iini.roiini.ro/Revista Istorica/RI_complet/1991/Revista_istorica_an02_1991_… · ACADEMIA R OM ANA INSTITUTUL DE ISTORIE N. IORGA" COLEGIUE DE REDACTIE SERBAN PAPACOSTEA (redactor

ACADEMIA ROMANIAINSTITUTUL DE ISTORIE N. IORGA"

-

S 411

;

töndai6r 14.10r9a

n-

11

9-10

, 1991;

8eptembrie-Octbmbrie

EDITURA ACADEMIEI ROMANEI

' LI

11

_erie

11!;.'ollitiTifilliillik1111111P1

nouS, tornuf

www.dacoromanica.ro

ACADEMIA R OM ANA

INSTITUTUL DE ISTORIE N. IORGA"

COLEGIUE DE REDACTIE

SERBAN PAPACOSTEA (redactor fen, PAUL CERNOVODEANUVIRGIL CIOCILTAN, FLORIN CONSTANTINIU, EUGEN DE-NIZE, MIHAI OPRITESCU, GEORGETA PENELEA FILITTI,NAGY PIENARU, APOSTOL STAN, ION STANCIU,ANATOL T ARANU

REVISTA ISTORICA" apare de 6 orl pe an In numere duble.In tarA abonamentele se primesc la oficiile postale i difuzorl deweal prin Intreprinderi si institutii. Pretul unui abonament estede 180 lei.Cititorii din strAindtate se pot abona adresIndu-se la ROMPRES-FILATELIA. Departamentul Export-Import, presä P. 0. Box12 - 201. Telex 10 376 prsfi r - Bucuresti, Calea GrIvitel nr.64 - 66.

REDACTIAION STANCIU (redactor ;ef adjunct )MIHAI OPRITESCUNAGY PIENARU

Manuscrisele, cártile i revistele pentruschimb precum i orice corespondentil sevor trimite pe adresa redactiel revIsteiREVISTA ISTORICA".

Adresa RedactielB-dul Aviatorilor nr. 1

71247 - Bucuresti, tel. 50.72.41.

1

-

. 4..e

0

www.dacoromanica.ro

REVISTAISTORICA

SERIE NOUA

TOM II, NR. 9 - 10Septembrie - Oetombrie 1991

SITMAR

DIN ISTORIA DIPLOMATIEI ROMANESTIkiERBAN PAPACOSTEA, Desilvirslrea ernancipdril politiec a rii Romänesti si a

Molclovei (1330-1392) 47 1DAN BERINDEI, Zoril unei aetivitäti moderne de politieä externä (1821-1828) . 495mARIN BUCUR, Statutul european, garant al existentet Itomâniei (1856-1878) . 525

NICOLAE MARINICA, Aetivitatca revolutionarii a lui AL Papla Barian Intre martiesi.septembrie 1849 5 31

MIRCEA lOSA, Ion I. C. Brätianu l reformele social-econornice liberate (1909-1914) 541

SURSE DOCUMENTAREAugust 1944. Am1ntiri si refleetiuni (Mircea lannif lu) 557

Corespondenta revolutionaralui Christian Tell. Marginalii (11) (Adrian 7'. Pascu) . 576

VIATA STIINTIFICAAnteeedentele mfinastirii hrâneovenesti de la SImbilta de Sus (Lakaes Aran(); Co-

loevin de istoric romäno-ungar (Alexandra Por(eanu ) 587

RECENZ1IN(COLAE STOICESCU, Constantin .5erban, Edit. Militura, Bucuresti, 1900, 135 p.

(Bogdan Murgeseu ) 59 1ADOLF ARMBRUSTER, Der Donau-Karpatcnraum in den miltel- und Westeuropc7isehen

Quellen des 10.-16. Jahrhunderts: Eine historiographisclw Imagologie (StadiaTransylvanica, Bd. 17), Köln, Wien, Böhlau Verlag, 1090, X ± 310 p. (NicolacMari nicd ) 592

Fee Protol.olle des gemeinsamen Ministerrates der üsterreiehisch angarischen Monarchic,1896- 1907, vol. V, bearbeitet von Eva Somogyi, Akademiai Kiadó, Buda-pest, 1991, LXXXVIII 4- 595 p. (erban lidulescu-Zoner ) 594

MARC FERRO, Nicolas 11, Editions Payot, Paris, 1990, :370 p. ± 29 il. ± anexe (Mi-hai Manca ) 595

BULETIN BIBLIOGRAFIC 599

istorieli", tom IT, nr. 9-10, p. 469-610, 1991

2,1

wlevista

........ . . ..... . . . . .

.

.

l

. . . . . . .

...... - - . ..... .

.

www.dacoromanica.ro

REVISTAISTORICA

i

TOME IP Nos 9 -:-- 10

Septembre -Octobre 1991

NOUVELLE SÉRIE

SCLATMAIR

PAGES DE L'IlISTOIRE DE LA DIPLOMATIE ROUMAINE

*ERBAN PAPACOSTEA, Politique etrangére et diplomatic de la Valachie el de laMoldavie (1330 1392) eil

DAN BERINDEI, Les débuts d'une activité moderne de politique extérieure (1821 -1828) 495

MARIN BUCUR, Le statut europeen, ' garant de l'existenee de la Roumanie (1856- .

1878) 525

NICOLAE MARINI CA, L'activité révolutionnaire de AI. Papiu Ilarian (mars -septembre1849) 531

MIRCEA /OSA, Ion I. C. Bratianu et les reformes socio-économiques libérale.s (1909-1914) 541

SOURCES DOCUMENTAIRES

23 Aofit 1944. Souvenirs el reflexions (Mireea /onni/in) 5r.7La mrrespondance du révolutionnaire Christian Tell. Quelques considerations (11)

(Adrian T. Posen) 576

LA VIE SC1ENTIFIQUE

Les anléOdents du monastere de Shubiita de Sus (Lukaes Argo(); Le Colloque d'his-.

toire roumaino-hongrois (Alexandrlz Porfeanu) 587

COMPTES RENDUS

NICOLAE STOICESCU, Conslanlin crban, Edit. Militarii, Bueureati, 1990, 135 p.(Bogdan Murgesca) 5111

ADOLF ARMBRUSTER; Der Donau-Kmpalenraum in den millet- find wesleuropdis-&ten Quellen des 10.-16. Jahrhunderls: Eine hisloriographische linagologie (StadiaTransylvanica, Bd. 17), Köln, Wien,. Böhlau Verlag, 1990, X - 310 p. (NicolaeMarinicd) 5112

Die Prolokolle des gemeinsamen Minislerrales der 6slerreichisch ungarischen Monarchic,1806-1.907, vol. V, bearbeitet von Eva Somogyi, Akadémiai Kiadó, Buda-pest, 1991, LXXXVIII + 595 p. ($erban Rrldulesed-Zoner) 594

MARC FERRO, Nicolas 11, Editions Payot, Paris, 1990, 370 p. + 29 il. anexehai Manea) rif)5

BULLETIN BIBLIOGRAPI I] QUE 590

,,Revista tom II, nr. 9-10, p. 469 -610, 1991

i

(Mi-

istorieV,

,

. . . . ............. . .

...

www.dacoromanica.ro

ID N ISTORIA DIPLOMA TIEI R MA NE TI

DESAVÎIZIREA EMANCIPARH POLITICE AMIT ROMA.NETI I A MOLDOVEI (1330 - 1392)

*ERBAN PAPACOST EA

Cadrul international. infringerea lui Carol Robert in Tara Roma neaseitla 1330 a blocat timp de mai bine de un deceniu politica de expansiunea regatului ungar la sud i räsä,rit de Carpati. Raportul de forte pe care1-a dat la ivealä, infruntarea cu Tara RomAneascl a convins conducerearegatului sit nu repete incercarea de lichidare a statului ronulnese sud-carpatic ea premisä, a ofensivei antitätare F,d. a expansiunii spre gurileDundrii i spre Marea Neagril.

Ofensiva antitätarä, a fost relansatil intr-un cadru international modificatia deceniul urmä,tor de fiul i succesorul lui Carol Robert, Ludovic I (1342 -1382). Alianta cu Polonia care, blocatil, de Ordinul teutonic in directiaMärii Baltice, 10 orienteazii efortul ofeusiv spre sud-est, i eea incheiatilcíiva ani mai tirziu cu Tara Romilneascrt, au oferit regatului ungar po-sibilitatea de a,1nfrunta cu sanse Inuit mai niari dominatia tätarl in spa-tiul estcarpatic. Inceputä, in 1340 in cnezatul Halici, ofensiva polono-un-gar& in aria de hegemonie a Hoardei de Aur a inregistrat succese decisive,cîtiva ani mai tirziu. In 1349, dupl un rástimp de actiuni indecise,regele Poloniei, Cazimir eel Mare (1333-1370), anexeazá cnezatulinlaurind definitiv dominatia tätarä, din spatiul rus apusean. Concomitents-a desfásurat i ofensiva regatului ungar la räsiirit de Carpati pe terito-riul viitorului principat al Moldovei. Dupil esecmi initiale, ()stile regatu-lui ungar, indeosebi cele ale voievodatului transilvan si ale romanilor dinMaramures, reusesc sit inregistreze succese insemnate si sä-i respingiispre mare pe tätari. Ofensiva incununatil de maces a regatului ungar s-arealizat neindoielnic In cooperare cu Tara Româneaseá.

Semnul prim al acestor succese a fost reinfüntarea in 1347 a epis-eopiei catolice a Milcoviei in zona curburii Carpatilor, reactualizare aepiscopiei eumane lichidate de invazia tiltaril din 1241. Rod al unei ini-tiative a regelui Ludovic I, noua episeopie, asezatil, in dependenta arhi-episcopiei de Caloeea, a fost manifestarea pe planul organizärii ecleziastice

expansionismului transcarpatic al regatului ungar si al efortului situde a-si desehide calea spre Dunärea de Jos 0 Marea Neagrá.

In deceniul urmAtor, dupä, respingerea unor noi tentative tiltare derecuperare a teritoriilor pierdute, regatul 'Areas/ se apropie considerabiltie implinirea unuia din dezideratele sale majore de politieä, externá :stabilirea legitturii directe cu Marea Neagrä. In 1358, Ludovic I a acordatnegustorilor din Brasov un privilegiu de scutire vamaliti totalá intre Car-pati i Duniire in limitele unui coridor cuprins intre rînrile Ialomita i

istu isLo riert", tom lb nr. 9 -10, p. 471 -494, 1991

Halici,

a

"Roy

www.dacoromanica.ro

972 Serban Papacostea 2

Siret, indiciu al revendiegaii sale de dominatie directg in acest spaiiu.La nord de acest teritoriu, dominatia regatului s-a extins mai intii pingin valea riului Moldova iar apoi de aici spre nord ping la linia care avea

separe Moldova de cnezatul Halici, respectiv de Po Ionia.Succesele,inregistrate in ritsitrit de ofensiva celor doug regate ca-

tolice care au smuls hegemoniei tkare o parte insemnatg a stgpinirilorei apusene au deschis calea, scurt timp dupg realizarea lor, unei aprigi

pentru controlul asupra acestor teritorii. Dupg manifestantimpurii in anii care au urmat celor dintii succese, rivalitatea polono-tm-garg a cunoscut o prima infruntare majorit pe teritoriul Moldovei, pentruhegemonia asupra noului voievodat pe care o revendica atit un regat eit

Jocul rivalítii ungaro-polone s-a complicat si mai mult priuinterventia Lituaniei 'Ed ea mare beneficiarg a clestrAmgrii puterii tatare,proees care i-a sg-si extindg considerabil aria de dominatiergsgrit, in spatiul rus si mongol. Prin pretentiile pe care le-a formulatasupra teritoriilor ruse apusene - enezatele Halici si Volhinia-asupra Podoliei, Lituania a intrat in conflict direct cu 'Polonia si.eu-Un-garia timp de aproape o jumgtate de secol (1340-1385). Dupg incorpo-rarea Haliciului la coroana polong in 1349, Polonia a anexat i Volhinia in1366.

0 incercare de armonizare a intereselor coneurente ale celor ckniregate eatolice s-a produs in cadrul uniunii personale ungaro-polone subLudovic I care a preluat i coroana polong dupit 1370, cind Cazirnir celMare a murit urmasi. In fapt îns, in cadrul noii uniuni, Ludovica favorizat interesele regatului ungar i tendintele sale de expansiunespre ritsarit. Treptat el a desprins Haliciul din dependenta Polonieil-a adus sub dominatia ungarg; in conditiile politiee rezultate din aceastgmutatie, Ludovie a readus si Moldova in sistemul de state dependentede coroana regalii.

Uniunea personalg ungaro-polong a avut insit viatí scurtg; ea mia supravietuit sfirsitului lui Ludovic I. Seurt timp dupg moartea acestuiacele doug regate s-au separat sub conducerea color doug fiice ale defune-tului rege. Mai gray mcii, vechea rivalitate pentru teritoriile ruse apugene

pentru Moldova a izbucnit mai puternic deeit in trecut si a devenit.v.A.factor de lungg duratg, o tra.stiturg constittitivä a felatiilor internatio-nale in Europa centralg i rgsraiteanil.

O restructurare decisivg a acestor relai,ii s-a produs in urmauniunii polono-lituaniene in anii 1385-1386, dupg convertire.a la

crestinism a eneazului lituanian Jagaillo, botezat Vladislav, si a cgsgtori-ei sale eu regina Poloniei, Jadviga. Asocierea'durabiliti a color doug' gat e,in ciuda rivalitgtilor care le-a opus in citeva rinduri, a dat nastere celeimai puternice grupiiri de forte din Europa central-rilsAhteanä. Ea apermis celor doug puteri institutional dsociate sg se opung en succes pre-siunii Ordinului teutonic, pe de o parte, iar pe de alta impuni into-resele in raport cu Ungaria in teritoriilé ruse apusene i in Moldova. In1387, o oaste polong a intrat in enezatul Halici de unde a izgonit garm-zoanele ungare ; citeva luni mai tirziu, Moldova s-a asogiat noii grupäride forte recunoscind suzeranitatea polonit Prin intermediul raportuhiiinstituit eu Moldova, ale ciirei hotare atinseserg intre timp malul MgriiNegre, regatul polon a devenit rindul sdu putere pontici.

rivalitati

celfilalt.

in

färá

sa-si

la

85,

si

si

ti

si

consli-tuirii

www.dacoromanica.ro

3 Emanciparea politica a Tara Romane§ti sj a Moklovei 473

Pozitia internalionala a celor doua state românesti a fost deteimi-nata,. in primele decenii dupa constituirea lor, nu numai de proceselepolitice din. Europa central-rasariteana, ei si de evolutia relatiilor inter-nationale in sud-estul Europei i in bazinul MTh Negre.

Vatra a trei vekitäti imperiale - cea bizantina, eea bulgara.eea sîrM - dintre care primele dotill in declin ireversibil inea, de ia ince-putul secolului XIV iar cea de a treia urmind aceea0 cale dupä un scurträstimp de afirmare la mijlocul aceluiasi secol, Peninsula balcaniea adevenit obieetul tendintelor expansioniste a dotal puteri : eca a tureilorosmani din directia Asiei Mici i cea a regatuhd ungar din directia Europeicentrale.

Infrint in 1330 la Velbujd, alitturi de aliatii sai, de forta in ascensi-une a Serbiei, lipsit de la mijlocul secolului XIV de protectia Hoardeide Aur i de sistemul de aliante patronat de puterea mongola eu centralla Salmi, taratul Vulgar devine tot mai mult prad, in ulthnele deceniiale secolului XIV, actiunii factorilor de disolutie intern i fortelor ex-terne Cu tendinte hegemonice in Peninsula balcanica. In "ulna inscaunariila Tirnovo a lui Joan Alexamhu (1331-1371), tendinta de fragmentarea taratului se impune. Tarul insusiisi imparte statul intre cei doi fii ai sai,

declarat succesor al tatalui sau în capitala taratului, i Sracimircare preia condueerea Vidinului si a tinutului inconjurat or, din care afacut un stat autonom fata de central taratului.

Slabirea i apoi disparitia dominatiei mongole la gurile Dunäriiadus la suprafatil o nottit realitate politica pe tarmul dc apus al Marii.

Negre unde in seeolul anterior se instalasera, din initiativa 0 sub protec-Bizantului, grupuri numeroase de turei selgiukizi emigrati din Asia

Mica in urma invaziei mongole. Emancipatä de sub autoritatea Hoardcide Aur, entitatea statala noua care 10 face aparitia pe teritoriul Dobro-gei intra sub raport confesional in aria eivilizatiei bizantine sub eirnmi-torii ei succesivi : Balica, Dobrotici, fraiele sau, care obtine de la curt eaimperiala, titlul de despot, 0 fiul acestuia Ivaneu.

Davolutia puterii bulgare, ea 0 a eelei bizantine, de altrninteri,a lasat teren de manifestare veleitilt,ilor de domivatie ale Serbiei ale ea-rei aspiratii imperiale s-au manifestat puternic dupa, victoria de la Vel-bujd. In cursul vertiginoasei sale expansiuni sub Stefan Duan (1331 -1355), statul sirb a cuprins vaste teritorii in Macedonia, Tracia, Albania,Epir, Etolia, Acarnania i Tesalia, tetitorii smulse in principal domina-

bizantine. Si inseinnatul eentru spiritual panortodox de la munteleAthos a intrat acum sub stapinirea statului sirb. Stiipîn pe aceste insein-pate pozitii teritoriale, Stefan Dut:an se proclama impatat al rsirbilor tigrecilor" (1345) 0 - indiciu al intentiei sale de a prelua mokIteuirea poli-lica spirituala a Rizantului - isi eieeaza o patriarhie proprie, indepen-denta de cea din Constantinopol.

Dar, pentru a-si atinge obiectivul maximal, Stefan Du;an trebuia.c,ucereasca central insu0 al imperiului bizantin, tel care nu putea fi

reabzat decit în cooperare cu o putere navalä. Cum insil incerchrile, salede a obtine .concursul flotei venetiene, indispensabil pentru punerea inaplitare a planului sau, au dat gre, planul insu0 a fost sortit esecului.Indmartalea sa de hnnea eatoliea, urmare a acestui esee, a deschis tyre-nul unei noi interventii militare a regatului ungar in Serbia.

E5isman,

a

lia

tiei

i

ti

.

sa

www.dacoromanica.ro

474 $erban Papacostea 4

Disparitda lui Stefan Dusan in 1355 a dat impuls puternic fortelorparticularismului sirb sub presiunea carora imperiul salt s-a farimitatin fragmente autonome. Sub conducerea nominala, a tarului Stefan Uros(1355-1371), fiul lui Stefan Dusan, care a domnit efectiv doar in Serbia,se constituie zone de guvernare cvasiindependente in Macedonia, Tesalia,Epir, Albania, Zeta sub dinasti sirbi sau de alte proveniente. BanatulBosniei aflat sub suzeranitatea ungara se proclama regat sub Tvirtko I.Expansiunea turcilor osmani in Macedonia dupa, infringerea ostilor sir-besti la Cernomen in 1371 a Incrbustat considerabil aria de dominatie sir-beasca in sudul Peninstlei balcanice.

Bezistenta Impotriva primejdiei turcesti a fost asumata dupa, ba-Cilia de la Cernomen de cneazul Lazar (1371-1389), care f -a consolidatstapinirea asupra unei parti a teritoriului sirbesc i a restabilit raporturide eolaborare cu Bizantul in scopul ap'drarii lmpotriva primejdiei comnne.Dar, dupa unele succese, rezistenta slrba, a fost zdrobita la Cossovo {15iunie 1389), bati-die in urma careia i cneazul Lazar pierdut viata.Sub fiul i urmasul sau, kitefan Lazarevici (1389-1426), Serbia a oscilatintre dependenta fatil, de turci i cea fata de regatul ungar.

Inca Inainte de inceputul indelungatei domnii a imparatului roanV Paleolon6ul (1341-1391), Imperiul bizantin iF,d Vierduse ultimele po-sesiuni in Asia Mica, cucerite de turcii osmani. Concomitent, teritoriulimperiului suferise grave amputari si in Europa, mai tali in favoareaSerbiei, apoi a turcilor, instalati durabil in Tracia in timpul razboiuluidinastic dintre Than V Paleologul i loan VI Cantacuzino. Chiar i terito-riul aflat Inca in stapinirea sa nominali nu mai era controlat efectiv inintregime de imparat ; Moreea tinde tot mai mult sii devina un apanajguvernat autonom de unul din membrii familiei imperiale. Uncle succeseintermitente a inregistrat Bizantul in acest interval in rivalitate cu ta-ratul de la Tirnovo pentru controlul asupra unor insemnate orase pontice(Mesembria, Anhialos, Sozopolis). Tot pe tarmul apusean al Maid Negre,Bizantul îi asiguri cooperarea lui Dobrotici ciruia îi acorda titlul de des-pot si cu care loan V se incuscreste.

Gray diminuat teritorial, Bizantul pierde acum i insemnate pozi(iicomerciale in favoarea republicilor comerciale italiene, Genova si Venetia.La Strimtori, functia vamala comerciala a fost preluata, de genovezii dinPera in detrimentul vámii imperiale din Constantinopol, anterior unadin principalele surse de venit ale vistieriei imperiale. Incercarea Itizan-luhii de a recupera pozitia pierduti in aliantä, cu Venetia in timpul raz-boiului veneto-genovez din 1350-1355 s-a incheiat printr-o infringeretotala in urma cireia genovezii nu numai ca, si-au consolidat pozitia laStrimtori, dar au preluat i insemnate pozitii bizantine din Marea Nea-gra, inclusiv gurile Dunarii. In timpul urmatoarei inclestari veneto-ge-noveze pentru controlul Strimtorilor i pentru comertul in bazinul pontic,atit genovezii cit si venetienii iptervin chiar in problema dinastica, laBizant, sprijinind cei dintii pe Andronic VI pe care 11 instaureaza la ch.-ma imperiului, cei de al doilea pe Ioan V, imparatul legitim.

Subminat sub raport politic, teritorial i comercial, Bizantul mani-festi inca o remarcabila vigoare pe plan religios-bisericese;bisericii si ale monahismului bizantin aveau si influenteze puternie inacest rilstimp evolutia evenimentelor politice.

9i a

www.dacoromanica.ro

Emanciparea politicS a Tara Romitne5ti 5i a Moldovei 475

. ,Tendintele de destrAmare feudalg manifestate in, cadrul principa-lelor, puteri. balcanice au creat conditii favorabile expansionismulut dindirectii opuse ale otatului osman si ale regatului ungar.

.. In decurs de jumAtate de secol, turcii, instalati pe tgrmul europeanal MArii de Marmara, In eontextul favorabil al conflictelor dinastice dinImperiul bizantin, au reusit sii cucereascg i sg-si subordoneze cea maiMare parte a Peninsulei Balcanice. Inceputul acestei vertiginoase ex-punsiuni a fost cucerirea capului de pod de la Gallipoli (1354) care le-aasigurat leettura dintre posesiunile lor din Asia Midi, i cele din Europa.Reg,emati pe aceastit poziie strateoicg cheie, turcii cueerese in deemsde zece äni cea mai mare parte a l`raciei, inclusiv orw;ml Adrianopol,cire, devine acumcentrul posesiunilor lor europene i apoi capitala im-periului ping la cucerirea Constantinopolei.

Opriti de reactia puterilor crestine in 1365-1366 - dud pierdpentru Oliva ani controlul asupra portului Gallipoli -, tmcii reiau ofen-siya..clupg 1371, cind zdrobesc incerearea principilor sirbi Ugliesa si Vu-

.kasin de a-i eliminá din stgpinirile lor europene (lupta de la Cernomen depe fluviul Manta). Bittglie decisivg care a avut drept consecintil imediatg141 uou avans al stApinirii osmane in interiorul Peninsulei balcanice,.annme in Macedonia, si intrarea in vasalitate osmang a taratului de la1.1rnovo,- a Imperiului bizantin i a fragmentelor sudice ale statuluisirb. In anii unnittori, direct sau prin interpusi, turcii se strgduiesc sg-siextindit dominatia in nordul Peninsulei balcanice. Eforttl a fost blocat,dar numai pentru cîliva ani, de victoria repurtatg asupra lor de regeleLpdpvic I al Ungariei.

DestrAmarea sistemului politic constituit de regalitatea angevingin.TIngaria, in anii care au urmat disparitiei lui Ludovic I (1382), a creat

.oportunitgli expansiunii osmane. In 1383/1386 turcii ocupg Sofia,in .1386 Nisul, atrAgind în vasalitatea lor pe eneazul sirb Lazgr iar inanul urmAtor orasele Serres Salonic. Nici infringerea suferitg fa Ploc-nic in 1387 din partea coalitiei nord-balcanice - sirbi, bosnieci i bul-gari nu a mai fost in mitsurg sil infrineze expansionismul osman. In1389, la Cossovo, oastea cneazului Lazgr si a aliatilor sgi a fost zdrobitorinfrintit de.fortele osmane ale lui Murad I, eveniment care a deschis largcaleä .dominatiei turcesti in nordul Peninsulei Balcanice. In 1391/1392turcil ating linia Dungrii intrind astfel in contact direct cu Tara Romä-neaseg.

Cuceririle turcesti in Peninsula balcanicg au dat o noug actualitatecruciä0ei al cirei teren de manifestare s-a deplasat maim tot mai mull,prin forla lucrurilor, din bazinul oriental al MArii Mediterane in sud-estulenropean.

cea mai reusitä a cruciadei in acest interval a fost cea in-treprinsg in 1365-1366 de regatul ungar, pe de o parte

'iar pe de alta

flota Condusä de principele Amedeu de Savoia. In 1365, o oaste un-gurä sub conducerea lui Ludovic de Anjou cucereste Vidinul i inutulinconjuritor, transfonnat Intr-un banat direct çontrolat de regat. Ope-ratia a fost conceputg ca o etapg Preliminant a unor noi ofensive in in-teriorul Peninstilei .Balcanice cu scopul elimingrii turcilor din Europa.

urmätori, puterile crestine; intro care i Tara RomAneascg, Intro-Prind actiuni ofensive In Bulgaria inipotriva turcilor si a aliatului lor,

i

.`::.Aetdunea

de

,

net

lis anii

www.dacoromanica.ro


tarul de la Tlrnovo. Scurt timp dupa cucerirea Vidinului de catre La-dovic I, forta navala condusa de Amedeu de Savoia cucereste orastd-Gallipoli (1366), fapt care a tiliat legatura dintre cele doua fragmentecontinentale ale statului osman. Dar, in lipsa unor noi initiative din par-tea fortelor cruciatei, turcii reiau ofensiva rasturnind in cele din urnifi,cursul evenimentelor. Conditionind reluarea ofensivei de acceptarea de ca-tre Bizant; a unirii bisericesti cu Boma, factorii de decizie ai lumii apuseneau impiedicat exploatarea succeselor din 1365-1366 0 au creat conditii.favorabile relansarii ofensivei turcesti. ,

Prins intro expansionismul turcilor osmani i cel al lumii catoliec.,Irnperiul bizantin sau mai degrabil ceea ce mai ramasese din el, a oscilatintre doua directii de politica externa : cea a cooperarii eu Apusul catolic

cea care preconiza cooperarea au puterile ortodoxe- si la nevoie chiar.inclinarea fall de turci.

Prima tendinta s-a manifestat predominant dupa evenimentele.din 1365-1366 care pareau s incline balanta in favoarea cruciatei:Calatoriile irnparatului Toan V Paleologul la Buda (1365/1366) 0 la Boma(1369), care au culminat cu adezianea sa personala la crezul catolie,reau sa impuna cursul favorabil cooperarii au fortele cruciatei, cu lumeaapuseana, si al integrarii in sistemul de valori al acesteia.

Impotrivirea fata de aceasta tendinta, de politica externa s-ar do-vedit insa bi cele din urma mai puternica. Cercurile conducatoare ale.

bizantine - Patriarhia constantinopolitana i lumea mo-nahala bizantina cu central la Athos - s-au opus cu inversunare accep-tarii TJnirii cu Boma si au elaborat o alternativa proprie la aceasta politica;aname alianta popoarelor ortodoxe atit impotriva expansiunii osmanecIt i impotriva cruciatei si a spiritului care o anima. In fapt, dincolo deintentiile sustinatoalor ei, aceasta optiune a Inlesnit considerabil expan-siunea puterii osmane, care s-a straduit constant sa impiedice cooperareaIntro lurnea apuseana i cea ortodoxa.

In cadrul acestui croft de solidarizare a puterilor ortodoxe sub egidaspirituala a Bizantului s-au desfkurat inktiativele unora dintre cele maireprezentative figuri ale bisericii bizantine de a asigara cooperarea intra.bizantini, bulgari, sirbi i romani in vederea luptei de rezistentatriva,tureilor. Desì a-a incheiat cu un esec, incercarea bisericii bizantinede a area trak front eomun pan-ortodox a avut insemnate repercusiuni -

nu numai spiritua/-bisericesti dar i politice in sud-estul Europei in a.doua jumatate a secolului XIV.

Mutatii de prima Inseranatate au avut loc in aceeasi vremebazinul Mani Negre, pe de o parte ca unnare atit a repetatelor conflagratiiveneto-genoveze pentru controlul Strimtorilor i pentru comertulail 0 a constituirii unor noi puteri pontice pe tarmul vestic al marii

deschiderii unor artere comerciale noi, verigi de legatura intro Europacent rala i lurnea asiatica.

Penetratia comertnlui venetian in nordul baziuului pontic i instalarea unei colonii comerciale venetione la gma Donului, la Tana, in alpatrulea deceniu al secolului XIV, a creat premisele unei noi infruntaride intense veneto-genoveze pentru comertul -pontic. Intirziat de diversifaciori, noul razboi care a opus cola doua, thaIasocratii in Marea Neagia(1350-1355) a fost la plimul rind manifestarea hotarini Genovei de aL§i

pii-

spiritualitatii

i in

pantie,

si

ltnpo

si

www.dacoromanica.ro

7 Zmanciparea politic& a Tariai nornitne§ti j a Moldovei 477

.mentine pozitia privilegiatg in teritoriile i în centrele comerciale aflatesift) controlul Hoardei "de Aur s,i de a pune eapgt activittii contoaruluivenetian de la Tana. Incereare esuatg, a cgrei urmare a fost preluarea decare genovezi a controlului intregului tgrm pontic, din Crimeea ping lagurile Dungrii. Ca represalii impotriva bizaniinilor, care s-au aliat cuvenetienii, genovezii s-au instalat la gurile Dungrii, anume la ChiliaLicostomo, pe care le-au smnls dominatiei bizantine. Probabil tot acums-a autonomizat i eolonia genovezg de la Cetatea Albg (Maurocastrum).

Instalarea genovezilor la gurile Dungrii a dat un pui ernic impulscomertului cu Europa centralg pe drumul continental al cgrui segment fi-nal se afla cuprins intre Brasov si Brila. Legglur a comercialg eu regatulungar stabilitg pe aceastg eale a luat cnrind i o dimensiuneanurne alianta antivenetiang, ale cgrei prime manifestgri se constatg îucii.din vremea rgzboiului 1350-1355. Urmare a strilduintei regelui Ludoviede emaneipa toritoriile de tutela cornercialg venetiang in- Mar ea Adri-aticg, efort incununat cu succes in 1358, jonetiunea pe care comertul re-gatului ungar a fileut-o eu comertul genovez politic a deschis perspecti-va deelasgrii Venetiei ea mare putere comercialg si a instituirii rmor retelede .itinerarii comerciale care mrnau sl ocoleaseg Venetia. Cooperareaungaro-genovez5 in acest seop a fost unul din factorii de seamg ai &clan-sgrii urnagtorului rgzboi vencto-genovez, ritzboiul de la Tenedos sau dela Chioggia (1376-1381). in cursul acestui pe care a fost nevoitgs5,1 poarte in apele ei teritoriale i pe propriul ei teritoriu impotriva fie-tei genoveze, a ostilor ungare si a altor adversari, aflat in joc însisupravietuirea Venetiei ea mare pulere comercialà. Pacea de la Torino(1381) a lgsat iusg aproape intacte pozitiile pontice ale Venetiei.

in a doua jumgtate a secolului XIV, Tara Româneaseg mai intii,Moldova pe ulna ating cursul inferior al Dunärii i t5zmul Mrii Negre,devenind puteri pontice. Controlul insemnatelor en ale comertului inter-national care faceau leggtura intre Europa Centralg, si Marea Baltiegprin Tara :Româneasc i, respectiv, prin Moldova, au conferit celor dungstate o insemnatg functie comercialg eu implieatii politice internationale.

Dircegile ?i, obiectivele politicii externe a Tärii Bovidnoti i Mol-dova. Principalele naanifestgri ale politicii externe a celor chug state ini)rocesul insusi al constituirii lor si in perioada imediat urmgtoare au fosiexpresia efortului lor de a eonsolida i desgvirsi rezultatele obtinute inperioada anterioarg, de a asigura exiStenta statalg proprie i dreptul lorde a se afirma autonom pe plan international. Acest efort s-a des0.suratin principal in opozitie en fortele care dominaserg in trecut i tindeau incontinuare sä domine teritoriile extracarpatice in care s-au constituit eeledoug state : regatul ungar i Hoarda de Aur. in alternanta de antagonism

cooperare eu aceste puteri s-au fixat directiile i manifestgrile princi-pale ale politicii externe a statelor romilnesti, efortul lor de a asigura uncadru extern eh mai favorabil politicii lor.

Prima evolutie insemnatg a politicii externe a Tgrii Românestidupg rázboiul lui Basarab en i egatul ungar a fost marcatg de initiativafiului sán, Nicolae Alexandru (1352-1364), care a aderat la coalitia anti-mongolg ai cgrei protagonisti erau regatele polon i ungar. Nona directiede politieg externg a Tgrii Românesti a avut doug objective principale :emanciparea de sub hegemonia Hoardei de Aur, odatá cu extinderea

152boi

s-a

si

politiet,-

a-si

si

www.dacoromanica.ro


teritorialä a Virii spre rsrit, in directia gurilor Dunrii si a Märii Negre-sireconfirmarea reennoasterii de cAtre regatul ungar a statului românesein cadrul teritorial realizat in deceniile auterioare.

I ntelegerea dintre Nieolae Alexandru, probabil domn asociat,'.'siLudovic de Anjou, rege de dat i ecentrti al Ungariei, infäptuitil potri*itritualului feudal in eursul unei intrevederi a color doi dinasti in 1343 .Sati1344, a pus bazele si a fixat cadrele i conditiile cooperärii bor.

Ofensiva coalitiei antitätare hi cursul anilor mmittori a respins spredominatia tätarä, redusä, in spatiul romiluese, la o arie din ce in

co mai ingustä pe trirmul Märii Negre, ;;;i a pus eaprit legiiturii de dependen-trt a prii Itomânesti fatrt de Hoarda de Aur.

Refluxul puterii Ware a avut îns i alte consecinte insemnatepentru viata politicil, a românilor si. pentru manifestärile lor in cimpulrelatillor internationale. Pe teritorille de la räsärit de Carpati, regalitateaungarri a hotririt sre constituie o arie de dominatie direetri proprie pe va-lea riului Moldova unde a instituit o mama regalri sub conducerea unuiirnputernicit al coroanei, tendintä care s-a lovit de rezistenta elemen-tului românese din regiune.

Fat5 de rezistenta intimpinatri, Ludovic adopiri in 1359 o nouri, so-lutie, instituind un voievodat romrtnese in frunte eu nobilul maraimile-san Dragos, care admite insit dominatia regatului. in acest cadiu

,

voie-vodatul din valea Moldovei se extinde spre nord 0 se consolideazä. C4ivaani mai tirZiu, sub un alt maramuresan, voievodul Bogdan, Moldovainlriturit dominatia ungarä si se constituie, la rindul ei, ea stat de sinestiitätor.

Tendinta manifest a regatului ungar de a-si extinde dominatiaa supra teritoriilor transcarpatice s-a aflat la originea miei puternice ten-siuni si a unui sir de infruntäri politice i militare cu cele douä state ro-mânesti, Tara Itomâneascri, constituitä in deceniile anterioare, 0 Mol-dova in curs de constituire. In 1347, in vremea chid Moldova deveniseo mareä a regatului, din initiativa regelui Ludovic I se infiinteazä epis-copia catoliert a Milcoviei, indiciu cert al interesului manifestat de regatpentru teritoriile din zona exterioarä a eurburii Carpatilor. Mai grayMeg, in 1358, acelasi Ludovic I instituie o zona de imunitate vamalä to-taut negustorii brasoveni, intro riurile Ialomita i Siret, manifes-tare a tendintei regatului ungar de a asigura legritura directri, cu Dunäreade Jos si de a face jonctiunea cu genovezii de la gurile Dunärii. Act desuveranitate Intr-un teritoriu al Tärii Românesti sau revendicat de aceas-ta, initiativa regelui a dat acuitate extremrt tensiunii cu bazri, teritorialäsi comercialä care s-a instalat in raporturile dintre regatul ungar £;ti ro-mâni acesti ani. In 1359, Nicolae Alexandru se desprinde din aliantaeu regatul ungar i initiazI o non:A directie insemnatä de politicä externäin cursul afirmärii eäreia s-a desävirsit neatirnarea Tärii Românesti.

In 1359, asadar in p1in desfäsurare a conflictului cu Ludovic I,Nicolae Alexandru obtine, in urma unor negocieri prelungite cu autoritä-tile supreme ale Imperiului bizantin, instituirea unei mitropolii a TariiRomânesti. Faptul a avut implicatii ;CI consecinte multiple 0 insemnate.

In primul rind, crearea unei instante bisericesti superioare in TaraBomâneasert, in dependentri, direetil de patriarhia constantinopolitanäinsemna integrarea tärii ca stat de 8ive steiteitor in sistemul de state format in

räsgrit

pentru

in

www.dacoromanica.ro

9 Ernanciparea politica a 'park Roanfine§ti 0 a Moldovei 479

aria de eivilizatie a Bizantului. Tara Româneascii, se integra asadar inlegitimitatea internationaRi în cooperare eu Bizantul, until din cele douilcentre de putere spirituaill sup emit - celalalt fiind Roma - care seconstituiser5 ea surse de legitimitate in Europa medieval6.

Tot in cadrul aceleia0 evolutii, Nicolae Alexandru, pin,c1 atunci marevoievod - titlu care exprima o simplA preeminent6 in raport cu ceilaltivoievozi i enezi, din tarrt e recunoscut ea avthentis, adicA domn, autocratsan de sine stbipinitor. Puterea pe care o exprimri acest element al titula-turii lui nu mai e produsul unei delegatii de puteri de entre tar4", adie1al alegerii de ckre cApeteniile locale, ei efectul unei investituri divine-,'din mila lui Dumnezeu" - obtinuta prin mijlocirea scaunului mitropoh-tan recent instituit 0 al ungerii domaului de critre mitropolitul munitin intelegere cu Bizantul. .Atit pe plan intern eit i pe plan extern, actuldin 1359 a constituit o manif astern de suveranitate cu profunde i durabilerepercusiuni. AceastA insemnatä, evolutie politicil, a implicat mai multdecit inainte Tara Romneasert in problernele politice ale Europei

in legilturil direct:1 eu Bizantul i eu celelalte state din aria sa de ci-vilizatie.

Proclamarea autocratiei, a suveranitkii, in legkuril eu instantelesupreme ale lumii bizantine, a atras fircste ruptura deschisä cu regatulungar, pentru care noua orientare a politicii externe a Tkii Romilne,ticonstituia o inciacare a acordului din anii 1343-1344. Astfel a interpre-tat Ludovic I faptul, dupil cum rezult5, dintr-unul din textele sale emisecitiva ani mai tirziu, intr-un stadiu mai avansat al conilictului SU cuTara Româneascii, atunci chid china tkii a fost preluatà de fiul lui Ni-colae Alexandru, Yladiblav I (Vlaicu, 1364 - cca. 1376). In textul con-vockii la oastea pe care o pregiltea imrotriva Trii Române0i - cu carese afla asadar in stare de rkboi Ludovic I denunta in termeni vehe-menti asumarea de catre Vlaien a unui titlu mincinos" (titulus fietus ),pieluat de la ta01 säu. Noul titlu al domnilor Tkii Romângti infruntapretentille la suzeranitate ale regelui, care se considera domnul firesc"(dominus naturalis ) al voievozilor trii sud-carpatice ; pentru LudovicI, Tara Româneasc5, nu era decit tara noastrA de dincolo de munti"(terra nostra transalpina ) ckeia ii refuza categoric recunoa0erea suver a-

Conflictul dintre cele douA state a decurs fundamental din opo-zitia intre dou5, conceptii de politicil cea a domniei Trii Românesticare tindea afirme suveranitatea sau s5, redued suzeranitatea rega-tului la aspecte formale, i acestea acceptate in sehimbul unor concesiiteritoriale substantiale, i cea a regalitkii ungare care se straluia el, con-fere suzeraniatii un cortinut real cit mai cuprinzkor. Politica externria phi Românesti in intervalul urmgtor a oscilat intre rupturA 0 antago-nism cu regatul ungar §i cooperare, In conditii cit mai favorabile cu pu-tintg.

Cucerirea Vidinului de &are Ludovic I in 1365 0 cärkoria consecu-tivä, a impkatului Ioan V Paleologul la Buda au sporit considerabilavantajul strategic 0 pr estigiul regalitAtii ungare. Intelegind dificultätilenoi ale situatiei create de aceste evenimente, Vlaicu se reconciliazA curegatul ungar a ckui suzeranitate o recunoa0e, obtinind in schimb in-

I, 1

D, I, p. 78-79.

nitätii 1:

sä-§i

A DRH,

sud-es-tire,

www.dacoromanica.ro


semnate concesii de ordiu teritorial : recunoasterea cu titlu feudal a sal,pinirii sale in banatul Severinului si in ducatul" de Fäggras, precurn,in cele din urn* si asupra teritoriilor ritsgiilene &intestate, culoarul carewsigura leg5tura Mire curbura Caipatilor i Duniirea de Jos, asupia cd-rina dieptul ievendicat de domnia T1ii Românesti a fost recunoscut inschimbul insa al unor insemnate concesii comerciale in favoarea Braso-yului.

Prezenta militarg a Ungariei la Vidin constituia insa pentru TaraRomancasca o primejdie prea mare pentru ea domuul sit nu foloseasegprimul prilej favorabil Fpre a o inlittura. Bascoala ile yaste proporth alocalnicilor impotriva dominatiei ungare i-a oferit lui Vladislav I pri-lejul asteptat. Intrarea domnului la Vidin in fruntea ostilor sale a puscapiit stapinirii ungare, adic banatului regal constituit in aceasta regiune.Initiativa domnului roman a declawt reactia regatului caie a pornit iniarna anului 1367-1368 o vastg expeditie militara impotriva Tarii Ro-mânoti, eu scopul de a o aduce la supunere si, eventual, de a o desmembra.Eecul actiunii militaie s-a aflat la originea reinnoiiii compromisului

e cele doug. state.Alianta reinnoitg cu Ungaria, in contextul general al pregâtirilor

de actiune cruciata impotriva tincilor otomani, a inaugurat o noug di-rectie insemnatg a politicii extern() a 'VIE Bomfinesti lupta impotrivaputelii hi aseensiune a semilunii in sud-estul Europei. Aceasta directieinitiatil de Vladislav ayea s constituie in deceniile i secolele urrnatoareuna din optiunile majore de politic:it extern:1 a Tarii Romanesti. In aniiurmittori reconcilierii sale cu Ludovic I, Vladislav participg efectivcu succes la luptele cu turcii i eu aliatul Mr, tarul din Tirnovo. Ang:aja-rea Trail Românesti in luptefe cu turcii a fost inregistrata in cercurilecouducgtoare ale cruciatei i s-a aflat la originea unui nou i insemnatcontact diplomatic infra papahl ate si domnia Trii Românesti. Actiuneade cruciat a domnului roman s-a desfAsurat intr-o vreme cind i Bizantml'Area sit incline spre eooperare cu cruciata, prin acceptarea unirii cu bi-serica romang.

Modificarea cursului politicii bizantine in urma victoriei turcestide la Cernomen, preluarea initiativei la Bizant de &Are fortele ostile co-opergrii cu Apusul catolic si favorabil incercitrii de solidarizare a popoare-lor ortodoxe atit impotriva semilunei cît si a catolicismului, al cäruiprozelitism se manifesta virulent indeosebi in aria teritorialg controlatgdirect sau indirect de regatul ungar, l-a determinat in cele din urm i peVladislav I sg se asocieze frontului anticatolic. Domnul roman adineesteacum considerabil integrarea tgrii In aria spiritual-bisericeascil a Bizan-tului prin stiingerea legâturilor initiate de tatgl su atit cu Patriarhia dinConstantinopol cit i cu centrul spiritualitatii ortodoxe de la munteleAthos. Din 1373-1374, el se angajeaza intr-o noug confruntare militargcu regatul ungar in cursul creia pierdut viata.

Succesul final al faseoalei antiungare a românilor de la rgsärit deCarpati, sub conducerea voieyodului Bogdan, - care dupg ce s-a opustimp de doug decenii in Maiamures, efortului regalitâtii ungare de a in-cadra tam in tiparele ei de organizara a transferat rezistenta la rgsAritde Carpati -a dus in cele din urmä la constituirea celui de-al doilea stat

:

www.dacoromanica.ro

11 Emanciparea politica a Taxii Romane0ii i a Moklovei 481

ion-I:II-lase, Moldova. Dupg alte incercgri, Ingbu5ite de fortele regatului,riiscoala triurnM in 1364-1365.

De la inceputul existentei ei ca siat de sine stAtAtor, Moldova afost constant confruntatit cu tendinta regatului ungar de a-5i restauradonlinatia la rAsitirit dc Carpati. Paralel 5i concomitent cu efortul de 'M-D turaie a resturilor dominatiei tittare de pe teritoriul dintre Carpati,Nisiru i Marea Neagril, organizarea rezistentei impotriva hegemonis-muted regatului ungar 5i a tendintei sale de a domina efectiv teritoriiletransearpalice smulse dominatiei Male a cdnstituit principala problemg,de politicit externit a Moldovei. _A.altatä repetat de o5ti1e regatului ungar

aflatg, permanent sub aceastä amenintare, Moldova lui Bogdan 5i aurrna5ului situ imedial, Lateu, s-a stiruluit rezerne rezistenta pecoopeiarea cu acele forte din Europa räsgaiteang care tindeau s infri-neze expansionismul coroanei ungare.

Ina din timpul rgscoalei din 1358-1359 5i apoi, repetat, in 1364-136_5, actiunea fortelor care s.e impotriveau dominatiei ungare in Moldovaa coincis dacti nu a fost chiar coordonatA en coa a domniei din Tara Ro-mâneascg ; convergentg, de directie de po1itic5, externit care avea sg, seafirme deschis i sA" aparit la nivelul documentatiei istorice un sfert desecol mai tirziu.

Fundamental:I avea sg se dovedeasc in definirea pe termen lung'politicii externe a Moldovei orientarea spre Polonia, angajatä, intr-o

indelungatil rivalH ate cu Ungaria, in urma anexgrii cnezatului Halicila coroana polong, in 1349. Amenintat i asaltat5 de o5tile regatului un-gar, Moldova intemeietorilor s-a orientat, fire5te, spre pentru

consolida recent obtinuta neatirnare prin legAturi externe eficiente.Inceputul in aceastä directie a fost fícut, foarte probabil, inc5 din,

zilele lui Bogdan din initiativa sa, chiar dad, demersmile sale nu 5i-auprodus rezultatul decit la inceputul domniei lui Latcu. Prin mijlocireaunor cluggri franciscani i a ierarhioi ecleziastice superioare din Poloniaii Boemia, contactul stabilit in 1370-1371 intro Latcu i curia papal5s-a porfectat prin crearea unei episcopii catolice la Siret - la acea datgre5edinta domniei - in dependenki directä de papalitate. Faptul, consa-erat prin numiroa unui episcop catolic la Siret, polon de origine, promovatde imarhia catolic polonA, insemna recunoa5terea neatirnArii politicoa ducatului" Moldovei i a calitkii corespunzgtoare a conducAtoruluiei, Latcu ducele Moldovei" (Laczko Dux Moldaviensis")2. Noua dio-cozA kzi-a ci5tigat independenta prin desprinderea din dioceza de Halici,reminiscent5 a legkurii dintre Moldova i fostul cnezat rus incorporatla Polonia. Initiativa de politicA externg, a Moldovei, scurt timp dupàconstituirea ei ea stat, a hasemnat a5adar o dublä emancipare pe planinternational atit in raport cu vechea suzeranitate haliciang, cit i cu ceacare tindea insistent sg, i se impunA, cea a regatului ungar.

Directia principalg, imprimatá politicii externe a Moldovei de fon-datorii ei s-a mentinut ping, chid Ludovic I, care din 1370 a fost aleslege al Poloniei, a desprins enezatul Halici de coroana polonA 5i 1-a anexatla Ungaria (1377-1378). Dupg, infruntAri militare repetate in timpulcárora Moldova s-a aflat incA o datg, concomitent eu Tara RomâneascA,

2 Humuzaki, I, 2, p. 180.

s-5i

a

Polonia

5i

a-si

www.dacoromanica.ro

482 erban Papacostea 12

In conflict cu regatal ungar, cel de al doilea stat romnesc a fost constrinssii accepte suzeranitatea legelui Ludovic, dar in conditii mai avantajoasecleat cele initiale. Moartea lui Ludovic in 1382 si desträmarea, in aniiurmätori, a formulei sale hegemonice in Europa centrali i risäriteani,a pus curind capit acestei situaii. Reintrarea Poloniei In stäpinirea na-liciului in 1387, eveniment care a pus capit din nou, si de data aceastadefinitiv, dominatiei ungale in teritoriile ruse apusene - nu insi si a s-piratiilor Unaariei In aceasti directie -a fost la originea unor noi siinsemnate modificiri ale politicii externe a Moldovei. Situatia geopoh-ticä noui creatä de infiptuirea uniunii polono-lituaniene a dat stabilitatepreponderentei regatului polon in Europa central-rilsiriteani i legituriistabilite de Moldova cu noua putere, looäturä al chei principal rostfost apirarea impotriva expansionismuli ungar. in 1387, la Lwów,.Petru I, domnul Moldovei (1386-1392), confori aliantei cu Po Ionia ca-racter oficial prin prestarea omagiului si a jurimintului de credinti fatäde regele Yladislav, I Jagiello (1386-1434). Timp de un secol, aliantapoloni, cu multiple finalititi i semnificatii, a constituit legitura externäprincipali a Moldovei.

hi contextul creat de evenimentele din 1386-1387 - constituireauniunii polono-lituaniene, adeziunea Moldovei la aceasti grupare deforte, destrimarea hegemoniei ungare in Europa central-risäriteani -s-au produs citeva noi evolutii care au marcat puternic politica externiia celor douä state românesti.

in primul rind, la o dati imposibil de stabilit dar al cärei termenlimiti e anul 1386, Moldova pune capit ultimei rämäsite a dominatieititare In regiunea Dunärii de Jos, prin incadrarea tärmului Minh. Negre(parathalassia") kd a Cetätii Albe. In 1386, o ambasadi a genovezilordin Caffa - aflati In aceasti vreme in rizboi cu titarii -a sosit in Mol-dova, la curtea domnulni tirii prima ambasadi semnalati de izvoare la,curtea domneascä a noului stát. Intrarea Moldovei in rindul statelor pon-tice avea sä aibi vaste consecinte, imediate i pe termen lung, in evolu-tia pozitiei ei internationale si a politicii ei externe. Una dintre acestea,rezultat neindoielnic al contactului diplomatic moldo-genovez amintit,a fost deschiderea, prin Moldova, a unui mare itinerar al comertului in-tercontinental, care lega Cetatea ADA cu Lwówul si de aici cu diverse re-giuni ale Europei Centrale. Statuarea regimului international al acestuidrum avea si dea nastere unei componente importante a relatiilor moldo-polone.

Tot in contextul nou creat de evolutia relatiilor Internationale dupi1386-1387 s-a produs consacrarea, in cooperare cu Bizantul, a pozi-tiei Moldovei ca stat de sine stätitor. La Intrevederea de la Lwów

,in

1387, Intre Petru I si emisarul imperial si patriarhal Ciprian s-au pus ba-zele Infiintirii mitropoliei Moldovei, sursä interni de legitimare a puteriidomnesti. La distanti de citeva decenii dupi Tara Româneasci, Mol-dova se integra, la rindul ei, in Commenwealth-ul bizantin, obtimnd dela Constantinopol legitimarea spiritual5, a puterii domnesti. Conflictulcu patriarhia constantinopolitani, izvorlt din neintelegerea eu privirela dreptul de a-1 deserana pe titularul noului scam mitropolitan - re-vendicat deopotrivä de domnii Moldovei si de patriarhii ecumenici -

a

www.dacoromanica.ro

11 Emanciparea politicd a Tärii Române*tii 4i a Madovei 483

a intirziat perfectarea acordului pinil la inceputul secolului XV, in vre-mea lui Alexandru eel Bun.

Inevitabila incercare de restaurare a pozitiilor pierdute de crareregattil ungar, incercare care s-a produs efectiv dup5, consolidarea la pu-tere a noului rege Sigismund. de Luxemburg (1387 - 1437) a solidari-zat fortele amenintate de politica ungarä. Acum solidaritatea intro celedonä state romänesti, spontan manifestatä anterior, se transformä incooperare deschisä i a1ian. Pentru a se asigura impotriva unui nouval ofensiv al regatului ungar, cele douil state îi consolideaz5, legkurileintre ele si le reazemä pe alianta cu Polonia, care avea si ea motive sä,

teamä de recrudescenta expansionismului ungar.Intre cele dong state romäne s-a stabilit, Ina ,' de la inceput, o co-

relatie intemeiatä pe identitatea etnia, a creatorilor lcr. Denumiille a-plicate celor douä state in unele texte diplomatice i geografice con-temporane - Valahia Magna 0 Valahia Minor (sau Tara Rometneasceivea Mare 0 Tara .Rometneascei cea Inca) exprimä in acelasi timp reali-tatea etnic comun i raportul de intiietate in cadrul acestei dualitätistatale. Alit in colaborare cit i in rivalitatea care a apärut in rapor-turile lor in ultimul deceniu al secolului XVI, comunitatea de origine acolor douä state si unitatea statalä, idealä a fost recunoscutä ; de lasfirsitul secolului XV, Moldova se strkluieste chiar sä impunä TkiiRomânesti o rästurnare de raport care i-ar fi rezervat denumirea deValahia Mare.

/n martie 1390, dupii, negocieri incepute desigur Ma, din anul pre-cedent, Mircea, domnul Tkii Romänesti (1386 - 1418) incheie aliantäen Vladislav Jagiello, reaele Poloniei. celor doug, Orti s-au in-tilnit la Suceava, resedintta domnului Moldovei Petru I, care a avut unol important in realizarea aliantei, dacä nu a fost chiar mijlocitorul eiprincipal.

Telul declarat i real al aliantei - de fapt o aliantà, tripartitä -era apárarea comunä impotriva asteptatelor tentative de restauratie aleregatului ungar. Tratatul a fost reinnoit in cursul anului urmätor laLwów de solii donmului Tärii Românesti.

0 evolutie neasteptatä a pus insä capät curind acestei directii depoliticä externä a Tkii Bomänesti, care nu mai avea sä, se manifestedecit intermitent in deceniile urmätoare. Avansul rapid al puterii oto-mane in nordul Peninsulei balcanice care atinge linia Dunkii de Jos in1391 - 1392 si se instaleazá definitiv in vecinkatea árii Itomânesti,a dat nastere unei preocupári externe devenitä de indatá prioritarg, apä-rarea impotriva amenintärii turcesti. Dar in aceastä privintá indepkta-ta Polonie sau alte legäturi politice nu puteau fi de folos ; apropiereade Ungaria, amenintatä si ea in teritoriul propriu ca si in veleitätile eide expansiune sud-esticl d.e prirnejdia otomanä, s-a impus cu necesitateTärii Romänesti. Inevitabil insä, aceastä nouä orientare, sesizabilä încádin 1392 si mult mai pronuntat in anii urmätori

'a indepärtat Tara Ro-

mäneascä de Polonia. Alianta cu Polonia avea de acum inainte sà; rä-minä, o alternativá episodicá a politicii ei externe, in ultimii ani ai seco-lului XIV si in cursul secolului XV.

Direct legate de modificarea cadrului international in aceastä vre-me au fost i manifestkile de rivalitate intre cele dou5, state romänesti ;

se

Trimiii

www.dacoromanica.ro


antrenate in aliante diferite, eu interese uneori contradictorii, Tara no-nulneasca si Moldova s-au angajat In litigii teritoriale i de interese co-merciale care nu o data au degenerat In conflicte militare.

Diplomatic traktte. In primele decenü dui:A constituirea celoidoul state, in procesul consolidarii 0 al afirmärii lor pe scena interna-tionalit, incep sa apará in lumina documentatiei i primele manifestly]ale actiunii lor diplomatice : misiuni - solii i ambasade negocieriacorduri interstatale (primele tratate cunoscute). Elementele de infor-matie furnizate de &arse, desi putine, permit intelegerea sensului princi-pal al actiunii a-tit a Tarii Romlaesti en 0 a Moldovei - consolidareasituatiei lor pniii legaturi externe cunoasterea mecanismului deciAo-nal in materie de politica externa i modalitatile concrete de manifestarea diplomatiei lor.

Decizia in materie de politica externa apartinea domniei i boieritnii,partenerul de guvernare al puterii centrale. In calitatea lor de stapini de

boierii, clasa dominanta, erau de drept asociati la marile initiati-ve de politica externa ale domniei, fie in cadrul imor mari aduneiri careerau presupuse a exprima vointa tarii", fie prin aceia dintre reprezen-tantii lor care faceau parte din sfatul domnesc. Mai putin evidenta incazul Tárii Eomânesti, unde procesul de centralizare a inceput mai tim-puriu si wade deci rolul marii boierimi in adoptarea hotaririlor de poli-tica externa pare mai estompat, participarea boierimii, indeosebi a mariiboierimi, la adoptarea 0 la aplicarea deciziilor de politica externa e evi-denta in cazul Moldovei.

Textul tratatului Incheiat in 1390 de Mircea cel Batfin cu Vladis-lay Jagiello, regele Poloniei, mentioneaza asentimentul sau sfatul u-nanim al boierilor nostri" (. . . de baronum nostrorum unanimo con-silio") 3. Cinci ani mai trziu, tratatul incheiat de acelasi Mircea cu re-gele Sigismund al Ungariei, In conjunctura politicä decisiv modificata deagresiunea otomana la Dunarea de Jos si In Tara Româneasca, amintes-te la rindul sau participarea boierilor la desavissirea acestui act de poli-tica externa ( . . . sub fide et juramento nostris et baronum nostro-runo 4.

Mult mai explicite decit datele referitoare la T, ara Româneascasint, in aceasta privinta, cele privitoare la Moldova. Inca, de la primulacord international al Moldovei, al carui text ni s-a pastrat, tratatulmoldo-polon din 1387, rolul boierimii moldovene in definirea politiciiexterne apare deosebit de clar. Ca si amintitele tratate ale Tárii Bomâ-neti, textul scris care a consacrat actul omagial al lui Petru I mentio-neaza consimtamintul" i vointa" expresa a credinciosilor nostri bo-ieri" ca factor insemnat de codecizie la stabilirea legaturii de cooperarepolitica i militara cu Polonia ( . . . ex certa scientia et ultronea vo-imitate bojaronum nostrorum fidelium communicato consilio, ymmospecialiter accedente. . . ")5. Mai semnificativ Inca, cei cinci mnalijisfetnici care l-au insotit pe Petru I la Lwów certifica printr-un act se-

Ibidem, 2, p. 322.DRH, D, I, p. 139-141.

5 M. Costachescu, Documentele moldovene$i tnainte de ,tefan cel Mare, II, Ia0, 1932,p. 599-600.

04,

si

3

most,

www.dacoromanica.ro

15 Emanciparea politieä a pcirig Roincine§ti a a Maldovei

pang adezinnea lor la actul omagial al domnului Moldovei in numelenostra si al tuturor celorlalti locuitori ai Tkii Valahiei care ne-au in-vestit cu autoritate depliná in acest scop" ( . . . nostro nomine etalionim omnium terrigenarum terre Valahie qui in nos ad id ipsum fa-ciendum autoritatem omnimodam transtulerunt") 6 Inca si mai expli-cit apare partieiparea stkilor privilegiate moldovene la proeesul de ela-borare si de infilptuire a marilor hotkiri de politic& extern& in actulomagial al lui Roman 1, emis din Suceava in ianuarie 1393, act de re-cunoastere a suzeranitatii regelui Poloniei. Textul angajamentului no-ului domn al Moldovei mentioneaz& faptul cii hotkirea de inchinaresi de asumare a indatoririlor corespunzkoare a lost adoptatil de domn7 7din bun si intelept sfat al slugilor noastre si al panilor nostri credin-

ciosi i eu invoirea intregii äri românesti. . . ". ta cuprinsul aceluiasiact e inscris angajamentul de fidelitate asumat fat& de regele Poloniei de. . . panii i comunitatea intregii tki românesti. . . " 7. Maxim, ineazul Moldovei eel putin, domnul i tara" - adic& stdrile privilegiate,stäpinii de p&mint in primul rind - apar ea factori egali - i slut tra-tati ea atare de coroana polonii -in filurirea deciziilor de politic& ex-tern&.

1ntelegerile incheiate de Tara Româneasc& si de Moldova cu alteputeri erau precedate de negocieri mai mult sau mai putin laborioase siprelungite, care filceau posibili armonizarea final& a intereselor pirporimplicate in tratative. Mai bine eunoscute, datorit& conservirii unei do-cumentatii mai abundente, sint negocierile dintre domnia Tkii Roma-nest si a Moldovei cu factorii de decizie din Constantinopol, sinodulpatriarhiei ecumenice i imparatul. Actul patriarhal care l-a transferatin Tara Româneasc& pe mitropolitul de Vicina si care, instituind mitro-polia Tirii Românesti, a consacrat autocratia lui Nicolae Alexandru,las& sit se intrevad& caracterul laborios al negocierilor, repetarea soliilorcare au netezit calea intelegerii. Potrivit actului, domnul a cerut la Con-stantinopol nu numai o data, ci de mai multe ori prin scrisorile sale sis-a rugat de smerenia noastr& si de dumnezeiescul fiti de sfintul sinodde pe ling& dinsa, ca si fie de acum inainte si in viitor, el si intreagalui stipinire i domnie, sub jurisdictia ecleziastic& i c&l&uzirea prea-sfintei marii biserici a lui Dumnezeu". i actul prin care patriarhul co-munica lui Nicolae Alexandra hotkirea sin odului aminteste demersurilerepetate ale domnitorului 8.

Textul celor don& acte patriarhale nu divulgi nici numele nici ca-litatea puratorilor scrisorilor domnesti primite la Constantinopol ; darcontinutul lor indrept&teste constatarea c6, la aceasti dati, domnia Ti-ru Românesti dispunea de o rutin& a relatiilor diplomatice si de un a-parat pregitit pentru a indeplini misiunile care ii erau incredintate.

Imprejuriri legate de asemeni de raporturile dintre domnie i sfe-rele superioare ale lumii ortodoxe -in cazul de fat& cu centrul mona-

5 Ibidem, p. 601-602.7 Ibidem, p. 607-608.

Fontes historiae Dacoromanae, IV, Scriitori acte bizantine secolele IV -XV, ed. N.Mih5escu, R. Lazäresou, N. S. Tana§oca, T. Teoteoi, Bucure§ti, 1982, p. 196-203.

2 - e. 3190

48:)

e

www.dacoromanica.ro

4,16 Serban Papdcestea 16

hal de la Athos - ne ingäduie sit cunoastem mai indeaproape desfku-rarea actiunilor diplomatice ale Tà,rii Romänesti i pe unii din princi-palii ei interpreti.

Incä din zilele lui Nicolae Alexandrft, domnia instituise legät-uri cuSfintul Munte

'probabil concomitent cu cele instituite cu Patriarhia e-

cumenicä. Sub Vlaicu, aceste legitturi s-au intensificat. Domnul, hotgritinteffbreze complet tara in formula vietii monahale athonite, ia sub

patronajul säu mänästirea Cutlumuz, urmind exemplul celorlalti prin-cipi ortodocsi (. . . cum au fäcut i ceilai domni sirbi, bulgari, rusi

iberi. . . 9. Cum insä un asemenea patronaj atrigea inevitabil sta-tuarea regimului mänästirii patronate, uncle alituri de cilugärii grecimmau sit vinä si cilugäri romistni, fixarea statutului Cutlumuzului a pe-venit obiect de dificile neffocieri intre domnie conduatorul comunitä-tii monahale, egumenul kariton. Sosit la resedinta domnului in Taraitomitneascit, Hariton a rezistat presiunilor acestuia, iar negocierileintrat in impas. În ciuda insiatentelor lui Vladislav I, egumenul, caredeclara c5, nu e mandatat de comunitatea cillugärilor de la Cutlumuz siiaccepte solicitarea domnului, anume introducerea regulei idioritmice, ce-rutil de monahii romäni, a refuzat sii fad, concesii in cele din urmä,

rupt negocierile si a plecat la muntele Athos. Pe cl;umul de inapoiere,egumenul grec a fost insä insotit de un trimis al domniei jupanul ThanNeagu viteazul", unul dintre dregätorii cei mai apropiáti ai domnului(oikeiotatos arhon") lo Negocierile au continuat asadar la Athos undetrimisul donmului - ne asig-urä izvorul - a miscat din loc toate stincile"sau a pus In miscare toatit greutatea cuvintului säu" 11, pentru a obtinedin partea comuniattii de la Cutlumuz cistig de cauzä. La inapoierea sadin misiunea implinitit la mimtele Athos, solul i-a raportat domnului re-zultatul demersurilor sale. Jupinul Ion Neaff6u Viteazul, emisar al dom-nului, care a indeplinit o insemnatit misiunediplomaticä si a purtat ne-gocieri intense le muntele Athos cu comunitatea cälugärilor de la Cutlu-muz e cel dintii diplomat romAn al cärui nume ne-a parvenit. Negocie-rile au fost reluate in tari, cu participarea activä a domnului si a sfet-nicilor BM, i s-au incheiat cu un compromis.

Negocieri probabil mai intense cleat cele cu patriarhia constant-nopolitanä i cu mänästirea Cutlumuz a purtat domnia Tärii Eomânesticu regatul ungar, stat in functie de care s-a definit in principal in aceastäperioadä politica externä a tärii. Putine date ne-au fost insä transmisede surse in aceasti privintä.

E neindoielnic cà acordul incheiat de Nicolae Alexandru cu Ludo-vic de Anjou in 1343 - 1344 a fost pregätit de un sir de negocieri pre-alabile, perfectate doar cu prilejul intilnirii celor doi conducätori. 0 sin-gurä mirturie documentari, o diplorni din 18 februarie 1355 a regeluiUngariei emisä in favoarea episcopului Dimitrie al Oradiei, evoci soliilerepetate indeplinite de clericul ungur din insircinarea regelui la Ale-xandru al lui Basarab, voievodul nostru transalpin, cu prilejul dezbate-rii, asezärii i intäririi picii dintre noi i dinsul. . . "12. Neindoielnic

Ibidem, p. 280-281.10 lbidem, p. 288-289.

lbidem, p. 288-289.DRH, D, 1, p. 70-71."

si

au

a

el

.

www.dacoromanica.ro

17 Emanciparea polilica' a Tri1i Roanâne§ti 4i a Moldovei 487

soliilor regale le-au corespuns solii ale domniei T5rii Romänesti, dar sm-sele documentare nu le-au eonservat amintirea.

Un sfert de secol mai tirziu, in ianuarie 1368, un document emisde cancelaria lui Vladislav I mentioneazä numele solului trimis de regeleLudovic, anume magistrul Dimitrie zis Lepes", cavaler" al eurtii re-°aleb la curtea domnului roman pentru a reglementa raporturile comerci-ale dintre Tara Rometneascä, pe de o parte, i orasul Brasov, inclusivTara Birsei, pe de altä parte 13 Seurt timp dupil aceastä insemnatä so-lie e semnalatä prezenta in Tara Româneascä a lui Nicolae, fiul lui Gri-gore, cavaler" al lui Ludovie, eu o misiune diploinatic incredintatä derege (in legationibus nostris"). Ammtind lui Benedict Himfy, banulrecent creatului banat al Vidinului, hotkirea sa de a trimite aceastitsolie in Tara Româneaseä, Ludovic ii recomanda incredinteze solu-lui tot ceea ce intentiona comuniee domnului roman ( . . . corn-mitentes sibi, ut et ea que vos eidem voyvode nunciare volentes peripsurn, referre debeat. 77)14.

.

Faza nourt a conflictulni cu regatul ungar, redeschis in ultimii anide domnie ai lui Vladislav I si prelungit, cu intreruperi, timp de douildeeenii, a prilejuit o considerabilä extindere a razei de actiune a politi-cii Tiirii Romanesti si a legatarilor ei diplomatice. Cea mai insemnatilmanifestare a acestei noi faze a politicii externe a tärii apartine domnieilui Mircea, anume primilor säi ani de domnie, i priveste relatiile sale enPolonia. Din aceasti vreme de inceput a domniei lui Mircea sint cunos-cute repetatele sale initiative diplomatice in directia regatului polonmisiunile diplornatice prin care s-a manifestat aceasti directie a politi-cii sale externe. Primul tratat de aliantä dateazä din 17 martie 1390 sia fost perfectat de boierii Roman Herescu i Radu Gatcul in calitate de7/ambasadori si soli speciali" ai domnului Tärii Românesti, impreuni ouimputernicitii regelui polon, nominalizati i ei in document. Cele &mg,pirti au schimbat la Suceava instrumentele de consacrare a noii aliante15.In vara anului urmitor alti doi emisari ai domnului, boierii ManeaVoicu, atirnau" la Lwow pecetea domneasei pe actul seris care confir-ma alianta 16.

*i in Moldova actiunea diplomatici a insotit indeaproape procesulconstituirii statului, ea expresie a efortului de a-1 apira si de a-i asigu-ra recunoastere internationalä.

Despre emisarii lui Latcu in contactele stabilite cu curia papali,nu stim decit ci eran franciscani poloni. Mult mai cuprinzitoare Oat inschimb informatiile referitoare la negocierile tirii en Bizantul. Initiate,foarte probabil, in cursul procesului de destrimare a hegemoniei ungare inEuropa central-räskiteani, in anii 1386 - 1387, negocierile lui Petru I cuforurile condueätoare ale Imperiului bizantin s-au perfectat la Lwów in1387. Acum i aici, domnul s-a intilnit si a negociat personal cu inaltulemisar al impiratului loan V Paleologul si al Patriarhiei ecumeniee, pu-nind bazele unor raporturi de hingä duratä dar in acelasi timp foartecomplicate.

" Ibidem, p. 86-87.14 Ibidem, p. 88-89.

Hurmuzaki, I, 2, p. 323-324.18 Ibidem, P. 334-335.

si

.

si

.www.dacoromanica.ro

188 Serb an Papacostea 18

Conflictul dintre Moldova si Patriarhia ecumenieä generat de re-f uzul domniei de a accepta munirea mitropolitului tärii de cätre biseri-ca ecumeni&l, conflict care nu a fost aplanat decit In 1401, a prilejuitnumeroase initiative si contacte diplomatice in cadrul chora diplornatiaincipientä a celui de al doilea stat romänesc s-a manifestat din plum.indeosebi din 1395, din initialiva lui Stefan I (1395 1399), s-au re-innodat contactele eu Patriarhia. Domnul Moldovei a trimis, in primeleluni ale acestui an, un emisar la Constantinopol, anume pe preacucerni-cul protopop chin Petru", pentru a redeschide dialogul cu conducereabisericii constantinopolitane.

Continuind actiunea lui tefan I, care nu se soldase cleat cu unsucces partial, Alexandru I (1400 - 1432) rein . firul negocierilor i tri-mite la Constantinopol o insemnatä delegatie : de curind insä - scriepatriarhul - ni s-au adresat atit zisul mare ,voievod cit si toti oameniisuui de vazà, impreunä cu clericii, ieromonahii i rnonahii, prin serisori

solii. . . "17. In actul patriarhal citat, solii domnului sint de-v.emnati pnin termenul bizantin de apocrisiari. .

,Apocrisiarii" lui Alexandru cel Bun s-au infätisat patriarhuluisinodlui ecumenic sustinind pozitia tärii fa,tii, de aceastä instantä su-premä a bisericii räskitene : . . . i au spus vorbele domniei tale -li scrie patriarhul domnului Moldovei - atit pe cale oral5, cit i arätin-du-i scrisorile tale, care au fost filcute cunoscute i ascultate in sinod".Solii domniei au dat explicatii la intrebärile puse de patriarh i de mem-brii sinodului. In cele din urmil ambasada moldoveanil a avut cistio. de

Patriarhul i sinodul au trimis la rindul lor apocrisiari" in Mol-dova. In urma unor prelungite si dificile negocieri, pacea" a fost resta-

intre Moldova si biserica constantinopolitanä. In citeva decenii dela intemeiere, cel de al doilea stat românese isi perfectase si el instrumen-tul diplomatic de care avea nevoie pentru a se afirma in cimpul rela-tiilor internationale.

Actiunea externä a celor douil state si confruntarea ei cu princi-palele realitä(i internationale ale vremii se reflectä in primele conventiipe care le-a incheiat. Clauzele acestor conventii ne sint partial cunoscutefie din insesi textele lor, cite s-au pästrat, fie din märturii indirecte.

Textul insusi al acordului incheiat in 1343 - 1344 de Nicola&Alexandru cu Ludovic de Anjou nu s-a pästrat, desi o märturie ulterioa-r5, atestä existenta unui astfel de aet-scris. Cîncl, douäzeci de ani maitirziu, regele Ungariei lansa proclamatia sa de räzboi impotriva TäriiRomânesti uncle se inscäunase de curind Vladislav I, el B. actza atit penoul domn cit i pe pärintele i predecesorul säu de incälcare a fideli-tätii" si a scrisorilor", adicii, a textelor emise de o parte si de cealaltäcu prilejul reconcilierü survenite intre cele douil state 18.

Acordul dintre Tara Româneasc5, i regatul ungar a insemnat inprimul rind recunoasterea -a doua dupii cea de cätre Carol Robert -a existentei primului stat ronaänesc ca stat de sine stätätor in limiteleteritoriale In care se constituise in deceniile anterioare. Din nou regatul

FHDR, IV, p. 270-271.DRFI, D, I, p. 78-79.

14 pin

,

cauza.

bilitO

n

-

gi

www.dacoromanica.ro

19.. Emanciparea pained a Tarn Romäne5ti .5i, a Moldovei .989

in 1343 - 1344 a renuntat la pretentiile sale de dominatie directil asupraunor teritorii pe care incercase incti din secolul XIII sit le incorporezein st5piniri1e sale.

in schimbul acestei recunoasteri, care venea in intimpinarea prin-cipalei preocupäri de politic5, externä a pixii si domniei, in eonditiile date,Nicolae Alexandru a recunoscut la rimlul sIlu suzeranitatea regatului,

aceeptat plata tributului, s-a cäsaorit cu o catolicA din Ungaria, doam-na Clara, admitind in acelasi timp incadrarea litirii in ierarhia ecleziasticiti

catolicismului. Prin legititura restabilitä en regatul ungar, INicolaeAlexandru a asociat Tara Româneasciti cu coalitia puterilor ostile Hoar-der de Aur, a cäror ofensivä realizcazä acum cele mai insemnate succeseimpotriva puterii mongole.

.Acordul celor douit state a acoperit insä i o divergent a fundamen-tal:I cu privire la esenta relatiilor lor ; in Treme co pentru Tara Romil-neasciti, leg:aura stabilitä cu Ungaria era o aliantiti inväluitä in formulafeudo-vasalicil, pentru regalitatea ungarä ca Insemna o dependentä efec-tivä si strictä. Divergenta de interpretare avea sä se manifeste deschisin ultirnii ani de domnie a lui Nicolae Alexandru, chid domnul asumitiformula autocratiei, in titulatura sa, contestind ipso facto de-pendenta fata, de regat.

Eaporturile de cooperare au fost restaurate sub Vladislav I a cäruidoinnie s-a desfäsurat fundamental sub senmul confruntärii cu regatulungar.

s-a pästrat textul nici unuia din acordurile generale incheiatede Vladislav cu Ludovic de Anjou. Continutul acestora se poate Irish re-constitui din informatiile disparate care ne-au parvenit asupra legitituri-lor Tärii Românesti cu regatul ungar in acesti ani.

Fundamental aceste noi acorduri au consacrat in acelasi timp au-tocratia donmeascrt, exprimatä prin formula din mila lui Dumnezeu"asumalä de domn, i suzeranitatea regelui, situatie care si-a gäsit expre-sia in adausul si a majestätii regale" 19, cele douiti surse ale puterii dom-nesti astfel cmn apar mentionate In unele acte emise de cancelaria luiVladislav.

Raportul de cooperare restabilit intre cele dou5, state a adus TäriiRomânesti i insemnate cistiguri teritoriale. Cu titlu feudal, regatulungar i-a acordat lui Vladislav banatul Severinului i ducatul" Fägä-rasului. Stäpinirea acestei din urm5, äri românesti a introdus sau, poate,reintrodus autoritatea domniei Tärii Românesti inläuntrul arcului car-patic, intr-o arie compact româneasc5, in care puterea regalä nu reusise&Hsi creeze o baziti proprie de stäpinire de pämint nobiliara.

0 componentä teritorialä a avut i ceI de al doilea element insem-nat al conventiilor dintre Tara Româneascä i Ungaria in vremea luiVladislav I, statutul drumului comercial care lega Brasovul cu Bräilaprin trecätoarea Bran.

Thcercarea lui Ludovic din 1358 de a crea c zon5, de control teri-torial direct al regatului ungar spre gurile Dunärii in teritorii apartinindTänii Românesti si de a asigura astfel libertatea comercial5, total& ne-gustorilor brasoveni spre Marea Neagrä s-a lovit de rezistenta tärii si a

" Ibidem, p. 86-87.

inscrisil

Nu

www.dacoromanica.ro


declansat un nou conflict armat intre cele dou& state. Pacea restabilit&in primii ani de domnie a lui Vladislav a rezolvat prin compromis pro-blema leg&turii comerciale a Brasovului cu regiunea gurilorvirtutea acestui compromis, incorporat in privilegiul comereial acordat dedomnul Tarii Romanesti brasovenilor i locuitorilor din Tara Birseila, 20 ianuarie 1368, teritoriul disputat rgminea in stilpinirea Tärii Ro-manesti ; in schimb, negastorii brasoveni beneficiau de un statut vamalfoarte favorabil in drmnul lor spre Br5ila i indärgt. In schimbul unoitaxe vamale avantajoase, brasovenilor le era asiguratit libera circulatiepe drumul Brilei, evitind asadar aplicarea dreptului de depozit in fa-voarea negustorilor din Tara Romaneasc5,. Retinind teritoriul contes-tat de la rlarit de iiul lalomita, Tara Romaneascl îi impunea asadarpunctul de vedere in chestitmea teritorialä controversat& rewindrezerve i o parte din beneficiul exploatkii drumului comercial care Hstr&bätea teritoriul. Compromisul diutre Ludovic I si Vladislav in pro-blema teritorial-cornercial6 care opusese cele dou& state a rämas o com-ponent& permanent& a raporturilor dintre statele lor pin& in vremeamodifickii substantiale a acestora ca urmare a progresului puterii (Ito-mane in regiunea Dunitrii de Jos in zilele lui Mehmet II si ale succe-sorilor sgi imediati. Sistemul vamal propriu a cgrui existent5, e revelatäde privilegiul lui Vladislav pentm brasoveni, cel dintii semnalat de iz-voare, nu ins& i cel dintii ca vechime, e un indiciu insemnat al statu-tului international al T-arii Romanesti.

Tratatul incheiat de Mircea in primii ani de domnie eu Polonia a fostexpresia imei aliante intre doi parteneri independent'', asociati de o pri-inejdie comun6. Adversarul comun era Ungaria regelui Sigismund deLuxemburg impotriva c&ruia - ca i impotriva supusilor säi - Mircease angaja s5,4 ajute pe regele Vladislav I cu cea mai mare statorniciesi din toate puterile noastre". La rindul säu, regele Poloniei era indatorat

ajute pe Mircea din toate puterile", impotriva lui <Sigismund>si a supusilor sgi". Impotriva altor adversari cei doi aliati se angajau85,-0 presteze ajutor dupl bun5, voia i chibzuinta" proprie 20

Textul final al acordului prevede obligatia pe care urma s5, o asu-me regele Poloniei - neindoielnic pe baz6 de reciprocitate - de a-1 pre-veni pe Mircea cu privire la eventuale initiative de ritzboi impotrivaregatului ungar i dreptul pe care rezerva domnul roman de a in-cheia armistitiu sau pace cu Sigismund, eu includerea Poloniei.

Acordul dintre Tara Romaneascg i instantele dominante la Con-stantinopol, Patriarhia ecumenic& i puterea imperia16, acord inscris inactele emise in 1359 de sinodul ecumenic, s-a incheiat in cadrul unuicompromis care in esent6 recunostea rii dreptul de a avea un scaunmitropolitan, asadar o Burs& proprie, internä, de legitimare a puterii a-utocrate, de sine st6t1toare, iar sinodului dreptul de a-i deserana in viitorpe titularii noului scaun.

In cadru feudo-vasalic au fost incheiate tratatele Moldovei cu Po-Ionia Inc/ de la institutionalizarea leg&turii dintre cele doll& state in1387. Textele omagiilor prestate de priraii domni ai Moldovei cuprinddoar inregistrarea scris5, a angajaraentului de fidelitate al titularilor pu-

20 Hurmuzaki, I, 2, p. 322.

Dunarii. In

sa,-0

s5,-1

9i-1

www.dacoromanica.ro

21 Emanciparea politica a Tat'ILL RornaneOi i a Moidovei AM

terii supreme a tärii fatg, de regii póloni i unele din elauzele acordurilircare s-au aflat la baza coopergrii celor dour'. state.

Detaliile inchingrilor primilor domni ai Moldovei, ceremonialuttului, nu ne slut direct eunoscute ; ele pot fi reconstituite prin analo-gic, din datele referitoare la omagiile ulterioare; indeosebi ceie din vremealui ,5tefan cel Mare. Potrivit textului Care a ntregistrat actul inchingriilUi Petru I, domnul Moldovei a prestat jurgmintul pe o cruce din lem-nul vietii", tinutä in rniini de Ciprian, mitropolitul Kievului", potri-vit ritului i obiceiului bisericii rgsgritene", cruce pc care domnul a sit-tutat-o cu propria gurv 21.

Cit priveste continutul insusi al raportului feudo-vasalic instituitla Lwów, din textul arnintit ca si din jurimintul paralel al boierilormoldoveni se deduce eg inchinarea avea caracter nelimitat in timp siextensiune. Petru I declarg eä omagiul prestat îl lega de Vladislay I,de sotia sa Hedviga si de succesorii säi legitimi", preeum si de coroa-na regatului in toate timpurile" (perpetuis temporibus du-raturis"). Domnul Moldovei se angaja sg-i slujeasci pe partenerii sgien toti oarnenii nostri", in ofice necesitate s-ar afla" (necesitatequalicumque inaruente"), pizind astfel credintil desgvirsitg" (fideli-tatem omnimodám") in toate (, in omnibus"). Acest angajament totalde supunere ajutorare domnuf 1-a luat in numele säu ; el angaja insiin acelasi timp poporill i tara noastrg a Valahiei, cetgtile ;;i eelelaltestipiniri. . . " ( . . . subjacentes nos gentem atque terrain nostramValahie, castra ceteraque dominia") 22. Óbligatiile de ajutor asumate dePetru la Lwów fatg de regii Poloniei si de coroana polong erau totaletti valabile in raport cu toti adversarii recratului.

Reoulitatea poloni nu s-a multimiit msi numai cu omagiul de fi-delitate al domnului, ci a considerat necesar si-1 obtinit i pe eel al tgrii",adici al boierimii ei. Adeziunea acestora la inchinare a fost nu numaiexplicit amintitg in omagiul domnului (ex communicato consilio,ymmo specialiter accedente. . . "), dar i cuprinsi intr-un act special,emis de boierii Jula, Bîrli, Stanciul i Stinislav, sfetnicii de frunteai domnului Petru voievodul Moldovei". Numitii boieri s-au angajat innurnele lor, al urmasilor si al tuturor locuitorilor tirii Valahiei", carene-au imputernicit spre aceasta cu toatg autoritatea", prtzeasc:ir in-tact:1 fidelitatea fatg de reoli Poloniei fatä de urmasii lor, in termeniidentici cu cei ai jurgmintaui voievodal 23.

Indatorirea de ajutor" nelimitat asumati de Petru I era, evi-dent, foarte apgsgtoare. Ea asocia Moldova la toate initiativele si con-flictele externe ale regatului polon, impunindu-i sarcini mari pentru im-plinirea unor teluri care nu erau ale ei. E lesne asadar de inteles de cechiar succesorul imediat al lui Petru I, fratele säu Roman, a incercatsii defineascg si si delimiteze strict obligatiile militare ale Moldovei fatgde coroana poloni, in actul scris emis la Suceava la inceputul lunii ia-nuarie 1393, act preliminar omagiului personal despre care nu f}tim dada avut loe dati fiind evolutia spre antagonism a relatiilor moldo-polo-ne curs111 aceluiasi an. E drept ci noul domn se angaja si-1 ajute pe

at M. Costachescu, Documentele moldovenefti inaittle de ,5le fan cel Mare, II, p. 599-600.22 Ibidem, p. 599-600.23 lbidem, p. 601-602.

ac-

in

tisi

stsi

www.dacoromanica.ro


suzeranul situ impotriva oricrtrui dusman, neexceptind pe nici wrul",formulind i obligatia de a nu-si ciluta alt domnitor", dar el precizaimediat i exceptiile pe care le considera necesare de la indatorirea deajutor militar : afar5, de tara Prusiei i Litvaniei i eu thmturile dedincolo de Cracovia, care din cauza depiirtrtrii nu sunt plkute poporu-lui nostril" 24 Limitare considerabilrt, care, efectiv aplicat5, ar fi reduslegltura militar5 moldo-polonit la o aliantrt antiungar5 sau antitiltaea,asadar restrins5 la ariile in care cei doi aliati erau confruntati de ad-versitrtti comune. Evident, o asemenea limitare, care reducea mult dinpunct de vedere polon interesul aliantei eu Moldova, nu putea fi pe pla-cul conducerii regatului.

Incercraii domniei Moldovei de a limita cit mai multsale fatrt de coroana polonrt, aceasta i-a riispuns impunindu-i o for-mul5 de angajament total si explicit. Inliamarea din domnie a luiRoman si instaurarea lui $1,efan, care recunostea, la ineeputul anului1395, crt a intrat in stitpinirea voievodatului Moldovei cu ajutorul luiDumnezeu si al marelui (Jai, Vladislav al Poloniei, Litvaniei si Rusiei si almultor altor titri", a constituit prilej de redefinire a obligatiflor ttIrii, dedata aceasta marcat in sensul dorit de Tuterea suzeranrt. tefan seangajeaz:1 in numele sau, al copiilor si al urmasilor Brij sit slujeascilregelui i reginei, urmasilor lor i coroanei regatului polon, cu toatklputerea noastr i cu toti boierii nostri i cu toti p5inintenii i cu sin-gile si tot poporul nii Moldovei impotriva regelui Ungariei, impotrivavoievodului Basarabiei, impotriva turcilor, impotriva tatarilor, inn-potriva prusilor". Pentru a inl5tura orice echivoc, domnul Moldoveifost silit sii repete, in cuprinsul aceluiasi act, angajamentul de a da ajutorregelui in tinuturile mai indepärtate, dincolo de Cracovia, i dincolo dePolonia, contra nenatilor cruciati. . . , cu toate puterile noastre impo-triva tuturor dusmanilor, neexceptind pe niciunul" 26.

Angajamentul domnului a fost repetat textual de boierii sii car eau asumat la rindul lor obligatia de ajutor militar impotriva tuturoradversarilor coroanei polone explicit indicati.

Pe Magi ajutor militar, domnirl se obliga si furnizeze suzeranihnsii ajutor sub forma de informatii : asemenea Rigiduim instiint5ande toate", adiugind obligatia de a nu-si ciuta alti domnitori", asadarde a nu recurge la omagiul plural 26.

0 inovatie deosebit de grav5, care apare odati cu omagiul lui te-fan, e angajamentul impus boierilor de a-1 inapiedica pe clomp sau pe ur-masii s5i s5-0 incalce angajamentul fati de rege 0 de coroana polonisi in caz de nesupunere de a-1 prtrisi : iar daci cumva domnitbrul nos-tru de acum sau cel viitor n-ar vrea si fie ascultitor, noi vom riiminealing5 domnitor, pe Magi crai i pe lingi coroana crAiei Poloniei i BA stirncu dinsii in contra acestor donanitori, voievozi, pe cinste, pe eredinti,fin 1nselkiune, fAr5, viclenie. . . " 27. Prin aceasti clauzi, boierii mol-doveni îi recunosteau o indatorire vasalici prioritari fata de rege, cii-reia Ii era subordonati credinta fati de propriul voievod ; inovatia in-

24 Ibidem, p. 607-608.22 Ibidem, p. 611-615.26 Ibidem.27 Ibidem.

obligatidc

a

www.dacoromanica.ro

23 Ernancipirea pollticg. a Tali& ilocananeSta si a Moldovei 493

grädea considerabil autonomia tärii l puterea damniei, redusil la rolulde dregatorie a regatului polon i diminuatä pe plan intern In raporturileeu boierimea.

Aeordul final incheiat de Moldova eu Patriarhia constantinopoli-tanä la inceputul clomniei lui Alexandru eel Bun, dupit un deeeniu de .nehrtelegeri i confruntäri, a fixat canonic tara in sistemul de state re-eanoscute de Bizant i inzestrate cu o sursä bisericeascä proprie de eon- .

tiaerare a puterii domniei. Scrisoarea din iulie 1401. a patriarhului Mateie.ätre donmal Moldovei ne oferä unul din elementele acestui acord - re-eunoasterea ea mitropolit a lui losif, candidatul domnici inert din vremealui Petru I, respins pinit la aceasti datii eu tenacitate de Patriarhia eeu-menieä. Cu aceastä recunoastere a luat cap51 conflietul dintre domniaMoldovei si biserica constantinopolitanä, conflict general de controver- .sa in jurul dreptului de a-1 desemna pe mitropolitul Moldovei. Cistig decauzit a avut in aceastit etapit domnia care si-a hnpus punctul de vedere ;dar actul patriarhal nu contine indicatdi asupra solatiilor adoptate pen-tru viitor.

BIBLIOGRAFIli

Gh. I. Briaianu, Les rois de Hong:4e el les PrincipauMs Roumalues an XIV-e sicie, In Bulle-tin de la Section historique de PAcadémie llournaine", XXVIII, 1947.

St. S. Gorovel, Indreptdri cronologice la istaria Moldavel In invent al XI V-lea, Anuarul Insti-tutului de istorie i Arheologie", 14, X, 1973.

M. J lolhan, Din cronica retaltilor románo-ungare in seeolul XI V, Bueuresti, 1981.lorga, Condifille de politica generatá in care s-au intenteiat ronuinesti In veatatrite

XIV- X V, In Studii asupra emit& mediu romdnese, Bucuresti, 1984.Idem, Lupta pentru stapinirea Vidinutui in 1363- 1360 vi politica tut Vladislav Vodel fella de

unguri, ibidem.L. L.Azarescu, Nieodim de la Tismana $i rolul salt fit cultura veche romaneaoca, I, "Romano-

slavica", XI, 1965.D. Onciul, Paul lui Mircea cel Bairin si posesiunile tut, Scrieri istorice, 11, Bucuresti, 1968.

Papacostea, Genera staintui in evut Inediu romanesc. Studli critiee, Bucuresti,1. P. Panaiteseu, Mircea cel Ratrin, Bucuresti, 1944.. Racovitií, inceputurile sureranitafti polone asupret Moldovel (1387-1132), itevista

ridi romünä", X, 1940.

POLITIQUE f.ITEANGRItE ET DIPLOMATIEDE LA VALACHIE ET DE LA MOLDAVIE (1330 - 1392)

RéSilmé

Le present article est un chapitre d'un ouvrage collectif en coursde preparation consacré l'histoire de la diplomatic roumaine. Son ob-jet est revolution de la politique etrang6re et do la diplomatie des deuxPrincipautés roumaines fondées au XIV-erne sieele, hi Valachie et laMoldavie, depuis leur constitution en tant qu'états indépendants jus-qu'h la fin du siéele et it l'installation de hi puissance ottomane le longdu Bas Danube, fait qui a change les donées de lear situation interim-tionale.

f&ile

S. 198,

A

N.

into-

www.dacoromanica.ro

4.9/1 .Serban. Papacostea 24

Après avoir consolidé son indépendance en 1330 lorsque les arméesdu voivode Bassarab eurent défait Parmée du roi Charles Robert, la Vat-lachle a oscillé entre l'alliance avec la Hongrie de Louis le Grand. et .larésistanee contre l'hégémonie hongroise, en coopération avec les puis-sauces orthodoxes de la Póninsu le Balquanique menacées elles aussi parl'héséinonisme hongras et son prosélytisme catholique. Ce n'est que

Yanee des Tures jusqu'au Bas-Dahube qui a durablement solidarivéles deux puissanees, également menacées par l'Empire des sultans, it par-ti.r de la dernière décenie du XIV-e siècle.

Moldavie s'est alignée sur la Pologne aprés la eréation de VU-niu polono-lithuanienne. Pendant peu près jj sècle, aprés 1387, date

hommage fait par un volvode moldave un roi de Pologne,polonaise a été la principal alignement international du ay,s.

La folietion principale de eette alliance a été de protéger le pays Pontreles.tendanees d'expansion du royaume hongrois 5 l'est des Carpates.

La Valachie a paraehevé son indépendance en 1359 quand son vo-iv011e, .Mu jusqu'à eette date par ses pairs, a été consacré par un métro-polite nommé en accord a vec le Patriarcat de Constantinople et a prisle titre de dominvs (domn) par la grike de Dieu". La Moldavie a connuune évolution similaire un quart de siéele plus tard. De cette faon, lesdeux pays furent intégrés dans le Commonwealth byzantin, dans la fa-mille des Etats qui tiraient leur légitimité spirituelle de leur dépendancedel'Eglise byzantine.

L'étude trace les grandes lignes suivies par la politique etrangèredeg deux Etats rournains, la technique des relations diplornatique, lefond et la forme des rapports qu'ils ont établi avec les puissances étran-géres-.

.

, Lait,

dn. iiremier âl'alliance

....

www.dacoromanica.ro

ZORII UNEI ACTIVITATI MODERNE DFPOLITICA EXTERNX (1821 - 1828)

DAN BERINDEI

SITUATIA 1ATEBNATIONALAIL

Invingätorii lui Napoleon ineercaseril sí supunä din nou Europafot telor couservatoaré. In septembrie 1815 fusese organizatä SfintaAliantä - initiatä de tarul Alexandru I -, pact al marilor monarhi in-dreptat impotriva natimfflor ! 2 In locul atotputernicei Frante napoleo-Inoue, continentul se vazuse dominat, in primii ani duptl infringerea a-ce4eia, pe primul plan, de Rusia 0 do Anglia. Daeil Prusia era inert des-tinaiii, eiteva decenii, a rämine o mare putere de rangul al doilea, inschitub Austria avea reci*tige grabnic poziiilo, datoritä nu in micänSiourä abi1itlii lui Metternich, care a tiut sä foloseascil Sfinta Aliantänu numai pentru a combate mice tentativä revolutionarä, dar i pentrua iedobindi Imperiului habsburgic locul situ de prim plan. Aceastä no-

0 mare fraternit ate a suveranilor - scria el lui Nesselrode, in august1817, referindu-se la Sfinta Aliantä îii cadrul ciireia 1i va desf0na jo-cul - valoreazil mai mult ca toate tratatele" 3. Manta, la findul ei, dealtfel, n-a putut fi mentinutä multä vreme in afara cercului marilor pu-tot i.

Congresul do la Viena realizase pe continentul european un relativeebilibru. Nici unul dintre partenerii invingAtori nu putuse sä cis.tige, inretioada mmätoare Incheierii sale, pozit1d. singulard pe care Napoleonfusese silit s-o päräseasciti. Nici restauratia" nu putuse fi perfectii, eiea se realizase cu evidente limite, inclusiv in Franta, uncle Ludovie XVIIIti ebuise sä accepte Charta ! In realitate, roata istoried nu putuse fi niei o-pritä, nici data', inapoi. Revolutia din 1789 i cuceririle ei n-au putut fieliminate din memoria vie a popoarelor i a oamenilor. De altfel, luptadintre fortele revolutionare i progresiste i cele conservatoare i reae-tionare, aparent deplin biruitoare, nu incetase. Revolutia" continuasä ameninte autocratia ;;i ordinea" ei ! In aceastä situatie marii mo-

1 A. Debidour, Hisloire diplomalique de l'Europe dcpuis l'ouveriure du Congrés de Vien-ne..., Paris, f.a., tomul I; Emile Bourgeois, Manuel historique de politique ilrangerre, Paris,191J, tomul 11; Pierre Renouvin, Histoire des relations internationale-s, Paris, 1954, tomul V;Istoria diploma/lei, sub rcdactia lui V. A. Zorin, V. S. Semionov, S. D. Skazkin, V. M. Hvos-tov, edilia II-a, Bucuresti, 1962, vol. I; J. B. Duroselle, L'Europe de 1815 â nos jours. Viepo liqué el relations internationales, Paris, 1964; Nicolae Ciachir i Ghcorghe Bercan Diplo-mal'a europeand in epoca modern& Bucuresti, 1984.

Vezi M. Bourquin, Hisloire de la Sainte Alliance, Geneva, 1954.3 Emile Bourgeois, op. cil., tomul II, p. 612.

,,Revista istoricir, torn II, nr. 9-10, p. 495 -523, 1991

2

TAM

www.dacoromanica.ro

496 Dan Berinloi 2

narbi recurseseril la Sfinta Aliantil. Au incelwt sa, fie convocate congie,zeale acesteia, menite a Falvgarda imuabilitatea monarhicA, la care aupartieipat totdeauna in persoana, cei trei mari suveiani absoluti -

Rusiei 5i Austriei i regele Prusiei - dar au fost reprezentatecelelalte doW.ji puteri, Anglia 5i Franta. Cea dintii dintre aceste reuniuni

avut loc la Aachen, in toamra anului 1818, Franta dobindind atuneievaguarea armatelor de ocupatie i totodatA dreptul de reprezentare îneongres !4 Intr-o Europil dominatA de biruitorii din 1815, dar i in co-loniile spaniole din America 5i in Brazilia portughezA, fortele innoitoarese Oseau in plin desfkmare i eoalitia monarhic6 - seindata, de altfel,de contladietii interne - confruntatil nu rareori eu situaliide wait criz. In America procesul de eliberare a coloniilor spaniole

Biaziliei a fog, neintrempt i, bueurindw.se de sprijinul direct al Sta-telor Unite 5i al Angliei, fostele eolonii se vor eonstitui in state inde-peudente. In 1823 Monroe, presediute al Statelor Unite, declara ca. A-mmicile nu mai puteau fi considerate ea object de viitoare colonizaredin partea nici nnei puteri europene" 5i el anunta cii guvernul sau aveasiVriposteze la oriee tentativ5 europeanA indreptatil impotriva unei fosteeolonii din zona amelicamI5. Rind pe rind, s-au eonstituit statele dinArderica latinii, po care Analia a intentionat a le recunoaste inert din1822 recunoscut efeetiv in 1825 O. Incercarea Sfintei Aliante, lainitiativa tarului Alexandiu I, de a interveni dincolo de Ocean a esuatdin eauza depirtArii, dar si a opozitiei Angliei ;;i Statelor Unite.

In Europa, in sebimb, Stinia Alianta, 5-a putut confiunla cu re-voVia. In ianuarie 1820 a imbucnit insurectia militar5 din Spania, iniulie una similari iu regatul Ncapolelui, in august 1820 era rindul For-tugaliei. In arnindouA regatele iberice, ca i in sudul peninsulei italiee,procesele revolutionare au fost ineununate de succes Si au fost instituiteregimuri constilutionale. La sfirsitul lunii iannarie 1821, Tudor Yladimi-reset. ridica steagul s5,u de lupi i. formind 5i el o ostire revolutiouara -.,adirnarEa norodului" - iar o hula i cova mai tirziu Eteria i5i deelan-Sa ea actiunea pe teritoriul Principatelor Romane. In lunar martie,procesul revolutionar

'Piemontuluitot sub forma unei insurectii izbucnea

5i in .regatul ! Daci avem in vedete cii diplomalulKcitzebne fusese ueis in luna martie 1819 de un student geiman si ea,in hma februarie 1820 dueele de Berry eazuse vietirna unui atentat, dae:11luiim hi considerare i activitatea societlItilor secrete, ea 5i, in Germania,

asociatillor de lineret, Tara, a mai vorbi de o stare de agilatie fitiiisan eel putiu latenti a natiunilor, intelegem ci marii monarbi ;;;i

lor slujitori nu se simteau in sigurant5. Ei au recurs, de cite oriau pulut, la represiime, (End totodati acesteia un caraeter aparent:1legalitate inteinationahl". La Congresele de la Troppau i Laybach aleSfintei Aliante. Metternich a obtinut imputernicirea de a interveni eufOrtaf in Italia. _Wept urmare regimmile constitutionale instituite in re-gatele Neapolelui 5i Piemoutului s-au prilbu5it sub loviturile baionelelor

. f

4 Ibidem, p. 612 5i urm.; A, Debidour, or. cif., tomul , p. 119-124; Nieolae Ciaehirsi Gheorghe Bercan, op. cit., p. '269-270.

6 Doenments of American History, sub lngriiirea lid Henry Steele Commager, editiaVI-a, New York, 1962, p. 236.

° A. Debidour, op. cit., p. 184, 206.

im-pruatii

h-a Mist

a

si

militare,tarist

a

de

.

sr

le-a

princi-pal!!

www.dacoromanica.ro

3 Politica externa (1821-1828) 97

austriece. Tarul, desi favorizase initial pregOtirile o luptil de eliberarein Europa de Sud-Est, a acceptat ca Poarta otoman s reprime

izbucnite. La Laybach apelurile lui Tudor Vladimirescu si ale uiAlexandru Ipsilanti s-au viizut nu numai ignorate, ci i respinse <lb tar.Tot el avea sí impingO Franta - plenipotenta" fiind aeordatO in cadrulCongresului Sfintei Aliante de la Verona din 1822 - spre interventiamilitarA din Spania i rOstatuare vechiului regim" in regatul spaniolm 1823; in Portugalia egimul constitutional avea sií rezistein 1828 7. Linistoa" a. tost astfel aparent restabilità, in Germania Met-ternich manevrind necontenit pentrn inlAtmarea sau limitarea regi-inurilor conqitutionale, acolo unde ele mai fiintan. Dar aceasta nu vPimpiediea ca, si in Rusia, citadeIO a Europei monarhice, sO aibii loc ime-diat dup g. moartea tarului Alexandru I miscarca decembristO !

Diplomati de exceptie s-au gsit angajati in disputele internatio-mile ale epocii. Talleyrand i Metternich, Canning, Capodistria siselrode, ultimii doi situati pe pozitii contradictorii in fruntea politiciiexterne ruse, pentru a nu aminti cleat pe cei mai do seamil, au deNfil-swat uneltirile lor amabile", un joc politicos", dar totodatil deosebitdo dur, in care se avea in vedere inainte de toate interesele marilor pu-teri pe care diplomatii in canzA le reprezentau i doar ca fatadil inter

statelor ori popoarelor mai mici asupia eiirora, de obicei, eei mari. hotOrau., Piecare putere mai trebuia s faert fatil propiiilor contradictiiinterne, chiar si iii constitutionala Anglie, uncle un conflict surd se des-fOsura intre regale George IV si ministrii síi, in Franfa, uncle moderatiitrebuiau s reziste presiunilor monarhistilor inrOiti din preajma ducelnide Artois ((lin 1824 regele Carol X !), in Rusia uncle, conflictul din-tre capodistria i Nesselrode, fiecare reprezenlind pozitii diferite in tim-pul domniei sinuosUlui s,i nehotOritului tar Alexandru I, Nicolao I s-adovedit a fi eu mult mai sigur de sine in politica sa absolutisti si reae-tionartl, ori in Austria, preocupatil de necesitatea continuil de a-si con-solida pozitiile in Italia i Germania; minatO de contradietii crtrora Net-ternich avea doar Impresia a le face fatO, adevilr ce avea s'cit fie dernon-strat cu pregnantil in 1848 !

DupO Congresul de la Verona i interventia fiancoz in Spania,,desi a urmat o durO perioadO de contrarevolutie in Europa oceidentaLI,lin numai in Spania i in Franta, supuse unor monarhi absoluti deosebitde'duri, dar i in Italia si Germania, uncle Austria se strOduia sA-ks" ex-tind i sA-si eonsolidcze autoritatea, eliminind ultimele bastioane aleconstitufionalismului, Sfinta Aliautil a inceput s decad5 hi insemnOtate

in funetionahtatea ei europeanii, subminatil din interior prin conflicteinte,stine si din afarO de Anglia situatii, pe pozitii singulare, mai aleS injumOta tea (le deceniu in care Canning s-a ghsit la conducerea afacerilorei externe (sept. 1822 - august 1827). Revolutia din 1830 a. ea, dealifel, sii orate subrezenia ordinei" restamate de Stinta Aliantit !

In timp co in America, incA din primii ani Pi celui de-al treilea deeeninal soc,olului ai XIX-lea, partida era in curs do a fi deplin cistigatO de fos-tele colonii r Osculate, a doua jumiltate a aceluiasi deeeniu atentiacorenrilor politico i diplomatice s-a deplasat spre problema

7 Ibidem, p. 253.

mis-carile

insit pîn

Ne-

e-sole

si.

. inorientalit

www.dacoromanica.ro

498 Dan Berindei 4

Dacä initial Rusia acceptase ca Imperiul otoman sä, reprime miseArilerevolutionare din Principate, curind, chiar in vsra 1821, Imperiul taristisi modificase pozitia, constrins la aceasta si de caracterul deosebit desingeros al represiunit exercitate de Poartä. Principatele au fost snpuseocupatiei otomane, prelungitä, sub diferite forme pinä in preajma izbuc-nirii räzboiului rnso - turc din 1828 - 1829; cirma lor a fost totusiincredintatä, in vara 1822, nnor domni $inînteni. Revolutia de eliberaregreacä a continuat pe teritoriul Eladei, in ianuarie 1822 adunarea patio-nalä, greadi adoptind o Constitutie democratic i votInd independentanoului stat. Au urmat insä pentru natiunea greacä ani grei de luptä,mai ales dupg, ce sultanul a fäcut apel la Mehmet Ali, viceregele Egip-tului, ale dirui trupe au debarcat In Peloponez in februarie 1825. Cutoatä fritarea tarului Impotriva Portii, el s-a arätat profund nemnitu-mit i de felul in care evolua situatia politicä in Grecia. Eliberarea"Buropei de Sud-Est Alexandru I o intelegea numai pnin prisma asigu-rärii intereselor de dominatie ruse in zonä. Cava mai maleabilä, fatii decauza greacit s-a arätat 1nsä, Anglia, mai ales din cauza lui George Can-ning, care Weil din primilvara 1823 a recunoscut pe greci ca parte be-ligerantä i aceasta doar dupä ateva luni dupá ce congresul de la Ve-rona condamnase lupta de eliberare a Greciei ! 8 In ianuarie 1824, onotá rusä preconiza crearea a trei principate grecesti vasale Portii 9, pro-punete care ajungind a fi cunoscutá, a iritat in aceeasi másurá pe sul-tan, ca si pe greci. Doi aui mai tirziu, s-a ajuns la un non acord anglo-rusin problema greacä. Trimis la Petersburg, ducele de Wellington a inche-iat un aranjament, la 4 aprilie 1826, prin care RtIffia accepta mediereabritanicá in conflictul turco - elen i in temeiul cäruia cele don& ',uteripreconizau constituirea 111111i stat autonom grec.

Intro timp, Rusia a dresase Imperiului otoman un ultimatum,Romindu-1 sä se declare de acord cu revendicirile ei in problema Prin-cipatelor si a Serbiei, MrS. insä a mentiona. Grecia. La 12 mai 1826, ma-role vizir a acceptat cerintele tariste. 10 Deputatilor sirbi, retinuti de multiani la Constantinopol, Ji s-a ingáduit sä se reintoarcii, in patrie si in ches-tiunea evacuárii Principatelor a fost Meut un pas mai departe. Doi ple-nipotentiari otomani au fost trimisi la Akkerman pentru a intocmi ac-tul final de intelegere cu reprezentantii rusi, until dintre acestia fiindRibeaupierre, care, in ultimo, parte a aceluiasi an, îi va Ina in primirepostal kin la Constantinopol, uncle de o jumätate de deceniu Rusia rinfusese reprezentatä printr-un ministru sau ambasador, ci doar, de la4irsitu1 anului 1824, printr-un insärcinat ou afaceri. Conventia de laAkkerman din 25 septembrie/7 octombrie 1826 obtinutá tot ulti-mativ" !11 a reconfirmat stipulaiiie tratatului de la Bucure0i din1812 ksio a mai cuprins in anexe un act" referitor la Principatele Ro-

p. 186-187, 191.9 Ibidem, p. 217.19 ibidem, p. 235-

Potrivit miirturiei lui Gents, reis-efendi-ul ar fí declarat: ,,On nous a invites a unenegociation; aprés trois conferences insignifiantes, on nous propose un ultimatum a lapointe de Pei:keel" (Gents, Dépeches (nédiles du chevalier de... aux haspadars de Valarlde...1Paris, 1877, Nol. III, p. 170).

Ibidem,

11

www.dacoromanica.ro

5 Politicd externa (1821-1828) '4E9

liana i un altul privind Serbia12. In eel dintii eta hotaritA alegerea eadonm de c5tre divanul fiec5rei iiri, cu acordul ostesc al loeuitorilor",a cite unui boier din cei mai vechi i mai capabili"; domnia urmadureze kapte ani, putind fi prelungit5 pe inc5 un exercitiu septenal ;foktilon domni li se interzicea a mai face parte din divan; uzurpArile deeritoriu din preajma raielelor dunArene mmau si fie restituite Trii

RomAnesti; numilrul beliilor turci nu putea depAsi pe eel existent ina-into de 1821; Principatele trebuiau s5 fie scutite de tribut timp de dsiani; se avea in vedere i elabotarea a cite unui regulamenl general"jn fiecare tarA in vederea .ameliorArii lor interne. In privinta Sorbieiprevedea obligatia Portii de a-i asigula autonomia, alegerea in interior

condueAtorilor ei, libertatea cultului, interdictia pentru musulmani dea se stabili pe teritoriul sirb etc.

noblema greac5 rAminea mai departs in suspensie, dar acordulangle rus din 1826 deschisese drum pentru ineheierea la 7 iulie 1827a tiatatului de la Londra dintre Anglia, Busia i Fianta. Unnarea pme-ticA a acestuia a fost.distrugerea flotei turco egiptene la .Navarin.Rofazul Portii do a. accepta exigentele color nei pulen a dus apoi la oreinnoire a tratatului de la Londia, la 12 decembrie 1827. Profitind decireumstante, inc5 de la 6 ianuarie 1828 tarul avea sA-si anunts intentiade a .ocupa Principatele ea mijloc de presiune a.upra guvernului otomati.

eitevainni mai annatele ruse as. trecut Prutul si a izbucnit eeldera..1. .doilea r5zboi ruso turc al seeolului al XIX-lea.

ACT11.XI DE POLITIC.' EXTERNA IN TIIIPUL 1IEVOLLTIEI DIN 1821

OCUPATI OTOMANA

La., 18/30 iannarie 18211 Tudor Vladimirescu a plecat spreRevolutia eta declansatd 13. Timp de aTroape o jumAtate de an, eveni-mentele din t5rile romAne s-au desfkurat sub semnul ei. Revolutia din1821 s-a ineadrat unui proces general, putind fi evident corelat5

similare din alts pirld ale lumii; relatii au fiintat intre ea 8i ElenagreceascA, amindou5 actionind in aceeasi zon5.

. Revolutia romAneascA a avut do infruntat o situatie internatio-nali nefavorabilA desfkuririi ei, mai ales in ceea ce a privit imperilieinvecinate. De la, inceput, problema n-a ninms circumsmis5 in interiorul

ci a devenit obiect Je atentie a marilor puteri, care, direct onindirect, a' eau s-o opreasci din desfkurarea ei fireasc. Confruntati crifaetorii extend au fost Tudor Vladimileseu, condue5torul tevolutiei,Mihail Sutu, domnul Moldovei i desigur boietimca din Ta ra 1omâneaie5

Ve7.1 textul convenliei i al actelor anese In: D. A. Slardza s.a., Acle si dornmenitrelalioc la renascerei Ronulniei, Bucure5d, 1900, vol. 1, p. 310-318.

Veri: C. I). Ariceseu, Isloria reaoluliunii rot:trine de la 1821, Craiova, 1874; A. Ott-tea, Tudor Vladimirescu si reoolufia din 1821, Bucure.3ti, 1971; Dan Berindel,L'amalc Hooln(ionnaire 1821 dans les Pays Roumains; Bueuresti, 1973: Itadu Mireea. 1s.21.Tudor Vladimirescn si reoolulia din Tara Promdneascd, Craiova, 1978; G. I). lscru,lufia din 1891 ronclusd de Tndor Vladimirescu, Bucuret,O, 1982.

(Item -

Oltenia.

rilor

"IsIol io

licLe-

se;

a

miscd-

O

www.dacoromanica.ro

500 Den Berindel

si Moldova, elasa stapinitoare considerati de Poarta otomanA ea o ga-rornt a 1ini0ii" i ordinei" 14.

Revolutia iz-vorita din profunde realitati interne, a Meeput interne-iata pe dona intelegeri, una interna dintre slugerul Tudor si trei mariboieri - Grigore Brancoveanu, Grigore Ghica si Barba Vacareseusi Alta externa" oonventia dintre Vladimire.seu l doi fruntasi eteristi,lordache Olixnpiotul i Than Farmache, prin care cei trei si-au flgaduitsprijin reciproc in badeplinirea planului lor ccl spre obstescul folos . . .

ea prin puterea armelor . . . sa ne eliberarn de sub jugul apasator albarbarilor" 1°. Prin acest acord, Tudor Yladimirescu incadra revolutiaromna unni proces revolutionar sud-est european antiotoman. Dar eon-ventia oferea i fermi pentru o actiune paralela internA, permitind sem-natarilor sa se prefaca a provoca dezordini, a stirni complicatii interne"17.Treeind dincolo de planurile celor trei mari boieri, eu care se intelesesei care îi dadusera mandatul de a ridica norodul en arme", ei figradu-

ind a jutorul Ion cu mijloace folositoare i cuviincioase" 18, ea si de ace-lea ale aliatilor eteristi, Tudor Vladimireseu a declansat o revolutie ro-mitneaseii de eliberare socialil. i nationala de ample dimensiuni, fortaadunarii norodului" ingriduindu-i sa se afirme ea factor de sine statatör,MA de tei ett care se intelesese, stergind mice urnia de subordonare.

Ilevolutia a avut loc pe fundalul problemelor Europei de Sud-Estsi in contruntare- eu cele trei imperii ale zonei, coca ce s-a refleetat, evi-dent, in actiunile de politica externa ale factorilor amintiti, care, totoda-ta, au oglindit complexitatea i contradietiile relatiilor Ion. ConducereaHteriei aereditase teza unui sprijin militar rus ea argument eonvingatoroz atragerea aliatilor din Prineipate - de la Vladimireseu la parte dinboieri. Dind dovada unei clarviziuni politice deosebite, slugerul Tudora actionat cu deosebita prudenta, nedezvaluindu-si telurile antiotomaneinainte de a fi avut eertitudinea unui sprijin militar din partea Rusiei.Or, nici dupa sosirea lui Alexandra Ipsilanti la Iasi si declansarea ac-tiunii eteriste, teza interventiei militare ruse nu s-a confirmat. Aetrio-!rind eu prudenta, nevrind si strice planurile unei mari puteri - cummarturisea lui Udrizki, cancelarul ageutiei eonsulare austriece, drip/ so-5irea sa la Bueuresti 19 - Tudor Vladimirescu s-a straduit, mai ales dupa

li Boiernnea reflecta un ghem de contradielii, ccea ce s-a viidit si In actiunile el depolilicá esternd din timpul revolutiei. Grupiíri ale ei se orientatt spre nnul sau spre celalaltdin Me trei imperil ale zonei; de asemenea, o parte dintre bojen se Incadrau, en halite sireserve, iliiscárii nationale, iar o altá parte, boierimea fanariotfl, reeentit si de adoptiune, dinapropierea domni/or, s-a arátat sensibil fatA de miscarea de eliberare greacii. Dar consec-yenta nu esista In Imirile de pozilie si In atitudinile acestei boierimi plinft de contradictii, agi-tate si totodatit indolente, inteligente dar si cinice, oportuniste dar si, uneori, actionInd pa-triotic. Grupurile ori parti?ile ei se fficeau si se desfceau, ca si aliantele, dupil ImprejurArisi situatii, uneori de la o Ai /a alta, ori sub presiunea unora sou &Lora dintre factorii externi.lie altfd si imprejurrile constrIngeau la maleabilitate, chiar si Tudor Vladimireseu, asprndrept, a fost silit asetmd jocul, s nu-5i dezvaluie pe deplin plantaile i intentiile.

" Doti:mealy privind isloria Romdnici. Rästoala din 1821 (se eitea7a Doc. tdsy. 1821)ekrresti, 1959, Ncl. 1, p. 1O(3.

1" Haden:, p. 191-191.17 Aldan, p. 192, 193." Ibldem, p. 196.le Documenly Harmu:aki, seria noua, fincuresti, 1967, vol. If, p. 649.

sis5-5i

www.dacoromanica.ro

Politica externa (1821-182i,) 501

ce intrevederea sa cu Ipsilanti n-a facut decit intareascil convingereanearnestecului militar rus 2O sä, realizeze o intelegere cu Poarta, sä-i

acceptul la ceea ce era in curs de a infaptui.Denuntind pe boierii uniti cu cei de pe vremi trimisi domni" -

tauariotii - Vladimirestu a cerut Inca de la pornirea revolutiei, in ar-zul silu din 23 ianuarie inaintat Portii, imparateasca mila" i trimite-ea la Bucuresti a unui orn imparatesc" pentru a constata jalnica sta-

re a %aril" Credincios Portii s-a declarat fatil de Pini la 28 ianuarie/9 februarie, pe un dregator l-a amenintat tot in acele zile cn sabia im-parateascii", iar divanului de la 13ucuresti i-a scris sententios la 4/16 fe-bruarie : noi stim cS, avern impitrat" 22 Sosit la Bucuresti, a repetatlui Udrizki, stiind ca. acesta avea s raporteze informatia, ca nu se ri-dicase irnpotriva puterii suzerane.

Dar limbajul lui Tudor Vladimire,scu era cu totul altul decit cel u-mil al domnilor i boierilor. El nu contesta suzeranitatea sultanului, darpretiudea Porlii sag sprijine in restatornicirea dreptätilor" Varii si acestlueru ji facea cu armele in 'Mini, ocupind cu ostirea sa revolutionaracapitala si asteptind acolo omul impitrtesc" mouit a constata de visurealitatea i . . . de asemenea prezenta rniilor de osteni ! Cu serhaturiledunarene a purtat necontenit corespondenta, incii de la declansarea re-volutiei, ingrijindu-se de functionarea postei spre Silistra i Braila sit rimitind scrisori i emisari spre Silistra, Brilila, Giurgivasi Vidin. Cind-la 3/15 aprilie - caimacamii Negri si Stefan Vogoridi au pretius mitro-politului Dionisie Lupu evacuarea imediatil a rilseulatilor din Bucuresti,replica slugerului a fost categoricit. Mitropolitului i-a scris ca se simteadator a se jertfi pentru patria noastra", fiind veuit dimpreunä cunorodul", iar vistierului Alexandru Filipescu-Vulpe cS, era mai bucuros" apieri cu cinste" in casa sa decit sS umble prin pduri dupa pohtele

planurile fanariutilor" 2 3. A doua zi, tot acestuia i-a cerut masuripentru intensificarea recrutärilor, caci filede arme nu o sit ne putemizbitvi tara din mlinile celor ce au Mincat-o atitia ani" 24. Era limpedecii, Vladimirescu, chiar sub presiunile diplomatice" ale caimacamilorlui Scarlat Calimachi, sprijinite si de pasalele dunarene, refuza sii. renuntela planurile sale. A ramas pe loc i s-a multumit sa-si continue si chiarsa-si intensifice, in zilele urmatoare, corespondenta cu serhaturile, rea-firmind necontenit Portii supunerea" sa - asa cum se mentiona, introaltele, intr-un raport al unui diplomat din Constantinopol la 28 aprilie/10 mai 25 - dar n-a cedat nimic din ceea ce voia sit infaptuiasca. Pru-dent, a ordonat ostasilor siti sa evite ciocnirile cu turcii ori le-a cerut

2° N. lorga, Irvoarele contemporane asupra miscarii lui Tudor Vladimirescu, Bucuresti,1921, p. 267 (M. Cioranu), 362-363 (C. Isvoranu); C. D. Aricescu, op. cit., p. 212 (P. Poe-tiara); Al. Vianu si S. lancovici, 0 lucrare incelita dcspre migarra revoluflonará de la 1821din Virile románe, In Studii", XI (1958), nr. 1, p. 84 (Liprandi); Din scrierile inedite ale

JaInica cintare a tut Zilot..., In Revlsta pentru Istorie, Arhcologie i Filologle", VI(1891), p. 91 (Zilot Romilnul).

21 Doc. rase. 1821, vol. I, p. 208 - 210.22 Revolujia din 1821 condusa de Tudor Vladimirescu. Documente exierne (se citcazEl

Rev. 1821. Doc. ext.), Bucuresti, 1980, pi 71 ; Doc. rase. 1821, vol. I, p. 212, 230.22 Doe. rase. 1821, vol. II, p. 21-22, 28.24 1bidem, p. 34.27' Rev. 1821. Doc. ext., p. 285.

3 0. 3190

.

sii-i

sä..i

!Mina

www.dacoromanica.ro

503 Dan Berindei 8

elibereze restituindu-le allude lor si de asemenea, la un moment dat,dispus sa fie retrase satele din prea marea apropiere a fluviului. Ne-

gocierile au fost insa purtate mai departe i totodata Tudor Yladimirewucautat s impiedice, prin purtarea lor neintreruptit, ca turcii sit intre

in Ora. Cind, pina la urmit, operatiile otomane au fost declansate, slu-gerul s-a retras cu adunarea norodului", prevenindu-s,d ostenii c venisevremea luptei eu otomanii. N-a avut insa nici acum o atitudine ofensiva,ceea ce ar fi fost imprudent si nepolitic, ci s-a indreptat spre Oltenia,uncle, tot cu armele in 'Mini, intentiona sa reziste in manastirile intaritesi sa impuna, ping la urma, Portii satisfacerea cererilor norodultii".Drumul sin avea insa sa se sfirseasca tragic, prin tridare i prin marl i-riul sau.

Dar nu uumai relatiile cu Imperiul otoman au intrat in sfera depreocupare a lui Tudor Yladimireseu, ci in actiunile sale externe el atinut in seami existenta_celorlalte &MI mafi puteri din zona : RusiaAustria. bainte de a treee Oltul si a se indrepta spre Bucuresti, a de-clarat ostasilor sai, atunci chid inca credea in viabilitatea tezei eteristeprivind sprijinul rus : . . . noua ne vor ajuta rusii ea sa luam cetatilede pe pamintul tarii noastre i apoi ne vor lisa liberi si cu legue noas-tre" 26. Dar la 23 februarie/7 martie dezavuarea tarului era trimisa dinLaybach spre Bueuresti ; de altfel, niei imparatul Austriei nu s-a aratatsensibil falli do cerefile revolutionarilor munteni, Francise I fiMd chiardispus sii acorde ajutor cu armament si munitii turcilor peutru exer-cita represiunea! Nici Ipsilanti n-a avut sprijinul tarului de el trimbitat,ei doar o categorica dezavuare ! Cu totul derut at, dupa ce se aruncasein luptit convins ci Alexandru I avea ajute, el nu ,si-a mai realizatui opicul proiect de fortare a Dunarii, ci a ramas pe Me, in Principate,pina la zdrobirea ostirii sale de eatre corpurile de oaste otomane. Rusiaa fost constrinsi, in situatia data, sa accepte interventia otomana, ca-utind doar sit obtina, fira succes, prin glasulreprezentantului ei Stroganof,ea Poarta si foloseasca caile pacificarii si ale amnistiei" 27. Tensiunearuso - turca avea sa cream*" abia la inceputul verii, atunci cind slugerulTudor fusese ucis, iar represiunea otomanii in Principate se realizase.

Tudor Vladimirescu a intretilrut legaturi in timpul revolutiei -direct ori indirect prin intermediul boierilor cu care s-a aliat in temeiulschimbului de jurilininte din 23 martie / 4 aprilie 1821 - nu nmnai euPoarta i eu cei doi imparati erestini, dar, de asemenea, cu conducereaEteriei. Dialogul acesta însii, odati cu agravarea situatiei generale, s-adovedit a fi ineficient. Diplomatii strilini au evidentiat necontenit ciiVladimirescu i Ipsilanti aveau vederi diferite", ea nu erau intelesi",ca aveau scopuri diferite" si ca intre ei urma sa izbueneaSca un con-flict ! 28 In aprilie 1821 chiar. Reis-efendi-ul declara ambasadorulAustriei ca cei doi protagonisti s-au retras fiecare in alta parte" 28 !

26 Me Fotino, Tudor Vladindrescu 4 Alexandra Ipsilanii in repolulin din mud 2521supranumild %awn, Bucure01, 1871, p. 57.

27 Era. 1821. Doc.eail., 0. 238.lbidem, p. 170, 196, 197 0 217.

21 IbIdem, p. 270.

a

a-si

8.1-1

si

r'

www.dacoromanica.ro

9 Politica externä (1821-1828) 503

La 11/23 mai Ipsilanti scria iritat lui Iordache Olimpiotul ea slugerulse poarta foarte Sfirsitul lui Vladimirescu avea sa fie concluziatragic a acestor relatii ! Conducatorul revolutiei a intretinut relaii iea sirbii, un raport francez din Viena semnalind de la 7 martie legaturi-le secrete" romano sirbesti, ruarturisite clteva saptatnini mai tirziu deinsusi Vladimirescu lui Udrizki 30 in sfirF,tit, Tudor Vladimirescu i grulpul de boieri cu care a conlucrat s-au aratat firesc si evident interesatide o apropiere de Moldova. Slugerul a schitat la 5/17 aprilie in aceastaprivintA un intreg program de actiune . . . urmeaza s tim cele cese fac acolo i sa le vestim ceste de aici ea, flind la un gind si intr-unglas eu Moldova, sa putem cistiga deopotriva dreptatile acestor printi-paturi ajutorindu-ne unii pe altii" 31. Un sinior Sion" era folosit pen-tru a fi trimis mitropolitului Veniamin Costache, la sfirsitul lunii apri-lie si doar doua zile inaintea retragerii din Bucuresti a adunarii noro-dului", slugerul Nicolae Greceanu era desemnat ispravnic de Slam Rim-nic cu sarcina de a eulege stiri privind Moldova 32.

In cererile norodului" se arata cä Tudot Vladimirescu urma saaiba grija de bindle intern si extern". Cu armele in miini el a desri,-sarat indraznete actiuni de politica externa. Telul inlMurarii regimuluifanariot si al abuzurilor, ca i schitarea unui program de reforme le-adezvaluit fatis ; dar evident, obiectivele sale mergeau cu inult mai depar-te. Le-a sintetizat ostasilor si arani la trecerea Oltului, dar ele aveaus aibä i un ecou international". Contele de Gabriac raporta astfella 23 aprilie/5 mai 1821 din Petersburg ministrului de externe al Franteica. Vladimirescu lupta in interesul particular al independentei Vala-hiei i Moldovei" 33, informatie pretioasa, intrucit indica telurile externeale slugerului in dimensiunile lor complete. Dwumentele emise in can-celaria sa - pe care si-o organizase cu secretan i scriitori minuind maimulte limbi, inclusiv limba turcii, pentru care ceruse a-i fi trimis in preaj-mii Martinac Bohor cu stiinta de carte si vrednie de loghi" 34,care ji era prieten - ea si cele serise de boierii cu care a conlucrat re-flectä siguranta de sine, o conceptie clara, demnitate dar si tact diplo-matic. Trebuie evidentiat i faptul ea a stiut sa-si asocieze in actiunilesale de politica externa un grup de boieri, ceea ce atit in fata puteriisuzerane cit i a celorlalte puteri trebuia sa eonfere aeestor aetiuni, inimprejuririle internationale existente, un earacter legitim.

0 serie de memorii i arzmagzaruri intoemite i inaintate de bo-ieri in timpul evenimentelor revolutionare completeaza imaginea poli-tied externe romanesti in epoeä. Daca la slugerul Tudor, in afara nece-sitatii in care s-a gasit de a nu-si putea dezvilui pe de-a intregul planurileactiunii, se poate urmari o linie de comportament continua, nesoväitoa-re, nu acelasi lncru poate fi constatat la boieri, nu nurnai din pricinaimpartirii lor in tabere diferite - si ele fluctuante ! - ei i deoareeeec:1portamentul lor s-a dovedit a fi oportunist i schimbator, chiarla aceia integrati micärii nationale. Nu intimplator, in preziva izbue-

30 Ibldern, p. 136; Docurnenle Hurmuzaki, seria noud, Bucuretiti, 1967, vol. IL .p. 648.31 Doc. rdsc. 1821, vol. 11, p. 33.

lbedem, vol. II, p. 109, 165-166.23 Rev. 1821. Doc. exl., p. 281.34 Doc. nisc. 1821, vol. 11, p. 46.

rau".

-

armeanul

fi

www.dacoromanica.ro

504 Dan Berindei 10

nirii revolutiei, toemai acestia par a fi eei care au cautat sa se acoperescriind lui Pini ca s-ar putea sit aiba loc o izbucnire neasteptata"sa-si declare semnatu7ile falsificate i neadevarate" in cazul cind ele avean

apara pe vreun document ! Portii i-au anuntat apostasia slugeni-lui Theodor", pentru a se aeoperi 36, desi dourt zile mai tirziu, ocinnu-irea" (in rindurile careia puteau fi regasiti tocmai marii boieri implicatiin evenimentele revolutionare !) linistea agentia consulara a Austriei,aratindu-i cä rasculatii nici o suparare sau vreo paguba n-au feutaeeia nimanui" ! 37 In aceiasi zi, la 2/14 februarie, cA'Aitind iarasi aeope-rire, au scris domnului Moldovei cerindu-i . . . prudentele indemnuri"In ziva urmatoare, Pavel Macedonschi era delegat de boieri pe lingaTudor cu care erau incepute lungi negocieri. Teama de raspundere i-afacut ea la 4/16 februarie sa se gindeascit a cere interventia armatapasalelor dunarene, dar faia de rezerva manifestata de Pini, au renunlat.Este posibil insa ca ei s fi doHt doar ca Pini sa-si exprime rezei-va,dindu-le astfel o noua acoperire ! Oricum, erau depasiti de evenimente ;nu cunosteau pozitia exacta a Rusiei dadeau seama ea eel pe careunii dintre ei il considerasera un mandatar se eomporta ea im conduea-tor revolutionar de sine statator. Boierii se gasese . . . intr-o astfel destupoare - scria consulul francez Page la 20 februarie/4 martie 1821 -Melt nu stiu pe ce pozitie sa se situeze, temindu-se de a se compromitefie fata de Poarta fie fava, de Rusia" ".

Un numar din ee in ce mai mare de boieri, lor avind sii li se ala-ture i cei trei mari boieri care se intelesesera cu slugerul Tudor, au luatealea Brasovului ori a Sibiului, uncle aveau sii plece i cei doi cower'generali ai Rusiei si Austriei. Citeva zeci de boieri au rinias totusi peloc, in timp ce adimarea norodului" se apropia de eapitali. Negocieriledintre reprezentantii aeestora i sluger au continuat. Cind Vladimireseua sosit la Bucuresti, ele s-au precipitat, ajungindu-se la aeordul din 23martie/4 apHlie, tocmai in zilele in care dezavuarea tarului a devexdtde notorietate publica. Boierii din tara au adresat o jalba lui AlexandruI, la 18/30 martie, deci cu cinci zile inaintea schimbului de juraminteeu Vladimirescu, in care i-au cerut intrarea puternicelor . . .

justificind insa evenimentele revolutionare ( . . . nenoroeitii eontri-buabili din Romania mica furi a se revolta, nemaiputind suferinedreptele i neomenoasele eereri si plati") i indemnind totodati pe eeide Brasov a li se alitura". zile mai tirziu, de data aceasta ineonsens eu slugerul, s-au adresat Portii, tarului si lui Metternich, arum-eind vina pe fanarioti i inffi4isindu-1 be Tudor - chiar dupa ee deza-vuarea rusa constituia o eertitudine - drept un patriot (animé par imzèle patriotique") 91

Dar boierii refugiali in Transilvania se adresau tot in acele zileimparatului Austriei i eelui al Rusiei, ea si Portii, denuntind atit peVladimirescu eit i pe Ipsilanti ; printre semnatari erau si preaspat a-

35 Ibidem, vol. 1, p. 201." Ibidetn, p. 214-215, 216.

Ibldem, p. 218." Ibidem, p. 221-222.39 Rev. 1821. Doc. ext., p. 97." Doe. rase. 1821, vol. /, p. 378 381." Ibidem, p. 409-919.

sa

!-8

a

silii

Nola

sissi

otothor.,

www.dacoromanica.ro


junsii la Brasov : Grigore Braireoveanu si Grigore Ghica, care, probabil,tineau iarasi a se acoperi ! La 10/22 aprilie, Grigore Billeanu aflat laCimpulung, (in casa diruia fuseser1 intocmite documentele sehimbuluide juraminte dintre boieri si slugerul Tudor) 42 cerea insit avizul lui Ip-silanti privind un memoriu destinat tarului in care Brtleanu se situa, inmulte privinte, re pozitiile lui Vladimireseu, seriind despre rlsculati cuístrigrttul lor nu tinteste la alta cleat srt scape de tiranie", deoareeeluertitorii iirii Rormluesti ajunsseril robi ai robilor Portii otomane".Brtleanu preconiza ca pe p6mintul dacie, cu hotarele sale naturale" siise constituie natiunea routing ,.ea popor eu totul liber, suveran, auto-nom", legat doar de protectia" tarului ; el mai cerea domn de acelasineam", oaste pilminteanri." i reeuperarea cetrttilor de la Dunitre 4 3. Ungrup de boieri refugiati la Brasov au adresat o influí mai tirziu un arzPortii, in care o provoeau sii intervinit cu puternicul si neobositul eibrar, atit impotriva slugerului Tudor cit si a principelui Ipsilanti 44.Peste elteva zile, pentru ultima oara intelesi cu Vladimireseu inainte dea treee hotarele transilvane, boierii din preajma sa s-au adresat lui Met-

miirturisindu-si din non consensul eu slugerul, condamnind peIpsilanti pe care-1 ealificau, ehiar exagerind, cripetenie unei aduniirineeunoseute nort si de tot streinrt", exprimind temerea fatrt de o ocu-patie otomanií i solicitînd sprijinul imperiilor erestine pe luiigii PoartA,in vederea reeistigarii veehilor privilegii ale trtrii 48. Citeva siiptiirnîni maitirziu, un grup de boieri refugiati la Brasov scriau tarului Alexandru 1,denuntind de data aceasta vehement ocupatia turceasert a tri,rii consi-deratit a fi o nenoroeire . . . de nedescris" ".

In Moldova, oseilatlile lui Mihai i5utu, care la 2-1 februarief8 martieindemna pe boieri a serie tarului si srt-i cearrt interventia ostirii sale,pentru ca o lunit mai tirziu, inainte de a treee in refugiu dincolo deProt, tot el sit indemne divanul la supunere fatil, de otomani 47, au (Teatdestula confuzie. Inii boierii moldoveni, de indatii ce s-a viidit mai alescii eteristii erau singuri si cii armata rusit de sprijin nu se aratase, nuau 'fast deloe inclinati sii li se alrtture. Ei au cenit repetat ajut ondAustriei si Rusiei, au solicitat desemnarea unui nou domn in lui*trtu i au trimis la Braila reprezentanti ai Ion, dindu-le si instructiuneade a afla adevitratele lucruri din rfarigrad" 48. Ca si boierii mrinteni,eare-I infruntaserrt - neindoielnic la indemnul slugerului Tudor peIpsilanti, intrebindu-1 Ce este cornun Mire daci si greci ?" si-i ceruserasii nu mai dea proelamatii românilor 48, boierii moldoveni arittau, in in-nie 1821, eteristului Gh. Cantacuzino di, nu voiau srt adopte pasul gre-cese", riscind a ertdea intr-o critiea osinditoare" si-1 somau srt ineetezeeu invitaturi farrt folos" 50

Documenle Burrnu:uki, seria nou5, liovureli, 1967, N01. 1I, p. 653-654." Doe. rdse. 1621, vol. II, p. 54-50." Ibidem, p. 154-157.45 fbidern, p. 157-100." Ibidem, p. 191-192.

Ibidem, vol. 1, p. 332, 422-424; Rev. 1521. Doe. ext., p. 140.Doe. rim. 1821, vol. 11, p. 75-76.

" Ibidem, p. 73, 74." ibidem, p. 212 214.

ternieh,

local

www.dacoromanica.ro

506 Dan Berindei 12

OCUPATIA OTOLIANA A PRINCIPATELOR ROMAINE INAINTEARESTATORNICIIII1 DOMNIILOR

Incepind de la 13/25 mai ostirile otomane au pgtruns in Principate.La 15/27 mai Tudor Vladimirescu a evacuat Bucurestii, unde avea .

be instaleze Ahmed Bei, chehaia pasei de Silistra. Ping in Oltenia, A-dunarea norodului" -din mijlocul egreia a fost ridicat prin inseläciune

trgdare slugerul Tudor - nu a avut cioeniri cu otomanii, desi sluge-rul o preggtise de luptg in aceastg privintg. El a cäutat îns, totodatg,ping la sfirsitul Eau tragic, ca, pgstrind armele in miini, sg obtinit prinnegocieri recunoasterea din partea puterii suzerane a cerintelor sale. La29 si 30 mai/10 si 11 iunie, la Driiggsani, intr-o primg .1uptg cu otomaniipandurii ii infrinserg, dar la 7/19 iunie ostirea eteristg, cgreia 4 se MA-turase o micg parte dintre panduri, a fost zdrobitg tot la Drägasani.Lupte de rezistentg au continuat, dar in fapt, intr-un rilstimp xelativseurt, ocupatia otomang, cu urmári deosebit de grele, a fost statormicitg.

Ina, in luna mai, chiar inainte ea actiunea sg aibá loc, Stroganofprotestase pe lingg Poartä impotriva ocupatiei Principatelor 51. Eraastfel initiatg o lungg disputg diplomaticg ruso - turcg, complicatg princruzimea i caracterul anarhic al reprimgrii miscgrii de eliberare greeesti.La 6/18 iulie 1821, Stroganof a prezentat Portii o notä asprá 52. Rusia

cgreia i se vor alátura in aceastä, privintg, Austria 0 Prusia 58cerut evacuarea imediatil a Principatelor. Poarta a replicat punind eón-ditia extrádkii rIsculatilor refugiati pe teritoriul rus ii apoi aceea agarantiei" celorlalte puteri referitoare la nepgtrunderea armatei insein Principate ". La 15/27 august, dupg ce, intro timp, reprezentantulRusiei rupsese relatiile i plecase din Constantinopol, un dreggtor otomandeclara ambasadorului britanic Strangford eg pacificarea provinciilor. . . räsculate" constituia o problemg in solutionarea egreia Poarta nuera dispusg sg accepte interventia unor puteri strgine" 55. In acelasitimp, Poarta a luat mgsuri de rezistentit impotriva unei eventuale pii-trundeni a armatei ruse in Principate i chiar pentru prgdarea prealabilg

acestora in cazul evacugrii lor fortate 56 Timp de mai bine de un an,Moldova i Tara Ronagneaseg aveau WA, se ggseascg sub ocupatia direetga paplelor dunärene, lipsite de domnitori si de asemenea de cei mai deseamit boieri, care refuzau sg se intoarcil din refugiul lor de peste granite.Cele doug tki au fost conduse de caimacamii Constantin Negri si *tefanVogoridi, care, lipsiti cu totul de initiative, nu au Mont decit sä, executeordinele Portii si ale comandantilor militari otomani. La 25 decembrie1821/6 ianuarie 1822, consulul prusian Kreuchely raporta, cg la Bucurestiatit caimacamul Negri eft i divanul boeresc ce fusese injghebat, seseau sub influenta pasalei" 57, adicg a chehaiei Ahmed Bei. Cele mai

51 N. lorga, AcIc si fragmenle cu priolre la islotia romfmilor, Bucure§ti, 1896, vol. II,p. 581.

62 Rey. 1821. Doc. exl., p. 363-368." N. Iorga, Acle ?( fragmenle..., vol. II, p. 588, 595.54 lbldem, p. 598, 599, 600, 600-603 etc.

Gentz, op. cit., vol. II, p. 143." Rev. 1821. Doc. ext., p. 390.57 Documente Hurmuzakl, vol. X, p. 136.

a

gti,

"

sa

si

-

a

www.dacoromanica.ro

13 Politica externli (1821-1828) 507

frumoase ease boieresti din Bucuresti si Iasi au fost ocupate de osteniiotomani, unele fiind chiar transformate in grajduri ! 58

In lipsa domnilor, in situatie care se crease, asupra boierilor a rg-mas sarcina de a asuma exercitarea unor actiuni de politicg externg,care, au reflectat neimi oielnic, in primul rind, propriile lor interese, darcare, totodatg, au oglindit i uncle interese nationale. In repetatePoarta i dreggtorii ei s-au sträduit sg determine pe boierii fugari sä, sereintoarcl in cele doug capitale, pentru ca astfel ocupatia sg eapete unoarecare caracter de legalitate". Parte dintre boieri au dat curs acestorindemnmi, in Tara Româneascrt in frunte cu banii Barbu Viicgrescu(in august 1821) f$i Grigore Ghica (in noiembrie 1821)69; ceilalti au refu-zat insg sg dea curs indemnului, unii rgminind in exil ping dupg inche-ierea conventiei de la Akkerman ! Din Brasov, Sibiu, Cernituti si Chi-singu boierii destärati au inaintat diferite memorii Portii i impgratilorBusiei ori Austriei. Pozitiile lor erau divergente in privinta orientitrilorexterne, o grupare sau alta cgutind sprijin la unul sau altul dintre ma-rile imperil ale zonei ; au inceput sä aparg mai accentuat i divergenteleintre marii boieri i cei de treapta a doua. In luna iulie 1821, au fostinaintate din Brasov un memoriu pasei de Silistra, win care se aduceaumultumiri pentru interventia otomang la nord de Dun:Are si altul taruluiwin care era criticatg ocupatia otomang, mitropolitul Dionisie Lupusernnindu-le pe amindoug ! 60

Este MBA', semnificativ faptul cä doleantele boierilor - unele re-petind pe cele exprimate FA de Vladirnirescu - se intilneau in general inmemorii incliferent de orientarea lor spre o putere ori alta revenireala domnia pgminteang, ingsuri irnpotriva strilinilor si mai ales a balca-nicilor (a grecilor in primul rind), rmisuri privind mängstirile inchinate,recuperarea teritoriului raielelor dungrene de pe malul sting, organiza-rea unei osthi nationale, libertatea negotului (exercitat i cu vase pur-tind insemnele tärii, cum o solicita Alexandru Vilara) 61 etc. Preggtin-du-se dobindirea independentei intr-o altiti etapg in unele memorii secerea, pentru a se släbi leggturi uni- sau bilaterale, ca protectia"asupra Principatelor sä nu se mai exercite nmnai de Rusia, ci si de A-ustria ori chiar de ansamblul puterilor europene ! 62 'tetras la Sibiu,consulul general rus Pini continuat uneltirile, exercitind presiuninecontenite asupra boierimii (inclusiv asupra celei reintoarse in TaraRomäneascii) 63 si invocind o neintirziatg izbucnire a unui nou räzboiruso-ture (ceea ce boierii îi vor si reprosa în vara anului 1822) ".Caimaeamii nu au indrgznit sii impiedice ca jalbele boierilor adresate

58 Ibidem, p. 129, 140 etc.69 Rey. 1821. Doc. ext., p. 383; Documente Hurmuzahi, seria Domi, vol. II, p. 773.60 I. C. Filitti, Frtimintárile politice si sociale in Principatele rornane de la 1821 la 1928,

Bueuresti, 1932.61 Pentru memorii vezi: Georgeseu, Mémoires el projels de réforme dans les- Princi-

paulis Roumaines, 1;50-1830, Bucure:7ti, 1970 si Emil Virtosu, 1821. Dale i rapte noi,nueuresti, 1932.

62 Documente Hurmuzaki, Nol. XVI, p. 10:i1; Doc. Me.. 1821, vol. II, p. 320.62 Documénte Hurmuzaki, vol. X, p. 160.

.81 Ibidem, vol. XVI, p. 1051.

rinduri,

y.

t

si-a

www.dacoromanica.ro

508 Dan Berindei 14

Portij s ajungit la destinatie, Vogoridi înlesnind chiar vornicului TeodorBals, venit la Iaf,4i de la Chisingu, ajungerea la Silistra, In toamna anului1821, desi el a avut abilitatea de a transmite concomitent si un memoriual boierilor de treapta a doua pe care _Bals a trebuit sg-1 semneze la Si-listra i prin care, MlgturIndu-se doleanta marilor boieri, care ar dor ito etapit intermediarg In care Moldova s fi fost guvernatg numai do di-van, se cerea neIntlrziaia numire a unui nou domn 65

REINSTAIIIAREA DOMNIILOR PAMINTENE. ACTIVITATEA NOILORDOMNI DOIIENIUL REIATRLOR EXTERNE (1822 - 1828)

La inceputul primäverii anului 1822, Poarta a chemat la Silistradoug grupuri de boieri, unul de la Bucuresti i altul de la Iasi, reeo-mandind a li se da toatg einstirea 66 De la Silistra cei 13 boieri au ple-cat mai departe la Constantinopol uncle au sosit la 17/29 aprilie 67 Prin-tre reprezentantii munteni erau i banii Grigore Ghica i Barbu Vitcil-rescu, In timp ce In fruntea moldovenilor era logofittul SanduSturdza, in compozitia delegatiei moldovene nefiind Insg cuprins nici unboier din protipendadg, desi emigrantii moldoveni speraserg a fi chemati siei 68. Cglittorind impreung, immteni i moldoveni, primii i de-a lungulcalgtoriei cu multg teremonie" 68, au avut prima Intrevedere cu reisefendi-ul la 20 aprilie/2 mai, oferindu-li-se i acolo cafele si ciubuce 7°.La 21 - 22 aprilie/2 -4 mai si-au definitivat ponturile - munteniiaducindu-le gata redactate lntr-o primg versiune 71 - pe care apoi le-audiscutat i indreptat cu Ali Bei, dreggtor delegat de Poartg a-i sfittui".Dar nici noua variantg din 24 aprilie/6 mai n-a fost acceptatil, desi la25 - 26 aprilie/7 -8 mai recopiaseril ponturile, cg'ci le-au intors deiznoavg sä le mai prefacg, mai adgugîndu-le si alte ponturi din poruncasa" 72 Versiunile definitive au fost predate si acceptate abia la 27 apri-lie/9 mai 1822 73.

La 9/12 mai 1822, Ali Bei a confirmat celor doug deputittii egaveau sit fie numiti päminteni 74. Izolati i supravegheati, boierii nu pu-teau primi din targ cleat scrisori deschise si ei n-au indriznit sit se plim-be prin oral nici atunci cînd acest lucru li s-a lngiduit ! Intre 23 iu-nie/5 iulie si 29 iunie/11 iulie Grigore Ghica i Ioniti Sandu Sturdza,eitrora le-a fost adiugat §i Filip Lens, deoarece stia turcete, au fost

66 I. C. Filitti, op. cll., p. 78-79.64 Documente Hurmuzakt, vol. X, p. 142.01 I. C. Filitti, op. cit., p. 94.68 lbidem, p. 108.69 Manolache DrAghici, Istoriea Moldopei pc limp de 500 ant, 1al, 1857, tomul II,

p. 140." lbidem, p. 146; mai vezi M. Kogalniceanu, Cronicele Romântei..., Bucure§ti, 1874,

tomul III, p. 440-441.71 Vezi Emil VIrtosu, op. cit., p. 155-158.72 Manolache Drsghici, op. cit., tomul II, p. 147; Mihail Koaniceanu, op. ca., tomul

p. 441.73 Ibidem, p. 441-442; Manolache Driighici, op. cit., tomul JI, p. 148.74 Ibletem, p. 150." N. lorga, Acte i fragmente..., vol. II, p. 641, 649; Documenle Hurmuzalci, vol. XII

p. 1055.

fl

L1

Jonitii.

www.dacoromanica.ro

15 Politico externii (1821-1828) 5oa

primiti de Ali Bei si de reis efendi. Dupä ce, la 29 iunie/11 iulie, a fostcomunicatä oficial desemnarea lui Ghiea ca domn al T5rii Românestisi a lui Sturdza ea domn al Moldovei, la 1/13 iulie cele douil deputätiiau fost duse la Poartä in sase caice i apoi pe armäsari imp'grätestiimpodobiti cu framoase podoabe" 76 Poporul constantinopolitan nu itaprimit räu, deoarece, cum nota Miltitz, reprezentantul Prusiel, gindeaat slat crestini . . . dar cel put'n nu sint greci" ! 77 Au fost

cu totii de dragomanul eel mare al Portii, care i-a condus la marelevizir, uncle au fäcut trei temenele pinä la pämint i ingenunchind ausärutat crosurile macatului pre care sedea". Le-au dat eafele, dar i-atinut in picioare". Cind s-au infätisat la reis efendi, cei doi domni aufost asezati pe saltele jos unul lîngä altul" i boierii au fost poftiti, deasemenea sS, stea jos 78

Tärägäneala a continuat in perioada urmätoare. Abia la 13/25tulle li s-au adus domnilor caftanele domnesti (pe care trebuiau sä letinä trei zile pe pernä dupe obiceiu") 79. La 1/13 august l-au vizitat pepatiiarh, i doar la 11/23 august au plecat din Constantinopol, unul peuscat, altul pe mare, reintilnindu-se la Silistra, uncle seraschierul i-a in-vestit la 9/21 septembrie, dindu-le eabanita, tuiurile si cuca, trimise devizir pinä acolo in läzi inchise ". Spre tarä au pornit doar cind spre Con-stantinopol s-au dus beizadelele lor, trimise aparent ea capuchehäi-sefiin realitate ca ostateci ! Dup5, scurte opriri la Mänästirile TrilegrestiFrunioasa, cei doi domni au intrat in orasele lor de scam 81.

Ineä cu citeva zile Inainte de numirea oficiala a celor doi domni,ambasadorul britanic la Constantinopol declara pe boieri incapabili"de domnie si tot atunei ambasadorul Frantei amintea de eventualitateainstaurärii unui sistem mixt in Principate un pämintean intr-o tarä

fanariot in cealaltä ! 82 Sarcina celor doi domni era departe de a fiusoarä ; trebuiau s reinnoade firul rupt cu peste un veac inainte si tot-odatä s inceapä a pregäli cele doug täri pentru noile vremuri ale seco-lului al XIX-lea. Paradoxal, tocmai Strangford, reticentul ambasadorbritanic, avea defineascä ca oameni cu avere i caracter", el elogiindchiar lunga i interesanta conversatie" pe care o purtaserä cu drago-mamil säu 83. La Constantinopol a reiesit c Grigore Ghica avea cunostin-te de italianä 84; in fapt, domnul se descurca foarte bine si in francezä

neindoielnic, ca si Sturdza, de data aceasta, in greceste ; consululprusian Kreuchely afirma c Grigore Ghica Vorbea mai bine sau mai

Mihail Koglniceanu, op. cit., tomul III, p. 444; Manolache Draghici, op. cit., to-mul H, p. 152 §i urm.,

" N. Iorga, Acte fragmente..., vol. II, P. 652.78 Mihail Kogblniceanu, op. cit., tomul III, p. 444-446; Manolache DrAghici, op. cit.,

tomul II, p. 153-154." Mihail Kogálniceanu, op. cit., tomul III, P. 446.82 Ibidem, p. 447-448; Manolache DrAghici, op. cit., tomul II, p. 159-160.131 Mihail Kogillniceanu, op. cit., tomul III, p. 448-449; N. Iorga, Acte pi fragmente..,

vol. H, p. 656.82 Rev. 1821. Doc. ext., p. 426, 427, 428 §i 429.

lbidem, p. 435, 438, 440-441, 442.84 Manolache Draghici, op. cit., tomul II, p. 155; Mihail Kogalniceanu, op. cit., to-

mul III, p. 445.

intimpi-nati

nn

sä-i

"

"

si

(

gi

si

il

www.dacoromanica.ro

510 Dan Berindei 16

rgu" i limba turcim 85. Lui Ghica i s-a imputat - pe nedrept - linia sa,prudentg de comportament (. . . j'évite scrupuleusement, scria el in1824, tout ce qui pourrait compromettre mon honneur et la tranquilli-té de mon pays") 86, zgircenia i faptul el n-ar fi posedat cärti 87 (Intimp ce contemporanul, uneori prietenul alteori adversand sgu, GrigoreBrincoveanu a avut una din cele mai frumoase biblioteci ale vrernii) ;Minciaki 11 socotea oportunist in privinta relatiilor externe 99, nitind.insá grelele irnprejurgri cärora trebuia sl le facg faim. Ioniim Sandu Stur-dza, apropiat de cgrvunari, adversar al magnatilor" 89, era un orn maisimplu, cu inv`átáturA ca a tuturor boierilor de virsta sa", fiind pu-ternic in dialectul grecesc" 9°. Nu cunostea decit cîteva cuvinte in limbo,francezit, scotindu-si calpacul si ridicindu-se in picioare pentru a trans-mite un mesaj consulului lireuchely de la Bucuresti, dar manifestind

demnitate la nevoie, cum a fgcut-o cind, la capgtul domniei, a refuzatstraja ruseascä pe care i-o oferea colonehil Liprandi, dupä ce-1 scosesedin scaun ( . . . n-am trebuintg de straj.1 ruseasca, spuse el, fiindcg%nr1 pazeste D-zeu !")91.

Provinciile turcesti de dincolo de Dungre", asa erau definite in1822 Principatele de un ministru de externe al Frantei 92 . . . mal-gré les titres pompeux qu'on nous donne - scria Grigore Ghica lui Gentzin 1826 - nous ne sommes que des personnes subalternes dans l'Empireottoman" 93. Cu toate acestea, cei doi domni i mai ales Ghica au fgcutfatä problemelor externe cu care erau confruntati. Interesul pentru pro-blemele politice nu era, de altfel mic. . . . im Bucarest tout est politi-que, comenta consulul general Kreuchely in 1822, tout parle diploma-tie". Referindu-se la congresul de la Verona, tot el remarca el cenom retentit si souvent que môme la lie du peuple le connaît" 95.

Dar domnii pgmInteni erau departe de a avea o situatie de invi-diat. Conflictul dintre cei doi domni i o parte a boierimii a continuatin cursul celor sase ani ai domniei lor. 0 parte dintre boieri i dintrecei mai insemnati nu s-au intors in patrie cleat foarte tirziu, uneltindnecontenit pe IMO imperiile crestine limtrofe ori pe lîngim Poartä. Inc&de la numirea celor doi domni, reis efendi-ul le spusese noilor principi

membrilor celor doug deput1tii . . . sI iubiti pe domnii vostri,precum i ei pe boieri ca cu boierii dimpreund sg ocirmueascl tara bine

dreptate" 96. Atit Sturdza cit i Ghica s-au sträduit ins1 im-

Documente Hurmuzaki, vol. X, p. 186.96 V. Georgescu, Din corespondenja diplomaticd a Teirli Romane6ti (1823-1828), Bu-

curesti, 1962 (se citeazá: Din corespondenja...), p. 125.89 Documente Hurmuzaki, vol. XVI, p. 1100.89 Din corespondenja..., p. 40, nota 4.89 Manolache Dräghici, op. cit., tomul II, p. 166." Ibidem, p. 165." Documente Hurmuzakt, vol. X, p. 180-181, 201; Manolache DrAghici, op. cit., to-

mul II, p. 173." Documente Hurmuzaki, vol. XVI, p. 1077.98 Din corespondenja..., p. 202.84 Documente Hurmuzaki, vol. X, p. 198.

Ibidem.96 Mihall Kogálniceanu, op. cit., tomul III, p. 445; Manolache Draghici, op. ca., to-

mul II, p. 154.

cu

88

"

si

skid

www.dacoromanica.ro


punk punctele de vedere, desi i boierii opozanti, ícînd uz de dreptultraditional al boierimii de a se adresa Portii, nu si-au incetat activitatea.Pe acest ultim drept îl evocau in 1824 lui Ionitk Sandu Sturdza opo-zantii, declarindu-i Pentru a nu fi rkspunzktori, pentru a selpa ca-petele noastre, trebuie sä trimitern deputatii nostri la Constantinopol,pentru a spune adevkrul faptelor". Ei i-au cerut pasapoarte i cai depostá ! Chid au fost opriti la trecerea Siretului, a avut loc la Iasi, lacurtea domneasck, o manifestatie de protest condusk, de mitropolit. A-junsi pink la urmk la Silistra, seraschierul a refuzat, inainte de a primio porunck a Portii, dind curs cererii lui Sturdza sk-i opreasck pe trimiiiopozitiei. Acesti boieri, spusese el, nu se due la rusi, nu se due laenglezi, nu se due la francezi i nici la alti stráini ; ei se due la stk-pinul nostru al tuturor. Nu Indráznesc opresc" ! 97

ACTIVITÄTILE CONSULARE IN PRINCIPATE

La inceputul domniilor pilmintene, Poarta a cerut restringerea ac-tivitätilor consulare in Principate, pretinzind chiar, initial, ca acesteaWá nu se desfksoare cleat la Bucuresti si ea greci sk nu fie cuprinsi inpersonalul consulatelor stráine 98. Relatiile cu Rusia nu s-au statornicitIn mod regalat declt spre sfirsaul celor douä domnii, deosebit de prezen-tá A fost insk Austria, mai ales in Tara Româneasek, uncle legáturiledintre Grigore Ghica i consulul general Fleischhackl von Hakenau aufost strinse i unde cavalerul de Gentz, apropiat al lui Metternich, îlsfktuia prin corespondenta sa pe domn ; in Moldova, in schimb, relatiilelui Ionitk Sandu Sturdza cu Lippa, bancher brasovean, numit consulal Austriei la Iasi, au fost proaste. Relatiile cu Prusia - importantáachizitoare de cai in Moldova 99 - i cu Franta nu au avut in epock oinsemnátate prea mare.

Austria - cu un consulat general la Bucuresti, cu un consulatla Iasi, cu numeroase starostii i eu 2400 de supusi i protejati in 1822(inclusiv supusii rusi aflati atunci temporar sub protectia habsburgick inlipsa functionárii consulatelor ruse) nu), prusia cu un consul la Bucu-resti i un viceconsul la Iasi i cu 100 de supusi ori protejati, Franta -err ina consul la Bucuresti i un cu viceconsul la Iasi si 40 de supusi siprotejati, in 1822101, Anglia - cu un consul la Bucuresti incepind. din1826, cind Blutte a avut audienta solemná de prezentarem - i Rusiacu un consulat general la Bucuresti i un consulat la Iasi, care nu si-aureluat insk activitatea cleat din 1826, au fost puterile cu care au existatrelatii la nivel consular in timpul domniilor pkmintene. Consulatele ar-borau pavilioane, ea i armoariile statelor respective. Localurile lor fu-seserá achizitionate - la Iai - de bresle1", iar autoritátile le aveau in

97 Documente Hurmuzaki, vol. X, p. 269.98 Din corespondenta..., p. 84; Reo. 1821. Doc. ext., p. 444.99 In octombrie 1824 a fost autorizat exportul a 1200 cai spre Prusia (Documente Hur-

muzaki, vol. XVI, p. 1170).loo lbidem, p. 1079.101 lbidem.192 Documente Hurmuzaki, vol. X, p. 355.103 Documente Hurmuzaki, vol. XVI, p. 1157.

www.dacoromanica.ro

512 Dan Berindei 18

grijä, la Bucuresti localul consulatului general al Rusiei fiind reparat pecheltuiala Tkii Românesti164. Tot autoritätile asigurau aprovizionarealor106 si acordau personalului consular armmite tainuri ori privilegii,consulul general al Austriei beneficiind astfel de um numb-4' importantde scutelnici106.

Leg 'aura consulatelor cu guvernele lor era asiguratä, printr-un sis-tem de cunen i prin scrisori (o scrisoare fAcea de la Paris intre 22 si25 de zile, in schimb un curier a sträbätut distanta dintre LondraBucuresti in 15 zile)107. Uneori curierii eran retinuti ori intirziati (incarantinä, de austrieci, care, profitind de aceasta, incercau sä cunoascäcontinutul mesajelor), prin retinere uneori de &Are turci ori prin intir-zierea eliberärii de &Are ei a tescherelelor de drum 108.

autoritätilor muntene i moldovene cu consulatele eraudiverse. Unele erau legate de supusii i protejatii fiecitrei täri procesein care erau implicati sträinii, care intrau in atributiile logofetiei de stet-ini - in Tara Româneascä - sau departamentului de pricini sträine -in Moldova ; activitatea negustoreascä i mestesugäreascg, a sträinilor ;arendkiile de cätre supusi i protejati sträini ; chestiunea supunerii a-celorasi la obligatii fiscale, ceea ce consulii respingeau in general, etc.Dupä, revolutia din 1821, Poarta a impus mäsuri de expulzare ori decontrol a sträinilor, räspunzind pentru aceasta i unor reclamatii venitedin Principate ; aceste mäsuri vizau in special pe balcanici, dar in faptele erau extinse si la ceilalti sträini. Ind, in februarie 1826, Ionitä SafiduSturdza reclama Portii activitatea nocivä a unor sträini in Moldova(camätä, bancrute, falimente i chiar i cäsätorii interesate cu pämin-tence)109. Comisia care s-a format in Moldova, a functionat In anii 1824- 1825 pentru a examina situatia sträinilor, caz dupä caz. Lucrkile eis-au tärägänat, in parte si datoritä lipsei de buizavointä a reprezentan-tilor consulatelor, dar i lipsei de interes a comandantului corpului deocupatie otoman, care cämta a-i prelungi activitätile pentru a avea unpretext sä nu evacueze Moldova110. Dacä, Ionitä Sandu Sturdza s-a a-rätat, in general, dur fatä de sträini, viceconsulul prusian Margotti ra-porta din Iai, la 20 februarie/3 martie 1826 : L'esprit diplomatique deceux qui gouvernent la principauté est constamment dirigé contre lesétrangers" in, el invinuind astfel de xenofobie i pe dregAtori. GrigoreGhica a cäutat sä eludeze expulzärile de balcanici, lucru pe care l-a simkturisit lui Gentz in 1824112. Oricum, stind multi ani in Principate,deci avind o lungä experientä, consulul prusian Sreuchely raporta la14/26 mantic 1826 lui von Miltitz, reprezentantul Prusiei la Constantinopol

. . . Si l'on veut ôtre juste cependant, il faut convenir que les étran-gers aussi, oubliant Phospitalité dont ils jouissent et les égards et la re-connaissance qu'elle devrait leur inspirer, et la majeure partie d'eux

124 Documente Hurmuzaki, vol. X, p. 352.122 Ibidem, p. 139.122 Ibidem, p. 272.107 Documente Hurmuzaki, vol. XVI, p. 1092, 1111.122 Ibidem, p. 1125; Documente Hurmuzaki, seria nouil, vol. II, p. 746, 809.122 Documente Hurmuzaki, vol. X, p. 342.no Documente Hurmuzaki, vol. XVI, p. 1160.111 Documente Hurmuzaki, vol. X, p. 343.112 Din corespondenla..., p. 117-118.

ii

Relaiile

www.dacoromanica.ro

19 Politica externd (1821-1828) 513

enchérissant, sur les vices qu'ils bläment et critiquent, ne negligent au-cune occasion où ils espérent de pouvoir piquer le prince ou les indi-Ones" 113 Era o opinie care dezvgluia anumite realitAti.

Dar relatiile autoritgtilor cu reprezentantii consulari ImbrIcau ione aspecte. Reprezentantii puterilor fIceau vizite mini domn sau ce-luilalt 0 aveau intrevederi cu boierii ; audientele de prezentare ocazionauadevkate solemnitäti, agentilor sträini organizindu-li-se totodatg ala-juni 114 Reprezentantii consulari erau invitati la solemnitäti 0 la baluri,erau ragati sg participe la iluminatiile publice cu ocazii festive, erau in-vitati la nunti ale rudelor domne§ti ori marilor boierin6; la rindul lor,ofereau mese cu prilejul zilelor nationale ale tgrilor lor 116 ori chiar lazilele lor onomastice 117 ; de Pa§ti Eiceau 0 primeau vizite lls Cu Gri-gore Ghica relatiile au fost mai cordiale, Ionitg Sandu Sturdza argtin-du-se insg mai reticent (spre sfir0tul anului 1825 el nu primea in audientepe reprezentantii strgini fgrg ca acestea sg fi fost solicitate din timp) 119Eelatiile consulilor intre ei ridicau 0 ele probleme. Dacg Fleischhacklvizita pe comandantul corpului de ocupatie otoman, Hugot, consululFrantei, refuza s-o facg, considerindu-se acreditat doar pe lingg domn ;tot el n-a ie0t inaintea lui Minciaki, eind consulul general al Rusiei ti-aluat postul in primire la Bucure§ti, in 1826, cum a fti,cut-o tot Fleisch-hackl 1".

PRINCIPATELE SI MARILE LMPERH LIMITROFE. VIZITE ALE LJNORPERSONALITATI STRAINE

Relatiile erau purtate cu toti reprezentantii strgini, dar neindo-ielnic imperiile zonei beneficiau de un interes mai accentuat, de situatiiprivilegiate. Atit comandantii corpurilor de ocupatie otomane, cit 0divan-efendisii - cite unul in fiecare capitalg, in preajma domnului res-pect./ - exercitau un adevgrat control §i repetate imixtitmi. Nu intim-plitor s-a ajuns insä intr-o targ sau alta la conflicte fit* intre domni0 ace0i dregkori otomani. Intr-un pamflet din epocä erau definite le-giturile dintre puterea suzerani §i cele doug state autonome romäne0iastfel : . . . neamul românilor 0 moldovenilor 0 de se vede sub stg-pinirea Portii . . . dar acesti stipinire este cerutä 0 primitg de in00 einumai cu chip de protecfie tocmitä pi amatei prin contracturi" 121 (subli-niere D.B.). Daruri costisitoare §i bani erau trimi0 la Constantinopol ori

113 Documente Hurmuzaki, vol. X, p. 345.n4 Documente Hurmuzaki, seria noud, vol. II, p. 856-857; Documente Hurmuzaki

vol. X, p. 203; Ibidem, vol. XVI, p. 1089-1090.112 lbidem, vol. X, p. 213-214, 227; vol. XVII, p. 33.118 Ibidem, vol. X, p. 242; Ibidem, vol. XVI, p. 1086-1087.117 Ibidem, vol. X, p. 258.118 Ibidem, p. 227.In Ibidem, p. 334.1" lbeclem, vol. XVI, p. 1105-1106, 1129.121 1. C. Filitti, O. M., p. 113.

www.dacoromanica.ro

514 Dan Berindei 20

paplelor dungrene, dupg cum retributiile asigurate divan-efendisi-ilorerau menite a-i face mai maleabili122, mai ales cg sfaturile acestora7)trebuiau" urmate ! 123

Cele doug tgri au fost mentinute practic sub ocupatie ping la mij-locul anului 1826, iar relatiile Cu puterea suzerang au reflectat ping laconventia de la Akkerman o accentuare a dependentei, atit fatg dePoartg, cit i fatg de pasa de Silistra. Acestuia din urna, in vizitg laGiurgiu i Brgi la, in toamna anului 1823, i s-au trimis daruri, atit deGhica cit si de Sturdza, prin cite o deputatie 124 Scriind despre urmärileevacugrii Priucipatelor, Gentz considera in acelasi an cg ea nu puteafi consideratg completg tant que les pachas de Giurgevo, de Silistrieet de Widdin seront plus puissants que les hospodars" 123.

Inexistenta unor forte anuate nationale a folosit ca pretext pentruprelungirea ocupatiei ! Amestec in administratia publicg, - mergindping la destituirea ori numirea unor dregatori - ori ping la interventiiin problema aproviziongrii cu piine a Bucurestilor, uriase cheltuieli (inprimele 15 luni ale domniei lui (Mica fatä de un total de cheltuieli de5 576 019 piastri, 3 558 650 piastri au reprezentat cele turcesti" si din-tre acestea 1 651 590 piastri cheltuielile ocazionate de corpul de ocupatie ;chiar i in 1827 doar o treime din bugetul Tgrii Românesti mergea la aco-perirea trebuintelor interne ale tgrii, restul Lind folosit de domn si dePoartg)126, executii capitale, ocuparea caselor celor mai frumoase, pre-tentii bgnesti ale comandantilor otomani (mai ales cind s-a apropiatmomentul evacugrii !), tensiuni intre acestia, deoparte, domni i boieride altg parte, toate acestea au fost urmgrile ocupatiei. Autonomia tgri-lor a fost, in consecintg gray lezatg 127 Dar se constatg, totodatästrgduinta domnilor de a limita imixtiunile comandantilor otomanide a-i subordona autoritätii lor si de asemenea de a se ajunge la retra-gerea corpurilor de ocupatie. Desigur aceste lugri de pozitie, se combinan,in circumstantele date, cu manifestgri uneori servile : un comandant turca pgräsit IaF,di condus de beizadelele domnesti 128, primind pe comandantfA pe divan-efendisi domnul muntean a aminat audienta unui consul,daruri färg numgr etc. Oricum, in toamna 1824 autoritatea coman-dantilor corpurilor de ocupatie - limitate i ele la 1000, respectiv 500de beslii -a suferit o scgdere, cind functia a trebuit sg fie incredintatgunor ofiteri de grad mai mic, numiti de domni, dar la recomandareapasei de Silistra 123; in primgyara 1826 domnii au fost autorizati sä nu-meascg direct pe acesti basbesli-agale, recrutindu-i dintre apropiatiilor 13°. Abia atunci, practic, ocupatia a luat sfirsit.

122 Documente Hurmuzaki, seria nou5, vol. II, p. 923 - 924.123 Poarta, potrivit unui raport al lui Kreuchely din 2/14 august 1824, avait intimé

au prince de la Moldavie de se conformer aux conseils du nouveau Divan Effendi (DocumenteHurmuzaki, vol. X, p. 290).

124 Documente Hurmuzaki, seria nouä, vol. II, p. 942, 943.126 Gentz, op. cit., vol. IL p. 209.128 Documente Hurmuzaki, vol. XVII, p. 29-30; I. C. Filitti, op. cit., p. 147.12? Vezi pentru problema autonomiei i Anastasie Iordache §i Stan Apostol, Aptirarea

autonomiei Principatelor române, 1821-1859, Bucurqti, 1987, p. 30- 40.128 Documente Hurmuzaki, vol. XVII, p. 32.129 Din corespondenfa..., p. 194.18° Ibidem, p, 209-210; Documente Hurmuzaki, vol. X, p. 353.

E,d

www.dacoromanica.ro

21 Politica externA (1821-1828) 515

Dar §i dupg aceea, ca §i dupg, incheierea conventiei de la Akkermaudependenta fatg de. Poartg a continuat sg, fie evidentg. In ianuarie 1827,Grigore Ghica ii primea in audientá solemng cu alai pe mehmendarul oto-man trimis s1-1 insoteaseg, pe Ribeaupierre, noul reprezentant rus la Con-stantinopol, dindu-i §i. el dreggtorului otoman un mehmendar (meh-mendar ce mehmendar" remarca ironic Kreuchely !) 1 31 j in primávaraanului 1828, tot Ghica a refuzat sg inggduie repararea drumului spreCiineni spre a nu se compromite fatg de puterea suzerang prin aceastáactiune de ameliorare a leggturilor eu Imperiul habsburgic 132 §i citevazile inainte Ioniá Sandu Sturdza trimitea la Constantinopol un dar de150 de cai ! 133 In urma rgzboiului ruso - turc din 1828 - 1829 si atratatului de la Adrianopol gradul de dependentg, se va atenua !

Leggturile cu Rusia fiind practic intrerupte multi ani, cele cuAustria au fost, in schirnb, intensificate, in timpul domniilor pgmintene,dad, nu atit de &are Moldova, unde conflictul personal dintre domnconsulul habsburgic a grevat asupra acestora, de§i. Sturdza s-a sträduit

pästreze bungvointa Vienei, eit mai ales de cgtre Tara RomAneaseg.Pentru Grigore Ghica, Fleischhackl de Hakenau era un satuitor pe ca-re-1 consulta provocind chiar iritarea comandantului corpului de ocupa-tie otoman 134 ii corespondenta sa eu Gentz a avut un rol esential inorientarea sa politicg. Un reviriment in favoarea Austriei i in daunaRusiei s-a petrecut i in rindurile boierimii 1 38. In toamna anului 1825,consulul Frantei remarca cä domnul muntean compte entièrement stirla protection de l'Autriche" 136 Invidios pe situatia pe care §i-o creasecolegul sgu, consulul prusian Kreuchely considera, in toamna anului1824, &A nici eel putin un ispravnic nu putea fi numit fárá ca Fleisch-hackl sg fie consultat ; el mai insinua cg internuntiul Austriei la Constan-tinopol ar fi fost subventionat de Ghica ! 1 87 Oricurn, in primgvara a-nului 1826, domnul Tgrii Romgne§ti 11 definea pe Metternich drept legarant tutélaire de sa tranquillité" 1 38. Strinsele raporturi au continuat§i dupg ce Rusia §i-a redobindit pozitia predominantg. In privinta luiIonitg Sandu Sturdza, acesta tinea sg-1 salute pe un arhiduce austriacin primgvara 1823 139, iar, in toamna aceluia§i an, cind Ghica n-a in-drgznit s-o facg, a trimis o delegatie pentru a complimenta pe impgra-tul Francisc I, ca i pe tarul Alexandru I, eu prilejul intilnirii celor doimonarhi la Cernguti140.

Cea dintii reluare de contact oficialg en Rusia a avut loc in toamnaanului 1823, in Tara Româneascg, eind consilierul Minciaki a trecut prinBucure§ti in drum spre Constantinopol. Ping atunci Pini i apoi el, sta-biliti la Sibiu, frinaserg, procesul de normalizare" i totodatá §i eel aloricgrui progres. . . . orice propu.nere de inovatii sau orice proiect de

Documente Hurmuzaki, vol. X, p. 398.188 Ibidem, p. 443.128 Ibidem, p. 444.186 Ibidem, p. 317.188 Documente Hurmuzakt, seria nouA, vol. II, p. 929.286 Documente Hurmuzaki, vol. XVII, p. 34.I" lbidem, vol. X, p. 302.189 Din corespondenja..., p. 208.289 Docnmente Hurmuzaki, seria nouA, vol. II, p. 939.

Ibidem, p. 939, 944-945.140

b

gi

sa-si

m

www.dacoromanica.ro

516 Dan Berindei 22

schimbare in vechile institutii ale tgrii au fost totdeauna reprobate deimpgrat", scria la 12/24 mai 1823 Minciaki lui Mihail Sturdza 141 Acestadin urmil s-a aflat in rindurile opozitiei magnatilor" impotriva rudei salede pe tronul Moldovei, aatindu-se totodatá, asiduu corespondent aldemnatarilor tari§ti, un plecat slujitor al Rusiei. Atit Minciaki, Woepind din ultimele luni ale anului 1823, cit i gerantul consulatului Kotovdin vara anului 1826 pira la sosirea lui Minciaki de la Constantinopol laBucure§ti, ori noul reprezentant al Rusiei pe ling6, Poart5, Ribeaupierreau desf4urat activitatea lor de control 0 de imixtiune treptat accentu-at'á, mai ales in ultimii ani ai domniilor pämintene. Dar 0 pin5,Ghica îi manifesta ingrijorarea fatsá de amenintgtorul vecin, atuncicind. scria lui Gentz, in septembrie 1823, rugindu-1 a face s'5, parviná laPetersburg quelques mots en ma faveur", deoarece, remarca el, il esttoujours bon pour un prince régnant de Valachie, quand il est bien vade la Russie" 142. Un an mai tirziu, tot el nádájduia cá va fi evitatá re-venirea la timpurile cind Rusia se mélait ouvertement et donnait pourainsi dire la loi dans les affaires du gouvernement" 143 N-a fost ins&decit o iluzie, deoarece Indatá dupá normalizarea relatiilor ruso-turce,Principatele au resimtit prezenta apásátoare a Rusiei tariste. Bilantul

va face, in februarie 1828, Kreuchely lui von Miltitz, scriind : Le con-sul général de Russie continue de conduire les affaires de la principauté" ;el adaugà" cá principatele acceptase la tutelle moscovite" 144. Sub pre-siunea interventiilor consulare ruse aveau loc schimbári in rindul dregl-torilor. Tot Kreuchely remarca ceva mai inainte el Grigore Ghica tre-mura" in fata lui Minciaki i ca in urma conventiei de la Akkerman,ca prin inriurirea unei baghete magice", Rusia a devenit le grandpivot autour duquel tournent les boyards" 148. In realitate, fatá de pre-siunile consulare tariste o parte din boieri îi dezváluiau reticentele.Noul consul rus sosit la Iai in aprilie 1827 a sfir0t prin a irita jus-qu'á des boyards du parti russe" 1461 iar Constantin BAláceanu exclama :42 Quel honneur y a-t-il encore d'être prince, lorsqu'un Domnando vient6, la Cour y gronder et commander le hospodar" 147. Nous savons que laRussie ne nous protége, declara lui Kreuchely un grup de boieri munteni,que pour nous dominer, qu'elle ne garantit nos priviléges que pour endépouiller 6, la première occasion" 148. De0 bogat dáruiti, reprezentantiitarului Nicoale I s-au argtat duri fao de cei doi domni (pe care multiani nici nu i-au recunoscut !) i mai ales fatä de Ionitg Sandu Sturdza,care, la rindul slu, a refuzat E,' se incline totdeauna. In prim5,vara 1828,cind armatele ruse au intrat in Principate, domnul Moldovei a fost sor-tit unui exit fortat, in timp ce, mai abil, Ghica a obtinut reilitrarea sain viata privatá in capitala principatului unde domnise.

Prin Principate au trecut, in timpul domniilor pä'mintene, un irde personalit4i, in primul rind reprezentantii marilor puteri acreditati

141 Documente Hurmuzaki, supliment I, vol. IV, p. 17; I. C. Filittl, op. cit., p. 153.142 Din corespondenja..., p. 86-87.145 Ibtdem, p. 154.149 Documente Hurmuzaki, vol. X, p. 441.145 Ibidem, p. 430.146 Ibidem, vol. XVII, p. 48.147 lbidem, vol. X, p. 415.148 Ibidem, p. 4167

atunci,

1l

www.dacoromanica.ro


pe lîng Poartä, in drum spre sau venhad de la Constantinopol. Rindpe rind, s-a-a perindat printr-una sau prin amindou5, capitalele, Latzow

Ottenfels, interrmnti ai Austriei, lordul Strangford, ambasador brita-nic, reprezentantii francezi La Tour Maubourg i Guillemont, cel spa-niol Zéa, cel rus Ribeaupierre, dar i un bun cunoscätor al destinelor Prin-cipatelor ca fostul consul englez Wilkinson ori Hudson Lowe, temnicie-rul" lui Napoleon I in insula sf. Elena ! Toti acestia s-au bucurat de in-treaga atentie, mai ales cind domnii primeau i recomandatii ale Portii,

atunci, ca i consulilor nou veniti in post, nu numai meh-mendari insotitori, ci i bucätari i chiar cofetari ! Aceste vizite, desiin general scurte, au contribuit la treptata receptare i integrare a sta-telor românesti in circuitul politico-diplomatic european.

RELATIILE DINTRE CEI DOI DOMNL REPREZENTAREA LOB PESTEHOTARE. RECEPTAREA I TRANSMITEREA INFORMATHLOR

INTERNATIONALE

Raportmdle dintre cei doi domni päminteni n-au fost din cele maibune, desi timpul petrecut impreunä de ei in primävara i vara anului1822 ar fi trebuit s contribuie la apropierea bor. Ghica vorbea de pur-tarea nerezonabilV a lui Sturdza, in primävara 1824, de0 tot atunciinforma pe Gentz c5, domnul Moldovei -tinuse seama de sfatul säu inrelaiile cu opozitia boiereascä 142 Ceva peste o jumätate de an mai Ur-ziu, in februarie 1825, Ghica reprosa colegului säu de la Iasi nerusina-rea" de a-1 fi acuzat la Poartä de a se fi apropiat prea tare de celelalteputeri !15° Peste un an se zvonea cä Sturdza avea sä obtinä domnia,mai importantä, a Tgrii Romänesti 151. Exista, neindoielnic i o deosebi-re de comportament intre cei doi domni, Ghica arätindu-se mai euro-pean" si el deschizind aatf el drum, desi incä timid, diplomatiei moderneromfinesti.

Amindoi domnii au avut reprezentanti peste hotare. La Con-stantinopol ei au trebuit sä-si trimitä cite un fiu, care n-au fost doarostateci, ci i bas-capuchehäi. Constantin Ghica a stat pinä in 1827 incapitala imperiului, iar Nicolae Sturdza pinä la capätul domniei tatäluisäu, el si insurindu-se la Constantinopol, in 1824, cu o boieroaicä ve-nitä din Moldova, in prezenta mamei, fratilor i surorii sale, slujba ofi-ciind-o patriarhul 152. Adjunctii beizadelelor, capuchehaiele efective, n-aufost personalitäti importante, exceptie fkind - din 1826 - pe planulinsusirilor sale, doar Iordcä Täutu, trimis sä slujeasc5, la agentia Mol-dovei de la Constantinopol, dupä ce fusese secretar al domnului153.Ceilali: armasul Bosie (care stia turceste), Costache Jora, Milo pentruMoldova, ori stolnicul Mavrodi, clucerul Ionitä, Ivancea ori Grigore Cä-linescu pentru Tara RomäneascI 154 nu corespundeau trebuintelor reale

145 Din corespondenfa..., p. 130-131, 137.115° Ibidem, p. 168-169.151 Documente Hurmuzaki, vol. X, p. 345.152 N. Iorga, Acte i fragmente..., vol. II, p. 708-709.152 Vezi Emil VIrtosu, lonicii Tdutut, 1795-1830, BucureFti, 1974.154 Manolache DrAghici, op. cit., tomul II, p. 161, 171-172; Documente Hurmuzakt,

vol. X,:p. 286: Ibidem, vol. XVI, p. 1116; Din corespondenia..., p. 33; Mihail Guboglu,Catalogal documentelor turcgti, Bucure§ti, 1960, vol. I, p. 331.

4 -c . 3190

trimitindu-li-se

www.dacoromanica.ro

518 Dan Berindei 24

de reprezentare i informare ale celor dou5 ; o exceptie a reprezen-tat-o Litscgrache Sturdza, rud i apropiat al domnului Moldovei, cumulte inarcin5ri secrete" 155, care a murit Ina la Constantinopol in-data dup5 sosirea sa 156, Despre ceilalti, consulii strilini se arltau nein-duriltori in aprecieri, desi nu totdeauna drepti. Les nouvelles que sesagents lui donnent de Constantinople, scria dispretuitor consulul fran-cez Hugot, la 28 aprilie/10 mai 1823, font rire de pitié" 157, iar consululKieuchely remarca ltd. el, la 15/27 mai 1824, c5, reprezentantii domnuluimuntean erau des individus inactifs, ineptes et nullement faits pour leposte qu'ils occupent", ei lsînd pe domn dans une parfaite ignorancedes relations politiques" 155 Cei doi domni au avut fiecare cite un re-prezentant la Viena, Alexandru Belu pentru Tara Romäneasc5, i Gheor-ghe Asaki pentru Moldova ; prin cel dintii Ghica a aflat importantetiri politice pe care le-a putut transmite cu prioritate Portii 156, iar cel

de-al doilea il ajuta pe Sturdza s'a", pareze uneltirile opozitiei magna-tilor"16°. Din toamna 1825, Grigore Ghica a devenit mai circumspectfat5, de agentul au de la Viena, dup5 ce fusese nevoit sä adopte mäsurirepresive impotriva tat5lui acestuia tefan Belu 161. La centru" cei doidomni aveau in preajm5, in ceea ce privea purtarea politicii din afarl, peIonità, T5utu1162 FA pe vornicul Dr5"ghici la Iasi 163 pe doctorul ApostolArsache la Bucuresti i neindoielnic pe postelnici, in general rude aledomnilor. Arsache, un monsieur en habit 5, la franque", intitulat se-crétaire des relations étrangères" 164, bine pl5tit pentru rosturile salemedico-diplomatice (4000 de piastri pe lung !) 165, uneori criticat prinpamflete 165, a jucat un rol important in europenizarea" activitätii di-plomatice romänesti, el fiind, de altfel, preferat contelui" de Bellevalcare, in 1824, a incercat s5-0 recapete postul de secretar pe care-I de-tinuse cu doug decenii inainte i venise pentru aceasta si la Bucuresti 167Pentru a completa imaginea aparatului diplomatic " al Tärii Românestiin epocl mai trebuie amintitä functionarea unor capuchehäi In cet54ileotomane de la Dunäre ori in preajma lor : la BrAila, la Rusciuc i Giur-giu, la Calafat (respectiv Vidin) si la Silistra, posturi ocupate uneoride stráini (armeanul Bedros Hanimoglu la Calafat, apoi tot el la Giur-gin i Rusciuc) 165

Spre deosebire de Sturdza, mai pasiv i mai putin priceput, Gri-gore Ghica a, dat curs indicatiei, pe care o primise la desemnarea sa ladomnie, de a tine la curent Poarta, ca i predecesorii säi, cu evenimen-

155 Manolache Drághici, op. cit., tomul II, p. 171-172.155 Documente Hurmuzald, vol. XVII, p. 1.157 lbidem, vol. XVI, p. 1100.158 Ibidem, vol. X, p. 278.156 Ibidem, vol. XVI, p. 1148.160 Documente Hurmuzaki, seria nouil, vol. II, p. 919-921.161 Documente Hurmuzaki, vol. XVII, p. 27; Din corespondenfa..., p. 230-231.ieo Manolache DrrIghici, op. cit., tornul II, p. 168.168 Acestuia i s-au signet hIrtiile la aderea lui Sturdza, (vol. XXI, p. 14)-164 ibidem, vol. X, p. 216.

lbidem, p. 431.166 C. Filitti, op. cit., p. 133.167 Documenle Hurmuzaki, vol. XVI, p. 1100, 1145; Din corespondenfa..., p.- 144-145.166 Mihail Guboglu, op. cit., vol. I, p. 300-301, 302, 312, 314, 317, 329, 331, 350,

356, 359-360 etc.

i

ii

I.

www.dacoromanica.ro

25 Politica externd (1821-1828) 519

tele din lume. Pozitia delicatä pe care o ocupa in aceastä privintä eradezväluitä chiar de damn lui Gentz, in 1826 : Mais si la Porte regardecomme un crime les relations des princes avec les (Strangers, lorsqu'elleslui paraissent trop intimes, elle vent, elle exige mélne, ii scria el, commeun devoir attaché e& leur poste, qu'ils lui fassent connaître les nouvellesde l'Europe et qu'ils entretiennent pour cet effet une correspondancedans l'étranger" 169. Domnul trebuia sit taimitä rapoarte marelui vizirobligatie stabilitä prin firmanul de numire170 dar el mai informape seraschierul de Siistra i uneori i pe pasa de Brill la 171. Informatiasa trebuia sit fie la zi" i nu de putine ori ea reprezenta o noutate"pentru dregätorii otomani172. Sursa principalit de documentare pe caresi-a ales-o Ghica a fost schimbul de scrisori cu Gentz, care fusesecorespondentul predecesorului situ Alexandru Sutu 172. Neindoielnic citacest prilej a fost folosit si de austrieci pentru a transmite stirile ce leconveneau, prin intermediul domnului muntean, Portii otomane. Tre-buie insä remarcatit arta" lui Ghica in transmiterea informatiilor re-zultate din acest dialog indirect al Austriei cu Poarta al cärui interme-diar era el. Ca un fel de arbitru", el selectiona i prelucra, transmitindceea ce i se piirea nedittmittor". Ironizat pe nedrept de consulul Hu-got 174, care probabil cä nici nu stia cä inert de la sfirsitul anului 1822Ghica intrase In corespondentä cu Gentz, domnul muntean reprezentao importantä sursä de informatie a Constantinopolului. Totodatä, marelevizir 11 mai folosea, cind era cazul, pentru transmiterea unor scrisori&are barbati de stat europeni, cum acest lucru s-a intimplat in 1828,cind a avut de comunicat scrisori ministrilor de externe britanic i fran-cez 175 In intocmirea rapoartelor sale Ghica lucra probabil numai eu Ar-sache176, analizind cu multä bägare de seamit informatiile i comenta-ride transmise lui Gentz sau citite in organele de presit pe care domnulle primea la Bucuresti. El evita sit irite" i läsa, in consecintä, deopar-te pasagii supärätoare" sau ceea ce ar fi putut sit incurajeze Poartadans ses erreurs"177. Corespondenta sa cu Gentz este interesantitprin uncle aprecieri pe care le fitcea domnul, dezvitluindu-se ca un con-servator, in general situat pe pozitii apropiate Austriei 175. Dar oare nuera si aceasta o tacticI I Mai trebuie remarcat cä, extrem de prudent,Ghica a evitat sä se angajeze schimb de corespondentä cu Let,-

162 Din corespondenfa..., p. 203.110 N. Iorga, Acte §i fragmente..., vol. II, p. 648.171 Mihail Guboglu, op. cit., vol. I, p. 304, 313, 323, 345-346, 387 etc.172 Vezi, de exemplu, scrisoarea de confirmare l multumire a marelui vizir din 1823

(Ibidem, p. 309).1" Vezi vol. II §i III din Gentz, Déptches inédites aux hospodars de Valachie du che-

valier de...174 Documente Hurmuzaki, Vol. XVI, p. 1107, 1119-1120.175 Mihail Guboglu, op. cit., vol. 1, p. 480.176 In noiembrie 1823 scria lui Gentz: ...exception faite de moi et de mon secré-

taire l'ceil d'un tiers n'atteint jamais les pieces qui me parviennent de vous", iar altädaté:ces sortes de communications ne seront jamais vues ni connues que de moi exclusivement"(Din corespondenfa..., p. 100, 102).

277 Ibidem, p. 188 -189.178 La un moment dat scria In legéturé cu lupta de eliberare a grecilor: rnaudite

insurrection", ori' and datd cerea a nu se da satisfactie strbilor deoarece erau rdsculati I(Ibidem, p. 187, 207).

si

intr-un

-

gi

www.dacoromanica.ro

520 Dan Berindei 26

tzeltern, ambasadorul austriac in Rusia i chiar a evitat sä räspundä,unor scrisori ale lui Strangford ! 179 . . . mon principe, scria chiar ellui Gentz, la 22 ianuarie/3 februarie 1824, . . . est de n'avoir de corres-pondance avec aucun ministre étranger pour ne point paraître A, ma courque je me prAte une influence étrangre"19°. Dar activitatea aceastaa lui Ghica este relevantä si din punctul de vedere al orizontului säupolitic international. El se aratä interesat de evolutia evenimentelordin Franta, din Spania ori din America de Sud. Motivatia interesuluisiíu pe care o evocä el lui Gentz, in februarie 1825, este relevantä !Soarta fostelor colonii spaniole din America i se pare a ofen i täriisale les mômes chances", ajungindu-se si in privinta ei la o solutie si-milarä

AFIRMAIII ALE AUTONOM1EI $1 TENDINTA DE NEATIRNARE

Cu toatä situatia delicatä in care s-au aflat, domnii päminteni s-austräduit afirme autonomia tärilor lor. Sturdza a avut mai multeconflicte cu consulii acreditati la Iasi, in prinml rind cu. Lippa, consululhabsburgic ; In ultimele luni din 1825 se solidarizaserä insä cu acestaksi reprezentantii prusian i francez, iar hi 1826 au apärut divergente laIasi intro consulatul francez i aga in legäturä cu tinerea unui bal intimp de epidemie 192. Mai important si mai principal a fost conflictullui Ghica cu Hugot, consulul Frantei, pricinuit de incercArile acestuiade a sprijini pe un berar sträin, Krebs, care nu voia sä -tinä in seamädreptul de monopol ce fusese acordat altuia. In situatia conflictualä cese crease, Grigore Ghica a adresat o scrisoare contelui de Guillemont,ambasadorul Frantei la Constantinopol, In toamna anului 1826, prin carea adoptat o atitudine fermä fatä de incälcarea drepturilor sale si aletärii . . . est inconcevable, scrisese el demn, comment M. le che-valier de Hugot puisse contester au prince de la Valachie un droit queles trait& ne contestent pas. . . ". M. le consul, mai adilugase el cufermitate i ironie totodatä, parait avoir regardé au-dessous de sa di-gnité d'examiner et de connaitre im peu la constitution et les usages dupays où son gouvernement lui confia un poste honorable" 193. 0 atareluare de pozitie preluda politica de demnitate nationalä a Romanieimoderne.

Aparent, supunerea domnilor päminteni fatä de Poartä a fost de-plinä, ajungindu-se chiar la atitudini de umilintä (in 1823, Ionitä SanduSturdza se aräta dispus sä accepte Constitutia" cärvunarilor doar dacsaPoarta îi dädea acordul !)194, dar dincolo de aparentä exista o altä rea-litate ascunsä. Grigore Ghica a cäutat 85, obtinä rectificarea incälcärilorde frontierit spre Transilvania (fiind si personal interesat ca detinätor

179 ibidem, p. 40, nota 3; N. Iorga, Acte qi fragmente..., vol. II, p. 695.188 Din corespondenfa..., p. 115.181 ibidem, p. 169.In Documente Hurmuzaki, vol. X, p. 334-335; vol. XVI, p. 1143, 1151, 1155, 1156,

1182; vol. XVII, p. 34-36, 42.288 Din corespondenfa...) p. 133.184 Documente Hurmuzaki, seria nouii, vol. II, p. 897.

!

â

sä

il

www.dacoromanica.ro

27 Politica externa" (1821-1828)

al unor 11100i de granitg)185, dar s-a sträduit sg obtinä acela§i lucrula frontiera dungreanä 188, combinind in aceastit privintg fermitatea cuo amabilitate uneori chiar servilä fatg de pa§alele dundrene 187 El scria,de altfel, Ring s oviie lui Gentz, la 8/20 noiembrie 1823 : II estremarquer que dans tous ces firmans la Valachie est représenté formel-lement comme un pays séparé de reste de l'empire ottoman ayant sespropres usages et son gouvernement g part" 188.

Situatia statelor românesti autonome nu era din cele mai bune,datiti fiMd situarea lor la confluenta celor trei imperil ale zonei. Dar,a;a, cum remarca un consul sträin, otomanii îi fgceau iluzii crezind Cilromänii gindean altfel cleat grecii In ceea ce privea viitorul lor statutinternational188. Stgruinta repetatg pentru organizarea unei incipienteotiri natinale1-8° reflecta dorinta de afirmare de sine stgtgtoare. In mai1825, consulul Hugot remarca Cil in pofida a ceea ce el definea a fil'aversion générale des habitants de ces provinces contre le joug otto-man", acetia preferau rester sur un tel pied, tributaires de la Porte"decit A, devenir la proie d'une des deux grandes puissances qui les en-vironnent" 191. Era limpede Cil politica pe care o vor urnaa pasopti*tiiincepea sä, se profileze : ostilitate fatg de toate cele trei imperii ale zonei,oda.05, cu constatarea lucidg a primejdiei mai miei pentru viitorul po-porului român pe care o reprezenta pentru români dominatia otomang.Chiar i lui Gentz, Ghica i-a dezväluit, la 1/13 februarie 1827, a, nu eraclispus pour tout au monde" WA, deving le jouet . . . d'une prépotenceétrangre" si le simulacre d'im prince" 182. In 1824, intr-o adunare con-vocatg, de Ionitg Sandu Sturdza, se exprima dorinta care reflecta evidenttendintele neatirnare : . . . sä ne alcgtuim un stat care sä, inceapg

figurarisi printre altele, un stat stäpinitor cum am fost, dupg privile-guile cele vechi ale tgrii, adia, atirnat cu adevärat i birnic, dar de sinestätgtor, cu pravili i cu puterea sa" 183. In primgvara 1826, Ghica in-forma pe Gentz cä boierii moldoveni ceruserg Rusiei Pindépendance delour patrie ou au moins de nouveaux privilges tenant de l'indépendan-ce" 194. Asertiunea lui Ghica este confirmatä §i de alte izvoare. ConsululLagan raporta astfel din Ia0, la 26 martie/7 aprilie 1827, cg boierii mol-doveni, atit cei Marini", eh i partida rusofilä, doreau une indépen-dance totale, garantie par toutes les puissances" 185. Nicolae Rossetti- Rosnovanu, conducätoral rusofililor, avea i el sä confirme, pestecitiva ani, informatia. El declara, in 1834, diplomatului francez Bois-le-Comte cä, in 1826 Ricuse un memoriu prin care ceruse Pindépendance

10 Din corespondenfa..., p. 221, 227, 233, 237, 240, 244-245.186 Ibidem, p. 160, 227.187 Vezi corespondenta respectivg - rgspunsurile otomane - la Mihail Guboglu, op.

cit., vol. I, p. 286 si urm.188 Din corespondenfa..., p. 97.159 Documente Hurmuzaki, vol. XVI, p. 1094.199 Manolache DrAghici, op. cit., tomul II, p. 149; Din corespondenfa..., p. 189; N.

Iorga, Acte ;1 fragmente..., vol. II, p. 699-700; Documente Hurmuzaki, seria noug, vol. II,p. 948; I. C. Filitti, op. cit., p. 83-87, 159.

1" Documente Hurmuzaki, vol. XVII, p. 17.192 Din corespondenfa..., p. 235.192 I. C. Filitti, op. cit., p. 159-160.194 Din corespondenfa..., p. 206.195 Documente Hurmuzakt, vol. XVII, p. 48.

F21

de

pi

a

www.dacoromanica.ro

522 Dan Berindei 28

de notre patrie", hand pozitie totodata fata de eventualele tendinte deanexiuni ale Imperiului tarist. Si la Russie, scrisese el, a pour but des'agrandir par Pad jonction des principautés du Danube, elle sort de savéritable politique" 19°.

*Zorii unei noi perioade incepeau sit se profileze, in ciuda complica-

tei situatii in care se &eau Inca statele romanesti (ea si natiunea rorna-ng in intregimea ei) supuse imixtiunilor abuzive otomane, jar apoi, din1826, unui protectorat reinnoit si accentuat al Imperiului tarist. Din cein ce mai evident, ill profida complicatillor existente, independenta de-venea un obiectiv neaparat. Garantia colectivei a puterilor - ea treaptaintermediara de la dominarea exclusiva de catre una sau doug puterispre libertatea deplinä -, ipoteza unei reiscumpeireiri a triinthatti in ve-derea dobindirii neatirnarii -, chemarea unui print strain (dar nu apar-tinind unui imperiu crestin limitrof !) au fost idei care au aparut si s-auafirmat in gindirea politica a vremii 197. In masura in care lucrul fuseseposibil si activitatea diplomatica a acestei perioade grele, dar totusi da-tatoare de sperante, contribuie la deschiderea unor porti spre Romaniaviitoare.

LES DnEUTS D'UNE ACTIV1T MODERNE DEPOLITIQUE EXTERIEURE (1821 - 1828)

R6svmd

L'étude présente dans un contexte international les débuts d'uneactivité moderne de politique extérieure dans les principautés de Mol-davie et de Valachie. Le premier sous-chapitre est consacré aux actionsde politique extérieure de Tudor Vladimirescu, le dirigeant de la révo-lution valaque de 1821, visant tant l'Hétairie que les trois empires dela zone et en premier lieu la Porte ottomane. On accorde aussi toutel'attention aux actions similaires des boyards valaques et moldaves.Le second sous-chapitre s'occupe des problèmes suscités par l'occupa-tion ottomane dans les années 1821-1822, pour étudier, dans le troisi-kale, l'activité de politique extérieure des nouveaux princes deValachie et de Moldavie. On présente amplement les circonstancesde leur nomination, ainsi que divers aspects de leurs actions dans ledomaine de politique extérieure ou de celles des boyards se trouvant enopposition. Un sous-chapitre est consacré aux activités consulaires dansles Principautés des représentants de diverses puissances et aux rapportsde ceux-ei avec les autorités locales. Ensuite sont examinées les relationsdes deux Etats autonomes roumains avec la Porte ottomane, la Russie

198 Ibidem, p. 401.10 I. C. Filitti, op. cit., p. 177-178.

www.dacoromanica.ro

29 Politica externá (1821-1828) 523

et l'Autriche. Les rapports que les deux princes ont entretenuleur représentation au-den, des frontires ainsi que le problme dela réception et la transmission des informations de l'extérieur constitu-ent des aspects abordés dans un autre sous-chapitre. La d éfense del'autonomie, ainsi que les tendances vers l'indépendance, font l'object d'undernier sous-chapitre, dans lequel on relve aussi la présence, pendantl'étape étudiée, des idées de la garantie collective des puissances, ou decelle du prince étranger.

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

STATUTUL EUROPEAN, GARANT ALEXISTENTEI ROMANIEI (1856 - 1878)

MARIN BUCUR

EUROPA E CU Milli pE NOI"

Disputa electorala dintre Farfuridi i Catavencu pe tema noi si Europa'',trecuta in rizibilul irnaginarului literar, nu era o fantezie momentana

personajelor caragealeiene, ci o prelungire a unoi vechi anoujari poli-tico incepind cu anul 1848. Pledoaria primului personaj aducin% ca argu-ment faptul c Romania trilia sub o stare de veghe a Europei (DacEuropa... sa fie atintiti asupia noastra'"...), respinsa de adversarul supolitic, Catavencu (Nu voi stimabile, stiu de Europa d-tale, eu voisit stiu de Romania mea... 'In zadar, yeniti cu ougorite, cu inventiunianti-patriotice, cu Europa, ca sii arnagiti opinia era continua-rea unei dispute politice, de poste trei generatii, dintre partizanii europe-nizilrii tarii revolutionarii de la 1848, metamorfozati dupä actul Uniriide la 1859, in partidul liberal, i adeptii conseryatorismului feudal, pu-tini la numär, recrutati din rindurile marilor familii latifundiare.

Revelatia Europei fain perspectiva occidentului se petrecuse mciidin primele decenii ale secolului al XVIII-lea. Un rol aparte îl avusesepledoaria savantilor filologi i istorici ai Bisericii Unite din Transilvaniapentru latinitatea poporului roman

'deci pentru apartenenta sa valo-

rile occidentului latin cresAin. Socul european, insä, a fost declamatla Bucuresti i, paradoxal, la Paris, inaintea reyolutiei de la 1848, inmediae intelectuale tinere. Revolutia a trezit pe Romani, dar a trezitEuropa pentru noi, plasindu-ne dintr-o data in centrul interesului poli-tic mare al destinului european. In limbajul politic aparea un nou cuvintobsesiv : Europa ! Tot ce se va intreprinde in aiii, dupa 1848, va fi coro-borat, conexat i implicat in fenomenul general european. Românii se pre-zentau Europei, se aritau aa cum erau, iar revolutia de la 1848, fuseseprimul i autenticul examen al romanilor ea parte a unei entitäti europene.7,Poporul nostru al capitalei, scria N. Thalcescu in legätura cu rezistentaeroicä in fata adyersarilor contrarevolutionari : generalii OdobescuSolomon - fari flaterie,... a intrecut pe toate popoarele Europei,chiar i pe parizieni" 1

Scrisoare cAtre Ion Ghica. Bucuresti, 16 Wile 1818. N. Billeeseu, Opera /V. Ed.G. Zane, Bucurelti, 1964, p. 97.

Revista istoriett", tom IT, nr. 9-10, p. 525-529, 1901

si

si

I

sa

publica..."),

-

lusi

www.dacoromanica.ro

520 Marin Bucur 2

Revolutia pecetluia pactul dintre destinul României moderne cuEuropa. Ea ne-a adus direct in Europa si ne-a ifieut sane simtimeuropeni :Vous n'êtes plus des &rangers, vous (Res des citoyens pour tous les peu-ples policés. Vos voeux, vos besoins, vos droits font désormais partiedes voeux, des besoins, des droits de.la société européenne" 2.

AceastA convingere apartinuse mai inainte i lui Dumitru Brâtianu,in Apel elitre locuitorii din Prineipate; Acum Europa v5, cunoaste ;aeum cunoaste puterea voastri ; stie cii zee() mihoane de români avelJitot o limbii, tot. o traditie, tot o Patric". Acum Europa cunoaste misia

importanta voastrâ" 3.Recunoasterea statutului european al României renâscute deriva

din corelarea propriilor noastre idealuri cu principiile Deelaraliei Prep-turilar Omului : Demnitatea omului, siinlitâ i respectatit in altul euatita vigoare eu eit o simtim i o respectilm in noi îrine, este fundamen-tul justitiei, al libertAtii, al legalitAtii si al frâtiei moderne. Acest princi-piu atit de general formulat ill artieol de leffe in declaratiunea dreptuluiotnului, dete revolutiunii franeeze un earaear de universalitate, de cos-mopolitism. Cel putin acest efect fAcu asupra Europei" 4. De uncle su-prapunerea, modelului european eu modelul francez, deoarece Parisuloferise speetacolul" unie tu luine, spectacul democratiei si al emanei-priaii" 8.

haintea sintagmei Noi p*, Europa, care semnifica simultan i iden-titate, dar i identificare, a existat un stadiu al all ei realitiil,i : cea justi-ficativi a dreptului nostru ca parte a Europei : Noi inaintea Europei.Noi cu drepturile noastre istorice, eu dosarul nostru european (le DossierRoumain al lui Miehelet !). Uri demers al nostru inaintea areopaguluiconstiintei europene, Maintea Europei care ne priveste" 8. Noi nu maicram ai nimânuia : Votre question est devenue une question d'intt'ffétet d'honneur pour l'Europe Noi mi ne luptam peutru a ni se aeorda ofavoare istoriei, ei pentru a ni se recunoaste un unie drept : dreptul de a fi,dupit ce dovedisem cu fiinta noastrâ ert apârasem dreptul Europei in fatapericolelor imperiilor de Nord si de RäsArit. 0 spunea Michelet. Romaniafusese rune des barriéres de l'Europe", placées aux frontières de l'Eu-rope" pentru a o apâra de le déluge tartare, des armées des Tures eldes liusses" 8. Per total : Imo nation sacrifiée" a Europei, pentru caEuropa si se salveze pe sine ! In strategia occidentului, tot aiei se deeideadestinul viitor al hirnii europene. România este eel mai de câpeteniepunet strategic intro Oriinte i Oceidinte. Dunirea este locul de eâpe-tenie uncle se va pune pirghia care va schimba charta Europei" 9.

,2 Edgar Quinet, Les Roumains, Paris, 1856 (Préface).3 Din arhioa Rralianu, I. Bueuresti, 1933, p. 299.

4 1. C. Bratianu, Bilanlul anului 1839, in Din serierile si euvinfdrile lui..., 13ueuresti,1921, p. 370-

6 Ce ant mil ee ooim, Meru, p. 463.Apelul emigralilor de la Brussa ealre elnigrafil de la Paris. Brussa, 5117 deeenibrie

1849. In] Boierii Golesli, 11. Bueuresti, 1939, p. 401.7 Edgar Quinet, op. cit.'s Jules Miehelet, Prineipaulfs- Danubiennes, in Oettorts* edmplites, XN1. Parie, 1980,

Ed. Paul Viallaneix, p. 251.C. A. Rosetti, Bucuresli, 181,10 Romanul, au. VII, 19 septembrie 1863.

p. 827.liapciune,

si

'

$i

www.dacoromanica.ro

3 Statutul european al României 1856-1878 527

De uncle i intorpretarea datit Conventiei de la Paris din 1858, ea un pacteuropean" asupra prilor Românesti, eäruia ronahnii ii vor ráspunde cuUnirea din 1859, act de vointá europeaná a tárii"10. rara §i Europaapar de atunci ca dou5, unitäti complementare. Prima îi manifesta aspi-ratia la un ideal, a doua Isi protejeazá spatiul in care se recunoaste, ccipoporul roman nu trebuia rebotezat in apele Tibrului sau ale Senei, Noi1.1ram. recunosculi, deci nu asteptam la portile Europei ca sträini, ci ca fiireveniti din exodul in afara lumii noastre istorice. Noi apárusem,. deciinaintea Europei", dinlauntrul memoriei si a fiintei noastre autentiee :Chad toate puterile cele mari recunoscurá si constatará naintea Europei, prinTratatul de la Paris, drepturile noasta e ea natiuneautonomá i ne asiguraráindependenta actiunii noastre..., Romanii dovedirá indatá lumii/.../ putereavitalitátii lor ca natiune i aptitudinea lor ca corp social, ca stat euro-Pean" li

De la N. Bálceseu pipit la Al. loan Cuza, sintagma Europa repro-zintá reperul absolut al efortului politic national. Ni place a crede, de-clata Guza, 'in Mesajul gill de la 12 octombrie 1859, di si in viitor vetifi viednici de admirarea ce ati insutlat Europei prin actul glorios de la24 ianuar" 12.

Duprt succesul cálátoriei diplomatice la Constantinopol, acelasiafirma in cadrul unei receptii la Iasi, ca ne putem fáli cä avem simpatiileEutopoi, cä va atirna numai de noi, de patriotismul, de prudenta si deconcordia noastrit, pentru ca in curind aspiratiile noastre cele mai fierbintisä se realizeze, i patria noastrá sá redobindeascit in Europa locul ce i se-CIIVille" 13.

Noi devenise un plural co-asociativ european subinteles. Brain culoti la communauté d'idées et de sentiments, qui existait déjá entrelui le peuple roumain et les autres peuples militants, ... devenue dójä uneeommunauté d'action, qui dósoimais de communs efforts leurs préparentA tons de communs destins" ".

Rnfiintarea, in 1851, la Londra, a Comitetului Democratic European,finalizat unul din primele acte ale marelui consens european; prima

entativä a intelegerii europcn.e. Printre initiatorii proiectului i activiza-lorii Comitetului, se afla si Dumitru Brátianu, alilturi de Mazzini, LedruRollin si Arnold Ruge. In viziunea acestui organism, Romilniei ii revenearolul de garantit europeaná in Orient : citadela Democratiei in Orient" 15.

C. A. Rosetti va excela in acest apel la convergenta enropeanä.tair-un singur text gazetäresc, iatä variatiile posibile ale sintagmei-pivotNoi ?i, Europa, o adeváratä fixatie : veniräm i ziseriim Europei" ; '

voit sil zicit Europei" ; Ati strigat Europei" ; in fata Europei" ;ochii Europei" ; iubitä i admiratä de Europa" 1°, românii vor

15 Ion C. Bratianu, op. ell.11 Amendament la Protectul de Adresd, spre ráspuns la discunul Tronului Romdrall,

au. VII, 23 ianuarie 1863, p. 69.12 In Alesagli, proclamalli, rtispunsuri scrisort oficiale ale lui Cum Vod, 141.enii de

Niunte, 1910, p. 6.Idem, p. 40.

. 14 Dumitru Bratianu caltre Comitetul Democratic Europead, I.ondres, le 10 mat 1851,4n bin arhiva... pp. 265-266.

15 Dumitru BrAtianu, Apel ldem, p. 300.16 C. A.. Rosetti, Monitoral oastei, in Romdnul,,an. VII, 25 august 1863, p.'751-753.

a

*

"

eafre...

A.in

www.dacoromanica.ro

528 Marin Bucur 4

arata Europei intregi c'5" ei merit i mai mult cleat ceea ce abiaastitzi ea se hotaxi a face pentru dinsii" 17 Dealtminteri, o pledoariea lui A. Ubicini in favoarea Vtrilor Române, in 1854, se intitula La Ques-tion &Orient devant l'Europe. Sa, nu credem basil c5 C. A. Rosetti era immaniac verbal inhibat de europenism si de paneuropenism. Un publicistcelebru ii un eseist de mare culturA cum era Radu lonescu, scria sub ace-laii conceptualist : protestam inaintea opiniunii Europei" ; toa-t6 Europa" ; Europa va intelege" ; Europa intreagâ" 12 etc. *i toateintr-un singur text ! Misionarismul european al României DR era o formâde grandiloeventA si de exacerbAri ambitioa se hegemonice in zonit. Nu,ei o forrnA de exprimare a angajamentului nostru european ea poporapilrátor al domniei dreptului la libertate al nostru si al popoarelorinvecinate. In Apelul &Ore locuitorii din Principate, adresat de acela,4Comitet Demomatic European, in 1851, se insufla poporului nostru acebtrol de onoare: aveti o misie in Europa, a eárei constiintil instinctivä nici-odatä nu s-a sters din inima voastril ; voi sunteti meniti a reproduce insinul Europei orientale cugetarea libertatii individuale, a progresuluicoleetiv care ne-a sacrat pe noi europenii apostolii ; suntetiavangarda gintei latine i trebuie sä fiti una din yerigele de unire de alega activitatea ei eu aceea a gintilor slave 0 maghiare 19

De fapt nu era vorba de un misionarism special al romanilor, eide gujirea unei misiuni a Europei pentru a se reconstitui Intr-o confede-ratie de state libere si independente: dacil, dorim serios independentaEuropei, - reconstruirea Orientului pe bazele nation.alitätilor, este sin-gura solutie a acestei chestiuni, care vine periodic, si totdeauna cu maiinulta gravitate, sa, se pupa. inaintea Occidentului"

Europa cAreia voia sâ apartinii noul stat roman era Europa popoa-relor despovOrate de tirania imperiilor, nu o Europa a redistribuirii hege-moniei In lume Reorganizarea Europei ea nationalit5ti, iar nu intr-ogrOmAdire silnicA, astfel Inca din constituirea fiecArei nationalitati inintregimea ei, sil iasil o solidaritate intre toate popoarele Europei,asa s5 se infiinteze acea Imitate a republicei universale" 21. .

Dar ceea ce se cerea Europei, pentru a-i apartine, se pretindeaRomaniei pentru a onora aceasta cerere, anume cii guvernele sale s-apliceeu.sinceritate acele principe salutare de la 1789", sO caute târia i drii-nuirea lor in domnia libertOtii s-in sîrnil nai,iunii" 2'2

Ou temei, deci, se scria in ziarul Dimbovila, in 7864 : Toata, Europaare astazi ochii la noi sii vazA &tea organiziim tara" ".

Era in aceastO constatare o gravit rispundere. Românii intrasera,in dialog si pentru a se salva, dar ii pentru a salva. Cota de investitiedin afari se eehilibra cu cota de participare interna. Unite cele douO taxi

17 G. A. liosetti, Bueure.gi, 16128 august, Idem, nr. 3, 2/16 august 1857, p. 1.Iladu lonescu, Lupla en polonii, Idem, 12 Who 1863, p. 610.

39 in Din arhiga lui Dumilru Brdlianu, I, p. 299." Ion C. Bratianu, Alemoriu asupra imperiului Idem, p. 177.

Nallonalilatea, Idem, p. 127.22. Badu loneseu, Guvernele inehinale la Rusia, Romônul, an. VII, 8, 9 iulie 1863,

p. 598.Revista. Dimbovilo, an. VI, nr. 35, 1/13 august 1664, p. 137.

umanitatii

20 .

:

38

lo

blocaj

ki

fl

Anslriei...,

www.dacoromanica.ro

5 Statutul european al Romimiei 1856-1878 s29

romaneti, elles puissent sauvegarder leurs intórôts et ceux de l'Europesur le Danube et accomplir leur mission providentielle en Orient" 24

Europa cea rivnitil de romani in secolul al XIX-lea era una singurA :aceea care va garanta liberul exereitiu al entitatilor nationale : In tim-purile de aeum, cestiunea nationalitatilor *i a gintelor este una din celemai controversate. T.Tnii le tagaduiese, }Ana a voi sa le desfiinteze i altiile afirma pina a le jertfi totul.

Spre stabilirea noii ordini de lueruri in Europa este do neaparata lamuri aceasta dezbatere" 25.

Europa, in perspectiva romaneasea a secolului al XIX-lea, eraPuterea salvatoare a tuturor popoarelor oprimate,-o Europii a areiarmatil de aparare vor fi annatele comunei mintuiri, armata Revolutieieuropene"

Deci o Europa a earei eunstitutie era Deelaratia Drepturilor Omuluia Revolutiei de la 1798.

Raminea, insu, in continuare un amendament special al istorieiEuropei. Romania era nu numai o parte a ei, dar i un hotar. Existentanoastra eapata o altii dimensiune în proieetarea moderna a eontinentului.Edgar Quinet îi ineepea cartea sa Les Roumatins, eu o constatare eategoricaprivind relatia de miine Romania-Europa :

y aura une Roumanie, ou il n'y aura plus ni honneur, ni liberté,ni garanties, ni foi d'aneune sorte en Europe".

istoria a validat en un pet scump aceasta categoricaavertizatoare pi ezumtie.

t4 Paul Ba Willard, La Moldo-Valaellie dans la manifeslalion ses erfarls el de se svaeux, Paris, 1856, p. 24.

" Ion C. larfitianu, Al,e1 alegOlorilor. Din serierile..., p. 321." 1.1tunitru BrIianu, Apel Mire laeullorii din Principate, In ¡Din p. 295,

N. Bgeeseu eatre A. G. Goleseu, 23 februarie 1850, N. 1351ceseu Opere, IV, ed. eft., p. 274.

26.

Ulterior,

arltioa...,

Il

de

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

ACTIVITATEA REVOLUTIONARA A LUIAL. PAPIU MARIAN !NITRE MARTIE I SEPTEMBRIE

1849

NICOLAE MARINICÁ

. Cariera revolutionarri a lui Al. Papiu Ilarian a faseinat mai multegeneratii de eereetritori. Yiata i activitatea lui Papin Barium se desf:10)a-rA de o conseeventri programatiert impecabi1í. Toti eei care au scris desprePapiullarian au seos in evidenta rosturile altruiste ale tuturor intreprin-derilor de politicA revolutionara sau de politicà' eulturalri ale lui Papiu.Iosif Vulcan 1, Ioan Ratiu 2, V. Etrvan 3, N. lorga 4, Ioan C1opote15,

Pascu 6, Corneliu Albu 7, Vasile Netea 8, Ioan Chindri 9 ete. au sur-wins In studiile lor aproape toate aspectole i etapele esentiale ale evo-hitiei politico i Aiialifice a lui Papin Ilarian.

Receptat ea personalitate proeminentri, a primei faze a revolutieirom:lne din Transilvania anului 1848, ea istoric si autor al primei istoriia acestei revolutii, ea ministru i consilier al lui Al. I. Cuza, Papiu Ilarianpoant i amprenta unui ciudat i inexplicabil absenteism intr-o perioadAacutrt a revolutiei ardelene. Despre ce este vorba : toti biografii sídsint do aeord c dupil Adunarea Mvrtiala de la Blaj (25 septembrie 1848)Papiu dispare in eiremnstante nelmurite de pe scena revolutionarrt.

1 losif Vulcan, Pa:rim:tut roman. Porlretele si biografitle celebrildhlor romrine, Pasta.1869, g. 125-128; idem, Alesandru Papiu Ilarian, In Scz5toarea", 1879, nr. 10, p. 73-74,

2. loan Rátiu, Viala si actinitalea lut Ales. Papiu Ilarian, in Unirea", Blaj, 1902,nr. 43-62, 1903, nr. I, 3. 5, 6, 38-52: idem, Alesandru Papiu hanau si decoraflunile dela 1850., In Luceafraul", II, 1903, nr. 1, p. 4-6 tA nr. 2, p. 24-26.

3 Vasile Parvan, Din viola lui Al. Papiu Ilarian, In Convorbiri literare, XXX' 11,1903, nr. 1, p. 49-57; idem, Activilatea Tanned a lui Al. Papiu Ilarian, in Prinos luiD. A. Sturdza Bucuresli, 1903, p. 373-416.

4 Nicolae. lorga, Despre adunarea si lipdrirea izvoarelor relative la istoria romdnilor.Rolul si misinnea Academiei Romdne, In vol. Prinos lui 11. A. Sturdza, nueuresti, 1903,pp. :0=60, 66-70. .

6 Ion Clopotel, Al. Papiu Varian, In Societatea de militia", II, 1930, nr. 7, p. 128;idem,,Al. Papiu Ilarlan in faja problemelor romdnesti rontemporane, Alba Julia, 1939.

° Pascu, Influenja tut Gh. Sincai asnpra lui Al. Papiu Varian, in Socielatea detruline,:XVII, 1940, nr. 1, p. 10-12; idem, Introdmere la Al. Papiu Marian, Istoria rornci-flUor din Dacia Superioard. Schila tomului III, Sibiu, 19,13, p. III XVIII; islem, A /ex.Papia Ilarian, In Tribuna, Cluj, 1, nr. 45, 14 &cambric 1957.

7 Corneliu Albu, Alexandra Papiu Ilarian, Bucure0i, 1945; idem, Alexandra PapiaIlarian. Viola si adivitatea sa, Bucuresti, 1977.

Netea, Alexandra Papiu Varian i local sdu in dezvoltarea istorlograiei romne,In Studii. licvistit de istorie", XVII, 1964, nr.6, p. 1371-,-1389.

laan Chindr4, Alexandra Pohl Pariah si Academia Itoradná, Zalau, 1973; Wm.Ideologirrrevolufionard a tat Alexandra Papiu Ilarian, Bucuresti, 1983.

Rcvisia istórica", ',Om 11, ni. 9-10, p. 531.-539, 1991

t.

vol.

1

0.4 %wile

64.

-

www.dacoromanica.ro

532 N'icolae MarinicA 2

Cea mai drasticil formulare o gAsim la cel mai recent biograf allui Papiu, Corneliu Albu, care a furnizat o monografie in general bineinformatä, chiar dacä, pe alocuri lipsitä de organizarem.

C. Albu aerie : In viata lui Al. Papiu Ilarian existä o perioadä(octombrie 1848 - august 1849) in care nimeni, pinä acum, nu i-a pututda de urmit. Nu-1 gäsim nici acasä, nici la Blaj, la Sibiu sau in oastea luiIancu unde i-ar fi fost locul. De la scriiitorul.Petre Paulescu din Bucure*tidetinem o pretioasä informatie ce ni se pare veridicá. In timpul rázboiuluiantihitlorist acesta fiind cantonat cu unitatea in comuna Mihai Viteazu, delâng5 Campia Turzii la preotul loan Bahia, acesta i-a povestit cá, intoanma anului 1848, bunicul säu, Alexandru Balint, preot i el, 1-a gAz-duit pe Al. Papiu Ilarian, care era gray boluav, aácunzAndu-1 intr-o in-cápere izolatá de unde nu ie*ea decát noaptea, imbrácat in strait) cio-bänekiti. Tribunul de la I3udiu a stat în comuna Mihai Viteazu trei luni.Ca sä, nu fie descoperit *i-a schimbat de trei ori locuinta gäsind ocrotirela prieteni de ai preotului Alexandru Balint din Iara, Bái*oara i Giláu." 11

Atestarea bolii lui Papiu in toamna anului 1848 ne-o furnizeaz5,el insusi Intr-o scrisoare dare T. Cipariu din 20 decembrie 184912. Maincia informatia propusil de C. Albu este confirmatii, eel putin partial,do Papin

Sii reveniin la cronologia evenimentelor vietii lui Papiu Dalianin timpul revolutiei române de la 1848 a*a cum foarte plauzibil a pre-zentat-o cel mai avizat cercetätor al personalitätii i activitätii lui PapiuIlarian, Ioan Chindri* 13. Data 1nceputului revolutiei române din Transil-vania este 25 martie 1848. Simion Brtrautiu lanseazii, din Sibiu o procla-matie cätre românii din Transilvania, prin care indeamnii la o revolutiespecific romaneascii, izvorätä, din imperativele nationale i sociale ro-mänesti. In aceeasi zi, conferinta separatá a canceli*tilor romitni din TitrguMure*, condusil de A. Iancu i Papiu Ilarian, ajunge la concluzille dinmanifestul lui Bilrnutiu. Papiu Ilarian, lanseazá ideea congresului natio-nal. Intelectualii români din Blaj se Intrunesc casa lui T. Cipariu *iil deleagg pe studentul Nicolae Bärlea sii piece la 'Carpi Mure* pentrua lua legatura cu cance1i0ii români de aici.

20 martie - Bärnutiu trimite a doua proclamalyie &Are romAni.N. ThIrlea se intilne*te la Tarp] Mure* cu cancolistii romäni (intre care *il'apiu) in casa lui A. Iancu. Se hotärä*te convocarea adunárii de la Dumi-Idea Tornii la Blaj.

27 martie - Papiu Ilarian pleacit din Targu. Mure* impreunä, cufrunta*ii canceli*tilor români. Guvernatorul Transilvardei cere in aceeasizi numele celor care au päräsit orasul.

28 martie - Papiu participa la consfatnirea tinerilor rornâni dinCluj, aläturi de Ion Buteanu, Florian Mica*, Ioan Suciu, Iosif Hodoz?,Oprea Moroianu etc.

1° C. Allm, Alexandru Paplu Ilarian. Yiafa 1 activilalea sa, Bneuresti, 1977.n C. Albu, Inlroducere la Alexandra Papiu Ilarian, Anlologie, Editie IngrijitA, pretatil,

note si conientarii de..., Bucuresti, 1981, p. 22-23.Scrisoarea nr. LXXVII din Iosif Pervain, Ioan Chindris, Corespondenfa lui Alexandru

Papin Ilarian, Cluj, 1972, vol. I, p. 150-152; Cornelia Bodea, Lzzpla ramdnilor pentra uni-Mk no/tonal& 1834-1849, Bucuresti, 1967, p. 159-160.

Is loan Chindris, ldeologia revolullonard a la( Alexandra Papizz llaiaj., Buenresti,1983, p. 185-189.

insusi.

in

o

www.dacoromanica.ro

3 Activitatea revolutionarä a lui Al. Papiu Ilarian 533

29 martie - Papiu publica Adresele din Mures-Osorhei" in. Foaiepentru minte, inina i literaturit".

1 aprilie - Impreura cu A. Iancu, F. Micas si S. Porutiu vine dela Cluj la Blaj, uncle se IntIlnesc cu profesorii de aici. Se hotiiraste de-finitiv aduniirii de la. Duminica Thrall. Elevii din Blaj i can-celistii slut Insárcinati cu mobilizarea poporului. Papiu devine condueä-torul propagandistilor pentru adunare.

10 aprilie - Papiu si Aron Pumnu fac propapna pentru adunareade la Duminica Tomii.

16 aprilie - Guvernatorul Transilvaniei Teleki interzice convo-carea i tinerea adunarii de la Blaj.

Ultima decadá din aprilie - Papiu Ilarian tine cuvântilri táranilordin comitatul Cetatea de Baltà, indemnând ca, dup5, adunarea de la Du-ininiea Tömii, sa nu mai pláteascil duri i s5, nu mai facd robote la nobili.PArtiu, Iancu íi Buteanu hotaráse tinerea adunárii, in ciuda interdictiei,

cOntinua convocarea.30 aprilie - Papiu Ilarian este prezent la Blaj, la Duminica Tornii,

nul dintre factorii de râspundere ai organietrii adunárii.1 mai - Guvernatorul Teleki semneazA un mandat de arestare

lui Papiu i Buteanu pentru instigarea românilor din Apuseni Impotrivaa u Writ Atilor.

2 mai - Episeoptil unit Lemeni trimite guvernatorului o delatiuneimpotriva lui Papiu si Bârnutiu, pe care îi invinuieste de instigatie.

7 mai - Guvernatorul trimite o triplá ordonantil câtre primarulSibiului, Daniel Ziegler, contele Béldi Ferencz i contele Tholdolagi Fe-renc pentru arestarea lui Papiu, Buteanu i Bärnuttiu si trimiterea brub escortá la Tftrgu Mures.

8 mai - Guvernatorul ordoná comitelui suprem al Turzii aresta-rea lui Papiu, care s-ar afla in satul Atintis.

10 mai - Episcopul Lemeni informeazâ pc gnvernator eá Papiu,13.5.rnu1in i alti fruntaF,d români se aflu la Sibiu.

11/12 mai, noaptea - Papiu, Bárnutiu i Buteanu pleacii de laSibiu spre Blaj.

13 mai - Papiu. Impreunii cu Avrain Iancu, aflati In fru.ntea unuiconvoi ce se indrepta spre Blaj, Indeamnil pe sâteuti din Cisteiul Românese45, vina la adunare.

15-17 mai - Participant la ConoTesul National de Ito CampulLibortiltii, Papiu Ilarian este ales membru al Comitetului PermanentNational Român, cu sediul la Sibiu.

29 mai - Dieta din Cluj voteazâ unirea Transilvaniei ou Ungaria.14 iunie Papiu in fruntea unui grup de studenti militeazâ in co-

mitatul TArnavelor pentru unirea cu Tara Româneascil i Moldova.. 17 iulic - Papiu primeste invitatia guvernului provizoriu revolu-

Vonar din Tara, Româneascâ de a activa in ritadurile revolutionarilordc acolo.

sfirsitul lunii iulie - Papiu Ilarian, Aron Pumnu, Al. Batrâneanu,Elisei Armatu, Toan Puscariu, Nicolae Gaetan etc. tree In Tara Romil-

Papiu devine comisar de propagandii In Jud. Dâmbovita.sMrsitul lunii august - Papiu se intoarce bolnav in Transilvania.

5 - a. 3100

convocarea

5i

a

-

nease54,.

.

.

www.dacoromanica.ro

534 Nicolae Marinitä 4

15-25 septembrie - Are loc la Blaj a treia adunare nationalg aromanilor, numita de contemporani Adunarea Martialg.

25 septembrie - Papiu Ilarian vine la Blaj. Aläturi de S. Biirnutiusi A. T. Iiaurian, Papiu imprimi directia i defineste programul adungrii.El este reales membru al Comitetului National Roman de Pacificatie.

20 octombrie -Se declanseazg rilzboial civil in Transilvania.Comitetul National Roman devine for legal de conducere i trece laorganizarea administratiei romanesti a Transilvaniei.

21 noiembrie - Papiu Ilarian este ales inspector al cercului Blaj.4 martie 1849 - Impgratul Austriei decreteazg Constitutia ()Oro-

atg, menitä sit impung imperiului o legiuire unitarg i centralizatg i aofere o satisfactie relativii i neprecizatil aspiratiilor diverselor nationa-litäti.

11 martie Generalul revolutionar Iosif Bem ocupà Siiul, underezida Comitetul National Roman de Pacificatie. Papiu Ilarian, Bgnm-tiu i alti membri ai Comitetului se refugiazg in Tara Romfineaseg pevalea Oltului.

martie - septembrie - In stadiul actual al cercetgrilor nu se tienimic despre viata lui Papiu. Ilarian in aceste luui. (sie !).14.

13 august - Armatele revolutionare maghiare eapituleaztl la *ilia.26 septembrie - Papiu Ilarian este din nou la Blaj, de uncle îi

scrie lui Dimitrie Moldovan despre intentia de a reocupa functia de inspec-tor al cercului Blaj.15

18 octombrie - Papiu demisioneazg din functia de inspector alcercului Blaj, motivând cä vrea sit îi continue studiile.

20 noiembrie Papiu este la Viena, dupg o calgtorie cu vaporul,care naufragiaa, intre Budapesta si Bratislava.

Dacä, informatia preluatg de C Albu de la Petre Paulescu esteridicA, atunci prezenta lui Papiu hanau in satele Iara, Bilisoarain toamna anului 1848, poate ii pusg mai curand in leggtura cu activitateaacestuia de organizare a unei administratii i annate românesti in Trap-silvania In octombrie-noiembrie 1848, cleat eu boala lui Papiu. Aceastäversiune este foarte plauzibilä avänd in vedere talentul i aväntul orga-nizatoric dovedite de Papiu Ilarian in intreaga sa activitate revolutionarg.

Ce a flcut totusi Papiu Ilarian in perioada martie-septembrie 1849?Rgspunsul îl da Papiu însuii in amintita scrisoare catre Timotei

Cipariu, din 20 decembrie 1849, expediatg din Viena :Dupg ce s-auinceput miscgrile europene, am fost expus cu deosebire gonirilor nemicilornatiunei mele. De aici ascunderi, ingrigigri, fricg, spaimg, vegheare, fugä,amenintgri, lipsa erau la ordinea zilei. Apoi fuga din patrie, reintoarcereade acolo peste munti, boala, apoi direggtoria de stat, farg leafg, i iara lipsa,apoi iara fuga din Wei, reiteleire, feirei bani, prin tári straine pelmet la Viena,lot cu lipsa. De aiei iarei aeasei, acasg nu mai aflu pe tatä-meu, singuramea sprigioang in viata, darä, aflu pre muma mea cu surorile intr-o mi-zergtate nespusg. In urma met determin set vin Zuni la Viena, nu ea sitperz timpul aici, ci ca sa-mi castig atata cuno0intg, ineat sä, fin in stare

14 Midern, p. 188.losit Pervain, loan Chindrlq, Corespondenla lut Alexandru Papiu Varian, Cluj, 1972,

vol. p. 200-201.

ve-i Gina,

vs

-

.

I,

www.dacoromanica.ro

5 Activitatea revolutionarä a lui AL Papiu Ilarian 535

a putea fi intr-adevgr folositor patriei i natiunei, cdrora singure is con-sacrate toate momentele vieii mele." (subl. noastrg) ".

Anticipdnd vom consemna cg a doua fugg din Tranailvania, rgaci-lea prin tdri strdine Nag la Viena si a doua reintoarcere acas5, amintitein scrisoare se referg exact la perioada martie-septembrie 1849. In spri-jinul acestei asertiuni vin mai multe documente, publicate, unele chiardin secolul trecut.

In primul rind avem la indemâng un jurnal al lui A. T. Lanriandin anul 184917. A. T. Laurian noteazg la 10 mai (stil non) 1849 : Au sosit(la Viena -n. n.) Pantazi, Christianu, Alexandru i Crisianu" le. Alexandrunu este altul decat Papiu Ilarian, cáci Laurian il aminteste tot in compa-nia lui Pantazi i Crisianu in acelasi jurnal, la 25 august 1849 : Au ple-cat Papiu, Crisianu, Pantazi." 18

Faptul Cit Papiu Ilarian a fost permanent in apropierea lui A. T.Lanrian la Viena intre mai si august 1849 este confirmat si de alte do-cumente contemporane.

Intr-o importantá scrisoare a lui Ioan Maiorescu adresatg lui Geor-ge Baritiu la 7/19 mai 1849 de la Viena citim : Astázi am incheiat al 3-leamemorial°, ; in 8 coale, la care, fiMd i pátirna i márginit in casg, lucrezde 5 zile. Petitiunear dup5, ce am conceput-o, dupg venirea ion, singur,a mai schimbat-o Laurian in formg, nu in esintg, dupd ggsirea cu cale alui Pop. De aici incolo, fiindcg bietul Laurian e tot bolngvos, am lucratale deputiciunei toate singur Am filcut un menaorial in care am bdgatacele idei politico ce, dupg vointa lui Pop, au rims din petitinne. Me-morialul. sprijinitoriu petitiunei s-a dat ministerulni i s-a tipgrit Impre-unii petitiunea." 21 In mod cu totul just editorii acestei scrisori auidentificat pe Pop cu Al. Papiu Ilarian. 2 2

in incheierea unei alte scrisori adresati la 14/24 august 1849, dela Viena tot lui G. Baritiu, Joan Maiorescu scrie : De la venirea rnsilortot strig ca toti cei ce n-au nici o treabg aici si meargg acasg ; nn-i pociurni. Precum in toamng, pAng la Crgciun, picatul era ci nu e nimeniaici, alta acum este cg nu e nimeni In Transilvania. Bgrnutiu zice cd nuva merge find Lauriani etc. Peste putine zile plec i eu. Spre revedere.

Eu trimit, prin Pantazi $ cilalf i, (sb. ns.) giamantanul men, ungiamantan mai mic cu unele haine, ea si mg uprez." 2 3 Printre ceilalti"

14 Ibidem, p. 151./7 Ilia Popescu Teiusan, Vasile Netea, August Trebontu Lautian. Viola i actiattatea sa,

Bucuresti, 1970, p. 283-286, textul publicat aici reprezintä insemnärile lui A. T. Laurian,care fuseserb descoperite printre hfirtiile lui Simion Bilrnutiu de cdtre Gh. Bogdan DuicApublicate dc acesta In Anuarul Institutului de istoric nationala, Cluj, 1923, II, p. 205-209;vezi st N. Netea, Insemndrile de la Viena ale lui A. T. Laurtan (14 ianuarte 1848-17 aprilie1812), in Studii", 1970, nr. 3.

Is I. Popeseu Teiusan, V. Netea, August Treboniu Laotian. Viafa l actiollatea sa,Bucurcsti, 1970, p. 284.

10 lbidem, p. 285.Mernorialul" a fost publicat In Die Romdnen der asterteichischen Monarehte, drittcs

Heft, Wien, Carl Gerold und Sohn, 1851, p. 28-36." George Barlf fl eontemporanit säi. Studii si documente, vol. I, Corespondenfa

de la Aron Florian, August Treboniu Laurian si loan Malorescu, EdItie de St. Paseu, losifl'er vain, loan ChIndj i Titu Maiorescu, Coordonatori: t. Pilsen si Iosif Pervain, p. 313-314.

Ibident, p. 315.23 Ibidem, p. 318.

cu

si

prim..

www.dacoromanica.ro

53B Nicolae MarinicA 6

se afla i Papiu Ilarian, cici la 2 septembrie (stil nou) Ioan Maiorescuscrie din nou de la Viena lui G. Baritiu : Scrisoare alaturatä ori inchisäaici zace de la 24 august pe masä, pentru cd, din planul de a merge Bärnut

cu ceilalti prin Bucovina nu s-a ales nimic. Pantazi cu Alesandru Papiucu tribunul Crisan au plecat ieri slptdmänd pe la Agram (Zagreb-n. n.).

Astäzi plec en cu Brnu i Laurian tot pe acolo... 7724Joan Maiorescu confirmä cu precizinne cele scrise de A. T. Laurian

in jurnalul sau - anume eh' Papiu Ilarian impreunit cu Pantazi si Crisanau plecat spre Transilvania via Zagreb in ziva de 25 august 1849.

Itineraral parcurs de Papiu, Crisan i Pantazi in drum spre Tran-silvania poate fi reconstituit prin analogie cu cadtoria lui Laurian spreTransilvania, trecând tot prin Zagreb. Laurian, conform insemnärilor salede jurnal, a plecat din Viena la 2 septembrie. La 4 septembrie gruppllui Laurian ajungea la Zagreb ; la 9 septembrie la Ruma ; la 12 septembriela Timisoara ; la 16 septembrie la Fdget ; a 17 la Deva ; la 18 la MiercureaSibiuluf ; la 19 septembrie la Sibiu. Cälätoria a durat asadar 16-17 zile.De aeeea putem presupune cd, grupul lui Papiu a parcurs acelasi itinerar,in acelasi interval de timp. Asa incât Papiu, dacd, s-a indreptat direct spreBlaj, ar fi putut . ajunge acolo in jurul datei de 11 septembrie 1849. Posibil va fi fost ca Papiu sä rämä,nä câteva zile la Sibiu, unde conform jur-nalului lui Laurian, la 22 septembrie au sosit Axente Sever si D. BPier,iar la 23 septembrie Avram Iancu însui. Considerdm insä mult mai pla-uzibil ca Papiu sä se fi indreptat de la Miercurea Sibiului direct spre casd,la Budiul de Câmpie, made a aflat dureroasa veste a asasinärii tatälui sdude cdtre trapele revolutionare maghiare, dupd; cum reiese din aminfil ascrisoare cätre T. Cipariu. Astfel, dupä o f3edere de dou5, sAptämäni aca,sä,Papiu vine la Blaj si se adreseazd la 26 septembrie printr-o scrisoare )uiDimitrie Moldovan, exprhnindu-si intentia de a reocupa functia de ins-pector al cercului Blaj.

Interesant de reconstituit este §i calea pe care a urmat-o Papiu Jia-rian refugiindu-se de la Sibiu spre Viena. i aici räspunsul ne stä la inde-mänä. S. Bdrnutiu, fugind de la Sibiu pe lunga rutd, Turnu Severin -Galati - Constantinopol - Triest, ajungea la Viena abia la 23 iunie1849. Papiu Ilarian ajungea la Viena ine A, de la 10 mai, impreunä cu. Pant azi.Profesor la seminarul teologic ortodox de la Sibiu si secretar al lui AndreiSagana, Grigore Pantazi (1824-1854) indeplinea misiunea unui curierintre G. Baritiu, aflat la Câmpina (intre 12 martie si 3 iunie 1849) si de-putatiunea" romând, din Viena, cälätorind periodic pe ruta Tara Roma-neascä, - Cernäuti - Lemberg (Lw env) - Viena. 2P De aceea ni -se parefoarte firesc ca Papiu Ilaxian, venind de la Sibiu, sä fi luat contaclul euBaritiu i prin intermediul acestuia cu Pantazi, pe care l-a insotit la Viena,parcurgind drumul prin Bucovina.

Pseudoproblema petei albe din biografie, adicit disparitia lui PapmIlarian de pe scena revolutiei intre martie i septembrie 1849, hind astfelsolutionatä, se cu-vine a pune intrebarea ce activitate a desfäsural Papmla Viena in acea perioadä.

" Ibidem, p. 949..25 vezi nuta lui G. Bariliu la aminlita scrisoare a lui I. Maiorescu, din 7/19 ma) 1849,

in ibidem, p. 314 315.

sisi

www.dacoromanica.ro

7 Activitatea revolutionara a lui Al. Papiu Ilarian 537

Ajuns la Viena Papiu Ilarian se aturil delegatiei românilor ardeleniA. T. Laurian, Joan Maiorescu, Andrei aguna, S. Bamutiu, NicolaeB514e.scu, I. Popasu, I. Stoica etc., ce 'colabora strIns cu reprezentantiiBanatului : P. Mocioni, L. Mocioni, I. Dobran, al Crisanei : C. Pomutiusi ai Bucovinei : E. Hurmuzaki si M. Botnariu. Papiu Ilarian a contribuitdirect alaturi de A. T. Laurian i Ioan Maiorescu 26 la discutarea i redac-tarea numeroaselor petiii i memorii explicative c6tre impgratul FranzJosef i ministrii säi. 27 Papiu Ilarian a participat desigur la adunarilefleputatiunii" române la Viena, care s-a prezentat in corpore ministrilor.A. T. Laurian consemneaz5 in amintitul jurnal : 19 mai - Am tinutsedinta cu bänittenii, la Dobranu" ; 30 mai, 2 si 6 iunie - adunare laMocioni ; 27 iunie si 2 iulle - Am tinut adunare la noi" ; 6 iulie - Amdeterminat s mearga toatil deputaliunea la ministri ; pentru resolutiune;9 ialie - Am fost cu totii la Bach ; ne-a promis resolutiune".

Participant ardent la revolutia romdra de la 1848, Papiu Ilarianardevenit de la inceput un conduc5tor i organizator revolutionar de talie.In timp ce Avram Iancu s-a impus in fruntea luptei amiate pentru apit-rarea revolutiei romitine, Papiu Dalian a luptat cu tenacitate pentru im-punerea revendidirilor nationale i sociale ale românilor din monarhiahabsburgia prin puterea cuvAmtului sells i rostit. In conceptia revolu-tionarilor romani, succeselor militare ale oastei lui Avram Iancu trebuias5, le iumeze suecesul politic reelamat de deputatiunea" romanti de laVieng.

Aceasta primá sedere a lui Papiu Ilarian la Viena, 'nitre 10 mai25 august 1849, pste evident mareat5, de avântul si optimismul intacteale revolutionarilor români a eiror deputatiune" pe Mrieu Curtea

reprezenta un pandant foarte necesar al luptelor crunte purtatede liincierii români condusi de Avram Ianeu pentru apârarea revolutieiromâne pe prtmiintul Transilvaniei, in reduta Muntilor Apuseni.

.Activitatea desMsuratá de Papiu Ilarian la Viena, aliituri de A.T. Laurian, Than Maiorescu, S. Wirmitiu etc., apárea in conceptia revo-lutionarilor romAni la acea datil conform5 cu politics oficiala a iMperiuluibababurgic, desi in ConsIitulia octroat5, din 4 martie 1849 românii nicinu sint amintiti cu uumele, spre deosebire de croati, sârbi i sasii transil-vani. Aceasta dovedeste cá cercurile conduciitoare ale imperiului habsbur-gic au receptionat foarte exact intreg complexul actiunilor românestidrepi o revolutie la fel de périculoas'A pentru imperiu ca i cea maghiarii.Curteaiivienez5, suportase revolutia românilor numai constransil, de impre-jur5ri pentru a ridica un obstacol in ealea secesiunii revolutionare ma-ghiare.,Increderea in promismnile destul de pareimonioase i evazive aleimpAratnlui i camarilei sale au mareat totusi perioada primei sederi laViena a lui Papii JialiaTi i a compatriotilor silt. De bine de rau restabi-litá habsburgic5, in imperiu prin interventia trupelor taristeruse0i i capitularea armatei revolutionare maghiare (1 13 august1849 -.Shia), monarbia austriacil gâsi cu cale a ignora cu premeditare

,2e. 1 bi dent, p. 313 315.,57 Totuanilor adresate Curtil vieneze au fost publicale fn Die Rorniinen der

sierreicikinhen ilivnoraie, Ill, 1851, fraduse i publicate partial in Magnin istoric pentruDacia", VI, 1850, N. II, 1851; un inventor incomplet se wiseste In Lista petiliunilor naliuniiromdne. subyternute de la a. 1848 Incoace, publicatil In, Foaie pentril minie, inimo litera-turii", XIV, 1851,- nr. ,13, p. 103 104:

:

im-perialA

i

Peitiile

ai

dominatia

0

www.dacoromanica.ro

531 Nicolae Marinicd 8

complet toate sacrificiile romanilor, respingänd sistematie toate reven-dicarile acestora, excluzandu-i chiar de la cele mai mitime beneficii. 28

Calitatea de martor ocular si participant nemijlocit la deMarajulsi la desfäsurarea revolutiei ofera lui Papiu Tiarian posibilitatea de afurniza, adun i evalua informatiile, de a intelege i defini cu patrundererostul i insemnatatea revolutiei, a carei prima istorie a scris-o in timpulcelei de a doua Federi la Viena (20 noiembrie 1849 -1 noiembrie 1852) 28.Se poate afirma c ideea i programul acestei Istorii a romanilor 'dinDacia Superioara" s-au nascut chiar in perioada de activitate petitionaravieneza (mai-august 1849) a lui Papiu Baran, alaturi de A. T. Laurian,I. Maiorescu etc. Istoria..." lui Papiu continua si institutionalizeaza inspirit pozitivist programul intregii revolutii romane transilvane de la1848. Pentru Papiu Ilarian programul revolutionar romanesc ramanea,ba chiar devenea cu atât mai valabil. Aceasta pentru el natiunea roinanaputea aduce acum In sprijinul revendic5rilor sale, pe langâ mai vechileargumente ale dreptului istoric si natural, pe lâng5, cele mai noi ale spiri-tului liberal si national, argumentul inedit i irefutabil al revolutieiprin care romanii si-au luat soarta in propriile maini, organizand i apà-rand tara lor. Papiu Ilarian devine astfel prirnul istoric roman care vedein revolutia de la 1848 nu numai un fapt istorie de proportii, ci mai aleso categorie structurala istoricä care nu mai poate fi extirpatii, i 'care vagenera evolutiile viitoare.

Evenimentul editorial cel mai insemnat al epocii, Istoria..." luiPapiu Ilarian propaga cu acuratete i fidelitate, focalizeaza substratulsocial si national al programului revolutionar romanesc, exact in perioadade presiune maxima a reactiunii absolutiste habsburgice.

Intreaga Istorie..." a lui Papiu Ilarian se prezinta ca o argumen-tare coerenta i pozitiv intemeiata a platformei de actiune a natiuniiromane la 1848-49, caci romanii : au formulat un program revolutionarorganic, specific romanesc i nascut din realitatile social-politice transil-vane ; au avut de luptat impotriva reactiunii aristocratiei maghiarearmatei revolutionare maghiare, receptata de romani drept o armatastreina de ocupatie i aservitä intereselor aceleiasi aristocratii ; au actionatconsecvent pentru propagarea programului revolutionar romanese, carea gasit un aliat circumstantial In Curtea imperiala austriaca. " Toateacestea au fost intelese ca atare de administratia represiva habsburgica,fapt pentru care Istoria..." lui Papiu Ilarian a fost interzisa in intregimperiul austriac, dupa aparitia volumului II. n Acesta era in fond echi-valentul ideologic si propagandistic al asimilarii romanilor eu ceilaltirevolutionari rebeli" din imperiul habsburgic.

28 I. Chindris, Ideologia revolutionard a lui Alexandra Papiu Harlan, Bucuresti, 1983,p. 179.

29 A. Papiu lianen, Isloria romdnilor din Dacia Superioard, tom I, Viena, 1851, tom II,Viena, 1852, Schila tomului UI publicatii cu introducere si note de St. Pascu, Sibiu, 1943.

38 I. Chindris, Ideologia revolulionard a lui Alexandra Papiu Ilarian, Bucuresti; 1983,p. 172.

31 I bidem, p. 157-155; V. Pdrvan, I nterzicerea Istoriel romdnilor (de Al. Pepin lia-) in bate slatele austriace, tri Luceafdrul, II, 1903, nr. 9, p. 139-.165.

si

insesi,

si

www.dacoromanica.ro

Activitatea revolutionarä a lui Al. Papiu Ilarian 539

Papiu Ilarian insusi se simte nevoit a parilsi Viena in noiembrie1852 pentru a-si continua studiile In Italia, la Padua, unde, in ianuarie1854, devine doctor in drept 32

/n perioada, postrevolutionarA Papiu Ilarian îi va continua luptapentru impunerea drepturilor sociale i nationale românesti activAndfructuos in domeniile stiintific si politic.

L'ACTIVITR RÉVOLUTIONNAIRE DE AL. PAPIU ILARIAN(MAR S - SEPTEMBRE 1849)

Resume

Personnalité de premier plan de la première étape de la révolutionde 1848 en Transylvanie, historien, auteur de la première histoire de laRévolution et conseiller du prince Al. I. Cuza, Al. Papiu Ilarian a faitl'objet de nombreuses études de la part des historiens.

Son activité de révolutionnaire en 1848 a attiré tout spécialementl'attention des spécialistes qui ont constaté une curieuse absence de Papiullarian dans l'intervalle octohre 1848 - aofit 1849, étape extrèmementintense du mouvement révolutionnaire. Dressant la chronologie de Pac-tivité de Papiu Ilarian clans cette étape, l'auteur constate le manque defondement de l'assertion selon laquelle l'historien aurait ahandonné la Ré-volution. Preuves Pappui, il constate que Papiu Ilarian a été trés actifdans Pintervalle mars-septembre 1849 aussi bien en Transylvanie qu'àVienne et qu'il a servi avec dévouement la cause de la Révolution roumaine.

32 Alexandru Marcu, Simian Ilärnufin, Papin Harlan si losif Hodos la sludil in Baba,Buenresii, 1935; V. Parvau, Papin Ilarian bursier al Blajului, In LuceafArul, II, 1903, nr.p. 149-152; liadu C. Dernetrescu, Al. Papiu Ilarian, In Revista rornan de drept, XXIII,1967, nr. 7, p. 79-91; losif Pervain, Joan Chindris, Corespondenfa lui Alexandra Papiu Ila-rian, Cluj, 1972, vol. 1, p. 243, vol. II, p. 363-420; Cornelia Albu, Alexandra Papiu Harkin.Viola si aeUoilale sa, Bucuresti, 1977, p. 95-111.

9

8,

I

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

ION I. C. BRATIANU SI REFORMELESOCIAL-ECONOMICE LIBERALE (1909 - 1914)

MIRCEA IOSA

In decembrie 1908, ea urmare a retragerii lui D.A. Sturdza de lasefia, guvernulai si a Partidului national-liberal, Consiliul de ministrirecomanda regelui pe Ion I.C. Brgtianu ca e f al guvernului. Numireain noua calitate era urmatg, la seurtg vreme, si de desemnarea sa ca sefal Partidului national-liberal, care s-a hotgrit acasti la Mihail Pherekyde,unde Eugeniu Carada intilnindu-se cu P.S. Aurelian si cu interimarulPresedinte al Consiliului de Ministri au convenit sa-1 aleagg, pe Ion I.C.Brgtianu 1. De altfel, Eugeniu Carada, prieten apropiat al familiei Briltianu,lucra de mult timp in aceastil directie, el socotind cit nici unul dintre mem-brii de bazg ai partidului national liberal nu intrunea ca Ion I.C. Brtitianuconditiile pentru a detine iefia partidului.

Alegerea noului ,,ef era consacratii in eadrul Congresului Partiduluinational-liberal, din 11 ianuarie 1909, prezidat de presedintele Senatului,P.S. Aurelian, care a cent delegatilor sti proclame pe Ion I.C. Briltianuca sef al partidului, propunere sustinutg cu tot atita insistentg de MihailPherekyde,. presedintele Canierei, generalul Budisteanu, vice-presedinteleSenatului, Emil Costinescu, ministrul Finantelor, Const. Stere, N. Gane(acesta din urmä in munele Iasului) si Ilarie Izvoranu 2.

Personalitatea lui, Ion I.C. Brgtianu, fiul cel mai mare al lui Ion C.Brgtianu, a intrat in viata politicg sub auspiciile lui D.A. Sturdza, a-pirulconcursul lui M. Pherekyde, Eugeniu Stgtescu si a ascunsului din umbrg,dar eu atit mai influentului, Eugeniu Carada. Dupg absolvirea colide poduri i sosele din Paris, unde obtine titlul de inginer, Ion I.C. Bratianuinträ in ceirpu1 tehnic romanese ca inginer clasa III, participind la construe-tia marelui pod de peste Dungre (podul Saligny) ; conduce apoi, lucirllliniei ferate Bacgu-Piatra Neamt, ulterior executind i alte lucrgri tehnice.

Ion I.C. Brgtianu era inzestrat cu o bogatg culturg istoricg i sociorllogicg i cu un deosebit shut de prevedere si tact. Desi n-a fost un doct01-nar, el a infriptuit acte care au rämas in constiinta contemporanilor.Vigoarea caracterului stiu, insusirile personale de ordin politic, tenacitateadeciziilon:sale l-au impus de timpuriu in rindurile personalitgtilor marcante3,ale vietii politice, in general, si ale partidului sgu, in special. Ales deputatr

1 Sena lui Ion I. C. Bratianu nu convenea multor politicieni i in primul rind lui TakeIonescu, care ar fi preferat pe Emil Costinescu, insá atit acesta cit Mihail Pherekyde,ca cei mai virstnici dintre fruntasii Partidului, au refuzat recomandind pe Ion T. C. BrAtianu(C. Bacalbasa, Bueureftii de and dal, vol. III, p. 203).

a M. Theodorian-Carada, Eugenia Carada (1836-1910), Bucuresti, 1910, p. 99.3 Gh. P. Bascopol, Graiul Neamului. lone) I. C. Bratianu $i I. G. Pucog, Bucuresti,

1937, p. 5.

Revista istoricá", tom II, nr. 9-10, p. 541-555, 1991

si

www.dacoromanica.ro

542 Mircea lose 9

pentru prima oarä in 1895, Ion I.C. Brätianu era desemnat ministru alLucritrilor Pub lice in eel de al doilea guvern constituit de D.A. Sturdza,.in 1897, functie pe care avea sä. o dein i in urmätorul guvern D.A. Sturdza,din februarie 1901 ; in 1902 era ales ministru al Afacerilor Strilitte, iar maiapdi, in guvernul din martie 1907, ministru de Interne.

Orizontul lui politic depäsea cu mult, pe acela al predecesoruluisitu la conducerea Partidului Tenacitatea i stäpinireade sine de care dä dovadä il uimeau pe contemporani. Un observator alvielii publice românesti din primele decenii ale secolului al XX-lea, fâeindo comparatie intre el si un alt sef (I.G. Duca), apreeia cI dadii la alti sefide partide se va gäsi nualtä ingeniozitate, mai mult elan, nu se va gäsila nici unul o alit de completä stäpinire de sine, tenacitate i armonieintre inteligentä i caracter ca la Ionel Brittiauu" 3a La rindul situ, I.G.Duca, caracterizindu-1, afirma c5,, desi nu se hotitra niciodatä repede, iarelaborarea hotäririlor sale era mai intotdeauna inceatit, uneori chiar greoaie,Ion I. C. Brätianu era Inzestrat in eel mai inalt grad cu simn1 contingen-telor. Din primul moment - spunea I.G. Duca - apäreau in mintealui toate repercusiunile probabile i posibile ale unui act, asa Welt, inaintede a se hotäri sä fac5, acel act, examina, reexamina, contra-examina toateurmärile lui si nu trecea de la intentie la tapt, cleat dupä ce, cintärind binetoate argumentele favorabile si nefavorabile, foloasele ii apäreau maiputernice, mai determinante decit neajunsurile. Odat5, hotitrirea luatä,nu am intilnit in toatil viata i in toatä cariera mea politicä orn mai neclin-tit in ducerea pinä la capät a hotäririlor luate" 4.

Avind aceste calitäti i merite personale, Ion I.C. Brätianu s-a impusca o personalitate marcantä, ajungind de timpuriu la conducerea Partiduluinational-liberal. Acuzat de N. Fleva, un fost fruntas de seamä al partiduluinational-liberal, el nu se gräbeste niciodatä in actiunile lui, Ion I.C. Brätia-nu nu ezita sä-i räspundä : Partidul pe care-1 conduc nu este o improviza-tiune. El are un lung trecut i un mare viitor. d-voasträ,formatii recente, i nesigure, fiindeä ziva de mline vä apare indoiel-nic5 - eu n-am de ce ra5, gräbi. Eu inaintez cu pasi linititi pe un drumbine tras spre un tel bine definit" 3. Mai mult cleat oricare alt sef departid, Ion I. C. Bratianu considera eä adeväratele puteri creatoare iz-vomu din constiinta poporului, cä traditia constituia comoara carepregXteste viitorul", iar munca si prevederea erau conditii esentiale pentrurealizarea actiunii politice. Increderea in destinele tärii i-a asigurat aceaautoritate care 1-a impus in fruntea Partidului national-liberal. De fapt,el era socotit sef real al liberalilor din chiar momentul constituirii guver-nului din martie 1907 6, In care detinea portofoliul ministerului deInterne.

166 Ibidem.* I. G. Duca, Portrele pi amintirt, ed. a II-a, Cartea Romaneascii, Bucurepti, 19329

p. 26-27.6 Ibidem, p. 25.e Hyperion, Ion I. C. Brtilianu. Un stadia politic, ed. II-a, Bucurepti, 1918, p. 18;

vezi pi St. Antlm, Alle studli i portrele, Bucurepti, 1939, p. 31.

t

www.dacoromanica.ro

3 I. I.C. BrAtianu leforme1e liberale 1909-1914 543

In discursmile sale nu vorn ggsi fraze ruestesugite, ci, mai en sea-mg, idei de o mare convingere. Ideea care l-a cglguzit in activitatea saa fost aceea cä datoria omului de stat era nu nnmai de a mentine eeeace a dobindit, dar f3i de a dezvolta, sub toate aspectele, ceea ce a mos-tenit.

Iii viata politicl el a continuat, initial, linia trasaa de taal säu,si aplicatä intoemai 0 de predecesorul säu, D.A Sturdza, in centralpreocupärilor aflindu-se grija pentru incurajarea muncii si a fortelornationale". Tinta Partifuhri National-Liberal - spunea el eu prilejulinvestirii ca sef al partidului - incg," de la intemeiere a fost dezvolta-rea fortelor nationale de mice fel 0 pe orice tgrirn. Fortele morale, in-teleetuale, militare i economice, toate fortele nationale, dezvoltate ast-fel, blab WA, putem zice la fiecare moment cí sintem constienti de devizatrecutului nostru, formulatä astfel de unul din conduatorii Partiduluinational-libaral prin mintile, prin inima i bratele noastre" 7. Ca ata--re, Ion I. C. Brätianu a actionat cu perseverena pentru promovareadezvoltarea fortelor nationale" : Marea operä ce avem de indeplinit- argta el intr-una din euvintäri - este dezvoltarea fortelor nationale"8.El a fgcut tot ce i-a stat in putina pentru a contribui la intgrirea, bur-gheziei nationale romfinesti, päturg, soeialg, eu pondere mare in actiunile.politice, urmärind pe toate planurile dezvoltarea ei printr-o participareactivg, la viata politic i economicg, a -phi. Invinuit, la un moment datde Take Ioneseu cgi prin mäsurile ee la preconiza in problema aräneascg,- ineontestabil, problema cea mai arzätoare in primul deceniu al seco-lului nostril - se aduceau daune" burgheziei, Ion I. C. Brätianu räs-prmdea Cred el nu se poate concepe o burghezie sängtoasg, si in plinulei intr-o targ, in care tärgnimea ar fi särgcia simizerabilä" 9. El lega,in mod nemijlocit, cresterea i intärirea burgheziei de mäsurile adopratein problema argneasca. Pentru prosperitatea burgheziei românesti, fieea constituitä din comercianti, din functionari, sau din profesiuni libere- argta el -nu putem face nimie mai eficace, nu pntem prin nimieasigura mai bine dezvoltarea bunei sale sari materiale 0 morale cleatprin imbunätätirea sarei täranilor, clei in acest raport cu aceasa im-bunätätire erestem sfera de activitate a burgheziei noastre. De cite orivom crea la tug, centre de bunästare materialä vom aduce comertulninostru din intreaga targ, un serviciu pe care nu-1 poate aduce nici o legeartificialg,, nici ira tarif autonom. Noi privim intreaga datorie a pryer-nulni ca o operä de solidarizare a claselor" 10.

In general, preocuparea nouhri lider al Partidului National Libe-ral era orientatá eu predilectie in directia dezvolarii burgheziei natio-nale. De aci incurajarea tuturor ramurilor de activitate, indeosebi in-curajarea muncii i fortelor nationale" 11. N-a existat sector al econo-

7 N. BAneseu, Ion I. C. Brötianu (1864-1927), Edit. Romuri, Craiova, 1931, p. 95.8 Din cuvintarea lui la Consfäluirea Comitelului Executio al Partidului National-Ltbe-

ral, din 25 ianuarie 1911, In Viitorul", V (1911), nr. 1107, din 26 ianuarie 1911.Discursurile lui I. I. G. Brätianu, vol. II, p. 660.

10 B.C.S., Msse., fond Saint Georges, XLV/4, f. 55; vezi l Partidul national-liberal, Ma-nifestul program al Partidulut, Bueuresti, 1911.

n Ion I. C. Brätionu, Discurs prioitor la situajia politicd generald &tut la Tirgooi§ie,la 26 mai 1909, In 'Viitorul", III (1909), nr. 549, din 26 mai18 iunie.

si

9

si

www.dacoromanica.ro

544 Mircea Ioc,a 4

nationale pe care el s5.-1 fi neglijat ; dimpotrivä, a sprijinit toateramurile economice, contribuind, astfel, la intärirea fortelor nationaleale statului", respectiv a burgheziei. Coneeptia lui economic:1 era kceeaca statul s sprijine prin toate mijloacele de care dispunea organizareaeconomiei nationale, fie direct incurajind munca i capitalul romä-nesc", fie indirect, nefäc'nd apel la capitalul si la munca sträinä decitnumai in situatii in care capitalul i munca nationalä n-ar fi fostsufi-ciente sau cind ar fi avut neaparatä trebuinlä de specialisti sträini12.De pildä, in industria petrolierä, spre deosebire de conservatori, carevedeau in aceasta o simplä problemä financiarä menitä sii acopere unelegohiri in bugetul tärii, cu consecinte primejdioase pentru viitorul ei, citciin cele din urmä ducea la acapararea i monopolizarea de cittre capita-listii sträini a unei insemnate pärti a avutiei natiouale, Ion I. C. Bri-tianu i liberalii, in general, vedeau in. dezvoltarea acestei importanteramuri a economiei nu numai o actiune de sprijinire a capitaluluifortelor nationale, inclusiv a statului, dar si o mare chestiune natio-nalä" 13. De aci i politica de incurajare a ramurilor industriale ;care,implicit, contribuiau la consolidarea elementelor din interior, a burghe-ziei nationale, in mod special. De altfel, cu prilejul dezbaterilor proiec-tului de lege pentru organizarea intreprinderilor petroliere, din 1909,Ion I. C. Brätianu propunea un_ punct de vedere nou, diferit de eeea ceintreprinsese partidul säu pinä atunci in domeniul terenuyilor petroli-fere. El pästra o anumitä parte a acestor terenuri pentru stat, o i,rezer-vi nationalä" - cum o denumea el -, pe care sä se infiinteze numaisocietiti românesti 14, cealaltä jumittate, apartinind fie chiar societäti-lor sträine, primind, de asemenea, avantagii din partea statului.

In Manifestul-program, elaborat i expus la 25 ianuarie 1911, IonI. C. Brätianu releva necesitatea dezvoltärii tuturor ramurilor indus-triei nationale Un stat nu pdate prospera in mod. real decit dacii po-porui säu participi de fapt la toate aceste ramuri de activitate"". Ari-tînd ci politica prin noi insine" corespundea unui deziderat Manifestul--program, el aprecia cii Partidul national-liberal a fost in mod constantsprijinitor al intereselor natinoale prin participarea activä a elementuluiautohton, atit in industrie, cit i in comert. Capitalul i initiativa roma-neasci trebuiau incurajate, in scopul asiguririi unei participiri legitimein muncä i in conducerea elementelor nationale. Manifestul-programcontinea i prevederi referitoare la imbunititirea situatiei muncitorilorsi la rezolvarea conflictelor de muncä, in care scop se i elaborase unanteproiect de contract al muncii, supus imbunätätirilor prin dezbateri.

In repetate rinduri, liderul Partidului national-liberal vorbea denecesitatea armonizärii" intereselor economice eu interesele internatio-nale, - asa cum aräta i in Manifestul-program din 1911, accentuindasupra faptului ci in aceastä conlucrare se impunea incurajarea capita-lului i a initiativei românesti, in asa fel incit si se asigure ,,elementu-lui national" o parte legitimi cit mai largi la muncä si la conducere.

12 Discursurile lui I. I. C. Brólianu, vol. III, p. 499.Ibidem.

14 D.A.D., Mon. Of., nr. 70, din 25 inartie 1909, p. 1164.15 B.C.S., Msse., fond Saint Georges, XLV/4, f. 57; Mani fesful-Program al Parfidului

Nalional-liberal din ianuarie 1911.

18

ani&

si

www.dacoromanica.ro

5 I. I.G. Brätianit 5i reformele liberale 1909-1914 545

De nurnele lui Ion I. C. Brätianu se leagit feiurirea staMui izaio-irnl unitar roman, deseivirsirea unitä,tii nalionaie a României. Prin acesteimportante acte, el a intrat in viziunea contemporanilor ca orn al mari-lor decizii, ca autor al actelor i operelor, trainice. Deviza lui politicä' eraea in orice imprejurare sä nu se meargä nici prea mult la, dreapta, darniei prea mult la stinga. Referitor la aceasta, intr-o caracterizare asupraperaonalitätii sale se spunea : Titcea cu täcerea inteleptilor pentru carecuyintul nu insernna nimic cind nu este urmat de faptä. i lucra cu pri-cepere de nimeni ega1at i eu räbdarea de nimeni intrecutä la fAurireasortii natiei. Trata cu iscusitele cancelarii sträine ; urmärea jocul de sur-prize al incäierkii mondiale ; se informa de tot i de toate i avea mai pre-sus de price prevgzutä in minte i in inimä nevoile supreme ale Patrieisale. Idealul nationl care i-a legänat copiläria i tineretea se inchega a-UM intr-o formä cäreia genul poetic al exceptionalului Värbat de stat

ii.pätrundea toate tainele ; mai inainte de orice, faima supremil a infäp-tu irii .

A sfirsit prin a merge incotro bäteau inimile tuturor romänilorinspre marii aliati -in acelasi timp frati de singe cu noi. Dar a luat

in prealabil toate asigurárile respectärii dreptelor, secularelor noastrerevendicäri" 16.

Reformele social-economice (1907 - 1914). Necesitatea stringentäa unei noi reforme agrare i electorale s-a impus conducerii partiduluinational-liberal imediat dupa 1907, ca singurul mijloc pentru apropiereamaselor largi. Pentru aceasta era insä nevoie de o perioadä de pregátiresi refacere, partidul national-liberal hind släbit dup5, o guvernare deaproape trei ani, in care trap fusese nevoit sä fac5, fatä atit atacuriloropozitiei, cit i dimensiunilor din interior.

Spre sfirsftul anului 1910, Ion I. C. Brätianu intrunea majoritä-tile parlamentare si le comunicá hotärirea de a se retrage de la condu-eerea tárii, in scopul de a se pregáti pentru o nouä i fecundä guvernare.FaIrt cu aceasta hotärire, unii parlamentari au intervenit cerind ca'par-tidul sä nu se retragä, ci sä prezideze alegerile generale de la inceputulanului urmätor, dar Brátianu a ráspuns : Atunci cind partidul liberala decis sá se retragä de la guvern a fácut-o pentru csá nu vedea lipsuriin rindurile acelora cu care intrase In foc.

Dupil ce ne-am consfätuit, am socotit, ca o chestiune de inaltäpoliticá, conditiunea ca retragerea noastril sä se facä in asa fel 'inchinsui adversarii partidului nostru sä asiste la aceasta retragere nu numaicu un simtämint de respect, dar chiar cu Meg. Guvernul îl vor lua altii,dar puterea ne rárnine nouit 1 613 Is

Ideea reformelor agrará i electoraliä a fost relevatä de Ion I. C.Brätianu ilia, in manifestul-program expus la 25 ianuarie 1911. Arätindcä'solutiile ce s-au dat prin legea invoielilor agricole si a islazurilor co-munale, prin legea arendárii mosiilor statului si a asezämintelor publice,au permis trecerea in posesiunea tgranilor a aproximativ 900 000 ha 17,

16 I. I. C. BrAtianu, Album comemoratta, Edit. Scrlitori romani, Tiparul Olteniei.labia B. Bacalbasa, Bucureftii de altd datd, vol. III, p. 253.11 Cifra este indicatA pentru prima datA lntr-un articol apartinInd lui I. G. Duca 0.

publicat In Vointa Nationahl", XXVII (1910), nr. 763, din 27 noiembrie.

.

-

www.dacoromanica.ro

546 Mircea Iosa

ceea ce a cliezAstiit mica proprietate", i-a asigurat o dezvoltare sign-Liderul partidului reafirma solicitudinea Partidului natio-

nal liberal pentru tiirgnime : Vora Inlesni si in viitor sporirea micii pro-prietgti de sine stgatoare i indivizibilitatea ei sub o anumita limita,erearea proprietgtü mijlocii pe cale naturalg si nu prin Invederea evitkii opozitiei marilor proprietari la mäsurile ce preconiza.seful national-liberalilor mentiona c partidul va ciluta Intotdeauna prinsolu Vile date 0, desrgdiicineze ideea gresitg i primejdioasä, pe careunele legislatii agrare i unele fäggduieli interesate, au sädit-o in sufletultgränimei cä statul poate i trebuie sl fie distribuitorul direct si etern alpgmintului" 19.

Referitor la trecerea päminturilor de minä moartg in proprietateatäräneascii, propusg anterior de Partidul national-liberal si cgreia idgduse un inceput de realizare prin cumpkgrile intreprinse grin Casaruralg, Ion L C. Brätianu preciza c i aceastg preocupare va continuain viitor dupg aceleasi norme. El aprecia cä pentru dezvoltarea armoni-oasä a raporturilor dintre tgrani i proprietari legile agrare trebuian a-plicate, aceasta constituind una din preocupgrile de cApetenie ale par-

guvernului säu. In acelasi timp, Ion I. C. Brgtianu aräta cgse va dezvolta biroul muncii, prevgzut de legea invoielilor agricole, sise va infiinta bursa muncii, dindu-se proprietarilor putinta de a avcala indeminä bratele de care aveau trebuintg, iar tgranilor putinta de agäsi de lucru in conditiuni lesnicioase ii multumitoare"

In general, seful partidului national-liberal, Ion I. C. Brgtianu.aprecia cg aplicind cu strictete legea impotriva trusturilor, dezvoltindobstiile de arendare, intkind creditul täränesc prin bäncile populare risporindu-i forta de actiune, inmultind f}i reorganizind colile elementarede agriculturg, Imbungtatind cultura agricolg prin Casa ruralg, prin obs-tiile tärgnesti i prin dezvoltarea tuturor ramurilor de activitate ale mi-nisterului de Domenii se va ajunge sä se dea culturii mici insemnätatecare, odatg cu mkirea puterii de productiune a -Wei, sä contribuie laridicarea at/1'h morale si materiale a majoritgtii populatiei tärii. Princi-pala invgtäturg pe care Partidul national-liberal a tras-o dupg rgscoaladin 1907 era legatg tocmai de necesitatea preintirapingrii in viitor a noifurtuni. . . . Pentru inlgturarea repetitiei rgului de care am suferitping la 1907 - aräta Vintilá Brgtianu - trebuie o actiune hotgritä, pen-tru aplicarea reformelor, completarea operei sociale i economice Wee-pute, operg Mkt de necesarg consolidkii statului nostru. Nu trebuie siiasteptäm ca o primejdie din afarg, unitg cu o främintare interioarg, siiprindg statul nostru intr-o situatie mai grea ca aceea din 1907" 21.

In decembrie 1911 Partidul national-liberal a tinut o intrun ire laClubul partidului, la care au participat delegati din intreaga targ. In ca-drul acesteia s-a vorbit malt i despre necesitatea unei noi reforme elec-torale, printre cei care s-au pronuntat in acest Bens numgrindu-se : IonI. C. Brátianu, Mihail Pherekyde, Al. Djuvara, V. G. Mortun, Vintili

19 B.C.S., Msse., fond Saint Georges, XLV/4, f. 52; vezi i Isloricul Parlidului nafional-liberal de la 1848 pind asidzi, Bueure§ti, 1923, p. 197.

29 Ibidem.29 Ibidern.21 VintilA BrAtianu, Crize de slat. 1901-1913, Bucuresti, 1913, p. 18.

se

rit

tidului i

www.dacoromanica.ro

7 I. I.C. Bratianu i reformele liberale 1909-1914 547

Brätianu si Geoarge Mirzescu ; se punea problema contopirii color treicolegii electorale i realizarea unui singur colegiu electoral.

Includerea ideii expropierii partiale a mosiilor in programul par-tidului se datora nu numai necesitatii claselor conducätoare de a adap-ta repartitia proprietatii funciare la situatia creatä de afirmarea cres-cilia', a rolului maselor muncitoare de la orase si sate in viata social-po-Mica a tarii, necesitatii de a preveni in viitor noi zguduiri sociale, darsi de perspectiva infäptuirii dezideratului unitatii statale. Inca cu un de-ceniu in urnaa, in timpul unei calatorii ce intreprinsese peste Carpati,Ion I.' C. Bratianu afirmase : nu ne &dim sa desavirsim operaunitatii nationale inainte ca opera de dreptate, prin improprietarirevotul obstesc, sa fie indeplinita la noi acasa"

Preocupat de innoiri in societatea româneasca, Ion I. C. BrAtianuarata, la 3 iunie 1913, la inaugurarea Clubului national-liberal din Ba-eau trebuie si cream o atmosfera morali in mijlocul cireia sii aducemla indeplinire acest mare ideal. In prinaul loc, revizuirea Constitutiei s'éimpune i aceasta nu trebuie considerata ca o figaduiali 'raga, ci cgceva foarte real ; ea nu ne mai apartine : ea e a tärii" 28

Problema reformelor era concretizata indata dupä campaniatarg din Bulgaria din vara anului 1913, la care taränimea raspunsese cuinsufletire, legind de aceasta speranta de a dobindi pimint i drepturimai mari. De aci si hotarirea lui Ion I. C. Bratianu de a promite legife-rarea unei noi reforme agrare, constind in expropierea partiala a mosiilorsi a unei reforme electorale, prin introducerea colegiului unic al stiuto-rilor de carte. La hotärirea conducerii privind necesitatea noilor reformecontribuise, in fapt, intreaga niiscare ideologici i politici intretinutaintre 1907 - 1913 de unii lideri national-liberali 24.

Campania militara din vara anului 1913, realitatile din Bulgaria,uncle nu exista o mare proprietate, a intarit in mintea täranilor, imbra-cati in haina militari, ideea cii trebuie särsi eucereasci drepturile. Nuintimplator Vintili Bratianu, participant si el la campanie, alituri defratele siiu mai mare, Ion I. C. Britianu, scria Soldatii i, deci, ti-ranii nostri. . . yid in un sitean intr-o stare economicädociala in general mai buna ca la noi, cu islazuri intinse, cu vite multe,terenuri de cultura mai intinse i mai toate la dispozitia exclusivi a bor.Nu -yid pe tarani muncind pentru proprietari sau arendasi, ci exclusivin folosul lor" 25. Mai mult chiar, el arata ca in toate discutiile purtatecu soldatii din baterie se vedea ca ei se asteapta la ceva nou la inapoie-rea lor de peste Dunare 28.

Ion I. C. Britianu îi didea searna ci viitorul statului roman, evo-lutia lui pe calea progresului, era conditionat de bunästarea diniuntru.

22 Mon. of. partea III-a, Dezbaterl parlamentare, nr. 13 din 3 ianuarie 1926, P. 234;vezi i Relatif agrare mirdri fdráne?ti 1908-1921, Bucuresti, 1967, p. 234.

Discursurile lui I. I. C. Brátianu, vol. IV, p. 45.24 C. Stere, de pildá, exponent al poporanismului, sustinea si el necesitatea de a pune

viata nationalrl pe o temelie mai sanaltoasá, propunlnd: 1) lirgirea dreptului de vot pe bazacolegiului unic pentru toti stiutorii de carte si 2) Intregirea reformelor agrare..." (vezi C. Stere,Inonfilminte din rázboiul balcanic, In Viata romilneascá:", VIII (1913), nr. 1, p. 106-107.

28 Vlntilá Briltianu, Note din expedilia in Bulgaria, In &Hell f t euointärt, vol. III,p. 274.

Ibidem, p. 275.

mili-

:

;I

ealei

ei

www.dacoromanica.ro

548 Mircea Iosa 8

Problema kneasc ii apkea ea atare, drept cea mai esentialà in le-gáturä cu celelalte i dominindu-le pe toate. In conceptia lui, problematäräneascg, cuprindea chestiimi de ordin economic, de ordin educativpolitic. Noi credem - spunea el - eg, este nevoie ea actuala repartiti-une a proprietätii sä fie schimbatä in folosul micei proprietäti". Consi-derind in 1913 momentul exceptional in dezvoltarea acestei chestiuni,Ion I. C. Brätianu, relevind insemnätatea pentru viitorul tärii a imbunä-tirii soartei materile i spirituale a tkänimii, arka : prima solicitudineo meritä täranul, el care mai mult suferä de räul actual 0 ale eärui puterimai mult depinde viitorul national, c/ci viitorul unui stat democraticnu e pe deplin asigurat cleat eind in fiecare suflet existä coNtiinta o-lidaritäii and in fiecare timp este vigoare destulä pentru rea-lizarea aspiratiilor ob0e§ti" 27

La 7/20 septembrie 1913 oficiosul Partidului national-liberal Vi-itorul", publica scrisoarea lui Ion I. C. Brätianu privind legiferarea uneireforme agrare i electorale. hotkirea räzboiului i purtarea lui, sespunea in scrisoare -au adus astfel in strälucita luming covir0toareaInriurire a maselor asupra destinelor statului i, punind In valoare insu-Orile poporului nostru, au fileut proba indubitabilei datorii de a proee-da eu bärbätie i färä intirziere la tot ce e menit sä dea puteri nouätkänimii noastre i sä intäreascä coNtiinta solidaritätii elaselor muncí-toare cu statul i cu dezvoltarea lui.

Desävir0rea reformelor agrare printr-o interventie a statulni eudreptul de expropiere unde e nevoie, pentru cre§terea proprietätii tIIrä-ne§ti, stabilirea colegiului unie, grabnica inmultire a tuturor mijloacelorde instruetiune 0 de educatiune, indreptarea i dezvoltarea a tot ce tre-buie sä inriureascä buna stare moralä, fizicä i economicä a claselor 11111D-citoare, se impun tot atit de imperios ca i intkirea organizkii militare;de a eärei grabnieä necesitate nu se poate nimeni indoi" 28. Conducdto-rul Partidului national-liberal era convins csá atita vreme eit starea cla-sei täräne§ti nu era prosperä i nici pregätitä potrivit imprejurkilor dininterior 0 din exterior, ea putea constitui um pricol permanent pentruexistenta statului. De aceea era nevoie ea toate fortele natinii sä fieunite, sä lucreze pentru infäptuirea operei de salvare nationalä".

Doug sIptämini mai tirziu avea loc Congresul partidului, in cadrulckuia Ion I. C. Brätianu explica pe larg cele arätate in scrisoare :

',Noitoti ne-am intors din acest räzboi (campania militarä din eel de al doilearäzboi balcanic - n.n.) cu hotkirea vie de a ridica cit mai grabnic tä-ränimea i poporul nostru de a solidariza mai adine toate claselesociale cu statul regattil nostru. De aceea s-a inscris in programulpartidului reforraa agrarl dind statului dreptul de expropiere" 28.

Propunind noua reformä agrarä, Ion I. C. Brätianu - i sä no-täm eä Partidul National-Liberal, pe cre-1 conducea, era primul care,inaintea primului räzboi mondial, propunea, intr-un stat organizat, ex-propierea marii proprietäti - avea in vedere necesitäti de care depindeasiguranta i progresul statului român. Ca atare, el s-a sträduit sä, prezin-te reforma ea fiind i in interesul mo0erimii, lini§tind-o, de altfel, cäprin

27 N. B5neseu, Ion I. C. .13r(Wanu. (1865-1927), Edit. Ramuri, Craiova, 1931, p. 14.29 Viitorul", VI (1913), nr. 2005, din 7/20 septembrie.29 N. Báneseu, op. cU., p. 17.

si

sociale,

*i

citsi

www.dacoromanica.ro

9 I. I.G. Br5tianu 5i reformele liberale 1909-1914 549

aceasta nu urmkea un act de spoliatiune", asigurind-o, totodatO,se va face cu dreapta despOgnbire", c nu va fi un act de zdruncinare

temeliilor societii, dimpotrivä. . . , noi credem c prin mOsura pro-pusä se va scOdea intrucitva din suprafata unor proprietäti se va sporiinsä siguranta proprietarilor, prin sporirea sigurantei sociále. . . ". Elprezenta deci, principiul exproprierii ca fiind o necesitate socialiä, de caredepindea siguranta i dezvoltarea statului roman ". Nu intimplätor,spunea el : Noi trebuie sit constatána cu singe rece realítäif e, pentru

actiunea politieä Inseamnä, prevedere i realizare. Este nevoie maimult ca oricind sä, fim stOpini pe noi înine, pentru a putea fi stOpinipe destinele noastre" 31. In toate ocaziile - i nu au fost putine acestea- Ion I. C. Brätianu releva faptul c reforma agrará pe care o precomizaavea in vedere trei conditiuni interes general, dreaptá despägubire,legalitate perfectI". In aceste conditiuni, aprecia el - noi admitem sáse discute j sä, se facá expropierea pe care am impus-o, pentru cá, cuaceste trei conditiuni, nu este 0 nu poate sä, fie nici o atingere, nici oslábire a principiului proprietátii 32 Noi nu cerem desfiintarea mariiproprietáti spunea, el, mai tirziu ; cind Ii cerem sä, contribuie in mo-mentul de as-Uzi in mod mai activ, in mod exceptional, la mkirea pro-prietAti täräne§ti, noi nu intelegem intru nimic sá scádem averea celorcare detin astazi pämintul pe care voim expropriem. Din contrO :noi prin opera noastril vom indniraa aceste capitaluri spre alte operatiieeonomice, tot atit de fecunde, tot atit de necesare ca i munca pámintu-lui intr-un stat bine constituit" 3.

In cadrul aceluia0 congres, Ion I. C. BrOtianu s-a referit i la re-forma electoralá, arátind clä a sosit momentul ca in locul colegiilor res-trinse sä, se pung colegiul unic. Noua sane,* in orientul Europei - spu-"tea el -- toate mOsurile spre a desOviryi reforma electorall". In conceptialui aceasta trebuia flicutá intr-o mamerá care sä impunä, o modificare aConstitutiei, spre a se ajunge la votul universal numai printr-o cre0erede lumina, de instructie la sate. Ca atare nu mai era permisá tárágána-rea, reforma electoralä, hind de o mare actualitate. Fusese stopatä'ALA, atunci, deoarece nu -putuserá fi invin0 numero0 adversari ai ve-chiului sistem cenzitar. Devenise clar cá aceasta nu mai putea consti-tui instrumentul prielnic de muncä", deoarece sta impotriva acesteiopere de educatiune" 34.

Acazat adeseori de conservatori c prin reforma electoralá îi asi-gura pentru el 0 partidul pc care-I conducea unele avantagii Ion I. C.Brátianu ráspundea : N-am conceput reforma electoralä, diner-un punctde vedere strimt, sau din vreun interes de partid. . . Am crezut cá enecesará o viatá noug care sá solidarizeze masele mari cu viata statului0 care sA dea, totodatä, posibilitatea ca o lucrare continuI de educatie

" Daca principiul se poate admite pentru crearea unui parc, a unei sträzi, pentruexploatarea unei mine, cum nu poate fi admis pentru necesitäti sociale de care pot depindesiguranta i progresul statului"? se intreba Ion I. C. BrAtianu (Discursurile lut 1. I. C. Brig-tianu...,, vol. IV, p. 56).

" Ion I. C. Brätianu, Cuointele until mare romdn. Fragmente din discursuri 1914-1927, Ed. Ramuri, Craiova, f. a., p. 24.

82 'Viitorul", VI (1913), nr. 2099, din 11 decembrie.Ibidem.

" Ibidem.

- c. 3190

22

6

et

el

o

-BOA

www.dacoromanica.ro

550 Mircea losa 10

p,dministratie sä, nu mai fie distrusit prin nevolnicia i nemernicia ace-lora pe care nu-i controleazO nici o opinie publicg, hotrît i bine organi-zatl. Am väzut cit de aci inainte trebuie lOrgite temeliile vietii politice,ea, trebuie deschise ferestrele, pentru ca un aer mai sänátos sit, intre insala obsteascO unde se determinä interesele statului" 36.

La congres au vorbit in spiritul reformelor : Emil Costinescu,Torna Stelian, Mihail Pherekyde, Neron Lupascu, C. Krupenski, Al.Filipescu, Alex. Iliescu, Marin Ionescu, I. Plessia, L. Merejeriu, N. P.Rornanescu, D. Iuca, C. Alexiu, Ion Nilstase, Iulian Vritbiescutoi mari proprietari, care si-au dat adeziunea la reformele anuntate,fitaduind tot concursul 36. Motiunea cititi cu acel prilej, de Mihail Phe-rek,yde proclama, ca o conditie neapitratO a propäsirii RomOniei, intäri-rea iírinimii i solidarizarea tuturor claselor natiunii in viata statului.Prin atingerea acestor doua teluri - se aräta in motiune congresuldeclara cá se impune continuarea reformelor agrare incepute in 1907 si

completarea lor prin dreptul statului de a intrebuinta expropierea inanumite conditiunf cu o dreaptil, despAgubire, inlesnindu-se, astfel, orepartitie a proprietOtii funciare mai conformä cu interesul general. Con-gresul mai declara cä, se impunea neapärat schimbarea sistemului elec-total azi, trebuie modificatä organizatie corpurilor legiuitoare i intoc-mit pentru Adunarea Deputatilor colegiul unie al tuturor ftiutorilor decarte, eu reprezentarea minoriteitilor (subl. ns. - M. I.), nestiutorii de car-te votind indirect, in acelasi colegiu". Congresul, privind aceste irmoirica datorii imperioase i urgente, cere revizuirea Constitutiei, care nupoate fi aminatá fOril, a se vittáma situatia actualä a Regatului i MIAa-i stinjeni dezvoltarea viitoare" .

Reformele erau, astfel, pentru liderul liberal o necesitate imperi-oasá pentru consolidarea statului. Colegiul unic ii apiirea ca mijlocul ne-cesar pentru a stabili un contact mai strins intro toate interesele claselorsociale, un simbol al unitätii sociale, väzind, pe de o altä, parte, o trîn-sá intre problema agrarä i cea nationalit. Imbunátátirea si-tuatiei äiánimii, atit din punct de vedere economic cit i politic, se im-punea ca o necesitate in vederea desávirsirii unitOtii nationale. Perseve-rind in atingerea acestui din urmá obiectiv, el aräta -cu prilejul dez-baterilor asupra reformelor agrará i elctoralä - cä dupl campania din1913 cea mai de seamá preocupare a guvernului a fost dubla pregitiremoral:A i materialá in vederea unui conflict european, a cárui datá nu'Area insä, asa de apropiatá". Deoarece cea mai importantä pregOtiremoralii" consta in realizarea reformelor, Ion I. C. Brátianu fOcuspdetnersuri speciale pe linga regele Carol I, convingindu-se de necesita-tea acestora. Erau tocmai mäsurile preliminare de intreprins, in conditillein care se prefigura un rázboi mondial care ar fi putut sá rezolve pentruRomänia marea ei problemä, national& 37.

Regele Carol I, s-a l'Osat greu convins de necesitatea reformelor.Se temea cá dacá se va trece ceva din pämintul apartinind marilor pro-prietari - considerati stilpul institutiei monarhice -in folosul titritint-

Ibidem, nr. 2105, dih 17 decembrie; vezi i Discursurile lut I. I. C. Brdlianu...,vol. IV, p. 155.

" Viitorul", VI (1913), nr. 2049, din 22 octombrie.D.A.D., 1916-1917, nr. 28, rd. de la 21 iunie 1917, p. 284.

i altii,

legtturt

www.dacoromanica.ro

11 L I.0 Bratianu si ref ormele liberale 1909-1914 351

mii, prin aceasta i se vor subrezi pozitiile. Ion I. C. BrAtianu i-a arltatinsä categoric cä, fr cele douä mari reforme preconizate, nu va consimli

ia puterea, nu mai concepea altfel dreptul de a mai guverna Romania.Regele a consimtit, in fine, la ideea reformelor, dar a cerut ca ele sä se facäcu moderatiune, sa, se tempereze avintul prea democratic al unei pärti apartidului 0, in orice caz, ele sä se inscrie in Constitutie printr-un felde intelegere cu conservatorii. Carol I era vesnic preocupat de &dui caaceste reforme sä nu stirneascä lupte violente i sa, nu zdruncine preaadinc intocmirile politice. Dupä relatárile lui I. G. Duca, dintre toateargumentele care i s-au prezentat regelui in privinta reformei electoralesingurul care l-a inapresionat a fost acesta : Nu e bine, Sire, sä, läsatio problemä asa grea nerezolvatá succesorului vostru ; aveti datoriatransmiteti Coroana färä greutátile unei asemenea chestiuni nedezlegate".De indatá ce reforma electoralä i s-a prezntat sub forma unei necesitätidinastice, a consimtit la infäptuirea ei" 38.

Pentru a pregati opinia publicä in vederea expropierii si a reformeieletorale, Partidul national-liberal a tinut, in cursul lunilor octombrie-de-cembrie 1913, mai multe întruriiri Cea dintii s-a tinut la Bucuresti, insala Liedertafel. Originalitatea ei consta in faptul cá, exceptindu-1 peIon I. C. Brátianu, au vorbit mai toti marii proprietari ai partidului,unii, neavind talentul oratoriei, 0-au prezentat in scris declaratiile infavoarea exproprierii 89. Urmátoarele intruniri aveau loc la Focsani, Cra-iova, Iai, Constafitia, Ploiesti etc. De pretutindeni - nota I. G. Duca- ne veneau adeziuni noi. Oameni care piná mai ieri nu faeuserá politicáveneau sá se inscrie atrasi de reforme" 4°. La intrunirea de la Ploiesti,Ion I. C. Brátianu, referindu-se la cele douä reforme arata : un into-res general, cere, in momentul de fatä mai cu putere decit oricind, sá ri-dicám cit mai repede clasele muncitoresti de la tará si din orase ; de aceeaam intreprins indoita noastrá reformä : reforma. electoralä i completa-rea reformelor agrare. Noi credem7c6, prin reformele agrare, vom da unnon avint tuturor puterilor acestui popor. Reformele noastre au rásunetputernic in constiinta generalá, nu numai a partidului nostru, dar i aoamenilor care nu sint inregimentati in nici un partid" 41.

Reformele au fost larg popularizate 0 de alti lideri ai partiduluiVintilá Brátianu, de pildá, intr-un discurs tinut in se-

dinta Adunárii Deputatilor din 23 decembre 1913 releva faptul cá expro-prierea pe care o preconiza partidul national-liberal se fäcea nu numaide stat, dar 0 de proprietari. Mai cu seamä in regimul actual - spuneael -in care reprezentanta nationalä este in mare parte a proprietarilor,0, &ma täranului simttímintul cä indreptarea situatiei lui a fost flcutáde stat de acord cu proprietarii mari. Ii va spori astfel increderea instat i simtul de solidaritate cu el 0 se va spulbera credinta cl existäo páturá stápinitoare, strain/ lui" 42 Convingerea lui era *ca, intárirea

" I. G. Duca, Amintiri politice, vol. I, Colectia Memorii l riArturii", Ion DumitruVerlag, Miinchen, 1981, p. 103.

" I. G. Duca, Amintiri politice..., vol. I, p. 181." Ibidem.41 Viitorul", VI (1913), nr. 2099, din 11 decembrie; vezi i Discursurile lui Ion I.

C. Brdlianu.. ., vol. IV, p. 140.42 V. Brátiamr, Inväldminte. Politica externd si reformele liberate, Bucure§ti, 1914. p. 89.

national-liberal.

at

st-i

www.dacoromanica.ro

r 52 Mircea Ioa 12

statului nu putea fi asiguratä decit prin cele doul principii Mari : al ex-propierii si al colegiului unie 43. In vederea realizärii acestora era nece-sara conlucrarea intregii täri, pentru c reforma - motiva el -nu eranumai a partidului liberal, pentru satisfacerea unui punct din progranaullui, ci avea in vedere consolidarea edificiului nostru national in situati-unile grele si importante care se vestesc pentru viitorul nostru" ". Intr-oserie de articole publicate in Viitorul", Vintilä Brätianu a sustinut ideeanecesitätii reformei agrare, sträduindu-se s arate c, pe de o parte, eapermitea mosierilor sä treacä la o agriculturä intensivä, iar pe de altäparte, eä era menitä s contribuie la formarea unei patri de färaniriti, in scopul Fargirii pietii interne 45.

G. C. Dragu, un alt reprezentant de seamä al partiduluiconsidera eä schimbarea pozitiei intre marea si mica proprietate,

cumpärarea prin expropiere a unei parti din marea proprietate ruralärevinderea ei la tärani, apärea ea o necesitate i economicä

socialä. Trebuie dar, ea chestiune de prevedere socialä, s räscumpä-rrun o parte din marea proprietate, pentru a o trece prin vinzare la mi-cii cultivatori de pämint. Ca chestiune de dreptate istoricä nu facemdecit, cu sacrificii din partea lor, s ream sätenilor o parte din drpturi-le lor de odinioarä la pämint. Cred eä prin aceastä trecere inlesnim la noiin tarä un proces ecomomic" 46 Tot el aräta eä prin expropiere se vainrnulti i intäri proprietatea ruralä idealul este dezvoltarea la satecit se poate mai mult de gospodärii proprii, in care sgteanul stäpin pe obucatä de pämint si intoväräsit cu alti säteni, sä se bucure de tot rodulinuncii spre folosul lui i spre linistea socialä" 47.

.Asupra reformelor agrarä i electorali initiate de I. C. Brätianu sèpronunta si Paul Bujor, el socotindu-le ea un act de justete i pe caretäranul le-a cerut de atitea ori in mod legal, cu jilbi. Amintirea räs-coalelor din 1907 e luci proaspiti in mintea noastri", recunostea el,fruntasi liberali fiind constienti ci spectrul acestor räscoale nu se maipoate indrepta cleat prin reforme grabnice i serioase" 48. In general,liberalii recunosteau ci tiränimea se afla intr-o astfel de situatie, Weltreformele economice i politice li se pireau de absolutä necesitate.

La inceputul anului 1914 Ion I. C. Brätianu si Partidul national-li-beral a revenit la conducerea tärii. Pe baza platformei agrare i electo-rale, el si-a asigurat o majoritate zdrobitoare in Parlament. La 24 fe-bruarie 1914, din initiativi parlamentari, se ficea propunerea de revi-zuire a Constitutiei, prilej pentru deputatul M. G. Orleanu de a expunemotivele pentru care Partidul national-liberal inclusese in program

43 Ibidem, p. 94." Ibidem, p. 95.45 Exproprierea - spunea el - va Imburuitäll starea materiala a täránimii. Prin ex-

proprierea a 1 200 000 ha s-a socotit cá se putea complete pentru aproape 500 000 de fa-o lntindere de 5-10 ha. YmbunAtätirea traiului a 500 000 de familii este Imbunatátirea

pentru 2 500 000 de suflete; avind pämint acestia vor avea putinta de a avea vite. Treivite mari numai de cap de familie Inseamna pentru el un spor de avere de 700 lei, adictn total, pentru cele 500 000 de familii, un spor de 350 milioane" (Vintilá Brátianu, Care oorft foloasele exproprterii? in Scrieri st cuotntárt, vol. III, p. 304).

46 G. C. Dragu, Reforma agrará, discurs pronuntat in sedinta Camerei Depuotatilor dela 20 martie 1914, Bucuresti, 1914, p. 19.

Ibidem, p. 21.45 Paul Bujor, Reforma electorald 1 agrard, Iasi, 1913, p. 13-14.

i politica

biota-

national-li-beral,

M

www.dacoromanica.ro

13 I. LG. Brätianu i reformele liberale 1909-1914 553

ealizarea acelor reforme. El releva repartitia anormalä, dezechilibruladinc creat intre proprietatea mica si mare, insistind asupra necesitätiicorijärii disproportiei dintre ele prin expropiere. Mijloacele intrebuin-tate pentru a indrepta räul - aräta el - n-au putut räpi chestiuniicaracterul ei de intensä, gravitate si periodic ea s-a manifestat cu violente,care, uneori, au zdruncinat temellile statului" 49. Remediul îl vedea nu-mai in , 'inmultirea nmnitrului proprietarilor mici", dindu-le acestor a pu-tin la ä micA proprietate economicri de sine stätätoare, in felulacesta inläturindu-se primejdia sub a crirei glijä träini" 5°. Intrucitmulti Ieprezentanti ai mosierilor intentionau ca nevoia de constituirea unui fond funciar sit fie satisfäcutä exclusiv prin utilizarea mosiilorqatului si ale asezámintelor publice, M. G. Orleanu aräta cit nu erau in-destulätoare. Drept urmare, statul trebuia autorizat ca, in anumite con-diii in schimbul unei drepte i prealabile despágubiri, sit se recurgäla expropierea chiar a marilor mosii particulare.

C. Bann, raportul legii de revizuire, fäcea un larg expozeu asuprachestiunii täranesti, conchizind cit extensiunea proprietkii täränesti va

dreptul de proprietate, va pune garant proprietatea mare de con-vulsiuni i, in fine, va crea o clasä socialä, legatit de interesele statului 51.

Tiei zile mai tirziu, C. Stere, la Camert i N. N. Säveanu, Iaprezentau raportul Comitetului de delegati ai sectiilor pentru revi-

zuirea Constitutiei, argumentindu-se astfel o asemenea necesitate. Dupacele trei citiri din Camerä i Senat privind propunerea de modificare aConstitutiei, corpurile legiuitoare erau dizolvate spre a face loc Adunkiisuprem e Constituante.

In camerele d revizuire, reformele au intrunit o majoritate covir-sitoare, in ciuda opozitiei conservatoare, mai ales la Senat uncle prezentamarilor proprietari le dAdea sperante.

La 5 iunie 1914 s-a deschis sesiunea extraordinarä a noului Parla-ment, a cárui menire era - dupä, cum se arka in Mesajul tronului" -dezbaterea numai a lucrkilor pentru aducerea la indeplinire. a acesteilegiferki constitutionale in sesiunea din toamnä" 52. Asasdar, discutiaasupra revizuirii Constitutiei, care trebuia sit constituie prima etapit areformelelor, era aminatä "Ana la sesiunea din toamnä. kainte de inchi-derea sesiunii parlamentare-extraordinare, M. G. Orleanu, impreunäcu alti deputati liberali 53, a propus aleferea unei comisii care in timpulvacant ei parlamentare sä studieze i sit prezinte lucrkile necesare revi-zuirii Constitutiei pentru sesiunea din toamnit. N. Fleva, revenit pentrua treia oarä in rindurile Partidului national-liberal, fitcea propunereaprivind necesitatea unor lucräri prealabile in chestiunea agrarä, arätind6, nu era vorba numai de lipsa de pämint, care, färit indoialt constituiaprincipala cauzä a suferintelor täranilor, dar si de altele.

D.A.D., 1913-1914, nr. 4, sed. de la 24 februarie 1914, p. 24.6° Ibidem.51 D.A.D., 1914, nr. 6, pd. de la 26 februarie 1914, P. 50.52 D.A.D., Sesiunca extraordinará 1914, nr. 1, pd. de la 5 iunie 1914, p. 1.68 In afará de M. G. Orleanu, propunerea era semnatá si de urmátorii: C. AllmAnis-

leanu, Al. Bellu, D. I. Nicolaescu, Em. Dan, Dr. Pánescu, D. R. Ralea, Const. Georgescu,Gr. L. Trancu-Iasi, Dinu ArtAreanu, Stefan C. Ioan, Grigore Iunian, S. Eraclide, Dr. Lupu,Tina Ioanide, I. I. Sfánciuleanu, D. D. Pátritscanu Vintili Briltianu.

înhiîii

Se-nat

5°

www.dacoromanica.ro

554 Mircea losa 14

Initial, Ion I. C. Brätianu intentiona s inscrie expropierea nurnaica principiu in Constitutie, subordonind aplicarea ei de cadastrarea pro-prietAtii, operatie care necesita un timp mai indelungat. Nu este maiputin adevarat c5, prin desemnarea comisiei pentru studierea antepro-iectelor de reform6, ea si prin aminarea lor, se manärea i obtinerea a,-cordului conservatorilor, acord care, dé altfel, a si fost realizat in varaanului 1914.

In legiiturA cu aminarea discutiei reformelor In toamnä, I. G. Ducaaräta c5, toti cei cu räspuudere in Partidului national-liberal, inclusivelementele cele mai inaintate din partid, au fost de acord cä votareareformelor trebnia amînatil. Ne temeam - märturisea el - cí reforme-le votate In acele momente sub imperiul preocupärilor obstesti de bate le-gore Intre partide sä nu fie reforma prea raoderatä, cu prea multe concesiifatá de reactionarismul opozitiei. Mai tîrziu nädäjduiam cA vom putea,da un caracter mai democratic, mai inaintat reformelor noastre" 54.

Izbucnirea, primului räzboi, la 15/28 iulie 1914, avea s contribuiela aminarea dezbaterilor programului de reforme, desi in toamna lui1914, senatorul Paul Bujor considera - date fiind pregätirile pentru vii-torul tärii -di era momentul pentru infäptuirea reformelor. R5.spim-zind senatorului de Iasi, Ion I. C. Brätianu aräta, dimpotrivä, c nuera momentul oportun. C5ci pentru a se ajunge la un asemenea climatnu trebuia sä survinä nici o mahifestatie care sä scindeze societatea -fie numai In idei sau päreri - oricit de caldä ar fi convingerea noasträ,oriclt de adînci ar fi certitudinile noastre asupra solutiilor definitive alereformelor pentra care am fost trImii aci. In momentul de fatä un sen-timent de patriotism si de elementar5, intelepciune politicA ne impunesä amingm tot ce ne poate dezbina. Acestea ant motivele pentru carenu cred eh' este momentul de a räspunde afirmativ la Intrebarea d-luiSenator al Universitätii din Iasi" (Paul Bujor) 55.

Räzboiul, cu consecintele lui, inclusiv radicalizarea maselor tärä-nesti, a readus In prim plan acuitatea problemei agrare, fapt pentru careguvernul Ion I. C. Batianu avea s repunä In dezbaterea corpurilorlegiuitoare reformele propuse in 1913.

ION I. O. BRÄTIANU ET LES ESFORMESSOCIO-ECONOMIQUES LIBRRALES (1909 - 1914)

1?esuind

L'étude présente succintement, d'un part, la personalité de Ion I.C. BrAtianu, les circonstances dans lesquelles il a accedé 5, la tôte dugouvernement (décembre 1908) et, par la suite, la direction du PartiNational Libéral (janvier 1909); d'autre part, son activité politique,

" I. G. Duca, Amintirt politice, vol. I, p. 148.55 D.S., 1914-1915, nr. 19, sed. de la 19 deeembrie 1914, p. 127; vezi si I. G. Duca,

Amtntirt polittce, vol. I, p. 148-149.

A,

www.dacoromanica.ro

15 I. I.C. Brätianu d reformele liberale 1909-1914 555

orientée avec priorit é vers la promotion et le développement des forcesnationales de la nation", tout en rehaussant l'importance des réformesagraire et électorale, initiées par le nouveau dirigeant dans l'intérk duprogrs de la Boumanie du début du -X-N-énie siècle.

En môme temps, Pétude fait ressortir le fait que Ion I. C. Br5tianuet le parti dont il était dirigeant ont été les premiers à proposer, dansun Etat organisé et avant la première guerre mondiale, l'expropriationde la grande propriété, tout en considérant Papplication des réformescomme un instrument aidant au progrés et au développement de PEtatroumain.

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

SURSE DOCUMENTARE

MI-RC/EA IONNITIU, 23 AUGUST 1944.AMINTIRI I REFLECTIUNI *

23 AUGUST 1944

Inainte de a Incepe sa" descriu cele ce stiu despre evenimentele cc au dus la actul dcla 23 August 1944, trebpie sil fac anumite precizArlin ciuda celor ce s-au scris, .partidul cornu-IRS romän nu a initiat si nu a condus actiunea care (a) cauzat iesirea Romilnici din räzboi.Do asemenea in toate publicatiile apärute sub control comunist se vorbeste de insurectiaan natii romänd". Nu a existat o insurectie, arrnatä sau dezarinatá. A existat un ardin regaltransmis prin organelc militarc competente de ciltre seful noului guvern, generalul ConstantinSandtescu. Demiterea maresalului Antonescu s-a fäcut la cererea regelui Mihai, cind acestaa constatal ea milsurile pe care Ion Antonescu intentiona sii le ia, nu corespundeau cu si-tuatia gravä In care se afla lam Pot s declar fr nici o sovire cg: .

Sent partidelor politice majoritare au sprijinit fära rezerve pc regcle Mihai, iar ordi-nele sale au fost urmate fárii ezitare sau defectiuni dc toti comandantii de mari unittimilitare de pe front si din interior.Deci nu poate fi vorba de o insurectic armatä" fârâ a schimba Intelesul euvintului

nsurectie" asa cum este definit In dictionar. Numirca generalului Sániiteseu a Yost filcutpein decret regal, intocmai cum fusese nuinit si Ion Antonescu prin ministru de cdtre Carol IIcu citiva ani Inainte. Aceiasi procedura legalä e folositä In cele dotal ocazii pentru numirea

iului guvernului romän. .Armata románii nu a fast insurectionistii" crici nu s-a räzvrtit Impotriva unei auto-ci dimpotrivil a executat ordinul regal si cele ale cpeteniilor militare. Deci cuvintul

insurectie" este folosit intentionat In mod gresit pentru a falsifica adevärul istoric. Actedde la 23 August a fost sprijinit si aprobat de poporul romän, armata si reprezentantii politicisustinind färä sovire accasta actiune. Deci nu poate fi vorba de insurectic".

Dupii aceste rinduri, propun sä exarninätn evenimentele de atunci cu oblecti;iitatea pccare trecerea de peste 45 de ani ar trebui sa ne-o dea.

Ant ciiutat sä retin cu cit mai mare fidelitatc amintirile de la 23 August si de fapt alintregii sdplamini (20-26 August) dindu-mi seama cá aveam de-a face cu momenta ce vorintra in istorie. Mi-am dat ostencala sa inregistrcz cit mai multe detalii care sii ajule mai tir-zit' la rcconstructia eVenimentelor. Nu credeam insä c vor trece atitia ant. "

Am citit cu mare räbdare cele scrise de unii care Intr-un fel sau Intr-altul aft asistaLla uncle aspecte din acea zi. In general, relatärile lor contin cite unul sau mat multe gräunlecie adevilr, dar fiind scrisc urmilrind fie interesul personal salt eel al unui grup, pierd dinautenticitatc. Uncle au fost scrise la indeninul unui agent al regirnului comunist (Seeuritatea,

* Mircea Ionnitiu a fast secretarul particular al regelui Mil-lilt I al Romänici. In a-ct astfi calitate s-a aflat intr-o pozitie privilegiat de observator al viet.it politice roinfinesti.re%tul de fatä este o mfirturie de cel mai mare interes pentru cunoasterea ImprejudirilorIn care s-a produs actul de la 23 august 1944. Smuts din viat inainté ca textul.sä fi fastdefinitivat pentru tipar, autorul nu a putut sä-1 revadä si sä inliiture uncle inadVertente.tin respect pios ne-a impiedicat sä intervenim In text. Intruclt amintirile lui Mitcea.lonnitiuvor fi publicate de Editura Enciclopedicä, integral, Indreptärile de rigoare i confruntareamatte marturii vor fi fficute cu acest prilej. Reinnoim Edituril Enciclopedice si dieCtoruluiei dl. Marcel Papa multumirilc noastre pentru bunävointa de a ne li aeürd«b prioritateaIn tipilrirea accstui fragment. (N. Red.)

Plevisia istoricit", tom II, nr. 9 -10, p. 557 -575, 1991

ritäti,

www.dacoromanica.ro

558 Surse documentare 2

istoridi parLidului) de cdtre persoane In stare de arest, aRele pentru a satisface dorinte alepersonaginor simandicoase ale regimuhii sau pentru a scoate In evidentii merite personatendscocite pentru justifica privilegii. Sunt putini cei care nu au cOutat recompense pentruparticiparea lor la actiunea care a dus la icsirea tdrii din alianta cu Germania. Mä pot nu-mAra si eu printre ei fiind multumit a am fost i cu acolo".

Intr-adevdr, cea mai mare multumire a fost sa 'lid in seara de 23 august 1944 pe re-gele Mibai in balconul central al palatului regal din Ca lea Vietorici In lumina reflectoarelorcare nu fuseserd aprinsc de la Inceputul räzboiului. Dupa ce s-a anuntat la Radio Bum-resti ineetarea ostiiitilor cu Puterilc Aliate, o multime s-a adunat in piatä cintInd imnulregal si cerind stt apar suveranul. Tipic, el a dovedit din nou curajul personal apárIndsingur in baled In lumina orbiloare a reflectoarclor si a fost aclamat lndelungat de multi-inea entuziast. Nu multi conduatori, In situatii tulburi cu inamici inarmati In libertate, iauriscul de a se pune In mijlocul tintei.

Nu am dorit sa scriu despre acele zile, convins Bind cá nu-mi apartinea aceastd sar-eina. Dar cum au trecut atitia ani si am intrat In amurgul victii, si constatind cd existattla eonfuzic cu privire la evenimente, am socotit cä a sosit rnomentul de a consenina impre-siile i eflexiile din acele zile pcntru ca cei care, nu din vina lor, nu au avut prilejul, s acunoased o parte a istorici neamului.

Asadar, fära a fi specialist In afacerile militare, dar discutind cu ofiterii superiori dinCasa MiIitard a Regclui si din Comandamentul Militar al Capitalei in vara anului 1944 ajun-sesem la concluzia Impärtasitá de majoritate cii situatia era catastrofahl.

In august 1944 situalla In Bonidnia era urmiitoarea:Armata era demoralizatá i manila uniti militarc dupii front fuseser decimate In

luptde date In timpul retragerii continue de la Stalingrad la Iasi. Evacuarea Crimeii in L ai1944 cu pierderi grele in oameni si material a dus la o deteriorare in moral atit pc front eftsi in lard. Trupele duceau lipsä de armament grcu, de tunuri anti-tanc, de blindate si demunitii. Frontul se stabilizase oarecum pc o linie care Incepea la nord lingá Vicovul de Sussi se prelungea cittre sud-est pc lingii Malini, TIrgu Neamt, Roman, urmtnd o parte a vâiiTutovei pind aproape de Birlad unde o cotea care nord fäcind o pungä uriasd care cuprin-dea centrul Basarabiel i ChisinAul, cohorind &Ore Sud pind aproape de Bolgrad tii apoi c.1-tre rdsdrit spre Cetatea Alba. Aceastii linie era greu de apárat intruclt nu era ancoratil peformatii naturale care sa constituie obstacole in calea ofensivei sovietice. Din punct de ve-dcre al tacticei militare era mai logic ca frontul sA fie scurtat i restul Moldovei sa fie aban-donat. Noua linie ar fi trebuit sa urmeze de la granitä, Carpatii pinil in regiunea Vraricea,iar de acolo de la Focsani la Nämoloasa si Galati pind la Duntire. Dar o asemenea decizie,ar fi dat o gravd loviturá moralului natiunii.

Fortificatille pe linia Focsani-Ndmoloasa Galati care constituiau prima linie de apd-rare pe o lnagime de circa 100 de kilometri, nu erau terminate si o mare parte a cazematelornu aveau garnizoane sau armamentul necesar.

La 15 iunic 1944, comandaritul suprem al grupului de armate Ucraina de Sud" ordonaretragerea i transferarea unitiitilor motorizate de apArare anti-tanc td a diviziilor bliudateSS Tottenkopf" i Grossdeutschland" din Moldova. Nici o unitate motorizatii San blin-data nu mai era disponibila pcntru a interveni In cazul cind ofensiva sovielicO ay fi streipunsfrontul.

Protestele comandantilor romäni cit si ale Statului Major nu au putut sä clinteaseädecizia germand, care fusese luatä de care Hitler.

Trebuie nl rearnintesc clyn duda relatiilor strinse Mire cancelarul german si condu-catorul Bemdnici, Ion Antonescu nu era intoLdeauna consultat cu privire la deciziile mili-tare taste de Hitler chiar daed afectau frontul român. lima din toanma anului 1911, dupiiterminarea campaniei pcntru cucerirea Odessei sub conducerea lui Antonescu, Ilitler luta-lurase pe acesta si Statul Major romAn din circuitul ierarhic de control si indrumare ale ope-ratiilor militare. UnitAtile române crau inglobale in grupurile de armate germane si sub co-manda germanfi.

Maresalul Antonescu a vizitat carticrul general al lui Hitler din Prusia Orientalä Inzilele de 4-6 august. Din lipssa unci stenograme oficiale a conversaiiilor Intre Ion Antoneseusi Adolf lliller, singura sursit veridicii am gäsit-o Ini aniintirile dr. Paul Schimidt, interpretulFührer-alui 1 In cursul intrevederii, conducätorul romAn a ridicat problema retragerii dinMoldova a singurelor unitAti bliudate, operatic ce sldbea capacitatea defensivä a frontului.El a acceplat epJicaiile lui Hitler ca aces0 vor fi inlocuite I eurInd cu alte

I Citat In volumul Die Kalusirophe in Rumiinien 19i4 de Hans Kissel, Beitrage zurWehrforschung, Band V/VI, Darmstadt, p. 182-187.

'

unititi.

e

disiais

www.dacoromanica.ro


Existil Insä contradictli Intre amintirile d-lui Schmidt si notele dictate de Antonescudim/a zile dupd relntoarcerea de la Rastenburg. Maresalul ii aduce aminte cd ar fi propuslui Hitler retragelea frontului pe CarpatH Orientali, pc linia Focsani-NAmoloasa-Galati siapoi de-a lungul Dun Aril Maritime. CA Hitler a aprobat aceastil Inds:irk Insd doar ca o ul-tuna alternativii. Deocamdatii linla existentA va fi mentinutä. De asemenea Hitler a cerutsd dacii Romania va continua lupta pia: la sfIrsit. Aci cele (loud dAri de seatnd diferä.Antonescu noteazii cá s-a eschivat de la un räspuns categoric, invocind o aerie de Intrebdriadttionale cu privire la intentiile Germaniei. Dr. Schmidt in schimb, aerie cd Antonescu nus-a indoit niciodatA de intentlile Führer-ului, si ea pc deasupra nici unul din aliatil Ger-maniei nu este atit de loial curn este Romania. Ea va fi ultima taril care va paritsi GermaniaIntrucit el, stic ca sflrsitul Germaniei este si sfirsitul Romanici.

Duna declaratia Licata de ministrul de externe sovietic la 2 aprilie 1944 care promitcalespactarea regimului social si politic existent in Romania cit i integritatea teritoriald, cuexceptia Basarabiei si a Bucovinei de Nord, a inceput o noud fazd a acttunii militare anglo-americane. Rind acum singura activitate milliará a dus la internarea echipajelor de pe vaselecomerciale romanesti aflate in Atlantic si in Mediterana. La 1 august 1943, aviatia ameri-cana a executat un raid indrAznet la joasa altitudine asupra instalatiilor petrolifere de laPloiesti i Chnpina. PI Mind un pret neingilduit de mare pentru un rezultat nesatisMcAtor,aviatia americana nu a mai repetat incursiuni de accst fel pe teritorinl roman.

Acura insa, Marea Britanie si State le Unite, pentru a sublinia identitatea de vederi acolor trei mart aliati, pentru a confirma unitatea efortului de razboi impotriva tarilor aliniatecu Germania si pcntru a reduce livrArile de petrol necesarc economiei si armatei germane, auordonat inceperea de raiduri masive asupra oraselor romanesti. Ele au demonstrat, spre sur-prinderea romanilor determinarea puterilor aliVe de a trata Romania ea aceiasi severitateca si Germania nazistd.

Incepind de la 4 aprilie 1944, Romania a fost supusA la atacuri aeriene executate de for-tele aeriene americane i britanice bazate pe noile aeroporturi amenajate In sudul Ita ltd. Rai-durile erau duse de bombardiere grele de tip B-172 2 si B-243 3 ca patru motoare atacindCapitala i centrele feroviare ca i rafinArii l instalatii petrolifere 4. Cu timpul formatiunileatacatoare au devenit mai marl, pina chid In luna august numdrul aparatelor aflate in spatialaerian al tarn intr-o singurii zi depasea 1000. Tot In aceiasi perioadd, formatiunile do bombar-d:ere erau lnsotite de avioane de vinatoare pentru protectie i pentru a ataca acropoarteles' mijloacele de transport. Mai mult de 40 de raiduri au avut lac pind la 23 august care aucauzat pierderi grele In rIndul populatiei civile, distrugind multe din obieetivele industrialc,paralizind transporturile, Impledicind aprovizionarea oraselor s,i zedueInd eomplet producliaindustriald, pricinuind incetarea aproape totala a distributiei de gaze naturale, apel potabiles: a electricitätii in sectoarele industriale si urbane. Noua actiune strategic/1 anglo-americanärucnita si de a ajuta ofensiva sovieticA, a surprins atit guvernul si opozitia si a spulberat mi-tut ca Romania ocupa o situatie privilegiatd in planurile

Administratia de slat fusese dispersati i pierduse controlul asupra treburilor obstcsti.Oraselc mai importante, centrele industriale i liniile de cornunicatii suferiserd mutt

di.: pricina atacurilor aeriene In special cartierele muncitoresti din preajma fabricilor p a gá-rilor. Aprovizionarea cu alimente, cu apd, gaz si electricitate era deficienta i sporadica. Re-rervele crau diminuate sau lipseau cu totul.

Pe scurt, situatia era disperatii!Pe plan international, Romania facca parte din Axa Roma-Berlin si urma, en patina

ezitare, politica Germaniei. Ion Antonescu a semnat aderarea Romania la Pactsul Tripartit(Germania, Italia, Japonia) pe ziva de 23 noiembrie 1940.

Romania era In stare de rdzboi eat Uniunea Sovieticd, cu Marea Britanie ca StateleUnite, pentru a mentiona doar marilc putcri ce luptau impotriva Axci.

In 1940, Romania pierduse Basarabia, Bucovina de Nord, teritoriul Hertel, jainAtatadin Transilvania i Intreg Cadrilaterul.

in zorii zilci de 22 iunie 1941, dln ordinal lui Ion Antonescu, unitati ale armatei ro-mane s-au alAturat-fortelor germane care au treout frontiera existenti eu Uniunea Sovietica.Actin:lea de eliberare a teritoriilor ocupate de Armata Rosic In vara anului 194D a fast ter-minati odata eu ocuparea Basarabiei In august 1941.

Fabricate la uzinele Boeing si poreclite Fortiirete Sburatoare".3 Fabricate la uzincle Consolidated-Vultee i denumite Liberator".4 In primal raid asupra Bucurestiului, s-a evaluat cd au lost circa 3 000 de victime.

aIle

abate.

ai

°

www.dacoromanica.ro


La 2 aprilie 1944, sub imboldul Marei Britanii si al Statelor Unite, Uniunea Sovieticäanunta c, invadind Romania, nu are intentia de a modifica regimul social sau politic sinici de a anexa parti din teritoriu.

Opozitia reprezentatä de hiliu Maniu era in kgatura cu puterile aliate mai Intii prinradio si apoi prin Alexandru Cretzianu, ministrul României la Ankara, si mai tirziu prinemisari trimisi la Cairo, Barbu Stirbey si Constantin Visoianu.

Mihai Antonescu facea sondaje diplomatice prin trimisii romni in capitalele neutre,Berna, Madrid, Stockholm si Ankara. Cit de serioase erau aceste contacte! Cit de hotaritera maresalul Antonescu sä inceteze ostilitatile?

Astazi slim Ca in aprilie 1944, Uniunea Sovieticä a decis sa transfere contactele initiatcu reprezentantii romalli de la Stockholm la Cairo. Pentru a restaura adevrind cu privire latextul carect al conditiunilor sovietice inminate la Stockholm si ulterior comunicate celor-lalte puteri aliate, voi reproduce In traducere parte din telegrama trimisului american LincolnMac Veagh adresata secretarului de stat Cordell Ilu 11 la 8 aprilie 1941, cind acesLea au fastcomunicate si emisarilor ronlani, ;;Lirbey si Visoianu 5:

1. Trupete române care lupta impreuna cu nemtii impotrha Armatei Rosii sunt corn-puse din sapth divizii in Crimeia, din trei sau mai multe divizii in reginnea Odessa si din ire:sau mai multe disizii in regiunea Chisinau. Aceste divizii romanesti trebue sa se predea Ar-mate!. Basil ori trebue sa atace pe nemli din spate si sa inceapri operatii in coinun cu Ar-mata Rosie Irnpotrh a nemtilor.

In acest caz, guvernul sin ietic este dispus sri cornplecteze armamentul si sa le punala dispoyitla maresalului Antonescu $ i a d-lui Maniu.

2. Conditiile minime soVietice pentru armistitiu sunt urmatoarele:a) Buptura cu Germanii si operutii In comun cu fortele abate, inelusiv Armata Rosie

impotriva nemtilor cu scopul de a restabili independenta i suveranitatea Rominiel.b) Restabilirea frontierei romino-sovietice in conformitate cu acordul din 1910.c) Desprtgubiri pentru pierderile suferite de Uniunea Sovieticri din pricina ostilitatilor

si a ocupatici teritoriului (le catre români.d) repatrierea tuturor prizonierilor de razhoi sovietici si aliati cit i acelor internal.Aceste conditii pot fi modificate in defavoarea României daca nu sint acceptate fira

intlrziere.3. Guvernül sovietie nu va cere ea teritoriul Romaniei sa fie ocupat de trupe sox ie-

lice pe intreaga durata a armistitiblui, dar cind situatia militara o va cere, trupele sovieticeclt st Cole aliate, trebuie si aibe libera trecere si guvernul roman va trebui sa faciliteze aceattacu toate mijloacele de transport terestre, aeriene si navale disponibile.

4. Gnvernul sovietic censiderrt nedrepte deciziunile dictatului de la Viena si estegala sa execute operatii comune impotriva Ungurilor i NernOlor eu scopul de a reintoarceRomfiniei,toata sau cea mai mare parte a Transilvaniei.

5. Daca Romania doreste sa intro .in legatura cu Uniunea Sovietica cu un reprezentatpolitic 'pentru chestiunile militare, guvernul sovielic nu are obiectii 6.

Regele si efli partidelor politice majoritare, ca si Ion An Loneseu fusesera incunostlin-tali de conditiile Unionii Sovietice. Mesagiile oficiale primite de la Cairo din partea comisiuniiconsultative europene 7 erau adresate in comnp rnaresalului Antonescu si lui luliu

Atit luliu Maniu, In numele partidului nationalgäränese, cit i Dinu Bratianu, ncel al partidulni national-liberal au trimis periodic lui Ion Antonescu proleste i memoriicu privire la opozilia lor fat de politica dusi de el. Comunictirile lor au devenit mai peremp-torii cind trupele române au depasit fronticra naturala a României, Nistrul. ró-mini scoteau in evidenta atentia ea lam trebuia sä-si rctinä fortele intacte plinä la sfirsitulräzboiului..pentru a putea sa sustinä revendicirile asupra Transilvaniei de Nord si a sprijinianularea dictatului de la Viena. De fapt cind regele Carol II a abdicat in Septembrie 1940a eapatat prornisiunea lui Antonescu ca va mentine intaetri capacitatea de lupti a armatei.

In primivara anului 1914, maresalul Antonescu permisese plecarea din tara a emi-sarilor oporitie4 pentru a Ina legatura cu reprezentantii autorizati ai guvernelor aliate. Pen-

. .

tru a nn pune pc Maniu in situatia gravi de a fi acuzat cii pactizeaza cu.. inamicul GeneralulMaitland Wilson, comandantul suprem al regiunii Orientului Mijlociu (Apropiat) a Omit s:iadreseze . loate comunicarile pe care le trimitea sefului partidului national-tiranist si condu-

5 Foreign Relations of. the United States, 1944, vol. IV, pp. 169-170.° F.R.1-.S. 1944, val. ", .pag. 170.7 Comisiunea era farmata diri reprezentantii celor trei' Mari puteri, Lincoln MacVeal,h,

Statel.t.nfte,'Lordirl Moyne, Marea Britanie si Nicolae Vasilevici NeviCON Uniunea Sovietici.

Maniu.

l'oliticienii

www.dacoromanica.ro


cdtoralui". Prin acest subterfugiu, se deschidea cake maresalului sS initicze negocieri directecu aliatii. Dar Antonescu nu s-a prevalat de aceastd cale, nici dupä ce frontal din Moklok aa fast strapuns.

Pe de altd parte, indemnurile abate de Incetare a ostilitdthor ajungeau in mina luiAntonescu, A1iaii fiind convinsi at el, care avea frincle puterii in mind, era capabil sá aibemai mult succes In a face o rupturd cu Germania.

primdvara anului 1944, Maniu si deci i Antonescu fuseseril informati cd singuracale prin care se transmite punctul de vedere oficial al Aliatilor este comisiunca aliatd dinCairo. Orice sondaje in alte centre sau pe alte ci nu aveau sanctiunea oficiali. Aceastd m-surd a fost luatä pentru a nientine un singur canal de comunicatii eliminind mice alte im-tiative care cauzaserd suficiente Incurcilturi si confuzii.

'Si regele fusese prevenit de Niculescu-Buzesti ca sil se fereascd de personagii care pre-tind ed 'au legdturi cu Aliatii ofcrinclu-se ca intermediari.

Ca unul care am fost pdrtas la sedintele secrete de la I'alat, am fast la cureni cu mt-sagiile primite de la aliati si de la emisarii români. Contrar celor ce s-au scris, asa risele ,.nc-gocieri" de la Stockholm nu au oferit condilli mai favorabile decit cele citate mai SUS. Defapt erau aceleasi conditii cäci In aprilie 1944 se transferaserd disculiile din capitala suedezla Cairo ca rezultat al mentinerii unui singur canal de comunicatii. Variatiile aparente Mtntexte sint minore si sint rezultatul traducerilor succesive din diferitele limbi.

Acest lucru este verificat de Viaceslav Molotov care la 26 august, la ora 1: 30 dim,-neata, 'ora Moscovei, a -Meat urmdloarea declaratie ambasadorilor englez si american:

Pentiu a sustine presligiul noului guvern roman si tinind seama de circumstanteleprezenfe, guvernul sokietic nu este de pdrerc ca sä se introduc noi conditii de armistitiu.Un aeard va trebui sd fi Incheiat cu guvernul roman cu privire la semnarea armistitiului ba-zat pe eonclitiile propuse in aprilie cu trei adausuri cerutc de reprezentantii români la Cairo

1. Alocarea unei zone libere românilor pentru sediul guvernului.2. acordarea linei perioade de 15 zile pentru ca trupele germane sit prdseascd Ro-

mllia.3. propuncrea pentru reducerea indemnizatiei.Noile conditii propuse de guvernul britanic vor putea fi discutale la Moscova cu

prezent.anhii celor trei guverne aliate.Guvernul sovietic considera eft negocierile sä aibe loc la Moscova" a.Se poate deduce din aceast declaratie clt si din schimbul de telegrarne ce a urmat,

ca intentia guvernului sovietic sit ia in discutte modifiedrile propuse de reprezentantii regeluiai opozitiei. BAnuiese cit dadi Wilit la urmil nu au fost incluse se datoreste faptului co ,

fost trezitii suspiciunea traditionald sovieticd in momentul cind guvernul britanic a stipus:o serie de amendamente. Miami rush au decis sit rdminä cu proiectul original l'Ard a matface schimbdri..

Nici .astilzi nu pot sd afirm cd Maresalul Antonescu era la curent cn contactele de. laStockholm duse tri numele sfiu de Mihai Antonescu. Din conversatia pe care 'I at ul-o curegele. in prezenta generalului Siindtescu, nu, a reisit un asemenea lucru.

Mihai Antonescu daduse .instructiuni diplomatilor romni din capitalele neutre sfi incontact discret cu reprezentanlii englezi si americani. La Stockholm, Frederic Nanu si GeorgtDuca, la Madrid, George Demetrescu, la Berna, Vespasian Pella, la Lisabona, Brutus Costtsi Ion Pangal. LegAtura cu Turcia era fâcutd. la Bucuresti prin ministrul turc Suphi Tanrioer.Se bdnuia cd areste contacte erau Matte cu consimtdmintul Maresalului, dar cunoscin firmasi metodele utilixate dc Mihai (Ica') Antonescu, bdituiesc al Ion Antonescu nu era la cintnt.Probabil ed singurele ddti eind tnaresalul afla de isprdmile lui Ica era cind era supus periodicla tiradele furioase ale lui Hibbentrop si ale ciracilor siti, protestind de existenla acestor so 1-daje ee submivau prietenia germano-romând. 1mi amintese de unul din ultiinele incidente incare Mihat Antone.scu comunicase primului ministru turc Sukru Saracioglu rugindu-1 sd .fieintermediartil Itomânici pc lingd Aliai in august 1944, afirmind cit accastd solicitare are can-simtärnIntul Yegelui, al opozitiet si al marcsalului 9. Nu stiu dacd vreunul din sefii particle lorde opozitie fusese consultat, dar stiu sigur cd regele nu fusese introbat i nici nu i dduseconsimtiimitilul la un asemenea pas.

Na pot sii trecniai departe Mill a releva rolul jucat de V. C. Gcorgescu (Hied) in me; -¡Mena legturilor clandestine Intre luliu Maniu si guvernul englez. Hied Georgescu, care incalitate,du.director al societdtii petrolifere Standard Oil, a fost acuzat de sabotaj i incercartde a Intreinpe exporttll romún de petrol. ET se afla Inchis si, eu toate acestea, avind un regi

::Vezi FRI S, 19,4 vol. IV, pag. 106-197.

9 Vezi 1944;,.vol. IV, pag. 190.

In

ri-

si

'

FI3rS,www.dacoromanica.ro


special, a putut s ia legAtura cu oameni de incredere care au facilitat comunicAri specialetu Comandamentul Aliat din Oriental Apropiat. Acesta, fiind constient do inmortanta Roma-mei, a trimis o echipA de ofiteri (un maior englez si un ofiter de origine romanA) In Ingot-lavia ImpreunA cu un transmitAtor de radio. Maiorul englez a cAzut In luptit tn Iugoslavia,s dear ofiterul l'opescu (Turcanu era numele sáu adevArat) a putut ajunge In Romania. Cumatte peripetii, ingeniozitatea lui Rica Georgescu a putut sA mentina functionarea aparatuluide radio In Bucuresti, cu toate a era cautat cu furle organele de contra-spionaj germane.kvMd mai bine de 16 localitAti de transmitere, l'opescu a lucrat mai multi ani sub nasulnemtilor. Una din locurile sale favorite de transmIsiune era un apartament Ulna Pasta Ctn-tralA unde emisiunile sale erau amestecate cu cele ale postei. Prin acest aparat, care era ladisPozitia rnesagillor lui Manju, Rica Georgescu a mentinut deschisA linia de comunieatii.Cind Alexandre Cretzianu a fost numit ambasador la Ankara, Victor HAdulescu-Pogoneanu,director adjunct al Cifrulul din ministerul de Externe trimitca aceleasi rnesagii verificlndtransmisiunile radiofonice.

DUMINICA 20 AUGUST

0 dimineatA care nu parea deosebita de zilele trecute. Am edit analizat buletineletie sari ale posturilor de radio strAine si ziarele sosite de la Bucuresti. La prInz, masa laI outer ca de obicei la ora 1. DupA masA, regele este informat cA au Inceput Hupte crincenepe frontal din Moldova si cA trupele noastre se repliazA pe noi pozitii in urma presinnii Ma-mice. Mai tirziu, elan' ca In unele zone, replierea s-a transformat in derutil uncle unitatifiind complect nimicite de blindatele sovietice. Prin tclefon de la Rueuresti generalal &Ina-leheu confirma cA situatia devine din ce In ce mai gravd. Cu toate et nu cram un amatorde ccai. Insotesc pc rege In salonul reginei Elena care dupli obiceiul englezesc bea o ceaseado ceal in ficeare dupA masA. Begele dorea sii se sfAtuiascA cu dInsa in legAturA eu tirilede pe front. El era de Were cii ofensiva sovictica urmArea st distrugA acurn apArarea pcfrontal Moldovei. Oare a sosit momentul de a scoate Romania din rilzboi? se lntreba regele.Informatiile sositc tint IncA incomplete si nesigure. Suveranul decide sit place indatil la Bu-curesti untie va putea sA afle mai multe detalii asupra situatiei si lu acelasi timp sA se con-suite In secret cu sfAtuitorii sii si expertil militari inainte de a lua vreo mAsura. /I chainla Leiden pc lonel Starcea spun al vom veni la Bucuresti pentru o zi, sub motivul earegele doreste sii incerce unul din avioanele cc se aflau la acroportul de la Stratidau de Inteles ca In cursul serii trebuie sA avem o Intrunire la paint. Noi vom educe pe ge-nerate] Mihail care se afla la vila sa din Simla.

In rnasina decapotabild a regelui se afla Emilian loneseu si en mine, si In citeva clipetlrziu dupil ce am pArdsit castelul se urcli i generalul Mihail. Regele conduce en rnasina

en ustuintA si dibicie, dar In mare vitezd. Trecem prin Clmpina si in seurtA vreme ajungernla Plolesti. Vedent In partea de nord-est a orasului coloane de furn indicInd cti nu toate in-cendiiie deela rafiniria Romano-Americana' att fost stinse. Attt vineri clt i simbita In raidurisuccesive, bombardierele americane si-au concentrat atacul asupra instalattilor societatii arne-mane. Nu Incape Indoiali ca si-au atIns obiectivul. Dupd I Ioieti,In satele prin care trecem,observ oanfenii la bona en tarafele cIntind de zor. ArJ tare a fost scutital de bornbardament,-si :Wend se bucuri de linistea acestei Duminici. Pc inserat ajungem la Palatal din Catea

ictoriei si ne oprim In fata Casei Noi undo ne Intimpini SfinAteseu i Starcea.Mai tirziu apar cite unul si Gheorghe Niculesai-13uzesti, generalul Aurcl Aldea si co-

lontial Dumitru DiimAccanu, SAmItescu face o scurf! expunere asupra situatiei din Moldova..Parcrea lui ea si a colegilor de la Statul Major este cii ofensiva sovieticA este realii si nu odiversiune. Exista sperante ca unele unititi dislocate din poritiile lor vor putea s4 se regru-

i sfi ocupe pozitii noi, dar altele au dispArut cu total. Unii din jurul mesci impirtitsescnoi informatii sau impresii culese astAzi. Regele Intrebil pc DAmiiceanu cum stfi cu pregitirEesi clnd crede cii va putea fi gate pentru ea sfi ocupe punctele strategice din Capitala tinindseama de node circumstante. Inainte de a rispunde, el enamel-A dificultAtile pe care Ic-a ln-timpinat cAutInd sa afle nutnirul trupelor germane in Capitali si in restul tarii. Nici Co-mandamentul Milder al Capitalei, si nici Statul Major nu avean informatii precise. Dap!calcitic [Acute s-a ajuns la o cifrá aproximativi de circa 5 mii de soldati. Pe IMO aeestia,se adauga nutuarul unititilor romanesti din Bucurcsti care cratt sub controlul comandan-War complect devotati maresalului. Era vorba de jandarmi si de regimental de gardA al ma-re?altilui. Altai problemA o constituia deplasarea unititilor din lmprejurimi dar care din pri-ma situatiei critice de pe front, emu trimise In Moldova. fnlocuirea lor cu alto trupe ormasii aibe loe in elleva site. Damaccanu ne atrage atentia cii aceste noi unitAti, ea si de altfel

pe care le inloculau, erau formate din recruti cu foarte putinfi instruetie.

si-iIi

mai

peso

ni

vole

www.dacoromanica.ro

7 Su rse document-are 563

Chiar cu indulgenta si name, Darnäceanu nu crede eâ poate Incepe operatiile Inainte decinci aile. Deci la 26 august, spune regele, stmbata. Toti cei prezenti retin aceasta data. Gu-yer/nil spune celor prezenti a hotarlrea lui este ca Slmbata va sla de vorba cu mareralu

va cere stri spund clar si precis care este pozitia adoptata fata de iesirea in razbd alRomaniel. Decizia regelui va fi supusa discutiilor consillului politic convocat pentru searaurtrnItoare de 21 August.

Planul modificat prevedea ca maresalul sa fie invitat la mesa Impreunil cu Mihai An-tonesen. Dupa dejun la palatul din calea Victoriei, regele va discuta cu ei alternativdc im-puse de situatia militard. Deed niaresalul refuza sa Inceapa negocieri imediate, regele vadcmit i va numi un nou guvern pc baza listei alcatuita de partidele politice. Noul guvernva cere evacuarea armatelor germane de pc teritoriul roman, va proclama Ineetarea ostili-

va trirnite imputerniciti sa semneze armigtitiul la Cairo. Daca reprczentantii parti-delor sint eu totii de acord, se va comunica aceasta emisarilor români, la Cairo. De aserneneas-a pregatit o comunicare catre Comandamentul Aliat anunthid cele de mai sus si In acelasilimp cerind sprijin efectiv din partea aliatilor sub forma unui bombardament aerian efectuatde unitatile flotei aeriene asupra unor obiective militare din preajma Bucurestiului si a unuinumar de centre feroviare la granite eu Ungaria i lugoslaNia. Ora 1 dupa arniaza In zinade 26 august este ora 0 si pentru ca sansele de succes sa fie mai mari, este necesar ea ocii-parea punctelor importante ale orasului sa se faca In timpul unei alarme pricinuite de ale-cul aerian asupra bardeilor germane la nord de aeroportul Baneasa 1. Nu s-au cola trupeaeropurtate anglo-americane, nici debarcari In regiunea Constanta. Cam toti cei de fata aufast satisfacuti ea cererile minime au fost incorporate In comunicare, sedinta s-a ridicat. Cuiota am relnoit speranta ea serviciile secrete german si roman nu stiu de sedintele ce se tinla Pa lat.

Era tread acum de iniezul noptii, dar Rege le eu avizul lui Starcea i a lui Buzesti,mi-a spus cü a doua zi eu voi calatori la Sinaia pentru ca Regina sa fie incunostiintatade cde hotarite In aceasta seara. Cert este ca in cazul und diferente de pdrere Intre Rege simaresal, aceSta va fi arestat i toata confruntarea va avea loc la Bucuresti. Este probabilea' armata germand va interveni. Deoarece grosul trupelor germane se afld la Ploiesti,

Intre Sinaia l Bucuresti Var fi intrerupte. Este posibil cá Regele sá fie snit RA pd-räsearica Palatul destinatia cea mai logica va fi Oltenita. Prudcnta ii Indeanniä sa Odin-iasca po regind i anturajul ei sá feed pregátirile necesare pcntru o eventuala plecare dinSinaia care se alla In calea pe care nemtii o vor folosi pentru a educe Intariri, sari In fa/.de Infringere, pentru a se retrage. In cazul dud Regele nu va mai putea comunica direct,regina Impreund cu suita vor cauta sil capete detalii asupra locului unde se afla regele de lageneralul Marin Manafu, cornandantul Corpului 1 Teritorial cu sediul la Craiova. ColonelulRaoul Bo:my, adjutant regal aflat la Sinaia, avea comanda convoiului. Dupa ce au plecatceilalti, regeie mi-a spus sd dorm in biroul su, pentru ea sd pot pleca dimincala la Sinaiafárd a mai pierde vremea eireulind prin Bucuresti. Aun dormit tun.

LUNI 21 AUGUST

In dada bunelor mele intentli, am plecat ttrziu din Bucuresti. L-arn luat cu minepc capitanul Dan Cep leann un bun prieten cari venit In concediu de pc front si doreaajunga la Sinaia unde se afla vara logodnica sa. Pe drum am ajuns la concluzia ca In zilelecc armeazd vom avea nevoie de eft mai multi oamcni devotati, cu iniliativa i curaj, iarDan era unul din ci, Intruelt ca ofiter de cavalerie care fusese ranit In lupte decorat coordinal Mihai Viteazul". Tot lu acest M, din ordinul regelui am recrutat In ziva de 23 Au-gust pe locotenentul Vania Negroponte i pe cdpitanul Jacques Vergotti.

Nu mai Imi adue aminte chid am sosit la Sinaia, dar era In jurul prinzului. Dupamesui am comunidat reginei Elena planurile regclui si sfaturile pc care le-a dat. Ea a hitch%ce era .de Mart mi-a destainuit cd incepuse pregdtiri In aceasta directie. (And am plecatdin Sinaia era mai tirain decit planuisern si cum nu circulam cu aceiasi vileza si Indeminarecu care .conducca regele, am ajuns la Bucuresti scare, dupd cc. Incepuse sesiunea secreta ensefii partiddor. Pe lingä suveran, mai erau prczenti luliu Maniu, Constantin Brdlianu, Lu-creiu Pdtrdscanu, C. Titel Petrescu din partea partidelor, Nteuleseu Buzesti, Constantin SA-nateseu, land Starcea si cii mine.

Discutiile au avut ea subject asigurarea data de partidele politice care semnaserii de-claratia Blocului Partidelor Deniocrate ca aunt de acord cu planul prezen tat de rege,aural:A .telegrama care Comandamentul Aliat cerInd sprijin In actiunea contra Nemtilm-Cd prer.zenti ail fast de acord'eu data'aleasa i apoi ajuns la subiectul asupra edruia eranpäreri Imparlite: compozitia hoului guvern. Maniu l cu Bratianu doreau ca acesta gra fie

si ti

tâUor si

cornu-nicatiile

si

sii

si

i

s-a

tl

ya

y

www.dacoromanica.ro


aleStuit din tehnicieni. Ei socotcau c acestia pot sá execute cue mai mare foles mfisuriledetaliate pe care trebnia sA le elaboreze noul guvern. BAnula la mea era atrinci,.ca si acum,a Mania era convins cd schimbarea directiei pnlitice externe fusese aprobatil de :particle prindeclaratia semnatA la 20 Iunie cá restul chestiunilor ca Incetarea ostilitAtilor hi semnareaarknistitiului erau de competenta militarilor si a tehnicienilor. Lucretia PAtrAscauu hi TitelPetrescu erau amlndol de acord cd Insemnitatea viltoarelor actiuni era asa de. mare Meltpartidele politice nu numai cd trebulau sA si le Insuseascd, dar trebuiau sil arate tArii silumil sprijinul lor neconditionat. Se ajunsese la un impas pe care regele nu dorca sA-I re-zolve, considerind cd era de atributia reprezentantilor partidelor politice sá resolve dilerna.Pentru a nu se pierde mai multA vreme In discutii sterile, regele a decis ca reprezentantiipirtidelor politice sa continue conversatille In afara sesiunilor secrete de la paint. ,

Deci hotiiririle ajunsc in aceasta seard erau:1. Confruntarca Intre rege 1 maresal va avea loc In ziva de 20 August, ora 1 dupii

amiazA.2. S-a aprobat textul i trimitcrea telegramei adresate Comandamentului Aliat la Cairo,

cerind bombardarea instalatiilor militare germane la nord de Bucuresti (Otopeui .cit si aliniilor de comunicatii din Ungaria hi Jugoslavia care ar facilita intrarea intrArllor germanepe teritoriul romdnesc). Aceasta era prima comunicare trimisil In numele regelui.

3. Cel mai tirziu la 23 august, ora prinzului se va comunica regain compozitia nouluiguvern aprobattl de cele patru particle ale Blocului National Democrat.

4. Regele ajutat de militari se va ocupa de luarea mAsurilor necesare pentru a asiguracontrolul armatei asupra capitalci si a restului

5. Reprezentantii partidelor politice vor ciluta sii se izoleze pentru a nu atragc aten-ia si a serviciilor secrete prin activitate sporit, avind In vederc iminenta netiune.

Dupd ce Intrunirea s-a terminat, hi textul comunicárii dare Comandamentul Aliat laCairo a fost finisat, lonel Strircea a fost desemnat sA-1 ducil la Snagov pentru a fi transmisprin radio direct hi prin telegrama cifratA lui Alexandra Cretzianu la Ankara. Da asemeneaam raportat suveranului convorbirea mea cu regIna Elena si asigurarea eil totail.a fost In-teles. Am continuat sA. dorm In biroul regelui. Casa pArinteased din strada Paris era goald,doar fratele meu o folosea periodic. PArintii mei cpAttiseril addpost /a Sinala in ineintacastelelor invitati de suveran, unde erau protejati de bombardamente. In dimineata urrnitoare,conform planului dinainte stabilit, regele programase clteva ore de sbor cu comandorul Udriski.

MARTI 22 AUGUST

In cursul diminetii, se prezintA Ionel Stdrcea la iege, cn informalii relative la o si-vatic care incurca planurile pentru iehirea din rilzboi a Romdniel

Asearil dupil ce s-a ridicat hedinta la Palat, lonel a luat textul autorizat al telegrarneieütre Comandamentul Aliat de la Cairo ca s-i expedieze de grahd la destinatie. Pentru aivea aceastil sigurant.A, transmisia se fAcea pc douii cal: prin aparatul de radio la dispozitialul Iuliu Mania i prin telegramele eifrate ale Ministerului de Exterue adresatc lui AlexandraCretzianu la Ankara.

Directia Cifrului fusese instalatA vild la Snagov unde activitatea ei irti era in-treruptA In timpul raidurilor acriene anglo-americane. Tot acolo se fficea, snb conduCtrea lui

*-Pikl RAdulescu Pogoreanu, ciirarea mesaglilor transmise prin. radio. Cum a ajuns tirziu laSnagov, Starcea a stat pcste noapte acolo cu fohtii sai colegi, urmind sfi se Inipardi a douazi. Dimineata, s-a sculat devrerne hi cum mai avea timp, s-a dus s Innoate In. lac. Po cindse rAcorea in apA, a vAzut o bared cu un pescar, care s-a intimplat till fie colonelul RadiiDavidescu, heful cabinetului militar al maresalului. Cum se canosteau hi In cinda straniei si-tuatil, - unql In bared, celdialt In apá -au discutat evenimentele zilei. Stfircea aila ell ma-resaluf urina s piece a doua zi pe front. DIndu-hi searna cil abseil% lui AntoneSca din Ca-

va complica imens planurile aprobate de rege si de opoiitle, Stircea a term ihat ime-dial, discutia si s-a grAbit sA se reintoardl la Bucuresti ca sii raporteze regclui. Ce este deCleat?

Mai tirziu, impreund cu bond Stfircea, generalul SAMitescu hi Buzehli, ne aflim. In bi-roul regelai din Casa Noui, incereinil sA determindm dacil se pot modifica planurile, avIndiii vedere di uncle faze fuseserd deja puse in miscare.

In primal rind situatia critied do pe front cerea 9 solutie imediatd. Genera/91 &And-testa a ilustrat in citeva cuvinte dramatice, cOnfuzia si lipsa de informatii dace .$ i. consis-tente de pe front. Nu mat era. timp pentru a lad legatura cu reprezentaritii politici i parti-delor pentru o nond hedintA de analizii si de adaptare á planuilör la neile-eireumstante.

aril.

-

pitala

-

autorittlilea

..

Into

.

'

www.dacoromanica.ro

9 Surse do cum entare 56â

Cred ea' pind acum nu s-a dat suficient credit regelui pentru curajul deciziilor luatefata unui dezastru In dezlAntuire. El nu a sovdit sd. preia singur rdspundérea, inteleglnd

eil momentul discutiilor era depdsit si ed trebuie trecut la actiune pentru a salve ce maiera de salvat. Desigur cd regele sd fi putut sä se intoared la Sinaia Mil a face nimic pemotiv ed. nispunderea pentru afacerile statului o poartd Antonescu. Putea sA justifice ati-tudinea sa cu argumenttle maresalului cA regele este un copil, deci prea tIndr si nu se pri-cope deloc In problemele de stat. Era, fArd indoiald, calca cea mai sirnpld. Dar regele Mihainu a inteles sä execute In acest fel datoria sa asumatd In fata natiunii prin jurdmintul depusla 6 Septembrie 1940.

In conversatil cu sfAtuitorii sdi, regele a pus o serie de intrebAri.SA Militia intact planul original de a initia negocieri imediate la Cairo In numele

regelui si al opozitiei unice, chiar daed Antonescu pleca pe front Inainte de data hotdritd(26 August)? Stiind cd. pregAtirile militare pentru ocuparea capitalci nu stilt terminate si cdmaresalul vine lrr audientd Mainte de data hotAritd, care este decizia: i se oferd optiuneade a duce negocien neIntirziate cu Aliatii sau se asteaptd o altA ocazie cind se pot asigurasuficiente forte pentru ocuparea de puncte strategice in oras? Dacd se pierde acest prilej,oare vor mai exista i altele? Dar dacA in audientd inainte de data hotAritil maresalul res-pinge optiunea si refuzd negocierile pc conditiile existente, care este pasul urmAtor? Deoarecenu ant Inca* suficiente unitAti in dispozitiv i Antonescu refuel negocierile, va trebui sA fiedemis pe loe sau sd se astepte un alt prilej?

Pind la urmd cea mai build solutie pare a fi ca maresalul sA vind in audientA la palatInainte de a pleca pe front. Buzel sugereazd cA fie Maniu sau Briitianu pot trim ite unul dinemisarii lor la maresal pentru a-i sugera sA-1 vadd pe suveran inainte de a se angaja Inoperatiile de redresare a frontului. El va Incerca vadd pe Maniu pentru a cere l pAre-rea lui.

Chid se elntoarce aildm cd Maniu a fost de acord i cd va trimite eft mai de grabäpe Ion Mihalache sd sugereze lui Antonescu intre altele i ca sd cear.á o audientA la regeInainte de a se Inapoia pe front. Dacd interventia lui Mihalache va avea succes maresalulva eere audienta, data operatiilor va trebui schimbatd de la 26 la 23 August. Este posibil?§ansele de succes descresc abrupt si amenintAtor cu cit ne depArtdm de acea datd intrucitComandamentul Militar al Capita lei nu va avea trupele necesare si cd bombardamentul ae-rian cerut de la americani, va avea loc trei zile prea tlrziu, dacd va veni. Ce alte optiuniexistA? Petrec a treia noapte In aceiasi sofa din biroul regelui si gindurile md frAmintd. Dartincretea oboseala inving i adorm tun ca si in noaptea dinainte.

MIERCURI 23 AUGUST

Dimineata, cred cd pe la noml, am fost trezit de telefonul care suna In biroul regelui.Telefonistul Imi spune cd Mihai Antonescu este pe fir. Uitindu-md pe fereastrd, cer legAturacu vice-prcsedintele. Regele Inca dormea. Cerul era senin anuntind o altA zi cAlduroasd deyard. Afard, lucrurile se desfAsurau dupd. rutina obisnuitd. GrAdinarii erau ocupati cu stropi-tut 0i greblatul printre copacii verzi ce aruncau umbre intunecate pe rozele din rdsadun.

StAtusem tirziu In seara dinainte ea sd discutdm alternativele planului original. RegeleImpreund cu sfdtuitorii sdi erau de acord cd iesirea RomAniei din rdzboi nu putea sA aibeloc fArd ca Antonescu sA nu fie consultat. Din pricina situatiei grave pe front, maresalul tre-bnia sA aibe prilejul sfi facd acest pas WA Intirziere. Doar asa se' clarifica pozitia lui Anto-nescu fatd de conditiile enuntate la Cairo, care de fapt nu erau diferite de cele de la Stock-holm. Intrevederea era necesarä pentru a determina dacd. Antonescu refuza sd Incheie armis-titiul. Un refuz acum Ii asigura retinerea la palat, Impiedicindu4 sA ia legatura cu autoritd-tile germane [pentru a le informa] de pasul opozitiei unite. De asemenea persoana sa numai putea fi folositd ca un focar In jund cdruia sd se stringd elementele pro-germane, semd-nind confuzie In rindul populatiei civile si mai ales In armatd. Noul guvern numit de regeva decide mai tlrziu soarta lui Antonescu In acord cu legile in vigoare. Dar lipsa maresaluluidin Bucuresti punea iesirea din rdzboi intr-o altd lumina In care sansele de reusitd erau a-proape anulate.

Nu era vorba de a-1 atrage In cursA, cum au indicat unii apologeti al lui Antonescu.Era o chestiune de rdspundere. Chid maresalul Antonescu s-a instalat la putere In calitatede conducdtor", el 0-a asumat rdspunderea continudril existentei statului. Acum din pricinacampaniei din Rusia, natiunea se and pe marginea abisului. Regele avea obligatia sA discuteimpreunA cu primul sAu ministru mAsurile pe care le va lua pentru a minimaliza si cir-cumscrie efectele dezástrului. DacA nu era convins de eficacitatea lor si le considera nesatis-f AcAtoare, era datoria lui sA gAseascA o altA solutie. Discutiile duse in seara din ajun, chiar

7 - c. 3190

In

sa-1

1i

-

www.dacoromanica.ro


dupd ce aflasem cd Ion Mibalache, vice-prescdintele partidului national-tdränesc, se va ducela Snagov pentru a vedea pe maresal cu intentia de a-1 convinge sd Intirzie plecarea pe frontpentru a se prezenta la palat, au continuat pentru mai multe ore.

S-au examinat mai multe alternative. Dar acum Imi vorbeste Mihai Antonescu inaparat. El imi spune a ar dori sd vind la Palat In audient i cd maresalul va veni matiriits. îi asigur cd voi transmite mesagiul su regelui i cA va avea un rdspuns neintirziat.Daca Imi amintesc bine, este una din rarcle ocazii chid m-am dus sd trezesc pe rege.

Odatä trezit, regele este de acord ca ambii Antonesti sä vinA in audientA dupd masdla ora trei. Ii comunie comandorului Arpad Gherghel, adjutantul de serviciu ordinul Km era-nului, si el ia legAtura cu presidentia consiliului de ministri. Regele 4i urmeazil programulstabilit inainte, adicä va pilota imul din avioanele la. dispozitie la aeroportul militar de laSträulesti. Din aceastii cauzd, speram ca spionii din palat, sd nu raporteze Mimic anormal.

Clnd se reIntoarce, regele doreste sd se consulte cu sfAtuitorli sal. Asa c pe rind apargeneralii Aldea i SdnAtescu, Buzel si cu StArcea. Ta Jziroul regelui din Casa Noud, slut im-pArtAsite ultimele informatii primite de pe front si 'din lard. Situatia nu s-a ImbundtAtit.Pe front, nu se putuse organiza o linie de apärare coherentä, ci doar puncte de rezistentäizolate care erau expuse la Inväluiri din partea blindatelor sovietice. n regiunea Chisindu,un snare nunnr de unitAti romfine i germane fuseserä ineercuite, iar vIrfurile unitátilor detaneuri rusesti se aflau amiss In apropiere de Cimpulungul Moldovenesc in Nord. 0 brewMare deschisd in regiunea Bacdu si alta In regiunea Birlad permiteau pätrunderea ArmateiRosii In cimpia Moldovei de sud si amenintau restul 01E.

Auzind lnsiruirea de insuccese, mici i mari, mi se strInge inima. $tiam eh' fiecare dinele insemna un nou dohs' pentru o familie din Ord.

Raidurile aeriene masive continuau cu intensitate. Ploiestiul, instalaiile petroliferaferoviare din Imprejurimi fuseserd atacate fárá intrerupere in zilele i noptile de 17, 18,19 August cu pierderi in rindul populatiei i distrugeri serioase ale instalatiilor industriale.La sunetul sirenelor inceta orice activitate, si cei care nu fuseserd dispersati. cu serviciilese refugiau In satele din vecinAtate. Raidurile de noapte erau executate de aviatia englezäInsemnau terminarea abruptA a sedintelor secrete cu factorii politici care trebuiau dusi InUna la casele lor. Ei nu puteau sä apard In adApostul de la Palat MA a dezvAlui prezentalor spionilor care ne inconjurau.

Tn dimineata zilei de 23 august, clupii ce regele hotärise ca actiunea de scoaterea Ro-mania din räzboi sä aibe loc chiar In acea zi, nu mai exista posibilitatea de a primi avirulsenior partidelor politice. Cei de la Palat nu stiau unde s-au dispersat conduatorii partidelor,intruelt nu ne gindisem cA va fi nevoie de a lua legAtura cu dinsii inainte de 26 august. Prinurmare, regele de unul singur li ia rAspunderea actiunii. Dupd ce a ascultat pe fiecare din cciprezenti, el decide sA ridice problema armistitiului In timpul audientei cu Antoneseu, . iar daedacesta refuzA deschiderea imediatd a negocierilor, sä-1 demitd i sii-1 retina la Pa lat. Dupäce a aflat cA Antonestii vor veni la Palat, i in urma hotATirii de a-i confrunta cu chestiune

s-a decis ca reprezentantii partidelor sä fie avizati de noile circumstante si de.avansarea actiunii militare cu trei zile. Buzesti i Stfircea vor incerca sd ia leatura cu Manhi

Pätrdscanu, respectiv, pentru a-i informa de cele.Eu am primit Insircinarea de a comunica colonelului DAmAceanu decizia regelui si

ordinul de a initia imediat faza finald a operatiilor militare In Capita ld si nu la 26 august,cum fusese plAnnit. Imi amintesc cd am avut mari dificultäti de a-I gAsi la telefon si tot atitde greu a fost sA-1 conving sA vind la Palat, ziva In amiaza mare. Dämdeeanu stia clt de bineera supravegheat Palatul de &Ore agentii Sigurantei si de organele de spionaj germane. ChidIn fine a sosit, reactia lui la actiunea regelui a fost surprinzAtoare. Intr-un moment colonelulDAmdceanu a devenit alb ca varul. Dupä o clipA s-a recules si si-a recIstigat graiul. Nu erade mirare, avind In vedere lipsa de unitdti militare, dar totusi mä asteptam la o and ati-tudine din partea unui ofiter &eft In lupte. Este drept cä primise rdspunderea de a asiguracontrolul militar al Capita lei In primele ore dupd realizarea politicii romfinesti. Mi-a explicatdin mou cd din pricind cd uncle unitáti de sub controlul comandamentului erau in curs dea fi transferate pe front din cauzä cA Inlocuirile lor nu sosiserä nu avea la dispozitie efectivelenecesare pentru a executa mdsurile plänuite. Eu i-am spus cd In acest moment nu mai existAaltd optiune i planurile trebuie indeplinite cu trimele pe care le avea sub control. M-a ru-gat sd pästrAm secretul eft mai multä vreme pentru a da trupelor posibilitatea de a ocupapozitiile lor In liniste. L-am asigurat cä vom face tot posibilul, cA Il voi chema la telefon

clipa cind Antonescu este demis si Inlocuit la conducerea guvernului. De asemenea I-amIncurajat pe eh am putut cu entuziasmul rnai tinerese si cu optimismul meu naiv cA situatianu era chiar asa de neagrd. Am fost totusi surprins mai tirziu chid am aflat cA ordinele deactiune nu au fost transmise la unitätile din Bucuresti declit la ora sase jumdtate seara.

lor,ei

ji

fi

urtestitialui,

ji

-In

www.dacoromanica.ro

il Surse documentare 567

.Astept1nd sosirea colonehilui Dmdceanu, am putut observa de la ferestrele Palatuluiea' forfota pietonilor pc Calea ictoriei era neschimbatii In ciuda evenimentelor de pc front,desigur cä rnult lume pard,ise orasul pentru a nu se expune raidurilor aeriene, dar afluentapedestrilor pe Calea Victoriei n /Area sd fie influentatd de situatie. Era obiceiul atunci, ca

zilele de dinainte de rdzboi ca ordsenit de toate virstele sd se plimbe pe acest Corsobticurestean. Acolo se intllneau tinerii, artist% scriitorii, jurnalistii i politicienii ca sA fie vä-zuti, sd afle ultimele zvonuri si sd audd ultimele bancuri. Circulatia era mai activä In timpulprinzului i seara Inainte de chid, nitre Ateneu si Capp.

Reveniti din oras, Buzesti i StArcea raporteazA suveranului rezultatul misiunilor lor.Buzesti nu izbutise sä-1 vadd pe Maniu, dar i se promisese cd 11 va putea Intilni mai trziu.Stärcea gdsise pe omul de legAturd a lui PdtrAscanu, care li Mgaduise ch. Pdtrdscanu i TitelPetrescu vor veni la Palat, Insd nu lnainte ea sd se Intunece. Deci in momentele hotdritoare,elementele reprezentative politice nu se aflau In preajma suveranului. Absenta lor, justificatäsau nu, a lAsat Intreaga povard a deciziilor ce trebuiau sd fie luate in ceasurile urmAtoare,pc umerii regelui.

' In asteptare, revizulam din nou toate detaliile planului pentru a ne convinge cd amanticipat problemele dificile i crt au fost luate contra-mAsurile necesare. Regele pune la cu-rent pe colonelul Emilian Ionescu si pe maiorul Anton Dumitrescu, comandantul adjunct alBatalionului de Garda, pen tru a face preparatine de aparare suplimentare ale Palatului cumina de soldati ce erau la Inderulnd. Mai tirzin am aflat c nu aveau la dispozitie dectt 80Ostast din batalion, restul fiind la Sinaia, unde fuseserd transportati ca sä formeze apArarea Inconformitate cu planul original. Colonelul Serban Negulescu este trimis la Sinaia ca sd punäla curent pe regina Elena eu ultima decizie a regeiui ca sA preadteascd un convoi de ma-sint cu care dinsa Impreund cu anturajul de la Sinaia sA cälAtoreascd la Craiova, pentru aevita sá devie ostatecd In mina nenrtilor. Regele vorbeste cu regina Elena dindu-i de inteles,pe Ocolite, de cele hotArite.

Pe la ora unu ne reunim In jurul mesei din sufrageria de la Casa noud. Afará alduracrescuse si nc aflam in rnijlocul unei adevArate zi de yard bucurestene.

In timpul mesei de prInz, eram cu totii preocupati, cdutind sd gäsim un detalin cefusese neglijat In planurile ce urmau sd fie puse In aplicare In viitoarele ore. Dacd mare-salul va trebul retinut, escorta care-1 insotise, trebuia sd fie si ea arestatd, iar masintle dusedin Calea Victoriei, uncle erau In vázul treatorilor, la garajul Palatului. Eu urmam sd intruIn legAturd cu un prieten ce lucra la societatea de telefoane, inginerul Andrei (Dodo) Chris-soghelos, sä-i comunic cA a sosit momentul ca sá taie legAturile telefonice ale comandamen-telor si centralelor germane, care In mare parte treceau prin centrala din Calea Victoriei. ElImpreund cu inginerul Dan Brátianu, identificaserä circuitele acum clteNa sAptámlni, si pro-misese cA le va face inoperante, executind ordinul suveranului, fiird a cere o altd autorizare.Momentul se apropiase.

Pentru a micsora efectele unei reactiuni militare se decisese cd vor trebui sd fie neu-tralizati i citiva din colaboratorii apropiati ai maresalului. Acestia erau generalii Constan-tin Pantazi, ministrul de räzboi, Constantin (Piky) Vasiliu, subsecretar de stat la ministerulde interne, Gheorghe Tobescu, comandantul jandarmeriei, colonelul Mircea Elefterescu, pre-fectul capitalei seful Sigurantei, 'Eugen Cristescu. In functille pe care le lndeplineau, fie-care dintre ei putea sA creeze incidente In rindul unitAtilor românesti, reduchad si mai multsansele de succes, care erau deja sedzute considerabil.

Timpul trecea Incet, dar ora audientei, o clipd in care soarta trail va depinde de con-vingerile i cuvintele a doi oameni, nu Intirzia. Uitindu-md la cei prezenti, mi-am dat searnacd regele purta aceleasi haine sport cu care plecase din Simla. Desigur cd nu se preväzuseo sedere alit de Indelungatd In Capitald. Ciudat este cd In momente de tensiune, detalii neim-portante stilt retinute In memorie. Regele era Imbrdeat cu o bluzA de sport si pantaloni deflaneld gris.

Biroul regelui din Casa Nona', care noaptea devenea camera mea improvizatd de dormitIn timpul acestei vizite la Bucuresti, era acum plind de fumul tigaretelor, care indicd serio-zitatea consfAtuirii. Sosise ora trei, dar nu vizitatorii. Avusese loc o nouä schlinbare de pla-nuri? Dar dupd citeva momente de asteptare, iatä cd apare pe aleea ce lega clAdirea Pala-tului cu Casa Noud, mica viM In care locuia regele, Miami Antonescu Insotit de colonelul Emi-lian Ionescu. Regele Il primeste In salon, impreund cu generalul SAndtescu. Acesta era unbat firav, cu fata uscatd, dar cu talia i portul unui tinAr ofiter. Vorbea cu glas molcom demoldovean, färd sA-1 fi auzit sd ridice glasul In prezenta mea. Era devotat regelui bi pribci-piilor democratice. Cu Ioate cA fusese camarad cu maresalul Antonescu, amIndoi fiind ofiteride cavalerie (se tutuiau - lone] b Matache), el nu ImpärtAsea vederile acestuia. Fusese deco-at pentr u eroism In timpul rdzbo mIni si purta cu mindrie ordinul Mihai Viteazul". S-a

V

In

i

bdr-

t1

.

www.dacoromanica.ro

568 Surse documentare 5 12

dovedit a fi un element Impilciuitor in timpul discutiilor ce aveau kc la Palat, care citeodatädcveneau cam Incinse.

audienta cu Mihai Antonescu, regele discuta evenimentcle de pc front si se intere-seaz de cauza intirzierii maresalului. Dupä vreo jumatate de orä de conversatio, regele seintoarce In biroul situ, iar Mihai Antonescu impreunii cu Siimitescu se intorc In Palat pentruea sä asteptc pe maresal. In jurul orei patru apar din nou, de data asta intoviirsili de IonAntonescu in uniforma de ofiter de cavalerie, Mihai Antonescu In tinuta protocolará ca haindneap% i pantaloni vArgati. Mai tirziu, colonelul lonescu spus cA marcsalul intrind InPalat s-a Impiedicat pe trepte si era gata sa cadä. El era de pärere di este un semn bun.

Cu exceptia lui Emilian lonescu, ceilaIl intra in salonul galben" din Casa Nona, undedupti clteva clMe apare i regele. Cum n-am fost prezent k audientii, nu pot decit sä repetce am aflat mai tlrziu de la rege si de la Säniite.scu. Am asteptat impreunä cu Aldea, Stâr-cea i Buzesti In biroul regelui.

Discutia se pare câ a fost destul de aprinsil, regele fiind iritat de intirzierea maresa-lului. Ion Antonescu nu a ascuns suveranului gravitatea situatiei de pe front. Chid regele

intreabil daca nu ar fi prudent sá inceapä negocieri de pace, maresalul declarä cä s-auluat anumite contacte. Dar el nu poate intra in discutii pentru incheierca armistitiului filräa avertiza pe nemti MA a primi asigurari c .ara nu va fi ocupat, iar c granitele sta-tului vor fl stabilite doar In cadrul discutiilor pentru tratatul de pace. Regele l Siinteseumentioneaza urgenta inceperli negocierilor, Ins Antonescu declin sil urmeze accastit alter-Jiativá nu primcste In prealabil asentirnentul german. Regele i generalul Sändtescustiau cii el era la curent cu conditiile transmise de la Cairo lui Maniu, cci mesagiile erauadresate si lui. Suveranul a ajuns la conchizia cä Antonescu nu dorea sau nu socotea e eramornentul de a Incepe negocieri, cu toate cä frontal fusese sträpuns i cä o parte din tarilera sub controlul armatei sovieticc. Antonescu inentioneazil cá va continua ostilitiltile pe liniaFocsani-Nmoloasa- Galati si dacá va fi nevoie chiar pe crestele Carpatilor. Si apoi anunteft frä agrementul german nu va Incepe nici o negociere.

In aceste conditii, regele cu cahnul sgm obisnuit, cu vocea domoalii declarii al mare-salul nu se mai bucurá de increderea sa cii Antonescu trebuie sä se considere demis. Ma-resalul este surprins de vorbelc regelui care spune in continuare c maresalul adoptind aceastäatitudine, nu-i mai lasá nimic de discutat i pärgiseste salonul. La un semn al regelui, ma-iorul Dumitrescu intr,1 In odaie insotit de trei subofiteri, alesi mai dinainte. Colonelul Ionescuse opreste In prag. Existá un moment de ezitare Intrucit nici unul din personagiile dramciIn desfilsurare nu-si cunosteau rolul. Maresalul se uitil la Säntescu, care ridica din umeri.Subofiterii stiind c trebuie s escorteze pe cci doi Antonesti la etaj, in camera destinatäretinerii lor, au rárnas totusi lnlemnli. Existá astázt diferite variante cu privire la cuvintelelui Antonescu In aceste clipe. Nu pot sii vcrific niciuna din ele. Am auzit Insá pe colone-lul Ionescu strigInd: Executarea" i dinsul mi-a explicat mai tirziu cá vazInd ezitarca sub-ofiterilor, a reinnolt ordinul de executie a arestärii. In incordarea momentului, Iminuiesc cämaresalul a Inteles cá este vorba de .executia lui si se adreseazä lui Sämltescu spunind cämaresalul Antonescu nu poate fi tratat ca un bandit. Apoi urmeazä pe ostasi. 0 clipit maitirziu, li vd indreptIndu-se care scri urmat de Mihai Antonescu, livid la fatá. Maresalulprivind inapoi stria: Milne yeti fl spinzurati cu totii In piaja Palatului". Gindul meu ime-diat a fost cá aveam atitea alte lucrriri programate pentru zilele urnultoare cu urmari maiatractive i cil spinzuratoarea nu era una din ele, oricit de Ináltátoare" ar fi fost operatia.

Ne aflám din nou In biroul regelui, Aldea, Sänätescu, Stärcea, Buzesti i cu mine,asteptind pe suveran, care bea un pahar de apá. El d dispozitii lui Emilian Ionescu si luiAnton Dumitrescu s aresteze in mod discret escorta maresalului i s gareze masinile Inincinta palatului, unde nu pot fi observate de trecAtori. Nu era nevoie ca sä fie alarMatinici ei, nici autoritAtile germane de ce se petrece la Palat.

Apoi recapitulm alte msuri ce trebuiesc luate fárá Intirziere. Reprezentantii parti-dolor politice fiind absenti, urmau s fie avizati de noua situatie. Trebuie numit noul guvern-Unii din colaboratorii apropiati ai maresalului trebuie arestati. Trupele sub controlul Coman-damentului Militar al Capitalei, trebuie s Inceapa ocuparea pozitiilor predeterminate In oras.Marele Stat Major trebuie s ordone unitátilor românesti, de pe front s se replieze. TrebuiauInstiintati de cele petrecute emisarii de la Cairo si Alexandru Cretzianu la Ankara.

Dar In primul rind trebuia numit un prim ministru. In absenta factorilor politici"rcgele cu avizul celor prezenti se hotráste s incredinteze conducerea noului guvern, genera-lului SAnAtescu. In timpul chid dezbatem aceste chestiuni se aude un zgomot surd deasupranoastrá i ne därn seama cd usa de otel a camera in care Carol II Isi tinea colectia de timbrefusese zvorttá. Deci Maresalul i Mihai Antonescu erau inchii. MA uit la ceas vad a eraora cinci dupá

Iii

mi-a

si

dacá

1

siamiazd.

t

www.dacoromanica.ro

13. Surse documentare 569

Diseutiile eontinuä. Snateseu dedarä cd Itrebuie s se ia primele misuri pe front pen-tru ea marile unitáli s rup contactul cu fonek sovietice. El propunc sfi mearga la MardeStat Major, Insa avea nevoie de imputernicirea legald. Regele spune cd nu se poate alteptapind chid politicienii vor veni la Pa lat i fiird ezitare imi spune sd bat la masind primal de-cret, mimirea ca prim ministru a generaluhti Siindtesca. Originalul l copia pe care am flent-onu ered ed a supravietuit evenimentelor ce au urmat, dar ulterior, s-au fdcut noi decrete pcformularek oficiak.

Cum am tertninat de batut la masinii decretul dui:a ce regele 1-a semnat, StInfiteseuia originalul pe care 11 impdtureste cu grijä, 11 pune In buzunar si cere un automobil caresd-) clued la chldirea Marelui Stat Major, aflat atunci pe strada Stirbei-Vodd. Clteva lunimai tirziu Sáratescu mi-a descris momentele prin care a trecut clad s-a prezentat la StatulMajor. Puteau sd nu1 aresteze pe toe, mdi bdiete", imi spune el ad erarn fArd escortä siImbrdeat civil, cum sti". Eu nu i-am spus c i noi la Pa let eram Ingrijorati de cum va fiprimit, edel singura lui protectie era o bucatil de hIrtie. Pentru o vreme nc Intrebam deed'mai aveam un prim ministru In libertate.

Deoarece generalul lije teflea, seful M. St. M. se afla pe front, Sändtescu intrd lasubset genemlul Soerate Mardare, scoate din buzunar decretul regal, 11 despAtureste u atentic

prezintd. Acesta, dupd ce-1 citeste, se ridied de pe scaun, 11 salutd si se pune irnediatla dispozita lui. Pestc vreo ord, clupd ce uncle din ordinele indicate au fost transmise coman-dantilor de mari uniati de pe front, Constantin Samitescu se 1ntoarce la Pa lat nevdtilmat.

.Aci atmosfera se schimbase. De uncle lsase cinci oameni In rnodestul !Aron din CasaNour) discutind, acurn giiseste ed central de activitate se mutase In birourile din Palatal eelmare uncle un grup de mill-WA i functionari civili lucrau de zor. !titre limp, vorbisem latelefon ca Ddindeeanu i prin cod i-am amintit de Intrevederea ce am avut-o la prinz, eon-Berland il maresalul fusese demis si insistind sa urgenteze mlisurile plänuite. Ddmceanu acerut sii mentinem secret)! arestirii pentru clt mai multd vreme pentru a da timp unitAtilordin Bucuresti sd intre In dispozitivul predetermine. Am ehemat la telefon pc inginerul Chrissoghelos si-i spun ed a sosit momentul chid trebuiese tdiate circuitele telefonice germane

Nu pot sä nu amintesc Inainte de a trece mai departe de singele rece si tactul maio-rului Anton Dumitrescu si al dipitanului Gheorghe Teodorescu din Batalionul de GardaRegald In limpul operatei prin care a fost neutralizatd numeroasa escort') a maresalului. Färda trage un foe de armd fard a alarma treatorii de pe Ca lea Victoriei, un mic grup de sol-dal.' a sornat In mod discret pe cei din masinile parcate In afara incintei Palatului, In falaFundatel Carol I (astäzi Biblioteca Centre la Universitar) sd-i urmeze in Palat. Unii dinofiteri i agenti fuseseral poftili Inainte sd bra o cafea In cazarma batalionului. Acum eu totisint informati de cele petrecute i sint retinut pentru ctteva ore pinil clad situatia din Ca-pitald se clarified.

Vine la rind i ehestiunea arestirii colaboratorilor maresalului, In speta generalul Cons-tantin Pantazi, generalul Piky Vasiliu, generalul Tobescu i Eugen Cristescu. Primii doi slotchemati la Pa lat de Emilian lonescu i sosesc In scurti vreme la interval de un sfert de ord.Pantaai cind aflii de soarta maresalului, este resemnat si acceptii noua situate cu demnitate.Vasilin se pune imedial la dispozita suveranului si cind afld ed Tobescu si Cristescu exitdsi villa, se okra sd le dea ordine discrete prin telefon. Eugen Cristescu prin spionii sdi,aflat eft ceva neobisnuit se petrece si a refuzat sd vind. In schimb s-a dus la ministrul Ger-manic!, baronul Manfred von Kil linger sd-1 infornteze de ccea ce bánuia. In scurld vreme afost' sacitat sft vinä i colonelul Elefterescu, prefectul Capita lei, s? sovirile sale slut calmalede telefonal lui Vasiliu.

In birourile Casei Mi Mare un numiir de ofiteri de stat major fticeau legiitura cu ceidin Stirbey Vodd gi cu unitAtile din Bucuresti. Genera lul Josh Teodorescu, comandantulmilitar al Capita lei, se prezintä regclui si capdta ordine directe pentru izolarea comandarnen-telor germane. Regele Impreund cu Sndtescu decid ca Grigore Niculescu-Buzesti sd Indepli-neascd functa de rninistru de externe. Sinatescu sugercazd pe gbneralul Mihai Racovitä,seful Biroului Operatii din M.St.M. ca ministm al Ap Ardrii Nationale. Regele aprob. Gene-ralul Gheorghe Mihail, fiind Inca In Bucuresti, intrind la Palat este zdrit de Sändteseu siregele 11 propune imediat ca si fie numit sent M.St.M. Drept titular al Ministernlui de In-terne este nuntit generalul Aurel Aldea, care la rindul siu desemneazä pe generalul Constan-,tin Anton ca sef al lnspectoratului Jandarmeriei. In consultdri cu Aldea ofiteri supe-riori afiall din clad in clad sdlile Palatului, Sntescu compune un grabi lista de noi demni-tarl; Inn arnintese vátindutrásfoind Anuarul Arrnatei verificlnd 'callera diferitelor name yin-turate.pentru posturi In, guvern. Pinä la umid au fost numiti o serie de generali care Intr-untel sau Intr-altul au ajutat la pregAtirile actunii militare: Jon Boiteanu la Educatia Nato-nald, dr. Nicolac Marinescu la Maned i SAndtate, Gheorghe Potopeanu la Economia Nato-

i

a

si alti

fi

nil

www.dacoromanica.ro

570 Surse documentare pi

nahl si Mimi*, Constantin Eftimiu la Luerari Pub lice, Ermil Gheorghlu subsccretar la Avia-Gheorghe Liteanu la Inzestrarca Armatei i colonelul Damaceanu, Subsecretar'la fitterne.

liege le aproba.hare timp sung la telefon Dumitru Negel; administratorul Domcniilor Coro'an'ei,.eare

fusese trimis In Moldova cu citeva zile pentrti a lnspecta ferma de la Brosteni. MIsiunea.luiera de fapt sä ia contact cu oficia1ittile civile t,d militare din regiunc pentru a raPortá re-gclui asupra moralului populatiei si al armatei. Acum sosise la Pcris si natural nu era la cu-rent cu cele cc avuseserd MC la Pa lat. Este sfätuit s se intoarca de graba la Bucuresti. Cindsoseste, se poment,ste numit ministrul Agriculturli. lin alt general care apare la Palat ta liedlimp i se Incredinteazd functia de prefect al Capita lei. Este vorba de generalul Victor Porn-brovscli, cunoscut pentru acthitatea pozitivä pc care o avusese pe timpurile lui Carol IIea primar al Capita lei.

Trebuie sd marturisesc ca cititorul paragrafelor precedente va /*nine cu impresiadupil masa de 23 August oricine dorea sd intre in Palatal din Ca Ica Victoriei, putea s ofacd. Ar fi incoreet sd las aceastä impresic. La poarta dInspre biserica Cretzulescu, singuracare era deschisa, era un ofiter Impreunii cu citha soldati, inarmati cu o mitralierd- i o ladäde grenade care interogau pe cei ce doreau sd intrc in clädire. Ofiterul, identifica 'persoanasi motivul viLltei i hotitra dac sä permita intrarea sau nu. Mai incolo, se facea o afta Veri-ficare. Unul din cei çare a sosit spre seara a fost'Attá Constantinescu, rninistrul CoMitnica-tiller in regimul Antonescu. El nu era mare simpatizant al rnaresalului si se tragea dintr-ofamine cu traditii politice liberate (era fiul unui fruntas liberal si ministru de la inceputulsecolului cu porecla de Constantinescu-Porcul). El a mArturisit a se simtea mai in sigUrantilla Paint decit In oras. Trebuic sa scot in evidentri ca nu toll care au pátruns in PaIat, anfost numiti ministri.

Pc de and parte, compozitia primului guvern Sänätescu nu a fost plänuitá de ditiapte,cum s-a scris in alto publicatii. Este drept di in sedintele secrete eu Regele, s-au diScutatdiferite posibilltiiti. A existat chiar i o variantd Gigurtu, dar toate acestea nu erau decit' su-gestii aruncate in discutie i niciodata nu fuseserä considerate attic). Am citit cd alti auteiriau deserts In arnanunt toate versiunile puse pe masä in consfatuirile regelui cu factorli pc-litici. Dupä cunt am mentionat mai sus s-a fäcut prea multi vilva de aceste discutli n corese viriturau tot felul de nume. Adevárul este ea in dupa amiaza zilei de 23' august, nici regele,nici Sanatescu nu aveau o IIsta a guvernului i nici nidcar o Jistá de personalitAi considerateca fiind acceptabile pentru posturi de ministri.

Nu pot spune cu preciziune cine a avut Ideca de a numi pc cei patru scrunatari, aideclaratici Blocului National Democrat ca ministri de stat fart' portofoliu. hni amintese ciidupä cc generalul Sanatescu s-a intors de la M.St.M. si generalul Milmil a fost insarcinat sdprcia comanda pcntru a da ordincle necesare pc front, sfátuitorii regelui au discutat compoiitiaguvernului. La acea ora Buzesti confirmase ca nu avusese contact direct cu Maniu sau cuBritianu, iar Stärcea no spuscse ca Patrascanu li comunicase ca rdspuus cii va yen! la Pálatdupii çe se va intuneca afara. Am fost foarte dezamagit de atitudinea factorilor politicrmi-am zis Halal de politicieni". Poate ea sint nedrept in aprecierea mea, deoarece fieearedin ci ar fi avut o justificare valabild carc l-a impiedicat sil apard linga rep in momenteleatit de grave pentru viitorul tarii.

Ill discupile duse s-a rclevat cá nallunea i guvernele straine (In special Marii Allati)trebuiau sd fie Incredintatt cd lam este unitil i actiunea regelui este sprijinitá de pärtldelemajoritare. Tinind searna ed Maniu i Bratianu erau in favoarea unui guvern de telmicieni

Piardscanu st Titel Petrescu cercau formarea unui guvern format din membrii partidelor,regele a autat un compromis care sa impace i capra i varza. Un compromis, cum a fostnumirca celor patru ca ministrii filná portofoliu, satisfitcea ambele punctc de vedcre j de-monstra unitatea de actiune Intro rege, armatä si partide. Cred ca formula acestui comwtnnistrebuie sii fi venit din mintea fertild a lui Buzesti si adoptatd de, rege, de Sanatescu st deceilalti participanti la gat. Pe scurt hotärlrea de a include pe cci patru reprezentantiea ministri Ord portofollu 3-a ficut Mainte de venirea lul Patrascanu la Paint, si &el pelaora sapte-opt (pared hut aduc aminte cä atunci se intuneca).

Odatii adoptata accasta formula, s-a trecut la alcgerea de ministri. Ne mutasem to Pa'latul Mare din Calea Victoriei in biroul lui Säntescu undo se discutau numele ofiterlhir stt-periori capabili sti ocupc diferite posturi din cabinet. Sanateseu, carc-i tunostea pe tnti,cliidea avlzul i In cele mai multe cazuri facca chiar propunerea. Regele avea cuvintulEl sugerase pe Gheorghe Mihail ca sef al Statului Major, pe Aldea ea* ministru de interne'pe Buzesti la Afacerile Straine, pe Negel la Justitie, pc Dombrovselli la prefectura Cvttalei-

Cind a venit Patrascanu si a prezentat textul decretelor de legi pentru .deshintarea:Jtag-relor si pcntru eliberarea prizonicrilor politici, aprobate in sedintcle precedente de ciltro fac-

ci in

tie,

si

aii

Is/Prat,

www.dacoromanica.ro

15 Stine documentare 571

torii politici", reprezentantul partidului comunist a cerut sii i se Incredinteze ministerul dejustitie.. Filnd In acest post, el devenea raportorul guvernului al acestor msuri si urrria sdcontrasemneze decretul. Cred ea aveam de-a face cu o trasatura de. amor-propriu. Regele s-ainduplecat $ i a acceptat ea numirea sii fie temporard, adicd ad-interim. Decizia regclui a fostaceeptatd. In schimb Negel a preluat portofoliul Agriculturii.

1mi amintesc ed la un moment dat ne-am Intrebat ce s-ar Intimpla dacd reprezentantiipartldelor nu vor primi sd intre in guvern ca minitrii Lira portofoliu. Dupd o scurtd discutie

conehis ed dacd actiunea regelui va esua, dezaprobarea politicienilor nu va mai conta In-trueit nu vom supravietui. Dar dacA Va reui, niciunuf din ei nu va contesta hotArlrea rege-lui. Si asa a fost.

Dupd cum am spas mai sus, -numirile s-au facut frá participarea semnatarilorIerii B.N.D. Singura exceptie s-a Mid In cazul lui PAtrascanu i amen temporara. Pdtras-canu dupa ce a venit la Palat nu a mai avut prilejul si nici timpul sa consuite cu conducireaP.C.R..si a acceptat situatia asa cum o gasise. Desigur cA nu pot sti ce Intimplat In dupd-nasa de 23 august in shun conducerii P.C.R., dar nu era posibil ca membii ei sá fie larent cu desfsurarea asa de rapida a evenimentelor i ei au fost pusi, ca i Pâtrdscanu,_lu fata unui fapt implinit. Sint convins cd In general, versiunile cu privire la formarea gayer-nulut puse in circulatie, fie prin presa sau in publicatii apdrute in lard $ i In strainAtate, audc scop sa apere interese personale. De asemenea ele au Post menite sa consolideze prin .repeJtilie In mintea cititorului drept adevAr neclintit, fictiunea conducerli si a participArii masivesi constiente a unei grupdri politice la lndeplinirea Unui act Ural precedent In istoria

Pentru a mentine controlul asupra comunicatiilor este chemat generalul sef al transmi-siunilor (imi amintesc vag cA era generalul Constantin Eftimiu). Cum Insd era plecat In in-specfle In tará, apare seful sau adjunctul, colonelul Octav RdutA. Cu ajutorul säu, generalulSandtescu poate fi In legAturd cu unitatile militare si cn M.St.M. chiar de la Palat. In acelasitimp s-au Mat l legáturile -telefonice cu strainatatea.

Era acum dupd ora opt seara chid se anuntA cd ministrul Germaniei doreste o au-dientd urgentA cu suveranul. Baronul von Killinger, fost comandant de submarin In timpulpriraului rtaboi i acum un nazist de tristA amintire pentru cei ce au avut de-a /ace cu el,era Insotit de consilierul de legatie dr. Gerhard Stelzer. Regele i-a primit imcdiat In picioarein biroul maresalului prezent fiind generalul SAnAteseu si Niculescu Buzesti, reprezentlnd noulgovern. N-am participat la aceastd Intrevedere i deci nu insemn declt cele auzite mai fir-..zhi de la partieipanti. Killinger a Inceput discutia cerind informatii cu privire la zvonurilelegato de inlocuirea regimului Antonescu si la soarta maresalului. Regele Ii dedard cd a nu-nut un nou guvern sub conducerea lui Siinilteseu sprijinit de partidele politice din tail, iarea maresalul Antonescu este sanAtos i nevdtamat. Misiunea noului guvern este sa scoatdRomania din razboi si cá negocieri skit in curs pentru a realiza acest lucru. Noul guvern seconsiderd dezlegat de prevederile Pactului Tripartit si are libertatea de actiune avind In ve-dere.:ca Germania nu a respbetat garantiile formale date cu privire la apiirarea integritAtiifrontierelor. Niculescu-Buzesti declard câ In ciuda acestor deficiente, noul guvern dorestesd mentina relatii pasnice ea -Germania. Generalul Sanatesou confirma cd noua conducereuti va lua masuri ostile impotriva trupelor germane aflate pe teritoriul roman atlta vremecit nu se dedau la provocAri si se primesc asigurdri eS evacuarea lor va fi fAcutd In timpuleel mai scurt posibil. El sugereazA ea lärS intirziere, reprezentanti autorizati ai comandamen--Mini german sd ia contact cu M.St.M. pentru a face aranjamentele necesare. Killinger estefuriòs. El amenintd pe rege i pe cei dinprejurul sdu cii vor regreta acest pas si pleacdbufnind.

3n oras, nilduful zilei a inceput sd se disipeze, dar in Pale temperatura ramdsese Inca.ridieatd din pricina activitAtii intense. Stiarn acum cd parte din eomandamentele germanedin Bucuresti erau la curent cu noua pozitie a României i ed fard nici un fel de Indoialdvorlua contramAsuri. Comandamentul Militar al Capitalei este avertizat cd de-acum Inaintene putcm astepta la cdocniri cu trupele germane care trebuie SS fie considerate ca inamice.So'dau stricte ordine ea unitAtile romanesti sa nu provoace pc nemti. Nu doream sd lncepem

insä stiam cá una din conditiile armistitiului continea daunt ed Romania va tre-bui 'sd ia parte In campania contra Germaniei. Cu cit intirzia semnarea armistitiului, cuatit mai Brain vom fi siliti sa Incepem o luptá nedoritA.

Semi A vreme dupd plecarea lui Killinger, primul dintre factorii politici" apare laPalat. Este Lucretiu Piltrascanu. El adusese textul proclamatici regale, revizuitd In prealabilde Buzesti si de Starcea. Regele o stadia acurn cu atentie. Patrascanu adusese i textul, celor

(feud deerete de amnistie politicd si de desfiintare a lagdrelor de concentrare. Acestea fuseseráado#tate eu eiteva zile Inainte, la sedinta din 17 August dacd nu ma. hip!, de eAtre toti re-prezemitantii partidela majoritare si de sfAtuitorii regelui. Tat atunci se prepare textul pencare be reintroduce constitutia din 1923, abrogata eu wise ani. inainte de cAtre Carol-IL Legva

4,-ft

tote-

cu.:-

*

tarn:

-

astilinnile,

www.dacoromanica.ro


fundamentald urma sA rattling in vigoare ping eind o noug adunarc constituantg, alegsg de-mocratic i tn libertate, va elabora o noug constitutie.

Pe clnd aceste documente sInt prelucrate, bAtute din nou la masing i semnate, seanuntA sosirea la poarta Palatului a generalilor germani Ericb Hansen, said misiund min-ter& si Alfred Gerstenberg, seful apArgrii antiaeriene a teritoriului, BAnuind ca este yorbade misuri privltoare la evacuarea trupelor, regele 11 deleagg pe SAngtescu l Buzestivadg. In esentg s-a repetat ee s-a spus ministrului german. Cum generalul Sim:Hewn fuseseinformat de concentrAri de trupe la slid de Ploiesti cu indicaii cg se pregAtesc de atae asu-pra Bucurestiului, el cere ea ele sA fie dispersate imediat. Gerstenberg intervine atunci spu-nInd ea s-a pierdut legAtura ea trupele germane din afara Capitalei k e restabillrea ca-municatiilor nu rnai depindea de eomandamentul german. El se oferg BA meargi la Ploiestipentrn a preveni incidente cu ostasii romani i pentru a lua mgsurile ecrute cu privire laevacuare. Mai adaugg a unitäti ale armatci romine au barat soseaua Bucuresti-Ploiestila BAneasa i cA daed j se acordg un permis de liberg trecere, va putea sg impiedicedentele,. Ceea ce spunea generalul Gerstenberg era In parte adevArat. Din eele comunicate iecolonelul DAmAceanu in ultimele ore Otani eg majoritatea centrelor de control si a &man-damentelor germane din Capitalg fuseserg izolate de formatii romfinesti. *tiara de asemeneacg cele mai multe nu avean leggturi telefonice. Acolo unde nemtii adoptaserg o atitndirreostilg, ei au fost dezarmati. De asemenea un mic numgr de detasamente rotnánesti (din caref Acea parte si o unitate din regimentul de Gardg CAlare sub comanda colonelului Marcel 0)-teanu) luaserg pozitii defensive la podul de la BAneasa si controlau eirculatia care Ploiesti.Generalul SAngtescu se MBA eonvins aceeptg cuvintul de onoare de general si alter al niGerstenberg eg nu va initia actiuni ostile ei-i da permisul de liberg trecere. Pentru a-1 nsi-gura treeerea nestingheritti prin liniile romAnesti, colonelul Valeriu elescu i inalorul B, Flo-rescu au lost Insgreinati cu escorta. OdatA ce masina cu ofiterii romgni mi germani au ajmisVirg Incident la Otopeni, la pozitiile nemtesti, Gerstenberg ordong arestarea ofiterilor romgaisi el se pune In fruntea operatiilor Impotriva armatei romine ".

Aflind de inlocuirea primului ministru, generalul Hans Friessner, comandantul grupuluide armate Ucraina de sud", a considerat cg Mad In atributiile lui sg ia mgsurile neeesarepentru apgrarea spatelui frontului de sub comanda sa. El a ordonat formarea unni puterm-detasament din unitAtile aflate la Ploiesti care sA ocupe Capitala i sg instaleze un guvernpro-german. Ordinele sale au fost confirmate In timpul noptii de care Hitler. Nu stiam fusilla Palat cg generalul Gerstenberg fusese informat prin radio de ordinele lui Friessner si cAel fusese InsArcinat eu Indeplinirea acestei misiuni. Pentru aceasta, el mil-a cAleat ,euvintul ,deoneare dat unui general romgn.

In cursul dupg amiezii comunicatiile telefonice germane cc treceau prin centrals dinCalm Victoriei fuseserg Intrerupte, iar acum colonelul Riluil Inetiintase- pe Slingtesen kaiechipele sale de transmisinni lucrau pe strgzile orasului tgind firele de telefon ce legau directcentrele de eomandamentele germane. Generalul Iosif Teodorescu comunieg cA a ordonst cannitAti din regimentul de gardA al conduetorului" sg fie Inglobate In detasamentul CO plizeapodul de la BAneasa i cä aceastg operalie fusese terminatg fArg ineidente sau defectium.Acest fapt era foarte important dcoarece ping atunci regimentul de gardg al conduegtoruluiea si Intreaga jandarmerie fuseserg considerate ca unitAti ce nu vor da urmare ordinelor no-ului guvern.

. Venirea la Palat a lui PAtrAscanu fusese urmatA in scurtg vreme de sosirea lui TitelPetrescu, care chiar in aceste momente era agitat, dar jovial, minglindu-si lavaliera traditio--nalti. Mai tIrziu, cred cg era zece seara apare si -inginerul Ceausu" eare a fost prezentat re-gehti sub acest nume ca sef al ggrzilor patriotice a egrui existentg nu o bgnuiam ping atunci.tAcestea urmau sg sprijinc actiunea armatei In Bucuresti. Au mai trecut multe saptAmtni plAg.clnd am aflat cg inginerul Ceausu" nu era altul decit Emil Bodngras, un oilier de artilterieeare ett citiva ani inainte dczertase i fugise In Uniunea Sovietical.

Para trecuse o vesnicie de cind fusese arestat maresalul si nici ping acum nu pri-misem o veste directg de la -bettrinti" men de partide, adicA Maniu si BrAtianu. Regele ter-ininase Inregistrarea proclamatiei egtre larg si se Unmet' aranjamente ea aceasta stl fie trans-portatg fáril incidente la studiourile din strada Berthelot. Regele semneazii decretul de nu-mire al nonlui guvera cu ultimele modificAri. Singurii civili stilt Niculeseu-Buzesti, DimilrieNegel i acum, Lueretiu Pträscanu, ad-interim la departamentul Justitiet.

Copii ale acestor documente Impreung cu decretele ce fuseserg semnate mai devreme,desfiintind laggrele si eliberind prizonierii politici urmau sa ajungg la studio Mainte de orazece seara pentru a fi radioclifuzate tri cadrul obisnuitei emisiuni de §-Uri. Pefitru a asigura

...miriazzent-Indemnat de o aprigg determinare, colonelul $elescu izbuteste sil scape din

lilor urmgreste pe generalul Gerstenberg capturindu-1 doug zile mai Urdu.

inci-

$ i

" _..i

a5-i

www.dacoromanica.ro


difitzarea proclamatiel a fast convocat la Pa lat Vasile lonescu, directorul societatii de radio,care avea autoritatea de a schimba programul si de a trece prin santinele ce pazeau cladirea.El a fost trimis cu o masina a Palatului, escortat de un ofiter al batahonului de garda fra-preun en materialul et urrna sit fie difuzat. Din pricina acestor precautiuni, emisiunea stirilora fost Intlrziatil cu circa 15 minute si s-a creat o pauza dramatica care a desteptat o marecurioxitate In rIndul ascultatorilor. Noi a Pa lat, am ascultat cu mare emotie emisiunea careaaturta hunil Intregi schlmbarea de guvern i acceptarea conditiilor de armistitiu.

' La aceasta ora se banula c mesagiul trimis la Ankara Indata dupa arestarea lui Ante-neseu prin hlinisterul de Externe nu ajunsese la destinatie t cum emisiunile aparatului deradio sub controlul lui Rica Georgescu nu erau receptionate declt la anumite ore dinaintt

s-a pus chestiunea trimiterii unui mesagcr la Ankara. La comandamentul Jandar-111er/el aflat pe soseaua Stefan eel Mare erau ineartimiti trei ofiteri englezi ce fusesera para-sutati ta preajma Craciunului din anul trecut. Ei crau eolonelul A. G. C. de Chaste lain, ma-ieral Ivor Porter si eapitanul Silvia Metzianu. Ei fusesera prinsi Indata ce au atins pamin-tul futrocit pilotul avionului nu gasise zone aleasa pentru parasutare. Ivor Porter in carteaOperation Autonomous" a deserts In &Witt misiunea ce a fost Incredintata acestui gimp,misivae ce a spent suspiciunea Uniunit Sovietice fala de intentlile Maril Britanii In Romania.

lata ea amnia de Chaste lain, care fusese eliberat Impreuna eu colegii sai la ordinalregerui l adus la Pa lat, llama mesagerul eel mai nimerit de a duce la Cairo nu numai :Keep-tarea conditiilor de armistiltu, dar i primele stiri directe de la Bucuresti. La sugestia re-

ae dau ordinele necesare pentru a pregati pentru a doua zi dimineala, pletmrea anuiavian civil In Turcia. Comandorul Traian Udrisehi, until din adjutantii regelui i pilotal supersonal confirmit ea nu existtl probleme tehnice, dar sugercaza ca aterizarea sit aibe loc laIstanbul care este mai aproape. El atrage atentia ea exista un element de rise din pricinäea avicaul era expus la tiral bateriilor antiaeriene instalate pe coasta Mani Negre si se aflaIn aura de actiune a a.% leanelor de "Inatoare germane. Sanatescu alege din Tindal ofiterilorde slat major 014i Iii birou, pe eolonclul Stefan Nicaleseu sa Intovaraseaseg pc de Chas-telain. /titre limp regele 11 pane la curent pe inesagerul englez eu cele luttinp late si cu pla-aurae militare preparate pentru a contracara inevitabilul atac german. Luasem eu totil canes-Until de arestarea colonelulal Seleseu la Otopeni si de concentrarile de forte germane la

, .

Clare miezul noptii aflam ea Ion Antonescu ceruse hIrtie peutru ea sa serie testamentalMihat Antonescu dorea sa vorbcasca eu suveranal pentru a-i comunica detalii impor-

tante fn legâtura cu tratativele pe care le ducea eu ministrul Afacerilor Straine al Tumid,Menemenclogla. Ica scrisese un lung memoriu, dar pe care reeitindu-1 l-a distrus. Testamentul4naresa1ulni a lost pastrat si este reprodus In anexa. Documental se refera doar la avatianiareaultdui l stabileste Indatoririle mostenitorilor.

Dupa ce regele parasise Capita la, a avut loe transferal pazei maresalului si a luiAntonescu de sub raspunderea batalionului de Garda In grija echipei civile organizate de par-tidal comunist sub supravegberea ingincrului Ceausu". S-a pus de multe ori intrebarea de ,ces-a Witt acest pas. Unit au folosit acest incident. ea o notal dovada de tradare. Ei vedeatIn aerasta intentia de a vatama integritatea i moralul armatei romane de calm o conspiralieinternationala eau pentru a desehide boardelor bolsevice zagazul cu scopul de a distratenatiunaa romana.

.. Adevarul este ca botarirea cu privire la paza lui Ion Antoneseu de va trebui sâ fiearesiat, a lost luata cu clteva inni Inainte de sefii partidelor politiee impreuna cu regek launa din sedintele linute la Pa lat. La niciun moment nu s-a propus executarea lui. Top par-tidppntil au lost de acord soarta lui sá fie decisa de noul guvern pc baza legilor cxistente.Cu toote cS ernisittnile posturilor de radio aliate se vorbea fáril Incetare de eei In posturide raipttfidgre care erau pe lista criminalilor de razboi, niciodata In discutitle de la Cairo nus-a mentiónat daci cei cc erau raspunzatori de operatille militare din Rusia, se aflau pe accastalistd, Se poate ca aceasta se datora englezilor care nu uitasera ea Ion Antonescu fusese alayatmilitar la Londra si care banuiau ci ea odata ee "a Intelege ea razboiiiI este pierdut, se vadetaaa.CFe Hitler. Li se pan% logic ea realinierea politicii Romaniei alituri de alia tii traditionalieste Mai nsor de Infilptnit ea Anloneseu la postal de comanda intrucit avea sub controlalsáu 'iímata ii Intreg aparatul de stat.

" ttnd s-a ridicat problema arestarii lui Ian Antonescu s-a discutat i chestiunea delineriisale Pentrn o vreme mat Indelungata pina chid "a putea fi judecat de catre instantele rom:1-nestlidupa legile In "igoare. In nici an, caz, el nu trebuia sil ajungi In rindurile unitatilorgermane, unde ar fi putut sa organizeze un gavern rebel eretnd disensiune In rindurile po-pulatiel sl ale armatel, Comandantii de man unitati pc care regele ti sondasc In accasta pri-"MP an fast unanimi In e deelara ca misiunea armatei iste de a lupta pentru apirarea tarii

nu pentiu n pazi prizonieri politiei. Regele era de acord cu aceasta pozitie a annatei.

stability

eclat,

..*Lad

Maud

sl

Ploimpth

.

www.dacoromanica.ro

574 Surse documeactare 18

In aceastd privintd, regele i factorii politici aveau o problemd diffeild de rezolvat,cauzatd de lipsa de Incredere In politic si in jandarmerie, organele .statulul pentru pdstrareaordinei. Ele fuseserd transformate in ultirnii ani, In organizatii de persecutie a oponentilor re-gimului antonescian, l deci Antonescu nu putea fi Incredintat nid poIiiei, nici jandarmeriei.Lucretiu Pdtrdscanu a propus ca sd se organizeze In mod provizoriu un grup de civill, oamenide Incredere din cele patru partide politice care sä preia temporar paza maresalulul pind chid

jandarmeria vor fi reorganizate. El era gata si ofcre voluntari din rindul partiduluicomunist si sugera ca l celelalte particle sd facd acelasi lucru. Atit Maniu sit cu BrAtianu audeclarat ed vor studia problema i cd vor da un rdspuns la viitoarca sedintA, Regale a lostde acord ea aceasta, fiind de pärere cd se discutd o problenul ce adea In atributille par-tidelor.

In sedinta urmiltoare la Palat (cred cd era la 17 august), Maniu a fost singurul care aanuntat cd are o echipd de nationalldrdnisti sub ordinele lui llie LazAr disponibild pentruaccast-A misiune. Atunci s-a hotdrit cd acesti prizonieri speciali vor fi pdziti de civill, care .nuvor fi intimidati de uniformd, nici de rangul celor In grija lor. Dar dupii. 2:1 august, Maniaa comunicat cd Ilia Lazdr cu echipa lui era In Transilvania participind la lupte, l deci nuera fiber pentru misiunea de la Bucuresti. In urma acestei declaratii, paza maresalului ardmas In sarelna partidului comunist, din pricina carentci celorlalte particle. In scdinta men-tionati mai sus, imi amintesc cd la cererea regelui si a generalului Sdruitescu si In prezeritaiui Maniu si a lui Briitianu, Lucretiu Pdtrdscanu a dat asigurdri formate categorice In nu-mete still personal si al partidului comunist cu privire la tratamentul arestatilor. El a garantatcá acestia vor fi tratati cu demnitate i omenie cd nimeni nu se va atinge de tin firdo Or din capul lor. Din cite stiu, nimeni nu s-a plins de felul cum au fost tratati arcs-tatil pind clnd au fost preluati de cdtre armata sovieticd. -

Dupd cum am notat mai Inainte, scurtd vreme dupd ce proclamatia regald &losttransmisd la radio, grupuri de oameni au lnceput sd se aduue in pieta Palatului. incetulcu Thcetul am putut sil distingem, in dosul ferestrelor inchise, cum murinurele multimii setransformau in strigtitul: Trdiased regeler La Indemnul generalulul Sandtescu eelorlaltisfAtuitori, regele Mihai apare singur, In balconul central luminat de reflectoarele instalati intimp de pace si care nu mai fuseserd aprinse de mai bine de patrn ani:Multimea aclama perege si in mod spontan Incepe sit cinte imnul national: Trdiascd regele I" Mi-a rdmas drepto iinagine simbolicA a tindrului rege izolat, singur, In balcon, prins de razelc reflectoarelorpe fatada masivd a Palatului. In restul domniei sale, regele Mihal a rdmas tot singur pur-tator al rdspunderii i simbol al rezistentei anticomuniste, sprijinIt de masiva Incredere a po,-porulni romdn. Imi amintesc cu emotie de acest moment si stiu clt de malt ne-a Inibrbdtatatuncl aceastA manifestatie spontand. i dacii avetun tievoic de ceva, aveam nevoie -de In-curajare.

Din informatiile care vcneau la biroul militar de la Paint, era clar cd pericolul intediatvenea din partea concentriirilor de trupe germane semnalate In rcgluncr Pboie$i. Urfle pri-mite de M.St.M. confirmau cd se pregAteste o operatie rnajord pentru a strdpunge apdrareaCapitalei, pentru a ocupa orasul, pentru a depresura comandamentele blocate de detasamenteleromdnesti si a pentru a instala un guvern pro-german. Odatil cu venirea zorilor se *Inacil aviatia germand va deveni activA i cd unul din obiectivele princlpale ale atacului fiPalatul Regal. La acea ord, era mare indoiala Intro cei aflati la Palat cd unitätrile roridnesti,adunate in grabd i constituite din recruti vor putea sd reziste confruntdrii cu detasamentelegermane. Stirile de pc front continuau sá indice o situatie confuzd i finial. In result tAriiera liniste.

Gcneralul SAndtescu Impreund cu membrii noulul guveru aflati la Palat aftituiese pecran sil pdrAseascd orasul. Militarli nu aveau sutd la sutd lneredere err atacul gennan Va fi

rospins si nu vroiau sA pund persoana regelui in pericol. Pe de altd pane, Sal-latent:1 $ i co-legli sdi doreau sA se concentreze asupra problernelor imediate ca Incheicrea neintIrsiatd aarmistitiului, pdstrarea intactd a unui numAr eft mai mare de unitAti romdnesti aprovi-zionarea populatiei. Principala misiunc a regelui anunie iesirea Rorudniei din Axd faseseIndeplinitd, iar militarii se vor ocupa de luptele cu ncmtrii, do va fl nevoie. Dupd o perioaddde discutii, regele vdzind unanimitatea cu care acest sfat este prezentat, se Idsii Incto.plecat.

Bazat pe informatiile pe care Sinitescu le avea la dispoziti, el recornandii Oltenia eaoregiune care este In afara cdilor de retragere ale fortelor gerrnanc, si care era lips#A deprezenja lor. El sugereazd ca odatd ajuns la Craiova, sd fie cdutat gencralul Marin' Idatafucomandantul corpului de armatd, care va putea Indica, q localitates.Convenabild ea rergniaregald temporard. Ca sd mA aflu In treabA, eu. vorbesc de localitatea Valea SaduluL, anatdLa defileril Jiulia, uncle era instalati o fabricd de munitii. Aceasta era wor dit Wart ell

si

i

i

1 a

mu

siii

www.dacoromanica.ro


forte redusc, valea fiind foarte Ingustal i Inconjuratil de virfuri Ida Re. Din aceastit caunt,un atac aerian era greu de dus la capAt. Se alegc acest loc ca o destinatic initial& Regele

insdrcincazal pc cApitanul Vergotti sa prepare un convoi de naasini redus. Regele studiazhitrtile 0 decide traseul caravanei. Vom pärasi Bucurestiul pe soseaua Alexandrici, iar de laAlexandria ne vom indrepta sprc Rosiorii de Vede, trecem Oltul i ajungcm la Caracal 5iapoi la Craiova. Distanta de aproximativ 225 km, poate fi acoperitil In circa cMci ore, avindin vedere cal circulfirn noaptea cu lurninile de camuflaj 0 de condillile necunoscute ale dru-mului, opriri la controale militare, etc. lit acecasi vreme, un mesager este trimis la Sivaiapeutru a comunica colonelului Neguleseu destinatia noastrO temporara astfel cd si ReginaLlena 1mpreunO cu anturajul el s:1 ajunga acolo In zina urmatoare.

Dupú ce regele lsi ia rämas bun de la cei prezenti la Palatal Regal prfisim capitalape la ora douti noaptea oprindu-ne la nUmeroase puncte de control organizate de uultatiromancsti. Pe Splaiul lndependentel, un ostas nefiind multumit de reactiunea Inceata sto-pfirii ma5ini1or, trage o rafalä de somatic in aer. Desigur cil reactia a fost bruscd, dar-fOriiacident, regele fiind multutnit de constiinciozitatea cu care echipele de control 10 Indeplineau

misiunea. Dar Insolitorii sii erau mai lngrijorati de siguranta suveranului si din aceastOsa hotirlt trimiterea Inainte a uncia din ma5inile de escortA sa anunte cO este urmata deun mic E'en% oi cu un grup de ofiteri ai M.St.M. Convoiul este compus din einci masini. Una,In frunte, condusú de rege acompaniat de colonelul Emiliatt loncscu 5i de mine. Restul como-iului era format din douA masini cu cite trei subofiteri, o maffind a si_furantei condusi decredinciosul Nae Cismaru Intoviirdsit de doi agenti civili. A cincea masind era condusd deocotenentul Vcrgotti cu comandorul Gherghel 5i maiorul Dumitrescu. DespOrtirea de celritiiasi la Pulat a fost plini de emolie, dar ea speranta ci ne mil revedea in scurti

Stimati.Inii amintesc c:1 indatil de cc am iesit din Bucuresti, am obscrvat o scenti neobisnuiti

Fte care am retinut-o clard pinil 5i in ziva de azi. Am Intilnit un convoi de camioane In-cireate cu soldati germani In drum sprc Capitald, In tirnp ce pe amindouii marglni ale so-selii, pc jos in fir indian, in acecasi directie, avansau unititI rominesti. Cu tristete, admiramuc tinerii osta5i a cilror hotdrire voi si hotarasc soarta Capitalei 0 a ürii. Cu tristete scriucal stiam ci multi nu vor reveni la cilminele lor din confruntarea cdtre care se Indreptau.tii tot atunci mi-au sunat In urechi cuvintele lui Mircea eel Maria din serisoarea a fll:, En? Imi apir siricia 5i nevoile j neamul..."

Nu mai existd lndoiala di In zorii zilei, unitAtile se Nor afla In lUptil. Dorcam i acestconflict sil fie cit mai scurt, eu victoria pentru tari i cu pierderi minime. Si asa cu'inittiastrins de anticipatia conflictului in desfii5urare, cu extenuarea nervoas a mid zilc firil pre-cedent 5i cu legdnatul mainii, atipese.

á

cauii

lame,

www.dacoromanica.ro

CORESPONDENTA REYOLUTIONARITLITI CHRISTIAN TELL.MAR GINALII (II)

Am relevat deja importanta corespondentei lui Christian Tell (1808-1884). Cu acelpritej comentam succint clteva scrisori inedite expediate ori primite de generalul revolu-tionar ;pia la 13/25 septembrie 1848 z. In dimineata acelci alle, seful otirii muntene a ineeputo Iungä epistolfi destinata profesorului transilvan loan Maiorescu, reprezentantul regMiuluipolitia mvolutionar din Tara Româneasca pe Mug parlamentul de la Frankfurt 3. Redactareascrisarii- a fost Intrerupta de fapta cea lasa" a armatelor otornane, care, instigate de autori-ti1e au Inabusit cu brutalitate miscarea regeneratoare din spatiul sud-carpatin. Im-prenna eu un alt locotenent domnese, Nicolao Golescu, In a doua parte a zilei de 13/25 sep-tembrie, Christian Tell a adresat consulllor acreditati la Bueuresti un memoriu prin careinterventia militara straina era considerata contrar tuturor regulilor dreptului internatio-nal" 4. Apoi, alaturi de eel de-al treilea locotenent domnesc, Ioan lIeliade Radulescu, Tella 041 scapare la Consulatul englez", unde, In alua urmatoare, la ora 14, a continuat Seri-soarea eatre loan Maiorescu, prilej de a condamna larási actlunea contrarevolutionarii oto-mano-¡aristg5. Ambele documente, publicate Inca de la Inceputul secolului XX, grit co-mentak pe larg In literatura de specialitate °.

Adrian Pasen, Carespondenla revolujionarului Christian Tell. Marginalii (I ), In Re-vista de istorie", Bucnresti, tom 37 (1984), nr. 11, p. 1127-1139, unde mentionam peste 80d.e eorespondenti ai cunoscutului fruntas de la 1848. La lista respectiva, realizatá pe basainvestigatiei efectuate la Biblioteca Academiei Romane (in continuare, B.A.R.) si la Biblio-teca Centrala de Stat (B.C.S.), achlugam acum numele lui C. D. Aricescu (Arhivele StatuluiRepUbtlea Socialista Romania, Directia Generala - In continuare, Arh. St. Bucuresti - fondulChrittian Tell, doe. nr. 1), A. Baligot de Beyne (ibidem, nr. 2-6), J. B. de Bois-Robe t(ibidem, nr. 17), Constantin Cantacuzino (ibidem, nr. 9), Antony Duvivier (ibidem, nr. 19),Nicolae Golescu (ibidem, nr. 23-42), Alexandru Maim (ibidem, nr. 57-38), Vasile Mali-nescu (ibidem, nr. 59), Eduard Miller (ibidem, nr. 61), Petre Orbescu-fiul (ibidem, nr. 65),Constantin Stefanescu (ibidem, nr. 55), Josif Wisoski (ibidem, nr. 18). De asenienea, In acestultim fond arhivistic, colectionat de dr. Dan Berindei inventariat de Silvia Vatafu-Gaitan,se pastreakit si alte scrisori schimbatc de Christian Tell cu Mihail Kogalniceanu (ibidem, nr. 56si 81) sau primite de la Dumitru Bratianu (ibidem, nr. 7-8), Constantin Duca (ibidem,nr. 10-12), Marcu Duiliu (ibidem, nr. 13-14), Damian Dutulescu (ibidem, nr. 15), Al. G.Golesen-Negru (ibidem, nr. 19-22), Stefan Golescu (ibidem, nr. 43-54), Nicolae Opran (ibi-dem, nr. 64), Nicolae Plesoianu (ibidem,`nr. 66-73) si loasaf Snagoveanu (ibidcm, nr. 77-bo).

Alte scrisori din vremea revolutiei, expediate de Tell adresate lui, au aparut relativrecent In volumul Dorumente privind revolujia de la 1848 in Tarile 'famine. B. Tara Bo-mcineascd, 12 mantle 1848-21 aprilic 1850, Edit. Academiei, Bucuresti, 1983, p. 33, 36, 44,47, 73, 83-84, 105, 116, 118, 120, 127, 132, 168, 190 (documente pästrate la Arh. St. Bu-curesti, fondul Departamentul Ostasesc - Ministerul de Razboi).

3 Ann! 1848 fn Prinripatele Rorrutne. Acte si documente (In continuare, Anul 1848), to-mul IV, Bucuresti, 1903, p. 345-348.

* Ibidem, tomul 111, Bucuresti, 1902, p. 322.Ibidem, IV, p. 348-349. Tell raspundea la o scrisoare trimisa din Frankfurt la 27

august (st.v.). Intre limp, la 10/22 septembrie, loan Maiorescu expediase o nou'd corespon,catre generalul revolutionar de la Bucuresti. Original la B.A.R., Corespondenta, fon-

dul Christian Tell, S. 2(1)/Cf.Anastasie lordache si Constantin Vlaclut, Christian Tell. 1808-1883, Edit. Scrim I

Romanesc, Craiova, 1976, p. 51-54. CIt priveste ccoul international al episodului tragic din13/25 septembrie 1848, cameterizat drept baia de singe de la I3ucuresti", v. Karl Marx,Insemnari despre romdni (mauuscrise inedite), publicate de A. Ojetea si A. Schwann, Edit.Academiei, Bucuresti, 1904, p. 156.

Revista istorica", tom II, nr. 9-10, p. 576-583, 1901

tariste,

dent&

°

li

www.dacoromanica.ro


n schimb, mai putin cunoscutii este corespondenta lui Christian Tell cu P. Butkiewicz,alentul diplomatic al revolutionarilor polonezi, de la care se pstreaz douá epistole dintoamna anului 1848 7. Prima, datata Brasov, IIotelul « La Coroana de Aur to, 25 septembrie/7 octombrie 1848" 8, exprima regretul diplomatului polon pentru faptul cA nu aflase dintimp despre cälâtoria efectuat la Brasov de generalul roman 0. L-ar fi informat personalin legfitur cu pregatirea proximei misiuni pe care urma s-o Indeplineascil Impreural eu Cos-tache Bálcescu, potrivit Intelegerii de la Bucuresti din 10/22 septembrie. Litimul nu se prezen-tase insa la locul de Intilnire, redactia Gazetei de Transilvania" 18. In consecintá, P. But-

iewicz s-a deplasat la Sibiu, uncle se aflau deja Christian Tell si 1. Hellade Ráduleseumembrii guvernului valah" 11. Cei doi fosti locotenenti domnesti au discutat cu agentul di,plomatie mentionat, problema unirii Moldovei i Muntenid 12 si pe aceea a colaborfirii for-telor social-politice democratice ale polonilor, românilor si slrbilor, preocupati deopotrivä deconstituirea statelor nationale proprii, independente 18. in perspectiva continuárii proccsului

7 B.A.R., Corespondentii, fondul Christian Tell, S.5/C si 7/C; epistolele au fost transcriseqL traduse de Livia Pascu.

8 Ibidem, S. 7/C, f. 1 r. Expeditorul semna Paul Bodmer". Evident, era un numeconspirativ, unul din pseudonimele de negustor alsacian" pe care le adoptase P. Butkie-wicz. Cf. P. P. Panaitescu, Emigrafta polond ql revolutia romdnd de la 1848, Edit. Cartea Ro-máneascä, Bucuresti, 1929, p. 5. Misiunea lui P. Butkiewiez in Tdrile Române Ineepuse Inprimfivara anului revolutionar european; in vara anului 1848, el a cälâtorit la Cemäuti,Botosani, Galati si Bucuresti, intllnindu-se cu Al. Hurmuzaki, C. Negri, D. Ballet, V. Sturdzasi C. A. Rosetti (ibidem, p. 4-73, 103-104).

0 Oficial, din acea zi. Christian Tell nu mai avca gradul de general, nici pe eel de co-lonel, acordat la 9/21 iunie 1848. Revenite la putere, autorittile politice regulamentare",sprijinite de baionete straine", i-au anulat gradele din vremea revoIutiei, recunosetudu-1numai pe eel de maior, primit Inainte de 9 ianuarie 1834 (Adrian Pascu, op. cit., p. 1134).

otodaiii, Tell a fast demis In mod abuziv din Malta demnitate de locotenent domnesc, desifusese confirmat de masele populare la Filaret, precum si din functia de ministru al armateinationale (cománduitor" al ostirii romänesti" a fost instalat polcovnicul" - colonelul -Anton Garbatki. Cf. Documente privind anul revolufionar 1818 in Tara Romdneascd, volumIntocmit de Mihail Regleanu, Dir. Gen. Arh. St., Bucuresti, 1962, p. 74-75). Chiar maimult, Tell a fost lndepärtat definitiv din armatá si din tart. Astfel, el figureazá al doilea,dupii I. Heliade Radulescu, pe o listá In care apar alti 32 revolutionari exilati: N. Golescu,

t. Golescu, C. Bolliac, Gr. Grádisteanu, C. A. Rosetti, C. Bilicescu, N. Balcescu, Gr. Ipá-tescu, N. Ipâtescu, I. Voinescu II, D. Bolintineanu, Al. Zane, I. Snagoveanu, L C. Bra.-tianu, D. BrAtianu, I. Ionescu Moldoveanul", I. Deivos, N. Apolonie, C. Aristia, Gh. Ma-gheru, N. Plesoianu, C. Romancscu, Al. G. Golescu, C. Filipescu, I. Ghica, R. G. Golescu,I. BAlâceanu, R. $apc5, P. Nenisor, Al. Paleologu, D. Dutulescu, Gr. Peret (Anal 1818,tomul VI, Bucuresti, 1910, p. 261).

Nu cunoastem exact data plecfirii lui Tell din Bucuresti. In orice caz, a plecat dui:aL Heliade Radulescu, care la 18/30 septembrie 1848 era deja la Timis, gázduit de seful ca-rantinii, dr. Pavel Vasici. A doua zi, renumitul profesor scria sotiei: De nu va fi pornitd. Tell, vino cu dinsul..." (v. George Potra, Nicolae Simache si George G. Potra, Ion He-liade Rddulescu. Scrisori si acte, Edit. Minerva, Bucuresti, 1972, p. 209). Tell n-a sosit laTimis nici cu diligenta de Bucuresti din 20 septembrie (st. v.). A venit probabil cu aceeadin 22, de vreme ce In seara respectivá era In Brasov (Anul 1818, IV, p. 490-491; G. Ba-ritiu cAtre I. Maiorescu, Brasov, 23 septembrie/5 octombrie 1848). In orasul natal, Tell arämas insä numai douá zile, plecind apoi la Sibiu, Impreuna cu Heliade. Motivele le-a pre-cizat ultimul intr-o scrisoare cAtre sotie: lipsa fondurilor; reactia politiei habsburgice; nevoiade a fi mai aproape de Gh. Magheru; speranta reintllnirii cu revolutionarli arestati l& Cotro-ceni dar eliberati de otomani la Semlin (George Potra s.a., op. cit., p. 211).

18 B.A.R., Corespondentd, fondul Christian Tell, S. 7/C, f. lr.11 P. P. Panaitescu, op. cit., p. 73.

Ibidem, p. 21." Ibidem, p. 23. La Sibiu, Christian Tell s-a reintilnit cu alti doi revolutionari poloni:

colonelul Zablocki si apitanul Karminski, distribuiti anterior de el Insusi pe hingá generalulGheorghe Magheru si, Bespectiv, colonelul Nicolae Plesoianu, bravi comandanti români, retrasitu Transilvania dupa interventia armatelor otomane si tariste. Colonelul Zablocki a fost pläcutimpresionat de profilul etico-politic al fostului locotenent domnesc, despre care scria Intr-unraport ulterior: Generalul Tell fâcea parte din guvern si era ministru de rázboi (...). Invremea principelui Bibescut era maior si era iubit In armatä, pe care o pregittea pentrueliberare (...), Citea opera militare (...), n-a väzut Insa manevre mari [si] nu poate probabil

"

www.dacoromanica.ro

578 Surse documentare

revolutionar Continental, menit a asigura triumful deplin al noilor structuri socio-economice,superioare celor feudale, a opri expansiunca rnonarhiilor absolutiste i neabsolutiste si a MI5-tura dominatia politicá exercitatö de aceste monarhii, Tell si Butkiewicz au stabilit intensi-f icarea dialogului lor cpistolar. Desprindem aceasta din raportul alatuit de diplomatul polonla 29 septembrie/11 octombric 1848, cu doua zile inaintea plecarii sale in Galitia

A doua scrisoare expediatä de P. Butkiewicz, cunoscutö de noi, a fost primates deChistlan Tell la Brasov 15, la 8/20 noiembrie 1848 16. Corespondenta este fiírü data i färiilocul expedierii 17. In plus, ea poartö o semntetur surprinzatoare, Charles l3arthélerny"care, adhugatä redactörii textului In limba francezä, ar indrepta atentia spre un renurnit gin-ditor parisian, prieten sincer al rornânilor din perioada anterioará revolutiei ". Continutul

precurn i unele precizari ultcrioare ale lui Christian Tell, privind ziva primirii unei noicorespondente de la Paul Badmer", nc Iömuresc Insä asupra expeditorului, P. Butkiewicz 2 ,

evidentiazd contributia lui Tell la intensificarea legáturilor dintre revolutionarii românicei din alte zone ale Europei.

Astfel, continuind discutiile purtate la Sibiu, agentul diplomatic polon comunica dis-tinsului ski prieten roman date privind desfösurarea revolutiei In Croatia, Ungaria, SloNacia,Polonia si Bucovina, pc baza aspectelor cunoscute nemijlocit cu prilejul deplasárii sale laZagreb, Pesta, Bratislava, Cracovia, Lemberg sit Cernauti. Concomitent, Butkiewicz Il informapa Tell si despre evolujia evenimentelor revolutionare din statele germane, de accasta datape temeiul corespondentdor trimise de conationalii primului, aflgti la Berlin, Colonia (Köln)etc. 21. In acest context, generalului romön li revenea sarcina reluárii dialogului cu revolutio-narit poloni aflati la Constantinopol. Ginn o apropiatá deplasarc In capitala Imperiului otomanera greu de rializat, Christian Tell i-a scris lui M. Czaykowski, la 10/22 noiembrie 1848,solicitInd acestui militant, ca la rindul lui, sä scrie la Brasov, fie pentru Dem. Petalla"(pseudonirnul lui Tell), fie pentru N. Gheorghiade" (I. Heliade Rtidulescu) 22.

Tot din Brasov, la 12/24 noiembrie 1848, Christian Tell scria lui Ion Ghica, aflat deasemenea la Constantinopol 23. Un extract" din aceastá scrisoare, de fapt dintr-o copie rea-lizatá de destinatar, a vözut lumina tiparului 24, oferind posibilitatea cunoasterii unor noi as-pecte referitoare la activitatea desfásuratá in Transilvania de Heliade, Magheru 33 §i ceilalli

sa conducä lupte In fella dusmanului [superior numeric. In schimb, Tell] are reputatia untilorn einstit i cu bune intentii", nota acelasi ofiter superior polonez (P. P. Panaitescu, op. cit.,p. 100).

14 Ibidem, p. 73-74.lb Tell a revenit In Brasov dupä 20 octombrie (st.n.). Acolo se stabilise, venind de la

Bucuresti, i numeroasa sa famine, in rnijlocul cáreia a fost prezent mai bine de o lun dezile. Era Ineonjurat cu simpatie de George Baritiu, Andrei Iacob Muresanu, Rudolf Orghidan,loan Popasu, Pavel Pastel etc. (B.A.R., Corespondentö, fondul Christian Tell, S 45(6)/Cl,f. 2v.)

16 P. P. Panaitescu, op. cit., p. 76. Concomitent cu scrisoarea de la Butkiewicz, Tella primit i o corespondentii de la scriitorul Mihai Czaykowski (Czaika), emigrat polon de ori-gine cazac, colaborator statornic al principelui Adam Czartoryski, al lui Ion Ghica i NicolaeBölcescu, totodatá (ibidem).

17 B.A.R., Corespondentá, fondul Christian Tell, S.5/C, f. 1r.12 Ibidem. Un pseudonim asemanötor, Constantin Barthelemy, a folosit i generalul

Gh. Magheru dupá revolutie. (Arh. St. Bucuresti, Microfilme Austria, r. 109, c. 411; PaulCernovodeanu si Marian 5tefan, Pe urmele Magherilor, Edit. Sport-Turism, Bucuresti, 1983,p. 258).

12 Adrian Pascu, op. cit., p. 1136, n. 110.22 P. P. Panaitescu, op. cit., p. 76. Autorul n-a cunoscut Insá nici aceastö a doua seri-

soare trimisá de P. Butkiewicz.21 B.A.R., Corespondentd, fondul Christian Tell, S5/C, f. lr.22 P. P. Panaitescu, op. cit., p. 76-77 (anexa XXII).23 Original la B.A.R., Corespondentä, fondul Ion Ghica, S 24/DCXIII, f. 1-2.24 Anul 1848, tomul V, Bucuresti, p. 415-416.25 Tell preciza cS a colaborat cu Gheorghe Magheru Ora ce acesta a fost gonit din

Sibiu" de autoritätile habsburgice, evident la solicitarea celor tarisp. Noi - scria Tell siin nurnele lui Heliade - asemenea suntem persecutati i credem cS guvernul actual al Tara[Românesti] va face toate mijloacele a ne goni [din Transilvania] si bani de cheltuialä miavem, nici cu ce pleca, nici cu ce trái aici cu familiile noastre. Erau niste bani la Bucuresti,destinati a se Imp Anti nitre noi, dar i-au luatörä cei ce s-au dus In stráinState tard SS ne deanimic" (ibidem, p. 415). Heliade, bur-1'6(mnd, a ajuns la Brasov avind asupra sa numai saptegalbeni (George Potra s.a., op. Cit., p. 211).

Th.

.i

3

bb

scrl-soril,

ci

,

www.dacoromanica.ro

1;794 Surse documentare

revolittionari veniti de la sud de Carpati 26, precum i in legatura cu starea de spirit eras-tent In Muntenia, unde, In zona Cimpina, de pilda, masele populare se Impotriveau rein-troducerii Regulamentului organic 27 Interesante sint Insa i pasajele care n-au fost editate.,In ampla culegere de documente (ledicatii anului revolutionar 1848 si care a aparut in de-ceniul intli al veacului XX. Astfel, la Inceputul scrisorii catre Ion Ghica, Till rearninteacatastrofa de la 13 ale trecutului siptembrie", in urma cgreia s-a retras in Transilvanianatala. Adoptase aceasta decizie dupg despartirea de N. Golescu, In rnomentul chid nu cu-nostea situatia revolutionarilor arestati din dispozitia comisarilor putcrilor suzerana si pro-lectoare. Asadar, nu din lasitate se depIasase la nord de nmnti, ci pentru a continua acti-vitatea militantä in numele aceleiasi cauze - apararea dreptului romanilor la existentá poli-tica demng, intr-o etapg clnd revolutia lor unitara se desfasura cu succes in interiorul Ce-tatii Carpatice 29. Consecventa revohrtionara, patriotismul fierbinte i sentimentele de prie-tenie fata de colaboratori, manifestate statomic de expeditor, Ont ilustrate si de finalulscrisárii respective. Printre altele, Ion Ghica era rugat sa nu-1 uite pe fratele (...) Hr.Tell", caruia, prin consulatul francez din Bucuresti, sa-i transmita stiri privind eventuala dez-batere a statutului international al Principatelor Române 29. Din motive pe care nu le pre-eizm aici, I. Ghica a Intrerupt Insg corcspondenta cu Tell, tot asa cum va proccda, curind,Nicolae Balcescu ".

. tn continuare, Christian Tell a corespondat cu alti congeneri, dovada a binemerita-tulni prestigiu de care se bucura din partea majoritatii contemporanilor sal. De pilda, la scurttimp dupa sosirea lui la Paris, la inceputul anului 1849 31, pe adresa fratilor Tell si N. Go-

26 Tell amintea numele unor colaboratori sositi atunci la Brasov (Cezar Bolliac, IoasafSnagoveanu, Alexandru Zane, Grigore Ipatescu, Joan Deivos) i aräta cii, pentru zilele urmg-toare era asteptat i Nicolae Bgleescu, aflat la Sibiu (Anal 1848, V, p. 415). Se preconizaorganizarea unei intllniri privind continuitatea miscarit de emancipare nationalg i socialga locuitorilor Tarii Românesti. Intrunirea a avut loc la 13/25 noiembrie, In prezenta lui C. A-lexandrescu, C. Aristia, At. Baronzi, C. Bajescu, I. C. Balâceanu, C. Bolliac, P. Cernatescu,Al. Christofi, I. Deivos, C. Duca, M. N. Duiliu, C. N. Filipescu, Sc. N. Filipescu, D. Flo-rescu, G. Giurescu, R. G. Golescu, Heliade, Gr. Ipatescu, Chr. Marghiloman, I. D. Negulici,P. Nenisor, G. Nitescu, Al. Paleologu, I. Petrescu, N. Plesoianu, Tell, N. Teologu, P. Ten-lescu, G. Vernescu, Gh. Zalic, Al. Zane, Gr. Zossima si a altor rnilitanti sud-carpatici prezentila Brasov, rnajoritatea fosti ofiteri, administratori judeteni i comisari de propaganda In tim-pul regimului politic revolutionar (Arh. St. Bucuresti, Microfilme, Austria, r. 109, c. 742,G. Fotino, Din vremea rena#erii nationale a .Rometniei. Boierii Golessti, vol. I, Bucuresti, 1939,p. '74; vol. II, p. 205). Toti au hotarit ca ultimul organ al puterii regeneratoare - respectivLocotenenta domneascg alcatuitg din N. Golescu, Heliade si Tell - sa fie recunoscut dreptconducere a emigratiei, avInd misiunea de a reprezenta interesele locuitorilor Tärii Românestipe linga gavernele statelor moderne din Europa (George Potra s.a., op. cit., p. 213-215).

27 Anul 1848, V, p. 416; Anastasio Iordache, Constantin Vliidut, op. cit., p. 60.29 B.A.R., Corespondentg, fondul Ion Ghica, S 24/DCXXIII, f. 1r.29 Ibidem, f. 2r." Adrian Pascu, op. cit., p. 1128.81 impreunä cu Heliadc, Christofi, Paleologu, PIesoianu, Teulescu, C. Zalic si G. Za-

lie, Tell pornise din Brasov la 16/28 noiembrie 1848 (G. Fotino, op. cit., II, p. 205; GeorgePotra s.a., op. cit., p. 213-214). A doua zi, pasaportul lui era vizat la Sibiu de ComitetulNational Roman (B.A.R., Msse., Arh. Chr. Tell, I, Acte, nr. 4). De la Sibiu, N. Balcescus-a aláturat grupului venit din Brasov (N. Balcescu, Opere, IV. Coresponden/d, Edit. Aca-demiei, Bucuresti, 1964, p. 509). Potrivit consenmärilor lui Heliade, grupul sosea la Lugoj,la 22 noiembrie/3 decembrie (George Potra s.a., op. cit., p. 214). Dona' zile mai tirziu, s-adeplasat la Orsova, unde a rgmas ping in 27 noiembrie/8 decembrie (ibidem, p. 215). Ceidoi Zalic au pomit spre Constantinopol, purtind un mesaj pentru Ion Ghica (N. Bälcescu,Opere, IV, p. 205). Balcescu, Heliade, Tell si ceilalti s-au lmbarcat pentru Semlin (Zemun),unde - conform vizei de pe pasaportul lui Tell - erau prezenti In 19/31 decembrie 1848(B.A.R., Msse., Arh. Chr. Tell, I, Acte, nr. 4). La Belgrad insa, In urma unor discutii aprinseprivind activitatea fratelui au Constantin, N. Bglcescu a Intrerupt cglgtoria Inceputa im-preunä cu cei doi fosti locotenenti donmesti, pe care a Incetat sä-i considere sefi ai emigra-tiei revolutionare muntene (N. Ralcescu, Opere, IV, p. 119). Tell si Insolitorit au continuatcalgtoria prin Serbia, Slovenia si Croatia, de la Agram (Zagreb) urmind traseul Graz-Inns-bruck-München, In capitals Bavariei pasaportul lui Tell fiind vizat la 11/23 ianuarie 1849(B.A.R., Msse., Arh. Chr. Tell, 1, Acte, nr. 4). Au mrrs apoi la Frankfurt pe Main, In ve-derea reintilnirii cu loan Maloreseu, dar acesta plecase spre \ iena si Triest, unde-1 astepta

.

www.dacoromanica.ro


leseu" sosca o semnificativA corespondentil datatil Brasov, 26 ianuarie 1849", purtind rem-'Marne revolutionarilor: C. Bo iliac, Al. C. Golescu-Albu, R. C. Golescu, M. Arghlescu,G. Adrian, P. CernAtescu, D. Florescu, Gr. loranu, I. Magheru, Al. Mann, C. Podeanu,C. Serghiad 32. Tell si apreciatul sal colaborator erau solicitati de cei 12 militanti sA intervindpentru incetarea disputei deplorabile" ivite intre lieliade si Ion Ghica, altfel doi oameniscumpi cauzei nationale", fiecare tintind (...) la o patrie liberA (...) astfel curn tot ro-minul bun $ i rational doreste" 38. Orice confruntare privind conducerea emigratiel revolutio-nare nu e oportunif", considerau autorii demersului menit a contribui la intArirea unitAtiiniicárii nationale romfinesti, peste vremclnice deosebiri de vederi privind mijloacele de luptil 84.

Care Tell $ i Heliade la Paris" expedia Gheorghe Magheru o lungd scrisoare" dinTriest, la 10 februarie 1849. Spirit practic, echilibrat, fostul cdpitan general al trupelor dedorobanti i panduri" intervenea decisiv in dezbaterea care a urmat intrunirii desfAsurate Incapitala Frantei la 21 ianuarie/5 fevruarie 1849 85. Organizatorul fostei tabere revolutionarede la Troian se declara ferm impotriva ideii de a alege un singur cap al emigratiei, pledndpentru o conducere colectivA, alcdtuitA din munteni si moldoveni reprezentati proportionalcu numdrul populatiet fiecArui principat" 86. Gheorghe Magheru combAtea proiectul organi-zArii a cloud' comitete revolutionare, unul apartinind moldovenilor l celdlalt muntenilor, soco-tind impolitic fl foarte imprudent de a recunoeste (... ) cloud emigrafii care (... ) prin inle-t esurlle lor omogene, prin legáturile lor de singe ar trebui sd se confunde intr-o singurd emi-gre& romend (... ). Cind o sá infelegem mai bine cei numal o unire nedestructibild alit morale:cit si materiala intre deosebitele trunchiuri ale arborelui roman este condifie de viald a genteinoastre?" 37 . Adresindu-se lui Tell si Heliade, Gh. Magheru ti recunostea de fapt ca frantasiai miscArii nationale, exponenti ai orientdrii tactice adoptate In vremea revolutief, de evi-tare a rAfuielii cu otomanii" 88. Cuvintele dure" la adresa Turciei, formulate anterior deD. Braltiarm 29 cu acordul fratelui sdu, al lui C. A. Rosetti sl I. Voinescu II 0, erau consi-derate imprudente. N-ar fi fatalA pen tru cauza noastrA aceastA furioasA politicA de a in-

Ch. Magheru (Paul Cernovodeanu, Marian tefan, op. cit., p. 264). In aceste conditii, He-liade, Tell, Christofi, Paleologu, Plesotanu Teulescu s-au deplasat la Bruxelles si de papdmintul belgilor", au trecut in Franta (I. Heliade-RAdulescu, Suvenire l impresit ale unuiproscris, Edit. Dacia, Cluj-Napoca, 1975, p. 38-39). La Paris au ajuns inainte de 24 ia-nuarie/5 februarie 1849 (George Potra q.a., op. cit., p. 69 si 215). Detalii privind acest iti-iterar, reconstituit integral pentru prima datd de noi, oferd capitolul trei din lucrarea Peurmele lui Christian Tell, pe care arn oferit-o spre publicare Editurli Sport-Turism, Bucnresti.

83 B.A.R., Corespondentd, fondul Christian Tell, 89/C, f. 1-2.38 Ibidem, f. Ir.34 Ibidem.83 La acea datA, in prezenta altor 16 revolutionari romAni, Heliade $ i Tell s-aa infA-

tisat (...) ca plenipotenti din partea emigrantilor [aflati] in Transilvania recunoscutilocotenenti [domnestil, spre a lucre, in numele romAnilor, dimpreund cu colegul d-lor, d-1 N.Golescu". Doi participanti la adunanta" respectivA, N. Cretulescu si C. A. Rosetti s-auimpotrivit: Noi nu recunoastem ca sefi cirmuitori ai emigratiei ai cauzei romAnesti peeel trei alesi de emigratia din Transilvania, ci voim a face altd alegere". In schimb, t.Golescu $ i I. Voinescu II au declarat cd nu pot proceda altfel decit a recunoaste alegereafAcutd de un numalr mai mare" de compatrioti. De aceea - spuneau ei - recunoastem per-soanele alese [la Brasov], insd provizoriu, pind ne vorn intelege cu emigrantii din Transilvania,elk! am socotit de cuviintA cd ar fi mai bine sd avem un guvern cornpus dintr-o singurdpersoanA (sicl), cu un consiliu de alti patru sau cinci" membri. Pe o pozitie asemAnAtoares-au situat Al. G. Golescu-Negru, Gr. GrAdisteanu, N. Plesoianu, Al. Christofi, Al.Peleologu, P. Teulescu, I. Petrovici, G. Creteanu, I. I. Filipescu, N. Ionescu Gh. Gh.Magheru. Prin urmare, s-au primit de capi ai emigratiei (...) d-nii N. Golescu, I. Heliade

Chr. Tell, care vor lucre in cauza romAnd" (George Potra s.a., op. cit., p. 69-70).36 Paul Cernovodeanu, Marian Stefan, op. cit., p. 269-270.37 lbidem, P. 269 (sublinierea celor doi autori).88 lbidem, p. 270.89 Al. Cretzianu, Din arhiva lui D. Brätianu, I, Bucuresti, 1933, p. 136-171 (memo-

Hui depus de D. BrAtianu la Foreign Office, la 16 ianuarie 1849); Dumitru Vitcu, DiplomalitUnirii, Edit. Academia, Bucuresti, 1979, p. 163-166.

33 C. A. Rosetti, Jurnalul meu, Edit. Dacia, Cluj-Napoca, 1974, p. 266 (prezentarea in-trunirii politice desfAsurate in chldirea Bibliotectt RomAne din Paris la 6/18 februarie 1849).

trimii

si

st

si

elpl

SI

www.dacoromanica.ro

6 Surse do.cumentare 581

jura pe toatä lumea?", scria Gh. Magheru ", care awe in vedere rcactia oficialilor britanicisi constantinopolitani, nemultumiti de- nuanta antiotoinana" imprimata defnersurilor tondo-neze ale lui D. Brktianu ".

In fondul corespondentci lui Christian Tell, aflat la Bibltoteca Academiei RepubliciiSociallste Romania, se pästreaza o alte scrisoare cc ilustreazal simtul politic dezvoltat al re-volutionarilor care se pronuntau pentru continultatea i unitatea miscarii nationale rome-nesti.. Semnatii de 17 militanti: C. Aristia, D. Bolintineanu, C. N. Filipescu, Gr. Ipatescu,

Deivos, I. D. Negulici, B. Balcescu, Al. Zane, Gr. Zossima, C. Duce, C. Giuvara, G. VA-leanu. G. Andronic, Chr. Marghiloman, I. Aricescu si P. Nenisor, prezenti la Caransebes,la 17 februarie/1 martie 1849, scrisoarea respective, ajunse la Tell prin intermediul lui Ste-fan Golescu, reprezenta un respuns dat tuturor colaboratorilor aflati la Paris, In legature cumentincrea fostilor locotenenti domnesti ca sefi ai miscerii de emancipate politica 4°. 0 e-ventuatá schimbare, provocata de resentimente, spirit de grup sau ambitii personale, arataueel. 17, ar ingreuna organizarea acestel misceri in tare, undo poporul, petruns deplin deprincipiul (...) pe care s-a fundat Constitutia" de la 1848 - liberarea Patriei", a§teptasemnalul noii ridicari la lupte din partea celor trei investiti de mase, In iulie, la Filaret, cusupreme atributil de stet".

Alte citeva scrisork, primite de Christian Tell si pestrate in acelasi fond, dateaze. din'copal misiunii sale diplomatice la Londra Doua dintre ele, trimise de lordul Dudley CootsStuart.', care sprijinise anterior actiVitatea lut D. Briitianu 47, au fost semnalate l citatefragmentar in monografia dedicate hit 'loll 40. 0 a trcia scrisoare, primite de la publicistulscatian David Urquhart 40, este mentionata intr-un studiu aperut recent 50. Ca urmare neretin aten tie epistolele semnate de C. Szulczewski, reprezentantul revolutionarilor poloni incapitala Merit Britanii.

In cea dintli scrisoarc, trimisti D-Ini G-ral Tell" la hotelul Penton, in ziva de 24 fe-bruarie/8 martie 1848 51, Szulczcwski oferea spre consultare, in vederea unor vizite protoco-

41 G. Fotino, op. cit., II, p. 231 (destinatar fiind considerat !ma Al. G. Golescu-Ne-gru; croare corectate de Paul Cernovodeanu si Marian Stefan, Epistolar inedit Glzeorghe Ma-gieru, in Revista de istorie", tomul 36, 1983, nr. 2, p. 192).

42 Arh. St. Craiova, fond personal Maglieru, LXI bis/3, f. 1v (din scrisoarea luiGli. Maghcru catre Alexandrine i Nitu Magheru, Paris, 28 februarie/12 martie 1849);Unirea Principatelar sl puterile europene, Edit. Academiei, Bucuresti, 1984, p. 43. "

42 B.A.R., Corespondentä, fondul Christian Tell, S 24(1)/C, f. 1-2.44 Ibidem, f. 1v. Semnatarii scrisorii intrebau pe band dreptate dace' Cei (...) avin-

tali [C: A. Rosetti i adeptii lui - n.A.P.] ar avea mai mari merite?" (ibidcm, f. 2v).45 Tell s-a deplasat la Londra Impreunii cu Heliade. Aveau misiunea de a lamina

oamcnilor de stet britanici un noo memoriu, In locul aceluia predat de D. Bratianu. Tex-tul noului memoriu, adresat de altfel si conduciitorilor Austriei, Frantei si Prusici, a fostdefinitivat, dupe lungi discutii, la intrunirile din 6/18 februarie si 19 februarie/3 martie 1849,ortnizatc tot la Biblioteca Romene din Paris (C. A. Rosetti, op. cit., p. 266-267). Docu-mentul continea o corelare diplomaticti": autonomia Provinciilor" Dunerene inte-aritatea Imperiului otoman, formulare ce nu poate fi inteleasä decit in contextel europeancind reactiunea cistiga teren pe continent. in rest insa, documentul era clar: de-a lungul vea-curilor, prin tratate (dar, adtmgam noi, si prin lupte) cu Sublime Poarte", puterea suzeraniiciireia li pläteau tribut (ca rescumpärare a pecii mahomedane" - n.A.P.), Moldova Si Mun-tenia si-au pastrat independenta administrative si legislative pine. la 1829; instaurarca pro-tectoratului a afectat aceasta independentii, determinind o fireasca miscare antiregulamentaracare a culminat cu revolutla pasnice din 1848, cind sultanul a recunoscut Constitutia na-liunii valahe"; a urmat ocupatia otomano-taristil, cc reprezenta o violare flagranta a drop-turiler romanilor, o mina pentru Principate, o primejdie pentru siguranta generate a Eu-ropei". in numelc idealului peeti, statele moderne din centrul apusul continentului erausolieitate sa medieze la Dunerce de Jos, sá determine retragerea trupelor straine de ocupatiedin ccle douil teri romane. (Aunt 1848, V, p. 761-762).

46 B.A.R., Gorespondentri, fondal Christian Tell, S 34(1-2)/CT.47 Dan Berindei, Di-n inceputurite diplomafiei romiinesti moderne, Edit. Politica, Bu-

curesti, 1965, p. 84.4$ Anastasie Iordache, Constantin Vledut, op. cll., p. 63 64.

B.A.R., Corespondenta, fondul Christian Tell, S 6/CII, f. lr." Cornelia BodeaDavid Urquhart, Principatele miscarea nafionalei romelnd, In cule-

gerea de studii Unirea Principatelor si puterile europene, p. 43." B.A.R., Corespondentd, fondul Christian Tell, S 36(1)/CI, f. 1-2.

8 -c 3190

I.

(17) i

st

.

;

.

-

ir1

www.dacoromanica.ro

532 Surse documentare

hire, o lista a membrilor parlamentului britanic, in frunte cu lordul Edward Stanley 52, contede Derby, expontnt al partidului protectionist" si al claselor respecta bile din nordul Angliei""Diplornatul polon mentiona, totodata, numele altui parlamentar britanic, W. L. Birkbeek",care publicase o brosura In favoarea Principatelor Boinane dupa duhul si interesele engle-zilor"". Un exemplar al acestei brosuri ajungea la Christian Tell odata cu a doua scrisoareexpediatil de C. Szulczewski, la 26 februarie/10 martie Prin aceasta ultima coresponclen la,generalul Tell era informat despre sprijinul acordat cauzei romanesti de lordul Beaumont side contele polon Wladislaw Zamojski, aflat atunci la Londra 57. *Urea cea mai importanta,1nsh, era aceea privind audienta de o ora, fixata pentru dimineata urmatoare, la resedintaoficiala a lui H. J. T. Palmerston, ministrul de externe englez care - sfidind dorintele re-ginci Victoria si ale printului Albert" - manifesta simpatie fatä de victimele tiraniei" hobs-burgice l ariste, atitudine cc Meuse ca popularitatea sefului diplomatiei britanice sa fie marein lard, considerabila in parlament, mica In guvern, inexistentli la curie" 58. Cu Wale acesten,prin lordul Palmerston, Anglia trebuia atrasa de partea cauzei romanesti. Cel mai importantstat modern, care cunostea atunci o prima decada victoriana de politica liuititi i de prospe-ritAte zgomotoasa" 58, un stat animat de un puternic simtlimint liberal" 9°, era solicitat, asa-dar, a sprijini tare fostilor locotenenti domnesti. S-o sprijine In numele justitici" intirna-tionale, in concordan cu tratatele inchciate de voievozii Moldovei si Munteniei err Imperiulotoman, tratate care garantau drepturile (...) frumoase" ale Principatelor Bornane, strA-vechiul" drept de a adopta lcgi folositoare". Practic, pAstrind pentru acea etapa suzeranitateaPortii, se cerea desfiintarea protectoratului jarist, se revendica retragerea trupelor strAine careocupaser rilc romane dupA cc cabinetul din Petersburg Incriminase miscarea valaha

revolutia romdna de la 1848] de comunism" 61.

Corespondenta lui Christian Tell atesta numai data intllnirii err Palmerston. Nu oferadetalii despre aceasta actiune diplomatica desfasurata la 27 februarie/11 martie 1849. Faptulca, la acea data, ministrul de externe britanic a manifestat viu interes" pentru cauza Toma-nilor este consemnat intr-o scrisoare trimisa de Heliade lui Gh. Maghern, scrisoare redaetatain prezenla lui Tell 62. Marturiile lui Ileliade, alte izvoare contemporane si uncle contrihutiiistoriografic, ulterioarc evidenliaza, totodata, ecoul audienjei re.spective es.

Ibidem, f. 1r.53 G. M. Trevelyan, Isloria ilustralti a Angliel, Edit. !,;tiintifica, Bucuresti, 1975, p. 716." B.A.H., Corespondenta, fondul Christian Tell, S 36(1)/C1, f. lv.5'5 George Potra s.a., op. cit., p. 71. Brosura publicata de W. L. Birkbeck a lost im-

partilli Mire membrii camerelor si prin toate cetatile comerciale" (ibidern). Ea a lost rill-lizata ulterior de intemeictorii socialismului stiintific. Cf. Cornelia Bodea, Karl Marx cicsprcronnini. Reslituirt si dale noi, In Hevista de istorie", tomul 29, 1976, nr. 1, p. 21 si rum.

B.A.R., Corespondenta, fondul Christian Tell, S 36(2),CI, f. lr.57 Ibidem, f. 1v-2v. Pentru prima data, ant comentat aceastA corespondentA intr-un

referat prezentat ca doctorand, in 1975, la Facultatea de lstorie din Bucuresti, sub indru-marea regretatului profesor universitar Vasile Maciu. Era de fapt un prim capitol din lezaintitula 11 Migarea sociald i nafionalá ronnineased in anti 1849-1854.

58 G. M. Trevelyan, op. cit., p. 722-723.59 Ibidern, p. 734.60 Ibidem, p. 735.61 I. Heliade Raduleseu, op. cit., p. 46-47.62 George Potra s.a., op. cil., p. 71, scrisoarea lui ileliade cAtre generalul Maghern,

Londra, 3/15 martie 1849, scrisoare la sfirsitul careia se consemna: Amicul Diimitale (nuDumitrachel] Tell te imbratiseaza si te doreste" (t bidem, p. 72).

" Atitudinea manifestata de Palmerston cu prilejul audientei a lost confirtnata In co-loanele gazetei Glob", coordonat de el. Concomitent, articole favorabile principatelor Mol-dova si Muntenia au aparut in ziarul Times", presa englezil publicind totodatil nota princare D. Bratianu retracta cele scrise intru supararea turcilor" (Ibidem, p. 71). Ca urmare,ambasadorul otoman Mehmet-pasa a considerat pc Heliade si Tell bineveniti" la Londra,unde citiva parlamentari pregateau o dezbatere oficiala privind retragerea trupelor straine dinTarile RomAne. Interpelarea a avut loc la 8/2614 martie 1849, autorul ei fiind lordul DudleyCoots Stuart, care s-a pronuntat pentru evacuarea Principatelor Dunarene de trupe otomanesi jariste, dar cu mentinerea integritatii Imperiului otoman. în favoarea acestor propuneriau vorbit: sir Harry Verner, D. Urquhart, I. O'Connel, Austey si I. A. Smith; contra,. numaiDisraeli, Cf. Al. Cretziarm, op. cit., 1, p. 174-175; Dan Berindei, op. cit., p. 84; CorneliaBodea, David Urquhart, Principatele i tnicarea nallonald romdat, in loc, cit., p. 43-44.

52

"

=

www.dacoromanica.ro


Deocamdata nu cunoastem corespondenta lui Christian Tell referitoaro la actiunilepoliiice realizate de el In aceeasi perloada: vizita la ministrul de externe al Frantei, EdmondDrouyn de Lhuys 64 si trimiterea memoriului românesc la resedinta presedintelui parlamen-tului german ". La fel stau lucrurile l in leg:Rural cu incercarca infructuoasa de a Intregiaces'. dialog diplomatic la Constantinopol, uncle Tell s-a deplasat Irnprouna cu N. GolescuIleliade, la recomandarea rninistrului francez sus mentionat ", dar mai ales datoritá Indem-nurilor insistente date de Al. G. Golescu-Negru 67.

Se pastreazd, In schimb, o scrisoare dln perioada ulterioara odiseei pe Mediterang siMarea Egee". Este vorba de ráspunsul capitanului parisian J. Robert, In legatura cu vizitapc care generalul roman unna a o face peste cloud zile, In 11/23 mai 1849, dimineata, latitularul Ministerului de itazboi al Frantei 69. Accasta vizita protocolará avea sa fie ultimaaclAtne oficiala pe care o Indeplinca Christian Tell; in ziva urmatoare, 12/24 mai, cu pri-lejul adunril revolutionarilor románi din capitala Frautei, el a demisionat din conducerea rnis-

Datorita posibilitatilor financiare limitate, Tell si Iteliade au pârasit capitala An-glia la 4/16 martie 1849. Au revenit la Paris, uncle vestea despre primirea (...) la Londraajunsese, dupa cum se parea, lnaintea sosirii" lor (I. Heliade Radulescu, op. cil., p. 49). Siastfel, dacá anterior, limp de trel saptamlni, Drouyn de Lhuys evitase primirea exponentilornatiunil române, de aceastii data, dui:4 ce cabinetul britanic (lactase un Indemn linistitor",seful diplomatici franceze insusi i-a Invitat pe fostii locotenenti domnesti de la Bucuresti.Abia acum, acestia au Inminat ministrului de externe al Frantei memoriul românesc rea-lizat anterior, la 26 februarie 1849; documentul este scmnat de mal multi revolutionari,mimic lui Tell flind trecut primul. Cf. Documenle priniloare la Isloria Rornânilor culese deEudoxiin Hurmuzaki, vol. XVIII. Corespondentd diplomallat si rapoorle consulare franceze(1841-1851). Publicate dupa copille Academiei Române de Nerva Ilodos, Bucuresti, 1916,p. 123.

Anul 1848, V, p. 762." Spre surprinderea lui N. Golescu, Heliade si Tell, Drouyn de Lhuys le-a comunicat,

ca noul guvern al Frantet nu poate indeplini angajamentul rninisterului Lamartine", ca a-facerea" Moldovei si Munteniel constitula o afacere de dezblitut Intro Rusia si Turcia" (I?),decl emisarii románi sa se deplaseze la Constantinopol. Ministrul de externe francez s-a gin-dit" sfr ofere drumul gratuit pina acolo", dar guvernul säu, potrivit cu nona stare de lu-cruel ian mai putea dispune de asemenca rnijloace" (sic!). I. Heliade Radulescu, op. cit.,1). al-32.

" Diana Cristev, A. G. Golescu calre Tell fi Ellade, In Manuscriptum", Bucuresti,IV (1973), nr. 2, p. 39-42; Anastasie lordache, Goleslli. Joeul i rolul tor. In isloria Romä-Wei, Edit. Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, 1979, P. 153-154.

66 La 14/26 martie 1849, Tell, Heliade si N. Golescu erau prezenti In Marsilia, venind "de la Paris. Patru zile mai ttrziu, insotiti de zece ciirturari francezi, Intro care si profesorulDufour, fost director al gimnaziului din Craiova, s-au imbarcat pe vasul Rhamsés". Au tra-versal. Marea Liguria si, cu prilejul escalei pe Insula Corsica, au vizitat Ajaccio, leaganulmaretui capitan l secolului", Napoleon Bonaparte. Primul lor periplu mediteranean a fostIntrerupt de scurte opriri la Trapani (Sicilia), in La Valletta (Malta) si Pireu (Grecia). Aunavigat apoi printre insulele egcene si au debarcat vremelnic in Asia Mica, la Smyrna, undeun trimis de la ConstantInopol le-a comunicat sa ramln pe loc. Sosirea revolutionarilor ro-mani In capitala Irnperiului otoman era Impiedicatá de prezenta acolo a gencralului P. I I.Grabbe, solul tarului Nicolae I, in vederea aderarii Inaltei Porti la Conventia de la BallaLiman. Fostii locotenenti domnesti s-au lndreptat totusi spre Constantinopol, uncle au ajunsIn 2/14 aprilie 1849 (Cf. George Potra sa, op. cit., p. 215-216). La recomandarea genera-lului Jacques Aupick, ambasadorul Republicii Franceze, Heliade si Tell au ramas la bordul

aporului Rhamsès", uncle au fost vizitati de alti 20 revolutionari moldoveni munteni,mtrasi din Transilvania, si care, datorita acduiasi sol lariat, ce solicitase arogant arestareator, so indreptau acum spre lagárul de la Brussa. Pentru a nu avca aceeasi soarta, Tell, Ile-liade si N. Golcscu, singurul care coborise pe tárm pentru o intilnire cu Suleiman pala, s-aurelators In Franta cu acelasi vapor. insusi generalul Aupick le-a oferit trecerea gratuita pinala Marsilia", uncle au ajuns nu pe Rbamses", naufragiat hugS Trapani, ci pe fregata bri-tunica Udine", care transporta membrii guvernului revolutionar sicilian, alungati de regeleFerdinand al II-lea de Bourbon. Si astfel, dupa o calätorie lung si neplacuttl, de mai binede treizeci de zile", pe traseul bipolar Occident-Orient", N. Golescu, Heliade si Tell re-Neneau la Paris, prin Avignon si Lyon, la Inceputul lunii mai 1849 (Detalii la I. Heliade RS-duleseu, op. cll., p. 53-123).

B.A.R., Corespondenta, fondul Christian Tell, S. 25/CI.

si

si

es

www.dacoromanica.ro


cAril nationale, Iris Ind niai tinerilor sal colaboratori posibilitatea sa se descurce in labirintuldiplomatiei europene 70 . Tell rämlnea un orn al actiunii insurectionale, dar momentul declan-sArii unei asemenea acliuni Inttrzia. In plus. generalul revolutionar de odinioará era, in funie -august 1849, preocupat de starea familici sale nunieroase, despre care auzisC, indirect, stirideloc incurajatoare 71.4

De la 8/20 februarie nu primise scrisorile Tarsitei Ten. AM= aceasta dintr-o epistolädatati Paris, 27 Rue Lepeletier, 2/14 septembric 1840", pe care, militantul o trimitea solidsale la Brasov, acolo unde o läsase cind a plecat din Transilvania", in noiembrie 1848. Ex-peditorul mentiona ca va pleca din Paris dupä ce va primi vesti de la familia sa, Tarsitafiind rugatd sa raspundä neintlrziat, cu antet In limba francezA", la adrcsa precizatä si pentrupersoana ce semna cu un cunoscut pseudonirn, D. Peialla 72

Reluarea dialogului epistolar familial este atesta4A si de scrisoarea pe care ChristianTell o tritnitea din Paris, la 10/31 octombrie 1849, várului sau din Bucuresti, Constantin t?te-feinescu, fost ofiter al militiei primintene" si fost cirmuitor al judetului Vlasca 73.

Relativa liniste sufleteascii resimtit de Christian Tell dupti ce a aflat ca sotia sicopiii erau tot la Bra}ov, liberi, a foSt perturbatá de tristul episod in urma caruia N. Baleescn,sosit i el la Paris, I-a provocat la duel. Militar cu experientii, Tell a avut tiria sa refuze 74.TotodatA a refuzat participarea la noile intruniri organizate de tinerii care-I criticau adCseape nedrept. De pildä, n-a rispuns invitatici lui Alexandru Palcologu, din 13/25, noiembrie1849, privind prezentarea la intrunirea fixatá peste trei 7i1c 75. Asemániltor a procedal indecernbrie 1819 si In primele luni ale anului 1850 76. S-a limitat la corespondenta cu titefanGolcscu 77, Grigore Gradisteanu 78 - ambii aflati tot in Franta - si eu Gheorghe Magherti 7,retras atunci la Viena. Pentru Tell, cei trei rimáseserrt statornici colaboratori revolutionari,personalitAti caracterizate prin integritate morali si realism politic.

In mai 1850, Christian Tell incheiase pregatirile necesare pArásirii Frantet Datoritifaptului cA intrarea In Muntenia si Moldova ii era interzisi de autoritAtile tariste 00, iar InTransilvania, dc cele habsburgice 81, a hottirit si se stabileascA .in insula Chios. Deduc(;n1 a-ceasta dintr-o corespondenta primitä de la Man Curie, un rnoldovean foarte eunoscut miti-tantilor munteni si ardeleni din vremea pregátirii desfasurárii revolutiei romane unitareSemnatarul anteriorului legAmInt secret intitulat Printipiile noastre pentru reforularea l'a-triei", luptAtorul unionist care semna fratele si amicul sincer" al lui Tell, adresa aCestniainflicirata urare Vive la Democratic Xiote", simbol al potrivirii de idei" si de sentimenteLa proxima plccare din Paris se referea insusi Christian Tell intr-o corespondentä catre 13arbuiscovescu, canna li multumea pentru portretul realize; regretind ci nu-1 poate imbratkaInaintea plecrii sprc Orient. Prestigiosul pictor era insti rugat sir' pastreze amicitia cu careI-a onorát pe Tell" 84.

Etapele efiliitoriei din Franta pinti In insula Chios, cu opriri la Atena Smyrna,' sintcunoscutc din monografia Inchinata lui Tell 85. AdiugArn faptul ca a pornit de la Paris frisc,tit de N. Plesoianu, banii nccesari deplastirii fiind dati de Ilellade din fondurile.primite de

7° C. A. Rosetti, op. cil., p. 275-276.71 G. Fotino, op. cit., II, p. 249; Anastasia lordache,Constantin VIAdut, op. cit., P O.72 B.A.R., Corespondentd, fondul Christian Tell, S. 13/CI. .-78 Arh. St. 13ucuresti, fondul Christian Tell, nr. 55 (scrisoarea de rAspirns a lui C.. Ste-

fAnescu, Bucuresti, 12/24 decembrie 1849).Anastasic Iordache, Constantin Vlädut, op. cit., p 65-66.

72 13.A.R., Corespondentä, fondul Christian Tell, S. 91C1 (era adrcsatti luisoianu).

76 G. A. Rosetti, op. cit., p. 283, 289. In am perioadä, conducerea misc.:41-H nationaleromfinesti a fost atribuitá unui cornitct alcituit din I. Ghica, G. Magheru, N. Baleesor,C. A. Rosetti si D. Bra-Vann. Primul a refuzat Msa exercitarea mandatului.

77 B.AtR., Corespondentti, fondul Christian Tell, S 24(2)/C, f. 1-2.7a B.C.S., fondul St.. Georges, CCC/5, nr. 7.79 B.A.R CorespondentA, fondul Christian Tell, S 33(3-4)/C; scrisarile din 16/28 - de-

cembrie 1819 si 7 19 aprilie 1850, prin care Ma gheru raspundea epistolelor trimise de Tellla 26 noiembrie/8 decembrie 1849 si 24 martie/5 aprilie 1850.

80 Anastasie lardache, Constantin VIAdut, op. cit., p. 64.Arh. St Bucuresti, Microfilme, Austria, r. 109, c. 849.

82 Adrian Pascu, op. cit., p. 1136, n. 110.83 B.A.R., Corespondenta, fondul Christian Tell, S. 39/C (f. 1., f.d.).84 Ibidem. S 41(1)/CI; scrisoare datatä 4/16 mai 1850.85 Anastasie Iordache, Constantin Vleidul, op. cit., p. 68-69.

si

74

si N.

pi

as

www.dacoromanica.ro


la Drussa 88. De asemenea, din capitala Greciei, Christian Tell a corespondat cu Tarsiia, culleliade Rädulescu, Grigore Grildisteanu, Nicolae i tefan Golescu. Majoritatea scrisorilorschimbate aveau semnificatie politicä, ele continind referiri la activitatea lui V. Alcesandri,N. Bálceseu, G. Baritiu, A. G. Golescu, A. T. Laurian, G. Magheru, V. Mlintscu, I. Po-past]; la sprijinul acordat miscarii nationale romänesti de Eugéne Carpentier, Dufour, Dupre,Sébasti Rhéal, Grecca de Thunemberg si alti oameni ai epocii, care apreciaseril lupta pentruinfiintarea Dacia Mari" 87. Totodat, una dintre scrisorile lui Heliade catre Ten evidentiaposibilitatea colaborarii dintre Ion Ghica i renumitul conducAtor al revoltrirei migare, Kos-suth Lajos, in ederea luptei comune pentru progresul si pacea popoarelor din Europa cen-tralä i rAsriteanä ". hi alté ordine de idei, corespondenta cu Gr. Gradisteanu relicfa o la WMmai putin cunocuta a activitgii lui Christian Tell - contributia la valorificarea tezauruluiistorie national 89, aspect pe care II vorn analiza cu alt prilej.

Adrian T. Pascu

88 George Potra s.a., op. cil., p. 255. Tell a primit 300 franci, iar Plesoianu - 200;difertnta pinti la 708 franci a rAmas in posesia lui Heliade.

87 Jbidem, p. 105.88 Ibidem, p. 91.89 B.C. S., foil dul St. Georges, CCC/5, nr. 3 - 4.

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

VIA T A 5TIINTIFIC

ANTEO EDENTELE MÁNÄSTIRTI BRANCOVENE5TIDE LA SIMI/11'A DE SUS

ManifesLarea solidari1üii nationale a romanilor sub hailla confesiunii In lunga confrun-tare care urmArea excluderea lor din viata politiat a Transilvaniei, a investit a*ez5minteleortodoxe eu fungii majorc in apilrarca si mentinerea fiinei nationale, in intrginerea *i per-manentizarea unor legiduri strinse cu slatele romane*ti extracarpatice.

Din perspectiva acestor realitati, Tara Fiigiiraplui se detarazil printr-o pozitie deose-conferita Inainte de toale de conditia de punte de legitturil mire teritoriile romdne*ti

de la nord *i sud de Carpali 1.Zonei geograficil cu o pregnanta' indkidualitate, CU o populatie romaneascil omogenil,

Tara Cdtului a pästrat'de-a lungul intregului ev mediti struguri i institutii sindlare celor dinTara Romaneascii, genetic legate de acestea, situatie generatil desigur de Indelungala s150-nire a slatului muntean la nord de Muntii Fägrasului

Nealterarca cadrului socio-politic romilnesc chiar si dupä impunerea unor rcabitiíi noi,cu ineepere din a, doua jumkate a secolului al XV-lea, trebuic facuta riispunzfiloare de dez-vollarea unci vieti monahale de o facturtl *i de o densitate iieIntihiit. Documentele veacu-lui al XVIII-lea Inregistreazti 36 de mänfistiri ortodoxe in Tam Fgra*ului, raportarea lorla celc circa 70 de sate esistente oferind un coeficient foarte ridicat 3.

Tentativele auloritfitilor imperiale de a impune rometnilor transilvAneni unirea cu Bomaau deelan*at o serie de reactii *i mi*cri de rezistentil in cadrul airora mandstirile au juvalun rol dceisiv4. Acestea conslituie si motivul care l-a determinat pe generalul Buccow sdispunii distrugerea Luturor manastirilor din Tara FLIgarasului In vara anului 1761 3. ExplieInsá aecentuarea confligelor confesionale la inceputul secolului al XVIII-lea imaginca, sur-prinvlloare la o primá impresie, a acestei retele dense de a*ezilminte? Cu Wale cfi faplul liisine mi trebuie negbjat, exist5, credem, suficiente temeiuri pentru a afirma cá ne aflin Infata unei explozii" a informattei *i nu a numárului

Winlistirile din Tara FilgtIrasului, situate in locuri retrase, erau modeste eaproporlii *i ca Inzestrare materialfi. Ffind lipsite de domeniile considerabile, caracteristiee inalLe zone, ele au ocolit aproape in intregime interesul documentelor de dinaintea secoluluial XVIII-ka rümlnind in conul de umbra creaL de neimplicarea lor In segmentele social-economice ale vigii provinciet ". Informatiile care sil reflecte antecedente ale unor mánüshiricunosente in veacul amintit sin I deci puline, uneori nesigure *i de reguld langentiale.

D. Prodan, Boieri si vecini in Tina Fiiydasului in secolele XII -X171, in AnuarulInstituLului de istorie din Cluj", VI, 1963, p. 161 *i lam.; N. Stoicescu, Unitalea romdnilorin cool mediu, Editura Academiei, Bucure*Li, 1983 cu bibliografia.

2 Prodan, op. cil., p. 170; N. Nistor, Ducalnl Amlasului si Fägára.ului, punfi de leg4-lurei en Tara Romdneased iii eau( mediu, In Alitropolia Ardealului", 1978, nr. 7 9, p. 468475.

3 tcIan Mete*, illdnslirile ronidnesli din Transilvania i lingaria, Sibiu, 1936, p.73 101.

4 Stoiceseu, op. ell., p. 121-126 *i bibliografia.z' Pu*cariu, Fragmenie islorire despre boierii din Tara Feigeiramilui, Sibiu, 1907,

p. 608: Monasleria ubigue comburrantur Lignea; Lapidea desiruclanlur".A. Bunea, Episcopii Petra Paul Aron, Dionisiu Novaeovici san isloria romdnilor Iran-

silvdneni de la 1731 pind la IHIG, Blab 1902, p. 331-334.

.,Revista istoricil", tom Í1, nr. 9 10, p. 587 -590, 1991

bita,

clitoriilor.lacasuri

1

u

A

a.

www.dacoromanica.ro

588 Viata stiintificâ 2

In rindul acestora se Inscrie probabil mnfistirea de la Scorci. Intr-un document pro-venind de la Mircea cel Bátrin, pAstrat doar sub forma unci copii in limba latiml din seco-lul al XIX-lea, satul Scorei este &Arta boierilor Stanciul egumenul si fratelui ski CiIn, fra se face ins vreo referirt direet la existenta inflústirii. 7 Un boier cu acest until@ i maimulti urmasi ai lui apar destul de frecvent in documentele din secolele XVI-XVII, dar mil-flástirea este atestatii in mod explicit abia in anul 1748, ce-i drept era acum Una dintrecele mai importante din Tara F5gärasului dupii numilrul cAlugdrilor si al averii detinute. 8

O informatie care ar putca fi pus5 in legAturä cu existenta unei milnästiri si in hotarulsatului Arpasul de Sus incii de la inceputul veacului al XVII-lea se gAseste in raportul privind reizuirea preotilor români dc pe domeniile Tqlgäras, Comana si Porumbac din anul1647. In localitatea mentionatil este inregistrat preotul ortodox Aldea despre al carui 135"rinte, preot si el inainte vreine, se precizeazá d s-a cAlugrit fiind acmn foarte bätrin 9.O milnilstire din Arpasul de Sus, construit'S pe proprietatea faroiliei Teleki, apare in documenteincepind cu deceniul al 5-lea al secolului al XVIII-lea 19. Ieromonahul schitului, Amfiloche,net( azil, la 9 ianuarie 1799, pc un Minei eS acesta a fost cumpArat de popa Aldea en 20 dezloti 'de la Ion Suma din Cirta.

Pe un tcren mai sigur ne afhlut in privinta celei niai importante dintre ninstírilc fWiriisene: ctitoria brincoveneasc de la SimbAta de Sus. AsezAmintul s-a bucurat de. nume-rouse aborditri sub Mate aspectele, cultural, religios, artistic"-, permitindu-ne sä ne rezumimla acele citeva observatii care pot arunca o lumnS nouS asupra antecedentelor cunoscuteic domnesti.

Cel mai recent studiu Inchinat istorici män5stirii pxcaul inomentul ridiclrii ci in juculamain 1700 12 Autorul respinge ea nefondate presupuncrile mai yechi care incercau sS co-',pare inceputurile ei in perioada dobindirii de calm vornicul Preda Brincoveanu a satuluiSmibiita de Sus 23. Totusi, existS in documentele vremii uncle informatii care au ocolit pintiIn prezent atentia cercetätorilor si care dovedese cu sigurantä ca inceputurile vietii.monahalela Simbilta de Sus se plaseaza cu cel putin un veac inaintea construirii manástirii .de catredomnitorul Constantin Brincoveanu. :-

In urbariul satelor Breaza si Simbdta de Sus din 14 august 1632, in legáturtl 'enapelor celei din lima localitSli gAsirn urmiltoarea insemnare: Au si o apit curgclioare

par& bund care in unguresic se cheamd apa Jllänästlrii din Slink-de 14. Claritatea termeuilorcc formeazA hidronimul nu lash' loc nici unei indoieli in privinta interpretärii informajtei.Avind in vedere intervalul de -limp care a fost necesar pentru formarea. acestuihidronim,se poate presupune ed manistirea fiinta eel puttn din primii ani ai secolului al XVII-lea; dar-nu este exclus ca inceputurile ei s fie si mai vechi.

Intr-un hlt urbarin, Intoemit peste 5 ani, stirile privind mniistirea devin si niai con-chtdente. In satul Simbgta-cle Sus, printre preotii români este Inscrls si popa Albul .desprecare se specificii: Are casa si boicrilul pe parlect lui Nemes Mamas, despre cari instil nil pro-dual!. el s-a Pica rillugär si se spune cd locuiesie rind alci, cind hr meindstire. abseils. PopoSlaanion.

7 D.R.H.,D p. 127-129.Metes, op. cil., p. 96-97.

9 Urbari)ile Tdrii Fdgdrasului, I., ed. D. Prodan, L. Ursutiu si M. Ursupu, Ed. Aca-demici, )3ucuresti, 1970, p. 839.

10 Metes, op. cit., p. 76.12 N. Stoicescu, Miindsiirea Brdncoveanu din Simbdia de Sus. Un simbol al legillarilor

religioase si cullurale dinlre Transilvania si Tara lioludneased, Mitropolia Ardealului", XXXI(1986), nr. 1, p. 77-94 si nr. 2, p. 208-226.

Ibidem, p. 208-209.18 Bunea, op. cit., p. 335.14 Urbariile..., I, p. 304: Rollo vizekis igen szep vegion, magiarul Szonzbatiffalvi

Closlrum vizenek hinak".18 Ibidem, p. 549: .Popa Albul. Az Nemes Mamas reszen vagion baza es Bogersaga,

kiröl mind az allal nil produxil. Ez is kaluggerre leöll, Juil iii, Intl a Claslronban mongicrkllogy(aka. absens. Papa Salomon. &minter".

-

Motif

regi-mul

Similiter" 19.

I!

17

melljet

www.dacoromanica.ro

3 Viata stiintifica 589

; Cu:prilejul revizuirii preolilor romani de pe domeniile Fagaras, Comana i Porumbacdin 31/Mit 1647, despre acelasi preot Albul informaliile sint similare celor Inregistrate Inaintecu un deeeniu : Popa .A lbul. 1 el locuieste pe o sesie iobdgease, el insusi fiind iobag; stetpe partea Doamnet vdduvei ) lui Nemes Thamas (Ind este in sat, aid eel mai adesea siala mndstire" 16.

Docurnentele prezentate certificii deci existenta mid manastiri ortodoxe la Simbritade Sus, foarte probabil chiar pe locul vlitoarei ctitorii dommrsti, ale card Inceputuri precedcu -eel putin o jumatate de veac chiar si intrarea satului in stapinirea familiei BrIncoN eanilla ineeputul celei de a doua jumatati a secolului al XVII-lea 17

Aceste antecedente constituie un nou suport pentru informatia transmisa de Paulde Alep, suspectata pinil in prezent tocmai datoritri absentei unor confirm:1H interne. Criocayia vizitei Mute lui Preda vornicul In vara anului 1657, cunuscutul dilator. nota Etelädeste acutn o manstire in Ungaria, caci craiul Il iubeste mult si ti rnmieste tatii si se credecú stripineste multe mosii In aceasta tara". singura stapinire a orni cului in Transilvania eracea de la Simbiita de Sus 18.

Protejarea romanilor si a ortodoxiei din Tara Fagarasului de critre marele dregatormuntean transpare si din raportul asupra vizitatiunii canonice a preotilor romani din 1658.La Simi-Ma ant cercetati doar doi preoti, subliniindu-se cri: Din partea domnului Predavornicul nu s-au prezentat nici preoti si nici jurati. 19

Nu putern sti cu precizie In ce anume a constat interventia lui Preda BrIncovcanu lamariastirea Simbata si nici dac:1 a reusit s o finalize7e avind In vedere apropiatu-i sfIrstt 2°.Nu este exclus s II intentionat ridicarea unei biserici de piatra In loco! celei de lemn care

fi exiStat. Numai organizarea unor cercitari arbeologice a monumentului ar putca ras-punde la aceste intrebari.

Lukaes Antal

OOLOCVIU BE ISTORIE ROMANO-UNGAR

YrStitutul Europa" din Budapesta i Socictatea culturala Europa Centrala" auorgan)Ut a Budapesta dezbaterea tiinlificú intitulata Probleme istorice ale conviefutrit romtino-maghici're (26-27 aprilic 1991). pupa o lunga si nefasta perioada de intrerupere aproape totalSa legaturilor istoriografice romano-unl are si cigar de aprinse polemici, marcate de presiunilepolitic'e ale fostelor regimuri comuniste din cele douri tari, aceasta a fost prima intilnire rnaiamphi; care a reunit o scrie de istorici din Romania si Ungaria. Prof. Glatz Fcrenc, direc-toral .Inqitutului Europa" si director al Institutului de istorie al Academiei Maghiare, asubliniat in cuvintul de deschidere semnificalia intilnirii In noile conditti, de libertate, fap-tul ea 'rspundérea e mull mai mare in libertale", precum si neeesilatea stringerii legidurilordi ntre istoricii roman! si maghiari, a continudrit unor dezbateri eft mai ample - altar eit maiaseup" - care al Poata contribui la clarificarea si aprofundarea cunoasterii reciproce. ,,ls-toricu si trecutul comun" (Szász Zóltan), Rolul Transilvaniei in Regatul medieval ungar"(Engel Pal) an fost referatele principale ale gazdelor, susti ute de cei doi directori adjuncti aiInstiliitirlui de Istorie. Colegii din tara vecina au mai prezentat comunicarile: Intre miturimodae ransilvania.in 1848-1849", de Miskolczy Ambrus i Invritäminte din modul In carea fosf .recePtata lucrarea Istoria Transilvaniei s", de Barta Gabor. Din Romania au fost prezenlila aCeasta reuniune 13 istorici - de la Bncuresti, Cluj si Brasov cu 11 comunieari; Pro-fesionaliSm i responsabilitate in cercetarea arheologica", (Radu Popa), Despre un manuscrisdin sec. al XVIII-lea - * De ducibus Valachiae s" (Andrei Pippidi), Noi categorii rcligioasesi etnic'e In cercetarea nobilimii din Transilvania rnedievala" (Adrian Rusu), Sasi din Clujin sec. al XVII-lea" (Paul Binder), aspecte ale relatiilor româno-maghiare si ale convietuiliipopulare In sec. al XIX-lea (comunicari de Egyed Akos, Bdthory Lajos, Victor Neumann),

16 Ibidem, p. 832: Papa Albul. Ezts paraszt funduson lakik, magais jobbagybol allougyan Nemes Taniasne Aszszonyom reszen lakik, mikor az faluban vagion, mice! gyakorlab azClastromba lakik".

17 Stoicescu, MdmIstirea Brdncoveanu..., p. 223-224.19 Cdltilori strdini despre Tdrile Rornane, VI, ed. M. M. Alexandrescu Dersca Bnlgaru,

Bucuresti, Ed. St. sit Enc., 1976, p. 216.29 Urbaritle..., II, p. 200: Praeda Vornik uram resszirdl sem papolc, sem peniglz es-

laittek nem comparealtak, quibus inducti respectibus et quo moti spiritum nescitur".20 Constantin Brdncoveanu, red. P. Cernovodeanu, Fl. Constantiniu, Ed. Academlei,

Bucuresti, 1989, p. 76.

(--=

si

51

-,

www.dacoromanica.ro

590 Viata -stiintifica 4

Tratativele rnaghiaro-române de la Blaj, 1872" (Simion Retegan), Nationalitatile din Ro-mania dupa cel de-al doilea razboi mondial" (Demény Lajos), Rolul de azi al imaginii ina-micului In raportul romäno-maghiar" (GA 11 Erriö), Consideratiuni introductive pentru scrie-rya unei noi isloril a relatiilor romäno-rnaghiare" (Alexandru Porteanu). La discutii au parti-cipal i alli istorici din cele doué täri - prof. Baja L., Dan Berindei, Székely Gy, CsetriElek precum si au torii sus-mentionati, fiind prezenti i alti specialisti, studenti s.a. Rolulde moderator a revenit doamneVéter Katalin, iar cuvintul de Inchidere a lost rostit de isto-ricul I fank Péter, care a insistat asupra importantei istorice majore a aineliorilrii conside-rabile a relat.iilor reciproce, asupra misiwiii ce revine In acest sens stiintei istorice. .

Rolul activ i deloc usor al istoricului in directia reconcilierii istorice" romano-maghiaresi româno-ungare constituie o componentd cerld a edificdrii europene In plind elaborare. Com-plexitatea, dificultatea i riscurile polemice ale unor terne rezulté din simpla lecturii a tillu-rilor. Discntiile au Invederat caracterul nociv al cultivarii ipocriziei, necesitatea sincerildjii,Imnei credinle i adevärului in relatiile noastre, care nu se pot realiza decit prin exercitiulconstant si onest al criticii Winfirice constructive, reciproce. Diversitatea de opinii nu numaiea poate i trebuic acceptatä ça o realitate absolut obiectivä, dar ea constituie chiar o premisäuniversalé a progresului cunoastcrii si a mai bunei Intclegeri a trecutului i prezentului nostrucomun. Spiritul echilibrat In formularea apreeicrilor a caracterizat In ansamblu recentulcolocvi u.

Comunicérile istoricilor din Romania au fost bine apreciate de cci prezenti. Referirilecritice la polemicile din trecut au fost frecvente, uneori chiar insistente, subliniindu-se carac-terul depésit al polemicilor déuntitoare. Istoricii din Ungaria, desi au avut un numér maimic de comunicari fat de oaspetii lor, au prezentat oarecum mai structurat citeva aprecierisi poritii de o pondere istoriografica deosebitil - referitoare mai ales la evul media si Incepu-tul epocii moderne dintre care uncle formeazé obiectul unor deosebiri de vederi impor-tante Intre cercetalorii din cele cloud tali. In mod obiectiv, ele nu au putut fi solutionatecu acest prilej, fiind necesar acel climat stiintific in care analiza lor riguroasii, calmé, farateze preconcepute, sn poatä contribui la apropierca pozitiilor. S-a subliniat de mai multe oriIn cursul reuniunii, ca participantii nu constituie doué delegatii oficiale", ci cadrul unordezbateri libere, animate de dorinta conlucrärii. Deosebiri de vederi au existat i Intre uniiistorici din Romania. S-a putut de asemeni percepe o anundté sensibilitate, uneori preamare, de ambele parti, faté de anumitc mentiuni critice referitoare la uncle probleme istorice,dar trebuie sé admitem cd sintem si in acest domeniu Inca abia la Inceputul unui drum nou,pe care dorim sé ne angajam Impreund si pc care trebuie sd ne asurndm in toate privinfeleresponsabilthIll comune, reale, tocmai ca o garantie a demnitedit ficaruia. Colegii maghiari si-audat seama de uncle deficiente organizatorice (istorici români cu preocupari in domeniu carenu au stiut despre aceastä reuniune, altii - inclusiv maghiari - care au absentat s.a.). De-sigur ca din dorinta perfect explicabilä a unor dezbateri libere, tematica propusa de partici-panti nu a putut acopeH aria extrem de Intinsil a gencricului reuniunii. Prezenta noastré Incapitala tarii vecine cu prilejul unei documentäri stiintifice precedente sesiunii mentionate acontribult si la conturarea unor perspective pentru reluarea activitatii Comislei mixie romôno-angare de istorie, cadrul institutional specializat, de la care se pot spera rezultate mai buneIn viitor cel mai competenti cuneseiltori ai istoriei sint istoricii si este de Plorit ca istoriasé nu mai fie manipulatä In scopuri politice. Dezbaterile istoriografice l amplificarea le-gilturilor cultural-stlintifice pot contribui la consolidarea fundamentelor noi ale perspectiveloreuropene care apropie popoarele, intelegerea i colaborarea romano-maghiarii reprezentind unact de civilizatie contemporand si de culturé nmanistA In viata celor douä natiuni.

Alexandra Po:learnt

www.dacoromanica.ro

REC EN Z II

NICOLAE STOICESCU, Cowstantin iFerban, Edit. Militarl, Bucureti,1990, 135 p.

Intr-un an srac in publicarea de lucr5ristiintifice originate, aparitia primei mono-grafii dedicate lui Constantin Serban sub sem-natura prestigioasii a reputatului cereettorNicolae Stoicescu era menitá pareS mai multca oricind s5 constitute un eveniment. A fastInsd i un indicator al stadiului actual alistoriografiei rormine.

Ca si celelalte lucrfiri ale lui Nicolae Stoi-cesen, eca de fatil se bazeaz5 pe o excelentcunoastere a fondurifor documentare si aizvoarclor narative ale vreinii, mergind pinSla exhaustivitate in cazul celor interne. A-ceast5 solid5 bazd documentará nu excludeins5 si uncle inexactitAti, ce par totusi s5se datoreze mai Inuit unor sapri de atentie&ell unor erori de fond ale autorului : ast-fel, marele vizir care 1-a prigonit pe Constan-tin Serban si 1-a mazilit In 1657-1658 nu afost Ahmed Köpriilii (p. 67), ci tat51 aces-uia, Mehmed K ; tefüni Lu pu nu

a plecat de la Adrianopol sa ocupe tronulMoldovei la 12 mai 1659 (p. 116, nola 55),cind IneS domnea netulburat Ghcorghe Ghi-ca, ci abia In noiembrie, chid acesta din urrnüfusese mutat in Tara Romfinease ; stireadespre ciocnirile dintre Constantin tierbanStennitA Lupu nu piitea ajunge in Transit-vania pc 16/26 februarie 1660 (p. 109), cinumai in 1661. In fine, dar nu in cele dinurm5, relatille socialc nu se reduc la exploa-tarca fiscalS, asa c5 afirmatia Relatiile so-ciale se pare di au fost ceva nai putin incor-date decit In vremea domniei lui Matei Ba-sarab" (p. 26) ni se pare oarecum hazardatäsi In contradictie cu cele ce vor urma.

Slábiciunca cea mai grava a hicrrii nurezidä totusi in aceste neglijente mai degrabgminore, ci In conceptia sa de ansamblu. S true-tura artii este asem5ntoare celorlalte mo-nografii dedicate de Nicolae Stoicescu unordomnitori ai Tárii Romfinesti, (Vlad Tepes,Matei Basarab) : viata inainte de suirea peiron (p. 7-21), politica internS (p. 22-60),cu subdiviziuni pentru dezvoltarea economicS

sociald, organizarea statului, räscoala din1655 si realizArile artistice culturale, poli-tica externA (p. 61-84), incercárile de redo-bindire a domniei (p. 85-121), pribegia simoartea (p. 122-129) si posteritatea isto-riografica a domnitorului (p. 130-133). A-parent, subiectul e tratat din toate punctele

de vedere, dar numai aparcnt, pentru c5legätura dintre diferitele saltrase" nu efeicutii decit prin intermediul persoanei dom-nitorului, autorul pierzind din vedere articu-1 attile de fond care dau unitatc i coeziunevieii sociale. Lipsa acestor articulalii faceca programul ambitios afisat de autor in pre-fatii (Analizarea contextului intern si inter-national de la mijlocul secolului XVII, re-constituirea r5zbotului de apdrare din 1658-1660 purtat Impotriva Imperiului toman,intelegerea principalelor demersuri diploma-lice i militare efectuate de Constantin .$erban,a conceptillor sale despre stat, societate, ar-mat5...", p. 6 ) sfi fie abandonat la primalnivel, superficial, al demersului analitic. Nuafl5m astfel nimic din fetal cum se desf51urain mod concret viata de zi cu zi a unui boiersau a unui domn pribeag, nu aflm nimiedespre comoditAtile vietii de curte, de5i re-latarea solului suedez Clas Ralamb este punSde sugestii. interesante in acest sens. Desi nise clan uncle date despre fiscalitate, nu aflAinnimie despre ce insemnau efectiv cei 6, 8sau 10 galbeni pe care ii pl5teau dhersii con-tribuabili, ca sA putem evalua másura Incare darile pentru domnie reprezentau opovarli. Cu exceptia pliíii tributului carePoartil (150.000 de taleri), nu ni se spuneaproape nimic despre folosinta pc care o (15-dea domnul celor 600.000-700.000 de taleripe care-i stringca in fiecare an din tar5. Desini se pomeneste despre povara reprezentatiide lefurile mercenarilor, nu afl5m decit /Min

colateral despre cuantumul lor concret(p. 53, nota 31), iar rilscoala seimenilor nueste comparatá cu celelalte rebeliuni soldS-testi ce au avut loc frecvent in spatiul romil-nesc i aiurea In secohil al XVIl-lea. Fär5 oasemenea analiz5 este oarecum prematuriiaprecierea c5, atunci cind Ii ráspundea luiGheorghe Rákóczi al II-lea cd nu are destuibani pentru a putea angaj a un numár corespunzAtor de soldati, Constantin Serban era nesin-cer, dorind sA evite angajarea In aventurapolonez5 a acestuia (p. 53, nota 30). Nu a-fläin mai nimic nici despre complexitatca in-tereselor diferitelor categorii ale elitei feudaleromânesti, care probabil ar fi explicat de cein ciuda zgomotoaselor declaratii de ere-din15 din lanuarie 1658 - Constantin Serbana fost pärsit destul de repede dupà mazilire,

,,Revista istoric5", tom II, nr. 9-10, p. 591 -598, 1991

si

si

ti

www.dacoromanica.ro

592 Recenzii 9

holerii (51 nu nurnai ei) 5tiind ca sabiaiaste lungä" 5i nedorind s-5i pri-

mejduiaseil rosturile i privilegiilc. Lipsa depreocupare pentru dispozitia fortelor socialcprofunde ale tdrii, ca i pentru evaluarea ra-portului real de forte pc plan international,II face pe autor sd emite ipoteze contrafac-Wale moralizatoare, dar lipsite du suport :Dgeil/cei .11.6 domnitori BM/ ar fi luptatImpreund asa cum propunca Constantinerbari soarta lor ar fi fost foarte proba-

bil alta" (p. 71). Indiferent de activitateaconcretd a celor trei domnitori, disproportiade forte era atit de mare $ i Imprejurärile ex-terne crau atit de nefavorabile, incit dinmomentul in care ci au intrat in conflict cucolosul otoman revitalizat de vointa neabd-tutd a bdtrinului Köprtilii - in surprinde-rel acestui moment lucrarea ar fi avut deci5tigat din utilizarea achizitAilor cognitiveadusc de Tahsin Gemil, care in Tetrile Ro-mane in contextul politic international (1621-

1672), p. 162-182, aratä modul deosebitde acut, poate chiar disproportionat, in carefactorii de decizie otomani i tätari au per-ceput pericolul edificárli unui complex poli-tic polono-românese sub egida lui GheorgheIlithczi al II-lea ci nu mai aveau practicnici o sansd.

S-ar putea ca opiniile critice de mai sussd fie excesive. Ele se datoreazä in bund inS-surá constatárii eä lucrarea dc fatä repre-zinta un pas inapOi in demersul 100.4i-fie allui Nicolae Stoicescu, mai ales dacd o corn-parm cu remarcabilele STatul domnesc...si Gurteni si aphrute acum maiMac dc douä decenii. Dar lipsurile consta-

tate In lucrarea pc care o recenzám - intu-legerea simplistä a trecutului, absenta ana-lizelor complexe ale articuldrii diferitelorfenomenc 5i procese sociale, lipsa preocupd-rilor pentru variatele forme ale competitieisociale si, in general, opacitatea la innoirileproblematice 5i metodologiçe ale istoriogra-fici din sccolul nostru nu-i apartin numaiautorului, ci sint impärtdsite de o mare partea istoriografiei române5ti actuale. Ele sintpared mai pregnante intr-o lucrare biogra-tied cc pare a se afla intr-o desavirsitil con-tinuitate cu seria Domnitori i voievozi",expresie a unei viziuni ce transpunea in tre-cut conceptia voluntaristä a conclucerii poli-lice contemporane. Contirmitatca fatä deaceastä serie este atestald 5i de prelucrarea"portretului de pe copertd, imaginea lui Cons-tantin Serban din fresca de la Hurczi fiindstilizatá intr-un medalion (?) ce nu are ni-mic de-a face cu arta secolului al XVII-lea.Accastá continuitate este cu atit mai fra-pantd cu cit apare in lucrarea unui istoriccunoscut pcntru dizidenta sa de ultiniä ord.fatä de Vechiul Regim, iar cartca are.bunulde tipar" din 22.06.1990 ! 1,

Dincolo insd de aceste observatii, mono-grafia dedicatä de Nicolae Stoicescu lui Cons-tantin Serban este o lucrare istoricä .onestä,de meserias con5tiincios, uare stringegala' de colectionar o multirne de informatiidespre faptele brute", dar care nu. repre-zintá o mosträ a istorici sfir5itului de, secolXX - Fernand Braudel ar fi spus a.mariiistorii" - de care speram i sperärn sd neapropiem dupd Revolutie.

Bordan Alurgescu

ADOLF ARMBRUSTER, Der Donau-Karpatenraum in den mittel- undwesteuropäischen Quellen dcs 10. - 16. Jahrhunderts : Eine histo-riographische Imagologie (Studia Transylvanica, Bd. 17), Köln,Wien, Böhlau Verlag, 1990, X ± 310 p.

A. Armbruster continuS prin aceastä lu-crare activitatca desfäsuratä pänä in 1981 /aInstitutul de istorie N. Iorga" din Bucu-resti.

Spaliul carpato-danubian corespunde desi-gur spatiului românese, adicä României. Car-tca incepe cu o prefatil si este structuratOIn 5 capitole: I. Spatiul carpato-dunärean insursele de pfinä la sec. X; II. Spatiul carpato-danubian in sursele central 5i vest-europenede la na5terea poporului roman pand la in-temeierea principatelor rornâne; III. Imagi-nea României de la Intemeierea principatelorTara Romancased si Moldova pand la mij-locul sec. XV; IV. Imaginea României la urna-ni5tii italieni; V. Irnaginea României In sec.

XVI; Rezumat; Abrevicri; Bibliografie; A-nexä; Indice.

In sursele anterioare sec. X imaginea spa-tiului românesc apare aproape exclusiv canotiune geografica - Dacia -, determinatäMeg de istoricii i geografii Antichitätii tärzii.Atestatä arhcologic, populatia daco-romanäaflatä pe o treaptd inferioarä de viatä social-politicä nu a trezit interesul scriitorilor deatunci.

Sursele central si vest-curopenc de sec. XI -XII nu sMt in stare de a schimba esentialaceasta imagine. Isvoarele nordice livreazdcea mai valoroasä contributie de epocá laimaginea spatiului românesc. Blakumen-

Im-pâratului

sldjitori...,

-si

.c.0 mi-

www.dacoromanica.ro

3 Recenzii 593

land" si Blakumen" din sursele nordice de-sennicazil pe romfinii de la nordul Dundrii.

Colonizarea germanii in Transilvania (in-cepind cu mijlocul sec. XII) Imbogäteste hartaetnied a spatiului romänesc i eclanseazäinteresul sporit al cronisticii germane fatilde aceastti 7ona. Astfel se explich crestereavoiumului de informatii incepänd cu primajumilta Le a sec. XII, dar mai ales duph invaziamongolii (1241). Se naste astfel o imagine aspatiului românesc, ce nu mai este inspirathde traditia antich, ci de faptele istorice in e-votutia lor cronologich. Transilvania avan-seaza in centrul referintelor la spatiul româ-nese datoritä faptului cal si-a castigat o per-sonalitate de sine stätkoare, receptath chiardrept regnum Transsilvaniae". Aláturi deimaginea dinamich, dominatä de actualithtilepolitice, a cranicilor, literatura ritmatä me-dievald germanü propune o imagine stalled,conmush din clemente de fictiune.

Imaginea spatiului carpato-danubian estedominath si in primele decenii, ale sec. XIV deTransilvania, ai chrei voieVozi sprijineau di-versi pretendenti la coroana Ungariei. Inacest camp de tensiune va 'fi atras din 1324si Basarab voievodul Thrii Roma*ti.ConfliCtul româno-maghiar se inchtde pentruo perioadd de timp datoritä victoriei non-lanede la Posada (1330), care deschidea romaniloro langd audientä in cro.tistica timpului.

- Moldova .si-a Castigat individuálitatea deslat tut in urma unei lungi lupte impotrivapretentiilor de hegemonie maghiará.

La sfarsitul sec. XIV si inceputul sec. XVse consemneazá in primul rand concurentadintrc Ungaria, Po Ionia si Imperiul otomanpentru dominarea spatiului românesc. Luptanorm:union de apárare contra turcilor se insta-kazú corect pe primul plan in sursele centralsi ,vest-europene.

Rezistenta acerbii a romanilor lmpotrivainaintärii otomane dii un impuls preocupáriiunianistilor italieni de a studia originea po-porului i limbii române, dar si originea altoretnii din spatiul românsc: sasil si secuii.Opiniile umanistilor italieni sint preluate sila nordul Alpilor, uncle vor fi adâncite si exa-gerate (vezi de pildá teoria originii getice asasilor transilvani).

Oglindirea In sursele central si vest-eu-ropene a luptei cu sorti schimbátori impotrivaturcilor oferh si cazul unei eclatante manipu-Uri de opinie. Esecurile catolicilor In luptacontra turcilor sint cel mai adesea puse peseama românilor ortodocsi. Insä in cazul unorvictorii strälucitoare românesti contra oto-manilor vecinii catolici (in frunte cu Unga-ria) fac eforturi de a çonvinge Occidentul cáei sint adeváratii invingâtori si ch lor li secuvine ajutorul apusean.

Rástälmácirea faptelor istorice legate decombaterea turcilor, asa cum este practicath

de unguri si poloni, este dc fapt consecintaunei mentalitti colective privitoare la ro-mani. Imaginea maghiará despre românii dinTara Romäneasch cea polonii despre mol-doveni erau pozitive panel la bAtaliile de laPosada si Codrul Cosrninului (1497). Acestebätiilii Irish, in care românii ortodocsi au ad-min istrat Infrângeri rusinoase puterilor cato-lice Ungaria si Polonia, au rinit mandria na-tionalá a celor dpi vecini in asa misurii clide aici inainte imaginea romanilor e schimbilfundamental. Ungaria si Polonia se sträduiesesh prezinte apusului centrului Europeimaginea unor rotruini tridAtori, vicleni si

In sursele central si vest-europene din adoua jumitate a sec. XIII románii ardelcni sintpre7entati pe picior de egalitate cu secuii,sash si nobilii unguri. Documentele de can-eelarie. vorbesc :Oespre o natio" si univer-sitas Valachoruni". Evolutia romilnilor chtreo a patra onatiune corporativh a Transilvanieieste sistatä in'sec. XIV. La aceasta au contri-buit: schimbarea de dinastie in Ungaria , In-temeierea Thrli Roinanesti si a Moldoveiin special rezistenta necutremuratá a ron4-nilor ardelcni lisl.credinta lor ortodoxä, iden-tificatä cu fiiiia lor nationala.

Incepând cp sec. XIV aparc si un alt gende surse - dtescrierile de calâtorie -, careprezinth din diferite unghiuri de vedere locui-torii, caracteristicile geografice si economice,aspecte ale politicii interne, obiceiuri si cre-dinte are spatiului romanesc. Argumenteleistorice sit lingvistice demonstreazá origineaetniilor din spatiul românesc, reflectä con-tiina originii romane pe care românii Insisio emand, precum si constiinta sasilor de apar-tenenth la etnia germanä, aratä pozitia apartea secuilor fati de unguri, precum si identi-tatea dintre ungurii din Transilvania ceidin Ungaria.

0 imboghtire vivace a imaginis spatiuluironiânesc educe notorietatea lui Vlad Tepes,cu victoriile sale rhsunatoare impotriva turci-lor, regimul shu autoritar tensiunea rela-iilor cu sasii. Scrierile silsesti ce demasch in

apus groaznica" domnie a lui Dracula aucontribuit la formarea unei imagini a spa-tiului romänesc vii inch si astäzi. Ráspindi-rea acestui curent de opinie se datoreazáin chip esential lui Matia Corvin, el Insuside origine romani.

Sec. XVI oferä o imagine aproape completäa spatiului românesc. Aspectele politice similitare legate de presiunea otomanä predo-mini. Tärile si locuitorii se bucurá de un in-tcres necunoscut 'Ana atunci. 0 atentie spe-cialä este acordath resurselor economice alespatiului românesc, receptat ca un fel deEl Dorado" european.

Rapoartele de cilitorie desváluie mai miltdespre evolutia structurilor sociale din Mol-

si

5i

tâlhari.

si

I,.

.

si

www.dacoromanica.ro

594 Recenzii 4

dova si Tara Romtlneascd dect desprc re-forma religioasd a sasilor I ungurilor.

In prim planul iniaginii spatiului romdnescdin sec. XVI stau romanitatea românilor, per-formantele economice si culturale ale sasilor,precum pozitia specialä a ungurilor si se-cuilor, a cdror stare nobiliarä de sorginte hu-nicd exclude orice activitate lucrativd.

Cartea lui A. Ambruster este important:1prin faptul c adoptil o pozitie corectä asu-pra cfitorva probleme fundamentale ale isto-riei românesti, pe care automl, In mod salu-tar, considerII necesar a le prezenta publicu-lui de limb germand. Astfel A. Armbrusterprezintd in mod exemplar romanizarea Dacieitraiane, retragerea aureliand, formarea po-porului si limbii románe (care nu are nimicmiraculos" i inexplicabil", cum se maiscrie inc i azi pe alocuri), aparitia in isto-rie a noii etnii - poporul roman - pe teri-toriul vetrei sale de formare (s. X), primelestate medievale, Intemeierea Pit Românesti

Moldovei.Erudit i colectionar de raritliti istorio-

grafice, aparent In manicra sec. XVII- XVIII,Armbruster este unul din cei mai autenticireprezentanti ai scolii de nouvelle histoire".

Aceasta In primal rAnd prin efortul perma-nent de a da o nou interpretare docurnen-tatiei istorice, depsind conceptia strict po-zitivistd. Armbruster evalueazd documentalistoric prin adevdrata i efectiva sa eficitnificronologic, ci nu doar strict pentru momen-tul la care a fost scris.

Prin tema aleasd lucrarea lui Armbrusterilustreazd cercetarea i tratarea istoriei delungd duratd".

Thsemnritatea crtii constá In aceea cd um-ple o lacund i mai ales pentru cil problema-tizeazd" inedit atat istoria, cdt istoriogra-fia privItoare la spatiul românesc.

Scriind o imagologie istoricd, Armbrusterdesvoltd l un stadia original asupra mentali-tailor medievale central si vest-europene re-feritoare la spatiul carpato-danubian.

Pornind de la un material documenlarfoarte consistent, lucrarea este scristi cu acri-bie tiinIific, dar i cu cáldura cercetdtoru-lui avizat i pasionat de tema sa.

Cartea lui A. Armbruster reprezintá fArIndoiald o Imbogátire substantiald a istorio-grafiei europene.

Nicolae Marinicd

Die Protokolle des gemeins amen Ministerrates der österreichisch ungaris-chen Monarchie, 1896 - 1907, vol. V, beaibeitet von Eva Sonao-gyi, Akadémiai Slade', Budapest, 1991, LXXXVIII ± 595 p.

Dui:a un interval de mai bine de clouddecenii 1, Editura Academiei din Budapestaa reinceput publicarea protocoalelor Consi-liului de Ministri comun al monarhiet aus-tro-ungare (1867-1918). De aceast dataeste vorba de o actiune de amploare, a unuicomitet special constituit sub presedentiaprofesorului Gyözö Ember, rcunind pe uniidintre cei mai de seamd istorici maghiari.Publicarea acestei colectii de documente, a-tit de necesard viitoarelor cercetdri privindistoria monarhiei austro-ungare In ansamblulei clt si a pártilor ei componente (inclusiv amiscárilor de emancipare a natiunilor i na-tionalitátilor), este totodatá rezultatul cola-bordrii cu un comitet similar de iStorici aus-triaci condus de prof. Helmut Bumpier. A-cesta din urm, cdruia i-a revenit responsabi-litatea editárii protocoalelor Consiliului deMinistri al Austriei, din cursul anilor 1848-

1 Vezi Profokolle des gmeinsamen Minis-ferrates der österreichischen-ungarischen Mo-narchie, 1914-1918. Einleitung und zusam-rnengestellt von Miklós Komjáty, BudapestAkadémiai Kiadó, 1966, XI -1- 724 p.

1867 2, a contribuit si la publicarea volumuluimentionat mai sus, dupd cum rezultii din cu-vintul introductiv semnat de dr. Eva So-mogyi.

Faptul ed editarea celei de a doua seriide protocoale, anume a celor ale Consiliuluide Ministri comun al monarhiei austro-un-gare 8 (creat odatd eu realizarea cunoscutuluiAusgleich din 1867) a Inceput cu publicareavolumului 5, se explicd - dupd cum a tinutsd sublinieze dr. Eva Somogyi - doar prinaceea de a fi fost mai repede Incheiat si pre-dat la tipar. Nu-i mai putin adevdrat, totusi,cd acesta reprezint, poate, cel mai mareinteres, din respectiva serie de volume, deoa-rece cuprinde documente din perioada cu-noscutei crize a dualismului de la sfirsitulveacului trecut si Inceputul secolului al XX-lea,ce a constituit de fapt prologul dezagregáriirnonarhiei austro-ungare, un proces ce a fost

2 Die Profokolle des österreichischen Mi-nisterrates, 1848-1918.

3 Intreaga colectie, In cloud serii, este in-titulat Die Minisferrals protokolle Osterrechsund der Österreichisch- Ungarischen Monarchie.

I

i

ei

t

www.dacoromanica.ro

5 Recenzii 595

doar grabit de eursul primului razboi mon-dial.

Cele 77 de protocoale i citeva documenteaferente din mentionatul volum sint aranjatecronologic, cu numeroase note explicative sibibliografice In subsol, fiind urmate de listaregestelor si de cloud indexuri, unul de loca-litâi altul cu nume de persoane. Volumulcontine de asemenca un amplu si documentatstudiu introductiv, cdruia li este alaturatá olista de izvoare i lucrári din literature despixialitate.

Odata cc prima aparitie din mentionatacolectie nu o constituie primul ci al cinceleavelum, studiul introductiv, care prefateazarespectivele documente, se referd, .in primasa parte, la compozitia si competenta Consi-liului de Ministri comun, Bind de abia ulte-rior analizate temele care au fäcut obiectuldiscutiilor purtate in cadrul a 77 sedinte aleacestuia si consemnate in protocoalc: poli-tica externii a monarhici habsburgice in cursulAnilor 1896-1907, bugetul statului dualist,probleme militare (efcctivele i Inzestrareaarmatei) tratate si conventii comerciale, ches-tiunea constructiei retelei de ci feratc dinBosnia si Hertegovina (aceste doud provinciiaflindu-se sub directa administratie a Minis-terului de Finante al Austro-Ungariei).

Dupd cum rezulta din lectura documen-telor, In cadrul sedintelor Consiliului de Mi-nistri comun, se cautau de fapt formuldrilecele mal adccvate care sa exprime diverselecompromisuri la care se ajungea in urma unornegocieri, in afara respectivului organism (deeiltre premicrii guvernelor austriac i maghiarsau de care unii ministri de resort ai celorcloud cabinete elt Intre factorii militari deraspandere), In vederea aplandrii cunoscu-

telor divergente existente Intro BudapestaN iena. In ceca ce priveste politica externA(documentele continute In volum acoperfi a-proape Intreaga perioadA in care diplomatiaaustro-ungerä a fost condusa dc contele A-genor Gonichowski si doar un an al minis-teriatului baronului Alois Aehrenthal), pro-tocoalele contin informAri ale ministrului deresort, urmate de uncle luari de cuvint aleparticipantilor la sedint, farA a se lua de-cizii, stint fiind cA acestea apartineau titula-rului de la Ballplatz, dupA un prealabil ac-cept al Imparatului-rege.

Ca atare, marile divergente, in domeniuleconomic, politic si, mai ales, militar ce auslat la baza crizei dualismului (cu un momentde virf In anii 1905-1907) si care, de fapt,n-au dispdrut pinA la dezagregarea monarhieiaustro-ungare, sint destul de palid oglinditeIn protocoalcle Consiliului de Ministri comun:Documentele rdmin totusi de primii insemna-tate dcoarece ele reflecta, pc de o parte,f orma pe care au luat-o diverstle compromi-suri intervenite intro Viena si Budapesta feuscopul mentinerii integritatii teritoriale a trio-narhiei habsburgice, dorita in ultimA inStande elite politicA austriacA si maghiar, Inciuda divergentelor existente; pe de altaparte, documentele oglindesc diversele pozitiiale membrilor Consiliului In probleme de po-litica externA, chiar daca acestia nu aveaucalitatea de a lua decizii in acest domeniu.

Din toatC aceste motive initiative publi7edrii intregului fond de protocoale este deo-sebit de meritorie incit este asteptatA at in-.teres aparitia celorlalte volume.

.erban Rduleseu-Zoner

MARC FERRO, Nicolas II, ditions Payot, Paris, 1990, 370 p. ± 29anoxe.

Viata activitatea ultimului tar au fostin general considerate drept un subiect tabuin istoriografia romaneascil din ultimele patrudecenii si jumAtate. Erau fAcute uncle referiridoar la diplomatist sa si timid si foarte rarla perioada imediat premergAtoare revolutieidin februarie 1917. In rest era privit dreptun tiran si sangvinar, In special fatA de bol-sevici. AstAzi ne putem permite sa InfAtisArnltima biografie consacratA lui si pe care odatorAm unei cunoscute personalitAti a scoliiistorice franceze contemporane, Marc Ferro,director la Ecole des Hautes Etudes enSciences Sociales din Paris, reputat specia-list In problematica istbriei Rusiei sovietice,modulul in care trebuie ginditá l predatA

istoria, impactului sAu In arta cinematogra-ficA.

Istoria ultimului tar al Rusiel, Nicolae alII-lea, de fapt un mare timid alAturi de Ca-rol I Stuart si Ludovic al XVI-lea si domi-nat de sotia se, Alexandra Feodorovna estedezvAluitA de Ferro extrem de documentat -pe baza jurnalului suveranului si a unor lu-crAri memorialistice. DepAsind genul tradi-tional al biografiei istorice, Ferro ne infAti-seazA dincolo de uncle dispozitii de autori-tate inerente autocratilor rusi un om nu rAuintentionat, dar parcA depAsit de istorie siregretind sIncer In urma nehotAririi multedin actele sale, chemate parcA sA conducadirect la prAbusirea Imperlului Romanovilor.

si

ti

il.,+

www.dacoromanica.ro

5 96 RecenzH 6

A domnit contra vointei sale hind atrasmai degrabii de calatorii Indepartate si cä-lärie sau de ceremonille i paräzile oficialedecit de consiliile de ministri sau analizasituatiei politiee. A intrat pc arena politicarusii la un moment important, dnd reformeleinitiate de Alexandra al 11-lea In scopul mo-dernizarii uriasului stat erau completate deunele programe politice, opere literare, cenrmareau sub conducerea lui Tolstoi, Baku-nin, Belinski, Cernisevski, Mihailovski pro-p4irea tärii. Tarul nu a Inte les niciodataceastä miscare de idei de care s-a rapt Matguvernarea sa a devenit un veritabil cosmarcompletat de revolutie: cea din 1905-1907

cea bolsevic, räzboaie: eel cu Japoniadin 1904-1905 si prima conflagratig mon-dialä, tragedii familiale: snätatea lui Ale-xei. A urmat un comportarnent traditional al'ardor si nu a acceptat sa cede= nimic dinautoritatea cu care se considera Investit deDumnezeu. De aceea a pastrat un gust deo-sebit pentru ordine si ritual, pentru ca-re do-rea sa salveze rnonarhia. Ferro ne Infati-seaza, dupä pärerea noastra, un personaj enig-matic pinä la moarte, care a Intrevazut siIn nihilisti si In teroristi, si In socialisti si inliberali aceiasi dusmani ai absolutisrnului.

Capitolul I se intituleazä l.a Société conirel'autocratie. Nicolae II Le Malehanceaux",(p. 17-109). La 13 ani a fost martorul ago-niei lui Alexandra al III-lea dupa a tentatulterorist, cäruia i-a cäzut victimä. Socotit peburial dreptate un veritabil ,,Don Quichotteal absolutismului" (p. 18), Nicolae a preluatMiele conducerii Intr-un stat e carui bazemoderne fuseserä puse de Alexandra al II-lea,dar care coplesit de atentatele nihilistilor seafirmâ drept primal stat politienesc al hmili,In care Ohrana controleazä Intreaga viata sicomite excese. A ramas tributar conmptieilui Alexandra dupa care Ural este singurulatapin al Rusiei; prin puterea pe care Darnne-zeu i-a dezlegat-o si nu datora himic nobi-limii sale. In acelasi tirnp, desi practic princereal curtii imperiale tarul s-a rupt de res-tul lurnii si s-a izolat, prin ceremoniile ofi-dale si paräzile rnilitare a dorit s mentinälegatura cu familia" sa, adica poporul siarmata, cea din urma dominata de nobilipinii In primii ani ai secolului nostru. Fireinconstantä, tarul gasea plictisitoare multedin reuniunile importante ale guvernului, depilda ,cea privind Transsiberianul, de a caruiutilitate se Indoia. In 1894 s-a casatorit cuAlex .de ,Hessa-Darmstadt, convertitä la or-todoxism sub numele de Maria Feodorovna.Dupä doi ani s-a Incoronat eu sotia la Mos-cova, dar ceremonia a fost umbrita de trage-dia de la Sodinka, o ample de lingä capitaláunde in busculada produsa pentru primireaçle eadouri cu ocazia festivitätilor au fosttrivite 1-282 persoate, iar Wire 9 000-= 20 000

ranite. La Inceputul domniei zemstvele ausolicitat tarului retrocedarca Tailor lor drep-turi privilegii anulate de Alexandra al111-lea Insa Nicolae a refuzat, ceea ce a avutdrept urmare consolidarea mediilor radicalede hiptá contra tarului. De fapt tarul se ma-nifesta adeptul Incetiniril ritmulul reformelormoderne, Mat noile generatii ce au lngrosatrIndurile slavofililor pro-occidentalilor, fa-ceau direct responsabila autocratia de situa-tia grea a tärii si treceau pe pozitil nihiliste.Incepea asadar un proces complex prin caretarul s-a rupt treptat, dar tot mai mutt dearistocratie si de mase. Noile grupdri politiceale opezitiei - Narodnoie Pravo si UniuneaLibertätii, propuneau uncle formulede guNernare cu concursul noii generatii deintelectuali. In fata lor si ale certurilor fami-nei, in care impäräteasa se refugia in misti-cisrn si ceremonii, incercind sa-1 convingti pcNicolae ca desi intelighentia It träda, maseleti idolatrizau, Tamil s-a sträduit sa pästrezeputerea politica la Petersburg, MoscoNa si InLivadia. Desi in bane relatii de familie cmiWilhelm al II-lea, Imparatul Germania siGeorge al V-lea, regele Anglici, tarul era cri-ticat deseori la Berlin pentru apropierca deFranta si la Londra pentru ca Rusia era unimens ghetar ce cobora spre Indii" (p. 76).Aceasta a accentuat izolarea Rusici, mai alescä converrtia din 1896 cu Franta corespundcadoar unor necesitáti financiare. La Paris a-Banta era vazutil cu ochi buni in condipileIn care Franta putea lupta cu rnai multäeficientá Impotriva sistemului aliantelor lis-marckiene. Fiind propriul sari ministru deextetne, Nicolae a lansat In 1897 mareleplan in zona Pacificului si Asia pentiu careavea nevoie de finantele franceze dar si deneutralitatea Anglia. In anul urrnator, tarullansa un ambitios program de Inarmärl na-vale, evaluat la 90 milioane ruble si afectattuturor acvatorlilor adiacente Rusiei. Darconcomitent pe fondul crizei economice dintará tprul s-a manifestat ca adept al dezar-märii si a mediat In uncle conilicte locale.Astfel a contribuit In mare másura la primaconferint internationalä de pace de la Haga,la care au luat parte peste 30 state Intre tareS.U.A., China, Mexic,- ce' s-au obligat sä nufoloseascá gazele toxice, obuzele toxice, gloan-tele explozive. Sustinut de un grup de oamenipolitici si militari tarul a dorit sa cucereascriManciuria, Tibaul 1 Coreea. De aceea avenit In Intimpinarea cererilor chineze de aopri penetratia Japoniei pe continentul asia-tic. Räzboiul chino-japonez din 1895 a dus

infringerea Chinei, dar twirl a intervenitprin intermediul Angliei, Frantei si Germa-nia pentru a obtine peninsula Liao-Tong cubaza Port4irthur. Conform aprecierii tarnlui

l

la

si

7i

siabile

www.dacoromanica.ro

7 Recenzii 597

Rusia avea In Orient o misiune sfintd a ci-vilizatiei i ortodoxici" (p. 88). Angrenatd Insistemul aliantelor politico-diplomatice, Flu-sia s-a antrenat In rüzboiul cu Japonia din1904-1905, inipotriva sfaturilor lui Witte $ iLamsdorf, ceea ce a culrninat cu Infringereade la Port-Arthur. Pe de altd parte, In spi-ritul incercürii sale de a rnentine o adminis-tratie centratizat5, land si-a manifestat per-inanent. neincrederea In ministrii s5i, sacrifi-cind de exemplu tdrnimea progreselor in-dustrializrii. Minjtrii erau apreciati la palatdrept simpli slujbasi (cf. p. 90) si erali Into-cuitiIntre

des pe baza uneori a simple capricii.1900-1914 s-au succedat 11 ministri

de interne, 8 ai comertului i industriel, 6 dcexterne si 4 prim-rninistri. Pe un atare fondnemultumirile s-au accentuat In Intreaga Ru-sic, unde sint mentionate numeroase pctiiiadresate jarului, tulburdri studerrtesti, agi-taiii In rindul popoarelor subjugate: in modpatctic tarul fácea lnsü deosebire intre reven-dicdrile politice si cele de ansamblu, cele dinurrna fiind chiar Incurajate. In aceste conditiirepresiunea aparatului tarist a vizat primor-dial pe lucrdtorii ce-si exprimau virulent do-lean-tale In afara intreprinderii.

In al doilea capitol, L'Autocratie contre lasociété, Nicolas Le sanglant", (p. 114-190),Ferro se opreste asupra anilor cruciali aidomniei ultimultd tar .5i anurne 1905-1917.Reprimarea singeroas5 din duminica de 9 ia-nuarie 1905 a desdvIrsit ruptura Intre tar

masele populare profilind pe hicriltori canoi agenti ai istoriei. In cercurile sociale sevorbea tot mai frecvent de monarhisrnulnaiv" (p. 114). Totusi la 18 februarie 1905un manifest al tarului ehema populatia säse pronunte asupra unor noi revendicinipropuneri, ceea ce a dus la noi tulburdriagitatii sociale, greve In manila uzine, revoltamarinei i unor regimente ale armatei - dupädatele lui Ferro 193 cazuri (cf. P. 145), ata-carea marilor proprietiiti agricole. Ace lasi ma-nifest din februarie promitea respectarea drep-turilor i libertátilor cetätenesti i reunireaDumei, ca organ lepislativ adjuvant al mo-narhiei constitutionale. Perioada anilor 1905-1907 marcheazá i regrupüri de forte politice

afirmarea unor noi particle: Uniunea popo-rului rus, Octombristii, Partidul socialist-re-volulionar, bolevicii. Deschisd oficial In pre-zenta tarului la 27 aprilie 1906, Duma s-aaflat Insä mereu In conflict cu guvernulnu a putut sd rezolve gravele probleme ale

Recrudescenta terorismului dupä 1905a primit drept rüspuns intensificarea micáriide represiune, giratii partial de Stollpin. In-fra 1906-1910 s-au promortat 5 735 sentintela condamnare la moarte dintre care 3 741

persoane au fost executate. Açeasta a influen-tat Insdsi colutia Rusiei aflate in faza de&i-lajului economic. Tot mai multi autori abor-deazd calk de rezolvare a problemei agran,organizarca administratiei si finantelor pro-punInd solutii diferite. In tot acest idstimplarul Isi petrece viata intre Tarskoe-Selo siLivadia, In cercul mistic al larinei asupra cd-ruia planeard umbra lui Rasputin. Run tpared complet de realitate, tarul este marto-rul radicalizárii stdrii de spirit In Rusia, darsi a adincirii contradicliilor pe plan interna-tional In perioada premergilloare lui 1914,cind Rusia se ataseazd tot mai inult Antan-tei.

Ultimii ani sint surprin5i de Fcrro in ca-pitolul al treilea, La Défaite, Le Tsar bris,(p. 193-283). Precum lutreaga societate rusklarul a salutat cu bucurie izbucnirea in 1914a prima conflagratii mondiale, despre carea sperat sa fie scurt5 Cci uzinele nu E.-atisfa-ccau decit o treirne din necesittile militare,iar depozitele strategice erau prevazute doarpentru 12 sdptinini de. lupta. S-a addugalipsa de munitii si armament adecvat,cuitilhile economice, carentele sistemului detransport si ale corpului ofiteresc, incit in1915 Rusia a inregistrat groaznicul bilant de2 milioane de morti. In cercurile politice,chiar si ale curtii incepea s5 prind terenideea Inlocuirii tarului i tarinei, incapabili

chiar periculosi pentru integritateaimperiale. Pe acest fond a izbucnit in

februarie 1917 revolutia la Petersburg. Pa-ralizat de cursul rapid al evenimentelor, in-capabil s5 le inteleagd, presat de militari,Nicolae a abdicat la Pskov o lurid mai tir-ziu. Dorea sa se retrag5 cu familia pind lasflritul rázboiului In Grimeea. Kerenski Si

'bferea chiar ocazia sii piece In Anglia, darcurtile regale europene Il parsiserd, Stir Co-mitetul executiv din Petrograd se opunea.La 31 iulie 1917, arestat impreund cu In-treaga familie, tarul a fost transportat /aTobolsk, iar in mai 1918 la Ekaterinburg,unde conform unor noi descoperiri au fostmasacrati In iulie 1918 din ordinul expresal lui Lenin.

Ultimul capitol, tvénement ou Fait divers,Une mort enigmatique, (p. 287-347), ni s-apärut cel mai interesant prin reluarea In dis-cutie de cdtre autor a problemei controversatea sfIrsitului Romanovilor In 1918. Aläturi deanchetele lui Sokolov, Blkov $ i a bolsevici-lor, noile ludri de pozitie ale lui Summers,Marigold, Marina Grey aduc substantiale con-tributii la dezváluirea unei mari enigme. Asa-dar cadavrele nu au fost distruse prin inci-nerare, ci Ingropate lingä Ekaternburgapoi dezvelite, nimeni nu putea scdpa din

si

trail.

insti-tutici

si

pi

pi

pi

www.dacoromanica.ro

598 Recenzii 8

masacru, cadavrul tarului a lost decapitat.Conform unor 'noi cercetari In arhivele dinViena, Salamanca, Berlin si Vatican Ferroapreciaza cä uncle persoane dc sex feminindin familia imperiala au putut scäpa din ma-sacru cu bunavointa" holsevicilor pentrua lmhuna Berlinul dupa atentatul contraambasadorului german contele Mirbachtocmai pc fondul negocierilor de pace IntreGermania si Rusia sovictica.

Ferro ne demonstreaza practic cum a fostlegata istoria Rusiei de viata unui ma carefara noroc, considerat l singeros aasistat neputincios la lupta intre societateautocratie, ceea ce a pecetluit practic stir-situl statului Romanovilor. Ancheta este cliri-jata admirabil de autor, neocolind viata coti-cliand si. strilc sufletesti, conceptia politicaa celui din urma reprezentat al tarilor rusi.

Miblii Manea

ii

www.dacoromanica.ro

BUIE TIN BIBLIOGRAFIC

Buletinul bibliografic ini pat de Revista lstoricii" are ca obiectiv semnalarea studiilor,importante sau minorc, publieate de istorici români l strilini In afara hotarelor României.Buletinul vizeazá productia istoricé tipArit - studiu si carte - dupá 1985 (inelusiv), priNindperioada medievalä, modernd i contemporanii a României.

Redactia spera ca pe aceastä cale sa contribuie la redeschiderea clialogului en istorio-grafia universala deoarece primul pas In orice investigalie istoricé 11 constituie informarea.Totodaté buletinul se doreste un instrument pentru sondarea modului In care sursele si inter-pretarea istoriei romilnilor slut receptate si percepute de istoriografia universald.

La elaborarea prezentului buletin bibliografic au contribuit: Sever Mircea Catalan,Gabriel Catalan (student an II Fac. Istorie - Bucuresti), Ileana Czan, Antal Lukacs, crbanPapacostea, Nagy Pienaru, Florin Constantiniu, Tudor Teoteoi, Adrian Tertecel.

Redactor de rubricii: Nagy Pienaru

I. LUCRARI GENERALE, ENC1CLOPEDIL DICT1ONARE

* * *, Atlas historique. L'histoire du monde en 317 cartes, sous la direction de GeorgesDuby, Paris, Larousse, 1989, 315 p. 0 istorie globala prin diversitatea l tematica hértilor,Insotite de note explicative. Se pune In evidentä autonomia Transilvaniei In cadrul statuluimaghiar; caracterul românese al teritoriilor ce-au format statul romän In 1918-1920.

* * Biographien run Wellgeschichte Lexikon, Berlin, VEB Deutscher Verlag derWissenschaften, 1989, 645 p. Biografiile unor mari personalitäti politice si militare ale Lunlii.Sint prezentati printre altii: Ion Antonescu, Nicolae Bälcescu, Ion I. C. Brátianu, Al. L Cuza,Gh. Gheorghiu-Dej, Petru Groza, loan Asan II, Ionitá Raloian Asan, Grigore Gafencu, Gh.Rackozi II, Nicolae Titulescu, T. Vladimirescu.

* * , Le dictionnaire de noire temps, Paris, Hachette, 1988, XIII ± 1714 p. -I- 48 pl.Alcátuit sub forma unui dictionar enciclopedic modern, volumul reuneste In paginile sale nu-rneroase articole ce privesc Romfinia si istoria sa, printre care cele mai cunoscute toponime(orase), hidronime, nume de regiuni si nume de persoane - reprezentind personalitäti presti-gioase ale politicii, diplomatiei, stiintei, culturii si artei românesti.

* * *, Les outils dans les Balkans du Mogen Age â nos jours. Sous la direction deAndré Gull lou, Vol. I: Nomenclature et fbrmes yar G. Oustuni, 380 p. Vol. II: Planchapar G. Oustuni. 1032 p. Paris, 1986. Dictionar pe OH (Bulgaria, Iugoslavia, Grecia i Ro-mfinia), cuprinzInd uneltele folosite In Peninsula Balcanicá din evul rnediu pina In zilelenoastre. (Rec. In Istoriceski Pregled", an XLVI, 1990, nr. 9, p. 97-98).

* * *, Velikile sili i Balkanite v novo i nai-novo vreme (Mari le puteri i Balcanii Inepoca modernd i contemporanä), B.A.N., Sofia, 1985, 298 p. Cuprinde o culegere de comu-nicári stiintifice privind situatia din Balcani si politica rnarilor puteri In aceasta regiune Insecolele XVIII-XX. (Rec. In Istoriceski Pregled", an );.LII, 1986, nr. 12, P. 84-86).

ANDREEV, IORDAN, Bälgarski hanove i fare. VI -XIV vek. Istoriko-hronologhicenspravorcinik (Hanii i tarii bulgari. Secolele VII-XIV. kdreptar istorico-cronologic), D-r. Pe-tär Sofia, 1988, 215 p. ± 18 il. Cuprinde articole separate pentru toti hanii si tariibulgari din anii 681-1396. ta rindul acestora stilt prezentati individual si tarii din familiaAsänestilor.

BERSTEIN, SERGE; MILZA, PIERRE, Histoire du 20e siécle, Vol. I. Le premier20e stécle. 1900-1939 Un monde déstabilisé, 433 p. vol. II. Le second 20e siècle. 1939- 1953.La guerre et la reconstruction 333 p.; vol. III. Le second 20e siécle. De 1953 (ft nos jours. Lacroissauce et la crise, 501 p., Paris, Haller, 1987. 0 istorie globalä asupra istoriei sec. XXcare redä si aspecte romilnesti, alit politice, militare i diplomatice (räzboaiele balcanice;primul rázboi mondial; tratatele de pace; regimul democratic parlamentar românesc; rapor-turile Carol II-Garda de Fier; tragedia Ronnâniei In 1940; raporturile româno-germane;al doilea rázboi mondial; tratatul de pace din 1947, ocupatia ruseascá; jaful economic si

Revista istorica", tomII, nr. 9 - 10, p. 599 -610, 1991

Boron,

www.dacoromanica.ro

60-1 Buletin bibliografio 9

bolsevizarea postbelica a Rom:Mid; evolutia P.C.R.; epoca marilor ocupari; Kominformul,fractiunea Pauker-Luca; distantarea Romaniei de URSS sub Gheorghe Gheorghiu Dej siNicolae Ceausescu; formele si limitele acestei independente", specificul nationalismului ro-manesc) eft si culturale si artistice (stilul lui Constantin Brancusi, dadaismul - Tristan Tzara).

BOIA, LUCIAN, editor-in-chief, Great historians from Antiquity to 1809 An internationaldictionary, New York, Westport, Connecticut, London, 1989, XXIII 417 p. Cuprinde sibiografiile unor istorici rornani (Miron Costin, Dimitrie Canternir) si ale unora straini care nedau informatii despre poporul si teritoriul romanesc.

CARBONELL, CHARLES-OLIVIER, Les grandes dales du XXe sieele, 2 &Rion,Paris, Presses Universitaires de France, 1990, 127 p. 0 istorie cronologicil a cpocii contern-porane (1914-1988) In care gäsiin referiri succinte, dar pertinente la istoria românilor (pentruanii 1918, 1921, 1934, 1910, 1941, 1944, 1917, 1968).

' DROZ, BERNARD, ROWLEY, ANTHONY, Histoire genérale du XXe siecle. Vol. LJusqu'en 1910. Déclins europeens, 370 p.; Vol. II. Jusqu'en 1940. La naissance du monde con-lemporain, 284 p.; Vol. III. Depuis 1050. Expansion et independances (1950-1973), 517 p.,Paris, Seuil, 1986-1987. In cadrul prezentarii relatiilor internationale ale sec. XX sint amin-tite i aspecte ale situatiei economice, socfale demografice ale României, precum i evolutiarelat.iilor sale politico-diplomatice externe. Se subliniaza pozitia speciala a Romaniei in ca-drul blocului sovietic si respingerea proiectelor de specializare economica zonala stricta aCAER-ului In 1961.

FRITSCH-BOURNAZEL, RENATA, L'Allegmare: un enjeu pour l'Europe, Bru-xelles, Édit. Complexe, 1987, 252 p. 0 istorie a destinului postbelic al acestei täri, pinii maiieri divizatä, in care se subliniaza statutul special pe care Romania si 1-a revendicat in cadrul

ratatului de la Varso. ia si interesul sari particular pentru relatii reiaxate" EST-VEST.GILBERT DACRON, La romanite chretienne en Orient. Heritages el mutations, Lon-

dra, Variorum Reprints, 1984, 141 -I 330 p. Volumul uneste 14 studii ale profesorului care in1976 i-a urmat lui P. Lcmerle la catedra de istoric si civilizatie a lurnil bizantine de la Col-legede France. Prin insusi titlu, este pus in lumina rolul romanitlitii orientale in Bizant, cumostenirile si mutatiile" ei.

GIRAULT, RENÉ, FRANK, ROBERT, Turbulente Eurol e el nouveaux mondes. His-toire des relatiors internationales contemporaines, tome 2: 1914- 1941, Paris, Milan, Barcelona,Mexico, Masson, 1988, 279 p. In affsamblul raporturilor diplomatice i militare ale perioadeitratate Romania este prezentä In paginile dedicate primului rázboi mondial si pacii de la Ver-sailles, diploma tiei interbelice i anilor din preajrna si de la inceputul celei de-a doua confla-gratii mondiale.

IIUNTZINGEB, JACQUES, Introduction aux relations internationales, Seuil, Parts,1987, 358 p. In lucrare sint abordate probleme de metoda, teorie, sociologic i analiza it-toried a relatiilor interstatale cu privire speciala asupra secolului XX. Romania este mentio-nata alit in contextul international interbelic, cit, mai ales, postbelic, In legatura cu intrareasa In sfera de interes a sovieticilor, dar si in ce priveste pozitia sa deosebitä in Tratatul dela Varsovia i opozitia sa fat:a de proiectul specializarii economice i cliviziunii muncii in ca-drul CAER In 1961.

HELLER, GEORG, Comitatus Marmarosiensis, comitalus Ugaciensis, München, 1985,236 p.; I D E M, Comitalus Bihariensis, Munchen, 1986, 395 p. Volume din seria initiata,de Georg Heller si Karl Hehring la inceputul anilor '70, continind indicele de nume al loca-litatilor din Ungaria istorica. Un instrument de lucru util pentru identificarea unor localitati,evolutia toponimelor flind marcata cronologic, de la aparitie pinä In zilele noastre.

KIRALY K. BELA, NÄNDOR F. DREISZIGER (editori), East Central EuropeanSociety in World War I., New York, 1985, 623 p. Culegere de studii in care apar trei cal*tole dedicate participarii Romaniei la prirnul razboi mondial (armata romanil In Primul Raz-boi Mondial, campania din 1916 si participarea Romaniei la campania din Italia). Studiileslut semnate de Ilie Ceausescu, G. E. Torrey si Ion Ardeleanu.

POLIAKOV, LÉON, Moscou, troisieme Rome. Les intermillences de la memoire histo-rique, Hachette, Paris, 1989, 182 p. /nUatiseaza evolutia Rusiei de la marele cnezat medievalla imperial multinational de astazi, cuprinzind informatii succinte despre ocuparea Moldoveide armata tarista in 1774, ceea ce a facilitat räscoala lui Emilian Pugaciov, i despre cuce-rirea moldovenilor" de catre Ecaterina II.

PRIGENT, MICHEL, Europe centrale et (ou) orientale?, In Centre' d'étude des civi-lisations de l'Europe centrale et du sud-est", Cahier no. 1, p. 23-32. Incercare de definirea zonelor de civilizatie In cadrul Europei central-räsaritene, inclusiv spatiul românese.

SPIRIDON G. FOCAS, The. Lower Danube River in the Southeastern European Po-litical and Economic Complex from Antiquity to the Conference of Belgrade of 1948, New York,

si

www.dacoromanica.ro

3. Buletin bibliografk 601

1987, 697 p. Autorul, membru, In perioada interbelictl in Comisia roman a DunäriiI, isipropune si Rica o sintezil a istoriei navigatiei pe Dunáre, timp de 2 000 de ani.

STAHL IL PAUL, Household, Village und Village Confederation in Southeast Europe,New York, 1986, 247 p. Lucrare a cunoscutului sociolog, istoric si etnograf roman, stabilitla Paris care prezintá un studiu camparat al organizärii familiei si a gospodäriei tfiránestiIn Balcani, luind in discutie pe romani, slavii sudici, albanczi i greci.

ONEV, VELKO si ZARCEV, JORDAN, Kratka islorita na Dobrudfa (Scurtil istoriea Dobrogei), Gheorghi Bakalov, arna, 1986, 439 p. Cartea prezintii istoria Dobrogei dinantichita le si Old in zilele noastre. l'rintre altele, se analizeaz perioada stäpinirii otomanein Dobrogca, precum i rzbolul din 1877-1878, räzboalcle balcanice (1912-1913) si primulräzboi mondial (1914-1918), cu efectele lor asupra situatiei Dobrogei. O atenlie deasebitäse acordii problemei Cadrilaterului (Rec. In Istoriceski Pregled", an XLIV, 1988, nr. 3,p. 98-102).

IZVOARE

* * * Orobojdevielo. 1878. Spomeni (Eliberarea, 1878. Amintiri), Balgarski pisatel,Sofia, 1989, 883 p. Amintiri despre eliberarea Bulgariei de sub stpinirea otomaná (1877-1878), aparjinind unor bulgari contemporani ai acelor evenimente. Se evocti i participareaIlonninici la rilzbotul ruso-romno-turc din 1877-1878.

BARNEA, ION, Byzantinisclze Bleisiegel aus Rumiinien, Byzantina", XIII, 1985,1, p. 295-312. Prezentare a sigiliilor bizantine, de plumb descoperite pe teritoriul României,in functie de loealitätile In are au fost descopedte.

BERGER ALBERT, Urkunde-Regesten aus dem Archiv der Sladt Bistritz in Sieben-bürgen 1203-1570, Köln, Wien, 1986, 1035 p. Volum publicat sub ingrijirca lui Ernst Wag-ner, care adunä opera vietii lui Albert Berger (1864-1936), inceputa Inca in 1868. Este pusla dispozitia cercetatorului un bogat material de arhiva, astazi risipit In mai multe fonduriarhivislice din Romania si din strilinätate, material documentar ce deschide o perspectiväprofundA asupra vigil politice, sociale, economicc, culturale bisericesti precum i asuprarelatiilor Bistritei cu Moldova lui Petru Rares.

BORSA, IVAN, Az Atpcid-házi királyok okieveleinek krilikai jegyzéke (Regesta regums(irpis Arpadianae crilica diplomatica), tomul II, vol. 4, 1290-1301, Academiai Kiado, Buda-pesta, 1987, 336 p. Volumul constituie ultima parte a monumentalei opere inceputá Inca deE. Szentpétery, care si-a propus publicarca, integralä sau sub forma de regest, a tuturordocumentelor emise, de cancelaria regilor arpadieni. Sint publicate 760 de regeste si 133 dedocumente inedite din timpul domniei ultimului rege arpadian, Andrei III (1290-1301).

Dokumente 16 shekujve XV -XVII pdr historine e Shqipërise, vol. II, (1593-1602),ed. Injac Zamputi, Tirana, 1990, 388 p. Informatii documentare edite si inedite cu privireLi istoria Albaniei si a luptelor cu puterea osmanä; stiri privitoare si la tärile române.

DUMITRIU-SNAGOV, ION, La Romania nella diplomazia Vattcana, 1939-1944,Editrice Pontificia Universita Gregoriana, Roma, 1987, 170 p. Studiu si documente ineditedespre Romania si politica sa externá (1939-1944) väzute din prisma diplomatiei Vaticanului.

ESKENASY, VICTOR, Bucarest 1859... Things that were, Things that are". Frag-ments autobiographiques inédits de Moses Gasler, in vol. Eludes el documents balkaniques etméditerranéens, Paris, 1990, p. 27-36. Cuprinde date si amintiri despre Romania In a douajumätate a secolului XIX.

GLENN E. TORREY, General Henri Berthelot and Romania. Mémoires et Correspon-dance 1916-1919, New York, 45 p. Volumul cuprinde corespondenta privatä din care se des-prinde atmosfera i starea de spirit existente pe frontul românesc In perioada celor 2 misiuniale generalului Henri Berthélot. Numeroase informatii privind perioada oct. 1916-mai 1919apar si in mernoriile generalului.

HENDRICKX, BENJAMIN, Régestes des empereurs lotins de Constantinople (1204-126111272), in Byzantina", 14, 1988, P. 7-222. Cuprinde stiri i despre statul vlaho-bulgar

despre vlahi.IGNATIEV, N. P., Zapiski (1875-1878) (nsemnäri: 1875-1878), Izd. na Ote-

cestveniia Front, Sofia, 1986, 848 p. (alcAtuire si note de Ivan Ilcev). Cuprinde Insemnárilecontelui Ignatiev (ambasadorul Rusiei la Constantinopol In anii 1864-1877) privind eveni-mentele din Balcani si politica Rusiei fatá de aceastä regiune In anii 1875-1878. Intregulmaterial este gpupat In trei pärti: 1) /nsemnari (1875-1878); 2) San Stefano; 3) Dupä SanStefano. (Rec. In Istoriceski Pregled", an XLII, 1986, nr. 12, p. 75-78).

OLAJOS, TER$Z, Felhasznedatlan bizdnei forras a roman nég történetéhez (A vlach ,negnb mdvodik legrégibb el6forchilása (Izvor bizantin nefolosit referitor la istoria poporului

LI.

P

5

www.dacoromanica.ro

602 Buletin bibliografic 4

roman). A doua aparitie a etnonimului vlach), In Törtnelmi Szernle", 1987-1988, nr. 4.p. 512-515. Intr-un izvor bizantin din Italia de sud, datind de la mijlocul sec. XI, apareun presbiter Dérnétrios 13Iakos. Izvorul nu este mentionat In Fontes.

PÜSPOKI, NAGY, PETER, Az Arpild-kori miseirlartels troll emlékei ès azok kribikajoaz ällamazervezèstöl a latárjrsig (lzvoarele scrise referitoare la tirguri de la formarea sta-tului la marea invazie Mara i critica lor), Ed. Madach, Budapesta, 1989, 206 p. Volumulface parte dintr-o lucrare mai mare care-si propune publicarca tuturor izvoarelor scrise (do-cumente, leg!, izvoare narative) referitoare la dezvoltarea tirgurilor I iarmaroacelor din Un-garia in epoca arpadiana precum i cercetarea problemei In lumina acestor izvoare. Sint pu-blicate fragmente, Insotite de ample comentarii, din 99 de documente, 10 capitole dc lege17 fragmente din cronici, descrieri geografice, interne si externe.

SCHREINER, PETER, Eine Obituarnoliz fiber eine Frühgeburt, In Jahrbuch der Oster-reichischen Byzantinistik", 39 Band, 1989, p. 209-216. Manuscrisul despre care este vorba(Codex Vaticanus Ottobonianus gr. 15), pe care autorul 11 dateaza In veacul al Xl-lea eaual XII-lea (nu al XIII-lea ori al X1V-lea cum s-a crezut pina in prezent), contine in final

o descrierc a Dunärii, care ar putca interesa si istoria romfineascd.TIUTIUNDJIEV, IVAN, Bälgarshata hronika ot XV v. i hronikata na vlaskiia n:onah

Mihall Moxa (1620 g. ) (Cronica bu)gar din secolul al XV-lea si cronica calugärului munteanMihail Moxa. 1620), in Istoriccski Pregled", XLIII, 1987, nr. 4, P. 68-77. Se face o corn-paratie (pe baza de fragmente asezate paralel pe dona coloane) intre Cronica anonimel bulgardin secolul al XV-lea Cronica lui Mihail Moxa din anul 1620.

III. ISTORIE MEDIEVALA

ANGIIELOV, PETAR, Bälgarskata srednovekovna diplomafiia (Diplomatia bulgarainedievala), Nauka i izkustvo, Sofia, 1988, 197 p. Lucrarea analizeaz diferitele aspecte alediplomatiei bulgare din perioada celor doua tarate bulgare medievale (681-1018; 1186-1396). Se abordeazil si activitatea diplomatica a primilor tart din dinastia Asanestilor.

ARMBRUSTER, ADOLF, Der Donau-Karpatenraum in der mittel-und westeuropäischenQuellen des 10- 16. Jahrhunderts. Eine historiographische Imagologie, Köln-Wien, Böhlau Verlag,1990, X + 309 P. (Studia Transylvanica. Erganzugsbände des Siebenbürgischen Archivs,17). Cercetare consacrata rellectarii spatiului carpato-dunarean si a romanilor in sursele apu-sene l central-europene In evul mediu timpuriu, In epoca constituirii statelor medievale ro-mânesti, In secolele XV si XVI (rec. In acest numar).

BACZKOWSKI, KRZYSZTOF, Paristwa Europg srodkowo-wschodniej wobec antylu-reckich projektów Innocentegi VIII (1484- 1492) (Statele Europei central-rasäritene, fatacu proiectele antiturcesti ale lui Inocentiu VIII, 1484-1492), Nasza Przeslosé. Studia zdziejów Koscio la i kultury Katolickiej w Polsce", 74, 1990, P. 207-235. Implicarea Polo-niei in politica de cruciata dupa cucerirca Chiliei si a Cetatii Albe de catre Baiazit II; si-tuatia cadrul general de politica cultural europeana al proiectelor de cruciatä.

BENDA, KALMAN, Gli Ungheresi di Moldavia (Csángók ) nei secoli XVI -XVI1,In Nuova Rivista Storica", LXXIII, 1989, nr. 5-6, p. 657-688. Problema ciangailor inoptica unui istoric ungur.

BERINDEI, MIHNEA, L'empire ottoman et la route moldave" avant la conquéte deChilia et Cetatea Alba (1484), in Journal of Turkish Studies", X, 1986 (Essays presentedto Halil Inalclk on his seventieth Birthday), P. 47-72.

BISKUP, MARIAN, Die Rivalität zwischen Jagiellonen und Habsburgern um die BO-mische und die Ungarische Krone im 15 hnd Aufang des 16 Jahrhunderts, In OsterreichischeOsthefte", 32, 1990, nr. 2, p. 65-81. Evolutia relatiilor Internationale In Europa centralIn functie de rivalitatea polono-habsburgica cu implicatii si In spatiul românesc.

BOJILOV, IVAN, Familiata na Asenevli (1186- 1460). Ghenealoghia i prosopografia.(Familia Asánestilor; 1186-1460. Genealogie i prosopografie), B.A.N., Sofia, 1985, 503 p.Cuprinde genealogia i prosopografia familiei Asánestilor. Principalele dona parti ale lucráriislut:

- Asánestii din Bulgaria (1186-1396);- Asnestii din Bizant (1280-1460).

(Rec. In Istoriceski Pregled", an. XLII, 1986, nr. 6, P. 77-81).CAZACU, MATEI, Les Valaques dans les Balkans occidentaur (Serbie, Cro-

afie, Albanie etc. ). La pax ottomanica (XVI" --XVIIeme siècles), in vol. Centre delude descivilisations de l'Europe centrale et du sud-est, Cahier no. 8, Les Aroumains, Inalco, Paris,1989, P. 79 - 93. Evolutia i statutul vlahilor din apusul Peninsulei Balcanice.

si

L

ti

1i

www.dacoromanica.ro


CAZACU, M. si A. DUMITRESCU, Guile dynastique el images motives en Moldavie auXITe siecle. importance des modeles serbes., In Cahicrs balkaniques", 15, 1990, p. 13-102.Efortul lui Stefan ccl Mare de a consolida idcea dinastica in Moldova si rolul rnedeluluislrbesc.

CIORANESCO, GEORGES, L'activité de Demetre Cantemir pendant la campagne russeen Ruse (1722), in .Cahiers du monde russe et soviétique", XXIX, 1988, nr. 2, p. 257-271. Activitatea politica i tiintified a fostului domn al Molclovei in thnpul campaniei rusein Transcaucazia.

DELUMEAU, JEAN, Naissance et affirmation de la Réforme, 5e edition, Presses Uni-versitaries de France, Paris, 1988, 415 p. (Nouvelle Clio, 30). Referiri si la Reforma in Tran-silvania.

. DIMITROV, BOJIDAR, Rusko-turskala Voina. 1877 - 1878. Hronika (Rzboiulru.o-ture din 1877-1878. Cronica), Nauka i izkustvo, Sofia, 1988, 156 p. Cuprinde o istorieIn date a razboiului ruso-româno-ture din 1877-1878.

DOUMERG, BERNARD, Les Venitiens a Tana (Azov) au xve siècle, In Cahlersdu monde russe et soviétique", XXVIII, 1987, nr. 1, p. 5-19. Referiri si la Moldova siCetatea Alba.

DUMITRIU-SNAGOV, I., La revolle des Roumains de Transylvanie en 1784. Contre-riforme tardive ei resistance nationale, in Revue d'histoirc écciesiastique", LXXXV, 1990,nr. 2, p. 322-333. Consideratii pe rnarginea manifestrilor de mentalitate colectiva in lega-tura cu niscoala lui IIoria, Closca si Crisan.

GIIENOV, T., 540 godini ot bitkata pri Varna (540 de ani de la batalla de la Varna),In Od Wisly do Maricy" (De la Vistula la Manta), Krakow, 1985, p. 191-198. Este oanaliza a bataliei de la -Varna (1444). Contine si referiri la participarea romanilor la accastabatilie. Semnalare in Bulgarian Historical Review", XI V, 1986, nr. 2, p. 122.

GJUZELEV, VASIL, Bulgarien und Byzanz im Streit um die Schwarzmeergeblete 1185-.104, In Jahrbuch der Osterreichisehen Byzantinistik", 36 Band, 1986, p. 207-217. Cade obicei in istoriografia bulgara, vlahii izvoarclor istorice referitoare la statul Asanestilor smIidentificali cu bulgarii.

GÜNDISCH, GUSTAV, Die Biicheret des Hermannstddler Raishern Jihannes Bayer,In Zeitschrift für Siebenbtirgische Landeskunde'.', 13, 1990, nr. 1, p. 23-34. Prezentaie abibliotecii unui demnitar sas din Sibiu cu preocupari carturaresti la sfirsitul secolului XVI.

GYÖRFFY, GYORGY, A magyarsag keleti elemei (Elementele orientale in structuraungurilor), Ed. Gondolat, Budapesta, 1990, 326 p. Volumul cuprinde o serie de studii maivechi si mai noi ale reputatului specialist privind raporturile ungurilor cu populatille rasári-tone (pecenegi, cumani, chazari). Semnalárn studiul deosebit de important, de mari proportiiprivind istoria pecenegilor.

HORVATH, ANDRAS PALOCZI, Pechenegs, Cumans, lasians. Steppe peoples inmedieval Hungary, Corvina, Budapest, 1989, 142 p. plansa. Rolul celor trei popoare inevolutia istorica i In civilizaia bazinului dunarean, inclusiv in spatiul romanesc.

JOVANKA KALIG, La region de Ras â l'époque byzantine, in vol. Geographic histo-pique du monde mediterranien, sous la direction d'Héléne Ahrwciler, Paris, 1988 (= Sena By-zantina Sorbonensia 7), p. 127-140. Studiul prezinta date istorice l arheologice recente errprivire la regiunea i Getatea Ras, centrul initial al statului sirbesc medieval, carula multeizvoare li spun Raska. O serie de informatii ale studiului, ca l toponimia regiunii, slat im-portante pentru istoria romanitätil sud-dunarene.

JORDANOV, IVAN, TAPKOVA-ZAIMOVA VASILKA: Quelques nouvelles donnéessur l'administration byzantine au Bas Danube (fin du Xe-Xle s.) (Date noi privind admi-nistratia bizantina la Dunarca de Jos sf. sec. X-sec. XI) In Géographie historique du mondeMéditerraneen, sous la direction d'Helene Ahrweiler, Paris, 1988 (= Série Byzantina Sorbo-nensia 7), p. 119-126. Termenul de Paradounavon" de la Anna Comnena ar desemna uni-tatea administrativä bizantina de la Dunare, reprezentlnd traducerea bulgarulul Podunavia",in vreme ce Paristrion" ar fi doar o denumire adjectivala i arhaizanta, poate chiar de va-loare mai generala.

Se sustine ci vestarhul Nestor era bulgar din Hlyricum". Attaliates aflrmä cá eraoriginar din Illyricum, ceea ce face ca originca etnica bulgara a personajului stl flo cea maiputin probabila, intruclt autorul respectiv ti cunosteit bine pe bulgari denumindu-i ca atareIn Istoria" sa, acolo unde e cazul.

KRISTO, GYULA, Az Anjou-kor luiborul (Rázboalele epocii AngevIne), Edit. Zrinyi,Budapesta, 1988, 296 p. Dup5. un volurn aparut In 1986, In care autorul a tratat problemelerazboaielor epoch, arpadiene, sInt cercetate acum campaniile intreprinse de Carol Robertsi de Ludovic de Anjou( ca i aspecte ale organizarli militare, armament, tipurl de campaniietc. Lucrarea constituie un instrument de lucru comod l necesar.

+

www.dacoromanica.ro

604 Buletin biblioqrafic 6

LJUBARSKIJ, JA.N., Der Kaiser als Mime. Zum Y'roblem der Gestalt des byzanti-nischen Kaisers Michael 111, In Jahrbuch der Osterreichischen Byzantinislik", 37, 1987,p. 39-50. Incercind sä explice irnaginea negativd pe care istoriografia bizantind a Idsat-ocif privire la ultimul reprezentant al dinastiei amoriene (in contrast cu imaginea pozitivd a luiVast le 1, intemcietorul dinastiei macedonene), studiul intercseazd Ipentru notiunca pseudo-cpiskopos", care apare si in documentele legate de Inceputurile organizdrii eclesiastice de patcritoriul Romäniei. Pentru acest termen, folosit si pentru o situatie din veacul al IX-lea,automl trimite la editia Migne, Patrologia Graeca, vol. 117, col. 144 A. Termenul nu trebuiedeci legat de conflictul dintre biserica bizantind i cca apuseand, ci de o situatie de neca-nonicitate a unui episcop.

MARCU, P. LIVIU, Formes de redistribution traditionnelles des terres dans les comma-nantes rurales roumaines In Ethnologie francaise", (Paris), XVII, 1987, nr. 2-3, p. 258-267. Sint prezentate organizarea in obstea sateascd, sistemul proprietfitii agrare si al luerd-rilor agricole, insistindu-se asupra formelor de Impiirtire sau (re-)distribuire a ptirninturilorintre membrii comunitAtilor rurale prin diverse metode aleatoare (v. tragerea la sorti) si per-petuarea acestor practici pind la sfirsitul secolului XIX.

MATANOV, H. si MIHNEVA, R., 01 Galipoli do Lepanto. Balkanite, Evropa i Os-manskoto naseslire. 1354-2571 g. (De la Galipoli la Lepanto. Balcanii, Europa si invazib.otomand. 1354-1571), Nauka i izkustvo, Sofia, 1988, 357 p. Cartea trateaz problemele le-gate de inaintarea otomand In Balcani si Europa centrald In anii 1354-1571. Se abordeazdsi evolutia relatiilor romäno-otomane in perioada respectiva. (Rec. in Istoriceski Pregled",an XLV, 1989, nr. 8, p. 88-91).

NASTUREL, PETER S. Les Valaques de l'espace bgzantin et bulgare jusqu' la eon-quay ottamane, In vol. Centre d'études des civilisatipns de l'Europe centrale et du sod-es!, Ca-hier no. 8, Les Aroumains, Paris, Maim, 1989, p. 45-78. Schitä de istorie a romanitätiisud-dundrene de la primele meirtiuni /And In vremea dominatiei otomane; date cu privire lacivilizatie, biscricd, etc.

NIKOLOVA, BISTRA, Svedeniia za otnoseniiata mejdu Bálgaria, Rim, Zapada i La-finskafa imperiia o starobillyarskata Knijnina (1X-XIV.v.) (Märturli privind relatiile dintreBulgaria, Roma, Occident si Imperiul latin In literatura bulgard veche. Secolele IX-XIV),In Istoriceski Pregled", XLIII, 1987, nr. 4, p. 54-67. Con line informatii cu privire la re-latiile Bulgariei cu lumea catolied (Roma, Occident si Irnperiul latin) In secolele IX-XIV.Se fac referiri si la activitatea primilor Asdnesti In aeeastk directie.

PALÖCZI HORVATH, ANDRAS, Besen yak jászok (Pecenegi, cumani,Edit.;Corvina, Budapesta, (1989), 124 p. Cartea, apärutä In cunoscuta colectie Hereditas, con-stituie o introducere In istoria popoarelor din ultimul val migrator. Este schitatá istoria lorpoliticd, limba, originea. Se insistd asupra importantei lor in regatul arpadian ca si asUpraaspectalor culturii materiale, a orgailizarii militare, a procesuhri de sedentarizare etc.

. MAJA, Die verbrannte Bibliothek des Marcus Fronius. Ein Baustein zurKulturgeschichte des siehenbargischslichsischen Bürgesturns im 17 Jahrhundest, in Zeitschiftfür SiobenbuyischP Landeskunde", 13, 1990, nr. 1, p. 35-38. Catalog de autori ale cdrorlucrdri s-au aflat in biblioteca unui cárturar sas brasovean din a doua jurnütate a sec. XVII.

. PHILIPPI MAJA, Die Biirrger von Kronstadt im 14und 15 Jahrhundert. Untersuehungenzur Geschichte und Sozialstucher einer Siebenbiirgischen Stadt im Mittelalter, Wien, 1986, 335 p.O analizá detaliatd a structurii sociale a orasului Brasov in evul mediu insotitil de o intere-santii evaluare demograficd.

POGHIRC, CICERONE, Rornanisation lingvisfique et culturelle dans les Balkans. Sur-vtvances et evolution, In vol. Centre d'étude des civilisations de l'Europe centrale et du Sud-est,Cahier no. 8, Les Aroumains, Paris, lnalco, 1989, p. 9-46. Consideratil cu privire la limba

caracteruLetnic al romanitätii sud-dundrene.POPESCU EMILIAN, Die Kirchliche Organisation der Provinz Scythia Minor vom

vierten.Wis ins sechste Jahrhundert, In Jahrbuch der Osterreichischen Byzantinistik", 38, Band,1988; 131,75-94. Studiul trateaza diverse aspeete privind episcopatele din regiune In perioadarespectiva, rolul important al crestinismului in romanizarea i asirnilarea populatiilor migra-toare, dar Mai ales In afirmarea romanitdtii orientate, a viitoarei sale identitSti etniceculturale,

-POPOV, ATANAS, Les Asenides ef la »Ville neuve" de Tarnovo, In Bulgarian His-torical Review", an XIII, 1985, nr. 2, p. 79-83. Sint prezentate vestigiile bisericestimAndStiresti ldsate de AsneSti li cartierul- ,,Noviiat grad" (Orasul nou) din Tirnovo.

ORISOS A. The Vlachs of Larissa in the loth Century, in' Byzantinoslivica" 51, 1990,nr..2,. 202-207. La baza acestui studiu s-a aflat textul unei comunicki prezentate la Al23-lea Simpozion de primdvard dé la Birmingham (18-21 martie 1989). Anton] constatäde la inceput CS semnificatia vlahilor pentru istoria Thessaliei este evidentd de la sine, in

. lamok,

li

pi

0.

www.dacoromanica.ro

7 Buletin bibliografic

uncle sate thessaliote chiar i astdzi oamenii vorbesc In primul rind limba vlahd". Aspectuladus in discutie este lnsd, dcosebit de interesant si nu a fost exploatat pind acum de careistoriografia romând: Achillius nu este cunoscutul erou homeric.

SAVIDDES, ALEXIS G. K., 01 Komanoi (Kumanoi Kai to Bizan lino 11 os-I3 os ai.,rn.X.) (Cumanii si Bizantul In sec. 11-13 dupd Christos), in Byrantina", 13, 1985, nr. 2,p. 937-955. Cooperarea militard a cumanilor cu viahil i bulgarii cclui de al doika larat.

SENGA, TORU, Bé la királygi bolgár, Izaticsi s osztrdk hadjáratailwz (Despre campanifielui Bela rex junior in Bulgaria Italia si Austria), in Századok", 122, 1988, nr. 1-2, P. 36-51. Se incearc stabilirea cronologiei campaniilor organizate de Bela rex luntor In Bulgaria(1228), Italiei (1230 si 1232) si Austria (1231), pc baza noilor date oferite de un documental regelui Bela IV din 1235.

SENYK, SOPHIA, The Ukrainian Church and Latinization, in Orientalia ChristianaI criodica", 56, 1990, nr. 1, p. 165-187. E diseutat l pozitia lui Petru Movilá fatii decurentul latinizant.

SOULIS, G., Thessaliki Vlahia (Via hia thesaliotd), in Tbessaliko Imerologio", 15,1989, p. 13-15. Limitele teritoriale ale unitatil administrative a Vlaliiei thesaliote in sec.12 13.

SPIRIDONAKIS, BASILE G., Grecs, occidentaux el Tures de 1054 d 1453: qualresiecles d'hisloire de relations iblernationales. Thessaloniki, Institute for Balkan .Studies, 1990,291 p. Cartea cuprinde referinte si la români si tdrile române.

SZEKELY, GYORGY, Egg elfeledell rellegés: A mdsoditc tatárjárás a maggar Wrtenelihagyomcmyokbara es az egyelemes összefüggésekben (0 spairnd uitatd: A doua invazie tâtarâin traditia istoricá maghiard si In conexiunile universale), in Szazadok", 122, 1988, tit. 1-2,p. 52-88. Sint studiate relatiile lui Ladislau IV cu curnanii si tútarii, conflictele acestuia cuclerul superior si o parte a nobilimii. Rolul curnanilor in Ungaria conflicteie i rázvrittirilelor din 1280 si 1282. Rolul lor In chemarea tatarilor In anul 1283.

THEODORIDIS, D. Theognostos Melissenis Kalepan von Mesopotamia, 14 .Ilymn-tinishe Zeitschrift" 78, 1985, nr. 2, p. 363-364. Catepanatul Mesopotamiei, de unde provine

descris aici si datat in sec. XI, se afla in partea de rdsilsirt a Imperiulul bizantin,nu la Dundrea de Jos, cum sustinuse N. Oikonomides, Les listes de préséance byzantines desiXe et Xe sicles, Paris, 1972, p. 354. Trebuie precizat cil Oikonomides avusese in vedere oMesopotarnie a Apusului" (tiis Dysecis) cind sustinuse acest fapt, nu Mesopotamia rásáriteand,detaliu pe care D. Th. 11 trece cu vederca.

ASILEVA, ANI DANCEVA, Vdzobnoviavane I ukrepvane na balgarskata ddriaoa(11S6-1197). (Restaurarea si consolidarea statului bulgar. 1186-1197), in Istoriceski Preg-led", XLI, 1985, nr. 9-10, p. 37-53. Trateazil istoria Irnperiului romilno-bulgar (celul de-aldoilea tarat bulgar) In tirripul domniei primilor doi membri al dinastiel AsilnestIlor (Petrusi Asan).

IV. ISTORIE MODERNA

* * *. East Central European Society and the Balkans Wars, In colectia War and So-ciety in .East Central Europe, vol. XVIII, New York, 1987, 434 p. Culegere de studli ce Isipropune 55 analizeze operatiunile militare In timpul rdzboaielor balcanice si dezvoltarèa so-cietiAtii central rilsdritene. (Cuprinde un capitol decticat societtii, econortiei i diplomatieiRonidnici in 1912-1913).

* * *, Osvobojclenteto na Balgartia. Korespondenfii i materiali na rusktia peceat (1870-1519). Tons I. (Eliberarea Bulgarici. Corcspondente si materiale din presa rusd. 1876 1879).Selectie, introducerc si note de E. Bujaski, Vol. I, Nauka i izkustvo, Sofia, 1988. Lucrareaprezintd ecourile produse In presa rusil de evenimeutele din ultimii ani ai luptei 13ulgarieipcntru eliberarea de sub stdpinirea otomand (1876-1879). Primul volum se ocupil dc ccou-rile produse In presa rusil de riiscoala bulgar din aprilic 1876. Se oferd si date privitoarela politica balcanied a Rornâniei in perioada respectivá si la activitatea desfasuratil pe teri-toriul tdrii noastre de edtre luptátorii bulgari pentru eliberare nationald. (Rec. In IstoriceskiPregled, XLVI, 1990, nr. 2, p. 100-102).

* * *, Mejdunarodnicotnosenlia na Balkanah (1956 1878.gg ), Nauka, Moskva, 1986,4t6 p. (Redactor responsabil: y. N. Vinogradov). Lucrarea analizeazd situatia din Balcanipolitica 'marilor puteri In accasl regiune. de la sfirsitul Rzboiuluf Crimeei (1853-1856)pipit la incheicrea Rázboiului ruso-ronadno-ture din 1877-1878. (Rec. in Istoriceski Pregled",an XLIII, 1987, nr. 6, P. 87-89).

a .1877-'1983* *, 110 Jahr'der Wiederrichtung des Bulgarisrben Staales. (Hrsg. K.-DGrothusen), Sildosteuropa-Studle 44, Sildosteuropa Gesellsebaft, Munchen, 1980! 188 p.

e05

MOM"

li

-www.dacoromanica.ro


Culegere euprinzind 12 studii realizate de Istorid din Bulgaria (6), R.F.G. (5) si Alarm Bri-tank (1). Se refer la razbolul ruso-romano-turc din 1877-1878 (ce a dus la eliberarea Bul-garia' (le sub stapinirea otomana), precum si la restaurarea i consolidarea statului bit/gardupfl acest conflict armat. Se fac referiri si la participarea Romfiniei la razboitil sus-mentional.(Rec. In Istoriceski Pregled", XLVI, 1990, nr. 10, p. 77-78).

BARBOLOV, GHEORGHI, 1?usko-lurskala osvobodilalna voina i Rumaniia prez 1877-1878 g. (Razboiul ruso-turc de ehberare si Romania 1877-1878), Narodna prosveta, Sofia, 1987,180 p. Luerarea prezinta actiunile politice si militare Intreprinse de Romania In prcajma si intimpul razboiului ruso-romano-turc din 1877-1878. (Recenzic in Istoriceski Pregled", anXLVI, 1990, nr. 4, p. 91 93).

BARBOLOV, GI IEOR GI I I, Parvala ruska revoliufiia i vastanieto na sclianite y 1lumniiaprez 1907 g. (Prima revolutie rasa 5i rascoala taranilor din Romania din anul 1907), In Is-toxiceski Pregled", XLII, 1986, nr. 11, p. 16-31. Articolul analizeaza rscoala taranilor romanidin 1907 si asa-zisele influente exercitate de prima revolutie rusa asupra acesteia.

DELIVANIS D.J., Maritime War and Trade in Southeastern Europe, 1740- 1920:The Case 0 France, in vol. War and Society in East Central Europe, vol. XXIII, SoutheastEuropean Maritime Commerce and Naval Policies from llw Mid - Eighteesith Century to 1914,Colorado, New .Jersey, 1988, p. 35-45.

DIIIAM, M.A., Besarabskile balgari n Parvala ruska revolufiia (Bulgarii din Basarabiain prima revolutic rusa), in Istoriceski Pregled", XLI, 1985, nr. 3, p. 51-59. Trateazil activi-tatea antitarista desfasurata de o parte a bulgarilor din sudul Basarabiei in limpid priinci re-volutii ruse (1905-1907).

D.JUVARA, NEAGU, La diaspora aroumaine aux XVIIIime el XIXime siéeles, in 1-o1.Centre d'etude des civilisations de l'Europe centrate el du Sud-est, Cahier no. 8, Les Aroumains,Mateo, Paris, 1984, p. 95-127. Prezentare a eauzelor i directiflor dispersarii aromnilor si arolului lor in Serbia, Austria, l'ngaria, Transilvania, Moldova si Tara Romancasca.

KIRANDIN, CATHERINE, Les avatars du roumanisme, in Centre d'etudes des ci-vilisations de l'Europe centrale et du sud-cst", Collier no. 1, Paris, hialco, 1983, p. 43 52.Consideratii asupra afirmarii constiintei nationale romanesti si a receptrii ei in Europa se-colului al XIX-lca.

DURANDIN, CATHERINE, Révolution a la francaise ou la russe, Polonais, Rournarnsel Russes au X1Xe siécle, Presses Universitaires de France, Paris, 1989, 349 p. Unlit din capitoleleluerarii e dedicat romanilor in ajunul si In timpul revolutici din 1848 si influcntel franceze asuprarevolutionarilor romani.

ENEPEKIDES, POLYCLIONIS K., Josef Strygouski's Ungedruckles Ms. aus dern Jahre1988 Ober den Heiligen Berg Athos, in Balkan Studies", 27, 1986, nr. 2, p. 105-127. Sintmentionati si vlahii (romanii) de la Athos la data intocinirii memoriului.

FABRE, GILBERT, Costache Negruzzi ou l'ecriture impossible de l'histoire, in Centred'études des civilisations de l'Europe centrale et du Sud-est, Cahier no. 4, Mateo, Paris, 19St,p. 111-120. Trecutul romanesc, indeosebi secolul XVI, ea model al literaturii secolului XIX.

FLORESCIT, RR., The Russo-Turkish War of 1877-78. Diplomatic and MilitaryPreparations, In War and Society in East Central Europe, 17, New York, 1985, p. 93-10-1.Este o prezentare a pregatirilor diplomatice i militare din preajma razboiului ruso-romano-turedin 1877-1878. Se fac referiri si la pregatirile Romaniei In vederea aceslui razboi. (Semnalarein Bulgarian Historical Review", XIV, 1986, nr. 4, p. 94).

GU IDA, FRANCESCO, La Bulgaria della guerra di liberazione sino al traltalo di Nenilly(1877 1919). Testimonianze italiane, Roma, 1984, 323 p. Cartea prezintti istoria BulgariciIn anii 1877-1919 pe baza unor izvoare italienc de epoca. Se ofera 51 o scrie de informal iicu privire la relatiile romano-buigare in perioada respectiva. (Rec. In Istoriceski Pregled',au XLIH, 1987, nr. 8, p. 114-116).

IMEV, BORIS, Deislvia i boen pat na celata na 7'anio Sloianov prez 15 76 g. (Actiunile5i (lemma de luptá al cetei lui Tanio Stoianov in anul 1876), In Istoriceski Pregled", XLII,1986, nr. 2, p. 52-68. Analizeaza actiunile de luptii armata antiotomana intreprinse de ceata luiTanio Stolanov. Aceasta a trecut Dunarca pc la Oltenita in mai 1876 si a luptat in regiuneaRazgrad, unde a fost clistrusá In cele din urma de armata otomana. Se subliniaza legturadintre actiunile acestei cete si cele ale cetei conduse de Ilristo Botev. Ambele au pornit lalupta dé pc teritoriul Rol/311'31cl si au avut sprijinul discret al autoritatilor române.

KARPAT, KEMAL II., The Crimean Emigration of 1856- 1862 and the Settlement andUrbate Development of Dobruca, in vol. Passé turco-tatar, présent soviétique. Eludes WalesAlciandre Bennigsen, publies par Ch. Lemercier-Qualquejay, G. Veinstein, S.E. Wimbush,Louvain-Paris, 1986, p. 275-206. Emigrarea unei parti a populatiei islamice din Crimea In Do-brogea ca urmare a politich gavernului tarist de rusificare a regiimii din considercnte strategice ;conseCinta economice demografice In Dobrogea.

ä

l

a

www.dacoromanica.ro


KONDAREV, NIKOLA, Oste za sdstesivuvaneto na I3.R.T.K. Bukurest do mai 1872q. (N.oi informatii privind existenta Comitetului Revolutionar Central Bulgar de la BucurestiInainte de luna mai 1872), in Istoriceski Pregled", an XLIII, 1987, nr. 9, p. 92-91. Cuprindestiri desprc existenta i activitatea acestui organ suprem de conducere al miscaril revolutionaretat !gam de eliberare nationala, cu sediul In capitala Romanic], Inainte de luna mai 1872.

MALGORZATA, WILLAUME, Les coruptions de la nation el de la nationalité chez lesRoumains el les Polonais avant 1848, in Centre d'elude et de civilisation de l'Europe centraleel du sud-est, Cattier no. 4, Paris, Inalco, 1986, p. 9-21. Evolutia celor doua concepte de natlune,

nationalitate in cilia politic romaneasca In sec. XVIII- XIX.MARKOV, GHEORGHI, Bálgaria y Balkanskiia scliuz sreqiu Osmanskaht imperiia.

1912- 1913 (Bulgaria in Alianta bakanic Impotriva Itnperiului otoman. 1912-1913), Naukai izkustovo, Sofia, 1989, 457 p. Lucrarca prezinta situatia Bulgariei In preajma si In timpul pri-mului razboi balcanic (1912-1913), Ca parte a aliantei statelor balcanice Impotriva Imperiuluiotoman. Un capitol al lucrárii este dedicat politicii Rornaniei In Balcani in perioada mentionata.(Rec. in Istoriceski Pregled", an XLVI, 1990, nr. 1, p. 90-92).

MICIIEL, ANTOINE, Louis XV, Fayard, Paris, 1989, 1019 p. Biografie a regelui Ludo-vic XV ; Prezinta si raporturile Frantci cu celelalte Mari Puteri ; este mentionata ocupatia ru-sensed in Moldova si Valahia in urnia razboiului ruso-turc dintre 1768-1774.

MÓCSY, ISTVAN, I., The Effects or World War. I. The Uprooted : HungarianRefugees and thei Impact on Hungary's Domestic Policies, 1918-1921, Columbia UniversityPress, New York, 1983, XIII +252 p. (East European Monographs, CXLVII). Situatia populatieiref ugiate in Ungaria din teritoriile pierdute de regat In urma primului rizboi mondial si evolutiaPolitica a tarii dupil pacea de la Versailles.

PELYACIL ISTVAN, Egy elmulasztoil várostrom tanulsdgai (Az aradi oar ostroma"I 19 janutirjúbau ), (Invtämintele unui asediu nerealizat. Asediul" cetiltil Aradului in lanua-rie 1848), In Acta Historica", Szeged, LXXXVIII, 1989, p. 3-21. Sint studiate cauzele poli-tico-militare care au determinat nerealizarea asediulul cetatii Aradului de catre armata revolu-tionar maghiara. Sint. publicate o seric de scrisori din corespondenta generalilor cu guvernulrevolutionar.

PEYFUSS, MAX DEMETER, Les Aroumains â l're des nalionalismes balkaniques, invol. Centre d'études des civilisations de l'Europe centrale el du sud-est, Cahier nr. 8, Les Arou-n ains, Inalco, Paris, 1984, p. 129-149. Evolutia problemei aromane In secolul XIX, rolul luiApostol Milrgilrit in consolidarea constiintei de sine a aromiluilor i perspectivele acestei ramuri

romanit Atli rasritene.PISAIIEV, 1.A., Velikie derjavt i Balkant nakanune pervoi mirovoi uoini (Marne puteri

Ilakanii in preajma prirnului razboi mondial), Nauka, Moskva, 1985, 285 p. Politica marilorputeri In Balcani in ajunul izbucnirii primului rilzboi mondial. Sc abordeaza i raporturile Roma-nic] cu marile puteri in acca perioad. (Semnalare in Bulgarian Historical Review, an XIV,1986, nr. 4, p. 94).

POPOV, JEKO, Tárkovno nalionalnite borbi na balgarile ot Severna Dobrudja (1878-1912 g.) (Luptele ecleziastico-nationale ale bulgarilor din Dobrogea de nord. 1878-1912), InIstoriceski Pregled", XLV, 1989, nr. 12, p. 19-33. Contine informatii despre sltuatia bulgari-lor din Dobrogea de nord (judetele Constanta si Tulcea) In anii 1878-1912.

POPOVIC, ALEXANDRE, Quelques renseignements concernani les écoles turco-latares dela Dobroudja roumaine pendant la période post-oitomane, In vol. Passé turco-talar, présent soviéti-qi e. Éludes orreries â Alexandre Bennigsen, publiés par Ch. Lemenier-Quelquejay, G. Veinstein,S.E. Wimbush, Louvain-Paris, 1986, p. 307-316. Date cu privire la invatantIntul In mediul turc

taar din Dobrogea in intervalul 1878-1944.RADULESCU-ZONER, SERBAN, Die Rationale Bewegung als Faktor der Enturcklung

der polilischen Lage in Sadesteuropa, in vol. Europa um 1900. Texte eines Kolloquiums. Ileraus-gegeben von Fritz Klein (Berlin) und Karl Otmar von Aretin (Nlainz), Akademie-Verlag, Berlin,1989, p. 249-263. Articolul prezintil evolutia complexa si uncori contradictorie a miscürilornationale ale popoarelor balcanice (greci, bulgari, slrbo-croati, romfini), intr-o perioada cindRusia Austro-Ungaria actionau convergent pentru mentinerea statu-quo-ului politic In zona.

TRAIKOV, VESELIN si JECEV, NIKOLAI, Bdlgarskata einigratita u Rumilniia. XIVu. 1878 (Emigratia bulgara In Romania. Secolul X1V-1878), Nauka i izkustvo, Sofia, 1987,387 p. Cartea trateaza problema emigrarii bulgarilor In Romania In perioada susmentionat,lyceum si conlributia adus de cmigrantii bulgari la dezvoltarea economica, culturalfi I &Uticaa poporului roman. (Reeenzie In Istoriceski Pregled", an XLIV, 1988, nr. 4, p. 90-92).

VINOGRADO V, V.N., Velikobrilania i Balkant : ot Venskogo Kongressa do ICrlmskoiVoinl, Moskva, 1985, 336,p. Cartea trateaz politica britanica In Balcani ))i principalcle problemeale acestei regiuni In perioada 1815-1856. (Rec. In Lstoriceski Pregled", an Xf.II, 1986, nr. 3,p. 85 -88).

si

si

v

asi

yi

www.dacoromanica.ro

603 Bulc.tin bibliografic 10

V. ISTORIE CONTEMPORANA* * * ,.,Ilejdunarodni ólnoseniia na Balkanita. 1918- 1939. (Istoriografski izsledvania ).

(Relatii internationale in Balcani. 1918-1939. Cercetri istoriografice), B.A.N., Sofia, 1984,164 p., (Seria Balkani", nr. 6). Contine 10 articole (scrise de cercettiori bulgari) privindmodal cum este tratatá aceastá problemä in istoriografiile lárilor din sud-estul i estulEuropel (Rec. in Istoriceski Pregled", an XLI, 1985, nr. 3, p. 76-79).

* * Spring in Winter. The 1989 revolutions. Preface by Vaelav Havel, Gnyn Prins,editor, Manchester and New York, Manchester University Press, 1990, 252 p. Capitolul byRomania could not avoid Bloodshed? de Jonathan Eyal analizeaz cazul special al Romaniei Incadrul statelor cu regimuri comuniste din Europa centra1-r5sariteaná particuhirismele îiiltur5 de la putere a comunismului In functie de aceste träststuri distinctive.

, ,The Tragic Plight or a Border Area : Basarabia and Bucovina, editata de MARIAMANOLIP-MANEA, Los Angeles, 1983, 280 p. Culegere de studii care Ii propune s5 fie opledoarie argumentalü pentru drepturile scculare ale nallunii romfine din teritoriile dintre Prul

Nistru".ANCEV, STEFAN, Thilyarskala Komunisliceska Parilia i dobrudjanskiial vöpros (1919 ,

192.3 g.) (Partidul Gomunist Bulgar i problema Dobrogei. 1919-1923), in lstoriceski l'regled'XLVI, 1990, nr. 6, p. 34 47. Se prezinl5 pozitia Partidului Comunist Bulgar fatti de apartenentastatald a Dobro gei in anii 1919-1923. Se subliniazd eforturile depuse de acest partid In perioadarespeetivii pentru anexarea la Bulgaria a intregului teriloriu al Dobrogei, sau cel pulin, a part iisudice a acestcia (Cadrilaterul)

ANNEL I UTE GABANYI, Ausreise anspruch gegen völker rechtliche AnerkennurigRumiinien und die Bundesrepublik Deutschland in Unpertige Nachbarschaften. Die Staaten Osteuro-pas und die Bundesp republik Deutschland editat de Ottmar Nikola Iloberl, Hans Ilecker, Essen,1989, (p. 69-90). Studiu care alilluri dc alte 10 isi propune sií analizeze relatiile economiee alR.F.,Germania cu Rösaritul Europei, respectiv eu tarile socialiste, tratate dincolo de diferentelepolitiee ea parteneri de schimburi economice si culturale.

BACOV, MIHAELA, Entre acculturation el assimilation: les Aroumains au XXe sièrk,In vol. Centre d'eludes des civilisations de l'Europe emirate el du sud-est,- Cahier no. 8, LcsAronmains, Inalco, Paris, 1989, p. 151-165. Problema raporturilor actuate .dintre aromamsi popoarele in mijlocul cardra tritiesc.

BALOGII, JULIA. A ronuin kormányzat iskola politikája Erdelyben 191,5- 194 ),(Po/itica scolar5 a guvernArii romanesti in Transilvania, 1918-1940), In Tortènelmi Sztmle",1987-1988, Pr. 3, p. 267-294. Articolul analizeazá situatia inN ht5mintului minorittilotdin Transilvania folosind presa, manualele, date statislice, procese verbale ale scdintelor. par-lamentului, legea inviltsiniintului, etc.

BERGSCHICKER,. HEINZ, Der zweite Wellkrieg: eine Chronik in Bildern, Milihir-verlag, Berlin, 1987, 517 p. Sint prezentate imagini foto ale marii conflagratii mondiale intrccare si docum ente foto&rafice inedite eu privire la Romania.

BRUNNER, GEORG, Determinanten der IV estpolilik der Kommunistisch regierten StaalenSiidesteuropas, in Balkan Studies" 27, 1986, 2, p. 139-156. Obsen a GI en pri» ire la politicaexfernii a regimului comunist din Romania.

CRAVERI, RAIMONDO, L'invasione sovietica dell'Europa e la Resistenza, Guida Edi-tori 1986, 94 n. Expansiunea sovietici In Europa si formde de rezistent ale Oed-dentUlui.si ale statelor ocupate.

.EISENIIOWER, DAVID, Eisenhower at War. 1913-194j, Random House, New-York,XXVIi ± 979 p. Heferini la ofensiva sodeticti in directia Romaniei in 1943 si 1944 la situaliapolitic5 a Ishii in cadrul negocierilor interaliate si la dictatul lui Visinski, care a impus laconducerca guvernului roman. pe Petru Groza.

. GIBERT, TROND, Romania: Will history repeal itself? In Current history", 89. 1990,nr. 551, p. 409 .412 si 431 433. Consideratii asupra evolutiei si perspectivelor Bomaniei ostceausiste.

. GIURESCU, DINU, 'The razing of Romania's past, A project of the ríress FoundationEuropean Preservation Program of the World Monuments Found, World Monuments FoUnd,New York, U.S. ICOMOS United States Committee International Council cm Monument.,and .Sites, Washington,. D.C., 1989, 68 p. Lu,crarea este o evocare a celor mai aloroase tra-ditii Rshitectonicc rurale si urbane rom5nesti,dar i o condamnare a genocidului hltural sa-Nirsit de dictatura corNunisti prin modernizfirile" urbanistice, demolarea bisericilor si ..sis-teastizarea teritoriali", In rapt distrugerca und treind din satcle romanesti.

GUNEV, G: *Si ILCEV; J., 1/ in:5ton Churchill i Bolkanile (Winston Churchill si Bal-eanii), otecestveifia Front, Sofia, 19/39, 275 p. Luctarea lprezinti pozitia lui WinstonChaehill fat de probleniele Balcanilôr i politica Maii Britanii In ad astA regime 'in anis1940 1945.

,

al

,

1111.63

www.dacoromanica.ro


De asemenea, se abordcaz J situatia Romania, pe plan intern s international Intimpul celui de-al doilea razboi mondial. (Rec. in Istoricesifi Pregled", XL\ J, 1990, nr. 7,p 8.6-88). -

'GAUTHIER, YVES, Lb arise mondiale. Du chac pétrolier et nos jours, Bruxelles, Edi-tions Complexe, 1989, 400 p. Crizcle petroliere (1973-1988) si consecintele acestora asuprarelá'fiflor 'est-vest si nord-suct.

GRAFFY, 'JULIAN; HOSKING, GEOFFREY A., Culture and the media in the USSRtoday, Macmillan in association with the School of Slavonic and East European Studies,University of London, London, 1989, 168 p. Sint relatate cfectele percstroikäi i politicil . deglasnost Ipentru presa, literatura, televiziunea, cinematografia, teatrul si muziea din URSS.Este amintita publicarea completa, in serial, a romanului lui G. Orwell, 1984, in ziarul mol-dovenese in limba rasa Codrii" din Chisinau.

IIEN, CHRISTIAN si LEONARD, JACQUES, L'Europe, 2e édition, La -Décou.verte,Paris, 1989, 123 p. 0 imagine de ansamblu a Cornunitatii Economice Europene '(organizare,buget, sistem economic, cooperare intre membrii, politica economica comunä).'Reftritor larelatille C.E.E. cu Romania se arata existenta unui acord comercial nonpreferential (ea siChina), deel Uil tratament -mal putin favorabi).

HRISTOV, IIRISTO A., Bdlgaria, Balkanite i mired. 1919 (Bulgaria, Balcanil i pacca.1919), Nauka i izkustvo, Sofia, 1984, 872 p. Cartea analizeaza situalia interna i internatio-nala a Bulgariei la el'irsitul primului razboi mondial, participarea acestei täri la Conferinta depace de la Paris si hotarlrile tratatului de la Neuilly (1919).

Printre altele,.se abordeaza si problema Cadrilaterului. (Rec. in .,Istoriceski PregkC,an XL1, 1985, nr. 12, p. 86-89).

1SAEVA, 0.N;, Balkanskaia politika Bolgarii (1923-1931 godi) (PoliticA balcanicti aBulgaria. 4923-1931), In Slavianskii Sbornik", Saratov, 1983, nr. 3, p. 15-28. Se arm-lizeaza politica dusa de Bulgaria In Balcani In anii 1923-1931. Sint prezentate si relatillerornano-billgare in perioada respectiva. (Semnalare in Bulgarian Ilistorical Review", anXIV, 1986,nr. 4, p. 94).

'LEWIN, MOSHE, La graride mutalort sovielique, traduit par William Desmond, .dit.La Découverte; Paris, 1089, 204 p. (titlul primci editii: The Gorbahev Phenomen. A histo-rical interpretation, Berkeley, The Regents of the University -0 California, 19881. Autortil iaIn disentie cariireristicilc evolutiei economice, sociale, oliticc, morale, culturale, stiintificeideologice, mentale sf ale opiniei publice din U.R.S.S., contiderind actuala stare de lucruridin stattil sovietic Sipozitia sa internationaM ca fiind o eontecint i a acumularilor si tihnsfor-mrila societätii sovietiee.

-LUPAN, N1COLAE, Paclul germano-sovietic din 1.930. Le racte. germano-sovielique1930, Edit: -Nistru, Brirxelles, 1989, 183 p. Colocviu românesc pc aceasfa problematicä :des-fiisurat la 'Paris, simbata; 24 iunie 1989.

LUPAN, N1COLAE, La Roumania - victime de l'exl ansionnisme russe. Edit. Nistru,Bruxelles, 1988, 211 p. 0 antologie de studii si fragmarte din lluerilri publicate deja si con-sacratc istoliel raporturilor rornáno-ruse.

MAClIE; A. L., The Trirco-Soviet Talks of September-Oelober 1939: a secret ÓermonRamp!, t.ri Balkan Studies", 26,1985, no. 2, p. 431-492. Efortul Germaniei de a subrnina;prin intermediul Turcici garantiile acordate de Fran% si Anglia, României i Greciel. Anexado curnen tare .

POLANYI, KARL, La grande transformation. Aux origines politiques de noire /amts.Traduit de l'anglais par Catherine Malamond et Maurice Angeno, Gallimarcl, Paris, 1989(editia printeps 1944), XX -I- 419 p. Prezentind evolutia sistemului capitalist mondial, autorulIinsereazd eiteva Stiri clespre reforma agraril (1918) din -Romania, considerata ca revolulie"in contrast eu contraievolutia" din 1926: - instaurarea unui regirn autoritar" - afirmatiecc o considerfim neintrinelata, precum i despre finaltiele si stabilizarea monetara (1920-'30)din Romania.

FRITZ, PAL, Emlairat tiirtMdi valösclg. Hovg Andras vissza ernIkerseinek falgabmu(Memorii i adevarul istoric In Iumina menioriilor lui liovy Andras), in Századok", 121,1987, nr...2-3, p. 255-298.2'La Amdemia ungara se pastreaza memoriile, in 6 vol., ale di-plomatului liovy Andras. Este analizatä activilatea lui in anii '20 ai secolului nostru, duda fost In inishine sl la Bucuresti. Cu aceasta ocazie s-a cteupat in mod special de problemeleTransilVaniei.:

RUPN1K, JACQUES, The' other Europe, Pantheon Books, New York, 1989, 292 p.Luerarea cuprinde i ánalize ale instalarii la putere a comunismului In Romania, inclusivuncle referinte l manifestarile ideologice ale regimului in domeniul istoriografid.

- SERVAN-SCHREIBER, JEAN-JACQUES; Le choix des juifs; Bernard Grasset, Paris,198 , 258 p. 0 istorie contemporana a evralor si a statului lor national, Israel; intr-o anes5

dc

. .

air

www.dacoromanica.ro


a volumului este repretentata riispindirea evreilor In lumea Intreaga (pentru Romania numrultor este apreciat la 100.000).

SMITH, GADDIS, American Diplomacy during the Second World War, second edition,A fred A. Knopf, New York, 1985. Cuprinde referiri $ i la pozitia Romanici la sfIrsitul celui

- al dace rilzboi mondial.SPANIER, JOHN, American Foreign Policy since World War II, eleventh edition,

Washington I). C., A Division of Congressional Quarterly Inc., 1988, XV -F 410 p. 0 sin-te7.1 a istoriei relatiilor externe postbelice ale S.U.A.; Referiri multiple la Romania - caaliatii a francezilor, ca tard -satelit a URSS, ca fostd aliatd a Germaniei (tratatul de pace1917); rnentionarea politicii externe a Romemiei ca independentd de Moscova (1968);

THOM, FRANCOISE, Le moment Gorbatchoo, Hachette, Paris, 1989, 282 p. Impor-tan ta politicii perestroikdi i glasnosti-ului a URSS i influenta sa asupra politicii internalionalede dupil 1985; impactul acestei politici asupra evolutiei statelor est europene.

TISMANEANU, VLADIMIR, Personal Paver and Political Crisis in Romania, In Go-.vernment and Opposition. A Journal of Comparative Politics", 24, spring 1989, nr. 2, p. 177-198. Prezintii evolutia regimului comunist din Romania de la inceputul anilor '60 pina in1989 si treptata Intarire a puterii personale a clanului Ceausescu. Evidentiazil generalizareaemultumirii Impotriva politicii lui Ceausescu si discuta posibilitiîilc realizdrii unei reförme In

cadrul sistemului, de care o coalitie de activisti de partid, tchnocrati I intelectuali liherali.VEKOV, ANGHEL, Krfislin Rakovski - viden reooliulionar-intertnaflonalist (Cristian

Ilakovski - eminent revolutionar internationalist), In Istoriceski Pregled", XLV,. 1989,Ir. 1, p. 5-17. Cuprinde o prezentare a victli i activitätii lui Cristian Rakovski (1873-1941),

unal dintre conducatorii rnisciirii socialiste si comuniste romanesti i internationale.WOLTON, TIIIERRY, Le K.G.B. en France, Editions Grasset Fasquelle, Paris,

1986, 511 p. Trateaza imphearea Securitiitii romane In spionajul K.G.13.-ului in Occident;a )ordeazii aspecte ale politicii externe a Romaniei comuniste.

WOLTON, TH1ERRY, Les écuries tie la Ve, Bernard Grasset, Paris, 1989, .321 p.Insestigatiile asupra unor afaceri scandaloase ale celci de-a V° Republici France= dezva-luiew i scnzationale implicatii roinancsti: un evrcu hasarabean Joseph Joanoviei (1905-1965) - escroc, colaborationist, agent Cominternist devenit miliardar; si Gustav Pordeh -agent de influentá al servicillor secrete romane, apoi agent clublu, amestecat In cele maiInalte cercuri politice franceze, ba mai mult, deputat in Parlamentul European (1984).

ZACII KRISTA, Agrar sozialer Wandel in Rumanien und Jugoslawien als Beispieleiner Modernisterung in Siidosleuropa (1918-1980), In Jahrbücher für Geschichte Osteuropas",vol. XXXVII, 1989, nr. 1, p. 504-529. Un studiu comparat cc prezintil problema agrard capc o component:1 a dezvoltäril si modernizärii societiitii din Romania si Jugoslavia si eape un element de bazd al politicii interne. Se prezintd diferitele lneercarl de reforma agrara,de la Improprietärire pinil la cooperativizare, cu principalele lot aspecte pozttive ;A negative.

VI. ISTORIOGRAFIE, .5TIIN1'E AUXILIARE

DELETANT, DENNIS, Rewriting the past: trends in contemporary Romanian. historio-ry apha, In Ethnic and racial studies", XIV, 1991, nr. 1, p. 64-86. Reinterpretarea istorieiloinanesti In epoca regimului comunist eu speciald prhire asupra doctrinei fascice si a ro-lutui lui Hie Ceausescu In sustinerea ei.

VII. BIOGRAFII

BALAN, IOANICHIE, hiersrnoine, Vies des moines en Moldavie, traduites du roumainpar le P. Nicolas Steinhardt, Editions de Chevetogne, Belgique, 1986, 134 p. Culegere detexte referitoare la via [a monahald In Romania.

LUPAN, NICOLAE, Alexandru Cristescu - erou i martir. La 30 de ant de la motwle,Edit. Nistru, Bruxelles, 1987, 299 p. Amintiri ale celor cc 1-au cunoscut pe acest brav ofiterimmin de origine din Cerniluti, rilnit in 1941 pe frontul antisovietic, refugiat din 1948 inI ranta; Milli din romanul sdu Europa In revoltd (Haifa.), publicat in 1946 la Ed. CarteaRomaneascii.

PAUL, prince de HOHENZOLLERN-ROUMANIE, Carol II roi-de Roumanic, traduitde anglais par Janine Herisson et Henri Robillot, Deno6l, Paris, 1990, 352 p. 0 biografiea regclui Ronidniei Carol II de Hohenzollern; foloseste documente inedite din arhivele familieisreple.

UIA, OVID lU, Proresorul Ion I. Nistor si epoca sa. Alva dupii Maren Unire din1918, Edit. Nistru, Bruxelles, 1987, 35 p. 0 biografie a istoricului l omului politic bneevineanIoa I. Nislor.

www.dacoromanica.ro

REVISTA ISTORICA publicd In prima parte studii, note si comunicäri ori-ginale, de nivel stibrtific superior, In domeniul istoriei vechi, medii, modernecontemporane a RomdMel universale. In partea a doua a revistei, de infor-mare tiln4ificul, sumarul este completat cu rubricile: Surse inedite, Probleme aleistoriografiei contemporane, Opinii, Viata stihrtifieä, Recenzii, Buletin biblio-grafic, Revista revistelor In care se publieä materiale privitoare la manifestdristiintiflee din lard strdindtate si sint prezentate cele mai recente lucrdrireviste de speeialitate apdrute in lard peste hotare.

NOTA CATRE AUTORI

Autorii shyt rugati sul trimitá studiile, notele comuniarile, precum sthiaterialele ce se incadreazd in celelalte rubrici,'dactilografiate la cloud rinduri,trimiterile intrapaginate fiind numerotatc in continuare. De asemenea, docu-mentele vor fi dactilografiate, iar pcntru cele in limbi straine se va anexa Ira-ducerea. Ilustratiile vor fi plasate la sfirsitul textului. Rezumatele vor fi tra-dine de autori In limbi de circuiajle internationald.

Responsabilitatea asupra continutului rnaterialelor revine In exclusivitateautorilor. Man uscrisele nepublicate nu se restituie.

Corespondenta privind manuscrisele, schimbul de publicatii se va trimitepe adresa Redactiei, B-dul Aviatorilor, nr. 1, Bueuresti - 71247.

REVISTE PUBLICATE IN EDITUBAACADEMIEI ROMANE

REVISTA ISTORICAREVUE ROUMAINE D'HISTOIRESTUDII SI CERCETARI DE 1STORIE VECHE I ARHEOLOGIEDACIA, REVUE D'ARCHEOLOGIE ET D'HISTOIRE ANCIENNEREVUE DES ETUDES SUD-EST EUROPEENNESSTUD1I SI CERCETARI DE ISTOR1A ARTEI

- SERIA ARTA PLASMA- SERIA TEATRU-MUZICA-CINEMATOGRAFIE

REVUE ROUMAINE D'HISTOIRE DE L'ART-S SERIE BEAUX-ARTS- SÉRIE TJ1ÉÂTRE-MUS1QUEC]NÉMA

i

i

pipi

pipi

www.dacoromanica.ro

DIN SUMARUL NUMERELOR VIITOARE

Ostatecii in relaiiIe daco-romane.Spaime milenariste.si cruciada in evul mediuUn voievod al Transilvaniei i inrudirile sale. "

Vlad Tepet, lupta antiotomana fA Venetia.

piffle romane i Marea,Neagra In a doua jumatate a secolului al XVI-lea.,

Consideratii privind cauzele prOusirii Venetiei.

Rivalitatea coloniala i maritima anglo-francez (1715 -1783).

Productia i comertul de hirtie, la sfir§itul secolului al XVIII-lea i !me-putul secolului al XIX-lea.Marturii franceze pri:Iiitoare la romani in epoca de la 1821.

Unele aspecte ale 4storiei militare a poporului roman in revolutia de la1848.

Ecoul unor evenimente istorice românesti in presa norvegiana.Oamenii de stiinta §i viata politica a Romaniei.Conventii comerciale ale Romaniei cu statele din sUd-estul europeanìn ultimul sfert al secolului XIX.Aspecte privind comertul exterior al Romaniei in ajunul primului raz-boi mondial.Tratative de pace in perioada primei conflagratii mondiale.Reformä sau declin. A doua perioada a studiilor sud-est europene inRomania.

Cooperatia româneasca interbelica dintre deziderat i realitäti.

0

I. C. Filitti : Pagini de jurnal.Ppzitia statelor europene fag de razboiul italo-etippian vazuta de diplo-matiaUtilizare a. metodelor statistice in analiza asocierii intre fenomenele is- ,

torice.

.1

fl !

C-da 319010 S.C. UNIVERSUL S.A.

ISSN 1018 -0443

143 3581

rf

Iti

tf " 1

\ f t

Nll' g ..*

1

... . o

ktt"

Lei 30-

:;

S.U.A.

www.dacoromanica.ro

Documents

iini.roiini.ro/Revista Istorica/RI_complet/1991/Revista_istorica_an02_1991_… · ACADEMIA R OM ANA INSTITUTUL DE ISTORIE N. IORGA" COLEGIUE DE REDACTIE SERBAN PAPACOSTEA (redactor