor megfia$ilor i a vecinilor. $i

ddnaintea a multY oamen[Y] bunt', megiia$N, $i tinerY $i batrdni, or[d]$anY, $1ad dat aY luY banY direptY, gata, catY sint me sus scris., MarturY : Popa Ivan,de la Sf. Petru, Teofil, egumen de Tismana, Ghinea negustorul, Iand$ Shbul,Du$ca negustorul, Miho negustorul, Cara lane $i Iva$co. i Maid 7139.Pecete cu Maica Domnului.

Existd i o copie, cu ortografie Wind, asemenea cu cea ungureas&d.

NartiT,

sl

o

Page 277: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

DOCUMENTE PRIVITOARE LA IsTOBIA CATOLICISMULUI 229

cel Vechili, de amgngrit, de fumgrit, si de vinurile domnesti,ce sg inparte in tgrgu pre la cgrciume. De nicT unile nicr unval si nicT o bäntuialg sg n'aibg, pentru cg le-am ertat Dom-niia Mea aceastg pimnitg, ca sg fie numal de treaaba vgnzgriTvinurilor lora. Ordin qaminarilor i fumarilor si voao careumblatT de impgrtitT yin domnescu acolo in argus 1

a_ B

V.

20 Mart st. v. 1718.

Barbul Brgiloiul biv Sg.rdari5. Dat-am cartea noastr g. dejudecatg pgrinteluT popa Antonie, baratul de la RAmnic, pen-tru cg aid innainte noastrg aü avut intrebgciune de fatral cuChirca Ceausul i cu fratiT luT, anume MihaT, Voico, fecioriT

lul Patru Hulubescul din Rgmnic, pentru o vie dgn dealulTroianului i pentru o cas[g] cu pivnitg si cu partea el desiliste, din oras din Rgmnicu, care i le.a5 fost pus zglog Tu-dosie Logofatul Olgnescul drept 250 [tall, cu zapis de lamgna JuT i cu zi ; scriind in zapis, lie nu va da TudosieLogofgtul baniT la zi. sg fie si viia si casa statgtoare ; si atifost trecut ziao si Tudosie Logolgtul bani n'a5 fost dataHulubestii oferg eT pretul, ca uniT ce vinduse el acea vieluT Tudose. «DecT, addvArgnd noT foarte bine Ca viia a5 fostde la ela, lio cla. dal-, and ar vrea el sg vgnzg viia astacuiva, niminea sg nu fie volnici a o cumpgra, ci iar pgrintelepopa Antonie Baratul sg dea bani si sg o cumperecgt pentru cas[g] i pimnita cu silistea ci, ziand pgrintelepopa Antonie cg i sg cade SfintieT Sale a o stgpgni, si nth

' Vin de la viile domnesti impus cu pret arbitrar, cu none oficial, negus-torilor. Poate a aceastl sarcinK se datoreste JuT BrIncoveanu, ccT un croni-car 11 acus 6. a caduce rachiti j vinurI stricate den venitul casa luY si

pe la neggtorY si pe la çar cu preCi mare, si pune de pine In sill,(lorga. Cronicele muniene, p. 1o6).

c4i

Itn-

pIrtit

,

cf

Page 278: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

230 BEGISTRE DE SOCOTELI

iar asa am zis ; numaT, ne0iindu-i-sg pretul cat iaste, fiindpretul caseT cu al via dat de Tudosie Logagtul, am judecatca sg fac casa cu pimnita vgnzatoare 0, pe cgt vor da alti,atgta sa dea 0 pgrintele popa Antonie Baratul, 0 atunceasa o stgpgneascg cu pace ; pentru cg aceastg casg ail fost aluT Tudosie Logofatul maT nainte vreame, iar n'aii fost aChircgT Ceaupl. Aceasta scriem. Barbul Brgiloiul, biv VelSardar1.1

VI.

Tlrgoviste, 4 Iunie st. V. 1719.

(Ed Oprea, impreung cu fgmeia mea, anume Stoicg, i cucopii mid:, 0 un frate, dg zapis cSfintieT Sale pgrinteluTpope Ghiurie, egumenul de la mIngstirea ot Targovi§ter,pentru cg i-a vindut cpartea mea de mo0e ot Targovi§te,de pre cum scrie zapisul cel vechia : sthj. mg, 45a. Iar, in casde contestatie, csg aibu a trage ea toatg gglceava 0 toatgcheltuiala ce s'ar face,. Scrie «Neagul Logothtul, cu zisa ,iinvathtura OpreTa.

VII.

Sotitnga, 23 Iunie st. V. 1719.

Zapis al luT cVladul Balica, impreung cu frate-mieti Milea,cgtre cpgrintele popa Giura, egumenul de la sfinta mgngstire

*

I Barbu Brililoiti e seful boierilor iubitorT de Nemtt II vedern chemindcatanele In 1716 (Hurmuzaki, VI, pp. 168-9, no xcvii). El le conduse laBucuresa g 1ntovar4i la Siblid, ca paznic, pe Nicolae Mavrocordat prins(Cronica oficiald a la Radu Popescu, In Magazin, IV', pp. 57-9). in 1717avem un raport de la dinsul (Hurmuzaki, VI, pp. 185-6, n° cxviii). Fu nu-mit Ban al OltenteY ajunse In stlipinirea neurleascd (ibid., p. 41 0, n° CCXLvII)si mini pe la 1720, cu un an Inuainte de generalul Stainville pe care-1 aju-tase (ibid., p. 306 ; Popescu, pp. 109-10). Cronicarul luY Nicolae-Vodd des-crie In colorY Intunecate boala si moartea (t ad crepat a s'ad dus la draculr)e albariului celdi mare, ce adusese prinderea Domnuldi eat (pp. 55, 109-ro).Cf. Stefulescu, Tismana, pp. 104-5. MaY avem un act, fdrd datd, prin careniste locuitorY din CorcolatY And cdumneale Vel ComisarY Costandin Obedeanub

--

Page 279: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

DOCUMENT& PRIVITOARE LA ISTORIA CATOLICISMULUI 231

a Barati lora, caruia-T vinde cun loc pe langa incarligatur[a]pe langa Madn, i alte 2 locurT de supra, da vin de daUcapul in carligatur[A] 0 cu cela cap &II in parul cel paduret),cu pretul de 41/2 talerT 40 o ciosvarte de grau i poly. cAmscris eil, popa Ion., Se mencioneaza 0 cVlad parca1ab21.

VIII.BucureotY, 19 Novembre st. V. 1726.

Nicolae Mavrocordat da un privilegiu cparintilor baratde la bisearica catolica den Targovi§te, ca sa aiba a tinea 4slugi ca sa le fie de treaba §i ajutoriul lor v , fiind acesteslugT libere cde toate §ferturile ruptorilor 0 de toate alte oran-duiale, verT Cate ar e0 de la Visteriia DomnieT Meale pestean in tarax.. Se da, decT, de ptire, cdumnivoastra boiaricariT vet fi cisla §i voao altor zapciT, care vet umbla cuslujbe 0 oranduiale intr'acea parte de locb.

V?4 11/07\a,

IX.

Tlrgoviote (?), 18 Iulie st. v. 1731.

Izvodul unuT zapis ce s'aii scos dupä sirbie.f Ca sa-s stie cum eti Patru Pachiru am luat de la jup.

Luca Bibir cu tirea parinteluT popel Antonie Ghighenoniru0 cu stirea popeT Ghiudi i popeT Lucal floriritT nem-te§tT 400 de acum in patru lunT; iar, neavand banif acqteapan in patru lunr, sa fie volnicT preotiT sa-mT ia moara im-

(asupra altul Obedeanu: Petru, Vel Serdar, v. Hurrnuzaki, VI, pp. 168-9,no xcVir si. Raclu Popescu, p. 47) 0 moge vecind cu a luY, nargenild acudoTsprezece boerb oi prquitit cu 66 banY stinjenul (decY cstInjánY 98 facflor. 8o)). Un act anterior, relativ la catolicir din Rimnic, supt data de 18Dec. 1833, tnift departe. Tot acolo altele din 1718.

1 Cf. nota. I la no xvii.

Y14/41,c,ti

Page 280: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

232 REGISTRIC DE 13000TELI

preung cu gradina, carea iaste imprejurul morif, pretuindu-ocu negutatoriT si, trecandu atuncea pretul morii maT mult deacesti bani ce am luat, sa-m maT dea ce mi s'ar maT face ...Iulie 18 Ati. 1731 '.

X.Craiova, 4 Iunie st. V. 1734.

4 tefan san Stateis dg un zapis c Sfintii Sal[e] pgrinteluT Sera-fin, gvardiianul de la sfanta manastire a pgrintilor francescanT deaicea den Craiova, pentru cg, avandd noi o casg aiaturea cumanastirea si, fiindu-le de trebuinta sfinteT mangstiri, ail po-runcita cinstita camara 2 ca sä ia casa si locul pentru treabasfinteT mangstiri ; la care ail venit Mariia Sa ispictoriul deOhneritil si cu altiT neguttorT, de ail pretuitil casa si loculin zloti optil-zacT ; si et, dupa aceasta pretuialA, am vandut siam luat acesti banT tota in manile meale. Pentru credinta,intaresca cu iscalitura Inca., Semneaza si von Hochenried,ccameralium inspectors .

XL

BucurestY, 2 1 Decembre st. V. 1752.

Mad Ghica da un zapis c bisearicif baratilor din orasulDomniei Meale din Targoviste, ca sa aibg a scuti ale bisea-ricii drepte viT de pogongrit, pogoane doaozecT si cincT, side vinarichl tot vinul ce va face intr'aceste vii; pentru caaceasta bisearica, neavandu altg mill si chivernisealg de nici oparte, ail avut aceastg mild si de la alti raposatT fericitT Domni,precum si de la raposatul intru fericire pgrintele DomnieiMeale, Io Grigorie Ghica Vod, dupre curn am vazut Dom.niia Mea si hrisovul Domniel Sale, intru a doao Domnie, clala leat 7257 3. intru aceaia dar invrednicindu-ne Domnul Dum-

' Un act din 17371 altul din 1740, un al treilea din 1757, al patrulea din1759, maY jos, la data de 18 Decembre st. V. 1833.

2 Camera, administralia financiarlt a Olteniel supt GermanY.8 Documentul pare slI fie fals, find In el prea multe inconsecvente crono-

Page 281: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

DOCUMENTE PRIVITOARE LA ISTORIA CATOLICISMULUI 233

nezeil si pX noT cu Domniia ;gra acestiia, a TgriT.Rumgriesti,iargs in strgmosgsc si pgrintesc DomnieT Meale Scaun,,confirmg zisul privilegiu. Dg ordinele necesare <clumneavoastrgboiari pogonarr si voao vingricerilora. MarturT :Barbul Vgcl-rescu biv Ban, C. Dudescu Vornic, Ioan Roset Ban, *t. Vg-cgrescu Logofgt, C. Cretulescu Spatar, Mater Roset Vistier,Toma Cretulescu, Clucer, Al. Sutu Postelnic, Mater Cantacu-zino Paharnic, Radu Vgarescu Stolnic, Dumitrachi GhicaComis, C. Zaguriiannd Pitariii. Iordachi logofat de Divan.7257, 1722 (sic), Decembre 2 I. SemneazA Domnul, Logo-fatul si vtori logofatul 1.

XII.SotInga, 20 Octombre st. v. 1754 2*

<Nor 24 de boerT, pI anume Con[stan]din Catargiu, biv VelSArdar, ispravnic Dgmbovitir, drept 1 2 boerT, Ioni Foeri,ngstavnic sfinteT mgngstirr Dealul, drept 6 boerT, dinpreungsi cu alp' sase boerinasT, anume Constandin polcovnicul Li.poveanul i Andreig Cgpitanul Stgnescu, i Anghelache logo-flitul i $grban cupet i Dima stegar i Radu vnuc Chiritg, cesgntem orgriduitr hotarnicT peste alp' 24 dg boeri, ce ail fostorgriduici mar nainte noastrg, din prea-luminatl porunca MgriiSale Domnulur nostru Ion Costandin Mihail!' Racovitg Voe-vod, si cu sluga Mgrii Sale Dragomir vtori portärel, ca sg

logice, acT, maT la urmit, maT toate datele slot false. Grigore-Vod6 a murit la1752, 26 August st. v., cum se vede din inscriptia , in versurY romlnestY, depe mormintul Ad. In mlin6stirea Panteleimon, InnhltatI de dlnsul (Al G. GI-lesescu, Eforia spitalelor civilt din Bucurefti, Bucuresa, 1900, p. 632). Mate-Vodii fu numit pe la mijlocul luY Septembre st. n. 1752 (Hurrnuzaki, DO,PP. 3-4, n° v; Sup/. 11, p. 621, 110 DCCMCOVII). La 12 Septembre st, n. 1753,Ghica fu strlmutat In Moldova (ibi(., Supl. 11, p, 63:).

1 Mentiune de acte din 1762-79, relative la Matta din Rimnic, maT jos,la data de : 18 Decembre st. v. 1833.

2 Auld e In document Insemnat numaT astrel : ,citt-, dar se ceteste In acelpe care-1 analisIm maT departe, supt no xv: co hotIrnicie a 24 boerY hotar-me( 6 lest 1754, a raposatuluT Stolniculta Petre, ce all arItat Postelnicul Cos-tandin Cioran, ce aa fost a rIposatultd SlugeruluT Iordache VAcIrescu, un-chiu-skils.

--

Page 282: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

234 REGISTRE DE SOOOTEU

alegem i sa hoaram mosiia Sotanga sud Dambovita, parteadumnealuT Iordachi Postelnic Vaarescu, cla care mosnenT sida catre pateri baratT, i partea mosnenilor si a paterilor ba-rap' dt catre dumnealul, dat-am cartea noastra da adeverinta

hotarare luT Madn Balicescu i vara-sati VladuluT ca sale fiie lor mosie in otanga . . . DumnealuT Post. Iordachi .

fiind-ca-T are, dupa cum adeverescii al luT Alexandru Voevodi leat 7079, pentru cä acest Madn Balica cu \rail-sari Vlad,dinpreuna cu Iancul Mosor i cu Costandin Pipoiu i cusail Matei, avand mOe de mostenire i de cunIparatoare in-tr'acest hotar al otangaT, dupg cum adevereaza hrisoaveleDomnilor i alte scrisorT ce sant pa la manile lor, si vazandmosiT i parintiT lor, a dumnealuT Ivan vataf Vacarescu i va-ruluT dumnealuT Constandin Barbatescul, si a paterilor baratT

maT nainte neamuluT dumnealuT Iordache Vacarescu.. .1 Dupaprima delimitare protesteaza mosneniT, ca uniT ce ar maT fi a-vind ccTrfl. DecT, li se daii locurT in hotar. Urmeaza sem-naturile boierilor.

XIII.

BucurestY, 15 Mart st. v. 1759.

Raport care Domn al boerilor C Dudescu, Vel Vornic,al Mareluf-Ban si al Vel Logofatului C. Brincoveanu.

(Baratil frantiscanT de la RN.mnicz se infatiseaza la jude-cata (cu Macarie calugarul, ce i sa zicea pe mirenie popaManta, pentru 15 razoare de vie din dealul TatomiruluT otRgmnic, sud Valceaz. Macarie arata un act de zestre, intaritde Domnie la 1751-2 (7260). (Dar acum, in trecutul an, totcu acea foae umbland sa ia i niste locurT ale unor preotT mi-renesti de la Rarnnic, aü dovedit Sfintiia Sa parintele epis-cop RamniculuT, chir Grigorie, acea foae mincinoasa. Carefoae, ca s4 nu o maT schimbe popa Manta, ail insemnat-o cupecetea Sfintii Sale, si dovada acei foT ne-aii spus Sfintiia Sace iaste: intr'acea foae scrie viile (?) dat zestre casilecu pivnita de piiatra, care parintele episcopul, om Oman-tean de acea parte de loc fiind, precum i alT batranT, a-

vgrg-

a

3i dg

p

gi

sia5

Page 283: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

DOCITMENTE PRIVITOARE LA. ISTORIA CATOLICISMULIA 235

%rand Sfintiia Sa algturea i viT, cu aceste viT care le-ailfost fgcut popa Manta ea sant de zestre, cu acea foae,ca, and le-ail cumpgrat baratiT acela viT de la un . . . (sic)Stoicean ot sud Arge, unchiul preotesiT a popi Mandl, vieail fost mai puting, 0 case i pivnitg de piiatrg n'ati fost, ceer a5 facut acele temeiurT de piiatra i all mai 0 inmultit vila,care sa vede puse in foae, pecum sa. afla astaz, cu adao,agulce a5 fgcut baratiT. Si dupg aceasta ail dovedit Sfintiia Safoia mincinoasg, cad trebuia dupg cum era viile atuncT, pangnu le luase baratiT, fiind zestrea popiT MantiT mai veche cleatluarea viilor de barat, cu vre-o 15 anT . .. Si rail ati fost ju-rat popa Manta de a5 inOlat judecata, 0 cu grepla i s'atifost dat supt stapanirea popiT MantiT ; care foae cergndu-sgacum popi Mantel ca sg o arate la judecata, el o ati Ogg-duit, zicand a s'ati prgpadit ; dar, necrezIndu-1, s'ail trimisla mitropolie de s'ail inchis ; decT, pang a e0 0 foaia de fata,ca sg ia savar0ta hotargre pricina ace,tiT judecatT, fiinda a-cum iaste vremea lucruluT viilor, ggsim cu cale baratiT sg puesl o lucreze, a a lor iaste sa ramge, dupg acea foae dove-dindu-se mincinoasg. tar hotgrgrea ramgne la Mgriia Ta.,

XIV.

Bucurqd, 29 lanuar-7 Februar st. v. 1780.

La 29 Ianuar st. v., c vataful da paharnicfa aduce la ju-decatg pe o Zamfira cu aLudovic igumenul Fran tiKanilor,ce esti epitrop LucaT Ogaz, Armean, ce au murity. La 7Februar, Al. Ipsilanti intarqte anaforaua boierilor'.

XV.

BucureA 29 Ianuar.12 Mart st. V. 1784-

La 29 Ianuar st. v., se presintg DomnuluT o anafora dinpartea boierilor delegatT pentru procesul intentat din nor' de

I La 10 Iunie st. V. 1784 zapis al egumenultd de la Raclu-Vodii pentruo pivni0. In dosul 131r54ieT. SemneazX : irroUp.evog TuboultUrcyls Xpundeveoc.

--

Page 284: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

236 REGIME DE SOCOTEd

mosnenil din 5otinga Postelniculul Constantin Cioran si «ba-ratilor da la Targoviste2, in urma unel cercetarl facute suptDomnia lul Alexandru Ipsilanti. Se presinta mosneniT, Cioransi «Enupere diiacon, vechilu fiind si celorlaltl paterl frantis-cani da la manastirea lor da acolo dan Targovistes. Acestadin urma expune, in memoriul WI, « ca ail mosie in Sotangasud Darnbovita, data da danie da raposatul Mihnea-Vodat sidaosebit all si cumparatoare tot acolop. Ordonindu-se innaintedelimitarea, porunca domneasca nu fusese ascultata, ci seadmisese hotarnicia din 1754. In 1783, se schimba iarásI ho-tarele, la WI Iunie, prin Paharnicul Radu Golescu si Grigoreeclesiarchul de la Mitropolia TirgovisteT. Mosnenil nu-s mul-tarnitT nicl cu aceasta. ET capatase cdminurr 0 livezt infun-date la dor moft : Pipoestil si Balicestil, dar pretind a audrept si la un al treilea «mos, epuresc, : Epurestil ar fi fostinsa RurninT al bisericil catolice si s'ar fi rascumparat. 0noua cercetare (dupa cea din 1754) e incredintata Agal Con-stantin Catargiu. Cu aceasta nu se multameste Iordachi Va-carescu, pe care-I mosteni apol Cioran. Innainte de 1774 semai face o cercetare, de lordachi Colfoc si Paharnicul SanduBucsanescu, dar nu la fata loculul. Apol se numesc «24 daboerl hotarnici, adeca dumnealul Ban Ianacache, drept 1 2 bo-eri, dumnealul Medelnicerul Grigorasco Greceanu, drept 6 siCarstica Voinescu, biv treti logofgt, drept treT si Mateiii Fun-dateanu, biv treti Vistier, iar drept trels, in Decembre 1781.Acestia nu se duc nicT el la otinga. Domnul trimete apolpe Golescu, ispravnic de Dimbovita si pe Grigore, mentionatTmaT sus. Nemergind nicl acestia, mosnenil aleg pe C. Coco-rascu, biv Vel Paharnic, Cioran pe Radu Golescu, iar baratilpe Slugerul Barbu Ciorogirleanu, carora li se da de totT, cainformator, Carstica Voinescu. Pe acestia IT recomanda Dom-nulul eel ce iscalesc anaforaua. Acesta admite la 12 Mart st. V.

1 Cel d'intliU privilegiu cunoscut ce s'ar fi dat catolicilor din TIrgovistefiind de la Radu §erban, ar trebui A se vadt, tn acest alihneas, RaduMihnea. V. Ade Fi fragmente, I, p. 66. hist dintr'un numtr urmator se de-duce a Mihnea nu e altul deck Mihnea Turcitul, donatia lui fiind veche de210 anT prin 5796-7.

Page 285: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

DOCUMENTE PRIVITOARE DA IBTORIA CATOLICISMULTA 237

Tlrgovite, 22 Maid st. V. 1785.

Raport al lur lordachi (?) biv Vel Stolnic, ispravnic cleDimbovita. cIoniper paterul, ce este iconom la baratiia deaid din Targoviste,, daduse in judecata pe Lazar Chiasca,din Tirgoviste, pentru eun coprins de gradinl cu porni, careeste pe langa gradina Baratii, fiind parnant domnesc, ceavut intru stap[a]nire paterif dinnaintea razmirit[i] cer vechipan acum la razmirita Muscalilor, iar de atuncr incoacecuprins parat[ull Chiasca ... El zice cum ca cererea patent-luT este adev[a]rata, dar de atuncr incoace, ca un loc dorn-nesc ce este slobod, si mar vartos fiind si el cu casa lur ve-cin, cere si el sä-1 alba intru stapanire, si de aceia siingradit in zilele Marii Sale Alecxandru-Vod ... Am cercetatprin vecinT si oamenr batranr imprejurenr, anume unchiasNicolae Botezat i Gheorghe spam er si Rizea, oamenT ba-trani ca de opt-zecT de ant', cari spun (cum ca pamantuleste domnesc, dar din vechime air fost coprins de epitropiBaratii ; si, macar tagaduia mar sus numitiT mar-turir, zicand c n'ati fost coprins de pateri barati, ci numarloc domnesc slobod, pentru care oranduindu-r pa numit[i]m:trturir catre Sfintia Sa parintele eclisearh chir popa Grigorie,protopop judetulur, ca prin juramant sa ne arate adev[a]rul,er tagaduit, ce all aratat cu frica bur Duinnezeu cumca este mosie domneasca i coprinsa din vechime all fost depaterir baratr si 1-au stapAnit pan la vrernea Moscalilor. ,Deer, se da gradina Baratier, care cedeaza de bung voie unnumar de pomr usurpatorulur.

XVII.Innuar st. V. 5787.

Zapis al ]a Constantin Postelnicul Cioranu cgtre cmosne-nir Balicestr, Epurestr, Pipoestr i Be1cestr2s, pentru mosia

1 Rdzboiul terminat prin pacea de la Belgrad.2 Pe niste foT se triseamn1 documentele rKzlisilor acestora. i. cHrisoavealte scrisorY ale luT Costandin Pipoescu, ce sit trage din Neagoe i Hristea, Pi-

1-au

cli d'intaiu

n'aa

x

si

l-ad

1-ad

Page 286: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

238 REGISTRE DE SoCOTELI

*otinga, pe care o mdrgenise boierii Pah. Radu GolescuPah. Ioan Florescu si Carstica Voinescu, biv treti Logo fat.Mosnenii fac apel contra hotarniciei, apoi, temindu-se de zal-bava, cer impacare; Postelnicul mai da ceva peste hotarnicieetneamurilor» citate, care promit a nu mai stirni gilceavg.

ori care din ei sa va mai scula, nu numai sä nu fiepriimitu la judecata, ci inca si-s si pedepsasca cu batae lascara domneasca, iar alte neatnuri, de s1 vor mai scula,aiba a-, cauta cu mai susu num4i judecatg, ei intre ei, iarnu cu mine'.)

XVIII.

Tirgoviste, II lunie st. V. 5790.

Raport al ispravnicilor de Dimbovita catre «luminatu Divanal printipat[u]lui Tarii-Rumanesti». ePaterii baratia se plingde tun Dobre a Vladi tot de aid» si de «Ion Rotopan deIa otanga ... cum ca, in vremea cand inceput razmir4aaceasta, pentru multa temere a Domnului Mavrogheni, careleII eau ta spre primejdie, lipsind de aici in Trasilvaniia, totavutul ramas aicea, supt pastrarea oarnenilor ce avut;iar asta vara, la leat 89, mal sus pgratii, de sines mergandla un MustafN-Aga, ce afla[t] besleaaga aici, all luat colactaleri 10 i all parai toate avuturile ce all fost supt pgstrareaacelor oameni, pe card i puindu-i la opreala cubatai i cazne,

-poestY, : lntre altele, un act din 1617, 8 Oct., de la Al. llias, prin care dacelor doY din urma emosie la *otanga*. zapise, alte scrisorT aleluY Ion ce sa trage din neam[ul] Pelciulul, : act de la Mihnea-Voda, din TOIanuar 1588, pentru mosia la SotInga a Pelciulta; ccarele Pekin aa fost Ru-man al Milli din Sotanga; feciori Mili, Stoica si Gherghina, vrand sa.-1 vänza,el s'ati räscump[a]rat drept 1.500 asprip. cflrisoave i alte zapise si scrisoriale NY Visan, ce-s trage din neamul Balicestilorp : act din 26 April 16431de la Mate 13 asarab, cdat la mana Neag[u]ltif sin Balica, cu fratil lui i fe-

lor, si Oanef, fecicrul hit Voico, Stanciule al WY Barcap, pentrumosie la Sotinga ; 2 Februar 1782 : czapis al luY Mihaiti Balich, sin MileaMica din Sotanga2, etc. Intre alte acte ale la Visan, e unul de la SerbanCantacuzino.

1 La 31, i Divanul confirma acest ezapisu de asazamanty.

sg.

airisoave,

cirri

si

&al

le-al jul

&al

Page 287: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

DOCUMENTE PRINITOARE LA 1STORIA CATOLICISMULUI 289

marturisit toate, luat numitu besleagg, insg : 4bol de jug, 16 mad de stupT, 2 raritori marl, o parechehamuri cu tacamul lor, hiara de la 2 casà, cu lanturile lor,

cazan de rachiti cu tevile lul, 3 caldati, un her de plug,asternuturile casiT, tacamurile mesif i cgrti de talerl' 40, scu-lele bisericif, 2.000 oca porumb, 350 vedre de yin, 2 blip' cutescovina, 30 cara de fan si alte lucruel trebuincioase, cum

dijma i claca dup[al mosiia Sotinga . PIrIi contestä C arfi spus ceva i cer dovezi. Aduse pe dumnealta Panait pol-covnicul za Targoviste, carele dete mgrturie innaintea noasträcum ea, si in vremea aceia aflandu-s[e] tot polcovnic de tärg,adesea on mergea la besleaga drept datorie, ca la un zabit,si Dobre a Vladil', fiind darvar' al besleaggi, a pururea saafla si el in curtea zabitului, si ca. intru una de zile, sazandla vorba, i-ar fi spus besleaga cum cd darvarul ce-1 are i-ar fiat-Rat multe lucruri de ale baratilor, tainuite pe la unif,de la care poate sa cdstige o surna bung de bara, si asa pestecateva zile all i inceput besledga a apuca pe acel oarnenla lua supt zaptul stI cele ce s'au aflat pe la dansiT, dupdcare, gasind insus pe Dobre in targ, dojinit cu cuvinte,cad' all araat besleagaI avuturile- baratilor, si el pe loc atimersu de au spus besleagal zisele polcovnicului; din care allvrut sa'-1 ia in pusce.x. Si acurn Dobre cere marturf. Se men-tione.azIl in aceasta calitate epe odobas[a] al besleaga[i] i peunii. din neferi, care, filndu-'1 prietenT, IT si spunea ca Dobremerge pin taing si arata besleaggI multe lucruri; dar atatodobas[a], cat si neferif aceia s'ari dus impreun[a] cu besleaga?a.Contra luY Rotopan depune gun Ionita ce all fost in aceavreme polcovnic de judet si acurn sa afla cu saderea in Bu-curestY; carele all dat marturie cum ca insu all vazut penumitu Rotopan umbland i aratand Turcilor hotarale mosiiBaratilora. El talgadueste tot, afard de aceia ca a cosit einecare de fin pe mosia mangstirii. Cel' ce vinduse vinul si tes-

1 Care avea grija fdcutuluY foCurilor (Hurmuzaki, X, p. 531).2 NerntiY principeluT Coburg intrase in Bucuresti la 10 Novembre 1789

(Acte fragmente, II, p. 289 si nota 1).

altiT,

,ri

le-ad i lead

zi

lad

Page 288: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

240 BEGISTRE DE SOCOTEM

covina, spun a plgtise luT Mustaia, <care cu silnicie le-adaruncat vinurile asuprg.le, 0 le-ad luat pe vadrg cgte talerTunul, i maT mult nu sgnt vinovatT a plgtio. Implciuirea fiindimposibilg, pgrtile se trimet innaintea DivanuluT.

XIX.

Bucurqa, 10-I 1 April St. v, 1793.

Anaforà, din ici April st. v., a boierilor. 4Dupg jalba ceail dat Mgrii Tale pateriT catolicT de aice din Bucure0T pentruceT ce ad casg imprejurul bisereciT lor, ziand cg, avgnd deumblgtorT i binale imprejurul biserecil 0 al ziduluT curtiT bi-sericil, nesuferite, vatgmatoare i de multa stricgciune, ailrgmas de nu pot a-0 sgvar0 ruggciunea cea dupg legea lor,avgnd mare stenahorie.x. Numit1 pentru a cerceta, VorniculIanachi Moruzi i [N.] Filipescu, biv Vel Vistier, epistatulAgiei, raporteazg urmgtoarele ;

g 1. La altarul bisericiT sant ni0e odgi cu pivnitg dede-supt, unde este 0 cgrciumg, ale rgposatuluT Costandin Caldg-rarul, care odgl ail doao umblgtorT algturea cu zidul altaruluibisericiT §i dintr'acea umezealg a umblgtorilor oarqcum mgncandu-sa zidul, rgzbe,te udgtura prin zid 0 intrg in lguntruin bisericg ; care aceasta fiind lucru inpotrivä i fgr de orgn-duialg, am ggsit cu cale ca sa strice acele doao umblgtorT . . .

0 sg-s facg la loc maT departat .. ., adea din zidul odgilor .. .

de stgnjeni doT . . .

2. Din josul bisericiT slut alte odgT, ale unuT VartanArmeanul, care odgi lipite fiind cu zidul gradiniT bisericiT,stra0na, and ploaog, pica pg zidu, din care picaturg mIncgndu-sg zidul, va sg-s (flame .. . Sg pice .. . in grgdina bisericiT,iar nu asupra ziduluT .. .

3. Mal din jos de odgile maT sus numituluT Vartan Ar-meanul este grgdina unde- ingroapg morti lor, 0 algturea cuzidul gradinif este grajdul ,i umblgtorile hanuluT luT DumitrachePapazooglu capanlgu, lipit de zid, §i din umezealg s'ad mgncatzidul, de rgzbe,te udgtura inlguntru gradinil, 0 deosebit este§i o gaurX in zidu, pg unde ceT ce sg afig cu §gderea in ban

Page 289: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

DOM:ME/VTR PRIVITOARE LA ISTORIA OATOLICISMULUI 241

varsg Ilturile i alte calabalgcurr in numita grading, asupramormgnturilor. Papazoglu e indatorit acum a face un canalde scurgere pgng la tgroapa mare boltitgs din mijlocul ha-nulur ; Neamtul mester, al lur promite cg va face.

4. Mar din jos de han . .., este o prgvglie i, deosebit, opereche de cas1 cu cgrciumg dedesupt, ale Sfinter Mitropolii,care ail doao umblgtori algturea tot cu zidul grgclinir undeingroapg mortiis. Se decide depgrtarea lor.

Domnul aprobg la i i April.

XX.Iu lie st. v. 1794.

Petitie a lur pater frantiscan de la Tgrgoviste, cgtreDomn. (Pentru o mosie ce are mgngstirea dg danie i dgcumpgrgtoare in sat[ul] otgnga, impreung cu postelnicul Costan-din Cioran, care parte de mosie iaste rgmasg cla danie de la ununchig al dumnealul 1, i Impreun i cu aIT mospenr ot o-ta-nga, fiindcg in trecuta rgzmir4I:a. Rusilor, rgmgind mIngstireapustie, s'aii impresurat acea mosie dg Rumani, care ail fostsupusi la nor, adecg grgdinart, stupari i purcari aT mgngstirir.La leat 1781 am avut judecatg la luminat[ul] Divan, la durn-nealor veIii boeri, cu numit[ul] postelnic Cioranul, pentruacestg rnosie2.1. Se dg ordin si se scoate carte de blestempentru ca bgtrinir sg mgrturiseasc g. unde e mosia. Si, mer-ggnd in fa0 locului, aü argtat oameni, tot acel care ail fostsupusl la nor, nicr a patra parte din mosiia mgngstiri, si lalocurile cele mar proaste, iar cea mar multg si mai bun g. mosieail impresurat-o eT, flandu-sg stgpgnitorr si mostenr.s. Seface o noug plingere, cgtre Alexandru Ipsilanti. Cioran in-voacg o hotgrnicie din 1754 i cere toatg mosia, pe care insgn'o posedase astfel nici unchiul sgil. Se numesc boierr pentrua vedea actele. Dar er nu cerceteazg tcgti mosT sant pestetoatg mosiia i cgte cgt stgnjenr yin la un mop, ci repetahotarnicia din 1754. Contra acestei procedgrr se face plingere

Iordachi VSchrescu.1 V. me sus, no xV.

62174. vol. 1. 16

1

Page 290: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

242 BEGISTRE DE SOCOTELt

la Mihal Sutu : hotgrirea se sfaring la Divan. AdversariT cera fi chematT innaintea DomnuluT. «i asupra jglbi ce didesems'ad intgmplat dg s'ad mazglit Mgriia Sa., 0 noug jalbg opresintg Cioran la Mavrogheni. Se numesc Scarlat Greceanusi biv Vel Clacerul Dimitrachil c ca sg. ne cerceteze scrisorilein Buc[u]restTa. ET insg sint prea mult ocupatT ; Cioran cerecca sg punem un soroc . .. Si, pungnd soroc ca sg venimiargsT a ne cguta judecata, s'ail inceput rgzmiritgl si, ince-pgndu-sg rgzrnirita, ed am fugit la alte tArY, si numit[ul] Cio-ran ad luat tot venit[ul] acel mosiT, vrgnd sg stapgneasa toatgmosiia cu silnicie, impreung cu sgteni om : (sic). In vremeand sg afla NemtiT aicea, am avut intrebgciune innainteadumnealor boerilor ispravnicT pentru aceastg hotgrnicie, cares'ad fgcut pg urmg, i asa ad hotgrgt dumnealor din gurg casg stgpgneascg fiestecarele dup[g] scrisorT, fiind hotgrniciianeintgritg dg Domn. Si de atuncea am stgpgnit mosiia Ongacum, la luna aceasta a luT Iulie. Acum s'ail sculat numit[ul]postelnic Cioran cu Rumgni in silnicie si mi-i-aii luat oamenice sgd cu cgminurile pe =Oa nigngstiri si-m coseste liveziledg fan.* Nu se supune ispravnicilor, cad ordong a nu se faceimpresurare pgng la sentintg. cPrea-luminate Doamne. Sgnt13 anT dg and trag judecatg cu mosiia aceasta, si din pricinascrisorilor celor mincinoase ce are postelnicul Cioran, ce sgntbggate in hotgrniciia luT Petre Stolnicul, nu poate sl sg ho-tgreasa pricina aceasta.s Cere a se cerceta la Bucuresti si ase decide potrivit cu anaforaua din 17843.

inceputul lift 1796-1798.

cCopie dupg apelatia ce s'ad datu. Ieniper se plinge cg in

1 Poate cronicarul, care e numit [wind dupl o demnitate, pe care de mulltimp nio maY ocura.

2 1211zboiu1 turco-german.II V. maY sus, n° xv. La 3 August se redacteaa ordinul domnesc, ia;

la 5 se dart ispravniciior de DImbovittt instructil pentru cercetare. La 26lulie se vorbeste de locuitoril cc cosesc pe plmintul mIngstiriT. Ispravnicilopresc ridicarea finulul.

XXI.

Page 291: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

DOCUMENTS PRIVITOARE LA MOSTA CATOLICISMULUf 243

hotgrnicia din urma, a ispravnicilor, s'a tinut sama numal dea Jul Petre Stolnicul. In 1794 incg se fgcuse o plingere cgtrenoul Domn, Alexandru Moruzi. Se ascultg patru marturT. DarCioran, nemulthmit, face apes la Divan si obtine a se stricahothrirea. Sint totusT c78 de anT, de cind mgngstirea areacele pgminturT. cIar, pentru un zapisu a luT pater Iacovu, cead fost igumen dupg vrenif, care il aratg dumnealuT ClucerCioranu, cu coprindere a nu ma! avea mgngstirea voe sg curn-pere mosie, fiinclcg acel zapisu veleat si lung nu are, cunoscuteste cl s'ail fgcut in urma cumpgratoari, si de atuncT n'adma! cumpgratu mgngstirea nimic ; a, de era fgcut innainteacumpgrgtori, putea cu protimisis sg o fi luat de atuncT., Ie-niper protestg. si contra mgsurgtorif de gastg varg) a Vorni-culuT Golescu. oPentru danie, cere mgngstirea ca 51 stlpgneascgchear aceias danie unde sg aflg data de dogo sute si zeceanT1, iar nu cu alte hotarnicil sg scoatg pg mgngstire dinveche stgpgnire ace! danii, sg a silistea, livezile dg fgnu, sisg dea crgngu si locu fgrg nicT un venitu, cg mosiile cgndusl hotgrgscu, pang nu sg invoesc cu locurT de o potrivg si cupriimirea tutulor pgrtilor, nu poate de a scoate unul pg altuldin stgpinire. DecT cere a se face cercetare la Divan pentru

a sg vedea ngpgstuirea ce s'ad fgcut mgngstiri in zileleMgrii Sale Muruz-Vodga2.

XXII.

Tirgoviste, iiti Iunie st. V. 1797.

De la judetul Dimbovita. gEnuper Frantisca p , economulmgnIstiriT catolicestl ot Tgrgovistes, s'a plins l I Vodg Ale-xandru Ipsilanti cg s'a dat prea putin bisericii la hotgrnicia

otinggf, de Vornicul Radu Golescu. Mentioneazg mgsurgtoareade supt Moruzi (August 1796), care, cu toatg opunerea luT

1 V. mg sus, nota la n° xv.2 Domn p/Inti In Septembre al anule 1796. Petitia trebuie dee sit fi fost re-

dactatit supt succesorul luT Moruzi, Alexandru Ipsitanti, care domneste pltnitIn 1797. Se mentioneazit si hotitrnicia din 1784 (v. n° xv).

Page 292: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

244 REGISTRE DE SOCOTELI

Cioran, hotgrise in favoarea mängstirii.-- t Trecut in condicajudettiluT. s

XXIII.

BucaregY, 23 Octombre st. v. 1797.

ilitnocTuo soma iw Alexandru roan Ipsilant Voevod ig

rocnoA4 BOMAN RAMOCKOIE. Fiind-cg in ora[ul] Domnii MeleTgrgovi§tea, sud. Dgmbovita, din vechime DomniT 0 oblgdui-toriT tgriT acWiia au dat voe i slobozenie Ia cal din ritulcatolicilor sg aflg lgcuindu 0 adgpostindu-sg acolo cu dreaptg.muncg §i hrang a negutgtorilor de 'at'l fgcut un Igca de in-chingciune, care s'aii aflat i sg aflg supt protecsiia Domnii,iar nu supt altg streing stSpgnire, qi pg Domnul tgriT cunoscdg protector intru ruggciunile i pomenirile ce fac care mi-lostivul Dumnezen la slujbele lor ; tare Igca, cu aceastg orgn-duialg fiindu supt a Domnii ocrotire 0 protecsie, an avut ,icati domnqti vechi cu oarecare mill domneascg ; de carecatT, viindu bgratiT de acolo cu smerenie §i plecgciune laDomniia Mea, Inca din ceilalta Domniel, 0, dupg ce ne-ampliroforisit Domniia Mea intgin de aceastg orgnduialg i amvgzut in0ne i cgrtile domnqt1 ce ati avut, ne-am milostivit0 k-am innoit -milile ce aii avut, pe care 0 fratiT Domnf din.urmg le-aii intgrit. DecT 0 acum, intru a doa Domnie a Dom-nii Mele, argthndu-sa cu jalbg de ruggciune, ca sg le innoitnacest privileghiu, am binevoit dg ne-am milostivit asuprg-le,pentru ca sg fie ruggtori care milostivul Dumnezen pentruviiata i bung starea Domnii Mele 0 a fratilor DomnT dinurma noastrg, oblIduitori aT OHL 0 pentru indestularea i

fericirea acestut paingnt, in care trgesc 0 sg ocrotesc ; ile-am innoit mila ce aU avut,ca sg aibg a lua de la ocnitace este din jos[ul] targuluT Targovqtir cincT-zed bolovanisare pe tot anul; pentru care sg aiba a merge parintiT bg--ratT la camgra0T de acolo, sgl ià aceasth mill de sare, toatà .pe deplin, nezmintit, in top' aniT. De care poruncim, cgmara-

1 De la 1774 pInif. la 1782.

Page 293: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

DOCIIMENTE FEIVITOARE LA ISTOEIA CATOLICISMOLII! 245

§ilor ce yeti' fi la aceastg ocnitg, intocmaT SI fitT urmItorT,cg ap este porunca Domnii Me le. II HCAAM minx rocnomui.1797, Octomvre 23. Pecete; semngturg cu chinovar.

Contrasemneazg Marele-Logofgt i se aratg cg mgsura s'aluat sdupg cea vechea.

XXIV.

Tirgov4te, Septembre sc. V. 1799.

(Pater Ainer, FrantiFan ot Tgrgovi0e, sud. Dgmbovita*,se plinge DomnuluT contra sdumnei cocoana Zoita Cantaco-zini,s cg, in lipsa luT la Bucurqtr, pentru procesul cu Cioran,a cumpgrat parnint de la megiag 0 a fgcut moarg, pe cinddreptul de a avea vad de moarg e cuprins sin luminat[ul]hrisov de anT zoo, ce are mAngstirea*. De altmintrelea, dupglege 0 obiceiii, trebuie, la facerea uneT morT noug, a se in-treba veciniT. Cere o cercetare din partea luT Ioan BAlIceanu,biv Vel Sgtrar'.

XXV.Tirgoviste, April st. V. rsor.

Petitie cgtre Domn a luT duniper, pateru frantiFan i Tgr-govi0e,. iBiserica catoliceascg are cgteva; grgdinT ce sgntinchise 0 sgnt prin pregiuru biserici.x. Cere ca ele sg fiestinjenite. Ordinul pentru aceasta se da la 5 April 2.

XXVI.T1rgov4te, io April st. v. isoi.

Raport al unuT delegat domnesc. Dupg plingerea luT s pa-ter Ienupere, baratul i Tgrgovi0eD, contra lul Cioran, care

l Petitia e luatI in samil. la 26 Septembre, iar la 13 Novembre se a de-legal-la luT Balliceanu.-- In 18ot apoY vedem pe cPate Ienuper, baratu ot'Pdrgovistes, petitionind pentru moarK : Bglkeanu Muse mdsurittoarea de fatKcu Panait Matraca, ginerele Zoitif, care pretexteaa pe urmit cI nu e cdeplinvechils. Noul ordin domnesc pentru infiltipre se dit la 3 Maid.

2 La o clat.1 necunoscutd, cienuper Frantiscan i 1'tirgov4tes cere Domnu-luY masd pentru stinjeniT sporiff la 0 nouti mlsuatoare, dupit a luT Golescu.

Page 294: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

246 REGISTEE DE SOCOTELf

t dzia linia crlutliri pietri4r dupg hotgrnicia Clucerulul Co-corgscu, a mers la Sotinga, unde a luat patru marturi: cMa-rin Furnicg, isprgvnicelul dumnealuf Cluceruluf Cioranu i

Dutu, isprgvnice1u1 pateruld*, pi doT mopnenT, pe cari intre-bindu-T, a pus semne.

XXVII.

TIrgoviste, Novembre aol.

cPater Iuniperus, ceconomusl, se plinge DomnuluT decdumnei Mariia Zgdgriceanca, cg, avgnd biserica catoliceascgdin Bucurepti nipte vii in dealul Targovesti, ce sg numepteCornetul, in poalele vii, osebit den livede de pomT, aii maTavut loc cu mgrgcini; care, curgtindu-1, s'aii depchis livedeade fan, de o cosea pentru trebuinta biserici; iar, dupg vreme,sforandu-sa mopiia, sgteni fiind a Mitropolii din Tgrgovipte,ail cgzut aceastg livede pe partea Mitropolii pi, invoindu-sgcel dupg atuncea iconom al Bargtii cu Mitropoliia, ail rgmasnumita livede de seama Bgr4ii, pi sg plgteascg dijmg de carude fan po pr (sic) zece., Pe urmg mopia e datg (in stgpini-reav ZadaricenciT. tApoI, intr'aceste zile intamplandu-mg lanumita viie, aflandu-mg ipistat aceptii vil, m'am pomenit cunumita Zgdgriceancg viind cu Tigani ce avea pi cu cara, ,inu numaT cg in silnicie ail rgdicat o copitg (sic) din patrupentru dijma loc[u)luT ,i, Inca, m'ail pi necinstit cu vorbe ne-trepnice, puind Tigani de m'ati tras de piept pi m'ail imbran-cit, cum pi o slugg ce aveam cu mine mi-ail bgtut-o, precumpi mArturiT am la aceasta. IspravniciT ail chemat-o sa-pi deasamg, dar -ea «ail dositp. cIar la leat 89 au lnat cinci butTde la crama noastrg farg ptirea nimgrufil. Se mai mentio-neazg un abus din 1798. Preotul cere un mumbapir, pentrucercetare'.

1 La 5 Novembre, Domnul ordonti slt se aducl 'Arita cu de-a sila la u-

decaa.

Page 295: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

DOOLIMENTE PRIVITOARE LA ISTORIA XATOLICISMULUf 247

XXVIII.Tlrgovive, 15 Novembre st. V. 18o1.

Raport al postelniculuT Toma, cgruia i se dgduse, la 13,misiunea de a stkeni, dupg cererea cSfintier Sale pgrintelurliunuper, egumenu biserici catolicestr de aid din Targovistes,ctrer locurr imprejuru biserici, stiute 0 ingrgdites, in presentaa etotT vecini imprejurenTs. Se vorbeste de eacele trel grg-dinT ale biserici catoricesti .... stiute din vechimes, de veci-nil lor : biserica Buzinca, cdrumul Bgrätiis sail culita Bgettiis,clocu VgaresculuT,, cSfeti Neculae cel vechili s, cdrumul Bul-dumestilors. Grgdina era cingrgditg, atgt cu zid, cat si cuparmacis. Masuratoarea lur e confirmatg de Domn 'la 16ale lunir.

XXIX.

TIrgovite, Novembre st. V. 1807.

Iuniperus D:a cgtre caimacamr. Mentioneazg certele pen-trn otinga 0 judecata finalg. Se credea astfel sizbrgnitu demosneni de acolo a nu maT cglca hotargle. Acum, del[a] rgz-vrItirile vremilor acestora, s'ail scosu unile -clifi pietrile hota-rulur si mosneni s'aii intinsu, de calcg mosiia mangstiri.s Cerea se pune pietrele la loc si a se trage 40 cgminurile mos-nenilor, ce ail in mosiia mangstiri, fiindcg den hotgrnicie in-coaci s'aii maT intinsus 1.

XXX.

25 Novembre st. v. 1828.

cRad ... ( ? ) Slugeruls dg unur necunoscut lamurirr asuprafelulur cum trebuie sg se poarte cpgrintele barats in procesulce are pentru sotinga.

1 Ordinul de cercetare se da la 29 Novembre. Se mg adauge i un ra-port al luY Iancu Ralet, Vel LogofIt (4 Decembre).

Page 296: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

248 REGISTRE DE SOCOTELI

XXXI.

§ottnga, 8 Iunie st. v. aro.

Zapis al locuitorilor din Sotinga catre «Sfintia Sa pgrinteleIoaniperi, egumenul manastiriT catolice§tT ot Tirgovi0.ea. Avuseproces «d'avalmao cu Post. Cioran 0 cu mangstirea; apoT seface alegere prin hotarnicie. Cu dougzed i patru de anT inurmg, partea unde li se aflaii casele, era a luT Cioran, apol,in urma unuT prpces, o ch;tiga mangstirea. Cu Cioran se fg-cuse invoialg, pentru ca el sg nu ajunga claca§T, sg li rgmiiecasele «cu locuri infundate), in care locurT 0 supt stgpinireacea noug, urmeazg «a face vinzare de yin i rachiil z. Daraceasta pagubqte mangstirea, precum i se aduc daune «0cu calcarea ce facem mo0i far de a avea vre-un folos de clacade la noT (fiind de toate pgrtile impregiurat de claca0T ma-ngstiriT)). Preotii fac deci proces, «ca sg ne scoatg dintr'acelelocurT §i sg ne dea pgmint pentru pgmint lingg mo0ia noastrg,ca sg ne parasim de vinzarea vinuluT 0 a rachiuluT §i sa nupricinuim nicT cu altele paguba,. Li se aratg la Divan « cgcererea Sfintii Sale parintelui igumenulul este dreaptg i dupgobiceiul pamintululs, 0 se stabile,te o impacare. Mo,neniT i,Tpastreazg locurile impietrite, dar «vinzarea vinultic 0 a ra-chiuluT sg fie numaT a mangstiriTD. in cas contrar, ei vordatori o despggubire §i o gloabd. chr rachiul ce obicinuimtoamna de il facem din prune sail din alte poame pe lacasele noastre, sg nu fim nicl de acum innainte poprit a face,ci, facindul, sg-1 §i vindem cu rgdicata, orT la stgpinul mo0isail orT unde vom ggsi pret maT bun, far de a fi volnici sg-1tinem la casele noastre i sg-I vindem printr'ascuns intruvreme indelungatg ; circiumg de vom voi 0 noT sg facem,avem voe sg facem pe mo0ia noastrg, departe de satul mg.-ngstiriT, in capul funii mo0i noastre, la drurnul cel mare, anu sg da zgticnire §i paguba mangstiriT ; cum 0 pgdurea mg-nastiriT cea pazitg iar4 sg nu indrgznim far de voe 0 slobo-zenie a tgia mgcar un lemn, iar, prinzindu-se vre unul facindstricgciune, sa plgteasca paguba 0 sa sg i pedepseascg, cum0 c1aca0 rnangstiriT A nu fie slobozT a face pe mo0ia noastra

Page 297: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

DOCUMENTE PRIVITOARE LA IBTORIA CATOLIC1SMULIA 249

citu de putina stricaciune, nici la padure, nicT la altele, afaradin p4unea vitelor, care nu sa poate popri nici de la oparte, nicT de la alta . De la varnitile ce le avem pe mo;iiamanastiriT ne legam ca, de fie§te care groapa ce vom scoatevar, sa dam cite treTzed oca var in toata vremea (dupa ce-rerea Sfintii Sale)., Semneaza : (Marin din neamul Epurqti-lora, eStanciu Balicesculs §i doT ePipoe§tTs.

XXXII.RImnie, 15 Maia st. v. att.

c Radu Budur, boiangitis, da adevering cparintelui Vasilie,egumenu Frant4canilor de aicea din Ramnics, care i-a datloc pentru a face o pravalie. (Adam doh., martor. Mater Po-po% icT, martor.

XXXIII.

Inscriptia de la Baratia din BucurqtY, de-asupra u0I deintrare din stinga, in interior :

cErecta in honorem Nativitatis gloriosae beatae Mariaesetnper Virginis anno 1812. Sub Praefectura Ambrosii Babich.

Exstructa 4 patribus franciscanis provinciae Bulgariae, annoDomini 1666.

Ingenti exorto anno 1804, die 28 augusti, incendio, redac-toque in cineres conventu, sequenti reaedificatus anno, subpraefectura Reverendi patris Ambrosii Babich.s

XXXIV.BucurestY, iiü Iulie st. V. 1818.

cAmbrozie Babic, igumenul Barätii de aid din:BucureWs,un sinet pentru 2.000 de leT, imprumutatT ccu dobanda

pa luna la punga ate talerT cincT i cu soroc cla cincT lunl s.Jos semneaza cPater Ambrosius Babick, gvardianus et pa-rochiae administrator, manu proprias 1

' Doblnzile se plResc Ora la 1821.

1812.

cla

:

Page 298: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

250 REGISTRE DE SODOTEI4

xxxv.Rhnnic, 20 Februar st. V. 1819.

Zapis al uneT anume Ba1a 4a cgtre «Sfintia Sa pgrintele Va-sile Lodorman, egumenul sfinteT mängstirT FrantiKaniloraicT din Rgmnic), pentru un loc «la poarta OrezuluTv.

Clop lea', lo Novembre 1823.

cAvvertimenti necessarj per i padri missionarj di Bulgaria.E stato sempre a cuore ai due vicarj di Nicopoli e Vallachiamettere un qualche ordine ad alcuni inconvenienti occorsi nelledue medesime diocesi, tanto per quello riguarda il ben delpopolo, quanto quello de' missionarj ; ma, siccome per treanni, tanto l'una che l'altra sono state in sollevazione, cosimai 6 stato permesso ai medesimi vicarj unirsi insieme e diproposito combinare quello che piü espediente sarebbe statoal fine premeditato; ora pert) che si vedono le cose prendereuna piega pia mite e pacifica, hanno procurato indagare Poriginedei sudetti inconvenienti, ii quale tutto s'aggira nel non esserconformith d'ordine nei pubblici esercizj di devozione. L'altroinconveniente si è che i missionarj non sono uniformi nel ves-tire: chi veste alla greca, chi alla turca, chi alla latina ; chiporta la barba, chi i Soli mustacci, etc. Che percià, volendoremediare, per quanto le circostanze lo permettono, a questied altri piccioli inconvenienti, i quali son communi in Val-lachia, nel villaggio bulgaro2, i due vicarj di commun consensohanno stabilito quanto siegue, pregando la Sagra Congrega-zione,, etc.

Privesc mgsurile pe BulgarT. Se vorbe0e de datina rgpiril,fiind puline fete 0 pgrinliT mgritindu-le tärzia, pentru a fiajutatT de ele la lucrul cimpulur; de d'altro [costume] chiarnatofugal.. Se citeazg aquel cattechismo che già ognuno possiede

' AMY a fost pna foarte trzitt medirga munteanI a episcopuluY de Ni-copol, administratorul tValachids.

2 Adecl Cioplea.

cll

Page 299: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

DOCUMENT& PRIVITOARE LA ISTORIA CATOLICISMULIA 251

a memoria, composto dalla felice memoria di MOnsignoreDovanlia, come lo stesso osserveranno nelle orazioni e can-zoni dal inedesimo composte ed introdottes. Se adoptä lin-brgamintea greceascd, anteriti, scurteicA, subg, calpac sail fes.Se fgedueste tun' altro nostro scritto, di maggior volumes.Senmeazg : (Luigi Bonauguri, vicario generale di Bulgaria ;Giuseppe Maria Molajoni, missionario di Bulgaria e vicario-generale di Vallachias.

XXXVII.

BuCtITCA OS MaRt st. V. 1825.

Listg greceascA a. posesiilor Curb rb p.szón Toil T-qpiockationviic iiEccg ixxX-riaix; t--11; IkparCilac". Semnatg de Babick. Seinsirg : o casg cu patru octal jos, plvnitg, beciti, etc.

XXXVIII.

Rimnic, Maig 1825.

c PArintele Iosif Bordiiacul, igumenul BarAtii din orasuRthunicul, sud Vilceas, aratA Domnulut a la 14 Maiii 1811«un Ilie Hangiuls cere gun loc al sfintei mgnAstiri noastriFrantiscani de aict, din orasul Rimniculut, ca sg-s facg o prg-vglie cu odaes, pe care o va stgpini sese ant, pentru allscoate cheltuielile. April, 4 de va voi sg o mat tii, sg ail:4 aplAti chide ca si cetlalti negustorl vecint, ce tin pi-M.7AM cu

chirie, de ale mIngstirit ; insg, de sg va purta bine, sg aibgprotimisis, iar, de nu, sg punem not pe cine vom yob . Elrgmine decT chirias gpinä in vrernea rAzvrAtiri ; apoT a Ilsat-o,si ail fugit cu zavera.s LI loc se asazg tun Obrat Sirbul ...Este leggturg si poprit de a nu vinde nirnini vin, din cit sedcu chirie prin prAvgliile noastre, fail numal circiuma mAngs-tirit.s Exemplul ran al lilt Obrat e urmat de alti chiriasT, caricsi aa pusarg si aceia sg vinzAs. Decl, dupg e obiceiul ce dinvechimea 1-ati avut mangstireas, sint scog cu totiT, si in locse stabileste comul nostrus. Singur Obrat refusa sA plece, sidobindeste sprijin de la ispravnicl. cal socotesc, prea-lumi-

Page 300: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

252 REGISTRE DE SOCOTELI

nate Doamne, cg nicT un chiria nu are protimis cind stgpinulnu-1 va inggdui, cgcT e5 vre un deosibit contract nu am cunumitu 1. s

XXXIX.Iag, 12 Iunie 1827.

Consultatie a luT (Joseph Maria Adami, iurisconsultus ro-manus22.

XL.Bucurestr, 13 Iunie st. v. 1830.

Se inchiriazg, de Babick, eprgvgliia sfinteT mgngstirT, cur-ciuma cu pivnita as, cu voie a descgrca butile in curtea mg-ngstiriT, care va face (meremetu din pricina cutremuruluT ...Si, orT cindu sa va face podul de pliatra, sg fie cu cheltuialasfinteT mangstirT, insg pravaliia sg aibg a o scuti mangstireade toate darile, citu si de cgrrigngritu §i fumgritu, dupg cums'aii scutitu §i ping acurn.,

XLI.

BucurestT, 4 Februar st. v.April 1832.

1. 4 Februar st. v. Secretariatul de Stat muntean cgtreconsulatul RusieT, insgrcinat provisoriu cu grija intereseloraustriace, pentru cla plainte portée par le père R. Am-brosius Babich, relative a un emplacement sis a Crajova,,loc pe care-1 considera5 orgseniT ca al lor. Nu §tie nimenigl'6poque oil ces murailles en ruines furent élevées, ni parqui ; on pourrait pourtant penser qu'elles furent élevéesdurant la domination autrichienne dans la Petite-Valachie et,en les examinant attentivement, on aurait tout lieu de croire

1 Cercetarea se ordond de Domn la 30 Maid 1825. Pe dosul documen-tuluT e visa luT Hakenau.

2 Pentru Adami, v. Hurmuzaki, X, p. 414. La I830 (23 Sept. st. v.),Iorclachi Otetelesanu mdsurd ccu stlnjinul luT §drban-Vocll partea de spreApus a caselor dumnealuT doftoruluY Ferar. In lung, pe din lluntru ..., apoYsi In lat..

Page 301: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

DOCUMENTS PRIVITOARE LA ISTORIA CATOLICISMULUf 253

qu'elles sont telles qu'elles sortirent des mains des ouvriers,c'est.à-dire qu'elles n'ont jamais été achevées*. Locul, privitccomme libre et sans maitre, a éte occupé par des Bohe-miens des différens propriétaires, sans aucune retribution ;ils ont meme declare [les anciens de la vile] que ces mu-railles auraient été destinées au tems des guerres et destroubles a servir de magasins, d'écuries et d'autres, personnene se rappelant que cet emplacement ait jamais eu des pri-vikges ou des droits. A l'heure qu'il est, il se trouve sur ceterrain des masures de Bohémiens et des boutiques de ma-réchaux ferranss . Sernnat StirbeT.

2. Ofisul luT Chiselev atre consulat (8 April st. v.). Alust cunostintg de cererea luT Babick, transmisA prin notadin 18 Mart, relativement a la demande de pouvoir con-struire une chapelle dans le cimetière catholique*. M5sura dea ingropa morpI afarl din oras, prevAzuta In noul Regula-ment, comunicat i parochuluT, se opune la clIdirea capeleT(sur l'emplacement actuellement destine a la sepulture descatholiques*.

3. Ofisul luT StirbeT cAtre consulat, aeglise catholiqueétant placée sous la protection de l'Agence I. Autrichienneet provisoirement sous celle du consulat.général de Russie*(5 April st. v.). Anex eazI un raport atre Chiselev al Consi-liuluT administrativ muntean crelativement a la requete dureverend père Babich, cure de la susdite église, et s'empressede porter a la connaissance du consulat que, si la souscriptionvenait a s'ouvrir, le gouvernement souscrirait lui-meme pourdeux milk piastres et adresserait des invitations a tous les sujetsvalaques suivant le rite catholique pour les engager a souscrirechacun selon ce que ses moyens pourraient lui permettre*.

4. La 12 April st. V. consulatul trimete luT Babich celetreT acte de maT sus.

XLII.Roma, 28 August 1832,

Propaganda care (Monsignor Giuseppe Maria Molajoni,vescovo di Nicopoli, Bukaresb. (La partenza dei cattolici

Page 302: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

254 BEGISTRE DE 8000TELI

bulgari dal villaggio di Ciopple, avvenuta il primo dello scorsoluglio, in numero di 55 case', ben comprendo essere riuscitaa V. S. di sorpresa insieme e rammarico, non potendo piaElla dimorare in un luogo privo di cattolici. In seguito diquesta emigrazione mi partecipa di aver contrattato e zom-prato altro locale per fissare la residenza in Bukarest, obbligan-dosi di pagare la somma di scudi 2.000 sulla fiducia che laSagra Congregazione se ne caricherebbe. Con dispiacere pet-6debbo notificarle che gli Emmi padri non han potuto approvarech' Ella, senza previa istruzione e facolta, si autorizzi difar spese straordinarie ed esorbitanti, in un tempo partico-larmente, in cui le finanze dell' erario di Propaganda, perle calamitose vicende, sono si esauste che appena si puosupplire alle indispensabili e pia urgenti giornaliere occorrenze.Potra quindi Ella appigliarsi ad altro partito e colla venditadell' antica residenza, o in altro modo, soddisfare alla con-tratta obbligazione, che la Sagra Congregazione non put!) as-solutamente prendere a suo carico. Non manchera per altro diajutarla colle elernosine di !nesse, tosto che se ne avranno.s

XLIII.

1833-5.

CorespondencI intre provincialul din Deva i parochul(gardian) din Rimnic, Emeric Klempay (Klempais).

1. Deva, 2 Novembre 1833. Provincialul atre Klempay.alustrissimus dominus episcopus nicopolitanus et pater Am-brosius, quibus, 221 eiusdem horsuin pervenientibus et ab-hinc 29a ad Valachiam redeuntibus, Hatzegium comitivam,una cum patre Floriano, dare debui ... Klempais, ... quivotum obedientiae una mecum aliquando Rimnikii degentenuncupavit.s Descrisese ha Metternich, dupI cerere, comniumconfratrum valachanorum qualitates, characteres et in agendisnegotiis spiritualibus activitateins.

1 Poste fusese reclarnaff de Turd, cari vedeali tn et emigralY din 5830v. Iorga, Acte ii fragmente, 11, p, 730).

Page 303: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

DOCITMENTE PEIVITOARE LA ISTORIA CATOLIOISMOLITI 255

2. Deva, 16 Februar 1834. Provincialul atre un membrual MisiuniT muntene. Provincialul, Gabriel Gyurma, fusesegardian la Tirgovi0e. Aceastä parochie fusese supusI doug-zecT §i doT de anT celeT din BucuretT.

3. BucuretT, 23 Julie 1834. Raport al luT cAmbrosiusBogdinfi, praesidens et parochiae administrator,.

4. Deva, 27 Novembre 1834. Florian Dörre atre Klempay.c P. Kristof von Vinga nach Bukarest als condonator dispo-nieret. D

5. Deva, 15 Februar 1835. Gyurma atre Klempay. Nuintelege cum csana mente a putut arenda pe nouä anT pre-sidentuluT tribunaluluT local veniturile Tirgov4teT ; e decis ase adresh, pentru a se sf1rima contractul, la creges 0 laDomn1.

6. g Admodum reverendo patri magistro Proli Bukurestino,die 21a ianuarii, 2a februarii 1835 de Tergovisto relatio.,

7. Deva, ro April 1835. Gyurma scrie luT Klempay cg atfi consimtit la contract clacä terminul ar fi fost de treT anT.Se ceruse interven0a lui Ignaz Gottwald, starostele austriacdin Tirgovi0e.

8. Deva, To Maiti 1835. Provincialul care Klempay. IIanuntg numirea lul Cristofor Magyar ca csocius presbyters ,cconventus vicariusv, cconcionator 0 0 cdocens, la Rimnic.Cere iar a se scurta la treT anT termenul contractuluT. cCete-rum in sequelam remonstrationis patris missionarii LudoviciDodor, mihi relatum fuit quod R. D. Vestra, occasione suaein Crajova commorationis, ecclesiam ibidem non frequenta-verit, in Quadragesima carnes manducaverit, apud secularesin hospitio existendo, pro pecunia cum iisdem cartipholiisluserit et fors nec breviarium secum habuerit.,

9. Ritnnic, 26 Julie 1836. Klempay care provincial. in Capi-tolul din 1833 Tirgovi0ea, deslipità de Bucure0T, fusese supusäRimniculuT. Merge pentru a ordona reparatiT : afll o ruing 2.

1 Se mentionearli 0 rIposatul Babick. Despre el se spune tn alit scrisoarea area autoritate, In adevlir, dar era bIltrIn 0 slab.

2 Poate din aceste timpur! de ruira st fie urmiltoarea nedatatil ansemnarede lucrurt ce sitnt stricate din coprinsurile Melia ot Targovige, i la Tulle

Page 304: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

256 REGIME DE SODOTELt

Sfauindu-se cu Agentul i cplures tergovestienses mercatores),incheie contractul cu presidentul tribunalulut local, Joan To-lea, care-0 iea indatorirea de a aduce in acel timp toatein bunU stare.

Io. Petitie, din 1837, a cparinteluT Amvrosilie, gvardianulBärätii din Bucure$1, vechilu minAstiri catoliceitiv. Arathcum s'a incheiat de cegumenul catolicesc, pArintele EmericClempais2, contractul din Ianuar 1835, pe care nu-1 admitetparintele provintial, de la care spAnzuth othnduirea igume-nilor catolicetT d aice din printipat) .

1. Tribunalul din Dimbovita citeath la 10 Decembre st.v. 1837 pe cpArintele Emerih Clempai, egumenu catolicescu

secritar al provintiis, in procesul cu Ianache Tolea.12. Tirgovi,te, ii Februar st. v. 1838. Citatie de la tri-

bunalul de Dimbovita atre Klempay pentru procesul dintrecpArintele Amvrosilie, gvardianul 135.thtieT din Bucure0T, ve-chilul mXnastiri catolice4ti*, i Ianache Tolea.

amhndoao, de and o tine in arenda Sfintiia Sa parintele Hrisantu, cum Injos sh aratd anume (?) :

Gardtd curtiI celeY marT este peste tot ddrIpinat si gardul gradiniT ase-inenea, !mitt peste jumittate trebue flcute de iznoava, iar ceiaialta parte me-remetisita.

Curtea biserici, gardul despre dumnealtif (1) Cioran, nu este de loc.La spital, ulucile din fala ulitiT nu Ant de loc, cum si doao us, una al

casi si una al pivnitiY.Toata podoaba de floe( al gradiniY cell marl s'att apas, i prin gradina

umbla vitele.BoY patru i carul nu Ant.La viia din Cornet gardul de la porta si pana la viia but Filip nu este

de loc, cum g gardul din casa ce este cea vierul (sir) . . .La viist din Valea SasuluY, despre pogonu lul Dombrava, hpsate gardul ;

rachieriia ce ad fostu, nu este; o suma de prunT roditorY s'att Mist de parin-tele Hrisantu, si ad facut rachiti, cum si un nuc i un mtir domnescu dingradina curta biserici, ce, thIndu-1, all fhcut ce i-att tot trebuit la moara laCaname, ce o tine In arendh.

La inAndoao pogonele ce A lucreaza In banT, in astY tra atif, haragY,

buta i gonoiti nu ad vazut.,

1

si

Page 305: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

DOCUMENTS PRIVITOARE LA ISTORIA CATOLICLSMULIII 267

XLIV.

BucurqtT, riu In lie st. v. 1833.

Secretariul de Stat Gh. Bibescu care Agentie. La 3 Iu liest. n. i se scrisese, anexinduse t une requete du R. P. Babic,sollicitant la faveur de pouvoir continuer, sur les anciensfondements, la reconstruction d'un mur dependant de l'eglisecatholique, vu qu'en reculant le mur de 4 palines, on s'ex-posait a laisser le chceur de l'église en dehors de l'enceintede l'établissernent, et meme des tombes ou reposent les os-sements des catholiques décedés). Cu toate a retragerea eimpusa tuturor prin lege, pentru a se largi stradele si ca i

se supun si bisericile ortodoxe, se tolereaza ca aid ea sàse faca numaT pentru doug palme si jumatate. eL'architecteHartel a regu ordre d'aller, pour le surplus, s'entendre avecle R. pere Babic, pour la reprise des travaux interrompus.,

XLV.

RImnic, 18 Decembre st. v. 1833.

Proces intre epaterul Florian, igumenu mangstiri Frantis-canilor de aid' din Rarnnic, si e Dumitrache Brasoveanu, totde aid*.

Se presinta o lista de acte, si anume :eLeat 7212 [1704], Avgust 20 . . . Zapis a lui Radu si

cu brat Dima luT Algam (?), pentru o casa cu pivn4 si si-listea el', ce ail vindut-o preotilor Baratii in taleri doisprezece,bani saizaci, cu semne din hotarale silisti pa linga . . . unchisail si Ora langa Stana Iglatoaia ; in care Joe este acumtemeliia biserici Baratii., Act din 28 Nov. 1715. Actul desupt n° v. Act din zo Mart 1718 al ita eAntonie baratus.Zapis; 24 Mart 1718. Vinzare de loc, 1737. e 1740, De-chemvre 15 . . . 0 carte da danii a luT Antonie Masteleripentru o casa si o groapa cu var, ce le-ail dat biserici BA%rgii spre pomenire., 1757 . . . 0 carte, in copie, a preo-sfintitulul episcop Rimnicul chir Damaschin, pentru o casacu pivn4a, ce ail fost inceput-o episcopul chir Anthim pa

62174. Vol. I. 17

-

Page 306: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

258 REGISTRE DE SOCOTELI

locul Math si ail dgruito., ( 1759 ... 0 carte a preaos-fintituluT episcop Rimnicului chir GI-gore pentru o pivnitg dgpiatrg a sfinti episcopii, ce ail dat-o schimb Bgrgtii pentrualt loc iti potriva., Act din 7271 (1762-3) pentru un loccumpgrat de a preotiT BArgtiip. Cumpgrgturg din 1772.Hotgrire judecgtoreascg din 27 August 1779.

XLVI.

Minnie, so August st. v. 1834.

c Prigoni re de judecatg 1) pentru cun codru de loc din ulitatgrgulur orasului Rgmnicu din Vglceas, in care se amestecg .«mgngstirea bgratilor FrantiscanTh , prin alemeric, egumenFrantiscanilor de la aceasa mgngstires. SemneazI si cfab,kk. Aghentii starostea*.

XLVII.Craiova, 20 August 5837-55 Mail 1839.

Acte relative la revendicarea locului vechiT bisericl catolicedin Craiova.

1. Memoriu cgtre tribunalul din Craiova al luT cLudovicusDodor, missionarius apostolicus et parochus, (20 August 1837).cEst omnibus notum quod hic Craiovae fuerit ecclesia catholicaquae anno 1720, post pacem inter Caesarem et Portam Ottomani-cam in Passarovich anno 17170 factam, fundata in loco pecuniaempto, uti Inc adnexae litterae emptionis sub litteris a etb liquide demonstrant1.

Haec ecclesia (cuius muri adhuc alte stant et nominanturmuri ecclesiae catholicae) est aedificata anno 1734, uti adnexainscriptio lapidis fundamentalis monstrat, fuit in flare et multissacerdotibus ornata et nominabatur ecclesia collegiata secun-dum Caesareum decretum anni 1734 usque ad annum 1766,quando ecclesia et maxima pars civitatis fuit per Turcas corn-busta2, regebaturque postea tantum ab uno sacerdote usque

I Lipsesc.9 Probabil 1769.

Page 307: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

DOCUMENTE PRIVITOARE LA ISTORIA CATOLICISMULDY 259

ad annum 1782, quando sacerdos propter continuas irrup-tiones Turcorum subtraxit se Rimniciutn, unde veniebat Cra-iovam omni mense ter, quater vel quoties necessitas optabat,suas functiones finiendi causa.

Hoc tempore, hoc est anno 1781, aedificavit sibi domumcum scitu et licentia sacerdotis et Caesareae Starostiae penesturrim ecclesiae, in parte orientali, Radu Olariu, et solvebatpro loco (ut hic moris est) mediam ocam cerae, sed, sublatuspeste anno 1794, mansit domus vacua usque ad annum 1801,quando incepit in hac domo habitare Marin, servus dominaeKornicianae ; hic nollebat solvere consultum annuum censum,dicendo quod emisset locum a supra nominato Radu Olariu,sed, adveniente patre Honorato Craiovam anno 1804, qui hocmandato fuerat missus tit tegat muros ecclesiae et a edificetdomurn pro sacerdote, citavit nominatum Marin coram inclytakaimakamia, ubi evidenter comprobatum est quod omnia illiusdicta tantum ficticia essent et novisse Radu Olariu minime ;quare condemnatus fuit, vel exire a domo, vel solvere censumannuum ; quem etiam solvit usque ad annum 1806 ; hoc estusque ad adventum Russorum. Pater Honoratus habitavit in-teria apud dominum starost austriacum, comparando neces-saria materialia ut possit tegere muros et aedificare domum,sed anno 1806, ante adventum Russorum, e contagiosa in-firmitate mortuus. Alia domus erat in ianua ecclesiae, versusplateam, in qua habitabat sacerdos ; incepit habitari a Ste-phano Pitariu, iterum ex permissione sacerdotis et scitu sta-rostiae austriacae, anno 1782, et solvit censum annuum, mediamocam cerae ; sed, et iste mortuus peste anno 1796, mansitdomus vacua usque ad annum 1802, quando incepit in iliahabitare Stan auriga domini boieronis Breiloi solvitque con-sultum annuum censum, mediam ocam cerae, usque ad annum1806 ; hoc est usque ad adventum Russorum.

Ab omnibus Craiovae habitantibus, patriae filiis et alieni-genis, scitur et uno ore cantatur testaturque quod nostri ca-tholici semper penes Ruinam habuerint caemeterium usque adannum 1806, hoc est usque ad adventum Russorum.

Anno 1806, adveniendo Russi, ipsimet cum scitu Agenciae

Page 308: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

260 REGISTRE DE SOCOTELY

Caesareae cooperuerunt muros et fecerunt depositorium vuz-gazin et penes Ruinam stabula, monstrando catholicis aliumlocum pro sepultura, et sic possederunt Russi hunc locumocto annis, hoc est usque ad annum 1812, quum discesserunt,et locus remansit vacuus...

Omnes Craiovae habitantes uno ore confitentur quod Zin-gari tantum ab anno 1812 inceperint in loco nostro habitare',quorum dominos per supplices adnexas cum honore convococoram inclyto tribunali ... Dominus Alexandru, staros au-strianus2, videns quod Zingari in nostro loco habitacula figant,nunciavit sacerdotibus, et venit pater Matheus Csabraski, quiprotestationem fecit scripto tenus . . ., quam inclytae Kaima-kaniae porrexit, quae est et legi potest in archivo patriae .. .Anno 1828 venit Craiovam Illustrissimus dominus episcopusIosephus Molajoni et supplicans Russis accepit adiutorium, etinclyta kairnakania non tantum non contradixit, imo prornisitnecessaria materialia ut possit Ruina cooperiri et domus aedi-ficari. Anno 1831 voluit magistratus civilis ex Ruina stabulumfacere, nos autem contradiximus, porrigendo supplicant inclytoDivan. Unde venit mandaturn ut interrogemur quisnam fun-daverit hanc erclesiam ac aedificaverit. (Li se cer acte; nu leail preotir atunci 1.) Ab omnibus nominantur ruina ecclesiaecatholicae. Quod autem fuerit caemeterium demonstratur perhoc (si nullus esset qui diceret), et enim Zingari, aedificandosuas domus, infinita ossa cadaverum invenerunt et inveniunt,imo cadavera nec quidem resoluta fuerunt, et sunt Zingarisludibrio.,

I In notit se vorbeste de cele treT reclamatiT: la prima, in 1837 (dar v. simaT sus, pp. 252-3 , se r5spunde cit locul e al altora, la a doua, di TiganiY MiltboierestT, In a trela se citeazit boieril ce-T posedi : Bibeasca, pentru seTsprezecefamiliT, Vl5doianu pentru cincT, C. Dima pentru una, cdomina Zinka, pentruuna, etc.

2 Parte dintr'o scrisoare a acestul arid. Allexander, Agentie-Substitut.,s'a tipirit in Ilurmuzaki, X, pp. 645-6, no xv.

3 in not:I se observh, dup5 o citalie din Corpus iuris: eQuamquani ma-xima dissolutio morum regnet inter Mos, tamen quoad loca sacra consciencio-siores Apparent , et ius iustinianum videtur apud tilos plus valere,.

Page 309: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

DOCUMENIE PRIVITOARE LA ISTORIA. CATOLICISMULUI 261

2. Craiova, 15 Maiil 1839. Al doilea memoriu. Se admi-sese prescriptia, de la 18o6. Dar in acest an, s Age ncia man-davit domino Alexandru, starost austriano, ut demoliat sepul-chra ossaque ad fossam ad hoc determinatam componato.Se oprqte chiria, cquia conquesti sunt non habere pacem etquietem in suis domibus quae diu noctuque plena erant mil-litibus . Adveniendo P. Matheus Crajovam anno 1813, 15

iunii, invenerit Ruinam coopertam et, volens ecclesiam ordi-nare et sacerdotem, quem secum tullerat, hic relinquere, in.cepit grassari pestis et aliud quid haud potuit finire Anno1830, videndo quod ruina ecclesiae nostrae inserviat Zingarispro locis secretis, fecimus portam et ianuas obturavimus de-dimusque cuidam fabriferrario nomine Mathias Mors, cumcensu, ut solvat 22 leoninos annuatim curamque habeat ; quifecit sibi sub turri laboratorium et in alia parte cameras adsuum opificium necessarias ; qui ibidem habitavit usque adannum 1836, quando mortuus est.' Prescriptia apcif nu sepoate admite, pentru c tinveniemus quod ab anno 1774usque ad annum 1830 neque quatuor annis in uno continuohabuerit pacem haec provincia Omnes annales et histo-riae, tam huius provinciae, quam externarum gentium tes-tantur quod ab anno 1774 usque ad annum 1789 continuisincendiis, tiraniis, irruptionibus vexata fuit haec provincia ;quare intravit exercitus imperatoris Romani et bellum gessitcum Turcis hic in provincia usque ad annum 1793. Sequentianno statim incepit revolutio cum Pascha vidinensi' et terri-bilis pestis, in tantum quod etiarn filii patriae debuerint au-fugere, et haec omnia mala durarunt usque ad annum 1802.Anno 1806 venerunt Russi et bellarunt hic in provincia cumTurcis usque ad annum 1812. Anno 1820 incepit revolutioillius Thodor et, intrantes Turcae, fuerunt usque ad annum1824. Anno 1827 venerunt Russi, qui, mitius agentes, et nos..conavimus locum nostrum curare; quare, anno 5828, octavaseptembris, venit Crajovam Illustrissimus dominus episcopusIosephus Molajoni et adiutorio russici exercitus fuit determi-

1 Pasvantoglu.

..

...

...

Page 310: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

262 REGISTRE DE SOCOTELY

natum ut Ruina cooperiatur et domus aedificetur, et inclytakairnakania, non tantum non contradicit, sed insuper promi-sit necessaria materialia. Si hoc non crederetur, vivit Illus-trissirnus dominus episcopus, vivunt excellentissimi dominiKairnakan, generalis Geismark, Aisymonti et alii, ac sic fuitconclusurn ut anno sequenti, hoc est anno 1829, in vere mit-tatur unus sacerdotum Bucuresto Kraiovarn ut incipiat defini-turn opus, sed, quia in toto exercitu russico nec unus sacer-dos catholicus fuit, sacerdotes bucurestienses debuerunt curarninfirmorum habere, qui erant in hospitahbus, et] non potuit mittianno 1829°, sed tantum anno 1830, quando omnia mutataerant. Apol, expunere istoricA a vicisitudinilor bisericiT, cain primul Memoriu. «Quando supranominatus pater Honora-tus] Crajovam venit, habitabant in loco nostro Marin ...,Stan ..., et in parte septentrionali Zingarus Frunza, musicus,qui cum scitu et licentia domini starost fecerat sibi subterra-neam habitationem. Dein pater Honoratus concessit adhucduobus Zingaris fabriferrariis, Stephano et Nicolao, ut face-rent sibi subterranea habitacula (uti consuetudinis est). Gonip:de Ru,T ; la 1813 erau «in parte orientali, penes Marin, De-metrius Muskalagiu, Petrus Muskalagiu et loan Kruitoriu,Zingari domini Stribe2; in parte septentrionali Stan Zingarusdomini Vladujanu, Frunza, Stephanus et Nicolaus : alii nonfuerunt. Sed postea inceperunt, et praesertim post revolutio-nem Thodor, ut omnes crajovenses, cives et advenae, unoore cantant et testantur. . Hodie -nominatur ruina muri eccle-siae catholicae.)

XLVHI.Craiova, 1839-29 Maid 1839.

Docurnente relative la noul cimitir catolic din Craiova.Doug rapoarte ale lui P. Bodor.

1. in 1827, scrie el, RwiT aleg un cimitir §i-1 Ontuiesc

' Namele slat desfigurate. Cel dintre acetT efT rus1 e generalul-major Geismar. V. si Hurmuzaki, X, p. 623, nota 1.

2 *dant

Wisteit

Page 311: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

DOCUMENTE PRIVITO tEL LA ISTORLA CATOLICISMULUI 263

imprejur. In 1831, plecind divisia a XVIIa i ortodoc,iT re-fusind a ingriji gratuit de acest chnitir, il ea el, Bodor, a-supth-,T, ca unul ce datorià Ruilor cladirea unuT «Beth-Haus,in ora,. Vrind a-I face cimitir catolic, el se obliga." «es aufeine europischen Art zieren». La 28 Maiti, dupli ce i-1 in-credintase, pleacI Ru,if; in doug luta, cimitirul ajunge a fi

eine Weide der Stadt-Kiihe : Schlösser, Thitre, Thor, theilsgestohlen, theils zerbrochen ; die Schanzen verdorben». Divisiathcind plingerT la Silistra, Bodor e chemat de Caimacam, ise acord5. protectia consulatuluT rusesc i, cu produsul unetcolecte, se fac reparatiT. Se acord i un paznic, tfrey vonBier und andere Beschwerden des Landes*. Apoi dreptul deproprietate se contesth din no5, de presidentul provinciel,Chinezu. Acesta peroreaz1 : «Die Russen haben hier nichtzu befehlen ; sie waren hier, aber jetzt sind sie weg; dasrussische General-Consulat hat nichts zu befehlen ; ja selbstder Fiirst kann nicht so etwas thun. Plingindu-se corespon-dentuluT sU, probabil un mare personagiu rus, Bodor reclamgmacar restitutia cheltuiehlor sale, scoase din was ich mirdurch Unterricht der fremden Kinder so sauer verdienet habe .

2. Craiova, 29 Mai5 1839. Acela,i atre episcopul sail (?).Anno 1830, I4a septembris, ego ipsemet, in praesentia ex-

cellentissimorum dominorurn generalium et integrae divisionisI7ae exercitus russici, necnon domini caimacani tunc temporishic residentis ac plurimorutn bojeronum (obtenta prius hacin re licentia ab Illustrissimo domino episcopo), magna et so-lenni ceremonia secundum rituale romanum benedixi, et abillo tempore nullus haereticus est ibidem sepultus, sed luthe-rani vel calvinistae aut alterius sectae, vel antea, vel in ultimainfirmitate facti catholici et omnibus sacramentis provisi de-functi et sepulti. A,a se intimpla acum cu edominus Dahln,qui erat maximus lutheranus et mihi infinitas miserias acdolores causavit a quo tempore iste praedicantius est hicCraiovae; erat enim cum isto, non homine, sed incarnato dia-bolo, Vasarhelly, altero calvino, intime coniunctus . . . Iste fuitcaput haereticorum hic Crajovae., Ru,iI lasat locul decitcu conditie a se sluji liturghif, pe care nu le pot da Lute-

n'ail

Page 312: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

264 REGISTEE DE SOCCITEM

ranil ; actul de donatie fortassis non periit in combustionedomus Illustrissimi domini episcopb. «Si totus mundus adversus me praeliabitur, lutheranus vel calvinista non sepelieturin nostro caemeterio.

XLIX.Cioplea, 8 April iS4.

Molajoni atre «il signor don Giorgio Garage, missionarioapostolico, Tulcia .

La vostra carissima, in data li 25 marzo, FhO ricevuta ;la quale mi ha trovato in somma afflizione ; ed eccovi l'isto-ria. II giorno santo di Pasqua 30 marzo , doppo aver io ter-minato ii ponteficale alla Barazia, sono andato a casa mia aprender ii caffe ; doppo questo è cominciato ii fuoco di la dallaPuscheria, quindi la Barazia, Lipiskania, sino che è arrivato allamia casa, dalla parte dell'orto ; si è abbrucciata la casa dellascuola. [Arde i casa.] La Barazzia, la quale è arsa tutta ,chiesa, monastero, campanile, ed ora si dice la messa nellaAgenzia . Un ragazzo ha sparato una pistola vicino al

fieno, e la stoppa ha acceso ii fuoco ; due mila case sonoarse, circa quindici persone sono morte, e la cuoca dellaBarazzia. II principe ha determinato quattro milioni per. . i

poveri ; di poi hanno carcerato cinquanta birbanti, che hannotrovato con il fuoco in mano per ardere tutta la citta. To

partirO al prirno vapore per Vienna, per sentire dal nunziocosa ho da fare ; quindi tornero . Io solo fra tutto 116 avutoun danno di 6.000 zecchini . . Tutti i calici miei, special-mente ii bello, tutti quelli della Barazia, messali, libri dichiesa, di casa, tutto e arso.

L.

Din obituariul Franciscanilor redactat supt Gyurmat.«169o, 6 septembris. Ad Valachiam, tempore revolutionis cum

La Inceput se cetete urtnätoarea introducere a hi( : g Christianae pieta-tis ac fraternae charitatis postulat ratio ut patrum ac fratrum, qui nos prae-

Page 313: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

DOCUMENTE PRIVITOARE LA ISTORIA CATOLICISMULUI 2C5

Bulgaris per montes fugiens ac thaumaturgam imaginem secumdeferens, e Bulgaria ab impiis schisinaticis occiditur A. R.P. Radoich, actualis minister provincialis, vir doctus, pius acmirae in omnes affabilitatis.

1698, 6a ianuarii. Sutestinil in Valachia, A. R. P. I. Dea-novich, minister provincialis, Illustrissimi domini archiepiscopisardinensis2 in spiritualibus vicarius generalis.

1699, 4a ianuarii. Carnpolongi. R. P. Lucas a Cyprovacio,conventus gvardianus.

1699, II septembris. Tergovestini. R. P. Marcus lakovich,gvardianus.

1701, 8 aprilis. Rimnikii. R. P. Petrus Prisch, ex.deffinitor.1705, 15 ianuarii. Campolongi. R. P. Daniel a Cyprova-

cio, gvardianus conventus.1712, 2a octobris. Campolongi. RI. Fr. Petrus Petzalovits,

clericus professus.1713, 9a ianuarii. Campolongi. M. N. P. Stephanus a Cam-

polongo, concionator.1713, 2a septembris. Campolongi. M. V. P. Stephanus a

Campolongo.1713, 8 octobris. Campolongi. RI. Fr. Franciscus Lanko,

ldicus professus, plusquam centum annorum.Die 3a ianuarii 1714°. Tergovestini. A. R. P. Marcus a

Cyprovacio, cognomine Pejacsvich, ex-minister provincialis ;hic pro populo bulgarico constituit primunl parochum Cibiniiin Transylvania, anno 1693.

Eodern die. Crajovae. R. Fr. I. Volf, laicus professus.

cesserunt cum signo fidei et dormiunt in somno pads, memoria semper pera-genda sit, quapropter librum defunctorum confratrum humus provinciae But-prise et Valachiae Ordinis Minorum S. Francisci Regularis Observantiae,incuria nonnullorum localium superiorum iarndudum a omnibus fere domiciliiseliminatum ac deperditum, presentern, in quantum fieri potuit, denuo concin-natum, omnium huius provinciae individuorum conspectui exhibemus Fra-ter Gabriel Gyurma, m. p., minister provincialis.) 0 copie se aril laBlrittia din Bucuresti 5i alta la mdnKstirea din Clmpulung.

2 StIte0.1, In jud. Vilcea.2 Sardicensis (v. i maT departe): de Sofia.

...

Page 314: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

266 liEGISTRE DE SOCOTELt

1714, 7a ianuarii. Rimnikii. R. P. Petrus Prijich, ex-defini-tor provinciae.

1714, 8a ianuarii. Bukurestini. R. P. Franciscus Pestin, de-finitor.

1714, 16 augusti. R. P. Philippus Paulichan, missionariusapostolicus, aetatis 89, religionis 460 anno.

1715, 1 1a ianuarii. Tergovestini. R. P. Gabriel Mankich,gvardianus actualis.

1715, 7 octobris. Tergovestini. RI. Fr. Gregorius Udvar-helyi, laicus professus.

1716, 15 ianuarii. Tergovistini. R. P. Nicolaus Komich.1717, 15 iulii. Bukurestini. A. R. P. Paulus Nikolantin,

ex-minister provincialis et quondam Illustrissimi domini ar-chiepiscopi sardicensis secretarius et theologus.

1718, 13 ianuarii. Bukurestini. R. P. Michael Stanich.1718, la iunii. Bukurestini. R. P. Michael Javin, deffinitor.1719, 3a aprilis. Tergovestini. RI. Fr. Gregorius Urgir,

laicus professus.1720, 14 martii. Rimnikii, ac Campolongi sepultus est, R.

P. Georgius Nikolántin, ex-deffinitor.1720, 7 aprilis. Campolongi. A. R. P. Deodatus Nikolantin,

ex-minister provincialis.1723, I I iunii. Crajovae. A. R. P. Blasius Marinovich,

minister provincialis, restaurator indefessus provinciae.1723, 12 iulii. Crajovae. M. V. P. sic), concionator et

missionarius e provincia Bosniae.1723, 16 septembris. Braditseni. RI. Fr. Benedictus Tor-

nyai, laicus professus.1724, To octobris. Braditseni. R. P. Georgius Duralin, ex-

deffinitor provinciae.1726, 27 ianuarii. Rimnikii. M. V. Michael a Ragusio,

missionarius apostolicus.1728, 12 iunii. Crajovae. M. V. P. Magnus Dinczendorf,

concionator et missionarius.1728, 12 septembris. Rimnikii. A. R. P. Antonius Gungich,

ex-minister provincialis.

Page 315: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

DOCUMENTE PRIVITOARE LA ISTORIA GATOLICISMULLII 267

1729, 23 februarii. Braditsemi. RI. Fr. Christophorus Graf-finger, laicus professus, claviger, hortulanus.

1729, 7 novembris. Bukurestini ab improviso obiit RI. Fr.Didacus Dedul, laicus professus, sacristanus.

1729, 13 decembris. Rimnikii. V. P. Franciscus Dudin.1730, I I aprilis. Craiovae. V. B. Georgius Muller, con-

cionator.1730, 2 iunii. Rimnikii. M. V. P. Georgius Volf, condo-

nator.1732, 16 aprilis. Rimnikii. R. P. Moyses Babich, ex-deffi-

nitor, gvardianus et parochiae administrator.1733, 3a ianuarii. Crajovae. R. P. Iosephus Matyás, gvar-

dianus.1733, 4 aprilis. Rimnikii. M. V. P. Antonius Czungin, con-

cionator.1734, 3 martii. Bradicseni. RI, Fr. Thomas Ivandeolin,

tertiarius.1734, 7 iunii. Rimnikii. RI. Fr. Alexander MUller, clericus

studens.1735, 9 februarii. Tergovestini. R. P. Athanasius KrOs-

korszky, ex-deffinitor.1735, 27 februarii. Bukurestini. RI. Fr. Casparus Prachner,

laicus.1735, 15 augusti. Rimnikii. RI. Fr. Paschalis Binder, laicus

professus.1735, 9 decembris. Crajovae. P. Sebastianus Pruziska.1736, 2a februarii. Crajovae. RI. Fr. Moyses Petter, clericus

professus.1736, 17 februarii. Cserneczii. Rl. Fr. Felix Lippes, laicus

professus, coquus.1736, 30 martii. Crajovae. M. V. P. Guido Schmaus, con-

cionator.1736, 8a augusti. Bukurestini. V. P. Carolus Bibich.1737, 12 aprilis. Campolongi. M. V. P. Laurentius Both,

vicarius conventus.1737, 23 maii. Crajovae. M. V. P. Athanasius Schmidt,

lector philosophiae.

Page 316: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

268 BEGISTRE DE SOCOTELI

1737, 24 novembris. Braditseni. A Turcis occisus est M.V. P. Patritius Schlatz, sacerdos iubilarius.

1738, 19 ianuarii. Cibinii, apud R. P. P. provinciae S.Stephani R. Stric. Obs. tempore disturbii cum Turcis fugiensex Valachia, obiit R. P. I. Nikolich, deffinitor actualis acdioeceseos nicopolitani vicarius generalis.

1738, 2 martiit Arxaviae 1, tempore belli turcici militibuscaesareis inserviens, R. P. Leo Schulcz.

1738, 4 martii. Circa civitatem Coronam, tempore belliturcici latens, M. V. P. I. Desbich, pluries vicarius.

1738, I I aprilis. Ad Bradicsenum in Runk. RI. Fr. Chris-tophorus Castelli, laicus professus.

1738, 10 augusti. Tergovestini. Peste sublatus R. P. Ste-phanus Kajtár, ex-deffinitor, gvardianus et parochiae admi-nistrator.

1739, 22 iulii. In itinere ex Valachia Transylvaniam versus,propter Turcas fugiens, ab huszaro calvinista regirninis pivo-diani 9 prius in dorso graviter vulneratus, dein capite plexusest R. P. Iacobus Sindor, deffinitor aggregatus.

1740, 3 martii. Bukurestini. M. V. P. Gregorius Pefidin,missionarius et praesidens.

1743, 26 februarii. Rimnikii. R. P. Capistranus Dervodelin,ex-deffinitor et actualis praesidens bukurestiensis.

1744, 16 decembris. Bukurestini. M. V. P. Demetrius Zai-finger, concionator.

1750, 26 aprilis. Temesvarini in Banatu, omnibus praeviesacramentis munitus, pie in Domino obiit Illustrissimus acReverendissimus d. P. Fr. Nicolaus Stinislovich 3, quondamhuius provinciae deffinitor et ad comitia generalia pro-minister,prius nicopolitanae, dein csanadiensis dioceseos episcopus, inecclesia catholicali sepultus.

1756, 28 iunii. Rimnikii. R. P. Leopoldus Veniger, deffinitorhabitualis ac actualis gvardianus.

1 CinenT.

2 Regimentul luT Pivoda; acel ce prinsese In 170 pe Nicolae Mavrocordat.8 Stanislavich. V. prefata.

Page 317: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

DOCUMENTE PRIVITOARE LA ISTORIA CATOLICIbMULTI1 269

1757, 4 iunii. Rimnikii. M. V. P. Argentinus Krassula, con-ventus vicarius.

1757, 6a decembris. Carnpolongi. V. P. Dionysius Zewisch.1758, 20 iunii. Campolongi. RI. Fr. Nicolaus Moldova.n,

laicus professus.1761, 29 iulii. Bukurestini. RI. Fr. Paschalis Schiiler, laicus

professus, coquus.1762, 5 fcbruarii. Rimnikii. M. V. P. Crysostomus 0-

csovszky, conventus vicarius.1762, 18 novenribris. Campolongi. Rl. Fr. Caro lus Stiffter,

laicus professus.1763, 24 novembris. Bukurestini. RI. Fr. Malachias Gruber,

laicus professus.1764, 16 augusti. Rimnikii. R. P. Lazarus Zich, gvardianus

et parochiae administrator.1765, 20 septembris. Bukurestini. Peste obiit R. P. Do-

nulus Reszler, gvardianus et parcchiae administrator.1769, 23 aprilis. Rimnikii. In tus,i catharali RI. Fr. Didacus

Polieri, laicus professus, natione Venetus, aetatis 75, religionisvero 50 anno.

1770, 7a ianuarii. Campolongi. R. Fr. Urbanus Scheiner,laicus professus, arcularius.

1770, 11a ianuarii. In contumacia Turris Rubrae Fr. Ru-dolphus Ertl, laicus professus, sacramentis munitus, obiit,annum aetatis , beatae Religionis vero quintum agens ; quitempore belli turcico-moskovitici in disturbio a tumultuantibusValachiae Arnautis schismaticis, conventum rimnikiensern24.a novembris anno 1769 horis vespertinis irruentibus, inbrachio et capite ipsius graviter vulneratus, dein ternis vicibusin fugam conversus, sed semper in via a tumultuante plebeinterceptus ac ligatus, terna vice decapitationi deputatus fuit,evasit tamen, timore conculsus, horum manus et sic, ad con-tumaciam perveniendo, supremum diem clausit, ibidemquesepultus est.

1770, 3 februarii. Campolongi. V. P. Thadaeus Balas.1770, 26 augusti. Campolongi. Peste sublatus R. P. Ivo

Page 318: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

2'7 0 REGISTRD DE SOCOTELY

Burczval, gvardianus et parochiae administrator, aetatis 32,religionis 14 anno.

1770, 4 septembris. Bukurestini in Valachia, tempore re-volutionis turcico moscovificae, in peste obiit M. V. P. Ber-nardus Donnerlein, concionator, aetatis 32, religionis 12 anno.

1770, 4 septembris. Eodem die obiit RI. Fr. BonifaciusVolf, laicus professus, sutor.

1770, 8 septembris. Campolongi in Valachia, tempore re-volutionis moscovitico-turcicae peste obiit M. V. P. LadislausLevak, vicarius conventus et concionator, aetatis 29°, religionisvero 70 anno.

1771, 28 iunii. Bukurestini. Peste correptus M. V. P.Gregorius Agoncz, concionator, aetatis 44, religionis 60 anno.

1774, 25 maii. Bukurestini. RI. Fr. Martinus Schmidt, laicusprofess us, sutor.

1775, 2a maii. Rimnikii. R. P. Fulgentius Beck, gvardianusactualis et administrator provinciae.

1776, 13 ftbruarii. Campolongi. M. V. P. 1Vlathaeus Ehr-lacher, concionator et cathecheta.

1776, 14 septembris. Rimnikii. RI. Fr. Henricus Schiger,laicus professus, coquus.

1788, 29 februarii. Bukurestini. A. V. P. ArchangilusDeig, concionator.

1788, 9 maii. Rimnikii. M. V. P. Martinus Nikolik, con-cionator.

1790, ga ianuarii. Bukurestini. R. P. Stephanus Kubik,gvardianus et deffinitor aggregatus.

1790, 8 martii. Rimnikii. V. P Athanasius Mergens.1790, 23 martii. Rimnikii. RI. Fr. Leo Greisel, laicus pro-

fessus, coquus.1791, 19 maii. Campolongi. Tabe hectica R. P. Aldephonsus

Seel, pluribus annis superior et concionator.1792, 29 augusti. Bukurestini. R. P. Georgius Reiter, ex-

deffinitor et gvardianus.1792, 21 septembris. Bukurestini. S. P. Adrianus Einmer,

concionator.

Page 319: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

DOCUMENTS PRIV1TOARE LA ISTORIA CATOLICISMULU1 271

1792, 26 septembris. Bukurestini. Obiit peste M. V. P.Eduardus Rom leiter, vicarius conventus et concionator 1.

1794, 28 ianuarii. Rimnikii. R. P. Iosephus Vikauer, gvar-dianus et parochiae administrator.

1794, i martii. Campolongi. RI. Fr. Malachias Löhr, laicusprofessus, sutor.

1794, 5 septembris. Rimnikii. R. P. Ludovicus Kiss, gvar-dianus et parochiae administrator.

1794, 29 novembris. Rimnikii. R. P. Alexander Szangel,vicarius conventus et concionator.

1795, 15 iulii. Campolongi. RI. Fr. Cyprianus Graff, laicusprofessus, oeconomus.

1796, 26 februarii. Rimnikii. Rl. Fr. Homobonus Nies,laicus professus; in febri putrida.

1802, 26 septembris. Rimnikii. R. P. Victor Peller, gvar-dianus et parochiae administrator.

1808, 27 septembris. Rimnikii. RI. Fr. Andreas Dobai,laicus professus.

1810, 15 augusti. Campolongi. RI. Fr. Tobias Vermuth,laicus professus, victor 2.

1810, 3 novembris. Tergovestini. Rl. Fr. Iuniperus Doni-sdaula, laicus professus, chyrurgus eximius, ac conventus bu-kurestiensis oeconomus.

18 II, 8 februarii. Campolongi. Apoplexia tactus, obdormivitM. V. P. Honoratus Stirba, eiusdem conventus vicarius.

1813, 9 iunii. Bukurestini. In peste, V. P. BonaventuraLaj6s, zelosus animarum curator.

1818, 13 iunii. Bukurestini. In peste, M. V. P. SimeonPapp, conventus vicarius et concionator.

1822, 20 novembris. Campolongi. R. P. Paulus Balis, con-ventus vicarius, aetatis 50, religionis vero 27 anno.

1826, 25 ianuarii. Campolongi. A. R. P. Antonius Bar-talis, ex-minister provincialis, morte improvisa decessit.

' Pentru marten de Mum/ a acestor treT clericY, v. maY sus, pp. 135-37,n° sCIvi.

2 Probabil: vector.

Page 320: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

272 EEGISTRE DE SOCOTELI

1829, 4 iulii. Rimnikii. R. P. Basilius Lodorrnanyi, ex-consultor, gvardianus et parochiae administrator 1.

1830, 26 ianuarii. Campolongi. Hectica consumptus, R.Fr. Gervasius Nagy, laicus professus, pellio.

1831, 3 septembris. Campolongi. Rl. Fr. David Szitgyi,cantor, claviker et oeconomus conventus, aetatis 72, religionis15 anno.

1831, 19 octobris. Rimnikii. V. P. Elias Podlusdnyi, aetatis62, religionis 16 anno.

1831, 7 novembris. Campolongi. In amentiam lapsus, R.P. Iosephus Pako, guardianus.

1832, 7 maii. Bukurestini. R. P. Augustinus Kecskem6thi,pluribus annis in cura animarum parochiae administrator, deinconventus gvardianus ac provinciae secretarius emeritus ; ae-tatis 57, religionis 34 anno.

1833, 21 iulii. Campolongi. M. V. P. Gregorius Novak,vicarius conventus, aetatis 560 , religionis 290 anno.

1834, 20 martii. Bukurestini. Anno aetatis suae 68°, reli-gionis vero 43°, ex podagrae et chyragrae doloribus multisannis laborans, pie vitam cum morte commutavit A. R. I.Ambrosius Babich, ex-consultor, continuis quadraginta annisgvardianus zelosus ac parochiae administrator.

1835, ta aprilis. Rimnikii. V. P. Henricus Sperleck.,

reproducerea mentiunilor, am schimbat ordinea dupg 7ilele lunil In aceiadupd. ant

In

Page 321: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

V.

DOCUMENTE SCOASE DIN ARCHIVA MANASTIRII CATOLICE

DIN CIMPULUNG SI PRIVITOARE LA ISTORIA CATOLICISMULUI IN

TARA-ROMANEASCA.

I.1300.

+ Anno Domini Mo I CCCo -I- hic sepultus est I comesLaurenc ius de Longo Campo pie memorie '.

(Din ruinele vechiT mXnfistirT; stamutatd. Er( Innaintea altaruluT bisericit)

II.1602-1610.

Radu-Vocla. Serban acorda un privilegiu slavon epopilorsag din orapl DoinnieT Mete din Cimpulungs, scutind pe grg-matic i un vecin, Petre Tirvipl, de bir, de vinAriciti, de galeata,de fin, de dijma de albine, de gotina, de sare, de caii deolac, de robota §i de ori-ce alte dkidi, precum asemenea scu-tire fusese orinduità ,i de alV DomnT. Judetul §i cei doispre-zece pirgari primesc ordin sa execute mäsura. Scrie Stefan,la 3 Novembre (Nil an).

Monograma cu rop §i pecete rupta, Pe dos, de o minacontemporanä : eSerban vel Aradul Woda,.

1612-19.

Privilegium principis Radul vinerits et dismerit, ut accipia-

I S'a tipXrit i n Tocilesco, Manual de istoria Rominilor, 1900, p. 132.

62174. Vol. I. 18

HI.

Page 322: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

274 REGISTRE DE 8000TELf

tur a duobus hominibus ; illyrice scriptum, anno 1612, I 2a ia-nuarii.

Litterae de origine provinciae Bulgariae et Valachiae so-nantes.

Privilegium illyrice scriptum sine notatione anni, AlexandriVojvodae 1

Privilegium principis Alexandri de liberis hominibus ; 1618.Protectionales litterae principis Gabriel Vajvoda Mogilla

de hominibus qui fuerunt sub monasterio ; anno 1619.(Series firivilegiorum et instrumentorum litteraliton in conventu Camplon-

gensi reperibiliuns ; documente pierdute.)

1V.

Ompulung, to Decembre st. V. 1630.

c Gherghe, feciorul luTBroz Sasul, §i cu vgru-miell Petru, feciorlul Dumitru lu Dumitru (sic), frate lu BrozD, dart zapis da mgnaOanceT Logofaul de LerqtTD, pentru a-T vinde cdentru vadude moar[g], insg vadul de moar[a] de doo roate, treT parti ...Si, and 1-am facut aceast vadu vänzItoriii, nol" am pus pristavTla tgrgu de ail strigat cine sg va afla a cumpere acel vadu,i neminele de in ora nu s'ati aflat sgl cumpere. Atunci am

trimes la Oancea LogofItul de-il venit de neafn tocmit cuvadul, ace am tiutu cl iaste al lor de m4e,, cu 135 c degalbenT, banT gata). Marturii sint : cpgrintele Aganton cglu-ggrul, i pop Negre, §i unchea,u1 Gaspar gotman, i IacovSasul i Neculcea i Petru al Tuseie, i Iane Postelnicul denCgmpulungu, i Dumitru Strechea, i Gherghe a luT Scgrla[t]), etc.

V.12 Lille St. V. 1632.

Leon-Vodg confirmg lui Oancea Logofgtul din Lerqtr oroatg de moaa cumpgratg de dinsul §i de fratele luT, PredaPostelnicul. dar apoT orapaniT den Cgmpulungu n'aii suferit

I Alexandru Ilias.

Page 323: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

DOCUMENTE PRIVITOARE LA ISTORIA CATOLIC/SMULUt 275

pg Preda Postelnicul, ci lepgdat baniI indgrgt). Procesinnaintea DomnuluT cu ((Stan Focan i cu alaltI orasanl,zicea cum sant eI maT volnici sg cumpgre acele mori, iarPreda Postelnicul i cu frate-sati Oancea Logofatul eT asa allspus naintea Domnii Meale curn sant eT mai volnici, cg artale lor de mo0e). Asa se 0 dovedeve. Se adauge c fratiT

fgcuse intelegere pentru cumpargtoare, dar Preda cumpgraseapoI farg ,tirea fratine-sgii a doua jurnatate de moarg de laCimpulungeanul Peltru Sasul. Oancea nesufermd csg intre inmorile luT*, hotärirea domneascg se pronuntg in favoarea luT 1.

VI.Cimpulung, 1637,

cEll judetul Gherghe cu 1 2 pgrgarT i preotiT si top' bg-traniT orosanT, de la mare pan la mic*, dati o carte luT OanceaLerescu, in pira ce a avut acesta cu Stan al luT Focan

la MateT-Vodg, tin Marele Divan, pentru morile pome-nite in ni precedent anteaceaia Domnu nostru nu neati toc-mit de acolo, ci ne-au dat pe mgna boiarenulul dumnelui ju-pan Socol Cluteariul 2 sg ne judece i sg ne tocmeascg, iargdupg aceae, deca all venit dumneluT jupan Socol Clucerul inoras ispravnic dupg lucrul sfintel besearecT, si pre aceastg ju-decatg strans'aall totT preota i totI batrgniT orop.nT, 0 ailsocotit dumneluT foarte bine, cu noi cu toy depreung, i aujudecat pre dereptaate, tocmit i all impacat cum sg-stie Log[o]fatul Oancea morile cu vadul i cu apa pgn unde-I

-va fi i cu venitul vaduluT cu bun[a] pace, §i sg avem noT

I La 1634, MateT Basarab Intkeste luY Preda Lerescu un vad de moarlalte mosiTs. fn archiva mAnIsurif nu se plstreazI declt partea actuluY ce

priveste vadul fireste, in copie.2 Pentru Socol, v. Iorga, Socotelile Bra,rovuluY, p. 88. Inscripjia pe care o

reproduce Aricescu, In Istoria Cl/Vatting:11a, I, p. 183, nu se refetil la exeeutia lui Socol, mc rt aiurea si in alte tmprejurnl, ci la o executte presidatIde el, in 1636, end era ispravnic pentru refacerea mNnAstiril locale (ibid.,p. 559 si documentul nostru). Pentru egumenul acesteia, Melhisedec, Soc.

p. 96. Amintim cä Condica mitrasttril e phstratl, Inlet) copie contem-poranti, la Bibl. Ac. Rom.

altii,

ail

0

pi

i ii

Page 324: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

276 REGISTRE DE S000TELY

de acum innainte priitenie si bung pace uniT cu a1a10 ; iarcine se va mat scula de acum innainte de va mai scornipath si va mai face val si gglceavg, peste aceasth tocmealg,acela sg fie inchinat la Domnie ughi loo, si sg fie si moaradomneasca. Vito 7145., Pecete cu o pasere'.

VII.

Cimpulung, 20 Ianuar st. V. 1639.

eScris-am eti Socol Cluceriul acest al meil zapis, in casulluT Oancea cu cStari Focan si judetul Stan si alp' orosani ...Si nu le-il rumtil Domnu nostru judecat[g], ci i-au dell prenigna me sg margu in Campu-lungti sa. adeverez ... DecT ampus de ail bgtut clopotul si s'ati strgnsil si tineri si batthni,si le-mil pus zi orosanilor ca sg lepede banif acestor boiarT,erg ei n'ail putut cgpata baniT, sg-T de de pre acele vaduri,ci s'ail impgcat si s'ail tocmit., Boierii Leresti vor 'Astradeci moara, 4arg orosanif sa aibg a strgnii (?) in padure loril,cum si mai naintes. Semnatura si pecetea lui Socol.

VIII.

Cimpulung, 7 Mart st. V. 1639.

[Dupg invocarea Treimii, in slavoneste.] Scris-am di Mihaial Paului acesta al mieil zapis, s: fie la mAna a popel luiDimitrie, de mare credinta, cum ca sg-s stie cg i-am vgndut2 rozoare de vie in dealul Topolovea nilor] si desupra viiiloc de cas[g] ; cgt voi tinea ea de supra viiT, atgt sg lie siel ; si i-am vandut de bun gl voe a lul, cu stirea nepotilarmidi si cu stirea a tuturur rudelor meal; si cu stirea a tutu-ror vecinilor, si den sus si den jos, derept aspri 3.300 getovi ;si popa Dimitrie incg ail cumpgrat de bun[g] voe a luT, custirea a tuturor rudelor meale, si cu stirea a tuturor vecinilor,si de in sus si de in jos, ca sa-T fie lui mosie, si Jiff si fecio-rilor luf, cat mIlostivul Duinnedthil i va Ina in veac. Si mgr-

1 Vezi-o In Aricescu, Isloria Cinqulungula, T, BucureW, 1855, p. 138.

Page 325: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

DOCUMENTE PRIVITOARE LA ISTORIA CATOLICISMULUI 277

tulle: intgl, pop Ananie, i Gherghe gotmanul, i Ghergheal Fiicgl', i Gherghe nepot u]-mieii, i Andre nepotu-mieil, iPgtru al MarintiT, i Orban i Blaj i Mgrtin gotman, i Andri iGherghe al Gherghe Robul, i Tudoran Sgpunariul, i Jicmon,i Pgtru al Gaspar.* Intre marturl semneazg cu litere latine:« Marttirie Ananya kii to tenoria. Anno Di. 1639.,

IX.

19 Maiu st. V. 1640.

Act al luT Mate Basarab in afacerea morif. Iazul de lingàdinsa fusese Ca luT Gherghe si al lu Pgtru SasiT de movie*.«De la aceT Sag* 11 cumpgrg Oancea, cum se vede si dincartea orasuluT (n° VI) «si cum ail mgrturisit innainte Dom-niel Meal e] si pgrintele ig[u]menul si judetul cu multf or[g]-san1 ot Campulungu* i, in fine, cum se vede si din docu-mentul dat de Socol (no VII), ecg ail fost acol[o' la aceastgtocmeal[g] ce s[e scrie maT sus*. Acum Oancea se plingecA-T estricg iazul* nepotiT sgT, fiiT Predei, esi cu Stanciuh.Vodg, intgrind stgpinirea, ordong acestora sg n'o tulbure,«cg trebui sg fie eT si de prad g], iar, de acum de-1 vor maTstrica iazul si va maT veni jalbg la Domnia Mea, vof trimiteDomnia Mea de-T va si prada). Pecete si monogramg ro-siT. Semngtura DomnuluT.

1 Printeun act fArl datK, cred, aostelnicul Diagomira cu cumnatg-saRada din StIlpenT '31 un zapis cKtre cdumnealuT judetul Andra ot Czmpu-lune'', prin care pune Wog, pentru 30 de ughT, (den moarg, dente.) roatlijumataatep, cu drept de protimisis la cumpttrare. N'a vrut sz-1 Imprumute ni-menT, nicT cden veriT mist, nicY den alte rude ... la nevoia noastrK, la biriulharaciuluTo ci singur Andre, care ene-ah scos capetile den nevoep. MarturTsint: cGherghi al FlicIT, care ail fost mosnean In moartt, ntru al Marinii...i LucacT gocmana. Se vede pe hIrtle si o artistic tl. pecete, cu vulturul bizan-tin, avind crucea lntre cele clout{ capete si o legendtt ce nu se Intelege.La 26 Ianuar i66o, Dragomir zMogeste faritsT jumMate de roat5. luY AndreT(gjudetuluT Andrip), care-T dase aughT 6, parte de bir a ft-One-melt OnciD.

Page 326: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

278 BEMSTRE DB SOCOTELt

X.

1643-60.

Decretum principis Georgii Gika eximens ab omni tributohomines servientes patribus franciscanis ; 1642 (sic I)'

Decretum Mathaei Voda de liberis horriinibus ; datum 1643.Privilegium I. C. Serbán Voda 2, illyrice ; 1655.Kniga od Kloszter gospodana 1655. Sententia seu iudicium

factum a principe Valachiae Constantino seniore super locumKloszter, adiudicatumque est pro patribus franciscanis.

Litterae principis, ruthenica lingua conscriptae et dataecivitati anno 1656, die 20a maii, in gratiarn patrum chyprova-censium Ordinis Minorum de Observantia de loco Kloszter,qui proprie spectat ad Franciscanos et quem principissa Nye-grul Voda3 donavit.

Privilegium pe pelle de kinye Michaelis Radul Voda, 16574.Rovasul domnyeszk principis Georgii Gyka ratione exemp-

tionis ab omnibus daciis, signatum 1660.(Inventariul din 1836; docurnente pierdute.)

XL1647.

... o spiritum ... t et quod mor ... erat in hoc tumulo ...rti an: 647 ... anso ... ce t Sofia de Borkis Taer[govisti] . ...

(Fragment de piatra. sepulcralit, In curtea ease parochiale catohce dinTIrgovwe.)

XII.25 Ianuar st. V. i657.

+ Adecd ell Mania, s[o]tiia Vlaiculd Cdl[d]rapl ot N[e]goiqt[i]0 cu fecioriT x1-fie, anume Mihne i Ghinea, scris-am 0 Inn--turisim cu ac[e]sta al nostru zapis ca s[a] fie de mar[e] cre-

A Cetege: 166z i Grigore Ghica.a Constantin .5erban.3 Pentru traditia aceasta, v. Prefata.a mihnea al Mies. And trebuia sfi fie intre 1658 0 5659.

Page 327: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

DOCUMENTS PRIVITOARE LA ISTORIA OATOLICISMULUI 279

dintg §i stgtra tor la mgna preotilor den Cgmpulungii, anumepopa Grigorie i popa losif, car[i pgzescil la bisearica bgratilor,pentru ca sg-s ,tie a le-am vgndut viia care am avut in dealulTopolovenilor, §i o am vandut tot[g] cgtg am avut, cu casa,cu slonul, cu teascul, cu jgheabul, i li-o-m vandut dereptuugh1 43 i pol, i o am vAndut lor, cgce tras aciale virde mo0e de la Sasir lor ; intr' aceia ii o am vAndut lor debun[g] voe a noastr i cu §tirea rudelor noastre i a veci-nilor, 0 den sus i den jos, ca sä le fie mo0e lor in veac.Mgrturie: pop Gavriil ot Trggovi0[e] i Andrea gotman i Gherghial Balinteasi i Pltru TAtria i .Patru Marintgi i Hantul Sodai Pgtru B a lin i Iacov Lungul. i pentru mai mar[e] credintapus-am i deagetil[e], ca sg. creazg. EU Marie. EU Mihne. EliGhinea. Hum rm. 25, HA. 7165. Eli popa Trandafir am scris,§i mgrturiseascii.

XIII.i661-80.

Diploma principis Gregorii] Ghika ut duo homines sintexempti, et conventus ab ipsis vinaritz, ojerit et dismerit ac-cipiet ; datum 1661, die 19 ianuarii.

Kartea luj Radul Voda eximens duos homines et eorumfilios a contributione; 1665.

Diploma principis Antonii tenoris praecedentis, emanatum1670, die I4a ianuarii.

Litterae Serenissimi principis Antonii intuitu duorum ho-minum conventus, ut hi non inquietentur ab opidanis; 1671.

Privilegium principis Duka Vojvoda ut 32 homines habeatconventus exemptos a daciis omnibus, ab ojerit, diszmarit etvinerits ; decimam conventui dent ; 1674.

Privilegium principis Serban Vojvodae ; 168o 2.(Inventariul din 1836; documente pierdute.)

1 Radu Leon.2 Iar un al doilea din 1687 in 7170, doTsprezece boierT, (ce am

fost luaçY prin rKvas domnesc de boera Leresff si de boeriT Ilifnesffp, vlzindcr6vasul Marii Sale Domnul nostru Grigorascu Voevod i ca boer al doileaCalotK Portara, fac o hoarnicie. La 8 August 1678. eFotaot BllotestIv, eu familia, vinde 0 movie In Leresff unchiultif sKit Dragomir.

s'aii

sin Vintild

(ibid.).

Page 328: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

280 REGISTRE DE SOCOTELf

XIV.Cimpulung, /5 Octombre st. v. 1679.

eAntoe, impreung cu fgmeaia mea Gherda a ,i cu fiiI, dgun zapis cjupgnuluT Antonie», cgruia-T vinde o casg. Sem-neazg, ca martur, cu litere latine: gIeu Jacob gozmanu, fratecu Dumitru §i cu Antoie1».

XV.Cimpulung, 9 lanuar st. V. 1681.

Document scris in intregime cu litere latine.4+ Adeche ieu Gherghi depreune cu soziia me Catrina

scrisam aciesta zapis la mina gozrnanului Paul sci la tozi no.riiasij, ca se fiie de bune chredinza aciesta zapis, cum sesestye che iam vindut vija de la tei, din nuch pen in cale aicarului, si de laturi, din Tudor pene in Paul. Sci om vindutbisericij a lu Sfete Iacob Apostolu, cha se fije stetetore inuach, si om vindut dirept bani gata lei 20, si la aciaste toc-mele fostau mulzi omen buni, anume Popa Mertin i Andreixudezu i Paul gozmanu i Jacob gozmanu i Gaspar i Antoniiei Neagoie Godianu i Iacob ,Gaparoiu i Andrei Barburoiu iHanzu Soda i Macu Orban. Si pintru credinza pusam degetuca (bis) se criaze.

Ieu Ghiorghi; ie Catrina.Anu Domnului 168r, in luna lu Ienari la 9 zile.»

XVI.20 Februar st. v. x681.

Privilegium principis Serban Vojvodae praecedentis te-nons 5 ; anno 1681, die 20 februarii emanatum 3.

(Inventariul citat; documente pierdute.)

' La 14 Decembre urmKtor, eDespa, flmeaia luY Pltru Lerescub, punezilog egotmanuld Iacov si a toat[1] norini, clevadea del[a] Voinesth, pentruo datorie de septesprezece leY ade la sociia meap.

2 Ca al luT Duca (v. n° xiii).° Se mat mentioneazil, tot tn inventariu, un zapis pentru vie, din 1681,

care pare a fi no xV. La 17 Mart st. v. 1685, cZanfirap cu fiiY ztilogepeo parte din moult ecurnnatu.miti Tudoran .

Page 329: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

DOCUMENTE PRIVITOARE LA ISTORIA CATOLICISMULUT

XVII.

281

ampulung, April 1688.

Litterae de domo quarn a Radu Andrej emit P. I. Dea-novich leoninis 225, anno 1688°, die aprilis, penes monaste-rium, cum horto usque ad fluvium ; quae spectat ad conven-tum campolongensern.

(Inventariul chat ; documente pierdute.)

XVIII.Cimpulung, 27 Matti St. v. 1691.

Tudor , cu sotia Mariica i copiii, Mare§, MateT j cualant cu tot), vinde cpopeT luT Martin ... in dealul Top o]lovea-nilor 3 rozoare de vie, care vie iaste pe thnga viia besearicipentre viia luT Antonie s , pentru 50 de talerT ; se va hotarivia eprecum mergu i alte rozoare, den poale pan in varfas.Actul e scris cu mina luT aDumitru diiacons, §i figureaza carnarturT Spirea Diiacona , cRadul Valcean a, aPop Savas,

Andrea Tocmalls, cPatru SodmarTs.

Nucet, tiu Octombre st. v. 1691.

6'0 IWOulisyog &it?) zoo NouTC6rou, mica livittoq , vinde luT

Gh. Bucur din Bra§ov, cheiti, doua razoare de vie, cumpa-rate de la chir Partenie, egurnen de CotrocenT. Pecete cuun lea i legenda upomon

XX.20 August st. v. 1694.

Constantin Brincoveanu scrie ctie , care e§tT gotman laScheaiT de la Brwv, Catre aceasta-t fac Domnia Mea in

1 La 7200 (1691.2), cell Manole stk., ((ell Manolie judeta In semnKturK)vinde o parte din moult luT cLogotAtul Arsenie ot StAlp[e]rap. In Inven-tariu Se pomene§te din acest an pi un act pentru 0 vie.

4 ,

0

XIX.

: manS. ...i.

Page 330: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

282 REGISTRE DE SOOTELf

stire cg. aid innaintea Domniel Meal[e] la Divan avut-am in-trebäciune de fat[1] pgrintele Daniil baratul si popa Martin dela Cgmpulungu, cu Tudor ot , care te-ail fostu vgndut nistevii in dealul Topoloveanilor, i cu aceale vii fostu vgndut

un locu de casg; care loc zic baratil cum ca iaste in ca-pul viilor ce all fostu cumpgrat ei mai innainte, iar de laacestu Tudor, si locul acesta tine de viile ce all fostu cum-pgrat el mai innainte, iar nu de vfile ce-al cumparat tu, §i

fostu vgndut far de stire si far de intrebaciunea popi-lor bgrat. Pentru care lucru cu bung adeverintg doveditcum ca acel loc de casg iaste si tine de viile ce all fost cum-pgrat ei, numal Tudor all fostu facut misti,uguri ; de carelucru judecata Divanulul aii ajunsu cum sg-t jai banil ce aldat pre acel locu de casg innapol §i sg thmae locul pre seaamamangstirii bgratilor, l tie impreung cu viile, precum au fostusi mai dinainte vream[e]. Deci iaca-t poruncescu Domnia Mea,in vreame ce vei vedea aceasth carte a Domnii Meal[e], jartu sg miff sg socotesti cat bani va fi pretul acestui loc decasg, sa ti-i iai innapoi de la parintele Daniil bgratul, i satie ei acel loc de casg, dupg cum au ajunsu judecata Diva-nului. intealt chip sg nu fad. Ca asa iaste porunca DomniiMeal[ep.s Pecete mica. Semnatura cu rosu.

Cimpulung, 19 Iunie st. V. 1696.

iSerban biv vtori Comiss cedeazg cpgrintelui poper Da-nael baratul i Jul gotmanu, impreung cu tot noriesii al' sfin-tii bisericea a baratilor), cmuntele carele sg cheama IntreRaurea' ot sud. 1, pe care, acum c33 de anis (in 7174),vechii proprietari, Lerestii, ii zUogise, cu dobinda de czeaceadoll 2.

I Probabil Aire Mull.1 La liu Maid 1701, 41'andi Iacov cuts Tuduran Focan din Clinspulungtip

di 0 parte de moarit luY Arsenie Stilpeanu.

1-ati

earl

te-alsi

ti

XX

Page 331: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

DOCUMENTE PRIVITUARE LA ISTORIA CATOLICISMULTJI 283

XXI'.4 Novembre st. v. 1697-31 Ianuar st. V. 1693.

Confirmatio contractus domus emptae penes monasterium,et quidem cum subscriptione undecim bojeronum ; anno 1697,die 4a novembris.

Maledictio propter Campolongenses qui impediunt posses-sionem fundi Kloszter; ab episcopo bukurestensi; anno 1698,die 3 I a ianuariil.

(Inventariul citat ; documente pierdute.)

XX".Cimpulung. 27 Decembre st. V. 1701.

Chera, impreung CU fie-mieg Jgnga de la Voine,tis, db.'voie «pgrintele pope Lucgi bgratuh, de la care imprumu-tase 29 de lei, sg coseascg pe moia e pang la restitutiabanilor2.

XXIV.Tirgoviste, 18 Iunie 1704.

Provincialul Bulgarie ordong cgluggrilor catolici din Cim-pulung sg se roage pentru «d. Antonius Gruich, Scopiensis ,

care li-a dat cinci rgzoare de vie. «Datum Torgovistii, 18iunii 1704. Fr. Marcus Ceiacer, minister provincialis. SigillumRevv. Prov. Bulgariaes, represintind pe Maica Domnule cuIsus in brate.

1 Si la 1694, inventariul pomeneste un document pentru vie.2 La 8 Mart 1702, morarii se invoesc cu Arsenie Stilpeanu : cprecurn sa-s

stie c, avandu noi tocmeal[a] cu dumnealuT sa.-T facem moara de la CampulLungu, noT s taem lemnele, noi s. facem zagazul, iar dumnealor sa-s careleamnele pariT morii to si 8 temeae ale gratariuld, i sant 15 leamne, sttle earl oamenii manastirei ... Si de afar[g.] i din casa monT, i jgheaburi sicaprioriI si Iaçii, verghtile, babele, covac, lama, toate noi O. le dram ...Jar fiarale i pietrile sa fie toate ale dumnealor. Noao fiindu-ne nevoe debirul nostru ...) Exista si un alt contract !nue Arsenie Stilpeanude o parte, si niste cmorarf,, de alta, pentru a se face moara celorcSi sa avem a darea moara pe Mina par la Sava Marie Mare', dup a. caredata vor plati si eT pentru macinat.

Mirk,dIntrig.

Page 332: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

284 MOISTRE DE SOCOTELI

ampulung, 1705.

iCampolongi. Ego Iacobus cum mea uxore Alexandra re-linquo ecclesiae S. Iacobi partem vineae quae est penes Vala'usque calfa ; in quorum fide relinquimus manus nostras. Die25 Februarii a. D. 1705. Ego frater Daniel conffirmo. Ego fra-ter Stephanus affirmo ut supra. Io Matthei gocrnan martur.Io Andrei al Paual. Io Paual Tomachoiul. Io Michaicul Or-banus martur) (cu litere latine semngturile romgnqt1).

XXVI.

ampulung, 16 April st. V. 1705.

ma mulV locuitori i0 cedeazg viile cgtre c generosus do-minus Matthias Germanus et sponsa eius Stanka, filia An-dreae Tocheiep. Semneazg, cu litere latine : cAntun Gruich.martur. Io Paual Tomaschuiul. Io Anna fata a lu GrigoriSarbului dam de buna voia vije mumi mele. Fr. Daniel, su-perior loci, conffirmo. Ion Andri zudecul marturissek. Mattheigocman marturissesk. Andrei Paulului marturisesk. AndreiTokeia marturisesk.,

Cimpulung, x6... 1707.

Cu litere latine.gAnno Domini 1707, die L6 (sic). Se se sctie cum ieu

Antony Gruich am lasat biserici Suintului Jacob din Campu-lung catholicilor doi pogoni din Bran sus pe lgnga DiaconSpin . . . Marturi mai zost iskaliti : Fr. Nicolaus Kornich,Franciscanus. Ieu Antoni Gruich manu propria digiti (1) .. .Matthei Blaxescu gozman. Ieu Ion al Andrii zud : AndraTokai, Ieu Antoni Tokay. Xptcrthg p.ifirou : Petru Bortiscoi.)

1 Vale se chema 0 parte din vechiul Cimpulung (Aricescu, I, p. 161).

Page 333: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

DOCUMENTE PRIVITOARE LA ISTORIA CATOLICISMULUf 28:5

XXVIII.ampulung, 10 Ianuar 1707.

Cu litere latine.deu Osana Leseroja las un rezor de viae Sventuluj Jakob

Apostol ; kare jeste pe lenge Dumitraskul; sci cine saa skulaku galciava, se fie anatima ; sci noj kare neam affiat de fagamarturisim prekum ieste scris de supra, adike bisericii. ,

XXIX.7 Octombre st. v. 1707.

Constantin Brincoveanu. cSfinteT i dumnezeetiT mgngstirTa baratilor den ora§ul Domnii Meale den CAmpulungu, undeiaste hramul luT Sfeti Iacobu Apostolul, i pgrintelui popeTNeculiT i altor calugäri cariT vor fi lgcuitorT acolo la matris-tire, ca sg fie volnici cu aceastg carte a Domniei Meale desg aibg a tinea i a stgpgni 7 rgzoare de vie den dealul To-poloveanilor, insl mgngstirea 2 §i pgrintii cgluggri 5 ; car elvii, murind Antonie Sgrbul i nergmlindu-T in urmg fomeae,copiT, nimic, ingropat acolo la mgngstire, §i le-aU lgsatmgngstiriT i cgluggrilor, ca sg-T fie de poinenire luT §i a totneamul luT. Drept aceaia Domnia Mea incg le-am dat aceastgcarte a Domnii Meale, ca sg. aibg a tinea i a stapgni aceasteviT cu bun[g] paace. A0jderea ii vinul sf[i]ntei beseari §i alsfinteT mgngstirT, ce s'ar face intr'aceaste vii, i 1-ar pune slsg vgnzg la aceale 2 case ale lor, care sgnt acolô in ora,,.inca sg fie in pace i ertat de cgmgngrie de acolb den tgrgu.CA aa iaste porunca Domnii Meale., Pecete micg, purtinddata de 1689. Semngturg §i monograing cu chinovar.

XXX.13 Iunie st. V. 1708.

Cu litere latine.Gsineri unkjaschuluj Nikoare zglogesc mo§ia Livadea

perinteluj Pavel jegumenul de Bereczie dela Kempulung1P.

E cuprinsli lateen caiet, la sfIrsitul cgruia se ceteste : N. B. Anno 1745,die 7 innii, ritu veteri, in recuperatione prati, dedimus recuperatoribus supra-

s'aii

Page 334: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

286 REGISTRE DR SOCOTELt

Dupd. 1714.

[Pe V° :] (Iudicium domini Mikolaj Wollf pisarull cumCostandin Miksunasku et Csokanydl la Brassovu propter de-bita contracta a Constantino Wayvoda, et erat incarceratusdonec solvdt totum debitum septem milium florenorum. Nilad culinam nostram.,

Cuprinde: 1. eCartea ghenaralulur de la Sibiiii, scrisg dela Carolina, pentru Mgnuleasg., in procesul dirttre CostandinMicsgnescul si cvgduva Mgnuleas[a]s, in care cel d'intdiiiadusese scrisorT de la Domn (Nicolae Mavrocordat poate),cea de-a doua cere a se fdce judecata in tail,

2. dzvodul cgrtil de judecatg, scos de la Sfatul ot Bra-sov, ce ail avut Costandin Micsgnescul cu Stoica Ciocgnelpentru niste scule. Acesta din urmg le vinduse sad zglogise;Constantin cerea cati sculele aii 6.000 de florintl*, si-1 punesi la inchisoare. Sfatul decide sad inchisoarea, sari banii, sailsi o garantie.

3. aAltä carte de mgrturie de la Vd Negt (sic) de laBrasov, cariT ail märturisit catrg Sfat., Stoica oferise a dajumatate din sumb.', si numaT jumgtate si din aceastg parte inbanT, dind pentru rest un zapis.

XXXII.24 Decetnbre St. V. 5714.

.Stefan Cantacuzino confirmg privilegiul de supt no xxvig sfintel dumnezeestil mgrigstiti a bgratilor den orasul Domnii

scriptos zapisones iuxta contentum nostri proprii zapisonis.s E si originalulcinlic. In inventariu gSsim: cSententia principis Constantini, confirtnbta aprincipe Serbano 1708: spectat ad litteralta vinearum. La 5750, se men-tioneaa tot acolo un act relativ la casa din ampulung.

1 Asupra luY, v. Prefala si documentele urnAtoare.2 Mlinuleasa e probahil vIcluva luY Apostolo Mano, omul de afacerY al

Brincoveanulut 0 chema Zamfira, si o plingere a eY ettre BrasovenT, cu datade 59 August 1728, ni s'a plIstrat (v. Iorga, Socotelile Braiovutul, p. 152,nota i). El, Mano, e pomenit adesea In actele tipIrite In Hurmuzaki, VI.

Page 335: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

DOCUMENTS PRIVITOARE LA ISTORIA OATOLICIOMULUf 287

Me le den Campulungu ... si pgrinteluT pope( Bogdan egu-menul si altor caluggrf cariT vor fi lgcuitorT acolà la tilting-.stirea. Pecete, seningtura si monogramg cu chinovarl.

XXXIII.Chnpulung, 2 9 Lille st. V. 1715.

aStanca Grasa, da un zapis eSfintii Sale pgrinteltif popiTTomiT de la Sfeti Iacovu): if era datoare cu patru talericruc.v, si ern'aii inchis in pusarie ca sg dail banb ; cere zicpan la culesul viilorp.

XXXIV.2-15 April st. V. 1717,

Ioan Mavrocordat scuteste, la 2 April st. v., mgngstireacatolicg din Cimpulung de cort si de vingriciil. La 15,confirmg posesiunea razoarelor de vie aceleiasT mgnastirT csipgrinttluT popiT luT Pavel egumenub si altor calugarT.

(Cel d'inthid In Inventariul citat; document pierdut.)

XXXV.30 August st. V. 1720.

Nicolae Mavrocordat etuturor catolicilor cat sa aft' cu sg-zgmantul lor in orasul Dommi Meale in Carnpulunguv. ITscuteste ede toate alte dajdi si cheltuiale, ate vor fi acoloin Cgmpul Lungu, de podvciade, de mertice, de caT de olac,de carg de oaste ... Ruptoarea ce le-am Mut Domnia Meaintr'un an de 5 orT ; insä la haracT ughT 20 si la lipsa hara-ciuluT ughT 20 si la Vel Seamg ughT 20 i la seama a trei-a ughT 20 0 la pocloanele bairamultif ughT 20 . . . Incasi and sg va mai adaoge ruptoarea ampulunguluT din atiaste, iar acestT catolicT sg nu a mai adaog[e] nicT odat[g] lanicT unele. Pentru care se dart ordine judel.uluT si corosani-ion*. Pecete, sematura si monogramg cu chinovar.

1 Inventariul citearkt un act al ltg§tefan Caniacuzino, prin care se scuteptenilintistires de cihninArit 0 dijmArit (1715).

Page 336: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

288 REGISTRE DE SOCOTELf

2S Novembre st. V. 1720.

Nicolae Mavrocordat mIngstiriT catolice din Cimpulung csiperinteluT popiT luT (sic) egumenub i altor caluggri, pentrurgzoarele de vie (v. n0 xxtx).

XXXvII.Cimpulung, 20 April st. V. 1723.

Enorii aOT semnati daü un zapis ecestor doi norii caresgnt rgnduit pentru ajutoriul mo0oarilor, vii§oarilor sfinteT bi-serici luT Sfeti Iacov din Cgmpulungu, pecum sg-s §tie cgmaT denainte vreame dup' obiceaT puindu-sg din an in angocimanT din norie i purtand grija biseariciT din toate, cubaniT aT biseariciT, fiind atunci §i vremi mai bune, iar acum,de la o seaamg de vreame, intgmp1ändu-s1 intgrnplgri maiproaste, de nu s'ail fgcut yin din vii §i poggnariturT, i rg-mgind bisearica in 1ips i nicT oamenT a sg indrgzni ca sg spue gocimanT, neavgnd cu ce sä chiverniseascg toate lu-

crurile pecum sl cade, i neavgnd cum face intr' alt chip,ca sg nu rgmge vii§oare nelucrate §i ca sg nu s pustiiasa,neavgnd bisearica alte venituri, acum, luAndu-sg seaama goci-manuluT, fiind noT toy noriia0 adunati in un loc, luatu-ne-amseaama noi tot, impreung cu pgrintele, i ne- am vorbit deam rgnduit pe ace§te oamenT din norie ca sg lucreaze viileimpreung cu pgrintele, care sg va intgmpla ; insg viile caresgnt ale biseariceT, afarg din viile preotilor ; i, cat pentru altecheltuial[e] ce s'ar intgmpla peste an, oil la lucrul viilor, orTla cearg, pentru bisearia, ce cheltuialg ar trebui, tot pa-rintele sg aibg a purta grij[g] de buil sa-s afle and vor tre-bui, i bucate, ce ar da Dumnezgil sg-s facg, sg-s pue inpivnit[a] la pgrintele, i, ori la vgnzarea bucatelor, orT la celucrul, unul far de altul sg nu facg, ci prea cu credintg i cudreptate sa fie unul cu altul la orce,cg Sfintiia Sa pgrinteleaa art voit, dintru bung voia Sfintii Sale, pentru poman [a]sfinteT bisearici, ca-s nu ramge viile pustil pan and va milui

orT

Page 337: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

DOCUMENTE PRWITOARE LA ISTORIA CATOLICISMULTA 289

Dumnezgil de sg [va] putea chivernisi dintr' al bisearicit 5ipentru credintg am iscglit noT maT jos. April 20 dni, 7231.

Ita est, frater Moyses Babick, parochus ac gvardianus prohoc tempore.

Antonie Tocgia martur, etc.Toate ceale ce sgnt ale biseariciT precum aratg in jos :+ 2 butT : una zdravng, alta doage.-4- i jgheabu.-I- i hgrdgri.+ 1 vadrg.,

XXXVIII.Roma, 7-18 Iunie 1723.

Papa acordg treT felurT de indulgente pentru at ecclesia con-ventus fratrum Ordinis Minorum S. Francisci de Observantia,nunc[upa]torum loci campilongensis, baccoviensis seu alteriusdioceseos, in Valachia I,.

XXXIX.

ampulung, 25 Novembre st. V. 1727.

cPrioteasa Ancuta, vinde g pgrinteluT pop luT Iacovp videecare sgnt pe 11110 pgrintele . . . Ita est : frater Paulus Feyer.Gheorghie Volf martur 20.

XL.10 Februar st, V. 1731.

Mihai Racovitg dg un privilegiu tacestor 34 de catolictcare gd cu sgzgmgntul lor in orapl Domniei Meale in CImpulLung', scutindu-T de orice darn podvoade, olac, etc., inschimb pentru 137 de ughT pe an ; qi acetT banT sg-T deala patru §ferturT, insg la haraC ughT 34, 0 la Vel Seamg ughT34, §i la pocloanele bairamuluT ughi 34, §i la lipsa haraciului ughT34; §i ace0T banT sa ail:a al darea cu zeciuiala lor la rup-

1 La 27 Mart 1726, clidstasie Bud4teanula vinde o vie cjupdnuluI MihaidPupistanula.

2 In 1730, N. Wolf face de piatrd clopotnita bisericif (dupd Aricescu, I,p. 8o ; azi, dupd focul din 1885, inscriptia nu ma! este).

62174. Vol. I. 19

Page 338: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

290 REGISTRE DE SOCOTDIA

toarea CampulunguluIv.Pecete 0 semngtura ; monograma cuchinovar .

XLI.CImpulung, 10 Septembre st. V. 1731.

eGheorghie Pirocoiul, catolicul, den Campulungp, da unzapis cSfintiilor Sale preotilor frantiscanT de la bisearica luiSfeti Iacov Apostolul den Cgmpulung 2 , pentru a li ceda, inschimbul unel sume de barii i pentru ruggciunT, docul nostrucare iaste algturea cu gradina preotilor,.

XLII.1732.

4Privilegium Serenissimorum Ioannis, item (sic) ConstantiniNicolai Vajvodae, eximens catholicos Georgium Volf et SztanSzerbul ab omnibus daciis; 17322. Tot Constantin-Vodaacordg mgngstirii catolice din Cimpulung doug liude ,i scutirT.

(Inventariul citat ; documente perdute,)

XLIII.18 Iunie st. V. 1734.

In frunte : cStefan, mitropolitul Ungrovlahiei, adeverez 2 .t Stefan euk raposatuluT Balotg capitanul,, cu familia, da unzapis catre cdumnealuT jupan Necolae Volf pisariuls, princare-I vinde tun vad de moarg da. 2 rote 0 un vad cla pioin apa dgn orapl CampulunguluT, ce iaste in fata targuluT),care a fost cmaI dgnnainte vreame vechiii i bgtran a unorcatolicT dg la mangstirea catoliceasca den ora§ul Campulun-guluT, insg aI Marintif fata. luT Pam Sasul, ce ail fost judet,esiii luT Cirv4 Sasul, 0 al luT Gager Sasul 0 al ChiricaT ne-guttoriul dan Caline01). It vinduse c dumnealui Predil posteal-nicul dan Lere0I), supt MateT-Vodg, la 7142 (cf. no v). Dupgaceia se face o rascurnparare, dupg care cuinpgra din noil

l Inventariul mentioneaztt un privilegiu din 8 Februar si un altul pentruscutire de chminiirit, viariciti si cort.

Page 339: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

DOCUMENTE PRIVITOARE LA ISTORIA CATOLICISMULUI 291.

Oancea Lerescu, precum se vede din ccartea luT Gherghiejudetul si cu 12 Organ' 1 cu a1ff bgtränT aT orasuluis (v.

no vi). De la Oancea trece la unchiul celor dor Lerest1, ArsenieStilpeanul. De la acesta-1 cumpgrg Wolf, pentru ca, dupgmoartea luT, sg rgmiie la cmgngstirea catoliceasc dn Cgm-pulungu . . ca pgrintilor clluggras ce sa. vor afla Igcuitorf laaceastg zisg mgngstire sg le fie clg twang si de chivernisires. Sem-neazg Inca Iordachi Cretulescul V. Vornic, Manolachi Lambrin6V. Ban, C. Bailor V. Stol., Constantin V. Comis, Mater Cantacu-zino V. Armas, C. Dudescul V. Logofat, Grigore Greceanu,V. Vistier, Constantin V. Clucer, Constantin Cretulescul V.Logotgt, Greceanu vtori Arms.

XLIV.Cimpulung, 1734 (7243).

cStanca, sotiia dumnealuf rgposatului Ianachie Stglpeanub,vinde cdumnealui jupgnul Nicolae Pisariuls vadul de moarace are cpe den jos de moara Bgjesculur, algturea cu mosiiamangstiri catolicesUs.

XLV.

rit't Septembre-rili Octombre St. v. 1734.

Diploma principis Gregorii Gyka propter pogonerit, ojie-nit, dismerit et duos homines; 1734, die la septembris.

Privilegium principis Vajvodae Georgii (sic) propter kortet caminerit ; 1734, die Ia octobris.

(Inventariul citat; documente pierdute.)

XLVI.

Cimpulung, 3 Februar st. v. 1735.

Gheorghe Teodoru, nepot al luT Bucur Gheorghe, caresemneazg in greceste, recunoaste ca cclumnealui jupan NecolaeVglh pisariub i-a dat cu imprumut banT gata taleri o sutg,noi, cu dobanda lor intr'un an ; care fac, capetile i cu dobanda,taleri 120s, pentru care pune zglog un cpogon de vie la To-

Page 340: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

292 REGISTRE DE SOCOTELI

poloveni . DI nu-r voi da [la] zi tot banii cu dobgnda lor, sgfie volnic cu acesta al mien zapis sg fie la mijlocul nostrusase oameni dg folos, sg-m pretuiascg viile pg dreptatecati buff ar mai treace peste talerr 120, ce am luat, sg mi-rdea si aceia Cad la pgsul si greul mieIl altir clan neamulmieil nu m'aii cgutat, far da cgt numar dumnealui, .. Fr. paterBernardinus a Rusci 1, Ordinis Minorum de Observantia, af-

firmo ut supra. Francesco Marini testimonio. - Se mai adaugeapor un imprumut.

XLVII.

Clrnpulung, 25 Februar at. v. 1735.

f Iorga, judetul orasului Campulungului, denpreung cu top-orosanii, dat-am i mgrturisim cu aceastg a noastrg credin-cioasg i adevarata carte la maim preotilor frantiscani de labisearica Sfantulta Iacov Apostolul de aid den Campulungupentru ca sg sä stie ca den vechile obiceaiuri ce all avutacest oras de la tot raposatii crestini Domni cu hrisoavedornnesti, precum sg vad, fost-all de inceput a fi aceaste hri-soave supt paza acestii mangstiri ce scriem mar sus, iar,and ati fost mai in trecutii aril, in zilele popi lui Bogdan,fiind egumen la aceastg zisg slanta mangstire, si Latcul jude-tul fiind judet pe aceale vremi, ail fost mersu cu ruggciunela parintele pop[a] Bogdan, de dat cgtevas hrisoave, zi-cgnd sg stie lucrurile i obiceaiurile orasului ; care hrisoavenu mai intorsu innapor, ce pan astgzi sant in mginelenoastre, fiind de folosul i trebuinta a orasulur, i pe aceastehrisoave s'art pgzit acest oras de alte oräncluiale ce all fostpentr' alte party. Iar acum, in zilele prea-luminatulur nostruDomnu Ion Grigorie Ghica Voevod, auzind nor ca denporunca Mani Sale pe targ sg sg facg alte randueli, i casa nu cazd orasul acesta intru randuiala Oral, am mersula preotir ce scriem mai sus, intrebandu-f, pe langa hrisoavece sant la nor, dar de ail mar rgmas i alte hrisoave iii

3 RuDI, Rusciuc.

i, orT

i-ati

i-aU

si

Page 341: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

DOCUMENTE PRIVITOARE LA ISTORIA CATOLICISMULUI 293

ItITIng, la mgngstire. Deci, inteaceastg vreame, fiind egu-men pgrintele L[aurentie] impreung cu pgrintele 5tefan defini-tor, vgzgnd a sg pricinuiaste pagubg orasuluT i noriiasilor

fiind hamnid orasani de aid, ail cgutat intru toate car-iIe sgnt la mgngstire, i s'a aflat 6 hrisoave de milostivi rgpo-

sap Dome : Io Leon Voevod, leat 1630 ; i Radul Voevod, leat7123 ; i Mater Voevod, leat 7143 ; i Mihar Voevod, leat7167 ; i Antonie Voevod, leat 7178 ; i Mircea Voevod, leat70671: Care aceste hrisoave le-am luat in mginele noastre,de le-atn algturat langa celealalte hrisoave. Pentru carelenor adev[g]rgm CU aceastä carte a noastrg cum a toate hri-soavele, i ceale de intgiti i aceste de acum, incg si peceateaorasulur, pan la seaam g] de vreame fost-ad intru buna pazaa preotglor barat, precum le-ad si fost obicealii, iar acumtoate acestea ce scriem mai sus sant si sg afla in mginelenoastre, si de cgtra nimeni preotir barat invaluial[a] sg nuaibg. Intarind si nor aceastg carte cu peceatea orasulta si cuiscglitura noastrg, ca sg-s creazg. Fevruar 25 dni, 7243.

XLVIII.CImpulung, 15 April st. V. 1735.

Costandin si familia sa, avind nevoie de banT inteun pro-ces, IT iea de la mangstirea catolicg si dg un zglog cSfintiia Lorupreotilor frantiscani de la mgngstirea Sfgntului Iacov Apoitolulde aid den Cgmpulunp. Actul e scris cu mina lur cAntonieTocgia catoliculp.

XLIX.CImpulung, 116 August st. V. 1735,

t Datu-ne-ati pgrintele Laurentie gvardiianul de la sfgntamangstire a SPantului Iacov ot Dalgopol, impreung si cu

Afartt de al le Antorne, al luy Mircea i poate al le MateVodii, acestedocumente, pitstrate Inteo copie In formit de sul, asa numita cpInzl a orasu-1uID, s'ati tipärit In Magazinut istorit, V, p. 331 si urm. DupX Aricescu (I,pp. 175-6), primul e asemenea cu cel din 3 Maur' 1646 al luY Mate( Wog'.ist., 1. t., pp. 343-7 iar al doilea ar caprinde cscutirea orosanilor de lemnede CrIciun 51 de fin, ce se clideaU functionarilor Dornnulta i aY Vistterieli.

catolicT,

I

ce

,

Page 342: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

294 REGISTRE DE SOCOTELT

popa Stefan definitor, 6 hrisoave vechT, care sant fgcute pen-tru tocmealele ora.01luT. [Urmeazg lista lor, ca la no XLVIT, cudeosebire cg se incepe cu al luT Mircead. .. Ca sg cgutgm cudgnsile obiceaiurile orapluT ; §i, pentru ca sg-s 0ie el le-amluat, am dat acest rgva, sg-i vie de seaam[g]. Avgust idni, 7243.

Costandin Judetu. Iorga Judetu marturot Dolgopol

Pang judet[ul] martur.[Pe V° :] Anno 1734, die prima augusti, dederunt attesta-

tionem civitatenses quod acceperunt sex diplomata principumex nostro monasterio, quae conservabantur apui nos.

L.7 Octombre st. v. 1735.

Grigore Ghica dg un privilegiu cdumisale Nicolae Volfu,pisariul Domnii Meale), pentru vadul de moarg cunoscut.De oarece insg actul ce-T dase ,stefan Balotä se referia 0 laalte lucrurT, i se restituie ; inumaT acolo unde coprinde pen-tru pricina moriT 0 a piogI, am scos Domniia Mea cu chino-var, §i s'ail scris pe de margine, iar cu chinovar, pricinas. Wolfcumpgrase 0 cpartea StancgT, mgtqa luT Stefan i a Saftil,sotii Ida. Pecete 0 iscgliturg, monogramg cu chinovar.

LI.BacuregT, 25 Mart 1736.

Aflind cg Franciscanif din Cimpulung 4elemosynis carereatque sufficienti ad subsistendum proventu esse destitutos,iisdem RR. PP. mihi proponentibus et flagitantibuss, Wolf,eNicolaus Folos de Wolf), cumpgrg un loc lingg bisericg ,iface o moarg, pe care dupg moarte o va lisa mIngstiriT, im-preung. §i cu locul ; c in meditullio Campolongi skarn s, Darse va servi o liturghie pe sgptIming pentru sufletul luT, iar,la aniversara mortiT, csacrum cantatum cum exequiis et ofrficio defunctorumD. Se adauge ; cIta et ego, filius ac haereslegitimus, cedo totum, uti supra est positum. Scripsi Campo-

Page 343: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

DOCIMIENTE PRIVITOARE LA IBTORIA CATOLIOISMULUI 295

longi, die jo octobris 742. Nicolaus Wolff.» Pecete neagra,cu un vultur.

LII.

lir* Maid st. V. 1736.

Constantin Mavrocordat ccatolicilor ce santu sazatori cusazamantul lor la orasul Campulungul, liude treized, duprecurn scriü anume in foaia Dornnii Meale pecetluita ; care,fiind oarneni streini, catolici, i avand cary de ruptoare aleraposatilor Domni de mai nainte vreame, Domniia Mea Incale-aam facut asazamantu i ruptoare ca sa aiba a da osabitla Visterie Domnii Meale pe an ughi o mita cinzeci, dan-du-li-sa i pecetluituri rosai pe numele i chipul lor. Si acestibani dea intr'un an la 3 civerturi : la civertul de'ntai, deuna lui Maiü, i Iunie, i Iulie, i Avgust, ughi cinzeci; la aldoilea civert, de luna 10' Septernvre, i Octomvre, i Noemvre,i Dechemvre, ughi cinzeci ; i la al treilea civert, de luna luiGhenar, i Fevruar, i Mart, i April, ughi cinzeci. Iar de alte dajdi

oranduiale, orcate ar esi pe pe targu, sä aiba detoate buna pace. Asajderea si de cheltuialile orasului, 0 depedvoade, si de conace, si de olacarii, sä fie nesuparatinebantuiti, i Judetul din Campul Lungu i cu orosani deacolo aid un fel de amestecatura cu dansii de acum innaintesbt n'aiba, afara din ruptoarea lor, ce arata mai sus ; nimbisuparare de nimic sa nu le faca.» Se &Al ordine care ccis-la i zapcii, on cu ce dajdii viT fi orunduiti la acea partede loc, i altor slugi domnesti i boeresti», precum i judetu-lui i orasanilor. Semnatura. Pecete i monograma cu chinovar.

LIII.

Cimpulang, s11 Septembre st. v. 1736.

cLazar Sodea catolicul, fratele lui Dumitru raposatuls, daun zapis cpreotilor frantiscani de Campulung», cedindu-li viafratelui sau Dimitrie. Acesta lasase un razor preotilor, prin

sk-T

si tars si

si

Page 344: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

296 REGISTER DE SOCOTELf

testament, pentru un grindar, pi el' cheltuise banT pi pentruingroparea luT : zece talerT pi jumgtate1.

LIV.

ampulung, 16 Septembre st. V. 1736.

cDumitraFo, feciorul dumisale rgposatuluT Tudor Sanfagius ,

aratg inteun zapis cgtre 4 dumneald jupgnul Nicolae pisariulsa fratele sgil Gheorghe luase de la Nicolae imprumut 18ode leT. tFiind mar volnics, el iea asuprg-pl datoria, fgrg csgmg iscglescu la zapiss. Semngturg greac12.

LV.

Cimpulung, 15 tulle st. V. 1737.

c Costandin Slujitoriul ot Jugurs, cu familia sa, dupg re-petate imprumuturT de la gSfintiia Sa pgrintele egumen dela BArgtie ot Cgmpulung, anume Frantiscus Crombauers, ITvinde 4 mopie la PoenarT ..., care mopie sg chiamg Sglciiles.Actul i scrie c Gheorghie Volf catolicuh, pi intre marturisemneazg cu litere latine : deu Antonie al AndriT3s.

LVI.Cimpulung, 2 Ianuar st. V. 173g.

(cLaudetur Iesus Christus. Adecgte et`i Gheorghie Volf,enk rgposatuluT Gheorghie Volf Moldoveanul pi al sotii dum-nealuT Catrina Ggppgroae clan Cgmpulungs, face testamentulsail, lgsind legate care csotia sa Mgrggrita pi preoOT &antis-canT de la bisearica luT Sfeti Iacov din Campulungs. Mgngs-tiriT Masa e lo ingtcT de stupTs pentru facliT, (jar ro mgtcT,

1 intr'un act fIrd datli, c Catrina, fdmeaia Dumitru §odiT catolicua, vindecu c banY noYa o vie cluY Gheorghie CM LazKr Sodi i Petru Botezatu,.

2 Inventariul mentioneaz g. un zapis relativ la pisarul Nicolae Wolf: chiccontinentur vineae, molae et vestimenta post eius mortem relictac.

a In 1737, Domnia retnnoieste, dupl Inventariu, scutirea celor clout{ Hudeale mInKstirft.

Page 345: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

DOCUMENTS PRIVITOARE LA ISTORTA CATOLICIEMULUI 297

deosepr, al preotilorp. Alte legaturr pentru cumnati, pentrua, pentru fiica lur, Catrina. cMgcar sotia mea Mgrgaritapremenindu-sg cu alt cununat, copila sA nu fie urgisitg, aunul ca acela sä fie depgrtat de mosioarele meale. LogofauinOrg apoi lista proprietgtilor sale, in care se scrie si culitere latine : (Wolff,. Se mentioneaza pe rind : mosii, grä-dinT, cino0T de grgdini,, clivezi de fsgn si locuri de argturgs ;intre altele : cmosia de casg de la Rgil, care mar denaintefost-ail a until Andrea Bärburoiul catolicul ; la moartea Juraa lgsat acest loc bisearicir lui Sfeti Iacov ; care dupg multgvreame ail fost cumpArat acest loc Ion, feciorul Jur MaterBlaj, de ail fgcut casgs.

LVII.

9 Mart st. V. 1739.

Constantin Mavrocordat cpgrintelur Vasilie proegumenulot Cgmpulungu, ca sä aibg a sA apAra cu cartea Domnii Mealede cgträ un Turc neguttor, care 1-ar fi apucgnd pentru ni.tecatastisg ce le-aii luat catanele ; nici un fel de supgrare sgnu-T facg pentru aceale catang, pang nu va veni sgi cauteaiC la Divan ; pentru care poruncim Domnia Mea 0 tie, cg-pitane Savo de acolo, vgz5nd cartea Domnier Meale, sg nuinggduesti pe acel neguttor a-i face supgrare flr de judecatgsi fgt. de Divanul Domnii Meale, fiind ,i fertnan impgrgtescuca sg nu sg supere nimini de ceale ce le-aU prapadit cata-nele. Intealt chip sg nu fie. Ca a,a iaste porunca DomnierMealep. Pecete .0 monogramg cu chinovarl.

LVIII.so August st. V. 5740.

eSerban C1111 Menulul Leresculi nume,te dor oameni al'

sal', dintre cad unul e un Tigan, cm sg umble piste toate

I La 12 Maid st. V. 1739, eT.tnas fecior luT TAnas zarafa vinde mosie laTopolovenT allirii Sale Vornic Filisstehihoeb (I).

Page 346: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

298 REGISTER DE SOOOTELf

mosiile mele ce san[t] aice in partea loculuT, in silistea Le-restiloriip. Vorbeste de funiile i munfil sal*, de doTsprezeceboierT ce i-ati impietrit panninturile. Li dg voie, acelor oamentaT sal; csg ià dijmg ce s'ar afla, orT fin, i canep[a], i pomelesg le strangg, i orzti, i riscg, i inn, i pgine, i suhatul muntilornotri ce s'ar afla, mult, putan, din toate, sa nu aibg oprealgdg neimene dupg mosiele mele, si, orusani dandu-sT suhatul ceail obiceT dä vite lor ce umbla pe mo;ie, sg-T lase . . . Iarcare ar sta impotriv[g] dup[g] mosie, a nu-s da dijma, suhatulce ar fi, ail omini sg s fac[g] clacg, sa aibg omul nostru sameargg la dumnealuT ispravnic ca sg.T spue sg-T globeasca.,

[Pe Vo 1 Zabis quod dedit bojar a quo emimit (sic)ecclesia prata et montes in Vonjest.

LIX.21 April st. V. 1742..

+ Jupan Dumitru Dudescul velichii dvornic scris-am aceastaa noastrg carte popilor de la beseareca sgseasca ot CampulLungu cum ail avut pail innaintea noastra cu preoteasa pope!luT Gherghe Sasul, care au fostu la beseareca saseasca, pentruca ail fostu dat un orn un rozor de vie, iar dup[1] moartealuT sg fie al beseareceT sgsestf, iar, deaca au murit popaGherghe, iar preoteasa luT se-a botezat si n'ail mai datu acelrozor de vie besearecei, ce l-ail tot tinut ia, far treabg sineavand nimica treab[a], pang aU murit si preoteasa pope! luGherghe; iar dup[a] moartea ei, iar popif de la besearecasaseasca eT ail mersu ca sa ià si sa tie viia, care ail fostulasatg beseareciT, iar MihaT, barbatul el', care ati luat dupgmoartea pope! luT Gherghe, deaca s'ail botezat, el n'aii vrutsa-1 dea, ci ail venit popa del[a] besgreca säseascg cu jalbainnaintea noastra de a spus cum nu-T daii rozorul de vie,car[e] iaste al biseareciT; de6 noT intr'alt chip n'am putut ade-vgra, ci am trimis la jucfetul den Campullungii si la totbatrgniT orasuluT, cum vor sti ei cu sufletele kr, sa marturi-seasca, pentru acel rozor de vie. Deci eT ail trimis a lor seri-soar[e] cum mgrturisescu cu sufletel[e] lor ca iaste adevgrat

Page 347: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

DOCUMENTE PRIVITOARE LA LEMMA CATOLICISMULIII 299

al besearecil sgsesa. tntr' aceaia si not' am judecat §i am dataceasta carte a noastrg la mgna popilor de la beseareca sg-seascg, cum sg tie acel rozor de vie de acuin nainte cu bun[g]pace i sg se hrgneascg cu dinsul, si sg aibg pack de cgtrgtoate rudeniele pope' lul Gherghe Sasul. Pecete verde,rupth.

LX.Clmpulung, 21 April st. V. 1742.

cAndreT catolicul sin Lazar Todea den Campulungits dg*«preo;ilor nostri frantiscani de la sf[g nta bisearicg a noastrgda aicea clan ampulungil, ce iaste hramul sfli ntului Iacovapostoluh, Run rozor de vie pentru viia sf[i rttei bisearici cesg zice la Ter ; si, preotif avändu iar un rozor de vie algtureacu viia Albului Logofgt pisari (?), dat danie st i ntei bisearicide Iacov catolicul si de sotiia lui Alixandra, de la cursul ani-lor 7213, asa m'arn invoit eti cu preotil ... de am fäcut schimbueti cu preotib.

LXI.

I3 Iulie st. V. 1742.

Mihai Racovitg csfintei si dumnezeestil rnängstiri a bgratiloraka] orasul Domnii Meale clan Campul lungu, unde iastehramul Sfetei Iacov Apostolul, i pgrintelui egumenul, im-preung cu altT caluggri, at vor fi lacuitorY la aceastg sfantamgngstire, ca sa fie viia sfintei mängstiri i viia care iaste preseama bisericeT pentru cheltuiala ce trebue sfintei biserici, carevii sant in dealul Topoloveanilor, in pace dg vinricii dom-nescil si dg perperit si de poclon, i sg aibg pace de cgtrevingricearii domnefe, nici un val sg. n'aibg ; i vinul, cat s'arface Inte aceste 2 vii a mangstirii si a bisericiI, sa fie volniCpgrintil barat sa-1 rädice tot dupg ce sg va gati, de acolo, dartdeal, si sg-1 duca la mangstire, si, de cgtre vinaricearii ce vorfi in dealul Piteastilor, nici o oprealg sg n'aibl. Asgjderea

vinul sfintit biserici si a sfintel mangstiri ce s'ar vinde lacele 2 case ale lor care sant acolo in cora, date si miluite, preei

Page 348: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

300 IVEGISTRE DE BOCOTELI

seama sfintii mAngstirl, si vinul ce ar fi al acestor 2 case, incgsg fie in pace dg cgmAngrie, de acolo dgn tgrgu, pentru cg a5venit pgrintele egumenul, si impreung cu alp' pgrintl de laaceastg mAngstire, cu jalbg la Domnia Mea, zicInd cg eT sgntcamenT striinT si aceastg sfInt g. mgngstire iaste la loc cu nevoesi iaste lipsitg si fgr dg nicT un venit, fgrg dg cgt hrana loriaste aceste 2 viisoare, care sgnt date de pomang la slAntamAngstire incg maT dgnainte vreame si ail fost in pace siertat[e] dg vingrici de cgtre top rAposatil Domni, iar dg la oseamg de vreame incoace cAluggriT de la mAngstirea Nucea.tuluT ail fgcut val pentru vingriC., ca sg le ia dgn viia bisericiT,si pgrpgrit si pocloane ; intr'aceia Domnia Mea m'am milostivitde am ertat aceste viT ale mAngstiriT 0 ale bisericiT, sg fie in pacede vingriciul domnescu si de pgrpgrit si de poclon, numaT sg aibga-s da vingriciul pgmintuluT, ce ar fi cu dreptate, la mg ngstireaNucetul, si cu vadrg dreaptg, dupg obiceaT ; insg dAn ce ar fivinul dgn viele mAngstiril ; iar vinul ce-I strgng pgrintiT baratTde la noriiasAT lor, acela cAluggril de la Nucet sg nu-I ving--riceascg. Asgjderea si voao, vingricearilor domnesti, i voao,pgrintilor calugarT care vet fi ispravnicT acolo la vingria, voTinsg, dup[1} ce sg vor gAti pgrintil bgrat, sg-T lgsat sg-s rgdicevinuri lor ce vor avea dgn viile lor 0 sg-1 ducg la rnAngstire,dup[g] cum vg poruncesc Domnia Mea ; cg cine sg va ispitia face intr' alt chip, a-T invglui sail a-T opri, und ca aceiavor avea certare de la Domnia Mea. CA asa iaste poruncaDomnieT Meale. Pecete micg si semngturg. Monogramg cuchinovar.

LXII.

Cimpulung, 30 Mart st. V. 1743.

Niste mesterT chit zapis 4 coconuluT Nicolae, feciorul du-misale rgposatul Nicolae pisarul, impreung cu pgrintif sfinteTbesericiT a StgntuluT Iacov Apostol,, cgrora li se indatoresca li face o moarg cu treT roate, gadicg moara sfinteT besericiTo.Li se vor da 45 de talerT, mincare, yin, 4 banite de porumbu20 §i venitul de la o roatg de moarg. in 4 zile si 3 vedre de

Page 349: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

DOCUMENTE PRIVITOARE LA ISTORIA CATOLIOISMULUI 30t

yin . . . SA teem toate lemnile din codru, afarA din pAretT, cirInveli cu tot, cu roat[e] de afarä si din lAuntru, si cu toatetrebuintile de 3 roat[e] de moarA, din lAuntru si din afara't.Dar pAreOT de zid IT va face Wolf. Li se clA innainte cevarin galbenr: tgalbAnul de cAte taleri 3, bull' 8ot.

LXIII.8 April st. v. 1743.

MihaT Racovitä confirma judetului Iorga vadul de moarA.Istoria acestei proprietati. eIar dupe aceaia, and ari fostvreamea razmiriti, in Domnia Domniei Sale Ion CostandinNicolae Voevod, intamplAndu-se de ail arsu orasul CAmpulungul de ()stile impArAtestf, all arsu si aceastA moarà; iar,dupe ce s'ati linistit facut paces, se reparal moara, decAtra calugAri. e[Iorga] intrebat cu ce socoteall sa' apucAsA prefacA moarA, si el' atund all raspunsu adevärul.) Se ju-decd procesul; ordsenil aratA hrisoave prin care se interzicestrainilor stabilirea, prin cumpArare de imobile, in orasul lor,asa in cit vadul a fost cumpArat numaY ecu mestesugt. Domnuldecide a se intoarce banit si a se cerceta prin ispravnic cita cheltuit N icolae Wolf cu moara. Pecete si semnAturlMonogramA cu chinovar.

LXIV.

Cimpulung, it April st. V. 1743.

e Costaridin BrAiloY Banul, biv Vel Arrnas (?)t, aratA ca.' afAcut eintrebAciunes in afacerea lui' Iorga cu cpArintif baratVazAndu-1 noT cA nu iaste iscälit nici un orosan in zapis, amjudecat sa' intoarcA orosanif banil' ce all dat Nicolae pisariul.tBaraiT neinvoindu-se, pArple merg la VodA, Mihai RacoviO,de se juclecA. eSi din Divan ail Minas pa'rinOT bärati de ju.-decatA, intorsu orasanil tot bani, cà all zis ei ca' alldatu, i 249 pe acel vad de moarà si de pio, luindu-se acest[i]bani cu dobandal den Bucuresti.s Viind acum sorocul de plata',call pus judetul de ail strigat pristavul in targu intru auzu

i s'ail

i le-ail

Page 350: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

202 REGISTRE DE SOCOTELI

tuturor, fiind zi de tArgu, ca, or-care din orosani ar vrea sg-tie parte dintr' acel vad de moare i de pio, sg, dea banica sg plgteascg de unde luat banii irnprurnut ; i niciunul din orosani vrut sg dea nici un ban, numai Iorgajudetul, find banii luat asupra capului lui, dennaintea noastrgatI numgrat taleri 249 si dobgnda lor, taleri 5. I se dg lulin intregime proprietatea.

LXV.3 Matti st. v. 1744.

Mihai Racovitg confirmg moara luT Iorga singur. Acestase judecase la Divan cu spgrintele Eronirn definitoriul, bara-tul, si cu alI pateri barati clan Campulungu v. Wolf fuseseintrebat de socoteald 'Inca pe cind fgcea moara i pretinsesecg este invoiala «sg facg Nicolae pisariul moara i venitulsg-1 impartg cu tefan Capitanula. Apoi <in scurta vreame,arde orasul; in timpul erazmeritiiv moare Wolf. Urmeazgprocesul si sentinta de supt no LXIII. Acum Ieronim aratg cgprimul proprietar fusese un catolic, i zicea cg si bisearicabor iaste volnicg a cumpgra, argtgnd si o carte a rgposatuluiDucgi-Vod, de la leat 7187, intru care scriia ca ati dat voebisearici lor de a cumpgrat casa unul Balint papistasulv. Dom-nul socoate Insa cg ar fi aa numai dacal ar fi vorba de ocasg, lingg vre-un catolic, care casg ar fi fost cumparata cuvoia orgsenilor. In hrisoave «scriia cg nici Domnia, nici mg-ngstirea cea domneascg dgn Cgmpulungu, nici boiar mare,nici altti om strein sa nu fie volnic a cumpgra loc sa5' mosie in Campulungu, fara numai orosani de la orosania. Boie-nil' mai observg «cg cu ficlesug ati umblat Nicolae pisar des'a5 iscglit marturii, nestiind dumnealor leggtura ce au oro-sani campulungeani, si nu iaste cu cale sg sa calce atgta hri-soave vechi ce ail, de la inceputul tgrgiv. Orgsenii aratg, «cg,de ar fi avut voe streinii sg intre cumparatori in Campu-lungu, ar fi venit multi, cu sume marl' de bani i, fiind eTsupusi dgjdilor Vistierii, pgng acum s'ar fi coprinsu acel ora,-de streiniv. Deci, Donmul, cu Mitropolitul Neofit si cu Di-vanul, con firma proprietatea lui Iorga, «fiind vechiti orapn

s'ath

n'a5

...

Page 351: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

DOOLIMENTE PRIVITOARE LA ISTORIA CATOLICISMULIA 303

lar pateril barati, vgzAnd a rgnign de leage si de judecatg,ati rdspunsu cuvAnt spre necinstea lor, si s'aii scos cu mareTusine dela Divan.) Pecete si semndtura. MonogramX cuchinovar.

Din notita latinä de pe V°, se vdd numele de familie alelitigantilor : Iorga cIcucsur» i Ieronim cCsubrin)1.

LXVI.15 Februar st. . 1745.

Boierii fac raport Dornnului pentru stgpinirea morii cdela Iorga Cluceariul), pe care biserica o stapinise numai doiant. Iorga, pentru a ardta care a fost vechiul obiceid, aduce2 hrisoave : unul al la Matei-Vodd Basarab, de la leat 7154,si altul al lui Gheorghie Ghica-Vod, de la teat 7168, in careadevereazg acesti raposati Domni cd, vgzgnd alte hrisoavemai vechi pentru obiceaiul ampulungului, adecg din cldscd-leatoarea Tdrii-Kumgnesti, au intgrit ,) Si boierii recunoscdeci dreptatea Clucerului.

LXVII.5 Maui st. v. 1745.

Constantin Mavrocordat se ocupg de procesul intre cpaterFrantiscan i papist* den Cgmpul Lungu, anume Iacov Todei Paulu Tämsoi, fiind epitropi pusi despre partea tuturor ce-lorlalti papistasi, c sg aflg ldcuitori in orasul Cdmpulun-gului, cu Iorga judet de acolo i cu allT 5 orosani rumgniden Cdmpulungu, anume Tudoran, Stamate, Vladul Fieroiuli Durnitru --). La 1742 se apucase «pater sd prefacd moara,pentru c'arsease den pricina ostilor) ; ceia ce Iorga nu per-mite. Se aratd cele ce urmeazd, argumentele i actele adusede pgrti: biserica infgpseazg, despre partea ei, actul de con-firmare din 1734. Constantin-Vodd vede insa din toate hri-soavele ccd nu oprea pe orosani papistasi a nu cumpgraeT impreund cu orosani rurndni, ci dati voe atAt la o parte,

1 Din 1744, Inventariul menponeaz N. privilegiul domnesc pentru scutelnicY.

..

si

Page 352: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

304 REGISTRE DE SOCOTELI

cat i la alta, a cumpara deavalma,. Apoi aceste privilegiTfusese confirmate pentru ultima oara supt Grigore Ghica, la7180, de cind an ramas neinnoite. Pentru a se impaca toatalumea, se fac trefzeci i §ese de partl in vad, din care 30'vor fi ale bisericii, iar restul al or4anilor, alorga 0 cu ceta0T).Dintre ace0ia papistag sint, in adevar, etreTzecT de oamenTcasnicTs. Pecete i semnatura. Monograml cu chinovar.Un act asemenea se dI 0 de membrif DivanuluT, cari-1 inta-resc cu iscIliturile lor. Cuprinsul e analog, 0 se declarl caactul de cumparatura al luT Wolf s'a facut cfoarte aevea 0inilti§at2.

LX VIII.7 Iunie st. V. 1745.

iNeacp parcalabu din MItIii a pune zIlog o mo0e laApopa Ilie, egumenu dinii Campulungoo.

LXIX.

21 Maiti st. v. 1748.

Grigore Ghica. cCredincios boiariul DomnieT Meale lanebiv Vel Pitar, ispravnicul ot sud Mu,cel, i cuvioase egumenede la mInIstirea Campulungul, sanatate. VI facem DomniaMea in 0ire cl aicT la Domnia Mea ail dat jalbI egumenulde la manastirea leteneasca den Campul Lungu pentru uniTden lacuitorif de acolo den Campul Lungu, ziand ca an im-presurat nite locurT ale besearecil, din ora4 0 de dup' afara;pentru care in multe randurT zice ca s'ar fi Auk, 0 dreptaten'an aflat; de care iatI a vI scriem Domnia Mea, viindaid cu cartea Domnief Mele, sI trimitet sI chiiame pe aceide care sa jaluiate, 0, puindu-T de fatI cu egumenul, sI le

1 Cel catolic ? La 25 Novernbre st.v. 1745, tjupin MihaY ot ampulung, diun zapis pentru o datorie cSfintii Sale pirinteld pop Nechiti ot BrcItenis.

La 23 Novembre st. v. 1746, cBucur rote ot Schee( Brasovulula IsY vindevia de la TopolovenY cdumisale Ivan pirgariti ot CimpulungilD. La 9Octombre st. v. 1748, ispravnicul local iea misurY contra familia luY Bucurcare, neVind sami de vInzare, cs'ati sculat ... ca si. mg ia din viYa.

Page 353: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

DOM:MENTZ PRIVITOARE LA ISTORIA CATOLICISMULUI 305

luat seama cu amgruntul si sg-T facetT dreptate, alegandu4si locurile, sg clat carte de judecatg la mlna cul sg va cgdea.Iar, neodihniridu-sg vre-o parte si mai avgnd ceva a rgspunde,cu soroc sg-T trimitet aid( la Donmiia Mea, ca sg li sg. hotg-rasa judecata. CI asa iaste porunca Domniei Meale., Pecetesi rnonogramg cu chinovar.

LXX.28 August st. V. 5749.

Grigore Ghica. In Mart s'a deschis iargg procesul intreIorga Clucerul si baratT pentru moarg ; IT reface istoria. Seaduce acum din nod argumentul a din vecht locul fusese alcatolicilor. Iorga rgspunde insg ccg acel vad de moarg adfost vechiii al orosanilor pravoslavnicT,. Se cer probe, pentrua se desIu0 a cgria nit stgpinire e maT indepgrtatg. cPaterilbaratTs presintg cartea lui MateT-Voclit din 7145 si a luI Leon-Vodg, din care se vede cg. locul a fost dndva al luT 4Gherghe§i al NT Pgtru Sasili. Neputind aduce ceva in potrivg, Iorgapierde judecata, si catolicif recapkg moara. BoierT : GrigoreGreceanu Vel Vornic, C. Dudescu Vel Spatar, Ianache Hri-sosculeul Vel Ban, C. Brincoveanu Vel Logofgt, Barbu Vg-carescu Vel Vistier, tefan Vacarescu Vel Clucer, NicolachiRoset Vel Postelnic, Toma Guliano Vel Paharnic, GrigoreTopliceanul Vel Comis, Grigorwo Ghica Vel Comis, IanachiVel Sluger, Stavro Vel Pitar. Pecete i iscglitura. Mono-gramg cu chinovar.

LXXI.Dupl 28 August st. V. 5749.

dorga biv vtori Clucer de la Cgmpul Lungu, vechil fiindsi despre partea tuturor orosanilor de ac[ol](!) din Campulungu,,dg un zapis cpgrintilor frante§canT dela bisearica catoliceascgdin Cgmpul Lungu) pentru moarg. Supt Constantin Mavrd-cordat se evaluase la 600 de talerT cheltuielile de reparatiefgcute de Iorga. Acum se numeste Nicolae Roset biv VelLogofgt pentru socotirea si intoarcerea acestor cheltuieli ; se

62174. Vol. I. 20

Page 354: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

306 REGISTER DE SOCOTELf

a suma de 414 numal. cDeci pateriT n'ali vrut sg ne dea$i noao venit din moarg, a Fasea parte, precum ni sg fgcusehutgrgrea ; ce a5 luat eT singurT tot venitul mord, de sAnt4 anT., Noü proces supt Ghica. Se decide ca totul sg rAmiiecatolicilor, dind insg eT 0 restul banilor $i venitul pe cel pa-tru anT. C. Brincoveanu Vel Logagt e pus ca sg socoatgsg ne apzes. Ceia ce se face, $i se prime$te plata. Semneazg0 enoT toff oropni cu pecetea noastrgs, puindu.$T $i pecetea.

LXXII.ampulung, 6 Septembre 1749.

Testamentul And Toma,oaia, care pomene,te 0 pe c du.hovnicul midi, pgrintele popa Ilie egumenub. Semneazg : cItatestor : frater Elias Gryffski, pro tempore guardianus et pa.rochus loci, m. p.1.2

LXXIII.1753.

Privilegiu de la Mate Ghica, econcernens pogonerit, vine-rits, plokon et alia sub gvardianatu _patris Dyonisii ; 1753..

(Inventariu; document pierdut.)

LXXIV.Brawv, 26 Mart st. V. 1755.

t Monahiia Ecasiianas vinde <co viiparg a mea de la rg-posatul pgrinte Nicolae, in dealul Topoloveanilor, ce iaste pedin jos algturea cu viia bgratilor, iar pe din sus vecin[g] cu

1 in inventariu se vorbeste de o scutire de dKrY, afarä de ota0ina ce secuvine NucetuluT, cu data de 1749, taut potius 1761). Din 1754, 28 Sep-tembre st. v. avem unnAtorul act, care se raportl numaY iniirect la subiestulnostru: cAvind sfinta biseariclt din Scberii BrazovuluY o N ie la Pite0Y, in dea-lul Topoloveanilor, 0, viiiind tercovniciT c5. nu pot auta de dinsa pentru pd.dna lazaretuluT, aft socotit cu tog Impreunh cu gocTmanil si cu juratiY, ca sh.vindep, pentru 150 de talerT, pe cari ei-am pus In visniariul sfinteT bisearicYD.Scrie cierodiacon Stefana, 0 semneaa.: cIconomul i protopop a Static Va-silie. GocTman Dimitre 1-11rs1 am von), etc.

asi

Page 355: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

DOCUMENTE PRPT1TOARE LA ISTORIA CATOLICISMIILIA 307

viia sfintei bisearica Brapvului),, gjupAnului hotnogiultaDimii, pentru go de taled, in parte plgtibili da tgrgul slo-bod de toamng, cu dobgnda lor, cum uinblg acif la Brapvp.Via fusese cumpgratg de la «Fu0oa' el : baratii o cumpgrargapoT, dupg o notg. pe V°, la 18 Octombre 1757. Actul ilscrie cpop[a] Dimitriev.

LXXV.

Brasov, 17 Octombre st. v. 1757.

eEti jupan Gheorghie Hotnogiu ot Bra§ov, ginerile jupg-nuluT Bucur Fu0e,, cu femeia 0 copiii, dà un zapis da mgnaSfintii Sale pgrintelui egumenu Dionisie, pateru ot Cgmpu-lungu,, prin care-i vinde viile de familie din Topoloveni, carecsg hotgrape pe din jos cu viile mgngstiri a Sfintiilor Sale,iarg pe den sus sg hotgrate cu Andrei catolnic ..., insg ro-ware 8, cu casa, cu pimnita, i cu dichisile ce sg aflt la pim-nip, §i CU livadea,, pentru 70 de taL ; gpentru cgci li s'ailmaT azut Sfintiilor Sale, find vecin 1] algturea». Semneazg.0 cAnghel Fiica, catolicui, algturi de acel ce dg zapisul :< ea Gheorghe Otnogius. gDie 17 octobris 1757. s

LXXVI.Brasov, 4 Ianuar st. V. 175 8.

cSotfa dumnealul jupgn HotnoC [Gherghie] Dima» dg unzapis cSfintii Sal[e] pgrinteluT Lazar i la pa'rintele Ioniches,,pentru a li vinde via Topolovenilor vecing cu ale bisericii.Pe dos senlneazg: cfrater Lazarus Zich, pro tempore gvar-clianuss.

LXXVII.1761-9.

iFrivilegium principis Constantini Vojvodae : datur facultasclomum vehendi vasa sine vinerits post vinearum omnium co-lectionem ; 1761., Scutire de la tefan Racovitg, 1765, devingriciil §i pogongrit, c post exolutionem vinerits anni praeteriti).

Page 356: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

308 REGISTRI1 DE SOCOTELI

Privilegiu al luT Alexandru Ghica, pentru vinaricid; 1767.Al Jul Grigore Ghica pentru vinariciil i dijmarit ; 1769.

(Inventariul citat ; documente pierdute.)

LXXVIII.

Clmpulung, 21 Ianuar st. V. 5764.

Ivan, cu familia, a cum loc da casäs cparinteluT egumenupater Ilie Frujics. gEt ego acceptavi donationem. Pater EliasFruzik, pro tempore gvardianus loci.*

LXXIX.

Cimpulung, 22 Iulie st. V. 1764.

cAnghilina Guroaes da un zapis cparincilor franti§canT caris'or afla aice la manastirea la Campulungu, ce este hramuluT Sfeti Iacov*, carora li vinde gun rozor de vie ce este palanga Sfintiia Lora : gpartea mea, ales de fecior i de fete*,pentru 309 talerT.

Actul il scrie cCostea Logofats.

LXXX.

ampulung, 20 August st. V. 1765.

,Orban, impreuna. cu fecioril mieli, da cHantuluT al Todd...locul cel sterpii de l[a] viT in sus, pentru sal fac[5] cas[a], sa-mTfie mie pomean[a] 0 parintilor miel, iar ft-nine-sail luT Martinsoseasca-T cat ad intrat cu vita in loc; maT mult treab[ä] sa.n'aiba sad si-s mai cearte, ca a mea mo0e iaste, iar [eine] isa va [incutne]ta aceasta scrisoare a mea, sa-s sparga pomeana,acel om sa fie afurisit anaftimas, etc. 1.

1 LIMO. zidul actuale bisericY se afll piatra mormintall, din 1770, a laFika si familia luY. Intre pietre de acest fel, mg mentionäm pe a hit eBam-khes, k. k. Sdarosds.

Page 357: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

DOCUMENTE PRIV1TOARE LA ISTORIA CATOLICISMULIII 309

LXXXI.1773-4.

Carte de formulare :I. C. 1773. (Formulare XXIX conficiendi instrumenta, ad

generale capitulum, per ministrum seu per custodern vel peralium in casu obtentae dispensationis, mittenda ...

Provincia Bulgariae Immaculatae Conceptionis Beatae Vir-ginis Mariae, sita in principatu Valachiae, magno item prin-cipatu Transylvaniae et in Banatu Temesiensi, sequentes con-ventus, residentias et parochias habet.

Primo conventurn et ecclesiarn Campolongi in Valachia subtitulo S. Iacobi Apostoli, imperio Turcarum et temporaneoprincipatui Vajvodae seu principis haeretico-schismatici subiec-turn. Hic conventus cum ecclesia anno Domini 1738, bellointer Augustissirnum Imperatorem Carolum Sextum et PortamOttomanicam furente, in cineres pene redactus; redita tandempace, fratrum industria ita sensim est restauratus, ut duodecimfratribus habitandi praebeat commoditatem. Huius porro con-ventus religiosi, uti a primordio, ita usque ad presentia tern-pora sub moderatione Reverendissimi dioceseos nicopolitanaeepiscopi, velut administratoris Valachiae, a Sacra Congrega-tione de Propaganda Fide in spiritualibus deputati, fidelemromano-catholicum populum in fide conservant et parochialiamunia exercent ac iuventutem mysteriis fidei et literis im-buunt. Quarnvis autem in hoc conventu pro duodecim fratribushabitandi habeatur commoditas, nihilominus ob paupertatemet gravern pressuram catholici status, magna cum difficultatequinque aut sex fratres degunt et intertenentur pro spiri-tuali obsequio.

-Secundo conventurn sub titulo sanctorurn stigmatum S.patris nostri Francisci, Tergovestini in Valachia ... Hic con-ventus primas partes, quondam in provincia tenebat et divinisofficiis ac animarurn cura florebat ; in praesentiarum vero, abanno 1738, ob belli flebiles eventus ecclesiae et conventuspotiori ex parte rudera duntaxat cernuntur, paucis restauratiscubiculis pro temporanea fratrum subinde inhabitatione. Et,

Page 358: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

slO REGISTRE DE SOCOTELt

quia nullus catholicorum incolatum ibi trahet, nulla paritgranimarum cura exercetur.

Tertio conventum Rimnicii in Valachia et ecclesiam subtitulo S. Antonii de Padua . Iste conventus una cum ec-clesia anno 1738 Turcarum furore et Valachorum haeretico-schismaticorum invidia, licet ad extremas ruinas sit redactus,successu tamen temporis ex collectis eleemosynis adeo estrestauratus, ut viginti etiam religiosis commodam posset prae-bere habitationem. Quia tamen adeo exiguus est hic catholi-corum pauperum et pressorum numerus, cui a religiosis nostrisparochialia munia sub iurisdictione episcopi nicopolitani velutadministratoris Valachiae in spiritualibus administrantur, utnon nisi sex religiosi ob defectum eleemosynarum interteneripossunt.

Quarto residentiam Bukurestini in Valachia sub titulo S.Mariae Gratiarum, pariter. . .., in quo Vajvodae suam figuntsedem, uti haeretico schimaticis Valachis, Grecis, Turcis, Iu-daeis, Lutheranis, Calvinianis, Armenis; Nestorianis aliisquesectariis est admodum copiosus, ita catholicorum numero valdeest exiguus ; his tamen romano-catholicis, utut graecis, diversisidiomatibus, pro nationum diversitate, ut in vera et salvificamanuteneantur religione, sub praelibati episcopi nicopolitaniiurisdictione parochialia munia administrantur.

2. C. 1773. (Diffinitor et custosx, care provincial. (Afflictusrerum nostrarum status cogit nos expectatam, sed nondumobtentam petitae dispensationis paternam pietatem Reveren-dissimae Paternitatis Vestrae interpellare; ut enim ea non re-petamus detrimenta quae modica isthaec provincia in quart=iam annum seu subiit seu de facto sustinet a flagrando inValachia etiamnum Turcas inter ac Russos-bello, praeterimusetiam notabile illud temporalium adminiculorum decrementumprovinciae abinde enatum, quod, latius serpente regulariurnconstrictione, hoc anno amiserimus Slatinae in Banatuchiam., Foametea din Ardeal face imposibilA cersirea in aceastlprovincie. Se cumpärl griui din Ungaria. (Nisi Deus subse-quis annis et uberiorem benedictionem largiatur et pacemrestituat Moldaviae et Valachiae, circumiacentibus ditionibus,

parse

Page 359: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

LOCI:MENTZ PRIVITOARE LA ISTORIA OATOLIOISMILITI 311

quae, durante bello non modo nil suppeditant Transilvaniae,sed augent potius caristiam, eo quod profugos a facie belliValachos etiamnum Transylvania alere debeat. Cere a i seinggdui sg nu vie la Capitol.

3. Deva, 12 Decembre 1773. Petitie a provincialulur cgtresuperiori. i in timpuri obiruite e gred pentru provincial amerge la Capitolul general, cu atit mar mult acum. Mentio-neazg rgzboaiele din 1687, 1716, 1738, cel de fatg. (Flagi-tante moderno in Valachia bello, gravia damna, expilationes,iniuriasque reales et personales sustinuimus a seditiosis Va-lachis schismaticis.,

4. Roma, 19 Iu lie 1777. Generalul Minorilor cpatri mi-nistro nostrae observantis provinciae Bulgariae et Valachiae ...Vinczii, ad SS. Petrum et Paulum )). Din causa motivelor cea expus, i se permite a trimete la Viena numal delegatirprovincier lui, cari nu vor fi retinuti.

LXXXII.BucurestT, 14 Ianuar st. V. 1773.

Divanul iea in samg ecartea Domnii Sale Costandin-VocilBrancoveanul din anul 7219, Dechemvre 3, i a Domnii Sale

tefan-Voclg Cantacozin6 din anul 7228 (sic), Iulie 12, i a DomniiSale Ioan-Vodg, din anul 7226, Mart 20, i a Domnii SaleNecolae-Vodg, din anul 7228, Avgust 30, i a Domnii SaleMihaiii-Vodg Racovitg din anul 7239, Fevruar to la, pentruruitoarea a treizecr §i patru catolicr din Cimpulung. Acumail rgmas numal ,ese familii, (0 dad zaherele i podvoadeimpreung cu oroanir, peste putinta Ion*. e Mgcar a acum biruriin targ nu sgnt, dar er, in Divan aduclndu-se, s'ati a0zat 0ail priimit ca sä ailag a da intr'un an de orn pc, talerr dor-sprezece, care fac peste tot, etc., in doag rändurf, adicg. laSfeti Gheorghe ... §i la Sfeti Dimitrie ...; 0 cu acqtr banT sgva cumpgra proviiant i furaj de treaba o§tilor.a Se dari decrordine judetulur 0 orgrnilor. Semneazg boierii i guverna-torul rus.

I V. maT sus, nle xxxV, xL, pp. 287, 289-90.

8

8

Page 360: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

312 REGISTRE DE SOCOTILLI

LXXXIII.BucurestY, 8 lulie st. v. 1773.

Divanul acorda bgratilor din Cimpulung cpatru oamenTfära pricin i nelegati, la sate', ca scutelnici.

LXXXIV.BucurestY, 21 Mart st. V. 1775.

Alexandru Ipsilanti d un privilegiu pentru cliude 6 cato-lid, ce sant Ozatori la oras[ul] Campulung, : cel din uringprivilegiu anterior ar fi cel de Ia Constantin Mavrocordat.Se vor da 12 tal. pe an, la Sf. Gheorghe si Ia SE Dumitru.dar mai mulle podvazi si angarii ale oraplur 0 ale OM safie nesupgrati i nebantuiti.p Se dal/ ordine judetuluT

Pecete ro0e, semnatura.

LXXXV.August 1779.

L. Printr'o petitie greaca, fara data, vciiso.); (I)pocyrxivano&86Xsool p.ovaorripfoo ,co6 Kav.zoXopyiEous cer Domnului a re-face pravabile cladite acurn doT aril in zidul manastirit Ne-gustoril locali aratase ca aceste pravalir sint deschise cgtreaka piata decit d otv.4, £roi:x zepv6c; p.6000 OXon to

iraCapi.on,. Alta nu-T, cvipse 1J 6p0-11 amEctivotm wit& els Tbliovaarpt stvat p.srai6 TthY Dattr) ipiatarripEaw =par-Furceorthv Onoii vivrors2.

2. Hotarire a lui Alexandru Ipsilanti (25 August st. v.).Fiindca oropnii CampulunguluT ai acest priveleghiu, atat

vechiti, de mai nainte vreme, de la top' fratil Domni, catde la Domniia Mea, spre a nu intra streini sa d4chiza pra-valie i sä faca negutatorie in ora, ci numai ei pamantenisa tie pravalii i sall facg al4verip1 lor, acest priveleghhiare a mi sa urma, i aIiT streinT nu pot a daschide i anea pravglie ; dar, de vreme ce ati apucat de v'atT facutaceste &al pravalii, ca sa nu le pagubiti, invoiti-va i vaWm; cu oropnir pamanteni, 0 le dap lor in chirie, i ap

,i org-,enilor.

.-i 8.t&

piaci xat'rivet= nct:ipt

,i

ti-

Page 361: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

DOCUMENTS PRIVITOARE LA ISTORIA CATOLICISMULUI 313

va avea biserica venitul chirii de la oropnT; insg strein iasteoprit de a le tinea.s Pecete

LXXXV1.Chnpulung, i6 Mart 1782.

Cu litere latine. Invoialg intre fratii Kiss, de fatg fiiind«padre Antonio Csubrin, pro tempore gvardianusls.

LXXXVII.

CImpulung, 7 April st. v. 1786.

B a dea Bgncilgs cll un zapis care cpgrintele pop Antonie,egumenul de la Bgrgties, care i-a dat cun loc de dgrstg.de pio, pe moOia Sfin0a Lui, ca sg pot §i una i algta afaces, pentru un venit. «De s'o porni dgrsta maT curgnd, sgarn a da 12 lel pe an, iarg§ de s'o porni pio mai cu-rind ..., lei 8 ; iar4 daca atugndoo odatä s'ar porni, sg ama da avaetul rnosii pentru amgndoo, tal. 20, adicg lel doo-zed., Dar nu va face 4vre-o firosealg, ail la iaz, all la grg-dinile oamenilora. Pune cdegetul in loc de peceties2.

LXXXVIII.Roma, 4 Februar 1787.

eFesta de praeceptos (decret al Propagandel). «Cum, obvarias, illasque legitimas causas, Illustrissimus ac Reverendis-

La 16 Octombre st. v. 1783, MihaY Sulu d un privilegiu crationeduorum vasorum vehendorum ad opidum2. innaintea luY acelasY inventariupomeneste privilegiT de la Nicolae Caragei, din tut si 2 Iulie 1782. De /aSulu se maT Inseamna, tot acolo, doul documente Tara data. Pentru vase,acordase scutire si Al. Ipsilanti la 178o (ibjd). Din 1782, maY avem i unzapis In presents luT Anton Csubrin.

2 c Copia privilegit per N. Maurogenii de anno 1786, die 4 septembris, inrationem patrum Franciscanorums (inventariul citat).La 4 Julie, ZarnfiraRumanescu, vaduva, vinde un razor de vie, dupil ce cs'ati judecat maY nainteInnaintea protopopilorti i Innainte parinteld afimandritu Dorofteds. CamarturT: cpop Grigorie ot Smie (sic), popi ai o tams, cpopa Manole otMucenina Marinas.

ro0e.

0

pi

Page 362: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

314 REGISTRE DE SOCOTELI

simus condam dominus Paulus Dovanlia, nicopolitanae dioece-seos episcopus et utriusque Valachiae administrator apostoli-cus, apud SS. D. N. PIUM divina providentia Papam VIhumillime institerit ut benigne dignaretur ab observantiavariorum sacrorum festorum de praecepto per decursum to-ius anni occurrentium fideles in utraque Vaiachia degentes

dispensare vel etiam festa abrogarep , se admite.

LXXXIX.

Cimpulung, 5 Februar st. V. 1787.

Copie zapisulul munteluT Intre Rguri al Bgrgtii.Adeverez cu acest zapis al mieU la m[g]na dumisale jup[g. -

nului Nicolae cupet, pentru sg-s Sie cg, avgnd sfánta mängs-tire un munte ce-s chiiam[g] Intre RgurY, i-am vgndut dumi-sale iarba, papnea de estimpil, s'o pascg cu oile dirept banigata tl. 28, iar, mai trebuindu i la anul viitor, tot durnnea-lui sg-1 del, iar altuia nu, tot cu acest pret. i pentru cre-dinta am iscglit. Fevruar 5, 1787.

Iosif, egumenul sfintei mgri[g stirr.

XC.

Om pulung CO, 20 Septembre st. V. 1787.

c 0 NourCeC6Nog Eiribtoq, vinde o livadg la Cucurita cgtrecrbv ifrofv.-svov IlotparVia Enroll E;.:14MC sic tb KOUV1.1.7CooXo6vv, )thp

' Avtávtov, .

XCI.

BucurqtT, 28 Iunie st. V. 5790.

c Dela Cornisiia Visterii.; S'a fgcut plingere de cgtre bgraffcMgrii Sale prea-innaltula printip 's cg li se supgrg eel' zecescutelnici. Se clg ordin ispravnicilor de Muscel sg constatedacg aU mai rgmas atitia.

1 De Coburg. V. maT sus, p. 239, nota 2.

Page 363: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

DOCUMENTE PRIVITOARE LA ISTORIA CATOLICISMULTA 316

XCII.

Bucuresa, 15 Iunie-12 Novembre st. V. 1792.

r. La 15 Tunic st. V. anafora. Ignatie, egumen de la Radu-Vodg, proprietar la Wed, are proces cu org,enii din Cim-pulung, cari ad de demiilt coare§care privelegiurrs, dintre careunul a fost confirmat 0 de Mihal Sutu in el se cuprinde :cApijderea i pentru oro§anir Campulungenir cadi au vir indealu Pitqtiulur, pe mo0a Radultir-Vodg, i pe mo0a mangs-tiril Nucetulur, in dealu Ciocane0ilor, sa aiba a plati oropniivingricr domnesc, din ro vedre o vadrg, i ota0ina pämintu-

dupa obicer §i, dupe ce sa va scoate vingriciul domnescin targ, apor sa le ia ota0ina, i pentru perper sa. aiba a dade crama zo banr dorsprezece (sic), iar, pentru putinile destrugurr ce vor face pentru treaba caselor lor, sa nu se su-pere, nicr alte zeciuell din livezile de porn! ce vor avea pela viile lor sa nu le ia, i sa nu aiba voe slugile sad Tiganiiacestor mangstiri sa rngsoare vinul ce vor lua de vingrici §iota0ing, cu maina lor, fr numai aceia cu bucatele sg aibaa-g mäsura vinul ce vor fi sä dea, cu mina lor §i cu vadradreapta de ro oca, i sg alba volnicie oropnir cimpulungenisalt' vanza vinurile lor in deal pe la cramile lor, precum aUavut obicel §i mar nainte.s Urmeaza plingerile egumenului.

2. Decisia domneascg din 12 Novembre st. V. cOropnirsg vanza vinurile in cramile lor, toamna, de la Septemvrie15 zile pang la sfar0tu lur Octomvrie, i primgvara, de laMartie in cincisprezece zile nurnar pang la Maid ; pentrucare aceastg vgnzare ce vor face, intr'aceste dog numite soroace,nici o supgrare de led sad de vadrg de yin sa nu aiba, iarmar mult peste anu sg nu fie volnici a vinde, frit nurnarstapanir de rno0T sit. vanzg vinurile i rachiurile pe numitelemo0i1e sale. A§4derea §i pentru cc! ce sa afla cu ederea

cu casele lor prin crgmr, poruncim sa nu sa socoteasca de

1 Inventariul citeazg un privilegiu al luY MihaT Sutu, din 1792, i altul,din 1798, al luY Al. Hangerli. La 3 April st. v. 1791 se lncheie, duptt Unproces, contract lntre preotul Antonie i capitan Sanduv, pentru livedea Cu.curuza.

t.

lui,

15

i

si

Page 364: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

316 REGISTRE DE SOCOTELI

orosanT priveleghiatT, ci, cap sant sezatorT afara din orasi, totrsa fie supusT i urmatorT la obiceiurile mosiilor care sant da-tori de opste Si, pentru livezile de pomi, iarascu socoteala de opste oranduim si hotäram ca, de cate po-goane Ii va fi viia, pe giumatatea vii numaT sa aibä livedeaparata, iar, cata livede va avea mai mult, pentru aceia säplateasca zeciuiala poamelor dupe obiceT; cum si unde nu vaavea vie de loc, ci va fi fiind numar livezT de pometurT pen-tru negutatorie,.s

XCIII.Clmpulung, 24 Iunie st. V. 1794.

Andrei Rotaru da zapis pentru un loc de casa, innainteagparintilor Frantiscanilor, anume pop Antonie si pop Bar-nabas. Scrie alogofatul Ionià Volf, catolic21.

XCIV.

ampulung, i Decembre st. V. 5796.

Contract latin intre manastirea catolica si Iacob aSerbuspentru un loc pe care-sT va face casa acesta, dind pe an zecelei; /Ara de care i se va lua casa, restituindu-i-se cheltuielile.Semneaza si cpater Antonius Csubrin, pro tempore consultorprovinciae Bulgariae Valachiaeque, gvardianus et parochiae ad-ministrator,. Contractul se intareste la Deva, 19 Ianuar1797, de Gavrkl Zsebra, actualis minister provincialis pro-vinciae Bulgariae et Valachiae3,.

1 Am analisat acest document pentru importanta economicif, desi seraportli si la alrf produatorY de vin declt mlnIstirea catolicl din Cimpulung.

a La 29 lulie sr. V. 1795, Antonie cumpitrit o mosie de la cMariia Tran-dafiroae, sora dumnealuY s5punar TrandafiroT ot Umpulungs ; semneazli sicpopa Gheorghe ot Sf. VinerY Mares..

8 La 8 Novembre st. V. 5799, cdascllul Vlaicu, zugravs, cu a! slY, vindecun petic de mosies cjupInuluI Necolae i jupinulta Grigorie catolnicub.La 7 Septetnbre st. V. t8o2, cBtlindusa, sotita ritposatu Simion Turbatul otLerestYs, Is! vinde ccasa i dgrsta, In tal. 8os, luY Antonie egumenul. Ca mar-tar e i cIosephus Zigler, chyrurguss. La 7 Main st. V. i800, se vinde unloc cce este In fundu grhdini Sfinti Sales.

locuitoriT

lul

Page 365: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

DOCUMENTE PRWITOARE LA ISTORIA CATOLICISMULTA 317

)(Cy.Lemtif-de-jos, 8 April st. V. 1803.

cNoT sgteni Lem 0i-de joss daü zapis cla cistita mlnaSi[in]ti Sale pgrinte1uI egumenuluT Antonie CgmpulunguluTAvgndu noT doT omenT birnicl al ncOri la Mal, anume Ionui Sandu, i pe Ionu ni cere, ca sg ne scotg o jumg[ta]te delude, noT sgntemu ; dar, de nu s'o scote jumgtatede hide la dajdia viitor[e], apol nol iT apucgmu 0 de dajdiiaaceasta de tail ; dar, pentru Sandu, sAntemu multgmip, cadin anu in anu sg ne dia cite talere doozecT tocma §i, cgtu1-o putia tinia, bine ; dar, cgndu nu 1-o tinia, nol 1-omu punela cislg., Semneazg i ccii Iosiv pgrcglabul, din preung cutot satul mieils. Scrie un fecior de popg.

XCVI.

Cimpulung, 14 August st. v. 1304.

Ghiurca Bgncilg §i Ana sopa luT dail un zapis, cu literelatine, cla muna parintiluj parochiiluj nostru pater Antoniejegumenuluj de la Bratziis pentru doug rgzoare de vie inTopolovenT, cicare a foszt a repuszatuluj Andre Kotolikultij .

Erail suditl.

XCVII.Clrnpulung, 20 Octombre st. V. 5804.

Enache Guroiul vinde ni0e rgzoare de vie la Glimbocelcpgrintelul pop Antonie, egumenul Bgrapis printr'un act pecare-1 scrie «Ionitg Bgrbierius.

Clmpulung, 25 August 1807.

Franciscus Fererius, Dei et apostolicae Sedis gratia epis-copus nicopolitanus et Valachiae in spiritualibus administra-tors, d, impreung cu Antonie i vicariul Jordan, tonsura lulElias Podlusani 0 Anton Bartalis.

. .

XCVIII.

Page 366: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

818 REGISTRE DE 8OCOTEL1

XCIX.1810-37.

Diferite acte relative la administratia §i averea bisericiicatolice din Cimpulung.

In i8to, intr'o cumpiritoare de case a until Kiss sem-neazi §i P. Antonie. La 28 August st. v. 1811 testarnen_tul Caterinel Ziegler, vIduva cdoftoruluic Anton Ziegler, re-dactat de cP. Nasarie Szabo), de fatl cu Antonie ; se adaugclause, de fata cu ei doT, in 1814. La to Ianuar st. V.1812, ordin cde la ispravnicul mese, cAtre ni§te siteni §ipircilabul lor pentru a prinde un hot. La 4 Mart st. v.1813, Antonie cumpirl o mo§ie. La 17 Novembre st. v.1814, se cer de la el c cincTzecT scAndurT imprumut, de celede rind, fiinda cum (sic) ajunsu la poditu casilor §i nu potme§teri si caprioreasci, nefiind podit3. La 9 Maiti st. V.

1815, popa Neagoe §i fratele luT, Ghinea, dail, ca dobindi pen-tru barn' imprumutati, luT P. Antonie, ciconomu ministiriBiritiiD, dreptul csa ail:a voe a-§T cira lemne din pidureanostri : parr, nuele, orT ce va trebub>. La 27 Septembrest. v., P. Antonie mijloce§te pentru un debitcii. La tui

Septembre st. V. 1816, schimb ficut de P. Antonie. La 19Novembre st. v., Stoica Moloiti cu ai siT vinde c Prea Sfintisale parintelul Antonie Ciubrin, iegumenului de la SfintulIacov, i altor preotT, §i calugarT frantiscanly, o vie casupravii nunnitilor sfintilor parintr franti§canTi, cu cask §i pivnitIesindrifites., in mirime, via, cde 25 de omenT de sapip ; cim-preunA cu polele vii, de pruni, ce este din chiotoarea casimai sus numita panl in drum, aliturea cu polite pirintilorfrantiscanTs ; pretul e de 700 tal. La 4 Ianuar st. V. 1817,se di o hotarire in profitul lui Antonie, represintat prin eve-chil, pater Nazarie, : reclamase embaticul pentru o casa fa-cuti pe locul manastiril, prin 1766. La to, Agentia diinstructiT, inteo afacere de suditi, citre 4 Sfintiia Ta pArinteAntonie biratu din Cimpulungu, staroste de suditT ch. c. dinsud. Mu§cel,. La 9 Maiii st. v., Agentia ordonl supu§ilorimperialT cveniti din pricina rizvratirilor aci la Campulungun

Page 367: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

DOCUMENTE PRIVITOARE LA ISTORIA CATOLICISMULTA 319

sg se poarte bine de acum innaintel. La 3 Novembre st.v. schimb de case intre P. Antonie si cGyorgy Köpetz?,dogar. La 6 Tulle st. v. 1819, pater Antonius) anuleazgun contract. La 1m Decembre st. v. 1821, se dg baratilorun scutelnic pentru jumgtate de lude; sgtenii se invoiesc ccasg rgspundetu noT satul de valma tot bani polusanii pe lahothritele soroace pentru numitub (v. n° scv). La 22 Au-gust st. V. 1822, se mentioneazg egumenul cVasilies. La5 Novembre st. v., ispravniciT de Muscel scriu cgtre cdum-neavoastrg zapcii den plaiu Cgrcicovului, pentru a li anuntaplingerile fgcute de acesta pentru cstricgciunic. la TopolovenT,contra cstrasnicelor porunci gospod 1, care se amintesc ; cad,neurmgnd, sg va da voe stgpinilor viilor a-I impusca, si nicTo judecatg nu vor aveat. La 3 August st. V. 1824, sinetal luT Scarlat Vatavul cgtre P. Vasile. La 3 Februar st. V.1817, proces al acestuia pentru un loc care incurca intorsulcarelor pe culita thrguluT, si din care se voià a se face birth.

La 19 Iulie st. V. 1829, maT multi a triqterT dulgherizidari, pretuesc o veche casg a mgngstiriT. In aceastglung, apel pentru procesul din 1817 al embaticulta. SuptmIstavnicul Iacob, proces, in 1831, pentru o usurpare a ora-suluT pe mosia Bughea, de pe timpul lui P. Antonie.

C.

BucurestY, 22 Februar st. V. 1815.

Ioan Gheorghe Caragea. Fiind cg dumnealul cinstitulAghient al chesaro-crgestii Curti ail argtat Domnii Mele pen-tru biserica catoliceascg din Cgmpulung, cg este fgrg de niciun fel de ajutor i ail fgcut ruggciune Domnii Mele a i sä

1 Avem, fltr1 datd, o jallA cltre o Excelen 0. contra tune Nicolae Zefterce A afil staroste sudittlor chesaricestl,, din partea cmilitarilor chesaricestl[ce], por[ni]ff spre a noastA hrarA, am. esit In tari en tirea i vola sApInbride acolo, aAnd i drepAt1 la rAnI, de Ant acum 3 aril, i aAnd stiin0. detlerea sAndurilor la cheAstrae,. Nicolae lua i scindurI si bir, ba chiarzalAr, cimpotrivit auzul0 Exelentii Tale i cu totu aplAtor de regularnen-turile Evropas.

8i

5i...

Page 368: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

320 REGIETRE DE SOCOTELt

hgrgzi pse oamenT streinT pentru poslu§aniia biserici, fiindintrebuintatg ; drept aceia, milostivire 'land Domniia Meaprinteaceastg carte Domnii Mele IT hgrgzitn ca sg tiie ludepse, oamenT streini, neintratl la vreo orgnduialg, sä fie scu-titT 0 apgrati Cu pecetluituri domne,tT, ca sg-T aibl bisericaaceasta intru cele de trebuinta aj[u]toarg., Monogramg ,ipecete ro0T.

(Arch. archiepiscopatuluY catolic din BucurestY.)

CI.BucurestY, 25 August st. v. 1825.

Privilegiu al luT Grigore-Vodg Ghica. cSI aibg a tinea 0scuti lude doi cu pecetluiturT, dupg orgnduiala Visterii Dom-nii Mele ; care IT are a le fi cig poslupnie 0 ajutor. A§gjderesg ail:A a scuti 0 ale biserici drepte bucate de oerit : oT unasutg, dijmgrit : litre una sutg, 0 a pogongrit : pogoane doog-sprezece, ce le are biserica in dealul Topolovenilor, curn 0de vingriciil : vinul ce sg va face intr'aceste vii, i un vier,iar4 dupg orgnduiala Visterii Domnie Mele ; care 0 acelasg fiie nedajnic intru nirnic. Apjdere 0 pentru dool buti cuvin ce ail trebuintg all aduce in orapl Cgmpu Lung, sg fiesloboz §i nesupgrat in top' anil de cgtre vingriceri domne§tTa le coborg din deal 0 a le aduce in Cgmpulung, indatg cesa vor ggti ; insg din drepte viile lor, fgr de nicT o poprire ;de vreme ce el n'ail a plgti vingriciu pg. drepte bucatele lor,ce vor face in viile biserici.) Se pomenesc 0 privilegil ante-rioare : ultimul, din 1819, de la Al. Sutu. Copie.

CII.ampulung, 23 Ianuar 1827.

Decreta occasione sacrae visitationis canonicae, omninoobservanda a religiosis franciscanis B. P. in opido campolon-gense degentibus pro edificatione et bono animarum, ad con-cilium tridentinum analoga, necnon pontificalium constitutio-nibus excerpta, videlicet :

Primo. Ut semper die festivo fiat contio valaca lingua, etnon aliter.

Page 369: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

DOCUMENTS PEIVITOARE LA ISTORIA CATOLICISMULUf 321

2°. Ut pariter diebus festivis post prandium ante vesperassit in eclesia instructio puerorurn, ne non et catechismum cumpixidis benedictionis adiecta . . .

4°. Ut cemeterium sit circumseptum ex quacunque materiaad hoc ut non intrent belluae, praesertim porci, de quo etiamcatholici male sentiunt.,

SI se dreagg biserica, sg se curgte curtea, sg se aibg grijgde moralg, cnequis ex diverso, id est schismatici, habeantaliquid dicere de vobis*.

(9°. Habebit curam pater administrator aliquando visitarecatholicos Tergovestini degentes."

Semneazg Molajoni.

CIII.ampulang, 6 Julie 1829.

(Iosephus Maria Molajoni, Dei et apostolicae Sedis gratiaepiscopus nicopolitanus et utriusque Valachiae in spiritualibusadministrator, habita canonica visitatione in ecclesia parochialifratrum Franciscanorurn provinciae Bulgariae campolo[n giensiad S. Iacobum Maiorem statuit, decrevit et mandavit :

Ut sacerdos Gregorius Novak, provinciae Bulgariae, aconventu campolongiensi Tergovestinum pro parochiae admi-nistratore se conferat, atque etiam Plojestiensium et apudfabricam vitriariam existentium catholicorum curam gerat,neminique episcopo et provinciali subiectus.

2°. Ut de salario suae sustentationi adiudicato soli ministroprovinciali reddat .

Stricte prohibetur sepultura mortuorum non catholico-rum cum assistentia alicuius religiosi ; ad summum poterit per-mitti ut huiusmodi cadaver in aliquo angulo caemeterii terraecondatur, sed, ut dictum, sine ulla assistentia religiosi. ,

Lasg grijg pentru aceasta Jul P. Iosif Pako.]

TIrgov4te, 17 Mart 1831.

Act pentru arendarea posesiilor mAngstiriI catolice din Tir-gov4te cgtre loan Tolea. Semneazg : (pater Nazarius Szabo,

62174. Vol. I. 21

5°.

I°.

UV.

Page 370: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

322 REGISTRE DE SOCOTELI

praesidens et ad ministrator parochiae catholicae tergovistiensis.lohvviic Tam,- . Ignatzius Gottwald, pharmacopoeus,.

CV.1832-7,

La 1832 petitie a luT Nazarie Szab6 pentru dreptul de ataia lemne in padurea orasului, drept ce i se contesta. La9 Ianuar st. v. 1834, schimb de razoare cu manastirea dinCimpulung i a Sfintia Sa parintele igumenul Nazarie Savudin Campul Lungu,. Semneaza si aJohan Binder, kk. Starost,.

La 29 Septembre st. v. 1837, se dä un atestat de orasenipentru moartea egumenului Iosif, care a ne-am pomenit... ca-siase din minti, incat umbla tot uimu, fara a sti ce face, pe-trecand in aceasta lipsire a mintiT sale peste sapte saptatnanfda zile,. Se spinzura in sufragerie la 26 Octomb re 1831 st. V.

C. 1834.

Jalba catre aMarea-Dvornicie a trebilor din läuntru., de laaSimon Zeifert, igumenu manastiri catolicest1 din orasul Cam-pulung,, pentru a o mosioara intr' acest judet Muscel, anumeLeresti-de-gios,. in anul trecut, cirmuirea ordona a se stabilialocurile unde ail de a-s pune casile, adeca in ulita satului, ;casele vechi se vor darima, stramutindu-se cheresteaua. Sintinsa i clacasi cari ased i pana acum acolo in acele viT, atatpan acele cosaruri, cum si pan ate o surla saü bordei,, pa-gubind manastirea act' stricaciunea ce face la un petec depadure oprita) si la samanaturile celorlalti si cinchisorilorkr ..., da sa aflä totdeauna isterisiti de legumi, loc de munteaflandu-sa,. Cere a se da ordine astrasnice, care neascul-atoll : a de dascuiba din acele locurT unde sä afla i panaastaz sazatoriv.

CV".1742.1831.

Extrase si note din registrul botezatilor, confirmatilor, casatori-tilor i mortilor, redactat de «pater fr. Ambrosius Symko, provin.

....

a-i

CVI.

Page 371: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

DOCUMENTS PRIVITOARE LA ISTORIA CATOLIOISMOLUI 323

ciae Bulgariae Observantium, diffinitor hablis (sic) et guardianusactualis procuratus pro conventu campolongensi), in 1746.

a. Botezuri. 1742. MergionatI: Margareta, vaduva luI GheorgheWolf, preotul Leopold Vienninger, <Helena Wolffiana, piedefuncti secretarii Nicolai Wolff coniunx*, gardianul PaulPaulityanich. <Die 8 decernbris baptizavi infantem CatharinamBarbaram ex legitimo thoro domini Georgii Vodopich, apothe-carii bukurestiensis, et Helenae Tokain Patrini FranciscusRaguseus et Catharina Fieskia na.) - 1743. Gardianul TheGriffski, Margarita vidua a Logofetulujx, Elena Wolf si fra-tele Sigismund Ledermiller. - 1745. Ilie Griffski, AmbrosieSymko <a Prividia, ex-diffinitor et gvardianus, vicariul MartinNikolik. - 1748. Fratele Angel Franich. - 1749-51. Griffski0 Elena Wolf. - 1751. Caterina Wolf. - 1752. ParochulDionisie Zerwisch. - 1753. Preotul Augustin Kraszula §i1754. Margareta Wolf. - 1756. Vicariul Ladislati Klucha. -1757. Fr. LazAr Zich. - 1760 tefan ca Tyrnaviav, gar-dian i paroch. - 1762. .5 tefan Kulik, gardian. - 1767. Ber-nard Dornbein, vicariii, fr. Ladislati Zevack. - 1775. VicariulPaulin Rajkovich. - 1778. Bonaventura Andreini, vicariti. -1779. Vicariul Alexandru Szang. - 1781. Caterina Wolf.Anton Csubin, gardian i paroch. - 1795. Se boteazI <la-cobus, filius Iohannis Wolff et Mariannae uxoris,. - 1796.Fr. Honorat Stierba < a Richnoviop. Botezul lui Iosif Wolf.

Nazarie SzabO. - 1818. Anton Bartolics. Administra-torul Venantiu Botos. - 1819. Henric Sperlak. - 1822. Va-sile Bodor. <Datum Campolongi, tempore S. Visitationis, hacdie I Ia iulii 1823. Aloysius Bonauguri, vicarius nicopolitanuss,§i Am6rosie Babick, <convisitator,. - 1823. Podluzsaniadministratorul Vasile Lodormany. - 1824. Grigore Novak,vicariti. <Datum Campolongi tempore visitationis, 31 iulii 1824.Iosephus Maria Molajoni, generalis vicariusp, i Babick. -<Datum Campolongi, tempore visitationis, 24 ianuarii 1827. Io-sephus Maria Molajoni, episcopus nicopolitanus et administratorValachig., Administratorul Iosif Paltó. - 1828. CooperatorulAlexie Iakobffi. - 1829. Visita lul Molajoni cu Bogdg.nfi. -1830, 9 lanuar. Botezul 10' Frederic-Carol fiul Carol.Au-

si

luT

Die.

1807.

Page 372: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

324 REOISTRE DE SOCOTELY

gust «de Carimani, eques, et Amaliae Berard consortisa. Nag :cd. Dudesko Vorniko et comite et Catharinae Odemsskovstkiv .

Botezul luT Ioan al luT Ioan Wolf 0 al Antonier. 1831.Mentionatg o Maria Wolf. 1831. Vicariul Mihalyak.

b. Confirmatit «Anno 1786, die 5a martii, confirmati suntsequentes per Illustrissimum dominum praesulem Paulum aDonvallia, episcopum nicopolitanum . ..

Anno i8o6, die 9 ianuarii . . . Per Illustrissimum dominuinpraesulem Franciscum Ferereum, episcopum nicopolitanum ...

Confirmati fuerunt per Elustrissimum ac Reverendissimumdominum episcopum Fortunaturn anno 1817, die 15 iulii.,

c. CgsgtoriT. 1756. Paul al luT Jacob al Sande cu Marga-reta 1111 Gheorghe Logofgtul. 1785. Ioan Wolf cu MariaMozerin.

d. Morti. 17 Decembre 1757. Dionisie Zevich, timp deese anY paroch. «1789 ... Die 18 iunii in bello turcico

in Domino obiit Hossanna, sepulta per poponem valachicum.In iunio decapitatus est a Turcis Michael Szuts in horto con-ventus et per catholicos caemeterio sepultus., 1790. SoldatTimperiali. 1811, 1 1 Septembre. «Catharina Zigler, docto-rissay. 1812. Caterina luT Paul Wolf.

1765-88.

Extrase din registrele de socotelI ale mgngstirii.Ca probg, d'am «Introitus et exitus anni 1765. September.

Ab offertorio .. . A tribus missis .. . A divendito dolio vini43 1., 20 p. .. . A cremato . . . A farina . . . A vino absynthiaco.Exitus. Ad victum, 4, 39. Pro scaphiis, ollis et directione sec.(sic). Pro cumulatione foeni in Zugur . . . Famulis et barbi-tonsori ... Pro occasione fratrum clericorum pro diversis circacurrum reparationibus, pro candelis, cornu cervi, etc. Pro at-tramento et reparatione molae, pro quatuor rotis novis . . .

Pro 104 occis ferri et obductione rotarum, etc. . .. Octobris . ..Pro restantia vini in confiniis coronensibus divenditi.,

1766. April. «Pro viatico clericorum Bukurestinum pro or-dinatione raissorum., lunie. «Pro tabaco, 24 par., 1/2 ocg.

Cy".

Page 373: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

DO(UMENTE 1'RIV1TOMELE LA ISTORIA CATOLICIBMULIII 325

de ceara, 28 par. August. c A censu domus pro residuoanno dimidio, 3 1.) (Pro quadrante piperisp, 27 p. Sep-tembre. cA baptismate, 4 par.) cPro oleo olivarum ad lam-padem.,

1768. Februar. 4Pro extractione dentis, consutione habituum,funibus et asseribus, 2, r6.*

1769. Decembre. aro vesticulis valachicis in quibus pro-fugi Bukureschtino, 9, 20.,

1770. Ianuar. (Bakschis pro liberatione e carceribus Buku-reschtini tempore Moskhovitarunb, 1, 32.P Maui. cPro tabacopestiensi, 4, 20.i

1774. Septembre. Incepe a purta socotelile gardianul Ste-fan Kubik, care nu le tine in scris, cvel ob astutiam sibiingenitam, vel ob negligentiam aquisitaml. Notita o semneazAGh. Reitter.

1776. Socotitor Tosif Morg.1777. (Pro 12 sedilibus coronensibus), ii I.

1778. 12 oca de morun, 3 1. ; 26 mg linte, 3 ; 4 luminari,36 p. c Pro crepidis et papucis patris vicarii, 3, 28.1,

1788. tIulius. Hoc mense profugimus et uno anno et medioin fuga eramus, 29 februarii redii Allvinczio Campolongum180o. In conventu summa summarum nihil inveni ; debui etvinurn et panem mendicare ad annum i8oi.

CIX.1781-182o.

Nurniri in provincia Valachiei, acute in Capitolele dinD eva .

1781. Cimpulung : Anton Csubrin, concionator, admini-strator. Al. Szangel, vicariü, concionator. Eduard Romlaidner,ccatechista et instructor iuventutis2. Rimnic: Ludovic Kis,gardian. Martin Nikolik, definitor, catechet. St. Kubik, defi-nitor, concionator. Bernard Kronholcz, profesor.

1783. Aceiag la Cimpulung, dar se adauge .5i Bernard.La Rimnic, Ludovic i Sterba, profesor acolo. In Capitol(Alvincz, 17 Novembre) se decide a se preda limba roma-neascä in colile din Alvincz, Deva, Caransebq, Teresiopol.

Page 374: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

326 REGISTRE DE SOCOTELI

1784. Cimpulung: Paulin Rajkovics, Csubrin, Romlaidner,Victor Pe Iler, profesor. Rimnic : Ildefons Sal, Nikolik,Kubik, Sterba.

181.6. Bucure0: Babick, Aug. Kecskemeti, c R. P. Fran-ciscus Vezei, contionator valachicus, catecheta et organista».

1819. Cimpulung : Lodormányi, Sperlak, Bodor. Bu-curegi : Babick, Kecskemeti, Al. Jung, Ioachim Babick.Rimnic : Gyurma, Isidor Panyák, profesor,

Se mai cuprind: instructiT ale Jul Dovanlia (Bucure0Y, 10Decembre 1785), o scrisoare atre CimpulungenT a aceluia0'(ibi d., 28 Decembre 1786) 0 o insemnare de visitA a luT Bo-nauguri, 31 Maiii 1820, in Cimpulung.

Page 375: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

VI.

EXTRASE DIN CORESPONDENTA CONSULARA AUSTRIACA,

PRIVITOARE LA ISTORIA CATOLICISMULUI IN PRINCIPATE

I.BucurestY, 16 August 1782.

Raport al ILA' Raicevich. cIn presenza degli altri cadde iidiscorso sopra un certo Emanuele d'Arrieta y Berrio, ex-ge-suita spagnolo, ed ii principe disse che si maravigliava comeii suo predecessore aveva fatto venire qui per maestro de'suoi figli un uomo cosi pessimo, che ora ii dava noja, e delquale si sarebbe disfatto dal molto, se non fosse protettodel console russo2 . ..)

IasT, 8 Ianuar 1785.

Raport al aceluiasi. cAssisteró con ii miei buoni offiziil padre Fedele Rocchi per l'adempimento delle sue fun-zioni, come gia l'hó assicurato ; ma, in quanto poi al suopersonale, Vostra Altezza mi permetera di astenermi a trat-tarlo, avendo dei saggi troppo spiacevoli del suo carattere.

I Am Intrebuintat copiile ce se alit{ la Academia Romln§..2 La 3 lulie 1783, Inteun raport al tine ellKtoriT ticute in Moldova,

cancelistul Oechsner vorbeste si de asigurri1e ce i-a Nem Domnul cS abatelen'a avut nief o misiune oficialI la Viena. Arrieta se gAsia oprit la Iasr pnce Instist va artita In scris aceasta. Fostul Iesuit, care se visa chargé d'affairesla Viena, se plInsese lui Oechsner, spuindu-1 i cdass Comando der Auskundt-schafter des Ftirsten in Wien seyn solle, dass sie sich einverstanden batten,ihre Correspondenz in spanischer Sprache geschrieben mit häbraischen Buch-staben zu fithrenp.

Page 376: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

328 REGISTRE DE SOCOTELI

Io pure, credendolo uomo probo, l'avevo accolto anni sonoin Bucoreste, e lasciato alla custodia della mia casa in tempoche ero costi, e certo che senza ii mio ritorno andavo a ris-chio di perdere f. 5 m d'argenti ed effetti lasciati in suamano, come he) già perduto piü centinaja di fiorini. Mi ri-cordo che già ha) parlato di questo soggetto all'occasione diuna querela fattami dal signor Lascaroff', alla quale costuiaveva dato ii principale motivo.)

CernNutY, 23 Mart 1788.

Raport al Jiff von Metzburg. Vor drey Tagen kam derE. Durchl. bekannte, in der Moldau stehende Praefectus derkatholischen Missionen, P. Fedele Rochi, von Jassy hieherzu mir, und zwar zu meiner Verwunderung mit einem gehei-men Auftrage von dem Fiirsten Ypsilanti. Dieser hatte ihnnämlich bey der Nacht heimlich zu sich rufen lassen, undsagte ihm, er habe keinen einzigen Menschen dem er dasHerz habe sich anzuvertrauen, er habe ihn (den P. Fedele)schon in der Wallachey als einen ehrlichen Mann gekannt,und er wisse class die Priester unserer Religion die ihnenanvertraute Geheimnisse verschweigen miissen, er bitte ihndahero also gleich zu mir anhero zu reisen und mir auf dasDringendste vorzustellen [cg de la nurnirea unuT Serascher nuse mai simte sigur i cg e pentru dinsul o mintuire 01 fie&prinsa de Nemff; if asigurà i fuga Turcilor din Iasi.] Ichführte den P. Fedele zu den H. Prinzen von Coburg undliess ihn diesem selbst Alles wiederholen. Dieser Geistlicheist auch sonst von Allem gut unterrichtet, und die Nachrich-ten die er dem Prinzen gab, trafen genau mit der letztenvon dem Herrn Metropoliten [Leon] anhero geschickten Relationiiberein ; nebstdem konnte er die ungemeine Furcht derTiirken, von welcher er einige Beweise mit Augen gesehenhat, nicht genug schildern. [Deosebite casuri de panicg

Consulul rus.

si

Page 377: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

DOCUMENTS PRIVITOARE LA ISTORIA CATOLICISMULUf 329

fugg din partea lor. Se judecg imposibil.] Urn jedoch zu-folge der allerhöchsten Willens-Meynung Seiner Kais. Mayt.dem H. Fürsten so viel möglich zu helfen, wurde nach lan-gen Berathschlagungen entschlossen dass der P. Fedele so-gleich wieder zul tick reisen und ihm die erwähnte Unmoglich-keit vorstellen und daftir folgenden Vorschlag machen sollte.[E planul care a fost executati Mit dieser Antwort ist derP. Fedele vorgestern von hier wiederum abgereiset, und derPrinz hat ihm zugleich den Befehl an den H. Obristen Fabrivon dem Erdödischen Hussaren Regiment mitgegeben undihm aufgetragen diesem H. Obristen alle dahin einschlagendeUmstande mundlich und ausfiihrlich zu erzählen, damit ersodann alle nothigen Dispositionen darnach zu machen wissel.,

IV.CernlutT, 9 April 1788.

Raport al aceluiag. Auch von dem anhero und wiederzuriickegesandten P. Fidele ist noch keine Antwort einge-troffen, denn, eben als selber auf seiner Riickreise nach Bo-toschany karn, ward der Ibraim-Pacha von dem H. ObristenFabri zuruckgeschlagen und blieb mit seinem Corps beySchippote stehen. Der P. Fidele flirchtete mit Recht seineReise fortzusetzen und schickte erst einen heimlichen Botennach Jassy und bat dass ihm der Furst einige Arnauten zurBedeckung entgegen senden mochte. Indessen blieb er 12Tage zu Botuschany und ist von dort erst am 2 theses ab-gefahren. Nun warten wir also was er oder der Fürst selbstweiters berichten und an Hand geben werden.,

V.CernKutT, 13 April 1788.

Raport al aceluia,t. Printul de Coburg se apzI cu tabgrabey Barenza, gegen die Raya von Chotym . Am Abend

' Pentru toattl aceastli intrigi a luT Alexandru Ipsilanti, v. Hurmuzaki, X,P. XLIT, uncle se Intrebuinteazi tocmaT aceste rapoarte a istriace.

t

Page 378: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

330 REGISTRE DE SOCOTELf

vorhero, als er dahin abreiste, erhielt er noch einen Berichtvon dem H. Obristen Fabri aus Botuschany, welcher anzeigte,dass ihm ein Arnauten-Capitaine aus Jassy einen Brief in la-teinischer Sprache von dern P. Fedele überbracht babe, desInhaltes : cDer Furst könne unmoglich den ihm gemachtenAntrag, aus Yassy gegen unsere Truppen auszurnarschieren,vollziehen, ohne sich bey denen TUrken, und selbst bey denenBojaren, höchst verdachtig zu machen ; der Ibraim Pacha habenur ein kleines und schwaches Corps, welches denen Kaiser-lichen nicht widerstehen konne ; wenn ihn der Obriste an-greifen wollte, wiirde der Sieg leicht seyn, und sodann möchteder Obriste nur ein oder zwo Escadrons Hussaren nach Yassyschicken und ihn (den Flirsten) mit seinen Leuten dort auf-heben und fortfiihren lassen., [Fabri rgspunde direct Domnu-lui cA va face cum e mai bine.]

VI.lag, 26 Decembre 1792.

Raport al lul Schilling. cEndlich gelang es mir den war-schauer Correspondenten des Fiirstens zu entdecken : es istder Abee Anton Lochrnann, von hier geburtig, alt 26 Jahr,welcher vor lc) Jahren nach Rom in das Collegium der Mis-sionen geschickt worden, urn alda seine Studia zu absolvie-ren. Verflossenes Jahr wurde er hieher in die Missionen ge-schickt, allein er nahm die von dem Praefect öfters angetra-gene Seelsorge nicht an, mit der Einwendung, er seye zujung und müsse sich durch einige Jahre in der deutsch undpohlnischen Sprache then, urn der Seelsorge in diesen Lan-dem Mitzlicher zu seyn.

Nun reiste dieser Abée verflossenen Monat September zuseinem Bruder nach Warschau, welcher bey dem PrälatenGhigiotti in Diensten stehet, ab ; nach seiner Ankunft langtenwöchentlich 3 auch 4-fache Briefe an seinen Bruder Stephan,so bey dem FUrsten in Diensten stehet, an ; dieser ordentlicheBriefwechsel erregte in mir Argwohn : nun eröfnete mit dervorgestrigen Post das an seinen Bruder Stephan gestelltePaquet, so drey Briefe enthilt.

Page 379: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

DOCUMENTE YRIVITOARE LA ISTORIA CATOLICISMULLIf 331

Der erste war in italianischer Sprache sub no 13 Wa-. Die-ser Brief, 4 Seiten stark, enthilt ausser den allgerneinen Nach-richten, so in alien Zeitungen zu finden, keine wichtige Stelle.Der zweyte, ohne Nro und Datum, war halb mit italienischenWörten, halb mit zusamrnengesetzten Buchstaben, Z. B. :(potete asicurare ii nostro principale ch'il nostro comminciatocommercio avra. mmmppprrr. Accio che ii commercio foo-riisce (sic), corn' egli desidera, non pasteranno i denari as-signati. Intanto vi faccio sapere che ho fatto con l'ajuto delnostro fratello con i primi negozianti l'amicizia dagnali. Se-pero di rilevare rrr000. aapppmmm. ,

Der dritte Brief war in deutscher Sprache und lautete :

(Lieber Bruder,

Du wirst aus den bereits Eingeschickten gesehen habendass ich und der Bruder uns alle Miihe geben unseren neuangefangenen Handl gewiss zur höchsten Zufriedenheit unse-res Principalen zu führen. Da dieser wochentliche Briefwechselbey H. Schilling Argwohn erregen könte, so habe die An-stalt getrofen, unsere Geschäfts-Briefe nach Kaminiek an denMajor Zeliborski zu schicken, von da sie wochentlich der inSuroka stehende moldauer Ispravnick durch einen eigenenBothen abhollen und unseren Principalen einhändigen werdelP.,

VII.

IasT, 28 Decembre 1794.

Raport al aceluiag. (Der furstliche Secretair Codrika2, so-viel ich versichert werde, soll seinen zweyten Correspondentenin Warschau, den Abbé Pierre Lochmann, so sich vor derEinnahme dieser Stadt nach Lublin begeben, aufgetragenhaben, sich nach I emberg zu verfiigen und von da die ge-wöhnliche Correspondenz fiihren.,

V., pentru Lockmann i Ghigiotti, articolul chat din Literaturd artaremind.

2 §i pentru Panaioti Kodrikas, v. articolul citat.

ii

Page 380: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

332 REGISTRE DE SOCOTELY

VIII.

Iag, 22 Septembre 1793.

Raport al lul Timoni. Les maladies inflaminatoires qui re-gnent en cé moment a Jassy nous enleverent aussi le R.Pere Prefet Fedele Rocchi, qui deceda le 19 de ce mois. Savie exernplaire, les secours qu'il prétoit aux pauvres et sabonhomie l'ont fait regreter de tout le public.

M'étant trouvé par hasard a la residence, au moment dela rnort du Pere Prefet, qui n'avoit pas 6.1 le tems de fairevenir le Pere Michel du Siret, destine pour son successeur,j'ai cril, dans la consideration que son second, le Pere Louis,est aussi alité, devoir rnettre en sureté les papiers et autreseffets precieux de l'Eglise, en faisant sceller le tout sans for-malite jusqu'à l'arrivée du dit Pere Michel', tant pour em-pécher que rien ne s'egare que pour prévenir les fouilles dela police du pals, qui, a la verité, ne s'en est pas melee,dans les archives de notre eglise catholique romaine,

L'eglise a des dettes, mais tout ce qui me conste c'estqu'elles ne sont pas considerables et, moyenant les revenusque le defunt a seu augmenter, elles peuvertt &re acquittées,quoi qu'en meme tems l'eglise soit encore a achever et sonclocher a construire.

De plus, la Cour imperiale de Russie vient de lui accor-der une pension de 3.000 roubles, que Monsieur le colonelBarozzi2 lui a obtenu, mais le consul de Russie, Monsieur deSeverin, qui vient de me faire la confidence, ignore encoresi cette pension est viagere ou attach& a l'eglise ; en cedernier cas, ce seroit un bien pour les créanciers.

Le defunt Pere Préfet avoit une estime et amitié parti-culieres pour le Pere Michel, homme digne de le remplacer,et, l'ayant propose par le passe pour son successeur a laCour de Rome, et en [a] obtenu l'approbation, ii doit natu-

' Sassano.2 Pentru care, v. Ade ,ri fragiwnte, IL, p. 346.

Page 381: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

DOCUMENTE PRIVITOARE LI ISTORIA CATOLICISMULUI 333

rellement l'avoir mis au fait de toutes ses affaires, dont lagestion demande des connoissances locales. ,

IX.

lag, 31 Main 1796.

Raport al aceluia0. P. S. c Venant d'apprendre par uncanal véridique que le feu Prefet Fedele Rocchi travaillait parle moyen de Monsieur de Severin, et probablement par celuide Monsieur le colonel Barozzi, auprès de la Cour impérialede Russie de devenir eveque de Bakau en Moldavie, il estde mon devoir d'observer a V. Ex. qu'il n'y a pas a douterqu'apres le partage deja consommé de la Pologne, la Courimperiale de Russie tachera de s'approprier le droit de nomi-nation qu'avoit le ci-devant roi de Pologne a cet eveché,dont l'eveque d'aujourd'hui, elil, mais pas encore sacré, doitetre un certain Schanoviky.

La Cour impériale et royale ayant aussi participe au par-tage de la Pologne et possedant de plus une partie du diteveché de Bakau, qui est la Bucovine, auroit, a ce qu'il mesemble respectueusement, asses de raisons de prétendre audroit de la dite nomination ; les motifs politiques d'avoir enMoldavie un eveque nornme par la Cour impériale et royalesont trop connus a V. Ex. pour en oser faire une mentiondetainee. ,

X.lag, 26 August 1796.

Raport al ce1uia0. cLa Cour de Rome vient a la finde confirmer dans la prefecture de Jassy le R. P. Michel Sa-sano ; ce délai de onze mois paroit avoir éte cause par lesintrigues des deux factions parmi les missionaires de la Mol-davi e. v

XLBucurestT, I i Iulie 1804.

Raport al lut Merkelius. sMit der heutigenPo3t unterfange ich

Page 382: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

334 REGISTRE DE SO( OTELI

mich E. Ex.... zu berichten, dass, den 6ten dieses, Vorrnittag,gegen II Uhr, Seine Erninenz der hochwiirdige H. Bischof PaulDovanglia, welcher seinen Sitz, in Betrefder langjahrigen gehabtenGliederkrankheit und seit so vielen Jahren herrschenden Unruhenin Bulgarien, von Nicopel nach Bukurest versetzet hat, wosich zuletzt diese Materie auf die Eingeweyde gesetzt hatte,das Zeitliche durch eine entstandene Entzrindung mit demewigen Leben verwechselt hat, woran wegen seinem gefiihrtenbeyspiellosen Lebenswandel jeder gutdenkende Christ, welcherdiesen wiirdigen Oberhirten gekennet hat, auch den wahrenAntheil deutlich zu erkennen gab und den Verlust mit Emp-findung bedauert. Dieser Todesfall ergab sich bier eben nachaltem Styl in dem Feiertage Johannes des Täufers und woalso keine öffentliche Geschäfte bey dem Lande verhandeltwerden.

Ich ging mit meiner Fainilie an diesem Tage in meinemGarten in die Vorstadt ober Bukurest, welcher 1/4 Stundevon meinem Quartier entfernet ist, urn daselbst der einge-trettenen driikenden Hitze bey meinen geschwachten Gesund-heits-Umstanden einige Ruhe zu geniessen ; und gleich nachdem Ableben des seligen Bischofs wurde H. Gaudi durchdie russ. und engl. Herren Consuls in das Convent berufenuncr iiber die zu erfolgende Beerdigung die Verabredunggehalten. Ohne dass mir hievon H. Gaudi etwas mitgetheilethätte, hat selbiger auch das Ansuchen dieserwegen an H.Fiirsten laut beyliegender Copie gestellet und mich in sel-bigem als abwesend von bier erkläret. [lea masuri la intors.]Und ich machte alsogleich den folgenden Tag die nöthigeVorkehrungen dass das Requiem mit alien Aufstand, unddann Abends nach Sonnen-Untergang die Beerdigung hier-landes mit auffallender Zufriedenheit erfolgte, da ich hiezudie vorfindige 6 Post-Janitscharen und 4 Unter-Officiers beyder grossen Volksmenge die beste Ordnung halten liess ; wo-bey auch der russische und englische Consul 1, als der katho-lischen Religion zugethan, mit aller Bereitwilligkeit und Theil-

Consulul tusesc era Bolcunov, iar cel engles Summerer.

Page 383: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

DOCUMENTS PRIVITOARE LA ISTORIA CATOLICtswiLia 335

nahme mit ihrem Personale dieser Function beywohnten ; undauf solche Art ist diese Beerdigung, ein unvergessliches An-denken, mit Geläute der Glocken von der metropolitan undden zwei nachbarlichen Kirchen, offentlich durch die Herum-tragung des Leichnams iiber den halben Platz bis zu seinerGrabstätte in die Kirche, vollzogen worden. Der H. Fürsthat auf des H. Gaudi sein officielles Ansuchen einigs Mis-fallen zu erkennen gegeben und sich hernach gegen michgeaussert, dass er den hochstseligen Bischof nur in Nicopel,aber nicht auch hier als das Oberhaupt der katholischen Kirchebetrachten könne, sonst aber ware Alles sehr anstandig beydes Seligen Beerdigung zu seiner Zufriedenheit vollzogenworden, obwohl der H. Furst aus der angefiihrten Ursachekeinen Allai vom Spatar und Aga etc., etc. hätte anordnenkönnen. tlherhaupt hat sich der englische Consul hiebey sehreifrig, als ein junger, noch nicht genugsam erfahrener Mann,in diesem Fach betragen und dem hier einstweilen von demhochseligen Bischof bestellten Vicarius Pater Anton laut bey-liegender Copia angetragen, selbst dessen Anbringen undBericht nach Rom zu besorgen ; welches ich aber von demenglischen H. Consul habe zurücknehmen lassen und E. Exc.zur weiteren Beforderung hiemit in tiefester Unterthanigkeitbeyschliesse.

Bey meinen mehrmaligen Besuchen kam ich vor kurzerZeit mit dem hochseligen Bischof auch auf die Rede wegenden fortwährenden Verweigerungen der Copulationen vonzweyerley Religionen, weil hiedurch verschiedene Gehassig-keiten entstUnden, ob dieses alhier nicht gleich wie in denk. k. Staaten der Toleranz angemessen vollzogen werdenkönnte. Worauf ich die Antwort erhielt, class hochselbigerdieses ohne Auftrag Seiner Excellenz des papstlichen HerrnNuntius in Wien nicht gestatten könnte, obwohl dieses selbstder griechischen Religion, wohin sich zuletzt ausser dem pro-testantischen Prediger einige in derley Fallen wegen ihrerCopulation verwendeten, etwas auffallend sey....*

1 Constantin Ipsilanti.

Page 384: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

336 REGISTRE DE SOCOTELI

XII.

Bucurestf, 12 Septembre 1804.

Raport al aceluiag. [Focul din Se larT, la 9 Septembre,intre 3 0 4 dup5. arniazil Das katholische Convent und das inErbauung erhaltene Quartier des Herrn Gaudi liegen in Asche,und bitten durch mich urn gnadige HüIfe bei E. Excellenz.0

XIII.

BucureW, 9 Octombre 1804.

Raport al ace1uia0. e Da, den 9ten September, durch diegrausame Feuersbrunst die hiesige katholische Kirche nebstmehr denn moo Buden und bey 200 Bujarenhauser, demKloster St Georg und 2 anderen Kirchen in die Asche ver-legt worden sind, so habe ich dem wohlehrwiirdigen HerrnPfarrer den Auftrag gegeben mit Beyhtilfe eines Beamten undrechtschaffenen Meistern einen Uberschlag auf das Wirth-schaftlichste hieriiber zu machen und, sobald iiberkommen, sobin ich besorgt denselben Euer Excellenz einzusenden.,

XIV.

BucuregY, 13 Octombre 1804.

Raport al ace1uia0'. eVermtig meinem letzten . . . Bericht,unterfange ich mich Euer Excellenz sowohl den Grundrisszur Erbauung der hiesigen katholischen Kirche, als auch dengemachten Uberschlag fiir die höchst erforderliche Bau-Mate-rialien hiezu, ohne hiebey der inneren Einrichtung der Kircheund der Wohnung der Herren Geistlichen zu gedenken, zurgnadigen Einsicht und Beherzigung . zu unterlegen. Derhiezu noch erforderliche fremde Terrain zur Erweiterung desConvents kann, gering gerechnet, mit 4.000 Piaster nicht er-kaufet werden, welcher in dem Grundriss abgesondert ange-merket worden ist. [Cere sprijin 1 restituirea anexelor.]

Urmeaza eBau-tiberschlag und Berechnung derer Erfor-dernisse welche zu der Aufbauung der bis in Grund ab-

.

Page 385: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

DOCUMENTE PRIVITOARE LA ISTORIA CATOLICISMULUt 337

gebrannten römisch-katholischen Kirche zu Bukurest, nachmitfolgendem Plan auszugeben und herbeyzuschaffen erfor-derlich sind.

Die katholische Gemeinde zu Bukurest bestehet dermalenaus k. k. österreichischen Unterthanen, Zahl 194 Pfamil. (sic)

Russ. kay. UnterthanenFranzösischerK. preussischerK. englischerTiirkischer

13

52I

3

77Zusammen : 340.

[Apol socotelile architectuluT.5i planul colorat, intre terenul RaduluT-Voclä i al luT Pa-

pazoglud

XV.Bucuresa, 16 Novembre 1804.

Raport al aceluiag. cDie huldreiche Theilnahtne Euer Ex-cellenz von dem unangenehmen Vorfall mit dem apostolischenGeneral-Vicarius von Nicopel, so in spiritualibus auch hierdie General-Vicarius-Stelle in der Walachey vertritt, habe ichwohldemselben einstweilen bekannt gemacht ; welcher alhierdermalen bey dem russischen Herrn Consul die Hauspriester-Stelle angenommen hat, bis selbiger vom Heiligen Stuhl dieweitere Disposition erhalten wird.)

XVI.lag, 23 August 1805.

Raport al luf Schilling. (Euer Excellenz gnadige Zuschriftvom 26 Julius habe den 7ten des Monats zu empfangen die Ehregehabt und gehorsamst zu unterlegen, dass ich noch unterm1 71en vorigen Monats Julius wegen dem Missionär StephanBoskor und am 23tert ebendesselben Monats wegen dem an-wesenden Priester Raphael Maciowsky meine Berichte einge-sendet, und bis nun Euer Excellenz zugekommen seyn werden1. D

1 Rapoartele citate lipsesc din copiile ce am lntrebuintat.

62174. Vol. 1. 22

Page 386: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

338 REGISTRE DE SOCOTELT

XVII.

I4f, 17 August 1836.

Raport al lui Hammer. «Die hieslge, vormals den Po lengehorige katholische Kirche ist seit dern Sistover Frieden unterk. k. Schutze gestanden. Die Depeschen der hohen geheimenHof- und Staatskanzley enthalten selbst mehrere Beweisehievon.

Als im Jahre 1795 der Präfekt der katholischen Missionmit Tod abging 1, nahm H. Timoni, laut umständlichem Berichtdesselben vom 22. September desselben Jahres, die Verlassen-schaftshandlun g vor, und die hierauf erlassene Antwort bil-ligte ganz sein Benehmen.

Im Jahre 1803 erst ward dieser katholischen Mission ausallerhöchster Gnade ein milder Beitrag von 500 Piaster be-williget und durch die hohe Depesche vom i. Februar des-selben Jahres dem Viceprafekten Domenico Brocani der fer-nere allerhöchste Schutz zugesichert. Nun aber tergiversiretdieser Vicepräfekt auf eine gegen die genossenen allerhöchstenGnaden sehr undankbare Weise, indem er gegen mich er-kläret hat, dass er selbst noch nicht wisse unter welchemSchutze er zu stehen habe, dass die Kirche dem Lande an-gehore und dass er die weiteren Befehle seiner Oberen er-warte. Alles in der Absicht urn sich und die Kirche unterfranzosischen Schutz zu begeben. Da der H. Resident bis-her davon noch keine Erwahnung gethan, so habe auchich alles Gesprach hieraber mit Fleiss beseitiget, trage michaber unterthanigst hiemit an, ob der allerhöchste Hof sichvielleicht seines bisher ausgeabten Patronatrechtes begebenoder sich wie bisher der Kirche und der Mission anzunehmengesonnen sey, und in dem letzten Falle bitte ich Euer Ex-cellenz dem Viceprafekten Domenico Brocani durch den HerrnNuntius die gehorigen Weisungen zur Richtschnur seinesBenehmens zugehen zu lassen.)

1 V. ma! SUS, pp. 332-3, no vift.

Page 387: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

DOOIIMENTE PRIVITOARE LA ISTORIA CATOLIOISMULIA 339

XVIII.

Iag, 28 Septembre isos.

Raport al aceluiag. cAls Nachtrag zu meinenri untertha-nigsten P. S. II No. 6, habe ich die Ehre zu melden, dassder neue Präfekt der katholischen Mission in der Moldaubei seinem ersten Besuche mir sagte, die Heilige Congregationhabe in ihrem letzten Schreiben ihm noch keinen bestimmtenBefehl ertheilet, unter welchem Schutz diese Mission eigent-lich zu stehen habe.

Von Reinhard 2 erfuhr ich auf der andern Seite blos gele-gentlich dass er den Auftrag gehabt einzuberichten ob dieErtheilung des Schutzes an die katholische Mission einigenSchwierigkeiten oder inconveniens ausgesetzet sey und dasser geantwortet habe, es scheine ihm natinlich dass dieseGeistlichen als geborene Unterthanen des Konigs von Italiendes französischen Schutzes genossen. Da ich mit Fleiss biszur Ankunft der Befehle Euer Excellenz hieriiber alles Ge-sprach vermeiden wollte, so erwähnte ich auch bey dieserGelegenheit mit keinem Wort der Kirche, die ehemals unterpolnischen, dann nach der Theilung .unter österreichisch kai-serlichem Schutze stand und die mit dem Konigreich Italiennicht das Geringste gemein hat. Ubrigens bin ich iiberzeugtdass Reinhard personlich auf diesen Schutz gar keinen Werthsetzet und dass dieser Zweifel der Heiligen Congregation unddas hier daraus entstandene Schwanken der Mission blos derTergiversazion des nun abgesetzten Präfekten zuzuschreibenist. Dass es aber nichts weniger als gleichgaltig sey diesesseit der Theilung Polens ausgeiibte Schutzrecht aufzugebenurnsonst und um Nichts, bedarf erst nicht meiner unterthd-nigsten Bemerkung.,

I Giovanni Maffei, cred. V. Schmidt, o. c., p. 134 i nota 3 (dar nu poatefi un act de la el cu data de Ianuar i8o6, curn pretinde autorul).

2 Comisariul fiances.

Page 388: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

340 REGISTRE DE SOCOTELT

XIX.

lag, 15 Mart 1807.

Raport al aceluia0. [Nu i s'a rAspuns in afacerea cato-licilor], wiewohl derselbe [Gegenstand] meines Ermessens nachnichts weniger als unter die unbedeutenden gehort. [Ceartapentru patronat cu Franta. Observa;ii. Biserica era supt scutpolon, pentru cl Po Ionia if apAtase eFermane von der Pforteund Chrisove von den Fürsten . .. Der ehemalige Bischof inder Moldau war ein Suffragan des Erzbischofs zu Lemberg.,Succede Austria in aceste drepturY, cwie mehrere andere inden osmanischen Staaten).] In den letzten Jahren wollte derfranzösische Consul sich das Protekzionsrecht über die Geist-lichen anmassen, denen die Heilige Congregation jiingst garkeine bestimmte Weisung ertheilt, an wessen Schutz sie sichhalten sollen, sondern dieselbe ans Land selbst angewiesenhat. Nun ist es aber doch unlaugbar dass die Geistlichen, sieseyen ilbrigens wessen Nation sie wollen, unter denselbenSchutz gehoren als ihre Kirche. Die von der Pforte einge-setzte Fiirsten können niemals auslangen den Schutz der Kirchefiir sich zu behaupten, denn nach den Traktaten der euro-paischen Mächte mit der Pforte stehen die katholischenKirchen in den osmanischen Staaten entweder unter franzti-sischen, spanischen oder iisterreichischen Schutz, und die vonJassy stand immer, eh unter polischen, hernach unter öster-reichischem.

Ich sehe nicht mit welchem Grunde Rom seinen Missiona-rien einen andern Schutz zuwenden will als den unter demdie Kirche steht und wie es sich weigern kann, die Missionder Moldau, deren Bischof sonst nur ein Suffragan des Lem-berger Erzbischofs war, ausschliesslich an die k. k. Agenzieanzuweisen.

Itzt, in diesem Augenblick, wo kein französischer Consulgegenwartig, ist meines Erachtens gerade der wahre Zeit-punkt mit positivem Tone aufzutreten und Wahrheit undRecht, so hier als in Rom geltend zu machen, damit dieMission angewiesen werde, sich ausschliesslich an der k. k.

Page 389: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

DOCUMENTE PRIVITOARE LA ISTORIA CATOLICISMULIA 341

Agenzie zu halten und nicht zwischen dem tisterreichischen,französischen und Landesschutze zu tergieversiren. Daran istaber dermalen nicht der itzige Prafekt, dem ich alles Gutenachriihmen muss, sondern der Mangel der Weisungen ausRorn Schuld, denn wider die Mission selbst habe ich keineEinwendung zu machen.

Da ich nicht zweifle, dass der Ränkeschrnied Bocskor, urndie Veranderung der Mission zu bewirken, versucht habenwird die Sache unter einem dern Interesse des allerhochstenHofes vortheilhaften Lichte darzustellen, so halte ich es auchfür meine Pflicht hier irn Vorbeygehen zu bemerken, dass, deneinzigen Fall ausgenommen wo der k. k. Hof unmittelbarepolitische Bearbeitung der im Lande angesiedelten Ungurdnenzum Zwecke hatte, nichts weniger politisch und dem mirbekannten Staatssystem und Staatsinteresse des allerhöch-sten Hofes mehr zuwider ware, als die Hereinsendung von un-garischen Priestern, weil hiedurch nichts als die Auswande-rung befärdert wurde ; denn das Interesse der Geistlichen, dienur von Parochialeinktinfte leben, ware es die Zahl ihrerPfarrkinder nach Kräften zu vermehren ; und fiir die Ungarn,welche wussten dass sie hier Seelenhirten ihrer Nation an-träfen, ware dies ein Beweggrund mehr zurn Hertiberziehen.Doch, gesetzt auch class der obgedachte Fall von politischenBearbeitungen in die dermaligen Absichten des k. k. Hofeseinschliige, so miissten hiezu vor Allem ehrliche und wackereSeelsorger gewahlt werden, und nicht solche Spitzbuben undBetriiger wie Bocskor und Consorten, welche eine wahrePest ihrer Heerden waren und, statt dern Interesse des k. k.Hofes in der Hand, demselben, um ihr eigenes zu befördern,aus allen Kraften entgegen arbeiten und nicht kleines Unheilstiften

XX.lag, 14 Maiu 1807.

Raport al aceluiasl. Auf die von Euer Excellenz unterdew 22tem April an rnich gestellten Fragen in Betref ciesungarischen Volkes in der Moldau, habe ich die Ehre flit- die

wiirden.,

Page 390: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

342 REGISTRE DE SOCOTELt

allerhöchste Kenntniss Seiner Majestät folgende Auskunftvorzulegen :

Die Zahl der moldauischen Unterthanen welche ungari-schen Ursprungs und katholischer Religion sind, beläuft sichauf 4.182 Familien, welche 21.319 Seelen ausmachen und infolgenden zehn Pfarreyen eingetheilt sind :

Familien SeelenFaraoni 350 1935Clesia 380 1928Grosescht 3 ro 1581Valesacca 278 1365Kalughera 762 3647Temascheni 450 2370Reketeni 340 1874Allaucesti 460 2367Saboani 680 3448Husch 172 792

4182 21319.Die Seelsorger derselben sind Italiener aus dem Orden

der Minoriten, von der Propaganda geschickt und dem zuJassy residierenden Präfekten untergeordnet.

Ausser einigen achtzig Piastern welche dieselben jährlichvon der Propaganda erhalten und ausser den Stallgebiihren,bekommen dieselben von jeder Familie einen halben Piasterjährlich.

Die Sprache in welcher sie predigen ist die moldauische,was schon desshalb nothwendig, weil nur der kleinste Theilder oben aufgezahlten Familien (nämlich die spater Einge-wanderten) noch ungarisch verstehen, die ältesten Einwo'hneraber, zwar ihre Religion, nicht aber ihre Sprache beybehaltenhaben.

Diese verlassliche Auskunft habe ich ohne das mindesteAufsehen, und unter dem Vorwand zur Ergänzung der sta-tistischen data welche ich tiber die Moldan sammle, ein-geholt.

ch nehrne mir nur noch die Freyheit hier die schon in einemmeiner vorigen . Berichte [n° xir] gemachte unmassgeblichste

Page 391: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

DOCURENTE PRIVITOARE LA ISTORIA CATOLICESMIILUI 33

Bemerkung zu wiederholen, dass (die Einwilligung der Pro-paganda vorausgesetzt) die Aufstellung ungarischer Seelsorgerin der Moldau dem k. k. Hofe nur dann vortheilhaft seynkönnte, wenn es in desselben System lage zur Erreichungeines nicht entfernten ausserordentlichen Zweckes die ge-dachten ungarischen Abkoinmlinge politisch zu bearbeiten,dass aber, wenn die Moldau auch kiinftig unter tiirkischerBothmassigkeit und alles im Alten zu verbleiben hat, die Ein-fiihrung ungarischer Seelsorger in der Moldau die Auswan-derung aus Ungarn und den Szeklerstiihlen ungemein begun-stigen wiirde.,

IasT, 17 April r8o8.

Raport al lui Duldner. [0 candela aprinsä la icoane de unLipovan negustor, care tinea cu chirie o prAvglie a Trei-Ie-rarhilor, chi foc intreguluT rind de dughene precum si mänAs-tidi chiar.] Auch die Buden des katholischen Klosters schonFeuer fingen und die Kirche bedrohet wurde. [Feldmaresalulrus1, care era ein der Kirche, , da ordin trupelor sA interviepentru a stinge ; ceia ce ce se si face, dArimindu-se casele ye-eine.] Acht Gemeine vom neun und zwanzigsten Jagerregimentwaren auf das Dach der katholischen Kirche hinaufgegangen,besprizten dasselbe anhaltend mit Wasser, und so wurde solchegerettet. [Noroc cA a stat vintul i cä Trei-Ierarhii erail in-cunjuraff cu zid. Auch das katholische Kloster wird durchAbtragung der auf seinem Grunde befindlich gewesenen Ge-bhude einige tausend Piaster verlohren haben2.)

XXII.

BucurestY, 12 April 181o.

Von der Rennen atre vice-presedintele Divanulut, gene-ral Engelhardt. ti cere : (8° Endlich möchten auch dem k. k.

I Cneazul Alexandru Prozorovschi, care se afla Inca In acest oras.V., pentru acest foc, mat sus, p. 160, no exvi.I

XXL

Page 392: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

344 REGISTRE DE SOGOTELf

Agentie-Personale und der katolisch und evangelischen Geist-lichkeit ihre zugetheilte Bauren alle ihre bishere genosseneFreyheiten, durch die Saptschis im Mindensten nicht angetastetwerden.,

XX".DucurestY, tin April 1812.

Raport al luT Fleischhakl. (Die hiesige katholische Kircheist, sammt dem daran stossenden Kloster der Franziskaner,welche a llhier, unter Oberaufsicht des Herrn Bischof von Ni-copol Ferery, die Seelsorge ausilben und den Gottesdienstversehen, seit mehreren Jahren, nemlich seit dern 3ten Augusti8o5 1, ein Raub der Flammen geworden.

Einige mildthatige Beytrage reichten kaurn hin, au f derBrandstatte nach und nach einige wenige Wohnzimmer zurUnterkunft fill- die Geistlichkeit zu erbauen und den vor jenenZimmern befindlichen engen Corridor dergestalt einzurichten,dass man in selben zum Nothfall den Gottesdienst abhaltenkonnte; welches auch aus Mangel eines bessern Locale bis jetztgeschah, obgleich dieser Platz zurn Gottesdienst weder schick-lich, noch hinreichend ist urn auch nur den kleinern Theil derkatholischen Gemeinde in sich fassen zu können.

Der vorigen Winter aus Jassy anhero gekommene ArchitectFreywald 2 nahm den zu der neuen katholischen Kirche be-stimmten Platz genau auf und verfertigte einen Plan, der, seinereinfachen Zierlichkeit wegen, sowohl als der dabey genom-menen hauptsächlichen Rücksicht auf die genaueste Ersparung,allgerneinen Beyfall erhielt und nach welchen man dieses vonalien Katholiken so sehnlichst gewunschene Gebäude unterdem Schutze des Allmachtigen nächstens zu beginnen hofft ;welches jedoch ohngeachtet aller nur moglichen Oeconomiegegen 40.000 Piaster zu stehen kommen wird.

Die Haupt-Schwierigkeit selbes zu vollenden bestand immerin der Unzulanglichkeit, wo nicht gar in dern ghnzlichen

Cf. maT sus, p. 336, n° xu.I Pentru care, v. Hurmuzaki, X, p. 666.t

Page 393: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

DOCUMENTE PUIVITOARE LA ISTORIA CATOLICISMULUf 345

Mangel der nothigen Fonds. Um diese zum Theil herbeyzu-schaffen, schritt das Kloster zur Verausserung einiger ihmgehorigen, itn Tirgovister Bezirke gelegener Grundstlicke ;das Obrige sollte durch eine öffentliche Kollekte allhier zu-sammengebracht werden. Seine Excellenz der en Chef korn-mandierende General Graf Kutusoft, welchen die Geistlichkeitam Ersten urn die Erlaubniss eine derley Kolekte machen zudiirfen, anging, unterschrieb sich am Ersten mit 50 Dukatenoder 600 Piaster, die er auf der Stelle dem Geistlichen iiber-gab, und zugleich durch den Vice.Praesidenten an den Divanden Befehl ergehen liess, die mil Bau nothigen Materialienum den wohlfeilsten Preis der Kirche zu verschaffen. Diesemschönen Beyspiele folgten mehrere andere russische Generäleund Beamte ; so gab der Herr Consul Kirico 2.000 Piaster,Herr Consul Ledoulx ebenfalls 50 Dukaten oder 600 Piasterund, da die hiesige Kirche von jeher unter k. k. Schutzstehet, so konnte ich auch nicht weniger beitragen als 50Dukaten oder 600 Piaster.

Selbst mehrere hiesige Bojaren zeichnen sich durch nam-hafte Beitrage in Geld uud durch Versprechungen von Bey-hilfe an unterschiedlichen Materialien aus.

Jedoch wiirde allen diesen wohlthatigen Beytragen nur da-durch die Krone aufgesetzt, wenn Seine Majestat unser aller-gnadigste Monarch, durch Euer Excellenz Farsprache bewogen,Seine allermildreichste Hand aufthun und als erster Beschtitzerder Kirche und der Geistlichkeit durch eine milde Gabe denBau der katholischen Kirche seiner Vollendung nahe zu fiihrengeruhen wollten.,

XXIV.Bucure,tT, 6 lanuar 1813.

Raport al aceluia0. can der Nacht vom 2ten auf den 3tenerhielt ich die zweyte gnadige Depesche vom I.8ten Dezember,in welcher mich Euer Excellenz zu unterrichten die Gnadehatten, dass Seine Majestät unser ... Kaiser zum Behufe derWiedererbauung der katholischen Kirche eine Beyhilfe vonvier tausend Gulden v.v.... zu bewilligen ge.ruhten. Ich habe

Page 394: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

346 REGISTRE DE SOCOTELf

geeilt, dieses Zeichen der allerhöchsten Grossmuth und From-migkeit, sowohl der hiesigen katholischen Geistlichkeit, alsauch dem Publikum bekannt zu machen. Erstere behalt sichvor, ihre Danksagung selbst abzustatten.

Die Kirche ist bereits seit Anfang vorigen Frahjahrs biszum Dach solid aufgebauet, die Arbeiten aber im Herbst ausMangel an hiezu erforderlichem Gelde eingestellt worden.,

BucuregT, 13 Octombre 1813.

Raport al aceluia0. Va negocia o scrisoare de schimb,dessen Betrag dem gegenwartigen, aus Furcht vor der Pestin Tirgovischt befindlichen Klostervorsteher Herrn Pater Am-brosius Babich, zum Behufe des Baues des hiesigen katho-lischen Kirche, zu iibergeben, und Euer Excellenz dessenQuittung seiner Zeit zu abersenden bemaht sein [werde].s

XXVI.

BucuregT, 17 Novembre 1813.

Raport al aceluiag. cDer hier wohnhafte Herr Bi.schof vonNicopoli, Monsignor Francesco Ferrari, ist gestern abends, indem von katholischen Bulgaren bewohnten, unweit Bukarestgelegenen Dorfe Ciopli, allwo demselben auf mein Einschreitenbey dem regierenden Farsten eine kleine katholische Kirchenebst Wohngebaude far die katholischen Seelsorger zu er-bauen gestattet wurde und wohin er sich, nach oftmals ge-wechselten Wohnorten, der Pestseuche wegen gefluchtet hatte,gestorben. Der einzige, mit Ausnahme des KirchenvorstehersPater Arnbrosius Babich, von der Seuche noch verschont ge-bliebene hiesige katholische Geistliche, Padre Fortunato, wurdezwei Tage bevor ebentalls von diesern Ubel, in gedachtemDorfe Ciopli, wo er mit dem Herrn Bischofe unter einemDache lebte, befallen, woran er noch krank darnieder liegt,und hatte Sonntag am 14ten seine Krankheit dem HerrnBischofe entdeckt.

.

Page 395: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

DOCUMENTE PRINTITOARE LA ISTORIA CATOLICISMULUI 347

Diese Entdeckung hatte so nachtheilige Folgen auf dieGesundheit des alten schwächlichen Monsignore Ferrari, dasser nach einem Krankenlager von 3 Tagen seinen Geist auf-gab. Ich wage es indessen nicht zu entscheiden, ob derSchrecken allein, oder vielleicht die Ansteckung durch PadreFortunato, die Ursache seines Todes gewesen sey und, daich vermuthe, dass der Herr Bischof der Propaganda vonRom unterstand, so halte ich es fIir meine Pflicht EuerDurchlaucht diese Anzeige zu machen.,

XXVII.

BucurestY, 8 Tanuar 1814.

Raport al aceluia. (Da der hochwiirdige Herr PfarrerPater Ambrosius Babich von Tergovischt nach Bukarest zu-riickgekehrt ist, urn während der eingetrettenen Weihnachts-feyertage den Gottesdienst allhier abzuhalten, so habe ichihm die aus allerhöchsten Gnade erhaltene zweyte Rate desallergnadigsten Beytrages zum Bau der neuen katholischenKirche, bestehend in 1.666 Piaster, 26 Para, iibergeben, undunterlege die eigenhandige Ouittung.,

XXVIII.BucurestT, 6 April 1814.

Raport al ace1uia.§1. CDa sich seit geraumer Zeit ein zuKimpolung befindlicher wallachischer Bischof durch einenblinden Fanatismus geleitet, Eingriffe in die Rechte der dor-tigen katholischen Kirche erlaubt imd ihre seit den altestenZeiten bestehenden und aufrecht erhaltenen Freyheiten zuschrnälern trachtet, ein Verfahren das, wenn es langer ge-duldet würde, zu den unangenehmsten Folgen fiihren könnte,so habe ich auf die erste Anzeige davon, alsogleich vomhiesigen Herrn Metropoliten Nectarius die nothigen, kraftig-

1 Al ArgesuluY, de sigur. Dacg nu egumenul de la mIngstirea domneasaa Cimpulungulut

Page 396: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

348 REGISTRE DE SOCOTELY

sten Befehle an gedachten Bischpf begehrt, die, wie ich hoffe,seinen Anmassungen und zugleich alien ferneren Scandal er-weckenden Streitigkeiten zwischen beyden Kirchen ein Endemachen sollten. Urn jedoch das Ubel aus der Wurzel zu hebenund zugleich far die Zukunft ähnlichen Misshelligkeiten vor-zubeugen, glaube ich die Ferien der Ostertage nicht besserund zweckmdssiger verwenden zu können, als wann ich michselbst an Ort und Stelle verfiigte und die Sache auf einegiitliche Art beylege 1 ,

XXIX.

Bucure%Y, 4 Ma iil 1814.

La lir' , dupd cererea AgentuluT, der Vorsteher der hie-sigen katholischen Kirchel, Babick, a celebrat un serviciupentru liberarea Papei. Asistä i consulul rus Chirico. DarLedoulx, consulul frances, face sd. se cheme acasä MadameLedoulx, ieine sehr gute Christin,, i cumnata

XXX.

20 Maiii 1814-

Raport al luT Raab. [Dupli ordinul din 7 Maui'', a invitatpe Barbieri sà piece imediat in Italia sail la Constantinopol.Cere papport prin Bucuregi, voind sd meargd la Roma. I 1-adat, dar va atrage atentia asupra luT i la Agentia munteand.BaniT pe cari-T avea aluggrul la starostele din Galati, Man-zoli 2.] Bey dieser Gelegenheit kann ich nicht umhin denheissesten Wunsch zu dussern, darnit die hiesige katholischeMission mit untadelhaften Religions-Vorstehern einrnal ver-sehen und ordentlich geschiitzt werde, urn der öffentlichenSchau, da wo die griechische Religion die dorninante ist, nichtausgesetzt zu werden. Die Mission iiberhaupt und die Kircheselbst ist nicht unter dem Schutz einer fremden Macht ; der

Nu ?tint nitnic despre aceastX visia proiectatl.I Dar Barbieri nu pled. Indata. V. maT sus, p. 169, no CXXXIII.

el%

IaV,

Page 397: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

DOCUMENTE PRIVITOARE LA ISTORIA CATOLICISMULUt 349

Vorsteher bedienet sich in Vorfallenheiten des Schutzes einesfremden Agenten nach seinem eigenen Belieben, verhandeltdie Geschäfte selbst mit den Landesfiirsten und, da die inder Turkey sich befindenden Missionen und Kirchen ihreneigenen Schutz haben, so macht dieses grosse Ungelegen-heiten, giebt zu vielen .Ränken Ursache, versetzt auch dieLandes-Obrigkeiten in Verlegenheit, so dass der Fiirst michfragen Hess, warum die Kirche und die Geist lichen nicht untereinern Schutz ständen, so wie es insgesammt in der Turkeyder Gebrauch ist und dass er sich Higlich in solche Geschkftenicht zu mischen glaube.,

XXXI.

Iag, 26 August 1814.

Raport al aceluiag. EDen 24ten dieses habe ich die Ehregehabt, das hohe und gnadige Befehlschreiben Euer Durch-laucht vom 101en August zu empfangen, und habe nicht er-inangelt, den Herrn Präfekten dieser Mission anzuzeigen, dassSeine Majestät der Mission in der Moldau insgesamnit ihrenSchutz angedeihen lasse. Diese Mission, von so einem hohenGrade durchdrungen, dankt ehrerbietigst und bat mich denehrturchtsvollsten Dank hieriiber vor die FUsse Seiner Ma-jestat zu bringen.

Ich stethe obgedachten Präfekten dem Herrn Fürsten vor,allein dieser glaubt der Mission nicht ehevor offentlich desk. k. Schutzes (sic) Osterreichs geniessen zu lassen, als bis ihmder dazu nothige Ferman von der Pforte zugekornmen seynwird, dass r aber den provisorischen Schutz Seiner Majestatbis dahin anerkenne.

[S'a cerut firmanul, dupl modelul celor polone, de la In-ternuntiu, trimetindu-i-se i e die Denkschrift des apostolischenHerrn Nuntius i declaracia Domnului.] Auch wird HerrInternuntius selbst wissen, ob für den nun hier zu residirendenHerrn Bischof aus Bacao ein Ferman ebenfalls nothwendigseye oder nicht. Ich habe desshalben mit dem Herrn Fiirstennicht gesprochen, erwarte die Ankunft diesés Kirchenvorste-

Page 398: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

350 REGISTRE DE SOCOTELL

hers, urn dann auf eine schickliche Art diese Neuerung vondern Herrn Frirsten annehmen zu machen.

[Dar nu-si 014 sama cu ce va tr4i episcopulj da die Missionarm ist und fur den Bischof keine Mensa existirt, wo hingegendie moldauischen Bischäfe Staat und Ansehen machen unddass so ein armer, kiimmerlich lebender katholischer Bischofnur zum Gelächter der andern werden konnte, wenn der rö-mische Hof diesem Bischof nicht eine ausgiebige Zulage beyden dermalen so theuern Zeitumständen geben wird, denn esscheint mir unmassgeblichst der Ehre der heiligen Religionund des römischen Hofes nicht angemessen zu seyn, dass einkatholischer Bischof in der Stille und in Geheim zu Hausedarbe.

Ich meinerseits werde mir anbefohlenermassen das Wohlund das Ansehen der heiligen Religion in dieser abkatholischen,fan atischen Gegend zum Gegenstand der schuldigsten Auf-merksamkeit machen und mit Rath und That dem HerrnBischof, sowohl als den Missionairen iiberhaupt, an die Handgehen'.1

XXXII.14i, 9 Septernbre 1814.

Raport al aceluiasi. Ra'spuns la un ordin din 24 August,in afacerea stradei. A ajutat Misiunea in acest punct chiarinnainte de acordarea protectiei i a obtinut s'ai se dea o corn-pensatie bisericif catolice. Expune afacerea Neben der ka-tholischen Kirche und jener der Drey Heiligen besteht einkleines Gäschen, kaum ftir eine Person gangbar. Die riickwärtsdieser Kirche wohnenden haben keinen Ausgang und sind beyFeuer-Entstehung dern grossten Ungliick ausgesetzt. DieseEinwohner wollen nun behaupten dass zu allen Zeiten dieseStrasse fahrbar war und dass das katholische Kloster sich derStrasse bernachtiget hatte, und verlangen die Strasse zum all-gemeinen Wohl und Besten. Die beyderseits vorgewiesenen

1 Cf, raportul, pe care, din partea 1u, ii face Berardi, Prefectul, ma sus,PP. 184.5, n° Cxxxvi.

si

Page 399: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

DOCUMENTE PRIVITOARE LA ISTORIA CATOLICISMULUY 351

Dokumente sind Zweifeln unterworfen. Der Herr Farst undder Divan bestehen nun darauf, zum allgemeinen Wohl undzur Sicherheit der Stadt, dem katholischen Kloster einenKaufmannsladen zur öffentlichen Strasse abzunehmen und wollendas Kloster auf eine andere Art entschadigen., Nu se poateopune, lipsind acte indubitabile

XXXIII.

LW, 14 Octombre 1814.

Protest al AgentuluI catre Domnie, in afacerea stradel.Afla a Domnul ar fi dispus a confirma decisia Departamen-tului Afacerilor-Straine, care refusa indemnisarea de 2.800 1.

afirina ca a fost cindva o strada pe acel loc. Anunta ca.va raporta lucrul si cere a nu se atinge pana atundrile bisericii.

XXXIV.

Octombre 1814.

Raab care internuntiul Stiirmer, in aceiasi afacere, pentrucare-I mai scrisese. Face istoricul. Legatura Misiunii de Po-Ionia : cauch fart diese Mission noch heutigen Tags das

Wappen. Nach Abtrettung Galiziens imJahre 17 72 war selbe aber, auf die der Heiligen Congregationvon Seiten der verschiedenen Präfekten gemachten Anzeigen,dass sie von den moldauischen Farsten stets gut behandeltund geschiitzt werde, ohne allen Schutz belassen ; doch hatsie in vorkommenden einzelnen Fallen bald den österreichi-schen k. k., bald den russischen k. Schutz in Anspruch ge-nommen,. Va lua ce cale va crede, dar cauch ich bin derMeinung dass durch ein einfaches Begehren eines gewohnli-chen Pforten-Fermans der beabsichtigte Zweck erreicht wer-den kann2,.

a Cf. spusele PrefectuluT, maT sus. pp. 185 i urm.2 Cf. p. 188, n° =ULU.

cladi-

polhiisch-ktinigliche

Sag, 54

Page 400: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

352 REGIS.= DE SOCOTELI

lag, 10 Februar r815.

Raport al Ira Raab. La redamatia nunciuluT, asigurX iar1gcä se va acorda despAgubirea, pe care i-a promis-o dinnou, verbal, Dornnul. Cornisia numitA, dupI intervenirease pronuntase pentru bisericg. S'a ordonat §i mAsurgoarealoculull. Aceasta ar fi trebuit de mult s'o cearà misionaril.

kg, 2 Iunie 181$,

Raport al aceluia§i. (Das gnadig reservirte BefehlschreibenEuer Durchlaucht vom IOten May und das auf dieses Bezughabende vorn 20ten May habe ich unter einem den 3Iten Mayzu erhalten die Ehre gehabt.

Das Seiner Majestät in ungarischer Sprache Uberreichteund im Nahrnen der in Moldau und Wallachey zerstreutenKatholiken gestellte Gesuch scheint mir nichts anderes zusein als eine Erdichtung des bertichtigen Geist lichen StephanBotskor 2, denn ich glaube nicht dass in der Moldau solcheLeute werden vorfindig seyn, noch dass sie zu so einemSchritt selbst gekommen wären, indem ich hieher weiss dassdie hierländigen ausserst beschränkten Katholiken mit ilirenSeelsorgern zufrieden, bis dato hier noch nicht Klage geflihrthaben, besonders da ich mit dem hochwiirdigen Herrn Pre-fecten voriges Jahr die Einleitung getroffen habe, an einemOrt wo kein Seelsorger war, Jetnanden zu stellen und aufdiese Art ist diesem abgeholfen worden.) Va cerceta aceastlintriga.

(Die gegen Baco aufgestellten Residenzen sind nur zuCalugera, eigentlich die Baccoer Pfarre, eine halbe Stunde vonBacau entfernt ; hat einen der wiirdigsten Seelsorger in derPerson des Pater Domenico Brocani, einen Römer, der in derungarischen Sprache machtig, allgemein geliebt und geschatzt

1 VezT-o maY sus, pp. 188-9, ne OXL.2 VezT maY sus, PP. 340-1, no six.

luT,

xxxy.

Page 401: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

DOCUMENTE FR1VITOARE LA ISTORIA CATOLICIBMULTA 353

ist. In Faraoan ist Pater Pancratio Finta, ein Ungar, in ClegiaRaphael Magejowskij, ein Pole, in Groseschtie Pater Alexan-der Popp, ein Ungar . . .

In der ganzen Moldau rechnet man höchstens 24 tausendkatholische Seelen, und alle diese sprechen die moldauischeSprache und haben der ungarischen gar nicht nothig. Dassdiese Bittschrift daher nur den unruhigen Boczkor zum Ur-heber haben muss, scheint urn so gewisser zu seyn, als erschon nach dem irn Jahre 18o8 misslungenen Versuch sichder hiesigen Prefectur zu bemeistern, aus dem CzernowitzerArreste manche derartige Gesuche und Verlaumdungen derhiesigen Missionarien an die russischen Befelshaber gelangenzu lassen wusste.

Was den zur bessern Pflege der Seelsorge nach der Mol-dau abzuschickenden ungarischen Priester betrift, so werdeich Sorge tragen damit er in jene Gegenden komme, wo ermit der ungarischen Gränze nicht zu nahe ist, denn ich richtemein Augenmerk immer dahin, damit dadurch der Auswan-derung gesteuert werde, und glaube zu behaupten dass durchdie Anstellung solcher ungarischen Geistlichen die Aus-wanderung nur befordert wird und ware sicher besser wenndiese Pfarrer der Landsprache machtig, aber keine Ungarnware n.

P. Berardi hat mir das eigenhandige Schreiben des papst-lichen Herrn Nuntius vom I 5ten May lesen lassen, vermogeer ihm ämtlich anzeigt, dass er zum Bischof in Bacau vonSeiner papstlichen Heiligkeit ernannt seyel. Da nun die Er-nennung vor sich gegangen und nicht mehr zu ändern ist,so ist zu hoffen dass die guten Absichten Seiner Heiligkeitdadurch erftillt seyn werden ; nur ware es zu wiinschen dassder wiirdige P. Landi, ehemaliger Präfect, wenigsten die Prae-fectur wieder erhalte.

I V. imal sus, p. 189, rile

62174. Vol. I. 23

Page 402: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

354 REGISTRE DE SOCOTELt

XXXVII.

BucuretT, 28 Novernbre 1815.

Raport al luT Fleischhakl. (Der Herr Bischof von Nico-poli, Monsignor Fortunato Ercolani, ist vor etlichen Tagenin Begleitung seines Bruders und noch etlicher Missionarienvon Wien hier zurück eingetrofen und hat am vorgestrigenTage in der hiesigen katholischen Kirche, unter dem Zustrii-men aller hier befindlichen Katholiken, sein erstes bischöflichesHochamt feyerlichst abgehalten. Eben heute habe ich ihndem regierenden Herrn Fiirsten und dem hierortigen walla-chischen Herrn Erzbischof' vorgestellt, und er wurde vonFiirst Caradgea, sowohl als von benanntem Prälaten, auf dasFreundschafflichste und Zuvorkommendste empfangen. Nunwerde ich mein vorziiglichstes Augenmerk darauf richten, dieEinigkeit unter der hiesigen Geistlichkeit zu erhalten, wasauch bisher jederzeit meine angelegentichste Sorge gewesen ist.»

XXXVIII.

Bucure0Y, 31 Decembre 1813.

(Ambrosius Babich, administrator parochiae*, dX chitantä luTFleischhakl pentru a treia ratA din suma de 4.000 de florinT,ddruit5 de impArat.

Ta0, rg Februar 1816.

Raport al luT Raab. (Die hohe ottomanische Pforte hatdem Herrn Fiirsten, auf die ihr von ihm gemachte Anzeigewegen der Hieherschickung eines romisch.katholischen Bischofsunter der Benennung eines Bischofs von Bacau, geantwortetdass sie, nach eingesehener Vorstellung der Landes-Bojareninsgesammt, ebenfalls diese Anerkenung nicht zugeben wolleund dass sie bereit seye dem k. k. Herrn Internuntius, wenn

1 Era atund Nectarie.

XXX1X.

Page 403: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

DOOIIMENTE PRIVITOARE LA ISTORIA OATOLICISMULUI 355

er sich deshalben an sie wenden werde, eine ahnliche Ant-wort zu geben.

Um, in Ermanglung der hohen und gnadigen Verhaltungs-befehle Eurer Durchlaucht, die Sache jedoch nicht bey dembewenden zu lassen, glaubte ich gehorsamst unterthanigst,class ich einstweilen nichts besseres thun könne als mir zu-gestehen machen zu lassen dass wir befugt seyen einen Bischof,wie es ehevor der Gebrauch war, als Visitator in die Moldauzu schicken, dass er seinem Rang gemass empfangen undauf die Zeit seiner Visitation geduldet werde.

Nach einem langweiligen Fiir- und Dagegen, wo ich ge-gen eine eingebildete Vermuthung zu karnpfen hatte, als seheman in der Ernennung des Bischofs einen geheimen Antragdie katholische Religion zu Nachtheil der herrschenden grie-chischen allgemeia einzuführen, hat mir der Herr Fiirst ver-sprochen, dass, wenn ein Bischof fiir die Katholiken in derMoldau, unter einer andern Benennung als jener eines Bischofsvon Bacau, unter dem Vorwand eines Visitators hieher korn-men wiirde, er ihn gleich seinen Vorfahrern standesgemassempfangen und ruhig sein Amt auf eine iibereinzukommendeZeit werde fiihren lassen, dass er auch bereit seye ihmeeine grossere Verlangerung nach Umständen zu geben, damit-es nicht heisse als habe er seinen permanenten Sitz im Lande.

Ich entstehe nicht Euer Durchlaucht dieses vorlaufigetlbereinkommen als Nachtrag zu meinern Berichte von 29tenDecember 8151.... zu unterlegen und bitte Euer Durchlauchtgehorsarnst um die hohe und gnadige Weisung2.,

XL.IasT, 19 April 1816.

Raport al aceluiag. g Das hohe und gnadige BefehlschreibenEuer Durchlaucht vom yen April habe ich den I4teu des Mo-

Lipseste.2 Cf ma! sus, p. 192 si urm. Din corespondenta austriaa se vede

iraportul n° CXLIX, de pe p 196, trebuie datat i817, nu L816. De altmin-Arelea, In original nu era anul, ci numaY luna.

cC

Page 404: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

356 REGISTRE DE SOCOTELf

nats unterthanigst zu empfangen die Ehre gehabt. Ich ersehedaraus, dass Euer Durchlaucht gewunschen, dass ich michvor Einlangung bestirnmter höherer Weisungen mit demHerrn FUrsten in keine weitere Unterhandlungen des Bischofsvon Bacou wegen, einlassen, viel weniger einen Anwurf zurAnnahme des Monsignor Berardj als blossen Visitator hättemachen sollen.

Ich kann Euer Durchlaucht versichern dass ich dem HerrnFiirsten hierüber keinen Vorschlag gemacht habe, dass ichnur die Gelegenheit ergriffen urn mir von dem Herrn Fiirstenversprechen zu machen, gegen die etwaige Ankunft einesVisitators nichts einzuwenden, und diess umso mehr weil esder erste war, welcher mir sagte dass man höchstens unterBedingnissen einen Visitator annehmen konnte, wie es ehevorder Gebrauch war, dass er aber auch darzu keinen bestimm-ten Befehl habe, dass er aber doch etwas auf sich nehmenwolle. Ich hatte bey dem keine andere Absicht als das vonden Ständen in der Moldau selbst anerkannte Recht der 1(a-tholiken zu realisiren, ohne desshalb wegen Anerkennung einespermanenten Bischofs von Bacau das Recht zu vergeben, oderaber gar die ämtlichen Schritte Seiner Excellenz des k. k. HerrnInternuntius beschranken zu wollen ; denn ich glaubte dass,wenn der Bischof einmal unter so einem Namen hier erschiene,die Stände durch dessen Hierseyn sich nach und nach an ihngewahnten und mit der Zeit durch langeren Aufenthalt dessenE-xistenz begriindet, die Anerkennung selbst bewirkt werdenkönnte. Da dieses alles in einer freundschaftlichen Unterre-dung mit dem Herrn FUrsten gepflogen wurde und ich esEuer Durchlaucht gehorsamst unterthanigst unterlegt hatte,so glaube ich dadurch die in Frage stehende Anerkennungdes Bischofs von Bacou nicht verruckt zu haben. Allein, sovielich in Erfahrung habe bringen konnen, so wird die Aner-kennung eines permanenten katholischen Bischofs von Bacouvielen Schwierigkeiten unterliegen, weil die Frage in Con-stantinopel im vollen Staatsrathe, wie mir der Herr Furstsagt, abgeschlagen und dem Grossherrn selbst die Entschei-dung dartiber unterlegt worden seye.

Page 405: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

DOCVENTE PRIVITOARE LA ISTORIA CATOLICISMULUI 357

Diese dem Fiirsten erst kiirzlich zugekommene Entschei-dung mag ihn auch bewogen haben auf meinen ihm ver-traulich gemachten Antrag, gegen die Ruckkehr jenes geist-lichen Oberhirten in derselben Eigenschaft, welche dieser beyseiner Abreise von Yassy begleitete, nichts einzuwenden, mireine abschlagige Antwort zu geben und sich zu erklären, dasser dieses darum nicht zulassen könne, weil Monsignor Berardjbereits als Bischof von Bacou durch ihn selbst in dem Landeunter den Katholiken promulgirt worden, auch zu diesemZwecken von dem Landvolk Gelder eingehoben habe, daherobefiirchten uniisse, dass man ihn, Monsignor Berardj, als eineMaske und den Fiirsten als Werkzeug betrachten werde urnwider die Willensmeynung des Grossherrn einen permanentenBacouer Bischof allhier einzufiihren und dass er mich ebenaus diesem Grunde ersuchen miisse zu vermitteln dass dieAnherokunft dieses neuen Bischofs bis zu Einlangung derdefinitiven Entscheidung aus Constantinopel verschoben werden,indein er Furst im entgegengesetzten Fa lle fiir nichts mirgut stehen könne.

Aus alien Reden des Herrn Fiirsten habe ich deutlich er-sehen dass er auch die mir frillier ohne höhere Bewilligungfreywillig zugestandene Anerkennung des Monsignor Berardjals Visitator beanstände.,

XLI.

BucureoT, 8 lunie ,816.

Raport al luT Fleischhakl. eIch befinde mich in der LageEuer Durchlaucht unterthanigst urn eine gnadige Weisungbitten zu miissen, wie ich mein Benehrnen einrichten miisseum nicht in Ausiibung der politischen Gerichtsbarkeit mitdem hochwiirdigen Bischof von Nicopel, Monsignor Fortu-nato Ercolani, der sich eine ihm eigene Gerichsbarkeit an-masst, in Collision zu kommen [Evreul Wolf Tetelbaum, dinCernAutT, era s!I provoace, in August 1815, o miscare popu-iar reaua-T purtare i bänuiala a a vrut sä rapeascIun copil de crestin. Ii (IA peste granita, pentru a-I scIpa viata.

prin

Page 406: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

358 REG1STRE DE SOCOTELI

Dar revine si deschide cein öffentliches, alien Auschschwei-fungen gewidmetes Haus*. Iar se face vrednic de pedeapsd,

innaintea urmdririlor Agentid, se addposteste «in das hie-sige catholische Kloster, unter dem Vorwande dass er zuunserer heiligen Religion Ubertretten wolle und die heiligsteTaufe verlange. Machte zugleich dem hochwiirdigen HerrnBischofe, der sich durch Zufall eben dort befand, glauben dasser von den Juden aus dem Grunde verfolgt werde und mitTode bedroht sey, weil er seine Religion abschwören solle.*Agentia-1 reclarnd. Feldwebelul aflä pe cale «den geistlichenHerrn Missionarius Pater Joseph*, care aducea pe Ewer' laFleischhakl, pentru a-I cere sd-1 apere de ceilal4 Evrei. IIaratä Agentul cum sta lucrul convinge, asa cd lasd peEvreil la caporalif Agentie. Dar Iosif revine cu Paire Matteo,pentru a se plinge, in nutnele episcopului, cd i s'a cdlcat ju-risprudenta. Se &it expiicaiT. ApoT vine chiar episcopul, pen-tru a se tingui, emit mehr Heftigkeitx. Reclamd dreptul deasil : S o sey es in Rom, so in ganz Italien und so soli esauch in seiner Diözöse seyn.* Agentul rdspunde cd «diehiesige catholische Kirche unter dem Schutze Seiner Majestatdes allerhochsten Kaysers von Osterreich und ApostolischenKonigs steht* si cd obiceiul nu e si in Imperiu. Episcopulpersistind, i se recornandd a se adresa nunciulta. Scrie decicardinaluluT Severoli, dar «ganz anders als es sich zutrug,.Cetindu-i se scrisoarea, Agentul il face atent asupra greselilor.IsT retrage apol" raportul, scris «in der ersten Hitzei sitrimete anexatul. «Ich werde sorgfaltig gewiss jede Gelegen-heit urn mit dem Herrn Bischof von Nicopel, dessen hitzigerund unruhiger Charakter noch vicle und grossere Unannehm-lichkeiten in diesem Lande verursachen wird, auch nur vonWeitem in irgend eine Collision zu kommen, habe vieltnehrviele seiner gethanen Missgriffe zu verbessern gesucht, steheihm immer mit Rath und That bey und schweige Uber somanches, aber in diesem gegenwartigen Fall halte ich es flit-meine Pflicht Euer Durchlaucht Bericht zu erstatten, daahnliche Anmassungen sehr grosse Unziemlichkeiten nach sichziehen könnten.*

si,

sil

Page 407: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

DOCUMENTE PRIVITOARE LA ISTORLA CATOLICISMULUI 359

XLII.BucurestI, 19 Iunie z 8z 6.

Raport al aceluiag. .cDa ich mich nicht getraute fiberdie in eben jener obgedachten gnadigsten Weisung an michgnadigst gestellten Frage hinsichtlich der Summe, die fiirden jährlichen Unterhalt allhier eines Priesters des grie-chisch-unirten Ritus erforderlich ware, allein zu entscheiden,so habe ich dariiber auch mit dem hier befindlichen HerrnBischof von Nicopel, Monsignor Ercolani, Riiksprache ge-pflogen und kam mit demselben dahin iiberein, dass diegeringste Summe die für einen solchen Priester auszuwerfenware, riicksichtlich der ausnehmend grossen Theuerung indiesern Fiirstenthurne, sich wenigstens auf hundert Thaler odersechshundert turkische Piaster belaufen miisse.

ebrigens ist hier der Ort meine Besorgnisse hier gehor-samst dartiber zu dussern ob nicht die Versammlung aller inder Wallachey befindlichen Uniten in einem Dorfe und dieErbauung für selbe einer eigenen Kirche auf dem Gute eineshiesigen Grundbesitzers, obgleich mit dessen Willen, wie esder Herr Bischof zu veranlassen irn Sinne hat, wo nicht Hin-dernisse von der hiesigen Regierung, doch aber Verfolgungenvon Seite des wallachischen, höchst fanatischen und unwis-senden Clerus urn so mehr nach sich ziehen könnte, als esden Anschein hätte, die catholische Geistlichkeit allhier wofledadurch Proselyten unter den nicht unirten Landesbewohnernmachen ; welches sehr unangenehme Folgen haben wiirde.,

XLIII.BueurestI, z o August 18r6.

Raport al aceluia,T. eDer regierende Herr Fiirst hat un-langst durch seinen Bestellten in Wien ein diesem von SeinerEminenz dem apostolischen Herrn Nuntius zur Bestellung iiber-gebenes Schreiben des Herrn Cardinal Litta erhalten, in wel-chem ihm, im Nahrnen Seiner Heiligkeit, für alien der ca-tholischen Kirche und Geistlichkeit in der Wallachey erwiesenenBeystand und Unterstutzung gedankt und selbe, insbesondere

Page 408: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

360 REGIBTRE DE SOCOTELf

aber der Herr Bischof von Nicopel, seiner ferneren Hu ld undProtection anernpfohlen wird.

Da Monsignor Ercolani durch den Herrn Nuntius eine Ab-schrift dieses Briefes erhalten hatte, so ersuchte er mich mitihm einen Besuch bey dem Herrn Fiirsten abzustatten, wel-ches ich auch diesmal, so wie lifters worden, mit Vergniigenthat. Der Herr Bischof wurde, wie gewohnlich, auf die höf-lichste und ausgezeichneteste Weise empfangen und erhieltneuerlich alle nur mogliche Zusicherung von Willfahrigkeit inalien die catholische Kirche und Gemeinde betreffenden An-gelegenheiten. Den Brief Seiner Eminenz des Cardinals Littahatte der Herr Furst bereits beantwortet und seinetn Be-stellten Rasti in Wien zur ebergabe an den apostolischenHerrn Nuntius zugesendet.

Ich beniitzte diese Gelegenheit um die Beylegung eineszwischen den catholischen in Tschoplu, dem dermaligenWohnort des Monsignor Ercolani, wohnenden Bulgaren undihrem Grundeigenthiimer Vestier Hadgi Mosco seit geraumerZeit obwaltenden Streits, der noch hächst unangenehmeFolgen nach sich hätte ziehen kcinnen, zu bewirken. Domnul,care decisese defavorabil, incredinteazA afacerea ispravniculuide Ilfov i Agentulta, pentru cercetare iocal i impAciuire.Se i face, i resultatul se aprobA.] Die Beylegung dieses Streitesist fiir mich urn so angenehrner und ehrenvoller, als Herr vonChirico seit langer Zeit diese Sache ohne mein Vorwissen betrie-ben oder vielrnehr verdorben und, erst nachdem er die Fruchtlo-sigkeit seiner falschen Schritte einsah, mir aufgebiirdet hat ;der Gegenstand aber eigentlich gar nicht unter die Gerichts-barkeit der k. k. Agentie gehort, da die Bulgaren hiesigeLandesunterthanen und nur insofern sie Katholiken sind vondem Herrn Bischof beschiitzt werden ; ich folglich einzig undallein als Protector unsrer heiligen Religion in der Wallacheymich der Sache als Bittwerber und Vermittler bey dern HerrnFur-sten annehmen durfte.

Ich zweifle nicht dass der Herr Bischof von Nicopel vondieser Angelegenheit Meldung gegen Seine Eminenz den HerrnNuntius machen werde.,

Page 409: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

DOCI'MENTE PRIVITOARE LA ISTORIA CATOLICISMULTA 361

XLIV.

BucurestT, zo August i8r6.

Raport al ace1uia0. cDer Herr Bischof von Nicopoli Mon-signor Fortunato Ercolani hat mir vertraulich mitgetheilt dasser von dem apostolischen Herrn Nuntius Cardinalen Severoliangegangen worden sey mich zu ersuchen bey Euer Durch-laucht neuerliche unterthanigste Vorstellungen zu machen,wie nothwendig die Sendung eines Geistlichen des griechisch-unirten Ritus nach der Wallachey sey. Ob ich ihm gleichbegreiflich machte dass dieser Gegenstand bereits von EuerDurchlaucht in gnadige Erwagung gezogen worden und wahr-scheinlich schon Anstalten getroffen worden seyen, wornitseinen religiosen WUnschen willfahrt werde, folglich eine neuer-fiche Anregung von meiner Seite nur den Schein einerunnothigen Zudringlichkeit haben wiirde, so ging er dochvon seinern Begehren nicht ab und versicherte mich dass dieeberkommung eines solchen Geistlichen von grosster Wich-tigkeit sey, indenri sich bey zwölftausend unirter Griechen inder Waflachey befanden, die sich aus Siebenbiirgen anheroübersiedelt haben.

Ich muss es Euer Durchlaucht aufrichtig gestehen dassmich diese Entdeckung nicht nur in Erstaunen und Schreckensetzte, sondern mich auch veranlasste den Herrn Bischofanzurathen, alien seinen Missionaren den schärfsten Auftragzu ertheilen, jene Emigranten bey jeder Gelegenheit haupt-sächlich die Pflichten gegen ihren Monarchen, gegen den sieschwer dadurch gesiindigt haben, dass sie sich durch dieFlucht von dem jeden getreuen Unterthan obligenden Leis-tungen entzogen, einzuprägen und sie zur RUckkehr in ihr Va-terland zu errnahnen ; welches fur sie urn so rathsarner ware,als sie bey langeren Verweilen in der Wallachey der ganzenSchwere der hiesigen Regierung unterworfen seye und auchnicht von Weitem auf irgend einen Schutz der k. k. Agentiezu rechnen haben wiirden.

[Episcopul vrea sg-T adune cin zwey Dörfers, cu bisericg.Ar da nWere la dificultgti, ca pentru Cioplea. Amintqte ce

Page 410: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

362 REGISTRE DE SOCOTELf

resultate desastroase ar putea sa aibI pentru populatia Ar-dealulta i a Banatuld.] Die Bekehrungs- und Neuerungssuchtund der iibertriebene Eifer von welchem der Herr Bischofbeseelt ist, zwischen jenen Unirten und den hiesigenGriechen, zum grössten Nachtheil der catholischen Geistlich-keit und Religion, grosse Unruhen, ja selbst Verfolgun-gen hervorbringen werde ; denn schon öfters wurde vonder hiesigen wallachischen Geistlichkeit Klage bey dem regie-renden Fiirsten geffihrt, die ich nur mit dusserster Anstren-gung bis jetzt unterdrficken konnte, und welches ich vielleichtnicht immer zu bewirken im Stande seyn durfte, besonderswenn der Gegenstand von grösserer Erheblichkeit ware.

[Si preotul unit, de se va trimete, sA indenme la reemi-grare pe credincio0', und iibrigens sich mit moglichster Vor-sicht und ohne vieles Aufsehen auf die Erffillung seines Hir-tenamtes zu beschränkenl.

XLV.TaA 29 Novembre 1816.

Raport al ha Raab. (Monsignor Berardj hat mir ganz un-verhofft den 25ten November das hohe Befehlsschreiben einerhochlöblichen k. k. geheimen Hof- und Staatskanzley eigen-handig fibergeben und mir die zwey Priester fin- diese Mis-sion vorgestellt.

Der regierende Herr Fürst, welcher gleich von der An-kunft dieses Prälaten verstandigt wurde, liess mich urn dieUrsache dieser raschen Erscheinung befragen ; ich verffigtemich zu ihm und sagte demselben dass der ehemaligePräfekt dieser Mission Monsignor Berardj out seinen Postenzuriickgekommen seye und dass ich nicht zweyfle dass ihmder Ausfibung seiner Geschäfte nichts in Weg gelegt werden

Dieses befremdete ihn sehr und ersuchte mich E. Hoch.k. k. geh. Hof- und Staats-Kanzley sein Befremden dartiberumsomehr darzuthun als die Erkennung eines riimisch-katho-lischen Bischofs flit- die Moldau in Constantinopel abgeschla.

warde.

Page 411: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

DOCUMENTE PRIVITOARE LA ISTORIA CATOLICISMULUt 363

gen und ihm verbothen wurde so einen hier anzuerkennen.Dass dieses nun in seiner Macht nicht mehr stände und viel-leicht gestanden ware, bevor diese Sache am tiirkischen Hofeware anhangig gemacht worden, und dass er nun nichts ande-res thun könne als dieses in Constantinopel anzuzeigen unddas es ganz von dem k. k. Herrn Internonce Exzellenz ab-hange die Pforte zur Anerkennung dieses Prälaten zu stimmen.

Obrigens hat Herr Fiirst gegen Monsignor Berardj nichts,will ihn ruhig hier belassen bis ihm das Nothige von Con-stantinopel hieriiber zukommen wird.

Da es mir nun am Meisten daran gelegen den Herrn Für-sten dahin zu bewegen diesen Pralaten ruhig hier zu belassen,und es auch bereits durchgesetzt habe, so glaube ich dassdas Ubrige vielleicht nicht mehr vielen Anständen unterliegendiirfte. Indessen werde ich dem Monsignor Berardj den Mi-thigen Schutz und Unterstiitzung in allen seinen Angelegen-heiten wie ehevor bestens angedeihen lassen und genau da-rauf sehen dass er einstweilen das anernpfohlene compromet-tirende Aufsehen vermeide und dasjenige abwarte was SeineExcellenz der k. k. Herr Internonce hieriiber zu Nachachtungtiir gut erachten wird.)

XLVI.Ia0', 14 Iulie 1817.

Raport al aceluiasi. «Der pabstliche Herr Nuntius klagtin seiner unterm 3Oten May d. J. eingereichten und in derAnlage gehorsamst riickgehenden Note gegen Eingriffe undIntriguen des hiesigen evangelischen Pastors in die Rechte desrOmisch-katholischen Bischofs bey gemischten Ehen, etc. [I seordonase de Cancelarie la 4 Iunie a cerceta lucrul si a luamAsuri,] da der evangelische Pastor wahrscheinlich demSchutze der k. k. Agentie unterstehet.

H. Pastor Harte hat zwar far seine Person, als k. preus-sischer Unterthan, den Schutz dieser Agentie, welchen allediese Gemeinde-Vorsteher immerhin hier genossen, allein dieKirche stehet unter dem Schutz des Landesffirsten. [Hartergspunde a era o intelegere tgcutg, intre clerici, ca si peste

Page 412: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

'364 REGISTRE DE 8OCO3EL1

Milcov. Berardi staruind a i se lasa numar luT casatoriilemixte, Agentul crede ca nu e mijloc de a se intelege. Nu enimic de facut decT : s'ar putea opri nutnaT casatoriile supu-ilor austriacT, dar, 'An a. la raspunsul de la Roma, partile a:

trece la ortodoxie. MaT bine sa se dea instructiT episcopuluTa se intelege amical emit den hier unter den Superintendentenvon Bucarest stehenden evangelischen Pastor, sail sa se in-drepte dupa legile civile austriace.]

XLVII.IRO, 3 Novembre 1817.

Raport al aceluiag. eVor zwey Jahren hatte ich schonwegen eines reformirten Predigers in Visanta, Bacuuer Dis-trikte, einige Ungelegenheiten, ich wusste aber ihn von dortabgehen zu machen und so die Ruhe in jenen katholischenDörfern wieder herzustellen.

Allein das konigliche Siebenburger Gubernium schickte,laut der in der Nebenlage, etc., auf Veranlassung der helve-tischen Confession, einen andern, in der Person des Theologie-Candidaten Herrn Beniamin Beder nach der Moldau, urn 4Jahre daselbst in seiner Eigenschaft zu verweilen, und ver-langte far ihn den Schutz.

Aus meinen Antwort vorn uten Hornung ... konntediese Lancles-Stelle sattsam entnehmen dass ich wohl denSchutz Seiner Majestät diesern . nicht versagen konnte, dasses aber besser gewesen ware wenn man so einen Seelsorgernicht dahin geschickt hätte.

Ich beschränkte mich also lediglich darauf die Sache einst-weilen so beruhen zu lassen bis allenfalls Klagen gegen ihneinlaufen wiirden.

Diese sind mündlich wirklich eingegangen ; auf den Befehlseiner Landesstelle sich stiitzend, trotzt er jedweden, und eskönnten Verhältnisse noch eintretten, wodurch diese Agentiein nicht geringe Verlegenheiten seinetwegen versetzt werdenkönnte, wozu der hochwurdige katholische Herr Bischof Be-rardj in seiner geh. nebenfolgenden Eingabe schon denersten Schritt gemacht hat.

Page 413: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

DOCUMENTE PRIVITOARE LA ISTORIA CATOLTGISMULIA 365

Da Monsignor Berardj nun auf die Wegschaffung dieses .. .dringt, ich so was aber ... nicht von mir selbst thun kann,so nehme ich mir die unterthanigste Freyheit den Hergangder Sache einer Staatskanzley gehorsamst zu unterlegen .. .0

X LVIII.

BucureW, 20 Novembre [817.

Raport al luT Fleischhakl. [10 permite a raporta c die Sei-ner Majestät vorgetragenen Beschwerden des Minoriten Pro-vinzialen Anton Bartalis gegen den Bischof Ercolani vonNicopolis3.] Allbekannt ist es, dass die Ordens-Geistlichen derbulgarischen Provinz seit undenklichen Zeiten in ihren hier-landes eigenthiimlichen Klostern zu Rimnic, Kimpolung, Tir-gowist und Bukurest die Seelsorge versehen und der allge-meinen Verehrung und Achtunz der katholischen Gemeinde,sowohl als der hierlandigen Einwohner genossen haben. Ebensoallbekannt ist es dass die Bischöfe von Nicopolis nie ihrenSitz in der Wallachey, §ondern jederzeit in Bulgarien, undinsbesondere der vorletzte Herr Bischof Monsignor Dovagliaden seinen in Nicopol selbst gehabt habe, welcher jedochkrankheitshalber nach Bukarest kam und von gedachten Or-densgeistlichen, nahnientlich vom Pater Ambrosius Babich, indem hiesigen Kloster mit aller Gastfreyheit aufgenohmen undbis an sein seliges End, welches im Jahre 1804 erfolgte 1, ge-pflegt und verpflegt worden ist. Der Nachfolger desselben,Monsignor Ferrari, ein alter und heiliger Mann, genoss indem nehmlichen Kloster fortwährend der nehmlichen Pflegeund wusste sich gleichfalls durch seinen exemplarischen Le-benswandel die allgemeine Verehrung, Ehrfurcht und Liebezu erwerben, bis er uns im Jahr 1813 von der Pest in Csiöplientrissen wurde 2, wo er vor seinem Ende, in Mangel eines an-dern Geistlichen, den damaligen Missionair Fra. Fortunato Er-colani zu seinem General-Vikar bestellte ; welcher dann auch

i V. p. 334 0 urm., n° XI.2 V. pp. 346-7, no XXVI.

Page 414: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

366 REGISTRE DE SODOTELY

späterhin von dem apostolischen Stuhl zum Bischof von Ni-copolis und Administrator der Wallachey ernannt wurde.

Monsignor Ercolani, seit beynahe 18 Jahren Missionar inBulgarien, wusste zur Zeit der Anwesenheit der russischenArmeen in dieser Gegend eine grosse Menge katholischerBulgaren vom jenseitigen Donau-Ufer nach der Wallacheyheriiber zu bringen und einen Theil derselben in dem nahebey Bukerest gelegenen obgenannten Dorfe Csiopli anzusie-deln, wo er auch durch selbe eine katholische Kirche erbauenliess und diesen Ort zu seiner Residenz erwahlte, Verzichtleistend auf die Gastfreundschaft des katholischen Klosters inBukarest, wo er nur als Gast handeln und wirken konnte,sich aber immer eine Wohnung in selbem vorbehaltend, vonder er jedoch, ohne sie zu bewohnen, dennoch stets denSchlüssel bey sich bewahret.

Bey seiner Riickehr von Wien brachte er sechs Geistlichemit sich, von denen drey Italiener und drey Deutsche ; letz-tere aus dem neuen Orden der Ligarianer; zwey von diesenwurden durch ihn erst hier zu Priestern geweiht. Vor Allemfing Monsignore Ercolani an, den hiesigen wardigen Pfarrerund Kloster-Vorsteher Ambrosius Babich, aber welchen hierLandes nur eine Stimme herrscht, dass er nehmlich ein hei-liger und wiirdiger Seelsorger seye, unter verschiedenen nich-tigen Vorwanden auf alle nur mogliche Weise zu verfolgenund zu versuchen ob er ihn von hier entfernen könne, urneinen seiner jungen Geistlichen die weder der nothigenSprache kundig, noch sonst dazu geeignet sind, das Seel-sorgeramt mit Wiirde zu versehen, an dessen Stelle zusetzen. . . Die sich durch weiter nichts, als einen alle Gränzeniiberschreitenden fanatischen Bekehrungseifer auszeichnen, derin diesem Lande nicht am rechten Orte ist. Selbst die vonselben hier neu errichtete Schule, welche gewiss eine sehrlöbliche Einrichtung ware, zu welcher sie ein eigenes Hausgemiethet und es zu einem ligoriner Kloster umgestaltethaben, wo sie auch ihren Gottesdienst verrichten, giebt wegender darin herrschenden Unreinlichkeit und Unordnung mehrzum Gespott Anlass, als dass selbe Lob verdiente, und erregt

--

Page 415: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

DOCUMENTE PRIVITOABE LA ISTORIA CATOLIOLTSITILIA 367

zu define noch die Schellsucht des wallachischen Klerus, derheute oder morgen dieser Neuerung halber zum Ausbruchkommen clurfte.

Da Monsignor Ercolani durch diess Benehmen nicht zuseinem Zweck kommen konnte, schloss er mit gedachtemPfarrer Friede und Freundschaft . Voriges Jahr der Provin-zial Anton Bartalis zur gewohnlichen Visitirung der unter ihmstehenden Kloster der Wallachey nach Bukarest kam und sichhöchlich verwunderte, dass der Bischof von Nicopolis sich indie oeconomische Verwaltung der Kloster menge, indem erdem Vorsteher des hiesigen Kloster die Rechnungen dessel-ben unter Androhung der Interdicirung abforderte, und sicheine fiir den Provincialen bestimmte Wohnung im Klosterselbst, ohne selbe zu benützen, zueigne. Damals schon ver-klagte Monsignor Ercolani diesen Provinzialen bey der Heili-gen Congregation in Rorn und beschuldigte ihn unanstandigeReden gegen ihn ausgestossen zu haben. Erklärte dabey dasssärnrntliche Geistliche jenes Minoriten-Ordens der bulgarischenProvinz unwissende und untaugliche Menschen seyen unddass er entschlossen sey die Wallachey ganzlich von jenemOrden zu reinigen.

Diese so wie nachstehende Umstände habe ich aus demMunde des Monsignor Ercolani selbst, mit dem ich stets imbesten Einvernehrnen zu leben trachte, vernohmen.

Bey seiner vergangenes Friihjahr vorgenohmenen Visita-tion sämmtlicher katholischer Kloster in der Wallachey, urndie heilige Firmung auszutheilen, war es hauptsächlich inKimpolung, wo er, wie er mir vertraute, an den dortigenKlostervorsteher Antonius Csubrin, einem mehr als siebenzig-jahrigen Greis, der beynahe fiinfzig jahre Priester und Uberdreissig Jahre mit Ehre und Ruhm, vom ganzen Land ge-schätzt, in Kimpolung Seelsorger ist, und an seinem Caplan,Mangel, Fehler und Gebrechen gefunden haben soli, die ichmir hier niederzuschreiben nicht unterfangen darf. MonsignorErcolani fand far gut jenen Greis nebst seinem Vikar nichtferner in der Wallachey zu belassen und, auf meine freund-schaftlich gemachte Vorstellung dass diess ohne ein für unsre

Page 416: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

368 REMISE DE SODOTELY

heilige Religion hochst nachtheiliges Aufsehen unmogliCh all-sogleich geschehen könne, beredete er den hiesigen PfarrerAmbrosius Babich nach Siebenburgen zu reisen und bei demdortigen Ordenskapitel die Sache in seinem Nahmen dahineinzuleiten dass von dort aus zwey andere Geistliche nachKimpolung gesendet und die obgedachten zuriickberufenwür-den. Dieser ist von seiner Reise noch nicht zurück, und Mon-signor Ercolani hat sich, Uber diess lange Ausbleiben höchlichaufgebracht, gegen mich gedussert, dass er entschlossen seyealle in der Wallachey befindlichen Klöster der bulgarischenProvinz von Siebenbiirgen an sich zu ziehen und selbe mitGeistlichen von seiner Wahl zu besetzen, weil er wohl wisse,dass jener Orten keine geschickten und zur Seelsorge tang-lichen Individuen besitze; dass er hiezu bereits die Erlaubnissder Heiligen Congregation habe, daher selbst nach Wien reisenwolle, um Seiner Majestat unserm allergnadigsten Monarchenals apostolischen Konig diese Angelegenheit in Vorschlag zubringen ; die er sicher durchzusetzen hoffe.

Meine ihm dagegen gemachten Einwendungen könnten hin-reichend seyn, urn ihn jenen Plan aufgeben zu machen ; jedochzweifle ich sehr daran, indem er sich weit mehr mit derWallachey als mit seinem eigentlichen Bisthum in Nicopolisbeschaftiget, letzteres seit seiner Ernennung zurn dortigenBischof noch gar nicht besucht hat, obgleich es höchst noth-wendig gewesen ware, und ganz deutlich die Absicht zu er-kennen gibt, sich des Bukurester Klosters und der Kirche zu[bemachtigen], urn daselbst eine bequeme Residenz zu haben.

Da die von SiebenbUrgen abhangenden katholischen Klösterder Wallachey, solang selbe mit siebenbiirgischer Geistlichkeitbesetzt sind, ihre Ersparnisse stets nach den k. k. Staatenhineinzusenden besorgt sind, diese Ersparnisse aber, sobaldsie durch von Rom abhangige Geistlichkeit verwaltet werdensollten, natiirlich einen ganz anderen Weg nehmen wiirden, undendlich das unserin allerhöchsten Hofe zustehende Patronats-Recht ganzlich aufgehoben werden dUrfte, so ist es einleuch-tend dass der zu grosse Einfluss des mit Leib und Seele

Page 417: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

DOCUMENTE PRIVITOARE LA ISTORIA CATOLICISMULUI 369

dem römischen Stuhl ergebenen Monsignor Ercolani auf jeneKloster zu nahmhaften Nachtheil gereichen

Es ware daher höchst heilsarn, wenn einerseits gedachtemPrälaten kraftig aufgetragen würde sich aller Einmengung indie Angelegenheiten der hiesigen von Siebenbiirgen abhangi-gen Klbster zu enthalten, andererseits aber mehrere tiichtigePriester, gegen "welche Monsignor Ercolani gar keine Ein-,wendungen machen könnte, indem er jeden anhero kommen-den Priester vielfaltig examiniert und, seiner tiberzeugungnach, soviel mir bekannt ist, noch keinen wiirdig gefundenhat, aus Siebenbiirgen in die hiesigen Kloster, und hauptsach-lich nach Bukarest, wo man deren sehr benothiget, gesendetwerden möchten, durch welche die römischen Geist lichen, dieim Gefolge des Bischofs von Nicopolis sind und blos auf dieVerdrangung der andern hinarbeiten, ganz entbehrlich undiiberflussig gemacht werden wiirden.

tibrigens muss ich auch unterthanigst bemerken dass Mon-signor Ercolani durch seine Verbindung mit den Bulgaren inCsiopli, Ober welche er auch weltliche Gerichtsbarkeit austibt,die in stätem Streit mit ihrem Grundherrn sind und derener sich oft wider alles Recht und Billigkeit annimmt, diek. k. Agentie in mannigfaltige Unannehmlichkeiten verwickle,aus welchen sie sich und ihn bis jetzt nur durch besondereRucksichten mit Ehren zu ziehen im Stande gewesen ist.

Aus allem Obangefiihrten geht als sichere Schlussfolge her-vor, dass unter dem Bisthum des Monsignor Ercolani sich diehiesige katholische Gemeinde wohl nie einer clauerhaftengeistlichen Ruhe werde zu erfreuen haben.,

XLIX.BucureW, 5 Decembre 1817.

Abschrift eines von der römisch-katholischen Gemeinde ausBukarest dem Provintialen der bulgarischen Provinz PaterBartalits gegebenen Attestates.

Wir Endesunterzeichnete bekennen hiemit im Nahmen derganzen zu Bukarest befindlichen römisch-katholischen Gemeinde,

62174. Vol. L 24

masse.

Page 418: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

370 EEGISTRE DE SOCOTELf

dass der hochwiirdige Pater Provintial der bulgarischen Pro-vinz, Herr Bartalits, uns in dem hiesigen Pfarrhofe versammelthabe und, nachdem er uns einen von dem Herrn nicopolita-nischen Bischof Monsignor Fortunato Erculani an Seine Etni-nenz den zu Wien befindlichen apostolischen Nuntius einge-schickten Brief, worin neun Anklage-Punkte wider die hierlandesbefindlichen Franciscaner-Ordens Geistliche enthalten sind,vorlas, so forderte uns gedachter Provintial im Nahmen SeinerExcellenz des Herrn Bischofs von Siebenbiirgen MonsignorAlexandre von Rildnay auf, nach unserm besten Wissen allesdasjenige was wir Ubles wider gedachte Ordensgeistliche wissensollten, ihm zu offenbaren. . .

Der Inhalt der Anklagepunkte ist nicht nur ganz falsch,aber so verlaumderisch und boshaft, dass selber unsre Ge-miither empörte, und wir gestehen miissen, dass wir dadurchgegen die Person des Klagers ganzlich die gebiihrende Ach-tung hindansetzen warden, wenn wir nicht als gute und wahreChristen in ihr das dermalige Oberhaupt unserer Kirche ver-ehrten.

Es ware uns ein Leichtes diesen Pralaten und seinen theilsmitgebrachten, theils hierlands creirten Missionairs und An-hanger (jedoch nicht im Allgemeinen) wesentliche Fehler an'sLicht zu setzen, [dar se mgrgenesc a rgspinge invinuirile.

I) La spusa cals waren die in der Wallachey befindlichenbulgarischen Franciscaner öffentlich argerlich), aratg cg Ba-bick, Csubrin i Lodormani (dm Rimnic) sint modele de clerici ;[

2) 4Dass sie keine Hirten der Schaafe, wohl aber Räuberund Diebe genannt zu werden verdienten, ist eine boshafte,lligenhafte und verläumderische Anklage.. . Man kann bestimmtangeben, dass bey Erbauung der zu Bukarest im Jahre 1 804

abgebrannten katholischen Pfarrirche und des Franziskaner-Klosters fremde Religions-Genosse blos aus personlicher Ver.ehrung des sanftmiithigen und frommigen Pater QuardiansAmbrosius Babich Uber zehn tausend Piaster beygesteuerthaben, welche Kirche auch blos durch rastlose Bemiihungdieses belobten Quardians . . . fiir uns und unsere spathestenNachkommen fest und wohlgebaut Uber alle griechischen Kirchen

Page 419: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

DOCUMENTS PRIVITOARE LA ISTORJA CATOLICISMULIIT 371

hervorsprengt und durch Reinlichkeit zur Andacht einladet.Diese Kirche kostet gegen 120.000 Piaster und ist ohne be-stimmte Einkiinfte des Klosters, blos durch milde, dem PaterAmbrosius Babich verabreichte, Gaben und durch ihn aufseinen personlichen Credit gemachte, noch ungetilgte Schuldenerzweckt worden.)

3) cDass die Geistlichen ihre Zeit im Spielen, Gastmählernund verdachtigen Gesellschaften zubringen.) Nu still nicTun cas.

4) c Dass sie den Predigen nicht obliegen, ist auch unwahr,denn wir hören ziemlich oft in wallachischer und ungarischerSprache die heilsamsten Predigten. Dar trebuie si un pre-dicator neamt, cgcT al MT Ercolani cunsern Ungeduld er-weckt2.

5) cDass sie nicht die heiligen Sakramente gehorig ver-sorgen.) Se aminteste c episcopul nu si-a visitat incg diocesa ;

6) c Dass die Franzischkaner Geistlichen denen Messverbin-dungen nicht genfige thun.s.

7) cDass diese Franzischkaner Geistlichen in Pfarrpflichtenhochst unwissend sind., Amintesc a eT si-ail fgcut studiilein tea stgpinite sail patronate de impgrat i cl au fost exa-minatT de Capitol si de episcopul din Ardeal ;

8-9) cDass wegen dem verdorbenen Lebenswandel derFranzischkaner Geistlichkeit viele Katholiken abtrdnnig wurdenund zu beffirchten stehe, dass nicht die ganze Schaar derKatholiken zu Grunde gehe., Dar de dougzecT de anT abiapatru casurT I i acestea din interese private. in schimb, pesteseized de casurT de trecere la catolicism, cblos aus wahrer Uber-zeugung, (de la luteranism, calvinism si iudaism). Dacg epis-copul nu conteneste intrigile, i se va retrage obedienta, pecare ail pgstrat-o cunter denen zwey friihern Bischöfen, diefreylich nicht so jung an Jahren waren und daher auch nichtso hitzig wie Monsignore Erculani gewesen sindy . Cer ca de-claratia lor sg fie supus i PapeT. Pun in vedere casul cindcreditoriT, ceT maT multi de alt nit, ar sechestra biserica.]

s

Page 420: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

372 REOISTRE DE SOOOTELf

L.

BucurotT, 23 Decembre 1817,

Raport al lu/ Fleischhakl. cAm zoten dieses erhielt ich zumeiner nicht geringen Verwunderung die in Urschrift gehor-samst beygebogene Note von Seiten des regierenden Fiirsten,durch welche der Agentie mitgetheilt wird, dass die katho.lischen Glaubiger unserer Kirche, welche Unterthanen derPforte sind, indem sie vernehmen, class die Pater Franziskanerdurch andere Geistliche sollen ersetzt werden, besorgt umihre Forderungen, von dem regierenden Fiirsten, zur Sicher-stellung derselben, das Kloster, die Kirche und die dazu ge-horigen Gebäude als Nand an sich zu ziehen und bis zurTilgung der Schulden zu verwalten begehren. Der Herr Furstbelobt iibrigens in jener Note das Betragen der Klostergeist.lichen, und vorziiglich der Pater Antonius von Kimpulung unddes Pater Ambrosius cBahilc* (soil wohl Babich heissen) vonBukarest ; findet jede diessfallige Veranderung unnothig undersucht die Agentie, die gehorigen Massregeln zur Aufrecht-erhaltung der Ruhe unter den Katholiken, die durch die ge-dachten Neuerungen ernstlich gestort wird, zu ergrei fen.

Da ich die Absicht des regierenden Fiirsten, was er mitdieser Note bezwecken wolle, nicht begreifen konnte, so be-gab ich mich selbst zu ihm, und, mich blos auf das Schuldenwesen der Kirche beschränkend, theilte ich ihm jene höchstenVerordnungen mit, die ich rücksichtlich citr Tilgung der Kir-chenschulden von Euer Durchlaucht vorlangst erhalten hatte,und versicherte ihn, dass, wo nicht sämmtliche, doch diemeisten jener Glaubiger nächstens befriediget werden solleaund ich hiebey gewiss ein vorziigliches Augeninerk auf dieUnterthanen der Pforte richten werde. cUnd sie sagen mirnichts von all den Neuerungen und Veranderungen die ihrBischof hier in der Wallachey vornehmen will?* erwiederte ermit seinem gewohnlichen Eifer. *Alles Volk, und selbst dievornehmsten Boyaren, sind wider ihn aufgebracht und beklagensich fiber ihn. Wenn ich nicht Riicksichten far den öster-reichischen Hof hätte, so wiirde ich diesen Bischof gewiss

Page 421: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

DOCUMENTS PRIVITOARE LA ISTORTA CATOLICISMULUf 373

schon !angst aus meinem Fiirstenthum entfernt und ihn nachNicopolis geschickt haben, wohin er eigentlich gehort.s DesHerrn Fiirsten Hitze liess hier nach, und ich gab ihm sodanndie Versicherung, dass der Herr Bischof gewiss keine Neu-erungen, die ihm missfallen könnten, vornehmen und zugleichauch unser allerhöchster Hof nie Eingri ffe in seine Patronats-Rechte gestatten werde. Da der Herr Fiirst eine schrift-liche Antwort von mir verlangte, so aberschickte ich ihmgestern die bier in Abschrift gehorsamst nebenfolgende Note',welche ganz in dem Sinne meiner mandlichen Ausserungengegen ihn abgefasst ist.

Ich kann hier nicht unterlassen dasBetragen] des Herrn Fiirstenin der Angelegenheit der katholischen Kirche in der Wallacheyund den vorziiglichen Schutz, den er unserer heiligen Religion,weit entfernt von allem Partheygeist, angedeihen lässt, EuerDurchlaucht besonders anzuriihmen. Ausser mehreren anderenWohlthaten, hat. er vor Kurzem dem hiesigen Pfarrer Ambro-sius Babich dreytausend Piaster abergeben, urn eine Orgel inunsrer Kirche bauen zu lassen, die auch wirklich schön ver-fertigt und mit dern Nahrnenschiffre des Fürsten Caradgeageziert worden ist. Ob es ihrn gleich ein leichtes ware, seinRecht auf das katholische Kloster in Kimpulung, welches voneiner regierenden Fiirstin der Wallachey, die katholischerReligion und die Geinahlin des berahmten Negru Voda war,wo ich nicht irre, in den Jahren 1215 oder 16 erbaut unddotirt worden ist, geltend zu machen, so hat er doch nieauch nicht von Weitem einen Anspruch darauf gemacht, unddie siebenbargische Franziskaner der bulgarischen Provinzsind unter österreichischem Schutz im ungestorten Genuss derdazu gehorigen Grande. Eine Beganstigung, die wahrscheinlichein Ende nehmen warde, wenn man andere Geistliche an dieStelle der Franziskaner, die dort wie hier allgemein geschatztund verehrt sind, dahin setzen wollte.

Mit dem Herrn Bischof Monsignor Ercolani habe ich aberdiesen Gegenstand noch nicht sprechen können, weil er der

1 Lipseste si aceasta.

Page 422: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

374 REGLSTRE DE SOCOTETA

grundlosen Wege halber seit einigen Wochen nicht von Tsöplanach der Stadt kommen konnte, werde ihm aber bey ersterGelegenheit wieder freundschaftlich anrathen, sich eines ge-massigteren Betragens zu befleissen und nicht durch iibertrie-bene Anmassungen und unnothige Neuerungen den allgemeinenHass auf sich zu laden.,

LI.BucuretY, 3 Ianuar 1818.

Raport al aceluiag. c Um auf die gnadigste Anfrage vomi6ten v. M., wer eigentlich die Stiller der Franziskaner-Klös-ter und Kirchen in der Wallachey seyen, wie und durchwen ihre dermalige Besitzungen an sie gelanget seyen, endlichob und bis auf welchen Grad die Propaganda zu dem Bauoder zur Dotirung derselben beygetragen habe oder nicht,standhaft antworten zu können, habe ich unverziiglich an dieKlostervorsteher von Rimnik und Kimpolung das Ansuchengemacht, mir ihre sammtliche Stiftsbriefe und auf gedachteKlöster Bezug habende Dokumente und Urkunden anhero zusenden, nach deren genommener Einsicht ich erst wurde inden Stand gesetzt werden, erschopfend Bericht zu erstatten.

Indess habe ich aus verlässlichen Quellen in Erfahrunggebracht dass das Rimniker Kloster sammt der Kirche nachdem Passarovitzer Frieden, wo Osterreich im Besitz der KleinenWallachey war, von Seiner Majestat Kaiser Carl VI. erbauetworden seye, dass jenes von Kimpolung, wie ich bereits inmeinem, etc., von der Gemahlin des regierenden FarstenNegro Voda, die nach einigen Anna, nach andern Marga-ritha hiess 1, in Jahr 1215 erbauet und dotirt worden seye,dass der Grund auf welchem das hiesige Kloster und dieKirche dermahlen steht, von den Franziskanern der bulga-rischen Provinz selbst erkauft, und die Gebaude nach undnach theils von ihren Ersparnissen, theils von frommen Bey-trägen erbaut worden und von dem regierenden Fiirsten mitPrivilegien versehen worden seye, dass jenes von Tirgovischteinen gleichen Ursprung habe, dass sammtliche jene Klöster

i V. Sulzer, III, p. 627 0 urm.

Page 423: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

DOCUMENTE PRIVITOARE LA ISTORIA CATOLICISMULUI 375

nach und nach theils Vermächtnisse, theils durch Ankaufaus eigenen zurn Besitz mehrerer Weingarten, Felder undanderer liegender Griinde gelanget seyen, in deren Besitz siestats durch firrstliche Chrisovs oder Diplome bestattiget wur-den ; welche Chrisovs bey jedesmaliger Ernennung eines neuenFürsten erneuert zu werden pflegen, so wie ich bey Ankunftdes Fiirsten Caradgia diese Diplome der Rimniker, Kimpo-lunger, Tirgovister und Bukurester Kloster habe erneuernlassen ; dass die Propaganda niemals auch nicht einen Asperzur Erbauung oder Dotirung jener Kloster und Kirchen bey-getragen habe ; dass der vorletzte und letzte Bischof, Mon-seigneurs Dovanlia und Ferari, welche krankheit und alters-halber in dem hiesigen Franziskaner Kloster aufgenohmenwurden und wohnten, eine jährliche Miethe von 6o Piastersbezahlten Endlich dass die wallachische Regierung in demBesitz dieser Klöster blos jene siebenburgischen Franziskaneranerkannte und bestattigte, die damals wie jetzt Barats unddie Klöster derselben Baratsien genannt wurden, weil jeneFranziskaner noch zur Zeit, wo tin grosser Theil Ungarnsund das Temesvarer Banat unter der Bothmässigkeit derPforte stand, mit grossherrlichen Diplomen (Berats) versehenwaren, die ihnen die ungehinderte Ausfibung des katholischenGottesdienstes und den ungestörten Besitz ihrer Kloster undKirchen im Banat, in Siebenbiirgen und in der Wallacheyzusicherten und bestattigten.

Die Kaufbriefe des Grundes auf welchem sich dermalendas hiesige Kloster und die Kirche befinden, von den Jahren1693 und 1698, so wie andere Kaufbriefe von Weingarten,Feldern und Wiesen dem Tirgovister Kloster gehorig, vomJahre 1693, nebst vielen Chrisoven, von 1622, 1702 (unterRegierung des Fürsten Johann Constantin Bassaraba), 1732 ...,1752 (vom Farsten Mathei Ghika), 1752 (vom Ffirsten Con-stantin Rakovitza) und mehreren bis auf unsere Zeiten sindim Originale, theils in sirbischer, theils in alt- und neu-wal-lachischer Sprache im hiesigen Kloster aufbewahrt, und könn-ten jederzeit, wenn es Euer Durchlaucht befehlen sollten, zurEinsicht eingesendet werden. Mehrere dieser Dokumente sind

Page 424: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

376 REGISTRE DE SOCOTELf

durch Feuersbriinste und bey vielfaltigen Umsiedelungen inbedrangten Zeiten in Verlust gerathen.

Wenn nicht schon der i 3te Artikl des Karlowitzer, derPe des Passarowitzer, der 9te des Belgrader und der I2te

des Systower Friedenstraktates, in welch alien Seine Majestatder Kaiser als Patron und Schutzherr aller in den ottoma-nischen Staaten befindlichen katholichen Klöster, Kirchen undGeistlichen erscheint-, das dem k. k. Hofe zustehende Schutzund Patronatsrecht auch iiber die in der Wallachey befind-lichen Klöster hinlanglich bekraftigten, so ware doch die indiesen Provinzen ununterbrochene Ausiibung dieses Rechtesein hinreichender Beweis dass allerhOchst demselben diesRecht zustehe, und ich vermuthe dass vor wenigen Jahren,kraft dieses Rechtes, die Religionsfonds-Gater in der Moldauveraussert werden konnten, ungeachtet aller Widersetzlich-keit von Seite der dortigen Regierung und der Bojarn.

[Veniturile merg la Casa provincid ; dar cele din Bucu-rqtT i Tirgov4te servesc dobinzile pentru clgdirea bisericiTdin primul ora. Poate trimete insg mgngstirea din ampu-lung, swelches weit mehr Einkiinfte bezieht, aber dem hiesi-gen Kloster nur wenig zum Bau beygetragen hat,. Promiteinsä provincialul a da prisosul tot pentru datoriile pomenite.Dar nu se va face aceasta pentru cder Cberschuss von denfür heilige Messen eingehenden Gelderni.] Die Einkiinfte desRimniker Kloster sind unbedeutend und können nur durchAlnnosen vermehrt hinreichen urn das Nothige zur Verrich-tung des Gottesdienstes und zur Ernahrung der dortigen Geist-lichen anzuschaffen.

Sobald mir iibrigens die Dokumente dieses und des Kim-polunger Klosters zugekommen seyn werden, werde ich nichtermangeln das an diesern unterthanigen Bericht etwa fehlendezu erganzen oder zu berichtigen.)

LII.Bucuregf, 16 Iunie i8i8.

Raport al aceluiag. Va urmà ordinele relative la catolid.cAuch darf ich Euer Durchlaucht versichern, dass es mir

Page 425: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

DOCUMENTS PRIVITOARE LA ISTORIA CATOLICISMOLUI 377

bis nun zu immer gelungen ist, die obwaltenden Misshellig-keiten zwischen dem Herrn Bischof von Nicopolis und denhiesigen Franziskaner auf eine gittliche Weise und mit Ver-meidung alles Aufsehens beizulegen, so dass, dermalen, diebeste Eintracht, wenigstens in Ausserlichen, zwischen den-selben herrscht. ,

Dar trebuie sg recunoascg lipsa de ctaugliche Individuen,.DecT, dacg provincia rgmine Franciscanilor, sg trimeatg, cnichtnur sprachkundige, sondern auch zur Ausiibung des Seel-sorger-Amts geschickte und wfirdige Priester; dass aber derPater Provinzial Antonius Bartalis seit einiger Zeit mehrereIndividuen nach Bukarest gesendet habe, deren moralischesBetragen nur allgemeines Argerniss verursachen konnte unddie dahero wieder nach Siebenbiirgen zurück geschickt wer-den musstens, cg nu ajunge Babich un singur Franciscan,cg Csubrin e cein zwar braver und geschatzter Mann, aberaltershalben zum Kind gewordens, aa cg intr'un sens aredreptate episcopul sg introducg pe Ligorianit sal'. Noil trime,T sa fie, cwo nicht Geistliche des Ordens der bulgarischenProvinz, doch welche eines andern Ordens, an deren Mora-lität und Kenntnissen aber von dem hiesigen Bischof keineAusstellung gemacht werden könntes.

Bucuregt, 14 Iu lie 1818.

Raport al aceluiag. A primit, intre alte hirtii, ceine vom25ten Juny, in Folge deren ich nicht. ermangeln werde demgriechisch-unirten Seelsorger Gregor Major den von SeinerMajestät ihm allergnadigst angewiesenen Gehalt von jghrli-cher too FL c: m: VOm Iten janner d. J. in halbjahrigenRaten auszuzahlens.

Bucureset, 25 August 1818.

Raport al aceluiag. Major a fost trimes de episcop ca-ters auf die Dörfer der Wallachey herump pentru a satui

i

LIII.

LIV.

Page 426: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

378 REGISTRE DE SOCOTELI

pe uniti a se aduna intr'o conung cunter der Aufsicht ihresGeist lichen:. Nu poate sg se tie secret. Vor fi nemultgmitTboieriT i preotil, welche, bey dem Umstand, wo der grössteTheil jener Unirten wahrend ihrem vieljahrigen Aufenthalt indiesem Lande gewohnlich sich auf griechisch nicht unirte Weiseumtaufen liessen und diesem Ritus folgten,, profitg; acurn se vorintoarce la Unire i vor aduce pagube clerulul ortodox. (DerMetropolit, von diesen Umtrieben durch seine Poppen unter-richtet, liess gedachten unirten Geist lichen, als er sich ebenin dern Dorfe Galbinaschi, wo sich mehrere Unirte ver-sammeln sollten, befand, auffangen und nach der Metropoliebringen, und, da ich unverzuglich Nachricht davon erhielt,sendete ich ohne Verzug den Agentie-Dollmetsch EmanuelFurka dahin, urn jenen Geist lichen zu reclamiren ; der mirauch alsobald, jedoch mit der Erklarung des Metropoliteniibergeben wurde, dass, wenn sich Pater Gregor Major noch-mal in ahnlichen Angelegenheiten auf das Land begebenwiirde, man ihn iibler behandeln und der Metropolit nie eineProselytenmacherey in der Wallachey gestatten werde ; dasssich jene Uniten die sich in der Wallachey befinden sollen,nach Rimnik, Kimpolung oder Bucarest begeben können, wosich privilegirte katholische Klöster und Kirchen befinden,in denen jener Priester nach seinem Belieben den Gottesdienstausiiben kann, nicht aber auf den Dörfern seiner Diözese, woes keinein Bischof, geschweige einem Priester, ohne seinerErlaubniss den Kirchendienst des griechischen Ritus zu ver-richten gestattet ist vielweniger diirfe ein Priester eines frem-den Ritus diess zu thun sich unterfangen.

Der Metropolit behalte es sich endlich vor, in einer eige-nen Anafora die Missbräuche und Eingriffe, die sich derkatholische Bischof von Nicopolis hierlandes erlaube, nailerzu berichten, indem er gegen den Patriarchen von Constan-tinopel bey langerern Stillschweigen verantwortlich ware.

Monsignor Ercolani ging mich zwar mit grosser Hitze an,ihme Genugthung fiir diese, wie er vermeint, ihm angethaneBeleidigung zu verschaffen ; so scheint es mir doch nichtthunlich, desswegen ämtliche Schritte zu thun und das Feuer

8

;

Page 427: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

DOCUMENTE PRIVITOARE LA ISTORIA CATOLICISMULUf 379

der Zwietracht dadurch noch mehr anzufachen. Ich hoffeEuer Durchlaucht Billigung mit deme was ich gethan habezu erhalten.

Ich habe nemlich heute die ganze Sache vertraulich undauf freundschaftlichem Wege dem regierenden Fiirsten vorge-tragen und ihn ersucht den Metropoliten, im Fall er klagensollte, dahin zu bringen, den ganzen Vorfall zu unterdrUcken,indem jennehr dariiber gesprochen wiirde, und je weiter mansich in Discussionen einlassen wollte, die Erbitterung ver-mehrt, und, ich muss gestehen, das Unrecht irnmer auf dieSeite des Herrn Bischof von Nicopolis fallen mUsste. DerHerr FUrst versprach mir mit seiner gewöhnlichen Bereitwil-ligkeit ganz nach meinem Wunsche zu handeln, bath michaber zugleich dern Monsignore Ercolani grossere Vorsichtanzuempfehlen, indern nicht jeder regierende Fürst so libe-rale Gesinungen haben und ihn ruhig in Besitz seines jetzi-gen Aufenthaltes in Csople lassen chirfte, wo er gegen denWillen der hiesigen geistlichen Stände eine sehr grossekatholische Kirche erbaut hat, und er leicht nach seinemBisthum von Nicopolis könnte gewiesen werden.

Ob ich gleich den letzten Punkt dem regierenden Fiirstennicht eingestand, so bin ich doch in meinem Innern festtiberzeugt, dass wir nach ihm gewiss keinen so giitigen Be-schiitzer unserer Kirche erhalten werden, sondern vielmehrso manche Verfolgungen zu erwarten haben, besonders wenndie vielen jungen Geistlichen die der Herr Bischof anherogezogen und die er zu Bucarest in einem eigenen neuerrich-teten Kloster, welches iiber kurz oder lang die Aufmerk-samkeit der hiesigen Regierung und der wallachischen Geist-lichkeit auf sich ziehen muss, sich nicht eines gemässigterenBetragens befleissen.

Ubrigens ist Pater Gregor Major, durch bemeldeten Vor-fall in Furcht gesetzt, entschlossen die Wallachey zu verlas-sen und wieder nach Siebenbiirgen zuriickzukehren.)

Page 428: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

880 REGISTRE DE SOCOTELT

LV.BucuretT, 25 August 1818.

AThersetzung eines vom Nektarius Erzbischof der Walacheyan den regierenden Ftirsten gernachten Berichtes . . .

Ein Priester von einem fremden Glauben, der abtriinnigen Uni-ten, Narnens Gregorius Major, nach deme er allhier mit Zeugnis-sen von lateinischen Bischof und dem Guberniurn in Sieben-biirgen ankam, urn jene seines Glaubens zu besuchen, hatsich in mehreren Ortschaften Bucarest's eingeschlichen undhat auch in dem Dorfe Rasa de3 Herrn Carninar Mano Bondi,unter der Maske eines griechisch-orientalischen Priesters, dieheilige Messe in wallachischer Sprache gelesen und, in derKirche des oberwahnten Dorfes predigend, hat er im Geheimversucht, Schafe der mir rechtmassig zugehorigen Heerdezu seinen) Glauben zu bekehren.

Auf den sich griindend, beschloss gedachter Priester dortseine Residenz aufzuschlagen, urn alle in umliegender Gegendbefindlichen Ungarn irre zu leiten ; zu welchem Entzweck erouch mit erwahnten Bojern (der ihm auch in seiner WohnungUnterkunft gab) einen schriftlichen Contract verfasste, derihm eingehandigt und dessen Original auch nach Siebenbiir.gen eingeschickt wurde, um zu beweisen dass seine DiensteVorschritte machen ; so wie dies die von ihm angeeifertenRechtglaubigen selbst bezeugten. Dieser Bojer gab ihm auchdie Erlaubniss auf seinem Gut eine eigene Dorfstädte vonUnirten zu errichten, wie auch da eine Kirche zu erbauen,wobey noch Herr Carninar Manu Bondi sich anheischig rnachte,die fürstlichen Steuern fiir jene selbst zu zahlen, die aufobige Art auf seinern Gute sich anssasig machen werdenwofiir sie ihrn dasjenige zahlen sollen was auf denen Giitergebrauchlich ist.

Ein Vertrag dem ein ahnlicher nicht besteht, dass sichein eingeborner oder ein fremder hier ansässiger Bojer un-terstanden hätte einen gleichen Contract abzuschliessen, dadessen Inhalt die Zerstreuung der Rechtglaubigen beabsichtet.

Diesen fremden Priester haben die Aufsicht habenden Pro-

Page 429: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

DOCUMENTS PRIVITOARE LA ISTORIA CATOLICISMULUf 381

topopen unseres Glaubens bey ihrer Visitirung eingefangenund auf meinen Befehl in der Metropolie eingespert. Als aberder Agentie.Dragoman kam und ihn als einen kaiserlichenUnterthan reclamirte und iibernehmen wolhe, so habe ichselben vor Meine Demuth bringen lassen und bei der mitihm vorgenohmenen Untersuchung hat er eingestanden dasser nach dem Ritus der orientalisch-christlichen Kirche mitgesduertern Brode die Messe im Dorfe Rassa gelesen habe,wo er die Unirten versammelte, urn der Messe beizuwohnen ;aber dieser in walachischer Sprache wohnten auch die ubri-gen rechtglaubigen Christen jenes Dorfes bey.

Als man ihn ferner fragte mit wessen Bewilligung oderErlaubniss er dies unternahm, so zeigte er die in seinenHänden befindlichen, aus Siebenbiirgen dieser Dienstleistunghalber erhaltenen Empfehlungsschreiben und bekannte endlich,dass er ein Anhanger des Pabstes sey.

Durchlauchtigster Fiirst Ein solcher in diesem Lande vonVerehrern des Pabsten noch nie unternohmener Schritt kannauch der Grossen Kirche 1 zu Ohren kommen und mir nichtnur Unannehmlichkeiten verursachen, sondern ich laufefahr sogar durch einen Synod, ebenso als einer der diesenwider die Kirchengesetze begangenen Unfug mit Stillschwei-gen iibergeht, in den Kirchenbann gelegt zu werden, wie esdem Clementius Bischof von Rimnik 2 geschah, dessen Straf-schriften in den Archiven der Metropolie verwahret sind. Ichunterlasse daher nicht pflichtgernassig dies Euer Durchlauchtals dern wahren und lebendigen Vorbilde des christlichenGlaubens anzuzeigen, da ich weiss dass Euer Durchlauchtdie Rechte der angranzenden Höfe wohl bekannt sind undHochstdieselben wissen werden, was selbe unternehmen diir-fen und dahero besorgt seyn werden dieses Beginnen ausseiner Urquelle auszuwurzeln, da selbes auch in politischer, alsauch in kirchlicher Hinsicht das Zertriirnmern des Volkes her-beyfiihren kann. Ubrigens sind diese Fremden befugt, ihre

I Din Cons tantinopol.2 1735-48.

Ge-

I

Page 430: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

382 REG1STRE DE SOCOTEL1

Predigten und andere Religionsabungen nur in denen vonjeher bestimnnten Hausern zu halten, wohin sie ihre Glau-bensgenossen versammeln ktinnen, aher nicht befugt sich zuerweitern, und in andern Gegenden des Landes Kirchen zubauen, wo selbe vor Altersher nicht existirten, oder ohneScheu Messen in den Kirchen der Rechtglaubigen zu lesenund ihnen dasjenige Gift beyzubringen, durch welches sie mitBeyhilfe von Geldspenden und Heucheleyen zum pabstlic henAnhange bewogen warden.

Desshalb zeige ich dies Euer Durchlaucht pflichtmassigan, bittend es so einzuleiten wie es Euer Durchlaucht nachhochdero Einsicht far billig erachten werden.v

LVI.

BucurotT, 25 August t 818.

cUbersetzung einer vom hiesigen griechischen Clerus an denErzbischof der Walachey gemachten Anaphorao)

plingeri contra Evreilor.]cAn ihrer Seiten haben sich auch andere Nationen Bey-

spiel genommen, die sowohl dem Vaterlande als auch demGlauben ganz fremd sind, und erdreisteten sich Bethauser zuerrichten, und zwar die Pavlikaner errichteten ein solchesBethaus ohne Eurer Heiligkeit Einwilligung, abwarts von Bucarest, nechst der.Mahala Witan, welches Csople genannt wirdund vo ihr Bischof auch wohnhaft ist. Dort hat sich eineSekte ohne Wissen unserer hiesigen heiligen Kirche versam-melt und sich da eingewurzelt, welche nicht nur dahin ab-zielt, urn allda ihre Gebeter zu verrichten, sondern ihre Haupt-absicht scheint zu seyn das gemeine Volk unsers wahrenGlaubens an sich zu ziehen und durch Versprechungen undZureden an ihre Sekte zu locken und dadurch sich und ihrenansteckenden Pestsammen zu verbreiten. [Citatie din Apos-tolul Pavel. MentioneazA casul unei fern eT de acolo care s'a cbo-

tezat i evon dem Vorsteher obiger Sekte eingefangen undgegeisselt worden*, nefiind liberata decit dupA o nota a ar-chimandritului Iosif.]

[Int5i11,

Page 431: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

DOCUMENTE PRIVITOAR5 LA ISTORIA CATOLICISMULUI 383

Auscer obigen Missbrauchen dieser Sate, sind andere ihrerVorbereitungen und Unternehmungen weit gefahrlich giftigerund verderblicher ; und zwar am alien Fiirstenhofe ist eineSchule errichtet worden, die durch fremde Lehrer besetzt,welche, so wie sie sich dussern, blos aus Menschenliebe dieKinder in fremden Sprachen unterrichten sollen; derer Bucherwerden ohne Zweifel nicht frey seyn von Saamen des Un-glaubens. Diese Lehrer haben auch ihre Correspondenz mitdem Bethause von Csople. Dies Unternehmen hat ein An-schein als wenn in unserem Lande keine gemeinschaftlicheSchulen vorhanden wären oder Lehrer fremder Sprachen,besonders jetzt in denen Tagen unsres durchlauchtigstenFiirsten, der so viel väterliche Geneigtheit gegen unser Va-terland aussert, der Schulen festsetzte, selbe mit so vielenEinktinften bereicherte und darin Lehrer, sowohl von eleni-schen, walachischen, als auch von fremden Sprachen ver-mehrte.

[Venirea 1111] Gregorius, unter der Angabe eines recht-glaubigen Seelsorgers, im Geheim aber ein Unirter, der vornMetropoliten der Unirten aus Blasendorf in dieses Land ge-schickt ist. Dieser wandelt in Dorfern dieses Landes und iibtden Gottesdienst auf Feldern, unterm Zelte ; er hat auch sei-nen Wagen mit denen nothigen Biichern und alle iibrigengeistlichen Gerathschaften ; er zeigt sich vor dem Volke, dasser aus Dörfern lockt, als seye er ein Rechtsglaubiger undAnhanger der Kirche Orients ; er versucht durch Predigtenohne Zweifel auch die Heucheleyen des Unglaubens anzubenen(sic). Er machte auch mittels eines italienischen ContractesConvention, dass er eine grosse Kirche der Unirten erbaue,wie ihn dessen dieser Contract deutlich und ausfithrlicheriiberweiset. In Geheim waren aber seine Versammlungen wie-der in Csople, allwo er auch Gottesdienst gehalten hat.

[La cercetare, a autat sX insele si pe Mitropolit, spuincider seye ein Priester des griechischen Glaubens ; aus denenbey ihm gefundenen Schriften aber hat es sich erwiesen, dasser ein Unirter, vom Blasendorfer Bischof anhero geschickterPriester seye.

Page 432: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

384 REGISTRE DE SOCOTELf

Ihr geheimer Vorsatz dabei ist nichts anderes, als die ausSiebenbiirgen anbero gcwanderten Unirten da bey zu erhaltendass sie sich nicht taufen lassen, so auch jene, die sich bereitshaben taufen lassen, dahin zu bewegen dass selbe zum unir-ten Glauben zuracktretten .

Heiligster Vater. Uns ist es wohl bekannt dass in älterenZeiten nicht nur alle durch die Abendländer gemachtenkleinsten Versuche hinsichtlich der Religion durch die durch-lauchtigsten und rechtgraubigen Fiirsten und heutigen Bischofeunterdruckt und ausgerottet wurden, sondern dass auch die jen-seits gedruckten Kirchenbiicher hierlandes zu verkaufen nicht er,laubt waren, mit dem Verdachte dass selbe mangelhaft seyen,da überdies der Hass der Abendländer wider uns Recht-glaubigen wohl bekannt ; aus welchem Hasse viele Neckereyensich ergeben, die aus denen Schriften der heiligen Vater er-sichtlich sind.

[De nu se ieaii m5surT de Domn, contra Evreilor i cato-licilor, va fi maT denn, wenn das Volk die Augen öffnenund die betriigerische und heuchlerische Absicht solcher Un-ternehmen einsehen wird, kann chi allgemeiner Tumult ent-stehen, der nicht nur dem Allgemeinen und denen Vorgesetz-ten, sondern auch Eurer Heiligkeit zum Schaden gereichenkann ; sowie dies zu anderen Zeiten geschah. Ja selbst vonder Grossen Heiligen Kirche ktinnen Euer Heiligkeit wegenFahrlassigkeit dieser Pflicht geahndet werden. ,

LVII.

kg, 9 Novembre 18 8.

Raport al luT Raab, cDas hohe und gradige Befehlsschrei-ben vom 27ten Oktober wegen der Ernennung eines aposto-lischen Vikars fiir die Moldau in der Person des Herrn Bi-schofs in partibus Monsignor Paroni babe ich den 8 ten No-vember unterthanigst zu erhalten die Ehre gehabt, und werdenicht ermangeln einvernehmlich mit dem Herrn Internuntiusdas Zweckdienliche zu seiner Anerkennung als Visitator, was

rail,]

Page 433: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

DOCUMENTS PRIVITOARE LA ISTORIA CATOLICISMULUI 385

der hiesige Fiirst schon bey der ersten Erscheinung des ver-storbenen Bischofs annehrnen wollte, vorzubereiten.

Unterm VII April, n° 12b, hatte ich schon die Ehre, nachdem Tode des Monsignor Berardi die Gesinnungen des HerrnFiirsten fiber die Hiehersendung eines neuen Bischofs unterth.geh. zu unterlegen und, da Monsignore Paroni selbst nachConstantinopel zur Erwirkung eines Fermans abgegangen ist,so wird diese seine Anerkennung, in der Eigenschaft als erist, gar keinem Anstande mehr unterliegen.

Ich werde indessen, dem hohen Befehl gemäss, die Ge-miither der Moldauer unter der Hand zu Gunsten des neuenBischofs zu stimmen, die Schwierigkeiten so viel moglich zubeseitigen trachten, mich aber genau nach jenem halten, wasmir der Herr Internuntius hieriiber an Hand zu geben fürnothig finden wird.,

LVIII.

BucureA 16 Ianuar 1819.

Raport al ha Fleischhakl. A primit nota nunciuluT cu plin-gerT contra pastoruluT luteran, care face cgsatoriT milkte. Sepoate opri, dar i episcopul, care sI se indrepte duca legeaaustriaa, sä nu refuse a celebra cgsatoriT mixte, de acestea.De altfel, va tinea de acum in frill pe pastor, (fiber welchenseit einiger Zeit ohnehin mehrere Klagen einlaufen, deren eineich selbst Euer Durchlaucht nachstens zu unterlegen bemiis-siget seyn werdec..

LIX.BucureptY, 5 Februar 1819.

Raport al ace1uia0. cDen 3Len begab ich mich auf ebendie Art in Begleytung des Agentie-Personals, des HerrnBischof von Nicopolis und des katholischen Herrn Pfarrerszum Fiirsten, wo wir mit den grossten Ehrenbezeugungennach orientalischer Weise empfangen wurden.>

62174. Vol. I. 25

Page 434: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

386 REGISTRE DE SOCOTELI

LX.kg, 18 lunie 1819.

Raport al la Raab. (In Gernässheit des ... Auftrags . .

VOm 27ten Oktober 1 818, habe ich nicht errnangelt, mit demHerrn k. k. Internuntius in Constantinopel einvernehmlichBiles jene hier vorzubereiten, was zur Erscheinung eines rii-misch-katholischen Bischofs in der Moldau zweckdienlich seynkonnte ; allein meine Miihe, mein Bestreben ist durch dieEinstreuungen des hiesigen fanatischen griechischen Kierusvereitelt ; der Metropolit hat Alles aufgeboten, was hinderlichseyn kann, und der Bischof Monsignor Paroni, dieser Tageaus Constantinopel ither Galaz hier angekorninen, scheint inkeiner bessern Lage zu seyn, als der verstorbene BischofBerardi.

Ich habe ihn doch dem Herrn Fut-sten in einer Privat-Audienz als Bischof in partibus vorgestellt und, da MonsignorParoni ein einsichtsvoller Prälat ist, so ward er sehr gut auf-genommen und ihrn gestattet, seine Besuche bey ihm zuwiederholen. Der Herr Furst ersuchte mich, die Sachen soeinzuleiten, damit durch die Gegenwart des Bischofs keinAufsehen geschehen und, da eben die Jassyer Stadt mit Pestbehaftet ist, so wurde auch die gestrige Function des CorpusDomini eingestellt.

Heute, als ich eben bey dem Herrn Fiirsten war, kam dieSprache auf den Bischof, und der Fiirst sagte mir, class derMetropolit bey ihm war, urn zu fragen, warum der katholischeBischof nach Jassi gekommen ware, da doch ein neuer Fermander Pforte hier ist, vermog welchem kein bestandiger Bischof,nicht einmal ein Visitator, kommen konne ; der Herr Firrstbekannte mir, dass er hierauf nichts zu antworten wusste, indem der neue Ferman in den Metropolitan-Archiven vorfindigseye und dass er ebenfalls nicht wisse, wie er die Sache nachConstantinopel zu berichten habe. Ich berief mich in meinerAntwort auf das, was Monsignor Paroni ihrn selbst sagte, dass ernemlich kein Bischof in der Moldau, sondern ein blos durch-reisender Bischof ware, der sich in geistlichen Geschäften bier

.

Page 435: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

DOCUMENTS PRIVITOARE LA ISTORIA CATOLICISMULUI 387

einige Zeit aufzuhalten gedenke, und so wurde ich auch trach-ten, auch weiters zu benehmen.)

De i se vor mai face dificultAtT, va raporta CancelarieTInternunciuluT, aa ca va zAbovi pAnä la sosirea .noului Domn,a die nach der Sage in 15 Tagen geschehen soll . Aus Allemgeht es auf eine unbezweifelb Are Art hervor, dass man hier-landes einen römisch katholischen Bischof nicht dulden wolle.2

LXI.

Bucurev.t 3 Iulte 1819.

Raport al 10 Solignac. DupI neizbutirea silincilor luT Er-colani contra Franciscanilor, cso sucht er die Erstere nachund nach einzeln aufzureiben und von hier zu entfernen,.Acum tinte,te pe aproape octogenarul fost gardian Csubrin.La o nouä plingere a episcopuluT, Agen0a trimete la Cim-pulung pe Udritzki (28 Mart), irnpreunä cu Babick, pentru aface anchet1 cund nach Befund diesen Greis, auch wider seinenWillen, nach Siebenburgen abgehen zu machen). Nu afll in-dreptAtire pentru episcop, dar Anton Csubrin promite a pleca ,

in Maiü, in Ardeal.eMittlerweile geschah es, dass der Bischof Dionisius zurn

hiesigen Metropoliten ernannt wurde. Derselbe war mit demPater Antonio Csubrin wohl bekannt und benutzte in be-drangtem Zustand durch langere Zeit die Hospitalitat desletzteren. Der Metropolit, welcher schon !anger allhier in Bu-karest wohnte mid alle Verhaltnisse der katholischen Kirchewohl kannte, wollte nun diesem Pater Antonio seinen Dankbezeugen, und forderte ihn auf, nach Bucarest zu kommen.Er kam auch hieher, und Cancelliere Udrizky erinnerte ihnauf seine versprochene Abreise. Antonius Csubrin erklärte,dass der griechische Metropolit ihn eingeladen habe hieherzu kommen und ihm versprochen habe, ihn vor aller Verfol-gung zu schtitzen ; iibrigens wolle er urn so weniger abreisen,als er keine geistlichen Functionen mehr iibe.

Cancelliere Udrizky bath den Herrn Metropoliten, bey Ge-legenheit eines ihin gemachten Besuches, sich in die Angele-

al

Page 436: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

388 REGISTRE DE SOCOTELf

genheiten der katholischen Kirche nicht zu mengen. HerrMetropolit versicherte ihn seiner Achtung fur diese Kirche,sagte, er wisse wohl wie weit seine Rechte gingen, er wiirdeAl les für den kaiserlichen Hof als Protektor der rörnischenGlaubenslehre thun ; indess erkenne er die Intriguen des Mon-signor Ercolani, seine Bekehrungswuth, seinen Wunsch dieFranziskaner von hier zu vertreiben, und dergleichen mehr.Er wolle allem diesem entgegenwirken, ohne die nachbarlicheFreundschaft zn verletzen.

Nach einigen Tagen schickte der hiesige Metropolit einenProtopopen, um anzuzeig en, er habe sich itherzeugt, dassBischof Ercolani in einer entfernten Vorstadt ein Haus erkaufthabe, worin geistliche Functionen ausgetibt und Messe ge-lesen wurde. Dass man ferners Willens sey, daselbst eine ka-tholische Kirche zu erbauen, welches er keineswegs zulassenkonne. Ich theilte diesen Umstand an Monsignor Ercolanimit, und er antwortete, dass er es bereits wisse und nichtsvon Allem geschehen sollte.

Unser Bischof karn Tags darauf, urn selbst zurn Metropo-liten zu Often und bath Herrn Cancelliere Udrizky, ihn dahinzu begleiten. Sie verfügten sich dahin, und wurden sehr artigaufgenommen. Als die Rede auf obigen Gegenstand kam, sagteunser Bischof, dass daselbst eine Schule sey, welche dem Landezum Vortheil diene. Der Metropolit erwiederte, dass er diesals Neuerung ansehe, die er nicht gestatten könne, dass manvor Alters nur Franziskaner in der Wallachey geduldet habeund dass man alle iibrigen Geistlichen, wenn selbe sich nichtordentlich betriigen, abschaffen wolle. Ubrigens versichere erden Herrn Erzbischof seiner personlichen Hochachtung undersuche ihn nun durch Neuerungen keinen Anlass zu Miss-verständnissen zu geben. Bischof Ercolani erwiederte, dass erdas Messelesen in gedachtem Haus einstellen und alle Ordnung wieder herstellen wolle.

Indess war Monsignor Ercolani nicht zu beruhigen undschrieb das Ganze dem Besuche Antonios bey dem Metropo-liten. IT ordon4 prin Babick st piece imediat din Cimpulung ;ceia ce face. Bartalis, viind, if iea apararea i zice a nu e

Page 437: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

DOCUMENTE PRIVITOARE LA ISTORIA CATOLIOISIEULUf 389

momentul sg piece acest prelat iubit de Mitropolit. cMonsi-gnore verfiel hieriiber in grossen Zorn und beschuldigte sämmt-fiche Franziskaner einer Apostasie. Er begab sich darauf zuHerrn von Pini, bath um seinen Schutz, klagte den Metro-politen an und verlangte, dass ein sicherer Petraki Serafin,ein Katholik und russischer Unterthan, welcher diesen PaterAntonius verleitet, des Metropoliten Schutz anzusprechen, be-strafet werde. Herr von Pini versprach Genugthuung, verwiesaber den Bischof für alles Ubrige an die k. k. Agentie. Ebenmit diesern aufgebrauseten Gemiithe karn Monsignor Ercolanizu mir, klagte mir und Herrn Udrizky die ganze Sache undverlangte, dass dem Metropoliten und den Franziskanern derProzess gernacht werde.

Wir machten ihm die Bemerkung, dass es uns wundere,ihn noch so aufgebracht zu sehen, da er sich doch im rus-sischen Consulate, wohin er gar nicht gehore, hätte abkühlenkonnen ; dass die Agentie ihm alle Hulfe leisten wolle, die inseinem Wirkungskreise liege, dass sie aber den Metropolitenallhier ohne höhere Weisung nicht belangen kbnne.3

[I se recomanda a cere in scris. n petitia anexatg, semultgmeste a cere indepgrtarea luT Csubrin. Provincialul con-simte, i se del ordine liii Anton §i starosteluil

LXII.

BueurqtT, Innainte de 5/17 Septembre 1819.

Mitropolitul cgtre Fleischhakl. Crede necesar expunegce qui se passe en Valachie entre l'Eglise de l'Orient etcelle de l'Occident, que la suite tles tems nous a fait consi-derer comme légitime, d'apres la couturne de notre pays),pe care o aratg deci.

cL'histoire de notre pays nous apprend qu'anciennernentii y avoit quelques princesses régnantes du rit catholique,qui ont bâti des eglises a Rimnico dant le district de Voultza,

Kimpolong et a Tirgovist et qui les ont sournis a la pro-tection immediate du consistoire de Transilvanie. Longtemsapres nous voyons dans. l'histoire qu'un de boyards du même

a-i

a

Page 438: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

390 REGISTRE DE SOCOTELf

tit a fait bâtir aussi a Boucareste une chapelle dans sa cour,qui subsistoit encore jusqu'à l'incendie de la ville arrive sousle prince Ipsilanty. C'est apres cet accident facheux quecette chapelle a été reconstruite dans l'état qu'elle se trouvernaintenant, comme vous le savez, assez grande, dont l'es-pace ne se remplissoit pas auparavant par l'assemblée deses paroissiens et la plupart en restait vide.

Des les anciens tems le susdit consistoire envoyoit tou-jours a ces couvents des moin[e]s qui étaient de l'Ordre de[sJFranciscains bulgares, mais natifs allemands de Transylvanie.Jamais on ne connoit pas s'il a existé en Valachie quelqu'evéque des meme nit ; c'est seulement depuis une vingtained'années que le prédecesseur de l'actuel a paru ici. Mais tresraretnent pour y rester et sans droit de gouverner et deparoitre a Boucareste, etant ordinairement de l'autre coté duDanube, ou se trouvoit sa diocese de Nicopoli ; car sous cettedenomination il a éte conné ici comme actuel, quoique sespredécesseurs étoient toujours allemands. Puisqu'une fois, setrouvant a Boucareste, il est tombe malade souffrant de lagoutte, il est resté dans le pays, ayant sa demeure au cou-vant, se payant le loyer comme particulier, mais non commegouverneur. C'étoit d'ailleurs un homme tres-honnete et tran-quille, vivant dans la retraite et inconnu dans le monde s'ilétoit ou non a Boucareste.

Des le commencement nous avons toujours été en bonharmonie avec les catholiques, nous avons vecil et nous pas-sons encore amicalement avec les individus du rit. Mais, de-puis que l'eveque actuel, d'origine italienne, apartenant a jene sais quel Ordre, s'est introduit peu a peu, ici, il a établiencore une eglise a Doudesty, qu'il a appéle Tsoplia, contrela coutume du pays, et sans prémission, sous prétéxte denecessité pour les Serviens paulicains qui y ont éte trans-plantés par les Russes de l'autre coté du Danube.

Ii paroit avoir agi ainsi provisoirement, sachant qu'il nedevoit rester ici, ou peut-etre par ignorance, ne connoissantpas les usages du pays, ou enfin par obstination, ne voulantse conformer au passé et usité par son prédécesseur. L'homme

Page 439: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

DOCUMENTE PRIVITOARE LA ISTORIA CATOLICISMULUf 391

est d'ailleurs très intriguant et dangereux, car, apres avoirtrouble les ecclésiastiques et les supérieurs des autres églisescatholiques, il a congu le projet pernicieux de troubler aussitnes ouailles par les manières dont il a été convaincfi.

Les différens princes d'heureuse mémoire ont gratifie ceseglises catholiques de tant de privileges et d'autres donationsa cause de la bonne conduit des supérieurs et des moinescatholiques dans le pays. Mais l'eveque actuel nous force deprendre des mesures gficaces sur sa maniere d'agir et dedemander son expulsion du pays et son depart pour sa dio-cese, n'étant pas fait pour etre vil ici, et cette diocese etantd'ailleurs de l'autre cote du Danube.

C'est par devoir amical que vous avons pris la liberte devous en avertir, Monsieur, espérant que la lettre vous trou-vera encore a Vienne, afin que vous apportiez du remedea cet inconvenient par le renvoi de cet eveque dans sadiocese' . . . . )

LXIII.SucuregT, 26 Octombre 1819.

Raport al lui Fleischhakl. Era de Weptat a Dionisie, unom activ, va supraveghia mai de aproape pe adeseori impru-dentul Ercolani, decit neactivul säti predecesor, Nectarie. Con-flictul se intimplI §i in lipsa lilt' ; acuin primete scrisorileMitropolitula §i DomnuluT, la Sibiiii. AnexeazA, côpii. elchsehe wohl ein dass, so lange Monsignor Fortunato ErcolaniBischof von Nicopolis und Administrator der Wallachey seynwird, nie Ruhe und Ordnung zwischen der katholischen Geist-lichkeit und eine wahre Eintracht zwischen der orientalischenund occidentahschen Kirche in diesem Fiirstenthum erzieltwerden könne. Ebenso wenig ist es aber zulassig zu gestat-ten dass der hiesige Mitropolit sich die Freiheit herausnehme,auf die Entfernung eines oder des anderen geistlichen Ober-

I Domnul trimele AgentuluT aceastit plingere la 5/17 Septembre, cu oscrisoare din partea luT, In care-1 roaglt sit iea, cu spiritul luT conciliator,Innainte de a pleca din Viena, etoutes les mesures qui pourront vous mettrea mean de mettre la tournure la plus convenable i l'objet dont il est questione.

Page 440: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

392 REGISTRE DE SOCOTELt

hauptes, das nicht unter seiner Jurisdiction steht, anzutragen.Ich babe daher vor Allem den regierenden Fiirsten zu ge-winnen gesucht und ihm vorgestellt dass er durch die Un-terstiitzung der von dem Metropoliten vorgeschlagenen Massre-gel unsern allerh. Hof beleidigen wiirde, unter dessen Schutzdie katholische Kirchen und deren Geistlichkeit in der Levantesich befinden und allerhöchst welchem es zusteht die nothi-gen Veranlassungen zu treffen, womit Ordnung, Eintrachtund Ruhe erhalten werden. Ich versprach ihm den HerrnBischof von Nicopolis dahin zu verhalten, dass er nie dieSchranken seiner Obliegenheiten überschreite, sich kiinftighinnie in Angelegenheiten menge die nicht in seinen Wirkungs-kreis gehoren und sich genau in seinem Betragen nach jenemseiner Vorfahren richte. Der regierende Fürst gestand dasser nur blos auf Zudringen des Metropoliten geschrieben habe,ersuchte mich mit diesem die Sache auf freundschaftlichemWege auszugleichen und iiberliess es mir ganz, alle jeneMittel zu ergreifen die ich am Angemessensten finden wiirde,urn ferneren Klagen und Streitigkeiten vorzubeugen.s ViindMitropolitul, i-a dat sfatul de a-0 retrage pripita cerere.Acesta marturisgte ca e suparat maT ales pentru inlaturareadin tara a luT Csubrin, sein vieljahriger Freund, der vonalien Bojaren der Wallachey geschatzte und geliebtes, pre-cum §i pentru continua cearta cu FranciscaniT. Tot ap nupoate permite ridicarea la BucuretT de bisericä noua, ca aazisa coala a Ligorienilor. A obtinut ca acolo sä nu se maTserveasca liturghia. cEndlich wolle er auch nie zulassen dasssich der Herr Bischof in Heuraths-Angelegenheiten zwischenKatholiken und Griechen menge und letztere zur Annahmeunserer Religion berede, wie er es oft zu thun pflege.s De§i nu poate combate toate punctele, ii aduce la sentimentemaT blinde. cEndlich belehrte ich den Herrn Bischof Ercolanidass er von seinem iibertriebenen und in diesem Lande, wounsere Religion nur geduldet ist, aber dennoch so vieler Pri-vilegien geniesst, nur schadlichen Eifer etwas nachlassen, sichmit mehr Umsicht benehmen, von aller Einmengung in An-gelegenheiten die ausser seiner Sphare liegen, sich enthalten

s

Page 441: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

DOCUMENTE PRIVITOARE LA ISTORIA CATOLICISMULUf 393

und ein zuriickgezogenes Leben fiihren solle, da mit er nichtsich und endlich alien Katholiken Verfolgungen zuziehe undder Religion mehr schade als Mitze.* A promis, dar Agentulnu se prea increde. Zilnic plingeri contra lui. «Es ware da-her zuin Besten der Religion recht sehr zu wi.inschen, dassMonsignor Ercolani nach einern andern Bisthum Ubersetzt,für Nicopolis und die Wallachey aber ein bejahrter, erfahre-ner, vertraglicher und duldsarnerer Bischof ernannt und an-hero gesendet werde. SA se stAruie prin legatie la Roma.eIch von vertrauter Hand versichert worden bin dass der re.gierende Fürst, vereinigt mit dem Metropoliten der Wallachey,sich gerade an den römischen Hof gewendet haben, urnMonsignor Ercolani von hier abrufen zu machen, woriiberder Inhalt des nebenfolgenden Paquets an Charles Hayardin Rom näheren Aufschluss wird geben können.,

LXIV.Ia.5Y, 14 Februar 1820.

Raport al lui Raab. «Monsignor Paroni, damaliger aposto-lischer Visitator in der Moldau, ein seinem Arnt sehr ge-wachsener, Ausserst bescheidener Pralat, dem das Wohl derhier sich authaltenden Katholiken sehr zu Herzen geht, gegenden Fanatismus des moldauischen Klerus nur zu sehr zukampfen hat uni sich wegen des Elendes der Mission ineiner misslichen Lage befindet, hat mir die in der Nebenlagegeh. beygebogene Bitte fiir allerh. Seine Majestät einge-reicht, urn solche zu den Fiissen des besten der Monarchen durcheine Kanzley gelangen zu machen.

Es handelt sich darin um eine gnadige Unterstiitzung Sei-ner Majestät zur Erbauung eines Missions-Hauses für denUnterkunft des zeitlichen Vorstehers und der Geistlichkeit,dann um die Bewilligung in den benachbarten k. k. Staateneine Sammlung zur Tilgung der Missions.Schulden durch zweyabgeschickte Priester vornehmen zu können.

[ExplicA, din parte-I, el, in adevAr, residenta e mai rea

1 Lipsege.

1

Page 442: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

394 REGISTEE DE SOCOTELt

decit locuinta eceluT mai de jos dintre boeriT moldovenT2 i cä,dna s'ar vinde imobilele pentru a se plati cel 80.Qoo lei dedatorie, intretinerea ar deveni foarte grea.]

Des Bischofs Anerkennungs-Geschaft ist bis . zur Stundevon jenern des verblichenen Bischofs nicht um vieles gebes-sert. Der regierende Herr FUrst suchte mit Sorgfalt immerzu vermeiden, dass der Bischof ihin nicht durch mich vorge-stellt werde und, da er ihm aus Constantinopel von deinrussischen Dragoman Franchini, intimen Freunde des Fürsten,auf das Wärmste anempfohlen wurde, so gab er ihm schondrey Abend-Visiten, wo er ihn bestens empfing, Vieles ver-sprach, lobte dass er bis itzt keine öffentliche Kirchen-Funk-tionen gemacht habe, hat ihm aber die angesuchte Erlaubnissdie Visitation im Lande vorzunehrnen noch nicht gegeben,obschon ich selbst tagtaglich darauf dringe.

Der Bischof, welcher die Griechen und ihre Knife nichtkennt, sich von den iibertriebenen Höflichkeiten und Zuvor-kom menheiten dieser, auch durch die tiberreichung eines vondem Fiirsten von Monsignor Paroni abverlangtes und bundigabgefasstes Promemoria des ganzen Herganges des Bisthumsin der Moldau, einschläfern lässt, immer das Beste hoiTt,sa. gte mir heute dass ihm aus guter Quelle zugekommen sey,der Furst wolle das Promemoria mit alien Documenten nachConstantinopel senden, sey überdiess mit dem Rechte deskatholischen Bischofs einverstanden und finde dass der Metro-polit allein unnütze Hindernisse in Weg lege. So was habeich aus dem Munde des Herr Fiirsten nicht gehort, wohl abersagte er mir dass er dem Bischof nichts versprechen konne,bis er nicht höheren Orts Befehle erhalten werde.

[A comunicat afacerea Internunciula i lucreaz i direct,pe cT laturalnice. Dar nu e sigur de succes, obschon auchder Herr Bischof rastlos und bescheiden der Sache nachgeht, .1

LXV.BucuretT, 29 Februar 1820,

Raport al luT Fleischhakl. (Der Herr Bischof von Nico-polis, Monsignor Fortunato M. ErcoIani, hat mir nunrnehr

Page 443: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

DOCUMENTS PRIVITOARE LA ISTORIA CATOLICISMULUf 395

das aus Rom erhaltene Schreiben, in welch= ihm die ange-suchte Erlaubniss sich Seiner Heiligkeit zu Fiissen legen zudiirfen ertheilet wird, mitgetheilt und bereitet sich urn in eini-gen Tagen seine Reise antreten zu konnen.

[N'a spus pe cine va ldsa in loc, dar va stdrui sd nu fieunul din LigorianT, die junge unerfahrene Fanatiker sin& .

Domnul a restituit, dupd. cererea AgentieT, cel doudzed i doTde poslupicT, dap' de Caraged reluatT de el, Sutu. (Wobeymir aber der Fiirst ausdriicklich erklärte dass er jene Leutenicht als dem Bischof von Nicopolis, sondern als der k. k.Agentie gehorig in die diesrallige Liste eintragen lassen müsse,weil er sich sonst den Neckereyen des hiesigen Metropolitenund der dem Bischof eben so abgeneigten Bojaren aussetzenwiirde. a]

Da mich iibrigens Baron George Sakellario soeben unter-richtet dass er ein Schreiben aus Rom an den regierendenFiirsten erhalten habe, welches die Antwort auf jenes des ge-dachten Fiirsten seyn diirfte, so habe ich ihn ersucht diessSchreiben erst nach erfolgter Abreise des Bischofs, die fin-kiinftige Woche bestimmt zu seyn scheint, an seine Adresseabzugeben. a

LXVI.lag, 9 Octombre 1820.

Raport al luT Raab. alonsignor Paroni befindet sich nochimmer auf dem Dorfe Saboana wo er bis itzt ruhigbelassen wurde, auch seine apostolische Visite unter der Handgemacht, sich über die Lage der Dinge der Mission in Kennt-niss gesetzt und, so zu sagen, sein ihm aufgetragenes Amtbeendigt zu haben scheint. Er begab sich dorthin aus Mange!einer Wohnung in der Stadt, urn alldort das Ende seinerAnerkennung abzuwarten, in der Hoffnung dass ihm durchseine Candle aus Constantinopel oder durch die von ihm hiereingeschlagenen Wege ein giinstiger Ausschlag zukommen

1 V. maT sus, pp. 319-20, ri0 C.

si

Page 444: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

395 REGISTRE DE SOGOTELT

wiirde. [Mai ales cg zicea c i-ar fi promis Domnul. Nu stiacine-s Grecit OrtodocsiT ati invins.]

Als Herr von Pini in Jassy war, kam Monsignor Paroniauf seine Einladung in die Stadt, indem er ihm von HerrnBaron Strogonoff aus Constantinopel mittelst Schreibens bes-tens empfohlen wurde und er seine Bekanntschaft machenwollte, ein Umstand der dem Herrn Bischof urn so angeneh-mer war, als er mit Herrn von Pini ohnehin seiner Angele-genheiten wegen sich zu besprechen suchte. Herr von Piniempfing Monsignor Paroni sehr gut, versprach demselbenBeystand, um, wie er sagte, zu beweisen dass Russ land we-gen die Anerkennung des Bischofs und seines auszuiibendenAintes nichts einwende, auch dass er den Herrn Fiirsten da-hin vermogen wolle diese Sache, um welche es sich schonso lange handle, zu beschleunigen. Niemand war dainit zu-friedener als der Bischof, meinerseits aber glaubte ich alldiesem sehr wenig. [Domnul rgspunde cg afacerea-T asehrheglich2, el Ii e oprit prin firman a primi pe episcop, sichiar pe visitator, cg pgng acum a tolerat din bungtate, darcg Internunciul trebuie sg-i capete ordine pentru a putea ad-mite pe Paroni in prima sail a doua calitate. Episcopul cereaudientg. I se spune] dass er ihm die apostolische Visite, diezu ertheilende Firmung, ja selbst die Ablesung der Pontifika-lien des Aufstehens wegen nicht gestatten Winne ; und, alsder Bischof beyfiigte dass er als Präfekt tber die Missionohne bischoflichen Karakter hierzubleiben gedenke, entliessihn der Fiirst, zwar freundschaftlich, jedoch mit dem Beysatzedass dies nicht angehen könne und dass es fiir die Zukunitwie ehevor nur bei einem Präfekt zu verbleiben habe.

[Episcopul cere oficial interventia AgentuluT pentru a i sepermite, conform firmanului sàti, exercitiul functiilor ce iincredintat. Convins cg nu e de nici un folos, o face pentrua nu fi pirit. Declarg Domnului] dass es mich wundere wieman sich in das Nahere, und namentlich in das Innere unse-rer Kirchen mengen könne, da doch die romisch-katholischeKirche im ottomanischen Reiche tolerirt ist, wie man fernersdem Monsignor Paroni die Ausiibung der remisch-katholischen

slag

Page 445: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

DOCUMENTS PRIV1TOARE LA ISTORIA CATOLICISMULUf 397

Funktionen darin verbiethen könne, wenn sein Vorfahrer,Monsignor Berardi, alle Kirchenfunktionen verrichtet und niedarin beanstandet wurde. [Printul rAspunde cA supt Calimahs'a dat un firman de oprire, dar cA de hatirul AgentuluT vaconsulta clerul si boierit] c In Bukarestl, sagte er, cseye derBischof aus ähnlichen Ursachen entfernt worden, ein Präfektsey dort wie ehevor cingesetzt worden, Alles sey in der Ord-nung ; wie wolle man daher hier den Bischof als Präfekten, inseiner Eigenschaft wie er bekannt ist, gegen den Sinn des Fernmans aufdringen ? Man verlanget,, fuhr er fort, g die Abstellungdieses, und man hofft erhört zu werden, womit das ehevorhier Bestandene in Ausiibung gebracht werde.) Herr Fiirstversprach iibrigens die freye Ausiibung der katholischen Re-ligion bestens zu schiitzen.

[DA o notA] und, da ich den Schimpf bey unserer Kirchenicht bestehen lassen wolite, dass der Bischof als Visitatornicht auch ein Pontifikale absingen könnte, so liess ich amMarientage, wie gewohnlich, als Patronat der Kirchen, einsolennes Amt abhalten, wozu aber die zwey russischen Her-ren Consulen von Pali und Pisani, obschon Katholiken undeingeladen, nicht erschienen. Niemand hatte weiters eine Ein-wendung dagegen gemacht.

jDupA zvon si spusa chiar a DomnuluT, rAspunsul clerultasi DivanuluT a fost negativ, cund man dringt auf die Abreisedes BischofsD. Asteaptl sa se spuie oficial pentru a comunicasi luT Paroni, tot oficial. A lucrat tot cu permisia Inter-nunciuluT, care a rAspuns cdass er es mir es ganz tiberlasse waszu thun sey, inclem er dort nicht auslangen könnep. Aceastao stia toatA lurnea.]

Die Wohnung der katholischen Residenz ist Ausserstschleche, durch Beysteuer der Katholiken sind die Geistlichenmit der Au fbauung eines kleinen Hauses von Backsteinenbeschaftigt ; auch dieses will man ihnen einstellen, weil manvermuthet es sey zu einer Wohnung für den Bischof bestimmt,und, da der ehemalige Präfekt P. Ludwig Scarpati wegenOberwerfung mit dem Bischof von hier auch ausgegangenist und der Bischof gegen den Fiirsten sich geaussert hat als

Page 446: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

893 REGISTRE DE SOCOTELt

Präfekt bleiben zu wollen, ja sein Patent hiezu aus Romwirklich erhalten hat, so hat all' dieses zusammengenommenfür den Bischof keinen giinstigen Ausschlag hervorgebracht.)

LXVII.Iag, 29 Mart 1821.

Raport al aceluiast (Einen katholischen Geist lichen brannteman mit gliihenden Eisen urn von ihm Geld zu bekommen.,

LXVIII.Iag, 20 Maiii

Raport al luT Canternir. [Iesirea eteristilor din oras.] «DerMetropolit durchzog in Gesellschaft romisch-katholischer Mis-sionaires in Jassy, des Peter Bamfil und P. Francesko1, begleitetvon einer Menge Menschen, gleich nach dem Abzuge derEteristen die Gassen, ermahnte das noch iibrig gebliebeneVolk zur Ruhe, und besuchte auch mich.,

LXIX.

Viena, 18 Iunie 1822.

Raport al luT Fleischhakl. (Allgemeine Bemerkungen tiberdie innere Verwaltung der Wallachei unter den letzten zweyHospodaren, Janco Caradgea und Aleko Suzzo, vorn J. 1812bis 1821.,

Desiderate : (Die freye Ausiibung unserer heiligen Religionin der Wallachey, der Schutz der katholischen Seelenhirten,ihrer Kirchen und Klöster., Guvernul muntean a observattotdeauna tratatele si a recunoscut patronatul imphratulutBisericile i mInNstirile aii si privilegil domnestt Situatia lor.Franciscanii (in der Wallachey in grossem Ansehen stehen,weil sie mit der Sprache und den Gebrauchen des Landeswohl bekannt sind,. DomniT confirrnA regulat privilegiile si

1 Pamfili §i Fabri. V. p. 204, no CLIC.

iszr.

Page 447: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

DOCUMENTE PRIVITOARE LA ISTORIA CATOL!GISMULUI 399

sint totdeauna gata sg ajute pe catolicr, «wie die durch michvom Fürsten Caradgea erwirkte Erlaubniss zur Erbauung einerneuen katholischen Kirche in Csoplu ein sprechender Beweisist). S'a tolerat si presenta episcopilor de Nicopol pgng la«der letzte Herr Bischof, Monsignor Fortunato Ercolani . . .

Durch seine Entfernung sind diese Misshelligkeiten ganz be-seitiget worden und, sobald Rom einen verstandigen, mit dengehorigen Lokal-, Menschen- und Sprachkenntnissen ausge-rlisteten gemassigten Mann, wie die dermalen für die Bulgareybestimmten Missionaire wirklich sind, zurn Bischof von Nico-polis ernennen wird, so getraue ich mich zu verbiirgen, dassich selben eine freundschaftliche Aufnahrne und ruhigen Auf-trithalt in Bukarest werde verschaffen können., Mar greUsprijinul pentru misionariT ce lucreaz5. in Bulgaria chiar. Afa.cerea bisericiT din Craiova, expusg in liniT generale : existg«noch or der Epoche des Belgrader Friedens*. S'ar fi pututface ceva in ocupatia austriacg din 1790. A stgruit el in zgdarsupt Caragea i supt Stitt], si e gata a maT stgrui.

LXX.

Cern6utY, 10 Iulie 1822,

Raport al luT Raab. I se ceruse, la 14 Tunic, a argta drep-turile cgzute in desuetudine ale CurtiT. Dreptul de liber g. cre-dintX asigurat prin tratate, i catolicilor earl nus sud4-1. «DieserSchutz aber (wird) von der moldauischen Regierung, unter demVorwande, dass kein Ferman der Pforte far Osterreich vor-zuweisen sey, der diesen Schutz sanktionirte, beanstandet wird ;ja Furst Mihai Suzzo ging soweit, dass er durch das Depar-tment der Auswartigen Angelegenheiten förmlich erklärenliess, keine Bittschrift dieser Geistlichen mit dem gewohnlichenVisa der k. k. Agenten in ihren Angelegenheiten für die Ge-richtstellen anzunehmen, sondern dieselben in ihren Rechts-händeln für Rayas, nicht aber far k. k. Unterthanen anzusehenDa die Zahl der Bekenner der römisch-katholischen Religionin der Moldau sich Uber 40/m Seelen beläuft, so erfordert dieRegel dieses Ritus, dass zur Aufrechthaltung der Kirchen-

Page 448: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

400 REGISTRE DE SOCOTELT

disciplin, dann Spendung einiger vorbehaltenen hl. Sakramente,als jenes der Priesterweihe und Krisamsweihe, dieser Missionwieder ein Bischof, so wie es in fritheren Zeiten tiblich war,vorgesetzt werde."

Dupg Berardi, c der, wie bekannt, aus Gram, weil man ihn nichtals Bischof anerkennen wollte, starb", numit Paroni: nerecunos-cut. Din motivele aratate i din acela cg oni unde in Turcia epis-copiT catolici sint toleratT (acum in urmg s'a constatat la Smitna),trebuie redesteptatg cererea, «mit Auslassung des ehemaligenTitels Bacoviensis, der den Fanatismus des dortigen moldau-ischen Diocesan-Bischofs nur anflammt und ihn zu desto grös-serem Widerstand anspornty. SI se cearg i asimilarea cleruluicu suditiT. Nu e lucru noti si nu se atacg drepturile episcopilorortodocsT.

LXXI.CernKutY, 7 August 1822.

Raport al aceluiasT. Das koniglich-siebenbiirgische Landes-gubernium schickt seit einigen Jahren nach Visant in dieMoldau einen evangelischen Pfarrer Namens Beniamin Béderde Birotos' cere. sprijinul, ca si acum, la 22 Julie. Situatiareformatilor in Moldova. cVermöge der den rtimisch-katholi-schen Bischöfen in der Moldau zugestandenen Privilegien, sinddie Sachsen (so wurden sie ehedem genannt) dem römisch-katholischen Bischofe ebenfalls untergeordnet, dieselben warenvon diesem allein in ihren Funktionen abhangend ; der ka-tholische Bischof hatte allein hiertiber zu richten." Béder arecrutat adeptT i a intervenit in cgsgtoriT mixte. S'a plinsepiscopul. Sg fie linut Béder tin die gehorigen Schranken' 2.

LXXII.BucureW, tin Februar 1823.

Raport al luT Fleischhakl. A fost intrebat la 17 Ianuarasupra cererilor vicariuluT Iosif-Maria Molajoni cgtre impgrat

' V. ma sus, PP. 364-5, no lava.

0-4

Page 449: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

DOCUMENTE PRIVITOARE LA ISTORIA CATOLICISMITLUt 401

criicksichtlich der Errichtung einer Schule in Bukarest undeiner zu diesem Endzweck von allerh. Orten zu bewilhgendenUnterstiitzung, dann der von der wallachischen Regierungzu erwirkenden Zulassung eines griechisch-katholischen oderunierten Priesters). Scoala era de mult necesarä: cdie Kinderder hier zahlreich sich befindenden deutschen, ungarischenund siebenburgischen Handwerker in roher Unwissenheit auf-wachsen., eDie kaum errichteten Schulen gingen wieder nachkurzer Zeit zuriick., Lipsia un profesor moral i cu curios-tirqa limbilor trebuitoare. Franciscanil ail scAzut ap de mult, clabia sint de ajuns pentru biseriet. Profesorif laid se cred preaputin phtici. Se mai adaug i turburarile. IVIolajoni a f5cut insAla Sibiiü cunoOnta luT Lud. Bodor, cwelcher Kaplan derdortigen Pfarrkirche und Katechet ist gemacht, indern er allenothigen Eigenschaften, und besonders auch Kenntnisse derungarischen, wallachischen und deutschen Sprache, vereintfindeb). L-a cerut Agentul episcopulul. De vine, va aveahiesigen Kloster, nebst Wohnung und Kost, einen jährli-chen Gehalt von 200 Piaster . . . , welchen wohlthatigeMenschen zusammenlegen werden p. Guvernul n'are nimicde obiectat. Contrariul pentru preotul unit, care poate stirninepläcerI.

LXXIII.

BucureoS, 12 April 1823.

Raport al ace1uia0. Dupl ordinul din 18 Februar, a vorbitcu Molajoni, intors de citeva zile din Bulgaria. Afil cdass derPfarrer Pater Ambrosius Babich bereits im Hof des Klostersein hinlanglich geräumiges Zimmer zur Schule habe zurichtenund mit den nothigen Bänken und Tischen versehen lassen,wovon die Ausgaben durch milde Beyträge beynahe gedecktsinth. Se Weapth profesorul. I se va da locuinta, intretinere§i 200 de ld pe an. Cere de la trupArat 150-200 fl.

2662174. Vol. I.

cim

Page 450: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

402 REGISTRE DB SOCOTELY

LXXIV.BucureoT, 30 August 1823.

Raport al aceluiasT. CApgtase de la Domn, pentru Mola-joni, permisia e die in dem Dorfe Ciopli durch den Orkanvom Jahre 1821 verwiistete katholische Kirche der dOrt an-sassigen Missionare wieder aufzubauens ; dar nu-s bani. Sedeschide subscriptie ; cel dintiü, subscrie Domnul pentru 500de leT, eund das Versprechen hinzuftigte, sobald die dermaligebeschrankte Lage der hiesigen Finanzen sich bessern wiirde,noch mehr nachzutragens. i Gavanos-Oglu subscrie 500,eund diese Summe allsogleich dem Herrn General-Vicar iiber-gab. Ein Beweis wie vorurtheilsfrey und wohlthatig dieservortreffliche Mann sey und ein Zug der wirklich verdienteöffentlich bekannt gemacht zu werden. Ausser diesem wurdennoch mehrere Beytrage, theils hier, theils anderwärts ge-sammelt, und die gedachte Kirche, sammt der Residenz derrömischen Missionare, sind ihrer Vollendung nahe.s

LXXV.BucureW, liii Iunie 1824-

Raport al aceluiasT. Institutia de invgtAmint a fost des-chisg solemn la 21 Mart (sic), cu un Te Deum, cwobey dasHochlied «Gott erhalte Franz den Kaisers mit sichtbarerRiihrung von der segnenden Menge gesungen wurdeUnabsehbar sind die wohlthatigen Folgen dieser im ganzenFiirstenthume jetzt wirklich einzig und allein bestehendenöffentlichen Lehranstalt.) PAn1 acum aproape optzed descolarT. eSelbst mehrere der hiesigen Bojaren haben michersucht ihren Sohnen den Zutritt in diese Schule zu gestatten,da durch die bier vor drey Jahren ausgebrochene Revolu-tion alle öffentliche Lehranstalten aufgeloset und bisher nichteine einzige derselben hergestellt, und die so ansehnlichenhiezu bestimmten Fonds zu andern Zwecken verwendet wer-den.s Dar n'a primit eterodocsT. Bodor e eein im Lehrfachäusserst erfahrener, höchst emsiger Mann, : preda nemMte,latineste, ungureste, romlneste i cilirica ; e un om de o

Page 451: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

DOCUMENTE PRIVITOARE LA ISTORIA CATOLICISMULUI 403

severg moralitate. Sala a fost pregtit i pentru maTcolarT. A cerut, dupg instructiT, de la mgngstirile din Rirn-

Cimpulung, un subsidiu de 150 de leT pe fie-ce semes-tru. Impgratul dase 2001.

LXXVI.

Bucure$tY, x8 Septembre

Raport al aceluiag. I se scrisese la 3 despre cererea nun-ciuluT in privinta trimeteril unui preot unit in Tara-Roma-neascg. Nu poate admite cg ar fi in tail o populatie de20.000 de emigraff unitT, din Ardeal. Dintre emigratiT petimpul foameteT, ceT maT mult1 s'ail intors in 1821. Agentiaa adus intoarcerea altora, retrggindu-li protectia i expuindu-Tast-fel la plata birurilor. Cel maT multi' din ceT 11=0 sintgreco-orientall sari trecutT la Biserica RgsgrituluT in ceia ceprivgte practicile religioase. Folos n'ar fi, pentru cä activi-tatea s'ar opri la locurile privilegiate pentru catolici. Protectiae asiguratg prin tractate negustorilor i pgstorilor, nu emi-

Iati si programa DuminiciT si sarbatorilor, anexata : cAn Sonn- undFeyertag Vormittag geht der Katechet in die Schule und erklart den Schttlerndas auf den Tag bestimrnte Evangelium, dann gehet man unter der Aufsichtdes Lehrers in die Kira; urn die Predigt anzuhören und dem heiligen Mess-opfer beizuwohnen. Aiif diese Art nimmt die vormittigige Andacht ihr Ende.

Nachmittags wird allen Schulkindern in der Kirche, so wie alien tibrigenChristen, durch den Katechet die christkatholische Lehre feierlich erklart, bisdie Vesper gehalten wird.

Das librige wird. alles nach weiteren weisen Anordnungen der Vorgesetztengeschehen.

Bukurest, am 24ten Marz 1824.Din programa de studiT se prevede LunY : Gramatica. Slovenire i cetire.

Dupa. amiazi : clasa superioara caligrafie. Die Untere tibt sich im Lesenund Buchstabieren.s Catechism $i istorie bibhca. MartY : Aritmetica. Morale.Dupa amiazi : clasa inferioara : caligrafie. A doua cwird aus der Sprachlehrebefragtp. Caligrafie. Miercurn Slovenire $i cetire. Aritmetica. Dupd. amiazi :caligrafie. Catechism $i istorie biblicL Vined: Gramatica. Slovenire i cetire.Dupa class superioara caligrafie. Cealalta cabt sich im Buchstabierenund Lesens. Scriere dupti dictare. Simbitta aritmetica. Morala. Dupaamiazi : istoria biblic i catechismul.

multi'

nic i

1824.

I

amiazi4 :

i

Page 452: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

404 REGISTRE DE SOCOTEIA

grantilor stabilitT, cad sint, ceT maT multi, desertorT. Ce sepoate cu folos orT-unde, e imposibil aid, two die Vorsteherder Kirche rohe Unwissenheit mit dem emporendsten Fana-tismus verbinden, . Dacg trebuie trimes preotul, steie in linistela BucurestT sari, maT bine, la Cioplea, i oficieze numal acolo.Molajoni judecg probabil tot asa.

LXXVII.BucurestY, 4 Octombre 1824.

Raport al aceluiasT. La 30 Septembre, s'a tinut examenla ,coala catolicg. Se convinge de progrese. Sint pgng la;ieptezecT de scolarT. Dupg examen, Agentul imparte premiTc welche in Gebet- und sonstigen dena Alter angemessenenniitzlichen Lehrbiicher bestanden haben,. ApoT (Gott erhalteFranz den Kaiser,. Noug laude pentru Bodor. NumaT prininterventii din Viena i se dase permisia de a profesa'.

LXXVIII.Irts'f, 27 Decembre 1824.

Raport al la Lippa. Mentioneazg raportul din 20 Ianuar1823 despre o cerere a misionarilor ruinatf de revolutie.PreotiT aü scgzut de atuncT. Acum sint tan die 50/rn Seelen,catolici. Cind erag abia pe jumgtate, aveail zece preutT : septeItalienT si treT Ungurl. Ati murit unul din fie-care categorie.Greutatea provenitg din depgrart De Iasi, se leagg satecale de patru-cinci ceasurl. La Curte, un mort catolic a statpatru zile neingropat. «Der hiesige Bischof Paroni, welcher,ungeachtet seiner Wiirde tind besonders seines hohen Grei-senalters, zur Aushiilfe die Seelsorge eines Pfarrbezirks aufdeni Lande auf sich genommens, a scris adeseorT Propagan-deT ; se rgspunde cg si la Roma e lipsg de misionarT. Se cer,prin Agent, preotT din Ardeal. Se oferg Barnabas Varhélyi,

1 La zo Decembre, Fleischbakl di explicit tff asupra planula de a sefade, cu prilejul ciumiT, un lazaret special pentru catolict Din parte-I, el a.dat 600 de leT luY Molajoni, dar nime n'a maY sprijinit lucrul bdneste, boalas'a dovedit usoard, iar catoliciY ad fost bine tratatT i aiurea.

Page 453: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

DOCUMENTE PEUVITOARE LA ASTORIA CATOLICIsmnout 405

predicator la Va,arhehl, Franc. Ktirössy, profesor la gimnasiuldin sSanta), Valentin Majer, administrator la cEled).

LXXIX.

BucuregY, 21 Mart 1825.

Raport al luT Fleischhakl. 0 delegatie a comunitatiT cato-lice i-a presintat copia uneT petitiT care Papa, cerind sprijinla Viena. cEs handelt sich urn die Wiederbesetzung desseit einigen Jahren vakanten Bisthumes von Nicopolis, wel-ches bis nunzu durch den unlangst nach Rom zuriickberu-fenen General-Vicar Padre Giuseppe Molajoni verwaltet wor-den ist ; der nicht nur von sämmtlichen Katholiken geliebt undverehrt, sondern auch von allen Bewohnern der Wallachey,vorziiglich der Hauptstadt, und insbesondere von dem re-gierenden Fiirsten und alien Autoritäten des Landes hoch-geachtet und ausgezeichnet worden ist.

Der allgemeine Wunsch dusserte sich auf das Lauteste,dass Padre Giuseppe Molajoni zum Bischofe von Nicopolisund Administrator der Wallachey gnadiglich ernannt werdeEr hat schon als General-Vicar mehr als je einer der vori-gen Bischöfe geleistet und das unmoglich scheinende rnoglichgemacht, die Einigkeit zwischen den Katholiken und demwallachischen Clerus aufrecht erhalten und dadurch so vieleVortheile zurn Besten der ersteren zu erringen gewusst.)

Numirea unuT nedeprins cu situatia ar aduce §i edie gänz-Eche Auflosung der bulgarischen Mission) ; 41 decling raspun-derea pentru acea numire. g Der gegenwärtige neue General-Vicar Padre Steffano Monetti kann es am Besten bezeugen,dass er, ungeachtet seines sanften Karakters und des bestenWillens von dem er beseelt ist, die ihm aufstossenden Hin-dernisse in diesem ihm ganz unbekannten Lande nicht wiirdeliberwinden können, wenn ich ihm nicht auf das Thatigste mitRath und That an die Hand gienge ; was ich jedoch in geist-lichen Angelegenheiten und in jenen die auf Bulgarien Bezughaben, wo er selbst wirken muss, zu thun ausser Stande bin.,

Page 454: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

40E1 REOISTRE DE SOCOTELf

LXxx.Roma, 8 Octombre i 825.

Serenissimo principi Valachiae Gregorio Ghika Leo Papa XII.Serenissime princeps, salutern. Iucundissimum ad nos attu-

lit nuncium venerabilis frater Iosephus, episcopus nicopolita-nus et apostolicus Valachiae administrator, qui sibi. Romamrepetenti, a te, Serenissime princeps, commissum fuisse retulit utnos tuo nomine salutaret et benevolos observantesque anirnierga nos tui sensus expromeret. Multam ex hoc hurnanissimoofficio nos capimus voluptatem, inde mirifice auctam quodab eodetn venerabili fratre nobis significari volueris te catho-licis in isto principatu degentibus constanti esse patrocinioadfuturum. De prona hac in catholicos voluntate praecipuastibi, serenissime princeps, agimus gratias, dptemusque occa-siones nobis offerri, quibus vicem tibi aliquam rependere, nontam verbis, quam re possimus. Ut autem muneri nostro sa-tisfaciamus, etiam atque etiam a te petimus ut quod sapien-ter agis enixius adhuc agere pergas, catholicos videlicet tibisubditos omni qua polies auctoritate tuearis et episcopumnicopolitanurn istuc revertentem, egregium usquequaque vi-rum, tibi commendatissimum habeas. Nos Deum assidue pre-cabimur ut tuis in catholicos meritis congruarn mercedem re-pendat, secundis te eventibus ornet perfectaque caritate no-biscum coniungat.

Datum Romae, die 8 va 8bris 1825, pontificatus nostri annotertio.

LXXXI.

Bucureser, 31 Decembre 1825.

Raport al lul Fleischhakl. «Der neue Bischof von Nicopolisund Administrator der Wallachey, Monsignore Giuseppe Molajoni,ist am 2ten dieses hier angekommen und unter allgemeinentJubel der katholischen Gemeinde feyerlich empfangen worden.Dieser wiirdige Prälat stieg im hiesigen Franziskaner-Klosterab, verfiigte sich in die Kirche und ertheilte der dort ver-

Page 455: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

DOCUMENTS PRIVITOAR.E LA ISTORIA CATOLICISMULIII 407

sammelten zahlreichen Menge den heiligen Segen . , . Ich habenicht errnangelt den Herrn Bischof Seiner Durchlaucht deniregierenden Fiirsten vorzustellen, an welchen er ein eigenesSchreiben Seiner Heiligkeit Pabst Leo des XII. zu itherreichenbeauftragt war. Crede ca Grigore Dimitrie Ghica e pri-mul Domn ce 4 primit o scrisoare asa de mägulitoare. (Derregierende Furst; der den Herrn Bischof schon friiher kannteund hochschätzte, empfing ihn auf das Freundschaftlichste undversprach ihm keine Gelegenheit zu versäumen, wo er ihmwird niitzlich seyn k6nnen. Eine eben so geneigte Aufnahmefanden wir bey dem Metropoliten der Wallachey, dem wirgleichfalls einen Besuch abstatteten.

LXXXII.

Bucure0I, 28 Ianuar 1826.

Raport al aceluiast. Aminteste de raspunsul ce a datin 1824 in privinta preotulur unit. Ar fi mat gra sä se capetepermisia Dornnulut pentru acesta decit pentru cladirea uneibiserici de piatrA la Ciople i tolerarea in Bucuresti a epis-copulut ; ar protesta clerul pämintean. Dar Molajoni are insuita sa einen griechisch-unirten Priester Namens BasiliusBeniaminus Todor, welcher -zur Vermeidung jedes Aufsehensden Titel eines bischöllichen Sekretairs fart,. E trimes laCiople pentru a servi si a scrie in lisa pe unitT. Preotul dinDudesti If cere autorisarea Mitropolitulut ; Todor n'o are, si ise face amenintarea cA, persistind, se vor därima casele

Lut Molajoni, care se plingea, i-a recomandat Agentulcheme pe Todor 1 Bucuresti ; ceia ce se i face. Cere

ordine.

LXXXIII.bog, 23 Octombre 1826.

Raport al Int Lippa. Comunia douä acte ce i s'ait trans-mis, pentru Viena, de Ministeriul Afacerilor Staine din Mol-dova. Ele cuprind consideratii, (gegen die Anherkunft einesneuen catholischen Bischofs an die Stelle des jiingst verstor-

uni-pionsa

Page 456: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

408 IMMURE DE EIOCOTELf

benen Monsignore Zabberoni P. Nefiind nici un motiv, banue-tecein geheimer Umtrieb». (Sieben voile Jahre hatte der imFrithling dieses Jahres nach Rom zuriickgekehrte MonsignorFilippo Paroni als catholischer vescovo visitatore in der Moldauresidirt, ohne bei der Ausiibung seines geistlichen Oberhirten-Amtes und dessen Berufspflichten Einspriiche und Hinder-nisse . . . zu begegnen ; im Gegentheil, ist gedachter Pralat,der sich durch sein kluges und anspruchsloses Benehrnenselbst die Achtung der sonstigen Widersacher und Eiferergegen die Existenz eines catholischen Bischofs zu gewinnengewusst hat, von dem damaligen Hospodaren bei jeder Gele-genheit mit Auszeichnung und Wohlwollen und als Bischof,unter der moldauischen Benennung Wladika, behandelt undvon selbem, so wie allgemein, faktisch anerkannt gewesen.Als die Ernennung des verstorbenen Bischofs Monsignor Zab-beroni zum Nachfolger des gedachten Bischofs dem FiirstenSturdza bekannt gegeben ward, dusserte selber reges Bedauerniiber die Abberufung des Monsignore Paroni.» Dar da seri-sorT catre ispravnicT pentru visitatie. Primit bine Zabberonide Domn. Administreaza in pace treT lunT, eindem er sichganz das kluge, anspruchslose Benehmen und die stifle Zu-riickgezogenheit seines Vorfahren zum Beyspiel und zur Nach-ahmung genommen hatte». Tara,T nici-o obiectie pentru suc-cesie, eseit dem, 3Oten July, erfolgten Absterben des Monsi-gnor Zabberoni 1». Dupa comunicatil ale InternunciuluT, pare cas'a scris i la Poarta. Alia cä a stäruit pe linga Domn Mitro-politul, (ein ausserst fanatischer Eiferer gegen alle fremdenGlaubensbekenntnisses, macar pentru a nu se prescrie pro-testul terif contra episcopatuluT latin. Dar i el trebuie sa fi fostatitat. (Zugleich mit Monsignor Zabberoni kam im letztverflos-senen Friihjahr ein sicherer Pater Luigi Landi als commissariound superiore der in der Moldau befindlichen Missionaire desMinoriten-Ordens hieher. Selber war vor ungefahr ro Jahren°

I V. maT sus, p. 208, no =VII.2 Pla. In 1812. V. ma sus, p. isi, n° CXX; PP. 163-41 nte CXxII-III.

Pentru soarta ulterioarK a le Landi, p. 209, no CLXX.

Page 457: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

DOCUMENTE PRIVITOARE LA ISTORIA CATOLICISMULUT 409

als Präfect dem hiesigen catholischen Kloster vorgestanden,ward aber wegen der Ränke und geheirnen Umtrieben, derener sich zur Hintertreibung der Anerkennung des damaligencatholischen Bischofs Monsignor Berardi und fiir seine un-zeitigen Bestrebungen urn die hiesige Bischofsstelle bedienthatte, auf Anordnung der Heiligen Congregation nach Cons-tantinople und spaterhin auch von dort nach Rorn einberu-len.) Probabil el vrea i acum episcopatul si face intrigi.Dar maT probabil ca aduc resistenta edie vorlauten und un-klugen Ausserungen, welche Pater Landi, seine Ernennungzurn Bischofe bei sich als wahrscheinlich, wo nicht als ge-wiss voraussetzend, sich wegen der nun zu bewirkenden fOrm-lichen Revindizirung des ehemaligen catholischen Bischofeszu Bakow, hie und da entschlupfen liess». Dupl invgtamin-tele trecutului, n'a intrat in discutie de teorie : aflg a Dom-nul nu se va opune de fapt, daa, mai ales, precum s'a fäcutla retragerea lui Paroni, dupI sfatul Agentiei, se va numiimediat un succesor. Cit despre firmanul precis pentru epis-copat, e afacerea superiorilor 1

LXXXIV.Ia0, 5 Ianuar 1827.

Raport al aceluiasi, pentru scoala cerutA de / der hiesigecatholische Vice-Visitatore und Kloster-Präfecta . Dupa

acestuia, e la mAngstire cein sehr geräumiges Localefür die angetragene Schulep si sint si mijloace, din darurY,intre altele 25 3o de galbeni pentru profesor. Dar in primiidoi-treT anY, ar trebui un subsidiu ca acel de la Bucuresti.

LXXXV.

Ia5T, 19 Februar 1827.

Raport al aceluiast A prirnit ordin sA cerceteze invinuirileaduse de Emeric Denes contra viceprefectului : refus de a-I

1 V. maY sus, p. 208, n° OLXVIII. Cum se vede u5or, urmAtor e din1846, nu 1826, si cardinalul se numia Franzani.

111

cOrilo

Page 458: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

410 REGIBTRE DE SOCOIEll

primi ca misionar, de a-1 despggubi. Obiecteazg Agentul clsint preop ungurT de cite 15-20 de anT in targ. Denes a fostadesea pirit pentru neascultare. Fusese i profesor cindva

LXXXVI.BucuretT, 3 Maid 1827.

Raport al lul Fleischhakl, Episcopul trimete prin. el nun-ciuluT de la Viena raportul asupra visitatieT in targ. FaceobservatiT : Are drept a se plinge Molajoni de reaua adminis-tra0e la Cimpulung 2 §1 Rimnic. A constatat i Agentul cdassdie Kirche in Kimpolung, zum offentlichen Skandal, nicht nurbaurallig, sondern ganz unrein, auch nicht mit den nothigenOrnaten versehen ist, dass fur den Unterricht der katholischenKinder gar nichts geschieht und der dort als Vorsteherfindliche Quardian sich mehr mit weltlichen als geistlichenDingen beschaftige) ; i se spune a a§a-T §i la Rimnic. Se vaajunge, cu lipsa de elernente bune in Ardeal, la inlocuireaFranciscanilor unguri cu alp cgiuggri, cdarnit doch wenigstens derheilige Gottesdienst mit Anstand versehen werdeo. Nu credein putinta refacedl bisericiT din Craiova raportul luT beizadeaAl. Ghica, fost Caimacam, e, din contra defavorabil, §i s'aropune Mitropolitul, care e cim hochsten Grad fanatisch undgehassig2. Aceasta s'a vgzut cind, de curind, er die Bojarenzur Abfassung eines Vertrages (anafora) an den regierenden

1 Cf. mar sus, p. 209, no CLXX.Se d mar departe i o nom specificsde tutti i debiti, fruuiferi e non fruttiferi, della residenza cattolica in Jassy,.Primele fac 1.520 ; celelalte, 1.029. Akele, tn let (29$ = i #): fructifere26.920 ; nefructifere, 2.068 (4 Maid). Se mar (11 g o (nom specifica dei cre-dttori che hanno per mezzo del Agenzia C. R. Austriaca richiesto dalla resi-denza cattolica in Jassy la sorte e ii frauis ; In ea se vorbete de sit disgra-ziato mato paralitico, al lur Broccani. In fitte, o a treia poartii .Specificade' creditori che per mezzo dell' Agenzia I. R. Austriaca hanno richiesto dallaresidenza cattolica in Jassy il pagamento della sorte e de' frutti de' loro creditie che vengono pagati dalla S. Congregazione di Propaganda,. Listele fusesetrimese la Viena de unde i se fácuce observaiir pentru c ajutase transmitereala Roma a memoriuluT prin care Misiunea cereu a i se Old datoriile.

2 V. pp. 320-1, no p. 323.

I.

be-

:

titlul

Page 459: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

DOCUMENTE PRIVITOARIC LA ISTORIA CATOLICISMULUI 411

Fiirsten verleitet hat, in welchem sie die Gefahren, die derwallachischen Kirche drohen, wenn der katholische Bischofvon Nicopolis ferners seine Residenz in Bukarest oder Tsöplihaben sollte, umständlich darstellen und darauf antragen, die-sen Prälaten nach seiner Dioces zu verweisen; ein Aktenstiickwelches der regierende Furst zwar weislich unterdriickt undmir davon nur vertraulich, zur Warnung unseres Bischofs, denInhalt mitgetheilt hat). Revendicarea loculuT i se pare foarteb() PTea orT ce ar crede Molajoni.

LXXXVII.12,Y, 29 Iunie 1827.

Raport al luT Liehmann. Als ich geschaftehalber vor we-nigen Tagen bey dem regierenden Fürsten war, leitete der-selbe das Gesp/rach auf Monsignor Molajoni, erkundigte sichwie lange derselbe bereits in der Wallachey sey, etc. etc. undfragte hierauf geradezu, ob denn schon wirklich ein katho-lischer Bischof fiir die Moldau ernannt sey oder nicht. Ichantwortete ihm, dass ich zwar dieses noch nicht wisse, dassjedoch, wenn es nicht schon geschehen, diese Ernennunghoffentlich in Kurzem erfolgen dürfte. Der Hospodar unter-brach hierauf plötzlich dieses Gespräch durch andere Gegen-stände., Dar din vorbe aruncate se vede cg are ceva. de gind.MulOmindu-T pentru altele, Domnul 11 intreabg dacg socoatecl Austria ar da pe Sf. Ioan dela Suceava, ceia ce s'ar privide totT ca cdas grosste Merkmal von Huld2. Nu rgspundedecit cg Austria se intereseazg mult de binele Moldova DecT,buna primire a luT Molajoni i intrebarea au. acest motiv. S'arputea Vnea cu vorba. Inspiratorul §i aid trebue sg fie efana.ticuls Mitropolit.

LXXXVIII.lag, 6 August 1827.

Raport al ace1uia0. Focul din urmg 1. Catolicil ail pagube

1 V. Hurmusaki, X, p. 425, no DXII.

Page 460: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

412 REGISTRE DE SOCOTELf

de 9 780 de galbenT. cDer Präfekt der hiesigen katholischenMission, Padre Giuseppe M. Gualtieri, hat es als nothwendigerachtet, den beklagenswerthen und hiilflosen Zustand, inwelchem die Mission durch dieses traurige Ereigniss versetzttvorden ist, Seiner pabstlichen Heiligkeit personlich vorstellenzu miissen, und hat zu diesem Zwecke bereits gestern seineReise iiber Wien nach Rom angetretten1.,

LXXXIX.

Ia§T, 23 Octombre 1827.

Liehmann cgtre Fleischhakl. A inceput, dupg ordine, aplgti cer 1.787 # de datorie aT MisiuniT. Din causa foculta,obtine scgderl. Va lua ca zglog documentele Horlqtilor.

Pentru a impiedeca facerea de noug datoriT, cum cere nun-ciul, ar trebui sg fie epitrop al bisericiT. Se anexeazgsocotelT 2.,

XC.

Bucuroff, 24 Decembre 1827.

Raport al luT Fleischhakl. Ceruse provincia franciscang anu maT pläti anual cite 30D de lei din veniturile RimniculuT

CimpulunguluT pentru intretinerea ,coliT din BucureST. Ob-servg cg suma nu s'a plgtit Inca din al doilea semestru alanulta 1826. ApoT in ultimul razboiti cele doug IngngstirTsuferit nirnic, iar pagubele din 1788 fost reparate deatunc1, gindem zu Rimnik der Gottesdienst nicht in einerKirche, sondern in einer Sakristey gehalten wird,. N'ati da-toriT, sail le ail putine. Se enumerg posesiile CimpulunguluT:causser dem Kloster-Gebäude, zu welchem 6 bis 7 Gewölber,ein Han und Wirthshaus gehoren, die in Zins gegeben werden,drei Mahl- und zwei Säge-Miihlen ; eine Wiese, die 30 bis

V. mg sus, p. 208, no2 In care: cal protomedico del principe di Moldavia dottore Nojap, cello

speziale Giovanni LochrnannD, cal suddito francese Filippo Pistors.

mayor.

n'adWad

1

Page 461: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

DOCIIMENTE PRIV1TOARE LA 1STORIA OATOLICISMULTA 413

40 Schober Heu liefert ; einen Pflaumgarten, aus welchem soEimer erzeugt werden ; einen Weingarten bei Kirtschenow,wo jährlich gegen 18 Fasser Wein zu 120 Eimer gemachtwerden ; ein Dorf von welchem es den Zehend bezieht ; einenBerg, der den Schafhirten verpachtet wird ; einige kleineZinshäuser, eine Fabrik, wo grobe Bauernmäntel, Zekkis ge-nannt, verfertigt werden ; 16 Stuck Zugochsen, zwei Pferdeund rnehrere steuerfreie Dienstleute ; endlich einen schönenHausgarten, der das Kloster reichlich mit Gemiise versieht,so dass ausser dem Rindfleisch und etwa Fischen nichts aufdem Markte gekauft werden darf. In diesem Kloster befindetsich ausser dem Guardian nur noch i Priester und x Laien-bruder.

Das Rimniker Kloster besitzt ausser 20 zu selben gehorigenzinstragenden Gewölbern, zwei grosse Weingarten, von denender eine bei Rimnik, der andere in den beriihmtesten Wein-garten bei Dragaschan gelegen ist, wo im Durchschnitt jähr-lich bei 25 Fasser Wein zu 120 wallachischen Eimer gemachtwerden ; einen Zwetschkengarten, der bei 8o und mehr EimerBrandtwein ; Wiesen, die gegen 20 Schober Heu, und Felder,die iiber 50 Metzen Kukurutz eintragen ein Wirthshaus, inwelchem der Klosterwein ausgeschenkt wird, 8 Stuck Zugviehmit 2 Wagen ; einige steuerfreie Dienstleute, eine Fleischbankauf dem Grund des Klosters, aus welcher selbem das Rind-fleisch geliefert wird ; da endlich alle Sonntag Markt auf demzum Kloster gehorigen Grund gehalten wird, so erhält selbevon jedem Verkäufer eine kleine Abgabe an Naturalien.Auch in diesem Kloster befindet sich ausser dem Pater Quar-dian nur ein Priester und ein Laienbruder.)

Ia0, 23 Ianuar 1828.

Raport al luT Liehmann cgtre Fleischhakl. Despre platadatoriilor bisericil. A luat ca ipotecA, pentru Propagand5,documentele Horlqtilor.

XCI.

Page 462: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

414 REGISTRE 'DE SOCOTELT

XCII.

SibiiU, 11 April 1829.

Raport al luT Fleischhakl. Räspunde la intrebarea asuprafeluluT cum s'ar putea al:1ga tolerarea rituluT unit 0 cladireauneT bisericT. Cit vor fi supt Turd, MunteniT nu vor fi tole-rantf. Uniii sint maT mult uritT decit credincio0T orT-cArelreligiT. Un Domn, care ar permite biserica cerutä, s'ar supunerAscoaleT sail afuriseniei. cObschon der hochwiirdigste foga-rascher griechisch-unirte Herr Bischof 1 in seiner Vorstellungan das siebenbtirger Gubernium der Meinung zu seyn scheint,der russische Kaiser, welcher keinen seiner Unterthanen inAusiibung ihrer Religion in den eigenen Staaten gehindertwissen will, werde einem ähnlichen Zugestandniss zu Gunstender griechisch-unirten Glaubigen in der Wallachey nichts inWeg legena, dar va fi influentat i Tarul de spiritul dinprovincia ocupatl. ApoT, unitiT träiesc in diferite locurT 0 incondita variate. Aminte0e casul cu Grigore Maior. In fine,unitiT nu-§T dart sarnä de deosebirea rituluT lor §i /die grie-chisch nicht unirten Kirchen besuchen, ohne arges dabey zudenken2. Iar subofiteriT Agentier, neputind merge la Cioplea,unde cder leztens nach der Walachey beorderte und seiteinigen Monaten wieder nach Siebenbiirgen zuriickgekehrtegriechisch-unirte Missionär Benjamin Thodor seinen Sitz, undzwar in der Residenz des Herrn Bischof von Nicopolis, auf.geschlagen hatte2, merg la biserica catolicl.

1 loan Bob.

Page 463: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

V II.

DOCUMENTE DE PROVENIENIA DEOSEBITA

PRIVITOARE LA ISTORIA CATOLICISMULUI IN PRINCIPATE.

I.

Culm, 30 Octombre 1447.

Anno Domini millesimo quadringentesimo xr,vrj, penultimadie octobris, confectum est hoc altare in honore[m] SancteCrucis, animarum Christi fidelium, sanctorum omnium apos-tolorum, quatuor evangelistarum, sanctorurn Anthonii, Valen-tini, Viti, Cyriaci, necnon spinee corone et armorum NostriSalvatoris, per reverendum in Christo patrem ac dominum,dorninum Nicolaum, episcopum muldaviensem, suffraganeumLeopolitani, tercium in ordine maiorem, de licencia, consensuet voluntate graciosi domini et patris, domini Iohannis episcopicolmensis, dyocesani et verii ordinarii huius loci.

(Aflat intr'un sCulmer Stadtbuchs. Arch. din Königsberg, Schub lade LXIV,

39/a)

II.innainte de r600.

Informatione della Vallachia.Volendo Vostra Sio-b noria Reverendissima havere notitie

delle provintie di Vallacchia et Moldavia, del vivere et cos-tumi loro, vi diró quanto io só, per havere praticato in questilochi circa sette anni continui. Et prima vivono et tengonoil rito greco, et sono sottoposti alla chiesa orientale, sottocioè al patriarcha di Costantinopoli, ma l'offitiar loro nelle

Page 464: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

416 REGISTRE DE SOCOTELt

chiese in lingua serviana et il leggere et scrivere loro uni-versalmente puô [sono 1 in serviano ; et il parlar loro antichoera latino, ma hora l'hanno tanto corotto, che appena si discernequalche vochabolo, ma ben tira al latino. Li principi loro sonoVallacchi, et il Turcho li mette et cava, come a lui piace, etchi piU offerisce, (et) li da quel regno ; et per questa causahormai sono disabitate, perchè ogni principe che intra voleche i populi paghino tutto quello che lui ha promesso alGran Turcho, a tal che sono ridutti in gran poverta et mi-serie ; ma le provintie sono fertilissime in ogni cosa : la Vallac-chia fa grani in gran copia et vino assai, bestiami assai, comebovi et pecore in gran copia, melle et cera gran quantita ;agni sorte de' frutti sono assaissimi et in vil precio.

Ano vescovi et archiepiscopi, et nella citta di Tirgovistoin Vlacchia sono doi chiese, che se offitiano alla romana : unachiesa si 6 di Sassoni et l'altra si 6 il monasterio, che stannoi frati di San Francesco, i qualli frati offitiano l'una et l'altrachiesa, et quelli che vivono alla romana sono Sassoni, et sonoda trenta famiglie, et alcuni Ragusei ; et quelli Sassoni primavivevano alla luterana, et tenevono prete luterano, et, di poiche sono statto io et ho abutto in governo quel locho, he)convertitti et scatiato il loro prete ; per gratia di Idio, hannovissuto et vivono catholicamente.

Nella Moldavia vi sono molte citta, nelle quali sono moltechiese, che se offitiano alla romana, et sono molti cattolici ;et prima in Jasi, onde il principe sol abitare, vi 6 una chiesaet sono molti cattholici : sta uno padre jesuita. In Cutunarisono tre chiesse et sono molti cattholici ; stanno doi padrijesuiti. In Rumano stanno doi chiese. In Bacao si 6 il mo-nastero, che stanno i frati di San Francesco. In Namzo sonodoi chiese. In Petra si 6 una chiesa. In Bagna una chiesa.Villanova una chiesa. In Suchiava doi chiese. In Chorloi unachiesa. Barladi una chiesa. Vasiludi una chiesa. Galazzi unachiesa. Tetrusi una chiesa. Et in tutti sti lochi sono molticattholici, ma non tutti hanno preti. Et tutti questi cattholicidanno obbedientia a quello che a nome di vescovo ; et questocarico dà il principe a chi a lui piaze, et tutti questi cattho-

Page 465: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

DOCUMENTE PRIVITOARE LA ISTORIA CATOLICISMITLUf 417

lici danno censo al vescovo, tanto per casa. Et si trovanoal mio iudicio pii di tre millia anime, et niuno di lora säche cosa sia cresirna, per non haver vescovo in capo, chehabbia cura di quelle povere anime.

Di Vostra Signoria Reverendissimaservo et amico

F. Francesco Pustis di Candia(Roma, Bi61. Vatkana, Ottoboniani, 2.419, p. 175 i urm. ; din copiile

d-luY Al. Em. Lahovari.)

,6io.Acte relative la episcopul Valerian Lubieniecki.

A.

Csik-Somly6, 14 tunic 16io.

Frater Iohannes de Varad, provinciae Hungariae SanctiSalvatoris de Observantia minister provincialis, cardinali Pa-ravicino.

Profectus est Rornam religiosus quidarn kolonus ex nostraprovincia, noinine Valerianus Lubieneczki, cum literis corn-mendaticiis, turn aliorum, turn etiam ipsius Serenissimi Polo-niae regis, ea de causa ut iisdem artibus quibus Serenissimumregern circurnvenit, edam. Sanctissimum Dominunn Nostrumimponat ac illius nutu ad episcopatus moldaviensis dignitatemevehatur. . . . Sed certe, quantum ego hominem nosco, nihilin eo episcopatu dignum adverti . . . Sciat front; vultu oris-que totius conformatione, atque forte etiam lacrimulis, instarmulierculam profusis, religiosam quidem vitam morumque pro-bitatem egregie simulaturum, sua studia et labores in huiusprovinciae christianis iuvandis, exaltando, magnifice depredi-caturum,, dar e un om care a fgcut rusinea OrdinuluT. Nuscrie chominis odio, sed huius miserae plebis commisera-tionep. Fugit din Polonia acum eTsprezece anT, inträ in pro-vincia Franciscanilor ungurT. cNon ita multo post christiani

1 Din nenorocire nu se spune In copie epoca cltreia dupa, scrisoare-T spar-line raportul.

63174- Vol. 1. 27

IIIX.

Page 466: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

418 BEGISTRE DE SOCOTELt

moldavici a patribus concionatores aliquos petiverea ; li se clALubieniecki, de i nu bine ungurete. Fuge peste Milcovpentru un atentat contra uneT femeT. Din Muntenia revine laCsik. cTres ibi menses vix exegit, astucia ac sua fraude cumReds a seipso confectis, insciis superioribus, seipsum custo-dem Transylvaniae creat, sigillum sibi proprium comparat ;in hoc officio duodecim annos in Transylvania durat. Cucinci anT innainte, invrAjbe0e pe SecuT cu cApitanul de FA-gAraq, i fuge. Deinceps nunquam in Transylvania pedeminferri ausus fuerit, sed resedit in oppido quodam moldaviensi,quod episcopi moldaviensis sedes erat, atque ibi inter rusticos,domo sibi constructa, quam flagitiose vixit. Cere0e in Po-dolia, pretextind ca maT are cu el in Moldova epte fratT.Intors cu banT, 4operarios conducebat, piscinam molendinaqueextruebat, negotiationibus ferri, vinorum et meflis occupaba-tur. In 1608, scriitorul e ales provincial, cu misiunea de a luamAsurT contra luT Valerian. Cu prilejul visiteT, ii aflà esolum,absque ullo socio, custodem extra custodiam suam . . flagi-tiosissimum, percussorem fratrum usque ad sanguinem alio-rumque laicorum, proditionis fama notatum, sollicitatoremlierum, proprietarium aliisque muftis malls exemplis in scan-dalpm rusticorum notatum,. Ii invitä a se pocAi intr'oOstire, dar l, cfretus polon[or]um, qui in moldavi principis..aula manebant, favore, noluit parere). NicT excomunicarea nufolose,te, a moartea episcopuluT cMoldovelp, cata lualocult elnscio principe, penes quem conferendi episcopatumpotestas est, ac aliis etiam provinciae proceribus ignorantibus,ad catholicos huius provinciae rusticos (quoniam hic praeterPolonos dominos nobilitas nulla est) con fugere, parochos par-tim ad se revocare, partim eciam convenire coepit ut se adepisEopatum eligant, ut dignum se suis testimornis eo munereasserat ; ipsemet fere omnes pro suo libitu conscripsit,qua fide ipse viderit. Astfel cal:MA recomandatia regall,pleaca la Roma. Ce folosesc atestate ca. rusticis .et flagitiosisaliquibus (nec non omnes tales esse dico) sacerdotibus, quisecum in eodem flagitiorum mari .nayigdfit)? Mal bine 51-1

inchicla acolo in vre-o mänNstire. De ar fi numit, ar ride cisti

stia

mu-

ma-

a-r

pi

Page 467: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

DOCUMENTE PRIVITOARE LA ISTORIA OATOLIC1SMULUI 419

Valachi, nostris alias non satis amici». <Addo periculum essene, istius scelere offensi, episcopatum penitus tollant.»

B.lag, 15 Iunie 161o.

<Stephanus Boer de Rechie, Transilvanus», secretariil latinunguresc al Domnului, care cardinalul Pallavicini. Ar spri-

jini pe catolicT i catolicismul, dar se opun <imprimis paro-chorum et clericorum vitia, qui, in hac prOvincia, quidlibetimpune peccant et romanae religionis sanctitatem apud istamgentem foetere faciunt». Valerian, equidarn apostata ex fa-milia Observantium divi Francisci», fuge «in hanc provinciam,quam apostatarum aliunde profugentium sentinarn fecerunt».Lasa nume de rea purtare mai ales la Bacn ; la IasT I s'aimputat atentatul pomenit coram vice-capitaneo militum pre-torianorum Illustrissimi nostri principis, coram tribus centu-riOnibus, coram parocho iaziensi».. Menriunea vieriT laice ce adus-o la BacAii. aracundiae fiamma succensus, alienis aedi,bus, spectantibus aliis, facem admovit» usurar, bdtg.us. Atestatele le are de la uniT preorT, prin promisiT, si de la (non_nullorum oppidulorum magistratibus». E maT vrednic de ga.[ere, de moarte decit de episcopat

C.BacAU, 79 Iunie 161o.

«Pater Daniel Vasarhely, Societatis Tesu», care cardinalulPallavicini. <Quantum P. Valerianus -sudat in obtinendo epis-copatu moldaviensi, tantum mihi laborandum ut impediatur.)Scrisese cum a inselat pe regele PolonieT ; acurn repeta.' des-ttlinuirile. In Trebes a vrut s4 ardä easa until reran care nuvoià sg.-1 recunoaAd. de «dominus». Da lArnuriri asupra roluluiId de agitator printre Seca A dat zestre uneT fete cu careavuse relariT nepermise. A cgutat sal conrupä la Iasi socia unuT.3o1dat polon. Numeste pe aceia care 1-a pirit. Ocuparlile IuTde cistig. Domnul nu stie de plecarea luT si de atestatelesmulse.

I Acelegg acusa0 le exprim6. Boer i Ip..go tunic urnatcw.

:

pi

Page 468: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

420 REGISTRE DE SOCOTELf

D.CPincionia. [Pinsk (?)], 23 Iunie 161o.

Marele-Marepl al Po Ionia cltre acela0. dl Padre Lubie-necki, essendo stato gratiato dalla Maesta del rè, mio signore,vescovo di Valachia, viene a Roma per haver la gratia dellabenedittione della Santita Sua. Io faccio molta stima di questoPadre per suoi meriti particolaris, pi i-1 recomandà.

E.Kremsier, 12 Iulie 161o.

Cardinalul Dietrichstein atre Papa. Recomandl pe cilpadre Valeriano Lubieneczki, dell' Ordine di San Francesco,nobile polaccos. L-a cunoscut la luarea orapluT Scalitz inUngaria, la 16o5 ; (dove non solo si pore) con essempio etattione da vero religioso, ma con molto valore, confortando isoldati a combatere anirnosamentes. CertificA §i ail buon ze-lo che mostra d'esercitarsi nella conversione et beneficio diquei popolis.

F.Dupl 1 2 Iulie i610.

Lubieniecki care cardinalul Lanfranco. dmpedimentum hocpromotionis meae graeci schismatici, inimici fidei romanae, pro-curarunt, qui, animadvertentes me nobililissima familia ortumeoque ipso in dignitate episcopali existentem inter senatoresregni Poloniae [viderunt] posse promovere et defendere fidemromanam, quae ab annis octoginta fere inter illos debilitata,immo oppressa existit. Hinc plebi[s] Ordinis Picini monoculum(oculum enirn canonice non habet) contra me concitaverunt,ipsum potius quam me obtantem episcopum fore., Obiecteaa ;r) Acte care dovedesc actiunea sa in Ungaria in 1602 §i anifurmAtori ; 2) t Testimonium antecessoris mei, fratris HieronimiArsenii, episcopi bakoviensis, cum quo multos annos con-sumpsi s ; (3°. Testimonium omnium presbyterorum Moldaviae,manibus illorum subscriptum et sigillis munitum. Item civita-turn praecipuaruin Moldaviae, qui me in episcopum eligunts ;

Page 469: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

D3CUM5NTE PRIvI MARE L t IST3RIA CATOLTOISMOLII! 421

40 . Testi monium Patrum Societatis Iesu quibus laboribus meis inpromovenda fide catholica, vita exemplaris, crebrae persecutiones,carceres, sanguis effusus sunt testes manifesti [ad] propensummeum in Sacram Religionem [animum], ; 5) Recomandatia re-galg ; (60. Testinnonium provinciae meae in qua habitum religio-nis Sancti Francisci minorum observantium susceph ; c 70. Testi-monium episcopi Transylvaniae, fr. Stephani Cycki Cracoviensis,item suffraganei, denique senatorum regni Poloniae, PalatinorumCracoviae et Podoliae, qui tam nobilitati meae quam parentumfidele dant testimonium) ; 8) Märturia mare§aluluT polon.Se roagg a se tinea maI curind in seaniX acestea decit acu-särile pline de invidie ale P. loan, care, intilnindu-1 §i aiurea,nu i le-a adus pinä atunci.

G.Dupl 12 Tulle 161o.

cInformatio ad favorem fratris Valeriani Lubieneczki, Or-dinis fratrum minorum de Observantia.,

Protectorul PolonieT, cardinalul Montalto, afirmA ca. Vale-dan e nobil, de 50 de anY, Franciscan de 28. (Ex literis adSanctissimum Dominum Nostrum et ad eundem cardinalem,ex castris Smolenski, 30 aprilis huius anni 161o, constatipsum nominatum a rege Poloniae ad episcopatum Moldaviaesive de Bacho, quae est sedes illius provinciae, iuris et ellen-tela eius de regno redditura 800 tantum florenos (?),. De 24de ani lucreaz1 in Moldova. Citate nie iv, v §i altele.Ora§ele moldovene stdruie pentru el : (Civitates vero sunt :episcopatus de Bacho, de Romano, de Coonar, de Tatros,de Sotzaua, de Chorlio, de Nemez, de Bania, de Jaszi. Omnesparochi supradictorum locorum se subscripserunt. Extant aliaeliterae patentes et testimoniales bonitatis et boni nominis ipsiusfratris Valeriani, nempe Fratris Hieronimi Ar[s]engo, olim epis-copi de Bacho, qui creavit pro vicario dictum Valerianumsub die TO aprilis 161o, et alia sub die 28 mall 161o.)

(Informatio adversus eundem fratrem Valerianum Lubie-neczki Ordinis fratrum Minorum de Observantia. ,

Prima scrisoare a provincialulul. «Item repetit provincialis

Page 470: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

42 REG1STRE DE sOcoTELI

fit literis ad eundem Illustrissimum Paravicinum ex oppidoBacho, 25 iunii i6io. Addit tamen, quod attinet ad inho,riestatem vitaeValeriani, Astergium (sic) sane, Moldaviae episco-pum, etiam se affirm asse vidisse se et alios multos Valerianurncum muliere in Iecto suo tam secure utebatur ac si ipsiuslegitima uxor fuisset. i casul cu fata inzestratg. 0 scrisoare a Jul' P. Daniel, din 13 Ernie : tretulisse sibi fratrernChristophorum Braskoniski, parrochurn iasiensem, muftis la-crymis et promissis seriae emendationis Valerianum ab ipsosubscriptionem emendicasse, sed effecisse ut errorem corri-geret, ut omnes concessores commendatitiorum fore contrariossi ipse vicissim illos impetraret. Episcopul de Melfi, nunciu,scrie la 2 Octombre 16 to, din Viena comunicI stirf defavo-rabile, cgpgtate de la Requesens, fost comisariti general al Mi-norilor provinciel ; II numise in Ardeal la 1605, dar apotaflase multe despre purtarea lul acolo : e s'intese che si fosseposto in compagnia d'Aiduchi a far del male e che v'havesseriportato un archibugiata a un piede, ma che dipoi, vestendol'habito di religioso, fosse andato a servizii di Monsignorargense, vescovo di Moldavia,. La 9, nuntiul scrie ce i setrimete de provincial : e che ii detto frate non fosse uscito incompagnia con gli Aiduchi, ma si bene coil' esercito dei Boerniet Moravi, senza licenza dei superiori, et che hallora sotto

-urn piazza d'Hungaria ricevesse nell' assedio una archibugiatain una gamba ; et aggiungeva che Monsignor Bernardino Qui-rino, vescovo argiense in Valachia, haveva dato, quattro annisono, molti capi uniti contro esso frà Valeriano, appartenenteal Santo Uifizio, i quali credeva che per. l'informazione fosseroall' hora rimessi al nuntio di Polonia.,

H.DupX 12 Iulie 16

Informazione delle qualith del padre Valeriano U bieneczki. aListl a recomandatiflor.

; Arch. Vaticanulut, Polonia, N 37 A ; din copiile citate.)

Page 471: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

DOCUMENTE PRIVITOARE LA ISTORIA CATOLICISMULIA 428

XI.Varsovia, 7 Septembre 1631.

11Tominatio na biskupstwo woloskie. Post oscula pedumbeatorum. Ad episcopatum bacoviensem in Valachia, obituvenerabilis Ioannis Fredro vacantem, quem ex Ordine Mino-rum Conventualium de Observancia Sancti Francisci assump-scram, substitui venerabilem Baptistam Zamoyski ex OrdinePredicatorum. Ea quippe loci illius ratio est ut, cum barbaro-rum et transfugarum sedes et domicilium sit, non facile ali-quis ex secularibus prelatis munus episcopale isthic obeundum,ob aperta a barbaris pericula tenuesque vel prope nullos redi-tus, susceperit, aut gerere aeque commode ac viri religiosipossit, qui minus pericula metuere et paucioribus contentiesse soleant quique ante episcopatum hunc non sine fructuisthic gessere. Itaque pro iure nostro regio prefatum venera-bilem Ioannem Baptistam Zamoyski ad eundem episcopatum no-mino, cuius singularem prudentiam, vitae sanctimoniam, morumprobitatem cultusque divini propagandi zelum perspectum ha-beo, maiorem in modum a Sanctitate Vestra petens ut nomi-nationem hanc meam supremo suo iudicio approbare velit et ex-peditionem eius in cancellariam romanam maturare iubeat.Cuius iterum pedes exosculans, me regnaque mea eius apos-tolicae dictioni commendo. Datum Varsoviae, die septimaseptembris 1631.

(Cracovia, Bibl. MuseuluT Czartoryski, ins. 365, p. 763.)

XII.Varso via, i 1 Septembre 1631.

eardinali de Torres.

Sigismundus, etc. (sic). Illustrissimo et Reverendissimo, etc.(sic). Illustrissime et Reverendissime in Christo pater, amicenoster charissi me et honorande. Ad episcopatum bacoviensemin Valachia, obitu venerabilis Ioannis Fredro vacantem, no-minavimus Sanctissimo domino nostro venerabilem IoannemBaptistam Zamoyski, ex Ordine Predicatorum, virum vita

Page 472: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

424 REG1STRE DE SOCOTELY

morumque probitate insignem. Earn itaque nominationemnostrarn ut Sanctissimus supremo arbitrio suo approbarevelit et expeditionem eius ex cancellaria romana matu-rare iubeat, IHustritas Vestra adhibebit operam, cum nostricausa, turn eius rationibus consulendo. Quod nos ab Illustri-tate Vestra gratissimo accipiernus animo. 'Cui de caetero op-tatam a Deo valetudinem felicesque rerum successus preca-mur. Datum Varsovie, die I / septembris 163 I.

(Ibid.)

XIII.Pressburg, 3 lanuar 1647.

Beatissime in Christo pater, domine Reverendissime. Postofficiosam, etc. Postquam Sanctitati Vestrae fidelem nostrumReverenduin fratrem Hyacinthum Macripodari pro episcopatuscopiensi praesentassemus, non multo post intelleximus Vai-vodam Moldaviae pro eodem fratre Hyacintho Sanctitati Ves-trae scripsisse eique administrationem episcopatuum Molda-viae et Valachiae conferri pio affectu desiderasse, quatenus exeius residentia continua et religioni catholicae romanae iniis provinciis melius consuleretur et ipse Vaivoda consilioipsius ac communicatione in rebus ad Reipublicae christianaebonum spectantibus confidenter uti possit. Quapropter, cumet nos iudicemus dicti Vaivodae instantiam pro praefato fra-tre Hyacintho factam incremento religionis in iis terris per-quam utilem esse, a Sanctitate Vestra filiali cum observantiapetimus ut dictorum episcopatuum Moldaviae et Valachiae ad-ministrationem eidem fratri Hyacintho paterne impertiri acconferre velit. Aut, si ea ex certis causis pro nunc conferendaSanctitati Vestrae non videretur, saltem ut cum aliqua au-thoritate et satisfactione ipsius Vaivodae et promotione reli-gionis catholicae ad eum reverti possit, proprio nativo inecclesias Dei zelo, Sanctitatem Vestram filiali studio rogatamvolumus, velit Sanctitas Vestra praedicto fratri Hyacinthointerea de officio visitatoris apostolici in partibus orientalibuscum aliquo titulo episcopali in eurn finem sufficienter provi-sum esse. Speramus eum ex hoc officio ea religionis ca-

Page 473: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

DOCITMENTE PRIVITOARE LA ISTORIA CATOLICISMULUf 425

tholicae commoda in iis terris non solum in communi, sedmaxime in Moldaviae et Valachiae episcopalium beneficiorumet privilegiorum recuperatione facturum, ex quibus modernusadministrator et subsequentes episcopi cum maiori fructu ani-marum et fidei ibidem residere possint. Faciet in hoc Sanc-titas Vestra rem catholicae ecclesiae proficuam et nobis gra-tam. Cui nos reverenter offerimus et obsequiose commenda-mus. Datum in arce nostra regia posoniensi, die III mensisianuarii, anno Domini MDCXLVIP.

Eiusdem Sanctitatis Vestraeobsequens filius

Ferdinandus.(Roma, Arch. VaticanuluY, Lettere Frineifii, LXIII, n° 13 ; din copiile

Al. Em. Lahovari.)

XIV.Roma, It Februar 1651.

Nobili viro principi Valachiae Innocentius X.Nobilis vir, salutem et spiritum gratiae salutaris.Nobilitatis Tuae studium quo postulas ut tergovestiense

monasterium a religiosis viris morum integritate et doctrinarumluce praestantibus inhabitari curemus, summopere laudamus;talium enim hominum virtutes non solum spirituali animarumprofectui, verum etiam publico temporalis quietis ac felicitatisbono conducere res ipsa testatur ; qua quidem in re optatistuis plane satisfecisse confidimus ; nam praefectum ei conventuidelegavimus isthuc dilectum filium Bonaventuram de CampoFranco, Ordinis Minorum Conventualium, vitae exemplo etlitterarum praesertim sacrarum scientia insignem, illique omnesquos expedire in Domino visum fuerit removendi et aliosprobitate ac doctrina idoneos patres eorum loco sufficiendiamplissimam facultatem largiti sumus.

Praeterea eiusdem instituti religiosurn Franciscum de Soi-mirovich, suis virtutibus et officiorum tuorum auctoritate nobiscommendatum, ecclesiae Priserensi in Servia praefecimus et

Cf. Hurmuzaki, IV', p. 3 (concept, ail &tit).

chid

1

Page 474: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

426 REGISTRE DE SOCOTELt

eximia apostolicae charitatis cohonestatione dimisimus. Quodautem ad sanctorum reliquias attinet, audiesvenerabilem fratremarchiepiscopurn Soffiae, ex quo etiarn singularem erga tebenevolentiam nostram profecto agnosces. Hanc plane Nobi-litas Tua, quoties res tulerit, sibi promptam paratamqueperpetuo experietur.

Datum Romae apud Sanctam Mariam Maiorem sub annulaPiscatoris, die XI februarii, millesimo sexcentesimo quinqua-gesimo primo, pontificatus nostri anno septimo.

Innoc. X, an. 7, fo 40 Vo.)

XV.Roma, 12 Octombre 1658.

Cardinalul Chigi ca'tre nunpul Caraffa. Hà ii principe diValacchia 1, dopo essersi risoluto d'abbracciare la nostra SantaFede, inviato a Nostro Signore un religioso, suo confidente,dal quale essendosi significato a Sua Santita la pronta deli-berazione del principe, le ha insieme presentate lettere diesso, espressive del reverente ossequio che dichiara di pro-fessare a Sua Beatitudine ; si mostra egli inoltre tutto in-tento a opporsi al possibile del canto suo a i nemici dellaReligion cattolica, e specialmente al Turco, e, per poter contanta maggior franchezza effettuare questo suo disegno, hafatto istanza a Sua Beatitudine d'essere raccomrnandato a SuaMaesta. Cesarea, affinche essa lo protegga in ogni caso disinistro accidente, col permettergli ii ricovero nell' Imperio;bisognandoli Sua Santith perb che per via del detto religiosoha fatto al principe particolare dimostratione di paterna be-nignith, considerando che la di lui applicatione contra l'Otto-mano pub grandemente contribuire al benefitio publico delchristianesimo, gustera che Vostra Signoria interponga costigli offitii che giudichera opportuni et profittevoli in ordineall' intento suddetto e che partecipi poi a suo tempo ciô chehavera operato in questo proposito.*

(Ibid. ; Germania, XXXII, 194 ; din copiile Ai. Em Lahovari.)

Mihnea al MI".

(Ibid.,

&Id

Page 475: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

DOCUMENTS PRIVITOARE LA /STOMA VATOLICISMULUf 427

XVLRoma, 21 Octornbre 1662.

Cardinalul Chigi, secretariti de Stat, eätre nuntiul din Viena.clià Nostro Signore riportato un indicibil contento della nuovaparticipata di Vostra Signoria, che il principe Stefano diMoldavia, doppo haver ricevuto il lume della divina gratia,havessi abjurati tutti li falsi dogmi et abbracciati quelli dellaSanta Chiesa Romana. Di che tanto piii si rende certa SuaBeatitudine, mentre al testimonio di Vostra Signoria s'aggiungequello dell' istesso principe, che con propria lettera ha volutodark parte di questa sua eroica risolutione, per tutte le ra-gioni stimata prudentissima, ma singolarmente per haver, nellaperdita che ha fatto de regni terreni, saputo trovar la viad'assicurarsi li eterni. Al medesimo non ha. permesso ran-gustia del tempo di risponder ancora ; peró non ha., mancatoSua Beatitudine di benedirlo paternamente, e gusterà che, nelportarsegli da Vostra Signoria questa prima testimonianza,non resti insieme d'aggiungerli quella d'un tenero e parzialeaffetto, col quale rimirera sempre la di lui persona e interessi 1.)

(Ibid., Gm-mania, XXXII, p. 194 ; copie in colectia d-luT A!. Em. La-hovari.)

X.VII-XXL1667-71.

Acte relative la trecerea la catolicism a luY Grigor4cu-Vodit Ghica,

A.Roma, 9 April 1667.

Cardinalul secretariti de Stat care nunciul din Viena, Spi-nola. S'a aflat cu plAcere a zAbava räspunsuluT la scrisoarealuT Ghica adresath PapeT n'a impiedecat cranimo di dettoprincipe e la buona disposizione che haveva di abbraciare lanostra Santa Fede) ; Papa aprobI cA nunciul il inthrete inhothrire 0-1 ajuta 2.

i Cf. flurmuzaki, IX, pp. 1961, no caoac ; X, 13.2 Cf. ibid., pp. 247.8-

Page 476: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

428 REGISTRE DE SOCOTELf

B.Roma, 19 Iube 1670.

Acela,i care acelag. Gl' interessi del signor principe diVallachia e di Moldavia, i quali sono uniti a quelli della re-ligion cattolica in quelle parti, ha Nostro Signore la premuraparticolare che conviene all' apostolico suo zelo.e IntervinedecT pe lingg Impgrat prin algturatul brev.

C.Roma, 6 Decembre 1670.

Ace lag care acela0'. Ghica, multgmind pentru brev i cerindcontinuarea protecciei, pronta la Santith Sua al compia-cernelos, precum se vede din brevul de rgspuns Sg-I spri-jine deci interesele, ache son tanto unite co' vantaggi dellanostra Santa Fede in quelle partb).

D.Roma, Ii5 August 1671.

Acela0 cgtre nunciul din Viena, Monsignor Albrizio. Lanotizia data da Vostra Signoria delle qualith considerabili delprincipe di Vallachia e di Moldavia 6 stata gratissima a NostroSignore e, se egli lascera vedersi in questa Corte, siccorneVostra Signoria presuppone, si procurera di far apparire versodi esso la stima che alla persona ed al merito da lui acqui-statosi colla Santa Sede nell' aver rnilitato felicemente controi Turchi, si deve.2.

E.Venetia, 14 Septembre 1671.

Eccellentissimo e Reverendissimo signor patrone colen-dissi m o.

Partii di Vienna li x luglio decorso, con buona licenza epassaporto di Sua Maesta Cesarea ; giunsi in Padova nelprincipio d'agosto susseguente ; sarei incontinente passato aLoreto e Roma, conforme mi ero proposto, se non mi ha-vesse impedito, primo qualche indisposizione, dipoi la moles-

I V. Hurmuzaki, IX, pp 259-60, n° CCCLVIII.

è

Page 477: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

DOOOMENTE PRIVITOARE LA ISTORIA OATOLICISMULUI 429

tia cagionatami da Giovanni Francesco Evangelista, che, li-

cenziato dal mio servizio per cause rilevanti, 6 stato cositemerario, che ha sparso di mia persona quei concetti chegiammai mi sarei imaginato, non che persuaso ; come l'Emi-nenza Vostra comprendera dall' acclusa. I servigi da me resialla christianita nelle provincie di Cesare sono stati dal me-desimo poco riconosciuti ; onde, per non perder, oltre il mioprincipato, anco il patrimonio e la propria casa, risolvo por-tarmi alla patria con oggetto di tentare l'aggiustamento conla Porta e rendermi in stato di poter meglio servire all' ag-gra[n]climento della fede cattolica secondo le mie obbligazionistipulate avanti l'Eminenza Vostra, quando si ritrovava noncioa Sua Maesta Cesarea. Qui con la debita revere nza bacio alNostro Signore Padre humilmente i piedi e, raccomandandomialla protezione dell' Eccellentissimo Cardinal nipote, mi ras-segno per sempre.

Venezia, 14 settembre 1671.Devotissimo, obbligatissimo

servitoreIo Gregorius Ghika, utriusque

Vallachiae princeps1.(ibid., XXXV ; din copiile d-lul Al. Em. Lahovari.)

XXII.Lemberg, Oa April 1669.

Breve relatione dello stato, principij e progressi dellaMissione apostolica a gli Armeni di Polonia e Valachia e

I Stirea care se mentioneaza e cuprinsK Inter) scrisoare neisalitil. Dupidinsa, secretariul ar fi spus t ch'ella vuole ribellarsi dall' Imperatore et vuoletornarsene in Turchia et offerirsi di andare per il Gran Signore in Ungheriacontro rimpero ; si sono spedite staffette per non farli havere le 4 mila fio-rini. E si e scritto molto male della vostra persona. Pert riguardatevi, perch65'6 vantato levarvi vostro figlio e portarlo via e fare alla vostra persona qual-che smacco, e spesso IA a questo effetto dal residente dell' Imperio ... Ilvostro colonnello si guardi, se 6 tomato, perch6 andrb. prigione ; e, se voi nonlo fate a quest' uomo, egli lo fail a voi, se potri.s De la Spinello scri-soarea trece la cardinalul Altieri, iar acesta o trimete nunciuld din Viena,pentru a se informi.

Page 478: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

430 REGISTRE DE SDCOTELf

provincie circonvicine e dell' erettione e fondatione del Col-legio poutificio di Leopoli per la imedesima natione armenasotto la cura de' padri chierici regolari detti vagarmenteteatini, fin al primo aprile 1669. Per il padre don LuigiMaria Pidon, C R. superiore della detta Missione e Collegio.

[intAiti se araa intinderea teritoriulta locuit de Armeni,istoria lor religioasN, se criticl, rcerotile, bor.]

A hora per trattar dello stato delle chiese di questa Mis-sione, zioe di quelle di Tartaria, Valachia e Polonia, si hada saper che fü anticamente in Armenia Maggiore, verso il

monte Ararat una duà molto grande, hora distrutta, ri-manendone perb anche assai illustri vestigia, chiatnata Ani,tra le citta. di Chersa e Cozala, dove dicono esser state sina mifle chiese, donde gl' Armeni vennero in Tartaria ; iitempo preciso non si sh, ma del tempo che vennero in Rus.sia si fa conto che siano vicino a settecento anni. Le cittae ville dove hanno chiese per il presente sono le seguenti .

Tra. la Valachia e la Tartaria vi sono di pia alcune cittàriguardevoli, sotto. il chrminio del Turco ; che, per esserstate prima della diocese dell' arcivescovo armeno di Polonia,che si stendeva sino a Constantinopoli, come appare dallelettere di consecratione di molti vescovi leopolitani armeni,vengono anche ad appartener a questa Missione ; e sonoAcherman, Ismail e Perinder [Bender], che hanno ciaschedunauna chiesa armena e un sacerdote, e le due prime sono porti dimare ; tutte tre sotto la giurisdittione del vescovo armeno diValachia, al presente Isaac di nome, consecrato da questapatriarcha don Giacomo ; di eta di cinquanta anni in circa,molto amico del vino.

citta di Valachia che hanno chiese armene, son queste ;Jacz, dove risiede ii principe, ha due chiese armene ;Galas, porto di mare, ha una chiesa armena ;Serat, ha una chiesa armena ;Seciou ISuceaval, ha due chiese armene ed un monastero ;Chotin, ha una chiesa armepa ;Vmani [Roman], ha una chiesa armena ;Bocian [Botopni, ha una chiesa armena.

...,

Le

Page 479: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

DOCUMENTE PRIV1TOARE LA ISTORIA. CATOLICISMULUY 431

E, tutte insieme, le dette chiese armene di Valachia, hannoin circa venti sacerdoti, sotto il detto vescovo Isaac.

L'anno del signore i[o]62, nelle guerre civili che hebbeTeodosio, duca di Russia, figlio di Demetrio, con i suoi sud-did ribelli, havendo chiamato gli Armeni di Tartaria in suoaiuto, vennero in gran numero e, pacificata la Russia permezzo loro, furono invitati dal detto duca a restare nel suostato, come fecero, arrichiti da esso con molti privilegij eprerogative, confermati poi da i r6 di Po Ionia, quando s'im-padronirono della Russia ; e habitarono essi nelli dette cittadi Valachia ed in queste di Russia e Oncraina, cio6 Chiovia,Laceoria [Luckb Leopoli, Caminiez, Vlodimiria, Halici., Sciat-tini [Sniatin] e altre ; in molte delle quali non vi 6 piA n6chiesa, n6 popolo armeno. E questa loro venuta in Aussia fnappunto 82 anni doppo la conversione de' Ruteni alla SantaFede in ritu grew, nell' anno 980, e 107 anni doppo la con-versione de' polacchi alla Santa Fede Romana, nell' anno955, e 324 anni prima di quella de' Lithuani pur' alla SantaFede Romana, nell' anno 1386.

[Unii ziceati ca ar fi fost bine sl se fi facut Colegiul laCamenita, si nu la Lemberg, pentru cä orasul d'intäiti areniuly Armea, coltre che col tempo si sarebbero forse anchelasciati indurre gli Armeni di Valachia a mandarvi i loro fi.gli,. insg trebuia ca scoala sä fie lingI archiepiscopie.]

Le predette chiese di Valachia e Tartaria sono semprenello scisma, come le altre delle Armenie orientali ....

(Mtiochen, Hof- und Staatsbibliothek,. It. 483, pp. 6, 7, 8, 15.)

XXIII.160-1 700.

Discorso sopra la propagatione della fede cattolica, Mtn,posto da Monsignor Stefano Cosnzi, arcivesovo di Spalato, perordine della santa memoria di Nostra Signore Innocenso XII'.

.. ., Un' altra opera Pa di mestieri : lo scrivere in linguaschiavona per la riduttione de' gianizzeri e de' rinegati allit,fede e al grembo della Chiesa ...

Le copie di questa operetta si potranno con la comodita

Page 480: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

432 REGISTRE DE SOCOTELT

della guerra presente sparger per le terre della Bulgheria eRomania ; e, quando bene non vi fosse guerra, spargendosiquesta per la Moldavia e Valacchia e per que' confini, ver-rano facilmente alla notitia de gianizzeri e degli altri rine-gati, e a poco a poco farranno qualche frutto. E, come nonfacessero altro, metteranno i gianizzeri in sospetto e diffidenzaappresso il Turco ....

(Venetia, MI. Marciana, It. xi, 82, f° 149-9 V°.)

XXIV.

Vasarheiti, It Decembre 1714.

Valentin Raszlaviczi, Minor, cpraefectus scholarum ac semi-narii in Vasárhely Transylvaniae,, scrie Prefectulul Propa-gande gquod, cum advenisset P. Alexander Fischer, huc adVasárhely pro adiutorio missus a patre praefecto Zavolj anno1710, in iunio, et per semitertium annum apud nos perman-sisset, obtentoque decreto praefecturae missionum, in Molda-viam se recepisset2..

Primise in acest timp leafd anualg. Acum i0 mai reclamalpartea dintr'un subsidiu al nunciulta din Viena, farä dreptate'.

(Roma, Archivele Propagandei, Ungheria-Transilvania, INT.)

XXV.Dupa 1738.

Fragmente despre biserica din Mantic.

c § II. pag. 186.

De nostro et Bulgarorum adventu et errectione monasterii.Tametsi Rimniczii, sicut et in aliis locis ac pagis, Bulgari

ante adventum Germanorum iam fuerint, erant tamen dispersi,et patres de uno loco ad alterum ibant ad praestanda eisdemspiritualia obsequia ; postquam vero Imperator anno 1717 Va-lachiam obtinuisset, Bulgari ad tria haec oppida, videlicetCrajovam, Rimnicum et Bradicsenium, confluxerunt et a SacraMaiestate fundum fiscalem pro cornmunitate singulariter con-stituenda obtinuerunt cum privilegio habendi nundinas publi-

1 Resumat dupa o copie comunicata de d. I. Bianu.

Page 481: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

DOCVMENTE PRIVITOARE LA. ISTORIA CATOLICISMITLIA 433

cas die octava augusti in festo Beatae Virginis Mariae adNives et nundinas hebdomadales die Lunae.

Convenientibus itaque pluribus Bulgaris, etiam patres nostristabilem hic habitationem fecerunt et, aedificato interim ora-torio ac modico habitaculo, divina administrarunt, donec U.P. P. minister provincialis Blasius Marinovich et A. P. Bitu-lonius [sc. Antonius] Gunzich singulari sua industria et laboretractum versus Occidentem incoepissent et quinque cubicula,refectorium parvum cum culina aedificassent, succurrentibus,inter alios benefactores, vel maxime domino Petro Durlam [sc.Duralj], qui insignis ecclesiae et conventus rimniciensis exsti-tit benefactor.

pag. 187.

Habita modica habitandi comoditate, anno 1717 A. P. P.Gregorius Mangich, minister provincialis, supplicavit Reveren-dissimo patri commissario generali quatenus praesidentiamrimnicensem conventum declararet, sed, quia in supplica nul-lum posuit testimonium de subsistentia fratrum, nec de licentiapraehabita ab episcopo, ideo nihil obtinuit mansitque residentiausque ad annum 1734 ; quo anno, sub provincialatu A. P.patris Iosephi Marinovich, declaratus fuisset conventus; literaeautem, sicut alia multa literalia instrumenta, in tumultu bel-lico sunt experditae.

Porro structura huius conventus est sequens : versus Sep-temtrionem est templum, penes templum ianua minor ; ad Oc-cidentem est antiquus tractus, 19 orgiarum longus; ad Meri-diem est alter tractus in quo iterum sunt quinque cubicula ;in orientali tractu et ambitu versus Orientem pergit portaad atrium, et penes portam est ambitus ad loca communia ;penes ambitum cubiculum pro coquo, culina et refectoriummagnum ; post refectorium dispensa, post dispensam ambitusad hortum et post ambitum iterum cubiculum ; ac sacristiaconventus in latitudine habet 16 orgias et non format cumtemplo quadrangulum plane perfecturn. Infra culinam et reli-quam partem, versus atrium est celarium magnum et commo-dum, fornice provisum ; totus conventus semialtero pede de-buisset a terra elevari, ut cubicula sicca evadant.

62174. V. I. 28

Page 482: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

434 BEGISTRE DE SOCOTELf

Omnes fenestrae, portae cubiculorum sunt lapide secto ex-positae et fenestrae solidis ferreis cratibus munitae fuerunt ;post bellurn vero Valachi, ferri avidissimi, non solum ferrumubique extraxerunt, sed edam lapides destruxerunt. Fecit hunclaborern religiosus frater Martinus Nix, artis et protessionissuae lapicida, et videtur conventus iste ultra 7.000 tl. consti-tisse ; nunc tractus occidentalis paratus est, reliqui duo indi-gent et fornice, incrustatione, portis ac fenestris, et possetnon adeo magnis expensis totus conventus ad priorem statumdeduci. Hortum habet versus Orientem, 49 orgiarutn in lon-gitudine et quindecim in latitudine ; ab ultima sacristia veroextenditur versus occasum 18 orgiis, ubi antiquae dornus ste-erant ; ex illa pars semmatur (?).

De aedificatione templi et eius structura.

§ III.

Anno 1723, die s a iulii, cum solemnitate positus fuit bene-dictus primus pro templo fundamentalis lapis, cui inscriptiosequentis tenoris fuit imposita :

p. 183.

eln basirn pii aedificii atque structurae templi Sancti An-tonii Paduani positus fuit lapis, prirnusque est in austriacaditione transalpini soli, a comite in atque a Konigseg, Tran-sylvaniae Transalpinaeque regionis praesidente, pro perpetuaet pia sui ipsius et aedis sacrae reminiscentia.,

Templum hoc valde fuit gratiosurn, proportionatum, turn inaltitudine, turn in latitudine, lucidum et speciosum, pro po-pulo illo satis amplurn. Sanctuariurn in fine quadrangulariterterrninatur, et habet in longitudine 6 orgias, in latitudine 4,ac tres fenestras; in quo est crypta fratrum, ad quam ex parteevangelii patet aditus.

Navis seu corpus ecclesiae in longitudine habet 9 orgias,in latitudine 5, sex magnas fenestras, quarum tres in una ettres in altera parte sunt. Chorus ex muro factus fuit, et fornix

Page 483: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

DOCUMENT': PRIVITOARS LA ISTORIA OATOLICISMULUI 435

sustentabatur columnis lapideis, infra quam erat maior portaet crypta communis maior ; ex utraque parte, ante aras mi-mores duae sibi correspondebant portae ; totum templum stratumest quadratis, bene positis satis, lapidibus ; arae tantum eranttres : major dicata fuit Sancto Antonio Paduano, minor adclextram Beatae Mariae Virgini et altera sancto patri nostroFrancisco, et hae omnes arae parochiae fabricatae depictaequeerant; organum etiam satis pulchrum fuit.

Templum fuit circa annum 1730 consecratum a Reveren-clissimo domino episcopo Nicolao Stanislavich, episcopo tunctemporis nicopolitano et administratore Valachiae.

In sinistro latere templi, in muro est epitaphium lapidi in-cusum sequentis tenoris : Siste viator et in millena mortisgenera labilem considera hominem, in uno iuvene MathiaBryn, qui, dentata molendini rota arreptus et compressus,sortem repentinae mortis super se accidisse expertus est. Proquo Deum exorare ut requiescat in pace aeterna ; 1738.s

Penes sanctuarium in utroque latere magna duplex est sa-cristia, et una suffecisset : in dextra nunc servantur divina, si-nistra serviebat pro sacro sepulchro; ex utroque latere templiambitus fuerunt, quorum fornices sustentabantur colurnnis la-pideis, per quos commodissime etiam pluvioso tempore po-terant duci processiones. Turds, turn quoad structuram, turnquoad altitudinem similis est devensi, ad quam et choro sicutDevae et porta, ad chorum vero ex ambitu per chochleam29 gradibus ascenditur. Sane deplorandum est quod venus-tum hoc templum una cum turd post bellum lucido saltem tectonon fuerit coopertum ; sic de facto integrum foret, sed sic,proh dolor 1 turris, quae non videtur adeo bonum habuissefundamentum, quia, statim ut aedificata fuit, corruit et debuitmagna pars de novo aedificari, iam nunc valde fissa est, fornixtempli et sanctuarii corruit, muri labefactantur, nam in Hs iamvirgultae excrescunt et difficulter si, dante Deo meliora tern-pora, deberent reparari, fornicem sustinebunt.,

(Archivele archiepiscopier catolice din Bucuregt)

Page 484: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

436 REGISTRE DE SOCOTEIA

XXVI.1741.

«Thaduction d'un ferman addressi au prince Gregoire Gickade Moldavie. )., Alta forma a nIo xxxviii, pp. Ioo-I.

Ca i acolo, se spune c regele August al II Ilea a anuntatcum ca.' va trimete in Moldova pe episcopul Stanislav-Ray-mund. Cautindu-se in archivele imperiale, gasit : un or-din din 1112 (1702) permitind cultul catolic in Moldova,in special, e dans le bourg de Boudjouch ; altul din 1126(1714), prin care se oprqte a se molesta calugarii catolicidin Iag i tot principatul MoldoveP ; un al treilea din 1145(1733)

Sfiritul 1u7 Gemazi-ul-Achir 1154 (174i).(1resda, Staatsarchiv, reg. 2957.)

XXVII.1752

cTranslatio mandati ad iudicem civitatis lbrail et Molda-viae principem.

Ex mandatis ad iudicem Ibrail et Moldaviae principem,Constantinum, principis Michaelis filium.

Percaepto ex praeacta interpretatione litterarum magni Po-loniarum exercitus ducis sensu 2, palam nobis fuit Iassiis, ter-ritorii moldavici primaria urbe, ritus latini patrum francisca-norum titulo gaudentium ecclesiarn dirutam, atque ex parteSerenissimae Poloniarum Reipublicae eiusdem restaurationempostulari. Pro quibus expraessa epistola a te qui illius pro-vinciae gubernator es, praedictae ecclesiae statum sciscitati,ipsam lignea structura, non autem lapidea, constructam signi-ficatum nuntiatumque fuit. Attarnen, vigore tractatuum impe-rialium cum Polonis initorum, quibus statutum fuit quod ubique,quas habuerint ecdesias, liberum ipsis religionis suae exerci-tium fore, praesertim quod in territorio Moldaviae, ab antiquoinibi existentibus ecclesiis, pro libero religionis exercitio im-

V. maY sus, pp. 91-2, n°2 innaintea firmanulta se ghseste numaY rhspunsul Vizirulta Mustafh-Pasa

chtre contele Branicki 1n aceasth afacere ; se spune acolo c. biserica era etern-poris iniuria ruinae proximas.

s'aftsi,

010.

Page 485: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

DOCUMENTE PRIVITOARE LA ISTORIA CATOLICISMULIII 437

perialibus mandatis anni 1145 ac 1154 1 in nostra cancellariaregistrata fuisse, veluti ac revera existebant documenta, pro-ducebantur. His ad meurn imperiale solium relatis expositisque,tanturnmodo ratione strictae amicitiae praedictam ecclesiam,ab antiquo existentem, dummodo reparatione indigeat, ipsametprimaeva lignea structura, nullimode ipsam elevando nec dila-tando, permissu iudicii reparari imperiali nostro consensuaequum cum duxerimus, hoc praesenti mandato primaevalignea structura, nullirnode ipsam elevando nec dilatando, iuri-dico permissu restaurari factaque perquisitione nobis referriiussimus. Hinc, iuxta quae relata fuerint, praedicta antiqua eccle-sia, dummodo ipsam reparare necesse sit, nullimode antiquampraeterire debeat formam inibique deciduis existentibus mate-riis, nullimode ipsam elevando, nec dilatando, iuxta primaevamstructuram permissu iudicii, reparetur, factaque restauratione,Praefulgidae meae notificetur Aulae, nullimode de elongandout ac capillus capitis a meis imperialibus mandatis, nequecontrarium quidquarn aut incongruum legibus iuridicis effi-ciendo ; veluti ac praesentibus mandamus, etc. (sic).)

(lba, reg. 2956. Corespondentil. din Constantinopol.)

XXVIII.

Iag, 14125 Malt'. 1753.

cF. Linchou, Velt Soulougiary*, cgre Giuliani..... La jalousie des ministres grecs de Son Altesse . . . et

les mauvaises menees du Pere Laydet . . . .(Cracovia, Bibl. MuseuluY Czartoryski, ms. 620, p. 51;35.)

I Primul din aceste firmane (1732-3 si 1740-r) lipseste. V. pe cellalt mgsus, pp. too-i, n° xxxsTIII.

° La 11 Februar 1752, Hdbsch, ambasadorul polon la Constantinopol,scrie Mareltit-General, conte de Branicki: Trtrnete ordinul imperial din 1741si cere s5. intervie pentru ca regele sit scrie MareluY-Vizir in favoarea Fran-ciscandor ce voiad sit-0 refacl biserica ruinatl din 19.0, cu hramul Sf. Fran-cisc. Domnul oprise lucrul, cerInd firman. Pe ling& Htibsch intervenise Fran-ciscanil din 'Constantinopol. La 3 Iunie, Habsch scrie luY Bruhl clt si nm-basajorul frances stttruie pentru aceasta g a Marele-General a prornis inter-ventia sa ambasadoruluY mentionat (ibid., reg. 2975).

Page 486: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

438 REGISTRE DE SOCOTELf

XXIX.

1762.

(cCe premier mandement appartient a Son Altesse Madamela castellane dovarier de Cracovie, etc.

Glorioso . . . Ioanni Waivodae . . . Notum tibi sit quod, extuo famulitio, quidam nomine Giurgiwan, cum aliis duobussociis, Gafonko et Kalnluski, destinati ad exactionem aliquo-rum redditorum, contra solitum et consuetum a subditis Po-loniarum, Armenis et Iudaeis, capitationis titulo et sub coloreexactionis, vi et violentia(m) summam quandam determinatampecuniae aliarumque rerum in anno 1170 receperunt extorse-runtque ; qui, cum observassent aureos nummos horum merca-torum ponderos esse curnque in animo voluerant extorsionem,armenis mercatoribus invitis ac renitentibus, quae non requi-rebant animalia adscripserunt, ac ultra haec ab Hebraeis etiamvariis sub praetextibus centum circiter leoninos extorserunt ;id quod cum iisdem esset damni et iniuriae, a Celsissima prin-cipe, castellana cracoviensi, vidua quondam magni duds Po-loniarum, ad capitaneum czernewciensem factus fuit recursus.[Nu s'a fAcut dreptate. S'a plins trimesul regal Potocki ; a-tunc1 se restituie banil".] Datum in medietate mensis Scewal,anno Hegirae 1173 '. a

(Dresda, Staatsarchiv, reg. 2956.)

1 MaY notlim urnaltoarele documente relative la negustora polorff g ar-mee, catolicT, cart veniall In Basarabia:

1. La Inceputul Id §aval 1173, Sultanul ordonll luY Ioan-Vod ll. a pro-teag g. conform capitulatiilor, pe negustorff polonY : spermittis ut erga mercatorespolonos oppraessio, violentia, exorbitantia ac noxa exerceanturs.

2. Scrisoarea Vizirulut chtre Ioan-VoclI, cu acelasT scop.3. Scrisoarea Sultanulta atre loan-I/odd. Potocki i-a spus caliquos mer-

catores polonos ex consensu Wajwodae Moldaviae et bojarorum in terris eius-dem provinciae permissum ipsis esse pascere sua armenta statuto quodam pretios.Acesta find crescut, se opre$te.

4- Scrisoare analogli a ViziruluY.5. Raport al luY Giuliani, 17 Iulie 1760. A lucrat In aceste afaceff cavec

tout le menagement que pouvoient porter des affaires pareils, quoique avecbeaucoup d'empressement envers le prince de Moldavie, qui, dans un certainentretien, iA ce que je sgais, s'est un peu trop formalish.

Page 487: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

DOCUMENTS PRIVITOARE LA ISTORLA CATOLICISMULtd 439

IasT, 20 August 1806.

Raport al comisariuluT frances Reinhard. e Un article des instruc-tions queVotre Altesse Sérénissime m'a fait remettre, me charged'examiner et de faire connaitre les avantages et les inconvé-nients qui pourraient résulter de la protection frangaise a ac-corder aux ministres de la religion catholique en Moldavie.

Des calculs uniformes portent en effet a 20.000 Ames apeu pres le nombre des catholiques en Moldavie. Bs se troll-vent pour la plupart du côté de la Transylvanie, dans lesmontagnes ; d'autres habitent quelques cantons voisins de laBessarabie. [LgmurirT istorice.]

Dans le nombre des catholiques moldaves on ne compteque deux families qui jouissent de quelque consideration, sansetre de premier rang._ Tous les autres sont des paysans, al'exception des &rangers, dont je pense qu'il ne s'agit pointdans cette question. .

Les missionaires . . . sont au nombre de treize, dont deuxseulement, y compris le prefet, habitent la ville . .. Bs sont tousd'origine italienne ; le préfet et un autre pretre sont de l'Etatde Rome ; les autres sont Piernontais ou natifs des royaumesd'Italie et de Naples.

Il parait que ce n'est que depuis que le zele religieux, unpeu trop intolerant, du Métropolitain actuel de Jassy leur asuscité quelques tracasseries et leur a fait sentir le besoin d'uneprotection puissante, que ces peres ont fait quelques ouverturesa mon prédécesseur. En meme temps qu'il a écrit en leurfaveur a Paris, ils se sont adresses de leur côte a la Propa-gande .. . Il n'est point douteux gulls n'eussent preferd cetétat d'independance dans lequel ils se trouvaient depuis la dis-solution de la Pologne, et, lors meme que la nécessité leur adicté quelques démarches pour se rapprocher de notre égide,l'incertitude de l'avenir, et peut-etre un reste de prejuges, neleur ont pas permis de quitter une certaine reserve.

Quoi qu'il en soit, je viens d'apprendre que le préfet ac-tuel, bon hornme d'ailleurs, va etre remplacé par un autrepretre de son Ordre, nomme Landi, venant directement de

Page 488: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

440 BEGISTRE DB EMOTED!

Rome et qui sera en meme temps muni &instructions con-cernant la protection demandée ou a demander.

[Nunciul il rugase a cerceta asupra unor plingerT adusecontra misionarilor. Nu vin de la credincio§T, nicT de la o-cirmuire.]

D'apres ces données, Votre Altesse Serenissime jugeraelle-meme du degre d'irnportance qu'il conviendrait d'attachera cette protection. Sous le rapport des fideles, les avantagessont nuls . . . Sous le rapport des missionnaires, il peut etreavantageux de les attacher a la France par un lien quel-conque ; on obtiendra d'eux, sinon des moyens d'influence,au moths d'instruction ; du reste, comme presque tous, direc-tement ou indirectement, sont deja sujets de Sa Majeste, ilsont individuellement droit a la protection frangaise.

[DesavantagiT ar fi, pentru opositia MitropolituluT i nevoiade a se amesteca in procesele MisiuniT. Primul motiv e maTmult un indemn. De alt-fel, Mitropolitul e g un homme pai-sible et soumis au gouvernemenb. Pentru al doilea, gil s'a-girait . . . de régler pint& que d'agrandir l'état de leurs pos-sessions, qui d'ailleurs paraissent suffisantes pour leur entretien ]

Tout consideré, je pense d'autant plus que la protectiondoit leur etre accordée que, dans l'impossibilité oil ils sont dese soutenir plus longtemps par eux-memes, ils seraient forcesde se mettre sous la protection autrichienne, s'ils n'obtiennentpas la nOtre.

Du reste, c'est a la Propagande de Rome a autoriser lademande en forme de cette protection. II conviendra doncd'attendre l'arrivée du nouveau préfet et les instructions dontil est porteur. On doit presumer que cette demande ne s'a-dressera qu'à la France. En attendant, j'ai declare au PerePréfet que, ne pouvant encore rn'intéresser officiellement ases affaires, ce serait toujours avec plaisir que je le feraiofficieusement 1. )

(CdpiT de rapoarte consulare francese; la Academia Romlnl.)

1 Din aceastg scrisoare se vede a de dlnsul e vorba tn raportul austriacde pe p. 339, no xvili. Cf. nota 1.

Page 489: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

DOCUMENTE PREVITOARE LA ISTORTA CATOLICISMULUI 441

XXXI.Timisoara, On August 18o8.

t Sanctissime Pater,Humillime ad pedes Sanctitatis Vestrae provolutus, lacri-

mabunde infinitas afflictiones, persecutiones, passiones, capti-vitates meas, quas ab anno 1807, a 15a martii. debui susti-nere pro una salvifica fide romana, at explicare et describereplane non valeo, et de die in diem magis et magis hic meturpiter affligunt, macerant, et sum pro ludibrio et scandaloexpositus Sanctae Romanae Matris Ecclesiae, et quidem ta-liter, quod vix me non occident iam in hac captivitate, etvix possum valere ut amplius sustineam talent captivitatem,qualem hucusque debui sustinere, et quidem inocenter ; haecerat remuneratio fatigii mei Sacrae Missionis : captivitas I

Perbene constat Sanctitati Vestrae quod 1806, mense de-cembri, binis vicibus coram Sanctitate Vestra lacrimabundedescripsi, ultra quinquaginta millia familliarum ungaricarum(ubi et quot sunt animae ?) in turcica Moldavia et Valachiadegentium, qui hucdum etiain sine consolatione spirituali etcorporali ibidem in maxirno periculo sunt expositi ; rogansSanctitatem Vestram ut illis linguarurn gnaros sacerdotesgratiose transmitere non gravetur, eo fine ut illos docereverbo et exemplo valeant ; una simul talem superiorem velvicarium apostolicum et praepositum Sacrae Missionis in reg-nis Moldaviae et Valachiae, qui et linguam ungaricam et le-ges et iura et consuetudines illarum provintiarum et regno-rum sciat simulque iurisdictionem habeat ordinandi novossacerdotes (alioquin habemus sufficientia subiecta, qui amorepatriae et fidae [sic] omnia studia absolverunt) et confirma-tionis sacramentum etiam &mfere valeat, vel episcopum illucdisponere ex natione nostra ungarica ; alioquin duo episco-patus ibidem vacant : ne[m]pe bakoviensis et milkoviensis, etex his duobus unum erigere ex parte mea ; ego quidem sciambona utriusque episcopatui, unde episcopus honestissime pos-set vivere et seminarium etiam posset erigere pro clero : scioetiam consuetudines Moldaviae et Valachiae et leges ; paratusfuissem et sum pro ernolumento Sanctae Romanis (sic) Ec-

Page 490: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

442 REG1STRE DE SOCOTELf

clesiae onus istud in me sublevare, et hucdum etiam paratusessem, si Sanctitati Vestrae in Domino ita visum foret ; sal-tem dignabitur gratiose mecum mandare Sanctitas Vestra, ethinc pro certo Sacra Congregatio de Propaganda Fide habe-ret sic (?) et tantas miserias inanesque expensas.

Ideoque, ad pedes Sanctitati[s] Vestrae provolutus, lacrima-bunde oro Sanctitatem Vestram, dignetur gratiose cordieius (?) summere tot millia animarum pericula fatigiaquemea in Sacris Missionibus, fidelitatem quam habui et habeoerga fidem salvificam chatolicam romanam, expensas quashabui, ultra septem millia scutorum in auro et argento, cap-tivitatem quam debui et actu debeo pati et suffere ab anno18070, a i5a marbi, usque ad praesentern horam, et reliquafidelia servitia, et me miserum ex hac captivitate liberareinihique decretum transmitere ut ego iterum quanto citiusredire valeam ad meos fideles Moldaviae et Valachiae mecum-que plures ungaros sacerdotes illuc transferrendi pro maximamoderna necessitate valeam, una simul iurisdictiones confir-mandi et ordinandi, humillirne oro Sanctitatem Vestram.

Unde, dum in spem certissimam erigerem, ad pedes Sanc-titati[s] Vestrae provolutus cum filiali obedientia sum, praesto-lans benignissimum mandatum et decretum et eliberationemrneam ex hac turpe captivitate. Qui et maneo in aeternum

Die Ia augusti 1808. Sanctitati[s] VestraeTemesvarino ex Hungaria. obedientissimus et minim us capellanus

Bacskor Stephanus de Csik SzentMarton, vicarius apostolicus et praefectus Sacrarum Missionumin regnis Moldaviae et Valachiae,nunc autem pro salvifica fide in exilio et capti-vitate incarceratus, maceror pro fide etamore religionis.

N.B. Ignoscat mihi Sanctitas Vestra quod tam turpiterscripsi, quia in captivitate debui furtim scribere, ideoque ve-niam instol. a

(Roma, Archivele PropagandeT, Ungheria-Transilvania, vim)

1 Dupä o copie comunicatä de d. I. Bianu.

Page 491: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

DOCUMENTE PRIVITOARE LA ISTORIA CAToucnuarn.uf 443

XXXII.lag, 27 Februar 1816.

Raport al INA Fornetty, consul frances. cIl existe dans laMoldavie, meme dans son état actuel, vingt-trois mille catho-liques ... Il y a six mois environ que le Reverend Pere Be-rardi, prefet actuel, a ete éleve a la dignite d'eveque, avecle titre d'eveque de Bakaw (6N/eche dependant de l'archevechede Romano en Moldavie). Il s'est rendu a Vienne, oit il setrouve presentement pour recevoir la consecration. [Emotiai resistenta produsg de aceastg §tire. Se face arz la Poartg,

care decide nerecunoa§terea episcopuluT.] II m'a paru dans les&bats qui ont precede cette decision qu'il n'y aurait pointeu d'opposition si l'on n'at point confere a l'eveque catho-lique le titre d'un eveque de la principaute. [Argumenteleistorice ale Agentuluf i rgspunsul Divanului.] D'après lescapitulations entre la France et la Porte, le culte catholiquedans les Etats turcs est sous la protection immediate de SaMajeste tres chretienne. Cependant, comme reglise parois-siale a Yassy a, dit-on, ete fondee par des seigneurs hongrois,la protection a ete depuis longtemps reclamee par les Agentsde Sa Majeste Apostolique. Elle a ete reconnue sans diffi-culte, parce qu' alors il ne residait pas d'agent frangais aYassy. Mais cette protection est devenue indecise lorsque laFrance a établi un consul en Moldavie et, comme dans lesderniers temps les missionnaires etaient Italiens, le culte setrouvait de fait sous la protection de la France.

M. l'Agent d'Autriche a annonce que, par une decisionrecente du Souverain Pontife, la protection du culte catholiqueen Moldavie appartenait specialement a Sa Majeste Catholique 1. v

(COpiT de rapoarte consulare francese ; la Academia Romlnl.)

XXXIII.IasY, 9 Decembre ar6.

Raport al aceluia§1. cL'eveque, Monseigneur Berardi, estarrive depuis quelques jours en cette capitale. II parait que

1 V. si nig sus, no XXX, PP. 439 40. Cf. pp. 354-5, n° xxxix.

Page 492: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

444 REGISTRE DE 13000TELY

les ordres de la Porte sont de ne point permettre sa residencedans cette province, ni comme titulaire de Bakau, ni commeéveque in partibus'.1

XXXIV.BucurqtY, 20 Decernbre 1817.

Agentul austriac, Fleischhakl, cere luT cVasile, cverdieanulpdin Rimnic, a trimete ctoate hrisoavele, cArtT domnqtT, orTce sineturT al ace§ti frgntiscaneST mgn[g]stirT din Rgmnic, ateadecg aveV acl, din inceput de and s'ati zidit aceastg fran-tiscgneascg man[gistire in Rgmnic, ca sg sg vazg de cine s'atizidit intliii din inceput, pentru cg din artile domnqtT i dinhrisoave ce vor fi vechi sg face dovadg a aceastg bargtiiedin Rgmnic) [a avut privilegil domnegi].

(Archivele archiepiscopieT catolice din Bucurgtt)

XXXV.Ia0, 14 April 1826.

Raport al consululuT frances Tancoigne. gLe nouvel évequecatholique est arrive de Rome h Jassy le 8 de ce mois, avecle Pere Landi, nouveau préfet de la Mission catholique enMoldavie, et deux autres missionnaires. Le prince a fait unfres bon accueil h ce prélat

(CdpiY de rapoarte consulare francese; la Academia Romtnl.)

XXXVI.C. s830.

Dupg protocolul tipgrit in Archiva istoricel, 12, pp. 46 i urm.,lucrgrile Capitolulul din Deva. AlegerT de demnitarT: GabrielGyurma, provincial ; Emeric Klempay, prim-consultor ; al doileaconsultor, Ambrosiu Bogdanfi. La Cimpulung : Simon Seufert,administrator ; Anton Zvontsek, vicariü, concionator, catechet

1 La 25 April : cDe nouvelles representations ont ete faites, mais les dif-ficultes ne sont pas encore levees., Cf. pp. 362-3, no xl.V.

2 V. maY sus pp. 443-4, n°

2.1

xxxm.

(Bid)

Page 493: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

DOCUMENTE PRIVITOARE LX ISTORIA CATOLICISMULUI 445

si profesor ; Tobias Illyés, claicus professus, cantor et oeco-nomus). La Rimnic : Emeric Klempay, gardian, consultor,administrator ; Inocentiu Szebin, concionator, catechet si pro-fesor ; Francisc Siska, csacrista, claviger et oeconomus). LaBucurestI BogdO.nfi, gardian, consultor, administrator ; StefanMihállyak, sspiritualisv ; Sigismund Nagy, concionator hun-garicus, germanicus et catecheta) ; Aron Elekes, cconcionatorhungaricus, valachicus et catechetas; Augustin Gotthold, teologabsolut si profesor ; Anton Ulrich, ctertiariuss.

HotdrirT : cAdveniente tempore quo, Deo auspice, in Va-lachia maior stabilitas ac interna quies sperari potest, vene-rabile consultorium Tergovestini, ubi olim unus, temporumvicissitudinibus saepius suppressus, provinciae nostrae conventusfloruit, residentiam religiosam legaliter erigit ac eorsum sta.bilem pro futuris temporibus introducit religiosum qui virtutepraesentis determinationis munere praesidentis fungatur, abs-que tamen voto in capitulo, ad futuram usque huius deci.sionem. Serio iniungit igitur venerabile consultorium denomi-nato novo praesidenti ut ad conformitatem aliarum domorumdeinceps tabellas capitulares provinciae circulares protocolloimierat consIgnationemque matricularem parochialium functi-onum sincere ac diligenter adnotet, parsimonia religiosa addepuranda debita passiva solertem industriam adhibeat, depen-dendo eousque, tam in spiritualibus quam in temporalibus, ohinviatione et directione R. P. gvardiani conventus bukure--tiensis.,

(Archivele archiepiscopieT catolice din B ucurestY.)

BucurestY (?), 4 August 1836.

cRicordi al Signore B. Nicola Penner, missionario aposto-lico di Popest.) Din partea episcopulul Molajoni. Pleacdcdalla Vallachia per la diocesi della Bulgaria,. Se dad instructiTpentru ingrijirea credinciosilor, de neam BulgarT, din primaprovmcie. cSiamo inoltre per suggerirvi che, essendo noi perora stabiliti nella Bulgaria, non possiarno immediatamente invi-

XXXVII.

Page 494: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

446 REGISTER DE socoTna

gilare sopra gli andamenti di ciascuno ; ma, per provedere adun tal disapunto, abbiamo lasciato in nostro luogo il degnis-simo signore don Carlo Pooten, dandogli il titulo di vicario-generale, che e quanto dire nostro rappresentante ; siccomedunque esso 6 una persona bene informata di tutti i negozjdella Vallachia ed 6 fornito di quella scienza e prudenza cheservono per di lui preggio et ornamento, cosi vi esortiamoa far con esso continue conferenze, prender consiglio et con.siderarli come la nostra medesima persona ; per cui lo dovreteonninamente obbedire., SI nu se adreseze, in casuri de apel,la Roma, ci luT, episcopuluT, care, si in cellalt cas, ar fi chematde superiorT sl decidg 1.

(lbid.)XXXVIII.

Pe la 1836,

«Promemoria alla Sagra Congregazione di Propaganda,(din partea luT Molajoni). Cere: SI se trimeath la Craiova, undesint o mie de catolici, un Franciscan din Provincia Bulgaria.A fgcut acolo, cu banit Propaganda, anuova chiesa, casa, scuo-la.. La Cioplea si Popesa e misionar acum Pennerio. Tre-buie un misionar la Ploiestl. Se mal inseamng o suth desuflete la Aschela Gladova e Turno Severino,.

(Ibid.)

1839-40,

Scrisori cgtre episcop ale preotuluT Bodor, din Craiova.22 Septembre 1839. Pentru ruina bisericiT, pe care sperg s'ocapete. 13 Octombre. Pentru cimitir, in privinta cgruia nuse vgd bine intentfile Domnulul : LuteraniT, prea sgracT pentrua avea unul de o parte, cer sg beneficieze de acel lgsat deRust Aceiaif datg. A tradus procesul pentru ruing ee va-lachico idiomate in latinum, : cu toatg convorbirea Agentulurcu Domnul, n'a venit incg nicT un ordin. Anexeazg 0 o pe,

1 In alt act, datat: Bucuresa, 13 Decembre 1844, se aptine a Pennetfusese calunno di Propaganda.,

XXXIX.

Page 495: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

DOCUMENTS PRIVITOARE LA ISTORIA CATOLICISMULIA 447

ticie oficiala care episcop. 8 August 1841. Vorbe,te, intr'oscrisoare cu totul incoerentg, de gtristissimus casus cum as-saltu ; sunt destructae sepes, domunculam spoliarunt).

(Ibid.)

XL.Miskolcz, 17 Decembre 1840.

Roman Szabó multIme,te PropagandeT pentru subsidiulacordat din Moldova, dar se plinge de nedreptatea clause :(Provinciales Hungariae, maiorem zelum et sollicitudinem probono animarum demonstrando, assumptis ex sua parte con-ditionibus satisfaciant, expediendo praescripto numero subiecta,eaque necessariis qualitatibus pro evangelico ministerio in-structa 1. D

(Roma, Arch. PropagandeT, Ungheria-Transilvania ; dupä o copie a d-luT1. 13 ianu.)

i V. mail' sus, pp. 216-7, no CLICXXIL

Page 496: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

VIII.

DOCUMENTE SCOASE DIN ARCHIVA MANASTIRII CATOLICEDIN RIMNIC I PRIVITOARE LA ISTORIA CATOLICISMULUI IN

IARA-ROMANEASCA 1,

I.Rhpnic, 28 Novembre st. v. 1715.

e Oprip, sotiia OpreT feciorul luT Tudor Alga4 din Rgmnic),cu fiul eT, dag zapis cpgrinteluT pope Antonie provintiianul,starostea barati1or2, pentru o sili§te ce i-ag vindut. Fuseseintgiii judecatg cla Sfintiia Sa pgrintele Damaschin episcopul,0 Sfintiia Sa w aii judecat ca sg le dgm baniT §i sg tinemnoT casa 0 sili§tea, a ni se cade, . Dar, dupg ce aceasta seface, Opr4a e silitg, de lipsg, alT cere baniT innapoT. darleamnele casiT ne-am rugat de mi le-a dgruit sg-m fac o c4-cToarg, unde a putea., i popa Goran, intre marturT.

II.Rimnic, 20 Mart st. V. 1718.

cAdecg ed Chirca Ceaupl, dgnpreun[g] cu fratiT mieT,

anume MihaT i Voico, fecioriT luT Pgtru Hulubesculp, a unzapis cSfintiel Sale pgrinteluT popel luT Antonie Bgratuls,pentru o vie. Se judecase innaintea luT Barbu Brgiloal, 0 seinvoiesc §i in particular sg n'o instrgineze altuia 2

I Aceste documente se pdstreazit astlizT in Archiva archiepiscopieY catolicedin BucurW1, unde ad fost aduse dupd alcdtuirea pdrtif IV din culegereanoastrd.

2 V. judecata luY Mika maT sus, pp. 229-30, no V.

Page 497: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

DOCUMENTE PRIVITOARE LA ISTORIA CATOLICISMULUI 449

Rimnic, 24 Mart St. V. 1719.

MihaI, impreung cu fratiT rnieT, Chirca Ceau, i Voico,Holobe,tif, ot Ramnics, lt zapis da maim Sfintii Sale pX-rinteluf popei lui Antonie Baratub, cAruia-I vind ni§te casece fusese «ale luT Tudosie logofat 011nescub §i fusese zalo-gite de acesta impreung cu o vie. Iaräsi mentiunea judeatirdin 1718. Case le se vind cu 6o de taleri. Intre marturi,«Tudosie Log. 01[1]nesculs i un popa Filip.

IV.

1728.

«Chirographum venditoris Antonii ratione vineae Dragos(alias Sttestiensis), quam emit R. P. Gregorius Frankovicsleoninis 250, anno 1728.,

(Extractus indicis litterarium instrumentorum venerabilis conventus rimni-kiensis ad Sanctum Antanium Paduanum per infrascriptum, die 30 ianuarii1859 descriptus)

V.

Rlmnic, 26 April st. V. 1732.

ficiorul jupan[u]luI lova Iovepalin., dä un zapis epa.-rintilor franc4canilor del[a] sfanta manastire a baratilor del[a]Ramnic, in iegumeniia parintelui popef Moisib, caruia-i vindeo casa. pentru 55 de cflorinti nemte§tTp. Mai multi marturi,cari semneaza bulgXre§te

VI.

Rlmnic, 4 Decembre st. V. 1733.

Frater Deodatus a Lippa, pro tempore praesidens loci»,certific a. o vinzare de loc facuta. de «pie defunctus reverendus

Documentul trebuie A fie din 1731 sah e greit N. notita din obituarifi(v. maY sus, p. 267) asupra dateY mortiT luY Moise Babich. V. $i ni urmittor.

62174. Vol. I. 29

jota,

5.

Page 498: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

450 REGISTRE DE SOCOTEL1

pater Mojses Babich, ex-deffinitor et ut actualis praesidensresidentiae rimnicensis).

VII.Rtmnic, 2 Mart st. V. 1736.

alidec[a] ieii Vasilie Pargarul ot Ramnic dat-am zapisulmieil la mana Sfintii Sale parinteluT popeT simon, iegumenulsfinteT manastir[T] din Rämnic, a Baratilora, caruia-T vinde ovie de cincT razoare, (car[e] mergil la deal pan in drumulcare iaste colnicul hal mar[e] si la vale numai pan cat tinegardul si in latur[i] pan in muche, cum vine), pentru 6o deezlot*. Ca marturT, doT indivie cu familia c Mad, 1.

VIII.

Rtmnic, 12 Mart st. V. 1740.

Dot RimnicenT daii un zapis luT Marstaller pentru o mosiece i-ail vindut, (Oita in gardul magazinula ce vine pe langa'mita). intre marturT, si un eNecula panduru).

IX.

Rtmnic, II Iulie st. V. 1740.

(Grigorie din Bodesth da zapis (cinsti[tu]luT Vornic AntonieMastaler) pentru o parte de mosie, ce ci am dat-o dumnea-lui in arena in treT anl, insa pe un an am tocmit cate zlotl35 ) : Marstaller are dreptul sa ridice 4 fanul dupa livez sisuhatul munteluT). (Asijderea si mearele, nucile ce s'aril afladin bisearic[a] in jos, toate sä si le ià dumnealuT, si jirul dupaplaiti.)

X.Siblid, i5 Decembre 1740.

In presenta lui dstrati logofata, A. Marstaller, adeca An-

' In inventaritt se citearl un act din 1736 relativ la proprietatea asuprauneY case.

Page 499: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

DOCUMENTE PR1VITOARE LA ISTORIA CATOLICUMULUI 451

toni Mar§taler,, da bisericii catolice din Rimnic; a) arendamoieT luT Grigore din Bode§tT ; b) rno§ia de supt n° ix; c)o cask, ce fusese a cparintilor fran*anT de la Rämnic, : ocumplrase el «in vreme pace, (fusese odatk ca PitaruluT Ne-cula Neamtul,) i voia s'o repare, pentru care adunase fimaterial ; il dkruete i pe acesta. Roaga «pe dumneta,cinstite Vel Capitan ot sud VIleea', s1 ajute luarea in stk.-pinire 1.

XI.S'biid, 7 lunie 1743.

Dupa ordin imperial in favoarea luT creverendus pater Pos-sin, Ordinis S. Francisci, provinciae Bulgiriae, residentiaeremniciensis praesidens*, se examineazA marturT asupra acestorintrebkr1: «Primo. Scitne pro certo testis vel audivitne a fide -dignis hominibus quod reverendi patres franciscani ribnicienses,stante regirnine austriaco in Valachia cisalutana, in oppidoRibnich ad fluviurn pariter Ribnick molendinum quoddarnpossederint. Secundo. Prius cuius erat illud molendinum etquis primo illud occupavit apprehenditque et qualiter quoveiure devolutum est in possessionem reverendorum patruin fran-ciscanorurn.» trithul martur e «dominus Petrus Dobra de Zalatna, annorum 47,, atuncl «causarum in Transylvania fisca-lium director', in casa ckruia se face cercetarea. «Ego postpacificationem passaroviczensem, anno 1743, factus sum tri-cesimator in quaestionato oppido Ribnick et simul auricamp-son" FranciscaniT aveati moara la 1720. «Ego, quatricesima-tor caesareus, cum meo ad hoc officium ingressu acceperammandatum supremi directoris et pro tunc etiam Camerae au-licae consiliarii, domini Ignatii Isan, commissionem ut in dis-trictu vulczensi bona boeronum et kalugerorurn qui transAlutam essent et qui ex ditione Sacrae Caesareae MaiestatisRegiae transiissent confiscarern et conscriberem, prout etiamin territorio ribniciensi confiscaveram. Vigore istius mandati,

1 linul din aceste acte, ca 0 altele din cele analisate In aceastl despAr-tire, e insemnat Intr'o listl din 1833 (v. ma sus, p. 257, no xLv).

Page 500: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

452 REGISTRE DE SOCOTELI

tria molendina: primum Logofetti cuiusdam Radul Goran,alias Olanisskuli', in pago trans-alutano ad ripam Alutae sitoresidentis; secundum molendinum monasterii Fedelesallydeleoiii]; tertium in loco Restoka [Rgstoaca] molendinumcuiusdam boeronis Michaelis Budesskully ; quarto, confiscavivineam praedicti Gorin ; quinto vineam cuiusdam Galateae ;sexto domum Michaelis Osstrovanul, quam ipsemet inhahi-tavi, et plures alias appartinentias. Quibus confiscatis, met.,cator quidam ribniciensis primarius, Petrus Duralj, fundatorsimul templi romano-catholici in oppido Ribnich, habens ad-huc de praeterito erga praefatum logofettum Radul Goranliquidum aliquod mutuo datum debitum, cum illud creditorpraetenderet, debitor, solvendo impar, excepit se habere interritorio ribniciensi et molendina et vineam et ad haec locodebiti praeteriti possidenda creditorem inviavit simulque meper literas frequentissime requisivit ut creditorem Duralj inpossessione assignati molendini et vineae non turbarem ; imoadhuc, cum idem Goran praestatione aliqua principi denuo te-neretur, ultra levatam antecedenter pecuniam, novam petebatab ipso mercatore Duralj, creditore suo, summam, paritermolendino et vineae investiendam . .. Tandem, postquam su-perius nominatus Petrus Duralj se ad templum erigendumresolvit, cogitabat etiam de patrunn subsistentia et, quia paucavel plane nulla, me non interrogato, etiam circa templum fa-ciebat, aperuit mihi suam intentionem de molendino in pa-tres franciscanos transferendo ; laudavi quidem intentionem,sed interrogavi quo iure. Respondit ille proprietarium logo-fettum esse facilem, imo etiam tune necessitari ad levandamaliquam pecuniam pro molendino et vinea in perpetuum trans-ferendis, cum renuntiatione omnis hereditatis. Ad quae res-pondi conditionem hanc sufficere pro patribus. Quo facto,

I La 10 April 1738, cefi Uril monah, car[e] m'ati cheamat Udrea Logo-fdt O11nescu1t, cu fiiT: Gheorghe, Constantin i Radu, vinde o vie. Un Ma-teY Goran, poate tatil acestuia, nu fratele pomenit mai la vale, a posedat,pe la Inceputul secolultif al xvitliea, un ermologiu, phstrat acum la Viena, In

imperialg, i pe care 1-am descris ?n .11fanuscripte din biblioted shineI, p. 51 i urm. MateY I se nIscuse la 7162 (1653-4

[Fe-

Page 501: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

DOCUMENTE PRIVITOARIS LA IS roam caToLfocbmuLut 453

omnino dictus Duralj molendinum in ipsos patres circa finemanni 1720 contulit et ex post residuam summam pro iureperpetuo pater Antonius Gungicz1 eidem Radulj Guran exol-vit. Super quo etiam contraxerunt : quas ego etiam, si benememini, subscripsi unicus, et hoc iure transivit molendinumin dictos patres franciscanos. Vineam vero etiam actu, utiaudio, possident posteritates Petri Duralj.

Pro ulteriori habebat idem Logofett Radul Goran fratremMatthaeum Logofettum, qui apud me frequenter scriptitabat,cum in hac parte degeret ; quem vice quadam allocutus eramhis verbis : iMatthaee, frater tuus Raducan totaliter vendiditmolendinum. Quid tu ad haec dicis ?* Reposuit (sic) ille :cContentissimus est meus f rater quod potuerit illud vendereet pecuniam acquirere ; secus certo certius Bukurestinum de-ductus fuisset, quia non habebat unde solvat quod ipsi im-positum erat.),

Al doilea martur e cegregius Georgius Hortolagyi de ea-dem, annorum 321. DeclarA c tie sA fie a Franciscanilormoara, edum ego in illis partibus versarer et supremi fiscalisbonorum provisoris munere fungerer,.

Actul e semnat de notariT Ladislaif Sindor i FranciscAbbaffi2.

Rimn:c, ill MLA st. V. 5754.

g Grigorie, AIACTI10 6M110 IMCKOFI p kMHILICKIII HOILWO Ge-

11411HE.

AvAndti intrebäciune de fatA innainte SmerenieT NoastreIon Hulubescu de la Vel Ocn1 cu popa Serafim egumenulde la bisearica Frant4canilor de aicT din RAimnic3, pentrua, clAnd jalbA Ion Hulubescu la MAriia Sa prea-innAltatul

I Mort In 17331 la 4 April. V. maY sus, p. 267.2 Dobra a tradus Pravila munteand In latineste. Manuscriptul, pe care-1

pomeneste si Sulzer (III, p. 73), se afld asthe la biblioteca Bruckenthaldin Sibiid. I se maY cadu, In 1729, si sarcina de a traduce socotelile romX-nese( ale provincieT (Hurmuzaki, VI, n° =UV/ P. 400 si urm.).

3 SI fie acelasT cu cdluglrul Serafim din 1734? V. maY sus, p. 232, no X.

XII.

Page 502: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

454 REGIME DE SOCOTELI

nostru Domnd Ion Costandin Mihal Tehan Racovith Voevodpentru un loc de cas[g] de aicT din orasul RgmniculuT, zicgndcum a i-ail rgmas de la tatg-sgd Chirca Hulubescu i, pevreamea cgnd stgpgniia Neamti aceaste cincl judeate, 1-ar fipus un Tudosie Olgnescu zglog la popa Antonie igumenul.[Urmeazg istoria afaceriT.1 Si, pe acea vreame fiind NeamtistgpgnitorT, locul 1-aU tinut popa Antonie in sill, iar viia aUrgmas supt sthpgnirea tgtgni-sgU ChircgT . Asijderea s'adjeluit i pentru un zapis ce-1 aU FrantiscaniT pentru acel locde case, cg n'ar fi adevgrat, i mincinos ; cu care zapis pgnacum tine silistea aceasta supt stgpgnirea lor fgrg dreptatesi nu-1 inggduiaste ca sg-s fac[g] case in locul luT. Dupg acgruia jalbg Mgriia Sa i-ail rgnduit ca sg-T judecgtn i sg-T

indreptgm noT., Serafim aratg zapisul de cumpgrgtoare. tArndovedit cl zapisul iaste adevgrat si bun si iscghturile snitadevgrate, cg, afarg dintr'alte iscgliturT care era bune, iar treTiscgliturT de 3 obraze de cinste si vreadnice de crezut insinenoi le-am cunoscut : intgT, a luT Veniamin ieromonah, ecli-searhul episcopiel RgmniculuT i duhovnic rgposatuluT intrufericire frateluT chir Damaschin episcopul, si a pope luT Go-ran de aid din Rgmnic, si a lul Tudose Olgnescul, logofgtMaT zicea Ion Hulubescul cg sgnt doT preotT iscglitT in zapiscariT trgescu, anume papa Badea i Popa Nicola de aid dinRgmnic, care preotiT tggaduescu i zic cg nu sgnt iscgliturilelor. Si, cercetgnd noT si pentru aceasta, am dovedit a isca-litura popeT BadeT, care sg numeste in zapis, nu iaste a celuice trgiaste, ce a altuia, care ail murit incl din zilele Neamti-lor, i, pentru a popei NicolaT, orT de iaste iscglitura lui, oria altuia, el nu o cunoaste, fiind lipsit de vederea ochilor,nici tine minte de s'ail iscglit. Pentru care sg cunoaste cgIon umblg rail i fgrg cale zicgnd ea iaste zapisul mincinos.vSe confirmg decT proprietatea Franciscanilor. Hulubescu obiec-teaza insg ca, pretul insemnat in act fiind rine i nepotrivin-du-se cu altele ce se still, zapisul a fost stors cu sila. (Carezise ale luT Ion Hulubescul neargtgndu-sg in jalba ce au datla Mariia Sa Vod[g], nici noT avAnd poruncg sl cercetgmacestea, le-am lgsat ; iar, de nu va fi Ion Hulubescu odihnit

5

Page 503: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

DOOUMENTE PRIVITOARE LA ISTORIA CATOLICISMULTA 455

pe hotgrgrea de maT sus, sg aibg a-s cguta la luminat Di-vanul MgrieT Sale luf Vod[g].'s

XIII.

BucuretY, 18 Iunie st. V. 1754.

Constantin Racovitg dg m1ngstiriT din Rirnnic patru scutelnici. cAsijderea sg aibg a scuti si ale biseariciT drepte bucatede oerit, oT I so, si 43e dijmgrit, litre 200s . Ast-fel se con-firma chrisoavele altor raposatT Domnis si al kir Mihar, pg-rintele DomnuluT. MarturT : Barbu Vgcgrescu, V. Vornic ; Ie-nachi Hrisoscoleii, V. Ban ; Constantin Brincoveanu, V. Spatar ;Stefan Vgcgrescu, V. Logofgt ; Dumitrasco Racovitg, V. Vis-tier ; lordachi Geanet, V. Postelnic; Dumitrachi Ghica, V.Clucer ; Nicolae Dudescu, V. Paharnic, Gheorghe Serezli, V.Stolnic; Lascarachi Geanet, V. Comis ; Badea StirbeT, V.Sluger; Iordachi Carageh, V. Pitar. Semngtura DomnuluT.Monogramg i pecete rosiT a.

XIV.

Rlmnic, 20 Septembre .st. V. 1754.

«Pentru via de la Runcu . . m'am tocmit cu pgrinteleCristov, paterul de la Brgdiceani, frind viia pgrasitg, sg-mdea banT pe jumgtate . . . Costandin Pobcea, Logoat.s

Inventariul mentioneaei un act de la 15 Iunie 1747 pentru via din Su-tegT, flicut (per R. P. Thomam Radulov, gvardianum ).

Inventariul maY cuiloaste privilegit domnestY de la Grigore i MatetGhica, ambele din 1752. Cf. maY sus, p. 232, nota 3.

1

Page 504: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

456 REGISTRE DE SOCOTELf

XV.

Bucurestt 7 April st. V. 1759.

Grigorie, episcopul de Rimnic, dg urmgtoarea mgrturieFranciscanilor din Rimnic.

(La anul 1757, Mart 20 Amr, viind Popa Manta inainteanoastrg, cguta sg ia cu judecatg de la popa Manole . .. sills-tele lor de case. Pentru aceasta aratg foaia de zestre a sotieflui 1, cCu care foae ail fost luat si viile baratilor din Rgmnic,prin judecatg., Grigorie o constatg a fi gmincinoasg. .fgcutg cu ficlesug de dgnsul . .. tiii si cgnd in pgmgnt telingaU pus baratir vie, de o ad inmultit cgtg iaste acuma, rgzoare15, si, cgnd nu era pimnita de piiatrg, nici de lemnu, niciurmg de pimnitg, nicI casg de sgdere, fgrg nurnaT un sopronmare, fgcut iar de baratl, pentru treaaba culesuluT, si un bor-diias mic in pgmgnt, Intru care sgdea vierul; iar, dupg aceasta,s'au apucat baratii, din dosul vgrfului viei meale, de ad fgcutpimnitg de piiatrg boltitg, si o au acoperit peste tot cu pa.mgnt, lgsgnd la mijloc ca un ogeac, in kc de fereastrg, delumina in pimnitg, si ail fgcut si supt sopron despre pimnitg

I Iat'o, dupS copia episcopuld : 4 Aceastl copie iaste scoasit din cuvänt IncuvInt dupS copiia foi ce zice popa Manta ci-T iaste data de zestre de lasocru-siik Costandin ; care copie iaste data de noY la mlna popiY Manole i apreoteasiY MaricIT din Rgmnic. Foila de zestre a fit-mea Patent); eum seriein jos anume; Mar 28, 7223 : I dulamit de $ai rosu cu blanti de sangep cunastur de argint. 1 gheordie de dimie cu blank de sangeapu. I zSbun de di-mie. 1 rochie de sandal ro$ietec ti. cu sponcY tie argint cu gurY de fir. I rochiede sandal galben cu sponcY de argint $i cu gurI de fir. I rochie de alagei $icu gull de fir. I rochie alba O. cu gull negre. I bilk mocadim de Sadz. 4iY : treY cu mItase, una cu fir. 2 plrechT de cercel de argint. I Mel de auru.5 lingurY de argint. 12 sire de mIrgean. 8 talere de arandt. 8 tipsit 15 rd.zoare de vie In dealul Ta[t]omirutui, cu pimnita de pitatrtt, cu livezi 0 cualte ruo0I ce sgnt In lamnic. i ciirutit ferecatl, cu a cat to mStc't de stupY.I tingire cu capac. 1 cazan cu capac, de rachiii. 2 perne mart 4 perne micY.i cear$af de pilotS. 1 cearaf pe asternut. I plaphing. $i wernut pecum O. carte.i mass. 4 grvete. i peFhir de oglintil. i trahramIt de obraz. I catulcK, cuclondirile et 7 tal. banY pe capu. 1 scoartit de Tarigrad. Eli Costandin,fecior Spataruld Sime din Rlmnic, din preunK cu sotiia mea Dumitrana, a-deverez.,

Page 505: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

DOCUMENT& ERTVITOARE LA ISTORIA CATOLICISMULU1 467

o casa rnic§oarg, pentru §Iderea lor la vremea culesulta vii-lor . . . Ail fgcut §i case de-asupra pimuita, dupg cum sg aflgacuma . . . [Foaia de zestre] o am insemnat, dovedindu-o deneadevgratg, §i o am pecetluit 0 cu pecetea noastrg scotanddupg dgnsa §i aceastg copie, din cuvAnt in cuvgnt. Semng-tura episcopuluT §i pecete, cu literele : r POP 1111

car, acum la anul 1759, afländu ne noT aicea in Bucure§t1,§i afländu barati1 . . ., ail dat jalbg la Mgriia Sa . . ., scotIn-du-ne pe noT mgrturie. s Se judecg 1, c Au tgggduit [popa] foaia,zicgnci a s'au rgpus. Episcopul pomene§te atunci de copiasa, care se 0 aduce. Se scoate 0 noug copie, pentru ca cBa-rata» s'o aibl, in lipsa luT Grigorie.

BucurestY, 15 tulle st. V. 1759.

Proces innaintea luT Scarlat-Vodg Ghica intre cpateriT ba-tatT de la bisearica bgrgteascg din Rgmnict 0 popa Manta,cproin protopop al Bucure§tilors, pentru o vie. Manta o luaseprin judecatg domneascg, de la zi§i1 barati, supt GrigoreGhica. Spusese ccg, luind NeamtiT tara Oltului 0 fiind 0 a-ceste viT peste Olt, le-ar fi luat Camara impgrateascg suptstgpgnire ; neputand sg meargg popa Manta acolà sg le stg-pgneascg, le-ar fi dat preotilor baratT danie*. Din potrivg,baratiT argtaii, cu amgnunte, cg via fusese cumpgratg de din-§iT. cFiind tot temeiul zestrea la mijloc 2, Grigore §i, apoT, fiulsail Mate dau via pope( : i-o confirmg apoi Constantin Ra-covitg 0 Constantin Mavrocordat. Grigorie de Rimnic dg in-§eaciunea la ivealg ; Manta e inchis ; argtindu-i-se copia V1g-dicgT, el pretinde ca ea nu corespunde originalulta. Se maTconstati cg ocupatia germang nu se efectuase la data foilfal§e. In War preoteasa las1 via episcopuluT, prin testament,cgcT acesta ss'ail lepgdat de acest felitl de danie, §i insu§Sfintiia Sa, uncle era sg facg Ora a le lua viile intru stapanire,Sfintiia Sa, aflandu-se la judecatg, insug au spus pricing §i

1 V. maY sus, Pp. 234-5, n° XIII.

XVI.

Page 506: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

458 REGISTRE DE SOCOTZLI

din gura mai pre largu, intru a e0 dreptatea baratilor §iintru a nu sg napastui sufletul popiT Aland! §i al preoteasiTla Deci viile se dail baratilor. Semneazg boieriT Diva-nuluT, in frunte cu episcopul Grigorie.

XVII.

Rhnnic, 27 August st. V. 1779.

cSud Vglcea. Din luminata porunca Mgrii Sale . . dupgjalba ce ail dat Itingtimii Sale pgrintiT frantiFanT din oraRamnicul pentru un loc ce-1 aü danie la Baratie, dat de unAntonie Mateler Vornicu, cg i s'aii impresurat de catre uniTdin oropnIe., se infgti,eazg don leggtorul de carp*, san Cars-tea s, i altiT. Se cetesc zapisele relative, din 1737 ii 1740 ;se intreabg un bgtrin §i, vgzindu-se ca incalcarea s'a %cut inadevgr, edupa slgbiciunea Franti§canilor in urma razmirit[i3D,se d dreptatea baratilor.

XVIII.

Rhnnic, Oa April st. V. 1783.

e Costandin Socot[eanu] biv vtori Vistier, da un zapis Fran-ciscanilor din Rimnic, ce aveati un loc dangg casale meale ceale

loc capatat de la Marstaller. (Dec1, find-a acest locuiaste langg casa noastra, fost invoit cu Prea-Sfintiia Sapgrintele rgposatul proin mitropolit Grigorie, casa faca schimbu i, intamplandu-se moarte Prea-Sfintii Sale,iu s'au fost facut .zapisale de invoire §i de schimbu). Se in-voe§te el, din non, cu Sfintia Sa pgrintele igumen Lodovic),dindu-1 pentru acel loc to livade ce iaste peste anti.is. Mar-turT epop Ioan Ram. prot.s, Nectarie (?), eclesiarch al epis-copiei de Rimnic, Radu Postelnicul.

Grigorie era Romin. V. Prefata la Mineiul romlnesc pe Octombre $iCony. ht., XXII, p. 253 $i urm.

marTe.,

1

sailmouu-mieV,

Page 507: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

DOCUMENTE PRIVITOARE LA ISTORIA CATOLICISMULUI 459

BucurotY, 28 August st. V. 1790 8 Iulie st. V. 1820.

Privilegil pentru mängstirea catolicg din Rimnic.1. Divanul, dupg ordinul dat de eMgriia Sa prea-innaltul

printip de Sacsoniia-Coburgu, marele-comandir al tuturor o-tirilor §i oblgduitorul tgriT,, confirrng, la 28 August st. v.1790, privilegiile acordate de Alexandru Ipsilanti (6 Iunie1775) ,i Nicolae Caragea. (Iiti Iunic 1782). Sernneazg gEn-zenberg, F[eld]-M[aral]-L[aTtnant]) (cu litere cirilice), Vilara,loan Logofatul, Mitropolitul Cozma, Agentul Merkelius.

2. Privilegiu analog de la MihaT Sutu. 6 Iunie st. V. 1792.3. Privilegiu de la Gheorghe Hangerliu, ela eip din ritul

catolicilor sg aflg lacuind i adgpostindu-sg acolô cu dreaptgmuncg.,i hrana negutatoriilors (ca mai sus, p. 244, n° xxm) :confirmg altul de la Ipsilanti, cu data Ithir citat. to Iunie st. V.1798.

4. Privilegiu de la Alexandru Moruzi, cu adaosul, relativla scutelnicT : einsg oameni sg 0-T aducg acum din streingtate D.27 lunie st. V. 1799.

5. Privilegiu asemenea de la Alecu Squ. 8 Iulie st. v. 1820.

XX.

1811 47.

Diferite documente relative la mgngstirea catolicg dinRimnic.

La 16 August 1811, cedare de loc pentru prgvglie: sem-neazg. ((pater Basilius Lodormany, guardianuss i cAdamdohtor, martor,. Altele analoage, din acest an. 12 Iunie1812-1817. Proces pentru o livadg la Troian, ce gi sg. ziceDuralilas cu Nitu, fiul luT Vie polcovnicul Olgnescu. La1816, se cumparg eo livade Gu ceva porn pe dinsas, de P.Vasile, §i o a doua. In 1817, invoialg a luT P. Vasile cuun simigiii, pentru a-T da un doe dgnaintea prg.vglieT cll si-migerie, ca sg-m fac umbrarT,. La 1818, e Pater Vasilie egume-nu D se plinge ispravnicilor contra a doT indivizi ece snit gzItori

Page 508: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

460 BEGISTRE DE SOCOTELI

in capu siliti sfinti manastirl cu cate 6 zile da claca cla om paanti', cari stria samanaturile, nevrind nicT sa plece ; seface apol cu eT un zapis. Prin August 1825, nota plingerea Jul dosif Pacu egumenul sfinti manastirT frantiFani dala Rämnec sud Valcea pentru pravalia ocupata pe rind deDie Hagiul (nu Hangiul) i c Obreto Sirbul. Luindu-i-se acestuiadreptul de a o ocupa, el se intelege cu acela caruia i se cia-duse din nor' 0 face cmatrapazlac cu prävaliile manästiri .Dan care [obiceiii] sa afla cu marl cheltuele i datoare lucrunesuferit. Se ordonase intain de autoritate ca Obrat sa-$ ieainnapol suma data, dar apoi el face o petitie, pe care osemneaza i ceilaltT chiria$ al manastiriT, pentru a fi reintegrat. Paria la hotarire, se inchide pravalia. Iosif arata pier-derile ce resulta i cere Hatmanului a da o decisiune, c cumte va lumina Dumnezeil,. Iar acesta da until cmumba0rx mi-siunea de a aduce la Divan pe egumen, prin cmarafetulispravnicilor. La 17 Februar 1827, c dup $ilu vechi,,Frid. Alexander, substitutul Agentief la Craiova, raspundeluT Iosif intr'un proces. Si in Novembre proces al egu-menulul, la Craiova, pentru un drum ce trecea prin ogradamanastiriT i pe care el voik sä-1 inchida, ca fiind cotropit.Apelul i se raspinge, insa pe motiv de prescriptie, pentru càdrumul cpa pravill dobandit robireaz . Procesul dura demulta vreme, 0 se citeaza i acte, din 1775, din 1820, ovinzare care ciegumenul Gavriil Ghiurmap 2. In 1829, la

cDivanul savar0tor,, compus din Iordachi Golescu,Dim. Bibescu, Al. Nenciulescu, cla instructil episcopulul deRimnic, locotiitor al Mitropolitulul, pentru tinerea de condiclde stare ccatasti,e cu desluOrev, aratind a trebuie sase oblige la aceas'ta ci preutil celorlalte natioanes. Episcopulse adreseaza pentru aceasta, a doua zi, care ccucernicul baratde la biserica catolico-romana de la Ramnic sud Valcea, chir Va-

V. maY sus, pp. 251-2, no xxxvm. In boc de cBordiianula, trebui ase ceti acolo, fad. egordiianulp.

2 Cotropirea se Mouse in paguba lur cchir Antonia Nicolantinp, nepotulDuralha,, de egumenul de Govora, MihaT, hind cel d'intAiU cdin

Omplare rIzmerititY streinat de aid,.

t,

lid Mani,

:

IndoiaII:

Pltru

i

shad

Int

Page 509: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

DOCUMENTR PRIVITOARE LA ISTORIA CATOLICISMULTIT 461

silie Lodorrnan3, pentru a se face raport lunar cu privire lalocuitoril (de nationul i sectul acesta3. In 1831, inchiriazgprgvaliT egumenul Nazarie Szaber. In 1833, procese purtatede egumenul Florian. La zo August 1834, testament alArmeanuluT catolic Anton Muratu. Dedesupt, pecetea mgng-stiril rimnicene : (Sig. convent. rimnic. fr. min. prov. Bulg.et Va1achiae3 semngtura episcopulul Molajoni, ca §i a haSzabó. Egumen era acum Klempay, 1839-42. Acte de laacesta. La 1841, zapis pentru o livadg tin dealul

dosul cetgtuii. 1847. Chitantg de la P. RomualdusPeritz, concionator3.

Rimnic, 12 Tulle 1822.

(Hristachi Mgneliu lescuy rig chitang buT Vasile Lodormanycg a primit de la el o caleacg. (Fiind cg dumnealui Cam il-naru Costache Hergscu, la plecarea dumisale de aid la Bra,ov,.din pricina jafurilor ce intrebuinta apostati asupra tuturoraboierilor i neg[u]tgtorilor, aü lgsat in curtea Barg0i o caleascg0 clog perechi hamur1.3

Glamee-lor,

i

Page 510: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

TABLA CUPRINSULUT.

Pag.

1524-1692. Extrase din socotelile orasuluT Bistrica tn Ardeal a

1678-1788. Extrase din socotelile bisericit catolice din lasT. 54

1662-1847. Documente scoase din archiva bisericiY catolice din last siprivitoare la istoria catolicismUlut In Moldova 78

1662, 5 Ianuar st. v.; 'East Privilegiu al luT Istrati Dabija pentru satulTrebes, ce era al baralilor 78

1669, 6 lunie st. v.; IasY. Privilegiu al lui Duca-Vocld pentru jurisdicliaepiscopuluT catolic asupra credinciosilor luT 78

1670, 54 Iulie ; Csik-Somly6. Scrisoare a mAndstiril Csik-Somly6 cdtregeneralul Minorilor pentru planul, ce a flcut vicariul In Moldova,de a li se restitui mdastirea din Bacdti 79

1670, 18 Csik-Sornlyó. Scrisoare a aceleivisT rrandstirt cdtre Propa-gancld, pentru acelasT plan, addugIndu-se conditiile In care s'ar pu-tea realisa 8o

1673, 27 Februar st. v.; last Ordin al MT Stefan-VocIA. Petriceicu de a seface o hotdrnicie la 'Trebes 82

.1683, 19 lanuar st. v.; GalatT. Zapis al unor ctirgoveti din Galaff, pentruunul dintre aY lor, fugit 83

a685, 7 Februar st. v.; fa0'. Act de vinzare, purtind semndtura episco-pule de Bacgti si a unul inisionariti catolic 83

1690, 24 Maid st. v. ; Galatt Act de vinzare, purtind o semndturd in 11-tere latine 83

1691, 17 Mart st. v. ; IasT. Proces Innaintea Vornicilor de Poartd . . 84

1697, 2 Septembre; IasT. Act Intre doT sotY catolicT pentru a se mostenitntre sine ; semneazd Prefectul 84

2700, 20 Decembre; last. Scutire din partea lul Constantin-Vodd Ducapentru Prefectul catolic Felice-Antonio Sauli 84

Iulie;

.

-

.

Page 511: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

464

Pag.

1701, 29 Mart st. v.; lag. Scutire din partea aceluiag Domn pentru unstrgiu, al Iesuitilor 84

1701, 20 Iu He st. v.; Iag. Scutire din partea aceluiag Domn pentru avereaIesuitilor de la DumestY 85

1702, 13 tunie st. V. Delimitare a mosief de peste Prut a Iesuitilor . 85

1702, 19 Decembre. Mgrturie pentru proprietItile Iesuitilor din Lig, a laAdam Warylkowicz, fost misionariA 85

1703, 14 Iulie st. V. (?); IaT. CumOrMoare fäcutIt de l'refectul Sauli(cZavoli)

1708, 3 Novernhre st. V. (1); Iag. MIrturie a catolicilor din Iag in afa-cerea neintelegeriT ivite tntre Tesuict i Franciscanul Sauli cu privirela proprietatea caseY ccatolicilor,.UrmeazX decretul, In favoareaFranciscanilor, a episcopule de Baehr.' Stanislav Bieganski . .

1711, 13 Mart st. v.; lag. Privilegiu al WY Dimitrie-Vodl Caniemir pentruSauli

1714, Septembre ; Constantinopol. Firman al Sultanulta pentru libertateacultului catolic In Moldova si protectia NY de atre Domn.

1715, 05 August ; Iag. CumpArIttoare a tine case de cittre secretariul dom-nese Gheorghe-Francisc Strachocki

1715, 28 August st. v.; Iag. Act prin care Vornicil de Poartg confirm6Iesuitilor crlsma din lag, usurpaa de Franciscant

1715, dupl 28 August st. V. lag. Prefectul franciscan din Iag, AlexandruFischer, excomunicg pe lesuitul Casimir 1 wardochlebowicz, care luasetn posesie crisma pomenitd.

1717, 22 April st. V. Act de judecatli al mitropolitulut MoldoveY Ghedeon

1718, 25 Ianuar; Roma. Act de numire a episcopuluY de Baal, IosafatParysowicz, cu piese anexe

1718, 8 April st. V. ; tag. Testament al ureY catolice, cu rarturia unutmisionariti si a hit Strachocki

91

9 I

92

92

93

94-

94-

95

1718, 30 Iulie st, v.; Iag. Privilegiu al luY MihaT-Vocll RacovitX, pentrupivnita Iesuitilor dm lag 95

1720, 21 Maiti st. v.; CotnarY. Delirnitarea viel din ColnarY a luY Stra-chocki, data de el Iesuitilor

1721, 7 Maiti st. v.; Iag. Judecat h. a luY MihaT-VodK Racovitl pentrucrisma din Iag intre Strachocki si Prefectul franciscan Silvestru .

1721, 55 August; Hotin. Privilegiu al Pase din Hotin, Abdul, pentrucatoliciT din Moldova 96

95.

96

88

a,

.

,

. .

..... s .

Page 512: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

463

Pag.

1723, 4 Mart st. v.; IaY. Privilegiu al lui Grigore-VodN, Ghica, pentruIesuitii din Iasi si a lor 97

1724, 12 Octombre st. v. ; Iasi. Danie a unuY loc, din partea sotilorStrachocki, c6tre Iesuil

1724, 3! Octomhre st. v.; Iasi. CumOratoare de vie la Copal, in pre-senta Prefectuld Ioan-Francisc Bossia 98

1725, 27 April st. v. ; Iasi. Privilegiu al luT Mihd RacovitN. pentru preotulcatolic din Galati

x 725-40. NotI. relativa" la odAjdiile din Ardeal ale bisericil catolice dinIasi

1730, 3 Novembre st. v.; Iasi. Carte de blestem a mitropolituld Mol-dove Nichifor In procesul dintre catolici i Costachi Postelniculpentru mcOa Barati

1731, 17 Ianuar st. v. ; Iasi. Privilegiu al lui Mihal RacovitX pentru unvier al catolicilor

97

1737, 28 Ianuar st. v. ; Iasi. Privilegiu al lui Grigore-Voclä Ghica pentrubirul, ca ruptasi, al unor catolici din Trebes

9s

98

99

99

99

174 IElo 0 0 0 1rCO CO

1741, Septembre ; Constantinopol. Firman pentru libertatea de cult a ca-tolicilor din Moldova . too

1741, 18 Novembre st. v. ; 1ai. Privilegiu al lui Constantin-Voa Mavro-cordat pentru pivnita Iesuitilor din Iasi 103

1744 (?), 9 Ianuar; IaT. Zapis, cu mdxturia PrefectuluY Romuald Cordi. 103

1744, jill Septembre st. v. ; Iasi. Contract al unul Nicolae Bacalul, pentruun loc, cu Vice-Prefectul Ioan-Maria Ausilia 103

17441 25 Octombre ; Iasi. Contract intre Anton Voroav, catolic, si Ie-suitii din Iasi, pentru o casK 103

1746, 12 Iunie; Fr6ncesti. Testament al und catolic din Podul-lload, cudame( Franciscanilor 504

1746, 12 Septembre st. v.; Iasi. Ioan-VodK Mavrocordat opreste a maiveni in tarl. do Iesuitl 104

1746, 13 Octombre st. v. ; IaT. Acelasi c15, un pas id Vasile Frenk,dasal de latineste, pornit sl. cerseasa pentru clädirea

nouel biserici catolice din Iasi 105

1747, 30 Karkt st v ; Iasi. Acelasi dl. un trunchill de mAcelärie scutitestolici I or cjr L.Y 105

6?-174. 'VOL 1. 30

S;i 2 1 9 9 2 8

oo

Page 513: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

466

Pag.

1748, 13 Octombre st. v. ; last Constantin-VodK Mavrocordat confirml si-tuatia privilegiat g. a oamenilor de pe mosiile biserica catolice. . . 106

1748, 9 Novembre st. v. ; Mg. fnvoiall a oamenilor din Trebes cu Pre-fectul Francisc-Antoniu Mansi 1o6

1748, 31 Decembre St. v. ; IasY. Trimbitasul Anton Neamtul vinde 0 viela Miroslava, In presenta luY Frenk si Voroavl . to6

1750, so April st. v. ; Iai. Constantin-Vodh. Racovitg. acora. IesuituldMateY un privilegiu pentru HorlestY . 107

1752, 10 Decembre st. v.; last Acelas1 judecä neIntelegerea dintre IesuitY i Prefectul Clement Laydet 107

1753, 18 Septembre st. v. ; last Mate-Vol:1A' Ghica permite catolicilor a-sYface biseria de piatd. In Iag 107

1754, 15 Novembre st. v. ; Iasi. Zapis pentru o vie ce fusese a cpisariultifunguresca, In presenta luT Frenk 108

175 6, iiü Februar ; IasY. Zapis al le Frederic-Cristian Stahl, pisarid dom-new, atre superiorul iesuit, pentru o vie la Miroslava 108

1756, 6 Maiil st. v. ; Iast Constantin-Voa. Racovical confirm g. preotilorcatolid dreptul la o ocl. de unt-de-lemn pe lua, din Vara. . . . 1o8

I 7 6... Hotirlre a Propagande In afacerea bisericiI din lag si Misiunit . 109

1761, 23 Mart st. v. ; HorlestY. Hotnire domneasa. In procesul enoriasilorcatolici de acolo cu preotul iesuit 109

1764, 9 ; Talpa. Dasalul catolic dl. un zapis pentru clopotul bise-riciT din GalatT, neclAditg. Ina . 109

1767, 3 August st. v. ; Itist Grigore-Vodl Ghica dg. ordine cu privire laun chinas al Iesuitilor, care fugise 1 to

1767, 18 August st. v. ; Roma. Dispensl de asItorie In urma raportultduntil misionariil din Moldova I 10

Dupl 1773. NoM despre reIaii1e catolicilor din Iasl cu Rumiänzow i ur-mgrile lor 110

1775. Pretnuire, flcutK de starostele dulgherilor, a une/ case de pe loculIesuitilor I I I

1776, 8 Decembre st. v.; Last Grigore-Voa. Ghica dl. un privilegiu pen-tru zidirea timid bisericY catolice din lag 1

1777, Io August ; Roma. Permisie de vinzare de teten, acordath de Pro-pagana Prefectultit Iosif Martinotti 112

MaiA

. 1

Page 514: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

467

Pag.

Dup II Octombre 1777; last Petitie a catolicilor din IasT cltre Domnpentru refacerea in piatrK a bisericif lor arse 112

DupX 1777, I r Octombre ; IasT. Scrisoare a PrefectuluT din Moldova atmnunciul am Viena, pentru protectia germanl necesard. bisericiY. . . 118

DupI 1777, 11 Octombre ; last Raport al Prefectultd catre un ministrustain, despre etectele supresiund Iesuitilor, relatiile cu Constantin-Voclä Moruzi i situatia provincie 119

1778. InstructiT date de Prefect misionarilor sIX 116

1778, 6 August; IasT. Scrisoare de mustrArT a Prefectuld Martinotti cltrecatolicd din Hug 117

1779, 31 August; Rusciuc. Scrisoarea episcopuluY de Nicopole, Pavel Do-vanlia, clue rnisionariul Fedele Roccht, trimes pentru afacerY laConstantinopol 117

1780-2. Recomandape a generaluluT comandant in Ardeal pentru noul Pre-fect Anton-Maria Mauro 121

I780, zo Decembre 1782, 28 Ianuar; Varsovia. Scrisoare a nunciuluTatre Mauro, pentru averea din Polonia a ex-Iesurtilor din IasT 12 x

1781, ro Octombre; last MArturie de bXtrird pentru strada ce se pre-tindea a fi fost intre biserica catolicI i mln6stirea TreT-Ierarchilor. 121

1781-2. Explicatie a unuT plan relativ la acea stradá 122

1782, 26 Ianuar ; Roma. Propaganda multnneste luY Rocchi pentru in-struirea a doY Pasiomsd trimesT la Bucurestr 122

1782, 19 Octombre st. n.; IasT. Dupl petitia luY Mauro, Alexandru Con-stantin-Vodg. Mavrocordat autorisX refacerea in piatrI a bisericildin IasT 123

1783. Inventariu al averiT bisericiT catolice din IasT 123

1783. InstructiT ale luT Mauro pentru averea din Polonia 126

1783, pe la 26 Iulie; Lemberg. Fratele Barnaba Kgdzierski atre Mauro_In afacerea averiT din Polonia, pentru care nu fdcuse nimic episcopulde Bacifi 126

1784, 28 Septembre; Oituz. P. Paul Hoch, capelan, despre necesitateain Moldova a unuT paroch cu stiintl de ungureste 127

1784, 12 Novembre; Sniatyn. Episcopul de Bacld, Dominic, atm Pre-fectul din IasT, cerInd, intre altele, RimurirT asupra MisiuniY . . 127

1784, 30 Novembre; Varsovia. Nunciul cltre episcopul de BacH pentruMauro, ce adunK banT In vederea refacerd bisericiT 127

.

.

Page 515: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

468

Pag.

1785, 7 Ianuar st. v. ; last Alexandru Constantin-Voa Mavrocordat a-cordä permisia de visitif ler Mauro 128

1785, 27 August ; Roma. Propaganda atre Rocchi, pentru averea misio-narilor mortY gi ajutorul cerut pentru refacerea bisericiY 128

1785, 29 Novembre st. v. (2) ; fag. Not g. asupra sfIrsitulta defavorabilal until proces de teren 128

1786, 22 Maid; Sniatyn. Episcopul Dominic atre Prefect, cerind ban!. x28

1786, 20 August ; IagY. Rocclii, ca Prefect, trimete la Vargovia pe un mi-sionariti 129

1786, to Decembre st. v. ; lag. Archimandritul Gavriil atre Prefect,pentru sKatatea Mitropolitultff gi un tintir ce voih. Prefectul sK-1

trimeath. In Polonia 129

1788, 14 Iunie; Roma. Propaganda dare Prefectul Rocchi, pentru impre-juritrile grele din principat gi chestia calendariuluY 130

1789, 2 Maid; Roma. Propaganda atre Rocchi, pentru continuarea func-tiunilor id, trimeterea unuT cleric ungur gi privilegiul misionaruldMaffei 130

1789, 20 Iunie ; Roma. Propaganda clitre Rocchi, pentru purtarea luY cuTurciY, confirmarea le gi moartea zvonitli a episcopuld de Racial. 131

1790, 2 Mart st. v.; IagY. Divanul cXtre ispravnicif de kg! pentru scutel-nicil ha Rocchi 132

1790, 18 Septembre; Roma. Propaganda cKtre Rocchi pentru preotii ru-tenY uniff gi reclamatiile de presentat la congresul de pace, pentrucare se va Intelege cu Dovanlia 132

1791, 4 Februar. Franciscanul Ambrosiu Wolski expune conflictele salecu Prefectul 133

1792, 7 Septembre 1793, xiu April. Corespondentl Intre Dovanlia giAgentul imperial Merkelius, relativlt la ciuraK. 135

1792, 15 Septembre ; Roma. Propaganda dire Prefect, aratInd cele spusede misionarul Posoni, gonit din Moldova, cu privire la situatia na-tionalif a Ungurilor catolicY din aceastlt tall gi efectul ce afi avut a-ceste piff - 138

1792, 6 Octombre; Roma. Propaganda cXtre Rocchi, pentru refusul acestuiade a merge ca Prefect la Constantinopol .140

1794, 29 Mart; fag. MXrturie de catolicY pentru strada de ling& zidulTreY-Ierarchilor 140

1794, 14 April ; IagY. Protest al luY Rocchi et nu e supus moldovean. 141

Page 516: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

469

Parr.

t 795, 26 Iunie st. v. ; lag. Mitropolitul Moldova Iacov cla marturie re-lativ la strada de line zidul TreY-Ierarchilor 142

1796, 27 Novembre si r8 Decembre; Roma. Permisie de vInzare a unlitteren si und viI data de Propaganda Prefectuld Mihd Sassano . . 142

1799, 25 Novernbre; Iag. Circulara a PrefectuluY Vincentiu Gatti . . 143

1800. Relatie de visita a PrefectuluY Gatti 144

x 800, 16 April; Iag. Circulara a PrefectuluY Gatti, fixInd veniturile preo-tilor sal 145

i800, 20 OCtOmbre ; Cluj. Proces-verbal pentru ridicarea, smrgt . aladata, a odajdiilor din lag, depuse In Ardeal 146

1801. Relatia visite! acute de Prefectul Gatti 146

1801, 13 Mart st. v.; last Raport presintat le Constantin-Voda IpsilantiIn privinta reclamatiunilor acute de enoriag contra unor preoffcatolid

1803, 14 Mart; Tamasenr. Raport al parochulta, Iosif Berardi, despre oneintelegere cu ispravnicul local

1803, 14 August ; Roma. Propaganda permite misionariuld Brocani a cedao parte din atributifle ha coleguluY sali Stefan Bocskor 150

18404, 22 April; Roma. Papa acorda un privilegiu bisericiT din IasY . .

1805, 26 Iulie x8o6, 4 Ianuar. MarturiY pentru mosia Trebes . . . . x so

1805, 19 Septembre ; Calugara. Raport al hit Berardi, parochul, despredrepturile catolicilor asupra Trebesuld

x8o6, 13 lanuar; Csik-Somly6. Notite istorice ale manlistiriy asupra epis-copier din Bacaa. Se reproduc: a) Ordin al Provincialuld Ardea-luluY acre Valerian Lubieniecki, pentru recuperarea manastirir dinBaclia ; 29 August 1594 ; b) Invoiala Intre Valerian si alp siepiscopul de Bacad pentru acea manastire ; 25 Iunie x6ot ; c)

Episcopul de Marcianopol, vicaria In Moldova, Petru Parcevich, ciitreFranciscaniY Provincid ArdealuluY pentru restitutia catre dInsil amanastiriT ; 1670 .

1806, 16 Ernie ; Lemberg. Misionariul Barbieri dire Prefect, pentru chi-purile gasite la Lemberg ale episcopilor de Bacatt Adam Golski,lacob Dluski e Andre! Wasilo - 159

0308, 26 Maiii st. v.; IasY. Cercetare pentru conflictul catolicior cu egu-menul de Tre-IerarchT, din causa unor constructir Mute de acesta. 16o

1808, 3 Decembre ; Roma. Episcopul de Bacha, Buonaventura Carenzi,catre Prefectul Landi, pentru numirea sa i 6o

147

149

153

153

x5o

.

Page 517: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

470

Pag.

1809. Acte pentru cumpdrarea de atre Prefect a tinuY loc In PlicurarY. 161

iSio, 3 Februar ; IasY. Prefectul Landi acre Scarlat-VocIX Calimah pentrunoul cimitir catolic x 61

181o, 17 Novembre; Viena. Nuntiul cAtre Landi, pentru reiaiile tut cuMitropolitul Gavriil i niste cdshtorit mixte x 6 1

1812, '5 April ; IasY. Circulará a prefectuluY Buonaventura Berardi dindinstructiT de purtare preotilor sliT 161

1812, tnnaiute de 20 ; Iast Berardi atre Propagandh, pentru relatillesale cu predecesorul slid Landi 163

1812, 20 Iulie; Roma. Propaganda ciltre Berardi, pentru Landi i misio-nariul Barbieri 163

1813, 7 April ; IasY. Raport al WY Berardi, despre restringerea diocese!pretentille consulilor strlinT asupra MisiuniT, precurn i despre

altele relative la clinsa 164

1813, 25 April ; IasY. Raport al tut Berardi, despre uciderea misionariuldSilvestri, despre Barbieri si episcopul de Nicopol 165

1813, Iunie. Raport despre desgroparea, la R6chitenT, a misionariului Fran-cisc-Antoniu Tasso 165

1813 (?) [1814], 16 Septembre ; Roma. Propaganda atm Berardi, trime-tIndu-Y o scrisoare cKtre Vodl 166

1813, 23 Decembre st. v. (?); Iast PlInger! ale negustorulul Dimitrie Ma-rinovich contra tut Barbieri 166

1813, sfirsit. Barbieri cKtre consulul ems Pini, dezvinovatindu-se de acusl-rile lief Marinovich 167

1814, 14 Ianuar st. v. ; IasT. Berardi cAtre cdon Filippo>, despre casulBarbieri si despre ciumI 167

1814, 16 lanuar (?); last Raport al luY Berardi, despre mhsurile de In-dreptare ce a luat, despre casul id Barbieri si un proces al idLandi 168

1814, 17 April; Roma. Propaganda clitre Berardi, despre purtareaBarbieri 168

1814, 28 Maid ; last. Raport al liff Berardi, despre intrigile lter Barbieri.

1814, 30 Maid st. v. ; Iast Raport general al le Berardi, despre stareaMisiuna 169

1814, 7 August ; last Raport al In! Berardi, despre Barbieri si planul dea reface Residenta 184

si

lul

. 169

,

8

Page 518: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

471

Pag.

1814, 54 August ; List Rapoarte ale Id Berardi, despre acordarea protec-austriace, sosirea apropiadi a episcopulut de BacH i mijloacele

bIrtesil ale episcopatuluT 184

1814, 28 August 24 Septembre. Raport al tut Berardi, pentru afacereastradeY de Rugg. zidul Trelderarchilor i plecarea Jul Barbieri. . 185

1814, 21 Septembre ; IaT. Raport al hit Berardi. despre afacerea pome-naft a stradel 186

1814, 3 Octombre; fag. Raport al luY Berardi, despre o scrisoare oprith,procesul cu TreT-Ierarchil i starea rea a Residentil x 88

1814, 50 Decernbre st. v.; last Hotitrnicia In afacerea strudel x 88

1815, 4-6 Iunie ; 'last Rapoarte al le Berardi, despre alegerea sa ca e-piscop de BacH i purtarea favorabild a Itit Vodl tn proces . . 189

1815, I x August ; last. Berardi mulpimeste unuY cardinal pentru alegereasa ca episcop 189

1815, 26 August; Roma. Propaganda atre Berardi, despre mentinerea Julca Prefect, subsidiul asteptat de la Austria si reaua purtare a mi-sionarilor r90

1815, 13 Septembre 22 Octombre ; IasT. Rapoarte ale hit Berardi, desprezithava consacaril sale I90

1815, 16 Septembre ; Roma. Propaganda cltre Scarlat-Vocll Calimah, mul-tthnindu-T pentru favorisarea catolicior I90

1815, 26 Septembre-22 Octombre; last Report al luY Berardi, despresatisfactia Domnultif pentru scrisoarea precedent i idspunsul liiianexat 191

1815, 19 Novembre st. v.; last Raport al hit Berardi, despreepiscopul de Nicopole Ferreri, Barbieri si datoriile bisericil din Mol-dova 192

1816, 18 Ianuar ; last Raport al luT Berardi, despre intrarea sa tn IaTperspectiva ce are t 96

1816, pe la 25 ; Viena. Raport al hil Berardi (?) dire un ministrudespre biserica din Moldova si piedecile ce se pun stabi-

linT episcop 592

x816, 25 Maiti ; Viena. Nunciul cMre Scarlat-Vocllt Calimah, Invoclndsprijinul sati In favoarea hil Berardi 196

1817 (1812?). Raport al luY Berardi, despre catolicif din Basarabiastarea provincid sale 197

OeT

ciumd,

stain,until

si

Page 519: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

472

Pag.

1817, dupd 13/25 August; Iag. Raport al le Berardi, despre permisia devista ce i s'a acordat (se reproduce ordinul domnesc), despre si-tuatia sa pentru moment si nevoia de a nu se numi alt Prefect . 298

1817, 3 Septembre; lag. Raport al le Berardi, despre situatia sa pentrumoment, visita ce a fácut la Hug si preotul profesor Dénes . . . 199

1817, toamna. Relatie a visite( luY Berardi 201

[1817], 22 Decembre; Iag. Raport al luT Berardi, despre visith, purtareaMoldovenilor cu el, nevoia de misionarT i pastorul luteran. . . 201

[/817], 22 Decembre (2); Iag. Raport al ha Berardi, despre protectiaaustriacd, pastorul luteran, scoala din lag, visita, pastorul calvindin GrozestY si catoliciT din Basarabia 202

1819, 12/24 Iunie; Lig. Scrisoare neisaht d. despre rdscoala Tltdrasenilor 203

1821, 9 Decembre st. v.; Lig. Caimacamul Vogoridi confirmd o moard bi-sericit catolice 203

1822-3. Raport asupra administratiel bisericiY catolice 203

1821-3. MdsurY luate tn privinta administratiel bisericiT catolice de epis-copul de Bactlii Ioan-Filip Paroni 204

1821-6. Memoriu dat consululd frances, despre situatia episcopatuld catohcin Moldova 204

Pe la 2823. Instructil ale luT Paroni cdtre misionarT 205

1823 ; Petitie a lul Paront cdtre imphratul Austrid pentru a cere osubventie 205

1823, 20 Octombre; Cluj. Guvernul ardelean cdtre Implrat, despre lipsade acte asupra episcopatuld de Bacdti la Csik-Somly6 i cercetdrilece s'ad ordonat In archivele ProvincieT franciscane 205

1825, 14 Iunie-19 Julie ; Roma. Acte relative la numirea episcopuluTde Bacda Buonaventura Zabberoni 207

1825, 27 Iunie st. v.; List Domenico Brocani, vicariti, dare episcopulde Bacdd, despre poslusnicif episcopid 207

Duptt 1826, 30 Julie. Not d. despre sepultm-a lul Zabberoni 208

1827, duplt Iulie. CheltuielY fkute pentru reclddirea bisericil catolicedupd foc 208

1827, 24 pecembre ; Iag. Parochul Landi dlt un certificat misionariulutDénes 209

1830, II Ianuar; Miskolcz. Provincialul franciscan Studer atm pro-Pre-fectul din Lig, pentru subsidiul ce se cuvine ProvincieY 209

.

.

BOY.

.

Page 520: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

473

Pag.

t 83o, z9 Februar; Cerauff. Agentul austriac Lippa chtre Prefectul Pam-fili, pentru un conflict al acestuia cu autoritatea moldoveang. . . . 210

1831, 25 Mart 31 Decembre; Moara-Prefectulut Corespondents admini-stratoruluT Anton Grigorovid cu vicariul catolic Angeloni, despretulbudrile terlinestr provocate de recrutare 211

1833, 2 Iulie ; Viena. Nunciul dtre visitatorul din las; despre catolicAdin &lila, ArmeniY unitY din GalatY si soarta ce ar avea numireaunuY episcop catolic in Moldova 212

1834, 2 Decembre ; Viena. Nunciul dtre visitator, despre aceiasi afacerea numiril episcopulta catolic 213

1836 ; Roma. Propaganda decide refacerea bisericit din Bachil, dupK ce-rerea PrefectuluT Gian-Carlo Magno 213

1838, 17 Maifl; Roma. Generalul Minoritilor numote comisarid si visitatorin Moldova pe Rafael Arduini 214

1838, 9 Octombre; Roma. Propaganda dire Arduini, despre numirea saca episcop in partibus, resident In Moldova 214

1839, 12 Ianuar ; Roma. Propaganda dtre Arduini, despre consacrareahif in Bulgaria 215

1839, 12 Mart ; Viena. Nunciul cltre Arduini, despre atacurile apKrutecontra hif In douK ziare ungurestY 215

1840. Socoterf ale episcopieY catolice, inentionindu-se tipkritnrile acute. 216

1847, io April; Miskolcz. Provincialul Ardealuld, Roman Szab6, dtreArduini, despre stipendiul datorit de Misiune Provincie 216

1841, 2 August ; Viena. Nunciul dtre Arduini, pentru misionariul Bona-ventura Hagea 217

1847, 20 Octombre ; Roma. Generalul Minorilor dtre Arduini, despre in-trigile Ungurilor contra MisiuniT si tineriY moldovent trimeg laRoma 217

184... Note date de Arduini asupra Misiuna din Moldova 278

1843, 24 Octombre; Alghero. Arduini, episcop de Alghero, dtre noulepiscop din IasY, Paul Sardi, despre stares Misiunit, opera ce a sit-virsit el si calomniile ce i s'ail scornit 219

1843, 4 Novembre ; Pent Prefectul Magni dtre Sardi, probabil, despre gra-rnatid 0 dictionare romknotY 220

1845, r 5 Mart ; Roma. Generalul Minorilor cktre Sardi, despre intrigileUngurilor contra Misiunir 220

18451 Iiti August ; Esztergom. Archiepiscopul Kopacsy cltre Sardi, stkruindpentru plstrarea nationaliatit Ungurilor catolici din Moldova , 227

.

.

Page 521: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

474

Pag.

1845, 3 Octombre; Esztergom. Archiepiscopul Kopdcsy catre Sardi, despreacelaa lucru 221

1845, 24 Octombre; last Sardi clue Kopicsy, despre lipsurile In purtareamisionarilor ungurl din Moldova 222

1845, 19 Novernbre ; Esztergotn. Kopicsy clitre Sardi, aparInd pe misionariTungurY din Moldova si stäruind pentru plistrarea nationalitatiY Ora-nilor ungurT din Principat 223

1845, 30 Novembre ; Iast Sardi catre Propaganda, plingindu-se de inter-ventia Id Kopicsy 224

1846, 24 Decembre; Roma. Propaganda catre Sardi, despre cartile trimiseIn Moldova 224

1847. Prefectul din IasT catre Papas despre apasarea clasel rurale de catreproprietarY 224

1847, zo Iulie; Viena. Agentul austriac A. Eisenbach clue episcopul dinIasT, despre nenorocirea de a trait in Moldova si mlisurile ce vreaA ieie guvernul imperial 225

16924841. Documente scoase din archiva archiepiscopieT catolice din Bu-curestY si privitoare la istoria catolicismuld In Tara-Romaneasca. . . 226

1692, 21 Octombre st. v.; Tirgoviste. Vinzare de vie catre preotul catolicPavel din BucurestT 226

1694, 25 Iunie st. v.; Tirgoviste. Vinzare de vie clinga parintele biatuls,cu marturia preotuld Pavel 228

1703, 22 Mart St. v. ; Tirgoviste. VInzare de vie catre preotul catolicPavel 228

1717, 8 Mart st. v.; Bucurestt Scutire din partea Id loan-Voda Mavro-cordat a pivnitiT catoltcilor din BucurestY 228

1718, 20 Mart st. v. Barbu Brailoid, biv Serdar, decide In afacerea uneYvil reclamate pentru datoriT de Anton, preotul catolic din Rimnic 229

1719, 4 Iunie st. v.; Tirgoviste. Vinzare de loc la TIrgoviste catre preotulGhiurie din acel oras 230

1719, 23 Iunie st. v. ; §otinga. VInzare de loc catre aceliig 230

1726, 19 Novembre st. v.; BucurestY. Privilegiu al ltif Nicolae-Voda. Ma-vrocordat pentru preotiT catolid de la Tirgoviste 231

1731, 18 kite st. v.; Tirgoviste (?). Sinet In presenta preotilor catolicTAntonie, Ghiura si Luca 235

1734, 4 Iunie st. v.; Craiova. Vinzare de casä catre preotul catolicSerafim din Craiova 232

Page 522: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

475

Pag.

1752,. 21 Decembre st. v.; Bucureser. Privilegiu al luy Mad-Vol:11 Ghicapentru viile catolicilor din TIrgoviste 232

1754, 20 Octombre st. v.; SotInga. HoOrnicia mosiel Sotinga, posedatlIn parte de biserica din Ttrgoviste

1759, 15 Mart st. v.; Bucurestf. Raport cltre Doran In procesul Francis-canilor din Rimnic cu popa Manta pentru niste vir 234

1780, 29 Ianuar-7 Februar st. v. ; BucurestY. Proces al hit Luclovic, egu-menul Franciscanilor 235

1784, 29 IanuarI2 Mart st. v.; BucurestY. Raport Ottre Domn si boa-lire a acestuia tn procesul pentru Sotloga 235

1785, 22 MaiU st. v.; Tirgovise. Raport al ispravniculd de DImbov4aintr'un proces intentat de Iuniper, egumenul catolic local, contraunuY individ care usurpase o grAdinK 237

1787, xiii Ianuar st. v. Zapis al luY Constantin Cioranu cKtre mosnenifdin otInga pentru hotare 237

1790, II Iunie St. v.; Tirgoviste. Raport al ispravnicilor de Dtrabovitatn plIngerea Mang de preottf catolicl contra urnif individ care lidestnnuise Turcilor lucrurile ascunse 238

1793, 10-1 1 April st. v.; BucurestY. Anafoth In privinta daunelor adusede vecinY bisericiY catolice din BucurestY 240

1794, Iulie st. v. Petilie a egumenulta catolic din TIrgoviste cltre Domnpentru §otInga 241

1796, InceputI 798. Apel al egumenuld Iuniper In aceiast afacere . . 242

1797, iiii Iunie st. v. ; Tlrgoviste. Raport al ispravnicilor de DhnbovilaIn aceiasI afacere 243

233

1797, 23 Octombre st. v.; BucurestY. Privilegiu acordat de Alexandru-VocllIpsilanti catolicilor din Tirgoviste 244

1799, Septembre st. v.; Ttrgoviste. Plingere a luY Ainer, rnisionarid dinTlrgoviste, contra und usurpitrt 245

18o1, April st. ,v.; Tirgoviste. Petitie cittre Doinn a ha Juniper pentrusfinjenirea grldinilor bisericiT 245

itioi, 10 April st. v.; Tirgoviste. Raport al unui delegat domnesc In afa-cerea SotInget 245

18ot, Novembre; Tirgoviste. Iuniper se pllnge luY Vocll pentru violentesKvIrsite contra hit In via de la Cornet 246

18oi, 15 Novembre st. v.; TIrgoviste. HotIrnicie a grldinitor bisericff. 247

1807, Novembre st. v. ; Tirgoviste. Nouti plingerY ale egumenula Iuniperpentru hotare la .5otinga 247

Page 523: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

476

Pag.

i8o8, 25 Novembre st. v. SfaturY entre Iuniper in procesul menbionat 247

Otto, 8 lunie st. v.; .otinga. Impncarea dintre luniper si mosnend dinSotinga 248

18ir, 15 Main st. v.; Rimnic. Adeverinbn fabn de Vasile Lodorminy, egu-menul franciscan din Rtmnic 249

1812. Inscriptia de la Bnrntia din Bucureef 249

18t8, lin Iulie st. v.; BucurestY. Sinet al lid Ambrosiu Babick, egumenulRnrIbieT din Bucurest1 249

1819, 20 Februar st. v.; Rimnic. Zapis entre egumenul Lodormány pentruun loc In Rtmnic 250

1823, to Novembre ; Cioplea. Instrucbil adresate misionaritor din provinciaBulgarieY de vicarit-generalt Ludovic Bonauguri i Iosif.MariaMolajoni 250

1825, Main; Rtmnic. Egurnenul Iosif din Rimnic se plinge ltif Vora dechiriasif saY 251

1825, tin Main st. v. ; Bucuresif. Lisa a posesiilor bisericil din Ttrgoviste 251

1827, 12 Iunie ; IaY. Consultable de drept a avocatultif italian Adami . 252

1830, 13 lunie st. v.; BucurestY. Babick Inchiriaa o pray:die 252

5832, 4 Februar st. v.April ; BucurestY. Corespondenbn a guvernultdmuntean cu consulatul rusesc pentru posesiunea runlet bisericiT ca-tolice din Craiova i capela de cladit In cimitirul catolic din Bu-curesd 252

5832, 28 August; Roma. Propaganda entre episcopul de Nicopol, Mola-joni, despre plecarea Bulgarilor catolict din Cioplea si strimutarearesedinbiT episcopate la Bucuresef 253

1833-5. Corespondemn Intre Provincialul din Deva i Emeric Klempay,gardianul din Minnie, pentru arendarea veniturilor bisericif catolicedin Tirgoviste 254

1833, tin Iulie st. v.; Bucuresd. Secretarial de Stat Gh. Bibescu entreAgenbia austriacn, pentru o reparabie la biserica catolicl din Bucu-restY 257

1833, 18 Decembre st. v.; Rttnnic. Proces al egumenultif catolic Florian,din Rimnic, cu menbinnea mat multor acte relative la biserica dinacest oras 257

1834, to August st: v.; Rimnic. Proces al egumenuld Kletnpay din Rim-nic pentru un loc 258

Page 524: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

477

Pag.

1837, 20 August-1839, 15 Maid; Craiova. Acte relative la ruins vechiTbisericY catolice din Craiova, revendicatg. de parochul Ludovic Bodor . 253

1839, p2nä la 29 Maid; Craiova. Doul rapoarte ale luT Bodor, pentrucimitirul catolic din Craiova 262

184t, 8 April; Cioplea. Episcopal Molajoni atre rnisionariul GheorgheCarage din Tulcea, despre focal din BucuresiT i arderea BSrltiet 264.

1690-1835. Din obituariul Franciscanilor provincieT Bulgaria si Valachia 264

1300-1837. Documente scoase din archiva m6rastiri1 catolice din ampu-lung si privitoare la istoria catolicismuld In Tara-Romlneascg. . . 273

1300. Inscriptia sepulcra1 5. a lui Laurentiu, soltaz de Clinpulung . . . . 273

1602-10. Privilegiul Iu Rada-Vora' $erban acordat preotilor catolicY dinClmpulung 273

1612-9. Privilee analoage de la Rada Mihnea, Alexandra 1lia (?)

Gavril MovilI (mentiune) 273

1630, 10 Decembre st. v.; Cimpulung. DoT SasT din Cimpulung vtnd unvad de moarg. lu Oancea Lerescu 274

1632, 12 Iulie, st. v. Leon-Vodl hotareste Iii procesul provocat de aceastAvinzare 274

1637 ; Cimpulung. Judetul i plrgariT orasuluT judedi in acelasT proces . 275

1639, 20 Januar st. v.; Cimpulung. Judecatit a hif Socol Clucerul In a-celasT proces 276

1639, 7 Mart st. v.; Cimpulung. Vinzare de vie Metal preotuluT catolicDimitrie 276

1640, 19 Maid st. v. Matei-Vocll Basarab judec In afacerea moriT . . 277

1643-60. Privilegit pentru catoliciT din ampulung, de la DornniT Mate-VorlI, Constantin erban, Rada Mihnea si Gheorghe Ghica (men-liune) 278

1647. Inscriptia sepulcralI a SofieT de Borkis, catolia din Tlrgoviste 278

1657, 25 Januar st. v. Vinzare de vie atre preota catolicT GrigoreIosif, din Cimpulung 278

1661-80, PrivilegiT acordate catolicilor din Cimpulung de DomniT: Gri-gore Ghica, Rada Leon, Antonie-VocII, Duca-Vod i §erban Can-tacuzin (mentiune) 279

1679, 15 Octombre st. v.; Chnpulung. Zapis, cu seinnátura In litere la-tine a unuT gotman cimpulungean 280-

si

.,

si

Page 525: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

478

Pag.

1681, 9 Ianuar St. v.; Cittnpulung. Zapis cu litere latine pentru o vinzarecdtre preotul catolic din oras, Martin z8o

168 x , zo Februar st. v. Privilegiu acordat catolicilor din CImpulung de§erban Cantacuzin (rnenpune) 28o

1688, April ; Chnpulung. CumpIrdtoarea uneY case lingd mdndstirea cato-lick de acolo (mentiune) 281

1691, 27 Maid st. v.; Cimpulung, Vinzare de vie fatd de preotul catolicMartin din acel oras 281

1691, 1iri Octombre st. v. ; Nucet. Vinzare din partea egumenula dinNucet cdtre un Brasovean din §cheid a uneT viY . . 281

1694, 20 August st. V. Constantin Brincoveanu hothreste Inteun procesal preotilor catolicY din Cimpulung: Daniil 0 Martin 281

1696, 19 Iunie st. v. ; Cimpulung. VInzare de munte cdtre preotul catolicde acolo, Daniil 281

1697, 4 Novembre st. v. 1698, 3 x Iannar St. V. intdrire de proprietatesi blestem de la Mitropolie In favorul mIndstiriT catolice din Ompulung 283

1701, 27 Decembre st. v. ; Cimpulung. Contract cu preotul catolic Lucadin Clinpulung 283

1704, 18 Iunie ; Tlrgoviste. Provincialul Bulgaria ordoná a se face ru-gliciunt la Cimpulung pentru donatorul mdndstiriT Anton Grutch. . 283

1705 ; Cimpulung. Danie de vie cdtre biserica luT Clinpulung supt preotulDaniil i preotul §tefan 284

1705, x6 April st. v. ; Cirnpulung. Cedare de viT, cu mdrturia la Gruichsi a preotuluT catolic Daniil 284

1707 ; ampulung. Danie cdtre mdrastirea catolicd de acolo a luY AntonGruich, cu mdrturia misionariula Nicolae Kornich 284

1707, ro Ianuar; CImpulung. Danie ciitre mtnitstirea catolicd de acolo ;cu litere latine 285

1707, 7 Octombre st. V. Constantin BrIncoveanu d. un privtlegiustiriT catolice din Ctmpulung 285

x7o8, x 3 Iunie St. v. Zdlogire cdtre egumenul catolic Pavel din Cimpulung;cu litere latine 285

Dup. Past:1 1714. Proce s al pisaruluY Nicolae Wolf cu Constantin Micsunescusi Ciocdnel, la Brasov 286

1714, 24 Decembre st. V. §tefan Cantacuzino confirmii privilegiile bisericilcatolice din Cimpulung 286

mIng-

.

Page 526: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

479

Pag.

1715, 29 Iu lie st. v,; Clmpulung. Zapis clue preotul catolic Toma dinCimpulung 287

1717, 2-15 April- St. V. Ioan Mavrocordat acordl privilegif mKndstirif ca-tolice din Clmpulung si preotuluT Pavel ... 287

1720, 30 August st. v. Nicolae Mavrocordat d§. un privilegiu catolicilordin Cimpulung 287

1720, 28 Novembre st. v. Alt privilegiu al aceluiast 288

1723, 20 April st. v.; ampulung. Enoriasif bisericit catolice deacolo kali mIsurY relative la adininistrarea averft eT, supt parochulMoise Babick 288

1723, 7-18 Iunie; Roma. Indulgente pontificate pentru biserica dinCimpulung 289

1727, 25 Novembre st. v.; Cimpulung. Vinzare de vie atre preotul ca-tolic de acolo, Iacob 289

1731, 10 Februar at. v. Privilegiu al luY MihaY Racov itS. pentru catolicildin Clmpulung .... 289

173t, to Septembre st. v.; Cimpulung. Cedare de loc atre biserica cato-lici din acel oras 290

1732. PrivilegiT acordate bisericit catolice din Clinpulung de ConstantinMavrocordat (mentiune) 290

1734, 18 Iunie st. v. Vinzare de moat% care Nicolae Wolf pisariul . 290

1734, lid Septembretitt Octombre st. v. Privilegif acordate bisericil ca-tolice din Clmpulung de Grigore Ghica 291

1734, dupX Septembre. Ala vinzare de moarK atre acelY 291

1735, 3 Februar st. v.; ampulung. Sinet atre Nicolae Wolf pisariul 291

1735, 25 Februar st. v.; Cimpulung. Atestat din partea luY Iorga, judetde Cimpulung, si a oritsenilor a li s'ait incredintat sese brisoavede clue preotul catolic Bogdan 292

1735, 15 April st. v. Sinet atre biserica catolia din Cimpulung . - 293

1735, tiri August st. v.; Clinpulung. No6 atestat din partea Clinpulunge-nilor pentru cele sese hrisoave primite de la preota Laurentru 0§tefan 293

1735, 7 Octombre st. v. Privilegiu al luT Grigore-Vocll Ghica penlrumoara luT Wolf . 294

1736, 25 Mart; Bucure0T. Nicolae Wolf lasl bisericir catolice din Chuptylung moara sa, pentru a 0 stitpini dupit moarte-Y 294

,

Page 527: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

480

Pag.

1736, lir' Maid st. V. Privilegiu al BIT Constantin-Vocla Mavrocordat pentrucatoliciY din Cimpulung 295

1736, ii Septembre st. v.; Cimpulung. Cesiune de vie due preotiT cato-lid din Clmpulung 295

1736, i6 Septembre st. v.; ampulung. Zapis ca.tre Nicolae Wolf . . 296

1737, 55 kite st. v.; Cimpulung. Vinzare de mosie catre egumenul ca-tolic din Chnpulung Francisc Kronbauer 296

1738, 2 Ianuar st. v.; Cimpulung. Testamentul catoliculuY GheorgheWolf 296

1739, 9 Mart st. v. Scutire, din partea luY Constantin-Voda. Mavrocordat,pentru proegumenul catolic Vasile din Cimpulung, urmarit de TurcYpentru o prada a ccatanelorx. 297

1740, So August st. v. PuterY date de §erban Lerescu unor oament aY sTpentru administrarea unor mosia cumparate apoY de biserica catolica. 297

1742, 25 April st. V. Hotarlre a MareluI-Vornic Dumitru Dudescu in pro-cesul preolior catolicY din ampulung cu preoteasa luY cGheorgheSasulD 29g

1742, 21 April st. v.; Cimpulung. Cedare de vie catre biserica catolicadin Cimpulung 299

1742, 13 lie st. V. Scutire a lui MihaY-Voda. Racovita pentru aceiasT bi-serica. 299

1743, 30 Mart st. v., Cimpulung. Contract pentru facere de await in-cheiat de niste mesterY cu Nicolae, fiul JuT Nicolae Wolf . . . . 300

1743, 8 April st. v. Privilegiu prtn care MihaY-Voda Racovita confirmljudetultif Iorga din Cimpulung stapinirea moriT pomenite . . . . 301

1743, II April st. v,; Cimpulung. Confirmare a morif catre Iorga dinpartea luY Constantin BrailoiA Banul 301

1744, 3 Maii st. v. Noua confirmare a moril dare Iorga, din partea JulConstantin-Voda Mavrocordat 302

1745, 15 Februar st. v. Raport al boierilor Divanuld pentru stapinireamoriY pomenite 303

1745, 5 Maui st, v. impartire a moriT din partea luY Constantin-Voda Ma-vrocordat 303

1745, 7 lunie st. v. Zalogire a uneT mosiY catre preotul catolic Ilie dinampulung 304

1748, 21 Maul st. v. Ordin al Id Urigore-Voda Ghica pentru delimitareaposesiunilor, Impresurate, ale bisericii catolice 304

Page 528: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

481

Pag.

1749, 28 August st. v. Confirmare, din partea luT Grigore-Voda Ghica,a moril cltre biserica catolicit din Clmpulung 305

1749, dupit 28 August St. v. Adeverintit din partea luT Iorga cit si-a primitbaniT cuveniV si nu maY are pretentiY . 305

1749, 6 Septembre; Cimpulung. Testament cu mentionarea preotuluT catolicIlia Gryffski 306

1753. Privilegiu de la MateT-Vodl Ghica pentru biserica din Cimpulungpreotul Dionisie (mentiune) 306

1755, 26 Mart st. v.; Brasov. VInzare a uneT vit llnga a preotilor catolict 306

1757, 57 Octombre st. v.; Brasov. Vlnzarea vieT pomenite atm egumenulcatolic Dionisie, din Cimpulung 307

1758, 4 Ianuar st. v.; Brasov. Vinzare de vie due preota catolicT dinClmpulung, Lazar Zich i Ioanichie 307

1761-9. PrivilegiY de la Constantin-Vodfi Mavrocordat, Stefan-Vodl Raco-vitil, Alexandru Ghica i Grigore Ghica, pentru biserica catolicKdin Cimpulung (mentiunT) 307

1764, 21 Ianuar st. v.; Ctmpulung. Cedare de loc de cas1 chtre egumenulcatolic Ilie Fruhic 308

1764, 22 Iulie St. v.; Cimpulung. VInzare de vie catre preotiT catolicT dinoras 308

1765, 20 August st. v.; Cimpulung. Cedare de loc, de cfitre un catolicaltuia 308

1773-4. Extrase dintr'o carte de formulare a MisiuniT Franciscane din Mun-tenia, cuprinzind: a) o descriere a bisericilor catolice din tari; b) oscrisoare a unuT gardian atm provincial, despre neajunsurile ceresultii pentru Misiune din rfizboiul ruso-turc ; c) o petitie a pro-vincialuluT atm supesiorl, cefind din acelasT motiv scutirea de a venila Capitolul general; d) rfispunsul acestora la petitia precedenta.

1773, 14 lanuar st. v. ; BucurestY. Divanul TeriT-RomfinestY confirmi pri-vilegiile catolicilor din Clmpulung, dindu-li o notifi formfi . . 3"

1773, 8 Iulie st. v. ; BucurestY. Divanul acordl scutelnicY bisericiY catolicedin Clmpulung 312

1775, 21 Mart st. v.; Bucuresa. Confirmare din partea luY Alexandru-Vora Ipsilanti a privilegiilor ce afi avut catoliciT din Clmpulung. 312

1779, August. In urma uneT cererl grecestY a Franciscanilor din Cimpu-lung, Alexandru-Vodli Ipsilanti permite esceptional acestora sa st11.-pineascii douit prityitlif tn oras 312

309

62174. VOL I. 31

si

.

. .

.

Page 529: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

482

Pag.

1782, 26 Mart; Cimpulung. Contract, In present°. NY Anton Csubrin, gar-dianul catolic din Cimpulung 313

1786, 7 April st. v.; Cimpulung. Contract pentru gun loc de &miltde pilafs cu Anton Csubrin, egumenul

1787, 4 Februar, Roma. Scutire de anume serbItorY pentru catolicit mun-ted, dupX cererea episcopuluY de Nicopol, Paul Dovanlia . . . . 313

1787, 5 Februar st. v.; Chnpulung. Zapis pentru phsunat din partea egu-menuld catolic Iosif 314

1787, 20 Septembre st. v.; Chnpulung (?). Vinzare de livadli din parteaegumenulul de Nucet due gardianul catolic din Clinpulung, AntonCsubrin

313

1790, 28 Iunie st. v.; Bucuresef. Comisia Vistierie ordonii a se constatanumKrul scutelnicilor bisericiY catolice dm Cimpulung

5792, 15 Iunie-12 Novernbre st. v.; Bucuresff. Raport si hotklre dorn-neasc . pentru ddrile pe yin ce se cuvine a se lua de la Clmpu-lunged 315

314

314

17942 24 Iunie st. v.; Cimpulung. Zapis pentru un loc de casN,InnainteaNY Anton Csubrin si coleguld slt preotul Barnaba 316

1796, tia Decembre st. v.; Clinpulung. Contract pentru o clhdire de cad,cu Anton Csubrin 316

1803, 8 April st. v.; LerestiY-de jos. Sdterd din Lerestil-delos incheie uncontract pentru cl5jdiT cu Anton Csubrin

1804, 14 August st. v.; ampulung. Zapis, cii litere latine, cKtre AntonCsubrin, pentru o vie 317

1807, 25 August ; Cimpulung. MIrturie de tonsurare a unor clerie, cuprilejul visite, de clitre episcopul Francisc Fereri

1810-37. Diferite acte relative la administratia si averea bisericil catolicedin CImpulung 318

1815, 22 Februar St. v.; BucurestY. Privilegiu de scutelnicY acordat deloan Gheorghe-Vocli Carageit bisericiT catolice din Cimpulung . . 319

5825, 25 August st. v.; BucurestY. Privilegiu al luY Grigore Dimitrie-VocaGhica cuprinzind scutirile bisericiY catolice din Chnpulung . . . . 320

1827, 23 Ianuar; Clmpulung. MIsarY de reformatie luate la Cimpulung deepiscopul catolic Iosif-Maria Molajoni, cu prilejul visite sale. . 320

I829, 6 Julie; Clmpulung. MKsue Nate la Cimpulung de Molajoni, cuprilejul visiteY sale 6 321

1831, 17 Mart; lIrgoviste. Contract pentru arendarea cItre loan Toles aposesiilor rranhistirif catolice din Tirgoviste 321

317

317

si

,

Page 530: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

483

Pa g.

1832-7. Acte relative la egumenul tle Cimpulung Nazarie Szab6, prerumla predecesorul luY, losif 322

C. 1834. Jalb It a luY Simon Seifert, egumenul catolic din Cimpulung, Inprivinja noueY asezda a caselor in sate 322

1742,483I. Extrase 0 note din registrul botezatilor, confirmatilor. cdsKto-ritilor i mortilor, redactat in 7746, Ae gardianui din Cimpulung,Ambrosie Symico 322

1765 88. Extrase din registrele de socotelT ale bisericif catobce din Cimpu-lung 324

1731-1320. Mime In provincia Valachiet fIcute de diferite Capnole dinDeN a 325

1782-1829. Extrase din corespondents consulard austriacit, privitoare laistoria catnlicismulut In principate 327

7782, 16 August ; BucurestI. Raport al la Raicevich, despre Iesultul Ema-nuel d'Arrieta y Berrio, adus ca profesor pentru copiiT shT deConstantin-Vodd Moruzi 327

1735, 8 Ianuar; IaT. Raport al aceluiag, despie relele apucdturY ale Pre-fectuluT catolic Fedele Rocchi 327

1788, 23 Mart ; CerndutY. Raport al AgentultA von Metzburg, despre co-municatiile secrete ce i-a flcut Rocchi din partea hit Alexandru-Vodd Ipsilanti 323

1788, 9 April ; CerndutI. Raport al aceluiasT, despre cdlltoria de intoar-cere a luY Rocchi i piedecile ce a Intimpinat 329

1788, 13 April ; Cerndutt Raport al aceluiag, despre o scrisoare adre-satd, tot din ordinul luT Ipsilanti, de Rocchi coloneluluT austriacFabri 329

I 792, 26 Decembre ; IaT. Raport al Agentulul Schilling, despre corespon-dents. ce intretine pentru Alexandru-Vodd Moruzi abatele AntonLockrnann 330

1794, 28 Decembre; IasT. Raport al aceluiasT, despre alt corespondent alDomnulta In Polonia, abatele Petra Lockmann

1795, 22 Septembre; last. Raport al Agentulut Timoni, despre moartealut Fedele Rocchi 332

1796, 37 Maid ; last Raport al aceluiag, despre stdruinple ce facuseRocchi pentru a fi numit episcop de Bacdd i drepturile ce areAustria asupra episcopatuluY

1796, 26 August; Iasi'. Raport al aceluia.51', despre confirmarea ca Prefectcatolic a luT Michele Sassano

331

333

333

si

Page 531: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

484

Pag.

1804, II Iu lie; BucurestY. Raport al Agentuld Merkelius, despre moarteatngroparea episcopulut catolic de Nicopol, Paul Dovanlia . . . 333

1804, 12 Septembre; BucurestY. Raport al aceluiast, despre arderearatieY 336

1804, 9 Octombre; Bucuresef. Raport al aceluiast, despre acelast lucru. 336

1804, 13 Octombre ; BucurestY. Raport al aceluiag, despre proiectul derefacere a bisericif catolice 336

1804, 16 Novembre; Bucuresef. Raport al aceluia?; despre un conflict cuvicariul-general de Nicopol 337

1805, 23 August; Iast Raport al Agentului Schilling, despre misionaritStefan Bocskor si Rafael Macieiowski 337

0306, 17 August ; Iast Raport al Agentulut Iosif von Hammer, despre ne-siguranta In primirea protectieT austriace pe care o manifesta vice-Prefectul Domenico Brocani 338

1806, 28 ,Septembre; IasT, Raport al aceluiasY, despre lipsa de raspuns dela Propaganda tn aceasta afacere i atitudinea comisariultif francesReinhard 339

1807, 15 Mart; lasY. Raport al aceluiasT, despre cearta pentru patronatcu Planta i neoportunitatea trimeteriT tn Moldova de misionarY un-gurT, cutn propune Bocskor 340

1807, 14 ; IasY. Raport al aceluiasT, despre situatia catolicismulut inMoldova si propunerea luY Bocskor 341

1808, 7 April; Iast Raport al cancelistuld Duldner, despre piercierilesuferite de biserica catolica prin ultimul foc 343

1810, 12 April; Bucuresef. Cerere a Agentuld von der Rennen catre vice-presedintele DivanuluY muntean, generalul Engelhardt, despre dorintade a se Okra scutelnicit clerulta catolic 343

1812, ila April; BucurestY. Raport al Agentulut Fleischhackl, despre refs-cerea Baratielf i contributiile primite pentru aceasta 344

1813, 6 Ianuar; Bucuresef. Raport al aceluiasT, despre subsidiul acordatde Imparat pentru refacerea bisericiT . 345

1813, 13 Octombre; BucurestY. Raport al aceluiasT, despre retragerea laTirgoviste, de frica ciumiT, a parochuld bucurestean, AmbrosiuBabick 346

1813, 17 Novembre; BucurestY. Raport al aceluiasY, despre moartea epis-copuluT catolic de Nicopol, Francisc Fereri 346

BI-

.

7

Page 532: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

485

rag.1814, 8 Ianuar ; BucurestY. Raport al aceluiaff, despre Intoarcerea de la

Tirgoviste a luY Babick si plata uneY rate din subsidm 347

1814, 6 April; Bucurest Raport al aceluia.sT, despre abusurile savIrsitela Cimpulung contra bisericiT catolice si masurile ce a kat el . 347

1814, 4 Maid ; BucurestY. Raport al aceluiasY, despre celebrarea unuY ser-viciu divin pentru liberarea PapeY si purtarea cu acest prilej a con-sululd frances Lednulx 348

1814, 20 Maid ; IasY. Raport al Agentulul Raab, despre afacerea misio-nariuld Barbieri si despre nevoia de a stabili prote:toratul austriacasupra b:serica catolice din Moldova 348

1814, 26 August; Iast Raport al aceluiasT, despre acordarea protectieYimperiale pentru biserica din Moldova, raspunsul dat de Scarlat-Voila Calimah 0. necesitatea until stipendiu pentru noul episcop.. , 349

1814, 9 Septernbre; IasY. Raport al acelaiasY, despre afacerea stradeY

dintre biserica si manastirea TreY-Ierarchilor 350

1814, 14 Octombre; Iast Protest al aceluiasT catre Doma In afacereastrade pomenite 351

1814, 14 Octombre; Iasi. Raport al aceluiasI, catre internunliul Sttirmer,despre relatiile dintre Misiunea catolica moldoveana si Polonia, celece li-ati urmat si ce ramlne a se face acum 351

1815, To Februar; last Raport al aceliliasT, despre procesul pentru strada 352

1813, 2 Iunie ; 10. Raport al aceluiasT, despre Incercarile ha Bocskor dea se preface In sens unguresc organisarea MisiuniY catolice din Mol-dova si despre numirea episcopultif Berardi 352

x815, 28 Novembre ; BucurestY. Raport al le Fleischhackl, despre sosireanoulul episcop de Nicopol, Fortunato Ercolani 354

1815, 31 Decembre; BucurestY. Chitantli a ha Ambrosiu Babick, pentruo rata din stipendiu 354

1816, 19 Februar; Iag. Raport al luY Raab, despre refusal PortiT de arecunoaste pe episcopul de Bacail si lnvoirea Doinnule cu venireaunuY visitator 354

x816, i 9 April ; Iast Raport al aceluiasT, despre chestia visitatoruluf 355

1816, 8 Tunic ; BucurestY. Raport al Id Fleischhackl, despre certele ceprovoacli episcopul de Nicopol, Ercolani 357

1816, 19 Iunie ; Bucuresti. Raport al aceluirO, despre intentia guvernuluiimperial de a trimete In Muntenia un preot unit 359

1816, so August ; Bucuresti. Rapers al aceluiasY, despre scrisoarea de mul-

.

.

.

Page 533: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

486

OntirT adresaa In numele PapeT, de cardinalul Litta, luY Caragthaplanarea unuY conflict Imre BulgariY catolicY din Cioplea si pro-

prietarul mosieT, Hagi-Moscii .

1816, 20 August; Bucurestt Raport al aceluiasT, despre trimeterea preo-tuluY unit, numdrul credinciosilor de acest nt, planurile luY Ercolanisi prirnejdia ce ar aduce cu ele 361

1816, 29 Novembre; last Raport al luT Raab, despre intoarcerea episco-puluY Berardi si scrupulele DomnuluT 362

1817, 14 Iulie ; Iast Raport al aceluiasT, despre nelMelegerile dintre epis-copul catolic i pastorul luteran Harte 363

1817, 3 Novembre ; Iast Raport al aceluiasT, despre predicatorul luterandin Vizantia 364

1817, 20 Novembre; Bucuresti. Raport al luT Fleischhackl, despre certeledintre episcopul de Nicopol, Ercolani, i Provincialul FranciscanilorMisiuniT din Valachia, Anton Bartalis . 365

1817, 5 Decembre; BucurestY. Mgrturie data de credinciosiT catolicT dinacest ora lul Bartalis contra invinuirilor aduse de episcop Francis-canilor 369

1817, 23 Decembre ; BucurestT. Raport al luT Fleischhackl, despre Incur-thturile ce aduce purtarea luY Ercolani cu FranciscaniT, reclamatiade datoriT a creditorilor bisericiY i sentimentele luY Caragth fatde catolicT 372

1818, 3 Ianuar ; BucurestY. Raport al aceluiasT, despre trecutul bisericilorcatolice din Tara-Romneasc i veniturile lor

1818, 16 Iunie; BucurestY. Raport al aceluiasT, despre necesitatea de a tri-mete misionurY franciscanT cari sit fie maT vrednicT . 376

1818, 14 Iulie; BucurestY. Raport al aceluiasT, despre salariul preotuluYunit Grigore Major . 377

1818, 25 August ; BucurestY. Raport al aceluiasY, despre conflictul cu au-toritatea religioasl munteanK pe care-1 provoath activitatea preotuluYMaior

Pag.

359

374

377

1818, 25 August ; Bucuresa. Mitropolitul Nectarie thtre Caragth, In afa-cerea luT Maior 380

r8x8, 25 August ; BucurestY. Clerul muntean clue Mitropolitul Nectarie,In aceiasT afacere 382

1818, 9 Novembre ; IasT. Raport al luY Raab, despre numirea noulul epis-cop In Moldova, Paroni, i mIsurile luate si de hint pentru recu-noasterea luT 384

.

Page 534: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

487

Pagr

1819, 16 Ianuar; BucurestY. Raport al luT Fleischhackl, despre conflictelecatolicilor cu luteraniT , 385

1819, 5 Februar ; Bucurest Report al aceluiag, despre presintarea laCurte a episcopuluT de Nicopol si a parochuhit catolic 385

z 819, 18 Iunie; lag. Raport al 114 Raab, despre negocierile pentru re-cunoasterea lul Paroni 386

1819, 3 Iu lie; Bucuregt. Raport al cancelistuluY Solignac, despre noueleIncurciiturT provocate de Ercolani i interven0a MitropolituluT mun-tean 387

1819, Innainte de 5/17 Septembre; Bucurest Mitropolitul Dionisie Lupuclue Fleischhackl, despre usurpiirite ltif Ercolani 389

t 819, 26 Octombte ; BucurestY. Raport al luT Fleischhackl, despre conflictulluT Ercolani cu Mitropolitul 391

182o, 14 Februar; Iag. Raport al WY Raab, despre stlruintile pentru re-cunoasterea liii Paroni si nevoia und subsidiu pentru biseria , . 393

1820, 29 Februar; Bucurest1. Raport al la Fleischhackl, despre plecareaapropiatA a Itif Ercolani .

.1820, 9 Octombre ; lag. Raport al luT Raab, despre negocierile pentrurecunoaserea luY Paroni si nevoia de subsidiu pentru bisericl. .

1821, 29 Mart; Iag. Raport al aceluiag, despre chinuirea unuY preot ca-tolic de atre eterist1

1821, 20 Maid; lag, Report al secretariuluY I. Cantemir, despre indern-nurile acute populatieT de Mitropolitul Veniamin, IntovArKsit depreotiI catolicY Patnfili i Fabri .

1822, 18 Iunie; Viena. Raport al le Fleischhackl, despre necesitatea liber-tOT de cult in Muntenia si viitorul ce se deschide catolicismuleIn aceastA tarli

1822, to lulie; Cernthiff. Raport al la Raab, despre libertatea cultuluTcatolic, necesitatea und episcop si calitatea In care acesta ar trebuia se Infatiseze

395

395

398

398

398

399

1822, 7 August; CernAutt Raport al aceluiag, despre predicatorul calvindin Vizantia . 4013

1823, I1C1 Februar; BucurestT. Report al ltif Fleischhackl, despre scoala ca-tolicit din acest ores 400

1823, 12 April ; Bucuregf. Raport al aceluiag, despre acelag small . 401

1823, 30 August ; Bucuresti. Raport al aceluiag, despre subscriptiile pen-tru refacerea bisericiT catolice din Cioplea 402

.

,

.

Page 535: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

488

Pag.

1824, lid lunie; Bucurest1. Raport al aceluiasY, despre deschiderea scoli`fcatolice pomenite 402

1824, 18 Septembre; BucurestY. Raport al aceluiag, despre neoportuni-tatea trimeteriT until preot unit In Tara-Romilneasca 403

2824, 4 Octombre; BucurestY. Raport al aceluiasY, despre examenele lascoala catolicit 404

1824, 27 Decembre; Iaff. Raport al Agentulul Lippa, despre necesitateade a se trimete noY misionati 404

1825, 21 Mart ; BucurestY. Raport al le Fleischhackl, despre dorinta cre-dinciosilor de a se face un not( episcop de Nicopol In persoana vi-cariule Molajoni 405

1825, 8 Octombre ; Roma. Papa Leon al XII1ca atre Grigore-VocRt Ghica,multdmindu-Y pentru ocrotirea catolicilor 406

1825, 31 Decembre ; BucurestY. Raport al liff Fleischhackl, despre sosireanoultif episcop de Nicopoli, Molajoni 406

t826, 28 Ianuar; BucurestY. Raport al aceluiasI, despre preotul unit Va-sile-Veniamin Todor 407

1826, 23 Octombre ; Iast Raport al lu'l Lippa, despre opunerea guver-nului moldovean fatK de instalarea nouluY episcop de Baal( Zab-beroni 407

1827, 5 Ianuar ; IasY. Raport al aceluiaff, despre nevoia de a se face sila lag o small catolicti 409

1827, 19 Februar ; Jag. Raport al aceluiasY, despre plingerile idcute demisionariul Emeric Dénes contra vice-PrefectuluY 409

1827, 3 MaiU; BucurestY. Raport al le Fleischhackl, despre purtarea reaa Franciscanilor, despre procesul pentru ruina bisenciT catolice dinCraiova si plingenle Mitropolitultd In potriva asezilriY In Tara-Ro-mIneasa a episcopulul de Nicopol 410

1827, 29 tunic; Isis?. Raport al AgentuluY Liebmann, despre IntrelArY aleDomnulaf cu privire la Molajoni, la episcopatul de Bacilli si la con-ditiile In care el s'ar Invoi la restabilirea la 411

1827, 6 August; Mg. Raport al aceluiasY, despre pagubele aduse catoli-cilor de focul din urmI 411

1827, 23 Octombre ; Iast Raport at la( Liebmann atre Fleischhackl,despre focul din urmll si datoriile biserica catolice din Moldova. 412

1827, 24 Decembre; BucurestY. Raport al laf Fleischhackl, despre avereabisericilor catolice din Clmpulung i Rimnic 412

.

.

Page 536: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

489

Pag.

1828, 23 lanuar ; IasY. Raport al luY Liebmann chtre Fleischhackl, despreplata datoriilor bisericiY 413

1829, II April ; Sibiiil. Raport al ILA Fleischhackl, despre tolerarea rituldunit In Tara-Romneasc i facerea uneY bisericY 414

1447-184o. Documente de provenient,1 deosebith privitoare la istoria cato-licismuld In principate

1447, 30 Octombre; Culm. Mentiune a consacrfiriT unul altar la Culm deatre episcopul catolic din Moldova, Nicolae

Innainte de i600. Expunere a situatief catolicismuld In Moldova de Fran-cisc Pustis din Candia 415

161o, 14 Iunie; Csik-Somly6. Provincialul minorit loan de Várad cdtrecardinalul Pallavicini, despre phcatele luY Valerian Lubientecki, can-didat la episcopia de Baal' . 417

i6ro, 15 Iunie; Iast .$tefan Boer de Muse, secretaritt latin si ungurescal Domnulul MoldoveY, cetre cardinalul Pallavicini, despre acelasTlucru 419

16ro, 19 Iunie ; BacH. Iesuitul Daniil Visdrhely citre cardinalul Pallavi-cini, despre acelag lucru 419

16ro, 23 Iunie; Pinsk (?). Marele-Maresal polon Otre cardinaluldespre meritele Lubieniecki 420

1610, 12 Julie; Kremsier. Cardinalul Dietrichstein atre Papa, despreacelaff lucru 420

415

415

t6 to, dupg 12 Iulie. Lubieniecki atre cardinalul Lanfranco, despre mo-tivele prigoniril sale si actele Illudnoare ce educe 420

1610, dllpl 12 Iulie. Insemnare a mdrturiilor pentru si contra hif Lu-bieniecki . 421

16ro, dupg. 12 Iulie. Lisa a recomandatiilor pentru dInsul 422

1631, 7 Septernbre; Varsovia. Regele Polonie clltre Papa, recornandIndla episcopatul de Bead pe Baptist Zamoyski 423

1631, II Septembre; Varsovia. Regele PolonieT Otre un cardinal. pentruacelasl scop

1647, 3 lanuar ; Pressburg. ImOratul Ferdinand al IBea dare Papa, re-comandInd a se da, dutp cererea lul Vasile Lupu, episcopatele Mol-doveY i TeriT-RomlnestY luT lacint Makrypodarios

163i, ii Februar; Roma. Inocentiu al Xlea atre Mater Basarab, trime-tlndu4 pe Minoritul Bonaventura de Franco pentru a reformh ml-

423

424

cini, luT

Page 537: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

490

Pag.

Adstirea din Tirgoviste, anuntIndu-Y numirea luY Francisc Soimiro-vich la Prisren si scriindu-Y de n4te moaste 425

1658, 12 Octombre ; Roma. Cardinalul Chigi cdtre nunciul Caraffa, despreofertele Pacute Pape): de DomnuL muntean Mihnea al IIllea . . 426

1662, 2 t Octombre; Roma Cardinalul Chigi cdtre nunciul din Viena,despre trecerea la catolicism a uotnnulul moldovean fugar Gheorghe$tefan

1667, 9 April ; Roma. Cardinalul secretarill de Stat cdtre nunciul dinViena, Spinola, despre bunele disposipT ale DomnuluT munteanfugar Grigore Ghica 427

1670, 19 Lille ; Roma. Acelas1 catre acelasT, despre interventia Papa pelingd Impdrat In favoarea luY Ghica 428

1670, 6 Decembre; Roma. AcelasT cdtre acelasT, despre continuarea std-ruintilor In favoarea luT Ghica 428

1671, ria August ; Roma. AcelasT chtre nunciul din Viena, Albrizio, desprepldcerea cu care Ghica ar fi prima de Papa 428

1671, 14 Septembre ; Venetia. Grigore Ghica-Vodd clue Spinello, despremotivele ce-I fac air Intrerupe aldtoria si a merge la Consianti-nopol 428

1669, Ild April ; Lemberg. Raport al la don Luigi Maria Pidou, despreArmenif unitY din Polonia si Moldova 429

1691-170o. Din discursul archiepiscopulul de Spalato, :.,3tefan Cosrni, despreconvertirea posibilli a lenicerilor prin scrierY slavone rdspIndite si inprincipate

1712, I I Decembre ; Vasarheid. Valentin Raszlaviczy, Prefect al semina-riuluT, cdtre Propagandl, despre misionanul Alexandru Fischer dinMoldova 432

DUO 1738. Fragmente despre biserica din RImnic 432

1741. Finnan chtre Grigore Ghica, pentru libertatea de cult a catolicis-mule 436

1752. Firman chtre cadiul de Brdila si Domnul MoldoveY, pentru refa-cerea bisericif catolice din LasT 436

1753, 14125 Maid ; Iast Lens, Vel-Sluger, clue Giuliani, interpret polon,despre rnisionariul Laydet 437

1762. Firman clue Ioan-Vodd Calimah, pentru extorsiunT comise in po-triNa. Armenilor si Evreilor supusT af Poloniei 438

1806, 20 August ; IasT. Raport al comisariuld frances Reinhard, de,pre

427

431

Page 538: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

491

Pag.

protectia francesa ce era vorba s se acorde bisericit catolice dinMoldova 439

1808, lid August ; Tim4oara. tefan Bocskor, misionaria, etre Papa,despre suferintile sale si serviciile ce ar putea educe in Moldova. . 441

x816, 27 Februar ; last Raport al consululul frances Anton Fornetty,despre nutnirea episcopulur de Bacati Berardi, Impotrivirea ce ln-timpie la instalare i luarea bisericiY supt protectia austriaca . . 443

18 r6, 9 Decembre ; last Raport al aceluiag, despre sosirea id Berardiordinele Porta In privinta sa 443

1817, zo Decembre; BucurestY. Agentul Fleischhackl etre Lodormány, gar-dianul din Rimnic, pentru a-sY trimete actele la Bueuresef . . 444

1826, 14 April ; last Raport al consululd frances Tancoigne, despre so-sirea nouluY episcop catolic

Clue 5830. Din lucerile Capitolultif din Deva 444

1836, 4 August ; BucurestY (?). Episcopul Molajoni di instructil la ple-carea sa misionariulta din Cioplea, Nicolae Penner 445

Pe la 5836. Molajoni presinta cererile sale PropagandeT, pentru comuni-tatile din Craiova, Cioplea-PopestY, PloiestY i Turnu-Severin . . . 446

1839-40. ScrisorY ale preotuluY Bodor relative la ruins bisericil catolicedin Craiova, la cimitir si la un atac ce a suferit 446

1840, 17 Decembre ; Miskolcz. Provincialul Szab6 etre Propaganda, pentrusubsidiul ce-Y d Moldova 447

1715-1822. Docutnente scoase din archiva mandstiriT catolice din I:titanic siprivitoare la Istoria catolicismuluf In Tara-Romanease 448

1715, 28 Novembre st. v.; Rimnic. Zapis pentru o silite etre preotulAnton, provincialul 448

1718, 20 Mart st. v. ; Rumnic. Zapis pentru o vie catre acelasY . . . 448

1719, 24 Mart st. v. ; Klmnic. Vinzare etre preotul catoltc Antonie . 449

1728. Mentiune de vlozare etre preotul catolic din Rimnic,Grigore Fran-kovics 449

5732, 26 April st. v.; RImnic. Vlnzare etre preotul Moise Babick . .

1733, 4 Decembre, st. v. ; Rimnic. Maude a preotuld catolic Deodatde Lippa pentru o vinzare facutli de predecesorul sad Moise Babick. 449

1736, 2 Mart st. v. ; Rtmnic. Vinzare etre preotul catolic Simon . . . 450

1740,- 12 Mart st. v.: Rlmnic. Vinzare etre Vornicul Anton Marstaller 450

1740, II Iulie st. v.; Rimnic. Arendare etre acelasY 450

444

449

.

5i

.

.

Page 539: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

492

Fag.

1740, 15 Decembre ; Sibiid. Anton Marstaller face donallY bisericit cato-lice din Rlmnic 450

1743. 7 lunie ; Sibittl. Cercetare fdcutd, &LA cererea preotului catolic dinRimnic, P. Possin, tn privinta moriT stäpInite de Franciscanit de a-colo : mdrturille bit Petru Dobra i Ghorghe Hortolfigy 451

1754, lid Maid st. v.; Rimnic. Hotdrire a episcopule de Rtmnic, Grigore, In procesul dintre preotul catolic Serafiat si loan Hulubescude la Ocne . 453

1754, 18 Iunie st. v. ; Bucurept Constantin-Vodd Racovild acordd scu-telnicY biserica catolice din Minnie 455

1754, 20 Septembre st. v. ; Rlmnic. Contract Intre un Logofit i Cristofor,preotul catolic de la Brildicent 455

1759, 7 April st. v. ; BucurestY. Mdrturia episcopulut de Rimnic GrigoreIn procesul dintre Franciscanff din retedinta sa i popa Ivlanta. . 456

1759, 15 tulle st. v.; Bucuregf. Hotdrtre a Id Scarlat-Vocla Ghicaprocesul dintre FranciscaniT de la Rimnic i popa Manta . . . . 457

1779. 27 August st. v. ; Rimnic. Hotirlre a ispravnicilor de Vticea pen-tru restabilirea vechilor hotare ale °Ioculta dat de Marstaller . . . 453

1783. iii April si. v. ; Rlmnic. Contract de schimb Intre Constantin So-coteanu si FranciscaniT local*? 455

1790, 28 August st. v.-182o, 8 Tulle st. v.; BucurestY. Privilegil de laDivanul de supt ocupatia austriacd, de la DomniT MihaY Stitt], ConstantinGheorghe Hangerliu, Alexandru Moruzi i Alecu Sutu pentru md-ndstirea catolicd din Rimnic 459

1811-47. Diferite documente relative la mIlndstirea catolicil din Rimnic. . 459

1822, ri lulie; Rtmnic. Chitanla datd preotuluY catolic Vasile Lodormánypentru o caleascd depusd la Bleltie de un pribeag din 1821. . . 461

.

in

Page 540: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

TABLA NUMELOR PENTRU SOCOTELILE BISTRITEI

NB. Numele tn literl compact l. shit cele de localiatt

A

Abinend (AndreY, Bistritean ; pIrcl-kb, ambasador), 12, 14-5, 17-9,28-9, 31, 33, 36.

Aiud, 41.Alba-lulia, 6, 9, 141

43-4, 45, 49.Alexandra Coconut (Domn al Mol-

doveY si TeriY-RomKne$tY), 39.

16-26, 28,

Baia-Mare, 15.Balassy (Imre), sr.Balica (Hatman moldovean), fo.Bálint (LdszI6, apitan), 4.Barcsai (Acaliu, principe al Ardea-

lulul), 43.Barcsai (AndreY, sol In Moldova), 5.Barnowski (Domn al MoldoveY), 39.Bassa (Tom), 39.Basta (Gheorghe, general imperial),

24, 33-4-Bithory (AndreY, cardinal, principe

al Ardealulul), 15.Báthory (Gabriel, principe al Ar-

dealuluY), 34-5.Bdthory (Sigismund, principe al Ar-

dealuluY),I1.5, 19, 20, 28-30, 32, 34.

Alopeus (Gheorghe, Bistritean), 19.Apaffy (MibaY al II-lea, principe ar-

delean), 52 $i 53Ardeal (guvernator, 1621, 1623),

37-8.Aron.Vodl (Domn al MoldoveY), 12,

3.Fratele luY), II n. 2, 12.

Báthory (tefan, principe al Ardea-luluT $i rege al PolonieY),. 9.

Bayerdorff (Gheorghe, Bistrioan), 13.(Petru, BistriOan), 26.

&Off (ungurY, aY luT Mani Viteazul),20-2.

Bethlen (Francisc), 44. (loan), 40.Bethlen (Gabor, principe al Ardea-

luluT), 36-7.Biblia (romlneascl), 52.1311.0u, 17, 23.Bistrita. DreetorT: Cesser (Dania, no-

tarid), 15. Eifner (Gheorghe,gd), 36. Ilia$ Oabadaf), 451 47.Kraus (Simon, pircllab), 21, 28-9.Martin (pircllab), 39. PircllabY(1638), 41. (1646), 45. (1652), 46.

, r,

bi-

-

Page 541: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

494

Sarnuil (vames), 51. Toader (so-bada,$), 46. Werner (Toma, jude , 2.

Bistrita. Patriciera: Daum (Grigore),8. Kraus (Mihai), 19, 29. Leo-nard, 44. Nirnerkuer (Andrel), 13.Stocklohn, 12. Vincentiu, 3.Vischer(facob), 15. Wolfgang (Wolf), 3-4.

Bistrita. Cet1itenY Aschman (Mate),42. Bemches (Martin), 4. Engeter(Blasiu), 4. Gruba (Valentin), 30.Kiinig (sopa la), 46. Kugler (Va.lentin, vaduva hit), 6. Ordlig(Simon, vacluva luY), 16. Scharser(Gheorghe), 9. Scherer (Grigore),3. Schiltz Grigore), 28. Victor,25. Vmctor (Gheorghe), 25.

Bistrita. MesteogarY: Adam argin-tarul, 7. Gall croitorul, 21, 24.Valentin croitorul, 16. loan diacul,7. Martin fierarul, 25. Gaspar fie-rarul, 22. Iacob fierarul, 6. Va-lentin frInghierul, 25. Ioan Ebel,hangiul, 22. Matias de Olmtitz,hangiul, 24. Pavel pielarul, 21.Pavel pitarul, 7. Laurenpu rotarul,30. Partheyer, scriitor de scrisorTrom5nesit 43. Hans selarul, 38.Ioan tinichegiul, 29. Jacob z:darul,21. Steinkelner (Gheorghe), 39.

Bistrita. Trimest robY, spiont Bal-tazar, 23. Bocskai (Gheorghe), 5.Bogner (Mihal), 40, 43-5. Bogyer(Mechel), 41-2. Cionca, 36. Costin,51. Coma, 7. DKmian, 3. EngetlMihaT), 35. Filip, 3. Fleischer

(Hans), 3411 44. Gaal (Grigore),12-3, 30. Galiczy (Gheorgbe), 28.Gangkroner, 48. Gheorghe curie-rul, ii. Grebani (Matias), 7. Gri-gap, 46. Gergely, 41. Hajdu (Mar-tin), 45, 48. Ioan, 31. loni, 6-7.Jockler (MateY), 7. Kamner (Gheor-ghe), 41-2. Keichler, 36. Keresz-tessi, 44. Kiss (Miha)), 48, So. Kiss

(Petru), 13. Krauzner (Kretzener? ;Toma), 27. Lazhr (§tefan), 1 1..

Lazdr, 29. Martin, I. Alt Martin,36. Parthel, 42. Pop (Mihal), 26.Prelagy (Ioan), 13. Purscha (Luca),48. Rédi (lacob), 31. Rener (Peru),4. Rud (Hannes), 41. Salomon,15. Saur (Than), 30. Savu (Ioan),29. Schmied Ciech, 48. Seidel(Mechel), 42. Simon, 51. Soldina(Ambros), 4. §tefan, 28. Alt §te-fan, 44, Stenkelner (Martin), 30.Sultan (Gheorghe), 39. Szakics(Stefan), 43, 50. Thylman, 37,Toma, 37. Trifan, 15. Wermescher(Mihal), 46.8, Wieger, 43. Zaind-ner (Matias), 33. Zeigler, 36,Zimmermann (Gheorghe), 42.

Bistri;a. Locuitort Radu Rominul, 12,Blaj, 29.Bocskai (§tefan, rege ungur), 14, 16.Bodony (Stefan), 15-6, 21-2, 26,

29, 33.Boer (Stefan, de Récse), 12.3,Bogáthy (Nicolae), 34.Bogdan-Constantin (pretendent mol-

dovean), 8.Boiris (Janos, scutar), 44.Borbely (Stefan), 43.Bornemisza (Baltazar), 15, 25, 30.Boros (Janos, serv al principelul),

43-5.Bourkay (Ioan), 29.Brapv, 13, 17-9, 27, 49, 50. (Va-

lentin, librar din), 6.Bucioc (boier mo)dovean), 30-1.Buda, 14-Budacker (Gheorghe, Bistritean), 18,

20, 25, 27.Budacker (loan, jurie), 13, 18-20,

22, 24. (Elul luY), 19.Budacker (Martin , 39.Budacker (Simon), x8.Buday (Francisc), 22.

Page 542: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

Caluga'rY (din Moldova), 34, 36, 40.

Camenita, 46, 48.Carpatt, to, 12, 14, 28-91 41, 44.Castaldo (Ioan-Baptist, general im-

perial), 8.CazacY, 16, 19, 25, 31, 45-6, 48-9.Cetatea-de-Balta (castelanul de), 2.

(Rlul de lIngg cetate), 26,

Chek (MihaY, din Bistrita), 31.

Chintelec, 31.

Cbiruta (Moldovean din Clrnpulung),44.

Ciceil (castelanul de, In 1524), 2.

Damian (Vistierul, boier al Int Iere-mia Movill), 28, 30.

Deal (Andre, sol), 38.Deal (Janos, sol), 37-9.Décsy (Janos, sol),De', 21, 23, 25, 29, 32.Despot (lacob, pretendent), 35 i n. I.Diac (Gheorghe, soldat), 4-Diac (MilmY, sol), 33.Dip?a, II, 15, 22, 25.

/Xi !vas", 48.

Figaro?, 16, 19, 42-3, 48.Farkas Gheorghe, nobilardelean),Feciorul (Matel, pircalab de Gur-

ghi4 23.

495

Chive lung (moldovenesc), IO, 15, 27,

39, 41, 49,51. (Vornic, 111161436.Cluj, 13, 15, 17, 23, 26-33, 36, 40,

43- (Judele, In 5598), 14.Cnejt romlni, 23.Constantin Voevod (§erban), 43.Constantin Stolnicul (boier al luI

MihaY Viteazul), 22.Constantinopol, 29.ColOCrla, 23, 30.Costea (boier moldovean de supt Ste-

fanita-Vodl), 2.Csaky (Stefan), 15, 20, 26, 31-2.Csornortany (Toms), 30.

Dobokay (Francisc), 7.Dociul (si fratele luY, boierY moldo-

"110, 44.Dorknecht (Stefan, Bistritean). 44-5.Dragos (Vornicul, boier moldovean),

21, 24-5, 28.Dragos (sol moldovean), 3.Dresler (Martin, Bistrilean), 33.Dumitra, 12, 21, 50.

Erdely (Stefan), 34,

Fejéregyháza (in Tinutul BistrileT),17.

Felsa, 26.Feurtag (§tefan, sol bistritean), 38-9.

48-50.

25.

Page 543: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

496

Fiotta (Ioan), 25.Flans (Ioachim, apitan), 33.Franced (ambasadorY, In Ardeal), 51.

Gabt (Valentin, dpitan), 15.Garbély (Martin, apitan), 15.Gasul (Gavril Vistierul, boier mol-

dovean), 2.Gavay (Nicolae), 15, 18, 20, 29.

(Sotia hit), 15.Gensdort!" (sGentzdorffp), 19, 23.

GermanY, 14, 20, 27, 32-3. V.Silesient

Gherla, 23, 26, 331 43, 49-51.Gorosliii, 32.GrecY, 26-7.

Hatmanul (moldoveen, 1613-4), 35.Henrici (Leonard, Bistritean), 44.Hotin, 46, 48.

Jacobinus (loan, secretariA ardelean),29, 31.

lad, 2, 23, 48. (Mate! din), 2. (Xi-colae Moldner, din), 26, 28, 34.(Stefan din), 1.

Iancu-Voda. (Sasul, Doran al Mol-dove), 10.

ranovid (Toderasco, boier ntoldo-vean), 43.

NA 29, 339 39, 42, 45.Ieremia (Vistiernicul, boier moldo-

vean), 2.

Franck (Gheorghe, Bistr4ean), 19,26-7, 30, 41.

Grecul (lani, boler al luY Mau!Viteazul), 31, 33.

Greff (Matthias, Bistritean), I.Greff (Simon, Bistrilean), 2.Grendler (Valentin, Bistr4ean). 30.Grigorovid (Petru, Armeanul, cre-

dincios al hit MihaY Viteazul),II, 26.

Gurghiii, 22, 47.Gyeroffy (loan), 27, 30-3.Gyulaffy (Ladislas), ii.

Hoc( moldovenY: Cheful, ii. Pas-

cul, 42.Hrizan (Armas muntean), 21.Husthr Petru, i fiul Iufl, 14.

lernot, 51.Ihm Stefan, Bistritean), 15, 18.21,

26, 30.llva, 46. (Lull/. Rominul, din), 20.

16, 26-7. (Szab6 Ferencz,pitan de), 25-6.

Iosif al Hies (episcop de Ardeal), 52.Idsika (Stefan, cancelariA al Ardea-

luld), 14-5.Ivanco (Pitarul, boier moldovean), 2,

0

lb

hold, ci.

Page 544: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

Kalmandy (MihaY, capitan), 18, 23.Kamuthy (Blasiu), 29, 31.Kanngiesser (Laurentiu, Bistri(ean),

4 t.Kdpolnay (Ioan), 27.Károly (Petru,stipendiatbistriman), 9.Kazas (Ioan), 27.Kemeny (loan, principe al Ardea-

luld), 47.Kemeny Petru), 47.Kifner (Gheorghe, cApitan), 15.

Lgpusneanu (Alexandru, Domn alMoldova), 7-9.

Lea Valid, 17-8, 33.Leca Aga (boier muntean), 22-3, 28.Lechinta, 20-1, 25, 31.Lividarius (Andra, sambelan al le

Mihal Viteazul), 23, 31.

Macskissy (Baltazar), 51.Maer, 46.Magno (Carlo, agent imperial), 33.Maramure§, 1, 51. 'Maria-Cristina (principesg. a Ardea-

lula), J4-Marsigli (contele Ludovic-Ferdinand),

Martinuzzi (car& nalul Gheorghe),5.6.

Maurer (loan, 'nester din BistriM), 5.Melandus (Filip, Bistri(ean),Miha Viteazul (Domn al Teril-Ro-

mitnest1), 15-23, 25-8, 30-1,

497

Kirchner (Ioan, vice-clpitan), S.

Kiss (Grigore, apitan), 26.Kobory (Martin, apitan), 29.Komledee", 43-Kornis (Gaspar), 13.Kornis (loan), 36.Kovacs (Petru, apitande haiducl), 49.Kovicsoczy (Wolfgang, cancelarig

al Ardealuld), 19.Kychyd", 12.Kymlynémeth", 15.

Lugassy (Francisc, apitan),Lupu (Vasile, Domn al Moldova%

41-3, 45. (Fiicele sale Maria),

44- (Ruxanda), 46.Lutsch (Stefan, sol), 49.Lynczig (Gheorghe, cgpitan),

MihaY (Cgmgrasul, boier muntean),24 i n.

Mihale (Armasul, apitan de Co-socna sail de Cluj), 23-4.

Mindszenty (Benedict), 24.Mirisliti, 26, 30, 50.Mocod (Miha, cneaz de), 6.Moldova. Died: Andra, 31. Gheor-

ghe, 5, 7. Serdar, In 1659 ; 50.

Salmon, trimes din, 3.Mescovia si MuscalT, 48, 52.Mona (Ieremia, Domn al Moldo-

va), 14-51 34.

62574. Vol. I. 32

K

L

fil

53.

42.

19.

IS.

Page 545: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

498

Movill (Simion, Domn al MoldoveY),

34.MuncacT (episcopul de ; 1654), 47.

N

Nacul (Ioan-Ferdinand, boier mol-dovean), 51.

Nagy (Jrinos, agent bistritean), 37,Nemes (loan, apitan sirb), 25,

0

Olasz (Miluily, agent bistritean), 37.Oils (Hatmanul, boier moldovean),

30-I.

Palaticzy (Gheorghe), 9.Palko (Janos, cb.pitan), 4-Pan (Ioan, cgpitan sirb), 25.Peressith (MateT), 23, 30.Petcu (odobasa), 25.Péterfalva, 18.Petki (Istvan, cgpitan), 46-7.Petra Schiopul (Domn al MoldoveT),

9, I I.

R

Razz (MihaT, cgpitan slrb), 21-4.Radu Mihnea (Domn al TeriY-Ro-

miinestT), 24 11.Rsik6czy (Gheorghe I-iii, principe al

ArdealuluY), 40.5.Rakoczy (Gheorghe al II-lea, prin-

cipe al Ardealulu1), 43, 45-6, 48-50.Ra.koczy (Ioan), 29, 30.Rákifoczy (Ludovic), 33.

Muntenia si Munten1, 5, 13-4, 35.Muraldi (dr. Than), I I.Myhes", 19.

Nistor (Trims al luT Ierernia Mo-vilg), 14.

Nu§faiiii, 9.Nyakazo (Ioan), 26.

Oriftia, 2.

Polonia 0 Polont 2 7, 30,

48-9.Popa Andreka (chpitan), 41.Praga, 30.Prepostviry (Stefan), 33.Prut, 46.Putna (mgngstirea), 39-41.

34,

Rikoczy (Sigismund, principe aide-lean), 34.

Rares (Hie, Domn al MoldoveT), 4-6.Rares (Petru, Doran al Moldova), 4.Rares (Stefan, Domn al MoldoveY),

4, 5, 7, 8.Reghinul sisesc, 21.Reimer (Simon, Bistritean), 38, 40.Reteg, 33.

Page 546: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

Reyttermacher (MateY, cdpitan), 4.

Richter (Marcu, Bistritean), 48.Rode lt sad Rade lt (Gheorghe), 7.

(Simon), 13, 18-9.Rodna, 6, 12, 24, 26, 30-1, 33, 36,

40, 52. (Janos Deik din), 34-5.

Safta (lloamna Moldovel), 50 i n.Saj6, 9, 15, 21, 29.Sah fa, 32-3.Same§, 30.Sapponarius (Pavel, Bistritean),Sag, 14, 17-8, 20, 27, 32.Settler (AndreY, Bistritean), 19-21,

25, 29, 31-2, 42.Sava (Armapil, boier moldovean),

6, 22-3.Schincker (Gheorghe, cdpitan), 15-6,

24, 32.Schobelius (Francisc, notarid bistri-

tean), 52-3.Scholaris (Andre; soldat), 4.Schultz (Grigore, Bistritean), 32.Schultz (loan, Bistritean), 22.Schultz (Martin, jude bistritean), 48.Schwertfeger (cdpitan), 4.Secuime i SecuY, 20, 25.Senyey (Pancratiu), 33.Sertor (MihaY, apitan), 16.

Sibiiii, 3, 4, 15, 18-20, 25, 35.Sibrik (Gaspar), 25.

32.

Tamasfalvy (loan, cdpitan de SecuY),

24-5.Tatarl, 12-3, 37, 40, 43, 48-9, 51.Term, 20-I.Telciii, 25, 31.Telman (MihaY, Bistritean), 44.

Rosenberger (Grigore, om alPetru Rare), 3, 8.

Rusia (provincia), 46-7.c Rusnacro (episcop), 46.Rusul (Constantin, Trimes), 46, 48-9.

499

lul

Sicmir, 15.Sighipara, 19.Silesierif (ante°, 20.

32,

Sinan-Pasa (Mare-Vizir), 14.

Stngiorz, 22, 26, 43, 51. (Pops Toa,der din, dpitan), 15.

SirbY (alder), 21, 23-6.Smigmatopoeus (Pavel, Bistritean),

27.Soliman-cel-Mare (Sultan), 5,Stanciu (*tefan, soldat), 4.Stefan-cel-Tindr (Domn al Moldo-

vet), 2.Stroid (Vasco, Cdindra de Rodna),

8.

Suceava, 47.8, 53.Sucevita (m5ndstire), 48.Szekely (Frederic), 33.Szdkely (Moise), 14, 19-27,Szentpaly (loan), 28.Szilvisy (Raltazar), 31.Szuhay (tefan), 14.

29, 30.

Teoctist (tnitropolit al Moldovel), 2.Teodosie (Logofltul, boier muntean),

23,Tepolt, Tepelt, Tepilt sad Tipelt

(Ioan, Bistritean), 28, 31, 33.Teutsch (AndreY, vice-apitan), 24.

S

T

imilii,

Page 547: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

oo

Teutsch (MihaY, apitan),, 15.Tholdy (tefan), 28.Thoroczky (pIrdlab de Bistrita), 435.TiRanY, I I, 21.ThIciily (Imre, principe al Ardealu-

ha), 51.

Tomsa (§tefan al II-lea, Domn alMoldova), 35, 38.

UngurY, 21, 23, 28.

Valea RodneY, 2.ValonY, 33.Varlaatn (Mitropolit al Moldova), 40.Varticovid (Hannan al Moldova), 5.

Valarheiii, 20.

Wallendorf (Joan, Bistritean), 44.Wayda (Mihail, fiul judeluY din Si.

12.

Weidner (Urban, Bistritean), 19, 33.

Torneator (Martin, clipitan), 15.Total (boier moldoyean), 46.TrabancY, 47.Turd, 6, 9, 10, 22.4, 29, 36, 40,

4932.Turda, 18, 20, 23

I Userul (Petru, al luY 11ia Rarq), 5.

V

Verme§, 21. (Nioolae din), 8.Villa Valachalie" (la Sames),Vitéz (Nicolae), 28.Vrischer (lacob, Bistri/ean), r9.

Weissbeck (§tefan, Bistricean), 47.cWkoithyewiseha (§tefan, nobil ar-

delean), 26.

Zelestey (Ioan), 26. I Zothyan" (yin de), 22.Zenthey (Ba lint, clipitan), 20.

biiii),

30-2.

Page 548: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

TABLA NUMELOR PENTRU DOCUMENTELE

PRIVITOARE LA ISTORIA CATOLICISMULUI IN PRINCIPATE.

NOTA. Cifrele din parentese slnt n-le de ordine ale documentelor.

A

Adam (dr., medic din BucurestY),249 (32).

Adami (avocat din IasT), 208 (169),

252 (39).Aga (moldovean) (i/o2), 63. (1767),

1 to (6o).AgiudenT, 143 11. 2, 144, 147, 162,

174, 178.9, 197.Ahmed (Sultan), 91-2 (1).Ainer (Franciscan din Tirgoviste),

245 (34).Aisymont (general rus), 262 (47).

Alba-lulia, 159 ii. I, 217 (183) , 286

(51).AlbenT, 145 11. r.Albrizio (nunciu In Germania), 428..Alciner (familia ; catolid dm CotnarY),

58. (Gheor ghe), 65. (Grigore),58- 9.(loan), 58. (Ursula), 68.

Alexander (Frederic, staroste austriacla Craiova), 260 si fl. 2, 261,

262 (47), 460.Alexandra al VII-lea (Papa), 137,

426 (15), 4274Alexandru-cel-Bun (Domn al Mol-

dovd), 154.Alexandra Mircea (Domn al Tuff-

RomlnestY), 234 (12).

Alexandru Coconul (Domn al Mol-dove si Terff-Romitnest1), 274 (3

Alexandru IlIa (Doran al Moldordsi TerilRom5nest1), 237 n. 14

Alexis (I., scriitor), 220 (187).Alghero, 219,Allinger (lostf, catolic din Lig, cum-

nat cu Strachock,), 92 n. I.Altieri (cardinalul), 429 1).Alvincz. V. Vint.America, 223.Andreini (Bonaventura, Franciscan),

323.Angeloni (vicariii In Tag),

073).211-2

Anglia, 337 (4).dAni. (In Armenia), 430iAntim Ivireanul (Mitropolit al Ungro-

vlachieY), 257-8 (45).Anton (Prefect catolic In Tao), 1o6

(48-9)Antonie-Vodd (din PopestY, Domn

al Terif-Rom5ncstY), 279 (13), 293

(47).Antonie-Vocil (Domn al Moldova)),

83 (6).Anton (vicaridcatolic muntean,i804),

335.

I.

Page 549: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

502

Antonelli (L., cardinal), 130 (90),137.

Apaffy (Francisc, notariti), 453 (I I).Aradul-Vechiii, 217 (183).Ar ara t , 430.Archetti (archiepiscop de Calcedonia,

nunciu la Vartovia),.: 121 (73),127 (83).

Ardeal, 115, 121 (72), 216 (182),217 (183), 238 (r8), 268, 361,362 (44), 364 (47), 368, 369 (48),371, 375, 377 (52), 380-1, 387(6i), 389 (62), 390, 400 (70,401 (72), 403 (76)1 404 (78),414, 418, 422, 439.

Ardeal (episcop catolic de, 1823),206, 401 (72). V. g Cycki (§te-fan), Rudnay (Alexandru de).

Ardeal Lad. Bende, gardian al Fran-ciscanilor din), 159 n. I. V. 0Franciscanl.

Ardeal (general-comandant In 1779),8 (70), 119, 121 n. 2.

Arduini (Petru-Rafael, episcop cato-lic de Carrae, resident In Ia0),214(177-8), 215 o n.1, 2I6217-8 i U. 1, 219.

Arm (judetul), 235 (13),Argq (Iosif, episcop de), 347 (28)

n. 1.Arland (Grigore, ceasomicar ; i sotia

10), 141 (99) ;1 n.Arment 119, 130 n. 1, 136, 184

Babick (Ambrosie, paroch catolic InBucure0T), 249 (33-4), 25! (37),252 (40), 253 (41), 254-6 (43) $i255 n. I, 257 (44), 272, 323,326, 336 (13), 346 (25-6), 34/(27), 348 (29), 354 (38); 365 (48),

IL 3, 197, 212 (174), 220 11. 2,235 (14), 240 (19)9 310, 311 (81),429 (22)9 430, 431 (22), 438U. t, 461 (20).

Armenia-Mare, 430.Armean (lacob, patriarch, al uniti-

lor), 430.Armean (Isaac, episcop, In Moldova),

430, 431 (22).Arnlutt 75, 203 (i57), 269, 329

(4), 330 (5).Aron-Vociii (Domn al Moldovet), x55.

Arrieta y Berrio (Emanuel, Iesuitprofesor), 327 (1) si n. 2.

Arsengo (Ieronitn, episcop de Bac0),155-6, 420-2.

Asia, 63.August al II-lea (rege al Poloniet),

94 (24)-August al IILlea (rege al Poloniet),

loo (38), 436 (26).Ausilia (loan-Maria, vice-prefect al

Misiunff catolice din 140,103 (42).Austria, 184 (136), 192 (148), 202

(156), 219, 225 (195)9252-3 (40,259, 327 0 urm., 333 (9), 338-40,341 (19), 343 (20), 349 (30)1351 (34)1 355 U. 29 364 (46),368, 369 (48)9 372-3, 374 (51),376 (51), 381, 388, 389 (60,392, 393 (64), 399 (70), 411 (87),440 i n.

Axintie (Uricariul, cronicar), 68.

366-8, 370-3, 377 (52), 385 (59\1387 (61), 388, 401 (73).

Babick (Ioachim, Franciscan), 326.Babick (Moise, Franciscan din Chnpa.

lung), 267,. 288-9 (37), 449 (5-6),449 n. 0 450 (6).

I.

0

I

51

si

a.

Page 550: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

Bugg, 58, 78 n. 9, 100 (38), I o(39), 144, 147 (z07), 150 rt. I,151-2 $i n r, 156, 190 (143),200, 352 (36), 418-9, 422, 436(26). (locuitorT), 151-2 i n. I.(biserica catolica din), 214 (i76).(mangstirea catolica din), 8o-r,82 (4), 151-2, 154-8, 159 (14),174, 416. (Tinut), 207 n. I. (e-piscopat), 95 (24), 101-2 (39),112 (66), 159 (115) fi n. 1,160 n. I, 176, 189 (141), 193,196 (i49), 205 (162), 213 (174-5), 214 (178), 354-5 (39), 356,394 (64), 400 (70-1), 407-9 (83),411 (87), 416-7 (2), 421, 441

Backh (gardiera franciscarif aT man&stiriT din), 154. Gardienil cunumeletCluj (Lauremiu de), Ebretz (Matiaa),Enyed (Martin de), Petrid (loande), Satu-Mare (Matitta de), So-mogyvar (Francisc de), Szent-Mi-haly (Petru de), Udvarhély (Stefan),Várallya (Gaapar de), Vaaarheib(Laurentiu de), 154-5-

Sabha, 92 n. z, 189 (140).Baia, 257, 416, 421.BTjescu (boier muntean), 291 (44).Balaceanu (Ioan, Vel SAtrar), 245

(24) i n. r./Wad (familie), 450 (7).Baliceatt (moanenT din Sotinga), 230-1

(7), 234 (12), 236, 249 (31).Balota. (capitanul i fiul, Stefan),

290-I (43), 294 (50), 302 (65).BilotestT (locuitorff din), 279 n. 2.Bala (Constantin, Vel Logofat de

Tara-de-jos), 147 (108).Bala (Maria, nascutX Ruset), 151.Baltata (jud. Blab), 145 n. I.

Banat, 362 (44), 375.Bandini (Marc, archiepiscop de Mar-

cianopol), 154, 157-8.BaneatT (familie munteanit), 279 n. 2.Ban! (monedd), 84 (9).

503

Banal (Pavel, secretariul PalatinuluTde Chiev), 70.

Bar (confederatiT din), zio (62).Barail (Trebes), 78 (1), 82 (5), 99

(35, 37), 102, 106 (48-9) i n.144, 147 (107), 150-3 (112-3) 0150 n. 1, 154, 159 U. 1, 165 D.2, 176, 193, 207 (166) i a. 2,208 n. 1, 419.

Barbateaff (Hrizan din), 226 D. I,227 II. I.

Barbieri (Ioan-Francisc Gabriel, mi.sionaritt In Moldova), 116 (128),143 0. 2, 145 (104) g n. I, 149U. I, 159-60 (u5), 165 (125),167, 168 (131), 169 (132-3), 183,185 (137), 192 (147), 348 (30).

Buena" Hotin), 329 (5).Barla (Felice, catolic din Ia$T), 208

(169).Barnowski (Miron, Domu al Mol-

dove!), 97 (29). (Mihal, diaculsid), 97 (20).

Barozzi (colonel rus), 332-3.Barozzi (don, preot catolic), 137.Bartalis (Anton, provincial franciscan

al ArdealuluT), 271, 317 (98),323, 365 (48), 367, 369 (9),370-1, 377 (52), 388-9 (61).

Basarabia, 139, 170, 179, 197, 203(156), 438 D. 1, 439-

Báthory (Sigismund, principe al Al.-,dealuluT), 156.

Batthyany (cardinalut Ignatiu, epis-cop al ArdealuluT), 121 (91), 138-9,140 (97)-

Beder (de Baritos, Veniamin; pre-dicator calvin la Vizantia), 364(47), 400 (71).

Bedini (Gaetan. nunciu la Viena),217 (183).

Belcefff (jud. 211, 237-8 (17).Belgrad, 132 (94) ai n. 2, 237 n.

1, 370 (51), 399 (69).Beltrami (catolic dm bat), 124-

x,

(tinge

Page 551: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

50i

Bemches (staroste austriac la Cim.,pulung), 308 n. x,

Beneveni (dr., prim-medic in Molddova), 125,

Berardi (Iosif.Bonaventura, eVasile, ;episcop de Bac Kit), 147 (108),149-50 (109) gi 149 n. I, 152

IL, I, 153 (II3), 159 (115) si n.I, t61-2 (121), 163 gi n. I,164-5 gi xi. 2, 166 (127-8) g n.2, 167 (129-30), 168-9 g 168 n.2, 170 i urm., 184 n. 3, 185-7,188 (138-9) gi 11. 2, 190-2 §i

n. I. 193-4, 196 gi n, I, 197-8si n. 1, 199-201, ,202-3 (155-6),203 (158), 204 (161), 207 (i65),209 (170), 349-50 (31) gi n. i,352 (36), 353, 356 357 (40),362 (45), 363-4, 365 (47), 385

(57), 386, 394 (64), 397, 400 (70),409 (83), 443-4 (332-3)e

Berlin, 132 (94)-Bialis (*tefan, Franciscan din Mol-

dova), 129 n. 1, 131(90,139-40(97).

Bibescu (Dimitrie, baler muntean),460.

Bibescu (Gbeorghe, boier muntean),

257 (4-4).Bibescn (Doamna, din Craiova), 260

n. I.Bieganski (Stanislav, episcop de Ba-

cgt), 89, 91 (ID, 93 (22), 97 (29).Bieline, 215 (179).Bigoni (F. A., general al Minori-

tilor), 217-8 (184).Binder (I, staroste austriac la Clm-

pulung), 322 (105).Btriad, 62, 179, 416.Bistrita (rlt), 74, 151, 193.Bistrita (provincie franciscanl In Mol-

dova), 205 (162).Blaj, V Bob (Ioan, episcop de),Blessessynski (soldat polon ln Mo)-

dova), 6o.

Bob (Ioan, episcop de Blaj), 383, 414,Bochila. V. Buchila.Bocskor (§tefan, misionariU catolic),

143 n. 2, 150 (110; 337 (16),341 (19), 352 (36), 353, 441-2.

Bode013 450 (9), 451 (io).,Bodor (Lndovic, paroch catolic In Cra-

iova),255, 258-64(47-8),401(72-3),

402-3 (75), 404 (77), 446-47 (39).Bodor (Vastle, preot catolic In Clm-

pulung), 323.BoemY, 422.Boer de Reese (tefan, secretariti ungu-

resc al Itif Constantin Movill), 419.Bogdan (loan, Vel Vornic de Tara-

de-sus), 107 (51).Bogclinffy (Ambrosiu, Franciscan din

Muntenia), 255-6, 323, 444-5 (36).Bohonca, 147 (lo8).Bohul (Dumitrasco, al doilea LogoMt

moldovean), 82 (5).BolcunoV (consul rus la Bucuregti),

334, 337 (151,Bonauguri (Aloisiu, vicariU catolic

muntean), 250-1 (36), 323, 326.Bondi (Mano, Cttrninar), 380.Borgia (*tefan, secretariti al Props..

gandef), 130 (90),Borg (donator al biserica catolice din

lagY), 67-8.

Bosnia, 82 (4), 222, 266.Bossia (loan-Francisc, din Milan, Pre-

fect eatolic In Moldova), 98 (32).Boteet (jud. tag), 86.BotolanT, 130 n. 1, 133-4, 198 n. 2,

220 n. 2, 329 (4),- 330 (5), 430.Bridiceni, 266-8, 432 (25). (Cristo-

for, Franciscan, paroch In), 455(4).

Balla, 96 (28), 212 (174), 436-7(27).

(Barbu, Serdar muntean),229-30 (5) gi 230 n. Ty 448 (2).

Betiloitt (Constantin, Vel Stolnic siBan muntean), 291 (43), 301-2

Brailoiti

(64).

Page 552: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

BriIoiti (boier muntean din 1802),A59.

Bra ly. V. Bialis.Branicki (contele, Mare-General al

CoroaneT), 436 (27) Si 11. If 437n. 2.

Bfanicki (Stanislav, provincial iesuit),55, 6o.

BiAnistarT (dreggtorT moldoven1), 78

(1).Bra§ov, 137 n. I, 268, 286 (31) si

2, 307 (74-6), 325 008), 461(20). (Dima Gheorghe, hotnog din),307 (74 6). (Monahia Casiana din),306-7 (74). (Popa Dimitrie), 307(74).

Brigido (contele, guvernator al Ga-litieY), 119.

Brincoveanu (Constantin, Domn alTeriT-RomdnestI), 229 n. I, 281-2(20). 285 (29) i n. 1, 286 (3i),311 (82), 375.

Brincoveanu (Constantin, Mare-Lo-gofgt i Mare-SpAtar muntean),234-5 (13), 305 (70), 306 (71),455 ('3).

Brocani (Dominic, Prefect catolic InMoldova), 143 n. 2, 151 (110-0,I6o n. I, 163 (122), 174, 176.7,192 (147)096 n. 1, 204-5 (1500),207 (166 n. i), 211, 338, 352(36), 410 n. I.

Bro§teni, 208 n. 1. (Pops Nichitadin), 304 n. I.

Brithl (contele de, ministru Saxon),

437 n. 2.Brukner (chirurgbrasovean), 137 n. I.Brunn (Francisc von, dr., din FdgX-

ra.$), 137 n. I.

Buchila, 145 n. T.

Bucovina, 59. 119-20, 127 (82), 333(9).

Bucshnescu (Sandu, PAharnic mun-tean), 236.

505

Bucuretti, 119, 122 (76), 132135-7 i n. i, 185 (137), 213 n.I. 217 (183), 220 (187), 226, 22711. 1, 3, 228-9 (4), 230 n. z, 231(8), 232-3 (I I), 234-6 (1.3-5), 23911. 2, 240 (19), 242 (20), 244-5(23-4), 249 (34), 251 (37), 252-3(41)9254 (42), 255, 257 (44)i 262(47), 266-71, 272, 294-5 (51), 301(64), 310, 311 (82), 3 t2 (83-4315-6 (92), 319-20 (100-1), 324-5(zo8), 326, 327 (/), 333 (11),334-6, 337 (14-5)9344 (23), 345-7,348 (29 30), 354 (37-8). 357(41)9358-61, 362 (44), 365 (48),366-83, 384 (56), 385 (58-9),387 (61), 388-91, 392-3 (63),

394.5 (65), 397, 399 (69), 400(72), 401-3 i n. 1, 404 (76-7),405 (79), 406 (8 I), 407 (81-21,

409 (84), 410-1 (86), 412-3 (90),444 (34), 445, 446 a. 1, 448 n.453 (/ 1), 455 (13), 456-8 (t5-6),459 (19), 460.

BucurestY (Agentia din), 253 (4I), 264

(49), 318, 358, 395 (65), 414.(Bhatia), 213 n. 1, 235 n. I,g

240 I (19), 246 (27), 249 (33 ,

264 (49), 334, 336, 337 (14),344-5 (23), 346 (24), 347 (27),358: 365 (48), 366, 368, 370-2,375, 376 (51), 401, 406 (81).

BIlltiel), 252 (40).(Capele catolice), 388, 390. (Bi-

aerie{ ortodoxe : Sf. Gheorghevechiti), 228-9 (4), 336 (13)-(Radu-Voc16), 337 (14). (EgumenT :Hrisant), 235 n. I.1(Ignatie), 315-6(92). (PreoCi: losif, archimandrit),382 (56), (Pavel, preot), 226.BoiangiT, 249 (32). I3utnarY (vatav

de), 84 (9). (Catolicl din), 249(32), 369-71 (49). (Cimitirul ca-tolic), 251 (41). (Curtea Sf. Sava),

11.

1,

(Prhvgliile

(94),

,

Page 553: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

137 n. 1. (Lupu, daschl slavo-nese), 227 n. I, 3. (Hdnul luTPapazoglu), 240.1 (19), 337 (14).Filaret (Fintina luT), 135 (96). Lu--teran (superintendentul, din; 1816,1819), 364 (46), 385 (58). (Mi-tropolia), 235 (13), 335, 341 (19),381. (Strade i clIdirT). (Lipsa-nia), 264 (49). (Pt 4clirta), 264(49). (Sear)), 336 (12). (Milner),137 n. 1. (Scoala catolicli din),264 (49), 366, 383, 388, 401

(72), 402-3 (75) §i 403 II. I, 404(77), 412 (90. (ScolT roninestY-chn), 383.

Budescu (MihaT, boier oltean), 452.

Mined, 147 (108).Cagni (Francisc, din Spello ; Fran-

ciscan originar din Moldova), 218n. I.

Calcagni (Sebastian, consul Trancesin IasT), 220 n. 2.

Calimah (Alexandru, Domn al Mol-dove)), 73, 142 n. 2, 187.

Calimah (Gavril, mitropolit al Mol-doveT), 2, 76.

Calimah (Grigore, Domn al Moldo-veT , 122 (75), 186, 438.

Calimah (loan, Domn al MoldoveT),85 n. I, 438 n.

Calimah (Scarlat, Domn al Moldo-veY), 166 (127), 184 i136), 188139), 189 (140.0 i n. i, 190

(145), 191, 194-5, 196 (150)098(152), 199 (153), 202 (156), 203

(157), 349-50 (3z), 351 (32-3),352 (35), 354-5 (39), 356, 357(40), 362 (45), 363, 385 (57),397.

Budisteanu (Nastase, boier muntean),289 n. 1.

Bughea, 319 (99).Buldume§ft, 247 (28).

Bulgaria ei BulgarT, 82 (k)1 122 (76),197, 200, 213 n. I, 217 083),253-4 (42), 265, 360, 365 (48),366, 369 (48), 390, 399 (69),401 (73), 405 (79), 432 (23, 25)1445-6 (37), 446 (38), 449 (5).

Bulgaria (Provincia franciscand), 178,274 (3), 283 (24), 309-11 (81),368.

Buruienee, r47 (108).Bykowski (soldat polon In Mol-

dova), 60.

Calimah (boier1). V. CalmIsul.alinestY (Chirica, negustorul din ;

Muscel), 290 (43).CalmAsul (Dumitrachi, Vel Ban), 107

(51).CalmucT, 71.Calotd. (Portar muntean), 279 n. 2.Ciluggra, 74, 102, 144, 147 (107),

150 (112), 153 (113). 162, 174,176-7, 197, 209 (170), 216 (181),219, 342, 352 (36).

Calvinr, 371.Camenita, 61-2, 66, 68, 71-2, 85

(r5), 86, 119, 125, 331 (6), 431(22). (EpiscopT de), 203 (156).

CliminarT (dregiltorT), 229 (4).Campo-Franco (Bonaventura de, Pre-

fect franciscan), 425-6 (14).Candia (Francisc Pustis de, Fran-

ciscan), 415-7 (2).Cants (Hatman), 1o6 (48).Cantacuzino (lordachi, Vel Logoflt

moldovean), 107 (51-2).

1,06

C

1.

Page 554: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

Cantacuzino (Mate, Armap pi Pahar-nic muntean), 233 (II), 291 (43).

Cantacuzino (Serban, Domn al Te-rif-RomAneptl), 237 n.1, 279 (13)/289 (16).

Cantacuzino (Stefan, Domn al TeriY-RomlneptY), 286-7 (32) pi 287 n.I, 311 (82).

Cantacuzino (Zoita), 245 (24).Cantacuzino (Deleanu, loan), 124,

126 (78) pi n. I.Cantemir (Antioh, Domn al Moldo-

veY), 87 xi. 1, 93 (2r), zoo (38).Cantemir (Constantin. Domn al Mol-

dova.), 83 (6), 89.Cantemir (Constantin, fiul la An-

tioh, ofiter rus), 122 (74).Cantemir (Dimitrie, Domn al Mol-

dova), 71, 91 (18).Cantemir (loan de, secretariti, apoY

cancelarid al Agenliei din lag),187, 338 (68).

Cantono (Angelo, Franciscan, eco-nom al episcopatulul din Bac16),77.

CapanlIT. 240 (19).Caraffa (nunciu la Viena), 426 (15).Caragelt (Ioan Gheorghe, Domn al

TeriT-Romilnegf). 319-20 0001346 (26), 349 (30), 354 (37), 359(43), 360, 362 (44), 372-3, 375,379-81, 382 (55),.. 384 (56), 395(65), 398-9 (69), 459 (19).

Carageh (Iordachi, Pitar muntean),

455 (13).Carageit (Nicolae, Domn al TeriY-

RomlneptY), 313 n. 1.

Caragei (Gheorghe, misionar la Tul-cea), 264 (49).

Caransebel, 325 (109).Carenzi (Bonaventura, episcop de Ba-

cdfi), 160 (117), 164 (123) pi n. 2,168 , 174, 184-5 (136), x88

n. 1. 194.Carimani (familia), 323.4 (107).

507

Canis! Iosif, Prefect catolic In lag,272-6.

Carol al VI-lea (ImOrat german),258 (47), 309, 374 51 , 432 (25)-

Carol-Albert (rege al Sardinia), 219.Carp (boier moldovean), 125.Cdrci (ale Iesuitilor din Iap1), 54-5/

61. (catolice, manuscrise), 1.16 n.t . (tiplrite), 215 n.

Catargiu (Constantin, Serdar i AgK),233-4 (12), 236.

Catargiu (Hatmanul, ginerele la Gri-gore A). Ghica), 112(65), 122 (75),124, 128 (86), 186.

Catargiu (Die, boier moldovean), 66-7.Cazaa, 69, 70.1, 75, 211, 212 (173).Ceaurul (Vasile ; t solia luY, sora

Mihallodi Racoviti), 67.Ceplenita, 203 (158).Ceraulo (Franciscan), 218 (285).Ceremus., 6o.

Cernauti, 328-30 (3-5), 353,357 ,

399-400 (70-I), 438.Cetatea-Albi, 430.Cetfertischi (principe), 75.Chabert (Pierre, din lag), 125.Chersa (In Armenia), 430.Chiari (Andrei de, Franciscan din

Moldova), 167 ( 130), 179.Chiev, 431 (22) (Palatinul de, ade-

rent al la Carol al XII-lea), 69.Chip (cardinal), 426 (15), 427 (16).ChildestI. V. Pilde§tT.Chilia, 96 (28).Chinezu (president al Guvernula ol-

tean), 263.Chios, 456 n. 1.ChiprovacT, 278 (xo). (P. Daniil din),

265. (P. Luca de), 265.Chirico (Luca de, consul rus la Bu-

cure1i)/ 345 (23), 348 (29), 360.Chiselev (Pavel DimitrievicY, general ;

president al Divanurilor din prin.cipate), 253 (41).

(131

1..

hit

(41

Page 555: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

508

Chrzanowska (Lucia de, sotia Agen-tuld Lipps), 210 n. 2.

Chudkow, 60.Clmpulung, 265, 26911, 273 gi urm.,

365 (48), 367-8, 373, 374 (51),375, 376 (51), 378,387 (60,388,389 (62), 403 (75), 410 (86), 412-3(90), 444 (36).

Locuitori, 274 (4), 2751 276 (6-7),277 (9), 280 (4) gi n. 3, 281(18), 284 (26), 287 (33), 273 (48),296 (54), 302 (64), 303-4 (67)gi 304 n. 1, 306 (70,308 (78-9),311 (82), 312 (84-5)1 313 (87) 0n. 2, 314 (89), 316 (92-3)r 317(97), 318.

SRO din, 273 (2), 274 (3-4), 275(5 , 276-7 (8-9) gi n. 1, 279 (z 2),280 (4-5), 281 (18), 282 11, 1,284 (25-6), 285 (28), 287 (35'9289-90 (40), 290 (41, 43)f 293(48), 295' (52'3), 296 n. I, 297(56 . 299 (6o), 302 (65), 303-4

(67), 305 (70), 306 (72)1307(75),303 (So) gi n. I, 311 (82), 312 (84),313 (86), 316 n. 3, 317 (96), 318,319 (99)- 324 (107).

Greer din, 284 (27), 291-2 (46),MorarY din, 283 n. 2. SipunarT, 316

n. 2. Zidarl, 319 (99).LocuitorY anume: Dasalul Vlaicu,

zugrav, 316 n. 3. Logofatul Cos-tea. 308 79). LogoMtul Ionitti bar..bierul, 317 (97). Mihal Pupistanul,289 n. 1. Francisco Marini, 292(46). Sirbul (Iacob). 316 (94). Sir-bul (Stan), 290 (42).

Mitnttstirea domneascli din, 302 (65),322 (io5), 347 (28) gi n. I. Egu-merit (cel din 1748), 304-5 (69).(Mellusedec , 275 n. 2_

Biserica catolicti, 280 (15). 281 (17),285 (28), 286-7 (32), 28-9 (37.8),zgo (42), 291 (43-4), 306 (74),309, 316-9 (94) Si n. I, 318 9,

320 (Io 0, 324-5 Oa , 347.s(28). (Vechia bisericti emolich Klos-ter), 278 (lo), 283 (22 .

Preqf catolicY Wit nume, 273 (2),274 (3), 278 (to), 288 (36), 290(41), 292-3 (47), 293 (48), 295-6(53), 296-7 (56)- 298-9 (59), 299(60-1), 300-1 (62, 64), 304-5 (69),3005 (70.1), 306 (71 , 308 (79),312 (83, 85), 313 n. 2, 320-1(102).

Preotl catolicY antune : A nania, 277(8). Barnaba, 316 (93). Bogdanegumen, 236 7 (32). 292-3 (47).Daniil, 232 (20-0, 284 (25-6). Di-mitrie, 276-7 (8), Dionisie, gardiansaq egumen, 306 (73), 307 (75)Fejer (Paul, egumen), 285-6 (30),287 (34). 289 (39). Frujic (Ilie, egu-men), 308 (78). Gheorghe (Sasul),278-9 (12). Grigore, 278-9 (12).Iacob, 239 (39). loanichie, 307(76). Iosif (egumen), 314 89

Iosif (preot), 278-9 (12). Kornich(Nicula), 266, 284 (27 , 285 (29).Kronbauer (Francisc, egumen), 296(55). Laurentiu (gardian , 293 4(49). Luca. 280 (15), 281 ( i8 ,282 (20), 283 (23), .5tefan, 265,284 (25). Alt Stefan, 293 (47),294 (49)- Toma, 287 (33)- Vasile(proegumen),. 297 (57). Zich Le-ar), 307 (76). V. g FranciscanY.

Preoff ortoclocgT: Ancuta (preoteasX),289 (39). Dorote (arhimandrit),313 n. 2. Dumitru (diacon), 281(18). Gheorghe (preot la Vinerea.Mare), 316 n. 2. Grigore, 313 n.2. Manole 313 n. 2. Neagoe, 318...$ai (?), 313 n. 2. Sava. 281 (18),Spirea (diacon), 284 (27). Tran-dafir, 279 (12).

DreggtorT. Judet1 : Andre, 277 n.I, 280 (15), 284 (26). Constantin,294 (49 . Gherghe, 275-6 (6),

.

Page 556: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

291 (43). Latcu, 292.3 (47). Lau-

rentiu, 273 (i). Manoli, 281 U.I. Pans, 294 (49). Nom (Sasul),290 (43).

PlrgarY (Ivan), 304 n. 1.GotmanY, 274 (4), 277 (8) Si n. 1,

279 (12). a8o (14-5) Si n. 1, 284,288.9 (37).

CapitanT, 315 n. 1.Strade si partY ale orasulut eUlita

eirgtdub 312 (85), 319 (99), Ca-

sa bisericil catolice,,285 n. S.leap, 284 (25) si n. I.

CInenT, 268.Ciocanel @in Brasov), 286 (31).ClocineltI (jud. Muscel), 315.Ciople, 213 n. I, 250-1 (36), 253-4

(42), 264 (49), 346 (26), 360-1,365 (48), 366, 369 (48)1 374(50), 379, 382 (56), 384, 390,399 (69), 402 (74), 404 (76),407 (82), 471 (86), 414, 446 (38).

Cioran (Constantin, Postelnic mun-tean), 233 n. 2, 237-8 (17), 241-2(20), 243 (21), 244 (22), 245(24, 26), 248-9 (31), 255 11. 2.

Ciorana, 147 (go8).Cioroglrleanu (Barbu, Singer men-

lean), 236.ClreinOv, 319 (99), 413 (90).CIrligitura, 87 ri. I.Citta di Piave, 189 (144Ciubircid, 102.Cladova, 446 (38).Cleja, 144, 147 (107), 175, 197,

198 (151), 342, 353.Clement al VIIIlea (Papa), 156.Clement al Xlea (Papa), 428, 429 (21).Clement al ;aka (Papa), 62.Clucer (moldovean, din 1708), 67,Clucer (Constantin ; muntean), 291

(43).Cluj, 99 (34), 146 (106), 159 n. r,

205-6 (164), 210 (17),216 (182).Coburg (nrintul de, general austriac),

509

239 n. 2, 314 (91)9328 (3), 329-30(5), 459 (i9).

Cocoreanu (Moise, Vornic de PoartaIn Moldova), 107 (50.

Cocorescu (Constantin, Paharnic $iClucer muntean), 236, 246 (26).

Codrica Panah, secretariii domnesc),137 n. 1, 331 (7).

Colac (obiceia), 238 (18).Colfoc (lordachi, boier muntean),

236.Colomea, 6o.Colonna (losif, Franciscan), 177,

i85 (136 1.ComisT muntenT : Constantin, 1734,

291 (43). Serban, 1696, 282(20.

Constantin.Voda Serban (Domn alTerit-RomanestT), 278 ( 1 o).

Constantinopol, 70, 92 (19), 100-1

(38), 11$ (69), 140 (98), 162,

170, 180, 183, 185 (137), 194,197, 348 (30), 357 (40), 362-3(45), 378, 381, 384 (56), 385

(57), 386, 394 (64), 395 (66),408, 409 (83), 430, 437 n. 1, 443(32).(Patriarchat gree de), 415 (2).

tOPOrly 74, 98 (32), 103 (41), /08(54), 123 l78), 792 (147).

Coradini (Angelo, negustor din Ia$T),168 (130.

Corcolati, 230 n. 1.

Cordi (Roinuald, Prefect catolic Inlag), 98 a. I, 103 (41).

Corini (chirurg din Bucurest1), 125.Cornateanca, 259.Cornet (deal ; jud. Dlmbovita), 246

(27), 255 nCosbicienl, 207 n. 2.Cosmi (Stefan, arhiepiscop de Spa-

lato), 431-2 (23).Costachi (Constantin), 64 Si n. 2, 68.Costachi (Logofatul ; t 783), 124,

126 n. t.Costachi (Veniamin, Mitropolit al

e Va-

2.

Page 557: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

MO

MoldoveT), 169 (133), 199 (152),213 (175), 386, 398 (68), 408411 (87), 43940.

Costin (familia), 58.Costin (loan), 63-4.Costin (Miron), 56-7, 59.Costin (Nicolae), 62, 64-5, 68.

Cotnarl, 58-9, 61, 68-9, 85 (i5),92 n. 1, 95 (27) 0 n. 2, 102,126 (78), 132 n. I, 142 rt. 2,177, 416, 421, (Sas/ din), 95 n. 2.ParochY catolicT: Berlinski (loan-Baptist), 58. Tomanowicz (Fran-cisc), 85 (15).

CotrocenT (Partenie, egumen de). 281

(19).Cozala (Armenia), 430.Cozma (Mitropolit muntean), 459

(19).C racovia, 421.Cracovia (castelanul de, 1708), 67.

(castelana de, 1762), 438.Craiova, 232 (1o), 252-3 (41), 255,

258-64 (47-8), 265-7, 399 (69),410 (86), 432 (25), 446 (38),446-7 (39), 460.

LocuitorT: CroitorT, 262 (47). FierarY,26r, MuscalagiY, 262 (47). OlarY,259. PitarT, 259. Boma: Zinca,260 n. 1. C. Uinta, 260 n. r.

CatolicT. Biserica, 258 (47). Cimiti-rul, 262-4 (48), 446-7 (39). (Preo-tul Serafim), 232 (1o).

LuteranT si calvinT, 262-4 (48), 446(39), Dahln, 263.

Dabija (Istrati, Domn al MoldoveY),

78 (I), 430.Dail, 83 (6), 84 (II), 95 (26), 97

(30), 103 (40), 105 (47), 273 (2),287 (35), 289.90 (40), 295 (52).

Agentia austriach, 259-60,Crasnostaw, 61.Creta, 79 n. 1. V. si Candia.Crimeia, 139.Cretulescu (C., Spatar), 233 (xi).Cretulescu (C., Logofdt), 291 (43).Cretulescu (Iordachi, Vornic), 291

(43).Cretulescu (Toma, Clucer), 233 (11).Csabraski (MateT, paroh In Craiova),

26o.

Csik-Somly6, 79-82 (3), 153-9 (114)$i 159 n. I, 206, 417.8.

Csubrin (Anton, gardian al Intlnit-stiriT catolice din ampulung), 313(86-7) si n. I, 314 (90), 315 11.I, 316 (93-4) Si n. 2, 3; 317-8,323, 325 (log), 326, 367, 370,372, 377 (52), 387(61), 388, 389(6r), 392. (Vicariul luT 367.

Csubrin (Ieronim, definitor; preotcatolic la Clmpulung), 302-3 (65),303-4 (67).

Cuciur (Iorga; Clucerul, din Cimpu-lung), 292-3 (47), 294 (49), 30t(63-4), 302,303-4 (68 , 305 (70-i).

Cucurita (Cucuruza; jud. Muscel), 314(89), 315 n, 1.

CLIIIII, 415 (1). (loan, episcop de),415 (1)-

Cutuzov (feldmaresalul conte Mihail),

345 (23).Cycki (Stefan, episcop a) Ardealu-

10), 421.

Darvarl, 239.DascalT (catolicY), 146 n. 1.

Deal (In, biserica catolica din jud.Bacau), 174-5-

Page 558: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

Dealul (Iani, is pravnic al nAngstiriY)233-4 (12 .

DelenT, 211.Dênes (Emeric, preot si protesor),

200-1 (133), 209 (170), 409 (85).Depasta (Spatar), 125.Desalecarea (principatuluT muntean),

303 (66)Deseting, 85 (13).Deva, 255, 311 (81), 316 (94), 325-6

(109), 435, 444-5 (36). Provin-cialul de). V. Gyurma.

Diac (Grigore, fiul poper Vasile),97 (29).

Diamandi (Sluger moldovean), 6o.Didinski (nobil polon), 119.Dietrichstein (cardinal), 420.Dimbovita (Tinut), 238-40 (18), 243-4

(22), 246 (27). (Tribunalul), 256.Dluski (lamb, episcop de Baclu),

83 (7), 159 (ii5).Dobra (Petru, de Zlatna, traducK-

torul Pravild muntene), 451-3 I I).Mire (Florian, Francisca:n), 254 (43),

255. 257-8 (45), 461 (20).Donic! (Andronachi, Vel Paharnic),

142 n. 2, 208 11. 2.Dorcelli (dr.), 525.Doria.Pamfili cardinal), 166 (127).Dovanlia (Paul, episcop latin de Ni-

copol), 117-8 (69), 122 (76), 132

E

Efes (archiepiscopul de, nunciu laViena), 215-6 (180) si n. i.

Einmer (Adrian, Franciscan din Bu-curestf), 135-6 (96), 270.

Eisenbach (A. von, Agent austriacIn Lig), 222 (191), 223 (195).

Elena (Doamna, presupusl principes1

511

(94 , 135-7, 313-4 88), 324 (107 ,326, 334-5, 365 (48), 371, 375.

DrigiganY, 413 (90Duca-Vod5. (Domu al MoldoveY),

78-9 (2) si n. 1, 82 (4). 279(13), 302 (65). (Fratele luT . 79 n.

Duca-Voclä (Constantin, Domn alMoldovel), 61, 63, 84 (11-2) 0n. 2, 85 (13), 87 a. I.

Duca (din Tassos, tipograf), 108 (54).Duczyminski (nobil polon), 70.Dudescu (Constantin, Logoth, Spa-

tar, Vornic muntean), 233 (II ,234-5 (13), 291 (43 , 305 (70).

Dudescu (Dimitne, Vel Vornic , 298-9

(59Dudescu (NO, 455 (13).Dudescu (Vornic, 1830 , 324 107 .Dude§ft, 390, 407 (82). V. si Cioplea.Duldner (Gheorghe, gerant al Agen-

tie( din lasY), 343 (21 .Dumettl (Toxoben1), 85 13 , 86.Dunäre, 169 (13).Duralin (Petru, Bulgar catolic din

RImnicul VIlcel), 433, 452-3 (I I ,

459 (20). (Gheorghe Petru, Fran-ciscan), 266.

Duralia (livada luY Petru Duralin),460 n. 2.

Dziubinski (nobil polon , 70.

moldoveanN, patronl a catolicis-muld , 177, 180 112)

Eliade (RXdulescu, loan), 220 (187Engelhardt (general rus, vice-prese-

dinte al Divanulta muntean), 343-4

(22), 345 (23).Enghiurliu (Bucurestean , 35 (96 .

.

Page 559: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

512

EnglejY, 185 (137).gozenberg (general austriac), 459 (19).EpurestY (mosnen1 din otinga), 236,

237-8 (17), 249 (31).Ercolani (Fortunato, episcop latin de

Nicopol), 197, 324 (107), 346.7

(65), 397, 399 (69). (Fratele ha),354 (77).

Esztergom, 221-2 (189-90), 223.Eterie i eterigf, 398 (67-8), 402

(75), 404 (78),Evangelista (Ioan.Francisc, secrete.

(26), 354 (37), 357-8 (41), 359 rill al ha Grigorasco-Vocll Ghica),

(42), 360-1, 362 (44), 365 (48), 429 (21) i n. 1.366-73, 374 (50), 377 (52, 54), Eyre, 58, 124, 143 n. 2, 186,211,378-81, 382 (56), 385 (58-9), 387 310, 327 117 17 357-8 (41), 371,(61), 388-91, 392.3 (63), 394.5 382 (56), 384 (56), 438.

Fabri (colonel austriac), 329 (3-4),330 (5).

Figfiras, 418.Filticenl, 220 n. 2.Faraoatd, 74-5, 102, 109 (59), 144,

147 (107), 174-6, 197, 205 (162),342, 353.

FircisanT, 175, 177.(m6411stire), 452.

Ferar (dr., medic In Bucurest)), 252n. z.

Ferdinand al Ill-lea (mpKrat alAustriel), 222 (19o), 424-5 (13).

Feren; (sef de catane, ucis In Mol-dova), 152.

Ferreri (Francisc, episcop latin deNicopol), 165 (125), 184 n. 3,192 (147), 317 (98), 324 (107),344 (231, 346-7 (26-7), 365 (48),371, 375, 390.

Fieschi (Ecaterina, dm Cimpulung),323.

Filipescu (N., Vel Vistier), 240-1

(19).Filippo (don, corespondent al luY

Berardi), 167 (130).Fischer (Alexandru, Prefect catolic

In I2ST), 93 (22), 97 (29), 432(24).

Fleischhackl (von Hakenau, Agent au-striae In BucurestY), 252 n. I, 319-20

( on), 344 (23), 345, 347-8 (29), 354(37-8), 357 (41), 358-61, 362 (44 ,365 (48), 3664, 369 (48), 372-9,385 (58-9), 389 (62), 390.1 $i P.1, 392-3 (63), 394-5 (65), 598-9(69), 400 (72), 401.4 II, 1, 403(79), 406 (81), 407 (81-2), 412(89), 413-4, 444 (34).

Fleury (FlAry; profesor de frantu-zeste la BucurestY), 125.

Florescu (Ioan, Paharnic muntean),238 (17).

Floreiti (jtt& Puma), 67, 145 n. 1.Foc§anT, 219.Fornetty (Anton, vice-consul frances

la IasI), 165 (425) Si n. 21 443-4(32-3).

Fotescu (Paharnicul Constantin, Mun-tean), 228 (3).

FranciscanY, 90, 92 (21) si n.93 (21), 102, 107 (52-3), 108

(53)7 1137 1557 157-87 191 (145 \t264 si n. 1, 265 si tirm., 416-7,437 n, 2. (Generalul lor), 79-$2(3), 209 (171)., 214 (177), 216 11.1, 311 OW.

provincia(Dia BulgarieY), 249 (33),

I,

Fedelepid,

Page 560: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

250-1 (36), 367, 370-3, 374 51),375, 377 52 387-9 61 , 390,392, 398 69 , 401 72 , 410 81),412 go).

(Din provincia Ungariel), 222 190 .Franciscan? din Misiunea bulgaro-

v lahd, anume :Adami, 127 (82), 134. Agoncz (Gri-

gore , 270. Amelia Silvestro de,din Foggia), 95 (25). Angyalos(Ludovic de , 156, Antonio (don ,160 n. 1. Arbusti, 131 (91).

Balas Paul , 271. Balas (Taded , 269.Baláfy Mille), 155. Beck (Ful-gentiu , 270. Bibich Carol , 267.Wnder Pascal , 267. Both (Lau-rental), 267. Botos Vena 323.Burchval Ivo), 269-70.

Cadebo mag. 75. Catetan Polon ,134-5 95). Cajon!, 73-5, 77. Can-toni, 140 (97 . Casten] Cristofor ,268. Ceiacer Marc , 283 24Chierolanza Francisc , 72-4. Co-nigani Didacus , 82 4 . Cordi-ani, 130 91 . Csabraski Mater).V. Csabraski. Czungin Anton),2 7.

Deanovich I., provincial , 265, 281(17 . Dedul (Didac), 267. Deig(Arhanghel , 27o. Dervodelin Ca-pistran , 268. (Desbich (I.), 268.Dinczendorf Magnus), 266. Dobai(Andre? , 27z . Domokos Casimir82 4 . Donnerlein (Bernard , 270.Dornbein Bernard. , 323. DudinFrancisc , 267.

Ehrlacher (Mate , 270. Elekes (A-ron , 445 (36 . Ertl Rudolf), 269.

Fabri (Francisc), 204 (159-60), 39$(68 Fmta (Pancratiu , 174-6, 198(1 51 , 353. (Franich Angel), 323.Frankovics (Grigore), 449 (4).

Garefalvi Bonaventura), 82 (4). Ga-vet (mag.), 75. Giovaninetti (Bo-naventura), 73. Gotthold (Augus-

62174. Vol. I.

513

tin , 445 36 . Golim (Celestin ,143 n. 2. Graff Ciprian , 271.Graffinger Cristofor, , 267. Greicel(Leo), 270. Griffi Ludovic-Anto-flU 99 34), 146 (106 . Gruber(Malachia), 269.

Hagea Bonaventura 207 (183 ,Iacob nlistavnic , 319 99). Iakovich

(Marcu), 265. lakabffy323. lanucci (Stefan), 204 159-60), 208 n. 2, 210 D. 2. Illyeb(Tobia), 445 (36 . lordan (vicarid),317 (98). Iosif, 358. Ivandeolin(Toma), 267.

Janitor (MthaY , 266. Jegenyey (Fran-cisc), 82 4 . Jung Alexandru ,326.

Kajtár §tefan , 268. Kecskemét!Augustin , 272, 326. Kiss Lu-

dovic , 27 t, 325 t o9 . Klucha(Ladislad , 323. Krassula Au-

gustin sad Argentin), 269, 323.Kronholcz (Bernard), 325 (ro9 .Krdskorszki (Atanasie , 267. Ku-bik (§tefan , 270, 323, 325-6.

Lajos (Bonaventura), 271. Lanko(Francisc), 265. Ledermiller (Si-gismund), 323. Lévák (Ladislati ,270. Lippa (Deodat de , 449-50(6). Lippes (Felix), 267. LOhr(Malachia), 271, Losteiner Leo-nard, 159 114). Ludovic (dm Bu-curestY), 235 (14

Maffei (Luigi , 131 (90, 144. Ma-gyar (Cristofor , 255. Majer (Va-lentin), 405 (78). Malachia (Sa-mitel), 220 rt. 2. Malachian (Paul),213 ('74). Malinski (Silvestro),129 (88) i n. 1. Mangich (Ga-vril), 266. (Grigore, provincial).433. Marihovich (Blasiu), 266, 433.(Iosif, provincial), 433. Matteo,358. Mityás, 267. Mergens (Ata-nasie , 270. Mihilyak 324(107), 445 36). Moldován

33

itiu),

,

(Alexie',

(§t),(Nic.).

,

.

,

.

Page 561: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

514

269. Morg (Iosif), 325 (lo8).Miller (Gheorghe), 267. (Alexan-dra), 267.

Nagy (Gervasiu), 272. (Sigismund),445 (36). Narducci, 175. Novak(Grigore), 272, 323. Nyes (Homo-bonus), 271. Nikolantin (Anton),460 n. 2. (Deodat), 266. (Ghe-orghe), 266. (Paul), 266. Nikolik(Nikolich ; L), 268. (Martin), 270,323, 325 (109), 326.

Ocsowszki (Cristofor), 269.Panyik (Isidor), 326. Papp (Simion),

271. Paulichan (Filip), 266. Pau-lityanich (Paul), 323. Peffdin (Gri-gore), 268. Pellegrini, 218 (i 85).Peller (Victor), 271, 326. Pestin(Francisc), 266. Petter (Noise),267. Petzalovits (Petru), 265. Pier-son, 73. Polieri (Didacus), 269.Possin, 451 (r t). Prachner (Gas-par), 267. Prijich (Petra), 266.Prisch (Petra), 265. Proli (mg),255. Pruziska (Sebastian), 267.

Radoich, 265. Raduloy (Toma), 455n. 1. Rajkovich (Paulin), 323,

326. Raszlaviczy (Valentin), 432(24). Reszler (Donulus), 269. Rom-laidner, 326. Rosen (Godefrid),222 (190, 224 (193). Rossi, 218(185). Rossoli, 74. Rottiglio (Fran-cisc), 1 to (61).

Sal (Ildefons), 326. Sandor (lacob),268. Scheiner (Urban), 269. Schiger(Henric), 370. Schlatz (Patriciu),268. Schmaus (Guido), 267.Schmidt (Atanasie), 267. Schmidt(Martin), 270. Schiller (Pascal),269. Schulcz (Leon), 268. Seel(Aldefons), 270. Siarkowski (mno-centiti), 129 n. r. Liska (Fran-cisc), 445. (36). Sperlack (Henric),272, 323. Stanich (Mihat), 266.Stierba (Honorat), 259, 262 (47),271, 323, 326. Stiffter (Carol),

269. Symko (Ambrosia.), 322-3(107). Szangel (Alexandra), 271,323, 325 (109). Szebin (Inocen-liu), 445 (36). &tie (David),272.

Tornyay (Benedict), 266.Udvarhély (Grigore), 266. Ulrich (An-

ton), 445 (36). Urgar (Grigore),266.

Varhélyi (Barnaba), 404-5 (78).Vermuth (Tobia), 271. Vezet (Fran-

cisc), 326. Vignoli, 140 (97). Vi-kauer (Iosif), 271. Vinga (Cristo-for de), 255.

Wenninger (Leopold), 268, 323.Wolf (Bonifaciu), 270. (Gheorghe),267. (loan), 265. Wolsi (Am-brosia), 133-5 (95),

Zaininger (Dominic), 268. Zanetti,130 (91). Zerwisch (Dionisie), 269,323, 324(107). Zevack (La dislau),323. Zich (Lazgr), 268, 323. Zwon-tack (Anton), 444 (36). Zsebra (pro-vincial), 316 (94).

Franchini (dragoman rus la Constan-tinopol), 394 (64).

Francisc rid (Imparat al Austriel),188 (136), 195, 196 (149), 202(156), 205 (163), 205-6 (164),2551 346 (24)v 349 (31), 352 (36),354 (38), 358, 361, 364 (47),365 (48), 368, 371, 377 (53),393 (64), 398 (69), 400 (72),402 (75).

Fra nta si Francee, 161 (120), 181,220 (187), 337 (14), 339-40, 341(i9), 439 (30), 440, 443 (32)-

Franzoni (cardinal), 208 (168), 409n. 1.

Fredro (Gabriel, episcop de BacH),423-4 (I2).

Frank (Vasile, Franciscan ; profesorde latineste), 103 (42), 104 (44)1105 (46), 107 (50), 108.

Freywald (arhitect), 344 (23).

Page 562: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

FrIncestl (jud. lasT), 104 (44).Frumoasa (BELK Tag), 75.Fumart (dregKtorl), 229 (4)-Funddteanu (MateT, treti Vistier man-

tean), 236,

e Galatea, (cocoanN din Oltenia), 452.GalatT, 83 (6, 8), 102, 109 (59),

168 (13I), 179, 212 (174), 214n. 1, 216 n. 1, 219, 222 (191),386, 416, 430. (Cato lia din), 214/I. 1. PreotiT kr), 98 (33) si n.I. (Biserica), 98 n. 1. (ZidarT din),98 n. 1. (NegustorT din), 83 (6).

GalbinasT, 378.

Galitia, A51 (43).Garampi (nun= la Viena 121 (71),

123 (76).Gatti (Francisc, Prefect catolic In

Iag), 133, 143 (103) $i n 2,144-5, 146 (105, 107) si n. I,147-8, 149 (109) si u. I, 152 n.1, 192 (i47).

Gaudi (secretariti al Agentia dinBucureSa), 334-5, 336 (12).

Gavanosoglu (Hasan-ba, bas-besli-aga in Muntenia), 402 (74)-

Gavriil (archimandrit, apoT Mitropo-lit al Moldova), 129 (89), 161(no) si n. tr.

Geanet (lordachi, Postelnic muntean),455 (i3).

Geanet (Lascarachi, Comis muntean),

455 (13).Geismar (general rus), 262 si n. I.German; 88 (17), I I I (62), 113,

115, 1 i8 (701, 120, 121 (71)029n. t, 130 U. 1, 133'4, 140 (97)1152, i8o, 182, 184 (134), 202(156), 217 (183), 230 U. 1, 241(19), 242 (20), 297 (57), 301 (63)9

51 5

Funded (jud. Thad), 145 n. 1.Furca (Ernanuil, dragoman al Agen-

tie din BucurestY), 378, 381.

318.9 (99) Si n. 1, 324 (707),328 (3), 330 (5-6), 331 (6), 358,366, 371, 390, 401 (72), 426 (15 ,429 (21) Si n. I, 432 (25), 454,457 (16).

Ghedeon (mitropolit al Moldova),94 (23).

Ghica (Alexandru, Domn al Teril-Ro-mlnestT), 308 (77).

Ghica (Alexandru Dimitrie, Downal TeriT.RomKnestT), 255,263, 264(49), 410 (86), 446-7 (39).

Ghica (Alecu, boier moldovean), 219,220 11. 2.

Ghica (Dumitrachi, Clucer si Comismuntean), 233 (I I), 455 (13).

qhica (Gheorghe, Domn al Teril-Ro-mhnestT si Moldova), 278 (io),303 (66).

Ghica (Grigorascu, Doran al TeriT-

Romlnesti), 279 (13) pi n. 2, 427(17), 428, 429 (25). (filll &18)1429U. I.

Ghica (Grigore MateT, Domn al Mol-dova si Terif-RomInestl), 232 n.1, 291 (45), 292 (47), 294 (50),304 (67, 69), 305 (70), 306 (71),436 (26), 455 n. 2, 457 (16).

Ghica (Grigore Alexandre', Damnal MoldoveT si Teri1.Rom1nest1),97 (30), 98 n. I, 99 (36-7), lochjol (38), 108 (53), 109 n. 1, 110

(60), 1E11-2 (63-4), 112 51 WM.(66), 123 (77)1141 (99), 169 (133)si n. 1, 308 77). FliT sllI Dumi-

,

Page 563: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

516

trachi oi Alecu), 169 (x33) oi n.i.

Ghica (Grigore Dimitrie, Domn alTerg-RomanestY), 251-2 (38) si251 n. I, 320 (tox), 402 74),405 (79 , 406 (8o , 407 (81-2),410 (86-7).

Ghica (Grigoraocu, Comis muntean),

305 (70).Ghica (Mater, Domn al Moldover

oi Terir-RomaneotY), 107-8 (53),

232-3, 306 (73), 375, 455 n. 2-Ghica Scarlat, Domn al Moldover

Si Terir-RomaneotY), 85 n. 1, 457-8 (15-6).

Gh:giotti (prelat polon), 330 (6).Ghime?, 74-5.GhirieltI Ghat-A.1M, 144, 147 (108),

177.Ghiurie (preot catolic din TIrgov4te),

230-I (7).Giuliani (interpret polon), 125, 437

28 oi n. I.Glimee, 461 (20).GlImbonel (jud. Muscel), 317 (97).Gninski (Ioan, ptocanceland polon),

59.Golescu (Gheorghe, Mare-Logofat),

z 37 n. I.Golescu (Iordachi, scrittorul), 460.Golescu (Radu, Paharnic oi Vornic),

236, 238 (17), 243, 245 n. 2.Goran Radu, boier oltean), 452. (F ra-

tele luY, Mater), 453 (11). (AltMateY , 452 n. I.

Goski (episcop de Bacart), 159 (115).Gottwald (Ignaz, staroste austriac la

TIrgoviote , 255-6, 322 (104).Govora (Mihar, egumen de), 460 n. 2.Graszczynski (nobil polon), 68.

Greceanu (al doilea Armao muntean),

291 (43).Greceanu (Grigoraoco, Vornic mun-

tean , 236, 291 (43), 305 (7o \ .Greceanu (Scarlat, Mare-Logofat),

137 n. I, 242 (20).Grad, 83 (6), 197, 310, 394 (64 .Grigore al XVI-lea (Papa), 215 1801,

217-8 (184), 219 n. I, 224.5 (194),225 (195).

Grigore al II.lea, tDascalula (mi-

tropolit muntean , 407 (81), 410(86).

Gngorovicr (Anton, administrator laMoara-Prefectulur), 211-2 (173).

Grozeffi (oi pastorul calvin din), 74,139, 144, 147 107), 162, 172-3,197, 198 (151), 202 (156), 219,

342, 353.Grudzinski capital' de Rava , 69,

70-Gruich (Anton, din Uschiub ; stabilit

In Cimpulung), 283 24 , 284 26-7), 285 (29).

Gryffski [lie, Franciscan, din Om-pulung), 304 68 , 306 72), 323.

Gualeini Iacint, Franciscan), 217-8(184 , 220 (188).

Gualtieri (losif.Maria Prefect In Ia$Y),208 n. I, 210 (IV), 412 (88 .

Gulczewski (nobil polon , 59.Gultand (Tama, Mantic muntean ,

305 70).Gunzich (Anton, Franciscan din RI m-

nic), 229-30 5), 231-z (9 , 266,

433, 453 (11) oi n. I , 454.Gyurma (Gabriel, Franciscan, pro-

vicinal), 254-6 43), 264 (50) i

n. 1, 326, 444 5 (36), 460.

,

Page 564: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

Ha gi-Moscu (.5tefan, Vistier muntean),360.

Haidua (ungurY), 422.läuceqff, 144, 147 (107), 162, 175,177-8, 197, 342.

Hile§teni (jud. Iat , 86.Halle; 60, 431 (22).Hammer (Iosif de, Agent la Iasi),

338-42, 343 (20Han-Ci§la, 96 (28).Hangerli (Alexandru). V. Hangerll

(Constantin Gheorghe).Hangerli (Constantin Gheorghe,

Dotnn al Terii-Romtnesa , 315

11- 1, 459 (19).Hangerli (Elenco Domnita , 208 n.

2, 213 II. 2.Harte Wilhelm, pastor luteran la

IasY , 363-4 46).Hard arhitect 7 257Hateg, 254 43Hatman (in Moldova, 1815 , 460.Hayard Carol, din Roma), 393 63).Hertscu (Costachi, aminar muntean ,

461 20Hlrlit, 58, 130 n. I, 211-2 (173),

416, 421.Hirnok ziar unguresc), 215-6 (180 .Hoch Paul. capelan de Oituz , 127

(S .

Hochenried (von, inspector in Olte-ma , 232 (10 .

Hodora, 212 173

44).

517

Horle§ff, 57-9, 86-7 i n. I, 107(51), 109 (58) i n. I, 126, 208n. 2, 213 n. 2, 412 (89), 413(90-

Hortolagy Gheorghe, Ardeleau), 453(1

HotarnicY, 233-4 (12 .Hain, 60, 64, 74, 329 (5 , 430.

(Abdt sat. Abdul, Pasa de , 96(28) i n. 1.

Hrisoscolet (Aristarho, Vel Spatarmoldovean), 107 (51 .

Hrisoscoleti (Ienachi. Vel Ban mun-tean , 305 (70 , 455 (13

Hrisoverghi (MihaY, baler moldo-vean , 188-9 140).

HudicY (Bejan, Vornic de Poarttmoldovean), 85 14).

HUbsch (ministru saxon .1a Poartt ,437 D. 2.

Huillet Prefect catolic in IaY , 166(126 .

Hulubescu neamul lut Chirca Ce U-sti!, din Rimnic), 229-30 5 , 448(2 , 449 3 , 453-5 12 454.

FIurmuzaki Manole, V mes, ap Yamtras moldmean , 63 si n. 3,64-5.

Hu§1, 57, 62, 67, 95 n. 1, 117 68 ,145 104 , 147 107 , 167 130 ,168 131 , 170, 172, 279, 184 n.3, 192 147 , 297, 200, 216 181 ,219, 342.

Iacob al III a Stamati. Mitropolit al senT; catoha , 143 IL 2, 145Moldova), 129 89 , 142 101 , 104 .187. la§I, 54 §1 nrin 78, 79 2 , 82

Ianacachi Ban mun ean, 2785 , 236. 5 , 84, 85 13 5 , 86, 8 17 ,Ianacachi si biserica laX /a Micläu- 89, 90, 91 18-9 . 92 20-1 n.

.

.

1

.

,

,

Page 565: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

518

1, 93, 94 (23), 95 (25-6) i n. 2,96 (29), 97, 98 (32-3) i u. 1,99 (35-7), tot (38), 102 0 U. I,103, 104 (44-5), 105-6 i n. 1,107-8, 109 (56), 110 CO, 112(64, 66), 113-4, 117 (68), ii8(70), 119, 121 (72, 74). 122 (74.-5), 123 (77-8), 124, 126 (78 127

(83), 128 (84-6), 129 (88-9) si n.I, 131-2 (93 , 133-4, 140-1 (99-too), 142 (xoi), 143 (103) 1 n.2, 145 (105) 1 n. 1, 146 (105),147, 150 (III), 152, 160 (116),161 (118-9, 121), 162, 163 (121-2), 164 (124), 165 (124-5) $1 n.2, 166 (128), 167 (130), 168(I3I), 169 (133-4), 170-1, 1757179-84 si n. 3, 185 si urm., 188-9 i n. I, 190 (143-4), 191, 192(147), 194, 196 (149), 197-8 siU. I, 199, 200, 201 (155), 202-3,205 (162-3), 203 (167, 169) 0n. 2, 209 (170), 210 (17I) i n.I, 2; 211, 212 (173), 213 (175),2,15 n. I, 2t6 (181), 218 (185 ,219, 220 (187), 221 (19I), 224n. I, 252 (39), 327 (2) i n. I,328 (2-3), 329 (4), 330-2, 337(16), 338-42, 343 (20-0, 348(30), 349-5; 354-5 (39-40), 356,357 (40), 362 (45), 363-4, 365(47), 384-5 (57), 386-7 (60), 393-4 (64), 395 (66), 396-7, 398 (66-7), 404 (78), 408-9, 410 (85)si n. I, 41! (87-8), 412 (89),413 (90, 416, 419, 421, 430,436 (27), 437 i U. 2, 439-40(30), 443-4 (32-3), 444

Locuitort Arendasul tabaculut Iere-mia, 124. Meant 83 (8), 103(42). BlInarT, 128 (86). DulgherT,111 (63). Flicliert 75, 186. Spi-

: Iani, 208 (169). Toma, 99(36), 103 n. 1. TeslarT, 125. ZidarT,liz (63), 125. Alta, 93 (21). Cato-

lief, 59, 89, 95 (25)007, 121-2 74(Biserica i cimitirul), 180. (coala),202 (156), 409 (84 . (AncioaiaEva, donatoare ale bisericiT , 89,90, 93 (21). PreotT : CristoforBraskowski (1610), 419, 422. Ma-teT (1789), 132 U. i.Prefectul din1737, 99 n. 1. CantorY i tircov-nicT, 84 (i I), 88 (16), 89. ServY

seutelnicT, 63-9, 76, 99 36 ,123 (78).

Preoff ortodocsT. Ursul (protopopde), 84 n. I.

Strade si c1dirT. Agentia, 185 136 ,363 (46). Consulatul frances, 204(i6i), 208 (169). Mahalaua Fere-deielor. 141 (99). Mitropolia ar-chivele), 336. PAcurariT, i6i IS),208 n. 2. Sf. Spiridon. 95 U. 2,142 n. 2. coaala domneasd, 125.TharasT, 203 (I57;. Temnita Ve-che, 125. Mita Mare, 124-5, 141(99). Vama, 114.

TreT-Sfetitele (TreY-IerarbiT . 90, 92(21), 121-2 (74), 122 75 124,141 (99), 142 (100-I), 160 (116),185 (137) i n. I, 186-7, 188

(139), 194, 343 (21), 350-1 (32),351 (33), 352 (35). (Ignatie, egu-men de), 126 n. 1.

Ibraim-Pasa (1788), 329 (4 330 5).IenicerY, 431-2 (23).Ienuper (Donischula, egumen al Fran-

ciscanilor din Tirgovise), 236,237 (16), 241-2 (20), 242 (21),243, 245 25-6) si U. I, 2, 246(27), 247, 248-9 (31), 271.

IesuitY, 54 i urm., 74-6, 84 (.12)si n. ; 85 i n. 1, 86-7 i n. 1,88 (17), 89, 90, 92 U. r, 93(2i), 95 (26-7) 0 Ii. 2, 96 i n.

I, 97 (30-1), 103 (40), 104 (43,45), 109 (57-8) i n. T, iio (60),III (62-3), 119, 120, 121 (71,

73), 125, 126 (78), 133,416, 421.

si

si

-

,

(35).

.

Page 566: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

Bogdanowicz Grigore), 107 52). Ia-sinowski, 121 73). loan, 95 n.

Karnicki (Stanislas-Iosif), 55,Kiernozycki (Martin), 72. Kos -taneclu (Paul), 56. Limanowicz,6o. Malechowski (Francisc), 57,61. MateY (superiorul lor), 87. Mier-chowski, 90. Palocs.,y (Mate;acelasY cu precedentul ?), 95 (25).Parechowski (Francisc), 103-4 43)si n. 1. Quech (Valentin), 61.Rengerski (I.), 103 (43 . Reuss(I.), 63. Reuth (I.), 6i, 66, 68.Sbirchowski (Cristofor), 85 (I 5).Solimowski (losif), 126 (79 . Szi-manowski (Adalbert), 107 (52),108 (55). TinorovicT (MateT), 107(51). Twardochlebowicz (Casimir),72, 93 (22). Warilkowicz (Adam),85-7 (15). Wierchowski sail Wier -kinski (Cristofor), 57, 88 (17),89, 97 (29). Zielowski, 62.

Ilfov (judet), 360.i80.

Imestl, 143 n. 2.Intro BlurT (munte), 282 (21), 314

(89).Inocentiu al Xlea (Papa), 425-6

14).Inocentiu al Mks (Papa), 158.Inocentiu al XlIlea (Papa), 431-2

23).Inocentiu al XIIIIea (PapK), 289 38).

Jablonowski (Stanislas, castelan deCracovia, Mare-Hatman), 62.

laroslaw, 55, 57.JastrLpolski (nobil polon), 68.Jerni archeolog ungur 222 (191).

519

Ioan-Vodit cel Cumplit (Doinn al

MoldoveT), 113-4, 155.Iordachi L el Postelnic moldovean,

1750 107 51).Tordachi (Stolnic muntean, 1785),

237 (i 6).Iosif al Illea (Pmphr.11 , 261, 329 3).lbsika (baronul Ioan , 206.Ipsilanti (Alexandru, Domn al Mol-

doveY TeriT-RomanestY , 235 14)1236, 237 (16), 241 (20), 242 (21 ,243 si n. 2, 244-5 (23 , 312 (84 ,312-3 85 51 n. 1, 328-30 (3-5),329 n. I, no, 458 17 , 459(19 .

Ipsilanti (Constantin, Domn al Mol-dove si TeriT-Romlne5tY), 147(108), 152, 153 113 , 334-5.

Isan (lgnatiu, consilier imperial . 45 I(I I).

Ismail, 63, 96 28 , 430-Isprivnice (dreetorY , 246 26 .Italia g ItalienT, 113-4, 137-8, 159

(114 167 (129 , 173, 179, x85137), 200, 201 (154 , 212 -(174),

213 II. I, 216 n. 1, 224 193 1

323, 331 (6), 339, 342, 348 30),358, 366, 383, 390, 404 78).

Italia (regatul), 439.Iurasco (Nicohie, boier moldovean),

83 (7).IzvoranY Radu Str5inul din , 227

n. 2.

Jezierski Stanislas-Raimund, et iscopde Bucail , 100 (38), 101-2 (39 ,103 n. 1, III (62 118 (70),119, 193-

lijia, 61, 65.

2.

[MU,

J

si

,

,

,

Page 567: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

520

Jolszow, 6o.JurisdicOa eclesiasticK catolich, 78-9

(2)-

Kaczkowski (nobil polon), 76.Kalmuski (om al PalatineY de Cra-

covia), 438.Kant (mlindstire franciscanK), 216

n. I.Karlowitz, 376 51 .Karnowiecki (Karwosiecki, Dominic,

episcop de Baca), 77, 121 n, I,126 (80 . 127 (82-3), 128-9 (87),131 (92 193.

Kaunitr (principele de, ministru aus-triac , 132 n. 2, 327-8 (2).

Kedzierski (Barnaba, Franciscan dinLemberg), 126 8o .

Kinarski (Stanislav, secretariil dom-nesc , 57.

Klempay Emetic, egnmen franciscanla RImnic st Tirgoviste), 254 6(43 , 258 46 444'5 (36), 461 2o).

Klitynski (nobil polon , 65.Kock (bineflator al bisericiT cato-

lice din IasT), 56, 63.

Lambrin6 Manolachi, Ban muntean ,

29 (43)-Landi Aloisiu, Prefect catolic In IasT),

125, 152, 16o 117), 16 (118-20),

163 122-3), 168 (131 178, 18o,

187, 192 147) I 11. 1, 196 n.I, 209 170), 338-9, 341 (19),353, 408 si n. 1, 409 (83), 439,440. 444 (35 (Vice-prefectul,care-I precede), 338 9.

Juskiewicz (jude polon al LaberiT),(7o).

Jugur, 296 (55 , 324 (108 .

Koczorow, 6o.Kiinigsegg (contele, guvernator al

Ardeatutu i Oltenia)) 434-Koprili (Mohammed-Pasa, Mare-Vi-

zir), 79 B. 1.

Körössy (Francisc, gardian franciscanal ArdealuluT), 224

Kiirössy (Francisc, Franciscan, pro-fesor), 405 (78).

Konczewicz (Alexandru, polon), 70.Konya (Corneliu, Franciscan), 216

n. 1, 218 (185), 220 (188).Kopacsy (archiepiscop-primat al Un-

garieT), 221.3, 224 (193) -

Kopenhaus (nobil polon), 71.Kostecki (nobil polon), 70.Ko:narski (Gheorghe, 'mar lesesc))

86.Kraus (cimbalist, din List , 181.

Kremsier, 420.Kurbik, 129 (87 ,Kungury, 6o.

1.anfranco (cardinal), 420-I.Lascarachi (Vel Comis moldovean),

107 (51).Lascarov (Slrghie, diplomat rus), 328

(2).Laydet (Clement, Prefect catolic In

IasT), 107 (52), 437 (28).Ledoulx (Iosif, consul frances la Bu-

curest.T; i familia), 345 (23 , 348(29).

,

B. I.

,

.

Page 568: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

Lefegil (Panait, clipitan de ; In Bu-cureol), 137 n. I.

Lelevel (easier polon), 126 (79).Lemberg, 56-7, 6o, 126 (80), 159-60

115), 216 it. I, 331 (7), 340,

430, 431 (22). (Manastirea Sf.

Cruce din , 159 (115). (Arhiepis-copY latinY de), 95 (24), 415 (1).

Leon al XII-lea Papa), 207 (165),405 (79). 406 (8o), 407 (81).

Leon-Vodli Domn al TeriY-Rorna-ne$C1), 226-7 n. 1, 274-5 (5), 29247 , 305 (70 .

Leon Mitropolit al MoldoveY), 328

3)-Leopold I-itt Imparat), 426 (15),

428, 429 n. 1.Leopold al II-lea (Imparat), 132

94Leregli silive, sat si locuitorY), 279

n. 2, 298 08), 316 n. 3, 317

95 322 (106 .Lerescu (familia), 279 n. 2, 282 (21).Lerescu (Oancea Logofatul), 274

4-5 , 275, 276 (7), 277 (9), 291(43 . Preda Postelnicul, fratele luTOancea , 274-5 (5) j n. 1, 276

7 , 290 (43). (FdY luT), 277 (9)-Petru $i Despa), 280 n. 1. (er-

ban). 297-8 (58 .Levant, 392.Liebmann (secretar al AgeMieY din

Bucuretif , 411-2 (87-8), 412

88-9 , 413 (91).LigorienY (alugarT), 366. 377 (52),

392, 395 (65 -Linchoult (F., Sulgerul), 114, 437

28Lipovenl, 343 (21).Lipoveanul (C., polcovnic), 233-4

(12).Lippa (von, Agent austriac In 100),

210 (172) i 11. 2, 404-5 (78),407-8 (83 , 408-9, 410 (85) 0n. 1.

521

Lipski (cardinal), 102.Litde latine (scriptura romi'measca

cu), 83 (8 , 98 n. I, 146 n. 2,228 fl.I, 277 8 , 280 (15), 284 6(25-30), 296 55), 313 (86), 317(96).

Litta (cardinal), 196 (150), 359 (43),360.

Litvania i LitvanY, 63, 431 (22 .Livadea (jud. Muscel), 285 (30) 0

n. I.Lockmann (Anton), 330-I (6). (Ioan),

412 n. 1. (loan-Benedict), 141n. 1. (Ecaterina), 140-1 (99) 0141 n. I. (Petra), 330-1 (6-7)-(§tefan), 330 (6 .

Locurile-Sfinte, 183Lodormalny (Vasile, egumen francis-

can la Itlmnic), 249 (32 250(35), 272, 319 (99)1 323, 326,370, 444 (34), 459-69 (20).

Logofect Albu, 299 (6o). Anghe-lachi, 233 (12). Ioan, 459 (19)-MateY, 228 (2).

Lonikowski (Cazac), 68.

Loreto, 428.Lubieniecki (Valerian, episcop de

Bacad), 155-6, 417-22,Lubieniecki (Ichtn-Damaschin, epis-

cop de BacM), 94 (24Lublin, 37, 331 k7).

Lucchesini (marchisul de, diplomatprusian), 132 (94 -

Luck, 431 (22).Ludovic al X VIII-lea (regele Fran-

cid), 443 (32).Lukasiewicz (W., administrator al

bisericil catolice din Ia$1)., 203n. I.

Lukotya (Mansuet, Franciscan dinMoldova), 216 n. 1. 218 185).

Lupu (Vastle, Domn al MoldoveY),

424-5 (13)-Lupu (Dionisie, Mitropolit muntean),

,

.

.

Page 569: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

522

387 (61), 388-91, 392-3 (63), 39565).

LuteranY, 371,Lyon Oeuvre de la Propagande de

IVI

Maciejowski (Rafael, Franciscan, InMoldova , 175, 204 (159), 33716 , 353.

Madrelli (Francisc-Maria, FranciscanIn Moldova), 98-9 34), 146 (106).

Maffei (Ioan, Prefect catolic In InT),339 n.

Riagazen" (jud. BactIO), 145 n. 1,

Magni (Giancarlo, Prefect catolic InUST), 212-3 (174-5)- 213-4 176),217 (182), 218 (185), 220 (187).

Malimud I-iti Sultan), zoo-I (38),

436-7 (26-7) 0 437 n. 2.Mahmud al II-lea (Sultan), 356.Major (Grigore, preot unit, din Mun-

tenia , 377 53-4), 378-81, 384,414.

Makrypodari (lacint, episcop de Us-climb), 424-5 (13).

Mal (jud. Muscel), 317 (95).Mano (Apostolo, negustor ; j sotia

Zamfira), 286 (3) gi n. 2.MInciulescu (Hristachi), 461 (21).Mansi (Francisc-Anton, Prefect ca-

tolic In lag), 104 (44) i n. 1.Manta (popa, protopop al Bucuregti-

lor), 254-5 13 , 456 II. 1, 456-8(15:6).

Manzoli (vice-consul austriac la Ga-lan 348 (230).

Margareta Doarnnti a MoldoveY), 157.Mirginenli (jud. Baal), 106 n. 1.

Maria-Teresa (implateas1), 451 (I I).Marinovich (Dimitrie, negustor), 166-

7 (128 9), 184 (134).

la Foi de), 215 n. I, 219, 221(189).

Lyssa (lacint, Prefect catolic In In ),98 (34), 146 (I06).

Marquis (abatele, secretariti d m-nesc), 124-6 n. I.

Marstaller (Anton, boier oilcan ,257 (45), 450-I (8-10), 458 17-8 ,

Martinotti (vice-Prefect in lag , 75-6, 112 (65), 113 i urin. (66.8 ,

8 (70), 119, 121 (72 . 125,127 82 .

Martonffi (Mauriciu, Franciscan dinBucovina . 127 (82).

maw (pIrcKlab de , 304 68 .Matel Basarab Domn al TeriY-Ro-

inKnestY), 227 l n. 2, 237 n. I,275 (6) gi n. I, 276 (7), 277 (9 ,278 (1 o 290 43 , 293 47 0n. 1, 303 66), 305 (70 , 425-614).

Matraca (Panait, boier muntean ,245 n. 7.

Mauro (13. Anton-Maria, Prefect ca.tolic In In1), 73-4, 77, i 10-I 62)

n. I, 172 D. 1, 118-22 70-3

$.1. 121 n. 2, 123 (77), 125, 126(78-9) i n. I, 127 (82-3 , 128(86), 166 (126).

Mavrocordat (Alexandru Constantin,Domn al MoldoveY), 123 77

124, 128 (86), 207, 327 I) gn, I.

Mavrocordat (Alexandru loan, Domnal Moldovel), 128 86), 129 89),

Mavrocordat (Constantin, Domn alMoldova gi Terilf-Romlnegif), 103(40), 106 (48), z28 (84).

Mavrocordat (loan Alezandru, Domn

1,

(uY,

,

6

Page 570: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

al Ter1I-RonAnesti), 228-9 (4)7287 (34), 311 (82).

Mavrocordat (loan Nicolae, Domn alMoldoveY), 95 n. 2, 104 (45), 105.

Mavrocordat (Nicolae, Damn al Mol-dove si TeriY-Rom5nesti), 91-2(19), 92 (21) 51 11. 1, 93 (21),97 (29), too (38), 230 n. 1, 231(8), 286 (31), 287 (35), 288 (36),311 (82).

Mavrodi (Vistier moldovean), 63.Mavrogheni (Nicolae, Domn al Te-

ril-Eom)1nesef), 23 ;-6 (15), 238

(18), 242 (20), 313 11. 2.Mavrogheni (Petru, Mare-Postelnic

In Moldova), 169 (133).Maxine§ti (jud. Roman), 147 (108).Maxut (boier moldovean), 66.Mayer (ceasurnicar din Iasi), 208

(169).Meitani (baronul, Agent austriac In

Bucuresti), 446 (39)7Meletie (episcop de Husi), 200.Melli (episcopul de, nunciu la Viena),

422.Merkelius (Mihail, Agent austriac In

Bucuresti), 135.7 (96) si 137 n.I, 333 (11), 334-6, 377 (14-5),459 (19)7

Metternich (prir.cipele de), 254 (43).

Metzburg (baronul de, Agent in130 n. 1, 328 (3), 329.

Michaud (losif, secretar domnesc),1o8 (55).

Micliu§ani, 143 n. 2, 147 (108).Ilicsunescu (Constantin, boier mun-

Lean), 286 (31).

Mieszkowski (Casimir, nobil polon),70.

Mihnea al Illlea (Domn al Teril-Ro-mgnestr), 236 i n. I, 237 n.278 (I0), 293 (47), 426 (15)7

Milcov (r16), 364 (46), 418. (Episco-pie catolia), 156, 219 rt. I, 441,

523

Milo (Piemontes), 178.Minciaky (Mate Liovevici, general

rus), 208 (169).Minotto (Francisc-Anton, Venetian,

paroh In Moldova ; zis lartagan);

143 n- I.Mircea cel Btrin (Doran al TeriT-

RomKnesti), 293 (47), 294 (40.Miroslava, 72, 74, 104 n. 1, 107

(50) i n. I, 123 (78), 126 (78),208 n. 2.

Miskolcz, 216 11. I, 216-7 (182),447 (40).

Moara-Prefectului, 211-2 (173).Mohammed al Wka (Sultan), 429

n. I.Mohilov (archiepiscop catolic de)

139, 182.Moimasdi (Flintfna; jud. 86.Molajoni (Iosif-Maria, episcop ca-

tolic de Nicopol), 212 (174), 213n. I, 250-I (36), 253-4 (42)2254(43), 263, 264 (48-9), 266, 320-I(102-3), 323, 400-I (72-3 ), 402(74), 404 (76) i 0. 1, 405 (79),406-7, 410 (86), 411 (86-7), 445-6 (37), 446-7 (38-9)7 461 (20).

Moldova (episcopi ortodocsi din),350 (31).

Moldova (Mitropolia din),. 134.Moldova (Nicolae, episcop catolic

de), 350 (31).Monetti (Stefan, vicariii catolic mun-

tean), 405 (79).,,Mons Urszula", 65.Montaldi (dr.), 125.Montalto (cardinal), 421.MoravY, 422.Moruzi (Alexandru, Domn al Mol-

dove si Terii-RomAnestY), 137 n.I, 241-2 (20), 243 (21-2) i n. 2,245 (24-6) $1 n. 1, 330-1 (6),459 (19).

Moruzi (Costachi, DOIna al Moldo-ye), 112 i urm. (66), 1[8 (70),

Ia0),

I,

Ia51),

Page 571: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

;524

119, 121 (72), 122 (75) I n.123 (77) si n. 1, 125, 186.

Moruzi (lanachi, Vornic muntean),240-1 OM.

«Mosi, (ImpArtire a uneY mosiY), 241(20).

Movill (Constantin, Domn al Mol-dovel), 418-9.

Movilt (Gavril, Domn al TeriT-Ro-mdriestY), 274 (3).

Nadworna, 6o.Nagni (Gianpietro, secretarid dom-

nesc , 75, 119, 141 (99), 186.Neamt, 416, 421.Neamtul (Necula, Pitar muntean),

451 (zo).Neapole, 439.Nectarie (eclesiarh la Rimnic), 458

(18).Nectarie (Mitropolit muntean), 347-8

(28), 354 (37), 378-83, 384 (56)7391 (63 .

NeferT, 239.Negoiesti (jud. Arges), 278-9 (12),Negru-Vorld (Doamna luY), 278 (to),

373, 374 (51Nenciulescu (Alexandru, boier mun-

lean), 460.

0

Obedeanul (Constantin, Vel Comi-sariu), 230 n. I.

Obedeanul (Petru, Vel Serdar), 230n. I.

Ocnele-Mari, 159 n. I.Odemsskowski Caterina), 323 (107).

Movill (Ieremia, Domn al MoldoveY),156.

Murzeiewski (nobil polon), 70.Muscel (si ispravniciY de), 304 n.

I, 314 (91), 319 (99).Mustafa-Pasa (Mare-Vizir, 1752), 436

D. 2.Mustafa-Aga (besleagd de Ttrgo-

viste), 238 (18). 210 (18).MD.tu (Constantin, Comis moldoNean),

150 n. I.

Neofit (Mitropolit muntean), 302 65).NestorienY, 310.Nichifor (Mitropolit al MoldoveY), 99

(35).Nicolae I-id (Tar), 414.Nicopol, 250 (36), 334, 368, 371,

373, 379, 390. (Episcopatul latinde), 137, 309-10, 405 (79). (An-ton, vicariii de), 337 (15).

Nicore§ti, 67-8.Nigel (Negel; ard), 151-2.Nistru, 164 (124), 182, 197.Noja (dr , medic din lasY), 412 n. I.NotarY (ungurT), 453 (ii).Nucet, 281 (19), 300 (62), 315. (Ev-

ghenie, egumen de), 314 (90).(Ignatie, egumen de), 281 (19).

Odesa (capuciniT din), 126.OdobasY, 239.Odobetti, 63, 67-8.Oexner (cancelist austriac). 327 n. 1.Oituz, 127 (81).OldcarY, 78 (a).

1,

Page 572: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

Olanescu Nita luT Lie), 459 20).OlOnescu (Tuduse Logofltul), 229-30

5 , 449 (3), 454.Olanescu (Udrea Logofatul g fiff),

452 n. I.Olechowicz Dominic, nobil polon),

64.

P

Padova, 428.Pak6 losif, egumen catolic la Rim-

nic , 251-2 (38 , 272, 321 103),322 105), 323, 460 i n. r.

Paladi Vistier moldovean , 65.Paladi (Toader, Hatman , 107 (51).Pamfili (Inocentiu, Prefect catolic In

IasT , 204 159-60), 210 172) 0n. 2, 398 (8 .

Pantazi boter moldovean), 125.Pantelimon (manastire linga Bucu-

restT , 137 n. I, 232 n. 3.Papadopol (§tefan, al doilea Armas

moldovean 106-7 50 .Paravicino (cardinal), 417, 419, 422.Parcevich Petru, archiepiscop de Mar-

cianopol , 157-8, I8o 3).

Parint cardinal 164-5 124).Paris (nunciu la 440.Paroni loan-Hip, episcop ; visitator),

204, 205 (162-3), 207 (165), 210(171 , 216-7 (182 , 384-5 (57),386-7 (160), 393-4 64), 395 66),396-7, 398 (66), 400 (70), 40478), 408.

Parysowicz (Iosafat, episcop de Ba-

at), 94-5 (24)-Pascanu Cantacuzino; Mlre-Logofat

moldovean), 187.PasiontstY (calughef), 123 76).PasvantogIn (Pasa. de Vidin), 26i.Paul al V-lea (Papa , 417, 420 1.PaulicienT, 382 (56 , 390.

525

Olt, 451 (II , 452, 454, 457 16 .

Oltenia, 252-3 (41 , 374 51).Orsini Franciscan), 218 185Ostrovanul (MihaT), 452.Otetelesanu fordachi , 252 n. 2.O(elenT (jud. Roman), 147 108 .Owicny Owsiany, general po'.on , 70.

Pawlowski AndreT, secretariu t un-gurescl), 62-3, 72, 84 to sl n.1. (Nicolae, fiul luT), 108 54).

Pejacsevich Marc, provincial Fran-ciscan). 265.

Penner (Ntcolae, misionanti In Mun-tenia), 445-6 (37-8) si n. 1.

Pera, 220 187).

Perez dr., din IasT), 208 (169).Peril? (Romuald, Franciscan), 461

2o).

Persia, 68.Petersburg, 160 n. 1.

Petriceicu (§tefan, Domn al Moldo-veT 82 ,5 .

Petro (cardinalul de), 189 (r4 I).Petru §chiopul (Domn al MoldoveT),

152.

Piatra, 416.Pidou (Luigi-Maria, misionar), 393

(22).Piemont, 439.Pier! (Prefect catolic la Constanti-

nopol), 188 (139).PildestT, 147 (108).Piluzio (Vito, Prefect in Moldova),

83 (7), 159 (114'.Pine de mettl, 81.Pini (Alexandru de, consul rus), 160

n. 1, 167 (129-30), 168 131).389 (61 \ 396-7. (Doamna de),166 (128).

Pinsk, 420.

,

,

,

,

Page 573: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

526

Plpoiever (mosnenT din SotInga), 234(s2), 236, 237 (17) si n. i, 038(17), 249 (31).

PirchlabT. 78 (1).Pisa (Misiunea S. Anton, din), 194.Pisani (AndreT, consul rus la Iag),

397.Pistor (Filip, supus frances din Ia.1),

412 n. 1.Pitari: Tani, 304-5 (69). Stavro, 305

(70).PitepT, 306 n. 1, 315.Pia al VI-lea (Papa), 117 n. I, 138-9.Pin al VILlea (Papa), 150 (I I I),

161 (i20), t66 (127), 167 (130),191 (140% 314 (88), 348 (29),353, 359 (43), 371, 395 (65), 412(88), 441-2, 443 (32).

Pivoda (ofiter german), 268.Ploiellt, 321 (103), 446 (38).Pobcea (Constantin, LogoP40, 455

(14).Pocutia, 6o.Podlusinyi (Ilie,Franciscan muntean),

272, 317 (98), 323-Podolia, 418, 421.

Podul-lloaeT, 104 (44).PodvozY, 78 (1).

PoienarT, 266 (55).

Pojarevaa, 258 (47), 374 (50,(51), 45! (II).

PolcovnicY de judet, 239.Polonia, 55, 57-9, 61-2, 65, 69-71.

74-6, 84 (12), 86, 89, 92 n.96, 97 (30), '00 (38), 110-1 (62),112 (66), 113, 115, 119-20, 125,127 (83), 129 (89) g II. I, 132

(94), 133-4, 141 (10°), 158, 159(114), 160 n. I, 180, 182, 184(136), 190 (143), 193, 197, 330(6), 333 (9), 338.40, 349 (31),

351 (30, 417-21, 429-31 (22), 436(27), 438 11. I, 439.

PolonY (Giurgivan i Gafenco), 438.

376

(General, 1709 , 68. (Marele.Ma-resal, 1610), 420-1. (Nuntiu InPolonia, 161o), 422. (SolT, la Con-stantinopol), 72, 91 (19).

Poniatowski (Stanislas, rege al Polo-nieT), iii (62), 131 (92

Pooten (Paul, misionar . 213 (174)$i n. I, 446 (37).

PopevtI (jud. llfov), 445-6 (37-8 .Popp (Al., Franciscan din Moldova),

173, 175, 204 (159), 353.Portarel, 233-4 (i2).Posonyi (Toma, Franciscan In Mol-

dova), 131 (91), 138-9, 140 (97).Postaka (sef al postelor din Moldo-

va), 208 (169).PostelnicY: Toma, 247 (28).Potocki (general), 73.Potocki (Trimes polon la Poltrta), 438

si n. I.Prijev11, 174, 176, 209 (170 .

Praun (Leon de, inginer, In Moldo-va), 208 n. I.

Pressburg, 424-5 (13).Prevost (Madame. din), 208 (169).

Propaganda, 79 (3), 80 (3), 82 (4)1109(57), III n. 1,i n. I, 120, 128(85) si n.1, 129 n. I, 130,131 (91),132 (94), 135 II. I, 138 i urm.(97), 142-3 (102) si 143 n. 1, 158162, 163 (122-3), 164 (1241, 168-9(132), 171-2, 179, z 8 I, 183, 1841(136), t 88 (138-9), 190, 196 (149),197, 201 (153), 202 (156), 214

(176, 178), gi5 079), 217(184),218 n. I, 219 n. I, 221 (189 ),

222-3, 224 (193) 0 n. I, 253-4(42), 309, 313-4 (88), 339, 343(20), 367-8, 374 (51), 375, 404(78), 409 (83), 410 n. 1, 413 (91),439-40, 442, 446 (38), 447 (40).

Prozorovschi (Al., print), 343 (21).Prusia, 337 (14), 363 (46).Prut (rlil si movie a catolicilor din

0,

.

Page 574: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

1040, 58-63, 65, 85 (14), 86, 164(124), 182, 192 (147), 197.

Quarantotti (cardinal), 196 n. 1.

Raab (Iosif, cavaler de, Agent aus-triac la IasY), 180-1, 184 (136),x88 (138-9), . 196 (149),199 (152), 200, 208 n. 2 348(30), 349-527 354-5 (39-40), 356-7(40), 362 (45), 363-4, 365 (47),384-5 (57), 386-7 (60), 393-4 (64),395 (66), 398 (66-7), 399 (70),400 (71), 443 (32).

RächitenT, 59, 74, 143 n. 2,147, 165 (126), 166 (126), 172,174, 178, 342.

Racova (jud. Baal), 145 n. I.Racovitit (Constantin, Domn al Te-

riT-Ronignest1), 107 (51-2), 108-9(56), 114, 123 n. 2, 233-4 (12),307 (77), 375, 436 (27), 437 0n. 2, 453-4 (12), 455 (12-3), 457(z6).

Racovita (Dumitrasco, fratele bY Mi-haY-Voc11), 67.

Racovitd (Dumi(rasco, Vistier mun-tean), 167.

Racovicl (loan, Mare-P6harnic mol-dovean), 58.

Racovittl (MihaT, Domn al MoldovebTerff-RomKnestY), 64, 67 i n.

1, 87 n. 95 (26) si rx. 1, 96, 152,289-90 (40), 299-300 (60, 301(63-4), 302 (65), 311 (82), 455('3)-

144,

527

Pultava, 69.Pustiana, 144, 147 (107), 176.

Querini (Bernardin, episcop de Ar-ges), 156, 422.

Racovitg. (Radu, Mare-Vistier mol-dovean), 107.

RacovitI (Stefan, Donut al Terii-Ro-mhnestT), 307 (77).

Ridiul-lui-Petre, 92 n. I, 97 (31).Radu (Leon, Domn al TeriT-RomK-

nesti), 279 (a3).Radu (Mihnea, Domn al MoldoveT

si al TeriT-RomanestY), 226 n. 1,227 n. 1, 3, 236 i n. 1, 273-4(3), 293 (47).

Radu (Serban, Domn al Terif-Ro-mlmestI), 236 n. x, 273 (2).

Mducanu (Postelnic moldovean), 87.RXducanu (pisar moldovean), 108

(54), 123 (78).Raducanu (Sluger moldovean), 247

(30).Ragusani, 266, 323, 416.Raicevich (tefan-lgngiu de, Agent

austriac in principate), 327.Rahnondi (Antonachi,dragornan fran-

ces), 208 (169).Ralet (Iancu, Logoat moldovean),

247 n. 1.

Rasa, 380-I.Rasdilovich (Mate, Franciscan), 178,

184 U. 3, 197, 200.Rasti (Constantin, agent muntean

la Viena), 360.Ristoaca, 452.

194-5,

a

1,

Page 575: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

528

Ravenna, 165 (124Rfizoaia (cocoanli din IasI), 208 (169).Razu (Costachi, Vel Vornic din Ta-

ra-de-jos), 107 (51).Regulamentul Organic, 253 (41).Reinhard (cornisaritl frances in 1as1),

338-40, 439-40 (30).Reitter (Gheorghe, paroh din Bucu-

restY), 135 (96) si n. I, 136-7 n.270, 325 (108).

Rennen (von der, Agent austriac inBucuresit , 343-4 22).

Requesens cotnisarid-general mino-nit , 422.

Rienzi (Francisc-Anton de, misionar),

83 (7).Rimnicul VIlcel, 229-30 (5) st n.

249 (32), 250 (35), 251-2 (38),254 43), 255, 258 (46), 259,265-6, 268-7 2, 310, 325 109),

365 (48), 370, 374 (51), 375, 376(51), 378, 389 (62), 403 (75), 410(86), 412-3 90), 432 (25 , 433-4,444 34 , 445 (36), 448 sa urtn.Poarta Horezulta, 250 (35). Lo-cuitorY, 257-8 (45 6 448, 460. Dr.Adam, 459 (20). Than, leggtor deartY, 458 (17). Postelnicul Radu,458 (r8). Obrat Sh-bul, 251-2 (38),460. Sum SpItarul, 456 n. 1. BrynMatias catolic), 435-

Dreglitort PlrgarT, 450 (7)-BgrKtia i Franciscara, 227 n. 2, 233

0. I, 234-5 (113)1 257-8 (45),269, 449 WI 451-2, 454, 456-8(15-6), 458 (17), 461 (21).

PavAlfile Blatief, 251-2 (38).Preoct catolicY. Anton, 257 (45), .448,

449 (3). Ludovic (egumen), 458(18). Nix (Martin), 434. Serafin,453-5 (12) si 453 0. 3. Sirhion(egumen), 450 (7).

Episcopia de, 227 n. 2. Clemtot(episeop), 381. Damaschin (epis-cop), 257 (45), 448 I). Crigore

Socoteanu), 234-5 (13), 218 (45),453-6 (12 , 456.8 (15-6), 458 (18)si o. I.Neofit (episcop), 460. Ecle-siarchT : Grigore, 237 (16). Ve-niamin, 454.

Protopopi (loan), 458 (18 . Preot(Badea', 454. (Filip), 449 (3). (Go-ran 448 (1 , 454. (Manole), 456si n. 1. (Nicola), 454.

RIÜ (jud. Mused! , 297 (56).Roccbi Fedele, Prefect catolic In

las!), 117-8 (68-9 , 122-3 76128 84-5, 87) si h. 1, 129-30,131-4, 135 n. 1, 138-40 97-8si n. 1, 142 100 51 n. 2, 187,192 (147 , 199 152 , 327-8 (2328-30 (3-5 , 330 6 , 332, 333(8-9), 338.

Roma, 94-5 24 , 98 34 , flo 61II I (62 , 112 (65 , 113, 117 11.I. 122 76 , 126 (78 , 128 85 ,130, 131 (91-2 , 138, 140 98142-3 102 , 150 (I 160

(117), 163-4 123 , 166 127

190-1 (143, 145 , 194-6 I. I.197, 199 (152 , 207 165 , 208(168 , 213-4 178 215 179 ,216 n, 1, 217-8 184 , 219, 220(188) 0 11. 2, 221 189 , 223,253 4 (42), 313-4 (88 , 330 6 ,332, 337 15 , 340, 341 19348 30 , 350 31 , 358, 364 46 ,366, 369 (48 , 393 63 3 395 65 ,

398 66 , 399 69 , 404 78 , 406(80), 417, 425-6 14), 426 15),

427-8, 439-40, 444 (35 , 44 376 .(RotninY la studil in ), 217(184).

Roman, 68, 140 (97), 200, 421,430.

Romleitner Eduard, Franciscan dinBucurest1), 136-7, 271, 325 (109).

Roset (Antonie-Vodl, Domn al Mol-dove!), 896

1,

1,

,

,

,

,

,

.

Page 576: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

Roset (Constantin, Vel Vornic mol-dovean), 65, 107 (5o).

Roset (loan, fiul li,Y Iordachi, pro-babil), 65.

Roset (loan, Ban muntean), 233(I I).

Roset (Iordachi, boier moldovean),62-8, 88 (17), 89. (Sotia luY), 6 -2 §i n. 1, 64-6.

Roset (Iordachi, Vel Vistier), 147(108).

Roset (MateY, Vistier muntean), 233

Roset (Nicolachi, Postelnic), 67 0n. 1, 305-6 (70-1).

Roset (familia), 67.Roset-Tetcanu (Constantin), 151-2.

(Fetele luT), 151.Roset-Tetcanu (Costachi, Postelnic),

99 (35) 0 33. 1, 151.Roset-Tetcanu (IoniV), 151-2.Roset-Tetcanu (§tefAni(h), 151-2, 153

(112-3).Roset-Tetcanu (familia), 153 ([1E2).

(cDomnitai de la Trebq, aliatit cuclInsa), 151, 153 (112-3).

Roszciecz (rotmistru polon), 86.Rotter (colonel polon), 66.Rotunda (jud. Roman), 147 (I08).Rudnay (Alexandra de, episcop al

Ardealulta), 370.

SilidoanY, 102, 143 n. 2, 1471 149(108), 162, 177, 197, 201 (154),205 (162), 216 (181), 218 (185),219, 342, 395 (66).

Sagna, 147 (108).Sakellario (Gh., baron), 395 (65).

296 (55).§anta, 74.Meta (j ud. Badti), 151.

62174. VOl. I.

529

Rudnik, 6o.Ruffin (consul frances In Crimeia),

75.Ruginl (Anastase, boier moldovean),

150 11. I, 152, 165 11. 2.

RumlnY (vecinY), 241 (20).Rumelia, 432 (23).Rumiänzow (generalul-conte Petru A-

lexievicY), lit (62).Rune (jud. Gorj), 268, 455 (14).Rungus" (In Polonia), 61.

Rusciuc, 117-8 (169). (Bernardin de,Franciscan), 292 (46).

Rusia i Rug, 70-1, 76, o- i (62),122 (74), 130 n. 1, 139, 141,160 (134), 170, 181-2, 187, 197,237 (r6), 241 (20), 252-3 (409259-63, 269-70, 310, 311 (82),318, 325 (108), 332, 333 (9), 337(14), 343 (21), 351 (34; 390,396, 430, 431 (22), 446(Consulat In Muntenia), 263..

Rusia (Palatinii de, In 1703), 64.Rusia (Teodosie, duce de), 431 (22).Rusia (provincial catolic de), iii

(62).Ruszkowski (nobil polon ; §i sotia

luY), 67-8.

RutenT, 133-4, 184 (134), 197, 431(22). (Preot , din Iag), 182.

Sardi (Paul, episcop catolic In Mol-dova), 208 (168), 218 (185) 0n. I, 220 §i n. 2, 221-3, 224(193-4) n. 1, 225 (194-5).

Sag, 78-9 (2), 400 (71), 416.Sassano (MihaY, Prefect catolic In

Ia0), 123 (78), 142-3 (102)143 n. I, 192 (147), 332, 333(To).

34

(W.

Weill's,

(39).

$i

.

Si

Page 577: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

630

Wei( (jud. DImbovita), 226 n. I,227 n. 3, 228 (2-3). (Clpitanulde), 228 (2). (Gherghe si MihaT§oimarul din), 226 si 0. I, 227rt. 3. (Olin Tabtia din), 226 sin. 1, 227 Si n. 3, 4.

Sauli (Felix-Anton, Prefect catolicIn 14), 84 (xo-r), 88.90, 91 (18),97 (29), 432 (24).

Saxonia (Casa de), 123.SCalitZ, 420.Scarpati (Ludovic, Prefect catolic In

IasY), 178, t85 (136), 199 (152),204 (160), 397.

Schanoviky (candidat la episcopia de&ad), 333 (9).

§cheii (Brasovulut), 281 (19), 304n. it. (Biserica Sf. Nicolae din),306 0. 1, 307 (74). (GotmanT),281-2 (20). (Protopopul Statie Va-stle), 306 n. t. (Ierodiaconul Ste.fan), 306 n. 1. (Preotul Nicolae),306 (74)-

§cheia, 175, 177.Schilling (Agent austriac In LW

330 (6), 331, 337 (16).Schimer (Anton, provincial francis.

can al ArdealuluY), 98 (34)-Schmidt (Anton, trlmbitas domnesc),

1(36-7 (50).Schwab (Agent austriac la RImnic),

288 (36).ScutelnicT, 99-100 (37).Sczetnicki (Stanislav, superior iesuit

In IasT), 86.Secul, 343 (20), 418-9,Segna. V. Sagna.

Serafiri (Petrachi, catolic din Bucu-restY, sudit Ms), 389 (61).

§erbineltT, 68Serdar (moldovean din 1819), 203

(i57)-Serezll (Gheorghe, Siolnic), 455 (13).Seufert (Simon, egumen catolic de

Ompulung), 322 (I06), 444 (36).

Severin (Ivan de, consul rus la IasT),141 (too), 143 n. 1, 332, 333 (9).

Severoli (cardinalul, nunciu la Viena),196 (150), 201-2 (155), 358, 361,

363 (46), 370, 385 (58)-Sibiiii, 230 n. t , 265, 268, 391 (63),

401 (72), 414, 450-1 (10)1 453n. 2. (Generalul comandant din,1714), 286 (3 t ). (Logoiltul Is-

trati, din), 450 (9).Sieniawski (conte polon), 70.Sigismund al III lea (rege al Polo-

nieY), 417-21, 423-4 (11 2).Silistra, 263.Silvestri (Misionar In Moldova, asa-

Sinat de hoc°, 165 (125) Si n. 2,169 (134), 183, 198 (151) Si 0. 1.

Silvestru (Prefect catolic In lag),

96 7 (29).qipote (jud. la0)) 329 (4).Siret (oras), 156, 193, 332, 430.Siret (provincie catolicii), 205 162).Siret (riu), 74, 165 126).

8i0011, 61, 132 0. 2, 376 (51).Skrzetucki (Adrian, episcop de Ba

cilil), 94 (24).Slatina (In Banat , 310.Smirna, 400 (70).Smolensk, 421.Sniatyn, 6o, 127 (82), 128 (87), 431

(22).Socol (Clucer muntean), 275 6 (6-7)

si n. 2, 277 (9).S0001 (piralab moldovean), 83 (7).Socoteanu (Constantin, al doilea

Vistier muntean), 458 (17)-Sofia (arhiepiscopY catolicT de), 265,

426 (I4).Soimirovich (Francisc, episcop cl-

tolic de Prisren), 425-6 ('4).Solignac (cancelist austriac la Bucu-

restT), 387.9 (61).Soltyk (Iosif, nobil polon), 70.Soroca, 331 (6).§ottnga, 227 n. 1, 235-6 (15), 238,

Page 578: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

239-40 (18), 241-2 (20)1 243 (22),246 (26), 247 (29-30). 248-9 (31)-

Spania, 327 n. I, 340.SpittarT. (Vast le, Muntean), 227 n. 2.

(Moldovean, din 1806), 159 n. L.Spina (Venceslas Casimir, trimbi(as),

103 (41).Spinello (cardinal), 429 n. 1.

Spinola (nunciu la Viena), 427 (17).Stddter (loan Gheorghe, general fin-

landes ; si fiul luT, Ioan), 181

t.i 11. 1.

Stahl (Frederic Cristian, secretanddomnesc), 103 (42), 108 (55).

Stainville generalul conte de), 230a. 1.

Stlinescu (AndreY, cdpitan inuntean),233-4 (12 .

Stanislavich (Nicolae, episcop de NI-copol), 268, 435.

Stanislavow, 260.§tefan (Gheorghe, Domn al Mol-

doveT , 427 (16§tefan (Mitropolit inuntean), 290 1

(43).StegarY, 223 4 (12 .Sticld (fabria de, in Muntenia), 321

(1°3).StllpenT (Logofdtul Arsenic si alp1),

277 n. I, 281 n. I, 282 n. I,283 11. 2, 291 (43 4).

§tirbel (Badea, Sluget), 455 (13).§tirbeT (boier din Craiova), 253 (41),

262 (47).§tirbet (Earbu), 325 (109).Stolnicul (Petre, Muntean), 233 n.

2, 242 (20)1 243 (21)Strachocki (Gheorghe-Francisc-Xa-

veriu, secretariti domnesc), 67-8,72, 92 (20 si n. 1 , 93 (2I , 95(25, 27), 96-7 (29), 97 (31). So-pa luT, Barbara Allinger, 92 U.

Sopa luY, Elena, 97 (31).Stroganov (contele Grigore, amba-

sador rus la Constantinopol), 396.

531

Studer (Rudolf, provincial franciscan al UngarieT), 209 (171), 216(182).

Studzinski (nobil polon), 65-6.Stttrmer (internunciu la Constanti-

nopol), 195-6 (148), 199 (152),349 (31), 351 (34 , 354 (39',356, 363 (45), 384-5 (57), 386,387 (60 , 394 (64 , 396-7, 408.(Unchiul luT), 192 1 tam. (148

Sturdza (Constantin, Vel Stolnic),107 (50.

Sturdza (Ioan Sand; Domn al Mol-dovel), 205 n. /, 208 IL 2, 408,409 (83), 444 (35).

Sturdza (Miha(, Domn al MoldoveT),213 (175), 219.

Sturdza (Mihalachi, Vel Mamie),107 (51).

Sturdza (SmgrInd4a), 219.Suceava, 58 9, 102, 421, 430 (-4.

loan de la), 411 (87).Suchorzewski (Albert, vicarid de

Bacltd), 91 (17).SuedejT (Casimir, soldat), 68. (As-

terlitz, caretas), 161 (118).§ugubind, 78-9 (2).SulgerT. (lanachi, Muntean), 305 (70).Summerer (consul engles la Bucu-

restT), 334-5.Sute§t1, 265, 449 (4 , 455 n. I.Supt (Alezandru N., Domn al Mun-

teniel), 246 (27) 0 n. I, 320(tor), 391 (63) si n. I, 392, 393(63), 395 (65); 398-9 (69), 459 (19).

Supi (Alexandru, Postelnic muntean),233 (II).

Supi (fia lui Alexandru, boier inol-dovean), 219.

Sutu (MihaT Constantin, Domn alTeriT-RomdnestY),141 (too), 186-7,240 1 (19), 242 (20), 247 (28),313 n. 1, 315 Si ri- 1, 459 (19 .

Sulu (MihaT Grigore, Domn al Mol-dovel), 394 (64), 396, 399 (70)

.

.

Page 579: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

632

Szab6 (Roman, provincial franciscanal UngarieY), 216-7 (182) si 216n. I, 218 n. I, 220 (188), 221,222 (191), 224 n. I, 447 (40).

Szab6 (Nazarie, Franciscan din Min-nie), 318, 321-2 (104), 322 (105),323, 461 (20),

T

Tabazzi (Nicolae, misionar la Fill-popol), 137.

Talleyrand (principele de, ministrufiances), 438-9 (30).

Taloa (jud. Bac Ku), 73, 109-10 (59),144-5 (104), 175. 177.

Tim 'Ape (jud. Roman), 102, 143 n.2, 144, 146 U. I, 147, 149 50(109) Si 149 n. 1, 178, 342.

Tancoigne (vice-consul frances lala,T , 444 (35).

Tapolcsay (Stefan, vicariu de epis-cop de Bactifi), 78-9 (2), 158.

Tars archiepiscopul de, nunciu laViena), 212-3 (174-5), 214 (178).

Tasso (Francisc-Anton, paroh de 126-chitera), i66 (126).

Tatarbunar, 96 (28).TatarT, 6o, 71, 146 (106 152, 193,

430, 431 (32). (Hanul, In 1716),152. (Medicul HanuluY, 1769),

75-Tatomir (deal), 234-5 ('3), 456 n. 1.Teatira (alugi111), 430.Teodosie (Mitropolit muntean), 283

(22).Teresiopol, 217 (183), 325 (109).Mead, 147 (lo8).Tetiow (in Ucraina), 126 79).

Thugut (Francisc von, internuntiu),119, 132 (94)

TiganY, i 1 1 (63), 124, 151, 169

(134 , 186, 246 (27), 253 (41),

Szeleveny (Paul de, ministru franciscan al UngarieY), 155.

Szion (ziar unguresc), 215-6 (180).Szydlowski (fiul castelanului), 70.

260 si n. 1, 261, 262 (47), 297(58), 315.

Tighinea, 69, 96 (28), 430.Timaregt, 145 n. I.Timi§oara, 268, 441-2.Timoni (loan de, Agent austriac la

IasY), 141 (100), 332, 333 (8-10),338.

Ttrgoviqte, 226 7, 228 (2-3), 230

(6), 231 (8), 237 (16), 238-40(18), 244 (23), 245, 246 27),247 (28-9), 251 (37), 255, 265-8,271, 278 (II), 283 (24 , 309-10,321-2 (102-4), 345 (23), 346 (25),347 (27), 365 (48), 374 (51), 375,376 (5i), 378, 389 (62), 416,

445 (36).(LocuitorY), 230 (6), 237 16). Co-

jocari, 226.7, 228 (2). (LogofetY),230 (6). NegustorY, 227 n. 2-4.

(CatolicY), 66, 231-2 (9), 244 5 23),256, 278 (I I). (I3Krhtia), 234 (12),236 si n. 1, 238-40 18), 247(28), 251 (37), 255 n. 2, 416,425'6 (i4). PreotY : Gavril, 279(12). Ghiurie, 230 (6), 231-2 (9).Hrisant, 253 n. 2. Iacob (egumen),243 (21). Luca, 231-2 (9). Gri-gore Novak (administrator), 321(103). Pavel, 228 (2-3).

PreotY ortodoest Grigore (eelesiarhulMitropolieY), 236.

Page 580: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

loan (de la Sf. Petru), 227 n. 4.Mitropolia, 246 (27).

Luteranr, 416.

533

Trojan, 459 (12).Tronchi" (Tronsa", Tronsaia";

sat catolic In jud. Roman), 145DregfitorY. Clinifirag aY ocneY, 244-5

(23). Lazitr judelrul, 227 §1 n 4.Dagoiti pircAlabul, 228 (2). Pa-nait polcovnicul, 239.

Ttrgu-Frumos, 74.Tirnavia (Stefan de, Franciscan),

323.Tismana (Teofil, egumen de), 227

0. 4.Tiutiusca (Martin Ungurul, din lap),

84 (10), 89, 92 (20), 104 (44).Todor (Vasile Veniamin, preot unit

in Muntenia), 407 (82), 414.To lea (Ioan, preledintele tribunalu-

n. I, 175.Trotuv (tirg), 68, 144, 147 (107),

173-5, 416, 421.Trotuv 174.Trot4 (vicarifi catolic de), 174.Turcia si Turd, 59, 62, 68, 70 2,

74-5, 82 (4), 85 (15), 86, 88 (i7),96 (28), no (6o), 112 (66) §i 11.I, 113, 130 n. I, 131 (92), 132(94) Ii n. 2, 141 (100), 169(134), 170, 183, 186, 192 (148),197, 199 (153), 205 (163), 242(20 , 250 (36), 254, 258 (47),259, 261, 268-70, 297 (57), 309-

ha din Tirgov4te , 256, 321-2 10, 324 (107), 328 (3), 330 (5),(104). 337 14), 340, 343 (20), 349

Topliceanu (Comisul), 305 (70). (304), 351 (34), 354-5 (39), 363TopolovenT, 276 8 279 (12), 282 (45)1 375, 396, 399-400 (70), 414,

(20), 285 (29 , 291-2 (46), 297n. I, 299-300 (61), 306 (74) 0

416, 426 (15 , 428-9 n. 1,

432 (23), 443 (32), 444430,

n. I, 307 -(75-6 , 320 (101). Turnu-Rov, 269.Torres (cardinalul de), 423-4 (12), Turnu-Severin, 446 (38).Tott (baronul de), 73. Tysmienica, 6x.Trestiana. V. Pustiana.

Ucraina, 431 (22 .Udritzio (cancelariti al Agenrier din

lag), 387 (60, 388, 389 (61).Ungaria si UngurY, 69, 74, 78-9 (2),

80.1,-82 (4) i n. 1, 102, 104 (45),105 (46), 106 (49) i n. 1, 108 (53),115, no, 127 (8, , 147(ro8), 148 9 (109), 152, 157, 173,1E4 (134 , 201 (154), 215 (180),216 (181) i n. 1, 217 (183-4),2 18 11. 1, 220 (188), 221 (189),222-3, 224 (193), 310, 341 (19),

342, 343 (20), 352 (36), 353,371, 375, 380, 401 (72), 404(78), 417-8, 420, 429 0. I, 443(32).

Ungaria (provincia franciscanli), 79,8o (3), 8t, 153 (114)1 154 51209 (171 , 216 (182), 447 (40).

UnitY (RominY, din Muntenia), 359

(42), 361-2 (44), 378 81, 383,384 (56), 401 (72), 403-4 (76),414-

UniV (din Polonia), 132 (94.

(niii .

,

U

138-9,

(33).

Page 581: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

634

V

VAcHrescu (Barbu, Ban), 233 (II),305 (70), 455 13)-

VKcArescu (loan, V5mv), 234 (12).Väca'rescu (Iordachi, Singer 233 n.

2, 234 (12), 236, 241 (20 .Vitcrescu (Radu, Stolnic), 233 (IIVgarescu (Stefan, Logofat), 233

(II), 305 (70), 455 (13).Vaaresculta (locul, In Tlrgoviste ,

247 (28).Valea-Sad (jud. 144 5 n. 1,

147 (107), 151, 172, 174-6, 183,197, 216 (181 , 342.

Valea-Sasului (judo. Dlmbovita), 255n. 2.

Valea-lui-Stelan-Vodä (jud. IasY), 1075o).

1/Medi (jud. Muscel), 315.Varady (loan, gardian de Bacau ,

155-6, 417, 421.Varlaam (Dumitrachi, Vel Clucer

muntean), 242 20) si n. I.Vallovia, 121 (73), 126 (80 , 127

(83 , 129 (88), 135 (95), 330 (6

331 (7), 423-4 (11-2 .Va§arheiii, 432 (24).Vasárhely (llaniil, Iesuit), 419, 422.Vasárhely (predicator din Craiova ,

263.Vasiliu (Ioan, spiter), 208 n. 2.Vaslui, 159, 416.Venetia, 428-9 (21). (Residentul ger-

man la; 1671 , 429 n. 1.

Viella, 132 (94), 161 (I20 , 180,185 136 189 142 , 190 143-4), 192 si urm. (148), 194, 196(150 , 202 156 , 213 (175 , 215-6 (18o), 217 183 , 225 195

264 (49), 311 81), 327 n.

354 37), 359 43), 363 46 ,

366, 368, 391 i n. 1, 405 (79),407 (83), 410 n. 1, 412 88),422, 428, 432 (24), 443 (32452 n. I. (Isluncil la), 118 (70 ,135 (95), 143 n. I, i6i (120165 n. 2, i8o, 183, 190 (144 ,198-9 (152), 218 n. I, 223, 224

264 (49), 335, 338, 349(30), 352 (35)1 353, 359 (43),360, 403 (76 410 (86), 427,

429 n- 1.

Vilarh (boier muntean), 459 (19)-Vilcea (judet), 458 (17 .Vilna, 129 U. I.Vin (domnesc , 229 (4 si U. t.

(Pretuff de , 84 (9).Vint, 325 108-9). (Provincialul din),

311 ,81).Viola dr., din Ias'f), 208 (169 .Vlrnav ispravnic de Bann),

150 n. I.

Vistieft Stati), 141 99Vitan (mahalh), 382 56).

Vizantea, 174 5, 364 5 (47 , 400

(71Vladimir, 431 (22).Vladimirescu (1 udor), 261-2 47Vladoianu (boier din Craiova), 260

n. 1.Vodopich (spiter din BucurestY , 323.

Vogoridi Stefan, caimacam In Mol-dova), 203 (158).

Voinescu (Cgrstica. boier muntean ,236, 238 (17 .

Voinesa (jud. Muscel), 280 n. 1,

283 (23 298 (58).VornicT de Poarta din Moldova),

84 (9 92-3 (2o-i), 95 n. 2.Voroava (Anton, catolic din Tag),

103-4 (43) 0 n. I, 107 (501.

Beat),

I,

,

(i93),

,

(Ionitd,

,

.

,

,

,

,

,

Page 582: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

W

Walcze (in Po Ionia), 86.Wallenburg (W. von, Agent austriac

la Iag), 213 (174-5), 214 (176).Wargalowski (Iosif, secretarid al luY

lordachi Roset), 62 3, 88 (17), 90.Wasilo (Andrei, episcop de Siret ,

159 (115).Wielopolski (procancelartil polon), 55.

Wisznowiecki (MihaT, rege al Polo-nieY), 158.

Wierzchowski (lesuit), 58. (ruda luT,Doamna ), 58.

Wolff (AndreY, secretariu domnescIn Moldova , 58, 90. (Ruda Jul,Gheorghe), 58-9.

Z

Zabberoni (Buonaventura, episcop ca-tolic In Moldova), 165 (124) 0 n.1, 207 (1 6-), 208 (1671, 408, 444

(35 .Zaborowski (nobil polon), 70.Zdariceanca (Maria), 246 (27).ZagurianO (Pitar muntean), 233 (II).Zakoweski (sotiY, din cMilcov,), 219

n. I.Zamoyski (Baptist, episcop de Ba-

Oil), 423-4 (I1-2).Zamoyski (Ana, sotia tesaurariuluY

Poloniel), 62.Zamoyski (misionarid in Moldova ,

218 (i85).

536

Wolff Nicolae, secretartu dotnnesc InTara-Romdneascit), 286 (31), 289n. 2, 290-1 (43-4), 291-2 (46 ,294 5 (50-1), 296 (54) 0 n. 21

301 64 , 304 (67). (Fiul sla Ni-colae), 294-5 (50, 300-1 (62-3).

Wolff (Gheorghe, fiul luT Gheorghe,din Moldova , 289 (39), 290 (42)1296-7 (55 60). (Sopa luT, Marga-reta, 0 fata, Ecaterina), 296-7 (s6),323, 324 (107).

Wolff (din Clmpulung, descendenti`facestuY Gheorghe , 316 (93), 323,324 (107).

Wolski (soldat polon), 6o.

Zawola (contele Mikiesz de ; 0 fiulluT), 69.

Zbaraz, 129 (87).Zefter (Nicolae, staroste austriac la

Cimpulung , 319 n. I.Zeliborski (maior polon), 331 6).Ziegler (dr., din Cimpulung ; si sotia

luT), 316 n. 3, 319, 324 (107).Zieleznicki (nobil polon), 70.Mods (Anton, Stolnic moldovean),

142 n. 2.Zlorf, 84 (II).Zozulinski (MateY, secretariu Dom-

nese), 84 ro).

Page 583: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate

Y24

Pagina 31, rindul so de jos, citeste : sVil1am, In loc de .Villemz.Pagina 44, rindul 8 de jos, citeste: eSchmidts, 2n loc d cSchnidts.Pagina 82, rindul 8 de sus, citeste: .nationalisi, in loe de .naturabss.Pagina 158, rindul 4 de sus,. a se pune o virgulg lntre cDeodatus si

iBandinusp.Pagina Or, no ( XIX, rindul i de sus: Divan, , 211 loc de cDomn I.Pagina 207, no CLXV, r1ndul a de jos: cHelenopolisl, in loc de dloamo.Pagina 319, no XCIX, rInclul 7 de jos: cr827a, In kc de 1817p.Pagina 415, rindul 7 de sus: econsecratum,, probabil, In loc de rconfectum v.Alte greselY, dintre cele ce ar merita sti fie notate aicY, s'ag lndreptat In

cursul lticrgra sail Sn table.

Tt n _A. 'I' A

Page 584: ISTORIA ROMINILOR · 2018-01-16 · st1ijdi1 1 bocumente cu priv1re la istoria rominilor i. socotelile bistritei (ardeal) ii. acte relative la istoria cultului catolic in principate